1.

Complicatiile chistului hidatic

A. SISTEMICE
1. Reactii alergice – pina la soc anafilactic
2. Complicatii septice – prin infectare se comporta ca un abces hepatic su fistula biliara.
B. LOCALE
1. Fisurare: chistul se poate evacua in arborele biliar, si
de aici decurg multe complicatii
2. Ruptura
 Cavitatea peritoneala
– Asociaza soc anafilactic dar nu obligatoriu
– Poate fi fara nicun simptom
– Se poate in timpul operatiei
Echinoccocoza peritoneala
 Pleura sau pericard
 Arbore bronsic: “vomisment” cu gust sarat (lichid clar)
+/- reactii alergice.Risc de contaminare a ambilor plamini pe cale aerogena
2. Complicatii pancreatita acuta
a. Sistemice

 insuficienta respiratorie cu ARDS

 IR
 Scaderea fct miocardice
 insuficienta multipla de organ
b. locale

 infectia necrozei pancreatice si peripancreatica

 pseudochist pancreatic
 abcest pancreatic
3. Complicatii pancreatita cronica
 Pseudochisturi
 DZ
 Malnutritie
 uneori icter dat de o obstructie
 4. Pseudochistul pancreatic
Reprezinta colectii localizate de lichid cu concentratii crescute de enzime pancreatice. sunt loc
fie in parenchimul pacreatic sau intr-unul din potentialele spatii care separa glanda de viscerele
abdominale adiacente;cel mai frecvent in bursa omentala, posterior de stomac. Sunt denuumite
pseudochisturi, deoarece spre deosebire de chisturile congenitale sau chisturile neoplazice, ele nu
au o adevarata margine epiteliala.
5. Ulcer perforat investigatii
 Clinic – relevant pentru indicatie operatorie
 Rx- penumoperitoneu- aer liber subdiafragmatic
 Lab: leucocitoza cu neutropenie
 Rx substanata de contrast HIDROSOLUBILA
6. Ulcer perforat clinic
 semne de iritatie peritoneala->peritonita
 durere abdominala atroce
 sensibilitate marcata cu aparare musculara/abdomen de lemn
 semne clinice de pneumoperitoneu
 ileus paralitic
7. Stenoza clinic
8. Diferenta icter mecanic icter hepatic

Icter Hepatic Icter mecanic

Bilirubina neconjugata crescuta, conjugata mai
putin
 TGP si TGO la valori foarte mari
 gamma GT normal
Bilirubina conjugata+neconjugata crescuta
 Cresterea importanta (3x) fosfatazei
alcaline;
 Cresc transaminazele – TGP, TGO si
mai ales gama GT

VN
Bilirubina totala: <1.2 mg/dl
Bilirubina directa: <0.3 mg/dl
Bilirubina indirecta: < 1mg/dl
TGP: 0-43 U/L
TGO: 0-37 U/L
GGT: 11-50 U/L
FA: 53-128 U/L
Icter hepatic
 Afectarea hepatocitara: congenitala, dobindita
 Afectarea conjugarii bilirubinei
o Scaderea activitatii glucuronil transferazei (sdr Gilbert)
o Absenta ereditara sau deficienta Uridine Diphosphate Glucuronosyltransferase
(sdr Grigler-Najjar)
 Boli familiare sau ereditare
o Sdr Dubin-Johnson
o Sdr Rotor
 Dobindite
o Necroza (citoliza)
o Colestaza (hepatita, ciroza, medicamente)
 Simptome
o Fatigabilitate
o Inapetenta
o Hepatomegalie
o Eritem palmar
o Angioame cutanate
 Lab
o Citoliza hepatica
o Creste biluribina neconjugata dar si conjugata
o Bilirubinurie
 Profil
 Bilirubina creste (neconjugata predominant)
 TGP si TGO la valori foarte mari
 gamma GT normal
 Albumina scazuta usor sau normal
 Reticulocite normale
 TP usor prelungit
 Urinar
o bilirubina: normala sau crescuta
o urobilinogen: normal sau scazut
 Fecal
o stercobilinogen: normal sau scazut

Icter mecanic

 cresterea bilirubinei serice – proportional cu durata icterului

 Cresterea importanta (3x) fosfatazei alcaline;
 Cresc transaminazele – TGP, TGO si mai ales gama GT
 Cresterea bilirubinei urinare
  Urobilirubinogenul urinar este proportional cu cantitatea de bila ajunsa in duoden -
absenta= obstacol complet
9. Investigatii icter
 Anamneza si examen clinic
 Aspect urina si scaun
 Biochimie
o bilirubina
o transaminaze - AST, ALT
o albumina
o fosfataza alcalina
 Hematologie
o hemoglobina
o Numaratoare completa celulara
o Trombocite
o TP si TPP
 IMAGISTICA
o echo abdomina; CT, RMN, etc
 Investigatii etiologice
 Identificarea cauzei
o Cai biliare intrahepatice dilatate (Echo) – colangiografie (MRI, percutana
transhepatica)
o Ducte nedilatate (Echo)- MRI
o Biopsie hepatica
10. Cum apare pruritul: bilirubina se depoziteaza la nivelul tegumentelor si produce
iritarea terminatiilor nervoase
11. Investigatii peritonita
Biologic (nespecific ): leucocitoza cu neutrofilie, VSH cresut, CRP, anemie
Rx abd : pneumoperitoneu, distensie uniforma a anselor intestinale si prezenta unui revarsat
lichidian in cav peritoneala
Echo : lichid in cav peritoneala; poate sugera etiologie peritonitei – apendiculara, colecistica
Tomodensitometria si RMN : sesizeaza acumularile lichidiene, va orienta diagn etiologic
Punctia cav peritoneale cu lavaj arata caracterele exudatului, permite examen bacteriologic
Laparoscopia diagn (permite si tratamentul unor afectiuni – sutura simpla in caz de ulcer perfar,
apendicectomie)
12. Peritonita Clinic
Semne generale : -durere cu debut brusc, in plina stare de sanatate aparenta sau progresiva, sugerand o
boala inflamatorie a unui viscer abdominal; ! sediul si caracterul durerii la debut sunt foarte importante

- febra 38-41 C
 - dispnee si respiratie superficial
- TA – la inceput normal, scade in soc
- Facies hipocratic – deshidratare cutaneo-mucoasa, privire fixa, intrebatoare
- Varsaturi mai mult sau mai putin abundente; inconstant
- Oprirea tranzitului pt materii si gaze – inconstant; uneori tranzitul poate fi accelerat
datoria iritatiei peritoneale
- Semen de soc – paloare, tahicardie, transpiratii profuse, puls rapid, hTA
- Oligurie – faza terminala

Examen fizic – inspectie – abd imobil cu miscarile respiratorii

- palparea evidentiaza semen de iritatie peritoneala : durere la decompresiune brusca

(semn Blumberg), aparare muscular, contracture muscular generalizata = “abd de
lemn” ( are 4 caracteristici : este dureroasa, tonica, permanenta, invincibila ) si se
poate asocial cu hiperestezie cutanata ( semn Dieufaloy)
- alte semne – durere provocata la tuse si durere produsa de percutia usoara a abd (
semn Mandel )
- EDR si/sau vaginal – “tipatul Douglasului”
- In timp, distensia abd cu hipersonoritate la percutie; pe masura ce boala se
agraveaza, dispar zgomotele intestinale cu constatarea silentiului abdominal.
13. Sdr. carcinoid Clinic
o hepatomegalie,
o flush,
o afectarea valvulara cardiaca,
o sindrom de malabsorbtie,
o bronhospasm cu dispnee
14. Complicatii splenectomie
A. Dependente de actul operator:
- hemoragia postoperatorie
- ocluzia postoperatorie precoce sau tardiva
- leziuni viscerale
- pancreatita acuta postoperatorie
- abcesul subfrenic stang
- complicatii pleuro-pulmonare
- splenoza peritoneala
- febra post-splenectomie
- complicatii nespecifice: supuratia plagii, evisceratie,
complicatii urinare
B. Datorate aspleniei:
- hematologice: cresterea tuturor liniilor celulare; trombocitoza favorizeaza
tromboza venoasa profunda a membrelor pelvine (±embolism pulmonar) sau a
venei splenice (±extensie portala); necesita anticoagulante
- infectioase: pneumonii cu pneumococ, dar si septicemii foarte grave; necesita
vaccinare antipneumococ, eventual antimeningococ, H.influenzae tip B si virus
gripal; valoarea antibiotico-profilaxiei incerta
C. Datorate bolii ce a impus splenectomia: agravari declansate de agresiunea anestezico-
chirurgicala
15. Complicatii postsplenectomie
o Atelectazia lobului inferior stg – cel mai frecvent
o Hematom subfrenic
o Abces subfrenic
o Pancreatita acuta – afectarea traumatica a cozii pancreasului
o Tromboza venoasa profunda – doze mici de anticoagulant

o Efecte hematologice

o Initial
o In trombocitopenie – cresterea numarului de trombocite in citeva zile
o Anemii hemolitice cronice – se mentine nivelul Hb >10 g/dl
o In timp
o Trombocitele cresc >150,000 pentru mai mult de 2 luni postoperator
o 90-100% succes in sferocitoza ereditara

o Sepsis Postsplenectomie

o Pacientul asplenic are un risc mai mare de a dezvolta infectii grave

o Riscul de sepsis 60x mai mare dupa splenectomie (si mai mare copii <4 ani)
Riscul este mai mare la pacientii care au
o nevoie de splenectomie pentru maladii
o ereditare
o Cel mai mic risc dupa traumatisme
16. Diferenta intre icter malign si benign
17. Tromboza vena splenica clinic: hipersplenism/splenomegalie masiva
poate asocia sangerare din varice esofagiene. Este o tromboza secundara unei pancreatite sau
tumori.
 18. Hipertensiune portala cauze
Cresterea rezistentei la flux
– Prehepatica
– Intrahepatica
– Posthepatica
Cresterea fluxului portal
Cresterea rezistentei la flux
A) Pre-hepatic (obstructie portala):
1 atrezie congenitala sau stenoza.
2 tromboza venei porte
3 tromboza venei splenice.
4 Compresiune extrinseca (ex tumori, pseudochisturi pancreatice, adenopatii, etc).
B) Intra-hepatica:
1 ciroza hepatica cu obstructie la nivelul capilarelor sinusoide si postsinusoidal
2 infectia cu bilharzia determina fibroza periportala à obstructie presinusoidala.
La pacientul cirotic:

o Diminuarea patului vascular total prin obliterare, distorsiune si compresiune pe

sinusoide.
o Compresiune pe ramurile mici venoase portale si ale sistemului venelor hepatice prin
fibroza.
o Dezvoltarea de shunturi arterio-venoase intre
o ramurile arterei hepatice si venei porte.
C) Post-hepatic:
 sdr Budd-Chiari ( tromboza a venelor hepatice )ascita importanta, hepatomegalie si
durere abdominala.
 maladie veno-ocluziva.
 Boli cardiace:
o pericardita constrictiva.
o maladii valvulare.
o IC dreapta congestiva.
 Cresterea fluxului portal
A) Fistule arterio-portale.
B) Cresterea fluxului splenic :
1 sdr. Banti ( afectare hepatica secundar unei maladii splenice)
2 Splenomegalie de alte cauze.
19. Diferenta dintre apendicita acuta forma pelvina clinic si forma retrocecala clinic
 Apendicita acuta pelvina
- Apare in 10% din cazuri
- Durerea e situata in hipogastru si perineu
- Sunt prezente si: polakiuria, disuria, retentia acuta de urina, tenesme
- Scaune cu aspect de pseudoglere
- La tuseul rectal/vaginal se constata dureri in fundul de sac Douglas
- Manevra obturatorului (rotatia interna a coapsei flectate pe bazin) este dureroasa
- Se impune diagnostic diferential cu afectiuni urologice si ginecologice la femei
 Apendicita acuta retrocecala
- Apare in 30% din cazuri
- Durerea este localizata la nivelul lombei drepte sau lombo-abdominal, cu iradiere spre
perineu
- Pozitie antalgica cu coapsa flexata
- Lipsa contracturii abdominale (apendicele nu atinge peritoneul anterior)
- Palparea trebuie efectata cu 2 maini, plasate inter-costo-iliac drept la pacientul in decubit
lateral stang, pentru a evidentia durerea si apararea musculara in zona supra- si retro-iliaca
Leriche
- Manevra psoasului intens +
- Prezenta unor semne de disurie si polakiurie pot orienta diagnosticul in mod gresit
20. Plastronul apendicular
Virulenta mai scazuta a germenilor si/sau reactivitatea imunologica, initial buna aorganismului,
determina propagarea lenta a infectiei si formarea unui exudat bogat in fibrina pe suprafata
exterioara a apendicelui. Acest plsatron apare de obicei la 24-72 de ore de la debutul crizei.
21. Semne clinice pneumoperitoneu!!!
-abdomen meteorizat
-timpanism la percutie
Rx abd: distensie uniforma a anselor intestinale si prezenta unui revarsat lichidian in cav