M a teriale de c o nstru cţii

II
D. Betoane
Betoanele sunt produse artificiale cu aspect de conglomerat,
care se obţin în urma întăririi unor amestecuri - bine omogenizate
- de liant, de apă şi de agregate (nisip şi pietriş sau piatră spartă).
Amestecul de liant şi apă formează o pastă care se întăreşte
transformându-se intr-o masă solidă, numită piatră de ciment, care
leagă între ele granulele de agregat, dând betonului caracterul de
monolit.
Betonul constituie unul dintre principalele materiale de
construcţie, datorită avantajelor pe care le prezintă, şi anume:
a. versatilitatea; b. durabilitatea; c. aspectul estetic; d. siguranţa;
e. costul relativ redus.
în imaginile alăturate sunt prezentate construcţii realizate din
beton, care exemplifică cel mai bine avantajele amintite mai sus.

I. Clasificarea betoanelor
în clasificarea betoanelor se au în vedere următoarele criterii:
• consistenţa; • densitatea aparentă; • marca; • gradul de
impermeabilitate; • gradul de gelivitate; • destinaţia.
Aplicând aceste criterii, obţinem clasificarea prezentată în
tabelul 9.

II. Componenţii betonului

Materialele componente ale betoanelor sunt: cimentul, apa de
amestecare, agregatele, aditivii pentru betoane.
• Cimentul folosit la realizarea betoanelor este cimentul
Portland. Acesta trebuie să corespundă standardelor de calitate. La
introducerea în beton se dozează în greutate. Rezistenţa betonului
depinde de cantitatea de ciment folosită, iar întărirea acestuia
se datorează singurului component activ, şi anume cimentului
amestecat cu apă.
• Apa de amestecare permite formarea pietrei de ciment, în
urma combinării acesteia cu cimentul. De asemenea, apa folosită la
prepararea betonului, dozată în volume sau în greutate, trebuie să
fie limpede, fără miros, de preferat să fie potabilă. Cantitatea totală
de apă reprezintă cantitatea de apă de amestec + apa conţinută de
agregate şi aditivi.
Se adaugă mai multă apă atunci când agregatele conţin o
cantitate mare de nisip, când betonul executat este destinat unei
piese de beton armat cu armătură deasă sau când pe şantier nu există
posibilităţi pentru îndesarea mecanică a betonului. Cantitatea de
apă se exprimă întotdeauna în corelaţie cu cantitatea de ciment
introdusă, sub forma unui raport a/c, numit raportul apă/ciment.
Valoarea minimă a raportului a/c este de 0,25. Pe măsură ce
cantitatea de apă creşte, betonul trece de la consistenţă vârtoasă, la
cea plastică şi apoi la cea fluidă. Fig. 2.21. C onstrucţii
realizate din beton
 II C o n stru c ţii - M anua l p e n tru clasa a IX -a

Tabelul 2.9
D upă gradul de
D upă consistenţă D upă densitatea D upă gradul de
im perm eabilitate
Nr. - determ inată prin aparentă a betonului D upă m arcă gelivitate - rezistenţa D upă
- presiunea max. a
crt. m etoda tasării în tărit la 28 de zile de (daN /cm 2) la îngheţ/dezg heţ destinaţie
apei la care rezistă
(cm) la turnare (kg /m 3) (-20° C şi +20° C)
betonul (bari)
G 50 (unde 50 Pentru
Foarte greu - peste reprezintă nr. construcţii
1. Vârtos - max. 2 cm B 25 P2
2500kg/m 3 ciclurilor de îngheţ/ civile şi
dezgheţ) industriale
Pentru
G re u -2 2 0 1 -2 5 0 0
2. Plastic - max. 8 cm B 50 P4 G 100 construcţii
kg/m 3
hidrotehnice
Semigreu - 2001-2200 Pentru
3. Fluid - max. 11 cm B 75 P6 G 150
kg/m 3 drumuri
Pentru
Foarte fluid - peste Uşor - 1000-2000
4. B 100 P8 G 150 destinaţii
11 cm kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşor -
5. B 150 P12 G 150 destinaţii
11 cm max. 1000 kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşor -
6. B 200 P16 G 150 destinaţii
11 cm max. 1000 kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşor -
7. B 250 P16 G 150 destinaţii
11 cm max. 1000 kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşo r- max.
8. B 300 P16 G 150 destinaţii
11 cm 1000 kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşor —max.
9. B 350 P16 G 150 destinaţii
11 cm 1000 kg/m 3
speciale
Pentru
Foarte fluid - peste Foarte uşor - max.
10. B 400 P16 G 150 destinaţii
11 cm 1000 kg/m 3
speciale

Foarte fluid- peste Pentru

Foarte uşor - max.
11. B 500 şi 600 P16 G 150 destinaţii
11 cm 1000 kg/m 3
speciale

m M Ti

L uc ra b ilitate a beton ulu i re p re z in tă ansam blul de

p rop rietă ţi ce-i p erm it a ce stuia să-şi pă strez e omo-
g en itate a în tim pul m a nip ulă rii sa u al tra n sp o rtu lu i
şi să aibă o b un ă coeziune. De asem e nea, a ceasta p e r-
m ite finisa re a beton ulu i proaspăt.
C reşte re a dozajului de cim ent de term ină îm bu nă -
tă ţire a lu cra bilităţii beton ului proaspăt, în să depă-
şirea c a n tită ţii de apă conduce la scăderea re zistenţei
şi a d u ra b ilităţii betonului.

92
 M ate riale de co nstru cţii
II
• Agregatele sunt materiale granulare naturale sau artificiale,
utilizate la prepararea betonului. Agregatele - care au o influenţă
extrem de mare asupra calităţii betonului - trebuie să îndeplinească
o serie de condiţii tehnice.
Astfel, în privinţa agregatelor ne interesează:

• Aditivii pentru betoane sunt produse sub formă de soluţie

sau pulbere, care se adaugă în beton, în scopul îmbunătăţirii şi/sau
al modificării unor proprietăţi ale betonului în stare proaspătă sau
întărită. Aditivii trebuie să fie compatibili cu cimentul folosit la
prepararea betonului.

g M & m m w rl/ Fig. 2.22. Pietriş

La condiţia nr. 4 se face o re p a rtiţie proce ntuală a

granulelor com ponente, în funcţie de m ă rim ea lor.
G elivitatea re p re zin tă com portare a la îngheţ/dezgheţ
a betonului.
S orturile ag rega telo r su n t d ate la subcapitolul d esti-
n a t p re z e ntă rii agregatelor.
Fig. 2.23. Nisip

93
 II C o n stru c ţii - M anu al p e n tru clasa a IX -a

Tabelul 2.10

Efecte principale Observaţii

III. Prepararea şi turnarea betonului

Prepararea betonului se realizează manual sau mecanizat, după
dozarea prealabilă a materialelor componente.
a. Prepararea betonului
- Prepararea manuală
Se execută la lucrări de mică importanţă, prin amestecarea
nisipului cu cimentul şi cu pietrişul. După obţinerea unui amestec
omogen, se introduce treptat apa, până la obţinerea unui beton de
consistenţa dorită.
- Prepararea mecanizată
Fig. 2.24. Apă
Se execută cu ajutorul betonierelor, care permit obţinerea unui
amestec omogen într-un timp relativ scurt.
După preparare, betonul este transportat la locul de punere în
operă, folosindu-se utilaje speciale, în vederea păstrării omogenităţii
amestecului.
b. Turnarea betonului
Turnarea betonului este de dorit să se realizeze continuu, astfel
încât fiecare strat nou de beton să se găsească în contact cu stratul
Fig. 2.25. P repararea m ecanizată a
betonului de beton turnat anterior, a cărui priză încă nu a început. Timpul

94
 M ate riale de c onstructii

maxim dintre turnările a două straturi se stabileşte în funcţie de -

consistenţa betonului, de temperatura mediului înconjurător şi de_
durata de transport a betonului.

IV. Compactarea betonului

Betonul poate fi compactat sau vibrat în două moduri:
a. direct în masa betonului, cu ajutorulprevibratoarelor-,
b. indirect, prin folosirea vibratoarelor de cofraj, la betonul
monolit, sau a meselor vibrante, în cazul elementelor prefabricate;
la suprafaţă, compactarea se realizează cu ajutorul unor vibratoare
de suprafaţă - rigle şi plăci vibrante. Compactorul trebuie introdus Fig. 2.26. T urnarea cu pom pa

repede şi scos încet, fară a se atinge cofrajul sau armătura.

în figura 22 sunt prezentate exemple de vibratoare pneumatice,
iar în figura 23 este descris modul în care se realizează vibrarea.

gM & m t a m t S

* P rin com pactarea (vibrarea) be tonului tu rn a t sporim *

. re z iste n ţa şi d u rab ilita te a acestuia. »
* D u ra ta com pactării sau a v ib ră rii be tonului depinde * Fig. 2.27. Turnarea cu bena
* de grosim ea s tra tu lu i vibrat, de co nsiste nţa betonului •
* şi de tipu l v ib ra toru lui u tiliz at, a ce a sta p u tâ n d v a ria *
. în tre 5 şi 30 de secunde. .
j Com pactarea betonului se consideră a fi încheiată atun- *
* ci când betonul n u se m ai tasează, su prafa ţa devine »
* orizontală şi p uţin m ai lucioasă şi când, de asem enea, *
. încetează a p a riţia bulelor la su prafa ţa betonului. .

V. Utilizări ale betonului

Din beton greu se produc elemente de rezistenţă - grinzi, stâlpi,
Fig. 2.28. V ibratoare pneum atice
planşee, panouri - şi alte elemente folosite în mod curent - plăci de
pavaj, borduri de trotuare, tuburi de beton. v
Alte elemente din beton greu
• Buiandrugii - sunt cele mai simple grinzi prefabricate, a căror
lungime trebuie să corespundă golului peste care urmează să se
folosească, lăsându-se, totodată, 15-20 cm de fiecare parte, pentru
rezemare. Lăţimea buiandrugului trebuie să corespundă lăţimii
zidului, iar grosimea sa este de 10-18 cm.
• Panelele din beton armat - au lungimea de 6 sau 9 m şi înălţimea
între 30-50 cm. Secţiunea panelelor poate fi în formă de T sau I.
• Stâlpii prefabricaţi - se folosesc pentru construcţii industriale
sau agrozootehnice. Stâlpii folosiţi la poduri rulante pot fi simpli Fi§ - V i r a r e a
sau cu console.
• Fâşiile cu goluri - se execută din beton de marca B 250 şi sunt
armate cu plase de oţel sudate prin puncte. Aceste fâşii se folosesc
pentru planşee la construcţii civile.
• Plăcile prefabricate din beton armat - se execută la fel ca
fâşiile şi se folosesc pentru acoperişurile construcţiilor industriale.
II C o n stru cţii - M anu al p e n tr u clasa a IX -a

• Panourile din beton armat pentru locuinţe - se execută în

condiţii similare celorlalte elemente şi sunt izolate termic cu plăci
semirigide din vată minerală.
• Căpriorii - se execută tot din beton greu şi sunt folosiţi la
şarpante, garduri, stâlpi pentru liniile aeriene.
Din beton uşor se produc blocurile din beton uşor. Dintre
acestea precizăm:
• b.c.a.-ul;
• blocurile mici din b.c.a.;
Fig. 2.30. Pavele • fâşiile din b.c.a.
Betonul uşor conţine nisip, ciment, var, ghips, pulbere de
aluminiu şi detergent.
Sortimentele de b.c.a. sunt următoarele:
a. plăcile de tip AU (590 X 240 X 200 sau 490 X 240 X 190);
b. fâşiile de tip AU (60 X 10 X 240).
Există plăci şi fâşii din ipsos (ipsos, zgură, ciment, rumeguş,
spumogen).
c. plăcile pline - APS, PPR, PP2 (795 X 365 X 75); pe margine
au lambă şi uluc (L.U.), iar pe perete numai uluc.
d. plăcile cu goluri - PS, PPR, PP2 (795 X 365 X 75); pe
laturile lungi au lambă şi uluc.
Fig. 2.31. Tub de beton cu diam etrul de
800 mm
E. Produse ceramice
Produsele ceramice pentru construcţii sunt produsele obţinute
prin fasonarea unei paste argiloase preparate cu anumite adaosuri
şi în anumite condiţii, care apoi este arsă la temperaturi cuprinse
între 900 şi 1500 °C. Arderea îi imprimă produsului, în funcţie
de natura acestuia, atât rezistenţa mecanică, cât şi cea chimică, la
acţiunea agenţilor externi.
Produsele ceramice se împart în două mari categorii:
1. după structură-.
Fig. 2.32. G ard prefabricat din beton • clasa A - ceramică brută;
• clasa B —ceramică fină.
2 . după compactitate-.
• produse poroase;
• produse semivitrificate;
• produse vitrificate.
Produse din ceramică brută pentru construcţii
Sunt materiale neglazurate care se fabrică din argile obişnuite
sau refractare, cu adaosurile necesare. în categoria produselor din
ceramică brută pentru construcţii intră:
1. cărămizile pentru construcţii;
2. materialele ceramice pentru învelitori;
Fig. 2.33. B orduri
3. produsele ceramice refractare.

96