M ateriale de c onstrucţii

II
C. Mortare
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip şi apă.
Intr-un mortar, partea activă o reprezintă liantul sub formă de
pastă, iar partea inertă - nisipul.

I. Clasificarea mortarelor
In construcţii, mărcile de mortare utilizate frecvent sunt
următoarele:
• M 4T - este marca de mortar pe bază de var; se prepară
respectându-se ordinea: var pastă + nisip + apă şi se foloseşte
în maxim o oră de la preparare;
• M 10 - este marca de mortar pe bază de var-ciment şi se
prepară astfel: var pastă + ciment + nisip + apă; se foloseşte
numai pentru tencuieli interioare;
• M 25Z - este marca de mortar pe bază de ciment-var, folosită
pentru toate tipurile uzuale de zidărie;
• M 25T - este mortarul utilizat pentru pardoseli;
• M 50 - este marca de mortar pe bază de ciment-var; există
M 50Z, pentru zidărie, şi M 50T, pentru pardoseli;
• M 100 - este un mortar pe bază de ciment, utilizat la
executarea şapei, la terase şi pardoseli.

gM m & TÂM TS Fig. 2.19. P repararea m anuală a

m ortarului
* P e n tru p re p a ra re a m a n u a lă a m ortarelor, ordinea
* este: 1. apă; 2. n isip ; 3. cim e n t; 4. var.
* P e n tru p re p a ra re a m e caniz ată, în betoniere se adaugă:
. 1. apă; 2. p a stă de var; 3. n isip ; 4. c im e n t.

m ortare de z id ărie
- se fo lo se sc la leg area
că ră m izilo r sau a d ife ri-
te lor pietre de co nstruc ţie ,
în v ed ere a a lcă tuirii unei
zid ă rii.

a. După d om e niul de
utilizare:

m ortare de ten cu ială

- se a plică în tr-unu l
sau m ai m ulte straturi
şi se rv e sc la p ro tejare a
şi înfrum use ţa re a
^ c o n stru c ţiilo r.

87
II C o n stru c ţii - M a nual p e n tru clasa a IX -a

m ortare pe bază de var

- se cla sifică în: m ortare
de var, de v a r-ip sos şi de
v a r-cim e n t. M orta re le de
v a r şi v a r-ip sos sunt pentru
interior, ia r cele pe bază de
cim e nt sunt pentru e x t e r io r /

^ m o r ta r e pe B ăză^dFcTi^nf^X
se cla sifică în: m ortare de cim ent,
de c im e nt-v a r şi de cim ent-arg ilă .
b. După natura M orta rele pe bază de cim e nt sunt
liantului: m o rta rele cu m arca m are şi se
fo lo se sc la exterior, la m edii cu
u m id ita te rid icată . y

m ortare pe bază de ipsos '

- se clasific ă în: m ortare de
ip sos şi m ortare de ip sos-va r;
m o rta re le pe bază de ip sos
su nt m o rtarele care se folose sc
la exterior. y

SM S> m

R e zisten ţa la com presiune a m o rta rulu i rep re zin tă

m arc a m o rtarulu i. A ceasta se m ă soa ră în daN/cm 2
şi se notea ză cu M. M ărcile m ortarelor su n t consid-
e ra te re z isten te la com presiune la 28 de zile de la
confecţionare, cu excepţia m o rta rulu i de var, a cărui
m arcă este consid era tă re z is te n tă la com presiune la
90 de zile de la confecţionare.

II. Utilizarea mortarelor

• Mortare de tencuială - se utilizează atât pentru interior, cât
şi pentru exterior, şi se pot aplica pe toate tipurile de strat-
suport (beton, zidărie etc.), pentru reparaţii, restaurări etc.;
• Mortare de zidărie - se utilizează pentru zidăria din cărămidă,
din b.c.a. etc.;
• Mortare de şape şi îmbinări de dale.
• Mortare pentru îmbinarea ţiglelor, pentru teracotă sau
beton.

III. Prepararea mortarelor

Mortarele utilizate în construcţii şi instalaţii se prepară manual
sau mecanizat, după cum urmează:
- Prepararea manuală a mortarelor

Fig. 2.20. M ortar preparat □ Mortarul de var

m ecanizat
Se pune în varniţă varul pastă, apoi se adaugă apa. Treptat, în

88

amestecul lichid rezultat, se introduce nisipul măsurat în volum,
întregul amestec se omogenizează până la obţinerea consistenţei de
lucru.
□ Mortarul de ciment
Se amestecă mai întâi nisipul cu cimentul, în stare uscată, apoi
se adaugă apa. Acest tip de mortar se foloseşte în maximum o oră
de la preparare.
□ Mortarul de ciment cu var
în laptele de var se adaugă mortarul de ciment.
□ Mortarul de var cu ciment
Se amestecă nisip cu ciment, apă şi laptele de var.
□ Mortarul de ipsos
Se prepară în cantităţi mici şi se folosesc imediat după preparare.
M ateriale de c on strucţii
II
ooo
^>oooooooo<>o<><>oo^c><>oo<w><>oo<><><>o<>oo«>o<><K><><>oooo<><>o<>cn
I • A daosurile în m o rta r, num ite şi |
î aditivi, sunt: v a r u l- c a r e m ăreşte §
| lu c ra b ilitate a - şi argila.
Aditivii antigel su nt, în general, <
interz işi, aceştia folosindu-se |
nu m ai în S ib eria , la tencuielile |
in te rio are . s
)0«><><x><><><>0<>0<>00<><>00<><>00<><><x>0<><>c>000<><>000<><>000c»

Mortarul de ipsos se prepară în cantităţi mici, în tărgi de lemn, prin

adăugarea treptată a ipsosului în apă până la obţinerea consistenţei
de lucru.
□ Mortarul de argilă
Argila se pune pe o platformă, se înmoaie 1-2 zile în cutii, se • • Cantitatea componenţilor mortarului *
frământă şi se amestecă cu nisip; se pot adăuga paie, câlţi, talaş sau • se exprimă în două modalităţi: *
rumeguş şi ciment. , - în volume sau părţi - volumetrică; .
- Prepararea mecanizată a mortarelor • - în greutate - gravimetrică (Kg).
Se execută în malaxoare şi în betoniere cu amestecare forţată. • • Proporţia componenţilor se numeşte.
Avantajele preparării mecanizate constau în: dozaj; acesta este stabilit în laboratorul *
- dozarea exactă; • de încercare a mortarelor. •
- gradul sporit de omogenizare a amestecului; . în prepararea mortarelor, trebuie ca: ,
- diminuarea duratei de preparare; • - dozarea componenţilor să se facă *
- obţinerea unei compoziţii uniforme. . exact; »
• - amestecarea componenţilor să urmeze *
IV. Caracteristicile mortarului • ordinea indicată; •
1. C ONSISTENŢA - depinde de conţinutul de părţi fine ale . - lucrabilitatea obţinută să fie bună. .
nisipului, de calitatea şi cantitatea cimentului, a varului şi a apei. • • După modul de întărire, mortarele se *
Din punctul de vedere al consistenţei, mortarele se clasifică în: . clasifică în: aeriene (mortare de var,.
vârtoase, plastice sau fluide.
de argilă) şi hidraulice (mortare de *
Consistenţa mortarului se determină cu ajutorul conului etalon
• ciment sau cu var hidraulic). •
- obiect confecţionat din tablă, plin cu plumb, care cântăreşte 300
. • Dozarea trebuie să fie exactă,.
de grame. în poziţie verticală, acesta se introduce în compoziţia
• amestecarea mortarelor se face *•
mortarului. Adâncimea de pătrundere reprezintă consistenţa
• conform retetei,
> lucrabilitate bună. »
mortarului.
Toate tipurile de mortare au înscrise drept caracteristică
consistenţa după etalon.
2.PLASTICITATEAsauLUCRABILITATEA-desemnează
capacitatea mortarului de a lua orice formă. Cu cât adaosul de lianţi
este mai fin, cu atât plasticitatea mortarului este mai mare.
3. SEGREGAREA - reprezintă tendinţa mortarelor de modi-
ficare a consistenţei, prin separarea granulelor fine de granulele
mari. Cauzele segregării sunt transportul şi dozarea greşită.
Durata de întărire a mortarului depinde de natura liantului şi de
temperatură.

89
 II C o n stru c ţii - M anu al p e n tru clasa a IX -a

4. CONTRACŢIA - este caracteristica mortarului de a-

şi micşora volumul, mai ales la uscare şi dozaj mare de ciment;
contracţia are ca rezultat apariţia fisurilor.
5. ADEZIUNEA - este proprietatea mortarului de a adera la
o suprafaţă de beton (suprafaţa-suport). Mortarele care se întăresc
repede aderă slab - de exemplu ipsosul. în afară de piatră şi beton,
orice altă suprafaţă-suport trebuie udată, pentru a spori aderenţa
mortarului.
6. REZISTENŢA LA COMPRESIUNE - se determină pe
cuburi de 07-07-07 cm, în vederea stabilirii mărcii mortarului, şi se
efectuează numai în laboratoare specializate.
In tabelele de mai jos au fost indicate: dozajele şi cantităţile în părţi
volum (Tabelul 2.7) şi dozajele şi cantităţile în Kg/m3 (tabelul 2.8).
Tabelul 2.7
Dozaje în părţi Dozaje în
Nr. Marca Felul Dozaje în părţi
Volum părţi volum
Crt. Mortarului mortarului Volum ciment
Var gras pastă Nisip
densitatea în grămadă
- 1,2 1,3 1,3
(tone/m 3)
1. M4 var - 1 3 -4

2. M 10 ipsos-var - 0,5 3

3. M 10 var-ciment 1 1 10
4. M 25 ciment-var 1 0,7 7
5. M 50 ciment-var 1 0,4 5
6. M 100 ciment 1 - 4

Tabelul 2.8

Nr. Marca Felul Dozaje Dozaje Dozaje

crt. Mortarului (Kg/m3) (Kg/m3) (Kg/m3)
mortarului
Ciment Var-gras Nisip
1. 390 Kg 1340 Kg
M4 VAR -
(0,9 m3) (1,03 m3)
2. M 10 V A R -CIM EN T 123 130 1340
3. M 25 CIM EN T-VA R 175 130 1400
4. M 50 CIM EN T-VA R 245 105 1340
5. M 100 C IM E N T 360 - 1340

APLICAŢIE
întocmiţi o fişă de lucru în care să argumentaţi domeniile de
utilizare ale mortarelor şi dozajul acestora.
Indicaţie:
Veţi lucra în echipe de câte patru, iar pentru fiecare echipă veţi
desemna un lider (şef), responsabil cu prezentarea punctului de
vedere al întregii echipe.
Veţi alege şi doza un tip de mortar descris în fişă.

90