Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Vasile TRIFU
strategiile au vizat creșterea calității ac-
tului educațional, dezvoltarea elevilor R.O.F.U.I.P. s-a dorit să fie un act juridic de comple-
din perspectiva învățării permanente și tare la Legea Educaţiei Naţionale menit să reglemen-
asigurarea pregătirii resurselor umane teze organizarea şi desfăşurarea procesului instruc-
prin învățământul pre universitar și prin tiv educativ. De la dorinţă şi până la realizare s-a
învățarea permanentă. S-a urmărit cu- ajuns la un document stufos, 82 de pagini, care nu
prinderea fiecărui copil și tânăr de vâr- este nici regulament şi nici lege, ci unul inoperant:
stă școlară, precum și a adulților care au multe decizii ce ar trebui luate necesită proceduri şi
părăsit timpuriu școala și nu au finalizat fel de fel de justificări, încât conducerile unităţilor de
învățământul obligatoriu, într-o formă învăţământ trebuie să fie foarte atente, fiecare deci-
de învățământ, programe educaționale zie putându-se întoarce împotriva celor care o iau.
individualizate de tip „A doua șansă” Este necesar un regulament sobru, cu texte
adresate copiilor/adulților care nu clare, fără ambiguitate, care să nu lase posibilitatea
au finalizat învățământul obligatoriu. interpretărilor, iar unităţile de învăţământ să-şi re-
Structura sistemului de învățământ alizeze uşor propriul regulament, care să fie cu ade-
preuniversitar s-a modificat, a crescut vărat util.
învățământul obligatoriu de la 8 ani la Acest document este foarte greu de dezbătut cu
10 ani, s-au reorganizat și diversificat ru- elevii şi părinţii, întrucât necesită mult timp pentru
tele de formare specifice învățământului această activitate. Iata de ce afirmăm că regulamen-
profesional și tehnic: liceul tehnologic tul este un „elefant cu picioarele de lut”; el este mai
și ruta progresivă. La acestea se adau- degrabă o broşură pentru biblioteca şcolii.
1.Cum caracterizaţi imaginea învă- gă și revigorarea învățământului post- Împreună cu membrii de sindicat, am analizat
ţământului românesc, la aproape un liceal. Au apărut modificări și în ceea conținutul acestuia, selectând câteva dintre obser-
sfert de secol de la Revoluţia din 1989 ? ce privește finanțarea învățământului vaţiile şi propunerile pe care le-a prezentat F.S.L.I.,
În anii care au urmat Revoluției din preuniversitar prin sporirea autonomiei
1989, învățământul românesc a urmat unităților de învățământ și a atribuțiilor spre a fi aduse la cunoștința Ministerului Educaţi-
pași importanți către adaptarea la po- autorităților locale. ei şi Cercetării Științifice, domnului ministru Sorin
liticile în domeniul educației și formă- Sistemul de învățământ profe- Câmpeanu. S-a constatat că unele prevederi ale re-
rii profesionale din Uniunea Europea- sional și cel de formare profesională a gulamentului completează legea, ceea ce face ca ac-
nă, respectiv Strategia de la Lisabona fost conceput pe baze moderne: credi- tul normativ să fie nul. De exemplu, în lege se pre-
și Strategia Europa 2020, strategia pe te transferabile, standarde de pregătire vede că elevii nu pot fi înscriși în clasa I, decât după
zece ani prin care Uniunea Europeană profesională etc. A crescut colaborarea absolvirea clasei pregătitoare, pe când în regulament
își propune să sprijine creșterea eco- la nivelul instituțional, local și regional se spune că părinții pot înscrie elevii direct în clasa I,
nomică și ocuparea forței de muncă, în ceea ce privește oferta educațională a fără alte precizări. Am dat exemplul acesta pentru a
lansată în 2010. Guvernul României a școlilor tehnice - au fost introduse PAS, arăta grava contradicţie a regulamentului (este pro-
elaborat pentru perioada 2007-2010 PLAI și PRAI. Toate aceste schimbări movat printr-un Ordin al ministrului, faţă de o lege
Programul Național de Reforme, Planul au venit într-un ritm rapid și o par- organică aprobată de Parlamentul României) dar
Național de Dezvoltare 2007-2013 și te din populație le-a acceptat și înțeles mai sunt şi alte prevederi care încalcă legea.
Cadrul Strategic Național de Referință mai greu, de aici și părerile pro și contra Grav este faptul că acest document lasă loc la in-
2007-2013 pentru a respecta Strategia acestor schimbări. Consider că printr-o terpretare şi un arbitraj incorect privind relaţia elev-
de la Lisabona revizuită. În acest con- mai bună informare a populației cu pri- profesor sau profesor-părinte. Există o prevedere
text, pentru perioada 2007-2013 a fost vire la aceste documente, mulți dintre generală, ambiguă privind agresiunea emoţională a
elaborat Programul Operațional Sec- cei care azi privesc mai puțin încreză- unui elev. Dacă un elev obţine pe drept nota patru,
torial – Dezvoltarea Resurselor Uma- tori aceste modificări își vor schimba el se poate declara agresat emoţional şi profesorul
ne. Au urmat o serie de alte strategii și atitudinea și vor înțelege necesitatea im- se vede nevoit să dea explicaţii (moment delicat, dar
documente de planificare strategică, în plementării acestora. mai ales stresant pentru un dascăl).
acord cu aceste documente. În ceea ce
privește învățământul preuniversitar, (Continuare în pag.2)
(Continuare în pag.2)
(Urmare din pag.1) gimnazial, a fost modificată structura consi- (Urmare din pag.1)
liului de administrație al școlilor. Școala ro-
2. Care consideraţi că sunt realizările învă- mânească este, în prezent, mai deschisă către S-a exagerat şi în privinţa răspunde-
ţământului autohton, dar şi proiectele ne- comunitate, din consiliul de administrație al rii şcolii faţă de elev, grija faţă de acesta tre-
terminate ale perioadei amintite mai sus ? școlilor făcând parte reprezentanți ai prima- când dincolo de gardul şcolii, în zone pe care
rilor, ai consiliilor locale, ai părinților. școala nu are cum să le controleze (drumul
spre școală). Nu mai vorbim de faptul că cel
Așa cum spuneam, în perioada 1989- S-a modificat și curriculumul școlar, puţin 4 puncte la cap. II, art. 243 (pct. 2,3,6,7)
2014 învățământul românesc a realizat pași care se elaborează, în prezent, în conformita- privitor la îndatoririle părinților, nu pot fi
importanți pe linia implementării politicilor te cu nevoile speciale de dezvoltare persona- aplicate de școală.
stabilite de Comisia Europeană în domeniul lă și integrare socială a elevilor, nevoile pieței
educației și formării profesionale. forței de muncă, nevoile comunității și nevo- În privinţa posibilităţii contestării note-
În prezent România creează cadrul ile specifice societății cunoașterii. Curriculu- lor obţinute la lucrările scrise, a procedurii,
prevederile creează haos şi chiar nedreptate
necesar pentru a se alinia la Strategia 2020. mul cuprinde ore în trunchiul comun și ore pentru cadrul didactic care a evaluat și acor-
Așa cum se știe, această strategie se sprijină la decizia școlii: CDS/ CDL. dat nota, nerecunoscându-i-se competenţa
pe șapte piloni: uniunea inovării, inițiativa În următorii ani va trebui să se acce- profesională de a evalua /nota.
Tineretul în mișcare, agenda digitală pentru lereze reforma sistemului de învățământ, Regulamentul introduce operaţiunea de
Europa, inițiativa pentru o Europă eficientă inclusiv prin consolidarea capacității admi- recenzare a circumscripţiei şcolare, ca acţiu-
din punctul de vedere al utilizării resurselor, nistrative la nivel central și local, să se acce- ne obligatorie, dar cadrele didactice nu sunt
retribuite, această activitate nu se înscrie în
inițiativa pentru o politică industrială adap- lereze reformele în domeniul profesional și atribuţiile didactice, profesionale ale acestora,
tată erei globalizării, strategia pentru noi al formării continue, să se îmbunătățească iar înscrierea la şcoală o fac părinţii, aceasta
competențe și noi locuri de muncă și platfor- accesul persoanelor defavorizate inclusiv la nefiind obligatorie pentru şcoala care se află
ma europeană pentru combaterea sărăciei. învățământul superior și să se reducă părăsi- în circumscripţia respectivă.
Sistemul de învățământ preuniversi- rea timpurie a școlii. Sunt multe alte aspecte privind măsuri-
tar românesc s-a reorganizat: începând cu le în caz de indisciplină, de repetenţie pentru
Interviu realizat de elevii clasei I, pentru elevii cu probleme de
anul 2012 a fost introdusă clasa pregătitoare, prof. Valeriu SOFRONIE comportament, în caz de abandon şcolar etc.
învățământul obligatoriu fiind acum de 11 Spaţiul nu ne permite să le abordăm.
ani, s-a reintrodus școala profesională, ca al-
ternativă după încheierea învățământului Aşteptăm cu încredere revizuirea aces-
tui regulament în cel mai scurt timp.
Analizele realizate de diferite organisme şi or- Deşi s-a decretat prin literă de lege că învăţămân- PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de
ganizaţii, unele independente (cu un grad ridicat de tul este domeniu strategic, principala pârghie de re- 2,7 – 2,95% în perioada 2015 – 2025, în loc de 2%
obiectivitate şi credibilitate) au reliefat faptul că în alizare a acestei prevederi legislative, finanţarea s-a în prezent. Nerealizarea investiţiei în învăţământ de
domeniul educaţiei se înregistrează o scădere a ca- dovedit a fi insuficientă. Din acest punct de vedere, 6% din PIB ar duce la scăderea PIB-ului cu 12 – 17
lităţii. Rezultatele slabe la examenele de absolvire a alte domenii au fost prioritare şi nu educaţia. Țările miliarde de euro în 2025, echivalentul a 7 – 9% din
învăţământului gimnazial şi liceal, numărul mare de membre ale UE alocă în medie 5,2 % din PIB, iar în PIB-ul anului 2015.
elevi cu grad de pregătire mediocră şi submediocră, 2015 România are 3,5% din PIB. Grav este faptul că O consecinţă a subfinanţării educaţiei este sala-
abandonul şcolar (la cote ridicate) şi numărul mare în 10 ani PIB-ul ţării a crescut cu 10%, dar investi- rizarea nemotivantă a personalului din învăţământ.
de infracţiuni comise de elevi, demonstrează că în- ţiile în învăţământ au scăzut cu 40%. Ne întrebăm Această stare de lucruri explică faptul că numărul
văţământul românesc nu se înscrie în parametrii de retoric, dacă se poate face reformă, calitate fără fon- salariaţilor din acest domeniu a scăzut, crescând cel
calitate ai învăţământului european. duri, dacă există condiţii bune pentru studii, pentru din administraţia locală şi centrală. Concret, în 2004
Încercăm să decelăm o serie de cauze care au pregătirea şi formarea continuă a cadrelor didactice, erau 823.393 salariaţi bugetari din care 343.000 erau
dus la această situaţie. pentru motivarea lor, pentru lichidarea mediocrită- în învăţământ şi 180.515 în administraţia publică;
Principala problemă a acestui domeniu o repre- ţii, ori pentru limitarea abandonului şcolar şi anal- raportul s-a schimbat în 2013 când din 846.894 sa-
zintă politicile educaţionale implementate în acești fabetismului. lariaţi bugetari 295.473 erau în domeniul educaţiei
25 de ani, mai concret, lipsa unei strategii în dome- Un studiu al U.N.I.C.E.F. arată că, dacă s-ar şi 222.494 în administraţia publică. Personalul din
niul învăţământului. mări treptat cheltuielile cu educaţia până la 6 % din învăţământ, prin legile salarizării, se află pe poziţi-
ile inferioare ale grilei, lucru ce a dus la degradarea me, salariul lor este identic cu al celor nou angajaţi. întâmplat cu manualele pentru clasa I! Toate aceste
alarmantă a statutului social al acestei categorii so- Iată de ce este nevoie ca această masă a salari- lucruri trag înapoi învăţământul.
cio-profesionale. aţilor ce sunt indispensabili funcţionării unei şcoli, Totuși ar trebui să se analizeze și rezultatele bune
În România, salariul mediu orar în domeniul să aibă salarii decente. Se impune ca în regim de din multe locuri unde s-au reînfiinţat şcolile pro-
educaţiei este de 13 lei brut (2,92 euro) şi 9,3 lei net urgenţă să fie revăzută salarizarea. fesionale; aici s-a realizat corelarea conţinuturilor
(2,09 euro). Un profesor debutant câştigă 7,08 lei pe Învăţământul românesc suferă de un flagel de- programelor şcolare cu nevoia de adaptare a absol-
oră brut (1,59 euro), iar un profesor cu gradul I şi osebit de periculos, care şi-a ,,arătat’’ din plin „roa- venţilor la cerințele pieței.
o vechime de 25 de ani căştigă 14 lei pe oră brut dele”: politizarea acestui domeniu. Scăderea calităţii Unităţile de învăţământ deţin un loc frun-
(3,14 euro) şi 9,73 lei net (2,18 euro ). Un profesor din educaţie îşi are explicaţia şi în acest fenomen. taş în privinţa birocratizării. Un profesor trebuie să
din România câştigă într-o lună cam cât câştigă un Nu există o continuitate în conţinutul reformei, consume mai mult de jumătate din timpul de pre-
profesor din Luxemburg în patru ore sau cât unul omul cu un carnet de partid conduce o şcoală, sau gătire, studiu individual (din cele 8 ore de muncă)
din Polonia în 14 ore. inspectoratele, direcţiile din minister şi mai sus, mi- şi de pregătire a acţiunilor extracurriculare, pentru
Pe baza datelor comunicate de Institutul Naţi- nistere si Secretariatul de Stat. realizarea de documente care nu au niciun folos, de-
onal de Statistică se constată că salariile din admi- Lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung cât acela de a constitui obiecte pentru activitatea de
nistraţie sunt cu 50% mai mari decât cele din învă- nu a existat şi nici în prezent nu există (acea stra- control a celor ce vin să constate cât de bine merge
ţământ, domeniu declarat prin lege sector strategic tegie semnată la Cotroceni cu ani în urmă a fost şcoala, deoarece îndrumarea nu se mai face de mul-
şi prioritate naţională, în care lucrează cel mai mare doar pentru imaginea şi propaganda regimului de tă vreme.
număr de salariaţi cu studii superioare. Nu abor- atunci). De mult timp, funcţiile nu sunt ocupate Am redat câteva dintre cauzele care deter-
dăm această chestiune de pe poziţii de revanşă ori prin concursuri serioase, iar aplicarea legii descen- mină slaba calitate din învăţământul preuniversitar,
de revoltă sau, mai rău, de ură faţă de alţi salariaţi tralizării a făcut, în multe cazuri, ca C.A. să fie con- acestea fiind analizate cu răspundere de Colegiul
bugetari, dar vrem să arătăm cât de inechitabil a stituit din prieteni, devenind pentru mulţi salariaţi liderilor F.S.L.I. din zilele de 22 - 25 ianuarie 2015.
fost fundamentată legea salarizării (legea „atât de organisme în care se iau hotărâri strâmbe. Nu este
bine” făcută, încât nu a putut fi aplicată). promovată competenţa, nici la nivelul şcolii, nici Vox POP
Această stare de fapt a dus la diminuarea nu- a inspectoratelor şcolare şi
mărului de dascăli (unii părăsind şcoala ) şi venirea nici la nivelul ministerului
în locul lor a unor pseudo-profesori. şi a altor organisme subor-
O situaţie necorespunzătoare, chiar difici- donate lui. Se menţine încă
lă, o are personalul nedidactic, grila de salarizare a dirijismul Inspectoratului
acestei categorii de salariaţi, din 2010 a înregistrat o Școlar asupra unităţilor de
aplatizare. Concret, în condiţiile în care au avut loc învăţământ.
creşteri ale salariului minim brut garantat în plată, Arhitectura curriculară
restul veniturilor salariaţilor personalului bugetar nu răspunde cerinţelor re-
care depăşesc nivelul acestui salariu minim brut au alităţii, societăţii, a dorinţei
rămas nemodificate. Un număr important de salari- elevilor, profesorilor şi pă-
aţi din învăţământ, odată cu introducerea sporului rinţilor. Sunt cazuri când din
de vechime în muncă în salariul de bază prin Legea exteriorul învăţământului se
330/ 2009, de la 1 ianuarie 1990 nu au mai beneficiat impun soluţii. Mai sunt şi
de spor de vechime: dacă au peste 30 de ani vechi- interese oculte. Vedeţi ce s-a