MIHAI EMINESCU

DICTIONAR
EI{CICTOPEDTC
 Mihai CIMPOI

MIHAI EMINESCU
DrcTroNAR ENCTCLOPEDIC
 Dramaturgia ...............284

Poezia populari ...........292

Poezii traduse ...............,.... ...................296

Traduceri de prozd literarl ................299
Teatrul tradus.................................. ...........................301
Traduceri filozofice, istorice qi qtiin.tifice ................302

....................
Subiecte abordate in publicistice .......... 308
Colaboriri laziare reviste
qi ....................... ............... 311
Caietele Eminescu ........ 313
Note de curs. Note de lecturi. Excerpte ......"........... 314

Corespondenla .................. .................. 322

CAPITOLUL VI ............ ......................329
Odiseea receptlrii .........329
Receptarea universali ......................... 352
In viziunea marilor scriitori romini ........................ 356
Omagii lirice ............. ....362
Antieminescianismul. Detractorii .... 368
CAPTTOLUL VII ........... .....................374
Eminescologia ................... .................. 371
Eminescologi. Eseiqi. Traducitori .....376
CAPITOLUL VIII
Eminescu, erou literar ......................... 408
Prezenla in istorii literare, diclionare qi enciclopedii .................... ...................... 409
Eminescu qi muzica ......417
Eminescu in artele vizuale ................. ........................ 419
in viziunea marilor pictori ai lumii ......................... 420
Eminesciana cinematografici .................. ................. 422
Eminescu in filatelie .....423
Eminescu in medalisticd .....................424
CAPITOLUL IX ............. ................."...4?6
Edilii importante ale operei ........... ...........................425
Editii in limbi strdine ..........................427
Edilii multilingve .............. ..................432
Rezumat in romhna ......433
Rezumat in germand ....444
Rezumat in englezd .......456
Rezumat in francezd ..... 467
Rezumat in italiand ......479
Rezumat in spaniold .....491
Rezumat in rusd ............ 503

Indice de opere eminesciene ............... ........................ 530

Indice de opere de autori romAni Si strdini Si de traduceri ................... ....... 54L
Indice de nume ............ ......................... 545

Pe urmele lui Eminescu cu Vasile $oimaru ........... 577

 Portret-sintezl
EMINESCU, Mihai (15.L1850, Bo-
togani - 15. VI.1889, Bucuregti), poet, pro-
zator, dramaturg qi gazetar. Este al $apte-
lea copil al Ralucii (fiica stolnicului Vasile
Iuragcu gi a Paraschivei Dontu, originari
din Hotin) gi al ciminarului Gheorghe
1878
Eminovici. Eminovicii provin pe linie pa-
terni din Transilvania. Bunicii poetului,
Vasile (1780-1844) 9i Ioana (1782-1844),
se stabilesc in localitatea Cilinegti, lingd
Suceava. Gheorghe Eminovici, tatil, ftcu-
se studii la Suceava qi lucreazi ca adminis-
trator de moqii in Moldova. Era un om re-
lativ instruit, gtia pufin franfuzegte, scria
curgitor nemlegte (spun cei ce au consul-
tat documentele famiiiei), vorbea rutenet-
te, rusegte, legegte gi chiar idiq; in fine, in
biblioteca lui se aflau, in traducere, Istoria
cavalerului Des Grieux de Abatele prevost,
Alzira sau Americanli de Voltaire, drama
Antoni de Dumas, Moartea lui Socrate de
Lamartine, Mizantropul de Molidre, scri-
eri de Marmontel qi George Sand. in tB41
este indlpt prin decret domnesc la rangul
de cdminar de domnitorul Mihail Sturd-
za, ca rdsplati pentru slujbele pe care le
sdvirgise,,sub wemelniceasca cArmuire".
Decretul ii di dreptul de a se iscili gi de
a fi cunoscut de obgte cu rangul de clmi-
nar. Ciminarui gi Raluca (Ralu, Rarila)
Iuragcu au avut unsprezece copii: $erban
(1841-1874), Nicolae (1343-1884), Iorgu
(1844-1873), Ruxandra (i845, moarti de
timpuriu), Ilie (i846-1862), Maria (1848,
moart[ la gapte ani), Mihail (1850), Aglaia
(1852-1906), Henrieta (sau Harieta, 1854-
1889), Matei (1856-1929), Vasiie (despre
care se gtie doar cd a murit la un an qi juml-
tate). Mulli dintre cei care au supraviefuit
mor tineri de ftizie sau se sinucid. $erban,
medic, se stinge la Berlin,la treizeci qi trei
de ani. Nicolae studiazi dreptul la Sibiu,
se stabilegte apoi la Timiqoara; bolnag se
sinucide la lpotegti cind nu implinise pa-
truzeci de ani. Iorgu alege cariera milita-
ri, face studii stralucite la Academia Mili-
tari din Berlin; un tdnir cu o fire inchisi;
moare la douizeci gi noui de ani. Ilie ur-
meazd medicina ca gi fratele cel mare, se
imboln[vegte de tifos gi moare foarte tA-
nir. Aglae are o viald mai lungi, depdgind
cincizeci de ani. Henrieta are o infirmitate
gravi gi moare uitati de toatd lumea. Ma-
tei, al zecelea niscut, face studii Ia Institu-
tul Politehnic din Praga gi ajunge cipitan
in armata romini; prin 1923 triia la Tur-
nu Severin ca ofi1er pensionar.
Gheorghe Eminovici, om aprig, iute la
mi'nie, incearci sd-qi dea bdielii la qcoali,
insl ei nu arati mult[ silinga pentru carte.
RimAn repetenfi, fug de la gcoali (ca Mi-
hai, viitorul poet), iar tatdl este silit si umble
dupi ei gi sd-i duci din nou la gcoali. Do-
rinla lui este si-i chiverniseascl. Nu prea
reuge$te. Intervine gi fatalitatea, care lo-
vegte fbri mi16 aceastl numeroasd familie.
Au fost multe speculalii despre originea
poetului (rutean, turc, armean, rus etc.).
E. le va spulbera mai tdrziu, zicind ci ,,tot
ce pomenegte despre originea mea sunt
pure minciuni iscodite din fantezia boln6-
vicioas6". igi petrece copillria la Botogani
(,,tArgul glodos") gi Ipotegti, unde Ghe-
orghe Eminovici iqi cumpirase in 1848 o
sfoari de mogie. Un prim portret al viitoru-
lui poet se afli in cererea intocmiti de tatil
siu in lB57 cdtre postelnicul de Iagi, pen-
tru a obline pagaportul de trecere in Buco-
vina (aflatft sub austrieci): ,,Totodatd, rog
si se inscrie in pagaport pe al cincilea fiu
al meu, Mihail, care este in vArsti de 7 ani.
Statul crescitoriu, pdrul negru, ochii negri,
nasul potrivit, fala smoliti, avdnd gi aces-
ta a urma studiile". E. este inscris in cla-
sa a III-a la National Hauptschule (qcoala
primari ortodoxi orientali) din Cerndufi;
la sfirqitul anului se clasifici al 15-lea din
72 de elevi,iar in clasa a IV-a ajunge pe lo-
cul 5 din 83 de elevi. Nu se gtie unde a ur-
mat primele doui clase primare, probabil
la un pension particular din Botogani sau
Cerniuli. La National Hauptschule are ca
invildtor pe Ioan Litviniuc, autor de ma-
nuale gcolare. Continul studiile la Ober
Gymnasium, liceul german din Cerniuli,
unde inva!6 9i fralii sii $erban gi Nicolae.
in 1860 se inscrie in prima clasi de liceu.
Aici, printre profesori, se afll Aron Pum-
nul, autorul unui faimos Lepturariu rumh-
nesc..., tipdrit la Viena intre 1862 gi 1865,
in patru volume. E. termini prima clasi
cu note bune. in clasa a II-a are ca profe-
sor de romAni pe I. G. Sbiera, suplinitorul
lui Aron Pumnul. Rimdne repetent, intru-
cdt nu obfne note de trecere la matema-
ticd gi latini. in jurul inerliei gcolare a lui
E. s-a creat o adevirati legendd, in par-
te suslinuti de fapte reale. Este sigur ci el
fuge in mai multe rdnduri de la Cerniuli gi
ci Gheorghe Eminovici este furios cd tre-
buie si-gi lase treburile gospodireqti de la
Ipoteqti pentru a-l duce ,,pe tilharul ista
la gcoali". ,,Tilharul" evadeazd, din nou,
gi tatil trimite oameni cillri si-l prindi.
$colarul recalcitrant se apdri de m1nia pd-
rinteascd suslinAnd cd ,,eu sunt invilat gi
fir[ Cernlufi". Argument care nu convin-
ge pe proprietarul Ipotegtilor. in septem-
brie 1862 E. nu are incotro gi se inscrie
din nou in clasa a II-a, iar in aprilie 1863
se retrage ca ,,privatist" (elev particular).
Soliciti, in februarie 1864, bursi de la Mi-
nisterul Cultelor gi Instrucfiunii Publice
pentru a-Ei continua studiile; nu o primeg-
te. in toamna aceluiagi an este angajat de
Consiliul Permanent al judelului Botogani
ca ,,scrietor al cancelariei", de unde demi-
sioneazi in martie 1865, cu motivafia ci
doregte sb urmeze ,,studiile colegiale din
Gimnaziul Plenariu din Bucovina".
E. debuteazd in ianuarie 1866 cu ver-
suri dedicate lui Aron Pumnul, publicate
in brogura Ldcrimioarele invdldceilor gim-
ndziasti din Cernduli la mormdntul prea-
iubitului lor profesoriu Arune pumnul.
Brogura apare din iniliativa gi sub supra-
vegherea lui I. G. Sbiera. E., care semnea-
ze,,M. Eminoviciu (privatist)", scrie versuri
solemne gi intristate ca acestea: ,,lmbraci-
te ln doliu, frumoasd Bucovind, / Cu cipru
verde-ncinge antici. fruntea ta; / C-acuma
din pleiada-$ auroasi gi senini / Se stinse
un luceafhr, se stinse-o dalbi stea". ,,Dalb6
stea" este o formuli care circula in versuri-
le lui V. Alecsandri gi D. Bolintineanu. in
acelagi an (25 februarie/9 martie),,,Fami-
lia", revista lui Iosif Vulcan, tipdriti la Pes-
ta, publici poezia De-aS avea..., insolitd de
urmitoarea noti: ,,Cu bucurie deschidem
coloanele foaiei noastre acestui june nu-
mai de 16 ani, care cu primele sale incer-
ciri poetice trimise noui ne-a surprins
pl6cut". Poezia este semnati M. Emi-
nescu. Iosif Vulcan va limuri mai tirziu ci
el a romAnizat numele poetului. Modifica-
re norocoasl, botez providenfial. Tot aici
iivor aplrea in cursul anului 1866 O cdld-
rire in zori, Din strdindtate, La Bucovina,
Speranla, Misterele noptii, iar in foaia
,,Umoristul", scoase tot de Iosif Vulcan,
Asta vreu, dragul meu. in,,Familia" apare
,,novela svedicl" Lan{ul de aur de Onkel
Adam, tradusi din germani. Tot in 1866
face prima cllitorie in Transilvania (mai-
octombrie). in ianuarie-mai 1867 este la
Cernduli Ei se ocupl de biblioteca elevilor
romini adipostitd in casa lui Aron Pum-
nul; publicd, in acest ristimp, poemul Ce-
li doresc eu fie, dulce Romdnie in ,,Fami-
lia",iar in iunie trimite poemul la Heliade.
In acelagi an se afl6 in trupa lui Iorgu Cara-
giali, iar peste pufini vreme (martie-apri-
lie 1868) trece in trupa lui Mihail Pascaly,
ca ,,sufleur II gi copist"; in mai-septembrie
insolegte trupa Pascaly in turneul din
Transilvania gi Banat (Braqov, Sibiu, Lu-
goj,Arad gi Oravifa). Publicl in,,Familia"
La o artistd qi Amorul unei marmure gi
traduce, la indemnul lui Mihail Pascaly,
tratatul Die Kunst der dramatischen Dar-
stellung de Heinrich Theodor Rritscher,
rimas in manuscris. Pascaly, care il ajuti
sd intre ca sufleor la Teatrul Nalional din
Bucuregti, 1l prezintd pe E. ca ,,un tAn6.r
romdn din Moldova [...] foarte cult, foarte
studios, cu cunogtinle minunate de litera-
turi germani gi romind [...] sirac ai pe
drumuri". Din 1868 dateazd gi romanul,
rimas in manuscris ca multe alte scrieri,
Geniu pustiu. E. are optsprezece ani gi
ambilia de a face un studiu social gi istoric
asupra societllii timpului siu. Studiul in-
tri in schema unui roman care, inifial, tre-
buia si se numeascl Naturi catilinare. Ti-
tlul amintegte de acela al unei scrieri a lui
Friedrich Spielhagen, Problematische Natu-
ren (1860). E. mirturisegte intr-o scrisoa-
re trimisi din Viena in februarie 1871 lui
Iacob Negruzzi cd n-a cunoscut acest ro-
man: ,,Am scris multe coale dintr-un stu-
diu de cultur6, in care cerc a veni cu mine
insumi in clar asupra fenomenelor epoce-
lor de tranzifiune in genere gi asupra mi-
zeriilor genera{iunii prezente in parte.
Scrierea e complecti ca roman, ce s-atin-
ge de scenele de sentiment, de descrierile
locurilor etc., necomplectd ca studiu, astfel
incAt cartea mea de notife e piini de cuge-
tdrile cu care cerc a mi clarifica pe mine
insumi qi cirora le-am destinat de pe-acu-
ma locul in scheletul romanului. E intitu-
lat Naturi catilinare. Astfel, degi el poarte
signatura timpului, totuqi am cercat a
pune in el gi un simbure, care si fie mai
consistent decAt pirlile ce se agazi impre-
jurul lui". Cam tot in aceasti perioadi
(toamna 1868 - toamna 1869) se consumi
gi iubirea poetului pentru Eufrosina Po-
pescu, o actrifd de mAna a doua, frumoa-
sd - se spune - gi cu ochi alunecogi. S-a
creat o veritabili legendi gi in jurul acestei
pasiuni, gi unii istorici literari (intre ei
chiar gi G. Cdlinescu) identifici pe zbur-
dalnica Eufrosina cu persorrajul Poesis din
Geniu pustiu. Mai mult, unele urme din
aceasti istorie s-ar regdsi in poezia Venere
Si Madond. Supozilii. Poezia are, in mod
sigur, alte cauzalitili. Peregrinirile teatrale
ale tAnirului nu sunt, evident, pe placul lui
Gheorghe Eminovici. Cind trupa Pascaly
ajunge Ia Botoqani (1869), tatil reugegte
si-i dea de urml sufleorului gi-l aduce la
Ipotegti, unde, spun istoriografii, fu $nut
dezbricat pdni ce trupa pdrdsi finutul.
To{i comentatorii sunt de acord c6 aceste
peregriniri l-au ajutat pe E. sI cunoasci
regiunile locuite de romAni (el insugi re-
cunoaqte acest fapt) gi totodatd si-i dea
gustul de a scrie teatru. Colaborarea cu
,,Familia" continui in 1869, cind ii apar
lunii corupli gi Amicului F. L La I aprilie
1869, al5turi de un grup de tineri avin-
du-l in frunte pe Gr. H. Grandea, devine
membru al Societllii literare ,,Orientul",
care avea menirea sd strAng[ folclor gi do-
cumente de istorie. El este repartizat pen-
truasemenea acfiuni in Moldova. Con-
temporanii ii fixeazi chipul de ,,artist":
,,Eminescu la 1868/1869 era un tinir de
19 ani. Staturi mijlocie, bine legat. Frunte
inalti, trlslturi frumoase qi regulate, pdr
bogat gi negru dat inapoi pe umere, cum
poarti artigtii. C-un cuvint, un tip ropo-
van foarte frumos" ($tefan Cacoveanu).
Turneele cu trupa lui Pascaly (Iagi, Cern6-
ufi) sunt intrerupte de tatdl siu, care insis-
ti ca fiul si urmeze cursurile universitare
la Viena, unde se aflau majoritatea colegi-
lor sdi cerniuteni, promilAndu-i o bursi
regulati. in semestrul de iarnl 1869-1870,
este student ,,auditor extraordinar" la
Universitatea din Viena; ii citegte pe Con-
fucius, Spinoza, Hegel, Zoroastru, Buddha,
Schiller, Btichner, Cantemir, Ricardo, ve-
chile scrieri indiene Vede, Sakuntala (no-
tele de lecturl gi reflecfiile proprii sunt
adunate intr-un Fragmentarium); in oc-
tombrie 1869 se inscrie in Societatea lite-
rar-gtiinfificd a romdnilor din Viena gi in
Societatea literar-sociald,,RomAnia", iar
in 1871 in Societatea academicd social-li-
terari ,,Romdnia jund", unde ia parte la
pregitirea slrbitoririi a patru sute de ani
de la sfin$rea mlnistirii Putna, ctitoria lui
$tefan cel Mare. in gazeta,,Federatiunea"
din Pesta, editati de Al. Roman, E. publici
in 1870 articolul Sdfacem un congres, strs-
linAnd solidaritatea rominilor cu popoa-
rele oprimate, urmat de articolele in unire
e tdria, semnat Varro, in care ataci funda-
mentele constitulionale ale dualismului
austro-maghiar (il numegte ,,o fictiune di-
plomaticd"), Si Echilibrul. Publici, la 15
aprilie 1870, in revista ,,Convorbiri litera-
re", poernul Venere Si Madond, urmat in
numdrul din august de Epigonii. Se poate
spune ci acum E. igi gisegte stilul propriu
gi ci poezia lui devine eminesciani. intr-o
scrisoare adresati lui Iacob Negruzzi in
iunie 1870, E. aduce ldmuriri asupra te-
mei poemului Epigonii, vorbind de Welf
schmerz (sentimentul dominant ce bAntu-
ie tdnlra generatie de poeli) gi de forla
morali, tiria de cuget a genera{iei anteri-
oare: ,,Daci in Epigonii veti vedea laude
pentru poefi ca Bolliac, Muregan gi Eliade,
acelea nu sunt pentru meritul intern a lu-
cririlor lor, ci numai pentru cd intr-adevir
te migci acea naivitate sincer[, necongtiu-
td cu care lucrau ei. Noi, ceqti mai noi, cu-
noa$tem starea noastrf,, suntem ttezi de
suflarea secolului * gi de aceea aveam atAta
cauz6, de-a ne descuraja. Nimic - decAt
culmile strilucite, nimic - decdt congtiinla
sigurl cd nu le vom ajunge niciodatd. $i si
nu fim sceptici? Atita lucru, cele mai mul-
te puteri sfrrAmAndu-se in van, in lupte
sterile, cele puline descurajate, ame(ite de
strigdtul gunoiului ce inoatd asupra apei".
,,Ideea fundamentald - explicd mai depar-
te poetul * e colnparatiunea dintre lucra-
rea increzutd qi naivi a predecesorilor
nogtri gi lucrarea noastrd trezite, dar rece.
Prin operele liricilor romAni tineri se ma-
nit'esti acel aer bolnav, deqi dulce, pe care
germanii il numesc Weltschmerz. AEa Ni-
coleanu, aEa Schelitti, aga Matilda Cugler -
e oarecum congtiinla adevlrului trist gi
sceptic, invins de citri colorile gi formele
liumoase - e ruptura intre lumea bulglru-
lui qi lumea ideei. Predecesorii nogtri cre-
deau in ceea ce scriau, cum Shakespeare
;redea in fantasmele sale; indati insi ce
;onqtiinla vine [gi arat[] cd imaginele nu
sunt decAt un joc - atuncea, dupd p6rerea
mea, se nagte neincrederea scepticd in
propriile sale creatiuni. Comparatiunea
din poezia mea cade in defavorul genera-
liunei noi, gi - cred - cu drept". Publici tot
in revista junimistl basmul Fdt-Frumos
din lacrimd (noiembrie 1870), urmat in
1 871 de Mortua est!, inger de paza
Ei Noap-
tea, iar in IB72 de Egipetul (octombrie)
gi de nuvela fantastici Sdrmanul Dionis
(decembrie I872-ianuarie 1873). Nuvela,
redactat4 la Viena, cum reiese dintr-o scri-
soare a lui Slavici citre Iacob Negruzzi,
a fost cititi de E. in gedinla de la 1 septem-
brie 1872 a ,,funimii". Lectura a produs
o impresie de extravaganli in rdndurile
,,caracudei". George Panu, memorialistul
societdlii iegene, spune cd efectul acestei
,,elucubrafiuni filosofice" a fost catastro-
fal: ,,$i daci n-ar fi fost limba - acea limbl
frumoasl a iui Eminescu -, insl limba cu
pretenlie qi emfaticS in Sdrmanul Dio-
nis *, nuvela ar fi fost consideratd o extra-
vagan![ a unui ascet torturat de fbame, de
sete gi de abstinenfl gi sldbit de flagelaliuni
zilnice". Maiorescu o acceptd gi o reco-
mandl pentru publicare.
in august 1871 are loc serbarea de la
Putna (Slar,'ici este pregedintele Societf,-
fii ,,Rom1nia juni", iar poetul e secrel'ar),
urmati de congresul studenlesc care lan-
seazd ideea uniti{ii culturale gi politice a
rorndnilor. E. se inscrie la Facultatea de
Drept a Universitdlii din Viena, audiind
cursurile din semestrul de iarni l87l-I872
9i in semestrul de vard 1872. Este interesat
de istoria filosofiei (Robert Zimmermann),
dreptul roman (Robert Ihering), pedago-
gie gi logici (Theodor Vogt), i.;ioria drep-
tului (Heinrich Siegel), fiziologia gi anato-
mia rnicroscopici, anatomia descriptivd qi
topografici. La Viena o intdlnegte, in 1872,
 Acolo decid ei moartea Romei qi o scriu
in rune" (Odin Si poetul).
OKEANOS, in mitologia greacl, zeu al
,,Fluviului Okeanos", care se credea c6
inconjoarl ca un briu plmintul; ndscut
de titanii Cronos gi Geea (al Cerului gi
PdmAntului); ,,Okeanos se plange pe ca-
nale" (Venefia).
ORESTE, cf. lui Homer figuri mitic[ ciu-
dati, fiu al lui Agamemnon gi al Klytaim-
nestrei, care rizbuni moartea tatilui siu,
ucigindu-i pe Aegistus gi pe mama sa,
dup[ care fapt are mustrlri de congtiinli
gi este purificat de Apollo. Aduce impre-
uni cu Pylades statuia lui Artemis. Emi-
nescu elogiazi fidelitatea in intovirigi-
rea celor doi: ,,in viata-ne fost-am Pilad
gi Oreste..." (Povestea magului cdldtor in
stele).
ORFEU, poet mitic prehomeric, fiu al lui
Apollo gi al muzei Caliope, care, dup6. ce
moare Euridice, sofia lui mugcati de un
garpe, o cauti in palatul subpimAntean al
lui Hades. incilcind porunca acestuia de
a nu privi inapoi spre ea, o pierde. Or-
fismul este o doctrinl teologicd construi-
td pe credinta in metempsihozi, unitatea
lumii, in suflet ca principiu al binelui Ei
in trup ca inchisoare a acestuia, ascetism
gi in for[a oraculari a cintecului. Invidi-
os pe cintecul sdu, tatll Apollo ii arun-
ci lira de argint in mare, fapt valorificat
de imaginarul eminescian: ,,Iar pe piatra
privlliti, lAngd marea-ntunecatd / Sti
Orfeu cotul in razim pe-a lui arfb sfbri-
mati..." (Memento mori).