1.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Trebuie spus că directorul reprezintă, după
profesori, cel de-al doilea factor, în ordinea
importanţei, în ceea ce priveşte modul în care elevii
obţin cele mai bune rezultate în şcoală.
În calitate de manageri de şcoală, directorii
influenţează procesul educaţional în foarte multe
moduri:
 stabilesc viziunea școlii care trebuie să fie una
motivantă pentru întreaga organizație
 contribuie activ la cultura organizațională astfel
încât aceasta să fie orientată spre performanță
 asigură și se asigură că resursele sunt utilizate
eficient
 reprezintă unul din factorii esențiali în relația cu
comunitatea și mass-media
Cel mai important atribut al directorului în ceea ce

Seria III Nr. 2(52)

privește creșterea calității procesului educațional
dintr-o școală derivă din faptul că are un rol esențial în
monitorizarea, evaluarea și îndrumarea cadrelor
didactice în așa fel încât activitatea acestora să se
întâlnească și să contribuie la atingerea viziunii școlii.
AVEM NEVOIE DE O FORMARE A Un bun director se asigură că are în școală cei mai
buni oameni, enunță și stabilește ferm, cu claritate
DIRECTORILOR? așteptările (țintele) pe care le are în ceea ce privește

1
activitatea didactică, oferă feedback și sprijin cadrelor
Îmbunătăţirea calităţii actului educaţional şi
didactice pentru ca aceste ținte să fie atinse. În acest
asigurarea dobândirii competenţelor necesare de către
mod un singur om, directorul, va influența activitatea a
elevii care sunt în învăţământul preuniversitar a
zeci de profesori care mai apoi vor rămâne în amintirea

Școala Caraș-Severineană
presupus concentrarea pe creşterea calităţii predării. În
a mii de elevi.
acest proces majoritatea eforturilor, dacă nu chiar
Așa cum am arătat mai devreme în ultima
toate eforturile, au fost concentrate pe dascăli. Au fost
perioadă alocarea resurselor financiare și de timp s-a
oferite cursuri de dezvoltare personală, de formare în
concentrat mai ales, pe bună dreptate, în
metode activ-participative de predare, de gândire
îmbunătățirea procesului de predare-evaluare. Trebuie
critică, de evaluare etc. Aparent aceasta este calea care
să ținem cont că este însă aproape imposibil să
trebuie urmată, mai ales dacă ţinem cont de faptul că
menținem un nivel ridicat de calitate într-o școală fără
atunci când povestesc despre anii petrecuţi în şcoală,
ca directorul să contribuie activ la acest lucru. Nu poți
majoritatea adulţilor îşi amintesc cu claritate momente
avea un colectiv de cadre didactice performante
petrecute la orele unui anumit profesor care le-a creat
condus de un director mediocru. Experiența arată că în
o impresie puternică şi care în mod conştient sau
această situație chiar profesorii foarte buni ajung să nu
inconştient le-a influenţat cariera. Este însă singura
mai lucreze într-un ritm susținut și la un nivel
cale?
corespunzător pentru că, pur și simplu, va fi mai ușor
Prin contrast cu toate acestea, foarte puţini ştiu
așa. Acest lucru nu trebuie să se întâmple!
că orice curs urmat, dacă nu este şi aplicat la clasă,
Problema managementului este cu atât mai acută
înseamnă doar o simplă dovadă, un certificat, o
în școlile care nu obțin rezultate. Nu se pot obține
adeverinţă care sfârseşte într-un portofoliu care nu are
rezultate fără ca directorul să nu fie factor activ în acest
alt rol decât, poate, obţinerea unei gradaţii de merit. În
demers. Să ne reamintim că directorul este cel care
aceste condiţii se pune problema monitorizării modului
stabilește viziunea școlii. De cele mai multe ori atunci
în care aceste cursuri de formare se reflectă în
când se caută vinovații pentru anumite insuccese, se
activitatea de la clasă, cât de des metodele învăţate
cere capul directorului.
sunt şi aplicate, dacă există un echilibru între metodele
Succesul, ca și insuccesul, este rezultatul unei
clasice şi cele inovative etc.
munci de echipă. Se pune problema dacă schimbarea
Cine trebuie să facă acest lucru? Cine are această
directorului este un factor care contribuie la evoluția în
sarcină?
bine a școlii sau din contră un factor destabilizator. Nu
Răspunsul firesc este şeful de catedră/comisie
cred că există o rețetă clară în această dilemă. Fiecare
metodică şi în final directorul. Cu siguranță elevii nu
situație trebuie analizată de la caz la caz și trebuie ținut
știu care profesor a fost șef de catedră sau dacă există
cont de multitudinea de factori care au condus la
această funcție. Spre deosebire de cei mulţi care-şi
obținerea rezultatelor respective.
amintesc numele unui profesor sunt foarte puţini cei
Cu siguranță analiza trebuie să fie una pertinentă.
care îşi amintesc numele directorului şcolii, mai ales
Funcția de director trebuie asumată benevol, cu
atunci când acesta nu le-a fost profesor.
responsabilitate și cu sprijinul cadrelor didactice din

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
școală, fără influența unor factori externi. Rolul
inspectoratului școlar județean este acela de a sprijini
directorii, de a-i consilia și de a conlucra cu aceștia
astfel încât actul managerial să fie unul de calitate și în
condițiile respectării tuturor prevederilor legale.
Directorilor trebuie să li se ofere cursuri de
formare în management, leadership, noțiuni financiar-
contabile și de jurisprudență. Ei trebuie aleși dintre acei
candidați bine pregătiți profesional în domeniul
disciplinei, recunoscuți ca atare de către colegii de
specialitate și care posedă un potențial ridicat de a
deveni lideri în cazul în care nu sunt deja. De asemenea
trebuie făcută o corelație între nevoile școlii și
capacitatea directorului de a răspunde și de a găsi
soluții la acestea.
Directorii trebuie antrenați prin cursuri de
formare care să ofere un echilibru între aspectele
Școala Caraș-Severineană
2
Seria III Nr. 2(52)
MANAGEMENTUL RESURSEI
UMANE ÎN SISTEMUL
ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT
ÎNTRE CENTRALISM ȘI
DESCENTRALIZARE
Managementul resursei umane implică o
abordare profesională a problematicii personalului la
nivelul învățământului românesc. Evoluția democratică
a României din ultimele două decenii și-a pus amprenta
și asupra acestui domeniu. Au existat încercări de
reformă, încercări de schimbări de paradigmă, cu
inerente ezitări și reveniri. De multe ori sistemul s-a
dovedit, poate, mult prea inert la schimbare.
Constatăm și astăzi un rol central al inspectoratelor
școlare în managementul resursei umane, în special în
ceea ce privește personalul didactic. E suficient să avem
în vedere concursurile de ocupare a posturilor
didactice ca să constatăm că după încercări timide de
descentralizare, acestea se desfășoară tot la nivel
național, eventual județean (într-o etapă finală a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
teoretice și exemplele practice, să parcurgă etape de
mentorat și monitorizare cu sprijinul altor directori cu
experiență, recunoscuți și apreciați pentru calitățile
manageriale.
În condițiile actuale, în care austeritatea
bugetelor face ca investițiile să fie orientate cu
preponderență, atunci când există, în ceea ce
influențează procesul educațional direct (tehnologie,
materiale didactice, etc.) întrebarea nu este dacă ne
permitem să investim în directori, ci dacă ne permitem
să nu o facem.
Prof. ADRIAN DOXAN
Inspector Școlar General
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
mobilității). Dacă, poate, este de înțeles dificultatea
implementării unui management al resursei umane la
nivel de unitate de învățământ, este de remarcat în
schimb, o inerție în ceea ce privește constituirea de
consorții școlare în acest domeniu. Deși există un cadru
legal de aproape cinci ani - Regulamentul de organizare
și funcționare a consorțiilor școlare fiind adoptat prin
OMECTS 5488 din 29.09.2011 - se constată inexistența
acestor entități asociative.
Nu există în prezent o definiție unanim
acceptată a managementului resurselor umane, dar
conceptul cuprinde o serie de elemente care se
completează reciproc. Acest domeniu al
managementului cuprinde ansamblul activităților de
ordin operațional, de planificare, recrutare, menținere
a personalului și crearea unui climat organizațional
corespunzător, care permit asigurarea organizației cu
resursele umane necesare. (Gherghuț, 2007) Conform
aceluiași autor managementul resurselor umane
vizează punerea la dispoziția organizației a resurselor
umane având în vedere o dublă constrângere –
funcționarea armonioasă și eficientă a ansamblului
constituit din resursa umană, precum și respectarea
dorinței de afirmare, securitate și dezvoltare
profesională a fiecărui angajat.
Literatura de specialitate reține ca principale
responsabilități ale managementului resurselor umane
în cadrul serviciilor educaționale următoarele:
 planificarea domeniului în concordanță
cu obiectivele și managementul
general al entității de învățământ
 angajarea personalului pe principiul
competenței
 identificarea programelor de formare
continuă
 dezvoltarea unei culturi
organizaționale bazate pe un sistem de
valori însușit de toți angajații
Un prim pas în managementul resurselor umane
îl constituie planificarea personalului. Procesul
presupune pe lângă identificarea nevoilor viitoare, și
compararea acestora cu resursele umane existente în

prezent în unitățile de învățământ. Existența unor
nevoi asemănătoare la nivelul unor școli apropiate și
deopotrivă posibilitatea de a găsi soluții pentru
rezolvarea acestora, conduce la necesitatea constituirii
de consorții școlare. Gândite ca structuri asociative,
fără personalitate juridică, consorțiile școlare
constituie o soluție pe termen mediu, cinci sau mai
mulți ani, în gestionarea în comun a resurselor umane
și materiale. Faptul că hotărârile în consorțiu se iau prin
participarea reprezentanților din Consiliile de
Administrație ale școlilor constituente reprezintă o
premiză a profesionalismului. Tocmai un plan de
acțiune al consorțiului școlar bazat pe o analiză
obiectivă a specificului local permite armonizarea
folosirii resursei umane și creșterea nivelului de
satisfacere a angajaților.
Din perspectiva județului Caraș-Severin s-ar
putea dovedi eficientă existența a câte două consorții
pentru Reșița și Caransebeș, a câte unui consorțiu la
nivel de oraș pentru Bocșa, Oravița, Moldova Nouă,
COMUNICARE INSTITUȚIONALĂ -
RELAȚIONARE EXTERNĂ
De ce COMUNICARE ?
De-a lungul anilor, am constatat carența în
domeniul comunicării în instituțiile școlare, fie că
vorbim de comunicarea din cadrul instituției, cât și
cea referitoare la comunicarea interinstituțională și
cea externă. Germenii unor situații conflictuale apar
de multe ori datorită unor deficiențe de comunicare,
iar informarea opiniei publice asupra realizărilor
instituției, din păcate este lăsată la voia întâmplării
sau improvizației.
În acest sens, mi-am propus să prezint unele
aspecte tehnice chiar și pragmatice din acest
domeniu.
Comunicarea, în sensul cel mai larg al
cuvântului, poate fi definită ca fiind procesul prin
care se transmit informaţii, idei, opinii de la un
individ la altul sau de la un grup la altul.
Comunicarea este definită de experţi (J. S.Van
Cuilenburg, O. Scholter, G. W. Noomen) ca fiind
„un proces prin care un emiţător transmite
informaţii receptorului prin intermediul unui
canal, cu scopul de a produce asupra receptorului
anumite efecte”.
După Scott Cutlip şi Allen Center, succesul
programelor de comunicare din relaţiile publice
este determinat de cei "7C". Fiecare factor
defineşte o anumită calitate de comunicare:
1. Credibilitatea (credibility) - încrederea
receptorului în competenţa şi prestigiul
emiţătorului;
2. Contextul (context) - corelaţia dintre
mesajele programului de comunicare şi realităţile
din mediul înconjurător;
3. Conţinutul mesajelor (content) - capacitatea
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Anina, Oțelu Roșu. Proximitatea unor localități ar putea
conduce chiar la apariția unui consorțiu între unitățile
de învățământ din Băile Herculane și Mehadia. În
mediul rural unitățile de învățământ din 3-4 localități ar
putea constitui consorții care să funcționeze eficient
din perspectiva mangementului resursei umane.
Procesul de constituire a acestor asocieri trebuie să
vină în primul rând de la unitățile implicate.
Considerăm total neproductivă impunerea acestor
asocieri de către forurile superioare.
Consolidarea unui sistem construit pe consorții
ar permite concentrarea atribuțiilor inspectoratelor
școlare pe consilierea și îndrumarea activității acestora.
Închei prin a remarca generozitatea încă a cadrului
legislativ pe care învățământul preuniversitar îl are și
sper într-o cât mai curajoasă aplicare a sa.
Seria III Nr. 2(52)
Prof. MIRCEA-IACOB MEILĂ
Inspector școlar general adjunct
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
mesajelor de a fi semnificative, relevante și în
consens cu valorile publicului vizat;
4. Claritatea (clarity) - calitatea mesajelor de
3
a prezenta în mod simplu şi accesibil ideile,
temele, obiectivele, avantajele programului
respectiv;
Școala Caraș-Severineană
5. Continuitatea şi consecvenţa (continuity and
consequence) - caracterul permanent, repetitiv
chiar al mesajelor, caracterul consecvent al
programelor de comunicare;
6. Canalul (chanals) - folosirea canalelor de
comunicare familiare publicului, canale ce
beneficiază de încrederea acestuia;
7. Capacitatea audienţei (capability of the
audiance) - modul în care programele de
comunicare ţin seama de resursele, obişnuinţele,
nivelul cultural, disponibilitatea audienţei în raport
cu intenţiile şi conţinutul mesajelor
Comunicarea invadează toate câmpurile, în
întreprinderi, instituțiile organizaționale, în
sectoarele relaţiilor umane, unde devine
permanentă. Dacă întreprinderea sau marketingul
se ocupau odinioară de produs, azi ele lucrează
pentru imaginea firmei. Toate tehnologiile de
avangardă, de la biotehnologii la inteligenţă
artificială, de la audiovizual la marketing şi la
publicitate se ancorează într-un principiu unic:
Comunicare.
Comunicarea publică se referă atât la schimbul
şi împărtăşirea de informaţii de utilitate publică, cât
şi menţinerea liantului social și se diferenţiază apoi
în ceea ce se numeşte pe de o parte relaţii publice,
respectiv comunicare instituţională şi politică, pe de
altă parte, publicitate şi marketing, respectiv
comunicare comercială, totul scufundat în mediul
însăşi al comunicării postmoderne, care este
comunicarea mediatică.
Imaginea instituţiei depinde de modul în care
ea se transmisă publicului prin intermediul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
comunicării. Ea reuneşte în acelaşi timp calitatea
produselor sau serviciilor, nivelul de reuşită în
ansamblu, gradul de participare, suma eforturilor
întreprinse pentru construirea unei specificităţi.
Cum o putem realiza în mod eficient?
Răspunsul îl știm cu toții - relația cu presa mai precis
cu mass-media. Aș sugera câteva reguli generale de
lucru în relația cu presa:
 fiţi întotdeauna prietenos şi politicos când
presa cere informaţii;
 furnizaţi informaţiile cât se poate de
urgent;
 fiţi gata să primiţi reporterii în orice
moment;
 furnizaţi materialele de documentare
necesare;
Interviul reprezintă oportunitatea de a
Școala Caraș-Severineană
transmite anumite mesaje unui anumit tip de
auditoriu, prin medierea unui reporter. Este un
schimb de întrebări şi răspunsuri în doi. Este una din
metodele cele mai importante şi eficiente.
Persoana care acordă interviu unui reporter TV
are următoarele drepturi:
a. pentru interviuri spontane: să ştie numele
reporterului şi pe cine reprezintă; să fie tratat politicos;
să nu fie stingherit de lumini sau microfoane; să încheie
interviul după o „durată rezonabilă”, eventual
prestabilită.
b. pentru interviuri fixate anterior: toate drepturile
4
menţionate anterior; să cunoască conţinutul general şi
durata acestuia; să cunoască dacă mai sunt şi alţi
invitaţi şi care va fi rolul lor; să fie însoţit şi consiliat de
Seria III Nr. 2(52)
un specialist în relaţii publice; să obţină la final o
înregistrare a interviului; să nu fie înregistrate discuţiile
anterioare sau postinterviu; să beneficieze de confort
fizic pe timpul interviului; să răspundă fără a fi
întrerupt; să ignore „comentariile editoriale” sau
peiorative; să beneficieze de o bună emisie; să i se
acorde în final şi un minim de timp pentru a prezenta
puncte de vedere personale, altele decât cele rezultate
din răspunsul la întrebări.
Cercetările arată că majoritatea auditoriului
reţine numai 7% din ceea ce se spune.
Impresia generală va fi dată de voce (38%) şi
comunicarea nonvocală (55%) un rol important
avându-l expresia feţei, şarmul personal,
credibilitatea.
Ca și atitudine se recomandă: să fii relaxat, sigur
de sine; expresia feţei trebuie să fie adecvată
problemelor în discuţie; se menţine contactul vizual
cu reporterul; se afişează convingere şi entuziasm; se
păstrează o atitudine neutră; se va ridica tonul şi
schimba cadenţa pentru varietate; se va admite -
dacă este cazul - că nu cunoşti răspunsul complet
din diverse motive (implicarea altei persoane, nu s-a
finalizat ancheta în cazul respectiv, etc.); se vor
corecta datele sau cuvintele care nu sunt reale; se va
răspunde cinstit şi complet.
De multe ori derularea activităților din instituția
școlară impune elaborarea pentru presă a unor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
comunicate de presă. Trebuie remarcat etapele ce
trebuiesc parcurse în elaborarea unui comunicat de
presă: pregătirea, redactarea, aprobarea, difuzarea și
nu trebuie să lipsească procesul de evaluare.
Regulile trebuie să răspundă la cele șapte
întrebări fundamentale care și le pune oricine care
dorește să înțeleagă un eveniment:
Cine? - răspunsul se referă la organizaţia sau
persoanele despre care se vorbeşte în comunicat. Se
va avea în vedere că numele face ştirea.
Ce? - răspunsul evidenţiază ce are mai deosebit
ştirea.
Unde? - locul în care se petrece acţiunea.
Când? - data desfăşurării acţiunii.
De ce? - motivele care au generat evenimentul.
Cum? - implicaţiile sau consecinţele posibile.
Cu cine? - dacă este necesar să fie menţionaţi
agenţi secundari.
Textul trebuie să fie: direct; să meargă de la
particular la general; de la concret la abstract; ideile
să curgă în ordinea descrescătoare a importanţei; să
respecte regula: o singură idee, un singur mesaj, un
singur paragraf; să fie coerent; să fie complet; să fie
concis - cu paragrafe scurte de 3-4 fraze, maximum,
fiecare frază să îmbogăţească substanţa informaţiei;
să fie clar - vocabular simplu, se va evita jargonul,
iar cuvintele tehnice vor fi însoţite de explicaţii
scurte; să fie precis - cu date şi cifre verificate; tonul
să fie factual şi neutru, se vor evita elementele
stilistice, părtinitoare, sau o anumită stare emotivă;
se poate apela la repetiţie, dacă este vorba de o
personalitate, spre exemplu, sau un produs nou; se
poate apela la citate, dacă întăresc, amplifică şi dau
"greutate" textului.
Fiecare din etapele enunțate mai sus pot
reprezenta scopul unei discuții serioase mai ales în
contextul atingerii obiectivelor propuse de
comunicatul de presă. A nu se neglija evaluarea,
efectului comunicatului de presă care poate fi
sintetizat prin: se efectuează revista presei și se
analizează modul în care publicațiile au folosit
comunicatul de presă, se evaluează ecourile din
presă.
Un ecou slab duce la câteva concluzii: știrea nu
prezintă interes; momentul difuzării nu a fost bine
ales; comunicatul nu a fost bine redactat și de ce nu,
publicațiile nu au fost bine alese.
Bibliografia în acest domeniu este vastă și de
mare actualitate care în mod evident poate
reprezenta auxiliare pe care ne putem sprijini când
este vorba de a relaționa cu comunitatea locală un
demers atât de necesar în viața școlii. Activități
multiple se pot consemna chiar și săptămânal și este
indicat ca birourile de presă sau purtătorii de cuvânt
al instituțiilor școlare să aibă o activitate permanentă,
să fie activi în informarea opinie publice, despre
realizările elevilor din unitățile școlare, informații
care pot ocupa un loc de top în activitatea presei.
Poate ar fi indicat ca pentru noul an școlar 2016-
2017 managerii instituțiilor școlare atunci când

elaborează planul managerial să aibă în vedere și
aspectele de comunicare pe toate palierele instituției
școlare de tip organizațional, fie că este vorba de
realaționare internă, externă sau cu media. Școlile din
Caraș-Severin au acumulat o vastă experiență
organizațională și diseminarea bunelor practici
reprezintă un obiectiv pentru anul școlar 2016-2017.
Bibliografie selectivă:
1. Bonange, Claude, Chantal Thomas,
Don Juan sau Pavlov? Eseu despre
comunicarea publicitară,Editura Trei,
Bucureşti, 1999.
2. Chiru, Ion – Comunicare
interpersonală, Editura Tritonic,
INFORMARE PRIVIND
PERFORMANȚA ȘCOLARĂ –
CRITERIU DE BAZĂ PENTRU UN
ÎNVĂȚĂMÂNT DE CALITATE ÎN
UNITĂȚILE ȘCOLARE DIN
JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
Bogata tradiţie a şcolii caraş-severinene,
starea reală a învăţământului din acest judeţ, resursele
umane şi materiale existente, compatibilizate cu
reperele educaţionale desprinse din Strategia de
guvernare în domeniul educaţiei reprezintă argumente
pentru promovarea unui învăţământ PERFORMANT, a
unui învăţământ apt să răspundă nevoilor
educaţionale/de formare ale elevilor şi să genereze,
prin efectele sale, alinierea învăţământului
preuniversitar din Caraş-Severin la standardele de
exigenţă europeană.
Pornind de la această premisă, ţintele şi
obiectivele Inspectoratului Școlar Județean Caraș-
Severin, liniile strategice de dezvoltare, acţiunile şi
sarcinile concrete stabilite, criteriile şi mijloacele de
evaluare a rezultatelor obţinute aduc nota de specific a
şcolilor din judeţul nostru în contextul mai larg al
învăţământului preuniversitar.
Pornind de la obiectivele şi priorităţile
dezvoltării economico-sociale ale judeţului Caraş-
Severin, Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin a
elaborat Strategia proprie de dezvoltare a
învăţământului preuniversitar. Ea are la bază strategia
naţională şi a fost structurată pe programe şi proiecte,
adaptate la specificul judeţului nostru, ţinând cont de
perspectivele dezvoltării locale şi regionale.
Strategia Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-
Severin are la bază patru obiective prioritare, care
trasează direcțiile de urmat, respectiv:
- CREȘTEREA CALITĂȚII ACTULUI EDUCAȚIONAL;
- ASIGURAREA PREGĂTIRII RESURSELOR UMANE;
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Bucureşti, 2003
3. Coman, Cristina, Relaţiile Publice şi
Mass-Media, Editura Polirom, Iaşi,
2000.
4. Coman, Cristina, Relaţiile publice,
principii şi strategii, Editura Polirom,
Iaşi, 2001.
5. Coman, Florin, Politica de
comunicare externă a
colectivităţilor locale, Editura
Economică, Bucureşti, 2005
Seria III Nr. 2(52)
- DEZVOLTAREA PERSONALĂ A ELEVILOR DIN
PERSPECTIVA EDUCAȚIEI PERMANENTE;
- STABILIREA ȘI DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE.
De altfel, misiunea asumată a Inspectoratului Școlar
Județean Caraș-Severin, formulată ca atare în Strategia
județeană de dezvoltare a învățământului, este
5
Promovarea unei politici de implicarea activă a
Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin și a
școlilor în problematica reformei învățământului
preuniversitar, cu accent pe stimularea
Școala Caraș-Severineană
PERFORMANȚEI, potrivit expectanțelor comunității.
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean
Caraş-Severin a fost și este racordată la obiectivele
majore care structurează politica educaţională a
Guvernului României, la priorităţile politicii
educaţionale şi direcţiile strategice ale Ministerului
Educației Naționale și Cercetării Științifice, respectiv:
 asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului
la educaţie;
 conceperea unui curriculum pentru învăţământul
preuniversitar centrat pe competenţe;
 asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea
sistemului naţional de învăţământ cu sistemul
european de educaţie şi formare profesională;
 descentralizarea sistemului educativ şi creşterea
autonomiei acestuia;
 reforma structurală în domeniul resursei umane
implicate în educaţie;
 dezvoltarea instituţională şi stimularea educaţiei
permanente;
 reforma educaţiei timpurii - transformarea
educaţiei în resursă de bază a modernizării
României;
 reconstrucţia învăţământului în mediul rural;
 deschiderea sistemului educaţional şi de formare
profesională către comunitate, către societate şi
către mediile: social, economic şi cultural.
 compatibilizarea europeană prin dezvoltarea
instituţională şi promovarea educaţiei
permanente;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN

 creşterea capacităţii instituţionale, pentru  Principiul responsabilităţii – stabilirea clară a

elaborarea şi gestionarea proiectelor.
Activitatea Inspectoratului Şcolar Judeţean
Caraş-Severin a avut/are la bază următoarele
principii:
 Principiul comunicării şi transparenţei –
furnizarea de informaţii complete şi corecte
privind politica educaţională, programele,
proiectele şi strategiile instituţiei;
 Principiul participării - consultarea şi
participarea tuturor partenerilor implicaţi în
educaţie în procesul adaptării şi implementării
politicii educaţionale la nivelul judeţului;
funcţiilor şi rolurilor deţinute la nivelul
instituţiei şi asumarea responsabilităţii pentru
activitatea acesteia;
 Principiul eficienţei – elaborarea şi aplicarea în
termen a programelor şi strategiilor
educaţionale în concordanţă cu nevoile
comunităţii şi specificul judeţului;
 Principiul coerenţei – aplicarea politicii
educaţionale în mod coerent, inteligibil
pentru beneficiarii şi receptorii acesteia.
În acest context, dimensiunile calitative ale
învățământului preuniversitar, cu orientare spre
PERFORMANȚA ȘCOLARĂ, se reflectă și în:

REZULTATELE OBŢINUTE DE CĂTRE ELEVII DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN

LA ETAPELE NAŢIONALE ALE COMPETIŢIILOR ŞCOLARE 2015-2016
Școala Caraș-Severineană

Locul I - 7 PREMII
Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
DABA Colegiul National I
STIINTE
1 NICOLETA X „C.D. Loga” naţională CLIPA CECILIA - Psihologie
SOCIO-UMANE
Caransebeş Generală
Liceul Teoretic LIMBA
CERVENIAC M. I
2 IX Bilingv Româno- MATERNĂ naţională MIȘTOIU ALINA
ATEYA 9,55
Croat Carașova CROATĂ
Școala Gimnazială
MOŢEC V. VII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH I
3 „J.A.Komensky naţională
DAŞA CEHĂ FRANCISC 9,95
Sfânta Elena
Școala Gimnazială
HRUZA Ş. VIII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH I
6

4 „J.A.Komensky naţională
KLAUDIE OLGA CEHĂ FRANCISC 9,80
Sfânta Elena
BUTĂRIȚĂ M.
VII Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ I
5 MILIȚA- naţională LUCACELA B. MARIAN
Clocotici CROATĂ 9,80
ANGELINE
Seria III Nr. 2(52)

LAȚCHICI M. VII Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ I

6 naţională LUCACELA G. MARIAN
IVANA-MARIA Lupac CROATĂ 9,80
Liceul Teoretic LIMBA
PĂUȚA M. I
7 VIII Bilingv Româno- MATERNĂ naţională DOGARIU MARIA
PETAR DEIAN 9,70
Croat Carașova CROATĂ

Locul II - 12 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
Colegiul National
BRĂTAN RAREȘ LIMBA GERMANĂ PROIECT
1 IX „Traian Lalescu” naţională DAMȘEA ALEXANDRA II
IONUȚ MODERNĂ
Reșița
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
LIMBA MATERNĂ PROIECT
2 PANICI TIIANA VIII „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
GERMANĂ
Reşiţa
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
LIMBA MATERNĂ PROIECT
3 ILE TIANA IX „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
GERMANĂ
Reşiţa
Liceul Teoretic CHWOIKA SONIA-
PĂUN DAVID LIMBA MATERNĂ PROIECT
4 XI „Diaconovici-Tietz” naţională MARIA II
STEPHAN GERMANĂ
Reşiţa
VINSCH I. Școala LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, II
5 VII naţională
CAROL Gimnazială Gîrnic CEHĂ BOUDA IOSIF 9,90
Școala Gimnazială
BOUDA Ş. VIII LIMBA MATERNĂ SKOREPA PETR, ROCH II
6 „J.A. Komensky” naţională
CRISTINA ANI CEHĂ FRANCISC 9,60
Sfânta Elena
MUSELIN P. Școala Gimnazială
VII LIMBA MATERNĂ II
7 MATEO- Clocotici naţională LUCACELA B. MARIAN
CROATĂ 9,50
ROBERT
MIHĂILĂ G. Liceul Teoretic II
VIII LIMBA MATERNĂ DOGARIU MARIA
8 IVANA MARIKA Bilingv Româno- naţională 9,50
CROATĂ
Croat Carașova
VLASICI P. Școala Gimnazială LIMBA MATERNĂ II
9 VIII naţională LUCACELA B. MARIAN
IVANA-ANA Clocotici CROATĂ 9,50
Liceul Tehnologic
DESPOTOVICI LIMBA MATERNĂ II
10 X „Clisura Dunării” naţională NOVACOVIC VERA
DEIANA SÂRBĂ 9,65
Moldova Nouă

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Liceul de Arte
Corul V- MOLDOVAN
11 „Sabin Păuţa” COR naţională II
ALLEGRETTO VIII EMANUELA
Reşiţa
MUZICĂ VOCALĂ,
Liceul de Arte INSTRUMENTALĂ
12 CEGA LĂZĂRICĂ XII „Sabin Păuţa” SI STUDII naţională BREŞNENI EREMIA II Fagot
Reşiţa TEORETICE
MUZICALE

Locul III - 9 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
MAȘEC I. PETR Școala Gimnazială SKOREPA PETR, ROCH III
VII LIMBA
1 „J.A.Komensky naţională FRANCISC 9,75
MATERNĂ CEHĂ
Sfânta Elena
CUNA A. Școala Gimnazială SKOREPA PETR, ROCH III
VIII LIMBA
2 ŞTEFAN „J.A.Komensky naţională FRANCISC 9,40
MATERNĂ CEHĂ
Sfânta Elena
CHEDA G. ANKA Liceul Teoretic LIMBA MIȘTOIU ALINA III
VII
3 DENNISA Bilingv Româno- MATERNĂ naţională 9,10

Seria III Nr. 2(52)

Croat Carașova CROATĂ
MILOȘ M. ANCA Liceul Teoretic LIMBA DOGARIU MARIA III
VIII
4 BIANCA Bilingv Româno- MATERNĂ naţională 9,35
Croat Carașova CROATĂ
STOICOVICI Liceul Tehnologic IANOȘEVICI GIOCA III
LIMBA
5 DAIANA VII „Clisura Dunării” naţională 9,05
MATERNĂ SÂRBĂ
Moldova Nouă
MILANOVICI Liceul Tehnologic NOVACOVIC VERA III
LIMBA
6 ALEXANDRA XI „Clisura Dunării” naţională 9,20
MATERNĂ SÂRBĂ
Moldova Nouă
Colegiul National -
ANGHEL STIINTE

7
7 VII Mircea Eliade naţională FERCEA GHIORGHITA III Cultură
ALEXANDRU SOCIO-UMANE
Reşiţa civică
VOIN VALENTIN Colegiul National FERCEA GHIORGHITA III -
STIINTE
8 VIII „Mircea Eliade” naţională Cultură
SOCIO-UMANE
Reşiţa civică

Școala Caraș-Severineană
GAVRILOVICI Colegiul National
STIINTE Psihologia
9 DIDRAGA XII C.D. Loga naţională CLIPA CECILIA III
SOCIO-UMANE educaţiei
ESTERA Caransebeş

Mențiune / Premiu special - 32 PREMII

Numele şi Profesorul/profesorii
Clas Unitatea de Competiţia
Nr. crt prenumele Etapa care a/au pregătit Rezultate Obs.
a învăţământ şcolară
elevului elevul
CIOBANU S. D. Liceul „Hercules” LIMBA ŞI 91,5 puncte
1 DARIA V Băile Herculane LITERATURA naţională CIOBANU ILEANA Menţiune
ANDREEA ROMÂNĂ
PĂUN DAVID XI Liceul Teoretic LIMBA CHWOIKA SONIA- Menţiune
2 STEPHAN „Diaconovici-Tietz” MATERNĂ naţională MARIA 9,20
Reşiţa GERMANĂ
CUNA Ş. VII Școala Gimnazială LIMBA SKOREPA PETR, Menţiune
3 naţională
SOFINKA Gîrnic MATERNĂ CEHĂ BOUDA IOSIF 9,60
BANAC M. VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
4 IZABELA- Lupac MATERNĂ naţională 8,80
MIHAELA CROATĂ
DOMĂNEANȚ VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA B. MARIAN Mențiune
5 M. GHEORGHE - Clocotici MATERNĂ naţională 8,70
PETRU CROATĂ
ȘERA G. VII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
6 GHEORGHE Lupac MATERNĂ naţională 8,50
CROATĂ
LAȚCHICI N. VIII Școala Gimnazială LIMBA LUCACELA G. MARIAN Mențiune
7 MARIA Lupac MATERNĂ naţională 8,60
IADRANCA CROATĂ
Școala Gimnazială
LIMBA Mențiune
8 VLAICI DIANA VII „Atanasie naţională MILENOVICI OZREN
MATERNĂ SÂRBĂ 9,00
Cojocaru” Pojejena
Școala Gimnazială
SIMONOVICI LIMBA Mențiune
9 VIII „Borislav Cristici” naţională MILENOVICI OZREN
MILITA MATERNĂ SÂRBĂ 9,20
Belobreșca
Liceul Tehnologic
MILANOVICI LIMBA Mențiune
10 IX „Clisura Dunării” naţională NOVACOVIC VERA
IOVANA MATERNĂ SÂRBĂ 8,90
Moldova Nouă
BRĂTAN RAREȘ IX Colegiul Naţional LIMBA naţională DAMȘEA ALEXANDRA Mențiune
11 IONUȚ „Traian Lalescu" GERMANĂ (eseu)
Reşiţa MODERNĂ
PRISĂCARIU X Colegiul Naţional LIMBA naţională DAMȘEA ALEXANDRA Mențiune
12 ANDREI „Traian Lalescu" GERMANĂ (proiect)
Reşiţa MODERNĂ
NEGRU Colegiul Naţional
Menţiune de Distincţi
13 CLAUDIU IX „Traian Lalescu" FIZICĂ naţională DOXAN ADRIAN
onoare e SRF
GABRIEL Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
MÎŢU I.A. V Şcoala Gimnazială EDUCAȚIE Menţiune
14 naţională POMOJA ILEANA
VLAD-IONUŢ Nr. 7 Reşiţa TEHNOLOGICĂ
Liceul Tehnologic POIANA DINU IACOB,
LAITIN P. MECANICĂ
15 XI „Trandafir Cocârlă" naţională VÂNTU LUMINȚA, Mențiune
PETRU-IONUŢ
Caransebes SIMERIA TRAIAN
BADELIŢĂ L. CONSTRUCŢII,
Colegiul Tehnic MANU FELICIA, ON
16 TIMOTEI XI INSTALAŢII ŞI naţională Mențiune
Cărăşan Resita GEORGETA
GABRIEL LUCRĂRI PUBLICE
Colegiul Național
BUGA ANDRU Medalie de
17 VII „Traian Lalescu” MATEMATICA naţională BEJAN OTILIA
MIHAI bronz
Reșița
CIOBANU Colegiul Naţional LIMBA ŞI 99,5 puncte
18 ALEXANDRA XII „Traian Lalescu” LITERATURA naţională IVAN ELENA Premiu
ELENA Reşiţa ROMÂNĂ special
DAVIDESCU- VIII Şcoala Gimnazială „LECTURA CA HOPOTĂ MIHAELA 91,5 puncte
19 FILIP OLIVIA- Nr. 9 Reşiţa ABILITATE DE naţională Premiu
ALEXANDRA VIAŢĂ” special
STAN MICHELLE VII Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
20 „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Reșița MODERNĂ
MILOS VIII Liceul Teoretic LIMBA DUCA OANA Premiu
21 MADALINA „General FRANCEZĂ naţională special
Dragalina” Oravița MODERNĂ
LINTA IASMINA X Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
22 „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Școala Caraș-Severineană

Reșița MODERNĂ
MALYAR XII Colegiul National LIMBA RADOVAN CAMELIA Premiu
23 CRISTINA „Traian Lalescu” FRANCEZĂ naţională special
Reșița MODERNĂ
Premiul
Institutului
Colegiul National
ANGHEL STIINTE Român
24 VII „Mircea Eliade” naţională FERCEA GHIORGHITA
ALEXANDRU SOCIO-UMANE pentru
Reşiţa
Drepturile
Omului
Colegiul National
ANGHEL STIINTE Premiu
25 VII „Mircea Eliade” naţională FERCEA GHIORGHITA
ALEXANDRU SOCIO-UMANE Special
Reşiţa
VOIN VALENTIN FERCEA GHIORGHITA Premiul
Colegiul National Institutului
8

„Mircea Eliade” STIINTE Român

26 VIII naţională
Reşiţa SOCIO-UMANE pentru
Drepturile
Omului
VOIN VALENTIN Colegiul National FERCEA GHIORGHITA Premiu
Seria III Nr. 2(52)

STIINTE
27 VIII „Mircea Eliade” naţională special
SOCIO-UMANE
Reşiţa
MERGEA VIII Școala Gimnazială MERGEA FLORENTIN Premiu
28 SERGIU- „Mihai Peia” Reșița GEOGRAFIE naţională special
OCTAVIAN
CODEA X Liceul Bănățean CUBIN ADINA- Premiu
29 GEOGRAFIE naţională
ERMIONI Oțelu Roșu LUCIANA special
GAVRILIU VIII Liceul Tehnologic MĂRCULESCU Premiu
EMILIA „Clisura Dunării” RELIGIE CLAUDIA special
30 naţională
Moldova Nouă ORTODOXĂ

BEZEGHEANU XII Colegiul Naţional CHIOSA NICOLAE Premiu

OANA „Traian Lalescu” RELIGIE special
31 naţională
VALENTINA Reşiţa ORTODOXĂ

MITRUŞ V. VI Şcoala Gimnazială EDUCAȚIE Premiu

32 ANDREEA Nr. 7 Reşiţa TEHNOLOGICĂ naţională POMOJA ILEANA special
BIANCA

Reiterăm ideea că un obiectiv major al judeţul Caraș-Severin pentru obținerea

Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin este PERFORMANȚEI ȘCOLARE.
susținerea și încurajarea PERFORMANȚEI. Considerăm
că toate aceste rezultate / premii reprezintă unități de Prof. ION MOATĂR
măsură ale efortului elevilor și cadrelor didactice din Inspector Școlar pentru Educație fizică
și Activități Educative

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


EVALUAREA COMPETENŢELOR
PRIN PRACTICĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ
În noua lume educaţională în care ne regăsim,
evaluarea poate adopta numeroase forme şi s-ar putea
spune că, cu cât sunt mai variate metodele de evaluare,
cu atât evaluarea este mai corectă pentru elev. Ca
profesori, avem tendinţa să considerăm că cel mai
important lucru pe care îl facem pentru elevii noştri
este să le predăm, însă, de fapt, cea mai importantă
activitate este cea de evaluare a muncii acestora.
Pentru că notele finale ale elevilor şi, ca urmare, cariera
lor, depind de evaluări. Uneori se presupune în mod
automat că acele persoane desemnate să lucreze în
calitate de profesori pot preda şi, implicit, pot evalua
activităţile elevilor. Aşa cum procesul de predare este
public, iar profesorii primesc feedback în privinţa
calităţii predării, chiar şi fără feedback deliberat,
evaluarea este o activitate diferită. Foarte rar există o
persoană care să observe profesorul atunci când acesta
planifică şi desfăşoară evaluarea. Un avantaj al evaluării
poate fi feedback-ul obţinut de elevi în privinţa
performanţei lor, O parte a procesului de învăţare
presupune ca elevii să fie capabili să înveţe din greşeli,
ca şi din succese.
De ce evaluare?
Există numeroase motive pentru a evalua
performanţa elevilor, dar nu toate sunt bune:
• În prezent, oamenii sunt angajaţi sau numiţi
într-un post pe baza calificărilor pe care le deţin.
• Elevii au nevoie de feedback.
• Profesorii au nevoie de feedback, astfel încât
să îşi poată adapta metodele de predare sau adopta
altele noi.
• Evaluarea este adesea motivul principal care îi
determină pe elevi să studieze serios.
Avantajele practicii la locul de muncă şi ale evaluării
acesteia
• Practica la locul de muncă este importantă, de
exemplu nimeni nu doreşte să îşi dea maşina pe mâna
unui mecanic care deţine cel mai înalt nivel de
cunoştinţe teoretice, însă ale cărui abilităţi practice
sunt reduse. Angajatorii pot dori să cunoască şi
calitatea activităţilor practice desfăşurate de elevi (nu
numai cât de bune sunt notele obţinute de aceştia).
Practica la locul de muncă presupune învăţare din
experienţă. Evaluarea practicii la locul de muncă îi ajută
pe elevi să desfăşoare aceste activităţi mai serios, cu
mai mult spirit critic.
Dezavantajele practicii la locul de muncă şi ale
evaluării acesteia
• Practica la locul de muncă este dificil de
evaluat. Este o tendinţă, dar este greşită, pentru că este
mai uşor să evaluezi rezultatele finale ale activităţilor
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
practice decât procesele şi abilităţile implicate în
obţinerea acestora. Poate fi dificil să se convină asupra
criteriilor de evaluare a abilităţilor practice. Adesea,
există mai multe metode de a îndeplini corespunzător
o sarcină, iar acestea impun o serie de criterii de
evaluare alternative. Faptul că elevii sunt observaţi îi
poate inhiba în desfăşurarea activităţilor.
Evaluarea activităţilor practice
Activităţile practice sunt adesea mai dificil de
evaluat. Uneori profesorii evaluează raportul privind
activităţile practice elaborate de elev, şi nu activităţile
în sine. Aceasta poate implica numai constatarea
calităţii produsului final al activităţilor practice, dar nu
şi a activităţilor în sine. Evaluarea competenţei şi a
Seria III Nr. 2(52)
experienţei practice necesită o planificare atentă
pentru a avea eficienţa scontată. Iată câteva principii
de care să ţineţi cont:
• Trebuie să se înţeleagă clar de ce se evaluează
activităţile elevilor: pentru a le oferi acestora feedback,
în scopul de a le facilita dezvoltarea?; pentru a asigura
recunoaşterea competenţei lor? ; pentru a contribui la
nota finală?
9
• Trebuie să se înţeleagă clar ce anume se va
evalua. Din moment ce evaluarea competenţei şi a
experienţei practice vizează în general abilităţile
practice, nu cunoştinţele teoretice, trebuie explicat clar
Școala Caraș-Severineană
ce anume competenţe vor fi evaluate.
• Trebuie înţeles scopul general al evaluării. Este
important să existe o corelaţie între metodele de
evaluare şi abilitatea care este evaluată.
• Trebuie să vă asiguraţi că elevii cunosc
modalitatea de evaluare şi criteriile conform cărora vor
fi evaluaţi. Evident, aceste criterii trebuie să fie atent
alese, astfel încât să corespundă contextului sau
mediului în care se desfăşoară activitatea.
Competenţa
Descriptorii competenţei, în funcţie de care sunt
structurate toate cursurile bazate pe competenţe,
diferă de obiectivele educaţionale convenţionale sub
mai multe aspecte:
• Sunt special concepuţi pentru a răspunde
nevoilor domeniului industrial sau comercial.
• Aproape întotdeauna au o bază mai generală
decât obiectivele convenţionale sau rezultatele
învăţării.
• Acoperă o gamă largă de abilităţi care în
general depăşesc graniţele convenţionale ale
domeniului.
• În general sunt mai precis articulate decât
obiectivele educaţionale convenţionale şi
competenţele şi includ trei componente de bază:
Precizarea competenţei care trebuie dezvoltată
(Competenţa)
Precizarea condiţiilor de aplicabilității (Contextul
general şi condiţiile în care trebuie dezvoltată
competenţa)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Un set de criterii de performanţă (Colectarea
dovezilor necesare pentru a demonstra că respectiva
competenţă a fost dobândită)
Evaluarea competenţei
Evaluarea competenţei diferă de evaluarea
obişnuită după cum urmează: Presupune criterii de
performanţă clare, care precizează exact ce se aşteaptă
din partea elevului.
• În general, evaluarea se desfăşoară numai pe
criterii de “competenţă”.
• Pentru a absolvi un curs bazat pe competenţe,
elevul trebuie să demonstreze dobândirea tuturor
criteriilor de performanţă.
Toate cursurile bazate pe competenţe includ
întotdeauna aranjamente prin care elevii pot repeta
orice elemente pentru care nu au atins standardele
Școala Caraș-Severineană
impuse.
Metode de evaluare bazată pe competenţe
Evaluarea bazată pe competenţe se axează pe
activităţi practice de diferite tipuri, iar evaluarea tinde
să implice un proces şi în general presupune o formă de
evaluare continuă.
Metodele de evaluare utilizate sunt în general
bazate pe activităţi şi implică:
• Evaluarea continuă a activităţilor practice la
locul de muncă.
10
• Testarea abilităţilor de toate tipurile.
• Performanţele elevilor în studii de caz,
exerciţii de simulare şi situaţii de joc de rol.
• Teme şi proiecte de toate tipurile.
Seria III Nr. 2(52)
• Derularea unor proiecte practice sau de
documentare.
• Abordarea unor probleme reale sau simulate.
• Înfiinţarea unei afaceri.
• Crearea unor portofolii cuprinzând dovezi
privind competenţele.
Planificarea evaluării bazate pe competenţe
În primul rând este necesar să cunoaşteţi în
detaliu şi să fiţi familiarizaţi cu respectivul curs, în ceea
ce priveşte strategia de evaluare, procedurile etc.
Planificaţi numărul de contacte cu clasa, astfel încât să
puteţi identifica oportunităţi adecvate de evaluare.
Este important să ştiţi numărul elevilor implicaţi şi
modul în care vor fi grupaţi. Trebuie determinate orice
cerinţe speciale ale elevilor, individual, de exemplu
dislexie, tulburări de vedere etc. De asemenea,
verificaţi ce alte evaluări vor trebui să susţină elevii,
astfel încât să nu fie suprasolicitaţi, iar activităţile de
evaluare să fie uniform distribuite.
Strategia de evaluare
Toate elementele unui curs bazat pe competenţe
trebuie să fie astfel alese încât să vă asiguraţi că toate
activităţile elevului sunt pe deplin integrate cu
procedurile de evaluare. Asiguraţi-vă că dispuneţi de
toate resursele necesare bunei desfăşurări a evaluării,
inclusiv colegi şi personal de sprijin. Efectuaţi testarea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
preliminară a procedurii alese, dacă este cazul. Faceţi
totul pentru a contribui la eficacitatea educaţională şi
eficienţa operaţională a procesului de evaluare.
Reduceţi oportunităţile de comportament nedorit din
partea elevilor, de exemplu: copiatul, plagiatul etc.
Efectuarea evaluării
Asiguraţi-vă că elevii cunosc dinainte strategia
evaluării, inclusiv momentul, locul, modalitatea şi
criteriile evaluării. Dacă fiecare element al programului
de evaluare corespunde planului, atunci elevii nu au
nici un argument să depună contestaţie pentru
procedură incorectă. Evaluările bazate pe competenţe
pot fi foarte solicitante şi pot necesita mult timp.
Înregistrarea rezultatelor
Natura cumulativă a evaluării bazate pe
competenţe presupune utilizarea unui sistem de
înregistrare a rezultatelor. Aceasta se poate face
folosind o listă de verificare, ori manual ori electronic.
Feedback-ul elevului
Feedback-ul elevului ar trebui să implice două
aspecte:
• Toată clasa primeşte feedback privind orice
aspecte generale rezultate din evaluare.
• Feedback detaliat pentru fiecare elev, privind
modul în care s-a descurcat; de asemenea, trebuie să li
se explice elevilor de ce şi unde au greşit în orice
situaţie în care nu au reuşit să demonstreze că au
dobândit competenţa respectivă şi ce trebuie să facă
pentru a remedia situaţia data viitoare.
Sugestii pentru evaluarea activităţilor
practice
• Discutaţi ideile legate de evaluare cu colegii
dumneavoastră.
• Păstraţi note pentru procese.
• Implicaţi parteneri sociali în procesul de
evaluare.
• Determinaţi-i pe elevi să aprecieze cât de bine
au înţeles sarcina.
• Evaluaţi activitatea practică în sine, ca şi
produsul final.
• Cereţi-le elevilor să includă în rapoartele lor
răspunsul la întrebarea: “Data viitoare ce aţi face
altfel?”
• Proiectaţi produsul corespunzător.
• Planificaţi meticulos activităţile de evaluare,
vă va scuti de multe eforturi ulterior.
• Explicaţi clar elevului criteriile de evaluare.
• Specificaţi clar ce abilităţi se evaluează, când,
unde şi cum.
• Includeţi în programul de evaluare
posibilitatea de a repeta evaluări.
• Ţineţi cont în planificare de orice cerinţe
speciale, la nivel individual.
• Planificaţi cu meticulozitate resursele
necesare.

• Încercaţi să eliminaţi posibilităţile de a vă
confrunta cu comportamente nedorite din partea
elevilor.
• Utilizaţi un model sigur de înregistrare a
rezultatelor.
Bibliografie:
http://www.tvet.ro
Prof. RODICA VESA
Director Colegiul Tehnic Reșița
PROMOVAREA DE PROIECTE
INTERNE ȘI EXTERNE ȘI ROLUL
ACESTORA ÎN SPORIREA
CALITĂȚII ACTULUI DIDACTIC
Pedagogul american Bruner (1970) consideră că
„oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate
preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată,
orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă
materia este prezentată „într-o formă mai simplă,
astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă
uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează
sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber, în care viaţa
capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare
şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează,
pozitiv sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Educaţia extracurriculară realizată dincolo de
procesul de învăţământ îşi are rolul şi locul bine stabilit
în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin
activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite
domenii.
Activitatea privind educația prin activități
extrașcolare și extracurriculare coordonată de
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin a avut ca
obiectiv de bază necesitatea consolidării unui set de
valori stabile și coerente, care să determine la toți
actorii educației conduite favorabile unui stil de viață
sănătos, mental, emoțional, fizic și socio-moral.
În anul 2015, această activitate s-a concretizat
prin derularea unui număr de 139 de proiecte la nivel
local (CAEL), 160 de proiecte cuprinse în Calendarul
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
activităților educative județene, 25 de proiecte
Seria III Nr. 2(52)
cuprinse în Calendarul activităților educative regionale
și interjudețene și 4 proiecte naționale aprobate în
Calendarul activităților educative naționale (1 în
domeniul cultural-artistic, 1 în domeniul sport și 2 în
domeniul tehnic).
Pentru anul școlar 2015-2016 au fost propuse
pentru a fi cuprinse în CAEN un număr de 8 proiecte ale
11
școlilor din județul nostru, pentru CAER 23 proiecte,
pentru CAEJ 168 proiecte, iar pentru CAEL 160 proiecte.
Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
Școala Caraș-Severineană
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod
echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să sistematizeze date, învaţă să
înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii
se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi,
posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai
frumos obiectivul principal al școlii: pregătirea copilului
pentru viaţă. Proiectele și activităţile extraşcolare
influențează și potențează calitatea actului didactic
prin dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea
de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei,
fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Participarea la Proiectele Erasmus+ îi ajută pe
elevi și profesori să se dezvolte personal și profesional,
să ia contact cu alte culturi și sisteme educaționale,
personalul didactic și didactic auxiliar având acces la
formare continuă în context european.
În semestrul I al anului școlar 2015-2016 au fost în
derulare 12 proiecte Erasmus+, două dintre acestea
finalizându-se pe parcursul semestrului. Majoritatea o
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
reprezintă proiectele de mobilitate în domeniul
formării profesionale (VET), în număr de 8, celelalte 4
fiind proiecte de parteneriat strategic:
Nr.
Denumire proiect
crt.
Noi abilități și competențe
1. pentru noi locuri de muncă
pe piața europeană
Mobilități educaționale,
oportunități de integrare
2. pe piața muncii pentru
absolvenții din domeniul
textil
Experiența europeană -
Școala Caraș-Severineană
3. drum deschis către formare
și perfecționare
Formare profesională de
4. calitate prin mobilități
europene
Building Today the Careers
5.
of Tomorrow
Eurocalificarea - drum
12
deschis către o carieră de
6.
succes pe piața europeană
a muncii
Formare pentru viitor -
Seria III Nr. 2(52)
7. formare pentru tehnologii
inovative în sectorul auto
Erasmus+ Cariera Duală de
8.
Succes în Sport
Worth- spreading
9. European Games Aid
Mainstream Education
Patterns of Life - From a
10. Different Past to a
Common Future
11. Just read! Po prostu czytaj!
Predau cu plăcere, învăț
12.
eficient
Prin participarea la proiectele de mobilitate în
domeniul formării profesionale (VET), elevii au
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Unitatea de Perioada de
Programul de
învățământ implementare
finanțare/Axa prioritară
inițiatoare/
sau Măsura
beneficiară
2014-1-RO01-KA102- 2014-2015
Colegiul Tehnic
000239 / 24.10.2014
Reșița
Colegiul Tehnic 2014-2015
Cărășan Reșița 2014-1-RO01-KA102-
000191 / 05.11.2014
2014-2016
2014-1-RO01-KA102-
Liceul Bănățean
000823 / 06.11.2014
Oțelu Roșu
2014-2016
Colegiul Economic al 2014-1-RO01-KA102-
Banatului Montan 000954 /08.10.2014
Reșița
2014-2016
2014-1-RO01-KA201-
Colegiul Național
002437 / 24.11.2014
Mircea Eliade Reșița
2015-2016
2015-1-RO01-KA102-
Liceul Bănățean
014414/02.10.2015
Oțelu Roșu
Liceul Tehnologic 2015-2017
2015-1-RO01-KA102-
Trandafir Cocârlă
014793/ 22.10.2015
Caransebeș
2015-2016
2015-1-RO01-KA102-
Liceul Teoretic
014853/ 13.10.2015
Traian Vuia Reșița
2015-2016
2015-1-RO01-KA219-
Liceul Teoretic
014992/ 27.10.2015
Traian Vuia Reșița
Liceul Teoretic 2015-1-AT01-KA219-
Diaconovici-Tietz 004955/05.11.2015
Reșița
2015-2016
2015-1-PL01-KA219-
Școala Gimnazială
016555/07.10.2015
Nr. 2 Reșița
2015-2016
Grădinița cu Program 2015-1-RO01-KA101-
Prelungit Floarea- 014497/ 21.09.2015
Soarelui Reșița
dobândit abilităţi, cunoştinţe teoretice şi competenţe
tehnice în domeniul de calificare, şi-au dezvoltat

competenţe legate de ergonomia locului de muncă, au
învăţat să interacţioneze cu alte persoane; şi-au lărgit
orizontul spiritual și cultural; şi-au dezvoltat abilităţile
de comunicare într-o limba străină. S-au dezvoltat
relaţii interpersonale bazate pe respect şi consideraţie
între elevi, elevi - profesori, elevi-mentor/tutore,
datorită activităţilor în care au fost implicaţi în cadrul
proiectelor. Participanţii au acumulat experienţe noi în
timpul desfăşurării activităţilor din proiect şi au oferit
exemple de bună practică pentru ceilalţi elevi din
unitatea de învățământ.
Competențele obținute prin participarea la
proiect vor deschide drumul către integrarea mai facilă
a acestor elevi în societate şi, de asemenea, vor ajuta
considerabil la creşterea stimei de sine, a încrederii în
propriul potenţial şi, nu în ultimul rând, vor crea
premisele unei mai facile inserții pe piața forței de
muncă.
Impactul activităților de formare în cadrul
proiectelor de mobilitate în domeniul educației școlare
asupra cadrelor didactice se reflectă în: accesul la o
gamă variată de material și familiarizarea cu noi
abordări didactice ale procesului instructiv-educativ;
refleția critică asupra propriilor de abordare a actului
didactic; promovarea dimensiunii europene în educația
elevilor prin proiectarea unor activități atractive care să
răspundă nevoilor de formare a acestora ca viitori
cetățeni; deschiderea unor noi perspective în carieră.
În plan instituțional, participarea la proiecte
europene crește prestigiul şcolii în context local /
județean / național, conferă un plus de atractivitate
specializărilor cuprinse în oferta educațională a școlii,
deschide perspective noi pentru parteneriate viabile cu
parteneri externi, motivează cadrele didactice din
şcoală pentru accesarea fondurilor europene, iar
experienţa acumulată va duce la creşterea calităţii
actului educațional.
Proiectul POSDRU/161/2.1/G/138176, cu titlul
Practica și consilierea școlară- Instrumente eficiente
pentru orientarea în carieră a tinerilor, derulat în
perioada 2014-2015, cu beneficiar Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin, a avut Conferința finală în data
de 26 noiembrie 2015. Proiectul a avut ca obiectiv
general sprijinirea elevilor din învăţământul
preuniversitar – anii terminali – în tranziţia de la şcoală
la viaţa activă, prin dezvoltarea competenţelor practice
ale acestora. Rezultatele proiectului s-au materializat
în: dezvoltarea, adaptarea, promovarea și furnizarea
serviciilor de orientare și consiliere profesională pentru
sprijinirea a 480 elevi în tranziția de la școală la viața
activă; creșterea relevanței rezultatelor învățării
dobândite la locul de muncă prin organizarea
interactivă de stagii de practică pentru 420 de elevi;
dezvoltarea și promovarea parteneriatelor între școli și
agenții economici, în vederea facilitării tranziției de la
școală la viața activă; dezvoltarea abilităților și
competențelor practice a 60 de elevi prin metoda
inovativă de învățare firma de exercițiu.
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Se află în implementare, până în luna octombrie
2016, proiectul La școală pentru comunitatea noastră,
proiect derulat prin Programul RO10 - CORAI, finanţat
de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul
Român de Dezvoltare Socială, având ca beneficiar
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și partener
Asociatia ActiveWatch.
Proiectul a avut ca obiectiv general cresterea
frecvenței școlare și îmbunătățirea șanselor de acces
pe piața muncii a tinerilor din zona defavorizată Anina
- Bozovici din județul Caraș-Severin, obiectivele
specifice vizând:
 creșterea abilităților de viață și dezvoltarea
soft skill-urilor necesare accesării pieței
muncii în meserii similare celor din categoria
Seria III Nr. 2(52)
turismului, pentru 200 de tineri, prin
înființarea a câte unui Club al tinerilor în
fiecare dintre cele două localități în care se
implementează proiectul și desfășurarea de
activități care să corespundă specificului local
și interesului tinerilor;
 dezvoltarea abilităților pentru minim 20 de
profesori, pentru utilizarea metodelor de
13
predare adaptate particularităților tinerilor în
situații de risc, în vederea creșterii
atractivității școlare, prin derularea unui
program de formare care vizează dezvoltarea
Școala Caraș-Severineană
de curriculum adaptat;
 creșterea implicării părinților în viața școlară a
tinerilor din cele două localități prin
includerea a minim 20 de părinți în activitățile
proiectului și prin dezvoltarea unor
mecanisme de informare și conștientizare
pentru minim 20 de părinti plecați în
străinătate în ceea ce privește frecvența
școlară și dificultățile cu care se confruntă
copiii lor, elevi ai liceelor.
Promovarea și implementarea de proiecte
reprezintă premiza și, totodată, spaţiul aplicativ care
permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,
abilităţilor, competenţelor dobândite în procesul
instructiv-educativ, dezvoltă gândirea critică şi
stimulează implicarea elevilor în actul decizional în
contextul respectării drepturilor omului şi al asumării
responsabilităţilor sociale, realizându-se, astfel, o
simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea
comportamentală, care îndeobște conduce și spre
creșterea calității actului educațional.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de
azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi
nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci,
să-i învăţăm să se adapteze.”
Maria Montessori –Descoperirea copilului
Inspector școlar prof. SIMONA VOIN
Inspector școlar prof. ION MOATĂR
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
DESPRE EDUCAȚIA TIMPURIE ÎN
TERMENI SMART
Avem un curriculum preșcolar centrat pe copil și
pe dezvoltare de comportamente.
A fost primul segment de învățământ
preuniversitar la care s-a schimbat programa școlară și
care a oferit o abordare integrată a demersului
didactic, o abordare holistică a activităților liber alese,
a domeniilor experiențiale și a activităților de
dezvoltare personală. Oportunitate ideală oferită
cadrelor didactice din învățământul preșcolar pentru
creativitate și originalitate în ceea ce privește
conceperea demersului didactic.
Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că încă
predomină metodele didactice tradiționale, încă
predomină predarea expozitivă în detrimentul celei
Școala Caraș-Severineană
activ-participative, interactive; încă există tendința de
a-i pune pe copii să memoreze mecanic, să reproducă
întocmai modelul educatoarei, să rezolve cât mai
multe ”fișe”.
Consider că toate aceste aspecte trebuie
eliminate din practica la clasă și aceasta se poate realiza
printr-o altfel de abordare, de tip SMART, dacă vrem să
oferim o educație corelată cu exigențele prezentului,
performantă, dar mai ales funcțională și care să ofere
integrarea cât mai facilă și eficientă a copiilor în școală,
iar mai apoi în societate.
14
Un exemplu în acest sens ne-a fost prezentat recent
de Grădinița cu Program Prelungit ”Floarea Soarelui”
din Reșița, implicată într-un proiect transfrontalier –
Seria III Nr. 2(52)
”SMART CHILDREN NETWORK-SMART
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
(1286), implementat prin Programul IPA de
Cooperare Transfrontalieră România - Republica
Serbia”, finanțat de Uniunea Europeană prin Fondurile
Structurale și cofinanțat de cele două state membre
participante în program. Scopul proiectului este
”Îmbunătățirea abilităților intelectuale ale copiilor și
identificarea timpurie a copiilor supradotați.” Cu acest
prilej, în cadrul proiectului a avut loc un curs de formare
a cadrelor didactice din unitatea de învățământ -
Grădinița cu Program Prelungit ”Floarea Soarelui” din
Reșița.
Formatorul, d-nul dr. Ranko Rajovic, membru al
MENSA Internațional și partener în acest proiect,
împreună cu o echipă de experți au susținut un
program de învățare eficientă care ne-a oferit
oportunitatea de a privi actul educațional din
învățământul preșcolar dintr-o altă perspectivă. Una
atractivă, eficientă, interactivă, aplicabilă, dar mai ales
funcțională!
Caracteristica de bază a programului este aceea
de a oferi o modalitate de schimbare a metodelor de
lucru cu copiii, prin care să se dezvolte nivelul
abilităților intelectuale, atenția și concentrarea,
coordonarea mișcărilor, dezvoltarea mobilității, viteza
gândirii și dezvoltarea capacității de a extrage concluzii,
gândirea divergentă (flexibilitate, fluență, originalitate,
sensibilitate) și identificarea copiilor supradotați și
dezvoltarea talentelor lor.
Concluzia este una clară: DA, SE POATE ÎNVĂȚA
CU PLĂCERE !!!!
Prof. înv. preșcolar ANA DAMIAN
Inspector școlar pentru învățământul preșcolar

DE CE EI AU REUŞIT?
DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL
FINLANDEZ
Motto:
"Educaţia este cea mai puternică armă pe care o poți
folosi pentru a schimba lumea" Nelson Mandela
Ştiţi Finlanda?
Da, acea Finlandă: ţara celor peste o mie de
lacuri, patria renilor şi model al educaţiei în lume!
Ţara în care de peste 45 de ani s-a pus la punct
o şcoală complet descentralizată, în care relaţia dintre
cerinţele de sistem, comunităţi, elevi şi profesori este
cât se poate de directă şi firească.
Ţara în care valorile profesorilor sunt
competenţă – de excepţie!, autoritate deplină în
munca lor, responsabilitate bazată pe integritate şi
încredere.
Educaţia este cheia prosperităţii finlandeze,
într-o ţară cu populaţie puţin numeroasă (cca. 5,3
milioane în 2013), cu o densitate medie a populației de
17 locuitori pe km² şi puţine resurse naturale,
exceptând pădurile sale (73% din suprafaţă).
Învățământul finlandez a fost invocat deseori
ca un exemplu de eficiență și performanță și ca un
posibil model.
Într-un clasament referitor la educaţie,
realizat în 2014 de către firma Pearson, care deţine
Financial Times şi The Economy Group, pe baza
rezultatelor elevilor din 40 de state la testele
internaţionale de cunoştinţe generale, adică la
competenţe lingvistice, matematică şi ştiinţe, dar şi pe
baza statisticilor referitoare la gradul de alfabetizare şi
de absolvire a cursurilor de către elevi, primul loc a fost
ocupat de Finlanda, o ţară ce mereu apare în fruntea
acestor topuri.
La testele PISA, Finlanda are cea mai mică
diferenţă între şcoala cu rezultatul cel mai bun şi cea cu
rezultatul cel mai slab, deci calitatea şcolii este
uniformă în tot teritoriul.
Iată opinia unui expert (Pekka Himanen,
filozof, Institutul de Tehnologia Informaţiei din
Helsinki):
„Cheia succeselor în educaţie provine din calitatea
profesională a profesorilor finlandezi. Trebuie să ai
licenţa ca să predai într-o grădiniţă. Trebuie să ai
masterul ca să predai la şcoala primară. Mulţi dintre cei
mai buni studenţi vor să devină profesori. Trăim în
societatea informaţională, deci este demn de tot
respectul să lucrezi intr-un domeniu cheie pentru
stăpânirea informaţiei, cum este învăţământul."
Așadar, care sunt “secretele” modelului
educațional finlandez?
1. Fiecare copil este IMPORTANT – sistemul trebuie
să fie capabil să ofere, ÎN MOD EGAL, cea mai
bună educație posibilă fiecărui copil
 Nu există școli pentru elite
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
 Copiii se duc la şcoala cea mai apropiată, nu la
una „bună"
 Părinţii ştiu că oriunde îşi dau copilul, el va
beneficia de aceeaşi calitate a educaţiei
 Elevii sunt educați să accepte diferențele între
ei și să le folosească pentru a colabora în tot
ce fac
 Accentul e pus pe obţinerea unor elevi buni
„în medie" şi pe evitarea rebuturilor şcolare -
diferența dintre cele mai slab și cel mai bun
elev este cea mai mică din lume. Abandonul
şcolar este redus,
cca. 4% la liceu, 10% la şcolile tehnologice.
Rata de promovare a examenului de final de
liceu este de peste 90%, iar peste 66% dintre
Seria III Nr. 2(52)
elevi urmează studii superioare – cel mai mare
procent din Europa
 Este foarte rău văzut ca un elev sa copieze,
chiar și de catre ceilalți elevi - este de
neconceput ca un elev să scoată o fițuică la un
examen! Cel care ar face-o ar fi izolat de catre
restul de elevi - “De ce sa riști, când poți să
studiezi?”. Firesc, nici adulții nu-si vor imagina
15
ce este evaziunea fiscală. Nu e de mirare ca
Finlanda se află în fruntea țărilor cu cele mai
ridicate statistici de transparență si cea mai
scăzută corupție publică
Școala Caraș-Severineană
 Fiecare elev are responsabilitatea pentru
propria dezvoltare
2. Profesorii
 Sistemul de formare a cadrelor didactice –
şase ani de facultate cu examen dur de
admitere, la fel ca medicii
 Masterul didactic la universitate este
obligatoriu pentru a putea preda
 Programele de pregătire a profesorilor sunt
foarte solicitate – doar 10% dintre candidați
sunt acceptați
 Profesorii sunt respectaţi şi foarte bine
pregătiţi, finlandezii preţuiesc foarte mult
meseria de profesor
 Profesorii au același statut social și profesional
ca și medicii sau avocații
3. Descentralizarea
 Independență la clasă, în școli publice cu largă
autonomie
 Cooperarea cu comunitatea locală
 Responsabilitate sporită a școlii pentru
curriculum local, laolaltă cu un curriculum-
cadru național
 Reforma finanțării – transfer al
responsabilității decizionale la nivel local
4. Flexibilitatea sistemului
 Grad ridicat de libertate, dar și de
responsabilitate
 Există un curriculum la nivel național, însă e
doar o bază de lucru
 Disciplinele opționale sau extra-curiculare
apar încă din clasa a III-a - printre ele se
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
numără ore de teatru, de limbi străine
suplimentare (limba engleză este obligatorie),
de artă, de informatică, de auto-apărare, de
fotografie, etc.
 La nivel de liceu, cea mai mare parte a
curriculum-ului este bazat pe materii
opţionale, pe care elevii şi le aleg în funcţie de
interesele lor viitoare (de profesie, de
facultatea pe care o vor urma)
 Profesorii petrec în medie doar 4 ore pe zi în
sala de clasă și alocă 2 ore pe săptămână
pentru „dezvoltare profesională”
 Profesorii au putere de decizie în ceea ce
privește manualele, modelele de evaluare ale
elevilor, conținutul cursurilor
 Profesorii stabilesc standarde înalte de
cunoștințe și evaluează rezultatele elevilor
Școala Caraș-Severineană
 Educaţia şcolară se bazează pe dezvoltarea
gândirii şi a expresiei, nu pe acumularea
masivă de informaţie
 Programele includ multă practică la clasă
 Multe din temele pentru acasă au formă de
proiect; elevul nu rezolvă numai probleme
după o reţetă, ci încearcă să descopere
utilitatea soluţiilor în diferite aspecte practice
Un exemplu de temă: să meargă în pădure, să
fotografieze copacii sau plantele studiate în clasă,
să le identifice şi să facă un raport despre vegetaţia
din zona respectivă. Raportul final este prezentat
16
în clasă, de multe ori la proiector. Astfel, elevii se
antrenează în acest fel să înveţe şi pentru mai
târziu să ştie cum să îşi prezinte rezultatele
Seria III Nr. 2(52)
personale
 S-a eliminat inspecția școlară și a manualelor -
dezvoltarea și evaluarea cadrelor didactice se
bazează pe încredere!
5. Resurse socio-culturale
 Sistemul de învățământ finlandez este 100%
finanțat de către stat
 Toate costurile educaţiei, de la vârsta
preşcolară şi până la universitate, incluzând
cărţi, manuale, materiale şcolare, mese,
controale medicale şi stomatologice sunt
finanţate de către comunităţile locale (sunt
plătite doar în caz de pierdere)
 Există în toate școlile biblioteci (Finlanda are o
cultură a lecturii!), săli pentru activități de
recreere, sisteme IT (calculatoare, tablete,
videoproiectoare, table inteligente)
Finlandezii au inventat primul browser de internet
pentru utilizatori - au fost primii, care au avut
strălucita idee de a-l face public și accesibil tuturor
utilizatorilor. Astfel, în 1994, Erwise – primul
browser de internet cu o interfață pentru
utilizatorul final (User Interface – UX) – a fost
inventat și lansat de trei studenți finlandezi de la o
facultate locală de inginerie. Deși au primit
acceptul de la creatorul World Wide Web, Sir Tim
Bernors-Lee, studenții nu au reușit să obțină
fondurile necesare pentru dezvoltarea proiectului
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
și în cele din urmă acesta a fost dat uitării, intrând
în sfera legendelor despre internet. La doar câteva
luni de la lansarea lui Erwise au apărut Mosaic și
Internet Explorer .… iar ce a urmat este deja
istorie!
 Sunt asigurate gratuit servicii de bunăstare (o
masă la școală, transport școlar, sănătate,
cadre didactice care furnizează educaţie
pentru copiii cu CES, consiliere psihologică şi
de orientare)
O masă bună la şcoală este privită în Finlanada ca
o investiţie în viitor. Mesele gratuite la şcoală – o
inovaţie finlandeză (din 1948) sunt din alimente
tipic finlandeze:
- Legume proaspete şi preparate acoperă
jumătate din porţie;
- Cartofi, orez, paste – acoperă un sfert din
porţie;
- Peşte, cel puţin odată pe săptămână, de
preferinţă de două ori sau carne – acoperă
restul de un sfert din porţie;
- Lapte;
- Apă (de robinet!);
- Pâine cu margarină sau unt;
- Fructe la desert (cel mai adesea fructe de
pădure).
 30% dintre copii primesc ajutor suplimentar în
primii nouă ani de școală
6. Evaluarea în învățământ
 Copiii nu primesc niciun fel de calificativ în
primii 6 ani de școală
 Aprecierea învăţării la toate materiile, inclusiv
arte, meşteşuguri şi sport
 Există doar un singur test standardizat
obligatoriu, pe care elevii îl susțin la vârsta de
16 ani
 Nu este stabilit un sistem de evaluare externă,
accentul este pe evaluarea internă riguroasă a
școlilor
 Evaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea
școlară – fără clasamente
 Autoevaluarea obligatorie pentru școli și
municipalități
 Comitete de evaluare independente
responsabile pentru evaluarea națională
Autoritățile locale au datoria legală de a evalua
educația oferită de către școli și concluziile rapoartelor
de autoevaluare ale școlilor sunt folosite pentru a
sprijini dezvoltarea educațională și îmbunătățirea
condițiilor de învățare din școlile respective.
Se utilizează evaluarea colegială între furnizorii de
educație și formare profesională (”peer review”).
Evaluarea colegială este o evaluare externă realizată de
un grup de evaluatori externi care au ”același statut” cu
persoanele ale căror performanțe sunt evaluate.
Evaluarea se realizează pentru diferite arii ale formării
profesionale din instituție sau pentru anumite
departamente/servicii.

7. Politică educațională consecventă, susținută
 Finanțare și politici consecvente, susținute,
privind învățământul public, relativ constante
și de durată
 Încredere în școli și profesori
 Consensul privind politicile educaționale au
supraviețuit recesiunii și reorganizării
administrației publice din anii ’90
 Guvernele multipartid au promovat
continuitatea politicilor educaționale
 Finanțarea bazată pe performanță
Legislația finlandeză nu se concentrează pe școli, ci pe
furnizorii de educație, această calitate având-o
municipalitățile în cazul școlilor publice și patronii în
cazul celor private - adică cei care finanțează educația,
iar obiectivele evaluării sunt cuprinse în curriculumul
local sau în planul managerial anual.
Motivația pentru învățare este încă mare în
Finlanda. De ce?
Pentru că există un ciclu motivațional pozitiv.
Deoarece creșterea nivelului de educație a
contribuit la creștere și a pavat calea către societatea
informațiilor.
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
Fiindcă învățământul este o cale a progresului
social.
Întrucât bunăstarea populației educate a
facilitat mobilitatea socială.
În concluzie, învățământul pedagogic de
calitate asigură învățare de calitate, dar necesită
BANI, TIMP și RĂBDARE.
Resurse bibliografice:
John D. Hopkins, The Educational System of Finland:
Background, Structure, Equivalencies, and New
Directions, World Education News and Reviews, 1990
http://www.democratiedirecta.com
http://www.congresuleducatiei.ro
Seria III Nr. 2(52)
http://adevarul.ro
www.tribunainvatamantului.ro
http://www.momondo.ro
Prof. MANUELA STAN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Inspector școlar
17
Școala Caraș-Severineană
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
INTERDISCIPLINARITATEA ȘI
ROLUL EI ÎN FORMAREA UNEI
PERSONALITĂȚI CULTURALE
DESCHISE
Explorarea capacităţii infinite de a se mira a
conştiinţei umane este condiţia regăsirii unei lumi
fermecate1
Scopul articolului este acela de a argumenta
importanţa abordării multi/inter şi chiar
transdisciplinare în sistemul educaţional. Perspectiva
asupra întregului nu va fi niciodată posibilă prin
tratarea fragmentară a lumii. Preocupările şi
cercetările de tip interdisciplinar nu sunt deloc
Școala Caraș-Severineană
recente în cultura românească, acestea fiind
identificate începând cu operele lui Dimitrie Cantemir
(Divanul sau gâlceava înţeleptului cu lumea,
Descrierea Moldovei, Hronicul vechimii moldo-
vlahilor), continuând cu cele ale lui Bogdan Petriceicu
Hasdeu (Istoria critică a românilor, Etymologicum
magnum romaniae) sau Dimitrie Gusti, altfel spus,
spiritele enciclopedice ale culturii româneşti.
În studiul Interdisciplinaritatea şi
transdisciplinaritatea, factori de creştere a calităţii
învăţământului universitar, Aurel Jula menţionează că
18
există mai multe niveluri de întrepătrundere a
disciplinelor, pluridisciplinaritatea sau
multidisciplinaritatea, interdisciplinaritatea şi
transdisciplinaritatea.
Seria III Nr. 2(52)
Multidisciplinaritatea presupune abordarea unei
teme din perspectiva mai multor discipline. Spre
deosebire de multidisciplinaritate,
interdisciplinaritatea presupune fenomene, concepte şi
legi generale comune mai multor discipline ce
analizează în contexte cât mai variat posibile, pentru a
evidenţia faţetele multiple şi posibilităţile de aplicare a
lor în sfera diverselor discipline1, favorizând transferul
cunoştinţelor dintr-o disciplină în alta, iar
transdisciplinaritatea este o formă superioară a
interdisciplinarităţii, presupunând concepte,
metodologie şi limbaj care tind să devină universale
(teoria sistemelor, teoria informaţiei, cibernetica,
modelizarea etc.).1
Metafora lumii în aşteptare pare cea mai
potrivită situaţiei în care se plasează sistemul de
învăţământ al momentului. Apariţia noilor planuri
cadru, adoptate pentru gimnaziu şi în aşteptare
pentru liceu, răspunde unei necesităţi de racordare a
învăţământului cu lumea pe care o trăim, respectiv de
configurare a unui nou sistem, fondat pe valorile lumii
actuale.
Lumea în care trăim şi pe care o trăim presupune
tratarea acesteia transdisciplinar, constructul lumii
implică transdisciplinaritatea ca manieră de afirmare
şi, în acelaşi timp, de interogare a fiinţei umane,
facilitând sistemele de gândire deschise. Şi aceasta se
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
întâmplă în contextul în care omul devine din ce în ce
mai mult o fiinţă insulară, în ciuda faptului că trăim
într-un spaţiu al manifestării unei multitudini de
posibile forme de comunicare.
Potrivit raportului elaborat de Comisia
Internaţională a Educaţiei pentru secolul al XXI-lea,
aparţinând de UNESCO, citat de Basarab Nicolescu în
lucrarea sa, patru elemente sunt fundamentale pentru
un sistem nou de educaţie: a învăţa să cunoşti, a
învăţa să faci, a învăţa să trăieşti alături de ceilalţi şi a
învăţa să exişti.1 Autorul propune în continuarea citării
„celor patru piloni” ai educaţiei explicarea lor. A învăţa
să cunoşti, explică Basarab Nicolescu, reprezintă
învăţarea metodelor prin care se pot identifica punţile
dintre cunoştinţe, dar şi dintre cunoştinţe şi
semnificaţiile lor în viaţa noatră şi, mai mult, dintre
acestea şi interioritatea noastră. E, în fond, o formă de
înţelegere a relaţiilor ascunse ale lumii şi de înţelegere
a fiinţei prin relaţionare cu elementele lumii. A învăţa
să faci înseamnă a dobândi o „meserie întreţesută”,
legată de alte meserii, învăţând şi valorificând mai
apoi creativitatea şi asigurând echilibrul dintre fiinţa
interioară şi cea exterioară. A învăţa să trăieşti
împreună cu ceilalţi presupune asumarea şi
respectarea regulilor unei colectivităţi, nu doar
acceptându-l pe un Celălalt, ci încercând să te
regăseşti în Celălalt. Nu în cele din urmă, A învăţa să
fim este şi o învăţare permanentă a elevului de către
dascăl, dar şi dascălului de către elev.1
Înţelegând contextul în care ne plasăm, dar mai
ales perspectivele ce se deschid educaţiei româneşti,
au fost gândite o serie de concursuri şi olimpiade care
să valorifice şi să promoveze inter şi
transdisciplinaritatea, facilitând şi „reînvăţarea”
comunicării, prin redescoperirea celui de alături, dar şi
afirmarea elevilor ca fiinţe culturale.
Fiecare fiinţă se defineşte prin raportare la sacru,
indiferent de modul în care acesta este perceput,
sacrul este, parafrazându-l pe acelaşi Basarab
Nicolescu, ceea ce ne uneşte. Într-o modernitate care
se prefigura prin strigătul lui Nietzsche a se plasa sub
semnul morţii lui Dumezeu, într-o lume despre care
André Malraux scria: Secolul nostru, cu psihanaliza, a
redescoperit demonii din om – datoria ce ne stă acum
în faţă este de a-i redescoperi pe zei1,
pluridisciplinaritatea sau multidisciplinaritatea,
interdisciplinaritatea şi transdisciplinaritatea sunt
posibile şanse de a descoperi frumuseţea lumii.
Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin
1 Transdisciplinaritatea. Manifest, Bucureşti,
Editura Polirom, 1999, p. 167.
2 Aurel Jula, Interdisciplinaritatea şi
transdisciplinaritatea, factori de creştere a calităţii
învăţământului universitar, în „Noua viziune
asupra calităţii europene”.
3 Ibidem.
4 Ibidem, p. 154.
5 Ibidem, p. 162.

CHIMIA ÎN VIAŢA NOASTRĂ
De-a lungul anilor, încă din cele mai vechi
timpuri, oamenii au căutat modalităţi prin care să
ajungă la rezultate mai bune în toate domeniile.
Privind planul chimiei, deşi ei nu puteau înţelege ce au
realizat, oamenii preistorici descoperiseră
îmbălsămarea mumiilor, arte ale tămăduirii, iar
alchimiştii se iveau cu teorii şi studii noi. De-a lungul
anilor, încă din cel mai vechi timpuri, oamenii au
căutat modalităţi prin care să ajungă la rezultate mai
bune în toate domeniile. Privind planul chimiei, deşi ei
nu puteau înţelege ce au realizat, oamenii preistorici
descoperiseră îmbălsămarea mumiilor, arte ale
tămăduirii, iar alchimiştii se iveau cu teorii şi studii noi.
Filosoful grec Aristotel încearcă să descopere
piatra filosofală sau elixirul vieţii. În secolul XVII se pun
bazele chimiei experimentale. Galileo Galilei
descoperă importanţa experimentului ştiinţific în
fizică, iar Robert Boyle duce la bun sfârşit teoria
acestuia, punând baze în experienţă şi observaţie în
domeniul chimiei. Urmează o perioadă înfloritoare în
chimie, iar mai apoi, la începutul secolului XX, Marie
Curie dă frâu liber perioadei chimiei contemporane.
De atunci, chimia naşte noi ramuri ale ştiinţelor
experimentale: chimia organică, biologia, industriile
nucleare, iar din punct de vedere medical, natalitatea
creşte foarte mult datorită descoperirilor
farmaceuticelor.
De altfel, astăzi încă se mai fac cercetări, iar
chimia este foarte utilă în biologie- studiul fixării
azotlui de rădăcinile unor plante, studierea proceselor
de fotosinteză, în industrie - producerea energiei
electrice, în medicină- stabilirea duratei de viaţă a
globulelor roşii din sânge, diagnosticarea unor boli sau
tumori.
Chimia are atât părţi bune, cât şi efecte
devastatoare. Unul dintre cei mai mari duşmani ai
omului şi ai vieţii pe pământ ar fi poluarea aerului.
Omul transformă natura în folosul său. Consumul
mare de oxigen în diverse activităţi şi eliminarea în aer
a unui număr foarte mare de substanţe toxice duc la
încărcarea atmosferei cu substanţe dăunătoare vieţii.
Poluarea aerului, a solului şi a apei dăunează vieţii
plantelor, animalelor sau a omului, dar mai mult, pot
duce chiar la dispariţia unor specii importante de
vieţuitoare.
Câţiva poluanţi gazoşi ar fi dioxidul de carbon,
eliminat în cantităţi mari atunci când expirăm, prin
arderea combustibililor sau prin procese de
fermentaţie. El nu este un gaz toxic, dar poate
produce axfisiere. Monoxidul de carbon este un gaz
rezultat prin arderea incompletă a cărbunilor.
Nu ne gândim aproape niciodată la cât de mult
invenţiile şi inovaţiile din domeniul chimiei tind să ne
2. CABINET METODIC
condiţioneze viaţa de zi cu zi: aceste realizări
determină calitatea şi cantitatea alimentelor de care
dispunem şi diversele modalităţi de transport; mai
mult, căldura din casele noastre şi viteza cu care ne
recuperăm după o boală depind şi ele de realizările
obţinute în activităţile de cercetare şi dezvoltare din
domeniul chimiei.
Alături de cele de mai sus, chimia pune bazele
vieţii noastre viitoare prin furnizarea de soluţii
alternative pe termen lung privind gestionarea
energiei, protecţia mediului şi protejarea planetei
noastre. Marile inovaţii introduse într-o gamă largă de
domenii de cercetare produc efecte puternice atât
asupra prezentului, precum i asupra viitorului nostru.
Descoperiţi mai multe informaţii despre o parte din
Seria III Nr. 2(52)
inovaţiile de azi şi de mâine şi despre iniţiativele
ecologice!
Chimia este o ştiinţă experimentală deoarece are
la bază experimentul. Experimentatorul are nevoie
neapărat, şi înainte de toate, de două instrumente:
- ochi pătrunzători, care înregistrează toată
diversitatea aspectelor manifestate în cursul
19
desfăşurării unui fenomen studiat;
- capacitatea de a pătrunde în esenţa celor
constatate.
Școala Caraș-Severineană
Ceea ce-ţi stimulează fantezia este:
 figura în geometrie;
 calculul în algebră şi analiza matematică;
 experienţa în fizică şi chimie, dar acestea nu
fac decât să ajute fantezia, nu s-o înlocuiască.
Chimia este una dintre ramurile ştiinţelor naturii
- alături de matematică, fizică şi biologie. Mai mult ca
oricare ştiinţă a naturii, chimia este legată de tot ceea
ce ne înconjoară.
Viaţa oricărei celule vii nu ar fi posibilă fără
intervenţia unor procese chimice; în atmosferă, în
mări şi oceane, pe sol sau în adâncul pământului - se
produc necontenit procese chimice care asigură lumii
existenţa pe care o are. În plus, omul a învăţat să
reproducă aceste procese în uzine sau laboratoare, să
descopere o mulţime de alte procese, care nu au loc în
mod natural şi care să-i asigure materialele de care
are nevoie şi pe care nu le poate găsi în natură.
Prin chimie, omul şi-a făcut viaţa mai plăcută, şi-a
înţeles propria viaţă, s-a înarmat faţă de vitregiile
existente sau viitoare. În ultimii ani a crescut interesul
şi dorinţa oamenilor de a înţelege forţele majore care
le controlează viaţa. Ei îşi dau din în ce mai mult
seama de importanţa înţelegerii şi aprecierii la justa
lor valoare a forţelor naturii şi a caracterizării corecte
a lumii materiale.
Chimia modernă a contribuit substanţial la
creşterea calităţii vieţii, prin elaborarea în condiţii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
avantajoase a unei game largi de materiale: materiale
plastice, săpunuri, detergenţi, medicamente, alimente
prelucrate, îngrăşăminte, combustibili nucleari etc.
Bibliografie:
1. C.D. Neniţescu Chimie organicã, vol.1 şi 2,
ed. VIII-a, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureşti 1973
2. M. Avram „Chimie Organică”, vol. 1, ed. II,
Editura Zecasin, Bucuresti 1999.
3. J. B. Hendrickson, D. J. Cram, G. S.
EDUCAȚIA NONFORMALĂ ȘI
ACTIVITATEA ÎN REDACȚIA UNEI
REVISTE ȘCOLARE
Școala Caraș-Severineană
Introducere
Conceptul de educaţie nonformală a apărut la
sfârşitul anilor ‘60, ca o completare a educaţiei
predate în şcoli şi universităţi. Specialiştii au dezbătut
multă vreme rolul şi valoarea educaţiei nonformale,
însă Sylvia Scribner şi Michael Cole au fost primii care
au argumentat că procesul prin care învăţăm cele mai
multe lucruri de-a lungul vieţii este nonformal şi au
dat ca prim exemplu învăţarea limbilor străine. Pe
scurt, educaţia nonformală se face prin activităţi, nu
20
prin cursuri, şi are loc, de cele mai multe ori, în afara
instituţiilor de învăţământ. Treptat, valoarea educaţiei
nonformale a început să devină tot mai mult
recunoscută, iar UNESCO a definit-o în anul 1997
Seria III Nr. 2(52)
drept „activităţi educaţionale organizate şi susţinute,
care nu corespund exact cu ceea ce numim educaţie
formală. Aceasta poate fi realizată în cadrul sau în
afara instituţiilor de educaţie şi se adresează
persoanelor de toate vârstele (...) Educaţia
nonformală nu urmează un sistem ierarhizat şi poate
diferi ca durată, fără a implica în mod obligatoriu
certificarea rezultatelor învăţării”.
Profesorul între educație formală și nonformală
Urmărind starea de fapt din învăţământul
românesc, observăm câteva aspecte, precum
programe şcolare stufoase, care nu au reuşit
adaptarea la cerinţe sociale sau la nevoile societăţii,
planuri-cadru care permit în mică măsură dezvoltarea
unor competenţe de transfer, ce ne fac să căutăm
soluţii pentru eficientizarea actului didactic.
Planul pe care l-am urmărit pentru a completa
actul didactic normat şi pentru a stimula participarea
conştientă a elevilor la formarea lor a vizat acţiuni,
proiecte, activităţi, competiţii participare la cercuri și
cluburi ale elevilor în care fiecare educabil să fie pus în
valoare şi să îşi poată dezvolta creativitatea. Acţiunile
de acest gen au fost şi sunt o continuă provocare
pentru toţi, profesori şi elevi, deoarece îi determină să
se analizeze mereu, feedback-ul fiind imediat.
Resursele la care am apelat şi apelăm au fost
variate, dar înainte de toate, trebuie menţionate
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Hammond „Chimie Organică”, Editrura Stiintifica
şi Enciclopedică, Bucureşti 1976
4. S. Mager, „Chimie Organică”, partea I-a, vol.
1, curs litografiat U.B.B. Cluj-Napoca, 1992
5. S. Mager, D. Kovacs „Curs de Chimie
Organică”, partea I-a, vol. 2, curs litografiat U.B.B.
Cluj-Napoca, 1994
Prof. LOREDANA CONCIATU
Şcoala Gimnazială Constantin Daicoviciu
resursele umane care sunt esenţiale: elevii şi
profesorii - aceia care nu se mulţumesc să primescă şi
să transmită nişte informaţii, aceia care înţeleg că prin
strădania fiecăruia se pot face lucruri de calitate, aceia
care nu acceptă totul de-a gata şi caută mereu alte
drumuri şi alte căi spre cunoaştere. În activităţile de
cerc am putut experimenta, am putut inova, încercând
continuu să ne pregătim cu toţii pentru lumea din
afara şcolii. Înscrierea şi participarea elevilor la
activităţi de cerc au arătat dorinţa lor de a găsi în
şcoală şi altceva, care să le asigure şanse sporite
pentru integrarea în comunitate.
În general, proiectele pentru activităţile de club
sau cerc al elevilor sunt gândite pentru un an şcolar,
însă ele se prelungesc şi ca urmare a implicării
conştiente a tinerilor, care nu vor să renunţe la ceva
ce au construit prin forţe proprii. Întâlnirile de lucru,
săptămânale, sau în funcţie de proiectele în care sunt
implicaţi, vădesc atenţia acordată de toţi acestor
activităţi din care nu de fiecare dată reuşesti să vezi
rezultatul, exerciţiul în sine de imaginaţie şi de
creativitate fiind un câştig.
Avantajele unor asemenea demersuri sunt
evidente:
- dezvoltarea personalităţii elevilor (teoria
inteligenţelor multiple);
- conştientizarea efortului pe care ar trebui
să-l depună tânărul pentru sine;
- angajarea în scenarii care să-i ofere
perspective multiple asupra educaţiei şi
evoluţiei sale.
Dezavantaje ar fi:
- activităţi cronofage;
- încurajarea unei percepţii greşite despre
propria persoană.
Participarea elevilor la cercuri și cluburi
Cercurile literar-artistice aduc o mare contribuţie
la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor
elevilor, la cultivarea interesului şi pasiunii pentru
literatură şi artă în genere, la educarea elevilor pentru
folosirea utilă şi plăcută a timpului liber, la dezvoltarea
imaginaţiei creatoare şi a sensibilităţii artistice, la
iniţierea lor în sarcini de muncă şi responsabilităţi, la
stimularea iniţiativei şi independenţei în acţiune.
Eficienţa activităţii în cercurile literar-artistice
este condiţionată, printre altele, de trei factori mai

importanţi: profesorul conducător de cerc, elevii
participanţi şi organizarea cercului.
Cercurile literar-artistice care se pot organiza
sunt numeroase: cercul de literatură, cercul de creaţie
(clubul şcolar), cercul dramatic etc. Forma de bază a
activității într-un cerc sau club al elevilor este ședința
de lucru. Membrii clubului sau participanții la
întâlnirile de lucru au oportunitatea de a-și verifica și
completa informațiile, de a dezbate pe marginea
subiectelor anunțate, de a lucra, alături de ceilalți,
pentru atingerea obiectivelor grupului și dezvoltarea
competențelor personale. Alte forme de activitate,
gândite punctual (vizite de documentare, schimburi de
experiență etc.) aduc o deschidere benefică, reușind -
prin educație nonformală – o implicare și dezvoltare
conștientă a tinerilor.
Activitatea în redacția unei reviste școlare
Pentru elevul de liceu, calitatea de redactor al
revistei școlare poate reprezenta o provocare și o cale
de dezvoltare personală. Implicarea în apariția unei
reviste se definește prin voluntariat, inițiativă
susținută și încurajată de coordonatorul clubului/
revistei. Pas cu pas, elevul – colaborator sau redactor
al revistei – ajunge să-și dovedească sau să-și
amelioreze competențe de comunicare, de
relaționare, de mangement al timpului, să gestioneze
situațiile de stres. Elevul, fiind ajutat să comunice –
prin tot ceea ce implică pregătirea și apariția unei
reviste, ajunge la împlinirea unor nevoi de exprimare,
de formare ori dezvoltare. Astfel, comunicarea devine
eficientă şi, pe această cale, manifestarea lui liberă,
favorizată de forţa lui de a comunica, de încrederea că
poate da limpezime şi frumuseţe ideii, trăirii, gândului.
Profesorul îi declanşează cu pricepere şi abilitate
motivaţiile de renunţare la neutralitate, de trecere de
la starea de absenţă la cea de prezenţă în viaţa
grupului, a societăţii.
La rândul său, elevul obligă educatorul să
continue grija pentru "acordările" necesare la
neîntrerupta lui devenire, trecere de la o etapă la alta
a evoluţiei. Educatorului (profesorului coordonator)
nu i se cere doar o recunoaştere a elevului de ieri, ci şi
o pre-cunoaştere a celui ce va fi mâine, încât orice
recomandare pe care o va face se va efectua cu
argumentele elevilor şi cu racordare la contextul
emoţional şi intelectual al vârstei acestuia.
10 ani de revistă
Revista școlii Amalgam – revistă a elevilor,
apărută la Colegiul Național Traian Lalescu din Reșița -
a aniversat în decembrie 2013 zece ani de viață. Din
inițiativa unor elevi de clasa a X-a și a dirigintei lor, a
apărut în decembrie 2003 revista școlii, o revistă a
elevilor scrisă și destinată adolescenților și tinerilor din
liceu și nu numai lor. S-au perindat generații de
redactori, au colaborat zeci de elevi ca paginile revistei
să fie tot mai interesante. Activitatea în redacția
revistei a presupus de-a lungul timpului descoperirea
temelor de interes pentru tinerii fiecărei generații,
2. CABINET METODIC
racordarea la nevoile comunității, deschidere spre nou
și, mai ales, creativitate, imaginație și dăruire. Atât
redactorii, cât și colaboratorii au avut ocazia să-și
dovedească, să-și îmbunătățească competențele de
comunicare, să colaboreze cu alți tineri, să învețe
tehnici de redactare și de editare a unei reviste. În
paginile revistei și-au găsit loc creații ale elevilor,
desene și caricaturi, mărturii peste timp ale
evenimentelor, ale devenirii liceului și elevilor lui.
Interviuri, reportaje, sondaje de opinie, mărturii ale
schimbărilor petrecute în viața școlii se pot urmări în
arhiva revistei devenită între timp o prezență vie și un
brand instituțional.
La aniversarea celor 10 ani de la apariția primului
număr al revistei a avut loc întâlnirea redactorilor din
diverse generații și am putut aprecia cât de mult a
Seria III Nr. 2(52)
influențat experiența de redactor dezvoltarea
personală a celor care și-au acordat șansa de a-și
asuma un rol în viața revistei. Din impresiile foștilor și
actualilor redactori s-au conturat câteva beneficii /
câștiguri pe care au ținut să le împărtășească celorlalți.
Faptul că au fost în colectivul de redacție i-a ajutat: să-
și dezvolte competențele de comunicare, să
gestioneze eficient resursele umane și materiale, să-și
21
organizeze munca, să finalizeze la timp sarcinile, să
colaboreze în diverse contexte pentru respectarea
termenelor și obiectivelor, să fie mai curajoși și
perseverenți.
Școala Caraș-Severineană
Așadar, se poate afirma că activitatea de
membru al unui colectiv de redacție își atinge
obiectivele regăsite în educația nonformală și ajută la
dezvoltarea personală a tinerilor.
În loc de concluzii
În încercarea de a avansa câteva concluzii, nu
putem ignora realitatea imediată, contexte de
învățare, probleme sau piedici, pe care le
descoperim în școala contemporană. Practica
didactică ne oferă numeroase exemple – situații,
condiții - care devin pentru mulți dintre elevi
piedici în calea dezvoltării competențelor de
comunicare, dar și în dezvoltarea personală
potrivit unui curriculum adaptabil/personalizat.
Piedici ar fi:
- colective de elevi supra-dimensionate
(de peste 30 de elevi);
- conținuturi științifice stufoase care
impun un ritm alert de studiu;
- programele examenelor de evaluare –
rigide și încărcate;
- elevi cu personalități și stiluri de
învățare diferite;
- influența mediului în interesul pentru
performanță.
În demersul didactic – la orele de curs sau în
activitățile extracurriculare – profesorul care își
încurajează elevii să se exprime liber, să se implice în
dezvoltarea personală, e nevoit să intervină (cu tact)
în corectarea greșelilor, în eliminarea derapajelor,
provocându-le atitudinea proactivă.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
Plecând de la spusele lui Stephen Covey:
FELUL ÎN CARE VEDEM PROBLEMA ESTE ÎNSĂȘI
PROBLEMA, îndrăznim câteva concluzii:
 Se poate spune că nu există o singură cale
de urmat în structurarea/ desfășurarea
unei ore de curs/ activități didactice, iar
profesorul este cel care ar avea șansa unei
adaptări/ schimbări de paradigmă cu
fiecare nou colectiv de elevi. Rigiditatea nu-
și are locul în nicio activitate didactică în
care profesorul este preocupat de formarea
elevilor săi.
 Angajarea în activitatea de redacție a unei
reviste/ activitate extracurriculare,
participarea constantă, activă și interactivă
reprezintă, în cele din urmă premise
potrivite pentru dezvoltarea unor
competențe de transfer, pentru progres și
Școala Caraș-Severineană
evoluție.
 Un demers didactic de succes nu înseamnă
doar muncă intelectuală de calitate a
profesorului, ci modalitățile prin care acesta
reușește să-și determine elevii să preia și să
personalizeze procesele cognitive, să
transfere strategia de lucru asupra altor
situații de învățare.
 Activitatea de redactor le oferă șansa
elevilor să învețe din orice schimbare de
22
ELEMENTE DE GEOGRAFIE
CULTURALĂ A COMUNEI EZERIȘ
Seria III Nr. 2(52)
Anii petrecuţi sub dominaţia otomană, apoi, din
secolul al XVIII-lea, sub dominaţia austro-ungară,
colonizarea şvabilor, administraţia maghiară,
vecinătatea sârbilor etc., sunt numai o parte din
factorii care au condiţionat evoluţia etno-culturală, în
timp, a celor două sate componente ale comunei
Ezeriş: Ezeriş şi Soceni.
Casa ţărănească
Arhitectura şi modul de utilizare a spaţiului
interior al locuinţelor au evoluat de-a lungul istoriei
implicând numeroase schimbări datorate atât
progresului tehnic cât şi influenţelor exterioare.
Casa tradiţională specifică, încă, primei jumătăţi
a secolului nostru, stă sub influenţa austro-ungară.
Casa avea temelie de piatră zidită în var nestins, prin
utilizarea unei tehnici- pierdută astăzi- care avea ca
rezultat o durabilitate extraordinară, similară
betonului. Pereţii erau din buşteni de lemn sau, mai
târziu, din cărămidă crudă, văruiţi în alb, iar acoperişul
din şindrilă, ulterior ţiglă. Stuful şi paiele nu se
foloseau decât la acoperişurile adăposturilor pentru
animale. Ferestrele mici erau protejate cu obloane din
lemn.
Interiorul caselor avea spaţiul (cei 40-50 m²)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
paradigmă, să transforme experiența de la
clasă în abilități de comunicare, să schimbe
paradigma, să vadă - să se exprime în
sensul dezvoltării lor conștiente.
Bibliografie:
- Cucoș, Constantin - Pedagogie, Ed.
Polirom, 2002, București
- Nicola, Ioan – Tratat de pedagogie
generală, 2000, Ed. Aramis, București
- Marian D. Ilie – Curriculum dezvoltări
contemporane,Timișoara, 2011
- C.N.C. – Ghid metodologic. Aria curriculară
limbă și comunicare, 2002
- Alina Pamfil – Metodica predării limbii și
literaturii române, Cluj, 2009
- Doug Lemov - Teach Like a Champion,
Jossey-Bass Teacher, USA, 2010
- Stephen Covey- Eficiența în 7 trepte sau un
abecedar al înțelepciunii, București, Ed.
Allfa, 2002
- www. nonformalii.ro
Prof. ELENA IVAN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
împărţit în trei camere şi tindă. Intrarea în casă se
făcea pe scările care conduceau mai întâi în tinda care
se desfăşura în faţa a două dintre camere. Din tindă se
ajungea în încăperea din mijloc, mai mică şi cu
funcţiunea de „vatră”, adică de bucătărie şi
afumătoare, deoarece tavanul lipsea, iar într-un colţ al
încăperii se găsea vatra focului şi ţestul/ cuptorul.
Din bucătărie, prin lateral, spre stânga şi spre
dreapta, se ajungea în celelalte două încăperi: cea de
la stradă, camera bună, care era ţinută pentru oaspeţi
şi pentru păstrarea obiectelor de sărbătoare; cealaltă
era folosită curent. Camerele erau podite cu scândură,
aveau mobilier destul de simplu, iar pereţii erau albi.
Sub tindă şi una din camere se afla pivniţa, amplasată
în funcţie de înclinarea terenului pe care era
construită vatra.
Pe măsura apariţiei şi a producerii pe scară largă
a materialelor de construcţie moderne, acestea au
înlocuit treptat materialele de construcţie tradiţionale.
În funcţie de posibilităţile materiale, nevoile şi
gusturile oamenilor, casele au început să-şi piardă
caracteristicile descrise anterior. Casele moderne,
actuale, sunt mai spaţioase, mai înalte, mai
împodobite, mai bine utilate etc. Unul dintre
aspectele care s-a conservat în timp şi merită
remarcat, este construirea casei din două corpuri de
clădire cu zid de faţadă (la stradă) şi acoperiş comune.
Curtea toată este împrejmuită cu zid în loc de gard, iar
intrarea din stradă se face printr-o poartă amplasată
în zidul dintre cele două corpuri de clădire. Acestea
din urmă au ca funcţiuni, unul - casa (cu sobele) de

locuit, celălalt - cămara în care se păstrau prunele
pentru fermentare, bucatele (grâul, boabele de
porumb, mălaiul, făina), sarea, unele obiecte mai mari
(unelte, vase etc). Actualmente, în multe gospodării,
cămara a căpătat alte utilizări.
Portul popular
Ţinând seama de faptul că şi satul Ezeriş şi satul
Soceni se află foarte aproape de municipiul reşedinţă
de judeţ - Reşiţa şi de oraşul Bocşa, amândouă centre
industriale, ținând cont de evoluţia economico-socială
de după al doilea Război Mondial şi mai ales după
Revoluţia din Decembrie 1989, cea mai mare parte a
îndeletnicirilor, obiceiurilor şi tradiţiilor a fost uitată.
Vremurile moderne au eliminat aproape total portul
popular tradiţional, acesta nemaifiind folosit nici
măcar în zilele de mare sărbătoare. Rar se mai găsesc
prin dulapurile bătrânilor astfel de obiecte de
îmbrăcăminte.
În trecut, portul popular bărbătesc era
reprezentat de cămaşa albă, lungă până aproape de
genunchi, ţesută din bumbac sau din fuior de cânepă,
împistrită sau nu, strînsă în talie cu brăciră sau cu
brâu, de multe ori lucrătura acestuia fiind în cele trei
culori naţionale. Peste cămaşă purtau un laibăr, iancăr
sau şubă, în funcţie de anotimp sau vreme. Pantalonii
erau izmene albe, largi, sau cioareci de lână albi sau
negri. Ca încăltăminte, bărbaţii purtau opinci din piele
de bou sau cizme. La opinci se foloseau curele din
piele până la genunchi şi obiele sau ciorapi lungi.
Acoperământul capului era pălăria sau clăbăţul din
piele de miel.
Portul femeiesc era alcătuit de asemenea din
piese specifice: pe cap se purta ciapsa, un fel de batic
legat strâns la ceafă şi cârpa împistrită. Cămaşa avea
ciupagul cu fodori şi cu ciucuri, frumos lucrat cu
împistrituri, iar poalele erau lungi si albe. Peste
cămaşă se îmbrăca un fel de vestă neagră numită
laibăr şi cotrinţe frumos şi bogat ornamentate. În
picioare, femeile purtau ştrimfi, adică ciorapi şi opinci,
iar mai tîrziu papuci cu tureac.
În prezent meşteşugurile ţesutului, croitului şi
împodobitului hainelor, al cojocăriei şi al
confecţionării încălţămintelor, ţesutul ponevilor
(păturilor) au dispărut. Se mai păstrează doar
scărmănatul şi torsul lânii, precum şi tricotatul, căci
nimeni nu mai cultivă acum cânepă şi nu mai ţese la
războiul de ţesut. Toată lumea preferă să cumpere
haine şi încălţăminte produse industrial.
Obiceiuri şi tradiţii
Chiar dacă viaţa modernă a avut ca rezultat
uitarea sau pierderea unor aspecte legate de arta
populară, altele privitoare la tradiţii şi obiceiuri, s-au
conservat într-o formă mai mult sau mai puţin
apropiată de cea iniţială. Obiceiurile sunt transmise
din generaţie în generaţie, fiind manifestări care
îmbină deopotrivă credinţele religioase cu experienţa,
observaţiile şi regulile stabilite în procesul muncii.
Majoritatea obiceiurilor religioase sau legate de
2. CABINET METODIC
muncă se regăsesc şi la alte comunităţi din regiunea
Banat. Locuitorii celor două sate ale comunei Ezeriş au
mai adăugat uneori sau au transformat ori adaptat
aceste obiceiuri la specificul local.
Naşterea unui copil este un prilej de bucurie
pentru întreaga familie. În cazul naşterii unui băiat,
bucuria e şi mai mare, căci aceasta înseamnă că nu va
pieri stâlpul şi numele casei cel puţin încă o generaţie.
Şi pentru ca femeile să poată avea copii, să ducă
sarcina cu bine şi să nască uşor, se făceau descântece
pentru dezlegarea ursitei. Cine vedea pruncul pentru
prima dată până la botez, trebuia să-i dea bani
urându-i: Eu îţi dau bani, Dumnezeu să-ţi dea ani!
Botezul se face la Biserică de către preot - la ortodoxi,
sau la râu - la sectanţi. Participă obligatoriu părinţii,
naşii şi moaşa, sau baica. La botez, copilul mai
Seria III Nr. 2(52)
primeşte, de regulă, încă un prenume pe lîngă cel din
certificatul de naştere.
În cazul morţii, după ritualul obişnuit, mortul este
spălat, primenit şi aşezat pe masă, moment în care
începe priveghiul. Din momentul ieşirii sufletului se
aprind lumânări care trebuie să ardă neîncetat până la
acoperirea cu pământ a sicriului. Mortul este păzit tot
timpul de cel puţin două persoane, care au sarcina de
23
a înlocui lumânările pentru ca ele să lumineze tot
timpul, iar sufletul răposatului să nu rămână în
întuneric, să nu intre pisici în camera de priveghi, căci
ele sunt simbolul diavolului. Mortul este bocit de către
Școala Caraș-Severineană
femei, de regulă rude sau prieteni, iar în ultima
dimineaţă în care corpul mai stă în casă, i se cântă
Cântecul zorilor - din versurile căruia răzbesc durerea
şi regretul despărţirii de cel care va fi dus la cimitir
pentru veşnicie.
În ziua înmormântării sicriul este dus la biserică
pe rute ocolite, cu opriri la răscrucile drumurilor, unde
preotul spune rugăciuni pentru sufletul mortului şi,
mai nou, vorbeşte şi despre regretul despărţirii de
decedat, al rudelor, prietenilor, vecinilor, care îşi cer
astfel şi iertare faţă de acesta. O astfel de cuvântare se
plăteşte preotului. La biserică, preotul săvârşeşte
liturghia şi prohodul, apoi mortul este dus la cimitir.
După punerea în mormânt, participanţii aruncă peste
sicriu monede (rudele) şi pământ, fiind invitaţi apoi la
pomană. Următoarele pomeni se fac la şase
săptămâni, şase luni şi un an. Timp de şapte ani este
interzis să se umble la mormînt sau sicriu, după care în
aceeaşi groapă se admite punerea altui decedat,
aspect neglijat astăzi din cauza modificării
caracteristicilor gropii, care nu se mai sapă în pământ,
simplu, ci este înlocuită de groapa zidită sau de cavou.
Rudele apropiate poartă haine negre sau însemne de
doliu. În general, obiceiurile legate de înmormântare
nu au suferit schimbări esenţiale până în prezent,
aceasta fiind o mărturie a păstrării tradiţiilor de către
localnici.
Ceremonia nunţii - ritualul nunţii, în esenţă, a
rămas acelaşi. Unele obiceiuri însă, s-au modificat,
fiind supuse influenţelor moderne. Tradiţional, nunta
era precedată de peţit si căpară (sau logodnă).
Aceasta se făcea în cadru restrâns, numai la domiciliul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
viitoarei mirese. La nuntă era invitat tot satul, jocul se
desfăşura mai întâi în faţa bisericii, apoi şi la domiciliul
unuia dintre miri. Uneori, a doua zi, se ţinea şi la
celălalt. Cinstea şi darul se strigau la cel care organiza
nunta. Muzica era asigurată de taraful local şi/sau de
vestiţii ţigani muzicanţi din Caransebeş. Astăzi, nunţile
se fac cu muzicanţi aduşi şi din alte părţi ale regiunii
Banat şi cu solişti cunoscuţi, în repertoriul acestora
fiind incluse pe lângă cântecele populare vechi,
autentice şi cântece noi tip kitsch. Nunta putea să
dureze o zi sau două, iar în a doua zi după nuntă se
ţinea gostia, un fel de continuare a nunţii, dar cu
invitaţi puţini, de regulă rude şi prieteni foarte
apropiaţi.
La nunţile de demult invitaţii veneau cu
tacâmurile de acasă şi serveau de obicei un papricaş şi
nişte colaci. În prezent, masa se organizează după
moda de la oraş. Băutura de bază a rămas ţuica sau
Școala Caraș-Severineană
răchia.
Obiceiuri legate de muncă şi de viaţa de zi cu zi
Din bătrâni se păstrează obiceiul de a face cruce
pâinii inainte de a se începe.
La naşterea unui viţel, copiii erau invitaţi să
mănânce curastă. Puşi la masă, copiii erau acoperiţi cu
o pătură şi loviţi uşor cu o joardă de către o femeie din
casă, întru sănătatea viţelului.
TURISMUL – O ALTERNATIVĂ A
ACTIVITĂŢILOR
24
EXTRACURRICULARE
La aproape trei secole din existenţa sa, Oraviţa,
Seria III Nr. 2(52)
situată în partea de sud – vest a judeţului Caraş –
Severin şi a ţării, într-o zonă geografică având un
pitoresc specific montan, se numără printre cele mai
pătrunsă de istorie oraşe de pe teritoriul Banatului.
Istoria sa îşi are obârşiile în filele de calendar ale
anului 1717, când documentele vremii consemnează
existenţa unui număr de 77 de gospodării în vatra
actualei aşezări.
La Oraviţa poţi ajunge fie cu trenul, plecând din
Timişoara (prin Berzovia), fie cu maşina, pe şoseaua
asfaltată ce leagă Timişoara (prin Deta - Lăţunaş) de
Oraviţa.
Dacă plecăm cu trenul, facem o haltă mai mare
în Berzovia, una din puţinele localităţi din ţară ce-şi
mai păstrează anticul nume. Spre Oraviţa, linia ferată
şerpuieşte printre coline şi gări cu nume pitoreşti:
Tirol, Doclin, Surduc. În împrejurimile Surducului se
află castrul roman Centum Pudei „o sută de puţuri”,
aşezare minieră pe drumul Berzoviei daco – romane.
De aici, însoţit de hectare de viţă – de – vie, trenul
coboară spre satul Comorâşte, răsfirat pe o coastă
lină. Drumul roman (cel actual în mare parte) continuă
spre una din cetăţile lui Decebal, Arcidava (Vărădia),
pentru cucerirea căreia romanii au dat una din cele
mai grele lupte. Ne continuăm călătoria cu trenul
printre coline şi livezi de: pruni, meri, cireşi, trecem
râul Căraşului şi paralele cu podul de cale ferată
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Mersul cu pomană la vecini, cu ocazia unor
sărbători religioase importante este o tradiţie care se
mai păstrează şi astăzi, pomana fiind reprezentată de
produse alimentare specifice sărbătorii şi momentului
anului (ex. colaci, ouă roşii, cârnaţi, mere etc.).
De Crăciun, finii aduc naşului straiţa (traista) cu
lopăciţa (un picior de porc afumat), adică merg cu
plocon, sau cadou la aceştia.
Alte obiceiuri sunt legate de ceremonia prin care
doi tineri, prieteni foarte buni se fac fraţi de cruce,
colindatul de Crăciun, sărbători precum Paştele, rugile
- care se ţin de Sfinţii Petru şi Pavel (29 iunie) la
Soceni, Ispas (Înălţarea Domnului), Sfânta Maria (15
august) la Ezeriş, Sf. Ilie, Blagoveştenia şi Sărbătoarea
Babelor etc., obiceiuri concretizate prin utilizarea de
formule speciale de salut, prin pregătirea anumitor
feluri de mâncare, prin folosirea anumitor obiecte în
moduri precise, cu scopul de a fi ferit de unele
necazuri sau de a avea noroc, sănătate, bunăstare etc.
De asemenea, înţelepciunea populară s-a păstrat
până astăzi, fiind transpusă în propoziţii sau fraze
concentrate şi transmisă oral.
Prof. GEORGETA RAICU
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
vedem podul Mariei Tereza legând de la un mal la
celălalt, vechiul drum de ţară, în preajma Greoniului, şi
în sfârşit apar în faţă munţii, munţii de deasupra
Maidanului şi ai Aninei, în vreme ce splendidul viaduct
aruncat peste două văi ne vesteşte că suntem aproape
de Oraviţa.
La câteva minute, trenul opreşte în gara Oraviţei,
cea mai veche din ţară, construită din 1849. Oraşul,
lung de peste 7 km, este aşezat într-un defileu
muntos, care-i sporeşte liniştea şi frumuseţea. După
cum o dovedesc construcţiile miniere caracteristice,
uneltele găsite pe dealurile din apropiere, romanii au
avut aici exploatări de minereu de fier, puţurile şi
galeriile fiind mai apoi exploatate de turci şi austrieci.
Aceştia din urmă dau o dezvoltare mai mare aşezării,
ridicând în 1718 primul furnal din Banat.
Azi eşti mai întâi tentat să vizitezi TEATRUL,
PERLA ORAŞULUI NOSTRU, construcţie terminată şi
inaugurată la 01.07.1817 cea mai veche construcţie
din România şi din sud – estul Europei, clădire cu
aspect sobru, echilibrat, cu o sală de spectacole
decorată cu: ghirlande şi elemente florale, în cel mai
autentic baroc vienez târziu, declarată monument
istoric din 1957. Aici au evoluat trupe celebre din:
Viena, Berlin, Paris, Budapesta, formaţii: italiene,
germane şi chiar ruseşti. Dar, mai ales, pe această
scenă au jucat trupele româneşti ale lui Pascali şi
Matei Milo. Aici se afla până mai ieri iscălitura lui
Eminescu. „Crai Nou”, nemuritoare operă a lui Ciprian
Porumbescu, a avut premiera într-un teatru stabil,
aici, la 7 ianuarie 1889, tot aici concertând mai târziu
şi George Enescu. La 30 august 1868 în prezenţa lui
Mihai Eminescu, trupa lui Mihail Pascaly a oferit
orăviţenilor pentru prima dată o seară teatrală cu

artişti români din Bucureşti.
Cu zidirea teatrului, primul teatru zidit din piatră
în sud – estul Europei, după planurile concepute la
Viena, a fost însărcinat inginerul orăviţean Ion Niuny,
iar lucrările de decorare şi amenajare interioară au
fost conduse de pictorul Francisc Knee, având ca bază
proiectele întocmite de Platzger (acesta luând ca
model sala Burgtheater – ului din Viena).
Plecând din Oraviţa cu maşina, coborâm în Sasca
Montană şi o luăm în susul Nerei, cu apele limpezi în
care hălăduiesc liber mrene, cleni şi păstrăvi. Dincolo
de datul Sasca Română valea începe să se îngusteze şi
în curând cărarea urcă şi se transformă în tuneluri
tăiate în piatră, iar la peste 50 de metri mai jos, apa
râului izbeşte în stâncă. Majoritatea acestor drumuri
au fost construite şi folosite de acum trei secole de
către turci, în scopuri comerciale şi strategice. În jur,
peisajul este variat. Pe drum se întâlnesc nenumărate
peşteri de un mare interes speologic. Cheile Nerei se
dezvăluie astfel treptat ca fiind neîntrecute în lungime
şi sălbăticie. După ce cunoşti, la capătul lor pe malul
stâng al râului Lacul Dracului, curios monument al
naturii, îşi propunem, călătorule, să nu pleci din
această zonă până nu faci o excursie la Ochiul Beiului,
izvorul spumegatului Bei, unul din principalii afluenţi
ai Nerei. Ochiul Beiului este un lac montan, cu apă
cristalină, iar în apropiere se află câteva cascade şi
rezervaţia naturală Pădurea Beuşniţa, unde
convieţuiesc, datorită climei blânde, de specific
mediteranean, smochinul, alunul turcesc, laleaua
sălbatică şi altele.
Consemnăm o legendă din partea locului
referitoare la originea lacului Ochiul Beiului. De mult,
tare de mult un bei crud stăpân al locurilor, se
îndrăgosti de o fată de cioban, cerşind îndelung
dragostea cu vorba şi cu bogăţiile orientului. Respins
de fiecare dată, a răpit-o în cele din urmă pe frumoasa
neînduplecată, hotărât s-o ducă în Turcia. În ziua
sorocită, însă, fata l-a pândit şi s-a aruncat sub
picioarele calului în galop, murind. Beiul a plâns mult
şi amar, iar din lacrimile lui s-a născut lacul, de formă
exactă cu numele ce-l poartă.
Nu întâmplător, sectoarele de Chei ale râului
Nera şi ale pârâului Bei, masivul Pleşiva, cu abrupturile
sale calcaroase, Valea Beuşniţei, cu patul albiei
compus din marmite şi depuneri de carbonat de
calciu, cascadele Beuşniţei, Izbucul Iordanului, lacurile
carstice unicat din ţară (Ochiul Beiului şi Lacul
Dracului) cu numeroase cârşii, peşteri şi avene, sunt
ocrotite de lege şi trebuie să fie ocrotite de noi toţi.
Datorită frumuseţii naturale unice, datorită unor
formaţiuni carstice spectaculoase, râul Nera parcurge
un traseu printre pereţi abrupţi, alternând cu poieni
mai largi. La toate acestea se adaugă specii rare şi
foarte vechi de plante şi animale, motiv pentru care
acest areal s-a bucurat de interesul oamenilor de
ştiinţă, astfel că în 1954 a fost decretată Rezervaţia
Ştiinţifică Beuşniţa, iar în 1973 arealul rezervaţiei s-a
întregit cu suprafeţele cuprinse în Cheile Nerei – Valea
Rea, adevărată gură de rai. Ulterior în 1990 se
2. CABINET METODIC
reglementează statutul acestei rezervaţii ca făcând
parte din parcul naţional cu acelaşi nume: Parcul
Naţional Cheile – Nerei, format din Cheile Nerei –
Beuşniţa, Valea Ciclovei – Ilidia, Cheile Şuşarei, Bigăr,
Liciovacea, Ducin. Parcul Naţional Cheile Nerei se
numără printre cele 13 existente în ţară, iar Rezervaţia
Cheile Nerei-Beuşniţa, printre cele 34 de rezervaţii
naturale.
Predominantă este circulaţia maselor de aer din
vest şi sud-vest, cu precipitaţii bogate şi vânturi locale.
Între acestea, Coşava este cunoscut ca fiind vântul cu
intensitatea cea mai mare din ţară ( peste 40 m/s ).
Acesta, bătând pe principiul tornadelor, degradează
biotipurile din partea de vest şi sud-vest a rezervaţiei.
În împrejurimile oraşului Oraviţa, din sud-vestul
României, peisajul domol al dealurilor şi depresiunilor
Seria III Nr. 2(52)
trece treptat la cel al munţilor. Culmile calcaroase ale
Munţilor Aninei străjuiesc localitatea Ciclova
Montană, din apropierea oraşului prin două masive cu
altitudini de 1 000 m, bine împădurite. Formând un
adevărat ţinut carstic, Muntele Rolul (978 m) şi
Muntele Simionu (899 m) prezintă numeroase
abrupturi stâncoase, grote şi peşteri. De sub steiurile
stâncoase îşi adună apele râul Ciclova care, după ce
25
străbate cele două localităţi surori, Ciclova Montană şi
Ciclova Română, îşi uneşte apele cu Caraşul.
Dintr-o poiană de la marginea localităţii Ciclova
Montană, un drum lejer, în urcuş uşor, prin pădure, se
Școala Caraș-Severineană
ajunge la Mânăstirea Călugăra. În lungul pârâului cu
ape repezi al Călugărului, drumul este marcat prin
numeroase icoane, cruci şi mici locuri de popas.
Biserica a fost ridicată pe locul peşterii
descoperite în 1859, pe locul unde s-au descoperit
moaştele unui sihastru. Mănăstirea Călugăra s-a numit
la început Mănăstirea Călugăra atât în actele oficiale
cât şi în vorbirea poporului. Denumirea de Călugăra
provine de la faptul că aici s-ar fi adăpostit multă
vreme, într-o peşteră, un pustnic (călugăr). Nemţii
colonişti însă i-au spus Mănăstirii: Kalugera. Potrivit
unor vechi credinţe, mănăstirea este construită pe un
loc considerat sfânt, iar izvoarele din jurul lăcaşului
monahal au puteri tămăduitoare.
Sfinţită la 1 octombrie 1 861, biserica are
hramurile Acoperământul Maicii Domnului ( 1
octombrie ) şi Înălţarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie ).
În naos, alături de icoana făcătoare de minuni a
Maicii Domnului curge izvorul tămăduitor, ca un flux
nesfârşit de evlavie şi credinţă. În biserică se păstrează
o parte din moaştele călugărului descoperite în
peşteră.
LEGENDA: Mânându-şi turma de oi prin
desişurile pădurii, ciobanul Iancu Cârlovan, a poposit
pe Valea Călugărului. Într-una din zile, la asfinţit, a
auzit cântări sfinte de undeva, din pădure. Speriat, a
adunat oile şi a coborât spre sat. A doua zi a revenit
împreună cu un bătrân şi amândoi au auzit cântările
îngereşti, venind din stânca de la capătul văii.
Cercetând locul, au descoperit un izvor, l-au marcat cu
o cruce şi au aşezat o icoană a Maicii Domnului. În
scurt timp, Valea Călugărului a devenit loc de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
pelerinaj. Credincioşii din tot Banatul veneau aici să
audă cântările din stâncă, să ia apă de la izvor, cu
nădejdea că se vor vindeca de diferite boli. Ei puneau
în arbori cruci şi icoane deasupra cărora la marile
sărbători aprindeau candele, ca într-un adevărat lăcaş
în mijlocul naturii. Într-una din zile, printre credincioşii
veniţi la izvorul de pe Valea Călugărului a fost şi
tânărul teolog Alexei Nedici. La un moment dat, s-a
auzit începutul Sf. Liturghiei. Credincioşii au ascultat în
genunchi timp de o oră, apoi nu s-a mai auzit nimic.
Mulţi dintre bolnavii care au fost de faţă s-au vindecat.
Urmându-se firul de apă al izvorului, s-a
descoperit o peşteră acoperită cu pământ şi vegetaţie.
În interiorul peşterii s-au găsit urme de locuire, câteva
obiecte bisericeşti, fiind o chilie gen biserică, cu un mic
altar săpat în piatră. Aici se afla o icoană a Maicii
Domnului, despre care se crede că ar fi fost adusă de
la Muntele Athos. În peşteră s-au găsit moaştele
Școala Caraș-Severineană
pietrificate ale unui călugăr. Prin peşteră curgea
izvorul de la care pelerinii luau apă tămăduitoare.
Despre icoana Maicii Domnului, descoperită în
peşteră, se povesteşte că a fost dusă la biserica din
Oraviţa, dar după câteva zile a dispărut. Căutându-se
îndelung, icoana a fost găsită din nou în peşteră, fără
să fi fost atinsă de mâna omenească.
Plecăm din Oraviţa spre Anina, ne urcăm din nou
în tren. Linia ferată pe care o străbatem a fost
construită în anul 1863, a doua ca vechime din ţară
(prima a fost construită în anul 1854, Oraviţa – Iam –
26
Baziaş, trecând prin Biserica – Albă; a fost construită,
în principal, pentru transportul cărbunelui la Dunăre).
Este o capodoperă arhitectonică, Seemering-ului
românesc, apreciere care ţine cont şi de condiţiile
Seria III Nr. 2(52)
tehnice de realizare din vremea respectivă.
Calea ferată de munte, prima de acest gen din
spaţiul românesc, pe traseul Oraviţa - Anina, lungă de
33,4 km, a fost inaugurată la 15 decembrie 1863
pentru transportul de marfă iar la 4 aprilie 1869
pentru călători. Liderul proiectanţilor este inginerul
arhitect Karl Maniel, ajutat de o echipă formată din
inginerul superior Erwin Lihossky, inginerul minier
Josef Dullnig, inginerul Bach.
Aceasta linie are ecartament normal şi o lungime
de 33 km şi cuprinde următoarele staţii: Oraviţa (km
0); Brădişoru de Jos / Maidan (km 6); Dobrei (km 12);
Lişava (km 16); Ciudanoviţa (km. 18.); Gârlişte (km 25)
şi Anina (km 33).
Caracteristicile liniei: între staţia Oraviţa şi km 9
+000 are curbe cu raza minimă de 190 m şi declivitate
până la 8 ‰; între km 9+000 şi staţia Gârlişte are
curbe cu raza minimă de 102 m şi declivitatea până la
21 ‰ şi între Gârlişte şi staţia Anina are curbe cu raza
minimă de 102 m şi declivitatea de 2 ‰.
Tipurile de locomotive admise pe această linie:
locomotive cu abur, seria 50000; locomotive Diesel,
seria 69000 cu transmisie electrică. Alte locomotive
pot circula doar cu avizul Autorităţii Feroviare
Romane. Se admite remorcarea trenului cu dublă
tracţiune cu locomotive Diesel în ambele sensuri de
mers, iar tracţiunea mixtă (locomotiva Diesel şi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
locomotiva cu abur) este permisă doar de la Oraviţa
către Anina cu Dieselul aşezat în capul trenului.
Calea ferată spre Anina urcă realmente şi acesta
e marele specific al ei, de la 218,7 m (Oraviţa) la 556,4
m (Anina), aşadar o diferenţă de nivel de 337,7 m. La
lungimea de 33,4 km, cele 14 tunele însumează 2084
m, viaductele în număr de 10 înseamnă alţi 843 m din
total, 9946 m sunt zidurile de sprijin, iar pe 21171 m
s-au executat tăieri în stânca muntelui. Dincolo de
faptul că, în general, s-a lucrat în calcare dure şi
compacte, între alte izbânzi tehnice trebuie
menţionate raza de curbură mică a traseului de numai
114 m, iar declivitatea e în unele locuri de numai 20
‰, când limita minimală normală folosită de obicei ar
fi de numai 150. Cel mai mare viaduct este Racoviţa,
de 115 m lungime, 26,5 m înălţime şi cu 11 deschideri.
Tunelul Maniel, după numele inginerului, are 298 m,
iar 660 m are tunelul de la Gârlişte. Aici, tunelul are
cea mai mică deschidere la portalul de la intrare, de
numai 3,76 m. Tunelul Polom-Izvor are 290 m, Seiler
(Jitinului) - 230 m, iar tunelul Dolhoff e lung de 112
m. El poartă numele arhitectului Johann Ludwig Dier
Dollhoff, care s-a considerat vinovat pentru un prim
eşec al perforării tunelului Gârlişte unde cele două
galerii nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale
de aproape 3 m, fapt pentru care s-a sinucis
aruncându-se într-o prăpastie de pe unul din
viaductele liniei.
În legătură cu tunelul de la Jitin o legendă a
penetrat mentalul colectiv şi s-a păstrat până azi.
Există mărturii ale unor călători, în cei 150 de ani de
existenţă ai căii ferate că, la orele amiezii, razele
soarelui căzând pe o anumită piatră din portalul de la
intrarea în tunel, creează imaginea luminoasă a Maicii
Domnului cu Pruncul Iisus în braţe. Staţia Gârlişte
are un sistem de garare prin manevre, trenul
oprindu-se într-un tunel, apoi trece pe o linie
orizontală, revenind în staţie. În aceasta gară exista o
ciudăţenie – din cauză că terenul este în pantă, trenul
intră mai întâi în tunel pentru a i se face macazul şi
apoi este împins cu spatele în staţie, pe o linie
orizontală. Daca trenul vine din cealaltă direcţie, intră
în staţie apoi pentru a continua drumul spre Oraviţa
va reintra în tunel prin împingere şi astfel se va
schimba poziţia macazului. Legat de aceasta staţie se
spune în glumă că se intră odată şi se iese de două ori.
Între Maidan (Brădişorul de Jos) şi Lişava se
găsesc două viaducte dintre care cel de pe Valea
Jitinului are 7 deschideri şi o lungime totală de
130,8m. Deschiderea din mijloc a acestui viaduct are
31m şi o construcţie metalică cu o înălţime a stâlpilor
de 37,18m, în timp ce deschiderile externe sunt
boltite şi curbate cu raza de curbură de 114m. Este cel
mai mare viaduct construit pe întreaga linie şi de
remarcat este faptul că partea metalică a fost
construită într-o zonă montană, fără macarale acum
130 ani.
Între Gârlişte şi Anina exista un viaduct în
apropiere de Anina cu o lungime de 95,4m şi o
înălţime de 31,6m, porţiunea din mijloc fiind
 2. CABINET METODIC
executată din metal. TEATRUL VECHI MIHAI EMINESCU din ORAVIŢA,
Să nu uităm că aceste lucrări de artă s-au JUD. CARAŞ-SEVERIN
desfăşurat între anii 1860 - 1863 şi au necesitat un
volum de muncă impresionant din cauza terenului
accidentat. Totodată trebuie să luăm în considerare că
posibilităţile tehnice ce erau la dispoziţia
constructorilor în acea vreme erau limitate (nu se
inventase încă dinamita). O călătorie cu trenul pe
acest traseu este un deliciu pentru turiştii zilelor
noastre. Frumuseţea acestui traseu este unică în ţară.
Linia în lungime de 34 km trece prin depresiuni de
calcar şi peste prăpăstii ameţitoare, străbătând 14
tuneluri, 10 viaducte şi 10 km de ziduri de sprijin.
Conform Legii din 14 septembrie 1854 privind
concesionarea resurselor subsolului bănăţean şi a
căilor ferate, finalizate ori în lucru, către firme

Seria III Nr. 2(52)

particulare, Austria vinde zona unui consorţiu, cu
capital francez şi austriac, K.u.k. Privilegierte
Osterreichische Staats Eisenbahn Gessellschaft (StEG),
cu aportul celebrei bănci a macedoromânului George
Sina (care are filiale în Viena şi Pesta), alături de
Armestein and Esckeles-Vien şi Societé Génèrale du
Credit Mobilier-Paris la o tranzacţie de 200 de
milioane de franci aur. Pentru grăbirea lucrărilor la

27
calea ferată Oraviţa - Anina, noul proprietar a cheltuit
812.278 florini şi 72 creiţari, cifră exactă; preluată din
documentul intrării obiectivului în administrarea StEG.
Din 1891, statul maghiar răscumpără de la StEG,

Școala Caraș-Severineană
cu 9598560 forinţi, cele două tronsoane de cale ferată
Oraviţa - Baziaş şi Oraviţa - Anina. În anul 1918
conform dispoziţiei Tratatului de Trianon, calea ferată
Oraviţa – Anina trece în proprietatea statului român,
fiind exploatată până azi de Administraţia CFR.
Din Anina se pot face excursii minunate la Lacul
montan Buhui şi la Peştera Comarnic una din cele mai
mari şi mai frumoase din ţară.
Aşezare de un pitoresc deosebit ca şi
împrejurimile sale, ORAVIŢA, cea mică, dar plăcută ca
zorile frumoase, cum o descrie în 1874 Iosif Vulcan, a
rămas nu doar în amintiri. Ea este locul unde istoria şi
tradiţia – fala şi mândria cărăşanului – şi-au găsit şi îşi
găsesc împliniri.

BIBLIOGRAFIE:
1. Jurjica Timotei şi colectivul - Caraş – Severin,
Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1981
2. http://www.oravita.ro/
3. http://www.welcometoromania.ro/Oravita/O
ravita_Teatrul_r.htm
4. SIM. SAM. MOLDOVAN, Judeţul Caraş; I.
BOTA, 130 de ani de la inaugurarea căii ferate
Oraviţa-Anina, în Timpul, IV, nr. 15 (782), sâmbătă 25
ianuarie 1993, p. 6

Prof. DIMITRIE BĂRBULESCU

Prof. LUCIA BĂRBULESCU
Liceul Tehnologic Mihai Novac Oravița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 2. CABINET METODIC
LINIA DE CALE FERATĂ ORAVIŢA – ANINA
Școala Caraș-Severineană
28
Seria III Nr. 2(52)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 2. CABINET METODIC

Seria III Nr. 2(52)

29
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 2. CABINET METODIC
COLOCVIILE MIRCEA ELIADE SAU
MULTIPLELE FAŢETE ALE UNEI
VECHI COLABORĂRI
„A face din viaţa ta o permanentă bucurie - în pofida
tuturor mizeriilor, şi întunecimilor, şi păcatelor, şi
neputinţelor, şi dezamăgirilor - iată o datorie
adevărată a omului şi a omeniei din tine.”
(Mircea Eliade)
Liceul Academic Româno-Englez Mircea Eliade
din Chişinău a declanşat, începând cu anul 1995 o
amplă acţiune cultural-ştiinţifică la care au răspuns
iniţial mai multe instituţii şi structuri locale. Semnul
Școala Caraș-Severineană
acestor întâlniri era punerea în discuţie a operei
literare şi ştiinţifice a marelui savant al cărui nume
fusese ales ca emblemă a liceului. Manifestările
cultural-ştiinţifice Mircea Eliade au continuat de atunci
în fiecare an la Chişinău, ajungând în aprilie 2016 la a
XXI-a ediţie.
Cu fiecare an Manifestările cultural-ştiinţifice
Mircea Eliade de la Chişinău au crescut, dobândind
prestanţă şi renume dincolo de graniţele Moldovei:
profesoara Veronica Postolachi, iniţiatoarea
30
proiectului, luptătoare pe baricadele culturii şi ale
adevăratei învăţături, a întins braţele şi spre alte licee
ce poartă numele lui Mircea Eliade din Sighişoara, din
Seria III Nr. 2(52)
Reşiţa, iar apoi spre Nisporeni.
Prima colaboarare din partea noastră, a
reşienilor, a venit ca urmare a unei scrisori trimise de
doamna Veronica Postolachi în 2003, adresată
catedrei de limba română din şcoala noastră. Am luat
în serios invitaţia şi aşa a apărut un studiu al elevei
Lăcrimioara Brediceanu despre romanul Şarpele. Doar
am trimis lucrarea la Chişinău, nu am participat efectiv
la lucrări. Abia în anul următor am făcut şi lungul drum
de o zi şi o noapte spre Chişinău, însoţită de elevele
Mirela Miu şi Loredana Roşca. Primul impact cu ceea
ce se întâmpla acolo a fost puternic: nivelul ştiinţific
foarte ridicat la care se lucrează, setea de cultură şi
cunoaştere a elevilor, biblioteca bine pusă la punct a
liceului ne-au dat de gândit. An de an participând cu
alţi elevi ne debarasam de prejudecăţi şi vedeam că se
poate trăi şi altfel, adică în cultură. Fără să exagerez,
zilele petrecute La Manifestările cultural-ştiinţifice
Mircea Eliade de la Chişinău echivalează cu o
purificare sufletească, cu un act de regăsire. La fel se
întâmplă şi cu sesiunea de comunicări ştiinţifice Opera
lui Mircea Eliade de la Sighişoara, proiect iniţiat de
profesoara Mariana Gorczyka, unde am participat cu
elevii la mai mute ediţii. Să amintesc doar câteva
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
nume ale unor oameni de cultură invitaţi la aceste
întâliri de la Chişinău şi Sighişoara: Mircea Handoca,
Eugen Simion, Daniel-Cristea Enache, Mircea Tomuş,
Mircea Muthu sau Mac Linscott Ricketts.
În 2005 am organizat la Reşiţa prima ediţie a
Colocviilor Mircea Eliade sub genericul Mircea Eliade
şi modelul tinereţii (20-21 mai). Manifestarea culturală
s-a bucurat de sprijinul Consiliul Judeţean Reşiţa, al
Societăţii de Ştiinţe Filologice, al Direcţiei pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural-Naţional a
Judeţului Caraş-Severin, Centrului Judeţean Caraş-
Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale. Întâlnirea a avut ca invitaţi speciali o
delegaţie a Liceului Academic Româno-englez Mircea
Eliade din Chişinău şi o alta din Sighişoara de la
Colegiul Naţional Mircea Eliade. Pe lângă sesiunea de
comunicări ştiinţifice a elevilor au fost prezentate
două recitaluri de poezie: Octavian Doclin (din partea
reşiţenilor) şi Arcadie Suceveanu (din pareta
moldovenilor). De asemenea, a avut loc o întâlnire a
elevilor cu membri ai Cenaclului literare reşiţean
Semenicul şi lansarea cărţii Mircea Eliade şi modelul
tinereţii scrisă de Gheorghe Jurma special pentru
această primă ediţie a întâlnirilor de la Reşiţa. Vizita la
Ocna de Fier, întâlnirea cu Constantin Gruescu şi
expoziţia de flori de mină a încheiat prima ediţie a
colocviilor.
În 2007 s-a desfăşurat a doua ediţie a Colocviilor
Mircea Eliade la Reşiţa cu subtitlul Centenar Eliade.
Acţiunea complexă, a cuprins pe lângă sesiunea de
comunicări o expoziţie de carte Mircea Eliade, două
recitaluri din creaţia poeţilor reşiţeni Liubiţa Raichici şi
Iacob Roman. Criticul literar Gheorghe Jurma,
directorul Editurii Tim din Reşiţa a patronat un
moment literar sub titlul Sensul cărţii la Mircea Eliade
şi cărţile editurii Tim. Mircea Eliade şi modelul tinereţii
(coord. Prof. Adela Schindler), volum cuprinzând
lucrările de la prima ediţie a Colocviilor, a fost lansat
cu aceeaşi ocazie.
Ediţia a doua a Colocviilor Mircea Eliade (Reşiţa,
9-10 marie 2007) a fost o manifestare organizată de
Liceul Teoretic Mircea Eliade din Reşiţa cu sprijinul
Primăriei Municipiului Reşiţa, al Direcţiei pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural-Naţional a
Judeţului Caraş-Severin, al Centrului Judeţean Caraş-
Severin pentru Conservarea şi Promovarea Culturii
Tradiţionale, editurii Tim şi al Fundaţiei Culturale
Octavian Doclin. Reţinem lucrarea lui Iacob Roman,
consilier la Direcţia pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniul Cultural-Naţional a Judeţului Caraş-
Severin despre model, ca şi exegezele inedite venite
de la Chişinău: Alexandru Cosmescu (Alte spaţii - alte

timpuri: Eliade Foucault) şi Alexandru Bortnic (Reflexii
asupra publicisticii lui Eliade). Sighişorenii Alina Zah,
Loredana Filip, Septimiu Oprea au adus prin lucrările
lor o perspectivă personală asupra lecturii operei lui
Eliade. S-a remarcat lucrarea reşiţencei Silvana
Potocean (Eliade: un om, un destin), ca şi contribuţiile
elevelor: Mihaela Badea, Ionela Andreş-Lepa, Octavia
Sandu, Mirela Pană, Oana Vâlcu sau Andreea Ivaşcu. O
secţiune aparte au constituit-o studiile unor profesori:
prof. Lucian Ştiopu, de la Grupul Şcolar Mathias
Hammer din Anina, (Mircea Eliade sau Discurs despre
importanţa înţelegerii), prof. dr. Nicolae Borlovan de
la Liceul Pedagogic Constantin Diaconovici Loga din
Caransebeş, (Nuvela La Ţigănci – mesaj şi semnificaţii).
De la Liceul Teoretic Mircea Eliade, Reşiţa, au
participat prof. Sorin Oţelariu, (Mircea Eliade – o
soteriologie pentru postmodernitate ) şi prof. Luminiţa
Nicolaescu (Dihotomia sacru- profan în opera lui
Mircea Eliade).
Influenţele experienţei indiene, labirintul ca
formă de autocunoaştere, dragostea ca experienţă-
limită, căutările adolescentului miop, dar şi
angajamentele politice ale tânărului Eliade, sunt
câteva dintre subiectele asupra cărora s-au aplecat
elevii din Sighişoara, Chişinău şi Reşiţa la a III-a editie a
Colocviilor Mircea Eliade de la Reşiţa din martie 2011.
Dintre evenimentele desfăşurate în cadrul celei de-a
treie ediţii a Colocviilor Mircea Eliade amintim: lansări
de carte (Mircea Eliade şi sensul culturii, coord. Prof.
Adela Schindler -volum ce cuprinde lucrările
prezentate la ediţia a II-a a Colocviilor Mircea Eliade,
Docliniana a poetului Octavian Doclin), recitalul de
poezie (al poetului Costel Stancu), expoziţia de EX
LIBRIS (autor: Ioan Bujor, bibliotecar la Biblioteca
Judeţeanã Paul Iorgovici Reşiţa), expoziţia de carte
Mircea Eliade (Gheorghe Jurma) de la Muzeul
Banatului Montan din Reşiţa, deplasare la Oţelu Roşu
şi vizitarea Muzeului de Geografie Literarã Tiberiu
Boşcaiu (Liceul Bănăţean, Oţelu Roşu), intervenţiile la
discuţii ale criticilor literari Gheorghe Jurma sau Radu
Cernãtescu.
La a patra ediţie a Colocviilor Mircea Eliade la
Reşiţa (martie 2012) au răspuns aceiaşi parteneri deja
fideli. Sesiunea de comunicări despre opera literară şi
ştiinţifică a lui Mircea Eliade a fost urmată de discuţii,
dar şi de alte câteva evenimente menite să-i
familiarizeze pe elevii şi dascălii veniţi de departe cu
realităţile locului. Astfel a avut loc o deplasare la
Oraviţa şi vizitarea câtorva obiective culturale: Gara
CFR (prima clădire pentru o staţie de cale ferată din
ţară), Teatrul Vechi Mihai Eminescu (primul teatru din
România), Farmacia Knoblauch (cea dintâi farmacie
2. CABINET METODIC
minieră din ţara noastră), Parcului Primăriei. La
Teatrul Vechi Mihai Eminescu a avut loc un recital
poetic al elevilor Liceului Mircea Eliade din Chişinău,
iar trupa de teatru Xenon a e Liceului Teoretic Mircea
Eliade, Reşiţa a interpretat un fragment din piesa
Păpuşarul, de Ciprian Ciuciu. Spicuim din programul
general: lansări de carte (Citindu-l pe Mircea Eliade,
coord. Prof. Adela Schindler, volum ce cuprinde
lucrãrile prezentate la ediţia a III-a a Colocviilor Mircea
Eliade, Editura Tim, Reşiţa, 2012, dar şi Noţiuni de
teorie literară, de Veronica Postolachi, Editura
Prometeu, Chişinău, 2010 sau romanul Cadenţă
pentru marş erotic, de Mariana Gorczyca, Editura
Limes, Cluj-Napoca 2010), vernisajul expoziţiei de
Seria III Nr. 2(52)
grafică a lui Emilian-Papi Roşculescu, Manifestările
dedicate lui Mircea Eliade la Reşiţa, Chişinău şi
Sighişoara - remember, Vânătoarea de comori:
descoperirea Reşiţei pierdute, concurs organizat de
Consiliul Şcolar al Elevilor Liceului Teoretic Mircea
Eliade din Reşiţa.
Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la moartea
31
lui Mircea Eliade moment marcat şi de Colegiul
Naţional Mircea Eliade din Reşiţa. În acest sens o
delegaţie a colegiului a participat la Manifestările
Școala Caraș-Severineană
cultural-ştiinţifice Mircea Eliade de la Chişinău, ediţia a
XXI-a, (1-2 aprilie). Sesiunea de comunicări de la
Chişinău moderată de neobosita doamnă prof. dr.
Veronica Postolachi, a fost completată, în virturea
unei vechi tradiţii, de alte momente cultural-artistice:
recital de poezie, cunoaşterea unor poeţi din
Moldova, dansuri, depunere de flori la bustul lui Eliade
de pe Aleea clasicilor, excursii tematice.
În 18 aprilie, mai mulţi elevi ai Colegiului Naţional
Mircea Eliade din Reşiţa au participat la deschiderea
Expoziţiei de carte Mircea Eliade organizate la Muzeul
Banatului Montan din municipiu. Eliadiştii au
demonstrat maturitate şi erudiţie prin discursurile
despre personalitatea enciclopedică a lui Eliade:
romanier, istoric al religiilor, orientalist, eseist,
memorialist, dar şi prin împărtăşirea unor impresii de
lectură personale, subiective. E aceasta o modalitate
de a marca o personalitate a culturii române şi
universale care îşi leagă numele de Reşiţa măcar prin
faptul că patonează o instituţie de învăţământ
devenită între timp Colegiu Naţional.
Aşadar, putem vorbi deja despre o frumoasă
tradiţie care s-a creat sub semnul studierii operei lui
Mircea Eliade. Elevi din licee diferite ce poartă numele
lui Mircea Eliade se întâlnesc an de an la Chişinău,
alteori la Reşiţa sau Sighişoara. Un semn de speranţă
într-o lume care pare să-şi piardă tot mai mult
reperele este revenirea la lectură şi la actul cultural în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
genere. Îmi place să cred că aceste manifestări literare Chişinău, 2016, Biblioteca Onisifor Ghibu,
trasează pentru adoloescenţii de azi un mod de viaţă, Ediţia a XXI-a
contribuie la formarea lor ca oameni de mâine sub
semnul respectului reciproc, al seriozităţii intelectuale
şi nu în ultimul rând al prieteniei, valoare eternă a
omenirii.

Prof. ADELA LUNGU-SCHINDLER

Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Școala Caraș-Severineană
32
Seria III Nr. 2(52)

1995, Reșița, Prima ediție a colocviilor

2016, Chişinău, Aleea clasicilor

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


SENSIBILITATEA EMOȚIONALĂ ȘI
ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA
COPILULUI
Termenul „inteligență emoțională” este un
termen relativ nou. Psihologii Peter Salovey si John
Mayer l-au folosit pentru prima dată într-un articol din
anul 1990. Componentele conceptului pot fi datate
pornind de la arhicunoscuta afirmație a lui Socrate
(470 – 399 îHr): „Cunoaște-te pe tine însuți”, ori de la
citatele biblice: „Nu fă altuia ce ție nu-ți place” și
„Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.
Emoțiile sunt o parte foarte importanta a vieții
noastre și au rol de comunicare. Ele ne arată felul in
care ne raportăm la lumea exterioară și la cea
interioară. Sensibilitatea emoționala presupune
capacitatea individului de a vibra emoțional față de
anumite situații sau față de alte persoane. O împărțire
generală a emoțiilor le-ar situa in două categorii:
emoții plăcute și emoții neplăcute. Emoțiile pozitive
sunt resimțite în momentul în care trăim ceva care ne
place – ne simțim bine, în timp ce emoțiile negative
apar atunci când suntem în situații de viață care nu ne
plac. Dacă reușim să conștientizăm aceste trăiri, avem
două căi de intervenție: să schimbăm ceva la noi
înșine, sau să modificăm situația în care ne aflăm.
Datorită insuficientei dezvoltări a cortexului,
copiii au o emoționalitate mai pregnantă, în
comparație cu adulții. Ei se exprimă plenar și trăiesc la
intensitate maximă tot ceea ce li se întâmplă.
Chiar și în situația în care emoționalitatea intensă
este specifică tuturor copiilor, anumiți copii sunt mai
sensibili din punct de vedere emoțional decât alții.
Pedagogul și chiar părintele pot recunoaște un
copil cu o emoționalitate crescută observându-le
comportamentul sau reacțiile în anumite situații și
față de persoanele cu care intră în contact. Astfel,
există copii vizibil afectați de starea emoțională a celor
din jur. Copiilor introvertiți le place să-și petreacă
timpul în singurătate, sunt intuitivi și, de cele mai
multe ori, atunci când sunt tensionați, preferă să
sufere în tăcere. La polul opus se află copiii
extrovertiți. Aceștia sunt sociabili, joviali le place să fie
tot timpul în compania altora, copii sau adulți. În
pofida acestor diferențe, ambele tipuri nu
reacționează bine la critică, rupând comunicarea și
închizându-se în sine. Copiii au nevoie să intre în
contact cu persoane, blânde, calme, empatice. Preferă
situațiile predictibile, rutină și nu răspund bine la
imprevizibil. Limitele între care se desfășoară firesc
sunt cele ferme și clare, în schimb nu reacționează
bine la reguli rigide și restrictive.
Un factor care influențează într-o oarecare
măsură sensibilitatea emoțională a copilului este
temperamentul. C. G. Jung consideră că este înnăscută
predispoziția de a procesa evenimentele lumii în care
trăim folosindu-ne de gândire, afectivitate, percepție
sau intuiție. Copiii cu sensibilitate emoțională ridicată
au ca funcție predominantă afectivitatea sau intuiția,
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
sunt mai afectați de sentimentele și emoțiile celor din
jur, le resimt cu o mai mare intensitate.
Astfel, sensibilitatea emoțională nu poate fi
schimbată de-a lungul vieții, ea fiind înnăscută, dar
trebuie și poate fi gestionată.
Părinții și cadrele didactice trebuie să
conștientizeze sensibilitatea copiilor/elevilor. De
exemplu, copiii resimt acut tensiunea emoțională din
familie, dacă părinții au probleme de sănătate,
financiare sau relația lor se deteriorează, chiar dacă nu
vorbesc despre ele de față cu copiii. Mulți consideră
greșit că îi protejează, când, de fapt, cei mici
acumulează în interior neliniști și tensiuni care se vor
transforma în cele din urmă în anxietate. Comunicarea
este esențială, chiar dacă problemele nu trebuie
prezentate detaliat micuților, ele pot fi explicate la
Seria III Nr. 2(52)
nivelul lor de înțelegere. Adulții care recunosc
schimbări în comportamentul copilului, trebuie să
conștientizeze că ei poartă responsabilitatea acestor
schimbări, și e datoria lor să rezolve situațiile
problemă. Dacă nu li se spune despre ce e vorba,
copiii preiau asupra lor vina, dezvoltând un complex
de învinovățire.
Prezența sensibilității emoționale presupune atât
33
avantaje, cât și dezavantaje. Beneficiile sunt că pot
empatiza cu cei din jur, se adaptează mai ușor în
diferite grupuri, sunt capabili să ofere suport
emoțional celorlalți și să le înțeleagă problemele, sunt
Școala Caraș-Severineană
afectuoși și au nevoie, la rândul lor, de atenție și
dragoste. Sunt dezavantajați când au de gestionat
emoții prea intense și tind să se supraîncarce
emoțional.
Acești copii au nevoie de ajutor atât din partea
educatorului, cât și de sprijinul familiei. În primul rând,
părinții îi pot ajut prin a-i accepta așa cum sunt și prin
a valorifica această capacitate ca pe un talent care
trebuie cultivat și încurajat și nu în ultimul rând e de
datoria educatorului să semnaleze familiei că au un
astfel de copil și să le sugereze modalități de
intervenție. E nevoie de multă atenție și de răbdare.
Sunt foarte receptivi la un ton blând, la explicații clare,
rostite calm. Trebuie să fie ascultați și să li se creeze
cadrul în care să-și exprime în cuvinte trăirile. E o
greșeală să fie comparat cu alți copii, sau să i se
„interzică” să-și manifeste sensibilitatea, să fie
etichetat „ești slab”. Comparațiile și etichetările scad
încrederea și stima de sine.
Foarte important e să i se ofere căi prin care să
se exprime emoțional. O modalitate foarte bună este
sportul, mișcarea în general, care să îi permită să se
exprime la nivel fizic în vederea descărcării
emoționale. Altă sursă inepuizabilă de exprimare
emoțională este activitatea artistică. Copiii vor fi
încurajați să picteze, să cânte sau să danseze. Arta, în
general, oferă posibilități de materializare a emoțiilor,
favorizând gestionarea și integrarea acestor trăiri.
În concluzie, copiii cu sensibilitate emoțională au
nevoie de acceptare, de apreciere. Deși societatea nu
apreciază în general sensibilitatea emoțională,
trecând-o în categoria „slăbiciunilor”, aceasta este de
fapt o calitate. Doar cel ce se simte suficient de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
puternic își recunoaște și își arată vulnerabilitățile.
Responsabilitatea revine familiei și școlii să dezvolte
capacitățile acestor copii și să îi învețe să le folosească
în folosul lor și al celor din jur. Apelând la inteligența
emoțională, cea care duce la înțelegerea propriilor
emoții, gestionarea acestora, înțelegerea mai bună a
celor din jur și o mai bună relaționare cu cei din jur,
conform ultimelor cercetări statistice, competența
emoțională este mai importantă decât competențele
PERSONALITATE ÎNTRE
CORESPONDENŢĂ ŞI
NECORESPONDENŢĂ
VOCAŢIONALĂ
„Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferenţă.”
Școala Caraș-Severineană
(Octavian Paler)
Cea mai importantă etapă din procesul luării unei
decizii de carieră o constituie explorarea educaţională
şi ocupaţională, comportamentul sistematic de
colectare de informaţii referitoare la oportunităţile
educaţionale şi la ocupaţii.
Dacă vocaţia s-a definit ca un vector al
personalităţii prin intermediul căreia persoana se
34
orientează faţă de structurile de activitate productivă
oprindu-se asupra uneia care corespunde cu modelul
său interior, pe care o actualizează în mod optim şi
prin care se integrează creator în circuitul psiho -
Seria III Nr. 2(52)
social, în cazul acesta vocaţia constituie incontestabil
un factor de direcţionare a dinamicii personale.
Dinamica personalităţii la omul matur, se
consumă în mod fundamental prin asumarea şi
jucarea pe scena vieţii sociale a unor roluri sociale; la
copil şi la adolescent apare ca o pregătire pentru
viitoarele roluri sociale. Dintre toate rolurile sociale pe
care le joacă, cel care îl defineşte pregnant este rolul
profesional. Copilăria, pubertatea, adolescenţa, nu
sunt decât etape ale omului în pregătirea lui într-un
rol productiv. Chiar rolul de părinte, care serveşte
finalităţii umane în perpetuarea speciei, e pus şi el în
serviciul pregătirii copilului pentru un rol productiv.
Ceea ce interesează, la fel, la personalităţile cu o
bună integrare vocaţională, e nivelul de aspiraţie.
Conceptul de nivel de aspiraţie a fost introdus de
Dembo. Orice problemă psihologică implică scopuri şi
conduite dirijate spre scopuri. Conduita tensiunii
scopului care survine într-un domeniu plin de
dificultăţi, constituie nivelul de aspiraţie.
Aspiraţia este unul dintre cele mai importante
mobile care contribuie la succesul realizării în viaţă.
Doi indivizi pot poseda aceleaşi aptitudini într-un
domeniu, dar în timp ce unul vizează scopurile înalte,
celălalt se mulţumeşte a se menţine într-un status
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
tehnice sau intelectuale în vederea obținerii o creștere
a calității vieții și la o conviețuire cu un grad ridicat de
confort, atingându-se astfel un deziderat esențial:
pregătire copilului pentru viață.
Prof. ADRIANA BONCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
quo ante. Nivelul de aspiraţie se statorniceşte în
raport de forţele şi standardele sociale, de conflict şi
decizie.
Cum acţionează aspiraţia în planul vocaţional?
Nivelul de aspiraţie la persoanele cu o conduită
vocaţională optimă este crescut şi determină o
dinamică extrem de mobilă şi continuă în căutarea
unui scop. După ce un scop se realizează, se profilează
un altul.
Raportul dintre personalitate ca vocaţie şi muncă
se concretizează în trei tendinţe: spre originalitate,
creaţie şi spre realizare liberă. În fond aceste trei
tendinţe se pot reduce la tendinţa spre creaţie, căci
creaţia presupune originalitate şi presupune realizare
liberă.
Spre deosebire de corespondenţa vocaţională
care se exteriorizează printr-o adaptare optimă,
satisfacţie optimă şi echilibrare optimă a
personalităţii, necorespondenţa e o sursă de conflicte
inter şi intra individuale. Necorespondenţa se traduce
printr-o programare socială a unei activităţi
individuale cu ustensile inadecvate, prin solicitarea
persoanei de a face faţă unei dinamici cu numeroase
elemente indigeste.
Cunoaşterea factorilor care favorizează luarea şi
menţinerea deciziei în alegerea carierei la adolescenţii
aflaţi la finele liceului, modificarea atitudinii faţă de
proiectarea propriului viitor profesional sunt aspecte
care se surprind prin activităţile de orientare
profesională realizate ritmic, pe tot parcursul liceului.
Proiectele de orientare şcolară propuse de mine,
profesor consilier şcolar sunt proiectate astfel încât să
prezinte lumea profesiilor, a meseriilor, cunoaşterea
traseelor educaţionale necesare pentru a ajunge la
ele. Astfel ajut elevii să-şi descopere abilităţile
personale şi de ce nu vocaţia. Elevii participanţi la
astfel de proiecte sunt ajutaţi să-şi cunoască
posibilităţile reale şi să le raporteze la cerinţele
profilului facultăţii / şcolii postliceale pe care vor să-l
urmeze, la solicitările profesionale pentru care
urmează să se pregătească, şi nu în ultimul rând la
integrarea pe piaţa muncii.
BIBLIOGRAFIE
1. Andrei, P., (19975) Sociologia generala. Editura

Polirom, Iaşi
2. Băban, A., (2001). Consiliere educaţională, Ed.
Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
3. Dumitru, I. Al. (2008). Consiliere psihopedagogică.
Bazele teoretice şi sugestii practice. Editura Poliron:
Iaşi;
4 Jigău, M., (2001). Consilierea carierei. Sigma,
Bucureşti.
5. Lemeni, G., Miclea, M., (coord.) (2004). Consiliere şi
DE VORBĂ CU TINE... DESPRE
CARIERA TA!
Poate te-ai gândit ce face deosebirea între un
tânăr care ştie ce vrea să facă în viaţă şi un altul care
parcă tânjeşte după ceva. Ei, bine, nu am un răspuns
general valabil. În afară de asta, foarte rar luăm decizii
bazate pe inteligenţă. Există în noi un tipar, o părere
intimă despre sinele nostru, care ne domină deciziile si
afectivitatea. Oricât de profund am delibera asupra
unei chestiuni, vom face alegerea imaginaţiei noastre,
conformă cu reflectarea lumii şi a realităţii în noi. Va
trebui să apreciem înălţimea castelului după reflecţia
lui în apa lacului de langă. Doar aşa se poate. Aşa că
avem datoria să aşteptăm sau să ne străduim, sau
amândouă, să liniştim pelicula apei.
În alegerea profesiei, lucrurile stau la fel, chiar
dacă pare un subiect pragmatic.
Tinerii se întâlnesc cu diverse opţiuni. Cei care nu
aleg nimic nu vor de fapt, în acel moment al vieţii lor,
să facă nimic. Cred, însă, că avem două elemente care
se influenţează şi se completează reciproc: ce voi face
în viaţă şi cu cine. Pe oricare le vei neglija, va da un
rezultat greşit, şi ajustările în viaţă sunt limitate.
Lumea serviciului tău este o lume a absorbţiei, a
abandonului de sine, tu nu contezi, ci doar produsul
muncii tale. Lumea afectivităţii tale este coloana
vertebrală şi sursa de energie, locul în care te
regăseşti. Astfel, împreună crează acel tot necesar
unei bune funcţionări în social şi aduce cu sine
recunoaşterea şi preţuirea celor din jur, cărămizile
respectului de sine.
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
orientare – ghid de educaţie pentru carieră, Editura
ASCR, Cluj-Napoca.
Profesor în centre şi cabinete de asistenţă
psihopedagogică SILVIA ZAHARIA
Centrul Județean de Resurse și de Asistență
Educațională Reșița
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Cariera profesională reprezintă un domeniu al
vieţii de o însemnătate aparte. Pe de o parte, timpul
îndelungat petrecut în activitatea de muncă se
compară doar cu somnul, iar pe de altă parte, tendinţa
de specializare continuă, de perfecţionare
Seria III Nr. 2(52)
permaneantă obligă la o pregătire timpurie şi continuă
pentru succesul profesional.
A-ţi planifica cariera înseamnă, în primul rând, să
ţii cont de ceea ce vrei de la tine, de ceea ce-ţi propui
să faci, de ceea ce-ţi devine principiu îndrumător, pe
scurt, de ceea ce se numeşte misiunea ta de viaţă sau
idealul tău.
35
Cariera este personală şi pentru o mulţumire
deplină este bine să fie integrată în stilul tău de viaţă.
Felul în care este percepută munca, la vârsta
Școala Caraș-Severineană
adolescenţei, este foarte mult influenţat de familie şi
anturaj. Astfel, uneori conştient, alteori nu, alegerea
profesională pe care o facem este influenţată foarte
mult de cei din jurul nostru.
Tindem să urmăm o traiectorie profesională
asemănătoare cu cea a unora dintre membrii familiei
sau a partenerilor de vârstă. Ne lăsăm duşi de val.
În alte situaţii, alegerea profesiei este influenţată
de prejudecăţi sau de trendul impus de societate.
Încercăm să punem mâna pe profesia ideală.
Există o profesie ideală pentru toţi? NU!
Profesia ideală pentru fiecare dintre noi este
aceea care prin sarcinile specifice te solicită să faci
ceea ce ştii cel mai bine, răspunde intereselor tale,
corespunde principiilor şi valorilor tale, se potriveşte
cel mai bine personalităţii tale.
Profesor psiholog DANIELA DOMĂNEANȚU
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
PRAGMATICA FERICIRII ÎN
CONSTRUIREA UNUI
CURRICULUM NOU
Motto:
„Let not to the marriage of true minds admit
impediments.”
(William Shakespeare, Sonnet 116)
Lucrarea de faţă îşi propune să reviziteze
strategiile de construire a unui curriculum prin
aplicarea unei “paradigme a fericirii” văzute ca o
conexiune empatică şi sinestezică între formator şi
formabil, profesor şi beneficiar primar al educaţiei,
părinte şi copil, angajat şi angajator, într-un moment
în care societatea globală în care trăim ne angajează
Școala Caraș-Severineană
într-o competiţie acerbă. În consecinţă, articolul îşi
propune să găsească soluţii eficiente, atât în procesul
de scriere a unui nou curriculum, cât şi la nivelul
realizării planurilor de lecţii în vederea construirii unui
eşafodaj educaţional robust.
I. PREMISE
Realităţile celui de-al treilea mileniu îngreunate
de schimbările fără precedent la nivelul paradigmei
sociale, economice, politice, culturale sau
educaţionale ale fiecărui individ au determinat
36
cercetătorii din domeniul psihologiei, psihometriei şi
al ştiinţelor educaţiei să se concentreze mai mult
asupra dispariţiei empatiei individuale şi instituţionale.
Mai mult decât atît, fenomenul menţionat
Seria III Nr. 2(52)
anterior pare să fie de neoprit în ultimele două
decenii, atrăgând astfel atenţia conducătorilor şi
factorilor de decizie asupra necesităţii imperioase de
schimbare atunci când vorbim de relaţiile dintre
angajator-angajat, individ-instituţie, membrii unei
familii, sau profesor-elev. În consecintă, lucrarea de
faţă îşi propune să realizeze un eşafodaj strategic în
vederea construirii unui curriculum care să fie capabil
să determine realizarea unei “paradigme a fericirii” în
cadrul unei abordări triadice a procesului de predare-
învăţare-evaluare, incluzându-le sub umbrela unui
curriculum al mileniului III.
Drept rezultat, materialul de faţă va începe prin
realizarea unei imersiuni temporale, prin prezentarea
celor mai relevante teorii şi studii de empatie din
ultimii ani, va continua cu avatarurile inteligenţei
sociale, pentru a transfera, în cele din urmă, toate
aceste procese la nivelul unei “paradigme a fericirii” şi
realizarea tapiseriei unui nou curriculum şcolar.
II. IMERSIUNE TEMPORALĂ
În 1920, teoreticianul şi psihologul, Edward
Thorndike, a propus, pentru prima dată, colocaţia
inteligenţă socială în cadrul parametrilor unei noi
ştiinţe – psihometria – o expresie care contrasta
puternic cu cea de IQ – Coeficientul de Inteligenţă –
acel factotum când venea vorba de construirea unui
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
test educţional. Cu toate acestea, analiza lui Thorndike
nu a răspuns cerinţelor obiective ale conceperii unui
astfel de test, pornind de la validitatea lui şi, drept
urmare, descoperirea sa a rămas fără urmări.
În anii 50, conceptul de inteligenţă socială a fost
transferat la nivelul inteligenţei generale sau aşa-
numitul factor G ( vezi studiile lui David Weschler), în
timp ce procesul discutat trece prin alte abordări,
datorită descoperirilor lui J.P. Guilford, care enumeră
nu mai putin de 120 de inteligenţe separate care
contribuie la realizarea unui individ, atât la nivelul
rezultatelor educaţiei sale, cât şi în viaţa reală. Studiile
lui Guilford vor fi completate, în anii care vor urma, de
Carl Rogers, William Heard Kilpatrick sau John Dewey,
care au deschis o nouă perspectivă asupra relaţiilor
umane prin conturarea metodei afectiv-umaniste.
Denumită drept metoda indirectă de către însuşi
Carl Rogers, şi redefinită ca „cea de-a treia dimensiune
a învăţării” de către Samuel Tenenbam, metoda
indirectă realizează o corespondenţă completă dintre
interlocutorul unei comunicări, tonul acesteia,
gesturile sau gândurile care o însoţesc, în timpul unei
comunicări efective. În opinia lui Carl Rogers, atunci
când se realizează congruenţa deplină între cele patru
elemente, mesajul nu poate fi recepţionat decât drept
unul adevărat şi valid. Acest lucru atrage după sine
realizarea unui sentiment de fericire care determină
conturarea unei paradigme afective pozitive, inclusiv
la nivelul evaluării în educaţie, respectiv în cheierea
unei tranzacţii de succes.
Anii 80 înregistrează noi modele de inteligenţă
datorită contribuţiilor remarcabile ale lui Robert
Sternberg, care formulează conceptul de „inteligenţă
practică” sau descoperirea excepţională a lui Howard
Gardner care pune la punct Teoria Inteligenţelor
Multiple. Una dintre cele şapte tipuri de inteligenţă
dezvoltate de Gardner în celebrele sale studii Structuri
ale minţii sau Inteligenţe Multiple - De la teorie la
practică, este cea de „inteligenţă interpersonală” care
se suprapune parţial celei de „inteligenţă socială”
descoperită, mai tarziu, de Daniel Goleman.
Un alt pas important către configurarea
termenului de “inteligenţă socială” a fost făcut de Paul
Elkman prin publicarea testelor de citit incluzând
“micro-expresia”. Aceasta din urmă include nu numai
întrebări specifice coeficientului de inteligenţă umană,
IQ, ci şi abilităţi non-cognitive cum ar fi gradul de
fericire al individului, capacitatea acestuia de a
relaţiona, sau elemente de dezvoltare emoţională. Cu
toate acestea, problema va fi rezolvată mai târziu,
atunci când, Daniel Goleman, şeful Departamentului
de Comportament şi Studii Mentale de la
Universitatea Harvard, va publica studiul sau
Inteligenţa socială. O nouă ştiinţă a relaţiilor
interumane în 2007. Abia atunci aceasta se va
constitui într-un suport generator de realizare a unui
nou curriculum pentru mileniul III.
III. AVATARURILE INTELIGENŢEI SOCIALE
Când ne referim la independenţa socială,

profesională sau economică a unui elev, prezentă ca
deziderat in Curriculum-ul de generația a II-a la nivelul
învăţamântului românesc, aceasta nu poate fi
transpusă în realitate în procent de sută la sută
datorită absenţei parametrilor emoţionali şi a
strategiilor afective care să pună în practică cele
afirmate în notele de prezentare a fiecarui curriculum
in parte. Astfel, conceperea şi realizarea unui
Curriculum de generaţia a treia este imperios
necesară.
La o analiză mai profundă, comparând
ingredientele curriculum-ului existent cu cerinţele
programelor de specialitate, chiar si luând în
considerare cele opt competenţe de tip Lisabona,
menționate în deschiderea acestuia, respectiv: abilităţi
de comunicare în limba maternă, competenţe de
matematică, ştiinţe şi tehnologie, competenţe în limbi
străine, capacitatea de a învăţa să înveţi, dezvoltarea
spirirtului antreprenorial, sau realizarea standardelor
de cunoştinţe generale, toate acestea la un loc se
bazează, în continuare, pe taxonomiile lui Benjamin
Bloom (1956) şi completările lui Krathwohl din 2001.
Astfel, avatarurile inteligenţei sociale pot să
completeze, în opinia noastră, interstiţiile prezentului
curriculum.
Chiar dacă, taxonomia lui Krathwohl aduce
noutăţi importante în conceperea unui curriculum la
nivelul transferului de cunoştinţe, calitatea cunoaşterii
din punct de vedere al fericirii şi realizării personale
încă lasă mult de dorit. Mai mult decât atât,
introducerea noului curriculum de generaţia a doua a
înregistrat rezultate mult mai slabe la nivelul masei de
elevi din România, care nu numai că nu au putut să-l
parcurgă cu succes, dar s-au înregistrat foarte multe
cazuri de analfabetism, respectiv de abandon şcolar.
Chiulul, rezultatele foarte slabe la Examenele
Naţionale şi de Bacalaureat, sunt elemente de
feedback şi washback foarte serioase în susținerea
punctului meu de vedere.
Pornind de la conceptul de “inteligenţă socială” al
lui Daniel Goleman, prezentul articol invită cititorul la
realizarea unei transgresiuni de completare a
prezentului curriculum cu o infuzie robustă de
“paradigmă a fericirii” prin includerea strategiilor
afective şi emoţional-empatice la nivelul acestuia.
Acest lucru este posibil prin co-participarea
beneficiarului primar al învăţării în toate momentele
procesului instructiv-educativ-evaluativ ca parte
integrantă şi respectată a procesului de predare-
învăţare-evaluare. Transferând întreaga strategie la
nivelul curriculum-lui de generatia a III-a şi aplicând
ingredientele lui Daniel Goleman de integrare socială
activă, obţinem schema din tabelul de mai jos:
CONŞTIINŢA SOCIALĂ PUNERE IN PRACTICĂ
Empatie de gradul I Sincronicitate
(identificarea (interacţiune verbală
semnalelor non-verbale) perfectă)
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Reglare Reprezentare
(receptivitate maximă şi personalizată
ramânerea pe aceeaşi (răspuns personalizat la
lungime de undă) stimuli)
Acurateţe empatică Impact
(înţelegerea (modelarea rezultatului
gândurilor/sentimentelor/ interacţiunii sociale)
intenţiilor
interlocutorului)
Cunoştinţe sociale Manifestarea
(cunoaşterea regulilor interesului/Compasiunii
sociale şi ale mersului (înţelegerea şi reacţia
lumii) pozitiva la nevoile
celorlalţi)
Seria III Nr. 2(52)
(Daniel Goleman, Inteligenţa socială. O noua ştiinţă a
relaţiilor umane, 2007)
Lecţiile recapitulative sau pregătirea pentru
examene, această strategie implică pregătirea fiecărei
lecţii cu minuţiozitate, iubire şi respect faţă de elevii
noştri. Folosind tehnici de muncă interactive precum
experimentul, rezolvarea de probleme, proiectele
şcolare, informaţia de pe internet pentru descoperirea
sensului unor terminologii noi, comunicarea virtuală
37
între membrii grupelor, folosirea echipelor de elevi şi
distribuirea de sarcini de lucru pe fiecare membru,
astfel de strategii vor determina apariţia de
Școala Caraș-Severineană
oportunităţi de studiu şi evidenţiere a fiecărui tip de
personalitate, dar, mai ales, sustenabilitatea întregului
proces instructiv-educativ-evaluativ.
Şi totuşi, unde a dispărut profesorul din această
ecuaţie? În conformitate cu strategia Analizei
Tranzacţionale, profesorul este imersat în
partenariatul profesor-elev, din primul moment al
lecţiei şi pâna la sfârşitul acesteia, realizând activităţi
de genul: propune itinerare de parcurs, facilitează
activităţi, invită elevii să dezbată, cere argumente
solide de tipul “sunt de acord” sau “nu sunt de acord”,
monitorizează activităţi care să conducă la
autodescoperirea şi autoevaluarea elevilor săi. Toate
aceste procese generează strategii de autocunoaştere,
de relaţionare, respect si sustenabilitate dar şi
momente critice atunci când unii membri ai echipelor
sau grupelor nu şi-au îndeplinit sarcinile de lucru sau
activităţile care le-au revenit în grup. În consecinţă,
într-un climat bine organizat şi conceput, elevii îşi
dezvoltă strategii de învatare pe tot parcursul vieţii.
În cele din urmă, dar reprezentând cel mai de
valoare element în construirea unui curriculum, este
procesul de evaluare. Orice tip de activitate văzută ca
un tot trebuie să ia în considerare un sistem complex
de feedback si feedforward după cum urmează: grile
de autoevalaure, grile de evaluare a muncii în echipă,
grile de evaluare a calităţii produsului finit, realizara
unui blog/facebook/site, create de-a lungul unui
proces complex de iniţiere, predare şi fixare.
Strategiile de evaluare menţionate anterior pot fi
completate cu grafice, hărţi, jurnale personale, eseuri
reflexive, care să descrie, cântărească şi să evalueze, la
justa valoare, tot ceea ce s-a realizat la orele de curs.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Strategiile de evaluare menţionate anterior vor
asigura un climat de încredere, respect şi
transparenţă, fiind, mai apoi, incluse într-o piesă de
dimensiuni mai mari, respectiv Portofoliul elevului şi
creând premisele asumării de către acesta de riscuri şi
responsabilităţi de-a lungul întregului demers
educaţional, prin luarea în considerare a stilului de
învăţare individual, a tipului de personalitate a fiecărui
elev, respectiv ca evidenţă a competenţelor sale. Un
astfel de demers va determina modelarea unei
personalităţi complete, gata să-şi asume riscuri,
capacitatea acesteia de colaborare în grup şi la nivelul
comunităţii, dar şi realizarea unui feedback de succes
la nivel individual.
Drept rezultat, dinamica profesor-elev în
cadrul procesului instructiv-educativ-evaluativ în
scrierea unui nou curriculum va putea integra
următoarele elemente:
Școala Caraș-Severineană
afectiv-empatice va asigura o baza sănătoasă şi
sustenabilă de dezvoltare personală şi interpersonală,
diminuând procentul de anihilare umană şi frustrare
atât de prezent în zilele noastre. În consecinţă, un
curriculum afectiv, construit astfel în toate
segmentele lui va asigura nu numai respectul
partenerial, ci va conduce cu siguranţă la asigurarea
progresului pentru toate categoriile sociale ale unei
societăţi globale.
BIBLIOGRAFIE
1. Gardner, H., Multiple Intelligences. The
Theory in Practice, Basic Books, 1993
2. Goleman, D., Social Intelligence. The New
Science of Human Relationships, Arrow Book,
2007
3. Gould, M.& Jones, M., Edexcel GCSE Drama,

Student Book, Pearson , 2009

Stimuli Strategii de Strategii de 4. Kihlstrom, J.& Cantor, N., Social Intelligence,
transformare evaluare in Robert Sternberg, Handbook of
Text ficţional/ Jocul statuii/ Grilă de Intelligence, CUP, 2000
nonficţional natură moartă autoevaluare 5. Mayer, J. et alia, Emotional Intelligence:
Pictură/ Joc de Grilă de Theory, Findings, Implications, Psychological
Sculptură/ rol/dedublare evaluare de Inquiry, 60, 2004
Gravură grup 6. Rogers, C.R., A deveni o persoană.
Comedie Intervenţie în Jurnal personal Perspectiva unui psihoterapeut, Editura 3,
muzicală diagonală 2008
(reorganizarea 7. Scriven, M., Paul, R., Critical Thinking, 1987
38

discursului 8. C.N.C., Ghid metodologic. Aria curriculară

pornind din limbi moderne şi comunicare, 2002
mijlocul 9. S.N.E.E., Ghid de evaluare limbi moderne,
acestuia) Aramis, 2001
Seria III Nr. 2(52)

Fotografie/ Forum teatral/ Jurnal de grup 10. Weinberg, A., Reflections on Big Science,
Colaj/ Creare Conversaţii Cambridge, Massachusetts, 1967
de imagini virtuale 11. www.paulek-man.com .
Anunţuri Itinerariul Jurnalul
publicitare gândurilor dascălului Prof. MONICA GIUCHICI
(comunicarea Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
gândurilor în
faţa unui
auditoriu)
Scene de film Gândire critică Portofoliul
educaţional al
elevului
NB. Ingredientele fiecărei coloane pot fi transferate
dintr-un loc într-altul, pot fi incluse şi comentate în
eseuri reflexive, pot fi publicate pe face-
book/blog/twitter, etc., pentru ca, în final, să fie
incluse într-o analiză de calitate ca proces, produs şi
implicaţii afective.

IV. CONCLUZII
Evoluţia societăţii noastre la începutul
mileniului III este organic legată de “paradigma
fericirii’’ din punct de vedere social, politic, economic
şi educaţional. Condiţiile de competitivitate ale
dezvoltărilor din prezent cer cu stringenţă
descoperirea unor noi strategii, resurse şi soluţii
educaţionale. Un nou curriculum bazat pe strategii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

CONCURSUL DE PROIECTE
„LIDER EUROPEAN”
La începutul lunii februarie 2016, am participat la
vizita de informare la Comisia Europeană de la
Bruxelles, oferită drept premiu în Campania „Europa-
casa noastră”, pentru rezultatele obţinute în cadrul
Concursului de proiecte „Lider European”. Acest
concurs are rolul de a dezvolta abilităţile de leadership
ale elevilor şi de a le pune în valoare în contextul unor
activităţi legate de valorile şi temele europene. El se
derulează la nivel național și este deschis tuturor
liceelor din România. Liceenii au fost invitați să
alcătuiască o echipă formată din 4 membri (elevi), să-și
aleagă un profesor coordonator și să identifice o
problemă din comunitatea locală care să se regăsească
într-unul din cele 4 domenii propuse de RCE (mediu,
social, cultural, alegeri europarlamentare 2014). Echipa
de proiect (cei 4 elevi, profesorul coordonator și
voluntari) va trebui să implementeze un proiect care să
încerce să rezolve această problemă.
Proiectul prezentat de Colegiul Naţional „Mircea
Eliade”, „Toleranță și conviețuire în familia reunită
Europa”(noiembrie 2014-octombrie 2015), al cărui
profesor coordonator am fost, a fost selectat printre
cele 8 proiecte câştigătoare la Concursul Naţional
„Lider European”, din 63 de proiecte înscrise în
competiție. Elevii din echipa de proiect au fost:
Andreea Andrei, Daiana Ion, David Neagu şi Darius
Răceanu din clasa a X-a.
Pornind de la cele două cugetări:"Toleranţa este
singura flacără care poate lumina înăuntrul unui suflet
mare.” ( V. Hugo) şi “Ospitalitatea, omenia şi prietenia
sunt întâlniri ale omului în om. Ce aş căuta în templul
unui zeu care s-ar preocupa de înălţimea sau
proporţiile credincioşilor săi, sau în casa unui prieten
care nu mi-ar accepta cârjele şi m-ar pune să dansez
pentru a mă judeca?” (Antoine de Saint-Exupery), în
noiembrie 2014, patru elevi inimoşi din clasa a IX-a, de
la Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa,
împreună cu colegii lor, au luat hotărârea de a schimba
mentalităţi şi climatul din şcoală şi din comunitate,
pentru acceptarea diferenţelor, a egalităţii de şanse,
pentru nondiscriminare, diminuarea conflictelor şi
respectarea demnităţii umane printr-o convieţuire
exemplară, ca într-o mare familie europeană.
Scopul: Promovând egalitatea de şanse,
voluntariatul şi cetăţenia activă, am dorit prin proiectul
nostru să acţionăm împotriva discriminării, să
dezvoltăm posibiltaţile de comunicare,
comportamentul civic, dorinţa de integrare socială.
Obiective: să identificăm şi să ne implicăm în
rezolvarea problemelor vieţii şcolare şi ale
comunităţii, să dezvoltăm simţului comunităţii şi
cetăţeniei europene, să acţionăm împotriva
discriminării sociale, economice, religioase, rasiale şi
pentru integrarea în societate,să armonizăm sistemului
propriu de valori cu cel promovat de societatea
europeană.
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
Realizarea proiectului s-a făcut atât prin mijloace
proprii - acţiuni de voluntariat şi mijloace puse la
dispoziţie de şcoală, Primărie, Asociația Părinților-
locaţia şi logistica aferente întâlnirilor pe care proiectul
le conţine.
Am folosit următoarele căi de acţiune:
 chestionar, acorduri de parteneriat;
 dezbateri, concursuri, consiliere individuală şi
de grup;
 vizionări de filme, prezentări power point,
campanii în comunitate (pliante, postere,
flyere), flash mob;
 acţiuni caritabile, muncă de voluntariat;
 manifestări culturale: expoziţii, carnaval,
conferinţe.
Seria III Nr. 2(52)
Activităţile proiectului s-au desfăşurat în şcoala
noastră, în comunitate: Sala Lira, Parcul Tricolorului,
centrul civic.
Etape:
 I etapă- Documentare teoretică, chestionare
şi anchetă pe teren-interviuri cu subiecti reali
 a II-a etapă – Identificarea voluntarilor,
stabilirea echipelor de lucru;
 a III-a etapă - legatura cu potentialii parteneri-
39
Organizaţia “Salvaţi Copiii” Reşiţa, Crucea
Roşie, filiala Caraş-Severin, Centrul “Europe
Direct” Timişoara, Centrul de voluntariat
Școala Caraș-Severineană
Timișoara, Fundaţia “Student Plus”, Asociaţia
“Nevo-Parudimos”, etc;
 a IV-a etapă -desfăşurarea proiectului;
 a V- etapă: mediatizare-rezultate-evaluare.
Evenimente:
1.DIFERIŢI SUB ACEEAŞI UMBRELĂ - cu copiii de la
Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Primăvara”, jocuri
de intercunoaştere, de acceptare a diversităţii, de
evitare a conflictelor;
2. NOUĂ NE PASĂ- cu voluntarii de la Crucea Roşie, am
realizat o fundă umană, în semn de solidaritate cu
persoanele care au murit din cauza bolii HIV-SIDA;
3. ÎMI CUNOSC DREPTURILE - dezbatere, realizarea
unor colaje, postere, împreună cu voluntarii de la
Salvaţi Copiii:
4. DAR DIN DAR SE FACE RAI - Beneficiarii campaniei
de colectare a jucăriilor au fost copiii din familiile cu
probleme materiale, care din cauza sărăciei, sunt
uneori, victime ale violenţei şi copiii de la
Centrele pentru copii „Maria” şi ABC;
5. SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE VALORILE EUROPENE DE LA
VOLUNTARI - cu elevii de la alte licee din Reşiţa şi cu
voluntari de la Europe Direct Timisoara, Centrul de
Voluntariat Timişoara;
6.VIOLENTA NU TE FACE MAI PUTERNIC - cu
reprezentanți ai Poliției și Jandarmeriei, scopul acestei
campanii - prevenirea actelor de violență în rândurile
elevilor;
7. OFERIND UN STROP DE IUBIRE, IN ORAŞUL CU POEŢI
- confecţionare si distribuire de semne de carte cu
însemnele sărbătorii româneşti a iubirii, Dragobetele,
locuitorilor;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
8.OFERĂ-TE VOLUNTAR, SCHIMBĂ CEVA - -stimularea creativităţii şi a inventivităţii în folosul
Confecţionare şi vânzare de mărţişoare, voluntari din
clasele VIII-XI;
9.CARNAVALUL PRIETENIEI - împreună cu voluntari de
la Asociaţia „Viaţa”, copii de la Eliade și ABC;
10.ÎMPREUNĂ LA ŞCOALĂ, ÎMPREUNĂ ÎN VIAŢĂ, sub
deviza Anului European pentru dezvoltare-"Lumea
noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru"- cu elevii
integraţi de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă
„Primăvara” şi voluntari Salvaţi Copiii-“A avea un
prieten este mai vital decât a avea un înger”( Nichita
Stănescu);
11. BANATUL-CURCUBEU DE ETNII - în Parcul
Tricolorului, cu voluntari de la Asociaţia Nevo
Parudimos, ONG Pro Europa, elevii de la alte licee din
Reşiţa, promovarea tradiţiilor în comunitatea locală,
reguli de convieţuire în spaţiul public;
12.PROTEJEAZĂ-MI COPILĂRIA 5.06, împreună cu elevii
Școala Caraș-Severineană
de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Aurora”si
voluntari de la Crucea Roşie, modalități eficace de
sprijinire a copiilor agresați, a persoanelor vulnerabile;
13.PORŢI DESCHISE ÎN EUROPA PRIN MULTILINGVISM -
împreună cu voluntari şi elevi de la Liceul de Artă şi
Liceul Diaconovici Tietz din Reşiţa, cu voluntari de la
Europe Direct Timisoara, Fundatia Student Plus,
Centrul de Voluntariat Timişoara- serbarea tuturor
limbilor vorbite, sublinierea importanţei acestora în
păstrarea unităţii în diversitate, deviza Uniunii
Europene, a şansei de a studia şi de a munci, de a trăi
40
demn intr-o societate europeană prosperă şi civilizată;
14. Flash Mob - DIFERITI SUB ACEEAȘI UMBRELĂ,
împreună cu voluntari de la Direcția pentru Sport și
Tineret.
Seria III Nr. 2(52)
Impact:
Chestionarul final a fost aplicat unui numar de 300
de elevi, cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani şi 100 de
părinţi şi persoane din cartier. Criteriul A - existenţa
toleranţei în şcoală şi în comunitate. Criteriul B -
stabilirea relaţiilor cu persoane din grupuri etnice sau
cu CES şi comportamentul agresiv faţă de acestea.
Nivelul toleranţei a crescut de la 40%la 60%; în
noiembrie 2014, doar 20% declarau că interacţionează
şi îi sprijină pe cei dezavantajaţi, în octombrie 2015,
procentul acestora se ridică la 55%. Costurile
proiectului au fost minime: spații cu titlul gratuit, bani
de consumabile de la Asociația Părinților, care a adunat
fondurile din acțiunile caritabile pentru rezolvarea a 3
cazuri grave de copii cu dizabilităti, sponsor Cabinet
medical dr. Mangea, activităţi de voluntariat
desfăşurate de voluntari şi echipele lor, care au
conceput formatul pliantelor, posterelor, afișelor;
costumele au fost luate din lada de zestre a bunicilor.
Utilitatea proiectului :
- cristalizarea relaţiilor de colaborare bazate pe
respect pentru diversitate, solidaritate, dialog deschis;
dezvoltarea competenţelor legate de lucrul în
echipă;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
celor mulţi;
-depăşirea limitelor, dezvoltarea capacităţii de a
cunoaşte oameni noi, pentru că aşa după cum spunea
John Stuart Mill, „Diversitatea nu este ceva rău, este un
bine!”
-înlăturarea factorilor frenatori, schimbarea
mentalităţilor învechite; întărirea sentimentului de
solidaritate , cresterea nivelului de înţelegere şi de
acceptare între oameni;
-comunitatea a devenit mai conştientă de
însemnătatea unei bune convieţuiri, pe baza valorilor
promovate de Uniunea Europeană;
-înţelegerea însemnătăţii muncii de voluntar şi a
beneficiilor acesteia;
-colaborarea mai strănsă a părinţilor şi a
specialiştilor cu şcoala şi întelegerea faptului ca numai
împreună voluntari, factori de decizie din comunitate,
psihologi, ONG-uri, comunitatea părinţilor şi a cadrelor
didactice, vor realiza ceea ce spunea Nelson Mandela:
„Le datorăm copiilor, cei mai vulnerabili cetăţeni ai
oricărei societăţi, o viaţă lipsită de violenţă şi teamă!”;
-proiectul promovează voluntariatul, campania
umanitară , comunicarea eficientă, egalitatea de şanse
la viaţă ale tinerilor, integrarea într-o societate
inteligentă bazată pe cunoaştere şi valori europene:
unitate în diversitate, identitate, tradiţii, demnitate,
toleranță, nediscriminare, sigurantă, egalitate,
libertate de expresie, democraţie, cetăţenie activă,
voluntariat, participare, solidaritate.
Rezultate:
 Creșterea numărului elevilor participanți la
acțiuni/activități educative și a nivelului de
toleranță;
 doi colegi se deplasează acum cu ajutorul
cârjelor procurate;
 un coleg este mult mai optimist şi va face o
nouă operaţie în Spania cu ajutorul unui
sponsor pe care l-am găsit noi;
 calități de lider european;
 s-a îmbunătăţit climatul democratic, propice
incluziunii sociale ca urmare a acceptării
diversităţii, imaginea şcolii în comunitate s-a
reabilitat.
Argumente:
 Proiectul nostru a urmărit responsabilizarea
tinerilor şi implicarea lor în viaţa comunităţii
şi credem că şi-a atins scopul. Procentajul de
toleranţă şi de stabilire a unor relaţii inter-
umane a crescut cu procente cuprinse între 20
şi 35%, de aceea ne propunem să continuăm
asemenea activităţi şi în acest an.
 Prin proiectul nostru se realizează o
cunoaştere mai apropiată şi o rezolvare a
situaţiei copiilor aflaţi în dificultate din
diferite motive: dificultăţi economice, sociale,
etnice, probleme de sănătate, emoţionale.
Acestia primesc înţelegere, şansa la

dezvoltare personală, implicându-se în proiect
şi fiind trataţi în mod egal cu ceilalti. Jocurile
de intercunoaştere, învăţarea din experienţa
convieţuirii foarte bune de-a lungul veacurilor
între etnii, Banatul fiind caracterizat ca „un
curcubeu de etnii”, au dezvoltat simţul
apartenenţei la comunitatea locală, naţională,
europeană, al responsabilităţii pentru o viaţă
demnă în societate.
 Toţi participanţii au avut şansa de a înţelege că
lumea este mai colorată, mai valoroasă prin
acceptarea diversităţii, dar mai ales prin
respectarea acesteia.
 Mass-media a fost partener constant.
 Sustenabilitate, investiție pe termen
nelimitat!
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ A
ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL
PROIECTELOR ȘI
PARTENERIATELOR ȘCOLARE.
PROIECTUL EDUCAȚIONAL
INTERNAȚIONAL DA EURHOPE A
EURHOME
Sintagma parteneriat educaţional este tot mai
des folosită în limbajul pedagogic actual datorită
reuşitelor demonstrate deja de punerea în practică a
acestei strategii, dar şi datorită posibilităţilor de
perspectivă pe care le promite un astfel
de sistem educaţional.
O problemă importantă pentru ţara noastră o
reprezintă responsabilitatea locală pentru calitatea
educaţiei şi succesul şcolar, care reclamă căi diferite de
stabilire a relaţiilor de colaborare între şcoli, familii şi
comunităţi. Avem în vedere că şcolile de toate gradele
sunt organizaţii responsabile pentru educaţia formală a
copiilor şi adolescenţilor. Şcolile care duc la bun sfârşit
mult mai eficient această responsabilitate se consideră
pe ele însele şi elevii lor ca parte a sistemului social ce
include familiile şi comunităţile.
Motivul principal pentru crearea parteneriatelor
şcolare de diferite tipuri este dorinţa de a ajuta elevii să
aibă succes la şcoală şi mai târziu, în viaţă. Atunci când
părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii se
consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează
în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să
funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o
componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de
elevi. Ele nu mai sunt de mult considerate doar o
simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă
de natura relaţiilor publice.
Cooperarea activă a şcolii şi a învăţătorilor cu
ceilalţi factori educaţionali – familia, comunitatea
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
 Proiectul nostru a încercat să răspundă
articolului 1 din Declaraţia universală a
Drepturilor Omului, preluată şi de Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului:„Toate
fiinţele umane se nasc libere şi egale în
demnitate şi în drepturi".
prof. GHIORGHIȚA FERCEA
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reșița
Seria III Nr. 2(52)
locală, mass-media, biserica, organizaţii
nonguvernamentale – trebuie să conducă la realizarea
unor parteneriate viabile, de natură să permită o
abordare pozitivă a problemelor diverse ale tinerilor
elevi. Şcoala trebuie să găsească formele optime prin
41
care cei implicaţi în acest proces de educare să
poată gestiona resursele umane, să aibă cunoştinţe de
psihologie şi pedagogie, să se poată adapta rapid la
managementul schimbărilor din societatea actuală.
Școala Caraș-Severineană
Totuşi, rolul cel mai important îl are şcoala, cadrele
didactice care, prin activităţile elaborate, pot dezvolta
la elevi abilităţi şi conduite morale şi civice, în contextul
european actual.
Valoarea educaţiei creşte într-o lume în care
schimbările s-au accelerat simţitor, într-o societate a
opţiunilor individuale şi sociale multiple, marcată de o
multitudine de tranziţii, de naturi diferite. Educaţia este
somată să răspundă provocărilor unei lumi a
societăţilor şi indivizilor în derută, o lume în care s-au
pierdut şi se pierd repere, sisteme de referinţă, iar
sistemele etice se află în criză. Ea trebuie să
construiască drumuri noi pentru speranţă, prin
formarea unor cadre cât mai flexibile, a unor capacităţi
şi comportamente capabile să facă faţă
schimbării permanente şi să adapteze elevul la
incertitudine şi complexitate. Şcoala este chemată să
contribuie decisiv la reconstrucţia spirituală, la
redefinirea unor noi sisteme de valori.
Un rol foarte important în dezvoltarea morală a
elevilor o are Biserica. Parteneriatele dintre şcoală şi
biserică pot orienta elevii spre respectarea unor
importante valori morale cum ar fi: punctualitatea,
adevărul, disciplina, respectul faţă de aproapele
nostru, ajutorarea celui aflat în dificultate. Valori ce au
devenit realitate prin intermediul tinerilor care doresc
să joace un rol activ în Biserică, aceştia simţind o
permanentă chemare şi o dorinţă de interacţiune cu cei
care le împărtăşesc gândurile.
Tinerii noştri vor să vadă întreaga teoretizare
trăită şi celebrată în comunitate, acolo unde Dumnezeu
a şi intenţionat să ia formă şi să se dezvolte. În
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
colaborare cu instituţiile şcolare si bisericeşti
desfăşurăm acţiuni care să-i ajute pe elevi să înţeleagă
sensul şi semnificaţia normelor şi valorilor morale
religioase şi patriotice care călăuzesc viaţa şi activitatea
oamenilor în comunitate.
Proiectele au drept scop realizarea unor activităţi
interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa
religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici. Într-o
societate „egocentristă” omul uită că trăieşte în
comuniune cu alţi semeni şi că alături de el se află
oameni ce au nevoie de înţelegerea şi sprijinul
său. Astăzi, mai mult ca oricând trebuie să învăţăm să
ne acceptăm, să învăţăm să respectăm principiile
democraţiei autentice, pentru că numai împreună vom
reuşi să coexistăm într-o societate democratică
europeană.
Şcoala şi Biserica sunt chemate să pregătească
viitori cetăţeni informaţi şi responsabili, promovând
Școala Caraș-Severineană
idealurile societăţii contemporane şi nelăsând uitării
valorile naţionale, unitate naţională, libertate,
dreptate, adevăr sau stabilitate, precum şi schimbarea
mentalităţilor şi atitudinii elevilor, cadrelor didactice,
ale integrării comunităţii sociale faţă de aceştia.
Cu gândul curat si plin de voie bună, tinerii
ortodocși ai Liceului Teoretic Traian Lalescu,
coordonaţi de Pr. prof. Nicolae Chiosa, au inițiat
parteneriatul cu Biserica Catolică și Biserica Anglicană
dornice de o dezvoltare a creativitatii elevilor prin
intermediul proiectelor interculturale pe teme
42
religioase.
Voi prezenta în continuare proiectul Da Eurhope
a Eurhome, ca exemplificare a temei Ecumenismul de
la misiune la aplicabilitate prin tineri, împreună cu
Seria III Nr. 2(52)
mărturii ale participanţilor din diferiţi ani, pentru a
evidenţia impactul pe care îl pot avea acest tip de
proiecte educaţionale asupra tinerilor.
Proiectul Da EurHope a EurHome a luat naştere în
anul 2009, organizându-se în fiecare an, pe perioadă
nedeterminată. Informaţii referitoare la proiect şi la
activităţile desfăşurate de tineri au ajuns în repetate
rânduri nu numai în ziarele locale, ci au făcut şi obiectul
unor reportaje de ştiri. Mai mult decât atât, prin
formarea unor grupuri pe reţele de socializare, am
reuşit să informăm un număr mare de persoane, atât
din cadrul şcolii, cât şi din afară despre importanţa
proiectului. Bineînțeles, trecerea timpului a făcut ca în
cadrul schimbului de experiență să fie și studenți care
transmit mesajul până în celelalte orașe. În acest fel,
toate valorile promovate de acest proiect sunt vizibile
în societate.
Proiectul a obţinut pentru trei ani consecutiv locul
I pe ţară în cadrul concursului Made for Europe, 3 ani
consecutivi, iar instituția a fost clasată pe primul loc în
cadrul Galei Edumanager, atât în 2013 cât şi în 2014, cu
proiectul Da EurHope a EurHome. Prin intermediul
participanților, toți cei din jur sunt implicați indirect în
dezvoltarea societății începând de la cei care sunt abia
la începutul vieții. Se pot observa, deci, consecințele
acestui schimb de experiență chiar prin
comportamentul tinerilor în societate, prin evoluția lor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
în ceea ce privește modul de gândire, stilul de viață și
personalitatea acestora.
Proiectul are drept scop realizarea de activităţi
interculturale şi lingvistice bazate pe toleranţa
religioasă şi relaţia de prietenie dintre biserici, oferă
participanţilor posibilitatea de a explora propriile valori
şi atitudini faţă de alte culturi, cu scopul de a reduce
orice atitudine de rasism, prejudecată sau excludere.
Proiectul urmăreşte dezvoltarea acceptării şi
înţelegerii celorlalţi, explorarea şi stimularea diferitelor
puncte de vedere şi a diferenţelor culturale, precum şi
favorizarea înţelegerii interdependenţei acestora în
interiorul unui context european.
Încă de la primele ediţii ale taberei, s-a sesizat o
puternică schimbare a climatului în clasele elevilor care
au luat parte la aceste activităţi, în sensul că aceştia s-
au arătat mult mai resposabili, disponibili şi implicaţi în
activităţile organizate în şcoală. Acesta a fost motivul
primordial pentru continuarea şi lărgirea acestui
proiect.
De asemenea, elevii participanţi au legat
puternice relaţii de prietenie cu tinerii din Italia, Anglia,
Suedia şi Danemarca, promovând imaginea României
peste hotare.
În anul școlar trecut, proiectul a avut ca temă
principiile, valorile și caracteristicile cetăţeniei
europene. În ţările care fac parte din Europa nu este
încă suficient dezvoltată conştiinţa apartenenţei la o
identitate comună, ce respectă, totodată, specificul
fiecărei ţări în parte. Cetățenia europeană nu poate fi
realizată fără conștientizarea lucrurilor pe care le avem
în comun cu ceilalți cetățeni europeni.
Tema a fost explorată prin intermediul unor
metode interactive şi participative, folosindu-se o
multitudine de activităţi cu tinerii precum şi tehnicile
muncii în grupuri. Atelierele de lucru s-au concentrat
asupra ideii de unitate în diversitate, care sunt
diferenţele şi specificul fiecărui grup în raport cu tema
şi care sunt identitatea şi aşteptările fiecăruia în parte.
S-au folosit drept mijloace discuţiile în grup, vizitele
didactice şi culturale, munca în grupuri, realizarea unor
materiale. Programul a cuprins şi activităţi de team
building, cooperare, precum şi activităţi desfăşurate în
aer liber, care au constituit o parte importantă a
proiectului.
Locul de desfășurare al taberei este Centro
Giovanni Paolo II din Loreto, Italia. Schimbul de
experiență pune accent pe teme ca: cetățenia
europeană și promovarea unui comportament sănătos,
în special prin promovarea practicării de activități în aer
liber și a practicării de sporturi în echipă ca și mijloc de
a promova un stil de viață sănătos, dar și integrarea
socială- toate în contextul religios al ecumenismului. Se
urmărește, de asemenea, participarea activă a tinerilor
în societate.
Pe lângă conferinţe, discuţii pe grupuri şi sesiuni
de feedback ce au ca temă concepte ce definesc
cetăţenia europeană, au fost organizate jocuri şi
activităţi sportive cu scopul de a apropia participanţii şi
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
a promova o viaţă sănătoasă. Nu în ultimul rând, un
număr de 5 workshopuri (abilităţi practice, cor, dans,
jurnalism, fotografie/film) au fost organizate zilnic pe
parcursul săptămânii petrecute în Italia, dând astfel
participanţilor oportunitatea de a-şi valorifica
interesele, talentele şi calităţile.
Proiectul Da EurHope a Eurhome le-a permis
tinerilor să exploreze propria cultură şi să cunoască
culturile celorlalţi. Tinerii au vorbit despre propria
cultură, despre propriile experienţe, despre bucătăria
şi tradiţiile proprii în domenii precum muzica, dansul,
sportul, etc. Acest lucru a fost foarte important pentru
ca ei să cunoască, într-un mod informal, respectivele
culturi şi respectivele moduri de a fi, inclusiv
modalităţile de a-şi petrece timpul liber, domeniile de
interes. Tinerii au fost implicaţi în activităţi de învăţare,

Seria III Nr. 2(52)

de discuţie, de confruntare şi realizare de idei, ceea ce
va facilita dialogul şi înţelegerea reciprocă.

Prof. NICOLAE CHIOSA

Colegiul Național Traian Lalescu Reșița

43
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
CULORILE ANOTIMPURILOR ÎN
LITERATURĂ
„Nu e alta mai frumoasă şi mai de folos în toată
viaţa omului zăbavă, decăt cetitul cărţilor.”
(Miron Costin)
Născută din nevoia sufletului omenesc de a-şi
exprima emoţiile sale cele mai puternice, literatura,
arta cuvântului, este deopotrivă o artă a sufletului şi a
minţii, care învinge timpul. Astfel, literatura nu este
doar o artă a cuvântului, ci este mai ales o artă a
sensibilităţii şi a imaginaţiei trezite prin intermediul
limbajului poetic. Aducând o stare sufletească
deosebită, lectura ne strecoară în minte, pe nesimţite,
atitudini şi comportamente, sensuri şi învăţăminte.
Școala Caraș-Severineană
Însă, în ultimul timp, lectura pierde tot mai mult
teren în faţa unor noi modalităţi de petrecere a
timpului liber, iar copiii devin din ce în ce mai interesaţi
de televizor, calculator sau internet. De aceea, încă din
momentul în care cei mici au descoperit tainele
cititului, trebuie să le îndrumăm paşii spre lectură, să-i
învăţăm să preţuiască şi să respecte cartea, să-i
descopere tainele şi înţelesul. Şi, pentru că adeseori
timpul în orele de curs nu ne este suficient pentru a le
călăuzi paşii pe minunatele cărări ale operei literare,
putem iniţia o serie de proiecte extracurriculare ce au
44
la bază literatura, lectura şi lucrul cu cartea.
Din dorinţa de a cultiva interesul micilor şcolari
pentru lectură şi a-i face să descopere plăcerea de a citi,
a luat naştere Proiectul educativ extracurricular
Seria III Nr. 2(52)
Culorile anotimpurilor în literatură. Aflat în acest an la
a III-a ediţie, desfăşurat la nivel judeţean, cu participare
naţională, acest proiect a generat activităţi frumoase,
multă bucurie şi implicare, bucurându-se de un real
interes atât din partea copiilor, cât şi din partea
cadrelor didactice.
Proiectul a fost iniţiat de către Şcoala Gimnazială
Nr. 8 Reşiţa, fiind coordonat de către profesor pentru
învățământul primar Nedelcu Corina Emilia. Partenerii
proiectului sunt Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa,
profesor pentru învățământul primar Puichiţă
Nicolina, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Bocşa, profesor
pentru învățământul primar Şelariu Elena Lorena şi
profesor pentru învățământul primar Şelariu Alina,
Colegiul Naţional C.D.Loga Caransebeş, profesor
pentru învățământul primar şi preşcolar Dobromirescu
Anesia Marilena, Colegiul Naţional Traian Doda
Caransebeş, prof. înv. primar şi preşcolar Corneanu
Chenti Nina.
Scopul derulării acestui proiect este promovarea
lecturii, dezvoltarea imaginaţiei, a simţului artistic şi
estetic al elevilor, îmbogăţirea vocabularului,
dezvoltarea creativităţii şi a deprinderilor de a realiza
lucrări artistico-plastice precum şi scurte texte, în
versuri sau proză, care să exprime frumuseţea
anotimpurilor aşa cum este văzută şi simţită de ei. De
asemenea, dorim încurajarea competiţiei şi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
cultivarea ambiţiei elevilor de a obţine noi
performanţe.
Am ales ca temă a proiectului frumuseţea
anotimpurilor deoarece dorim ca elevii să înveţe să
preţuiască şi să respecte natura cu frumuseţile ei, să
descopere, în opera marilor scriitori, miracolul naturii
în fiecare anotimp. Succesiunea anotimpurilor,
răsăritul şi apusul soarelui, o noapte înstelată, un câmp
înflorit, o pădure aurită de toamnă, un cer senin, toate
pot deveni prilej de a atrage atenţia copilului asupra
frumosului din natură, de a-l ajuta să-l perceapă şi să-l
aprecieze, iar opera literară devine un instrument
perfect de educare a simţului estetic.
Activităţile propuse în cadrul acestui proiect s-au
desfăşurat pe parcursul unui întreg an şcolar. Astfel, în
luna noiembrie s-a desfăşurat activitatea Ruginiu de
toamnă, în luna ianuarie am descoperit împreună
Argintiul de iarnă, în luna martie ne-am bucurat de un
Curcubeu de primăvară, iar în luna mai, am pornit cu
gândul spre Auriul de vară. Fiecare dintre activităţile
propuse a cuprins lectura unor texte literare specifice
fiecărui anotimp, recitare expresivă a poeziilor
preferate, realizarea unor desene care să ilustreze
culorile anotimpurilor sau Ateliere de creaţie în care
copiii au realizat creaţii literare ilustrative pentru
fiecare anotimp.
Evaluarea şi finalizarea proiectului are loc în luna
iunie, când elevii sunt invitaţi să participe la Concursul
judeţean Anotimpurile copilăriei - Ediţia a III-a, concurs
de creaţie literară şi artistico-plastică pe tema
frumuseţii anotimpurilor, iar cadrele didactice au
posibilitatea de a participa la Simpozionul judeţean
Lectura, marea mea bucurie - Ediţia I.
Ajuns la cea de a treia ediţie, Concursul judeţean
Anotimpurile copilăriei, organizat ca finalitate a
proiectului, a atras în anii precedenţi un mare număr
de participanţi, pe plan local, judeţean şi naţional.
Desfăşurat pe două secţiuni, prima dedicată creaţiilor
artistico-plastice, a doua dedicată creaţiilor literare, în
versuri sau proză, concursul provoacă imaginaţia,
creativitatea, exprimarea liberă a impresiilor şi
sentimentelor copiilor, prilejuind conturarea tabloului
naturii în adevărata sa splendoare.
Pentru ca frumuseţea creaţiilor literare şi
artistico-plastice realizate de către copii să rămână
mereu proaspătă şi să poată fi împărtăşită mai departe,
în urma celei de a doua ediţii a concursului am editat
Cartea Fumuseţea anotimpurilor în ochi de copil, carte
ce poate fi folosită ca auxiliar în activitatea didactică,
atât pentru orele de lectură, cât şi ca temă de ispiraţie
pentru orele de educaţie plastică. Aceasta este postată
on-line pe blogul şcolii:
şcoalagimnaziala8resita.blogspot.ro
În urma desfăşurării ediţiei din acest an a
concursului Anotimpurile copilăriei ne propunem
editarea unei noi cărţi care va cuprinde creaţiile literare
şi plastice ale elevilor participanţi şi publicarea acesteia
on-line, pe blogul şcolii.
Aflat la prima ediţie în acest an, Simpozionul
judeţean Lectura, marea mea bucurie oferă
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
oportunitatea cadrelor didactice de a împărtăşi
experienţe proprii, exemple de bună practică, de a
prezenta metode, mijloace, activităţi motivante prin
care au reuşit să promoveze cartea şi lectura ca pe o
bucurie în rândul elevilor. Prin propunerea acestui
simpozion ne dorim încurajarea colaborării şi
schimbului de experienţă între cadrele didactice, pe
plan local şi naţional, contribuind astfel la diversificarea
strategiilor managementului educaţional. Lucrările
cadrelor didactice participante la acest simpozion vor fi
incluse în Volumul Lectura, marea mea bucurie, un ghid
metodic on-line, cu ISBN, publicat pe blogul şcolii.
În final, ca rezultate concrete ale acestui proiect,
ne dorim creşterea interesului elevilor pentru lectura
suplimentară, descoperirea motivaţiei pentru creaţia
literară sau plastică, dar şi conştientizarea părinţilor

Seria III Nr. 2(52)

privind rolul pe care-l are lectura în formarea şi
dezvoltarea personalităţii elevilor. Dorim ca elevii să
înveţe să preţuiască şi să respecte cartea, să descopere
cum aceasta ne poate purta, ca un bun prieten, oriunde
vrem să ajungem. De asemenea, dorim să le oferim
copiilor prilejul de a se cunoaşte, de a învăţa să
colaboreze şi de a lega noi prietenii.

45
Imagini din activităţile noastre:

Școala Caraș-Severineană

Bibliografie:
* Cornea, P., Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva,
Bucuresti, 1988
* Şincan, E., Alexandru, Gh., Lecturi literare pentru ciclul
primar – Îndrumător metodic pentru învăţători, părinţi
şi elevi, Ed. „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1993

Prof. înv. primar CORINA EMILIA NEDELCU

Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE

POVESTEA LOCALITĂŢII MELE PREDAU CU PLACERE, ÎNVĂŢ

Nicolae Iorga afirma: „Un popor care nu îşi
EFICIENT - PROIECT ERASMUS+
cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM
părinţii.”
Orice localitate îşi are istoria ei, are o vechime, o PRELUNGIT FLOAREA-SOARELUI
întindere în timp şi spaţiu, are personalităţile ei, are REŞIŢA
OAMENI, LOCURI, FAPTE cu care se poate mândri.
Rolul proiectului este să le descoperim, să încercăm să
Grădiniţa cu Program Prelungit Floarea-Soarelui
le punem în valoare, să-i facem pe elevi să le
Reşiţa este situată în raionul Micro III al cartierului
conştientizeze însemnătatea, să fie interesaţi şi mândri
Lunca Bârzavei din municipiul Reşiţa, județul Caraș-
de comunitatea locală. Consider că numai cunoscând
Severin. În prezent funcţionează cu 9 grupe de
istoria locală ne cunoaştem mai bine, învăţăm să fim
preşcolari: 8 în program prelungit, trei grupe mici (3-4
mai buni, să apreciem valorile neamului, ne dezvoltăm
ani), două grupe mijlocii (4-5 ani), trei grupe mari (5-6
spiritul patriotic. Prin implementarea activităţilor din
ani) şi o grupă mare cu program normal, cu predare în
cadrul proiectului dorim să cultivăm valori de
alternativa educaţională Step by Step.
înțelegere și toleranță, de integrare multiculturală
În cadrul grădiniței, echipa cadrelor didactice este
Școala Caraș-Severineană

subliniere a diversității naționale și culturale care se vor

formată atât din educatoare cu experiență de peste 18
înscrie foarte bine în definirea identității comune
ani în activitatea cu preșcolarii, din educatoare cu o mai
europene, subliniind adevărul devizei Unitate în
mică experiență în domeniu, cât și din educatoare
diversitate. Numai cunoscând trecutul, oamenii pot
debutante. În urma întâlnirilor metodice, am constatat
înţelege prezentul şi pot anticipa viitorul. Demersul
nevoia întregii echipe de a îmbunătății tehnicile și
nostru este util pentru cunoaşterea istoriei, geografiei,
metodele noi de predare-învățare.
economiei locale, a oamenilor şi a faptelor acestora.
În urma activităților zilnice cu preșcolarii am
Prospectarea trecutului istoric al localităţii este o
constatat o individualizare a jocului, lipsa motivației
condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului acesteia.
copiilor pentru jocurile educative interactive,
Dorim să producem o schimbare de atitudine a
preșcolarii preferând jocurile individuale cu noile
cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor şi a
tehnologii (smart-phone, tabletă, PC).
46

reprezentanţilor instituţiilor publice faţă de

Metodele interactive de educare şi disciplinare a
comunitatea locală.
copilului încep să pălească în faţa lipsei de interes a
Proiectul urmăreşte dezvoltarea unor atitudini
copiilor pentru ele şi a capitulării părinţilor în faţă
civice legate de respectul faţă de locurile natale şi
invaziei tehnologice. Acum micuţii sunt prizonierii altor
Seria III Nr. 2(52)

implicarea în cadrul comunităţii.

Proiectul încurajează comunicarea
colaborarea, promovează competiţia şi cultivarea
ambiţiei de a obţine performanţe şcolare. Îşi
propune să stimuleze realizarea unor creaţii plastice,
literare care să ilustreze frumuseţea localităţii natale,
organizarea unei expoziţii de fotografii şi creaţii
artistico-plastice: Localitatea mea –un colţ de rai;
realizarea unui schimb de experienţӑ între unitӑțile de
învӑţӑmânt partenere din judeţ; cultivarea interesului
pentru tradiţia şi istoria strămoşilor noştri.
Sunt încredințată că acest proiect educaţional va
prinde rădăcini reprezentând o intervenție benefică în
viața copiilor, devenind un bun obicei multă vreme și
cu posibilitatea de dezvoltare/ continuare ulterioară a
proiectului prin atragerea de noi parteneri şi prin
crearea unor noi secţiuni, la nivel naţional.
Prof. MARIA FOIAGU
Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa
forme de învăţare şi dezvoltare: jocurile video,
şi
televizorul, calculatorul şi alte gadgeturi. Acestea fac ca
interactivitatea să pălească treptat în încercările de a
impune educaţia şi de a dezvolta un copil puternic şi
activ.
Deși metodele interactive nu pot înlocui metodele
tradiționale, suntem de părere că metodele interactive
sprijină și completează metodele tradiționale. Echipa
noastră necesită o aprofundare în ceea ce priveşte
folosirea jocurilor educative în scopul de a spori
motivaţia elevilor spre învățarea interactivă.
Cadrele didactice cu experiență din grădinița
noastră au fost instruite profesional atât pe metode
tradiționale instructiv educative, cât și pe metode
specifice alternative educaționale Step by Step.
Pentru a crește eficiența în activitatea didactică, este
nevoie ca acestea să își îmbunătățească strategiile
didactice, să cunoască și alte metode interactive decât
cele specifice alternativei Step by Step, pentru a folosii
noi tehnici și metode interactive de predare învățare.
Pe de altă parte educatoarele debutante, fiind la
început de carieră, vin cu o lipsă de experiență în
abordarea strategiilor interactive de predare-învățare.
Considerăm că este necesar ca întreaga echipă să
introducă în activitatea cu preșcolarii strategii noi de
joc care să ducă la crearea unui mediu de învățare
prietenos, eficient, atractiv și activ.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


Pornind de la ideea că echipa noastră are nevoie
de o îmbunătățire a stilului de predare-învățare, am
răspuns la apelul naţional pentru proiecte de
mobilitate Erasmus + şi am depus formularul de
aplicaţie cu speranţa de a câştiga, dar totuşi şi cu teamă
de eşec, fiind primul proiect de acest fel depus de
unitatea noastră. În vara anului 2015, când au fost
afişate rezultatele, ne-am numărat printre fericiţii
câştigători ai proiectului 2015-1-RO01-KA101-014497,
cu titlul Predau cu plăcere, învăţ eficient, având un
buget de 7.820 de euro.
Ne propunem ca prin acest proiect să
îmbunătățim tehnicile și metodele interactive de
predare-învățare pentru patru cadre didactice, atât
debutante cât și cu experiență, din grădinița noastră.
În acest sens am selectat patru cadre didactice
atât cu experiență în activitățile cu preșcolarii, cât și
debutante, din unitatea noastră, care se vor
perfecționa prin participarea la un curs de formare
desfășurat în Norvegia Interactive teaching - Using
educational games in order to enhance learners
motivation. Cursul se bazează pe predarea interactivă
și pune accent pe folosirea jocurilor educative, cu
scopul de a stimula motivația elevilor pentru învățare.
Cursul se va desfășura în limba engleză, grupul țintă al
cursului sunt profesorii din învățământul preșcolar,
primar, secundar. Obiectivele proiectului nostru sunt:
a) Participarea a patru profesori pentru
învățământ preșcolar, din Grădinița cu Program
Prelungit Floarea-Soarelui Reșița, la un curs de formare
a competențelor specifice predării interactive,
desfășurat pe o perioadă de 5 zile, în anul 2016.
b) Îmbunătățirea abilităților de a conlucra cu
profesori cu profiluri diferite, în echipe transnaționale,
pe perioada celor 5 zile de curs.
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
c) Îmbunătățirea competențelor lingvistice ale
celor patru cadre didactice participante la curs.
d) Promovarea în grădinițele reșițene a
strategiilor de predare interactivă, prin exemple de
bune practici din activitatea cursului de formare, în
perioada septembrie - noiembrie 2016.
e) Implementarea activității unui opțional cu tema
jocul interactiv la cel puțin două grupe de preșcolari din
Grădinița Floarea-Soarelui Reșița.
Prin implemenare acestui proiect ne aşteptăm la
îmbunătăţirea oportunităților de dezvoltare
profesională pentru cadrele didactice de la Grădiniţa cu
Program Prelungit Floarea-Soarelui Reşiţa; la un nivel
mai bun de pregătire al copiilor care beneficiază de
cadre didactice formate în spiritul metodelor
interactive de predare-învăţare centrate pe copil; la
Seria III Nr. 2(52)
îmbunătăţirea capacităţii Grădiniţei cu Program
Prelungit Floarea-Soarelui Reşiţa de a aplica şi
implementa proiecte de mobilitate în vederea formării
personalului contractual; la stimularea cadrelor
didactice din grădiniţă pentru participarea la educaţie
permanentă şi crearea unei culturi de învăţare pe tot
parcursul vieţii; la creşterea prestigiului unităţii;
conştientizarea autorităţii locale cu privire la calitatea
47
serviciilor asigurate de Grădiniţa cu Program Prelungit
Floarea-Soarelui Reşiţa; oportunitatea dezvoltării de
parteneriate internaţionale.
Școala Caraș-Severineană
Prof. EMILIA MODRIGAN
Prof. ELENA COCA
Grădiniţa cu Program Prelungit Floarea-Soarelui
Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
BUILDING TODAY THE CAREERS
OF TOMORROW
(CONSTRUIND ASTĂZI CARIERELE
DE MÂINE)
Colegiul Național Mircea Eliade din Reşiţa este
coordonatorul şi beneficiarul principal al proiectului
Building Today the Careers of Tomorrow (Construind
astăzi carierele de mâine), având ca parteneri şcoli din
Italia, Polonia, Lituania şi Turcia. Perioada
implementării este septembrie 2014 – august 2016.
Acest proiect este un parteneriat strategic în
domeniul școlar, în cadrul programului Erasmus+,
Acțiunea - cheie 2 – Cooperare pentru inovare și schimb
de bune practici, realizat cu sprijinul financiar al
Școala Caraș-Severineană
Comisiei Europene, obținând 87 de puncte din 100 și
clasându-se pe locul șase la nivel național, din totalul
de 111 proiecte depuse la această secțiune.
Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru
educație, formare, tineret și sport pentru perioada
2014-2020, bazat pe parteneriate strategice ce creează
punți de legătură între parteneri din mai multe țări, cu
scopul de a crește cooperarea internațională prin
dezvoltarea de produse educaționale de calitate și
inovatoare.
Grupul ţintă al proiectului Building Today the
Careers of Tomorrow cuprinde atât elevi între 12 și 19
48
ani, din învățământul secundar inferior și superior,
profesional și teoretic, cât și profesori, părinți.
Proiectul își propune să implice școlile participante
Seria III Nr. 2(52)
într-o serie de activități care vor conduce, în cele din
urmă, la realizarea unor seturi de materiale pentru
orientarea în carieră și construire a carierei. Scopul este
ca prin utilizarea acestor produse să fie ajutați, în
primul rând, elevii, în procesul de luare a deciziilor
legate de dezvoltarea personală și orientarea în carieră,
în sprijinirea lor pentru a face o alegere înțeleaptă,
conștientă, determinată, precisă și durabilă, în
construirea acesteia încă din timpul școlii.
Rezultatele așteptate ale proiectului sunt
următoarele:
- Reducerea părăsirii timpurii a școlii;
- Creșterea încrederii în sine;
- Stimularea motivării, a participării elevilor la
propria dezvoltare personală;
- Reducerea fenomenului exodului de creiere;
- Creșterea competenței de comunicare într-o
limbă străină (limba engleză, franceză și germană);
- Sporirea prestigiului fiecărei școli în
comunitate;
- Abordarea problemei șomajului în rândul
tinerilor;
- Dezvoltarea gradului de conștientizare
culturală, a valorilor multiculturalismului și
multilingvismului.
Proiectul a început în septembrie 2014 și se va
finaliza în august 2016. Au avut loc reuniuni
transnaționale, prima fiind în România, la Colegiul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Național Mircea Eliade din Reşiţa (ianuarie, 2015),
urmate de cele din Polonia, la Sucha Beskidska (aprilie,
2015), apoi în orașul Utena din Lituania (septembrie,
2015) și în Triggiano, Italia (decembrie, 2015), iar ultima
a fost la Istanbul, Turcia (aprilie, 2016).
Proiectul Building today the careers of tomorrow
prevede realizarea mai multor produse distincte și
totuși interconectate, toate alcătuind un pachet
educațional de o certă valoare.
Un prim produs intelectual al proiectului este
lucrarea Career orientation – best practices across
Europe (Orientarea în carieră – cele mai bune practici
din Europa), bazată pe o analiză aprofundată a
punctelor forte și slabe ale metodelor utilizate în
fiecare țară participantă, precum și pe selectarea celor
mai bune exemple de materiale, chestionare etc. Este
o carte rezultată în urma unei munci de cercetare a
unor profesori din România, Italia, Lituania, Polonia și
Turcia, oferind informații traduse în trei limbi de
circulație internațională: engleză, franceză și germană.
Sunt prezentate sistemul de învățământ din țările
implicate în proiect, serviciile de orientare școlară și
cele pentru alegerea unei cariere, amenințările și
oportunitățile acestor servicii, importanța cunoașterii
de sine – cheie pentru o orientare de succes în carieră,
rolul profesorului, al familiei, al școlii, al societății în
orientarea eficientă în carieră, importanța educației
formale și non-formale etc.
Din acest pachet educațional fac parte și portofoliul
elevului - Portofoliul de dezvoltare personală și de
orientare în carieră, cu acronimul PDPOC, precum și
broșura - Portofoliul de dezvoltare personală și de
orientare în carieră, anexă a portofoliului elevului.
Această lucrare este rezultatul mai multor luni de
muncă, de investigație, de efort creativ, de compilare și
validare a unor seturi de materiale care să vină atât în
sprijinul elevilor, cât și al părinților și profesorilor
deopotrivă, în procesul de construire a unui viitor mai
bun pentru tânăra generație.
PDPOC-ul este un instrument personal și
personalizat care îl va ajuta pe elev să-și contabilizeze
succesele și eșecurile, să își cunoască punctele tari și pe
cele slabe, să își identifice abilitățile, relațiile cu ceilalți,
deprinderile acumulate, dar și bagajul de cunoștințe
care se cere îmbunătățit, în vederea atingerii țelului
propus: cariera aleasă.
PDPOC-ul se adresează totodată și părinților. El a
fost conceput pentru a însoți elevul de-a lungul
întregului său periplu prin învățământul preuniversitar.
În consecință, în primii ani de școală, ciclul primar,
părinții vor fi rugați să-și ajute copiii în utilizarea și
familiarizarea cu acest instrument. Îndrumați de
părinți, copiii pot începe prin a înțelege și a utiliza
diferite materiale din PDPOC, dezvoltând, în același
timp, o percepție clară asupra utilității lui ulterioare.
De asemenea, PDPOC-ul solicită și ajutorul
profesorului. Cum portofoliul este un instrument cu
caracter eminamente educațional, profesorul va putea
ajuta la implementarea sa cu sfaturi, îndrumări,
evaluări; profesorul poate, cu siguranță, să se

folosească de acest instrument pentru a obține
răspunsuri legate de anumiți elevi sau informații despre
oricare elev la începutul unui nou ciclu de învățământ,
în cazul în care alte surse informative nu există ori nu
sunt demne de încredere.
Un PDPOC bine alcătuit va oferi informații
neprețuite asupra deprinderilor, aptitudinilor,
intereselor, realizărilor elevului, va încorpora mostre
ale celor mai bune teste, schițe, compuneri sau lucrări,
va aduna și va creiona o imagine realistă a potențialului
de dezvoltare a elevului.
De asemenea, broșura anexată PDPOC-ului oferă
alte informații necesare, inclusiv modalitățile de
interpretare a testelor, a chestionarelor inserate în
portofoliul elevului.
Acest pachet educațional contribuie la
consolidarea calității și dimensiunii europene în
educație, răspunde nevoilor publicului țintă, asigură
egalitatea de șanse, pentru că oricine are acces liber la
toate aceste produse intelectuale, ele putând fi, de
asemenea, integrate și utilizate atât în activitățile
formale, cât și în cele non-formale.
Nu în ultimul rând, e de subliniat transferabilitatea
produselor în contextul educațional intern și extern,
având în vedere că sunt traduse în limbi de circulație
internațională, caracterul lor practic ce facilitează
ÎMBUNĂTĂȚIREA ABILITĂȚILOR
INTELECTUALE ALE COPIILOR –
PREMISĂ PENTRU REUȘITA ÎN
VIITOR
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-soarelui
Reșița este câștigătoarea unui proiect implementat
prin Programul IPA de Colaborare Transfrontalieră
România- Republica Serbia 2007-2013 -Smart Children
Network.
Proiectul nostru are la bază noile descoperiri în
neurofiziologie care au dovedit că capacitățile
intelectuale depind de numărul de sinapse din creier,
sinapse care se dezvoltă intens până la vârsta de cinci
ani (peste 50%), urmată de vârsta de şapte ani - 75% și
până la vârsta de doisprezece ani 95% din creier este
dezvoltat. Grijia părinților, dar și a eductorilor și
profesorilor pentru reușita copiilor ar trebui să fie
formarea unui număr cât mai mare de sinapse.
Prima activitate cuprinsă în acest proiect a fost
organizarea a două seminarii de instruire, unul dedicat
cadrelor didactice ale grădiniței cu o durată de 2 zile și
unul dedicat părinților preșcolarilor.
Prin intermediul acestor seminarii s-a urmărit
asigurarea formării cadrelor didactice și părinților
pentru implementarea cu succes a unui nou sistem de
învățare dezvoltat de Mensa, sistem care s-a dovedit a
stimula la copii dezvoltarea capacităţilor intelectuale,
atenţia şi concentrarea, coordonarea mişcărilor şi
mobilităţii, gândirea divergentă, acumularea de
cunoştinţe funcţionale şi de dezvoltare a talentelor.
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
dezvoltarea personală și orientarea în carieră,
valorizând, în același timp, competențele, interesele și
calitățile elevilor.
Pentru ca impactul să se maximizeze, sperăm ca și
alte părți să fie interesate, cum ar fi companiile, ONG-
urile, autoritățile locale și regionale, devenind, de
asemenea, parte integrantă a dezvoltării activităților
proiectului, așa cum piața locurilor de muncă se
bazează pe ele, prin oferirea de informații relevante cu
privire la situația domeniilor sau a locurilor de muncă,
ulterior acestea putând oferi chiar oportunități de
angajare.
Toate informațiile despre proiect și, implicit, despre
activitățile derulate, însoțite de fotografii, despre
produsele intelectuale amintite sunt vizibile și
utilizabile de orice persoană interesată, de pe website-
Seria III Nr. 2(52)
ul: www.btctpro.org.
Prof. CRISTINA LERCH – coordonator proiect
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Prof. MARIA CRIȘAN – responsabil diseminare și
exploatare a rezultatelor proiectului
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
49
Acest sistem de învățare face o punte de legătură între
Școala Caraș-Severineană
noile descoperiri ştiinţifice şi practicile curente.
Caracteristica de bază a acestui program de învăţare nu
este să schimbe sistemul educațional, ci doar metodele
de lucru cu copiii.
MENSA este o organizație care reunește oameni
cu un coeficient de inteligență ridicat, iar obiectivul
principal este cercetarea inteligenţei şi ocupării forţei
de muncă pentru binele tuturor oamenilor din
comunitate. De ani de zile, organizatia a cercetat cum
să îmbunătăţească abilităţile intelectuale. Autorul
acestui program, doctorul Ranko Rajovic, a făcut o
echipă de experţi în domeniul pedagogiei,
neurofiziologiei, defectologiei, psihologiei și geneticii.
Împreună, au făcut un program eficient şi simplu, care
are o opţiune de evaluare continuă. Avantajul acestui
tip de concept este aplicarea acestuia la copiii
preşcolari pentru stimularea dezvoltării capacităţilor
intelectuale ale fiecărui copil. Doar faptul că creierul
uman se dezvoltă peste 50% din capacitatea sa până la
vârsta de cinci ani ar trebui să fie un motiv suficient
pentru a începe cu aplicarea de programe specializate,
cât mai devreme posibil. Este responsabilitatea
societăţii, comunităţii locale şi a fiecărui părinte să nu
piardă această perioadă extrem de importantă in viață
și să sprijine dezvoltarea potenţialului biologic pentru
fiecare copil la maxim.
Aplicarea sistemului NTC de învăţare al Mensa
prevede:
 Împiedicarea oricărei forme de disturbie de
concentrare sau lipsă de atenţie, de dislexie
care ar putea apărea mai târziu în şcoală;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
 Dezvoltarea coordonării mişcărilor şi a
funcţiilor motorii;
 Dezvoltarea vitezei de gândire şi de a face
concluzii (cunoştinţe funcţionale);
 Detectarea copiilor supradotati şi
îmbunătăţirea talentele lor;
 Dezvoltarea reţelei de neuroni, care, dacă
este însoţită de exerciţii specifice, măreşte
capacitatea creierului de procesare a
informaţiilor.
Pe parcursul proiectului, sistemul NTC de învăţare
al MENSA a fost planificat să aibă exerciţii de lectură,
mobilitate, jocuri de memorie, de atenţie, gândire
funcţională, etc. Acest sistem, modificat şi ajustat la
nivelul Grădiniţei cu Program Prelungit Floarea-
soarelui Reşiţa, permite utilizarea avantajelor
multiculturale pentru creşterea capacităţilor
intelectuale ale copiilor preşcolari. În acelaşi timp,
Școala Caraș-Severineană
XXI. Știind asta, acesta este unul dintre principalele
motive pentru care noi, în colaborare cu experții, ne
străduim să dezvoltăm noi metode de predare. Prin
implementarea acestor metode putem crea
precondițiile și mediul în care se stimulează capacitatea
totală pentru copii, cunoștințele funcționale și
capacitățile intelectuale.
Știindu-se toate acestea, în România, în practica
pedagogică nu se aplică aceste noi descoperiri, iar
verificarea cunoştinţelor funcţionale a avut rezultate
devastatoare. La testul PISA din 2012, care evaluează
cunoştinţele funcţionale la copiii de şcoală, din 65 de
ţări, România este pe locul 45. În România, programe
cum ar fi sistemul NTC de învăţare al MENSA, care este
dezvoltat pe baza celor mai noi cercetări şi a căror
implementare a avut rezultate extraordinare în toată
Europa, nu sunt aplicate.
Creșterea acestui tip de cunoaștere este unul

acest sistem stabileşte şi adânceşte comunicarea între dintre obiectivele principale ale proiectului nostru. Prin
educatoare, părinţi şi copii. astfel de proiecte, copiii mai mici îşi vor mări
Obiectivele specifice ale acestui sistem sunt cunoştinţele funcţionale şi, în viitor, rezultatele testelor
introducerea de elemente - sisteme de exerciţii- în PISA se vor putea îmbunătăţi.
activităţile de învăţământ zilnice din grădiniţe, care s-
au dovedit a stimula dezvoltarea capacităţilor
intelectuale, atenţia şi concentrarea, coordonarea
mişcărilor şi mobilităţii, gândirea divergentă
(originalitate, flexibilitate, fluenţă, probleme de
sensibilitate etc.), acumularea de cunoştinţe
funcţionale şi de dezvoltare a talentelor. De asemenea,
50

aceste exerciţii stimulează dezvoltarea capacităţilor

individuale în aspect de percepţie (vizual şi acustic), mai
ales simboluri abstracte, să observe detalii, forme,
culori, expresii verbale etc. Acest program de stimulare
Seria III Nr. 2(52)

reprezintă o identificare timpurie a copiilor

supradotaţi.
Seminarul a fost organizat la Grădinița cu
Program Prelungit Floarea-soarelui Reșița și condus
de autorul programului, Dr. Ranko Rajovic, împreună cu
trei lectori din Serbia și România din domeniul
neurofiziologiei și pedagogiei. Cadrele didactice au avut
posibilitatea de a întâlni noi cunoștințe științifice în
domeniul dezvoltării timpurii a creierului și aplicarea
concretă a sistemului de învățare NTC, al cărui impact
pozitiv este cunoscut deja în aproape 20 de țări
europene.
Conform feedback-ului inițial, cadrele didactice
participante la proiect sunt conștiente de importanța
stimulării capacităților intelectuale timpurii a
preșcolarilor, iar la părinți s-a trezit conștientizarea
rolului lor de neînlocuit în asigurarea stimulării optime
pentru propriul copil.
Cu proiectul nostru crește în mod direct eficiența
cadrelor didactice, de-a lungul noului sistem de lucru
care se bazează pe îmbunătățirea constantă, care este
în conformitate cu sistemul de la UE. Unul dintre
obiectivele principale ale proiectului nostru este ca în
timpul procesului să ne concentrăm asupra valorilor Prof. coordonator proiect DANIELA VULPEȘ
europene cu scopul de a spori cunoștințele aplicabile. Grădinița cu Program Prelungit Floarea-soarelui
Metodele de predare vechi nu mai dau rezultatele Reșița
adecvate pentru provocările pe care le aduce secolul

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ –
UN DEZIDERAT AL ȘCOLII
MODERNE
Societatea contemporană, pe lângă problematica
specifică cu care se confruntă și care a generat noile
educații, se caracterizează printr-o mare diversitate
culturală. Diversitatea culturală este o realitate în
timpurile noastre, inclusiv la nivelul sistemului educativ
și de aceea este absolut necesar să fie bine gestionate
relațiile conviețuirii între membrii grupurilor
etnoculturale.
Copilul trebuie educat să respecte propriile valori
culturale, dar și ale altor națiuni. Lucian Blaga scria în
„Trilogia culturii‟: „Originalitatea unui popor nu se
manifestă numai în creațiile ce-i aparțin exclusiv, ci și în
modul cum asimilează motivele de largă circulație‟.
Educația trebuie să vizeze nevoile de învățare ale
tuturor copiilor, tinerilor, adulților, ale celor excluși,
urmărind astfel, dezvoltarea deplină a personalității
umane și întărirea
respectului față de drepturile omului și față de
libertățile sale fundamentale. Ea trebuie să ia în
considerare ori să se fondeze pe diferență și să se
deschidă în fața diverselor valori, o educație capabilă să
răspundă nevoilor Europei contemporane și viitoare,
caracterizată printr-o perfectă loialitate, respectul
persoanei umane, toleranță, simpatie, sociabilitate,
generozitate și spirit de întrajutorare.
Educația interculturală are ca element cheie
interculturalismul, ale cărui niveluri principale de
acțiune sunt:
- la nivel internațional: conlucrarea între
diferite țări, culturi pentru cooperare
internațională;
- la nivel de colaborare dintre diferite
segmente de cultură și etnice, ale unor
comunități
în vederea formării tuturor membrilor
indiferent de etnie.
Educația interculturală promovează atitudini
tolerante, deschise de acceptare și înțelegere firească
a raportului eu-celălalt și a noțiunii de străin,
recunoașterea și respectarea diferențelor culturale
prin valorificarea pozitivă a relațiilor de egalitate între
oameni și nu prin aplicarea polarității superior-inferior.
De asemenea, presupune promovarea unor politici
școlare care să permită egalizarea șanselor în educație
și a unor strategii de valorificare a diferențelor culturale
pentru a le transforma în resurse pedagogice.
Vor fi urmărite obiective specifice, precum:
a) achiziționarea de cunoștințe socio -
umane ( teorii și concepții despre
stereotipuri, prejudecăți, caracteristici
ale elevilor din diferite etnii, rase, spații
culturale, grupuri și clase sociale);
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
b) strategii de predare diferențiată în
funcție de capitalul cultural al
educatorului;
c) clarificarea propriei identități culturale (
să aibă o înțelegere clară a moștenirii
sale culturale și să înțeleagă cum
experimentele sale pot interacționa cu
cele ale unor grupuri de altă proveniență
culturală;
d) atitudini intergrupale și interetnice
pozitive.
Există trei niveluri la care se pot identifica strategii
și forme de realizare a educației interculturale:
- la nivelul curriculum-ului nucleu;
- la nivelul curriculum-ului la decizia școlii;
Seria III Nr. 2(52)
- la nivelul activităților extracurriculare.
Astfel, în anul școlar 2015-2016, în parteneriat cu
Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița, am derulat Proiectul „O
școală pentru toți‟. În cadrul proiectului au fost
implicate mai multe clase din școală respectiv clasele I-
IV de la Școala Câlnic, unde majoritatea elevilor sunt de
etnie rromă și clasa a IX-a și a X-a CES Primăvara
integrată la Colegiul Național „Mircea Eliade‟.
51
Scopul proiectului: crearea unui mediu socio-
cultural şi educativ proprice dezvoltării şi educării
copiilor în spiritul egalităţii şi echităţii şi înlăturarea
discriminării, a intoleranţei faţă de copiii de altă etnie,
Școala Caraș-Severineană
copiii cu cerinţe educative speciale sau proveniţi din
alte medii socio-economice.
Obiectivele:
* Dobândirea de cunoştinţe privind cultura
proprie şi alte culturi;
* Dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi
socializare faţă de copiii de etnii diferite,
copiii cu cerinţe educative speciale sau alte
medii socio-economice;
* Cunoaşterea şi practicarea unui
comportament civic în şcoală şi societate,
exprimat prin manifestări pozitive faţă de
copiii de altă etnie, copiii cu cerinţe
educative speciale sau alte medii socio-
economice şi prin refuzul discriminării şi al
intoleranţei;
* Stabilirea unor relaţii de prietenie şi
colaborare între copii şi adulţi/copii – copii
de etnii diferite, cu cerinţe educative
speciale sau alte medii socio-economice;
* Cunoaşterea şi respectarea unor drepturi
fundamentale ale omului și copilului
împotriva discriminării.
Activități desfășurate:
„Cine suntem noi?‟ - cunoașterea
partenerilor, jocuri de cunoaștere -
„Cântec și povești de viață‟ - învăţarea şi
audierea unor cântece şi povestiri de la
prietenii de altă etnie -
„Mai aproape de Dumnezeu” - pictură de
icoane -
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
„Din suflet pentru suflet” - activitate de
colectare şi donare de jucării şi rechizite
şcolare elevilor de la Școala Câlnic –
„Să ne păstrăm tradiţia” - paradă de costume,
dansuri şi cântece tradiţionale specifice
minorităţilor etnice –
„Carnavalul prieteniei ‟ - cântec, joc și voie
bună -
Prin activitățile desfășurate am încercat să
identificăm căi optime de cultivare a valorilor
interculturale (toleranța, interdependența,
cooperarea, nonviolența, egalitatea, depășirea
prejudecăților, demnitatea…). Au fost organizate
Școala Caraș-Severineană
52
Seria III Nr. 2(52)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
activități în cadrul cărora participanții să se poată
cunoaște mai bine, să coopereze și să trăiască
împreună evenimente culturale care au contribuit la
realizarea educației interculturale. De asemenea, au
fost implicați părinții în desfășurarea unor activități.
Modalitățile de educație interculturală la clasele
mici sunt eficiente dacă educatorul sădește în mintea
elevilor următoarea idee: „Copiii au dreptul de a fi
egali, indiferent de rasă, sex, limbă, religie‟
(Art.1„Convenția cu privire la drepturile copilului‟).
Prof. înv. primar NETA NOVAC
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița

COPII ŞI TINERI – PARTENERI AI
ORGANIZAŢIEI SALVAŢI COPIII –
FILIALA CARAŞ-SEVERIN
Salvaţi Copiii - filiala Caraş-Severin a împlinit, în
ianuarie 2016, 21 de ani de activitate în promovarea şi
apărarea drepturilor copilului, ani în care a devenit tot
mai vizibilă pe plan local şi naţional, şi acest fapt se
datorează oamenilor minunaţi pe care îi avem
aproape şi cărora le mulţumim că au ales să se alăture
nouă în munca cu copii şi pentru copii.
În 2015 Salvaţi Copiii –filiala Caraş-Severin a
cuprins în programele sale peste 7500 de copii, 230 de
cadre didactice şi specialişti şi 600 de părinţi. De
asemenea am implicat în activităţile desfăşurate peste
60 de voluntari.
Viziunea Salvaţi Copiii este o lume în care fiecărui
copil îi este respectat dreptul la viaţă, protecţie,
dezvoltare şi participare.
Misiunea Salvaţi Copiii este obţinerea de
progrese importante privind modul în care copiii sunt
trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de
durată în viaţa acestora.
Salvaţi Copiii promovează participarea şi
voluntariatul în rândul copiilor şi tinerilor, prin
oferirea de oportunităţi de implicare activă în viaţa
comunităţii.
Obiectivul programului de dezvoltare a
voluntariatului îl reprezintă promovarea cetăţeniei
active prin încurajarea şi sprijinirea activităţilor de
voluntariat în rândul copiilor şi tinerilor.
În anul 2015 au fost recrutaţi 38 de voluntari.
Peste 75 de voluntari elevi şi cadre didactice au fost
activi în proiectele şi evenimentele noastre în anul
2015, interacţionând cu peste 3500 de copii, părinţi şi
profesori şi petrecând peste 4000 de ore de
voluntariat.
Voluntarii s-au implicat în promovarea
drepturilor copilului – 25 de voluntari, educaţie pentru
sănătate -18 voluntari, activităţi recreativ-
educaţionale pentru copii din medii defavorizate -16
voluntari, în evenimente, campanii stradale, Campania
2%, săptămâna Să ştii mai multe, să fii mai bun,
Forumul Naţional al Copiilor, Întâlnirea Anuală a
Copiilor, Întâlnirea Anuală a Voluntarilor, Campania
Bun venit pe lume, au fost implicaţi 52 de voluntari.
De asemenea, în 2015, voluntarii Salvaţi Copiii
s-au implicat în alte tipuri de activităţi: Ziua
Internaţională a Copilului Dispărut -10 voluntari,
Târgul de jucării -8 voluntari, Campania umanitară
Bucuria de a dărui -12 voluntari, Campania Globală
pentru Educaţie -40 de voluntari, campanie de
informare antidrog, în parteneriat cu Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Caraş-
Severin -15 voluntari.
Un lucru extrem de important pentru
dezvoltarea şi susţinerea voluntariatului sunt
întâlnirile săptămânale pe care Salvaţi Copiii le
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
organizează.
Pe parcursul anului s-au organizat șase întâlniri
cu toţi voluntarii elevi şi cadre didactice, în vederea
pregătirii diferitelor evenimente (demararea
campaniei 2%, pregătirea concursului Drepturile
Copilului, pregătirea adunării generale a filialei, Ziua
Copilului Dispărut, Campania Bun venit pe lume,
campanii stradale, etc.) întâlniri la care au fost
prezenţi peste 80 de participanţi.
Fomarea de voluntari s-a organizat trimestrial
prin cursuri de formare organizate pentru voluntarii
elevi şi cadre didactice pe tematica promovării
drepturilor copilului. La aceste formări au participat 16
voluntari elevi, 10 voluntari noi, 29 voluntari cadre
didactice de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa. Au mai
fost organizate formări pe diferite tem după cum
Seria III Nr. 2(52)
urmează: Împreună facem internetul mai sigur -21 de
voluntari, Voluntar în proiectul Educaţie pentru
sănătate -23 de voluntari cadre didactice de la Şcoala
Gimnazială Nr. 2 Reşiţa, Voluntar în proiectul Educaţie
pentru copii vulnerabili -33 de voluntari cadre
didactice, Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi
de migraţia pentru munca în străinătate -14 voluntari
elevi, Drepturile copilului cu părinţi plecaţi în
53
străinătate -12 voluntari, Modalităţi de comunicare cu
copiii şi tinerii -10 voluntari, Combaterea violenţei în
rândul copiilor -20 de voluntari, activităţi de
promovare a drepturilor copilului –exemple de bună
Școala Caraș-Severineană
practici -14 voluntari, Voluntar în campaniile
umanitare -12 voluntari.
Salvaţi Copiii - filiala Caraş-Severin consideră
extrem de importantă activitatea de voluntariat
demonstrată prin implicarea copiilor şi tinerilor în
activităţile organizaţiei.
Preşedinte MĂRIUŢA SIMIONESCU
Salvaţi Copiii –filiala Caraş-Severin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
doi coordonatori ai centrului d-na Nica Boriuc și d-l
VOLUNTARIATUL- Sorin Andrițoi, alături de care am învățat foarte multe.
OPORTUNITATE-PROVOCARE-
DEZVOLTARE
Voluntar din tată-n fiică și voluntar din mamă-n fiică!
Prima afirmație mi se potrivește mie iar a doua
fiicei mele. Spun asta pentru că sunt convinsă că am
această deschidere de ajuta, de la tatăl meu care
mereu a făcut lucruri sau servicii pentru oameni fără
să aștepte nimic în schimb. A doua afirmație este
pentru fiica mea, care îmi urmează exemplul fiind deja
voluntară la Centrul de voluntariat Mansarda și
Centrul de tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Moniom.

Cum a început totul?

Școala Caraș-Severineană

Dacă v-am spus de unde mi se trage, să vă spun

și cum a început totul. În toamna anului 1996, lucrând
în Timișoara, locuiam într-o cameră de cămin cu
studente de la Facultatea de Asistență Socială.
Acestea mi-au propus să mă alătur unei acțiuni de
strângere de fonduri stradală pentru copiii străzii,
organizată de Fundația Bethany Timișoara. Nu am stat
prea mult pe gânduri și am acceptat. Îmi amintesc ce
importantă mă simțeam, cu legitimația cu fotografia
mea și cu ștampila de la Primăria Timișoara, adică nu
eram orice voluntari, eram oficiali (așa gândeam pe
54

atunci).

Din 2015, am devenit voluntar al Centrului de

Tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Moniom,
Seria III Nr. 2(52)

unde am cea mai provocatoarea muncă din ultimii ani:

Am terminat cu Timișoara și ajunsă în Reșița, am
continuat misiunea de voluntar la diferite instituții
Centrul Primăvara Reșița, Centrul de prevenire și
consiliere antidrog CS, Serviciul de probațiune CS,
Centrul de tineret Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril
Moniom.
consilierea părinților, consilierea copiilor și tinerilor,
cursuri de parenting, seminarii pentru părinți,
activități de autocunoaștere, tabără de dezvoltare
personală.
De ce fac asta? Pentru că văd în această
activitate o oportunitate.
Îmi place ce fac și mai ales îmi place echipa cu
care lucrez. Aici sunt oameni cu care împărtășesc
aceleași valori, același crez , mă simt bine în compania
lor și simt că evoluez. Este o oportunitate să
experimentez lucrul cu copiii și tinerii de toate vârstele
și să încerc diverse activități în special din zona
educației non-formale, care îmi place foarte mult și
care cred că mi se potrivește foarte bine.

Unde activez acuma?

Cea mai lungă perioadă de voluntariat am
desfășurat-o la Centrul de prevenire și consiliere
antidrog Caraș-Severin, fiind voluntar din 2006, iată
prin urmare anul acesta fac 10 ani de voluntariat
pentru o singură instituție. Am desfășurat activități
diverse, întâlniri cu elevii la clasă, implicare în
proiecte, realizare de afișe, desene, participare la
concursuri pe tematica consumului de substanțe cu De ce fac asta? Pentru că munca cu tinerii este o
potențial psihoactiv. Am colaborat foarte bine cu cei provocare, pentru că munca cu părinții este o
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

provocare. Mă simt provocată să fac diferite activități,
să încerc modalități noi de abordare a subiectelor care
mă preocupă atât pe mine cât și pe cei cărora mă
adresez. Învăț alături de ei, la fiecare întâlnire și plec
de aici câștigată.
De ce fac asta? Pentru că simt că mă dezvolt, iar
în meseria mea am nevoie de dezvoltare personală și
profesională în permanență pentru a face față tuturor
provocărilor doar dintr-o singură zi.
CARTE DE VIZITĂ- CENTRUL DE
VOLUNTARIAT REȘIȚA
Centrul de Voluntariat Reşiţa este un proiect ce
s-a concretizat în 2005 sub forma unui parteneriat
public-privat, partenerii fiind Fundaţia Activity pentru
resurse umane şi dezvoltare durabilă Reşiţa, Consiliul
Local Reşiţa, Direcţia Judeţeană pentru Tineret Caraş-
Severin, Asociaţia Cogito Reşiţa, Asociaţia Bike Attack,
Asociaţia Egality, Asociaţia Sf. Vincenţiu de Paul
Reşiţa. În 2006 Centrul a dobândit personalitatea
juridică, devenind o organizaţie neguvernamentală de
sine stătătoare.
Centrul de Voluntariat Reşiţa joacă rolul de
intermediar între nevoia de voluntari a organizaţiilor
reşiţene şi disponibilitatea pentru voluntariat a
tinerilor din comunitate. Totodată centrul sprijină
recunoaşterea valorii activităţii de voluntariat.
Încă din 2006 organizația este implicată în
gestionarea Centrului de Tineret Mansarda (coordonat
de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Caraș-
Severin) unde desfășoară activități de educație non-
formală și petrecere a timpului liber pentru tineri, o
serie de ateliere de creativitate hand-made
(mărțișoare, bijuterii, cadouri personalizate de
Crăciun, up-cycling), ateliere de jocuri de masă și de
societate (o bună modalitate de a te cunoaște pe tine
însuți, dar și pe ceilalți), dezbateri, activități de
învățate experiențială.
Activitatea Centrului de Voluntariat Reşiţa constă
în: recrutarea şi plasarea de voluntari, asistarea şi
consilierea acestora, informarea, evaluarea, motivarea
şi recompensarea voluntarilor. Această activitate este
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Prin urmare fac ceea ce fac din plăcere și ca mulțumire
pentru tot ceea am primit de la Dumnezeu, prin
oameni, de-a lungul vieții mele. N-am să pot da tot ce
am primit, dar mă străduiesc.
Seria III Nr. 2(52)
Și mai am un crez și o dorință, aceea ca și alții să
facă pentru copilul meu ce fac eu pentru ai lor.
Profesor psiholog MARIA LIȚĂ
Centrul Județean de Resurse și de Asistență
55
Educațională Reșița
completată de dezvoltarea de proiecte de educație
Școala Caraș-Severineană
non-formală pentru tineri, la nivel local și
internațional, cât și de susținerea Centrului de Tineret
Mansarda Reșița prin dezvoltarea de activități
educaționale și de petrecere a timpului liber pentru
tinerii reșițeni.
Recrutarea voluntarilor a fost realizată de echipa
centrului ca un proces continuu de informare a
tinerilor despre voluntariat, ca alternativă de educaţie
nonformală. Am realizat astfel, campanii de recrutare
pentru elevii din liceele reşiţene prin prezentări,
dezbateri despre posibilităţile de voluntariat,
beneficiile acestuia pentru individ şi comunitatea
locală. Toate informaţiile despre voluntari sunt
organizate în fişe ale acestora ce includ informaţii
despre abilităţi, competenţe, cunoştinţe, obiective şi
aşteptări, domenii de interes, disponibilitate. A fost
creată în acest fel o bază de date ce cuprinde în
prezent în jur de 100 de voluntari dintre care
aproximativ 90% au participat în diferite activităţi de
voluntariat (având cel puţin un plasament). Spre
exemplu, în 2015 in jur de 300 de tineri au fost
informaţi cu privire la voluntariat în general, la
oportunităţile de voluntariat pe plan local, naţional şi
internaţional şi la beneficiile voluntariatului la nivelul
comunităţii şi al individului.
Plasarea voluntarilor a fost realizată în funcţie de
nevoile exprimate de diferite organizaţii, prin
realizarea matching-ului dintre specificul activităţii şi
interesele şi disponibilitatea voluntarilor. Am plasat
voluntari în proiecte proprii sau în parteneriat,
punctuale sau pe termen lung.
Printre proiectele în care au fost implicați
amintim: 8 Martie şi 1 Aprilie Happening, două
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
evenimente menite să înveselească orașul și să
readucă spațiul comun în atenția cetățenilor,
Săptămâna Naţională a Voluntariatului, cu acţiuni
diferite de voluntariat, câte una în fiecare zi a
săptămânii, sute de beneficiari direcţi, zeci de
voluntari implicaţi şi sute de ore voluntariat în folosul
comunităţii, 1 Iunie – Ziua Copilăriei, ocazie pentru
care am creat o activitate deja consacrată, Autobuzul
Copilăriei, un autobuz dedicat copiilor care a circulat
prin oraş pe parcursul zilei, Săptămâna Altfel, în care
tinerii voluntari i-au ajutat pe copiii si tinerii care au
venit la Centrul de Tineret Mansarda să învețe la fel ca
ei, prin joc, ateliere hand-made, escaladă indoor și
prin munca în echipă, schimburi de experienţă între
centre de tineret din Reşiţa-Sibiu-Braşov, Nocturna
bibliotecilor, Atelierele și activitățile de educaţie non-
formală la Centrul de tineret Mansarda, METAL –
primul concurs de Enduro-mountainbiking din
Școala Caraș-Severineană

România.
Trainingul voluntarilor a fost realizat de
specialişti la nivel local şi internaţional printr-o
combinaţie de sesiuni teoretice, metode interactive,
studii de caz, work-shop-uri şi activităţi de team-
buiding. Sesiunile de training au ca obiectiv
dezvoltarea abilităţilor necesare voluntarilor în
plasamentele în care urmează să fie plasaţi dar şi
dezvoltarea personală şi interpersonală a acestora.
Trainingul voluntarilor s-a realizat atât prin sesiuni la
nivel local cât si prin trimiterea voluntarilor la cursuri
56

naționale și internaționale.
Centrul de Voluntariat Reşiţa îşi desfăşoară
activitatea prin resurse dobândite din donaţii,
sponsorizări, prestări de servicii de educație non-
Seria III Nr. 2(52)

formală, sistemul 2% şi granturi nerambursabile

(printre finanţatorii noştri de-a lungul anilor se
numără: Comisia Europeană prin programele Tineret
în Acţiune, Învăţare pe tot parcursul Vieţii – Grundtvig,
Erasmus+, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret
Caraş-Severin, Primăria Reşiţa).
Dintre afilierile Centrului de Voluntariat Reșița
amintim: Reţeaua Naţională a Centrelor de
Voluntariat din România – din 2007, Youth Express
Network – din 2009, Centrul European de Voluntariat
– din 2011, Reţeaua de Educaţie Nonformală din
România – din 2012, Federaţia VOLUM – din 2014.

Consilier pentru tineret- DANIELA LUPȘAN

Manager de proiect- IOANA DUDILĂ
Centrul de Voluntariat Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


ȘCOALA PĂRINȚILOR
Meseria de dascăl este una care obligă . Nu devii
dascăl pentru că îți dorești vacanțele ci pentru că
iubești copiii, pentru că iubești privirea lor admirativă,
plină de încredere în tine și în tot ceea ce faci.
Într-o lume ideală școala este locul în care se
clădește viitorul, cu materiale de cea mai bună
calitate, cu meșteri bine instruiți, care știu ce trebuie
să facă în orice situație, cu arhitecți care au gândit
totul până la cel mai mic detaliu, animată fiind de
suflete și minți care așteaptă să fie modelate.
În realitate, școala este locul în care uneori nu
folosim totul așa cum trebuie, meșterii ce clădesc
viitorul nu au la îndemână materiale de cea mai bună
calitate, trebuie să facă față unor situații pe care nu le
pot controla și pentru care nu au soluții.
Atunci când dorința de a veni în sprijinul celor
care au nevoie de ajutor sau îndrumare se
intersectează cu disponibilitatea de a oferi celor din
jur puncte de plecare în căutarea soluțiilor, se naște
oportunitatea organizării unor activități care să ofere
celor interesați căi de acces la informații.
O astfel de oportunitate a apărut atunci când,
sub egida SEMINARULUI DIDACTICA INTERNAȚIONAL,
EDIȚIA a XXV- a, doamnele Lipciuc Gabriela Priscila,
formator național pe metode alternative în educație și
Guillen Lagos Angela, profesor homeschooling, și-au
dorit să împărtășească din experiențele personale
tuturor celor interesați metode care să faciliteze
comunicarea și inter relaționarea dintre cele trei
grupuri distincte care trebuie să conlucreze și să-și
unească eforturile în crearea unor noi personalități.
Impactul unei astfel de activități a fost
neașteptat, având în vedere numărul mare de
participanți, aproximativ 100 de dascăli și 40 de
părinți, în cele două sesiuni de lucru, fapt care ne face
să ne gândim că o astfel de temă nu poate fi epuizată
la nivelul discuțiilor și soluțiilor. În urma solicitării
exprese a participanților ne dorim să organizăm și în
viitor astfel de dezbateri care să vină în sprijinul școlii
și al comunității .
Atașăm câteva reacții ale participanților la acest
eveniment, completate de mărturisirile celor două
protagoniste principale implicate în proiect, doamna
formatoare Priscila Lipciuc și voluntarul nostru
permanent, doamna Angela Guillen Lagos.
„Activitatea s-a dovedit a fi de bun augur având
un impact deosebit în rândul părinților și a cadrelor
didactice. Părinții și profesorii s-au implicat în
dezbaterea temei propuse manifestându-și părerea
personală privind colaborarea dintre familie și școală.
Ei și-au manifestat interesul în ceea ce privește
educația elevilor având în vedere schimbările
determinate în societate de factorii socio-economici,
de mass-media și de dezvoltarea tehnico-
informațională. Elevii școlii noastre au fost prezenți la
atelierele de lucru, fiind reprezentați de corul
„DATINA” care a interpretat piese muzicale adresate
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
părinților și dascălilor prezenți.”
(BARBURE MARIA DANIELA , profesor religie)
,,Sunt bucuroasă că am avut ocazia să particip la
workshopul ,,Şcoala părinţilor” în cadrul seminarului
Didactica Internaţional, organizat în şcoala noastră.
Prezentările cursului, sfaturile formatorilor,
intervenţiile participanţilor, toată activitatea în sine m-
a făcut să mă simt mândră că sunt mamă a trei băieţi
minunaţi şi profesoară a atâtor copii extraordinari. De
asemenea, am învăţat cât de important este să ai
răbdare să-i asculţi pe alţii şi să înveţi să comunici
eficient cu semenii.
Aşadar, adresez un mic mulţumesc iniţiatorilor şi
formatorilor acestei activităţi, având speranţa că
participarea la Didactica Internaţional va deveni o
tradiţie în şcoala noastră.”
Seria III Nr. 2(52)
(MIHAELA STOICHESCU , profesor limba și literatura
română)
57
Școala Caraș-Severineană
„Sunt Angela Guillen Lagos şi împreună cu soţul
avem multe proiecte de ajutorare a comunităţii
oraşului şi zonei Oțelu-Roșu. În anul 2008 am început o
colaborare foarte frumoasa cu Şcoala Gimnazială din
Glimboca. De la început am apreciat deschiderea,
flexibilitatea, dorinţa de a-i ajuta pe copii și susținerea
primită din partea profesorilor și aceasta ne-a motivat
să continuăm an după an. De-a lungul anilor am
organizat multe activități pentru dezvoltarea
armonioasă a elevilor. Una dintre ele, Clubul „Be the
best” a luat naştere din dorinţa de a avea activităţi
extraşcolare cu caracter educativ, creativ şi recreativ.
Clubul constă în întruniri de două ori pe lună, unde
discutăm diverse tematici, învăţăm cântece, exersăm
conversația în limba engleză, vizionăm videoclipuri şi
programe Powerpoint, facem felicitări şi alte activităţi
practice. Pe langă Club, am avut prezentări legate de
maturizarea sexuală, abuzul de droguri, tutun și
alcool, violența în familie și agresivitatea la școală,
aprecierea și bunele maniere, sistemul digestiv,
importanța unei alimentații sănătoase și multe altele.
Multe din aceste subiecte de interes le-am abordat ca
urmare a discuțiilor purtate cu direcțiunea școlii și cu
elevii. Din reacțiile și comentariile lor de după activități
am observat că sunt foarte apreciate de elevi.
Cred că fiecare om are înclinații și calități cu care
poate să contribuie la educarea copiilor din
comunitate. Am avut prilejul de a colabora cu
persoane foarte bine pregatite în domeniul profesiei
lor și care cu drag au venit la Glimboca și au împărtășit
elevilor din bogăția sufletului și a experienței lor.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
În decursul acestui an școlar am început să
discutăm cu d-na Marioara Țepiș desfășurarea la
sfârșitul lunii mai a unei întruniri cu părinții, legată de
violența fizică și verbală în familie. Între timp, școala a
înscris proiectul în Seminaruul DIDACTICA
INTERNAȚIONAL și astfel am hotărât să avem două
întruniri, una pentru părinți și una pentru profesori cu
subiectul „Relația profesor-părinte”. Ca invitat
special, am avut privilegiul de a o avea alături de noi
pe d-na Priscila Lipciuc, consilier pe metode alternative
de educație. Astfel, pe data de 26 mai, de la ora 11,00
la 13,00 s-a derulat întrunirea cu părinții, discuțiile și
comentariile lor fiind foarte interesante. Una dintre
mame a spus: „M-a marcat. Am învățat atâtea astăzi
din tot ce s-a prezentat.“
În intervalul orar 14,00-17,00, împreună cu 90 de
profesori, învățători și educatoare am discutat despre
frustrările părinților, ale copiilor și ale dascălilor și am
Școala Caraș-Severineană
încercat să găsim soluții la problemele de comunicare
care apar între ei și părinți. La sfârșit, am distribuit
chestionare pe care cadrele didactice le-au completat,
pentru a afla punctele de interes ale fiecaruia și pentru
a ne putea organiza mai bine pentru următoarele
prezentări. O foarte mare parte și-au exprimat dorința
de a mai organiza astfel de evenimente și au sugerat
posibile subiecte. Unul din comentarii: „Sunt
bucuroasă căci am avut ocazia de a cunoaște
persoane deosebite – organizatorii – și incepând de
astăzi mi-am propus să zâmbesc mult mai mult decât
58
de obicei. Vă mulțumesc !!!”
Câte ceva despre familia mea: am cinci copii
minunaţi, patru fete şi un băiat, între 4 și 18 ani. Încerc
să fiu o mamă bună, să petrec cât mai mult timp
Seria III Nr. 2(52)
împreună cu copiii mei şi să mă bucur din plin de
fiecare stagiu al vieţii lor. Dacă mi s-ar pune
întrebarea „Ce sfat ai da unui părinte ?”, aş răspunde:
să comunice regulat cu copilul lui şi să asculte cu
atenţie ce are de spus, pentru a-şi cunoaşte cât mai
bine copilul. Nimic altceva nu poate înlocui timpul şi
implicarea personală a părintelui în viaţa copilului.
Hobby-urile mele sunt cititul (îmi place enorm să
citesc de plăcere, să mă documentez şi să învăţ în
permanenţă), să cânt la chitară şi să petrec o seară
liniştită stând de vorbă cu prietenii la o cană de ceai.
Mă simt împlinită din punct de vedere profesional şi
personal!
Ca profesor şi pedagog încerc să aplic principiul
exprimat foarte bine în acest citat:
„Predarea este arta creativă prin care comunici
bucuria, sensul şi scopul creaţiei lui Dumnezeu. Ca să
faci asta trebuie să fii atât de entuziasmat de subiectul
pe care îl predai, încât să transmiţi acel entuziasm şi
copiilor.”
În concluzie, poate pare simplistic, dar cred că în
viaţă totul se reduce până la urmă la dragoste.
Dragostea pe care Dumnezeu o are pentru noi şi noi
pentru El şi dragostea pentru cei din jur. Aceasta
încercăm să o transmitem celor din jur!”
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
„Zilele sfârşitului de mai, cu soarele ascuns
printre mulţi nori aşa cum se ascund câteodată
eforturile educatorului printre multele sale
responsabilităţi, rămânând a fi citite doar de cei care
cu adevărat vor să le cunoască şi să le înţeleagă, m-au
găsit pregătindu-mă pentru prezentarea pe care
fusesem invitată să o susţin în cadrul celei de-a XXV-a
ediții a seminarului Didactica Internațional.
Din cele câteva subiecte pe care le-am propus, cel
asupra căruia s-a oprit doamna Marioara Ţepiş a fost
acelaşi pe care îl aleg majoritatea grupurilor pentru
care am făcut prezentări în ultima vreme: relaţia
profesor-părinte. Este o relaţie din ce în ce mai
complexă, datorită transformărilor impuse de
societate, atât în viaţa de familie, cât şi în sistemul de
învăţământ în ultima vreme, dar, în acelaşi timp, o
relaţie în care, asemeni majorităţii relaţiilor
interumane din generaţia noastră, nu se investeşte
suficient timp şi, mai ales, atenţie.
Fiind mamă a patru copii, sfârşitul de mai a
însemnat pentru mine şi o aglomerare de teze,
evaluări naţionale, expoziţii de pictură, concerte,
lansări de carte şi piese de teatru la care copiii mei s-
au angajat să participe, toate sub influenţa şi cu
efortul unor cadre didactice extraordinare. Atât de
intense au fost ultimele săptămâni încât drumul lung
între Bucureşti şi Timişoara l-am perceput ca pe o
binevenită odihnă, un timp în care am reuşit să îmi
organizez ultimele materiale şi, mai ales, cateva
gânduri răzleţe care se doreau exprimate în
prezentarea de a doua zi.
La şcoala din Glimboca i-am gasit pe părinţi
intrând ordonat, dar siguri pe ei, în sala de festivităţi a
şcolii, discutând liber unii cu alţii şi aducând în discuţie
în faţa tuturor, uneori cu ochii umezi de emoţie,
păsurile lor-semn bun că astfel de reuniuni nu le sunt
necunoscute.
I-am gasit pe dascăli, la sfârşitul unei zile lungi de
lucru cu elevii, plini de vervă şi bucuroşi să se revadă
unul cu altul-semn că astfel de întruniri sunt
binevenite. Apoi, aşa cum îi învaţă şi pe alţii să facă de
când se ştiu şi cu toate că fiecare dintre dânşii ar fi
putut veni în faţă pentru a susţine o prezentare la fel
de interesantă, i-am vazut aşezându-se în linişte şi
luând notiţe, cu mâini ordonate, care întotdeauna ştiu
ce fac şi care le exprimă atât de bine caracterul,
încruntându-se uneori, alteori zâmbind subtil, privind
critic, închizând ochii pentru a se putea concentra mai
bine pe o idee, relaxându-se, ridicând mâna pentru a
adăuga un comentariu, apoi concentrându-se din nou
şi completându-se unul pe altul, întotdeauna
asigurându-se că optimismul este nota de sfârşit a
fiecărei prezentări. Acestea sunt emoţiile şi etapele
specifice unei comunicări deschise, comunicare care
sper să se extindă dincolo de mediul firesc al
colectivelor de dascăli, pentru a include din ce in ce
mai multi părinţi şi, de ce nu, mai mulţi reprezentanţi
ai comunităţii locale.
Astfel avem încrederea că în această perioadă de
schimbare evidentă pe multiple planuri - care se
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
anunţă a fi de lungă durată - cei care au ales să
ramână dascăli reprezintă elementul de stabilitate
care permite schimbărilor în curs şi celor care vor mai
veni să se aşeze metodic, în continuare, peste temeliile
şi zidurile bine puse acolo de generaţii şi să facă loc de
uşi şi de ferestre multe şi largi. Acestea nu ne vor face
să îi pierdem pe copii, ci doar vor lăsa să intre multă
lumină - şi mulţi amatori de cunoaştere.”

PRISCILA-GABRIELA LIPCIUC
formator național pe metode alternative în
educaţie

Seria III Nr. 2(52)

La final, anticipăm întrebare ce ne-ar putea fi
adresată: De ce o școală a părinților ?
Pentru că vremea învățării nu trece niciodată.
Niciodată nu ești prea bătrân pentru a învăța. Și cum
relația părinte – profesor – elev este una în continuă
transformare și adaptare la cerințele societății, se
impune a le face cunoscute acelor care sunt actori .

59
Prof. ȚEPIȘ MARIOARA
Școala Gimnazială „Gheorghe Frățilă” Glimboca

Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
VALENŢELE EDUCATIVE ALE
IMPLICĂRII COLEGIULUI
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE ÎN
CAMPANIA NAŢIONALĂ
ZÂMBETE LA PLIC
Asociaţia DeVision Bucureşti a desfăşurat în
perioada ianuarie-martie 2016, a treia ediţie a
Proiectului Zâmbete la plic, al cărui scop a fost să
aducă un zâmbet pe feţele românilor şi a constat în
activități de informare despre importanța scrierii de
mână pentru dezvoltarea creierului copiilor şi
adolescenţilor, activităţi de redactare de mesaje
pozitive ce au fost împărţite persoanelor din
comunitatea locala cu ocazia Zilei Fericirii, în 20
Școala Caraș-Severineană
martie.
Dacă în anii trecuți voluntarii DeVision au
împărțit plicuri cu mesaje frumoase în diferite zone
din Capitală (Parcul Cișmigiu, Gara de Nord, zona
centrală a orașului) sau au pus mesaje în filialele
Bibliotecii Metropolitane, anul acesta s-au alăturat
proiectului și 21 de școli din București, Sibiu, Buzău,
Craiova, Mizil, Reșița, Târgoviște, Pucioasa, Cozmești,
Bacău, Videle, Moldova Nouă, Roșiorii de Vede,
Lerești, Pitești. Astfel, aproximativ 1800 de elevi și 70
cadre didactice au scris aproximativ 10.000 de mesaje
60
pe care le-au împărțit în orașele lor, în data de 20
martie 2016, cu ocazia Zilei Fericirii, pentru a le aduce
un zâmbet pe chip tuturor celor care au primit aceste
gânduri bune sub forma unor zâmbete la plic.
Seria III Nr. 2(52)
Noi, cadrele didactice de la Colegiul Naţional
Mircea Eliade din Reşiţa, ne-am implicat în această
Campanie Naţională, pentru că ne-am propus să le
arătam elevilor că şcoala poate fi amuzantă, că printr-
o actiune mică pot să aducă un mare zâmbet pe feţele
oamenilor din jur, că puţin cu puţin poate însemna
mult, că oamenii mari devin aşa nu datorită vâstei, ci
datorită valorilor şi amintirilor plăcute pe care şcoala,
prin membrii ei (elevi, profesori), a avut grijă să le
insufle.
Statisticile spun că un copil zâmbeşte de 400 de
ori pe zi, în timp ce un adult doar de 20 de ori. Prin
această acţiune Asociaţia DeVision şi școlile implicate
au dorit să îi învețe pe copii și tineri că zâmbetul este
absolut necesar pentru reușita în viață și depășirea
dificultăților. De asemenea, zâmbetul aduce o
mulţime de beneficii, de la reducerea stresului şi
îmbunătăţirea funcţionării inimii, la înlăturarea
depresiei sau a stărilor anxioase. Pe de altă parte,
scrisul de mână îmbunătăţeşte memoria, cultivă
răbdarea şi este o metodă mai personală de
comunicare.
Proiectul Zâmbete la plic a fost o extraordinară
reuşită. Fiecare coleg a distribuit în comunitate
mesajele cu elevii, fiecare a făcut zeci de fotografii, pe
grupul de facebook Zâmbete la plic, sunt mii de poze
din şcolile din ţară implicate şi articole apărute în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
presa din fiecare localitate. Succesul nu este cheia
fericirii. Fericirea este cheia succesului. Dacă iti place
ce faci, vei avea succes. Am decis fără nici o ezitare să
participăm datorită profesionalismului, seriozităţii şi
pasiunii de care au dat dovadă iniţiatorii proiectului,
cu prilejul activităţilor şi întâlnirilor noastre din
proiectele desfăşurate anterior sub egida „Europa,
casa – noastră”. Am implicat în întregime Corpul C al
Colegiului Mircea Eliade, de la mic la mare. Copiii au
fost foarte entuziasmaţi, la fel colegii şi oamenii din
comunitate. Reşiţa, cândva un oraş prosper, vatră a
siderurgiei româneşti, a ajuns un oraş trist şi chiar
avea nevoie de zâmbete! Am fost întâmpinaţi cu
sufletul deschis, cu îmbraţişări, cu cuvinte frumoase şi
de laudă, chiar şi cu pungi de popcorn. De la copiii
aflaţi la joacă, la oamenii aflati la muncă - în putine
locuri care mai oferă aşa ceva în oraş - la cei care îşi
făceau cumpărături, la oamenii mai bătrâni care se
odihneau ori ieseau de la slujbă, de la biserică, toţi au
fost fericiţi că le-am făcut o bucurie. Unii ne
multumeau şi ne făceau urări de sănătate şi noroc,
succes la examene, fericiţi că cineva s-a gândit
dezinteresat şi la ei.
Vreau să le mulțumesc din suflet profesorilor şi
elevilor coordonaţi de aceştia, care s-au implicat în
scrierea şi distribuirea celor 1000 de mesaje, care au
contribuit la atingerea cifrei de 10.000 la nivel
naţional. Din partea Colegiului Național Mircea Eliade
Reșița au participat: prof. Ghiorghița Fercea, Cornelia
Bribete, Dana Lorincz, Gina Micu, Rodica Sasec,
Sadovan Lacrimioara, Anghel Mihaela, Petrisor
Boltasu, Anca Gosa, Ileana Parvu, Mone Mariana,
Zgardea Mihaela, Camelia Brasoveanu, Beatrice
Mihailescu, Nona Schinteie, Adina Rudolf, Ica
Surulescu, bibliotecar Mariana Badescu, Olariu
Svetlana, Sorina Andonie, Adela Rosu, Lili Zablatoschi,
Corina Bolbosescu, Slavita Visatovici, Geta Caplescu,
Eniko Kocsis, Liliana Hamat, Cristina Perța, Lupulescu
Liliana, Gheorghina Micu, Novac Neta, Ghican Ana.
Le multumim tuturor şcolilor care s-au
implicat în Campanie şi au înteles că e important ca
elevii să fie implicati în proiecte care le fac plăcere,
mulţumim sutelor de elevi şi profesori care ne-au
arătat că şcoala trebuie să rămană un loc unde se
cultivă valori, se construiesc caractere şi se educa
oameni puternici, care în loc să se plângă, preferă să
zâmbească şi să lupte pentru a rezolva problemele şi
să construiască o “şcoală de vis”.(Claudia Oprescu,
Asociaţia Devision)
Mulţumim pentru implicare! Felicitări pentru un
Proiect minunat şi reuşit! Abia aşteptăm a patra
ediţie, să împarţim 100 mii de mesaje şi să aplicăm la
Guiness Book pentru cel mai mare număr de zâmbete
împăţite simultan!
Prof. GHIORGHIȚA FERCEA
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE

Seria III Nr. 2(52)

61
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
de muncă, Vali e elevul perseverent ce vrea să atingă
VALENTIN VOIN, perfecțiunea, copilul neobosit și sclipitor, cu care orice
UN ELEV DE NOTA 10 dascăl și-ar dori să lucreze. În calitate de diriginte și
profesor de limba română, i-am urmărit pas cu pas
evoluția, fiind mereu surprinsă pozitiv de capacitatea
lui de a învăța lucruri noi într-un timp extrem de scurt,
de a realiza conexiuni neașteptate, de a analiza
original texte literare dificile vârstei lui.
Voin Valentin e, de asemenea, un elev absolvent
de gimnaziu cu media generală zece și sunt convinsă
că un rezultat la fel de bun va obține și la Evaluarea
Națională ce se apropie. Pe parcursul anilor, a
participat la toate fazele județene ale Olimpiadei de
limba română, unde s-a clasat de fiecare dată pe
primele locuri. Eforturile sale susținute au început să-
și arate însă laurii în clasa a șaptea, când a participat la
Faza Națională a Olimpiadei de Limbă, Comunicare și
Literatură Română de la Brăila, unde s-a clasat pe un
Școala Caraș-Severineană

loc fruntaș, dar și la Concursul Național Democrație și

toleranță de la Deva, aici obținând Premiul special.
Pasiunea pentru limba română l-a determinat ca
în acest an să obțină din nou locul întâi la faza
județeană a Olimpiadei de Limbă, Comunicare și
Literatură Română, participând la faza națională de la
Râmnicu-Vâlcea, dar și la Concursul Național
Transcurricular de Lectură și Interpretare Ionel
Teodoreanu de la Iași, aici obținând din nou Premiul
special.Tot în această primăvară , Vali Voin a urcat pe
treapta a treia a podiumului de premiere la Faza
62

Națională a Olimpiadei de Cultură Civică, desfășurată

la Tulcea, fiind coordonat de doamna profesoară
Fercea Ghiorghița.
Maratonul între cele trei concursuri a
Seria III Nr. 2(52)

Cea mai nobilă menire a profesiei de dascăl este

reprezentat pentru el prilej de bucurie și relaxare, căci
aceea că poți să îți aduci contribuția la formarea de
, așa cum însuși a spus, a putut cunoaște mai bine
caractere. Zilnic încerci să transmiți ceva din lumina
frumusețile țării, obiceiuri și tradiții ale locului,
sufletului tău ori din înțelepciunea altora, chipurilor
personalități ale culturii și literaturii noastre și, nu în
curioase și nerăbdătoare din bănci, dornice de
ultimul rând, noi prieteni.
cunoaștere, alături de care îți petreci o mare parte din
Vali este un elev deosebit, lucru relevat de
viață, împreună cu care te redescoperi și ale căror
rezultatele sale școlare, dar în același timp un
minți vrei mereu să le descoperi.
adolescent ca oricare altul, ce se bucură de prieteni,
Sfârșitul de an școlar a reprezentat întotdeauna
muzică, dans, lectură, de măruntele plăceri ale vieții.
prilej de bucurie pentru elevi, sentiment pe care însă
Întotdeauna am admirat la el felul în care reușește să-
nu-l împărtășesc și absolvenții, adolescenții ce-și iau
și împartă timpul între învățat și distracție, faptul că e
cu regret zborul din universul unei școli spre alte
un copil foarte comunicativ, lider al grupului său de
creste ale devenirii lor, căci Timpul pe nimeni nu iartă.
prieteni, apreciat de colegi pentru inteligența,
La fiecare miez de iunie, aceeași trăire și pe noi,
sinceritatea și bunătatea lui sufletească. Ochii săi
profesorii, ne încearcă, căci odată cu ei, cu copiii
albaștri simbolizează inocența acestui suflet frumos,
noștri, se duce în lume o parte din noi. Sentimentul
dar și oceanul de întrebări ce fierb zi de zi , asemeni
de tristețe devine și mai acut, atunci când
valurilor unei furtuni, în mintea lui ageră, însetată de
conștientizezi că pierzi elevi cum rareori ți-e dat să
cunoaștere.
întâlnești de-a lungul carierei tale, copii geniali,
Alături de alți elevi valoroși ai școlii noastre, el s-
olimpicii care vor și știu să facă performanță.
a implicat cu dăruire în multe proiecte locale,
Un astfel de elev de nota zece este Voin Valentin,
naționale și internaționale, făcând cunoscut numele
din clasa a VIII-a D, de la Colegiul Național Mircea
școlii în alte zări. Un astfel de proiect internațional a
Eliade Reșița, olimpic al județului nostru, ce ne-a
fost Comenius-Parallel Way, Vali împreună cu colegii
reprezentat cu cinste anul acesta la faza națională a
săi interferând cu elevi din alte țări, precum Italia,
Olimpiadei de Limbă, Comunicare și Literatură
Turcia, Ungaria și Polonia, realizând schimburi de
Română, a Olimpiadei de Cultură Civică și a
practici educaționale. În plus, pentru toate reușitele
Concursului Național Ionel Teodoreanu.
sale școlare, a fost desemnat cel mai bun elev al
Inteligent, extrem de ambițios, cu o mare putere
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Colegiului Național Mircea Eliade Reșița, în anul școlar
2014-2015 și premiat alături de alți elevi sclipitori ai
școlilor reșițene.
Dictonul după care se conduce în viață este: Cel
mai important lucru este să îndrăzneşti să ai visuri
mari, apoi să acţionezi pentru a le transforma în
realitate - Joe Girard. Acest citat cred că spune totul
despre personalitatea și mentalitatea unui adolescent
cu visuri mărețe, pentru care performanța e un mod
ANCA CIOBANU
SAU SPIRITUL OLIMPIC
Într-o logică pur conceptuală, perfecţiunea este
greu de imaginat, dar, din perspectivă pitagoreică,
aceasta este reprezentată de cifra zece. Dacă asociem
cifra, ca atare, cu performanţa, atunci aceasta este
reprezentată de o elevă a Colegiului Naţional Traian
Lalescu Reşiţa, nimeni alta decât Anca Ciobanu.
Nici lui Abraham Maslow nu i-a fost uşor să
definească procesul devenirii complete prin
reprezentarea piramidei sale, cea care, din nou, ne
duce la matematică şi tetraktys-ul pitagoreic. Astfel,
comparând cele două reprezentări piramidale cu
devenirea Ancăi, am putea observa mai multe
similarităţi şi acestea, nu întâmplătoare.
Pitagoreic, vârful piramidei simbolizează
începutul tuturor lucrurilor, fiinţa încă nemanifestată.
Acesta este debutul Ancăi in matematică, dar şi
premiile obţinute încă din ciclul primar la concursurile
de profil. Momentul urma să o însoţească pe Anca de-
a lungul întregii sale deveniri personale, spirituale şi
ştiinţifice.
Din punctul de vedere al lui Abraham Maslow,
reprezentarea personalităţii umane urmează un
traseu puţin mai lung, în cinci etape, dar toate
culminând cu realizarea completă a dezideratului
personal prin moralitate, creativitate, abordări
euristice şi acceptarea realităţii, a faptelor de viaţă,
dar şi a jocului matematic. Din această perspectivă,
ELEVII DE LA COLEGIUL
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE
REŞIŢA-PRINTRE CEI MAI BUNI
DIN ŢARĂ LA OLIMPIADA DE
SOCIO-UMANE DE LA TULCEA
În oraşul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră
prin cele trei braţe - Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe,
la Tulcea, în perioada 18-22 aprilie 2016, s-a
desfăşurat Olimpiada Naţională de Ştiinţe Socio-
Umane.
Olimpiada de ştiinţe socio -umane reprezintă un
concurs de excelenţă care se adresează elevilor cu
aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite în domeniul
ştiinţelor socio-umane.
de a trăi, iar învățatul este o provocare , o cale de
acces spre marile adevăruri ale lumii.
Să susținem așadar performanța, să sprijinim
elevii noștri geniali, să-i încurajăm și să avem
încredere în posibilitățile lor intelectuale și creative
infinite, căci ei sunt viitorul și adevărata bogăție a
acestui popor!
Prof. LILIANA HAMAT
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Anca păşeşte la gimnaziu şi îşi adaugă premii după
premii la concursurile de matematică, la nivel local,
judeţean, interjudeţean şi naţional. Interesant este
faptul că gândirea matematică o ajută pe Anca să
deceleze secretele celorlalte materii, ca într-o
abordare iluministă dusă până la numărul copleşitor
Seria III Nr. 2(52)
de optsprezece.
Urmează treapta liceului, când Anca devine
liderul promoţiei 2015-2016, confirmând cei opt ani
anteriori: zece pe linie. Avansăm în strategia
pitagoreică a tetraktys-ului, a totalităţii în mişcare şi,
pe lângă abordările matematice, întâlnim celelalte
componente ale personalităţii Ancăi: yin-ul şi yang-ul,
psihicul şi spiritualul, dar, mai ales, o personalitate
63
închegată, a respectului de sine şi de ceilalţi, a
altruismului şi sarificiului, toate incluse într-o
activitate meritorie de patru ani de liceu, perioadă în
care, neabătut, Anca a obţinut zece complet, devenind
Școala Caraș-Severineană
şefa de promoţie a Colegiul Naţional Traian Lalescu
Reşiţa şi a generaţiei sale.
Iar dacă doriţi să o cunoaşteţi mai bine pe Anca
Ciobanu, prima absolventă a Colegiului Naţional
Traian Lalescu Reşiţa, dar si a întregului sistem de
educaţie din judeţul Caraş-Severin, care a fost
acceptată la Imperial College of London în acest an,
citiţi printre rânduri motto-ul care o defineşte:
Îndreaptă-te cu faţa către soare şi umbrele vor cădea
în urma ta.
Prof. MONICA GIUCHICI (diriginte)
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
În acest an școlar, judeţul Caraş Severin a fost
reprezentat de cinci elevi, după cum urmează: Voin
Valentin şi Anghel Alexandru, de la Colegiul Naţional
Mircea Eliade Reșița, pregătiti de profesor Fercea
Ghiorghiţa - la disciplina cultură civică, Muţiu Oana de
la Liceul Teoretic Traian Vuia Reșița, pregătită de
profesor Nicolaescu Silvia - la psihologie, Sârbu
Sebastian de la Colegiul Național Traian Doda
Caransebeş - la sociologie şi Marcu Daniel, de la
acelaşi liceu, la disciplina logică, pregatiţi de profesor
Bucă Stelian.De menționat sunt și elevii Berzava
Daniela Alina şi Muntea Alexia Nicole, din clasa a IV-a,
de la Şcoala Gimnazială „Romul Ladea”, Oraviţa,
pregătiţi de profesor Man Dorina - la Educaţie Civică.
Menţionăm că elevii de ciclul primar de la Educaţie
Civică nu au avut participare directă în competiție . De
disciplinele socio-umane răspunde in cadrul
Inspectoratului Şcolar al Judeţului Caraş Severin,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
inspector şcolar Nicolaescu Constantin. Comisia
Centrală a fost formată din profesori emeriţi şi
coordonaţă de profesor universitar Petru Bejan de la
Universitatea din Iaşi şi director în Ministerul Educaţiei
şi Cercetării Științifice, profesor Eugen Stoica şi dr.
Adrian Bulgaru de la Institutul Român pentru
Drepturile Omului.
Interesul de care se bucură disciplinele socio-
umane în Colegiul Naţional Mircea Eliade este
confirmat de rezultatele bune şi foarte bune obţinute
de elevi cu prilejul olimpiadelor şi a altor concursuri
şcolare. Colegiul Naţional Mircea Eliade a reuşit anul
acesta o performanţă deosebită, clasarea pe podium,
prin elevii Voin Valentin din clasa a VIII-a D şi Anghel
Alexandru, din clasa a VII-a C, pregătiţi de profesor
Fercea Ghiorghiţa, care au obţinut la proba scrisă a
Olimpiadei de Cultură Civică nota 9,80, cu care au
câştigat Premiul al III-lea, Premiul Institutului Român
Școala Caraș-Severineană
pentru Drepturilor Omului, Premiu Special pentru
Originalitate şi Premiul Special pentru rezultate
deosebite.
Cultura civică are un caracter multidisciplinar şi
poate transforma elevii în persoane informate, la
nivelul mediu al cetăţeniei, în persoane care înţeleg
cum funcţionează comunitatea în care trăiesc,
bucuroase şi surprinse că la şcoală este frumos, nu
tocmai greu, pentru că este vorba despre ceea ce ei
ştiu sau cred că ştiu cel mai bine: viaţa fiecăruia dintre
ei şi drepturile lor!
64
La olimpiada de Cultură civică (ciclul gimnazial),
Seria III Nr. 2(52)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
la toate etapele, elevii participă în cadrul echipajelor
formate din doi elevi din clasele a VII-a sau a VIII-a.
Proba scrisă la disciplina Cultură civică este de
dificultate foarte mare şi se realizeaza pe parcursul a
numai doua ore. Ea presupune cunoasterea legislatiei
în domeniul drepturilor omului, a drepturilor copilului
în special şi elaborarea pe un subiect dat a unui
proiect pentru soluţionarea unei probleme concrete a
şcolii, parcurgând mai multe etape, de la descrierea
completă a cazului, la aflarea factorilor şi cauzelor
problemei, depistarea drepturilor încălcate prin
nerezolvarea ei şi reliefarea consecinţelor
nerespectării acestora, apoi găsirea celor două soluţii
si analiza lor comparativă, urmată de opţiunea
argumentată pentru soluţia aleasă de elevii din
echipaj să rezolve cazul în etape şi actiuni - descrise cu
scop, obiective, resurse, rezultate si mediatizarea lor,
contribuţia factorilor implicaţi - persoane si instutii,
fundaţii, ONG-uri la care apelează şcoala şi în primul
rând elevii, parteneri de dialog responsabili, factor
activ în comunitate, pentru respectarea demnităţii
persoanei umane într-o societate democratică.
Mă bucur că elevii mei au reuşit această
performanţă şi îi felicit! Orele de pregătire,
seriozitatea şi talentul acestora au contribuit la
obţinerea rezultatelor excepţionale.
Prof. GHIORGHIȚA FERCEA
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
HANDBALIȘTII DE LA ȘCOALA
GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA SE
AFIRMĂ
Elevii handbalişti de la Şcoala Gimnazială Nr.2 din
Reşiţa, în fiecare an, în întrecerile pe municipiu sau în
etapele judeţene şi chiar interjudeţene au reuşit
rezultate remarcabile printr-o bună pregătire şi mai
ales dăruire în joc.
Primăvara acestui an a adus o confirmare a
consecvenţei cu care se pregătesc, micuţii sportivi de
la această şcoală înving la etapa zonală de la Arad
fiind mai mici decât categoria de vârstă cu care s-au
înfruntat la finala pe ţară.
În aceste condiţii se cuvine să menţinăm şi
numele profesorilor: Liliana Dacica şi Gheorghe
Brânzei care au pregătit handbaliştii pentru o
confruntare puternică în urma unui program minim de
instruire specializată pe acest sport.
La toate acestea se adaugă şi sprijinul permanent
pe care conducerea unitaţii de învăţământ (director
prof. Marius Şandru), precum şi celelalte cadre ale
şcolii l-au acordat elevilor pe tot parcursul acestui an
şcolar. Trebuie menţionat faptul că acest rezultat se
datorează în principal unei atenţii deosebite care se

Seria III Nr. 2(52)

echipe precum: Şcoala Gimnazială Avram Iancu Arad, acordă educaţiei fizice şi pregătirii sportive ca o
Şcoala Gimnazială Nr.13 Timişoara sau Colegiul componentă importantă, definitorie în instruirea
Naţional I.C.Brătianu Haţeg.
şcolară a fiecărui elev.
Acest comportament le-a adus calificarea în
premieră în finala turneului naţional din cadrul noului
proiect lansat în acest an şcolar, respectiv Olimpiada
Gimnaziilor.

65
În competiţia de la Bacău tinerii handbalişti
reşiţeni au întâlnit echipe, de asemenea foarte bine
pregătite, precum: Şcoala Gimnazială Tudor
Vladimirescu Drăgăşani, Liceul cu Program Sportiv

Școala Caraș-Severineană
Focşani sau Şcoala Gimnazială Sighişoara, ele având în
componenţă jucători ai cluburilor de performanţă din
întrecerile naţionale ale juniorilor.
Rezultatul handbaliştilor şcolii constituie o
provocare pozitivă şi pentru alţi elevi de a obţine
rezultate bune, performanţe în alte întreceri cuprinse
în Olimpiada Gimnaziilor. Despre Olimpiada
Gimnaziilor trebuie să spunem că se află la prima
ediţie având loc în urma unui parteneriat al Ministerul
Educaţie şi Cercetării Ştiinţifice cu Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român şi federaţiile de specialitate, care
asigură un interes crescând întregii competiţii ce se
desfăşoară de-a lungul uni an şcolar, iar stimulatoare
sunt şi premiile ce se acordă la diferite niveluri. Alături
de diplome, medalii şi cupe, tuturor echipelor
Urmare a acestor rezultate echipa şcoli alcătuită calificate în finalele pe ţară la cele 10 discipline li se
din: David Secăşan, Raul Cicortaş, Miodrag Corniţ, asigură un consistent set de echipament sportiv.
Rareş Racoceanu, Cătălin Obrocea, Andreas Istvancek,
Andrei Bondoc, Claudiu Pal, Sergiu Gheju, Alexandru
Trăilă, Şerban Blujdea şi George Cismaru a obţinut
menţiunea I, deci s-a clasat pe un onorabil loc 4,
jucând finala mică în compania Liceului cu Program
Sportiv-Clubul Sportiv Şcolar Roman. Acest loc este
de-a dreptul meritoriu pentru că adversarii din turneul
final au fost în cea mai mare parte componenţi ai
echipelor reprezentând licee cu program sportiv şi
cluburi sportive de performanţă. Prestaţia de calitate
a elevilor şcolii a fost posibilă şi datorită dăruirii,
angajamentului fizic fără menajamente, iar
persepectiva participării şi anul viitor în aceiaşi
competiţie ne dă încrederea altor succese cu gândul la
Prof. LILIANA DACICA
medaliile Olimpiadei Gimnaziilor, jucătorii reşiţeni
Școala Gimnazială Nr. 2 Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
OLIMPIADA GIMNAZIILOR
ȘCOALA GIMNAZIALĂ
SLATINA-TIMIȘ
În anul școlar 2015-2016 elevii Școlii Gimnaziale
Slatina-Timis au participat la Olimpiada Gimnaziilor, la
3 sporturi diferite ( atletism-cros, fotbal, rugby tag),
reuşind să câştige şi să se califice la toate cele 3
sporturi până în ultima etapă - faza pe ţară.
În octombrie 2015, la Caransebes, s-a desfăşurat
faza judeţeană de cros unde elevul nostru, Carîmb
Daniel din clasa a VII-a a participat la gimnaziu-băieţi şi
a terminat pe locul I, loc ce i-a asigurat participarea la
faza finală ce a avut loc la Târgu Jiu, în aprilie 2016,
unde Daniel a venit pe un loc 24 din 52 de alergători.
Ca o menţiune, pot spune că sunt foarte mulţumit de
Școala Caraș-Severineană
ce a realizat Carîmb Daniel care a reuşit să ajungă
până în faza finală la cros unde a alergat cu cei mai
buni copii ai României la vârsta de 14 ani, el provenind
dintr-o familie de la sat cu încă 9 fraţi.
Echipa de fotbal a Şcolii Gimnaziale Slatina-Timiş,
în anul şcolar 2015-2016, a câştigat la Olimpiada
Gimnaziilor băieţi mediul urban+rural faza pe zona
Caransebeş, judeţul Caraş-Severin, zona de vest a ţării
(judeţele Caras-Severin, Hunedoara, Timis, Arad)
calificându-se pentru prima dată în istoria Şcolii
Gimnaziale Slatina-Timiş la faza pe ţară care a avut loc
66
la Vaslui, în perioada 12-15.05.2016.
La faza finală au participat 8 echipe (Bucureşti,
Craiova, Constanţa, Piteşti, Oradea, Alba Iulia, Piatra
Neamţ) câştigătoare din fiecare regiune a ţarii, echipa
Seria III Nr. 2(52)
din comuna Slatina-Timiş fiind singura echipă calificată
din mediul rural. Am terminat pe locul 7 pe ţară
jucând în faza grupelor cu Oradea, Piteşti, Piatra-
Neamt.
Rezultatele au fost in felul urmator:
Slatina-Timiş – Oradea 3-4
Slatina-Timiş - Piteşti 1-4 (Piteşti câştigătoarea
competiţiei)
Slatina-Timiş – Piatra Neamţ 3-3
Ultima competiţie la care au participat elevii
noştri dar la care s-au descurcat cel mai bine a fost
competiţia de Rugby Tag .
În urmă cu doi ani, la consfătuirile de Educaţie
fizică şi Sport a venit domnul Rus Sorin, reprezentant
al Federaţiei Române de Rugby si ne-a prezentat
proiectul Muguri de campioni ce avea să se desfăşoare
INDIFERENT DE VREME SAU
VREMURI - BODRI
De unde BODRI?
În disperare de cauză şi in deficit de inspiraţie,
trupa de teatru a fost botezată cu numele unui... căţel.
Nu vom proceda ca Arghezi descriind-ul, ci vom spune
doar că, în ciuda auspiciilor care nu păreau tocmai
favorabile, această improvizaţie s-a dovedit de succes.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
la nivel naţional. Atunci am hotărât să mă implic în
acel proiect ştiind ce copii cu calităţi sunt la Şcoala din
Slatina-Timiş. Am participat la toate şedinţele de
instruire despre această disciplină, Rugby Tag .
Am participat în cadrul proiectului în primul an
la faza pe judeţ ce s-a ţinut la Herculane, la Liceul
Hercules, în sala de sport. Acolo au fost 7 echipe din
judeţ, noi reuşind să câştigăm competiţia. Federaţia
Română de Rugby ne-a invitat să participăm la
Bucuresti în perioada 28-30.11.2014, la faza finală a
proiectului Muguri de campioni, ei suportând
cheltuielile de transport, cazare si masă. Acolo au fost
20 de echipe din toată ţara, scopul lor ca şi federaţie
de Rugby fiind să promoveze acest sport nu să
desemneze o campioană. Am jucat 4 meciuri cu
echipe din judeţele Bistriţa-Nasăud, Covasna, Ilfov,
Teleorman, câştigând toate cele 4 meciuri.
În anul şcolar 2015-2016 am participat în cadrul
Olimpiadei Gimnaziilor la Rugby Tag reuşind să
câştigăm faza pe judeţ organizată la Reşiţa pentru ca
mai apoi să câştigăm faza pe zona de vest a ţării unde
au participat echipe din Timişoara, Petroşani şi Arad
calificându-ne la ultima fază, faza pe ţară. Am
participat la faza pe ţară ce a avut loc în perioada 19-
22.05.2016 în localitatea Bârlad judeţul Vaslui. La fel
ca şi la fotbal au fost 8 echipe din 8 zone ale ţării,
echipe din: Vaslui, Bucureşti, Bistriţa Năsăud, Prahova,
Vâlcea, Buzău, Braşov. Echipa noastră a picat în grupa
cu Braşov, Vâlcea şi Buzău şi a înregistrat următoarele
rezultate:
Slatina-Timiş- Braşov 6-1
Slatina-Timiş - Vâlcea 7-2
Slatina-Timiş – Buzău 4-4
Am terminat faza grupelor pe locul I urmând să
jucăm a doua zi semifinala cu echipa din Bistriţa
Năsăud calificată de pe locul II din cealaltă grupă. În
semifinală am făcut un meci spectaculos conducând la
un moment dat cu 4-1 dar echipa din Bistriţa a reusit
să ne egaleze pe finalul meciului pentru ca mai apoi, în
prelungiri, să pierdem cu 5-4. A urmat finala mică
pentru locurile 3-4 care am jucat-o cu echipa din
Braşov pierzând cu scorul de 5-4.
Am terminat această competiţie numită Rugby
Tag ocupând locul IV pe ţară, un loc care ne face să
fim mandri de elevii noştri.
Prof. ADRIAN NEAGU
Şcoala Gimnazială Slatina Timiş
Iată şi argumentele: multe promoţii de elevi au făcut
parte din trupa de teatru. Din 1997 și până astăzi
aceasta a înscris în repertoriul său peste 10 piese de
teatru, prezentând 30 de spectacole în ţară şi în
străinătate – Franţa, Lituania, Belgia şi Ungaria.
Suntem de părere că este într-adevăr o performanţă
pentru un... căţeluş.
Repertoriul cuprinde texte semnate de Ionesco,
Becket, Visniec, Prévert, Claudel şi chiar Eminesu şi Ion
Barbu.
De ce mai ales teatru absurd? Pentru ca tinerii să
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
intuiască şi absurdul existenţei care din nefericire
proliferează.
De ce teatru în limba franceză? Pentru că
francofoni fiind ne împărtăşim din eleganţa şi fineţea
uneia dintre cele mai vechi culturi europene.
Unele dintre cele mai importante festivaluri la
care trupa a participat sunt: Festivalul Internaţional de
Teatru G.A. Petculescu de la Lugoj, Festivalul Am-Fi-
Teatru de la Reşiţa, Festivalul Internaţional de Teatru
Premiers Rideaux de la Alytus, Lituania şi Festivalul de
la Szeged.
În cadrul înfrăţirii cu Liceul Malherbe din Caen,
Franţa, am organizat anual schimburi şcolare cu voiaj,
pe baza de reciprocitate, cu elevii liceului francez,
membrii ai trupei de teatru Malherbe, condusă de
doamna profesoară Francoise Labbrusse. Delegaţii
liceului nostru au participat şi la o serie de activităţi
pedagogice în şcolile franceze şi s-au constituit în
grupuri de primire ale delegaţiei franceze care ne-au
vizitat din 1998 până în 2008. Proiectul Ateliere de
teatru în limba franceză continuă şi astăzi în afara
proiectului de înfrăţire cu Liceul Malherbe Caen,
Franţa.
Din 2006, 15 elevi CNTLR-işti, membrii ai trupei
de teatru BODRI, respectă tradiţia care spune că în
Grecia nu mergi la Atena, ci la atenieni și participă la
Proiectul Școlar Internațional Eurodyssee.
ÎNTREGUL SCOP AL EDUCAȚIEI
ESTE SĂ TRANSFORME OGLINZILE
ÎN FERESTRE
Un profesor bun este un maestru al simplificării și un
dușman al simplismului
(Luis Berman)
De 15 ani, Colegiul Național C.D.Loga Caransebeș
(fost Liceul Pedagogic C.D.Loga Caransebeș), a fost
reprezentat la etapa națională a Olimpiadei de
Pedagogie și Psihologie pentru liceele pedagogice. Tot
de 15 ani, liceul nostru a urcat pe podium de fiecare
dată.
Această olimpiadă aduce împreună elevi valoroși
ai liceelor din toată țara, fiind o competiție exigentă,
de înaltă ținută.
În acest an suntem mândri de faptul că la
disciplina Psihologie generală, locul I a fost câștigat de
către eleva Daba Nicoleta din clasa a X-a, iar la
Psihologia educației, locul III i-a revenit elevei
Gavrilovici Estera din clasa a XII-a. Este de apreciat
competența, efortul, seriozitatea și voința acestor
eleve care au reușit să demonstreze că școala
caransebeșeană nu și-a pierdut valoarea sa, mai mult,
an de an ele au venit cu un plus de valoare.
Coordonator al elevilor participanți la Olimpiadei de
Pedagogie și Psihologie prof. CECILIA CLIPA
Colegiul Național C.D. Loga Caransebeș
Alături de noi sunt școli partenere precum:
Banska Bistrica Gymnazium, Bratislava Gymnazium
Metodovam, Liceul Kolkey Ferenc din Budapesta,
Institutul Tehnic din Cagliari, Italia, Liceul Ogolnoksta
din Cracovia, Dublin Ardscoil, Irlanda şi Liceul Irungo
La Salle din Irun, Spania, Institutul Saint-Joseph din
Ciney, Belgia.
Proiectul european francofon Jeunesse en
Action/ Youth in Action a adus trupa de teatru BODRI
în contact cu Asociaţia Familles Rurales din Montaigu,
Franţa,cu parteneri din Portugalia, Casa de Povo, din
Ungaria, trupa Eletfa şi trupa de teatru « Spick » din
Polonia.
Trupa BODRI a obţinut 3 Premii I şi un Premiu de
excelență în 4 ediţii diferite ale Festivalului de Teatru
Am-Fi-Teatru Reșița, Marele Premiu la Festivalul de
Seria III Nr. 2(52)
Teatru Francofon Premiers Rideaux, Alytus, Lituania,
Premiu pentru cea mai bună regie, Premiu pentru cel
mai bun actor la Festivalul Am-Fi-Teatru.
BODRI a jucat pe scenele de teatru din Reşiţa,
Oraviţa, Lugoj, Szeged, Ungaria, Alytus, Lituania, Paris,
Caen, Verson, Montaigu, Franţa și Ciney, Belgia,
indiferent de vreme sau vremuri!
67
Prof. CAMELIA MARIA RADOVAN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Școala Caraș-Severineană
Participarea la Olimpiada de Pedagogie și
Psihologie și obținerea locului I la disciplina Psihologie
generală a fost una dintre cele mai plăcute experiențe
ale mele și, în același timp o realizare extrem de
importantă. Chiar dacă pregătirea a fost epuizantă și s-
a desfășurat pe o perioadă destul de lungă, răsplata a
fost pe măsură, deoarece emoțiile trăite în acele
momente au fost unice.
Rezultatul obținut înseamnă foarte mult pentru
mine, atât pentru faptul că mi-am atins țelul, cât și
pentru că, după părerea mea, psihologia este o știință
remarcabilă pe care merită s-o studiezi deoarece te
învață cum să cunoști oamenii și să îi ajuți, cum să
devii empatic și să te gândești și la alții, ceea ce este
esențial pentru stabilirea de relații interumane
sănătoase.
Participarea la această olimpiadă m-a învățat că
dacă îți dorești ceva cu adevărat și ai motivația
necesară, vei reuși cu siguranță.
Nicoleta Daba, elevă în clasa a X-a Vocațional la
Colegiul Național C.D.Loga Caransebeș, câștigătoarea
locului I la etapa Națională a Olimpiadei de
Pedagogie și Psihologie, Craiova, 2016
Multe persoane doresc atingerea unor
performanțe și obiective prin puțin efort și prin cele
mai simple căi posibile, însă cheia succesului în orice
domeniu al vieții rămâne aceeași: munca.
Unul dintre obiectivele urmărite în decursul
acestui a fost obținerea titlului de olimpică națională,
obiectiv atins în cele din urmă. Participând la
Olimpiada de Pedagogie și Psihologie de la Craiova,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
am obținut la etapa națională locul al III-lea. Meritul
unei astfel de performanțe revine în primul rând lui
Dumnezeu și nu atât muncii mele și efortului depus în
acest sens, cât și sprijinului familiei și a doamnei
diriginte Clipa Cecilia care m-a pregătit pentru acest
concurs.
Munca depusă în învățarea materialului necesar
s-au realizat sub coordonarea doamnei diriginte, iar
pentru aceasta îi sunt recunoscătoare. Consider că nu
numai cel ce obține anumite performanțe este
câștigător ci și persoanele care au contribuit la
pregătirea lui. Printre multele persoane care m-au
susținut, un rol important l-a deținut familia mea, atât
părinții care au crezut în mine și în reușita mea, cât și
frații al cărui model l-am urmat.
Participarea la diverse olimpiade, indiferent de
Școala Caraș-Severineană
68
Seria III Nr. 2(52)
LUCIA PEIA – UN DASCĂL DE
EXCEPȚIE
Mi-amintesc şi-acum, de parcă a fost ieri,
impactul pe care l-a avut asupra mea prima nota la
mate din clasa a IX-a. Luasem 9 pentru ca am rezolvat
oarecum superficial una dintre cerinţele unui exerciţiu
de la test. A fost momentul care a declanşat ceva in
mintea mea şi care m-a determinat să abordez
lucrurile mai serios, într-un mod riguros, aşa cum avea
să ne înveţe doamna profesoară de matematică pe tot
parcursul liceului.
Venisem la acest liceu, pe-atunci Liceul de
Matematică-Fizică, cu gândul, împărtăşit de mulţi
dintre colegii mei, de a urma mai departe Politehnica,
dar mi-am schimbat aceasta optiune în mare măsura
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
rezultatul obținut, constituie un factor esențial în
dezvoltarea ta psihică. Datorită faptului că ai acumulat
un bagaj de cunoștințe, indiferent de domeniu, ești
câștigat.
Participarea la olimpiade m-a dus prin diverse
locuri și orașe ale țării având astfel posibilitatea de a
cunoaște tradiții, persoane și de a vizita obiective
turistice. De aceea încurajez majoritatea tinerilor să
intre în lumea olimpiadelor. Deviza mea a fost:
Participând, indiferent de rezultat, ești un câștigător!
ESTERA GAVRILOVICI, elevă în clasa a XII-a
Vocațional la Colegiul Național C. D. Loga
Caransebeș, câștigătoarea locului III la etapa
Națională a Olimpiadei de Pedagogie și Psihologie,
Craiova, 2016
datorită profesorilor cu adevărat de excepţie pe care i-
am intâlnit aici. Unul dintre aceştia a fost doamna
Lucia Peia, profesoara mea de matematică, cea care
m-a îndrumat 4 ani de liceu, 6 ore pe săptamână, din
care una de dirigenţie, care devenea după 10 minute
tot oră de mate. Dar ştiţi ceva, nici eu şi nici colegii
mei nu ne plângeam ca ar fi fost prea multe. Pentru ca
avea doamna profesoară un mod în care-şi construia
orele şi treceau aşa de repede şi de plăcut, că nici nu
ne dădeam seama. Eram toţi atât de prinşi de ora de
mate şi totodată atât de relaxaţi, încât nici nu ştiam
cum trece. Avea darul doamna profesoară de a face să
pară şi cele mai complicate exerciţii abordabile şi mai
apoi simple, atât de bine se făcea înţeleasă şi cu aşa
măiestrie ştia sa explice totul. Şi nu era prea înaltă de
statură , noi toţi eram aproape mai înalţi decât ea, dar
ştia atât de bine să se facă respectată şi iubită, încât,
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
chiar şi cei mai înalţi dintre colegii mei priveau în sus la
ea.
Lucia Livia Peia s-a născut în Reşiţa, la
01.07.1945. A urmat Liceul Mixt din acest oraş, până
în anul 1963, după care a urmat cursurile Facultaţii de
Matematică ale Universităţii din Timişoara. A absolvit
facultatea in 1968 cu specializarea Geometrie, după
care a devenit profesor al liceului nostru până când s-a
pensionat. Pe postul lăsat liber a venit la catedră un
fost elev al doamnei profesoare, proaspăt absolvent,
Ciprian Călin.
Doamna Peia a îndrumat multe generaţii de
elevi, ca profesor, ca și diriginte, cărora le-a transmis
dragostea pentru matematică. A fost un dascăl care şi-
a îndrăgit enorm elevii şi i-a respectat în egală măsură.
A împărţit cu generozitate si discreţie experienţa şi
COLEGIUL NAȚIONAL
TRAIAN LALESCU REȘIȚA
55 DE ANI DE EDUCAȚIE
Un ochi atent, obiectiv și priceput la a studia
realitățile învățământului caraș–severinean din
ultimele zeci de ani, va ajunge, pe bună dreptate, la
concluzia că peisajul educației din acest județ a avut
întotdeauna ca element central figura unei școli
valoroase care astăzi se numește Colegiul Național
Traian Lalescu Reșița. În urmă cu 55 de ani, instituția
și-a deschis porțile pentru prima dată sub numele de
Școala Medie Nr. 2 Reșița. Ulterior a primit mai multe
denumiri, dintre care cea mai importantă și plină de
semnificații - pentru miile de absolvenți – este LMF,
Liceul de Matematică – Fizică. Începând cu anul 2011,
instituția a obținut statutul de Colegiu Național și
titulatura Colegiul Național Traian Lalescu, fiind primul
colegiu național al județului.
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița se
prefigurează drept o școală modernă, complexă,
capabilă să valorizeze experiențele comunității locale,
regionale și europene, să le traducă într-un act
educativ de calitate, bazat pe profesionalism,
flexibilitate și adaptabilitate.
Folosind puternica ancoră a tradiției, dar și
deschiderea spre nou, demersul didactic este într-o
continuă perfecționare, cu scopul de a pune în
practică principiile unității în diversitate,
nediscriminării, solidarității și respectului pentru
condiția umană. Este un colegiu în care competența se
împletește cu dăruirea și cu seriozitatea.
Te-ai putea întreba, drag cititor, ce se ascunde
dincolo de sigla ce simbolizează puterea de a renaște
prin educație... Trecând de clădirile solide și
impunătoare, poți auzi foșnetul de nestăvilit al
caracterelor ce se formează, poți auzi vocile, poți intui
gândurile a peste 1300 de copii și tineri, care freamătă
în devenirea lor. Și când auzi această clipoceală
familiară, îți vei da seama că acesta este sunetul pe
care îl face învățătura adevărată, vei trage nădejde că
dragostea sa pentru matematică multor generaţii ,
devenind un model pentru aceia dintre noi care am
urmat cariera de profesori.
Pe 11 septembrie 2014 d-na profesor de
matematică Lucia Peia a plecat intr-o altă lume. Pe
ultimul drum a fost condusă de o mulţime de oameni,
de coroane si de lumânări aprinse, simbolizând flacăra
nestinsă a iubirii şi a recunoştinţei veşnice.
Fire profound analitică, cu un fin spirit critic, dar
în acelaşi timp de o mare sensibilitate, d-na prof. Lucia
Peia a creat prin exemplul propriu o cale de urmat
bazată pe valoare, pasiune si tenacitate.
Prof. RAMONA CĂLIN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Despre oameni care nu mai sunt, dar vor fi mereu
Seria III Nr. 2(52)
lumea poate fi schimbată în bine și îți vei pune
încrederea în ei, în copiii care dau sens eforturilor
noastre, ale profesorilor și ale părinților.
O trăsătură a acestei școli, care m-a impresionat
din prima zi în care m-am hotărât să-i aparțin, este
vitalitatea ei. Școala mea rareori doarme. Este forfotă
de la primele ore ale dimineții, când un tumult de
69
copii de toate mărimile și de profesori preocupați se
revarsă spre intrări, până seara târziu, când își
încetează activitățile școala postliceală, cluburile de
teatru, de dezbateri, de fotografie, alături de profesori
Școala Caraș-Severineană
care pierd noțiunea timpului împlicându-se în proiecte
ambițioase, într-un real parteneriat cu elevii lor,
lăsându-se purtați de entuziasmul și frumusețea
fiecărei vârste.
Colegiul este într-o permanentă conexiune cu
celelalte instituții din viața locală, regională și își
modulează oferta educațională, introducând
oportunități atractive și de actualitate. Îmi place să
cred că instituția care m-a format profesional și moral
este o arteră care pulsează în inima comunității din
care face parte.
Privind din mai multe unghiuri existențiale școala
în care profesez de 22 de ani, mi se conturează
întotdeauna o idee: Colegiul Național Traian Lalescu
este mult mai mult decât un loc de muncă. Este o
identitate caldă și în același timp serioasă care
evoluează, care păstrează fundația solidă a
performanței și construiește necontenit,
adaptându-se în permanență fără a renunța la
calitate.
Dincolo de rezultate, de locurile tot mai bune în
topurile naționale, de nenumăratele titluri de
excelență, de medalii și trofee stau profesorii, părinții,
elevii noștri actuali, dar și cei care au absolvit acest
liceu de-a lungul timpului. În esență, noi toți suntem
Colegiul Național Traian Lalescu.
Director Adjunct, Prof. LAVINIA DOLOT
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
DESPRE OAMENI CARE NU MAI
SUNT, DAR VOR FI MEREU
Paradoxal, sunt oameni a căror dispariţie
pământească îi plasează în nemurire.
Şcoala, ca spaţiu al devenirii, deopotrivă a
elevilor, dar şi a dascălilor, unii prin ceilalţi, ca într-un
permanentă dăruire dinspre unul spre ceilalţi şi invers,
îşi dobândeşte identitate prin oamenii din spatele
zidurilor: dascăli, care îşi asumă prezenţa într-o şcoală
referenţială pentru un judeţ întreg şi nu numai (pentru
că aşa a fost dintotdeauna mai vechiul Liceu de
Matematică-Fizică din Reşiţa, mai noul Colegiu
Naţional „Traian Lalescu”) şi elevi, care afirmându-şi
necontenit personalitatea, se lasă frumos modelaţi de
profesorii lor.
E greu să scriem la timpul trecut despre doamna
Școala Caraș-Severineană
dirigintă Lucia Peia, despre doamna profesoară
Mariane Vancea, la fel de greu este să îi evocăm doar
din amintire pe colegii noştri plecaţi mult prea
devreme, Chitian Ghimboaşă şi Szolti Csaki.
Istoria unei şcoli e în oameni. Clădeşte fiecare în
parte un fragment din ceea ce e devenirea unei
instituţii.
A scrie un laudatio pentru astfel de oameni e
onorant, dar şi extrem de dificil. Cuvântul nu poate
cuprinde în el trăirile complete ale unui om, cu atât
mai puţin pe cele ale unei generaţii.
70
Doamna profesoară Mariane Vancea este (cu
greu se conjugă verbe la alt timp decât prezent pentru
cei care sunt chiar nemaifiind) omul care a lăsat în noi
Seria III Nr. 2(52)
amintirile unei perioade în care ne-am construit
interior, acumulând cunoştinţe, făurindu-ne dorinţe şi
căutându-ne modele.
Născută în Reşiţa, în 13 iunie 1944, după
terminarea Şcolii de Beton şi a Liceului Bastillia
(actualul Liceu Teoretic „Diaconovici-Tietz”) ca şefă de
promoţie, urmează în perioada 1962 – 1967 cursurile
Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din
ȘTEFAN VELOVAN
”Ștefan Velovan este o narațiune, un soare în
pedagogia română. Înarmat cu o inteligență
sclipitoare, cu un suflet nobil atunci când poporul
românesc avea mai mare nevoie de cultura
românească, în 1877 apare ca prin minune la Institutul
Pedagogic din Caransebeș, ca să aducă zare la
întunericul produs de cei ce pe toate căile ne urmăreau
moartea culturală și prin urmare și cea națională.”
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Timişoara. Şi această instituţie, abia înfiinţată, a fost
absolvită de către doamna profesoară în calitate de
şefă de promoţie a primului an de studii.
Traiectul profesional s-a intersectat la Timişoara
cu cel familial şi, în 23 aprilie 1966, s-a căsătorit cu
domnul Ion Stelian Vancea, coleg de grupă şi de an,
devenind părinţii celor doi copii: Cosmin Nicolae,
născut în 16 februarie 1969, şi Florin Ion, născut în 9
mai 1975.
S-a remarcat în activitatea profesională
desfăşurată ca: fizician în laboratorul de Radiaţii al
Institutului de Igienă Timişoara (în perioada 1967 –
1969), profesoară de fizică la Liceul Nr. 2, denumit
ulterior Liceul Nr. 1 din Reşiţa, Liceul de Matematică-
Fizică din Reşiţa, actualmente Colegiul Naţional
„Traian Lalescu” (în perioada 07.04.1969 –
01.12.1999).
În şcoala unde a format generaţii întregi de elevi
care o poartă în memorie a obţinut gradul didactic I (în
01.09.1982), a fost profesor diriginte pentru elevii din
promoţiile 1976, 1982, 1991, 1995, dar a ocupat şi
funcţia de director adjunct în perioadele: 01.09.1978 –
01.12.1980 şi 01.09.1984 – 01.09.1988.
Pe doamna dirigintă Lucia Peia şi pe doamna
profesoară Mariane Vancea prietenia care le-a legat o
viaţă întreagă le-a chemat parcă şi dincolo de viaţă
spre a fi mai curând împreună. Că au predat
matematică, fizică sau orice altceva... Aceasta parcă
nu mai contează... Da, au făcut totul cu mult
profesionalism, dar dincolo de matematică sau fizică
ne-au învăţat altceva. Ne-au dăruit lecţia omeniei,
învăţându-ne să fim oameni şi să credem în valori
autentice.
De aceea, pentru ce a devenit în vreme fiecare
dintre noi, le mulţumim celor care s-au grăbit să plece
în lumea necuvintelor, dar şi celor care ne sunt alături
şi se bucură pentru fiecare împlinire a noastră.
Vă mulţumim, dragii noştri domni profesori!
Prof. ADRIANA DUDAŞ-VASILE și
LOREDANA SCHMELAS, în numele promoţiei 1990
S-a născut la 22 septembrie 1852, în
localitatea Rusca Montană de pe Valea Bistrei, județul
Caraș-Severin. Școala primară a urmat-o în Rusca
Montană, apoi gimnaziul la Timișoara. Primind din
partea episcopului Ioan Popasu o bursă de 200 florini
pe an, Ștefan Velovan a urmat cursurile Facultății de
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Filosofie de la Universitatea din Viena, unde între anii
1872 – 1875 a studia matematica și fizica. În anul 1876
episcopul Ioan Popasu, apreciindu-i înaltele calități, îl
trimite pentru un an de zile la Seminarul Pedagogic din
Gotha, unde se va împrietenii cu Patriciu Drăgălina,
care beneficiind de același ajutor studia la Gotha. Și
aici lui Ștefan Velovan i-au fost apreciate calitățile de
bun pedagog, fiind numit institutor la școala de
aplicație unde și-a etalat cunoștiințele sale prin lecțiile
practice care au devenit model de urmat.
În anul 1877 s-a întors la Caransebeș, fiind
numit profesor, apoi director la Institutul Pedagogic. A
fost un profesor eminent, care și-a câștigat stima
colegilor și a elevilor datorită cunoștiințelor,
seriozității și consecvenței cu care le aplica atât la
școală, cât și în afara ei. Ștefan Velovan aparține
primei generații de pedagogi români care au introdus
la noi studiul pedagogic în școlile normale.
În anul 1881 s-a căsătorit cu Ana Biju, care
provenea dintr-o familie de grăniceri caransebeșeni,
care a dat nume ilustre în cultura noastră românească.
În casa lor se întâlneau oameni de cultură din oraș,
deoarece atât profeorul Velovan cât și soția lui erau
membri în mai toate instituțiile culturale din oraș.
Pentru a pune bazele unui studiu sistematic și
științific el trebuia să aibe la bază un bogat material
bibliografic. Astfel a publicat o serie de lucrări din care
amintesc doar câteva: ”Intelectualitatea ca notă
esențială a plăcerii estetice și morale” (1887);
„Întemeierea psihologică a actelor elementare ale
gândirii în marginea legilor herbatiene de asociere și
reproducere” (1890); ”Cercul apercepției – Monografie
psihologică asupra treptelor didactice formale” (1895);
”Studii originale de psihologie pedagogică – despre
memorie” (1913); ”Cunoștiințe pregătitoare și
mecanica psihologică” (1926); ”Metodica proiectării
faptelor” (1926); ”Cunoștiințe psihologice
pregătitoare” (1928) și multe altele. Toate acestea
evidențiază sensibilitatea și grija pentru popularitatea
științei pedagogice, cât și interesul cu care aceste
articole au fost citite și studiate nu numai de elevi dar
și de cei interesați în procesele de cunoaștere. Așa se
face că în Caransebeș și nu numai, Ștefan Velovan și-a
câștigat un prestigiu, un respect binemeritat.
Datorită calităților sale intelectuale și a
spiritului de colectivitate, profesorul Ștefan Velovan a
fost ales în repetate rânduri președinte al Societăților:
Casina Română, Reuniunea Română de Cântări și
Muzică din Caransebeș și ASTRA. Un aport deosebit și-
a adus profesorul Ștefan Velovan la Casina Română
unde se țineau prelegeri cu caracter literar și istoric
menite să contribuie la îmbogățirea cunoștințelor
pentru păstrarea ființei naționale și a purității limbii
române.
Ștefan Velovan a fost liantul între societățile
culturale amintite și masa de caransebeșeni. Cu alte
cuvinte Ștefan Velovan era liderul situat în fruntea
mișcărilor populare luate sub toate aspectele.
Toate aceste calități l-au îndreptățit pe
episcopul Ioan Popasu să-i acorde toată atenția,
conștient fiind că se poate bizui pe cunoștințele și
activitatea sa.
Este semnificativ faptul că atunci când a venit
Titu Maiorescu în Caransebeș și i-a solicitat
episcopului plecarea lui Ștefan Velovan la București.
Episcopul i-a răspuns prompt: ”Dacă mi-l iei pe Ștefan
Velovan e ca și cum mi-ai tăia mâna dreaptă.”
Plecarea profesorului Ștefan Velovan la
București a fost posibilă doar după trecerea în
eternitate a episcopului Ioan Popasu. Ajuns la
București, profesorului Ștefan Velovan i s-a încredințat
misiunea de a organiza învățământul pedagogic din
România.
În 1893 a fost chemat de Take Ionescu,
ministru Instituțiunii Publice, pentru a veni în
România. Ștefan Velovan a primit oferta, dar s-a
Seria III Nr. 2(52)
mulțumit cu puțin, lucru ce l-a surprins pe ministru
care a exclamat: ”Ești un om rar dumneata, domnule
Velovan. Ești primul care nu vrea să primească atâta
cât îi dau. Până acum n-am avut în fața mea decât
oameni, care niciodată nu s-au mulțumit cu cât le-am
dat.”
În România a condus Școala Normală din
București și Câmpulung, după ce s-a stabilit la Craiova.
71
Sub influența personalității sale în Școala Normală din
Craiova s-a creat un curent cunoscut sub numele de
”velovanism” Tot la Craiova împreună cu alți profesori
a redactat timp de zece ani revista ”Chestiuni
Școala Caraș-Severineană
metodice”. Revista a constituit un îndreptar al
învățătorilor atât în munca metodică de la catedră, dar
și în afara școlii.
În anul 1926 a trecut la pensie, stabilindu-se
în Rusca Montană în vila ”Ștefanica”, vilă ce în
perioada anilor 1950 – 1960 a fost demolată fără nici o
explicație, iar biblioteca supusă focului.
După pensionare, torentul s-a liniștit, ca la 27
iulie 1932 inima lui să înceteze să mai pulseze viață.
Înmormântarea la Caransebeș a fost un act
de recinstire de către profesori și elevi a înaltelor
calități de care a dat dovadă în timpul vieții. Așa se
explică faptul că și astăzi pe mormântul său și al soției
sunt așezate cu grijă florile recunoștinței și aprinse
lumânări spre veșnică recunoștință.
După trecerea în neființă a profesorului
Ștefan Velovan a apărut lucrarea tipărită cu sprijinul
Asociației Învățătorilor din județul Dolj, ”Ștefan
Velovan - Darea de seamă asupra vieții și activității
lui”, iar Constantin Brătescu a publicat lucrarea
”Ștefan Velovan – Pedagog și filozof român”, care
dealtfel subliniază munca asiduă a profesorului Ștefan
Velovan.
Prof. dr. MARIA GHERGUȚĂ
Școala Gimnazială Slatina-Timiș
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
esenţială a dezvoltării morale, sociale, culturale şi
CARTEA spirituale, el putând fi stimulat prin activităţi atractive
COPIII, MESAGERII PĂCII şi creative.

- UN DAR CE-L POȚI DESCHIDE

IAR ȘI IAR…
Copilăria este universul copleșit de tainele
inocenței și armonia gândurilor.

Aşadar, începând cu educaţia realizată în grădiniţă

şi continuată în şcoală, avem posibilitatea de a întări
comportamentele şi convingerile copiilor în
Școala Caraș-Severineană

recunoaşterea frumosului şi exprimarea lui .

Realizarea unei creații literare stimulează
imaginaţia, iar pentru copii este o oportunitate spre
obţinerea performanţei.
De ce copiii?
Copiii sunt pentru noi produsul final al muncii
noastre… creația desăvârșită a fiecărui dascăl.
De ce mesagerii păcii?
Inocența și voioșia care îi caracterizează le oferă
prioritate în transmiterea gândurilor despre pace,
bunătate, fericire.
72

Pornind de la cele menționate mai sus am lansat

tema concursului județean de creație literară și
plastică COPIII, MESAGERII PĂCII, o provocarea în
A trăi fericit presupune a avea acea linişte şi
rândul preşcolarilor şi elevilor din ciclul primar și
bucurie care ne face să apreciem viaţa şi pe cei din jur.
Seria III Nr. 2(52)

gimnazial. Aceștia și-au exprimat gândurile şi

Pacea presupune iubire, echitate, respect,
sentimentele în lucrări deosebite, care au fost
dragoste și aprecierea celor din jur, comunicare,
apreciate de un juriu competent și au devenit parte
progres... într-un cuvânt fericire.
integrantă a primului volum al cărții COPIII, MESAGERII
Ce putem face pentru a fi fericiţi? Putem să facem
PĂCII.
ceva?
Așa a luat naștere prima ediție a volumului cărții
Răspunsul este simplu: trebuie să înţelegem că noi
COPIII, MESAGERII PĂCII.
suntem cei care vom clădi viitorul, care depinde de
În demersurile noastre am avut ca parteneri
noi.
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin și Palatul
Copiilor Reșița.

Acest volum, aflat la prima ediție conține 101

Trebuie să ne deprindem cu acea cultură a păcii,
creații literare ale copiilor de la ciclul preșcolar, primar
trebuie să ne asumăm un rol în a crea armonie în jur, a
și gimnazial, de la unități de învățământ din județul
crea pacea. Fiecare trebuie să fie mesagerul păcii şi al
nostru. La ciclul preșcolar din cele 12 creații literare
nonviolenţei pe acest pământ.
primite, șase au fost desemnate câștigătoare. La ciclul
Dragostea pentru frumos poate fi dezvoltată la
primar, din cele 60 de creații în proză și poezie, 17
copii încă de la cea mai fragedă vârstă. Interesul faţă
creații au fost alese ca cele mai bune, iar la ciclul
de ceea ce îi înconjoară constituie o componentă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

gimnazial, din cele 29 de lucrări, șase au fost
premiate.
Creațiile literare au avut ca tematică pacea, iar
gândurile, sentimentele și ideile copiilor au fost
transpuse în versuri sau în proză.
Cartea Copii, mesagerii păcii, nu ar fi existat fără
implicarea unor copii, care și-au rupt din timpul lor
pentru a crea, fără dăruirea unor dascăli care i-au
îndrumat în realizarea creațiilor literare și fără munca
în echipă a colectivului redacțional.
Cartea creată de micii noștri autori, talentați a fost
dăruită acestora, a fost prezentă în rândul micilor
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
cititori ai Bibliotecii Județene Paul Iorgovici Reșița și s-
a bucurat de aprecierea acestora.
Publicarea cărții a fost un proiect ambițios, amplu,
care a presupus o muncă deloc simplă, a presupus
implicare, inițiativă, informare, muncă în echipă... Însă
nimic nu se poate compara cu bucuria de pe chipul
copiilor premiați, atunci când și-au citit numele, cu
emoție, în paginile cărții primite în dar și pe care la
rândul lor o vor putea dărui… iar și iar…
Prof. metodist MANUELA TERCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Ward), revista a popularizat, analizat şi

REVISTA
aplicat metode şi strategii de predare-
MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII

Seria III Nr. 2(52)

învăţare-evaluare dintre cele mai diverse şi
SAU IPOSTAZE ALE CULTURII interesante: metoda comunicativă, metoda
gândirii critice, metoda constructivistă,
CORPORAȚIONALE ALE metoda dramatică şi psiholingvistică, teoria
COLEGIULUI NAȚIONAL inteligenţelor multiple, teoria celor şapte
TRAIAN LALESCU REȘIȚA pălării, metoda analizei transformaţionale,
analiza calitologică, ludicul şi fizica, strategii
euristic-socratice, strategii interactive, teoria

73
Acum şaisprezece ani, în cadrul Seminarului
numerelor, folosirea soft-ului educaţional în
Internaţional Didactica, revista metodico-ştiintifică
sporirea gradului de participare a elevilor la
Managementul schimbării apare în peisajul activităţii
orele de curs şi de construire a motivaţiei
de cercetare metodico-ştiinţifică a judeţului Caraş-

Școala Caraș-Severineană
învăţării.
Severin, drept rezultat al unor acumulări de vârf la
 Toate numerele revistei Managementul
nivelul Liceului Teoretic Traian Lalescu, Reşiţa, la
schimbării au reprezentat şi reprezintă
vremea aceea. Acestea au însemnat: cursuri de
momente de formare profesională de calitate
perfecţionare în Marea Britanie, Franţa, Austria,
şi sustenabilitate profesională, de la
Germania, pentru început, iar mai apoi, traversarea
premisele unei pregătiri robuste pentru
Atlanticului si proiecte în Italia, Suedia, Marea
gradele didactice, până la comunicările
Britanie, din nou, Austria, Germania, şi aşa mai
stiitinfice din cadrul simpozioanelor de profil
departe.
sau al cursurilor de perfecţionare naţionale şi
 Echipa de concepere şi redactare a revistei:
internaţionale. Ele reprezintă chintesenţa
prof. Monica Giuchici (coordonator), prof.
demersului ştiinţific al unei echipe de lucru
Pavel Ghimboaşă (director), prof. Daniel
dedicate trup şi suflet măiestriei didactice în
Lazăr (Inspector cu reforma şi autor de
mileniul III.
auxiliare didactice), prof. Adrian Doxan
Prof. MONICA GIUCHICI
(Inspector General), prof. Luminiţa Broască
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
(director adjunct), prof. Elena Ivan (şef
catedră), prof. Camelia Maria Radovan
(director educativ), s-a lărgit de-a lungul
anilor, cu noi şi noi membrii: prof. Valeriu
Untea, prof. Rodica Ienciu, înv. Lavinia Dolot
(director adjunct), prof. Ovidiu Bădescu (şef
catedră), prof. Guga-Coţea Alina
(Universitatea Eftimie Murgu), prof. Nicolae
Chiosa, prof. Alexandra Damşea, prof. Dana
Ciglenean, prof. Brebenariu Simonette,
psiholog. Verona Diana Călin.
 Pornind de la motto-ul Dacă nu-ţi place ceva,
schimbă acel lucru. Dacă nu poţi să-l schimbi,
schimbă-ţi felul în care gândeşti. (Arthur
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
REVISTA AMALGAM –
ISTORIA UNEI ȘCOLI
Despre începuturi
În prag de sărbători, niște tineri entuziaști dintr-o
clasă de filologie și profesorul de limba și literatura
română și-au propus să încerce o nouă aventură:
experiența de redactor al unei reviste a elevilor. Era în
decembrie 2003, când, lângă bradul de Crăciun, a fost
lansat primul număr - curios, încă nesigur, dar creativ
și cu poftă de viață. Bucuria de a scrie, mulțumirea și
emoția ce-au însoțit primul număr i-au determinat pe
inițiatori să-și dorească să continue. Totul era nou:
culegerea materialului, redactare, editarea și, în final,
tipărirea articolelor care aveau girul majorității
redactorilor. Se lucra în echipă, materialele le
discutam și corectam pe loc, toți cei aflați în acest
Școala Caraș-Severineană
anevoios proces fiind conștienți că nu se poate învăța
decât exersând.
La început timidă, revista a câștigat în timp
aplomb, a devenit un brand, o publicație serioasă
scrisă de elevi pentru elevi, aducând în paginile ei nu
numai gândurile și frământările tinerilor, ci și bucuriile,
reușitele, planurile lor de viață și împlinirile trăite în
școală.
După mai bine de un deceniu, revista continuă să
apară de două ori pe an și să fie oglinda unei școli. S-
au schimbat colective de redacție, cei mari predau
74
ștafeta bobocilor, transferând entuziasm și dăruire,
dorința de a fi actor al unei istorii.
De ce AMALGAM?
Seria III Nr. 2(52)
Alegerea unui nume al revistei n-a fost deloc
ușoară. Cei dintâi redactori ai revistei și-au dorit să fie
mai degrabă cronicari ai vemii lor decât scriitori, așa
că numele, ales cu asentimentul tuturor, a ajuns să fie
acceptat ca simbol al varietății, diversității și
deschiderii spre modul de a gândi al liceenilor de la
toate profilurile și specializările.
Membrii primului colectiv de redacție și-au
dorit să se adreseze tuturor elevilor liceului nostru,
astfel revista a ajuns un amalgam de pasiuni și
interese, de aspirații și frământări și, chiar mai mult,
un atent observator al generațiilor de adolescenți ce
au trecut pragul în Mate-Fizică / Colegiul Național
Traian Lalescu.
Propunerea inițială de a numi revista
Amalgam a ajuns în timp să fie cea mai evidentă
opțiune, căci în paginile ei se reunesc articole,
interviuri, sondaje de opinie, creații originale scrise de
redactori și numeroși colaboratori din toate clasele.
Structură și conținut
În cea mai lungă perioadă de timp, revista a
reușit să păstreze aceeași structură , aceleași rubrici
care acoperă dorința de investigare, observare și
analiză a vieții școlii noastre. Rămânând o revistă
scrisă de către elevi, pasiunile, nemulțumirile și
aspirațiile lor își găsesc loc în rubrici precum: Sub lupă,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Proiecte, Suflet de poet, E bun, buun, buuun...., La
grămadă.
Fiecare număr a avut un Cuvânt înainte, semnat
de unul sau mai mulți elevi pentru care era prima sau
cea din urmă întâlnire cu revista din postura
redactorului.
În rubrica Sub lupă s-au adăpostit interviuri cu
personalități ale liceului ori întâlnite în diverse
proiecte și activități derulate sub egida școlii. De
asemenea, au fost realizate sondaje de opinie pe
probleme de interes: uniforma școlară, relevanța
simulărilor, profil umanist vs. profil real etc.
Rubrica dedicată Proiectelor a reușit să
oglindească viața din afara orelor de curs, asemeni
unei camere video care nu lasă nimic la o parte.
Calendarul mobilităților, proiectele internaționale și
naționale, activități mai mici ori mai mari – dar
importante pentru elevi - au revenit în fiecare număr.
Nu au fost omise proiectele în parteneriat cu țări
precum Franța, Belgia, Italia, Serbia, Austria etc.,
schimburile de experiență, toate văzute din
perspectiva elevilor – actori pe scena aceasta în
mișcare.
O rubrică închinată performanței este rubrica E
bun, buun, buuun.... Elevii olimpici, participanții la
activitatea unor cluburi, sportivii etc. au avut loc în
mintea și sufletul colegilor și profesorilor lor.
Reportajul, interviul sau articolul au fost tipurile de
texte care au adunat mărturii despre pasiuni, muncă și
reușită, depre performanță, răsplată, despre drumuri
începute și confirmări. Într-un liceu în care deviza
este: performanța face diferența, o asemenea rubrică
s-a impus de la sine, devenind o istorie vie.
Rubricile Suflet de poet și La grămadă le-au dat
șansa să-și descopere vocea interioară, talentul de
scriitor, spiritul de observație sau să împărtășească un
subiect/o pasiune cu cei de vârsta lor.
Gânduri peste timp
Mărturie pentru rolul revistei Amalgam de-a
lungul timpului stau gânduri ale redactorilor
consemnate, în timp, în paginile ei:
Cum aş putea descrie toate sentimentele şi
gândurile care îmi trec prin minte când mă gândesc la
revista şcolii? Complicat… Abia acum realizez ce
onoare este pentru mine să fac parte dintr-o echipă
aşa de bine sudată ca şi colectivul de redacţie. De fapt,
este impropriu spus “echipă”, pentru că încă din prima
secundă am avut senzația că sunt primită cu brațele
deschise într-o mare familie. Una care duce pe umeri
în fiecare zi responsabilitatea de a exprima gândurile
elevilor prin cuvinte, fraze, versuri. (Monica Neaţu,
Amalgam, nr. 19)
Aș începe cu oamenii care scriu. Practic ei sunt
viața revistei. Suflul lor e și suflul revistei. Tonul lor e
tonul revistei, implicarea lor definește revista și o
poate scoate din monotonie. Spun o poate pentru că
pe vremea mea, eram o mână de oameni ocupați cu
altele, mereu prea multe pentru a vrea și a face. Și da,
mă bag în aceeași oală.(Oana Șandru, Amalgam, nr.
19)

Așa și noi, cititorii, iubitori ai lecturii, împătimiți ai
scrisului vrem să vedem dincolo de simplele semne
dispersate, vrem să vedem dincolo de orice formă
tipărită pe nemărginirea imaculată... Căci noi, simpli
cititori ne plăsmuim un tărâm al propriilor visuri.
Dorința nemărginită de a transpune visurile în
realitate se poate materializa doar citind , doar
căutând cheia acelei imense comori păstrate în cele
mai îndepărtate locuri. (Alexandra Țunea, Amalgam,
nr. 21)
Ea, cea care a adăpostit de-a lungul timpului
gândurile noastre, ştie că de fapt aceasta este o
caracteristică a tuturor CNTL-iştilor. Ea, cea care nu
judecă atunci când îţi vede gândul în forma cea mai
pură şi sinceră, împlineşte 10 ani. Zece ani în care a
crescut alături de tine, altături de ei, a crescut din
interiorul tău şi al lor. De aceea nu vreau să îi
mulţumesc pentru că m-a ascultat ori să-mi iau la
revedere. (Livia Drăghici, Amalgam, nr. 19)
Peste ani şi ani, în paginile unei reviste ca aceasta,
nu vom întâlni doar cuvinte şi imagini alb-negru; ne
vom ciocni de reflexii umane, de existenţe. Aceste
rânduri ne vor aduce aminte tot ceea ce acum
ignorăm, de tot ceea ce în momentul de faţă ni se pare
fad sau fără sens.
Noi, liceeni suficienţi în propria existenţă, trăim
viaţa în coordonate şi dimensiuni personale, în care
prezenţa altcuiva nu îşi are totdeauna locul. Toti vrem
să fim speciali, toţi suntem boemi şi pretindem a fi
mult mai mult decât suntem. Ne afirmăm în mare
parte prin cuvinte care rămân amintiri în timp sau
mărturii într-o revistă. Aceste pagini păstrează
evidenţa atitudinilor noastre în conformitate cu
modele iniţiate de anumite repere mai bune sau mai
puţin bune ale vremii. Astfel, când vom ajunge la
stadiul întrebărilor de genul: "- Ce am făcut atâţia
ani?" sau "- Cum a trecut timpul?", vom avea
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
răspunsurile chiar în faţa noastră, vom găsi dovezile
palpabile ale unei trăiri intense şi de durată. Vom şti
că nu ne-am născut în van, că am îndeplinit un
oarecare scop existenţial şi că putem să mergem mai
departe spre stagiul existenţei, fără niciun regret. (Ivan
Anca, Amalgam, nr. 15)
Nu este vorba doar despre ”o mână de oameni
care nu au ce face cu timpul”... Revista este a tuturor
și pentru toți, iar acesta este motivul pentru care ea ar
trebui să devină unul dintre obiectele adolescenței
cntl-iste. (Ivan Anca, Amalgam, nr. 19)
În loc de concluzie
De ce Revista Amalgam - istoria unei școli?
Revista, născută ca o revistă a elevilor pentru
elevi, a rămas o revistă scrisă de elevi, dar care se
Seria III Nr. 2(52)
adresează elevilor și profesorilor, prietenilor și
partenerilor comunității reprezentate de Colegiul
Național Traian Lalescu. De mai bine zece ani stă
alături de noi, mari și mici, copii sau adulți, aflați
aproape de ea sau la mare depărtare. De peste zece
ani ne ascultă, de peste zece ani ne înregistreză
mişcările, gândurile, sentimentele, depozitându-le în
sertarul timpului, acolo unde nu pot fi date uitării.
75
EA – revista AMALGAM - este singura capabilă să
dovedească că generaţiile s-au schimbat, că oamenii
nu mai gândesc la fel. Ori poate este singura capabilă
să arate că ne putem îmbrăca altfel, ne putem
Școala Caraș-Severineană
schimba priorităţile, dar gândurile noastre rămân
mereu aceleaşi.
AMALGAM este nu doar un proiect de suflet al
unor tineri inimoși și al coordonatorului lor, este
martor și parte din istoria unei școli.
Prof. ELENA IVAN
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
REVISTA
ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1 BOCȘA
De-a lungul anilor, pe băncile Școlii Generale Nr.1
din Bocșa, și-au tocit coatele zeci și zeci de generații,
fiecare cu calitățile și defectele ei, cu liderii de
generație, cu elevi care, ulterior, s-au realizat
profesional și cu care școala noastră se mândrește.
În anul școlar 2012-2013, în clasa a VIII-a D,
întâmplarea a grupat o generație de elevi buni atât la
învățătură, cât și la activități extrașcolare, dar și la
năzbâtii. Acestei generații de elevi îi revine meritul de
a fi deschis o pagină în istoria școlii prin publicarea
primei reviste a elevilor acestei școli. După cum ne-au
declarat inițiatorii, totul a început în urma unor
discuții banale între elevi și profesorul de istorie,
Sporea Costin. Iar cum nimic nu este întâmplător,
Școala Caraș-Severineană
diriginte le era profesorul de limba și literatura
română Lațcu Manuel, care avea să fie și corectorul
articolelor, iar cu sprijinul directorului Moatăr Ion,
inițiativa a prins repede contur.
Cu un colectiv redacțional format din șapte elevi, s-
a pornit la editarea primului număr al revistei. Dorința
elevilor a fost să vorbească despre școală și condițiile
pe care le oferă, despre pasiunile, emoțiile și trăirile
lor, dar li s-a părut interesant să vorbească cu și
despre cadrele didactice. Sigur că nu le-a fost ușor să
se prezinte în calitate de reporteri în fața profesorilor,
76
dar au trecut peste emoții și au realizat interviurile cu
succes.
Când toată documentarea a luat sfârșit, următorul
pas era publicarea revistei. Aici a intervenit sprijinul
Seria III Nr. 2(52)
cadrelor didactice și al bibliotecarei și astfel a apărut
primul număr al revistei cu titlul „Viața
Adolescenților”.
Impactul pozitiv avut atât în rândul elevilor, cât și
al cadrelor didactice, a dus la apariția celui de-al doilea
număr cu titlul „Exclussive – Ani de gimnaziu”. Din nou
ne-am bucurat cu toții de succesul și reușita
gazetarilor noștri și nu vom uita niciodată motto-ul de
pe copertă:
„Dacă vrei soare, așteaptă răsăritul.
Dacă vrei curcubeul, așteaptă ploaia.
Dacă vrei zăpada, așteaptă iarna.
Dacă vrei să fii copil, zâmbește.”
În cuprinsul celor două numere s-au regăsit:
- Interviu cu directorul școlii prof.
Moatăr Ion care a vorbit despre condițiile
existente în școală și despre ce și-ar dori să
realizeze pentru îmbunătățirea lor, despre
faptul că îi place să desfășoare activitate
managerială, sfârșind prin a-i încuraja să nu
abandoneze ideea și să aibă încredere în ei.
- Flash-interviuri cu directorul școlii
prof. Moatăr Ion, dirigintele prof. Lațcu
Manuel, cadrele didactice prof. Mangra
Loredana, prof. Albu Luminița, prof. Dragoș
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Vasile, prof. Samoilă Carmen, bibliotecara
școlii d-na. Herghelegiu Mioara care au
vorbit despre pasiunile lor.
- Editoriale – “CDI-ul și doamna
bibliotecară” în care se prezintă activitățile
care se desfășoară în CDI, unde atât elevii
cât și profesorii își petrec o parte din timp,
dar și faptul că “Unii elevi merg în CDI
pentru că au nevoie de o carte, alții merg
dorindu-și anumite lucruri. Dar noi, noi
mergem în acel loc datorită unei deosebite
doamne, care ne ascultă, ne înțelege și ne
îndrumă mereu spre lucruri bune”.
- Articole despre modă – tendințe
actuale în modă.
- Dans – evidențierea elevilor care
practică dansuri sportive și dansuri
populare, cei din urmă obținând premii și
peste hotare.
- Sport – s-au evidențiat
performanțele obținute de elevii școlii la
competițiile de karate, fotbal, badminton și
handbal.
- Seriale, Life-style, Muzică, horoscop,
totul însoțit de fotografii și condimentat cu
glume.
Ultima realizare publicistică a fost un reușit
supliment apărut cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă,
împărtășind „gândurile elevilor despre cel mai
împodobit anotimp”, colinde și scrisori adresate către
Moș Crăciun.
Sigur că proiectul ar fi putut continua, dar
examenele băteau la ușă. „A fost o experiență
frumoasă, benefică, care ne pregătea pentru
următorul pas și anume urmarea unor cursuri
superioare, liceul”, au declarat realizatorii.
Elevii care au contribuit la realizarea celor două
numere ale revistei, precum și a suplimentului de
iarnă au fost : Ispas Ariana, Tripon Roberta, Samoilă
Adelina, Beldie Daniela, Humă Violeta, Rădac Milena,
Rămneanțu Elias, Dragomir Vlad, Moise Gabriel și
Haselhoffer Andreas.
Se cuvine menționat faptul că s-a discutat despre
reluarea proiectului revistei școlare începând cu noul
an școlar, inițiativă îmbrățișată cu mult interes și
aprobată de către directorul școlii, prof. Lungu Aurel,
coordonatorul proiectului fiind același prof. de limba
și literatura română Lațcu Manuel și bineînțeles acest
proiect va fi susținut ca și până acum de biblioteca
școlii, reprezentată de d-na. bibliotecară Herghelegiu
Mioara.
Bibliotecar și atunci, și acum,
MIOARA HERGHELEGIU
Școala Gimnazială Nr. 1 Bocșa

REVISTA, O CARTE MAI MICĂ
Motto:
Atunci când „Mugurii” devin…Fluturi
„Odată, într-o bibliotecă, se certau toate literele
și cuvintele. Așteptau marea întrunire care are loc
numai o dată la sute de mii de ani. Marele
Abecedar, într-un costum de înțelepciune, va hotărî
care este cea mai importantă literă și va preciza cel
mai important cuvânt….”
Aceste rânduri, care fac parte dintr-un articol
publicat într-un număr al revistei școlii și care
aparțin unei foste eleve, dovedesc interesul
elevilor față de apariția acestor reviste prin aportul
pe care îl au. Scopul apariției acestor reviste școlare
este formarea intelectuală și dezvoltarea personală
a elevilor prin activități extracurriculare.
Ca obiectiv important în lansarea revistelor
școlare a fost antrenarea elevilor în activități
menite să le dezvolte interesul pentru cunoașterea
și înțelegerea societății în care trăiesc, dezvoltarea
abilităților de exprimare în scris a opiniilor, ideilor și
convingerilor formate prin reflectarea percepțiilor
asupra realității înconjurătoare, precum și ridicarea
din nou a cărții la valoarea pe care o are cu
adevărat, oferind copiilor alternativa palpabilă și
elegantă a gadget-urilor.
COPACUL - SIMBOL AL VIEŢII ÎN
CONTINUĂ EVOLUŢIE
Motto:
„Prin cultură, existenţa se îmbogăţeşte cu cea mai
profundă varietate a sa.
Cultura este semnul vizibil, expresia, figura, trupul
acestei variante.
Cultura ţine deci mai strâns de definiţia omului decât
conformaţia sa fizică sau cel puţin tot aşa de strâns”.
Lucian Blaga
Primăvara, în preajma echinoxului, „mugurii şi
iarba au crescut repede ca unghiile şi părul
morţilor”(Echinocţiu). Pe lungi întinderi verzi se înalţă
copaci „când îngână prin văi tăria, /sună ramul sună
glia …. focuri ard albastre ruguri, / pomii simt dureri
de muguri” omul se reculege mitic, „înfloreşte”
împreună cu pomii. „Căutăm pământul unde / mitic să
ne-alcătuim, / ochi ca oameni să deschidem, / dar ca
pomi să-nflorim”. (Focurile de primăvară)
În pădurile la care autorul face referire locuieşte o
faună mistică, o faună românească ”Din clima
fierbinte / a basmului, sfinte / irog, inorog / c-un semn
te invoc” (Îndemn de poveste). Citind nu numai cu
ochii, mintea ci şi cu sufletul astfel de slove, m-am
hotărât să plec la drum. Un drum de satisfacere a
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Astfel, prima revistă a școlii care a apărut în anul
2000, s-a intitulat ,,MUGURI’’ și a fost coordonată
de regretata doamnă învățătoare Valeria Miu.
În aceeași perioadă, la nivel de clase, apare
ziarul ,,JUNIOR’’, un ziar în care copiii și-au expus
gândurile și trăirile interioare în interviuri, versuri,
desene.
Pornind de la această experiență, în perioada
2008-2011, sub îndrumarea cadrelor didactice,
apare revista școlii cu titlul ,,GENERATIA 9’’ – o
revistă- caleidoscop în care sunt prezentate rubrici
de tip – „Evenimente”, „Atelier de creație”, „Pagina
părinților”, „Pagina interviurilor”, „Clubul
curioșilor”.
În toate acestea sunt înfățișate aspecte din
Seria III Nr. 2(52)
istoria poporului, din viața școlii, trăiri personale și
creații ale elevilor.
Revista își încetează apariția, din păcate,
datorită costurilor de tipărire, rămânând speranța
ca ea să poată reapărea oricând, într-un format
îmbunătățit.
Putem spune, ca o concluzie, că, între tradiție și
modernitate, CARTEA este și rămâne izvorul de
77
comori revărsate din minți și trăiri luminate pentru
o educație autentică, menită să înscrie copilul pe
trasee de viață viabile.
Școala Caraș-Severineană
Bibliotecar CORINA CODILEAN
Școala Gimnazială Nr. 9 Reșița
curiozităţii, de descoperire a frumosului. M-am
hotărât să merg prin scrierile lui Lucian Blaga în
căutarea copacilor.
Datorită vastităţii, diversităţii şi complexităţii
operei lui Lucian Blaga îmi este foarte greu să scriu,
ţinând cont că de-a lungul timpului multe personalităţi
au studiat şi publicat până acum lucrări despre opera
sa. Au avut loc XIV ediţii ale Festivalului Internaţional
„Lucian Blaga” unde mulţi colegi şi-au trimis lucrările,
de aceea încercarea mea o consider cât se poate de
modestă. Încerc să abordez cu pietate, un crâmpei din
opera celui pentru care cercetarea conceptelor
universale, a conceptelor teoretice a devenit vocaţia
creaţiei, şi supravieţuirea ca individ; cultura este
socotită de Lucian Blaga ca dovadă a ipostazei „om”,
împlinirea ca om.
Copacul este un simbol al vieţii, este o legătură,
un intermediar între pământul în care îşi are rădăcinile
şi bolta cerească pe care o atinge cu ramurile. Copacul
comunică cu cele trei niveluri ale cosmosului: subteran
– prin rădăcini, suprafaţa pământului prin trunchi şi
crengile de jos, coroana cu cerul.
Simbol al vieţii în continuă evoluţie, copacul
configurează simbolismul verticalităţii şi caracterul
ciclic al evoluţiei cosmice: moartea şi regenerarea.
Arborele este considerat un simbol al raporturilor ce
se stabilesc între cer şi pământ, este un simbol al vieţii
în continuă evoluţie. Copacii evocă verticalitatea,
putând fi sinonimi cu Axa lumii. Arborele reprezintă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
drumul iniţiatului, un simbol al cunoaşterii, o
modalitate de ascensiune spre Paradis, spre divinitate.
Copacul este calea prin care circulă cei aleşi ca
mediatori între Cer şi Pământ.
Copacul poate fi privit ca „Pom al vieţii” prin
imaginea androginului iniţial. Metafora „lume –
arbore” apare reprezentată în multe tradiţii, ea
reunind simbolul crucii, al avei universale şi pe cel al
cunoaşterii. Aceste simboluri mă determină să caut
atentă, preocupată, copacii din scrierile lui Lucian
Blaga.
Drumul meu acum începe cu entuziasmul, dar şi
curiozitatea de a găsi – copacii / arborii. Parcursul meu
(mi-este teamă să-l numesc literar sau sociologic)
redat aici este un parcurs de scurtă durată, dar o dată
ce l-am început sunt foarte curioasă, nerăbdătoare de
a vedea în câte moduri şi despre câţi copaci a scris. La
câte specii face referire, câte personaje sunt asemuite
Școala Caraș-Severineană
copacilor. Nu o inventariere a arborilor sau versurilor
în care le face pomenire doresc să realizez ci o imagine
panoramică a copacilor din scrierile lui Lucian Blaga.
„Într-un amurg, sunt ani de-atunci, mi-am sgâriat /
stăruitor / în scoarţa unui arbor – numele - / cu slave
mici, stângace şi subţiri. / Azi am văzut din întâmplare
/ cum slovele-au crescut din cale-afară – uriaşe” (Cresc
amintiri), Într-adevăr copacii din scrierile lui Blaga îi
cresc numele aşa, ca în poezie. Dau paginile volumului
de versuri şi citesc cu atenţie.
„Umblu-n neştire pe potecă / Prin vale caut
78
muguri, semne. / Moştenitor eu sunt al iernii. / Mai
curge-ngheţe pe apa Cernii. //.....Legenda spune că
pe-aice / Euridice, fata traca, / din iaduri şi-a mutat în
sălcii / o jale – părul lung şi vrde”
Seria III Nr. 2(52)
(Sălcii plângătoare).
Oricât de anevoios mi se pare acest demers al meu
– greu dar plin de bucurie - găsesc: „Ne ducem prin
tomnatice păduri, / tristeţea să ne-o ardem în lumină.
/ Ne amăgesc cu mii de june guri / brânduşile ivite pe
colină. // Şi rupem crengi, răzbatem prin desiş, / Şi
roşu, ghimpele nu se dezminte, / Simţim pe buze greu
păienjeniş, / dar mergem înainte, înainte”( Poveste).
Imagini fascinante din viaţă în moarte mă fac
atentă, curioasă: „De mână-aş prinde timpul ca să-i
pipăiu / pulsul rar de clipe. / Ce-o fi acum pe pământ?
/ Mai curg aceleaşi stele peste fruntea lui în stoluri / şi
din stupii mei / mai sboară roiuri de albine spre
păduri? // .....Ades un sgomot surd mă face să tresar.
/ Să fie paşii sprinteni ai iubitei mele, / sau e moartă şi
ea / de sute şi de mii de ani? / Să fie paşii mici şi
guralivi ai ei, / sau poate pe pământ e toamnă / şi
nişte fructe coapte’ mi cad mustoase, grele, / pe
mormânt / desprinse dintr’un pom, care-a crescut din
mine?” (Gândurile unui mort).
Anotimpurile (sau ciclurile vieţii?) sunt frumos
colorate: „Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum. /
O minune e câteodată boala / ......Porţile pământului
s’au deschis. / Daţi-vă mâinile pentru sfârşit: / îngeri
au cântat toată noaptea, / prin păduri au cântat toată
noaptea / că bunătatea e moarte”. ( Bunătate
toamna)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Povestea cântecului de lebădă este descrisă în
următoarea poezie în care este asociată tăcerea
poetului până la vârsta de patru ani, motiv pentru care
s-a autointitulat „mut ca o lebădă”. „….Cineva a n’
veninat fântânile omului. / Fără să ştiu mi-am muiat şi
eu mâinile / în apele lor. Şi-acum strig: / O, nu mai
sunt vrednic / să trăiesc printre pomi şi printre pietre.
/ Lucruri mici, / lucruri mari, / lucruri sălbatice –
omorîţi – mi inima!”. (Din cer a venit un cântec de
lebădă)
„Îl duc de mână prin păduri. / Prin ţară lăsăm în
urma noastră ghicitori, / Din când în când ne odihnim
în drum.” (De mână cu marele orb - variantă) Marele
zeu Pan este şi el îmbătrânit, contopit cu natura, cu
vegetaţia unde îşi aşteaptă dispariţia.
„…..Cu cânele şi cu săgeţile ce mi-au rămas / mă
’ngrop, / la rădăcinile tale mă ’ngrop, / Dumnezeule,
pom blestemat”. (Cuvântul din urmă)
„ … Lepădaţi-vă coarnele moarte / bătrânilor cerbi,
/ cum pomii îşi lasă frunza uscată, / şi-apoi plecaţi: aici
şi ţărâna înveninează, aici casele au încercat cândva /
să ucidă pe copiii omului.” (Semne)
Mistic, omul îşi găseşte în pădure locul de odihnă
atât lui, cât şi animalelor sale „…La rădăcinile brazilor,
lângă blestemul cucutelor / ciobanul pune pământ /
peste mieii ucişi de puterile codrului. / …. Cai galbeni
şi-adună seara din ierburi. / Mocnind subt copaci
Dumnezeu se face mai mic / să aibă loc ciupercile roşii
/ să crească subt spatele lui. / În sângele oilor
noaptea pădurii e vis lung şi greu.// Pe patru vânturi
adânci / pătrunde somnul în fagi bătrâni. / Subt scut
de stânci, undeva / un balaur cu ochii întorşi spre
steaua polară / visează lapte albastru furat din stâni”.
(În munţi). Crengile copacilor rupte de vânt sunt
asemuite coarnelor de cerb schimbate o dată cu
trecerea anilor: „ … Din păduri de somn / şi alte negre
locuri / dobitoace crescute ’n furtuni / Ies furişat să
bea / apă moartă din scocuri /…. // Vânt a dat în
pădure / să rupă crengi şi coarne de cerbi. / Clopote
sau poate sicrie / cântă subt iarbă cu miile”. (Peisaj
transcedental)
Povestea sfântului care îl învinge pe balaur este
redată în următoarele versuri: „Pe cal turnat în oţele /
sfântul Gheorghe caută semne / de drum – şi în vânt /
se oglindeşte pe rând / în ape sfinte şi rele. // Când
numai umbră, / când numai om, / binecuvântă pânea
pe câmpuri, / binecuvântă vinul pe dealuri, / loveşte
pinteni de pom. // Mai tare strânge frâul de fier. /
Fâlfâie peste şapte hotare / sălbaticul cer. / Sub
planete galbene şi fără de lege / se opreşte şi nu
înţelege: / calul şi-a pierdut potcoava de trei ori, / în
urma lui copaci rămân / cu cuiburi goale subţiori”.
(Drumul sfântului) Nesiguranţa omului, rătăcirile sale
în a mărturisi sau nu credinţa, sunt redate astfel:
„Arbori cu crengi tăgăduitor aplecate / fac scoarţă în
jurul unui lăuntric suspin, / Pe toate potecile zilei / cu
surâs tomnatic / se răzgândesc singuri / Cristoşi înalţi
pe cruci de arin”. (Tăgăduiri) O mitologie arhaică
apare în toamnă: „Pe ceasul verde-al pădurii /
otrăvuri uitate adie, / Cresc lângă ochiuri ciudate /

brânduşi cu vieaţă târzie. // ….Mari turme cu clopote
vin / prin amurgul gorunilor sferici / în codru stârnind
ca un zvon / de trecute pierdute biserici. // Înalt
unicorn fără glas / s’a oprit sre-asfinţit să asculte. /
Sub bolţile-adânci mă omoară / pădurea cu tulnice
multe”. (Septembrie) Perioada petrecută ca diplomat
se regăseşte în poeziile în care apar arbori exotici:
„Platanii suri şi cedrii ’n mare / seminţiile şi-adapă. În
larguri vinetele brazde / se ’ntind subt pluguri mari de
apă”. (Plajă)
Animalul de circ, sau de vindecat oase - ursul este
regăsit aproape îmblânzit, în poezia: „Se odihneşte
subt prunii bisericii, adulmecă / arhaicul vânt. O fată i-
a pus ieri în braţe un crin./ ….Are-un mers larg, când
purcede, ca de ’mpărat. / Chihlimbar – miez galben –
poartă subt fruntea ’n apus. / Cu mânile – în stânga şi
’n dreapta – pare că veşnic / şi-ar împărţi pădurile, ce
le are în ţara de sus”. (Ursul cu crin)
Oraşul medieval sau modern, îl face pe poet să-i fie
dor de sat, de natură: „Intrata-n noapte ’n burg, fără
de vamă. / Şi-i dat să ningă iar sub ore sure. / Tânjesc
pe streşinile catedralei medievale duhuri de
pădure”.(Anno Domini)
Reînvierea naturii, înflorirea copacilor în primăvară
este descrisă în următoarele două poezii: „Mocneşte
copacul. Martie sună. / Albinele ’n faguri adună / şi-
amestecă învierea, / ceara şi mierea. // Nehotărât
între două hotare, / cu vine trimise subt şapte ogoare,
/ în văzduhuri zmeu, / doarme alesul, copacul meu. //
Copacul meu. / Văzduhul îl scutură, Martie sună. /
Câte puteri sunt, se leagă ’mpreună, / din greul fiinţei
să mi-l urnească, / din somn, din starea dumnezeiască.
// Cine vântură despre muncel / atâta lumină peste
el? // Ca lacrimi – mugurii l-au podidit, / Soarele,
soarele, de ce l-ai trezit?”. (Trezire)
„Bucură-te floarea mărului, bucură-te! / Uite în
preajmă-ţi pulberi de aur / ca un nor în aer!/ ….
Bucură-te, floarea mărului / şi nu te speria de rod!”
(Bunăvestire pentru floarea mărului) În versuri
minunate sunt redate roadele pomilor fructiferi: „ –
Negrule, cireşule, / gândul rău re ’mprejmue. /
Jinduiesc la taine coapte / guri sosite ’n miez de
noapte”. (Belşug). Simbolul arborelui sacru din folclor
este descris astfel: „Subt ursa mare, surpat de bureţi, /
neatins de om, neajuns de ereţi, / bătrân, bătrân, în
imperiul meu / bradul bărbos străjuieşte mereu. //
Lichene şi bube şi viespi îl cuprind, / Păienjenii sfinţi
prin cetini se ’ntind, / La un veac, tot la un veac, din
înalt / mi-l loveşte în creştet fulgerul alb. // Stă între
zodii şi ţară un brad. / Sărutate de fulger – crengile
ard, / Dar iată, se scutură numai de scrum, / şi
flamura-i nouă şi fără de-ajun! // Mistreţul poveştilor
iar şi iar / încearcă de scoarţă prăsele de var. / Şi făr ’
de-asfinţit în imperiul meu / tânărul brad străjuieşte
mereu.” (Cântecul bradului)
Departe de ţară, poetul nu uită simbolul bradului –
arborele sacru regăsit în pin aici alături de palmieri:
„Casele cresc în pădurea de pini / albe sau ca şofranul,
/ lucind pe coline. / Mai potolit oceanul / mângâie
locul sorin. / Largul prieşte nălucilor line. // Cu crestele
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
’n arc, doar bătrânii palmieri / se mai leagănă încă /
întârziaţi în furtuna de ieri”. (Estoril). Filozofului Vasile
Băncilă, contemporan cu el, Lucian Blaga i-a dedicat
următoarele versuri: „Frunză verde, dragele / linele
colinele / strâng de sus luminile. / Ape cântă, largele.
// Trec pe drum copitele / şi prin gând ispitele. /
Pasărea din inişte / sparge bolţi de linişte. // Chiparoşi
ca fusele / ’n toate cimitirele / ne abat privirile / către
inimi – dusele. // Neclintite-s morile, / gândul,
sarcofagele, / frunza şi catargele, / Ard în lume orele”.
(Coasta soarelui)
În finalul volumului de versuri capitolul „Inedite”
din care citez: „Lângă sat iată-mă iarăşi, / prins cu
umbrele tovarăşi. // Regăsindu-mă pe drumul /
începutului, străbunul. // Câte-s altfel – omul, leatul! /
Neschimbat e numai satul, // dup’ atâţi Prieri şi
Seria III Nr. 2(52)
toamne / neschimbat ca Tine, Doamne. // Aur scutură
alunul. / Fluier zice. Cade fumul. // Greierii părinţilor /
mulcom cântă, mulcom mor. // Cu aroma-i ca veninul
/ aminteşte – mi – se – arinul. // Mult mă mustră
frunza ’ngustă. / Vântul lacrima mi-o gustă”.
(Întoarcere)
„În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn/
cum bate ca o inimă un clopot/ şi-n svonuri dulci / îmi
79
pare/ că stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de
sânge. // Gorunule din margine de codru, / de ce mă-
nvinge/ cu aripi moi atâta pace, / când zac în umbra ta
/ şi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?// O, cine ştie? –
Școala Caraș-Severineană
Poate că / din trunchiul tău îmi vor ciopli / nu peste
mult sicriul, / şi liniştea/ ce voi gusta-o între scândurile
lui, / o simt pe semne de acum: / o simt cum frunza ta
mi-o picură în suflet - / şi mut / ascult cum creşte-n
trupul tău sicriul, / sicriul meu, / cu fiecare clipă care
trece, / gorunule din margine de codru” (Gorunul).
Gorunul, falnicul copac al pădurilor transilvănene, este
un copac mitic. Această poezie aflată printre primele
din volumul parcurs. Face parte din capitolul
„Poemele luminii”, am trecut-o ultima dintre cele
citate deoarece face trecerea spre copacii din proza lui
Lucian Blaga (atât cât voi parcurge până la data limită
a concursului din acest an). Gorunul este “stăpânul
pădurilor”, cu trunchiul reliefat, peste care furnici,
rădăşti, alte insecte se plimbă ca nişte cavaleri în
armuri. În adâncul copacului sunt unicorni, o populaţie
stranie străbate seva răşinoasă. Gorunii sunt turnuri,
mânăstiri, clopotniţe. În accepţiunea sa, Blaga a
transformat gorunul într-un copac mitic, exprimând un
univers mitologic şi mai apoi un monument istoric.
Fără o biografie sau localizare precisă, cu atribute
istorice şi eroice, gorunul este sigur unul
transilvănean. Astfel drama despre Avram Iancu
începe într-o pădure de goruni. Popa Păcală spune
despre Avram Iancu că a fost ales “Vlădică al
pădurilor şi gorunilor” iar prin descinderea în
mitologie este frate cu “Zamolxe păduratecul”, cu
“omul de pădure trac” al lui Vasile Pârvan. Avram
Iancu se închină “Mumei pădurii”. “Muma pădurii,
Ioane? Sfînta cu zbîrcituri şi cu noduri ca salcia bătrînă.
Să nu mă înjuri niciodată de Muma pădurii, că-I iei
numele în deşert – ai înţeles Ioane? Că la Muma
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
pădurii paznica lemnului, sfânta ciuberelor, norocul
moţilor, de ea avem ce avem: eu fluierul, voi cetina şi
frunza verde…”. (Avram Iancu). „Ne rămase de la
moşul Simion Blaga, care fusese pe vremuri, până la
1870, preot în sat. Către uliţă, de o parte şi de alta a
ogrăzii, erau două grădiniţe împrejmuite cu stâlpi de
zid şi de gard – una cu flori, cealaltă, mai mică şi chiar
în faţa casei – cu straturi sterpe: aici se ofilea în
permanenţă un pin, de sub care culegeam adesea
acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt, ca
nişte ţânţari cu cinci lungi picioare. În aceeaşi grădiniţă
se înalţă uriaşul castan, ce copleşea cu coroana lui
toată casa. Bănuiam, sub scoarţa castanului, lăcaşul
unui duh legat în chip misterios de destinul casei şi al
familiei (castanul avea să se stingă de altfel, mai
târziu, tocmai în anul când murea şi Tata). (Hronicul şi
cântecul vîrstelor).
„După douăzeci de ani trec iarăşi pe aceleaşi uliţi
Școala Caraș-Severineană
unde-am fost prietenul mic al ţărânii din sat. Nimeni
nu mă cunoaşte. Vîntul, el singur, sau plopul de aur.
Plop înălţat de un fir nevăzut asemenea fusului….”
(Sat natal).
Călătoria în munţi, a întregii familii Blaga este
descrisă în povestirea următoare: „Zăream pentru o
clipă Şurianul prin neguri, sfîşiate de-o ochire a
soarelui, în depărtare. Vîrful se ascunse apoi iarăşi
după alte coarne de munţi. În curând însă îl vom lua
pieptiş, şi uriaşul nu va mai scăpa de noi, decât dacă se
va scutura. Brazii scădeau, se făceau tot mai mici, pe
80
urmă mărunţi. Îi reteza aerul prea subţire.Cei mai
avansaţi pe înălţimi erau chirciţi, nişte pitici
monstruoşi. Răsărea aici din vînt, ţinutul tuns al
coniferelor minuscule. …” (Peisaj şi amintire). Tatăl
Seria III Nr. 2(52)
său bolnav rămîne în munţi unde aerul este mai tare,
iar poetul îşi aminteşte un trist şi sacru ritual:
întoarcerea din munţi a părintelui său preotul Isidor
Blaga, pe pat de cetini, spre a fi „coborât lângă
rădăcinile plopilor din faţa bisericii”. Tot de un copac
este legată o altă amintire importantă copilăriei sale:
„…într-un ceas de singurătate, prinsăi a căuta
biblioteca Tatii. Aflai, printer altele, nişte colecţii vechi
de-ale Convorbirilor literare, de prin anii cînd Tata era
june. Am scos din raft un volum, m-am dus în grădină,
m-am întins sub un măr pătul. Răsfoind, descoperii un
fragment din Faust, în traducere. L-am citit. Era mare
scena………..Aceasta a fost lectura decisivă ce a
deşteptat în mine, la vîrsta de 13 ani, cea mai
nesăţioasă patimă a cititului”. (Peisaj şi amintire)
Între versuri şi proză caut cu nerăbdare cuvintele
pom, copaci, pădure. Eseul „Patriarhul pădurilor”
Lucian Blaga îl scrie în Lisabona, unde a fost diplomat
timp de 12 ani. „Om de pădure sunt şi-mi place
frunza, / Dar în pădurea de pini, de la Estoril, / sub
soarele torid, / o umbră nu găseşti printre lumini, / să
te apere de raze. / Aici izvoarele nu se deschid. /
Vânturate de mori de vânt, / miresmele fierbinţi nu se
deschid. / Vânturate de mori de vânt, / miresmele
fierbinţi ucid./ o clipă mă amăgesc / cu Oceanul care
se vede în zare, / dar umbră nici apa nu are să-mi
învelească inima bolnavă. / Să-mi învelească inima
bolnavă, / mi-ar trebui de-aiurea dezmierdare / multă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
– rourata slavă, / a Vlăhieie (codrul) deasă, largă, /
reavănă dumbravă”. În acest timp dorul de ţară l-a
alinat cu scrierile lui Mihail Sadoveanu, „Aproape
singurul lucru ce-l dusesem cu mine din ţară, ca un
miez de basm, şi singurul, care acolo, pe lângă golful
Tagelui, îmi ţinea loc de dumbravă, de humă
românească, de codri, de baci, de gornici, de
sălbăticiuni şi de vânt vrăjit, erau cărţile lui Mihail
Sadoveanu. Încă de pe atunci şi poate că şi de mai
înainte, Mihail Sadoveanu era pentru mine Patriarhul
Pădurilor” iar patriotismul se găseşte în rândurile
următoare: „Oameni de pădure au fost pe vremuri,
aşa ni se spune, dacii; oameni de pădure purtând în
stema seminţei lor zimbrul, au fost apoi strămoşii
noştri”.
În discursul de recepţie în Academia Română
intitulat “Elogiul satului românesc” Lucian Blaga
compară copilăria petrecută în sat cu cea petrecută la
oraş. “La sat copilăria e o vîrstă autonomă, care
înfloreşte pentru sine. Omul crescut la oraş parvine să
înţeleagă sau să se prefacă a înţelege cauzalităţile
împrejmuitoare, dar el nu face personal niciodată
experienţa vie a lumii ca totalitate, adică o experienţă
muiată în perspective dincolo de imediat şi de sensibil.
A trăi la oraş înseamnă a trăi un cadru fragmentar şi
limitele impuse la fiecare pas de tînduielile civilizaţiei.
A trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în
conştiinţa unui destin din veşnicie”. Din această
prelegere îmi permit să redau un fragment în care
copacul, prunii au un rol mult mai important chiar
dacă este atribuit la o joacă de copil. “...Nu aveam mai
mult de şapte ani. Eram vreo cinci băieţi, toţi cam de
aceeaşi vîrstă; stam în cerc, calmi, în mijlocul uliţei, pe
înserate. Nu mai ştiu în ce legătură s-a întîmplat ca
unul să arunce întrebarea: “Cum o fi cînd esti
mort?”......O fetiţă, prietenă de joacă, se căţăra în
prunii cimitirului, crescuţi din morminte. Spunea
sărind că vrea să vadă ce “gust au morţii”, şi încerca
prunele. Când muşca dintr-o prună amară, spunea că
mortul de la rădăcină trebuie să fi fost rău. Când
nimerea în alt pom o prună dulce, zicea că mortul de
la rădăcină, trebuie să fi fost om bun.”
Drumul meu s-a sfârşit. Nu mai am timp pentru alţi
copaci, alte păduri. Citind aceste scrierile ale lui Lucian
Blaga m-am simt bine. Întreaga creaţie este sub
enigmaticul şi tulburătorul mister ca în poveştile
mitologiei româneşti. Poezia, povestirile, discursul
chiar m-au purtat în atmosfera trecutului, apropiindu-
mă de autor pe calea intuitivă şi plastică. Drumul meu
prin pădurile scrierilor lui Blaga l-am redat în cele de
mai sus fără pretenţia unei rigori ştiinţifice, de aceea
mi se pare natural, lipsit de exigenţele unei exprimări
sofisticate; înţelesurile sunt adânci. Nu ştiu tu
cititorule, ce - ai înţeles, nu ştiu tu cititorule ce simţi,
nu ştiu dacă tu cititorule ai devenit curios să cauţi
copacii, iubirile, florile din scrierile lui dar eu, mă simt
ca Blaga copil, sub mărul pătul: dornic să citesc tot ce
mi-a rămas necitit de la acest scriitor. Prin acest
demers am primit „cea mai nesăţioasă patimă – a
cititului”.

BIBLIOGRAFIE
1. Colecţia Ediţii definitive - Scriitori români contemporani – Lucian
Blaga, Poezii, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă Bucureşti;
2. Lucian Blaga , Peisaj şi amintire, Editura Sport ,Turism, Bucureşti
1988;
3. “Izvoade – eseuri, conferinţe, articole”, Editura
Minerva, Bucureşti, 1972;
4. Mircea Vaida, Urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport, Turism,
Bucureşti, 1982;
5. Dicţionar de motive şi simboluri literare -
https://ro.scribd.com/doc/25222159/Dictionar-de-Motive-Si-
Simboluri-Literare.
Prof. SILVIA ZAHARIA
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
Premiul III Concursul Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor
LUCIAN BLAGA – DE LA INDRA LA
NIRVANA
Motto:
„Mântuirea se dobândeşte totdeauna
prin adevărata cunoaştere.” - Lucian Blaga
„Religie şi spirit” este unul dintre cele trei volume
din „Trilogia valorilor” alături de „Artă şi valoare”
(1939) şi „Ştiinţă şi creaţie” (1942). Volumul a apărut
pentru prima dată în anul 1942, la Sibiu, la Editura
„Dacia Traiană”. Pentru studiul de faţă am folosit
reproducerea în facsimil realizată la Editura Semne din
Bucureşti.
Am ales să scriu despre studiul „De la Indra la
Nirvana”, cuprins în volumul „Religie şi spirit”,
deoarece m-a fascinat afirmaţia lui Lucian Blaga, din
introducere, „ne propunem să arătăm cum se
construiesc valorile religioase ale spiritului uman”.
Fiindu-mi stârnită curiozitatea, am studiat cu atenţie
primul eseu al volumului şi am hotărât să sintetizez
câteva dintre ideile exprimate de autor.
Încă din introducere, Lucian Blaga susţine că
fenomenul religios poate fi studiat din perspectivă
filozofică, din perspectivă empiric-ştiinţifică şi din
perspectivă teologică.
Perspectiva teologică porneşte de la ipoteza că o
religie este superioară celorlalte. Teologul acceptă că
poate exista şi o altă religie superioară alături de cea
adoptată de el atunci când cea acceptată nu repetă
conţinutul religiei adoptate. Teologul consideră
privilegiată religia sa datorită unei revelaţii de natură
divină.
Lucian Blaga optează pentru perspectiva filozofică,
ce permite abordarea religiei după orice metodă care
a existat de-a lungul timpului în gândirea filozofică. De
asemenea, susţine ideea că filozofii şi teologii pot
ajunge uneori la aceleaşi rezultate, că filozofia şi
teologia pornesc de la premise constructive, aceasta
fiind o trăsătură comună. Diferenţa de abordare dintre
filozofie şi teologie constă în faptul că teologia „pleacă
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
Seria III Nr. 2(52)
de la un corp întreg foarte amplu”, iar filozofia
porneşte de la un minim considerat suficient. Teologia
are o doză de dogmatism, în vreme ce filozofia are o
doză de scepticism.
Titlul volumului este explicat de autor care afirmă
că religia este cercetată în cadrul spiritului uman, prin
acesta înţelegându-se „spiritul uman creator de
81
cultură”.
Volumul urmăreşte varietatea fenomenului
religios, definirea religei, evidenţierea importanţei
factorilor stilistici pentru constituirea valorilor
Școala Caraș-Severineană
religioase şi, nu în ultimul rând, dovedirea că
misticismul este parte componentă a ordinii umane.
În prima parte, intitulată „De la Indra la Nirvana”,
Lucian Blaga afirmă că viaţa spirituală a Indiei „a
crescut în devălmăşie”4, că gândirea indică a păstrat
de-a lungul mileniilor o legătură cu trăirea religioasă
aşa cum nu au făcut-o gândirea grecească sau
gândirea europeană în ultimele secole. Este realizată o
comparaţie între cele trei tipuri de gândire. În vreme
ce gândirea grecească este autonomă, ca la Plotin sau
Proclos, gândirea europeană este „prefaţată de-o
foarte lungă perioadă de cugetare aservită, precum se
ştie, cu totul teologiei”.
Gândirea indică nu este nici autonomă, nici
aservită, ci trăieşte în simbioză cu religia, fiind un
fenomen promovat de două împrejurări, şi anume:
omul religios nu se teme de erezie, iar cel filozofic nu
se crede unic. În Europa medievală, biserica apuseană
a interzis filozofilor să fie altceva decât „servitori ai
teologiei”, aceasta conducând la situaţia ca religia şi
filozofia să se ocolească sau să se combată.
Este adusă în discuţie cea mai veche formă de
religiozitate cunoscută, aceea a omului rigvedic, care
credea într-o mulţime de divinităţi, dintre care Indra
este regele zeilor, ce are un ajutor preotesc de rang
înalt, o zeitate-preot, un Brahmanaspati. „Acest
Brahmanaspati este în lumea zeilor, şi deci în toată
lumea, supremul administrator al puterii magice, adică
un prototip divin al preotului.” Acest preot realizează
o magie rituală, o legătură ocultă între oameni şi fiinţe
mitologice, prin care dobândeşte o demnitate
superioară, fiind personificat într-o divinitate
preotească. Numai Brahmanaspati deţine puterea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
magică, căreia nu-i rezistă nici zeii. Omul rigvedic nu se
umileşte în raport cu zeii deoarece se crede în stare să
înduplece rezistenţa divină prin puterea magică a
preotului.
A doua etapă a religiozităţii indice este delimitată
convenţional prin textele brahmana, perioadă în care
preotul îşi consolidează primatul social şi cere să fie
respectat ca „om-zeu”. Cuvântul brahman
desemnează acum însuşi „principiul divin, din care
derivă lumea cu toate făpturile”. Sunt trecute în
revistă aspecte ale evoluţiei semnificaţiei cuvântului
brahman de la putere magică la principiu divin
suprem.
Comparând viaţa religioasă europeană cu
începuturile religioase ale spiritului indic, Lucian Blaga
identifică o serie de diferenţe. O trăsătură a gândirii
religioase a Inzilor este „tendinţa de a depăşi
diversitatea formelor şi de a ancora într-o unitate
Școala Caraș-Severineană
ascunsă, de natură metafizică.” Gândirea indică
încearcă să explice fenomenele împrumutându-le o
înfăţişare elementară, stihială. Spre exemplu, Indra
este zeu al furtunii şi al războiului, un uriaş ce
depăşeşte tiparele lumii. Agni este zeul focului, al
vetrei familiare, al bunurilor gospodăreşti fiind un
fenomen stihial prin înfăţişare. Vişnu este zeul
multiform din care se nasc toate formele.
Aducând în discuţie un studiu al ideologului Max
Müller, Blaga explică modul în care s-a făcut trecerea
de la politeism la monoteism, cu o etapă intermediară
82
numită henoteism. Această etapă s-a caracterizat prin
tendinţa omului de a atribui unui singur zeu însuşiri
(atribute) ale altor zei, astfel că zeul invocat de
muritorul de rând ar deţine toate atributele cumulate,
Seria III Nr. 2(52)
care ar deveni, de fapt şi de drept, altor zei. În
mitologia indică, zeii sunt consideraţi mai mult nişte
stihii, de aceea însuşiri şi fapte ale unor zei se atribuie
uşor altor zei.
Conform ideologilor, a treia etapă a religiozităţii
indice este epoca upanişadelor în care tendinţa spre
elementar este accentuată şi în care ideea
fundamentală se rezumă în cuvintele: „tat tvam asi”
(aceasta eşti tu) şi exprimă „identitatea individului cu
principiul divin”.
Epoca upanişadelor mai este numită şi epoca
textelor, iar formula fundamentală spune că
„principiul divin este în fiecare ins.” Religia este
întemeiată acum pe un raport între om şi principiul
divin ce se regăseşte în fiecare persoană. Omul
upanişadic aspiră către existenţa formată din
confluenţa lui Atman (Sinele) cu Brahman
(Dumnezeu). Omul este chemat să devină Brahman, să
se identifice cu Dumnezeu.
În viaţa spirituală a Inzilor, mitul reîncarnării
(numită de Inzi „samsara”) este mai statornic decât
ideea Divinităţii. Inzii cred că sufletul omenesc se
poate reînarca într-o fiinţă superioară, sau în una
inferioară, felul reîncarnării fiind determinat de
faptele din timpul vieţii. În upanişadele cele mai vechi
este redată ideea reîncarnării astfel: „sufletul omului
săvârşind fapte rele devine prin aceasta rău, iar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
săvârşind fapte bune, el devine chiar prin aceasta
bun.” „Sufletul se face asemenea faptelor sale, încă
din viaţa terestră, încât la reîncarnare el nu trebuie
decât să îmbrace haina sau trupul ce i se potriveşte.”
Încetarea reîncarnării este un ideal, identic cu
salvarea, şi poate fi obţinut „prin cunoaşterea
identităţii dintre om şi Dumnezeu.”
Potrivit lui Lucian Blaga, punctul central al
doctrinelor din India, al convergenţelor şi
divergenţelor de păreri este acela că „mântuirea se
dobândeşte totdeauna prin adevărata cunoaştere.”
Inzii oferă, aşadar, cunoaşterii (Sinelui) puterea
suverană de a dezrobi pe om de sub legea reîncarnării.
De asemenea, în upanişade se regăsesc ideile în
jurul cărora s-au format sistemele de gândire şi
doctrinele religioase ale Indiei, pe care Blaga nu le
trece în revistă deoarece nu fac subiectul studiului.
Totuşi, se opreşte asupra budismului considerat un
fenomen religios paradoxal deoarece este lipsit de
ideea divinităţii. În esenţă, budismul este „o metodă
de eliberare din robia durerii, o metodă pe care
oricine şi-o poate însuşi până la desăvârşita izbândă.”
Autorul evidenţiază ideile de bază ale budismului
considerat de unii o religie şi de alţii „o tehnică a
nimicirii setei de viaţă”, comparându-le cu ideile
upanişadelor. Conform doctrinei lui Budha, nimicirea
setei de viaţă prin cunoaşterea adevărată a tuturor
lucrurilor duce la mântuire, la înălţarea la starea de
desăvârşire numită Nirvana şi la încetarea reîncarnării.
„Nirvana este ultimul cuvânt al budismului, cum
Brahman este ultimul cuvânt al upanişadelor.”
În ceea ce priveşte religiozitatea mistică, Lucian
Blaga afirmă că aceasta are la bază „realizarea unei
stări de uniune, de contopire sufletească a omului cu
principiul suprem. Acest principiu suprem poate să fie
Brahman, Dumnezeul impersonal, ca în upanişade sau
verdana, dar tot aşa şi golul metafizic sau nefiinţa ca în
budism, precum şi alte adevăruri.”
Misticii consideră starea mistică drept ultimul ideal
religios, incomparabil şi de nedepăşit, o reală stare de
uniune a omului cu principiul.
În opinia lui Blaga, starea mistică este partea
componentă a vieţii spirituale, purtând „totdeauna
pecetea categoriilor stilistice proprii epocei, regiunei şi
persoanei, în care îi este dat să se realizeze.”
Misticul are credinţa iluzorie că el se ridică
deasupra celorlalţi oameni. Spre exemplu, chinezul
Lao-Ţe şi europeanul medieval Meister Eckhart lasă
impresia că vorbesc în numele unei stări excepţionale.
Pentru mistica brahmanică, starea de uniune a
omului cu principiul are loc între on şi Brahman-
Dumnezeu, iar pentru mistica budistă uniunea are loc
între om şi golul metafizic.
Pentru a ajunge la starea mistică se foloseşte o
tehnică specială dezvoltată în India, mai ales în
practicile yoghine. Yoga este un sistem filozofic care
dezvoltă practici extatice, care promovează asceza,
concentrarea, contemplaţia, adâncirea.
Doctrina Yoga a promovat suspendarea funcţiilor
substnţei gânditoare, abstinenţa, curăţenia spirituală,
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
retragerea simţurilor de la obiecte, meditaţia şi
cufundarea în supremul adevăr. Yoga îmbogăţeşte
psihologia umană urmărind „crearea stării de extaz,
de cufundare în obiect, de contopire cu preţiosul
adevăr.”
Psihologia europeană întemeiată pe experimentul
natural a făcut posibilă cucerirea lumii pe plan
material, în vreme ce Indul s-a bazat pe experimentul
psihic şi cucereşte lumea pe plan spiritual, prin
retragere din ea. Experimentele yoghine produc stări
psihice şi spirituale excepţionale, de aceea trebuie
făcute cu mare atenţie, gradual. Prin urmare, doar
spiritul indic are ca deziderat permanenta stare de
uniune, de identificare a omului cu Principiul. Starea
mistică a Inzilor se realizează printr-un efort susţinut,
serios, prin metode complexe şi nu durează doar un

Seria III Nr. 2(52)

moment, ci aspiră la permanenţă.
Lucian Blaga încheie acest studiu concluzionând că
starea mistică a spiritului indic se caracterizează prin
„permanenţa virtuală a stării mistice, pe temeiul unei
legitimităţi metafizice, şi prin retragerea totală din
orizontul lumii date.”
Prof. ALINA CERBU
Liceul Tehnologic Mihai Novac Oravița

83
Premiul II la faza județeană a Concursului Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!

CONTRAST ÎN PICĂTURI

Școala Caraș-Severineană
Ploaia spală răni și oferă iertare
ALBASTRU, VERDE ȘI RECE
Iar finalurile sunt plăceri în poze neclare.
Orașul pictează contraste când miroase a sulf și verde Vedeam Albastru și rece
Și salcia se oglindește în bălți când frumosul ne pierde. Cu miros de iasomie și vin,
Cu trăirea departe
Interludiile printre betoane și aleile străvezii În nuanța nicăieri.
Sunt metamorfoze din copilării spre ani gri. Și zburam
Uitarea prezentului prezentabil în favoarea unui trecut Târât de val și tumult
Rămâne „ciob de oală spartă” ironizând nemodelatul Înspre mine,
lut. Voi, și liniștea infinită.

Dar uităm să mai simțim, uităm să ne drogăm cu aer, Ieri, nu avea Culoare sau noimă,
Să fim noi și să uimim amețindu-ne cu apă; Azi avem noi, dar Azi e moină!
Uităm să iubim și numim modestul – fraier
Dar pământul ne iartă, încă ne primește iar apoi ne Aud vioara,
dezgroapă. Porumbescu îmi arată drumul,
Și mă preling ca cerneala în stihuri,
În sticla trimisă pe mare.

- Funebru marș, întărește-mi pașii

Că drumul e lung și anevoios
Și nu vreau să mă scufund!
Și n-am să mă scufund -
Viața-mi zâmbește.

Elev FLORUȚ OTNIEL CURACIUC

Liceul de Arte Sabin Păuța Reșița
Premiul I la faza județeană a Concursului Național
Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor!

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE

Suntem fire de nisip – diamante în soare de vară

FIRE DE NISIP
Am prins rădăcini, mi-au crescut și crini
Și am înfășurat viața pe tulpini de arini.
Și moartea plânge: de azi nu mai călcăm strâmb,
Dansăm cu străini în intersecții și semafoarele râd.
Și luna clipește și universul zâmbește
Și ateul iubește și pământul trăiește
Și apa vuiește, acompaniază un pește
Pentru răsărit pe creste, o armonie ce crește.
Și visarea necuprinsă în avioane ce zboară.
Într-un spectacol recreaţionist suntem gust de pară;
În copaci înfloriţi suntem pace ce n-o să dispară.
Suntem astăzi și ieri, mâine și mereu,
Acum și aici, artiști și copii agăţaţi de zmeu.
Iar umbrele ne adoră când ieșim în lumină
Ca suflete vechi ce s-au spălat de rugină.

Reverențe naturii și-n veci tuturor

Caci soldatul căzut e un pământ roditor.
Dau mâna cu zeii și iau loc între stele
Când simplitatea-mi dă sânge ce-aleargă-n artere.
Școala Caraș-Severineană

căci mă asculta cu atenție în cele din urmă. De-o dată

F-R-I-E-N-D
Îi priveam ochii... Triști, nu doreau să se ridice
spre cineva. Pare că și tăcerea avea muzica ei, iar
acum dansul părea frenetic. Numai cele două priviri au
rămas împietrite, una spre pământ, iar cealaltă
căutând cu disperare o salvare. Ritmul era susținut de
oamenii ce treceau grăbiți și nepăsători, căutând
84
mi-a apucat mâna și nu știam de ce... Dar a rostit rar:
F-R-I-E-N-D? Mi-am dat seama. Rostisem acest cuvânt
și a înțeles. M-am oprit. M-am întors spre ea și am
luat-o de umeri și am rostit tare de tot: Yes, F-R-I-E-N-
D! Apoi am strâns-o cu putere în brațe. Nu i s-a mai
întâmplat asta de mult, aveam să aflu mult mai târziu,
după ce mama și tata au hotărât că poate veni pe la
noi din tabăra de refugiați și când am aflat despre

fiecare salvare pentru propria-i persoană.

I-am observat și băgăjelul mic, adunat într-un
fel de sacoșă. Îl strângea cu mâinile amândouă la
piept. De acolo iese un căpșor de ursuleț. Era jucăria
Seria III Nr. 2(52)
destinul tragic al părinților și al fratelui ei. Pieriseră în
valurile înspumate ale mării. Ea a scăpat printr-o
minune, a fost singura cu colac de salvare din familie.
Stăm în bancă împreună. O ajut să învețe

ei. Ochii ca murele au lăsat să se rostogolească pe

limba română. Va da și examenul pentru cetățenie așa
fața măslinie cristale ce se înnoadă în bărbie. că învățăm și geografie împreună.
Am întins mâna spre mâna ei. S-a ferit..., dar Am aflat și de ce poartă acel văl pe cap, una
și-a ridicat privirea spre mine. Am înclinat capul într-o
din curiozitățile mele. Și ce dacă?! Am o prietenă mai
parte de parcă vroiam să-i iau cu mine privirea. A
specială! Cred că fiecăruia dintre noi îi place ceva
ezitat puțin, apoi a prins curaj. M-a atins temătoare cu deosebit. Mie această prietenie...
vârful degetelor, iar apoi eu i-am prins într-o atingere
ușoară câteva degete.
Elevă ALEXANDRA AVRAMESCU-DRĂNICEANU
Am zâmbit. A încercat și ea. Era în continuare
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
neîncrezătoare. Cuvintele mele în engleză nu au
PREMIUL I-proză la Concurs Județean de creație
schimbat cu nimic situația. Mă privea curioasă, eu
literară și plastică Copiii, mesagerii păcii
continuam să vorbesc. Cred că i-a plăcut vocea mea,

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


GÂND
Am dat în mintea arşiţei
Şi-am început să ard în iubire.
Am dat în mintea ploii
Şi-am început să picur lacrimi de simţire.
În mintea vântului turbat am dat
Şi ziduri de granit am dărâmat…
Am dat şi-n mintea bobului de mei
În cap am început să încolţesc idei,
Dintr-o idee, un adevăr firav a răsărit
Şi a crescut un gând imens şi nesfârşit…
Născut din arşiţă şi soare
Suflat de vânt, udat de ploaie,
Cu-o viaţă-ntreagă ca răgaz
Să ardă-n pară spiritul meu treaz.
CUVÂNT
Din prima geană de lumină,
Clipind sfios şi tremurând,
De când te naşti şi pleci în tihnă,
Te naşti cuvânt.
Iar când îţi chemi iubita-ţi mamă
Cu glas nesigur, murmurând,
Chiar de-i rostit întâia oară,
Rosteşti cuvânt.
Şi în vâltoarea tinereţii,
De-înoţi cu ochi de vis în gând
Deasupra valurilor vieţii,
Visezi cuvânt.
Şi când din lume te petreci,
Tot ce-i sămânţă pe pământ,
Se naşte să rămână-n veci
Cuvânt.
Prof. ADRIANA RUSU
Cenaclul literar Virgil Birou Anina
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
SCURTǍ AUTOBIOGRAFIE
... Sunt învǎţǎtoare de meserie, ... de vreo 20 de
ani. Copiii mi-au ales drumul în viaţǎ – este deviza mea
şi titlul dintr-un concurs din Revista Draga mea
învǎţǎtoare, concurs la care am participat şi am
obţinut Premiul special, o sumǎ consistentǎ de bani la
vremea aceea.
Sunt detalii importante.... dar acum am sǎ scriu
în câteva cuvinte despre activitatea mea literarǎ.
Cochetez de mulţi ani cu poezia, adicǎ de pe la
vârsta de 12 ani, când elevǎ fiind la Steierdorf-Anina,
dirigintele meu, regretatul profesor de limba românǎ,
Dumitru Niţoiu, m-a luat cu dumnealui sǎ mǎ prezinte
poetului Gheorghe Azap. Atunci n-am înţeles eu prea
multe, însǎ acum pot sǎ spun cǎ aceasta m-a marcat
Seria III Nr. 2(52)
pentru toatǎ viaţa mea...
Tot de pe atunci, am devenit cea mai tânǎrǎ
membrǎ a Cenaclului Virgil Birou şi încet, încet, pana
mea a prins aripi.
Am publicat în Revista Arcadia, în Jurnalul de Anina,
dar nimic care sǎ se ridice la rangul de poezie
“profesionistǎ”. Fiecare poezie de-a mea are o
poveste şi fiecare poezie de-a mea este “debutantǎ”,
85
dacǎ-mi permiteţi sǎ folosesc acest termen eufemistic.
Îmi place mult şi filozofia, aşa cǎ am scris şi
câteva eseuri, dar revelaţia a venit atunci când, la
aniversarea a 7 ani de la înfiinţarea postului Radio
Școala Caraș-Severineană
Reşiţa, dragostea mea, am obţinut toate cele 4 premii
oferite, iar domnul Doru Dinu Glǎvan – directorul de
atunci al postului de radio - mi-a fǎcut şi o propunere
generoasǎ de angajat şi colaborator permanent.
Bineînţeles cǎ am refuzat-o, pentru cǎ aşa cum am
scris deja, copiii mi-au ales drumul în viaţǎ!
Vorbesc de foarte multe ori în rime, prin urmare
cred cǎ şi elevii mei mǎ moştenesc şi deseori
compunem poezii proprii, din care ne inspirǎm în
activitatea noastrǎ şcolarǎ. Am avut şi tentative de
creare a unei reviste a şcolii şi chiar crearea unui post
intern de emisie prin staţie-radio cu circuit închis, care
i-ar încânta pe copii în pauze şi nu numai, mǎcar şi
pentru diversitatea activitǎţilor şcolare.
RUSU ADRIANA,
nǎscutǎ la 19 august 1967, în comuna Rǎchitoasa -
Bacǎu, profesor pentru învățământul primar
la Școala Gimnazială Steierdorf,
structură la Liceul Mathias Hammer Anina
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
între care: Sistemul informatic naţional al sănătăţii
Deasupra noastră există o (1971-1977), Sistemul informatic naţional „ştiinţă şi
Inteligență extrem de departe de tehnologie” SISTEH (CNŞT) (1978-1982) şi a participat
la realizarea de sisteme informatice ale unor mari
noi ca nivel de evoluți, care ne întreprinderi, în special ca responsabil al
urmărește …. subsistemelor de planificare, producţie, sau personal
(1968-1983). Timp de doi ani (1970-1972) a fost şi
asistent la Academia de Studii Economice, la disciplina
de sisteme informatice pentru management.
Este transferat în 1983, din cauza „dosarului”,
la Centrul de Calcul şi Statistică Sanitară (CCSS) al
Ministerului Sănătăţii, unde a lucrat până în 2010,
când s-a pensionat. La Centrul Naţional de Statistică şi
Informatică în Sănătate Publică (numele actual al
instituţiei) a condus realizarea unor sisteme
informatice de spital (1982-1992), proiectul director al
ocrotirii sănătăţii (1991), proiectul de informatizare a
sectorului sanitar (proiect finanţat de Banca Mondială)
Școala Caraș-Severineană

(1991-1994 şi 1997-1998) etc. A conceput strategii de

informatizare a ocrotirii sănătăţii. A fost, pe anumite
perioade, director, sau director adjunct al CCSS ori
şeful serviciului de cercetare în informatica medicală,
şeful comisiei de informatică, sau şeful biroului de
strategii şi proiecte de informatizare. A fost director şi
expert (1990-1991) la Institutul Român de
Management (IROMA) şi, cu jumătate de normă,
expert la Comisia Naţionala de Informatică (1992-
1993), apoi consilier-expert la Ministerul Cercetării şi
Tehnologiei, respectiv Agenţia Naţională pentru Ştiinţă
86

şi Tehnologie (1994-2000).
DAN D. FARCAŞ s-a născut la 1 aprilie 1940, în
A participat la proiecte cum ar fi: Sistemul
Reșița, orașul care în 2006 i-a oferit titlul de Cetățean
informatic al Guvernului României (1991), proiectul
de Onoare. A fost elev al Liceului „Diaconovici-Tietz”
director al informatizării societăţii în România (1992-
Seria III Nr. 2(52)

iar în 1960 a absolvit ca șef de promoție Facultatea de

1993), proiectul european EUPHIN EAST de
Matematică şi Fizică din Timişoara. Este doctor în
informatică pentru statistica de sănătate (OMS şi UE,
matematici, specializarea „maşini de calcul”. După
1997-2000), Proiectul european Highlights on Health
cursurile de informatică de la firma IBM (Paris-1969;
for the Candidate Countries for Accession to the
Bonn-1971; Sophia-Antipolis-1996), devine Cercetător
EU (OMS şi UE, 1999-2001), a fost membru în consiliul
principal I în informatică (atestat ICI şi Academia de
ştiinţific pentru proiectul Strategia naţională CDI 2007-
Ştiinţe Medicale, 1995). Institutul Român de
2013 (2005-2006), membru al eHealth Interoperability
management îl atestă ca Expert I în informatică pentru
Group la Comisia Europeană, Directoratul General
management, iar în 1995 obține atestare MCT de
Information Society and Media (2006-2008), raportor
Expert I în politica cercetării. În perioada 1997-2001 a
pentru informatica de sănătate din România la
fost consilier temporar al Organizaţiei Mondiale a
Comisia Europeană (2007-2010).
Sănătăţii. În 1991 devine Membru corespondent, doi
Interesat de problematica civilizaţiilor
ani mai târziu, membru titular al Academiei de Ştiinţe
extraterestre, devine vicepreşedinte al Asociaţiei
Medicale, unde a fost şeful Comisiei de Informatică al
pentru studiul fenomenelor aerospaţiale
acesteia. Până în anul 2010 a fost vicepreşedinte al
neidentificate – ASFAN România – de la înfiinţarea
Societăţii Române de Informatică Medicală.
acesteia, în 1998. A fost membru în colegiul
Doi ani, între 1960-1962 a ocupat catedra de
redacţional al revistei European Journal of UFO and
matematică şi fizică la liceele din Gătaia şi Deta. Este
Abduction Studies (EJUFOAS) din Marea Britanie, pe
primul „matematician”, cu normă întreagă de
perioada existenţei acesteia (1999-2003). Este afiliat,
programare la calculatorul electronic MECIPT-1 de la
de la înfiinţarea sa, în 2004, la reţeaua EuroUfo de
Timişoara (la rândul său al doilea calculator din ţară,
cercetători ai fenomenului OZN. Membru fondator al
dar primul din învăţământul superior şi primul
Centrului de Studii pentru Științe de Graniţă de pe
alfanumeric). În această perioadă are şi sarcini
lângă Comisia Națională a României pentru UNESCO,
didactice la Institutul Politehnic Timişoara şi realizează
conferenţiază cu regularitate la Academia de vară
primele simulări de reţele neurale pe calculator, în
Atlantykron pentru tineret.
România. La Centrul de perfecţionare a Cadrelor de
Este autor a peste 20 de cărţi, între care:
Conducere CEPECA (1967-1982), a predat informatică
şi a fost şeful unor mari proiecte de informatizare,  Ce limbaje cunosc calculatoarele

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


electronice?, Ed. Did. şi Ped. (1971);
 Calculatorul electronic şi gândirea
umană, Ed. Albatros (1978);
 De ce tac civilizaţiile extraterestre, Ed.
Albatros (1983);
 Automate Aleatoare cu Utilităţi,
Ed.Tehnică (1987);
 Cui i-e frică de calculatorul electronic?,
Ed. Albatros (1987);
 Extratereştrii printre noi, Ed. pentru
Turism (1991);
 Sinergetica Gândirii, Ed. All (1994);
 Întâlniri de gradul IV, Ed. Teora (1996);
 OZN-uri de pe celălalt tărâm, Ed. Teora
(1999);
8. INTERVIURI INEDITE
stricat o bună parte din Orașul Vechi.
Îmi amintesc zona unde locuiam, în preajma
Magazinului Universal, de unde o luam pe Mihai
Viteazul, o stradă cu case mari, iar pe dreapta, cea
care a fost demolată complet, se aflau Teatrul de
Stat, Hotel Oltenia, Policlinica de 4 etaje, urma
Primăria, Corso, te puteai plimba până la Casa
Muncitorească, toate astea s-au demolat... Pe
undeva eu nu mă mai regăsesc în acest loc.
Între timp s-a construit noul cartier Lunca
Bârzavei, e foarte frumos, dar nu e cartierul copilăriei
și adolescenței mele. În orașul vechi, de fiecare loc
mă legau niște amintiri. La 15 ani, de pildă, voiam să
fac pian și am făcut un an, chiar, la vechea Școală
Populară de Artă.
Reșița de azi, deși o găsesc frumoasă, simt că

Seria III Nr. 2(52)

 Fenomenul OZN, Ed.Nemira (2003);
și-a pierdut din personalitate, nemaivorbind de
 Hoinărind prin Reşiţa pierdută, Ed.
drama Reșiței de după 1990, când și industria a
TIM Reşiţa (2006);
decăzut și populația a scăzut. Spre deosebire de tot
 Supercivilizaţii în Cosmos, Ed. pt.
ce-a existat în Reșița până atunci, cred că a dispărut
Ştiinţă (2007);
viitorul. Reșița vedea întotdeauna o anumită
 Labirintul Cunoaşterii, Ed.Paideia
dezvoltare, o anumită continuare a liniilor existente,
(2009);
de ani buni e o oarecare nedumerire, nimeni nu știe
A primit în 1991 premiul Academiei Române, în
exact cum va continua și unde va ajunge. Adică, pe

87
calitate de coautor la tratatul Informatica Medicală,
vremuri s-a știut că aici sunt niște mine de fier, niște
Ed. Medicală (1988).
mine de cărbuni, că din asta se poate face siderurgie,
A scris zeci de articole de specialitate și a
din siderurgie se pot face mașini, la ora actuală toate
participat la numeroase reuniuni ştiinţifice, în Anglia,
astea nu mai sunt valabile. Fierul e în altă parte,

Școala Caraș-Severineană
Grecia, Ungaria, Cehoslovacia, Belgia, Franţa, Bosnia-
siderurgia costă mai ieftin în altă parte, deci, dintr-o
Herţegovina etc. Aproape o mie de articole de
dată, toate astea nu mai există. Și-atunci, te-ntrebi:
atitudine, filosofie, popularizare etc. i-au apărut în
Reșița care s-a născut din siderurgie, ulterior din
revistele Magazin, Terra, Viaţa Medicală, Ştiinţă şi
construcții de mașini, unde mai este în toată ecuația
Tehnică, Academica, Adevărul, România Liberă,
asta?
Contemporanul etc. La zecile de cursuri şi studii
(publicate sub formă de broşuri) se pot adăuga
Cum s-a născut pasiunea pentru calculatoare?
numeroase texte SF în diverse publicaţii, mai ales în
- În anii 50, calculatoarele erau un domeniu
Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice (ulterior
de mare viitor. Facultatea de Matematică am
„Anticipaţia”), precum și participările la peste o sută
absolvit-o ca șef de promoție și-am fost trimis
de emisiuni radio şi la câteva zeci de televiziune, unde
profesor la Gătaia, în timp ce colegii de la mijlocul
a fost invitat.
clasamentului au rămas asistenți. Asta și pentru că
pe taică-meu îl dăduseră afară din Partid, în sfârșit, a
Cu un astfel de portofoliu impresionant, ne-am
fost o conjunctură de lucruri. Nu am simțit însă, că
simțit onorați să-l avem oaspete la Casa Corpului
profesoratul ar fi vocația mea. De ce? Nu-mi oferea
Didactic pe Prof. Dr. Dan Farcaș și chiar să ne acorde
suficiente provocări. Eu simțeam nevoia de niște
acest interviu ”inedit” pentru cititorii revistei Școala
provocări de natură cel puțin națională, dacă nu
Caraș-Severineană.
peste. Așa am căutat un domeniu de mare viitor. Și
Pentru că se afla în Reșița la sărbătoarea celor
am găsit la Timișoara unde se făcuse un calculator.
50 de ani de la absolvirea liceului, l-am rugat să ne
Primul s-a făcut la Institutul de Fizică Atomică din
povestească despre Reșița, prin ochii liceanului care a
București. Cel de la Timișoara era însă mai mare și
fost. Îl ascultam fascinate și-aveam impresia că ne-a
mai bun, fiind primul calculator alfanumeric, adică
luat de mână, într-o plimbare prin orașul purtând
singurul care putea la ora aceea, lucra nu numai cu
parfumul acelor vremuri...
cifre, ci și cu litere. Prima traducere din engleză în
română s-a făcut pe acel calculator. Acolo, la
- De obicei, când aveam puțin timp liber mă
Timișoara era un loc liber, la matematică. Unul din
plimbam pe jos, de la Marginea până dincolo de
cei care m-au sprijinit să ajung a fost profesorul
Lunca Pomostului, pe Dealul Golului, pe la Grădina
Rogojan, șeful catedrei de electronică a Politehnicii
Zoo, băteam Rândurile, urcam până la Cruce chiar.
din Timișoara, a intervenit și la Minister și la Partid să
Orașul pe care eu îl am în minte este cel pe care l-am
mi se dea derogare ca să pot trece de la țară (după
lăsat atunci când m-am mutat în București, prin anii
doi ani nu se putea pleca!), fiindcă eram deja prins pe
’60. Centrul pe care eu mi-l amintesc a suferit niște
linie de UTM, UTC, în Raionul Deta. A trebuit să obțin
schimbări dramatice, datorită faptului că industria a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
o mulțime de dezlegări, așa că în septembrie ‘62
eram cu normă întreagă deja acolo. Povestea e lungă
și frumoasă, am scris-o și publicat-o în cartea lansată
anul trecut aici, la Reșița, dar și într-un text care se
găsește pe internet la Banatera. Insist însă să
precizez că imediat după aceea, mi-am dat seama
împreună cu un coleg, Vasile B., că aceste
calculatoare la care lucrăm noi se numesc creiere
electronice și n-au nicio legătură cu creierul
omenesc, care funcționează cu totul altfel. Dar cum
funcționează creierul? – ne-am întrebat. Și-atunci,
am luat toate cărțile care ne-au căzut în mână, am
studiat ca să primim răspuns la întrebările noastre.
Ele au venit însă din partea șefului catedrei de
neuropsihiatrie al Facultății de Medicină. Prof.
Eduard Pamfil, cea mai luminată minte la vremea
aceea, și a adjunctului lui, cu care am dialogat
aproape un an. Am publicat și câteva articole despre
Școala Caraș-Severineană
simularea unor rețele neuronale integrate într-un tot
unitar, ca un microcreier. În ‘67 m-am mutat la
București, unde m-am ocupat de aplicația
calculatoarelor în managementul întreprinderilor. În
‘66-67, Națiunile Unite au dat niște bani pentru ca în
România să se facă o școală de management modern
al întreprinderilor. Așa am ajuns șef de proiect, pe
care l-am făcut de unul singur, un proiect mic, iar cel
mai mare proiect de care am răspuns a fost la
proiectul de informatizare a cercetării științifice din
România. Un proiect de 5 ani, imens, terminat cu
88
brio. Am fost însă dat afară, pentru că fratele meu
rămăsese în străinătate și m-am mutat la Centrul de
Calcul al Ministerului Sănătății, alături de oamenii pe
care îi pregătisem și cu care lucrasem. Așa am rămas
Seria III Nr. 2(52)
legat de Ministerul Sănătății și practic , de acolo am
ieșit la pensie.
În ziua de azi, de la cele mai fragede vârste,
copiii au acces la calculator, la laptop, tablete,
telefoane mobile, vorbim de generația digitalizată.
După părerea dvs, cât de prieten ar trebui să-i fie
elevului și omului în genera, calculatorul?
- E ca și cum am spune că Dunărea nu curge în
direcția potrivită și ar trebui să o întoarcem să curgă
invers. Nu poți schimba cursul, chiar dacă constați că
unele lucruri nu merg în direcția potrivită, singurul
lucru pe care îl poți face este să te adaptezi. Gândiți-
vă că în urmă cu 40 de ani, eu am publicat cărți și-a
fost un chin să mă documentez. La ora actuală, omul
deschide tableta, apasă pe un buton și are acces la
orice informație de care are nevoie. Acest acces la
informație accelerează mersul lucrurilor, dar în
același timp te ferește de rătăciri, nu mai e nevoie să
reinventezi roata. Nu mai putem fără asta. Toate au
evoluat. Sunt și oameni care nu reușesc să țină pasul
și se simt pierduți. Virtualul prezintă avantaje și
dezavantaje. Unii spun că relațiile umane ar avea de
suferit, dar eu vă dau un exemplu: poți consola de la
distanță pe cineva care are nevoie de ajutor, poți lua
legătura cu oameni despre care nu mai știai nimic de
multă vreme. Evident că dialogurile față-n față sunt
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
mult mai frumoase decât cele virtuale, pentru că
implică și atingerea. Pericolul e ruperea de realitatea
adevărată, la capătul căreia se află deciziile aiuristice
pe care un om le poate lua ținând cont doar de
imaginea lor și nu de realitate.
Cum pot câștiga dascălii, în fața elevilor, în
lupta cu tehnologia?
- Întrebare grea, în mod cert. Copiii sunt mai
iuți. Ei vor consacra mai mult timp instruirii
personale în acest sens, decât o face un profesor și-
atunci bătălia e pierdută. Profesorul nu poate depăși
acest handicap decât printr-o înțelepciune a vârstei,
trimițând elevul și la realitate, ca să nu rămână
ancorat în virtual. Dar personal, în domeniul
tehnologiei, eu aș apela prima dată la un puști să mă
ajute.
Interesat de problematica civilizaţiilor
extraterestre, ați devenit vicepreşedinte al Asociaţiei
pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate
– ASFAN România și ați scris cărți despre fenomenul
OZN. Împărtășiți cititorilor noștri dascăli, câteva dintre
ideile pe care le considerați cele mai importante.
- Am devenit vicepreședinte al ASFAN în ‘98,
când am înființat această asociație pentru studiul
fenomenelor aerospațiale neidentificate, președinte
fiind Ion Hobana. În 2011 Hobana s-a prăpădit, eu am
devenit președinte, așa cum sunt și la ora actuală. E
o poveste lungă felul cum am ajuns să cred în OZN și
orice om școlit va spune că așa ceva sunt aiureli. Am
citit într-o perioadă relativ scurtă, foarte multe cărți
despre acest fenomen și mi-am dat seama că
lucrurile sunt ceva mai complicate decât par la prima
vedere, așa că la ora actuală pot spune că fenomenul
OZN există și preocupă armatele și guvernele din
întreaga lume. Ministerul Apărării din Marea
Britanie, de exemplu, între 2009 și 2013 a
desecretizat 54 000 de documente legate de OZN, pe
care le-au avut în arhiva secretă. Francezii, din anii
‘70 au în cadrul Comitetului Național pentru
Explorări Spațiale, organism guvernamental, un birou
care se ocupă de OZN. Rușii au avut două proiecte
foarte serioase în acest domeniu. Americanii, de
asemenea. Toate proiectele astea au fost oprite, dar
nu pentru că fenomenul OZN nu există, ci pentru că
nu se poate da un răspuns și pe toți îi intrigă asta.
În România eu am stat de vorbă cu mulți piloți
care s-au întâlnit cu OZN. Un pilot de MIG care are
acum 86 de ani, din Arad mi-a povestit ca a primit
ordin să tragă într-un OZN. Acesta însă, a dispărut
exact în momentul în care era pregătit să apese pe
trăgaci, apărând brusc în altă parte. Cazul e similar cu
alte două, din Marea Britanie și din Brazilia.
Problema este mult mai complexă. Se continuă
inclusiv cu fenomenele religioase: există un
cercetător care afirmă că n-ar fi exclus ca OZN-urile
să vină din locul în care ne ducem noi după moarte.
Se fac paralele cu decorporalizările și cu experiențele
celor întorși din moarte clinică. E simplu să spui că

oamenii ăștia nu sunt sănătoși la cap, dar duși la
psihiatru se confirmă că sunt complet sănătoși. Noi
continuăm să avem preocupări în domeniu, asociația
noastră este într-o relație bună cu ufologii din
întreaga lume, avem site-ul pe care publicăm lucruri
interesante, există și Revista Magazin, în care am
publicat peste 1000 de articole de gen.
Ufologia e domeniul care v-a apropiat de
Dumitru Prunariu? Cum l-ați cunoscut?
- De Dumitru Prunariu m-a apropiat Revista
Știință și Tehnică. A fost un moment în care l-am
invitat la ASFAN să vorbească despre fenomenul
OZN, așa cum îl vede el, pentru că a fost indirect
prezent și la una dintre aparițiile OZN în zona
Militari, zona Aviatorilor. Nu a văzut cu ochii lui, însă
era în comandamentul aviației când s-a raportat că
deasupra aeroportului ”Mihail Kogălniceanu” trece
un imens OZN. Majoritatea persoanelor care au fost
martore, înaintate în vârstă, nu vor să vorbească
despre asta, mai ales pentru că li s-a impus acest
lucru.
Ca ufolog, îl excludeți pe Dumnezeu?
- De la un fulger până la Dumnezeu, totul este
cuprins în ceea ce am putea numi fenomene
aerospațiale neidentificate. De pildă, dacă mie, la
Maglavit îmi apare Dumnezeu în persoană, sub
forma unui bătrân, este un fenomen aerian
neidentificat, în care ”neidentificat” are sensul de
fenomen inexplicabil prin știința actuală. Sunt efectiv
bulversat de faptul că, după ce unele persoane
vorbesc despre OZN, despre omuleți, brusc ajung la…
Dumnezeu. Putem specula despre toate astea, dar nu
putem afirma ”așa este”. Prin pregătirea pe care o
am, incluzând-o și cea de astronom, am o oarecare
viziune asupra Universului.
În acestă viziune, există viață, civilizație,
lucruri cu care specialiștii sunt de acord. Dar există
un detaliu la care nu subscriu: acela că ei sunt
împrăștiați nu numai în spațiu, ci și în timp. Deci,
unele civilizații ar putea fi chiar și cu câteva miliarde
mai bătrâne decât noi. Dacă este așa, înseamnă că
sunt cam la aceeași distanță de noi, cum suntem noi,
față de un mușuroi de furnici și așa cum noi nu dăm
atenție mușuroiului de furnici, nici ei nu discută cu
noi. Dar așa cum noi urmărim cu atenție un mușuroi
de furnici mai special, așa ne pot urmări ei pe noi,
fără a interveni, însă, încercând să vadă ce suntem în
stare să facem. Pot afirma cu o precizie de 99,999999
la sută că deasupra noastră există o Inteligență
extrem de departe de noi ca nivel de evoluție care ne
urmărește.
Presupunând că omenirea ar suferi o schimbare
radicală în 2000 de ani, și un singur element cultural ar
putea fi păstrat, ce ați alege și de ce?
- Ar fi două lucruri, despre care am scris și în
cartea ”Marea spirală așteaptă”, iubirea și creația.
Pentru mine definiția iubirii are în spate un alt cuvânt
8. INTERVIURI INEDITE
extrem de important: frumosul uman. Acel frumos al
lui Beethoven, al lui Brâncuși, al lui Shakespeare. El
cuprinde creația întru frumosul uman. Și e = mc 2 al
lui Einstein intră la frumosul uman. Iubirea este
capacitatea de a aprecia, a ocroti și de a ajuta la
creșterea frumosului uman. Sunt fascinat de Epistola
lui Pavel, în care spune că între credinţă, nădejde şi
dragoste, cea mai mare rămâne dragostea.
Ați lucrat atâția ani, în diverse domenii, cu
oamenii. Care este cel mai important lucru pe care l-ați
învățat?
- În primul rând, că există oameni frumoși și
oameni urâți și nu i-am ajutat pe cei urâți în urâțirea
lor. Orice om însă, păstrează o sămânță de reabilitare
întru frumos.
Seria III Nr. 2(52)
… Ne-am luat rămas bun de la domnul Farcaș,
nu înainte de a-i asculta îndemnul:
- Caraș-Severinul este un teritoriu fabulos. M-
aș bucura să știu că dascălii și elevii au colindat prin
Cheile Nerei, pe Valea Cernei, au urcat pe Țarcu, pe
Semenic, au fost la Baia Vulturilor, în Peștera
Comarnic, pe la Cetățile din Evul Mediu și dacă n-au
89
făcut-o, îi îndemn să îndrepte degrabă acest lucru.
Sunt locuri mitice, magice. Trăind aici, să înțeleagă
însă că e o frumusețe amenințată de sărăcie, de
aceea e nevoie să ne mobilizăm pentru a fructifica
Școala Caraș-Severineană
aceste frumuseți.
Iar Reșița, din păcate, nu a reușit încă să
devină un focar cultural suficient de puternic, să
atragă și din altă parte. Există o cultură autohtonă,
din care nu vin alții să se adape, așa că dascălii și
elevii ar putea face apostolat în direcția aceasta,
rămânând aici și promovând-o...
Interviu realizat de
prof. NICOLETA MARCU, director CCD Caraș Severin
și prof. LUCIA PEIA, consilier școlar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
și prin completarea acestuia on-line pe site
DESPRE FORMAREA CONTINUĂ
ccdcs.ro. Ponderea este relativ aceeași.

INTERVIU cu NICOLETA MARCU, director al Casei 5. Căror categorii de profesori se adresează

Corpului Didactic …
Realizat de MUȘA ANI-ADRIANA, studentă anul III la
Universitatea Eftimie Murgu Reșița, specializarea
Pedagogia învățământului școlar și preșcolar
cursurile de formare continuă?
R. Cursurile vizează întregul personal didactic
și didactic auxiliar; programe specifice pentru
cei înscriși la examenele naționale (definitivat
și titularizare), la grade didactice etc.

1. Care sunt criteriile după care se organizează

baza de date pentru cursurile de formare
6. Care sunt mijloacele prin care informați
profesională continuă?
cadrele didactice privind oferta
R. Se au în vedere în primul rând cerințele
dumneavoastră de formare continuă?
viitorilor cursanți, atingerea obiectivelor
R.
formulate de către MENCȘ și - local - de către
- prin intermediul adreselor trimise în școli
Școala Caraș-Severineană

IȘJ. Un alt aspect deloc de neglijat se găsește

către directori și responsabili cu formarea,
în Legea învățământului, aceasta specifică
telefon, sau direct spre unele cadre didactice
faptul că fiecare cadru didactic, didactic
(de către personalul CCD)
auxiliar, trebuie să acumuleze un număr de
- site-ul instituției (ccdcs.ro), pagina de
90 credite transferabile la fiecare 5 ani, fapt
facebook a CCD CS, unde sunt postate
ce determină un interes sporit în anumite
informații cu privire la cursurile ce urmează a
perioade de timp în ceea ce privește urmarea
fi derulate
unor cursuri de formare continuă.
- promovare directă a ofertei prin
organizarea unor evenimente de informare
2. Oferta de cursuri a instituției pe care o
90

(ședințe cu directorii la ISJ CS, alte activități în

reprezentați este realizată în concordanță cu
unități școlare din județ)
nevoile cu care se confruntă cadrele
didactice din cadrul județului Caraș-Severin?
7. Considerați că aceste cursuri au un impact
Seria III Nr. 2(52)

R. În vederea realizării ofertei, în perioada

major asupra carierei cadrelor didactice?
iunie - septembrie sunt consultate cadrele
Nivelul teoretic sau cel practic este cel este
didiactice de pe raza întregului județ
vizat primordial?
(chestionare), iar în funcție de rezultatele
R. Formarea continuă este esențială în
consultării sunt pregătite programe de
evoluția în cariera didactică.. Deviza CCD CS
formare sau sunt contactați posibili parteneri
este FORMARE-DEZVOLTARE-PERFORMANȚĂ.
ce pot oferi cursuri solicitate.
Iar motto-un nostru l-am preluat din
cuvintele lui Constantin Noica: ”O școală în
3. Care sunt partenerii implicați în cadrul
care profesorul nu învață și el, e o
cursurilor de formare continuă?
absurditate”.
R. Instituțiile similare din țară, MENCȘ,
Având în vedere faptul că Legea
instituții partenere ce furnizează pregătire
învățământului prevede ca fiecare cadru
profesională, ONG-uri, Universități din
didactic să urmeze un anumit set de cursuri
regiune.
în vederea obțineri de credite transferabile
considerăm că ele au un impact semnificativ
4. Cererea pentru realizarea cursurilor de
asupra carierei. Cursurile de formare fiind
formare continuă ocupă un grad mai mare în
interactive și structurate pe necesitățile
sistem on-line sau este realizată prin
cursanților, ating atât partea practică cât și
intermediul terților (exterior)?
partea teoretică a problemelor vizate.
R. Cererea este realizată prin intermediul
instituțiilor școlare din județ, respectiv a
8. Există posibilitatea stimulării pentru a
responsabililor cu formarea continuă, sau
participa la aceste cursuri? Care sunt din
direct la sediul CCD CS prin completarea
punctul dumneavoastră de vedere
formularului de înscriere, în format letric, dar
principalele aspecte motivaționale ale
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
cadrelor didactice privind participarea
acestora? (puteți preciza aspecte intrinseci,
extrinseci)
R. Fiecare cursant poate avea mai mulți
stimuli direcți sau indirecți ce vor face ca el să
participe în cadrul unui program de formare
continuă. Un prim aspect legat exclusiv de
litera Legii se referă la acumularea de credite
transferabile odată la 5 ani. Un alt aspect este
legat de posibilitatea urmări unor cursuri
gratuite, sau chiar a unor cursuri din care
cursanți beneficiază pe lângă cunoștințe și de
un sprijin financiar din partea ofertantului de
cursuri de formare continuă (cum a fost în
cazul proiectelor POSDRU). Cel de al treilea
aspect face referire la noutatea adusă atât de
cadrul teoretic, cât și de cel practic, al
cursului. Uneori formabilii sunt atrași de
ŞCOALA CARAŞULUI – ŞCOALA
CARAŞ – SEVERINEANĂ
ÎNTRE MOŞTENIRE ŞI
CONTINUITATE
Şcoala Caraş-Severineană este un periodic
care continuă Şcoala Caraşului din perioada
interbelică, nu numai ca tradiţie, ci şi prin
adresabilitate şi conţinuturi. Prin amabilitatea poetului
Nicolae Murgu din Oraviţa, Casei Corpului Didactic
Caraş-Severin i-au parvenit patru numere ale revistei,
aparţinând anilor 1936 şi 1939. În perioada interbelică
existau cercurile culturale care editau revista Şcoala
Caraşului, revistă cu profil pedagogic.
O privire bibliografică comparativă în timp
oferă informaţia că şi atunci revista cadrelor didactice
din Caraş apărea în condiţii de penurie financiară.
Formatul era mic, coperta era din hârtie obişnuită,
subţire şi puţin rezistentă, iar periodicitatea era
neregulată. Spre exemplu, nr. 9 (1936) aparţine lunii
septembrie, iar nr. 10 -11- 12 din 1936 sunt înglobate
într-un singur volum, cu acelaşi număr de pagini.
Revista Şcoala Caraşului a apărut la Oraviţa
când oraşul era capitala judeţului Caraş şi a prezentat
aspecte din activitatea Asociaţiilor învăţătoreşti (de
menţionat că în anul 1902 a apărut Casa Şcoalelor pe
vremea Ministrului Spiru Haret, iar din 1903 la
Bucureşti pe frontispiciul Ministerului Educaţiei stă
scris şi astăzi: Casa Şcoalelor. Din 1902 până în 1948
putem spune că a fost perioada de geneză a Caselor
Corpului Didactic.
Revista Şcoala Caraşului era editată “sub îngrijirea
Revizoratului şcolar al judeţului Caraş”, începând cu
anul 1929, şi tipărită la Tipografia Progresul S.A. din
Oraviţa. În subtitlu era declarat profilul pedagogic, pe
coperta a II-a se preciza mesajul: “în slujba culturii
conținut, alteori de formator sau de locația
cursului.
9. Ați întâmpinat dificultăți de-a lungul
timpului în privința organizării și desfășurării
programelor de formare continuă (lipsa
motivației, nivel de pregătire)? Dacă da,
cum ați remediat aceste probleme?
R. Orice instituție ce este axată pe formare
continuă întâmpină într-un mod sau altul
dificultăți. Acestea pot fi generate de lipsa
interesului manifestat de grupul țintă vizat de
către instituție. Rezolvarea problemelor
apărute se poate realiza în cele mai multe
Seria III Nr. 2(52)
cazuri prin dialog cu părțile implicate
(ofertant, grup țintă) și prin realizarea de
oferte de formare care să răspundă nevoii
identificate
noastre profesionale şi a educaţiei noastre naţionale”,
iar pe coperta I observăm că sunt oferite detaliile:
91
“Partea pedagogică”, “Partea literară”, “Partea
oficială”.
Aspectele teoretice privind educaţia au făcut obiectul
informării prin rubricile revistei de altădată. De pildă,
Școala Caraș-Severineană
în nr. 1-2, ianuarie-februarie1937, era prezentată
Teoria biogenetică a educaţiei, fiind citaţi marii
pedagogi ai lumii care s-au pronunţat asupra acestei
teorii.
Creaţia şi cultura literară ocupau un număr de
pagini apreciabil, atât pentru satisfacerea nevoii de
lectură, cât şi cu scopuri metodice (de exemplu, un
articol axat pe modalităţi de predare a poeziei).
“Partea oficială” era reflectată, număr de
număr, în cele mai multe pagini ale revistei Şcoala
Caraşului, lărgind astfel informaţia denumită
“oficială”.
Pe lângă Ordinele şi Deciziile miniştrilor ori
revizorilor şcolari, paginile revistei publicau şi adrese
ale autorităţii prin care erau solicitaţi revizorii şcolari
să aplice legi şi hotărâri ale acestora, pe diverse
probleme.
“Partea oficială” conţinea şi informaţii,
oarecum colaterale procesului de învăţământ, cum ar
fi “Tabloul cercurilor culturale din judeţul Caraş, 1936-
1937”.
Înfiinţată în anul 1971, Casa Corpului Didactic
Caraş-Severin dezvoltă atribuţiile Casei Şcoalelor,
prioritare fiind seturile de nevoi ale cadrelor didactice
din unităţile şcolare ale judeţului.
Directorul din perioada 1971 – 1981, prof.
Iosif Barna a editat revista Casei Corpului Didactic sub
forma unui Buletin Informativ intitulat Şcoala fără
ziduri, îngrijit de regretatul prof. Alexandru Bîrsescu.
De menţionat că, în anul 1986 Casele Corpului Didactic
au fost desfiinţate.
REVISTA ŞCOALA CARAŞ-SEVERINEANĂ –
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
spaţiu de prezentare a problemelor educaţiei şi
învăţământului din perspectiva valorilor şi
standardelor europene.
Casa Corpului Didactic Caraş-Severin este
reînfiinţată în anul 1990 prin Nota Telefonică nr.
21/04.01.1990 şi prin Adresa nr. 9867/20.03.1990
emise de Ministerului Învăţământului şi Dispoziţia
nr.11/12.03.1990 a Inspectoratului Şcolar Judeţean
Caraş-Severin.
Pentru popularizarea experienţelor pozitive şi
a exemplelor de bună practică în domeniul didacticii
moderne şi al activităţii educative s-a editat pentru
prima dată revista Şcoala Caraş-Severineană, sub
egida Casei Corpului Didactic Caraş-Severin al cărui
director a fost regretatul prof. Gheorghe Magas.
Revista, sub o formă de foi volante (ziar) era editată cu
ocazia unor aniversări, concursuri (Memorialul Traian
Lalescu), olimpiade naţionale desfăşurate în Caraş-
Școala Caraș-Severineană
Severin, Seminarul DIDACTICA.
O preocupare constantă a acestei revistei a
constat în prezentarea şi explicitarea curriculum-ului şi
dezvoltarea acestuia, în concordanţă cu exigenţele
schimbărilor structurale din învăţământul românesc.
Instruirea diferenţiată, bazată pe teoria inteligenţelor
multiple, evaluarea prin teste după itemi obiectivi,
semiobiectivi şi subiectivi au fost subiecte predilecte,
oarecum prezentate ca o expresie a integrării noastre
în didactica actuală.
92
Seria III Nr. 2(52)
Spre comparaţie cu Şcoala Caraşului din
perioada interbelică poate fi supus atenţiei doar un
titlu din “Partea pedagogică”, a revistei Şcoala
Caraşului, nr. 9, septembrie 1936: Importanţa textelor
pentru măsurarea inteligenţei în studiul individualităţii
şi modul de aplicare în învăţământul primar.
Începând cu anul 1999, Revista Şcoala Caraş-
Severineană apare în serie nouă, iar instituţia Casa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Corpului Didactic Caraş-Severin a reuşit, prin
demersurile făcute de prof. Tudor Deaconu, în calitate
de director, să obţină, începând cu anul 2002, Codul
ISSN 1583-5529 din partea Bibilotecii Naţionale a
României.
Seminarul Didactica a fost conceput încă de la
prima ediţie din 1992, în parteneriat cu reprezentanţi
ai învăţământului din Landul Steiermark Austria, ca un
forum internaţional pentru dezbaterea celor mai
actuale probleme ale Didacticii, educaţiei şi
învăţământului, care a reunit de-a lungul anilor
reprezentanţi ai învăţământului din mai multe ţări
europene (Austria, Anglia, Franţa, Germania,
Norvegia, Serbia, Spania, Suedia, Ungaria) şi chiar din
Statele Unite ale Americii, devenind astfel din 1999:
DIDACTICA INTERNAŢIONAL - simbolul emblematic al
învăţământului din Banatul Montan, pentru activităţile
de formare continuă a cadrelor didactice din
învăţământul preuniversitar.
Totodată, Colocviile de toamnă, derulate de
Inspectoratul Şcolar Județean şi Casa Corpului Didactic
Caraş-Severin în perioada 1999 – 2006, prin
organizarea Cursurilor de formare managerială
organizate în parteneriat cu Departamentul pentru
învăţământ al Landului Steiermark şi Institutul
Pedagogic Graz – Austria s-au regăsit în paginile
revistei Şcoala Caraş-Severineană.
Temele impuls propuse de-a lungul anilor au
fost adevărate provocări care au supus dezbaterii cele
mai actuale demersuri care vizează didactica
modernă, educaţia ca un sector de interes public,
formarea cadrelor didactice, aducând în actualitate
practicile de succes din România, din Europa şi nu
numai, fără de care schimbarea de mentalitate nu ar fi
posibilă. Abordările temelor impuls propuse şi
dezvoltarea acestora de-a lungul celor 24 de ediţii, au
făcut ca Revista Şcoala Caraş-Severineană să devină o
adevărată tribună de dezbatere a problemelor
educaţiei şi învăţământului din perspectiva valorilor şi
standardelor europene.
Toate acestea au fost posibile datorită
sprijinului acordat de către unităţile de învăţământ din
judeţ, autorităţilor locale şi în special sprijinului
Consiliului Judeţean Caraş-Severin, care a susţinut
financiar apariţia Revistei Şcoala Caraş-Severineană pe
baza Proiectului DIDACTICA depus spre finanţare an
de an, la această instituţie, de către Casa Corpului
Didactic Caraş-Severin.
Să nu uităm că oricât de diversificate ar fi
suporturile actuale de culegere şi transmitere a
informaţiei, cuvântul scris pe clasica hârtie şi
concentrat în, să zicem, clasica revistă, rămâne
fundamental. Prin Revista Şcoala Caraş-Severineană
editată şi astăzi, chiar cu o apariţie sporadică, aşa ca
altădată, străduiţi-vă să fiţi de folos celor angrenaţi în
munca didactică zilnică, atât cu informaţii verificate în
timp, cât şi cu probleme care ţin de modernizarea
corespunzătoare a prezentului şi viitorului.
Prof. TUDOR DEACONU
Liceul de Arte Sabin Păutza Reșița
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
JOCUL DIDACTIC DE LA FORMAL
LA NON FORMAL
Jocul este o activitate specific umană,
fiind una din variatele activități ale oamenilor și
în strânsă interdependență cu acestea, fiind
determinat de celelalte activități și
determinându-le pe toate acestea, învățarea,
munca și creația neputându-se realiza în afara
jocului, după cum acesta nu ar putea exista fără a
fi purtătorul principalelor elemente psihologice
de esență neludică ale oricarei ocupații specific
umane.
Jocul a fost, este și va fi o prezență
permanentă în viața oamenilor, o realitate care a
depășit de mult granițele de vârstă. Jocul este un
fenomen de cultură și civilizație
multidimensional.
Termenul de didactic asociat celui de joc
accentuează latura instructiv-educativă activităţii
care devine, în mod necondiţionat, parte
integrantă a acestuia şi se concentrează printr-un
volum mare de cunoştinţe, de acţiuni obiectuale
şi mintale pe care le solicită. Indiferent de etapa
de vârstă la care este utilizat, jocul didactic
favorizează atât aspectul informativ al procesului
de învăţământ cât şi aspectul formativ al
acestuia.
La nivelul cel mai cuprinzător al Legii
Învăţământului se precizează că idealul de
personalitate ce se doreşte a fi format în
societatea actuală trebuie să fie una armonioasă,
integrală şi creatoare. Finalitatea transpusă la
nivelul didacticii practice ar echivala cu utilizarea
de către formator a conţinuturilor flexibile dar şi
a metodelor active (printre care şi jocul) care să-l
antreneze pe copil în stilul euristic de cunoaştere.
Acest adevăr candidat la umanitate (H. Pieron)
asistă la rapide schimbări sociale şi
informaţionale, trebuie să joace cu eficacitate
rolul si statusul său social.
Astfel, în Oferta de Formare a Casei
Corpului Didactic Caraş-Severin am cuprins în
acest an şcolar cursul de formare Jocul didactic
de la formal la non formal, în învăţământul
preuniversitar, având ca furnizor de formare
Asociaţia Generală a Cadrelor Didactice din
România Dăscălimea Română, curs acreditat de
Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice prin
Ordinul nr.4623/27.07.2015 (categoria 2 şi tipuri
de competenţe a /15 credite profesionale
transferabile /60 h), cu public ţintă: personalul
didactic de predare din învăţământul
preuniversitar.
Am finalizat două sesiuni de formare a
câte 25 de formabili, dascăli care predau diverse
discipline şi suntem în desfăşurare cu cea de-a
treia grupă, la Caransebeş.
Tematica aleasă pentru programul
desfăşurat a fost selectată în funcţie de nevoia de
formare a cadrelor didactice şi organizată
structural pe trei module de formare: Jocul
Seria III Nr. 2(52)
didactic, Ludicul în opţional şi Tipuri de jocuri
didactice utilizate în activităţile nonformale.
Opiniile exprimate de participanţi au
subliniat câteva calităţi ale programului de
formare: oferta destul de largă a tematicii de
formare, noutăţile aduse de profesie şi dincolo
de ea, perspectiva interdisciplinară a cursului,
93
apreciindu-se abordările transdisciplinare chiar în
cazul unor discipline aparent disjuncte,
posibilitatea de a alege opţionalul( cuprinderea
Școala Caraș-Severineană
unor variante de curs opţionale). Dacă tematica a
fost bine apreciată, un aspect amendat este acela
privind densitatea mare a informaţiei pentru
bugetul de timp alocat cursului.
De asemenea, în discuţiile cu cadrele
didactice s-au conturat şi unele sugestii privind
noi teme sau direcţii de formare, dintre care
amintesc: învăţământul centrat pe competenţe,
aspecte legate de întocmirea proiectelor
europene în domeniul educaţiei şi atragerea de
fonduri externe, gestiunea conflictelor şi
influenţa mediului în care trăim, rezolvarea
barierelor de comunicare verbală, propuneri de
activităţi pentru Şcoala altfel, prezentarea unor
experienţe de bune practici, metode din
domeniul educaţiei – aplicate cu succes în ţările
UE.
În legătură cu procesul didactic,
principalele concluzii rezultate din discuţiile
individuale sau de grup privind aspecte legate de
metodele de predare au fost: utilizarea unui
număr mare de aplicaţii, diversitatea exemplelor,
aplicaţiile propuse au fost corespunzătoare
modulelor, formarea s-a bazat pe activităţi
interactive, munca în echipă.
În ceea ce priveşte materialul didactic,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
furnizorul de formare ne-a oferit materiale de
calitate, suporturi de curs bine întocmite,
reprezentând un adevărat ghid pentru cursanţi şi
utile în viitor.
În cadrul cursului, derulând activităţi de
cooperare în ateliere de lucru, profesorii
participanţi şi-au dezvoltat atât deprinderi de a
realiza jocuri cu scop educativ, folosind
mijloacele de învăţământ disponibile în şcolile din
care provin cât şi tehnici în a organiza şi
desfăşura strategii de învăţare pe sistemul
jocului. Metoda jocului ajută în elaborarea
procedeelor de învăţare bazate pe joc, de
proiectare eficientă, respectând normele
didactice. După cum bine ştim, în realitate a
desfăşura un joc nu este joacă lipsită de
Școala Caraș-Severineană
importanţă şi seriozitate. Este, într-un fel, unica
modalitate de predare adaptată gradului de
maturitate psihică a şcolarului.
Prin libertatea de gândire şi acţiune, prin
încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi
cutezanţă, jocurile didactice devin pe cât de
valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă
94
Seria III Nr. 2(52)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
curajul, perseverenţa, dârzenia, competiţia,
corectitudinea, disciplina, precum şi spiritul de
cooperare, de viaţă în colectiv şi de comportare
civilizată. Datorită caracterului său formativ, jocul
influenţează dezvoltarea personalităţii elevului.
Prin jocul didactic le cultivăm elevilor
dragostea pentru studiu, le stimulăm efortul
susţinut şi îi determinam să lucreze cu plăcere, cu
interes, atât în oră, cât şi în afara ei. Utilizându-l
frecvent în activităţile de la clasă, îmbinând
ineditul cu plăcutul, am constatat că activitatea
devine mai interesantă, mai atractivă, şi după
cum remarcă psihologul american, Jerome S.
Bruner: Jocul constituie o admirabilă modalitate
de a-i face pe elevi să participe activ la procesul
de învăţare. Elevul se găseşte aici în situaţia de
actor, de protagonist şi nu de spectator, ceea ce
corespunde foarte bine dinamismului gândirii,
imaginaţiei şi vieţii lui afective, unei trebuinţe
interioare de acţiune şi afective, unei trebuinţe
interioare de acţiune şi afirmare.
Prof. DANIELA POTOCEAN
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA
TRADIȚIILOR ÎN ARHIVE LETRICE
ȘI DIGITALE
Motto: ,,În cultură nimic nu trebuie pierdut, totul
trebuie transmis şi reînnoit.”
(Constantin Noica)
Agenda digitală pentru Europa
Digitizarea şi conservarea memoriei culturale
a Europei, care include tipărituri (cărţi, reviste, ziare),
fotografii, piese de muzeu, documente de arhivă,
materiale audio şi audiovizuale, monumente şi situri
arheologice, reprezintă unul dintre domeniile-cheie
abordate de agenda digitală.
Agenda digitală pentru Europa încearcă să
optimizeze beneficiile tehnologiilor informaţiei pentru
creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi
calitatea vieţii cetăţenilor europeni, ca parte a
Strategiei Europa 2020.
Accesibilitatea online a materialului cultural
va permite cetăţenilor din întreaga Europă să aibă
acces la el şi să îl utilizeze în scopuri recreative,
educative sau profesionale. Preocuparea pentru
digitizare şi prezervare a bunurilor culturale a intrat şi
în atenţia Comisiei Europene, care a publicat în anul
2011 „RECOMANDAREA COMISIEI din 27 octombrie
2011 privind digitizarea şi accesibilitatea online a
materialului cultural şi conservarea digitală“, în care
se asigură:
 accesul la documentele cu valoare
patrimonială pentru stimularea cercetării şi
inovării, prin utilizarea lor sporităa;
 accesibilitatea şi utilizarea acestor
documente în viitor.
Pentru îndeplinirea celor două obiective
precizate anterior se vor întreprinde următoarele
acţiuni:
1. digitizarea fondurilor tradiţionale;
2. accesibilitatea documentelor în mediul
world wide web;
3. prezervarea şi depozitarea în condiţii
optime a patrimoniului cultural.
Strategia Națională privind Agenda Digitală
pentru România - Iulie 2013
1.1. TIC în cultură
1.1.1. Situația curenta
Obiectivele Uniunii Europene structurate în
cadrul Agendei Digitale și a țintelor de digitalizare
asumate pentru 2020, presupun și măsuri direct
legate de conservarea și promovarea patrimoniului
digital European. Dintre acestea putem menționa:
 Implementarea și utilizarea unui singur punct
de acces al informației legate de patrimoniul
cultural, dar și de educație, de petrecerea
timpului liber etc.
 Materializarea și digitalizarea patrimoniului
cultural (biblioteci, arhive fizice și
audiovizuale, muzee) pentru deschiderea
accesului la nivel European și pentru
asigurarea conservării în timp a acestuia
 Crearea Europeana – Biblioteca unică
europeană – în strânsă colaborare cu toate
instituțiile implicate
Ținta României aferentă TIC în cultura prin
Agenda Digitală 2020 presupune:
 Dezvoltarea arhivelor digitale ale României și
a aportului la Europeana (cu ținta specifică de
a expune în Europeana a ~750.000 de
elemente digitale până în 2015)
 Promovarea creării de conținut digital
original, specific comunităților din România
 Îmbunătățirea interacțiunii bibliotecă –
Seria III Nr. 2(52)
individ prin intermediul resurselor TIC
Biblioteca Digitală Europeană este punctul de
interes maxim al strategiei de promovare TIC în
cultură și reprezintă un punct de acces unic către
milioane de cărți, tablouri, filme, obiecte muzeale și
documente arhivistice care au fost digitalizate în
întreaga Europă. De asemenea, aceasta reprezintă și o
sursă de informații provenite de la instituțiile culturale
95
și științifice europene, un suport promotor al
moștenirii culturale, prin transfer de cunoaștere,
inovație și tehnologie, o platformă pentru schimbul de
Școala Caraș-Severineană
cunoștințe între bibliotecari, muzeografi, arhiviști și
reprezentanți ai industriilor culturale creative și o cale
de a stimula economia creativă și de a promova
turismul cultural.
Având scopul de a poziționa biblioteca
publică locală și cea școlară drept centre care oferă
informație pentru cetățenii de toate vârstele și
categoriile sociale și promovează familiarizarea cu
mediul digital, diversificarea serviciilor furnizate în
bibliotecă presupune activități de socializare între
categorii variate de populație, bibliotecarii fiind
încurajați să inițieze servicii culturale care să implice
cât mai multe persoane din comunitatea locală.
Linii strategice de dezvoltare – TIC în Cultură:
1. Dezvoltarea prin digitizarea arhivelor
României și a aportului la Europeana: Principalul
avantaj care derivă din acțiunea de digitalizare a
patrimoniului cultural al României este reprezentat de
conservarea operelor culturale naționale. Prin
proiectarea tuturor creațiilor culturale reprezentative
într-un vast univers digital, într-un format electronic
consistent, efectele timpului și ale altor factori externi
(incendii, inundații, furt, etc) vor putea fi contracarate,
asigurându-se accesul generațiilor viitoare la creațiile
artistice din trecut. În plus, ușurința cu care vor putea
fi accesate registrele digitale conținând elementele de
patrimoniu ar putea spori gradul de informare al
cetățenilor cu privire la moștenirea culturală
românească.
Odată realizat portofoliul digital al
elementelor culturale naționale, acesta va putea fi
inclus în biblioteca digitală Europeana, sporind astfel
vizibilitatea țării, influențând percepțiile cetățenilor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
străini și determinându-i să viziteze Romania.
2. Promovarea creării de conținut
digital original, specific comunităților din România:
Digitalizarea conținutului cultural specific
comunităților din România va avea în principal un
impact asupra gradului de conștientizare în rândul
cetățenilor cu privire la obiectivele turistice existente
la nivel național și asupra turismului intern și
internațional. Pe termen lung, o astfel de acțiune ar
putea avea un impact semnificativ asupra perpetuării
tradițiilor românești, educând tinerii - segmentul de
populație cel mai activ pe internet, dar și cel care
manifestă o preocupare foarte redusă pentru
îndeletnicirile tradiționale – și suscitându-le interesul
pentru practicile tradiționale.
Adaptarea conținutului cultural digital în
funcție de regiune va contribui la individualizarea
regiunilor, promovând turismul rural și incluziunea
Școala Caraș-Severineană
socială a persoanelor localizate în regiuni greu
accesibile prin educarea acestora în mod indirect și
dezvoltarea competențelor digitale.
Conservarea şi promovarea tradițiilor în
arhive letrice și digitale
Folclorul cu tradițiile, obiceiurile și portul
popular reprezintă comori inestimabile care definesc
identitatea unui popor, făcându-l unic, statornic și
nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Toate
elementele de cultură și tradițiile populare transmit
valori și creează punți de legătură între generații.
96
Imensul tezaur folcloric cu toate elementele
aparținătoare reprezintă reale documente grăitoare
privind istoria și cultura unui popor, constituind o
componentă valoroasă, o moștenire neprețuită pentru
Seria III Nr. 2(52)
noi ca locuitori ai tării românești. Această moștenire
strămoșească trebuie dusă mai departe prin orice
mijloace, deoarece, un popor trebuie să trăiască prin
ceea ce lasă fiilor săi.
Protejarea patrimoniului cultural rural
tradițional trebuie să cuprindă o componentă
fundamentală, cea a obiceiurilor, datinilor, a
cântecelor şi jocurilor populare, a portului şi graiului, a
folclorului popular. Educaţia în spiritul preţuirii culturii
locale, a dragostei şi respectului pentru creaţia
înaintaşilor, pentru civilizaţia materială a familiei şi
satului, trebuie să devină parte constitutivă a
procesului de socializare realizat în şcoală şi familie.
Păstrând şi dezvoltând patrimoniul moral-educativ
rural ne apărăm propria noastră identitate, dragostea
de frumos, bunătatea, ospitalitatea, omenia,
toleranţa, valorile morale făurite de-a lungul timpului.
Obiceiurile tradiționale se împart în două
mari categorii: cele care marchează diferite
evenimente ce se desfășoară de-a lungul anului
(sărbători religioase, cele legale, de munca agricolă,
de factori de mediu) și care vizau viața colectivă a
satului, având un caracter public si ciclic; și cel care se
referă la obiceiurile care atestă diferite momente
importante din viața omului, desfășurarea lor fiind
legată de momente bine determinate, care nu se
repetă de-a lungul vieții acestea fiind: obiceiurile care
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
marchează și vizează cele mai importante momente
din viața unui om: nașterea, căsătoria și moartea.
Folcloriștii numesc astăzi obiceiurile tradiționale în
legătură cu nașterea, inițierea, căsătoria și moartea,
obiceiuri sau rituri de trecere. În general, nunta, prin
desfășurarea ei amplă și caracterul sărbătoresc și de
mare veselie, atrage cea mai mare și cea mai activă
participare a colectivității.
Un mijloc și un rol deosebit de important în
păstrarea și valorificarea obiceiurilor tradiționale îl are
școala și toate instituțiile de învățământ. Așa cum
sublinia unul dintre corifeii Scolii Ardelene, Samuil
Micu, “obiceiurile străbune sunt păstrate de
țărănime”. Școala Ardeleană scotea în evidență
necesitatea studierii folclorului, care ilustrează valorile
și originea însăși a poporului nostru. Cu ajutorul unor
proiecte care vizează reconstituirea, conservarea și
valorificarea vechilor obiceiuri desfășurate de-a lungul
timpului în satul tradițional, în componența căruia pot
fi implicați și tinerii ca personaje active, se poate
realiza în fapt păstrarea și valorificarea patrimoniului
cultural tradițional.
Copiii și tinerii trebuie îndrumați să-și
îndrepte atenția spre fondul străbun de valori artistice
și documentare pentru a-l aprofunda, a-l iubi si a-l
răspândi, mai departe la următoarele generații.
”Cunoașterea si conservarea valorilor identitare,
stimularea interesului tinerilor pentru aceste valori,
cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meșteșugărești
ar putea contribui mult la dezvoltarea personalității
umane, la spiritualizarea si socializarea tinerilor, la
găsirea unui sens al vieții, a unei motivații existențiale,
de care adeseori sunt lipsiți. Într-un cuvânt, putem
spune că patrimoniul valorilor identitare românești
poate constitui, pentru societatea actuală, o
alternativă educațională, artistică, economică, cu un
potențial deloc neglijabil, o alternativă si o soluție a
unora dintre dilemele, căutările si neîmplinirile
contemporane.”
Transformarea societății rurale într-o
societate de consum asemănătoare celei urbane si
schimbările demografice au ca efect nepracticarea
obiceiurilor sau chiar pierderea lor. Multe din
obiceiurile tradiționale românești le mai putem întâlni
doar în așa zisele manifestări cultural - tradiționale,
exemplu concret ar fi aceea de ”Fii ai satului” unde
obiceiurile sunt foarte denaturate, față de cum le
găsim descrise în materialele documentare și în
scrierile cercetătorilor, obiceiul devenind doar o
manifestare cu caracter de divertisment pentru
întreaga comunitate, pierzându-și în totalitate
semnificația mitologică. Populația rurală actuală
trece printr-o emancipare care se afla la marginea
prăpastiei ce semnifică pierderea identității si a
patrimoniului tradițional românesc. Pentru acest fapt
trebuie tras un semnal de alarmă. Trebuie
conștientizat pericolul, acela de a ne pierde
identitatea construită cu multă trudă de înaintașii
noștri. Personal cred că implementarea în şcoala
generală, a materiei de folclor este imperios necesară,
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
necesar ar fi chiar din grădiniță.
Cele mai moderne tehnici și mijloace de păstrare şi
arhivarea a elementelor de patrimoniu național
cultural (tradițional) sunt:
• Fotografia este un document etnografic
pertinent în relatarea acţiunilor cu caracter descriptiv
a unor obiceiuri, desfăşurate cu foarte mult timp în
urmă, care presupune următoarele îngrijiri:
- Se păstrează în biblioteci, în albume foto – care
trebuie depozitate orizontal de preferat în cutii
căptuşite cu văl neacid.
- Negative pe sticlă - trebuie ţinute fiecare într-o
învelitoare de hârtie şi depozitate vertical în cutii
căptuşite sau în cutii rezistente cu carton de separare
după fiecare 5 plăci.
pentru asigurarea accesului, toate acestea vor duce la
preferarea tehnologiei digitale” pentru conservarea şi
arhivarea tuturor elementelor de patrimoniu cultural,
tradiţional - respectiv a obiceiurilor reconstituie.
Din cauza rapidei evoluții tehnologice,
informația digitală este mult mai perisabilă decât cea
conținută pe suporți tradiționali, precum hârtia și
microfilmul. Astfel, organisme, instituții
internaționale, mondiale au contribuit la elaborarea
de standarde și strategii de prezervare digitală.
UNESCO, în „Ghidul de prezervare a patrimoniului
digital” („Guidelines for the Preservation of Digital
Heritage”) subliniază pericolul pierderii documentelor
patrimoniale aflate pe suport modern.

Seria III Nr. 2(52)

- Negative pentru film – acestea pot fi depozitate în Exemple de bună practică
cartuşe de hârtie sau poliester apoi pot fi puse în cutii; Importante resurse patrimoniale deținute de
- Fotografii tubate - acestea trebuie ţinute orizontal în către muzeele din România au fost supuse digitizării:
cutiile lor şi apoi depozitate în depozite şi, sau cutii.
Cutiile care conţin material fotografic trebuie Nr. INSTITUȚIA DENUMIREA OBSERVAȚII
aşezate pe rafturi metalice. Acolo unde este posibil, crt. PROIECTULUI
obiectele de aceeaşi mărime trebuie depozitate 1. Muzeul 1.Digitizarea
împreună, amestecarea obiectelor de diferite mărimi Etnografic al negativotecii şi
poate cauza abraziunea şi spargerea (crăparea). Cutiile Transilvaniei a

97
nu trebuie umplute la maximum. diapozitivotecii
Mijloacele de întreţinere a fotografiei Muzeului
amintite mai sus, sunt relatate în 1998 de către Marie- Etnografic al
Thérèse Varlamoff, Director al Programului de

Școala Caraș-Severineană
Transilvaniei
Prezervare Conservare (PAC) – IFLA, până în 2006. 2. Digitizarea
Iniţial, traducerea a fost publicată în paginile revistei patrimoniului
Biblos mobil şi imobil
Astăzi cu ajutorul tehnologiei fotografia veche poate fi al Muzeului
arhivată şi digital cu ajutorul scanării. Iar realizarea Etnografic al
fotografiilor, beneficiază de aparatură foarte Transilvaniei
performantă, digitală și sofisticată, aparținătoare 2. Muzeul Digitizarea Perioada: 1
tehnologiei de ultimă generație. Naţional al patrimoniului septembrie
 Înregistrarea audio Carpaţilor ecleziastic din 2010 – 15
- Discuri şerloc - acest format de înregistrare audio a Răsăriteni cadrul colecţiei noiembrie
fost folosit încă din anul 1890 până aproximativ în anul Parohiei 2011
1950 când încet, încet discurile de vinil l-a înlocuit. ortodoxe Sf.
- Discuri vinil Gheorghe
- Suport magnetic 3. Muzeul Brukenthal parcursul
- Mediul optic – discuri laser Naţional Digital anului 2009
- CD – ROM. Brukenthal
Astăzi putem vorbi de reportofoane digitale, 4. Muzeul 1. Comunismul debut în
Ipod, ș.a care au o capacitate de stocare mult mai Național de în România 2009
mare a informaţiei, de o calitate superioară tuturor Istorie 2. Imago debut în
mijloacelor folosite în relatarea sunetului. Romaniae 2011
• Înregistrarea video. 5. Muzeul 1. Digitizarea
În zilele noastre putem beneficia de mijloace Naţional al bunurilor
performante de înregistrare video + audio, de o Ţăranului culturale de
calitate perfectă în relatarea audio și imagine. Român patrimoniu din
„Strategia de prezervare preferată pentru colecţiile MNŢR
următoarea perioadă de timp, este mediu digital 2.Digitizarea
principal pentru acces. Politica de filmare este manuscriselor
preferată în întregime. Oricum, dezvoltarea rapidă a Picu Pătruţ
tehnologiei computerelor, apariţia echipamentelor
sofisticate, care pot produce microfilm şi imagini
digitale de rezoluţie înaltă, simultan şi la un cost
foarte scăzut şi presiunea exercitată de utilizatori

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
6. Muzeul 1. Digitizarea Forotic Festival de tradiţii şi obiceiuri
Secuiesc al fototecii populare Sânzienele
Ciucului muzeului Sasca Montană Festival de tradiţii şi obiceiuri
2. Digitizarea populare pe meleaguri cărăşene
unor colecţii ale Bucova-Băuţar Simpozion Internaţional Educaţie
muzeului pentru patrimoniu,
(colecţia de Festival de folclor – concurs cu
etnografie, de participare internaţională
cărţi vechi şi de Ciobănaşul, ediţia a III-a
istorie) Episcopia Festival concurs Gugulan cu car
3. Digitizarea Ortodoxă cu mere
cărţilor editate Caransebeş
de muzeu Bozovici Concurs Naţional de artă plastică
7. Muzeul „Casa 1. digitizarea pentru anii Lumină din Lumina Învierii
Mureșenilor” ziarului Gazeta 1838-1894,
Bozovici Festivalul concurs de colinde
din Brașov Transilvaniei 1912, 1937
Lângă Ieslea Minunată
2. scanarea
Reşiţa Festival coral Florile Dalbe
documentelor
Școala Caraș-Severineană

Zăvoi Festivalul concurs Mândru mi-s că

din patrimoniu,
mi-s român
fotografierea
obiectelor de Bocşa Festival de creaţie şi intrepretare
patrimoniu. a poeziei dialectale
Mândru mi-s că-s bănățan
Bibliotecile și muzeele au început procesul de
digitizare, pornind de la două considerente: în acest Proiect CCD CS - EXPLORAREA
mod, vor fi prezervate documentele originale și, MEŞTEŞUGULUI CĂRĂȘAN
totodată, vor fi puse la dispoziția tuturor celor - identificare parteneri
interesați, în mediul online. În principal, documentele - identificare sursă finanțare
digitizate se adresează cercetătorilor, stimulând, Scopul proiectului: păstrarea diversităţii
98

astfel, procesul de cercetare/ documentare, însă
acestea pot fi consultate și de alte categorii de
utilizatori: studenți, elevi, cadre didactice din mediul
preuniversitar și universitar, specialiști.
Seria III Nr. 2(52)
patrimoniului cultural imaterial pentru generaţiile
viitoare prin conservarea şi arhivarea digitală a
meşteşugurilor tradiţionale din Caraș-Severin.
Obiectivul general al proiectului este

Orice proiect de digitizare are ca ultimă etapă punerea în valoare și în actualitate a patrimoniului
comunicarea rezultatelor în mediul online. Este cultural imaterial; identificarea, conservarea,
îmbucurător faptul că instituțiile românești, mai precis arhivarea şi prezentarea meştesugurilor tradiţionale
73% dintre biblioteci și 54% dintre muzee, pun la din județ în vederea cunoaşterii, actualizării şi
dispoziția publicului larg documentele digitizate. transmiterii acestora ca model de bună practică
Din activitatea Casei Corpului Didactic Caraș- pentru tânăra generaţie.
Severin Grupurile ţintă cărora li se adresează acest
proiect sunt meşteri populari autentici care realizează
Localitatea Titlul programului şi transmit arta tradiţională, dar şi tinerii care pot
prelua arta meşteşugărească ca profesie şi mod de
Berzasca Festivalul Hora etniilor
viaţă.
Dalboşeţ, Şopotu Simpozionul Internaţional
Rezultatele proiectului: realizarea de filme
Vechi Oameni de seamă ai Banatului
etnografice de scurt metraj ce vor conține două dintre
Eftimie Murgu Festival-concurs Bănăţean, suflet
meșteșugurile relevante (DVD-uri ce vor fi distribuite
ales
școlilor, partenerilor, meșterilor și instituțiilor de
Măru Festival folcloric în grai Doina specialitate); realizarea unei expoziții itinerante de
Bistrei fotografie (vor fi invitate școlile în locațiile de
Festivalul muzeelor satului expunere); realizarea unui catalog color; participarea
Şopotu Vechi
bănăţean, ediţia II publicului la evenimentul cultural și creșterea
Festival folcloric judeţean în grai interesului legat de acesta (expoziția este una
Reşiţa Drag mi-i graiul Bănăţan, ediția itineranta,
VII
Teregova Simpozionul CONCLUZII:
Valorificarea tradițiilor și Pentru păstrarea și promovarea elementelor
obiceiurilor locale în contextul e de patrimoniu cultural imaterial, dar și material se
european impune realizarea a cât mai multor reconstituiri ale
obiceiurilor arhaice, făcute cu ajutorul unei

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
documentații meticuloase, din materiale științifice de conservarea digitală
specialitate, realizate de către cercetători renumiți ai  UNESCO - „Ghidul de prezervare a
folclorului, încă de pe vremea când obiceiurile erau vii, patrimoniului digital” („Guidelines
și se celebrau cu sfințenie de locuitorii din vetrele for the Preservation of Digital
satelor. Heritage”)
Reconstituirea obiceiurilor trebuie realizată
sub o atentă observație, atestată din punct de vedere Profesor NICOLETA MARCU – director
științific pentru relatarea, pertinentă a elementelor REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ – informatician
etnologice, evitându-se astfel introducerea unor alte Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
piese noi ale contemporaneității.
Imortalizarea obiceiurilor reconstituite, se
poate conserva în arhive, ca documente de atestare a
identității noastre, pentru posteritate.

BIBLIOGRAFIE:
 Strategia Europa 2020;

Seria III Nr. 2(52)

 RECOMANDAREA COMISIEI
EUROPENE din 27 octombrie 2011
privind digitizarea şi accesibilitatea
online a materialului cultural şi

LISTĂ PROGRAME FORMARE CONTINUĂ DERULATE

AN ȘCOLAR 2015-2016

99
Nr. crt. Denumire curs / Instituția Număr Num Data / Formatori / Locație
program parteneră credite ăr Perioada de
(dacă este / Număr curs derulare

Școala Caraș-Severineană
cazul) ore anți
1. Abilitarea Inspectoratul 16 ore 62 07- ILIE-DAN STOINEL
curriculară a Şcolar 08.09.2015 NICOLETA MARCU
cadrelor didactice Judeţean 09- DANIELA POTOCEAN
din învățământul Caraş-Severin 10.09.2015 Colegiul Naţional C.
primar pentru 11-12- D. Loga Caransebeş
clasa pregătitoare 09.2015 Şcoala Gimnazială
Nr. 7 Reşiţa
2. Descrierea Universitatea 16 ore 25 11- MARIA MICLE
standardizată de Vest din 12.09.2015 Casa Corpului
pentru publicațiile Timişoara Didactic
monografice Caraş-Severin
3. Istoria recentă a Ministerul 25 credite 24 septembrie- CĂTĂLIN SIULESCU
României (Proiect Educaţiei şi octombrie Colegiul Economic al
POSDRU) Cercetării 2015 Banatului Montan
Ştiinţifice Reşiţa
Casa Corpului
Didactic
Grigore
Tăbăcaru
Bacău
4. Managementul Inspectoratul 16 ore 107 02- NICOLETA MARCU
formării continue Şcolar 03.10.2015 AURORA-RODICA
în unitățile de Judeţean 04-05- KORKA
învățământ Caraş-Severin 10.2015 Inspectoratul Şcolar
preuniversitar 06- Judeţean Caraş-
adresat cadrelor 07.10.2015 Severin
didactice
responsabile cu
formarea continuă
în unitățile de
învățământ
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
5. Formator Universitatea 60 ore 61 06.11.2015 – GIANINA-CĂTĂLINA
Eftimie Murgu 12 credite 20.11.2015 PRODAN
Reșița LAVINIA NIȚULESCU
Universitatea
Eftimie Murgu
Reșița
6. 22 05.12.2015 – GIANINA-CĂTĂLINA
Metodist (pentru 17.12.2015 PRODAN
Universitatea
cadrele didactice LAVINIA NIȚULESCU
Eftimie Murgu 30 ore
care au gradul II Universitatea
Reșița
sau I) Eftimie Murgu
Reșița
7. Stagiu de formare Inspectoratul 24 ore 84 04- NICOLETA MARCU
pentru cadrele Şcolar 07.02.2016 AURORA-RODICA
didactice Judeţean 11- KORKA
debutante Caraş-Severin 14.02.2016 ADRIANA DUDAŞ-
20- VASILE
28.02.2016 ANA DAMIAN
Școala Caraș-Severineană

19- Inspectoratul Şcolar

22.03.2016 Judeţean Caraş-
Severin
Şcoala Gimnazială
Nr. 8 Reşiţa
Grădiniţa cu
Program Prelungit
Riki Priki Reşiţa
8. MEDPRO – Centrul 30 credite 98 12.12.2015- AURORA-RODICA
Managementul Național de 23.01.2016 KORKA
educațional și Training 16.4- CLAUDIA ROF
100

dezvoltare Eduexpert 26.05.2016 TUDOR DEACONU

profesională BIANCA STANCIU
SIMONA-LILIANA
STAN
Seria III Nr. 2(52)

DANIELA CHELBEA
Casa Corpului
Didactic
Caraş-Severin
9. Indexarea Universitatea 24 ore 23 04- MARIA MICLE
resurselor de Vest din 09.05.2016 Casa Corpului
informaționale, Timişoara Didactic
descrierea Caraş-Severin
conținuturilor
10. Bazele matematicii Inspectoratul 30 ore 25 06.02- NICOLAE STĂNILOIU
de liceu în vederea Şcolar 07.05.2016 Colegiul Naţional
pregătirii Judeţean Traian Lalescu Reşiţa
examenelor de Caraş-Severin
perfecționare
(definitivat,
titularizare, grade
didactice)
11. Jocul didactic de la Asociația 60 ore 74 05- DANIELA POTOCEAN
formal la non Generală a 15 credite 27.03.2016 Casa Corpului
formal în Cadrelor 14.05- Didactic
învăţământul Didactice din 04.06.2016 Caraş-Severin
preuniversitar România 10-
Dăscălimea 26.06.2016
Română

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
12. Șahul în Inspectoratul 24 ore 75 04- ION MOATĂR
curriculum-ul la Şcolar 09.04.2016 SORINA CORCOAŢĂ
decizia școlii Judeţean 11- Sala Polivalentă
Caraş-Severin 16.04.2016 Reşiţa
18-
23.04.2016
13. Pregătire Asociaţia EDU 50 30 mai-iunie GIANINA-CĂTĂLINA
psihopedagogică ACT Reșița 2016 PRODAN
pentru LAVINIA NIȚULESCU
definitivarea în Asociaţia EDU ACT
învăţământ Reșița
14. Noutăți în Casa Corpului 24 ore 25 03.06- ALINA-MIHAELA
structura info- Didactic 11.06.2016 FIRAN
documentară la Gorj Casa Corpului
nivelul Didactic
învățământului Caraş-Severin

Seria III Nr. 2(52)

peuniversitar
15. Metode interactive - 24 ore 150 12- SIMONA VOIN
în predare- 20.03.2016 Şcoala Gimnazială
învățare-evaluare 26.03- Berzasca
03.04.2016 Şcoala Gimnazială
09- Zăvoi
17.04.2016 Colegiul Naţional
28.05- Mircea Eliade Reşiţa

101
12.06.2016
18-
26.06.2016
09-

Școala Caraș-Severineană
17.07.2016
16. Dezvoltarea Ministerul 133 ore 25 24.06- DACIANA ARDELEAN
competenţelor de Educaţiei 16.08.2016 NOEMI NEAMŢU
evaluare a cadrelor Naţionale şi VASILE MICLĂUŞ
didactice pentru Cercetării FLORICA PUŞCAŞ
examenul de Ştiinţifice OTILIA BERSAN
definitivare în Casa Corpului RODICA BEICU
învăţămţnt şi Didactic JULIA ILIESCU
concursul naţional Timiş SILVIU ANDONIE
pentru ocuparea IULIANA GALEŞ
posturilor/catedrel ANGELA OSAIN
or declarate SIMONA DUIULEASA
vacante/rezervate VALERICA NEGRU
în unităţile de VALENTINA
învăţământ URECHIATU
preuniversitar ION DUMITRU
Casa Corpului
Didactic
Caraş-Severin
17. Dezvoltarea Centrul 47 ore 25 18 – NICOLICEA
resursei umane Naţional de 26.07.2016 CONSTANTIN
pentru Evaluare şi Colegiul Tehnic
managementul Examinare Reşiţa
eficient al bazelor
de date calitative şi
utilizarea
borderoului
electronic în cadrul
examenelor
naţionale (DRU-
MEBEN)
Total programe: 17 Total cursanți: 935 Total formatori: 36

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

PARTENERIATE (ACTIVITĂŢI, PROIECTE, BURSE INTERNAŢIONALE)

Parteneri Forma de
Denumirea programului
Din ţară Internaţionali finalizare
Seminar European Inspectoratul Școlar Județean Asociația Schimb de
MIGRATION IN EUROPA- Caraș-Severin Europeană a experiență
AUSTRIA Educatorilor-
filiala Austria
Institutul
Pedagogic
Steiermark-
Austria
Seminar Internațional Asociația Generală a Învățătorilor Asociația Conferință
PORTRETE DE DASCĂL, ediția din România Comunitatea Cadrelor Focus-grupuri
a VII-a Sârbilor din România Didactice d Etnie Material editat
Sucursala AGIRO a Cadrelor Română din Sebia
Școala Caraș-Severineană

Didactice de etnie sârbă din Românii

România Independenți din
Serbia
Liceul din Veliko
Gradiște
Simpozion Internațional Asociația Învățătorilor Bănățeni ONG Skola Plus Sesiune de
DASCĂLII BĂNĂȚENI- Asociația Învățătorilor Caraș- Biserica Albă, formare, work-
DASCĂLII VIITORULUI Severineni Serbia shop-uri
Material editat
Colcovii Nedeia – “Banatul Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Colocviile
viu la 2015”, ediţia I Centrul Judeţean pentru literare
102

Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Caraş-
Severin, Universitatea de Vest
Timişoara
Seria III Nr. 2(52)

Gugulan cu car cu mere – Primăria Municipiului Caransebeş Festivalul

ediţia a V-a
5 octombrie - Ziua
Internaţională a Educaţiei
Dezbatere cu tema
Educaţia….în impas?
Zilele Bibliotecii Judeţene
Paul Iorgovici - prezentarea
monografiei Patrimoniul
Cultural al Banatului
Episcopia Caransebeşului folcloric cu
Casa de Cultură George Suru participare
Caransebeş internaţională
Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea
Culturii Tradiţionale Caraş-
Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş-Severin
Grădiniţa cu Program Prelungit
Nr. 4 Caransebeş
Inspectoratul Şcolar Judeţean Dezbatere
Caraş-Severin
Asociaţia Învăţătorilor Caraş-
Severineni
ONG Salvaţi Copiii – filiala Caraş-
Severin
Centrul de Cercetări pentru Distribuirea
Protecţia Mediului şi Bunurilor volumului către
Culturale Victor Duculescu din bibliotecile
cadrul Universităţii Eftimie Murgu școlare
Reşiţa
Biblioteca Judeţeană Paul
Iorgovici Caraş-Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

Educativa – Oportunități de Edmundo – A Sesiune de

studiu în străinătate pentru World Education formare
elevi - sesiune adresată EDUCATIVA
cadrelor didactice care Teacher Network
predau în ciclul liceal
Festivalul Toamnei - Inspectoratul Şcolar Judeţean Materiale
Grădinari, ediția a IX-a Caraş-Severin editate, audio-
Consiliul Local Grădinari video
Școala Gimnazială ”Pavel Bordan”
Grădinari
Conferința de fizică Otto Inspectoratul Şcolar Judeţean Conferința
Aczel – ediţia a V-a Caraş-Severin
Liceul Teoretic ”Diaconovici-
Tietz” Reșița
Concurs județean Copil ca Inspectoratul Şcolar Judeţean

Seria III Nr. 2(52)

tine sunt și eu - ediţia a VII-a, Caraş-Severin Concurs
în cadrul Proiectului Grădinița cu Program Prelungit județean
Împreună pentru viitor ”Floarea –Soarelui” Reșița
Simpozion județean Sportul Inspectoratul Şcolar Judeţean
între beneficii și provocările Caraş-Severin Materiale
lumii contemporane Grădinița cu Program Prelungit editate
”Floarea –Soarelui” Reșița
Festival Judeţean de Colinde Inspectoratul Şcolar Judeţean
Festival

Florile dalbe
- ediţia a VII-a
Colocviile revistei Almăjul
prilejuite cu ocazia împlinirii
103
Caraş-Severin
Judeţean
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
Centrul Judeţean pentru
Conservarea şi Promovarea

a 20 de ani de la apariţia
primului număr al revistei
“Almăjul”
Concurs național înscris în
Calendarul Activităților
Educative Regionale și
Interjudețene 2016 –
SPORTUL ÎN VIAȚA MEA
Concurs Județean de creație
literară și plastică – COPIII,
MESAGERII PĂCII
Simpozion Național -
Profesionalizarea carierei
didactice din perspectiva
educației permanente
(sustenabilitate proiect
POSDRU)
Simpozion Județean -
Impactul socio-emoțional
asupra copiilor ai căror
părinți sunt plecați în
străinătate
Școala Caraș-Severineană
Culturii Tradiţionale Caraş-Severin
Asociaţia Publiciştilor Presei Colocviile
Rurale din Banat revistei
Asociaţia Culturală ,,Banatcult”
Almăj
Revista de cultură ,,Almăjul”
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş-Severin
Academia Olimpică Română –
filiala Caraș-Severin Concurs național
Direcția pentru Tineret și Sport
Caraș-Severin
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Inspectoratul Şcolar Judeţean Expoziție; Carte
Caraş-Severin Copiii mesagerii
păcii
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş- Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean Simpozion
Mehedinți Național
Casa Corpului Didactic Mehedinți
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş-Severin
Grădinița cu Program Prelungit
Simpozion
Dumbrava Minunată, Reșița
Județean
Centrul Județean de Resurse și
Asistență Educațională Caraș-
Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Conferința Națională a Inspectoratul Şcolar Judeţean
Asociația
Directorilor Români ai Caraş-Severin
Internațională a
Școlilor Creștine Liceul Teologic Baptist Reșița Conferință
Școlilor Creștine
Școala Primară Harul Lugoj
(ACSI)
Sesiuni de informare - Inspectoratul Şcolar Judeţean
ERASMUS IN SCHOOL Caraş-Severin Sesiune
Erasmus Student Network informare
România
Festivalul coral județean Lia Primăria Reșița
Ponoran, ediția a XV-a 2016 Inspectoratul Şcolar Judeţean
Festival coral
Caraş-Severin
Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița
Concursul județean de creații Inspectoratul Școlar Județean
Concurs
literare Caraș-Severin
județean, Carte
Povestea mea, ediția a IV-a Casa Corpului Didactic Caraș-
Povestea mea
2016 Severin
Conferința Națională Inspectoratul Şcolar Judeţean
Școala Caraș-Severineană

Provocări ale educației într-o Caraş-Severin

Material editat
societate multiculturală Universitatea Eftimie Murgu
Reșița
Simpozion Primăria Municipiului Reşiţa
Reşiţa – 245 de ani Consiliul Local Reşiţa
Muzeul Banatului Montan
Simpozion
Universitatea Eftimie Murgu
județean
Reşiţa
Forumul Democratic al
Germanilor din Caraş-Severin
Simpozion Primăria Municipiului Reşiţa
104

Internaţional: Educaţia – Universitatea Eftimie Murgu

factor determinant în Reşiţa
formarea personalităţii Organizaţia Salvaţi Copiii, filiala ONG Skola Plus
copilului Reşiţa Biserica Albă Material editat,
Seria III Nr. 2(52)

Centrul de Prevenire, Evaluare şi Serbia album foto

Simpozion Internaţional:
Valorificarea tradiţiilor şi
obiceiurilor locale în context
european
Consiliere Antidrog Caraş-Severin
Teatrul de Vest Reşiţa
Direcţia de Sănătate Publică
Caraş-Severin
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Caraş-Severin
Școala Gimnazială
Primăria Teregova Material editat,
Uzdin Serbia ONG
Liceul Tehnologic Sfântul Dimitrie album foto
Bunicuțele Uzdin
Teregova

Simpozion Regional Educaţie Inspectoratul Școlar Județean

Simpozion
pentru patrimoniu Caraș-Severin
regional
ediţia a IV-a Şcoala Gimnazială Zăvoi
Simpozion regional: Mediul Primăria Cornereva
în atenţia dascălilor Şcoala Profesională Agricolă Simpozion
Concurs regional: Protejarea Cornereva regional Concurs
ecosistemelor Banatului Colegiul Tehnic Reşiţa regional
Montan
Total programe 35

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
DAN Karate, Germania și confirmat în data de 20 iunie,
ISTORICUL CERCULUI DE KARATE la Innsbruck, în Austria, la Hall of Honours unde pe
DE LA PALATUL COPIILOR REȘIȚA lângă cei enumerați mai sus au mai fost și alte
personalități din lumea artelor marțiale, Erhard
Cercul de karate, a luat ființă în anul 1991 prin Kellner, Perry Zmugg, Ado Dulas, Emma Elmes şi Zara
antrenorul Lipan Zoltan și încet, încet s-a făcut Phythian.
cunoscut atât în țară cât și peste hotare.

Seria III Nr. 2(52)

Cercul de karate, a obținut numeroase rezultate Rezultatele sportivilor de la cercul de karate al
lăudabile, mediatizate prin media scrisă, audio și chiar Palatului Copiilor Reșița:
televiziune. 1. LIPAN SANDRA:
Participanții de la cercul de karate au avut plăcerea de - centura neagră dublu medaliată cu bronz la

105
a participa la stagii de pregătire cu maeștrii din țară și Campionatul Mondial – Istanbul
străinătate. - multiplă campioană națională
Cercul de karate, este organizatorul de - campioană internaționala și europeană -
Campionat Național Școlar de Karate-Do, cu Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania, Ungaria.

Școala Caraș-Severineană
participare Internațională, din anul 2002 și până în 2. CIUSDIC MILAN:
prezent. - centura neagră 1 DAN
- locul V la Campionatul Mondial – Istanbul
- multiplu campion național
- campion internațional - Macedonia, Serbia,
Bulgaria, Germania, Ungaria
3. IANOSIC VANESSA:
- centura neagră 1 DAN
- locul V la Campionatul Mondial – Istambul
- multiplă campioană națională
- campioană internațională și europeană -
Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania, Ungaria

Am participat și obținut rezultate remarcabile la

numeroase Campionate Naționale, Internaționale,
Balcanice, Europene și chiar Mondiale.
În anul 2015, antrenorul Zoltan Lipan, a primit
titlul de Senior Master pentru recunoașterea muncii
sale în dezvoltarea, propagarea și consecvența în
Artele Marțiale la Romania Martial Arts Hall Of Fame
2015 alături de Cynthia Rothrock, de cinci ori
campioană mondială, și Don The Dragon Wilson, de 11
ori campion mondial de kick-boxing. Invitați de onoare 4. META ALEXANDRU:
au fost și marii maeştri Samuel Kwok (Wing Chun, - centura neagra 1 DAN
China), Heinz Kohnen (soke 10 DAN Tamashi, - multiplu campion național
Germania), Gregor Huss (Taekondo/Hapkido, - campion internațional - Macedonia, Serbia,
Germania), precum şi Hanshi Sebastian Rosendahl (9 Bulgaria, Germania, Ungaria
DAN Kyokushin Karate, Suedia), Hanshi Zoran Jocic (10 5. FARCAS ALEXANDRU:
DAN Ju Aikido, Serbia), Hanshi Herbert Forster (8 DAN, - centura neagră 1 DAN
Karate Kyokushin, Elveția), maestrul Vitor Lagarto (7 - multiplu campion național campion
DAN Kenpo, Portugalia) şi Shihan Daniel Schneider (7 internațional - Macedonia, Serbia, Bulgaria, Germania,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Ungaria
6. MILOTIN FLAVIA:
- centura maro
- vicecampioana națională
7. BAM MIRCEA:
- centura albastră
- multiplu campion național
- campion internațional - Macedonia, Serbia,
Bulgaria, Germania
8. BUZURA GRETA:
- centura verde
- multiplă campioană națională
- campioana internațională - Macedonia,
Serbia, Bulgaria,Germania
9. MACAMETE CODRIN:
- centura albastră
- vicecampion național
- locul II la concursuri internaționale
Școala Caraș-Severineană
10. BONTU ROBERT:
- centura albastră
- vicecampion național
- locul II la concursuri internaționale
11. UNGUREANU ANTONIA:
- centura albastră
- vicecampioană națională
CERCUL DE PICTURĂ – DESEN DE
LA PALATUL COPIILOR REŞIŢA
106
Activitatea noastră are scopul de a educa
elevii talentaţi la desen şi culoare. Orice talent
Seria III Nr. 2(52)
are nevoie de educaţie, de exemplu şi de
îndrumare practică. Educaţia plastică care se face
în şcoli nu-i ajută pe copiii talentaţi, ei au nevoie
de practica din atelier care aprofundează
domeniul şi îi familiarizează cu arta.
În atelierul nostru vin elevii care doresc să
facă mai mult în acest domeniu al artelor plastice
deci au un scop comun care-i leagă şi îi îndeamnă
la perseverenţă. Dincolo de studiul individual
fiecare elev poate participa cu lucrări la expoziţii
de nivel judeţean, naţional şi internaţional.
Aceste participări la expoziţii le sporesc
experienţa şi îi formează calitativ ca artişti.
În demersul nostru didactic suntem centraţi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
- locul II la concursuri internaționale
12. MINICA STEFAN:
- centura verde
- locul III la campionatul național
Mai sunt de enumerat mulți altii cu care cercul
de karate se mândrește: Basoldea Larisa, Constantin
Anamaria, Matala Andrei, Sorean Patrick, Preda Taisa,
Basa Andrian, Stanciu Serena, Soreanu Patrick,
Bojinescu Andrei, Burileanu Anamaria, Vaipan Anya,
Verna Dorian, Sergiu Gherman, Tania Velcsov, Flavia
Velcsov.
În februarie 2016, Zoltan Lipan a primit 7 DAN,
avansare, pentru rezultatele obținute în decursul
anilor și dezvoltarea karate-ului și pe plan
internațional, fiind numit în 2015, vicepreședinte în
forul Balcanic!
Profesor ZOLTAN LIPAN
Clubul Copiilor Reșița
pe dezvoltarea personală a fiecărui elev,
intervenind cu grijă în oferta personală a
fiecăruia, stimulând curajul, originalitatea,
fantezia şi imaginaţia fiecăruia. În arta nu lucrăm
după şabloane, nu suntem la fel şi nu realizăm
lucrurile la fel. Elevii sunt încurajaţi să rezolve
temele propuse în moduri originale diferite atât
din punct de vedere al desenului cât şi al culorii.
În artă nu avem reţete ale succesului şi fiecare
artist după ce şi-a însuşit cunoştiinţele necesare
educaţiei sale rămâne să se dezvolte mai departe
şi să crească valoric prin munca, imaginaţia şi
originalitatea sa.
Avem elevi de felurite vârste începând de la
şase ani până la nouăsprezece, repartizaţi pe
grupe de lucru. Frecvenţa unui elev la activitatea
cercului este de o şedinţă de două ore pe
săptămână. Orarul activităţii noastre este zilnic
între orele 16.00 şi 17.45.

Putem spune că activitatea noastră este o
alternativă de a petrece timpul liber într-un mod
plăcut, în aceste timpuri în care internetul,
telefonul, jocurile video şi televizorul par că ne
confiscă timpul şi voinţa de a face ceva pe cont
propriu, original şi personal. Mare parte dintre
copii sunt prizonieri în faţa unor aparate care le
îngustează creativitatea şi fantezia. Celor
talentaţi la desen le lansăm invitaţia să ni se
alăture.
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Beneficiem de o bază materială variată:
mese rabatabile, culori, pensule, creioane şi
blocuri de desen. Avem o bibliotecă de
specialitate şi videoproiector.
Vă aşteptăm!
Prof. OVIDIU RUSS
Coordonator cerc pictură/desen
Palatul Copiilor Reșița

activităţi practice în seră, să facă observaţii, drumeţii,

INFLUENȚA CERCULUI excursii tematice şi chiar să participe la tabere de
AGROBIOLOGIE-FLORICULTURĂ profil.

Seria III Nr. 2(52)

ASUPRA COPIILOR
Motto:
Dacă pe acest pământ ar fi atâtea flori câte
poate cuprinde ochiul unui copil, ne-ar fi teamă să mai
purtăm atâtea războaie. (Goethe)
La cercul de agrobiologie copiii învaţă să
îngrijească florile sau plantele din grădină. Cei mici
sunt atraşi în special de partea practică a acestei
discipline. Profesorul caută să facă tot timpul ceva
care să îi atragă, altceva decât la şcoală. Îi învaţă să
planteze flori, pomi, trandafiri. Elevii sunt încântaţi că
pot discuta liber despre plante şi participă cu bucurie
la cercul de agrobiologie.

107
PALATUL COPIILOR reprezintă forma de
învăţământ preuniversitar în care se realizează
educaţia non-formală a copiilor. Aici se pot înscrie toţi
copiii, indiferent de condiţia materială, de criterii

Școala Caraș-Severineană
etnice sau religioase. Palatul Copiilor permite elevilor
să desfăşoare activităţi recreative, dar cu scop vădit
educaţional. Pe de altă parte, pentru părinţi, cercurile
destinate copiilor reprezintă un loc sigur în care îşi pot
lăsa copilul, în deplină siguranţă, având certitudinea că
este supravegheat şi îndrumat.
Activităţile din Palatul Copiilor se desfăşoară atât
pe durata anului şcolar cât şi în vacanțele şcolare.
Toate activităţile sunt structurate pe grupe. Aceste
grupe pot fi de iniţiere, de avansaţi şi de performanţă
iar activităţile se desfăşoară timp de cel puţin 2 ore
săptămânal. Fiecare grupă îşi desfăşoară activitatea pe
baza unui proiect de activitate cu o structură bine
definită. Aceasta include oferta educaţională a
activităţii, documente curriculare aprobate la nivelul
instituţiei, modalităţi de monitorizare a ofertei Profesorul îi lasă să folosească microscopul, lupa şi
educaţionale şi a performanţelor educaţionale şi, nu în celelalte ustensile de laborator
ultimul rând, un proiect de buget pe termen mediu şi .
lung în vederea realizării unei activităţi didactice
performante.
S-a constatat că sunt foarte solicitate cercurile
floricultură, prietenii naturii, agrobiologie, ecologie.
Programa acestor cercuri se încearcă, pe cât posibil, să
nu se suprapună cu programa şcolară, evitându-se
paralelismul.
Activitatea de agrobiologie din cadrul Palatului
Copiilor Reşiţa vine în sprijinul copiilor iubitori de
natură, care doresc să-şi îmbogăţească cunoştinţele
prin participarea la activităţi tehnico - ştiinţifice şi
ecologice extracurriculare. Aici elevii au ocazia să-şi
petreacă mai mult timp în mijlocul naturii, să înveţe
despre viaţa interesantă a plantelor, să efectueze

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Copiii îi răsplăteasc dascălului eforturile cu numeroase
premii câştigate la concursurile de profil, judeţene şi
Școala Caraș-Severineană
interjudeţene.
108
Seria III Nr. 2(52)
Lucrăm în grupe mici, de 10, cel mult 15 elevi,
astfel încât fiecare copil să înveţe ceva folositor de la
aceste cursuri. Profesorul încearcă să se plieze după
dorinţele lor şi să îi ajute să îşi petreacă timpul liber
într-un mod util.
Prin activităţile desfăşurate la cercul de
AGROBIOLOGIE suntem chemaţi sa dezvoltăm tinerilor
dorinţa de a-şi însuşi un sistem de cunoştinţe
ştiinţifice despre plante, animale, om precum şi
relaţiile dintre acestea în mediul înconjurător. Elevii
trebuie să înţeleagă că natura nu ne oferă pe tavă
daruri, uneori trebuie să i le smulgem, nu brutal, nu
tâlhăreşte, mânaţi de nevoile zilei de azi sau de mâine,
ci raţional, înţelept, înlocuind ce am consumat,
ocrotind ce-i de nerecuperat.
Copiii sunt înscrişi după voinţa lor, cu timpul
rămânând doar cei care au înclinaţii practice, care sunt
harnici, cărora le plac plantele şi animalele şi sunt
interesaţi de secretele naturii.
Acţiunea umană cunoaşte în prezent o amploare
nemaiîntâlnită perturbând sau chiar nimicind
echilibrele ecologice milenare. Omul a descoperit
ascunzişul bogăţiilor naturale şi a răpit comorile
naturii, a dibuit puterea izvoarelor şi le-a robit.
Astăzi, când asistăm la cel mai vertiginos amestec
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
al omului în natură prin industrializare, urbanizare,
chimizare etc., problema echilibrului ecologic şi a
menţinerii acestuia, preocupă în ultima vreme tot mai
mulţi ecologi.
În acest context ocrotirea naturii a devenit o
latură a activităţii economico-sociale, care pune
problema a însăşi civilizaţiei pe planetă. Necesitatea
educării tuturor cetăţenilor în spiritul ecologic şi cu
deosebire a tinerei generaţii – deoarece acesta va fi pe
lângă beneficiarul de mâine, factorul care va
gospodări şi transforma – trebuie conștientizată,
armonizată, pătrunsă de înaltă responsabilitate.
Problema educaţiei în spiritul ocrotirii naturii şi a
mediului ambiant capătă aspecte deosebite, atât pe
verticală cât şi pe orizontala şcolară, referindu-ne la
etapele şcolii de la preşcolari şi terminând cu educaţia
adulţilor.
ECOLOGIA nu se face cu manualul, ci cu pasiune
pentru natură, dublată şi întărită de cunoştinţe despre
alcătuirea plantelor şi animalelor, despre viaţa lor,
despre uriaşul rol pe care îl au în natură şi în viaţa
plantelor. De ce trebuie ocrotită natura? Noi ştim că
natura este mai puternică decat noi, oamenii, şi nu
odată am văzut de ce e în stare când se dezlănţuie.
Atunci de ce trebuie să o apărăm? De cine? Cum
putem face asta? Sunt câteva întrebări la care veţi
găsi răspunsul la cercul nostru.
Pentru început vom vedea cine este Natura? Tot
ceea ce este în jurul nostru: apa, aerul, solul, plantele,
animalele formează un întreg, natura, fără de care noi
oamenii nu am putea trăi. De aceea ea merită
respectată şi trebuie să-i câştigăm prietenia. Cum să
fim Prietenii Naturii? Primul pas constă in a face
cunoştinţă cu ea şi apoi să o invităm la noi acasă. Să
punem o floare în fereastră, să renunţăm la praştie în
schimbul unor grăunţe pentru păsărele e un semn că
se infiripă o prietenie nouă.
Pe parcursul timpului o să aflăm că plantele au
un nume, la fel ca noi, iar păsărelele îşi delimitează un
teritoriu ciripind de zor. După toate acestea e timpul
să facem următorul pas. Vom merge în vizită la
natură, la ea acasă. Vom alege o zi cu soare și vor veni
cu noi și colegii de la alte grupe ale cercului. Poate o să
avem surpriza să vedem și câteva păsărele pe care noi
le-am hrănit. Sigur o sa găsim flori, copaci, păsări pe
care încă nu știm cum le cheamă. Data viitoare vom
lua cu noi și ceva albume, determinatoare chiar și o
lupă. După ce am făcut primii pași și am legat o
prietenie sigur o să povestim și la altii. Prin acest mod
o să aflăm alte lucruri care ne interesau. De exemplu o
să vedem că există grupe de avansați, de la care
putem învăța multe lucruri pe care doream să le știm.
Dacă v-ați hotărât să deveniți un prieten al
naturii, nu mai amânați să faceți primii pași. Noi vă
așteptăm, la cercul de Agrobiologie, promitem să fim
alături de voi și vă asigurăm că nu o să regretați!

Sunteți aglomerați cu orele de școală, dar iubiți
plantele, ieșirile în aer liber și doriți să fiți printre cei
care contribuie la protejarea naturii ? Nimic mai
simplu!
Cercul de Agrobiologie este ceea ce căutați:
desene, ieșiri în parc, păduri din jurul localității, vizite
la grădina zoologică, jocuri, poezii.
Dacă vrei să înveți metode și tehnici de
confecționare a aranjamentelor florale și a buchetelor
și totodată să obții noțiuni de amenajare a spațiilor
verzi, balcoanelor și teraselor, acesta este locul
potrivit! Pot participa la activitatea de cerc elevi cu
vârsta cuprinsă între 6 si 18 ani.
Natura - efect terapeutic si stimulativ ? Copiii
care își petrec mai mult timp în natură devin mai
calmi, creativi, atrași de frumos, dezvoltându-și
aptitudinile artistice
Cercul de FLORICULTURĂ îşi desfăşoară
activitatea la Palatul Copiilor și Elevilor din Reșița din
anul 1983 şi are drept scop iniţierea elevilor în
cunoaşterea naturii, formarea lor pentru a putea
pătrunde în tainele complexe de organizare,
funcţionare şi existenţă a materiei vii.
Urmare a cerințelor elevilor și părinților acestora,
cercul și-a diversificat profilul de activități, devenind
agrobiologie.
Aspectele cercetării materialului biologic în
laborator trebuie dublate de cercetarea naturii pe
teren. De aceea excursiile, drumeţiile precum şi
taberele de vară vor fi prielnice pentru scopul nostru.
Cercul de agrobiologie are la bază următoarele
obiective:
 educarea copiilor în spiritul ocrotirii naturii,
respectării frumuseților ei și răspunderii pe care o au
față de natură, care contribuie la menținerea și
continuitatea vieții;
 trezirea interesului pentru știință, activarea
gândirii si dezvoltarea aptitudinilor prin efectuarea
unor activităţi concrete în mijlocul naturii, înțelegerea
și utilizarea în comunicare a unor termeni și noțiuni
specifice științelor naturii;
 dezvoltarea deprinderilor practice,
constructive, călăuzind pașii copiilor spre practicarea
floriculturii, unde legătura cu natura este mereu
prezentă, formarea spiritului colectiv de lucru în
echipă, a toleranței, viziunii optimiste și constructive;
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
 cultivarea sensibilității și dragostei față de
natură prin acțiuni concrete de cunoaștere și ocrotire
a frumuseților și bogățiilor naturii, sensibilizarea
copiilor pentru respectarea drepturilor animalelor,
cunoașterea ecosistemelor şi rolul plantelor şi
animalelor în ecosisteme;
 dezvoltarea capacității de raportare a
copilului la mediul social, economic și natural în care
trăiește și de cooperare în scopul realizării unor
produse;
 educația pentru muncă, pentru munca bine
făcută, care aduce satisfacție şi bunăstare;
 recunoașterea și clasificarea pe baza
criteriilor morfologice a plantelor din natură, utilizarea
unor metode și tehnici de plantare și îngrijire a unor
plante;
Seria III Nr. 2(52)
 încheierea și derularea unor parteneriate
educaționale cu alte unități școlare din municipiu și
județ, precum și instituții de profil.
Frecventând cercul nostru, veți afla :
- Curiozități din lumea plantelor şi animalelor,
întâmplări, povestiri din misterele lumii vii;
- Rolul naturii în viața omului;
109
- Cum să ne comportăm în excursii și drumeții;
- Să ne bucurăm de natură, protejând-o si trăind
într-un mediu curat;
- Formarea unei conștiințe ecologice și a unui
comportament ecologic;
Școala Caraș-Severineană
- Îmbogățirea cunoștințelor cu noi date despre
fenomenele lumii vii;
- Terra, o planetă transformată de activitățile
umane.
- Calendarul ecologic;
- Îmbinarea activității teoretice cu cea practică;
- Colaborări cu alte cercuri.
Efectuate cu succes aceste activităţi duc la
pretenţii mai mari din partea elevilor în sensul că ei au
curajul sa se înscrie la concursuri şi simpozioane
județene şi naționale cu observații şi lucrări din munca
lor extrașcolară, activitatea noastră finalizându-se prin
lucrări ştiinţifice pe care le prezentăm la sesiunile de
comunicări ştiinţifice sau la concursurile de proiecte
de mediu şi prin concursuri judeţene, naţionale sau
internaţionale.
Dascălii trebuie să încurajeze copiii spre a se
înscrie la aceste activități deoarece participarea la
cât mai multe cursuri, competiţii şi jocuri îi ajută să
se dezvolte atât fizic cât şi intelectual. Practic, aceşti
copii au şansa de a cunoaşte alţi copii, de a lega noi
prietenii.
Prof. MAGDALENA-CRISTINA IMBREA
Palatul Copiilor Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
Școlar Juniori III Buzău.
REZULTATE SPORTIVE ALE
CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA
PERIOADA 01.01.2016-
26.05.2016
Sportul de performanță reprezintă nu numai
promovarea imaginii României peste hotare, ci și o
investiție în sănătate.
Când în ziua de azi obezitatea la copii este în
Secția lupte libere a obținut: 7 locuri II si 8 locuri
creștere, practicarea unui sport de plăcere sau de
III, prin sportivii Dănila Constantin, Cega Iasmina,
performanță aduce numai beneficii: dezvoltarea
Alungulesei Grațian, Loidl Erich, Olaru Eduard, Zsollei
armonioasă a copiilor, menținerea sănătății
Casian, Brașoveanu Alexandru, Ghețău Petrică, Anton
populației, reducerea numărului de persoane cu
Beton, la Concurs Național Seniori Craiova, Concurs
diferite grade de obezitate, dezvoltarea spiritului de
Național Școlar – zona Timișoara, Concurs Național
Școala Caraș-Severineană

competiție și echipa pentru copiii de toate vârstele,

Școlar Finala Timișoara.
promovarea școlilor și cluburilor de unde provin
Secția înot a obținut: 10 locuri I, 5 locuri II si 6
acești copii prin rezultatele obținute, și chiar mai mult
Locuri III prin sportivii Balint Emma, Careba Teodora,
promovarea României peste hotare prin participarea
Schmelas Erwin, Ion Alexandru, Baciuna Roberta si
și obținerea de rezultate deosebite în competițiile
Popescu Denis la Concursul Național Seniori Târgu Jiu,
internaționale.
Concursul Regional Copii Oradea, Concursul Național
De la începutul anului și până în prezent, Clubul
Cadeți Oradea și Concursul Național Școlar Reșița.
Sportiv Școlar Reșița a obținut prin sportivii săi și prin
participarea la concursurile organizate de Federațiile
de atletism, gimnastică, lupte, și înot rezultate foarte
110

bune, acestea materializându-se în: 20 de locuri I, 16

locuri II și 22 de locuri III.
Secția atletism a obținut: 2 locuri I prin sportiva
Seria III Nr. 2(52)

Grigoroiu Daria, la Concursul Național Copiii - zona

București și 2 locuri III prin Frenț Larisa si Iedliska
Denisa la Concursul Național Juniori III Bacău.

La obținerea acestor rezultate a contribuit

Secția gimnastică artistică a obținut: 8 locuri I, 4
locuri II si 8 locuri III, prin sportivii Titi Andrei, Aioanei
Robert, Popovici Mario, Ilie Albert la Concursul
Național Juniori III Buzău, și Concursul Național
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Clubul Sportiv Școlar Reșița prin dotarea excelentă de
care dispune și o oferă sportivilor în pregătirea zilnică,
dăruirea tuturor cadrelor didactice, profesori,
antrenori, în selecția și pregătirea sportivilor,
sprijinului acordat de Ministerul Educației Naționale și
Cercetării Științifice, prin Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin în asigurarea fondurilor
necesare participării la competiții și cantonamente de
pregătire și nu în ultimul rând sportivilor și părinților
acestora care s-au dedicat sportului de performanță.
Ca fostă sportivă de performanță a acestui club
îmi doresc să mă adresez în primul rând părinților să
își îndrume copiii spre practicarea unui sport,
indiferent care este acela, pentru că acest lucru
aduce imense beneficii în dezvoltarea armonioasă a
copiilor noștri.
Contabil șef MANUELA ANTON
Clubul Sportiv Școlar Reșița

BIBLIOTECA
LICEULUI TEORETIC
TRAIAN-VUIA
REŞIŢA
Încep acest articol dorind o lume, a valorilor care
să existe în interiorul ființei noastre și aceasta să
constituie filtrul prin care privim înafară.
Biblioteca Liceului Teoretic Traian- Vuia Reșița și-a
schimbat funcția de structură în care se împrumutau
exclusiv cărțile elevilor si a devenit o instituție cu
spațiu de lectură în acces liber, unde elevii pot
consulta dicționare, albume, enciclopedii si unde pot
primi îndrumări privind consultarea surselor
informaționale necesare pregătirii lecțiilor sau
elaborării unor lucrări.
Remarcăm, cu satisfacție că în arhitectura
spațiului destinat bibliotecii școlii noastre a fost creată
o sală de lectură, datorită unei hotărâri înțelepte a
prof. Silvia Nicolaescu, fost director al liceului. Sala
este spațioasă, luminoasă, aerisită si populată de
multă verdeață, lucru care sporește ambianța
educațională și creează un mediu propice elevilor
liceului nostru. Cărțile existente în acest spațiu sunt
aranjate în vitrine cu măsuțele ce se găsesc aici
oferind o atmosferă de liniște si confort intelectual.
Pentru elevii claselor V-VIII cărțile sunt expuse pe
rafturi speciale, cu acces liber, de unde cei mici au la
îndemână cărțile lor preferate: cărți cu basme,
povești, ghicitori, curiozități despre plante si animale,
atât din literatura română cât si din literatura
universală. Sala de lectură nou modernizată este locul
unde au loc evenimentele de real interes cultural,
expoziții cu manuale alternative, activități cu elevii
școlari, lucru care demonstrează că apariția acestei
săli de lectură în structura spațiului destinat
bibliotecii școlii a fost si este mai mult decât necesară.
Biblioteca școlii Traian Vuia Reșița înființată în anul
1968, a fost și este spațiul ca simbol al Cărții care va
trece prin veacuri pentru a se alătura tuturor
cerințelor bibliotecii de azi, care tinde să asimileze
treptat toate categoriile de surse.
Fondul de carte cuprinde aproximativ 22000
volume aranjate pe rafturi, in ordine sistematic
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
alfabetică si cuprinde lucrări din domeniile: literatura
româna si universală, filozofie, științe socio-umane în
care un loc important îl au cele de psihologie,
pedagogie, istorie si sociologie.
Sala de împrumut cuprinde publicații din literatura
de referință : dicționare ale limbii române, DEX,
enciclopedii, bibliografii, dicționare cronologice ale
literaturii române, lucrări de estetică, artei și arta
românească, de folclor, limba și literatura engleză,
franceză, latină, numeroase dicționare cronologice și
bilingve, istorii literare.
Îmbogățirea și diversificarea fondului de carte a
fost urmarea firească a schimbării politicii editoriale a
țării. Inițiativa particulară a determinat apariția pe
piața cărții a noi lucrări de beletristică, istorie,
memorialistică, traduceri din literatură, critică literară,
Seria III Nr. 2(52)
precum și lucrări monografice care oglindesc culturile
locale. Au apărut sub aspect local monografii de școli
și localități, precum predarea geografiei și istoriei la
clasele mari le solicitau.
An de an s-a urmărit prin toate mijloacele posibile
mărirea fondului de carte. Astfel, în anul 2005 s-au
achiziționat 2322 volume în valoare de 3609 lei, în
anul 2006 biblioteca s-a îmbogățit cu un număr de
111
466volume în valoare de 7981 lei, în anul 2007 s-au
achiziționat 501 volume în valoare de 7862 lei, iar în
2008 biblioteca s-a îmbogățit cu un număr de 1275
volume în valoare de 11943,9 RON.
Școala Caraș-Severineană
In fondul de carte, achizițiile s-au bazat pe
cumpărări de cărți de la librării, cu bani de la buget.
Remarcăm și donațiile cadrelor didactice făcute cu
scopul de a îmbogății fondul de carte.
Specificul muncii în cadrul unei biblioteci, după
cum se cunoaște este formarea și dezvoltarea
sensibilității culturale în rândul elevilor prin
îndrumarea și activizarea lecturii. Activitatea din
bibliotecă este prelungirea, firească, a activității din
clasă.
Conținutul lecțiilor predate va fi integrat mai ușor
în ansambluri informaționale și intelectuale datorită
literaturii din bibliotecă. Dacă la istorie, indiferent la
ce clasă, vorbim despre lupta românilor pentru
făurirea Marii Uniri din 1918, elevii vor înțelege mai
ușor spiritul timpului dacă le vom recomanda să
citească poezii semnificative de Octavian GOGA,
George COȘBUC, Ștefan Octavian IOSIF, în care
mesajul unirii răzbate prin timp.
Prezenta copiilor în sala de lectură sau de
împrumut este un binevenit prilej de dezvoltare a
culturii cărții. Încă de mici ei pot fi obișnuiți să solicite
o carte cunoscând și spunând titlul ei. Primirea lor în
biblioteca trebuie făcută cu voioșie, cu zâmbetul pe
buze și cu încurajare atunci când solicită o carte. În
special cu elevii din clasele mici încurajarea și
aprecierea pozitivă sunt elemente de întărire a
deciziei lor de a-și continua lectura. E necesar să se
facă recomandări privind ocrotirea cărții, care nu
trebuie ,,să sufere” îndoiri de pagini, însemnări fără
rost, utilizare cu mâini murdare, desene etc. Se va
explica micilor școlari că mai sunt și alți colegi de-ai lor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
care doresc s-o citească și e bine ca ei s-o primească în
stare de îngrijire și curățenie. Pentru clasele mai mari
e recomandabil ca bibliotecarul să le comunice
utilizatorilor câteva informații despre autor și despre
alte cărți ale lui. Întâlnirile elevilor cu autori de cărți, în
special dacă sunt absolvenți ai școlii, le dezvoltă un
sentiment de dragoste față de școala lor. Întâlnirile
organizate În cadrul instituției noastre cu scriitorii
Nicolae Sârbu, Gheorghe Jurma, Tiberiu Chiș, Ada D.
Cruceanu, Lubița Raichici s-au desfășurat într-o
atmosferă de liniște si curiozitate pentru a afla de la
scriitori, informații despre anii lor de școală, despre
colegii si profesorii lor.
Biblioteca școlară și în special cea a Liceului
Teoretic Traian Vuia Reșița, a trăit si trăiește noile
dinamici de tip educațional și instrucțional pe care le-a
adus politicile reformatoare din ultimii ani și la nivelul
școlii românești. Școala noastră, ca urmare a faptului
Școala Caraș-Severineană
ca și-a diversificat structura instituțională prin apariția
unor profile noi și chiar a unor specializări in cadrul
aceluiași profil, evident, că a resimțit și ea si biblioteca
sa necesitatea unei diversificări a activității cu cartea
în rândul comunității elevilor. Lecturile obligatorii, în
special, s-au diversificat la clasele nou apărute precum
clasele bilingve și socio – umane precum cele de sport-
handbal și atletism din cadrul profilului sportiv.
Pe lângă lecturile recomandate pentru lecții, o
atenție sporită o ocupă în sistemul preferințelor
intelectual – culturale ale elevilor noștri, lecturile la
112
propria alegere – „lectura de suflet” sau lectura de
„loisir”. Chiar dacă aceste lecturi sunt frecventate de
un număr mai restrâns de elevi, ele totuși, se regăsesc
în preocupările intelectuale ale elevilor noștri. Există
Seria III Nr. 2(52)
astfel sensibilitatea spre literatura istorică, cea de
factură psihologică foarte solicitată în ultima perioadă.
Remarcăm literatura sportivă, ghiduri turistice, cărți
de informații privind diferite state din Europa si chiar
lucrări de memorialistică.
Pentru profilul teoretic lectura realizată de elevii
ce candidează la statutul de dascăl își are locul ei
distinct in formă personalități lor profesionale.
Biblioteca școlii cu lectură și întreg instrumentul ei
informativ pe care le pune la dispoziție elevilor este
valorificată în activitățile cu caracter practico –
pedagogic. Conceperea și desfășurarea unor astfel de
activități sunt imposibil de realizat fără apelul la
bibliotecă școlii. Atlasele botanice, zoologice, de
anatomie, de istorie și geografie, diversele dicționare
cu caracter enciclopedic, albume de pictură, volume
cu ghicitori si proverbe, biografii de mari personalități
– sunt tot atâtea repere bibliografice obligatorii pe
care biblioteca le oferă din plin elevilor si fără de care
ar fi de neconceput o lecție în învățământul școlar.
Impactul lecturii pe care o oferă biblioteca școlii în
ceea ce privește conduita culturală a elevilor noștri s-a
oglindit și se oglindește în lărgirea considerabila a
orizontului lor cultural, în cultivarea și afirmarea unei
examinări elevate și nu în ultimul rând în formarea lor
profesională prin consolidarea unor abilități si
capacități psiho- pedagogice și metodice specifice.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Elaborarea unor referate sau întocmirea unor
portofolii ca forme de evaluare a gradului de
competente cultural-științifice ale elevilor noștri au
fost și sunt rodul unor lecturi pe care biblioteca scolii
le-a oferit cu prisosință.
O altă modalitate de valorificare a lecturii în
rândul elevilor școlii noastre o reprezintă realizarea
programelor artistico- literare recitaluri de muzică,
poezie și teatru susținute cu ocazia aniversării
diferitelor evenimente cultural- istorice. Dezbateri pe
teme diverse de: știință, literatură, artă sunt foarte
apreciate de elevi și valorifică potențialul lor
intelectual acumulat prin intermediul activităților din
cadrul bibliotecii școlii. În ridicarea standardelor
calitative ale bibliotecii liceului, au contribuit și
bibliotecarii predecesori și o amintim aici cu respect și
cald omagiu pe prof. bibliotecar Livica Barbu, care
timp de 30 de ani a trudit cu devotament și pasiune în
școală și bibliotecă, impunându-se ca un profesionist
de vocație. Doamna Livica Barbu a răspuns cu mare
bucurie la toate invitațiile de colaborare cu biblioteca
liceului Traian Vuia și este unul dintre cetățenii ai unei
lumi necesare, un înalt profesionalist. Pentru că
întotdeauna am privit cu prețuire la oamenii încărcați
de har, generoși cu semenii, gata oricând la un sfat
folositor, la o faptă bună. Pe aceștia mi i-am apropiat,
ei m-au îmbogățit sufletește, iar eu le-am fost alături
pentru împliniri de bine și adevăr.
Biblioteca școlii ca sursă de informații s-a
regăsit și se regăsește și în sprijinul, mai mult decât
suntem noi in stare să-l relevăm, acordat elevilor de la
clasele cu profil sportiv. Biblioteca le vine în sprijin în
următoarele direcții în timpul pregătirii proiectelor de
lecții: le oferă surse informaționale dicționare, volume
de versuri, hărți, atlase, material iconografic, pentru
utilizarea lor în lecții. O lecție de citire poate avea
pentru elevi 3-4 termeni necunoscuți. Dacă vom apela
la dicționar pentru explicarea lor de către elevi,
accelerăm caracterul activ al lecției. Utilizarea de
către elevi a dicționarului va avea ca urmare si
formarea cu încetul a deprinderilor de utilizare a
enciclopediilor, dicționarelor și a altor surse
informaționale.
Prestigiul unei școli este dat și de biblioteca
pe care o deține. O școală fără bibliotecă este o școală
amputată, îi lipsește respirația necesară spre a-i da
vigoare și prestigiu. Biblioteca este pentru o școală
ceea ce este un plămân pentru un organism în viată.
Biblioteca formează și cultivă gustul și
sensibilitatea pentru lectură în rândul comunității
elevilor, punându-și amprenta în mod decisiv pe
profilul personalității lor în devenire.
Bibliotecar MIHAELA IORGA
Liceul Teoretic Traian Vuia Reșița
 11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
din România.
ADEVĂR... ȘI PROVOCARE! Dintre acestea, menționez vizita a 2 voluntare din
Anglia (Brenda Davies și Elaine Scogings), în cadrul
Activitatea desfășurată în secretariatul unei unități
schimbului de experienţă realizat în timpul derulării
de învățământ special reprezintă o îngemănare de
unui proiect. După o întâlnire cu un grup de părinţi,
trăiri și sentimente, responsabilități și beneficii,
cele două voluntare au fost în aşa măsură
dăruire și recompense, timp, efort, dar și șansa de a
impresionate de situaţia unor copii cu dizabilităţi care
amprenta pozitiv viața unor copii, care datorită
reprezentau cazuri sociale, încât, la aproximativ o lună
contextului special în care s-au născut și trăiesc, și-au
după plecare, au constituit o Asociaţie denumită
construit lumea lor interioară.
Prietenii Centrului PRIMĂVARA, în scopul de a
Interacțiunea cu această lume interioară creează
sponsoriza copiii respectivi. Acţiunile s-au desfăşurat
sentimentul împlinirii și conferă siguranța că investiția
în cadrul Programului NADIS (Naşi la Distanţă) care
merită făcută, oferind șansa de a avea o contribuție în
este derulat de organizația noastră începând cu anul
procesul de transformare a societății românești într-
2003 până în prezent.
una caracterizată de acceptare, toleranță și respect
Un al doilea exemplu îl constituie implicarea
față de valoarea intrinsecă pe care orice ființă umană
d-lui Jan Nieuwenhuis în susținerea programelor

Seria III Nr. 2(52)

o reprezintă.
organizației noastre. După prima lui vizită în România
Centrul PRIMĂVARA este un proiect comun
în anul 2004, acesta a declarat că s-a îndrăgostit
româno-norvegian, care a luat ființă în anul 1992 din
iremediabil de țara noastră și de copiii ei. Astfel, anul
inițiativa Ajutorului Popular Norvegian, în scopul de a
acesta se împlinesc 10 ani de când, în calitate de
oferi servicii copiilor cu dizabilități din județul Caraș-
reprezentant al comunității Amersfoort Olanda, a
Severin și din țară. Lucrul în echipă mixtă în perioada
preluat responsabilitatea identificării sponsorilor în
transferului de know-how, 1992-1996, a creat
cadrul Programului NADIS și a participanților la
nenumărate oportunități pentru personalul român
derularea Programului HELP, ale asociație.

113
angajat la acea vreme în centru. Au apărut concepte
Alături de exemplele menționate pot sta zeci de
noi, principii noi, metode de evaluare, deschidere în
persoane din țară și din străinătate, care au contribuit
relaționare, într-o societate tarată de comunism,
la dezvoltarea instituțională a unității noastre,
obișnuită să opereze cu noțiuni golite de orice
susținând și influențând ascensiunea ei pentru

Școala Caraș-Severineană
semnificație. Contactul permanent cu specialiștii
atingerea obiectivelor propuse.
norvegieni au influențat fundamental modul de lucru
Fermitatea deciziilor, viteza de reacţie, puterea de
încetățenit în Centru, devenirea profesională a
înţelegere şi devotamentul acestor oameni au
echipei de specialiști români și pe toți cei care, mai
constituit un model pentru noi, demonstrând faptul că
târziu, au venit în legătură cu aceștia.
dorinţa de implicare şi de a face bine nu cunoaşte
Intenția norvegienilor de a crea un centru pilot și
graniţe! În același timp, am înțeles că toți acești
resursă, ideea de pionierat în ceea ce privește
oameni promovează un alt sistem de valori, acela în
integrarea copiilor cu dizabilități în învățământul de
care accentul cade nu pe posesiunile pe care le
masă, a poziționat Centrul PRIMĂVARA în relație de
acumulezi de-a lungul vieții, ci pe schimbările pe care
colaborare cu o serie de entități care își desfășurau
le determini în viața semenilor tăi, pe străduința de a
activitatea în domenii diferite: autorități locale, școli,
face din lumea în care trăim un loc mai bun.
spitale, unități de protecție socială, universități, ONG-
Deși parcursul instituției noastre, marcat de
uri etc. Posibilitatea de a colabora cu toate acestea la
nenumărate oportunități, a fost unul anevoios
nivelul comunității, dar și la nivel central, a creat și
datorită dinamicii modificărilor legislative
oportunitatea de a influența politicile educaționale din
caracteristice perioadelor de tranziție, experiențele
țara noastră, prin promovarea unui model de
trăite în timpul activității desfășurate în cadrul
recuperare scandinav/internațional adaptat în
Centrului PRIMĂVARA, mi-au marcat existența, mi-au
România. Astfel, primul elev a fost integrat în anul
adus împlinire, având un rol definitoriu în dezvoltarea
1995, deschizând calea pentru ceea ce avea să devină,
mea personală. Pentru lucrurile care nu pot fi
prioritate pentru ministerul de resort, odată cu
exprimate în cuvinte, nu pot să spun decât
reformarea sistemului de învățământ prin apariția
MULŢUMESC!
Legii Educației Naționale, în anul 2011.
După retragerea partenerului norvegian, din
dorința de a menține activitatea desfășurată la
aceleași standarde, în anul 2000, am înființat
Secretar ANA ANGHEL
Asociația Pentru Copiii Primăverii . Proiectele pe care
Centrul Școlar de Educație Incluzivă Primăvara
le-am derulat ne-au adus în contact cu parteneri din
Reșița
foarte multe țări europene. Experiențele trăite
împreună au avut un impact deosebit, sensibilizând
zeci de inimi, oameni care trăiesc la o distanță
considerabilă de orașul nostru, provenind din medii
diferite, din culturi diferite, au hotărât să se dăruiască
pe ei înșiși, timpul și bunurile lor, pentru a ajuta copiii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
ŞCOALA VIITORULUI
FĂRĂ PROFESOR –
UN EXPERIMENT NUL
Şcoala viitorului fără profesor este un experiment
nul. În acelaşi timp, profesorul modern nu trebuie să
fie doar o persoană care informează, ci un adevărat
ghid şi moderator pentru elevii săi. Acestea sunt
câteva idei expuse de autoarea, doctorul în pedagogie,
Mariana Marin, în cartea Școala fără profesor?...,
lansată vineri, 22 aprilie, la Chişinău. În paginile cărţii,
spune Mariana Marin, este analizată şi concepţia
lecţiilor fără profesor, transmite IPN.
Potrivit autoarei, riscul ca şcoala să rămână în
viitor fără profesor este alimentat, inclusiv de starea
materială a cadrelor didactice, care, adesea părăsesc
instituţiile de învăţământ, nemulţumiţi de condiţiile pe
Școala Caraș-Severineană
care le au. Totodată, în carte se vorbeşte şi despre un
alt risc care ar putea să lase şcolile fără profesor, şi
anume faptul că unele cadre didactice văd şcoala ca
pe o corvoadă, şi nu ca pe o vocaţie.
Mariana Marin a declarat că valoarea ştiinţifică a
volumului Școala fără profesor?..., constă în abordarea
concepţiei despre lecţia fără profesor. „Noi avem prea
mulţi profesori care vor să informeze, iar rolul
profesorului nu este cel de a informa, este cel de
moderator. Conform concepţiei pe care am expus-o în
114
carte, lecţia trebuie să fie dotată cu învăţare vizibilă,
trebuie să fie realizată în baza unei hărţi, iar această
hartă trebuie să fie pe un centru de lucru, unde
muncesc copiii în echipe, cu ajutorul unui monitor.
Respectiv, copii lucrează cu ajutorul acestui monitor,
Seria III Nr. 2(52)
acestei hărţi şi învăţătorul doar stă şi priveşte. Pentru
aceasta el trebuie pregătit foarte bine, să fie pregătit
proiectul lecţiei”, afirmă doctorul în pedagogie.
În acest context, Mariana Marin spune că rolul de
profesor atotştiutor, care vrea să concureze cu
Google, nu mai este astăzi la modă. În opinia sa,
profesorul trebuie să fie doar un prieten, un
facilitator, un sprijin. Autoarea spune că această carte
nu este destinată doar cadrelor didactice, ci şi
părinţilor. Mariana Marin, însă, recunoaşte că acest
volum ar putea fi periculos pentru părinţi, întrucât
după lecturarea lui, aceştia, ar putea să găsească mai
multe defecte în activitatea cadrele didcatice ale
copiilor lor şi ar putea să fie mai critici cu acestea.
Lansarea cărţii Școala fără profesor?... a avut loc în
cadrul conferinţei naţionale Tradiţii asociative ale
învăţătorilor, aflată la cea de-a cincea ediţie. Mariana
Marin este doctor în pedagogie, conferenţiar
universitar, autoare de currricule şcolare şi manuale,
precum şi autoare a 110 publicaţii ştiinţifice,
ştiinţifico- metodice şi auxiliare didactice.
(invatatori.ro)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
SISTEMUL DE EDUCAŢIE CLASIC DIN
SUA PIERDE TEREN …
În SUA nemulțumirile părinților legate de sistemul
de educație sunt într-o creștere continuă, iar
alternativa pe care aceștia au ales-o este aceea de a
da o educație copiilor acasă.
Începând cu anul 1999, numărul de copii
homeschooled a crescut cu 75% și cu toate că în
prezent procentul copiilor homeschooled este de doar
4% dintre toți copiii de vârstă școală la nivel național,
numărul de copii din clasele primare ai căror părinți
aleg să renunțe la educația tradițională este în
creștere de șapte ori mai repede decât numărul de
copii în care se înscriu K-12 (sistemul școlar) în fiecare
an, scrie educationnews.org, citat de logec.ro.
Statisticile homeschooling arată că cei care sunt
educați în mod independent, se situează de obicei,
între 65 și 89 de procente la astfel de examene, în
timp ce elevii înmatriculați la școlile tradiționale se
situează în medie în 50 de procente.
Mai mult decât atât, decalajele dintre elevi care
afectează de mult timp sistemul de învățământ din
întreaga țară, nu sunt prezente în mediul
homeschooling. Nu există vreo diferență între
performanțele copiilor educați acasă, indiferent de
sex, nivel de venit, sau rasa / etnie.
Studii recente apreciază succesul academic al
copiilor școliți acasă, observând notele mai mari pe
care aceștia le obțin mai târziu, în timpul liceului și în
timpul facultății. În mod surprinzător, cheltuiala medie
pentru educația unui copil acasă, pe an, este de la 500
$ la 600 $, în comparație cu o cheltuială medie de
10.000 $ pe copil, pe an, pentru elevii din școlile
publice.
Cele mai bune facultăți din Statele Unite nu au
întârziat să recunoască realizările acestora. Rata de
promovabilitate și de absolvire a studiilor superioare a
copiilor educați acasă este mult mai mare decât cea a
copiilor școliți tradițional, în școli publice sau chiar în
școli private.
Cei care studiazî acasă sunt recrutați cu ardoare de
universități precum Massachusetts Institute of
Technology, Universitatea Harvard, Stanford
University și Duke.
De asemenea, copiii educați acasă nu pierd așa-
numitele oportunități de socializare, care sunt
considerate un element central al mediului școlar
tradițional și de care aparent nu au parte cei care nu
frecventează școlile obișnuite.
Unul din avantajele surprinzătoare ale copiilor
educați acasă este tocmai tendința lor de a fi mai
sociabili decat restul tinerilor, iar potrivit sondajului
efectuat de National Home Education Research
Institute, aceștia demonstrează o dezvoltare socială,

psihologică și emoțională sănătoasă, și succesul la
maturitate.
Pe baza datelor obținute recente, cercetători
precum dr. Brian Ray (NHERI.org) se așteaptă să
observe o creștere notabilă a numărului de copii
educați acasă în următorii 5 până la 10 ani. Creșterea
va avea loc atât ca valoare absolută cât și ca pondere
UN COPIL DE ORIGINE ROMÂNĂ A
FOST DESEMNAT CEL MAI INTELIGENT
DE PE PLANETĂ. LA TREI ANI ŞTIA SĂ
NUMERE PÂNĂ LA 1000 ŞI VORBEŞTE
TREI LIMBI STRĂINE
IQ-ul unui om cu inteligenţă medie se ridică de
obicei la 110 puncte, în vreme ce un scor de peste 140
anunţă un om genial. România se poate mândri la
acest capitol cu unul dintre cei mai promiţători copii ai
planetei, Anthony Popa Urria.
Copilul în vârstă de cinci ani locuieşte în Canada şi
este la origine român . La numai doi ani şi nouă luni a
fost catalogat la fel de deştept precum celebrul fizician
Albert Einstein sau precum Stephen Hawking, având
un IQ de 154, adică aproape perfect.
Anthony Popa Urria trăieşte în Calgary, Canada
încă de la naştere şi a fost desemnat în unanimitate de
Organizaţia MENSA drept cel mai inteligent copil din
lume. MENSA este o organizaţie internaţională non-
profit a oamenilor cu un IQ mult peste medie,
membrii ei clasându-se printre primii 2% la testele de
EDUCAŢIA LA JAPONEZI:
 COPIII DE PATRU ANI CIRCULĂ SINGURI CU
METROUL
 NU SUNĂ NIMENI LA PROTECŢIA COPILULUI
 ELEVII ŞI PROFESORII FAC CURĂŢENIE ÎN ŞCOLI
 MAMELE ÎŞI ÎNVAŢĂ PRUNCII DE MICI SĂ-ŞI
RESPECTE SEMENII
De la 3 ani, copiii din Japonia merg neînsoțiți la
grădiniță, de la 4 ani circulă singuri cu metroul. De
mici sunt educați să fie modești, politicoși și să-și
respecte semenii, astfel încât să nu îi deranjeze
niciodată pe cei din jur, arată un reportaj al
Televiziunii Digi24.
Deși sunt cunoscute pentru blândețea și armonia
cu care își cresc copiii, mamele japoneze încearcă să îi
responsabilizeze de la cele mai mici vârste. Copiii sunt
crescuți pentru a deveni ulterior cetățeni model. Încă
de la școală și până când termină liceul, elevii se ocupă
exclusiv de curațenie. Personal care să se ocupe de
curățenie există doar în aeroporturi și în marile
corporații. În rest, în toate instituțiile publice,
funcționarii se ocupă de această activitate.
„Noi facem curățenie la școală. După prânz, cu
12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
în populația școlară. Această creștere se va datora
parțial faptului că un număr mare dintre acei indivizi
care au fost educați acasă în anii ‘90 vor începe să-și
educe acasă proprii lor copii și succesului permanent
de care se bucură elevii școliți acasă.
inteligenţă folosite de organizaţie. În timp ce alţi copii
de vârsta lui se jucau cu creioanele colorate, Anthony
ştia să numere până la 1.000, să pronunţe tot
alfabetul şi să vorbească în italiană, spaniolă şi
engleză; toate acestea de la vârsta de trei ani, vârstă la
care i-a uimit pe mulţi profesori şi sociologi din
Canada, potrivit efemeride.ro.
Seria III Nr. 2(52)
În prezent copilul are aproape 6 ani şi trăieşte
alături de părinţii săi în Calgary, Canada.
Când Vicki Herd, membră a comitetului naţional
Mensa Canada, a văzut pentru prima dată dosarul lui
Anthony, a fost convinsă că a fost o greşeală de
scriere. „Ne-am gândit cu toţii: Hei, trebuie să fie o
greşeală la data de naştere.” îşi aduce aminte
zâmbind. „în Canada, există doar şapte alţi membri ai
115
Mensa în vârstă de până la 10 ani. IQ-ul mediu pentru
adulţi este de 100, în timp ce majoritatea membrilor
Mensa au un IQ mai mare de 135” a adăugat Vicki
Herd.
Școala Caraș-Severineană
Conform Ziare.com, Felicia, bunica genialului
român a observat calităţi de excepţie ale copilului încă
de la vârsta de patru luni, atunci când urmărea cu
atenţie sporită tot ce se petrecea în jurul său. La
împlinirea vârstei de 6 luni, copilul ştia deja să
recunoască toate literele alfabetului.
cârpa, ștergem tot de pe podea și facem curățenie și la
toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto pentru Digi24,
profesoară de limba japoneză, aflată în România.
„În școlile japoneze nu există femeie de serviciu.
Este iarăși un element care pe mine m-a surprins, în
condițiile în care la noi copilul nici măcar tabla nu o
șterge, pe principiul că trebuie ștearsă de doamna
învățătoare”, spune Alexandra Jidiuc, expert în cultura
niponă.
„Mamele japoneze îi ajuta pe copii, dar mai mult îi
încurajează: Hai! Tu poți să faci singur! Dar părinții
români ajută copilul imediat, îl și îmbracă”, a constatat
Chinatshu Kawamoto.
Chiar dacă pentru europeni poate părea exagerat,
mamele își lasă copiii să meargă singuri la grădiniță,
încă de la vârsta de 3 ani. În prima zi îi conduc să le
arate drumul, în a doua zi doar îl urmăresc și din ziua a
treia cei mici sunt pe cont propiriu.
Rolul mamei este acela de a învăța copilul să se
descurce singur și de a forma un viitor adult
responsabil. De aceea, nu va fi o surpriză pentru
nimeni să vadă un copil de 4-5 ani care merge singur
cu metroul. Mai mult, în Japonia, nici un părinte nu își
duce copilul la școală cu mașina, precizează sursa
citată.
Sursa: Digi24.ro
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN
AVEM NEVOIE DE O FORMARE A DIRECTORILOR? ADRIAN DOXAN 1
MANAGEMENTUL RESURSEI UMANE ÎN SISTEMUL
ROMÂNESC DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎNTRE CENTRALISM ȘI
DESCENTRALIZARE MIRCEA IACOB MEILĂ 2
COMUNICARE INSTITUȚIONALĂ - RELAȚIONARE EXTERNĂ ILEANA SIMONA RADOSLAVESCU 3
INFORMARE PRIVIND PERFORMANȚA ȘCOLARĂ – CRITERIU
DE BAZĂ PENTRU UN ÎNVĂȚĂMÂNT DE CALITATE ÎN
UNITĂȚILE ȘCOLARE DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN ION MOATĂR 5
EVALUAREA COMPETENŢELOR PRIN PRACTICĂ LA LOCUL DE
MUNCĂ RODICA VESA 9
PROMOVAREA DE PROIECTE INTERNE ȘI EXTERNE ȘI ROLUL SIMONA VOIN
ACESTORA ÎN SPORIREA CALITĂȚII ACTULUI DIDACTIC ION MOATĂR 11
DESPRE EDUCAȚIA TIMPURIE ÎN TERMENI SMART ANA DAMIAN 14
DE CE EI AU REUŞIT? DESPRE ÎNVĂȚĂMÂNTUL FINLANDEZ MANUELA STAN 15
2. CABINET METODIC
INTERDISCIPLINARITATEA SI ROLUL EI IN FORMAREA UNEI
PERSONALITATI CULTURALE DESCHISE ADRIANA DUDAȘ-VASILE 18
CHIMIA ÎN VIAŢA NOASTRĂ LOREDANA CONCIATU 19
EDUCAȚIA NONFORMALĂ ȘI ACTIVITATEA ÎN REDACȚIA UNEI
REVISTE ȘCOLARE ELENA IVAN 20
ELEMENTE DE GEOGRAFIE CULTURALĂ A COMUNEI EZERIȘ GEORGETA RAICU 22
TURISMUL – O ALTERNATIVĂ A ACTIVITĂŢILOR DIMITRIE BĂRBULESCU
EXTRACURRICULARE LUCIA BĂRBULESCU 24
COLOCVIILE MIRCEA ELIADE SAU MULTIPLELE FAŢETE ALE
UNEI VECHI COLABORĂRI ADELA LUNGU-SCHINDLER 30
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
SENSIBILITATEA EMOȚIONALĂ ȘI ROLUL EI ÎN DEZVOLTAREA
COPILULUI ADRIANA BONCIU 50
PERSONALITATE ÎNTRE CORESPONDENŢĂ ŞI
NECORESPONDENŢĂ VOCAŢIONALĂ SILVIA ZAHARIA 51
DE VORBĂ CU TINE... DESPRE CARIERA TA! DANIELA DOMĂNEANȚU 52
PRAGMATICA FERICIRII ÎN CONSTRUIREA UNUI CURRICULUM
NOU MONICA GIUCHICI 54
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE
CONCURSUL DE PROIECTE LIDER EUROPEAN GHIORGHIȚA FERCEA 39
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ A ELEVILOR PRIN INTERMEDIUL
PROIECTELOR ȘI PARTENERIATELOR ȘCOLARE PROIECTUL
EDUCAȚIONAL INTERNAȚIONAL DA EURHOPE A EURHOME NICOLAE CHIOSA 41
CULORILE ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ CORINA NEDELCU 44
POVESTEA LOCALITĂŢII MELE MARIA FOIAGU 46
PREDAU CU PLĂCERE, ÎNVĂŢ EFICIENT - PROIECT ERASMUS +
LA GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT FLOAREA- EMILIA MODRIGAN
SOARELUI REŞIŢA ELENA COCA 46
BUILDING TODAY THE CAREERS OF TOMORROW MARIA CRIȘAN
(CONSTRUIND ASTĂZI CARIERELE DE MÂINE) CRISTINA LERCH 48
ÎMBUNĂTĂȚIREA ABILITĂȚILOR INTELECTUALE ALE COPIILOR
– PREMISĂ PENTRU REUȘITA ÎN VIITOR DANIELA VULPEȘ 49
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ – UN DEZIDERAT AL ȘCOLII
MODERNE NETA NOVAC 51
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
COPII ŞI TINERI – PARTENERI AI ORGANIZAŢIEI SALVAŢI
COPIII – FILIALA CARAŞ-SEVERIN MĂRIUȚA SIMIONESCU 53
VOLUNTARIATUL-OPORTUNITATE-PROVOCARE-DEZVOLTARE MARIA LIȚĂ 54
CARTE DE VIZITĂ- CENTRUL DE VOLUNTARIAT REȘIȚA DANIELA LUPȘAN
IOANA DUDILĂ 55
ȘCOALA PĂRINȚILOR MARIOARA TEPIȘ
ANGELA GUILLEN-LAGOS
PRISCILA-GABRIELA LIPCIUC 57
VALENŢELE EDUCATIVE ALE IMPLICĂRII COLEGIULUI
NAŢIONAL MIRCEA ELIADE ÎN CAMPANIA NAŢIONALĂ
ZÂMBETE LA PLIC GHIORGHIȚA FERCEA 60
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
UN ELEV DE NOTA 10 LILIANA HAMAT 62
ANCA CIOBANU SAU SPIRITUL OLIMPIC MONICA GIUCHICI 63
ELEVII DE LA COLEGIUL NAŢIONAL MIRCEA ELIADE REŞIŢA-
PRINTRE CEI MAI BUNI DIN ŢARĂ LA OLIMPIADA DE SOCIO-
UMANE DE LA TULCEA GHIORGHIȚA FERCEA 63
HANDBALIȘTII DE LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 2 REȘIȚA SE
AFIRMĂ LILIANA DACICA 65
OLIMPIADA GIMNAZIILOR - ȘCOALA GIMNAZIALĂ SLATINA-
TIMIȘ ADRIAN NEAGU 66
INDIFERENT DE VREME SAU VREMURI - BODRI CAMELIA RADOVAN 66
ÎNTREGUL SCOP AL EDUCAȚIEI ESTE SĂ TRANSFORME
OGLINZILE ÎN FERESTRE CECILIA CLIPA 67
LUCIA PEIA – UN DASCĂL DE EXCEPȚIE RAMONA CĂLIN 68
COLEGIUL NAȚIONAL TRAIAN LALESCU REȘIȚA 55 DE ANI DE
EDUCAȚIE LAVINIA DOLOT 69
DESPRE OAMENI CARE NU MAI SUNT, DAR VOR FI MEREU ADRIANA DUDAȘ-VASILE
LOREDANA SCHMELAS 70
ȘTEFAN VELOVAN MARIA GHERGUȚĂ 70
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE
CARTEA COPIII, MESAGERII PĂCII - UN DAR CE-L POȚI
DESCHIDE IAR ȘI IAR… MANUELA TERCIU 72
MANAGEMENTUL SCHIMBĂRII SAU IPOSTAZE ALE CULTURII
CORPORAȚIONALE ALE COLEGIULUI NAȚIONAL TRAIAN
LALESCU REȘIȚA MONICA GIUCHICI 73
REVISTA AMALGAM – ISTORIA UNEI ȘCOLI ELENA IVAN 74
REVISTA ȘCOLARĂ A ȘCOLII GIMNAZIALE NR. 1 BOCȘA MIOARA HERGHELEGIU 76
REVISTA, O CARTE MAI MICĂ CORINA CODILEAN 77
COPACUL - SIMBOL AL VIEŢII ÎN CONTINUĂ EVOLUŢIE SILVIA ZAHARIA 77
LUCIAN BLAGA – DE LA INDRA LA NIRVANA ALINA CERBU 81
CONTRAST ÎN PICĂTURI / ALBASTRU, VERDE ȘI RECE / FIRE
DE NISIP OTNIEL CURACIUC-FLORUȚ 83
F-R-I-E-N-D ALEXANDRA AVRAMESCU-
DRĂNICEANU 84
GÂND / CUVÂNT / SCURTǍ AUTOBIOGRAFIE ADRIANA RUSU 85
8. INTERVIURI INEDITE
„DEASUPRA NOASTRĂ EXISTĂ O INTELIGENȚĂ EXTREM DE
DEPARTE DE NOI CA NIVEL DE EVOLUȚI, CARE NE NICOLETA MARCU
URMĂREȘTE ….” - DAN D. FARCAȘ LUCIA ELENA CARMEN PEIA 86
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
DESPRE FORMAREA CONTINUĂ NICOLETA MARCU, ANI MUȘA 90
ŞCOALA CARAŞULUI – ŞCOALA CARAŞ – SEVERINEANĂ
ÎNTRE MOŞTENIRE ŞI CONTINUITATE TUDOR DEACONU 91
JOCUL DIDACTIC DE LA FORMAL LA NON FORMAL DANIELA POTOCEAN 93
CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA TRADIȚIILOR ÎN ARHIVE NICOLETA MARCU
LETRICE ȘI DIGITALE REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ 95
LISTĂ PROGRAME FORMARE CONTINUĂ DERULATE
AN ȘCOLAR 2015-2016 99
PARTENERIATE (ACTIVITĂŢI, PROIECTE, BURSE
INTERNAŢIONALE) 2015-2016 102
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR
ISTORICUL CERCULUI DE KARATE DE LA PALATUL COPIILOR
REȘIȚA ZOLTAN LIPAN 105
CERCUL DE PICTURĂ – DESEN DE LA PALATUL COPIILOR
REŞIŢA OVIDIU RUSS 106
INFLUENȚA CERCULUI AGROBIOLOGIE-FLORICULTURĂ
ASUPRA COPIILOR MAGDALENA IMBREA 107
REZULTATE SPORTIVE ALE CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA
PERIOADA 01.01.2016- 26.05.2016 MANUELA ANTON 110
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
BIBLIOTECA LICEULUI TEORETIC TRAIAN VUIA REŞIŢA MIHAELA IORGA 111
ADEVĂR... ȘI PROVOCARE! ANA ANGHEL 113
12. AM CITIT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ
ŞCOALA VIITORULUI FĂRĂ PROFESOR ESTE UN EXPERIMENT
NUL 114
SISTEMUL DE EDUCAŢIE CLASIC DIN SUA PIERDE TEREN
ALTERNATIVA PE CARE PĂRINŢII O PREFERĂ ŞI ALEG SĂ
RENUNŢE LA EDUCAŢIA TRADIŢIONALĂ REZULTATELE SUNT
UN SUCCES 114
UN COPIL DE ORIGINE ROMÂNĂ A FOST DESEMNAT CEL MAI
INTELIGENT DE PE PLANETĂ. LA TREI ANI ŞTIA SĂ NUMERE
PÂNĂ LA 1000 ŞI VORBEŞTE TREI LIMBI STRĂINE 115
EDUCAŢIA LA JAPONEZI 115