Arborele genealogic

Simboluri
 Genetica medicala
• 4 moduri principale de transmitere:
– Autosomal recesiv
– Autosomal dominant
– Legate de X recesiv
– Legate de X dominant
 Autosomal recesiv
• Fenotipul anormal determinat de allela
recesiva
• Fenotipul normal determinat de allela
dominanta
• Bolnavii au genotipul d/d
• Normalii au genotipul D/D sau D/d
 AR - pedigree
• Pacientul – barbat sau femeie
• Parintii sunt neafectati
• Model de transmitere mendeliana a allelei
recesive responsabila pentru fenotipul
anormal
• Ambii parinti sunt heterozigoti
• Este exclusa transmiterea X recesiva
 AR - carcteristici
• Sunt boli rare
• Apar in grupuri restranse intr-o generatie cu
cei din geneatiile anterioare si ulterioare
neafectati – majoritatea purtatori de allela
afectata, dar sanatosi (heterozigoti)
• Heterozigotii prin allela functionala produc
suficienta proteina normala - haploinsuficienta
• Exemple – PKU, fibroza chistica, albinism
Albinism
 Ecuatia Hardy - Weinberg
• Frecventa allelei A intr-o populatie = p
• Frecventa allelei a = q
• Frecventele genotipurilor:
– A/A = p2
– A/a = 2pq
– a/a = q2
• Echilibrul Hardy – Weinberg
p2 + 2pq + q2 = 1
Distributia Hardy - Weinberg
 Consanguinitatea
• Ambii parinti heterozigoti au risc mai mare de a avea un copil
cu o boala AR
• Acest risc este crescut de consanguinitate
 Autosomal dominant
• Allela normala este recesiva
• Allela anormala este dominanta
• Fenotipul normal d/d
• Fenotipul anormal D/d sau D/D
– In unele situatii fenotipul D/D este atat de agresiv
incat devine letal
– Supravietuiesc numai D/d astfel ca toti cei afectati
sunt heterozigoti
 AD - pedigree
• Fenotipul apare in fiecare generatie
 AD - pedigree
• Reprezentare egala a sexelor printre cei afectati -
autosomal
• Fenotip in fiecare generatie datorita mostenirii
allelei mutante
– Exista posibilitatea rara a aparitiei allelei de novo prin
mutatie spontana
• Fenotipul homozigot A/A este rar in comparatie
cu cel heterozigot A/a
– Imprecherea cea mai frecventa A/a x a/a
– Rezulta un raport 1:1 afectati (A/a) : neafectati (a/a)
 AD - exemple
• Boala Huntington
– Degenerare neuronala, convulsii, moarte
– Debut tardiv – la varsta procreerii
• Polidactilia
• Brahidactilia

• Concluzie
– Copii unui parinte afectat au 50% sanse sa faca boala
– Se transmit egal la baieti si fete
 X – linked recesiv
• Fenotipul predomina printre barbati
• La femei ambii parinti au o allela defecta
– XA Xa ×Xa Y
• La barbati doar mama poate avea allela
defecta
• Daca allela recesiva e rara practic numai
barbatii vor fi afectati
XR - pedigree
 XR - pedigree
• Nici unul din copii unui barbat afectat nu sunt
afectati, dar fetele sunt purtatoare heterozigote
• Jumatate din fiii femeilor purtatoare sunt afectati
• Nici unul din fiii unui barbat afectat nu prezinta
boala si nici nu o transmit la generatia urmatoare
(nu sunt purtatori normali)
• La analiza XR o femeie normala e considerata
homozigota pana la proba contrarie (genotipare)
 XR - exemple
• Incapacitatea de distingere rosu / verde
• Hemofilia (sangele nu coaguleaza)
– Deficienta Factorului VIII
– Familiile regale din Europa
– Contraindicatie la circumcizie
• Distrofia musculara Duchenne
– Debut inante de 6 ani, moarte la 20
• Sindromul de feminizare testiculara (1 la 65000)
– 46XY, organe genitale externe feminine, vagin orb, fara uter
– Testicule prezente in abdomen, sterili
– Administrarea de testosteron ineficienta (sindrom de
insensitivitate androgenica)
 X – linked dominnat
• Barbatii afectati transmit boala la fiice, dar nu la fii
• Femeile afectate sunt in general heterozigote si
transmit boala la jumatete din fii si fiiice
• Hipofosfatemia – rahitism rezistent la vit. D
 Y - linked
• Genele de pe cromozomul Y sunt transmise
numai de la tati la fii si numai barbatii sunt
afectati
• Gena care are rolul primar in masculinizare
este TDF, factorul de determinare testiculara
• In afara de masculinitatea insasi, nici un alt
fenotip uman nu a fost in mod clar asociat cu
cromozomul Y