II C o n stru cţii - M anu al p e n tr u clasa a IX -a

• Panourile din beton armat pentru locuinţe - se execută în

condiţii similare celorlalte elemente şi sunt izolate termic cu plăci
semirigide din vată minerală.
• Căpriorii - se execută tot din beton greu şi sunt folosiţi la
şarpante, garduri, stâlpi pentru liniile aeriene.
Din beton uşor se produc blocurile din beton uşor. Dintre
acestea precizăm:
• b.c.a.-ul;
• blocurile mici din b.c.a.;
Fig. 2.30. Pavele • fâşiile din b.c.a.
Betonul uşor conţine nisip, ciment, var, ghips, pulbere de
aluminiu şi detergent.
Sortimentele de b.c.a. sunt următoarele:
a. plăcile de tip AU (590 X 240 X 200 sau 490 X 240 X 190);
b. fâşiile de tip AU (60 X 10 X 240).
Există plăci şi fâşii din ipsos (ipsos, zgură, ciment, rumeguş,
spumogen).
c. plăcile pline - APS, PPR, PP2 (795 X 365 X 75); pe margine
au lambă şi uluc (L.U.), iar pe perete numai uluc.
d. plăcile cu goluri - PS, PPR, PP2 (795 X 365 X 75); pe
laturile lungi au lambă şi uluc.
Fig. 2.31. Tub de beton cu diam etrul de
800 mm
E. Produse ceramice
Produsele ceramice pentru construcţii sunt produsele obţinute
prin fasonarea unei paste argiloase preparate cu anumite adaosuri
şi în anumite condiţii, care apoi este arsă la temperaturi cuprinse
între 900 şi 1500 °C. Arderea îi imprimă produsului, în funcţie
de natura acestuia, atât rezistenţa mecanică, cât şi cea chimică, la
acţiunea agenţilor externi.
Produsele ceramice se împart în două mari categorii:
1. după structură-.
Fig. 2.32. G ard prefabricat din beton • clasa A - ceramică brută;
• clasa B —ceramică fină.
2 . după compactitate-.
• produse poroase;
• produse semivitrificate;
• produse vitrificate.
Produse din ceramică brută pentru construcţii
Sunt materiale neglazurate care se fabrică din argile obişnuite
sau refractare, cu adaosurile necesare. în categoria produselor din
ceramică brută pentru construcţii intră:
1. cărămizile pentru construcţii;
2. materialele ceramice pentru învelitori;
Fig. 2.33. B orduri
3. produsele ceramice refractare.

96
 M ateriale de c onstrucţii II
1. Cărămizi pentru construcţii

I. Clasificarea cărămizilor.
Cărămizile se livrează pe loturi, fiecare lot fiind alcătuit din
cărămizi identice din punctul de vedere al tipului, al dimensiunii,
al calităţii, al clasei şi al mărcii. Fabrica producătoare eliberează un
certificat de calitate, în care sunt înscrise toate datele prevăzute în
standardele respective.
Fig. 2.34. B.C.A.

După cum reiese din figurile alăturate, există şi alte tipuri

de cărămizi:
• plăcile ceramice pentru placarea pereţilor şi a pardoselilor;
• tuburile pentru coşuri şi cele pentru drenaje.
Fig. 2.35.
T uburi pen tru coşuri şi drenaj
Tabelul 2.11

b "Ulii

Ş
i
ii
& 0k.
ţggjl
97
S n a U S ia i C o n stru c ţii - M a nua l p e n tru clasa a IX -a

II. Proprietăţile caracteristice cărămizilor

• Calitatea - se apreciază după aspect, după regularitatea formei
(nu trebuie să existe deformaţii ale feţelor, crăpături, ştirbituri),
după modul în care sunt respectate dimensiunile în limitele tolerate
şi după desăvârşirea arderilor.
Conform criteriului calităţii, se sortează în trei clase:
1. clasa A - fără defecte;
2. calitatea I;
3. calitatea a Il-a.
Fig. 2.36. Schem ă ţiglă • Marca - reprezintă rezistenţa la compresiune a cărămizii şi
este exprimată în daN/cm 2; mărcile sunt standardizate astfel: 50;
75; 100; 125; 150; 200.
• Clasa - este dată de densitatea aparentă medie a cărămizii; din
acest punct de vedere, cărămizile se clasifică astfel:
CLASA CI C2 C3
pa (kg/dm 3) 1,0-1,3 1,3-1,5 1,5-1,8

Fig. 2.37. Ţigle

2. Materiale ceramice pentru învelitori
Din categoria acestor materiale fac parte: ţiglele, olanele şi
coamele.
După formă şi modul de obţinere, ţiglele sunt de trei feluri:
• ţigle-solzi trase prin filieră;
• ţigle cu jgheab trase - sunt ţigle profilate;
• ţigle cu jgheab presate - sunt ţigle profilate.
Olanele au forma unor jgheaburi tronconice, prevăzute cu găuri
dispuse la distanţă de 1 cm faţă de margine; se fabrică din argilă,
Fig. 2.38. O lane prin presare.
Coamele sunt materiale ceramice folosite la fixarea ţiglelor de-a
lungul muchiilor acoperişului, precum şi la etanşarea învelitorii la
muchii.
După lungime, coamele se clasifică în:
• coame mici - L = 320 mm;
• coame mari - L > 320 mm.

3. Produse ceramice refractare

Fig. 2.39. Coame
In categoria produselor ceramice refractare intră acele materiale
care rezistă, fără să se deformeze sub propria lor greutate, la
temperaturi de peste 1500 °C. Se folosesc la căptuşirea cuptoarelor,
a cazanelor cu abur şi a instalaţiilor industriale supuse unor
temperaturi înalte de lucru, cum sunt focarele şi cuptoarele. Sub
formă granulară sau în pulbere, acestea se folosesc la prepararea
mortarelor şi a betoanelor rezistente la temperaturi ridicate.
Cărămizile de şamotă sunt produse ceramice refractare, folosite
la realizarea vetrelor, a pereţilor, a canalelor cuptoarelor, a coşurilor
de fum.
Fig. 2.40. Cărăm izi de şam otă

98
 III. Alte utilizări ale produselor ceramice
- plăci din faianţă şi gresie;
- porţelanul;
- teracotele.

F. Lemnul
Lemnul este un material organic natural, provenit din ţesuturile
arborilor şi ale arbuştilor.
în construcţii, se foloseştel atât lemnul de ruşinoase (molid, brad),
Fig. 2.41. Buşteni
cât şi cel defoioase (stejar, fag).

I. Clasificarea produselor din lemn

în funcţie de gradul de prelucrare, întâlnim următoarele tipuri
de produse:
• produse din lemn brut - lemnul rotund, buştenii;
• produse semifinite din lemn - cheresteaua, scândurile,
>
• produse finite din lemn - duşumelele, parchetul;
• produse derivate din lemn - parchetul, plăcile de PAL (plăci
Fig. 2.42. Cherestea
din aşchii de lemn) sau PFL (plăci fibrolemnoase).

II. Utilizarea lemnului: avantaje şi dezavantaje

Ca material de construcţie, lemnul prezintă atât avantaje, cât şi
dezavantaje.
Avantaje:
- permite obţinerea unor piese destul de lungi şi de groase;
- se prelucrează uşor, cu maşini-unelte şi cu unelte manuale;
- se manipulează uşor;
- se asamblează cu uşurinţă, prin îmbinări - prin prindere cu
scoabe, cuie, buloane - sau prin încleiere.
Dezavantaje:
- este inflamabil, adică se aprinde şi arde foarte uşor;
- este foarte sensibil la acţiunea umezelii, putrezeşte;
- poate prezenta defecte de formă - scobituri, creştere înco-
voiată etc. - sau de structură - gâlme, noduri, crăpături;
- este atacat de microorganisme şi insecte. Fig. 2.43. D uşum ea răşinoase

III. Proprietăţile lemnului

încă din cele mai vechi timpuri, lemnul a reprezentat unul dintre
principalele materiale de construcţie, datorită proprietăţilor sale
extrem de apreciate.
în continuare, vă sunt prezentate atât proprietăţile mecanice ale
lemnului (tabelul 2.12), cât şi cele fizice (tabelul 2.13).