SET II – ANATOMIE – SEM 1, AN2

II. 1. Zone slabe ale per abd si pelvin – inclusiv aplic clin
Regiunea inghinala:
CANAL INGHINAL – pasaj prin peretele abd, ant creata de procesul vaginal. Funiculul
spermatic este un manunchi heterogen care trece prin canal inghinal si care contine toate
structurile care trec de la testicul in abdomen.
Terminatia distala in deget de manusa a procesului vaginal contine test + struct asociate. Aceatsa
port a cav perit, care acum e izolata, formeaza cav tunicii vaginale a testiculului.
La femeie, gonadele coboara intr-o poz inauntrul cavit pelvine si nu trec niciodata prin peretele
abd ant. Drept urmare, singura struct imp ce trece prin canalul inghinal e un echivalent al
gubernaculului (lig rotund al uterului).
Aplic. Clin: Atat la B, cat si la F, reg inghinala e o zona slaba a per abd si reprez o localizrae de
electie a herniilor inghinale (directe, indirecte).

Herniile peretelui abdominal reprezinta cele mai frecvente afectiuni care necesita interventii
chirurgicale. Herniile abdominale reprezinta exteriorizarea partiala sau totala a unuia sau mai
multor viscere, din cavitatea peritoneala, la nivelul unor zone slabe ale peretelui abdominal.

Herniile abdominale pot fi congenitale sau dobandite. Herniile congenitale apar datorita

dezvoltarii incomplete a peretelui abdominal fie datorita prezentei canalului peritoneo-vaginal
neobliterat prin care se exteriorizeaza viscerele abdominale. Herniile dobandite sunt rezultatul
interactiunii a doua forte; pe de o parte rezistenta peretelui abdominal determinata de calitatea
structurilor sale si presiunea exercitata dinspre interior asupra acestuia. Peretele abdominal
prezinta asa numitele puncte slabe (regiuni herniare) la care se pot adauga si alti factori cum ar fi
discolagenoze, ascita, obezitate favorizand aparitia herniilor. 
ASCÍTĂ s. f. (Med.) Acumulare de lichid, de obicei seros, în peritoneu. –
Din fr. ascite.

Zonele herniare abdominale sunt: regiunile inghinale, ombilicul, linia alba, diafragmul, linia
semilunara a lui Spieghel. Eforturile mici si repetate sau eforturile mari si brusc efectuate sunt
alti factori care predispun la aparitia herniilor datorita presiunii exercitate dinspre interior asupra
peretelui abdominal. 

Semnele clinice subiective de hernie abdominala sunt nespecifice, durerea fiind simptomul care
domina tabloul, dar si aceasta apare diferit de la un pacient la altul. Aceasta poate apare ca o
senzatie de greutate, tractiune in herniile mari si ca o senzatie de durere vie, usturime in herniile
mici. 
La examenul clinic obiectiv hernia apare ca o formatiune tumorala la nivelul regiunilor herniare.
Pentru a pune diagnosticul de hernie doua caracteristici sunt de importanta majora:
reductibilitatea herniei si tendinta de expansiune la efort. Netratate, herniile cresc in volum si
devin ireductibile. Principalele complicatii ale herniilor sunt: incarcerarea herniara (cand
vascularizatia sacului herniar este pastrata) si strangularea herniara (este afectata vascularizatia si
poate duce la necroza). In momentul in care apar aceste complicatii starea de sanatate a
pacientului se agraveaza si tratamentul trebuie instituit prompt. 

Tratamentul herniilor peretelui abdominal este exclusiv chirurgical (exceptand persoanele care

au contraindicatii pentru interventia chirurgicala si beneficiaza de tratament conservator
ortopedic prin bandaje sau centuri care sa reduca hernia). Tratamentul chirurgical consta in
izolarea sacului herniar, tratarea continutului acestuia si in primul rand refacerea peretelui
abdominal. In ultimul timp pentru refacerea peretelui se folosesc proteze parietale poliesterice
sau polipropilenice. 

Hernii rare:
- Xifoide: apar la prezenta defectelor de proces xifoid.
- Herniile liniei semilunare Spiegel: se localiz pe linia ce uneste SIAS cu ombilicul;
tratament chirurgical.
- Hernii lombare: triunghi Petit si spatiul Lesgaft-Grunfeld (intre MOI, m..longitudinal al
spatelui si m.patrat medial, m.dintat ant si coasta XII sup)
- Hernii obturatorii: defecte ale mb obturatorii a orificiului obturator.
- Hernii perineale (ant si post)
- Hernii ischiatice: ies prin orif ischiatic mic sau mare

2. M. diafragma toraco-abd – inclusiv aplic clin

Graniţa toraco-abdominală este reprezentata de muşchiul diafragm.
Diafragma este o formatiune musculo-tendinoasa sub forma de dom sau cupola, care separă cav.
toracală de cav. abdominală.
Bolta sa proemină în cav. toracelui și prezintă două cupole:
 una dreaptă, puţin mai înaltă; vârful ei corespunde coastei V drepte pe linia
medioclaviculară la sfarșitul expirului
  alta stângă, mai puţin înaltă; varful ei ajungand la nivelul spatiului intercostal V pe linia
medioclaviculară stângă la sfarșitul expirului.
Diafragma este alcătuită din 2 părţi distincte:
- una centrală și superioară, numită centru tendinos
- alta periferică și inferioară, musculară.
Centrul tendinos, numit şi centrul frenic, seamănă cu o frunză de trifoi, cu trei foliole formând
o membrană tendinoasă subţire, dar rezistentă.
Foliola anterioară ocupă partea mediană a centrului tendinos. Maginea sa anterioară, convexă,
priveşte spre stern, iar cea posterioară, concavă puternic scobită de incizura vertebrală a
diafragmei, corespunde coloanei corpurilor vertebrale. Faţa superioară, concavă, a foliolei
anterioare sprijină ca un căuş (=cupa) faţa diafragmatică a cordului învelit în sacul pericardic.
Foliolele laterale, stângă şi dreaptă, continuă de o parte și de alta foliola anterioară, având axul
lor mare îndreptat lateral şi posterior. Feţele lor superioare, convexe, corespund cupolelor
diafragmatice, stângă şi dreaptă. Cupolele se mulează pe bazele concave ale pulmonilor prin
intermediul pleurei diafragmatice. De la nivelul centrului tendinos pornesc fibre radiar, in toate
directiile, catre zona de origine periferica.
Originea diafragmei se face la nivelul a 3 zone: lombara, costala și sternala.
- Originea lombara se face prin 2 stalpi diafragmatici și prin ligamentele arcuate
medial și lateral.
Stalpii diafragmatici (pilierii diafragmatici) sunt formatiuni musculo-tendinoase cu originea pe
fata anterioara a corpurilor vertebrale lombare, a discurilor intervertebrale și a ligamentului
longitudinal anterior.
Stalpul drept este mai gros și mai lung, cu originea pe fetele anterioare ale vertebrelor L1-
L3, pe discurile intervertebrale corespunzatoare și pe ligamentul longitudinal anterior.
Stalpul stang este mai subtire și mai scurt, cu originea pe fetele anterioare ale vertebrelor
L1-L2, pe discul intervertebral corespunzator și pe ligamentul longitudinal anterior.
Fibre tendinoase mediale de la nivelul celor 2 stalpi diafragmatici se unesc pe linia mediana,
anterior de aorta pentru a forma ligamentul arcuat median.
Ligamentul arcuat medial se insera medial pe corpul vertebral L2 și lateral pe procesul
transvers L1. El se arcuieste peste muschiul psoas mare ipsilateral.
Ligamentul arcuat lateral se insera medial pe procesul transvers L1 și lateral pe coasta 12. El
se arcuieste peste muschiul patrat lombar ipsilateral.
- Originea costala se face pe fata endotoracica a ultimelor 6 coaste și cartilaje costale, prin
interdigitatii cu muschiul transvers abdominal.
- Originea sternala se face pe fata posterioara a apendicelui xifoid.
Hiatusurile diafragmei sunt spatii care permit structurilor anatomice sa treaca intre torace și
abdomen.
Hiatusul esofagian este o deschidere de forma ovalara ce se proiecteaza la nivelul vertebrei
T10. Este format din fibre musculare cu originea in stalpii diafragmatici drept și stang. Hiatusul
este traversat de esofag, de trunchiurile vagale anterior și posterior și de arterele, venele și
limfaticele esofagiene.
Aplic clin: Hernia hiatala reprezinta protruzia stomacului sau a altor organe abdominale in
mediastin prin hiatusul esofagian.Cele mai frecvente tipuri de hernii hiatale sunt herniile de
alunecare, paraesofagiene și mixte.
PROTRÚZIE s. f. proeminență anterioară pronunțată a unei formații anatomice
Hiatusul aortic este delimitat posterior de coloana vertebrala, lateral de stalpii diafragmatici și
anterior de ligamentul arcuat median. Se proiecteaza la nivelul vertebrei T12 și este strabatut de
aorta și de ductul toracic.
Hiatusul venei cave inferioare este situat intre foliolele dreapta și anterioara și se proiecteaza la
nivelul T8-T9, paramedian dreapta. Peretii venei cave sunt aderenti la hiatus astfel ca, in inspir,
muschiul diafragm se contracta, hiatusul se largeste, vena cava se dilata și fluxul sangvin catre
inima este favorizat.
La nivelul diafragmei mai exista și alte orificii pentru structuri anatomice mai mici:nervii
splahnici mare și mic - printre fibrele stalpilor diafragmatici, lantul simpatic lombar și venele
lombare ascendente-pe sub ligamentul arcuat medial.
Intre originea lombara și cea costala a diafragmei se gaseste trigonul lombo-costal Bochdalek.
Intre originea sternala și costala se gaseste trigonul sterno-costal Morgagni care este ocupat de
grasime și traversat de vasele epigastrice superioare.

Inervaţia este motorie și senzitiva.

 Inervatia motorie este asigurata de cei 2 nervi frenici, cu origine in maduva C3-C5,
fiecare nerv fiind distribuit la jumatate din diafragm.
 Inervatia senzitiva se face prin nervii frenici și periferic prin ultimele 6 perechi de nervi
intercostali.

Vascularizaţie:
Arterele care vascularizeaza diafragma sunt:
- Fata toracica: artere frenice superioare din aorta toracica, arterele musculofrenice și
pericardofrenica din arterle toracica interna, ultimele 6 artere intercostale
- Fata abdominala: 2 artere frenice inferioare din aorta abdominala.
Venele sunt omonime arterelor, vena frenica inferioara dreapta se varsa in vena casa inferioara.
Vena frenica inferioara stanga (dedublare) se varsa atat in vena cava inferioara cat și in vena
suprarenala stanga.

Limfaticele diafragmei comunica liber și au traiect atat catre torace cat și catre abdomen.
Toate grupurile ganglionare diafragmatice se gasesc pe fata toracica a diafragmei și pot fi
impartite in anterioare, mijlocii și posterioare.
Ganglionii dreneaza ascendent catre ganglionii parasternali, mediastinali și frenici. Catre
abdomen, limfa diafragmei dreneaza catre ganglionii lombari superiori.
Deși are aparenta unui sept, datorita vastelor anastomoze ale retelelor limfatice și venoase din
structura sa, diafragma constituie numai un obstacol relativ in calea metastazarii septice sau
tumorale spre torace sau invers.

3. Impartirea anatomo-topografica si anatomo-clinica a peretelui abdominal

Regiuni ale per abd = regiuni conventionale de suprafata ale per ant-lat ai abd.
Impartirea fetei ant a peretelui abd – utilizate linii conventionale (ANATOMO-CLINIC):
- 3 linii orizontale:
Sup: care trece prin baza apendicelui xifoid si coresp liniei de proiectie a diafragmei
Mijlocie: care trece prin limita inf a arcurilor costale, unind extemitatile ant ale coastelor
X
Inf: care uneste cele 2 SIAS

- 2 linii verticale parelele cu marg lat ale muschilor drepti abd – linii pararectale (de la
tuberculul pubic la rebord costal)
Aceste linii impart fata ant a per abd in 3 etaje, iar fiecare etaj in 3 reg:
1. Etaj abd sup/toraco-abd, cuprins intre linia de proiectie a diafragmei si linia orizontala
mijlocie; e subimpart in:
o Reg epig – situata median, intre cele 2 reborduri costale, de forma triunghiulara – cu
varful la procesul xifoid
o Reg hipoc dr – sit la dreapta reg epig
o Reg hipoc stg – sit la stg reg epig
 2. Etaj mijl al peretelui abd, cupr intre linia orizontala mijl si cea inf; subimpart in:
o Reg ombilicala/mezogastrica – situata median
o Reg abd lat dr/flanc drept – sit la dr reg ombilicale
o Reg abd laterala stg/flanc stg – sit la stg reg ombilicale

3. Etaj inf al per abd, cupr intre linia oriz inf si limita inf ext a abd; subimpartit in 3 reg:
o Reg hipog – situata median
o Reg ingh dr/reg iliaca dr – sit la dreapta reg pubice
o Reg ingh stg/reg iliaca stg – sit la stg reg pubice
Etajul sup al per abd coresp etajului supramezocolic al cav perit, iar etajele mijlociu si inf coresp
etajului inframezocolic al cav perit.

Regiuni anatomo-topogr:
A. Reg. sterno-costo-pubiana (reg mediana a abd, impara): contine epigastru, mezog, hipog
B. Reg. ombilicala: corespunde mezogastrului
C. Reg. costoiliaca, simetrica, ocupa partea ant-lat a per abd, sit intre creasta il si rebordurile
costale: coresp reg laterale din impartirea clinica
D. Reg. inghinala, simetrica, sit inf si lat, coresp reg anatomo-clinice omonime.

II. 4. Etaj supramezocolic al cav peritoneale

Limite:
- superior: PP superior care captuseste fata inferioara a diafragmei
- anterior: PP anterior care captuseste peretele anterior abdominal
- posterior: PP posterior care captuseste peretele posterior abdominal
- inferior: colonul transvers, mezocolonul transvers și ligamentul frenicocolic drept și stang
Continut: - ocupat in cea mai mare parte de ficat, caile biliare (cea mai mare parte a lor), esofagul
abdominal, stomacul și splina
Ligamente și recesuri:
- ligamentele viscerale din acest etaj il compartimenteaza in mai multe spatii secundare:
• Recesurile subfrenice drept și stang: situate intre PV al fetei diafragmatice a ficatului și PP
superior. Sunt separate de ligamentul falciform al ficatului și delimitate posterior de foita
superioara a ligamentului coronar.
• Recesurile subhepatice drept și stang: situate intre fata viscerala a ficatului și mezocolonul
transvers. Recesul subhepatic drept (punga Morison) este delimitata superior de fata
viscerala a lobului hepatic drept; posterior de fata anterioara a portiunii supramezocolice a
rinichiului drept, fata anterioara a glandei suprarenale drepte și fata anterioara a portiunii
supramezocolice a dd descendent; inferior de flexura colica dreapta(hepatica) și ligamentul
frenocolic drept descendent și de colonul și mezocolonul transvers. Recesul subhepatic
stang este reprezentat de bursa omentala. Cele 2 recesuri subhepatice comunica prin
intermediul orificiului epiploic Winslow.

5. Etaj inframezocolic al cav peritoneale

Limite:
- superior: colon şi mezocolonul transvers
- se continuă inferior cu cavitatea pelvină.
Etajul inframezocolic este împărţit la rândul său de către mezenter, colonul ascendent şi
descendent în patru spaţii sau recesuri:
 Spaţiul mezenterico-colic drept
 Spaţiul mezenterico-colic stâng
 Şanţul parieto-colic drept
 Şanţul parieto-colic stâng

Spaţiul mezenterico-colic drept este delimitat medial de mezenter și lateral de

colonul ascendent. El are o formă triunghiulară, cu vârful la unghiul ileocecal și baza
la colonul transvers. Acest spaţiu nu comunică cu excavaţia pelvină.
Spatiul mezenterico-colic drept (firida mezenterico-colica dreapta) are forma triunghiulara,
cu varful inferior și la dreapta. Este delimitata superior de mezocolonul transvers, la dreapta de
colonul ascendent și la stanga de mezenter care limiteaza comunicare cu cavitatea peritoneala
pelvina.
Pe peretele posterior al acestui spatiu proemina polul inferior al rinichiului drept, portiunea
inframezocolica a dd descendent și dd orizontal și portiunea inframezocolica a fetei
anterioare a capului pancreasului.
Spaţiul mezenterico-colic stâng este delimitat medial de mezenter și lateral de
colonul descendent. El are o formă triunghiurală, cu baza ce comunică larg cu
pelvisul și vârful la flexura colică stângă(splenica). Spatiul mezenterico-colic stang
(firida mezenterico-colica stanga) are forma triunghiulara, cu varful superior și la
stanga. Este delimitat superior de mezocolonul transvers, la dreapta de mezenter, la
 stanga de colonul descendent iar inferior comunica larg cu pelvisul, ceea ce favorizeaza
migrarea colectiilor lichidiene din firida colica stanga in pelvis.

Pe peretele posterior proemina polul inferior al rinichiului stang, dd ascendent.

 Şanţul paracolic drept este limitat intre flancul drept al colonului ascendent şi peretele
abdominal. Superior, comunica cu etajul supramezocolic ceea ce favorizeaza trecerea
colecţiilor lichidiene din etajul supramezocolic in fosa iliaca dreapta. La nivelul acestui
sant exista plici colice determinate de reflexia peritoneului parietal de pe colonul
ascendent pe peretele lateral abdominal.
 Şanţul paracolic stâng este limitat intre flancul stang al colonului descendent şi peretele
abdominal. Ligamentul frenocolic stang blocheaza comunicarea firidei colice stangi cu
etajul supramezocolic. Inferior, firida colica stanga comunica cu cavitatea pelvina. De la
nivelul lui colecţiile lichidiene subfrenice stângi pot drena către excavaţia pelvină.

6. Etaj pelvin al cav peritoneale

Pp al etjului inframezocolic se continua, la niv stramtorii sup a bazinului, cu peritoneul parietal
pelvin.
Comportamentul Pp pelvin este diferit la cele 2 sexe:
LA BARBAT:
 Pe linia mediana – Pp se reflecta de pe fata ant a ampulei rectale pe fundul veziculelor
seminale si fata post-sup a vezicii urinare, formand excavatia recto-vezicala sau fundul de
sac Douglas, partea cea mai decliva a cavitatii peritoneale.
De pe vez urinara, Pp se reflecta pe per ant al abd, devenind Pp ant
Cand vezica e prina, intre vez urinara si per ant al abd se form un fund de sac prevezical
 Lateral
- Pp se reflecta de pe ampula rectala pe per lat al pelvisului formand recesurile pararectale
- Pp se reflecta de pe vez urinara pe per lat al pelvisului formand recesurile paravezicale
LA FEMEIE:
 Pe linia mediana – Pp se reflecta de pe fata ant a ampulei rectale pe fundul de sac vaginal
post si pe fata intest a uterului, formand excavatia recto-uterina sau fundul de sac
Douglas, partea cea mai decliva a cav peritoneale
Peritoneul inconjoara fundul uterului, trece pe fata vezicala a corpului uterin, apoi se reflecta
pe fata post a vez urinare, formand fundul de sac utero-vezical
 De pe vez urinara, Pp se reflecta pe per ant al abd devenind Pp ant
Cand vezica e plina, intre vez urinara si per ant al abd se form fund de sac prevezical
 Lateral
- Pp se reflecta de pe ampula rectala pe per lat al pelvisului formand recesurile pararectale
- Lat de uter, datorita tubei uterine, reflexia perit de pe per post formeaza foita post a lig lat
al uterului, inconjoara tuba uterina si se continua cu foita ant a lig lat
Uterul si lg late compartimenteaza cavitatea pelvina intr-un spatiu preuterin si un spatiu
retrouterin.

- Pp se reflecta de pe vez urinara pe per lat al pelvisului formand recesurile paravezicale.

II. 7. Bursa omentala, vestibul bursa omentala

Bursa omentala sau cavitatea peritoneala mica reprezinta o portiune inchisa in „fund de sac”,
situata posterior de stomac. Este un diverticul al marii cav peritoneale, format datorita proceselor
de rotatie ale stomacului si dd si formarea fasciei de coalesc Treitz. Reprezinta o cav virtuala, ce
comunica cu marea cavitate peritoneala prin intermediul orificiului epiploic Winslow. Orificiul
epiploic Winslow este delimitat:
 Anterior: ligamentul hepatoduodenal care contine pediculul hepatic
 Posterior: vena cava inferioara
 Superior: lobul caudat hepatic
 Inferior: duodenul I

Bursa omentala prezinta o portiune principala și 3 prelungiri ( vestibulul bursei omentale,

prelungirea superioara și prelungirea stanga sau lienala).
Portiunea principala a bursei omentale este delimitata:
 Anterior: fata posterioara a stomacului și ligamentul gastrocolic
 Posterior: fata anterioara a pancreasului și diafragma acoperite de peritoneu parietal
posterior
 Inferior: mezocolonul și colonul transvers
 Superior: diafragma și ligamentul gastrofrenic

Vestibulul bursei omentale reprezinta un segment asezat intre orificiul epiploic Winslow și
orificiul bursei omentale (prin el se patrunde in partea principala a bursei și este situat posterior
de mica curbura gastrica). El este delimitat:
  Anterior: omentul mic
 Posterior: peritoneul parietal posterior care acopera aorta abdominala, stalpul
diafragmatic drept și vena cava inferioara
 Inferior: mica curbura gastrica
 Superior: lobul caudat hepatic Orificiul bursei omentale reprezinta comunicarea dintre
vestibulul bursei omentale și portiunea ei principala.
NU trebuie confundat cu orificiul epiploic Winslow. El este delimitat:
 Anterior: mica curbura gastrica
 Posterior: plicile peritoneale gastro-pancreatica ridicata de artera gastrica stranga și
hepato-pancreatica ridicata de artera hepatica comuna Prelungirea superioara a bursei
omentale prezinta forma unui deget de manusa și este delimitata:
 La dreapta: vena cava inferioara
 La stanga: esofagu abdominal
 Superior: diafragm
Prelungirea stanga a bursei omentale sau lienala este delimitata:
 Anterior: ligamentul gastrolienal
 Posterior: ligamentul renolienal și frenolienal 6

8. Cai de acces in bursa omentala + aplic clinice

Cai de acces:
- Orif epiploic
- Incizarea omentului mic (la niv lig hepato-gastric)
- Sectionarea lig gastro-colic
- Sectionarea mezocol transv (calea utiliz cel m frecv)

Aplic clin: utiliz de chirurgi, pt accesul la fata post a stomacului si la format retroperit din reg
celiaca Luschka.

II. 9. Esofag abdominal

Esofagul : conduct muscular, lung de aproximativ 25 cm, care se extinde de la nivelul faringelui
pana la stomac; 3 portiuni: cervicala, toracala și abdominala. Lungimea segmentului esofagian
abdominal este de 3-4 cm și variaza cu timpii respiratori.
Limita superioara este reprezentata de hiatusul esofagian al diafragmei, proiectat la nivelul
vertebrei T10 la stanga coloanei vertebrale.
Limita inferioara este reprezentata de jonctiunea eso-gastrica, la nivelul orificiului cardia.
Orificiul cardia se proiecteaza anterior la nivelul articulatiei condro-costale 7 stangi și posterior
la nivelul vertebrei T11, la stanga coloanei vertebrale.
Jonctiunea eso-gastrica este marcata la interior de trecerea brusca de la mucoasa de tip esofagian
la cea de tip gastric. Aceasta zona se numeste linia „Z”.
Relatia esofag-diafragma:
Hiatusul esofagian al diafragmei este un canal muscular, oblic dinspre posterior și inferior spre
anterior și superior, format dintr-un sistem de fibre musculare superficiale și profunde, rezultat
prin impletirea fibrelor celor 2 stalpi diafragmatici. Este strabatut de esofagul abdominal și este
etansat superior de pleura, la mijloc de membrana freno-esofagiana și inferior de peritoneu.
Membrana freno-esofagiana este o continuitate a fasciei endo-abdominale (fascia transversalis)
de pe fata inferioara a diafragmei. Membrana freno-esofagiana prezinta o foita ascendenta și una
descendenta.
 Foita ascendenta are traiect cranial, are forma unui trunchi de con și se insera pe esofag
circumferential, la 2 cm superior de diafragm.
 Foita descendenta are traiect inferior și se insera circumferential pe esofagul abdominal.
Cele 2 lame ale membranei freno-esofagiene permit miscarile diafragmului in raport cu esofagul,
mentinand insa diferenta de presiune intre toarce și abdomen.
Raporturile esofagului abdominal:
Anterior: trunchiul vagal anterior, peritoneu, lobul stang hepatic
Posterior: trunchiul vagal posterior, pilierii diafragmatici, ligamentul arcuat median al
diafragmei, hiatusul aortic al diafragmei și aorta descendenta
Stanga: intre esofag și fornix se gaseste incizura cardiei His
Dreapta: lobul caudat hepatic
Peritoneul acopera fata anterioara și laterala stanga a esofagului abdominal. De aici se
continua catre stanga cu peritoneul fornixului gastric și catre dreapta cu omentul mic formand la
acest nivel ligamentul hepato-esofagian. Fata posterioara este extraperitoneala.
Vascularizatie:
Artere:
1. A. gastrica stanga: ramura a trunchiului celiac. De la origine are traiect retroperitoneal
catre superior și la stanga, descriind o curbura cu convexitatea superioara. Ridica o plica
peritoneala gastropancreatica iar din convexitatea ei se desprinde un trunchi cardio-esofagian sau
mai multe ramuri separate pentru peretele anterior și drept al esofagului. Ele vor participa la
formarea plexului arterial peri-esofagian.
2. Arterele gastrice scurte: se despreind din a. splenica și participa la vascularizatia peretelui
stang esofagian.
3. Artera frenica inferioara stanga: se desprinde din aorta abdominala și are traiect pe fata
inferioara a diafragmei, trecand posterior de esofag.

Vene:
La nivelul esofagului abdominal se realizeaza o importanta anastomoza porto-cava. La
nivelul stomacului exista un plex venos submucos iar pe masura ce se apropie de jonctiunea
gastro-esofagiana, venele din acest plex traverseaza musculara mucoasei și ajung la nivelul
mucoasei unde formeaza un plex venos mucos asezat „in palisada”. Aceste vene au traiect
ascendent și se reduc ca numar. La nivelul esofagului abdominal perforeaza din nou musculara
mucoasei și se reintorc in submucoasa. Sangele de la nivelul acestor plexuri ale jonctiunii eso-
gastrice dreneaza:
 Inferior prin vena gastrica stanga catre vena porta
 Superior prin vena frenica inferioara stanga catre vena cava inferioara și prin venele
esofagiene catre venele hemiazigos, azigos și apoi in vena cava superioara.

Inervatie:
Inervatia esofagului este vegetativa simpatica și parasimpatica
Inervatia simpatica: fibrele de la nivelul plexului celiac care ajung la esofag pe calea plexurilor
periarteriale din jurul arterei gastrice stangi și frenica inferioara stanga
Inervatia parasimpatica: fibre din cele 2 trunchiuri vagale anterior și posterior care se gasesc pe
fata anterioara și posterioara a esofagului

II. 10 Stomac – config ext si ligamente

Forma: la indivizi normostenici, in statiune verticala, stomac gol – forma de J majuscul sau a
unei undite, cu o port mai lunga, verticala si o port mai scurta, orizontala.
Limite: linia de separatie intre esof tubular si stomac sacular – orificiul cardic; separatia dte
stomac si intest subtire e marcata de orif piloric si coresp orif piloric
Dimensiuni:
 In stare de umplere moderata – L: 25cm, latime maxima intre cele 2 curburi:
12cm,grosime dte cei doi pereti: 8cm
  Stomac gol- L:18cm, latime: 7cm, grosime: 0cm

Config exterioara:
 2 pereti, 2 margini(se continua cu marginile omonime ale esof), 2 orificii
 Marginea dreapta/ curbura mica: concava. Locul de trecere de la segm vertical la cel oriz
e marcat de o depres (incizura unghiulara). Segm oriz al micii curburi prezinta 2
depresiuni: incizura ddpilorica sup (limita exterioara dte dd si stomac) si incizura pilorica
sup (la circa 3-5 cm la stg de cea dd-pilorica)
 Marginea stanga/curbura mare: convexa, mai lunga decat curbura mica; porneste de la
marg stg esof (unghi ascutit=incizura cardiaca/unghiul lui His). Portiunea transversala a
marii curburi gastrice prezinta o incizura dd-pilorica inf si o incizura pilorica inf (sit,
fiecare, in dreptul incizurii sup omonime)
 Curburile separa fata/peretele ant de peretele/fata post

Port verticala: saculara, voluminoasa, cupr 2/3 din stomac; “portiune digestorie”
Subdiviz in:
- Port cardiaca, fornix si corp
- Port cardiaca: aprox 3-4 cm intindere (la int: orificiul cardic; la niv mucoasei are glande
cardice)
- Fundul stomacului: port sup, dilatata; separat de corp prin orizontala ce trece prin unghiul
cardic
- Corpul: tine pana la palnul vertical ce trece prin incizura unghiulara si intalneste
depresiunea sfincterului antrului

Port oriz: mai ingusta, tubulara, 1/3 din stomac; “port pilorica”, functie mecanica,
evacuatorie: “portiune/canal egestor”
Limite:
- La stg: linia incizura angulara – sfincterul antrului
- La dr: sant dd-piloric (v. prepilorica, marcheaza limita dte stomac si dd; v. inconstanta)
Port pilorica e subimpartita in: antru piloric si canal piloric
Antrul sau vestibului: usor dilatat
Canalul piloric: segm cilindric, ingust, scurt (aprox 3-5 cm)
Separatia dte cele 2 segm e data de santul piloric(greu vizibil), determ de incizurile pilorice (sup
si inf)
 Pilorul: port terminala, stramta. Are aprox 5 cm lungime. Contine sfincterul piloric, cu
orificiul piloric

Situatie:
 Loja gastrica, cu 6 pereti(sup, post, lat stg, medial, ant, inf)
 Sit, alaturi de splina si ficat ,in etaj supramezocol al cav perit (deasupra mezocol transv)
 Acoperit de peritoneu -> mobilitate crescuta in loja sa
Mijloace de fixare:
 Presa abd (mijloc fct)
 Mijloace anatomice: continuitatea cu esof si cu dd; pediculii vasculo-nervosi; formati
peritoneale ce fac leg cu organele vecine; aderenta fetei post a fornixului la per post abd
Ligamente:
~ deriva din mezog ventral si din mezog dorsal
~la niv micii curburi: perit visc gastric se continua cu lig hepato-gastric/par flaccida a omentului
mic (-mezog ventral)
~la niv marii curburi: ligamente deriv din mezog dorsal: lig gastro-frenic (intre fornix si
diafragm, cu doua foite: ant si post), lig gastro-lienal (intre marea curbura gastrica si hilul
splenic, cu 2 foite: ant si post, intre care se gas arterele gastrice scurte si port init a a. gastro-epipl
stg, ramuri ale a. lienale), lig gastro-colic (intre port oriz a marii curburi si colon transv,
continuandu-se cu omentul mare; are 2 foite: ant si post, intre care se gaseste arcada marii
curburi)

11.Structura stomacului
a) Tunica mucoasa prez epit unistr cilindric (adaptat fct de secr si absorbtie). Mucoasa e de
culoarerosiatica si prezinta numeroase plici cu rol in marirea supraf de abs, au dispunere
longitudinala in port verticala si dispunere transversala in port oriz
In afara plicilor, la niv mucoasei gastrice se pot observa, radiologic si ariile gastrice/areolele
gastrice, ce dau aspect granular mucoasei. La acest nivel, se gasesc orif de deschidere ale
glandelor gastrice (foveole gastrice). Mucoasa are anexat un aparat glandular complex (gl
gastrice – fundice si ale corpului si gl pilorice). Gl gastrice au 3 tipuri de cel:
1. Principale – secr pepsinogen (proferment proteolitic)
2. Parietale(oxintice) – secr HCl
 3. Mucoase – secr mucopolizah neutre si un complex chimic, fact intrinsec Castle (abs vit
B12)
In mucoasa antrala se gasesc si celule paracrine (migrate din crestele neurale, apartin sist APUD,
Amino Precursor Uptake and Decarboxilation), secretia fiind controlata de gastrina si glucagon
-> dilatare perete gastric .
La limita dte mucoasa si submucoasa se afla musculara mucoasei
b) Tunica submucoasa: alcat din tes conj lax (bogata retea de vase sanguine si limfatice si plex
nervos submucos Meissner)
c) Tunica musculara: fibre m netede (3 str):
- strat extern: fibre m longit – disp in str uniform, dar subtire, condensate la niv micii curburi si
se vor intinde doar pana la niv incizurii angulare; st rarefiate la niv marii curburi, de la nivelul
pilorului, se continua cu fibrele longit dd
- strat mijlociu: fibre m circulare (se condens la niv pilorului, alcatuind sfincterul piloric)
- strat intern: fibre m oblice, caracteristice stomacului(!). Se gas doar la niv port verticale.

Intre stratul muscular longit si cel circular se gaseste plexul mienteric Auerbach
d) Tunica externa: Pvisceral gastric (inveleste tot stomacul, cu exc unei mici zone ce ramane
extraperit, resp fata post a cardiei si a partii sup a fornixului, intre foitele lig gastro-frenic)
Foitele ant si post ale P visceral gastric se reunesc la niv marginilor stomacului -> ligamentele
stomacului

12. Stomac – raporturi – inclusiv aplicatii clinice

Coresp epigastrului si hipocondrului stg

Perete anterior/fata ant: fata chirurgicala

Port toracica: acoperita de diafragm si, pr interm ei, coresp coastei 5,6,7,8,9 din stg si
spatiilor intercost respective. In partea mediala – acop si de fata viscerala a lobului stg
hepatic
Spatiul semilunar al lui Traube: calota cu convexitatea in sus si spre stg, sit pe prt ant a
bazei hemitoracelui stg. E delim de 2 linii: 1) limita sup, convexa, intre extremit ant a
cartilajului 8 costal stg si extremit ant a coastei 11 stg; 2)limita inf, rectilinie, reprez de
port arcului costal stg supr intre extremit liniei convexe (aici se proiecteaza fornixul si o
prt a corpului stomacului)
 Port abdominala: 2 zone
1) Zona mediala: acoperita de fata viscerala hepatica(lob patrat si lob stg)
2) Zona lat: rap cu per muscular ant abd; forma de triunghi (triunghiul lui Labbe), ce are o
marg st-arc costal stg si o marg dreapta – marg inf a ficatului si o marg inf – linia ce
uneste cartilajul costal 9 dr cu cartilajul costal 9 stg
Perete posterior: formeaza per ant al marelui diverticul al cav peritoneale(bursa omentala).
Prin interm bursei omentale, fata post gastrica are raporturi cu per abd post si cu organele
care-l acopera:
- in partea mijl, corpul pancreasului
- a lienala merge pe marg sup a pancr (deasupra: pol sup rinichi stg si gl suprarenala stg)
- in sus si spre stg: zona prin care stomacul vine in rap cu fata viscerala a splinei (fata
gastrica a splinei)
- In jos, dedesubtul pancr: mezocol transv, iaqr pr interm acestuia – cu flexura ddjej si cu
ansele jejunale

Curbura mare vine in rap, in mare parte a sa, cu cu col transv (lig gastrocolic); la aprox 1 cm
departare, intre foitele ligamentului, se gas vasele gastroepiploice. In partea stg, superioara, da
insertie ligam gastrolienal (cu vase scurte gastrice si a. gastroepipl stg)
Curbura mica: sit profund. Pe ea se insera omentul mic (in dedublarea caruia se gasesc vase
gastrice st si drepte). Curbura mica raspunde lobului caudat hepatic si, prin interm Ppost al
vestibulului bursei omentale, coresp aortei, VCI, tr. Celiac, plex solar. Curbura mica, alaturi de
prima port a dd, participa la delimitarea reg celiace a lui Luschka. Intre curbura si hilul hepatic:
omentul mic. Post: vestibulul bursei omentale. Sub PPpost al vestibulului: plan profund al
regiunii (ultimele 3 vert tor si L1)
Fornix: raspunde cupolei diafragmei(sup), astfel se inalta pana la coasta 75stg. Prin interm
diafragmei, fornixul vine in rap cu inima, pleura, plaman stg. Fata ant coresp fetei int a coastei
stg; fata lat vine in rap cu splina (lig gastrolienal. Fata post e lipsita de perit si adera la stalpul stg
al diafragmei
Port cardica: sit profund, in rap cu impresiunea esof hepatica. Orif cardic raspunde T11
Pilorul: profund; Pilorul are rap ant cu lobul patrat al ficatului, post-sup cu a. hep comuna, plica
gastro-pancr dr, port supramez a fetei ant a capului pancr; inf cu colon transv (lig gastrocolic;
sup, cu pars flaccida a omentului mic)

Aplic clinice:
In cazuri de perigastrita, curbura mare adera la colonul transv (simfiza gastrocolica, la niv careia
se poate produce o fistula, manifest prin voma de fecale)
A lienala poate fi perforata in ulcerele gastrice posterioare penetrante, ducand la aparitia unei
complicatii severe, num hemoragie digestica superioara
In aerofagie, distensia fornixului gastric poate determ orizontalizarea cordului si aparitia de
extrasistole atriale

13. Vascularizatia stomacului – inclusiv aplic clinice

Arterele provin din cele 3 ramuri ale TC: a. hep com, a. splenica, a. gastr stg
Din a. hep com: a. gastrica dr, care merge inaintea pilorului si, urca pe mica curbura; a gastrodd
trece inapoia pilorului si emite gastroepipl dr care urca pe curbura mare.
Din a. splenica: a. gastroepipl stg, care coboara pe curbura mare; a. gastrice scurte trec prin lig
gastrolienal si iriga fundul stomacului
Din a. gastr stg urca prin lig gastropancr si ajunge in reg cardica si, apoi, coboara de-a lg curburii
mici
Se formeaza, astfel: arcul arterial al curburii mici (anastom a. gastr stg si dr), arcul arterial al
marii curburi, format prin anast a arterelor gastroeplipl stg si dr. Din acestea, pornesc ramuri care
se distrib diferitelor tunici gastrice. Initial subseroase, strabat tunica m si form o prima retea,
submucoasa -> ramuri fine ce alcat plexuri capilare abundente in jurul glandelor si ajung pana la
supraf mucoasei.
In tunica mucoasa se gas numeroase anastom arterio-venoase. Regiunea micii curburi e mai slab
vasculariz.
Pe fata ant a corpului, se gasesc o banda relativ ingusta, avasculara (aria gastrotomiei).

Venele corespund arterelor (in general). Se formeaza din retelele capilare sit in submucoasa,
strabat grosimea peretelui gastric, se aduna sub seroasa si se indreapta spre trunchiurile
colaterale(VP, fie direct, fie prin afluenti).
Venele gastrice dr si stg se varsa dir in trunchiul VP; v. gastroepipl dr se varsa in VMS; v.
gastroepipl stg si venele gastrice scurte se varsa in v. lienala
In teritoriul jonct esofagiene se form o anastomoza intre venele esofagiene(VCS) si afluentii
gastricei stg (VP). La niv fetei post a fosnixului (extraperit), exista o alta anastomoza porto-cava
(sistemul venelor subperit Retzius)
Limfaticele: iau nastere din 2 retele larg anastomozate: una mucoasa si alta musculara. Ambele
conflueaza it-o retea subperitoneala, din care pornesc vase eferente (-> noduri limfatice)
Drenajul limfatic: 4 arii
 1. Regiunea micii curburi si cea m mare prt a corpului si fornixului: tributara nodurilor limf
insirate de-a lg a. gastr stg (noduri limf gastrice stg), in segm stg al micii curburi
2. Partea inf a corpului si cea m mare prt a reg pilorice. Limfa culeaza -> noduri limf sit pe
traiectul a gastroepipl dr (noduri limf gastroepipl dr) si spre cele sit in unghiul dte pilor,
prima port a dd si capul pancr (noduri pilorice inf)
3. Partea stomacului invecinata segm stg (sup) al marii curburi. Limfa e drenata de nodurile
gastroepipl stg si de cele pancreaticolienale
4. Cupr o parte a stomacului invecinata segm dr al micii curburi si o prt a reg pilorice.
Nodurile limfatice form grupul gastric drept si cel piloric sup
Ultimele 2 arii sunt in relatie cu nodurile hepatice (sit in jurul a. hepatice) -> limfa se va indrepta
spre nodurile limf mediastinale ant si supraclav (semnul Virchow-Troisiser, adenopatia supraclav
in cancerul gastrifc)
Drenajul limfatic al tuturor celor 4 grupe conduce spre nodurile celiace, sit in jurul TC

Aplic clinice:
Gastrotome – irigatia si anastomozele numeroase ale stomacului sunt favorabile chirurgilor
pentru legare, fara a exista pericolul de dereglare a aportului sanguin.
Ligaturarea plexurilor vasculare submucoase reprezinta un timp chirurgical important in
gastrotomii
Adenopatia supraclaviculara stg sau semnul Virchow-Troisier e determ de metastazarea precoce
in cancerul gastric si e semn de gravitate si inoperabilitate, semnificand interesarea limfaticelor
mediastinale si pulmonare
Dispozitia si topografia pediculilor arteriali au importanta f mare mai ales in rezerctiile gastrice,
cand trebuie legati cu multa grija inainte de sectionarea organului spre a evita hemoragiile
masive ce se pot prodce.
Vascularizatia bogata explica de ce in ulcere, spre ex, se vorbeste si despre hematemeze (uneori
accentuate)
Tratamentul cancerului -> nodurile limfatice au importanta chirurgicala, respectiv regiunea
antro-pilorica (cea mai frecv zona de localizare)

II. 14. Dd – parte sup – descriere si raporturi

- Tine de la santul ddpiloric pana la colul vezicii bil; port cea mai larga(calibrul); “bulbul
dd”(al anatomistilor)
- Forma caracteristica, de bulb de ceapa sau de flacara de lumanare.
- Expulzia continutului se face prin contractii sistolice ale peretilor.
 - Mucoasa sa nu contine plice circulare Kerkring. Cand bulbul e plin – mucoasa e neteda si
conturul e net; in timpul contractiei, mucoasa se increteste si prezinta plice longitudinale.
- Intre bulb si restul port sup dd, se remarca un sfincter bulbodd
- Dimensiune – L: 5cm; diametru de 3.5-4 cm
- Mijl de fixare: presa abd(mijloc functional); mijl anatomice: peritoneu, mezocol transv,
coledoc, ducte pancr, vase si nervi, m. suspensor al dd
- Portiune f mobila, ce se deplas impreuna cu stomacul
- Separatia dte dd si stomac e data de santul ddpiloric (v pilorica)
- Flexura dd sup in partea dr si inapoi, pana la niv colului vez bil
- Structura: 4 tunici (seroasa/perit dd, musculara, str submucos si tunica mucoasa) -> Prima
jum e invelita in intregime de perit (restul dd e extraperit, acoperit de seroasa numai pe
fata ant). Peritoneul e dublat pe fata sa profunda de o patura detes conj lax (str subseros).
In submucoasa se gasesc glande dd Brunner. Sunt prezente si gl intest Lieberkuhn.
Vasculariz: : a. gastrodd (r. a. hepatica) – 2 a. pancreaticodd sup si din AMS – 2 a. pancrdd inf
Port sup are o vasculariz mai saraca (din a. supraddle si a. retroddle, ramuri subtiri ale a.
gastrodd)
Venele se varsa fie in VMS, fie in VP
Limfaticele: se indr spre nodurile hep si celiace

Inervatie: nervi de la niv hepatic

Raporturi:
Inainte si sup: acoperita de ficat si vez bil
Fata ant priveste in cav perit mare
Post: duct coledoc, VP, a. gastrodd
Inf: capul pancr
Fata ant: ficat(lob patrat) si col vez bil; priveste liber in marea cav perit
Fata post: in port juxtapilorica se insinueaza vestibulul bursei omen. Lateral, fata e
incrucis perpend de ductul coledoc, VP, a. gastrodd
Pe fata sup: se insera oment mic(lig hepatodd); fata sup delim inf orif epiploic (hiatul lui
Winslow)
Fata inf: cap pancr, oment mare (lig ddcolic, ce prelung spre dr lig gastrocolic)

15. Dd – port descend – descriere si rap

 - Ajunge pana la extremit inf a rin dr(flexura dd inf)
- Dimensiune – L: 8cm; diametru de 3.5-4 cm
- Mijl de fixare: presa abd(mijloc functional); mijl anatomice: peritoneu, mezocol
transv, coledoc, ducte pancr, vase si nervi, m. suspensor al dd
- In partea sa mijlocie, radiologii descriu un sfincter mediodd (Kapandji) si sfincterul
lui Ochsner sit la 4cm dedesubtul ampulei hepatopancr Vater (inf de flexura inf)
- Plicele ciculare Kerkring sunt vizibile de la nivelul stramtorii supravateriene in jos
- In partea mediala a per post se distinge plica longitudinala a dd, determ de trecere
prin per dd a ductului coledoc si a ductului pancreatic. La extremit inf a plicei –
papila dd mare (se deschid duct coledoc si duct pancr). Cu 3 cm mai sus pe plica
longit, inconstanta, insa, se gaseste papila dd mica (pe ea se deschide duct pancr
accesor Santorini)
- Structura: 4 tunici (seroasa/perit dd, musculara, str submucos si tunica mucoasa) ->
dd e extraperitoneal, acoperit de seroasa numai pe fata ant. Radacina mezocol transv
intretaie port descend. Peritoneul e dublat pe fata sa profunda de o patura detes conj
lax (str subseros). In submucoasa se gasesc glande dd Brunner. Sunt prezente si gl
intest Lieberkuhn.
Vasculariz: a. gastrodd (r. a. hepatica) – 2 a. pancreaticodd sup si din AMS – 2 a. pancrdd inf
Venele se varsa fie in VMS, fie in VP
Limfaticele: se indr spre nodurile hep si celiace

Inervatie: filetele nerv provin din plex celiac (patrund in per dd -> 2 plexuri: mienteric si
submucos)

Raporturi:
Fata ant: incrucis la jum insertia mezocol transv
Segm supramezocolic:
- Inainte si in sus: fata viscerala a ficatului si vez bil (lig cisticoddcolic). Sub vez bil vine in
rap cu extremit dr a col transv
Segm submezocolic: rap cu anse jejunale
Inapoi: fata ant a rin dr, pedicul renal (a,v, pelvis renal, parte sup uter) si VCI. Intre dd si
aceste organe se interpune fascia de coalesc retroddpancr Treitz
Medial: prin fata stg, vine in contact intim cu capul pancr (patr in per dd ductele
excretoare ale pancr si ficatului)
Lateral: prin fata dr, rap similare cu fata ant: segm supramez, cu ficatul (impresiune dd) si
segm submezocol, cu col ascend
16. Dd – port oriz/inferioara – descriere si rap
 In dreapta, la niv extremit in a rin dr -> flexura dd inf -> directie transversala peste
col vert (L4) -> pana in flancul stg
 Dimensiune – L: 6cm; diametru de 3.5-4 cm
 Mijl de fixare: presa abd(mijloc functional); mijl anatomice: peritoneu, mezocol
transv, coledoc, ducte pancr, vase si nervi, m. suspensor al dd
 Tranzitul sufera o usoara orpire la niv flexurii dd inf si a port oziz
 Structura: 4 tunici (seroasa/perit dd, musculara, str submucos si tunica mucoasa) ->
dd e extraperitoneal, acoperit de seroasa numai pe fata ant. Radacina mezocol transv
intretaie port descend. Peritoneul e dublat pe fata sa profunda de o patura detes conj
lax (str subseros). In submucoasa se gasesc glande dd Brunner. Sunt prezente si gl
intest Lieberkuhn.

Raporturi:
- Incrucisata pe fata ant de insertia mezenterului si de vase MS
- Inapoi (pr interm fasciei de coalesc retroddpancr Treitz): col vert, pe cr se afla Ao si VCI
- In sus: corp pancreas
- In jos: anse intest subtire

Vasculariz: a. gastrodd (r. a. hepatica) – 2 a. pancreaticodd sup si din AMS – 2 a. pancrdd inf
Venele se varsa fie in VMS, fie in VP
Limfaticele: se indr spre nodurile hep si celiace

Inervatie: filetele nerv provin din plex celiac (patrund in per dd -> 2 plexuri: mienteric si
submucos)

17. Dd – parte ascend, flexura dd-jej – descriere si raporturi

 Port a patra, ascendenta urca pe flancul stg al vert L2, iar sub mezocol transv, form un
unghi ascutit – “flexura dd-jej”
 Dimensiune – L: 6cm; diametru de 3.5-4 cm
 Mijl de fixare: presa abd(mijloc functional); mijl anatomice: peritoneu, mezocol transv,
coledoc, ducte pancr, vase si nervi, m. suspensor al dd
  Structura: 4 tunici (seroasa/perit dd, musculara, str submucos si tunica mucoasa) -> dd e
extraperitoneal, acoperit de seroasa numai pe fata ant. Radacina mezocol transv intretaie
port descend. Peritoneul e dublat pe fata sa profunda de o patura detes conj lax (str
subseros). In submucoasa se gasesc glande dd Brunner. Sunt prezente si gl intest
Lieberkuhn.

Raporturi:
- Dedesubtul mezocol transv, pr interm caruia (si separata de bursa omentala) vin in rap cu
per post al stomacului si cu antrul piloric
- La stanga: raport la distanta cu rin stg
Port ascend:
- Fata ant: acoperita de mezocol transv, pr interm caruia (si separata de bursa omentala) vin
in rap cu per post al stomacului si cu antrul piloric
- Fata post: vase renale si testiculare(ovarene) drepte
- Fata mediala/dreapta: e alaturata Ao, procesului uncinat al pancr si rad mezenterului
- Fata lat/stanga: e sit la dist variabila de marg mediala a rin stg. Intre cele 2 org se form
arcul vascular Treitz (VMI si a. colica stg)
Flexura ddjej:
- Imediat sub rad mezocol transv si fata inf a corpului pancr
- La stg: prin stg, de care e separata pr arcul vascular Treitz (VMI si a. colica stg)
- La dr: col vert (L2)
- Inapoi: stalpul stg al diafragmei

Vasculariz: a. gastrodd (r. a. hepatica) – 2 a. pancreaticodd sup si din AMS – 2 a. pancrdd inf
Venele se varsa fie in VMS, fie in VP
Limfaticele: se indr spre nodurile hep si celiace

Inervatie: filetele nerv provin din plex celiac (patrund in per dd -> 2 plexuri: mienteric si
submucos)

18. Vascularizatie dd
Vasculariz: a. gastrodd (r. a. hepatica) – 2 a. pancreaticodd sup si din AMS – 2 a. pancrdd inf.
Acestea 4 for 2 arcade in jurul capului pancr, din care se despr ramuri pt dd. Port sup a dd –
irigatie arteriala saraca (a. supradd si a. retrodd – ramuri subtiri ale a. gastrodd)
Venele pancreaticodd se varsa fie in VMS, fie in VP. Se mai gasesc si o serie de vene mai mici,
tributare trunchiurilor (ex: v. prepilorica, ce marcheaza limita dte stomac si dd)
Limfaticele: se indr spre nodurile hep si celiace

II. 19. Jejunul si ileonul

- Port a intest subtire cupr ite flexura dd-jejunala si valva ileocecala

- Legat de perete abd post prin mezenter (“intestin mezenterial”)
- “intestin mobil” – mobilitatea, ce il deoseb de dd
- Dpdv fct: jejun-ileonul secreta suc intest (la ac niv se completeaza digestia si se
efectueaza absorbtia)
- Forma cilindroida, usor turtit, 2 margini (libera + aderenta la mezenter) si 2 fete
- 14-16 curburi(semicercuri): “anse intestinale”, primele st orizontale, ultimele verticale
- Pana la niv L5, ansele se suprapun in sens orizontal, de aici, in jos, in sens vertical.
Ultima ansa va fi, iar, orizontala
- Fiecare ansa: 2 ramuri sensibil egale si paralele ite ele (incadreaza o port de mezenter).
Un segm al ansei se numeste aferent (orientat spre flexura ddjejunala) si celalalt eferent
(orientat spre valvula ileocecala). Fiecare ramura a unei anse poate avea anse secundare.
Dimensiuni: L – 5-6 m, diametru – 3 cm port initiala si 2.5 portiune terminala.
- Jejunul are plici circulare, numeroase, dense, nu are placi Peyer; ileonul are placi Peyer,
are plici circulare mai putin numeroase
- Diverticulul ileonului/diverticulul Meckel: apendice care se gas, uneori, pe port terminala
a ileonului (80-100cm de valv ileocecala). E rest de duct omfaloenteric
- Intestinul mezenterial ocupa mare parte din etaj submezocolic si etaj pelvian. Ocupa
zonelor ombilicala, hipogastrului, flancurilor si foselor iliace (cea mai mare prt a abd)
Raporturi:
Anterior: cu per abd ant (separate prin omentul mare)
Posterior: per abd post (col vert lombara, m.patrat al lombelor si iliopsoas) si organe aplicate
peretelui (dd, rinichi, ureterele, vase mari)
  Spatiu mezenterico-colic drept: ansele vin in rap cu segm submezocolic, flex inf si port
oriz dd, capul pancr, extermit inf rinichi stg. Prin interm PP, ansele vin in rap cu vase
colice, genitale si cu ureterul dr
 Spatiul mezenterico-colic stg: port ascend dd, flexura splenica a colonului si cu Ao. Prin
interm PP post, vase MI, vase colice stangi, vase genitale, ureter stg
Superior: mezocol transv (separa ansele de organele supramezocolice)
Lateral, dr si stg: port ascendenta, resp descend a colonului
Inferior: coboara pana in fosele il si in bazin (in pelvis – contact cu vezica, rect, uter)
Conformatie interioara: plici circulare + viloz intest
Plicile circulare/ “valvulele conivente Kerkring”: absente in prima port a dd, apar in port
descend a sa. Devin numer distale de papila mare in dd si jejun. In ileon nr lor descreste. St disp
transversal, perpendicular pe axul longit al intestinului, au o inaltime de 7-8mm; rol in marirea
suprafetei de absorbtie intestinala (in numar de 800-900). Suprafata interioara va fi marita,
datorita acestora, cu 35%.
Vilozitatile intestinale: numeroasa, mici proemin cilindrice/conice, acopera atat plicele, cat si
depresiunile dte ele). Tin de la valvula pilorica la valva ileocecala. Inaltime – 0.3-1.5mm,
numeroase (total: 5-10mil -> suprafata interioara are sa creasca la aprox 4m patrati; fara
vilozitati: 30-40m L) in port sup a intest subtire (dd, jejun), decat in cea inf (ileon).Functie de
abs( principala atributie a intest subt)
Relieful int e influentat si de prezenta formatiunilor limfoide(foliculi limfoizi)

Structura intest subtire: Perete relativ subtire, 4 tunici (seroasa, musculara, submucoasa,
mucoasa). Aparatul motor consituie tunica musculara si aparatul secretor si de resorbtie –
mucoasa intestinului.
Tunica seroasa: formata din Pvisecral. La niv jejuno-ileonului se continua cu mezenterul.
Peritoneul se aplica pe tunica musc pr interm “paturii subseroase” (tela subserosa), lama de tes
conj. Mezenterul are intre foitele sale vase,nervi, noduri limfatice jejuno-ileale.
Tunica musc: aparat motor activ al intestinului subitre. Prin miscarile peretilor sai, asigura
contact intim si amestecarea continutului intest(chim) cu sucurile intest si progresiunea masei
prin canalul dig. E alcat din 2 str musculare netede: ext (subtire, fibre longit), altul interior (fibre
circulare)
Tunica submuc: tes conj-elastic lax (suport,ax conjunctiv pt plicele circulare). In grosimea sa se
gasesc vase sanguine, limfatice, nervi, plec Meissner si foliculi limfoizi.
Tunica mucoasa: 2/3 din grosimea peretelui intest; cul cenusie-rosiatica in repaus; rosie in
digestie. Prezinta plicele circulare(nivel macroscopic) si vilozitatile intestinale(nivel
microscopic). Pentru indeplinirea fct de abs, pe langa cele 2 componente, mai mentionam si
microvilozitatile celulelor epit de absorbtie (nivel electronomicroscopic). Mucoasa are o compon
epiteliala si un corion (lamina propria). Compon epit are un epit de suprafata si un aparat
glandular (gl intest Lieberkuhn). Corionul e format din test conj reticular si lax, ce cont
numeroase limfocite dispuse difuz/grupate in foliculi limfoizi(solitari si agregati), dar si alte cel
ale sist imunitar.

Vascularizatie :
Artere: AMS
Vene: de la niv mucoasei intestinale – retea submucoasa – strabat tunica m si form o ret
subseroasa – de la niv marg aderente, venulele provin din v jej si ileale, tributare ale
VMS.
Limfatice: pleaca din chiliferele centrale ale vilozitatilor – ajung in corion (retea
mucoasa) –de aici, vasele limf strabat submucoasa (profund de submuc for reteaua
submuc) – vasele urm strabat primul str muscular (retea intramusc) – pornesc limfatice ce
o sa strabata str superf muscular (retea subseroasa) – vasele se vor colecta catre marg
mezenterica a intestinului, de unde pornesc chiliferele – noduri mezenterice superioare
(in radacina mezenterului) si prin trunchiuri intestinale se varsa in cisterna chilului
Pecquet.
Inervatie:
 Natura vegetativa: plex celiac. Din partea inf, se desprinde plexul mezenteric sup (inconj
AMS) – filetele nerv strabat peretele intest, formand cele 2 plexuri intramurale: mienteric
Auerbach (in str circular si longitudinal al tunicii mm) si submucos Meissner. Fiecare
plex contine mici ggl nervosi; st unite pr anastomoze. Din plex submucos iau nastere
fibre care asig inerv mucoasei si formatiunilor sale (glande, vilozitati, musculara
mucoasei), iar din cel mienteric fibrele care controleaza motilit intest.

II. 20. Mezenter

Mezenterul este o formațiune peritoneală de legătură și suspensie, dintre jejuno-ileon și peretele
posterior al cavității abdominale.
Este format din 2 foițe peritoneale ce se alătură și cuprind între ele artere, vene, limfatice și
nervi ai intestinului.
Foița dreaptă se continuă cu peritoneul parietal posterior al firidei mezenterico-colice drepte iar
foița stângă se continuă cu PP posterior al firidei mezenterico-colice stângi.
 Între cele 2 foițe se găsește o lamă subțire de țesut conjunctiv lax, în care sunt conținute ramurile
vaselor mezentrice superioare, însoțite de ramurile plexului mezenteric superior și nodulii
limfatici mezenterici superiori.
Mezenterul prezintă 2 margini: intestinală și posterioară.
- Marginea intestinală are o lungime egală cu a jejuno-ileonului iar la nivelul ei peritoneul
mezenterial se continuă cu seroasa jejuno-ileonului. Locul de continuare constituie hilul
intestinului.
- Marginea posterioară este fixă și se numește rădăcina mezenterului, fiind mai groasă
decât marginea intestinală. Rădăcina mezenterului se întinde de la flexura duodeno-
jejunală, situată la stânga L2, până în fosa iliacă dreaptă, în apropierea articulației
sacroiliace. Are o lungime mult mai scurtă decât marginea intestinală a mezenterului , a
cărei lungime este egală cu cea a jejuno-ileonului. Din această cauza, la nivelul marginii
intestinale, mezenterul prezintă numeroase cuduri care corespund anselor intestinale. La
nivelul rădăcinii, cele 2 foițe ale mezenterului se continuă cu PP posterior. Traiectul
rădăcinii mezenterului prezintă 3 porțiuni:
• Superioară, oblică, care, la origine trece superior și la dreapta de flexura duodenojejunală și
apoi coboară pe flancul drept al duodenului ascendent.
• Mijlocie, verticală, care intersectează duodenul la limita dintre duodenul orizontal și cel
ascendent. La acest nivel, vasele mezenterice superioare trec prinincizura pancreatică inferioară
și pătrund între foițele mezenterului, vena fiind situată la dreapta arterei mezenterice superioare.
• Inferioară, oblică, care incrucișează vena cavă inferioară, ureterul drept și vasele gonadale.

Mezenterul împarte regiunea inframezocolică a cavității peritoneale în:

1. Firidă mezenterico-colică stângă, care comunică cu cavitatea pelvină
2. Firidă mezenterico-colică dreaptă, a cărei comunicare cu pelvisul este închisă de mezenter.
Acest fapt limitează propagarea colecțiilor din firida mezenterico-colică dreaptă spre pelvis.

II. 21. Cec si valvula ileocecala

Cec – port initi a intest gros; ii este anexat/inserat apendicele vermiform (pe fata mediala, in
prelungirea cecului)
Forma: saculara, inchis in partea inf, libera; se continua cu colon ascend
La fat/nou-nascut: forma conica, infundibulara(tipul fetal); suprafata neteda (teniile se disting de
la 2 ani, apar santurile transversale si haustrele – tip infantil); forma se va definitiva la 4-5 ani
La adult: fund+ corp
Fund – neted; constituit din haustra cea mai voluminoasa (partea coborata)
Corpul – brazdat de santuri transversale adanci, determ formarea haustrelor. Teniile sunt dispuse:
una ant, alta post-lat, alat post-mediala

Dimensiune cec: aprox 7cm in toate cele 3 dim ale sale (inaltime, latime,adancime)
Sit in fosa iliaca dr, corespunde si flancului drept; prezinta un grad redus de mobilit. In fosa il
interna, cecul ocupa o “loja”, ce are ca delimitari:
Inainte: per abd ant
Inapoi si jos: per abd post (m. iliopsoas)
Comunica larg, medial, in sus cu cav pelviana.

Raporturi cec:
Fata ant: per abd ant( cand e gol, e separat de perete prin ansele intest subtire si oment mare)
Fata post: fosa il interna. Fata anterioara a m iliac e strabatuta oblic de n. cutanat femural lateral,
iar in interstitiul dte psoasa si iliac coboara n. femural. Pe marginea mediala a psoasului, se afla
vasele il ext.
Fata laterala: m. iliac si creasta iliaca
Fata mediala: ultimele anse ileale; pe ea se imlanteaza ileonul -> 2 unghiuri: ileocolic si ileocecal
Extremit sup: se continua cu colon ascendent
Extremit inf/fundul: raspunde unghiului diedru format prin intalnirea per abd ant cu fascia iliaca.

Conformatie interioara: la nivelul teniilor musculare, in locul depresiunilor vom gasi niste
proemin longit; haustrelor de la ext le coresp niste adancituri num “cel cecale”, iar santurilor ce
separa la ext haustrele le coresp la int crestele flciforme sqau plicele semilunare ale cecului.

Valva ileocecala sau valvula lui Bauhin: extremitatea terminala a ileonului se invagineaz n
peretele medial al intest gros, imediat inaintea teniei post-mediale(omentale), luand nastere valva
ileocecala (rol de supapa; inchide intest gros si impiedica reflux chil). Proemina in lumenul intest
gros si e form din 2 plice sau buze:
 Plica/buza sup, mai proemin
 Plica/buza inf
Acestea se unesc la extremitatile lor si formeaza 2 frauri – unul ant si unul post. Fiecare e
continuat de o plica semicirculara, indicand separatia sa de colon. Cele 2 buze ale valvei
ileocecala delim orif ileocecal (forma unei butoniere transversale)
La formarea valvei participa atat ileonul, cat si cecul.

Structura: 4 tunici
 Musculara – fibrele longit grupate in cele 3 tenii ale cecului, se prelungesc in per
apendicelui formand un strat continuu. Fibrele circulare au dispoz obisnuita.
 Submucoasa
 Mucoasa – identica cu cea a intest gros.
 Seroasa – peritoneul ceco-apendicular, dublata de str subseros, adera intim la cele 2
organe.
Peritoneul cecal: in marea maj a cazurilor, peritoneul inveleste in intregime cecul. Uneori,
cecul are un mezou de L variabila, un mezocec. Rareori, mezocecul e acoperit de seroasa (cec
retroperit).
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare form o serie de plice si recesuri. Se descrie un reces
ileocecal sup (determ de plica cecala vasculara), reces ileocecal inf (determ de mezoapendice si
plica ileocecala), unul/m multe recesuri retrocecale (delim de plicele retrocecale)
Vascularizatie
Artere: a. ileocolica (r AMS); in vecinatatea unghiului ileocolic -> a. cecala anterioara (trece prin
plica cecala la fata ant a cecului); a. cecala post (inapoia varsarii ileonului in cec si vasculariz
fata post si fundul cecului); a. apendiculara (coboara inapoia ileonului, apoi in marginea libera a
mezoapendicelui; se ramif in peretii apendicelui)
Vene: satelite arterelor; v. apendiculara (insoteste a.). Ele se strang in vena ileocolica (tributara
VMS)
Limfaticele: sit in tunica submucoasa(sau in musculara). La niv apendicelui, reteaua limfatica
stabil comunicari cu foliculuii limfoizi ai organului. Trei grupe de vase limfatice:
1. Cele ant – converg spre cateva noduri cecale ant sit in plica cecala vasculara
2. Cele post – se indreapta spre un grup de noduri cecale post
3. Vasele limfatice ale apendicelui – unele se opresc in nodurile sit in baza
mezoapendicelui; altele (din foliculi limfoizi), stabilesc comunicari cu retelele
subseroase. Din cele 3 noduri – limfa se colecteaza in grupul de noduri ileocolice (de-a lg
a. omonime) -> noduri mezenterice sup.

Inervatie cec: vegetativa, receptoare, efectoare

Sensibilit viscerala – fibre interoceptive simpatice spre segm medulare T10-L1 (nc intermedio-
medial)
Inervatie motorie:
 Fibre simp postgg din plex celiac (ajung la cec pe calea plexurilor simp periarteriale).
Neuronii simp pregg se gasesc in segm medulare T10-L1 (nc intermedio-lateral)
 Fibre parasimp pregg, din trunchi vagal posterior

II. 22 Apendice vermiform

Orif apendicelui vermiform –punct de insertie la 2-3 cm sub orif ileocecal, pe per post-medial al
cecului; e marcat la ext prin intalnirea celor 3 tenii m. E prevaz cu o plica falciforma mica,
inconstanta (valvula lui Gerlach)

- Segm rudimentar al intest gros, transformat in organ limfoid.

- Rarerori directie rectilinie, de obicei, descrie o ansa cu concavit mediala; e spiralat.
- L: 6-12 cm si diametru: 5-8 mm
 - Pozitia si forma sa se definitiveaza la varsta de 5 ani. Forma fetala se poate pastra(la
adult) in 2-3% din cazuri
- Situatie: in fosa il dr, in loja cecala, impreuna cu cecul.
- Mijloace de fixare: liber(mobil) ori fixat. E legat de ileonul terminal prt-o cuta
peritoneala (mezoapendice), ce-I permite o mobilit f mare (~hernii). Alteori, peritoneul il
fixeaza de organele din jur
- Raporturi: confrom Testut-Jacob -> apendice descend, extern, intern, ascend
Apendice descend: medial de fosa il interna, dedesubtul cecului, vf sau ajunge pana la
stramtoarea sup a pelvisului.
Inapoi: perit fosei il, tes subperitoneal, fascia il, muschi psoas (inflamatie apendice -> psoita;
semnul Blumberg)
Inainte: per abd ant si, uneori, anse ileale.
Medial: ansele intest subtire
Lateral: fundul cecului
Varful/extremit inf: poate veni in contact cu vasele il externe, vase testiculare(ovariene), de aici,
posibilit de flebita sau erodari ale vaselor urm de hemoragii masive.
Apendice extern: coboara post de fundul cecului, pana in unghiul diedru form de per abd
ant cu fosa il int.
Inapoi: m iliac, fascia m iliac
Inainte: fundul cecului, per abd ant
Medial: cec
Lateral: lig nghinal, SIAS
Apendicele intern: se indreapta spre int cavitatii peritoneale; ia contact cu ansele ileale
Adeseori, se sit paralel cu ultima ansa ileala, iar mezoapendicele e f scurt sau chiar
lipseste
Apendice ascendent/retrocecal: inapoia cecului si chiar a colonului ascend
Inapoi: perit fosei il, m iliac, fascia iliaca
Inainte: cec, colon ascend
Varful apendicelui: urca in reg lombara; uneori, stabileste raporturi cu rinichi dr si cu tes adipos-
celular perirenal

Conformatie interioara: cavitate canaliculara, ce contine mucus, chim intestinal, detritusuri

celulare, iar la fat meconiu
Structura: 4 tunici
 Musculara - La varful apendicelui, musculatura e mai subtire (perforatii)
 Submucoasa
 Mucoasa – pe langa glande Lieberkuhn si numeroase cel argentafine endocrine – se
caract pr prezenta unui nr mare de foliculi limf (din corion se extind si cupr aproape
intreaga submucoasa). Caracterul de organ limfoid -> atribuie denum de “tonsila
abdominala”
 Seroasa – peritoneul ceco-apendicular, dublata de str subseros, adera intim la cele 2
organe.
Peritoneul apendicular: peritoneul inveleste complet apendicele vermiform si, apoi, formeaza un
mezoapendice, care se fixeaza pe cec si ileon. Poate avea dispozitiuni variate, ca si la cec.
Uneori, mezoapendicele nu eliber, ci e fixat de la perit fosei il. Uneori, apendicele e
retroperitoneal.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare form o serie de plice si recesuri.

Vascularizatie
Artere: a. ileocolica (r AMS); in vecinatatea unghiului ileocolic -> a. cecala anterioara (trece prin
plica cecala la fata ant a cecului); a. cecala post (inapoia varsarii ileonului in cec si vasculariz
fata post si fundul cecului); a. apendiculara (coboara inapoia ileonului, apoi in marginea libera a
mezoapendicelui; se ramif in peretii apendicelui)
Vene: satelite arterelor; v. apendiculara (insoteste a.). Ele se strang in vena ileocolica (tributara
VMS)
Limfaticele: sit in tunica submucoasa(sau in musculara). La niv apendicelui, reteaua limfatica
stabil comunicari cu foliculuii limfoizi ai organului. Trei grupe de vase limfatice:
4. Cele ant – converg spre cateva noduri cecale ant sit in plica cecala vasculara
5. Cele post – se indreapta spre un grup de noduri cecale post
6. Vasele limfatice ale apendicelui – unele se opresc in nodurile sit in baza
mezoapendicelui; altele (din foliculi limfoizi), stabilesc comunicari cu retelele
subseroase. Din cele 3 noduri – limfa se colecteaza in grupul de noduri ileocolice (de-a lg
a. omonime) -> noduri mezenterice sup.

Inervatie apendice vermiform: vegetativa, receptoare, efectoare

Sensibilit viscerala – fibre interoceptive simpatice spre segm medulare T10-L1 (nc intermedio-
medial)
Inervatie motorie:
  Fibre simp postgg din plex celiac (ajung la cec pe calea plexurilor simp periarteriale).
Neuronii simp pregg se gasesc in segm medulare T10-L1 (nc intermedio-lateral)
 Fibre parasimp pregg, din trunchi vagal posterior

23. Puncte dureroase apendiculare

La niv per ant al abd – pct lui Mac Burney (la mijlocul liniei care uneste ombilicul cu spina il
ant-sup dr) sau pct lui Lanz (sit la unirea 1/3 dr cu 1/3 mijlocie a liniei care uneste cele 2 spine il
ant-sup) -> proiectie cutanata a sensibilitatii apendiculare.
Datorita raportului, spre post, cu m psoasa, inflamatia apendicelui se poate propaga la psoas
(psoita) si sa constituie un semn pt diagn apendicitei (semnul Blumberg)

II. 24. Colon ascendent

- Directie verticala, cu intinderea de la niv planului transversal care trece prin valva
ileocecala, pana sub fata viscerala a ficatului.
- L: 12-15 cm
- Extremit inf, superficiala; extremit sup, mai profunda
- 3 tenii musculare: ant(tenia libera), post-mediala si pot-lat
- Apendicele epiploice se afla pe lg tenia libera si pe lg cea post-mediala.
- Ocupa partea sup a fosei il int drepte si reg lombara dreapta
Raporturi:
 Inapoi: m. iliac si m. patrat al lombelor si rinichi dr- fata ant
 Acoperit de peritoneul pe fetele ant, lat si mediala, iar pe fata post a lui vine in rap cu
organele anterior mentionate, prin interm fasciei de coalesc retrocolice TOLDT
 Inainte, medial, lateral: anse intest subtire (pot fi partial acoperite de oment mare). Ant si
lat de ele: peretii respectivi ai abdomenului.

Flexura colica dreapta (hepatica) sau unghiul hepatic – hipocondru dr si are forme diferite: obtuz,
drept, adesea ascutit.
- Lasa pe fata viscerala hepatica impreiunea colica
- Raporturi:
1. Fata post: port descend a dd si rinichiului dr (rinichi mobil – flexura col asc se deplas
impreuna cu acesta, cu posibilitatea unei cuduri a colonului)
2. Fata ant: rap cu fata viscerala hepatica (impresiunea colica); adeseori si fundul vez biliare
repauzeaza pe ea.
Flexura dreapta se proiecteaza la niv extremit ant a coastelor 10 si 11
25. Colon transvers
- conformatie ext asemanatoare cu restul intest gros
Teniile musculare:
 Ant – ce da insertie omentului mare (tenia omentala)
 Post-sup: pe care se insera mezocol transv (tenia mezocolica)
 Post-inf (tenia libera)

- Apendicele epiploice sunt asezate pe un sg rand

- Colonul transv are dir oblica, usor ascendenta de la dr spre stg
- Se intinde de la extremit ant a coastei 10 din dr la extremit ant a coastei 8 din stg
- Raspunde succesiv hipoc dr, epigastrului, hipoc stg
- L medie: 50-60 cm
- Distanta ce separa flexura col dr de cea stg: 30cm

2 segm:
- Unul dr, mai scurt; se intinde de la felxura col dr pana la incrucisarea cu vasele MS
- Altul stg, m lung, cu o mare mobilitate; format de restul col transv

Raporturi:
 Inainte: per abd ant; pe fata sa ant se insera omentul mare
 In sus: segm fix vine in rap cu fata viscerala hepatica (impresiunea colica); segm mobil
urmeaza curbura mare a stomacului (lig gastrocolic);
 In jos: flexura ddjej si anse intest subtire
 Inapoi: segm fix e aplicat pe rinichi dr si incruciseaza port descend a dd; segm mobil,
legat de per abd post pr mezoul sau inalt, raspunde capului si corpului pancreasului. Pe
aceasta fata, se insera, de la un capat la altul, mezocol transv (col transv si mezocol sau
separa etajul sup, supramezocolic, de cel inf, inframezocolic al cav peritoneale)

Flexura stg (splenica) a colonului sau unghiul splenic – f de unghi mai ascutit decat cea dreapta,
sit mai sus si mai profund fata de cea de parte dr
Situatie: raporturi:
- Post: rinichi, gl suprarenala stg
- In sus si in afara: fata viscerala a splinei (“fetisoara colica”)
Raspunde hipoc stg
Se proiecteaza pe per ant-lat al bazei hemitoracelui stg, la niv extremit ant a coastei 8 sau 9

27. Colon descendent

- coboara pana la creasta iliaca si masoara 14-20 cm
- caractere si raporturi asemanatoare cu ale col ascendent, dar diametru redus, mobilitate redusa
si situat mai profund fata de cel ascendent
Raporturile:
 Inapoi: per post abdominal (m. Patrat al lombelor) si marg lat(fata ant) a rinichiului stg
(raporturi mult mai intinse cu rinichiul, comparativ cu flex col dr, ce se afla pozitionata
mai jos);
 Fata post e incrucisata de numeroase elem anato: m diafragm, m. iliac, n. subcostal,
iliohipogastric, ilioinghinal si NFCL
 Fetele ant, mediala, laterala sunt acoperite de peritoneu (vin in rap cu ansele jejunale
sup), rap cu oment mare
 Medial: arcul vascular Treitz, ureter si vase donagale stg
 Lat: sant parieto-colic stg
Teniile:
 Mezocolica – sit post-medial
 Omentala – sit post-lat
 Libera – sit ant

28. Colon sigmoid (se num si colon ileopelvian, colon terminal sau, dupa traditia clinica,
“sigma”)
- incepe la niv crestei il stg (urmeaza col descend), trece prin fosa il stg si coboara arcuindu-se in
pelvis, unde – la niv vertebrei S3 se continua cu rectul
- forma litere “S”
- calibrul sau, comparativ cfu celelalte segmente ale colonului, este mai uniform, haustrele si
santurile dintre ele st mai sterse, iar plicele semilunare mai putin proeminente; teniile musculare
se reduc la doua; ependicele epiploice, foarte numeroase, st disp in 2 randuri; are numerosi
diverticuli cu rol imp in producerea sigmoiditelor.
- are mezou sigmoid, conferindu-I o mare mobilitate.
- L colonului ileopelvian: in medie 35-45 cm (valori extreme de la 12 cm la 85 cm)
- 2 margini: una sigmoidiana ai una aderenta

- I se descriu 2 portiuni: iliaca si pelviana:

1. Portiunea sau ansa iliaca – fixa, scurta; descrie o usoara curbura cu concavit orient in sus si
medial. Repauzeaza in fosa il int stg si continua col descend – de la creasta il la marg mediala a
m. psoas stg
Lungime: 7-15 cm
Teniile st m putin nete; haustrele si santurile transversale st mai sterse
Raporturi:
 Inapoi: m. iliopsoas acoperit de fasc iliaca si de fasc de coalesc retrocol TOLDT, cu vase
il ext, vase testiculare (ovariene) si n. genitofemural
 Inainte: per abd ant; cand e goala: anse intest subtire

2. Port sau ansa pelvina – caracterizata pr prezenta unui mezou; de aceea, e f mobila.
- se intinde de la marg mediala a m. psoas stg pana la vertebra S3.
- Benzile musculare longitudinale neregulate de pe ansa il, se reunesc si form 2 tenii: una
ant si alta post
- Haustrele si santurile transversale lipsesc -> ansa ia o forma aproape cilindrica
- Apendicele epiploice st mai numeroase decat pe alte segm ale intest gros
- L: 25-40 cm; poseda un mezou lung ce ii permite mobilitatea mare, descrie o curbura cu
concavit indreptata in jos si inapoi
- De la marg mediala a m. psoas stg, port pelvina ia o dir transversala, usor sinuoasa, pana
in prt dr a stramtorii sup a pelvisului, se va arcui in jos, medial si inapoi spre linia
mediala (vert S3), pt a se continua cu rectul
Raport col sigm:
 In port iliaca
- Ant: anse intest subtire si per abd ant
- Post: m. iliopsoasa si vase il ext, n. femural

 In port pelvina
- Sup: anse intest
- Post: ampula rectala, recesuri pararectale, vase il int si ureter stg
 - Lateral: MVN obturator, vase ovariene, ovarul, tuba ut, din prt stg, resp, duct deferent, la
B
- Ant: la F – fata post a uterului; la B – fata post-sup a vez urinare si canale deferente

L= 80 cm
- Ultima parte a ansei pelviene este m ingusta, are o mobilitate relativa, un mezou scrut si o
dir verticala sau usor oblica de la dr la stg; este “segm recto-sigmoidian”

STRUCTURA COLONULUI:
- 4 tunici: seroasa, musculara, submucoasa, mucoasa
- Seroasa: se comporta dif la niv celor 4 port. La niv col ascend si descend – au luat nastere
fasciile de coalesc retrocolice Toldt dr si, resp, stg
- Colonul ascend si descend, in maj cazurilor, st retroperitoneale. Uneori, se poate gasi un
mezou si la niv acestor structuri.
- Colonul transv si cel sigmoid vor avea cate un mezou – mezocol transv si mezou sigmoid
- Tunica mucoasa e alcatuita din corion (foliculi limf izolati; depasesc musculara
mucoasei; pot ajunge in submucoasa) si epit unistr columnar. Anexat mucoasei: aparat
glandular (gl uni sau pluricel: cel caliciforme, gl Lieberkuhn)
- Tunica submucoasa (tes conj lax – ret vasc bogata, plex nerv submucos, foliculi limf
izolati)
- Tunica musculara: fibre m. netede, 2 str: int(circulare) si ext(longit). Intre cele doua
straturi se gaseste plex mienteric Auerbach
- Tunica ext e reprezentata de peritoneu:
Colon ascend – organ sec retroperit, acoperit pe fata sa ant de PP post; post are fascia de
coalesc TOLDT I
Colon transv – organ intraperit, acoperit de PV
Colon descend – organ sec retroperit, acoperit pe fata sa ant de PP post si avand post fasc de
coalesc TOLDT II
Col sigm – organ intraperit – acoperit de PV

VASE SI NERVI:
a. Vase:
Artere – AMS(a. ileocolica, a. colica dr si a. colica mijlocie) si din AMI (a. colica stg si a.
sigmoidiene)
In apropiere de cadrul colic, se anastomozeaza intre ele si dau nastere uneo ‘arcade paracolice’
(pot lua nastere si arcade accesorii)
Din arcada paracolica se nasc arterele drepte (lungi si scurte) care abordeaza colonul pe cele 2
fete (ant si post). A. drepte iriga peretele colic. Din acestea se form retele subseroase, din care
pornesc apoi, ramuri pt tunicile intestinului gros.
Vene – retele dispuse la niv tunicii mucoase si a celei musculare. De aici, ele insotesc
arterele omonime si se varsa in cele 2 mezenterice – sup si inf – ambele tributare ale VP
Limfaticele – iau nastere din tunica mucoasa -> retea musculara si una subseroasa, dupa
care se aduna intr-o arcada de noduri paracolice (ileocolice; colice dr, mijlocii, stangi).
Din acestea, pornesc vase limf ce se varsa in nodurile mezenterice sup si inf. Limfa ceco-
apendiculara, a col ascend si transv se varsa I nodurile mezenterice superioare; cea a col
descend si sigmoid in nodurile mezenterice inferioare

b. Nervi: de natura vegetativa, simpatici ori parasimpatici.

Ceco-apendicele, col ascend si 2/3 dr din col transv primesc fibre simp din gg celiaci si
mezenterici sup, iar fibrele parasimp din nervii vagi. Aceste fibre form plexuri in jurul ramurilor
AMS.
1/3 stg a col transv, col descend, col sigmoid primesc inervatie simpatica prin interm plexului
mez inf, iar cea parasimpatica prin nervi splanhnici pelvieni (n. erectori)
Fibrele ce provin din n. splanhnici pelvieni, trec prin plexul hipogastric inf -> plex hipogastric
sup -> pe traiectul AMI, ajung la 1/3 stg a col transv, col descend, col sigmoid. Independent de
acestea, s-ar mai desprinde fibre din n. splanhnici pelvieni, care urca retropetioneal pana la
flexura col stg.
Simpaticul are o evidenta actiune vasomotoare.
In peretele colonului se intalnesc 2 plexuri:
1. Miernteric Auerbach
2. Submucos Meissner

26. Mezocol transvers

- leaga colon transvers de per abd post
- Se fixeaza pe colon la niv teniei mezocolice (post-sup)
- Radacina sa trece oeste extremit inf a rinichiului dr, port descend a dd si capul pancreasului,
marg ant a corpului pancreasului pana la rinichiul stg
- Contine nervi, vase sanguine si limfatice ale col transv
- Inchide inferior bursa omentala
- Radacina mezocol transv, dupa ce incrucis o parte a fetei ant a capului pancr, isi continua
traiectul mergand pe amrg ant a corpului pancr pana la rin stg si splina. Dpdv al formarii, rad
mezocolonului e o radacina secundata (<-rotatia ansei ombilicale si de coalescenta)
- legat de curbura mare a stomacului prin lig gastrocolic, continuarea in dir sup a omentului mare
- In partile lat, prin 2 plici perit( lig frenocolic stg si dr) flexurile colice se leaga de per lat, resp
diafragma.
- Lig frenocol dr sustine marg lobului dr hepatic, iar cel stg splina (sustentaculum lienis). Uneori,
flexura col dr poate fi legata de fata viscerala hepatica prt-o prelungire a marg dr a omentului
mic (lig hepatocolic). Alteori, tot prt-o prelungire a omentului mic – lig cistocolic, flexura col dr
se leaga de vez bil, careia ii poate forma si mezou (mezocist).
- 2 fete: sup (se continua cu PP post al etajului supramezocol) si inf(se continua cu PP post al
etajului inframez). Intre acestea se gaseste tes conj lax (ramuri vase colice)
- Mezocol transv contine: a. colica medie (+ramuri plex mezenteric sup si ramura dr _> arcada
marginala Drummond si stg -> arcada Haller-Riolan), arcada vasculara venoasa, noduli limfatici
- 2 margini: colica si post, fixa (“rad mezocol transv”)
- de la dr la stg, trece:
 Ant de rin dr, dd descend si cap pancreas
 Sup de flexura dd-jej
 Ant de corp pancreas
 Inf de pol inf(ant) splenic

29. Mezocolon sigmoid

- leaga colon sigmoid de peretele pelvian
- marg sa ant se fixeaza pe col sigmoid, iar marg sa post (radacina) descrie o linie complexa de
forma literei “N”, ce incruciseaza m. psoasa, vasele il comune si, apoi, coboara in pelvis
- are forma de evantai, de dim variabile
- radacina sa: are o parte cu dir ascend si mediala si alta verticala, descend si mediana. Porneste
de pe fata ant a m. psoas si urca in lungul caselor il ext -> incruciseasa vasele
testiculare(ovariene) si,a api, ureter stg. Urca in lungul vaselor il com stg -> flanc lateral, pana la
bifurcatia Ao sau sub bifurcatie; isi schimba directia in unchi ascutit, devenind verticala si
mediana, pana la vertebra S3. Partea verticala a radacinii e numita “radacina primara” a
mezosigmoidului, deoarece coresp insertiei mezenterului primitiv, iar cea ascend, “radacina
secundara”, deoarece se form in urma proceselor de coalesc a mezocolonului
La limita dte partea ascend si cea verticala (pe fata post-inf a mezosigmoidului), se gaseste o
foseta numita “recesul intersigmoidian”. In fundul sau, prin palpare, se simte ureterul stg.
Recesul se poate intinde sup pana aproape de orig AMS
Marginea colica a mezoului sigmoid e mult m lunga si urmeaza directia sigmoidului. Intre foitele
peritoneale care il form, se afla tes conjunctivo-adipos, prin care trec vasele si nervii col sigm

II. 30. Structura rectului

a. Tunica mucoasa:
- Corion
Sup de linia ano-rectala: foliculi limfoizi
La niv pectenului, contine mult tes fibros (formare stenoze)

- Epiteliu; 3 zone (2 linii de demarcatie)

 Linia pectinala (cutaneo-mucoasa): separa port endod de port ectod; trece prin extremit
inf ale columnelor anale si marg libera a valvulelor anale. Sup: epit unistr cilindric
 Linia alba Hilton: la 1,5-2cm inf de marginile libere ale valvulelor semilunare; separa 2
zone cu epiteliu diferit:
 Intre linia pectinata si linia alba Hilton, epit plurist pavim nekerat, lucios, culoare
albastruie (plex hemoroidal intern). Zona de 1.5-2cm s.n. “pecten”
 Inf de linia alba Hilton, epit devine, treptat pavim kerat (epiderm). La ac nivel, apar gl
sudoripare, sebacee, foliculi pilosi. La niv liniei ano-cutanate, care coresp orif anal, se
continua cu tegum reg perianale
6-10 columne anale (Morgagni) – contin in axul lor conjunctiv:
- Fibre m longit
- Ramura a a. rectale sup
- V. ce dreneaza spre VMI

b. Tunica submucoasa: tes conj lac (bogata ret vasc, in spec venoasa – plex venos
hemoroidal – responsabila de aparitia hemoroizilor si plex nerv submucos)

c. Tunica musculara: fibre m. netede (2 straturi)

 - intern: fibre m. circulare

- extern: f. m. longit

In partea inf a rectului, fibrele m circulare se condens, formand un sfincter anatomic (sfincter
anal int), cu inervatie veget.
Fibrele m. longit:
- sup de diafragma pelvina, la niv ampule, se intrepatr cu f. circulare
- la niv diafr pelv: formare m recto-uretral, formare m recto-coccigian, iar o parte se
amesteca cu fibre m. ridicator anal
- inf de diafr pelvina, fibrele:
 patr in columnele anale
 strabat sfincter int (form muschiul mucoasei anale)
 strabat spatiul dte sfincter int si sfincter ext (se insera pe corionul mucoasei).
Aceste fibre alcat lig suspensor al mucoasei Parks (determ aparitia liniei albe
Hilton)
 strabat spatiul dte port profunda si port superf ale sfincterului int (se raspundesc in
tes adipos al fosei ischirectale, formand sepul Milligan)
 strabat port subcutanata a m. sfincter extern, inserandu-se in dermul reg perianale
(formeaza m. corrugator cutis anis)
In jurul canalului anal (anexat rectului, dar distinct de musculatura proprie rectala) se gaseste m.
sfincter anal extern (m striat voluntar), ce apartine diafr pelvine
Fibrele m anal ext: fascicul profund, fasc superf, fasc subcut

d. Tunica ext, reprez de:

- La niv ampulei rectale: PP si fasc pelvina viscerala (paracproctium si periproctium)
- La niv port perineale a rectului (canal anal), de adventice

31. Rectul – raporturi

Ampula rectala (potiunea pelvina a rectului) – 2 portiuni:
- port peritoneala (sit sup)
- port extraperit (port pelvi-subperitoneala)
 a. Port peritoneala
Ant: - prin interm PPpost: colon sigm, anse intest
 Cu fundul de sac Douglas si prin interm sau: la F – fornix vaginal (fund de sac post) si
fata post a uterului si la B – fata post a vez urinare si baza veziculelor seminale
Lat: recesuri pararectale (in care coboara ansele intest)

b. Port extraperitoneala
Ant: - prin interm septului recto-vezical, la B: prostata, vezicule seminale, port ampulara a can
deferente, vez urinara (la niv trigonului vez) si a septului recto-vaginal, la F: fata post a vaginei
Post: spatiu retro-rectal, contine: vase sacrale medii, glomus coccigian, lanturi simpatice
paravertebrale sacrale si noduli limfatici sacrali; fata ant a sacrului
Lat: condensari ale test din spatiul pelvi-subperitoneal (aripioarele rectlui si lamele sacro-recto-
genito-pubiene, ce contin, gg hipogastric) si m. ridicator anal (diafragma pelviana)

CANAL ANAL – parte perineala a rectului:

Lat: cu fosa ischiorectala (contine a. rectala inf si ramurile ei, venele rectale inf si nervii rectali
inf S3-S4), delim:
 Supero-medial de diafr pelvina (m ridicator anal si m sfincter anal extern, acoperiti de
fascia diafragmatica inf)
 Lat: de m. obturator intern, acoperit de fascia lui, ce se dedubleaza => canal fascial
Alcock (MVN rusinos intern)
 Inf: tegum perianal
Post: varful coccisului
Ant: prin interm corpului perineal (centru tendinos al perineului):
o La F: partea inf a fetei post a vaginei
o La B: varful prostatei, uretra membranoasa, inconj de m. sfincter ext al uretrei
o Gl, bulbo-uretrale Cowper
o Bulbul corpului spongios

32. Vascularizatie rect:

A. ARTERIALA:
1. a. rectala sup (continua AMI). Coboara in pelvin prin rad.primara a mezosigmoidului,
incrucisand vase il comune stg. In dreptul vert S1-S2, din a. rectala sup – ramuri colaterale,
artere recto-sigmoidiene – se anastom cu a. sigmoidiana Ima (r. din a. sigm inf). A recto-
sigmoidiene: vasculariz jonct recto-sigmoidiene. La nic vertebrei S3, a. rectala sup ajunge pe fata
post a rectului – ramuri terminale
- r. dreapta: calibru mare, coboara oblic pe per post, apoi trece pe per lat dr; ajunge pana la niv
liniei pectinate
- r. stanga: calibru mai mic, coboara oblic pe per lat stg, apoi trece pe per ant; ajunge pana la niv
liniei pectinate

Din ramurile acestea, se despr alte ramuri – strabat tunica musculara si patr in submucoasa (anast
cu ramuri din artere rectale medie si inf)

2. a. rectala medie, se despr din a. il. Int sau dt-o ramura a sa; traiect transversal, sup de diafr
pelvina, ajunge la limita dte ampula rectala si canal anal. Din ea se desprind
- 4-10 ramuri rectale: vas m. sfincter anal ext; strabat tunica musc, vasc m. sfincter anal int –
ajung in submucoasa, anast cu ramurile a. rectale sup, iar inf, cu ramurile a. rectale inf
- ramuri pt organele invecinate:
 La B: ramuri pt vezicule seminale, ramuri pt baza vezicii urinare, ramuri pt prostata
 La F: r. vaginala

3. a rectala inf: se despr din a. rusinoasa int, in traiectul sau prin canal Alcock (dedublare fascie
muschi obturator int); fata mediala a tuberoz ischiadice
- strabate fosa ischio-rectala (+v. rectale si n. rectali inf); 2-3 ramuri ce vasculariz:
 Parte inf canal anal – in submuc, se anast cu ramuri din celelalte artere rectale
 Muschi sfincter extern
 Tegum perianal
Embriologic:
 A. rectala sup: sursa plexului arterial submucos si vasc ampula rect
 A. rectala medie: vasc port inf a ampulei rectale si port sup canal anal
 A. rectala inf: vasc port inf a can anal

B. Drenaj venos: 2 plexuri venoase principale

- plex rectal (hemoroidal) int, din submucoasa
Plex rectal ext, sit in jurul sfincterului anal ext
Plex venos hemoroidal intern: impartit de linia pectinata in:
- Parte sup – dreneaza in VMI (terit portal)
- Parte inf – dreneaza in v. iliaca int (terit cav inferior)

II
33. Ficat – configuratie externa

Forma ficatului a fost comparata cu segm sup al unui ovoid transversal si sectionat printr-un plan
oblic de la dreapta spre stanga si de jos in sus (Glisson – “Anatomia hepatis” 1659). Fata
superioara – convexa, cea inferioara va fi plana, iar extremit dreapta voluminoasa, cea stanga –
subtiata.
- Organ parenchimatos intraperitoneal (etaj supramezocolic al cav peritoneale). Proiectia
corespunde hipocondrului drept, partial epigastrului si hipoc st)
2 fete – inf (viscerala) si sup (diafragmatica), separate printr-o “margine inferioara” (unii o
numesc “anterioara”)
Dpdv al distributiei ramurilor venei porte si ale arterei hepatice( criteriu hemodinamic si fct),
ficatul are 2 lobi (dr si stg). Limita dte acestia este un plan relativ sagital, ce trece:
- Pe fata diafragmatica, la 2-3 cm paralel si la dr ligamentului falciform
- Pe fata viscerala, prin santul sagital drept.

Fata diafragmatica – se intinde de la marginea inferioara a ficatului pana la insertia pe ficat a

foitei inferioare a ligam coronar. Are 2 portiuni distincte, separate de insertia ligam coronar (foita
ant/sup):
A. Port intraperitoneala (parte libera):
Anterioara; acoperita de peritoneul visceral hepatic; e cea mai intinsa parte a fetei
diafragmatice a ficatului
Aici isi are insertia sagitala lig falciform (coresp santului sagital st al fetei viscerale si
incizurii lig rotund de la niv marginii inf hepatice)
La dr insertiei lig falciform – impresiuni costale (transversale) si diafragmatice (sagitale)
La st ligamentului – impresiune triunghiulara (cardiaca)
Dpdv macroscopic: portiunea diafragm are 2 lobi (dr si stg) separati pr lig falciform.

B. Port post, pars affixa (parte fixa) sau aria nuda(parte libera)
 Reg ingustata, posterioara fetei diafr.
E neacoperita de peritoneu (cupr ite cele 2 foite:sup si inf, ale lig coronar)
Clasic: cea de-a 3-a fata hepatica (post)
In dreptul santului sagital drept – depresiune adanca (fosa VCI). VCI e fixata de tes
hepatic prin aderente si prin deschiderea venelor hepatice (ce parasesc ficatul la niv ariei
nuda)
La stanga fosei VCI, aria nuda prezinta: impresiune data de T10-T11, fisura lig venos
(contine lig venos Arantius)
La dreapta fosei VCI: impresiune suprarenala (glanda suprarenala dr si polul sup al
rinichiului dr au raport cu ficatul)

Fata viscerala – orientata inf, post si spre stg. Prezinta 2 santuri sagitale (dr si stg), unite la
mijloc pr sant transversal (forma literei “H”)
 Sant sagital drept e subimpartit (de catre proces caudat al lobului caudat) in 2 segm:
- Segm ant (“fosa cistica”): se largeste ant si determ incizura cistica pe marg inf hepatica.
La niv ei se gas vezica biliara.
- Segm post: santul VCI care continua, la niv ariei nuda, cu fosa VCI
 Sant sagital stg -2 segm:
- Ant (“fisura lig rotund”): la niv marg inf hepatice continua incizura lig rotund (inciz
ombilicala), ce este acoperita de tes hep, iar lig rotund se situeaza profund, in plin tes
hepati.
- Post(“fisura lig venos”): directie oblica spre dreapta, pana in apropierea VCI (santul
sagital stg are forma unei linii frante), iar la nivelul fisurii se insera segm stg al omentului
mic.
 Sant transvers: directie usor oblica (intre cele 2 santuri sagitale) spre dreapta si posterior
(L+3-5cm); va separa lobul patrat (anterior) de lobul caudat Spiegel (posterior); la nivelul
acestui sant se va observa segmentul drept al insertiei hepatice a omentului mic; in plus,
reprezinta hilul hepatic (prin el trec elem compon ale pediculului).
Lobatia fetei viscerale – cele 2 santuri sagit subimpart, astfel:
a. Zona centrala (intre cele 2 santuri sagitale), impartita de sant transvers in: lob patrat(ant),
lob caudat Spiegel (post).
b. Zona lat dreapta (la dreapta santului sagital drept, ce coresp lobului dr hepatic); poate
avea o prelungire inf – “lob Riedel”
c. Zona lat stg (la stg sant sagital stg), coresp segm lat al lobului stg hepatic.
Dpdv macroscopic: fata viscerala are 4 lobi: dr,stg,patrat si caudat.

Margine inferioara(anterioara)
 - ascutita, separata cee 2 fete ale ficatului
- directie oblic ascendenta spre stg, paralele cu rebord costal dr. In hepatomegalie,
depaseste inferior rebordul costal.
- 2 incizuri: incizura ombilicala sau incizura lig rotund al ficatului (la 2cm lateral dreapta,
fata de linia mediana) si incizura cistica sit la dr incizurii ombilicale (e determ de fundul
vezicii biliare)

Extremitatea dreapta – voluminoasa, post se gas lig triunghiular drept

Extremit stg – subtire, turtita. La niv extremit stg – “apendice fibros al ficatului” (aparitia sa e
determ de atrofierea lobului hep stg, dupa nastere) care contine canalicule biliare aberante. In
partea sa superioara si post se gas lig triunghiular stg.

II. 34. Ficat – ligamente

Ficatul este învelit de peritoneu pe majoritatea suprafeței sale.
Prin reflectarea peritoneului de pe peretele posterior abdominal pe ficat și de pe ficat pe
structurile vecine se formează mai multe ligamente peritoneale care susțin și fixează ficatul:
• Ligamentul falciform este o structură triunghiulară ce unește fața diafragmatică a ficatului cu
diafragmul și peretele anterior abdominal. El este așezat în plan sagital și ușor oblic către stânga.
• Ligamentul rotund reprezintă vena ombilicală obliterată.
Se găsește în marginea inferioară a ligamentului falciform și unește ombilicul cu fața viscerală a
ficatului. Vena ombilicală se obliterează începând cu luna a VII-a de viață intrauterină și
continuă până la 2-3 ani după naștere
Porțiunea terminală a ligamentului rotund se unește cu ramul stâng al venei porte
• Ligamentul coronar are direcție transversală și se formează prin reflexia peritoneului de pe
partea posterioară a ficatului pe diafragm.
Este format din două foițe (superioară și inferioară) ce delimitează posterior aria nuda
Cele două foițe se unesc la dreapta și la stânga, formând ligamentele triunghiulare drept și stâng

II. 34. Ficat – ligamente

Ficatul este învelit de peritoneu pe majoritatea suprafeței sale.
Prin reflectarea peritoneului de pe peretele posterior abdominal pe ficat și de pe ficat pe
structurile vecine se formează mai multe ligamente peritoneale care susțin și fixează ficatul:
• Ligamentul falciform este o structură triunghiulară ce unește fața diafragmatică a ficatului cu
diafragmul și peretele anterior abdominal. El este așezat în plan sagital și ușor oblic către stânga.
• Ligamentul rotund reprezintă vena ombilicală obliterată.
Se găsește în marginea inferioară a ligamentului falciform și unește ombilicul cu fața viscerală a
ficatului. Vena ombilicală se obliterează începând cu luna a VII-a de viață intrauterină și
continuă până la 2-3 ani după naștere
Porțiunea terminală a ligamentului rotund se unește cu ramul stâng al venei porte
• Ligamentul coronar are direcție transversală și se formează prin reflexia peritoneului de pe
partea posterioară a ficatului pe diafragm.
Este format din două foițe (superioară și inferioară) ce delimitează posterior aria nuda
Cele două foițe se unesc la dreapta și la stânga, formând ligamentele triunghiulare drept și stâng

II. 35. Raporturi ficat

A. Fata diafragmatica, prin interm diafragmei, vine in rap:

 Ant cu:
Reces pleural costodiafragm drept
Margine inf plaman dr
Perete ant toracic si per abd ant (la niv epigastrului)

 Sup cu: pericard fibros, fata diafr cord (impresiune cardiaca), pleura diafr, baza plaman
stg (stg lig falciform) si dr (dr lig falciform)
 Lateral dreapta cu: marg inf plaman dr, reces pleural costodiafr dr, perete tor dr
 Post(aria nuda) cu: VCI, gl supraren dr, rinichi dr, lig venos

Intre fata diafr(P visceral) si fata inf a diafragmei (PP sup) se delim recesurile subfrenice dr si stg

B. Fata viscerala:
 Lob dr (dinspre ant spre post) cu: flexura col dr (impresiune colica); flexura sup a dd si
partea sup a dd descendent (impresiune dd); parte sup a fetei ant a rinichiului dr (impres
renala); gl suprarenala (impres supraren)
 Lob stg cu: oment mic, fata ant a stomacului (impres gastrica), fata ant a esof abd (impres
esof)
 Lob patrat:
- Inf cu: fata ant a port oriz a stomacului; dd sup
 - Post: oment mic
- Lateral dr: vezica biliara
- Lateral stg: lig rotund ficat
 Lob caudat (proemina in int bursei omentale):
- Ant: oment mic
- Post: stalp dr al diafragmei
- Lat dr: VCI
- Lat stg: lig venos
- Inf: participa la delimitarea orif epipl Winslow si constit tavanul vestibulului bursei
omentale

II. 36. Vasculariz ficat, lobi, segm hep

Vasc:
Vascularizația nutritivă a ficatului este asigurată de artera hepatică, ramură din trunchiul
celiac. Topografic, i se descriu două parți: artera hepatica comună și artera hepatică proprie,
limita dintre cele două fiind constituită de emergența arterei gastro-duodenală.
Artera hepatica comună are traiect retroperitoneal, orizontal și la dreapta, paralel cu marginea
superioară a pancreasului. Trece anterior de pilierul diafragmatic drept, vena cavă inferioară și pe
flancul stâng al venei porte.
La limita dintre porțiunea peritoneală si cea extraperitoneală a duodenului superior, se desprinde
artera gastro-duodenală, iar artera hepatică își schimbă direcția devenind ascendentă și ia numele
de arteră hepatică proprie.
În traiectul său din artera hepatică comună se desprind ramuri colaterale:
- Artera pancreatică medie, care este inconstantă și poate înlocui artera pancreatică dorsală,
participând la vascularizația capului și corpului pancreasului.
- Artera gastro-duodenala, care trece posterior de duodenul superior, unde dă ramurile care
participă la formare arcadelor arteriale ale capului pancreasului
- Artera gastro-epiploică dreapta, care participă la formarea arcadei arteriale a marii curburi a
stomacului.
Artera hepatică proprie pătrunde între foițele ligamentului hepato-duodenal, alăturându-se
celorlalte elemente ale pediculului hepatic. În această porțiune este însoțită de plexul hepatic
anterior și are raport posterior cu vena portă, iar la dreapta cu calea biliară principală și canalul
cistic. În traiectul său, din artera hepatică proprie se desprind ramuri colaterale:
- Artera gastrică dreaptă, care ia parte la formarea arcadei arteriale a micii curburi a stomacului
- Artera cistică lungă, care vascularizează căile biliare extrahepatice
În apropierea hilului hepatic se împarte în cele două ramuri terminale, arterele lobare dreaptă și
stângă.
Artera lobară dreaptă este mai voluminoasă și mai lungă decât cea stângă. Are traiect spre
dreapta, trecând anterior de ramura dreaptă a venei porte și posterior de canalul hepatic comun.
După încrucișarea cu canalul hepatic drept, artera străbate trigonul bilio-hepatic Budde, delimitat
la dreapta de canalul cistic, la stânga de canalul hepatic și superior de fața viscerală a ficatului.
La nivelul extremității drepte a hilului, artera lobară dreaptă se împarte în doua ramuri
segmentare:
- Artera segmentară anterioară care se împarte în artera subsegmentară superioară si artera
subsegmentară inferioară
- Artera segmentară posterioară care se împarte în artera subsegmentară superioară si artera
subsegmentară inferioară
Din artera lobară dreaptă se desprinde și artera pentru procesul caudat al lobului caudat.
Artera lobară stângă este mai subțire și mai scurtă, trece anterior de ramura stângă a venei porte
și la stânga canalului hepatic stâng. La nivelul extremității stângi a hilului, artera lobară stângă se
împarte in două ramuri segmentare:
- Artera segmentară laterală care se împarte în artera subsegmentară superioară si artera
subsegmentară inferioară
- Artera segmentară medială care se împarte în:
 4 ramuri, 2 superioare și 2 inferioare, pentru lobul pătrat
 1 ramura pentru procesul papilar al lobului caudat
Există 3 vene hepatice (dreaptă, medie și stângă) care drenează sângele de la ficat în vena cavă
inferioară.
Venele hepatice sunt așezate în planurile care separă ficatul in 2 lobi și lobii în segmente (cele 3
scizuri portale: medie, dreaptă, stângă), așezarea lor fiind intersegmentară.
Vena hepatică dreaptă este așezată în planul frontal care separă cele 2 segmente ale lobului drept.
Ea drenează segmentul posterior (segmentele VI și VII) și subsegmentul superior al segmentului
anterior (segmentul VIII). Vena hepatică medie este așezată în planul sagital care separă cei 2
lobi hepatici. Ea drenează subsegmentele inferioare ale segmentelor anterior (segmentul V) și
medial (1/2 inferioară a segmentului IV).
Vena hepatică stângă este așezată în planul sagital care separă cele 2 segmente ale lobului stâng.
Ea drenează segmentul lateral (segmentele II și III) și subsegmentul superior al segmentului
medial (1/2 superioară a segmentului IV).
La nivelul ficatului mai există un număr de vene mici care drenează, direct în vena cavă, lobul
caudat.
Vascularizația funcțională a ficatului este asigurată de vena portă care transportă sânge
încărcat cu substanțe absorbite la nivelul tubului digestiv și produșii de degradare ai
hemoglobinei de la splină.
Vena portă se formează posterior de colul pancreasului, în dreptul discului intervertebral L1-L2,
prin unirea ramurilor sale de origine, vena mezenterică superioara, vena lienală și vena
mezenterică inferioară.
Prezinta 3 porțiuni:
- Porțiunea retro-pancreatică în care trunchiul venei porte are traiect oblic, ascendent spre
dreapta, continuând direcția venei mezenterice superioare.
- Porțiunea retro-duodenală
- Porțiunea ligamentară care este situată între foițele ligamentului hepato-duodenal și participă la
formarea pediculului hepatic.
În apropierea hilului hepatic vena portă se împarte în cele 2 ramuri terminale, ramurile lobare
stângă și dreaptă:
Ramura lobară dreaptă este mai voluminoasă și mai scurtă, continuând trunchiul
venei porte. Trece posterior de artera lobară dreaptă și de unirea celor 2 canale
hepatice. La nivelul extremității drepte a hilului, ramura lobară dreaptă a venei
porte se împarte în 2 ramuri segmentare:
- ramura segmentară anterioară care se împarte în ramura subsegmentară superioară si ramura
subsegmentară inferioară
- ramura segmentară posterioară care se împarte în ramura subsegmentară superioară si ramura
subsegmentară inferioară
Din ramura lobară dreaptă se desprinde și ramura pentru procesul caudat al lobului caudat.
Ramura lobară stângă este mai subțire și mai lungă, are originea în apropierea
extremității drepte a hilului și prezintă 2 segmente, care fac între ele un unghi de
900
- segment transversal, situat în profunzimea hilului, posterior de ramura stângă a arterei hepatice
proprii - segment ombilical, situat în profunzimea șanțului ligamentului rotund, superior de
ligamentul rotund și inferior de vena hepatică stângă.
Din segmentul transversal al ramurii lobare stângi se desprind 2 ramuri pentru procesul papilar al
lobului caudat.
De pe flancul stâng al segmentului ombilical, se desprind 2 ramuri pentru segmentul lateral al
lobului stâng:
- ramura subsegmentară superioară, care se desprinde la originea porțiunii ombilicale
- ramură subsegmentară inferioară, care se desprinde în partea terminală a porțiunii ombilicale.
De pe flancul drept al segmentului ombilical se desprind 4 ramuri pentru lobul pătrat
(subsegmentul inferior al segmentului medial al lobului stâng).

Lobi și segmente hepatice:

La o primă inspecție, ficatul pare împărțit într-un lob drept mai mare și un lob stâng mult mai
mic.
Planul aparent care separă acești doi lobi trece prin ligamentul falciform, fisura ligamentului
rotund și fisura ligamentului venos. Această împărțire aparentă nu corespunde distribuției interne
a ductelor biliare și vaselor de sânge.
Împărțirea ficatului în funcție de distribuirea intrahepatică a elementelor vasculo-biliare se
realizează:
- În funcție de distribuția venei porte, care împarte ficatul în 8 segmente (Couinaud
- În funcție de distribuția arterei hepatice și a elementelor biliare (Healey și Schroy)
- În funcție de distribuția intrahepatică a pediculului glissonian (ramuri ale venei porte, arterei
hepatice și căile biliare), ficatul se împarte în 2 lobi, drept și stâng, asemănători ca mărime.
Planul care separă acești 2 lobi se numește fisura mediană și trece la nivelul feței viscerale prin
fosa veziculei biliare și prin șanțul venei cave inferioare.
La nivelul feței diafragmatice, planul trece la 2 cm la dreapta ligamentului falciform. Lobul stâng
”adevărat” este împărțit într-un segment medial și un segment lateral. Segmentul lateral al
lobului stâng ”adevărat” reprezintă lobul stâng hepatic din descrierile anatomice vechi. Lobul
drept ”adevărat” este împărțit printr-un plan frontal într-un segment anterior și unul posterior.
Fiecare dintre aceste segmente este subîmpărțit într-un subsegment superior și unul inferior.
Couinaud împarte ficatul în 8 segmente.
- Lobul caudat reprezintă segmentul I
- Lobul stâng conține segmentele II, III și IV
- Lobul drept conține segmentele V, VI, VII, VIII
- Lobul pătrat reprezintă ½ inferioară a segmentului IV

II. 37. VP – afluenti, formare, raporturi

Vascularizația funcțională a ficatului este asigurată de vena portă care transportă sânge încărcat
cu substanțe absorbite la nivelul tubului digestiv și produșii de degradare ai hemoglobinei de la
splină.
Vena portă se formează posterior de colul pancreasului, în dreptul discului intervertebral L1-L2,
prin unirea ramurilor sale de origine, VMS, vena lienală și VMI.
Vena portă prezintă 3 porțiuni:
- Porțiunea retro-pancreatică în care trunchiul venei porte are traiect oblic, ascendent spre
dreapta, continuând direcția venei mezenterice superioare. În această porțiune, vena portă are
următoarele raporturi:
Anterior: colul pancreasului pe care determină apariția unui șanț
Posterior: prin intermediul fasciei de coalescență TREITZ, cu VCI
la dreapta: cu porțiunea retro-pancreatică a canalului coledoc și artera retroduodenală
la stânga: cu Ao abd, de care este separată prin fascia de coalescență TREITZ

- Porțiunea retro-dd, are raporturi:

Anterior: cu porțiunea extra-peritoneală a dd superior
Posterior: VCI, pe care o încrucișează în ”X”
la dreapta: canalul coledoc, de care este separată printr-un șanț triunghiular cu baza inferior,
denumit trigon interporto-coledocian o la stânga, cu crosa arterei hepatice comune și cu artera
gastroduodenală, care trece anterior de VP

- Porțiunea ligamentară care este situată între foițele ligamentului hepato-dd și participă la
formarea pediculului hepatic. În acest traiect, vena portă are raporturi:
Anterior: artera hepatică proprie (situată la stânga), calea biliară principală și canalul cistic
(situate la dreapta) și cu fața viscerală a lobului pătrat.
Posterior: vena cavă inferioară, acoperită de PP posterior. În apropierea hilului hepatic vena
portă se împarte în cele 2 ramuri terminale, ramurile lobare stângă și dreaptă:
Ramura lobară dreaptă este mai voluminoasă și mai scurtă, continuând trunchiul venei porte.
Trece posterior de artera lobară dreaptă și de unirea celor 2 canale hepatice. La nivelul
extremității drepte a hilului, ramura lobară dreaptă a venei porte se împarte în 2 ramuri
segmentare:
- ramura segmentară anterioară care se împarte în ramura subsegmentară superioară si ramura
subsegmentară inferioară
- ramura segmentară posterioară care se împarte în ramura subsegmentară superioară si ramura
subsegmentară inferioară
Din ramura lobară dreaptă se desprinde și ramura pentru procesul caudat al lobului caudat.
Ramura lobară stângă este mai subțire și mai lungă, are originea în apropierea extremității drepte
a hilului și prezintă 2 segmente, care fac între ele un unghi de 900:
- segment transversal, situat în profunzimea hilului, posterior de ramura stângă a arterei hepatice
proprii - segment ombilical, situat în profunzimea șanțului ligamentului rotund, superior de
ligamentul rotund și inferior de vena hepatică stângă. Din segmentul transversal al ramurii lobare
stângi se desprind 2 ramuri pentru procesul papilar al lobului caudat.
De pe flancul stâng al segmentului ombilical, se desprind 2 ramuri pentru segmentul lateral al
lobului stâng:
- ramura subsegmentară superioară, care se desprinde la originea porțiunii ombilicale
- ramură subsegmentară inferioară, care se desprinde în partea terminală a porțiunii ombilicale.
De pe flancul drept al segmentului ombilical se desprind 4 ramuri pentru lobul pătrat
(subsegmentul inferior al segmentului medial al lobului stâng).

II. 38. Cai biliare intrahepatice, extrahepatice, colecist

Cai biliare intrahepatice – incep prin canaliculele intralobulare, fara pereti proprii, care aduna
bila, produsul de secretie al hepatocitelor.
Canaliculele intralobularte sunt delim de cele 2 siruri de hepatocite ale unui cordon Remak.
Sre periferia lobului, canaliculele biliare au perete propriu si devin colangiole (pasaje Herring),
care se varsa in canalul biliar interlobular, din spatiul portal.
Canelele biliare interlobulare se deschid in canaliculele bilifere, care se varsa in canalele biliare
tributare canalelor hepatice, drept si stang.
Modul de formare al canalelor hepatice se suprapune, in mare, ramificatiilor VP.

Cai biliare extrahepatice – INCEP DE LA NIV FICATULUI, SUNT CONECTATE CU VEZ

BILIARA SI SE TERMINA IN PORT DESCEND A DD. Fuziunea ductelor incepe la niv
parenchimului hepatic si continua pana la formarea canalelor hepatice drept si stang. Acestea
dreneaza lobii hepatici respectivi.
Cele 2 canale hepatice se unesc si formeaza canalul hepatic comun, care trece, impreuna cu a.
hep proprie si VP, prin margineaz libera a omentului mic.
In traseul sau descendent, canalul hepatic comun, se uneste cu canalul cistic, care vine de la vez
biliara, astfel, formandu-se coledocul. In acest loc, coledocul se afla la dreapta a. hepatice proprii
si, de obicei, ant si la dreapta VP, la niv marg libere a omentului mic. Orif epiploic se afla post
de aceste structuri.
Coledocul isi continua traiectul descendent, trece post de port sup a dd, se uneste cu ductul pancr
principal si intra in port descend a dd la niv papilei dd mari.

Colecist:
Vezica biliară este un organ musculo-cavitar, peritoneal, supramezocolic, situat în fosa cistică a
șanțului sagital drept de pe fața viscerală a ficatului. Se proiectează astfel:
Fundul vezicii biliare se proiectează la nivelul fosetei subcostale, în punctul ce corespunde
intersecției dintre marginea laterală a mușchiului drept abdominal, din dreapta, cu cartilajul
coastei X (echivalent cu punctul situat la intersectia liniei ombilico-axialre drepte cu rebordul
costal), ce corespunde punctului dureros cistic- punctul Murphy.
Durerea biliară este raportată în spațiile intercostale drepte IX-X, în punctul scapular drept, în
punctul frenic ( între capetele mușchiului sternocleidomastoidian) și în umărul drept.
Vezica biliară are funcție de rezervor, de depozitare și concentrare a bilei, în perioadele
interdigestive, precum și de reglare a debitului biliar spre intestin. Are un aspect piriform, fiind
mai largă anterior și mai îngustă posterior, unde se continuă cu canalul cistic. Vezica biliară
prezintă, dinspre anterior spre posterior, 3 porțiuni:
- fund, care depășește incizura cistică a marginii inferioare a ficatului
- corp, care preintă o față inferioară acoperită de peritoneu visceral, o față superioară care
aderă la patul hepatic printr-un strat de țesut conjunctiv lax, și o față inferioară acoperită de
peritoneu visceral.
- col, care are formă conică, este orientat superior și la stânga, formând cu corpul un unghi
asacuțit, la nivelul căruia se află nodulul limfatic Mascagni. Colul se continuă, fără limită
precisă, cu canalul cistic.
Raporturi:
• fundul vezicii biliare vine în raport cu peretele abdominal anterior
• corpul vezicii biliare are raporturi:
o superior, cu fosa cistică a ficatului o inferior, prin intermediul peritoneului visceral, cu:
- porțiunea extraperitoneală a duodenului superior
- porțiunea supramezocolică a duodenului descendent
- colonul transvers
- rinichiul drept (dacă este deplasată lateral)
• colul vezicii biliare are raporturi:
o superior, cu fața viscerală a ficatlui
o inferior, cu duodenul superior
Structura peretelui: Peretele vezicii biliare prezintă 4 tunici:
- tunica mucoasă, ce prezintă epiteliu unistratificat prismatic o mucoasa formează o serie de cute,
determinate de prelungiri ale corionului, cute denumite plici mucoase ale vezicii biliare. Acestea
conțin, la nivelul colului vezical și canalului cistic, fibre musculare și fibre elastice ce determină
apariția unor plici semilunare.
o Mucoasa prezintă mici invaginații sau diverticuli, care străbat tunica musculară, numite cripte
Rokitansky-Aschoff.
o Prezintă glande tubulo-alveolare, la nivelul colului și pseudoglande, la nivelul corpului.
- Tunica musculară este în contact direct cu corionul mucoasei și este formată din fibre
musculare netede dispuse mai mult transversal față de axul vezicii biliare.
- Tunica subseroasă este un spațiu de clivaj ce conține vase și nervi.
- Tunica externă formată de peritoneu visceral, pe fața inferioară și țesut conjunctiv, pe fața
superioară.

Vascularizația arterială este asigurată de:

• Artera cistică:
o Scurtă, ramură din artera lobară dreaptă
o Lungă, ramură din artera hepatică proprie
Artera cistică se împarte în 2 ramuri, pe flancul stâng al colului vezicii biliare:
- Superioară, pentru fața superioară a vezicii biliare
- Inferioară, pentru fața inferioară a vezicii biliare
La nivelul fundului vezicii, cele 2 ramuri se anastomozează. Artera cistică dă ramuri pentru:
- Canalul cistic
- Canalul hepatic comun
- Partea superioară a canalului coledoc, anastomozându-se, pe flancul drept al canalului coledoc,
cu o ramură ascendentă din arcada retropancreatică, cu care formează arcada marginală a
canalului coledoc.
• Ramuri perforante din artera segmentară anterioară, care ajung la fața superioară a vezicii
biliare, la nivelul fosei cistice.
• Ramuri din artera gastro-duodenală, care vascularizează porțiunea inferioară a canalului
coledoc și se anastomozează cu ramuri din artera cistică.
Sângele venos este colectat de venele cistică și retroduodenală, afluenți ai venei porte. La nivelul
feței superioare a vezicii biliare sângele venos este colectat de venule, ce se recapilarizează la
nivelul ficatului, formând sistemul venelor porte accesorii cistice.

II. 39 Capul pancreasului

- Forma aproximativ circulara
- 2 fete(an + post) +o circumferinta
- Prelungirea marginii stangi a protiunii inferioare = proces uncinat (forma de carlig), se
indreapta medial si in jos, post de vase MS
- Intre cap si proces uncinat: incizura pancreatica
Raporturi: se aseamana in mare parte cu ale duodenului (“simbioza duodeno-pancreatica”),
vascularizatia fiind comuna.
Dpdv clinic, adesea, afectiunea unuia determina si starea celuilalt.
 Capul pancreasului e cupr in concavitatea dd
 Vine in rap cu ductul coledoc (post)
 Pe fata post: fascia de coalescenta retroddpancreatica Treitz
 Face parte din etajul supramezocolic (impartire determ de mezocol transv)
Circumferinta – rap cu concavit dd (de cr adera pr tracturi conjunctive solide)
Pe fata ant: vase gastroepipl drepte si, uneori, pancreaticodd. Peste proc uncinat trec vase MS.
Fata ant si vasele ce o parurg sunt acoperite de peritoneu si incrucisata de radacina mezocol
transv.
 Portiunea supramezocolica a fetei ant se afla in vestibulul bursei omentale (acoperita ant
de port pilorica a stomacului).
 Portiunea submezocolica a fetei ant raspunde cav peritoneale mari; rap cu colonul
transvers si cu ansele intest subtire.
Fata post: rap cu duct coledoc (aplicat prin fascia Treitz). De asem, rap cu arcadele vasc
pancreaticodd(originea sup din a. gastrodd si cu orig inf din MS), VCI, pedicul renal drept.
Procesul uncinat ajunge pana la flancul drept Ao.
Vascularizatie:
Artere - arcadele panreatico-dd (ramuri ale hepaticei si MS) iriga capul pancreasului.
Vene – retele paralele cu arterele. Intreg sangele de la pancreas (compon exo + pancreas insular)
se varsa in VP (cele m multe in v lienala si MS)
Limfatice – iau nastere in septele interlobulare si se termina in nodurile din vecinat glandei (MS,
pancreaticolienale) -> nodurile celiace (in vecinatatea pancreasului)
Inervatie:
Nervii provin din plex celiac <- prin interm. plexuri periarteriale lienal, hepatic, MS

II. 40. Corpul si coada pancreasului

Corpul – forma de prisma triunghiulara, 3 fete, 3 margini(sup, ant, inf)
Fata ant prezinta tuberozitatea omentala(in vecinatatea capului), iar spre stanga – impresiunea
gastrica.
Fata post – strabat de 2 santuri, pentru a si v lienala.
Fata inf – priveste spre org etajului submezocolic

Coada – port intraperit si mobila a pancr

- Se gaseste in grosimea lig lieno-renal, impreuna cu vasele lienale

Raporturi:
A. Corp :
 Fata ant: rap cu fata post a stomacului(impresiunea gastrica), de care e desp prin bursa
omentala. E acoperita de PP al bursei.
 Fata post: neacop de P; rap cu fascia retroddpancr Treitz. Prin interm fasciei, corpul are
rap cu Ao, origine MS (ambele acoperite de plex celiac), v renala stg, rinichi stg, a si v
lienala (v primeste VMI si form trunchi lienomezenteric -> partic la formare VP),
limfonoduri pancreaticolienale.
 Fata inf: acop de peritoneul marii cav si are 3 impresiuni (flexura ddjej, ansele jej sup,
colon transv)
 Margine sup: rap cu plex celiac (se prelung si pe fata post); parcursa de a lienala. Prezinta
tuberculul epiploic (NU e vorba de tuberoz omentala)
 Margine ant: insertie mezocol transv
 Margine inf: aplicata pe perete abd post

B. Coada :
 Uneori, vine in contact cu splina; unite pr lig frenicolienal
VASCULARIZATIE CORP + COADA
Ramuri din a.lienala
-a. pancr dorsala
-a.pancreatica mare
-a.cozii pancreasului
-rr pancreatice scurte

Vene:
- Sgele venos din capul pancr e colectat de vv pancr-dd, care se varsa in: VP, VMS
- Sgele venos de la nic corp + coada pancr e colectat de vv pancreatice, care se varsa in
vena lienala
Drenaj limfatic: limfa pancr e colectata de vasele periacinoase, care se varsa in retelele
perilobulare

Limfa:
- Corpului si cozii pancr e drenata in nodulii limf pancreatico-lienali, ce constituie statia
primara si sunt situati de-a lg vaselor lienale

INERVATIE: vegetativa, receptoare, efectoare

Pancr are o bogata inervatie viscero-aferenta – corpusculi Vater-Pacini si TNL; fibre
interoceptive cu corp celular in gg spinal T6-T10; fibre interoceptive ce iau calea n.vag,
ajungand la nucleu VS vagal din B
Inervatia eferenta:
- Simpatica: fibre simp pregg cu origine in segm medulare T6-T10, nc intermedio-lat si iau
calea nervilor splahnici, cu care aj la gg celiaci si mezenterici sup. Fibrele simp postgg –
ajung pe calrea plexurilor simp periarteriale. Inervatia simp e preponderent
vasoconstrictoare.
- Parasimp: fibre parasimp pregg, din trunchi vagal post, fac sinapsa cu neuroni gg din gg
pancreatici. Inerv parasimp e secretorie, atat pe componenta exo, cat si pe cea endocrina.

II. 41. Vascularizatie pancreas

Artere: din trunchiurile din jur (a hepatica comuna, lienala, ca sursa principala si AMS).
Arcadele pancreatico-dd (ramuri ale hepaticei si mezentericei sup) iriga, m ales, capul
pancreasului. Corpul si coada primesc sge din a. lienala (r. pancreatice), a. pancreatica dorsala, a.
pancr mare, a. cozii pancreasului. In int, arterele se ramif pana la nivel interlobular (retele
capilare periacinoase si periinsulare).

Venele: din retele parelale cu aa. Atat sgele de la compon exo, cat si de la pancr insular, se varsa
in VP(cele m multe in v lienala si MS)

Limfaticele: iau nastere in septele interlobulare. Se termina in numeroase noduri sit in vecinat
glandei (MS, pancreaticolienale) -> spre nodurile celiace.

II. 42. Splina

- Organ parenchimatos intraperitoneal, supramezocolic, sit profund in hipocondrul stg

Functii:
 Hemodinamica (stocarea sgelui in sinusurile venoase si eliminarea in circulatia
prin contractia capsulei)
 Hematopoetica(per fetala)
 Hemoliza, prin pulpa rosie
 Imunologica, la niv pulpei albe (producere de plasmocite, incarcarea macrofagica)

- E atasata sist venos port, datorita dezv sale in mezog dorsal

Config ext: forma unui segment de ovoid, cu axul mare orientat oblic spre inf, ant si lateral
(coresp axului coastei X); are consistenta renitenta (ferma,dar elastica) si e f friabila
(~traumatisme)
- Culoare:rosie-bruna, greutate: 180-200g
- Dim: L – 12-13cm; latime – 7-8cm; grosime – 3-5
- 2 fete: lat(diafragmatica), convexa si mediala(viscerala), la niv careia se gas “marginea
mediala”, creasta ce imparte fata mediala in:
 segm post-medial, concav, numit fata renala;
 segm ant-medial, concav (are hilul splenic: sit la 1.5 cm de creasta; reprezentat de 6-8
orif vasculare, intinse pe o L de 7cm). Hilul imparte acest segment in:
1. segm prehilar/fata gastrica
 2. segm retrohilar
3. segm inf, triunghiular (intre ramurile de bifurcare ale crestei – s.n. “fata colica”
splenica)
- 2 margini: sup (intre fata diafragm si fata gastrica), forma crenelata
- 2 extremitati(poli): ant/inf, ce e orient ant, inf, lat si una post/sup, ce e orient sup si
medial, prezentand impresiunea colului coastei XI
Mijloace de fixare: organ relativ mobil (mobilit e condit de misc resp, mobilit stomacului si a col
transv)
Ment in poz e realiz de:
- Raporturile cu organele vecine
- Aspiratia toracica si presa abd
- Formatiunile peritoneale, ce form:
1. Lig frenocolic stg (de la flex col stg la diafragm; sprijina pol inf – s.n. “sustentaculum
lienis”
2. Lig gastro-lienal(intre hil si port verticala a marii curburi a stomacului): cont vase
gastrice scurte, vase gastro-epipl stg. Se continua sup cu lig gastro-frenic
3. Lig lieno-renal (intre hil si fata ant a rinichiului stg): contine coada pancr, ant de care trec
vase lienale
4. Lig freno-lienal(de la hil la diafragm): inconstant

Raporturi:
Fata diafragmatica: m diafragm, reces pleural costo-diafragm stg, margine inf plaman stg, coaste
IX-XI si spatii intercost IX-XI
Fata viscerala: fata post a stomacului (la niv fetei gastrice a splinei), fata post a cozii
pancreasului (la niv reg retrohilare a segm ant-medial, pr interm lig lieno-renal), fata ant a
rinichiului si a gl suprarenale stg (la niv fetei renale a splinei, ce se sprijina pe coasta XI, fata ant
a rinichiului stg, port preren a pancr, gl supraren stg), flexura colica stg (la niv fetei colice a
splinei)
Extremit sup: la circa 2cm de marg inf corp vert T10, in dreptul colului coastei XI
Extremit inf: rap cu lig freno-colic stg si flexura colica stg
Marg inf: marg lat a rinichiului stg

Structura: la ext, o tunica seroasa (perit visceral), ce se continua, la niv hilului, cu ligamentele
splenice. Sub peritoneul – tunica fibroasa/capsula splinei(form din fibre colagene, fibre elastice,
fibre musc netede, TNL- nociceptori)
Parenchim: pulpa alba (teci limfoide, sit in jurul ramurilot arterelor trabeculare+noduli/folicului
limfatici – corpusculi Malpighi, sit in zonele de ramif ale arterelor pulpare) si pulpa rosie(ramif
de a. puplare, resp a. penicilate, ce prezinta o teaca reticulata + capilare glumare, ramif ale a.
penicilate + sinusuri venoase, origine in sist venos splenic + cordoane splenice Bilroth, reprez de
cordoane cel bogate in macrofage)

Vascularizatie:
Artere: a. lienala, ramura de trifurcatie stg din TC, cu traiect retroperitoneal, trecand pe marg sup
a corpului pancr (se va aseza sup de vena omonima, cu traiect drept, comparativ cu artera, ce are
traiect sinuos)
Se imparte in:
- trunchi sup (a. polara sup si a mezolienala sup). Din acesta ori din a. polare sup au orig a.
gastrice scurte
- Trunchi inf ( a. mezolienala inf si a. polara inf). Din acesta ori din a. polara inf are orig a.
gastro-epipl stg
Drenaj venos: v. trabeculare mari -> 2/3 trunchiuri venoase mari, ce parasesc splina la niv hilului
(prin orificii). V. lienala are traiect pe fata post a corpului pancr.
Afluenti v. lienala: v. gastro-epipl stg, v. gastrice scurte, v. pancreatice
Post de colul pancreasului -> partic la formare VP (unire VMS cu VMI)
Drenaj limfatic: vaselelimf profunde isi au orig la niv pulpei albe, insotesc venele, prin
trabecule, pana la hilul splenic (releu primar – nodulii limf lienali, ai grupei de noduri limf
pancreatico-lienali)
Inervatie: vegetativa, receptoare, efectoare (prepond vasomotorie)
Fibrele interoceptive: T6-T10
Inerv eferenta: simpatica efectorie, cu rol vasomotor(reglare flux intralienal) si contracte fibre m.
netede din caps splinei
Fibre simp pregg: T6-T10(nc intermedio-lat), iau calea n splanhnici -> gg celiaci si mezenterici
sup – sinapsa cu n. gg-ari. Fibrele simt postgg,ajung la splina pe calea pleului simp periarterial
Fibre parasimp pregg(reduse) provin din trunchi vagal post; fac simaspa cu n. gg din gg lienali
(in apropierea hilului)

Proiectie: pe fata post a hemitoracelui stg:

Sup – marg sup a coastei IX
Inf – marg inf a coastei XI
Post – vertfala ce intersect coasta X, la 3-5 cm de linia porceselor spinoase
Ant – intersectia coastei X(ce reprez axul mare al matitatii splenice) cu linia axilara medie

II. 43. Trunchi Celiac

Ramura a Ao abd ce vasculariz proenteronul.
Ao abd isi are orig in Ao descend, imediat inf de hiatusul aortic al diafragmei, ant de prt sup a
L1.
Trunchiul se imparte in a. gastrica stg, a. lienala si a. hepatica comuna.

A. gastrica stg:
- C m mica ramura
- Traiesc ascend spre jonct eso-gastrica (trimite rr esofagiene pt esof abd). Cateva din rr
trec pr hiatusul esof al diafr si se anastomozeaza cu rr omonime ale Ao tor. Apoi, a. se
curbeaza spre stg si coboara pe mica curbura gastrica (la niv omentului mic).
- Vasculariz ambele fete gastrice
- Se anast cu a gastr dr (din a. hep comuna)

A. lienala(splenica):
- C m mare ramura; traiect sinuos de-a lg martginii sup a pancreasului.
- Trece pr lig renolienal si se imparte in rr ce strabat hilul splenic.
- De pe marg sup a pancreasului da rr pt col, corp, coada pancr (a. pancreatica dorsala, a.
pancreatica mare si a. cozii pancreasului -> artera pancreatica inferioara/arcada arteriala
inferioara a pancreasului)
- Inainte de a patrunde in hilul splenic -> aa. gastrice scurte (patr in lig gastrolienal si, apoi,
gastro-frenic) ce vor vasculariza fornixul si a. gastro-epipl stg (traiect la dr, de-a lg marii
curburi) ce se va anastomoza cu a. gastro-epipl dr provenita din a. gastrodd.

A. hepatica comuna:
- Ramura de marime medie; traiect la dr; se imparte in 2 rr terminale: a. hep proprie si a.
gastrodd
- A. hep proprie – traiect ascend spre ficat (la niv marginii libere a omentului mic). Se gas
la stg coledocului si ant de VP si se imparte in a. hep dr si a. hep stg (la niv hilului
splenic)
 - A. gastrodd - poate da a. supradd; da a. pancreatico-dd posterioara si superioara (marg
sup a dd sup); traiect descend, post de dd sup. La marg inf a dd sup – rr terminale; a.
gastro-epipl dr si a. pancreatico-dd anterioara si superioara
- A. gastro-epipl dr – traiect la stg de-a lg marii curburi gastrice, in lig gastro-colic; se
anast cu a. gastro-epipl stg (r. a a. lienale). Va da rr pt ambele fete gastrice si pt marele
epiplom.
- A. pancreatico-dd ant si sup are traiect descend. Alaturi de a. pancr-dd post si sup –
vasculariz capului pancreatic si dd. Vor anastomoza cu rr anterioara si posterioara ale a.
pancreatico-dd inferioare.

II. 44. AMS

Artera mezenterică superioară este al 2-lea trunchi visceral important al aortei abdominale. După
traiectul său, artera mezenterică superioară prezintă 3 segmente:
- Retropancreatic: traiect descendent, posterior de pancreas, la limita dintre capul și corpul
acestuia. La acest nivel, artera mezenterică superioară are raport cu un patrulater venos format
de: vena mezenterică superioara (în dreapta), vena mezenterică inferioară (în stânga), trunchiul
venos splenomezenteric ( superior) și vena renală stângă (inferior)
- Preduodenal: cu traiect descendent, anterior de procesul uncinat pancreatic și de dd III -
Intramezenteric: situat în interiorul rădăcinii mezenterului. La acest nivel, artera este însoțită
anterior și la dreapta de VMS. Artera mezenterică superioară vascularizează intestinul subțire
(prin ramuri stângi sau jejuno-ileale) și colonul drept ( prin ramuri drepte). În traiectul ei, artera
mezenterică superioară dă ramuri drepte și stângi. Ramurile drepte sunt reprezentate de:
• artera pancreatico-duodenală inferioară
• artera colică medie - are un traiect ascendent anterior de fața anterioară a capului pancreasului,
până la rădăcina mezocolonului transvers, în care pătrunde. Se împarte în:
I. ramura dreaptă, care se anastomozează cu ramura ascendentă din artera colică dreaptă,
formând arcada marginală Drummond
II. ramura stângă, care se anastomozează cu ramura ascendentă din artera colică stângă,
formând arcada vasculră Riolan-Haller
• artera colică dreaptă-are traiect orizontal, retroperitoneal, având raporturi posterioare cu
duodenul orizontal, ureterul și vasele gonadale. Se împarte în:
I. ramura ascendentă care se anastomozează cu ramura dreaptă din artera colică medie,
formând arcada marginală Drummond
II. ramura descendentă, care se anastomozează cu ramra ascendentă din artera ileocolică, cu
care formează arcada marginală Drummond.
• aretra ileocolică- se desprinde la 4-5 cm inferior de artera colică dreaptă. Coboară prin rădăcina
mezenterului până la joncțiunea ileocecală și participă la vascularizația colonului drept prin:
I. artera cecală anterioară- ce ajunge pe fața anterioară a cecului, trecând prin marginea
liberă a plicii cecale anterioare. Participă la vascularizatia feței anterioare a colonului
ascendent, în porțiunea unghiului ileocolic.
II. Artera cecală posterioară- ajunge pe fața posterioară a cecului, trecând retroperitoneal.
Participă la vascularizația feței posterioare a colonului ascendent, în porțiunea adiacentă
unghiului ileocolic.
Ramura ascendentă- se anastomozează cu ramura descendentă a arterei colice drepte, participând
la formarea arcadei marginale a colonului ascendent, Drummond
Ramurile stângi sunt reprezentate de ramuri jejunale și ileale care au traiect la nivelul
mezenterului către intestinul subțire. Ele se împart în ramuri ascendente și descendente, care se
anastomozează și formează arcade vasculare. În mod obișnuit, între primele 4 artere jejunale se
formează o arcadă, între arterele 4-8 se formează 2 arcade, iar după a 8-a arteră se formează 2
sau 3 arcade. Ultima parte a ileonului prezintă o vascularizație mai săracă, realizată dintr-o
singură arcadă arterială. Aceasta este formată prin anastomoza dintre ultima arteră ileală și ramul
recurent ileal al arterei ileocolice. Corespunzător acestei arcade, la nivelul mezenterului există o
arie săracă în vase, numită aria vasculară Treves.
Indiferent de numărul arcadelor formate, arcada arterială situată cea mai aproape de intestin se
numește arcadă marginală. Din această arcadă pornesc artere drepte care sunt ramuri de tip
terminal și nu prezintă anastomoze extraparietale. Arterele drepte pot fi scurte ( vascularizează
marginea mezenterică a intestinului) și lungi ( au traiect circumferențial pe fașa intestinului și
ajung pe marginea antimezenterică a intestinului).

45. AMI
Artera mezenterică inferioară se desprinde de pe fața antero-laterală stângă a aortei, în dreptul
vertebrei L3, inferior de duodenul III.
Ramurile arterei mezenterice inferioare sunt:
Artera colică stângă, care se desprinde din artera mezenterică inferioară la 12 cm de originea
acesteia. De la origine are traiect retroperitoneal ascendent și către stânga. În traiectul ei
încrucișează vena mezenterică inferioară, împreună cu care formează arcul vascular descris de
Treitz. Ajunge la nivelul unghiului splenic, unde dă un ram ascendent și unul descendent.
Arterele sigmoidiene, care sunt în număr variabil (1-19).
Clasic, au fost descrise 3 ramuri sigmoidiene: superioară, medie și inferioară. De la origine ele
pătrund în mezosigmoid unde se împart în ramuri ascendente și descendente.
 Artera sigmoidiană superioară are traiect retroperitoneal și se bifurcă în 2 ramuri ce contribuie la
formarea arcadei marginale Drummond:
i. Ramura ascendentă care se anastomozează cu ramura descendentă a arterei colice
stângi
ii. Ramura descendentă care pătrunde în mezosigmoid și se anastomozează cu artera
sigmoidiană medie
 Artera sigmoidiană medie străbate porțiunea mijlocie a mezosigmoidului și se
anastomozează cu celelalte artere sigmoidiene
 Artera sigmoidiană inferioară, străbate porțiunea inferioară a mezosigmoidului,
situată anterior de artera rectală superioară.
Se împarte în:
Ramura ascendentă care participă la formarea arcadei arteriale marginale
Ramura descendentă, numită artera sigmoidiană ima, care se anastomozează cu una din arterele
recto-sigmoidiene, ramuri din artera rectală superioară. Participă la vascularizația colonului
sigmoid și a părții superioare a ampulei rectale. Această anastomoză a fost numită punctul critic
al lui Sudeck.

Artera rectală superioară, ramură terminală a arterei mezenterice inferioare participă în mică
măsură la vascularizația colonului sigmoid. Toate aceste ramuri arteriale formează o arcadă
anastomotică, paralelă cu marginea mezenterică a colonului, arcadă ce poartă denumirea de
arcadă marginală Drummond.
Din această arcadă se desprind arterele drepte scurte și lungi. Arterele drepte scurte abordează
peretele colonic la nivelul teniei mezocolice. Arterele drepte lungi abordează peretele colonic la
nivelul marginii antimezocolice, după ce ocolesc fețele colonului. Aceste artere colice drepte nu
prezintă anastomoze între ele în exterior peretelui colonic.