Manevra navei

Unitatea de învăĠare nr. 16

MANEVRA NAVEI ÎN ZONE CU GHEğURI

Cuprins Pagina

Obiectivele unităĠii de învăĠare nr. 16 237

16.1 Pericole cauzate de gheaĠă 237
16.2 Riscurile navigaĠiei úi manevrei prin gheĠuri 239
16.3 Pregătiri la bordul navei în vederea navigaĠiei prin zone cu gheĠuri 239
16.4 Intrarea în zone cu gheĠuri 240
16.5 Manevra navei în zone cu gheĠuri 241
16.6 Remorcarea navei prin gheĠuri 243
16.7 Manevra navei în cazul acumulării de gheaĠă 243

Test de autoevaluare ± unitatea de învăĠare nr. 16 245

Răspunsuri úi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 246
Bibliografie ± unitatea de învăĠare nr. 16 246

236
 Manevra navei

OBIECTIVELE unităĠii de învăĠare nr. 16

Principalele obiective ale UnităĠii de învăĠare nr. 16 sunt:

• Familiarizarea cu caracteristicile manevrei navei în zone cu gheĠuri;

• ÎnĠelegerea noĠiunilor prezentate;
• Prezentarea aspectelor practice legate de manevra navei;
• Executarea manevrei navei prin gheĠuri úi în cazul acumulării de gheaĠă
pe suprastructuri.

NavigaĠia în zone cu sloiuri în derivă, cu gheĠuri compacte úi cu gheĠari, prezintă un pericol

mare pentru siguranĠa navei úi a mediului înconjurător. Zonele cu pericol de gheaĠă se întâlnesc la
latitudini mari, de peste 45Û÷50Û, dar s-au întâlnit sloiuri úi gheĠari úi la latitudini de până la 35Û.
Navele care navigă în mod regulat la latitudini mari sunt de o construcĠie specială, având prova mai
robustă, iar elementele de osatură úi bordaj supradimensionate.
Ca o primă măsură pentru evitarea pericolelor determinate de gheĠari, se impune o
documentare asupra informaĠiilor privind regimul gheĠurilor, úi anume: cărĠi pilot, hărĠi lunare cu
regimul gheĠurilor, rute maritime recomandate (Ocean Passages for the World), rapoartele privind
situaĠia gheĠurilor transmise de serviciile de cercetare a gheĠii, transmise gratuit prin radio sau
Inmarsat. Navele dotate cu radiofacsimil pot recepĠiona hărĠile cu poziĠia gheĠurilor, grosimea
acestora, dimensiuni úi traiectorii. Drumul navei va fi astfel ales încât să evite aceste pericole, chiar
dacă el devine astfel mai lung.
NavigaĠia în zonele reci ale oceanului planetar, este foarte mult defavorizată de depunerile de
gheaĠă pe opera moartă, pe suprastructuri úi pe punĠi, dar úi de întâlnirea câmpurilor de gheaĠă sau a
gheĠarilor.

16.1. PERICOLE CAUZATE DE GHEAğĂ.

Acumulările úi depunerile de gheaĠă sunt posibile numai în condiĠiile în care temperatura

aerului este mai coborâtă decât temperatura care exprimă punctul de îngheĠ al apei de mare, punct de
îngheĠ care depinde de salinitatea apei. Temperatura de îngheĠ a apei de mare este în general sub
valoarea de ±1,9Û÷±2ÛC, în M.Neagră sau Baltică fiind de sub ±1ÛC. Principala sursă de depunere a
gheĠii o constituie apa pulverizată de vântul puternic úi de valurile ambarcate pe punte pe timpul
furtunilor, dar úi de viteza úi drumul navei faĠă de vânt úi valuri, manevre care pot avea ca efect
mărirea sau micúorarea numărului de valuri ambarcate. GheaĠa se mai poate depune úi pe vreme de
ceaĠă sau ploaie, când temperatura aerului este scăzută.
Aceste depuneri dacă sunt în cantităĠi mari pot afecta în mare măsură stabilitatea úi
flotabilitatea navei, pe mare agitată fiind posibilă chiar răsturnarea úi scufundarea ei.
Pentru preîntâmpinarea situaĠiilor periculoase produse de depunerile de gheaĠă, ConvenĠia
SOLAS-74, referitor la ³siguranĠa navigaĠiei´, a instituit obligaĠia comandanĠilor de nave de a
informa navele din apropiere, precum úi staĠiile de radiocoastă din zonă despre zonele întâlnite cu
temperaturi ale aerului sub punctul de îngheĠ al apei de mare, însoĠite cu vânturi puternice care pot
determina depuneri mari de gheaĠă.
Navele aflate în astfel de zone trebuie să le părăsească de urgenĠă, să intre la adăpost, sau
dacă nu există posibilităĠi, trebuie să Ġină la capă cu viteză redusă, pentru a evita ambarcarea

237
 Manevra navei

valurilor, precum úi să ia măsuri de îndepărtare continuă a gheĠii prin folosirea aburului, sau prin
spargere úi aruncarea gheĠii peste bord, în mare.

Câmpurile de gheaĠă sunt formate prin îngheĠarea directă a apei de la suprafaĠa mării, se
prezintă sub forma unor fragmente de gheaĠă care plutesc pe mare în derivă, sau sunt întinderi
compacte pe suprafeĠe mari ale mării, numite banchize.
Principalele zone de formare ale câmpurilor de gheaĠă sunt regiunile maritime de la latitudini
mari, unde temperatura aerului de deasupra apei înregistrează valori foarte scăzute pentru perioade
îndelungate de timp. În anumite perioade ale anului, câmpurile de gheaĠă se pot forma úi la latitudini
mai joase, în special iarna.
Apa de mare îngheaĠă la suprafaĠă numai când temperatura ei atinge punctul de îngheĠ până
la adâncimi de câĠiva metri, deoarece transferul de căldură de la adâncime către suprafaĠă împiedică
îngheĠarea, chiar dacă temperatura aerului este mai scăzută de ±2ÛC. Starea de agitaĠie a mării
favorizează schimbul de căldură, în sensul că suprafaĠa unei mări agitate îngheaĠă mult mai greu
decât suprafaĠa unei mări calme. Câmpurile de gheaĠă sunt întâlnite frecvent iarna în M.Galbenă,
M.Japoniei, M.Baltică, M.Nordului, coastele de nord ale Norvegiei, M.Albă.

GheĠarii plutitori sau aisbergurile sunt blocuri uriaúe de gheaĠă, desprinse din gheĠarii
continentali sau de úelf continental, ce plutesc în derivă pe mare purtaĠi de curent úi de vânt. Partea
vizibilă a unui aisberg este mult mai mică în raport cu partea imersă, fapt ce face ca deplasarea
acestuia în ocean să fie influenĠată mai mult de curent decât de vânt.
De asemenea, datorită acestui fapt, ei se observă mai greu pe mare, mai ales în condiĠii de
vizibilitate redusă, de aceea trebuiesc consultate hărĠile úi CărĠile pilot, avizele de navigaĠie din zona
de Patrulă a GheĠurilor, să se pună pe hartă punctele gheĠarilor semnalaĠi úi să se navige cu atenĠie,
mai ales noaptea úi pe ceaĠă.
ExistenĠa unor câmpuri de gheaĠă sau gheĠari în apropierea navei poate fi indicată de:
- scăderea bruscă a temperaturii aerului úi a apei;
- existenĠa pe apă a unor bucăĠi de gheaĠă ce plutesc în derivă;
- calmarea bruscă a mării, micúorarea treptată a valurilor;
- ziua, când gheĠarul nu se vede, cerul deasupra lui este luminat mai intens, ca urmare a reflexiei
razelor solare;
- pe timp de ceaĠă gheĠarii apar ca niúte siluete întunecate la o distanĠă mică de navă;
- sub vântul gheĠarului marea este calmă;
- observarea unui perete de ceaĠă la orizont, care va marca delimitarea câmpului de gheaĠă;
- în nopĠile cu lună plină pot fi observaĠi dincolo de orizont datorită reflexelor gheĠii la razele lunii,
iar ziua din cauza reflexelor luminii solare norii de deasupra gheĠii au o culoare deschisă, gălbuie,
iar când cerul este acoperit de nori, cei de deasupra gheĠii au o culoare albicioasă, în timp ce cei de
deasupra apei sunt întunecaĠi, fenomen numit ³sclipirea gheĠii´.
În regiunile unde există riscul întâlnirii de câmpuri de gheaĠă este indicat a se întrebuinĠa
nave de o construcĠie specială, sau cel puĠin nave care au o osatură întărită. Zonele cu gheĠuri sunt:
cele din apropierea cercurilor polare, Oceanul ÎngheĠat de Nord, Marea Baltică, Marea Nordului,
Atlanticul de nord, Marea Sudului.
NavigaĠia în aceste zone presupune o atenĠie deosebită din partea tuturor celor implicaĠi în
menĠinerea siguranĠei navei, prin:
- mărirea numărului celor ce efectuează veghe pe comanda de navigaĠie (dublarea carturilor);
- folosirea tuturor mijloacelor pentru detectarea gheĠurilor din timp;
- monitorizarea punctelor care prezintă pericol;
- reducerea vitezei navei la nivelul de siguranĠă;

238
 Manevra navei

- menĠinerea pe atenĠiune a maúinii;

- pregătirea echipajului úi a materialelor pentru situaĠii de urgenĠă în cazul afectării vitalităĠii navei.

16.2. RISCURILE NAVIGAğIEI ùI MANEVREI PRIN GHEğURI

Când o navă se deplasează printr-o zonă cu gheĠuri, aceasta riscă producerea unor avarii,
printre care:
- deteriorarea palelor elicei, ruperea acestora;
- îndoirea axului cârmei, ruperea cârmei, pierderea cârmei;
- avarierea etravei úi a bordajului;
- basele proeminente sau găuri de apă;
- ruperea coastelor úi strivirea corpului navei datorită presiunii exercitate de gheaĠă prin prinderea úi
blocarea navei în gheaĠă;
- mărirea deplasamentului úi micúorarea bordului liber;
- schimbarea asietei úi înclinării;
- modificarea poziĠiei de echilibru în timpul marúului;
- micúorarea manevrabilităĠii;
- micúorarea, până la pierderea stabilităĠii.
Cel mai mare pericol este prinderea navei în gheaĠă úi strivirea corpului ei sub presiunea
foarte mare exercitată de gheaĠă sau tăierea operei vii de către gheaĠa veche, a cărei duritate creúte cu
vechimea.
NavigaĠia úi manevra navelor comerciale pe o mare a cărei suprafaĠă este acoperită peste úase
zecimi cu gheaĠă este foarte dificilă úi periculoasă.
Un alt mare pericol pentru navă îl constituie blocurile de gheaĠă rupte, la care eroziunea
produsă de vânturi la partea superioară este mare. La aceste blocuri de gheaĠă, partea imersă se
comportă ca un pinten în contact cu nava, putând să-i provoace avarii mari la opera vie.

16.3. PREGĂTIRI LA BORDUL NAVEI ÎN VEDEREA NAVIGAğIEI PRIN ZONE CU

GHEğURI.

NavigaĠia în zone cu gheĠuri este permisă doar anumitor tipuri de nave, iar pentru efectuarea
marúului sau a manevrelor în astfel de condiĠii comandantul trebuie să fie informat asupra condiĠiilor
de pe traseul pe care urmează să-l parcurgă. O navă care navigă printre sloiuri, trebuie să dispună de
pescaj mare, pentru ca liniile de axe să se afle la adâncime, în scopul protejării elicelor. Marúul
printre sloiuri se va face cu viteză redusă, iar cârma cât mai aproape de zero.
Pe timp de furtună, navigaĠia printre sloiuri devine foarte periculoasă, atât corpul navei, cât úi
elicele úi cârma fiind supuse la úocuri úi lovituri puternice. În cazul blocării între sloiuri, navele vor
înceta marúul, cerând ajutor spărgătoarelor de gheaĠă.
Pe timpul marúului prin gheaĠă, numărul rotaĠiilor la maúină vor fi în funcĠie de aglomerarea
sloiurilor în prova.
Când dintr-o zonă liberă se intră într-o alta cu sloiuri compacte, se va reduce mult viteza
pentru ca la contactul cu gheaĠa să nu aibă de suferit corpul navei. Cârma poate fi manevrată cu
unghiuri mici úi numai la marú înainte.
Rondourile în asemenea condiĠii se vor face cu mare atenĠie, folosindu-se spaĠiile libere de
gheaĠă. Datorită pierderii calităĠilor manevriere, schimbările de direcĠie de înaintare se vor lua cu
mult timp înainte, decât în condiĠii normale, iar maúinile se folosesc la turaĠia cerută de situaĠie.
Navele ancorate în condiĠii de sloiuri vor părăsi staĠionarea la ancoră úi vor pleca în iernatice.

239
 Manevra navei

NavigaĠia în grup a navelor în condiĠii de sloiuri, se recomandă a se face în linie úi, de obicei,
în siajul unui spărgător de gheaĠă. DistanĠa între nave depinde de cantitatea sloiurilor úi
complexitatea zonei de navigaĠie.
În vederea navigaĠiei în zone cu gheĠuri, la bordul navei se vor lua următoarele măsuri:
- verificarea bordajului navei;
- se pregătesc toate mijloacele de evacuare a apei din interiorul navei;
- se pregătesc mijloacele úi materialele pentru astuparea găurilor de apă;
- se întăreúte dacă este posibil bordajul pe interior;
- instalaĠia de ancorare trebuie să fie permanent gata de manevră úi se pregătesc la pupa 1±2
ancorozi cu parâme, se numeúte un post de observare în locul cel mai înalt de pe navă, care
supraveghează gheaĠa pe direcĠia navei;
- se apupează nava pentru a proteja elicele;
- se interzice intrarea cu toată viteza; pe sloiuri se intră din inerĠie úi după contactul cu gheaĠa se
pune maúina;
- se pot face manevre ´înainte-înapoi´;
- la marú înapoi se va Ġin cârma ³0´ pentru a se păstra canalul prin gheaĠă;
- dacă nava nu poate ieúi din gheaĠă cu maúinile proprii, se va face o copcă în pupa úi se dă un
ancorot, se virează cu ajutorul maúinilor úi se sparge gheaĠa. Manevrarea ancorotului se face cu o
sanie de scânduri.
Ca urmare a necesităĠii de a fi avertizate navele despre existenĠa gheĠurilor plutitoare, s-a
înfiinĠat după scufundarea navei Titanic, un serviciu de cercetare a gheĠii, numit InternaĠional Ice
Patrol (Patrula InternaĠională a GheĠurilor), care funcĠionează după prevederile SOLAS-74 úi are
rolul de a supraveghea regiunea din Atlanticul de Nord cuprinsă între latitudinile 400N-520N úi
longitudinile 0380W-0580W, această supraveghere executându-se anual în perioada lunilor
decembrie ± iulie, iar în restul anului după necesităĠi.
Supravegherea se realizează cu nave specializate: spărgătoare de gheaĠă, remorchere
puternice, avioane de mare autonomie, mijloace plutitoare (balize) úi sateliĠi. Acest serviciu este
administrat de guvernul S.U.A. prin U.S. Coast Guard, iar guvernele contractante interesate de
aceste servicii se angajează să contribuie la cheltuielile de întreĠinere úi funcĠionare a acestora.
ContribuĠia se stabileúte pe baza TRB total al navelor care trec prin zona respectivă, de asemenea
pot contribui la plată úi alte guverne necontractante, care sunt interesate. Guvernul S.U.A. justifică
anual cheltuielile făcute.
Patrula GheĠii detectează gheĠurile emiĠând avize pentru navigatori, în care se dau
coordonatele punctelor ce formează zonele de pericol sau coordonatele gheĠurilor, transmite la orele
00.00 úi 12.00 GMT informaĠii despre gheĠarii din zonă, precum úi o hartă ce poate fi recepĠionată
prin facsimil.
Navele din zona supravegheată au obligaĠia să transmită din 6 în 6 ore rapoarte cuprinzând
următoarele date: poziĠia, drumul adevărat, viteza navei, vizibilitatea, temperatura apei úi a aerului,
viteza úi direcĠia vântului, poziĠia câmpurilor de gheaĠă sau a icebergurilor, înălĠimea gheĠii deasupra
mării.

16.4. INTRAREA ÎN ZONE CU GHEğURI.

Locul de pătrundere în zona de gheaĠă trebuie atent selectat, Ġinând cont de toate informaĠiile
existente. Principii la alegerea locului de intrare în gheaĠă:
- selectarea locului cel mai potrivit pentru intrare, astfel:
- dintr-un punct situat la înălĠime pe navă (gabie sau puntea etalon) se va alege locul cel mai
uúor penetrabil al gheĠii;

240
 Manevra navei

- locul să nu aibă semne de presiune de gheaĠă, ca: stratificarea sau denivelarea suprafeĠei;
- prin marginea gheĠii care prezintă denivelări nu se intră;
- dacă vântul bate de la larg spre gheaĠă sau curentul vine de la larg spre gheaĠă, marginea gheĠii va
fi mai compactă;
- dacă vântul bate de la gheaĠă spre larg sau curentul are sensul spre larg, marginea gheĠii va fi mai
mult sau mai puĠin ruptă;
- este mai bine să se intre, dacă este posibil, cu vântul din prova;
- dacă trebuie să se intre cu vântul din pupa, trebuie să se aibă în vedere:
- duritatea marginii gheĠii;
- sloiurile de gheaĠă spartă aduse de valuri care vor lovi corpul navei;
- dacă gheaĠa este foarte groasă úi se deplasează repede, este de preferat să se aútepte schimbarea
direcĠiei de deplasare;
- dacă marginea gheĠii nu este rezistentă dar are forma dantelată, este bine să se aleagă o margine
curbă úi adâncă pentru intrarea în câmpul de gheaĠă;
- punctul de intrare în gheaĠă se alege prin locul unde sloiurile rupte de valuri úi de hulă sunt de mici
dimensiuni úi mai puĠin grupate.

16.5. MANEVRA NAVEI ÎN ZONE CU GHEğURI.

Datorită pericolelor pe care le prezintă pentru o navă câmpurile de gheaĠă úi în mod deosebit
aisbergurile, dar úi datorită faptului că poziĠiile transmise de serviciile de urmărire nu rămân stabile,
se impune organizarea veghii la navă. Semne ale apropierii de zone cu gheĠari sunt următoarele:
apariĠia de reflexii luminoase pe suprafeĠele inferioare ale mării, întâlnirea de sloiuri mici, izolate,
răcirea bruscă a temperaturii apei mării, calmarea bruscă a mării (sub vântul gheĠarului), apariĠia
bruscă a ceĠii, precum úi creúterea bruscă a vizibilităĠii.
Radarul constituie un mijloc eficient, dar nu întotdeauna sigur, datorită fenomenului de
umbră din spatele gheĠarului. Icebergurile pot fi uúor evitate dacă sunt detectate din timp; distanĠa la
care un aisberg poate fi observat vizual depinde de condiĠiile meteo, înălĠimea aisbergului, condiĠiile
de iluminare úi de observator. În zilele cu vizibilitate bună, un aisberg mare poate fi observat la
20Mm. Pe timp de ceaĠă uúoară, această distanĠă se reduce ajungând chiar la 0, când ceaĠa este
densă. În nopĠile cu vizibilitate bună, aisbergul apare ca un obiect alb cu puncte luminoase datorită
valurilor care se sparg de el. Viteza navei trebuie redusă úi o veghe atentă trebuie menĠinută.
Având în vedere că navigaĠia úi manevra în zone cu gheĠuri este foarte periculoasă, trebuiesc
luate toate măsurile de prevedere pentru siguranĠa navei, a echipajului úi mărfii, astfel:
- se va reduce mult viteza, astfel încât să fie posibilă stoparea ei imediată úi punerea maúinii înapoi
de îndată ce este nevoie;
- navigaĠia prin gheaĠă este permisă navelor specializate sau celor ce au clasă pentru gheaĠă;
- se închid porĠile etanúe, se ridică spada lochului, se întăreúte veghea, se intră cu viteză mică úi se
măreúte treptat, nu se stopează nava, dacă se pune maúina înapoi, cârma trebuie să fie în 0 pentru
protejarea elicei, se face controlul poziĠiei navei cât mai des, se navigă în urma spărgătorului, se
impune cunoaúterea caracteristicilor navei proprii, dar úi ale spărgătorului de gheaĠă, se evită
distanĠa mare dintre nave;
- pe vizibilitate redusă, pentru evitarea coliziunii în timp util, se recomandă să se stopeze nava úi să
se rămână în derivă până în momentul schimbării condiĠiilor de vizibilitate;
- dacă aisbergurile sau câmpurile de gheaĠă sunt semnalate în drumul navei sau în apropierea
acestuia, comandantul are îndatorirea să reducă viteza úi să schimbe drumul, pentru a asigura
îndepărtarea ei la o distanĠă apreciabilă de zona periculoasă;
- trecerea pe lângă un gheĠar se va face sub vânt, la o distanĠă cât mai mare;

241
 Manevra navei

- când pe neaúteptate apare un aisberg drept în prova la o distanĠă mică de navă, este mai indicat să
se stopeze maúina úi să se pună la marú înapoi, încercând evitarea coliziunii, decât să se încerce
evitarea din marú cu cârma banda, situaĠie în care se poate lovi cu opera vie a navei, partea
imersată a gheĠarului (1/9);
- când coliziunea este inevitabilă, se recomandă ca aceasta să se facă cu prova, datorită existenĠei
compartimentului de coliziune úi a structurii întărite la prova;
- în situaĠia traversării unei zone cu gheaĠă, nava trebuie să pătrundă în câmpul de gheaĠă cu viteză
redusă, după care se poate mări uúor viteza pentru ca nava să asculte de cârmă úi să se menĠină pe
drum;
- se va evita oprirea navei, deoarece există pericolul prinderii în gheĠuri úi imobilizarea sa pentru
mult timp. Se va urmări ca nava să se miúte continuu, oricât de mică ar fi viteza ei de deplasare úi
această deplasare să se facă în sensul de curgere a câmpului de gheaĠă úi nu în sens contrar,
deoarece altfel impactele sunt prea puternice;
- nu se va folosi cârma bandă, deoarece unghiurile mari úi miúcările bruúte pot arunca pupa navei în
gheaĠă;
- când nava este oprită de gheĠuri, se va pune mai întâi maúina la marú înainte pentru eliberarea
zonei pupa úi după aceea la marú înapoi, dar mereu cu cârma în ax; aceasta pentru a proteja elicea
de eventuale loviri de gheaĠă.
La fluvii, gheaĠa se formează în general începând de la maluri, sub formă de cristale care se
aglomerează, pornind apoi în curgere de sloiuri. În aval de confluenĠa marilor afluenĠi, probabilitatea
apariĠiei gheĠii este puĠin mai mare decât în sectoarele fluviului în amonte, datorită aporturilor de
gheaĠă aduse de afluenĠi. DezgheĠul la fluviu apare atunci când temperatura aerului creúte úi se
menĠine peste 5ÛC úi corespunde în general cu o creútere mai bruscă a nivelurilor apei.
Pe sectorul românesc al Dunării, îngheĠul este posibil după 15÷20 decembrie, dar cel mai
frecvent începând cu a doua jumătate a lunii ianuarie, iar dezgheĠul este posibil în a doua jumătate a
lunii februarie, până spre 15 martie. DezgheĠul la Dunăre este mai periculos decât îngheĠul, în
special când sloiurile de gheaĠă în genere au grosimi mai mari în locurile cu lăĠimi reduse úi la
coturi, unde se întâlnesc îngrămădiri de sloiuri.

MANEVRA CU SUCCES PRIN CÂMPURILE DE GHEAğĂ.

De obicei, numai navele special construite cu întărituri pentru gheaĠă úi cu certificat de clasă
corespunzător pot naviga prin zone cu gheĠuri.
Succesul navigaĠiei depinde de mai mulĠi factori:
- viteza de marú a navei;
- existenĠa pasajelor de trecere pentru navă, libere de gheaĠă;
- experienĠa în navigaĠia prin zone cu gheĠuri a comandantului navei;
- veghe atentă pe navă: audio-vizuală úi radar.
Maúina trebuie în orice moment să fie gata de a executa comanda de marú înapoi, ca singura
posibilitate de a evita coliziunea cu sloiurile de gheaĠă apărute brusc în prova navei.
Reguli elementare de guvernare a navei prin gheĠuri:
- să se pună cârma zero când maúina se pune înapoi;
- să nu se schimbe cârma din poziĠie zero după marúul înapoi, decât în momentul când nava a
căpătat viteză înainte;
- să nu se frece nava de sloiurile mari de gheaĠă, deoarece acestea au colĠuri ascuĠite sub apă;
- când se navigă sau se manevrează prin gheaĠă compactă sau suprapusă, să nu se execute brusc
manevra de giraĠie;
242
 Manevra navei

- intrarea pe un pasaj îngust de apă liberă de gheĠuri trebuie să se facă pe axul pasajului;
- contactul cu gheaĠa să se facă perpendicular pe marginea gheĠii;
- când viteza este foarte mică, la deplasarea navei prin gheaĠă aglomerată sau suprapusă, manevra
cârmei de un unghi mare poate duce la oprirea navei;
- în zonele cu crăpături în gheaĠă úi ochiuri de apă liberă, nava se va deplasa pe direcĠia acestora.
Natura úi complexitatea gheĠii au determinat împărĠirea zonelor îngheĠate în regiuni distincte
de navigaĠie, permise numai navelor construite cu întărituri pentru gheaĠă, specifice claselor
destinate acestor zone.
SocietăĠile de clasificare stabilesc pentru navele destinate navigaĠiei prin gheĠuri:
- reguli speciale ale construcĠiei (cu întărituri);
- puterea motoarelor principale cu care vor fi dotate;
- zonele de navigaĠie;
- sezoanele permise pentru navigaĠie din zonele stabilite.

ELIBERAREA NAVEI DIN GHEğURI.

În manevra de spargere a gheĠii pentru evitarea blocării, navele se urcă cu prova pe gheaĠă, la
un moment dat ele putând rămâne blocate în poziĠia respectivă.
Pentru a se elibera, se pot efectua următoarele manevre:
- se pune maúina toată forĠa înapoi úi cârma zero;
- se încearcă ruperea gheĠii cu ajutorul unor bare metalice;
- prin balastare se produce înclinarea într-un bord;
- se balastează úi debalastează alternativ tancurile situate la extremităĠi (forepeak úi afterpeak);
- se duce o ancoră de gheaĠă înapoi, se fixează úi apoi se virează simultan cu punerea maúinii înapoi;
- se duc în borduri ancore de gheaĠă spre înapoi úi se virează alternativ;
- dacă nava nu s-a eliberat prin metodele arătate anterior, se va folosi explozibilul aflat la bord
pentru asemenea situaĠii.

16.6. REMORCAREA NAVEI PRIN GHEğURI.

Manevra de remorcaj a navelor prin gheĠuri este executată de remorchere spărgătoare de

gheaĠă cu deplasament úi putere instalată mare, special construite - cu sistemul de osatură întărit
pentru a rezista presiunilor exercitate de gheaĠă úi cu bordajul operei vii împărĠit în patru-cinci zone,
deasemenea diferit întărite să reziste gheĠii (unele spărgătoare au úi elice la prova).
Remorcarea se face în următoarele variante:
- Remorcaj în siaj cu remorca lungă ± se practică în zonele în care gheĠurile sunt dispersate; viteza
de remorcare este în funcĠie de situaĠia úi modul de dispersare al gheĠurilor;
- Remorcaj în siaj cu remorca scurtă ± se aplică în zonele cu gheaĠă compactă;
- Remorcaj în siaj ³strâns unit´ sau ³în úa´ ± se foloseúte atunci când se remorchează nave avariate
sau de putere mică. Este cea mai sigură metodă de remorcaj în gheĠuri.

16.7. MANEVRA NAVEI ÎN CAZUL ACUMULĂRII DE GHEAğĂ.

Acumularea de gheaĠă este unul dintre pericolele cu care se confruntă nava care se
deplasează prin mările din zone cu gheĠuri. Pierderea multor nave, în special nave de pescuit, se
atribuie acumulărilor rapide de gheaĠă.

243
 Manevra navei

Acumularea de gheaĠă se formează din picături fine de apă, care după ce ajung pe
suprastructurile reci ale navei, îngheaĠă.
Cele mai periculoase sunt zonele din apropierea cercului arctic.
Acumularea de gheaĠă produce avarierea instalaĠiilor de pe punĠile navei úi accidentarea
oamenilor care lucrează sau se deplasează pe punte.
Acumularea de gheaĠă pe punĠi, arbori, antene, sarturi, manevre curente, instalaĠii de punte,
suprastructuri úi borduri este foarte periculoasă, ea afectând starea de navigabilitate, astfel:
2. reduce rezerva de flotabilitate ± prin mărirea greutăĠii navei cu greutatea cantităĠii de gheaĠă
depusă pe navă;
3. reduce stabilitatea navei ± prin schimbarea poziĠiei centrului de greutate pe verticală în sus úi în
bordul din vânt (bordul cu acumularea cea mai mare), micúorând înălĠimea metacentrică
transversală;
4. măreúte suprafaĠa velică a navei úi schimbă poziĠia centrului velic, mărind momentul de
înclinare dat de forĠa de presiune a vântului asupra părĠii emerse a navei;
5. schimbă asieta navei ± prin plasarea neuniformă de gheaĠă în lungimea navei, în special sectorul
prova, unde acumularea este mai mare;
6. produce úi măreúte înclinarea navei ± prin plasarea neuniformă pe lăĠimea navei a acumulărilor
de gheaĠă, acumularea cea mai mare făcându-se în bordul din vânt;
7. reduce viteza navei ± prin mărirea pescajului prova úi prin acĠionarea cârmei pentru corectarea
drumului;
8. reduce manevrabilitatea navei;
9. face nava ardentă ± prin deplasarea spre prova a centrului de greutate;
10. reduce stabilitatea de drum ± prin abaterea navei spre bordul ridicat, deci sub vânt, în timp ce
prin deplasarea centrului de greutate îi determină caracterul de ardenĠă úi o abate în vânt.
Acumularea de gheaĠă la bordul navei este un fenomen complex, care depinde de mai mulĠi
factori, dintre care:
- viteza vântului;
- temperatura aerului;
- temperatura apei de mare;
- umiditatea aerului, precipitaĠii;
- starea de agitaĠie a mării;
- viteza de deplasare a navei;
- starea de încărcare a navei;
- bordul liber ± înălĠimea de construcĠie;
- suprafaĠa velică a navei, încarcătura de pe punte etc.
Acumularea de gheaĠă poate fi: înceată, rapidă sau foarte rapidă, în funcĠie de condiĠiile
hidro-meteorologice.
Navele destinate a fi exploatate în mările cu gheĠuri, unde fenomenul acumulării de gheaĠă
este frecvent, trebuie să fie dotate pe lângă uneltele uzuale úi cu aparate úi instalaĠii cu abur,
electrice, pneumatice sau dispozitive speciale care să înlăture gheaĠa de pe punĠi, suprastructuri etc.
Este foarte important ca acĠiunea de îndepărtare a gheĠii acumulate la bord să se realizeze cât
mai repede posibil.

244
 Manevra navei

De reĠinut!
Pericolele cauzate de gheaĠă, sunt:
- acumulările úi depunerile de gheaĠă;
- câmpurile de gheaĠă;
- gheĠarii plutitori sau aisbergurile.

La deplasarea prin zone cu gheĠuri, navele riscă producerea unor

avarii. Cel mai mare pericol este prinderea navei în gheaĠă úi strivirea
corpului ei sub presiunea foarte mare exercitată de gheaĠă, sau tăierea operei
vii de către gheaĠa veche.
InternaĠional Ice Patrol (Patrula InternaĠională a GheĠurilor) este
un serviciu specializat de cercetare a gheĠurilor, care funcĠionează după
prevederile SOLAS-74 úi are rolul de a supraveghea o anumită regiune din
Atlanticul de Nord, această supraveghere executându-se anual în perioada
lunilor decembrie ± iulie, iar în restul anului după necesităĠi.
Remorcajul prin gheĠuri se face în următoarele variante:
- Remorcaj în siaj cu remorca lungă;
- Remorcaj în siaj cu remorca scurtă;
- Remorcaj în siaj ³strâns unit´ sau ³în úa´.

Test de autoevaluare ± unitatea de învăĠare nr. 16

1. Depunerile de gheaĠă de pe corpul navei afectează în mod direct:
a) Nescufundabilitatea úi viteza;
b) Stabilitatea úi flotabilitatea;
c) Manevrabilitatea úi inerĠia.

2. Căror nave li se permite să navige în zone cu gheĠuri?

a) Navelor nespecializate, dar numai cu pilot la bord;
b) Navelor specializate sau celor ce au clasă pentru gheaĠă;
c) Tuturor navelor, dacă respectă cerinĠele COLREG 72.
3. ExistenĠa unor gheĠuri în regiunea Atlanticului de Nord este
comunicată navelor de către:
a) North Atlantic Ice Reporting System;
b) Ocean Passages for the World;
c) International Ice Patrol.

4. Trecerea pe lângă un gheĠar se va face, pe cât posibil, astfel:

a) Prin bordul din vânt, cu prudenĠă maximă;
b) Prin oricare bord, la o distanĠă minimă de 5 Mm;
c) Prin bordul de sub vânt, la o distanĠă cât mai mare.

5. ExistenĠa unor aisberguri într-o anumită zonă, pe mare, este

245
 Manevra navei

avertizată prin:
a) Avize către navigatori;
b) Mesaje vocale prin radio coastă;
c) Informarea tuturor navelor aflate în rada portului.

Răspunsuri úi comentarii la întrebările din testul de

autoevaluare
1. b) Stabilitatea úi flotabilitatea;
2. b) Navelor specializate sau celor ce au clasă pentru gheaĠă;
3. c) International Ice Patrol.
4. c) Prin bordul de sub vânt, la o distanĠă cât mai mare.
5. a) Avize către navigatori;

Bibliografie:

246