Sunteți pe pagina 1din 7

Pentru a testa UIP pe cazul cursului de schimb EURO/SEK (moneda Suediei) am creat

tre serii de date si anume: rata de dobanda in Suedia, rata de dobanda in zona Euro si cursul de
schimb EURO/SEK. Datele corespund perioadei ianuarie 2000- decembrie 2010 si au fost
introduce intr-un fisier Excel (datele le-am gasit pe site-ul EUROSTAT) si apoi le-am generat in
E-Views.

Conform graficului , observam o usoara urcare a ratei de dobanda pentru Suedia la


inceputul deceniului, urmata de o scadere semnificativa, apoi de o crestere similara cu cea a
boom-ului economic din acea perioada, iar deceniul se incheie cu o scadere drastica datorata
crizei economice curente.

Pentru zona Euro, rata de dobanda a constatat o crestere usoara la inceputul deceniului,
pentru ca ulterior aceasta sa scada si sa se plafoneze pentru o perioada semnificativa, ca mai apoi
sa creasca semnificativ, exagerat chiar, iar mai apoi la sfarsitul deceniului sa scada drastic,
asemeni economiei mondiale, din cauza criezi economice.
Cursul de schimb dintre cele doua monede a cunoscut de-alungul deceniului o crestere
constanta, cu o exceptie, in perioada 2008-2009 acesta crescand , ca mai apoi sa urmeze, se pare,
o panta descendenta destul de fluctuanta.
Testarea UIP presupune ca se verifica urmatoarea relatie:

S et −S t 3 3
=r gbpt × −r eurt ×
St 12 12

DIF reprezinta diferenta dintre cele doua rate (termenul drept al egalitatii) dupa care se
reprezinta seria cursului anticipat;

APR_DEPR reprezinta aprecierea/deprecierea cursului, folosindu-se logaritmi (termenul stang


al egalitatii);

REZID include toate erorile variabilei estimate a aprecierii/deprecierii cursului estimate fata de
nivelul real inregistrat.

Estimand ecuatia in functie de apr_dpr, c si dif obtinem:

Noua serie create (rezid), include toate erorile variabilei estimate a depreciereii/aprecierii
cursului de schimb fata de nivelul real înregistrat. Pentru a testa normalitatea reziduurilor,
aplicam testul Jarque‐Bera:
Testul verifica in ce masura distributia poate fi aproximata cu o distributie normala.
Probabilitatea asociata testului Jarque-Bera este de 65.62>0.05 de unde rezulta ca nu respingem
ipoteza nula si astfel putem aproxima distributia modelului ca fiind o distributie normala.
Valoarea Kurtosis este mai mare decat 3.

Verificam prezența radacinii unitate în seria apr_depr exprimata in nivel (level), nu in diferenta.
De asemenea, testul ADF are la baza o ecuatie de regresie in care includem o constanta
(intercept).

Testului ADF nu este semnificativa din punct de vedere statistic intrucat nu are probabilitatea
asociata testului t mai mare decat 5% si anume 0.9082.
In figura de mai jos testul Augumented Dickey Fuller are ipoteza nula pentru ca seria
analizata contine o radacina unitara care nu este stationara. Probabilitatea asociata acestui test
este 0.00 de unde rezulta ca ipoteza nula se respinge si putem spune ca seria este stationara.
In cele din urma vom aplica testul Dickey Fuller si pentru ipoteza nula cand seria de date DIF
are o singura radacina unitara (nu este stationara). Pentru valoarea probabilitatii de 0.3275 ceea
ce inseamna ca se respinge ipoteza nula deci seria de date nu are o singura radacina unitara de
unde putem trage concluzia ca este stationara.