Structura
ED
anului şcolar
Scrierea acestui articol a fost încuraja-
tă de afirmaţiile pe care ambasadoarea Finlandei,
Excelenţa Sa Ulla Vaisto, le-a făcut într-un interviu
televizat şi care corespundeau afirmaţiilor destul
de răspicate ale colegilor de cancelarie, cu privi-
re la vacanţele şcolare. Este vorba de faptul că un
sistem de învăţământ trebuie să ţină seamă de tra-
diţiile şi specificul modelului cultural al unei co-
munităţi. În acest moment, structura anului şcolar
nu ţine seama aproape deloc de aceste lucruri.
Opţiunile părinţilor şi ale elevilor pentru
studiul religiei au demonstrat că majoritatea celor
din învăţământul preuniversitar (şi presupunem şi
universitar) sunt de confesiune creştin ortodoxă.
Este inexplicabil cum Ministerul Educaţiei şi Cer-
cetării Ştiinţifice nu a ţinut însă cont în elaborarea
structurii anului şcolar de acest lucru şi cum Patri-
arhia Română nu a reacţionat la o situaţie aproape
discriminatorie.
Sunt frumoase declaraţiile de susţinere
a cultului, dar este inadmisibil să nu ţii seamă că
pentru toţi cei din învăţământ este neplăcut să faci
ore până în seara de vinerea mare şi să te întorci la
şcoală pe patru ianuarie, înainte de două mari săr-
bători creştine: Boboteaza şi Sfântul Ion. Nici îna-
inte de 1989, nimeni nu a scurtat vacanţa de Cră-
ciun, care se desfăşura între 21 decembrie şi zece
ianuarie. E adevărat că era mai complicat de Paşti,
când săptămâna de lucru fiind de şase zile, sâmbă-
ta dinaintea acestei mari sărbători era compromi-
să. Şi atunci, ca şi acum, cea mai mare sărbătoare
creştină era ignorată de oficialităţi. Sindicatele au
obţinut, cu destulă greutate, ca la Bucureşti să fie
INFO.
liberă a doua şi a treia zi de Paşti, fiind singurele
care au înţeles importanţa tradiţiilor în formarea
tinerei generaţii.
Fie şi pentru aceste similitudini, Ministe-
rul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice n-ar trebui să
aprobe structura anului şcolar până nu se consultă
calendarul ortodox sau Patriarhia Română. Sau şi
mai simplu, inspectorul şcolar de religie din mi-
nister, care ar trebui să ştie care sunt marile săr-
bători creştine şi ar fi bine, din proprie iniţiativă,
să atragă atenţia directorilor, directorilor generali,
secretarilor de stat şi chiar domnului ministru asu-
pra unei situaţii anormale. Părintele inspector ar
fi putut vedea, într-adevăr, după o astfel de încer-
care, dacă până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii,
conform proverbului românesc. Vorbind serios,
structura anului şcolar este prost gândită şi nu res-
pectă tradiţiile româneşti. Vacanţa de primăvară
ar trebui legată obligatoriu de Paşti şi vacanţa de
iarnă prelungită. Considerăm că vacanţa interse-
mestrială de la începutul lunii februarie chiar nu
îşi are rostul şi împărţirea contabilă a săptămânilor
de cursuri şi de vacanţă se dovedeşte ineficientă.
Să mai adăugăm că mai apare o vacanţă doar pen-
tru cei mici în noiembrie, care are un singur efect:
anularea readaptării la activitatea şcolară după va-
canţa lungă de vară, încât săptămâna imediat ur-
mătoare devine o nouă săptămână de adaptare.
Prof. Vasile TRIFU
(Continuare în pag.4)
• MECS a început procedurile pentru derularea
licitaţiei noilor manuale şcolare de la clasa a III
a, trimiţând caietul de sarcini şi documentaţia la
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea achiziţiilor Publice.
• Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică
un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aproba-
rea Programului Naţional ,,Sprijin la bacalaureat,
acces la facultăţi” care ar urma să se desfăşoare pe
o perioadă de şapte ani, începând cu septembrie
2015.
• O victorie a liceenilor în administraţia şcolilor –
un proiect de lege care modifică Legea Educaţiei
şi dă dreptul elevilor să aibă un reprezentant în
C.A. al şcolii, cu drept de vot, a primit girul final
al Senatului. Pe când şi angajaţii şcolii o să aibă
majoritatea în C.A.?
• FSLI a solicitat Ministerului Educaţiei în regim
de urgenţă constituirea şi convocarea Consiliului
Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preu-
niversitar, organismul competent, potrivit legii, să
determine costul standard per elev/ preşcolar.
• Costul standard stabilit pentru H.G. nr.9/2015
nu permite acoperirea cheltuielilor de personal,
întrucât nu s-au stabilit coeficienţi suplimentari
de diferenţiere în funcţie de structura personalu-
lui, şi nici nu au fost avute în vedere majorările
salariale care se acordă în anul 2015 personalului
didactic.
• FSLI solicită de urgenţă necesitatea modificării
metodologiei pentru ocuparea funcţiei de direc-
tor, pentru a se evita influenţa politicului.
• Reprezentanţii Ministerului Educaţiei au promis
ca până la sfârşitul acestei luni să aprobe o listă,
strict necesară, a comisiilor care trebuie să existe
într-o unitate de învăţământ, reducând astfel nu-
mărul acestora, în vederea diminuării birocraţiei
actuale.
Nerespectarea unor puncte ale Acordului
Nr. 10232/27.10.2014 dintre Guvern şi sindicate:
- asigurarea finanţării posturilor didactice auxi-
liare şi nedidactice devenite vacante după data
de 1 ianuarie 2014, astfel încât toate unităţile de
învăţământ,indiferent de modul de finanţare, să le
poată ocupa prin concurs/ examen conform prin-
cipiului ,,unu la unu’’ ( pct 3 Acord);
- creşterea salariului personalului nedidactic cu
35% ( pct 8 Acord);
- adoptarea unui act normativ de modificare a
Legii 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea a
personalului didactic şi didactic auxiliar din învă-
ţământ ( pct 9 Acord);
- pensionarea, la cerere, a personalului didactic de
predare care are o vechime efectivă de cel puţin 34
ani, cu trei ani înainte de împlinirea vârstei stan-
dard de pensionare fără diminuarea cuantumului
pensiei ( pct. 11 Acord).
Prof. Vasile TRIFU
 Acordul Guvernului României cu Federaţiile
sindicale din învăţământ
Provocări şi perspective privind reforma Curriculumului Naţional în învăţământul preuniversitar
În acordul încheiat între Guvernul Români-
ei și Federațiile sindicale din învățământ s-a stabilit
ca până la 31 martie 2015 să se stabilească un ca-
lendar de modificare a programelor școlare pentru
ciclurile de învățământ , precum și a sistemului de
evaluare al elevilor. În procesul de dezbatere publi-
că al programelor școlare pentru învățământul pri-
mar, reprezentanții FSLI au participat cu propuneri
de îmbunătățire a acestora în cadrul mai multor
comisii tehnice de lucru. Apreciem deschiderea
specialiștilor din Institutul de Științe al Educației
pentru un dialog constructiv cu privire la proble-
mele ridicate de FSLI și anume: îmbunătățirea listei
de lecturi suplimentare cu autori români, detalierea
și completarea sugestiilor metodologice ca parte in-
tegrantă din programele școlare, explicarea elemen-
telor care țin de modelul comunicativ-funcțional,
unele îmbunătățiri cu privire la conținuturile legate
de gramatică, scoaterea referințelor legate de capi-
tolul fracții (a rămas abordarea în context intuitiv)
și procente, renunțarea la conținuturile referitoare
la alterații la disciplina educație muzicală.
Pe 23 martie 2015 a avut loc întâlnirea
reprezentanților FSLI cu reprezentanți ai MECS și
ISE. Din partea Ministerul Educației și Cercetării
Științifice au participat dna Liliana Preoteasa, sub-
secretar de stat, dna Tania Mihaela Irimia, director
general, dna Gabriela Droc, inspector general în-
văţământ primar. Institutul de Științe al Educației
a fost reprezentat de dl. Ciprian Fartuşnic, director
general și specialiștii: Ligia Sarivan, Laura Căpiţă,
Nicoleta Bercu, Dan Ion Nasta, Angela Mihailescu,
Carmen Bostan, Gina Barac, Bogdan Iulian Vodă,
Cristian Mihai Pomohaci, Octavian Mândruţ, Pe-
trică Dragomir, Ioana Constantin, Livia Teodores-
cu, Angela Teşileanu. Din partea FSLI au participat
dna Popa-Stavri Cornelia, vicepreședinte FSLI, dna
Eugenia Sandu - președinte SLI sector 3 și dna Ele-
na Ispas - președinte SLI sector 2.
Pe agenda întâlnirii au fost următoarele
teme:
- Repere pentru procesul de elaborare şi consultare
care a vizat programele şcolare pentru clasele a III-
a – a IV-a;
- Aplicarea programelor şcolare pentru clasele a III-
a și a IV-a;
- Măsuri care vizează dezvoltarea curriculară pre-
văzută pentru perioada următoare şi consultarea
reprezentanţilor Federaţiilor sindicale cu privire la
acest proces.
În discuţii au fost abordate și o serie de as-
pecte cu privire la procesul de elaborare şi consul-
tare care a vizat programele şcolare pentru clasele a
III-a – a IV-a. Au fost prezentate:
- Cadrul şi fundamentele procesului de construcţie
curriculară pentru clasele a III-a – a IV-a;
- Aspecte supuse dezbaterii în cadrul anchetei on-
line;
- Rezultate ale procesului de consultare online.
Au fost discutate provocări ale elaborării şi
aplicării programelor şcolare pentru clasele a III-a
şi a IV-a, din perspectiva utilizatorului (profesorul,
care trebuie să evite capcana conţinuturilor) şi din
perspectiva elevilor (caracterizaţi, în prezent, de
alte nevoi, într-o astfel de măsură încât pot fi carac-
terizaţi ca reprezentând „alţi elevi”).
Noile programe şcolare pentru învăţămân-
tul primar, aprobate în decembrie 2014 prin Or-
dinul Ministrului Educaţiei, promovează, în mod
sistematic, o abordare pe competenţe şi răspund
cerinţelor de structurare a unui profil de formare al
elevului, axat pe competenţe cheie.
Sunt analizate comparativ conţinuturi cur-
riculare ale programelor şcolare pentru Matematică
din România, Anglia, Canada; sunt discutate com-
parativ activităţi de învăţare desfăşurate în România
şi în Finlanda (programe identice, condiţii diferite).
Aplicarea noilor programe este însoţită de
riscuri în condiţiile în care doar o parte dintre pro-
fesori adaptează strategiile didactice, învăţării cen-
trate pe competenţe; experienţa de formare iniţială
este insuficientă pentru promovarea unor practici
didactice inovative sau contextualizării învăţării în
scopul formării şi dezvoltării competenţelor la elevi;
programele de formare continuă (în special cele de
abilitare curriculară) au şi acestea o eficienţă limi-
tată, în special din cauza unor resurse deficitare. În
raport cu noile discipline pentru învăţământul pri-
mar apar noi nevoi de formare (vizând, de exemplu,
dezvoltarea personală).
Este recunoscută nevoia de formare a cadre-
lor didactice pentru aplicarea noului curriculum în
învăţământul primar şi implicit pentru schimbarea
practicilor didactice (renunţarea la practici didac-
tice rutiniere în favoarea unor practici didacti-
ce inovative); analiza modului de implementare a
programelor şcolare poate conduce la adaptări ale
demersului didactic la categorii variate de nevoi
specifice copiilor cu dizabilităţi, copiilor care frec-
ventează învăţământul simultan, copiilor care pro-
vin din zone defavorizate.
Noile programe şcolare utilizează un model
unitar de proiectare curriculară; secţiunea de suges-
tii metodologice îi sprijină pe profesori în aplica-
rea programei şcolare, prin răspunsuri cu privire la
modul de orientare a propriei activităţi pentru for-
marea la elevi a competenţelor şi la adecvarea de-
mersurilor didactice la particularităţile elevilor cu
care lucrează.
(Continuare în pag.4)
Cornelia Popa-Stavri,
Vicepreședinte FSLI
 ȘCOALA
portantă pentru noi, pentru că, altfel, nu se poate
ajunge la nivelul necesar al unei educaţii de calitate.
Încercăm să implicăm părinţii şcolii în toate acti-
vităţile de la toate nivelurile, pentru că aşa îşi pot
am reuşit să găsim calea către un învăţământ de ca-
litate. De asemenea, am reuşit, sprijiniţi permanent
de Sindicatul Independent din Învăţământul Preu-
niversitar Sector 4 să ne păstrăm şi să ne recâştigăm

GIMNAZIALĂ cunoaşte mai bine copiii şi pot înţelege mai profund

demersul nostru didactic.
Școala derulează, an de an, programe de dezvol-
drepturile salariale - şi, aici, mă refer, în special la
sporul de condiţii vătămătoare şi periculoase, pre-
cum şi la procesele câştigate pentru drepturile sa-

NR.119 lariale.
Nu pot să nu amintesc participarea noastră la
cursurile de formare în domeniul legislaţiei, al co-

------ municării cu presa, în domeniul managementului

Scoala Gimnazială nr.119 a fost înfiinţată în anul
1980. Aşezată într-un cartier muncitoresc, primii
ani a funcţionat în trei schimburi, cu clase foarte
numeroase de aproximativ 40 de elevi. Cineva a
avut curiozitatea, la câţiva ani de la înfiinţarea şco-
lii, să facă media de vârsta a personalului didactic al
şcolii: 27,5 ani. Era o şcoală tânără! Deschisă spre
nou şi complex, cu cadre didactice foarte bine pre-
gătite şi dedicate locului unde lucrau. Trăsăturile
acestea s-au păstrat în etosul şcolii până astăzi, căci
aproximativ 50% din personalul didactic are o ve-
chime de peste 20 de ani în unitate. Graţie acestei
continuităţi a multora dintre învăţători şi profesori,
ne bucurăm de sprijinul şi înţelegerea comunităţii,
pentru că mulţi din actualii părinţi sunt foştii elevi
ai şcolii.
În prezent, numărul de elevi este de 996, aceş-
tia fiind repartizaţi în 38 de clase, respectiv 569 de
elevi la clasele 0-IV şi 427 la clasele V-VIII. Şcoala
dispune de 16 săli de clasă cu ambianţă modernă şi
funcţională, 3 laboratoare, o sală sport de 450 mp,
o bibliotecă, un cabinet medical iar cabinetului sto-
matologic i-a fost repartizat şi un medic.
În timp, şcoala a beneficiat de mai multe reîm-
prospătări, cea mai importantă fiind finalizata în
2010, când s-a încheiat programul de reabilitare
prin finanţare BEI şi prin programul Primăriei Sec-
torului 4. În anul 2011 a fost construită şi o clădire
nouă în care se desfăşoară programul After School,
program sprijinit şi finanţat de Asociaţia Părinţilor
şi Cadrelor Didactice a şcolii.
Colaborarea cu părinţii este extrem de im-
de proiect, în domeniul calităţii în învăţământ, prin
liderul de sindicat al şcolii, cursuri care au avut un
impact pozitiv asupra activităţii unităţii şi au dus la
îmbogăţirea experienţei profesionale.
Misiunea Şcolii Gimnaziale nr. 119 este să dezvolte
un climat favorabil performanței în învăţare, pentru
ca fiecare elev să-şi dezvolte propria aspiraţie către
o bună formare profesională şi integrare conform
valorilor societăţii democratice. Şcoala noastră are
tare pentru copii şi programe de formare şi dezvolta- porţile deschise pentru toţi cei care au nevoie de
re profesională a cadrelor didactice, de reţinut fiind educaţie, indiferent de etnie, religie sau ţip de mi-
aici participarea şi derularea de programe Come- noritate socială. Printr-o ofertă curriculară diversă
nius, Leonardo. Implementarea acestor programe şi atractivă, printr-un învăţământ centrat pe com-
este facilitată şi de baza materială de care dispune petenţele cerute de specificul societăţii de azi şi prin
școala şi asta se reflectă asupra rezultatelor elevilor pasiunea cadrelor didactice de o înaltă ţinută pro-
şcolii la diferite concursuri. De asemenea, este încu- fesională şi morală, dorim să formăm personalităţi
rajată participarea elevilor la activităţile cluburilor umane complexe.
sportive şi ale cluburilor copiilor, aceasta asigurând
o mai bună dezvoltare fizică şi intelectuală. Înv. Liliana Antonie,
Îmi este greu să selectez momente importante liderul grupei sindicale SIIPS4 a Şcolii Gimnaziale
din viaţa şcolii noastre. Fiecare clipă e importantă nr.119
pentru noi şi îşi are locul ei în inima noastra. În
fiece colţişor al şcolii este amprenta unui coleg, a
unui copil, a unei strategii. Ceea ce ştiu cu siguran-
ţă este că, fără dăruire şi dragoste, nu am fi realizat
nimic: nici cabinete, nici activităţi, nici programe,
nici drepturi. Dacă nu ne-am fi adaptat rapid, dacă
nu ne-am fi format permanent, dacă nu am fi avut
o colaborare fructuoasă cu toţi factorii implicati -
părinţi, primărie, inspectorat şi, nu în ultimul rând,
organizația sindicală, cu siguranţă că dezechili-
brul şi dezacordurile nu ar fi dus nicăieri. În ciu-
da frământărilor şi a schimbărilor tot mai dese, a
incoerenței politicilor educaţionale din ultimii ani,

OFERtĂ TURISTICĂ
INFORMARE
În atenţia membrilor de sindicat ! 2015
Joi, 23.04.2015, liderii federațiilor din învățământ au avut o întâlnire cu reprezentanții Guvernului
României: ministrul Educației și Cercetării Științifice (MECS), Sorin Cîmpeanu, ministrul Finanțelor
Publice, Eugen Teodorovici, ministrul Muncii, Rovana Plumb, ministrul pentru Dialog Social, Liviu
Pop, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Alina Cazanacli, pentru Sindicatul Independent din Învăţământul Preu-
evaluarea modului de aplicare a prevederilor Acordului semnat de Guvern cu partea sindicală în data de niversitar Sector 4, vă pune la dispoziţie urmă-
27 octombrie 2014. Din partea FSLI au participat președintele Simion Hancescu, prim-vicepreședintele toarea ofertă turistică:
Ioan Țenț și secretarul general, Constantin Rada.
BILETE DE ODIHNĂ
La solicitarea FSLI, s-a întocmit o minută care precizează, în detaliu, conținutul discuțiilor, motiv pen-
– Cap Aurora: Hotel ,,Diamant ‚’’Hotel ,,Onix’’.
tru care vă prezentăm, succint, cele mai importante puncte analizate și convenite cu partea guverna-
- Venus : Hotel ,,Inter’’.
mentală.
- Deltă : Complex ,,Cormoran’’.
- Sinaia : Hotel ,,Arca lui Noe’’.
1. La propunerea FSLI, majorarea salarială de 12 procente pentru personalul nedidactic, înce-
- Predeal : Hotel ,,Zada’’.
pând de la 1 iulie 2015, va fi aplicată printr-o Ordonanță de urgență de modificare a Legii nr. 63/2011,
proiect de act normativ este făcut.
BILETE DE ODIHNĂ ŞI TRATAMENT
2. Metodologia privind decontarea navetei va fi discutată într-o comisie comună MECS-
– Eforie Nord, Căciulata, Herculane,Băile Felix.
MDGAP- federații sindicale care se va întruni în perioada imediat următoare, după care se va aproba
prin hotărâre de guvern.
Preţurile diferă în funcţie de numărul de zile de
3. Aducând în discuție problemele privind plata sentințelor judecătorești, multe dintre ele dato-
sejur, perioadă, tipul de cameră şi numărul de ste-
rându-se primarilor, ministrul de finanțe a acceptat, în principiu, ca banii pentru salarii să nu mai vină
le.
prin consiliile locale, ci prin intermediul MECS și sunt informații că ministrul de finanțe a demarat deja
discuțiile pentru rezolvarea acestei probleme.
Informaţii suplimentare :
4. Cele două părți au convenit ca, luna viitoare, să înceapă discuțiile pentru modificarea Legii
SIIPS4 telefon – 0213303092; 0724353032.
Educației Națioanale.
 Structura
anului şcolar
(Urmare din pag.1)
Sugerăm să se revină la împărţirea pe trimestre, pe
care Spiru Haret a gândit-o în raport cu tradiţiile româneşti
sau pur şi simplu încheierea situaţiei şcolare să nu mai fie
condiţionată de apariţia unei vacanţe, ci de finalizarea eva-
luării prin teze. Oricum experienţa nenumăratelor evaluări
naţionale care supraaglomerează semestrul al doilea, scă-
zând concret din zilele de şcoală, ne-a dovedit că notarea nu
trebuie urmată obligatoriu de odihnă.
Prost gândită este şi săptămâna Şcolii altfel, care
se cam dovedeşte o formă fără fond într-o Românie în care
modernizarea lasă de dorit, fiindcă prezentarea de proiecte
desfăşurate pe o perioadă mai lungă, aşa cum se face în alte
ţări, nu este posibilă, pentru că nu avem laboratoare, materi-
ale, săli de sport, săli de festivităţi, bani de muzee, spectacole,
excursii. În străinătate, această perioadă este programată de
fiecare şcoală atunci când doreşte şi este susţinută financiar,
având în vedere finalizarea unor proiecte.
Înainte de vacanţa de primăvară, activitatea a fost
aglomerată şi de alte acţiuni, precum pretransferurile, va-
lidarea înscrierilor la clasa pregătitoare, alcătuirea şi depu-
nerea dosarelor de gradaţie de merit, pregătiri pentru fazele
pe ţară ale olimpiadelor şcolare, încât săptămâna mare a fost
aproape uitată.
După vacanţa de primăvară, vine o perioadă extrem
de aglomerată din cauza numeroaselor evaluări care bulver-
sează întregul proces de învăţământ prin implicarea tuturor
cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar. Apreci-
em că şi elevii sunt inutil stresaţi prin nişte probe de control
a căror finalitate nu este în acest moment clară nimănui din
sistem, servind, probabil, justificării existenţei CNEE-ului.
Orarul este dat peste cap în zilele de evaluare, cadrele didac-
tice sunt suprasolicitate cu activităţi de administrare a teste-
lor, de supraveghere şi de corectare, fiind obligaţi, în acelaşi
timp, să parcurgă materia şi să răspundă tuturor sarcinilor
curente legate de sfârşitul anului şcolar. Din cauza acestor
evaluări tezele au fost devansate, fiind date prea devreme şi
pierzându-şi caracterul de lucrare ce verifică materia unui
semestru.
Vacanţa de vară, pentru care suntem invidiaţi sau
chiar blamaţi, este acoperită practic în totalitate de activităţi
din calendarul mişcării de personal şi de examenele naţio-
nale ale elevilor. Nici măcar examenele de corijenţă pentru
clasele a V-a – a nu se dau în perioada şcolară, 1 – 15 septem-
brie, aşa cum ar fi normal.
Începerea unui semestru luni şi terminarea lui vi-
neri, fără a se ţine seama de date calendaristice care devin
simboluri, aşa cum este 15 septembrie, nu se justifică decât
conform proverbului „nu lăsa pe mâine ce poţi să faci altăda-
tă”. Propunem astfel ca începerea anului şcolar să fie fixă, 15
septembrie, cu excepţia zilelor nelucrătoare.
Constatăm cu tristeţe că Ministerul Educaţiei şi
Cercetării Ştiinţifice a devenit un aparat monstruos al unei
birocraţii lăbărţate, pe care doar sindicatele încearcă să-l rea-
ducă în realitatea concretă a societăţii şi şcolii româneşti.
M. Of. Partea I nr. 184 din 18 martie
2015
Ordin nr. 3170 din 4 februarie 2015 pri-
vind aprobarea modelului de Standard
ocupaţional pentru educaţie şi formare
profesională
M. Of. Partea I nr. 191 din 23 martie
2015
=martie 2015= Hotărâre nr. 182 din 18 martie 2015 pri-
vind suplimentarea bugetului Ministeru-
lui Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pe
Acordul Guver-
nului României cu
Federaţiile sindicale
din învăţământ
(Urmare din pag.2)
Au fost formulate unele observaţii, astfel: programa de
Matematică pentru clasa pregătitoare este încărcată, unele achiziţii
se suprapun cu cele de la grupa mare din învăţământul preşcolar.
Sunt evidenţiate măsuri necesare aplicării programelor
şcolare, precum:
- împărtăşirea şi promovarea bunelor practici;
- identificarea unor aspecte dificile/problematice în programele
şcolare şi abordarea prioritară a acestora în activităţi de învăţare;
- iniţierea unor proiecte orientate spre elaborarea unor ghiduri
metodologice de aplicare a programelor şcolare sau spre realizarea
unor programe de formare a cadrelor didactice.
De asemenea, au fost discutate unele măsuri care vizea-
ză dezvoltarea curriculară prevăzută pentru perioada următoare
şi consultarea reprezentanţilor Federaţiilor sindicale cu privire la
acest proces. Sunt evidenţiate măsuri necesare continuării proce-
sului de dezvoltare curriculară la gimnaziu şi liceu, precum:
- asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare curriculară la
gimnaziu, în absenţa căreia schimbările „se pierd”;
- asigurarea, în continuare, a transparenţei procesului de construc-
ţie curriculară (prin constituirea grupurilor de lucru, prezentarea
autorilor programelor);
- promovarea unui profil de formare al elevului, clar definit şi uşor
de înţeles de către diferiţii actori educaţionali şi de către toţi facto-
rii interesaţi.
Sunt evidenţiate măsuri referitoare la consultarea repre-
zentanţilor Federaţiilor sindicale cu privire la continuarea proce-
sului de dezvoltare curriculară la gimnaziu şi liceu, precum:
- asigurarea unei mai bune comunicări cu reprezentanţii Federaţi-
ilor sindicale, prin comunicare directă, dezbateri;
- implicarea reprezentanților organizațiilor sindicale în comisia de
validare a proiectelor de planuri cadru pentru gimnaziu și liceu
(conform Metodologiei de elaborare și revizuire a planurilor cadru
și programelor școlare, Art. 6 – OMEN 3593);
- prevederea, în calendarul de dezvoltare curriculară, a unei mai
mari perioade de timp pentru consultare;
- organizarea unei întâlniri în luna mai 2015 pentru discuţii pe
marginea documentului de politici educaţionale Repere pentru
proiectarea şi actualizarea Curriculumului naţional;
- organizarea unei dezbateri pe problema corelaţiei dintre curricu-
lum – manuale – evaluare (cu recomandarea participării la întâlni-
re şi a reprezentanţilor CNEE).
Alte aspecte discutate în cadrul întâlnirii au fost:
- nevoia de reflecţie critică asupra opţiunilor curriculum centrat pe
competente versus curriculum centrat pe obiective;
- oportunitatea unui demers de promovare a unor programe şco-
lare aplicate experimental în şcoli pilot şi ameliorate în urma feed-
back-ului primit, înainte de a fi utilizate la nivel de sistem;
- utilizarea rezultatelor de cercetare în procesul de dezvoltare cur-
riculară;
- necesitatea coordonării/cooperării în toate etapele procesului de
elaborare, aplicare și evaluare a programelor școlare.
anul 2015 pentru plata unor sume prevă-
zute în titluri executorii având ca obiect
acordarea de drepturi salariale
M. Of. Partea I nr. 196 din 24 martie
2015
Ordin nr. 3375 din 18 martie 2015 pentru
aprobarea Metodologiei privind transfe-
rul personalului didactic auxiliar şi perso-
nalului nedidactic angajat în unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat în anii
2015 şi 2016
Î. Am o întrebare pentru următoarea situație în
învățământ: o angajată intră în CCC în luna mai 2015,
prestând 8 luni de activitate în anul școlar 2014 – 2015.
Când va beneficia aceasta de concediu de odihnă având
în vedere că nu a beneficiat de nici o zi de concediu.
R. Potrivit prevederilor art.1 alin. (1) si (2) din Nor-
mele Metodologice privind efectuarea concediului
de odihnă al personalului din învățământ, aproba-
te prin Ordinul 5559/2011, cadrele didactice din
învățământul preuniversitar beneficiază de dreptul
la concediul de odihnă anual cu plată, cu o durată de
62 de zile lucrătoare, în perioada vacanțelor școlare.
Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pen-
tru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de
administrație, in funcție de interesul învățământului și
al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didac-
tic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale.
De asemenea, precizăm că potrivit prevederilor art.
8 din aceleași norme, în cazul în care perioadele de
concedii pentru incapacitate temporară de muncă și
de concedii fără plată, însumate, au fost de 12 luni sau
mai mari și s-au extins pe 2 ori mai mulți ani școlari/
universitari consecutivi, cadrul didactic are drep-
tul la un singur concediu de odihnă, acordat pentru
anul școlar/universitar în care a reînceput activitatea,
proporțional cu lunile lucrate, în măsura în care aces-
ta nu a fost efectuat în anul în care a absentat de la
serviciu pentru motivele mai sus menționate.
În consecință, neefectuarea concediului anual dă
dreptul salariatei în cauză la efectuarea concediului
restant în vacanțele anului școlar următor, în speța de
față, ulterior revenirii din concediul pentru creșterea
și îngrijirea copilului, aceasta fiind îndreptățită inclu-
siv la plata indemnizației de concediu aferentă, calcu-
lată potrivit prevederilor art.10 din ordinul mai sus
menționat.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că perioada conce-
diului de maternitate pre și post natal, așa cum a fost
modificat Codul muncii, se consideră perioadă de ac-
tivitate prestată situație în care nu este diminuată du-
rata concediului de odihnă.
Î. La modificarea tranșei de vechime în învățământ,
mai exact, profesor debutant trece la profesor definitiv
2-6 ani, este posibil ca salariul primit să fie mai mic de-
cât cel avut anterior promovării?
R. Nu este posibil. Conform Instrucțiunii pentru
aplicarea OUG nr. 83 din 12 decembrie 2014 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în
anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltu-
ielilor publice, III. Modificarea tranșelor de vechime
în învățământ, pct. 12 prevede: ”În anul 2015, pentru
personalul didactic de predare care promovează la o
tranșă de vechime în învățământ superioară sau la un
grad didactic superior și salariul de bază pentru noua
încadrare, similar în plată, este mai mic decât cel avut
anterior promovării se mențin în plată drepturile sa-
lariale avute, dacă își desfășoară activitatea în aceleași
condiții.
Prof. Vasile TRIFU
Jurist Sorin BOATĂ
M. Of. Partea I nr. 213 din 30 martie
2015
Hotărâre nr. 211 din 25 martie 2015 pri-
vind aprobarea cifrelor de şcolarizare
pentru învăţământul preuniversitar şi su-
perior de stat în anul şcolar/universitar
2015-2016
Sorin Boată
Jurist