1.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL
CARAȘ-SEVERINEAN
Interviu realizat cu
Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU,
pentru Tribuna Învățământului
Stimate Domnule Inspector școlar general, cum
arată învăţământul preuniversitar cărăşean acum, la
început de an?
Începutul de an 2016 reprezintă, pentru noi,
continuarea procesului de “reformă” în domeniul
educaţiei, respectiv continuarea demersurilor
specifice, atât la nivelul Inspectoratului Școlar
Județean Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de
învățământ preuniversitar din județ, pentru
îndeplinirea obiectivelor prioritare, propuse prin
Planul managerial al Inspectoratului Școlar Județean
Caraș-Severin pentru anul școlar 2015-2016,
respectiv:
 CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI
EDUCAȚIONAL;
 ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR
UMANE;
 DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR
DIN PERSPECTIVA EDUCAȚIEI
PERMANENTE;
 STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE
PARTENERIATE.
În mod concret, momentul ianuarie 2016 aduce
câteva activități specifice, foarte importante pentru
învățământul preuniversitar cărășean, respectiv:
- Continuarea demersurilor metodologice
specifice pentru fundamentarea cifrei de
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017;
- Elaborarea proiectului planului de
școlarizare pentru învățământul
profesional și tehnic, transmiterea
acestuia către Centrul Național de
Dezvoltare a Învățământului Profesional
și Tehnic/CNDIPT și Comitetul Local de
Dezvoltare a Parteneriatului Social
/CLDPS, avizarea de către CLDPS și
CNDIPT;
- Elaborarea proiectului planului de
școlarizare pentru anul școlar 2016-2017,
pentru toate nivelurile de învățământ și
transmiterea lui la Ministerul Educației
Naționale și Cercetării Științifice, în
conformitate cu Metodologia privind
fundamentarea cifrei de școlarizare
pentru învățământul preuniversitar de
stat, cuprinderea efectivelor de preșcolari
și elevi din unitățile de învățământ
particular și confesional, precum și
emiterea avizului conform în vederea
organizării rețelei unităților de
învățământ preuniversitar pentru anul
școlar 2016-2017, aprobată prin OMECS
nr. 5556/27.10.2015.
Avem un guvern nou, un premier şi un ministru al
Seria III Nr. 1(51)
Educaţiei nou. Sunt auspicii faste acestea pentru
învăţământul preuniversitar?
Schimbările care s-au produs la nivelul Guvernului
României, la nivelul Ministerului Educației și Cercetării
Științifice nu influențează/nu afectează activitatea
noastră, în teritoriu. Consider că între minister, între
ministrul educației și inspectoratele școlare județene a
existat și trebuie să existe în continuare o colaborare
1
flexibilă, o comunicare asertivă, în vederea promovării
unui învăţământ PERFORMANT, a unui învăţământ apt
să răspundă nevoilor educaţionale şi să genereze, prin
efectele sale, alinierea învăţământului preuniversitar
Școala Caraș-Severineană
românesc la standardele de exigenţă europeană.
Trăim în România, unde discrepanţa dintre sat şi
oraş este, din păcate, vizibilă. Care este situaţia în
Caraş-Severin? Se bucură copiii de la sat de şanse
egale cu cei zone din ţară, pentru că familiile nu au
posibilităţi să-i ţină mai mult în şcoală din zona
urbană? Pot aceştia spune că au un viitor sau se
pierd pe drum ca în alte zone rurale din ţară?
Din experiența mea didactică și de viață, pot spune
că mediul de proveniență nu este determinant pentru
succesul școlar sau pentru reușita în viață. În județul
nostru, autoritățile publice au alocat sume importante
în infrastructura școlară din mediul rural, astfel că nu
putem vorbi de un decalaj evident și generalizat între
învățământul din mediul rural și cel din mediul urban.
Există unități școlare din mediul rural în care se
desfășoară, în condiții optime, un proces
instructiv-educativ de calitate, după cum există și
unități școlare în mediul urban cu performanțe
scăzute.
Judeţul Caraş-Severin, cu o poziţionare geografică
aparte, ocupă locul trei ca mărime între judeţele ţării,
cu o suprafaţă de 8520 kmp. Cu toate acestea, ţinând
cont şi de specificul reliefului, judeţul nostru are cea
mai mică densitate a populaţiei din regiune (37,70
locuitori/kmp în anul 2011), situându-se pe
penultimul loc la nivel naţional. Faptul că unităţile de
învăţământ au mijloace de transport pentru a facilita
accesul elevilor la educaţie este un beneficiu. Cadrele
didactice din aceste şcoli sunt calificate, iar rezultatele
şcolare ale elevilor nu sunt diferite faţă de ale
colegilor din alte zone. De asemenea, pentru elevii de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
liceu avem internate și cantine, unde cheltuielile sunt
accesibile și pentru cei cu venituri modeste.
Nu vreau să spun că discrepanța dintre sat și oraș
este total eradicată. În anumite situaţii, putem
menţiona diferenţe/decalaje între învăţământul rural
şi învăţământul urban, referitoare la:
- un număr mai mare de structuri/unităţi
arondate pentru anumite unităţi de
învăţământul cu personalitate juridică din
învăţământul rural;
- număr mic de elevi/formaţiune de studiu,
ceea ce generează neîncadrarea în costul
standard per elev;
- un număr mai mare de cadre didactice
suplinitoare, fără stabilitate pe post, fapt ce
influenţează calitatea educaţiei şi, implicit,
rezultatele la examenele naţionale;
- probleme referitoare la funcţionalitatea
Școala Caraș-Severineană
spaţiilor şcolare şi auxiliare/utilităţi.
Toate aceste aspecte se află însă în atenţia
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, care
acţionează, conform prevederilor legale, pentru
rezolvarea lor, printr-o bună comunicare şi colaborare
cu autorităţile publice locale.
Cum faceţi ca toţi copiii din judeţul Caraş-Severin
să aibă aceleaşi şanse la educaţie?
Din cele 125 de unități de învățământ preuniversitar
cu personalitate juridică din județul nostru, 68
funcționează în mediul rural.
2
Așa cum am spus, majoritatea școlilor din mediul
rural beneficiază de o bază materială corespunzătoare
desfășurării unui proces instructiv-educativ de
calitate.
Seria III Nr. 1(51)
Școala asigură şanse egale de acces la educaţie
pentru toţi, respectând principiile egalităţii de şanse:
garantarea dreptului la educaţie al oricărui copil,
asigurarea de servicii specializate centrate pe nevoile
copiilor, drepturile copilului. În contextul asigurării
calităţii şi egalizării şanselor de reuşită, în procesul de
educaţie sunt scoase la lumină şi valorificate cele mai
bune resurse ale fiecărui elev, astfel încât acesta să
poată arăta ceea ce ştie, să poată înţelege nivelul la
care a ajuns şi ce este necesar să facă în continuare.
În vederea susținerii performanței școlare, în
județul nostru am înființat un Centru de pregătire
specială care lucrează cu elevii capabili de
performanță, se ocupă de pregătirea lor pentru
olimpiade și concursuri școlare. Pentru a elimina
copiilor din mediul rural teama de competiție cu
colegii din orașe, la aceste cursuri participă și elevi ai
școlilor din mediul rural. Sperăm, astfel, să le dăm
acestor copii încredere, să-i facem să depășească
reticența că nu au șanse egale cu cei de la oraș.
Noi, ca și instituție, facem tot ce ține de noi pentru a
asigura egalitatea de șanse, dar demersurile noastre
sunt aplicabile doar pe câteva paliere: aducerea și
menținerea copiilor în școală prin toate instrumentele
și parteneriatele pe care le putem valorifica,
asigurarea personalului didactic calificat. Este greu de
găsit soluţii, în condiţiile în care scăderea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
permanentă a populaţiei şcolare din mediul rural va
îngreuna în viitor desfăşurarea în condiţii optime a
procesului educaţional.
Ce face ISJ Caraş-Severin pentru a compatibiliza
sistemul de învăţământ cu sistemele de învăţământ
europene?
Strategia Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
Severin are la bază promovarea unui învăţământ
performant, a unui învăţământ apt să răspundă
nevoilor educaţionale şi să genereze, prin efectele
sale, alinierea învăţământului preuniversitar din Caraş-
Severin la standardele de exigenţă europeană.
Astfel, atât la nivelul Inspectoratului Școlar Județean
Caraș-Severin, cât și la nivelul unităților de învățământ
din județ se promovează diversitatea culturală în
educație, creșterea mobilității cadrelor didactice și
elevilor în spațiul Uniunii Europene și dezvoltarea
dimensiunii europene a educației prin inițierea/
continuarea/ consolidarea parteneratelor/ proiectelor
europene, prin participarea la programele comunitare
în domeniul educației și formării profesioanale.
În acest sens, la nivelul județului Caraș-Severin sunt
în derulare 10 proiecte europene Erasmus+ în
unitățile de învățământ din județ, precum și proiectul
implementat de către Inspectoratul Școlar Județean
Caraș-Severin cu titlul La școală pentru comunitatea
noastră, proiect finanțat cu sprijinul financiar al
programului RO10 CORAI, program finanțat prin
Granturile SEE și administrat de Fondul Român de
Dezvoltare Socială.
Cum vedeţi colaborarea cu administraţiile locale?
Este foarte important pentru şcoală să aibă parte de
această susţinere.
Colaborarea cu administrațiile locale, cu autoritățile
locale și județene, reprezintă o prioritate pentru
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin, pentru că
susținerea școlii de către administrația locală este,
poate, cel mai important lucru în bunul mers al
activității școlare. Nu se poate desfăşura o activitate
instructiv-educativă de calitate atunci când
comunitatea locală nu se dovedeşte a fi preocupată de
lumea şcolii şi de asigurarea resurselor.
Întotdeauna am căutat să asigurăm o comunicare
interinstituțională eficientă, bazată pe încredere,
respect reciproc și disponibilitate în identificarea
soluțiilor pentru buna funcționare a unităților de
învățământ și pentru asigurarea succesului școlar al
elevilor noștri.
Din fericire, în judeţul Caraș-Severin există o bună
colaborare între administraţiile locale şi unităţile de
învăţământ, primăriile, consiliile locale şi factorii locali
cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul educaţional
susţinând activitatea şcolii. De asemenea, și la nivelul
judeţului am fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean Caraș-
Severin în organizarea şi desfăşurarea unor concursuri
județene sau zonale.
Pentru că este plină iarnă, iar condiţiile
meteorologice nu sunt dintre cele mai blânde, aş
vrea să ne spuneţi care este situaţia şcolilor şi mă
refer mai ales la cea din mediul rural, unde, aşa cum

ştim, apar majoritatea problemelor.
Da, suntem în plină iarnă, dar județul nostru, așezat
la adăpostul Munților Carpați, are un climat temperat-
continental cu nuante sub-mediteraneene, ceea ce
conferă un caracter moderat regimului termic și face
ca temperatura medie a iernii să înregistreze valori
ceva mai ridicate decât în zone din țară situate la
aceeași altitudine.
Din fericire, în județul nostru nu s-au înregistrat
probleme datorate condițiilor meteorologice, nu s-a
impus închiderea școlilor. La începutul lunii
decembrie am solicitat tuturor unităților de
învățământ să declare dacă întâmpină dificultăți în
ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil
necesar încălzirii școlilor sau cu furnizarea agentului
termic, pentru a putea preveni sau remedia din timp
problemele ce ar fi putut să apară din cauza vremii
nefavorabile. Nicio școală, nici din mediul rural, nici
din mediul urban, nu a declarat că ar avea probleme
cu stocul de combustibil necesar încălzirii sau cu
furnizarea agentului termic.
Desigur, problemele învăţământului românesc încă
sunt numeroase şi încă se bâjbâie în căutarea şi
găsirea soluţiilor. Totuşi, cel puţin pentru şcoala din
judeţul Caraş-Severin, care sunt priorităţile pentru
2016?
Prioritățile Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
Severin se leagă în mod natural de prioritățile
sistemului de învățământ preuniversitar din România,
ținând cont însă de specificul și necesitățile județului
nostru. Astfel, prioritățile pentru anul 2016 sunt:
- obținerea de performanță școlară, sub toate
aspectele, reflectată în rezultate superioare
la examenele naționale (Evaluarea Națională
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
pentru clasa a VIII-a și Bacalaureat), la
olimpiade și concursuri școlare, dar și în
progresul școlar individual, care să reliefeze
creșterea calității învățământului
preuniversitar caraș-severinean;
- prevenirea și diminuarea absenteismului,
prin monitorizarea frecvenței elevilor la orele
de curs, în scopul scăderii ratei abandonului
școlar, mai ales la învățământul liceal;
- relaționarea corespunzătoare cu autoritățile
locale, ca bază pentru eficientizarea
sistemului de învățământ preuniversitar,
şcoala devenind elementul de referinţă al
relaţiilor parteneriale de tip educaţional;
- eficientizarea activității Casei Corpului
Didactic Caraș-Severin, pentru sprijinirea
Seria III Nr. 1(51)
cadrelor didactice încrise la examenele
pentru obținerea definitivării în învățământ /
gradelor didactice II, I sau la concursul
național pentru ocuparea posturilor /
catedrelor vacante / rezervate,
conștientizând faptul că un învăţământ de
calitate şi performant este condiţionat de
existenţa unui corp profesoral competent,
3
bine pregătit şi dedicat profesiei ;
- preocupare sporită pentru încadrarea în
costul standard per elev, ținând cont de
specificul geografic, demografic și
Școala Caraș-Severineană
socio-economic al diferitelor zone din județul
nostru.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
ANALIZA INSTITUŢIONALĂ A
INSPECTORATULUI ŞCOLAR
JUDEŢEAN CARAŞ-SEVERIN
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean
Caraş-Severin a fost racordată la obiectivele majore
care structurează politica educaţională a Guvernului
României, la priorităţile politicii educaţionale şi
direcţiile strategice ale Ministerului Educației
Naționale, respectiv:
 asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea
accesului la educaţie;
 conceperea unui curriculum pentru învăţământul
preuniversitar centrat pe competenţe;
 asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea
sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
Școala Caraș-Severineană
european de educaţie şi formare profesională;
 descentralizarea sistemului educativ şi creşterea
autonomiei acestuia;
 reforma structurală în domeniul resursei umane
implicate în educaţie;
 dezvoltarea instituţională şi stimularea educaţiei
permanente;
 reforma educaţiei timpurii - transformarea
educaţiei în resursă de bază a modernizării
României;
 reconstrucţia învăţământului în mediul rural;
4
 deschiderea sistemului educaţional şi de formare
profesională către comunitate, către societate şi
către mediile: social, economic şi cultural.
 compatibilizarea europeană prin dezvoltarea
Seria III Nr. 1(51)
instituţională şi promovarea educaţiei
permanente;
 creşterea capacităţii instituţionale, pentru
elaborarea şi gestionarea proiectelor.
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-
Severin a avut la bază următoarele principii:
o Principiul comunicării şi transparenţei –
furnizarea de informaţii complete şi corecte
privind politica educaţională, programele,
proiectele şi strategiile instituţiei;
o Principiul participării - consultarea şi
participarea tuturor partenerilor implicaţi în
educaţie în procesul adaptării şi
implementării politicii educaţionale la nivelul
judeţului;
o Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a
funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul
instituţiei şi asumarea responsabilităţii
pentru activitatea acesteia;
o Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea
în termen a programelor şi strategiilor
educaţionale în concordanţă cu nevoile
comunităţii şi specificul judeţului;
o Principiul coerenţei – aplicarea politicii
educaţionale în mod coerent, inteligibil
pentru beneficiarii şi receptorii acestei
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Analiza SWOT a activităţii
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin
la sfârşitul anului şcolar 2014 – 2015
Analiza mediului intern:
PUNCTE TARI
o Asigurarea transparenţei decizionale la
nivelul instituţiei proprii şi în sistem;
o Eficientizarea comunicării pe verticală, atât
ascendent, cât şi descendent, prin
intermediul poştei electronice;
o Consilierea managerilor şcolari prin derularea
inspecţiilor generale/tematice şi a şedinţelor
cu directorii;
o Colaborarea eficientă şi promptă cu
instituţiile administraţiei publice locale şi
teritoriale;
o Derularea programelor de reabilitare,
reparaţii şi consolidări ale şcolilor de către
consiliile locale;
o Dezvoltarea progresivă a culturii
organizaţionale la nivelul școlilor din județ,
printr-un management implicativ,
participativ;
o Diseminarea informaţiilor privind respectarea
şi aplicarea legislaţiei generale şi specifice;
o Monitorizarea şi actualizarea permanentă a
bazei de date cu personal de conducere prin
emiterea deciziilor aferente;
o Angajarea personalului didactic pentru anul
şcolar 2014-2015 prin realizarea tuturor
etapelor cuprinse în Calendarul de mişcare a
personalului didactic;
o Fundamentarea cifrei de şcolarizare şi
stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat pentru anul şcolar
2014-2015, în baza Planul Regional de
Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de
Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
Profesional şi Tehnic (PLAI) şi Planul de
Acţiune al Şcolii (PAS) care stabilesc
(prognozează) nevoia de calificare pe termen
mediu şi scurt;
o Dotarea unor unităţi de învăţământ cu
mobilier şi echipamente noi;
o Derularea proiectelor finanţate din fonduri
structurale;
o Confirmarea valorii unora dintre elevii
participanţi la olimpiade judeţene, naţionale
şi internaţionale;
o Participarea cadrelor didactice la stagii de
formare specifice;
o Otimizarea transportului şcolar prin
achiziţionarea de microbuze şcolare;
o Gestionarea eficientă a resurselor alocate
pentru investiţii şi accesarea de fonduri
privind continuarea lucrărilor de reabilitare la
nivelul unităţilor de învăţământ;
o Dezvoltarea instituţională a unităţilor de
învăţământ profesional şi tehnic prin

şcolarizarea unor domenii / profiluri /
calificări / specializări solicitate pe piaţa
muncii;
o Participarea resurselor umane la programe de
formare specifică;
o Monitorizarea la nivelul judeţului a calităţii
actului didactic prin realizarea inspecţiilor
generale, de specialitate şi tematice cuprinse
în Graficul unic de inspecţii;
o Derularea programelor specifice pe nivel de
vârstă, pregătire, specializare (“Comenius”,
“Leonardo da Vinci”, “Informare şi consiliere
privind cariera”, “Educaţia pentru sănătate”,
„Educaţie pentru cetăţenie democratică”
etc.);
o Colaborarea cu partenerii sociali –
organizaţiile sindicale din învăţământul
preuniversitar;
o Rolul eficient al Casei Corpului Didactic în
activitatea de pregătire şi formare a cadrelor
didactice
PUNCTE SLABE
o Practicarea în unele unităţi şcolare a unui
management improvizat, neprofesional;
o Existenţa în unele şcoli a documentelor
manageriale nerelevante, nerealiste, fapt ce
dovedeşte formalism şi superficialitate ;
o Constituirea unor Consilii de Administraţie
formale în unele unităţi, slaba lor
funcţionalitate;
o Colaborare insuficientă între directori şi
directori adjuncţi în anumite unităţi de
învăţământ;
o Nereguli în ceea ce priveşte întocmirea
documentelor manageriale și şcolare;
o Neîntocmirea fişelor posturilor pentru
personalul din subordine sau având caracter
formal;
o Neîntocmirea la timp a documentelor
solicitate de autorităţi sau ISJ;
o Lipsa abilităţilor de rezolvare a conflictelor de
către unii directori;
o Existenţa unor unităţi şcolare cu
promovabilitate foarte scăzută la examenele
naţionale de evaluare naţională a elevilor de
clasa a VIII-a şi bacalaureat;
o Lipsa de experienţă a unor manageri şcolari în
derularea proiectelor;
o Neimplementarea la toate nivelurile a
standardelor de management cuprinse în
codul controlului intern (S.C.M.I.);
o Calitate scăzută a actului didactic prin
insuficienta pregătire metodică la nivelul
disciplinei de învăţământ a cadrelor didactice
tinere, debutante;
o Omisiunea/întârzierea aplicării legislaţiei în
vigoare, prin interpretarea eronată a
prevederilor acesteia de către unii manageri
şcolari;
o Implementarea greoaie a mecanismelor
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
calităţii în unele unităţi de învăţământ, cu
preponderenţă din mediul rural;
o Înregistrarea unei rate îngrijorătoare a
abandonului şcolar;
o Înregistrarea unui număr mare de absenţe
nemotivate la sfârşitul anului şcolar;
o Existenţa unei rate ridicate de părăsire a
sistemului de educaţie;
o Interesul şi implicarea scăzută a unor părinţi
în cunoaşterea şi rezolvarea problemelor
şcolii;
o Interesul scăzut al unor cadre didactice
pentru cunoaşterea problematicii şi a
documentelor de strategie educaţională
privind asigurarea calităţii în educaţie;
o Disfuncţionalităţi sau comunicare formală, în
Seria III Nr. 1(51)
relaţia şcoală – familie;
o Subiectivism şi unele neconcordanţe în
procesul de evaluare, mai ales la clasele de
elevi care susţin evaluarea naţională şi
examenul de bacalaureat;
o Eficienţa scăzută şi formalismul activităţilor
de formare continuă la nivelul comisiilor
metodice din şcoli;
5
o Insuficienta informare a unor cadre didactice
asupra noutăţilor privind programele
structurate pe competenţe, proiectele de
reformă, aplicarea legislaţiei şcolare;
Școala Caraș-Severineană
o Analiza superficială a rezultatelor
nesatisfăcătoare la examenul de bacalaureat,
a cauzelor acestora şi lipsa planurilor de
recuperare individualizate pe elev.
OPORTUNITĂŢI
o Programele şi politica Guvernului în domeniul
educaţiei;
o Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale
- Strategia M.E.N. privind îmbunătăţirea
calităţii şi eficienţei sistemelor de educaţie şi
formare profesională, facilitarea accesului
tuturor la sistemele de educaţie şi formare
profesională, deschiderea sistemelor de
educaţie şi formare profesională către
societate;
o Fondurile structurale POSDRU - Ghidurile
solicitantului pentru cererile de propuneri de
proiecte strategice şi de grant;
o Programele naţionale şi europene de
finanţare a proiectelor în educaţie;
o Proiectele pentru dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic;
o Buna colaborare cu reprezentaţii autorităţii
locale - Instituţia Prefectului şi Consiliul
Judeţean Caraş-Severin;
o Organizarea Centrului Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională, cu extinderea reţelei
de consilieri şcolari;
o Parteneriatul cu C.L.D.P.S. – Comitetul Local
de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Formarea Profesională (constituit în premieră
naţională ca structură cu personalitate
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
juridică la Reşiţa, în 2006);
o Parteneriatele locale, judeţene, naţionale şi
europene încheiate cu diverse instituţii şi
organizaţii;
o Existenţa unei strategii adecvate privind
prevenirea criminalităţii şi violenţei în
unităţile de învăţământ preuniversitar pentru
perioada 2011-2016.
AMENINŢĂRI
o Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii
asupra normării personalului didactic şi a
realizării formaţiunilor de studiu;
o Ieşirea din sistemul de învăţământ a unui
număr mare de cadre didactice prin
reconversie profesională la nivel naţional sau
pe piaţa muncii europene;
o Lipsa de atractivitate a sistemului de
Școala Caraș-Severineană
învăţământ pentru tinerii absolvenţi ai
universităților;
o Întârzierea/blocarea investiţiilor în
învăţământ prin alocarea unui fond
ÎNCADRAREA CU PERSONAL
DIDACTIC ÎN ANUL ŞCOLAR
2014- 2015
În selectarea şi angajarea personalului didactic,
respectarea cadrului legal a indus:
6
 exercitarea unui act decizional corect în
domeniul resurselor umane, bazat pe
competenţă, legalitate şi transparenţă;
Seria III Nr. 1(51)
 respectarea legislaţiei privind mişcarea
personalului didactic din învăţământul
preuniversitar de stat și particular.
Este unanim acceptat că un învăţământ de calitate
şi performant este condiţionat de existenţa unui corp
profesoral competent, bine pregătit şi dedicat
profesiei. Munca în şcoală presupune efort constant şi
continuu, este uneori frustrantă şi nu are rezultate
imediate şi evidente pe termen scurt, dar este
răsplătită întotdeauna prin performanţele şcolare sau
profesionale ale absolvenţilor. Pentru a le atinge,
trebuie să se asigure personal didactic calificat, cu
stabilitate pe postul didactic/catedra pe care este
încadrat.
La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-
Severin s-a avut în vedere:
 elaborarea la nivelul judeţului a unor politici
de personal coerente privind selectarea şi
încadrarea personalului (didactic, didactic
auxiliar şi nedidactic);
 recenzarea corectă a populaţiei şcolare din
fiecare zonă;
 menţinerea şi sporirea gradului de libertate a
unităţilor şcolare în stabilirea posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate, cu
respectarea normelor legale în vigoare;
 implicarea managerilor şcolari în actul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
insuficient din PIB;
o Insuficienţa fondurilor financiare alocate
unităţilor şcolare de către consiliile locale;
o Creşterea numărului de solicitări pentru
aplicarea Apostilei de la Haga pe
documentele de studii ale elevilor prin
migrarea părinţilor acestora pe piaţa muncii
europene;
o Inconsecvenţa unor parteneri educaţionali;
o Neautorizarea funcţionării unor unităţi de
învăţământ din mediul rural ca urmare a
lipsei proiectelor de investiţii pentru
racordarea la reţeaua de apă potabilă şi
canalizare;
o Lipsa de experienţă a unor manageri în
accesarea de fonduri europene/scrierea de
proiecte eligibile;
o Slaba motivaţie a cadrelor didactice pentru
desfăşurarea de activităţi educative
extraşcolare.
Inspector școlar general
Prof. dr. NICOLAE GRINDEANU
decizional de numire a personalului didactic,
prin participarea directă la luarea deciziilor
de detaşare în interesul învăţământului/la
cerere, de asigurare a continuităţii pe post a
suplinitorilor calificaţi sau de numire a
suplinitorilor calificaţi;
 identificarea disciplinelor care, în condiţiile
implementării noului curriculum, a modificării
planurilor-cadru de învăţământ, a aplicării
legislaţiei referitoare la pensionare, vor fi
deficitare în personal didactic calificat;
 stabilirea disciplinelor al căror număr de
posturi didactice este insuficient în raport cu
personalul didactic angajat sau calificat
existent pe piaţa muncii;
 întocmirea evidenţei personalului didactic ce
va trebui să parcurgă cursuri de reconversie
profesională sau de actualizare a pregătirii
pedagogice şi metodice de specialitate;
 identificarea unităţilor şcolare pentru care
trebuie asigurat un management mai
performant;
 conlucrarea cu federaţiile sindicatele
reprezentative la nivel de ramură învăţământ,
în situaţiile reglementate de lege, în vederea
realizării unui parteneriat real;
 monitorizarea constantă şi continuă a
încadrării cu personal didactic a unităţilor de
învăţământ.
Concluzii:
- În general, încadrarea şcolilor este asigurată
de personal calificat, la ciclul preşcolar şi
primar existând chiar excedent de cadre
calificate;
- Există un număr mare de ingineri şi maiştri
instructori cu grade didactice şi posibilităţi
minime de încadrare pe catedrele de
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
specialitate; - învăţământ de masă -
- Numărul mic de ore la disciplinele educaţie
plastică, educaţie muzicală, educaţie Titulari
TITULARI
(plata cu ora)
tehnologică nu face posibilă încadrarea cu
profesori de specialitate, aceste discipline
din care: din care:
făcând obiectul completărilor de catedră, cu Total Total
Urban Rural Urban Rural
precădere în mediul rural;
2279,18 1516,74 762,44 298,26 222,37 75,89
- Se impune accentuarea responsabilizării
directorilor unităţilor de învăţământ privind SUPLINITORI necalificaţi/
SUPLINITORI CALIFICATI
cunoaşterea, aplicarea şi respectarea în curs de calificare
legislaţiei în vigoare privind încadrarea cu
din care: Total din care:
personal didactic, aceştia nefiind pregătiţi şi, Total
Urban Rural Urban Rural Rural
mulţi dintre ei nefiind dispuşi, pentru
716,44 393,15 323,29 72,33 29,36 42,87
descentralizarea actului decizional;
Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe
- Necesarul de personal la nivelul
tipuri de posturi şi medii de rezidenţă
inspectoratului şcolar şi al unităţilor de

Seria III Nr. 1(51)

- învăţământ special –
învăţământ este dimensionat în concordanţă
cu legislaţia în vigoare, iar metodologiile Titulari
privind recrutarea, selecţia şi încadrarea de TITULARI
(plata cu ora)
personal se mediatizează în timp util, pentru
a fi cunoscute de cei interesaţi. din care: din care:
Total Total
Situaţia încadrării cu personal la nivelul judeţului Urban Rural Urban Rural
Caraş-Severin, în anul şcolar 2014 – 2015, se prezintă 138,40 138,40 0 41,20 41,20 0
astfel:

7
Personal din învăţământul SUPLINITORI necalificaţi/ în
2014-2015 SUPLINITORI CALIFICATI
preuniversitar (nr. posturi) curs de calificare

Personal didactic 3587,84

din care: Total din care:

Școala Caraș-Severineană
Personal didactic auxiliar 268,65 Total
Urban Rural Urban Rural
Personal nedidactic 769,63
39,51 39,51 0 2,63 2,63 0
TOTAL 4622,87

Situaţia încadrării pe norme/posturi didactice pe Inspector școlar pentru managementul resurselor umane
tipuri de posturi şi medii de rezidenţă Prof. SIMONA-LILIANA STAN

la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr.

RAPORT FINAL CU PRIVIRE LA
PROBA PRACTICĂ/ORALĂ ÎN
PROFILUL POSTULUI ŞI
INSPECŢIA SPECIALĂ LA CLASĂ
desfăşurate în perioada 27.05.2015-26.06.2015 în
unităţi de învăţământ din judeţul Caraş-Severin
Concursul naţional de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate
constă în probă practică sau inspecţie specială la clasă
în profilul postului didactic solicitat şi probă scrisă,
potrivit programelor specifice pentru concurs,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale,
conform art. 254 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 1/2011 cu
modificările şi completările ulterioare.
Desfășurarea probelor practice/orale și a
inspecțiilor speciale la clasă a avut loc în perioada: 27
mai -26 iunie 2015, conform Calendarului mobilității
personalului didactic din învățământul preuniversitar
4895/10.11.2014.
Constituirea Comisiei Judeţene pentru desfășurarea
probelor practice/orale și a inspecțiilor speciale la
clasă s-a făcut prin decizii ale Inspectorului Şcolar
General, profesor dr. Nicolae Grindeanu, Decizia nr.
285/26.05.2015, modificată prin Decizia nr.
337/25.06.2015 cu anexele aferente, cu respectarea
Art. 65 (3) din Metodologia - cadru privind
mobilitatea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar în anul şcolar 2015-2016.
La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ s-au
înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 45
candidaţi, dintre care 11 au solicitat recunoaşterea
inspecţiei special din cadrul examenului de Definitivat
2015.
LIMBA ŞI
LITERATURA Tranşe de medii obţinute
ROMÂNĂ
Solicitat
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99

pentru anul școlar 2015 – 2016, ANEXA NR. 19 la

10

re inspecție
METODOLOGIA - CADRU PRIVIND MOBILITATEA Definitivat
2015
PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
45 - 11 - - - - - - 1 4 13 27
PREUNIVERSITAR ÎN ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
La LIMBI MODERNE s-au înscris la Concursul BIOLOGIE Tranşe de medii obţinute
Solicitat
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor

Înscrişi

Absenţi
recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99
declarate vacante/rezervate 30 candidaţi – 4 la LIMBA

10
re inspecție
GERMANĂ MODERNĂ, 5 la LIMBA ŞI LITERATURA Definitivat
2015
FRANCEZĂ şi 21 la LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ, 20 - 4 - - - - - - 1 2 10 7
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei FIZICĂ Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015, 1 Solicitat

Înscrişi

Absenţi
la LIMBA ŞI LITERATURA FRANCEZĂ şi 3 la LIMBA ŞI recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
re inspecție
LITERATURA ENGLEZĂ. Definitivat
2015
LIMBA GERMANĂ 3 (un
Tranşe de medii obţinute
MODERNĂ candidat
Solicitat neprezent
6 at la - - - - - 1 - 2 - -
Înscrişi

Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
-

10
re inspecție validarea
Definitivat fişei)
2015 CHIMIE Tranşe de medii obţinute
1 Fişă
Solicitat
invalidat

Absenţi
recunoaște

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
ă de

10
re inspecție
aplicaţia
Definitivat
Școala Caraș-Severineană

informat
4 - - - - - - - - - - 2015
ică 3
pentru 4 - - - - - - - - - - 2 2
studii
neautori La disciplina INFORMATICĂ ŞI TEHNOLOGIA
zate
INFORMAŢIEI s-a înscris la Concursul naţional de
LIMBA ŞI
LITERATURA Tranşe de medii obţinute ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
ENGLEZĂ vacante/rezervate un candidat.
Solicitat
Înscrişi

INFORMATICĂ ŞI
Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție TEHNOLOGIA Tranşe de medii obţinute

Definitivat INFORMAŢIEI
2015 Solicitat
3 (un
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
candidat

10
re inspecție
8

2 nepreze Definitivat
3 - - - - - 1 - 5 5
1 ntat la 2015
validare
a fişei) 7 1 - - - - - - - - - - - 1
LIMBA ŞI
Seria III Nr. 1(51)

LITERATURA Tranşe de medii obţinute La disciplina RELIGIE ORTODOXĂ s-au înscris la

FRANCEZĂ Concursul naţional de ocupare a posturilor
Solicitat
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 16
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție candidaţi.
Definitivat
2015 RELIGIE
Tranşe de medii obţinute
5 - 1 - - - - - - - - 1 4 ORTODOXĂ
Solicitat
Înscrişi

La disciplina MATEMATICĂ s-au înscris la Concursul

Absenţi

recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor Definitivat
declarate vacante/rezervate 26 candidaţi, dintre care 2015
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din 1 (un
candidat
cadrul examenului de Definitivat 2015. 1 nepreze 1
- - - - - - - - - -
6 ntat la 5
MATEMATICĂ Tranşe de medii obţinute validare
Solicitat a fişei)
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99

9-9,99

La disciplinele ISTORIE, GEOGRAFIE şi CULTURĂ

10

e inspecție
Definitivat CIVICĂ s-au înscris la Concursul naţional de ocupare a
2015
posturilor didactice/catedrelor declarate
26 - 5 - - - - - - - 2 7 17
vacante/rezervate 32 candidaţi, 20 la ISTORIE, 11 la
La disciplinele BIOLOGIE, FIZICĂ şi CHIMIE s-au GEOGRAFIE, 1 la CULTURĂ CIVICĂ, dintre care 3 au
înscris la Concursul naţional de ocupare a posturilor solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 30 examenului de Definitivat 2015, 2 la GEOGRAFIE şi 1 la
candidaţi, 20 la BIOLOGIE, 4 la CHIMIE şi 6 la FIZICĂ, ISTORIE.
dintre care 4 au solicitat recunoaşterea inspecţiei ISTORIE Tranşe de medii obţinute
speciale din cadrul examenului de Definitivat 2015 la Solicitat
Înscrişi

Absenţi

BIOLOGIE. recunoaște
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

re inspecție
Definitivat
2015

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
2 1
3 1 - - - - - - - 1 6
0 0 4 1 - - - - - - - - - 3 -
GEOGRAFIE Tranşe de medii obţinute
EDUCAŢIE
Solicitat
Înscrişi

MUZICALĂ
Absenţi
recunoaște

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
SPECIALIZATĂ: Tranşe de medii obţinute

10
re inspecție
Definitivat MUZICĂ
2015 INSTRUMENTALĂ
Solicitat
1 recunoaște

Absenţi
Înscrişi
- 2 - - - - - - - - 6 5

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
1 re

10
inspecție
Definitivat
CULTURĂ CIVICĂ Tranşe de medii obţinute 2015
Solicitat 2 1 - - - - - - - 1 - - -
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
La disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT s-au înscris

10
re inspecție
Definitivat la Concursul naţional de ocupare a posturilor
2015
1 - - - - - - - - - - 1 -
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 24

Seria III Nr. 1(51)

candidaţi, dintre care 6 au solicitat recunoaşterea
La disciplina ECONOMIE ŞI EDUCAŢIE inspecţiei speciale din cadrul examenului de
ANTREPRENORIALĂ s-au înscris la Concursul naţional Definitivat 2015.
de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI
vacante/rezervate 6 candidaţi, dintre care 2 au Tranşe de medii obţinute
SPORT
solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul Solicitat

Absenţi
recunoașter
Înscrişi
examenului de Definitivat 2015.

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
ECONOMIE ŞI Definitivat
2015

9
EDUCAŢIE Tranşe de medii obţinute
1
ANTREPRENORIALĂ 24 2 6 - - - - - 1 - 2 3
6
Solicitat
Absenţi

recunoaște
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

10

re inspecție

Școala Caraș-Severineană
Definitivat PEDAGOGIA PREŞCOLARĂ ŞI METODICA
2015 DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-
6 - 2 - - - - - - 2 1 1 2 EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII s-au înscris la
Concursul naţional de ocupare a posturilor
Patru candidaţi s-au înscris la Concursul naţional de
didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate 85
ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate
candidaţi, dintre care 12 au solicitat recunoaşterea
vacante/rezervate la disciplina ARTE VIZUALE
inspecţiei speciale din cadrul examenului de
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/
Definitivat 2015.
ARHITECTURĂ), 4 la EDUCAŢIE MUZICALĂ şi 2 la
EDUCAŢIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ: MUZICĂ LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ,
INSTRUMENTALĂ, dintre care unul a solicitat PEDAGOGIA
recunoaşterea inspecţiei speciale din cadrul PREŞCOLARĂ ŞI
METODICA
examenului de Definitivat 2015 la ARTE VIZUALE DESFĂŞURĂRII
Tranşe de medii obţinute
(EDUCAŢIE PLASTICĂ/EDUCAŢIE VIZUALĂ/ ACTIVITĂŢILOR
INSTRUCTIV-
ARHITECTURĂ). EDUCATIVE ÎN
GRĂDINIŢA DE COPII
ARTE VIZUALE
Solicitat
(EDUCAŢIE
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

PLASTICĂ /
10

Tranşe de medii obţinute e inspecție

EDUCAŢIE Definitivat
VIZUALĂ / 2015
ARHITECTURĂ) 1 6
Solicitat
85 5 12 - - - - - - - 2
5 3
recunoaște
Înscrişi

Absenţi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

re La disciplina LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ,

10

inspecție
Definitivat ELEMENTE DE PEDAGOGIE ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE DE
2015 DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN
4 - 1 - - - - - - - - 1 3 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR s-au înscris la Concursul
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
MUZICALĂ
Solicitat declarate vacante/rezervate 50 candidaţi, dintre care
5 au solicitat recunoaşterea inspecţiei speciale din
Înscrişi

recunoaște
Absenţi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

re
cadrul examenului de Definitivat 2015.
10

inspecție
Definitivat
2015

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
LIMBA ŞI LITERATURA ELECTROTEHNICĂ,
ROMÂNĂ, ELEMENTE ELECTROMECANICĂ,
DE PEDAGOGIE Tranşe de medii obţinute
ENERGETICĂ (MAIŞTRI
ŞCOLARĂ ŞI ELEMENTE
DE DIDACTICĂ Tranşe de medii obţinute INSTRUCTORI)
GENERALĂ APLICATE Solicitat

Înscrişi

Absenţi
recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
DISCIPLINELOR DIN

10
ÎNVĂŢĂMÂNTUL e inspecție
PRIMAR Definitivat
2015
Solicitat
Înscrişi

1-1,99
Absenţi

recunoașter
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
2 - - - - - - - - - - 1 1

10
e inspecție
Definitivat
2015 INDUSTRIE
9 (2
Tranşe de medii obţinute
ALIMENTARĂ
candidaţ
Solicitat
i
5 3

Absenţi
recunoașter

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
nepreze 5 - - - - - - - - 6

10
0 5 e inspecție
ntaţi la
Definitivat
validare
2015
a fişei)
1 - - - - - - - - - - - 1
Un număr de 28 de candidaţi s-au înscris la INSTALAŢII PENTRU
Tranşe de medii obţinute
Concursul naţional de ocupare a posturilor CONSTRUCŢII
Școala Caraș-Severineană

didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate la Solicitat

Înscrişi

Absenţi
recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
disciplinele TEHNICE: 1 la COMERŢ, 1 la ECONOMIC,

10
e inspecție
ADMINISTRATIV, POŞTĂ, 4 la EDUCAŢIE Definitivat
2015
TEHNOLOGICĂ, 1 la ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI
1 - - - - - - - - - - 1 -
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 2 la ELECTROTEHNICĂ,
ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIŞTRI MECANICĂ Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI), 1 la INDUSTRIE ALIMENTARĂ, 1 la Solicitat
Înscrişi

INSTALAŢII PENTRU CONSTRUCŢII, 3 la MECANICĂ, 4 la

Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
e inspecție
MECANICĂ (MAIŞTRI INSTRUCTORI), 3 la POŞTĂ Definitivat
(MAIŞTRI INSTRUCTORI), 1 la PROTECŢIA MEDIULUI, 1 2015
la SILVICULTURĂ, 4 la SILVICULTURĂ (MAIŞTRI
10

INSTRUCTORI) şi 1 la TURISM ŞI SERVICII. 3 - - - - - - - - - - - 3

MECANICĂ
COMERŢ Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)
Seria III Nr. 1(51)

Solicitat
Înscrişi

Solicitat
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Absenţi

recunoașter
10

Înscrişi

e inspecție
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
Definitivat e inspecție
2015 Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
ECONOMIC, 4 - - - - - - - - - - - 4
ADMINISTRATIV, Tranşe de medii obţinute POŞTĂ (MAIŞTRI
Tranşe de medii obţinute
POŞTĂ INSTRUCTORI)
Solicitat Solicitat
Înscrişi

Înscrişi
Absenţi

recunoașter
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

10

e inspecție e inspecție
Definitivat Definitivat
2015 2015
3 - - - - - - - - - - - 3
1 - - - - - - - - - - - 1 PROTECŢIA
Tranşe de medii obţinute
MEDIULUI
EDUCAŢIE
Tranşe de medii obţinute Solicitat
Înscrişi

TEHNOLOGICĂ
Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Solicitat
10

e inspecție
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

Definitivat
10

e inspecție 2015
Definitivat
2015
1 - - - - - - - - - - - 1
4 1 - - - - - - - 1 - 2 -
ELECTRONICĂ,
AUTOMATIZĂRI SILVICULTURĂ Tranşe de medii obţinute
Tranşe de medii obţinute
(MAIŞTRI Solicitat
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

INSTRUCTORI)
10

e inspecție
Solicitat
Definitivat
Înscrişi

Absenţi

recunoașter
1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99

2015
10

e inspecție
Definitivat 1 - - - - - - - - - - - 1
2015 SILVICULTURĂ
1 - - - - - - - - - - - 1 (MAIŞTRI Tranşe de medii obţinute
INSTRUCTORI)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
1 2 3 4 5 6 7 8 9 PSIHOPEDAGOGIE
Solicitat Tranşe de medii obţinute
- - - - - - - - - SPECIALĂ
Înscrişi

Absenţi
recunoașter
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 Solicitat

Înscrişi
e inspecție

Absenţi
Definitivat , , , , , , , , , 0 recunoașter

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10
9 9 9 9 9 9 9 9 9 e inspecție
2015
9 9 9 9 9 9 9 9 9 Definitivat
2015
4
4 - - - - - - - - - - - 4 (candida
ţi
4 3
TURISM ŞI SERVICII Tranşe de medii obţinute nepreze - - - - - - - 1 - 5
0 ntaţi la 0
Solicitat validare
Absenţi

recunoașter
Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
a fişei)

10
e inspecție
TERAPIA
Definitivat
2015 EDUCAŢIONALĂ
Tranşe de medii obţinute
COMPLEXĂ ŞI
1 - - - - - - - - - - - 1
INTEGRATĂ
Un număr de 7 candidaţi s-au înscris la Concursul Solicitat

Absenţi
recunoașter

Înscrişi

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor

10
e inspecție

Seria III Nr. 1(51)

declarate vacante/rezervate la disciplina CONSILIERE Definitivat
2015
PSIHOPEDAGOGICĂ, 40 la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ
6 - - - - - - - - 2 - - 4
şi 6 la TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI
INTEGRATĂ, dintre care 4 au solicitat recunoaşterea În judeţul Caraş-Severin desfăşurarea probelor
inspecţiei speciale din cadrul examenului de practice/orale în profilul postului şi a inspecţiilor
Definitivat 2015 la CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ şi 5 speciale la clasă - TITULARIZARE 2015 s-a înscris în
la PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ. starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a
cadrului legal, reprezentat de METODOLOGIA -
CONSILIERE

11
Tranşe de medii obţinute CADRU PRIVIND MOBILITATEA PERSONALULUI
PSIHOPEDAGOGICĂ
Solicitat DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN
Înscrişi

Absenţi

recunoașter ANUL ŞCOLAR 2015-2016, Anexă la ordinul ministrului

1-1,99
2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-9,99
10

e inspecție
Definitivat educaţiei naţionale nr. 4895/10.11.2014 şi a

Școala Caraș-Severineană
2015 Calendarului mobilității personalului didactic din
O fişă învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2015
invalidat
ă de – 2016, ANEXA NR. 19 la Metodologie.
aplicaţia
informat
7 ică
4 - - - - - - - - 1 5
pentru Inspector școlar general adjunct
studii
neautori
Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB
zate

valabilă şi pentru bacalaureatul 2015:

BACALAUREAT 2015  Informarea constantă şi la timp a tuturor
cadrelor didactice asupra noutăţilor
Examenul de bacalaureat 2015 s-a desfăşurat în privitoare la modul de organizare şi
judeţul Caraş-Severin conform prevederilor
desfăşurare a examenului de bacalaureat
Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
2015;
examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin  Diseminarea şi prelucrarea tuturor
Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi materialelor, adreselor şi reglementărilor
pentru bacalaureatul 2015, conform OMEN
MECS;
4430/29.08.2014, a adreselor şi a reglementărilor
 Diseminarea şi prelucrarea programelor de
transmise de MECS şi CNEE în vederea unei bune examen, în cadrul întâlnirilor metodice cu
organizări şi desfăşurări a acestui examen naţional. Nu profesorii la fiecare specialitate şi în cadrul
au fost întâmpinate dificultăţi în organizarea şi
şedinţelor organizate de ISJ CS cu directorii
desfăşurarea examenului de bacalaureat,
unităţilor de învăţământ.
Inspectoratul Şcolar Județean Caraş-Severin asigurând Au fost constituite, conform prevederilor
toate condiţiile pentru desfăşurarea optimă a acestui
Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea
examen.
examenului de bacalaureat 2011, aprobată prin
Măsurile întreprinse de Inspectoratul Şcolar Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi
Județean Caraş-Severin pe parcursul anului şcolar pentru bacalaureatul 2015, comisiile de evaluare a
2014-2015 pentru pregătirea examenului de
competenţelor lingvistice şi digitale în 27 de licee şi
bacalaureat au fost complexe şi s-au derulat ţinând
grupuri şcolare, din totalul celor 29 care funcţionează
cont de prevederile Metodologiei privind organizarea pe raza judeţului Caraş-Severin. Menţionăm că o
şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, unitate de învăţământ liceal (Liceul Tehnologic Iosif
aprobată prin Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010,
Coriolan Buracu Prigor) a fost arondată Liceului
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, întrucât au existat
doar șase candidați care s-au înscris la bacalaureat,
sesiunea iunie-iulie 2015 și o unitate de învățământ
liceal nu a avut absolvenți de clasa a XII-a în anul
școlar 2014-2015.
Fiecare probă s-a desfăşurat cu respectarea
prevederilor metodologiei şi a procedurilor transmise
de MECS şi CNEE.
În ceea ce priveşte probele scrise ale examenului de
bacalaureat 2015, ISJ CS a întreprins măsuri necesare
pentru asigurarea dotării celor 8 centre de examen
(+ 4 subcomisii) şi a celor 2 centre zonale de evaluare
cu un număr suficient de copiatoare în stare de
funcţionare, calculatoare, fax, conexiune la internet,
consumabile. Comisia judeţeană a monitorizat
constant modul de pregătire al şcolilor cu statut de
centre de examen/centre zonale de evaluare pentru
dotarea corespunzătoare şi pregătirea adecvată a
Școala Caraș-Severineană
sălilor de examen şi a făcut demersurile necesare
asigurării consumabilelor necesare. Au fost testate
echipamentele înaintea începerii probelor de
examen, membrii comisiilor au fost instruiţi pentru
utilizarea eficientă a acestora.
Comisia Judeţeană de Bacalaureat a nominalizat şi a
transmis Ministerului Educaţiei și Cercetării Științifice,
prin adresa nr. 6899/03.06.2015, unităţile de
învăţământ desemnate centre de examen, unităţile
şcolare arondate acestora şi centre zonale de
evaluare, pentru sesiunea iunie – iulie 2015.
12
În patru unităţi de învăţământ s-au constituit
subcomisii (Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, Liceul
Teoretic Eftimie Murgu Bozovici, Liceul Bănățean
Oțelu Roșu, Liceul Mathias Hammer Anina). Pentru
Seria III Nr. 1(51)
patru centre de examen și o subcomisie s-a solicitat
Comisiei Naţionale de Bacalaureat aprobare pentru
funcţionarea sub efectivul prevăzut de metodologie:
CE Liceul Hercules Băile Herculane (249 candidați), CE
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă (192
candidați), CE Liceul Tehnologic Dacia Caransebeș
(192 candidați), Liceul Teoretic General Dragalina
Oravița (231 candidați) și subcomisia de la Liceul
Mathias Hammer (59 candidați).
Au fost constituite 2 centre zonale de evaluare: CZE
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița și CZE Liceul de
Arte Sabin Păuța Reșița.
S-a realizat informarea candidaţilor, a părinţilor şi a
opiniei publice cu privire la organizarea şi
desfăşurarea examenului, cu respectarea
metodologiei;
- informarea elevilor, prin afişarea la loc vizibil, a
informaţiilor cu privire la calendarul şi
metodologia examenului naţional de
bacalaureat, precum şi cu privire la disciplinele
la care se susţin probele, ora de începere a
examenului la fiecare probă etc.;
- anunţarea, prin afişarea la loc vizibil şi prin
intermediul presei, a datei, locului şi orei la
care are loc şedinţa publică de tragere la sorţi a
membrilor comisiilor de bacalaureat;
- informarea, de către conducerile unităţilor de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
învăţământ, a cadrelor didactice, a elevilor şi a
părinţilor, referitoare la prevederile conform
cărora se interzice cu desăvârşire colectarea
sau favorizarea acţiunii de colectare a unor
fonduri materiale sau băneşti de la candidaţi,
părinţii acestora sau de la orice persoană care
are rude în rândul candidaţilor, fonduri care au
ca destinaţie asigurarea cazării, a meselor sau a
altor beneficii pentru membrii comisiilor de
bacalaureat.
Au fost elaborate şi transmise solicitările către
consiliile locale și autorităţile judeţene de sănătate
(pentru asigurarea cu personal medical), către
organele Ministerului Administraţiei şi Internelor, de
poliţie şi de jandarmerie de la nivel judeţean (pentru
asigurarea securităţii documentelor de examen, a
lucrărilor scrise şi a candidaţilor, pe perioada derulării
examenelor), către operatorii de energie electrică,
operatorii de telefonie (RENEL, ROMTELECOM etc.) în
vederea asigurării condiţiilor optime pe durata
desfăşurării probelor de examen.
Comisia Judeţeană de Bacalaureat a transmis în
toate unitățile de învățământ liceal din județ, prin
adresa ISJ CS nr. 7000/08.06.2015, LISTA CENTRELOR
DE EXAMEN, CENTRELOR ZONALE DE EVALUARE ȘI A
UNITĂȚILOR ARONDATE ACESTORA.
În județul nostru am solicitat și obținut aprobarea
Comisiei Naționale pentru 3 cazuri speciale (pentru
candidata Micu Patricia, pentru candidata Rusu P.
Patricia și pentru candidatul Toader Liviu-Nicușor).
Au fost constituite, cu respectarea
prevederilor metodologiei, comisiile de
bacalaureat.
Monitorizarea organizării şi desfăşurării examenului
de bacalaureat s-a realizat atât de către delegatul
Ministerului, Educației și Cercetării Științifice, domnul
inspector general Șăitan Traian, cât şi de către
comisia judeţeană de bacalaureat. În fiecare unitate
de învăţământ în care a funcţionat o subcomisie de
examen a fost delegat un inspector școlar membru al
comisiei judeţene, având calitatea de observator al
modului de desfăşurare a examenului de bacalaureat.
Preşedintele comisiei judeţene a efectuat vizite de
monitorizare a modului de desfăşurare a examenului
de bacalaureat, atât în centrele de examen, cât şi în
centrele zonale de evaluare.
La sfârşitul fiecărei probe scrise s-au transmis date
legate de numărul de candidaţi înscrişi la probă,
numărul de candidaţi prezenţi, absenţi, numărul de
candidaţi eliminaţi.
Astfel, pe parcursul probelor scrise s-au înregistrat 6
tentative de fraudă din partea candidaţilor care au
fost eliminaţi din examen, cu posibilitatea de a
participa la examen abia după două sesiuni. Aceştia
au fost depistaţi cu mijloace de comunicare (telefoane
mobile şi fiţuici) asupra lor.
A fost afişat în toate centrele de examen şi centrele
zonale de evaluare număr de telefon gratuit
(TELVERDE) la care cetățenii pot semnala toate
neregulile apărute în organizarea și derularea

examenului de bacalaureat, dar la acest număr nu s-a
înregistrat nicio sesizare.
Analiza rezultatelor obţinute de absolvenţii din
seria curentă, din serii anterioare ai fiecarei unităţi
şcolare din judeţ
La examenul de bacalaureat – sesiunea iunie-iulie
2015, în judeţul CS s-au înscris 2183 de candidaţi
dintre care s-au prezentat 1994, iar procentul de
promovabilitate înainte de contestaţii a fost de 60,
93%. Lucrările au fost evaluate în județul Mehedinți.
Au fost înregistrate 485 de contestaţii: (E)a) – total
166; E)c) – total 160; E)d) – total 159).
La Centrul Zonal de Evaluare de la Colegiul Național
”Mircea Eliade” Reșița a existat inițial o eroare
materială la 2 lucrări, s-a constatat că județul
evaluator, județul Mehedinți, a trecut greșit în
aplicație notele a doi elevi la disciplina Limba și
literatura română, elevi din județul de origine Caraș-
Severin.
Cei doi elevi au numele și prenumele identice, fiind
diferită doar inițiala tatălui:
1. ILIESCU M. ZAHARIA, specializarea științe
ale naturii - nota pe lucrare: 7,60; în
aplicație este trecută nota 4,15;
2. ILIESCU I. ZAHARIA, specializarea filologie
– nota pe lucrare: 4,15; în aplicație este
trecută nota 7,60;
Situația a fost remediată, modificarea în aplicație a
fost făcută, ca urmare a deblocării aplicației de către
MECS.
Lucrările au fost reevaluate de Centrul Regional de
EVALUARE NAŢIONALĂ 2015
În judeţul Caraş-Severin, Evaluarea Naţională 2015 a
fost organizată şi s-a desfăşurat în conformitate cu
prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare
a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în
anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS
nr. 4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi
desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a
VIII-a, în anul şcolar 2014-2015.
Înscrierea candidaţilor la Evaluarea Naţională 2015
s-a realizat în conformitate cu prevederile Art. 16 din
Metodologia de organizare şi desfăşurare a Evaluării
Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar
2014-2015 - Anexa nr. 2 la ordinul MECTS nr.
4431/29.08.2014, cu privire la organizarea şi
desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a
VIII-a, în anul şcolar 2014-2015.
Cei 2282 candidaţi înscrişi au susţinut Evaluarea
Naţională în 75 unităţi de învăţământ/Centre de
Examen, constituie în conformitate cu Art. 4 din
Metodologie.
Pentru evaluarea lucrărilor scrise, conform Art.4,
Alin. (5) din Metodologie, s-au constituit 3 Centre
Zonale de Evaluare, după cum urmează:
- Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa;
- Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş;
- Şcoala Gimnazială Romul Ladea Oraviţa.
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Contestaţii din județul Hunedoara. În urma
contestaţiilor, procentul de promovabilitate la nivelul
judeţului Caraş-Severin a crescut la 62,19%.
Nu s-au înregistrat disfuncționalități în organizarea
şi desfăşurarea examenului de bacalaureat în județul
Caraș-Severin.
La examenul de bacalaureat, sesiunea august -
septembrie 2015, în judeţul Caraş-Severin s-au înscris
716 candidaţi, care au susţinut probele scrise în 3
centre de examen: Colegiul Tehnic Reşiţa, Colegiul
Naţional Traian Doda Caransebeş, Şcoala Gimnazială
Romul Ladea Oraviţa.
Pentru proba E)a) Limba și literatura română au
fost înscriși 300 de candidați, pentru proba E)b)
Limba și literatura maternă sunt înscriși 5 candidați,
pentru proba E)c), proba obligatorie a profilului, sunt
Seria III Nr. 1(51)
înscriși 450 de candidați, iar pentru proba E)d), proba
la alegere a profilului sunt înscriși 447 candidați.
La nivelul judeţului a fost propus un centru zonal de
evaluare, la Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa.
S-au întreprins toate demersurile ca şi această
sesiune de bacalaureat să se desfăşoare în condiţii
optime, cu respectarea prevederilor Calendarului şi
Metodologiei de organizare şi desfăşurare a
13
examenului de bacalaureat – 2011, aprobată prin
Ordinul M.E.C.T.S. nr. 4799/31.08.2010, valabilă şi
pentru bacalaureatul 2015, a adreselor şi
reglementărilor transmise de MEN şi CNEE.
Școala Caraș-Severineană
Inspector școlar general adjunct
Prof. RODICA VESA
Unităţile de învăţământ / Centre de Examen şi
Centrele Zonale de Evaluare au dispus de un număr
suficient de copiatoare în stare de funcţionare (minim
2) care au permis multiplicarea subiectelor pentru
fiecare elev, imprimante (minim 2), calculatoare
(minim 2), telefon, fax, aparat radio, conexiune la
Internet, sursă neîntreruptibilă/al doilea furnizor de
Internet, materiale consumabile, ştampile, dulap
metalic/fişet pentru păstrarea documentelor în
deplină siguranţă etc.
Constituirea Comisiei Judeţene pentru organizarea
şi desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, a comisiilor
din unităţile de învăţământ/Centrele de Examen şi a
comisiilor din Centrele Zonale de Evaluare s-a făcut
prin decizii ale Inspectorului Şcolar General, profesor
dr. Nicolae Grindeanu (Comisia judeţeană – Decizia
nr. 325/18.06.2015, Comisiile din Centrele de
Examen - Decizia nr. 329/20.06.2015, cu anexele
aferente, Comisiile din Centrele Zonale de Evaluare -
Decizia nr. 330/20.06.2015, cu anexele aferente), cu
respectarea prevederilor Metodologiei de organizare
şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru elevii clasei
a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa nr. 2 la
ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire la
organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru
elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011, cu
completările ulterioare.
Situaţia statistică înainte de contestaţii se prezintă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
astfel: Procentul de promovare a crescut la 73,53%.
Comparativ cu anul şcolar 2013-2014, procentul de
Tranşe de medii obţinute

Prezenţi
Înscrişi
promovare la Evaluare Naţională a crescut cu 12,71%.

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99

10
Membrii Comisiei Judeţene pentru organizarea şi
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015, împreună cu
reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
2282

2214

108

164

266

383

337

341

326

236
49

4
Ştiinţifice, inspector general Traian Şăitan, au
monitorizat cele trei centre zonale de evaluare,
precum şi centrele de examen din teritoriu.
Procentul de promovare a fost de 73,49%. De asemenea, la nivelul judeţului s-a constituit
S-au depus un număr de 102 contestaţii, dintre care Echipa de monitorizare a unităţilor de
48 contestaţii au fost admise, iar 54 au fost respinse. învăţământ/Centre de Examen/Centre de comunicare
Admise – Evaluare Naţională 2015, alcătuită din inspectori
Nr. lucrări
Disciplina Respinse şcolari delegaţi de către Comisia Judeţeană pentru
contestate mărire micşorare
Total monitorizarea tuturor activităţilor din cadrul Evaluării
notă notă
Limba şi Naţionale, conform Art. 9, alin.(11) din Metodologie,
literatura 65 36 25 11 29 numită prin Decizia Nr. 331/20.06.2015.
română Concluzionăm faptul că, în judeţul Caraş-Severin,
Școala Caraș-Severineană

Limba
maternă 3 2 2 0 1
desfăşurarea Evaluării Naţionale 2015 s-a înscris în
germană starea de normalitate, cu respectarea riguroasă a
Matematică 34 10 9 1 24 cadrului legal, reprezentat de Metodologia de
organizare şi desfăşurare a Evaluării Naţionale pentru
Total 102 48 36 12 54
elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2014-2015 - Anexa
nr. 2 la ordinul MECTS nr. 4801/31.08.2010, cu privire
Statistica finală / după contestaţii: la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale
pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2010-2011.
Tranşe de medii obţinute
Prezenţi
Înscrişi

1-1,99

2-2,99

3-3,99

4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-9,99
14

10

Referitor la rezultatele obținute la Evaluarea

Națională 2015, comparativ cu media claselor V-VIII,
2282

2214

108

164

265

384

336

342

322

239
49

situația pe școli se prezintă astfel:

Seria III Nr. 1(51)

Media la
Nr.
Unitatea de învăţământ Evaluare Media claselor
crt.
naţională V-VIII Diferență
COLEGIUL NAŢIONAL "CONSTANTIN DIACONOVICI
1 LOGA" CARANSEBEŞ 6.68 8.58 1.91
COLEGIUL NAŢIONAL "TRAIAN DODA"
2 CARANSEBEŞ 6.90 8.73 1.83
3 COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE“ REŞIŢA 7.51 8.90 1.39
4 COLEGIUL NAŢIONAL „TRAIAN LALESCU“ REŞIŢA 8.12 9.02 0.90
5 LICEUL "HERCULES" BAILE HERCULANE 6.59 8.80 2.21
6 LICEUL „MATHIAS HAMMER“ ANINA 5.58 8.21 2.63
7 LICEUL DE ARTE „SABIN PĂUŢA“ REŞIŢA 6.97 8.52 1.55
LICEUL TEHNOLOGIC "CLISURA DUNARII"
8 MOLDOVA NOUĂ 7.24 8.54 1.30
9 LICEUL TEHNOLOGIC "DACIA" CARANSEBEŞ 6.66 8.53 1.87
10 LICEUL TEHNOLOGIC "DECEBAL" CARANSEBEŞ 6.65 8.49 1.84
LICEUL TEHNOLOGIC „IOSIF CORIOLAN BURACU“
11 PRIGOR 4.35 7.77 3.41
LICEUL TEHNOLOGIC „NICOLAE STOICA DE
12 HAŢEG“ MEHADIA 5.24 8.44 3.19
13 LICEUL TEHNOLOGIC „SF. DIMITRIE“ TEREGOVA 5.42 8.52 3.11
14 LICEUL TEHNOLOGIC BERZOVIA 6.62 8.84 2.21
15 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST REŞIŢA 7.41 8.72 1.31

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
LICEUL TEORETIC "GENERAL DRAGALINA"
16 ORAVIŢA 7.65 9.10 1.45
17 LICEUL TEORETIC "TATA OANCEA" BOCŞA 6.92 8.74 1.82
18 LICEUL TEORETIC „DIACONOVICI TIETZ“ REŞIŢA 7.72 9.11 1.39
19 LICEUL TEORETIC „EFTIMIE MURGU“ BOZOVICI 5.75 7.89 2.14
20 LICEUL TEORETIC „TRAIAN VUIA“ REŞIŢA 5.40 8.87 3.48
LICEUL TEORETIC BILINGV ROMÂNO-CROAT
21 CARAŞOVA 6.48 8.57 2.09
22 SCOALA GIMNAZIALA "ROMUL LADEA" ORAVIŢA 6.66 8.51 1.85
23 SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 RESITA 5.92 8.32 2.39
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ALEXANDRU MOISI“
24 MOLDOVA NOUĂ 4.99 8.38 3.39

Seria III Nr. 1(51)

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ATANASIE COJOCARU“
25 POJEJENA 5.69 8.19 2.50
26 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AUREL PEIA“ EZERIŞ 4.78 7.89 3.11
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „BORISLAV CRÎSTICI“
27 BELOBREŞCA 5.55 9.70 4.15
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „DR. ION SÎRBU“ EFTIMIE
28 MURGU 6.69 8.72 2.04
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE FRĂŢILĂ“

15
29 GLIMBOCA 6.42 8.08 1.66
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „GHEORGHE GUGA“
30 RĂCĂŞDIA 6.34 8.52 2.18

Școala Caraș-Severineană
31 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IOAN CIUCUREL“ ŞOŞDEA 5.46 8.55 3.09
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „IULIU BIROU“ TICVANIU
32 MARE 4.88 8.00 3.11
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „J.A. KOMENSKY“ SFÂNTA
33 ELENA 4.32 8.33 4.01
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI NOVAC“ SASCA
34 MONTANĂ 5.06 8.19 3.13
35 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI PEIA“ REŞIŢA 7.52 8.79 1.27
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PAVEL BORDAN“
36 GRĂDINARI 6.84 8.42 1.58
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRE SAVA BĂLEANU“
37 VĂLIUG 4.53 7.71 3.19
38 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PETRU OALLDE“ FOROTIC 6.07 8.12 2.05
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ROMULUS FABIAN“
39 VĂRĂDIA 4.09 8.33 4.24
40 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF. IACOB“ BREBU 6.06 8.51 2.45
41 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SF.SAVA“ SOCOL 5.50 8.22 2.72
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „SOFIA ARCAN“ MOLDOVA
42 NOUĂ 6.26 8.24 1.97
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ŞTEFAN VELOVAN“ RUSCA
43 MONTANĂ 6.06 8.71 2.65
44 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRAIAN LALESCU“ CORNEA 6.05 8.89 2.83
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR COCÎRLĂ“
45 TURNU RUIENI 6.93 9.13 2.20
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TRANDAFIR TĂMAŞ“
46 MARGA 5.47 8.23 2.76
47 ŞCOALA GIMNAZIALĂ „VASILE VERSAVIA“ NAIDĂŞ 3.99 8.20 4.22
48 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ARMENIŞ 6.11 8.89 2.78
49 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂNIA 6.77 8.70 1.93
50 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂUŢAR 6.79 8.71 1.92
51 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERLIŞTE 4.34 7.65 3.32

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
52 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BERZASCA 6.32 8.61 2.29
53 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BIGĂR 6.60 9.21 2.61
54 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BORLOVA 5.58 8.45 2.87
55 ŞCOALA GIMNAZIALĂ BUCOVA 4.03 7.77 3.74
56 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CICLOVA ROMÂNĂ 6.01 8.15 2.14
57 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CIUDANOVIŢA 3.23 7.69 4.46
58 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CLOCOTICI 6.33 8.31 1.97
59 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CONSTANTIN DAICOVICIU 6.97 8.73 1.76
60 ŞCOALA GIMNAZIALĂ COPĂCELE 6.80 9.11 2.30
61 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORNUŢEL 6.39 8.65 2.27
62 ŞCOALA GIMNAZIALĂ CORONINI 5.21 8.35 3.14
63 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DALBOŞEŢ 5.46 8.24 2.78
64 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOGNECEA 4.94 8.08 3.13
Școala Caraș-Severineană

65 ŞCOALA GIMNAZIALĂ DOMAŞNEA 5.85 8.82 2.97

66 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FIZEŞ 5.51 8.41 2.90
67 ŞCOALA GIMNAZIALĂ FÎRLIUG 6.06 8.15 2.09
68 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GÎRNIC 3.89 8.40 4.51
69 ŞCOALA GIMNAZIALĂ GORUIA 5.10 7.97 2.88
70 ŞCOALA GIMNAZIALĂ IABLANIŢA 6.17 8.54 2.37
71 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICEL 4.25 7.91 3.66
72 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LĂPUŞNICU MARE 1.92 6.93 5.01
73 ŞCOALA GIMNAZIALĂ LUPAC 5.37 8.24 2.87
74 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MACIOVA 2.97 7.48 4.51
16

75 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂRU 5.88 8.39 2.50

76 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MĂURENI 4.46 7.56 3.10
77 ŞCOALA GIMNAZIALĂ MEHADICA 5.30 8.98 3.69
78 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 BOCŞA 5.52 8.68 3.17
Seria III Nr. 1(51)

79 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CELNIC ANINA 5.70 8.72 3.01

80 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 CORNEREVA 5.47 8.19 2.72
81 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 OŢELU ROŞU 6.51 8.52 2.01
82 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 BOCŞA 5.50 8.73 3.24
83 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 GRUNI 4.34 7.71 3.37
84 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 REŞIŢA 8.38 9.14 0.75
85 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2 STEIERDORF ANINA 4.83 7.92 3.09
86 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 BRĂDET ANINA 3.45 8.24 4.79
87 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 ORAVIŢA 5.01 8.37 3.36
88 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 OŢELU ROŞU 6.87 8.66 1.79
89 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5 REŞIŢA 6.53 9.18 2.65
90 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7 REŞIŢA 8.08 8.98 0.90
91 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.8 REŞIŢA 7.14 8.61 1.47
92 ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.9 REŞIŢA 7.97 8.96 0.98
93 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OBREJA 6.12 8.55 2.43
94 ŞCOALA GIMNAZIALĂ OCNA DE FIER 6.59 8.57 1.98
95 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PADINA MATEI 5.58 8.94 3.36
96 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETROŞNIŢA 5.09 8.22 3.13
97 ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLUGOVA 4.76 8.61 3.84
98 ŞCOALA GIMNAZIALĂ POIANA 5.03 8.30 3.27
99 ŞCOALA GIMNAZIALĂ RAMNA 6.97 8.51 1.54
100 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SACU 5.23 8.49 3.26
101 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SICHEVIŢA 5.55 8.54 2.99
102 ŞCOALA GIMNAZIALĂ SLATINA-TIMIŞ 6.46 8.61 2.15

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Media la
Nr. Media claselor
Unitatea de învăţământ Evaluare Diferență
crt. V-VIII
naţională
103 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ŞOPOTU NOU 4.03 7.18 3.14
104 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TIROL 6.29 8.57 2.28
105 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TÎRNOVA 6.25 8.13 1.88
106 ŞCOALA GIMNAZIALĂ TOPLEŢ 5.49 8.08 2.59
107 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VÂRCIOROVA 5.12 8.03 2.91
108 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERENDIN 5.75 8.15 2.40
109 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VERMEŞ 7.49 9.05 1.56
110 ŞCOALA GIMNAZIALĂ VRANI 4.98 8.81 3.84
111 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂGUJENI 4.37 8.17 3.79
112 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZĂVOI 4.54 7.75 3.21
113 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZLATIŢA 4.34 8.15 3.82

Seria III Nr. 1(51)

114 ŞCOALA GIMNAZIALĂ ZORLENŢU MARE 3.78 7.81 4.03

Inspector școlar general adjunct

Prof. MIHAELA-AUGUSTINA BASARAB

17
implicarea în elaborarea de CDL, în CA ale
ANALIZA S.W.O.T PENTRU unităţilor şcolare, etc.);
REŢEAUA ŞCOLARĂ CU i. Parteneriatele şi proiecte locale, judeţene,

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI
TEHNIC
PUNCTE TARI:
a. Implementarea PRAI (Planul Regional de
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi
Tehnic – document de planificare strategică la
nivelul regiunii VEST) şi PLAI (Planul Local de
Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi
Tehnic – document de planificare strategică la
nivelul judeţului CS);
b. Elaborarea PAS (Planul de Acţiune pentru
Învăţământul Profesional şi Tehnic – document
de planificare strategică la nivelul unităţilor
şcolare)
c. O mai bună promovarea a ofertei școlare și a
oportunităților IPT în comunitate și mediul de
afaceri;
d. O mai bună consiliere a părinţilor privind
învăţământul profesional, cu accent pe
avantajele și perspectivele oferite de acesta;
e. Implicarea activă a partenerilor sociali în
formarea profesională a elevilor (deschidere
reală spre școli);
f. Acreditarea unităţilor de învăţământ ca
furnizori de formare continuă a adulţilor pentru
calificări noi cerute pe piaţa muncii;
g. Diseminarea eficientă a informaţiilor prin
intermediul reţelei electronice;
h. Ameliorarea parteneriatelor cu agenţii
economici (convenţii de instruire practică,
Școala Caraș-Severineană
naţionale, internaţionale;
j. Elaborarea de CDL-uri la solicitarea agenţilor
economici;
k. Implicarea elevilor şi a cadrelor didactice de
specialitate în participarea la fazele naţionale
ale olimpiadelor tehnice interdisciplinare şi
concursurilor profesionale;
l. Calificările solicitate pe piaţa muncii (conform
analizelor din cadrul documentelor de
planificare strategică PRAI şi PLAI) ;
m. Accesul la Internet în scopul cunoaşterii
ultimelor noutăţi din domeniul tehnic;
n. Structura arborescentă şi modulară a
învăţământului profesional şi tehnic.
PUNCTE SLABE:
 Dezvoltarea socio-economică a judeţului este
lentă;
 Posibilităţi limitate de efectuare a instruirii
practice la unii agenţi economici;
 Resurse financiare limitate pentru unele măsuri
din PLAI;
 Facilităţile fiscale pentru agenţii economici
implicaţi în susţinerea şcolilor sunt limitate
(dotări, stagii de instruire practică, burse);
 Factorii subiectivi care influenţează opţiunile
absolvenţilor pentru învăţământul liceal sau
profesional.
AMENINŢĂRI:
 Scăderea continuă a populaţiei şcolare;
 Reducerea numărului de clase datorită scăderii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
populaţie şcolare;
 Posibilităţile financiare limitate ale familiei (în
special din mediul rural);
 Creşterea ratei de abandon din motive socio-
economice;
 Migraţia forţei de muncă către alte ţări din UE.
 Impasibilitatea conducerii unor unităţi şcolare de
a obţine sprijin din partea comunităţii locale;
 Dezinteres la nivelul unor agenţi economici care
ar putea încheia parteneriate cu şcolile (fiind
motivaţi doar de anumite facilităţi fiscale
acordate);
 Existenţa unei legislaţii care nu încurajează
colaborarea agenţiilor economici cu unităţile
şcolare;
 Nivelul scăzut al resurselor bugetare, mai ales în
mediul rural, combinat cu lipsa de experienţă la
nivelul consiliilor locale privind specificul
Școala Caraș-Severineană
finanţării unităţilor de învăţământ.
OPORTUNITĂŢI
 Documentele strategice de planificare strategică
a învăţământului profesional şi tehnic la nivel de
regiune şi local: PRAI, PLAI şi PAS;
 Structurile de implementare a PLAI;
 Apariţia Ordinului M.E.C.S nr. 4456 /08.07.2015
privind aprobarea Cadrului general de organizare
şi funcţionare a structurilor parteneriale
consultative privind învăţământul profesional şi
18
RAPORT PRIVIND STAREA
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Seria III Nr. 1(51)
PROFESIONAL ȘI TEHNIC LA
NIVELUL JUDEȚULUI CARAȘ-
SEVERIN ÎN CONTEXTUL
LEGISLAȚIEI ACTUALE.
Evaluare asupra progresului
înregistrat în implementarea
planului local de acțiune pentru
învățământ (PLAI) și planului
regional de acțiune pentru
învățământ (PRAI)
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-
Severin are la bază strategia naţională şi a fost
structurată pe programe şi proiecte, adaptate la
specificul judeţului nostru, ţinând cont de perspectivele
dezvoltării locale şi regionale:
 Creşterea calităţii în educaţie;
 Dezvoltarea personală a elevilor din
perspectiva învăţării permanente;
 Realizarea echităţii în educaţie;
 Asigurarea educaţiei de bază pentru
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
tehnic CLDPS-CS;
 Programele Guvernului: Euro 200, Bani pentru
liceu, Bursa profesională (pentru elevii care
urmează învăţământul profesional cu durata de 3
ani şi cu durata de 2 ani);
 Includerea elevilor de la învăţământul
profesional ca şi grup ţintă în proiecte POSDRU;
 Proiectele ERASMUS+ pentru dezvoltarea
învăţământului profesional şi tehnic;
 Deschiderea şi flexibilitatea unor agenţi
economici pentru implicarea în parteneriatele
pentru desfăşurarea instruirii practice;
 Fondurile structurale pentru dezvoltarea
resurselor umane, parteneriate interenaţionale,
stagii de intruire practică în unităţi similare din
ţările U.E. şi investiţii în ameliorarea condiţiilor
de instruire practică din şcoli;
 Revigorarea economiei judeţului prin dezvoltarea
sectorului privat.
Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de
dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea
şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului
profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la
creşterea productivităţii, a creşterii economice şi
sociale în general.
Inspector școlar general adjunct
Prof. RODICA VESA
toţi elevii, formarea competenţelor
cheie;

Creşterea calităţii proceselor de
predare-învăţare, precum şi a
serviciilor educaţionale; obţinerea de
performanţe în învăţare;
 Asigurarea complementarităţii
educaţiei formale, nonformale şi
informale; educaţia permanentă, ca
dimensiune majoră a politicii
educaţionale;
 Fundamentarea actului educaţional pe
baza nevoilor de dezvoltare personală,
profesională a elevilor;
 Deschiderea sistemului educaţional şi
de formare profesională către
societate, către mediul social,
economic şi cultural.
ARGUMENT
Corelarea ofertei educaţionale cu nevoile de
dezvoltare economică şi socială favorizează creşterea
şanselor de ocupare a absolvenţilor învăţământului
profesional şi tehnic şi a contribuţiei acestora la
creşterea productivităţii, a creşterii economice şi
sociale în general şi întărirea rolului parteneriatului
pentru formarea profesională, (partenerii sociali nu
trebuie sa aibă doar rolul de observatori în activitatea
de formare profesională ci trebuie să participe efectiv
la procesul de pregătire a deciziilor, la coordonarea şi

planificarea învăţământului profesional şi tehnic în
context european).
Formarea profesională este un instrument
important pentru elaborarea politicilor sociale şi
economice care contribuie atât la creşterea ocupării, a
coeziunii sociale cat si la menţinerea competitivităţii
crescute a forţei de muncă. Totodată, având în vedere
experienţa elaborării în parteneriat la nivelul Regiunii
Vest a Planului de Dezvoltare Regională, s-a conturat
ideea extinderii parteneriatului atât în procesul de
elaborare precum şi în cel de implementare a
acţiunilor prevăzute în Planul Regional de Acţiune
pentru Învăţământul profesional şi tehnic (PRAI).
MĂSURI luate nivelul judeţului pentru adaptarea
învăţământului profesional şi tehnic la dinamica
social-economică actuală:
 întâlniri periodice de conştientizare a
partenerilor sociali în ceea ce priveşte rolul lor,
beneficiile şi posibilităţile de a stabili parteneriate în
planificarea şi elaborarea strategiilor legate de
învăţământul tehnic şi profesional în context local şi
regional (au fost dezbătute aspecte legate de
elaborarea de curriculum, planificarea în educaţie,
identificarea calificărilor viabile pe piaţa muncii,
orientarea în carieră, standarde de formare
profesională, competenţe şi evaluare, nevoile pieţei
muncii, implementarea curriculumului - - regândirea reţelei şcolare şi a domeniilor de
practică/experienţă la locul de muncă, lecţii susţinute
de experţi din mediul economic, etc. şi acordarea de
sprijin factorilor de decizie din şcoli - participare în
Consiliul de Administraţie, elaborarea de CDL, CDS,
etc.).
 realizarea unui studiu de specialitate,
conform Ordinului privind aprobarea Metodologiei
pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi stabilirea
reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
pentru anul şcolar 2014-2015, cu următoarele acţiuni:
 Analiza cuprinderii absolvenţilor-clasa a
VIII-a (situaţii statistice);
 Analiza opţiunilor elevilor de clasa a VIII-a
(sondaje centralizate de CJRAE-CS)
 Identificarea calificărilor profesionale pe
baza tendinţelor economico-sociale (cu
date statistice actualizate permanent,
provenite de la partenerii sociali - AJOFM,
ADR VEST, CR VEST şi INS) în cele 17
unităţi şcolare cu învățământ profesional
și tehnic
 Expertiza nevoilor de formare
profesională conf. recomandărilor PRAI,
PLAI şi CLDPS (întâlniri la nivel regional/în
cadrul Consorţiului Regional Vest (actual
CRIO VEST) si local/în cadrul CLDPS);
 Aplicarea criteriilor de fundamentare a
planului de şcolarizare: legislative,
economice, demografice, geografice,
socio-economice şi oferta educaţională a
şcolilor (finalitate în elaborarea planului
de şcolarizare la nivel judeţean):
 Aplicarea Nomenclatoarele de calificări
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
profesionale in vigoare
 Asigurarea bazei materiale pentru
formarea competenţelor profesionale
pentru calificările propuse în oferta de
şcolarizare;
 Asigurarea resurselor umane calificate
prin compartimentul de resurse umane şi
mobilitatea personalului didactic.
 Stabilirea parteneriatelor cu agenţii
economici pentru stagiile de instruire
practică (încheierea de convenţii de
practică cu exemple de bună practică)
 Autorizarea/acreditarea ARACIP pentru
noile domenii şi calificări profesionale din
unităţile şcolare cu IPT (sprijin pentru
întocmirea documentaţiei de autorizare);
Seria III Nr. 1(51)
 Monitorizarea ratei de tranziţie de la
învăţământul gimnazial la cel liceal şi
profesional:
 Monitorizarea ratei de absolvire (la
examenele de certificare a competenţelor
profesionale);
 Monitorizarea ratei de succes (la
examenele naţionale);
19
REZULTATE:
pregătire la nivel judeţean în cele 17 unităţi
Școala Caraș-Severineană
şcolare cu învăţământ profesional şi tehnic
(4 în mediul rural şi 13 în mediul urban), cu
accent pe diminuarea ponderii calificărilor
profesionale excedentare în favoarea celor cu
reale perspective de ameliorare a cererii pe
piaţa locală şi regională a forţei de muncă.
- instituţionalizarea dialogului social si
participarea partenerilor sociali in procesul
decizional au fost susţinute permanent de
structurile sociale organizate:
 la nivel regional: Consorţiul Regional
înfiinţat în cadrul programului de
modernizare a învăţământului
profesional şi tehnic, Phare TVET
 la nivel judeţean: Comitetul Local de
Dezvoltare a Parteneriatului Social
(CLDPS), cu rol decisiv în elaborarea şi
implementarea Planului Local de
Acţiune privind dezvoltarea
învăţământului profesional şi tehnic
(fundamentarea planului de şcolarizare
şi restructurarea reţelei unităţilor de
învăţământ).
PROPUNERI PENTRU FUNDAMENTAREA CIFREI DE
ȘCOLARIZARE:
 Respectarea recomandărilor CLDPS pentru
ponderea de 60% a cifrei de școlarizare
alocată pentru învățământul profesional și
tehnic în zonele urbane și fundamentarea
cifrei de școlarizare în funcție de efectivele
existente;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
 Acordarea de facilități suplimentare elevilor
care optează pentru învățământul profesional
și tehnic (la cazare și masă, transport, burse
sociale altele decât cele acordate pentru
școala profesională, proiecte ERASMUS + sau
POSDRU implementate de factorii de decizie
regionali pentru efectuarea stagiilor de IP în
alte țări cu tradiție, expertiză și experiență
IPT);
 Crearea unei strategii de marketing
educaţional specific, de promovare a imaginii
IPT de către toate unităţile de învăţământ din
județul Caraş-Severin;
 Dezvoltarea parteneriatelor cu agenţii
economici în mod real;
 Orientarea spre domenii atractive şi solicitate
pe piaţa muncii, dar care să fie precizate clar
și în strategiile administrației publice locale și
Școala Caraș-Severineană
județene;
 Dezvoltarea unei strategii comune între
Inspectoratul şcolar, CJRAE şi unităţile de
învăţământ profesional şi tehnic care să
dezvolte comunicarea cu părinţii elevilor din
învăţământul gimnazial;
MĂSURI:
• O mai bună promovarea a ofertei școlare și a
oportunităților IPT în comunitate și mediul de
afaceri;
20
• O mai bună consiliere a părinţilor privind
învăţământul profesional, cu accent pe
avantajele și perspectivele oferite de acesta;
• Implicarea activă a partenerilor sociali în
Seria III Nr. 1(51)
formarea profesională a elevilor (deschidere
reală spre școli);
• Includerea elevilor de la învăţământul
profesional ca şi grup ţintă în proiecte
POSDRU;
• Acreditarea unităţilor de învăţământ ca
furnizori de formare continuă a adulţilor
pentru calificări noi cerute pe piaţa muncii.
A) ANUL ŞCOLAR 2014-2015
La nivelul judeţului Caraş Severin, în anul şcolar
2014-2015, pentru învățământul liceal au fost
prognozate 92 clase a IX-a, repartizate astfel. 83 clase
a IX-a liceu zi şi 9 clase a IX-a învăţământ profesional.
Cele 83 clase liceu zi au fost distribuite pe cele 3
filiere astfel: filiera teoretică - 38 clase; filiera
tehnologică - 40 clase; filiera vocaţională - 5 clase.
1. Pentru învăţământul profesional și tehnic,
clasa a IX-a liceu au fost alocate un număr
de 40 clase cu un efectiv total de 1120
locuri din care au fost realizate 37 clase
cu un număr de 984 elevi ( 92,50 %
realizat). Nu s-au realizat 3 clase;
domeniul Mecanică - 1 clasă la Liceul
Tehnologic CLISURA DUNĂRII Moldova;
domeniul electric - 1 clasă la Liceul
Tehnologic TRANDAFIR CORLĂ Caransebeș
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
şi domeniul electromecanică - 1 clasă la
Liceul Tehnologic DECEBAL Caransebeș.
Analizând structura planului de
școlarizare la liceul tehnologic, prin
compararea celor trei profiluri de
calificare (tehnic, servicii și resurse
naturale și protecția mediului) pentru care
se oferă școlarizarea și formarea
profesională a elevilor din învățământul
profesional și tehnic, putem observa
următoarele tendințe:
 Pentru profilul tehnic: s-a
înregistrat o scădere a interesului
elevilor față de acest profil, anume
din cele 24 clase cu un număr de
672 locuri au fost realizate 21
clase cu un efectiv de 539 elevi -
realizat 87,9% din 100% planificat.
 Pentru profilul servicii : din 8 clase
propuse cu un număr de 224
locuri, 8 clase realizate cu un
număr de 222 elevi înscriși;
 Pentru profilul resurse naturale și
protecția mediului s-a înregistrat o
uşoară scădere a locurilor ocupate
Pentru domeniile Agricultură şi
Silvicultură se înregistrează, faţă
de anul precedent, un trend
descendent fiind ocupate din cele
28 de locuri doar 22 de locuri,
respectiv 79 locuri din cele 84
locuri.
2. La învăţământul profesional cu durata
de 2 ani, după clasa a IX-a, au fost
propuse 9 clase cu un efectiv total de 252
locuri şi s-au realizat 7 clase cu un număr
de 156 elevi. Nu s-au realizat 2 clase: 1
clasă pentru domeniul Fabricarea
produselor din lemn/ calificarea Tâmplar
universal la Liceul Tehnologic "Dacia şi o
clasă domeniul Silvicultură/ calificarea
Pădurar la Liceul Teoretic,,Eftimie
Murgu”.
3. La învăţământul profesional cu durata de
3 ani, după clasa a VIII-a, au fost propuse
9 clase cu un efectiv total de 252 locuri şi
s-au realizat 9 clase cu un număr de 241
elevi.
Inspector școlar
pentru învățământ profesional și tehnic
Prof. DALINA-ELENA RANCU

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPECIAL ŞI
SPECIAL INTEGRAT
Învăţământul special este parte componentă a
învăţământului preuniversitar şi se prezintă ca un
subsistem viabil, deschis, flexibil, performant şi apt
pentru a se adapta şi integra cerinţelor sociale.
El contribuie la dezvoltarea şi realizarea obiectivelor,
principiilor, criteriilor şi finalităţilor reformei
învăţământului adăugând acesteia două elemente
specifice, care-l diferenţiază:
 un altfel de elev (elevul cu dizabilităţi);
 un alt mod de organizare a acţiunii de
învăţare, reabilitare, compensare,
recuperare, socializare, integrare şi adaptare
a acestor elevi/tineri în comunitate;
În Caraş-Severin există următoarele oferte
educaţionale pentru copiii/tinerii cu CES:
 educaţie specializată, în concordanţă cu tipul
şi gradul deficienţei prin unităţile şcolare
speciale;
 educaţie specializată în şcolile de masă, unde
beneficiază de servicii educaţionale de sprijin.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES se realizează
prin unităţi de învăţământ special, prin grupe şi clase
speciale integrate în şcolile publice şi individual în
unităţi de învăţământ preşcolare şi şcolare obişnuite.
Copiii cu deficienţe medii, profunde, severe şi/sau
asociate sunt înscrişi de regulă în şcolile speciale.
Copiii cu dificultăţi de învăţare şi tulburări de limbaj,
cu tulburări socio-afective sau de comportament sunt
integraţi de regulă în şcolile de masă şi beneficiază de
servicii educaţionale de sprijin (pe lângă asistenţa
psihopedagogică).
În sistemul şcolar se fac şi în prezent confuzii între
cele doua procese, integrare şi incluziune.
Integrarea este procesul de asimilare a elevului în
cadrul învăţământului obişnuit (general), proces prin
care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta
rămâne, în cea mai mare parte, neschimbată.
Incluziunea presupune ca şcolile şi sistemul
educaţional, în general, să se schimbe şi să se
adapteze nevoilor elevului. Ne aflăm într-un amplu
proces de integrare a copiilor cu dizabilităţi în şcolile
de masă. În paralel cu procesul de integrare se
dezvoltă serviciile educaţionale adresate copiilor,
cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii,
se realizează treptat adaptarea şi diferenţierea
curriculară, ceea ce presupune o mişcare spre
incluziune şcolară. În judeţul nostru s-a mărit numărul
unităţilor de învăţământ integratoare la 89, fapt care
relevă înţelegerea importanţei integrării şi incluziunii.
În cele patru unităţi şcolare din judeţul nostru (CSEI
Primăvara Reşiţa, CSEI Aurora Reşiţa, CSEI Christiana
Bocşa, Şcoala Gimnazială Specială Caransebeş) s-au
diversificat, în anul şcolar 2014 - 2015, serviciile
acordate copiilor/tinerilor după cum urmează:
evaluare/diagnosticare în vederea depistării timpurii
(prin CIEC), intervenţie timpurie, educaţie specială în
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
grupe / clase, educaţie integrată acordată individual /
grup sau clase integrate în învăţământul obişnuit,
şcolarizare la domiciliu şi monitorizare, consiliere
psihopedagogică pentru elevi, părinţi şi cadre
didactice care şcolarizează elevi cu CES, terapie şi
activităţi specifice, asistenţă socială, servicii medicale
şi de tratament, educaţia adulţilor. În cele patru
unități de învățământ special există un număr total de
200 de cadre didactice, majoritatea titulari ai
unităților de învățământ: Centrul Școlar de Educație
Incluzivă Aurora Reșița are 83 de cadre didactice
calificate (50 cadre didactice titulare, 33 suplinitori),
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Primăvara Reșița
are 44 cadre didactice calificate (32 cadre didactice
titulare, 12 suplinitori), Centrul Școlar de Educație
Seria III Nr. 1(51)
Incluzivă Christiana Bocșa are 46 de cadre didactice
calificate (36 cadre didactice titulare, 10 suplinitori),
Școala Gimnazială Caransebeș are 27 de cadre
didactice calificate (21 cadre didactice titulare, 6
suplinitori).
Unitățile de învățământ special din județul
Caraș-Severin au drept scop stimularea participării la
procesul de învăţare a tuturor elevilor, prin
21
administrarea şi coordonarea inovaţiilor apărute în
unităţile şcolare şi/sau de noi metodologii de lucru.
Se urmărește educaţia şi recuperarea copiilor cu
dizabilităţi, cu prioritate din judeţul Caraş-Severin, în
Școala Caraș-Severineană
concordanţă cu nevoile specifice ale grupurilor ţintă
şi cu standardele internaţionale. De asemenea, se
urmărește facilitarea integrării în societate a copiilor
cu cerinţe educative speciale promovând programe
educaţionale specifice, adaptate nevoilor copiilor şi
ale comunităţii.
Un număr de 461 de preșcolari și elevi au fost
şcolarizaţi în cadrul unităţilor speciale și 800 au
beneficiat de programe de sprijin (adaptare
curriculară şi terapii specifice) în cadrul şcolilor de
masă. În contextul individualizării procesului de
învăţare şi recuperare promovat de legislaţia în
domeniul educaţiei speciale şi educaţiei integrate, rata
de promovabilitate a fost de 95%.
Asigurarea şi respectarea drepturilor elevilor cu
cerinţe educative speciale, în general, şi în particular a
dreptului la educaţie, şi plasarea acestora într-o zonă
de interes special, oferirea unor servicii educaţionale
de calitate copiilor/elevilor cu CES prin valorificarea
maximă a potenţialului existent, în scopul integrării
socio-profesionale, constituie ceea ce unitățile de
învățământ special din județul Caraș-Severin îşi
propun să realizeze.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Terapiile specific de compensare de care beneficiază
atât elevii şcolarizaţi în instituţie, cât şi cei integraţi
în şcoala de masă, au pus accent pe următoarele
domenii:
- dezvoltarea trăsăturilor de personalitate din
domeniul afectiv, motivaţional, caracterial şi
formarea unui registru comportamental
adecvat care să permită adaptarea şi
integrarea socială;
- dezvoltarea deprinderilor de muncă
independentă;
- dezvoltarea conduitei morale;
- dezvoltarea armonioasă a conduitei
psihomotrice şi a abilităţilor practice.
În ceea ce priveşte situaţia copiilor cu dizabilităţi
integraţi în şcoala obişnuită, trebuie menţionat faptul
că aceştia lucrează cu două categorii de cadre
didactice: cadre didactice din învăţământul obişnuit
Școala Caraș-Severineană
(învăţător sau profesor) şi cadre didactice din
învăţământul special (profesor de sprijin, profesor
pentru terapii specifice de recuperare şi compensare).
Marea majoritate a cadrelor didactice din şcolile de
masă nu cunosc problematica minimală a cerinţelor
educaţionale speciale, astfel că nevoia de formare a
tuturor cadrelor didactice, mai ales din învăţământul
secundar, în problematica CES şi a educaţiei incluzive
constituie o prioritate şi necesitate în acelaşi timp.
În vederea creşterii calităţii învăţământului special
şi învăţământului special integrat, cadrele didactice
22
din învățământul special au participat în anul școlar
2014-2015 la următoarele cursuri:
 Modul de metodică ”Jocul – ca terapie
educațională”;
Seria III Nr. 1(51)
 Program modular realizat prin stagii
nondisciplinare ”Dezvoltarea abilităților
de viață ale elevilor în contextul
dezvoltării durabile”;
 Modul de specialitate ”Abordări
moderne în psihopedagogia specială”;
 Modul de educație nonformală”Educația
ecologică”;
 Modul de educație nonformală ”Șanse
egale prin educație nonformală”;
 ”Aplicații in psihoterapia de cuplu si
familie și managementul disfuncțiilor
sexuale”;
 ”Evaluarea complexă psihodiagnostică și
psihopedagogică”;
 ”Repere metodologice in asistența
psihologică a siguranței circulației”;
 ”Aspecte generale despre specificul
profesiilor din sfera siguranței
naționale”;
 ”Etiologia bolilor psihice”.
OBIECTIVELE principale ale centrelor școlare de
educaţie incluzivă și ale școlilor speciale sunt:
 Acordarea de servicii de specialitate copiilor cu
dizabilităţi neuro-psiho -motorii şi familiilor acestora;
 Integrarea, normalizarea, socializarea copiilor cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
cerinţe educative speciale;
 Centru-resursă pentru studenţi, părinţi, voluntari,
specialişti în domeniu, cadre didactice, comunitate
locală.
OFERTA DE SERVICII a centrelor școlare de educație
incluzivă se bazează pe proiecte şi programe:
 Programul de educaţie (specială şi integrată)
ce se desfăşoară în cadrul centrului în
grupe/clase sau în afara acestuia la nivel
preprimar, primar şi gimnazial;
 Programul de abilitare, compensare,
recuperare se realizează prin terapii specifice:
psihopedagogie, psihologice, logopedie,
kinetoterapie, consiliere, ajutor cu
echipament tehnic adaptat;
 Programul de evaluare realizat prin C.I.E.C;
 Programul de intervenţi primară ce se
desfăşoară în scopul formării şi dezvoltării
unei autonomii funcţionale pentru copiii cu
dizabilităţi neuro-psiho-motorii aflaţi în
sistem intern săptămânal, sector de
observaţie sau activităţi de zi;
 Program de stimulare polisenzorială;
 Programe extracurriculare cu scop de
intagrare în comunitate, de formare de
abilităţi sociale şi de loisir.
 Program de formare continuă (ştiinţifică)
pentru propriul personal şi pentru personalul
din instituţiile de învăţământ integratoare;
 Program de educare a comunităţăţii locale
pentru participarea în activităţi de voluntariat
(birou voluntariat, cursuri, materiale
informative).
Programul de educaţie incluzivă ce se desfăşoară pe
trei direcţii:
 pregătirea şcolii de masă în drumul ei spre o
şcoală incluzivă prin organizarea de cursuri,
seminarii, mese rotunde;
 acordare de programe de sprijin copiilor din
grădiniţă şi şcoli de masă (depistare,
evaluare, curriculum adaptat, terapii
specifice, consiliere) asigurat de profesorii
itineranţi/de sprijin;
 monitorizarea elevilor integraţi.
BENEFICIARI
 elevii cu dizabilităţi /tulburări de
învăţare/dezvoltare repartizaţi prin Comisia
pentru Protecţia Copilului, S.E.O.P. Din cadrul
C.J.R.A.E Caraş-Severin, Comisia Internă de
Evaluare Continuă;
 preşcolari/elevii din învăţământul de masă cu
tulburări de învăţare/tulburări de dezvoltare,
întârziere în achiziţii;Personalul din C.Ş.E.I.
„Primăvara” Reşiţa;
 Cadrele didactice din învăţământul de masă;
 Părinţii copiilor din unitățile de învățământ
special, precum şi din şcolile și grădiniţele
partenere integratoare
La evaluările efectuate în anul şcolar 2014-2015

(interne, prin Comisia pentru asigurarea calităţii în
educaţie, evaluarea activităţii directorilor de şcoli şi
inspecţiile tematice realizate de Inspectoratul Şcolar
Judeţean), unităţile şcolare şi reprezentanţii acestora
au obţinut calificativul „Foarte bine”.
Principiul fundamental al educaţiei incluzive constă
într-un învăţământ pentru toţi, împreună cu toţi şi
constituie un deziderat şi o realitate care are din ce în
IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI ERASMUS+
ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
(ianuarie – iunie 2015)
Informarea și promovarea programului. Pentru
promovarea programului Erasmus+ și informarea
potențialilor beneficiari, am utilizat următoarele
metode / instrumente / canale de comunicare:
Acţiuni de diseminare a noilor informaţii în cadrul
întâlnirilor de lucru cu directorii unităţilor de
învăţământ, cu responsabilii de proiecte și programe -
consilierii educativi din unitățile de învățământ, cu
metodiştii Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-
Severin şi C.C.D. C-S; Transmiterea săptămânală de
informaţii utile (oferte de parteneriat / adrese de
parteneri, anunţuri importante/lansări de proiecte,
termene) prin sistemul informatic de corespondenţă,
conform procedurilor interne la nivelul Inspectoratului
Școlar Județean Caraș-Severin; Pagina web a
Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş – Severin; Poşta
electronică; Grupul Erasmus+ Caras-Severin
(facebook); Convorbiri telefonice, pentru consiliere și
informare în situații punctuale; Alte
evenimente/acțiuni de promovare.
Considerăm că pot fi considerate exemple de bună
practică cele două proiecte care se finalizează în 2015,
respectiv:
1. Proiectul COM-13-PM-202-CS-PL: ”Shall we
dance?”, implementat de Școala Gimnazială Nr. 2
Reșița. Proiectul a avut un impact deosebit asupra
elevilor: Elevii au fost implicați în toate etapele
proiectului, unii dintre ei participând la mobilitate, iar
ceilalți participând la cursurile de dans, la pregătirea
panoului de prezentare, la traducerea materialelor, la
realizarea de creații plastice sau prezentări Power
Point; Prin participarea la proiect, elevii au înțeles
importanţa învățării limbilor străine, s-au familiarizat
cu tehnologiile IT în pregătirea materialelor necesare
proiectului , dar și în comunicarea cu elevii din țările
partenere, au înțeles eficiența dansului și a activității
fizice pentru a avea un corp sănătos; Un aspect
semnificativ pentru elevi a fost o mai bună înţelegere
a istoriei fiecărei ţări, într-un context european lărgit,
ajutându-i astfel să perceapă mai bine oamenii,
tradițiile și cultura țării respective. Mai mult,
dezvoltarea unor aptitudini de adaptabilitate în
condiții noi, de cooperare în grupuri internaționale,
sunt necesare pretutindeni în Europa, în special pe
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
ce mai mulţi adepţi şi se concretizează în experienţe şi
bune practici de integrare/ incluziune. În judeţul
nostru acest principiu este respectat şi aplicat.
Inspector școlar
pentru învățământ special și special integrat
Prof. CLAUDIA ROF
piața muncii europene.
Impactul asupra cadrelor didactice: Pe lângă echipa
de proiect implicată direct în implementarea
proiectului, echipa lărgită a proiectului a fost formată
din profesorii ce predau la disciplinele ce fac obiectul
ariilor curriculare vizate de proiect, respectiv un
profesor de limba engleză, un profesor de limba
Seria III Nr. 1(51)
germană, un profesor de geografie, un profesor de
educație plastică, un profesor de educație muzicală,
doi profesori de educație fizică și sport, un profesor de
informatică și cinci profesori pentru învățământ
primar; În cadrul reuniunilor de lucru subsumate
proiectului, s-a realizat schimbul de metode de
predare și materiale de lucru între profesorii implicați
în activități: abordare de noi strategii de predare,
23
metode activ – participative, învățarea bazată pe
proiecte, implicarea tehnologiei IT în procesul
instructiv – educativ; Dezvoltarea profesională a
profesorilor a fost evidențiată prin experimentarea
Școala Caraș-Severineană
cooperării europene, lucrând pe sarcini similare,
înţelegerea necesităţii unei comunicări eficiente între
şcolile implicate în proiect, prin împărtăşirea
experienţelor de predare, o mai bună înţelegere a
istoriei fiecărei ţări într-un context european lărgit, o
atitudine pozitivă asupra diversităţii religioase şi
culturale, îmbogățindu-și astfel prestația didactică;
Dezvoltarea personală de care au beneficiat profesorii
pe parcursul proiectului a condus la creşterea
încrederii şi respectului de sine și nu în ultimul rând,
aceștia s-au familiarizat cu noi stiluri de dans, ceea ce
reprezintă un câștig pentru activitatea fizică a fiecărui
individ.
Impactul asupra instituției de învățământ: Prin
toate activitățile sale derulate, proiectul contribuie la
creșterea prestigiului școlii în comunitatea locală;
Proiectul contribuie la dezvoltarea imaginii școlii prin
promovarea acesteia la nivel local / național /
european, prin intervenții în presa locală, dar și în
presa internațională; Ca urmare a implementării
proiectului, a fost creat un opțional / CDŞ – ”Joc,
mișcare, sănătate”, care are ca scop conștientizarea
elevilor încă de la o vârstă foarte fragedă de
importanța activității fizice, fie ea prin dans, tema
proiectului, respectiv jocuri sportive sau chiar
practicarea unui sport, toate acestea ducând la o viață
sănătoasă și la o prestație școlară eficientă. Proiectul
a conferit o dimensiune europeană activității școlii,
ceea ce a dus la creșterea prestigiului școlii în
comunitatea locală și în afara ei, conducând la
reconfirmarea, în anul 2014, a titlului de ȘCOALĂ
EUROPEANĂ, dobândit în anul 2011.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Impactul asupra comunității: Comunitatea locală a
fost implicată direct și indirect în implementarea
proiectului; Reprezentanții comunității locale /
județene au participat la reuniunea de proiect din
România (mai 2015) și au susținut proiectul pe toată
perioada de implementare a acestuia.
2. Proiectul 2014-1-RO01-KA102-000191:
„Mobilități educaționale, oportunități de integrare
pe piața muncii pentru absolvenții din domeniul
textil”, implementat de Colegiul Tehnic Cărășan
Reșița. Impactul asupra elevilor: au dobândit
abilităţi, cunoştinţe teoretice şi competenţe tehnice în
domeniul textil: materiale textile, tehnologii de lucru,
procese de producţie din industria textilă; şi-au
dezvoltat competenţe legate de ergonomia locului de
muncă, au învăţat să interacţioneze cu alte persoane;
şi-au lărgit orizontul spiritual și cultural; şi-au
Școala Caraș-Severineană
dezvoltat abilităţile de comunicare într-o limba
străină; Proiectul a promovat integrarea socială si
egalitatea de şanse, deoarece grupul ţintă a fost
format din tineri provenind din familii cu venituri
modeste, tineri dezavantajaţi provenind din familii
monoparentale sau din familii dezbinate, de etnii
diferite, cu părinţi plecaţi în străinătate,din mediul
rural;Prin participarea la proiect a acestor elevi s-au
dezvoltat relaţii interpersonale bazate pe respect şi
consideraţie între elevi, elevi - profesori, elevi-
mentor/tutore, datorită activităţilor în care au fost
24
implicaţi în cadrul proiectului. Participanţii au
acumulat experienţe noi în timpul desfăşurării
activităţilor din proiect şi au oferit exemple de bună
practică pentru ceilalţi elevi aflaţi în aceeaşi situaţie ca
Seria III Nr. 1(51)
şi ei; Competențele obținute prin participarea la
proiect vor deschide drumul către integrarea mai
facilă a acestor elevi în societate şi de asemenea, vor
ajuta considerabil la creşterea stimei de sine, a
încrederii în propriul potenţial şi, nu în ultimul rând,
de a avea şanse egale cu ceilalţi.
Impactul asupra instituției de învățământ:
Participarea la proiecte europene duce la reducerea
gradului de abandon şcolar; Crește prestigiul şcolii în
context local / județean / european; Proiectele
europene conferă un plus de atractivitate
specializărilor cuprinse în oferta educaţională a şcolii;
Proiectele europene deschid perspective noi pentru
parteneriate viabile cu parteneri externi; Motivează
cadrele didactice din şcoală pentru accesarea
fondurilor europene; Experienţa acumulată va duce la
creşterea calităţii actului educational.
Valorizarea proiectelor s-a realizat prin:
Diseminarea rezultatelor învățării și a produselor
proiectelor europene prin mass- media locală;
Participarea la diverse evenimente / manifestări care
au oferit oportunitatea diseminării rezultatelor
învățării și a produselor proiectelor europene prin
mass- media locală, considerate ca exemple de bună
practică:
Concursul Naţional de produse de proiecte MADE
FOR EUROPE 2015, faza județeană (13 – 15 martie
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
2015, Reșița) și faza națională (5 – 9 aprilie 2015,
Arad)
Concursul Naţional MADE FOR EUROPE vizează
valorizarea şi promovarea experienţelor pozitive în
derularea proiectelor finanţate prin programe
europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de
competiţie.
Judeţul Caraş-Severin a fost reprezentat la faza
națională a concursului de către elevi provenind din
trei unităţi de învăţământ, care au obţinut locul I la
etapa judeţeană şi au prezentat la etapa naţională
produsele proiectelor europene derulate, respectiv:
- Elevul MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala
Gimnazială Nr. 2 Reşiţa a prezentat produsul
final al proiectului multilateral Comenius
SHALL WE DANCE?/ POFTIŢI LA DANS?,
coordonat de doamna profesor
TÎMPA ADINA, produs format din Ghidul
pentru cadre didactice și părinţi și Caietul de
lucru pentru elevi;
- Eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la Colegiul
Naţional Traian Lalescu Reşiţa a prezentat
Pachetul educațional ,,LIGHTS WILL GUIDE
YOU HOME" (Luminile te vor conduce acasă),
rezultat al proiectului EURHOME - TABĂRA
ECUMENICĂ, coordonat de domnul profesor
CHIOSA NICOLAE și de doamna profesor
DOLOT LAVINIA;
- Eleva NEAGOE LOREDANA de la Colegiul
Naţional Traian Doda Caransebeș a prezentat
Portofoliul “Moştenirea noastră culturală” cu
anexa Dicţionar multilingv, rezultat al
proiectului multilateral Comenius LA
MÉMOIRE CULTURELLE DES PEUPLES /
MEMORIA CULTURALĂ A POPOARELOR,
coordonat de doamna profesor FIEDLER
RODICA-EUGENIA.
Participarea noastră la acest concurs a
reprezentat un real succes, deoarece judeţul Caraş-
Severin „a urcat pe podium” de trei ori, obţinând un
premiu I, prin eleva DOLOT DIANA-NICOLE de la
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa şi două premii
II, prin elevii MITROI ALEXANDRU-IOAN de la Şcoala
Gimnazială Nr. 2 Reşiţa şi NEAGOE LOREDANA de la
Colegiul Naţional Traian Doda Caransebeș.
Competiţia ŞCOALA EUROPEANĂ 2015. Ca urmare a
înscrierii şi participării la Competiţia pentru obţinerea
Certificatului ŞCOALĂ EUROPEANĂ 2015, cele două
şcoli caraş-severinene s-au numărat printre cele 60 de
şcoli premiate anul acesta, respectiv:
- COLEGIUL NAȚIONAL TRAIAN DODA
CARANSEBEȘ (locul 2 în ierarhia
națională, 185 puncte);
- LICEUL BĂNĂȚEAN OȚELU ROȘU (locul 20
în ierarhia națională, 173 puncte).
- ŞCOALA GIMNAZIALĂ ROMUL LADEA
ORAVIŢA
Organizarea unor acţiuni de diseminare a
rezultatelor învățării și a produselor proiectelor
europene / a exemplelor de bună practică în cadrul

şedinţelor cu directorii, şedinţelor Comisiilor metodice
şi a Cercurilor pedagogice, la nivel local şi zonal,
precum şi prin lectorate şi întâlniri cu părinţii şi cu
reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, la
ÎNVĂŢĂMÂNTUL
ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR
În învăţământul destinat minorităţilor cehă, croată,
maghiară, ucraineană, sârbă şi germană din judeţul
Caraş-Severin, în anul școlar 2014-2015, au funcţionat
131 de clase/grupe, care au cuprins 1872 elevi.
Învăţământul preprimar a cuprins 31 de grupe cu 412
copii. Limba rromani a fost predată unui număr de
156 elevi în următoarele unităţi de învăţământ: Liceul
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
nivelul unităților de învățământ.
Inspector școlar pentru proiecte educaționale
Prof. AURORA-RODICA KORKA
Bigăr, în total 82 de copii.
LIMBA CROATĂ se studiază la: Şcoala Primară
Caraşova; Şcoala Gimnazială Nermet - Grădiniţa cu
Program Normal Nermet; Școala Primară Iabalcea -
Grădiniţa Iabalcea; Şcoala Gimnazială Rafnic -
Grădiniţa Rafnic; Şcoala Gimnazială Clocotici -
Grădiniţa Clocotici; Liceul Teoretic Bilingv Româno-
Croat Caraşova, în total 297 elevi.
LIMBA MAGHIARĂ se studiază la Grădinița cu

Seria III Nr. 1(51)

Teoretic Diaconovici-Tietz Reșița (structura Şcoala
Gimnazială Nr. 1 Reşiţa), Colegiul Național Mircea
Eliade Reșița (structura Școala Gimnazială Nr. 12
Reșița – Structura Şcoala Primară Câlnic), Colegiul
Național Traian Lalescu Reșiţa (Şcoala Primară
Mociur), Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu
(Structura Şcoala Gimnazială Maciova). Dintre aceștia,
19 studiază “Istorie și tradiţii rrome“.
Program Prelungit Nr. 2 Reşiţa, în total 12 copii.
LIMBA UCRAINEANĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială
Cornuţel; Grădiniţa cu Program Normal Copăcele;
Şcoala Primară Zorile, în total 220 copii.
LIMBA SÂRBĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială
Belobreşca; Şcoala Primară Radimna; Şcoala

25
Gimnazială Pojejena - Grădiniţa cu Program Normal;
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎN LIMBILE Şcoala Gimnazială Liubcova - Grădiniţa cu Program
MINORITĂŢILOR 2014-2015 Normal; Grădiniţa - Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Nivel Limba cehă Limba croată 6 Moldova Veche; Şcoala Primară Măceşti , Şcoala

Școala Caraș-Severineană
de învăţământ Clase Elevi Clase Elevi Primară Câmpia; Şcoala Gimnazială Socol; Şcoala
Preprimar 1 10 5 61 Gimnazială Zlatiţa, în total 577 copii.
Primar 4 32 7 104
Gimnazial 4 40 4 88
Liceal 0 0 4 44 LIMBA GERMANĂ se studiază la: Grădiniţa cu Program
Total 9 82 20 297 Normal Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Normal Nr.
Limba maghiară Limba ucraineană Limba sârbă 9 Reşiţa; Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Reşiţa;
Clase Elevi Clase Elevi Clase Elevi Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Reşiţa; Grădiniţa
1 12 3 38 11 111 cu Program Normal Nr. 5 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 7 90 14 176 Program Normal Nr. 4 Caransebeş; Grădiniţa cu
- - 6 92 12 242 Program Normal Nr. 2 Caransebeş; Liceul Teoretic
0 0 0 0 2 39 Diaconovici-Tietz Reşiţa; Colegiul Național C. D. Loga
1 12 16 220 39 568
Caransebeş; Liceul Mathias Hammer - Şcoala Nr. 2
Limba germană Limba rromani Total
Anina – Grădiniţa cu Program Normal Nr. 5 Steierdorf;
Grupe/ Copii/
Clase Elevi Clase elevi
Clase Elevi
Grădiniţa Grădiniţa cu Program Normal Nr. 3 Oraviţa,
10 180 - - 31 412
în total 537 copii.
9 158 7 107 48 667
8 106 4 49 38 617 LIMBA RROMANI se studiază la: Grădiniţa cu Program
8 93 0 0 14 176 Normal Maciova; Școala Gimnazială Constantin
35 537 11 156 131 1872 Daicoviciu (Structura Şcoala Gimnazială Maciova);
Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reşiţa (Structura
În judeţul Caraş-Severin, învăţământul destinat Şcoala Gimnazială Nr. 1 Reşiţa); Colegiul Național
minorităţilor naţionale cuprinde 7 etnii: cehă, croată, Traian Lalescu Reșiţa (Structura Şcoala Primară
maghiară, ucraineană, sârbă, germană şi rromă, după Mociur); Școala Gimnazială Nr. 12 Reșița (Structura
cum urmează: Şcoala Primară Câlnic), în total 156 copii.

LIMBA CEHĂ se studiază la: Şcoala Gimnazială Sfânta– Inspector școlar pentru minorități
Elena; Şcoala Gimnazială Gârnic; Şcoala Gimnazială Prof. GHEORGHE MANDA

Educaţia interculturală urmăreşte dezvoltarea unei educaţii pentru toţi în spiritul recunoaşterii
diferenţelor ce există în interiorul aceleiaşi societăţi.
(CONSTANTIN CUCOŞ)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
ACTIVITATEA EDUCATIVĂ
Analiza SWOT
PUNCTE TARI
- Reţea coerentă de coordonare a activităţilor
educative şcolare, extraşcolare şi extracurriculare:
inspectorul educativ şi inspectorul şcolar pentru
proiecte educaționale europene - la nivel judeţean,
coordonatorul de programe şi proiecte şcolare - la
nivelul unităţii de învăţământ consilierul diriginte şi
corpul profesoral – la nivelul clasei; structurile
organizaţionale ale elevilor şi părinţilor - la nivelul
unităţii şcolare;
- Personal didactic calificat, cu competenţe necesare
evaluării și valorificării valenţelor educative ale
elevilor;
- Diversitatea programului de activităţi educative la
Școala Caraș-Severineană
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ;
- Diversitatea propunerilor făcute de cadrele didactice
şi elevi pentru constituirea programului de activităţi
educative;
- Diversificarea tematicilor orelor de consiliere și
orientare;
- Activităţi educative diverse, cu puternic accent
formativ;
- Monitorizarea elevilor cu absenţe multe;
-Mediatizarea activităţilor extraşcolare şi
extracurriculare în comunitate prin mass-media locală
26
şi judeţeană;
-Instituţii specializate în activităţi educative
extraşcolare: palatele şi cluburile copiilor;
- Bază materială didactică relativ modernă în unităţile
Seria III Nr. 1(51)
de învăţământ, palatele şi cluburile copiilor (spaţii,
echipamente, material didactic etc.);
- Existenţa ofertelor educaţionale în unităţi de
învăţământ, palate şi cluburi ale copiilor;
- Calitatea conţinutului pragmatic al învăţării care
menţine şi promovează specificul tradiţional alături de
elementul de noutate;
- Finalitatea proiectelor şi programelor educative ale
copiilor prin participarea la competiţii locale,
judeţene, naţionale şi internaţionale (Calendarul
Proiectelor Educative);
- Deschiderea oferită de disciplinele opţionale în
conformitate cu interesele copiilor şi perspectivele de
dezvoltare ale societăţii.
PUNCTE SLABE
- Lipsa unei comunicări permanente între diriginţi şi
părinţii elevilor;
- Dezinteres pentru crearea unui mediu ambiental
adecvat în unele şcoli ;
- Utilizarea unui limbaj vulgar, cu accente violente
între elevi (în spaţiul şcolar şi în afara şcolii);
- Abordarea cu neîncredere a influenţei pozitive a
activităţilor educative extraşcolare asupra dezvoltării
personalităţii elevului;
- Activitatea supraîncărcată a inspectorului educativ şi
a coordonatorului de programe şi proiecte de la
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
nivelul unităţii de învăţământ
- Activitatea coordonatorului de proiecte şi programe
educative este vastă, complexă. Acesta nici nu este
degrevat de un anumit număr de ore, nici nu este
remunerat suplimentar;
- Neglijarea impactului pozitiv pe care activitatea
educativă extraşcolară şi extracurriculară o are asupra
dezvoltării personalităţii elevului;
- Minimalizarea activităţii educative şcolare şi
extraşcolare de către părinţi, cadre didactice, organe
de îndrumare şi control;
- Lipsa de formare în iniţierea, proiectarea,
implementarea programelor educative;
- Absenţa formării în domeniul activităţii educative
şcolare şi extraşcolare;
- Fondurile insuficiente pentru desfăşurarea
activităţilor educative şcolare şi extraşcolare ;
- Carenţe în managementul directorilor de unităţi
şcolare;
- Imposibilitatea financiară a unor unităţi de
învăţământ (în special din mediul rural), de a-şi
îmbunătăţi baza materială;
- Retribuţie necorespunzătoare a cadrelor didactice,
lipsa altor facilităţi;
- Rutina cadrelor didactice de a se limita numai la
transmiterea de cunoştinţe;
- Incapacitatea şcolilor de a deveni ofertanţi de
proiecte pentru partenerii educaţionali.
OPORTUNITĂȚI
- Creşterea ofertei de cursuri pentru formarea
continuă prin CCD;
- Creşterea receptivităţii unor părinti în rezolvarea
problemelor de comportament deviant al elevilor;
- Realizarea parteneriatului şcoală- părinţi prin
Comitetul de părinţi pe şcoală;
- Posibilitatea implicării elevilor în proiecte şi
programe educative la nivel judeţean şi naţional şi
susţinerea lor de către părinţi;
- Deschiderea activităţii educative spre implicare şi
responsabilizare în viaţa comunităţii;
- Valorificarea parteneriatului educaţional în zona
formării profesionalizate pe diferite tipuri de educaţie
complementară;
- Diversificarea ofertei educaţionale, creşterea calităţii
actului educaţional;
- Valorificarea conţinutului, abilităţilor şi
competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ
formal în contexte practice, bine ancorate în realitatea
cotidiană;
- Recunoaşterea statutului educaţiei non-formale de
componentă esenţială a învăţării permanente;
- Valorificarea potenţialului creativ al elevilor prin
iniţierea de noi proiecte educative şi asumarea de
roluri;
- Interesul elevilor de a participa la procesul de luare a
deciziilor în şcoală;
- Interesul elevilor de a se implica în cât mai multe
activităţi extraşcolare.

AMENINȚĂRI
- Riscul abandonului şcolar ca urmare a plecării
părinţilor la muncă în străinătate;
- Tendinţa unor elevi de a intra în grupuri cu grad
ridicat de risc cu consecinţe directe în înmulţirea
cazurilor de violenţă şi scăderea interesului pentru
învăţătură;
- Creşterea numărului de elevi care provin din familii
dezorganizate cu implicaţii nefavorabile asupra
evoluţiei personalităţii elevilor;
- Dezinteres în familie pentru educaţia şi formarea
propriilor copii;
- Creşterea numărului de părinţi care muncesc în
străinătate şi au copiii lăsaţi la bunici sau rude;
- Numărul mare de emisiuni şi publicaţii care
promovează violenţa şi care au un impact negativ
asupra elevilor;
- Atitudinea şi demersurile pur formale sau menţinute
la nivelul tradiţional în organizarea activităţilor
educative şcolare şi extraşcolare;
- Dezavantajul creat de programele şcolare încărcate
care nu permit dezvoltarea componentei educative;
- Pasivitatea cadrelor didactice;
- Neimplicarea conducerii unităţii de învăţământ în
susţinerea şi organizarea proiectelor educative;
- Oferta redusă a CCD în domeniul educaţiei non-
formale (inexistentă) şi a metodelor activ –
participative;
- Oferta negativă a străzii.
Activităţi educative desfăşurate la nivelul judeţului:
 Au fost monitorizate toate unităţile de
învăţământ în cadrul inspecţiilor tematice;
 Unităţile de învăţământ monitorizate au
întocmită documentaţia specifică;
 Toate unităţile de învăţământ au întocmit
programul de activităţi pentru săptămâna ,,Să
ştii mai multe, să fii mai bun!” şi l-au transmis
către Inspectoratul Școlar Județean Caraș-
Severin, în format electronic;
 Activităţile extracurriculare planificate au
fost diverse, adaptate la specificul
comunităţii locale;
 Au fost planificate activităţi în parteneriat cu
I.P.J., Direcția Generală Anticorupție,
Jandarmerie, I.S.U., Agenţia Judeţeană de
Mediu, CEPECA C-S şi Direcţia Judeţeană de
Tineret şi Sport;
 Sunt încheiate parteneriate cu Poliţia locală
în ceea ce priveşte siguranţa elevilor în şcoli şi
multe dintre unităţile de învăţământ
derulează proiecte privind prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar;
 Elevii noştri au participat la ,,Ziua porţilor
deschise” la Inspectoratul Judeţean de
Jandarmi Caraș-Severin, la I.S.U. Semenic şi
I.P.J.;
 Au fost aprobate 284 excursii, în judeţ, în ţară
şi în străinătate. Au fost aprobate 28 excursii
în cadrul săptămânii ,,Să ştii mai multe, să fii
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
mai bun!”;
 Acţiuni specifice de prevenire şi combatere a
violenţei în mediul şcolar:
a. Aplicarea Strategiei Ministerului Educţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului privind
reducerea fenomenului de violenţă în unităţile
de învăţământ preuniversitar, aprobată prin
OMECT nr. 1409/29.06.2007, Memorandumul
Guvernului României prvind aprobarea
Planului Naţional Comun de Acţiune – cadru
pentru creşterea gradului de siguranţă a
elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
adiacente unităţilor de învăţământ
preuniversitar, nr. MEN 114063/23.08.2013,
precum şi Protocolul de cooperare privind
Seria III Nr. 1(51)
prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile
în incinta şi în zonele adiacente unităţilor de
învăţământ preuniversitar, încheiat între
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul
Afacerilor Interne- Inspectoratul General al
Poliţiei Române, nr. MEN 32104/20.02.2013 ;
b. În baza Planului Naţional Comun de Acţiune -
pentru creşterea gradului de siguranţă a
27
elevilor şi a personalului didactic şi prevenirea
delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
adiacente unităţilor de învăţământ
preuniversitar, la nivelul I.S.J. Caraş-Severin a
Școala Caraș-Severineană
fost întocmit Planul Teritorial Comun de
Acţiune nr. 151386 din 11.09.2013, care a fost
diseminat către toate unităţile de învîţământ,
poliţiile municipale/orăşeneşti şi secţiile de
poliţie rurală în vederea întocmirii Planurilor
Locale comune de Acţiune, în baza cărora au
iniţiat şi desfăşurat multiple activităţi de
prevenire şi combatere a faptelor antisociale;
c. Aplicarea Planului operaţional privind
reducerea fenomenului violenţei în mediul
şcolar al Inspectoratului Şcolar Judeţean
Caraş-Severin;
d. Activarea comisilor de prevenire şi combatere
a violenţei în mediul şcolar, conform OMEdCT
nr. 1409, la nivelul ISJ Caraş-Severin, respectiv
la nivelul unităţilor de învăţământ;
e. Întâlniri, dezbateri, ateliere de lucru (cu
directori, cadre didactice, diriginţi, consilieri
educativi) în vederea cunoaşterii normelor
legislative privind violenţa în şcoli (Legea nr.
272/2004, Ordinul MECT 1409/29.06.2007,
Legea 35 din 2007, Legea 29 din 2010);
f. Monitorizarea aplicării prevederilor Legii
35/2007 privind siguranţa elevilor în unităţile
şcolare;
g. Informarea cu operativitate a ISJ Caraş-Severin
şi a organelor de ordine în cazul apariţiei unor
situaţii de risc sau a producerii unor acte de
violenţă (IPJ Caraş-Severin, Jandarmeria,
Poliţia Comunitară, ONG-uri) la nivelul şcolilor;
h. Solicitarea de fonduri de la consiliile locale
şi/sau sponsori pentru asigurarea personalului
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
de pază, cât şi pentru securizarea clădirilor j. Derularea unor activtăţi educative şcolare şi
unităţilor de învăţământ prin achiziţionarea de extraşcolare pe tema prevenirii şi combaterii
camere de supraveghere; violenţei şcolare la nivel judeţean.
i. Organizarea unor sesiuni de formare şi
informare pentru psihologi / consilierii Inspector şcolar pentru educaţie fizică
educativi / coordonatorii de proiecte şi şi activităţi educative
programe din şcoli; Prof. ION MOATĂR
Grupe
ANALIZA Judeţe de 2003 2005 2010 2015 2020
vârsta
PSIHO–SOCIO–DEMOGRAFICĂ A 3-6
ani
12200 12300 12200 11900 10800

POPULAŢIEI ŞCOLARE Caraş-

7-14
ani
32300 29100 25200 25000 24200
Severin 15-24
50000 50200 45500 36300 32500
În Regiunea Vest şi în judeţul Caraş-Severin avem ani
Total 94500 91600 82900 73200 67500
de-a face cu o scădere constantă de populaţie, pe
3-6
fondul declinului economic, sporului natural negativ şi ani
71300 71400 68200 66000 60400
al soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Populaţia Total 7-14
189100 170900 145000 139700 134500
Școala Caraș-Severineană

judeţului Caraş-Severin a scăzut de la 376 347 locuitori Regiunea ani

Vest 15-24
în anul 1992, la 332 300 locuitori, în anul 2005, cu 44 291100 290000 263700 213900 186800
ani
047 locuitori (- 11,70 %), iar la recensământul din 2011 Total 551700 532300 476900 419600 381800
s-au înregistrat 274 277 persoane. Se observă faptul 3-6
854300 867600 827000 793000 715000
ani
că populaţia stabilă este sub valoarea din proiecţia
7-14
INS, care estima pentru anul 2015 o populaţie de 320 2130600 1941400 1717600 1673500 1595700
România ani
000 locuitori, şi chiar sub valoarea estimată pentru 15-24
3388300 3317700 2906300 2358100 2121500
ani
anul 2025 (300 100 locuitori).
Total 6373200 6126600 5450900 4824500 4432200
Tendinţa se menţine până în anul 2025, pe fondul
declinului economic, sporului natural negativ şi a Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil
soldului negativ al migraţiei din ultimii ani. Principalii teritorial până în anul 2025, p.34-37.
28

indicatori demografici ai judeţului Caraş-Severin sunt

puternic influenţaţi de faptul că în general, predomină Evoluţia populaţiei pe grupe preşcolare şi şcolare în
modelul familial cu 1-2 copii. 2003-2015-2025
Tabelul II.1. Evoluţia populaţiei proiectate pe judeţe,
Seria III Nr. 1(51)

regiune şi ţară în perioada 2003-2025 Evoluţia populaţiei judeţului Caraş-

Severin pe grupe de vârstă (preşcolare
An 2003 2005 2010 şi şcolare) în 2003, 2015 şi 2025

Judeţe 100000
Caraş- 90000
333900 332300 327100
Severin 80000
Total 70000
Regiunea 1946700 1936700 1904200 60000
Vest 50000
Total 21733 600 21614700 21226300 40000
România 30000
* valori provizorii înregistrate la recensământul din 2011 20000
2011* 2015 2020 2025 10000
274277 320000 310900 300100 0
1861900 1809100 1746000 3-6 7-14 15-24 Total
20696600 20026400 19243400
Sursa: INS , Proiectarea populaţiei României în profil teritorial grupa de vârstă
până în anul 2025, p.21. 2003 2015 2025

În ceea ce priveşte densitatea populaţiei, judeţul
Caraş-Severin are cea mai mică densitate din regiune
(38,4 loc / kmp - anul 2007), situându-se pe
penultimul loc la nivel naţional.
Principalele evoluţii în privinţa populaţiei preşcolare şi
a celei şcolare sunt ilustrate de următorii indicatori:
Evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare proiectate în
perioada 2003-2020:
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Sursa: INS, Proiectarea populaţiei României în profil
teritorial până în anul 2025
În perspectivă, numărul populaţiei judeţului Caraş-
Severin şi implicit al populaţiei şcolare este prognozat
să scadă constant, până în anul 2025.
Pe ansamblul populaţiei preşcolare şi a celei şcolare
din judeţul Caraş-Severin avem de-a face cu o scădere
de circa 30.400 de persoane, repartizate după cum
urmează: circa 21.300 de persoane pentru intervalul
2003-2015 şi circa 9.100 de persoane pentru intervalul
2015-2025.
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Populaţia preşcolară (3-6 ani) a judeţului Caraş- 12.056 12.000 0 56 A
Severin va scădea în prima perioadă de prognoză 2. Şcoli primare doua
şansă
(până în 2015) mai lent (o scădere de circa 300 de 11.073 10.708 0 365 A
persoane), urmând ca în a doua perioadă (până în doua
3. Şcoli gimnaziale
2025) să avem de-a face cu o scădere mult mai şansă
accentuată (mai puţin cu circa 2.400 de persoane). + FR
4. Licee, colegii 11.154 8979 2175 0
Populaţia şcolară angrenată în primul şi al doilea ciclu
Liceu pentru elevi 7 7 0 0
de educaţie (populaţia din grupa 7-14 ani) va cunoaşte 5.
cu CES
o evoluţie diferită. Aici avem de-a face cu o scădere Școală
6. 546 0 546 0
foarte mare a populaţiei pentru prima perioadă (până profesională
în 2015, populaţia va scădea cu circa 7.300 de Şcoli speciale 449 449 0 0
7. (preşcolar, primar
persoane). şi gimnazial)
Pentru perioada 2015-2025 este prevăzută o Postliceal / Școli 1416 1307 109 0
8.
scădere mai mică de circa 2.600 de persoane. de maiștri
Populaţia între 15 şi 24 de ani se înscrie şi ea foarte TOTAL 44337 41086 2830 421
bine în linia de scădere generală a populaţiei judeţului O provocare pentru sistemul de învăţământ este

Seria III Nr. 1(51)

Caraş-Severin.Tendinţa de scădere a populaţiei
regiunii VEST şi a judeţului Caraş–Severin, manifestată
cu precădere la nivelul populaţiei de vârstă şcolară
(rata medie de scădere este prognozată la nivelul de
1.000 elevi/an) reprezintă un aspect care nu este
deloc încurajator pentru învăţământ în general, şi
pentru cel profesional şi tehnic, în special.
Analiza comparativă a populatiei şcolare şi
aceea a restructurării reţelei şi ofertei şcolare ţinând
cont de evoluţia factorului demografic, respectiv de
scăderea în timp a numărului de clase şi al cadrelor
didactice.
Studiul demografic arată şi necesitatea unor măsuri
de prevenire şi combatere a abandonului şcolar, de
atragere şi menţinere o perioadă mai lungă a elevilor
în sistem pentru a obţine calificări mai înalte. În

preşcolare pentru anul şcolar 2013-2014 şi anul şcolar
2014-2015
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar
29
perioade de recesiune demografică, poate fi necesară
introducerea unui sistem de evaluare a instituţiilor de
învăţământ pe baza unor indicatori de performanţă şi,
pe termen lung este necesar un sistem de indicatori

Școala Caraș-Severineană
2013-2014 de performanţă pentru profesori. Principalele
Tipuri / Forme de concluzii desprinse din acest studiu sunt că în judeţ se
Număr învăţământ poate preconiza o scădere semnificativă a populaţiei
Nr. Nivel / unitate de total FR /
şcolare, scădere care va fi transferată peste câţiva ani
crt. învăţământ copii/ alte
Zi Seral şi în rândul forţei de muncă.
elevi situaţ
ii Nu numai că avem nevoie de mai multă forţă de
1. Grădiniţe 7931 7931 0 0 muncă calificată şi de niveluri mai înalte de calificare
12.434 12.387 0 47 A pentru a putea să reducem decalajul faţă de ţările
2. Şcoli primare doua
comparabile din Europa – România trebuie, în acelaşi
şansă
11.352 10.975 0 377 A timp, să facă astfel încât un procent mai mare de elevi
doua să obţină calificări mai înalte pentru a compensa
3. Şcoli gimnaziale
şansă scăderea numărului de absolvenţi. Aceasta reprezintă
+ FR
o provocare majoră pentru sistemul românesc de
4. Licee, colegii 11.923 9.813 2.110 0
Liceu pentru elevi 70 70 0 0
învăţământ.
5. Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
cu CES
Școală Educaţională Caraş-Severin, la solicitarea
6. 277 0 277 0
profesională Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin, a
Şcoli speciale 455 455 0 0
realizat un studiu de specialitate (expertiză) pentru
7. (preşcolar, primar
şi gimnazial) fundamentarea planului de şcolarizare, din
Postliceal / Școli 1083 1083 0 0 perspectiva argumentelor pedagogice, psihologice,
8.
de maiștri sociologice şi economice. În elaborarea lui au fost
TOTAL 45.525 42.714 2.387 424 implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele
şcolare, specialişti, din cadrul CJAP- CS, cadre didactice
POPULAŢIA ŞCOLARĂ ŞI PREŞCOLARĂ în anul şcolar de la toate nivelurile de învăţământ, sindicatele din
2014-2015 învăţământ, autorităţile locale (Prefectură,
Tipuri / Forme de ConsiliulJudeţean, consilii locale etc.) şi Comitetul
Număr învăţământ Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Nr. Nivel / unitate de total FR /
crt. învăţământ copii/ alte
Formarea Profesională (CLDPS). Planul Regional de
Zi Seral Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului
elevi situaţ
ii Profesional şi Tehnic (PRAI), Planul Local de Acţiune
1. Grădiniţe 7636 7636 0 0 pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi
Tehnic (PLAI) şi Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) sunt

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
documente de planificare elaborate în parteneriat, electric 19
care stau la baza procesului de fundamentare a cifrei
chimie industrială 3
de şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar materiale de construcții 5
2015-2016. construcții, instalații și lucrări publice 12
Componentele acestui studiu au vizat: analiza industrie textilă și pielărie 4
cuprinderii absolvenţilor clasei a VIII-a pentru
tehnici poligrafice 2
continuarea studiilor prin ciclul inferior al liceului şi
prin şcoli de arte şi meserii; oferta educaţională producție media 7
structurată pe rute educaţionale prin tipurile de şcoli fabricarea produselor din lemn 38
din cadrul reţelei din zonă sau zonele apropiate; agricultură 20
analiza opţiunilor elevilor clasei a VIII-a, promoția
2015; identificarea calificărilor profesionale pentru industrie alimentară 13
care, în conformitate cu PLAI şi PRAI, se va organiza silvicultură 26
şcolarizarea prin unitatea de învăţământ, pe baza protecția mediului 46
tendinţelor de dezvoltare socială, economică şi a
comerț 13
prognozei ocupării forţei de muncă, dar şi a acelor
calificări profesionale solicitate pe piaţa muncii pentru economic 78
Școala Caraș-Severineană

care nu există resursele necesare organizării turism și alimentație 108

şcolarizării; identificarea centrelor zonale din mediul estetica și igiena corpului omenesc 19
rural care pot organiza clase de învăţământ TOTAL 787
profesional (şcoli de arte şi meserii şi, după caz, şi anul
de completare)şi învăţământ liceal-filiera tehnologică Nu stiu/nu răspund 7
(ciclul inferior şi, după caz, ciclul superior al liceului), Total general 2446
precum şi învăţământ postliceal; alte aspecte care În studiul realizat a fost cuprinsă, exhaustiv,
vizează opțiunile școlare ale elevilor pentru întreaga populație școlarizată. Au fost chestionați un
continuarea studiilor la nivel liceal. număr de 2446 de elevi de clasa a VIII-a înmatriculați
la unitățile de învățământ din județ. Pentru
construcția decizională a ofertei educaționale, un prim
TEORETIC / VOCAȚIONAL
30

aspect vizat în acest studiu a fost reprezentat de

matematică-informatică 367 opțiunile elevilor pentru domeniile prezente în oferta
științele naturii 328 educațională a unităților de învățământ existente în
județ și nu numai – cazul filierei vocaționale cu profil
filologie 478
Seria III Nr. 1(51)

militar.
științe sociale 83 S-a constatat o concentrare masivă a elevilor
sportiv 143 pentru domenii teoretice/vocaționale (1652 de
teologic 34 opțiuni) și cele tehnice (787 opțiuni), înregistrând
ponderi mai scăzute. Un număr de 5 domenii ofertate
pedagogic 69
în filiera tehnică nu înregistrează numărul minim
militar 40 pentru formarea unei clase. Pe domeniile din filiera
artistic 110 teoretică, ordinea opțiunilor este în mare măsură
influențată și de performanțele școlare ale elevilor.
TOTAL 1652
Astfel, 478 elevi optează pentru profilul filologie, 367
pentru cel de matematică informatică, 328 științele
TEHNOLOGIC naturii, respectiv 83 științele sociale.
mecanică 269
Inspector şcolar pentru management educaţional
electromecanică 74 Prof. CONSTANTIN NICOLAESCU
electronică automatizări 31

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


PROFESIONALIZAREA CARIEREI
DIDACTICE ÎN CONTEXTUL LEGII
EDUCAŢIEI NR. 1 DIN 2011
Numeroase studii internaţionale aduc în discuţie
programele şi strategiile cele mai eficiente utilizate în
formarea iniţială şi continuă pentru cariera didactică.
Literatura de specialitate ne oferă informaţii ample şi
de actualitate cu referire la modelele de pregătire ale
profesorilor, standardele şi competenţele solicitate
acestora, tipurile şi structurile motivaţionale specifice,
factorii motivaţionali relevanţi statusurilor şi rolurilor
profesiei de cadru didactic.
Profesionalizarea cadrelor didactice cuprinde două
mari etape. O primă etapă este pregătirea inițială, în
timpul studiilor universitare, iar a doua mare etapă
cuprinde formarea continuă, pe parcursul întregii
activități desfășurate în învățământ. Practicarea
profesiei didactice implică formarea iniţială a cadrului
didactic, încadrarea acestuia într-o unitate şcolară şi
debutul activităţii didactice, precum şi formarea
profesională continuă. Setul de competenţe necesare
carierei didactice s-a aprofundat, ceea ce impune şi în
domeniul educaţional învăţarea pe tot parcursul vieţii.
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană
formarea profesională iniţială a cadrelor didactice se
realizează în instituţii de învăţământ superior
universitar, perioada de timp oscilând între 3 sau 4
ani. Aproape integral, ţările din Uniunea Europeană
aplică modelul simultan de pregătire. În cadrul
acestuia, programul integrează pe durata studiilor
pregătirea academică, profesională şi practica
pedagogică. Curriculumul dezvoltat este foarte diferit
de la o ţară la alta şi chiar în interiorul aceleaşi ţări,
datorită politicilor educaţionale diferite, organizării
administrative sau autonomiei universitare. Unii
studenţi devin, în ultimul an de studii, stagiari în
învăţământ, de exemplu în Franţa şi sunt remuneraţi
ca atare. Aceasta presupune prestarea unui număr de
ore la catedră, fără supraveghere sau îndrumare, dar
riguros evaluate prin diferite instrumente (în special
portofoliu).
Atestarea (titularizarea în învăţământ) se face în
urma absolvirii cursurilor, iar uneori este precedată de
parcurgerea unui (unor) stagii de practică la catedră.
Stagiul de iniţiere practică (stagiatura) are drept scop
completarea formării profesionale iniţiale a
debutanţilor în primul lor an de învăţământ (sau în
primii 2-3 ani), după care li se va da posibilitatea să se
titularizeze în învăţământ şi să-şi dezvolte
competenţele profesionale prin participarea la diverse
strategii de formare
În România, în conformitate cu Legea Educaţiei Nr. 1
din 2011, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor
didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde:
a) formarea iniţială, teoretică, în specialitate,
realizată prin universităţi, în cadrul unor
programe acreditate potrivit legii;
b) master didactic cu durata de 2 ani;
2. CABINET METODIC
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar,
realizat într-o unitate de învăţământ, sub
coordonarea unui profesor mentor (Art. 236).
Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, cu
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu
Agenţia Naţională pentru Calificări, stabileşte normele
metodologice de elaborare a statutului şi rutei de
profesionalizare a personalului care lucrează în
domeniul educaţiei permanente.
Conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011 şi a
Metodologiei privind formarea continuă a
personalului din învăţământul preuniversitar nr. 5561
din 2011, formarea iniţială şi continuă a personalului
didactic se întemeiază pe modelul abordării prin
competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă
Seria III Nr. 1(51)
a nivelului de competenţă a personalului didactic.
Prin sistemul de competenţe se propune atingerea
unui set de standarde de calitate, care vizează:
- profesionalizarea carierei didactice;
- plasarea sistemului de formare în contextul
european al dezvoltării profesionale
continue/învăţării şi formării pe tot parcursul
vieţii;
31
- orientarea sistemului de formare către
mobilitate şi evoluţie în carieră şi dezvoltare
profesională.
Şi standarde de calitate şi competenţe specifice
Școala Caraș-Severineană
profesiei didactice prezintă varii diferenţe. În România
principalele domenii în care se definesc competenţele
corespunzătoare profesiei didactice sunt: domeniul
specializării şi al didacticii specializării corespunzător
disciplinelor de învăţământ şi funcţiei deţinute de
cadrul didactic; domeniul pedagogiei şi psihologiei
educaţiei; domeniul managementului educaţional şi al
legislaţiei şcolare; domeniul tehnicilor de informare şi
de comunicare aplicate în procesele de predare şi
învăţare, în managementul instituţional şi gestionarea
datelor.
În societatea românească actuală, statutul de
profesor pare să fie statutul clasei mijlocii. Profesiunea
didactică nu se află printre profesiunile cele mai
solicitate, însă nu este nici evitată, în general de către
femei. Astfel, se pune problema unor politici de
motivare pentru cariera didactică, precum şi
formularea unor propuneri şi recomandări:
 Atragerea unor buni candidaţi pentru
formarea iniţială
În ceea ce priveşte nivelul salarizării, avem de-a face
cu o chestiune controversată. Unii specialişti din
domeniul educaţional afirmă că, chiar rezolvând
problema salariilor, dificultăţile legate de recrutare
rămân fără soluţie. Alţii cred că în ciuda salariilor mici,
profesia didactică va atrage prin mediul de lucru pe
care-l oferă şi prin satisfacţiile personale obţinute. Ar
trebui selecţionaţi acei candidaţi care au nu numai cel
mai bun nivel de pregătire, ci şi trăsăturile de caracter
şi calităţile personale dorite.
În România, candidaţii la admitere susţin un interviu
sau un test de aptitudini cu o serie de profesori ai
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
instituţiei respective care pretind că, printre altele, se
interesează şi de trăsăturile de personalitate ale lor.
Aceste proceduri ar trebui precedate de studii şi
experimente care să pună serios în evidenţă anumite
concluzii, lucru care deocamdată nu se întâmplă.
 Înarmarea cadrelor didactice cu cea mai bună
formare iniţială
Formarea iniţială a cadrelor didactice a suportat
întotdeauna numeroase critici: este acuzată de
situarea la un nivel prea scăzut. Formarea iniţială ar
trebui:
- să asigure un echilibru just între teorie şi
practică;
- să facă apel la cei care predau zi de zi în
clasă;
În unele ţări (Franţa, Belgia, Anglia, Scoţia) există
obiceiul de a încredinţa unor „profesori formatori”,
„tutori”, „mentori”, o parte din formarea iniţială a
Școala Caraș-Severineană
viitoarelor cadre didactice. Aceştia constituie puntea
MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL
- ARTA DE A CONDUCE UN
SISTEM DE INVĂȚĂMÂNT
Managementul educațional poate fi considerat
știința și arta de a pregăti resursele umane, de a
forma personalități, potrivit unor finalități acceptate
32
de individ și de societate.
El cuprinde un ansamblu de principii și funcții, de
norme și metode de conducere care asigură
realizarea obiectivelor sistemului educativ, la
Seria III Nr. 1(51)
standarde de calitate și eficiență cât mai înalte .
Managementul sistemului și al instituțiilor de
învățământ se diferențiază ca obiective, sferă de
cuprindere și tehnici manageriale, după nivelul
ierarhic la care se exercită (central, teritorial, la nivelul
instituției, al clasei de elevi și, respectiv, al grupei de
studenți sau cursanți ai unui curs de
perfecționare/specializare).
Dacă la nivelul central se realizează un
management strategic, de orientare, dirijare și
evaluare a întregului sistem de învățământ, la nivelul
instituțiilor se practică un managment operațional,
menit să înfăptuiască strategia elaborată la
eșantioanele superioare.
Dacă toate aceste activități sunt reglementate în
documentele de conducere cunoscute, se poate pune
întrebarea: cu ce îi ajută managementul educațional
pe conducătorii instituțiilor de învățământ?
Răspunsul ar putea fi următorul: cu fundamentele
științifice necesare unei conduceri eficiente și cu
tehnicile manageriale moderne, absolut necesare
orcărui conducător care dorește să-și economisească
timpul și resursele pentru atingerea obiectivelor
instituției de învățământ la un nivel de performanță
cât mai înalt.
Pentru a răspunde în mai mare măsură cerințelor
specifice conducerii fiecărui nivel, conducătorul unui
« nucleu de dezvoltare educativă » (școală, facultate,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
de legătură între şcoli şi universităţi.
- să fie fondată pe competenţele practice;
- să fie efectuată de profesori cu o înaltă
calificare;
 Motivarea cadrelor didactice
Multe ţări, inclusiv România, ar trebui să se
gândească serios la transformarea profesiei didactice
într-o carieră atrăgătoare şi interesantă prin
elaborarea unor planuri de evoluţie în carieră strâns
legate de formarea profesională continuă a
personalului didactic. Aceasta ar da posibilitatea ca cei
bine pregătiţi şi competenţi să aibă calea deschisă
spre o evoluţie atractivă în carieră. În majoritatea
ţărilor, nivelul salariului creşte odată cu vechimea,
fără a se ţine cont de calitatea activităţii desfăşurate la
catedră.
Conf. univ. dr. GIANINA-CĂTĂLINA PRODAN
Universitatea Eftimie Murgu Reșița
universitate) trebuie să posede un ansamblu de
cunoștințe, aptitudini și atitudini, între care sunt
menționate :
a) cunoștințe privind aspectele școlare și
economice ale educației, strategii pentru
dezvoltarea educației și a sistemelor
educaționale, bazele planificării și gestiunii
educației, tehnici și metode de programare,
de realizare și evaluare a proiectelor,
statistică educativă și sisteme de informare,
gestiunea personalului didactic și a
resurselor educative, legislație educativă,
inovație, teoria și practica evaluării ;
b) aptitudini constând în competențe
concretizate în capacitatea de a îndeplini o
seamă de sarcini referitoare la :
coordonarea și realizarea de planuri,
programe și proiecte la nivel local,
integrarea și gestionarea resurselor,
participarea la elaborarea unor programe
de ofertă și gestiune a serviciilor educative,
proiectarea și realizarea de sisteme de
informare și statistici educative,
planificarea, proiectarea, experimentarea și
evaluarea programelor, proiectarea,
coordonarea și conducerea unor programe
de formare, atestare și perfecționare a
personalului didactic, inspecție școlare ;
c) atitudine critică, analitică și prospectivă în
ceea ce privește dezvoltarea academică,
socio-economică și culturală, interes față de
realizarea proceselor de planificare
integrală, sectorială și intersectorială, ca și
față de dimensionarea unei planificări
educative realiste, programare, sprijinirea și
participarea la acțiuni de experimentare și
inovare a planurilor și programelor,
impulsionarea politicilor de actualizare,
renovare și adecvare a programelor,
integrarea proceselor de supervizare cu

procesele de asistență administrativă și
didactică, preocupare față de introducerea
criteriilor tehnice și operative de optimizare
a proceselor de învățământ.
Aprecierea acestor cunoștiinte, aptitudini și atitudini
se realizează în strânsă legătură cu atribuțiile
funcționale ale fiecărui potențial conducător, în raport
de domeniu, tipul de servicii etc., în așa fel încât
aceștia să aibă competențele necesare exercitării
funcției pe care doresc s-o dețină în sistemul educativ
respectiv.
Așadar, managementul sistemului și instituțiilor de
Managementul calităţii în şcolile
din învăţământul preuniversitar
(profesional şi tehnic)
„Calitatea” descrie capacitatea mediului extern de a
răspunde nevoilor şi aşteptărilor noastre. Privind din
această perspectivă, este greu să dăm calităţii o
definiţie suficient de acoperitoare pentru toate
contextele în care acest concept este utilizat.
Standardul ISO 9000:2000 defineşte calitatea ca
fiind măsura în care un ansamblu de caracteristici
intrinseci îndeplinesc cerinţele unui beneficiar:
"Calitatea reprezintă aptitudinea unei entităţi de a
dispune de un ansamblu de caracteristici intrinseci
care-i conferă posibilitatea satisfacerii într-un anumit
grad a unor cerinţe specificate sau implicite".
Conform acestei definiţii:
 calitatea nu este exprimată printr-o singură
caracteristică, ci printr-un ansamblu de
caracteristici;
 calitatea nu este de sine stătătoare, ea există
numai în relaţia cu nevoile clienţilor;
 calitatea este o variabilă continuă şi nu
discretă;
 prin calitate trebuie satisfăcute nu numai
nevoile exprimate, dar şi cele implicite.
Dacă ne referim strict la calitatea serviciilor
educaţionale, orice posibilă definiţie ne va trimite la
un ansamblu de caracteristici ale unui program de
studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt
satisfăcute exigenţele sau aşteptările beneficiarilor.
Calitatea educaţiei şi formării profesionale este
legată de valorile şi aşteptările a trei grupuri principale
de beneficiari:
 participanţii la procesul de învăţare (elevi,
studenţi, alte persoane adulte cuprinse într-o
formă de educaţie);
 angajatorii;
 societatea în general.
Participanţii la procesul de învăţare trebuie să se
bucure de oportunităţi adecvate de învăţare, iar
angajatorilor trebuie să li se asigure o forţă de muncă
bine calificată, care să deţină abilităţile necesare
ocupării unui loc de muncă. Impactul calităţii educaţiei
asupra societăţii poate fi urmărit prin gradul în care
oferta educaţională răspunde nevoilor comunităţilor
2. CABINET METODIC
învățământ devine o condiție sine qua non a reușitei
oricărui conducător din acest domeniu.
Gradul de reușită va fi determinat și de calitățile
personale ale individului care deține o anumită
funcție de conducere.
Dacă în primul caz se poate vorbi de știința, în cel de
al doilea intervine arta conducătorului de a putea
aplica știința în mod creator, în funcție de situație.
Prof. MARIANA-DOINA LUPU
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă
locale şi populaţiei la nivel naţional, precum şi prin
modalităţile de relaţionare a acestui sector cu
partenerii relevanţi şi factorii interesaţi în vederea
Seria III Nr. 1(51)
îmbunătăţirii corespondenţei dintre cerere şi ofertă.
Sistemele calităţii îşi au originea în industrie, fiind
folosite pentru standardizarea şi evaluarea calităţii
produselor. Totuşi acestea au fost extinse şi adaptate
pentru domeniul serviciilor, inclusiv a celor
educaţionale, precum şi pentru o gamă variată de
situaţii.
La fel ca toate conceptele calităţii, şi acest concept a
33
evoluat, astfel că în prezent SMC este văzut ca un
„ansamblu de structuri organizatorice,
responsabilităţi, proceduri şi resurse care au ca scop
realizarea efectivă a calităţii”.
Școala Caraș-Severineană
Elementele unui sistem de management al calităţii
sunt structurate:
a) potrivit ciclului PEVA
b) pe patru secţiuni distincte:
1. Responsabilitatea managementului
2. Realizarea produsului
3. Managementul resurselor
4. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire
Familia de standardele ISO 9000 stabilesc cerinţele
şi recomandări pentru sistemul de management al
calităţii şi nu pentru produse. Cerinţele pentru
produse sunt stabilite de standardele de produs,
contracte, cercetări de piaţă etc.
În educaţie, un sistem management al calităţii
permite organizaţiei să asigure, să monitorizeze şi să
îmbunătăţească calitatea ofertei educaţionale.
Elaborarea unui cadru comun de asigurare a calităţii
în învăţământul profesional şi tehnic din Europa a
condus la o structură de tip PEVA (Planifică, Executa,
Verifică, Reacţionează). Fiecare dintre cele patru
elemente ale structurii reprezintă un domeniu al
calităţii din Cadrul Comun de Asigurare a Calităţii:
 Scop şi plan (planificare)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
 Implementare (acţiune)  cum se asigură transparenţa feedback-ului privind
 Evaluare (verificare) calitatea
 Feedback şi schimbare  cum sunt folosite rezultatele evaluării
(reacţie)  în ce mod se raportează scopurile /obiectivele la
Evaluarea şi asigurarea calităţii la nivelul furnizorului evaluare
de educaţie şi formare profesională se referă la aceste Pentru a îndeplini cerinţele Cadrului Comun de
domenii, urmărind criterii specifice: Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional şi
Metodologie Tehnic din Europa este necesar ca fiecare instituţie de
 cum se foloseşte o abordare de tip sistemic a învăţământ dornică să se menţină pe piaţa ofertelor
calităţii de formare va trebui să documenteze, implementeze
 ce factori interesaţi sunt implicaţi în paşii de şi menţine un Sistem de Management al Calităţii,
realizare a sistemului calităţii şi care sunt rolurile căruia îi va îmbunătăţii continuu eficacitatea.
acestora În acest scop recomandă a se realiza următorii paşi:
 ce instrumente şi proceduri se folosesc pentru 1. identificarea cerinţelor clienţilor (beneficiarilor
colectarea datelor, măsurare, analiză, concluzii şi direcţi şi indirecţi ai serviciilor de educaţie şi
implementare formare oferite de organizaţie);
 în ce măsură instrumentele sunt demne de 2. informarea în legătură cu cerinţele Cadrului
încredere şi consecvente Comun de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Școala Caraș-Severineană

 în ce mod sunt motivaţi factorii implicaţi pentru a-şi Profesional şi Tehnic;

îndeplini în mod adecvat rolurile 3. diagnosticarea calităţii în organizaţie, analiza şi
 prin ce strategii se asigură implementarea explicarea situaţiei existente în raport cu
schimbării cerinţele Cadrului Comun de Asigurare a Calităţii
 cum este folosită evaluarea externă în Învăţământul Profesional şi Tehnic
Scop şi plan (autoevaluare, evaluare de către organizaţii
 care sunt scopurile şi obiectivele învăţământului externe)
profesional şi tehnic adoptate în cadrul organizaţiei 4. stabilirea obiectivelor pe care organizaţia doreşte
 în ce măsură scopurile /obiectivele sunt clare şi să le atingă
măsurabile Acestea se pot referi la:
 în ce măsură scopurile / obiectivele includ - creşterea calităţii serviciilor
34

obiectivele învăţământului profesional şi tehnic la educaţionale pentru a răspunde

nivel European cât mai bine cerinţelor
 în ce mod este măsurat / evaluat gradul în care sunt beneficiarilor;
atinse aceste scopuri /obiective - creşterea satisfacţiei
Seria III Nr. 1(51)

 cum este descrisă procedura privind planificarea beneficiarilor

procesului din cadrul sistemului de calitate abordat - creşterea prestigiului şi a
Implementare încrederii în organizaţie
 cum se implementează o acţiune planificată - creşterea eficienţei
 cum sunt descrise principiile cheie ale procedurii de - îmbunătăţirea comunicării în
implementare organizaţie
Evaluare - creşterea încrederii în forţele
 care sunt procedurile pentru evaluarea conţinutului, proprii etc.
proceselor, rezultatelor şi impactului 5. stabilirea resurselor necesare pentru realizarea
 în ce mod se asigură o evaluare semnificativă şi obiectivelor calităţii
sistematică 6. definirea proceselor prin care se pot atinge
 ce factori interesaţi participă la procesul de evaluare obiectivele şi a interacţiunilor dintre acestea
ce roluri îndeplinesc factorii interesaţi 7. scrierea procedurilor
 când se efectuează evaluarea (frecvenţa) 8. definirea unor roluri şi responsabilităţi clare
Feedback şi schimbare 9. informarea şi formarea personalului în legătură
 în ce mod se organizează obţinerea de feedback şi cu procedurile
procedurile de schimbare în cadrul organizaţiei / 10. asigurarea respectării procedurilor
sistemului cum se asigură obţinerea de feedback în
mod sistematic Prof. PĂRUŢA BRÎNZEI
Şcoala Gimnazială Romulus Fabian Vărădia

,,Educația este ceea ce rămâne după ce s-a uitat

ce s-a învățat în școală”
(ALBERT EINSTEIN)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

LITERATURA POPULARĂ
analizată la BĂILE HERCULANE
Dacă pentru mulți dintre români ziua de 31
octombrie a fost sinonimă cu petrecerea de
Halloween, pentru 40 dintre profesorii de limba și
literatura română din Caraș-Severin această zi a
marcat desfășurarea celei de-a doua ediții a
Seminarului de toamnă, ale cărui lucrări au fost
organizate în acest an la Băile Herculane, având ca
teme de dezbatere „Descoperirea literaturii populare”
și „Modern vs tradițional în activitatea didactică”.
Acest seminar s-a desfășurat sub egida
Inspectoratului Școlar Județean și a Casei Corpului
Didactic, fiind cuprins în planul managerial al
inspectorului școlar de specialitate, doamna Adriana
Dudaș – Vasile.
În cuvântul de deschidere al manifestărilor rostit de
profesorul Nistor Iorga de la Liceul Tehnologic Sfântul
Dimitrie din Teregova, cel căruia i-a aparținut ideea
organizării acestui seminar și care, la solicitarea
participanților la Consfătuirile anuale, a propus acest
seminar ca formă de perfecționare a activității
didactice. Inițiatorul și organizatorul seminarului a
ținut să sublinieze în alocuțiune importanța literaturii
populare ca mijloc de educare a tinerei generații în
vederea formării unei atitudinii de respect faţă de
propria cultură.
Participanții la seminar au păstrat un moment de
reculegere pentru victimele incendiului din clubul
bucureștean.
Prima serie de comunicări a avut ca temă centrală
datini și obiceuri din zona Banatului montan și felul în
care acestea sunt reflectate în creațiile populare, iar
ca studiu de caz au fost analizate câteva poezii în grai
bănățean, scrise de autori din zonă. Activitățile s-au
desfășurat în plen și pe ateliere. În programul unuia
dintre atelierele seminarului, pe lângă analiza poeziilor
populare, participațiilor le-a fost lansată provocarea
de a compune versuri în grai bănățean, rezultatul final
concretizându-se în câteva poezii care au depășind
așteptările chiar și ale celor mai exigenți dintre
profesori.
Ca activitatea demonstrativă de referință a fost
secvența de teatru popular intitulată „Vin finii...”
IMPLICAREA FAMILIEI ÎN
CADRUL ALTERNATIVEI
EDUCAŢIONALE ,,STEP BY STEP”
Motto:
,,Unele lucruri probabil se schimbă, dar noi începem şi
sfârşim cu familia.”
Anthony Brandt
Cei mai importanţi factori educaţionali sunt familia
şi şcoala. Mediul familial îi oferă copilului modele de
2. CABINET METODIC
scrisă și regizată de profesoara Zeicu Ana, de la Liceul
Tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg din Mehadia și
interpretată cu măiestrie actoricească de câțiva dintre
elevii acestei unități de învățământ, subiectul fiind
legat de obiceiurile de iarnă din zona Banatului de
munte.
Partea a doua a Seminarului de toamnă al
profesorilor de limba și literatura româna din județul
Caraș-Severin a fost centrată pe tema „Modern vs
tradițional în activitatea didactică”, fiind prezentate și
analizate câteva metode moderne de predare a
lecțiilor, menite să contribuie la o mai buna captare a
atenției elevilor, la formarea de competente, atitudini
și aptitudini și la implicarea activă a acestora în
procesul didactic, valorificând în mod superior
cunoștințele dobândite la orele de curs.
Seria III Nr. 1(51)
Printre participanții la acest seminar au fost
profesori metodiști și responsabili de cerc pedagogic,
cadre didactice debutante și cu multă experiență la
catedră, din mediul rural și urban, de la unități de
învățământ gimnazial și liceal, cu toții dăruiți meseriei
de dascăl și căutând soluții pentru valori adăugate,
pentru creșterea calității învățământului din județul
nostru.
35
Participanții la seminar au scos în evidență faptul că
literatura populară ar trebui să fie mai vizibilă în
programele de învățământ preuniversitar și în
subiectele de la examenele naționale, în activitățile de
Școala Caraș-Severineană
opțional, alături de valorificarea și promovarea
tradițiilor și obiceiurilor locale.
La încheierea lucrărilor profesorul Nistor Iorga a
ținut să sublinieze calitatea comunicărilor și a
rezultatelor atelierelor din cadrul celei de-a doua ediții
a Seminarului de toamnă. precizând că toate acestea
vor fi cuprinse într-un volum ce va fi intitulat
„Comunicări didactice cărășene II”, ca o continuarea a
primei ediții a acestui seminar, având speranța ca
acesta să vadă lumina tiparului până la sfârșitul
acestui an.
Pornind de la calitatea lucrărilor acestui seminar și
de la faptul că volumul va fi un adevărat ghid metodic
în domeniu pentru toți, participanții au propus
permanentizarea și creșterea numărului acestor forme
perfecționare.
Profesor NISTOR IORGA
Liceul Tehnologic Sfântul Dimitrie Teregova
comportamente pe care, de regulă, acesta le imită cu
fidelitate. Educaţia copilului începe în familie şi se
continuă în şcoală. Şcoala şi familia numai printr-o
strânsă colaborare pot pune în aplicare procesul de
educare al fiinţei umane în devenire.
Contribuţia părinţilor la efortul formativ al şcolii se
poate regăsi pe o scală ce porneşte de la prezenţa în
toate tipurile de activităţi şi ajunge până la plasarea ca
public amorf pentru reprezentaţiile şcolare
ocazionale.
Nevoia de a forma o echipă între cadrele didactice,
elevi, părinţi şi autorităţile comunităţii în vederea
corelării acţiunilor influenţelor educative este
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
justificată pe de-o parte de tendinţa de autoinvestire
cu responsabilitate a părinţilor preocupaţi de viitorul
copiilor, iar pe de altă parte de cumularea de către
şcoală a atributelor socializatoare proprii unor
instituţii inactive la nivel local (cluburi, ateliere de
creaţie, agenţii de turism, etc.).
Programul ,,Step by Step” îi consideră pe părinţi
primii învăţători ai copilului, o parte integrantă a
procesului de învăţământ. Acest program are
încredere în cooperarea şi responsabilitatea
părintelui, dar şi a şcolii, pentru a asigura succesul
fiecărui copil. Copiii dobândesc încredere în sine,
încredere care creşte treptat, dacă simt că părinţii lor
se implică în viaţa şcolii.
În această alternativă educaţională procesul de
învăţământ e centrat pe copil, educaţia este
individualizată, învăţarea se face în ritmul propriu al
copilului şi este organizată pe centre de activitate.
Școala Caraș-Severineană
Educatorul colaborează cu copilul şi familia acestuia.
Părinţii sunt invitaţi să participe la procesul de
educaţie sub auspiciile unei colaborări cu învăţătorul.
Prezenţa unui părinte în clasă este un fapt firesc.
Poziţia ,,umăr la umăr” a educatorului cu copilul în
centrele de activitate facilitează această participare.
Lecţiile tematice unde un părinte poate aduce mai viu
elemente din sfera lui de activitate îl pot transforma în
personaj principal în educaţie. În comunicarea cu
educatorul în clasă, se nuanţează specificul în
dezvoltare al fiecărui copil, se găsesc modalităţi de
36
cultivare a unor abilităţi în familie pentru a completa
sau suplimenta procesul educativ. Această comunicare
duce la reducerea presiunilor conflictuale asupra
copilului, dându-i o mai mare libertate în dezvoltare.
Seria III Nr. 1(51)
Prin participarea familiei la procesul instructiv-
educativ cadrele didactice pot atinge obiectivul de
individualizare. Comunicarea cu părinţii îi ajută pe
educatori să strângă informaţii despre fiecare copil din
clasă. Învăţătorii şi părinţii se ajută reciproc la
furnizarea activităţilor interesante şi a proiectelor
pentru copii, care ar fi imposibil de structurat cu un
singur adult într-o clasă.
Numai când părinţii se simt o parte a procesului de
învăţare a copilului pot să aprecieze eforturile
învăţătorului în prezentarea unor modalităţi noi,
interesante de predare şi învăţare. De asemenea
învăţătorii, pentru ca să fie cu adevărat deschişi faţă
de părinţi, trebuie să creadă că prezenţa şi implicarea
acestora este benefică.
Învăţătorii au ocazia, atunci când părinţii sunt
implicaţi la clasă, să îi observe cum îşi motivează
proprii copii, cum îi ajută să rezolve problemele, cum îi
determină pe copii să abordeze o sarcină şi cum îşi
împărtăşesc interesele speciale.
Când există o colaborare adevărată între cadrul
didactic şi părinţi decurg o serie de rezultate pozitive:
- se dezvoltă încrederea reciprocă;
- părinţii şi învăţătorii au lucrat într-o echipă
pentru a crea o experienţă unică, interesantă, de
învăţare pentru toată lumea;
- copiii beneficiază din modelul adulţilor de echipe
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
cooperante.
Părinţii sprijină voluntar învăţarea la clasă. Ei se
anunţă pentru o anumită activitate. Aceştia pot avea
diferite sarcini:
- coordonatori de evenimente speciale;
- muncitori pentru îmbunătăţiri şi reparaţii la
clasă;
- asistenţi de bibliotecă, ştiinţifici sau de artă;
- supraveghetori la locul de joacă;
- colectori de fonduri;
- ajutoare la centrele de activitate;
- organizatori de excursii, de petreceri;
- confecţioneri de materiale didactice;
- coordonatori de proiecte sau a unor activităţi
educative.
Fiecare activitate este importantă deoarece fiecare
are prilejul de a se implica, de a-şi aduce aportul la
sporirea cunoştinţelor elevilor.
Învăţătorii beneficiază de o serie de metode
suplimentare de întreţinere a comunicării regulate cu
părinţii asupra activităţilor şcolare:
- întâlniri şi lectorate cu părinţii;
- vizite la domiciliu;
- serbări şcolare şi sărbătoriri;
- realizarea unor lecţii comune părinţi-copii;
- caietele de corespondenţă;
- caietele de evaluare individualizată.
Părinţii îşi formează o imagine reală asupra copilului
lor în cadrul şcolii, vizitând regulat sala de clasă a
copilului lor. Ei sunt încurajaţi să-şi etaleze talentele şi
interesele ca modele pozitive pentru toţi copiii. Astfel,
părinţii şi copiii cresc într-o atmosferă de mândrie şi
respect reciproc. Acest lucru este important mai ales
pentru copiii de opt, nouă şi zece ani întrucât ei îşi pot
privi părinţii într-un mod nou. În acest caz părinţii îşi
pot forma o imagine de perspectivă pe măsură ce
observă şi lucrează cu copiii lor în clasă.
Experienţa a demonstrat că problemele dificile sunt
mult mai uşor abordate când canalele de comunicare
funcţionează bine. Furnizând părinţilor opţiuni de
implicare în procesul de învăţare al copilului,
învăţătorul îi determină pe părinţi să înţeleagă că
şcoala doreşte să depună toate eforturile pentru ca
elevii să se adapteze la necesităţile lor.
Programul ,,Step by Step” pentru clasele primare
promovează activ părinţii ca parteneri. Acesta
avizează stabilirea unei ,,Asociaţii a Părinţilor”. Scopul
acestei asociaţii este de a oferi o legătură directă între
toţi părinţii şi între părinţi şi şcoală. O asociaţie de
părinţi este o modalitate acceptată pentru părinţi de a
deveni în mod regulat implicaţi în şcoală ca voluntari
sau pur şi simplu de a vizita clasa copilului lor pentru a
spune o poveste preferată.
La clasa a IV-a ,,Step by Step” comitetul de părinţi a
fost foarte activ, mobilizând colectivul de părinţi şi
implicându-l în diverse activităţi educative.
Învăţătoarele clasei, sprijinite de comitetul de părinţi,
au reuşit să doteze clasa cu o serie de aparate. Clasa a
fost pavoazată cu planşe şi îmbogăţită cu o bibliotecă
ce cuprinde cărţi pentru copii, culegeri, dicţionare şi

enciclopedii.
Părinţii participă la activităţile desfăşurate pe centre
de activitate, ajutând elevii cu explicaţii,
confecţionează material didactic, citesc poveşti,
povestesc întâmplări din viaţa lor. Pentru studiul
tematic ,,Universul” au adus cărţi, filme şi informaţii
de pe Internet. În cadrul proiectului ,,Şcolarul mic îşi
alege o meserie” au povestit copiilor despre propriile
meserii, au confecţionat postere cu aceştia şi i-au
însoţit în vizitele efectuate la diferite instituţii din oraş.
Sunt prezenţi la şedinţe şi lectorate şi iau la cunoştinţă
rezultatele elevilor consemnate în caietele de
evaluare. Cu ocazia serbărilor şcolare, a concursurilor
şi festivalurilor, părinţii îşi însoţesc copiii, realizează
costumaţiile şi decorurile (,,Naşterea Domnului”,
,,Şezătoare bănăţeană”, ,,Cu mască şi fără mască”,
teatru de păpuşi ,,Guţă Covriguţă”). Pentru
sărbătoarea celor 100 de zile de şcoală, părinţii au
realizat alături de copii colecţii din 100 de obiecte, o
poartă din 100 de flori, precum şi un tort sub formă de
şcoală. În excursiile organizate la Turnu Severin şi
Hunedoara, părinţii şi-au însoţit copiii aducând un
surplus de informaţii acestora.
Deosebit de important este faptul că părinţii,
sprijiniţi de învăţătoare, doresc să comunice cu copiii,
să le împărtăşească din propria experienţă,
organizându-se adevărate dezbateri. Unii părinţi au
sprijinit demersul didactic predând la clasă (Educaţie
fizică, Informatică, Limba engleză). Copiii au fost
încântaţi şi au asimilat cunoştinţele cu viu interes.
Elevii, îndrumaţi de învăţătoare, au realizat revista
ECONOMIE, EFICIENŢĂ ŞI
EFICACITATE ÎN CONSTRUCŢIA ŞI
EXECUŢIA BUGETULUI
Bugetul, fundamentarea și construirea acestuia,
constituie unul din cele mai importante aspecte ale
managementului dintr-o unitate școlară.
Practic, prin buget, scopul și obiectivele școlii sunt
transformate în termeni financiari, acesta fiind un
mod de repartizare a resurselor în vederea atingerii
acestora.
În mod greșit se crede că bugetul se referă doar la
resursele financiare, în realitate el realizând o
corelație între fonduri și resursele umane, material și
de timp.
Construcția și fundamentarea bugetului trebuie să
țină cont de economie, eficiență și eficacitate.
Economia reprezintă evitarea risipei și o bună
gospodărire a resurselor disponibile. Acest principiu
este cel mai răspândit fără a fi neapărat aplicat
corect. Impresia generală este că economia înseamnă
reducerea cheltuielilor. În realitate economia implică
minimizarea rezonabilă a cheltuielilor, astfel încât
calitatea serviciilor educaționale și conexe să nu fie
afectată. În principal ea se poate realiza prin:
 diminuarea cheltuielilor cu utilităţile
 buna administrare şi paza bunurilor
2. CABINET METODIC
clasei ,,Prichindel la şcoală”. Comitetul de părinţi a
multiplicat revistele pentru întreaga clasă. În cadrul
revistei există două rubrici la care şi-au adus aportul şi
părinţii: rubrica ,,În familie”, unde aceştia au scris
texte şi poezii şi rubrica ,,Interviu”, unde au fost
intervievaţi părinţi cu realizări deosebite.
Părinţii trebuie conştientizaţi că singura investiţie de
valoare, niciodată falimentară, pe care o familie o
poate face pentru copil, este investiţia pentru mintea
şi sufletul acestuia.
Programul ,,Step by Step”, prin implicarea familiei în
viaţa şcolară:
- reafirmă parteneriatul între familia şi şcoală;
- este o cale de a asigura părinţii că învăţătorul şi
şcoala sunt serioşi şi preocupaţi;
- îmbogăţeşte comunicarea;
Seria III Nr. 1(51)
- oferă ocazia extinderii învăţării din clasă acasă;
- ajută şcoala să servească părinţii cu informaţii
pentru planificarea programului lor.
Bibliografie:
1.,,Crearea claselor orientate după necesităţile
copiilor de 8, 9, 10 ani” de Kate Burke Walsh, Iaşi,
Cermi-1999, pag. 93-96;
37
2. Revista ,,Învăţământul primar”, nr. 4/2004, pag.
114.
Prof. înv. primar MARINELA ADUMITROIE
Școala Caraș-Severineană
Înv. MARIA GHEORGHIU
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
 negocierea celor mai bune contracte de
furnizare de servicii
 achiziţionarea de bunuri doar după sondarea
atentă a pieţei şi evaluarea obiectivă a
ofertelor (nu întotdeauna cea mai ieftină
ofertă este şi cea mai avantajoasă)
 repararea în loc de achiziţionare (numai în
condiţiile în care acest lucru este rentabil)
De cele mai multe ori eficienţa şi eficacitatea sunt
percepute ca fiind acelaşi lucru.
Definiţia din DEX este: ,,eficienţă = faptul de a fi
eficient; eficacitate”
În cazul nostrum, adică în domeniul de
management financiar, cei doi tremeni au
semnificaţii diferite:
Eficienţă = a face lucrurile cum trebuie
(doing things right)
Eficacitate = a face lucrurile care trebuie
(doing the right things)
Eficienţă în construcţia şi execuţia bugetului
înseamnă creerea premiselor de a realiza obiectivele
propuse prin planul managerial cu un raport
cheltuieli / rezultate cât mai mic posibil. Exemple:
 un angajat bine pregătit, conştiincios și
adaptabil la situații noi poate conduce la
economii şi rezultate care depăşesc costurile
salariale pentru persoana respectivă
 întreţinerea clădirilor şi aparaturii, reviziile
efectuate la timp previn costurile mari cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
reparaţiile
 achiziţionarea de echipamente mai scumpe,
dar cu avantaje în exploatare, de service sau
garanţie („Sunt prea sărac ca să mă îmbrac
ieftin”)
 un orar care răspunde optim la o serie de
parametrii cum ar fi: raport nr. elevi/nr.
profesori, încărcare orară echilibrată pe zile,
etc.
 un program al personalului didactic auxiliar
și nedidactic care acoperă cât mai bine
nevoile beneficiarilor în raport cu timpul
petrecut în unitate
Eficacitatea reprezintă realizarea scopurilor şi
obiectivelor şcolii cu condiția ca acestea să
corespundă unor nevoi organizaționale care
trebuiesc identificate cu atenție și prioritizate.
Exemple:
Școala Caraș-Severineană
 Bugetarea dotărilor numai în măsura în care
acestea atrag după sine și premisele unor
PRINCIPIILE DIDACTICE ÎN
FOLCLORUL PEDAGOGIC
ROMÂNESC
Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea modului în
care principiile didactice de bază sunt ilustrate în
38
gândirea pedagogică populară, care oferă imaginea
unei înţelegeri empirice prin intermediul proverbelor
şi zicătorilor. Definite în sens pedagogic, principiile
didactice sunt cerinţe cu caracter legic privind esenţa
Seria III Nr. 1(51)
procesului de învăţământ, teze normative, idei
generale în organizarea şi conducerea activităţii
instructiv-educative; sunt norme sau reguli didactice
care se aplică în activitatea de predare-învăţare.
Sistemul principiilor didactice cuprinde: principiul
însusirii conştiente şi active a cunostinţelor; principiul
intuiţiei; principiul accesibilităţii şi individualizării
învăţării; principiul legării teoriei de practică; principiul
însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi abilităţilor;
principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare.
Fiecare dintre aceste principii este prezentat din
perspectivă ştiinţifico-pedagogică şi al gândirii
popular-folclorice.
Principiul însusirii conştiente şi active a
cunostinţelor presupune respectarea următoarelor
cerinţe:
- participarea conştientă a elevului la actul
învăţării, respectiv înłelegerea cât mai clară si
profundă a materialului de învăţat;
- participarea activă presupune efort personal
(voluntar), implicarea elevilor într-o
multitudine de activităţi: ascultare, scriere,
dezbatere, experimentare, rezolvare de
probleme, creaţie etc.
„Învăţătura e muncă (...), iar efortul depus pentru a
învăţa este cerut, deopotrivă, din partea celui care
învăţă, ca şi din partea celui care învaţă pe altul”
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
rezultate mai bune ale elevilor (acele dotări
care au impact imediat în creșterea calității
actului educațional și nu pavoazarea școlii).
 Bugetarea unor cursuri de formare pentru
personalul școlii în măsura în care abilitățile
dobândite conduc la avantaje de tipul:
creșterea ratei de promovabilitate datorită
metodelor de predare-învățare, relaţii mai
bune cu părinţii şi comunitatea, atragerea
de fonduri prin scrierea de proiecte, etc.;
În concluzie bugetul trebuie construit cu atenție,
pornind de la planul managerial și ținând cont că un
echilibru între economie, eficiență și eficacitate =
excelență.
Prof. ADRIAN DOXAN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Ec. DIANA-CORNELIA DOXAN
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
(Stanciu, Alexandu, 1978, p. 220), aşa cum reiese din
următoarele exemple: „Nimic nu se învaţă fără
osteneală”; „Ascultă bine, ca să înţelegi bine”;
„Meşteşugul vreme cere, nu se-nvaţă din vedere”; „Nu
te arăta dascăl, până n-ai ucenic”.
Principiul intuiţiei solicită respectarea cerinţei
fundamentale a abordării învăţării ca proces de
cunoastere, realizat în manieră senzorială, intuitivă.
Respectarea principiului intuiţiei presupune
valorizarea pedagogică a experienţei directe în
cunoaştere, a cărui aplicare în practica şcolară previne
formalismul şi verbalismul. „În folclor găsim unele
expresii verbale care exprimă importanţa acestui
contactcu lumea obiectivă înconjurătoare” (idem, p.
222): „Mai bine să vezi o dată, decât să auzi de zece
ori”; „Să auzi cu urechile tale şi să vezi cu ochii tăi”.
Principiul accesibilităţii şi individualizării învăţării
are în vedere respectarea următoarele cerinţe:
- accesibilitatea conţinutului, a metodelor si
tehnicilor instruirii, a limbajului si formelor de
activitate etc. pentru a realiza concordanţa
dintre posibilităţile elevilor şi dificultăţile
învăţării; se realizează prin selecţionarea şi
gradarea informaţiilor ştiinţifice şi a exerciţiilor
care conduc la însusirea cunostinţelor si la
formarea unor deprinderi;
- individualizarea elevilor potrivit particularităţilor
lor fizice şi psihice, prin diferenţierea sarcinilor
didactice şi a căilor de ndeplinire a lor;
presupune crearea condiţiile ca fiecare copil să
se dezvolte în ritmul său propriu, prin
activizarea potenţialului real şi valorificarea
acestuia.
„Trebuie să avem în vedere pe cel care învaţă,
vârsta şi capacitatea lui de a învăţa, eventual, talentu
– darul de la natură” (Stanciu, Alexandu, 1978, p.
221): „Om cu om nu se loveşte”; „Cinci degete la o
mână şi unul cu altul nu se potriveşte”; „Sunt firi între
firi, de nu ştii cum să te miri”; „Nu toate străchinile

sunt pentru ciorbă”; „Toţi copacii înfrunzesc, dar nu
toţi dau şi roade”.
Principiul legării teoriei de practică are în vedere
următoarele cerinţe:
- lecţiile să ofere suficiente ocazii de valorificare, în
practică, a cunostinţelor teoretice si a
capacităţilor învăţate;
- lecţiile să asigure putere operatorie cunoştinţelor
teoretice, adică transferul învăţării în
circumstanţe noi;
- lecţiile să aducă elemente de viaţă cotidiană în
scoală.
„Acest lucru par să spună şi unele proverbe
româneşti care arată importanţa aplicaţiilor şi
verificărilor (probelor) în tot ce întreprinde omul în
munca şi viaţa sa de toate zilele” (idem, p. 224): „Până
nu-l încaleci, calului nu-i cunoşti năravul”; „Floarea,
până n-o pui la nas, nu ştii ce miros are”; „Până nu
bagi la plug cu omul, nu-i poţi cunoaşte năravul”.
Principiul însuşirii temeinice a cunoştinţelor şi
abilităţilor presupune următoarele:
- însuşirea durabilă a cunostinţelor şi abilităţilor
astfel încât să poată fi actualizate şi utilizate
atunci când se reclamă prezenţa lor;
- persistenţa în timp şi fidelitatea celor însuşite de
elevi, precum şi profunzimea (implementarea
lor în sistemul de personalitate) şi mobilitatea
lor în reproducerea datelor acumulate.
Temeinicia este generată de: baza intuitivă,
concret-senzorială; aplicaţii practice;
sistematizări logice; însuşire conştientă şi prin
efort propriu; completări şi aprofundări
continue; integrarea în sisteme tot mai
cuprinzătoare.
„Mersul înainte al învăţăturii e posibil, dacă deea ce
se învaţă la un moment dat se realizează cât mai
ROLUL DISCIPLINELOR /
ŞTIINŢELOR SOCIALE ÎN
CURRICULUMUL NAŢIONAL
Disciplinele sociale aparţin ariei curriculare Om şi
societate: Istoria, Geografia şi Ştiinţe socioumane. Ele
sunt prezente în planul-cadru de învăţământ începând
cu clasa a III-a - Educaţie civică şi a IV-a, - Educaţie
civică, Istoria, Geografia, conform planului-cadru de
învăţământ în vigoare. Studiul disciplinelor sociale
este reluat în clasele gimnaziale şi continuă în cadrul
fiecărei clase de liceu.
În perioada comunistă ştiinţele sociale au avut un
rol important ideologic, prin prisma faptului că accesul
la fondurile de cercetare a fost mult facilitat în
comparaţie cu celelalte arii curriculare. Se încearcă
penetrarea lor ideologică, promovarea unui
,,naţionalism local" şi crearea ,,omului nou" proletar,
făuritor de mari realizări socio-economico-culturale,
ceea ce a dus la denaturarea (în multe cazuri totală) a
adevărului istoric în favoarea promovării idealismului
2. CABINET METODIC
închegat şi cât mai temeinic”: „Cine începe multe,
puţine sfârşeşte”; „Când de multe te apuci, cam pe
toate le încurci”; „Arătura adâncă, roade multe dă”;
„Mai bine puţin şi bun, decât mult şi prost”.
Principiul sistematizării şi continuităţii în învăţare
se referă la desfăsurarea ordonată, logică şi
pedagogică a conţinuturilor predării şi învăţării:
- sistematizarea tematică a programelor scolare, a
planificărilor calendaristice, a unităţilor de
învăţare si a lecţiilor;
- continuitatea presupune cerinţe unitare,
constante, controlate sistematic si succesiv de
către toţi factorii educativi, pe măsura
dezvoltării copilului.
„Roadele învăţăturii nu se obţin dintr-o dată, ci
treptat, în mod natural, ca orice roade” (Stanciu,
Seria III Nr. 1(51)
Alexandu, 1978, p. 223): „Orice lucru la vremea lui”;
„Treaptă cu treaptă, te urci în vârful scării”; „Un pas
după altul, departe te duce”; „Mergi încet, mergi
bine”.
Alcătuind un sistem unitar, principiile didactice sunt
enunţuri cu caracter normativ, cu valoarea orientativă
pentru activitatea profesorului, a căror respectare
asigură un echilibru procesului de învăţământ.
39
Bibliografie:
Stanciu, S., Alexandru, P. (1978), Pedagogie şi folclor.
Gândirea pedagogică a poporului, reflectată cu
Școala Caraș-Severineană
deosebire în proverbe şi zicători, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică
http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_ni
cu/cursuri/Pedagogie%202_curs_2_Principiile%20dida
ctice.pdf
Lect. univ. dr. LAVINIA NIŢULESCU
Universitatea Eftimie Murgu Reșița
ideologic plăcut Partidului.
În perioada post decembristă, ca o reacţie la
statutul lor privilegiat de dinainte, ştiinţele sociale au
cunoscut un fel de răzbunare, minimalizându-se
aspectele general-valabile recunoscute şi dovedite,
prin anumite studii particulare (de caz), care de multe
ori nu-şi aveau corespondent în respectiva unitate de
învăţare. S-a încercat schimbarea radicală a modului
de a se expune Istoria, Cultura civica, Logica etc.,ceea
ce a generat ca orice extremă, un soi de ,,ghiveci", fără
o finalitate constructivă.
Domeniul ştiinţelor sociale continuă să aibă o
importanţă secundară în curriculumul şcolar, cu toate
ca studiul acestora are multiple valenţe formative.
Disciplinele sociale au un rol esenţial în dezvoltarea
personalităţii elevilor, contribuind la formarea
capacităţii de a valoriza realităţile din jur, consolidarea
conştiinţei de sine, afirmarea unor atitudini pozitive
faţă de valorile fundamentale, instituţii, societate etc.
Aportul pe care acestea îl aduc la formarea și
dezvoltarea personalităţii elevilor este uşor de sesizat
pornind de la obiectivele generale specifice,
explicitate în programele şcolare. Prin intermediul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
disciplinelor sociale, valorizând potenţialul lor
interdisciplinar şi integrator, elevii îşi pot forma o
imagine comprehensivă despre ei înşişi, despre ceilalţi
şi despre societate. Aceste considerente sunt în acord
cu idealul educaţional al şcolii româneşti (stipulat în
Legea Educaţiei nr. 1 din 2011) care constă în
dezvoltarea liberă, integrată şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii
autonome şi asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală,
pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetăţenească activă în societate, pentru
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Mai mult, competenţele sociale constituie unul din
cele opt domenii de competenţe cheie ale
învăţământului obligatoriu: a) competenţe de
comunicare în limba română şi în limba maternă, în
cazul minorităţilor naţionale; b) competenţe de
Școala Caraș-Severineană
comunicare în limbi străine; c) competenţe de bază de
matematică, ştiinţe şi tehnologie; d) competenţe
digitale de utilizare a tehnologiei, informaţiei ca
instrument de învăţare şi cunoaştere; e) competenţe
sociale şi civice; f) competenţe antreprenoriale; g)
competenţe de sensibilizare şi expresie culturală; h)
competenţa de a învăţa să înveţi.
Reînvierea interesului pentru disciplinele sociale
este un fapt îmbucurător. Lumea contemporană nu
poate fi redusă la civilizaţia ştiinţifico - tehnică, ea nu
poate fi despărţită sau sărăcita de mediul cultural care
40
a generat-o şi întreţinut-o. De aceea: "programa de
învăţământ trebuie sa fie întocmită pe baza
problemelor principale, principiilor şi valorilor pe care
societatea le considera demne de a constitui continua
Seria III Nr. 1(51)
preocupare a membrilor ei".
Istoria românilor este o disciplină de studiu
obligatorie care se predă în clasa a VIII-a şi a XIII-a.
Rolul fundamental al Istoriei românilor este
EDUCAȚIA PENTRU ȘI PRIN
PATRIMONIU - TRADIȚIE ȘI
ACTUALITATE
Educația pentru și prin patrimoniu nu este
nicidecum ceva nou. Firesc este ca acest tip de temelie
sufletească să se realizeze în familie, în comunitate; în
vremuri în care comunităţile îşi cunoşteau şi îşi
preţuiau valorile, era o transmitere vie şi firească,
dincolo de orice scenariu educativ. Însuşi cuvântul
patrimoniu conţine în etimologia sa ideea de
moştenire. Din păcate, acest tip de perpetuare
naturală se găseşte din ce în ce mai rar la noi.
În România s-a făcut şi se mai face educaţie prin
patrimoniu, acolo unde cei care se îngrijesc de
instruirea copiilor au conştiinţa valorilor reale. Când
eşti însufleţit de frumuseţea şi bogăţia patrimoniului,
dorinţa de a insufla această pasiune copiilor este
irezistibilă. De cele mai multe ori contextul social nu
este tocmai favorabil conservării şi promovării
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului
de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a
termenilor de „patrie” şi „patriotism”, cultivarea
memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a
valorii în plan european.
Răspunsul la întrebarea privind „locul şi rolul”
Istoriei românilor în şcoală, ne oferă perspective
esenţiale:
 Ce fel de model uman vrem să construim prin
şcoală? (cum dorim să arate elevii?, cum să
se raporteze la sine şi la societate?) Cum
vrem să arate societatea românească în anii
2020-2030?
 De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie
la modelarea conştientă a unui anume tip de
personalitate dezirabil? Cum ar trebui s-o
facă? Învăţându-i pe elevi să facă ce? cu
informaţia (adică, ce competenţe ar trebui
formate la elevi?) în viaţa reală ( în spaţiul
public – civic, etc).
 Ce tip de discurs ar trebui să-și asume
disciplina Istoria românilor? Opțiunile ar
putea include:
 un discurs civic (adică, să contribuie la
formarea şi dezvoltarea unei culturi a
participării civice şi la socializarea politică);
 un discurs cultural (adică, să îndeplinească o
funcţie de transmitere şi formare culturală a
personalităţii);
 un discurs vizând dezvoltarea durabilă a
umanităţii (protejarea şi conservarea
patrimoniului cultural şi istoric face parte din
strategia dezvoltării durabile).
Prof. drd. DANIEL-FLORIN VESA
Universitatea Eftimie Murgu Reșița
bogăţiilor noastre spirituale, presiunea unor activităţi
facile şi lipsite de valoare este foarte mare, iar timpul
alocat în general copiilor în familie, prea scurt. Totuși,
unele dintre muzeele şi monumentele noastre au
îndrumători specializaţi şi programe dedicate copiilor;
din ce în ce mai multe şcoli desfăşoară astfel de
acţiuni. Ne dorim ca muzeele şi monumentele să fie
adesea pline de copii.
Fiecare copil câştigat pentru patrimoniu este
important; copiii răspund cu entuziasm propunerilor
lansate de dascălii lor și îşi doresc astfel de activităţi
fără să înţeleagă prea bine de ce. Pentru că ei
rezonează în mod natural la frumos, pur şi simplu le
place şi această afecţiune spontană are pentru ei un
sens profund. Este fundamentul aprecierii şi
ataşamentului matur, capabil să ducă mai departe
valorile locale.
Este o datorie de onoare a învățătorilor, a tuturor
cadrelor didactice să implementeze proiecte de
explorare şi aducere a patrimoniului în atenţia
copiilor, proiecte derulate în parteneriat cu părinții,
organizații nonguvernamentale, comunitatea. Acestea

ar trebui să urmărească o promovare a patrimoniului
în general, adresată tuturor şi întinsă de la un hotar la
altul al ţării, dar şi valorificarea educativă a
patrimoniului specific local, în cadrul comunităţilor
rurale, acolo unde punerea în valoare inteligentă a
bogăţiilor spirituale este singura cale către o
dezvoltare durabilă.
Obiectivele acestor proiecte vizează: aducerea
patrimoniului în atenţia copiilor şi a cadrelor didactice,
într-o manieră accesibilă şi atractivă; promovarea
patrimoniului ca şi factor educativ, și poate, în
perspectivă, introducerea patrimoniului în programele
şcolare. Majoritatea acestor proiecte au ca finalitate
editarea unui ghid al obiectivelor culturale, de
patrimoniu, care ar putea fi punctul de plecare în
editarea chiar a unui manual.
Un astfel de manual ar putea cuprinde povestea vie
a regiunii: oameni, locuri, meșteșuguri, vorbe din
bătrâni care, împletite scot la iveală, pe înțelesul
copiilor, cunoștințe și sensuri. Am putea prezenta
copiilor șirul sărbătorilor și datinile specifice, explicații
de vocabular și descrieri ale monumentelor
semnificative ale județului. Prin evocarea hărții se
poate ilustra legătura dintre locuri și locuitori, dintre
muntele, câmpia, pădurile și râurile cărășene și
așezămintele și îndeletnicirile pe care acestea le-au
favorizat. Numeroase obiective turistice sunt
presărate în tot județul și așteaptă copiii pentru lecții
în afara clasei. Putem organiza ateliere de olărit,
gravură, pictură de icoane pe sticlă și lucru de mână.
18 Aprilie este Ziua Mondială a Monumentelor şi
Siturilor, zi convenită de ICOMOS (International
Council on Monuments and Sites) şi UNESCO în 1983
pentru atragerea interesul publicului pentru
protejarea patrimoniului arhitectural. Anul acesta
subiectul Zilei Mondiale a Monumentelor şi Siturilor a
fost: Patrimoniul Educaţiei. El a fost evocat la nivel
național prin diverse manifestări. În capitală, la
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu
din Bucureşti, la invitaţia Rectorului acestei
Universităţi şi a ICOMOS România, în prezenţa
autorităţilor de specialitate din domeniul educaţiei,
învăţământului superior, culturii şi patrimoniului şi a
conducătorilor instituţiilor şcolare, liceale şi
universitare - monumente istorice - din Bucureşti s-a
decernat diploma de onoare a ICOMOS d-lui prof. dr.
arh. Aurelian Trişcu, în semn de recunoaştere a
contribuţiei sale atât ca profesor cât şi ca arhitect la
educarea tinerelor generaţii în spiritul interesului şi
grijii pentru patrimoniul construit. După o scurtă
prezentare a patrimoniului educaţiei din România şi
intervenţii ale câtorva dintre cei invitaţi, manifestarea
s-a încheiat cu semnarea unei Declaraţii subliniind
importanţa relaţiei dintre Patrimoniu şi Educaţie şi
angajamentul semnatarilor în promovarea
patrimoniului cultural în cadrul activităţilor
educaţionale. Dat fiind că în municipiul Bucureşti
există 45 de monumente istorice afectate educaţiei, la
această manifestare au fost invitaţi administratori
acestor clădiri (in număr total de 32), adică rectori,
2. CABINET METODIC
decani, directori de licee sau şcoli generale, directori
de biblioteci, împreună cu Ministrul Educaţiei
Naţionale, Ministrul delegat pentru Învăţământ
Superior şi Cercetare, Ministrul Culturii.
În România sunt clasate un număr de 605 şcoli,
licee, colegii, facultăţi şi sedii de universităţi ori
biblioteci ca monumente istorice. Aproape jumătate
din aceste monumente sunt şcoli primare-gimnaziale,
25% o reprezintă liceele şi colegiile naţionale şi cca.
10% sunt spaţii universitare. Repartiţia geografică a
monumentelor istorice "ale educaţiei" acoperă, cu
două excepţii (Ilfov şi Vâlcea) întreg teritoriul ţării,
cele mai bogate în această categorie patrimonială fiind
municipiul Bucureşti, cu 45 monumente istorice,
judeţele Iaşi şi Cluj cu 43 şi respectiv 32. Braşovul cu
Şcheii deţin prin Şcoala românească de la Sf. Nicolae
Seria III Nr. 1(51)
construcţia şcolară cea mai veche din România,
datând din 1495.
Monumentele educaţiei sunt în bună măsură bunuri
publice administrate de consiliile locale, ori de
universităţi, dar sunt şi cazuri de excepţionale bunuri
de patrimoniu aparţinând cultelor (Biblioteca Teleki
din Târgu Mureş, Batthyaneum din Alba Iulia ori
evocata mai sus Şcoală din Şcheii Braşovului).
41
Tipologia arhitecturală cea mai bine reprezentată în
lista monumentelor istorice alocate educaţiei este
şcoala primară de sfârşit de secol XIX, început de secol
XX, cunoscută drept "şcoala Spiru Haret". În judeţe
Școala Caraș-Severineană
precum Bacău, Dâmboviţa, Giurgiu şi Teleorman
şcolile de acest tip, între 15 şi 25 pe fiecare judeţ, dau
peste trei sferturi din numărul monumentelor istorice
ale educaţiei. În Transilvania şcolile clasate monument
istoric sub titulatura "vechea şcoală românească" ori
"prima şcoală românească" vorbesc cu precădere de
strădaniile intelectualităţii ardelene pentru păstrarea
limbii şi identităţii naţionale.
În Bucureşti nu există universitate importantă care
să nu aibă măcar o clădire monument istoric. Nu este
întâmplător că Universitatea Bucureşti administrează
3 clădiri monument istoric, şi nici că Universitatea de
Arhitectură şi Urbanism care poartă numele
fondatorului şcolii naţionale de arhitectură, Ion Mincu,
se găseşte într-un monument istoric. Prin remanenţa
misiunii lor şi permanenţa lor fizică, clădirile şcolilor,
liceelor şi facultăţilor, ale bibliotecilor, clădirile şcolii -
vorbind generic - sunt deseori şcoli-monumente şi
totodată monumente ale şcolii. Această dualitate ne
îndeamnă să reflectăm asupra relevanţei pentru
societatea românească de astăzi a relaţiei biunivoce
dintre termenii temei de anul acesta a Zilei Mondiale a
Monumentelor. Patrimoniul Educaţiei nu-şi poate găsi
semnificaţia profundă a celebrării sale decât în raport
cu educaţia patrimoniului.
În Caraș–Severin avem următoarele școli-
monument: Școala Steierdorf Anina, Liceul Pedagogic
"C.D. Loga" Caransebeș, Liceul "Traian Doda"
Caransebeș, Liceul "General Dragalina" Oravița (corpul
central), Grădinița Nr. 3 Oravița, Școala Nr. 1 Reșița
(școala de beton – anul 1907), Casa Corpului Didactic
(Vila Koch – 1900).
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
Orice localitate păstrează numeroase amintiri ale
istoriei sale. Între acestea, un loc de primă importanţă
îl deţin clădirile şi obiectivele de importanţă istorică,
ele marcând trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat,
mai prielnic sau mai defavorabil. Reşiţa îşi are şi ea
monumentele sale, dar prea puţini dintre noi putem
spune că le cunoaştem cu adevărat, deşi uneori
trecem zilnic pe lângă ele. În cadrul activităților
școlare și extrașcolare le putem pune în valoare din
punct de vedere istoric, turistic, cultural.
„Palatul Cultural”, (ridicat în 1928 prin contribuţia
locuitorilor din Reşiţa Română, construit în stil
românesc şi a reprezentat centrul cultural al acestei
părţi a Reşiţei)
Muzeul locomotivelor cu abur (cea mai veche
locomotivă construită pe actualul teritoriu al
României, care datează din anul 1872)
Școala Caraș-Severineană

 Ansamblu medieval, aflat în zona numită

Ogăşele, în apropierea scărilor care duc către
42

Ateneul tineretului, (ruinele unei biserici de tip

sală şi dintr-o necropolă, ambele datând din
secolele al XIV-lea – al XV-lea., cele mai vechi
urme ale unei aşezări umane care a existat pe Parcul „Cărăşana”, în care se află monumentul
Seria III Nr. 1(51)

actualul teritoriu al Reşiţei) germanilor deportaţi în U.R.S.S. (inaugurat în 1995,

 Clădirea Spitalului vechi, datând din 1932- fiind singurul din România până atunci), opera
1933. artistului plastic reşiţean Hans Stendl.
 Biserica ortodoxă, înălţată în 1872 (a fost
mutată în 1985 de pe vechiul său amplasament
la o distanţă de 55 m, pentru a face loc
blocurilor care se construiau atunci în centrul
civic)

Vila Koch, acum sediul Casei Corpului Didactic.

„Podul de la vamă”, care traversează Bârzava (face

legătura între cele două părţi vechi ale oraşului, Reşiţa
Română şi Reşiţa Montană.,a fost construit în 1937,
fiind cel mai vechi pod nituit şi sudat din România)

Clădirea gării Reşiţa Sud

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


 fosta biserică greco-catolică (actualmente
sediul Protopopiatului ortodox), datând din
anul 1908
 pe Str. Golului, pe malul Bârzavei, se află
două vechi locuinţe româneşti, construite
de fraţii Blăjiţa în anii 1902-1903, conform
inscripţiilor lor. Aceste case sunt printre
puţinele care au mai rezistat până astăzi din
vechea Reşiţă Română.
 Combinatul Siderurgic, situat pe vatra
vechilor instalaţii industriale din 1771.
Pe Dealul Crucii, se află amplasată Crucea lui Herglotz,
ridicată la 29 iunie 1874 de către muncitorii reşiţeni în
memoria evenimentelor şi a victimelor din oraş din
timpul revoluţiei de la 1848.
Monumentala clădire a Liceului de piatră (azi,
”Diaconovici-Tietz”), ridicată la sfârşitul secolului al
XIX-lea, cea mai prestigioasă şcoală din oraş şi care a
dat cel mai mare număr de absolvenţi de-a lungul
anilor.
LITERATURA
– ARTĂ A CUVÂNTULUI
Considerând că „interdisciplinaritatea reprezintă
ansamblul relațiilor și interacțiunilor dintre diferite
conținuturi și mesaje angajate într-un demers didactic
cu finalitate relevantă în planul formării și dezvoltării
personalității elevilor” (Cristea, Sorin, Dicționar de
termeni pedagogici, București, 1998, pag. 240) în
societatea noastră modernă și că este o deschidere
spre legătura dintre teorie și practică, am pornit un
demers ce s-a concretizat înr-un proiect, aflat la cea
de-a IV-a ediție.
Ideea proiectului a venit din nevoia elevilor de a
participa efectiv, practic la activități care presupun
explorare, mișcare, creativitate, socializare în mediul
2. CABINET METODIC
Școala de beton („Eisenbetonbauschule”), înfiinţată în
1907 şi funcţională şi azi, acesta fiind unul dintre
rarele monumente ale Reşiţei care au avut parte de o
restaurare semnificativă.
 sediul Inspectoratului pentru Situaţii de
Seria III Nr. 1(51)
Urgenţă, fostul sediu al pompierilor
reşiţeni. Prima formaţiune de pompieri a
existat aici din anul 1879.
 peste Bârzava „Podul Stavila”, cel mai
vechi pod arcuit integral sudat din
România şi al treilea din Europa, datând
din anul 1930.
Aceste monumente sunt astăzi câțiva dintre
43
martorii principali ai trecutului Reşiţei şi din acest
motiv trebuie să le acordăm importanţa care li se
cuvine.
Școala Caraș-Severineană
BIBLIOGRAFIE:
1. dr. Mircea Rusnac - Ghidul monumentelor
istorice ale Reşiţei
2. Adriana Scripcariu – Patrimoniu cultural,
județul Ilfov, manual opțional pentru clasele
III-IV, PISCU 2012
3. Ioan Opriș (coord.) – Ghid de bune practici în
promovarea și protejarea patrimoniului
cultural rural
Profesor NICOLETA MARCU
Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
apropiat. Fundamentând învățarea pe realitate și pe
probleme, perspectiva tematică restituie un fenomen
sau un concept în globalitatea sa, fiind susceptibil de a
declanșa o puternică motivație a învățării. Realitatea și
problemele pot fi mai bine înțelese dintr-o perspectivă
ce consideră, într-un mod mai profund profilul omului
pe care vrem să-l formăm.
Interdisciplinaritatea oferă posibilitatea de a
construi „punţi” între disciplinele şcolare şi de a
dizolva părerile elevilor, precum că matematica nu are
nimic în comun cu istoria, geografia, literatura etc.
Prin activităţile propuse echipa de proiect doreşte
să motiveze elevii, antrenându-i într-o cunoaştere
concretă a frumuseţilor înconjurătoare, a edificiilor
create de marii oameni din zonă şi raportarea la
aceste personalităţi.
Prin activitățile propuse, echipa de proiect a dorit să
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
motiveze elevii, antrenându-i într-o cunoaștere
concretă a frumuseților înconjurătoare, a edificiilor
create de marii oameni din zonă și raportarea la
aceste personalități, confirmarea legăturii cu trecutul,
a faptului că aparținem unor locuri ce ne dau esența
existenței devenirii noasre.
Proiectul cu titlul LITERATURA – ARTĂ A
CUVÂNTULUI a cuprins mai multe secțiuni prin care
am reușit să dezvoltăm preocupări diverse ale elevilor
noștri:
1. Seară lirică, 15 ianuarie 2015, Dor de
Eminescu…, ce a reușit a fi o descoperire a
poeților închisorilor comuniste,
recunoașterea credinței ortodoxe;
2. Întâlnire cu scriitori și artiști populari,
februarie 2015, în vedera realizării unor
interviuri și publicarea acestora în revista
școlii. Se promovează spiritul jurnalistic,
Școala Caraș-Severineană
Colegiului Naţional C. D. Loga au recitat
poezie în grai autentic bănăţean din creaţiile
lui Sorin Olariu. De asemenea, au fost
prezentate obiceiurile tradiţionale de
căsătorie din Banatul Montan, respectiv,
datina peţitului şi hora de nuntă;
5. Simpozionul Interdisciplinaritatea – impact al
postmodernismului, atelier al SEMINARULUI
DIDACTICA INTERNAȚIONAL, ediția a XXIV-a,
29 mai 2015;
6. Concurs – expoziție de fotografie, 3 iunie
2015;
7. Concurs de creație literară – Pe urmele
strămoșilor. Concursul s-a relizat pe trei
secțiuni:
a. Scrisoare – Dascăl drag, clasele I-IV
b. Proză scurtă/ Poezie / Text dramatic:
Călătorie in timp/ Plaiuri de dor/

cultivarea dragostei pentru folclor și Incursiuni științifice, clasele V-VIII

aprecierea celor care promovează specificul c. Eseu: Drumul spre devenire, clasele IX-XII.
local; Concursul a avut drept scop promovarea
elevilor talentați în mânuirea condeiului,
lucrările fiind publicate în revista
Instantanee a Colegiului Național C. D.
Loga, ISSN 2065-4804.
Prin implicarea ce dă rezultate, dascălii de la
Colegiul Național „C. D. Loga” din Caransebeș se
doresc continuatori ai misiunii înaintașilor lor, reușind
să formeze în continuare generații recunoscute de
44

învățători ce duc mai departe acest testament –

dragostea de dreptate, adevăr și frumos - a neamului
românesc.
3.
Expoziția de iconografie și costum popular din
Seria III Nr. 1(51)

Banatul Montan, Sacralitate și tradiție, a avut Prof. SORINA JURJ

vernisajul la Galeria de Artă „Corneliu Baba” Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
din Caransebeș, în 27 mai 2015, urmărind
descoperirea și promovarea identității
noastre culturale, deoarece elevii implicați au
adus din lada de zestre cel mai valoros
costum pentru a fi expus în cadrul expoziției;

4.
Activităţile de promovare ale folclorului
authentic, specific Banatului Montan, au
continuat în urbea de pe Timiş şi Sebeş, în 28
mai 2015. Galeria de Artă Corneliu Baba de la
parterul Casei de Cultură George Suru a
găzduit o nouă manifestare cultural-artistică
dedicată evidenţierii muzicii, dansului şi
obiceiurilor populare. Aceasta a constat într-o
şezătoare tradiţională în cadrul căreia elevii

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


PLĂCEREA DE A CITI
Lectura în viața copiilor este primordială pentru că îi
formează așa cum nimic altceva nu cred că reușește.
Din păcate tot mai puțini copii citesc lectură în timpul
lor liber. Unii din lipsa timpului, altora pentru că nu le
place această activitate, iar alții sunt atrași de
calculator și nu de cărți. Astăzi televizorul,
calculatorul, internetul au devenit repere pentru
fiecare copil din ultimii ani. Dacă menţionăm doar
aceste trei mijloace de informare rapidă si practică
care oferă elevilor o paletă largă şi variată in orice
domeniu al cunoaşterii acoperim deja o arie
substanţială a timpului liber, care rămâne din ce în ce
mai puţin,cu atât mai puţin timp pentru lectură.
Atunci ne punem mereu întrebarea : mai este
cartea : «o făgăduinţă, o bucurie, o călătorie prin
suflete, gânduri si frumuseţi», cum afirma scriitorul
Tudor Arghezi ?
Copiii trebuiesc învățați încă de mici cu acest obicei.
Uneori chiar obligați. Pentru că un copil neîndrumat,
foarte rar va face o astfel de activitate din propria
inițiativă, de aceea este bine să le insuflăm de la
vârste fragede copiilor iubirea pentru lectură. Să le
prezentăm diferite cărţi, diferite subiecte, cât şi ceea
ce poate oferi lectura unei cărţi şi ce putem descoperi
în paginile ei. Deoarece o carte bună e o călătorie prin
diferite lumi prin care te poţi descoperi si te
descoperi, te raportezi la ceilalti, urmăreşti un ideal ;
îţi ridici mereu întrebări care te ajută să te cunoşti mai
bine, să cunoşti alte tipologii umane, să analizezi, să
compari şi să-i înţelegi şi pe alţii.
Scriitorul Ion Luca Caragiale preciza: « O carte bună
de citire, în vârsta fragedă, este, poate, una din
împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieţii unui om.
Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei
împrejurari decât unei cărţi căzute la vreme bună în
mâinile unui copil, tot aşa precum umbra multor
stejari seculari se datorează căderii unei ghinde pe
pământ prielnic. »
Pe elevii să-i stimulăm să citească astfel încât
lectura să nu fie abandonată în favoarea altor
plăceri, iar lectura continuă duce în timp la modelarea
JOCUL ŞI CALCULATORUL
Cucerirea ştiinţei a determinat o evoluţie fără
precedent a electronicii, iar aplicaţiile sale pe
calculatorul personal sunt inepuizabile. Astfel,
calculatorrul personal face parte astăzi din viaţa
oricărui copil, care are acest obiect în clasă sau la
grădiniţă. Jocurile pe calculator sunt numeroase,
variate şi unele de înaltă valoare educativă. Cu
ajutorul jocurilor pe calculator, copiii îşi îmbogăţesc
cunoştinţele, dobândesc noi dexterităţi şi aptitudini.
Statisticile cercetătorilor au confirmat faptul că acei
copii care utilizează de timpuriu calculatorul sunt mai
inteligenţi decţt ceilalţi copii. Jocurile didactice pe
calculator sunt deosebit de plăcute pentru însuşirea
2. CABINET METODIC
cât şi la formarea personalitaţii. Nevoia de a cunoaşte,
de a întelege, de a se realiza devin ţinte care conduc
la o nouă deschidere a elevului spre un nou univers,
spre un alt tip de a cunoaşte şi de a percepe mai bine
lumea înconjurătoare. Deoarece printre noi nu mai
sunt atât de mulți împătimiți ai lecturii, să încercăm să
le arătăm ce pierd dacă nu citesc.. Trebuie să ținem
mereu cont de faptul că omul are nevoie să evolueze,
să se dezvolte, dar, din păcate pentru unii, dezvoltarea
are nevoie de participarea noastră activă, iar cea mai
la îndemână metodă este lectura, fie că vorbim de
cărți de beletristică sau profesionale, de reviste de
cultură sau de site-uri de specialitate, mai ales acum
când toate acestea ne sunt accesibile.
Lectura însă are multe beneficii. Poate că unii dintre
noi nici nu știm cât de bine este să citești măcar o oră
Seria III Nr. 1(51)
din zi, atât pentru psihic cât și pentru suflet. Cititul
este cea mai frumoasă și mai înălțătoare îndeletnicire
din punctul nostru de vedere. Adevărat, în bine sau în
rău, depinde ce citești și cum folosești informațiile pe
care le asimilezi, dar în general, cartea nu aduce decât
lucruri bune și frumoase.
Consecinţele lecturii apar destul de repede şi se
manifestă în uşurinta exprimării, în creativitate, în
45
simţul umorului, în toleranţa şi dorinţa de a fi de
ajutor altor copii, poate chiar altor oameni din
societate. În opinia noastră, lectura este importantă în
educarea tinerilor datorită avantajelor pe care aceasta
Școala Caraș-Severineană
le oferă copiilor.
În concluzie, suntem de părere că lectura prezintă
un rol important în educarea tinerilor prin faptul că
operele literare oferă copiilor diverse situaţii de viaţă
din care aceştia pot învăţa cum să se comporte,
totodată formându-le şi un vocabular adecvat să
încercăm să facem din lectură o plăcere.
Nu vrem să spunem că ar trebui să stăm numai cu
nasul în cărți, fără a avea o viață socială activă, pentru
că acestea se pot îmbina foarte bine, depinde doar de
noi dacă suntem îndeajuns de preocupați de ambele
aspecte ale vieții noastre.
Prof. dr. MARIA GHERGUŢA
Şcoala Gimnazială Slatina Timiş
unor noi cunoştinţe despre lume, pentru învăţarea
matematicii, chiar pentru învăţarea scrierii şi citirii.
Jocurile distractive pe calculator sunt de asemenea
foarte plăcute copiilor. Pe lângă toate aceste aspecte
pozitive trebuie să accentuăm câteva aspecte pe care
fiecare părinte trebuie să le aibă în vedere, şi anume:
- timpul petrecut de copii în faţa calculatorului să fie
unul rezonabil;
- jocul pe calculator este unul static, de aceea părinţii
trebuie să îndemne copiii să facă şi mişcare şi dacă
este posibil în aer liber, în curte, în parc etc;
- jocul pe calculator este unul de tip solitar, ori pentru
a creşte sănătos şi pentru a se integra în viaţa socială,
copilul are nevoie de interacţiune socială;
- conţinutul moral al jocurilor video de multe ori lasă
de dorit;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
- conectarea on-line este benefică, dar în aceeaşi
măsură este periculoasă. Există acolo o lume virtuală
tot atât de încărcată de pericole ca viaţa reală, de
aceea accesul al internet al copiilor trebuie să fie sub
supravegherea permanentă a părinţilor.
Foarte mulţi copii pasionaţi de calculator, care-şi
petrec foarte mult timp în faţa monitorului, ajung
nişte adolescenţi nesociabili, obezi sau chiar bolnavi
de nevroze, statisticile o dovedesc, de ceea este
necesar ca acest semnal de alarmă să fie luat în
consideraţie şi menţionat de orice pedagog.
Calculatorul este un mijloc de învăţare util şi benefic
atâta timp cât este folosit cu moderaţie şi îmbinat cu
celelate metode tradiţionale instructiv-educative.
Îmbinarea jocurilor tradiţionale cu jocurile pe
calculator sau alte jocuri electronice vor determina
evoluţia copilului spre maxime performanţe, cu
condiţia ca să nu se neglijeze relaţiile interumane şi
mişcarea.
Prof. LUMINIŢA MILOŞ
Grădiniţa cu Program Prelungit Bocşa

de subiectivism. Reprezentarea socială poate conduce

PROFESIA DE CADRU DIDACTIC la o deformare a imaginii profesorului. În acelaşi timp
există degradări reale ale profesiei didactice derivate
Spre deosebire de meserie, profesia presupune
din funcţii, roluri, exigenţe noi, cât şi condiţii de
existenţa unui ansamblu de cunoştinţe şi competenţe
formare. În societatea contemporană statutul social al
Școala Caraș-Severineană

specifice, structurate într-un model profesional.

educatorului pare să fie cel specific clasei de mijloc.
Meseria solicită asimilări intuitive şi imitative, fără o
Este cunoscut faptul că rolul subiectului derivă din
bază de cunoştinţe specifice integrate într-un tot
statutul lui.
autonom.
În activitatea cu elevii profesorul îndeplineşte roluri
În legătură cu profesia didactică au existat anumite
multiple: instructor, actor, mediator, autoritate
prejudecăţi, care necesită a fi înlăturate. Acestea
instituţională, terapeut, lider de opinie ştiinţifică,
constau în idei precum următoarele: pentru a fi
manager etc.
profesor este suficient să cunoşti materia de predat,
“Complexitatea atribuţiilor pe care le îndeplineşte şi
să ai talent, intuiţie şi o oarecare experienţă.
rolul de conducere pe care îl exercită în desfăşurarea
Stăpânirea materiei de predat nu este suficientă
activităţilor didactice atribuie profesorului însuşirea de
pentru a fi profesor, deoarece, doar aceasta nu oferă
principală resursă umană a activităţii de instrucţie şi
persoanei în cauză schemele de gândire, de decizie şi
46

educaţie” (Potolea D., 2008, p. 429).

de acţiune solicitate de profesia de cadru didactic.
Noile standarde impuse de comunitatea
Aceste scheme se dobândesc printr-un proces de
educaţională europeană reclamă noi competenţe
formare sistematică teoretică şi practică. Alte voci
profesionale referitoare la o gamă variată de relaţii
Seria III Nr. 1(51)

pledează pentru încadrarea profesiei în discuţie, în

interumane, semnificative fiind cele
categoria semiprofesiilor, fapt care decurge din
socioeducaţionale, care să sprijine legăturile
specificul şi particularităţile activităţii didactice.
multifuncţionale ale şcolii cu mediul comunitar şi
Activitatea didactică implică nu doar cunoştinţe şi
social.
competenţe, care pot fi descrise în standarde de
G. Mialaret (1978) evocă competenţa ca fiind
performanţă, ci şi atitudini, valori, etos, elemente greu
aptitudinea pedagogică considerată ca ansamblu de
de standardizat, aceasta având şi un indice de
structuri de personalitate, menite să contureze
intervenţie personală semnificativ.
comportamentul didactic eficient. Raportată la
Definirea şi legitimarea profesiei didactice reclamă
predare competenţa pedagogică implică racordarea
existenţa unei baze de cunoştinţe specifice acesteia,
factorilor de personalitate ai profesorului la norma
care ar trebui identificată şi delimitată prin studierea
pedagogică şi la factorii situaţionali-grupali.
sistematică a activităţilor cadrelor didactice, pentru a Modelul personalităţii educatorului reclamă
cunoaşte specificul acestora în raport cu alte activităţi.
următoarele tipuri de competenţe:
Complexitatea şi varietatea situaţiilor implicate de
 Competenţa ştiinţifică care include abilităţile
activitatea didactică au condus la cercetări care au
necesare pentru operarea cu informaţii;
vizat surprinderea unor regularităţi, dar şi a
selectarea, verificarea, transmiterea
evenimentelor imprevizibile, care solicită soluţii noi,
cunoştinţelor; inteligenţa, flexibilitatea
care fac apel la baza euristică a cadrului didactic.
didactică, varietatea strategiilor rezolutive;
O atenţie deosebită trebuie acordată pertinenţei
 Competenţa psihosocială care vizează
modalităţilor de formare a competenţelor
optimizarea relaţiilor interumane prin
indispensabile profesiei didactice. Este de dorit o
educaţie şi implică capacitatea de a stabili
sincronizare a pregătirii iniţiale şi continue cu
fără dificultate relaţii adecvate cu elevii;
solicitările profesiei, influenţate de dinamica
adaptarea la roluri diverse; comunicarea
economică, socială, ştiinţifică.
eficientă atât cu grupul cât şi individualizat;
Statutul profesional este interdependent de statutul
 Competenţa managerială, referitoare la
social. Acesta din urmă fiind definit în termenii
gestionarea situaţiilor specifice. Aceasta
reprezentărilor sociale, care desemnează imaginea
include capacitatea de a influenţa clasa în
profesorului în societate implicând doze semnificative
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

general şi fiecare elev în particular; abilităţi
de planificare şi proiectare; oportunitatea
decizională; capacitatea de a organiza şi
coordona activitatea clasei;
 Competenţa psihopedagogică, referitoare la
elementele necesare construcţiei
personalităţii elevului. Aceasta include
capacitatea de a determina gradul de
dificultate al unui conţinut; capacitatea de
accesibilizare a informaţiei didactice;
capacitatea de înţelegere a elevilor;
creativitatea în activitatea educativă; tactul
pedagogic; capacitatea de a stimula etc.
La modul succint competenţele cheie pentru
cadrele didactice ar fi următoarele: să fie capabile să
lucreze cu informaţia, tehnologia şi cunoştinţele; să
poată lucra cu persoanele din anturajul apropiat
profesiei: elevi, colegi, parteneri educaţionali şcolari şi
neşcolari; să lucreze în societate, la diferite nivele:
regional, naţional, european, global.
Standardele pentru pregătirea personalului didactic
sunt de obicei afirmaţii calitative, dar pot avea ca bază
date concrete cantitative. “Ele sunt ţinte, descriu ceea
ce se aşteaptă. În raport cu acestea se proiectează
atât programele individuale de formare, cât şi cele
organizaţionale”(Potolea D., 2008, p. 433). Calitatea
pregătirii personalului didactic se concretizează în
performanţele elevilor. Este unanim acceptată ideea
conform căreia un învăţământ de calitate are la bază
competenţa şi gradul de implicare a personalului
didactic.
ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE
ÎNSUȘIRII NOȚIUNILOR DE
MATEMATICĂ LA CICLUL PRIMAR
Dezvoltarea proceselor intelectuale facilitează
însușirea cunoștințelor matematice de către elevi.
Dezvoltarea intelectuală are loc în procesul gândirii
care pătrunde întotdeauna dincolo de limitele a ceea
ce se obține nemijlocit prin percepție.
Însușirea conștientă și corectă a unor noțiuni este
determinată de vârsta copilului, de multitudinea de
percepții și reprezentări asupra realității și de căile de
care gândirea lui este condusă să desprindă esențialul
dintr-o categorie sau alte obiecte.
Noțiunile se îmbogățesc și se precizează treptat. Ele
pot fi asimilate de către elevi și fără o participare
activă a operațiilor gândirii, dar printr-o asociere
simplă a cunoștințelor cu cele vechi.
În această situație însușirea noțiunilor se formează
cu o mobilitate minimă a operațiilor intelectuale.
Problema cea mai discutată, cea care a preocupat
mult specialiștii din domeniile pedagogiei și
psihologiei a fost vârsta optimă la care se poate
începe formarea noțiunilor matematice.Andre Revus
susține că ,,introducerea unor noțiuni fecunde este cu
atât mai ușoară și cu atât mai rodnică cu cât se face
2. CABINET METODIC
Dependenţa dintre personalitatea profesorului şi
eficienţa procesului de predare prezintă un interes
deosebit pentru literatura de specialitate, stilurile
didactice de conducere fiind direct implicate în
această ecuaţie. Activitatea psihopedagogică solicită
capacităţi psihosociale precum: capacitatea de a
stabili uşor relaţii cu elevii, capacitatea de a influenţa
uşor grupul şi indivizii, capacitatea de a comunica uşor
şi eficient cu grupul şi cu indivizii, capacitatea de a
adopta uşor diferite stiluri de conducere.
Personalitatea educatorului reclamă o structură
mobilă şi flexibilă, parţial polivalentă şi conţine două
dimensiuni majore: personalitatea reală şi aptitudinea
psihopedagogică. Flexibilitatea profesorului trebuie
înţeleasă în sensul dezvoltării capacităţii acestuia de a
combina şi adapta competenţele profesioanale /
Seria III Nr. 1(51)
personale la situaţii noi.
BIBLIOGRAFIE
 Dan Potolea, Ioan Neacșu, Romiță Iucu, Ion
Ovidiu Pânișoară - Pregătirea psihopedagogică –
Manual pentru definitivat și grad II, Ed. Polirom,
Iași 2008
 Emil Păun, Dan Potolea – Pedagogie.
47
Fundamentări teoretice și demersuri aplicative,
Ed. Polirom, Iași 2002
 Constantin Cucoș – Educația. Experiențe,
reflecții, soluții, Ed. Polirom, Iași 2013
Școala Caraș-Severineană
Prof. înv. primar IOANA–MARIA FARCAŞ
Şcoala Gimnazială Nr.7 Reşiţa
mai din timp” ,și ,,la primul contact cu o noțiune
trebuie să o prezentăm în adevărata ei lumină și nu
sub aspect care s-o denatureze”.
Specificul gândirii copilului de vârstă școlară mică(în
primele clase mai ales) se manifestă printr-o
proprietate esențială, aceea de a fi concret intuitivă:
copilul gândește mai mult operând cu mulțimi
concrete. Deci, noțiunile matematice trebuie
introduse într-o ținută științifică și dezvoltate treptat.
Principalele caracteristici ale dezvoltării cognitive
specifice nivelului de dezvoltare 6/7 - 10/11 ani pot fi
sintetizate (cu mențiunea că identitatea și
manifestarea reperelor psihogenetice între anumite
limite de vârstă este aproximativă) în modul următor:
gândirea este dominată de concret-percepția este
globală, „văzul copilului se oprește asupra întregului
nedescompus”, domină operațiile concrete, legate de
acțiuni obiectuale; apare reversibilitatea sub forma
inversiunii și a compensării; puterea de deducție se
manifestă prin efectuarea unor anumite raționamente
de tipul „dacă ... atunci”, cu condiția să se sprijine pe
obiecte concrete sau exemple; nu depășește concretul
imediat decât din aproape în aproape, extinderile fiind
limitate, iar asociațiile locale; intelectul are o singură
pistă (I. S. Bruner), nu întrevede alternative posibile,
catalogul psihicului se suprapune datelor concrete
nemijlocite; este prezent raționamentul progresiv, de
la cauză la efect, de la condiții spre consecințe.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
În privința opțiunilor metodologice bazate pe
strategii alternative destinate formării și învățării
conceptelor matematice, prioritate va avea nu atât
stadiul strict delimitat în care se găsesc elevii din
punct de vedere al vârstei cât, mai ales zona proximei
dezvoltări a capacităților intelectuale ale acestora.
Esențial este ca legitățile construcției psihogenetice să
fie cunoscute, iar formarea noilor noțiuni și operații
mentale să pornească de la modul concret.
Intuiția matematică constă în cunoașterea calculelor
numerice, algebrice sau geometrice fără ca să
intervină raționamentul matematic, fără acel suport
sau instrument analitic prin care să se verifice
cunoștințelor asimilate.
În clasele mici învățământul matematic este de
neconceput fără un suport al valorii intuitive. Între
intuiție și logică se stabilește un anumit raport. Orice
intuiție provoacă o anumită dorință de a ne convinge
Școala Caraș-Severineană
de valabilitatea unor adevăruri. O bună intuiție
matematică uneori ajută ca rezultatele în rezolvarea
unor probleme să fie anticipate. Concepțiile privind
valoarea intuiției în procesul însușirii matematicii în
școală se împart între acela care consideră că intuiția
poate fi limită la un anumit stadiu de dezvoltare al
gândirii, stadiu în care școlarul este capabil numai de
raționamente foarte simple, iar alții care consideră că
intuiția este mijlocul cel mai important de a dezvolta
gândirea creatoare a elevilor.
În învățământul intuitiv se neglijează acțiunea și
48
factorul operator. Factorul operator, în învățământ
prin acțiune, face intuiția mai dinamică, mai
anticipativă și orientată spre o verificare continuă.
Semnificația însăși a imaginilor se schimbă de la un
Seria III Nr. 1(51)
stadiu la altul în procesul acțiunii cu obiectele.
În clasele I-IV se formează noțiunile matematice
elementare, de bază, cu care copilul va opera pe tot
parcursul vieții și pe care se clădește întregul sistem al
învățământului matematic, se asigură „instrumente”
mentale indispensabile activității ulterioare:
deprinderi de calcul, de rezolvare a problemelor, de
efectuare a unor măsurători, se formează anumite
aptitudini și abilități ale gândirii, precum și aptitudini
și abilități ale învățării.
Pentru elaborarea noțiunilor și operațiilor
matematice există trei etape:
- etapa realistă (experimental-intuitivă);
- etapa intuitivă;
- etapa formal-conceptuală (logico-deductivă).
Robert B. Davis așază la baza principiilor didacticii
matematice principiul conform căruia elevul trebuie să
învețe din experiența proprie cu diverse materiale
didactice și din diverse situații matematice și nu din ce
li se spune. Acesta este unul dintre principiile
învățământului activ.
Scopul lecțiilor este acela de a da elevilor o
experiență activă și să le ofere posibilitatea de a
descoperi ei înșiși calea spre adevăr.
Limbajul grafic, reprezentările grafice sunt foarte
aproape de cele raționale. Ele fac legătura între
concret și logic, între reprezentare și concept.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Astfel, pentru formarea noțiunii de număr la clasa I,
cu ajutorul unui bogat și variat material didactic
manipulat individual, se recomandă o serie de exerciții
ca: numărarea obiectelor de aceeași formă, mărime și
culoare (mingi, stegulețe, cuburi); numărarea
obiectelor de aceeași formă, dar de culoare diferită
(bețișoare, creioane); numărarea unor simboluri care
suplinesc obiecte (pătrate, buline, triunghiuri).
Introducerea în primele clase a noțiunilor
matematice fundamentale și însușirea lor temeinică
de către elevi favorizează formarea unei gândiri logice
ce stă la la baza rezolvării problemelor, al calculului
matematic și în general în predarea în continuare a
acestei discipline.
Operația de generalizare are loc atunci când elevul
este capabil să exprime prin semne grafice simple
(linii, puncte, cerculețe) ideea generală care se
desprinde în urma operațiilor efectuate cu mulțimile
concrete de obiecte. El exprimă grafic fenomenul
matematic pe baza înțelegerii lui, a sesizării
esențialului, ceea ce înseamnă de fapt pe baza
definiției lui.
În primii ani de școală se naște la elevi dragostea
sau indiferența pentru studiul matematicii. Dacă el
simte că pătrunde în miezul noțiunii, dacă gândirea lui
este stimulată în mod sistematic să facă un efort
gradat și simte că ființa lui adaugă ceva în urma
fiecărui ,,antrenament”, toate acestea cultivă înțelesul
pentru studiul acestei discipline.
Dezvoltarea potențialului de independență și
creativitate se poate realiza numai prin punerea lor în
funcțiune, prin activități care solicită independență,
investigație, originalitate, de aceea este absolut
necesar ca învățătorul să fie receptiv la ceea ce
interesează și le place copiilor, la ceea ce vor și pot ei
realiza, valorificând în activitate toate forțele și
dorințele lor, satisfăcându-le interesele.
Învățământul matematic se adresează de
nenumărate ori laturii afective. Câte ecuații, câte
bucurii, câte nemulțumiri întovărășite cu lacrimi nu
trăiesc copiii atunci când reușesc sau nu să rezolve o
problemă.
Bibliografie
Bontaș, I.,Pedagogie, Editura ALL, București, 1994
Cerghit, I, Perfecționarea lecției în școala modernă,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980
Oprescu, N.,Modernizarea învățământului
matematic în ciclul primar, Editura Didactică și
pedagogică, București, 1986
Prof. înv. primar FULGA-CARMEN GRIGORESCU
Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa

ROLUL CÂNTECULUI POPULAR
ÎN REPERTORIUL CORURILOR DE
COPII
„Născut și crescut într-un peisaj muzical, unde
cântarea corală a încolțit pe brazda satului și s-a
izvodit în instituții de veche tradiție culturală (…), am
fost, de când mă ştiu, nu numai un admirator al
acestei mişcări artistice fără egal, ci şi un corist
împătimit …”
Dumitru JOMPAN – Coruri din Banat
Cântecul popular, parte a folclorului, este o formă
de manifestare a poporului prin care îşi exprimă
existenţa materială si spirituală.
Folclorul copiilor conţine creaţii poetice, plăsmuite
iniţial pentru maturi, dar care cu timpul au trecut în
repertoriul copiilor (anumite texte despre fenomene
ale naturii, cântece, balade, poezii despre animale,
etc.) şi se defineşte ca un gen universal, bine conturat,
care a luat naştere în mod firesc la o vârstă când jocul
constituie punctul central al universului infantil. Prin
cântec şi joc, copilul ia contact cu mediul înconjurător,
străduindu-se să-l cunoască, să şi-l apropie ori să-l
domine. El este bogat şi variat, purtând amprenta unei
culturi străvechi, veritabilă sursă de de cunoaştere şi
creativitate, cuprinzând categorii cântate, scandate,
gesticulate. Menţionăm cântece sau formule ritmico-
melodice pentru elementele naturii, animale, plante,
elemente ale vieţii sociale, numărători, etc.
Dintre toate categoriile pe care le cuprinde folclorul
copiilor, cele mai atractive sunt jocurile de copii,
cunoscute sub numele de numărători şi framântările
de limbă, utilizate cu succes în pregătirea corală. În
cadrul jocurilor un loc deosebit îl ocupă formulele
specifice, cunoscute mai ales ca numărători. Unii
dintre noi le mai folosim şi în prezent, ele sunt nelipsit
mai ales la jocurile practicate cel mai frecvent de copii:
De-a mijoarca, De-a ascunselea. Texte cu numărători
sunt folosite ca o introducere, un început al multor
jocuri. Cu ajutorul lor sunt distribuite rolurile, este
numit conducătorul jocului sau cei care trebuie să
îndeplinească anumite acţiuni.
În introducerea în joc a numărătorilor sunt parcurşi
câţiva paşi:
1. un copil propune o anume numărătoare la
începutul jocului;
2. majoritatea acceptă acest text sau sugerează
altul;
3. copiii se adună în cerc pentru numărătoare;
4. liderul începe numărătoarea şi continuă în
sensul acelor de ceas;
5. textul recitat întâia dată se opreşte la unul
dintre copii, care este ales să îndeplinească un
anume rol în joc sau este scos afară din
numărătoare;
7. numărătoarea este repetată sau continuă
pentru distribuirea celorlalte roluri sau pentru
eliminarea celorlalţi copii.
2. CABINET METODIC
Textele numărătorilor constau din cuvinte şi silabe
îmbinate armonios între ele care, de obicei, se repetă
pentru menţinerea rimei. Numărătorile diferitelor
popoare contribuie la îmbogăţirea vocabularului
copiilor, la dezvoltarea memoriei. În acest sens,
numărătorile, alături de alte creaţii poetice ale copiilor
(frământările de limbă) pot fi şi ele incluse în cadrul
metodelor pedagogiei populare.
Rolul numărătorilor îl pot avea şi unele frământări
de limbă, precum şi diferite poezii, ghicitori şi altele.
Numărătorile oglindesc atât receptivitatea la nou,
cât şi păstrarea unor elemente de viaţă arhaică. Se
poate observa o îmbinare de teme şi motive preluate
din repertoriul maturilor.
În repertoriul corurilor de copii au intrat cântece de
provenienţă populară, culese şi prelucrate de unii
Seria III Nr. 1(51)
compozitori, dobândind în timp identitatea acestora.
Există şi situaţia în care, multe din cântecele adresate
copiilor şi-au pierdut identitatea autorilor, devenind
„populare.” Strângerea lor în culegeri de cântece cu
adresabilitate didactică, joacă un rol important în
educarea tinerelor generaţii şi stimularea activităţii
corale.
Profesorul G. Breazul relevă concepţia sa educativ-
49
pedagogică ce a stat la baza alcătuirii culegerilor de
cântece adresate copiilor: „…am elaborat manuale
didactice, în care am căutat să punem în valoare
folclorul muzical românesc, (…) şi să alegem, din întreg
Școala Caraș-Severineană
orizontul de creaţie populară (…) acele piese pe care
le-am socotit potrivite scopului educativ urmărit. (…)
Căci mai mult ca a oricui alt obiect de studiu, predarea
muzicii în şcoala primară trebuie să ţină seama de
condiţiile psihologice specifice ale copilului român, de
ambianţa etică, estetică, precum şi de imperativele
etnice şi naţionale româneşti . Cartea de muzică a
puiului de român trebuie să derive din atmosfera de
vrajă a cântecului popular românesc şi, prin omenia
proprie firii româneşti, cuprinsă în cântecele şi jocurile
poporului, să urmărească necurmat realizarea
idealului educativ al spiritalităţii româneşti. Iată
concepţiile fundamentale de la care trebuie să se
pornească la întocmirea cărţii de muzică pentru copii.
Didactică? Metodică? – Din aceleaşi concepţii trebuie
să izvorască!” (v. Breazul, G. Op. Cit., nr. 884 şi
notele).
BIBLIOGRAFIE:
 G. Breazul, N. Saxu, Carte de cântece pentru copii,
Editura Muzicală, Bucureşti 1985
 T. Moisescu, Dem. Demetrescu, Cărticica mea,
Editura Muzicală a UCRSR, Bucureşti 1967
 P. Stoicescu, Ş. Stănescu, Cântece pentru preşcolari şi
şcolari mici, V&I Integral, Bucureşti 1995
 L. Comeş, Ghicitori, Jocuri muzicale pentru copii,
Editura Muzicală, Bucureşti 1979
 M. Palade, D. Şcheul, Hai la joac-afară – culegere de
cântece, jocuri şi numărători muzicale pentru
preşcolari şi şcolari mici, Editura „George Tofan”,
Suceava 2006
Profesor metodist ADRIANA BONCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
ACTIVITATEA
PSIHOPEDAGOGICĂ ŞI DE
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE
ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CARAŞ-SEVERIN Este o
instituţie de învăţământ conexă, preuniversitar
subordonată Ministerului Educaţiei Naționale şi
coordonată de Inspectoratul Şcolar al Judeţului
Caraş-Severin şi funcţionează în baza Ordinului
Nr.5555 din 27 octombrie 2011 al Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a
administraţiei publice locale, cu modificările şi
completările ulterioare, Consiliul Judeţean Caraş-
Severin nr.240/ 15.12.2006 a aprobat, începând cu
Școala Caraș-Severineană
data de 01.01.2007, finanţarea Centrului Judeţean de
Resurse şi de Asistenţă Educaţională Caraş- Severin,
instituţie cu personalitate juridică.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Caraş-Severin, în
temeiul Regulamentului de Organizare şi Funcţionare
a Inspectoratelor Şcolare, pe baza deciziei nr.60/
6.03.2007 decide, începând cu data de 01.01.2007,
finanţarea Centrului Judeţean de Resurse şi de
Asistenţă Educaţională Caraş - Severin din bugetul
Consiliului Judeţean Caraş-Severin.
Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă
50
Educaţională oferă servicii specializate de mediere
şcolară, coordonează, monitorizează şi evaluează, la
nivel judeţean, activitatea şi serviciile educaţionale
oferite de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă,
Seria III Nr. 1(51)
centrele şi cabinetele logopedice interşcolare,
centrele judeţene şi cabinetele de asistenţă
psihopedagogică. Scopul activităţii Centrului Judeţean
de Resurse şi de Asistenţă Educaţională îl constituie
asigurarea calităţii serviciilor educaţionale în domenii:
asigurarea calităţii, servicii educaţionale specializate
de mediere şcolară, îmbunătăţirea activităţilor de
învăţare, instruire, compensare şi protecţie socială a
elevilor şi tinerilor din învăţământul preuniversitar la
nivel judeţean.
Obiectivele principale ale activităţii Centrului
Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională sunt:
 cuprinderea şi menţinerea în sistemul de
învăţământ obligatoriu a tuturor
copiilor/tinerilor, indiferent de particularităţile
lor psihoindividuale şi sociale;
 asigurarea suporturilor suplimentare necesare
desfăşurării educaţiei de calitate în funcţie de
potenţialul biopsihosocial al fiecărui
copil/tânăr;
 informarea şi consilierea cadrelor didactice în
spiritul schimbării mentalităţii şi al
îmbunătăţirii activităţii didactico-educative;
 crearea condiţiilor de dezvoltare a deservind un număr aproximativ de 20000 de elevi
personalităţii elevilor/tinerilor în vederea
integrării acestora în viaţa şcolară, socială şi
profesională;
 implicarea părinţilor în activităţi specifice unei
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
relaţii eficiente: şcoală-familie-comunitate, ca
bază a adaptării şcolare şi integrării sociale a
copiilor/tinerilor.
OFERTA DE SERVICII:
 servicii de consiliere psihopedagogică şi
orientare şcolară şi profesională, prin centrele
judeţene şi cabinetele de asistenţă
psihopedagogică;
 servicii de terapie a tulburărilor de limbaj, prin
centrele şi cabinetele logopedice interşcolare;
 servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe
educative speciale, prin Serviciul de Evaluare
și Orientare Școlară și Profesională și Comisia
de Orientare Școlară și Profesională;
 servicii de informare şi consiliere pentru cadre
didactice, copii, părinţi, alţi membri ai
comunităţii;
 servicii de orientare a formării iniţiale şi
continue prin parteneriate cu instituţiile
abilitate să ofere formare iniţială şi continuă;
BENEFICIARI: Copii, elevi / tineri, părinţi cadre
didactice; personal din instituţiile care acordă sprijin
copiilor, membri ai comunităţii locale
Principalele direcţii /ţinte strategice ale CJRAE sunt:
1. Dezvoltarea instituţională;
2. Dezvoltarea și implementarea programelor
de asistenţă educaţională;
3. Asigurarea caracterului continuu și eficient al
activităţilor de informare, documentare,
consultanță/ consiliere;
4. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat intern și
extern;
5. Realizarea unor studii şi cercetări;
6. Editarea de publicaţii, producerea de
materiale şi mijloace de învăţământ necesare
desfăşurării unei educaţii de calitate;
7. Dezvoltarea profesională a echipei;
8. Marketing educaţional.
Centrului Judeţeţean de Asistenţă Psihpedagogică
(CJAP)
Reţeaua de cabinete de asistenţă psihopedagogică
este formată din 33 de cabinete de asistenţă
psihopedagogică în care funcţionează 22 de consilieri,
având ca formare profesională: psihologie, sociologie-
psihologie, psihologie-asistenţă socială, sociologie,
pedagogie, asistență socială: 12 cabinete REŞIŢA; 5
cabinete CARANSEBEŞ; 2 cabinete OŢELU ROŞU; 1
cabinet ZĂVOI+MARGA+BOUTARI+BUCOVA; 2
cabinete BOCŞA; 3 cabinete ORAVIŢA
(+RĂCĂŞDIA+CICLOVA); 1 cabinet ANINA; 1 cabinet
BĂILE HERCULANE; 2 cabinete MOLDOVA NOUĂ; 1
cabinet BOZOVICI+EFTIMIE MURGU; 1 cabinet
TEREGOVA+ARMENIȘ; 1 cabinet MEHADIA+
CORNEREVA; 1 cabinet PRIGOR
Consilierii şcolari îşi desfăşoară activitatea în
cabinetele învăţământ din judeţul Caraş-Severin,
Obiective asumate la solicitarea CJAP: promovarea
serviciilor de consiliere şi orientare; participarea la
şedinţe şi întâlniri metodice; implicarea în proiecte

iniţiate de MECS, ISJ, CJRAE; consiliere şi orientare
privind cariera; sprijin pentru integrarea în şcolile de
masă a elevilor dezavantajaţi; dotarea
corespunzătoare a cabinetelor şcolare; colaborare cu
alte instituţii cu obiective similare.
Obiective propuse de către consilierii şcolari:
asistenţa pedagogică a cadrelor didactice; consilierea
familiei; încheierea unor protocoale de colaborare cu
învăţătorii şi diriginţii; implicarea în activităţi de
ÎMPREUNĂ RECICLĂM
INDIFERENŢA PENTRU A PREVENI
ABUZUL ŞI VIOLENŢA
Punem în fiecare zi în discuţie aspecte ca
discriminarea, acceptarea diferenţelor, rolul şi
impactul prejudecăţilor, felul în care copiii/elevii pot
reacţiona în situaţii de intimidare sau hărţuire
indiferent de motivele care determină respectivele
situaţii, însă niciodată nu facem suficient pentru a
preveni bullying-ul, abuzul şi violenţa.
Violenţa există peste tot în lume: pe stradă, în
şcoală, în mass-media, în inimile noastre este din ce în
ce mai mediatizată; atrage şi îndepărtează deopotrivă.
Pornind de la etimolgia cuvântului constatăm că
verbul "violare " înseamna "a profana" , "a transgresa"
adică a depăşi limitele impuse de lege. Violenţa trimite
la ceea ce se efectuează cu o "forţă intensă", brutală şi
adesea distructivă, la abuzul de forţă pentru a
constrânge pe cineva la ceva.
Bullying/ Intimidarea/ hărţuirea/ şicanarea sunt
manifestări care au loc atunci când o persoană în mod
conştient şi constant desconsideră demnitatea altei
persoane şi creează un mediu ameninţător,
inconfortabil sau neplăcut pentru cel expus.
Abuzul este un fenomen care face referinţă la toate
formele de rele tratamente: fizice şi/sau emoţionale,
abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent,
exploatare comercială sau de alt tip, produse de câtre
persoane aflate în poziţie de răspundere, putere sau
încredere. Aceste rele tratamente produc daune
actuale sau potenţiale asupra sănătăţii, supravieţuirii,
dezvoltării sau demnităţii copilului (Definiţia acceptată
de Organizaţia Mondială a Sănătăţii).
Copiii şi tinerii sunt din ce în ce mai mult victimele
unor acte de violenţă şi sunt ei înşişi agresivi în raport
cu alţii. Se pare că violenţa socială se amplifică de o
manieră dramatică, dar amploarea reală a
fenomenului este puţin atestată. Datele sunt adesea
incomplete în acest domeniu, de teama răzbunării şi
prin lipsa încrederii în lege, reguli, norme, valori si
chiar strategii.
Care sunt cauzele delicvenței:
 sărăcia, şomajul, promiscuitatea şi un control
insuficient al modului cum sunt educaţi copiii
şi tinerii
 factori individuali: abuzul de droguri şi alcool,
sentimentul de eşec, de frustrare si de
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
reintegrare şcolară a elevilor aflaţi în situaţii de risc;
acţiuni de prevenire şi combatere a violenţei în şcoli;
derularea unor programe de formare continuă;
perfecţionare continuă a consilierilor şcolari.
Prof. VALERIA UNGUR
Director Centrul Județean de Resurse și de Asistență
Educațională Caraș-Severin
disperare, tendinte compulsive
 frecvenţa crescută a actelor de violenţă pe
stradă şi în programele TV
 mediu familial ostil, cu frecvente maltratări
 anturajul; mulţi oameni dau vina pe anturajul
adolescentilor pentru orice fel de probleme
Seria III Nr. 1(51)
ar apărea, dar un adolescent normal, dintr-o
familie normală, nu ajunge să aibă necazuri
serioase numai datorită influentei
anturajului.
Măsuri de prevenire şi combatere
Tânăra generaţie trebuie educată în spiritul unui
respect sporit pentru lege şi respectarea drepturilor
omului. O primă cale ar fi dezacordul fată de
51
informaţiile/programele din mass-media care conţin
violenţe şi încălcări ale legii, precum şi faţă de
fabricarea jucăriilor care imită armamentul de război.
Vizionarea la televizor a unei feţe umane desfigurate
Școala Caraș-Severineană
de lovitura unui pumn are mult mai mult impact
asupra personalităţii unui copil, decât atunci când îşi
imaginează acest lucru în timpul unui joc.
Depistarea tulburărilor adaptative prin anchete
şcolare, precum şi cunoaşterea cauzelor care au dus la
aceste tulburări pentru stabilirea măsurilor de
readaptare.
Practicarea sistematică a sporturilor. Exerciţiile
fizice au rol important pentru sistemul nervos:
tonifiant al SNC, stimulator al funcţiilor corticale şi de
coordonare a centrilor nervoşi.
Audiţiile muzicale pot contribui la relaxare si odihnă.
Prin atmosfera bogată în emoţii pe care o generează,
muzica face să dispară indiferenţa fată de ce se
petrece în jur şi reduce stările de agresivitate,
timiditate etc. Efectul muzicii este în functie de
elementele sale componente (ritm, înăltimea notei,
sonoritate). Astfel ritmul rapid excită, pe când cel lent
linisteste, destinde si adoarme; notele înalte au efect
stimulator, iar cele joase calmează; sonoritatea
puternică irită, pe când cea de slabă intensitate
calmează.
Dansul ritmic disciplinează şi înveseleşte, contribuie
la destinderea morală şi la armonia gesturilor;
dezvoltă stăpânirea de sine, autocunoaşterea,
încrederea, îndemânarea, imaginaţia, eliberează de
anxietate şi fantasme, având un rol cert în formarea
caracterului. Dansul clasic, mai mult decât cel ritmic,
dezvoltă voinţa si ţinuta corectă a corpului.
Pedeapsa; obiectivul urmărit de persoana care
pedepseşte este acela de a asocia teama cu greşeala
comisă de copil şi de a-l face pe acesta să se poarte
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
cum trebuie. Pentru ca pedeapsa să fie eficace şi să nu
provoace efecte negative (relaţii agresive, timiditate,
supunere, respingerea altor activităţi normale) se
impun câteva principii:
 aplicarea pedepsei trebuie să aibă un
caracter excepţional şi să nu sancţioneze
decât greşeli de o anumită gravitate,
 să fie însoţită (când copilul este suficient de
mare ca să poată înţelege) de explicaţii
simple dar convingătoare,
 să fie dată în acelaşi moment sau imediat
după greşeala comisă, sau depistarea
acesteia,
 să fie suficient de dureroasă şi să nu fie
urmată de nici o compensaţie,
 comportarea sau greşeala sancţionată odată
nu trebuie să fie altă dată recompensată.
Nevoia de conştientizare, de a face ceva, prin
Școala Caraș-Severineană
campanii sociale, prin strategii şi programe
educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să
urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non-
violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în
relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv
a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să
schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de
violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin
schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin
conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi
implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau
52
colective, mai precis a indiferenţei.
Acest proces de reciclare a indiferenţei oamenilor
faţă de cei din jurul lor, copii şi tinerii abuzaţi, supuşi
bullying-ului sau violenţei a început în cadrul
Seria III Nr. 1(51)
Colegiului Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa prin
mobilizarea elevilor, a cadrelor didactice, a conducerii
şcolii, a părinţilor într-o participare comună la diverse
activităţi prin care se transmit mesaje, se organizează
activităţi gastronomice, artistice, sportive, dar mai ales
se dezvoltă atitudini care arată că un copil sau tânăr
educat, care îşi alege cu grijă grupul de prieteni,
activităţile pe care le desfăşoară: voluntariat, acţiuni
caritabile, grupuri de dezbateri, trupe de teatru,
activităţile cultural-artistice, religioase şi sportive,
cluburile în care este înscris, concursurile la care
participă, suportul psihologic, moral, dar şi al
colectivului de clasă pot conduce la un climat socio-
psiho-cultural ce poate să prevină şi chiar diminueze
aceste fenomene de abuz, bullying şi violenţă.
DEZVOLTARE ŞI ADAPTARE LA
COPILUL PREŞCOLAR
În evoluţia şi dezvoltarea psiho-fizică copilul este
supus unor condiţionări tot mai complexe care se
finalizează, pe de o parte, cu îmbogăţirea vieţii
anterioare, iar, pe de altă parte, cu elaborarea de
conduite prin care se exprimă personalitatea umană.
Atât vârsta psihologică, cât şi vârsta cronologică, fără
să coincidă în totalitate, se constituie ca repere din
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
BIBLIOGRAFIE:
„Prevenirea şi combaterea violenţei în şcoală”, Ghid
practic pentru directori şi cadre didactice, 2006
Punem în fiecare zi în discuţie aspecte ca
discriminarea, acceptarea diferenţelor, rolul şi
impactul prejudecăţilor, felul in care copii/elevii
reacţionează în situaţii de intimidare sau hărţuire
indiferent de motivele care determină respectivele
situaţii, însă niciodată nu facem suficient pentru a
preveni bullying-ul, abuzul şi violenţa.
Chaque jour on discute sur des questions
importantes comme discrimination, accepte des
différences, rôle et l'impact des préjugés, la manière
dont nos enfants réagissent s’ils sont intimidés ou
harcelés, mais on ne prévient jamais le bullyng, l'abus
et la violence.
Nevoia de conştientizare, de a face ceva, prin
campanii sociale, prin strategii şi programe
educaţionale, prin studii psiho-sociologice care să
urmărească atât dezvoltarea unei culturi a non-
violenţei, cât şi ameliorarea manifestării violenţei în
relaţiile umane şi mai ales în rândul copiilor, respectiv
a elevilor în şcoli ne determină să încercăm să
schimbăm atitudinea copiilor şi tinerilor faţă de
violenţă prin „reciclarea” comportamentelor, prin
schimbarea atitudinii vis-a-vis de acest fenomen, prin
conştientizarea consecinţelor negative, nedezirabile şi
implicit reducerea pulsiunilor violente, individuale sau
colective, mai precis a indiferenţei.
Il s’agit donc de ce besoin de faire l’impossible pour
améliorer les manifestations violentes et les relations
humaines des élèves, à l’ aide des campagnes sociales,
des stratégies et programmes éducationnels, des
études psycho-sociologiques touchant le
développement d'une culture non-violence. Tout cela
pour déterminer le changement de l’attitude des
jeunes en ce qui concerne la violence. C’est pourquoi
nous recyclons des comportements négatifs: pour
réduire les pulsions violentes, individuelles ou
collectives, et pour recycler l’indifférence.
Profesor în centre şi cabinete de asistenţă
psihopedagogică
DANIELA DEMENENCO
Centrul Județean de Aasistență Psihopedagogică
Caraș-Severin
punctul de vedere al maturizării psihologice şi sociale.
Vârsta cronologică are un caracter mai constant, fiind
relativ egală pentru toţi cei născuţi în perioada
respectivă, cu raportări la complexul biologic, care
sunt deosebit de active, pe când vârsta psihologică
facilitează o diferenţiere mai fermă între diferitele
personae cu specificarea unui avans sau a unui retard
în dezvoltare. Viaţa psihică a omului se formează şi se
dezvoltă, aşadar, la confluenţa dintre activitate şi
condiţiile bio-psiho-sociale ce îl influenţează de la
naştere, pe tot parcursul vieţii. Procesul este viu şi

complex şi se finalizează în matriţe ale evoluţiei şi
dezvoltării psihice a omului. Prin urmare, sunt o serie
de factori sau condiţii care favorizează dezvoltarea
biologică şi psihică a copilului, grăbesc procesul de
achiziţie a experienţelor şi informaţiilor, proiectează o
personalitate viguroasă şi armonioasă, aşa cum sunt şi
situaţii care frâneză evoluţia normală sau contribuie la
fragilizarea subiectului, cu efecte negative nu numai
pentru vârstele copilăriei ci şi pentru perioade de
vârstă ulterioare. Cele din urmă, frânele, trebuie
cunoscute de educatoare şi învăţătoare deopotrivă,
pentru a le putea preveni sau pentru a crea un alt
context educaţional care să anihileze factorii de
fragilizare printr-o dezvoltare compensatorie a
palierelor psihice ce corespund particularităţilor psiho-
individuale ale copilului.
Toate aceste fenomene pot fi stăpânite de
educatoarer, copiii pot fi ajutaţi să le depăşească şi se
poate ajunge la un confort psihic favorabil copilului,
dacă acesta este cunoscut şi evaluat sub toate
aspectele, pentru a putea şti ce modalităţi de
inetrvenţie psiho-educaţională trebuie adaptate la
nivel individual sau la nivel de colectivitate.
Dintre multiplele fenomene ce se impun a fi
cunoscute şi evaluate pentru copilul preşcolar şi şcolar
mic este necesar să avem în vedere următoarele:
1. Cunoaşterea comportamentului
predominant motor şi a dezvoltării fizice;
2. Cunoaşterea palierului cognitiv;
3. Integrarea socio-afectivă şi structurarea
personalităţii;
4. Comportament şi personalitate.
Să enumerăm câteva:
1. - volumul şi varietatea mişcărilor, precizia şi
coordonarea lor;
- controlul şi autocontrolul, stăpânirea şi
desfăşurarea de mişcări
intenţional voluntare;
- evoluţia activităţilor motorii prin
raportarea la supleţe, armonie,
promptitudine.
2. - relaţia dintre imaginea perceptivă şi
acţiunea corespunzătoare acestuia;
- relaţia dintre relaţia perceptivă şi
verbalizarea acestuia;
- studiul reprezentărilor (corectitudine,
stabilitate, selectivitate, sistematizare,
generalizare, raportul reprezentare-
acţiune- cuvânt);
- studiul comunicării şi limbajului
(vocabular, exprimare, relaţionare)
- studiul gândirii (procese, operaţii,
noţiuni, concepte, calităţi ale gândirii);
- studiul memoriei (relaţia recunoaştere-
reproducere, calităţi ale memoriei);
- studiul imaginaţiei (relaţia dintre
imaginaţia reproductivă şi creatoare,
obiectivarea acestora în activitate);
- studiul atenţiei (raportul atenţie-cuvânt-
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
activitate, calităţile atenţiei);
3. - receptivitate şi reactivitatea faţă de cerinţe,
de activitate şi evoluţia atitudinii;
- expresia şi controlul afectivităţii
(discordanţă, stăpânire, exprimare
verbală, fenomene de simulare);
- manifestări voliţionale (capacitatea de a
acţiona, formularea independentă a
scopurilor , luarea deciziilor, capacitatea
de efort voluntar);
- integrare socială (adaptarea la normele
de colectiv, stabilirea de relaţii,
autonomie socială) .
4. - trăsături de caracter dominante (atitudinea
faţă de activitate, faţă de sine şi faţă de ceilalţi);
- trăsături de temperament (reactivitate
Seria III Nr. 1(51)
verbală, acţională,emoţională
şi pragul de echilibru dintre acestea );
- aptitudini şi activitate (aptitudini
generale şi specifice, tipuri de
activităţi reuşite, înclinaţii şi interese
speciale).
Cunoscând toate acestea, educatoarea nu numai că
poate depăşi situaţiile dificile, dar poate să parcurgă,
53
împreună cu copiii, noi etape de activitate şi de
învăţare, creând astfel posibilităţi multiple de transfer
şi aplicabilitate, în diferite activităţi care se vor
remarca prin performanţă şi competenţe, constituind
Școala Caraș-Severineană
un indiciu al structurilor evolutive în planul
personalităţii mature, cu note dominante ale tipologiei
armonioase.
În evoluţia psihică a copilului cu tendinţa sa de
adaptare, ca proces dublu de asimilare şi acomodare,
pot apare perioade de inadaptare când intrevin
elemente puternice de frustrare şi stress. Situaţiile
frustrante generează un anumit curs al
comportamentului şi al organizării personalităţii
copilului.
Dacă educatorul nu este capabil să orienteze copilul
spre depăşirea acestor factori fragilizanţi, atunci îşi va
dezvolta o personalitate capricioasă, egoistă, instabilă,
negativistă, neadaptată la normele de convieţuire
socială. În cazul colectivelor în care predomină relaţiile
interpersonale negative sau de inadaptare, rezultatele
activităţii sunt inferioare colectivelor în care
predomină colaborarea şi este redusă tensiunea
psihică.
Bibliografie:
1. Curriculum preşcolar, Bucureşti,2008
2. Liliana, Ezechil – Laborator preşcolar, Editura V& I
Integral, Bucureşti, 2004;
3. Anne, Bacus – Copilul de la 3 la 6 ani, Editura
Teora, Bucureşti, 2003;
4. Adriana, Bălan – Consilierea educaţională, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002;
5. Manfred Dőpfner, Stephnie Schůrmann – Copilul
hiperaciv şi încăpăţânat, (traducere) Editura ASCR,
2000;
Prof. IUDITA KERN
Grădiniţa cu Program Prelungit Bocşa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
DESPRE CONSILIEREA
PSIHOPEDAGOGICĂ
În demersul ei de atingere a idealului educaţional
(dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane) şcoala românească modernă
nu mai poate ignora starea de bine şi de sănătate
fizică, psihică, spirituală şi socială a elevilor săi în
numele nevoii de performanţe şcolare. Şcoala nu
poate şi nu trebuie să devină o instituţie
segregată de individ, societate şi viaţă, ci să
reprezinte un mediu favorizant dezvoltării
personalităţii autonome şi creative.
Dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului,
ameliorarea şi înlăturarea aspectelor atitudinale şi
psihocomportamentale indezirabile social, ce pot
apare în procesul educaţional, fac necesară o
Școala Caraș-Severineană
activitate sistematică de consiliere
psihopedagogică.
În sens larg, consilierea reprezintă o acţiune
complexă prin care “se urmăreşte sugerarea
modului de a proceda sau a modului de
comportare ce trebuie să fie adoptat într-o situaţie
dată sau, în general, în viaţă şi activitatea cotidiană”
(Tomşa, 1996). Consilierea este o relaţie guvernată
de principii, caracterizată de aplicarea uneia sau mai
multor teorii psihologice şi a unui set recognoscibil
de deprinderi de comunicare la preocupările intime
54
ale subiectului (clientului), la problemele şi
aspitraţiile sale. Asociaţia Britanică pentru
Consiliere (1985), subliniază că oamenii se
angajează într-o situaţie de consiliere atunci când
Seria III Nr. 1(51)
persoana ce ocupă, în mod obişnuit sau temporar
rolul de consilier, oferă sau este dispus explicit să
ofere timp, atenţie, respect unei alte persoane ce
manifestă o nevoie de asistenţă de specialitate.
Sarcina consilierului este de a oferi cleintului
posibilitatea să exploreze, să descopere şi să
clarifice modalităţi de a trăi, dispunând de mai
multe resurse şi îndreptându-se spre o cât mai bună
existenţă (Fetham şi Dryden, 1993).
Consilierea psihopedagogică este un proces
complex ce descrie relaţia interumană de ajutor
dintre o persoană specializată, consilierul, şi o altă
persoană care solicită asistenţă de specialitate,
consiliatul (Egan, 1990) și vizează persoane care nu
prezintă tulburări psihice sau de personalitate,
deficienţe intelectuale sau de altă natură, deoarece
asistenţa pe care o oferă utilizează un model
educaţional şi de dezvoltare şi nu unul clinic şi
curativ. Consilierea psihopedagogică este
preocupată de prevenirea problemelor ce pot
împiedica dezvoltarea şi funcţionarea normală,
armonioasă a elevilor (apud Băban, A., 2003, p. 17).
Relaţia dintre consilier şi persoana consiliată este
una de alianţă, de participare şi colaborare
reciprocă.
Consilierea psihopedagogică vizează dimensiunea
de prevenire a tulburărilor emoţionale şi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
comportamentale, pe cea a dezvoltării personale şi a
rezolvării de probleme cu care elevii, în special, se pot
confrunta.
Consilierea psihopedagogică în şcoală trebuie să
fie “unitatea a trei secvenţe operaţionale:
- diagnostic-constatativă;
- formativ-profilactică;
- terapeutică- recuperatorie (Golu, P.,1993)
Consilierea reprezintă un proces de acordare a
asistenţei psihopedagogice elevilor şi celorlalte
persoane implicate în procesul educaţional. Ch.
Patterson susţine că acest proces dezvoltă o
relaţie interpersonală între consilier şi unul sau
mai mulţi clienţi/consiliați (elevi, părinţi,
profesori), folosind metode psihologice, derivate
dintr-o cunoaştere sistematică a personalităţii
umane. Scopul consilierii psihopedagogice este de a
îmbunătăţi sănătatea mintală a consiliaţilor şi astfel
de a provoca o schimbare voluntară în atitudinile şi
comportamentul clientului.
Putem vorbi de mai multe tipuri de consiliere (cf.
Adriana Băban, 2001, p.16):
 informaţională: oferă informaţii pe
domenii/teme specifice;
 educaţională: oferă repere psiho-
educaţionale pentru sănătatea mentală,
emoţională, fizică, socială şi spirituală a
copiilor şi adolescenţilor;
 de dezvoltare personală: contribuie la
formarea de abilităţi şi atitudini care să
permită o funcţionare personală şi socială
flexibilă şi eficientă în scopul atingerii stării de
bine;
 suportivă: oferă suport emoţional, apreciativ
şi material;
 vocaţională: vizează dezvoltarea capacităţii
de planificare a carierei;
 de criză: oferă asistenţă psihologică
persoanelor aflate în dificultate;
 pastorală: consiliere din perspectivă
religioasă.
Pentru o mai facilă înţelegere a domeniului
consilierii psihopedagogice vom opta pentru
următoarea clasificare :
 consiliere psihologică
 consiliere educaţională
 consiliere vocaţională
Consilierea psihologică, cu un spectru larg de
acţiune, integrează perspectiva umanistă dezvoltată
de Carl Rogers. Problemele psihice nu mai sunt văzute
în mod obligatoriu în termeni de tulburare şi
deficienţă, ci în parametrii nevoii de autocunoaştere,
de întărire a Eu-lui, de dezvoltare personală şi de
adaptare.
A ajuta şi a credita persoana ca fiind capabilă să îşi
asume propria dezvoltare personală, să prevină
diverse tulburări şi disfuncţii, să găsească soluţii la
problemele cu care se confruntă, să se simtă bine cu
sine, cu ceilalţi şi cu lumea în care trăieşte, reprezintă
valorile umaniste ale consilierii psihologice (op. cit.,

p.16).
Consilierea educaţională poate fi definită ca o
relaţie interumană de asistenţă şi suport dintre
persoana specializată în psihologia şi consilierea
educaţională (profesorul-consilier) şi grupul de elevi,
în scopul dezvoltării personale şi prevenţiei situaţiilor
de criză.Trăsăturile definitorii ale consilierii
educaţionale sunt următoarele (P.M. Sanborn):
 este un proces de dezvoltare: prin
activitatea de consiliere se iniţiază un
program care are ca finalitate
dezvoltarea personală, profesională şi
socială a persoanei;
 are un rol proactiv : oferă soluţii,
construieşte proiecte de dezvoltare
personală sau socio-profesională;
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
nevoilor clientului.
În literatura de specialitate se constată că unii
autori identifică consilierea psihopedagogică cu
psihoterapia. C.H. Patterson a relizat o comparare
sistematică a celor două domenii prin prisma a trei
criterii:
Gradul de severitate al problemei clientului.
Consilierea psihopedagogică ajută persoanele
normale să depăşească obstacolele apărute în calea
dezvoltării lor, în timp ce psihoterapia se ocupă de
persoanele a căror dezvoltare emoţională a fost grav
afectată şi distorsionată. Dificultatea apare în ceea ce
priveşte separarea subiecţilor normali de cei nevrotici
sau psihotici.
Natura problemelor cu care se confruntă
clientul. Consilierea psihopedagogică este centrată

Seria III Nr. 1(51)

 implică responsabilitatea consilierului
atât faţă de cel consiliat cât şi faţă de
şcoală, oferind soluţii care să conducă la
optimizarea relaţiei elev-şcoală.
Consilierea vocaţională oferă informaţii despre
opţiuni educaţionale şi profesionale; facilitează
dezvoltarea personală pentru luarea unor decizii în
concordanţă cu aptitudinile personale şi realităţile
pe problemele cognitive (probleme ale realităţii, ale
mediului, de natură situaţională) în timp ce
psihoterapia se axează pe problemele afective ale
persoanei (conflicte interne de personalitate).
Scopurile consilierii şi psihoterapiei. L.E.Tyler
considera că psihoterapia este direcţionată spre o
schimbare de personalitate în timp ce consilierea
psihopedagogică reprezintă “un proces al cărui scop

sociale. În domeniul pregătirii pentru carieră se pot
distinge mai multe forme de intervenţie sau mai mulţi
termeni care desemnează tipuri similare de
intervenţie:
55
nu este o schimbare a persoanei, ci de a-l face pe
individ să utilizeze şansele pe care le are pentru a
putea face faţă problemelor vieţii.” (Tyler, 1961).
Asemănările dintre consilierea psihopedagogică şi

Școala Caraș-Severineană
 Orientarea vocaţională (vocational psihoterapie vizează metodele utilizate, finalităţile
guidance) este o formă de asistare în acestora.
domeniul carierei. Orientarea implică Consilierea psihopedagogică nu se identifică cu
îndrumarea clientului pentru a realiza cea educaţională. Prima dintre ele este realizată de
decizii specifice. către psihologul/consilierul școlar în cabinetul de
 Orientare şcolară şi profesională (O.S.P.) consiliere, iar cea de a doua se desfăşoară de către
desemnează un ansamblu de acţiuni profesorul abilitat pentru astfel de activităţi în cadrul
educative cu implicaţii psihologice, orelor de dirigenţie.
sociale, economice, medicale,
ergonomice, etice, care au ca obiectiv Consiliere
principal pregătirea elevilor pentru Consiliere educaţională psihologică /
alegerea studiilor şi profesiunii, pentru psihopedagogică
integrarea lor funcţională în planul vieţii CINE ? Profesorul abilitat Psihologul
social-economice. pentru activităţile şcolar/consilierul
Consilierea este şi un proces de învăţare menit să de consiliere şi școlar
orienteze clientul spre acţiune (Egan, 1990). orientare
Comportamentul problematic (observabil, măsurabil UNDE ? În cadrul orelor de În cabinetul de
şi evident) este rezultatul învăţării inadecvate. În consiliere şi consiliere
timpul consilierii elevul, profesorul sau părintele orientare şi
se simte investit cu puterea de a-şi accepta şi dirigenţie
recunoaşte situaţiile de viaţă problematice, de a GRUP Clasa de elevi, Persoana (elev,
găsi soluţii alternative şi de a crea propriile strategii ŢINTĂ părinţi părinte,
de rezolvare a problemelor. profesor)
Din perspectivă constructivistă, consilierea se Dezvoltare Dezvoltare
bazeză pe ipoteza conform căreia nu există o personală personală
singură realitate atotcuprinzătoare. Fiecare Promovarea Promovarea
OBIECTIVE

persoană este expertă în propria viaţă, îşi sănătăţii şi stării de sănătăţii şi stării
construieşte existenţa în conexiune cu mediul bine de bine
înconjurător, decelând semnificaţii fundamentate Prevenţie Prevenţie
din propriile experienţe de viaţă. Astfel, problemele Remediere
consiliaţilor pot fi rezolvate prin descoperirea şi
valorificarea resurselor interne şi satisfacerea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
 Cunoaştere şi  Evaluare - dezvoltare personală: cunoaștere de sine,
imagine de sine psihologică imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă,
 Dezvoltarea unor (conform relaționare interpersonal, armonioasă, controlul
abilităţi de atestatului stresului, tehnici de învațare eficiente, opțiuni
comunicare şi de liberă vocaționale realiste.
management al practică de - prevenție: a dispozitiei afective negative, a
conflictelor la COPSI) neîncrederii în sine, a comportamentelor de risc, a
 Dezvoltarea  Consiliere în conflictelor interpersonale, a dificultatilor de învățare,
abilităţilor sociale- probleme: a dezadaptării sociale, a disfuncțiilor psihosomatice, a
asertivitate -emoţionale situațiilor de criză.
 Dezvoltarea (anxietate,
abilităţilor de depresie), Bibliografie
prevenire a - selectivă:
consumului de comportame Băban, Adriana, (coord.), 2001, Consilierea
alcool, tutun, ntale educaţională, Cluj- Napoca
droguri (agresivitate, Butnaru, D., (coord.), 1999, Consiliere şi
 Dezvoltarea unei hiperactivita orientare şcolară, Ed. Spiru Haret, Iaşi
psihosexualităţi te) Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa, 1998,
Școala Caraș-Severineană

sănătoase -de învăţare Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi Creţu,

 Prevenire HIV, SIDA, (eşec şcolar, Carmen, 1997, Curriculum diferenţiat şi
sarcini nedorite abandon personalizat, Ed. Polirom, Iaşi
 Dezvoltarea şcolar) Egan, G., The skilled helper: A systematic
abilităţilor de  Terapie approach to effective helping, Monterey, CA:
prevenire a individuală şi Brooks/Cole
TEMATICĂ

anxietăţii, de grup Jigău, Mihai, 2001, Consilierea carierei, Editura

depresiei,  Intervenţie în Sigma, Bucureşti
agresivităţii, suicid situaţii de Miroiu, A., ş.a.,1998, Învăţământul românesc azi.
 Consiliere criză (divorţ, Studiu de diagnoză, Ed. Polirom, Iaşi
vocaţională boală, Sillamy, N., 1996, Dicţionar de psihologie, Ed.
56

decesul Univers Enciclopedic, Bucureşti Stan, Emil,

 Controlul stresului
părintelui) 1999, Profesorul între autoritate şi putere,
 Responsabilitate
 Consiliere Editura Teora, Bucureşti Turcu, F.,Turcu, A.,
socială
vocaţională 1999, Fundamentele psihologiei şcolare,
 Rezolvare de
Seria III Nr. 1(51)

 Informarea şi Editura All, Bucureşti

probleme
formarea Tomşa, Gh., (coord.), 1996, Dicţionar de
 Decizii responsabile
profesorilor şi orienatare şcolară şi profesională, Ed. Afeliu,
 Tehnici de învăţare Bucureşti
eficientă părinţilor pe
teme de Tyler, L.E., 1961, The work of the counselor,
 Managementul New York: Appleton-Century-Crofts
timpului psihologie
educaţională şi Patterson, C.H., 1974, Distinctions and
 Dezvoltarea Commonalities between Counseling and
creativităţii promovarea
sănătăţii Psihoterapy, în G.W.Faarwell et all (eds.),
 Informarea privind The Counselor's handbook, Indext,
resursele de  Materiale
informative Educational Publishers, New York
consiliere-cabinete
şcolare,cabinete de pentru mass-
media Prof. VALERIA UNGUR
consiliere privind Director Centrul Județean de Resurse și de Asistență
cariera,organizatii  Cercetare în
domeniul Educațională Caraș-Severin
non-
guvernamentale consilierii
etc.
Tabel 1 Diferenţe între consilierea educaţională şi
consilierea psihologică (Adriana Băban, 2001, p. 20)
Scopul fundamental al consilierii este functionarea
psihosociala optimă a persoanei/grupului, scop care
poate fi atins prin urmărirea realizarii obiectivelor
procesului de consiliere:
- promovarea sănătății și a stării de bine:
funcționare optimă din punct de vedere somatic,
emoțional, social.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Administraţia Parcului Naţional Semenic Cheile
LA PAS PRIN CARAŞ-SEVERIN Caraşului, Asociaţia Prietenii munţilor, Clubul Montan
Caransebeş. Sunt implicaţi în diverse acţiuni părinţii,
În urmă cu trei ani am demarat proiectul
specialişti în domeniul socio-uman şi educaţional,
educaţional La pas prin Caraş-Severin, prin care
reprezentanţi ai comunităţii locale. Se realizează astfel
mi-am propus să-i aduc pe elevii mei mai aproape de
o cooperare pe plan educaţional, care dezvoltă
frumuseţile naturale ale judeţului în care au avut
relaţiile dintre şcoală şi comunitatea locală.
norocul de a creşte, făcându-i conştienţi de oferta
Caraş-Severinul este un judeţ montan cu o bogăţie
deosebit de generoasă, din punct de vedere natural, a
turistică inestimabilă care, din păcate, a rămas în
acestuia. Bogăţia naturală a judeţului, diversitatea
umbră. Ne propunem să scoatem la lumină acele
formelor de relief, unicitatea speciilor de plante care
frumuseţi naturale despre care se ştie tot mai puţin,
se regăsesc pe teritoriul său au dus la crearea unor
să promovăm turismul şi aventura în natură, să
parcuri naţionale. Ele cuprind zone naturale protejate,
cunoaştem muntele hoinărind pe cărările sale.
multe dintre ele fiind chiar necunoscute celor care
Scopul proiectului constă în: promovarea practicării
locuiesc în judeţ. Un alt aspect al proiectului este
turismului montan şi a sporturilor de iarnă, educarea
promovarea mişcării în aer liber, practicarea unor
copiilor şi, prin ei, a familiilor acestora, în spiritul

Seria III Nr. 1(51)

exerciţii în natură, de la drumeţii montane la jocuri de
practicării unui turism civilizat, dobândirea de
supravieţuire sau lecţii de schi, având ca urmare
cunoştinţe despre natură şi ocrotirea ei, deschiderea
îmbunătăţirea stării de sănătate, a frumuseţii
şi întreţinerea traseelor turistice, promovarea valorilor
organismului, a stării generale de bine. Şi nu în ultimul
umane şi naturale ale locului, cultivarea
rând, o altă categorie a acţivităţilor de proiect a
sentimentului de mândrie locală şi naţională,
constat în întâlniri cu personalităţi ale judeţului, cu
dezvoltarea spiritului de aventură, închegarea unor
oameni care pot reprezenta modele reale de caracter,
relaţii de prietenie între copii provenind din şcoli
comportament şi performanţă.
diferite şi din zone diferite.

57
Activităţile proiectului cuprind o arie largă de
Activităţile proiectului au trezit interes din partea
domenii ştiinţifice: turism, ecologie, geografie, istorie,
elevilor şcolii noastre. Dornici să descopere judeţul în
sport, educaţie civică, literatură, contribuind la
care trăiesc, zeci de elevi din toate clasele, atât de
dezvoltarea culturii generale a copiilor şi la crearea
ciclu primar, cât şi de gimnaziu şi-au manifestat

unor aptitudini care îi vor ajuta să se descurce în viaţă.
Implicarea elevilor în prezentarea realităţii orizontului
local este o modalitate de organizare a învăţării care
permite parcurgerea unor activităţi interdisciplinare şi
transdisciplinare centrate pe elev, ancorate pe
problemele practice ale vieţii de zi cu zi. Aplică şi
integrează conţinutul unor discipline, îşi formează
abilităţi de viaţă necesare în lumea reală, cum sunt:
munca în echipă prin cooperare şi colaborare; abilităţi
de investigare-explorare prin iniţiativă proprie; luare
de decizii; informare din surse variate despre viaţa
localităţii şi a şcolii lor, învăţând să fie ancoraţi
profund în realitate; responsabilizarea faţă de
propriile acţiuni. Se formează un comportament
pozitiv vizând spiritul de echipă şi de fair-play, curajul
exprimării opiniei proprii, dar se crează şi bazele luării
unor atitudini în situaţii de viaţă diferite. Proiectul are
şi o parte practică în care copiii vor fi familiarizaţi cu
tehnici de comportare şi de acţiune în natură şi în
grup.
Derularea proiectului implică mai mulţi factori: pe
de o parte, şcoala – cadre didactice şi elevi, pe de altă
parte – reprezentanţi ai instituţiilor de profil:
Școala Caraș-Severineană
interesul de a participa la excursii, drumeţii, mese
rotunde, întâlniri, dezbateri, concursuri. Copiii au
mers în drumeţii montane, pe poteci care străbat
Semenicul, Muntele Mic, Munţii Aninei sau ai
Dognecei, descoperind frumuseţea acestora,
pătrunzând în istoria locală prin poveştile veteranilor
celor două cluburi montane partenere -Prietenii
Munţilor Reşiţa şi Clubul Montan Caransebeş – dar şi
ale altor personalităţi care au creat un mic univers
local, aşa cum este Constantin Gruescu, colecţionarul
minunatelor flori de mină care luminează sufletul
vizitatorilor Muzeului de Mineralogie Estetică a
Fierului de la Ocna de Fier. În drum spre Ocna de Fier
am poposit la Bocşa, alături de un alt om cu suflet
mare al Banatului, care luptă pentru veşnicia graiului
bănăţean – Dan Liuţ – la Muzeul Constantin Lucaci,
pentru a admira exponatele din oţel inoxidabil create
de sculptorul bocşean laureat al Premiului Herder,
atât de cunoscut pentru ansamblurile monumentale,
dar şi pentru fântânile cinetice amplasate în diferite
oraşe ale ţării, una dintre acestea ridicându-se
maiestuoasă şi în centrul civic al oraşului Reşiţa.
Au trăit aventura şi au dat dovadă de curaj şi voinţă,
practicând exerciţiile de alpinism alături de alpinistul
Cornel Galescu, de la Clubul Montan Caransebeş, în
cadrul Taberelor de aventură organizate în timpul
vacanţelor de vară şi în Zilele de aventură organizate
cu diverse ocazii. În aceste tabere au luat Muntele Mic
„la pas”, drumeţind prin poieni şi păduri, admirând
munţii mai înalţi care se ridicau în jur.
Tot „la pas” am descoperit Lacul Ochiul Beiului şi
Cascada Beuşniţa, dar, din păcate, am descoperit şi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
faţa mai puţin frumoasă a turistului care, ajuns în
asemenea locuri, se bucură de ele şi „răsplăteşte”
natura care i le-a oferit cu mormane de gunoaie. De
Ziua Mondială a Mediului, am făcut ecologizare în
zona Ochiul Beiului – Beuşniţa, după care ne-am
aşezat pe malul lacului „la fel de frumos ca-n poze”,
cum a spus unul dintre micuţi, şi am povestit legenda
lui.
Școala Caraș-Severineană
În acest periplu de trei ani prin judeţ, nu puteam
rata atât de cunoscuta Cascadă Bigăr, aflată la Paralela
45, fiind impresionaţi de „voalul miresei” care curge
peste muşchiul verde al stâncilor, dar şi de izbucul
care apare, ca printr-o minune, dând viaţă apei din
cascadă. Complexul Mulinologic de la Eftimie Murgu
ne-a întors în timp, într-o lume în care boabele de
grâu şi porumb se măcinau cu ajutorul pietrei de
moară rotită de apa Rudăricii. Poveştile fantastice ale
locului ne-au fost spuse de directorul şcolii şi de
primarul localităţii, gazde deosebit de primitoare. În
58
acest context, însă, pot spune că am întâlnit peste tot
oameni cu suflet mare, care i-au primit pe copii în casa
lor şi le-au inoculat curiozitatea de a descoperi locul în
care au ajuns. Astfel, am descoperit de curând cea mai
Seria III Nr. 1(51)
întinsă comună din ţară, aflată pe teritoriul judeţului
nostru: Cornereva. Din biroul primarului am pornit „la
pas” spre culmile care ne deschideau orizonturi
incredibile. După o drumeţie nu foarte lungă, pe un
traseu nu foarte greu, am ajuns într-un loc de unde
vedeam risipindu-se, sub noi, case aparţinând celor
patruzeci de sate aparţinătoare comunei Cornereva,
dar şi culmile măreţe ale Munţilor Godeanu, Cernei şi
Mehedinţi. În drum spre Cornereva am aflat povestea
Barajului de la Poiana Ruscăi, dar şi alte istorioare
locale, care ne-au întors în timp, în perioada austro-
ungară. Lecţii despre amenajarea apelor din Banat am
primit şi la Lacurile artificiale Poiana Mărului, Gozna,
Trei Ape, Breazova, Grebla şi altele.
În drumeţiile noastre am ajuns şi în locuri care ne-au
lăsat o urmă de tristeţe pe chipuri, de nemulţumire,
de regret. Unul dintre ele este frumoasa clădire de la
Vila Klauss, locul care, în urmă cu zeci de ani era popas
de vânătoare pentru regii României, ulterior tabără
pentru copii, iar astăzi o locaţie cu lacătul pe uşă.
O drumeţie nu prea uşoară a fost cea în care am
decoperit frumuseţea Peşterii Comarnic, din Munţii
Aninei, o peşteră neamenajată, dar impresionantă
tocmai prin sălbăticia ei. De un farmec aparte, însă, a
fost Tunelul Iubirii, descoperit de noi recent, situat pe
calea ferată pe care acum nu mai circulă trenul, ci vin
turiştii pentru a-şi pune dorinţe care se împlinesc –
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
calea ferată care leagă Obreja de Glimboca
(Caransebeşul de Oţelu Roşu).
Teatrul Vechi „Mihai Eminescu”, prima farmacie
montanistică din ţară – „La Vulturul Negru”, prima
gară din România, din care pleca trenul pe cea dintâi
cale ferată (Oraviţa – Baziaş) şi, mai târziu (1863), pe
cea dintâi cale ferată montană a ţării (Oraviţa – Anina)
sunt obiectivele vizitate în micul oraş bănăţean „al
premierelor”, cum este numit de localnici, Oraviţa.
„La pas” am bătut Cheile Nerei, prin tuneluri care
leagă Sasca Montană de Podul Bei, ducând apoi spre
Lacul Ochiul Beiului. Tot „la pas” am descoperit cariera
de marmură de la Ruschiţa, monument impunător de
piatră, dar şi singurul monument din ţară dedicat
turiştilor şi turismului, aflat la Rusca Montană:
Monumentul Turismului.
Nu am epuizat subiectele, însă am făcut o trecere în
revistă a locurilor care ne înconjoară şi care ne
evidenţiază, a locurilor aceesibile pentru vizitare şi
care merită să fie puse în valoare. N-am menţionat
Reşiţa, oraşul nostru cu o istorie incredibilă. Mă
opresc aici doar la două obiective aparţinând de o
istorie recentă – Vila Roşie şi Vila Veche – cele două
clădiri în care locuiau directorii U.D.R. – ului, devenite
ulterior clădiri de protocol şi policlinică. În Monografia
Uzinelor de Fier şi Domeniilor din Reşiţa, ing. Ion
Păsărică, fost inspector al U.D.R. scria: „la Reşiţa
există, de asemenea, pentru oaspeţii obişnuiţi o vilă
fermecătoare de la înălţimea căreia se vede toată
panorama uzinelor şi a comunei (Vila Direcţiunii).
Pentru locuinţa directorului superior s-a zidit în 1928 o
vilă impozantă (Vila Roşie). Pentru locuinţa
directorului atelierelor se află o altă vilă frumoasă...”.
Sunt file din istoria locală, parte integrantă a istoriei
naţionale, care trebuie incluse în programul de
educare şi de formare a copiilor ca viitoari cetăţeni ai
unei comunităţi.
Copiii mei au învăţat să schieze şi şi-au perfecţionat
tehnica de a schia cu ajutorul instructorilor de la cele
două cluburi montane din judeţ. În fiecare iarnă
derulăm două „lecţii” de schi pe Semenic, sub
îndrumarea „Prietenilor Munţilor”, una în vacanţa de
iarnă, iar a doua în vacanţa intersemestrială. Elevii
şcolii noastre au descoperit frumuseţea sportului alb
alături de instructorii: Helmuth Krubl (preşedintele
Asociaţiei „Prietenii Munţilor”), Adrian Petrica, Adrian
Mateşoane, Gheorghe Ebetiuc, Călin Schmelaş, Back

Ecaterina, Victor Şelar, Viorel Grădinaru, Lucian
Muntean, Andi Popa (care este şi medicul taberei),
Dan Micşa şi Szazi Zoltan. Au învăţat de la aceşti
oameni ai munţilor seriozitatea şi corectitudinea,
conştiinciozitatea şi implicarea, au învăţat că
perseverenţa, munca şi dorinţa de a realiza un obiectiv
pot duce la îndeplinirea scopului propus. Au aflat ce
înseamnă respectul şi întrajutorarea, comunicarea şi
interrelaţionarea, altruismul şi independenţa şi
eliberarea de sub aripa, excesiv de ocrotitoare, de cele
mai multe ori, a părinţilor.
Comuniunea cu muntele şi atmosfera de tabără i-a
determinat pe novicii schiului să iubească Semenicul,
să-şi facă prieteni pe Semenic şi să participe la toate
activităţile. Tabăra de schi a ajuns la ediţia a XXXVII-a
şi s-a finalizat cu un concurs aşteptat cu nerăbdare de
micii schiori. Zâmbetul de pe feţele copiilor care au
trecut linia de sosire a fost simbol al satisfacţiei pe
2015 - ANUL INTERNAŢIONAL AL
LUMINII, O SĂRBĂTOARE A
CUNOAŞTERII
Motto:
,,Valoarea educației școlare constă în instruirea
minții să gândească, nu în memorarea unor fapte.”
(Albert Einstein)
În iulie 2014, la propunerea organizațiilor științifice
din toată lumea, printre care și SPIE (Societatea
Internațională pentru Optică și Fotonică - Society of
Photographic Instrumentation Engineers, înființată în
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
care aceştia au simţit-o când au înţeles că scopul
taberei a fost atins. Numărul mare de monitori, dar şi
seriozitatea acestora a făcut ca elevii şcolii de schi să
promoveze într-o treaptă următoare. Şcoala de schi de
la „Prietenii Munţilor” este o şcoală fără corigenţi sau
repetenţi, o şcoală a vieţii având ca faţadă cel mai
frumos sport al muntelui.
„La pas prin Caraş-Severin” este un proiect despre
care nu poţi spune că-l finalizezi într-o perioadă
limitată de timp. Suntem norocoşi că trăim într-un
judeţ în care muntele şi Dunărea se întâlnesc, în care
tradiţiile se păstrează şi istoria este peste tot. Nu
trebuie să facem eforturi prea mari pentru a-l
descoperi şi pentru a ne descoperi. E suficient să ne
dorim să scoatem la iveală partea frumoasă a locurilor
în care trăim. Şi reuşim, chiar şi „la pas”...
Seria III Nr. 1(51)
Profesor CRISTINA ARDELEANU
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
59
Școala Caraș-Severineană
anul 1955), Adunarea Generală a Națiunilor Unite a
proclamat 2015, Anul Internațional al Luminii.
Acesta este atât un proiect educațional
interdisciplinar, cât și un proiect de comunicare a
științei în care s-au implicat peste 100 de parteneri din
mai mult de 85 de țări. La proclamarea unui An
Internațional axat pe tema științei luminii și aplicațiilor
sale, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut
importanța creșterii gradului de conștientizare la nivel
mondial a modului în care tehnologiile pe bază de
lumină promovează dezvoltarea durabilă și oferă
soluții la provocările globale din domeniul energiei,
educației, agriculturii și sănătății.
Acest An Internațional reunește diverse instituții,
inclusiv UNESCO, societăți și uniuni științifice, instituții
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
educaționale și de cercetare, platforme tehnologice,
organizații non-profit și parteneri din sectorul privat
pentru a celebra semnificația luminii și aplicațiile sale
pe toată durata anului 2015.
Lumina are un rol vital în viața noastră de zi cu zi,
fiind o disciplină imperativă a științei în secolul 21. Ea
a revoluționat medicina, a făcut posibilă comunicarea
pe plan internațional cu ajutorul internetului și
continuă să fie liantul care unește aspectele culturale,
economice și politice ale societății globale. Timp de
secole, lumina a depășit orice granițe, inclusiv pe cele
geografice, culturale, de vârstă, fiind un subiect cu
potențial imens de motivare a educației. Este foarte
important ca mințile tinere strălucite să continue să
fie atrase de optică și fotonică, în scopul asigurării
următoarei generații de ingineri și inovatori în acest
domeniu.
Anul Internațional al Luminii 2015 promovează o
Școala Caraș-Severineană
mai bună înțelegere la nivel public și politic al rolului
central al luminii în cadrul lumii moderne, celebrând în
același timp un număr de aniversări importante care
au loc în 2015.
Președintele Consiliului Director al Anului
Internațional al Luminii 2015 explica: "Un An
Internațional al Luminii este o ocazie extraordinară de
a ne asigura că factorii de decizie sunt conștienți de
potențialul tehnologiei luminii de rezolvare a
problemelor. Fotonica oferă soluții eficiente
provocărilor din diverse domenii: energie, dezvoltare
60
sustenabilă, schimbări climatice, sănătate, comunicații
și agricultură. De exemplu, soluțiile inovatoare de
iluminat reduc consumul de energie și impactul asupra
mediului, minimizând în același timp gradul de
Seria III Nr. 1(51)
poluare. Anul Internațional al Luminii 2015 este o
ocazie unică de a crește gradul de conștientizare la
nivel mondial asupra progreselor în acest domeniu".
Inițiativa este sprijinită de 35 țări: Argentina,
Australia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Chile,
China, Columbia, Cuba, Republic Dominicana, Ecuador,
Franța, Ghana, Guineea, Haiti, Honduras, Israel, Italia,
Japonia, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Maroc, Nepal,
Noua Zeelandă, Nicaragua, Palau, Coreea, Federația
Rusă, Somalia, Spania, Sri Lanka, Tunisia, Turcia,
Ucraina și Statele Unite ale Americii.
Anul Internațional al Luminii 2015 va pune accentul
pe importanța luminii și aplicațiile ei în viața de zi cu zi
a oamenilor, fie că este vorba de domeniul sănătății,
al comunicațiilor, economie, mediul înconjurător sau
social. Organizatorii și-au propus o serie de activități
interdisciplinare din care nu lipsesc cele destinate
comunicării cu publicul.
Cele patru teme majore sunt știință, tehnologie,
natură și cultură.
Sigla evenimentului din 2015
conține o serie de reprezentări
grafice, fiecare având o
simbolistică aparte: Soarele
reprezintă originea vieții,
durabilitatea, cultura și
universalitatea; steagurile
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
denotă dimensiunea internațională a evenimentului,
iar culorile lor simbolizează spectrul, dar și legătura
între știință, artă, cultură și educație.
În anul 2015, omenirea celebrează o serie de
momente de marcă din istoria științei: lucrările de
optică ale lui Ibn Al Haythem (sec. al XI-lea), noțiunea
de lumină ca undă propusă de Fresnel (1815), teoria
electromagnetică a propagării luminii propusă de
Maxwell (1865), teoria efectului fotoelectric a lui
Einstein (1905) și relativitatea generală (1915),
descoperirea radiației cosmice de fond de către
Penzias și Wilson și transmisia luminii prin fibră optică
(1965). De asemenea, în anul 2015 se împlinesc șase
decenii de la înființarea SPIE, Societatea Internațională
pentru Optică și Fotonică.
Iniţiativa educaţională de promovare a energiei
regenerabile şi eficienţei energetice poate fi
organizată în cadrul curriculum-ului la decizia școlii,
precum și în activitățile extrașcolare și în proiecte
educaționale. Se pot aborda teme despre energia
regenerabilă și despre cum soarele, apa, vântul și
plantele îi pot ajuta pe oameni să economisească bani
și energie. Elevii pot fi antrenaţi în diverse activităţi
educaţionale dedicate energiei regenerabile şi
eficienţei energetice: dezbateri, cluburi de discuţii,
excursii, lecţii în format webinar, vizionarea şi
discutarea filmelor la tema energiei alternative,
expoziţii, concursuri de proiecte. De asemenea prin
finanțare extrabugetară se pot organiza tabere
tematice, școli de vară ca loc de întâlnire a
promotorilor energiei regenerabile şi eficienţei
energetice.
U4energy a fost primul concurs pan-european axat
pe educaţia pentru energie şi organizat de Comisia
Europeană. Site-ul www.U4energy.eu a venit în
ajutorul cadrelor didactice, elevilor şi echipelor de
conducere ale şcolilor cu o serie de resurse care
contribuie la introducerea tematicii eficienţei
energetice la clasă şi la multiplicarea poveştilor de
succes confirmate.
U4energy a fost lansat de Comisia Europeană în
2010 în cadrul programului Uniunii Europene intitulat
Energie Inteligentă pentru Europa. Cele două obiective
urmărite au fost, pe de o parte, încurajarea elevilor,
profesorilor şi directorilor de şcoli şi licee să acţioneze
în scopul optimizării consumului de energie şi să-şi
prezinte cele mai bune măsuri de eficienţă energetică,
practici pedagogice şi campanii şcolare, iar pe de altă
parte, identificarea celor mai bune exemple de bună
practică şi diseminarea lor în întreaga Europă, astfel
încât alte şcoli să le poată urma exemplul.
U4energy a dat naştere unui adevărat val de
entuziasm, care s-a concretizat în cele peste 1.000 de
poveşti de succes trimise de peste 600 de şcoli din 30
de ţări europene. De-a lungul acestor doi ani, şcolile
participante au reuşit să-şi reducă cu până la 20%
consumul de energie, reuşind astfel să schimbe şi
deprinderile cotidiene.
Portalul U4energy a derulat oficial trei concursuri
diferite care au urmărit optimizarea consumului de

energie în şcoli, creşterea eficienţei energetice în şcoli
prin adoptarea de către profesori şi elevi a unor
măsuri de optimizare a resurselor de energie.
 Cele mai bune măsuri privind eficienţa
energetică
 Cele mai bune practici pedagogice de
sensibilizare în ce priveşte optimizarea
consumului de energie
 Cea mai bună campanie de conştientizare în
ce priveşte eficienţa energetică
Profesorii şi elevii au putut participa într-una sau
mai multe categorii, în conformitate cu cerinţele
fiecăreia.
Includerea în curriculum a problemelor care privesc
energia poate fi uneori dificilă. Acesta este motivul
pentru care U4energy a pus la dispoziţia celor
interesaţi un depozit de resurse de învăţare. Aceste
resurse au oferit și oferă materiale educaţionale care
vin în sprijinul profesorilor care introduc tema
eficienţei energetice în demersul didactic: Subiecte şi
fişe tematice despre energie; Manualul celor mai bune
practici; Materiale Tipărite; Galerie de resurse.
Exemplu:
1. ACTIVITĂŢI / TEME DE DISCUŢIE
• Încercaţi să formulaţi o definiţie a energiei.
• Faceţi o listă cu zece activităţi zilnice care
necesită energie. Puteţi să precizaţi ce fel de
energie este utilizată?
• Gândiţi-vă la energia pe care părinţii sau
bunicii dvs. o utilizau atunci când aveau
vârsta voastră. Ce s-a schimbat? De
asemenea, puteţi compara consumul dvs. de
energie cu cel dintr-o ţară din lumea a treia.
• Care sunt principalele surse de energie
utilizate pentru producerea de energie în ţara
voastră?
• Marcaţi pe hartă diferite surse de energie şi
delimitaţi-le astfel: surse de energie
regenerabilă şi surse de energie
neregenerabilă.
• Imaginaţi-vă o lume fără rezerve de energie
(fără electricitate, fără căldură...). Cum s-ar
schimba viaţa voastră?
• Care este diferenţa dintre eficienţa
energetică şi conservarea energiei?
• Examinaţi sistemul de încălzire al şcolii şi
contoarele de energie electrică şi gaze
naturale; faceţi fotografii, analizaţi şi
discutaţi.
• Folosiţi chestionarul U4energy pentru a
evalua consumul vostru curent de energie la
şcoală şi acasă.
• Realizaţi un audit în şcoala voastră şi
identificaţi unde se risipeşte energia. Care
sunt rezultatele? Realizaţi audituri similare
acasă şi discutaţi despre cum aţi putea
optimiza consumul de energie atât la şcoală
cât şi acasă.
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
2.LEGĂTURI UTILE - Căutaţi resurse despre
energie în limba voastră - Secţiunea copiilor
– Bază de date despre educaţia pentru
energie:
 http://www.learn-
energy.net/kidscorner/te2.html
- Schimbări climatice:
 http://ec.europa.eu/environment/climat/cam
paign/index.htm
- “Depozitul”/Repository de resurse
U4energy:
 http://www.u4energy.eu
3. SFATURI- FAPTE:
 Energia poate fi de două feluri,
potenţială sau cinetică. Energia
Seria III Nr. 1(51)
potenţială este energia latentă, “în
aşteptare”, în timp ce energia cinetică se
datorează mişcării.
 În 24 de ore un bec cu incandescenţă-bec
de 100 watt, consumă 2.4 kW h
 Cărbunele, petrolul şi gazele naturale
sunt combustibili fosili formaţi din
organisme vii, îngropate în subsolul
61
pământului cu milioane de ani în urmă.
 Există două tipuri diferite de surse de
energie: regenerabile şi neregenerabile.
 Sursele de energie regenerabilă sunt:
Școala Caraș-Severineană
energia eoliană, solară, biomasa,
hidroenergia şi energia geotermală.
Acestea au furnizare nelimitată şi pot fi
reînnoite.
 Hrana absorbită de organismul uman
furnizează energie chimică. Corpul vostru
transformă această energie în alte forme
de energie, precum energia cinetică.
Aceasta vă permite să vă deplasaţi, să
alergaţi şi să vă jucaţi.
BIBLIOGRAFIE:
1. www.u4energy.eu
2. http://www.cnri.ro/IYL2015
Profesor NICOLETA MARCU
Director Casa Corpului Didactic Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
„DE VORBĂ CU … MOȘ TIMP”-
proiect educațional
Timpul este văzut ca fiind măsurarea distanţei între
evenimente. El este compus din trecut, prezent şi
viitor. Timpul şi măsurarea lui poate fi pentru un adult
ceva foarte simplu, însă pentru un copil, lucrurile nu
sunt atât de simple. Măsuratul orelor, în funcţie de
soare, al anotimpurilor, în funcţie de lună, calendarul
care are o zi în plus, la fiecare 4 ani, pentru a-şi păstra
acurateţea, lunile care au 28, 30 sau 31 de zile, sunt
lucruri destul de complicate. Cu toate acestea, la un
moment dat, copilul ajunge să înţeleagă şi să jongleze
cu aceste date şi cifre. Secretul constă, printre altele,
în perseverenţă şi puţin sau mai mult ajutor din partea
adulţilor.
Astfel, în scopul familiarizării preșcolarilor din
Școala Caraș-Severineană
grădiniță cu noțiunea de timp, am considerat oportun
desfășurarea proiectului educațional De vorbă cu …
Moș Timp, proiect derulat cu succes pe parcursul unui
an școlar, iar argumentarea acestui proiect vine din
dorința noastră, ca prin derularea unor activităţi
specifice vârstei preşcolare, joc, distracţie, copiii să
înţeleagă mai uşor noţiunea timpului. Timpul poate fi
văzut, prin ochii copiilor, ca un personaj înţelept,
gârbovit de ani, care a văzut şi a auzit multe … Moş
Timp.
Deși problematica proiectului nostru se răsfrânge în
62
multe noțiuni abstracte, modalitățile atractive de
abordare a activităților de învățare, instrumentate
prin metode activ-participative și sprijinite de mijloace
de instruire moderne, au făcut posibilă conceperea
Seria III Nr. 1(51)
unor strategii care să conducă copiii spre aflarea de
informații noi, într-o formă accesibilă nivelului lor de
vârstă. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului au
avut un impact deosebit, atât pentru copii, cât și
pentru adulți, copiii manifestându-și dorința de a afla
cât mai multe aspecte interesante legate de tematica
propusă.
Scopul proiectului
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu
alţi copii, cu adulţii şi cu mediul, pentru a
dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si
conduite noi; încurajarea explorărilor,
exerciţiilor, încercărilor si experimentărilor,
ca experienţe autonome de învăţare;
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de
cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini
necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe
tot parcursul vieţii.
 Iniţierea unor activităţi extracurriculare de
învăţare care să reunească copii din instituţii
diferite;
Obiectivele specifice ale proiectului
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi
stabilire de relaţii cauzale, spaţiale,
temporale;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 Cunoaşterea elementelor componente ale
măsurării timpului: secunda, minutul, ora,
ziua, zilele săptămânii, lunile anului,
anotimpurile, succesiunea anotimpurilor,
poziţionând elementul uman ca parte
integrantă a mediului;
 Înţelegerea noţiunii de trecut, prezent, viitor;
 Cunoaşterea unor aspecte de viaţă, obiecte,
activităţi etc. ale oamenilor din trecut,
precum şi imaginarea acestora în viitor;
Grupul ţintă căruia i s-a adresat proiectul
 Preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Normal
Nr. 5 - grupa combinată română și grupa
combinată germană, precum și preșcolarii și
școlarii de la unitățile de învățământ
partenere;
Durata proiectului - pe parcursul unui an școlar;
Beneficiari direcți și indirecți:
 Beneficiari direcți - preșcolarii și școlarii;
 Beneficiari indirecți - cadrele didactice,
părinții preșcolarilor și școlarilor;
Activităţile propuse în cadrul proiectului au fost
următoarele:
 „De vorbă cu ...Moş Timp”- proiect tematic
de o zi;
 „Povestea ceasului cu inimă”- prezentare
Power Point;
 „Tic-tac! Ceasul, cronometrul, clepsidra -
instrumente de măsurat timpul”- Observarea
instrumentelor de măsurat timpul şi
confecţionare de ceasuri cu materiale din
grădiniţă;
 „Anja şi cele 12 luni ale anului”- vizionare film
animat după un basm rusesc;
 „Povestea celor 4 anotimpuri”- dramatizare;
 „Calendarul”- Observarea calendarului şi
confecţionare de calendare personalizate;
 „Arborele genealogic”- prezentarea arborelui
genealogic al familiei - prezentare postere;
 „Din timpuri de mult apuse”- vizită la muzeu;
 „Maşina viitorului”- vernisaj de lucrări
plastice;
 „Lucruri vechi din …poveşti vechi”- expoziţie
şi prezentare de obiecte vechi, fotografii, cărţi
vechi etc.;
Evaluarea întregii activități s-a făcut prin
monitorizarea activităților desfășurate și s-a
concretizat în portofoliul proiectului care cuprinde
materiale informative, creații proprii (calendare,
ceasuri confecționate, desene, postere) legate de
temele propuse în proiect, albume cu fotografii de la
activitățile desfășurate. Continuitatea proiectului a
fost asigurată prin corespondențe permanente între
membrii echipei de proiect, prin schimburi de
materiale, de impresii și idei, iar sustenabilitatea
proiectului a fost asigurată din fonduri proprii și
sponsorizări.

Concluzii: în urma derulării acestui proiect am
constatat că aplicarea lui a avut un aport considerabil
în îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor cu date
referitoare la timp (măsurarea timpului, citirea orei pe
ceas, folosirea calendarelor, inclusiv calendarul
naturii, cunoaşterea lunilor anului, a zilelor săptămânii
şi succesiunea lor), la conştientizarea noţiunilor de
PROIECT EDUCAȚIONAL
CUPA CARAȘULUI
În viaţă, e bine să ştii tot mai multe. Nu poţi
prevedea când aduc foloase lucrurile învăţate, cu atât
mai mult în circulaţie, cu care ne confruntăm zilnic şi
la care participăm în diferite moduri: ca pietoni,
călători, ori conducători de vehicule.
După cum bine se ştie, cei mai mici pietoni sunt
copiii, iar datoria morală a noastră, a adulţilor, este de
a-i educa cât mai bine în problemele privind circulaţia
pe drumurile publice, cum ar fi: drumul de acasă până
la şcoală şi invers, alegerea locului potrivit de joacă,
indiferent de anotimp, traversarea străzii, mersul pe
bicicletă.
Educaţia pe teme de circulaţie nu trebuie să
constituie numai un obiect de învăţământ sau să se
limiteze numai la perioada cât copilul se află în şcoală.
Deci, pentru astfel de teme, nici un prilej nu poate fi
nepotrivit.
Instruirea pe teme de circulaţie poate deveni
neinteresantă, plictisitoare sau poate câştiga
adeziunea elevilor, în funcţie de implicarea cadrelor
didactice, precum şi de interesul pe care îl stârnesc în
jurul problemei. Din acest motiv, predarea regulilor de
circulaţie trebuie să aibă în vedere practica circulaţiei.
Proiectul propus are ca scop atât însuşirea şi
respectarea de către elevi a regulilor de circulaţie, cât
şi adoptarea unei conduite preventive în vederea
diminuării numărului de accidente în rândul elevilor.
Obiectivele urmărite prin implementarea proiectului
au determinat elevii:
• Să manifeste interes pentru lărgirea
cunoştinţelor de educaţie rutieră;
• Să dobândească deprinderi de a parcurge
un traseu cu bicicleta în poligonul special
amenajat;
• Să respecte regulile de circulaţie dintr-un
parc şcoală, în vederea folosirii în deplină
siguranţă a drumurilor publice.
Activităţile propuse în cadrul proiectului, pe o
perioadă de 6 luni, au fost atractive și au stârnit
interesul elevilor de a participa cu plăcere la acestea.
În cadrul activității „Pietonul de azi, biciclistul de
mâine!”, elevii și-au însuşit termeni specifici
vocabularului circulaţiei, familiarizându-se în acelaşi
timp cu marcajele şi indicatoarele rutiere destinate
pietonilor şi bicicliştilor.
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
timp trecut, prezent şi viitor, la cunoașterea unor
aspecte din viața oamenilor din trecut, iar părinții au
devenit mai conștienți în ceea ce privește rolul lor în
formarea și dezvoltarea propriilor copii.
Prof. LOREDANA BOULESCU
Prof. GABRIELA SMARANDACHE
Grădinița cu Program Normal Nr.5 Reșița
Pe parcursul activităţii „Circulaţia bicicletelor;
Semne şi semnale efectuate de biciclişti” și-au
însuşit reguli ce trebuie respectate de biciclişti în
circulaţia acestora pe drumurile publice.
În cadrul activităţii „Agentul de circulaţie; Semnalele
agentului de circulaţie” elevii au făcut cunoştinţă cu
agentul de circulaţie şi s-au familiarizat cu semnificaţia
semnalelor efectuate de acesta pe drumurile publice.
Seria III Nr. 1(51)
În timpul activităţii „Cu bicicleta în poligon!” elevii
au avut posibilitatea de a manevra bicicleta printre
obstacolele din poligonul special amenajat, fiind
obligaţi să respecte distanţele cerute de un
regulament dinainte stabilit.
Pe parcursul activității „La plimbare prin parcul
şcoală” elevii au dobândit cunoştinţe privind
respectarea regulilor de circulaţie de către biciclişti în
63
parcul şcoală special amenajat, având ca sarcină
atingerea într-o ordine dată a unui număr de patru
puncte de control.
Finalitatea proiectului a fost Concursul
Școala Caraș-Severineană
Interjudețean pe teme de educație rutieră Cupa
Carașului, concurs organizat de Școala Gimnazială Nr.
1 Bocșa, județul Caraș-Severin și aflat la a IX –a ediție.
Toate celelalte ediții au fost cuprinse în Calendarul
Activităților Educative Regionale și Interjudețene.
La Concursul Regional Cupa Caraşului au participat
elevi din mai multe judeţe ale ţării. Probele
concursului au fost:
 proba teoretică ce a constat în completarea
unui chestionar cu 20 de întrebări
La finalul acestei probe, fiecare întrebare greșită a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
fost notată cu câte cinci puncte de penalizare.
 proba practică privind parcurgerea unui
traseu cu bicicleta într-un poligon special
amenajat
Școala Caraș-Severineană
La cea de-a doua probă practică, copiii au avut de
parcurs un traseu în parcul școală. Traseul a fost
stabilit prin tragerea la sorți a ordinii punctelor de
control pe care copiii le aveau de atins în timpul
parcurgerii traseului, bineînțeles fără să neglijeze
respectarea regulilor de circulație și a indicatoarelor
rutiere din parc. Fiecare greșeală a fost penalizată.
Cele două probe practice au fost cronometrate
pentru departajarea concurenților.
De-a lungul celor 9 ediții au participat la concurs
copii din următoarele județe ale țării: Timiș, Arad,
Bihor, Satu-Mare, Maramureș, Sălaj, Mureș, Cluj, Alba,
Hunedoara, Gorj, Teleorman, Giurgiu, Constanța și
Caraș-Severin.
La finalul concursului, elevii au fost răsplătiţi cu
premii, diplome și cupe oferite de sponsori şi
parteneri.

La această probă practică a fost amenajat un

poligon special cu mai multe obstacole pe care copiii
trebuiau să îl parcurgă până la final cu cât mai puține
puncte de penalizare. Fiecare atingere a câte unui
obstacol a fost penalizată.
64

 proba practică privind respectarea regulilor

de circulaţie de către biciclişti în parcul Proiectul a fost mediatizat în presă prin intermediul
şcoală special amenajat. cotidianului „Jurnal de Caraş-Severin” şi al ziarului „24
de Ore” , precum şi pe Caon. ro. De asemenea,
Seria III Nr. 1(51)

activităţile cuprinse în proiect au fost cunoscute de

comunitatea locală prin intermediul postului de radio
„Radio Reşiţa” și a postului Banat TV. Programul de
desfăşurare a Concursului Regional Cupa Caraşului a
fost mediatizat prin intermediul site-ului
Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Caraş-Severin
(http://www.politiacaras.ro).

Prof. înv. primar ALINA ȘELARIU

Prof. înv. primar ELENA-LORENA ȘELARIU
Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa

educată în spiritul promovării toleranţei şi a bunei

PROIECT EDUCAŢIONAL DESPRE înţelegeri. O lecţie despre puterea toleranţei este
HOLOCAUST „ŞI EI AU FOST oricând binevenită, cu atât mai mult, cu cât aceasta
se adresează tinerilor prin teme ce pun în dezbatere
ACOLO ... MĂRTURII ALE combaterea discriminării, promovarea respectului şi
SUPRAVIEŢUITORILOR” înţelegerii reciproce, noțiunea de umanism, definit
prin valorile lui fundamentale.” spune documentul
DISCIPLINA: Istorie emis de Parlamentul României referitor la problema
TIPUL ACTIVITĂŢII: proiect educaţional de Holocaustului (noiembrie 2012).
comemorare a unui eveniment; Astfel că în fiecare an pe data de 9 octombrie
TITLUL PROIECTULUI: „ ŞI EI AU FOST ACOLO...mărturii comemorăm Ziua Naţională a Holocaustului,
ale supravieţuitorilor” amintindu-ne că în această zi, în 1941, a început
ARGUMENT: „Noi toţi trebuie să cunoaştem trecutul, deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.
cu tarele sale, pentru ca tânăra generaţie să fie Proiectul educaţional urmăreşte conştientizarea

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
problematicii Holocaustului şi a semnificaţiei acestuia, 8 octombrie – prezentarea referatelor şi organizarea
dezvoltarea la elevii din Liceul Tehnologic Mihai unei expoziţii cu planşele şi lucrările artistice realizate
Novac Oraviţa a comportamentului tolerant, de elevi;
democratic şi a spiritului civic. PRODUSE FINALE:
SCOP: Comemorarea Holocaustului prin activităţi - referate, desene şi planşe privitoare la holocaust,
şcolare şi extraşcolare de către cadre didactice şi realizate de către elevi;
elevii de liceu. REZULTATE AŞTEPTATE:
- stimularea muncii în echipă, iniţiativa şi
creativitatea;
- formarea unei conştiinţe de cetăţeni europeni
responsabili;

Seria III Nr. 1(51)

(desen realizat de eleva Michaela Kapatsolos – clasa a
X-a)

65
OBIECTIVE:
- dezvoltarea unei conştiinţe civice, bazată pe
cunoaşterea şi asumarea valorilor democratice;

Școala Caraș-Severineană
- creşterea gradului de informare a elevilor de liceu
privitor la problematica Holocaustului;
- accentuarea sentimentelor elevilor, de
condamnare a Holocaustului;
- evaluarea modalităţilor originale de exprimare
plastică a elevilor; (desen realizat de eleva Andreea Pascal – clasa a X-a)
GRUPURI ŢINTĂ: elevi şi profesori din ciclul liceal;
COORDONATOR: prof. Cristina Hriţcu;

(desen realizat de eleva Andreea Pascal– clasa a X-a) (desen realizat de eleva Lorena Resiga – clasa a X-a)

DESFĂŞURAREA PROIECTULUI: 1-8 octombrie 2015;

1 octombrie – elevii au primit sarcinile de lucru şi Prof. CRISTINA HRIŢCU
sursele de informare necesare pentru realizarea Liceul Tehnologic Mihai Novac Oraviţa
lucrărilor;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
PROGRAMUL ERASMUS+
ÎNVĂȚARE, COLABORARE,
INOVARE
Calitatea educației este dată de o transformare
inovatoare, căutându-se în permanență o diversificare
a funcțiilor școlii în scopul dezvoltării acesteia ca
centru de resurse pentru elevi, profesori și părinți, dar
și pentru ceilalți membri ai comunității. Ritmul și
dinamismul dezvoltării poate izvorî din educație,
aceasta având mijloacele și forța de a instrui și educa
generații mobile și active, bine înzestrate din punct de
vedere intelectual, capabile să depășească inerția unui
mediu social refractar, în care se resimt încă note
accentuate de prejudecată și discriminare.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare,
Școala Caraș-Severineană
Uniunea Europeană doreşte să devină o economie
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Aceste
trei priorități se sprijină reciproc şi sunt în măsură să
ajute UE şi statele membre să obțină un nivel ridicat
de ocupare a forței de muncă, de productivitate şi de
coeziune socială.
Între noutățile aduse de Strategia Europa 2020 se
numără și stimularea unui nou tip de creştere
(inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii), prin:
• creşterea nivelului competențelor şi
consolidarea educației de-a lungul vieții;
66
• încurajarea cercetării şi inovării;
• folosirea mai eficientă a rețelelor
inteligente şi a economiei digitale;
• modernizarea industriei;
Seria III Nr. 1(51)
• promovarea unei utilizări mai eficiente a
energiei şi resurselor.
DE CE ERASMUS+?
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru
educație, formare profesională, tineret și sport care se
desfășoară în perioada 2014-2020.
Erasmus+ înseamnă:
 Învățare
 Colaborare
 Soluții creative
 Inovare și conectare cu piața muncii.
Erasmus+ încurajează colaborarea instituțiilor
din sectoare diferite, cu scopul dezvoltării de
instrumente și produse inovatoare.
OPORTUNITĂȚI ERASMUS+
 EDUCAȚIE ȘCOLARĂ
- Erasmus + îi ajută pe elevi și profesori să se dezvolte
personal și profesional, să ia contact cu alte culturi și
sisteme educaționale. Personalul didactic și didactic
auxiliar are acces la formare continuă în context
european.
- Prin proiectele de mobilitate, profesioniștii din
domeniul educației școlare beneficiază de formare
continuă prin participarea la activități de predare, la
cursuri structurate, la alte activități de formare sau la
job-shadowing în altă țară.
- Prin proiectele de parteneriat strategic instiuțiile
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
cooperează pentru a genera practici inovatoare și de
impact asupra sistemului de învățământ și a răspunde
provocărilor și priorităților din domeniu.
 FORMARE PROFESIONALĂ (VET)
- Prin proiectele de mobilitate, formabilii și
profesioniștii din domeniul VET beneficiază de stagii
de formare profesională, ucenicie, respectiv programe
destinate dezvoltării profesionale în organizații din
alte țări.
- Prin parteneriatele strategice, instituții din țări
diferite cooperează pentru a crea cadrul necesar unei
formări profesionale de calitate și a răspunde
provocărilor și priorităților specifice inserției pe piața
muncii.
 TINERET
- Prin proiectele de dialog structurat, tinerii care au
între 13 și 30 de ani sunt încurajați să participe activ la
viața democratică și la dezbateri pe teme de interes la
nivel european. Tinerii discută împreună cu factorii
decizionali din domeniul tineretului în cadrul
întâlnirilor naționale și al seminariilor transnaționale.
- Prin parteneriatele strategice, organizații din țări
diferite cooperează pentru a genera practici
inovatoare și de impact asupra activității de tineret, a
încuraja cetățenia activă, anteprenoriatul și
schimburile de bune practici.
- Prin proiectele de mobilitate tinerii se pot dezvolta
profesional, experiența acumulată reflectându-se în
activitățile organizațiilor și în comunitate.
 EDUCAȚIA ADULȚILOR
- Erasmus + sprijină persoanele care lucrează în
domeniul educației adulților să participe la mobilități
de predare sau formare într-o altă țară. Implicarea în
astfel de proiecte le oferă noi perspective asupra
domeniului, având posibilitatea de a face schimb de
idei și de a împărtăși experiența acumulată.
Dacă admitem că învățarea este o călătorie spre noi
experiențe, spre transformare, un drum pe care
oameni și comunități îl pot parcurge împreună, atunci
ERASMUS + poate fi ghidul nostru în această călătorie,
fiindcă ERASMUS+ schimbă vieți și deschide minți.
Vă invit să fim alături și în anul 2016 și, împreună,
prin PROGRAMUL ERASMUS+, să TRANSFORMĂM
ROMÂNIA PRIN ÎNVĂȚARE! (viziunea Agenției
Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul
Educației și Dezvoltării Profesionale).
Prof. SIMONA VOIN
Inspector școlar pentru proiecte educaționale

PROIECTELE SALVAȚI COPIII
ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7
REȘIȚA
Organizația Salvați Copiii, filiala Caraș-Severin,
derulează de câțiva ani deja, în școlile din județ,
programe care se adresează copiilor care se confruntă
cu probleme sociale sau care au părinții plecați în
străinătate.
În Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița sunt două astfel de
proiecte educaționale.
Unul dintre proiecte, denumit Protecție si educație
pentru copiii afectați de migrația pentru muncă în
străinătate, prin centre de zi și finanțat de Velux
Foundations, oferă servicii pentru 43 de elevi și 38 de
părinți/aparținători, informații cu privire la obligațiile
legale ale părinților în ceea ce privește migrația pentru
muncă, prin intermediul platformei on-line, implicarea
în campaniile locale și naționale ale organizației.
Activitățile principale au urmărit: stabilirea unei
echipe locale formată din: coordonator local, cadru
didactic, psiholog (consilier); încheierea
parteneriatelor cu Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița,
DGASP, ISJ CS, Primăria Reșița; selectarea a 12
voluntari, elevi din liceele municipiului Reșița, pentru
a oferi suport echipei și beneficiarilor în cadrul
activităților; realizarea dosarelor personale pentru
fiecare copil, incluzând ancheta socială, rapoarte de
evaluare psihologică și educațională; oferirea grupului
țintă a serviciilor de suport social și psihologic pentru
traversarea perioadei de separare de părinți și pentru
îmbunătățirea abilităților de viață independentă (sunt
efectuate două sesiuni de consiliere socială individuală
sau de grup în fiecare lună și două sesiuni de
consiliere psihologică individuală sau de grup
organizate de psiholog); organizarea de suport școlar
zilnic pentru 20 de copii în vederea îmbunătățirii
performanțelor școlare și prevenirea abandonului
școlar, prin activități de pregătire a temelor pentru
acasă (zilnic între orele 13-15); organizarea de
meditații cu 11 copii de două ori pe săptămână (marți
- limba română, respectiv joi – matematică);
organizarea de activități extracurriculare și de timp
liber în fiecare zi (concursuri sportive, pictură,
decupaj-colaj, lectură, întâlniri cu personalități din
domanii diferite, sărbătorirea zilelor importante din
fiecare lună, Ziua Națională a României, 1 Martie, 8
Martie, Ziua Internațională a Copilului, Și noi avem
drepturi etc.); întâlnirea semestrială a grupului local
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
de lucru format din 5-6 membri, unde au participat
reprezentanți ai DGASP, ISJ, CCD și școlilor partenere,
reprezentanți ai Filialei Salvați Copiii Caraș-Severin;
organizarea de campanii pentru conștientizare atât în
municipiul Reșița, cât și în zonele rurale ale județului
Caraș-Severin.
Un alt proiect, având finanțator Grupul H&M, este
Educație pentru copiii vulnerabili. Proiectul este
propus de Organizația Salvați Copiii România ca
sustenabilitate pentru programul Centre Educaționale
Integrate și are ca obiective: îmbunătățirea situației
școlare a copiilor care frecventează programul, adică
un număr de 20 de beneficiari din Școala Gimnazială
Nr. 7 Reșița; prevenirea și corectarea părăsirii timpurie
a școlii în rândul copiilor din cadrul grupurilor
defavorizate și asigurarea accesului la educație a
Seria III Nr. 1(51)
copiilor de vârstă școlară și creșterea nivelului de
informare cu privire la drepturile copilului.
Beneficiarii primesc prânzul la cantina CSEI Aurora
Reșița și sunt asistați la pregătirea temelor de către un
cadru didactic, participă la activități extracurriculare
(lectură, pictură, abilități practice, educație pentru
dezvoltare personală, educație pentru societate) și de
timp liber (jocuri sportive, jocuri libere, drumeții și
67
excursii).
Cu părinții elevilor se organizează lunar câte o
întâlnire pentru a discuta problemele legate de
situația școlară, consilierea lor pentru a creea relații
Școala Caraș-Severineană
bune cu părinte - copil.
"Aceşti copii au acelaşi sindrom cu al celor care stau
în instituţii. Se simt abandonaţi, se simt vinovaţi, cred
că plecarea părinţilor e cauzată de ei, pentru că
părinţii spun că pleacă pentru ca cei mici să o ducă
mai bine. Alături de ei se va lucra şi cu persoanele cu
care ei rămân, pentru că s-a constatat că, de cele mai
multe ori, nu au abilitatea de a-i ajuta să se
pregătească pentru cerinţele şcolare. Vom angaja
profesori, asistenţi sociali şi psihologi care vor lucra cu
astfel de copii zi de zi sau de câte ori simt ei nevoia",
(mesaj de la lansarea proiectului finanțat de Velux
Foundation - GABRIELA ALEXANDRESCU, preşedintele
executiv al organizaţiei Salvați Copiii România)
Prof. învățământ primar DOINA CARACALEAN
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
UN ALT FEL DE A EDUCA?
VOLUNTARIATUL NU DĂUNEAZĂ,
NU DOARE ȘI NU ÎNGRAȘĂ
Poate că programele școlare sunt prea încărcate și
dorim ca elevii noștri să știe mai mult decât elevii
vecinei de palier sau, dacă se poate, decât cei din
celălalt colț al țării ori din întreg universul. În goana
asta după cunoștințe, îngropându-ne elevii între fișe,
auxiliare, concursuri și activități educative și
extrașcolare forțate, un fel de formă fără fond, uităm
să ne mai educăm elevii cu dragoste. Vânăm puncte,
puncte, puncte, credite, credite, credite, iar
ghemotoacele de oameni din bănci nu mai pun mâna
pe o pensulă, nu mai mânuiesc o foarfecă decât după
tiparele noastre și alea copiate de pe internet în mare
Școala Caraș-Severineană
viteză.
Muncim prea sec la clasă și nici nu sunt alternative
atractive pentru petrecerea timpului liber al copiilor,
mai ales în vacanță; cam așa a început în vara 2015
revolta mămicilor cu care acum fac voluntariat la
Societatea Femeilor Ortodoxe (nu avem nicio legătură
cu asociația cu același nume).
Aproape toată vara care a trecut am ținut deschis
un Atelier Antiplictiseală în Vacanța de Vară. Eu,
singurul cadru didactic implicat pentru moment,
Simona - avocat, și mai apoi Daniela - stomatolog,
68
suntem cele care au acceptat provocarea absolut
gratis. Am lucrat cu copiii din oraș zilnic, mici proiecte
haioase, bazate pe handmade și scrappbooking,
pentru ca mai apoi să diversificăm cu activități de gătit
Seria III Nr. 1(51)
„la rece”, experimente științifice, dans și mișcare,
improvizație teatrală, inventăm povești, jucăm jocuri
educative sau doar recreative, toate bazate pe
educație nonformală pentru dezvoltarea abilităților de
viață, dezvoltarea emoțională și a creativității
participanților. În tot ce am făcut am ținut seama și de
dorințele lor, nu doar de lipsurile constatate în
intruirea copiilor prin școală sau în familie.
Simona este inițiatoarea Atelierului (eu l-am
botezat), ea a tras de mine toată primăvara, făcusem
o primă tentativă de atelier Paște, de probă. A durat
ceva timp să mă convingă, eu fiind și foarte ocupată cu
clasa a IV-a (știți voi: evaluările, clasă terminală,
oboseală de final de an și de ciclu, dar și din
comoditate, chiar egoism, fiindcă doream să lucrez
doar cu ai mei, sceptică în ce privește reușita
proiectului).
Și în iulie am început: au trecut prin atelier zeci de
copii, nu toți în același timp, că nu e spațiu. De la o
medie de 10 participanți la începuturi, cu tot cu noi
trei adulte, am ajuns acum, la 25 de suflete care se
bucură de întâlnirile de vineri seara. Începând școala,
nu am mai putut să ținem activitățile zilnic, iar
atelierul și-a schimbat și denumirea, acum alungă
plictiseala copiilor printre temele și lecții pentru acasă.
Avem și pagină pe facebook, căutați „Atelier
Antiplictiseală” și ne veți vedea. Pe mine mai puțin,
eu sunt mai mult în spatele aparatului de fotografiat.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Niciodată nu suntem în aceeași formulă, e drept, dar
ne simțim bine împreună, copiii nou veniți se
acomodează în primul sfert de oră. Să fie atmosfera
destinsă de vină pentru asta? Sau faptul că acolo
suntem toți egali (nu la înălțime sau vârstă,
bineînțeles)?
Ce vârste au copiii? Hanna este cea mai mică, are
patru ani și este veterană. Și Tudor are tot patru ani și
a mai sosit de curând o blonduță creață cam de
aceeași vârstă. Nici nu se simt diferențele de vârstă,
comunicarea este liberă între toți copiii, cu noi nu au
niciun fel de reținere în comunicare, cei mari din
clasele a IV-a și a V-a îi ajută pe cei mici fără să le
cerem noi. Au venit chiar și fete din gimnaziu și liceu
să facă voluntariat, atunci când probabil își aminteau
cu nostalgie de copilăria lor în care nici ele nu au avut
parte de astfel de activități. Ultima dată au copilărit cu
proprii copii și o mămică, și o bunică. Și le-a plăcut.
La Atelier se zâmbește permanent. Încurajările și
felicitările pentru micile reușite sunt la ordinea zilei,
iar micile nereușite sunt cu calm reparate chiar de
către copil, împreună cu vecinul de la masa de lucru
(mereu alt vecin). Părerile tuturor sunt acceptate, nu
se supără nimeni dacă sfatul lui nu e pus în aplicare.
Din ce alternativă educațională am împrumutat acest
stil de muncă nu mai contează, nu a fost nimic
premeditat. Doar eu știu că există așa ceva, colegele
mele și copiii habar n-au și cred că nici nu le pasă, ei se
comportă firesc în tot ce fac. Mă mai surprind uneori
căutând în cunoștințele mele pedagogice analogii în
diverse situații, dar îmi trece repede și îmi văd de
treabă înnodând un șiret, lipind un ochișor mobil sau
întrebând peste capetele tuturor unde mi-am lăsat
aparatul foto.
Copiii sunt cei care hotărăsc modul de organizare,
ritmul de lucru, activitățile în completare între
proiecte, noi suntem acolo să îi ajutăm, să îi
monitorizăm. Așa s-au descrețit frunți, s-au scos
năsucuri din carapace, am ajuns să comunicăm
deschis toți cu toată lumea, se participă cu
dezinvoltură la toate „provocările”, se opun și chiar
plâng când vin părinții să îi ia înainte de terminarea
programului, forfota și zumzetul permanent sunt
constructive. Creativitatea unora dintre pitici ne
uimește și pe noi. Mai ales pe mine, care încă am
tendința de a apela la „șabloane”.
Părinții ne-au spus că toate proiectele copiilor sunt
puse la loc de cinste în camera lor și au început să
creeze și singuri, acasă. Și totul este gratis. Trebuie
doar să își aducă cu ei materialele necesare
proiectelor de dinainte anunțate, creativitatea și buna
dispoziție. Sponsorizările în materiale de lucru ne
bucură. Eu personal mi-am dus la atelier toate
materialele de prin clasă, fiindcă a trebuit să evacuez
sala din cauza șantierului de reabilitare în care se află
școala mea.
Este foarte simplu să inițiezi astfel de ateliere,
trebuie doar să vrei tu, ca dascăl, să ai o prietenă, o
mămică la fel de doritoare de activități ce să le scoată
din rutină, iar copiii vin. Vin, fiindcă au nevoie de astfel

de activități, au nevoie să simtă că aparțin unui grup în
care se pot comporta firesc și să se poată manifesta
artistic fără frica de a fi taxați pentru ieșirea din
șabloanele dascălilor. Voluntariatul consumă timp și
autoresurse, e drept, dar te încarcă de energie. Sunt
sinceră: mă încântă când sunt strigată pe stradă pe
nume de către copii care nu au nicio legătură cu ai mei
de la clasă. Și Simona, și Daniela simt la fel. Oricât de
încărcată ne este săptămâna de muncă, vinerea este
așteptată cu nerăbdare de toate trei. Am putea să ieși
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
la o cafea o oră, s-o pierdem pălăvrăgind, dar noi
preferăm două ore cu copii care au nevoie de Atelierul
Antiplictiseală și de tot ce se întâmplă acolo.
Aplic eu și cu colectivul meu de elevi acest alt fel de
a educa? Poate veți citi despre asta într-un alt
„episod”.
Profesor învățământ primar MIHAELA PRAL
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Seria III Nr. 1(51)
69
Școala Caraș-Severineană
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII
ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL
PARTENERIATELOR ŞCOLARE
Sintagma parteneriat educaţional este tot mai des
folosită în limbajul pedagogic actual datorită reuşitelor
demonstrate deja de punerea în practică a acestei
strategii, dar şi datorită posibilităţilor de perspectivă
pe care le promite un astfel de sistem educaţional.
Școala Caraș-Severineană
O problemă importantă pentru ţara noastră o
reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea
educaţiei şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite
de stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii
şi comunităţi. Avem în vedere că şcolile de toate
gradele sunt organizaţii responsabile pentru educaţia
formală a copiilor şi adolescenţilor. Şcolile care duc la
bun sfârşit mult mai eficient această responsabilitate
se consideră pe ele însele şi elevii lor ca parte a
sistemului social ce include familiile şi comunităţile.
70
Motivul principal pentru crearea parteneriatelor
şcolare de diferite tipuri este dorinţa de a ajuta elevii
să aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci
când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se
Seria III Nr. 1(51)
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează
în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o
componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei
de elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o
simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă
de natura relaţiilor publice.
Cooperarea activă a şcolii şi a învăţătorilor cu ceilalţi
factori educaţionali – familia, comunitatea locală,
mass-media, biserica, organizaţii nonguvernamentale
– trebuie să conducă la realizarea unor parteneriate
viabile, de natură să permită o abordare pozitivă a
problemelor diverse ale tinerilor elevi. Şcoala trebuie
să găsească formele optime prin care cei implicaţi în
acest proces de educare să poată gestiona resursele
umane, să aibă cunoştinţe de psihologie şi pedagogie,
să se poată adapta rapid la managementul
schimbărilor din societatea actuală. Totuşi, rolul cel
mai important îl are şcoala, cadrele didactice care,
prin activităţile elaborate, pot dezvolta la elevi abilităţi
şi conduite morale şi civice, în contextul european
actual.
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care
schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a
opţiunilor individuale şi sociale multiple, marcată de o
multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia
este somată să răspundă provocărilor unei lumi a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au
pierdut şi se pierd repere, sisteme de referinţă, iar
sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să
construiască drumuri noi pentru speranţă, prin
formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor
capacităţi şi comportamente capabile să facă faţă
schimbării permanente şi să adapteze elevul la
incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să
contribuie decisiv la reconstrucţia spirituală, la
redefinirea unor noi sisteme de valori.
În urma parteneriatelor şcolare fiecare dintre părţile
implicate în actul educativ are diferite beneficii:
- profesorii au astfel posibilitatea deprinderii de noi
abilităţi în planificarea şi managementul
proiectului. Reuniunile cu colegii din diferite
ţări europene sunt o oportunitate de a
cunoaşte alte sisteme educaţionale şi metode
de predare ce pot inspira inovaţia în şcoală . În
plus, întâlnirile profesionale cu colegi străini
pot conduce la stabilirea de prietenii mai
profunde decât colaborarea în proiect.
- atât profesorii cât şi elevii dobândesc noi abilităţi
relevante, atât pentru viaţa profesională, cât şi
pentru cea personală, precum abilităţi de
comunicare şi prezentare, luarea deciziei,
rezolvarea de probleme şi managementul
conflictului, creativitate, munca în echipă şi
solidaritate. Ei învaţă limbi străine noi şi le pot
practica pe cele pe care deja le cunosc. Ideea
dezvoltării profesionale şi reuşitei conduce la
motivaţie crescută şi satisfacţie.
- şcolile beneficiază de motivaţia sporită a
profesorilor şi elevilor împreună cu creşterea
corespunzătoare a nivelelor de interes şi
reuşitelor şcolare ale elevilor.
- părinţii beneficiază de sporirea interesului
elevilor, motivaţiei acestora şi reuşitei şcolare.
Un rol foarte important în dezvoltarea morală a
elevilor o are Biserica. Parteneriatele dintre şcoală şi
biserică pot orienta elevii spre respectarea unor
importante valori morale cum ar fi: punctualitatea,
adevărul, disciplina, respectul faţă de aproapele
nostru, ajutorarea celui aflat în dificultate.
O dorinţă a devenit realitate prin intermediul
tinerilor care doresc să joace un rol activ în Biserică,
aceştia simţind o permanentă chemare şi o dorinţă de
interacţiune cu cei care le împărtăşesc gândurile.
Dintre toţi membrii Bisericii, tinerii sunt cei care au
cea mai mare nevoie de o legătură între teorie şi
practică. Tinerii sunt înfometaţi după o comuniune
reală, după o credinţă practică, după relaţii autentice,
fapt pentru care se roaga împreună şi dezbat

problemele pe care le întâlnesc la tot pasul în viaţă.
Astfel, încearcă să schimbe expresiile din seria „ar
trebui să...” cu cele „cum să...”.
Tinerii noştri vor să vadă întreaga teoretizare trăită
şi celebrată în comunitate, acolo unde Dumnezeu a şi
intenţionat să ia formă şi să se dezvolte.
În colaborare cu instituţiile şcolare si bisericeşti
desfăşuram acţiuni care să-i ajute pe elevi să înţeleagă
sensul şi semnificaţia normelor şi valorilor morale
religioase şi patriotice care călăuzesc viaţa şi
activitatea oamenilor în comunitate.
Proiectele au drept scop realizarea unor activităţi
interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa
religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici:
Motivaţie:
Într-o societate „egocentristă” omul uită că trăieşte
în comuniune cu alţi semeni şi că alături de el se află
oameni ce au nevoie de înţelegerea şi sprijinul său.
Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să învăţăm să ne
acceptăm, să învăţăm să respectăm principiile
democraţiei autentice, pentru că numai împreună
vom reuşi să coexistăm într-o societate democratică
europeană.
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Scop:
Şcoala şi Biserica sunt chemate să pregătească
viitori cetăţeni informaţi şi responsabili, promovând
idealurile societăţii contemporane şi nelăsând uitării
valorile naţionale, unitate naţională, libertate,
dreptate, adevăr sau stabilitate, precum şi schimbarea
mentalităţilor şi atitudinii elevilor, cadrelor didactice,
ale integrării comunităţii sociale faţă de aceştia.
Obiective:
 dezvoltarea unor comportamente dezirabile
în concordanţă cu normele şi valorile morale,
civice şi religioase,
 dezvoltarea unor atitudini favorabile luării
deciziilor şi exprimării opiniilor privind
calitatea de bun cetăţean al României şi de
Seria III Nr. 1(51)
bun creştin,
 educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi
caracter, precum şi formarea unor atitudini
pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi,
 stabilirea unor raporturi afective, pozitive
între membrii grupurilor de elevi proveniţi de
la şcoli cu programe şcolare diferite.
71
Cu gândul curat si plin de voie bună, tinerii
ortodocsi ai Colegiul Naţional „Traian Lalescu“,
coordonaţi de Pr. prof. Nicolae Chiosa, au initiat
Școala Caraș-Severineană
parteneriatul cu Biserica Romano Catolică, Biserica
Greco Catolică, Biserica Anglicana şi Biserica
Lutherană dornice de o dezvoltare a creativitatii
elevilor prin intermediul proiectelor interculturale pe
teme religioase.
Pr. Prof. NICOLAE CHIOSA
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Jurnalism de la Arad, în iunie 2015, locul I la
CLUB EUROPA Concursul judeţean de reviste şcolare, fiind trimis spre
jurizare si la faza națională.
Aflată la a V-a ediție în 2015, campania Europa,
De comun acord cu partenerii, consultând elevii şi
casa noastră, a fost o campanie de informare şi
părinţii, am alcătuit proiectul de activităţi pentru
comunicare anuală privind priorităţile de comunicare
2014-2015. Prima noastră grijă a fost să refacem
ale Comisiei Europene în mediul şcolar.
spaţiile de informare şi de desfăşurare a activităţilor
Chelgate a iniţiat a această campanie în numele
clubului, prin trasarea de sarcini tuturor claselor de
Reprezentanţei Comisiei Europene în România, în
elevi implicate, de către cei 12 elevi coordonatori, să
parteneriat cu Ministerul Educatiei și Cercetării
reluăm legătura cu Centrul de Informare Europe Direct
Știintifice, iar scopul campaniei a fost de a informa
Timişoara, pentru completarea materialelor
cadrele didactice şi elevii cu privire la: proiectul de
informative, apoi să promovăm Campania Europa,
integrare europeană (istoria, prezentul şi viitorul
casa noastră în rândul altor şcoli şi în mass-media.
acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei
Aceștia vor fi încurajați să se informeze despre tot
Europene, dar şi informaţii care îi privesc
ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.
direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele
Prin intermediul Centrului de Informare Europe
membre, implicarea în activităţi de voluntariat,
Direct Timișoara, cu care am încheiat parteneriat de
schimburi între tineri, participarea la internship-uri).
colaborare, am aflat că anul 2015 a fost desemnat
Școala Caraș-Severineană

Şcolile au fost încurajate să se înscrie în campanie şi

Anul European pentru Dezvoltare şi că va derula lunar
să deruleze minimum două activităţi pe teme
activități de informare și proiecte în cele două județe
europene sau să înfiinţeze în şcoală Clubul Europa,
deservite – Timiș și Caraș-Severin, urmărind
casa noastră.
principalele obiective, dezvoltare globală şi eradicarea
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa este ofertant
sărăciei.
de servicii educaţionale la standarde europene, într-
În 18 septembrie a apărut pe pe site-ul Centrul de
un sistem descentralizat care creează premisele
Informare Europe Direct Timişoara, un articol despre
dezvoltării de proiecte şi programe educaţionale, prin
Vizita la Comisia Europeană de la Bruxelles, din 8-10
care se asigură dezvoltarea personală a elevilor.
septembrie 2014, cu denumirea „Profesori castigatori
Şcoala poartă numele marelui savant, scriitor şi
ai Concursului Europa – casa noastra | Care este
filosof al secolului al XX-lea, Mircea Eliade. Vacanţa
secretul succesului lor?” În 19 septembrie în Reper
72

mare 2014 a fost pentru membrii „Clubului ECN 12+”,

24h, apare alt articol pe aceeasi temă, denumit
una activă, răsplatită cu premii la concursurile pe
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa şi costumul
tematica drepturilor omului şi a demnităţii persoanei
popular din Banat, promovate la Bruxelles. Tot în 19
umane intr-o societate democratică.
septembrie 3 elevi membri ai Clubului şi coordonator
Seria III Nr. 1(51)

Interesul manifestat de elevi pentru activități

profesor Fercea Ghiorghiţa, director adjunct, au
extracurriculare cu tematica europeană specifică
participat la Ziua Cooperării Europene, eveniment
Campaniei Europa casa -noastră și experiența inedită
organizat sub motto-ul La granițe, ne dezvoltăm
pe care am trăit-o cu ocazia vizitei Comisiei Europene
împreună de către Biroul Regional pentru Cooperare
de la Bruxelles, din noiembrie 2013 şi septembrie
Transfrontalieră Timişoara în calitate de Secretariat
2014. ne-a determinat să ne fixăm ca obiectiv
Tehnic Comun al Programului IPA de Cooperare
principal pentru acest an, diseminarea programului
Transfrontalieră România - Republica Serbia, Consiliul
„Europa Casa Noastră” și a activităților desfășurate de
Județean Caraș-Severin, Primăria Municipiului Reșița,
noi. Odata cu începutul noului an şcolar a inceput în
Asociația Culturală Reșița Română. A fost o
forţă şi noul an de activitate al Clubului Europa casa-
manifestare deosebită, în Piaţa 1 Decembrie 1918,
noastră de la şcoala noastră. De menţionat că la noi,
unde împreună cu elevi din şcolile din Vârşeţ-Serbia,
fiecare sala de clasă are numele unei ţări a Uniunii
elevii noştri şi-au scris gândurile şi dorinţele lor pe
Europene şi sunt amenajate de către elevi, locuri
hârtie, acestea fiind transmise generaţiei următoare
specifice cu însemnele ţării respective, cu aspecte din
într-o Capsulă a timpului, ce va fi deschisă în anul
cultura şi civilizaţia acesteia; de asemenea există o
2044! Sărbătoarea a continuat cu un concert sustinut
sala a clubului, un panou si o gazeta pe holul de la
de Filarmonica Banatul din Timişoara şi o prezentare
etajul al II-lea. Expozitiile mari de la activităţile
de modă inspirată din portul tradiţional românesc şi
„Clubului ECN12+”, se amenajează în holul de la
sârbesc.
intrarea principală.
Una dintre actiunile Clubului ”ECN 12 +”,de la
Principalele evenimente ale activităţii din Campanie
Colegiul National “Mircea Eliade”din Resita, a fost
au fost mediatizate în mass-media locală-Radio
dedicata Săptămânii europene a reducerii deseurilor
Reşiţa, Reper 24H, CAON, Info CS, Jurnalul de Caraş-
22-30 noiembrie 2014. În cadrul manifestării, elevii au
Severin, Express de Banat, Argument CS, Banat TV,
participat la diverse ateliere precum confecționarea
Vest TV, pe site-ul Europe Direct Timişoara, prin staţia
hainelor din materiale reciclate, crearea unor postere
radio a şcolii, la avizierul şcolii, în Revista Ecouri şi
și a unor flyere, colectarea obiectelor reciclabile
Revista Lumea Tehnologiei, care a obţinut Menţiune la
și transformarea lor în obiecte decorative, ateliere de
Concursul Internaţional de Reviste Şcolare Tinereţe şi
fotografie și desen. În sala de sport a şcolii şi în Sala

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


Lira a avut loc și o paradă de modă în care au fost
prezentate ținute realizate din materiale reciclabile,
filmulețe și videoclipuri. Echipa Europe Direct
Timişoara a adus şi a distribuit elevilor o cantitate
impresionantă de materiale informative. Voluntarii au
condus activitatile pe ateliere, parada modei din sala
de sport şi din Sala Lira, a Liceului de Arte Sabin Păuța,
partenerul nostru în proiect, care a fost vizitat de
echipa de comunicatori Europa casa noastră, în 24
martie 2015, aşa cum a fost vizitat şi Colegiul Eliade în
26 martie 2014. Profesoara Emanuela Moldovan a
condus un flash-mob, profesoarele Adina Jula și Perța
Cristina au realizat videoclipul “Cei 3 R”: Parada modei
cu imbrăcăminte confecționată din materiale
reciclabile și filmulețul clasei a VII-a D, s-au bucurat
de asemenea de apreciere. Elevii au fost răsplătiţi cu
diplome și cu aplauze. Acțiunea a fost promovată şi pe
site-ul Comisiei Europene.
Cu ocazia Zilei Internaţionale a Nonviolenţei în
Şcoli, 30 ianuarie 2015, Colegiul Naţional Mircea
Eliade Reșița a organizat in parteneriat cu Centrul
Județean de Resurse și Asistență Educaționala Caras-
Severin si cu Centrul Școlar de Educație Incluziva
Primăvara, activitatea Turneul antiviolenței în școală,
care a cuprins o masă rotundă, un interviu cu un elev
violent - studiu de caz, dar si un concurs-expozitie de
afise cu tema „Mesajul nostru antiviolență în școală”.
Scopul activității (dezbatere şi concurs de afişe), a fost
prevenirea actelor de violență în rândurile
elevilor, conștientizarea a ceea ce înseamnă Violența,
Răul, Minciuna și Falsa prietenie în viața noastră și
formarea unui comportament pozitiv si tolerant în
relaționarea cu ceilalți. Au participat elevii din clasa a
VII-a, alaturi de purtătorii de cuvânt din clasele 0-VIII,
Activitatea a fost coordonata de profesorii Fercea
Ghiorghita şi psihologul Băran Mariana. Profesorul
Liliana Hamat, responsabilul Comisiei de Prevenire şi
Combatere a violentei în scoală, împreună cu cinci
elevi, au luat cuvântul şi au animat o dezbatere despre
fenomenul violentei în şcoală, în societate. Expozitia
de afişe a fost amenajată de elevi, îndrumaţi de
doamna bibliotecar Badescu Mariana.
Elevii au fost informați cu privire la prevederile
legislative privind violența și au prezentat materiale
despre violență precum și exemple de bună practică –
rezolvarea unor cazuri concrete, prin intermediul
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
proiectelor educaționale Diferiți și totuși egali și
Violența nu te face mai puternic, desfăşurate în şcoală,
premiate la concursurile de gen, cu efecte asupra
ameliorării fenomenului. S-a insistat pe factorii şi
cauzele care generează violenţa, asupra modalităţilor
de prevenire şi ameliorare a fenomenului violenţei în
şcoală, dar şi despre valorile care ne motivează şi ne
menţin direcţia în viaţă a fiecăruia dintre noi:
comunicare, libertate, responsabilitate, siguranţă,
educaţie, credinţă, carieră, familie, prietenie,
toleranţă. S-au jurizat afişele create de elevi, care
conţineau mesaje pozitive şi puternice de stopare a
fenomenului de violenţă, elevii primind diplome de
merit.
A fi cetăţean european înseamnă şi să te bucuri de
un mediu curat de viaţă!
Seria III Nr. 1(51)
Activităţile pe care echipa Europe Direct Timișoara
le-a derulat împreună cu partenerii - instituții de
învățământ din județele Caraș-Severin și Timiș
săptămâna Școlii Altfel au fost diverse. Au intrat în
posesia a 20 kg de ghindă de stejar roșu (aproximativ
3000 de ghinde), de la domnul Morariu, inginer silvic
pensionar (83 ani) și a 5 puieți de chiparos de baltă,
pe care, împreună cu cca 150 de elevi de la mai multe
73
licee și școli reșițene, și, sub coordonarea inginerului
Cristian Mone de la Ocolul Silvic Reșița, le-au semănat
/ plantat luni, 6 aprilie, pe un teren la marginea
municipiului Reșița.
Școala Caraș-Severineană
Proiectul ecologic Plantăm pentru viitor, desfășurat
în parteneriat cu Colegiul Național Mircea Eliade
Reșița, Ocolul Silvic Reșița și Asociația timișoreană
Păduri pentru viitor, a implicat prezentări și dezbateri
pe tema ecologiei sustenabile, cu accent pe beneficiile
plantării copacilor în mediile rural, suburban și urban.
Am semănat ghindă de stejar roșu, iar cei cinci puieți
de chiparos de baltă, copaci rari și probabil primii din
județul Caraș-Severin, au fost plantați în curțile a două
școli din Reșița.
În cadrul Campaniei Europa casa–noastră 2015,
iniţiată de Reprezentanţa Comisiei Europene în
România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,
am inscris, în anul 2015, următoarele şcoli din judeţul
Caraş-Severin, care nu erau înregistrate pe portal:
Şcoala Gimnazială Christiana Bocşa, Şcoala Gimnazială
Răcăşdia, Şcoala Gimnazială Copăcele, Şcoala
Gimnazială Berlişte, Şcoala Gimnazială Cărbunari,
Şcoala Gimnazială Măureni, Palatul Copiilor Reşiţa.
O parte din membrii Clubului Europa, casa noastră
12+ au înregistrat succese frumoase şi anul acesta la
concursurile de educaţie şi cultură civică, fructificând
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
şi experienţa activităţilor de voluntariat din cadrul
clubului. Astfel, pe parcursul anului şcolar 2014-2015,
ei au devenit ambasadori ai Clubului Europa, casa
noastră 12+ la concursurile Copiii şi drepturile lor, de
la Oradea, Concursul Drepturile Copilului, iniţiat de
ONG Salvaţi Copiii, Olimpiada de Cultură Civică, iar
între 27-30 iulie 2015, la Deva, la Concursul Naţional
Democraţie şi Toleranţă.
Coordonatorul Clubului a câştigat şi el un Premiu,
pentru creativitate didactică, din partea Institutului
Român pentru Drepturile Omului şi chiar Titlul de
Voluntar al Anului, din partea Organizaţiei Salvaţi
Copiii, filiala Caraş-Severin.
O selecție a celor mai frumoase momente ale
activităţii noastre din anul 2014, sunt surprinse de
echipa "Europe Direct" Timişoara şi este disponibilă pe
pagina http://www.europedirect-tm.ro/media-2014,
“The best of 2014″ şi speram ca vor fi şi cele din 2015,
Școala Caraș-Severineană
la finalul anului calendaristic.
Au fost anunţaţi câştigătorii concursului Europa, casa
noastră 2015, printre care se află şi şcoala reşiţeană,
74
Seria III Nr. 1(51)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
singura din judetul Caras-Severin și singura din țară,
care a câștigat de două ori, la două secțiuni diferite:
profesor Fercea Ghiorghița, la secțiunea Club Europa,
casa noastră, cu 21 de activităţi cu tematică
europeană și profesor Sandu Simona, la secţiunea
Minim 2 activităţi pe teme europene, cu 9 activităţi
desfăşurate. Profesorii câştigători merg la Bruxelles,
pentru a vizita Comisia Europeană.
Criteriile care au fost luate în calcul la jurizare au
fost: impactul campaniei (participanţi, număr de
acţiuni, invitaţi speciali, implicarea comunităţiii),
originalitatea activităţilor realizate şi mediatizarea
acestora. Cu prilejul acestor activităţi, am folosit
metode și instrumente active, pentru a dezvolta
competenţe noi, mai aproape de nevoile reale ale
elevilor şi ale comunitătii în care trăim.
Profesor GHIORGHIȚA FERCEA
director adjunct
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
AUTOPORTRET
AL UNUI PARTICIPANT ÎN
PROIECTUL DA EurHope A
EurHome
E un adevăr universal valabil că începuturile nu sunt
ușoare – de cele mai multe ori pentru că trebuie să
ieșim din zona noastră de confort, să lăsăm în urmă
persoane dragi, prieteni pe care îi cunoșteam de atâta
timp și despre care știm că, oricât de mult ne-ar
susține și oricât și-ar dori, nu vor mai putea fi lângă noi
la fiecare pas să ne țină de mână și să ne ridice dacă
ne împiedicăm. E aproape ironic cum, ca elev de clasa
a XII-a, nu există lucru pe care să ți-l dorești mai tare
decât ca timpul să zboare atât de repede încât în
următoare secundă să te vezi absolvent, iar în
momentul în care ajungi în prima zi de facultate sub
tot entuziasmul, trebuie chiar tu să recunoști că ești
îngrijorat – poate pentru o mie de motive serioase,
poate pentru doar unul neimportant.
De ce eram eu îngrijorată? Pentru că eu eram în
București, iar acasă e în Reșița. Pentru că urma să o
iau de la zero și pentru că, deși nu mă speria ideea de
a-mi face prieteni noi, într-un colț al minții (partea
aceea care vorbește doar atunci când ai cele mai mari
emoții și griji și chiar nu ai nevoie de “încurajări”
suplimentare) rămânea teama că nu voi mai găsi
persoane care să mă facă să zâmbesc şi care să îmi
umple sufletul de căldură prin simpla lor prezenţă. Şi
atunci când eşti pus în situaţia de a cunoaşte persoane
noi, vine inevitabil problema identităţii tale, cine eşti
sau, mai degrabă, cine vrei să fii, cine vrei să pari acum
la început de drum.
Întrebarea aceasta, “Cine sunt eu?”, a fascinat
oamenii de știință și de cultură de-a lungul secolelor,
motivându-i pe poeți, filosofi, psihologi și cercetători
să-și exprime ipotezele în căutarea adevărului. Totuși,
până acum, soluția problemei sau măcăr un răspuns
care să primească acordul unei majorități rămâne
ascunsă. Dificultatea constă în a stabili acele trăsături
care te reprezintă, care surprind esența ta în mod
complet și continuu, în ciuda modului în care evoluăm
ca personalități în timp.
Suntem definiți de nume, de locul în care ne-am
născut, de activitatea pe care o desfășurăm zilnic,
parțial de ceea ce am realizat până acum – dintr-o
perspectivă a experienței acumulate, pentru că faptul
că succesul e o călătorie și nu o destinație, e departe
de a fi doar un clișeu. Dar cine suntem e mult mai mult
decât simple informații pe care oricine le-ar găsi într-
un CV – e ce avem în suflet, ce reușim să le
transmitem oamenilor atunci când vorbim cu ei.
Cine mă cunoaște bine știe că, de departe, lucrul pe
care îl am cel mai drag în suflet este faptul că am avut
ocazia să particip la proiectul ecumenic Da EurHope a
EurHome (nu o dată, ci de șase ori, încă din 2010, cu
planuri de a participa în continuare). Scopul
Proiectului ecumenic Da EurHope a EurHome, prin
intermediul activităților care se desfășoară în cadrul
lui, este acela de a-i apropia pe tineri de biserică, a le
Seria III Nr. 1(51)
dezvolta abilitatea de înțelegere și spiritul de
solidaritatea, astfel încât, într-o bună zi, în ciuda
tuturor diferențelor, unitatea religiilor să fie posibilă.
Proiectul, început în anul 2009 din inițiativa de
înfrățire a unor preoți români și italieni, facilitează în
prezent discuții între tinerii ortodocși și greco-catolici
din România (delegații din Reșița și, respectiv,
Oradea), romano-catolici din Italia, luterani din Suedia
75
și Danemarca și anglicani din Marea Britanie. Aceștia
au ocazia de a se întâlni anual într-o tabără de vară
organizată în centrul Giovanni Paolo II din Loreto,
Montorso, Italia – centru înființat de Papa Ioan Paul al
Școala Caraș-Severineană
II-lea care afirma referindu-se la centru “Vă spun
tuturor: aceasta este Casa voastră, Casa lui Iisus şi a
Mariei, Casa lui Dumnezeu şi a omului” – dar și pe
parcursul anului, în ședințe de pregătire a taberei, cu
ocazia diferitelor evenimente mondiale de tineret
(Genfest 2012, Săptămâna Mondială a Unității) sau a
sărbătorilor religioase (există deja o tradiție ca tinerii
din Reșița și o delegație a celor din Italia să se
întâlnească în fiecare an între Crăciun și Anul Nou
pentru a petrece împreună sărbătorile de iarnă).
Programul pe care îl au tinerii în cadrul acestor
evenimente este încărcat și presupune participarea la
Sfânta Liturghie sau momente de rugăciune,
conferințe pe subiecte religioase, discuții pe grupuri,
activități de voluntariat și workshopuri, dar, ținând
cont de faptul că, pe parcursul activităților, aceștia îți
zâmbesc în loc de salut, zâmbet ce valorează mai mult
decât o mie de cuvinte frumoase, poți cu ușurință să
îți dai seama că fiecare moment petrecut împreună le
aduce bucurie și nu apăsarea unui orar impus și
încărcat. Proiectul a primit recunoaștere atât din
partea comunităților și autorităților locale, facilitând
demersurile semnării unui pact de înfrățire între
orașele Reșița și Loreto, dar și la nivel național,
câștigând de mai multe ori la rând Premiul I în cadrul
concursurilor Made4Europe și Gala Premiilor
EduManager.ro.
Să descriu ce face proiectul atât de special, e dificil.
Mi-a fost greu să povestesc prima oară când m-am
întors din Loreto, mi-e la fel de greu după fiecare
activitate – nu dintr-o lipsă de cuvinte, ci pentru că
timpul petrecut în cadrul proiectului nu trece, el se
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
simte, iar, în momentul în care încerci să vorbeşti, îți
dai seama că ai atâtea de spus și nu știi cu ce să începi.
Ceea ce e relevant e că fiecare secundă e vie, nu se
înregistrează ca o amintire oarecare, ceea ce trăiești îți
rămâne în inimă.
De aceea, identitatea mea e sinonimă cu cea de
participant în proiectul ecumenic Da EurHope a
EurHome, identitate pe care o pot afirma cu tărie, în
ciuda prejudecăților pe care ideea de proiect religios
le aruncă asupra modului în care este un tânăr
perceput. O pot afirma cu tărie pentru că este mai
reprezentativă decât cea formată de niște simple date
de identitate sau decât munca depusă și premiile
obținute, pentru că știu că ceea ce sunt, ceea ce
reprezint, lucrurile în care cred s-au cristalizat de pe
urma implicării mele, a șanselor care mi-au fost
oferite, a oamenilor pe care i-am cunoscut și care
mi-au devenit prieteni, a ideilor care mi-au fost
Școala Caraș-Severineană
de fericire și emoție.
În viziunea mea, scopul sistemului de învățământ
este să ne pregătească pe noi elevii de a fi membri
implicați ai societății, cetățeni responsabili ai unei
națiuni, atât pe latura profesională, prin înzestrarea cu
abilitățile practice și cunoștințele teoretice necesare,
cât și pe latura personală, prin cultivarea acelor valori
– solidaritate, toleranță, respect, egalitate și unitate –
pe care se fundamentează spiritul european. Dacă
sistemul românesc reușește acest lucru și în ce
măsură, formează subiectul unei discuții complexe
care are atât susținători, cât și critici foarte acerbi.
În ceea ce mă privește, pot spune că, prin
dezvoltarea proiectului Da EurHope a EurHome,
Colegiul Național Traian Lalescu ca reprezentant al
şcolii româneşti şi-a realizat pe deplin acest obiectiv.
MARIA-ALEXANDRA AVRAM

împărtășite, a zâmbetelor și îmbrățișărilor care mi-au studentă în anul I a Facultății de Drept

fost dăruite, a momentelor care mi-au cauzat lacrimi Universitatea din București

41 de ani de activitate didactică! O viaţă pusă în

DOAMNA PAULINA slujba puilor de om! S-a văzut făcând altceva, la un
(cu nostalgia ... moment dat?
- Nuuuu, în nici un caz! Niciodată nu m-am văzut
Domnului Trandafir) schimbând meseria. Am îndrăgit-o, treptat, tot mai
mult şi tot mai mult, am simţit că mi se potriveşte, că
Învăţătoarea Paulina Borchescu s-a născut la 28 mă îmbogăţeşte sufleteşte. Am mulţumit lui
septembrie 1955 la Bănia, în judeţul Caraş-Severin. Dumnezeu, în gândul meu, de fiecare dată când am
Meseria aceasta a îmbrăţişat-o la îndemnul
76

intrat într-un spital şi am văzut atâta suferinţă şi m-

părinţilor, sfătuiţi, la rândul lor, de dascălii ei, care au am gândit ce binecuvântată sunt eu când în fiecare
văzut în fetiţa firavă de atunci, puterea de a transmite dimineaţă întâlnesc perechi de ochişori veseli,
învăţătura cărţilor şi altor generaţii de copii. Aşa a mutrişoare drăguţe... Nu m-aş fi gândit să schimb,
Seria III Nr. 1(51)

ajuns elevă la Liceul Pedagogic din Caransebeş, ”școala niciodată!

de dăscălie” din oraşul de pe Timiş şi Sebeş pomenită
încă din anul 1582, în Palia de la Orăştie. A studiat şi
vioara pentru că nu exista dascăl în Banat care să nu
ştie să cânte la un instrument.
Dragostea pentru profesia care a devenit vocaţie,
s-a instalat treptat, după lungile ore de practică
pedagogică. Era perioada în care Domnul Trandafir
mai trăia, încă...
- ... Ooo, da, mai trăia, mai trăia.... așa e. Trăia prin
Doamna Avram, prin Domnul Director Popa, prin
Domnul Dobrescu, dascălul nostru de practică
pedagogică... (se emoţionează!)
A venit învăţător la Reşiţa, la oraş, deşi în toţi anii de
studiu s-a pregătit să devină dascăl de ţară.
- Nu m-am gândit niciodată că voi fi un dascăl de oraş.
Mi s-a părut că la sat poţi face mai multe. Pentru că
am trăit la sat. Şi colegele mele, majoritatea, de la
Liceul Pedagogic au venit tot din sate. Şi parcă lumea
mea sătească a continuat până prin 1975. Mi se părea
că eram pregătită să fac acolo activităţi culturale...
(râde). Asta a fost în mintea mea, de atunci!
Zece generaţii de copii au trecut prin mâinile de aur
ale învăţătoarei Paulina Borchescu, recunoscută de
colegi, de părinţi, de foştii elevi, ca fiind una dintre
Părerea dumneaei despre toate schimbările din
cele mai bune învăţătoare din Reşiţa. Își încheie
învăţământ? Poate, pe alocuri, s-a schimbat
activitatea profesională în acest an, cu o clasă a IV-a,
conţinutul, unele metode, în rest, nimic important nu
la Colegiul Național Mircea Eliade din Reșița.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
a fost inovator, spune Doamna Paulina.
- Ce a fost nou, pentru noi, a fost fiecare generaţie! Aş
putea să spun că reprezintă o involuţie relaţia şcolii cu
societatea, cu părinţii. Dacă, mai demult, părintele îl
aducea la şcoală şi spunea: l-am adus, fă-l om!.....
acum, nu ştiu dacă părinţii au acelaşi interes. Parcă,
de multe ori, sunt nemulţumiţi, este o contradicţie
între ceea ce vrem noi şi ceea ce vor părinţii. Dar, mi-a
fost dragă fiecare generaţie. Însă, de la penultima
generaţie încoace îmi sunt mai dragi. Simt deja că am
sentimente de bunică faţă de ei! Şi ei sunt foarte calzi
şi foarte iubitori şi sentimentul este reciproc.
Întrebată ce va face după ce nu va mai fi la catedră,
Doamna Paulina cade pe gânduri şi oftează. Tot la
copii se gândeşte şi nu şi-ar dori să se desprindă prea
Portretul unui elev de nota 10:
TEODORA-AURA POTOCEAN
Undeva, foarte aproape de centrul orașului, pe o
stradă cu nume de învingător (strada Romanilor), care
aduce aminte și de străbuni, se află o clădire frumoasă
în curtea căreia zumzetul copiilor, bucuria de pe fețele
lor, licărirea de privire, te duc cu gândul, chiar fără să
vrei, la copilărie, la zile de școală, la impresii de
vacanță, la primul dascăl sau prima carte pe care ai
reușit s-o descifrezi singur. Acea clădire este ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA.
S-ar putea spune că e o școală ca multe altele, însă
ȘCOALA 2 se află de ani buni în topul celor mai bune
școli din această parte de țară.
Școală europeană implicată în proiecte naționale și
internaționale, cu un colectiv de cadre didactice
deosebite, care își practică meseria cu dragoste,
dăruire și elevi care sunt dornici de a acumula cât mai
multe cunoștințe, dar și acea „învățătură sufletească”
pe care doar niște dascăli adevărați o pot dărui.
An de an pe porțile acestei școli au pășit generații
de elevi care mai apoi i-au făcut cinste prin rezultatele
obținute la diferite concursuri și olimpiade școlare și
care au confirmat prin rezultatele obținute și la liceele
sau colegiile naționale la care s-au înscris după
brusc de lumea copilăriei. E bucuroasă, însă, că în
noile generaţii de învăţători există câțiva cu chemarea
Domnului Trandafir.
- Aş vrea să le transmit, ceva, colegilor mei de
generaţie. Să le mulţumesc că am făcut parte din
rândurile lor, să-i felicit pentru activitatea depusă, cred
că suntem o categorie profesională foarte disciplinată
şi cu foarte multă dăruire, iar celor care urmează le
doresc succes şi să ţină ştacheta sus în învăţământul
primar.
A consemnat, în semn de mulțumire, ... un părinte,
MARIO BALINT
Seria III Nr. 1(51)
terminarea gimnaziului.
Nici promoția anului 2015 nu s-a abătut de la deviza
școlii „Școala 2 mereu pe locul 1”, obținând rezultate
excepționale la primul examen adevărat al vieții lor de
elev, evaluarea națională.
Dintre toți însă, s-a remarcat TEODORA-AURA
POTOCEAN, o elevă excepțională a acestei școli, care a
obținut nota 10 atât la matematică, cât și la limba
77
română, după ce terminase cele 8 clase cu aceeași
medie, reușind astfel să ocupe locul I pe județ și să fie
premiată de Ministerul Educației și Cercetării
Științifice alături de alți elevi de 10 din țară.
Școala Caraș-Severineană
Povestea Teodorei este frumoasă, fiindcă ea și-a
făcut cunoscută dorința de cunoaștere încă din
primele clase pe care le-a „descâlcit” alături de draga
ei doamnă învățătoare Aurica Nițoiu, care i-a călăuzit
primii pași. Mereu zâmbitoare, cu ochi curioși și
strălucitori, Teodora sorbea învățătura, iubea
deopotrivă arta și sportul, socotea cu repeziciune și
scria compuneri ca nimeni alta în generația ei.
Mai apoi, la gimnaziu, Teodora a devenit un lider.
Dintotdeauna pasiunea ei s-a numit MATEMATICA.
Rezolva cu plăcere oricâte probleme și exerciții
primea, sau, pur și simplu și le alegea din culegeri ori
manuale, iar rezultatele au început să apară sub
îndrumarea atentă a domnului director, profesor
Marius Șandru. Teodora a confirmat an de an la
olimpiada națională de matematică obținând 2
medalii de bronz, având 3 participări la etapa finală a
Olimpiadei naționale de matematică.
Teodora a fost înzestrată și cu „darul scrisului” căci
ea a cochetat an de an cu limba română participând
atât la Olimpiada de limbă, comunicare și literatură
română, la cursul de lingvistică, fiind mereu pe
podium la fazele județene, iar la finalul clasei a VIII-a a
reușit să câștige unul din premiile Teodoreanu la faza
națională a acestui concurs, la Iași, bucurându-se
alături de mine, încurajând-o mereu să pășească cu
încredere și pe drumul literelor.
Câteodată a combinat matematica și româna
participând an de an la concursul ±POEZIE unde a
reușit să obțină un premiu special la faza națională.
De multe ori a fost pusă în situația de a alege,
Teodora reușind în clasa a VI-a calificarea la etapa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
națională la 3 discipline: matematică, fizică și limba
română. Pasiunea ei – MATEMATICA – a învins,
alegerea fiind corectă, ea întorcându-se acasă cu o
medalie.
Teodora este o elevă deosebită, în ochii căreia poți
desluși dorința de a ști cât mai multe, poți să vezi
„scânteia” care aprinde și întețește focul cunoașterii, o
elevă care muncește zi de zi cu multă ambiție și cu
multă dăruire.
Alături de alți colegi valoroși din școală a fost
implicată în numeroase proiecte Shall we dance? fiind
unul dintre ele, participând la întâlnirile care au avut
loc în școli din Spania, Franța, Polonia unde a făcut
MIHAELA PRAL,
DASCĂL VOLUNTAR
Școala Caraș-Severineană
78
Mihaela Pral este profesor învățător în cadrul
Colegiului Național C. D. Loga Caransebeș și, totodată,
lider de IMPACT al clubului IMPACT Vox ce s-a înființat
Seria III Nr. 1(51)
în luna noiembrie 2014. Mihaela se implică cu drag în
toate activitățile pe care le desfășoară în cadrul
clubului IMPACT pe care îl coordonează. Încă de când
s-a înființat clubul, i-a susținut și împuternicit continuu
pe tinerii din club pentru ca aceștia să-și dezvolte
abilități și competențe foarte utile în viață și, de
asemenea, i-a făcut pe aceștia conștienți că orice
implicare în comunitate contează. Mihaela cunoaște
foarte bine nevoile de învățare și de dezvoltare ale
tinerilor, iar prin intermediul clubului IMPACT ea își
dorește să răspundă acelor nevoi și să vina în
rezolvarea lor. Foarte motivată, hotărâtă, deschisă, cu
LICEUL TEORETIC
DIACONOVICI-TIETZ
138 de ani de învățământ
reșițean
Aniversarea unei instituții școlare reprezintă un
popas temporal în rememorarea pentru fiecare dintre
noi, a etapelor devenirii personalității umane care
reprezintă atuul primordial. Ce poate fi mai
reconfortant decât un astfel de prilej, în care să aduci
în memoria vie a concetățenilor, imaginea înaintașilor
care au clădit minți și suflete, care au dus faima Reșiței
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
cinste atât școlii sale, orașului în care s-a născut cât și
țării în care trăiește.
În timpul liber citește, cântă, dansează, se distrează
alături de colegii și prietenii ei, este o fată care
prețuiește bunătatea, curajul și consecvența, dar mai
cu seamă este conștientă de faptul că învățatul nu
este o obligație, ci o provocare, o cheie către
adevărata libertate pe care doar astfel o poate
cunoaște.
Prof. CARMEN MIHAILOVICIU
Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
mult spirit creativ, dedicată lucrului cu tinerii și având
o relație extraordinară cu elevii săi, Mihaela este un
voluntar de bază în cadrul programului nostru și un
model de lider al cărui principal scop este dezvoltarea
continuă a tinerilor prin implicarea lor activă în
comunitate!
Număr de ore de voluntariat pe durata anului 2015:
120 ore
Testimonial: „Mihaela este un lider extraordinar! Se
implică foarte mult în activitățile de la clubul IMPACT,
încercând să-i împuternicească pe copii tot mai mult și
să le dea curajul de a visa la o lume mai bună, la o
comunitate cu cetățeni responsabili și activi. Este un
model de profesor, lider, voluntar, om! Nu foarte
multe persoane își dedică din timpul lor liber pentru a
face voluntariat, nu foarte multor persoane le pasă de
educația copiilor de după școală. Mihaela se numără
printre acele puține persoane care își doresc să facă
mai mult, să ofere mai mult, să aibă o mai mare
încredere în tineri și să le dea acestora sentimentul că
a fi la școală și a face voluntariat sunt două lucruri
minunate! ''
(Prezentarea pentru GALA NAȚIONALĂ A
VOLUNTARILOR - secțiunea educație – 2015, unde
Mihaela Pral a obținut cel mai mare număr de voturi
on-line.) (n.r.)
CĂTĂLINA RENȚEA, manager de proiect IMPACT
Fundația Noi Orizonturi
în țară și în lume.
Istoria Liceului Teoretic Diaconovici-Tietz este
inseparabilă de istoria Reșiței într-o lungă perioadă a
existenței sale, iar 1877 reprezintă un reper temporal
demn de luat în seamă în istoria zbuciumată a celor
care au trăit pe aceste meleaguri. Indiferent de
naționalitate, convingeri religioase, de condițile
politice, de-a lungul timpului oamenii școlii au investit
în sufletele plăpânde cu atâta generozitate.
Ne pregătim ca peste 2 ani să aniversăm 140 de ani
de existență a acestei instituții de învățământ
multilingvistice, cu un bagaj metodico-științific de
excepție. Încă de la înfințare – documente disponibile
și relevante ne indică anul de start 1877 – actualul
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Liceu Teoretic Diaconovici-Tietz, și-a desfășurat
activitatea în cadrul secțiilor cu predare în limba
română, maghiară și germană.
Documentele vremii atestă denumirile și perioadele
pe care le-a avut liceul cunoscut de generații cu
numele de alint Bastilia, pe care vi le prezentăm:
 1877-1919 – Școala Civilă De Băieți;
 1919-1928 – Școala Medie De Stat
Pentru Fete;
 1928-1945 – Gimnaziul De Fete;
 1948-1958 – Liceul Mixt Reșița;
 1958-1962 – Școala Medie Mixtă Nr.
1;
 1962-1964 – Liceul Mixt Reșița;
 1964-1966 – Școala Medie Nr. 1
Reșița;
 1966-1970 – Liceul Nr.1 Reșița;
 1970-1976 – Liceul De Cultură
Generală Nr.1 Reșița;
 1976 – 1978 – Liceul Real-Umanist
nr. 1 Reșița;
 1977-1989 – Liceul Industrial Nr. 5
Reșița;
 1989-1999 – Liceul Teoretic Nr. 4
Reșița;
 1999 – prezent – Liceul Teoretic
Diaconovici-Tietz Reșița
Actualmente Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz din
Reșița, îndeplinește condițile de atribuire a statutului
de Colegiu Național, chiar dacă se confruntă cu
amenințarea scăderii populației școlare, problemă a
învățământului din Caraș-Severin. Cu un efectiv de
1200 de elevi, inclusiv structurile aparținătoare – liceul
funcționează de la nivel preșcolar la cel liceal, pentru
secția cu predare în limba maternă română și limba
maternă germană – unde elevii noștri obțin în mod
constant rezultate notabile atât la examenele de
Bacalaureat, Evaluare Națională cât și la concursurile
naționale. În cadrul liceului se derulează în mod
constant proiecte finanțate UE existând în acest sens
colaborări și schimburi de elevi cu școli din Germania,
Seria III Nr. 1(51)
Austria, Italia și Polonia.
Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz, unitate școlară cu
atribut de simbol al învățământului multilingvistic din
Caraș-Severin își propune continuarea tradițiilor
educaționale de formare a tinerilor în contextul
învățământului european.
Prof. BORIS VATZULIK
79
Director
Școala Caraș-Severineană
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Școala Caraș-Severineană
Domnului profesor, cu dragoste....
80
Pornind de Art. 2 din Ordinul nr. 6.564 din 13
decembrie 2011 privind aprobarea Procedurii de
atribuire a denumirilor unităţilor de învăţământ din
Seria III Nr. 1(51)
sistemul naţional de învăţământ preuniversitar emis
de M.E.C.T.S, am lansat în 2012, în calitate de director
adjunct, Campania „Dă un nume şcolii tale”. Scopul a
fost de a găsi cea mai potrivită denumire, prin
implicarea tuturor celor care reprezentau „suflarea”
Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 6 Reşiţa, la vremea aceea.
Pentru cei care s-au bucurat de a putea fi, în sfârşit UN
NUME şi nu UN NUMĂR, acest lucru a reprezentat un
act de creativitate, de originalitate, de a fi unici, o
modalitate de a investiga, de a cerceta printre
documentele şcolare, de a reciti Monografia şcolii
scrisă de profesorul C. Tismonariu, mulți ani director,
un mod de a lua legătura cu cei ce au lucrat sau au
învăţat la această şcoală de-a lungul timpului, o
nostalgică şi duioasă călătorie printre amintirile vieții
de elev pentru mulţi dintre părinţii actualilor şcolari, la
rândul lor, foşti elevi ai şcolii. Cu alte cuvinte,
campania ne-a trimis pe toţi la a ne redescoperi
rădăcinile, de a ştii cine am fost, cine suntem, ce valori
avem, ce durează peste vremuri. Subscriindu-mă
campaniei, ca parte a resursei umane din instituţie,
m-am implicat în acţiune, alăturând în final, propria
propunere, care, spre bucuria imensă, şi, recunosc,
plăcuta uimire, a fost aceeași cu a doamnei profesor
Elena Ștefănescu, fostă elevă a școlii și cu a majorităţii
persoanelor participante la Campanie, adică, să se
numească Şcoala Gimnazială Mihai Peia. Poate că, la o
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
rapidă şi superficială judecată, pentru unii ar părea o
propunere subiectivă, pentru că sunt fiica lui, însă la o
onestă analiză, propunerea mea e construită pe
argumente obiective, e legitimă, pentru că am fost
acolo lângă el şi ştiu CE şi CÂTĂ preocupare a
manifestat tata pentru şcoală, pentru învăţământ,
privându-mă deseori de bucuria de a petrece timp
împreună. Gelozia de fetiţă de atunci a fost înlocuită
peste ani de conștientizarea responsabilității că a-i fi
urmaşă implică și ducerea mai departe a Flăcării
Apostolatului întru dăscălie.
De ce poartă şcoala numele de MIHAI PEIA?
Pentru că atât bunicul, cât şi tatăl său au fost dascăli
şi directori de şcoală, crescându-l astfel într-un mediu
în care şi-a dobândit încă înainte de a-şi face studiile,
abilităţile necesare pentru a fi, pe rând, de-a lungul
timpului, învăţător, pedagog, profesor, director,
inspector şcolar. Pentru că a fost cel dintâi care a
deschis poarta acestei şcoli, aprinzând Lumina în
clădire, în minţile şi inimile celor care i-au fost elevi
sau colegi. Pentru că vreme de 11 ani, şcoala, în
ansamblul ei, a evoluat continuu, clasându-se mereu
pe loc fruntaş, fiind ceea ce numim o şcoală de
referinţă. Pentru că i-a trasat elemente de unicitate în
faţa altor şcoli, promovând o ofertă educaţională
diversificată celor peste 1000 de elevi, care, pe lângă
învăţământul tradiţional, au beneficiat şi de clase
experimentale la ciclul primar cu predarea
disciplinelor de către profesori. Pentru că a promovat
diversitatea şi dreptul de a studia în limbile
minorităţilor, înfiinţând clase cu predare în limba
germană şi maghiară. Pentru că a încurajat elevii să
scrie, să-şi exprime opiniile şi talentul prin revistă
şcolară. Pentru că a dotat şcoala cu tot ceea ce era
necesar procesului instructiv-educativ: săli de clasă,
cabinete, laboratoare, bibliotecă, dar şi îngrijindu-se
ca elevii să beneficieze de asistenţă psihologică şi
medicală, punând în slujba acestora un cabinet
psihologic şi unul medical, stomatologic. Pentru că a
extins spaţiul prin supraetajarea clădirii cu încă un
nivel şi construirea unui atelier pentru practică. Pentru
că a pus pe primul plan elevul, dezvoltarea, educarea
şi instruirea lui, manifestându-şi autoritatea printr-o
atitudine plină de dragoste părintească, dar fermă.
Pentru că a valorizat potenţialul fiecăruia, cunoscând
bine faptul că, precum în corpul uman toate organele
sunt importante şi asigură viaţa doar funcţionând
împreună, comunicând între ele, tot aşa şi între
cadrele didactice e necesară armonia, munca în
echipă, fiecare având, paradoxal, cea mai mare
importanţă. Pentru că a fost în primul rând adeptul
cooperării; iar al competiţiei doar în spiritul fair-play-
ului, creând un mediu de învăţare încurajant şi
performant. Pentru că a făcut şi şcoală fără ziduri, ca
profesor de geografie şi istorie, organizând în fiecare
trimestru şi vacanţă excursii prin ţară şi străinătate, la
vremea când nici nu se pomenea de o Școală altfel,
mai degrabă ”așa e la școală”, abordând astfel
predarea transdisciplinară şi învăţarea temeinică, de
durată, dincolo de manuale sau programă, învăţându-i
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
pe elevi dragostea de neam şi ţară nu din cărţi, ci la
Ţebea, la Voroneţ sau presărând ţărână românească
pe mormintele soldaţilor necunoscuţi din Munţii
Tatra. Prin excursii a încurajat, de asemenea, spiritul
de echipă, unitatea colectivului, intercunoaşterea,
îmbunătăţirea relaţiilor şi întrajutorarea între elevii şi
dascălii şcolii. Pentru că nu a uitat nicio clipă de
respect şi dragoste faţă de semeni, gestionând cu
pricepere, cu spirit analitic, cu calm şi răbdare toate
situaţiile conflictuale, tensionate sau delicate, care,
desigur, sunt inevitabile în poziţia de director.
Pentru că a devenit o personalitate în comunitate şi
în judeţ prin actele sale de cultură, prin publicaţii în
domeniul specialităţii, prin implicarea în viaţa
învăţământului cărăşan, prin funcţii pe care le-a
ocupat ca urmare a competenţei, profesionalismului şi
potenţialului uriaş pe care l-a avut, pentru care a fost
decorat cu Meritul Muncii clasa I şi a primit titlul de
Profesor Evidenţiat. A fost secretar al Secţiei Raionale
de Cultură din Reşiţa, a fost inspector şcolar de două
ori, atât în cadrul Sfatului Popular al Raionului Reşiţa,
cât şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean, a deţinut
funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean al
Sârbo-Croaţilor din Caraş-Severin, menţinând legături
strânse cu Consulatul ţării vecine. Urma să publice un
volum despre originea craşovenilor, dar munca i-a fost
întreruptă odată cu viaţa.
E școala unde și eu și unde copiii mei am fost
elevi....
Pe Aleea Personalităților din Carașova se află, în
semn de omagiu pentru anii în care a profesat în
comunitatea croată, o plachetă dedicată tatei, alături
de cea a tatălui său, dascăl și el. Locul în care e
îngropat tata seamănă cu cel al Domnului Trandafir, la
fel de modest şi simplu aşa cum a trăit, alături de
mama, dascăl și ea, cu peste 40 de ani în învățământ.
Mi-au lăsat moştenirea cea mai de preţ pe care o
poate da un părinte copilului său, EDUCAŢIA,
învăţându-mă pentru vremea la care aveam să devin
la rândul meu, dascăl, că cea mai bună, de fapt singura
formă de educaţie, este PROPRIUL EXEMPLU, așa cum
afirma Carl Jung. Chiar dacă ar părea o lipsă de
modestie din parte-mi, pot afirma că în învățământul
ŞCOALĂ ŞI COMUNITATE ÎN EZERIŞ
Înainte de apariţia unei instituţii sociale specializate
în instruirea şi educaţia generaţiei tinere – şcoala – cât
şi după apariţia acesteia, un rol de seamă în pregătirea
generaţiilor tinere spre a face faţă cerinţelor
economice şi sociale ale vremii, l-a avut familia. Ea a
fost, şi este şi astăzi, prima şcoală în care copilul este
pus în contact cu valorile sociale pe care trebuie să şi
le însuşească spre a se insera organic în mediu.
George Joandrea, unul dintre numele ce stau la baza
pedagogiei şi învăţământului bănăţean amintea: e
lucru notoric, că educaţiunea însăşi este şi trebuie să
fie o activitate regulată având un scop anumit, pe
când starea sufletească şi concepţiunea intelectuală a
elevului nu sunt totdeauna de la început adecvate şi
românesc numele PEIA reprezintă un BRAND, am
dăscălia și leadershipul educațional în ADN-ul meu,
având în vedere că arborele genealogic din care provin
e semănat cu semănători ai gliei școlare: străbunicii
mei, din partea ambilor părinți au fost învățători;
bunicul din partea mamei, profesor de biologie și
director de școală; bunicul din partea tatălui, învățător
și director de școală; mătușa, sora mamei, educatoare;
tata, învățător la bază, profesor de geografie-istorie,
director și inspector școlar; mama, învățătoare.
Cu toții, de-a lungul timpului și-au pus amprenta
asupra multor generații de copii, aplecându-se cu
răbdare și devotament ca să scoată la lumină ceea ce
e mai bun în ei, precum Socrate moșea adevărurile din
tinerii atenieni, folosind maieutica. Ceea ce am învățat
de la ei a fost VERTICALITATEA și DĂRUIREA, pentru că
Seria III Nr. 1(51)
indiferent de sisteme, de legi sau șefi care se pot
perinda de-a lungul timpului, tot OMUL rămâne cel
care sfințește locul, că poți face reformă înaintea
reformei și cel mai important ingredient în școală e
relația pe care o ai cu elevul. Mi-amintesc că mama,
mulți ani învățătoare la Școala Generală Nr. 3, atunci
când am intrat în primul an de învățământ, mi-a zis să
nu las niciun repetent, pentru că FIECARE COPIL E BUN
81
LA CEVA. ”Scoate la lumină asta și valorific-o!” – au
fost vorbele ei și nu m-am abătut deloc în 35 de ani de
învățământ, de la înțelepciunea mamei.
Sunt multe de spus despre actualul sistem de
Școala Caraș-Severineană
învățământ, despre schimbările miraculoase care ar
trebui să ajute la perfectarea sa, nu mi-am propus să
abordez această problemă delicată acum, care ar
presupune incursiunea în curriculum școlar, în
formare inițială și continuă, în manuale, în dotări, în
salarizare și în nenumărate aspecte despre CE, CÂT,
CUM și CINE ar trebui să facă școală. Poate că primul
pas către ceea ce ar reprezenta salvarea generațiilor
de copii ale neamului ar fi sloganul de la care să
pornească și să țină cont Ministerul Educației: ”DIN
PASIUNE!”
Profesor LUCIA PEIA
favorabile educaţiunii.
Urmând sfatul de mai sus, ne vedem nevoiţi să
acordăm atenţia cuvenită şcolii. Facem referire aici
atât la construcţia acesteia, de multe ori un proces
anevoios, cât şi la procesul de învăţământ.
Din tabelul primei documentări a localităţilor din
Banat, a şcolilor şi a celor mai vechi învăţători amintiţi,
la poziţia 232 întâlnim localitatea Ezeriş din Caraş –
Severin, având 242 de case şi o şcoală atestată încă
din 1776. Ca învăţători îi regăsim, la acea dată şi
pentru această perioadă, pe Bogdan Vuia (1781) şi pe
Ion Haţegan. Patentul şcolar prin care împărăteasa
Maria Tereza aprobă construirea mai multor şcoli
pentru copiii celor care activau în administraţia
imperială, printre care şi şcoala din Ezeriş, stă afişat la
loc de cinste şi astăzi.
Din 1785 ne parvine o altă situaţie asupra şcolilor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
din Caraş, întocmită minuţios de pretorul fiecărui
district, ce cuprinde informaţii despre localităţile în
care existau şcoli. Şcoala din Ezeriş făcea parte
componentă din cercul Caraşova, alături de Soceni şi
satele din jur. În sat erau 338 de copii apţi pentru
şcoală din care, 176 băieţi şi 162 de fete; dintre
aceştia frecventau şcoala doar 43, toţi băieţi şi nicio
fată. Învăţător la şcoală era Ioan Gavrilovici.
În ceea ce priveşte efectivele de elevi şi frecvenţa
acestora la cursuri, situaţia, întinsă pe o perioadă între
1788-1802, se prezintă astfel:
Elevi Frecventează Frecventează
Anul şcolar
frecvenţi regulat neregulat
1788 – 1789 24 20 4
1791 – 1792 39 15 24
1795 – 1796 29 9 20
1801 - 1802 30 20 10
În anul 1865 s-au constituit în Banat mai multe
Școala Caraș-Severineană
asociaţii profesionale ale învăţătorilor care au
contribuit la îmbunătăţirea procesului instructiv de
învăţământ, la orientarea progresistă a învăţătorilor,
la creşterea solidarităţii lor, la promovarea culturii în
masă.
Printre acestea, un rol de seamă l-a avut Reuniunea
Învăţătorilor Români de la Şcolile Confesionale
Ortodoxe din Dieceza Caransebeşului, înfiinţată la 9
aprilie 1869. În primul comitet de conducere executivă
al reuniunii, a fost ales vicepreşedinte un ezerişean,
Ioan Oprea, învăţător în sat până în anul 1893.
82
Învăţătorilor amintiţi mai sus, le-au urmat la catedră
învăţătorul Iancu Străin până în 1904, apoi Ianăş
Străin, care a stat până în anul 1918. Din anul şcolar
1927-1928, şcoala din Ezeriş s-a numit Şcoală primară
Seria III Nr. 1(51)
de stat, când învăţătoare era Margareta Lissy.
Învăţătorul Ioan Pătraşcu, originar din Ezeriş, care a
fost şi directorul şcolii, a activat între anii 1930-1952.
Alături de acesta au mai predat următorii învăţători:
Theodor Turcu (originar din Văliug) între anii
1934/1936, Elisabeta Hramsavlievici 1936/1949,
Rodica Albeanu (1949-1950), Elena Rusu (1950-1954),
Petru Ienea (1952 - 1954).
În perioada 1954-1961 au profesat ca învăţători
Aurel Peia, originar din Ezeriş, precum şi soţia
acestuia, Maria Peia care încă locuieşte în sat.
Începând din anul şcolar 1961- 1962 a luat fiinţă
şcoala de 7 ani, iar, un an mai târziu 1962-1963 Şcoala
de 8 ani mixtă. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 1964-
1965, a absolvit prima promoţie a şcolii de 8 ani.
Un alt învăţător care a servit şcoala mulţi ani, a fost
Petru Mîndrea, originar din Zorlencior. Acesta a venit
în Ezeriş în anul 1961, a predat istorie un an, apoi a
fost numit directorul căminului. A revenit la catedra
de învăţător în anul şcolar 1968/1969 până în 1997
când s-a pensionat.
Din cauza numărului redus de elevi, clasele de
gimnaziu ale şcolii din Soceni, au fost transferate la
şcoala din Ezeriş, în perioada 1981-1992. Din acelaşi
motiv, clasele primare sunt în regim simultan, iar din
2003 şi gimnaziul.
Începând din anul 2005, şcoala primară din Soceni
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
devine structură a şcolii din Ezeriş, elevii claselor
gimnaziale fiind transportaţi zilnic cu microbuzul
şcolar din dotare, spre Ezeriş.
O dată cu anul 2012 denumirea şcolii se schimbă în
Şcoala Gimnazială Aurel Peia Ezeriş, împrumutând
numele dascălului mai sus amintit, cel care pune
bazele şi îngrijeşte de învăţământul modern în Ezeriş
în anii tulburi ai comunismului.
Echipa de cadre didactice a şcolii de astăzi
întruneşte 7 profesori, majoritatea titulari şi cu gradul
didactic I, 4 învăţătoare titulare, dar şi 2 educatoare în
cele două grădiniţe cu program normal din structură.
Începând cu anul 1999, echipa de dascăli a şcolii din
Ezeriş este condusă de prof. Simona Vodiţă iar
rezultatele sunt din ce în ce mai vizibile, atât în ceea
ce priveşte elevii cât şi profesorii.
Şcoala noastră, azi!
Şcoala Gimnazială Aurel Peia Ezeriş a ajuns astăzi să
asigure un mediu propice formării, dezvoltării şi
pregătirii viitorilor elevi de liceu. Numărul anual al
elevilor şcolii noastre atinge cifra de 120 de elevi şi 40-
50 de preşcolari.
Atât managementul cât şi cadrele didactice din
şcoală rezistă în aceeaşi formulă de peste 15 ani, timp
în care, a reuşit să sudeze o echipă închegată de
profesori, marea majoritate titulari, toţi calificaţi
pentru disciplinele pe care le predau.
Elevii şcolii noastre se bucură de cele mai moderne
condiţii de învăţare şi dezvoltare, condiţii pe care le
poate oferi o şcoală gimnazială din mediul rural.
Şcoala a fost renovată în totalitate, utilată cu mijloace
moderne (laborator TIC, calculator la îndemana
fiecărui cadru didactic pentru activitatea la clasă,
vidoproiector şi alte mijloace necesare), mobilier
ergonomic.
Pentru a putea asigura un învăţământ la standarde
optime de calitate, echipa şcolii a mers pe două căi
principale: formarea şi dezvoltarea echipei de
profesori prin cursuri de conversie şi formare, dar şi
prin aplicarea de proiecte şi/sau dizlocarea de fonduri
europene.
În această ordine de idei, încă de la primele granturi
şcoală-comunitate, profesorii şcolii s-au înscris în
programele subvenţionate de conversie profesională
pentru calificarea pe disciplinele conexe pe care le
predau; cunoscut fiind faptul că, în mediul rural, nu
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
poţi evita catedrele mozaic sau predarea în regim În final, considerăm că fiecare zi reprezintă o nouă
simultan. Prin Proiectul pentru învăţământul rural, 3 provocare pentru noi, dascălii, o oportunitate de a
profesori au urmat cursuri de conversie profesională, pleca la serviciu optimişi şi de a reuşi să transmitem
pentru disciplinele biologie, lb franceză şi geografie. acelaşi sentiment şi elevilor noştri. Considerăm
satisfacţia finală aceea că elevii vin dimineaţa la şcoală
cu sufletul deschis, convinşi fiind că vor găsi aici un
mediu propice dezvoltării lor şi dascăli dispuşi să
păşească alături de ei pe drumul cunoaşterii.

Prof. NICOLAE-COSMIN GHEJU

Seria III Nr. 1(51)

Un alt grant şcoală-comunitate a permis dizlocarea
unor fonduri europene pentru realizarea proiectului
Ezeriş – trecut şi prezent, proiect în urma căruia a fost
redactată prima monografie a localităţii Ezeriş. Elevii
au fost cuprinşi în toate activităţile proiectului
(cercetarea şi culegerea datelor şi imaginilor din
teritoriu, interviuri cu veteranii şi bătrânii satului,

83
colectarea de exponate pentru muzeul şcolii dar şi
realizarea unor expozişii sau dobândirea de cunoştinţe
TIC prin redactarea studiului monografic), acesta
încheindu-se cu o vizită surpriză în capitală.

Școala Caraș-Severineană
Al trilea grant al proiectului a fost cel care a facilitat
dizlocarea de fonduri pentru completarea necesarului
de cărţi al bibliotecii şcolii dar şi achiziţionarea de
materiale didactice necesare unui proces optim de
învăţământ.
Un proces de învăţământ adaptat anului 2015
presupune accesul la informaţie şi tehnologie
computerizată, atât în ceea ce priveşte cadrele
didactice cât şi elevii. Prin urmare, şcoala noastră
beneficiază de un laborator TIC cu acces la internet,
reţea AeL, atât în şcoala PJ cât şi în Şcoala Primară
Soceni, şcoală ce a devenit structură în anul 2005.
Rezultatele aşteptate nu au întârziat să apară, elevii
noştri s-au întors de la concursuri şcolare sau de la
activităţi, la nivel judeţean sau chiar naţional, cu
rezultate mulţumitoare astfel încât, panoplia de
premii creşte an de an. În ceea ce priveşte accesul în
învăţământul liceal, anual, elevii noştri sunt admişi la
cele mai bune licee din judeţ, atât în învăţământul
teoretic cât şi în cel vocaţional.
Pe langa procesul de învăţământ, clasic, desfăşurat
la catedră, profesorii şcolii noastre se străduiesc să
atragă elevii în cele mai variate tipuri de activităţi
extraşcolare. Astfel, anual, organizam câte o excursie
prin ţară iar activităţile de tipul Şcoala altfel sunt la fel
de gustate de către elevi.
Misiunea şcolii noastre, egida sub care ne
desfăşurăm activitatea zi de zi este: Şcoala noastră va
deveni o şcoală care acceptă filosofia conform căreia
educaţia copiilor se realizează prin implicarea familiei
şi a comunităţii, respectând valorile etnoculturale ale
acesteia, unde se creează un mediu adecvat pentru
realizarea scopurilor comunitare.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Școala Caraș-Severineană
ENEA HODOŞ
84
Una dintre personalităţile ilustre ale Caransebeşului,
profesor de limba română a fost Enea Hodoş, s-a
născut la 31.12.1858, la Roşia Montană. A făcut
clasele primare şi cele inferioare Gimnaziale la Brad,
Seria III Nr. 1(51)
iar clasele superioare ale gimnaziului la Braşov şi Blaj.
După ce a trecut examenul de bacalaureat, în anul
1877, s-a înscris la Universitatea din Viena urmând
cursurile de medicină. În anul 1880 a părăsit facultatea
de medicină şi a trecut la facultatea de litere şi
filozofie pe care a urmat-o la Budapesta şi Viena.
După terminarea studiilor, Enea Hodoş a fost
profesor la Şcoala de fete din Sibiu, iar în anul 1889 a
venit la Caransebeş ca profesor de limba română şi
limba maghiară la Institutul Teologic şi Pedagogic
unde a stat până în anul 1905.
La 25 iulie 1945, Enea Hodoş s-a stins din viaţă la
Sibiu.
Spre sfârşitul vieţii s-a confruntat cu mai mlte
greutăţi financiare, fapt ce l-a determinat să pună pe
foc o parte din cărţile sale tipărite pentru a se încălzi.
Fericirea face că la Sibiu să fie vizitat de un fost elev de
al său de preparandia de la Caransebeş, învăţătorul
Pavel Jumanca. Văzând situaţia precară în care se
găseşte Pavel Jumanca hotărăşte să-i ia toate cărţile
tipărite sub numele lui Enea Hodoş pe care le trimite
la Caransebeş unde le plasează la colegii lui învăţători
în zonă. Banii îi trimite lui Enea Hodoş la Sibiu cu
mandat poştal. Acesta îi expediază o scrisoare de
mulţumire ce are următorul conţinut:
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
„25.XII.1942
Domnule Jumanca,
Deodată cu felicitările mele de sf.(sfintele) sărbători,
rog să primeşti mare mulţămire pentru cele două
mandate trimise de curând. Binevoitorul sprijin mi-a
uşurat cheltuielile, îl rog şi mai departe. Cu bine!
E. H.”
În cele ce urmează mi-am propus să analizez un
articol semnat de Enea Hodoş în Foaia Diecesană
(Foaia Diecesană, Anul VI, 17 februarie – 29 februarie
1981, Caransebeş, Nr. 7).
Articolul sub titlul D-ale ortografiei româneşti se
referă la probleme de ortografie fonetică.
În ortografia română după mari dispute între
etimologişti şi fonetişti s-a adoptat principiul fonetic în
România şi astfel se dorea a se introduce o deplină
unitate în aplicarea lui. Munca unificării nu a fost
uşoară, deşi cauza a fost simplă: „ortografia în unele
puncte, ori cât de ingenios ar fi tratate, rămâne o
întrebare de convenţie.” Însă cititorul nu este
preocupat de problemele de ortografie fonetică
asemenea înaintaşilor, considerând că aceasta este
treaba Academiei. Pentru acest motiv Enea Hodoş a
făcut mai multe propuneri ortografice la una din
conferinţele ţinute la Institutul Teologic şi Pedagogic
din Caransebeş. Propunerile sunt făcute la părerile
ortografice divergente şi care puteau fi completate de
către alţi profesori şi nu numai. O să enumăr doar
câteva dintre propunerile făcute de Enea Hodoş.
„Se înseamnă i la începutul vorbelor, dacă se aude,
şi scriem: iepure, ieri, ş. a.
Sunetele ea şi oa se scriu cu literele sunetelor, din
care se compun.
Accentul grav se poate întrebuinţa şi la infinitivele
scurte de la conjugarea II şi IV, asemenea şi la
timpurile formate cu ajutorul acestor infinitive: a şede,
a greşi; voiu, şede; aş greşi.
Şuierătoarele ş şi ţ se scriu cu s şi t prevăzute în jos
cu sedilă.
Linioara între două vorbe sau mai multe, se pune
pentru a arăta, că le pronunţăm într-un cuvânt; dar
între vorbele compuse din două sau mai multe vorbe
exprimând o singură noţiune, nu se pune linioara:
primăvară, bunăboinţă, ş. a.”
Din regulile prezentate de Enea Hodoş se pot
desprinde reguli generale cunoscute: „sunetele,
pentru care găsim litere corespunzătoare în alfabetul
latin, se scriu cu litera corespunzătoare, iar sunetele,
pentru care nu găsim litere corespunzătoare în
alfabetul latin, se scriu cu literele adoptate şi cu
semnele cunoscute.”
Am convingerea că prin articolele sale publicate în
Foaia Diecesană, Enea Hodoş îşi împlineşte pe deplin
vocaţia de profesor.
Prof. STACHE GHERGUŢA
Liceul Tehnologic Decebal Caransebeş
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

10 PENTRU NOTA 10 FERARU CARLA, FURDUI ALEXANDRU, PEPTAN

ANDREI, BERCEAN BOGDAN, HUTTERER EDUARD,
OROS FELIX, PACZEIKA DAN.
Un licitator se chinuia să vândă o vioară, pornind
Și nu departe de ei au fost: ȘANDRU BOGDAN
licitaţia de la 10 dolari. Era o vioară plină de praf şi
(9,90), COPOCEAN BOGDAN (9,85) și BĂLUNĂ
dezacordată. În zadar licitatorul plimba arcuşul peste
MARIA(9,80),.însă nu notele sunt totul.
corzile viorii, cele câteva sunete scoase nu impresionau
Totul e legătura care se stabilește între tine ca om și
publicul şi nimeni nu oferea nici măcar acei 10 dolari.
fiecare elev ca suflet, zâmbetul sincer pe care fiecare
Deodată, din mulţime, un bătrân cu hainele peticite,
dintre ei îl are atunci când te întâlnește pe stradă,
şovăind, se ridică şi se apropie de vioară. Râsete şi
mailurile pe care le primești și telefoanele pline de
glume se auziră în întreaga sală: “Probabil e aşa de
entuziasm.
sărac, încât cumpără vioară să aibă lemne de foc”,
Și pentru a ajunge aici e așa de simplu, stimaţi
“Nu lemne de foc, e prea mică, probabil va face din ea
colegi, trebuie doar să eliminaţi ideea preconcepută că
petice pentru haine”, răspunse altul.
doar elevii au nevoie de voi, în primul rând voi aveţi
Bătrânul nu zise nimic, luă vioara în mâinile sale
nevoie de nebunia, idealurile, veselia şi chiar gălăgia
tremurânde şi, după ce o acordă, începuse să legene
acestor izvoare de energie.

Seria III Nr. 1(51)

uşor arcuşul pe corzi. Era asemeni unei vrăji, mulţimea
Nu-i lăsaţi să treacă pe lângă voi fără a fi deschişi la
rămase încremenită. Nimeni nu mai auzise în viaţa lui
tot ceea ce vă pot ei oferi.
aşa sunete mlădioase, nimeni nu a mai simţit un
asemenea fior. Era o trăire asemeni unei rugăciuni.
Prof. OVIDIU BĂDESCU
Istovit, bătrânul lăsă vioară pe masă şi gândi doar
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
pentru sine:.”Dacă aş fi avut acei zece dolari, cât de
fericit eram să pot cumpăra o asemenea vioară..”. O
privi cu părere de rău şi se retrăsese la locul său.

85
Nici nu ajunse bine la loc că, trezită din visare, sala
începuse licitaţia:
-Ofer 1000 de dolari! a fost prima ofertă
-Ofer 1200, spuse altul…şi licitaţia a continuat

Școala Caraș-Severineană
până când vioara se vându cu 3000 de dolari.
Era aceeaşi vioară pe care la început nimeni nu
dădea nici zece dolari. Oare ce i-a schimbat aşa mult
preţul?
Cu siguranţă, atingerea maestrului, a acelui bătrân
care, privea cu lacrimi în ochi cum un domn se ridică,
ia vioara şi se retrage în sală…însă, în loc să se
îndrepte spre locul său, vine direct spre bătrân.
- Îţi dăruiesc această vioară, eu nici nu ştiu să
cânt şi nu aş avea ce să fac cu ea. Am licitat pentru
dumneata, mi-am dat seama că ţi-o doreai mult
- Dar…e 3000 de dolari, aruncaţi aşa banii
ăştia?
- Nu, răspunse domnul, cele câteva minute în
care te-am ascultat valorează mult mai mult decât
aceşti 3000 de dolari. Sunt unele momente ale vieţii,
momente în care eşti în preajma unor maeştrii,
momente care nu se pot cumpăra. Sunt fericit că am
reuşit să vă cunosc, mai spuse domnul, şi plecă afară
din sală.
Cu siguranță fiecare dintre noi, profesorii, am
întâlnit de-a lungul vieții elevi-maeștrii care ne-au
oferit cele câteva minute care valorează mai mult
decât cei 3000 de dolari, cu siguranță fiecăruia dintre
noi ne-au dat lacrimile atunci când un elev a reușit să
atingă coarda sensibilă a sufletului nostru. Nu
contează dacă aveau hainele peticite, nu contează
dacă șovăiau atunci când ieșeau la tablă, contează că
reușeau să ne facă să mulțumim lui Dumnezeu că i-am
întâlnit, și asta fac și eu acum. Și am proaspătă în
minte generația 2015, cei 10 pentru nota 10 (e prima
dată când într-o clasă am 10 de 10 la bac la mate):
AVRAM MARIA, CIULU MIRUNA, MOLNAR LAURENŢIU,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
LUMEA NOASTRĂ,
REVISTA ŞCOLII 7 REŞIŢA
De zece ani, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are o
revistă care o reprezintă, numită Lumea noastră. Este
o publicaţie şcolară de care autorii ei, şi nu numai ei,
sunt foarte mândri. În fiecare an este câştigătoarea
locului I la etapa judeţeană a Concursului Naţional de
Reviste Şcolare, fiind apreciată şi la nivel naţional cu
titlul de laureat. Pe lângă aceste rezultate, revista a
obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la
concursuri de profil, derulate la nivel interjudeţean
sau naţional. Cea mai mare realizare este, însă,
implicarea elevilor şcolii în realizarea ei, faptul că
Lumea noastră este produsul exclusiv al muncii
pasionaţilor de jurnalism.
Școala Caraș-Severineană
86
Seria III Nr. 1(51)
Întreaga activitate de realizare a revistei are
amploarea unui proiect anual, în care se derulează o
serie de activităţi periodice. Primul pas în realizarea
revistei este identificarea elevilor cu aptitudini
literare, care au abilităţi în domeniul jurnalismului, dar
manifestă şi disponibilitate şi dorinţă de a scrie, de a
se implica în această activitate deloc simplă, care
necesită timp, pasiune, talent, cultură generală,
curiozitate. Sunt doar câteva criterii în realizarea
echipei redacţionale a revistei.
În acest an şcolar, activitatea a demarat prin
lansarea unui concurs prin care elevii Şcolii 7 erau
provocaţi la un concurs. Pe baza lucrărilor primite, au
fost selectaţi elevii care fac parte din echipă, clasa sau
vârsta nefiind un criteriu în alegerea lor. Astfel, din
echipă fac parte atât elevi de gimnaziu, cât şi elevi de
ciclul primar.
Următoarea activitate a fost prima şedinţă de
redacţie. Oferind activităţilor termeni specifici
jurnalismului profesionist încerc să le confer
importanţă, conştientizând elevii de rolul pe care şi l-
au asumat: acela de a scrie despre şcoala lor. Prima
întâlnire este una aparte, pentru că aici punem
temelia muncii care stă la baza realizării publicaţiei
noastre. Este momentul în care stabilim structura
revistei, ritmicitatea apariţiei, detalii legate de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
tehnoredactare şi multe alte aspecte. Este o întâlnire
în care îmbinăm teoria cu practica, discutăm,
analizăm, ne creăm baza de lucru.
Structura unei reviste se stabileşte la început de
drum. În cazul nostru, fiecare început de an şcolar este
un nou început pentru Lumea noastră. Vorbind la
modul general, structura unei publicaţii se stabileşte
în funcţie de tipul ei. În cazul nostru, revista este una
de tip magazin (caleidoscop), oglindind complex
întreaga activitate a şcolii. Structura este cea care ne
orientează munca. Ne referim la rubricile permanente
ale revistei, în cadrul cărora includem diverse
materiale, diferite în fiecare număr.
Periodic şi în funcţie de diverse evenimente, pot
apărea numere speciale, care suportă modificări ale
structurii revistei clasice. Pot menţiona aici numărul
special dedicat primirii titlului de Şcoală Europeană în
anii 2010 şi 2013, dar şi numărul dedicat aniversării a
cincizeci de ani de la înfiinţarea şcolii.
În acest moment lucrăm la realizarea nr. 33 al
revistei. Chiar dacă suntem adepţii unui anume tipar
de revistă, acesta era valabil pe perioada unui an
editorial şi nu excludem modificări de conţinut.
Acestea depind de preocupările şi preferinţele micilor
redactori, dar şi de lumea în continuă mişcare a şcolii,
a copilăriei. Paginile standard cuprind informaţii
privind Şcoala 7, activităţile extraşcolare, rezultatele la
concursurile la care elevii noştri participă, proiectele
educaţionale, despre copiii talentaţi ai şcolii care sunt
înscrişi la diverse cluburi din oraş şi fac performanţă în
diferite domenii (cultural, sportiv, artistic etc.). Pulsul
şcolii este numele rubricii care prezintă aspecte
generale legate de instituţia noastră: oferta
educaţională, situaţia claselor şi a diriginţilor şi a
învăţătorilor care le coordonează în anul şcolar
respectiv, cercuri tematice, programe derulate în
şcoală, implementate de instituţia de învăţământ sau
de alte instituţii partenere, catedrele pe discipline etc.
Talentele Şcolii 7 sunt paginile prin care îi evidenţiem
pe cei mai buni elevi, care fac performanţă în cadrul
cluburilor din care fac parte. Mulţi elevi ai Şcolii 7 fac
dans sportiv, gimnastică, balet, pian sau teatru,
handbal sau baschet, înot sau tenis. Unii dintre ei au
ajuns campioni judeţeni şi chiar naţionali,
demonstrând că pot fi modele pentru colegii lor.
Şi tot la categoria modelelor intră şi personalităţile
locale cu care stăm de vorbă în cadrul rubricii Interviu.
Putem spune, fără să exagerăm, că prin revista şcolii
se face şi consiliere în carieră. Mă refer la rubrica
numită Cum se face… Este o rubrică interesantă şi
utilă, care deschide noi orizonturi şi care oferă modele
de urmat. Apar aici persoane care au obţinut
performanţă într-un domeniu de activitate şi care pot
fi considerate un bun exemplu. Acest titlu generic ne-a
permis evadarea din şcoală spre ţinte din cele mai
diferite: medicină, televiziune, alpinism, jurnalism,
cultură, afaceri, chiar politică. Sunt interviuri cu
oameni de suflet, care au dorit să stea de vorbă cu
jurnaliştii noştri, au găsit timp într-un program foarte
încărcat pentru a oferi un sfat, un cuvânt, un răspuns
la probleme. Din punct de vedere jurnalistic, sunt

interviuri de care suntem foarte mândri că se regăsesc
în paginile revistei noastre.
Reporterii noştri s-au întâlnit, de-a lungul celor zece
ani cu oameni de seamă ai judeţului Caraş-Severin.
Lista este destul de lungă. Mă opresc în cele ce
urmează doar la câteva nume: alpinistul Coco Galescu,
poeta Liubiţa Raichici, boxerul Francisc Vaştag, atleta
Gabriela Szabo, înotătoarea şi antrenoarea Carla
Troner, sportivul temerar Falviu Cernescu, actorii Dan
Mirea, Constantin Berry şi Camelia Ghinea, scriitorii
Dan D. Farcaş, Liubiţa Raichici şi Gheorghe Jurma,
cantautorii Maria Gheorghiu, Cristian Buică şi Ducu
Bertzi, realizatorul de emisiuni tv folclorice, Dan Liuţ,
redactorul-şef al cotidianului “Jurnal de Caraş-
Severin”, Nina Curiţă, directorul Bibliotecii Judeţene
“Paul Iorgovici” Reşiţa – Clara Constatin, directorul
Muzeului Banatului Montan Reşiţa – dr. Dumitru
Ţeicu, campionul naţional la automobilism Mircea
Pădurean, regizorul Sabin Dorohoi, regizorul Florin
Şerban.
Ce ne place; Reşiţa, oraşul meu; Descoperim
Europa; România, tărâm de poveste; Să ne
cunoaştem drepturile; IT News; Divertisment; Lecţia
de istorie; Sondajul de opinie sunt alte rubrici ale
revistei noastre care presupun informare şi
documentare din partea micilor jurnalişti, comunicare
cu colegii din şcoală pentru a identifica preocupările şi
problemele lor. Materialele pe care revista le cuprinde
trebuie să îndeplinească anumite criterii: să fie
atractive pentru copii, prin urmare să fie citite de ei;
să reflecte viaţa şcolii, constituind astfel o carte de
vizită pentru Şcoala 7; să fie educative, cuprinzând
informaţii de interes din diverse domenii ştiinţifice; să
corespundă nivelului intelectual şi vârstei cititorilor; să
încadreze şcoala în comunitatea locală. Pentru a se
crea legătura dintre redactori şi cititori, revistele încep
cu un cuvânt înainte, cuvânt de bun găsit, o
introducere prin care cititorii sunt informaţi despre ce
vor citi în numărul respectiv de revistă. Cuvântul de
început este adaptat în funcţie de perioada apariţiei
revistei.
Activitatea de realizare a revistei este una complexă
şi primim cu bucurie orice informaţie şi orice sprijin
venit din partea unor persoane specializate, adevăraţii
profesionişti ai presei cărăşene, atât din cea scrisă, cât
şi din cea audio-vizuală. Întâlnirile şi discuţiile care au
avut loc în diferite locaţii au adus un plus de valoare
revistei, ne-au responsabilizat şi ne-au impulsionat să
continuăm.
Este de la sine înţeles că o revistă a şcolii presupune
muncă de echipă şi susţinere din partea colectivului de
cadre didactice. Revista şcolii este un instrument prin
care ies la iveală lucruri despre care merită să vorbim,
însă nu se ivesc ocaziile de a o face. Este o muncă
deloc uşoară a celor care o realizează, însă rezultatele
sunt multiple. Pe de o parte, elevii care scriu – micii
jurnalişti – dezvoltă abilităţi de comunicare orală şi
scrisă, cu persoane din diverse domenii. Aceşti elevi
dezvoltă abilităţi jurnalistice, aplicând ceea ce au
învăţat în orele de limba şi literatura română, însă nu
au avut ocazia să practice. Este normal să fie apreciaţi
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
pentru munca lor şi pentru faptul că, prin ceea ce fac,
contribuie la creşterea imaginii şcolii în comunitate. În
acest sens, se regăsesc în paginile revistei jurnaliştii,
nu doar ca nume care semnează un material, ci sub
diverse forme: o fotografie şi câteva gânduri cu ocazia
sărbătorilor de iarnă, spre exemplu, o prezentare la
început de an şcolar, gânduri la sfârşit de clasa a VIII-a
ale celor care părăsesc echipa şi şcoala, îndreptându-
se spre liceu.
Revista este oglinda şcolii, însă ea nu ar exista dacă
aceşti copii nu s-ar implica, nu ar rupe din timpul lor
pentru a se informa şi pentru a scrie. Legătura dintre
jurnalişti şi cititori este una din preocupările
importante ale coordonatorului de revistă. Copii care
scriu pentru copii. De aici şi interesul de a cuprinde
rubrici pentru orice vârstă, ţinând cont în în şcoala
Seria III Nr. 1(51)
noastră învaţă copii de la 6 la 15 ani. În acest sens, o
nouă rubrică a luat naştere începând cu anul şcolar
2015-2016: Jucării pentru copii.
87
Școala Caraș-Severineană
De regulă, copiii care intră în echipa de redacţie a
revistei îşi păstrează locul până la terminarea şcolii,
pentru că este o muncă pe care o fac cu pasiune, pun
suflet în realizarea acestei reviste şi o gândesc ca fiind
a lor. Revista “Lumea noastră” face parte din mine…
spune un fost jurnalist al nostru, actualmente licean.
Am încercat să fim alături de oraşul nostru şi am
luat parte, în aceşti ani, la multe din evenimentele
deosebite ale Reşiţei. Am participat la întâlniri cu
scriitori, actori, sportivi recunosciţi pe plan naţional,
care au fost prezenţi în oraşul nostru cu diverse ocazii.
Am participat la lansări de carte, competiţii şi chiar
conferinţe de presă, alături de “presa mare” a Reşiţei.
În acest context, începând din acest an am dat naştere
unei rubrici noi, prin care dorim să facem legătura
între şcoală şi comunitatea în care ăşi desfăşoară
activitatea: Evenimente reşiţene.
Munca de jurnalist şcolar este o muncă deloc
simplă. Presupune informare, iniţiativă, implicare,
muncă… Însă nimic nu se compară cu satisfacţia de a
ţine în mână, la final, o revistă în care el, jurnalistul
copil, îşi găseşte numele…
Profesor CRISTINA ARDELEANU
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

N-O SA-MÍ ZÃUÍT SATU’ MEU

*premiul special al Episcopiei Caransebeşului şi al
juriului reprezentativ al Festivalului de poezie în grai
bănăţean Gugulan cu car cu mere, ediţia I

N-o sã-mi zãuit satu’ meu

Unge trag gin hoinãrit,
Nici caputu’ ce-l port eu
Cu cãciula ce-am tocit,
Nici opinca fãrã ştrimf
Ce la geşt m-o jâvinit.
Nici pe mama ce-mi trãgea
O scartoafã dupã cap
FULGI PENTRU PACE Când fugeam la pescuit.

Porniri de lup cu chip de om N-am sã uit ogaşu-n care

Peste atâtea credințe cernite Gesãori bebeci scãldam
Școala Caraș-Severineană

Îmbrățișări prefăcute în cruci Nici ţâgarea a mai tare

Pe un munte de zgură Dântr-o chicã-n foi ge ghijã
Cu duhuri pitite... Cu: ,,hii ! popa!’’dahãneam.

Ajuns-a obrazul de tablă Nu furam Dumnezãu şcie

Respirația-i glumă și lege; Gecât coaja ge dulece
Căutări dedicate uitării Ce-o umpleam pân’la mânie
Peste umbre de măști și priviri Gin brãdânea cu rãchie,
Cu atingerea aspră și rece... Şî ne pitulam prin curce
Sã vorbim vruce-nevruce.
Doamne, ce-i secunda de viață
Când clepsidrele se sparg în idei
88

Mai coceam crumpei sub jar,

Pe frecvențe de inimi Şî mâncam cu brânzã tare,
Imnuri din vremuri mai bune Cucuruz cum n-ai habar,
Cu toți anii mei și ai tăi... În cabuz cu multã sare.
Seria III Nr. 1(51)

Ne țes nostalgii hibernale Nu zãuit cã nu am cum

Iernatice gânduri de ducă și dor Tot ce-n graiu’ meu vã spun :
Se cântă tristețea atâtor colinde Leagãnu’ legat în prun
De față cu pruncul și mama Şî colenda ge alun,
Cu ai mei, cu ai tăi și ai lor... Ce-o purtam cu ai mei ortaci
Prin nãimeţ’ dupã colaci,
A-nceput și goana nebună Ca în sara ge Ajun
Crăciunul se mută cu totul în pom; Sub brãduţu’ge Crãciun
Războaie în credințe cernite Sã gãsãsc bici cu gãitane
Ne ceartă obrazul de tablă Pentru pãşunat pe vale.
Și cerul străin de semeni și Domn.. Şo trãistuţã,mãi sãrace!
Ca sã-mi punã vreo pogace
VERIGA LIPSĂ Cu o olbã ge rachie,
Cu un zâmbet -,,Frumoasã copilãrie!’’
Ai putea să-mi tai glasul
Și privirea pe din două... Sã zãuit nu mi sã poace :
Când fugeam în câce-o noapce
Vei simți mirosul Pe la nunţi şi la negei
Fânului proaspăt cosit Şî jucam ca nişce zmei,
Pe întinderi de gânduri... Cu mândruţã ge pe sace
Care-erau nemãritace.
Doar cu un zâmbet Şî plãceam jocuri-’nãince
Ai putea despărți marea Pentru fece cãpãrâce.
De lacrimi și furtuni... Cã-ncercam pe câceuna
S-o duc ge norã lu’ muma.
Prof. EMIL-SERGIU VARGA
Reșița Doamne, unge eşci junie,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Când lucram zâle-nãimice Şî pe uşa ge la moarã-
Câce-o doinã sã ne cânce Dar o mâzgãlit o cioarã.
Ori câce-o horã bãtrânã Şi pe mâtca unui fag
Argeleana pe sub mânã, Sã siceascã cin’ mie drag
Joc ge doi, brâu’ pe şapce, Dar şumariu’ l-o tãiat.
Joc gin joc pe sãturace. Mai bine vã spun gin gurã:
Cã zâceam agesãori: La un par ge bãuturã!
,,Ce tri bun sã nu mai mori!’’ Cã nici vorba nu sã perge
Şî nici ,,socea’’nu măi şcerge.
Am scris asta pe-un pãrece: Institutor PETRU PANDURU
Sã siceascã mulce fece. Iablanița

învățământ preuniversitar, un set de

GHID PENTRU TITULARIZARE ȘI posibile subiecte pentru această probă.
CARIERĂ DIDACTICĂ Învățarea în acest ghid este abordată ca proces care
integrează învățarea, predarea și evaluarea, abundând
– LIMBA ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ –

Seria III Nr. 1(51)

în strategii interactive în care rolurile și ipostazele
profesorului sunt multiple și diversificate.
Lucrarea Ghid pentru titularizare și carieră didactică
Cadrul E-R-R, specific constructivismului, ni s-a părut
– Limbă și literatură română este rezultatul unei
mult mai eficient în înțelegerea abordării noastre și în
bogate experiențe a autorilor în predarea Limbii și
rezolvarea subiectelor în discuție.
literaturii române, în obținerea de rezultate foarte
Abordarea temelor de la didactica disciplinei s-a
bune cu elevii la evaluările naționale, concursurile și
făcut în ordinea menționată în programa disciplinei
olimpiadele școlare.
pentru acest concurs național.

89
Lucrarea noastră am intitulat-o „ghid”, pornind de la
Materialul teoretic este susținut pe experiențele
ipoteza că ea se adresează în egală măsură diverselor
didactice ale autorilor în care tradiționalul se îmbină
categorii de cadre didactice: tinerilor absolvenți cărora
cu modernul pentru performanță.
încercăm să le descifrăm „misterele” subiectelor
Modelele oferite de paginile ghidului pot fi de ajutor

Școala Caraș-Severineană
pentru titularizare, cadrelor didactice care participă de
tuturor cadrelor didactice, indiferent de vechime,
mulți ani la acest concurs și care au nevoie de a se iubitori ai cuvântului și ai artei cuvântului, îndrăgostiți
ghida în rezolvarea subiectelor, dar și cadrelor
de cariera didactică și de calitatea ei.
didactice titulare care vor descoperi strategii
Considerăm că incursiunea noastră prin universul
interactive de abordare a învățării limbii și literaturii
verbului „a învăța” poate să vă poarte pe căile de
române într-un context motivant care dezvoltă
acces în minunata împărăție a școlii în care noi am
creativitatea și gândirea critică.
trăit momente de înălțare sufletească alături de copiii
Ghidul este structurat pe următoarele capitole:
noștri.
- capitolul I este rezervat tematicii pentru
didactica disciplinei limba și literatura
Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
română, bibliografiei recomandate pentru
Prof. NISTOR IORGA
metodica predării acesteia și
competențelor cadrului didactic de
specialitate;
- capitolul al II-lea pornește de la
proiectarea didactică, apoi abordează
problematica didacticii disciplinei în
diversitatea ei (didactica lecturii, didactica
limbii române, didactica oralului, didactica
redactării), evaluarea și noile sale
dimensiuni, comunicarea, rolul
profesorului de limba și literatura română
în structurarea la elevi a unor modele de
exprimare și a unor atitudini care
facilitează comunicarea, forme ale
comunicării didactice, învățarea prin
cooperare, managementul clasei,
curriculum la decizia școlii;
- capitolul al III – lea cuprinde recomandările
autorilor pentru rezolvarea subiectelor de
metodică de la proba scrisă a concursului
de ocupare a posturilor/catedrelor
declarate vacante/rezervate în unitățile de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
INTERVIURI INEDITE
Am inițiat această rubrică pornind de la ideea că
oamenii sunt cea mai bună sursă de învățare. Ne
propunem ca, în fiecare număr, să vă prezentăm
gândurile, părerile despre educație și nu numai, ale
unor OAMENI din școală și din afara ei.
Iată reîntâlnirea cu o personalitate a lumii teatrului
și învățământului, prieten al reșițenilor, regizorul ION
MIRCIOAGĂ, ce a avut amabilitatea să răspundă
întrebărilor colegei noastre LUCIA PEIA. (n.r.)
Școala Caraș-Severineană
,,Am învățat să nu mă închid în
90
ce ştiu” (ION MIRCIOAGĂ)
 s-a născut la data de 22 iunie 1955 în
Seria III Nr. 1(51)
Mihăileşti, Giurgiu;
 a absolvit în 1980 cursurile Facultăţii de
Chimie din Bucureşti;
 în 1995 a absolvit Universitatea de Artă
Teatrală şi Cinematografică (UATC) „Ion Luca
Caragiale” din Bucureşti;
 în prezent este conferenţiar universitar
doctor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi
Cinematografică Bucureşti şi profesor invitat la
Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi;
 face parte din colegiul de redacţie al revistei
„Concept” editată de Departamentul de Cercetare al
UNATC;
 autor al volumelor „Realitatea în codrul din
Arden” şi „Realităţile în teatru”;
 a scris piesele: „Oricând, cu plăcere”,
împreună cu Radu Dragomirescu, și „Totul e prea
mult. (Nimic e cam puţin)”, împreună cu Radu
Solcanu;
 este secretar al Asociaţiei Culturale „7”.
 are colaborări la posturile de televiziune
Prima TV și TVR;
 a montat spectacole la București, Arad,
Brăila, Buzău, Reşiţa etc., pe texte din autori
clasici precum Shakespeare, Moliere, Caragiale sau
contemporani: Tankred Dorst, Mario Vargas Llosa,
Dumitru Solomon etc.;
 mai multe despre activitatea și publicistica
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
domnului Ion Mircioagă, puteți afla accesând blogul
domniei sale, la adresa:
https://mircioaga.wordpress.com/actualitate/
Domnule Mircioagă, sunteți cunoscut cititorilor
acestei reviste, în primul rând, pentru piesele pe care
le-ați montat la Reșița și-am să amintesc aici de
”Steaua fără nume” a lui Mihail Sebastian, precum și
”Talk show” de Ştefan Caraman, pentru că oamenii
școlii sunt parte a publicului din sălile de teatru.
Discuția noastră prietenească (prefer să numesc astfel
interviul!) va sta sub semnul relației anterior amintite,
dar și prin prisma dascălului ce-l am în față, pentru că
sunteți conferențiar universitar la UNATC.
Și-am să încep prin a vă întreba cărei alchimii se
datorează faptul că avem un absolvent de chimie
dedicat în prezent teatrului, învățământului și
scrisului?
Pentru mine teatrul este (şi) chimie. În teatru, ca şi
în chimie, sunt importanţi catalizatorii, forţele de
legătură din interiorul unei entităţi, capacitatea de a
reacţiona, energiile, felul în care acestea sunt
controlate, reversibilitatea sau ireversibilitatea unor
transformări – dacă transformările respective sunt
violente, însoţite deci de degajări importante de
energie, sau sunt lente, subtile…
Pedagogia este un element constitutiv al regiei de
teatru. Sigur, a preda regie e ceva bizar: lucrez cu
oameni cărora le sugerez – pe lângă mijloace de a citi
un text, variante de definire a unei situaţii teatrale –
căi de a lucra cu oamenii; aşadar, între cele două
preocupări nu există graniţă. De ce nu predau toţi
regizorii? – m-ai întreba. Unii nu-s dispuşi să
cheltuiască timp şi în-sufleţire. Alţii nu au şansa mea:
şansa de a fi în permanent contact cu tinerii, de a fi
obligat să mă formez continuu, să citesc, să văd, să
aud…
Scriu din nevoie. Articolele şi cărţile de specialitate
le scriu din nevoia de discurs, de logică deci, de
articulare raţională a intuiţiilor şi impresiilor. Nu
reuşesc în totalitate, nici nu am această ambiţie, care
jigneşte inefabilul teatrului. Textele pentru scenă le
scriu din disperare. Cele mai multe dintre piesele
româneşti contemporane sunt lipsite de teatralitate,
sau folosesc un vocabular porcos, sau abundă în
preţiozităţi. Iar cea mai mare hibă a lor este
inactualitatea. Nu am găsit piesă care să aibă ca temă
şomajul, sau bestialitatea cu care sunt bătute
femeile, sau ravagiile făcute de alcoolism.
V-ați întors de curând din Germania, dintr-un turneu
organizat de Teatrul „T. a. C. T.”, din Sighişoara, unde
Teatrul 7 a fost coproducător al spectacolului –
„Cerere în căsătorie”, de Cehov. Mizez pe calitățile
dumneavoastră de fin observator și pe onestitatea
spiritului analitic, atunci când vă întreb, cum v-ați
simțit și cum ați simțit publicul din Munchen,
Heidelberg, Stuttgart, Frankfurt?
Trebuie să precizez că experienţa trăită în
Germania a fost cu totul nouă, căci e prima dată când

merg cu un spectacol jucat în limba română pentru
comunităţi de români de peste graniţe.
Reprezentaţiile au avut un succes deosebit. S-a
aplaudat la scenă deschisă, s-a râs la momentele
comice, s-a reacţionat adecvat la cele dramatice. La
final, în toate cele patru oraşe, publicul a ovaţionat.
După reprezentaţii, mulţi spectatori au dorit să
discutăm. Să ne felicite, să ne spună ce mult a contat
pentru ei un moment de artă teatrală românească.
Din păcate, noi nu am avut timp pentru dezvoltarea
dialogului – nu e uşor, crede-mă, să dai patru
reprezentaţii, în patru zile, în patru oraşe la sute de
kilometri unul de celălalt, … montat decor, lumini,
demontat repede, căci sala era închiriată fix până la
ora 22!
Spectacolul a avut succes; repet ca să subliniez că
reuşita se datorează în primul rând actorilor din
distribuţie: Gianina Iconaru, Ştefan Abrudan, Eugen
Pădureanu. Toţi, actori pe care i-am cunoscut la
Reşiţa. Şi de care teatrul din Reşiţa s-a lipsit, din
păcate...
Îmi amintesc impactul deosebit pe care l-a avut
piesa scrisă chiar de dumneavoastră și jucată de
actorii teatrului reșițean în sălile de clase, având ca
temă examenul de capacitate pentru elevii claselor a
VIII-a. A fost în primul rând o reacție a profesorului din
dumneavoastră sau un strigăt de ajutor al părintelui
de copil aflat în fața unui asemenea prag, la vremea
aceea?
Îmi amintesc cu plăcere de acel spectacol. L-am
făcut convins fiind că teatrul, jucat în sălile de clasă,
pe texte adresate direct elevilor, poate contribui la
un alt fel al copiilor de a se apropia de şcoală – de
manuale, de profesori, de colegi şi, mai ales, de
momentele importante, cum sunt examenele. A
funcţionat profesorul din mine, preocupat de
diversificarea căilor de comunicare cu elevii.
Ați afirmat într-un interviu, la Sighișoara că ”Actorul
este o operă de artă”. Cum ați defini dascălul, actor și
el, în aceeași măsură, în care luăm în considerare
autenticul personajului interpretat și abilitățile
necesare actului artistic?
„Actorul ca operă de artă” este un concept pe care
am început să îl dezvolt lucrând la teza de doctorat.
Pe scurt, când se urcă pe scenă, actorul renunţă la a
mai fi el, lasă loc în fiinţa lui personajului. Eugen, să
spunem, nu este ca Richard al III-lea. Actorul nu este
element al unei comparaţii. Cuprinzând personajul şi
propriul eu, actorul e metaforă, figură de stil inedită
căci are viaţă, dinamică, refuză să se lase fixată; în
timpul unui spectacol, e o sumă de figuri de stil, act
artistic carevasăzică.
Şi dascălul are de jucat un rol în faţa elevilor săi. Ca
şi actorul, când „intră în scenă”, trebuie să uite că
acasă nu îi curge apa, sau că o rudă e bolnavă, sau că
a venit factura la curent electric; trebuie să aibă
dicţie, să găsească un suport energetic adecvat
pentru transmiterea informaţiei. Dar dascălul
8. INTERVIURI INEDITE
rămâne el. Întorcându-ne la Richard, şi vulgarizând
puţin, profesorul nu trebuie să îşi pună cocoaşă şi nici
să trăiască satisfacţia de a fi o fiinţă monstruoasă.
Dascălul nu e operă de artă, e artist, bijutier care
şlefuieşte caractere.
Se invocă tot mai mult sintagma ”Vrem o țară ca
afară” și modelele educației din țări precum Finlanda,
Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Anglia, state aflate
în Top 10, conform Ranking the World’s Educational
Systems. Ce-i lipsește, în opinia dumneavoastră,
învățământului românesc? Sau altfel spus, ce ar trebui
remediat la şcolile din România? Sau, poate, printr-un
exercițiu de imaginație, fără a exclude această
posibilitate, care ar fi primele măsuri pe care le-ați lua,
dacă ați fi Ministrul Educației?
Seria III Nr. 1(51)
Învăţământului românesc îi lipseşte respectul
pentru învăţământ. Educaţia e privită cu dispreţ de
vârfurile politice. E nevoie de argumente? …
subfinanţarea cronică, abundenţa plagiatelor,
infrastructura mizerabilă…
Din păcate, educaţia e privită cu dispreţ şi de
populaţie. Cât timp se promovează, în toate
domeniile, valorile care sufocă acum spaţiul public
91
autohton, copiii şi părinţii lor nu au cum să dea
importanţă şcolii. Cât timp elementul constitutiv al
ierarhiilor e banul, tinerii vor fi dezinteresaţi de ceea
ce le oferă studiul literaturii şi al matematicii. Cât
Școala Caraș-Severineană
timp funcţionează gogoşeriile numite instituţii de
învăţământ superior, din care ies cohorte de
impostori, românii îi vor desconsidera pe profesori şi
pe învăţători.
Situaţia nu poate fi remediată dacă nu se reaşează,
într-o ordine firească, societatea. Ţine de ministrul
educaţiei acest imperativ? Ţine, dar nu doar de el.
Dacă aş fi eu acel ministru, aş cere interzicerea
emisiunilor tv care imbecilizează telespectatorii, aş
iniţia o lege care să demaşte felul în care a fost
jefuită ţara asta şi i-aş băga la puşcărie pe viaţă pe
jefuitori, şi, mai ales, aş desfiinţa fabricile de diplome
– şi cele private, şi cele de stat. Exemple de astfel de
fabrici? Nu trebuie să căutăm prea departe.
Sau aş demisiona.
Om de teatru fiind, aveți acel sine qua non ”open
mind”. Vă vin anual elevi din mediul preuniversitar. În
ceea ce priveşte relaţia profesor-elev, ce ne-aţi putea
spune despre generaţiile actuale? Observaţi schimbări
radicale din punctul de vedere al mentalităţii şi
disciplinei?
O parte din răspuns l-am dat deja, la o întrebare
anterioară. Şi mă tem că voi fi banal, dezvoltând.
Tinerii sunt tot mai slab pregătiţi. Cel puţin la teatru
ar fi nevoie de un an pregătitor, în care cei care
doresc să studieze regia să se pună la punct cu
lecturile, cu noţiuni de bază ca personaj, situaţie,
relaţie, şi chiar cu gramatica şi cu vocabularul.
Sunteți și autor de cărți. În România, tirajul mediu
pentru o carte este de 1.500 de exemplare. În Ungaria,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
de pildă, e în jur de 8.000. Prefer să găsim soluții,
decât vinovați, dar se știe că la ora actuală, televizorul
şi internetul câştigă teren în defavoarea cărţilor. Cum
pot câştiga profesorii lupta cu tehnologia?
Tehnologia trebuie folosită. Se poate face o
documentare serioasă folosind internetul. Se pot
utiliza mijloace moderne pentru a face orele de curs
atractive – sigur, dacă sunt bani de achiziţii; of, iar ne
întoarcem la bani, dar trebuie înţeles că o grafică
inteligent făcută pe computer şi proiectată cu un
video-proiector favorizează captarea atenţiei.
Aveți un blog personal, în care vă exprimați opinii,
prezentați activitatea profesională și pedagogică.
Recomandați, încurajați și dascălii cărășeni să facă
acest lucru?
Recomand, celor ce simt nevoia să scrie, să scrie.
Școala Caraș-Severineană
Credeţi în implicarea intelectualului în politică?
Da, cred. Cred în implicarea tenace, modestă, zi de
zi, nepartinică, a intelectualului în politică. Cred că
intelectualul e dator ca, fie în mediul său, fie de la
tribuna parlamentului, să lupte pentru schimbarea
totală a politicii româneşti. Cred că schimbarea de
care se vorbeşte zilele acestea e imposibilă fără
implicarea serioasă, onestă a intelectualului. A
intelectualului autentic.
92
Seria III Nr. 1(51)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Presupunând că lumea ar suferi o schimbare
radicală în 2000 de ani și un singur element actual din
punct de vedere cultural ar putea fi păstrat, pe care l-
ați alege și de ce?
Dacă înţeleg bine întrebarea, răspunsul e: muzica.
Muzica are o formidabilă capacitate de a emoţiona.
Muzica nu trebuie tradusă. Muzica însoţeşte omul şi
în momentele lui de bucurie şi în nenorociri; are
calităţi terapeutice. Muzica permite comunicarea cu
divinitatea, muzica lasă omul să se dezlănţuie la
petreceri.
Care e cel mai important lucru pe care l-ați învățat
de când lucrați cu oamenii, fie ei elevi, actori sau orice
altă ipostază în care i-ați întâlnit?
Greu de răspuns. Nu ştiu dacă am învăţat ceva.
Învăţ. Încerc să învăţ să fiu mai tolerant, mai drept,
mai răbdător. Să nu mă închid în ce ştiu.
Ce le-ați spune cadrelor didactice caraș-severinene,
la pragul dintre ani?
Că îmi e dor de perioada în care am lucrat la Reşiţa.
Că îmi doresc să revin. Că îi preţuiesc sincer pe
profesorii şi învăţătorii pe care i-am cunoscut. Că le
doresc, tuturor, sănătate, noroc, şi puterea de a
învinge vremurile acestea neprietenoase.
Interviu realizat de prof. LUCIA PEIA
Imagini cu micii actori coordonați de
învățătoarea VIORICA VÎRTOPEANU

,,Citiţi, priviţi, ascultaţi
şi jucaţi teatru!”
(VIORICA VÎRTOPEANU)
Viorica Vîrtopeanu este învăţătoare la Şcoala
Gimnazială Nr. 7 Reşiţa de 34 de ani. O viaţă într-o
şcoală... O învăţătoare care a făcut din dăscălie o artă,
pentru că şi-a făcut profesia cu sufletul. Un suflet de
artist care i-a purtat pe copii într-o lume de poveste,
oferind-o celor din jur. Cu talent, dăruire şi pricepere,
cu multă muncă, dar cu zâmbetul pe buze, Viorica
Vîrtopeanu a urcat pe scena copilăriei şi a teatrului
zeci de copii. A dat şcolii o altă faţă, creând o lume
aparte pentru copii, cărora le-a dăruit carte, poveste,
spectacol, aventură şi bucurie, pregătindu-i cu har să
urce treptele spre scena vieţii. Un model de om, de
dascăl, de coleg şi de prieten, care se bucură de
respect şi apreciere din partea tuturor celor care o
cunosc.
Gabriela Pădurean, cea care a realizat acest interviu,
este elevă în clasa a VII-a B, a fost eleva doamnei
Vîrtopeanu, iar de doi ani activează în echipa de
redacție LUMEA NOASTRĂ.
Prof. CRISTINA ARDELEANU
De câţi ani vă aflaţi la catedră?
În toamna acestui an împlinesc 40 de ani de
activitate la catedră. Şi cum în viaţă aproape totul e
ciclic, primul an de activitate a fost la Liceul Teoretic
Nr. 3 Reşiţa, în locul în care astăzi este Corpul B al
Şcolii 7 Reşiţa. Sunt învăţătoare în acelaşi loc în care
mi-am început cariera, însă sub titulatura de
învăţătoare-maistră (predam lucru manual – se
numea atelier - la clasele de gimnaziu şi de liceu).
Finalul carierei îl voi sărbători tot aici.
Câte generaţii de copii aţi educat?
Mă bucur să spun că au trecut prin mâinile mele
nouă generaţii de copii, pe care le-am dus din clasa I
până în clasa a IV-a. Însă au mai fost şi alte clase pe
care le-am dus un an sau doi.
De unde pasiunea pentru teatru?
Pasiunea pentru teatru o am din copilărie. Mergeam
8. INTERVIURI INEDITE
la matineu, duminica, la Casa de Cultură a
Sindicatelor. Ascultam teatru radiofonic copleşită.
Mai târziu vizionam, în fiecare seară de marţi, teatru
la televizor. Liceul l-am făcut la Arad. Toţi elevii şcolii
aveam abonament la teatru. Eram spectatorii celor
mai bune trupe care urcau pe scenă, fiind consideraţi
un public educat. În anii de liceu, am prezentat
nenumărate spectacole pe scenele căminelor
culturale din satele judeţului Arad: dansuri populare,
montaje literare, cântece ori mici scenete.
Elevă fiind, aţi jucat teatru?
Îmi amintesc că am jucat rolul unei liceene ce-şi
dorea să devină învăţătoare, într-un scheci muzical.
Recitam, cântam în cor, dar teatru n-am jucat şi nu
mi-am dorit să joc.
Seria III Nr. 1(51)
Mereu aţi făcut teatru? Cu toate seriile de copii?
Cariera de învăţătoare am început-o în Dealu-Mare.
Am rămas acolo cinci ani şi îmi aduc aminte cu drag
de acea perioadă. Erau primii mei ani în învăţământ
în care lucram cu copii mici şi am încercat să fac
lucruri frumoase cu ei. Au fost multe serbări, dansuri,
montaje, cântece, chiar cu instrumente muzicale,
însă niciodată teatru, chiar dacă mereu am cochetat
93
cu ideea aceasta.
Cum reuşiţi să urcaţi pe scenă, de fiecare dată,
întreaga clasă, nefăcând vreo selecţie sau vreo
Școala Caraș-Severineană
diferenţiere între copiii talentaţi şi cei care nu au
înclinaţii în acest sens?
Am învăţat foarte multe de la profesorii mei din
liceu, dar ceea ce mi-a rămas neşters a fost îndemnul
unui profesor care spunea că într-o serbare, fiecare
copil trebuie să fie implicat, chiar dacă este pus doar
să tragă cortina. Eu am ridicat la alt nivel acest
îndemn, astfel că în fiecare piesă de teatru am
implicat toţi elevii clasei.
Cum au fost primele încercări? Ce a urmat?
Primele încercări de a pune în scenă o piesă de
teatru au apărut după ce am cunoscut-o pe
scriitoarea Stela Brie. Sensibilitatea scrierilor acesteia
a încântat copiii. Frumoasa de pe stea a fost o
provocare reuşită. Dana Bălănescu, muzeograf şi
scriitor, văzând în elevii anilor ’90 “mici actori2, ne-a
oferit regia şi scenografia minunatei povestiri Mica
vrăjitoare lui Otfried Preussle. Punerea ei în scenă a
fost apreciată de multe ori, iar copiii actori au fost
răsplătiţi cu premii de interpretare la diverse
concursuri. Cum concursul de teatru AM-FI-TEATRU
era în fiecare an, de fiecare dată am prezentat o altă
piesă. Frumoasa Răşiţa, legenda scrisă de Stela Brie,
a fost un real succes, fie că ne referim la personaje,
costume, coloană sonoră sau interpretare. Reuşita
acesteia m-a încurajat să scriu de-acum regia pentru
alte spectacole. Mitzu şi Baruţu-doi copii cuminţi,
Dumbrava minunată, O poveste cu lipici, Jurjac,
Moara dracilor, Moromeţii–Premiul întâi, Pisicile
aristocrate, Cosette, Balul florilor, Povestea cărţii,
Fetiţa cu chibrituri sunt doar câteva dintre ele.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
Cum vă alegeţi operele pe care le puneţi în scenă? Pentru mine şi pentru elevii mei, premiile obţinute
Când îmi aleg o operă ţin seama, de regulă, de ceea au fost o răsplată a muncii, nu un obiectiv. Scopul
ce le place elevilor mei. Alegem o poveste sau meu este să elimin tracul copilului, să-l fac să asculte,
povestire din lecturile citite. Un alt criteriu ar fi că să privească şi să respecte munca celor de pe scenă.
aleg un text care consider eu că se potriveşte clasei.
Care este partea cea mai dificilă în pregătirea unui
Au fost situaţii când aceeaşi piesă am prezentat-o
spectacol?
diferit, jucată fiind de „actori” diferiţi. Alţi copii – altă
Punerea în scenă a unei opere presupune muncă
abordare. Acesta este şi motivul pentru care nu am
asiduă, dar satisfacţia copilului, a părintelui şi, nu în
primit niciodată regia de la nimeni sau n-am lucrat cu
ultimul rând, a noastră, este uimitoare. Prin urmare,
un actor profesionist. Merg pe ideea că doar eu îmi
părţile grele sunt uitate de fiecare dată când vezi că
cunosc cel mai bine elevii şi ştiu ce rol i se potriveşte
munca a dat rezultate şi că acolo, pe scenă, lucrurile
fiecăruia.
se întâmplă aşa cum le-ai gândit, le-ai pregătit şi ţi
Faceţi-ne o descriere a etapelor pe care le parcurgeţi le-ai dorit... Este o muncă de echipă şi, după cum
din momentul în care alegeţi o creaţie literară până la spuneam mai sus, rolul părinţilor este foarte
jucarea ei pe scenă, în faţa publicului. important.
Când hotărâm ce operă vom juca, prima sarcină este
Am fost eleva dvs. şi am jucat în spectacole de care îmi
că ea trebuie citită de mai multe ori acasă pentru a fi
amintesc cu mare drag. Ştiu că apăreau mereu
Școala Caraș-Severineană

cunoscută până în cel mai mic detaliu. O discutăm şi

probleme să urcăm pe scena festivalului AM-FI-
urmează distribuirea rolurilor.
TEATRU atât de mulţi „actori”. Era o problemă destul
Reuşita constă în faptul că niciodată copiii nu primesc
de dificilă...
rolurile pentru memorare. Citesc rolul şi îl
La concursuri eram mereu încorsetaţi de timpul
interpretează până intră în pielea personajului,
limită şi numărul de personaje. Dacă timpul limită nu
folosind de multe ori improvizaţia. Totul pare foarte
a fost o problemă pe care să n-o pot rezolva, numărul
firesc… Până la prezentare, însă, sunt foarte mulţi
personajelor ne-a creat, de fiecare dată, emoţii. Cum
paşi: alegerea coloanei sonore, secvenţial, pentru
nu mergeam la concursuri doar pentru a lua un
fiecare moment al piesei; sincronizarea personajelor
premiu şi nu realizam un spectacol doar pentru a ne
cu aceasta; intrările şi ieşirile de pe scenă; recuzita;
prezenta la acel concurs, implicam, de fiecare dată,
costumaţia şi multe repetiţii. Bineînţeles că suportul
toată clasa în piesă. Pentru a putea urca pe scenă toţi
şi ajutorul părinţilor este primordial, în special în
94

artiştii, treceam pe fişa de concurs că toţi ceilalţi sunt

realizarea costumelor şi a recuzitei.
Ştiu că se întâmplă să includeţi în aceeaşi piesă două
generaţii de elevi. De ce faceţi acest lucru?
Seria III Nr. 1(51)
animatori, nu personaje. Astfel am avut zeci de
vrăjitoare, şi mari, şi mici, şi bune, şi rele, nenumăraţi
drăcuşori care au invadat scena, intrând din sală,

Există o perioadă cu două generaţii... Este vorba de foarte multe pisicuţe, care de care mai frumoase,
clasele de început de ciclu, când cei mici, elevii din copii-spectatori pe scenă, care discută cu personajele
clasa întâi, sunt prea mici şi au nevoie de exemple şi sau despre personaje etc.
de ajutor, iar cei mari, ajunşi în clasa a cincea, se
Puteţi menţiona un fost sau actual elev foarte
gândesc cu nostalgie la perioadele noastre „teatrale”
talentat?
şi nu sunt încă pregătiţi să renunţe. Pentru început,
Mulţi dintre elevii care au început să joace teatru sub
cei mari au rolurile principale, făcând astfel o iniţiere
îndrumarea mea au continuat şi când au ajuns elevi
pentru cei mici, apoi se retrag, din motive obiective,
de liceu. Vreau să-l menţionez pe Silviu Bircea,
care ţin de faptul că timpul nu le permite să facă şi
actualmente student, care a jucat în spectacole
alte activităţi pe lângă cele pe care le au la gimnaziu,
alături de actori ai teatrului reşiţean. Mai mult, a
dar nici programul nu este în concordanţă cu al
regizat chiar o piesă de teatru care a fost jucată în
ciclului primar.
scop caritabil.
Care este piesa preferată pe care aţi pregătit-o?
Aveţi ceva în plan pentru perioada următoare?
Piesele preferate sunt cele jucate foarte bine şi sunt
Am pregătit regia şi coloana sonoră a poeziei
multe care-mi trec prin minte. Piesa premiată cu
Spânzuratul de Marin Sorescu, dar cred că va rămâne
premiul cel mare la AM-FI-TEATRU este Premiul întâi,
la acest nivel, fiindcă se pretează la elevi mari şi nu
adaptare, după Moromeţii lui Marin Preda. Este
cred că mai este timp. Pentru cei mici, cu siguranţă
piesa mea de suflet, deoarece am făcut pariu cu mine
voi pregăti ceva, dar nu m-am hotărât încă.
însămi că va fi o reuşită. Am avut un colaborator de
nădejde în persoana profesoarei de limba română, Ce reprezintă teatrul pentru dvs.?
Ani Ghiaur. Cunosc obiceiurile, regionalismele şi felul Aşa cum foarte bine a remarcat o fostă elevă
de a fi al oltenilor şi am putut să lucrez mai uşor. ”actriţă”, teatrul a colorat copilăria elevilor mei şi
Laitmotivul piesei a fost o melodie din Oltenia, cariera mea de dascăl. Îndemnul meu pentru toţi
cântată la vioară de tata. este: Citiţi, priviţi, ascultaţi şi jucaţi teatru!
Ştim că aţi obţinut numeroase premii la concursurile la
care aţi participat. Care ar fi cel mai important pentru Interviu realizat de eleva Gabriela Pădurean
dumneavoastră?
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
DIDACTICA INTERNAŢIONAL
EDIŢIA a XXIV-a - 2015
Așa cum în majoritatea țărilor Uniunii Europene
„exercițiile de viziune” asupra problemelor educației,
învățământului, formării profesionale și formării
continue a cadrelor didactice sunt însoțite de ample
dezbateri publice și de implicarea autentică a unui
număr mare și variat de actori sociali, devenind astfel
realități obișnuite, Seminarul Didactica Internațional a
rămas și din acest punct de vedere, un proiect viabil
pentru toate școlile Județului Caraș-Severin.
2015 - Anul European pentru dezvoltare joacă un
rol aparte în ceea ce privește comunicarea și
implicarea activă a cetățenilor și permite ca actorii
instituționali, împreună cu un număr tot mai mare de
organizații ale societății civile, să organizeze
evenimente comune la nivelul Uniunii Europene, la
nivel național și regional sau local.
Anul European pentru dezvoltare este primul an
european cu o puternică dimensiune globală bazată
pe drepturi. Prin acest an european se creează „o
ocazie unică pentru o amplă dezbatere publică și un
angajament civic semnificativ referitor la viziunea
Europei în ceea ce privește dezvoltarea globală, atât
pe teritoriul european, cât și pe celelalte continente,
cu dimensiunile sale legate de drepturile omului,
dezvoltarea durabilă și coeziunea socială”.
Anul European 2015 este perceput ca un proces
participativ de educație pentru dezvoltare și de
sensibilizare, bazat pe principiile pedagogice și pe
valorile formulate în documentul Consensul european
privind educația pentru dezvoltare.
În acest context, Inspectoratul Școlar Județean și
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin în parteneriat cu
Universitatea Eftimie Murgu Reșița, sprijinite de
Consiliul Județean Caraș-Severin în calitate de
coorganizator, în parteneriat cu alte instituții implicate
cu responsabilitate și largă deschidere în promovarea
inițiativelor locale, regionale, naționale și europene în
domeniul educației și formării, în cadrul celei de-a
XXIV-a ediție din acest an a Seminarului Didactica
Internațional, a propus următoarea temă impuls:
„Dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin
curriculum-ul școlar”.
În acest sens s-au organiza 42 de ateliere de lucru la
nivelul unităților de învățământ, între care amintim:
1. SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DE COMUNICĂRI
ŞTIINŢIFICE, ediția a V-a Creativitate şi inovaţie în
învăţământ la Școala Gimnazială Nr. 9 REȘIȚA, 28
martie 2015;
2. MEMORIALUL Traian Lalescu – Concursul
Interjudețean de Matematică, ajuns la cea de-a XXX-a
ediție;
3. Conferința Regională de Fizică - Sesiunea de
comunicări științifice ale elevilor și profesorilor
Metode eficiente de învățare a fizicii la Liceul Teoretic
Diaconovici-Tietz REȘIȚA;
4. SIMPOZIONUL INTERNAȚIONAL Dezvoltarea noii
dimensiuni europene prin educația creștină, la Liceul
Teologic Baptist Reșița - 8 mai 2015;
5. Rolul Consorțiului Regional Vest în susținerea
dezideratului Corelarea Ofertei de formare
profesională cu piața muncii și instituirea Titlului de
Excelență CRIO VEST 2015 la Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin.
În același timp am dorit şi organizat o secțiune a
Seminarului DIDACTICA la Universitatea Eftimie Murgu
din Reșița cu tema Dezvoltare de curriculum și formare
de competențe, în parteneriat cu Departamentul
pentru Pregătirea Personalului Didactic, la care au
participat doi colegi de la Cluj – Napoca, respectiv
Arad, care au prezentat și au lansat cu această ocazie
cărți care se adresează studenților și cadrelor
didactice (Dr. Vasile FLUERAȘ - Prolegomene la o
Seria III Nr. 1(51)
posibilă teorie a competenței. O propunere teoretico-
aplicativă și Prof. univ. dr. Anton ILICA – Eseu
structurat despre ce mai așteaptă DIDACTICIENII de la
PEDAGOGI).
Au fost alături de noi la eveniment şi reprezentanți
ai unităților de învățământ din județ și din țară care
dețin expertiză, au derulat programe, proiecte și
parteneriate cu rezultate demne de semnalat în
95
domeniul dezvoltării curriculare, a educației pentru
dezvoltare și cetățenie europeană, precum și
Universități sau alte instituții de învățământ superior,
Institutul de Științe ale Educației, Asociații
Școala Caraș-Severineană
profesionale, care să prezinte lucrări științifice și alte
materiale elaborate în acest domeniu.
În felul acesta am dorit să valorificăm experiențele
pozitive și exemplele de bună practică din domeniul
educației și formării, din domeniul dezvoltării
regionale echilibrate și a unei competitivități sporite la
nivel local, regional, național și european în vederea
creării unui cadru instituțional adecvat pe plan local și
regional în vederea mobilizării tuturor actorilor
implicați în susținerea și dezvoltarea noii dimensiuni
europene în educație.
Prof. TUDOR DEACONU
Liceul de Arte SABIN PĂUȚA Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

OFERTA DE FORMARE a CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

pentru anul școlar 2015-2016

Perioada
Nr. Furnizor de formare continuă de
/ Denumirea programului de acreditare/Nr. Nr. ore/credite Taxă curs Public țintă
crt.
formare continuă decizie
acreditare
PROGRAME DE FORMARE ACREDITATE ÎN PARTENERIAT CU CCD CS
Personal didactic și
Centrul Național de Training EDUEXPERT – didactic auxiliar sau
4 ani personal de conducere,
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL ȘI DEZVOLTARE de îndrumare și control
OMECS nr.
1 PROFESIONALĂ 120/30 450 din învățământul
3150/2015 preuniversitar

Cadrele didactice care predau în

3 ani învățământul preșcolar și
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din OM nr. primar, profesori de educație
România „Dăscălimea Română” - ARTELE VIZUALE 3365/29.04.2014 plastică și
2 100/25 350 profesori de educație tehnologică
Școala Caraș-Severineană

ȘI LUCRUL MANUAL, DE LA PASIUNE LA JOB Categoria 2 din ciclul gimnazial

3 ani
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din
OM nr.
România „Dăscălimea Română” - ETICHETA ȘI Cadrele didactice din
3 3905/18.07.2014 40/10 150 învățământul preuniversitar
PROTOCOLUL ÎN UNITATEA ȘCOLARĂ
Categoria 2
Asociația Generală a Cadrelor Didactice din 3 ani
România „Dăscălimea Română” - JOCUL DIDACTIC OM nr.
Cadre didactice din învățământul
4 DE LA FORMAL LA NONFORMAL, ÎN 4623/27.07.2015 60/15 200 preuniversitar
ÎNVĂȚĂMÂNTUL CONTEMPORAN Categoria 2
Centrul pentru Formarea Continuă Mediaș - 4 ani
Cadre didactice din învăţământul
SENSIBILIZAREA LINGVISTICĂ LA MATERIILE DE OM nr. preuniversitar
5 20/5 -
SPECIALITATE 4623/27.07.2015
4 ani
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MANAGER Cadre didactice din învăţământul
CS
96

6 PROIECT 80/16 350 preuniversitar

000372/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - EXPERT Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
7 ACCESARE FONDURI EUROPENE ȘI DE COEZIUNE 60/12 300
000371/31.03.20
Seria III Nr. 1(51)

14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița – Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
8 FORMATOR 60/12 350
000373/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - MENTOR Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
9 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 60/16 350
000374/31.03.20
14ani
4
Universitatea „Eftimie Murgu” Reșița - METODIST Cadre didactice din învăţământul
CS preuniversitar
10 (pentru cadrele didactice care au gradul II sau I) 40/8 250
000375/31.03.20
14
Nr. Taxă
Denumirea programului de formare continuă Nr. ore Public țintă
crt. curs
PROGRAME DE FORMARE AVIZATE CCD CS

Cadre didactice debutante de

STAGIU DE FORMARE PENTRU CADRELE DIDACTICE DEBUTANTE diferite specialități
11 24 100

Profesori debutanţi, profesori

care susţin examen de
titularizare, profesori care
12 ASPECTE METODICE ALE PREDĂRII MATEMATICII 24 100 susţin examen de grad

Profesori debutanţi, profesori

BAZELE MATEMATICII DE LICEU ÎN VEDEREA PREGĂTIRII care susţin examen de
EXAMENELOR DE PERFECŢIONARE (DEFINITIVAT, TITULARIZARE) titularizare, profesori care
13 30 63 susţin examen de grad

Cadre didactice din învățământul

preuniversitar care fac parte din
TEHNICI ȘI PROCEDEE DE SPECIALIZARE A PROFESORILOR METODIȘTI Corpul de metodiști la nivelul ISJ
14 24 100
CS

AUTOEVALUAREA INSTITUŢIONALĂ PRIN APLICAREA INSTRUMENTELOR Manageri şcolari, coordonatori şi

24 65 membri CEAC din şcoli
15 DE ASIGURARE A CALITĂŢII

Profesori din învățământul

PROGRAM DE FORMARE A PROFESORILOR EVALUATORI 24 65 preuniversitar care predau
16 disciplinele: biologie, chimie, fizică

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

ABILITAREA CURRICULARĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL Cadre didactice din învăţământul
17 PRIMAR PENTRU CLASA PREGĂTITOARE 16 54 primar

EXPERIMENTE ŞI APLICAŢII ÎN PREDAREA ŞTIINŢELOR NATURII LA CICLUL Cadrele didactice care predau la
18 24 65 ciclul primar
PRIMAR

PROBLEMATICA GENERALĂ ŞI SPECIFICĂ A DIDACTICII SPECIALITĂŢII ÎN Cadrele didactice care predau la

19 24 65 ciclul primar
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

DIDACTICI MODERNE ŞI TRADIŢIONALE ÎN METODICA SPECIALITĂŢII

20 24 65 Profesori din gimnaziu și liceu
(LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ)

DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE/FIZICĂ – STAGIU DE FORMARE PENTRU Profesorii suplinitori care predau
21 16 65 fizică și chimie
PROFESORII DEBUTANȚI/SUPLINITORI

Profesori necalificați, debutanți /

METODICA ȘI DIDACTICA PREDĂRII DISCIPLINEI BIOLOGIE stagiari și cu definitivat, care
22 16 65 predau disciplina biologie

Seria III Nr. 1(51)

Cadre didactice din sistemul de
23 STRATEGII DE ABORDARE A ACTIVITĂŢILOR NONFORMALE 24 65 învăţământ preuniversitar

Cadrele didactice de la
EXAMENUL DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE - EVALUARE disciplinele / modulele din aria
24 PRIN PROIECT 25 - curriculară “Tehnologii“

ABORDAREA MANAGEMENTULUI INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN Cadre didactice cu funcții de

25 30 200 conducere sau execuție
PERSPECTIVA STRATEGIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚ

Directori, inspectori şcolari,

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN PREDARE - ÎNVĂŢARE - EVALUARE responsabili şi membri ai CEAC,
26 24 -

97
cadre didactice

Cadre didactice din învăţământul

27 CURS INIŢIERE ÎN LIMBA ENGLEZĂ 30 65 preuniversitar

Școala Caraș-Severineană
Cadre didactice din învăţământul
28 CURS INIŢIERE ÎN LIMBA GERMANĂ 30 65 preuniversitar

TEHNICI DE INIȚIERE ÎN MANAGEMENTUL COLECȚIILOR Bibliotecari, documentarişti

29 30 65 (studii superioare, medii)
BIBLIOTECONOMICE

Bibliotecari şcolari / responsabili

NOUTĂŢI ÎN STRUCTURA INFO-DOCUMENTARĂ LA NIVELUL C.D.I din învăţământul
30 ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR 24 - preuniversitar

DESCRIERE BIBLIOGRAFICĂ STANDARDIZATĂ PENTRU PUBLICAȚII Bibliotecari, documentariști

31 16 20 (studii superioare, medii)
MONOGRAFICE

Cadrele didactice din

MANAGEMENT DE PROIECT ÎN PROGRAMUL ERASMUS+ învățământul preuniversitar de
32 24 - diferite specialități

Cursul se adresează cadrelor

didactice din învățământul
33 EDUCAȚIA PENTRU DIVERSITATE 30 65 preșcolar, primar, gimnazial și
liceal
Pentru cadrele didactice din
învățământul preuniversitar :
34 PARTENERIATUL ŞCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE 30 65 educatoare / învățători /
institutori / profesori

Cadre didactice din învățământul

METODE INTERACTIVE ÎN PREDARE – ÎNVĂŢARE - EVALUARE preuniversitar
35 24 -

36 MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 24 54 Profesori de diferite specialități

Cadre didactice din învăţământul

37 CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ÎN MEDIUL INCLUZIV 24 - preuniversitar

Cadre didactice (învăţători, institutori, profesori),

Diriginţi şi consilieri şcolari implicaţi în programe de
consiliere, Managerii şcolari (directori, membri în
consiliile de administraţie, inspectori şcolari),
38 DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAȚĂ 24 - Profesorii de sprijin, logopezii şcolari, mediatorii
şcolari

Cadre didactice din învăţământul

39 CUNOAŞTEREA ŞI AUTOCUNOAŞTEREA PERSONALITĂŢII 24 - preuniversitar

Cadre didactice din învăţământul

primar, gimnazial liceal,
40 PSIHOPEDAGOGIA TIMPULUI LIBER 24 - profesional şi tehnic

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Cadre didactice din
41 PSIHOPEDAGOGIA ŞI METODICA EXCELENŢEI 24 - învăţământul
preuniversitar

Profesorii de diferite
42 EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ 24 100 specialităţi

Cadrele didactice din Centrele

COMUNICAREA EDUCATORI-PĂRINŢI ÎN PROCESUL DE PREVENIRE A Școlare de Educație Incluzivă şi
43 COMPORTAMENTELOR DE RISC 24 60 şcoli cu clase integrate

Cadre didactice din

VALENȚELE PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA MATEMATICII învățământul
44 89 50 preuniversitar

Cadre didactice din

45 EDUCAȚIE ECOLOGICĂ 24 - învățământul
preuniversitar

Cadre didactice din

46 EDUCAȚIE ȘI ȘCOALA INCLUZIVĂ 24 - învățământul
preuniversitar

Prof. NICOLETA MARCU

Director Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Caraș-Severineană

Camelia Munteanu/ Eusebiu Neculai

BIBLIOTECA
Casei Corpului Didactic
ACHIZIȚIE DE CARTE
Un obiectiv prioritar al Bibliotecii Casei Corpului
Didactic Caraș-Severin este achiziția de carte nouă, cu
accent pe lucrările destinate pregătirii candidaţilor
înscrişi la examenele de definitivat şi titularizare.
Astfel, la sfârșitul lunii octombrie, biblioteca Casei
98
Munteanu (1 exemplar)
 Educația timpurie. Ghid metodic pentru
aplicarea curriculumului preșcolar - Adina
Glava/ Maria Pocol/Lolica-Lenuța Tătaru (1
exemplar)
 Didactica limbii și literaturii române -
Emanuela Ilie (2 exemplare)
 Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru
constructivist - ediția a III-a - Mușata Bocoș (2
exemplare)

Corpului Didactic Caraș-Severin a achiziționat un  Tratat de didactică modernă - Miron Ionescu/

număr de 39 de titluri de specialitate pentru profesorii Mușata Bocoș (1 exemplar)
unităților de învățământ din județul Caraș-Severin,
 Metodica predării limbii engleze. Strategies
după cum urmează:
of teaching and testing English as a foreign
Seria III Nr. 1(51)

 Pedagogie - ediția a III-a revăzută și adăugită -
Constantin Cucoș (2 exemplare)
 Pedagogie. Fundamentări teoretice și
demersuri aplicative - Emil Păun/Dan Potolea
(1exemplar)
 Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare și grade didactice - ediția a III-a
revăzută și adăugită - Constantin Cucoș (2
exemplare)
 Psihopedagogie specială. Modele de evaluare
și intervenție - Adrian Roșan
exemplar)
 Fundamentele pedagogiei - Sorin Cristea (1
exemplar)
 Psihologie cognitivă. Modele teoretico-
experimentale - ediția a II-a revăzută
(1 exemplar)
 Metode și tehnici de învățare eficientă.
Fundamente și practici de succes - Ioan
Neacșu (1 exemplar)
 Teoria și metodologia evaluării - Constantin
Cucoș (1 exemplar)
 Elaborarea și managementul proiectelor în
serviciile educaționale. Ghid Practic - Alois
Gherguț/Ciprian Ceobanu (1 exemplar)
 Ghid pentru învățământul preșcolar. O
abordare din perspectiva noului curriculum -
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
language Fourth edition, updated - Adriana
Vizental (2 exemplare)
 Metodica predării matematicii - ediția a VI-a
revăzută și adăugită - Dan Brânzei/Roxana
Brânzei (2 exemplare)
 Didactica Istoriei. Un manual pentru
profesorul de istorie - ediția a-II-a revizuită și
adăugită - Alice Ionela Roaită(1 exemplar)
 Didactica biologiei. Teorie și aplicații -
Mariana Marinescu (2 exemplare)
(1
 Introducere în pedagogia preșcolară - Adina
Glava/ Cătălin Glava (1 exemplar)
 Activități trandisciplinare pentru grădiniță și
ciclul primar. Jocuri didactice - Alexandrina
Dumitru / Viorel-George Dumitru (1
exemplar)
 Limba și literatura română în gimnaziu.
Structuri didactice deschise - ediția a-IV-a -
Alina Pamfil (2 exemplare)
 Management Curricular - Volumul I Repere
teoretice și aplicative - Mușata Bocoș / Vasile
Chiș (1exemplar)
 Tratat de Management educațional pentru
învățământul primar și preșcolar - Ramona
Răduț –Taciu /Mușata –Dacia Bocoș/ Olga
Chiș (1 exemplar)
 Străfurnica și prietenii săi. Manual de dicție

pentru copii - Carmen Ivanov
exemplare)
 Activitățile integrate în grădiniță. Ghid
metodic - Ileana Gurlui / Livia Andreescu
(1 exemplar)
 Ne jucăm și corectăm vorbirea. Ghid pentru
dezvoltarea și corectarea vorbirii -Florentina
Gălbinașu/ Elena-Liliana Gălbinașu/ Valeria
Pârșan/ Ioana Chelaru (1 exemplar)
 Dezvoltare personală. Clasa pregătitoare -
Mădălina Radu / Ioana Andreea Ciocâlteu/
Robert Florin Florea/ Aurelia Stănculescu (1
exemplar)
 Dezvoltare personală clasa I - Mădălina Radu/
Ioana Andreea Ciocâlteu/ Robert Florin
Florea/ Aurelia Stănculescu (1 exemplar)
 Dezvoltare personală clasa a II-a - Mădălina
Radu/ Ioana Andreea Ciocâlteu/ Robert Florin
Florea/ Aurelia Stănculescu (1 exemplar)
 Metodica predării educației fizice și sportului
- Elena Lupu (1 exemplar)
 Metodica predării literaturii române -
Constantin Șchiopu (1 exemplar)
 consulta la Biblioteca Casei Corpului Didactic Caraș-
Altius, fortius citius! Suport metodic pentru
orele de educație fizică la ciclul primar - Silvia
Barbu / Rodica Dinescu/ Carmen-Gabriela
Minulescu ( 1 exemplar)
 Invitație la educație. Suport metodic pentru
lecții educative la gimnaziu și la liceu - Silvia
Marinescu / Rodica Dinescu ( 1 exemplar )
 Sinteze de metodică a predării limbii și
literaturii române în învățământul primar -
Elena Popescu / Dumitru Logel / Elena
PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR METODICO-ȘTIINȚIFICE
ȘI CULTURAL-ARTISTICE
an școlar 2015-2016
NR.
DENUMIREA ACTIVITĂȚII
CRT.
Ziua Limbilor Europene
1.
MASĂ ROTUNDĂ - Diversitatea lingvistică a
Europei
COLOCVIILE INTERNAŢIONALE Nedeia
2.
– Banatul viu la 2015, ediţia I, 2015
Nocturna bibliotecilor Citadela culturală –
3. STAND DE CARTE PENTRU PERSONALUL
DIDACTIC
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
(2 Stroescu-Logel (1 exemplar)
 Metodica predării matematicii la clasele I-IV -
Dumitru Ana / Maria Luiza Ana / Dumitru
Logel/ Elena Stroescu-Logel (2exemplare)
 Ghidul profesorului Clasa pregătitoare
Planificarea și organizarea resurselor
pedagogice informaționale - Elena Nica/ Dora
Băiașu/ Constantin Nistorică (1exemplar)
 Metodica si evaluarea pentru examenele de
titularizare și definitivare în învățământ ediția
a II-a revizuită și adăugită, 2015-2016 -
Cristina Vasile/ Denisa Ene (3
exemplare)
 Didactica Modernă - ediția a –II-a - Miron
Ionescu /Ioan Radu (2 exemplare)
 Professorium Ghidul școlii - Ediția 2015 de
Seria III Nr. 1(51)
Liviu Marian Pop (2 volume)
În acest an şcolar am inițiat un nou proiect:
MONOGRAFII DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN, în care
am lansat apelul către unităţile de învăţământ de a ne
sprijini în achiziţionarea lucrărilor monografice
apărute în localităţile dumnealor: monografii ale
şcolilor sau ale localităţilor. La ora actuală puteţi
99
Severin un număr de douăzeci și cinci lucrări
monografice tipărite, precum și douăsprezece, în
format electronic.
Școala Caraș-Severineană
Vă aşteptăm!
Prof. LIGIA-ELENA CONSTANTIN
Biblioteca Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
INSTITUȚII IMPLICATE PERIOADA ȘI LOCUL
DE DESFĂȘURARE
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița septembrie 2015
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin Casa Corpului Didactic
Forumul Democratic al Germanilor al din Caraș- Caraș-Severin
Severin
Consiliul Judeţean Caraş-Severin
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
septembrie 2015
Culturii Tradiţionale Caraş-Severin
Băile Herculane
Universitatea de Vest Timişoara
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Consiliul Judeţean Caraş-Severin
Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici Caraş-Severin
Casa de Cultură a Sindicatelor Corneliu Diaconovici septembrie 2015
Reşiţa Casa de Cultură a
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Caraş- Sindicatelor Corneliu
Severin Diaconovici Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Ziua Mondială a Educației
4.
DEZBATERE Educația în impas?
Zilele Bibliotecii Judeţene Paul Iorgovici -
5. PREZENTAREA MONOGRAFIEI
Patrimoniul Cultural al Banatului
FESTIVAL FOLCLORIC cu participare
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea
6. internaţională Gugulan cu car cu mere, ediţia
a V-a, 2016
Școala Caraș-Severineană
Sucursala AGIRO a Cadrelor Didactice de Etnie Sârbă
SIMPOZION INTERNAŢIONAL Portrete de
7.
dascăl, ediţia a VII-a, 2016
CERCURILE PEDAGOGICE pe discipline –
8. modalitate de formare continuă la nivelul
unității de învățământ
FESTIVAL-CONCURS JUDEȚEAN Festivalul
9.
Toamnei, ediția a IX-a, 2016
100
CONFERINȚA DE FIZICĂ Otto Aczel,
ediţia a V-a, în cadrul Seminarului Didactica
10.
Internațional,
ediția a XXV-a, 2016
Seria III Nr. 1(51)
CONCURS JUDEȚEAN Copil ca tine sunt și eu,
11. ediţia a VII-a, în cadrul Proiectului Împreună
pentru viitor, 2016
SIMPOZION JUDEȚEAN Sportul între beneficii
12.
și provocările lumii contemporane
Ziua Internațională a Toleranței
13. Festivalul Național al Șanselor Tale, ediția a
XVI-a, 2016– MASĂ ROTUNDĂ
Festivalul Național al Șanselor Tale:
Gestionarea emoțiilor și managementul
14.
inteligențelor emoționale- DEZBATERE
REGIONALĂ
Violența asupra femeilor/combaterea
violenței împotriva femeilor -
15.
SESIUNE DE INFORMARE
Ziua Internațională a voluntariatului
16. Mediatizarea muncii voluntare – SEMINAR DE
INFORMARE
FESTIVAL JUDEŢEAN de colinde
17.
Florile dalbe, ediţia a VII-a, 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
octombrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Județean Caraș-
Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni
Severin
Centrul de Cercetări pentru Protecţia Mediului şi
octombrie 2015
Bunurilor Culturale Victor Duculescu din cadrul
Biblioteca Judeţeană
Universităţii Eftimie Murgu Reşiţa
Paul Iorgovici Caraş-
Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici Caraş-Severin
Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Primăria Municipiului Caransebeş
Episcopia Caransebeşului
Casa de Cultură Caransebeş
octombrie 2015
Episcopia
Culturii Tradiţionale Caraș-Severin
Caransebeşului
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 4 Caransebeş
Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din
Serbia
din România octombrie 2015
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România Liceul din Veliko
Românii Independenţi din Serbia Gradişte, Serbia
Comunitatea Sârbilor din România
Liceul din Veliko Gradişte
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin noiembrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Unități de învățământ
Unități de învățământ din județ din județ
Școala Gimnazială Pavel Bordan Grădinari
noiembrie 2015
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
Căminul Cultural
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Grădinari
Consiliul Local Grădinari
Consiliul Județean Caraș-Severin noiembrie 2015
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin Liceul Teoretic
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Diaconovici-Tietz
Liceul Teoretic Diaconovici-Tietz Reșița Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin noiembrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Grădinița cu Program
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui Prelungit Floarea –
Reșița Soarelui Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin noiembrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Grădinița cu Program
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui Prelungit Floarea-
Reșița Soarelui Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin noiembrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Casa Corpului Didactic
Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Asociația Cadrelor Didactice din Valea Bistrei
noiembrie 2015
Centrul Județean de Resurse și Asistență
Casa Corpului Didactic
Educațională Caraş-Severin
Caraș-Severin
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Asociația Cadrelor Didactice din Valea Bistrei
Centrul Județean de Resurse și Asistență decembrie 2015
Educațională Caraş-Severin Casa Corpului Didactic
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș Caraș-Severin
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin decembrie 2015
Organizația Salvați copiii Caraș-Severin Casa Corpului Didactic
Centrul de voluntariat Mansarda Reșița Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
decembrie 2015
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Biserica Ortodoxă
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Sfinții Apostoli Petru și
Biserica Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Pavel Reșița
Reșița
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea
Culturii Tradiţionale Caraş-Severin
COLOCVIILE REVISTEI Almăjul, cu ocazia decembrie 2015
Asociaţia Publiciştilor Presei Rurale din Banat
18. împlinirii a 20 de ani de la apariţia primului Căminul Cultural
Asociaţia culturală Banatcult Almăj
număr al revistei Almăjul Șopotu Vechi
Revista de cultură Almăjul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
decembrie 2015
SIMPOZION ŞI CONCURS REGIONAL în cadrul Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Grădiniţa cu Program
19. Proiectului educaţional Seminarul Teologic Liceal Episcop Ioan Popasu
Prelungit Nr. 1
Crăciunul în ochii copiilor Caransebeș
Caransebeş
Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Caransebeş
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Centrul Județean de Resurse și Asistență
decembrie 2015
Educațională Caraş-Severin
CONCURS INTERJUDEŢEAN Centrul Şcolar de
20. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Aurora Reşiţa
Şi noi avem drepturi Educaţie Incluzivă
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara Reşiţa
Aurora Reşiţa
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe
Auditive Buzău

Seria III Nr. 1(51)

Asociația Umanitară Inițiativa DA
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
ianuarie 2016
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara Reşiţa
CONCURS INTERJUDEŢEAN Liceul Teoretic
21. Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Paul
Hai să dăm mână cu mână! Diaconovici -Tietz
Popescu Nedeanu Timișoara
Reşiţa
Organizația Salvați copiii Caraș-Severin
Liceul Teoretic Diaconovici -Tietz Reşiţa
Primăria Reșița –Serviciul public Biblioteca
ianuarie 2016
Ziua Culturii Naționale - Eminescu prin ochi Municipală
22. Colegiul Național

101
de copil-MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Mircea Eliade Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Primăria Reșița
Ziua Unirii Principatelor Române - Primul pas ianuarie 2016
Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
spre România Mare- Colegiul Național
23. Centrul Militar Județean Caraș-Severin
MANIFESTARE CULTURAL-ARTISTICĂ Mircea Eliade Reșița

SIMPOZION JUDEȚEAN în cadrul Proiectului
educațional Educația elevilor prin și pentru
24.
muzeu - 24 ianuarie 1859 - Ziua Unirii
Principatelor Române
Proiect educațional Literatura-arta
25. cuvântului
CONCURS LITERAR JUDEȚEAN
Ziua Internațională a demonstrațiilor pentru
26. pace - Concurs județean de creație literară și
pictură cu tema: Copiii – mesagerii păcii
Provocările lumii contemporane-
27.
DEZBATERE
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Direcţia pentru Tineret şi Sport, Academia Olimpică
CONCURS ŞI SIMPOZION NAŢIONAL
28.
Sportul în viaţa mea, ediţia a VIII-a, 2016
Proiect județean Micii ecologiști
29.
CONCURS ȘI SIMPOZION ON-LINE
Școala Caraș-Severineană
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Primăria Vărădia
ianuarie 2016
Școala Gimnazială Romulus Fabian Vărădia
Căminul Cultural
Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
Vărădia
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin ianuarie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Colegiul Național C. D.
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș Loga Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
februarie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Palatul Copiilor Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Asociația Cadrelor Didactice din Valea Bistrei
Centrul Județean de Resurse și Asistență
februarie 2016
Educațională Caraş-Severin
Liceul Bănățean Oțelu
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Roșu
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Consiliul Judeţean Caraș-Severin
Primăria Reşiţa
februarie 2016
Română
Şcoala Gimnazială Nr.
Asociația Prietenii Munților din Reşiţa
7 Reşiţa
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa februarie 2016
Școala Gimnazială Nr.1 Reșița Şcoala Gimnazială Nr.
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș 8 Reşiţa
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
CONCURS JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ
în cadrul Proiectului educațional Simfonia
30.
iernii, ediția a IV-a, 2016
DEZBATERE – Hotărârea de Guvern nr.
691/2015, privind monitorizarea creșterii și
31.
îngrijirii copiilor rămași singuri acasă
Platforma www.copiisinguriacasa.ro
SIMPOZION JUDEŢEAN Diversitate și unitate
32. în contextul dezvoltării dimensiunii europene
a educației
Școala Caraș-Severineană
FESTIVAL JUDEŢEAN CORAL PENTRU COPII
33.
Lia Ponoran, ediția a XV-a, 2016
CONCURS INTERJUDEŢEAN de creație plastică
34.
Simbol și inovație, ediția a IX-a, 2016
102
SEMINARUL DIDACTICA INTERNAŢIONAL
35. Dezvoltarea curriculum-ului școlar - un pas
către societatea cunoașterii
Seria III Nr. 1(51)
FESTIVAL CULTURAL-ARTISTIC
36.
Pe meleaguri cărășene
CONCURS JUDEŢEAN (creație plastică)
37.
Și natura are suflet
CONFERINȚA INTERNAȚIONALĂ A
38.
DIRECTORILOR ȘCOLILOR CREȘTINE
SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL Creativitate
și inovație în învățământ, ediția a VI-a, în
39. cadrul Seminarului Didactica Internațional,
ediția a XXV-a, 2016
EXPOZIȚIE DE CARTE - Ziua Internațională a
40. cărții și a drepturilor de autor/ Ziua
Bibliotecarului din România
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 4 Caransebeș
Grădinița cu Program Prelungit Riki-Priki Reșița februarie 2016
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui Seminarul Teologic
Reșița Liceal Episcop Ioan
Grădinița cu Program Prelungit Oțelu Roșu Popasu Caransebeș
Școala Gimnazială Trandafir Cocîrlă Turnu Ruieni,
structura Grădinița cu Program Normal Zervești
Biblioteca Municipală Mihail Halici Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
martie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic
Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni
Caraș-Severin
Organizația Salvați copiii , Filiala Reșița
Inspectoratul Școlar Județean
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin martie 2016
Centrul Județean de Resurse și Asistență Colegiul Național
Educațională Caraș-Severin Mircea Eliade Reșița
Asociația Părinților de la Școala Nr. 12 din Reșița
Consiliul Județean Caraș-Severin
Primăria Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin martie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Sala Lira a Liceului de
Centrul Județean pentru Valorificarea și Conservarea Arte Sabin Păuţa din
Culturii Tradiționale Reșița
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Liceul de Arte Sabin Păuţa din Reșița
Primăria Caransebeș
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Colegiul Național
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Traian Doda
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Caransebeș
Centrul Carpato-Danubian de Geologie
Biblioteca Municipală Mihail Halici Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
martie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Liceul Tehnologic
Primăria Berzovia
Berzovia
Liceul Tehnologic Berzovia
Primăria Sasca Montană
Primăria Cărbunari
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Școala Gimnazială
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Mihai Novac Sasca
Școala Gimnazială Mihai Novac Sasca Montană
Montană
Școala Gimnazială Cărbunari
Școala Romul Ladea Oravița
Casa de Cultură Mihai Eminescu Oravița
Primăria Caransebeș
martie 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Grădinița cu Program
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Normal Nr. 1
Grădinița cu Program Normal Nr.N1 Caransebeș
Caransebeș
Seminarul Teologic Liceal Episcop Ioan Popasu
Caransebeș
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
24-26 martie 2016
Asociația Internațională a Școlilor Creștine
Surduc
Liceul Teologic Baptist Reșița
Școala Primară Harul Lugoj
Consiliul Județean Caraș-Severin
Primăria Reșița
Academia Internaţională de Ştiinţe din San Marino martie 2016
Asociaţia Internaţională de Știinţe din România Școala Gimnazială Nr.
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin 9 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
aprilie 2016
Consiliul Județean Caraș-Severin
Centrul de carte
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Banatica
Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Proiect educațional județean Sănătate și
41. sport prin joc
CONCURS SPORTIV: CUPA RIKI-PRIKI
SIMPOZION REGIONAL – EDUCAȚIE PENTRU
PATRIMONIU în cadrul proiectului
42. educațional Moșteniri culturale, ediția a IV-a,
2016
Școala Gimnazială Pădureni Chișineu-Criș, Județul
SIMPOZION INTERNAŢIONAL Creativitate și
perspectivă în educația pentru dezvoltare, în
43. cadrul Seminarului Didactica Internațional,
ediția a XXV-a, 2016
CONCURS JUDEŢEAN (creaţie artistico-
44.
plastică) Miresmele primăverii
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Drobeta Turnu
CONCURS NAŢIONAL (creaţie literară și
45.
plastică) Lumină din Lumina Învierii
CONCURS JUDEȚEAN (creaţie literară și
artistico-plastică) Anotimpurile copilăriei,
46.
ediția a III-a, 2016
SIMPOZION REGIONAL Hora Etniilor, ediția a
47.
III-a, 2016
CONCURS JUDEȚEAN ( creație artistico-
48.
plastică) Cea mai frumoasă poveste de Paști!
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara Reşiţa
CONFERINȚA REGIONALĂ A CADRELOR
49.
DIDACTICE
SIMPOZION INTERNAȚIONAL DIDACTICA
50.
ediţia a XXV-a, 2016
Ziua Europei - MANIFESTARE CULTURAL-
51. EDUCATIVĂ
9 și 10 MAI Istorie, tradiție, cultură, valori
FESTIVALUL – CONCURS INTERJUDEŢEAN
52.
Drag mi-i graiul bănăţan!, ediţia a IX-a, 2016
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
aprilie 2016
Grădinița cu Program Prelungit Riki-Priki Reșița
Grădinița cu Program
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Prelungit Riki-Priki
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Reșița
Liceul Tehnologic Sf.Dimitrie Teregova
Clubul Sportiv Magnum Team Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Gimnazială Zăvoi
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
aprilie 2016
Primăria și Consiului Local Zăvoi
Școala Gimnazială
Liceul Tehnologic Turceni, Județul Gorj
Zăvoi
Arad
Școala Gimnazială Nr. 1 Zorleni, Județul Vaslui
Școala Gimnazială Nr. 5 Goranu Râmnicu Vâlcea
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Seria III Nr. 1(51)
Universitatea Eftimie Murgu din Reșița aprilie 2016
Organizația Salvați Copiii Caraș-Severin Școala Gimnazială Nr.
Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni 2 Reșița
Palatul Copiilor Reșița
Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
Primăria Sichevița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Gimnazială Sichevița
aprilie 2016
Școala Gimnazială Măureni
Școala Gimnazială
103
Școala Gimnazială Coronini
Sichevița
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 20 Timișoara
Severin
Școala Caraș-Severineană
Primăria Bozovici
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin aprilie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Liceul Teoretic Eftimie
Episcopia Caransebeșului Murgu Bozovici
Liceul Teoretic Eftimie Murgu Bozovici
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa aprilie 2016
Școala Gimnazială Nr.1 Reșița Școala Gimnazială Nr.
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș 8 Reșița
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița
Primăria Berzasca
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin aprilie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Căminul Cultural
Școala Gimnazială Berzasca Berzasca
Școli partenere din zona Clisura Dunării
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin aprilie 2015
Grădinița cu Program Prelungit Riki-Priki Reșița Grădinița cu Program
Grădinița cu Program Prelungit Armonia Pitești Prelungit Riki-Priki
Grădinița cu Program Prelungit Nr. 36 Timișoara Reșița
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
4 aprilie 2016
Asociația Internațională a Școlilor Creștine
Reșița
Liceul Teologic Baptist Reșița
Școala Primară Harul Lugoj
Inițiator: Casa Corpului Didactic Caraș-Severin aprilie - iunie 2016
Muzeul Banatului Montan Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
mai 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Muzeul Banatului
Centrul Europe Direct Timișoara
Montan Caraș-Severin
Consiliul Judeţean Caraş-Severin mai 2016
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin Sala Lira a Liceului de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Arte Sabin Păuţa din
Şcoala Gimnazială Nr.7 Reşiţa Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin mai 2016
SIMPOZION REGIONAL și CONCURS Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Școala Gimnazială
53.
REGIONAL de fotografie Turist în județul meu Colegiul Tehnic Reşiţa Mihai Peia Reșița
Școala Gimnazială Mihai Peia Reșița
Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Aurora Reşiţa

Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin

Asociația Cadrelor Didactice din Valea Bistrei
Centrul Județean de Resurse și Asistență mai 2016
Managementul conflictelor- Educațională Caraş-Severin Colegiul Național C.D.
54.
SESIUNE DE INFORMARE Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș Loga Caransebeș
Liceul Bănățean Oțelu Roșu
Școala Gimnazială Gheorghe Frățilă Glimboca
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
13-15 mai 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CONCURS INTERNAȚIONAL( creație literară și Liceul Teologic Baptist
55. Asociația Internațională a Școlilor Creștine
plastică)- Vreau o școală ca acasă Reșița
Liceul Teologic Baptist Reșița
Școala Primară Harul Lugoj
Primăria Zăvoi
Școala Caraș-Severineană

Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin mai 2016

56. FESTIVALUL FOLCLORIC Doina Bistrei Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Şcoala Gimnazială
Şcoala Gimnazială Măru Măru
Şcoala Gimnazială Zăvoi
Proiect educațional Noaptea lecturii
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
DEZBATERE- COMOARA DIN CARTE
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
mai 2016
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
57. Colegiul Național
Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița
Mircea Eliade Reșița
Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog
Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
CONCURS NAȚIONAL (creație artistico- Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița mai 2016
104

58. plastică) Paștele la români Societatea pentru Cultură METARSIS, Școala Gimnazială Nr.
Librăria Semn de carte 2 Reșița
Asociația Umanitară Inițiativa DA
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Seria III Nr. 1(51)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 4 Caransebeș
Grădinița Grădinița cu Program Prelungit Riki Priki
mai 2016
SIMPOZION JUDEȚEAN Evaluarea inițială- Reșița
Seminarul Teologic
59. punct de referință în realizarea unui demers Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui
Liceal Episcop Ioan
didactic modern Reșița
Popasu Caransebeș
Grădinița cu Program Prelungit Oțelu Roșu
Școala Gimnazială Trandafir Cocîrlă Turnu Ruieni,
structura Grădinița cu Program Normal Zervești
Biblioteca Municipală Mihail Halici Caransebeș
iunie 2016
CONCURS JUDEȚEAN (creație literară) Inițiator: Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
60. Casa Corpului Didactic
Povestea mea, ediția a IV-a, 2016 Unitățile de învățământ din județ
Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin iunie 2016
Proiect educațional Festivalul Copilăriei Grădinița cu Program Prelungit Dumbrava minunată Grădinița cu Program
61.
MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE Reșița Prelungit Dumbrava
Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița minunată Reșița
Primăria Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
iunie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Grădinița cu Program
62. SIMPOZION JUDEȚEAN E șansa ta! Grădinița cu Program Prelungit Dumbrava minunată
Prelungit Dumbrava
Reșița
minunată Reșița
CONCURS DE INTERPRETARE CULTURAL- Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
ARTISTICA- COPIII AU TALENT în cadrul Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
iunie 2016
Proiectului educațional Copilărie, ani de vis Grădinița cu Program Prelungit Riki-Priki Reșița
Grădinița cu Program
63. Școala Gimnazială Nr. 8 Reșița
Prelungit Riki-Priki
Liceul Teologic Baptist Reșița
Reșița
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Grădinița cu Program Prelungit Armonia Pitești

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
CONCURS REGIONAL INTERDISCIPLINAR
64.
Protejarea ecosistemelor Banatului Montan,
edițía a X-a - Ziua Mondială a Mediului, 2016
SIMPOZION INTERNAȚIONAL Mediul în
atenția dascălilor, în cadrul Seminarului
65.
Didactica Internațional, ediția a XXV-a, 2016
FESTIVAL FOLCLORIC-CONCURS CU
66. PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ – Ciobănașul,
ediția a IV-a, 2016
CONCURS JUDEȚEAN DE CREAȚIE LITERARĂ,
CULTURĂ ȘI TRADIȚIE Lumină și culoare,
67. ediția a IV-a, 2016
FESTIVAL JUDEŢEAN Sânziene, Sânziene de pe
plaiuri cărăşene, ediția a III-a, 2016
68.
69. TABĂRA DE MATEMATICĂ
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Colegiul Tehnic Reșița
Consiliul Județean; Primăria Reșița; Garda de Mediu iunie 2016
Agenția pentru Protecția Mediului CARAȘ-SEVERIN Colegiul Tehnic Reșița
Asociația Euroland Banat
Parcul Național Domogled –Valea Cernei
Parcul Național Retezat
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Colegiul Tehnic Reșița
Consiliul Județean; Primăria Reșița; Garda de Mediu iunie 2016
Agenția pentru Protecția Mediului CARAȘ-SEVERIN Colegiul Tehnic Reșița
Asociația Euroland Banat
Parcul Național Domogled –Valea Cernei
Parcul Național Retezat
Consiliul Județean Caraș-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Seria III Nr. 1(51)
Liga Asociațiilor Româno- Germane din Germania
Primăria comunei Băuțar
Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale Caraș-Severin
iunie 2016
Bănățean Oțelu Roșu, Caraș-Severin
Căminul Cultural
Consiliul Local al comunei Băuțar
Bucova
Asociația Cultural Științifică ASTRA Oțelu-Roșu
Composesorat Bucova
Composesorat Băuțar Superior
Composesorat Băuțar de Jos
105
Centrul de Documentare
Cultură Cinematografică și creație
Foto-Film Oțelu-Roșu
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin iunie 2016
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin Episcopia
Școala Caraș-Severineană
Episcopia Caransebeșului Caransebeșului
Colegiul Național Traian Doda Caransebeș
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin iunie 2016
Consiliul Judeţean Caraş-Severin Şcoala Gimnazială
Primăria comunei Forotic Petru Oallde Forotic
Şcoala Gimnazială Petru Oallde Forotic
Primăria Reșița
iulie 2016
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraș-Severin
Centrul de Agrement
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Râul Alb
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. OPINII
țări.
Pe aleile educaţiei ... Aş vrea să dau încredere acelor elevi care, citind
manualele, se îndoiesc de propriile lor forţe, iar noi,
Plecând de la definiţia educaţiei, ca fiind categoria
dascălii, să nu uităm că măiestria didactică a unui
fundamentală a pedagogiei, societatea zilelor noastre
profesor constă în modul unic în care reuşeşte să
solicită, mai mult ca oricând, inteligenţa şi capacităţile selecteze şi să transmită informaţiile, stabilindu-şi
creatoare a omului.
propriile strategii, în felul în care reuşeşte să-şi
Odată cu schimbarea reformei din învăţământ, în
capteze elevii şi să le menţină viu interesul.
anul 2012, privind introducerea clasei pregătitoare ca
Îmi exprim opinia asupra altei întrebări des
noutate pentru sistemul de învăţământ românesc, am
amintită: ,,La ce ne folosesc manualele digitale?” De
afirmat cu tărie spusele lui John Dewey: ,,educaţia nu
obicei, copiii iau contact cu lumea calculatorului prin
este pregătirea pentru viaţă, educaţia este viaţa
intermediul jocurilor. Varietatea subiectelor abordate
însăși”. Pentru a întemeia o educaţie adevărată,
de acestea stimulează imaginaţia celor care le
trebuie să înţelegem semnificaţia vieţii în întregul ei,
utilizează, cu atât mai mult cu cât aceste programe
încă de la o vârstă fragedă, iar pentru aceasta trebuie
sunt special concepute să dezvolte fantezia,
să fim capabili să determinăm elevii să gândească
inventivitatea, rapiditatea luării deciziilor, reflexele. Cu
direct şi în sprijinul adevărului. Educaţia tânărului
siguranţă, tehnologiile informaţiei şi comunicării vor
modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie
deveni instrumente de utilitate universală. Atunci
Școala Caraș-Severineană

orientată pe nivel şi să orienteze către o educaţie

când se lucrează cu calculatorul, interesul şi implicarea
continuă, capabilă să-l pregătească pe individ oriunde
elevului este neîntreruptă. Deschiderea aproape
s-ar afla şi nelimitat în timp.
completă pe care o oferă tehnica de calcul elimină
Sunt voci care spun că pentru o educație de calitate
riscul ca elevul să se plictisească sau ca activitatea să
,,trebuie să se schimbe sistemul”. Nu am fost niciodată
intre în rutină.
de acord cu cei care îşi doreau să schimbe lumea. În
Cu siguranță, importanţa educaţiei este
schimb, eu cred foarte mult în schimbările care pot să
necontestată, având rolul de a creşte o comunitate cât
apară în micro-sisteme cum este cel familial, de
mai sănătoasă din punct de vedere social şi crearea
exemplu. Cred cu tărie că schimbarea se face în jurul
posibilităţilor de dezvoltare a aptitudinilor mintale ale
nostru şi, poate, schimbările care apar în
acestuia, oferindu-i tânărului şi nu numai, acces
micro-sisteme pot modifica, în timp, macro-sistemul.
nelimitat la descoperirea propriei vieţi. Depinde de noi
106

Am tot auzit sintagma ,,abundenţă de informaţie” în

cum gestionăm viziunile, acțiunile favorabile pe
manualele şcolare. Nu văd asta ca fiind o problemă!
termen lung, ghidajul reformator și stabil căci păna la
Important este să ştim să o filtrăm şi astfel să alegem
urmă, toți avem interese în dezvoltarea societății
aceea de care avem nevoie, căci toate cărţile,
cunoașterii, performanțe competitive si creatoare de
Seria III Nr. 1(51)

indiferent de natura lor, sunt nişte lucruri minunate.

plus valoare.
Manualul este ca un drum, duce într-o direcție bine Vom fi in stare să întelegem și acceptăm aceste
definită. Manualele românești conțin informații atât
realități?
pentru începători, cât și pentru experți. Subliniez acest
Profesor metodist DANIELA POTOCEAN
aspect deoarece facem în permanență trimiteri la alte
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

în momentul în care cântăm la un instrument creierul

De ce şi învăţământ
vocaţional-artistic?
Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă în decursul
ultimului deceniu, explică, folosind un aparat RMN de
înaltă performanţă, cum funcţionează creierul atunci
când desfăşurăm diferite activităţi. Un rezumat al
acestuia a apărut într-o prezentare foarte „plastică”
pe internet sub forma unui desen animat. (How
playing an instrument benefits your brain ... -
YouTube)
Se observă cum se activează o anumită zonă atunci
când rezolvăm o problemă de matematică sau facem
calcule, ce zonă se activează atunci când citim şi ce se
întâmplă atunci când elaborăm o strategie, de
exemplu când jucăm şah. Surpriza apare atunci când
se ascultă muzică – şi vă rog să reţineţi ascultă – toată
scoarţa cerebrală devine luminoasă (se activează).
Dacă acesta este efectul doar când se ascultă muzică,
se transformă într-un adevărat „foc de artificii”, astfel
că ajunge să activeze inclusiv zona denumită corpul
calos, responsabilă cu conectarea celor două emisfere,
cu transmiterea informaţiilor senzoriale şi motorii de
la o emisferă la cealaltă. Pe lângă importanţa lui în
limbaj, lectură, scriere, atenţie şi memorie, acest corp
calos are un rol major în ceea ce numim emoţii şi
comportamente elaborate.
Am făcut acestă introducere, nu din dorinţa de a
prezenta un studiu medical, ci pentru a atrage atenţia
părinţilor, copiilor şi nu în ultimul rând colegilor, cadre
didactice, că atunci când un copil frecventează un curs
vocaţional artistic NU E PIERDERE DE TIMP aşa cum
încă se mai obişnuieşte să se spună.
Pe data de 20 noiembrie 1989 Adunarea Generală a
Naţiunilor Unite adoptă Convenţia asupra Drepturilor

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


Copilului. Un drept fundamental este dreptul la
educaţie. Educaţia nu înseamnă doar cunoaşterea şi
asimilarea informaţiilor, ci şi creativitate şi
comportament. Creativitatea presupune simţire şi
emoţie. Arta în sine, sub orice formă, înseamnă în
primul rând emoţie. Emoţie trăită, când asculţi sau
vezi ceva ce-ţi place, şi emoţie împărtăşită când trăirile
tale sunt transmise celorlalţi prin artă. Frecventarea
unui curs artistic nu va dezvolta niciodată un
comportament agresiv, ci dimpotrivă. Actele de
violenţă din rândul minorilor sunt în continuă
creştere, suntem bombardaţi zilnic cu o multitudine
de ştiri, care mai de care mai dure, cu impact
emoţional, care îngrozesc, dar aduc reting.
Un alt articol ne vorbeşte despre dreptul la libera
exprimare. Nu există nicio altă forma de a te exprima
mai liber decât practicând o activitate artisică.
În ultima perioadă şi-au făcut loc în viaţa noastră tot
felul de chiciuri în detrimentul „bunului gust”.
Bunul gust se educă în mare parte prin învăţământ
artistic! În general oamenii doresc să se înconjoare de
lucruri frumoase, să asculte o muzică bună, să vadă
un film bun, o piesă de teatru... dar pentru ca toate
acestea să poată exista, cineva trebuie să ştie să le
facă.
Un drept fundamental al copiilor şi tinerilor este
dreptul la sănătate. De ceva vreme facem parte din
UE, care are grijă ca toţi elevii să înveţe un instrument
la şcoală (oare de ce ?), să participe la cursuri de artă
Pledoarie pentru meseria de
ÎNVĂŢĂTOR
A fi dascăl este frumos, este greu, este interesant,
este o provocare. Un dascăl este mereu în preajma
copiilor, cu sufletul și cu toată știința sa. El învață
toată viața, el râde și plânge cu fiecare copil și
niciodată nu obosește să facă acest lucru. El are timp
mereu pentru toate. Știe să asculte și să vorbească,
știe să plângă și să râdă, să transmită și să primească.
Dascălul este cel mai bun prieten al copilului! Este o
onoare să fii dascăl!
Știm cu toții că succesul activității didactice se
bazează pe relația care se stabilește între omul de la
catedră și sufletele inocente care așteaptă de la acesta
răspuns la toate întrebările lor. În concepția multora,
un dascăl bun este cel care dovedește calmitate
infinită, este corect față de toți elevii, nu are
prejudecăți, are răspuns la toate întrebările elevilor,
nu greșește niciodată, este foarte ordonat, liniștit,
adică un om mult mai bun decât majoritatea
10. OPINII
plastică, teatru, film, dans, activităţi care-l dezvoltă
armonios pe viitorul tânăr şi care „cântăresc” la
înscrierea pentru o universitate sau chiar într-un CV
pentru un loc de muncă. În ultimele decenii în
medicină se folosesc terapii prin muzică, prin culoare,
deci aceste activităţi nu numai că nu sunt dăunătoare,
ci chiar au efecte benefice asupra funcţionării
organismului. Când ajungem acasă după o zi de
muncă, sau când vrem să ne relaxăm, cel mai la
îndemână este să ascultăm muzică. De ce? Pentru că
muzica face parte din noi, ne naştem cu ea, bătăile
inimii sunt ritmice, respiraţia este ritmică – ritmul este
parte din muzică. Studiul unei materii
vocaţional-artistice (muzică, desen, pictură, dans etc.)
Seria III Nr. 1(51)
va relaxa creierul după activitatea intensă din timpul
orelor de curs. Din păcate este foarte răspândit
obiceiul, mai ales în învăţământul primar, ca în ora de
desen sau muzică să se lucreze, pentru o mai bună
aprofundare, la o altă materie.
Expresii ca: „e cu capul în nori”, „trăieşte în lumea
107
lui”, „vede lumea în roz”, sunt des asociate celor care
desfăşoară o activitate artistică, dar, dragi părinţi, vă
doriţi un copil sau tânăr cu „capul în nori” (care este
Școala Caraș-Severineană
sensibil şi empatic) cu lumea lui tot timpul roz şi
optimistă, care ştie să extragă „frumosul” chiar şi din
cea mai sumbră zi, sau un copil - ca majoritatea altor
copii şi tineri - a cărui lume este din păcate gri, tăcută
şi din ce în ce mai des, depresivă?
Profesor LUCIA GHILEA
Şcoala Populară de Arte Ion Românu Reşiţa
oamenilor.
În nicio altă profesie nu este mai oportună cerinţa
ca interacţiunea dintre carieră şi vocaţie să fie cât mai
aproape de perfecţiune. Toate celelalte profesii
depind de activitatea învăţătorului, fiindcă el creează
acele însuşiri în substanţa cea mai delicată şi mai
nobilă – omul, de care acesta are nevoie. Devine un
imperativ al şcolii de a angaja nu doar învăţători, ci
învăţători de vocaţie. Nu doar munca conştiincioasă şi
sistematică, mobilizarea voinţei şi a sentimentelor,
ingeniozitatea, creativitatea, calitatea gândirii, erudiţia
şi pregătirea ştiinţifică constituie cheia succesului în
activitatea pedagogului, ci vocaţia lui pentru ceea ce
face. Înţeleg prin vocaţie convergenţa tuturor
eforturilor învăţătorului spre anumite manifestări, în
direcţia cărora simte că se realizează pe sine şi are
sentimentul propriei libertăţi, propriei afirmări, iar
forma sub care vocaţia se manifestă constituie
îndeletnicirea constantă a pedagogului de vocaţie.
Ceea ce face învăţătorul este să realizeze o bază solidă
pentru construcţia ce va dura toată viaţa pentru
fiecare individ în parte. Formarea individului
presupune nu numai însuşirea unor cunoştinţe, ci şi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. OPINII
învăţarea acestuia să înveţe de-a lungul vieţii, să
gândească liber şi critic.
Tactul pedagogic se înscrie ca o componentă
esenţială şi specifică a aptitudinii pedagogice, o
abilitate de a înţelege elevii, de a fi omenos, de a
aprecia şi a nota corect, de a da dovadă de exigenţă şi
severitate moderate, de a sprijini şi îndruma elevul, de
a-i ierta greşelile minore, de a fi drept în acordarea
recompensei şi a pedepsei, de a pedepsi fapta, nu
persoana, de a nu-l persecuta, de a nu-i aminti mereu
o greşeală. Tactul pedagogic solicită inteligenţă,
ingeniozitate şi afectivitate în sensul de a acţiona
adecvat şi creator în vederea reuşitei depline a actului
educaţional. Elevii apreciază omenia, însuşirea de bun
psiholog, înţelegerea problemelor personale,
ignorarea micilor abateri, renunţarea la pedeapsă
când elevul şi-a recunoscut vina, discreţia, evaluarea
obiectivă, imparţialitatea, corectitudinea, simţul
Școala Caraș-Severineană
umorului etc. Aptitudinile organizatorice întregesc
structura aptitudinii pedagogice. Ele includ
capacitatea de organizare şi ordonare a materiei,
abilitatea de a organiza, îndruma şi conduce
activitatea clasei de elevi ca grup psihosocial. Munca
la catedră necesită programarea timpului pentru
fiecare lecţie, dar şi pentru fiecare semestru sau an
şcolar. Trebuie organizată evidenţa şi controlul
activităţii elevilor, precum şi corecta evaluare a
rezultatelor acestei activităţi. O altă componentă
importantă a aptitudinii pedagogice este capacitatea
108
de a comunica cu clasa. Acest act comunicaţional
priveşte mai întâi abilitatea învăţătorului de a
transmite pe cale verbală sistemul de cunoştinţe şi
priceperi astfel ca actul comunicării să fie viu, activ,
Seria III Nr. 1(51)
dinamic, expresiv. De conţinut şi de fluenţa verbală
depinde în mare măsură calitatea predării
cunoştinţelor. Dar învăţătorul nu transmite elevilor
doar informaţii. El stabileşte cu clasa un contact
psihologic, realizează cu elevii o comunicare cognitivă
şi una afectivă. Dacă stăpâneşte temeinic materialul
de predat, pe parcursul lecţiei el urmărește
îndeaproape modul cum sunt recepţionate
informaţiile, cum reacţionează elevii, observându-le
privirea, mimica şi gesturile. Are mereu un feed-back
al activităţii instructiv-educative pentru a păstra
De vorbă cu adolescenții...
Prin natura meseriei mele, deseori am ocazia să stau
de vorbă cu oamenii și o fac întotdeauna cu mare
plăcere, mai ales atunci când constat că am întâlnit
oameni frumoși, din toate punctele de vedere. Și, ce
poate fi mai frumos, decât să stai de vorbă cu
adolescenții de astăzi, să-i vezi cum gândesc și cum
trăiesc, chiar dacă, de multe ori, oamenii maturi îi
critică sau nu sunt de acord cu faptele sau cu
gândurile lor. Există printre noi și adolescenți ALTFEL,
și, în rândurile care urmează, am surprins câteva
dintre gândurile lor despre această frumoasă etapă
din viața fiecărui om.
Prof. CARLA CIOCA
Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
permanent sub control bunul mers al acesteia. El
cunoaşte psihologia elevului, structurile lui cognitive,
metodele şi procedeele potrivite vârstei elevilor şi
particularităţilor individuale. Calitatea de învăţător nu
este înnăscută. Ea se câştigă şi se formează în liceul
pedagogic, în universitate şi se perfecţionează în
procesul instructiv-educativ. Un învăţător se
perfecţionează şi se formează continuu. Susţine astfel
ideea de a învăţa mereu, indiferent de vârstă sau de
profesie. Educaţia permanentă permite o mai bună
adaptare la cerinţele societăţii, societate aflată în
continuă transformare.
Învăţătorul nu uită niciodată că trebuie să
zâmbească, să lase la uşa clasei toate problemele
personale, să fie mentor şi prieten pentru elevii săi.
Dacă zâmbeşte, zâmbetul se va întoarce aproape
mereu. Am învăţat în anii de activitate la catedră,
generaţie după generaţie, că unde e mintea, acolo e şi
comoara. Ceea ce facem pentru noi înşine, nu trăiește
mai mult decât noi. Ceea ce facem pentru alţii şi
pentru lumea întreagă, rămâne şi este nemuritor!
Rămâneţi implicați! Modelaţi personalităţi şi suflete,
îndrumaţi copiii pe drumul cel bun al vieţii şi veţi
rămâne nemuritori!
Un dascăl bun este acea persoană care dovedește,
în egală măsură, umanism (în general) și dragoste de
copii (în special), spirit de obiectivitate, dreptate,
principialitate, cinste, curaj, corectitudine, răbdare,
optimism, modestie, fermitate, stăpânire de sine. La
acestea se adaugă toate calitățile aptitudinale:
empatie, tact pedagogic, măiestrie pedagogică.
Un dascăl care dovedește măiestrie pedagogică este
mai mult decât un reputat profesionist, este artistul
desăvârșit în meseria lui.
Și dacă la sfârșitul fiecărei zile de școală te privești
în oglindă și vezi portretul dascălului mai sus
prezentat, poți spune cu mândrie: Misiune îndeplinită!
Continuă!
Călătorie plăcută prin viaţa de învăţător, aţi
făcut cea mai bună alegere! Şi nu uitaţi să zâmbiţi!
Profesor metodist MANUELA TERCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Despre adolescență...
Mereu m-am întrebat ce este adolescența și de ce
toate persoanele mature ne spun că este cea mai
importantă perioadă din viața unui individ. Mereu
mi-am pus diverse întrebări la care oamenii mari
răspundeau: “ai răbdare, că vei afla “ sau “ lasă, că ai
să crești și ai să descoperi și singură “. E... iată că a
venit și momentul acela… Adolescența este perioada
scurtă și dulce din viață, când totul este permis, când
visurile ți se împlinesc, iar grijile pleacă departe, doar
atunci când bați din palme, când voința ta și râsul tău
deschid calea norilor, iar tu ești atât de puternic, încât
simți că poți ajunge până la soare, când noi
oportunități se deschid și depinde doar de tine, pe
care o vei alege, când totul pare mai viu, mai colorat ...
dar adolescența e și perioada marilor provocări, în
care realitatea dură te izbește, trezindu-te la realitate.
Atunci când ne lovim de toate acestea, vom ști sigur
că bobocul vieții noastre e aproape de a înflori și de a
ajunge la maturitate.
Fiecare adolescent este diferit, în felul lui, fiecare
are altă mentalitate, alt comportament și fiecare se
dezvoltă altfel. Facem uneori o tragedie din nimicuri și
realizăm mai târziu că sunt lucruri lipsite de
importanță, ne dorim să ieșim în evidență și nu
întotdeauna o facem prin metodele cele mai
“fericite”. Pentru că la această vârstă, pentru noi,
anturajul înseamnă foarte mult, suntem triști când nu
ne putem integra într-un grup mai “exclusivist”,
pentru că nu coincidem “tiparului“, așa că, decât cu
“turma“ pe un drum care uneori este greșit, mai bine
singur. Uneori, pentru că ești mai diferit, ești
considerat un “ciudat” și ești marginalizat, iar la acești
ani suferi pentru asta și abia mai târziu, realizezi că ai
făcut o alegere bună, ajungând astfel să fii mai
puternic și să îți urmezi idealurile.
Adolescenții au puterea de a-și urma inima și de a
reuși acolo unde nimeni nu le-ar fi dat o șansă. Din
păcate, în ziua de azi, unele persoane îi consideră pe
adolescenți niște “mucoși“. Nu au încredere în noi,
spulberându-ne visurile, nelăsându-ne să ne exprimăm
părerile și luându-ne astfel șansa de a ne exprima, de
a emite judecăți și de a lua propriile decizii, pași
importanți spre maturizare.
Cu toate piedicile din calea vieții, cu dezamăgiri sau
10. OPINII
eșecuri, nu poți să nu recunoști faptul că adolescența
a fost, este și va rămâne clinchetul de bun rămas al
copilăriei înspre vârsta oamenilor maturi.
CLAUDIA DĂOAGĂ
cls. a IX-a B, Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
Un adolescent nehotărât...
Cum mi se pare mie viața de adolescent în zilele
noastre? Păi, sincer să fiu… nu am luat o hotărâre…De
fapt, eu cred că nu este nici ușoară, nici grea. De ce
spun asta? Ei bine, întotdeauna aud că nu trebuie să fii
deprimat, să zâmbești tot timpul, să înveți fiecare
lecție, să-ți faci toate temele… Serios… Serios?...
Serios! Să fim sinceri, cine crede asta?! Nici
persoanele care au spus aceste cuvinte nu le cred! Nu
Seria III Nr. 1(51)
poți să zâmbești tot timpul sau, mai bine zis, nu vei
putea rezista. Cum este normal și firesc, toți avem zile
bune și zile rele, pe asta se bazează practic viața. În
unele dimineți, ne trezim cu zâmbetul pe buze și cu
ochii deschiși și putem să vedem drumul în fața
noastră. La liceu, suntem în stare să fim atenți la ore,
în general, dar să nu auzim de fiecare dată
binecunoscutele expresii: ”Hei! M-auzi?!”, ”Tu măcar
109
m-asculți?!” și, preferata mea, ”Hm! Ce spun eu și
ce-nțelegi tu!”.
Există și unele momente când, pur și simplu,
altcineva ne strică ziua sau, dacă nu, sigur se va
Școala Caraș-Severineană
întâmpla ceva ce-o va strica. Pentru astfel de
momente există două variante: fie le lăsăm să
continue și devenim pesimiști și deprimați, fie nu le
dăm importanță și continuăm să mergem înainte. Eu
aleg varianta a doua.
Cât despre învățatul tot timpul și făcutul tuturor
temelor și... restul, sunt totuși anii de liceu, când
trebuie să găsim echilibrul între responsabilitate și
relaxare. Nu pot să iau o hotărâre. Îmi este foarte
greu. Cum am spus și-o voi mai spune, viața de
adolescent nu e ușoară, dar nici grea. Cred că voi
oscila între aceste două păreri pentru mult timp, dar,
de un lucru sunt sigur: nu mă pot plictisi de
adolescență niciodată și nici nu o voi uita vreodată.
DRAGOȘ-ANDREI PETRUȚ
cls. a IX-a B, Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 11. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
SCHIMBĂRI ÎN
EDUCAŢIE: Clasa
pregătitoare este
obligatorie, fără
nicio excepţie
Ministrul Educatiei, Adrian
Curaj, anunţă schimbări în
învăţământul primar: de anul
acesta, niciun copil care nu a
terminat clasa pregătitoare nu va
putea fi înscris în clasa întâi.
Până acum, Ministerul Educaţiei
a permis o exceptie de la regulă ca
toţi copiii de 6 ani să fie înscrişi în
Școala Caraș-Severineană
clasa pregătitoare. Astfel, copiii
care împlineau şapte ani până pe
31 august, anul înscrierii, puteau fi
înscrisi, la cererea părinţilor, direct
în clasa întâi.
De anul acesta, însă, elevii vor
intra în clasa întâi doar dacă au
terminat clasa pregătitoare, a
anunţat Curaj într-un interviu la
Europa FM.
"La clasa întâi vor veni cei care
110
au fost în clasa pregătitoare. (...)
De patru ani tot avem excepţii.
Anul trecut au fost 2.500 plus
excepţii. Vom avea în vedere
Seria III Nr. 1(51)
rezolvarea tuturor cazurilor în
favoarea elevului", a spus
ministrul.
Acesta a anunţat ca pe 22
februarie se vor afişa
circumscripţiile școlare şi planul de
şcolarizare propus, iar în perioada
29 februarie-18 martie părinţii vor
putea face opţiuni, atât la
secretariatul şcolii pe care o
doresc pentru copil, cât și online.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
MINISTERUL EDUCAŢIEI
lansează în 2016 un
MASTER DIDACTIC:
Cum pot profesorii să
beneficieze de granturi
Din anul şcolar 2016-2017 va fi
lansat un master didatic în mai
multe universităti din ţară, cu
scopul pregătirii cadrelor didactice
care urmează să intre în sistem, a
anunţat ministrul Educaţiei,
Adrian Curaj.
"Avem în vedere ca în toamna
aceasta să lansăm un master
didactic în mai multe universităti
din România. Vom folosi fonduri
europene pentru acest lucru şi
pentru predictibilitate pentru că
sper ca programul să fie pe şapte
ani.
Este vorba de a pregăti intrările
în sistem dar cu siguranţă trebuie
să avem mare grijă de oamenii
care sunt în sistem şi vă asigur că
în proiectul acesta mare, resursele
acestea vor fi major orientate şi
spre cei care sunt în sistem şi
pentru care doar puţin trebuie să
adaugăm ca să fie stimulaţi şi să
îşi arate performanţa", a declarat
Adrian Curaj.
Resursele pentru organizarea
cursurilor vor fi asigurate din
fonduri europene, a anunţat
ministrul Educaţiei: "Vor fi 1.000
de granturi pentru 1.000 de şcoli
astfel încât eu mă aştept undeva
între 5 şi 10.000 de profesori să fie
stimulaţi să inoveze în modul în
care livrează curriculum".
Ministrul Educaţiei a precizat că
vor exista granturi, iar profesorii
implicaţi în proiecte pot fi plătiţi
suplimentar din fonduri europene.
Homeschooling-ul
(ŞCOALA ACASĂ) a
prins aripi şi în
România
În ultimii ani, fenomenul
“homeschooling” a prins rădăcini
şi în ţara noastră. Neoficial,
aproape 1.000 de români au
renunţat la a-şi trimite copiii la
şcoală şi fac singuri lecţiile cu ei
acasă. Adepţii acestui mod de
educaţie susţin că favorizează
dezvoltarea şi creativitatea
copilului, însă experţii în
învăţământ atenţionează că este
cam... ilegal!
Cum în sistemul de educaţie
românesc legile se schimbă de la
un an la altul, cum profesorii sunt
puţini şi uneori subcalificaţi, iar
elevii devin victime ale unei
reforme ratate, sistemul “şcoala
acasă” practicat cu succes în mai
multe ţări a intrat destul de uşor şi
în România.
“În America, peste două
milioane de copii învaţă acasă.
Acum câţiva ani erau şi la noi
câteva sute... acum sunt şi mai
mulţi. Eu, când eram tânăr, eram
un tocilar! Pentru copilul meu nu
am vrut asta. Nu trebuie să
piardă timpul cu materii sau lecţii
inutile, ci trebuie să se canalizeze
pe ceea ce îi place cu adevărat”, a
declarat Liviu Cercel, fondator al
asociaţiei Ada For You, prin care
promovează şi “şcoala acasă”.
Ada, fiica lui în vârstă de 16 ani, a
experimentat mai multe sisteme
de învăţământ: Waldorf,
homeschool, şcoala de stat clasică
şi cea particulară.
“Consider ca homeschool este
cea mai bună metodă de
educație, pentru că se axează pe
abilităţile copilului, şi nu pe a
învăţa multe, dar în realitate...
nimic bine. În timpul lucrului
acasă, părinţii te pot ajuta şi
astfel se construieşte o relaţie de
disciplină şi respect. Copilul este
mai relaxat, devine mult mai
responsabil şi îşi gestionează
singur lecţiile. Rezultatele la
învăţătură sunt mult mai bune şi
ai timp să te concentrezi pe

pasiunea proprie”, explică tânăra.
Ada Cercel şi-a lansat propriul CD la doar şapte ani,
a jucat în seriale şi a participat la reclame TV, susţine
recitaluri vocale şi instrumentale (cântă la şase
instrumente), a fost semifinalistă la “Românii au
talent”, defilează la prezentări de modă, face cursuri
de dans şi actorie, iar aptitudinile sale sunt într-o
continuă dezvoltare.
Tatăl său susţine că de mare ajutor i-a fost perioada
în care a studiat după un program liber, astfel încât a
avut suficient timp pe care să-l dedice activităţilor
artistice.
Probleme cu echivalarea studiilor
Această libertate în actul de studiu însă nu e
reglementată în România, iar tinerii pot întâmpina
probleme în echivalarea studiilor.
“Peste tot în lume se practică homeschooling- ul,
însă există un conflict permanent între dreptul
părintelui de a decide asupra copilului şi încălcarea
dreptului la educaţie şi integrare socială. În România,
din păcate, nu există cadru legislativ, iar părinţii care
îşi retrag copiii de la şcoală riscă amenzi. Noi nu
avem un sistem de evaluare a cunoştinţelor copilului
pentru a verifica dacă a atins nivelul de competenţe
echivalent vârstei. Frecventarea şcolii e obligatorie
potrivit Legii Educaţiei şi, dacă nu îţi duci copilul la
şcoală, eşti răspunzător în faţa autorităţilor”, -a
declarat Şerban Iosifescu, directorul Agenţiei Române
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP).
Lecţiile se fac pe internet
 Pentru a putea practica “şcoala acasă”,
părinţii îşi înscriu copiii la şcoli din străinătate
- aşa-zisele “şcoli umbrelă” - unde acest
11. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
sistem de învăţământ e recunoscut de
legislaţie. Cele mai populare sunt unităţile de
învăţământ din America, unde taxele de
şcolarizare variază între 200 şi 1.000 de dolari
pe an.
 Cele mai multe lecţii se fac online, iar
manualele sunt integral virtuale. Sunt
interactive, cu multe explicaţii foto şi video,
cu jocuri şi diferite experimente. “Şcolile-
umbrelă” mari oferă toate materialele de
care e nevoie pentru parcurgerea
curriculumului propriu, însă pentru această
opţiune taxa ajunge la câteva mii de dolari pe
an.
 Pentru a nu-i priva de socializarea cu alţi
copii, mulţi părinţi îi înscriu la cursuri
Seria III Nr. 1(51)
opţionale, meditaţii sau ateliere.
 Homeschooling-ul nu necesită o programă
anume.
Cum se întâmplă în alte ţări!
Şcolitul acasă se practică în mai multe ţări. De
exemplu, în Statele Unite ale Americii acest mod de
educare este practicat de 3,4% dintre elevii americani
111
(în jur de două milioane de de copii). Această
modalitate de învăţare a devenit răspândită pe
teritoriul american în anii ’70 şi se practica mai mult în
mediul rural şi în cartierele mărginaşe.
Însă învăţatul acasă se practică şi în Cehia, Franţa,
Școala Caraș-Severineană
Belgia, Olanda, Spania, Italia, Elveţia, Marea Britanie,
Ungaria, Irlanda sau Israel, dar peste tot numărul celor
care accesează învăţâmântul la domiciliu este mai mic
decât al celor care urmează şcoala obişnuită.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 11. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
SUZY MANUELA PRAJEA - din
Drobeta Turnu Severin, primul
profesor din România
nominalizat la premiul "Global
Teacher 2016"
Directorul Colegiului Naţional „Traian" din Drobeta
Școala Caraș-Severineană
Turnu Severin, profesoara de matematică Suzy
Manuela Prajea a fost nominalizată, în premieră
pentru un cadru didactic din România, la premiul
''Global Teacher -2016", ediţia a II-a, care se va
decerna în luna martie a anului viitor la Forumul
Global pentru Educaţie şi Aptitudini (GESF) din Dubai.
Prajea a fost inclusă în lista primilor 50 de candidaţi
dintre cei 8.000 de aspiranţi din 128 de ţări.
Într-un interviu acordat Agerpres, Suzy Manuela
Prajea, absolventă a Facultăţii de Matematică a
Universităţii de Vest din Timişoara, unde şi-a finalizat
112
şi doctoratul, vorbeşte despre importanţa acestei
nominalizări pentru învăţământul românesc dar şi
despre misiunea cadrului didactic în ceea ce priveşte
educaţia generaţiilor viitoare.
Seria III Nr. 1(51)
- Doamnă profesoară Suzy Manuela Prajea, ce
importanţă are pentru dumneavoastră această
nominalizare?
- În primul rând reprezintă o recunoaştere
internaţională a eforturilor proprii depuse în studierea
matematicii şi, în acelaşi timp, demonstrează că şcoala
de matematică românească este bine cotată în lume.
De fapt, acest premiu Nobel pentru profesori, cu o
valoare de un milion de dolari, a fost creat în scopul
recunoaşterii contribuţiei unor profesori în direcţia
prestaţiilor didactice excepţionale, a valorii lor.
Matematica nu a reprezentat pentru mine neapărat
un hobby, ci a fost o dorinţă de a face o carieră. În
clasele a VIII şi a XI-a deja devenisem olimpică.
- Dragostea pentru matematică aţi transmis-o şi
elevilor dumneavoastră de la Colegiul Naţional
''Traian" din Drobeta Turnu Severin?
- Da, am pregătit multe generaţii de elevi. Am investit
în pregătirea lor cu o muncă asiduă şi multă dragoste.
Pe parcursul ultimilor 25 de ani am obţinut cu aceştia
64 de premii internaţionale, 133 de premii naţionale şi
peste 430 de premii judeţene. M-am străduit, în
activitatea didactică, să le insuflu acestora interesul
pentru includerea elementelor matematicii în lumea
reală, concentrându-le continuu atenţia pe tehnicile
tradiţionale de învăţare şi repetare a unor concepte
teoretice specifice acestei ştiinţe. Aşa se explică de ce
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
mulţi dintre elevii mei sunt studenţi la Universităţile
Harvard şi Princeton.
- Este adevărat că aţi devenit cunoscută în lume prin
rezultatele notabile realizate prin implementarea
unor proiecte educaţionale?
- Da, este adevărat. Din anul 2012 şi până în prezent
am dezvoltat mai multe proiecte cu resurse financiare
NASA. Ele s-au referit la cercetarea spaţiului, la studiul
misiunilor spaţiale, la încălzirea globală. Am căutat să
rezolvăm multe dintre fenomenele, tainele şi
conceptele ce le presupun acestea, prin cercetarea
ştiinţifică, adică prin utilizarea teoretică a Ştiinţei,
Tehnologiei, Inginerii şi Matematicii (STEM).
- Ce altceva aţi mai adăugat în palmaresul
dumneavoastră?
- Printre multe altele aş putea să amintesc faptul că în
2014 am beneficiat de o bursă oferită de Compania
Internaţională de Sponsorizare a Zborurilor Spaţiale
''Honeywell''. Aceasta se acordă anual pentru
profesorii devotaţi cauzei nobile de a inspira şi a
determina tânăra generaţie să studieze ştiinţele
exacte.
- Revenind la nominalizarea pentru premiul ''Global
Teacher -2016", vă aflaţi pe lista scurtă a celor 50 de
profesori întocmită de Comitetul de Acordare a
Premiului...
- Da, în luna februarie 2016 vor fi anunţaţi primii 10
candidaţi care vor fi finalişti. Câştigătorul va fi stabilit
de Academia Premiului "Global Teacher" dintre
aceştia, toţi urmând să fie invitaţi în Dubai pentru
ceremonia de înmânare a premiului la Forumul Global
pentru Educaţie şi Aptitudini (GESF), prilej cu care va fi
cunoscut şi câştigătorul.
- Doamnă profesoară, dacă veţi primi oferta de a
pleca din ţară pentru a preda într-una dintre cele mai
prestigioase universităţi ale lumii, o veţi face?
- Nu. Locul meu, misiunea mea sunt aici, în România.
Aici, şi numai aici sunt acasă. Am obligaţia de a pregăti
tineri matematicieni să ajungă valori recunoscute în
lumea întreagă.
Fundaţia Varkey a lansat, în 2014, Premiul Global
pentru Educaţie, un fel de premiu Nobel în domeniul
învăţământului care funcţionează sub patronajul
Alteţei Sale Şeic Mohammed bin Rashid Al-Maktoum,
prim-ministrul Emiratelor Arabe Unite. Concursul
internaţional are drept obiectiv punerea în valoare a
meseriei de cadru didactic, este deschis profesorilor
din toate ţările, iar prima ediţie a reunit 1.300 de
candidaturi provenite din 127 ţări. Câştigătoarea
primei ediţii, anunţat în martie 2015, a fost o
profesoară din SUA, Nancie Atwell, care predă într-o
şcoală din statul Maine după o metodă inovatoare
pentru a încuraja elevii să citească şi să-şi amelioreze
exprimarea în scris. Ea şi-a donat premiul şcolii sale.
Premiul este în valoare de un milion de dolari.
(AGERPRES)
CUPRINS
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Despre învățământul Caraș-Severinean – interviu realizat cu
1
Prof. Dr. NICOLAE GRINDEANU pentru Tribuna Învățământului
Analiza instituțională a Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
NICOLAE GRINDEANU 4
Severin
Încadrarea cu personal didactic în anul școlar 2014-2015 SIMONA-LILIANA STAN 6
Raport final cu privire la proba practică/orală în profilul
MIHAELA AUGUSTINA BASARAB 7
postului și inspecția specială la clasă
Bacalaureat 2015 RODICA VESA 11
Evaluarea Națională 2015 MIHAELA AUGUSTINA BASARAB 13
Analiza S.W.O.T. pentru rețeaua școlară cu învățământ
RODICA VESA 17
profesional și tehnic
Raport privind starea învățământului profesional și tehnic la
DALINA ELENA RANCU 18
nivelul județului Caraș-Severin în contextul legislației actuale
Învățământul special și special integrat CLAUDIA ROF 21
Implementarea programului Erasmus+ în județul Caraș-severin
AURORA KORKA 23
(Ianuarie – Iunie 2015)
Învățământul în limbile minorităților GHEORGHE MANDA 25
Activitatea educativă - Analiza SWOT ION MOATĂR 26
Analiza psiho–socio–demografică a populaţiei şcolare CONSTANTIN NICOLAESCU 28
2. CABINET METODIC
Profesionalizarea carierei didactice în contextul Legii Educației
GIANINA CĂTĂLINA PRODAN 31
Naționale din 2011
Managementul educațional - Arta de a conduce un sistem de
MARIANA DOINA LUPU 32
învățământ
Managementul calității în școlile din învățământul
preuniversitar PĂRUȚA BRÎNZEI 33
(profesional și tehnic)
Literatura populară analizată la Băile Herculane NISTOR IORGA 35
Implicarea familiei în cadrul alternativei educaționale "Step by MARINELA ADUMITROIE
35
Step" MARIA GHEORGHIU
Economie, eficiență și eficacitate în construcția și execuția ADRIAN DOXAN
37
bugetului DIANA CORNELIA DOXAN
Principiile didactice în folclorul pedagogic românesc LAVINIA NIȚULESCU 38
Rolul disciplinelor/ştiinţelor sociale în curriculumul naţional DANIEL VESA 39
Educația pentru și prin patrimoniu - tradiție și actualitate NICOLETA MARCU 40
Literatura - artă a cuvântului SORINA JURJ 43
Plăcerea de a citi MARIA GHERGUȚA 45
Jocul și calculatorul LUMINIȚA MILOȘ 45
Profesia de cadru didactic IOANA FARCAȘ 46
Aspecte psihopedagogice ale însușirii noțiunilor de
CARMEN GRIGORESCU-FULGA 47
matematică la ciclul primar
Rolul cântecului popular în repertoriul corurilor de copii ADRIANA BONCIU 49
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Activitatea psihopedagogică și de asistență educațională VALERIA UNGUR 50
Împreună reciclăm indiferența pentru a preveni abuzul și
DANIELA DEMENENCO 51
violența
Dezvoltare și adaptare la copilul preșcolar IUDITA KERN 52
Despre consilierea psihopedagogică VALERIA UNGUR 54
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
La pas prin Caraș-Severin CRISTINA ARDELEANU 57
2015-Anul internațional al luminii, o sărbătoare a cunoașterii NICOLETA MARCU 59
 LOREDANA BOULESCU
„De vorbă cu …Moș Timp”- proiect educațional 62
GABRIELA SMARANDACHE
ALINA ȘELARIU
Proiect educațional Cupa Carașului 63
ELENA-LORENA ȘELARIU
Proiect educaţional despre Holocaust
CRISTINA HRIȚCU 64
„Și ei au fost acolo .....mărturii ale supravieţuitorilor”
Programul Erasmus+ - Învățare, colaborare, inovare SIMONA VOIN 66
Proiectele „Salvați copiii” în Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița DOINA CARACALEAN 67
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
Un alt fel de a educa? MIHAELA PRAL 68
Dezvoltarea creativității elevilor prin intermediul
NICOLAE CHIOSA 70
parteneriatelor școlare
Club Europa GHEORGHIȚA FERCEA 72
6.ELEVI, DASCĂL, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Autoportret al unui participant în proiectul Da EurHope a
MARIA ALEXANDRA AVRAM 75
EurHome
Doamna Paulina (cu nostalgia ... Domnului Trrandafir) MARIO BALINT 76
Portretul unui elev de nota 10: Teodora-Aura Potocean CARMEN MIHAILOVICIU 77
Mihaela Pral, dascăl voluntar CĂTĂLINA RENȚEA 78
Liceul Teoretic "Diaconovici-Tietz" - 138 de ani de învățământ
BORIS VATZULIK 78
reșițean
Domnului profesor, cu dragoste ... LUCIA PEIA 80
Şcoală şi comunitate în Ezeriş NICOLAE-COSMIN GHEJU 81
Enea Hodoș STACHE GHERGUŢA 84
10 pentru nota 10 OVIDIU BĂDESCU 85
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
„Lumea noastră”, revista școlii 7 Reșița CRISTINA ARDELEAN 86
„Fulgi pentru pace” EMIL SERGIU VARGA 88
„N-o sa-mi zăuit satu' meu” PETRU PANDURU 88
Ghid pentru titularizare și carieră didactică - Limba și literatura ADRIANA DUDAȘ-VASILE
89
română NISTOR IORGA
8. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEA
„Am învățat să nu mă închid în ce știu” – interviu cu regizorul
LUCIA PEIA 90
Ion Mircioagă
„Citiți, priviți, ascultați și jucați teatru!” – interviu cu înv.
GABRIELA PĂDUREAN 93
Viorica Vîrtopeanu
9. DIN ACTVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Didactica Internațional 2015 TUDOR DEACONU 95
Oferta de formare a Casei Corpului Didactic Caraș-Severin
NICOLETA MARCU 96
pentru anul școlar 2015-2016
Biblioteca Casei Corpului Didactic Caraș-Severin - Achiziție de
LIGIA ELENA CONSTANTIN 98
carte
Programul activităților metodico-științifice și cultural-artistice
NICOLETA MARCU 99
în anul școlar 2015-2016
10. OPINII
Pe aleile educației ... DANIELA POTOCEAN 106
De ce și învățământ vocațional-artistic? LUCIA GHILEA 106
Pledoarie pentru meseria de învățător MANUELA TERCIU 107
De vorbă cu adolescenții ... CARLA CIOCA 108
11. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
Am citit pentru dumneavoastră 110