ELEMENTE DE ORGANIZARE A CONTROLULUI

TUBERCULOZEI IN ROMANIA

STRATEGIA ADOPTATA

Programul National de Control al Tuberculozei 2007-2011 (al III-lea program pe

termen mediu), a fost elaborat pe baza Strategiei Naţionale de Control a Tuberculozei
2006-2010 conceputa in concordanta cu Planul Global de Stopare a Tuberculozei 2006-
2015 si a concluziilor Primei Evaluări a PNCT efectuata de OMS in anul 2005, in
România.
Autorii au considerat oportun a prezenta in continuare, cele mai importante
elemente ale Strategiei de Control TB adoptata in tara noastra in 2006.
„Scopul Strategiei Naţionale de Control a Tuberculozei 2006-2010 este de a
contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin reducerea morbidităţii şi
mortalităţii prin tuberculoză. Strategia oferă cadrul general pentru dezvoltarea şi
coordonarea intervenţiilor în domeniul prevenirii, asistenţei medicale şi supravegherii
epidemiologice a tuberculozei şi include ariile majore de intervenţie, obiectivele şi
direcţiile strategice de acţiune, ca şi mecanismele de coordonare, monitorizare şi
mobilizare a resurselor necesare.

Strategia Naţională de Control al Tuberculozei are la bază recomandările

experţilor OMS, făcute cu ocazia Primei Evaluări a PNCT din România din 2005 precum
şi direcţiile strategice din Planul Global de Stopare a Tuberculozei 2006-2015.
Strategia Naţională de Control al Tuberculozei se încadrează în Strategia de ţară a
României privind atingerea până în 2015 a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului
(2015 MDGs) şi oferă cadrul necesar dezvoltării şi armonizării legislaţiei şi
reglementărilor naţionale cu cele europene, în perspectiva aderării României la UE.
Lupta împotriva tuberculozei se abordează multidisciplinar şi intersectorial, şi
necesită mobilizarea resurselor umane şi financiare atât din sectorul public şi din cel
privat. Parteneriatul între instituţiile publice, organizaţiile nonguvernamentale şi agenţiile
internaţionale este unul dintre elementele cheie ale succesului luptei împotriva
tuberculozei.

Serviciile de sănătate de prevenire, diagnostic, tratament şi suport psiho-social în

domeniul tuberculozei trebuie să fie accesibile, acceptabile şi eficace.
Strategia administrării tratamentul sub directă observare (DOT) este asumata ca un
principiu de bază în lupta împotriva tuberculozei ca parte componenta a strategiei globale
de control a tuberculozei (DOTS). Strategia DOTS trebuie să fie parte integrantă a
strategiilor de dezvoltare a sistemului de sănătate, inclusiv cele care privesc reţelele
paralele (sistemul penitenciar, apărare, interne).

O atenţie specială trebuie acordată activităţilor de prevenţie primară şi secundară,

precum şi grupurilor populaţionale vulnerabile şi comunităţilor afectate.
 Drepturile pacienţilor cu tuberculoză la servicii de diagnostic şi tratament gratuit,
precum şi dreptul la confidenţialitate sunt respectate de către toţi furnizorii de servicii de
sănătate. Responsabilităţile pacienţilor sunt statuate prin reglementări specifice.

Obiectivele şi direcţiile strategice de acţiune în lupta împotriva tuberculozei în

România sunt în concordanţă cu principiile şi recomandările OMS şi directivele UE
privind controlul şi supravegherea bolilor transmisibile.

“Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale a României de Control a Tuberculozei

2006-2010 sunt definite pentru atingerea Ţintelor Globale propuse de către Planul Global
de Stopare a Tuberculozei 2006-2015 şi 2015 MDGs:
 Menţinerea acoperirii 100% cu DOTS a populaţiei afectate de tuberculoză.
 Menţinerea detectării a cel puţin 70 % din totalul cazurilor existente de tuberculoza,
până în anul 2010.
 Extinderea şi menţinerea ratei de succes terapeutic a cel puţin 85% din totalul
cazurilor noi de tuberculoza pulmonara confirmate bacteriologic, până în anul 2010.

Populaţia Ţintă - Strategia Naţională include direcţii strategice de acţiune, care vizează
următoarele categorii de populaţie:
 Populaţia generală, pentru campaniile IEC şi intervenţiile pentru schimbarea
comportamentelor.
 Cohortele de nou-născuţi, pentru intervenţiile de profilaxie primară – vaccinarea BCG
 Grupurile populaţionale vulnerabile (populaţia cu nivel socio-economic şi educaţional
scăzut, populaţia Roma, deţinuţii, etc.), pentru intervenţii IEC, acţiuni de profilaxie
primară, secundară, asigurarea accesului la servicii de diagnostic, tratament, îngrijire
şi suport.
 Grupul populaţional al contacţilor, pentru intervenţiile de profilaxie secundară.
 Grupul populaţional al suspecţilor (din rândul bolnavilor simptomatici care se
adresează serviciilor de asistenta medicala primara), a persoanelor la risc, pentru
intervenţiile de profilaxie secundară.
 Grupul bolnavilor de tuberculoza (cazuri noi, recidive, cronici) pentru intervenţiile de
asigurare a accesului la servicii de diagnostic, tratament, îngrijire şi suport.
 Grupurile populaţionale speciale, pentru intervenţii specifice (persoanele infectate
HIV care dezvoltă şi tuberculoză - HIV/TB, persoanele care efectuează tratamente
imunosupresoare, pacienţii cu TB MDR).”

xxxx

ARII MAJORE DE INTERVENŢIE

Ariile majore de intervenţie pentru atingerea scopului propus sunt:
1. Prevenirea transmiterii infecţiei tuberculoase.
2. Asigurarea accesului la servicii de diagnostic, tratament, îngrijire şi suport pentru
bolnavii de tuberculoză.
3. Supravegherea epidemiologică a endemiei tuberculoase.
1 Prevenirea transmiterii infecţiei tuberculoase

Obiectiv general: Reducerea cu 15% a incidenţei tuberculozei în populaţia generală şi,

în special, în grupele populaţionale vulnerabile, până în 2010, comparativ cu nivelul
anului 2002.

1.1. Depistarea precoce a tuberculozei pulmonare active

Obiectiv specific: menţinerea, până în anul 2010, a depistării a cel puţin 70 % din totalul
cazurilor existente de tuberculoză.

Direcţii strategice de acţiune

 Introducerea de unor reglementări clare privind rolul şi sarcinile MF în domeniul
controlului tuberculozei (identificarea simptomaticilor, controlul suspecţilor,
monitorizarea contacţilor, tratamentul cazurilor).
 Identificarea de către CNAS a mecanismelor financiare care să stimuleze interesul
MF pentru depistarea cazurilor de tuberculoză TB pulmonară activă.
 Elaborarea (şi reglementarea prin ordin de ministru) a unei metodologii standardizate
de monitorizare de către ASP a activităţii MF în domeniul controlului TB.
 Elaborarea de programe anuale la nivelul fiecărui judeţ pentru îmbunătăţirea
depistării pasive (controlul simptomaticilor) a bolnavilor cu tuberculoză TB
pulmonară activă.
 Elaborarea şi implementarea în fiecare judeţ de programe anuale de formare a MF şi a
altor profesionişti din serviciile de sănătate pentru îmbunătăţirea identificării şi
controlului suspecţilor.
 Organizarea de programe de formare de formatori din rândul MF pentru cursurile
privind controlul tuberculozei, sub coordonarea Institutului de Pneumologie Marius
Nasta şi a coordonatorilor judeţeni ai PNCT.
 Revizuirea, multiplicarea suporturilor de curs elaborate în domeniul controlului
tuberculozei pentru MF şi introducerea cursurilor în programele de educaţie medicală
continuă.
 Introducerea în programele de formare a asistenţilor medicali comunitari de cursuri
privind depistarea şi prevenirea transmiterii infecţiei tuberculoase, precum şi educarea
populaţiei pentru prezentarea la control de specialitate.
 Îmbunătăţirea accesului populaţiei din mediul rural la serviciile de medicină primară,
prin asigurarea cu medici a comunităţilor izolate şi oferirea de servicii gratuite în caz
de TB, pentru populaţia neasigurată.
 Reevaluarea eficacităţii şi cost-eficienţei depistării active (screening) a tuberculozei,
reducerea activităţilor de screening inutile şi revizuirea recomandărilor naţionale în
domeniu.
o Reducerea screeningului inutil pentru tuberculoza (pentru sectorul alimentar,
cadre didactice, recruti, pt persoanele care se casatoresc etc), deoarce nu se
 depisteaza mai multe cazuri la cei carora li se face screening fata de populatia
generala.
o Efectuarea screeningului doar la simptomatici sau la grupele cu risc.
o Introducerea unor forme standard de evidenţă şi raportare a numărului de
pacienti simptomatici trimisi la control şi a numărului celor confirmati.
o Efectuarea de studii retrospective pentru argumentarea inutilităţii
screeningului, inclusiv diseminarea şi , efectuarea de analize cost-beneficiu.
o Modificarea legislaţiei în domeniu, pentru reducerea screeningului
nejustificat.
o Utilizarea fondurilor economisite, prin reducerea amplorii activităţilor de
screening, pentru alte interventii în domeniul controlului tuberculozei.
 Instituirea depistării active sistematice în rândul grupelor populaţionale la risc
(persoane instituţionalizate, penitenciare, toxicomani, etc.).
 Elaborarea şi implementarea unor reglementări de cost-eficienta pentru identificarea
suspecţilor şi controlul contacţilor.
 Revizuirea şi reglementarea atribuţiilor MF, a medicului epidemiolog şi a
dispensarului PNF în ancheta epidemiologică.
 Asigurarea teritoriului cu un număr suficient de personal medical (pneumologi şi
epidemiologi) şi îmbunătăţirea colaborării între medicul de familie, medicii
epidemiologi şi medicul pneumolog din dispensarul PNF teritorial.

1.2. Profilaxia tuberculozei şi a infecţiei tuberculoase

Obiectiv specific: menţinerea, până în anul 2010, a nivelului de vaccinare BCG la
minimum 95% din cohortele anuale de nou născuţi

Direcţii strategice de acţiune

Vaccinarea BCG
 Menţinerea acoperirii vaccinale la nou-născuţii în maternitate.
 Continuitate în asigurarea cu vaccin, achiziţionat în cadrul programului
“Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile - Realizarea imunizărilor conform
calendarului naţional de vaccinare” al MSP.
 Evaluarea permanentă a acoperirii vaccinale BCG pentru naşterile la domiciliu şi în
unele grupuri vulnerabile (populaţia Romă migrată).
 Promovarea vaccinării prin educaţie în rândul populaţiei din grupele cu risc de naştere
la domiciliu (populaţia din mediul rural, populaţia Romă).
 Promovarea utilizării serviciilor de asistenţă medicală comunitară pentru identificarea
naşterilor la domiciliu şi mai ales la grupurile vulnerabile şi asigurarea acoperirii
vaccinale a nou-născuţilor.
 Promovarea în rândul părinţilor a importantei efectuării vaccinării BCG ca măsura
preventiva.

Chimioprofilaxia pentru infecţia tuberculoasă latentă

 Elaborarea şi includerea în PNCT de a recomandărilor pentru chimioprofilaxie,
incluzând indicaţii foarte clare şi regimuri terapeutice.
 Asigurarea accesului neintrerupt la chimioprofilaxie pentru copiii contacti şi pentru
persoanele infectate HIV, imunodeficiente etc.
Combaterea transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase
 Asigurarea masurilor adecvate de protecţie şi control al infecţiilor nosocomiale pentru
pacienţii cu TB şi pentru personalul care lucrează în unităţile sanitare de PNF.
 Elaborarea unui Plan-cadru de prevenire şi control al infecţiei TB în unităţile sanitare
şi, în special în cele de PNF, cuprinzând masuri administrative, ecologice
(inginereşti) şi de protecţie respiratorie
 Elaborarea planurilor de prevenire şi control al transmiterii infecţiilor pentru fiecare
unitate sanitara şi respectarea prevederilor acestora.
 Definirea clară a responsabilităţilor unităţilor sanitare cu paturi în domeniul prevenirii
şi controlului infecţiilor nosocomiale şi adoptarea acestora printr-un act normativ.
 Realizarea de lucrări de infrastructură pentru asigurarea circuitelor separate în
spitalele de PNF.
 Asigurarea continuă, regulata şi neîntrerupta a materialelor şi aparaturii necesare, a
substanţelor dezinfectante.
 Folosirea mijloacelor naturale şi tehnice pentru asigurarea ventilaţiei corespunzătoare.
 Elaborarea de ghiduri de control al infectiilor pentru personalul din reteaua TB.
 Elaborarea unui set minim de protocoale pentru manevrele care expun pacienţii şi
cadrele medii la un risc crescut de transmitere a infecţiilor nosocomiale TB.
 Elaborarea de ghiduri pentru personalul implicat în activitatea de supervizare şi
asigurarea verificării separării circuitelor de echipe mixte de supervizare (personalul
din retea implicat în supervizare în colaborare cu medicul epidemiolog).
 Pregătirea personalului din cadrul secţiilor/compartimentelor de prevenire şi control
al infecţiilor nosocomiale din unităţile sanitare în domeniul supravegherii infecţiilor
nosocomiale TB.
 Elaborarea de suporturi de curs pentru educarea personalului medical în privinţa
transmiterii nosocomiale a infecţiei tuberculoase.
 Organizarea de cursuri pentru medici şi cadre medii în domeniul infecţiilor
nosocomiale, recunoscute creditate cu puncte de EMC de către CMR şi Colegiul
Ordinul Asistenţilor Medicali din România (OAMR).
 Introducerea în curricula de pregătire a asistenţilor medicali a cursurilor referitoare la
supravegherea infecţiilor nosocomiale TB.
 Elaborarea şi desfăşurarea de studii privind transmiterea nosocomială a infecţiei
tuberculoase.
 Elaborarea unui sistem de supraveghere de tip santinelă a transmiterii nosocomiale a
infecţiei tuberculoase TB în vederea cunoaşterii incidenţei reale a acesteia.

1.3. Educaţia pentru sănătate

Obiectiv specific: Asigurarea, până în anul 2010, a organizării de programe anuale de
informare educare, comunicare pentru controlul tuberculozei, atât în rândul populaţiei
generale, cât şi al grupurilor vulnerabile

Direcţii strategice de acţiune

 Elaborarea, aprobarea şi implementarea Strategiei naţionale de IEC în controlul TB.
 Elaborarea de intervenţii pentru schimbarea comportamentelor în rândul populaţiei
generale, pentru cunoaşterea metodelor de prevenire a infecţiei TB.
 Organizarea de campanii IEC, utilizarea canalelor mass-media şi a celor
neconvenţionale.
 Elaborarea şi distribuirea de materiale IEC, prin MF.
 Organizarea de programe pentru formare în comunicare pentru personalul medical,
inclusiv pentru asistenţii medicali comunitari.
 Includerea în programele de educaţie pentru sănătate din şcoli a sesiunilor de
informare privind prevenirea transmiterii TB, manifestările bolii, riscul de infecţie.
 Elaborarea de campanii pentru prevenirea transmiterii nosocomiale a infecţiei TB în
unităţile medicale (cunoştinţe privind mijloacele de prevenţie a anumitor infecţii,
utilizarea condiţiilor naturale pentru diminuarea expunerii la infecţii, metodele de
control pentru stabilirea încărcăturii bacteriene în unităţile care tratează TB, circuitele
epidemiologice, etc.).
 Distribuirea de materiale IEC la pacienţii de tuberculoză, odată cu acordarea
stimulentelor, pentru prevenirea cronicizării şi a TB MDR.
 Dezvoltarea de campanii IEC specifice pentru comunităţile de romi şi pentru
persoanele infectate HIV.
 Formarea mediatorilor sanitari pentru comunicarea şi educarea directă a în
comunităţilor comunităţile de romi, ca şi pentru distribuirea de materiale IEC.
 Organizarea de campanii IEC pentru controlul tuberculozei TB în penitenciare.
 Promovarea colaborării cu organizaţii nonguvernamentale, precum şi a colaborării
intersectoriale (Ministerul Justiţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, etc.).

2. Accesul la servicii de diagnostic, tratament, îngrijire şi suport

Obiectiv general: asigurarea accesului universal la servicii de diagnostic, tratament,
îngrijire şi suport pentru toţi pacienţii cu tuberculoză

2.1. Managementul cazului de tuberculoza

Obiective specifice:
 Menţinerea , până în anul 2010, a acoperirii de 100% cu DOTS a populaţiei afectate
de tuberculoza

 Creşterea ratei de vindecare a cazurilor noi de tuberculoza confirmata

bacteriologic/ negativarea bacteriologica de durata a expectoraţiei prin
administrarea corecta şi completa a tratamentului indicat, pana la un nivel de 85%
din cazurile noi de tuberculoza, pana la sfârşitul anului 2007.

 Creşterea ratei de administrare a primului retratament la cel puţin 95% din cazurile
de insucces al primului tratament, după efectuarea testului de chimiosensibilitate,
până în 2010.

 Obţinerea unei rate de succes terapeutic cu primul retratament la 75% din cazurile
de tuberculoza pulmonara pozitiva confirmata bacteriologic, eliminatoare de bacili
sensibili, până în 2010.
Direcţii strategice de acţiune
 Asigurarea diagnosticului, înregistrării, tratamentului, monitorizării evoluţiei şi
evaluării finale a cazului, pentru fiecare din categoriile de pacienţi: cazuri noi şi
retratamente.
 Promovarea extinderii la nivelul întregii ţări a Strategiei administrării tratamentului
DOT.
 Îmbunătăţirea detectării cazurilor şi a tratamentului, printr-o abordare centrată pe
pacient, capabilă să ajungă la toţi cei în nevoie şi în special la populaţia cu venit
socio-economic scăzut.
 Implicarea tuturor furnizorilor de servicii de sănătate, publici, privaţi şi
nonguvernamentali şi promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea
aderenţei la Standardele Internaţionale de Tratament al Tuberculozei.
 Administrarea prompta a primului tratament la toate cazurile de tuberculoza
identificate şi confirmate bacteriologic/în examen microscopic.
 Stabilirea unei colaborări continue între sistemul de control al tuberculozei din
penitenciare şi PNCT. Elaborarea şi implementarea unui Program Naţional de Control
al Tuberculozei în Penitenciare (PNCTP) pentru asigurarea integrării serviciilor de
detectare, diagnostic, tratament, monitorizare, înregistrare şi raportare a cazurilor TB
din sistemul penitenciar în Programul Naţional, monitorizării tratamentului şi
evaluarea rezultatelor acestuia.
 Creşterea aderenţei la tratamentul direct observat prin implementarea unui sistem de
motivare utilizând distribuirea de stimulente sau reducând barierele la accesul la
serviciile medicale .
 Obţinerea de către PNCT a unor resurse dedicate activităţilor de acordare de
stimulente şi folosirea lor într-un mod flexibil, în funcţie de nevoile regionale şi
locale.
2.2. Managementul cazului în situaţii speciale
Obiectiv specific: Alinierea Tratamentului la Standardele Internaţionale de Tratament
pentru cazurile în situaţie specială, până la sfârşitul anului 2007

Direcţii strategice de acţiune:

Strategia DOTS-plus: Tuberculoza Multi Drog Rezistentă

 Asigurarea aprovizionării regulate şi neîntrerupte cu medicamente de linia a doua de
înalta calitate: medicamente pentru tratamentul cazurilor de TB MDR-TB care vor fi
administrate bolnavilor de tuberculoza cu germeni rezistenţi la medicamentele
antituberculoase uzuale şi care corespund criteriilor MDR-TB de includere în aceasta
categorie.
 Formarea continua a personalului care va diagnostica şi trata bolnavii de TB MDR.
 Utilizarea Registrului Naţional de Evidenta a Cazurilor de TB MDR.
 Recunoaşterea oficiala prin ordin de ministru al sănătăţii şi diseminarea Ghidului
naţional de tratament pentru managementul cazurilor cu TB MDR (aprobat de către
Comisia de Pneumologie a MSP şi CMR).
 Confirmarea de către unul dintre laboratoarele naţionale de referinţa a diagnosticului
fiecărui caz de TB MDR.
 Respectarea recomandărilor internaţionale recunoscute privind regimurile terapeutice
prescrise pentru TB MDR.
 Prescrierea şi administrarea medicamentelor antituberculoase de linia II numai sub
directa observare a unui cadru medical şi pe toata durata tratamentului.
 Asigurarea funcţionarii celor doua Centre de excelenta pentru tratamentul TB MDR
(Bucureşti şi Bisericani) conform principiilor strategiei DOTS plus.

HIV/TB: Tuberculoza şi persoanele infectate HIV

 Promovarea şi asigurarea testării HIV pentru toate cazurile de TB.
 Recunoaşterea oficiala a protocolului de colaborare intre reţeaua PNF şi reţeaua de
boli infecţioase responsabila cu activităţile de combatere a infecţiei cu HIV/ SIDA, şi
includerea unor activităţi noi (planificare comuna, sistemul de monitorizare şi
evaluare, controlul infecţiei, profilaxie).
 Asigurarea analizei cazurilor cu TB şi HIV prin utilizarea bazei electronice de date
disponibila în cadrul PNCT şi Programul Naţional HIV SIDA.
 Reglementarea atribuţiilor medicilor specialişti pneumoftiziologi şi infecţionişti în
asistenta bolnavilor HIV/TB.

2.3. Managementul medicamentelor antituberculoase

Obiectiv specific: Îmbunătăţirea sistemului de management al medicamentelor pentru
controlul tuberculozei în România

Direcţii strategice de acţiune:

 Diseminarea şi monitorizarea utilizării ghidului de management al medicamentelor
antituberculoase, dezvoltat în cadrul PNCT în anul 2005.
 Elaborarea, implementarea şi respectarea principiilor prevăzute în ghidul de
management al medicamentelor procurate prin Green Line Committee (GLC) în cadrul
proiectului DOTS Plus.
 Raţionalizarea utilizării medicamentelor de linia a doua prin prescrierea acestora
numai cu acordul managerilor judeţeni ai PNCT şi a comisiilor MDR judeţene.
 Finalizarea formarii tuturor categoriilor de personal implicate în managementul
medicamentelor antituberculoase.
 Identificare de nevoi.
 Selectarea pentru achiziţie centralizată a produselor propuse de către PNCT cu
respectarea criteriilor de calitate ale Agenţiei Naţionale a Medicamentelor
 Menţinerea procurării centralizate.
 Asigurarea regulata şi neîntrerupta a aprovizionării cu medicamente antituberculoase,
prin comenzi şi distribuţie trimestriala.
 Obligativitatea asigurării stocurilor pentru medicamentele antiTB în farmaciile cu
circuit închis ale reţelei de pneumologie la nivelul consumului pe 3 luni.
 Evidenta şi raportarea electronica a consumului şi stocului.

2.4. Asigurarea şi evaluarea calităţii examenului bacteriologic

Obiectiv specific:
 Acreditarea laboratoarelor de referinţă şi a celor judeţene pentru bacteriologie bK
până la sfârşitul anului 2007
 Funcţionarea optimă şi recunoaşterea formală a structurii de supervizare a
intervenţiilor de control al tuberculozei până la sfârşitul anului 2006
Direcţii strategice de acţiune:
 Elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de control de al calităţii pentru
reţeaua laboratoarelor de bacteriologie bK.
 Realizarea şi menţinerea unor indicatori de performanţă acceptabili în toate
laboratoarele reţelei.
 Asigurarea finanţării necesare activităţii laboratoarelor de referinţă.

2.5. Raţionalizarea reţelei de servicii pentru controlul tuberculozei

Obiectiv specific: Întărirea sistemului serviciilor de sănătate din România

Direcţii strategice de acţiune:

 Raţionalizarea reţelei naţionale de laboratoare de bacteriologie prin reducerea
numărului de laboratoare care efectuează culturi şi antibiograme cu scopul de a
reduce costurile şi a se asigura calitatea.
 Recunoaşterea formală de către MSP a laboratoarelor naţionale de referinţa şi a
laboratoarelor judeţene.
 Limitarea spitalizării cazurilor cu TB pulmonara negativa neconfirmata
bacteriologic/microscopic şi extra pulmonara numai la cazurile severe.
 Reducerea duratei de spitalizare, chiar şi la cazurile pulmonare microscopic pozitive
pentru situaţiile în care tratamentul sub directă observare poate fi asigurat după
externare.
 Întărirea colaborării cu MF în controlul tuberculozei în sensul identificării suspecţilor
şi contacţilor, colectării sputei în vederea diagnosticului şi monitorizării
bacteriologice, monitorizarea contacţilor şi a asigurarea DOT la pacienţi în faza de
continuare a tratamentului.
 Identificarea şi legiferarea/ recunoaşterea prin noul PNCT 2007 – 2011 de metode
alternative de asigurare a tratamentului DOT prin asistenţii medicali comunitari,
asistenţii sociali, membrii familiei, mediatorii sanitari, voluntari etc.
 Reducerea numărului de sanatorii şi preventorii, prin renunţarea la cele care nu pot
asigura condiţii rezonabile de asistenta sau care se dovedesc ineficiente din punct de
vedere al raportului cost eficienta şi alocarea fondurilor obţinute prin aceasta acţiune
către alte activităţi ale PNCT.
 Asigurarea condiţiilor necesare unor servicii de calitate în Dispensarele de PNF.
 Implicarea persoanelor afectate de TB şi a comunităţilor în dezvoltarea unor activităţi
pentru susţinerea PNCT.
 Iniţierea de activităţi de mobilizare socială şi susţinere politica.

2.6. Dezvoltarea resurselor umane

Obiectiv specific: Asigurarea cu personal medical cu studii superioare şi medii suficient
şi bine pregătit, pentru realizarea intervenţiilor şi asigurarea atingerii obiectivelor
Strategiei Naţionale
Direcţii strategice de acţiune:
 Stabilirea necesarului de personal pe grade de pregătire.
 Identificarea factorilor care influenţează fluctuaţiile de personal.
 Identificarea nevoilor de pregătire.
 Formarea de formatori.
 Identificarea metodelor de atragere şi menţinere în reţeaua de PNF a personalului
medical, în special pentru laboratoarele de bacteriologie bK .Stabilirea volumului optim
de activitate zilnică pentru personalul de laborator pentru asigurarea calităţii
diagnosticului.

2.7. Cercetarea
Obiectiv specific: Promovarea activităţilor de cercetare aplicată şi operaţională,
necesară fundamentării celor mai eficace intervenţii şi îmbunătăţirii performanţei
Strategiei Naţionale
Direcţii strategice de acţiune:
În perioada 2006-2010, MSP şi Academia de Ştiinţe Medicale, alţi posibili cofinanţatori,
vor susţine financiar teme de cercetare având ca obiectiv creşterea eficienţei PNCT, cu
precădere a impactului asupra riscului de infecţie şi îmbolnăvire în rândul populaţiei. Se
va urmări furnizarea să se furnizeze managerilor de program informaţia informaţiile şi
oportunităţile, şi pe care ei le pot folosi pentru a lua acele decizii care să îmbunătăţească
operaţiile programului. Se va acorda prioritate următoarelor teme de cercetare:
1. Eficientizarea costurilor în managementul bolnavului de TB în cadrul aplicării
strategiei DOTS.
2. Determinarea riscului de infecţie TB la populaţia infantilă prin exceptarea de
la vaccinarea BCG la naştere a unor cohorte de copii.
3. Identificarea tulpinilor de mycobaterii şi punerea în evidenţă a rezistenţei
multiple prin genotipare.
4. Metode neconvenţionale în diagnosticul tuberculozei: ELISA – test –
Quantiferon – TB, alte metode serologice.
5. Valoarea diagnostică a lavajului bronhoalveolar în tuberculoză la pacienţii
care nu expectorează sau la cei cu spute negative (ZN şi PCR).
6. Rezultatele aplicării sistemului de stimulente pentru creşterea complianţei
bolnavilor la tratamentul antituberculos.
7. Studiul incidenţei TB reale în rândul populaţiei rome.
8. Supravegherea chimiorezistenţei Mycobaterium tuberculosis la nivel naţional.
9. Răspândirii infecţiei TB şi Eficienta utilizării mijloacelor de stopare a
răspândirii infecţiei
10. Alternative la DOTS.
11. Cauzele de recidiva.
12. Eficienta centrelor de referinţă în tratamentul TB MDR.
3. Supravegherea epidemiologică a infecţiei tuberculoase şi a factorilor de risc
asociaţi

Obiectiv general: integrarea sistemului naţional de supraveghere a tuberculozei în

cadrul sistemului de supraveghere a bolilor transmisibile şi conectarea la Reţeaua
Comunitară Europeana

Obiectiv specific: Aplicarea până în anul 2008 a noului sistem de supraveghere

epidemiologica a tuberculozei şi culegere de date la nivel naţional”

xxxx

COORDONAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE

“Semnarea acordurilor de colaborare intersectoriale

In implementarea Strategiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii Publice va semna acorduri de
colaborare cu alte ministere (Ministerul de Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei,
Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul
Educaţiei şi Cercetării).

Constituirea unui organism central de coordonare din reprezentanţi ai tuturor instituţiilor

şi organizaţiilor care contribuie sau pot contribui la dezvoltarea PNCT în România cum
ar fi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul
Muncii, organizaţii ale pacienţilor, ONG, agenţii internaţionale, companii de
medicamente, bănci etc.

Ministerul Sănătăţii Publice va colabora pentru atingerea obiectivelor Strategiei cu

organizaţii ne-guvernamentale active în domeniul controlului tuberculozei din tară şi
străinătate, precum şi cu agenţii sau organizaţii internaţionale care oferă sprijin tehnic şi
financiar în acest domeniu.

Coordonarea şi supervizarea implementării strategiei va fi asigurata de către AGSP din

MSP, CNAS şi Comisia de Pneumoftiziologie a MSP. Coordonarea şi supervizarea sunt
procese în dublu sens prin care se coordonează şi se urmăreşte implementarea
intervenţiilor, permiţând astfel furnizarea de feed-back, încurajarea şi sprijinirea
procesului de implementare prin descrierea succesului, identificarea problemelor şi a
soluţiilor posibile.
Stabilirea unei Unităţi de Management şi Monitorizare a implementării strategiei
AGSP din MSP, CNAS şi Comisia de Pneumologie a MSP vor desemna Departamentul
de Management al PNCT de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
ca responsabila cu elaborarea PNCT, care va detalia activităţile, rezultatele aşteptate,
resursele financiare şi instituţiile responsabile pentru fiecare intervenţie/activitate
necesară a fi implementată pentru atingerea obiectivelor Strategiei Naţionale.
Departamentul de Management va fi de asemenea responsabil de monitorizarea şi
evaluarea implementării Strategiei Naţionale”.

MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA IMPLEMENTĂRII

„Procesul de monitorizare şi evaluare este esenţial, dând măsura atingerii obiectivelor

propuse, a eficacităţii activităţilor derulate pentru atingerea acestor obiective.
Monitorizarea şi evaluarea vor măsura succesul activităţilor desfăşurate din punct de
vedere al impactului, dar şi al proceselor şi rezultatelor”

xxxx.

„Implementarea strategiei trebuie să fie bine monitorizată şi evaluată de un singur

organism care să aibă o vedere de ansamblu a tuturor intervenţiilor sectoriale. In acest fel
se va asigura coerenţa intervenţiilor şi atingerea scopului final aşteptat. Departamentul de
Management de la nivelul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este
responsabilă de acest proces. Principalele roluri ale Departamentului de Management vor
consta în:
 Elaborarea şi implementarea PNCT.
 Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei Naţionale de Control a
Tuberculozei.
 Stabilirea unor comitete de experţi responsabili cu elaborarea şi monitorizarea
intervenţiilor.
 Evaluarea şi revizuirea intervenţiilor existente, pe care le vor adapta şi le vor integra
cadrul Strategiei Naţionale de Control a Tuberculozei.
 Dezvoltarea de noi intervenţii, corespunzătoare direcţiilor strategice de acţiune.
 Fundamentarea intervenţiilor elaborate şi identificarea de resurse.
 Monitorizarea, evaluarea şi ajustarea periodică a fiecărei intervenţii.
 Integrarea programelor internaţionale aflate în derulare cu intervenţiile necesare
atingerii obiectivelor Strategiei Naţionale, pentru asigurarea coordonării intervenţiilor
şi evitarea duplicării acestora.
 Asigurarea comunicării între partenerii implicaţi.
 Mobilizarea partenerilor pentru asigurarea resurselor necesare.

Evaluarea intermediară a implementării Strategiei Naţionale de Control a Tuberculozei se

va face pe baza unor indicatori de rezultate, efecte şi impact care vor fi stabiliţi pentru
fiecare program în parte de către comitetele de experţi în coordonarea Departamentul de
Management de la nivelul Institutului de Pneumologie Marius Nasta.

Evaluarea periodica a implementării Strategiei Naţionale de Control a Tuberculozei va fi

efectuata la fiecare 2-3 ani de către organisme internaţionale competente în acest
domeniu (OMS, CDC, IUATLD, etc.) în colaborare cu experţi locali.”

xxxx