M ateriale d e co nstrucţii II

acestor forţe, apar modificări ale formei şi ale dimensiunii corpului,

numite şi deformaţii.
30-
□ Rezistenţa Ia compresiune (Rc) şi rezistenţa la întindere
(Rî) a unui material se determinăpe epruvete (fig. 2.6) şi se măsoară în
daN/cm2.
Fig. 2.6. Epruvete p entru determ inarea rezistenţei
Rc = P/A [daN/cm2] Rî = P/A [daN/cm2]
la întindere /la com presiune
unde P - presiunea,
A - aria feţei epruvetei pe care se exercită forţa.
□ Rezistenţa la uzură este strâns legată de duritatea materialului
şi se verifică prin gradul de uzură, adică prin cantitatea de material
pierdută în timp.

2.3. Unităţi de măsură pentru

proprietăţile materialelor
Unitatea de măsură este o mărime care serveşte ca măsură de bază
pentru toate mărimile de acelaşi fel. In fizică este necesară o definire
clară a mărimii, pentru a garanta utilitatea şi reproductibilitatea
rezultatelor experimentale, ca bază a metodei ştiinţifice. Sistemele
ştiinţifice de măsură s-au dezvoltat iniţial cu scopuri comerciale,
în special pentru a crea o serie de instrumente cu care vânzătorii şi
cumpărătorii să poată măsura într-o manieră unitară o cantitate de
• Există unităţi SI suplimentare,
marfa tranzacţionată. Există diverse sisteme de unităţi de măsură,
şi anume radianul (rad), pentru
bazate pe diverse unităţi de măsură fundamentale. Sistemul cel mai
unghiul plan, şi sterradianul (sr),
folosit în ziua de azi este Sistemul Internaţional - SI, care are şapte
unităţi de măsură de bază (fundamentale), toate celelalte unităţi Ă l pentru unghiul o solid.
9x*x>o<><>o<x><><>c^^
fiind derivate ale acestora.
Cele şapte unităţi de măsură sunt:
• kilogramul (kg) - pentru greutate;
• metrul (m) - pentru lungime;
• secunda (s) - pentru timp;
• amperul (A) - pentru intensitatea curentului electric;
• kelvinul (K) - pentru temperatura termodinamică;
• molul (mol) - pentru cantitatea de substanţă;
• candela (cd) - pentru intensitatea luminoasă.

Toate u n ită ţile de m ă s u ră din SI au m ultipli şi sub-

m ultipli. A ceştia s u n t p re z e n ta ţi în tab elul 2.2.

79
II C o nstruc ţii - M a nua l p e n tru clasa a IX -a

Tabelul 2.2
NR. UNITATEA DE
Multipli Submultipli
CRT. MĂSURĂ
1. m Decametrul (dam), ldam = 10 m D ecimetrul (dm), 1 m = 10 dm
- - H ectom etrul (hm), 1 hm = lOOm C entim etrul (cm), 1 m = 100 cm
- - Kilometrul (km), 1 km = 1000 m M ilimetrul (mm), 1 m = 1000 mm
2. Decagramul (dag), 1 dag = 10 g Decigramul'(dg), 1 g = lO dg
- H ectogram ul (hg), 1 h g= 100 g Centigram ul (cg), 1 g = 100 cg
- - Kilogramul (kg), 1 k g= 1000 g Miligramul (mg), 1 g = 1000 mg
3. N DecaN ew tonul (daN l), daN = 10 N -

- - hectoN ew tonul (hN ), 1 hN = 100 N T

- - kiloNewtonul (KN ), 1 K N = 1000 N -
Unităţile de măsură pentru proprietăţile materialelor se regăsesc
în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3

Nr. Proprietăţile materialelor de construcţii

Unităţile de măsură
crt. şi instalaţii
i. Masa (m)
2. Densitatea (p) kg/m 3 sau g/cm 3
3. G reutatea specifică (Y) N /m 3
4. Com pactitatea (C) %
5. Porozitatea (P) %
6. U miditatea (U ) %
7. Rezistenţa la compresiune (Rc) daN /cm 2
8. Rezistenţa la întindere (Rî) daN /cm 2
9. Rezistenţa la uzură (uzura) %
10. Greutatea (G) N

1. Precizează proprietăţile fizice ale materialelor de construcţii.

2. Din proprietăţile enumerate mai jos, alege două proprietăţi
mecanice caracteristice materialelor de construcţii: poluarea,
stabilitatea, rezistenţa la compresiune, densitatea aparentă, rezistenţa
la întindere.

80 ■