CUPRINS

1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

Proiect județean POVESTEA LOCULUI MEU CRISTINA ARDELEANU 1
Integrare sau incluziune? GHEORGHE MANDA 3
Proiecte Erasmus+ în derulare SIMONA VOIN 5
Informatică și TIC la gimnaziu CONSTANTIN NICOLICEA 7
Calitatea actului educațional și calitatea spațiului educațional CONSTANTIN NICOLAESCU 8
Educaţia incluzivă – o educație pentru toți CLAUDIA ROF,
AURORA-RODICA KORKA 9
Importanţa educaţiei religioase în şcoală NICOLAE CHIOSA 10
Noutăți la simularea examenului de bacalaureat național ADRIANA DUDAȘ-VASILE 13
2015-2016 - Rezultate la olimpiade şcolare – etapa națională
ION MOATĂR
și internațională (locurile I, II, III) 13
2015-2016 – Cei mai buni elevi ai Reșiței, premiați de S.C.
ION MOATĂR
Caraș S. A. 16
Caracteristici generale ale managementului educațional DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU 17
2. CABINET METODIC
Argument pentru „învățarea activă” a fizicii ADRIAN DOXAN 19
Lucian Blaga și modelul cultural european CONSTANTIN NICOLAESCU 21
Istoria şi provocarea deschiderii spre alteritate SIMONA SANDU 23
Geografia în contextul învățării experiențiale LAZĂR ANTON 24
Problematizarea – metodă în predarea matematicii la clasa a
DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
IV-a 27
Metodele didactice folosite la clasele de elevi în predarea
TUDOR BREBENARIU
celui de-al doilea război mondial 28
Fizica - trecut, prezent şi viitor CARMEN VERESCU-MARCU 29
Ghid metodologic - arbori, osii, pivoţi şi fusuri - studiu de CAMELIA JIANU
specialitate 30
Cuvinte încrucișate EMILIA BIRTEA 33
Familia-partener educațional în obținerea succesului școlar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE 34
Familia – prim factor educaţional ANITA MEZIN 35
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Integrarea școlară a copiilor cu cerințe educaționale speciale
CLAUDIA ROF
în școlile de masă 37
Psihogenealogia în procesul de consiliere integrativă
VERONA CĂLIN
educaţională 38
Art-terapia. Creativitatea, modalitate de recuperare și
LAVINIA DOLOT, SIMONA VANCU
dezvoltare 42
Identificarea temperamentului copiilor prin folosirea culorilor
IOANA-MARIA GROZE
în alternativa educaţională Waldorf 43
4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Viitorul începe azi! la Colegiul Tehnic Cărăşan Reşiţa - Proiect
DALINA RANCU
ERASMUS+ 45
Proiectul Erasmus+ Cl@Ss - Învățarea de competențe în școlile
MĂDĂLINA-MIRUNA CHIOSA
secundare 46
OTILIA-GIANINA DUICU,
Programul Școală după școală în școlile reșițene
ADRIA-MARIA CĂRĂUȘAN 48
Educaţia interculturală în curriculum la decizia școlii MIHAELA WETTERNEK 49
Ziua Națională în școala noastră FLOAREA-DANIELA ROGOBETE 51
Integrarea metodelor programului de învățare NTC în
VASILICA-DANIELA VULPEȘ
curriculum-ul preșcolar românesc 52
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIATE ÎN COMUNITATE
Centrele de tineret ale Episcopiei Caransebeșului – o
Pr. MIHAI- CĂTĂLIN CIUCUR
”investiție profitabilă” a Bisericii 54
Tinerii noștri – Bucurie și lumină Pr. MIHAI- CĂTĂLIN CIUCUR 56
Festivalul Toamnei la Grădinari – zece ediții de succes! LENUȚA SFERCOCI 57
Tommyland Moldova Nouă — cultura, tradiția și Europa … TOMISLAV POPOVICI 59
Festivalul Hora etniilor la Berzasca - ediția a III-a ANA PREDUȘ 60
6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
ATOR Banatul de Munte – proiectul Tinereții noastre ANITA RADICS - elevă 62
Școala 9, mereu nouă! – 40 de ani de existență CARMEN BORTIȘ
MIHAELA HOPOTĂ
LIDIA ADAMESCU 64
Şcoala 7 Reşiţa - educaţie, performanţă, pregătire pentru CRISTINA ARDELEANU
viaţă ILEANA POMOJA 67
Dirigenție de suflet ALIDEIA ȚEPENEU 71
DOINA MIHAILOVICI - Profesoara mea fără seamăn pe lume SIMONA SANDU 73
Învățător și mentor – ELISABETA AVRAM ANESIA DOBROMIRESCU 74
Reverență, doamna dirijor! TITUS CRISCIU 76
7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE/APARIȚII EDITORIALE
Anina, așezare și istorie (fragment din Monografia Aninei) Pr. ALIN MUNTEAN 77
Gânduri către Dumnezeu - al IX-lea volum al celor mai reușite
GABRIELA ȘERBAN
lucrări din concurs de creații literar-artistice, ediția 2016 82
UNISON - Revista Şcolii Gimnaziale Constantin Daicoviciu Coord. ILEANA-LOREDANA
CONCIATU
ELENA BARBU
ALEXANDRA PETRIŢI
SIMONA CHEREŞ 83
Poezii pentru copii – de Carmen-Dorina Boriță ADRIANA BONCIU 83
Copilărie, Sfârșit de vară CARMEN-DORINA BORIȚĂ 84
Scurt autoportret… CAMELIA SURU 84
Rugă de copil, Cu dragoste, pentru voi… CAMELIA SURU 85
Gânduri pentru tine … ANA-CODRUȚA POSTELNICU 85
Pisoiul LIDIA VĂRAN – elevă 87
8. INTERVIURI INEDITE
Interviu … în oglindă, cu epigramiștii ELIS RÂPEANU și ANANIE
LUCIA PEIA
GAGNIUC 88
Gândind cu mintea în inimă – interviu cu NICOLETA MARCU,
CĂTĂLINA DAN
apărut în revista VIITORUL EDUCAȚIEI, nr. 2 - 2016 91
9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Didactica Internațional – ediția XXV NICOLETA MARCU 94
Repere identitare ale spiritualității românești la Casa Corpului
BONCIU ADRIANA
Didactic Caraș-Severin 96
Din valiza cu proiecte….. BLUJDEA ELENA 98
Atelierele Didactica NICOLETA MARCU 99
NICOLETA MARCU
Editura Gheorghe Magas – apariții editoriale
REMUS MIHAI RÎJNIȚĂ 104
10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Ce înseamnă gimnastica ritmică? LUMINIȚA LAȚCU 105
Incursiune în lumea gimnasticii artistice masculine reşiţene ROBERT BĂLAN 107
Curiozități din lumea plantelor MADGALENA IMBREA 109
Clubul Sportiv Școlar Reșița – rezultate „pe podium” la
OCTAVIAN BÂRSANU
competiții 111
Palatul Copiilor Reșița – rezultate obținute de Cercul de
SORIN SAVU
karting 114
Cercul de pictură / desen al Palatului Copiilor Reșița –
OVIDIU RUSS
preocupări și activitate 116
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
Profesia de contabil de ieri și de azi DIANA DOXAN 118
Biblioteca – un templu al învățării MARIOARA RUSAN 119
Biblioteca Liceului Teoretic Tata Oancea Bocșa - scurt istoric
DĂNUȚ-ADRIAN STĂNCHESCU 119
și misiune
12. OPINII
Gândirea critică şi societatea contemporană OVIDIU BADESCU 121
Călătoria mea - Dascăl în România – dascăl în Suedia CORNELIA SÖDERMAN - Suedia 121
La școală …. pe două continente EMILIA WEBER - SUA 124
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
POVESTEA LOCULUI MEU
În anul școlar 2016-2017, Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin a inițiat proiectul educațional
intitulat Povestea locului meu, adresat elevilor de ciclul
primar din întregul județ. Gândit ca o serie de cinci
concursuri diferite (pictură, fotografie, creații literare,
interviuri, prezentări PowerPoint), proiectul urmărește
promovarea elevilor talentați din județ.
Scopul proiectului este de a crea un cadru
acțional în rândul copiilor, care să conducă spre o
viziune de ansamblu asupra comunității locale, cu
impact în direcția promovării județului Caraș-Severin
prin evidențierea caracteristicilor istorice, geografice,
culturale, a oamenilor de valoare care pot reprezenta
modele reale pentru ei.
Prin derularea proiectului se urmărește
crearea unui suport material utilizabil în procesul
educațional, cuprinzând lucrări realizate de copii, cu
tema Povestea locului meu (auxiliar didactic) și
dezvoltarea orizontului cultural al copiilor prin
implicarea în realizarea și analiza materialelor înscrise
în concursurile amintite.
Județul Caraș-Severin este unul din cele mai
interesante județe de pe harta țării, cu un relief
spectaculos și variat, care cuprinde câmpie și munte,
chei și peșteri, lacuri și trecători, râuri și cascade, toate
incluse în patru parcuri naturale și naționale: Semenic-
Cheile Carașului, Cheile Nerei – Beușnița, Domogled-
Valea Cernei, Porțile de Fier. Vorbind despre
importanța județului nostru, ne aplecăm asupra
vestigiilor daco-romane care se răspândesc pe întregul
teritoriu cărășean. Valoarea istorică este completată de
valoarea umană a zilelor noastre. Pentru că, așa cum
spune cunoscuta scriitoare Dana Bălănescu… Ce-ar fi
fost Banatul dacă...
 neasemuitul nostru colecționar
mineralog, nea CONSTANTIN GRUESCU,
ar fi ținut doar pentru dumnealui florile
adâncului?
 matematicianul DAN D. FARCAȘ ar fi
rămas doar în turnul de fildeș al științei,
fără să ne scrie (și) despre misterele
civilizațiilor extraterestre?
 DORU MORARIU ar fi fost un artist
preocupat doar de compozițiile sale și nu
ar fi dirijat și pregătit coruri devenite
celebre?
 doamna STELA BRIE ne-ar fi uitat? Am fi
Seria III Nr. 3(53)
știut noi despre "Frumoasa RĂȘIȚA",
despre "Frumoasa din stea" ori despre
atâtea și atâtea basme ale dumneaei?
Mă întreb ce ar fi fost Banatul fără IULIAN-
VITALIS COJOCARIU, artistul-fără-de-pereche…
Răspunsul este unul cât se poate de elocvent:
NU AR FI FOST VREODATĂ LUMEA CA... LUMEA, FĂRĂ
DARURILE OAMENILOR POMENIȚI mai înainte. Iar lista
oamenilor de valoare pomeniți de Dana Bălănescu
1
poate fi completată cu nume de personalități ale zilelor
noastre, care fac cinste județului, reprezentând
totodată modele pentru copii: poeta Liubița Raichici,
Școala Caraș-Severineană
muzicianul Sabin Păuța, pictorul Bogdan Piperiu,
cantautorul Cristian Buică, alpinistul Cornel Galescu,
regizorul Sabin Dorohoi, jurnalistul Gheorghe Jurma,
sportivul Francisc Vaștag și mulți alții. În virtutea
acestei idei, proiectul POVESTEA LOCULUI MEU se
dorește un mijloc de a-i pune pe copii în situația de a
descoperi valorile locului lor, de a le descrie, de a le
aprecia și de a se implica, în viitor, în promovarea și
păstrarea lor.
Activitățile proiectului vizează descoperirea
de către copii a celor mai reprezentative aspecte ale
județului și transpunerea lor în diverse forme. Au intrat
în proiect 85 de echipaje din întregul județ: Anina –
Bocșa (8 echipaje), Băile Herculane (11 echipaje),
Bozovici (9 echipaje), Caransebeș (12 echipaje),
Moldova Nouă (8 echipaje), Oravița (12 echipaje),
Oțelu Roșu (8 echipaje), Reșița (17 echipaje). Echipajele
sunt alcătuite din patru elevi (clasele I-IV), din aceeași
clasă sau din clase diferite, coordonate de cel mult
două cadre didactice. Cei 340 de elevi sunt coordonați
de 162 de cadre didactice, care au creat echipajele în
funcție de preocupările sau talentele copiilor (desen,
fotografie, creații literare etc.).
Primele două concursuri constau într-o lucrare
dublă (pictură și fotografie) care imortalizează același
obiectiv (un colț al localității și un loc din împrejurimi).
Oameni de seamă ai locului meu este tema concursului
de interviuri cu o personalitate locală. Ultimele două
concursuri vizează creații literare și prezentări
PowerPoint, ultimele fiind făcute în prezența tuturor
copiilor din proiect.
Picturile și desenele tapetează sala de
spectacole a Palatului Copiilor Reșița, printr-o expoziție
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
permanentă. O altă activitate a proiectului va fi
expoziția de carte în care fiecare zonă va expune cărți,
reviste, publicații etc. În cadrul fiecărui concurs, se va
acorda o notă, iar la sfârșit se primește punctajul final.
Cele mai bune echipaje vor participa la excursia de
final, care va avea loc în luna septembrie 2017 și în
cadrul căreia se va lansa cartea Povestea locului meu,
carte care va cuprinde cele mai reușite materiale,
premiate în concurs. Sub genericul Tradiții culinare din
Banat, coordonatorii echipajelor, cu sprijinul
membrilor echipei de implementare, vor prezenta un
fel de mâncare specific zonei din care provin, asigurând
și o sesiune de degustare.
Proiectul, coordonat de Inspectoratul Școlar
Județean Caraș-Severin, se derulează în parteneriat cu
Palatul Copiilor Reșița, Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin și Societatea pentru Cultură Metarsis Reșița,
prin Librăria Semn de Carte. Din echipa de
Școala Caraș-Severineană

implementare fac parte metodiștii, responsabilii de

cerc pedagogic, consiliul consultativ la nivelul ciclului
primar, precum și cadre didactice de la instituțiile
amintite.
Prof. CRISTINA ARDELEANU
Inspector şcolar
2
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
INTEGRARE SAU INCLUZIUNE?
În contextul prezentului, instituțiile de
învățământ trebuie să-şi extindă scopul şi rolul pentru
a putea răspunde unei mai mari diversităţi de copii.
Învăţământul, în calitatea sa de prestator de servicii,
trebuie să se adapteze cerinţelor copiilor şi nu invers.
Altfel spus, este necesar să se facă trecerea de la
integrare la incluziune.
Mulţi mai folosesc încă termenii de
„integrare” şi „incluziune” unul în locul celuilalt. Ca şi
„multicultural” şi „intercultural”, „integrare” şi
„incluziune” au de fapt semnificaţii diferite.
Integrarea este asimilarea unui elev în educaţia de
masă, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor,
practicilor şi curriculum-urilor existente în şcoala
respectivă, în timp ce şcoala în sine rămâne în mare
parte neschimbată.
Există mai multe forme de integrare, din care
menţionăm trei forme principale:
 Integrarea locaţională: în care elevii sunt
plasaţi în acelaşi perimetru cu şcoala de masă,
dar în care unii elevi sunt găzduiţi în clase sau
unităţi separate sau urmează un curriculum
diferit.
 Integrarea socială: în care elevii ce
frecventează clase sau unităţi speciale au
posibilitatea de a socializa cu elevii din şcoala
de masă, de exemplu, pe terenul de joacă, în
pauza de masă, la întâlnirile la care participă
toată şcoala.
 Integrare funcţională: în care se prevede (deşi
nu întotdeauna în mod consecvent şi riguros)
participarea comună în cadrul programelor
educaţionale care includ toţi elevii.
Spre deosebire de aceasta, incluziunea pune
accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi
şcolile să se schimbe şi să se adapteze pentru a
răspunde nevoilor elevilor.
Educaţia incluzivă
 Este o provocare spre schimbarea atitudinilor
şi mentalităţilor precum şi a politicilor şi
practicilor de excludere şi segregare.
 Corespunde unei noi pedagogii care este
pedagogia diversităţii (elimină discriminarea şi
segregarea ; răspunde nevoilor individuale de
valorizare şi potenţare dar şi nevoilor sociale
de participare şi dezvoltare);
 Se bazează pe conceptul de educaţie pentru
toţi care la nivelul practicii şcolare înseamnă
rezolvarea dificultăţilor de învăţare pe care le
întâmpină copiii.
Conceptul de educaţie incluzivă a apărut ca
urmare a recunoaşterii faptului că integrarea nu era
suficientă pentru a împiedica marginalizarea copiilor cu
nevoi speciale, copiilor cu deficienţe sau a acelora care
diferă în alt mod faţă de „norma” generală. Se
recunoaşte acum faptul că nu putem să ne aşteptăm ca
elevii să se adapteze în mod miraculos pentru a se
armoniza cu politici şi practici şcolare ce au fost iniţial
elaborate în vederea educării unei majorităţi
dominante de copii, omogenă din punct de vedere
cultural şi fără dizabilităţi. De asemenea, nu este
acceptabil nici să căutăm să „re-modelăm” copiii care
sunt diferiţi, presupunând că nu este nimic rău dacă
aceştia pierd sau sunt forţaţi să îşi ascundă aspecte
importante ale propriei persoane, aspecte care le
definesc identitatea. Recunoscând necesitatea
educaţiei incluzive, ne plasăm în sfârşit în punctul în
care se acceptă că principiul de bază al unui sistem
educaţional public este acela că şcoala trebuie să fie
pentru toţi copiii, că aceştia pot şi trebuie să fie educaţi
împreună dacă urmează să trăiască împreună şi că
şcoala trebuie să fie pregătită să se schimbe pentru a
Seria III Nr. 3(53)
răspunde nevoilor copiilor pe care îi educă.
Educaţia incluzivă înseamnă că toţi copiii şi
tinerii învaţă împreună în structuri obişnuite ale
învăţământului preşcolar, şcolar şi
superior. Incluziunea înseamnă ca toţi copiii să
participe la viaţa şi activităţile şcolii indiferent de
nevoile pe care le au. Incluziunea este văzută ca un
proces continuu de depăşire a barierelor de învăţare şi
3
participare pentru toţi copiii şi tinerii.
Indexul pentru incluziune, publicat pentru
prima dată în 2000 de Centrul de Educaţie Incluzivă şi
care astăzi este utilizat peste tot în lume, defineşte
Școala Caraș-Severineană
incluziunea drept “procesele de creştere a gradului de
participare şi de reducere a gradului de excludere a
cursanţilor din culturile, curriculumul şi comunităţile
şcolilor locale”. În acest sens incluziunea şi segregarea
nu sunt stări fixe. Şcolile se îndreaptă treptat spre
incluziune rezolvând problema segregării.
Educaţia incluzivă se referă la sprijinirea
şcolilor în depăşirea obstacolelor pentru ca acestea să
poată progresa şi să poate veni în întâmpinarea
nevoilor de învăţare a tuturor copiilor.
Principiile incluziunii
1. Principiul drepturilor egale. Fiecare fiinţă
umană are dreptul la o dezvoltare personală,
socială şi intelectuală şi trebuie să aibă
asigurate ocaziile de a-şi desăvârşi potenţialul
propriu de dezvoltare.
2. Principiul unicităţii. Fiecare fiinţă umană
este unică în termeni de caracteristici,
interese, abilităţi, motivaţii şi nevoi de
învăţare.
3. Principiul diversităţii. Sistemul educaţional
trebuie astfel proiectat încât să ia în calcul şi
să-şi asume întreaga diversitate a persoanelor
pe care le antrenează.
4. Principiul accesului şi participării. Toţi cei
care au nevoi/cerinţe speciale şi/sau
dizabilităţi ar trebui să aibă acces la o educaţie
adecvată şi de calitate.
Principiile incluziunii se subsumează ideii de
educaţie pentru toţi care presupune o nouă orientare
sau schimbare de optică ce pune accentul pe :
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
cooperare, parteneriat, învăţare socială şi valorizare a
relaţiilor pozitive, umaniste în educaţie.
Această orientare are în vedere schimbări în
următoarele componente:
 Educaţia în general (principii, proces, produs,
beneficiari);
 Şcoala, care devine şcoală incluzivă;
 Societatea, care devine partener social pentru
îndeplinirea sarcinilor educaţiei;
 Individul, valorizat, devine participant la
procesul educaţional/al propriei formări.
Care sunt efectele incluziunii în cadrul educaţiei?
Incluziunea în educaţie implică:
 Aprecierea tuturor cursanţilor şi a
personalului în mod egal;
 Creşterea gradului de participare a cursanţilor
şi reducerea excluderii lor din culturile,
Școala Caraș-Severineană
curriculumul şi comunităţile şcolilor;
 Restructurarea culturilor, politicilor şi
practicilor în şcoli încât acestea să răspundă
diversităţii vârstelor populaţiei şcolare;
 Reducerea barierelor de învăţare şi
participarea tuturor cursanţilor;
 Învăţarea din încercările de a depăşi barierele
care împiedică anumiţi cursanţi să aibă acces
şi să participare la procesul de luare a
deciziilor;
 Utilizarea diferenţelor dintre cursanţi drept
resurse de sprijinirea a procesului de învăţare
4
şi nu transformarea acestor diferenţe în
probleme ce trebuie depăşite;
 Recunoaşterea dreptului studenţilor la o
Seria III Nr. 3(53)
educaţie de bună calitate în localitatea lor;
 Îmbunătăţirea şcolilor atât pentru personal
cât şi pentru cursanţi;
 Sublinierea rolului şcolilor atât în cadrul
procesului de construirea a comunităţii şi de
dezvoltare cât şi în procesul de îmbunătăţire a
rezultatelor;
 Încurajarea relaţiilor de ajutorare reciprocă
dintre şcoli şi comunităţi;
 Renaşterea faptului că incluziunea în educaţie
reprezintă un aspect al incluziunii în societate.
În vederea incluziunii socio-educaționale a
elevilor din unitățile școlare aflate pe raza județului
Caraș - Severin, Inspectoratul Școlar Județean Caraș -
Severin a procedat la parcurgerea ”pas cu pas” a unui
plan de măsuri în urma aplicării căruia a realizat
următoarele rezultate:
1. Reintegrarea în educație a persoanelor care
au părăsit timpuriu școala care au fost
cuprinse în programele de tipul ”A doua
șansă”. (250 persoane)
2. Reducerea riscului de abandon scolar prin
programe de tipul școală de după scoală,
gradinita estivală, consiliere si orientare (823
elevi)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
3.Consilierea de părinți în vederea creșterii
interesului acestora pentru educația propriilor
copii și implicare în viata școlii
Asigurarea functionării unor Grupuri Locale de
Sprijin active și functionale care nu sunt altceva decât
parteneriate între școli și autorităti locale, organizații
non-guvernamentale, instituții deconcentrate, agenți
economici, menite, pe de o parte, să crească accesul
absolvenților pe piața muncii, iar pe de altă parte să
răspundă cât mai bine nevoilor educaționale diverse
ale elevilor .
4. Dotarea cu mobilier şcolar modern, cu
finanţare din proiecte de tip POSDRU şi cu
contribuţia consiliilor locale.
5. Participarea elevilor la cursurile remediale,
câte 2 ore pe săptămână
6. Realizarea unor parteneriate între şcoală
şi autorităţile locale
7. Desfăşurarea de către cadrele didactice a
unor activităţi / utilizarea unor practici care să
stimuleze frecvenţa elevilor
8. Conştientizarea de către elevi a importanţei
frecventării cursurilor
9. Activităţi de sprijinire a echipelor
manageriale pentru elaborarea şi derularea
unor planuri operaţionale specifice reducerii
abandonului şcolar pentru elevii cu vârste
între 6-16 ani, care să completeze planul de
dezvoltare instituţională; particularizarea
planurilor de intervenţie vizând creşterea ratei
de participare la educaţie pe fiecare din
domeniile: curriculum, dezvoltarea resurselor
umane, baza materială şi relaţia ”şcoală-
comunitate”.
10. Asigurarea pe tot parcursul anului școlar,
a punerii în practică fără disfuncţionalităţi a
programelor de facilităţi sociale pentru elevi –
burse, „Bani pentru liceu”, „Euro 200”,
transport şcolar etc.
11. Sutenabilitatea învăţământului pentru
copii proveniţi din rândul minorităţilor
naţionale; furnizarea unor oferte educaţionale
atractive; accent pe dezvoltarea programelor
care îi vizează pe elevii / copiii care aparţin
etniei rome şi altor categorii defavorizate.
12. Monitorizarea cazurilor concrete de
abandon scolar și informarea Inspectoratului
Școlar Județean Caraș - Severin si a organelor
de ordine în cazul apariției unor situații de
risc sau a producerii unor evenimente ;
13. Desfăşurarea de către cadrele didactice a
unor activităţi / utilizarea unor practici care
să stimuleze frecvenţa elevilor
14. Desfăşurarea unor activităţi extraşcolare
ce prezintă interes pentru copii
15. Consilierea individuală a elevilor care
absentează nemotivat şi a părinţilor
acestora.
Educația incluzivă presupune un proces
permanent de îmbunătățire a institutiei școlare, având
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a
resurselor umane, pentru a susține participarea la
procesul de învățământ a tuturor elevilor din cadrul
unei comunitati. Școala incluzivă corespunde educației
pentru toți.
Educația pentru toți poate să fie un mijloc de
îmbunătățire a educației în general prin reconsiderarea
sprijinului care se acordă anumitor copii. Maniera în
care o serie de particularități de dezvoltare si învățare
determină împărțirea copiilor în categorii determinate
tinde să fie înlocuită de o manieră noncategorială, care
consideră că orice copil este o persoană care învață
într-un anumit ritm și stil.
BIBLIOGRAFIE:
- Ecaterina Vrasmaş, Traian Vrasmaş – coord. Educaţia
incluzivă în grădiniţă: dimensiuni, provocări şi soluţii/
UNICEF România, Ed. Alpha MDN, 2012
- Mykytyn, I. (2004). Prezentarea conceptului de
incluziune. Ghidul tutorelui, Bucureşti: Ministerul
Educaţiei şi Cercetării
- Vrăsmaş, T. (2001). Învăţământul integrat şi/sau
incluziv, Bucureşti: Ed. Aramis
- Cerinţele speciale în clasă. Pachet de resurse pentru
instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, versiunea în
limba română (1995) cu sprijinul UNICEF
- Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în
domeniul educaţiei speciale: Acces şi calitate,
Salamanca, Spania, iunie 1994, tradusă şi publicată în
limba română prin grija Reprezentanţei Speciale
UNICEF în România, 1995.

Seria III Nr. 3(53)

- Incluziunea în educaţie. Ghid de politici (2009),
UNESCO, traducere RENINCO, Bucureşti, 2011. Prof. GHEORGHE MANDA
Inspector școlar

PROIECTE ERASMUS+
ÎN IMPLEMENTARE ÎN ANUL ȘCOLAR 2016-2017

5
Numărul de
Nr. Unitatea de Perioada de Buget Coordonatorul
Titlul proiectului referință al
crt. învățământ implementare aprobat proiectului

Școala Caraș-Severineană
proiectului
Experiența
europeană - drum
Liceul Bănățean 2014-1-RO01- 105.480 Daniela
1. deschis către 2014-2016
Oțelu Roșu KA102-000823 EURO Chelbea
formare și
perfecționare
Eurocalificarea -
drum deschis către
Liceul Bănățean 2015-1-RO01- 201.778 Daniela
2. o carieră de succes 2015-2016
Oțelu Roșu KA102-014414 EURO Chelbea
pe piața europeană
a muncii
Formare
profesională în
Liceul Bănățean 2016-1-RO01- 48.000 Daniela
3. context european 2016-2018
Oțelu Roșu KA102-023532 EURO Chelbea
pentru prezent și
viitor
Colegiul Formare
Economic al profesională de 2014-1-RO01- 262.252
4. 2014-2016 Lenuța Ciurel
Banatului calitate prin KA102-000954 EURO
Montan Reșița mobilități europene
Colegiul Tehnic
,,Valeriu
Braniște”
Lugoj/Colegiul
Economic al Together for an
2015-1-RO01- 312.186
5. Banatului European 2015-2017 Lenuța Ciurel
KA102-014696 EURO
Montan Proffesional Future
Reșița/Liceul
Teoretic ,,Emil
Racoviță” Baia
Mare

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Formare
Colegiul
profesională pentru
Economic al 2016-1-RO01- 159.896
6. servicii de calitate, Lenuța Ciurel
Banatului KA102-024000 2016-2018 EURO
prin mobilități
Montan Reșița
europene
Formare pentru
Liceul Tehnologic
viitor - formare
,,Trandafir 2015-1-RO01- 268.424 Dinu-Iacob
7. pentru tehnologii 2015-2017
Cocârlă” KA102-014793 EURO Poiană
inovative în sectorul
Caransebeș
auto
Liceul Teoretic Erasmus+Cariera
2015-1-RO01- 122.652 Bianca-Iulia
8. ,,Traian Vuia” Duală de Succes în 2015-2016
KA102-014853 EURO Stanciu
Reșița Sport
Worth- spreading
Liceul Teoretic
European Games 2015-1-RO01- 26.945 Bianca-Iulia
9. ,,Traian Vuia” 2015-2017
Aid Mainstream KA219-014992 EURO Stanciu
Reșița
Education
HLW Steyr,
Școala Caraș-Severineană

Patterns of Life -
Austria / Liceul
From a Different 2015-1-AT01- 13.250
10. Teoretic 2015-2017 Florica Molnar
Past to a Common KA219-004955 EURO
,,Diaconovici-
Future
Tietz” Reșița
Gimnazjum w
Janikowie,
Just read! Po prostu 27.675
11. Polonia/ Școala 2015-2017 Adina Tîmpa
czytaj! EURO
Gimnazială Nr. 2
Reșița
Grădinița cu
Program
6

Predau cu plăcere, 2015-1-RO01- 7.820 Emilia

12. Prelungit 2015-2016
învăț eficient KA101-014497 EURO Modrigan
,,Floarea-
Soarelui” Reșița
Mobilități pentru
Seria III Nr. 3(53)

Educație-
Colegiul Tehnic 2016-1-RO01- 162.702
13. Competențe- Elena Blujdea
Reșița KA102-024107 2016-2018 EURO
Vocație-Experiență-
Transeuropeană
Formarea
competențelor
cadrelor didactice
pentru furnizarea
Colegiul Tehnic 2016-1-RO01- 24.685
14. de servicii Elena Blujdea
Reșița KA101-023648 2016-2017 EURO
educaționale și de
management la
standarde
internaționale
Oportunități de
integrare pe piața
Colegiul Tehnic
muncii prin 2016-1-RO01- 55.834 Elena-Dalina
15. Cărășan
mobilități KA102-023336 2016-2017 EURO Rancu
Reșița
educaționale -
Viitorul începe azi!

Prof. SIMONA VOIN

Inspector şcolar

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
competenţe generale şi specifice pentru societatea
INFORMATICĂ ŞI TIC actuală, oferind activităţi de învăţare, conţinuturi şi
ÎN GIMNAZIU sugestii metodologice utile pentru realizarea profilului
de formare al absolventului de gimnaziu, conform
Începând cu anul școlar 2017-2018, la clasa a V-a, descriptivului competenţei digitale.
disciplina Informatică şi TIC se va preda ca disciplină din Direcţiile de acţiune din această strategie includ:
trunchiul comun conform planului-cadru pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor şi
învăţământul gimnazial, aprobat prin OMENCS nr. profesorilor, utilizarea TIC (OER şi Web 2.0) în cadrul
3590/2016, cu o alocare de o oră pe săptămână. procesului de învăţare prin includerea platformelor
Disciplina Informatică şi TIC se va introduce treptat Web 2.0 în cadrul proceselor de predare-învăţare,
pentru tot învățământul gimnazial astfel: începând cu respectiv folosirea instrumentelor Web 2.0, prin
anul școlar 2018-2019, la clasa a VI-a, începând cu anul pregătirea de proiecte curriculare/extracurriculare,
școlar 2019-2020, la clasa a VII-a, iar din anul 2020- inter/transdisciplinare pentru dezvoltarea aptitudinilor
2021, la clasa a VIII-a. sociale şi antreprenoriale.
Disciplina Informatică şi TIC pentru clasele V-VIII Disciplina Informatică și TIC răspunde exigenței și
răspunde nevoilor de continuare a eforturilor de așteptărilor actuale: centrarea pe procese tipice de

Seria III Nr. 3(53)

alfabetizare digitală şi de reconsiderare a acestui prelucrare a informației şi nu pe deprinderea utilizării
concept din perspectiva noilor cerinţe socio- unor aplicaţii anume disponibile la momentul actual,
profesionale, printr-un curriculum relevant, vizând caracterul transversal cu deschideri către alte domenii
formarea unui set de competențe digitale, pe care şi nevoile reale ale elevului, centrarea pe activitatea de
fiecare absolvent să le poată valorifica pe parcursul învăţare şi pe rezultatele acesteia. Disciplina
şcolarităţii și în viața activă. Informatică și TIC urmărește să asigure fiecărui copil
Cererea foarte mare la admiterea în liceu pentru oportunitatea de a-și dezvolta competențe digitale, în
specializarea matematică-informatică, mediile mari ale condițiile asigurării egalității de șanse. Pe baza

7
elevilor admişi, concurenţa mare la admiterea la achiziţiilor pe care elevul le prezintă la finalul clasei a
facultăţile de informatică, toate se datorează, cu IV-a, disciplina Informatică și TIC conduce progresiv şi
siguranţă, aprecierii de care se bucură învăţământul în acord cu rezultatele actuale ale ştiinţelor educaţiei,
informatic preuniversitar din partea părinţilor şi informaticii şi tehnologiei informaţiei la dezvoltarea

Școala Caraș-Severineană
elevilor și a comunităţii. unor competenţe digitale, utile atât în eficientizarea
Pasiunea pentru informatică și TIC se dezvoltă de activităţii curente a elevului, cât şi în tranziţia către
timpuriu. Este o meserie tânără, pentru tineri. învăţământul liceal şi piaţa muncii cu cerinţele
Concursurile şcolare ale dezvoltatorilor de software specifice. Se dezvoltă astfel, competenţe de utilizare
dezvoltă creativitatea, competiţia şi totodată eficientă a tehnicii de calcul şi de comunicaţii,
încurajează lucrul în echipă. dezvoltarea spiritului critic și creativ prin elaborarea de
SINGURUL domeniu în care România nu este deloc produse informatice, construirea unor algoritmi de
în urmă față de restul planetei este cel al informaticii. prelucrare a informaţiei.
Și acest lucru nu numai datorită vreunei „înclinații În era tehnologiei, școala trebuie să țină pasul cu
native” a poporului spre informatică, ci mai ales ca dorințele elevilor şi nevoile mediului privat direct
urmare a faptului că România a introdus foarte interesat de viitoarea forță de muncă.
TIMPURIU studiul INFORMATICII în Planurile Cadru!
Mult înaintea altor state! Și rezultatele se văd. Prof. CONSTANTIN NICOLICEA
La Olimpiadele Internaţionale de Informatică Inspector şcolar
România obţine premii şi medalii care ne onorează.
În cadrul mişcării globale Hour of Code (Ora de
Programare) la care au participat zeci de milioane de
elevi și studenţi din peste 180+ de ţări, oameni
importanţi, cu putere de decizie, au exprimat
importanţa programării.
- „Nu doar vă jucați pe telefon, programați-l.” Fostul
Preşedinte Barack Obama
- „În cincisprezece ani vom preda programare la fel
ca cititul și scrierea… şi ne vom întreba de ce nu am
făcut-o mai devreme“ - Mark Zuckerberg
Conform strategiei naţionale privind Agenda
digitală pentru România 2020, alături de activităţile
extracurriculare şi de cele de formare profesională
continuă şi de dezvoltare a competenţelor TIC,
curriculumul şcolar deţine un rol esenţial în pregătirea
absolvenţilor în acest domeniu. Disciplina Informatică
şi TIC pentru clasele V-VIII identifică un set relevant de

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
CALITATEA ACTULUI
EDUCAȚIONAL ȘI CALITATEA
SPAȚIULUI EDUCAȚIONAL.
Forumul internațional Building
Education – 2016, eveniment
unic în România
Este unanim recunoscut între specialiști că
problematica educației este una complexă, care
implică luarea în atenție a unor factori, care pot
contribui la o reformare profundă a acestui domeniu
vital pentru societatea viitorului.
Între factorii căruia i se acordă prea puțina
atenție, se înscrie factorul legat de spațiul educațional.
Școala Caraș-Severineană
Deosebit de interesantă a fost intervenția lui
Bogdan Zaha reprezentat al unor firme cunoscute de
arhitectură precum Zaha Hadid Architects sau UN
Studi. Jan Schellhof, de la UN Studio, a vorbit despre
campusurile educaționale ca mici orașe creative.
Sesiunea a treia a fost dedicată liderilor
școlilor internaționale: Dr. Robert Brindley, Directorul
Școlii Americane, Joanne Puddy-Wells, Directorul Școlii
Britanice din București și Simona Baciu, Președinte și
Fondator Transylvania College din Cluj-Napoca.
Sesiunea a patra a redat 4 studii inedite de caz
și colaborări de succes dintre clienți/beneficiari și
arhitecți pentru construcția de școli. Au fost prezentate
exemple din Finlanda, Rusia, Marea Britanie și
România. Echipa din Finlanda, alcătuită de directorul
școlii, Hanna Sarakorpi și arhitectul școlii, Väinö Nikkilä,
au prezentat Saunalahti School sau „Școala Viitorului”,
cum a numit-o mass-media internațională.

Cred că pentru prima dată în România a fost

Arhitectul Șerban Țigănaș, Președintele
dezbătută calitatea spațiului educațional în sensul
Ordinului Arhitecților din România, în calitate de
propriu al cuvântului, în cadrul forumului internațional
Chairman al forumului internațional pentru calitatea
Building Education, din data de 3 martie. La aceasta
spațiului educational, arăta în deschiderea lucrărilor, ,,
acțiune au participat specialiști în domeniul arhitecturii
ne propunem să investigăm relația dintre calitatea
și design-ului din țară și străinătate, concluzia fiind că
educației influențată de calitatea spațiului, relație
școlile din România nu corespund unor standarde în
foarte importantă. Acest lucru încercăm să îl facem
privința spațiului educațional.
cercetând ce se întâmplă în România și în alte țări. (...)
Forumul la care am fost prezent, trebuie sa
Avem o sesiune interesantă în care am chemat
aibă efecte îndeosebi în rândul celor care au puterea de
directori, conducători ai unor școli și arhitecți care au
decizie, începând cu nivelul guvernamental,
lucrat pentru designul acestor școli pentru a vedea
prezidențial, administrativ central și local.
8

dacă există caracteristici speciale". El a arătat că

În fond ce a reprezentat acest forum? Building
specialiștii în domeniul arhitecturii nu sunt tocmai aceia
Education Bucharest International Forum 2016 a reunit
care decid modul de execuție a modernizărilor și
peste 250 de invitați din 11 țări, specialiști în educație,
renovării școlilor.
Seria III Nr. 3(53)

lideri, manageri și investitori din domeniu,

„Știu că școala în care am studiat eu acum 30
reprezentanți ai mediului privat și instituțional,
de ani funcționează mult mai prost astăzi din punct de
arhitecți, furnizori de soluții și de tehnologii, care vor
vedere spațial. Spațiile au fost închiriate pentru alte
aborda calitatea spațiului educațional și modul în care
activități, curtea școlii nu mai este ce a fost pe vremuri
aceasta influențează calitatea actului educațional.
și se închiriază pentru alți utilizatori", a spus Țigănaș,
Directori de grădinițe, școli, licee și colegii
precizând că soluția ar fi punerea unor persoane
naționale, inspectori școlari generali, decani ai
calificate în poziția de decizie a programelor de
facultăților de arhitectură, rectori și prorectori ai
intervenție pe clădiri existente sau noi, pentru a
principalelor universități din România au luat parte la
înțelege ce înseamnă un program al educației și o
cele 5 sesiuni plenare al forumului la care au fost
clădire de calitate cu arhitectură de calitate. Arhitectul
invitați profesioniști și responsabili din educație și din
a explicat că noțiunea calității spațiului educațional
arhitectură.
trebuie definită, iar un confort educațional se obține
Prima sesiune a forumului a reprezentat un
prin gândirea spațiului, echiparea și folosirea spațiului.
dialog dintre profesiile educației și cele ale construirii
„Concret, prin folosirea spațiului înseamnă să nu
spațiului, avându-i ca invitați speciali pe Dr. Wendy
introduci într-o sală în care încap bine 10 oameni să nu
Pullan, directorul Departamentului de Arhitectură al
introduci 20. Adică, ei trebuie să aibă lumină de
Universității Cambridge, din Marea Britanie și pe
calitate, aer de calitate, să existe un confort acustic.
arhitectul David Green, șef al departamentului pentru
Sala de clasă să nu fie o cutie de beton care rezonează
învățământ superior al cunoscutei firme americane de
și nu auzi ce spune profesorul. Ceea ce nu se vede este
arhitectură, Perkins+Will, înființată în 1935 și cu un
calitatea aerului, ceea ce înseamnă temperatura,
portofoliu impresionant de proiecte din domeniul
umiditate și oxigen. Dacă acest parametru nu este bun
educației. În aceeași sesiune, Phil Baty, editorul Times
trebuie luate măsuri". Potrivit acestuia, astfel de
Higher Education Rankings, Clasamentul Mondial al
neajunsuri se găsesc atât în școli, cât și în universități
Instituţiilor de Învățământ Superior, a vorbit de la
unde se predă despre asta. „Acolo unde se predă
distanță despre rolul spațiului educațional în reputația
despre spații educaționale și nici acolo nu se găsesc
universităților, intervenție pe care toți rectorii ar trebui
aceste lucruri respectate".
să o vizualizeze.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Prezent la lucrările forumului, arhitectul David
Green a arătat că spațiile educaționale au suferit
modificări în ultimii 15 ani, el prezentând mai multe
proiecte din SUA, Mexic, în care s-au construit cartiere
educaționale.
Viorel Niculae, reprezentantul unei firme cu
profil electric, a subliniat că sistemul de iluminat din
sălile de clasă trebuie să fie „adaptiv și eficient", care să
ajute și să stimuleze elevul, să consume puțin.
„Ar fi indicat ca și aparatajul terminal (prize,
întrerupătoare) să fie antibacterian, sistemul de
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ –
O EDUCAȚIE PENTRU TOȚI
De-a lungul istoriei, şcoala şi gândirea
pedagogică au abordat în diferite feluri problematica
educaţiei unor copii care învaţă mai greu. Societatea şi
şcoala manifestă faţă de această categorie de elevi o
gamă variată de atitudini, de la acceptare şi includere
în medii şcolare obişnuite, la diferite grade şi modalităţi
de separare şi de izolare.
Educația incluzivă a apărut ca o reacție
firească a societății la obligația acesteia
de a asigura cadrul necesar și condițiile impuse de
specificul educației persoanelor cu cerințe educative
speciale. Conform principiilor promovate în materie de
educație de către organismele internaționale se
menționează că persoanele cu deficiențe au aceleași
drepturi fundamentale ca și ceilalți cetățeni de aceeași
vârstă, fără discriminare pe motive de sex, limbă,
religie, opinii politice, origine națională sau socială,
stare financiară sau orice altă caracteristică a persoanei
în cauză sau a familiei sale.
Educaţia pentru toţi a fost definită
(Salamanca, 1994) ca acces la educaţie şi calitate a
acesteia pentru toţi copiii. Pentru a se adresa tuturor
copiilor şi a deveni deschisă, flexibilă, adaptată şi
orientată spre fiecare şi pentru toţi, educaţia trebuie să
presupună în practică o schimbare de optică şi anume
o nouă orientare care pune accentul pe cooperare,
parteneriat, învăţare socială şi valorizare a relaţiilor
pozitive, umaniste în educaţie.
Educaţia incluzivă este cea mai bună soluţie
pentru un sistem educativ care să răspundă nevoilor
tuturor elevilor. Ea nu trebuie tratată ca subiect aparte,
ci ca o nouă abordare a dezvoltării sistemului şcolar. Un
aspect primordial este acela de a şti cum să-i asiguri
fiecărui elev educaţia optimă în funcţie de aptitudinile
şi nevoile sale.
Posibilitatea ca toţi elevii să participe la
activităţile clasei este un factor determinant în
planificarea acestor activităţi. Diferenţele între fiinţele
umane sunt normale, contribuie la îmbogătirea fiecărei
societăţi şi trebuie bineînţeles să fie reflectate în şcoli.
Şcoala e cea care trebuie să favorizeze participarea şi
întrajutorarea prin metode de lucru variate.
Educaţia pentru toţi corespunde în educaţia
şcolară şcolii incluzive. Educaţia incluzivă şi activarea
ventilație trebuie să existe pentru că altfel ajungem să
avem o calitate a aerului foarte slabă, ceea ce duce la
slăbirea capacității de concentrare. Materialele să fie
rezistente la foc, izolarea termică să fie adaptată
spațiului, să nu cadă, finisarea pereților să reziste în
timp, terenurile de sport să se mențină pe o perioadă
îndelungată", a spus Niculae.
Prof. dr. CONSTANTIN NICOLAESCU
Inspector școlar general adjunct
cognitivă pot avea succes doar într-un context social
larg, care înţelege şi permite colaborarea între părţile
implicate: copii, învăţători şi profesori, autorităţi,
comunitate şi factori legislatori. O schimbare de lege
Seria III Nr. 3(53)
fără modificarea atitudinii cadrelor didactice nu aduce
nimic nou (aşa s-a întâmplat în Italia), iar fără o bază
legislativă adecvată, schimbarea atitudinii profesorilor
nu va aduce schimbarea adecvată (de exemplu, Belgia).
Şcoala incluzivă se referă în sens restrâns la
integrarea/includerea tuturor copiilor, indiferent de
capacităţile şi competenţele de adaptare şi deci de
învăţare, într-o formă de învăţământ. În sens larg, ea
9
înseamnă ca fiecare copil să fie sprijinit şi să se lucreze
în beneficiul tuturora. Fiecare copil este înţeles ca un
participant activ la învăţare şi predare pentru că aduce
cu sine: o experienţă, un stil de învăţare, un model
Școala Caraș-Severineană
social, o interacţiune specifică, un ritm personal, un
mod de abordare, un context cultural căruia îi aparţine.
O idee de bază în asigurarea educaţiei
incluzive este prevederea conform căreia toţi copiii
trebuie să înveţe împreună. De aici, educaţia incluzivă,
pentru toţi, de multe ori pare să fie aceeaşi cu
integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale. Cele
două procese nu sunt identice. Când un copil cu CES
intră într-o şcoală obişnuită, el este integrat fizic şi
poate să fie chiar integrat social şi societal, adică să
participe real şi implicat la toate activităţile acesteia.
Dar pentru ca o şcoală să dezvolte practici incluzive
este nevoie ca toată instituţia să se pregătească, prin
factorii educaţionali şi resursele de care dispune pentru
a primi nu numai copilul cu CES, ci pe toţi copiii.
Educaţia incluzivă înseamnă sprijin şi educaţie pentru
toţi, grijă şi atenţie pentru fiecare.
Specificul integrării înseamnă: a educa copiii
cu cerinţe speciale în şcoli obişnuite, alături de copii
normali; a asigura servicii de specialitate (recuperare,
terapie educaţională, consiliere şcolară, asistenţă
medicală şi socială, etc.); a acorda sprijin personalului
didactic şi managerilor şcolii în procesul de proiectare
şi aplicare al programelor şcolare; a permite accesul
efectiv al copiilor cu cerinţe speciale la programul şi
resursele şcolii obişnuite (bibliotecă, terenuri de sport
etc.); a încuraja relaţiile de prietenie şi comunicarea
între toţi copiii din clasă/şcoală; a educa şi ajuta toţi
copiii pentru înţelegerea şi acceptarea diferenţelor
dintre ei; a ţine cont de problemele şi opiniile părinţilor,
încurajându-i să se implice în viaţa şcolii; a asigura
programe de sprijin individualizate pentru copiii cu
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
cerinţe speciale; a accepta schimbări în organizarea
activităţilor instructiv-educative.
Având în vedere noile programe şcolare, o
tendinţă a modernizării învaţământului vizează
flexibilitatea instrucţiei şi educaţiei pentru a asigura
dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev, în
raport cu propriile posibilităţi. Şcoala este solicitată să
organizeze procesul de predare-învăţare-evaluare în
aşa fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil
în posesia unor mijloace proprii de însuşire a
cunoştinţelor, de aplicare în practică în mod constant şi
creator.
Educaţia incluzivă este un proces permanent
de îmbunătăţire a instituţiei şcolare și încearcă, aşadar,
să-i determine pe copiii cu dizabilităţi să participe la
activităţile şcolare zilnice, alături de ceilalţi elevi.
Şcoala incluzivă nu mai oferă educaţie
normală şi educatie specială, ci o educaţie incluzivă şi
Școala Caraș-Severineană
ca rezultat, elevii vor fi capabili să înveţe împreună.
Acest tip de şcoală e deschisă tuturor copiilor,
IMPORTANŢA EDUCAŢIEI
RELIGIOASE ÎN ŞCOALĂ
Pedagogul Johann Paul Richter spunea că „Religia a
făcut lumii prima educaţie”, „În religie, Dumnezeu S-
a făcut om; în morală, omul devine Dumnezeu”. De
asemenea, după Goethe: „Religie întrupată în
10
divinitate, religia înţelepţilor, este treapta cea mai
înaltă la care a putut şi ar trebui să ajungă omenirea”
Scopurile educaţiei religioase sunt:
- scopul informativ: descoperirea adevărurilor
Seria III Nr. 3(53)
de credinţă
- scopul formativ: dezvoltarea stărilor sufleteşti
ale omului
- scopul educativ: realizarea comuniunii cu
Dumnezeu şi cu semenii.
În privinţa educaţiei religioase, obiectivele
informative sunt: dobândirea de informaţii despre
conceptele religioase fundamentale, despre istoria
religiei şi cultelor, despre practicile religioase.
Obiectivele formative ale educaţiei religioase se
canalizează pe formarea şi dezvoltarea structurilor
mentale de recepţie şi prelucrare a cunoştinţelor
religioase, cu scopul elaborării unor răspunsuri proprii
la problematica vieţii şi existenţei. Religia poate
contribui la „dezvoltarea potenţialului interogativ şi
meditativ” al tinerilor, la dezvoltarea spiritului de
discriminare între esenţial şi secundar. Religia este
poate cel mai bun teren pentru a căuta sensul vieţii.
Obiectivele afective fac apel la iubire. Educaţia
religioasă contribuie la dezvoltarea religiozităţii – ca
dispoziţie generală de evlavie şi respect.
Obiectivele psiho-motorii constau în formarea şi
dezvoltarea deprinderilor, priceperilor şi obişnuinţelor
de a practica un anumit cult religios. Acestea sunt
obiectivele cele mai evidente, mai uşor de realizat şi, de
obicei, singurele care sunt efectiv atinse (la şcoală, prin
rugăciuni, cântece religioase ş.a.). Obiectivele volitiv-
caracteriale se realizează prin apelul la o pedagogie a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
indiferent de starea lor fizică, intelectuală, socială,
emoțională, lingvistică sau oricare alta, oferindu-le
şansa de a participa activ la procesul de învăţare.
Bibliografie:
1. Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie
specială – ghid pentru concursuri şi examene de
obţinere a gradelor didactice, Polirom, Iaşi;
2. Vraşmaş T., (2001), Învăţământul integrat şi/
sau incluziv, Aramis, Bucureşti;
3. Ungureanu, D, Educația integrată și școala
incluzivă, Editura de Vest, Timișoara,
2000.
Prof. CLAUDIA ROF
Prof. AURORA-RODICA KORKA
Inspectori şcolari
modelelor.
Alături de acest tip majoritar de discurs, care
îmbină psihologia genetică cu pedagogia prin
obiective, există şi cel sensibil la integrarea celor două
educaţii în sistemul de interacţiuni dintre diferiţii
factori de socializare. Este un discurs în care autorul său
se implică, derivat din presupoziţii subînţelese privind
cuplul comunitate-societate; un discurs care solicită
adeziunea şi degajă un optimism ponderat. Îl vom
denumi discurs umanist. Conform pedagogului clujean
D u m i t r u S a l a d e , a face educaţie religioasă
revine la a-i familiariza pe tineri cu sistemul
categoriilor religioase şi a le cultiva un comportament
adecvat cu normele şi canoanele religioase;
presupune, nu în ultim rând, acceptarea unei
autorităţi supreme, sacre care depăşeşte limitele
cunoaşterii raţionale, şi „recunoaşterea sacrului ca
valoare”. “Contactul cu divinitatea se realizează prin
rugăciuni, printr-o anumită trăire, prin sentimentul
religios, care trebuie să ofere puncte de sprijin
credinţei şi s-o transforme într-un stimulent activ al
conduitei.”
Elementul comun educaţiei religioase şi morale
este sentimentul, sinteză de valori umaniste şi credinţe
condensate într-un nucleu de cunoaştere şi relevare a
Sacrului.
Rolul familiei este fundamental. Formele de cult
practicate regulat evocă iubirea prin dăruire şi
„influenţează pe nesimţite” atitudinea cotidiană a
membrilor familiei.
În şcoală, accentul cade la început pe instruirea
religioasă, ceea ce este insuficient, dacă nu inadecvat:
religia înseamnă adeziune la o credinţă, iar pentru
aceasta este nevoie de influenţarea atitudinilor printr-
un limbaj metaforic şi exemplar. Dar trebuie eliminată
şi prejudecata după care formarea conduitei morale şi
religioase se poate dispensa de teorie. Copilul are
nevoie de o „busolă” pentru a putea ajunge la concluzii
şi generalizări pe marginea complexităţii şi varietăţii
situaţiilor care îl solicită.
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Educaţia creştină în dinamica misiunii constituie o
direcție importantă a strategiei misionare a Bisericii.
Necesitatea ei este exprimată prin:
a) nevoia de a-i crește pe fiii Bisericii prin
Hristos și în Hristos, ghidându-le viața spre
mântuire;
b) o poziționare activă a Bisericii în
societate, oferind alternativa viabilă
secularizării și consumismului;
c) promovarea adevărului doctrinar revelat
în fața ideologiilor post-moderne, a
ateismului, nihilismului și panteismului new-
age-ist;
d) descoperirea sensurilor fundamentale,
teologic-mistice, ale ritualurilor creștine;
poziționarea favorabilă unei slujiri impregnate
de trăire duhovnicească, asceză, post și
rugăciune. Respingerea abordărilor folclorice,
așa-zis „tradiționale”, în detrimentul slujirii
autentice;
e) o credință luminată prin educație reduce
fenomenul bigotismului, al falsului misticism și
al fanatismului religios;
f) educația creștină pune accentul pe
formarea caracterelor în conformitate cu
normele moralei ortodoxe; deci putem spune
că ea contribuie serios la asanarea morală a
societății;
g) știută fiind legătura dintre religie,
cultură și artă, se observă, în mod similar,
relația între educația religioasă și cea culturală
și artistică. De aici, interdisciplinaritatea și
multiplele conexiuni realizate de educația
creștină în planul mai larg al învățământului și
cunoașterii realităților vieții.
Modurile de realizare a educației religioase sunt:
- în unități de învățământ ale statului
(drept prevăzut în Constituția României și
Legea învățământului), Religia este materie
școlară de bază. Bazele studiului se pun în
învățământul preșcolar, prin colaborarea
dintre educatori și slujitorii bisericești, apoi se
continuă în școala primară, gimnaziu și liceu,
cu personal calificat.
- pentru filiera vocațională „Teologie”, în
unități de stat – Seminarii și Facultăți de
teologie, sub dubla coordonare a Bisericii și
statului;
- în școli confesionale speciale, pentru
pregătirea personalului clerical, instruirea
personalului monahal și a laicilor implicați în
slujirea misionară a Bisericii;
- în cadru organizat în parohii și mânăstiri,
prin predici și cateheze, care urmăresc
sporirea zestrei de cunoștințe religioase a
credincioșilor, mai ales a celor care n-au prins
Religia în școală;
- în mod individual, la scaunul duhovniciei,
printr-o relație vie, bazată pe dialog și sfătuire
spre lucrarea personală a creșterii spre
mântuire;
- prin publicarea și răspândirea de
tipărituri religioase: Biblii, Catehisme, cărți,
broșuri, pliante, reviste, ziare, foi religioase
parohiale etc.;
- prin editarea și răspândirea materialelor
de educație pe suport vizual: icoane, afișe,
postere, casete video, DVD-uri, site-uri
Internet;
- prin mass-media bisericească și laică (TV,
radio, presă).
Metode și mijloace favorizante pentru educația
creștină:
- În biserică: atmosfera de pietate creștină, de
participare concentrată la rugăciune; ordinea
Seria III Nr. 3(53)
și curățenia, punerea în valoare a tuturor
resurselor vizuale și auditive pentru realizarea
obiectivelor pedagogiei creștine, deschiderea
față de cei ce frecventează biserica rar;
- În școală: realizarea lecțiilor de religie în
duhul formării personalității creștine, primând
caracterul formativ al învățământului, în fața
celui informativ; cultivarea sentimentelor
11
creștine, a dragostei de Dumnezeu și de
semeni; sensibilizarea copiilor pentru a îndrăgi
religia; colaborarea profesorilor de religie cu
parohiile, utilizarea unor materiale didactice
Școala Caraș-Severineană
variate și bine realizate, implicarea factorilor
decizionali din școli, precum și a părinților și
copiilor, în organizarea și desfășurarea unor
activități complexe, interdisciplinare sau
extrașcolare, cum ar fi: cabinet de religie,
revistă religioasă, cerc pedagogic de religie,
pelerinaje, tabere tematice la mânăstiri, vizite
la parohii, biserici, muzee etc.;
- În societate: o prezență misionară vie a
oamenilor Bisericii în toate mediile sociale,
buna colaborare cu mass-media, organizarea
apostolatului social al laicilor, prin
organismele parohiale și alte forme de
asociere creștine.
Personalitatea educatorului creștin se
caracterizează prin integritate morală, o bună pregătire
în domeniul pedagogiei creștine, stăpânirea culturii
teologice și laice, abilități de comunicare, cunoașterea
limbilor străine, operare P.C., tact pedagogic, dublat de
deschiderea plină de iubire spre nevoile aproapelui.
Deficiențe, sincope în educația creștină și soluții de
remediere a acestora:
În biserică:
- suprimarea momentelor rezervate educației
creștine sau înlocuirea acestora cu lectura
stereotipă a unor pasaje din diverse cărți de
predici. Remediu: preotul trebuie să
cuvânteze liber la absolut toate serviciile
religioase. Lipsa cuvântării transformă slujirea
în ritualism sec, tradiționalism exclusiv
folcloric, adică o „prestare de servicii”;
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
- alterarea sau lipsa totală a suportului vizual
al educației creștine din biserici: picturi
înnegrite de fum, restaurări necanonice, lipsa
icoanelor praznicare sau ale sfinților de la
iconostas, afișarea unor kitsch-uri în sfântul
lăcaș: icoane necanonice, vaze, flori de plastic,
beculețe, ceasuri de perete etc. Remedii:
lucrări de restaurare după canoane, dotarea
parohiilor cu icoane și alte materiale pe suport
vizual, înlăturarea kitschurilor;
- nesocotirea rolului pedagogic al duhovnicului
și transformarea Tainei Spovedaniei într-o
comunicare seacă a unei liste de fapte
săvârșite, fără asumarea pocăinței și a unor
mijloace de educație creștină;
- lipsa de respect față de sfințenia bisericii,
neglijența și nepăsarea unor slujitori: mizerie
și dezordine în sfântul altar, depozitarea de
Școala Caraș-Severineană
obiecte pe sfânta masă, ținută fizică
neîngrijită. Remediu: aplicarea măsurilor
canonice care se impun;
- lipsa de interes misionar privind organizarea
pangarului, lipsa orientării contabile adecvate,
promovarea unor mărfuri dubioase. Remedii:
măsuri față de cei vinovați, inclusiv pe linia
conlucrării cu organele abilitate și anihilarea
structurilor clandestine de producție a
materialelor în cauză; distribuirea prin
pangarele unităților de cult a materialelor cu
12
caracter misionar cu prețuri promoționale sau
gratuit;
- lipsa de tact misionar, arătată în atitudinea
nepotrivită față de creștinii cu frecvență slabă
Seria III Nr. 3(53)
la sfintele slujbe (respingerea plină de
reproșuri a acestora, stăruința agasantă de a
împlini anumite prevederi rituale ce nu le sunt
familiare, suprataxarea lor „retroactivă”, adică
solicitarea de a contribui cu sume care să
compenseze lipsa lor de atașament față de
Biserică). Un posibil remediu: elaborarea unui
cod de măsuri și strategii misionare, cu
aplicabilitate generalizată la nivelul unităților
de cult.
În școală:
- lipsa interesului față de disciplina Religie,
cauzat de slaba pregătire a personalului de
predare, precum și a lipsei de implicare a
factorilor de decizie: absenteismul unor cadre
didactice sau limitarea prezenței acestora
doar la îndeplinirea formală a obligațiilor de
serviciu. Remediu: efectuarea cu
responsabilitate a inspecțiilor de specialitate,
depistarea celor în cauză și sancționarea lor;
- bagatelizarea Religiei, prin atitudinea de
nepăsare a unor dascăli, transmisă și copiilor.
Remediu: cursuri de reciclare, cercuri
pedagogice, sancțiuni disciplinare;
- la polul opus, rigidizarea mesajului Religiei,
prin transformarea ei într-o materie-
sperietoare (note mici, corigențe, mesaj
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
strident, opresiv). Remediu: testarea
psihologică a dascălilor vinovați, înlocuirea
celor lipsiți de aptitudini pedagogice.
- obstrucționarea disciplinei Religie,
influențarea copiilor și părinților pentru a
refuza studierea Religiei, favorizarea acțiunilor
prozelitiste în școli. Remedii: deconspirarea
celor vinovați și tragerea lor la răspundere.
În școli este interzisă propaganda de orice fel. Se
impune și includerea în programele analitice pentru
disciplina Religie a unor teme de misiologie variate.
În societate:
- ineficiența sau chiar absența slujitorilor
bisericești din câmpul pastoral misionar cu
implicare socială. Remediu: stabilirea unor
sarcini concrete în acest domeniu: vizite
pastoral-misionare la locuințele credincioșilor,
vizite la unități furnizoare de servicii sociale,
organizarea de activități filantropice în
parohii;
- desfășurarea de către unii laici de activități
misionar-educative în numele Bisericii
Ortodoxe, dar fără girul acesteia,
distorsionând grav mesajul ortodox, până la
înființarea de noi schisme și chiar secte în
toată regula. Remedii: cunoașterea
fenomenelor, informarea credincioșilor,
intruirea unor misionari aflați sub
coordonarea slujitorilor bisericești.
- existența unor falși slujitori – preoți caterisiți
și monahi excluși, care practică cerșetoria
mascată sub forma „colectelor de ajutoare”,
sunt prezenți ostentativ, în locuri publice, în
preajma lăcașurilor de cult ortodoxe în zilele
de hramuri și mari sărbători.
În concluzie, educaţia religioasă urmăreşte informarea şi
formarea elevilor şi a societăţii, în general, în vederea atingerii
idealului vieţii de creştin. Idealul educaţiei religioase este
realizarea caracterului religios-moral al elevului, care să-l
conducă la desăvârşire.
Pr. Prof. NICOLAE CHIOSA
Inspector școlar
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
NOUTĂȚI LA SIMULAREA
EXAMENULUI DE BACALAUREAT
NAȚIONAL
Simularea probei scrise la disciplina limba și
literatura română a examenului de bacalaureat
național din acest an școlar aduce noutăți referitoare la
structura subiectului pentru elevii claselor a XI-a. Dacă
elevii claselor a XII-a vor susține atât simularea
examenului de bacalaureat național, cât și examenul
propriu-zis pe o structură a subiectului deja cunoscută,
noutățile se înregistrează pentru colegii lor mai mici cu
un an.
Vom supune atenției, ca informare, fără
structurată, cu cinci cerințe, fiecare punctată cu 4
puncte. Prin rezolvarea acestui item, elevii trebuie să
dovedească înțelegerea textului de tip nonliterar. Tot
în componența subiectului I intră și un item subiectiv
de tip eseu, valorificând același text nonliterar, elevilor
fiindu-le evaluată competența de producere a unui text
argumentativ, prin respectarea caracteristicilor acestui
tip de text. Punctajul alocat acestui item este de 20 de
puncte, iar punctajul total alocat subiectului I este de
40 de puncte.
Subiectul al II-lea, având un punctaj de 10
puncte, are ca suport un text literar la prima vedere,
liric, epic sau dramatic, fiind alcătuit dintr-un item
subiectiv de tip întrebare cu răspuns scurt și vizând
interpretarea/comentarea unui text integral sau a unui
fragment de text.

Seria III Nr. 3(53)

pretenții de originalitate, precizările pe care Ministerul
Educației Naționale le-a trimis în rețeaua națională a
unităților de învățământ în ceea ce privește structura
subiectelor la disciplina limba și literatura română,
precizări diseminate de altfel la nivelul județului nostru
prin activitățile metodice desfășurate în această
perioadă și prin informările transmise în unitățile de
învățământ.
Subiectul al III-lea, căruia îi sunt alocate 30 de
puncte, este singurul diferențiat în funcție de filieră,
profiluri, specializări și constă în elaborarea unui eseu
structurat, vizând, conform precizărilor Ministerului
Educației Naționale, aspecte de analiză tematică,
structurală, stilistică a operelor literare ce aparțin
autorilor canonici, curentelor culturale/literare,
speciilor literare studiate în conformitate cu programa

Diferențierea parțială a subiectelor se
păstrează și ea este realizată, ca în anii școlari anteriori,
în funcție de filiere, profiluri și specializări.
Dacă în anii anteriori, elemente de
13
școlară de specialitate și prevăzute și în programa de
bacalaureat. Din cele 30 de puncte, 18 puncte sunt
alocate conținutului eseului și 12 puncte – organizării
discursului.

diferențiere apăreau la fiecare dintre cele trei subiecte,
în acest an școlar, pentru elevii claselor a XI-a,
diferențierea este realizată la subiectul al III-lea.
Așadar, subiectul I și subiectul al II-lea sunt comune
tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor, iar
subiectul al III-lea este diferențiat în funcție de filieră,
profiluri și specializări.
Subiectul I are de această dată ca suport un
text la prima vedere nonliterar, memorialistic,
epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, științific,
argumentativ, din domeniul audio-vizualului, spre
deosebire de vechea structură, în care textul suport, și
el la prima vedere, era un text literar, liric, epic sau
dramatic. Subiectul I va fi alcătuit pentru elevii claselor
a XI-a dintr-un item semiobiectiv de tip întrebare
Școala Caraș-Severineană
Tot ca element de noutate, pentru redactarea
întregii lucrări se acordă 10 puncte.
Informațiile sunt oferite conform precizărilor
Ministerului Educației Naționale din documentul cu
numărul 88 din 17 ianuarie 2017 și sunt însoțite de
modele de subiecte, unul pentru filiera teoretică –
profil umanist; filiera vocațională – profil pedagogic și
un altul pentru filiera teoretică – Profilul real; Filiera
tehnologică; toate profilurile filierei vocaționale, cu
excepția profilului pedagogic și sunt postate pe site-ul
Ministerului Educației Naționale.
Prof. dr. ADRIANA DUDAȘ-VASILE
Inspector şcolar

2015-2016 REZULTATE LA OLIMPIADE ŞCOLARE –

etapa națională și internațională
Numele şi Profesorul/prof
Nr. Unitatea de Rezultate
prenumele Clasa Competiţia şcolară Etapa esorii care a/au
crt. învăţământ
elevului pregătit elevul
Locul I
Colegiul
National C. Olimpiada de Științe
DABA I
1 D. Loga Socio-Umane, naţională CLIPA CECILIA
NICOLETA
Caransebeş Psihologie Generală

MOŢEC V. VII Școala SKOREPA PETR, I

2 Limba Maternă Cehă naţională
DAŞA Gimnazială ROCH FRANCISC 9,95
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
J. A.
Komensky
Sfânta Elena
Școala
HRUZA Ş. Gimnazială I
VIII SKOREPA PETR,
3 KLAUDIE- J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,80
ROCH FRANCISC
OLGA Komensky
Sfânta Elena
BUTĂRIȚĂ M. Școala
LUCACELA B. I
4 MILIȚA- VII Gimnazială Limba Croată naţională
MARIAN 9,80
ANGELINE Clocotici
Școala
LAȚCHICI M. LUCACELA G.
VII Gimnazială I
5 IVANA- Limba Croată naţională MARIAN
Lupac 9,80
MARIA
Liceul
Teoretic
PĂUȚA M. DOGARIU
VIII Bilingv I
Școala Caraș-Severineană

6 PETAR- Limba Croată naţională MARIA

Româno- 9,70
DEIAN
Croat
Carașova
Liceul
Teoretic
Bilingv I
CERVENIAC IX MIȘTOIU ALINA
7 Româno- Limba Croată naţională 9,55
M. ATEY
Croat
Carașova

LOCUL II
14

Colegiul
BRĂTAN National
Limbi Moderne DAMȘEA
1 RAREȘ- IX Traian naţională II
Limba germană ALEXANDRA
IONUȚ Lalescu
Seria III Nr. 3(53)

Reșița
Liceul de Muzică vocală,
CEGA BREŞNENI
2 XII Arte Sabin instrumentală si studii naţională II
LĂZĂRICĂ EREMIA
Păuţa Reşiţa teoretice musicale
Liceul
CHWOIKA
PANICI Teoretic Limba Germană ca
3 VIII naţională SONIA-MARIA II
TIIANA Diaconovici- limbă maternă
Tietz Reşiţa
Liceul
CHWOIKA
Teoretic Limba Germană ca
4 ILE TIANA IX naţională SONIA-MARIA II
Diaconovici- limbă maternă
Tietz Reşiţa
Liceul
PĂUN CHWOIKA
Teoretic Limba Germană ca
5 DAVID- XI naţională SONIA-MARIA II
Diaconovici- limbă maternă
STEPHAN
Tietz Reşiţa
Școala
VINSCH I. VII SKOREPA PETR, II
6 Gimnazială Limba Maternă Cehă naţională
CAROL BOUDA IOSIF 9,90
Gîrnic
Școala
BOUDA Ş. Gimnazială II
VIII SKOREPA PETR,
7 CRISTINA- J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,60
ROCH FRANCISC
ANI Komensky
Sfânta Elena
MUSELIN P. Școala II
VII LUCACELA B.
8 MATEO- Gimnazială Limba Croată naţională 9,50
MARIAN
ROBERT Clocotici
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
Liceul
Teoretic
MIHĂILĂ G.
VIII Bilingv DOGARIU II
9 IVANA- Limba Croată naţională
Româno- MARIA 9,50
MARIKA
Croat
Carașova
Școala
VLASICI P. LUCACELA B. II
10 VIII Gimnazială Limba Croată naţională
IVANA-ANA MARIAN 9,50
Clocotici
Locul III
Colegiul
BUGA Național
Olimpiada de Medalie
ANDRU- VII Traian naţională BEJAN OTILIA
1 matematică de bronz
MIHAI Lalescu
Reșița
ANGHEL Colegiul

Seria III Nr. 3(53)

ALEXANDRU National III
Olimpiada de Stiinte FERCEA
2 VOIN Mircea naţională Cultură
Socio-Umane GHIORGHITA
VALENTIN Eliade Reşiţa civică

Colegiul
GAVRILOVICI National C. III
Olimpiada de Stiinte
4 -DIDRAGA D. Loga naţională CLIPA CECILIA Psihologia
Socio-Umane
ESTERA Caransebeş Educaţiei

15
Școala
Gimnazială III
MAȘEC I. VII SKOREPA PETR,

Școala Caraș-Severineană
5 J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,75
PETR ROCH FRANCISC
Komensky
Sfânta Elena
Școala
Gimnazială III
CUNA A. VIII SKOREPA PETR,
6 J. A. Limba Maternă Cehă naţională 9,40
ŞTEFAN ROCH FRANCISC
Komensky
Sfânta Elena
Liceul
Teoretic
CHEDA G.
Bilingv III
ANKA- VII MIȘTOIU ALINA
7 Româno- Limba Croată naţională 9,10
DENNISA
Croat
Carașova

Liceul
Teoretic
MILOȘ M.
Bilingv DOGARIU III
ANCA- VIII
8 Româno- Limba Croată naţională MARIA 9,35
BIANCA
Croat
Carașova

Concursul De Fizică Şi
GHERA M. Ş. Şcoala
Chimie pentru școlile SZUPP
9 DENIS- VI Gimnazială naţională III
din învăţământul rural CĂTĂLINA
LEONARD Slatina-Timiş
"Impuls Perpetuum"
Colegiul
DINU D.
National Olimpiada de MICLĂU Medalie
10 MIRCEA- X naţională
Traian Doda Tehnologia Informației ALEXANDRA de bronz
DACIAN
Caransebeș
Colegiul Olimpiada de SEMENESCU Medalie
11 NIȚU M. XII naţională
National Tehnologia Informației MIHAELA de bronz

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
IOAN- Traian Doda
FLORIN- Caransebeș
CĂTĂLIN
Colegiul
PRISACARIU
National Olimpiada de SEMENESCU Medalie
12 C. XII naţională
Traian Doda Tehnologia Informației MIHAELA de bronz
ALEXANDRU
Caransebeș
Colegiul
Național
VASILOVICI Concursul Infomatrix: Medalie
13 XII Traian naţională CRINA MIHAELA
CAMIL secțiunea Robotics de bronz
Lalescu
Reșița
Colegiul
Național
ILINOIU Concursul Infomatrix: Medalie
14 XII Traian naţională CRINA MIHAELA
FLAVIUS secțiunea Robotics de bronz
Lalescu
Reșița
ETAPA INTERNAȚIONALĂ
Școala Caraș-Severineană

Colegiul
VASILOVICI Național Concursul Infomatrix: internați Medalie de
1. XII CRINA MIHAELA
CAMIL Traian secțiunea Robotics onală argint
Lalescu Reșița
Colegiul
ILINOIU Național Concursul Infomatrix: internați Medalie de
2. XII CRINA MIHAELA
FLAVIUS Traian secțiunea Robotics onală argint
Lalescu Reșița

2015-2016 – CEI MAI BUNI ELEVI AI REȘIȚEI,

16

premiați de S.C. Caraș S.A.

Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin cu sprijinul Societății Caraș S. A. a organizat joi, 08.12.2016,
Seria III Nr. 3(53)

în sala Lira a Liceului de Arte „Sabin Păuța” din Reșița, a 14-a ediție a premierii celor mai buni elevi din școlile
municipiului Reșița pentru rezultate obținute la învățătură în anul școlar 2015-2016.
TAB E L N OM IN A L cu e l ev i i p r em ia ț i
Nr .
Nu m e le şi p r en u m e le Cl as a Un ita tea şco l ar ă
cr t.
1. ANCA CIOBANU XII Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
2. ALEXANDRU ANGHEL VIIIC Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
Colegiul Economic al Banatului Montan
3. REBECA-SARA MOGOȘAN XI A
Reşiţa
4. ALEXANDRU PREDICA XII 1 Colegiul Tehnic Reşiţa
5. DENISA LIPOU XI Colegiul Tehnic Cărăşan Reşiţa
6. ANISIA-IOANA CHINCEA VIII Colegiul Naţional Diaconovici-Tietz Reşiţa
7. CRISTINA MOROTI XII B Liceul Teoretic Traian Vuia Reşiţa
8. IONUȚ-MARIAN MATEȘ X Liceul Teologic Baptist Reşiţa
9. CAMELIA CREȚU VIII Liceul de Arte Sabin Păuţa Reşiţa
10 . MĂDĂLINA-MARIA BOLOCA VII Şcoala Gimnazială Nr. 2 Reşiţa
11 . NICOLETA-RODICA ȘTEFĂNICĂ VIII Şcoala Gimnazială Mihai Peia Reşiţa
12 . ANDREEA-BIANCA MITRUȘ VII A Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
13 . AMELIA-IOANA COANDĂ VIII A Şcoala Gimnazială Nr. 8 Reşiţa
OLIVIA-ALEXANDRA
14 . VIII A Şcoala Gimnazială Nr. 9 Reşiţa
DAVIDESCU-FILIP
15 . CONSTANTIN DĂNILĂ LUPTE Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa
Responsabilitatea desemnării celui mai bun elev a revenit Consiliului de Administrație al fiecărei unități
de învățământ. Mulțumim și pe această cale domnului director JIVA COCAR și angajaților Societății Caraș S. A.,
pentru sprijinirea performanței școlare în municipiul Reșița.
Prof. ION MOATĂR
Inspector şcolar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
CARACTERISTICI GENERALE ALE
MANAGEMENTULUI
EDUCAȚIONAL
Managementul educațional poate fi analizat în
multiple sensuri: acțional, operațional, practic, tactic,
procesual, teoretic, global, general, strategic, științific.
Presupune o abordare interdisciplinară, care studiază
evenimentele ce intervin în decizia organizării unei
activități pedagogice determinate și în gestiunea
programelor educative. Conducerea managerială
implică și accente pe idei, pe abordare sistematică, pe
schimbare, pe strategie, pe inovare.
Managementul educațional reprezintă o rezultatelor.
metodologie de abordare globală, optimă, strategică a
activității de educație, ansamblul de principii și funcții,
de norme și metode de conducere care asigură
realizarea obiectivelor sistemului educativ (în
ansamblul său, la nivelul elementelor componente).
Are obiective clare și ierarhizate, principii de eficiență
și calitate, funcții specifice, elemente strategice,
afirmarea creativității în soluționarea situațiilor,
abordare interdisciplinară și sistematică, cercetări
fundamentale. Se diferențiază de managementul
general prin raportare specifică la finalitățile educatei,
la conținut, la resursele umane antrenate, la activitățile
centrate pe informare, comunicare și participare, prin
strategii educaționale specifice, la comportamentele
actorilor implicați (bazate pe motivație,
responsabilitate, cooperare, logică, afectivitate).
Managementul educațional implică stăpânirea
teoriei, metodologiei, a principiilor, o anumită
mentalitate, o manieră proprie, o artă de dirijare,
antrenare a resurselor. Este o disciplină, necesară
pentru a fi eficienți și productivi în relațiile
educaționale, în stimularea transformării la nivelul
personalităților, atât a elevilor, cât și a cadrelor
didactice.
Distincția majoră la nivelul acestui concept este cea
între managementul educațional la nivel
macrostructural (la nivelul sistemului de învățământ,
regăsit în politicile educaționale naționale, europene,
mondiale – ex. Minister, inspectorate etc.), la nivel
intermediar (la nivelul instituției școlare, managerul
unității de învățământ) și la nivel microstructural (la
nivelul clasei de elevi și avem în vedere managerul
educațional al clasei de elevi - profesorul). Distincția
celor trei abordări se realizează nu numai pe baza
denumirii, a autorității, a elementelor formale, ci are în
vedere și formarea de specialitate, experiența
(evaluată nu neapărat în ani de vechime) care se
concretizează în cunoștințe, competențe, atitudini și
valori ce determină manifestarea unei conduite
responsabile, eficiente, autentice în relațiile atât cu
elevii, cât și cu profesorii.
Cele trei abordări ale managementului educațional
vor fi tratate nediferențiat din simplul motiv că ele nu
pot fi separate, cel puțin deocamdată în sistemul
educațional românesc. În Canada, SUA etc., instituțiile
școlare sunt conduse de specialiști în management, nu
neapărat de cadre didactice. Această condiție, ca
directorul școlii să fie cadru didactic, este prevăzută în
toate legislațiile educaționale europene.
Sunt aspecte care vizează doar managementul
clasei, așa cum există și cele specifice managementului
instituției școlare, dar majoritatea aspectelor tratate se
referă la cele trei abordări. Managementul sistemului și
al instituțiilor de învățământ cuprinde: formularea clară
a finalităților, proiectarea rețelei instituționale,
elaborarea conținuturilor învățării, asigurarea cadrului
legislativ-normativ, formarea inițială și pe parcurs a
personalului de conducere și instruire, stabilirea unor
tehnici de evaluare care să permită reglarea pe parcurs
a sistemului și procesului de învățământ și optimizarea
Seria III Nr. 3(53)
Activitatea unor persoane care determină și
direcționează activitatea celorlalți prin urmărirea
realizării de activități în cele mai bune condiții, prin
conștientizarea și asumarea de responsabilități asupra
realizărilor și insucceselor.
Arta conducătorului de a realiza scopuri prin
mobilizarea eforturilor tuturor membrilor organizației.
Managementul educațional este, din acest punct de
17
vedere, arta de a lucra cu idei (obiectivele
educaționale, programele analitice, strategiile
didactice), relații (structura organizatorică, legături
între elemente și acțiuni, sarcini, echilibrul
Școala Caraș-Severineană
autoritate/libertate, centralizare/descentralizare),
oameni (formare, motivare, delegare de autoritate,
stimulare, evaluare), resurse (precizare, diversificare,
preocupare, adaptare, integrare).
Relații interdisciplinare. Originea conceptului de
management educațional nu are, la o primă analiză,
legătură directă cu domeniul pedagogic, însă noțiunea
de management educațional provine din șțiintele
socio-umane înrudite cu pedagogia, dar individualizate
prin obiectul lor de studiu: economie, sociologie,
psihologie, politologie.
Managementul educațional cunoaște, integrează și
adaptează date oferite de științe conexe socio-umane:
economie (organizarea și utilizarea eficientă a
resurselor educaționale în raport cu obiectivele),
sociologie (managementul organizațiilor, grupurilor,
relațiilor, fenomenelor sociale generate în context
educațional), psihosociologie (dimensiunile
personalității managerului în exercitarea rolurilor),
politologie (luarea deciziilor, organizarea, conducerea
grupurilor conform unor obiective).
Relația management educațional-sociologie.
Conceptul de management, dezvoltat la nivelul
sociologiei, apare ca știință a organizării și conducerii
vieții sociale, prin intermediul conceptelor de sistem,
structură, instituție, birocrație, schimbare, reformă, stil
de conducere.
Sociologia analizează managementul din două
puncte de vedere semnificative pentru proiectarea
corectă a activității pedagogice de conducere a școlii:
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 1. ÎNVĂȚĂMÂNTUL CARAȘ-SEVERINEAN/MANAGEMENT EDUCAȚIONAL
• organizarea sistemului social global și a
principalelor sale subsisteme parțiale pe criterii
prioritar funcționale;
• cunoașterea metodologiei de valorificare a
relațiilor existente în cadrul microgrupurilor sociale,
pe criterii prioritar funcționale.
Sociologia analizează managementul din
perspectiva teoriilor organizării și ale conducerii :
 Teorii clasice ale organizării și conducerii:
Teoria managementului clasic (F. Taylor, H. Fayol);
Teoria organizației birocratice (Max Weber,
începutul sec. XX); Teoria relațiilor umane (George
Elton Mayo, 1920-1930)
 Teorii moderne ale organizării și conducerii:
Teoria resurselor umane (R. Lickert, 1960); Teoria
dezvoltării organizaționale (Bennis Waren, 1970);
Teoria organizațiilor complexe (Bennis Waren,
1980-1990).
Școala Caraș-Severineană
Relația management educațional-politologie.
Managementul la nivelul politologiei este evidențiat
prin capacitatea sa de a reflecta simultan știința și arta
conducerii. Procesul deciziei politice oferă
managementului o schemă de acțiune eficientă:
identificarea problemei; pregătirea soluției optime;
aplicarea soluției la scară socială; evaluarea
rezultatelor; evaluarea operațională ce determină o
nouă decizie.
18
Seria III Nr. 3(53)
Aspect din timpul premierii celor mai buni elevi ai Reșiței – 2015-2016
(foto: Radio-Reșița)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Relația management educațional-psihologie.
Managementul la nivelul psihologiei și psihologiei
sociale reflectă mecanismele interne ale activității
umane, la intersecția dintre motivațiile individuale și
finalitățile sociale. Managementul comportamentelor
orientează resursele atitudinale și aptitudinale ale
personalității și valorificarea lor deplină în cadrul unor
relații inter-individuale deschise, perfectibile în diferite
medii sociale.
Din însăși definirea educației ca activitate, sistem de
acțiuni de formare-dezvoltare a personalității elevului,
de influențare conștientă, orientată și reglată către
anumite finalități, rezultă cu necesitate și existența
unei abordări explicite a conceperii, organizării,
coordonării, evaluării, optimizării continue a
elementelor procesului educațional, care este chiar
domeniul de studiu al managementului educațional.
Necesitatea managementului este dată de realizarea
creșterii eficienței, a eficacității realizării finalităților
educației, nu numai de asigurarea resurselor și de
dirijarea efectivă a activităților în sine.
Prof. DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș

ARGUMENT PENTRU
„ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ” A FIZICII
În ultima vreme s-a pus din ce în ce mai acut
problema schimbării modului în care sunt predate
disciplinele științifice, fizica în particular, indiferent
care ar fi nivelul de învățământ. Există o serie de dovezi
și date relevante care provin din mai multe domenii
care includ științele învățării, psihologia cognitivă și
psihologia educațională și care arată că în studiul și
predarea fizicii trebuie pus accentul pe metodele active
de învățare și centrarea procesului pe elev.
Modul în care elevii înțeleg fizica și abordează
studiul acestei discipline este îngrozitor. Principala vină
privind situația în care s-a ajuns o are însă sistemul
nostru educațional. Incapacitatea elevilor de a aprecia
scopul și necesitatea studierii fizicii derivă din
construcția curriculumului acestei discipline și din
faptul că în majoritatea cazurilor accentul este pus pe
învățarea pasivă. Rolul tradițional al elevilor este acela
de a lua notițe în mod pasiv și a reproduce informațiile
fără însă a încerca să le înțeleagă sau să le aprofundeze.
Este nevoie urgentă de o schimbare a modului
de predare a fizicii care să-i facă pe elevi să devină
interesați să dobândească cunoștințe de fizică în mod
activ, să descopere fenomenele și explicațiile științifice
ale acestora în loc să creadă pasiv ceea ce le spun
profesorii.
Se pare că trebuie să facem ceva pentru a
schimba modul în care este predată fizica și trebuie să
o facem acum.
Ce este învățarea activă și care sunt schimbările
specifice sau abordările "inovatoare" ale predării care
"implică mai activ elevul în procesul de învățare”? Ce
deosebiri există între învățarea activă și cea centrată pe
elev?
Învățarea activă = procesul prin care elevii se
angajează într-o activitate care îi obligă să reflecteze
asupra ideilor și a modului în care folosesc acele idei.
Aceasta presupune solicitarea elevilor de a-și evalua în
mod regulat propriul grad de înțelegere și pricepere în
abordarea conceptelor sau problemelor într-o anumită
disciplină. Obținerea cunoștințelor are loc prin
participare sau contribuție. Elevii sunt menținuți activi
mental și/sau fizic, procesul de învățare desfășurându-
se prin activități care să-i implice în colectarea de
informații, gândire și rezolvarea problemelor.
Învățarea centrată pe elev = o abordare
instructivă în care elevii influențează conținutul,
activitățile, materialele și ritmul învățării. Acest model
de învățare plasează elevul în centrul procesului de
învățare. Profesorul oferă elevilor posibilitatea de a
învăța independent sau unul de la celălalt și le dezvoltă
abilitățile de care au nevoie pentru a face acest lucru în
mod eficient. Abordarea învățării centrate pe elev
include propuneri de probleme deschise, care necesită
gândire critică sau creatoare, experimente care
2. CABINET METODIC
presupun culegerea de date și interpretarea lor,
simulări și învățarea bazată pe munca în echipă.
Implementată în mod corespunzător, învățarea
centrată pe elev poate duce la o motivație sporită de a
învăța, o retenție mai bună a cunoștințelor, o
înțelegere mai profundă și atitudine pozitivă față de
disciplina predată.
Activitatea profesorului în sala de clasă
determină dacă mediul educațional este unul centrat
pe elev sau nu (la urma urmei, profesorul este cel care
proiectează și implementează mediul de învățare).
Recunoaștem faptul că ceea ce face profesorul are
mare importanță, dar atenția este îndreptată direct
asupra elevilor.
Seria III Nr. 3(53)
Ca fizicieni nu ne-am gândi niciodată să mergem
în laborator și să ne apucăm de a face efectiv un
experiment fără să cunoaștem tehnicile și aparatura de
care dispunem. Cu toate acestea, prea des, când intrăm
în sala de clasă pentru a preda, presupunem că nu
trebuie decât să dispunem de competența științifică și
putem folosi la rândul nostru metodele și tehnicile
după care am învățat și noi. Lumea se schimbă și elevii
19
odată cu ea.
Ceea ce părea interesant odată, acum este
explicat pe internet sau într-un filmuleț demonstrativ
pe Youtube. De multe ori elevii se întreabă de ce nevoie
Școala Caraș-Severineană
au de profesor, dacă acesta nu reușește decât să
prezinte ceea ce scrie în manual sau să rezolve anumite
probleme.
Informația există și poate fi accesată cu
ușurință. Este rolul nostru ca profesori să îi ghidăm pe
elevi în descoperirea informației care îi interesează, să
le deschidem „gustul” pentru noi informații și să-i
ferim de „fixarea” eronată a unor modele. „Repararea"
modelelor mentale greșite sau a concepțiilor eronate
este universal recunoscută ca fiind extrem de dificil de
realizat.
Învățarea faptelor, cunoștințele („ce") și
învățarea de a face ceva („cum") sunt două procese
diferite. Elevii trebuie învățați să construiască modele
mentale a ceea ce le este predat, să testeze conștient
aceste modele pentru a determina dacă acestea
funcționează și apoi să facă acele schimbări care se
impun pentru ca modelul construit să corespundă
realității.
Învățarea implică construirea activă a sensului
de către elev. Acesta este principiul fundamental al
"constructivismului", paradigma dominantă în
psihologie și în științele învățării. Elevii construiesc
înțelesul din vechile informații și modele pe care le au
(fundația) și noile informații pe care le dobândesc și fac
acest lucru prin legarea noilor informații de ceea ce știu
deja. Construcția sensului este facilitată prin crearea de
multiple legături între informațiile achiziționate și
stocarea existentă a informațiilor. Informațiile și
semnificația (fie vechi sau noi) sunt asamblate în
modele sau reprezentări mentale. Construirea mai
multor modele sau reprezentări facilitează învățarea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
prin înțelegere. Învățarea poate fi gândită ca un proces
de schimbare conceptuală în care sunt corectate
modele eronate sau incomplete.
Pentru aceasta trebuie sa conștientizăm câteva
reguli simple:
 elevii trebuie să studieze un model de
acțiune secvențială înainte de a încerca
să-l aplice (mai întâi cunoaștem un
algoritm, înțelegem ce presupune
fiecare etapă a acestuia și de ce trebuie
parcursă și abia mai apoi îl punem în
aplicare);
 orice demonstrație a unei sarcini de
lucru trebuie făcută din punctul de
vedere al elevului văzut ca viitor
executant al respectivei sarcini și nu al
profesorului;
 atunci când este posibil procesul de
Școala Caraș-Severineană
rezolvare a problemelor trebuie
algoritmizat/modelat;
 aplicați metoda pașilor mici (stabilirea
unui obiectiv specific poate duce la o
mai rapidă rezolvare a problemei);
 asigurați-vă că elevii înțeleg ce
înseamnă rezolvarea diferitelor tipuri
de probleme, și mai ales care este
diferența dintre problemele
respective;
 în general, feedback-ul de învățare
20
(informații privind rezultatele)
promovează învățarea și feedback-ul
de acțiune (informații de control), nu.
Lăsați elevii să-și completeze sarcina de
Seria III Nr. 3(53)
rezolvare a problemelor înainte de a le
spune dacă este bine sau nu deoarece
aceasta promovează procesul de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
învățare mai bine decât furnizarea de
feedback la fiecare pas în găsirea
soluției;
 feedback-ul este mai eficient în
promovarea învățării atunci când
transmite informații complete (elevii
care învață să rezolve problemele au
nevoie de mai mult decât o evaluare
dacă răspunsului este corect sau nu);
 transferul și păstrarea abilităților
motorii sunt îmbunătățite prin
„suprasolicitare";
 cu cât elevii rezolvă singuri mai multe
probleme (cu feedback adecvat), cu
atât le va fi mai ușor să rezolve
problemele noi;
 evitați o trecere prea rapidă la sarcini
mai dificile (prezentați elevului o serie
de probleme care variază de la ușor la
greu, pe măsură ce performanțele lor
se îmbunătățesc).
Învățarea activă nu este altceva decât o
modalitate de a implementa conceptul de învățare
centrată pe elev. Prin urmare, ar trebui să începem să
revizuim modul de predare, folosindu-ne de acele
abordări specifice pentru a încuraja învățarea activă,
care să corespundă nevoilor elevilor noștri.
Există o mulțime de opțiuni din care putem
alege, deci nu există nici un motiv să nu începem,
apelând la cele deprinse în cursurile de formare,
propriile stiluri de predare și personalități.
Acest lucru va însemna că și noi redevenim elevi
în clasă.
Prof. ADRIAN DOXAN
Inspector școlar general

LUCIAN BLAGA ŞI MODELUL
CULTURAL EUROPEAN
Abstract. Unwilling, as Blaga also was, to indulge
in laments concerning the fate of the European culture,
Constantin Noica underlined the fact that “Nothing is
said yet”,while Blaga mentioned that „our century
enjoys prophets speaking of life with theenthusiasm of
a sick person”. We are now in a “conjuction era”. The
European culturalmodel refuses self-enclosure and
therefore exists through creativity, beyond
stagnationand the fascination of death, but oriented
toward the multitude and the inclusive opening.
Refuzând, ca şi Lucian Blaga, orice lamentaţie
asupra soartei culturii europene, Constantin Noica
scria: „Într-un veac în care există atâţia specialişti ai
morţii culturilorşi ai sfârşitului celei europene, ar fi
poate potrivit să ne gândim la miraculoasa einaştere, şi
atunci, specialiştilor morţii, cu un La Bruyere în frunte,
care declara că – tout est dit et l’on vient trop depuis
plus 7000 ans qu’il ya d’hommes et qui pensent –, le-
am putea spune, pur si simplu: Totul nu este încă spus.”
Asemenea mesaje sună ca venind dintr-o Europă
bolnavă, care pare că şi-a pierdut busola. Într-unul din
primele sale aforisme Blaga nota: „Veacul nostru are
profeţi care vorbesc despre viaţă cu entuziasmul unor
bolnavi. Puterea ce pulsează în opera lor nu seamănă
cu vigoarea omului sănătos, ci cu forţa nebunului
delirant.”
Întârziind în era conjuncţiei şi nevăzând alt liant
între oameni decât cel exterior, profeţii veacului n-au
reuşit să scoata la lumină gloria culturii europene, o
cultură care a educat cu valorile ei umanitatea. Europa
a dat lumii istorice un model cultural. Dacă toate
culturile lasă iraţionalul dincolo, cea europeană îl aduce
şi îl întrupează aici, întrucât misterul ei este de a nu
avea închiderea în sine. De aceea ea a putut fi arhetipul
altor culturi. Modelul cultural european există doar
prin creativitate.
Felul său de a fi este creaţia permanentă. Unui
asemenea model nu-i este proprie pulsaţia morţii sau
tendinţele de intrare în stagnare. Schema specifică
culturii europene este Unul Multiplu. Unul şi variaţia sa
oferă schema culturilor de tip monoteist, care pun
divinitatea sau constituţia drept principiu al unităţii.
Unu în Multiplu caracterizează culturile de tip panteist
sau panlogist, în care ceva rămâne în agonie până la
sfârşitul lumii, cum avea să spună Pascal. Modelul
cultural european a fost deschis unor asemenea
scheme, dar el s-a structurat pe „Unu si Multiplu”. În
culturile de tip politeist, în principal cultura grecă,
lumea nu este bolnavă, întrucât Unu nu mai este in chip
limpede hotărâtor.
Ceea ce importă este căutarea adevărului încă
negăsit. Miracolul culturii greceşti ar putea fi redat, din
această perspectivă, prin preeminenţa Multiplului
asupra Unului. Acest miracol cultural rămas
nerepetabil, deşi inapt să devină un model, ar putea
2. CABINET METODIC
constitui un punct de plecare in regândirea modelului
cultural european.
Întrucât s-a dovedit a fi un univers în expansiune,
cu valori, categorii şi istorie cu tot, modelul cultural
european se poate alimenta din schema culturii
greceşti, pentru a sta sub o unitate sintetică, adică acea
unitate care se diversifică şi se multiplică, se
concretizează în plan istoric în valori stilistice unitare.
Valorile culturii europene sunt nespus de variate în
comparaţie cu cele invocate de greci.Dar sunt deschise
faţă de istorie.
Viziunile pesimiste asupra destinului culturii
aparţin, deloc întâmplător, unor gânditori occidentali.
Minimalizând rolul european al culturii latine şi
bizantine, ignorând sud-estul, filosofii occidentali ai
istoriei uită, din cinism sau din neputinţaunei viziuni
Seria III Nr. 3(53)
filosofice, că Europa exista dinainte de haosul germanic
iniţial. Occidentalul ar avea de meditat asupra faptului
că, în Bizanţ, mase întregi de oameni anonimi aveau să
se bată pentru idei. În măsura în care modelul cultural
european îşi caută universalismul pe căille
întortocheate ale ştiinţei, n-ar fi lipsit de interes să se
întoarcă la originara universalitate a gândului. O
universalitate nedominată de prezenţa şi fascinaţia
21
Unului, ci deschisă către totalizări succesive.
Deschiderea şi expansiunea oferă stil şi măsură
modelului cultural european. O cultură liberă şi totuşi
responsabil creatoare. „Europa – scria Blaga – nu este
Școala Caraș-Severineană
un continent, dar trăieşte iluzia de a fi un continent.
Istoria Europei este istoria acestei iluzii. Europa nu
poate fi gândită geografic şi delimitată în Est şi Vest, în
„Europa captiv㔺i „Europa liberă”, aşa cum prea
adesea obişnuiesc să facă autorii occidentali. Europa a
fost este şi va fi în primul rând un model cultural care
s-a impus ca o pecete asupra lumii”.
Eforturile filosofilor contemporani de revitalizare
a modelului cultural european nu pot ignora la nesfârşit
şi nepedepsit experienţa gândirii est-europene. Dincolo
de orice formă de socialism, acest spaţiu a cunoscut o
bogăţie a gândirii filosofice scutită totalmente de grija
economicului.
Opera lui Lucian Blaga apare pentru filosofii
occidentali ca o descoperire. Fără a beneficia de o
mediatizare corespunzătoare, lucările sale au rămas în
mare măsură necunoscute. Constantin Noica se
confesa în anul 1986: „Cum pot să spun în numele altei
filosofii că sistemul lui Blaga este una dintre cele mai
cutezătoare viziuni filosofice ale lumii contemporane?
Cum pot să spun că mă ruşinez eu însumi de a nu fi
făcut nimic pentru proiectarea lui Blaga în lume?”
Creaţia lui Blaga e organică în raport cu timpul
actual, în măsura în care ea restituie filosofiei
adevărata sa vocaţie, adică presupune o lume unde
ideile se articulează potrivit unei logici interne, într-un
sistem totodată coerent, complet şi original. Gândirea
sa se încadrează în filosofia nouă, realistă, metafizică,
însă în chip original, întrucât refuză să accepte excesele
pozitiviste şi raţionaliste.
În numele lor modelul cultural european s-a
relativizat profund. Gânditorul modern şi postmodern
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
a clădit în primul rând pe raţionalism. Raţionalismul
înseamnă însă conştiinţă clară.
Raţionalismul apusean, în sens ştiinţific, nu poate
oferi suprema conştiinţă. Pe această cale viaţa nu poate
fi explicată şi realitatea însăşi a omului rămâne în cea
mai mare parte pe dinafară. Arbitrariul şi absurdul
stăpânesc această conştiinţă filosofică. Dar oricât am fi
de superficiali, noi nu putem trăi ca oameni decât în
esenţialitate. Nimeni nu poate scăpa de esenţa
realităţii, căci pretutindeni nu e decât esenţă. Filosofia
lui Blaga este una raţională, dar ordinea e dată,
indiferent dacă e cunoscută sau nu. E o ordine mai
adâncă, tainică, de care se îngrijeşte „Marele Anonim”.
Conştiinţa filosofică devine asfel conştiinţa căderii
într-o ordine. Suntem într-o lume căzută şi în
periferialitate datorită cenzurii transcendente instituite
de Marele Anonim pentru menţinerea centralităţii lui.
Dar căderea ne înalţă, întrucât face posibilă creaţia.
Școala Caraș-Severineană
Fiind o meditaţie asupra destinului creator al omului,
filosofia blagiană se înscrie pe coordonatele majore ale
modelului cultural european. Un destin care îşi asumă
însă întreaga responsabilitate pentru actul creator,
asfel încât el nu devine arbitrar, absurd sau lipsit de
sens.
Pentru că limitaţia nu limitează, iar negativul e
convertit în pozitiv. Îngrădit într-o matcă stilistică ce-l
osândeşte, dar îl şi mântuieşte, omul răspunde valoric,
prin creaţie. Creaţia blagiană e un răspuns dat vremii
de azi.
22
Modernii şi postmodernii au trăit, în spirit
ştiinţific, mai ales ideea de cauză. Nu e de mirare că
aceştia au ajuns atât de frecvent la o perspectivă
mecanicistă sau la o intuiţie a absurdului vieţii.
Seria III Nr. 3(53)
Creaţia blagiană reabilitează ideea de scop, care e
la filosoful român nu numai un termen de filozofie a
valorilor ci şi de explicaţie în general. Înţelegând cultura
printr-o mutaţie ontologică, lumea va fi logos, va fi
expresia majoră a scopului. Sensul existenţei e noimă şi
se află în inima lucrurilor.
Ceea ce n-a înţeles postmodernul e că temeiul se
află dincolo sau dincoace de această lume. Noima e
miracol generalizat, e rest, iar intuiţia sa e ceva adânc
şi de o bogată configuraţie lăuntrică. Ordinea e dată,
dar ea poate fi cunoscută sau mai bine zis intuită, prin
aşezarea cea bună întru ceea ce prescriu lucrurile.
Iată de ce Blaga nu crede în decadenţă şi nu
acceptă cu adevărat noţiunea de progres cultural.
Critica lui Oswald Spengler este simptomatică din acest
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
punct de vedere. O cultură care s-a instituit ca model,
astfel încât aproape tot ce se întâmplă astăzi pe glob
poartă pecetea Europei, nu poate fi decadentă. „De
aceea – semnala Constantin Noica – oricine vorbeşte
despre decadenţa ei deplânge cel mult degradarea
modelului ei la un grup de naţiuni ori altul sau nu
înfruntă seriosmiracolul culturilor. Cu modelul ei,
cultura europeană nu poate intra în decadenţă cel
mult, pe Terra sau în cosmos, îşi schimbă cadenţa.”
Filosofia blagiană oferă un temei metafizic şi
raţional totodată pentru găsirea cadenţei culturii
europene, o cultură care s-a împlinit prin orizontul
valorilor sale, deschis faţă de istorie.
Modelul culturii europene există şi se împlineşte
doar prin creaţie. Unui asemenea model îi sunt străine
atât profeţiile laice ale decadenţei, cât şi cele teologice,
în măsura în care nu lasă loc manifestării destinului
creator uman.
Discursul teologal e unul creştin-mărturisitor şi,
refăcând traseul iniţial, reintegrator la origini, al culturii
spre cult, poate deveni recuperator şi chiar salvator. El
poate oferi iluzia centralităţii şi chiar a unei centralităţi
în ordine metafizică. Dar în numele său, Petre Ţuţea, de
exemplu, arată că „anticii intuiau un mare adevăr când
spuneau: zeul este creator, iar omul este imitator” sau
că „fără religie omul rămâne un animal raţional şi
muritor, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri… iar
a şti, la scară umană, poate fi folositor, dar în nici un caz
mântuitor”.
Bibliografie:
1. Constantin Noica, Modelul cultural european, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 187.
2. Lucian Blaga, Zări şi etape, Editura Minerva,
Bucureşti, 1990, p. 1.
3. Idem, Elanul insulei, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
1977, p. 212.
4 Constantin Noica, Istoricitate şi eternitate. Repere
pentru o istorie a culturii româneşti, colecţia Capricorn,
1989, p. 194
5. Idem, Modelul cultural european, op. cit., p. 63.
6. Radu Preda, Jurnal cu Petre Ţuţea, Editura
Humanitas, Bucureşti, 1992, p. 13.
7. Ibidem, p. 186.
Prof. dr. CONSTANTIN NICOLAESCU
Inspector școlar general adjunct

ISTORIA ŞI PROVOCAREA
DESCHIDERII SPRE ALTERITATE
Istoria este o disciplină cu o funcţie deosebit de
importantă în formarea personalităţii individului, de
aceea este esenţial ca rolul de formator al profesorului
de istorie să fie întâi conştientizat şi apoi, în
permanenţă, consolidat. Pentru aceasta ar trebui
pornit de la schimbarea mentalităţii conform căreia
„istoria este doar o carte de poveşti”. Istoria înseamnă
mult mai mult, înseamnă înţelegere şi analiză,
înseamnă educaţie civică, dar şi emoţională, înseamnă
deprinderea unor abilităţi de gândire critică, atitudini şi
valori pozitive care includ respectul pentru diversitate,
deschiderea faţă de alţii, empatie, solidaritate general
umană. Pregătirea şi competenţele de care poate
dispune un profesor de istorie sunt fără dubiu necesare
pentru educaţia tinerilor în acceptarea diversităţii.
Europa are nevoie de tineri pregătiţi pentru a
contribui din plin la depăşirea provocărilor pe care
lumea de mâine le va pune în faţa lor, în acord cu
valorile şi obiectivele europene, cu ideea europeană de
pace, libertate şi securitate, egalitate de drepturi şi
echitate, solidaritate şi sustenabilitate, democraţie,
stat de drept şi prosperitate. Tinerii trebuie învăţaţi să
dialogheze, să discute atât despre problemele interne
ale Uniunii Europene, cât şi despre cele externe, despre
consecinţele acestora pentru Europa Unită şi despre
posibilităţile de a acţiona, în comun, ca membri ai
Uniunii Europene: acordarea de protecţie şi de azil
celor refugiaţi din calea războaielor civile şi persoanelor
persecutate politic, preluarea lor în societăţile noastre
şi soluţionarea conflictelor care au generat debutul
acestor valuri migratore. Stereotipuri xenofobe şi
rasiste au fost utilizate pe scară largă şi în România
pentru a justifica o atitudine deschis antidemocratică şi
antieuropeană, şi, în esenţă, profund anticreştină faţă
de refugiaţii din zonele de conflict.
Practicile şcolare trebuie să aibă de aceea în
vedere problemele generate de lumea de astăzi, care
necesită răspunsuri specifice. În planul educaţional,
acestea s-au concretizat în termeni atitudinali urmăriţi
de „noile educaţii”, care vizează tocmai rezolvarea
acestor probleme. Valorile Uniunii Europene nu trebuie
doar clamate, ci trebuie urmărită, prin strategii
didactice potrivite, formarea atitudinală, adică
interiorizarea de către elevi a valorilor şi normelor în
consonanţă cu drepturile fundamentale ale omului şi
socializarea tinerilor din perspectiva acestora, precum
şi conştientizarea propriei identităţi, în respectul
alterităţii.
Profesorul de istorie poate folosi lecţiile de istorie
în sensul promovării valorilor europene, a „noilor
educaţii”, prin mesaje specifice disciplinei sale. Nu este
neapărat nevoie de introducerea unor discipline
opţionale, aşa cum există, de pildă „Drepturile omului”,
şi nici măcar nu este nevoie să încărcăm programa
disciplinei studiate în şcoală pentru promovarea „noilor
educaţii”. Istoria, ca şi fiecare altă disciplină şcolară
2. CABINET METODIC
poate să valorifice conţinuturile sale prin mesaje
proprii ce ţin de „noile educaţii”. Acestea nu trebuie să
fie aşadar o sursă de tensiune şi stres pentru profesori,
pentru că nu înseamnă achiziţii suplimentare, ci este
vorba despre o valorizare şi o redimensionare a
acumulărilor pe care un profesor bun, profesionist şi
pedagog le face pe tot parcursul carierei sale.
Educaţia pentru pace şi dezarmare, de pildă, are
ca obiective formarea unor atitudini responsabile faţă
de propria comunitate şi faţă de umanitate, cum ar fi:
toleranţa, respectarea opiniilor celorlalţi, solidaritate
umană, încredere în oameni etc. Această educaţie
implică două componente: combaterea ideilor şi
concepţiilor care cultivă sau care favorizează
agresivitatea, xenofobia, rasismul etc.şi promovarea
unei conduite paşnice, de respect şi înţelegere între
Seria III Nr. 3(53)
persoane, comunităţi, popoare etc. Chiar dacă Europa
a fost ţinta atacurilor extremiştilor islamici, şi în pofida
acestora, îi putem ajuta pe tineri să înţeleagă că Europa
îmbrăţişează alte valori, cele umanitare, că este nevoie
de implicare şi participare activă pentru buna
funcţionare a unei comunităţi, de la cea locală, la cea
europeană.
Subiectele şi temele din curriculum-ul disciplinei
23
istorie pot furniza ocazii excelente pentru formarea
unor valori şi atitudini, specificate de altfel în programa
şcolară, precum cel care ne preocupă în mod special în
lucrarea de faţă, „asumarea diversităţii etnice, sociale,
Școala Caraș-Severineană
religioase şi culturale”, considerându-l în spiritul temei
impuls a seminarului: „Educaţia şi formarea într-o
Europă inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii”.
Educaţia pentru drepturile fundamentale ale
omului, prin promovarea drepturilor cuprinse în
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi/sau
Declaraţia Drepturilor copilului, în alte documente
internaţionale, poate conştientiza şi forma elevii în
legătură cu drepturile pe care le au toţi oamenii,
indiferent de culoarea pielii lor, de apartenenţa etnică
sau de religia pe care o îmbrăţişează. Pentru aceasta
însă e nevoie ca însuşi profesorul de istorie să-şi asume
normele europene ale educaţiei, să fie el primul care
promovează dialogul intercultural şi cooperarea.
Este de datoria profesorului ce predă istorie, o
disciplină umanistă, cu contribuţie determinată la
formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie
europene, să urmărească formarea comptenţelor
sociale şi civice, să contribuie, aşa cum însăşi programa
o pretinde, „la conştientizarea interdependenţelor
dintre identitate şi alteritate, dintre local şi naţional,
respectiv global, dintre drepturi şi responsabilităţi,
dintre ideile şi comportamentul propriu şi mediul socio-
economic şi cultural”. Punctul de plecare îl poate
constitui înţelegerea sistemului de valori democratice,
umaniste, interiorizarea acestora şi nu însuşirea,
reproducerea lor.
Chiar dacă programa stipulează la nivel de
finalitate educaţională formarea atitudinală, la nivelul
practicilor, în şcoala românească, a fost urmărită
preferenţial achiziţia cognitivă. În ultimul timp, totuşi,
s-a dezvoltat şi în rândul practicienilor interesul pentru
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
pentru zona valorilor, în special ca o contrapondere la
supralicitarea cognitivă, dar mai ales, cred eu, ca un
răspuns la nevoile unei societăţi din ce în ce mai
criticate pentru sărăcia sa morală. Apariţia “noilor
educaţii” solicită şi impulsionează, printre altele,
această preocupare, chiar dacă formarea atitudinală
necesită un timp îndelungat, proiectarea şi realizarea
unor activităţi complexe, strategii specifice, dar mai
ales efort creator.
Istoria, ca şi alte discipline umaniste, transmite
conţinuturi puternic valorizante, de aceea problema
formării atitudinală trebuie pusă cu acuitate. Cu atât
mai mult cu cât, la noi, în cele cinci decenii de
comunism istoria a fost ideologizată şi manipulată,
repunerea chestiunii valorilor este stringentă. Pentru
că regimul comunist a fracţionat istoria în naţională şi
universală, anulându-i astfel logica firească prin
ruperea de contextul general şi a înlocuit această logică
Școala Caraș-Severineană
cu cea materialist-dialectică, disciplina istorie a
contribuit la crearea unor complexe şi false imagini.
Această diviziune, perpetuată, poate avea o
influenţă educaţională negativă şi privează elevul de
înţelegerea transversală a istoriei, potenţând
naţionalismul, a cărui prezenţă se face simţită şi astăzi
în viaţa publică. Se impune deci ca istoria românească
să fie integrată spaţiilor mai largi, europene, pentru a
putea fi sesizată logica sa, „firul roşu” care să-i dea
sens, şi pentru ca deschiderea, dialogul spre celălalt,
economic sau cultural, să fie realizat firesc.
24
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că
europenii şi-au creat de-a lungul istoriei, încă de prin
secolele XVI-XVIII, o autoimagine de superioritate a
culturii şi civilizaţiei lor şi au receptat alte civilizaţii,
Seria III Nr. 3(53)
străine, diferite, în această notă, ca fiind inferioare. În
concluzie şi-au asumat o misiune civilizatoare, care le
convenea de minune, deoarece sub acest paravan
„altruist” îşi puteau masca interesele materiale,
economice. Perspectiva europeană a fost timp de
secole etalonul de judecată, iar dacă alte popoare erau
dezinteresate de acumulările materiale şi de
GEOGRAFIA ÎN CONTEXTUL
ÎNVĂȚĂRII EXPERIENȚIALE
„Spune-mi și voi uita, predă-mi și-mi voi aminti,
implică-mă și voi învăța.” (proverb chinezesc)
Învățarea experiențială (reviewing) sau învățarea
prin experiență este o formă interactivă de învățare
care presupune crearea unei situații de învățare în care
elevul să descopere elemente, procese și fenomene
geografic pe baza unor experiențe personale directe
sau indirecte. Printre promotorii acestui tip de demers
didactic amintim pe John Dewey, Karl Rogers, Fritz
Pearls, Kurt Lewin, David Kolb. Acesta din urmă a
elaborat un model structural al învățării cu patru etape
distincte: experiența concretă, observația și reflecția cu
privire la experiență, formarea conceptelor abstracte și
a generalizărilor ca urmare a experienței trăite și a
observațiilor în legătura cu aceasta, elaborarea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
proprietate, acesta era un indiciu al slăbiciunii şi
subdezvoltării lor. Sub adăpostul viziunii europene s-a
desfăşurat comerţul cu sclavi, s-au colonizat apoi
spaţiile largi ale Americii, Africii şi Asiei, au fost
exploatate economic populaţii întregi şi nu s-a pus o
clipă întrebarea dacă aceste popoare nu se simţeau mai
bine fără europeni şi civilizaţia lor. Desigur că imaginea
aceasta a superiorităţii închipuite a civilizaţiei
europene s-a perpetuat prin educaţie.
Din secolul XX, Europa a înţeles că şi-a construit o
imagine schematică, simplistă, dintr-o unică
perspectivă, ignorând elemente care nu se potriveau
şablonului. Lumea trebuie privită dintr-o multitudine
de perspective şi dimensiuni, în diversitatea sa, iar
această diversitate reprezintă şi trebuie privită ca o
bogăţie. Respectul faţă de alteritate şi acceptarea
celuilalt nu pot fi înţelese doar în cadru european, între
ţările europene, cum greşit înţeleg unii. Atitudinea
responabilă trebuie formată faţă de întreaga umanitate
şi presupune, de pildă, toleranţă, respectarea opiniilor
celorlalţi, solidaritate umană fără bariere, încredere în
oameni, empatie, în concordanţă cu realitatea lumii
contemporane. Cu toţii suntem pasagerii acestei nave
spaţiale care se învârteşte în jurul soarelui cu o viteză
colosală: Terra noastră!
Îmi propun ca eu însămi să deschid celui care
învaţă uşa spre o istorie complexă, umanizată, nu aridă,
conceptuală doar. O istorie care să indice originile
orientale ale civilizaţiei europene şi să privească omul
în profunzimea sa, în miezul ideilor şi mentalităţilor
sale. Omul viu, care creează, visează, se recreează,
greşeşte, iubeşte, colaborează sau îi domină pe alţii şi
face istoria.
Prof. SIMONA SANDU
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
ipotezelor și verificarea acestora în situații reale (fig. 1).
O atenție deosebită este acordată atmosferei
experiențiale, care trebuie să fie una securizantă și
impregnată afectiv, în care un loc central îl are
liberatatea experiențială ce stimulează mecanismele
de proiecție, identificare și expresie.
Fig. 1 Modelul învățării experiențiale a lui David Kolb
(simplificat)

Rolul profesorului în învățarea experiențială
presupune mai întâi stabilirea coordonatelor în care adecvată geografiei din mai multe considerente la care
are loc experiența de învățare în strânsă legătură cu ne vom referi în continuarea pe scurt.
tema lecției. Este vorba de crearea unui context specific
în care elevii să experimenteze cât mai personal
conținuturile lecției menite să genereze competențe și
abilități specifice și generale geografiei. Pentru
realizarea acestui deziderat sunt selectate cu atenție
resursele materiale necesare, timpul este gestionat
optim, iar grupele de elevi sunt stabilite pe baza unor
criterii de selecție ce au în vedere aptitudinile și
particularitățile individuale ale elevilor.
Demersul didactic pornește de la experiențele de
învățare ale elevilor astefel încât, dincolo de caracterul
antrenant și atractiv al învățării, profesorul să conducă
elevii spre descoperirea legităților și tipologiiilor cu
care operează geografia, lucru care este pus în evidență
prin tehnici și forme de evaluare cu caracter formativ și
normativ în același timp. Componentele esențiale ale
învățării experiențiale sunt date de cunoștințe,
activități și reflecții legate de experiențele trăite și
resemnificate pe parcursul actului educațional.
Avantajele acestui tip de învățare decurg din
caracteristicile de bază ale acesteia: implicarea activă a
elevului și dialogul activ profesor – elev, experiențele
proprii sunt fundamentale pentru procesul de învățare,
valorizarea experiențelor și dezvoltarea personală,
centrarea învățării pe individ, dezvoltarea unor abilități
analitice în conceptualizarea experienței,
Dintre metodele și tehnicile adecvate învățării
prin experiență: pretextul de dialog, brainstormingul,
rundele, subgrupurile, jocul de rol, excursia tematică,
investigația comună și de grup,cercetarea mea
(proiectul personal), experimentul, explorarea
interdisciplinară, interviul, modelarea, debate.
Un instrument util în acest tip de demers didactic
îl constituie chestionarul celor “5 întrebări” elaborate
de Pfeiffer și Jones în cadrul ciclului învățării
experiențiale prin care facilitatorul îndrumă grupul
către gândirea reflexivă:
 Ai observat …?
 De ce s-a întâmplat asta?
 Se întâmplă asta în viață?
 De ce se întâmplă asta?
 Cum poți folosi asta?
de învățare pentru clasele V-XII:
 Gimnaziu:
Clasa Conținuturi Experiențe de învățare
V Relieful terestru Construirea machetei unui vulcan
Atemofera Elaborarea unui jurnal meteologic pe o
terestră perioadă dată utilizând o stație meteo
portabilă sau vizită la
meteorologică.
VI Europa – regiuni Portofoliu/poster pentru o țară
și țări europeană
2. CABINET METODIC
Considerăm că învățarea epxeriențială este
1. Geografia ca știință a spațiului este legată
în mod direct de experințele personale ale
elevilor a căror existență nu poate face
abstracție de spațiul concret al orizontului
local.
2. Complexul teritorial reprezintă prin
excelență un laborator natural și uman în
același timp, la scară reală, elevii având
oportunitatea să acceseze direct contexte
spațiale de mare diversitate.
3. Diversitatea naturală și socială
multiscalară prin prisma proceselor și
Seria III Nr. 3(53)
fenomenelor care structurează macro și
microuniversul, sistemul geoplanetar în
special, oferă satisfacții multiple în planul
satisfacerii curiozității și nevoiei de
cunoaștere a elevilor, lucru posibil
datorită faptului că existența umană
aparține unui Univers inteligibil. Aceste
investigații personale devin experiențe
fundamentale pentru marile întrebări
25
existențiale: Cine suntem? De unde
venim? Încotro mergem? Ce facem aici și
acum?
Școala Caraș-Severineană
4. Nevoia de orientare geografică constituie
o bază emoțională fundamentală pentru
explorarea acestuia, identificarea
reperelor naturale și/sau antropice și
valorificarea acestora în procesul de
orientare spațială.
5. Harta geografică și alte reprezentări cu
caracter grafic sau digital oferă
posibilitatea împărtășirii unor experiențe
virtuale ce conduc la înțelegerea
diversității mediului natural și antropic.
6. Problematicile de mediu din perspectiva
factorilor de risc (naturali și antropogeni)
reprezintă preocupări cvasigenerale la
nivel global și regional, dar în același timp
o nevoie existențială pentru fiecare
individ cointeresat de asigurarea
securității personale.
Redăm mai jos câteva exemple de experiențe
Evaluare
Identificare: părțile componente ale
aparatului vulcanic
Explicarea caracteristicilor meteo și a
factorilor care determină elementele
stația climatice
Prezentarea caracteristicilor
geografice ale statelor Europei
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
Harta interactivă cu statele și orașele Localizarea spațială a statelor și
Europei orașelor europene
VII Continentele Construirea unui puzzle geografic Localizarea spațială a marilor sisteme
extraeuropene continental și asamblarea lor la nivelul geografice continentale
clasei
Harta interactivă cu statele și orașele Localizarea spațială a statelor și
Asiei, Americii, Africii orașelor extraeuropene
VIII Geografia Harta interactivă a României – relief, Localizarea spațială a unităților de
României hidrografie, orașe. Puzzle - harta relief, bazinelor hidrografice și
României sistemului de orașe al României
Construirea unui profil geografic Recunoașterea inter-dependențelor
complex la nivelul României (V-E, N-S) dintre factorii naturali și antropici
 Liceu:
Clasa Conținuturi Experiențe de învățare Evaluare
IX Geografie fizică Elaborarea unei monografii Prezentarea elementelor geografice
generală geografice structurate la nivelul din orizontul local
orizontului local
Școala Caraș-Severineană

Construirea unei machete 3D cu Recunoașterea elementelor

treptele de relief pe baza hărții geomorfologice la nivelul unei unități
topografice de relief
X Geografie umană Simularea evoluției populației la Recunoașterea factorilor care
nivel global, național, local determină evoluția populației
Realizarea unui album al habitatelor Identificarea tipurilor de așezări
umane locale umane din orizontul local
XI Probleme Aplicații în teren referitoare la Înețelegerea elementelor care
fundamentale ale factorii de risc naturali și antropogeni compun managementul factorilor de
lumii utilizând fișe de observații risc
26

contemporane Dezbatere privind probleme Dezvoltarea capacității de a

fundamentale ale lumii argumenta (cauze, soluții) pe diferite
contemporane pe baza unui format probleme cu care se confruntă lumea
debate (pe echipe) contemporană
Seria III Nr. 3(53)

XII Europa și România Analiza comparativă a elementelor Integrarea elementelor geografice ale
geografice (Europa vs România) pe României la nivel european
baza unui algoritm dat
Construirea unor profile geografic Înțelegerea intercondiționărilor dintre
complex la nivelul Europei care să factorii naturali și antropici la nivelul
intersecteze și teritoriul României (V- Europei și României
E, N-S)
Reușita un asemenea demers didactic
experiențial depinde în mare măsură de activarea „Orice experiență conține o învățătură, problema
sistemului fiziologic al elevilor, motiv pentru care e că puțini știu să găsească învățătura cu adevărat
profesorii trebuie să conceapă scenarii de instruire valoroasă din ceea ce fac și trăiesc zi de zi.”
motivante și atrenante, în care sunt gestionate
emergența emoțiilor prin reminiscență și respectiv Bibliografie
condiționare directă. Este o provocare importantă a Dulamă, M.E. (2002), Modele, strategii și tehnici
cadrelor didactice ce activează în sistemul de didactice activizante cu aplicații în geografie, Editura
învățământ actual, în care accesul la informație este Clusium, Cluj Napoca.
“nelimitat”, cu riscul major ca elevii să fie incapabili să Dulamă, M.E. (2004), Modelul învățării depline a
proceseze și să valorizeze cantitatea mare de date în geografiei, Editura Clusium, Cluj Napoca.
experiența personală. Aceste experiențe trebuie să fie Dulamă, M.E. (2009), Cum îi învățăm pe alții să
devină din ce în ce mai mult un motor al învățării, al învețe, Editura Clusium, Cluj Napoca.
formării sistemului de valori ce structurează Ilinca N., Mândruț, O. (2006), Elemente de
personalitatea indiviziilor ce vor configura în mod didactică aplicată, Editura CD Press, București.
direct societatea de mâine. Kolb, D. (1984). Experiential Learning as the
În încheiere să auzim cuvintele unui celebru Science of Learning and Development. Englewood
scriitorul și omul de știință, Charles Lutwidge Dogdson: Cliffs, NJ: Prentice Hall
„Everything’s got a moral, if only you can find it”. Într-o Prof. dr. LAZĂR ANTON
traducere liberă aceste cuvinte pot suna astfel: Liceul Teoretic Eftimie Murgu Bozovici

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


PROBLEMATIZAREA – METODĂ
ÎN PREDAREA MATEMATICII la
CLASA a IV-a
SCURTĂ PREZENTARE
Metoda, denumită şi predare prin rezolvare
de probleme sau predare productivă de probleme,
problematizarea reprezintă una dintre cele mai utile
metode, prin potențialul ei euristic şi activizator.
Metoda constă în crearea unor dificultăţi practice sau
teoretice, a căror rezolvare să fie rezultatul activităţii
proprii de cercetare, efectuate de subiect; este o
predare şi o însuşire pe baza unor structuri cu date
insuficiente. O situație-problemă desemnează o
situație contradictorie, conflictuală, ce rezultă din
trăirea simultană a două realități: experiența
anterioară (cognitiv-emoțională) şi elementul de
noutate şi de surpriză, necunoscutul cu care se
confruntă subiectul. Acest conflict incită la căutare şi
descoperire, la intuirea unor soluții noi, a unor relații
aparent inexistente între antecedent şi consecvent.
Specificul acestei metode constă în faptul că
profesorul nu comunică, pur şi simplu, cunoştinte gata
elaborate, ci dezvăluie elevilor săi "embriologia
adevărurilor", punându-i în situația de căutare şi de
descoperire. În problematizare, cel mai important lucru
este crearea situațiilor problematice şi mai puțin
punerea unor întrebări, care ar putea foarte bine să şi
lipsească. Problematizarea presupune mai multe
momente: un moment declanşator, unul tensional şi
unul rezolutiv. Recurgerea la această metodă implică
respectarea anumitor condiții: existența, la elev, a unui
fond aperceptiv suficient, dozarea dificultăților în
funcție de o anumită gradație, alegerea celui mai
potrivit moment de plasare a problemei în lecție,
manifestarea unui interes real pentru rezolvarea
problemei. Problematizarea presupune o antrenare
plenară a personalității elevilor, a componentelor
intelectuale, afective şi voliționale. Valoarea formativă
a acestei metode este indiscutabilă: se consolidează
structuri cognitive, se stimulează spiritul de explorare,
se formează un stil activ de muncă, se cultivă
autonomia şi curajul în afişarea unor poziții proprii.
TEMA LECȚIEI: Ordinea efectuării operațiilor.
Folosirea parantezelor rotunde
TIPUL LECȚIEI: Predare – învățare
METODE: Problematizarea,
conversația și exercițiile
MIJLOACE DE ÎNVĂȚARE: Planșă
FORMĂ DE ORGANIZARE: Individuală cu sarcini
frontale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
1. Să aplice regulile de ordinea operațiilor în
exerciții date
2. Să rezolve exerciții rezolvând regulile de
respectare a operațiilor în exerciții cu sau fără
paranteze
2. CABINET METODIC
3. Să scrie rezolvarea problemelor sub forma
unui singur exercițiu cu sau fără paranteze
MOMENTELE PROBLEMATIZĂRII
1) Momentul declanșator
Se verifică oral cunoștințele teoretice
referitoare la cele 4 operații aritmetice (denumirea
numerelor care participă la operație, denumirea
rezultatelor, elementul neutru la fiecare operație
aritmetică, relațiile dintre termeni și rezultat, condițiile
pentru ca unele operații să fie posibile în mulțimea
numerelor naturale).
Se efectuează câteva exerciții de calcul mintal: operații
simple; aflarea numerelor necunoscute dintr-o
operație matematică.
Se repetă regulile de efectuare a calculelor matematice
Seria III Nr. 3(53)
respectând ordinea operațiilor.
2) Momentul tensional
Se prezintă planșa și se cere elevilor să transforme
imaginea în scrierea sub forma unui singur exercițiu.
Câte bile sunt pe planșă?
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
27
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
Școala Caraș-Severineană
3) Momentul rezolutiv
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝⃝
Varianta 1: 7x5+2x3
Varianta 2: 9x3+2x7
Varianta 3: 9x5-4x1
În continuarea lecției se introduc probleme care se pot
rezolva într-un singur exercițiu.
Exemplu: O bibliotecară are 3 rafturi. Pe
primul raft se află 25 de cărți, pe raftul al doilea se află
de două ori mai multe cărți decât pe primul raft, iar pe
raftul al treilea de patru ori mai multe cărți decât pe
primul raft. Câte cărți sunt în bibliotecă?
Prof. DIANA-ANNEMARIE HURDUZEU
Colegiul Național C. D. Loga Caransebeș
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
METODELE DIDACTICE FOLOSITE
LA CLASELE DE ELEVI ÎN
PREDAREA CELUI DE-AL DOILEA
RĂZBOI MONDIAL
Pe lângă metodele tradiționale de predare, am
folosit metode moderne în predarea lecțiilor de istorie
legate de Al Doilea Război Mondial. Orele de istorie s-
au desfășurat la Școala Gimnaziala Tîrnova din județul
Caraș-Severin, acolo unde îmi desfășor activitatea.
Clasele la care am predat aceste lecții au fost clasa a
VII-a, respectiv clasa a VIII-a. La clasa a VII-a, metodele
de predare a istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial
s-au desfasurat pe parcursul a cinci ore, respectiv patru
ore în care au fost predate evenimentele propriu-zise
Școala Caraș-Severineană
ale celui de-al Doilea Război Mondial și o oră alocată
exclusiv evaluării. Evaluarea a fost, de asemenea,
realizată parțial și pe parcursul celorlalte patru ore. La
clasa a VIII-a, metodele de predare a istoriei celui de-
Al Doilea Război Mondial, mai exact participarea
României la acest conflict global, s-au desfășurat pe
parcursul a trei ore, respectiv două ore în care au fost
predate evenimentele propriu-zise ale celui de-al
Doilea Război Mondial și o oră alocată exclusiv
evaluării.
Dezvoltarea gândirii critice constituie un
28
important obiectiv de tip formativ și se realizează prin
folosirea cu precădere a unor strategii activ-
participative. Aceste strategii nu trebuie rupte de cele
tradiționale, ele marchează un nivel superior în spirala
Seria III Nr. 3(53)
modernizării strategiilor didactice. Prin metode activ-
participative înțelegem toate situațiile și numai
metodele active propriu-zise, în care elevii sunt puși și
care îi scot pe aceștia din ipostaza de obiect al formării
și-i transformă în subiecți activi, coparticipanți la
propria formare (Alice Ionela Roaită, Didactica istoriei.
Un manual pentru profesorul de istorie, ediția a II-a,
revizuită și adăugită, Pitești, Ed. Paralela 45, 2012, p.
137). Într-o lume în continuă schimbare, pentru a
exista, elevii au nevoie de capacitatea de a cerne
informațiile și de a alege între ce este și ce nu este
important. Ei trebuie sa înțeleagă cum se corelează
anumite informații, să le descopere sensul și să le
respingă pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor da
sens în mod critic, creativ și productiv informațiilor,
trebuie să gândească și să învețe critic. Pentru
dezvoltarea gândirii critice a elevilor, profesorul
trebuie să asigure un demers didactic adecvat învățării
active si interactive folosind metode, procedee si
tehnici de învățare eficiente. Fără a exclude strategiile
învățământului tradițional, profesorul trebuie să
foloseasca și strategii didactice moderne care vor
menține interesul elevilor și vor crea atmosfera
propice de învățare.
A. Problematizarea este strategia didactică prin
care dezvoltăm gândirea și educăm creativitatea
elevilor. Problematizăm conținutul lecției de istorie
când îi conducem pe elevi să dobândească, prin
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
rezolvarea de probleme, noi cunoștințe, la însușirea
cărora a fost solicitată, prin practicare activă, gândirea
lor. În contextul problematizării, ca strategie didactică,
trebuie însă să facem distincția clară între conceptul
de problemă, așa cum este cunoscut în mod obișnuit,
și conceptul de «situație-problemă», care trebuie să
aibă în conținut, elemente conflictuale, contradictorii
(Ibidem). Situațiile-problemă sau întrebările-problemă
care se adresează gândirii elevilor, având un grad de
dificultate, ca și în matematică, mai sunt denumite
și întrebări cu dificultate.
La lecția România în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial se poate crea o situație problemă: cu
toate aspectele conducerii României de către Ion
Antonescu, arestarea acestuia, condamnarea și
executarea lui au fost o necesitate politică?
În legătură cu problematizarea, pot fi
considerate situații-problemă și cele care sunt
formulate sub forma de alternativă și care au în
conținutul lor, întrebarea: Ce s-ar fi întâmplat dacă... ?
Mulți profesori, pornind de la aprecierea că în istorie
nu avem de-a face cu alternative, ci cu situații
întâmplate, cred că nu trebuie să se opereze cu
asemenea probleme. Unii pedagogi și metodicieni
susțin, însă, că se pot folosi și asemenea situații-
problemă, deoarece solicită pe elevi să judece
fenomenele sub toate aspectele și reprezintă o
gimnastică a minții, care-i formează pentru pregatirea
viitoare, când trebuie să emită ipoteze și soluții diferite
la anumite probleme. Acest fel de învățământ
problematizat se mai numește și învățământ
problematizat de tip divergent, spre deosebire de cel
convergent, care dă numai o singură soluție ( Ibide.m,
p. 138).
B. Brainstorming-ul este o metodă prin care se
dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii
divergente, care solicită găsirea unor soluții proprii
pentru problemele propuse. Etimologic,
brainstorming provine din engleză, din cuvintele
„brain”=creier și „storm”=furtună, ceea ce înseamnă
„furtună în creier”, „efervescență”, „aflux de idei”, „o
stare de intensă activitate imaginativă”, „un asalt de
idei”. Un principiu al brainstorming-ului
este cantitatea generează calitatea. Conform acestui
principiu, pentru a ajunge la idei viabile și inedite este
necesară o productivitate creativă cât mai mare.
Brainstorming-ul poate avea mai multe
varianate :
a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri -
care solicită elevilor abordarea problemei din
mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.
Exemplu de introducerea metodei : Ce ați face în
locul împăratului Japoniei, după lansarea celor două
bombe atomice la Hiroshima și Nagasaki ?
b) metoda FRISCO propune abordarea unei
probleme din mai multe perspective pe baza
unui rol specific, prin care se acoperă și o
anumită dimensiune a personalității:

Cum vedeți viața pe pamântul țării noastre
înaintea izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial ?
(Ibidem, p.143).
c) metoda 6-3-5 (brainwriting) este o După ce se dezbate timp de 6 minute
metodă asemănătoare cu brainstorming-ul;
are specific numai notarea ideilor originale
și esențiale. Elevii grupați câte 6, scriu fiecare,
timp de 5 secunde, 3 soluții la problema
propusă pe o foaie, într-un sens stabilit (de la
stânga la dreapta), fiecăruia dintre cei 5 colegi
de grup. Prin această preluare a ideilor
colegului, se deschid perspectivele și se
îmbunătățesc ideile fiecărui participant:
Găsiți 3 soluții pentru luarea unor măsuri
după atacul de la Pearl Harbor din 7 decembrie 1941!
Avantajul metodei constă în faptul că dezvoltă
gândirea critică și oferă elevilor timizi posibilitatea de
a se exprima.
FIZICA - TRECUT, PREZENT ŞI
VIITOR
Studii efectuate în Canada au ajuns la formularea
unei concluzii valabile şi la noi: ,,rezultatele cercetărilor
arată că elevii nu şi-au însuşit spiritul ştiinţific. Interesul
pentru ştiinţe în loc să crească, descreşte. Şi ceea ce e
mai rău, învăţarea ştiinţelor favorizează elitismul în
dauna achiziţionării unei culturi ştiinţifice. Nu numai că
elevii noştri n-au nimic în cap, dar acesta este şi rău
modelat" ( J. Desaulesm apud A. Giordan, Y. Girault
1999, p. 3) .
Cu siguranţă nu acelaşi rezultat s-ar fi obţinut în
trecut, când interesul pentru studierea ştiinţelor
naturii, fizica, chimia, biologia, era ridicat, elevii
dovedind însuşirea cunoştinţelor prin rezultatele foarte
bune obţinute la concursuri, olimpiade, examene. Din
rândul acelor elevi au apărut viitorii oameni de ştiinţă
şi profesori de excepţie.
Fizica a fost şi încă mai este numită ,,o ştiinţă
preponderent experimentală", ,,intuitivă", ,,empirică".
Dacă secolul XIX ar putea fi considerat ca fiind
fundamentat pe raţionamentul inductiv, progresele
înregistrate în fizica secolului XX conturează un demers
ştiinţific care presupune următoarele etape:
- observaţiile empirice şi sistematice
(experimentale) conduc la date care sunt
relaţionate;
- cu privire la aceste regularităţi se formulează
postulate şi ipoteze; simultan se realizează
prin deducţii succesive o modelare
(matematică) care corelează datele cu relaţiile
stabilite pe cale experimentală;
- analiza modelului conduce la predicţii cu
privire la alte fapte posibile, inclusiv la prezicerea unor
noi relaţii;
- verificarea experimentală a acestor predicţii
este considerată cu atât mai satisfăcătoare cu
cât numărul experienţelor este mai mare şi cu
2. CABINET METODIC
d) metoda „Philips 6-6” se poate aplica în
grupuri mari de 6 elevi, fiecare având
moderatorul și purtătorul său de cuvânt.
problema, purtătorii de cuvânt prezintă
soluțiile grupurilor, iar moderatorii
sintetizează și aleg soluția cea mai eficace
(Ibidem).
Cum puteau fi limitate efectele celui de-al Doilea
Război Mondial? La ce s-a gândit Adolf Hitler când a
hotărât să invadeze URSS?
Metodele interactive întăresc coeziunea
grupului.
(Extras din lucrarea metodico-științifică pentru
obținerea gradului didactic I)
Seria III Nr. 3(53)
Prof. TUDOR BREBENARIU
Școala Gimnazială Tîrnova
cât acestea sunt mai puţin dependente una de
alta.
Ştiinţele naturii sunt considerate a fi
29
,,experimentale" (fiind produsul observaţiei), iar
matematica fiind ,,deductivă" (deci un produs al
gândirii). Istoricii ştiinţei din secolul XX au pus sub
semnul întrebării această categorisire ca şi o serie de
Școala Caraș-Severineană
paradigme: ipoteza – rezultat al unei inducţii bazate pe
fapte de observaţie, ,,verificarea" ipotezelor, existenţa
unei baze observaţionale complet independente de
teorie, respectiv a reducerii tuturor datelor teoretice la
date observabile.
Metodica predării fizicii se doreşte a fi înlocuită cu
didactica fizicii, aceasta fiind orientată preferenţial spre
natura cunoştinţelor şi spre modalităţile de
transmitere- învăţare a acestora. Didactica este
centrată pe conţinutul ştiinţific al disciplinei şcolare.
O didactică a fizicii îşi va centra preocupările
asupra:
- constituirii istorice a conţinutului ştiinţific al
fizicii, construirii personale (de către fiecare
elev) a cunoştinţelor disciplinei, relaţiei dintre
cele două tipuri de construcţii;
- modului ştiinţific de gândire, metodei
ştiinţifice de investigare a realităţii pentru a
urmări felul în care elevii, la o anumită vârstă
şcolară sunt capabili să înţeleagă
raţionamentele fizicianului şi să utilizeze
metoda ştiinţifică în construirea propriului
sistem de cunoştinţe;
- analizei conţinutului ştiinţific propus spre
studiu elevilor, urmărind identificarea unui
registru optim de abordare a acestuia, ţinând
seama de vârsta şcolară, cunoştinţele
anterioare, interesele elevilor;
- dificultăţile specifice de învăţare a unui
conţinut ştiinţific, tehnicilor de investigare a
dificultăţilor şi strategiilor punctuale, eficiente
în depăşirea dificultăţilor.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
În secolul XXI, în ceea ce priveşte interesul elevilor
români pentru studiul fizicii, acesta, din fericire, încă
există. Pentru orice profesor de fizică, mai ales la
gimnaziu, este o mare satisfacţie să vadă ochii mari ai
elevilor săi când realizează singuri un experiment de
fizică şi obţin rezultatul urmărit. Nu se poate nega
necesitatea introducerii calculatorului în lecţia de
fizică, dar nimic nu se compară cu realizarea unui
experiment folosind trusa de fizică, elevii putând să
repare dacă greşesc ceva.
În cazul lecţiilor pe calculator o simplă apăsare pe
,,Enter" şi vizionarea unui experiment pe monitor nu
dezvoltă îndemânarea elevilor, ele fiind utile în cazul
experimentelor ce nu pot fi realizate într-un laborator
şcolar. Din păcate, trusele de laborator din majoritatea
şcolilor sunt învechite, în ultimii ani nefăcându-se nimic
pentru dotarea laboratoarelor de fizică, din contră
ajungându-se uneori la desfiinţarea lor.
Școala Caraș-Severineană

Viitorul nu pare a fi mai bun în ceea ce priveşte

studiul fizicii în şcoli, pornind de la micşorarea
numărului de ore şi ajungându-se la a se cere înlocuirea
disciplinelor fizică, chimie, biologie cu aşa numita
disciplină ,,ştiinţe". Este de la sine înţeles faptul că
elevii, în această situaţie, nu vor avea nici cunoştinţe de
fizică, nici de chimie, nici de biologie, ci un amestec şi
evident cunoştinţe puţine. Şi cum vor participa elevii
români la olimpiadele internaţionale de fizică şi chimie,
când în şcoală ei ar studia ,,ştiinţe"?
Dar, cum speranța moare ultima, să sperăm că vor
30

veni timpuri mai bune pentru studiul fizicii, că

laboratoarele vor fi dotate cu materiale didactice
corespunzătoare, că se va produce o aerisire a
programei extrem de stufoase, că se va ține seama și
Seria III Nr. 3(53)

de părerea celor care lucrează zi de zi la clasă cu elevii.

Imagini cu elevi de clasa a VI-a efectuând experimente
la lecția ,,Gruparea becurilor":

BIBLIOGRAFIE
Liliana Ciascai – Didactica fizicii, Editura Corint, Prof. CARMEN VERESCU-MARCU
Bucureşti, 2001 Şcoala Gimnazială Nr. 1 Oţelu Roşu

GHID METODODOLOGIC -  elevii învaţă cel mai bine atunci când

ARBORI, OSII, PIVOŢI ŞI
FUSURI
-studiu de specialitate-
Introducere
Revizuirile curriculare în cazul învăţământului
profesional şi tehnic au în vedere facilitarea
recunoaşterii rezultatelor învăţării elevilor, astfel încât
să fie posibilă validarea acestora în scop educaţional şi
în scop profesional, asigurarea coerenţei sistematice a
formării profesionale şi creşterea şanselor de inserţie
profesională.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui
să ţină seama de următoarele principii moderne ale
educaţiei:
consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
 elevii învaţă când „fac ceva” şi când sunt
implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri unice de învăţare: ei
învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi
din experienţe diferite;
 participanţii contribuie prin cunoştinţe
semnificative şi importante la procesul de
învăţare;
 elevii învaţă cel mai bine atunci când li se
acordă timp pentru a "ordona" informaţiile noi
şi pentru a le asocia cu vechile cunoştinţe.
În atingerea obiectivelor fixate în planul de
învăţământ un rol important îl are integrarea
tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în procesul
didactic.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


M1 Captarea atenţiei
Studiile de psiho-pedagogie demonstrează că se
realizează o mai bună motivaţie pentru lecţie prin
prezentarea competenţelor specifice vizate la
începutul orei sau prin folosirea unor elemente de
captare a atenţiei. În această etapă profesorul poate
interveni pentru a sublinia anumite aspecte şi pentru a
explica detaliat competenţele vizate.
Forma de realizare: Se prezintă una dintre
aplicaţiile practice ale arborilor şi osiilor (osia unei
fântâni).
MATERIALE DE REFERINȚĂ PENTRU PROFESORI
FIȘĂ CONSPECT
Noţiuni generale
2. CABINET METODIC
- să recunoască particularitătile constructive
ale arborilor prezentaţi;
- să formuleze concluzii referitoare la
aplicaţiile practice prezentate.
Modulul prezintă cele mai întâlnite forme
constructive de arbori: arbori drepţi, arbori cotiţi,
arbori cu came, arbori flexibili.
Pentru o bună înţelegere a rolului funcţional,
fiecare exemplu este însoţit de explicaţii teoretice de
bază şi de exemple de utilizare.
Prin feed-back-ul final se urmăreşte fixarea
noţiunilor elementare referitoare la elementele unui
arbore, elevul fiind pus în situaţia de a alege denumirea
corectă a elementului indicat din mai multe variante
posibile.
Timp alocat: 12 minute

Seria III Nr. 3(53)

Definiții
Osiile sunt organe de maşini care susţin alte Identifică diferite tipuri de organe de
cs 1
organe ale mişcării de rotaţie (scripeţi, roţi dinţate, roţi maşini.
de rulare, etc.) fără să transmită momente de răsucire. cs 2 Descrie diferite tipuri de organe de maşini.
Solicitările sunt numai de încovoiere deoarece Recunoaşte principalele organe de maşini
momentul rezistent de frecare din lagăre este foarte cs 3
în cadrul unor sisteme tehnice.
mic şi poate fi neglijat. Exemple: Scripete cu osie fixă şi
roată de cablu.

31
MATERIALE DE REFERINȚĂ PENTRU PROFESORI
FIȘĂ CONSPECT
Tipuri de arbori
Criteriul de Tipul arborilor

Școala Caraș-Severineană
clasificare
Din punct de Arbori Arbori Arbori
vedere drepţi cotiţi flexibili
constructiv
Arbori principali
Arbori de
Destinaţia ai maşinilor
transmisie
unelte
Secţiunea Arbori cu
Arbori cu
arborelui pe secţiune
secţiune
lungime variabilă în
constantă
trepte
Forma Arbori cu Arbori cu
secţiunii secţiune plină secţiune
transversale tubulară
Forma Arbori netezi Arbori canelaţi
suprafeţei
Arborii sunt organe de mașini care se rotesc în exterioare
jurul axei lor geometrice și care transmit momente de Rigiditatea Arbori rigizi Arbori elastici
răsucire prin intermediul altor organe pe care le susțin Arbori static Arbori static
sau cu care sunt asamblate (role, roți dințate, biele, Numărul determinaţi nedeterminaţi
cuplaje). Arborii drepți se utilizează în construcția reazemelor (cu două (cu mai mult de
turbinelor cu abur și turbinelor hidraulice, a cutiilor de reazeme) două reazeme)
viteză, a reductoarelor și a transmisiilor mașinilor Poziţia în Arbori Arbori Arbori
unelte. care orizontali înclinaţi verticali
lucrează
M2 Tipuri de arbori Arborii drepţi se găsesc în componenţa cutiilor de
Competenţe specifice vizate: cs1, cs2, cs3. viteze, a reductoarelor, a turbinelor.
Metode utilizate: învăţare prin descoperire Elementele componente ale arborilor drepţi sunt în
dirijată, demonstraţie, observare sistematică, simulare. general următoarele, Fig. 1:
Forma de realizare: Elevul este dirijat: -fusurile;
- să clasifice arborii după forma şi poziţia axei -zonele de calare;
longitudinale; -tonsoanele intermediare.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 2. CABINET METODIC
montajul uşor al acestor organe de maşini fără
deteriorarea altor suprafeţe ale arborelui. În cazul
arborilor de dimensiuni mari, unele trepte de trecere
se execută conice, arborele apropiindu-se şi mai mult
de o grindă de egală rezistenţă la încovoiere,
Arborii netezi (Fig.2, b) se folosesc în construcţia
reductoarelor, iar arborii canelaţi (fig. 5.2, c) se folosesc
în construcţia cutiilor de viteze, a cutiilor de distribuţie,
a diferenţialelor autovehiculelor etc.
Fig. 1 Părți componente arbore
Arborii tubulari (Fig.2, d) se folosesc când se
impun condiţii severe de greutate (când diametrul
Porţiunile de calare sunt zonele pe care se
interior al arborelui tubular este jumătate din cel
montează organele de maşini susţinute de arbore.
exterior, greutatea acestuia se micşorează cu 25%, iar
Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau
rezistenţa la încovoiere cu numai 6,25%) sau atunci
conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu
când este necesară trecerea prin arbore a unui alt
suprafaţă cilindrică, mai uşor de prelucrat. Suprafeţele
arbore (exemple: arborii coaxiali ai unor cutii de viteze
conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care
planetare; arborii cutiilor de viteze cu axe fixe ale unor
au loc montări şi demontări frecvente ale organelor de
tractoare prin interiorul cărora trece arborele prizei de
Școala Caraș-Severineană

maşini susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când

putere).
se impune o centrare foarte precisă a acestora.
Principalele domenii de folosire a arborilor drepţi
Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de
sunt: reductoarele de turaţii cu axe fixe, transmisiile
sprijin ale arborelui în lagărele cu rostogolire sau cu
automobilelor, tractoarelor, maşinilor agricole, utilaje
alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în
tehnologice, maşinilor unelte, toate transmisiile cu
apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu
angrenaje etc.
suprafeţe cilindrice, conice sau sferice.
Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută
cilindrice relativ scurte – în cazul montării unui singur
rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând,
sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a
32

unui rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe

două sau mai multe rânduri. Diametrele acestor fusuri
se aleg după diametrul interior al rulmentului. Uneori,
fusurile arborelui se execută conice având conicitatea
Seria III Nr. 3(53)

egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau

cu role butoi, rulmenţilor cu role cilindrice de mărime
mare etc.
Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută
cilindrice, conice sau sferice, cele mai utilizate fiind
fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decât al
treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi
pentru obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea
axială a lagărelor. Fusurile conice se folosesc pentru a
avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin
deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în
cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de încovoiere
foarte mari. Fig. 2 Arbori drepți
Arborii drepţi sunt frecvent utilizaţi în transmisiile
mecanice, secţiunea transversală a acestora, pe Arborii flexibili se folosesc acolo unde axa lor
lungime, putând fi constantă (Fig.2, a) sau variabilă geometrică trebuie să urmărească un traseu sinuos şi
(Fig.2, b…d), depinzând de repartiţia sarcinilor variabil (cabluri de kilometraj la autovehicule), Fig. 3.
(momente de torsiune, momente de încovoiere, forţe
axiale etc.) în lungul axei lor şi de tehnologia de
execuţie şi de montaj aleasă. Arborii cu secţiune
constantă se utilizează când sunt solicitaţi numai la
torsiune, momentul de torsiune fiind constant pe
Fig. 3 Arbore flexibil
întreaga lungime a arborelui. Când arborii sunt solicitaţi
la torsiune şi încovoiere, se utilizează secţiunea
Arborii cotiţi susţin organele de maşini în mişcare
variabilă în trepte, aceasta asigurând următoarele
de rotaţie (cuple, roţi dinţate, rotoare de generatoare
avantaje: apropierea arborelui de o grindă de egală
electrice); sunt solicitaţi în timpul funcţionării la
rezistenţă la încovoiere, prezenţa unor umeri de sprijin
pentru fixarea axială a organelor de maşini susţinute,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
încovoiere, torsiune, mai rar la întindere şi 5 –
compresiune, Fig.4. 6 –

3. Incercuiţi varianta corecta:

Părţile componente ale unui arbore sunt:
a) fusuri, zone de calare a roţilor,
Fig. 4 Arbore cotiT
cuzineţi
b) tronsoane libere, fusuri, zone de
Materiale folosite pentru confecţionarea
calare a roţilor
arborilor

Seria III Nr. 3(53)

fusuri, tronsoane libere, lagăre
 Oţeluri
Rezolvare :
 oţeluri de uz general: OL 37; OL 42;
2.
OL 50; OL 60 ; OT 50; OT 60;
1 – fus palier de capăt (spate)
 oţeluri carbon de calitate: OLC 25;
2 – fus palier intermediar
OLC 35; OLC 45; etc.;
3 – fus maneton
 oţeluri aliate: AUT 40; 41 Cr 10; 41
4 – braţ
MoCr 11; 13 CrNi 15; etc.
5 – fus palier de capăt (faţă)
 Fonte de calitate superioară (pentru

33
6 - contragreutate
arbori mari sau supuşi la solicitări mai
reduse).
Bibliografie
 Aliaje neferoase: alamă; bronz.
Bagiu, L., Toleranţe şi ajustaje, Timişoara, Editura
 Materiale nemetalice: textolit; materiale

Școala Caraș-Severineană
Helicon, 1994
plastice; lemn.
Botiş, V. ş.a., Metode de control al formei şi poziţiei
pieselor, Bucureşti, Editura Tehnică, 1973
FIȘĂ DE LUCRU Chişu, A. ş.a., Organe de maşini, Bucureşti, Editura
1. Se dau arborii de mai jos. Arătaţi tipul arborilor. Didactică şi Pedagogică,1976.

2. Recunoaşteţi cel puţin trei elemente componente Dragu, D., Toleranţe şi măsurători tehnice, Bucureşti,
ale arborelui din imagine. Editura Didactică şi Pedagogică, 1982
1 –
2 –
3 – Prof. dr. CAMELIA JIANU
4 – Colegiul Tehnic Reșița

T E X T P A R A D O X Q
CUVINTE ÎNCRUCIȘATE V B Z I R D M E N I U T
Cuvintele încrucișate reprezintă una dintre cele I I N F O R M A T I C A
mai răspândite variante de exerciții mentale din lume. R T R S C A E T E R A S
Găsește în chenar cuvintele de mai jos. Ele se pot T W A U E G M A H W L T
afla pe orizontală, pe verticală sau pe diagonală. U R Y C S R O B N Q C A
Succes! A Q R U O A R E O A U T
AER INFORMATICA RETEA L A N T R F I L L F L U
AFISE INTERNET ROTIRE N E I D A I E E O I A R
BIT MEMORIE SUNET T R A U E C Y N G S T A
CALCULATOR MENIU TABELE
E T E N R E T N I E O X
DATE MOUSE TASTAURA
E R A M M O U S E Y R U
DOSAR PARADOX TEHNOLOGIE
Prof. EMILIA BIRTEA
ECRAN PIN TEXT
Liceul Tehnologic Clisura Dunării Moldova Nouă
FONT PROCESOR VIRTUAL
GRAFICE RAM VIRUS Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
FAMILIA-PARTENER
EDUCAȚIONAL ÎN OBȚINEREA
SUCCESULUI ȘCOLAR
Activitatea didactică de bună calitate constituie
un suport pentru progresul constant al copilului în plan
psihic și social. Copilul își va dezvolta potențialul nativ
în măsura în care școala va reuși să îl identifice corect,
să îl cultive, dar nu va omite să se implice în modelarea
influențelor care nu aparțin orei de curs.
Educația este o acțiune la care își dau concursul
școala, familia, întreaga societate. Colaborarea între
toți factorii educaționali, în primul rând între școală și
familie, este stringentă.
Școala nu-și poate realiza pe deplin sarcinile, dacă
nu cunoaște condițiile familiale de muncă și viață ale
Școala Caraș-Severineană
copiilor.
Parteneriatul între școală și familie și-a
demonstrat eficiența pretutindeni unde a fost aplicat,
dacă s-au respectat anumite condiții de realizare a
acestuia: părinții să fie percepuți de către cadrele
didactice ca persoane active și valoroase pentru
educarea copiilor; părinții să se implice în mod concret
în luarea de decizii referitoare la activitățile
extrașcolare, la modificarea orarului, la stabilirea
disciplinelor opționale; responsabilitatea pentru
evoluția copilului să fie împărțită între școală și familie.
34
Părinții nu pot cunoaște pe deplin psihologia
copilului lor, dacă nu află și modul lui de comportare în
condițiile școlare. Activitatea de acasă este o
continuare a activității pedagogice de la școală și invers
Seria III Nr. 3(53)
– activitatea de la școală este o continuare a activității
de acasă.
La ședințele cu părinții am vorbit pe larg despre
modul în care aceștia își pot ajuta copiii la învățarea
lecțiilor, dar mai ales la controlul temelor pentru acasă.
Copilul nu trebuie să vină la școală cu temele nefăcute.
De aceea, părinții trebuie să cunoască cum se
controlează și cum poate fi ajutat copilul în cazul în care
întâmpină unele greutăți în rezolvarea lor.
Totodată, părinții trebuie să cunoască dacă
propriul copil are o comportare corectă față de
învățător și colegii de clasă, dacă purtarea lui pe stradă
sau în alte locuri în afara școlii este corespunzătoare.
Din experiența pe care am avut-o până în prezent,
mi-am dat seama că există familii care se mândresc cu
atitudinea severă față de copii. Severitatea este
necesară, dar cu măsură, altfel copilul crește timorat de
gândul pedepsei, începe să mintă și se îndepărtează de
părinți. Am avut copii care începeau să plângă când
obțineau calificative de bine sau suficient, spunând că
vor fi bătuți sau pedepsiți de către părinți. Mai gravă
este situația în care părinții sunt împărțiți în “două
tabere”: unul sever, iar celălalt indulgent.
Severitatea exagerată își va lăsa amprenta asupra
personalității în formare a copilului. Astfel de părinți
impun un regim de viață și de învățătură peste limitele
de toleranță psihologică și psihofiziologică specifică
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
vârstei. Ei impun copiilor lor un volum prea mare de
sarcini, interzic participarea la activități recreative, la
jocurile specifice vârstei și fac uz frecvent de pedepse
care lezează demnitatea copiilor, chiar pedepse
corporale.
La celălalt pol se află părinții superprotectori, cei
care se învârt în jurul poftelor copilului. Un astfel de
copil va ajunge un egoist, pentru că în familia sa el a
cunoscut numai drepturi, nu și îndatoriri. Cu acești
copii se lucrează foarte greu și devin dificili, deoarece
ei cred că și la școală vor avea parte de aceleași
privilegii.
Atitudinea protectoare a părinților se poate
manifesta și prin limitarea excesivă a libertății și
independenței de acțiune, a inițiativei copilului.
Părinții devin deosebit de preocupați de copil,
manifestă o teamă permanentă pentru viața și
activitatea copilului lor și de aceea stabilesc ei direcțiile
de acțiune și comportare fără să accepte abateri,
plângeri și nemulțumiri. Principala consecință se
exprimă într-un comportament lipsit de inițiativă,
instalarea unei temeri nejustificate de acțiune și mai
ales de consecințele ei, în ultimă instanță, timiditate
exagerata.
Obiectivul primordial al parteneriatului școală –
familie îl reprezintă obținerea succesului școlar.
Evoluția pozitivă în planul activității școlare se exprimă
prin termenii de progres, reușită și succes școlar.
Progresul – arată obținerea anumitor stări
calitative superioare în raport cu o perioadă
comparată. Poate fi continuu sau periodic. Reușita
școlară se referă la nivelul de realizare a unui obiectiv
propus pentru o durată mai mare de timp.
Succesul școlar se exprimă prin raportarea
performanțelor elevului la cerințele programei școlare
și la finalitățile învățământului.
Un parcurs școlar negativ este reflectat de
termenul de insucces școlar. Insuccesul sau eșecul
școlar cunoaște două faze:
 în faza inițială – elevul trăiește sentimente de
nemulțumire, are o motivație săracă, fie la o
disciplină sau un capitol (pentru o scurtă
perioadă de timp). Această fază se poate
depăși cu ușurință prin mobilizarea resurselor
proprii sau printr-o atenție deosebită din
partea învățătorului.
 a doua fază – de instalare evidentă și stabilă a
insuccesului școlar, elevul evită efortul
individual și își exprimă aversiunea față de
învățătură, profesori, tot ceea ce este legat de
școală. Înregistrând mari lacune în cunoștințe,
el poate ajunge la repetenție, exmatriculare
sau chiar abandon școlar.
Școlarul are nevoie acasă de un mediu de viață în
care să se simtă în siguranță. Într-un climat educativ
bun, părinții sunt calmi, înțelegători, afectuoși, destul
de flexibili în raporturile cu copilul, fără însă a-i
satisface orice capriciu.

Copilul simte că părinții se ocupă de el, că sunt
interesați de necazurile și problemele lui, ca și de
rezultatele școlare.
Familia este un cadru de disciplină ferm, în care și
copiii și părinții împărtășesc același nivel de exigență.
Studiile arată că într-un climat familial pozitiv,
copiii sunt originali și spontani, se descurcă singuri,
dovedind autonomie, își exprimă dorința de a crește,
de a se impune și de a fi conducători; știu să se apere,
doresc să înfrunte dificultățile, sunt perseverenți în
realizarea unor scopuri.
Pentru a-mi da seama de interesul ce-l manifestă
fiecare părinte pentru școală am dat un chestionar
părinților, cu diferite întrebări: „Sunteți mulțumiți de
condițiile școlare în care copilul dvs. își desfășoară
activitatea?”, „Îl supravegheați zilnic la efectuarea
temelor?”, „Copilul dvs. are acces la informație
(calculator, Internet)?”, „Care credeți că este punctul
lui forte?”, „Este înscris la vreo activitate
extrașcolară?”, etc.
După acest chestionar, am identificat părinții
interesați, în adevăratul sens al cuvântului, de școală,
de viitorul copilului.
Tot pentru o cunoaștere mai bună a elevilor am
făcut vizite la domiciliu. Astfel, am reușit să cunosc
atmosfera și climatul educativ din familie, condițiile
materiale, comportamentul părinților față de elev,
precum și starea de sănătate a copilului.
Pentru ca relația dintre școală și familie să fie cât
mai apropiată și să-l ajute pe micul elev să se integreze
FAMILIA – PRIM FACTOR
EDUCAŢIONAL
Motto:
„Tratează-l pe om așa cum este și așa va rămâne,
tratează-l așa cum poate și ar trebui să fie și va deveni
așa cum poate ar trebui să fie."
Goethe
Famila reprezintă primul factor care formează
copilul într-o perspectivă multidirecţională, având
menirea de a-l introduce pe acesta în valorile grupului
de referinţă. Familia constituie mediul cel mai natural
cu putinţă care exercită o influenţă enormă în tot ceea
ce înseamnă creştere, educare, dezvoltarea
armonioasă a copilului. Din mediul familial copilul
deprinde primele impresii, formându-şi astfel conduite.
De cele mai multe ori, copiii vor face sau cor crede
precum părinţii, imitând comportamentele acestora.
În sistemul actual al educaţiei tinerei generaţii o
importanţă covârşitoare o are colaborarea: familie –
şcoală - comunitate, aceasta fiind in egala măsură
cerinţă, condiţie şi modalitate de realizare a formării şi
dezvoltării personalităţii copilului solicitate de
condiţiile sociale ale unei etape. Familia are obligaţia de
a asigura creşterea, îngrijirea, sănătatea fizică şi
intelectuală a copilului şi de a se ocupa de educarea,
2. CABINET METODIC
în mediul școlar, am implicat direct părinții în
activitățile desfășurate în afara orelor de curs.
Părinții au venit cu idei de realizare a unor
activități extrașcolare. Am fost împreună în excursii,
am vizitat diferite obiective propuse de ei, am organizat
concursuri, am ținut în fața părinților serbări, care au
permis acestora să vadă manifestările elevilor, precum
și rezultatul muncii lor. De aceea, părinții se simt utili
și prezintă mai mult interes pentru școală.
Aș putea concluziona folosind cuvintele lui M.
Gilly: „școlarul are nevoie acasă de un cadru general de
viață în care să se simtă în siguranță. Pentru aceasta el
are nevoie de părinți calmi, înțelegători, afectuoși,
maleabili în raporturile cu copilul, fără a da dovadă de
slăbiciune. El are nevoie să simtă că părinții se ocupă de
el, că iau parte la micile lui necazuri și la problemele
Seria III Nr. 3(53)
care îl interesează și că nu sunt indiferenți la ceea ce se
întâmplă la școală”.
În climatul actual întâlnim două tendințe
contradictorii: părinții sunt preocupați de viitorul
copiilor lor, dar, în același timp, nu mai au timp să le
acorde atenția cuvenită.
Este o sarcină a școlii, a învățătorului, în special,
să identifice situațiile “dificile” din familiile copiilor, să
35
dirijeze strategiile educative în favoarea elevului și mai
ales să conștientizeze faptul că relația de parteneriat
școală – familie este determinantă în obținerea
performanțelor școlare.
Școala Caraș-Severineană
Prof. înv. primar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE
Școala Gimnazială Nr. 1 Celnic - Anina
învăţarea şi pregătirea profesionala a acestuia pentru
colectivitate, pentru viaţa in general.
Familia, şcoala şi alte microgrupuri (strada,
cartierul, grupul de prieteni) constituie medii de viaţă
cu ponderi diferite de influenţare asupra copilului.
Comportamentul său nu poate fi înţeles decât
totalizând ansamblul acestor influenţe.
În cadrul grupului familial, părinţii exercită direct
sau indirect influenţe educaţional-formative asupra
propriilor copii. Cuplul conjugal, prin întreg sistemul
său de acte comportamentale, constituie un adevărat
model social care are un cuvânt de spus in formarea
concepţiei lor despre viaţă, in relaţiile cu normele si
valorile sociale. Pe de o parte părinţii au influenţe
educaţional-moderatorii in cadrul familiei, întrucât
«cei şapte ani de acasă» constituie bazele unor
importante componente de personalitate și apare
impetuos necesar ca educaţia să se desfăşoare in mod
unitar, pe baza unui ansamblu de principii psiho-
pedagogice si a unei metodologii clar conturate. În plus,
succesul actului educativ este În strânsă corelaţie cu
gradul de cunoaştere a fiecărui educat (copil) de către
cel ce realizează educaţia (profesor), cu evidenţierea
resurselor intelectuale si psihice ale fiecărui copil in
procesul educativ, cu spaţiul acordat pregătirii de către
copil, receptarea cunoştinţelor, atitudinea față de
şcoală, de educaţie în general. Altfel spus, succesul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 2. CABINET METODIC
şcolar depinde de gradul de implicare a familiei în
educaţie.
Toate cele de mai sus fiind spuse, se poate
înţelege din ce cauză problema relaţiilor dintre cadrul
didactic şi părinţi reprezintă un factor foarte important
în cadrul desfăşurării unei lucrări manageriale cât mai
eficiente . Doar că datorită acceptării de către cadrele
didactice a unor reguli clasice, cunoscute, în ceea ce
priveşte relaţia profesor – părinte, cercetările arată că
mulţi profesori nu sunt prea optimişti atunci când sunt
rugaţi să aprecieze acurateţea şi eficienţa comunicării
cu părinţii.
Studiile de specialitate identifică, ca principale
cauze ale comunicării ineficiente cu părinţii,
următoarele‫׃‬
- Problemele de ascultare
- Lipsa conexiunii inverse
- Falsa conexiune inversă
Școala Caraș-Severineană
- Rezistenţa la critică
- Ascultarea afectivă
- Bariere culturale etc.
În cazul problemelor de ascultare studiile au
arătat faptul că profesorul are falsa impresie că
părintele aşteaptă de la el, de fiecare dată, o informare,
pe scurt, despre diverse probleme ale elevului, în timp
ce, recomandabil ar fi, ca în cadrul relaţiilor cu părinţii,
profesorul să-şi petreacă timpul receptând şi primind
mesaje din partea acestora.
În cadrul lipsei conexiunii inverse, un cadru
36
didactic eficient provoacă părinţii la comunicare,
realizând faptul că există mulţi părinţi care sunt inhibaţi
în a pune întrebări.
Falsa conexiune inversă se referă la faptul că, de
Seria III Nr. 3(53)
cele mai multe ori părinţii lasă prin tăcere ori prin alte
semnale nonverbale falsa impresie că sunt de acord cu
ceea ce spune profesorul, numai că acest lucru de
foarte multe ori, poate prejudicia o comunicare
performantă şi eficientă. Profesorul, trebuie să se
asigure că părintele se află în posesia informaţiilor
corecte.
Prevenirea tuturor fenomenelor mai sus amintite
, alături de multe altele care şi ele reprezintă o piedică
în calea dezvoltării unei colaborări fructuoase între
părinţi şi cadru didactic, trebuie să reprezinte la nivelul
pregătirii iniţiale a profesorului, elemente de formare
şi dezvoltare profesională pentru un bun management
al clasei de elevi, din perspectiva relaţiilor cu părinţii.
Strategiile educaţionale pe care le utilizează unii
părinţi – si-i luăm in considerare doar pe părinţii bine
intenţionaţi, convinşi de efectele pozitive ale
modalităţilor lor de relaţionare cu proprii copii - nu
conduc întotdeauna la realizarea acelui optimum
educaţional care să favorizeze personalitatea copilului.
În astfel de situaţii pot apărea şi consecinţe negative in
formarea unor componente de personalitate .
Necunoscând suficient urmările reale ale modalităţilor
educative folosite , unii părinţi ajung la un moment dat
in situaţii paradoxale : se ocupa intens de copil, iar
rezultatele sunt negative, sunt opusul a ceea ce
aşteptau. Dacă se conştientizează la timp corecţia, se
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
poate face, însă , din păcate, aşteptând dovezi clare,
evidente ale propriilor greşeli, nu conştientizează
realitatea şi rămân convinşi că eventualele necazuri
apărute sunt determinate de cauze care rămân străine
şi necunoscute.
Climatul educaţional familial este o formaţiune
psihosocială foarte complexă ce cuprinde ansamblul de
stări psihice, modul de relaţionare interpersonală,
atitudini ce caracterizează grupul familial o perioadă de
timp. Acest climat care poate fi bun sau rău, pozitiv sau
negativ se impune ca un filtru între influenţele
educaţionale exercitate de părinti şi achiziţiile
comportamentale realizate la nivelul personalităţii
copiilor.
Astfel, climatul educaţional familial poate fi
analizat după:
• Modul de raportare interpersonala a
părinţilor
• Sistemul de atitudini parentale in raport cu
diferitele norme si valori sociale
• Modul in care este perceput si considerat
copilul
• Modul de manifestare a autorităţii părinteşti
• Gradul de acceptare a unor comportamente
variate ale copilului
• Dinamica apariţiei unor stări tensionate si
conflictuale
• Modul de acordare a recompenselor si de
aplicare a sancţiunilor
• Gradul de deschidere si sinceritate al
copilului in raport cu părinţii
Colaborarea dintre şcoală şi familie devine o
prioritate. Informaţiile utile factorilor educaţionali se
obţin prin colaborare permanentă, schimb de idei și
depind de gradul de influenţare pe care îl are şcoala
asupra personalităţii elevului, reacţia familiei la
solicitarea şcolii etc. Pentru a stabili această armonie în
cadrul grupurilor sunt necesare anumite repere care
să-i ghideze în a se înţelege pe ei înşişi, pe cei din jur și
lumea în care trăiesc, cu regulile care o guvernează. De
asemenea este necesară prezenţa unei demnităţi
speciale care se impune a fi demonstrată copiilor, la ei
fiind foarte dezvoltată capacitatea de imitaţie.
Este absolut necesar ca adulţii, cu experienţă de
viaţă, cu o foarte bună moralitate si mai ales care deţin
cunoştinţe despre formarea personalităţii copiilor, să-i
ajute să se regăsească, să-şi creeze un ideal şi un scop
în viaţă și să le ofere posibilităţile de a-l urma. Acest
scop este necesar să fie demonstrat, jucat, asupra
acestuia trebuie să se gândească profund şi să
reflecteze cu seriozitate copiii .
Indiferent de situaţie, copilul şi actul educaţional
trebuie să rămână pe primul loc, mai mult, este foarte
important a-i lăsa pe copii să participe singuri la propria
lor schimbare, să fie ei singuri iniţiatorii revoluţiei
profunde care poate avea loc in atitudinile,
deprinderile și comportamentul lor.
Prof. ANITA MEZIN
Colegiul Național Diaconovici–Tietz Reșița

INTEGRAREA ȘCOLARĂ A
COPIILOR CU CERINȚE
EDUCAȚIONALE SPECIALE ÎN
ȘCOLILE DE MASĂ
Motto:
„… în livadă ne place să avem copaci care rodesc mai
devreme sau mai târziu [...] toate aceste roade sunt
bune, nici unul nu este de aruncat. De ce să nu
acceptăm în şcoli, minţi mai agere sau mai încete? De
ce nu i-am ajuta? Pierdem timp, dar câştigăm
satisfacţie şi respect... ”
I. A. Comenius
Fiecare elev este unic şi are valoarea sa,
indiferent de problemele pe care le prezintă în
procesul de învăţare şcolară. Fiecare copil prezintă
particularităţi individuale şi de relaţie cu mediul în
care trăiește, trăsături care necesită o evaluare şi o
abordare personalizată. Copiii cu deficienţe au şi ei
aceleaşi trebuinţe în creştere şi dezvoltare. Aceşti
copii au în acelaşi timp şi anumite necesităţi
particulare, individualizate. Ei sunt diferiţi din punct de
vedere al temperamentului, motivaţiilor, capacităţii
chiar dacă prezintă acelaşi tip de deficienţe.
„Școlile trebuie să primească toți copiii indiferent
de starea lor fizică, intelectuală, socială, emoțională,
lingvistică sau oricare alta. Aici trebuie cuprinși și copiii
cu dizabilități, și copiii talentați, și copiii din zonele
rurale izolate și cei din populațiile nomade, și copiii
minorităților lingvistice, etnice sau culturale, precum
și copiii din alte grupuri sau zone marginale.” (Cadrul
de acțiune privind cerințele educative speciale,
UNESCO / Conferința de la Salamanca, 1994, p. 6)
La Conferința Mondială asupra educației
speciale, desfășurată sub egida UNESCO la Salamanca,
Spania, între 7 și 10 iunie 1994, s-a adoptat o
declarație comună care conține următoarele puncte:
 fiecare copil are dreptul fundamental la
educație și fiecărui copil trebuie să i se
ofere șansa de a ajunge și a se putea
menține la un nivel acceptabil de învățare;
 fiecare copil posedă caracteristici,
interese, aptitudini și necesități de
învățare proprii;
 proiectarea sistemelor educaționale și
implementarea programelor educaționale
trebuie să se țină seama de marea
diversitate a caracteristicilor și
trebuințelor copiilor incluși în procesul
educațional;
 persoanele cu cerințe speciale trebuie să
aibă acces în școlile obișnuite (școlile de
masă), iar aceste școli trebuie să se
adapteze unei pedagogii centrate asupra
copilului, capabilă de a veni în
întâmpinarea trebuințelor fiecărui copil în
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
parte;
 școlile obișnuite, care au adoptat această
orientare, sunt cele mai utile mijloace de
combatere a atitudinilor discriminatorii,
construind o societate bazată pe spiritul
de toleranță și acceptare și oferind șanse
egale la educație pentru toți: mai mult,
ele asigură o educație utilă pentru
majoritatea copiilor, îmbunătățind
eficiența și gradul de utilitate social a
întregului sistem educațional” (Declarația
Conferinței de la Salamanca).
Integrarea copiilor cu cerinţe educaționale
speciale permite, sub îndrumarea atentă a cadrelor
didactice, perceperea şi înţelegerea corectă de către
Seria III Nr. 3(53)
ceilalţi elevi a problematicii şi potenţialului de
relaţionare şi participarea lor la serviciile oferite.
Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe speciale în
învățământul de masă presupune:
- a educa copiii cu cerinţe speciale în şcoli
obişnuite, alături de copiii normali;
- a asigura servicii de specialitate (recuperare,
terapie educaţională, consiliere şcolară,
37
asistenţă medicală şi socială etc.) în şcoala
respectivă;
- a acorda sprijinul necesar personalului
Școala Caraș-Severineană
didactic şi managerilor şcolii în procesul de
proiectare şi aplicare a programelor de
integrare;
- a permite accesul efectiv al copiilor cu
cerinţe speciale la programul şi resursele
şcolii obişnuite (biblioteca, terenuri de sport
etc);
- a încuraja relaţiile de prietenie şi
comunicarea între toţi copiii din clasă/şcoală;
- a educa şi ajuta toţi copiii pentru
înţelegerea şi acceptarea diferenţelor dintre
ei;
- a ţine cont de problemele şi opiniile
părinţilor, încurajându-i să se implice în viaţa
şcolii;
- a asigura programe de sprijin individualizate
pentru copiii cu cerinţe speciale;
- a accepta schimbări în organizarea şi
dezvoltarea activităţilor instructiv- educative
din şcoală;
Elevii cu cerinţe educaţionale speciale se
confruntă cu dificultăţi de învăţare din cauza cărora le
este mai greu să progreseze decât majorităţii elevilor
de aceeaşi vârstă. Aceşti elevi au nevoie de o „ofertă
educaţională specială”, aceasta fiind definită ca o
ofertă „suplimentară” sau „diferită” de cea asigurată
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
în general pentru elevii de aceeaşi vârstă în şcolile de
masă. Elaborarea unei oferte educaţionale pentru
elevii cu cerinţe educaţionale speciale porneşte de la
profesorul de la clasă.
Altfel spus, cerințele educative speciale solicită
abordarea actului educațional de pe poziția capacității
elevului deficient sau aflat în dificultate de a întelege
și valorifica conținutul învățării, și nu de pe poziția
profesorului sau educatorului care desfășoară
activitatea instructiv-educativă în condițiile unei clase
omogene sau pseudo-omogene de elevi.
Dar, fiecare elev este o individualitate și, la un
moment dat, într-un domeniu sau altul al învățării,
reclamă anumite cerințe educaționale specifice pentru
a putea întelege și valorifica la maximum potențialul
său în domeniul respectiv (spre exemplu, un elev
poate întâmpina dificultăți de învățare la matematică
sau fizică, unde sunt necesare, în special, anumite
Școala Caraș-Severineană
categorii de operații ale gândirii la care elevul
respectiv este deficitar; în schimb, la alte discipline,
precum istoria și limba română, obține rezultate bune,
chiar peste media clasei).
Analizând particularităţile specifice procesului de
învăţare a copiilor cu diferite tipuri de deficienţă, se
ajunge la concluzia că una dintre calităţile esenţiale
ale curriculum-ului şcolar vizează un grad cât mai
mare de flexibilitate, astfel încât să permită fiecărui
copil să avanseze în ritmul său şi să fie tratat în funcţie
de capacităţile sale de învăţare. Pentru aceasta este
38
PSIHOGENEALOGIA ÎN
PROCESUL DE CONSILIERE
Seria III Nr. 3(53)
INTEGRATIVĂ EDUCAŢIONALĂ
Sumar: Integrative educational counseling
includes a lot of work techniques and methods, so
their diversity allows a major flexibility in the ongoing
of therapeutic process. The approach of therapy, in a
integrative mode, combines eclecticism technique,
theoretical aspects applied adaptive and common
factors, so the counselor can select the metod and the
manner of approach according to necessity,
personality and life style of the beneficiary. The base
of the presented method, in this study, belongs to
psychogenealogy and is called genosociograma. This
method is an accessible way of understanding the
general situation of the ongoing conflict of the
beneficiary and the active involvement participates in
the bases of a pozitive the therapeutic
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
nevoie ca formularea obiectivelor, stabilirea
conţinuturilor instruirii, modalităţile de transmitere a
informaţiilor în clasă şi evaluarea elevilor să se facă
diferenţiat.
Misiunea noastră, a dascălilor, este să oferim
tuturor copiilor posibilitatea de a-şi forma
competenţe, de a le crea condiţii să şi le exprime, de a
le oferi şanse egale pentru fiecare, prin educaţie, grijă,
dragoste.
Bibliografie:
1. Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura
Polirom, Iaşi, 2006
2. Gherguţ, Alois, Sinteze de psihopedagogie
specială, Ed. Polirom, 2007
3. Ungureanu, Dorel, Educaţia integrată şi
şcoala inclusivă, Editura de Vest, Timişoara 2000
4. Vrăşmaş Ecaterina (1998), Strategiile
educaţiei inclusive, în volumul “Educaţia integrată a
copiilor cu handicap”, coord. Verza, E. şi Păun, E.,
UNICEF, RENINCO, Editura Multiprint, Iaşi
5. Vrăşmaş, Traian, Învăţământul integrat şi
/sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, 2001
Prof. CLAUDIA ROF
Inspector școlar
relationship.Personality structure begins with the way
in which the perception of time is produced, during
intrauterine period and continues with supporting of
the responsible persons from the future adult
medium. Time structure and genosociograma method
are very related. The reason of this method
presentation has at the base specialized studies which
found a frequency of 8 out of 10 cases in which the
problems that students come with to counseling
actually are family difficulties, transmitted
transgenerational (both genetically and behaviorally)
through the life style, principles, worldview and
philosophy of life.
Cuvinte cheie: structurarea timpului, proces
terapeutic, genosociogramă, psihogenealogie
Fascinaţia timpului a fost centrul de interes
pentru cele mai diverse domenii, de la filozofie,
biologie, neurocibernetică şi psihologie. Întrebările
provocatoare la care au ajuns să răspundă biologii
asupra modalităţii de producere a percepţiei timpului
şi a duratei, au declanşat altele între oamenii de
ştiinţă. În psihologie, cercetările asupra timpului şi-au
adus contribuţia în înţelegerea modului în care se
structurează percepţia timpului şi participarea
acestora la structurarea personalităţii, dar şi modul în
care aceste aspecte pot contribui la rezolvarea
anumitor probleme în procesul terapeutic.

Structurarea interioară a timpului
Specia umană este singura dintre cele existente
care îşi trăieşte viaţa cu implicare psihică încă din viaţa
intrauterină. Acest fapt atrage după sine o multitudine
de implicaţii, inclusiv dorinţa de-a reface mediul
cunoscut şi pierdut ca urmare a naşterii, o continuă
căutare de sine.
La naştere, bebeluşul nu are o percepţie a
timpului, urmând ca aceasta să se formeze de-a lungul
dezvoltării sale, primind semnificaţia concretă a
obiectelor și apoi relațiile conceptuale tot mai
complexe reprezentative dezvoltării gândirii adulte. Se
poate vorbi de un progres al structurării timpului, de
timpuri ale dezvoltării (Farca, 2009, pag. 18). Nu
putem vorbi de timp fără a avea un spaţiu.
Ontogenetic, încă din perioada intrauterină, fătul
trăieşte un timp organic, în care se adaptează la
ritmului mamei, iar mama se adaptează nevoilor şi
ritmului fătului. Dimensiunea psihică corespunzătoare
acestui moment este timpul real, conturat prin
concreteţea corpului mamei.
Ca urmare a naşterii, prin separarea de mamă şi
considerarea ei ca persoana distinctă de sine, duce la
următoarea etapă. Copilul este privat de reperul
cunoscut deja al corpului mamei şi se antrenează
într-o spirală a regăsirii lui, dezvoltându-se un alt timp,
numit timpul arhaic, în care se doreşte recuperarea
unei lumi pierdute (mama intrauterină), „este un timp
inconştient, spiralat şi etern” (idem, pag. 19). Se
dezvoltă acum o altă dimensiunea psihică, numită
timp imaginar. De această dată, importanţa esenţială
constă în faptul că se poate face anticiparea,
prezicerea, aspecte fără de care o bună adaptare ar fi
deficitară. Copilul are nevoie de sprijin în acomodarea
la viața extrauterină. Solicitarea exterioară pentru
adaptare determină angoasa primară, ce poate fi
depășită prin modalitatea prin care mama se oferă ca
mediu de conţinere fizică şi psihică pentru
amortizarea solicitărilor exterioare. „Acesta este un
timp al dezvoltării ce permite unitatea psihică în
condiţiile tuturor schimbărilor date de experienţă şi de
vârstă”….Este timpul inconştientului ce permite
reversibilitatea şi transferul” (idem, pag. 22).
Timpul secvențial este o altă achiziţie psihică, o
dimensiune amprentată printr-un simbol matern şi se
formează prin alternarea timpului petrecut cu mama
şi timpului petrecut fără mama. (Farca, 2009) Prin
trăirea constanţei prin prezenţa mamei, prin trăirea
senzaţiilor (specifice stadiului senzorio-motor în
dezvoltarea gândirii) asociate cu prezenţa sa, face
posibilă transferarea elementelor fizice şi psihice
confortante pentru el trăite alături de mama, în timpul
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
petrecut fără mama, astfel încât se poate depăşi
angoasa de abandon. O achiziţie esenţială oferită de
timpul secvenţial, este capacitatea de anticipare
asupra a vieții. Traversarea acestor ritmuri şi timpuri
esenţiale pentru structurarea existenței, se realizează
în strânsă legătură cu modalitatea de implicare a
persoanelor ce îngrijesc noul născut,constituindu-se
premisele unui anumit tip de ataşament (Ainsworth,
apud Drobot, 2008, pag. 61).
Timpul istoric este o dimensiune psihică
caracterizată de simbolul patern şi presupune
„coborârea din braţele mamei şi intrarea în legea
paternă” (Farca, 2009, pag. 19). Tatăl este cel care
Seria III Nr. 3(53)
produce separarea copilului de mama sa. „Timpul
istoric este un timp social, liniar şi vectorializat de la
naştere către moarte. Un timp finit, cu vârste şi cu
imposibilitatea întoarcerii”( idem, pg 19). Dezvoltarea
armonioasă a copilului depinde de modul în care sunt
împletite şi integrate la nivel psihologic, în structura sa
de personalitate prezenţa celor doi adulţi semnificativi
39
pentru sine, părinţii. „Omul împleteşte în sine o
ramură a „ADN-ului matern” (cultura, arta, obiceiurile
şi tradiţia) cu ramura „ADN-ului patern” (civilizaţia,
Școala Caraș-Severineană
politeţea, ştiinţa şi tehnologia)” (Farca, 2009, pag.
162).
Mama şi Tatăl sunt fiinţe primordiale pentru
copil, iar modul în care fiecare părinte îşi asumă
exercitarea rolului în creşterea şi educarea copilului,
poate contribui la premise solide în structurarea unui
personalităţi echilibrate. Rolurile ce îi revin fiecărui
părinte sunt importante, iar claritatea și stabilitatea
lor în existența copilului aduce un plus de siguranța și
încredere. „Inversiunea rolurilor parentale este în mod
special prejudiciabilă pentru copil, dacă această
inversare este mascată’’ (Fleck, 1975, p. 388).
Nerespectarea diviziunii normale a rolurilor familiale
afectează în mod diferit copiii de sexe diferite. Fetele
întâmpină mai mari dificultăţii cu o mamă care nu
oferă afecţiune şi este introvertită, decât un băiat în
aceiaşi situaţie, la fel în cazul unui fiu al cărui tată
este lipsit de caracteristici sociale masculine esenţiale.
Prin modul în care fiecare părinte îşi exercită rolul de
părinte şi rolurile sociale, relaţia şi iubirea dintre
părinţi, asiguratoare pentru copil, pot contribui de
asemenea la modul în care copilul îşi depăşeşte timpul
secvenţial şi intră în timpul istoric, copilul îşi scrie
propriul scenariu de viaţă. „Siguranţa prezentului
oferă certitudinea trecutului şi o proiecţie
satisfăcătoare pentru viitor” (Farca, 2009, p. 280).
Timpul şi relaţiile transgeneraţionale
Fiecare persoană are un anumit context familial
în care se dezvoltă, acesta este unic şi particular,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
incluzând diverşi factori de mediu, adică timpurile
anterior menţionate derulează după un mod propriu.
În momentul în care persoana va fi părinte, alături de
ceilalţi factori care vor contribui la dezvoltarea noului
născut, va participa şi modul părintelui în care şi-a
realizat procesul de individuare, aspecte conştiente şi
inconştiente care l-au condus la o personalitate unică
şi irepetabilă. Astfel că alături de rolul direct exercitat
de către părinţi asupra copilului prin îngrijirea nevoilor
primare şi secundare, avem şi o componentă
indirectă , mascată a mesajelor şi rolurilor preluate şi
învăţate de către părinţi de la proprii lor părinţi şi
bunici. Modalităţile de relaţionare, trăirea şi asumarea
propriei existenţe transcend generaţii, astfel că un
copil poate fi prizonierul timpului prin capcanele
invizibile a ceea presupune a fi: alegerea prenumelui
Școala Caraș-Severineană
copilului, sindrom de aniversare, doliuri nefăcute,
loialitate familială invizibilă, dubla identificare a
părintelui (din rolul de părinte prin identificarea cu
propriul părinte şi din rolul de copil – din istoricul
personal, cu identificarea cu propriul copil), relaţii
familiale strânse şi conflictuale, etnii diverse cu toată
încărcătura lor istorică.
O modalitate de ieşire din repetarea istoriei
familiale neasumate este genosociograma, utilizată în
40
psihogenealogie ca instrument în asumarea familială
în ansamblul ei şi alegerea propriei vieţi, nu a trăi o
existenţă neasumată a strămoşilor. Ca şi în alte ramuri
ale psihoterapiei, psihogenealogia, o variantă
Seria III Nr. 3(53)
ilustrativă a surprinderii trecutului şi prezentului, are
în vedere conştientizarea posibilităților reale în
alegerea viitorului. „A ne căţăra în «arborele vieţii»
noastre şi a scotoci prin el înseamnă să ne permitem
să ne includem sau să ne detaşăm, să facem în sfârşit
doliului trecutului, pentru noi sau pentru ai noştri, să
ieşim din rolurile scrise dinainte, să ne «curăţăm
arborele genealogic», să ne vindecăm rănile familiale
încheind doliurile şi sarcinile neterminate de către
familia noastră şi să controlăm puţin ceea ce
transmitem noi înşine” (Schützenberger, 2014, p.
182).
Pentru exemplificarea utilităţii genosociogramei,
m-am îndreptat spre domeniul artei. Argumentarea se
află în datele biografice pentru întreaga existenţă,
jurnale proprii, mărturii ale persoanelor apropiate şi
ilustrarea prin picturi celebre a trăirilor acestora,
uneori de un dramatism profund.
Într-o astfel de buclă de timp au fost prinşi doi
mari pictori şi artişti, Vincent Willem van Gogh şi Frida
Kahlo. Atât numele lor, cât şi locul în familie, le-au
marcat profund întreaga existenţă. Ambii artişti au
fost concepuţi după decesul unui alt copil, iar
denumirea pentru particularitatea acestora poartă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
denumirea de copii substitut.
Cel care va fi cunoscut în artă, Van Gogh, a
trăit într-o sărăcie constantă, întreţinut de fratele său
mai tânăr, Theodorus van Gogh (care purta numele
tatălui lor, un substitut patern, deoarece cu tatăl său
a fost într-un permanent conflict). Viaţa sa va fi
marcată de descoperirea sa într-una din plimbările
exploratorii ale copilăriei prin cimitirul din apropierea
satului. Pe una dintre cruci era trecut propriul său
nume: Vincent Willem van Gogh. Data naşterii era
aproape identică, 30 martie 1852. A conştientizat
într-un mod violent că fratele său mai mare cu un an,
născut în aceiaşi dată ca el şi purtând acelaşi nume,
decedase. Posibil ca scindarea personalităţii să fi avut
ca rădăcină şi acest eveniment. Genosociograma
menţionează importanţa alegerii prenumelui pentru
viitorul persoanei, scenariul său de viaţă fiind marcat
şi de istoria acestui nume, atât în familie, dar şi la nivel
social (Schützenber, 2014, p. 26). Specialiştii care i-au
studiat arta şi evoluţia lucrărilor, coroborate cu ceea
ce trăia şi modul în care se schimba tuşa sa, au dus la
concluzia că de fapt prezenta o simptomatologie
specifică schizofreniei, nu de epilepsie cum s-a
presupus încă din copilăria sa. A avut conflicte
familiale numeroase şi nici nu a fost înţeles de aceasta
toată viaţa, însă frate să îl va întreţine printr-o bursă
toată viaţa, iar moral printr-o corespondenţă solidă.
Viaţa sa a fost o lungă căutare de sine, o luptă pe
drumul individualizării. A încercat să aibă profesiile
bărbaţilor din familia sa, două la număr, şi teolog şi
practicarea comerţului cu artă. Au fost ambele un
eşec. Cele peste 40 de autoportrete ale sale au
încercat să-i confirme că este vorba de El, nu de un
altul (fratele său decedat).
În toată viaţa sa a vândut un singur tablou, şi
acesta fratelui său, care încerca să-l susţină şi în acest
mod. După aproximativ 100 de ani de la moartea sa,
lucrările sale au atins preţuri exorbitante. Voi
menţiona câteva: Autoportret fără barbă, din 1889 a
fost vândut cu 71 milioane de dolari, surpriza fiind
mare deoarece era cotat cu aproximativ 2 milioane şi
jumătate de dolari, un portret al doctorului Gachet
(pentru că avea obiceiul obsesiv de a repeta un
portret) cu 82 de milioane de dolari, iar a doua zi o
altă lucrarea a sa, Moara din Galette de Renoir, cu 77
de milioane de dolari. O altă lucrare a sa, Iris, a fost
vândută la New York în 1987 cu 54 de milioane de
dolari (Van Gogh, 2010). Astfel s-au confirmat
gândurile notate într-un jurnal al său „practicarea
comerţului cu artă, care face ca preţurile să crească
odată cu moartea autorului, s-a păstrat până
acum”….Preţurile mari plătite pentru lucrările celor
care nu mai sunt în viaţă şi pentru care nu s-ar fi oferit

pictez, o fac pentru că acesta este subiectul pe care îl
cunosc cel mai bine (Frida Kahlo,2010, p. 63). Cele
două Fride, una dintre cele mai expresive lucrări, este
grăitoare, şi plină de simbolurile reprezentative pentru
durerea pe care a pictat-o toată viaţa, dar şi pentru
dualismul şi zbuciumul în procesul său de identificare.
Frieda Kahlo a primit o zestre genetică împovărătoare,
polimielita de care suferă de la 6 ani, suferinţa fizică
permanentă, urmată de accidentul de la 18 ani, dar şi
o încărcătură emoţională apăsătoare. Tatăl său,
făcând parte dintr-o familie de giuvaieri germani,
imediat după moartea mamei sale, s-a refugiat într-o
tară a cărei limbă nici măcar nu o cunoştea. A devenit
artist fotograf, fiica sa moştenind latura sa artistică,
fiindu-i suport afectiv de-a lungul vieţii. Însă
dezrădăcinarea trăită de tatăl, departe de pământul
natal, va fi un impuls pentru viaţă, dar şi încercarea de
a deveni fiul pe care tatăl nu l-a avut, aşa cum am
menţionat anterior. Şi lucrările sale ilustrează această
încercare a Fridei (lucrări ce o reprezintă într-o ţinută
masculină, costum sobru şi alte elemente prin tăierea
simbolică a părului). Descendenţa mamei este de
asemenea încărcată de aspecte neelaborate. Mama
nu s-a ocupat nici de ea, nici de sora ei mai mică, ci au
fost crescute de o doică indiană (şi natura ei indiană
va fi reprezentată în opera sa, bunicul său matern era
un general spaniol cu descendenţă indiană) şi
transgeneraţional moşteneşte o lipsă a unui
comportament matern, deoarece mama sa a fost cea
mai mare fiică, urmând 11 fraţi şi surori, netrăindu-şi
nici copilăria, dar nici exercitarea rolului de mamă,
aspect consumat deja prin diverse munci pentru
îndeplinirea nevoilor fraţilor mai mici. Scenariul său de
viaţă a fost marcat de dorinţa de a trăi şi a merge mai
departe indiferent de situaţie.
Pentru ambii artişti, ambii copii substitut, pictura
a fost un mijloc de exprimare, aplecare asupra sinelui,
continuarea vieţii. Psihanalitic, arta creată de cei doi
artişti, este împânzită de manifestările Eului împotriva
dezvoltării angoasei în relaţie cu limitele pulsionale ale
sinelui, numite mecanisme de apărare: deplasare,
sublimare, proiecţie, compensare, proiecţie (Freud,
1926). Cu certitudine însă, arta le-a dat forţă să
meargă mai departe prin propria viaţă, iar creaţia lor
artistică nu are nevoie de nici o prezentare pentru
forţa, capacitatea şi talentul în exprimarea
complexităţii trăirilor umane.
Concluzie: Consilierea integrativă educaţională
oferă posibilitatea combinării modelului anterior cu
altele în funcţie de contextul terapeutic.
Genosociograma permite generarea insight-urilor. În
funcţie de preocupările şi competenţele dobândite de
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
către consilier, dar şi de capacitatea beneficiarului de
a prelucrare informaţiile accesate (Drobot, 2009). Din
experienţa personală, aceasta modalitate oferă o
explicaţie concretă şi particularizată pentru
capacitatea de înțelegere a elevilor din gimnaziu şi
liceu, determinând ecouri personale, ce reflectă
preocuparea pentru anumite probleme care îşi pot
găsi baza în explorarea personalității şi prin această
modalitate. Bineînţeles, această metodă aduce în
discuţie şi informaţii din domenii precum: psihanaliza,
psihodrama, analiza tranzacţională, constelaţii
familiale, încă o dată acestea demonstrând caracterul
integrator teoretic specific CIE. O modalitate extinsă a
metodei prezentată poate fi studiată în lucrarea
Seria III Nr. 3(53)
„Psihogenealogia”, în care creatoarea acestui concept,
Anne Ancelin Schützenberger, menţionează şi aspecte
de punere în schema specifică, dar şi referitor la
interpretare (Schützenberger, 2014, p. 103). În
ansamblu ei, Consilierea Integrativă Educațională
aduce un plus de valoare beneficiarilor, fiecare
întâlnire poate fi favorizantă stabilizării emoționale,
41
datorită capacităţii şi competenţelor consilierului şi
abilităţile acestuia în a folosi metoda adecvată pentru
canalul preferat de cel care doreşte sprijin în
Școala Caraș-Severineană
dezvoltarea sa.
Genesociograma este una dintre metodele, prin
care pot fi vindecate răni familiale şi folosirea
informaţiilor transgeneraţionale pentru regăsirea de
sine, indiferent de vârstă. A fi sănătos, este limbajul
generalizat pentru persoana ce-şi asumă existenţa
(Dolto, 2005, p. 372) şi a găsit o cale de echilibru în
bătălia numită cunoaştere de sine .
Bilbiografie:
 Burrus, C., Frida Kahlo, Enciclopediile
Decouvertes, Editura Univers, Bucureşti, 2010
 Burrus, C., Viaţa şi opera lui Van Gogh,
Enciclopediile Decouvertes, Editura Univers,
Bucureşti, 2010
 Dolto, F., Imaginea inconştientă a corpului, Editura
Trei, Bucureşti, 2005
 Drobot, L., Consiliere integrativă educaţională –
elemente de psihopatologie, Editura V& I Integral,
Bucureşti, 2009
 Farca, S., Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui,
Editura Trei, Bucureşti, 2009
 Sigmund Freud, Opere Esenţiale, vol. 6 – Inhibiţie,
simptom, angoasă, Editura Trei, Bucureşti, 2010
 Schützenberger, A.,A., Psihogenealogia, vindecarea
rănilor familiale şi regăsirea de sine, Editura Trei,
Bucureşti, 2014
Prof. psiholog VERONA-DIANA CĂLIN
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională,
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
Școala Caraș-Severineană
42
Seria III Nr. 3(53)
ART-TERAPIA. CREATIVITATEA,
MODALITATE DE RECUPERARE ȘI
DEZVOLTARE
Art-terapia este o disciplină terapeutică relativ
nouă, apărută la mijlocul secolului al XX-lea, provenită
dintr-un concept mai vechi („tratamentul moral” al
pacienților psihiatrici – sec. al XVIII-lea) și consolidată
ca profesie, integrând aspecte din domneniul esteticii,
educației prin arte, psihiatriei, psihanalizei, reabilitării
și educației timpurii. Termenul de „art-terapie” a fost
introdus în literatura de specialitate în anul 1942, de
către artistul britanic Arthur Hill, care se recupera
după o boală grea (tuberculoză) într-un sanatoriu și a
descoperit efectele benefice ale desenului și picturii
asupra procesului de convalescență.
Există o serie de definiții ale conceptului de art-
terapie, uneori cu nuanțe contradictorii, dat fiind
faptul că acest fenomen este studiat intens în ultimii
20 de ani. Dintre acestea, am ales-o pe cea dată de
AATA (American Art-Therapy Association), conform
căreia „Art–terapia este o profesie din domeniul
sănătății mentale, care utilizează procesele creative
din artă pentru a întări și a crește starea de bine la
nivel fizic, mental și emoțional.”
Cu alte cuvinte, art–terapia reprezintă utilizarea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
mijloacelor artistice pentru exprimarea sinelui și
reflecția acestuia, în prezența unui art–terapeut
specializat. Art-terapeuții sunt profesioniști cu studii
universitare atât în domeniul terapiei, cât și în cel
artistic și sunt specializați în psihologie și dezvoltare
personală. Aceștia lucrează cu simboluri nonverbale și
metafore, cu concepte care de regulă sunt dificil de
exprimat în cuvinte, dar pot fi reliefate în timpul
procesului de creație. Un aspect important este faptul
că arta și art-terapia sunt două noțiuni diferite, prima
punând accentul pe produs – pe opera artistică, iar
cea din urmă pe procesul creației și pe beneficiile
acestuia pentru dezvăluirea, vindecarea și dezvoltarea
sinelui.
În principiu, oricine poate fi beneficiar al art-
terapiei. Art-terapeuții lucrează cu copii cu traume, cu
familii, cu grupuri de adolescenți care prezintă
probleme comune, cu adulți care sunt supuși unui
distres important la locul de muncă, cu copii cu
dizabilități, sau cu persoane care suferă de anumite
condiții medicale grave.
Dar poate profesorul să aducă o parte din
beneficiile art-terapiei în sala de clasă? Deși nu este
similară cu o sesiune de art-terapie, o activitate de
dezvoltare personală, în care elevii sunt liberi să-și
exprime sinele prin intermediul unei forme de artă,
poate fi oricând derulată în sala de clasă. Pornind de la
libertatea totală de exprimare, profesorul poate

concepe activități prin care copiii să se manifeste
conform propriilor trăiri, să se lase purtați de procesul
creației care este indisolubil legat de resorturile
adânci ale ființei.
În continuare, vom enumera câteva modalități
prin care aspecte din art-terapie pot fi puse în practică
în școli:
 Desenul – reprezintă un mod de a descrie
lucuri dincolo de cuvinte; aduce în lumină,
prin formă și culoare, lumea interioară a
copilului; culorile alese, liniile, apăsarea,
poziționarea obiectelor în pagină, formele
alese, toate reprezintă expresii ale
universului personal al copilului;
 Colajul – implică dexteritatea, creativitatea,
orientarea spațială, precum și comunicarea
cu partenerii de echipă;
 Modelajul – are multiple valențe terapeutice;
plastilina sau lutul oferă o punte între simțuri
și emoții; culorile folosite, forța apăsării,
obiectele modelate, precum și așezarea lor
într-o scenă mai complexă, oferă indicii
importante despre cine este copilul, despre
năzuințele sale, dar și despre problemele cu
care se confruntă;
 Muzica – a fost dintotdeauna atât o formă de
artă, cât și un instrument terapeutic; prin
ascultare, interpretare, creație, copiii
asociază melodiile cu anumite stări sufletești
și pot reda prin compoziții proprii trări pe
care altfel nu le-ar putea exprima;
 Dansul și mișcarea creativă – joacă un rol
important în cunoașterea și recâștigarea
propriului corp, în modelarea sa, în
sincronizarea cu ceilalți prin accelerări și
încetiniri de ritm, în cultivarea interacțiunilor
active, dar în același timp blânde;
 Teatrul – eliberează tensiunile interioare,
oferă șansa copilului de a-și pune în scenă
propria existență, de a construi, prin
intermediul personajelor, relația cu lumea
înconjurătoare;
IDENTIFICAREA
TEMPERAMENTULUI COPIILOR
PRIN FOLOSIREA CULORILOR ÎN
ALTERNATIVA EDUCAŢIONALĂ
WALDORF
Fiecare copil este o fiinţă unică. Pe măsură ce se
maturizează se observă din ce în ce mai clar cum se
dezvoltă şi se structurează personalitatea proprie
devine din ce în ce mai independent, posedă propriul
său bagaj de cunoştiinţe, atitudini şi aptitudini, volori
şi credinţe.
Sensibilitatea artistică, însă, se modelează numai
prin educaţie specifică. Premiza biologică este de
natură ereditară, fiecare născându-se cu acele
3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
 Jocul – este privit ca un instrument privilegiat
de studiu al dezvoltării cognitive și
emoționale; are multiple valențe terapeutice,
reconsituind realitatea;
 Basmul terapeutic – este reprezentarea vieții
în forme fantastice; acesta oferă copilului
posibilitatea să depășească obstacolele reale
și imaginare, să se pună în slujba binelui
personal și al celorlalți; basmul este un loc
sigur pentru copil, un loc în care binele
învinge întotdeauna răul, iar ordinea lumii
este restabilită.
Prin intermediul art-terapiei, pot fi ameliorate
mai multe aspecte cu care se confruntă copiii:
timiditatea, labilitatea emoțională, problemele de
integrare, inatenția, hiperactivitatea-impulsivitatea, o
Seria III Nr. 3(53)
stimă de sine scăzută, negativismul, tulburările de
limbaj, randamentul școlar scăzut, dizabilitățile,
simptomele asociate cu depresia și anxietatea,
problemele legate de conduită. De asemenea, art-
terapia poate fi privită ca un instrument al dezvoltării
personale, al cultivării unei relaționări sănătoase cu
lumea înconjurătoare în general.
În concluzie, putem spune că art-terapia este un
43
domeniu în plină dezvoltare, cu o acceptare largă,
fiind potrivită practic pentru orice persoană, indiferent
de vârstă, sex, rasă sau religie. Beneficiarii art-terapiei
nu trebuie să fie talentați în domeniile artei. Trebuie
Școala Caraș-Severineană
doar să aibă curaj să își dezvăluie sinele prin artă, chiar
dacă, la început, acest lucru poate fi dificil, deoarece
comunicarea umană se realizează cu precădere prin
intermediul cuvintelor.
Putem considera că art-terapia are forța de a
sprijini ego-ul, de a stimula dezvoltarea, de a facilita
maturizarea psihică, de a contribui la dezvoltarea
organizării psihice, astfel încât copilul sau adultul să
poată funcționa în condiții de stres fără a-și deteriora
echilibrul interior.
Prof. înv. primar LAVINIA DOLOT
Prof. înv. primar SIMONA VANCU
Colegiul Național Traian Lalescu Reșița
condiţionări, simţuri plastice ereditare. Manifestările
precoce, de a mâzgăli, de a modela, de a contura, sunt
fireşti şi dovedesc prezenţa simţurilor plastice
ereditare la toţi copiii.
Copilul este în întregul său un organ de simţ:
impresiile simţurilor sunt inspirate iar imitaţia le
succede ca o expiraţie. Tot ce se lucrează sunt exerciţii
de voinţă. El are nevoie de frumuseţe, de bucuria de a
lucra şi angajarea în muncă să fie adâncită de
participarea cu bucurie la procesul creator.
Arta este o plăsmuire, atât în lumea lucrurilor cât
şi în împărăţia sufletului. Unele teme artistice pretind
o atitudine interioară: prevăzătorul poate fi silit să
devină îndrăzneţ, neastâmpăratul să devină chibzuit,
cel cu voinţă slabă să manifeste perseverenţă,
încăpăţânatul să devină apt pentru acomodare.
Efectul educativ al activităţilor artistice asupra
copiilor este deseori observat şi accentuat. Nu există
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 3. CABINET PSIHOPEDAGOGIC
altă activitate mai eficientă pentru cultivarea unei
atitudini decât cea artistică, micul şcolar fiind astfel
atras în forme de activitate artistică pe măsura
particularităţilor de vârstă şi individuale.
În stadiul incipient desenul copiilor are un
caracter ideografic, el fiind o modalitate de exprimare
mult mai facilă, decât cel oral sau scris, copilul
acţionând uluitor datorită imaginaţiei.
În cazul copiilor cu aptitudini normale se
foloseşte desenul dinamic în cadrul tuturor
elementelor de limbaj plastic. Pornind de la forme
libere şi nu de la obiecte, de la formele elementare,
copilului îi este mai uşor să trăiască linia desenului
său. Antropologii recomandă ca în desenul primelor
clase să se înceapă cu gestica elementară a liniei. Prin
linia dreaptă ne deplasăm pe verticală, orizontală sau
oblic, prin linie rotunjită comprimăm ori dilatăm
spaţiile reprezentate.
Școala Caraș-Severineană
Formele ce sunt constituite din linii drepte
pretind, în contradicţie cu formele rotunjite, o
conducere precisă, constantă, păstrată în permanenţă
sub cârma forţelor conştiente ale eului. La fiecare
schimbare a direcţiei, mişcarea se opreşte pentru un
moment, starea de conştienţă fiind caracterizată de
concentrare, atenţie mărită. La desenarea, dar şi la
privirea acestor forme, este de remarcat cum liniile
drepte au efect de trezire a conştiinţei, în timp ce
formele rotunjite avantajează trăsăturile de voinţă. Se
întâlnesc compoziţii ale copiilor foarte puternic
44
conturate, de o deosebită expresivitate. Au folosit
contururi subţiri sau mai groase, sensibile în funcţie de
temperamentul fiecărui copil, aceştia reuşind în
desenele lor să stabilească un echilibru între desen şi
Seria III Nr. 3(53)
culoare. Devine evident că lucrul în culoare dă frâu
liber celor mai agitate dispoziţii ale copiilor „să se
descarce” într-un mod armonios, dezirabil. Dacă
cineva cade pradă furiei, ar avea mai multă satisfacţie
în a mânji cu roşu stacojiu o hârtie decât în a-şi lovi un
coleg, spre exemplu. Astfel, pentru copiii care au o
viaţă sufletească foarte bogată, lucrul cu pensula şi
creta colorată ar trebui să fie modalitatea ideală de
a-şi exterioriza emoţiile şi de a se elibera de tensiunea
interioară.
Astfel, un copil agitat trebuie înconjurat de culori
roşii sau galben roşcate, la un copil meditativ trebuie
avute în vedere culorile albastre şi verzi-albăstrii.
Depinde tocmai de aceste culori pentru a da naştere,
în interior, culorilor complementare. Acestea sunt
pentru roşu, verdele iar pentru albastru culoarea
galben-portocalie. Astfel, dacă un copil agitat are în
mediul său înconjurător culori roşii, atunci în interiorul
său va produce imaginea verde complementară, iar
activitatea de producere a verdelui acţionează
liniştitor, organele copilului preluând tendinţa de
liniştire.
În lucrul asupra temperamentului copiilor,
pictura poate fi un ajutor de nepreţuit, generalizând,
se poate spune: colericilor dacă li s-ar permite să-şi
facă exerciţiile de culoare aşa cum vor ei, atunci pe
întreaga foaie s-ar întinde tonuri roşii, dramatice în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
detrimentul celorlalte culori. Melancolicilor le-ar
plăcea să picteze ceva mic şi întunecat, sus de tot,
într-un colţ. Sanguinicii ar pune pe hârtie undeva,
oriunde, ceva mic, luminos şi vesel, îngrozitor de
repede, pentru a se năpusti de îndată la altă foaie
liberă. Flegmaticii ar întinde ceva mare şi plicticos pe
întreaga foaie.
A învăţa cum să fie umplută şi folosită întreaga
hârtie, cum să asculţi ce anume vor culorile, aceasta
înseamnă adevărata terapie.
Elevului coleric, înclinat spre explozii afective,
inegal în manifestări, i se alătură compoziţii şocante:
jocuri de linii şi pete de culoare ce devin „furioase”, el
trebuie stimulat spre echilibru, linişte, subiecte din
lumea plantelor şi animalelor.
Sanguinicul are o putere de adaptare mare la
orice împrejurări. Fiind mai mereu bine dispus, redă
plastic subiectul propus cu multă uşurinţă,
temperamentul său îl împinge însă către fluctuaţii. Va
fi îndrumat ca în desenul său să urmărească centrul de
interes, fie prin fondul obţinut (pete de culoare,
modulare), fie prin forma elementelor din planurile
apropiate.
Flegmaticul are o viaţă emoţională foate
puternică, se concentrează adânc, chiar dacă pare
uneori indiferent. El trebuie ajutat, prin stimulare şi
orientare, să-şi învingă monotonia şi încetineala ce-l
caracterizează. Tip introspect, trebuie încurajat să
folosească dezinvolt culorile, pentru a-şi exterioriza
sentimentele.
Tonusul conduitei melancolicului este slab,
nefiind capabil de efort prelungit. Şi el este înclinat
spre interiorizare, dar nu-şi manifestă reacţiile afective
intens, el este cel care analizează şi disecă, fiind
capabil de lucrări pline de detalii ce necesită o mare
fineţe.
Atenuări ale manifestării temperamentale
excesive s-au obţinut prin diferite metode menite să
mobilizeze, să atragă, să facă o necesitate pentru copil
din nevoia de a desena.
Pe lână influenţa exercitată asupra simţirii,
gândirii şi voinţei copilului, activitatea plastică
înarmează elevii cu priceperi de deprinderi, utile
activităţilor depuse şi cunoaşterii artistice a realităţii
înconjurătoare, realizând o sinteză creatoare prin
propria personalitate.
Bibliografie:
 Educaţie pentru libertate – Pedagogia lui Rudolf
Steiner, Ed. Triade, Cluj, 1994
 Educaţia plastică a micului şcolar – Elena Macarie,
Învăţământul primar, Nr. 2-3/2001, Ed. Discipol,
Bucureşti
Prof. înv. primar IOANA-MARIA GROZE
Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Criteriile, documentele necesare înscrierii şi probele de
„VIITORUL ÎNCEPE AZI!” LA selecţie au fost aduse la cunoştinţa grupului ţintă prin
COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN anunţuri pe site-ul şcolii: www.colegiulcarasan.ro, pe
avizierul scolii, în sălile de curs unde-şi desfăşoară
REŞIŢA activitatea şi prin massmedia locală.
În urma desfăşurării concursului, au fost selectaţi
următorii elevi: Bălaşa Ana-Maria, Stanciu Alexandra,
Ieremiţă Cristiana-Felicia, Filip Andrada-Petruţa,
Manda Dorina, Nuţă Loredana Mirabela, Alexandru
Mihaela-Liliana, Teleki Mădălina Ioana, Băndăşilă
Andreea-Nicoleta-Maria, Toma Teodora-Andreea,
Peter Cosmina-Alexandra-Denisa, Tudor Codruţa,
Perţoni Elisabeta-Maria, Ţîrle Valentina-Bianca, pentru
domeniul Industrie Textilă și Pielărie. Domeniul
Mecanic va fi reprezentat de elevii: Petrică P. Ionuţ-
Pavel, Schneider V. Adrian-Ionuţ, Bărbuleasa N. Florin-

Seria III Nr. 3(53)

Nicu, Milencovici Nicu-Alex, Ciopraga V. Alin-Dorin,
Tudor P. Bogdan-Petru, Apetroaiei D. Daniel-Ionel, Sas
D. Alexandru-Gabriel.
Imediat după afişarea rezultatelor selecţiei, cei 22
participanţi au început programul privind pregătirea
pedagogică, lingvistică şi culturală. În cadrul acestui
program, până la plecarea în mobilitate, participanţii
vor efectua 40 de ore de limba spaniolă, 10 ore de

45
pregătire pedagogică şi 4 ore de pregătire culturală.
Pregătirea culturală va continua şi-n timpul mobilităţii
din Spania şi va consta în vizite la muzee, diverse
obiective turistice, excursii în diferite oraşe din

Școala Caraș-Severineană
Andaluzia, prin programul cultural oferit de partenerul
intermediar M.E.P. Europroject Granada.
COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN REŞIŢA, şcoală cu
În perioada stagiului, protagoniştii vor avea şansa
tradiţie în derularea de proiecte europene, a câştigat
de a exersa operaţii tehnologice cu utilaje şi tehnologii
un nou proiect de mobilităţi cu finanţare europeană
moderne din domeniul textil şi mecanic, de a participa
prin Programul ERASMUS+, Acţiunea cheie 1 -
la activităţi moderne de formare profesională, de a-şi
Învăţământ profesional şi tehnic (Vocational Education
dezvolta abilităţi şi competenţe menite să le deschidă
and Training, VET), intitulat Oportunităţi de integrare
uşa angajării pe piaţa europeană a muncii şi, de ce nu,
pe piaţa muncii prin mobilităţi educaţionale - Viitorul
de a-şi pune pe picioare propria afacere. În plus, tinerii
începe azi!. Iniţiativa se bucură de un buget alocat de
care se vor implica în proiect îşi vor putea dezvolta
55 834,00 euro reprezentând cheltuieli de organizare,
competenţele de comunicare, lingvistice, sociale şi
transport, subzistenţă şi va fi implementată până la
culturale.
sfârşitul lunii septembrie 2017.
Rezultatele aşteptate ale proiectului se vor
Programul de mobilităţi se va derula în perioada
reflecta în nivelul de performanţă al formabililor, în
20.03.2017 -07.04.2017 în oraşul spaniol Granada. De
procentul îmbunătăţit al ratei de tranziţie de la şcoală
acesta vor beneficia elevii clasei a X-a, liceul tehnologic,
la viaţă activă, procent influenţat de certificatele de
profilul tehnic, domeniul „Industrie textilă şi pielărie”,
competenţe profesionale pe care participanţii le vor
calificarea „Tehnician designer vestimentar” şi
obţine la finalizarea proiectului. Componenta învăţării
domeniul „Mecanică”, calificarea „Tehnician mecanic
la locul de muncă are o contribuţie substanţială la
pentru întreţinere şi reparaţii”.
dezvoltarea unei identităţi profesionale, poate stimula
La stagiul ce se va derula în cadrul unor firme
încrederea în sine a tinerilor participanţi la proiect.
spaniole de prestigiu, vor participa 22 de elevi ai
Învăţarea la locul de muncă le permite celor încadraţi
Colegiului Tehnic Cărăşan. Proiectul continuă un
în muncă să îşi dezvolte propriul potenţial.
parteneriat al Colegiului Tehnic Cărăşan Reşiţa cu
Rezultatele pe care, de asemenea, le aşteptăm în
M.E.P. EUROPROJECTS Granada şi importante
urma participării elevilor la proiect sunt:
organizaţii de formare şi plasament în domeniul
 îmbunătăţirea performanţelor de învăţare;
industriei textile şi pielărie şi din domeniul mecanic din
 angajare sporită şi perspective de carieră
Spania: CONFECCIONES MONTILLA S.L., Granada;
îmbunătăţite;
PENELA E HIJOS S.L, Granada; HITA Y ARCOS S.L.,
 spirit de iniţiativă şi antreprenoriat crescut;
Granada; FERBAFRAN S.L., Granada; ESTANTERIAS
 creşterea autoresponsabilizării şi stimei de
METALICAS GRANALUZ S.L., Granada.
sine;
Concursul pentru selecţia participanţilor la proiect
 compeţente lingvistice imbunătăţite;
s-a desfăşurat în perioada 14.11. 2016- 25. 11. 2016.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 participare mai activă în societate;
 mai bună conştientizare a a valorilor UE;
 creşterea motivaţiei pentru a lua parte şi în
viitor la educaţie sau formare.
Participarea la acest stagiu oferă elevilor şi
profesorilor posibilitatea de a face cunoscut Colegiul
Tehnic Cărășan Reșița, sistemul românesc de
învăţământ, obiceiurile şi tradiţiile din România în
general, şi din zona Banatului în special.
Participarea la proiect va reprezenta o
oportunitate pentru participanți, deoarece pregătirea
teoretică și practică se va derula în condiții reale de
muncă. Sub îndrumarea tutorilor de stagiu, elevii vor fi
integraţi în echipe de lucru, vor învăţa ergonomia
locului de muncă, se vor obișnui cu cerințele unui loc
de muncă, vor dovedi atenție, îndemânare, putere de
analiză și decizie, spirit de echipă, adaptabilitate la
situații noi, spirit competitiv, creativitate, iar lucrul în
Școala Caraș-Severineană
echipă îi va responsabiliza. Prin activitățile practice
realizate în atelierele partenerului, participanții vor
dobândi cunoștințe, abilitați și competențe care nu
sunt pur profesionale
Competențele lingvistice, sociale și interculturale
dobândite de către participanți sunt importante pentru
succesul în viață, iar prin participarea la proiectele
ERASMUS + tinerii au posibilitatea de a-și completa și
consolida competențele-cheie fără a neglija
competențele profesionale.
Competențele comportamentale se vor
46
îmbunătăți prin acest proiect, deoarece elevii vor
PROIECTUL ERASMUS+
Seria III Nr. 3(53)
„CL@SS - ÎNVĂȚAREA DE
COMPETENȚE ÎN ȘCOLILE
SECUNDARE”
În perioada 2015-2017, Colegiul Economic al
Banatului Montan din Reşiţa derulează proiectul
Erasmus+ „CL@SS - Învăţarea de competenţe în şcolile
secundare”. Proiectul urmărește să ofere un model
inovativ și eficient de predare, care să ducă la
dezvoltarea competenţelor sociale ale elevilor şi să facă
disciplinele de studiu mai interesante şi mai atractive
pentru elevi. Această abordare le va stimula
creativitatea şi motivaţia, va influenţa pozitiv pro-
activitatea şi rezultatele elevilor. În plus, modelul
pedagogic propus are ca scop și dezvoltarea
competenţelor (profesionale şi sociale), a motivaţiei şi
încrederii în sine a cadrelor didactice.
Coordonatorul proiectului este National
Management School din Bulgaria, iar parteneri sunt
organizațiile METEGDER din Turcia, RPIC-ViP s.r.o. din
Cehia, Şcoala Secundară 137 “Angel Kanchev” din
Bulgaria, Colegiul Economic al Banatului Montan din
România şi Celjski Mladinski Center din Slovenia.
Între OBIECTIVELE proiectului se numără:
 Echiparea profesorilor cu metodologia de
predare a competenţelor cheie transversale, pe care o
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
înțelege mai bine importanța valorilor morale precum
integritatea, umanitatea și prietenia, într-o societate
europeană modernă, deschisă spre noi orizonturi.
Elevii participanți vor avea șansa să intre în
contact cu altă cultură, alte etnii și religii, iar acest
lucru îi va determina să accepte și să înțeleagă alte
puncte de vedere și să respecte asemănările și
diferențele dintre ei și ceilalți. Prin activitățile
desfășurate în timpul liber, prin vizitele culturale
efectuate, elevii îşi vor lărgi orizontul cultural și spiritual
și își vor îmbunătăți competențele interculturale.
Elevii vor învăța să facă față unor noi provocări, să
promoveze toleranța, șansele egale, libertatea și
democrația.
În urma participării la proiect, fiecare participant
va primi certificat Europass Mobility pentru formarea
profesională şi certificate de participare din partea
organizaţiei de primire şi a organizaţiei intermediare
M.E.P. Europroject Granada şi va reprezenta "cartea de
vizită" în formarea lor inițială, dovada calificărilor și
competențelor.
Echipa de proiect este formată din profesor
Elena-Dalina Rancu - coordonatorul proiectului,
profesor Leontina Laţcu - responsabil cu diseminarea şi
valorizarea și economist Maria Laszlo - managerul
financiar al proiectului.
Prof. ELENA-DALINA RANCU
Inspector școlar
vor putea utiliza în cadrul activităţii zilnice de la catedră
la diferite discipline și care va contribui la:
- dezvoltarea inteligenţei sociale a elevilor.
- asigurarea unor metode de predare mai
eficientă a disciplinelor şcolare, utilizarea mai
eficientă a cunoştinţelor şi rezultate mai bune,
creşterea stimei de sine şi a satisfacţiei şcolare în
rândul elevilor.
În cadrul proiectului, la Colegiul Economic al
Banatului Montan din Reșița și la școlile partenere s-au
desfășurat diferite activități de diseminare (ședințe de
informare cu părinți și elevi), cursuri de formare pentru
profesori și ateliere de pilotare a materialelor didactice
la clasă. Inițial, au fost selectate trei cadre didactice
pentru a participa la un curs de formare pentru
multiplicatori (formatori), care s-a organizat în Ostrava,
Cehia, pe o perioadă de șase zile. Cei trei participanți
s-au familiarizat cu metodologia de lucru în cadrul unei
instituții specializate în fomarea adulților, apoi au avut
sarcina de a organiza cursuri de formare pentru cadrele
didactice din județ. Au fost organizate trei cursuri de
formare cu durata de două zile, la care s-au înscris 43
de cadre didactice din 10 școli. Participanților le-au fost
prezentate materialele didactice și metodologia de
formare, care vizează dezvoltarea a șase competențe-
cheie la elevi: Comunicare eficientă, Cooperare,
Antreprenoriat, Rezolvarea problemelor, Învățare pe
tot parcursul vieții, Găsirea și gestionarea informației.
Într-o atmosferă foarte plăcută, cei 43 de participanți
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII

au avut ocazia să aplice diferite activități din cadrul

materialelor didactice și să joace, de această dată, rolul
elevilor. Cursurile de formare au fost urmate de un
Workshop național, care a avut ca scop pregătirea
activității de aplicare a materialelor didactice în cadrul
orelor de curs. De asemenea, participanții au învățat
cum să creeze exerciții noi, care vor fi adăugate
materialelor deja existente.
După finalizarea activității de pilotare, au fost
centralizate 40 de chestionare de satisfacție de la
profesori și 2146 de chestionare de la elevi, iar
feedback-ul primit din partea acestora a fost
extraordinar („Am învățat mult mai ușor prin aceste
metode”; „Aș dori ca toate orele să se desfășoare
astfel”; „A fost o atmosferă relaxantă și am învățat

Seria III Nr. 3(53)

foarte multe într-un timp foarte scurt”; „Am avut ocazia
să îmi cunosc mult mai bine colegii și profesorul”; „Am
putut să le spun celorlalți părerea mea și să fiu
ascultat”; „Am contribuit la succesul echipei mele”).
Este o dovadă în plus că învățarea prin joc reprezintă o
alternativă de succes pentru a face disciplinele de
studiu cât mai atractive pentru elevi.
În luna aprilie 2017, trei dintre profesorii
participanți la acest proiect, împreună cu unul dintre

47
multiplicatori și cu membrii echipei de proiect vor
participa la un Workshop internațional în Istanbul,
unde vor prezenta activitățile derulate cu elevii și vor

Școala Caraș-Severineană
stabili formatul final pentru materialele didactice care
vor fi publicate la finalul proiectului. Este de menționat
faptul că varianta finală a materialelor didactice va
conține, pentru fiecare dintre cele 6 competențe
menționate, câte un Ghid al competenței și câte 40 de
exerciții care pot fi utilizate la diferite discipline de
studiu, la care se vor adăuga și 500 de exerciții noi,
propuse de cadrele didactice din toate țările
participante la acest proiect. Materialele vor fi traduse
în limbile țărilor partenere, apoi vor fi publicate, dar și
incluse pe o platformă on-line, de unde vor putea fi
accesate și utilizate de către toți cei implicați în
activități. Participanții vor primi și un certificat
internațional, care atestă implicarea lor în activitățile
proiectului și pregătirea de profesor-formator de
competențe sociale.

Prof. MĂDĂLINA-MIRUNA CHIOSA

Colegiul Economic al Banatului Montan Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
PROGRAMUL ȘCOALĂ DUPĂ
ȘCOALĂ ÎN ȘCOLILE REȘIȚENE
Din anul școlar 2016-2017 funcționează
programul Școala după școală și în orașul Reșița, un
program necesar pentru elevii mici, în special, pentru
părinți, dar și pentru întreaga comunitate. Acest lucru
a fost posibil datorită unităților de învățământ care, la
solicitările părinților, au încheiat parteneriate cu
societatea Centru de Educație și Loisir - Edunova,
furnizor de servicii educaționale și de supraveghere
copii. Acest parteneriat a fost încheiat în cadrul
proiectelor Școală după școală, elaborate de echipe de
cadre didactice din Școala Gimnazială Mihai Peia,
Școala Gimnazială Nr. 7, Școala Gimnazială Nr. 8 și
Școala Gimnazială Nr. 9 din municipiul Reșița, proiecte
avizate de Inspectoratul Școlar Județean
Școala Caraș-Severineană
Pentru a-i bucura pe cei mici am avut grijă să
dotăm spațiile cu locuri de joacă și odihnă și cu mobilier
adecvat activității pe care o derulăm.
Cadrele didactice cu ani de experiență în
învățământ au sprijinit activitatea noastră și ni s-au
alăturat, adaptându-se cu ușurință la noul tip de
activitate, foarte solicitant de altfel. De la un an la altul,
echipa Edunova se mândrește cu tot mai mulți dascăli
deosebiți: Ana Drăgoi, Dana Mezin, Doina Boceanu,
Georgeta Gaita, Rodica Moldovan, Eleonora Negroiu,
Cristina Tistu, Latinca Baloia, Paulina Borchescu, Otilia
Bircea pentru ciclul primar și profesorii Iadranca-Ionela
Baicu și Florin Cleșnescu pentru ciclul gimnazial, Aime
Bîrleanu- profesor limba engleză și Silvia Nemeșagu-
profesor limba germană.
Copiii vin cu plăcere la programul after school, loc
unde socializează cu copii de vârste diferite, dar și cu
mulți adulți, care sparg cu maiestrie acele bariere pe

Caraș- Severin. care copiii și le imaginează între elevi și profesori. Copiii

Povestea acestui centru de educație începe în
anul 2011, când am hotărât să desfășurăm activități
școlare complementare cu elevii din ciclul primar după
orele de curs. Acest program presupunea
supravegherea copiilor și oferirea sprijinului necesar în
vederea efectuării temelor și se adresa tuturor copiilor
din oraș.
Nevoia tot mai mare a școlilor de a desfășura un
asemenea program pentru elevi a făcut ca activitatea
Centrului Edunova să continue chiar în incinta unităților
48
sunt destinși, comunică extraordinar, lucru care le dă
foarte multă încredere în ei, în ceea ce pot, acest fapt
având un deosebit impact asupra activităților școlare
derulate la clasă, cât și asupra atitudinii pe care o au
copiii față de tot ce îi înconjoară.
Pentru noi au fost ani frumoși, destul de grei,
pentru ca a trebuit să ne adaptăm mereu la cerințele
instituțiilor cu care colaborăm, la cerințele și nevoile
copiilor, părinților, dar ne bucurăm că am rezistat în
acest răstimp, că am fost perseverente, că ne-am

de învățământ, pentru a evita deplasarea copiilor în respectat munca și angajamentele și că am ajuns în

alte spații. De asemenea, cadre didactice de excepție acest punct în care lucrurile s-au stabilizat.
au început să ni se alăture în desfășurarea programului, Le mulțumim tuturor celor care au înțeles și au
permițându-ne să creștem numărul grupelor de elevi. sprijinit activitatea noastră în tot acest timp, celor care
Seria III Nr. 3(53)

Programul centrului de educație se desfășoară de au acceptat să ne unim forțele pentru ca, împreună, să
luni până vineri între orele 12.00 - 16.00. Primele două le oferim copiilor suportul de care au atâta nevoie.
ore sunt dedicate relaxării și servirii mesei de către
școlari, apoi începe programul de studiu, respectând Prof. înv. primar ADRIA-MARIA CĂRĂUȘAN
Metodologia de organizare a Programului Școală după Prof. înv. primar OTILIA-GIANINA DUICU
școală. De asemenea, copiii pot participa la cluburi de
limba engleză, limba germană și la clubul de chitară,
activtăți deosebit de relaxante pentru ei, deoarece
totul se desfășoară sub formă de joc, bucurându-i.
Seriozitatea, standardele ridicate la care
funcționăm, dar și prețul accesibil multor categorii
sociale, au făcut ca numărul copiilor care se înscriu în
acest program să fie tot mai mare. Mai mult, aceștia nu
au vrut să renunțe la programul nostru nici la
finalizarea ciclului primar, motiv pentru care ne-am
zbătut să înființăm o grupă și pentru copiii din ciclul
gimnazial.
În momentul de față, Centrul Edunova desfășoară
activitatea pentru 12 grupe de elevi din ciclul primar și
o grupă pentru ciclul gimnazial, în fiecare grupă fiind
înscriși între 4 și 10 elevi. Deși în metodologie este
permisă înscrierea a maxim 12 copii într-o grupă, noi
am decis sa nu funcționăm cu mai mult de 10 copii
tocmai pentru a oferi mai mult sprijin elevilor și pentru
a menține ridicată calitatea actului educațional pe care
îl desfășurăm.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
EDUCAŢIA INTERCULTURALĂ ÎN
CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Educaţia interculturală este un concept accesibil
cadrelor didactice, părinţilor, chiar și cei care sunt
confruntaţi pentru întâia oară cu acest termen înţeleg
sensul său.
Conform Dicţionarului de Psihologie – Paul
Popescu Neveanu, fenomenul educaţional este unul
social de dezvoltare, formare, construire a fiinţei umane
ca subiect al acţiunii, al cunoaşterii şi al valorilor, prin
comunicare şi exerciţiu, prin modelarea
comportamentului său şi prin integrarea în activitatea
şi în relaţiile sociale.
În raportul UNESCO privind educaţia secolului XXI,
învăţământul este reprezentat ca sprijinindu-se pe
patru stâlpi, ca patru componente de bază ale
educaţiei:
- deprinderea de a şti;
- deprinderea de a face;
- deprinderea de a trăi împreună cu ceilalţi;
- deprinderea de a fi.
Aceste patru roluri complementare ale educaţiei
nu pot fi disociate unele de altele, iar direcţia către care
se îndreaptă este emanciparea individului, privită ca şi
capacitatea de a participa la o cetăţenie deplină într-o
societate deschisă şi democratică.
Educaţia interculturală corespunde celui de-al
treilea stâlp al educaţiei: deprinderea de a trăi
împreună cu ceilalţi.
Comisia Internaţională pentru educaţia secolului
XXI pune accentul pe această componentă a educaţiei,
ca fiind una vitală în dezvoltarea unei societăţi
armonioase. Acest stâlp se referă la deprinderea de a
trăi împreună cu ceilalţi, „prin dezvoltarea cunoaşterii
celuilalt, a istoriei sale, a tradiţiilor şi a spiritualităţii
sale”.
Aplicarea principiilor educaţiei interculturale
presupune, în același timp, respectul diversităţii și al
echităţii. Pe aceste două axe se bazează, în practică,
atât conţinuturile cât şi procesele pedagogice proprii
educaţiei interculturale
Interculturalitatea aduce în societate un plus de
cunoaștere și de îmbogățire culturală.
Educaţia interculturală se referă la teme ca
„acceptarea”, „conviețuire cu ceilalți”, „participare”,
evitarea prejudecății și promovarea unei educații
democratice, interculturală/ multiculturală.
Obiectivul general al educaţiei interculturale este
acela de a ușura deprinderea abilităţii de convieţuire
în societatea plurală a zilelor noastre. Mai clar,
obiectivele educaţiei interculturale privesc câteva axe
pe care le vom detalia în cele ce urmează:
 conştientizarea cauzelor şi rădăcinilor propriilor
determinări culturale, a stereotipurilor, a
prejudecăţilor proprii, precum şi identificarea
acestora la ceilalţi;
 deprinderea capacităţii de a relativiza
perspectivele şi punctele de vedere, precum şi
de a dezvolta abilităţi de comunicare cu ceilalţi;
 este formarea unor atitudini pozitive care să fie
aplicate în cadrul unei societăţi plurale:
respectul pentru diversitate, pentru identitatea
celor percepuţi ca fiind diferiţi, şi implicit,
respingerea atitudinilor intolerante şi
discriminatorii faţă de aceştia;
 stimularea unei participări active în sensul
aplicării principiilor pluraliste şi a combaterii
rasismului, xenofobiei, şi a discriminării din
orice punct de vedere
Educația interculturală poate fi implementată cu
succes în orice școală. Școala abordează ideile educației
interculturale prin următoarele componente:
Seria III Nr. 3(53)
 își organizează activitatea într-un mod
democratic dând astfel elevilor posibilitatea să
se exprime liber, să dialogheze ținând cont de
ceilalți, lasându-i să-și asume responsabilități;
 le oferă tuturor elevilor șanse egale, prin
participarea la activități extracurriculare,
evitând marginalizarea sau izolarea elevilor;
 elevii din cadrul liceului, pot experimenta
49
diverse roluri, pot identifica și analiza raporturi
de autoritate în cadrul grupului de elevi sau în
cadrul instituției, pot depista abuzurile și pot
reacționa la acestea;
Școala Caraș-Severineană
 relațiile dintre elevi s-au îmbunătățit datorită
cooperării dintre aceștia;
 școala asigură un anumit prestigiu fiecărui elev,
eliminând orice urmă de manifestare
discriminatorie din comportamentul elevilor.
Învățarea interculturală presupune o învățare pe
tot parcursul vieții, de la o vârstă fragedă. Dacă ne
putem educa copiii de mici că ei nu sunt mai presus
decât alții și că fiecare persoană trebuie tratată cu
șanse egală, cu siguranță vor deveni adulți toleranți ce
vor accepta și se vor îmbogăți în urma diversității
culturale. Datoria noastră, a cadrelor didactice este
aceea de a le oferi copiilor experiențe de învățare care
să-i familiarizeze cu diferite culturi.
Cunoştinţele aprofundate despre scopul,
obiectivele şi principiile educaţiei interculturale se
regăsesc însă foarte rar în rândul cadrelor didactice.
Educaţia interculturală, scopurile şi principiile
acesteia sunt înţelese într-un mod superficial,
punându-se accentul pe aspecte de suprafaţă,
„turistice” sau „de spectacol” (un aspect, cum este
portul, tradiţii fixate în timp, care nu mai corespund
neapărat realităţilor moderne, obiceiuri care nu sunt
prezentate în raport cu istoria grupului etnic, dansuri şi
muzică specifice anumitor grupuri etnice etc.).
Dacă în domeniul cunoştinţelor referitoare la
interculturalitate mai este mult de lucru, terenul pare
propice pentru a răsădi seminţele interculturalităţii:
percepţia cadrelor didactice asupra educaţiei
interculturale este în general pozitivă. Materia este
privită ca ceva care stârnește interes, pentru cadrele
didactice şi pentru elevi şi părinţi.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Atractivitatea educaţiei interculturale constă în
noutatea tematicii pentru învăţământul din România;
chiar dacă această cunoaștere s-ar putea să dispară
odată cu familiarizarea mai profundă cu conceptele
educaţiei interculturale, fiind astfel o atracţie de
suprafaţă, ea trebuie exploatată pentru a profita de
deschiderea de care pare a beneficia în rândul cadrelor
didactice.
Educația interculturală poate atinge trei niveluri:
de curriculum nucleu, de curriculum la decizia școlii, la
activitățiile extracurriculare.
De asemenea, educația interculturală poate
atinge mai multe direcții: etnică, religioasă,
profesională, rasială.
Impunerea pe plan educativ a unor strategii
eficiente de realizare a educației interculturale se
poate realiza începând cu nivelul ,,zero’’, acela al
creeării unui curriculum intercultural. Iată câteva
Școala Caraș-Severineană
direcții pe care acesta se poate axa:
 pătrunderea diversității etnice și culturale în
tot mediul înconjurător;
 prețuirea diversității;
 întărirea și afirmarea propriei identiăți;
 introducerea conținuturilor etnice și a
diferențelor culturale în toate formele de
învățământ;
 recunoașterea sărbătorilor și a festivităților
specifice grupurilor etnice;
 reflectarea variatelor realități socio-culturale
50
în lecturi, povestiri, compoziții muzicale și
plastice;
 folosirea în învățare a experiențelor diferite;
 recunoașterea succeselor și a contribuțiilor
Seria III Nr. 3(53)
membrilor unui grup;
 valorificarea în curriculum a resurselor
comunității locale;
 antrenarea tuturor copiilor în studiul
continuu al comunității locale;
 interpretarea succeselor și a
performanțelor unor copii din perspectiva
valorilor unui grup;
Realizarea unor activități interculturale
vizează formarea unor conduite interculturale:
 deschiderea spre altul, spre străin, spre
neobișnuit;
 aptitudinea de a percepe ceea ce ne este
străin;
 acceptarea celuilalt ca fiind ,,altul’’;
 trăirea situațiilor ambigue, ambivalente;
 aptitudinea favorabilă de a experimenta;
 alungarea fricii față de ,,altul’’;
 capacitatea de a pune în chestiune propriile
norme;
 neacceptarea utopiei ,,discursului
comunicațional egalitar’’, discuții până la
proiect comun;
 capacitatea de a recunoaște și de a realiza
repere etno și sociocentriste;
 aptitudinea de a asuma conflicte (cu calm,
constructiv);
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 performanța de a cuceri identități mai largi.
Motive pentru care o şcoală poate decide să
includă acest curs în curriculumul opțional:
 România este o ţară multiculturală;
 oamenii sunt diferiţi, dar au şi trăsături
similare;
 intervenţia educativă timpurie este mai
eficientă;
 opţionalul este interdisciplinar;
 este însoţit de auxiliare didactice: ghidul
învãţãtorului, caietul elevului.
 cel mai important motiv pentru care acest
curs poate fi inclus în curriculumul la decizia
şcolii constă în faptul că diversitatea înseamnă
bogăţie.
Strategiile și formele de realizare a educației
interculturale urmăresc firul dimensiunilor educației
interculturale:
 mișcarea interculturală - egalizarea șanselor,
echitate între grupuri socio-culturale;
 abordarea interculturală a curriculum-ului
(cunoașterea, înțelegerea diferențelor);
 procesul de educație interculturală
(competența de a înțelege și de a învăța să
negociem diversitatea culturală);
 angajamentul intercultural (combaterea
rasismului, a formelor de discriminare)
Activitățile extracurriculare propuse și derulate
de liceu din perspectiva educației interculturale sunt
următoarele:
 participarea la diferite evenimente culturale
și sărbători locale;
 organizarea de activitați sportive;
 invitarea în spatiul școlar a unor specialiști:
parteneriate educative cu medici nutritioniști,
cu Poliția Rutiera, etc;
 utilizarea frecventă a centrelor de
documentare, a bibliotecii școlare: activități
sustinute în incinta bibliotecii;
 activități vocale și corale: serbări susținute de
elevii talentați ai școlii cu diverse ocazii; pot
aminti aici nenumăratele serbări caritabile
susținute de elevi cu scopul de a-și ajuta colegii
suferinzi de boli grave;
 parteneriate cu diferite școli din alte zone sau
medii sociale;
 vizite, excursii
Educaţia interculturală are drept bază axiologică
şi promovează următoarele valori şi atitudini:
 respect faţă de demnitatea umană şi
Drepturile Omului;
 deschidere faţă de diferenţele culturale;
 empatie culturală;
 spirit civic;
 toleranţă şi înţelegere, acceptarea
diferenţelor de opinii, valori, credinţe etc.;
 atitudine pozitivă faţă de persoanele ce
aparţin unor culturi diferite;
 valorificarea constructivă a diferenţelor
culturale;
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
 disponibilitate pentru colaborare şi cooperare
în cadrul dialogului intercultural;
 rezolvarea paşnică a conflictelor.
 respect faţă de valorile propriei culturi şi a
valorilor etniilor conlocuitoare.
Implementarea acestor valori va contribui la
asigurarea şanselor egale în evoluţia fiecărei
personalităţi, indiferent de apartenenţa etnică;
asigurarea dezvoltării multilaterale a personalităţii, în
dependenţă de preferinţele şi oportunităţile
individuale; asigurarea dreptului fiecărei etnii la
educaţie şi eliminarea obstacolelor de integrare în
societate; asigurarea procesului de integrare
pregnante a personalităţii în societate; acceptarea
diversităţii culturale în baza respectării demnităţii
umane şi a Drepturilor Omului, întru asigurarea unei
convieţuiri paşnice autentice, într-un mediu polietnic.
ZIUA NAȚIONALĂ
ÎN ȘCOALA NOASTRĂ
Ziua Națională a fost sărbătorită la Școala
Gimnazială Nr. 1 Celnic-Anina în mod festiv, sub
motto-ul „Țara nu se servește cu declarații de dragoste,
ci cu muncă cinstită și, la nevoie, cu jertfă” (Mihail
Sadoveanu).
1 Decembrie este o zi deosebită pentru toți
românii, mai ales pentru că ea are o semnificație
istorică importantă. Unirea înfăptuită în 1918 este una
din cele mai mari realizări istorice ale poporului nostru.
Cadrele didactice implicate în proiect au urmărit
cultivarea sentimentului de dragoste față de strămoșii
noștri. Deși sunt mici, elevii trebuie să își cunoască
trecutul, să aprecieze eroii neamului și faptele lor
mărețe. Această educație patriotică trebuie să înceapă
firesc în familie și se continuă în grădiniță și școală.
Ziua Naţională este un bun prilej de a aborda
astfel de subiecte pe teme de istorie, ocazie cu care
insuflăm copiilor sentimente de dragoste şi respect
pentru: limba română, ţara noastră, poporul român,
strămoşii noştri, pentru obiceiurile şi tradiţiile
strămoşeşti, pentru istoria şi eroii noştri, mândria că
sunt descendenţii unor oameni curajoşi şi iubitori de
neam şi ţară.
Proiectul educațional a urmărit: cunoașterea unor
elemente de istorie, geografie, religie, care definesc
portretul spiritual al poporului roman; stimularea
Bibliografie:
1. CUCOŞ, CONSTANTIN, Educaţia. Dimensiuni
culturale şi interculturale, Ed. Polirom, Iaşi, 2000;
2. BÂRLOGEANU, L., „Paradigma educaţional-umanistă
în contextul postmodernităţii”, în PĂUN, E.,
2. POTOLEA, D., Pedagogie. Fundamentări teoretice şi
demersuri aplicative, Editura Polirom, Iaşi, 2002..
3. CHEVALIER, J., „Educaţia interculturală: concepte
cheie şi elemente de metodologie”, în Institutul
Intercultural Timişoara, Educaţie interculturală în
comunităţi multietnice, Timişoara, 2002.
4. CIOBANU, O., COZĂRESCU, M. (coord.), Manual de
educaţie interculturală, Editura ASE, Bucureşti, 2010.
Prof. MIHAELA WETTERNEK
Colegiul Tehnic Reșița
Seria III Nr. 3(53)
dorinței de cunoaștere a realizărilor strămoșilor noștri
și mândria față de trecutul istoric al acestor meleaguri.
51
Din programul activităților putem enumera:
lecturarea unor povestiri cu conținut istoric „Moş Ion
Roată şi Unirea”, „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”, după
Ion Creangă, „Trăiască România dodoloaţă”, după
Școala Caraș-Severineană
Lucian Blaga, evocarea evenimentului în pictură,
finalizată cu o expoziție, atelier de confecționare de
steaguri și ecusoane, învățarea unor cântece și poezii
dedicate zilei de 1 Decembrie, prezentarea unui
program artistic.
La aceste activități au participat elevii claselor I și
a VI-a A, părinții elevilor și cadre didactice, oferind
solemnitate și seriozitate momentelor.
Materialele folosite au fost planşe cu imagini
reprezentând unirea, planşe cu figuri istorice, steagul
Tricolor, Stema Ţării, Harta României, volume cu
povestiri istorice, CD-uri cu filme istorice, CD-uri cu
muzică patriotică, CD-Player, culori, hârtie creponată.
Metodele didactice variate folosite (explicaţia,
conversaţia, expunerea, problematizarea,
brainstormingul, povestirea, munca independentă,
exerciţiul, jocul didactic, demonstraţia) au contribuit la
reușita activității.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
Sunt lăudabile contribuțiile resurselor umane,
care prelungesc învățarea prin activități extrașcolare
reușite, distractive și apreciate de elevi și părinți.
Prof. înv. primar FLOAREA-DANIELA ROGOBETE
Școala Gimnazială Nr. 1 Celnic - Anina
Școala Caraș-Severineană
52
INTEGRAREA METODELOR
PROGRAMULUI DE ÎNVĂȚARE
Seria III Nr. 3(53)
NTC ÎN CURRICULUM-UL
PREȘCOLAR ROMÂNESC
Este potrivit pentru sistemul de învățământ
românesc programul NTC? Pot fi adaptate metodele
promovate de acest program la curriculumul românesc
pentru preșcolari? Acestea au fost primele întrebări pe
care mi le-am pus după ce am avut ocazia să cunosc
aceste metode inovatoare prin intermediul proiectului
„Smart Children Network”, metode care au adus
rezultate remarcabile în rândul copiilor din multe țări,
cu toate că fiecare țară avea propriul curriculum
național.
Caracteristica de bază a acestui program de
învățământ nu este schimbarea sistemului educațional,
ci doar metodele de abordare a activităților, astfel încât
aceste activități să fie nu doar dinamice și plăcute
copiilor, ci și benefice pentru dezvoltarea lor
intelectuală. Programul NTC este prescurtarea de la
Nikola Tesla Centre și propune să lucrăm cu copilul ca
întreg, să îl stimulam și să îi creăm autonomie în
activitate, să îi creăm motivarea naturală pentru
învățare, adică să dezvoltăm Talentul Natural al
Copilului.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Trăim într-o continuă evoluție și avem datoria
de a ține pasul cu schimbările, astfel încât șă venim în
întâmpinarea nevoilor copiilor. Metodele de predare
vechi nu mai dau rezultatele adecvate pentru
provocările actuale. Știind aceasta, trebuie să ne
străduim să dezvoltăm noi metode de predare, iar
acest program vine în întâmpinarea nevoilor noastre,
trezind interesul copiilor pentru învățare prin joc.
Copilul este implicat activ în procesul de învățare pe
durata întregii desfășurări a activității. El este stimulat
să cerceteze, să clasifice, să compare și să facă asocieri
între informațiile pe care le deține pentru a găsi soluții
la temele date, împletind activitatea științifică cu cea
motorie. Acest model de abordare a activităților
didactice este atractiv, antrenant și agreat de copii,
transformând învățarea în joc.
Programul NTC pune accent de asemenea pe
rotații, sărituri, echilibru, acomodarea ochi-mână,
motricitate fină, care integrate în procesul de predare-
învățare conduc la dezvoltarea integrală a copilului. De
asemenea, dacă activitățile prezintă interes pentru
copil, acesta va fi atent la ceea ce are de făcut, se va
putea concentra și își va folosi resursele la capacitate
maximă pentru a-și îndeplini sarcinile. Astfel, întreaga
activitate va fi percepută de copil drept un joc
antrenant, iar teama și stresul vor fi înlăturate.
Putem implica activ copilul chiar și în
activitățile de predare a informațiilor noi. În loc să
enumerăm și să arătăm imagini, putem solicita celor
mici să găsească legături între elementele
 4. PROIECTE EDUCAȚIONALE/CURRICULUM LA DECIZIA ȘCOLII
caracteristice ale acestora, făcând asocieri, comparații,
creînd legături și descoperind singuri sau cu mici
indicații ceea ce se dorește a fi predat. Copiii vor fi
activi, vor da frâu liber imaginației, vor fi mai dezinvolți,
mai ales că fiecare idee va fi apreciată și întărită de
informații concrete care vor fi reținute cu ușurință. De
exemplu în activitatea de predare a animalelor
domestice înainte de a le observa putem solicita
copiilor să găsească o legătură între „paznic” și „prieten
al omului” – CÂINELE; între „lapte” și „coarne”- VACA,
apoi să le observăm, iar caracteristicile le putem
descoperii în același mod.
Cu toții știm că este ușor să reținem și să ne
amintim imagini. Atunci de ce ne străduim să îi învățăm
pe copiii noștri cuvinte? Este timpul să înlocuim
repetiția folosită în memorizare cu reprezentarea
grafică a ceea ce se dorește a fi învățat. Dacă copilului i
se cere să asocieze o imagine pentru fiecare cuvânt sau
expresie din poezia ce urmează a fi învățată și să o
reprezinte grafic, la sfârșit va putea singur să citească
ceea ce a desenat, va reține și va reda cu ușurință textul
predat. Cu timpul, reprezentările copiilor vor deveni tot
mai complexe, vor reține cu ușurință ceea ce au de
învățat și în același timp vor exersa scrisul, căpătând
autonomie în activități. Abordate astfel, activitățile ce
implică memorare se vor transforma din activități
plictisitoare, obositoare în unele interesante,
antrenante, care activează gândirea copilului.
Exemplu:
MAMA
Mama e un cântec vesel,
E iubirea-n zori de zi,
Mama-i cântecul culorii,
Florile peste câmpii.
Seria III Nr. 3(53)
CEARTA
Cireșica are mere,
Cireșel vine și cere.
Cireșica nu se-ndură,
53
Cireșel vine și fură.
Cireșica l-a certat,
Cireșel s-a supărat.
Școala Caraș-Severineană
Gândirea copilului poate fi activată și prin
întrepătrunderea activităților de povestire cu cele de
științe. Putem să îi solicităm copilului să repovestească
ceea ce i-am citit, transpunând povestea ascultată
într-o țară sau loc cunoscut de el, într-un alt anotimp,
adaptând-o la noua condiție de viață. În acest fel
înlăturăm repetiția, plictiseala, stimulându-l să
gândească, să creeze noi posibilități de derulare a
evenimentelor și de plasare a personajelor și
ajutându-l să își dezvolte capacitățile. De exemplu le
putem solicita copiilor să își imagineze povestea
Cenușăresei derulându-se la Timișoara sau în Franța,
Scufița Roșie la Paris sau in anotimpul iarna, Cei trei
purceluși la Reșița sau în Africa.
A fost demonstrat și, în urma implementării,
am observat și noi, că metodele propuse de programul
NTC, prin împletirea exercițiilor motrice cu jocurile de
memorie, de gândire funcțională, conduc la creșterea
capacităților intelectuale, a atenției și concentrării
copiilor.
Cu acest program crește în mod direct și
eficiența cadrelor didactice, deoarece noul sistem de
lucru se bazează pe îmbunătățirea constantă a
capacităților profesionale. Atâta timp cât copiii
participă cu interes și plăcere la activități, întrecându-
se în a-și aduce aportul la rezolvarea temelor propuse,
cadrele didactice sunt motivate să creeze provocări noi
pentru aceștia. Rezultatele constante ale copiilor
contribuie de altfel la înlăturarea stresului profesional
și la ridicarea încrederii și stimei de sine.
Prof. VASILICA-DANIELA VULPEȘ
Grădinița cu Program Prelungit Floarea-Soarelui Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
CENTRELE DE TINERET ALE
EPISCOPIEI CARANSEBEȘULUI – O
„INVESTIȚIE PROFITABILĂ” A
BISERICII
Tendințele tot mai acute de secularizare
înregistrate la nivelul întregii societăți, dar, mai ales, la
nivelul tinerei generații, criza morală și demografică
tot mai accentuată din ultimii ani, alături de numărul
mare de copii și tineri cu părinți plecați în străinătate,
precum și de nevoia unei implicări mai susținute a
Bisericii în viața Cetății, sunt premise care au dus, în
ultimii ani, la intensificarea misiunii cu tinerii în
Episcopia Caransebeșului.
După cum afirma și Preafericitul Părinte Patriarh
Școala Caraș-Severineană
Daniel, în mesajul de deschidere a anului școlar 2014-
2015, rolul Bisericii și, implicit al educației religioase,
în educarea copiilor și tinerilor este, în mod
tradițional, unul de maximă importanță, fiind evidentă
complementaritatea dintre spiritualitate și știință,
dintre credință și cultură, educația religioasă având
nu doar un rol informativ, ci, mai ales, unul formativ.
În acest sens, în dezvoltarea unei educații autentice
pentru viață este esențială cultivarea unei legături
statornice și a unei cooperări rodnice între familie,
școală și comunitate (implicit și Biserică), mai ales în
contextul unei societăți de consum, marcată tot mai
54
mult de o mentalitate care orientează copiii și tinerii
spre senzaționalul artificial și profitul material imediat.
Iar în acest context, o eludare a rolului și a impactului
Seria III Nr. 3(53)
semnificativ, istoric dovedit, pe care l-a avut și îl
deține Biserica în ceea ce privește educația tinerilor,
ar aduce mari prejudicii, cu efecte negative asupra
întregii societăți pe termen mediu și lung.
Realitățile societății contemporane – în care
plăcerea, banul, consumerismul, individualismul și
superficialul deturnează tot mai mulți tineri de la
căutarea valorilor spirituale profunde – obligă, așadar,
principalii actori implicați în formarea tinerei generații
la adoptarea unei strategii comune și adecvate
nevoilor și așteptărilor tinerilor.
În sensul acesta, Episcopia Caransebeșului,
implementează, începând cu anul 2012, o strategie
proprie de lucru cu copiii și tinerii, alături de familie și
școală, în cadrul proiectului „Împreună pentru copiii
noștri”. Punctul de plecare al acestei strategii l-a
constituit un studiu sociologic realizat în perioada
noiembrie 2012 – februarie 2013, în cadrul căruia au
fost aplicate o serie de chestionare unui număr de
aproximativ 600 de elevi de clasele gimnaziale din
zona Protopopiatului Moldova Nouă (respectiv orașul
Moldova Nouă și localitățile rurale de pe Clisura
Dunării și Valea Nerei). Rezultatele acestui studiu
sociologic arătau încă de atunci (cu 4 ani în urmă)
tendințe îngrijorătoare la nivelul copiilor și
adolescenților:
timpul tot mai mare petrecut în spațiul
virtual, de multe ori fără control parental, în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
dauna socializării reale și a preocupărilor
ludice specifice vârstei;
timpul tot mai scurt petrecut cu părinții, în
principal datorită fenomenului migrației
forței de muncă în străinătate;
scăderea interesului pentru școală și pentru
educație (formare) în general, pe fondul
falselor modele care sunt promovate în mass-
media;
din punct de vedere al vieții religioase, o
participare destul de redusă la viața Bisericii,
concretizată într-o prezență scăzută la
biserică, în principal din cauza lipsei unei
educații adecvate în familie;
lipsa unor activități extrașcolare care să
promoveze valorile morale și spirituale,
precum: credința, cinstea, corectitudinea și
responsabilitatea.
Ca urmare, la nivelul eparhiei Caransebeșului,
alături de programele Patriarhiei Române – „Hristos
împărtășit copiilor” și „Alege Școala!” - a fost
implementat, începând cu luna octombrie 2012,
programul-cadru „Tineri în Biserică” menit să vină în
sprijinul copiilor și tinerilor, dar și al preoților și
profesorilor, prin crearea unui cadru non-formal de
educație a tinerei generații. „Tineri în Biserică” este și
acum – în al cincelea an de când funcționează – un
deziderat și îndemn permanent al Departamentului de
tineret al Episcopiei Caransebeșului, concretizat în:
înființarea unor centre de tineret la nivelul
parohiilor;
tabere, școli de vară, pelerinaje și excursii
tematice;
concursuri pe teme religioase („Să ne
cunoaștem credința!”) ;
spectacole artistice și cu caracter filantropic
susținute de copii si tineri;
reuniuni și procesiuni ale tinerilor din Caraș-
Severin;
simpozioane, seminarii și ateliere de lucru
pentru tineri;
proiectul adresat părinților „Împreună pentru
copiii noștri”.
Centrul de tineret este un concept nou,
implementat în premieră în eparhia noastră, care își
propune să ofere coerență și consistență misiunii cu
tinerii la nivelul parohiilor.
Urmărind, în același timp, permanentizarea
activităților cu tinerii, centrul de tineret al Bisericii
înseamnă:
programe educative, culturale și artistice cu
caracter duhovnicesc
program permanent (cel puțin două activități
pe săptămână)
parteneriate cu diverse instituții: școli,
biblioteci, case de cultură
voluntariat în Biserică pentru personalul
implicat (preoți, profesori, psihologic,
asistenți sociali, artiști plastici, specialiști din
diverse domenii, studenți)

activități monitorizate, coordonate și
susținute de Centrul eparhial.
Primele centre de tineret din Episcopia
Caransebeșului au fost înființate pe lângă parohiile
urbane din Oravița, Moldova Nouă și Reșița la finele
anului 2012 și începutul anului 2013, în urma
concursului eparhial „Să ne cunoaștem credința”, prin
eforturile preoților parohi sprijiniți de profesori
voluntari și alți actori importanți din comunitate. Un
rol important în consolidarea și menținerea acestor
nuclee de tineri la nivelul parohiilor l-au avut și îl au și
în prezent, tabere, școlile de vară și excursiile pentru
tineri oferite gratuit de Episcopia Caransebeșului
elevilor care sunt implicați constant în activitățile din
centre. Merită amintite, în acest context, tabăra de
creație „Credință și artă pentru toți” (7 ediții, începând
din august 2012), tabăra tematică „Credință și istorie
pentru toți” (6 ediții, începând din octombrie 2012),
ori școala de vară „Credința altfel” (4 ediții, începând
din iulie 2013). Toate aceste tabere, alături de
Reuniunile naționale și internaționale ale tinerilor
ortodocși la care cei mai merituoși tineri au fost
prezenți – Baia Mare (2014), Cluj-Napoca (2015) și
București (2016) – au constituit pentru sute de copii și
tineri șansa de a participa nemijlocit și gratuit la
activități cu caracter educativ, cultural, artistic și de
socializare cu tineri din lumea întreagă.
Un alt moment important în dezvoltarea rețelei
centrelor de tineret din Episcopia Caransebeșului l-a
constituit proiectul „Alege Școala” implementat de
Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World
Vision România, pe parcursul anilor 2014-2015, în
cadrul căruia s-au înființat patru centre educaționale
inovative (la Caransebeș, Moldova Nouă, Oravița și
Reșița), scopul principal al acestora fiind prevenirea și
combaterea fenomenului de abandon școlar. Toate
cele patru centre s-au pliat pe centrele de tineret deja
existente, adăugând un plus de valoare atât prin
creșterea numărului de beneficiari ai centrelor, al
specificului activităților derulate, cât și prin oferirea de
cursuri de formare pentru ocupația de lucrător de
tineret preoților și profesorilor implicați în proiect.
Tot în acest context, au debutat și activitățile derulate
cu părinții copiilor, în cadrul unor module și seminarii
desfășurate atât la nivelul centrelor cât și în diferite
orașe ale județului de echipe mixte preot-psiholog.
Beneficiind de o curiculă atractivă și centrată pe
așteptările elevilor, alături de dotări moderne
constând în aparatură și material didactic divers,
centrele „Alege Școala” au constituit o etapă
importantă în evoluția și devenirea centrelor de
tineret din eparhie, modelul fiind preluat și de alte
centre înființate ulterior.
În scurt timp, modelul deja „de succes”
reprezentat de centrele de tineret a fost preluat de
parohii din tot județul, practic în fiecare oraș al
județului înființându-se cel puțin un astfel de centru
educativ al Bisericii și, mai apoi, și în comunele mai
mari din Caraș-Severin. Odată cu creșterea numărului
de centre de tineret, a apărut și nevoia diversificării
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
activităților desfășurate, dar și implementarea unor
proiecte județene cu caracter educativ, care să
reunească reprezentanți ai tuturor centrelor. Astfel a
apărut, la începutul anului 2015, ideea organizării
Zilelor Tineretului Ortodox în Episcopia Caransebeșului,
proiect care, de 3 ani încoace – în preajma zilei de 2
februarie – Ziua Mondială a tineretului ortodox -
reunește mai multe evenimente dedicate tinerilor:
mese rotunde, seminarii, simpozioane, conferințe
pentru tineri, pelerinaje și excursii tematice. Fiecare
dintre acestea reprezintă, pe lângă modalități de
socializare și intercunoaștere și excelente prilejuri de
învățare în context non-formal și informal pentru
tinerii implicați.
Nevoia – atât a tinerilor cât și a societății în
general – de implicare a tinerilor în viața comunității a
Seria III Nr. 3(53)
fost împlinită odată cu parteneriatul încheiat cu
Fundația „Noi Orizonturi”, în cadrul căruia, în decursul
anului 2016, pe structuri deja existente, sau creând
altele noi, au fost înființate Cluburile Credo Impact la
Reșița și Anina. Organizarea acestor cluburi se bazează
pe scrierea și implementarea de proiecte în folosul
comunității, acestea fiind, totodată, contexte de
învățare și de voluntariat pentru elevii implicați.
55
Pentru profesorii implicați în proiect, cluburile
reprezintă oportunități de formare și perfecționare a
metodelor didactice non-formale, precum și de
proiectare a unor activități (la clasă sau extrașcolare)
Școala Caraș-Severineană
axate pe nevoile și așteptările elevilor.
Strategia educativă și misionară a Bisericii cu
copiii și tinerii a înregistrat, în vara anului 2016, un
moment important, odată cu înființarea – sub forma
unui grup informal de tineri, deocamdată – a primei
asociații de tineri ortodocși la nivelul județului
Caraș-Severin: Asociația Tinerilor Ortodocși din
Banatul de Munte. Acest moment reprezintă, în mod
firesc, trecerea spre o altă formă de organizare a
misiunii Bisericii noastre cu tinerii, rețeaua de centre
de tineret existentă devenind „pepiniera” pentru nou-
înființatul ATOR Banatul de Munte. Tineri inimoși, în
mare parte beneficiari de câțiva ani ai activităților din
centrele de tineret ale Bisericii, au decis că este
vremea unei forme superioare de organizare, care să îi
adune și să îi reunească sub o nouă identitate. O idee
îndrăzneață – având în vedere contextul demografic,
economic și social al județului – dar care dovedește,
încă o dată, eficiența acestor centre de tineret care,
printre altele, și-au propus încă de la început, să
coaguleze în jurul Bisericii copii și tineri dornici de a
învăța, a evolua și a crește frumos.
Toate aceste proiecte și forme de organizare și
sistematizare a educării tinerei generații – fie că
vorbim de centre de tineret, centre „Alege Școala”,
cluburi „Credo-Impact” sau ATOR Banatul de Munte –
reprezintă șansa pe care Biserica din Caraș-Severin le-
o oferă copiilor și tinerilor de se forma și desăvârși
atât în plan intelectual, artistic și cultural, dar, mai
ales, sub aspect moral. Pentru că, într-o lume
globalizată și tot mai săracă în valori autentice,
caracterizată printr-un sincretism religios și o „cultură
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
a nimicului” care amenință să distrugă generații întregi
de acum înainte, se impune tot mai mult întoarcerea,
în special a tinerilor, spre cea mai importantă sursă a
educației și formării lor: Cuvântul lui Dumnezeu.
Această întoarcere, însă, nu este posibilă fără efortul
conjugat al principalilor vectori implicați în formarea
tinerilor: Biserica, Școala și Familia, căci, așa cum
spunea mereu actualul Sfânt Părinte Ioan Gură de Aur,
„tinerețea e sălbatică și are nevoie de mulți învățători,
supraveghetori, pedagogi și dădace...”. Iar centrul de
tineret devine, în acest sens, locul în care tânărul
descoperă că prietenia, cinstea, demnitatea, respectul
și iertarea nu sunt simple concepte sau cuvinte
frumoase, ci ele definesc însuși omul frumos, creat
după „chipul și asemănarea lui Dumnezeu”.
Centrul de tineret devine, astfel, pentru Biserica
noastră, un instrument cu eficiență dovedită deja în
pastorația tinerilor, parte a unei strategii misionare
Școala Caraș-Severineană
concrete și actuale, axată pe nevoile reale ale tinerilor
și ancorată în realitățile lumii contemporane. Este
răspunsul Bisericii noastre la cerința tot mai acută de
implicare în „viața cetății”, este modul în care preoții
noștri pot împlini constant slujirea învățătorească și de
îndrumare a celor pe care îi păstoresc.
Având în vedere cei peste 500 de copii și tineri
TINERII NOȘTRI –
BUCURIE ȘI LUMINĂ
56
Seria III Nr. 3(53)
La fel cum lumina nu trebuie ținută sub obroc, ci
în sfeșnic spre a lumina tuturor, în același fel aceste
frânturi de tinerețe trebuie arătate tuturor, ca
mărturisire și adeverire a prezenței și lucrării lui
Dumnezeu în lume. Parcurgând impresionantele
mărturii ale tinerilor noștri, suntem pe deplin
încredințați că lumea întreagă trebuie să cunoască și
să recunoască bucuria, pacea și lumina din sufletele
acestor mădulare vii ale Bisericii noastre.
Tinerii noștri au demonstrat, încă o dată, că știu
să păstreze tradițiile, cântecele și portul popular din
Banatul de Munte, „Laurii Banatului” însoțindu-se de
joc și voie bună la tot pasul. Au demonstrat, de
asemenea, că știu să se distreze și să-și trăiască
tinerețea curat, cu mult entuziasm, dar și
responsabilitate. Iar atunci când au fost întrebați
despre rolul Bisericii în viața lor, au știut să
argumenteze, cu naturalețe, că educația religioasă are
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
care frecventează astăzi cele 22 de centre de tineret
din județul nostru, putem, deci, spune, fără teama de
a greși, că centrele de tineret din Episcopia
Caransebeșului sunt o „investiție profitabilă a
Bisericii”, investiție atât de necesară în contextul crizei
morale și spirituale a lumii de azi. O investiție nu în
ziduri și edificii trecătoare, ci o investiție în suflete
curate și, mai ales, pentru veșnicie. Iar rezultatele
acestei investiții nu întârzie să apară, pentru că în
Caraș-Severin – un județ cu multe probleme sociale –
crește o generație tânără, o „generație a bucuriei”
dătătoare de speranță pentru noi toți. Iar pentru noi –
părinții, preoții și profesorii lor – este o datorie sfântă
aceea de a veghea necontenit la creșterea lor atât în
plan intelectual, cât și spiritual, cu multă dragoste și
răbdare – împlinind astfel porunca iubirii aproapelui,
și, devenind, în acest fel, modele pentru generația de
mâine.
Pr. MIHAI-CĂTĂLIN CIUCUR
Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului
*Referat susținut la Congresul „Centrele de tineret
ale Episcopiei Caransebeșului – forme concrete de
implicare a Bisericii în educația tinerilor”,
Moldova Nouă – 17 Februarie 2017
rolul să îi împlinească și să-i formeze deplin, prezența
la Sfântul Potir fiind scopul final al demersurilor lor în
plan duhovnicesc.
Cuvintele sunt sărace și neputincioase spre a
arăta adevărata dimensiune a bucuriei pe care tinerii
noștri au trăit-o în cele patru zile la ITO București
2016. Fericirea și lumina care răzbat din chipurile
tinerești prezente în cuprinsul acestei broșuri ne dau și
nouă, tuturor, forța și motivația să continuăm „lupta
cea bună”, aceea de a arăta „tinerilor de toate
vârstele” care este calea spre adevărata fericire.
Aducem mulțumirile noastre Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel pentru organizarea acestui
eveniment, Preasfințitului Părinte Lucian - episcopul
nostru, cel care a făcut posibilă prezența tinerilor din
Caraș-Severin la ITO 2016 și, nu în ultimul rând,
tinerilor noștri care ne-au reprezentat cu multă cinste
la București.
Iar voi, tinerilor din „Generația Bucuriei”, nu
uitați să le spuneți tuturor „cât bine v-a făcut vouă
Domnul”, sa le arătați și celorlalți ca El este „Calea,
Adevărul și Viața” pentru voi și că nu aveți nevoie de
nimic altceva ca să fiți fericiți...!
Trăiți-vă tinerețea frumos, bucurați-vă deplin,
învățați smerenia și împliniți Voia lui Dumnezeu!
Rămâneți în Lumină, pentru că sunteți fii ai
Luminii!
Pr. MIHAI-CĂTĂLIN CIUCUR
Departamentul de tineret al Episcopiei Caransebeșului

FESTIVALUL TOAMNEI
LA GRĂDINARI –
ZECE EDIȚII DE SUCCES
La începutul anului școlar 2007-2008 în calitate
de director al Școlii cu clasele I – VIII Grădinari am luat
inițiativa împreună cu doamna profesoară ADINA
BODAN, consilierul unității școlare din perioada aceea,
de a organiza un proiect cultural și educațional pe care
l-am intitulat Festivalul „Șansele Tale”. Gândul care
ne-a însuflețiț și ne-a călăuzit a fost acela de a aduna
școlile din mediul rural de pe Valea Carașului și de a
oferi prilejul unor manifestări cultural –artistice care
să pună în valoare talentul elevilor, cât și acela de
oferi ocazia socializării într-un alt cadru decât cel
curricular unde să promovăm potențialul creativ și
inovator al cadrelor didactice și al elevilor în acest
domeniu. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului
au avut și au menirea de a stimula creativitatea
elevilor, a determina motivația pentru cunoașterea
directă a realităților literare și comunicative. Prin acest
eveniment am urmărit dezvoltarea lucrului în echipă,
dezvoltarea spiritului competițional între elevi și
profesori, dar și îmbunătățirea priceperilor și
deprinderilor artistice care pun în valoare
competențele obținute în timpul activităților de
învățare școlară și extrașcolară.
Prima ediție a Festivalului s-a desfășurat într-o
sală a unității școlare unde elevii au prezentat un
program artistic cu cântece și poezii, scenete și
ansambluri de dansuri populare.
Datorită faptului că sala școlii noastre era
neîncăpătoare, ediția a doua a Festivalului s-a
desfășurat la Căminul Cultural „Ion Stoia Udrea” din
Greoni. Gazdele Școlii cu clasele I-VIII Greoni structură
a Școlii cu clasele I-VIII Grădinari au fost foarte
primitoare și au întâmpinat invitații cu căldură la
propriu și la figurat. Scaunele Căminului Cultural din
Greoni erau pline de spectatori care așteptau cu
nerăbdare desfășurarea programului. Elevii noștri au
susținut programul, iar pe scena Festivalului a urcat și
Ansamblul de dansuri țigănești „Romales”, coregrafi
Elena și Iancu Lepa, d-na Elena Lepa fiind directorul
Căminului Cultural din Greoni. După spectacol toți
participanții au fost invitați la o masă de socializare.
Începând cu această ediție s-a conturat formatul
Festivalului. În calitate de organizator m-am gândit la
scopul acestui eveniment și am dorit să însemne,
printre altele și o zi de mulțumire pentru roadele
câmpului, pentru sănătate și pentru tot ceea ce
primim de la Dumnezeu. În acest sens elevii claselor V-
VIII au prezentat piesa biblică „Naomi și Rut”, o
scenetă care aduce în prim plan mulțumirea față de
Boaz, care le-a răscumpărat pe Naomi și pe nora ei,
Rut.
A treia ediția și toate celelalte au aut ca locație
Casa Culturală „Cacova” din Grădinari, repezentată de
domnul director Codruț Anca, un om de inițiativă, care
era partenerul nostru în mai multe domenii de
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
activitate din cadrul parteneriatului cu Casa Culturală
„Cacova” Grădinari, respectiv Clubul de Lecură
„Prietenii Cărților” și Revista culturală „Scripta
Manent”, ISSN1843-004X unde elevii și cadrele
didactice au publicat articole de specialitate.
Începând cu anul școlar 2012 – 2013 unitatea
noastră școlară a primit denumirea de Școala
Gimnazială „Pavel Bordan” Grădinari, iar în anul școlar
2014- 2015 am gândit un nume nou și pentru acest
proiect, nume pe care îl poartă și astăzi de „Festivalul
Toamnei”. Acest eveniment a fost introdus în
Calendarul Activităților Județene unde Școala
Gimnazială „Pavel Bordan” Grădinari este unitatea
școlară aplicantă iar partenerii acestui proiect sunt:
Inspectoratul Școlar Județean Caraș –Severin, Casa
Corpului Didactic Caraș-Severin, Școala Gimnazială
Seria III Nr. 3(53)
„Petru Oallde” Forotic, Liceul Teoretic „General
Dragalina” Oravița, Primăria Comunei Grădinari, Casa
Culturală „Cacova” din Grădinari, Casa Culturală „Ion
Stoia Udrea” din Greoni.
La fiecare ediție a Festivalului noi, cadrele
didactice împreună cu părinții am avut bucuria să
împodobim scena Casei de Cultură din Grădinari cu
obiecte artizanale aduse sau confecționate de către
57
noi, cu roade ale câmpului pe care Dumnezeu ni le-a
dăruit în fiecare an. Copiii au fost îndemnați să
aranzeje holurile și sălile de clasă cu ornamente de
sezon, să aducă flori, coșuri cu fructe și legume,
Școala Caraș-Severineană
dovleci, porumb și în acest fel școala s-a îmbrăcatăt în
straie de sărbătoare pregătită să primească elevii
școlilor partenere care erau conduși în sălile de clasă,
apoi la ora începerii programului ne încolonam și
plecam în mod organizat spre Casa Culturală.
Programul festivalului se desfășoară pe parcursul
a două ore și conform desfășurătorului elevii fiecărei
școli urcau pe șcenă și prezentau programul pregătit.
La terminarea programului toți participanții au fost
așteptați de către părinții elevilor de la Școala din
Grădinari cu aperitive, dulciuri, fructe și sucuri la o
masă de socializare. Acest punct din program este
așteptat cu mult interes de către elevii participanți la
festival. La ultimile patru ediții ale Festivalului au
susținut programe artistice și elevii de la Școala
Gimnazială „Romulus Fabian” Vărădia și de la Școala
Gimnazială Vrani, chiar dacă nu erau școli partenere în
proiect. În organizarea mesei festive pentru elevi am
fost sprijiniți de către Primăria Comunei Grădinari
reprezentată de către d-l primar Firca Ovidiu, căruia îi
mulțumim.
La fiecare ediție a Festivalului ne-au onorat cu
prezența și personalități ale vieții culturale din Valea
Carașului. La ediția a IX-a am avut bucuria să avem în
mijlocul nostru doi reprezentanți ai Casei Corpului
Didactic Caraș-Severin: prof. Manuela Terciu și Remus
Rîjniță, care ne-au transmis urările de bine ale
doamnei Nicoleta Marcu, director al Casei Corpului
Didactic.
În ceas aniversar, la ediția a X-a a Festivalului am
avut onoarea să avem alături de noi un suflet cald,
dăruit cu har și dedicare în prezența doamnei Nicoleta
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Marcu, director al Casei Corpului Didactic, care a pentru că ne-a încununat munca de un deceniu prin
subliniat importanța acestui eveniment cu tradiție prezența dumneaei și prin darurile oferite cu dragoste.
care a ajuns la Ediția a X-a. Doamna Director ne-a Dumnezeu să ne ajute să ducem această tradiție mai
felicitat și ne-a înmânat o plachetă aniversară, o departe, generațiilor viitoare.
dipomă de recunoaștere a meritelor, dar și cărți ale
Editurii Casei Corpului Didactic „Gheorghe Magas” Prof. LENUȚA SFERCOCI
Reșița. Îi mulțumim domnei director Nicoleta Marcu Școala Gimnazială Pavel Bordan Grădinari
Școala Caraș-Severineană
58
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin


TOMMYLAND MOLDOVA NOUĂ
— CULTURA, TRADIȚIA ȘI
EUROPA…
În anul 2010, la inițiativa profesorului POPOVICI
TOMISLAV și cu sprijinul enorm al oamenilor de
afaceri Adrian Torma (actualul primar al orașului
Moldova Nouă) și al fratelui său, Alin Torma, în
Boșneag, orașul vechi, cum ar spune localnicii, a luat
naștere Asociația TOMMYLAND Moldova Nouă.
Într-o sală superbă, ultramodernă, care a
beneficiat de toate utilitățile necesare desfășurării
activității de promovare a valorilor culturale din
Clisura Dunării a început activitatea acestei asociații.
Prin voluntariat am demonstrat că Moldova Nouă este
plină de efervescența dorinței de a ieși din anonimat,
așa că în decursul acestor ani, copiii de la Asociație au
dat peste 260 de spectacole. Au fost prezenți la
festivaluri, concursuri, au parcurs peste 40.000 km, au
fost la toate televiziunile românești și sârbești
învecinate. Au vizitat multe țări, de la Bulgaria, Serbia
până la Kosovo, Croația, Macedonia și Republica
Serbia, au urcat pe scenă la „Românii au talent”, au
depus coroane și lumânări la Clubul Colectiv.
Au participat la evenimente caritabile, au
organizat activități interculturale, au dus numele
acestui oraș mult mai departe decât ar fi putut face
oricine altcineva.
Efortul, munca și implicarea le-au fost
încununate pe data de 14 decembrie, când au primit
oficial înștiințarea de la INTERREG-IPA CBC Romania-
Serbia Programme, Biroul Regional pentru Cooperare
Transfrontalieră, că Proiectul în valoare de aproape
5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
jumătate de milion de euro, PĂSTRĂTORII TRADIȚIEI,
alături de parteneri din Serbia, Bela Crkva și primăria
Svinița, județul Mehedinți, a fost aprobat pentru
finanțare. Oportunitatea acestui proiect deschide ușile
către o pleiadă de activități, care vor promova orașul
în plan turistic, la un alt nivel.
În cadrul proiectului, toți partenerii vor beneficia
de un mijloc de transport (bus de 24-30 locuri), se va
amenaja o clădire culturală și se vor procura 124
costumații tradiționale, atât românești, cât și sârbești.
Datorită unei munci susținute, Tommyland M9, a
obținut un mare câștig, reușind un punctaj de 79,5
puncte, alături de ceilalți parteneri, punctaj care poate
fi folosit și în viitor la alte proiecte care pot viza acest
minunat orășel.
Seria III Nr. 3(53)
Prof. TOMISLAV POPOVICI
Școala Gimnazială Atanasie Cojocaru Pojejena
Fondator Tommyland M9
Coregraf
59
Școala Caraș-Severineană
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Într-o altă sală au fost degustate specialitățile
FESTIVALUL HORA ETNIILOR culinare tradiționale, pregătite atât de localnici, cât și
la Berzasca - ediția a III-a 2016 de formațiile participante. Oferta a fost variată, și
fiindcă am fost în perioada postului de Crăciun, nu am
Berzasca a fost gazda celei de-a treia ediții a uitat nici de produse de post.
festivalului ce-și propune păstrarea obiceiurilor și
tradiţiilor celor opt etnii din Clisura Dunării, eveniment
denumit Hora Etniilor.
Prima ediție a acestui festival a debutat cu succes
în anul 2014, sub iniţiativa domnei profesor Ramona
Soroceanu, directorul școlii atunci, un om cu suflet
mare.
Elevii a șase şcoli gimnaziale din Clisura Dunării:
Berzasca, Svinița, Sichevița, Coronini, Pojejena şi
Moldova Nouă, alături de Asociația Tommyland M9,
însoţiţi de cadrele didactice, directori şi invitaţi s-au
întrunit pe 17 decembrie 2016 la Şcoala Gimnazială
Berzasca, pentru promovarea şi păstrarea obiceiurilor
Școala Caraș-Severineană

şi a tradițiilor din zonă. Evenimentul a fost posibil cu

sprijinul Centrului Judeţean Pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin şi al
Primăriei Berzasca. Festivalul își propune păstrarea
obiceiurilor și a tradițiilor, ținând cont că în zona
Clisurii Dunării conviețuiesc cele opt etnii diferite.
Oaspeții au fost primiți la Şcoala Gimnazială din
Berzasca, cu pâine şi sare, aşa cum se cuvine, cozonaci
şi produse tradiționale specifice zonei. Elevii și cadrele
didactice au vizitat şi etno-sala, pregătită de cei mici şi
cei mari cu mare trudă, dar şi cu dragoste pentru
60

lucrurile ce ne aduc aminte de bunici, de tradiţie.

Urarea de bun venit a fost adresată de către
primarul din Berzasca şi de conducerea şcolii.
Seria III Nr. 3(53)

După primirea invitaților, a urmat paradea

costumelor populare, ansamblurile de dansuri s-au
deplasat în coloană către Căminul Cultural din centrul
localității Berzasca, acolo unde au urcat pe scenă.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 5. VOLUNTARIAT / PARTENERIAT ÎN COMUNITATE
Formația din Berzasca a prezentat dansuri
populare din Banat, cei din Coronini au delectat
numerosul public prezent cu cântece tradiționale
românești, cei din Sichevița, cu dansul bătrânilor, apoi
cu un dans țigănesc, cei din Liubcova cu dans sârbesc,
Svinița s-a prezentat pe scenă cu două dansuri
tradiționale și cu o formație de instrumentiști tineri,
Moldova Nouă, cu un grup de colindători, Pojejena,
alături de Asociația Tommyland M9 au ieșit pe scenă
cu două dansuri tradiționale, unul românesc și altul
sârbesc.
Publicul a fost încântat și foarte generos în
privința aplauzelor. Momentul de maxim interes al
festivalului a fost hora mare a tuturor celor din sală:
copii, tineri, părinți, bunici, cadre didactice, invitați,
care a demonstrat – ca și la edițiile anterioare – că

Seria III Nr. 3(53)

dansul, cântecul, folclorul reprezintă un limbaj comun.
A fost încântător şi educativ în același timp şi
sperăm ca festivalul să ajungă la cât mai multe ediții,
astfel să putem păstra și promova vechile obiceiuri ale
satului bănățean de pe Clisura Dunării şi nu numai.
Prof. ANA PREDUŞ
Școala Gimnazială Berzasca

61
Școala Caraș-Severineană

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
ATOR BANATUL DE MUNTE –
PROIECTUL TINEREȚII NOASTRE
În societatea în care ne învârtim, la fiecare pas
suntem întâmpinaţi de varietăți de propuneri
ofertante, ce au tendința să ne inducă tot mai mult în
mirajul captivant al unui frumos superficial, creat pe
fondul îndepărtării tot mai alarmante a omului de
valorile sale morale, tradiționale și creștine.
Aflându-ne într-un proces aparent ireversibil de
înstrăinare de însemnătatea reală a cuvântului „om”,
dorinţa de reîntoarcere la conservatorismul
specificului uman, liber şi românesc, începe să fie
resimţit, în decursul contemporan, prin tinerele
generaţii aflate încă în puterea de a face cale întoarsă
drumului pe care s-au pierdut în mare parte, din punct
de vedere spiritual, şi majoritatea ţărilor occidentale.
Școala Caraș-Severineană
Iar o țară lipsită de suflet este oarecum inexistentă,
întrucât trăiește și acționează doar material.
În cele ce urmează, ilogic ar fi ca afirmaţia să
rămână lipsită de argument.
Aşadar: cum reuşesc tinerii să aşeze o pată de
schimbare în lume? Un răspuns riguros ar fi tocmai
apropierea acestora sub egida unei grupări în cadrul
căreia manifestarea dorinţei de reaflare şi de păstrare
a specificului menţionat anterior, să fie comună şi
realizabilă, într-un context supravegheat, care le
asigură cadrul trebnic unei bune formări. Este
62
imperios necesar ca tinerii să se formeze în mijlocul
unor anturaje care promovează normalitatea şi le
conferă libertatea de a fi ei înşişi, originali, şi nu copii
confecţionate după un singur prototip modern-
Seria III Nr. 3(53)
american ş.a.m.d. În zilele noastre, tinerii duc o lipsă
acută de modele de devenire, rămânându-le să-şi
fixeze viziunea asupra a ceea ce doresc să devină doar
din rândul exemplelor promovate de MASS-MEDIA.
Astfel, în interiorul unei organizaţii ce reuneşte tinerii
cu aspiraţii comune, alegerea modelelor de viaţă ar
trebui să fie realizată pe baza nivelului determinării de
a creşte şi a educa viitorii adulţi şi părinţi responsabili
de mâine. Ca urmare, organizaţiile de tineret au un rol
neasemănat de important în creşterea, educarea şi
formarea acestora, prin prisma faptului că într-un
astfel de cadru, cel format înţelege normalitatea care
i-a fost prezentată, după care s-a pliat, urmând ca în
cursul devenirii lui ca adult, aceeaşi normalitate să-şi
dorească să o întâlnească şi să o implementeze în mica
lui comunitate. Iar în acest fel, din aproape în
aproape, se realizează lupta pentru schimbare.
În judeţul Caraş-Severin, în Episcopia
Caransebeşului, bazele unei astfel de organizaţii de pe
urma căreia există încrederea că vor ieşi adulţii,
cetăţenii, părinţii responsabili ai viitorului, este
întemeiată sub oblăduirea Bisericii. De ce? Pentru că,
din punctul nostru de vedere, Biserica este singura
instituţie divin-umană care a înţeles realitatea
necesităţii de a acţiona cu adevărat în rândul tinerilor
şi singura care a intensificat şi menţine într-un ritm
constant şi vizibil misiunea cu aceştia. Un alt motiv
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
este sugerat de faptul că Biserica oferă o linie dreaptă
şi concretă de a urma cursul unei vieţi, aducând şi
practicând armonia dintre trup şi suflet, prin
evidenţierea iubirii şi a păcii, virtuţi necesare în
vâltoarea zilelor pe care le trăim.
Organizaţia de tineret reprezentativă a Eparhiei
Caransebeşului este o asociaţie tânără ce reuneşte
membri diferiţi, însă cu aceleaşi aspiraţii şi rădăcini
bine ancorate în valori. Istoricul organizaţiei noastre a
început cu exact 7 luni în urmă.
Denumită iniţial „Asociaţia grupul 44”, datorită
numărului grupului de tineri ce a reprezentat
Episcopia Caransebeşului la Întâlnirea Tinerilor
Ortodocşi din toată lumea, în luna septembrie a anului
2015, Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de
Munte reuneşte la ora actuală, sub aceeaşi umbrelă a
Bisericii, un număr de aproximativ 230 tineri de pe
întreg cuprinsul Eparhiei Caransebeşului. ATOR
Banatul de Munte este organizaţia de tineret
constituită în data de 18 iulie 2016 la Moniom, sub
îndrumarea părintelui inspector Mihai Ciucur,
îndrumătorul nostru, unde, în urma discuţiilor purtate
pe tema întemeierii asociaţiei, s-a ajuns la hotărârea
că această organizaţie a tinerilor cărăşeni va încerca să
vizeze în mod direct nădejdea şi lupta pentru un viitor
tânăr şi mai prosper al judeţului natal, fiecare dintre
membrii simbolizând un sacrificiu adus pentru
realizarea proiectului, prin prezenţa, implicarea şi
menţinerea în organizaţie. De la momentul
constituirii, au fost stabilite şi organizate o serie de
întâlniri cu tinerii de pe întreg cuprinsul eparhiei,
astfel încât, din luna iulie şi până în luna decembrie a
anului trecut, caravana „ATOR Banatul de Munte”,
denumită astfel de către noi, a reuşit să ajungă în
misiune la Oraviţa, Bocşa, Caransebeş, Rusca
Montană, Teregova, Cornereva, Bozovici, Reşiţa,
Anina, Berzovia şi Moldova Nouă, cu scopul de a face
cunoscută organizaţia de tineret reprezentativă a
judeţului nostru, de a prezenta intenţiile, obiectivele şi
proiectele acesteia printr-o prezentare video şi
dialoguri deschise şi, totodată, de a-i aduce în
asociaţie pe acei tineri care se identifică cu ea.
Ulterior, membrii ATOR Banatul de Munte au
organizat o serie de standuri cu obiecte confecţionate
handmade, la ruga satului Răcăşdia şi pe Muntele Mic,
cu scopul strângerii de fonduri pentru ajutorarea
copiilor proveniţi din familii cu o situaţie financiară
dificilă sau a persoanelor care necesită sprijin financiar
sau material. Totodată, membrii asociaţiei au
organizat, la începutul anului şcolar 2016-2017 o
campanie umanitară numită „Ghiozdanul cu bucurii”,
ce a avut în vizor sprijinirea şcolarilor defavorizaţi ai
mai multor familii din judeţ. Un alt proiect important a
fost aşa numita „Vânătoare de dopuri” ce a constat în
colectarea a cât mai multor dopuri de plastic care au
fost predate mai apoi unei fundaţii din Timişoara,
preocupată cu sprijinul copiilor cu dizabilităţi, spre a
realiza demersurile necesare pentru cumpărarea
obiectelor indispensabile acestora.
Participarea la Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi de la
Bucureşti, din luna septembrie a anului precedent, a
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
însemnat o reuşită a tinerilor bănăţeni de munte în
ceea ce priveşte afirmarea unităţii acestora, a
seriozităţii şi a păstrării spontaneităţii şi a specificului
locului, prin gesturi şi comportamente tipice unei
tinereţi cuminţi, promovatoare, fapt demonstrat
inclusiv prin întinderea horei mari bănăţene în centrul
Bucureştiului şi intonarea de cântece folclorice
aparţinătoare regiunii noastre.
O altă dorinţă a tinerilor ATORişti, în ceea ce
priveşte bogăţia asociaţiei, o reprezintă înfiinţarea şi
existenţa unui cor propriu al organizaţiei. Astfel, din
luna octombrie a anului 2016, dorinţa existenţei unui
cor al asociaţiei a fost materializată. Dirijat de
părintele profesor Gheorghe Tistu, corul ATOR Banatul
de Munte a participat la o serie de spectacole
caritabile, patriotice şi de colinde.
Tot prin această grupare a tinerilor, a fost
organizat şi pelerinajul „Credinţa şi patriotismul –
bucuriile tinereţii noastre”, desfăşurat cu ocazia Zilei
Naţionale a României, la Alba Iulia şi la Aiud, locuri în
care tinereţea Banatului de Munte a fost recunoscută.
La toate aceste activităţi descrise într-un mod
succint se adaugă şi participarea membrilor ATOR la
săvârşirea Sfintei Liturghii pe timpul nopţii, de la
Moniom, participarea la două conferinţe şi
organizarea uneia dintre acestea, ambele susţinute de
către părintele Teofan Munteanu, duhovnicul
Mănăstirii Nera şi apropiat al asociaţiei tinerilor
cărăşeni, participarea Reuniunea Centrelor de Tineret
din Episcopia Caransebeşului din data de 10
decembrie 2016, precum şi Reuniunea Delegaţiilor
Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte,
din 24 ianuarie, zi în care reprezentanţi ai fiecărei
filiale ATOR Banatul de Munte s-au reunit la Reşiţa
pentru discutarea pe seama viitorului asociaţiei şi a
constituirii ONG-ului propriu zis.
Dorinţa de viitor a asociaţiei noastre, intercalată
cu implementarea activităţilor propuse şi stabilite în
agenda ATOR pentru anul 2017, este înfiinţarea
acesteia cu statut de ONG, pentru facilităţile atât din
punct de vedere financiar, cât şi, mai ales, al
deschiderilor spre anumite colaborări, încercând, în
acelaşi timp, să diminuăm potenţialele dezavantaje de
pe parcurs, fiind puşi în temă, deja, cu ceea ce
înseamnă înfiinţarea unui ONG.
Organizaţia pentru înfiinţarea căreia există
această mare dorinţă reflectată de-a lungul timpului în
implementarea tuturor activităţilor şi în menţinerea în
acestea, are ca finalitate demonstrarea faptului că
prin Biserică, tinerii au una dintre acele şanse unice de
a scoate ceva frumos din tinereţea ce le este dăruită.
Iar pentru tinereţea găzduită de eparhia noastră,
Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Banatul de Munte
reprezintă oportunitatea de a contura între tinerii ei o
siguranță a faptului că viitorul a cărui nădejde de
formare stă în mâinile junelor generații poate aștepta
cu încredere la poarta anilor ce vor urma.
În cele afirmate pe parcursul temei, coexistă
două nevoi importante cu o relație de
interdependență una față de cealaltă. Pe de-o parte
există nevoia Bisericii de a avea tineri și de a exista
prin aceștia, rămânând prin lupta lor o Biserică veșnic
tânără, iar pe de altă parte există nevoia tinerilor de
Hristos, nesimțită în mod concret în sufletele lor.
Tinerii zilelor noastre au o nevoie nebănuită de
Hristos tocmai datorită faptului că nu Îl cunosc. Au
nevoie de libertatea, originalitatea, formarea
adevărată, exprimarea și ascultarea ce le-a fost furată
în cel mai subtil mod, înlocuind aceste nevoi cu
frumusețea modernității ce-i ademenește, nelăsându-
le alternativa de a alege frumosul pe care ei își doresc
să îl urmeze. Astfel, Biserica, prin ceea ce reprezintă
ea, lansează astăzi tuturor tinerilor invitația la
adevărata libertate și la a fi ei înșiși, pentru că ce îi
este mai frumos unui tânăr decât siguranța că are voie
să fie el însuși? Nevoia de Hristos este o necesitate vag
Seria III Nr. 3(53)
înțeleasă în rândul tinerilor și al oamenilor în general.
Ea este resimțită acut în momentul în care cineva
gustă din bucuria de a fi liber, din bucuria de a auzi
tinerețea și de a-i răspunde chemării.
Tinerețea este cel mai puternic strigăt al unei țări
ce vrea să se trezească și să mărturisească în dreptate.
Iar dreptatea, ea e cea care se cultivă în tinerețe prin
Biserica ce oferă toată libertatea de a fi adevărați și
63
fericiți. ATOR Banatul de Munte e una dintre cele mai
mari șanse de a scoate ceva frumos din tinerețea pe
care o avem. O șansă care educă, învață ce e
responsabilitatea, jertfa, ascultarea, înțelegerea,
Școala Caraș-Severineană
exprimarea, adevărul, veselia, cântecul, jocul,
prietenia și dragostea, dar arată și calea pe care se
ajunge la a ne bucura deplin de toate acestea. ATOR
Banatul de Munte e cea mai luminată filă din cartea
tinereții noastre, în jurul căreia vom încerca să
construim viața viitorului și a celor care vor trăi în el.
Frumusețea unei vieți e zidită pe baza anilor
adolescentini pe care i-am trăit, pe baza alegerii de a
accepta chemarea la orice fel de invitație la adevărata
libertate și pe baza formării noastre în acești ani.
Oricine se formează, inclusiv noi, cei care am ales să ca
ATOR Banatul de Munte să devină proiectul tinereții
noastre și a celor ce vor veni după noi, spre formare,
modelare, conservare, libertatea de a fi cu adevărat.
Lumea și ce a mai rămas din adevărul ei ne cheamă
trezirea, iar noi avem datoria de a ne opri puțin din
alergat și a o asculta. Noi am auzit vocea trezirii
tinereții. Ne mai rămâne să o ascultăm.
La a fi adevărați suntem chemați toți cei care își
simt sufletul tânăr. Iar noi avem marea datorie de a ne
păstra tinerețea în suflet. De ce? Pentru că ea este cel
mai puternic strigăt al unei țări care vrea să se
trezească și să mărturisească în dreptate.
ANITA RADICS – elevă, clasa a XI-a
Președinte ATOR BANATUL DE MUNTE
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

ȘCOALA 9, MEREU NOUĂ! – 40 DE ANI DE EXISTENȚĂ

SCURT ISTORIC AL ŞCOLII
Şcoala Gimnazială Nr. 9 sărbătoreşte patru decenii de activitate în municipiul Reşiţa.
Din momentul înfiinţării ei şi până astăzi, şcoala noastră şi-a lăsat amprenta asupra învăţământului
cărăşan, dar şi asupra vieţii culturale a comunităţii.
La începutul lunii septembrie 1976, în locul unde se află şcoala astăzi, era un şantier şi convingerea
tuturor era că până în data de 15 septembrie clădirea şcolii nu va fi terminată. Şi totuşi... La 15 septembrie,
clopoţelul a sunat pentru prima dată în această şcoală pentru a-şi chema elevii în clase şi pentru a da startul
unei activităţi educaţionale de lungă durată şi de înaltă calitate.
Cu bănci împrumutate de la alte unităţi şcolare, cu dulapuri confecţionate sau aduse de acasă de către
părinţii primilor elevi, cu peretele din faţa clasei, vopsit parţial în negru, pe post de tablă, dar cu elevi tare
bucuroşi că au şcoală în cartierul lor şi dascăli tineri, plini de elan, şcoala a devenit foarte repede un reper în
învăţământul reşiţean.
Inaugurarea şcolii a avut loc în septembrie 1976, cu 18 clase la ciclul primar şi 18 clase de gimnaziu,
totalizând 1296 de elevi.
În anul şcolar 1984-1985, şcoala noastră a deţinut recordul de cea mai mare şcoală din judeţ din punctul
Școala Caraș-Severineană

de vedere al numărului de elevi: 2200, repartizaţi în cele 31 de clase de învăţământ primar şi 29 de clase la
ciclul gimnazial.
În prezent, în anul şcolar 2016-2017, în şcoală există 10 clase la ciclul primar şi 11 clase de gimnaziu.
De-a lungul celor 40 de ani de activitate, şcoala s-a bucurat de un corp profesoral devotat meseriei de
dascăl, cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi profesională, care a muncit susţinut pentru a transmite cunoştinţe
valoroase atâtor generaţii de elevi. Multe cadre didactice au rămas statornice locului de muncă şi au
manifestat ataşament faţă de profesia îmbrăţişată şi faţă de valorile şi tradiţiile acestei instituţii de
învăţământ.
În cei 40 de ani de existenţă a şcolii, funcţia de director a fost deţinută succesiv de 17 profesori: Mihălţan
Ioan, Ene Floarea, Goleţ Aurora, Codilean Tatiana, Chiş Vasile, Sasu Ilie Liviu, Grindeanu Victor, Mircov Miomir,
Ionaşcu Gabriel, Lupu Elena, Belci Ion, Telescu Lucreţia, Stroia Sanda, Sasu Felicia, Beloescu Elena, Bortiş
64

Carmen şi Ciurea Laura, ultimele două fiind directoarele şcolii în prezent.

De-a lungul celor patru decenii de existenţă, școala s-a modernizat în continuu, astfel încât, în prezent,
dispune de trei laboratoare (fizică, chimie, biologie), patru cabinete( consiliere, istorie, două de informatică),
un atelier pentru educaţie tehnologică, o bibliotecă, o sală de sport modernă şi douăzeci şi două de săli de
Seria III Nr. 3(53)

clasă dotate cu mobilier şi material didactic adecvate procesului de învăţământ.

Activitatea de calitate a cadrelor didactice se oglindeşte în rezultatele obţinute de elevi la examenele şi
evaluările naţionale, la concursurile şi olimpiadele pe discipline, la concursurile şi competiţiile sportive sau
artistice.
În paginile acestei foi aniversare am încercat să sintetizăm cele mai importante rezultate ale elevilor
noștri, precum și parteneriatele și proiectele derulate de cadrele didactice pe parcursul celor patru decenii de
activitate. Credem că ele reprezintă o dovadă grăitoare a eficienței activității educative și culturale desfășurate
în școala noastră, în folosul elevilor și al comunității.
În lumina acestor fapte, intrăm în cel de-al cincilea deceniu de existență, ca o școală cu rădăcini puternice
în trecut, dar mereu modernă, deschisă schimbărilor și provocărilor determinate de integrarea noastră în
spiritualitatea europeană.
Prof. CARMEN BORTIȘ - director
Prof. MIHAELA HOPOTĂ
Înv. LIDIA ADAMESCU

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI

Cadrele didactice titulare ale școlii în perioada 1976 – 2016

ÎNVĂȚĂTORI
1. Adamescu Lidia 12. Corbuș Olguța
2. Adamescu Maxim 13. Costiș Mihaela
3. Babiak Mariana 14. Cristea Smaranda
4. Banu Maria 15. Dumitrașcu Doina
5. Basarab Maria 16. Filip Margareta
6. Belu Adina 17. Gârboni Achim
7. Benga Măriuța 18. Ghiocel Dorina
8. Crâsta Elena 29. Grindeanu Victor
9. Ciuculescu Doina 20. Hellebrandt Doina
10. Ciurea Laura 21. Loidl Hildegard
11. Codilean Tatiana 22. Lorincz Daniela
24. Marișescu Elena
25. Micu Gherghina
26. Mitrică Mariana
27. Miu Valeria Vioara
28. Moatăr Costa
29.Mone Mariana
30. Novac Neta
31. Surulescu Floarea
32. Truț Maria
33. Zecheru Zora
34. Zvarici Mariana

Seria III Nr. 3(53)

23. Magheți Elena
PROFESORI
1. Adamescu Rodica 24. Goleț Aurora 46. Oprea Lucia
2. Anghel Păun 47. Otelaru Cornel
25. Gosta Dana
3. Avramescu Irina 48. Pană Nicolae
4. Avramuț Mihaela 26. Hopotă Mihaela
27. Lăudăcescu Floreta
49 .Păcurariu Doina
5. Bălan Maria 50. Petrescu Cristian
6. Belci Ion 28. Lepădatu Valentin
51. Piescu Felicia

65
7. Beloescu Elena 29. Lupu Elena-Lia
30. Lupu Ioan Viorel 52. Popan Ileana
8. Bîrlea Mirabela
31. Man Leontina 53. Rof Claudia
9. Bocan Valeria
32. Martin Mihaela 54. Roșu Adriana-Lia
10. Bortiș Carmen

Școala Caraș-Severineană
33. Martonoș Anamaria 55. Rudolf Adina
11. Bortiș Dan
34. Mănescu Felicia 56. Rusmir Aurelia
12. Brătuianu Raluca
13. Budiu Radu 35. Mergea Florin 57. Sârbu Mariana
14. Buluc Mariana 36. Mihai Elisabeta 58. Sasu Felicia
15. Chiș Vasile 37. Mihălțan Ioan 59. Sasu Ilie
16. Ciofu Diana 38. Mioc Renata 60. Semenescu Florica
17. Ciontea Alina 39. Mircov Miomir 61. Slovik Terezia
18. Coadă Eva 40. Motică Daniela
62. Stroia Sanda
19. Copocean Lavinius 63. Szakacs Francisc
41. Mitroi Corina
20. Coseru Silvia 64. Telescu Lucreția
42. Muresan Irina
21. Deaconu Maria 65. Tuță Ion
43. Năstase Eleonora
22. Doroholschi Rodica 66. Vârjoghe Georgeta
44. Negrea Todor
23. Dumitrescu Rachila
45. Olariu Gabriela 67. Vornica Maria
DIDACTIC AUXILIAR:
Pîrvu Maria, Caragea Stela, Jivan Constanța, Manciu Dorina, Cojocaru Domnica, Petzak Anca, Codilean Corina
Au desfăşurat întreaga activitatea didactică doar în această şcoală:
Adamescu Lidia, Adamescu Maxim, Basarab Maria, Belu Adina, Benga Măriuța, Ciurea Laura, Filip Margareta,
Ghiocel Dorina, Grindeanu Victor, Mitrică Mariana, Moatăr Costa, Zecheru Zora, Avramescu Irina, Hopotă
Mihaela, Sasu Felicia, Tuță Ion.

REZULTATE CU CARE NE MÂNDRIM

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ:
Olimpiada de Limbă, Comunicare și Literatură Română: STOICA NICOLETA-premiu special (1990); LAURA
BOBESCU-premiu special(1994); ANDREEA BELU-premiul II; ZAHARIA FLAVIA CRISTINA-participare(2013);
Concursul Național Transcurricular de Lectură și Interpretare Ionel Teodoreanu-participare etapa națională
LAZĂR SILVIU (2008); BALTĂ ANDREEA (2013); mențiune(2014); DAVIDESCU OLIVIA(2015); Olimpiada de
Lingvistică-participare etapa națională: LAZĂR SILVIU(2009); VOINEA NICOLETA(2014); FLOREA
ANDRADA(2015);
MATEMATICĂ:
Olimpiada de Matematică- participare etapa națională: FIRCEA LUCIAN(1988); SANDU ADRIAN(2001); LAZĂR

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
SILVIU (2008); GLOSIC DRAGOȘ(2014), DAVIDESCU
OLIVIA (2016); Concursul Memorial Traian Lalescu-
LAZĂR SILVIU-premiul I (2007); mențiune (2008,
2009); GLOSIC DRAGOȘ- premiul II(2015); RMCS:
BĂLEAN VLAD-premiul III(2010), LAZĂR SILVIU-
premiul II(2007, 2009); premiul I (2010); PEPTAN
ALEXANDRU-premiul I (2010); GAIȚĂ NADINE-premiu
special(2009), ZAHARIA FLAVIA CRISTINA- mențiune
(2011, 2012).
FIZICĂ:
Olimpiada de Fizică - participare etapa națională:
BUZNER ADELA(1997); GANȚU ALINA(1998);
GHERMAN LAVINIA(1999); BĂLAN ADA(1999); ALBU
OANA(1999); IONAȘCU MARIAN(2006); BERCEAN
BOGDAN(2011); PEPTAN ANDREI(2010, 2011);
PEPTAN ALEXANDRU(2010); MUSCU DRAGOȘ(2012);
VOINEA NICOLETA(2015); GLOSIC DRAGOȘ(2016);
mențiune etapa națională: DAVIDESCU OLIVIA(2014),
Școala Caraș-Severineană
VOINEA NICOLETA(2014); premiu special etapa
națională: PEPTAN ALEXANDRU(2009); medalie de
argint etapa națională: VOINEA NICOLETA(2015);
Concursul Național de Fizică Aplicată-participare etapa
națională: IMBRESCU RALUCA, REMO DENIS;
GHERASIM DANIEL(2014); premiul II etapa națională:
BERCEAN BOGDAN, PEPTAN ANDREI(2011).
OLIMPIADA DE ISTORIE: participare etapa națională:
BUDESCU SIMINA, MOATĂR ALINA, ȚĂRAN
MIRELA(2001); RADU IOANA(2016).
OLIMPIADA DE BIOLOGIE - participare etapa
66
națională: SPOREA DELIA(1986).
Olimpiada de chimie - participare etapa națională:
ILIESCU IONELA(2004); IONAȘCU MARIAN(2006).
TETRATLON - participare etapa națională: IOSU
Seria III Nr. 3(53)
COSMIN(2006).
GEOGRAFIE: CÎRCIU RĂZVAN-premiul III, Concursul
Național TERRA(2014, 2015)
Olimpiada de Educație tehnologică - participare etapa
națională: ANDREŞ-LEPA DOINA (2003); ARBĂNAȘ
CLAUDIU(2007).
La aceste rezultate, se adaugă nenumărate
alte activităţi şi proiecte desfăşurate în şcoală sau în
afara ei:
-reviste ale clasei și ale școlii: Generația 9, Muguri,
Valori pentru moștenitori, Să ne prețuim valorile,
Universul copilăriei, Pe aripile copilăriei, Anotimpuri,
Tainele problemelor, ziarul Junior;
-cărți și publicații ale căror autori sau coautori sunt
dascălii școlii: Datini și obiceiuri din Banat, Povestiri
despre Reșița, ABC-ul sănătății, Aplicații în
comunicare, Fantezii matematice, Comunicarea
școlară, Matematica pentru noi,Probleme de
matematică pentru clasa I, 10 teste pentru nota 10,
Teste de succes pentru succesul la examen, Teste
naționale pentru limba română;
-Simpozionul Internaţional de Comunicări ştiinţifice
„Creativitate, Inovaţie şi Voluntariat în Învăţământ",
care a ajuns în anul 2015 la a cincea ediţie;
- parteneriate cu diverse instituţii: grădinițele Floarea
Soarelui, Pinocchio, Dumbrava Minunată, Riki-Priki,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
P.P. Nr.8, P.N. Nr. 10, din Reșița, școli gimnaziale din
Reșița și din multe alte localități, atât din mediul
urban, cât și rural, Școala George Coșbuc din Torac,
Serbia, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Traian
Vuia, Universitatea Eftimie Murgu Reșița, Asociația
Cogito, ISJCaraș-Severin, Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin, Asociația Învățătorilor Caraș-Severineni,
Federația Internațională a Comunităților Educative din
România(FICE)- filiala CS, Inspectoratul Judeţean de
Poliţie Caraş-Severin, Biserica Sf. Apostoli Petru și
Pavel, Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici, Centrul
Şcolar de Educaţie Incluzivă Primăvara și Aurora,
Centrul Județean de Resurse și de Asistență
Educațională CS, Centrul Logopedic Interșcolar Reșița,
Organizaţia Salvaţi copiii, ISU Semenic, Inspectoratul
de Jandarmi Județean Gl. Bg. Vasile Zorzor CS, Centrul
de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Caraș-
Severin, Ocolul Silvic Reșița, Garda de Mediu, Primăria
Reșița, Primăria Bela Crkva, Serbia, Centrul Județean
pentru Conservarea și Promovarea Culturii
Tradiționale CS, Stichting Hart Voor Bocșa Aalsmeer
Nederlands', Agenția pentru Protecția Mediului CS,
DPPD al Universității Lucian Blaga, Sibiu;
-din anul 2010, în şcoală se organizează, în fiecare an,
etapa judeţeană a Concursului naţional
interdisciplinar ±Poezie, devenit apoi Olimpiada de
Lingvistică;
-proiecte: Drepturi egale, șanse egale, Să ne prețuim
valorile, Valori pentru moștenitori, Să iubim și să
protejăm pădurea, Sport contra droguri, Prevenirea
traficului de persoane exploatate sexual, Proiect
Antidrog, Învățăm împreună folosind soluția mixtă,
Play Energy, e-Twinning Label, Mind Your
Rights,Mathematiques sans frontieres, Să știi mai
multe, să fii mai bun, Jocurile copilăriei, Bucuriile
Toamnei, Maraton internațional al copiilor, Drumul
către școală trece pe la grădiniță, Educație rutieră,
educație pentru viață, Alegeri sănătoase, Și noi avem
drepturi, Din toate învățăm câte ceva, Mediu curat,
sănătate fără griji, Școli care ne așteaptă, Împreună
spre o școală europeană, Biodiversitatea în școală,
Banatul și Maramureșul între tradițional și modern și
multe altele.
-participări la concursuri naționale și festivaluri:
Festivalul "Tata Oancea"(Marele Premiu pentru
exprimarea spiritului contemporan al literaturii din
Banat, 2009; Premiul III, 2010), Festivalul Internațional
al Copiilor "Bucuria Europei", Beograd, Festivalul
Național "Călușul românesc", Slatina, 2009 (premiul I),
Premiul Special al Juriului, Concursul Național
„Diversitatea – O șansă în plus pentru viitor”, Oradea,
2011, Împreună pentru viitor în cadrul Strategiei
Naționale – concurs de dans tradițional, locul I(2010,
2011, 2016).
Prof. CARMEN BORTIȘ - director
Prof. MIHAELA HOPOTĂ
Înv. LIDIA ADAMESCU
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
ŞCOALA 7 REŞIŢA –
EDUCAŢIE, PERFORMANŢĂ,
PREGĂTIRE PENTRU VIAŢĂ
În toamna anului 1964 şi-a deschis porţile prima
şcoală din cartier, ŞCOALA DE 8 ANI NR. 7 REŞIŢA.
Avea un număr de 22 de clase, din care 13 la ciclul
primar şi 9 la gimnaziu. Elevii erau îndrumaţi de 13
învăţători şi 25 de profesori, iar director al şcolii a fost
domnul profesor NICA ADAM. Paul Bocşanu scria, în
ziarul Flacăra Roşie, care apărea în data de 16
septembrie 1964: Dimineaţa începutului de an şcolar
aduce întotdeauna peisajului citadin parcă
prospeţimea unei grădini. Gingaşe şi sprintene flori
invadează străzile, stârnind pe întinderea lor zarvă şi
veselie. Gândiţi-vă la imaginea descrisă, familiară
nouă, care îşi are de data aceasta cadrul într-un
cartier reşiţean ale cărui blocuri n-au nici măcar un
sfert din vârsta celor care s-au îndreptat prima dată
spre şcoală: Lunca Bîrzavei. Pentru cei peste 400 de
copii ai celui mai nou cartier reşiţean, la 15 septembrie
1964 şi-a deschis porţile ŞCOALA DE 8 ANI NR. 7,
întâmpinându-i cu miros încă proaspăt de zugrăveală
şi cu bănci pe care vopseaua abia s-a uscat... Emoţia
momentului stăpânea deopotrivă elevi şi profesori...
Chiar dacă unii dintre dascălii care au educat
prima serie de elevi ai şcolii nu mai sunt printre noi, ne
facem o datorie de onoare să-i amintim: Ştefan
Valeria, Toldi Ana, Ceontea Elena, Balaci Constanţa,
Drinovan Aurica, Gherga Elena, Murariu Maria, Puel
Edit, Popescu Maria, Buşui Irina, Negru Romulus,
Drăgan Iudita, Codilă Florica, Ogîrlaci Doina, Stăncună
Nicolae, Stăncună Liliana, Comisarschi Petru, Mihălţan
Ion, Mihălţan Maria, Hillinger Ileana şi alţii.
Peste 1 an, în septembrie 1965, va fi înfiinţat
LICEUL DE CULTURĂ GENERALĂ NR. 3, lângă Şcoala
Nr. 7, gardul din curtea şcolii marcând limita dintre
ele. 14 clase, însumând 437 de elevi, îşi începeau
aventura în această instituţie – singurul liceu, la acea
vreme, din Govândari. Dintre cadrele didactice
învăţători şi diriginţi de la începuturile şcolii amintim:
Zidaru Gherghina, Man Leontina, Stelea Iordana,
Treuer Ecaterina, Zelenak Ligia, Blidariu Ana, Trocan
Irina, Petchescu Doina, Damian Ileana, Nica Maria,
Pincu Ana. În anul şcolar următor s-au mai înfiinţat 6
clase, numărul lor crescând la 20. Pentru elevi noi,
dascăli şi diriginţi noi: Gheorghe Gologan, Nyiri Maria,
Vitomir Natalia, Hirsch Maria, Mircioiu Iuliana, Orvoş
Tiberiu, Vlasie Elena, Coneru Ileana, Pascu Dan
Constantin, Suciu Victoria, Mutaşcu Ion. În anul şcolar
1977-1978 are loc transformarea liceului în şcoală
generală - ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 10 REŞIŢA,
denumire pe care a purtat-o 30 de ani.
În toamna anului 2007, Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 7 şi
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 10 Reşiţa s-au comasat,
instituţia continuându-şi activitatea sub denumirea
ŞCOALA CU CLS. I-VIII NR. 7 REŞIŢA (în prezent
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 7 REŞIŢA).
Cei aproximativ 600 de elevi ai şcolii învaţă astăzi
în două corpuri de clădire, cei mici, respectiv ciclul
primar, în corpul B (pe Aleea Galaţi), iar gimnaziul, în
corpul A (pe Strada Progresului). Din anul 2011,
instituţia noastră de învăţământ se bucură să aibă sub
tutela ei şi o grădiniţă: Grădiniţa cu Program Normal
Prichindelul, fosta Grădiniţă Nr. 9, înfiinţată în anul
1978.
De-a lungul anilor, au fost perioade de cumpănă
pentru şcoală, momente în care timpul ne-a pus la
încercare. Mă refer la unirea celor două unităţi de
învăţământ, privită sceptic şi cu reţinere. Spre
satisfacţia tuturor, putem spune că profesionalismul şi
caracterele de valoare ale oamenilor şcolii au făcut să
depăşim cu uşurinţă această situaţie şi să vedem
partea frumoasă a lucrurilor. Am continuam să
existăm. Şi chiar dacă numărul de copii s-a redus, la fel
Seria III Nr. 3(53)
ca în toate unităţile şcolare, chiar dacă dascăli au
plecat dintre noi, ŞCOALA 7 a continuat să existe. Şi nu
oricum. La acelaşi nivel de performanţă şi de calitate
recunoscut de întregul oraş. Nu greşesc cu nimic
afirmând că este cea mai bună şcoală din Govândari,
că aici se face şcoală şi educaţie, cu mintea şi cu
sufletul.
Şcoala 7 face educaţie, performanţă, pregătire
67
pentru viaţă. Este o şcoală care funcţionează perfect
după deviza O ŞCOALĂ PENTRU TOŢI, O ŞCOALĂ
PENTRU FIECARE, pentru că aici s-au format, de-a
lungul anilor, oameni care de nădejde ai comunităţii.
Școala Caraș-Severineană
Şcoala 7 se mândreşte cu rezultatele extraordinare pe
care le-a obţinut la olimpiadele naţionale. Pregătiţi de
dascăli renumiţi ai Reşiţei, precum Ana Ghiaur, Ion
Ene, Ana Cameniţă, Aurora Zărie, Ileana Pomoja sau
Ilie Bădescu, elevii noştri au obţinut I, II, III sau
menţiuni la etapele naţionale ale olimpiadelor de
fizică, chimie, biologie, limba şi literatura română,
educaţie tehnologică şi religie. Sportul ne aduce în
fiecare an rezutate deosebite la Olimpiada Naţională a
Sportului Şcolar, profesorul Moatăr Martin, alături de
întreaga catedră de educaţie fizică şi sport, reuşind să
aducă elevii noştri în sălile de sport, să-i determine să
facă mişcare şi să-i implice şi în activităţile sportive
care au loc în afara programului de şcoală.
Şcoala 7 Reşiţa este o instituţie aparte în
învăţământul cărăşean, cu o activitate extraşcolară de
excepţie. Astfel, toţi elevii şcolii sunt implicaţi în
proiecte educative variate, în activităţi prin care se
urmăreşte formarea lor, crearea unei imagini
complexe asupra lumii în care trăiesc, pregătirea
pentru viitor. Şcoala 7 Reşiţa este singura şcoală care
apare în Calendarele activităţilor educative realizate
de Ministerul Educaţiei, cu proiecte derulate la nivel
naţional, regional, interjudeţean. Astfel, în 20
noiembrie, cu ocazia Zilei Internaţionale a drepturilor
copilului, are loc, de şapte ani, un concurs naţional de
promovare a acestora, numit Drepturile copilului,
drepturile mele. Ziua Naţională este un eveniment
care înseamnă, pentru elevii noştri, şi Concursul
naţional de fotografii şi eseuri România, ţara mea,
fiind singurul proiect al unei şcoli din judeţul Caraş-
Severin care apare în Calendarul Activităţilor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
Educative Naţionale, alături de proiecte ale Palatului
Copiilor Reşiţa. Dascălul, de profesie român este titlul
simpozionalui naţional desfăşurat cu această ocazie,
cadrele didactice având ocazia să ilustreze, prin
referate sau comunicări, felul în care se implică în
crearea şi dezvoltarea sentimentului patriotic la elevi.
Fiind perioada sărbătorilor de iarnă, organizăm de
şapte ani, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel
Reşiţa – Govândari”, festivalul judeţean de colinde
Florile dalbe, unul din scopurile acestuia fiind
promovarea colindului tradiţional bănăţean şi
românesc. Luna februarie ne aduce în primul plan al
activităţilor nonformale proiectul Sportul în viaţa mea,
constând în concurs regional de desene şi fotografii,
dar şi în demonstraţii sportive şi jocuri în care sunt
implicaţi toţi elevii claselor pregătitoare din Reşiţa,
acţiune denumită Sport şi fair-play la clasa
pregătitoare. O manifestare aşteptată cu interes de
Școala Caraș-Severineană
profesorii de educaţie fizică este simpozionul naţional
Educaţia fizică şi sportul între formal şi nonformal,
fiind o ocazie de a face schimb de idei, dar şi de a
promova performanţa sau de a expune probleme cu
care se confruntă. Şi tot în ideea promovării sportului
se înscrie şi Festivalul local de majorete, dans modern
şi sportiv Florile dalbe, desfăşurat în fiecare an cu
ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.
De 15 ani, coruri de copii din judeţ urcă pe scena
Sălii Lira a Liceului de Arte Sabin Păuţa Reşiţa în cadrul
Festivalului de colinde Lia Ponoran. „Lia Ponoran: un
68
nume. Este numele unui om care, o viaţă întreagă,
scurtă, din păcate, a trăit prin şi pentru muzică. A
cântat în corala Mioriţa, dirijată de Doru Morariu (cel
care, odată cu plecarea la Iaşi, i-a transmis, cu toată
Seria III Nr. 3(53)
încrederea, bagheta dirijorală) şi i-a învăţat pe alţii să
cânte, în calitatea sa de profesor de muzică şi de
dirijor al corului Armonia al Liceului de Artă (actualul
Sabin Păuţa) din Reşiţa. Şi a mai fost mesager al
cântecului coral peste hotare sau, un deschizător de
drumuri înspre Europa, pentru că formaţiile conduse
de ea s-au numărat printre cele dintâi care au făcut
cunoscut cântul coral românesc în Germania, Austria,
Franţa.” - prof. univ. Dorina Chiş-Toia, iniţiatoarea
festivalului. La trei ani de la trecerea în nefiinţă a
„Doamnei corurilor pentru copii”, cum o numea, pe
Lia Ponoran, prof. Maria Cristoi, a avut loc prima ediţie
a Festivalului coral care-i purta numele. Scopul
desfăşurării festivalului constă în promovarea
grupurilor vocale şi a corurilor din judeţ şi analizarea
problemelor pe care acestea le întâmpină, precum şi
dezbaterea unor teme de actualitate privind metodica
predării muzicii.
Iniţiat în ideea promovării obiceiurilor, tradiţiilor
şi a graiului din Banat, Festivalul Drag mi-i graiul
bănăţan a câştigat mulţi adepţi de-a lungul celor opt
ediţii desfăşurate. Festivalul a devenit o manifestare
artisticǎ tradiţionalǎ a şcolii cărăşene, an de an
atrǎgând parteneri noi în organizare şi creându-se
posibilitatea unei susţineri care să permită
desfăşurarea în condiţii satisfăcătoare a activităţilor.
Dan Liuţ, realizator de emisiuni folclorice la postul
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
local de televiziune, este unul dintre oamenii de bază
ai festivalului, fiind un pasionat în ceea ce priveşte
promovarea şi conservarea graiului bănăţean. De-a
lungul anilor s-au dezvoltat şi secţiunile festivalului,
astfel că, dacă la prima ediţie a fost doar recitare de
poezie în grai, de unde şi titlul manifestării, în anul
2015, la ediţia a VIII-a, au fost patru secţiuni: recitare
în grai bănăţean, interpretare de melodii populare din
Banat, ansambluri folclorice şi formaţii instrumentale.
Elevii şcolii noastre au oportunitatea de a
participa în fiecare an la tabere de vară şi de iarnă.
Astfel, taberele de vară care se organizează de
aproximativ zece ani, fără întrerupere, au tematică
diversă. În timp ce elevii de cilul primar participă la
tabere de aventură, la munte, elevii de gimnaziu se
orientează spre tabere la mare. La taberele de limbă
engleză, în care programe implementate de organizaţii
renumite, precum British Council, au ca scop învăţarea
limbii engleze, participă atât elevi de ciclul primar, cât
şi elevi de gimnaziu. Iarna, elevii noştri participă la
taberele de schi, organizate pe Muntele Semenic de
către Organizaţia «Prietenii Munţilor» Reşiţa.
La loc de cinste se situează proiectele
internaţionale şi activităţile care au condus, în cele din
urmă, la conferirea titlului de «Şcoală Europeană» în
anii 2010 şi 2013. Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are
relaţii de colaborare cu College “Saint Sauveur” din
localitatea Rocheserviere, Franţa, din anul 1991,
angajându-se într-un parteneriat european într-o
perioadă în care nu se punea problema integrării în
Uniunea Europeană.
La data de 17 mai 1995 a fost oficializată
înfrăţirea dintre cele două unităţi de învăţământ, prin
actul întocmit la Rectoratul din Nantes. Pe parcursul
anilor legătura s-a consolidat, schimburile de elevi din
cele două şcoli partenere, efectuate din 3 în 3 ani,
ajutând elevii să se cunoască reciproc, să descopere
alte moduri de viaţă, obiceiuri şi tradiţii, alte medii
sociale. Parzeneriatul româno-francez le-a permis
elevilor să-şi înţeleagă propria identitate naţională, să
aibă o atitudine civică adecvată.
Profesorii şi învăţătorii însoţitori au descoperit alt
sistem educativ, s-au iniţiat în educaţia interculturală,
s-au implicat în dezvoltarea abilităţilor de comunicare
informatizată, racordându-se la cerinţele unui
învăţământ european.
Parteneriatul stabilit între cele două şcoli creează
condiţiile pentru stabilirea de relaţii rapide şi adecvate
între diferite grupuri de persoane din cele două ţări,
facilitând raportarea românilor la standardele
europene, deci fiind o modalitate de integrare, la o
scară redusă.
Prof. Sofia Oneţiu, fost inspector şcolar şi
director adjunct al şcolii, a implicat instituţia în două
proiecte Comenius: în perioada 2001 – 2014 s-a
derulat proiectul “O fereastră deschisă vieţii copiilor
europeni”, având parteneri şcoli din Grecia, Italia,
Bulgaria, Portugalia şi Suedia, iar în intervalul 2006 –
2009 elevii noştri au participat la proiectul „Marile
cărţi de poveşti populare europene”, având parteneri
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
şcoli primare din Polonia şi Bulgaria. Între anii 2010 –
2012, prof. Daniela Oţelariu a coordonat, din partea
română, proiectul Comenius „Un vot, un gând”
(parteneri - şcoli din Ungaria, Portugalia, Germania,
Turcia, Polonia). Acestor proiecte li se adaugă
parteneriatul bilateral româno-sârb, încheiat între
şcoala noastră şi Şcoala Elementară Aksentije
Maksimović Dolovo şi Asociaţia Culturală Banatul
Dolovo, Serbia, în perioada 2011-2012, sub
coordonarea directorul şcolii, prof. Cristiana Schmaler.
În 1997 s-a înfiinţat Asociaţia Învăţătorilor Caraş-
Severineni, cu sediul în Şcoala 7. Sunt 19 ani de când
cele două instituţii educaţionale derulează activităţi în
parteneriat, toţi învăţătorii şcolii noastre fiind membri
ai acestei asociaţii. Asociaţia Învăţătorilor Caraş-
Severineni a iniţiat parteneriate cu organizaţii similare
din Timişoara, din Serbia şi Polonia, pentru a face
schimb de experienţă pe probleme de strategii
didactice.
Şi dacă tot am ajuns la capitolul organizaţii
partenere, este evident că un program nonformal de
succes, cum e cel al Şcolii 7 Reşiţa nu se poate face
fără sprijinul şi implicarea unor instituţii sau
organizaţii partenere. Casa Corpului Didactic Caraş-
Severin poate deschide această listă, pentru că este un
colaborator activ şi prezent în toate activităţile mai sus
menţionate. Profesor Nicoleta Marcu, directorul
acestei instituţii, este un prieten al şcolii, un dascăl şi
un om deosebit care ne întinde o mână de ajutor ori
de câte ori avem nevoie.
Luând fiecare proiect în parte, ne putem opri la:
Organizaţia “Salvaţi Copiii” – filiala Caraş-Severin (care
desfăşoară de peste zece ani proiecte în şcoala
noastră; amintim doar două care se derulează în acest
moment – Şcoală după şcoală şi Singur acasă);
Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin; Biserica
„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel Reşiţa – Govândari”;
Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Caraş-
Severin; Academia Olimpică Română; Liceul de Arte
„Sabin Păuţa” Reşiţa; Centrul pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin; Casa
Orăşenească de Cultură Bocşa; Asociaţia „Prietenii
Munţilor” Reşiţa; Societatea pentru Cultură „Metarsis”
Reşiţa – Librăria „Semn de Carte”; Librăria „Vestala;
Biblioteca Judeţeană „Paul Iorgovici” Caraş-Severin;
Palatul Copiilor Reşiţa; Muzeul Banatului Montan
Reşiţa; Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-
Severin; Clubul Şcolar Sportiv Reşiţa; Teatrul de Vest.
Un rol foarte important în promovarea acestor
activităţi îl are presa locală, şcoala noastră acordând o
atenţie deosebită acestui aspect.
Începând din toamna anului 2014, în Şcoala
Gimnazială Nr. 7 se desfăşoară un program after
school, reprezentând un câştig pentru elevii ei.
Iniţierea acestui program şi implementarea lui a fost
posibilă cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei
Reşiţa, în urma solicitărilor frecvente ale părinţilor
unor elevi ai şcolii noastre. Programul educaţional tip
after school este oferit de SC CENTRU DE EDUCAŢIE ŞI
LOISIR-EDUNOVA SRL, înfiinţat cu scopul de a
contribui la creşterea nivelului calitativ al activităţii
educaţionale din şcoala noastră.
De zece ani, Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa are o
revistă care o reprezintă, numită Lumea noastră. Este
o publicaţie şcolară de care autorii ei, şi nu numai ei,
sunt foarte mândri. În fiecare an este câştigătoarea
locului I la etapa judeţeană a Concursului Naţional de
Reviste Şcolare, fiind apreciată şi la nivel naţional cu
titlul de laureat. Pe lângă aceste rezultate, revista a
obţinut, de-a lungul anilor, numeroase premii la
concursuri de profil, derulate la nivel interjudeţean
sau naţional. Cea mai mare realizare este, însă,
implicarea elevilor şcolii în realizarea ei, faptul că
Lumea noastră este produsul exclusiv al muncii
pasionaţilor de jurnalism.
Întreaga activitate de realizare a revistei are
Seria III Nr. 3(53)
amploarea unui proiect anual, în care se derulează o
serie de activităţi periodice. Primul pas în realizarea
revistei este identificarea elevilor cu aptitudini
literare, care au abilităţi în domeniul jurnalismului, dar
manifestă şi disponibilitate şi dorinţă de a scrie, de a
se implica în această activitate deloc simplă, care
necesită timp, pasiune, talent, cultură generală,
curiozitate. Sunt doar câteva criterii în realizarea
69
echipei redacţionale a revistei, din care, în final, fac
parte atât elevi de gimnaziu, cât şi elevi de ciclul
primar. Revista cuprinde materiale care se pot grupa
în câteva capitole, reprezentând: lumea Şcolii 7
Școala Caraș-Severineană
(activităţi extraşcolare, rezultate la concursuri şi
olimpiade, proiecte educative, interviuri cu dascăli ai
şcolii, elevii talentaţi care se perfecţionează în
instituţii culturale, sportive, artistice etc.); a doua
categorie include informaţii de cultură generală din
domenii variate (istorie, geografie, literatură etc.); un
alt treilea grupaj de texte sunt creaţiile elevilor; ne
oprim, totodată, la preocupările copiilor din şcoală,
realizând sondaje de opinie pe diverse teme, dar şi
articole despre jucării pentru copii sau lumea
tehnologiei; Evenimente reşiţene este rubrica ce ne
leagă de comunitatea locală, prin care copiii
descoperă ce se întâmplă în oraşul lor. La fel de
interesant este Interviul ediţiei, prin care aducem în
faţa elevilor noştri modele reale, valori umane care au
demonstrat calităţi extraordinare, care au atins
performanţe notabile şi care pot fi considerate
modele de urmat.
În anul 2014 şcoala noastră a sărbătorit jubileul.
La eveniment au participat foşti şi actuali profesori,
foşti şi actuali elevi, reprezentanţi ai instituţiilor
partenere, membri ai comunităţii locale. Au fost
momente emoţionante, în care Sărbătoarea şi
recunoştinţa s-au regăsit, în care bucuria întâlnirii s-a
revărsat în lacrimi şi emoţii. „Au trecut cincizeci de ani
şi şcoala la care au învăţat şi copiii mei a rămas la fel
de tânără şi la fel de bună. Tânără prin spiritul mereu
neliniştit a celor ce propun şi împlinesc activităţi noi, a
cadrelor didactice ce îşi depăşesc cu brio obligaţiile
profesiei şi fac pentru un adevărat apostolat, după
principiile pe care pedagogul elvețian și reformatorul
educației Johann Heinrich Pestalozzi le-a stabilit în
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
sec. al XVIII-lea. Bună prin rezultatele muncii celor ce bucățică de suflet în tot ceea ce faci. La final vei avea
oferă elevilor şi educaţie şi instruire, iar rezultatele la același zâmbet, aceeași bucurie ca după un joc
nivel local, judeţean, naţional şi chiar internaţional câștigat”, spune acelaşi copil.
demonstrează acest lucru.”, au fost cuvintele pr. Petru Şi poate că misterul Şcolii 7 se ascunde în picături
Berbentia. Iar vorbele elevilor au demonstrat mândria de suflet lăsate de copii atunci când ies pe poarta
de a fi elev al Şcolii 7. Au ieşit la iveală familii întregi şcolii, ştiind că, de fapt, nu o vor părăsi niciodată.
care au învăţat la şcoala noastră: „Chiar şi bunicul
meu, Marian Bejenariu, a fost elev al Şcolii 7 Reşiţa și Prof. CRISTINA ARDELEANU
el povestea așa: Îmi amintesc cu plăcere de clipele Inspector Școlar
petrecute alături de colegii mei, de profesorul de limba Prof. ILEANA POMOJA
română, domnul Nica, fost diriginte şi director şi care Şcoala Gimnazială Nr. 7 Reşiţa
mi-a rămas şi acum la suflet. Retrăiesc emoţiile prin
care am trecut, în anul 1965, la examenul de final de
clasa a VIII-a, făcând parte din prima generaţie ce
susţinea un astfel de test. Pot spune cu mândrie că
aproximativ jumătate din familia mea a urmat
cursurile Şcolii Gimnaziale Nr. 7 Reşiţa. Eu, tata,
mătuşa mea şi bunicul meu am învăţat în această
Școala Caraș-Severineană

instituţie.”, a declarat Daria Bejenariu, elevă în clasa a

IV-a. O absolventă a şcolii noastre, Oana Gogoşeanu,
actualmente elevă la Colegiul Naţional Bănăţean
Timişoara, a declarat, la ceas de sărbătoare: „Privind
înapoi cu nostalgie, nu a mai rămas decât dragostea
pentru locul unde copilul de ieri a devenit
adolescentul de azi, pentru locul în care am întâlnit
acea persoană, acel profesor, care, atunci când am
vrut să renunț, mi-a spus să nu o fac, deoarece în viață
pot pierde tot, mai puţin un singur lucru: ceea ce am
în minte.” Pentru că el, profesorul de la Şcoala 7, a pus
70

întotodeauna pe primul plan copilul, s-a apropiat de

el, l-a înţeles, l-a ajutat, l-a educat, l-a pregătit pentru
viaţă.
„Şcoala devine o joacă dacă o parcurgi cu
Seria III Nr. 3(53)

zâmbetul pe buze şi adaugi o picătură de plăcere şi o

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
să mă adăpostească sub umbrelă cât a durat
DIRIGENȚIE…DE SUFLET festivitatea. Am mers apoi în clasă și le-am vorbit,
printre altele, de Examenul de Bacalaureat, spre
nedumerirea lor, așa cum aveam să aflu mai târziu.
Nu m-am gândit niciodată în primii doi ani ca
dirigintă de liceu că voi ajunge să îi iubesc atât de mult
pe cei 33 de elevi, mai ales că materia pe care o
predam, Limba și Literatura Română, îmi impunea o
exigență la care nu am renunțat niciodată. Însă de la
început mi-au fost dragi. În primul an de Sf. Nicolae le-
am confecționat manual bețișoare și ei au înțeles că
nu au fost prea cuminți. Apoi, an de an le pregăteam
câte o surpriză, iar pentru a ne simți ca într-o familie,
schimbam cadouri de Crăciun după ce împodobeam
bradul în clasă.
Am înființat împreună cu ei trupa de teatru

Seria III Nr. 3(53)

„Trubadurii” și participam la Reșița la concursul
județean de teatru AM-FI-TEATRU unde în clasa a XI-
Există, cu siguranță, în cariera fiecărui dascăl o
a am obținut locul III pe județ. În fiecare an de ziua
generație „de suflet”, care își lasă amprenta în
mea îmi pregăteau câte o surpriză și încercau să fie
activitatea didactică a celui de la catedră, lucru
foarte cuminți în ziua aceea (deși nu le reușea
experimentat de mine și susținut și de alți colegi din
întotdeauna). Cu toate aceste activități cărora eu mă
cancelarie. Nu știu dacă are vreo importanță ordinea
străduiam să le dau valențe educative, iar ei să se
cronologică a generațiilor de elevi care se perindă de-a
apropie mai mult de mine, nu am reușit să îi fac să mă

71
lungul carierei didactice, întrucât experiența mea la
simtă un suport moral până în clasa a XII-a, prin
catedră se reduce la doar 11 ani. Dar știu cu siguranță
martie, când ne pregăteam de simulare. Le spuneam
că în cazul meu prima generație ca dirigintă va fi
atunci că trebuie să ne unim forțele și să învingem.
întotdeauna „emblema” unor elevi pe care mi i-aș
Le-am impus să-și asume examenul ca pe o experiență

Școala Caraș-Severineană
dori mereu drept „colaboratori”.
comună cu a mea și cu a celorlalți colegi. Între timp
Nu-mi amintesc să-mi fi dorit vreodată să devin
ne-am mai înmulțit cu elevi de la alte secții și clasa a
altceva în viață decât profesor. „Aventura conștiinței
XII-a Filologie număra 40 de elevi. Am muncit cot la
mele” începea cu jocul „de-a școala”, având-o mai
cot, la orele de română, dar și la orice altă oră care se
întâi ca model pe doamna învățătoare de la Broșteni,
ivea liberă pentru ei și pentru mine. La simulare toți
iar mai apoi pe mulți dintre dascălii mei, împrumutând
cei 40 de elevi erau promovați la Limba și Literatura
de la fiecare ceea ce mi-a plăcut la ei ca elevă, și de la
Română.
toți pasiunea pentru această meserie. Poate că
Mi-am dat seama atunci că elevii mei au nevoie
modelele mele au avut puterea de a mă determina să
de ajutorul meu didactic, de experiența mea ca
nu-mi doresc altceva, astfel că mi-am canalizat toată
profesor de română, dar mai ales de sprijin moral, de
forța și toată ambiția în atingerea unui singur țel-să fiu
încurajare, de certitudinea că sunt „trup și suflet’’
profesor, și nu oriunde, ci la Dragalina.
alături de ei. Și așa am fost. Am creat un grup pe care
Visul mi s-a îndeplinit și în al doilea an ca
l-am numit „Frumoșii 12F”- pentru că așa îi alintam eu
profesor m-am trezit dirigintă la clasa a V-a. Nu am
- și le scriam zilnic temele de recapitulare, secvențe de
știut la început ce presupune acest rol de dirigintă, în
lecție, planificarea pentru examen și orice altă
afară de a fi profesor de română nu am învățat altceva
informație le putea folosi în acea perioadă foarte grea
în facultate. Îmi voi aminti mereu prima zi de școală
pentru ei. Înaintea fiecărei probe postam pe
când elevii mei, bobocei de clasa a V-a, mă priveau cu
Facebook, acolo unde fiecare dintre ei era prezent la
sfială și curiozitate. Și pentru mine era o experiență
orice oră, câte un mesaj de încurajare și îi sunam
inedită, interesantă. Așa că, pas cu pas, am învățat să
pentru a „testa” dispoziția în care se aflau. S-a
fiu dirigintă alături de ei, ,,am crescut” împreună, ei ca
întâmplat să-mi răspundă elevi plângând de emoție și
elevi, eu ca dirigintă. Au fost 4 ani frumoși în care, pe
lipsă de încredere, dar am simțit că telefonul meu i-a
lângă orele de Limba și Literatura Română, ne-am
liniștit. La Examenul cu care i-am terorizat 4 ani, toți
cunoscut, ne-am făcut surprize unii altora, am
elevii din clasa a 12-a F au promovat proba de Limba și
organizat serbări școlare. La final, am fost mândră de
Literatura Română, 14 dintre ei obținând note peste 9.
rezultatele lor la Evaluarea Națională, cu atât mai mult
Astăzi, majoritatea elevilor mei sunt studenți, 5 dintre
cu cât 6 dintre ei fuseseră admiși la Secția Filologie.
fete urmând a îmbrățișa cariera didactică, sper că de
Marea mea bucurie a fost prima zi de școală din
dragul meu.
septembrie 2010 când doamna profesoară Maria
Îmi place să cred că succesul lor s-a datorat, pe
Ranga, pe atunci directorul liceului, m-a anunțat că voi
lângă transmiterea unor informații și susținerea unor
continua să le fiu dirigintă celor 6 foști elevi, întrucât
lecții de specialitate, și acestei legături deosebite pe
îmi revenea clasa a IX-a Filologie. Îmi aduc bine aminte
care am reușit să o creăm împreună. Oare e atât de
că era o zi ploioasă și că viitorii mei elevi au avut grijă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
important pentru elevii noștri să le fim alături și în
felul acesta?
Vă redau în rândurile următoare mesajul meu
final dintr-un filmuleț pe care l-am pregătit special
pentru „ultima lecție de dirigenție” la care am plâns cu
toții:
„Frumoșii mei, voi sunteți ca un cântec... un
cântec nu se poate cânta niciodată de la sfârșit spre
început. Trebuie să-l cânți totdeauna îndreptându-te
spre sfârșit...
Zilele acestea vom cânta «ultima partitură» a
unei melodii minunate pe care am compus-o
împreuna - ANII DE LICEU!
N-am fost COMPOZITORUL prin excelență...deci
dirigintele-model, profesorul eminent de Limba
Română, psihologul de care ați avut nevoie în
momente dificile...am fost și voi rămâne un suflet
care va vibra la unison cu trăirile voastre!
Școala Caraș-Severineană
Veți rămâne mereu în inima mea, suflete dragi!
Diriga”
Dincolo de bucuria „profesională”, ceea ce am
câștigat a fost prietenia și aprecierea lor sinceră și
necondiționată. Cuvintele unui elev din albumul cu
fotografii al clasei m-au emoționat peste măsură: „Vă
mulțumesc pentru lecțiile de viață, pentru energia,
dăruirea și implicarea dumneavoastră…și nu o luați ca
72
Seria III Nr. 3(53)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
pe o cascadă de complimente fără sens, ci ca pe o
pagină de apreciere a efortului de a fi fost o dirigintă a
unui copil, adolescent dificil ca mine, dar și diriga
perfectă a unei clase ce se hrănea cu nebunie. Vă
mulțumesc pentru cei mai frumoși ani din viața de
adolescent pe care am avut șansa să-i petrec alături
de dumneavoastră!”
Nu știu dacă această metodă de a te apropia
spiritual atât de mult de elevi cum am făcut-o eu e o
cale spre succes. Știu doar că în cazul meu a
funcționat. De aceea, intenția articolului este aceea
de a vă împărtăși cea mai frumoasă experiență
profesională din cariera mea și de a transmite un
mesaj atât elevilor, cât și colegilor mei.
Voi, dragi elevi, trebuie să vă asumați acest
examen ca pe o experiență decisivă din viața voastră,
să conștientizați importanța pe care trebuie s-o
acordați studiului și seriozitatea cu care trebuie să
tratați ultimii pași din cariera voastră de liceeni și
primii spre maturitate.
Dragi colegi, vă adresez îndemnul de a vă apropia
și spiritual de elevi, de a-i determina să învețe și
printr-o legătură afectivă prin care să le oferim
siguranță, încredere și suport moral!
Prof. ALIDEIA ȚEPENEU
Director, Liceul Teoretic General Dragalina
Oravița
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
DOINA MIHAILOVICI -
PROFESOARA MEA FĂRĂ
SEAMĂN PE LUME
Nu am fost în nicio privinţă un copil precoce, ba
chiar aş spune că am fost „amânată” un pic. Despre
prima zi de şcoală îmi amintesc doar castanul uriaş din
curtea şcolii, statuia frumoasă de la intrarea din faţă şi
buimăceala din capul meu. Învăţătoarele mele, căci au
fost trei, nu mi-au marcat copilăria. Ultima dintre ele,
tânără şi frumoasă, blândă, cu părul lung, mi-a fost
cea mai dragă. Iar al patrulea an de şcoală a fost
primul în care m-am simţit confortabil. Poate şi pentru
că mă mai deşteptasem între timp, reuşind într-a
patra să fiu în plutonul fruntaş al clasei, cu premiul al
II-lea.
Dar clasa a V-a, cu toate schimbările sale, venea
ca un tăvălug. Ameninţarea sa îmi întunecase zilele
vacanţei de vară. Îi întrebam pe toţi copiii mai mari din
vecini cum este în clasa a V-a, căci tare mă mai
temeam de ea şi de multitudinea de profesori cu care
voi avea de-a face. O fată mai mare cu doi ani, Rodica,
pe care o admiram în secret şi a cărei mamă era
profesoară de limba română la noi la şcoală, m-a
asigurat cu căldură că îmi va plăcea la gimnaziu, că
este mai interesant decât în clasele mici, dar nu prea
greu, că va fi mult mai distractiv. Speram ca doamna
Finica, mama Rodicăi, să îmi fie dirigintă, fiind un
element de stabilitate în lumea mişcătoare care mi se
deschidea în faţă. Dar n-a fost să fie.
Doamna Finica a fost diriginta clasei de a V-a
paralele, iar clasa mea urma să aibă o altă dirigintă,
tot profesoară de limba română, DOINA MIHAILOVICI
era numele său. Nu îmi mai aduc aminte cu precizie de
momentul primei întâlniri cu d-na mea dirigintă,
probabil a fost în curtea şcolii, la festivitatea de
deschidere. Oricând o fi fost, ştiu că am văzut o
doamnă grozav de frumoasă, de nu mă mai săturam
privind-o. În clasă apoi, când a început să ne
vorbească cu vocea ei blândă şi melodioasă, am simţit
dintr-o dată cum sunt luată sub o aripă protectoare şi
călăuzită pe un drum fermecat şi aventuros, pe care
totuşi mă simţeam în siguranţă. Ştiam, anticipam că
mă vor aştepta atâtea minunăţii, încât fremătam de
nerăbdare. Nimic rău nu mi se putea întâmpla, totul
era o aventură fermecată de la care nu puteam lipsi
nicio clipă. Orice zi de şcoală a devenit o sărbătoare,
iar dacă ea lipsea de la şcoală, uneori, din motive de
sănătate, totul era searbăd, fără gust şi fără culoare.
O admiram în deplinătatea persoanei sale şi nu
îmi pot aminti, în răstimpul de patru ani cât mi-a fost
far călăuzitor, să o fi auzit sau văzut spunând sau
făcând ceva altfel decât perfect. Era frumoasă ca o
zână bună, fiinţa sa strălucea înconjurată parcă de o
aură, iar această strălucire se răsfrângea şi asupra
tuturor lucrurilor sale. Îmi aduc şi astăzi aminte de
rochiile ei minunate, de inelul de pe deget sau micuţul
pandantiv ce-l purta pe un lănţişor de aur la gât. Mi-ar
fi plăcut să-i semăn. Îmi promiteam că atunci când voi
creşte mă voi îmbrăca cu haine ca ale sale şi cu pantofi
la fel.
Când mergea parcă plutea, iar când cânta şi
îngerii ar fi fost invidioşi pe vocea ei. Niciodată nu am
auzit-o strigând. Ne învăţa, la orele de dirigenţie, dar şi
mereu când se ivea prilejul, să fim buni şi generoşi, să
fim manieraţi şi politicoşi, să fim atenţi la ceilalţi, să
vorbim frumos cu cei de lângă noi. De la ea am deprins
empatia, încrederea şi iubirea de oameni, căci ea ne
arăta o iubire necondiţionată, iubirea cu care ar trebui
iubit orice copil. Desigur că uneori ne dojenea, când
făceam câte o poznă sau o faptă rea, dar cu asemenea
blândeţe, încât vina te apăsa mai tare, iar ruşinea că ai
dezamăgit-o îţi incendia obrajii.
Copilul timid şi speriat care am fost a prins curaj
sub ochii ei calzi, şi încet, încet mi-au crescut aripi spre
Seria III Nr. 3(53)
zbor. Grija şi încurajarea sa m-au modelat şi m-au
înaripat. Mi-a modificat percepţia asupra mea însămi.
Mă văzusem mereu până atunci ca fiind o fată ştearsă
şi modest dotată în privinţa oricăror calităţi. Iubirea pe
care mi-o arăta şi încrederea sa întâi m-au mirat, apoi
m-au făcut să îmi schimb autoimaginea, să mă
străduiesc să-mi construiesc o personalitate care să fie
la înălţimea aşteptărilor sale. Aceasta avea să fie
73
provocarea mea de zi cu zi: să nu o dezamăgesc. Am
dobândit încredere în mine. Dacă ea mă iubea
înseamnă cu eram în stare de ceva! Am devenit
sârguincioasă şi extrem de conştiincioasă. Căci
Școala Caraș-Severineană
vedeam bine că ea avea un dar vrăjit, să ghicească şi
să scoată la iveală din adâncul nostru de copii prostuţi
şi ezitanţi, întreg potenţialul devenirii noastre.
Am iubit limba română şi literatura cu aceeaşi
pasiune cu care o iubeam pe ea. Nu am luat vreodată
altă notă decât cea maximă. Totul mi se părea uşor şi
minunat de frumos. Citeam cu patimă, învăţam cu
sete. Îmi plăcea istoria şi voiam să devin arheolog, dar
limba şi literatura română făceau parte cumva din
însăşi fiinţa mea. Parcă nici nu făceau subiectul (şi
obiectul) unei discipline şcolare, ci unui hobby pe care
îl cultivam cu cea mai mare plăcere.
Voiam să fie mândră de mine. Am intrat printre
primii la cel mai bun liceu din oraş, fără meditaţii şi
fără să excelez la matematică. Toţi profesorii pe care i-
am avut mai târziu au avut neşansa de a fi comparaţi
cu Ea. Am avut mulţi profesori buni, iar pe unii i-am
iubit. Dar niciunul nu a câştigat în competiţia
imaginară în care în secret i-am aşezat în faţa
Doamnei mele. Am cunoscut în viaţa mea oameni
deştepţi, de calitate, interesanţi, generoşi şi frumoşi.
Unii mi-au devenit prieteni şi tovarăşi de drum. Dar
doar ea a fost marea mea întâlnire, marea mea iubire
şi cea dintâi.
Avea un asemenea efect asupra mea şi a avut pe
tot parcursul vieţii mele, încât mereu mă raportam la
ea, mereu mă întrebam, înainte de a face ceva, ce-ar
spune despre acest fapt. Sunt convinsă că fără
prezenţa sa în viaţa mea eu nu aş fi ceea ce sunt
astăzi. Ea mi-a fost impuls şi reazem, ea mi-a luminat
drumul şi mi-a deschis calea. Ea mi-a fost model în
viaţă şi mai apoi în profesie. Niciodată nu am ajuns-o,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
nu am egalat-o, dar mereu am urmat-o, mereu ea a
fost tainica mea lumină călăuzitoare, omul frumos
care într-o cruce a vieţii mele m-a prins de mână şi mi-
a arătat cerul senin, plin de stele.
Cu toată recunoştinţa şi bucuria de a fi avut
şansa unei asemenea întâlniri, nu pot să spun decât:
mulţumesc frumos, scumpă Doamnă dirigintă! Darul
pe care mi l-aţi făcut a fost nepreţuit!

DOINA MIHAILOVICI, s-a născut la Borlova, dar

după 5 ani familia s-a stabilit în comuna Racoviţa,
lângă Buziaş. Aici a crescut şi a urmat liceul. Tatăl -
preot, originar din Oţelu Roşu, mama - din Hitiaş,
Timiş. A absolvit Facultatea de Filologie la Institul
Pedagogic din Oradea.
Școala Caraș-Severineană
74
Seria III Nr. 3(53)

Prof. SIMONA SANDU

ÎNVĂȚĂTOR ȘI MENTOR -
ELISABETA AVRAM
„Învăţătorul este cel care dăruieşte fiecărui om,
la pornirea lui în drumul spre lumină, primele
elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de „OM”.
El este acela care modelează materialul cel mai de
preţ – COPILUL - tinzând ca din fiecare bloc de
marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele
mai frumoase trăsături, un om care să înmănunchieze
calităţile morale cele mai înalte”. (Dumitru Salade)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Colegiul Naţional Mircea Eliade Reşiţa
An de an, la 15 septembrie, abecedarele,
emoţiile şi urările vorbesc de un nou început de an
şcolar. Acei oameni care au trăit emoţiile zilelor de
toamnă au rămas cu amintirile, cu nostalgia
momentului şi cu inima deschisă spre rememorări şi
aduceri-aminte. Aceşti oameni sunt învăţătorii
pensionari.
Despre o învăţătoare pensionară doresc să vă
vorbesc şi eu, pentru că de ea mă leagă o frumoasă
prietenie, doamna învăţătoare Elisabeta Avram.
S-a născut în 13 noiemebrie 1930, în comuna
Daneţi din judeţul Dolj, dintr-o familie de intelectuali:
tatăl, Nuţă Florea, învăţător şi inspector general şcolar
timp de 29 de ani la Craiova, iar mama, Nuţă
Margareta, tot învăţătoare. A urmat cursurile Şcolii
Normale din Craiova între anii 1943-1951, iar apoi a
fost învăţătoare le Buchin, Reşiţa şi Şcoala Generală
Nr. 4 din Caransebeş.
Timp de peste 30 de ani a fost învăţătoare la
Liceul Pedagogic din municipiul de pe Timiş şi Sebeş,
fiind şefa comisiei metodice a învăţătorilor,
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
responsabil al cercurilor pedagogice, metodist
teritorial şcolar judeţean, vicepreşedinte şi membru în
comisia de obţinere a gradelor didactice a
învăţătorilor din Caransebeş, Reşiţa şi Timişoara,
îndrumător la cursurile de formare a cadrelor
didactice şi preşedinte al comitetului sindical al
învăţătorilor din Caransebeş.
De asemenea, timp de patru ani a realizat un
experiment la nivel naţional privind predarea într-o
sală de clasă specializată, la clasele I-IV, pe grupe de
eterogene de elevi. Şi ar mai fi multe de spus referitor
la experienţa şi profesionalismul ei ca şi cadru
didactic.
Dar eu vreau să vă vorbesc despre ea ca OM.
Este greu să găseşti cuvintele potrivite şi sa le aranjezi
într-o anumită ordine ca ele să sune bine şi în special
să găseşti acele cuvinte care descriu o persoană pe
care o stimezi şi care a avut o contribuţie importantă
în formarea ta ca dascăl.
Încă de pe băncile liceului ştiam că meseria de
dascăl este frumoasă, dar şi grea. În timp trebuie să-i
descoperi secretele, ca să poţi să devii un dascăl
adevărat, iubit şi apreciat de elevi. Sub îndrumarea
doamnei Avram Elisabeta am învăţat cum să mă
comport cu elevii, am descoperit ce înseamnă
bunătatea şi cât înseamnă ea atunci când o împarţi
oamenilor. Domnia sa era de o generozitate
intelectuală ieşită din comun...era ÎNVĂŢĂTOAREA
prin vocaţie. Știa să vadă viitorul din om şi să-i
sădească încredere. Aceste calităţi sunt rare.
Pe doamna învăţătoare am cunoscut-o în anul
1994, când eram elevă practicantă. Avea o nobleţe
sufletească şi o spontaneitate deosebită. Ce bine îi
prinde copilului (căci eram o copilă atunci, aveam 16
ani) să fie întâmpinat la clasă de un zâmbet adevărat,
de o bunăvoinţă inepuizabilă, de o energie în care nu
se amestecă nervozitate, de o exigenţă ce nu cuprinde
asprime. Atunci, copilul se dăruieşte cu toată
încrederea, chiar dacă firea lui e ascunsă, se simte
într-un fel dator să devină deschis, sincer, iar dacă e
speriat, se linişteşte şi dacă e timid, se înviorează.
Învăţătoarea care iubeşte cu adevărat copiii şi ştie să o
transmită, astfel încât să fie simţită de copii, cea care
ştie să îndrume fără violenţă şi nerăbdare evidentă,
aceea va fi ascultată, imitată, iubită. Toate acestea a
ştiut doamna Avram să le dăruiască de-a lungul anilor,
atât generaţiilor de elevi, cât şi generaţiilor de tineri
practicanţi, care, poate azi sunt şi ele cadre didactice
şi oferă mai departe ceea ce au învăţat, pregătind
elevii pentru viaţă şi dăruind fiecărei generaţii o parte
din sufletul lor nobil.
Mi-a vorbit despre anii când a fost directoare (10
la număr), timp în care împreună cu alţi colegi a fost
„un adevărat grădinar de suflete”. Întotdeauna a fost
gata să-şi ofere, dezinteresat, dragostea, experienţa şi
cunoştinţele tinerilor colegi.
Vorbind despre cum erau dasacălii pe vremea ei
şi cum sunt acum, mi-a mărturisit următoarele: „Din
experienţa mea de învăţător pot depune mărturie, din
tot sufletul, despre preţuirea, respectul şi iubirea faţă
de munca pasională a dascălilor de ieri şi de azi, care
au dăruit şi dăruiesc, din preaplinul inimii şi minţii lor,
lumina învăţăturii, aşezând temelia de unde se ridică,
cresc şi se formează oamenii”. Doamna învăţătoare
crede în „colegii cu experienţă, dar şi în virtuţile
inventive şi creative ale colegilor tineri, căci fiecare
dintre ei au fost şi vor fi bune călăuze ale celor mici”.
A vorbit despre dascălul ideal, spunând că acesta
ar trebui definit „din unghiul de vedere al elevului şi
mai puţin din cel al dascălului însuşi”. În viziunea
dumneaei „slujitorul ideal al şcolii este dascălul de
vocaţie, care este adânc pătruns de nobleţea profesiei
sale, cu o solidă informaţie de specialitate, continuu
avid de plus de cunoaştere, dar mai ales fericit să
dăruie făpturilor care cresc şi se formează sub ochii
săi, o parte a inimii sale”.
Seria III Nr. 3(53)
Am întrebat-o dacă îşi mai aminteşte sau dacă
poate să nominalizeze câţiva elevi deosebiţi, care i-au
rămas în suflet. Dânsa mi-a mărturisit că a văzut
mereu elevii ca nişte călători care „bat cu emoţie la
porţile cunoaşterii, năzuind spre lumina ştiinţei de
carte”, că i-a iubit mult pe toţi și îi este foarte greu să
nominalizeze o parte din ei, de frică să nu uite vreun
nume, dar este convinsă că toţi au ajuns oameni
75
realizaţi în viaţă. E mândră de Sorin Grindeanu, ajuns
viceprimar al oraşului Timişoara la acel moment;
Corina Pantelie, profesor pentru învăţământul
primarla Şcoala generală Nr. 8 din Caransebeş;
Școala Caraș-Severineană
Mihaela Stroe, profesor universitar istorie la
Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti; Alexandru
Trion; Alexandru Galiţă; Gabriela Fodor; Steluţa Nuţă
şi de mulţi, mulţi alţii, de care doamna învăţătoare îţi
aminteşte cu drag şi ei sunt doar o parte din elevii
dânsei.
Trăind printre cei de vârsta a treia, a învăţat „cât
de frumoasă poate fi şi această toamnă a vieţii şi că o
zi din viaţa fiecărui om este la fel de importantă,
indiferent de vârstă, mai ales că amintirile către
sfârşitul vieţii sunt multe şi frumoase”.
Din păcate doamna învăţătoare nu mai este, dar
va rămâne vie în sufletul fiecărui elev pe care l-a
îndrumat şi l-a ajutat să pornească pe drumul
cunoaşterii şi, de ce nu, şi al vieţii.
Nu putem decât să spunem: „Rămas bun,
stimată doamnă învăţătoare şi nu vom uita niciodată
ceea ce ne-aţi învăţat!”
Prof. înv. primar ANESIA-MARILENA DOBROMIRESCU
Colegiul Naţional C. D. Loga Caransebeş
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 6. ELEVI, DASCĂLI, ȘCOLI DE NOTA 10 ... DE IERI ȘI DE AZI
glasul, ca solistă a Ansamblului folcloric „Doina
REVERENȚĂ, DOAMNĂ DIRIJOR!
Timişului”, dar cele două decenii petrecute ca
profesoară de muzică în Maramureş, au ţinu-o
departe de scenă, însă a cunoscut împlinirea deplină
ca mamă a doi copii frumoşi şi sănătoşi. Odată cu
revenirea pe plaiul natal, în 1997, ca profesoară la
Liceul de Artă „Sabin Păuța”, păşeşte din nou pe
scenă, când cu faţa, ca solistă de muzică populară,
când cu spatele, ca dirijor al prestigioaselor corale
reşiţene „Lia Ponoran” şi apoi „Lira”, a Primăriei
Reşiţa. De fapt, prezenţa sa pe scenă, ca interpret de
folclor se materializează prin compact discul „Aş fi vrut
lume să-ţi cânt”, al cărui titlu este semnificativ pentru
cei care îi apreciază timbrul curat, iar versurile nu sunt
gratuite şi pierderea este a celor care n-au ascultat
Școala Caraș-Severineană

cântecul ei autentic bănăţean, ani de zile. În anii de

Obişnuim ca la aniversări să-i felicităm pe cei
care ne sunt apropiaţi, dar uităm, sau trecem cu
ușurinţă pe lângă ziua aniversară a cuiva care se
dedică colectivităţii cu tot timpul şi harul său. Cum
oare am putut uita de ziua de 20 noiembrie 2016,
când profesoara Elena Cozîltea a împlinit 65 de ani?
Aceasta nu pentru că este pensionară, ci pentru faptul
că renunţând la tihna pe drept dobândită, îşi împarte
76
când a revenit acasă a mai scos şi alte CD-uri, unul de
colinde precum şi alte împliniri redutabile, între care
colaborarea, ca solistă, cu renumitul Ansamblu
folcloric „Semenicul”, sau marele premiu obţinut la
concursul TV „Debut ’50”, dar mai important rămâne
talentul său muzical de necontestat, oferit
spectatorilor şi abilităţiile pedagogice caracteristice
dascălului, prin care a transmis generaţiilor de elevi
dragostea pentru muzică.

timpul între cele trei formaţii corale, pe care le Dorindu-i, încă odată, cele cuvenite, facem o
dirijează în mod voluntar. Desigur că cei apropiați i-au plecăciune adâncă în semn de mulţumire pentru
adreseat mulţumiri în mod curent, dar acum, cu timpul pe care şi-l rupe de lângă nepoţica iubită şi pe
Seria III Nr. 3(53)

întârziere, avem prilejul să le înmănunchem din partea care îl consacră unei munci, deloc uşoare, dedicată
componenţilor coralei „Franz Sturmer” a Forumului Bisericii şi Scenei.
Democrat German; coralei „Datina” a cadrelor
didactice din Reşiţa şi corului Catedralei „Schimbarea TITUS CRIŞCIU
la Faţă” din Reşiţa, pe care le dirijează în prezent. scriitor reșițean
Urarea ar consta în „Ani mulţi cu sănătate şi lumină!”
pentru Domnia Sa şi cei care îi sunt dragi, dar dincolo
de cuvinte este gândul celor care îşi unesc glasul la
gestul dirijorului, spre a transmite fiorul de frumos şi
viaţă, care este purtat de cântec.
În lucrarea „Tezaurul folcloric şi păstrătorii lui”
(publicată în 2007 la editura „Tim” din Reşiţa), am
schiţat un portret al doamnei Elena Cozîltea, în care,
între altele, notam că s-a manifestat în trei ipostaze,
ca profesor, solist vocal şi dirijor. Ei bine, astăzi aş
adăuga succint câteva date biografice privind
devenirea personalităţii pe care o aniversăm acum.
S-a născut în Oraviţa, dar a fost stimulată de cântecele
din Ilidia, în care şi-a petrecut copilăria. A urmat
Şcoala de Muzică din Reşiţa, unde absolvă şi liceul,
apoi Facultatea de Muzică din Timişoara şi ulterior,
Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti,
promoţia 1978, profil pedagogie, muzicologie,
compoziţie. Din vremea studenţiei şi-a pus în valoare

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Ungaria; 60 km faţă de punctul de trecere al frontierei
ANINA, AȘEZARE ȘI ISTORIE Naidăş, județul Caraş – Severin, la trecerea în Serbia;
la 85 km faţă de vama Stamora – Moraviţa, din
Aşa după cum se ştie, primii colonişti sosiţi pe
județul Timiş, tot în vecinătea Serbiei.
aceste meleaguri au întemeiat colonia Steyrer – Dorf
Tot din punct de vedere geografic, orașul este
(satul celor din Stiria), denumire schimbată într-o
situat în centrul Munților Aninei, ce fac parte din
formă simplificată – Steyerdorf şi apoi în Steierdorf,
Munții Banatului, și care, la rândul lor, sunt parte
păstrată oficial până în jurul anului 1880, atunci când
integrantă a Carpaților Occidentali. Formarea acestor
comuna a fost numită Stájerlak. Anina (în germană
munți are loc în mezozoic, prin orogeneza alpină. În
Erlental) era administrată ca o colonie de muncitori. În
structura lor predomină rocile sedimentare, cu foarte
anul 1898, comuna îşi schimbă din nou numele în
mult calcar, dar se găsesc și roci cristaline. Acestea
Stájerlak – Anina. Apoi, odată cu alipirea Banatului la
sunt amestecate și formează un autentic mozaic
România, în anul 1920, comuna îşi schimbă
petrografic.
denumirea, de data aceasta în Steierdorf – Anina. În
Zona corespunzătoare este una a podişurilor şi a
sfârşit, în anul 1952, după reorganizarea teritorială şi
munţilor calcaroşi, încadrată în perimetrul montan
ridicarea fostei comune la rang de oraş, prin unificarea
Reşiţa – Moldova Nouă, și în care relieful predominant

Seria III Nr. 3(53)

vechii vetre Steierdorf cu fosta colonie muncitorească
este cel carstic, cu chei de tip canion: Caraş, Nera,
Anina, ia naştere oraşul Anina.
Miniş, Gârlişte, peşteri precum Prolaz, Comarnic,
Numele de Anina (în germană Steierdorf – Anina,
Buhui, Țolosu, aliniamente de doline: Câmpul
iar în maghiară Stájerlakanina), ar proveni – într-o
Mărculeştilor, Bohui, Cărbunari, dar și izbucuri:
primă variantă – de la arinii (aninii) care au răsărit pe
Cârneală, Ochiul Beiului, Coronini, Padina Matei etc.
locul unde, ulterior, avea să se construiască uzinele
Cel mai înalt vârf din Munţii Aninei este vârful
din localitate, așa după cum reiese și din publicația
Leordiş, de +1.160 m, iar structura geolitică
Foaia Diecezană a Episcopiei de Caransebeș: „De o
predominantă este cea calcaroasă. Relieful este

77
parte și de alta străjuiau arinii sau «aninii» – cum le
alcătuit din culmi şi văi paralele, cu numeroase doline.
zicem noi bănățenii. Aceștia au dat satului numele
Structuri geomorfice alcătuite din gresii şi din
lor”. Oraș prin excelență minier, el este așezat într-una
conglomerate sunt consemnate în partea de nord-est
dintre cele mai frumoase, dar și mai propice zone de
a munților, ele fiind formațiuni geolitice ce intră în

Școala Caraș-Severineană
exploatare minieră din munții Aninei.
componența Bucicului, o formațiune deluroasă a cărei
Situându-se într-o regiune montană din sudul
înălțime atinge 662 m.
Carpaților Occidentali, în zona geografică a Banatului
În partea de răsărit a munților se află culmea
de munte, din judeţul Caraş – Severin, la 45° latitudine
Certej – Puşcaşu Mare, constituită din roci granitice și
nordică și 21° longitudine estică, orașul Anina prezintă
șisturi cristaline, aceasta fiind poziționată paralel cu
o a altitudine a cărei medie este de 645 m. Drumul
Valea Poneasca. În partea de est a Domanului se
naţional DN 58 parcurge longitudinal localitatea,
situează Ponorul, o structură calcaroasă cu înălțimea
legând capitala judeţului, municipiul Reşiţa, de drumul
de +808 m, care înspre sud se unește cu podişul
naţional DN 57B, prin intermediul căruia se realizează
carstificat al Iabalcei.
legătura între Oraviţa şi Bozovici, cele două șosele
O serie de formațiuni și culmi calcaroase, precum:
intersectându-se lângă podul Crivinei. În zona
Tâlva Zânei (+939 m), Tâlva Simeon (+899 m),
cartierului Steierdorf, DN 58 este continuat de vechiul
Predilcova (+891 m), Polom (+821 m) ș. a., se
drum județean (DJ 572 B) ce duce la Oraviţa, trecând
desfășoară între Văile Caraşului şi Minişului, de la est
pe la sanatoriul Marilla.
la vest, adăpostind podişuri carstificate, precum:
Poziționat geografic aproape de centrul județului,
Ravniştea Mare, Colonovăţ, Cereşnaia, Cârneala,
oraşul Anina se învecinează spre sud cu comuna
Ponor şi altele. Ca urmare a procesului de erodare
Lăpuşnicu Mare, la sud – vest cu comuna Ciclova
suferit în mod diferențiat de către variile tipuri de roci,
Română, în nord – vest cu comuna Ciudanoviţa, la est
în timp, s-au creat anumite depresiuni locale în Cheile
cu comuna Bozovici, spre vest cu oraşul Oraviţa, iar
Caraşului, la Prolaz, cât și la Anina, Lişava, Caraşova,
spre nord cu comuna Caraşova. Tot în partea de est
Ciudanoviţa, dar şi pe Valea Minişului.
„se află Culmea Colonovățul Mare – Tâlva Morii”, iar la
Demn de menționat este faptul că, un rol
vest „Culmea Dealul Cumpăna – Tâlva Ponor”. Se mai
important în eroziune l-au avut râurile care au
cunoaște faptul că orașul „este așezat într-o
modelat în calcare chei de o deosebită frumusețe,
depresiune alungită, pe direcția râurilor Anina, Valea
precum Cheile Bohuiului – 8 km, Cheile Gârlişte – 9
Morii (Pârâul Steier – n.a.) și Ponor..., închisă pe două
km, Cheile Minişului – 14 km, Cheile Nerei – 18 km, cât
laturi de culmi calcaroase cu versanți abrupți și
și Cheile Caraşului, cele mai lungi din zonă, de circa 19
împăduriți”, și că „nemaiavând loc pe fundul
km lungime. Atât apele de suprafață, cât și cele de
depresiunii, s-a întins în lungul versanților, sub formă
adâncime au creat forme carstice de o deosebită
de trepte”. Raportat la principalele puncte de trecere
frumusețe geografică și geologică. Întreaga rețea
a frontierelor, orașul Anina se află situat la
hidrografică a zonei, constituită din râurile de
următoarele distanţe: 200 km faţă de vama Cenad, din
suprafață, aparține bazinelor Nerei, Caraşului şi
județul Timiş, la frontiera cu Ungaria; 250 km faţă de
Bârzavei.
punctul vamal Nădlac, din județul Arad, la trecerea în
Așa după cum am afirmat anterior, localitatea
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Anina se află situată în inima Munților Aninei, un grup
muntos ce face parte din Munții Banatului, și care, la
rândul lor, se subscriu Carpaților Occidentali.
Referindu-ne din punct de vedere strict geografic,
această zonă face parte din marea Regiune
biogeografică alpină, care se întinde de la Pirinei și
Alpi până la Carpați. „În țara noastră, această regiune
biogeografică ocupă 23% din teritoriu și cuprinde atât
vărfurile carpatice și depresiunile intramontane, cât și
dealurile mai înalte, înșiruite de-a lungul lanțului
muntos”.
Cât privește structura geologică a solului și
subsolului zonei geografice din care facem parte, și
care, în mod firesc, ne interesează, aceasta este
caracterizată în felul următor: „Un relief aparte în
cadrul Carpaților îl formează calcarele, dolomitele și
conglomeratele (cu elemente calcaroase sau cu
ciment calcaros), cu grosimi aprecibile. În condiții
Școala Caraș-Severineană
climatice specifice, cu fenomene de îngheț persistente
și cu precipitații abundente, se dezvoltă diverse forme
caracteristice, cum sunt platourile carstice (totalitatea
proceselor legate de circulația apei în roci solubile –
calcar, dolomit, gips, sare – și formele de relief la care
acestea dau naștere – la suprafață și în adâncime –
conturează noțiunea de carst. Acesta a fost studiat
inițial în Podișul Karst din Slovenia) din Munții Apuseni
și din Munții Aninei, Cheile Bicazului, Nerei, Bârzavei,
Carașului, câmpurile de lapiezuri (lapiezurile
reprezintă microforme sculpturale ale reliefului carstic
78
rezultate în principal prin acțiunea de dizolvare a apei,
formate pe suprafețe slab înclinate. Ele sunt
reprezentate printr-un sistem de șanțuri înguste,
separate prin creste) și dolinele (dolina este o formă
Seria III Nr. 3(53)
de relief exocarstic elementar, cu aspect de
depresiune în formă de pâlnie, mai mult sau mai puțin
rotundă, rezultată din dizolvarea rocilor solubile de la
suprafață, în special calcar) din platoul Vaşcău sau
peșterile din Munții Mehedinți și din Munții Pădurea
Craiului etc”.
Formațiunile geologice sunt formate, în zona
noastră montană, în mod special, din roci
metamorfice și sedimentare. Sunt întâlnite și șisturile
cristaline intens metamorfozate peste care s-au depus
roci sedimentre puternic cutate. Cercetările geologice
au scos la iveală mai multe tipuri de sedimente,
precum sedimentul mezozoic reprezentat de calcare
recifale așezate peste cristalinul metamorfic (zona
Anina – Poneasca – Miniș), cât și sedimentul neozoic
reprezentat de argile, marne, conglomerate, nisipuri și
pietrișuri. „Fundamentul Munţilor Aninei este alcătuit
din şisturi cristaline ale pânzei getice. Peste aceste
şisturi cristaline sunt dispuse formaţiuni sedimentare
cutate în paleozoic şi mezozoic, care constituie
sinclinalul Reşiţa – Moldova Nouă. Acestea sunt
reprezentate de conglomerate şi gresii cu intercalaţii
de argilă bituminoasă şi argilă cărbunoasă”. Cele mai
răspândite roci sunt calcarele jurasice şi cretacice,
care au exercitat consecinţe majore în modelarea
reliefului. Specifice pentru munții Aninei sunt
platourile calcaroase cu doline, uvale și câmpurile de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
lapiezuri, bogate în roci solubile, dar și cu remarcabile
peșteri – Comarnic, Popovăț, Buhui și Plopa. „Din
carbonatul de calciu depus din apă au luat naștere
impresionantele cascade ale Beușniței și tot din
carbonat de calciu este formată lumea de vis a
peșterilor Comarnic, Popovăț, Buhui și Plopa,
străbătute, la rândul lor, de râuri subterane”.
Clima, corespunzătoare Regiunii biogeografice
alpine a Munților Carpați și, implicit, celor Occidentali,
din cadrul cărora fac parte și Munții Banatului cu cei ai
Aninei, este o climă temperat continentală, cu
diferențe de temperatură considerabile de la un
anotimp la altul: „Temperaturile medii anuale
oscilează între 8°C și -2°C pe culmile cele mai înalte...
Carpații se înscriu în zona temperat continentală,
prezentând nuanțe diferite, ca urmare a desfășurării în
latitudine, longitudine și altitudine. Putem vorbi de un
climat montan, caracterizat de etajare altitudinală ce
generează o scădere a temperaturii și o creștere a
cantității de precipitații ce măsură ce altitudinea
crește... Cantitatea medie anuală de precipitații
oscilează între 750 mm și 2000 mm. La altitudini de
peste 2000 m precipitațiile sunt, în cele mai multe
cazuri, sub formă de zăpadă”.
Între Anina şi Steierdorf, Şaua Sigismund este
cumpăna apelor care alimentează două reţele
hidrografice mari din judeţul nostru: bazinul râului
Caraş, la nord, şi bazinul râului Nera, la sud. Din
bazinul hidrografic al Caraşului fac parte: pârâul
Gârlişte (sau Anina) cu afluenţii lui, pârâul Bohui şi
afluenţii acestuia. Din bazinul hidrografic aflat la sudul
munţilor Aninei, cel al Nerei, fac parte: râul Miniş cu
afluenţii lui, pârâul Ponor şi afluenţii acestuia, pârâul
Steier şi afluenţii acestuia.
Cadrul natural împrejmuitor al localității se
subscrie cadrului zonal caracteristic Munților Aninei,
iar depre acesta ni se precizează următoarele:
„Vegetația este foarte bogată, în sit fiind prezente
1086 de specii de cormofite, din 98 de familii,
reprezentând aproximativ 30 la sută din flora
României și 50 la sută din flora Banatului...
Liliacul, în amestec cu mojdreanul și scumpia,
ocupă în întregime versanții însoriți ai dealurilor ce
mărginesc cheile, fiind instalate pe coastele stâncoase
de calcar. Cornul, păducelul, alunul, salba râioasă,
ciuboțica cucului, colțișorul, rogozul, iedera, untul
pământului, năvalnicul, iarba dulce, măcrișul iepuresc,
cerențelul, alunul turcesc, fagul dobrogean, priboiul și
spânzul se află și ele printre speciile de floră.
Menționăm prezența unor specii rare precum
curcubeul, sipica, iarba osului, șoaldina aurie, sugelul,
garofița albă, a unor specii de bărbușoară, râjnică,
gușa – porumbelului, cimbru balcanic, tufe de iarbă de
stâncărie. Pajiștile instalate pe locul pădurilor
defrișatese remarcă prin dominația unor specii de
colilie, păiuș, păiuș stepic, iarba câmpului...
Specificitatea sitului este dată și de plantele dacice și
daco-balcanice (garofițe, clopoței, sânziene de
munte)... În văile umede, pe pantele calcaroase
abrupte, întâlnim alunul turcesc, gorunul și fagul.
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Stratul arborescent este dominat de frasin, pe alocuri
putând vedea carpen, fag, tei argintiu, mojdrean, liliac,
scumpie, cărpiniță, corn, sânger, păducel, alun etc.
Făgetele de surducuri aflate pe grohotișurile
calcaroase sunt dominate de fag de Crimeea și alun
turcesc, stratul ierbos fiind caracterizat de privoi,
dumbravnic, ciuboțica cucului, spânz verde, ghiocel,
omag galben, vinariță, crin de pădure, piciorul
cocoșului. Pădurile de gorun și carpen ocupă în sit
suprafețe mici, incluzând specii de păducel, clopoțel,
ciuboțica cucului, sănișoară, sor-cu-frate, popilnic
iepuresc, cucută de pădure crestată, piciorul caprei.
Tufișurile de cărpăniță s-au instalat în locul pădurilor
defrișate și includ specii precum moartea puricelului,
măciuca ciobanului, izmușoară de câmp, unghia ciutei,
liliac, mojdrean, ghimpe”.
Arealul forestier ocupă cea mai întinsă suprafață a
reliefului de aici. Vegetația este dominată de pădurile
de foioase: stejar, anin, gârniță, gorun, tei, paltin,
carpen, ulm și frasin, dar există și brad, fag, molid, pin
și larice. O caracteristică a regiunii este apariţia locală
a formaţiunilor vegetale cu caracter mediteranean
reprezentate de alunul turcesc, liliacul sălbatic,
curpen, sânger și corn. Pădurile de amestec – fag,
molid şi brad, cuprind întreaga zonă de la est şi vest de
Anina, mai ales între culmile Certej – Puşcaşu Mare. În
partea de nord a localității, dar şi în bazinul superior al
Minişului, pădurile de fag se întind pe suprafeţe mari
de teren, pe lângă ele existând și un amestec
constituit din păduri de gorun și brad. Alte specii de
foiase existente în această zonă sunt frasinul, paltinul,
carpenul și ulmul. În direcția Reşiţa, cât şi la sud de
Caraş sunt întâlnite pâlcuri întinse de goruni.
Comparativ cu arelul pădurilor, pajiştile şi terenurile
ocupă suprafeţe ceva mai restrânse.
În pădurile din Munţii Aninei fauna este variată.
Aici viețuiesc numeroase specii de animale sălbatice
precum: lupi, mistreţi, cerbi, căprioare, vulpi, iepuri,
veverițe, pisici sălbatice, râși, bursuci, dihori,
salamandre, șerpi de sticlă, năpârci, vipere şi altele.
Este întâlnită și vipera cu corn, care trăiește în
abrupturile calcaroase golaşe, iar în apele reci ale
muntelui înoată păstrăvul. Specii de animale mici,
precum liliacul, viețuiesc în grote și în peșteri. Tot aici
s-au descoperit fosile ale unor animale care au trăit
demult, cum ar fi ursul şi hiena de peşteră.
Rămășițele celui mai vechi om din Europa, botezat
Ion, au fost găsite într-o peșteră din Munții Aninei,
situată în raza localității Anina, județului Caraș-
Severin. Tot în acea peșteră, la mică distanță, au fost
descoperite și osemintele lui Vasile, care a trăit însă
ulterior, la 14.000 de ani după Ion. Din Ion a mai
rămas doar mandibulă, însă nu orice fel de mandibulă:
ea reprezintă atestarea celei mai vechi rămășițe de
homo sapiens din Europa, descoperită până în
momentul de față.
Această rămășiță a lui homo sapiens, reprezentată
de către cel botezat Ion, are o vechime de circa 40.000
de ani, fiind descoperită de către un grup de speologi
din care făceau parte Ștefan Milota, Mircea Gherase
şi Laurențiu Sarcină, membri ai asociaţiei Pro Acva
Grup Timișoara, în anul 2002, într-una din cele 200
de peșteri din Munții Aninei.
În ziua de 24 iunie 1773 ajunge, într-o zonă cu
păduri seculare, la est de Oravița, primul grup de
colonişti recrutat de funcţionarul minier Peter Kastel.
Cele 94 de persoane, recrutate în ţinutul natal al
funcţionarului, erau tăietori de lemne împreună cu
familiile lor: 70 de adulţi şi 24 de copii.
În anul 1790, Mathias Hammer descoperă în Valea
Porcarului, în Valea lui Andrei (la Sigismundul de
astăzi), în apropierea ogaşului Andreas (Ogaşul lui
Andrei), o piatră neagră, lucitoare, pe care o duce la
Direcţiunea din Oravița şi pentru care primeşte o
recompensă de 50 florini. Aceasta s-a dovedit a fi o
huilă antracitoasă (Steinkohle) de cea mai buna
Seria III Nr. 3(53)
calitate. Huila de la Steierdorf și-a găsit, ceva mai
târziu, un client constant în Societatea imperial –
regală de navigație cu aburi pe Dunăre.
În ziua de 20 august 1854, linia ferată Lişava –
Oraviţa – Baziaş a fost inaugurată şi dată în exploatare
pentru traficul de mărfuri – în special cărbune, la doar
22 ani după prima cale ferată de pe continentul
european (exceptând Anglia), deşi în perioada 1848 –
79
1849 a avut loc o întrerupere datorată evenimentelor
revoluţiei. Trenul inaugural era format dintr-o
platformă pe care au călătorit oficialităţile şi 8
vagoane – 3 încărcate cu lemn de pădure şi 5 cu
Școala Caraș-Severineană
cărbune de la Steierdorf.
Pentru călători, prima cale ferată din țară Oraviţa –
Baziaş a fost inaugurată la 1 noiembrie 1856, cu 3
vagoane. Acest traseu (Lişava – Oraviţa – Baziaş) are o
lungime totală de 78,561 km (Lişava – Oraviţa de
16 km şi Oraviţa – Iam – Baziaş de 62,561 km) şi era
deservit de un număr de 13 locomotive, toate
construite la Viena.
Constructorii acestei linii au realizat, peste Valea
Oraviţei, un viaduct impunător şi spectaculos. Acesta
are o lungime de 86,7 m, o înălţime de 10,2 m şi este
construit cu zidărie portantă din cărămidă.
În intervalul 18 – 24 Iunie 1855, Societatea St.E.G.
preia minele, pădurile şi domeniile de la Steierdorf –
Anina, după cum urmează: clădirea oficiului minier,
două clădiri anexe, clădirea serviciului topografic,
spitalul şi locuinţa medicului, magazii, locuinţe şi o
cazarmă muncitorească, etc.
Pe data de 1 noiembrie 1859, colonia Steierdorf
îşi încetează existenţa prin dreptul de administrare
proprie primit şi ia naştere comuna Steierdorf.
Pe data de 15 decembrie 1863, este inaugurată şi
dată în circulaţie prima cale ferată montană din
România, Oravița – Anina, cu o lungime totală de 33,4
km. Lucrările au durat aproape 16 ani, fiind a cincea
cale ferată de pe teritoriul actual al României.
În ziua de 20 mai 1865 se înfiinţează fanfara din
comuna Steierdorf – Anina, la Puţul Thinnfeld
I(cartierul Breuner, lângă biserică).
În 1872 este ridicată Fabrica de şuruburi din Anina,
care producea şi tirfoane, crampoane, eclise, nituri,
etc.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Între 1872 – 1873 a fost construită biserica
evanghelică şi o şcoală aferentă acesteia, precum şi
Școala Aninei, cu o capacitate de 200 de elevi.
Totodată a fost construită Biserica Romano – Catolică
din Steierdorf, considerată a fi cea mai frumoasă
biserică din Banatul Montan.
În ziua de 11 decembrie 1884, la puţul Colonie are
loc o explozie datorată unei lămpi de mină cu flacără
deschisă. În urma exploziei au pierit 47 de mineri şi au
rămas văduve 30 de femei şi 70 de copii orfani.
Aceasta a fost prima catastrofă minieră din cele 6
petrecute la minele din Anina.
Pe data de 20 octombrie 1894, la Puţul Ronna
(Puţul I) a avut loc o catastrofă minieră în urma unei
explozii şi a incendiului care a urmat, catastrofă în
care au murit 39 de mineri, alți 31 fiind grav răniți.
Aceasta este cea de-a doua catastrofă minieră din
Anina.
Școala Caraș-Severineană
Între anii 1901 – 1902 este construită Biserica
Romano – Catolică din Anina, care a fost sfințită în
1902.
Pe data de 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare
linia ferată Anina – Reşiţa, conducerea St.E.G. reuşind
astfel să reducă costul transportului cărbunelui de la
Anina la Reşiţa, precum şi cel al minereului de fier de
la Dognecea şi Ocna de Fier spre Uzina de Fier din
Anina.
În anul 1910 se construieşte depozitul de lemne al
Ocolului Silvic Anina, cât și două din cele mai
80
importante şosele realizate pe domeniile Societății
St.E.G.: 1. Şoseaua care leagă Steierdorf – Anina de
Reşiţa, pe traseul Hildegarde – Sigismund – Bohui –
Cârneala – Vila Klause – Văliug – Breazova – Reşiţa;
Seria III Nr. 3(53)
2. Şoseaua care leagă Steierdorf – Anina de Reşiţa,
pe la Şaua Cuptoare – Cereşnaia – Jervani – Comarnic
– Reşiţa.
În anul 1911, Primăria comunei Steierdorf – Anina
hotărăşte introducerea iluminatului electric pe întreg
teritoriul comunei.
Pe data de 5 noiembrie 1911 a avut loc
inaugurarea oficială a celor două şcoli noi, cea din
Anina şi cea din Steierdorf, construite în anii 1910 –
1911.
Pe data de 7 septembrie 1913 are loc inaugurarea
noului Spital din Anina, cel mai mare din zona
Banatului Montan la acea vreme, sub conducerea
medicului Géza Guhr, cu o capacitate de 150 paturi şi
un azil de bătrâni pentru minieri.
În ziua de 11 ianuarie 1918, în schimbul de
noapte, în jurul orei 0100, la Puţul Ronna (Puţul I) a
avut loc o explozie cauzată de o lampă de mină
defectă. În urma acestui accident şi-au pierdut viaţa
15 mineri şi alţi 23 au fost răniţi. Aceasta este cea
de-a treia catastrofă minieră petrecută la Anina.
În ziua de 13 august 1919 are loc alipirea
Banatului la România.
În ziua de 7 Iunie 1920, în jurul orei 2200, la puţul
Ronna (Puţul I) are loc cea mai mare catastrofă
minieră din istoria localităţii, fiind, la acea dată, cea
mai mare catastrofă minieră din Europa, în urma
exploziei depozitului de dinamită din subteran. Îşi
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
pierd viaţa cel puţin 217 mineri intoxicaţi de gazele
toxice care s-au împrăştiat prin mină. Aceasta este ce-
a de-a patra catastrofă minieră din localitate.
Pe data de 8 iunie 1920 este emis Decretul – Lege
nr. 2.445 prin care se înfiinţează Societatea Uzinele de
fier şi domeniile Reșița (U.D.R.). Urmare căderii
guvernului Alexandru Vaida, noul guvern al
generalului Averescu autorizează Ministerul industriei
şi al Comerţului, pe ministrul Octavian Tăslăuanu, să
constituie societatea. Prin aportul la natură, St.E.G.
deținea 59,2% din acțiunile U.D.R. Astfel, în 10 iunie
1920 are loc adunarea generală constitutivă care
înfiinţează Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa.
Societate Anonimă.
În anul 1920 se construieşte Atelierul de reparaţii
pentru vagoane şi locomotive al căilor ferate silvice din
Anina.
În 1921 se înfiinţează Fabrica de gheaţă şi Fabrica
de oxigen din Anina, în imediata apropiere a
termocentralei (Uzina electrică).
În ziua de 4 iunie 1922 este inaugurat actualul
Cămin Cultural din Anina, început în luna aprilie a
anului 1920 şi amplasat în locul în care se găsea o
ospătărie şi Cazinoul funcţionarilor, integrat în noua
clădire.
În 6 octombrie 1929 este sfinţită noua biserică
romano – catolică din Sigismund de către episcopul
Dr. Augustin Pacha cu hramul Sf. Varvara.
În ziua de 2 iunie 1933, Primăria comunei a făcut
pregătiri pentru primirea regelui Carol al II-lea,
voievodului Mihai şi a unor membri ai guvernului.
În anul 1934 se construieşte primul ştrand în
Anina.
Pe data de 12 noiembrie 1939 este sfințită Biserica
Ortodoxă din Breuner, aceasta fiind construită între
1930 – 1939.
Pe data de 11 iunie 1948 a fost adoptată Legea nr.
119 din 11 iunie 1948, pentru naţionalizarea
întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări,
miniere şi de transporturi, lege care a dus la trecerea
României de la economia capitalistă la una de tip
centralizat. Au fost naţionalizate şi toate bogăţiile
solului şi subsolului care, la data intrării în vigoare a
Constituţiei Republicii Populare Române (1948), nu
erau în proprietatea Statului. U.D.R., în urma
naţionalizării, se transformă şi îşi continuă activitatea
ca U.D.R. – Întreprindere Naţionalizată (U.D.R.I.N.),
acţionarii principali fiind Statul Român (6.981.974
acţiuni) şi U.R.S.S. (3.010.927 acţiuni).
În 27 septembrie 1952, în baza Legii nr.5/1950
(publicată în Buletinul Oficial nr. 77 din 8.09.1950) şi a
modificărilor aduse prin Decretul nr. 331/27.09.1952
(publicat în Buletinul Oficial nr. 5 din 27 septembrie
1952), comuna Steierdorf – Anina este ridicată la
rangul de oraş şi va purta, de acum, numele de Anina.
Intenţia declarării comunei noastre ca oraş, împreună
cu Oraviţa şi Reşiţa, a existat încă din anul 1921, dar
nu s-a materializat.
În anul 1954 se construieşte o şcoală nouă (cea de
lângă liceu) la Anina.
În 1957 sunt date în funcţie Liceul Mathias
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
Hammer şi Școala din Brădet.
În 1967 Ansamblul de operetă al Clubului Minier
Anina a fost distins cu Menţiune la al VIII-lea concurs
artistic pe ţară. Ansamblul a prezentat opereta în două
acte Crai Nou, de Ciprian Porumbescu.
Pe data de 15 octombrie 1967 este inaugurată,
într-un cadru festiv, clădirea actualului Liceu din Anina
care pune la dispoziţia elevilor 13 săli de clase.
Anul 1978 a fost încununat de câteva reușite:
Fanfara din Anina a câștigat locul I la finala festivalului
național Cântarea României, la București, iar echipa
de fotbal Minerul Anina va fi activă din nou în Divizia
națională B.
Pe data de 1 martie 1979, prin Decretul nr.
23/1979, cu această dată, se înfiinţează Întreprinderea
Minieră pentru Exploatarea Şisturilor Bituminoase
Anina (I.M.E.S.B.A.), cea de-a doua întreprindere
minieră din oraş, care are ca sarcină deschiderea şi
exploatarea zăcământului de şisturi bituminoase.
La 1 mai 1986, activitatea minieră pentru
combustibili solizi din Banat a fost reorganizată şi s-a
înfiinţat Combinatul Minier Banat Anina, în
componenţa căruia intră exploatările miniere de la:
Anina, Doman, Cozla, Baia Nouă, Sinersig, Mehadia –
Bozovici, Lupac, U.U.M.R. Anina, Baza de
Aprovizionare şi Transport Anina, I.M.E.S.B.Anina,
CEDOMAL Anina.
Pe data de 21 noiembrie 1988, după ce a
funcţionat în total doar 8.407 ore în decurs de patru
ani, în urma unei avarii, este oprită Termocentrala de
la Crivina şi nu va mai fi repornită niciodată.
La data de 4 august 1995 – prin sentinţa nr.
34/04.08.1995, a fost aprobat statutul de înfiinţare al
societăţii S.C. Sfânta Varvara Sindcom S.R.L. Anina,
societatea despre care credeau minierii că era a lor, a
sindicatului minier din Anina.
Pe data de 14 ianuarie 2006, la Puţul I din Anina, a
avut loc un tragic accident minier în care și-au pierdut
viața în mină un grup de șapte mineri. Aceasta este
cea de-a șasea catastrofă minieră petrecută în
localitate.
În 19 mai 2007 se săvârșește slujba de târnosire a
noii Biserici Ortodoxe de la Steierdorf.
Pe data de 17 iulie 2007, Tribunalul Caraş –
Severin, prin Sentinţa nr. 1075, a declarat procedura
de deschidere a falimentului S.C. Miniera Banat Anina.
În ziua de 29 mai 2009 va avea loc(după 70 de ani
de la inaugurarea ei) biserica ortodoxă din Breuner.
Primii colonişti, cei care au întemeiat, de fapt,
colonia de cărbunari Steierdorf, nu erau nici saşi şi nici
şvabi, aceştia provenind cu toţii, fără excepţie, din
Austria Superioară. Chiar şi după mai multe valuri de
colonizări, colonia Steierdorf, şi apoi comuna
Steierdorf, era formată majoritar din austrieci, chiar
dacă, în decursul anilor, s-au stabilit aici şi familii de
şvabi sau saşi, puţine la număr însă. Pe măsură ce
localitatea se dezvoltă din punct de vedere industrial,
se impune aducerea unor noi colonişti în Steierdorf şi,
mai târziu, Anina, din diferitele regiuni ale imperiului
austro-ungar. Astfel, se stabilesc pe aceste meleaguri
colonişti din Boemia, Ungaria, Polonia, Serbia,
Germania, Elveţia, Italia etc.
Limba vorbită în colonie şi, mai târziu, în comună a
fost germana, dialectul amintit, din Austria şi Bavaria.
Cu timpul însă, în dialectul local au fost asimilate şi
cuvinte din alte limbi: română, cehă, maghiară,
slovacă sau sârbă.
Ocupaţiile şi meseriile locuitorilor din localitatea
noastră, la fel ca în multe alte localităţi bănăţene, sunt
strâns legate de colonizările făcute de către statul
austriac şi, mai târziu, societatea St.E.G sau statul
român. Începutul a fost făcut de coloniştii care erau
tăietori de lemne sau cărbunari pentru ca, odată cu
industrializarea rapidă a localităţii, să domine minerii
şi siderurgiştii.
Marea majoritate a femeilor erau casnice, iar
ocupaţia de gospodină nu era deloc uşoară. Pe lângă
Seria III Nr. 3(53)
treburile zilnice, precum curăţenia, spălatul şi gătitul,
acestea se ocupau de copii şi de creşterea animalelor
din gospodărie: găini, raţe, gâşte, porumbei, iepuri,
porci şi vaci. Familiile care nu aveau cel puţin o vacă
erau considerate leneşe. Doar în partea centrală a
Aninei, acolo unde clădirile şi lipsa spaţiului necesar
unei astfel de îndeletniciri nu permiteau, gospodarii
nu deţineau cornute. Aproape fiecare gospodărie
81
deţinea şi o micuţă grădină de zarzavaturi, una cu
pomi fructiferi, o grădină cât de mică pentru flori,
livezi pentru fân şi păşune.
Cositul era o îndeletnicire de care se ocupau cosaşi
Școala Caraș-Severineană
din Valea Almăjului sau din zona Mehadica, dat fiind
faptul că bărbaţii din gospodării erau la lucru. După ce
fânul era cosit, în zilele care urmau, femeile şi copiii se
ocupau cu răsfiratul acestuia, apoi de întors. După ce
acesta era uscat bine, urma adunatul fânului şi
transportatul acestuia în curte, urcatul în pod. Trebuie
adăugat faptul că vitele erau îngrijite şi ţesălate zilnic
şi nu erau lăsate nesupravegheate niciodată, ca de
altfel toate animalele din gospodărie.
În primii ani de existenţă ai coloniei Steierdorf,
aproape toţi bărbaţii se ocupau cu defrişarea pădurilor
din jur şi producerea mangalului în bocşe. Doar puţini
dintre aceştia aveau alte meserii: învăţător, medic sau
preot. Este însă destul de probabil ca deja de la
naşterea coloniei să fi apărut şi câţiva care se
îndeletniceau cu transportul, dat fiind faptul că
producţia de cărbune de lemn trebuia să şi ajungă la
Oraviţa, Ciclova ş.a.m.d.
Bărbaţii munceau din greu în minele din localitate,
la Uzina de Fier sau la Centrala electrică, la Fabrica de
şuruburi sau la Fabrica de cherestea, la Atelierele
Centrale sau la I.G.O. Anina, la Ocolul Silvic sau, mai
târziu, în carieră şi la I.M.E.S.B. Anina.
Astfel, e lesne de înţeles că aportul acestora la
treburile gospodăreşti era destul de scăzut, de obicei
rezumându-se la reparaţii, crăparea lemnelor de foc
ş.a.m.d. Cu toate acestea, în puţinul lui timp liber, nu
stăteau degeaba şi sprijineau familia şi vecinii, după
posibilităţi.
Conform statisticilor oficiale, zece ani mai târziu, în
anul 1900, populaţia comunei era de 13.723 locuitori,
iar în anul 1910, la 12.336 locuitori.
Potrivit recensământului din anul 1920, populaţia
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
comunei noastre era de 11.656 persoane, în anul
1930, populaţia comunei era de 10.080 locuitori, iar în
anul 1956, oraşul Anina avea 11.837 locuitori.
Conform recensământului din anul 1966, oraşul
Anina avea 14.077 de locuitori, aproape la fel ca în
anul 1955 sau 1912.
În anul 1992, oraşul Anina avea doar 11.329 de
locuitori, iar zece ani mai târziu, în anul 2002,
populaţia oraşului era de 9.167 locuitori (4.510
bărbaţi şi 4.657 femei).
La 2 februarie 2012, conform comunicatului de
presă al Comisiei Judeţene pentru Recensământul
Populaţiei şi al Locuinţelor Caraş – Severin, rezultatele
provizorii obţinute în urma centralizării informaţiilor
generale, oraşul Anina avea o populaţie de
CONCURSUL DE CREAȚII
Școala Caraș-Severineană
LITERAR-ARTISTICE
„GÂNDURI CĂTRE DUMNEZEU”
82
Seria III Nr. 3(53)
După cum ne-am obișnuit deja, în prag de Sfinte
Sărbători Pascale, Biblioteca Orășenească „Tata
Oancea” Bocșa, în parteneriat cu instituțiile școlare de
pe raza orașului, precum și cu Centrele de tineret din
Bocșa, organizează concursul de creații literar-artistice
„Gânduri către Dumnezeu”. În acest an am avut
bucuria să avem alături, ca partener organizator, și
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin.
Concursul se adresează tuturor copiilor din Bocșa
sau elevi ai școlilor bocșene, indiferent de confesiune,
și se desfășoară pe două secțiuni: literară și artistică
(desen/pictură)
În martie 2016 a avut loc ce-a de-a IX-a ediție,
jurizarea s-a desfășurat în 4 aprilie, iar premierea în 20
aprilie 2016, în cadrul Săptămânii Naționale a
Bibliotecilor, precum și în cadrul Săptămânii Școala
altfel.
Și în acest an am avut un număr impresionant de
participanți: la secțiunea literară s-au înscris 60 de
copii și tineri, iar la secțiunea artistică (desen/pictură)
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
7.010 locuitori.
Preot ALIN MUNTEAN
Anina
s-au înscris 106.
Jurizarea și premierea s-au făcut pe secțiuni și pe
cicluri de învățământ, așadar au existat premiul I, II, III
și mențiuni la fiecare secțiune și ciclu de învățământ:
preșcolari, cl. I-IV, cl. V-VIII, cl. IX-XII, iar concurenții
care nu au obținut unul dintre aceste premii, au fost
totuși apreciați printr-un premiu de participare. De
asemenea, la secțiunea creații literare au existat două
premii speciale.
Juriul a fost format din: prof. Stela Boulescu –
președinte, prof. Emanuel Lațcu, prof. Adrian
Sperneac, pr. prof. dr. Ionel Petrică, prof. Daniela
Potocean, pr. Doru Melinescu, pr. Silviu Ferciug, pr.
Gheorghe Ștefan, artist plastic Nicolae Potocean și
artist plastic Viorel Coțoiu.
Și de această dată am beneficiat de sprijinul unor
parteneri de excepție, împreună reușind să oferim
premiile tuturor participanților. Așadar, mulțumim:
Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Reșița și ANBPR
filiala Caraș-Severin – președinte manager Clara Maria
Constantin, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin –
director Liubița Raichici, Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin – director Nicoleta Marcu (însoțită de prof.
Manuela Terciu), Humanitas Bocșa – director Mircea
Grecu, prietena și colaboratoarea noastră, consilier
local, Corina Marta-Bogdan, Crucea Roșie Filiala Caraș-
Severin – director Alin Cica, Căminul pentru Persoane
Vârstnice Bocșa – director Anca Pascu, Transprotector
– director Ionel Pau.
Volumul de față, cel de-al IX-lea din ciclul
„Gânduri către Dumnezeu”, ediția 2016, reunește cele
mai reușite lucrări din concurs, apare în seria „Bocșa –
istorie și cultură” sub egida Bibliotecii Orășenești
„Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Centrelor de tineret
de pe raza orașului Bocșa, precum și al preoților
slujitori în bisericile ortodoxe din oraș.
Apărut în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului,
volumul IX „Gânduri către Dumnezeu” a avut prima
lansare de Sf. Nicolae în Biserica Ortodoxă
„Sf. Nicolae” din Bocșa Română, cu binecuvântarea
PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.
Manager Proiect
Bibliotecar GABRIELA ȘERBAN
Biblioteca Tata Oancea Bocșa
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
diverse contexte sociale, să facă faţă unei multitudini
UNISON de situaţii şi să fie capabili să lucreze în echipă. Să
REVISTA ŞCOLII GIMNAZIALE construiască personalităţi autonome capabile să-şi
asume responsabilităţi şi nu în ultimul rând, să
CONSTANTIN DAICOVICIU dezvolte deprinderi de studiu eficient, pentru a profita
de oportunităţile care pot apare pe parcursul vieţii.
Revista şcolii oferă satisfacţie copiilor dar şi Altfel spus, în societatea informaţională în care trăim,
colectivului redacţional aşijderea. Cu emoţie aşezăm elevii trebuie să înveţe să stăpânească instrumentele
pe foaia albă, poate prima dată pentru unii, cuvintele, cunoaşterii.
gândurile, care mai de care mai metaforice, lipsite Cel mai mult resimt
fiind de rigurozitatea unei opere literare. lipsa unor activităţi
Deși pare că este ușor, nu este așa. Copiii aceștia extracurriculare, elevii, de
cred în ceea ce fac și consideră această revistă o aceea cadrele didactice
modalitate prin care ei pot să-și spună gândurile, pot îndrumate de doamna
să povestească impresii, se pot amuza și pot împărtăși director au considerat
altora creativitatea lor. oportun acest proiect

Seria III Nr. 3(53)

Este evident că într-o societate în care şcoala
este departe de a se mai constitui într-o sursă unică
sau măcar prioritară de educaţie, slujitorii ei care
îndeplinesc rolul de profesor trebuie să achiziţioneze
noi competenţe, să-şi asume noi roluri şi să
îmbunătăţească oferta educativă pentru a putea
măcar concura aceste influenţe, dacă nu chiar să
coordoneze sau să conducă procesul de integrare a
vazut ca un stimulent
pentru seriozitate, simt de
răspundere şi motivare.
În vederea realizării
revistei profesorii de limba română au propus elevilor
să creeze anumite lucrări care, ulterior, au constituit
materialul acesteia. Totodată, punctul forte al acestui
proiect îl presupune munca în echipă, dar şi

acestora. Se consideră că prin procesul de învăţământ
se dezvoltă mai mult gândirea critică, disciplina,
conformismul incompatibil cu climatul de libertate
favorabil imaginaţiei creatoare. Printre obiectivele
83
interdisciplinaritatea, de aceea activitatea laborioasă
are nevoie de îndrumarea şi supravegherea unei
echipe de colaboratori şi redactori.
Obiectivele noastre sunt pe termen lung şi

Școala Caraș-Severineană
educative, stimularea imaginaţiei trebuie să urmăresc: dezvoltarea capacităţii de comunicare şi
constituie unul de bază, alături de educarea gândirii. relaţionare în echipă, stimularea creativităţii,
Pe măsură ce înaintează în şcolaritate, elevii dezvoltarea imaginii de sine positive, identificarea
trebuie să facă faţă unui aflux tot mai mare de unor modalităţi alternative de petrecere a timpului
informaţii pe care trebuie să le proceseze şi să le liber pentru elevi.
operaţionalizeze. Mulţi dintre elevi întâmpină O problemă de greu de rezolvat este finanţarea
dificultăţi la diferite discipline sau pe ansamblu revistei, de aceea am optat pentru tipărirea unui
datorită faptului că nu cunosc sau chiar dacă cunosc la număr minim de reviste, deoarece aceasta este
modul intuitiv nu pun în practică strategii de învăţare finanţată din fonduri proprii, însă, sperăm,ca pe viitor
eficientă. să găsim sponsori care să ne ajute să continuăm acest
Dacă sistemul tradiţional tinde să avantajeze proiect.
acumularea de cunoştinţe în defavoarea altor aspecte, ILEANA-LOREDANA CONCIATU
învăţământul modern presupune mult mai mult şi ELENA BARBU
anume să formeze competenţe, adică să ALEXANDRA PETRIŢI
„construiască” oameni capabili să se adapteze la SIMONA CHEREŞ
autoarei selectate din volumul intitulat sugestiv
POEZII PENTRU COPII – „Poezii pentru copii”.
de CARMEN-DORINA BORIȚĂ Prof. metodist ADRIANA BONCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
este învățătoare de 18 ani, ocupând în prezent funcția
de director la Școala Gimnazială „Mihai Novac” din
Sasca Montană. Mărturisește că a început să scrie la
vârsta de 14 ani, elevă fiind la Liceul Industrial Oravița
(actualul Liceu Teoretic General Dragalina), perioadă
în care i-au fost apreciate încercările literare de
regretatul profesor de limba română Nicolae
Mărgineanu, poeziile fiindu-i publicate în revista
liceului.
Încurajată de colege, doamna învățătoare s-a
hotărât să publice într-un volum poeziile pe care le-a
scris de-a lungul anilor pentru elevii săi, cu ocazia
serbărilor școlare. Vă prezentăm câteva din creațiile

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE

COPILĂRIE SFÂRȘIT DE VARĂ

Hei, copilărie! A plecat vara frumoasă

Nu te ascunde printre nori Luminoasă, călduroasă
Hai să ne jucăm acum, Cerul s-a întunecat
Cum făceam de atâtea ori Și pe întregul pământ
Să ieșim afară-n drum A venit toamna cu vânt:
Să fugim, să ne pitim Păsările le-a gonit,
Cerul albastru să privim. Copacii i-a desfrunzit
Dar tu fugi și nu m-asculți Florile a scuturat
Și de toate vrei să uiți. Spaima-n gâze a băgat
În zadar mă chinuiesc Vară, vară ai plecat
Te-ai ascuns, nu te găsesc... Și vacanța ne-ai luat!
CARMEN-DORINA BORIȚĂ
din necesitate…poezii despre terminologii grele, pe
CAMELIA SURU … AUTOPORTRET care ei să le țină minte mai ușor…antonime, sinonime,
Școala Caraș-Severineană

omonime, poezii despre scrierea corectă a unor

M-am născut și am copilărit în cel mai frumos loc
cuvinte, despre anotimpuri…poezii pentru copii…
din lume… pe Valea Carașului, într-un orășel mic, dar Bineînțeles că mă inspiră orice lucru frumos din
plin de cultură și istorie…în Oravița, locul sfințit parcă
jur…dar și situațiile neplăcute, cazurile în care aș
de pașii lui Eminescu…
spune lucrurilor pe nume, dar bunul-simț mă
Am crescut într-o familie de oameni modești,
oprește…atunci se nasc poeziile mele cu o doză
tata-sârb și mama-cehă, care s-au străduit din greu să
crescută de ironie…
ne crească pe mine și pe cele două surori mai mari.
Momentele când scriu…oricând…dorm cu pixul și
Am absolvit Școala Normală „Constantin
caietul sub pat, pentru că cel mai bine creez
Diaconovici Loga” din Caransebeș și am revenit în
noaptea…dar tot așa de bine „scot” o strofă atunci
locurile natale pentru a continua să sădesc în sufletele
când am nevoie, la școală, într-o pauză, sau chiar în
84

copiilor dragostea de carte, așa cum mi-a fost insuflată

timpul unei ore (…dacă atunci apare muza!!!).
și mie.
Am publicat chiar și o cărticică de poezioare
De aproape 18 ani practic cea mai nobilă meserie
pentru copii, poezii pe care le puneam pe muzică la
de pe pământ, aceea de a crește și educa oameni…
serbări…am publicat-o doar pentru sufletul meu, ca să
Seria III Nr. 3(53)

Școala Gimnazială „Romul Ladea” din Oravița este a

pot ține mai ușor la un loc o parte din gândurile
doua mea casă, locul unde am învățat și eu și unde,
mele…
astăzi, conduc cu drag pe cărările învățăturii a cincea
Nu consider deosebit ceea ce fac eu…dar îmi
generație de învățăcei…
place și mă reprezintă… acesta este cel mai frumos
Mi-am definitivat studiile, absolvind Facultatea
mod de a-ți exprima gândurile…în dulcea limbă
de Științe ale Educației și Asistență Sociala „Aurel
românească…însă cred că orice om poate să
Vlaicu” din Arad.
scrie…trebuie doar să-și găsească în interior vocea
Despre viața mea personală…am două fetițe
care să-i șoptească lucruri frumoase…
minunate, de 6 și 14 ani, despre care pot spune, cu
De pe meleaguri orăvițene, salut cu drag și
mândrie, că încep să-mi calce pe urme… Fetița cea
respect nemărginit toți colegii mei cărășeni…
mare scrie deja poezii, iar cea mică… „rimează”…și
chiar potrivește două-trei versuri…
Despre plăcerea mea de a scrie…cred că s-a
născut deodată cu mine… Scriu de când mă știu…din
clasele primare, mai exact… La început, poezii
copilărești… Prima mea poezie mai „serioasa”, cea pe
care o și îndrăgesc cel mai mult, s-a născut când
aveam 16 ani… „Rugă de copil”… în ea am cuprins
toată speranța de copil într-o lume mai bună…
Multe poezii le-am închinat părinților mei, cei
care s-au sacrificat o viață întreagă pentru a ajunge eu
și surorile mele ceea ce suntem astăzi…
Apoi, s-au născut nenumărate poezii din
dragoste pentru micii mei învățăcei…pentru că ador să
aud poeziile mele din glasurile lor…mai ales la
serbările de 8 Martie, cele la care reușim să Profesor învățământ primar CAMELIA SURU
emoționăm toate mămicile… Școala Gimnazială Romul Ladea Oravița
De-a lungul anilor la catedră, s-au născut poezii
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
RUGĂ DE COPIL
O durere-adâncă îmi stăruie în conştiinţă
Şi-n trupul obosit ia naştere-o dorinţă:
Aş vrea ca-n lumea asta să fie fericire,
Să nu existe lacrimi, ci doar de bucurie.
Aş mai trăi o viaţă să pot vedea o lume
Ce-n universul nostru născută e anume
Să creadă-n Dumnezeu şi să-l iubească…
Să nu mai fie ceartă şi nici să se rănească;
Să nu existe ură şi nici copii orfani,
Nici oameni ce se ceartă din neajuns de bani;
Şi nici copii ce uită să-şi mai aducă aminte
Să respecte în lume bătrânul lor părinte.
Dar… Dumnezeu e trist şi cerul parcă plânge,
Stelele înoată în lacrimi de sânge,
Norii suspină şi-ascund, fumegândă,
Regina nopţii albă, dormind muribundă.
De mult pe pământ nu mai e soare,
Iar răutatea lumii pe Dumnezeu îl doare.
Cu lacrimi de sânge, tristeţea El îşi stinge
Şi inima îndurerată în piept I se frânge.
Din ceruri El priveşte la al lumii dans murdar
Şi-ar vrea ca pentru-o clipă să-l poat-opri măcar…
Să verse fericire peste-a lumii răutate,
Dar El zâmbeşte trist şi ştie că nu poate.
Cu lacrimi pe faţă, zâmbind împietrit,
Dumnezeu pare un copil chinuit.
Se roagă pentru ei, dar oamenii-L înjură,
Mereu Îl acuză, sudălmi le ies din gură.
Privesc de pe pământ în sus la Dumnezeu,
Mă doare când Îl văd străin, plângând mereu…
Din ochii de copil, diamante-mi cad în poală,
Şi-L rog pe Dumnezeu, iar lacrimi mă-mpresoară:
GÂND PENTRU TINE ...
ANA-MARIA REBECA SCHMIDT
„Vise, speranțe, iluzii, avem mereu, ne imaginăm
o viață frumoasă, cu mult succes lângă perechea
noastră.
Dar ce ai face dacă viața ta ar fi doar 15 ani?
Uneori putem alege cum să ne spunem poveștile triste
de viață, pe o melodie ca cea de pe Titanic, totul pare
frumos și roz, dar nu este așa.
Uneori trebuie să fii conștient că poate
următoarea zi vei fi într-un sicriu și că tu ești ca o
bombă cu ceas, când cronometrul ajunge la zero, vei
exploda și vei distruge toți oamenii dragi, care țin la
Doamne, iartă oamenilor răutatea lor,
Nu ştiu ce fac şi-Ţi spun cuvinte care dor,
Dar Tu nu-i pedepsi, iubeşte-i ne-ncetat
Şi iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac !
Eu ştiu că ne iubeşti şi că ne ierţi,
Chiar când greşim, Tu nu ne cerţi,
Dar oamenii sunt răi şi se cred zei,
Dar totuşi, iartă-i, Doamne şi pe ei!
Eu sunt cuminte, Doamne, şi te-ascult…
Chiar de sunt mic, Te iubesc mult!
Şi de aceea, plângând, Te rog neîncetat:
Tu iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
Seria III Nr. 3(53)
CU DRAGOSTE, PENTRU VOI…
Ajung acasă...locul e același...
Dar parcă-n suflet nu-l mai recunosc...
În poartă nu mă mai așteaptă nimeni,
Doar amintiri mai sunt din tot ce-a fost.
85
Măicuța mea bătrână si bolnavă,
Abia mai poate-a se-ngriji...
Timpul s-a scurs și-o viață-ntreagă
Școala Caraș-Severineană
A plâns și-a suferit pentru copii.
Iar tata...omul drag de altădată...
Ce m-aștepta cu dor să vin acas',
Azi pe un pat abia își duce soarta
Și multe zile nu i-au mai rămas...
Nu pot să intru...ochii-mi joacă-n lacrimi,
Și n-aș vrea să mă vadă ei așa...
Nu pot să cred că vremea e aproape
Și lângă mine nu-i voi mai avea...
Timpul, de-aș putea, eu l-aș întoarce,
De la mine ani in dar v-aș da…
Vreau să mai fiu copil, să vin acasă,
Voi să fiți iarăși cum erați cândva...
CAMELIA-ANGELA SURU
tine.
Degeaba ai o liniște interioară, adică ai o pace în
suflet că în secunda urmâtoare poți muri, dacă creierul
și inima ta refuză asta. Și știu că inima e foarte ciudată
și complicată, ea nu e un simplu organ din corpul
nostru, format din doi atrii și două ventricule, cu
mușchi care se contractă singuri. E puțin mai
complicată.
Gândește-te la o mașinărie complexă din viitor,
cu un mecanism care îți dă viață și întreg universul
peste cap. Nici cei mai mari filozofi, oameni de știință,
savanți, nu au reușit să o înțeleagă, poate nici
Dumnezeu nu știe cum funcționează, dar un lucru e
sigur: te face să iubești nebunește o persoană, te face
să iubești o persoană mai mult decât pe tine, dar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE
uneori când iubirea apare în momente nepotrivite te
face să trăiești un coșmar, sau chiar te omoară.
Dacă toți am fi ca Eminescu, am scrie mereu
versuri de jale, iubire, euforie, tristețe, dar slavă lui
Dumnezeu că nu este așa!
Unii spun că destinul ți-l faci tu cu mâna ta, dar
nu și atunci când afli că ai cancer!
Eram împăcată cu gândul că sunt o bombă pe
cale să explodeze în orice secundă. Poate că vorbesc
fără noimă, dar credeți-mă, iubirea schimbă vieți, și nu
în bine, poate chiar în rău, dacă vine la vârste fragede
în care tu nu înțelegi multe.
E timpul să știți o poveste, și anume povestea
mea...”
Aceste rânduri reprezintă în mare parte
sentimentele pe care Rebeca le ascundea în sufletul
său. Nu se deosebește cu nimic de adolescentele din
zilele noastre. Însă originalitatea ei este dată chiar de
Școala Caraș-Severineană
Rebeca se plăcea, se vedea frumoasă, iar în
povestea ei, ne spune să iubim simplitatea vieții,
frumusețea naturii.
Ei îi plăcea cerul, locul în care cu siguranță acum
se află și ne zâmbește. Mirosul crinilor albi ne-o aduce
aievea, iar cu siguranță, de acum încolo, în fiecare lan
de grâu, Rebeca se va juca cu amintirile noastre.
O poveste simplă, plină de încărcătură
emoțională prin care fata însăși și-a prevestit plecarea,
acel tragic accident care a adus-o în brațele prințului
ei, în poveste, dar care în realitate ne-a răpit-o nouă.
Ne consolăm cu ideea că ea acum se află pe tărâmul
mirific al iubirii, în brațele prințului ei, și cântă acum
dintre stele, iar în fiecare seară, când vom iubi, ne
vom aminti de ea, privind cerul, stelele.
Ne-a făcut să înțelegem iubirea pe care acum, cu
siguranță, la fiecare miros de trandafir, ne vom aminti
de ea.

modul prin care Rebeca a ales să-și exprime
sentimentele, istorisindu-le în aceste rânduri. Nu mai
sunt mulți adolescenți în zilele noastre care să scrie, și
care, mai ales să își expună gândurile, sentimentele,
așa cum a făcut și Rebeca.
Mesajul este unul simplu, și dedicat persoanelor
dragi din viața ei, cărora Rebeca le-a transmis spre
îmbărbătare să nu îi deplângă memoria, ci să se
bucure alături de ea, căci, ...acum e bine.
Bine a fost și atunci când era printre noi, însă a
măcinat-o mereu, adânc în suflet, dorința de a-i face
86
Povestea e una scurtă însă cu foarte mare
încărcătură sentimentală. Povestea nu are sfârșit, dar
dacă ar fi avut, cu siguranță ar fi fost unul frumos, cu
iubire împlinită și cu lacrimi de fericire. Iar pentru a
putea să descoperiți povestea Rebecăi, cartea se
găsește la Biblioteca Județeană Paul Iorgovici Reșița.
Mulțumim, Rebeca! Ne-ai învățat să te iubim,
însă păcat că noi am înțeles prea târziu ceea ce tu te-ai
zbătut să ne arăți! Mulțumim pentru scrisoarea ta,
scrisoarea inimii, care ne va aminti de tine până când
va veni momentul să te îmbrățișăm din nou!

fericiți pe membrii familiei sale, pe cei dragi, precum și Odinește-te în pace!

o iubire neîmplinită.
Iubirea pe care Rebeca ne-o descrie, pornește o Prof. ANA-CODRUȚA POSTELNICU
dată cu inima, despre care Rebeca consideră că este
Seria III Nr. 3(53)

mai mult decât un organ anatomic, reprezentând în

imaginația sa un dar Dumnezeiesc, dar pe care nici
însuși Tatăl Creator nu-l poate înțelege în imensitatea
Sa.
Din această meta-inimă, Rebeca ne împărtășește
iubirea față de mama sa, un sentiment puternic
neegalat și pe care l-a pus stilistic în lumină prin
antiteza pierderii propriului copil de către mamă.
Cu alte cuvinte, Rebeca simțind iubirea pe care
mama sa o poartă pentru ea, nu a știut să-și
definească propria iubire față de mama sa decât prin
prisma suferinței unei mame care știe că își va pierde
copilul. Cu cât suferința este mai mare, cu atât crește
și iubirea sa față de mamă.
De asemenea, Rebeca ne mai descrie și iubirea
neîmplinită pe care aceasta a trăit-o sau pe care și-ar fi
dorit să o trăiască, o iubire sinceră, nevinovată, și
puternică, iubire capabilă să vindece, mai ales suflete.
Chiar dacă Rebeca ne arată o iubire platonică asupra
unui băiat, ceea ce putem învăța de la ea, este faptul
că iubirea ne va ajuta pe toți să uităm durerea
provocată în urma dispariției sale violente, și care ne-o
va aduce mereu aminte în suflet.
Rebeca era o fire dezinvoltă, o fată liberă sau
care cel puțin și-a dorit a fi un suflet liber. Chiar dacă
era un copil exemplu, undeva, în sufletul ei ar fi vrut să
se manifeste asemenea adolescenților noștri.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 7. REVISTE / PUBLICAȚII ȘCOLARE / CREAȚII LITERARE / APARIȚII EDITORIALE

Pisoiul

Seria III Nr. 3(53)

87
Școala Caraș-Severineană

Școala Gimnazială Târnova

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 8. INTERVIURI INEDITE
RIDENDO CASTIGAT MORES
Festivalul de umor „Mircea Cavadia” desfășurat
la Reșița, în luna noiembrie 2016, ne-a îmbogățit
biblioteca sufletelor cu prezența numelor de marcă
ale literaturii umoristice și ale artei caricaturale:
Ananie Ganiuc, Elis Râpeanu, George Corbu și
maestrul Ștefan Popa Popa’s.
Am reușit, la câteva luni după această
manifestare, să-i conving pe doi dintre ei, să ne acorde
un interviu, un bi-interviu – așa cum îmi place mie să-l
numesc, ca fiind în oglindă – pentru cel de-al treilea
număr al Revistei „Școala caraș-severineană”,
menținând astfel o permanență între Reșița și invitați,
dovada clară că nu a fost accidentală prezența lor în
Orașul cu poeți.
Nelimitându-mă la a-i întreba după tiparul clasic,
Școala Caraș-Severineană
i-am provocat inserând curiozitățile mele în versuri.
Ambii sunt o bogăție sufletească, o comoară de
cultură, abordând o manieră proprie de a răspunde.
Stimați Gagu și Râpeanu,
Cei doi ași în epigramă,
Invitați sunt azi, ca dascăli
În Școala Caraș-Severineană!
Vrem s-aflăm povestea voastră
De când scrieți epigramă?
Așadar, distinsă doamnă,
88
Domnule, de bună seamă,
Ne-oți răspunde-n interviul
Ce-n revistă să se prindă
Să citească dăscălimea
Seria III Nr. 3(53)
Interviu, ca-ntr-o oglindă.
Vrem s-aflăm noi, așadară,
Când și cum de ați ales
Astă specie literară,
Din atâta palmares?
Vă mai întrebăm, de-asemeni,
Temele din ce-ați cules?
Cu politicieni? Cu semeni?
Care-i centrul d’interes?
Tema școlii-n epigrame
Și a ei semnificație
Vă rugăm s-o scrieți dară,
Ici-șa, cu dedicație!
Ca imbold la toți să fie
Să se-apuce până-n toamnă
Epigrame ca să scrie.
Nu-i așa, distinsă doamnă?
Iar la Festival să vină
Să se mire Cavadia
Că ați readus umorul
Și-am luat.... EPIGRA-MANIA!
Prof. LUCIA PEIA
Consilier școlar
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
ELIS RÂPEANU
Dacă Dumnezeu ne-a dat viață, ne-a dat-o cu un
scop. Mie mi-a pus condeiul în mână și cântecul în
glas.
Am făcut școala primară și liceul la Ploiești – oraș
cu oameni isteți, credincioși, păstrători ai tradițiilor de
familie, dar și plini de umor. Au urmat studiile
universitare la Facultatea de Filologie Română-
Franceză, mi-am urmat cariera de cadru didactic
universitar, am publicat poezii și comunicări științifice,
am condus Cenaclul literar ”Polivalențe” din București.
Mi-amintesc că în 1980, la una din ședințele deschise
au fost invitați și epigramiștii Alexandru Clenciu,
Nicolae Ghițescu și Mircea Trifu, președintele Clubului
Epigramiștilor „Cincinat Pavelescu”. Verva,
ingeniozitatea, umorul creațiilor citite de acești mari
epigramiști au animat întreaga asistență, au transmis
forță spirituală, au inoculat morbul epigramei tuturor
membrilor cenaclului. Așa au devenit epigramiști
profesori precum Corneliu Berbente, Ion Turcoiu,
Gheorghe Manoliu și evident, eu.
A urmat o perioadă de peste trei decenii în
care am scris epigrame, poezii, monografii, aforisme,
dar mai ales studii privind epigrama, culminând cu
doctoratul în literatură, avându-l ca și coordonator
științific pe Prof. Univ. Dr. Ștefan Cazimir, la teza
„Epigrama în literatura română”. Asociația Femeilor cu
Diplomă Universitară din România mi-a conferit
Diploma de prim doctor în epigramistică din lume, în
aceeași zi când Aurora Gruescu primea titlul de Prima
femeie inginer silvic din lume. Epigrama mi-a menținut
tinerețea, permanenta activitate cerebrală și mi-a
adus deopotrivă satisfacții dar și amărăciune pricinuită
de cei care n-o respectă, care, din dorința de autorlâc,
însăilează catrene șchioape, fără sare și piper. Or,
epigrama e o creație literară nobilă prin concizie,
conținut, spiritualitate și ingeniozitate, prin claritatea
ideii și surpriza poantei, care deschide orizonturi noi în
gândire și în comunicarea dialogală (subînțeleasă) cu
cititorul.

M-aţi întrebat cum de am ales această specie
literară.
Cred că ea m-a ales pe mine. În franceză,
„l’epigramme” e și de genul masculin, așa că mi-a
cucerit condeiul și inima, realizându-se un mariaj, nu
un concubinaj.
De unde îmi aleg temele?
Temele nu le culeg, ele vin singure în condei, din
realitatea vieții personale și social-politice. E drept,
există și epigramiști care se „agață” până și de
poantele celor duși în viața veșnică, pentru a le da,
chipurile, replici. Dar o replică presupune, ca reacție, o
contrareplică, ducând uneori la duel. Ori, cum să te
duelezi cu omul plecat pe drumul fără întoarcere? La
orice epigramist autentic poantele țin de inspirație,
ele vin din observația permanentă a lumii
înconjurătoare, din ricoșeu la o idee auzită sau citită.
Oricum, poanta odată găsită cere motivație, trebuie
„pritocită”, catrenul cere muncă, ideea, cuvintele
potrivite ca sens și măsură prozodică se învârt, se
înlocuiesc cu sinonimele potrivite. Deci, epigrama cere
muncă pe text, rareori se realizează spontan –
performanță la care ajung autorii cu multă
experiență, cu ani mulți în domeniu, cum era de pildă,
Cincinat Pavelescu.
Ce mă atrage la Reșița?
E o întrebare complexă. Multe mă atrag la Reșița,
și dumneavoastră mă atrageți cu dragostea cu care m-
ați întâmpinat, cu neastâmpărul, cu vioiciunea
spirituală. Totuși, atracția are și state vechi. M-au
atras Cavadia și Valentin Silvestru, deopotrivă, la care
s-a adăugat răbdătoarea ce a sprijinit mereu, din
umbră, soția lui nea Mircea, Trude Steiner.
Mircea Cavadia avea arta scrisului, a sensibilității și
zborul poantei, în fibră. Să nu uităm că el face parte
din marea familie Cavadia. În Brăila există o casă cu o
placă ce atestă faptul că acolo a locuit George (Iorgu,
în greacă) Cavadia. Compozitor și cântăreț de lieduri,
ne-a lăsat 12 romanțe. Despre el, Victor Eftimiu a scris
catrenul „În aer curge zvonul unei arii/ De brăileanul
Iorgu Cavadia/ În Cișmigiu ascultă melodia/ Și plâng,
înduioșați, pensionarii.”
Dar dacă muzicianul, prin arta sa, atingea coarda
sensibilă, duioșia, dorul, visarea, strănepotul, Mircea
Cavadia, sorbind din tăria dealurilor atinge această
valență a sufletului și a gândirii umane: umorul, care,
după cum spunea Valentin Silvestru „vizează bărbați și
femei ai tuturor zilelor de pe pământ, pune mintea la
gimnastică și în acest fel, contribuie la fortificarea ei”.
Plin de neastâmpăr, plin de acțiune, Cavadia a
contribuit la însuflețirea culturii din acest colț de țară,
ca scriitor, ziarist, organizator al festivalului de neuitat,
reluat astăzi, pe bună dreptate, sub numele lui.
Literatura umoristică și caricatura fac casă bună, se
completează reciproc și contribuie la reușita unui
festival original, cu puțini, dar valoroși
scriitoriepigramiști și autori de proză scurtă.
Nu îmbrățișez ideea unui concurs de epigrame în
cadrul festivalului de umor de la Reșița. Am experiența
celor din țară, unde se dau teme impuse, ceea ce
limitează jocul spiritului, ingeniozitatea, nu generează
8. INTERVIURI INEDITE
umor, nu inspiră condeiul de veghe al epigramistului
și... vorba aceea: „Să scrii o epigramă nu-i efort/ De ai
o temă bună drept suport/ Când tema e scremută din
regie/ Ce iese din scremuturi, se cam știe.” Și să nu
uităm că „În lumea asta de ocară/ În care gluma-i
antidot/ Umorul e o floare rară/ Prostia crește peste
tot.”
Dar despre ideea înființării unui cenaclu al
elevilor, pe care profesorii i-ar putea instrui în
scrierea epigramei, ce părere aveți?
Doamna Lucia, voi fi sinceră cu dumneavoastră,
sinceritate bazată pe cunoașterea în profunzime a
epigramei, a stării ei actuale, a lecturii a zeci de mii de
catrene. Există marele pericol al bagatelizării
speciei în contextul unei adevărate molime, încurajată
de cei care conduc și astăzi după „recordul de tone la
Seria III Nr. 3(53)
hectar”. Greu ar fi și pentru profesori: una e să
studiezi, să te informezi, alta e să ai epigrama în spirit,
unde și-a făcut adăpost ani de-a rândul. Totuși, cum în
această perioadă de nesfârșită dezordine și
bulversare, în care lucrurile în loc să se redreseze se
înrăutățesc, crește rolul satirei și al umorului, tinerii
pot fi încurajați să scrie proză satirică sau cronici
rimate în formă clasică, stil Ion Pribeagu. În fond,
89
Mircea Cavadia s-a manifestat în mod preponderent în
umor, ca prozator. În ceea ce privește epigrama, să nu
uităm cuvintele lui, pe care le-am cuprins în catrenul:
„La epigrame șchioape-njugi prostia/ Poți scrie
Școala Caraș-Severineană
bancuri, ca le prinzi ușor/ Și nu uita ce-a spus chiar
Cavadia/ E greu să fii major... în gen minor”.
Multe s-ar putea spune despre satiră și umor,
epigramă, caricatură, despre preocuparea autorilor
pentru aceste creații, dar aș vrea să subliniez două
idei:
- în Uniunea Scriitorilor se recomandă a se
constitui o secție de literatură satirico-umoristică, așa
cum Uniunea Artiștilor Plastici acordă atenție
caricaturii;
- îmi simt inima ușurată că s-a reluat Festivalul
de umor de la Reșița, purtând numele lui Mircea
Cavadia, ce îmbină caricatura (secțiune patronată de
maestrul Ștefan Popa Popa’s) cu literatura umoristică.
Mulțumesc și adresez felicitări celor care sprijină
spiritual și material acest festival, care înviorează
cultura orașului. Sper în revederea la următoarele
ediții, cu vioiciune și dragoste în suflet.
Caricaturistului Ștefan Popa Popa’s
Caricatura, spun pe-a dreaptă
E cu-n picior mai sus, pe-o treaptă;
Noi așteptăm etapa nouă
Să le ridice pe-amândouă.
Lui Mircea Ionescu Quintus, la 100 de ani
Umorul de la tată-i este dat,
Dar a păstrat și duioșia mamei
Și-atâția ani de viață-adunat
Sorbind din elixirul epigramei.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
Singura dovadă
Ți-am pus la îndemână hapul
Înghite-l cu un pic de ceai,
Da-i bine că te doare capul:
Așa mai știm și noi că-l ai.
Ocuparea fotoliilor
La cei ce-n funcții știu să salte
Se cere cap cu minte trează,
Dar în fotoliile înalte
Ei tot cu fesele se-așeză.
Vinul
Vinul cel mai bun, vecine,
E „diseară VIN la tine”;
Cel mai prost, se vede treaba
Școala Caraș-Severineană
Este vin, dar ”VIN degeaba”.
90
Seria III Nr. 3(53)
ANANIE GAGNIUC
Am văzut lumina zilei în noaptea de 8 spre 9
ianuarie 1955, în satul Comăneşti, judeţul Suceava şi
dacă istoria va fi dreaptă în ceea ce priveşte talentul
meu, acest sat... n-o să-şi schimbe numele. Şcoala
generală am terminat-o în nici opt ani, împreună cu
tata, care era buldozerist. După clasa a II-a, când am
făcut primele bastonaşe, tata mi-a zis: „Gata cu şcoala,
poţi să te faci poliţist!” Notele în clasele I - IV au fost
de 5-10, iar în clasele V - X au fost şi de 1-4... Am
urmat apoi cursurile...Bistriţei, ajungând la Câmpulung
Moldovenesc unde, la un concurs de sărituri la
trambulină, fiind un schior cam chior, a trebuit să
plutesc două ore în aer, negăsind pârtie de aterizare.
Aşa am ajuns la Institutul de marină din Constanţa,
contrazicând şi unii colegi, care spuneau că o să ajung
eu la marină, când o zbura porcul!
Capete de acuzare: 16 cărţi de satiră şi umor; 5
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
comedii la teatre de revistă din ţară; peste 4000 de
texte publicate (pe numărate!) în presa militară și
civilă, locală și națională, emisiuni radio-tv. Am scris și
nenumărate reclamaţii şi anonime, care vor intra în
istoria literaturii române, veşnic nepublicate. Mulţi
susţin că sunt un scriitor de mare perspectivă. În
două-trei sute de ani voi ajunge celebru. Vom trăi şi
vom vedea!
Scriu epigramă din 1962, când am intrat în clasa I.
După ce-am făcut primele bastonaşe, tata mi-a zis
„Gata cu şcoala, poţi să te faci poliţist!” De gluma asta,
acum 20 de ani, Mircea Cavadia s-a amuzat copios şi
mi-a tot redat-o, în periplurile literare organizate prin
şcoli. La unul din festivaluri, le-a relatat elevilor o
glumă, la tema dvs. – şcoala: întreabă profesoara „Ce
înălţime are şcoala?” Toţi calculau, Gigel cu mâna pe
sus” „Zi, Gigele” „Şcoala are un metru, şi 67
centimetri” „De unde ştii!” La care, Gigel ducând mâna
cu palma întinsă în dreptul gâtului „Păi, pân-ici mi-a
ajuns!” Epigrame am scris la inspiraţie. Nu sunt expert
în acest gen, eu scriu mai mult proză umoristică.
Când și cum de am ales astă specie literară?
Păi ca să scrii umor, fie că e epigramă, fabulă,
poezie sau proză umoristică, trebuie oarece talent,
înclinaţie, imaginaţie, creaţie. După primele succese,
literatura umoristică devine pasiune. La început nu era
pasiune, era un „hobby” ca să folosesc un termen în
vogă. Mi-a descoperit harul de-a scrie şi bruma de
talent o...învăţătoare. De aceea şcoala...dar nu mai
insist. Ştiţi bine, mai bine ca mine.
Mă întrebaţi de unde mă inspir, când scriu.
Mă inspir (şi expir) din (şi în) viaţa de zi cu zi.
Paradoxal, în umor, cu cât sunt mai multe necazuri şi
rele, cu atât sursa de inspiraţie este mai diversă.
Sintagma „a face haz de necaz” cred că e unică la noi,
românii. Pornesc de la realitate, mai exagerez tarele,
moravurile, apucăturile oamenilor, mai fabulez, merg
până la ficţiune, dar toate pot fi (sau deveni) o
realitate. Pentru mine, literară.
Limba română este atât de bogată în semantică şi
înţelesuri, încât s-ar putea scrie temelia, fundamentul.
Lectura, în copilărie, poveştile, în adolescenţă,
romanele de dragoste, cărţile de ştiinţă, toate scrierile
care „luminează” viaţa, universul.
Aşadar, pentru cine nu mă cunoaște, a la Creangă,
iaca, sunt şi eu un boţ de humă, până la... înhumare.
Scriitor de satiră şi umor, pe linia de plutire a literaturii
de gen. Am fost - şi-ncă sunt - străduinţa şi stăruinţa
unei clipe de zâmbet, pentru cine citeşte sau ştie citi
şăgălnicii şi creaţii ilare, hazoase, râzânde, de la
aforism, epigramă, la fabulă, poezie umoristică şi
proză satirică.
Un final simplist – un om optimist, umorist.
Voltaire, despre un biet condeier
Acest Gagniuc e genial,
Talentu-i înnăscut;
Exprim regretul meu total
Că nu l-am cunoscut!

La dermatolog
Întâlnindu-l într-o sală
Îl opri şi-l puse-n temă:
- N-am venit cu mâna goală
Am în palmă... o eczemă!
Autoepitaf (Fostului şef, care mă tot trimitea la
activităţi în locul lui)
Să vă amintiţi mereu
De-acest om, arză-l-ar focul!
Aici zace şeful meu
M-a trimis să îi ţin locul!
Invitaţie la expoziţie
Foarte-amabil şi atent
La pictură o invită:
- Haide, e un nou curent...
- Nu mă duc. Şi-aşa-s răcită!
Despre profesori
Am întrebat un academician doctor inginer (altul,
decât cine-aţi crede voi): „Cum se pune accentul
corect: profèsor sau profesòr?
Mi-a spus că ambele accente sunt acceptate în
DEX. Atunci i-am răspuns că nu-i adevărat, în ţara
noastră nu se pune accent pe cadrele didactice.
Şcoala, înainte şi după
Luăm ca referinţă anul 1989, an de cotitură (de la
rău la mai rău, de la bine la... mai bine nu).
Înainte, se ascundeau fiţuicile în mâneci sau sub
GÂNDIND CU MINTEA ÎN INIMĂ
INTERVIU cu NICOLETA MARCU, director CCD Caraș-
Severin pentru Revista VIITOR PENTRU EDUCAȚIE, Nr.
2, editată de Asociația Proeuro-Cons Slatina
 Mentoratul este o parte importantă din viața
fiecărui om, în sensul că fiecare om are,
conștient sau neștiut, un mentor, sau este el
însuși mentor pentru alții. Am dori, pentru
început, să ne spuneți ce este, de fapt,
8. INTERVIURI INEDITE
fuste. Acum, unde să bagi laptopul sau telefonul
mobil? Înainte, elevii erau scoşi la tablă, în faţa clasei
şi sperau la un 5-6. Acum, trec la... table, în fundul
clasei, sperând un 5–5, 6–6...
Înainte, erau la facultăţi 15 pe un loc. Acum sunt
maxim 15 locuri la unele facultăţi...
Înainte, profesorii mai băteau elevii. Acum se
întâmplă şi invers.
Înainte, pauza era de 10 minute, acum – dacă
profesorii sunt în grevă – pauza e de 2–3 săptămâni.
Înainte, se făcea şcoală, nu glumă! Acum, şcoala
e o glumă...
S-a dat BAC-ul. Aflăm că s-a dat, dar nu prea s-a
luat... Să fie de vină profesorii, că au salarii mici şi nu
„prestează”? Să fie de vină des schimbaţii miniştri ai
educaţiei sau prim-miniştrii, că şi ei au copiat? Sau
Seria III Nr. 3(53)
poate agramaţii, ca să nu zic analfabeţii, ajunşi
primari, (euro) parlamentari sau „oameni mari”, azi
celebri şi bogaţi, exemple de urmat pentru odraslele
noastre? Sau blondele bolunde ajunse vedete TV,
care, aflând că a picat Eminescu la BAC, au comentat,
doct: „Nu-i nimic, fată, bietul băiet o să dea din nou, la
toamnă...”. Înainte de-a da BAC-ul, se dă ceva şi
după... Se pupă, nu? Înainte şi după...
91
În concluzie, înainte, şcoala era şcoală! După
acea „răscoală”, din ’89, nouă ni s-a oferit o viziune
nouă... Azi puţin se mai învaţă, puţini mai învaţă. Şi-
apoi, nu vă supăraţi, aia era şcoala din secolul trecut.
Școala Caraș-Severineană
Chiar mileniul trecut! Am mai evoluat şi noi, nu?
Între viaţa şcolii şi şcoala vieţii, prima era înainte,
a doua...după. Dixit!
Vă mulțumesc printr-o adâncă reverență și nu
pot decât să aștept cu bucurie revenirea
dumneavoastră la Reșița, doamnă Elis și amirale
Noni Gagu, întru zâmbetul și înțelepciunea
publicului!
mentoratul?
Dacă vorbim la modul general, MENTORATUL trebuie
înțeles ca o relație de sprijin și orientare în viață și
carieră, în evoluția personală și profesională, în care,
pe de o parte se află MENTORUL, definit în dicționar
ca fiind ”conducător spiritual, povățuitor, îndrumător,
educator”, iar pe de altă parte – discipolul, cel care se
formează lângă un model uman. Referindu-ne la
învățământ, la educație, MENTORATUL prefigurează o
nouă relație profesională între profesorul debutant/
student/ începător şi mentorul/ maestrul/ profesorul
experimentat, care consiliază formarea continuă și
dezvoltarea profesională a celui dintâi.
 Care au fost mentorii dvs? Cu alte cuvinte,
care sunt persoanele care v-au influențat în
carieră și în viața personală?
Încă din primii ani de grădiniță avem în fața noastră
modele. În goana după o şcoală mai bună, părinţii
caută, de fapt, profesori-mentori, ei stau la cozi la
înscriere la şcoli cu renume, doar pentru că acolo
predau oameni pe care îi doresc ca îndrumători pentru
copiii lor. Resursa umană este de fapt principalul
factor care aduce o școală în fruntea unor clasamente.
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 8. INTERVIURI INEDITE
Din acest punct de vedere, am avut noroc de un
învățător deosebit la școala din Anina, domnul Iosif
Goșa, care mi-a imprimat o veritabilă disciplină și
organizare a învățării, a vieții, și – esențial – interesul
imens pentru cărți și lectură. Apoi, profesoara de limba
română din gimnaziu, doamna Ana Nițoiu, care a
construit frumos mai departe pasiunea pentru
cuvântul citit și scris și, împreună, am reușit să aducem
pentru prima dată în micuțul oraș minier un premiu
special de la o olimpiadă națională, în clasa a VIII-a. În
Liceul Pedagogic de la Caransebeș, directoarea școlii și
profesoara noastră de istorie mi-a transmis, cumva,
modul în care trebuie să te prezinți în fața clasei:
impecabil pregătit științific și metodic, dar cu o
disponibilitate imensă pentru a asculta și înțelege
fiecare elev de acolo.
În viața personală, mama mea – dascăl pensionar
acum – este un veritabil model. Ceea ce încă mai am
Școala Caraș-Severineană
de învățat de la ea este un soi de putere și răbdarea
infinită atunci când e vorba de familie, de copiii
proprii, calmul și tăria de a face față la orice, pentru ca
celor dragi să le fie bine.
În general admir oamenii care gândesc, cum spun eu,
cu mintea coborâtă în inimă. Întotdeauna așa am
încercat să mă dezvolt și să aplic acest crez al meu,
atât la catedră, ca învățătoare timp de 25 de ani, cât și
în calitate de manager, dar și în viața de toate zilele.
 Care credeți că sunt calitățile pe care trebuie
să le îndeplinească un mentor? Există o
92
abilitate definitorie a acestuia?
Denumirea de mentor provine de la un personaj
mitologic, bătrânul şi înţeleptul prieten și sfătuitor al
lui Ulise și, totodată, profesorul lui Telemah, fiul
Seria III Nr. 3(53)
acestuia. Sub îndrumarea lui, Telemah devine un
conducător iubit şi eficient. Astăzi, termenul este
folosit pentru a numi un prieten şi un model, în acelaşi
timp, un sfătuitor - consilier, o persoană care oferă
suport, în moduri diferite, pentru a atinge obiectivele
propuse.
Mentorul din învățământ îl ajută pe profesorul
debutant să-şi dezvolte calităţile de care are nevoie
pentru scopurile profesionale propuse, în primul rând,
prin modelul personal. Generic vorbind, aceste calități
sunt: înţelepciunea (înseamnă să înveţe cum lucrează
sistemul), analiza (să înţeleagă consecinţele deciziilor
şi acţiunilor sale), flexibilitatea (îl învaţă pe tânăr să
înveţe din greşeli, să se reconsidere cu încredere,
putere şi determinare) şi independenţa (tânărul este
pregătit pentru schimbare, gata să-şi asume riscurile).
Mentorul te poate ajuta în multe feluri: din vasta lui
experienţă să nu faci anumite greşeli pe care poate el
le-a făcut; să îţi defineşti scopurile principale în
carieră; să îţi descoperi punctele slabe şi punctele tari;
te motivează; este onest, obiectiv și critic – dacă este
cazul.
Definitorii ar putea fi considerate generozitatea – cu
referire la împărtășirea propriei experiențe - și
creativitatea – cu referire la alegerea acelor
situații/experiențe noi de învățare/experimentare,
care dezvoltă plenar cariera discipolului.
 Una din funcțiile activității dvs în calitate de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
director al CCD Caraș-Severin este aceea de
mentorat în educație. Care sunt, mai concret,
activitățile pe care le realizați în cadrul
instituției pentru a dezvolta învățământul?
Formarea continuă este esențială în evoluția în cariera
didactică. Deviza CCD CS este FORMARE-DEZVOLTARE-
PERFORMANȚĂ, iar motto-un nostru l-am preluat din
cuvintele lui Constantin Noica: ”O școală în care
profesorul nu învață și el, e o absurditate”.
Ce urmărim noi la CCD? Profesionalizarea carierei
didactice prin realizarea de programe specifice.
Cum realizăm acest obiectiv? Prin organizarea
activităţilor de formare continuă şi a activităţilor cu
caracter ştiinţific, metodic şi cultural pentru personalul
din învăţământul preuniversitar. Având în vedere
faptul că Legea învățământului prevede ca fiecare
cadru didactic să urmeze un anumit set de cursuri în
vederea obțineri de credite transferabile, considerăm
că ele trebuie astfel proiectate și organizate încât să
aibă un impact semnificativ asupra carierei. De aceea,
cursurile noastre de formare sunt interactive și
structurate pe necesitățile cursanților, ating atât
partea practică cât și partea teoretică a problemelor
vizate.
Oferta de formare este diversificată, cele mai multe
cursuri fiind destinate personalului didactic din școli,
evident, dar și cu programe având ca grup țintă
personalul didactic auxiliar sau personalul didactic din
cluburi sportive și palatul copiilor.
Avem un calendar bogat și diversificat al activităților
metodico-științifice și cultural-artistice, foarte multe
derulate în parteneriat cu instituții din comunitate și
chiar externe.
Prin tot ceea ce facem ne dorim și urmărim
reconsiderarea statutului social al profesorului în
societatea românească, și anume, de expert în ceea ce
privește actul educațional în școală, precum și
promovarea imaginii școlii și dascălului din Caraș-
Severin, din România.
 Ce mentori își pot alege tinerii, elevi sau
studenți, din zilele noastre?
Mentorii mei și – probabil ai generației mele – sunt, în
principal, dascăli, oamenii cu care interacționam zilnic,
care ne învățau. Aveam foarte des o carte în mână și
ne raportam și la modele din lecturile noastre.
Astăzi, însă, trăind într-o eră informațională și digitală,
cu o răsturnare a valorilor sociale, lucrurile stau altfel.
Nu întotdeauna școala răspunde nevoilor și dorințelor
copiilor noștri, iar în aceste cazuri și modelele lor în
viață vor fi din alte domenii.
Din păcate, foarte mulți tineri își aleg modele din
categoria celor promovate de mass-media, intens, dar
nefast pentru educarea tinerei generații: oameni care
dobândesc bunuri materiale foarte repede și ușor, fără
studiu aprofundat, fără muncă susținută.
Menirea școlii și a familiei este de a apropia copiii și
tinerii de adevăratele valori umane, de a aduce în fața
lor personalități care au reușit prin învățătură, de a-i
apropia de cartea scrisă și de artă, de a le oferi
alternative interesante, educative de petrecere a
timpului liber.

 Mergând pe aceeași linie, care sunt
persoanele care se pot constitui în mentori
pentru profesorii zilelor noastre?
Pentru profesorii debutanți există cu siguranță în
fiecare școală dascălii cu experiență, a căror carieră a
evoluat odată cu școala, care pot fi mentorii direcți. De
asemenea, cu accesul practic nelimitat la informație,
poți găsi un mentor într-un profesor de succes, chiar
premiat, din altă școală, din altă țară. Comunicarea nu
mai are bariere nici logistice, nici lingvistice, deci, în
funcție de disponibilitatea fiecăruia, experiența se
poate împărtăși și „indirect.” O oportunitate este și
multitudinea de proiecte, prin care se pot finanța
mobilități individuale/de echipă, în urma cărora un
mare impact are stabilirea unor colaborări între cadre
8. INTERVIURI INEDITE
ceea ce cu siguranță îi rămâne, e satisfacția de a
contribui la dezvoltarea cuiva. Mentorii sunt persoane
care se află foarte sus în piramida lui Maslow, la
nivelul de autodezvoltare, moralitate, creativitate,
utilizarea potențialului creativ, autoîmplinire.
 Pentru final, am dori să ne transmiteți un
îndemn frumos și, astfel, să deveniți, pentru
un moment, mentor al cititorilor noștri.
A fi dascăl este o profesie și o vocație, … fără dascăli
nu avem doctori, artiști sau conducători. Dar este și o
răspundere imensă pentru fiecare oră… a fiecărui elev
… o decizie a noastră poate influența pe termen lung
un destin. Dacă ne amintim cine a fost primul OM
numit ÎNVĂȚĂTOR, vom înțelege minunata misiune pe
care ne-o asumăm zi de zi educând copii sau pregătind
pe cei care îi educă.

Seria III Nr. 3(53)

didactice.
 În ce condiții un profesor devine mentor
pentru învățăceii săi, fie ei elevi, studenți sau
adulți?
Cadrul legal la acest moment conturează o relație de
îndrumare-mentorat doar între profesori și studenți
practicanți, iar acest lucru se întâmplă în unități
școlare care au parteneriat de practică pedagogică cu
Vă doresc, dragi colegi, să găsiți împlinire deplină în
această profesie, iar cu fiecare generație pe care o
preluați, să vă întineriți de fapt, spiritul!
Citatul care se potrivește temei noastre de discuție
– mentoratul –, dar și educației, în general, și afirm
asta ca dascăl și ca mamă a unui tânăr de 21 de ani și
a unei adolescente de 16 ani, este: „Puterea
exemplului nu este doar o metodă de educație, ci este

93
universitățile. singura metodă” – G. G. Jung
În martie 2012 s-a realizat la nivel național, la apelul
Ministerului Educației, o selecție în urma căreia, prin
parcurgerea anumitor etape impuse

Școala Caraș-Severineană
(depunerea/evaluare la ISJ a unui portofoliu
profesional; susținerea unei lecții deschise;
asistarea/analiza unei lecții susținute de un cadru
didactic) s-a constituit corpul național al mentorilor
din învățământ. Aceștia însă nu au derulat activități.
Interviu realizat de CĂTĂLINA DAN,
Instituirea funcţiei tutoriale/de mentor ca sprijin în
Asociația Proeuro-Cons Slatina
inserţia socio-profesională a debutanţilor fiind clar o
nevoie identificată la nivelul învățământului
preuniversitar, aceste atribuții de îndrumare sunt
preluate de profesori metodiști ISJ sau chiar de cadre
didactice cu expertiză și experiență din școli, în mod
tacit.
 Care este rolul mentoratului în viața fiecăruia
dintre noi?
În ultimii ani motivarea pentru cariera didactică a
devenit o condiţie obligatorie nu doar pentru
dezvoltarea sistemului de învăţământ ca atare, ci și
pentru însăşi evoluţia societăţii într-o direcţie pozitivă.
Astfel, cadre didactice motivate înseamnă elevi
motivaţi. Evident că reciproca la aceasta situație este
îngrijorătoare: lipsa motivării cadrelor didactice poate
conduce destul de uşor la apariţia lipsei de motivaţie şi
la elevii cu care lucrează. Mentorul didactic are un rol
esențial în această direcție: a menține motivația
debutanților pentru rămânerea și evoluția în
învățământ, nu în altă parte.
În viață, prin mentorat realmente poți afla câte ceva
din „rețetele și secretele de succes” pe care le-a folosit
modelul tău pentru a ajunge la un nivel superior, poți
primi consiliere și ajutor. Mentoratul însă nu e o
activitate caritabilă.
Ce câștigă mentorul? Prin lege poate fi remunerat, dar

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
SEMINARUL
DIDACTICA INTERNAŢIONAL
- EMBLEMĂ A
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
CARAȘ-SEVERINEAN
„Educaţie şi formare 2020” (ET 2020) este un nou
cadru strategic pentru cooperarea europeană în
domeniul educaţiei şi formării profesionale. Strategia
Europa 2020 propune trei priorități interconectate:
• creștere inteligentă: dezvoltarea unei
economii bazate pe cunoaștere și inovare;
• creștere durabilă: promovarea unei
economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai
Școala Caraș-Severineană
competitive;
• creștere favorabilă incluziunii: promovarea
unei economii cu o rată ridicată a ocupării
forței de muncă, care să asigure coeziunea
socială și teritorială.
În acest context, tema impuls propusă de
organizatorul principal – Casa Corpului Didactic Caraș-
Severin - pentru a XXV-a ediție a SEMINARULUI
DIDACTICA INTERNAŢIONAL este Educația și
formarea într-o Europă inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii.
94
Obiectivul principal al Seminarului Didactica
Internațional este acela de a pune la baza acțiunilor
derulate dialogul și comunicarea didactică,
dezvoltarea dimensiunii europene a educației,
Seria III Nr. 3(53)
dezvoltarea profesională și personală prin activitățile
de formare continuă, promovarea diversității și
creativității în curriculumul școlar, realizarea unei noi
paradigme în învățământ și educație în concordanță
cu standardele europene în domeniu.
ET 2020 a fost creat pe baza realizărilor
programului de lucru „Educaţie şi formare 2010” (ET
2010), în scopul de a răspunde la provocările care sunt
încă de actualitate în ceea ce priveşte crearea unei
Europe bazate pe cunoaştere şi transformarea
învăţării pe tot parcursul vieţii într-o realitate pentru
toţi.
Principalul scop al cadrului este de a sprijini
statele membre în ceea ce priveşte dezvoltarea în
continuare a sistemelor lor de educaţie şi formare.
Aceste sisteme ar trebui să asigure tuturor cetăţenilor
mijloacele necesare pentru a-şi atinge potenţialul,
precum şi să asigure prosperitatea economică durabilă
şi capacitatea de integrare profesională. Cadrul ar
trebui să ia în considerare întregul spectru de sisteme
de educaţie şi formare profesională dintr-o
perspectivă a învăţării pe tot parcursul vieţii,
acoperind toate nivelurile şi contextele (inclusiv
învăţământul non-formal şi informal).
În acest sens, sunt stabilite patru obiective
strategice ale cadrului:
• realizarea în practică a învăţării pe tot
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
parcursul vieţii şi a mobilităţii – sunt
necesare progrese privind punerea în aplicare
a strategiilor de învăţare pe tot parcursul
vieţii, dezvoltarea cadrelor naţionale pentru
calificări în legătură cu Cadrul european al
calificărilor şi stabilirea unor parcursuri
educaţionale mai flexibile. Ar trebui să fie
extinsă mobilitatea şi să se aplice Carta
europeană a calităţii pentru mobilitate;
• îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei
educaţiei şi formării – toţi cetăţenii trebuie
să poată dobândi competenţe-cheie, iar toate
nivelurile de educaţie şi formare profesională
trebuie să devină mai atractive şi mai
eficiente;
• promovarea echităţii, a coeziunii sociale şi
a cetăţeniei active – educaţia şi formarea ar
trebui să permită tuturor cetăţenilor să
dobândească şi să dezvolte abilităţi şi
competenţe necesare pentru a permite
ocuparea unui loc de muncă şi continuarea
învăţării, cetăţenia activă şi dialogul
intercultural. Dezavantajul educaţional ar
trebui să fie remediat prin asigurarea unui
învăţământ preşcolar de înaltă calitate;
• stimularea creativităţii şi a inovării,
inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate
nivelurile de educaţie şi formare –
promovarea dobândirii de către toţi
cetăţenii a unor competenţe transversale şi
garantarea bunei funcţionări a triunghiului
cunoaşterii (educaţie-cercetare-inovare). Ar
trebui promovate parteneriatele dintre
întreprinderi şi instituţiile de învăţământ,
precum şi comunităţile mai largi de cursanţi,
care să implice reprezentanţi ai societăţii
civile şi alte părţi interesate.
Activitățile ce vor avea loc în cadrul Seminarului
DIDACTICA au în vedere și formarea modelului
„cadrului didactic profesionist”, pe baza standardelor
și indicatorilor de performanță specifici Uniunii
Europene, care necesită formarea și dezvoltarea
competențelor legate de:
 racordarea școlii românești la valorile școlii
europene;
 dezvoltarea competențelor specifice
dezvoltării regionale;
 dezvoltarea unui nou curriculum centrat pe
nevoile elevului;
 utilizarea maximală a tuturor resurselor de
învățare;
 elaborarea proiectelor școlare centrate pe
formarea de competențe;
 responsabilizarea pentru dezvoltarea
profesională și evoluția în cariera didactică;
 asumarea noilor roluri în condițiile unei
societăți a cunoașterii și a dezvoltării globale.
Accentul trebuie pus în primul rând pe cele mai
durabile și mai relevante aspecte ale cooperării pentru
dezvoltare, cum ar fi solidaritatea și justiția la nivel
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
global, coerența politicilor în scopul dezvoltării,
obiectivele de dezvoltare durabilă, bunurile publice
globale și provocările aferente, precum și rolul
cetățenilor europeni în calitate de actori și de
consumatori într-o economie globală.
Așa cum în majoritatea țărilor Uniunii Europene,
„exercițiile de viziune” asupra problemelor educației și
formării profesionale, însoțite de ample dezbateri
publice și de implicarea autentică a unui număr mare
și variat de actori educaționali, economici și sociali,
reprezintă realități obișnuite, Seminarul Didactica
Internațional a rămas, din acest punct de vedere, un
proiect viabil.
Având în vedere deschiderea spre Europa de care
au dat dovadă reprezentanții județului nostru, în
special după 1990, pentru realizarea dezideratului
comun de compatibilizare a învățământului și
educației cu valorile europene, Seminarul Didactica,
născut în capitala Landului Stiria, la Graz, în 1991, cum
afirma prof. mag. Karl Haas, „a fost un capăt de pod
spre România, iar capătul de pod a fost susținut de
piloni, mai întâi la Gyor și apoi la Pecs, în Ungaria”.
Fixarea pilonului din Caraș-Severin s-a realizat la
Liceul Pedagogic C. D. Loga din Caransebeș (actualul
Colegiu Național C. D. Loga Caransebeș) grație
demersurilor făcute de regretații prof. dr. Ioan-
Cornelius Scheuşan, la vremea respectivă Inspector
Școlar General și prof. Gheorghe Magas, pe atunci
director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin,
precum și de profesor doctor Nicolae Grindeanu,
directorul Liceului Pedagogic C. D. Loga Caransebeș la
vremea respectivă, acum Inspector Școlar General la
Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin. Apoi,
timp de aproape 17 ani, DIDACTICA a fost ”vie”
datorită inițiativei și implicării echipei Casei Corpului
Didactic, coordonată de domnul director TUDOR
DEACONU.
Temele impuls propuse de-a lungul anilor au fost
adevărate provocări care au supus dezbaterii cele mai
actuale demersuri care vizează didactica modernă,
educația ca un sector de interes public, formarea
cadrelor didactice, aducând în actualitate practicile de
succes din România, din Europa și nu numai, fără de
care schimbarea de mentalitate nu ar fi posibilă.
Parteneriatul stabilit cu specialiștii austrieci nu s-
a limitat în perioada 1990 – 2006, doar la Colocviile de
toamnă de la Retzhof-Austria, pentru profesori,
Kinderferienaktion (vacanța de vară a copiilor din
Caraș-Severin în Stiria-Austria) sau la Seminarul
Didactica Internațional, ci s-a dezvoltat și în domeniul
formării manageriale.
Astfel, au avut loc șapte stagii de formare în
perioada 1999-2010, după cum urmează: Calitatea
managementului și a educației - 7-9 octombrie 1999;
Managementul schimbării – Schimbarea
managementului - 25-27 septembrie 2000;
Managementul eficient și dezvoltarea instituțională -
27-29 septembrie 2001; Managementul formării pe
programe și proiecte locale și regionale - 23-25
septembrie 2004; Colocvii de toamnă: Noul cadru
legislativ privind asigurarea calității în educație –
descentralizarea în învățământul preuniversitar - 6-9
octombrie 2005; Calitatea managementului școlar și
educațional în unitățile de învățământ preuniversitar
din județul Caraș-Severin - 1-4 noiembrie 2006; 20 de
ani de parteneriat în Didactica - 21 – 24 octombrie
2010;
De remarcat varietatea și actualitatea temelor
impuls propuse la edițiile anterioare ale Seminarului
Didactica și Didactica Internațional organizate de
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin: 1992 – Start
Didactica: teme la alegerea participanților; 1993 –
Tematică în două ateliere de lucru (Istoria central-
europeană sub raport economic, politic și cultural);
1994 – Tematică diferențiată pe cinci ateliere
(Convergențe în dezvoltarea istoriei popoarelor central
Seria III Nr. 3(53)
europene); 1995 - Ce poate face fiecare dintre noi? –
nouă ateliere, nouă teme diferențiate (Istorie și destin
, universalitate și specificitate în istoria românilor);
1996 – Didactica din perspectiva reformei
învățământului - prima temă impuls (Ființă istorică și
devenire, spațiu și timp la români); 1997 – Școală,
familie, comunitate locală (Geopolitica și problematica
puterii); 1998 – Comunicare internă și externă
95
(Banatul montan – spațiu al comunicării
interculturale); 1999 – Comunicare internă și externă
(multiculturalismul bănățean, un posibil model
existențial); 2000 – Formarea de capacități – rațiunea
Școala Caraș-Severineană
de a fi a școlii; 2001 – Elevul – partenerul nostru?;
2002 – Climatul școlar – personalizarea școlii; 2003 –
Învățământul centrat pe programe și proiecte; 2004 –
Managementul formării competențelor; 2005 –
Evaluarea centrată pe competențe și performanțe
școlare; 2006 – Globalizare – valori naționale; 2007 –
Promovarea și valorificarea diversității culturale în
educație; 2008 - Diversitatea în curriculumul școlar –
educația interculturală; 2009 - Creativitate și inovație
în curriculumul școlar; 2010 - De la școala incluzivă la
comunitatea incluzivă și coeziune socială; 2011 –
Formarea competențelor sociale prin activități de
voluntariat care promovează cetățenia activă; 2012 –
Să redescoperim identitatea națională în curriculumul
școlar: spațiul geografic - suport al comunității
umane; 2013 - Educație pentru cetățenie europeană;
2014 – Creșterea competitivității regionale prin
promovarea inovării și specializării didactice; 2015 -
Dezvoltarea dimensiunii europene a educației prin
curriculum-ul școlar.
De-a lungul unui sfert de secol, Seminarul
Didactica a fost conceput ca un forum internațional
pentru dezbaterea celor mai actuale probleme ale
educației și învățământului, care a reunit de-a lungul
anilor reprezentanți ai învățământului din țări
europene și chiar din Statele Unite ale Americii,
devenind astfel simbolul emblematic al
învățământului din Banatul Montan, în cadrul
activităților de formare continuă a cadrelor didactice
din învățământul preuniversitar.
Revista Școala caraș-severineană este unul
dintre produsele finale ale DIDACTICII, anul acesta a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
împlinit 25 de ani de la primul număr și, cu această
ocazie, a fost lansată seria III, numărul 1 (51), în cadrul
unui eveniment cultural deosebit, dedicat dascălilor
cărășeni.

Prof. NICOLETA MARCU

Director Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
Școala Caraș-Severineană
96

● Momente artistice și poetice susținute de:

REPERE IDENTITARE ALE Iulia-Andreea Anton (elevă, Liceul Teoretic „Eftimie
SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI Murgu” Bozovici), Costel Simedrea (scriitor), Nicolae
Preda , (scriitor) Iosif Băcilă, Eliza Marcu și Daria
Seria III Nr. 3(53)

la Casa Corpului Didactic Cernicica (eleve, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița)
Caraș-Severin
Joi, 16 martie 2017, Casa Corpului Didactic
Caraș-Severin a fost gazda unei manifestări culturale
de excepție, desfășurată sub genericul Repere
identitare ale spiritualității românești. Organizarea
aparține instituției gazdă în colaborare cu Centrul
Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii
Tradiţionale Caraş-Severin și Liceul Teoretic „Eftimie
Murgu” Bozovici.
Programul a cuprins:
● Prezentarea unor Publicații culturale ale
Banatului Montan: „Școala caraș-severineană”
(coordonator Nicoleta Marcu), „Nedeia” (redactor-șef
Angelica Herac); „Almăjana” (redactor-șef Iosif Băcilă)
● Prezentare și lansare de cărți: Conceptul de
cultură tradițională, coordonatori Angelica Herac și
Adela Lungu-Schindler; Valea Almăjului – oameni și
fapte, I-II, coordonatori Florina-Maria Băcilă și Iosif
Băcilă; Rolul religiei în dinamica identitară a
comunităților, de Lazăr Anton Dorziana – o
(re)construcție a textului prin limbaj, de Florina-
Maria Băcilă
● Alocuțiuni ale invitaților: Ada D. Cruceanu -
critic de artă, Gheorghe Jurma - editor și critic literar,
Adela Lungu-Schindler - profesor
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
Activitățile s-au desfășurat în sala de curs a Casei
Corpului Didactic Caraș-Severin, unde a fost
amenajată o expoziție cu cărțile și revistele
prezentate, cu participarea unui public format din
scriitori și oameni de cultură, reprezentanți ai
Inspectoratului Școlar Județean Caraș-Severin și cadre
didactice.
În deschidere, domnul profesor Iosif Băcilă a
mulțumit directorului CCD CS, Nicoleta Marcu pentru
implicarea și dăruirea de care a dat dovadă în
organizarea evenimentului, amintind că peste o lună
revista Almăjana, al cărei redactor-șef este, va împlini
18 ani. Doamna director Nicoleta Marcu prezintă
colecția de reviste Școala caraș-severineană,
cuprinzând: trei numere din 1983 cu titlul Școala
cărășană, apoi revista reeditată, începând cu anul
1991: seria I (nr. 1-22, anii 1991-1997), seria II (nr. 23-
49, anii 1997-2014), inclusiv primele două numere
apărute într-un format nou (seria III), cu rubrici fixe,
din ianuarie și octombrie 2016. De asemenea, este
prezentată activitatea Editurii „Gheorghe Magas” a
Casei Corpului Didactic, numită după regretatul
profesor care a îndeplinit funcțiile de inspector școlar
general și director al Casei Corpului Didactic,
inițiatorul Colocviilor de toamnă și al Seminarului
Didactica Internațional. Se editează cu prioritate carte
didactică în format electronic și letric: lucrări ale
cadrelor didactice susținute în cadrul unor conferințe
de specialitate, ghiduri de bună practică, volumele
„Povestea mea” și „Copiii, mesagerii păcii”; cea mai
recentă, „O serbare pentru fiecare”, urmând să aibă
lansarea în luna aprilie.
Doamna Angelica Herac face o prezentare a
revistei „Nedeia”, revistă de cultură tradițională,
„…sărbătoarea de suflet a bănățenilor”, cea care
contribuie la păstrarea identității tradiționale a
Banatului Montan, fiind „…situată între două lumi,
trecut și prezent, cu deschidere spre viitor…”. Apare
bilunar din 2013 sub acest nume care i-a fost dat de
directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea si
Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin,
domnul Gheorghe Țunea, având rubrici reper pentru
cei interesați, colaborând cu cadre didactice, scriitori
și alte categorii socio-profesionale, cu răsunet în țară
și peste hotare, în comunitatea „bănățenilor de
pretutindeni”.
Editorul și criticul literar Gheorghe Jurma
relevează că volumul „Conceptul de cultură
tradițională” a plecat de la o anchetă începută de
profesoara Adela Schindler de la Colegiul Național
„Mircea Eliade” din Reșița, rezultatele acesteia fiind
adunate în cartea apărută la Editura „Timp” din Reșița,
gen de publicație „oarecum unic” în care semnează
specialiști în domeniu (Gheorghe Țunea, Daniela
Băcilă, Gheorghe Jurma, Ada D. Cruceanu, Gheorghe
Popovici ș.a.), consideră că e un punct de plecare
pentru alte cercetări, concluzionând sintetic că
„Revista Nedeia a determinat niște lucruri.”
Coautoarea cărții „Conceptul de cultură
tradițională”, Adela Schindler consideră că lecturarea
acesteia lămurește concepte tradiționale prin opiniile
exprimate de specialiști în folcloristică și etnografie și
de alți colaboratori ai revistei „Nedeia”. Ancheta s-a
desfășurat pe parcursul a trei numere ale revistei
Seria III Nr. 3(53)
„Nedeia”, cartea venind cu mai multe răspunsuri.
97
Școala Caraș-Severineană
Domnul profesor Iosif Băcilă își amintește că primul
număr al reviste „Almăjana” i se datorează tot
domnului profesor Gheorghe Magas, fiind prezentat
primei delegații din Austria în cadrul Seminarului
Didactica Internațional, apărând ca revistă școlară,
fără specificarea numărului pe copertă, editând-o în
două zile cu ajutorul domnului Gheorghe Jurma.
Cuprindea valorile culturale și educaționale ale „Văii
Miracolelor” (Valea Almăjului); revista a continuat să
apară ca publicație a Centrului Cultural Bozovici,
incluzând creații ale elevilor, monografii scrise de
cadre didactice, articole semnate de scriitori care își
au rădăcinile în Valea Almăjului, avându-l colaborator
o vreme pe fiul lui Tudor Arghezi, Baruțu Arghezi;
cuprinde materiale legate de istorie, folclor, oameni
marcanți ai locului, precum și scrieri ale unor autori
străini. Dificultățile financiare cu care se confruntă
sunt depășite în principal cu ajutorul a doi sponsori
Societatea Culturală „Țara Almăjului” din Timișoara și
Asociația „Pro Almăj”. Revista participă la târgurile de
carte din țară, a fost prezentată în emisiuni radio și TV,
fiind premiată în străinătate alături de o altă revistă
românească, „Brâncuși”. La îndemnul domnului
profesor Pavel Panduru, ia naștere ciclul tezaur
„Oameni de seamă din Valea Almăjului” până acum
apărând două din cele șapte volume.
Despre autoarea cărților „Omonimia în limba
română” și „Dorziana – o (re)construcție a textului
prin limbaj”, Florina-Maria Băcilă, criticul de artă Ada
D. Cruceanu afirmă că, la fel ca în cazul lui Traian Dorz,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
avem de-a face cu o personalitate pozitivă; vine cu Teoretic „Eftimie Murgu” din Bozovici, cea care a
întrebări în calitate de lingvist și în același timp este o interpretat vocal, acompaniată la orgă de tatăl ei,
cunoscătoare a textului Biblic, e cercetătoare, face profesorul Lazăr Anton (autorul cărții „Rolul religiei în
critică de identificare, se pliază pe sufletul poetului, dinamica identitară a comunităților”) cântecul „Numai
adresându-i la final îndemnul: „Cred că în viitor poți să cei cu gând curat” pe versurile lui Traian Dorz.
fii Maica Benedictina, după ce ai fost Zoe Dumitrescu Poeții Costel Simedrea și Nicolae Preda au recitat
Bușulenga…întâi departe, apoi aproape…” din creația proprie versuri de factură religioasă, iar
Iosif Băcilă a citit poezii dedicate celor care i-au fost
model în viață și în activitatea publicistică, tatălui său
și profesorului de limba roomână din anii săi de
școală, David Blidariu.
Evenimentul a fost prezentat și în media
locală.
Școala Caraș-Severineană

Florina-Maria Băcilă, conferențiar univ dr. la

Universitatea de Vest Timișoara, menționează că la
Reșița are loc a noua lansare a „Dorzienei”, carte pe
care a scris-o, așa cum i-a răspuns unui reporter, cu
gândul la basmele copilăriei, mai exact la „Tinerețe
fără bătrânețe și viață fără de moarte”, înfrângându-și
teama de moarte simțită în trecut, ca o regăsire a
ființei, considerând cartea un început de epopee care
trebuie continuată. Ni-l prezintă pe Traian Dorz ca pe
un poet supraconfesional, existând o relație intimă
98

între om și Dumnezeu, având o dimensiune misionară

și militantă în urma experienței încarcerării pe care a
îndurat-o. E remarcabil gestul Florinei Băcilă de
repunere în circulație a unui poet religios.
Seria III Nr. 3(53)

Alocuțiunile autorilor și specialiștilor în critică

literară au fost completate de momente artistice
emoționante prin măiestria violonistelor Eliza Marcu și
Daria Cernicica, eleve la Liceul de Arte „Sabin Păuța”
din Reșița, a Iuliei-Andreea Anton, elevă la Liceul
DIN VALIZA CU PROIECTE ...
FORMAREA COMPETENȚELOR CADRELOR
DIDACTICE PENTRU FURNIZAREA DE SERVICII
EDUCAȚIONALE ȘI DE MANAGEMENT LA STANDARDE
EUROPENE este deja un proiect de succes. Este un
proiect ERASMUS PLUS, Educație școlară-mobilități
depus la termenul din 2 februarie 2016 de către
Colegiul Tehnic din Reșița și aprobat pentru finanțare.
Obiectivele proiectului sunt:
Obiectiv general: Îmbunatățirea accesului
cadrelor didactice din invățământul tehnic liceal și
profesional la oportunități de formare continuă prin
Erasmus Plus.
2. Obiective specifice:
a. Formarea, dezvoltarea și consolidarea
competențelor profesionale pentru 9 cadre
didactice, în vederea livrării de servicii
Prof. metodist ADRIANA BONCIU
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
educaționale de calitate prin participarea la 4
cursuri de formare;
b. Îmbunatățirea nivelului de competențe
manageriale pentru 2 cadre didactice în
vederea implementării unui sistem de
management modern;
c. Îmbunatățirea nivelului de competențe
profesionale și de management realizate prin
certificarea EUROPASS a aproximativ 20% din
totalul grupului țintă.
Grupul țintă este format din cadrele didactice:
profesori din diferite arii curriculare și reprezentanți ai
Consiliului de Administrație al școlii, iar conform
aplicației doar 11 profesori, în urma unui concurs de
selecție participă la cursuri de formare pe durata unui
an ( august 2016-august 2017).
În perioada 3 septembrie – 9 septembrie 2016, 3
cadre didactice: Blujdea Elena, Salai Maria si Lungu
Sorina Mirela au participat în Malta la cursul: ICT for
Collaborative, Project-Based Teaching and Learning.

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

Seria III Nr. 3(53)

Competențele dobândite de către participanții la
acest curs sunt:
Ca urmare a participării la acest curs și dobândirii
a. Identifică instrumentele IT adecvate
de competențe, cele trei cadre didactice au propus în
procesului didactic;
Oferta de formare 2016-2017 a Casei Corpului Didactic
b. Utilizează aceste instrumente pentru
Caraș-Severin, cursul cu titlul „Folosirea IT-ului în
realizarea lecțiilor interactive și

99
procesul didactic gimnazial și liceal”.
evaluarea cunoștințelor și competențelor
Cursul „Folosirea IT-ului în procesul didactic
elevilor;
gimnazial și liceal” a început în luna decembrie 2016,
Experiența dobândită de cadrele didactice
iar până în prezent a fost format un număr de 100 de
participante înProiectul ERASMUS a fost valorificată cu

Școala Caraș-Severineană
cadre didactice ale COLEGIUL TEHNIC din Reșița,
succes prin transferul de competențe, de la formatorii
CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ „AURORA”
Elena BLUJDEA și Maria SALAI către colegii participanți
REȘIȚA, CENTRUL ȘCOLAR DE EDUCAȚIE INCLUZIVĂ
la cursul de formare organizat de Casa Corpului
„CHRISTIANA” BOCȘA.
Didactic Caraș-Severin, urmând ca și alte cadre
didactice să beneficieze de această formare.
Prof. metodist ELENA BLUJDEA
Colegiul Tehnic Reșița
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

ATELIERELE DIDACTICA
Activități înscrise în SEMINARUL DIDACTICA INTERNAȚIONAL
Ediția XXV – 2016

Număr participanți
Denumirea/tipul
Unitatea de Perioada
comunitate
Invitați din

Nr. ATELIERULUI Nivelul Produse

didactice

Părinți

învățământ / / Data de Locația

Cadre

Copii

crt. DIDACTICA/ activității finale

Coordonator derulare
ediția

1. 1 Liceul Teologic CONFERINŢA

Centrul de
Baptist Reşiţa/ 24-26 Educaţie Albume
MANAGERILOR Internaţional 40 3 2 3
foto
ALEXANDRU martie Creştină
ŞCOLARI - I
SZUCS Surduc
2. Educaţia
Liceul Teologic creştină în Liceul
Baptist Reşiţa/ secolul XXI - 9 Teologic Albume
Internaţional 210 40 10 8
ALEXANDRU CONFERINŢĂ aprilie Baptist foto
SZUCS CADRE Reşiţa
DIDACTICE - I

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
3. Şcoala Gimnazială
Nr. 7 Reşiţa / Lia Ponoran – Liceul de Album
CRISTIANA FESTIVAL 21 Arte Sabin Material
Județean 20 150 300 10
SCHMALER; CORAL PENTRU aprilie Păuța site-ul
CRISTINA COPII - XV Reșița școlii
ARDELEANU
4. Şcoala Gimnazială
Eu în Europa - Şcoala
Dognecea/ Expoziţie,
CONCURS - I Judeţean 3 mai Gimnazială 10 40 10 2
ŞTEFANIA CD
Dognecea
TALIGAŞ
5. România în Colegiul
Colegiul Tehnic
uniunea Tehnic
Cărăşan / FELICIA Judeţean 9 mai 4 30 - 2 Electronice
europeană – Cărăşan
MANU
CONCURS -III Reşiţa
6. Școala Gimnazială Albume,
Europa- casa Școala (publicații
Zăvoi/
mea- CONCURS Județean 9 mai Gimnazială 10 30 2 5 letrice,
PĂDUREANU electronie,
-II Zăvoi
NATALIA expoziție)
7.
Școala Caraș-Severineană

Diversitate şi Publicaţii
Colegiul Naţional unitate în Colegiul electronic
Mircea Eliade contextul Naţional e, CD cu
10-
Reşiţa / european al Judeţean 10 mai Mircea 150 50 25 lucrările
15
GHIORGHIŢA educaţiei – Eliade ISBN,
FERCEA SIMPOZION - Reşiţa expoziţie,
album
VIII

8. Vreau o şcoală
ca acasă -
Liceul Teologic Liceul
CONCURS Albume
Baptist Reşiţa / Teologic
pentru Internaţional 13 mai 100 200 10 10 foto,
ALEXANDRU Baptist Expoziţii
învăţământul
100

SZUCS Reşiţa
primar şi
preşcolar - I
9.
Educaţia
Seria III Nr. 3(53)

bazată pe Publicaţii
Colegiul Naţional Colegiul în
inteligenţa
Traian Doda Naţional Revistele
emoţională.
Caransebeş / Internaţional 13 mai Traian 60 4-5 - 10 Anale ale
Tehnologii Universităţ
ELENA-DOINA Doda
moderne de ii Tibiscus
LEPĂDAT Caransebeş
învăţare – Timişoara
CONFERINŢĂ - I

10. Liceul Tehnologic Prezent şi viitor Liceul

Berzovia / în şcoala Tehnologic Publicaţii
Internaţional 19 mai 60 20 20 20
DAN-ALEXANDRU românească Berzovia electronice
MIHOLCEA SIMPOZION - IX Berzovia
11. Şcoala Drag mi-i
Gimnazială Nr. graiul
Liceul de Album
7 Reşiţa / bănățan –
Arte Sabin Material
ILEANA FESTIVAL Interjudețean 20 mai 50 250 400 10
site-ul
Păuța
POMOJA; CONCURS școlii
Reșița
CRISTINA PENTRU COPII
ARDELEANU - IX
12. Şcoala Gimnazială Dansul și
Atanasie tradițiile Şcoala
Cojocaru Pojejena bătrânilor, Gimnazială
Expoziţii,
/ viitorul tinerilor Internaţional 20 mai Atanasie 50 150 100 50
albume
TOMISLAV – Cojocaru
POPOVICI SIMPOZION / Pojejena
FESTIVAL - XVI

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
13. Școala Gimnazială
Educație pentru Școala Publicaţie
Zăvoi/ 20 mai-
patrimoniu- Regional Gimnazială 50 40 10 20 electronică,
BOGDAN 17 iunie albume
SIMPOZION-IV Zăvoi
RAMONA IRINA
14. Şcoala
Şcoala Gimnazială
Şcoala Gimnazială părinţilor- Un Nr. 3 Oţelu
Gheorghe Frăţilă mic mulţumesc 23-27 Roşu Ghid-
Regional 20 70 70 15
Glimboca / pentru mai Şcoala auxiliar
MĂRIOARA ŢEPIŞ maturitate - Gimnazială
WORKSHOP-I Nr.1 Oţelu
Roşu
15. Casa Noastră –
Pământul,
protejarea Şcoala Publicaţii
Şcoala Gimnazială
planetei, Regional / Gimnazială electronice
Nr. 3 Oţelu Roşu / 27 mai 75 25 19 10

Seria III Nr. 3(53)

premisă a Interjudeţean Nr. 3 Oţelu
SIMONA ŢÎRU
continuităţii Roşu
vieţii –
SIMPOZION -I
16. Natura în ochi Şcoala
Şcoala Gimnazială
de copil - Regional / Gimnazială
Nr. 3 Oţelu Roşu/ 27 mai 50 100 - - Expoziție
CONCURS, Interjudeţean Nr. 3 Oţelu
SIMONA ŢÎRU
EXPOZIŢIE - I Roşu
17. Dimensiunea

101
formatoare a
Seminarul
Seminarul învăţământului
Teologic
Teologic Episcop religios
Episcop Publicaţii
Ioan Popasu SIMPOZION- IV
Judeţean 27 mai Ioan 100 100 - - electronice,
Caransebeş Lumină și

Școala Caraș-Severineană
Popasu expoziţie
SORIN -DAVID culoare
Caransebeş
OŢELARU Cultură şi
tradiţe
CONCURS-
Creativitate şi
Şcoala Gimnazială perspectivă în Şcoala
18. Nr. 2 Reşiţa/ educaţie – Naţional 28 mai Gimnazială 100 15 5 10 CD cu ISBN
MARIUS ȘANDRU SIMPOZION - Nr. 2 Reşiţa
VII
19. Liceul Tehnologic Practici
Liceul
Dacia Caransebeş incluzive în 23 – 31 Publicaţii
Naţional Tehnologic 50 15 - 6
letrice
/ CONSTANTIN- şcoală – mai
Dacia
FLORIN BOGDEA SIMPOZION - I
20. Şcoala Gimnazială Lumea copiilor -
Constantin CONCURS Şcoala Publicaţii
Daicoviciu/ Dascălul, Gimnazială electronice
Judeţean 31 mai 20 25 15 5
ILEANA- copilul şi Constantin / Letrice,
LOREDANA literatura – Daicoviciu Expoziţie
CONCIATU SIMPOZION - I
21. Creativitate,
spirit
întreprinzător şi
Liceul
antreprenorial
Tehnologic Publicaţie
Liceul Tehnologic într- o
Sf. Dimitrie electronică,
Sf. Dimitrie comunitate
Internaţional 1 iunie Teregova / 70 60 50 30 ghid auxiliar,
Teregova / inteligentă, album,
Căminul
MARIA DAMIAN durabilă şi expoziţii
Cultural
favorabilă
Teregova
incluziunii-
SIMPOZION /
CONCURS- IV

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
22. Educaţia –
factor
determinant în
Universitat
Universitatea formarea
ea Eftimie Publicaţie
Eftimie Murgu personalităţii Internaţional 6 iunie 60 - - 10
electronică
Murgu
Reșița copilului
Reșița
SIMPOZIONUL
INTERNAŢIONA
L
23. Ciobănaşul - Casa
Şcoala Gimnazială
FESTIVAL- Culturală
Băuţar / SOFICA Interjudeţean 10 iunie 50 300 50 50 CD
CONCURS DE Ciobănaşul
CIOBANU
FOLCLOR - IV Băuţar
24. Doina Bistrei
Școala
Școala Gimnazială FESTIVAL/CON
Gimnazială
Zăvoi/ CURS
Județean 21 iunie Măru/ Casa 70 400 50 50 Albume
MĂRGAN FOLCLORIC-VI
culturală
DANIELA
Măru
Școala Caraș-Severineană

Cea mai
Colegiul Naţional
prețioasă
Mircea Eliade Colegiul
călătorie este
Reşiţa / Naţional CD cu
aceea către
25. CORINA Internaţional 24 iunie Mircea 200 200 25 20 lucrările -
sufletul nostru, ISBN
CHISELIȚĂ; Eliade
către noi înșine
LUCIANA SURU; Reşiţa
– SEMINAR /
SILVIA ZAHARIA
CONCURS - I
26. Grădiniţa cu
Grădiniţa
Program
cu Program
Prelungit Palatul Unitate prin
Prelungit Publicaţii
Fermecat Reşiţa / diversitate – Naţional septembrie 100 40 40 10
electronice
Palatul
TAMARA- SIMPOZION - I
102

Fermecat
NICOLETA
Reșița
POTOCEANU
27. Grădiniţa mea,
Grădiniţa cu Grădiniţa
grădiniţa
Seria III Nr. 3(53)

Program cu Program Publicaţie

noastră – 15-30
Prelungit Judeţean Prelungit 30 60 40 20 electronică
SIMPOZION / octombrie
Semenic Reşiţa / Semenic Expoziţie
CONCURS ARTĂ
ELENA PIRTEA Reşiţa
PLASTICĂ - I
28. Grădiniţa cu Grădiniţa
Program Copilărie în cu Program
Expoziție,
Prelungit Riki- culori- Internaţional octombrie Prelungit 50 100 15 15
album
Priki Reşiţa / CONCURS - I Riki Priki
ALINA ALBAI Reşiţa
29. Grădiniţa
Grădinița cu Învăţământ
cu Program
Program românesc,
Prelungit Publicaţii
Prelungit Floarea învăţământ Naţional octombrie 50 100 - 10
electronice
Floarea
Soarelui Reşiţa / european –
Soarelui
ELENA COCA SIMPOZION - II
Reşiţa

Prof. NICOLETA MARCU

Director Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN

EDITURA GHEORGHE MAGAS – apariții editoriale

În luna mai a anului trecut, pentru a marca 25 de ani de la prima ediție a Seminarului Internațional
DIDACTICA, am făcut demersurile necesare la Biblioteca Națională a României pentru înființarea unei edituri a
Casei Corpului Didactic Caraș-Severin.
Data de 16 mai 2016 este prima zi de funcționare a Editurii Gheorghe Magas.
De ce GHEORGHE MAGAS?
GHEORGHE MAGAS s-a născut la Caransebeș în 13 februarie 1946. Studiile le-a urmat la Liceul Pedagogic
Caransebeș (gimnaziul), Liceul Pedagogic Arad și Universitatea București – Facultatea de istorie. Dascăl dedicat în
egală măsură predării, dar și cercetării, a publicat numeroase studii de specialitate și metodice, a fost inspector
școlar general, inspector școlar general adjunct, director.
Între anii 1992-1995 a ocupat funcția de director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin. Acea perioadă a
fost una cu realizări deosebite pentru instituție și pentru învățământul caraș-severinean, deoarece a întreprins
demersuri pentru revitalizarea legăturilor cu instituții de învățământ și cultură din țară și a inițiat parteneriate de
lucru cu unități similare din Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Republica Moldova, Serbia și

Seria III Nr. 3(53)

Ungaria.
Parteneriatul cu Austria s-a materializat în trei direcții educaționale, inedite pentru acea perioadă și extrem
de eficiente:
- elevi din județul nostru care au petrecut câțiva ani la rând vacanța de vară în Austria, integrați în familii;
- cadre didactice din județ care au urmat cursuri de formare profesională susținute de formatori din Austria
(Colocviile de toamnă);
- seminarul DIDACTICA, un adevărat forum al cadrelor didactice (1991 – prima ediție)
Domnul Profesor GHEORGHE MAGAS a plecat dintre noi în 18 decembrie 2012.

103
Editura Gheorghe Magas are ca scop promovarea inovației și creativității în activitatea didactică, precum și
diseminarea exemplelor de bună practică din educația formală și nonformală. Ne dorim să oferim oportunități
pentru editarea de carte didactică inedită, utilă în activitatea de la clasă, să stimulăm creativitatea cadrelor

Școala Caraș-Severineană
didactice și a copiilor.

Nr. Nr.
ISBN Instituția Titlul Format Anul Luna Coordonatori
crt. ex.
1. Creativitate și
Școala Eufemia Jurca;
978-606- perspectivă în
Gimnazială CD 2016 06 125 Robertha Oprea;
94192-0-5 educație și
Nr. 2 Reșița Marius Șandru
formare
2. Creativitate, de la
abordarea Nistor Iorga;
Liceul
didactică la Maria Damian;
978-606- Tehnologic
abordarea CD 2016 09 100 Alexa Ionel-
94192-1-2 „Sf. Dimitrie”
turistică a Petrică;
Teregova
comunităților Marius Ciobanu
locale
3. Școala Literatura, mijloc Ileana-Loredana
978-606- Gimnazială de formare a Conciatu;
CD 2016 10 70
94192-2-9 Constantin personalităţii Elena Barbu
Daicoviciu elevului
4. Ramona-Irina
Școala Educație pentru
978-606- Bogdan
Gimnazială dezvoltare CD 2016 12 25
94192-3-6
Băuțar durabilă
5. Școala Sofica Ciobanu
978-606- Farmecul
Gimnazială CD 2016 12 70
94192-4-3 Crăciunului
Băuțar
6. Ghid de bune
Casa Corpului practici pentru Nicoleta Marcu
978-606-
Didactic programul Tipărit 2016 12 50
94192-5-0
Caraș-Severin „Școală după
școală"

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 9. DIN ACTIVITATEA CASEI CORPULUI DIDACTIC CARAȘ-SEVERIN
7. Ghid de bune
Casa Corpului
978-606- practici pentru
Didactic Tipărit 2016 12 50 Simona Voin
94192-6-7 programul „A
Caraș-Severin
doua șansă”
8. Educaţia bazată
Colegiul Elena-Doina
pe inteligenţa
Național Lepădat
978-606- emoţională:
„Traian Tipărit 2016 12 100 Emil-Adrian
94192-7-4 tehnologii
Doda" Semenescu
moderne de
Caransebeș
învăţare
9. Cea mai prețioasă
Colegiul
călătorie este
978-606- Național
aceea către CD 2016 12 50 Silvia Zaharia
94192-8-1 "Mircea
sufletul nostru,
Eliade" Reșița
către noi înșine
10. Moșteniri
Școala
978-606- culturale - Ramona-Irina
Gimnazială CD 2016 12 66
94192-9-8 Educație pentru Bogdan
Zăvoi
patrimoniu
Școala Caraș-Severineană

Prof. NICOLETA MARCU

REMUS-MIHAI RÎJNIȚĂ
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
104
Seria III Nr. 3(53)

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
CE ÎNSEAMNĂ GIMNASTICA
RITMICĂ?
Din punctul meu de vedere, al antrenorului de onoare clubului cu rezultate deosebite.
astăzi și al fostei sportive până la vârsta de 20 de ani,
pentru mine gimnastica ritmică înseamnă frumusețe,
forță, ambiție, emoție și expresivitate, durere și
sacrificiu, echilibru, admirație, satisfacție, originalitate,
bucurie, viteză, îndemânare, înălțime, control, carismă,
mobilitate, însă atingerea perfecțiunii cere răbdare,
solitudine, perseverență, curaj de a trece peste
dezamăgire, tensiune și nedreptate.
Totul a început în anul 1983 când a avut loc prima
competiție națională de gimnastică ritmică. La secția de
gimnastică ritmică, în cadrul aceluiași club de astăzi,
C.S.Ș. Reșița, erau antrenoare în acele vremuri Lili
Argeșanu și Floarea Oravetz, prima mea antrenoare,
care m-a făcut să iubesc acest minunat sport, începând
de la vârsta de 5 ani. Primele echipe ale C.S.Ș. Reșița
erau formate din Mioara Bloju, Camelia Mărcuț, Mirela
Zugrav, Geamina Goia, Simona Naicu și Adina Vona,
antrenate de doamna Argeșanu Lili. Ele au ocupat
primul loc I pe echipe la naționalele de la Brașov,
sportive născute în anii 1975. Locul 2 tot pe echipe în
cadrul aceleași competiții naționale de la Brașov îl
ocupa echipa doamnei Floarea Oravetz, la o categorie
mai mică de vârstă, sportive născute în 1976. Echipa
era formată din: Daniela Pătru, actuala antrenoare de
gimnastică ritmică, Grațiela Goian, Ancuta Goia - prima
componentă a Lotului Olimpic din București mai mulți
ani și participantă la campionate europene, mondiale și
jocuri olimpice, Monica Adamec, Mirela Calotă,
Gabriela Scurtu și Ionela Bolat.
Urmează a treia generație, anii 1978-1979, unde
sportivele doamnei Florea Oravetz respectiv Luminița
Fodor, subsemnata - componentă a lotului național de
junioare, campioană la toate cele 4 obiecte specifice
gimnasticii ritmice în anul 1994 la Buziaș și campioană
națională cu echipa la Universitate la vârsta de 20 ani,
actuală profesoară titulară la C.S.Ș. Reșița din anul
2001, Delia Burtea - componentă a lotului național de
junioare în anul 1990, Florina Militaru - componentă a
lotului național de ansamblu de la Iași, Clara Trișcă,
Carmen Păunescu și Mihaela Stănculescu, au adus
Seria III Nr. 3(53)
Am început să practic acest sport cu mare drag de
la vârsta de 5 ani când doamna Floarea Oravetz m-a
selecționat din Grădinița Floarea Soarelui. Am fost
foarte entuziasmată când am început antrenamentele.
În anul 1990 am făcut parte din echipa lotului național
de junioare de la Timișoara, îndrumate de doamna Mia
Nicolin. La întoarcerea mea în club, după puțin timp a
venit să antreneze o respectabilă doamnă din
105
București, doamna Cristina Tomescu, de care m-am
atașat instantaneu. Și datorită ei, am urcat pe podium
la toate competițiile următoare. La plecarea doamnei
Cristina, care m-a demoralizat foarte mult, am rămas
Școala Caraș-Severineană
eu și colegele mele să fim antrenate de Mioara Bloju și
Adina Vona. Au urmat anii de facultate, unde până în
anul 2 am practicat cu deosebită plăcere acest minunat
sport cu doamna Mia Nicolin. Din anul 2001 luna
septembrie am fost repartizată la secția gimnastică
ritmică a clubului, în urma concursului de titularizare pe
post.
În primii ani de profesie am avut o selecție foarte
mare, din acea selecție făcând parte Diana Văleanu -
sportivă antrenată de mine, componentă a lotului
național de gimnastică ritmică de la București din anul
2007-2011. Ea a obținut rezultate remarcabile, cu care
mă mândresc: locul 8 la Campionatele Europene din
Belgia-2008, participantă la Campionatele Mondiale
din 2014, multiplă campioană națională, urmată de
sportiva din prima mea generație cu locul 3 la coardă
Bianca Sasu-1994, Raluca Ungureanu medaliată și ea la
competiții naționale școlare, Corina Ille-1993, Oana
Agrigoroaie, Alexandra Brumariu, Iasmina Iovanac și
Snejana Vlasici.
În prezent, am 3 sportive deosebite: Larisa Ristea
- o speranță a gimnasticii ritmice românești, campioană
națională la categoria a 4-a la coardă, vicecampioană
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
națională la celelalte obiecte, calificată în primele 3
sportive la Cupa României din 2016 la toate cele 4
obiecte, nominalizată la lotul național, câștigătoare în
întreceri internaționale de la Novi Sad și Beograd în
2016 la diferite obiecte; Timeea Veselin - ocupantă a
locului 5 la minge în întreceri naționale școlare și locul
1 la minge la Beograd și Cătălina Anghelina. Toate cele
3 sportive sunt ambițioase, cu mare potențial și voință.
Un antrenor trebuie să aibă foarte multe calități.
Pe lângă antrenamentele zilnice, el trebuie să se ocupe
de muzică (melodiile nu se aleg oricum, ci potrivite cu
caracterul sportivului, trebuie scurtate conform
cerințelor regulamentare și făcute într-un studio) și
trebuie să scrie fișe la fiecare competiție (ce se scriu pe
calculator cu tot ceea ce face sportivul în concurs, atât
ceea ce face cu corpul cât și cu obiectul, orice greșeală
de calculator, anulează dificultatea realizată de
sportiv). La competiții antrenorul machiază sportivele,
Școala Caraș-Severineană
el le coafează, el le dă ultimele precizări înainte de a
intra pe covorul de concurs, tot antrenorul este și cel ce
arbitrează evoluția sportivilor și, mai ales, trebuie să fie
un bun psiholog. Spunea o fostă antrenoare că am uitat
din această listă de ”atribuții” iubirea și devotamentul
față de gimnaste, care în timp devin parte din familia
mea. Și timpul meu liber pe care-l petrec cu mare drag
cu ele. Și mai presus de toate, fac asta fără să aștept
nimic în schimb, eventual o evoluție cât mai bună. Asta
face o antrenoare de gimnastică, se transformă și
devine o a doua mamă pentru aceste fetițe.
106
Seria III Nr. 3(53)
Iată câteva dintre rezultatele bune obținute în
anul 2016 de secția GIMNASTICĂ RITMICĂ a Clubului
Sportiv Școlar Reșița:
 Trofeul Novi Sad - martie 2016: Larisa Ristea loc 2
coardă, loc 3 cerc, loc 3 individual compus; Timeea
Veselin loc 6 minge, loc 7 coardă categoria a 3-a,
Cătălina Anghelina loc 3 cerc și loc 6 măciuci.
 Cupa Prieteniei Baia Mare - aprilie 2016: Larisa
Ristea loc 1 individual compus, cerc și minge,
Timeea Veselin loc 2 individual compus, cerc și loc 3
măciuci; Andreea Gherman senioară loc 2 cerc și loc
1 individual compus și minge, Andrada Gherman loc
2 panglică, măciuci și loc 3 individual compus.
 Ritam Cup Belgrad - 24 aprilie 2016: Larisa Ristea
loc 1 coardă, loc 2 măciuci, loc 4 individual compus,
Cătălina Anghelina loc 5 coardă.
 Cupa Timișoara, iunie 2016: Larisa Ristea loc 1
toate obiectele, Timeea Veselin loc 1 măciuci, loc 2
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
coardă și individual compus, Cătălina Anghelina loc
2 cerc și minge.
 Campionatele Naționale Școlare Baia Mare - iunie
2016: Larisa Ristea loc 2 individual compus, coardă,
minge și măciuci; Timeea Veselin loc 5 minge, loc 6
coardă, Cătălina Anghelina loc 8 măciuci.
 Campionatele Naționale Juniori Mici Arad – 2016:
Larisa Ristea loc 2 coardă, loc 3 individual compus și
minge și loc 7 măciuci.
 Competiția Internațională Ritam Cup – 15
octombrie 2016: Larisa Ristea loc 1 coardă și loc 3
individual compus, Timeea Veselin loc 1 minge,
Cătălina Anghelina loc 6 măciuci.
 Cupa României - noiembrie 2016: Larisa Ristea loc
4 individual compus.
 Cupa Rotary Oradea - ediția 11 decembrie 2016:
Larisa Ristea loc 2 individual compus, măciuci și loc
1 minge, Alina Dumitruc categoria a 2-a loc 1
coardă. Toate aceste sportive sunt antrenate de la
vârsta de 5-6 ani de Luminița Lațcu. Sportiva Alexia
Lațcu, antrenată de profesoara Daniela Tîrba, a
obținut locul 2 cerc și locul 3 panglică, Briana Birta
loc 4 panglică, Rebeca Grădinaru loc 3 la fără obiect
- vârsta 6 anișori .
În viitor tot ceea ce ne dorim este să practice cât
mai multe fetițe acest sport minunat, grațios, elegant,
iar noi, antrenoarele să avem satisfacția profesională
cu cât mai multe medalii. Pentru aceasta însă am avea
nevoie de: sală de gimnastică destinată acestui sport
(covor specific de gimnastică ritmică); suficiente ore de
antrenament; un lot național în care să se antreneze cât
mai multe sportive valoroase; un post de coregraf
esențial acestui sport; costume specifice cu fustiță și
pietre, perle la nivel internațional; obiecte,
cantonamente, indemnizații de efort, suplimente de
efort, echipamente de prezentare la competiții; cât și
bani pentru competiții mai puțin oficiale; dar benefice
pentru tinerele sportive.
Prof. antrenor LUMINIȚA LAȚCU
Clubul Sportiv Școlar Reșița
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
INCURSIUNE ÎN LUMEA
GIMNASTICII ARTISTICE
MASCULINE REŞIŢENE
Gimnastica este unul dintre cele mai vechi
sporturi olimpice fiind inclusă şi în programul Jocurilor
Olimpice antice, atunci când concurenţii se întreceau
într-o varietate de concursuri, care, cu greu, ar putea fi
denumite „gimnastică”. Acestea au inclus lupte şi
sărituri peste tauri, în conformitate cu ilustraţiile de pe
vase de lut. De fapt, numele de „gimnastică” este
derivat din cuvântul grecesc antic „gumnos”, care, în
traducere, înseamnă gol, acesta fiind şi unul dintre
motivele pentru care femeile au fost excluse de la
jocuri, nu doar în calitate de concurente, ci şi ca
spectatoare. Gimnastica olimpică a acelor timpuri s-a
stins odată cu desfiintarea Jocurilor Olimpice, dar, până
atunci, timp de peste o mie de ani, regii care au
guvernat în epocă au încurajat practicarea exerciţiilor
fizice
Sportul, la modul general, prin urmare şi
gimnastica, a căpatat forme în accepţiune modernă pe
parcursul secolului al 19-lea, în ceea ce priveşte
gimnastica în prim-plan aflându-se disputa dintre cele
doua stiluri in conflict: sistemul suedez (in principal
grup de exerciţii libere) şi sistemul german (cu ajutorul
unui aparat).
În 1881 a fost înfiinţată Federaţia Internaţională
de Gimnastică, iar în prezent există 129 federaţii
afiliate. Gimnastica este unul dintre puţinele sporturi
prezente în Program înca de la prima ediţie a Jocurilor
Olimpice din epoca modernă. Primul concurs olimpic
de gimnastică, Atena 1896, a reunit la start 18 gimnaşti
din patru – sase naţiuni, la câteva aparate, programul
(uneori concursul a avut loc în aer liber) suferind
permanente schimbări până să ajungă la forma
cunoscută azi. Modificări au fost făcute aproape la
fiecare concurs olimpic, în ceea ce priveste numărul,
felul şi construcţia aparatelor utilizate, numărul de
gimnaşti pe echipă, tipul de exerciţii, calitatea evoluţiei,
vârsta competitorilor, de la concursurile în aer liber la
cele in sală. Cu toate acestea, adevărata gimnastică a
debutat odată cu Jocurile Olimpice din 1952, de la
Helsinki, atunci fiind stabilite liniile coordonatoare ale
dezvoltării acestei discipline.
Începând din anii 1860, programele de gimanstică
Seria III Nr. 3(53)
din ţara noastra s-au dezvoltat prin crearea de asociaţii
şi societăţi de gimnastică, precum cele din Arad şi
Bistrita in 1869, şi Brasov in 1861. O societate de arme,
gimnastica şi tir a fost creata în Bucureşti în 1866.
Societăţi noi de gimnastică şi cluburi au apărut în
1907, acelaşi an când Federaţia Română de Gimnastică
a devenit a noua federaţie care s-a afiliat la Federaţia
Internaţională de Gimnastică. În luna mai a aceluiaşi an
107
prima manifestare naţională a avut loc la Arenele
Romane din Bucureşti, cu demonstraţii la bară fixă,
paralele inegale şi cal cu mânere.
Gheorghe Moceanu (1835-1909) a fost primul
Școala Caraș-Severineană
mare profesor roman de gimnastică. El şi-a început
cariera la Cluj, după care a lucrat o lungă perioadă de
timp la Bucureşti.
În anul 1947, primul campionat naţional a avut loc
la Reşiţa, în timp ce Bucureştiul a găzduit primul
campionat naţional şcolar. Tot în acelaşi an ia fiinţă
Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa. În 1984, la Reşiţa a fost
înfiinţat Centrul Naţional de pregătire pentru juniori și
tineret de catre Dan Grecu, Ioan Algu şi Virgil Achim.
Astfel, de la Reşiţa s-au ridicat foarte mulţi
gimnaşti, care au făcut cinste României în competiţiile
majore. Gimnastica masculină reşiţeană se poate lăuda
cu zeci de medalii naţionale si internaţionale în fiecare
an.
Dintre numele care au facut istorie la acest club,
nu avem spatiul necesar să-i enumerăm in câteva
pagini, dar putem puncta câteva nume:
Ioan Checicheş - „Cei care l-au cunoscut pe Sandu
Checicheş îşi amintesc cu drag de el, un gimnast care a
făcut cinste Reşiţei, participant la două ediţii ale
Jocurilor Olimpice, multiplu campion naţional, campion
mondial universitar, a spus Rusalin Fâc, directorul
Clubului Sportiv Municipal Reşiţa.
Marius Tobă, un alt mare sportiv care a scris
pagini întregi în istoria Clubului Sportiv Şcolar din
Reşiţa. Tobă s-a născut în muncipiul de pe Bârzava, pe
9 ianuarie 1968. A fost multiplu campion naţional în
decursul carierei. Prima medalie câştigată ca gimnast
pe plan internaţional este una de argint la inele, în
1984, în Italia, la Rimini. De asemenea, Marius Tobă s-
a mai impus la competiţii precum Cupa Americii, a fost
de opt ori campion al Romaniei, de 14 ori campion al
Germaniei, precum şi finalist în Campionatele
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Mondiale şi Jocurile Olimpice de la Seul, Atlanta si Marian Maliţa, Ovidiu Buidoşo, Muntean Andrei şi lider
Sydney. al generaţiei fiind Flavius Koczy. Flavius Koczi, născut în
Cristian Stoican, un alt reprezentant al şcolii data de 26 august 1987, la Reşiţa, este unul dintre cei
reşiţene. A păşit, pentru prima oară, în sala de mai buni gimnaşti pe care i-a avut România.Triplu
gimnastică din Reşiţa la vârsta de şapte ani. A făcut campion european la cal – Volos (Grecia), în 2006, la sol
acest lucru din proprie iniţiativă. „Era la modă atunci – Berlin, 2011, şi sărituri – Montpellier, în 2012.
când m-am apucat de gimnastică. Nadia Comăneci era Vicecampion mondial, Londra 2009, la sărituri,
în top şi toată lumea vorbea despre acest sport. Chiar vicecampion european la Milano, 2009, tot la sărituri,
era un fenomen care începea să ia amploare“, a spus şi la Moscova în 2013, la acelaşi aparat şi vicecampion
fostul gimnast. Munca şi ambiţia sunt cheia succesului european la individual compus, CE Berlin. Medaliat cu
pentru sportivul care a reuşit să aibă numeroase titluri bronz, la Campionatele Europene de la Amsterdam, din
de campion naţional. Stoican a rămas la Reşiţa până la 2007, la cal cu mânere şi la Birmingham, în 2010, la
vârsta de 24 de ani. sărituri. Argint cu echipa la CE de la Volos, bronz cu
În anul 1986 a obţinut titlul de campion european naţionala României la europenele de la Lausanne, 2008
în Germania şi în anul 1989 a obţinut locul 5 la şi Montpellier, 2012. Trei medalii de aur la Jocurile
Campionatul Mondial la sărituri, iar pe plan naţional a Universitare şi zeci de titluri de campion naţional şi de
obţinut numeroase titluri de campion. trofee câştigate la întrecerile internaţionale. Într-un
clasament neoficial, al titlurilor câştigate, Flavius Koczi
Școala Caraș-Severineană

se clasează între primii cinci gimnaşti români din toate

timpurile.
După retragerea din activitatea competiţională a
acestora, a urmat o alta generatie care l-a avut lider pe
Daniel Rădeanu. Născut ăn 29 iunie 1994 la Reşiţa, a
început gimnastică în sala Clubului Sportiv Şcolar din
Reşiţa, sub îndrumarea antrenorului Robert Bălan. Anul
2004 a însemnat pentru Daniel începutul unei cariere
promiţătoare. Încârcat de emoţii, dar şi de dorinţa de a
urca pe podium, tânărul a avut parte de un rezultat
deosebit chiar de la prima sa participare la un concurs.
108

„Am devenit campion chiar de la prima participare.

Primul meu concurs a fost la Bistriţa, unde am reuşit să
depăşesc emoţiile şi să urc pe podium”, a explicat
Au urmat generaţii întregi care au adus care mai acesta. Are o colecţie de aproximativ 90 de medalii şi
Seria III Nr. 3(53)

decare medalii mai valoroase, unde putem spune ca cel 10 trofee. Daniel a atins vârful de formă în 2012, la
mai valoros rezultat fiind oţinut de echipa masculina la Campionatele Europene de juniori, care s-au
Jocurile Olimpice de la Atena 2004 unde echipa desfășurat la Montpellier, în Franța. Reşiţeanul a urcat
masculină de gimnastică a obținut medalia de bronz în de două ori pe podium, devenind vicecampion
concursul olimpic pe echipe, fiind învinsă de Japonia și european la sol și sărituri.
Statele Unite. A fost prima medalie obținută de
delegația României la aceste Jocuri Olimpice. Din
aceeastă echipa au facut partesi doi reşiţeni Daniel
Popescu si Răzvan Şelariu.
Nici rezultatele lui Alin Jivan nu le putem ignora
într-o asemenea retrospectivă a gimnasticii reşiţene.
Alin Jivan s-a retras din gimnastică în 2011. După ce a
făcut sport aproape 22 de ani, accidentările şi faptul că
găsea tot mai greu motivaţia de merge mai departe au
fost motivele care l-au determinat pe reşiţean să ia
această decizie. „Am simţit că nu mai puteam să aduc
rezultate internaţionale, apăruseră gimnaştii tineri şi
sănătoşi, pentru care era mult mai simplu de
progresat. Nu am regretat niciodată această decizie, Dacă o mare parte dintr aceştia au renunţat la
iar viaţa frumoasă pe care mi-am construit-o după performanţă, sau au plecat la alte cluburi din ţară sau
gimnastică mi-a dat pe deplin dreptate”, spune Alin. A străinătate, noua generţie de gimnaşti aduce în
rămas în urmă o carieră impresionantă în care a adunat continuare medalii Reşiţei. Putem enumera pe Robert
peste 200 de medalii şi a urcat pe podium la Mondiale Paşca, Roland Modoianu, Ionuţ Daminescu, Alexandru
(Melbourne 2005) unde a cucerit bronzul la sărituri şi Copaci şi mai tinerii Robert Aioanei, Mario Popovici,
Europene, unde a reuşit dubla de argint la sărituri şi cu Albert Ilie, Felix Simion şi poate liderul acestei generaţii
echipa. Apropiați de vârsta lui Jivan au fost și Dorin Andrei Titi, care au şi ei numeroase medalii naţionale şi
Petcu, Daniel Pescaru. După această generatie de internaţionale deşi sunt la început de carieră sportivă.
excepţie au urmat alte nume mari, fraţii Cosmin si
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Un capitol important ce merită atenţie ar fi şi
acela că Reşiţa a dat acestei ţări si foarte mulţi
antrenori şi profesori de gimnastică. Rezultatele
acestor sportivi nu ar fi fost posibile fără ajutorul
următorilor: Ludovic Lakatos, Ioan Albu, soţii Predescu,
Marius Olaru, Mircia Ciocănel, Marian Colăcel, Daniel
Paraschivu, Virgil Achim, Ioan Checicheş şi mulţi, mulţi
alţii.

Profesor antrenor ROBERT BĂLAN

Clubul Sportiv Școlar Reșița

otrăvitori, atunci când soldații erau grav răniți îi

CURIOZITĂȚI DIN LUMEA mâncau pentru a muri fără dureri.

Seria III Nr. 3(53)

PLANTELOR
În întreaga lume există o mare varietate de
plante. Multe din acestea au caracteristici uimitoare.
Sub acțiunea factorilor specifici unor anumite medii de
viață, funcțiile și structura unor plante se adaptează în
mod cu totul original, constituind curiozități ale naturii.
Voi încerca să prezint câteva dintre aceste
 Baobabul este unul dintre cei mai longevivi copaci
din lume. El trăiește între 2000 și 5000 de ani.
Deține recordul mondial în ceea ce privește
creșterea: 3 cm/h. Are o înălțime de 12 m și un
diametru mediu de 12 m. Tulpina este bulboasă și
umplută cu o materie pulpoasă numită „pâinea
maimuțelor”. Florile sunt polenizate de lilieci.
Rădăcinile acestei plante se pot răsfira la 100 m în

curiozități.
 La tropice există un arbore numit „arborele cu
picioroange”. Rădăcinile acestuia sunt aeriene și se
înfig în solul mâlos, ca niște picioare. Dacă și-ar
109
toate direcțiile. Cel mai bătrân arbore din lume are
aproximativ 5000 de ani. Acesta crește în Africa
răsăriteană si este un baobab.

Școala Caraș-Severineană
răspândi semințele ca orice plantă, acestea nu ar
avea șansa să încolțească, datorită fluxului și
refluxului. Așa că „își crește” embrionii, eliberându-
i gata încolțiți. În cele 12 ore care există între flux și
reflux, noua plantă are timp să-și înfigă rădăcinile în
mâl.
 În pădurea tropicală din Nicaragua crește o plantă
care curentează. Insectele și păsările se feresc de
 În Peru crește un cactus care poate să … „meargă”.
ea, pentru că la atingere dă senzația de furnicătură.
În loc de rădăcini el are niște excrescențe acoperite
Planta "produce" mai mult curent mai ales la orele
cu țepi ascuțiți. Când bate un vânt puternic,
prânzului, când razele soarelui sunt mai puternice.
cactusul se deplasează pe distanțe mari, luându-și
 Se spune că fiecare curmal are relații strânse cu
umezeala și hrana nu din sol, ci din aer.
semenii săi. Dacă unul moare, „prietenul” său din
 Cel mai înalt cactus descoperit până acum măsoară
apropiere îl jelește și nu mai rodește. Un copac
peste 19 metri și se numeste Pachycereus pringlei.
femelă se stinge dacă „partenerul” său moare.
 Mirosul florii de cactus american se poate simți și
 Bambusul, hrana naturală a urșilor panda,
de la o distanță de 1 km și este cea mai puternic
înflorește abia după 100 de ani, plantele de bambus
parfumată floare cunoscută.
având câteva obiceiuri ale florilor surprinzătoare.
 Omul nu cultivă cactușii doar ca plante
Există mai multe tipuri de bambus cu cicluri diferite
ornamentale. Aceștia mai sunt cultivați în unele
de înflorire. Un lucru magnific şi demn de urmărit
zone și pentru alimentația oamenilor sau ca furaj
este faptul că bambuşii din aceeaşi specie înfloresc
pentru animale.
exact în acelaşi moment, în oricare parte din lume
 Feriga anunță ploaia. Înainte de a ploua ea își
cresc! Nimeni nu ştie cum reuşesc să se coordoneze
desface larg frunzele, iar dacă urmează o perioadă
atât de bine. Este planta care crește cel mai repede.
secetoasă frunzele ei se strâng și se răsucesc.
Într-o oră tulpina de bambus crește cu 2-3 cm, iar in
 Trandafirul conține mai multă vitamina C decât
5-6 săptămâni atinge înălțimea de 18-20 m.
majoritatea legumelor și fructelor. De aceea nu este
 O veche legendă spune că narcisele au apărut la
folosit doar în parfumerie, ci și în medicină. Acesta
moartea lui Narcis, un tânăr singuratic care se
are efecte astringente și răcoritoare care
plăcea pe sine însuși și adora să se plimbe prin
diminuează durerile de cap.
păduri și pe câmpii. Bulbii de narcisă erau folosiți de
soldații romani răniți. Deoarece aceștia sunt

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
 Ananasul nu creşte în copaci, cum ne-am putea
imagina, ci pe tulpina unei plante.

 În timpurile străvechi, oamenii preziceau vremea în

funcție de înfrunzirea stejarului și a frasinului. Dacă
apărea întâi frunzișul frasinului urma o vară
ploioasă, iar toamna nu se culegeau recolte
îmbelșugate, în schimb dacă înfrunzea stejarul  Plantele de kiwi cresc asemenea viţei de vie.
primul, urma un an bogat.
 Mimosa Pudica , denumită și planta
rușinoasă, își închide frunzele atunci când este
atinsă cu degetul.
Școala Caraș-Severineană

 Scorţişoara se obţine din scoarţa unor

copaci (Cinnamomum verum, sinonim cu
Cinnamomum zeylanicum).
110
Seria III Nr. 3(53)

 Pentru a procura 1 kg de șofran trebuie să recoltezi  Vanilia se extrage din păstăile unei specii de
aproximativ 160.000 flori de șofran (Crocus sativus) orhidee (vanilla planifolia).
din care se rețin numai stigmatele (partea
superioară a pistilului).
 Cel mai mare arbore de pe pământ este sequoia
(Sequoiadendron giganteum). Un exemplar din
această specie, descoperit în California, avea
impresionanta înălțime de 83,06 metri. Din lemnul
lui s-ar fi putut construi 40 de căsuțe-bungalowuri.
Greutatea lui a fost estimată la 2.145 tone. Cel mai
înalt copac din lume are denumirea științifică de
Sequoia sempervirens. Cel mai mare exemplar
înregistrat până acum avea înălțimea de 110,7
metri.
 Cea mai mare sămânță aparține unei specii de  Boabele de cacao (Theobroma cacao) se dezvoltă
cocotier originar din Insulele Seychelles, Oceanul înăuntrul unor păstăi rezistente, care cresc în
Indian. O singură sămânță poate atinge o greutate copaci. Din aproximativ 3000 de flori ale unui
de peste 18 kg. arbore de cacao care se deschid peste an, doar 30
ajung să facă semințe din care se extrage cacao
.

Prof. ing. MAGDALENA-CRISTINA IMBREA

Coordonator cerc Agrobiologie-Floricultură
Palatul Copiilor Reșița

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE

CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR REȘITA

Rezultate sportive „pe podium” în anul școlar 2015-2016
Ramura Locul Nume Profesor
Nr. Competiția Localitatea Perioada Nivelul Proba
sportivă ocupat sportiv(ă) Antrenor
C. N. Juniori Denisa Octavian
1. Atletism
II - Finala
București 05-06.03.2016 Juniori II Greutate 3
Iedliscka Bârsanu
C. N. Juniori Juniori Octavian
2. Atletism
III - Finala
Bacău 19-20.03.2016
III
Lungime 3 Larisa Ferent
Bârsanu
C.N. Copii Daria
3. Atletism
Zona
București 18-21.03.2016 C1 60 m 1
Grigoroiu
Ștefan Nagy
C.N. Copii Daria
4. Atletism
Zona
București 18-21.03.2016 C1 60 m 1
Grigoroiu
Ștefan Nagy
Gimnastică Cupa Juniori Luminița
5. ritmică României
Chiajna 27-29.11.2015
III
Panglica 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Cupa Juniori Luminița
6. ritmică României
Chiajna 27-29.11.2015
III
Cerc 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
7. C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Ind.comp 2 Larisa Ristea

Seria III Nr. 3(53)

ritmică Lațcu
Gimnastică Luminița
8. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Coarda 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
9. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Minge 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
10. ritmică
C. N. Școlar Baia-Mare 09-12.06.2016 J II Maciuci 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
11. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II coarda 2 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița

111
12. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II Ind.comp 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Luminița
13. ritmică
C. N. Juniori Arad 01-03.07.2016 J II minge 3 Larisa Ristea
Lațcu
Gimnastică Juniori Robert
14. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Paralele 3 Andrei Titi
Bălan

Școala Caraș-Severineană
Gimnastică Fabian Robert
15. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II sol 2
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
16. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II bara 2
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
17. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II Sarituri 3
Panacea Bălan
Gimnastică Fabian Robert
18. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015 Juniori II Ind.Comp. 3
Panacea Bălan
Gimnastică Juniori Robert
19. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Bara 3 A. Ilie
Bălan
Gimnastică Juniori Robert
20. artistică
DKMT Lugoj 10/16/2015
III
Bara 3 R.Dragulescu
Bălan
Gimnastică Juniori
21. artistică
C. N. Juniori Bistrița 12-14.11.2015
III
Inele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică Juniori
22. artistică
C. N. Juniori Bistrița 12-14.11.2015
III
Paralele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Titi, Aioanei, Bălan,
23. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Echipa 1
Ilie, Popovici Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
24. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Cal 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
25. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sarituri 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
26. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Paralele 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
27. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Bara 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Mario
28. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sol 3
Popovici
Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori
29. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Inele 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori
30. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Sarituri 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Juniori Juniori Robert
31. artistică III. Niv. I-II
Buzău 15-17.05.2016
III
Ind.comp 1 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Titi, Aioanei, Bălan,
32. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Echipa 1
Ilie, Popovici Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
33. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Ind.comp 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
34. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 2 Andrei Titi
Bălan

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
35. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Bara 2 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
36. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
cal 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Robert
37. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3 Andrei Titi
Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
38. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sol 1 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
39. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori
40. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 3 Felix Simion Ioan Balint
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Fabian Robert
41. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Sarituri 3
Panacea Bălan
Gimnastică C. N. Școlar Juniori Fabian Robert
42. artistică Juniori III
Buzău 21-24.05.2016
III
Inele 3
Panacea Bălan
C. N. Târgu 29.10- Juniori
43. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
34 kg 1 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Târgu 29.10- Juniori Adrian
44. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
66 kg 1 Florin Gafton
Dacica
C. N. Târgu 29.10- Juniori Adrian
45. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
100 kg 1 Andrei Tot
Dacica
Școala Caraș-Severineană

C. N. Târgu 29.10- Adrian

46. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015
Juniori II 59 kg 3 Erich Loidl
Dacica
C. N. Târgu 29.10- Juniori Alexandru
47. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
42 kg 3
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Târgu 29.10- Juniori Bogdan
48. Lupte Copii I-II Mureș 01.11.2015 III
38 kg 2
Ticheriu
Ilie Ene
C.N. Ind. Constantin Adrian
49. Lupte U23
Odorhei 06-08.11.2015 U 23 125 kg 3
Danila Dacica
C. N. Constantin Adrian
50. Lupte Seniori
Craiova 28-31.01.2016 Sen. 125 kg 3
Danila Dacica
C. N. Școlar-
51. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 38 kg 2 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Școlar-
112

52. Lupte Zona

Timișoara 01-02.04.2016 JI 54 kg 2 Alungulesei Florin Dinta
C. N. Școlar-
53. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 76 kg 2 Erich Loidl Florin Dinta
C. N. Școlar-
54. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 58 kg 3 Eduard Olaru Florin Dinta
Seria III Nr. 3(53)

C. N. Școlar-
55. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 84 kg 3 Casian Zolleti Florin Dinta
C. N. Școlar- Alexandru
56. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 46 kg 2
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Petrică
57. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 69 kg 2
Ghețău
Ilie Ene
C. N. Școlar- Anton
58. Lupte Zona
Timișoara 01-02.04.2016 JI 49 kg 3
Bordeianu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Alexandru
59. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 46 kg 2
Brașoveanu
Ilie Ene
C. N. Școlar- Petrică
60. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 69 kg 3
Ghețău
Ene Ilie
C. N. Școlar-
61. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 58 kg 2 Eduard Olaru Florin Dinta
C. N. Școlar-
62. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 38 kg 3 Iasmina Cega Florin Dinta
C. N. Școlar-
63. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 85 kg 3 Casian Zsollei Florin Dinta
C. N. Școlar- Adrian
64. Lupte Finala
Timișoara 14-15.05.2016 JI 76 kg 3 Erich Loidl
Dacica
C. N.
Marius
65. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Tineret 50 br. 3
Ibănișteanu
Cecilia Micu
Juniori I
C. N.
Marius
66. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 100 sp. 3 Alexandru Ion
Crețeanu
Juniori I
C. N.
Marius
67. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 100 br. 3 Marius Tincău
Crețeanu
Juniori I
C. N. Ion, Tincău,
Marius
68. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 4 x 50 mixt 1 Burciu,
Crețeanu
Juniori I Bugariu

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
C. N. Ion, Tincău,
Marius
69. Înot Seniori + Hunedoara 26-29.11.2015 Juniori I 4 x 50 liber 2 Bumbea,
Crețeanu
Juniori I Bugariu
C. N. Erwin Gabriela
70. Înot Poliatlon
Pitești 17-20.12.2015 Juniori II 100 sp 2
Schmelas Cîmpan
C. N. Denis Cîmpan
71. Înot Poliatlon
Pitești 17-20.12.2015 Juniori II 100 sp 3
Popescu Gabriela
C. N. 17- Juniori 4 x 50 Roberta Cîmpan,
72. Înot Pitești 2
Poliatlon 20.12.2015 II liber Baciuna Crețeanu
C. Reg. 14- Juniori Erwin Gabriela
73. Înot Oradea 100 liber 3
Cadeți 17.04.2016 II Schmelas Cîmpan
C. Reg. 14- Juniori Erwin Gabriela
74. Înot Oradea 400 liber 3
Cadeți 17.04.2016 II Schmelas Cîmpan
C. Reg. 14- Juniori Alexandru Gabriela
75. Înot Oradea 100 sp 3
Cadeți 17.04.2016 II Ion Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
76. Înot Reșița 50 bras 1
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan

Seria III Nr. 3(53)

C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
77. Înot Reșița 50 fl 2
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
78. Înot Reșița 100 bras 3
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori Roberta Gabriela
79. Înot Reșița 50 spate 3
Școlar 08.05.2016 II Baciuna Cîmpan
C. N. 07- Juniori 100 Denis Gabriela
80. Înot Reșița 2

113
Școlar 08.05.2016 II spate Popescu Cîmpan
C. N. 07- Juniori Denis Gabriela
81. Înot Reșița 50 spate 2
Școlar 08.05.2016 II Popescu Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
82. Înot Reșița 50 liber 1

Școala Caraș-Severineană
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
83. Înot Reșița 100 liber 1
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori Ervin Gabriela
84. Înot Reșița 50 spate 1
Școlar 08.05.2016 II Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori 100 Ervin Gabriela
85. Înot Reșița 1
Școlar 08.05.2016 II spate Schemelas Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
86. Înot Reșița 1 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II mixt F Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
87. Înot Reșița 1 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II liber F Cîmpan
C. N. 07- Juniori 4 x 50 Gabriela
88. Înot Reșița 3 Ștafeta
Școlar 08.05.2016 II liber b Cîmpan
C. N.
01- copii 4 x 50 Adina
89. Înot Copii 10- Brașov 3 Ștafeta
03.07.2016 10 a F mixt Schuster
11 ani
C. N.
01- copii Adina
90. Înot Copii 10- Brașov 50 spate 7 Ema Balint
03.07.2016 10 a F Schuster
11 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
91. Înot Cadeți Oradea 50 liber 1
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 100 Ervin Gabriela
92. Înot Cadeți Oradea 1
17.07.2016 II spate Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 200 Ervin Gabriela
93. Înot Cadeți Oradea 1
17.07.2016 II spate Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
94. Înot Cadeți Oradea 100 liber 2
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
95. Înot Cadeți Oradea 400 liber 3
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Ervin Gabriela
96. Înot Cadeti Oradea 200 mixt 3
17.07.2016 II Schemelas Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 100 Denis Gabriela
97. Înot Cadeți Oradea 3
17.07.2016 II spate Popescu Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori 200 Denis Gabriela
98. Înot Cadeți Oradea 3
17.07.2016 II spate Popescu Cîmpan
12-14 ani
C. N.
14- Juniori Roberta Gabriela
99. Înot Cadeți Oradea 100 bras 3
17.07.2016 II Baciuna Cîmpan
12-14 ani
Prof. OCTAVIAN BÂRSANU
Director Clubul Sportiv Școlar Reșița
Școala Caraș-Severineană

PALATUL COPIILOR REȘIȚA

Rezultate obținute de CERCUL DE KARTING
Nr. Nume și prenume Profesor Rezultate obținute (concrete, locuri I, II, III sau mențiuni)
crt. elev coordonator Nivel local-județean-regional-național
1. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
Morar și Jani Ferec”– Târgu Secuiesc
2. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
114

Morar și Jani Ferec” – Târgu Secuiesc

3. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar Şi
Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
Seria III Nr. 3(53)

4. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar Şi
Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
5. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ
Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
6. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Național de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul
Codruţ Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
7. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Național de Karting și Educaţie Rutieră „Memorialul
Codruţ Morar Şi Jani Ferec” – Târgu Secuiesc
8. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
9. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
10. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Interjudețean de Școlar Karting „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
11. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Interjudețean de Școlar Karting „Marele Premiu al
Banatului” – Bacău
12. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
13. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Mini la la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
14. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Cadett la la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
15. Iulian Rusu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
16. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
17. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
18. Daren Duma Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Bambini la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu

Seria III Nr. 3(53)

Secuiesc
19. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Mini la Concursul Interjudețean
de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
20. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Puffo la Concursul Interjudețean
de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
21. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Cadett la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc

115
22. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
23. Sebastian Șelariu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul

Școala Caraș-Severineană
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
24. Iulian Rusu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa KZ 125 cmc la Concursul
Interjudețean de Karting Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu
Secuiesc
25. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
26. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambini la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
27. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
28. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Cadett la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
29. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – ClasaKF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc
30. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambinii la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu
Secuiesc
31. Daren Duma Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Bambinii la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
32. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
33. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul II Individual – Clasa Mini la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
34. Alex Brașovanu Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Cadett la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Orașului” – Târgu Secuiesc
35. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Crașului” – Târgu Secuiesc
36. Paul Lăzărescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Bambinii la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
37. Cristian Pîrvănescu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa Puffo la Concursul Național de
Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
38. Maximilian Hammer Sorin Savu Locul III Individual – Clasa Mini la la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
39. Eduardo Manolia Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KF Juniori la Concursul Național
de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu Secuiesc
40. Iulian Rusu Sorin Savu Locul I Individual – Clasa KZ 125 cmc la la Concursul
Național de Karting Școlar „Cupa Craiovei” – Târgu
Secuiesc
41. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I - Echipe la Concursul Național de Karting și
Educaţie Rutieră „Memorialul Codruţ Morar și Jani
Ferec”– Târgu Secuiesc
42. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I - Echipe la Concursul Interjudețean de Karting
Școlar „Marele Premiu al Banatului” – Bacău
43. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Orașului – Ediția a XII -a - Târgu Secuiesc
44. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Interjudețean de Karting
Școlar „Cupa Brăilei” – Târgu Secuiesc
45. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
Școala Caraș-Severineană

„Cupa Satu Mare” – Târgu Secuiesc

46. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Orașului” – Ed. XIII-a - Târgul Secuiesc
47. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Locul I – Echipe la la Concursul Național de Karting Școlar
„Cupa Craiovei” – Târgul Secuiesc
48. Echipa P.C. Reșița Sorin Savu Campionă Națională la Karting Școlar - 2016

Prof. SORIN SAVU

Director Palatul Copiilor Reșița

mişcare, portret, poveste, icoană etc. Există câteva

CERCUL DE PICTURĂ/DESEN AL
116

expoziţii, de talie internaţională sau naţională, la care

PALATULUI COPIILOR REŞIŢA – participăm an de an: Sportul în imaginaţia copiilor,
Culorile Toamnei, Icoane şi Îngeri, Obiceiuri şi tradiţii,
PREOCUPĂRI ŞI ACTIVITATE Lumea poveştilor.
Seria III Nr. 3(53)

Activitatea noastră constă în dezvoltarea

creativităţii şi îndemânării copiilor. Pentru aceasta
avem planificată activitatea în cadrul unor teme, cu
ajutorul cărora să captăm interesul copiilor de a se
exprima liber într-un domeniu în care talentul este
indispensabil. Desfăşurându-se într-un cadru restrâns,
într-o activitate comună, copiii ajung să-şi dezvolte
abilităţi transversale, îmbunătăţindu-şi capacitatea de
relaţionare în grup, de înţelegere şi comunicare. Toate
acestea sunt o alternativă la capcana internetului şi a
jocurilor pe calculator, capcană care-l înrobeşte pe
copil, aruncându-l în depresie, de cele mai multe ori.
Fiind diferiți ca înzestrare din punct de vedere al Alexandra Neicu 10 ani
talentului mimetic, percepţiei cromatice si al fanteziei,
copiii trebuie îndrumaţi cu grijă, în funcţie de oferta
personală a fiecăruia. Astfel, suntem nevoiţi să lucrăm
individual cu elevul deşi temele sunt aceleaşi pentru
toţi.
Elevii înscrişi la cerc au posibilitatea să
experimenteze folosirea liniei, punctului şi haşurii. De
asemenea au posibilitatea să folosească culoarea în
experimente de culoare şi în compoziţii, dezvoltându-
şi percepția cromatică, abilitatea de a compune şi de a
echilibra elementele şi mijloacele de exprimare
plastică.
Abordăm teme ce au în componenţa lor diferite
elemente ca: personaje, vegetaţie, peisaj, natură, Alexandra Neicu 10 ani

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 10. DIN ACTIVITATEA PALATULUI COPIILOR ȘI CLUBURILOR SPORTIVE
întreaga sau părţi anatomice ca: mână, picior, portret.
O temă specială este studiul corpului uman în mişcare,
cu studiul diferitelor poziţii sub formă de crochiu.

Sonia Biliana Brăilă 10 ani

Seria III Nr. 3(53)

Sonia Biliana Brăilă 10 ani Alexia Deriuş 9 ani

117
Școala Caraș-Severineană
Loisa Francesca Lungu 14 ani

Am participat la aceste expoziţii cu lucrările

copiilor, obţinând locuri remarcabile. Pe lângă expoziţii
avem planificate teme de studiu pentru compunerea Alexandra Şest 13 ani
formelor şi culorilor. Cu cei avansaţi lucrăm studiul
perspectivei cu aranjamente arhitecturale în diferite Prof. OVIDIU RUSS
poziţii; anatomia artistică sub forma de studii dupa Coordonator cerc pictură/desen
proporţiile corpului uman, portret, figură umană

PALATUL COPIILOR REȘIȚA

Strada Ateneului Nr. 1

Casa Corpului Didactic Caraș-Severin

 11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
PROFESIA DE CONTABIL DE IERI
ȘI DE AZI
O profesie, în general, este definită şi judecată
prin cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea şi etica celor
implicaţi în această profesie. Trebuie să reţinem că
profesiile nu se „formează prin lege”, nu „se nasc” pur
şi simplu. Este nevoie de o gândire minuţioasă,
planificare şi o muncă grea a multor oameni pentru
dezvoltarea concepţiilor, deprinderilor tehnice,
modului de acţiune, efectuării cercetărilor, acumulării
informaţiei necesare despre scopul şi munca
profesionalilor.
Profesia contabilă cuprinde totalitatea
activităţilor cu caracter economic care presupun
cunoştinţe în domeniul contabilităţii, comunitatea
specialiştilor care efectuează activităţile în cauză
Școala Caraș-Severineană
(contabilii şi auditorii) precum şi organismele lor
profesionale. Prin urmare ca obiective ale profesiei
contabile putem cataloga desfăşurarea activităţii în
corespundere cu standardele de profesionalism,
atingerea unui nivel înalt de performanţă a serviciilor
prestate şi respectarea cerinţelor intereselor publice.
În orice profesie şi cu atât mai mult în domeniul
profesiei contabile, prin natura problematicilor ei, în
contextul globalizării economiei mondiale, este
necesară aşezarea acesteia pe principii fundamentale,
menite să asigure standarde înalte de profesionalism
118
şi calitate. În exercitarea profesiei sale contabilul
trebuie să-şi conducă activitatea apelând şi
respectând cele trei comandamente ale profesiei
contabile, pe care le-am defini ca valori ale profesiei:
Seria III Nr. 3(53)
educaţia, etica şi calitatea serviciilor prestate.
Un contabil este o persoană care ține evidența
tuturor tranzacțiilor financiare ale unei organizații. El
menține registrele contabile, înregistrează debite și
credite, elaborează situații financiare și pregătește
rapoarte și rezumate pentru managerii unităților. El
ține evidența profiturilor și a pierderilor, se poate
ocupa de state de plată, face achiziții, eliberează
facturi și ține evidența conturilor. Este de o
importanță capitală ca un contabil să respecte
confidențialitatea și să fie de încredere, deoarece
acesta are un contact permanent cu documentele
confidențiale ale societății.
Contabilii sunt cei, care practic pun în aplicație
toată legislația în domeniul financiar Nu există în
societate nici o lege, care să fie mai aprofundat
aplicată ca cele puse în funcțiune de contabili și nu
există nici o profesie mai corect aplicată și
monitorizată ca cea de contabil.
Contabilitatea s-a născut odată cu economia de
subzistență a comunei primitive, desenele din
peșterile rupestre nefiind altceva decât forme
incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost,
vânate și mâncate, câte piei s-au jupuit și câte haine
au rezultat etc.
În Mesopotamia se utilizau, acum 5.000 de ani,
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
tăbliţele de argilă umedă pentru a consemna prin
gravare operaţiile care au avut loc.
Aproximativ cu 3.000 î.Hr., egiptenii au folosit un
sistem de inventariere pentru a ține evidența
transferurilor de cereale și de depozitare. Acest sistem a
format baza zilei contabile moderne.
În antichitate, grecii, perșii si incașii țineau
socotelile cu ajutorul unor sfori înnodate, de diferite
culori, ansamblul acestora constituia veritabile
registre de evidență. Păstorii şi-au numărat turmele
gravând linii verticale pe bucăţi de lemn.
La romani, registrele comerciale erau obligatorii
și s-au găsit urme de registre foarte regulat ținute.
Aceste registre se țineau nu numai de bancheri și
comercianți, ci și de fiecare cap de familie. Materialul
folosit pentru registre era la început din bucăți de
lemn acoperite cu un strat subțire de ceară. Pe aceste
table, numite tablete cerate, se scria cu un fier ascuți
numit stilet.
În anul 1494 se pune pentru prima oară
problema calculului în partidă dublă prin apariția
primului tratat de contabilitate, datorită călugărului
Luca Paciolo (Pacioli) di san Sepulcro, ce a văzut
lumina tiparului sub denumirea de Summa de
Artitmetica, Geometria, Proportioni et
Proportionalita". Cam în același timp, Benedetto
Cotrugli prezintă în mod succint principiile
contabilității, în partida dublă în lucrarea sa intitulată
„Della mercatoria et del mercanto perfetto”.
Primul autor de contabilitate francez a fost
Savonne din Lyon (1567), după care, către sfârșitul
secolului ale XVII-lea, apar autorii: Matthew De la
Porte, Jaques Savary și Claude Irson. Textul
olandezului De la Porte, „Le guide de negocians”,
reprezintă o lucrare normativă în domeniu.
Mai târziu lucrarea lui Edmond Degranges, din
1795, intitulată «La teme des livres rendue facile ou
nouvelle methode d'enseignement» descrie așa
numita metodă de contabilitate «Jurnal-Cartea Mare»,
impropriu denumit sistem american. Tot aici
Degranges face o clasificare a conturilor în conturi de
valori, de rezultate și de persoane.
În anul 1865 A. Guibault publică o lucrare de
contabilitate mai sistematizată, care este consultată și
astăzi cu mult folos. Această lucrare intitulată «Traité
de comptabilité» cuprinde și un interesant album de
modele.
Fără contabili nu poate exista și funcționa nici o
autoritate de stat sau unitate economică, nici un
domeniu de activitate sau relații comerciale.
Nu există nici o zi tipică în viața unui contabil.
Dacă alegi să practici această profesie, activitatea ta
zilnică va depinde de mărimea organizației. Contabilii
sunt cei care de zi cu zi muncesc, indiferent, există
sărbători ori zile libere, sunt cei care permanent
trebuie să se informeze despre toată legislația și
modificările acesteia, care vine cu duiumul în fiecare
zi.
Stereotipul unui contabil este un individ care stă
în camera din spatele unui birou și numără banii. În

realitate contabilii trebuie să aibă anumite aptitudini.
Ei sunt evaluați ca fiind buni profesioniști în vederea
maximizării profitului. Un contabil bun va avea un
fond etic solid și nu va face nimic pentru a pune în
dificultate profesia sau clienții.
Unii ar presupune faptul că cei care lucrează în
domeniul contabilității sunt obligați să preia sarcini
banale pe tot parcursul anului, iar alții ar putea spune
despre contabilitate că nu este neapărat un loc de
muncă plin de farmec. De fapt activitatea în
contabilitate vine cu propriul set de cerințe și
provocări zi de zi variate și interesante față de care
oamenii nu-și dau seama.
„BIBLIOTECA – UN TEMPLU AL
ÎNVĂȚĂRII”
(Carl Thomas Rowan)
Biblioteca este precum un labirint în care cititorii
pot găsi înțelepciune, răspunsuri la întrebări,
învățături. O bibliotecă oferă posibilitatea de a trăi
numeroase aventuri, cu ochii minții pot deschide ușile
spre numeroase vieți, aici cititorii își pot face mulți
prieteni de nădejde.
Atunci când există nelămuriri, bibliotecarul este cel
care oferă sprijin, fiind ghid printre atâtea titluri stând
în așteptarea unui cititor. Bibliotecarul este călăuza de
care oricine are nevoie, făcând o carte de o mie de ori
mai prețioasă. El o știe pe cea mai bună, cea mai
proapăt sosită, pe cea care știe toate răspunsurile la
întrebări.
Așa cum Aurel Filimon afirmă, „biblioteca este
școala vieții care ne învață, nu pentru notă sau
certificat, ci pentru nevoile imperioase ale existenței și
misiunea pe care o avem ca individ în societate”.
În ziua de azi, a avea o carte în mână și a citi-o din
BIBLIOTECA LICEULUI TEORETIC
„TATA OANCEA” BOCȘA
Scurt istoric și misune
Dupa reforma învățământului din 1948 prin care
Gimnaziul Unic s-a desființat, școala din Bocsa
Montană s-a transformat în „Școala elementară de 7
ani”.
Un memoriu din 1953 adresat de Direcțiunea
Școlii elementare de 7 ani din Bocșa-Vasiova către
Secția de Învățământ Reșița, prin care se solicita
înființarea unei secții de liceu datorită numărului
crescut de elevi, a avut ca rezultat transformartea
școlii din Bocșa Montană în „Școala medie de 10 ani”.
ISTORIC:
1. Liceul teoretic „Tata Oancea"
- În 1953 s-a înfiinţat Şcoala Medie de 10 ani
- În 1964 Şcoala Medie devine Liceul de
Cultură Generală având secţiile: zi, seral, fără
11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
Contabilul trebuie să ofere servicii de înaltă
calitate prin aplicarea cunoştinţelor cu judecata
profesională, atitudine obiectivă si comportament
etic.
Contabilitatea trebuie să răspundă schimbărilor.
Trebuie să anticipăm schimbările prin scoaterea în
evidenţă a provocărilor profesie contabile şi să ajutăm
mediul de afaceri să se adapteze la viitor.
Toţi copiii încep cu metafizica, adolescenţii
continuă cu morala, iar noi adulţii o dăm pe logică şi
contabilitate.
Ec. DIANA DOXAN
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
scoarță în scoarță a devenit o faptă tot mai rar
întâlnită, fiind mai ușoară abordarea pe calculator,
Seria III Nr. 3(53)
tabletă sau telefon. Însă, așa cum afirmă Adrian
Pintea, „biblioteca nu are răceala impersonală a unui
computer”, fiind mult mai interesant și antrenant să
dăm viață unei cărți, să trăim acțiunea o dată cu
personajele principale.
Biblioteca ne conectează cu înțelegerea și
cunoașterea, cu cele mai strălucite minți care au fost
vreodată, cu cei mai buni profesori, stânse de pe
119
întreaga planetă și din toată istoria noastră, pentru a
ne instrui fără să obosească și să ne inspire să ne
aducem propria contribuție la cunoștințele colective
ale speciei umane (Carl Sagan).
Școala Caraș-Severineană
Ori de câte ori te simți nefericit și vrei să uiți de
necazuri, când dorești o escapadă de la banalitatea și
inegalitatea din jurul tău, când dorești un balsam
pentru suflet, tot ce trebuie să faci e să întinzi mâna
spre o carte și să începi lecturarea. Cartea este cutia
cu medicamente a sufletului omenesc.
Î: Ce face o broască la bibliotecă?
R: Deschide ușa.
Bibliotecar MARIOARA RUSAN
Colegiul Național Mircea Eliade Reșița
frecvenţă
- În 1975 Liceul de Cultură Generală se
transformă în Liceul Real – Umanist
- În 1977 noua denumire a şcolii va fi Liceul
Industrial Nr. 2
- În 1991 Liceul Industrial devine Liceul
Teoretic
- Din 1994 instituţia se numeşte Liceul
Teoretic “Tata Oancea”
- Din 2007 Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Bocșa a
fost comasată cu Liceul Teoretic "Tata
Oancea"
2. Școala cu clasele I-VIII nr. 2 Bocșa
- 1904-1907 - S-a construit Școala de piatră
(Școala mică), viitoarea Școală cu clasele I-VIII
nr. 2 Bocșa.
- 1953-1956 - Şcoala mică funcționează cu o
clasă de liceu.
- Până în 1956, în şcoala mare a funcţionat
Judecătoria Bocşei. Domnul Loncear a
intervenit la Ministerul Educaţiei pentru a
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 11. RUBRICA PERSONALULUI DIDACTIC AUXILIAR
transforma Judecătoria în şcoală.
- Din 1956 în clădirea mare funcţionează
Liceul Bocşa.
- În 1968, datorită numărului mare de elevi
(1200) şi cadre didactice (48), a fost necesară
construirea unui alt liceu.
- 1968-1972 - S-a construit Liceul „Tata
Oancea”.
Astăzi, Liceul „Tata Oancea” are profil real si
uman cu specializările: matematică – informatică,
ştiinţe ale naturii, știinţe socio – umane. Forma de
învăţământ este cea de zi, iar limba de predare este
limba română.
În prezent la Liceul Teoretic „Tata Oancea” din
Bocşa învaţă aproximativ 600 elevi, începând cu
învăţământul primar. Baza materială are în
componență o bibliotecã cu un istoric de peste
jumătate de secol și peste 20 000 de volume,
Școala Caraș-Severineană
repartizate în cele două săli aflate în corpurile de
clădire.
Am constatat, fiind și profesor de istorie, de-a
lungul timpului, că elevii au tot mai puţine deprinderi
de lectură.
Astăzi, în contextul erei informatizate, orientarea
persoanelor pentru activități în timpul liber este una
tot mai diversă. Tehnologia a schimbat modul de viață
al omului, acesta fiind tot mai activ pe platforme
informatizate, informația fiind diversă și nelimitată.
Accesul la infomație se face apăsând un click, nu citind
120
o carte, fapt ce a dus la scăderea numărului de
cititori.
Relația bibliotecă-cititor este într-o continuă
schimbare, dotarea sălilor de lectură cu computere
Seria III Nr. 3(53)
conectate la Internet determină un aflux de utilizatori,
dar mulţi sunt atraşi mai ales de posibilitatea
documentării bazate pe surse Internet. În acest sens
am dotat bilioteca cu un computer, imprimantă și o
carte lângă tastatură, care să ajute elevul în realizarea
diverselor proiete primite. Astfel, am îmbinat
„dușmanul” lecturii (computerul) cu biblioteca, elevul
verificând informația găsita pe internet, care de multe
ori s-a dovedit eronată. Sprijinul în acest demers
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
acordat de conducere a fost enorm, în cei 2 ani de
când sunt și bibliotecar s-a investit în mobilier, dotare
tehnică și în creșterea numărului de volume. Achiziția
de noi volume a ținut cont și de preferințele elevului
pentru lectură (literatură ecranizată)
În stimularea interesului pentru lectură la elevi,
am inițiat diverse activități scolare și extrașcolare la
care am avut un rezultat pozitiv. Parteneriatele
încheiate cu instituții: Casa de Cultură Bocșa; Fundații;
Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa, Biblioteca Județeană
„Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Biblioteca Casei
Corpului Didactic Caraș-Severin; Poliția; Universitatea
de Vest și Universitatea Politehnică din Timișoara,
implică elevii în activitãţi extraşcolare. În desfășurarea
acestor activități extrașcolare (excursii, vizite la
muzee, ore deschise la facultate) au contribuit și
implicarea colegilor profesori și sprijinul părinților.
Implicarea elevilor în activități ce marchează
diverse momente a fost facilitată și de vechimea de 7
ani ca profesor, timp în care am cunoscut si legat
„prietenii” cu generații de elevi. În fiecare an, am
participat împreună cu multe clase de gimnaziu la
serbări și la implementarea de proiecte educaționale
locale, județene, ce au atras elevii spre lectură, spre
activități artistice.
Activitãţile instructiv – educative, implicarea
conducerii în dezvoltarea bazei materiale a bibliotecii,
dialogul deschis cu copilul, au avut ca efect atragerea
elevilor într-un număr mare sprea lumea cărții, a
bibliotecii.
Mă bucur atunci când elevul în pauză, preferă sa
vină la bibliotecă, sau când elevii navetiști care
termină orele la ora 13, autobuzul venind la ora 14,
vin la bibliotecă în acea oră rămasă liberă. Astfel,
biblioteca, prin tot ceea ce înseamnă, a devenit un loc
de socializare, refugiu, relaxare, informare, dar și acel
loc în care se caută un sfat, o opinie.
Prof. bibliotecar DĂNUȚ-ADRIAN STĂNCHESCU
Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa
LICEUL TEORETIC
TATA OANCEA
BOCȘA

GÂNDIREA CRITICĂ ŞI
SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
Îmi amintesc că acum câţiva ani eram cu mama
într-un supermarket şi căuta înebunită Ariel pentru
maşina de spălat.
- Ai mai avut Ariel, sau ştii pe cineva care l-a
folosit?
- Nu, răspunse ea.
- De ce e mai bun ca alt detergent?
- Nu ştiu de ce e mai bun, dar e mai bun, spuse
ea, aproape enervată.
Ajuns acasă, deschid televizorul în aşteptarea
unui meci de fotbal şi surpriză: „Dacă exigenţa cere
impecabilul, exigenţa cere Ariel."
Fără să conştientizeze, reclama i-a intrat în
subconştient şi a făcut-o să caute produsul care, de
data asta, a fost unul de calitate.
Societatea în care trăim evoluează rapid, ceea ce
ieri a fost nou astăzi e depăşit, este o societate în care
tot mai mulţi oameni încearcă să ne vândă ceva: de la
banalele parfumuri „originale” cu care eşti îmbiat pe
stradă până la Black Friday, de la promisiunile
electorale până la a te vinde ca om anumitor secte.
Mi s-a întâmplat, şi cred că şi ţie la fel, să iau o
decizie pe care mai apoi să o regret, să fac o anumită
alegere care s-a dovedit în timp că nu a fost cea mai
bună. Uneori nu poţi prevedea că alegerea va fi un
fiasco, şi atunci accepţi mai uşor situaţia, însă când îţi
dai seama că existau indicii care ţi-au sugerat că va fi
un fiasco, iar tu nu le-ai văzut, atunci frustrarea este şi
mai mare.
Şi totuşi, cum de m-am lăsat fraierit?
Sub impulsul unor trăiri de moment, dorind
câştiguri nemeritate, crezând că sunt mai deştept
decât cei care muncesc cinstit, am acceptat să fiu
ajutat să fentez dar de fiecare dată eu am fost cel
fentat.
Cum ai putea tu evita aşa ceva?
Să te gândeşti la avantajele înfăptuirii unui lucru,
dar şi la dezavantajele inerente, să le cântăreşti şi să
vezi dacă merită. Vrei o maşină second hand, că e mai
ieftină, dar întreţinerea sa, piesele uzate, reparaţiile îi
vor echivala preţul cu una nouă.
CĂLĂTORIA MEA
Dascăl în România –
dascăl în Suedia
Întotdeauna mi-au plăcut călătoriile: scurte sau
lungi, cu avionul, barca sau căruța bunicului, la
Mediterana, doar în pădurea din spatele cabanei
sau…de ce nu, în albumul cu poze din copilărie. Sunt
convinsă că fiecare din noi are o călătorie care a
însemnat mai mult decât toate celelalte. Eu am făcut
acea călătorie în toamna anului 1993. Atunci eram
conștientă că vor urma schimbări mari, dar acum pot
să spun că schimbările nu au fost mari – au fost
12. OPINII
Să poţi citi dincolo de cuvinte, sunt clasice
anunţurile cu „Vând casă, privelişte deosebită” care de
fapt înseamnă că acea casă este situată undeva pe
deal, cu acces foarte greu cu maşina.
Să cauţi argumente valide şi de încredere, nu te
lua după promisiunile unui candidat că vom avea un
oraş prosper, ci caută argumentele şi metodele prin
care acest candidat va face oraşul să progreseze.
Să eviţi emoţiile, e clar că o femeie care lucrează
în asigurări care arată bine te va convinge să faci cea
mai scumpă asigurare a casei, doar pentru că şi ea o
are şi pentru că spune că e fericită, împlinită şi poate
pleca în concedii fără nicio grijă.
Să elimini prejudecăţile, să nu tragi concluzii
pripite, de exemplu dacă litoralul românesc nu oferă
condiţiile celui grecesc, asta nu înseamnă cu nu
Seria III Nr. 3(53)
merită. Să nu uităm că aerosolii de la noi sunt mult
mai sănătoşi decât cei din alte ţări.
Am enumerat mai sus anumite concluzii utile în
anumite situaţii, însă sunt concluzii pornite de la
exemple concrete. E ca şi cum am lua paracetamol
când avem febră, fără a merge la medic pentru a
vedea ce infecţie avem.
Iar în cazul nostru, infecţia de care suferim e lipsa
121
gândirii critice, însă ce înseamnă a gândi critic?
A nu fi de acord cu părerea unui grup sau a unui
individ decât după o analiză minuţioasă
A nu fi de acord cu anumite norme decât dacă ţi
Școala Caraș-Severineană
se explică eficienţa lor, dar asta nu înseamnă
nerespectarea normelor obligatorii
A fi curios, a pune întrebări, a căuta răspunsuri
A formula păreri personale, nu neapărat
originale
A analiza aceste păreri
A căuta a cât mai multe soluţii pentru o anumită
problemă
A alege raţional pe cea mai bună soluţie dintre
cele găsite
Voi încerca ca în numerele viitoare să analizez
aceste caracteristici ale gândirii critice, deoarece mai
nou cucerirea popoarelor nu se face prin război ci prin
îndobitocirea populaţiei şi apoi prin uşoara lui
manipulare.
Prof. OVIDIU BĂDESCU
Colegiul Naţional Traian Lalescu Reşiţa
enorme.
Una din schimbări a fost legată de viața mea
profesională. Aveam o diplomă, aveam cinci ani de
experiență, dar multă lume era de acord cu mine că
aveam prea puține șanse să lucrez ca învățătoare în
Suedia.
Cu toate astea, am început în primăvara anului
1998 să predau câteva ore pe săptămână. A fost un
start potrivit, mai ales că încă mai aveam concediu de
maternitate cu fiica mea. Am predat limba română
(limba maternă) la elevi din clasele 1-3 și 8-9 la două
școli diferite. După un semestru mi s-a oferit un post
de învățătoare la clasa pregătitoare. Tentația a fost
mare – ar fi fost prima slujbă cu normă întreagă în
învățământ în Suedia – dar 45 de minute de navetă
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 12. OPINII
mi-ar fi răpit prea mult timp din viața de familie și a
trebuit să refuz.
Nu am renunțat la ideea de a preda și,
încurajată de încrederea care mi s-a arătat prin oferta
făcută, am început să trimit scrisori de intenție la mai
multe școli. La momentul respectiv singurele
documente pe care le puteam atașa la CV erau
diploma de bacalaureat și foaia matricolă de la Liceul
Pedagogic Caransebeș, amândouă în limba română. Pe
de altă parte, vorbeam limba suedeză fluent
(terminasem cursurile de limbă la nivel de liceu).
Câteva școli mi-au mulțumit politicos pentru
interesul arătat, dar altele mi-au oferit un interviu. În
cele din urmă s-a remarcat o școală aparținând unui
concern școlar privat - societate pe acțiuni (elevii au
aceleași drepturi ca și elevii de la o școală publică “de
stat”: același curriculum național, învățământ gratuit,
prânz gratuit).
Școala Caraș-Severineană
La momentul interviului, clădirea școlii nu era
construită, anul școlar urmând să înceapă în clădiri de
”împrumut”, cu 50 de elevi înscriși. Clasele urmau să
se completeze ulterior. Nu exista mobilier, nu aveam
cărți, caiete, dar aveam un director care a știut în ce
direcție să ne îndrume și – ceea ce am înțeles mai
târziu – pedagogi minunați, curajoși, generoși, unii
experimentați, alții curioși (ca și mine). Acești
pedagogi au devenit familia mea profesională în
următorul deceniu. Nici azi nu sunt sigură dacă ei
m-au ales pe mine sau eu i-am ales pe ei.
122
Nu sunt mulți profesori care au prilejul să
participe la construcția unei școli noi, cărora li se dă
posibilitatea să întâlnească arhitectul, constructorii
sau să aleagă mobilierul. Sunt probabil și mai puțini
Seria III Nr. 3(53)
care au posibilitatea să creeze de la zero o platformă
pedagogică pe care să dezvolte viitorul elevilor, să
conceapă modele pedagogice care să împlinească
cerințele societății și să le dea elevilor încrederea că
bagajul lor de cunoștințe le va fi folositor multă vreme
după ce au părăsit școala. Nu a trebuit să mă gândesc
prea mult înainte să accept rolul de învățător la clasa I.
Au urmat 13 ani de satisfacții: am evoluat în rolul
meu de dascăl, de mentor, de partener în dialogul cu
părinții; am predat începând de la clasa pregătitoare
până la clasa a VI-a, am folosit competența mea
organizatorică și pedagogică la dezvoltarea altor școli
din același concern. Am rămas de multe ori cu elevii la
”fritids” (activitățile în afara lecțiilor) ca să-i cunosc
mai bine, a trebuit să citesc lucrări de cercetare, nu
pentru că cineva m-a obligat, ci pentru că a trebuit să
caut răspunsuri pe care nu le aveam. A fost o victorie
personală faptul că am reușit toate acestea cu o
diplomă de dascăl de la Liceul Pedagogic Caransebeș și
cinci ani de experiență la Liceul de Matematică-Fizică
Reșița.
Mi-am dat destul de devreme seama că școala
din România mi-a dezvoltat capacitățile de care am
avut nevoie ca să fiu dascăl chiar și în Suedia. Așa am
găsit curajul și determinarea să ating următoarea
treaptă pedagogică, am simțit când a trebuit să fiu
precaută și răbdătoare, am folosit prilejurile când am
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
putut să fac un pas înainte și am învățat să dau dovadă
de siguranță când a fost nevoie, dar și să am încredere
în instinctul meu când a trebuit să mă retrag ca să-mi
creez o perspectivă de ansamblu asupra lucrurilor
importante.
Aveam un loc bun, o școală de care eram mândră
și care a devenit de succes și datorită mie, simțeam că
aparțin unui grup stabil și eram sigură în rolul meu de
pedagog. Încet, încet a crescut dorința de a deține
dovada competenței mele și am făcut demersurile să
intru la facultate (după ce am încercat, fără succes
să-mi validez diploma de dascăl din Caransebeș).
Este nevoie de patru ani de cursuri universitare
la zi pentru obținerea diplomei de dascăl în Suedia.
Pentru mine a urmat o perioadă în care am lucrat
patru zile pe săptămână și am studiat trei. Avantajul
studiului la distanță a fost că am continuat contactul
cu realitatea școlară, predarea, relația cu elevii și am
păstrat posibilitatea de a contribui la dezvoltarea
pedagogică a școlii. Trei ani mai târziu (în cele din
urmă mi s-a recunoscut o parte din studii) țineam în
mână dovada competenței mele și aveam o
perspectivă lărgită asupra sistemului de învățământ,
asupra didacticii pe care urma să o aplic, a experienței
mele acumulate (inclusiv experiența din școala
românească), asupra valorii mele de pedagog
comparată cu a colegilor mei de facultate. Eu aveam
avantajul ”rucsacului” pedagogic din România care
mi-a lărgit perspectiva profesională enorm.
Am rămas la aceeași școală timp de 13 ani, nu
pentru că am devenit comodă, ci pentru că tot timpul
se întâmpla ceva nou, ceva interesant, ceva ce trebuia
rezolvat, îmbunătățit sau schimbat. Între timp mi-am
dat seama că încep să mă cunosc mai bine. Știam ce
vreau și mai ales ce nu vreau. Știam ce-mi dă
satisfacție profesională și ce mă face să mă
împotmolesc. Așa că am început să caut alte
oportunități, ceva diferit, ceva care să-mi dea
posibilitatea să-mi testez limitele.
După o scurtă căutare am găsit: profesoară de
matematică și cunoștințe despre natură (biologie,
fizică, chimie) la o școală publică. De data asta, în mai
2011, am putut atașa la CV diploma de dascăl
eliberată de ”Lärarhögskolan” din Stockholm și în plus
câteva cursuri independente de pedagogie specială,
de comunicare și de leadership. Înainte predam limba
suedeză, cunostințe despre societate (religie, istorie și
geografie), matematică și cunoștințe despre natură.
Acum puteam să mă concentrez asupra materiilor pe
care le găseam cele mai interesante din punct de
vedere pedagogic și didactic. ”Cum să-i fac pe elevii
mei să le placă matematica și cunoștințele despre
natură?” (statisticile arată că majoritatea elevilor
suedezi sunt mai interesați de limbă și literatură decât
alte subiecte), ”Cum să le trezesc interesul?”, ”Cum să
le păstrez interesul?”, ”Din ce cauză încrederea în sine
se prăbușește când e vorba de matematică?” au
devenit întrebările principale pentru mine. Am fost
așa de entuziasmată, că m-am dus la interviu cu o
săptămână mai devreme. Aceeași zi, aceeași oră, dar o

săptămână mai devreme. Mă gândeam că mi-am
redus șansele drastic, dar două săptămâni mai târziu
am semnat contractul de angajare.
În sfârșit găsisem ”provocarea” de care aveam
nevoie, o șansă să contribui la îmbunătățirea
rezultatelor PISA care nu erau deloc îmbucurătoare la
nivel național. Oportunitatea s-a materializat sub
forma unei invitații de a mă alătura grupului de dascăli
care hotărăsc punctajul testelor la proba națională la
matematică pentru clasa a III-a. Am făcut parte din
acest grup timp de trei ani consecutivi și de fiecare
dată am învățat ceva nou. Unul dintre principalele
beneficii a fost o capacitate dezvoltată de a evalua
munca elevilor mei. Un torent nou de întrebări m-a
luat pe neașteptate: ”Ce văd când mă uit la rezultatul
acesta?”, ”E exercițiul acesta elocvent?”, ”I s-a oferit
elevului într-adevăr posibilitatea să arate ce știe?”, ”E
exercițiul bine gândit?” ,”Ce alte cunoștințe sau
capacități secundare se pot observa?”. Sunt întrebări
care și azi apar de fiecare dată când trebuie să evaluez
prestarea elevilor.
Am rămas la această școală timp de doar doi ani,
o perioadă insuficientă pentru a-mi îndeplini misiunea
sau pentru a găsi răspunsurile la întrebările mele.
După primul semestru am acceptat să devin șef de
grup, iar de la începutul anului următor am fost
promovată ca director adjunct. A fost cel mai dificil an.
Am încercat să mă împart între zona confortabilă mie
cu întrebările pedagogice pentru care încă mai aveam
o pasiune aprinsă și rolul de director adjunct al cărui
scop îl vedeam cum să creez premize favorabile
pentru dezvoltarea elevilor și cum să îi sprijin pe
dascăli să reușească în misiunea lor. A fost prea mult,
familia mea avea mai multă nevoie de mine, așa că
mi-am dat demisia.
Din nou au apărut oportunități favorabile.
Ministerul învățământului a decis să facă meseria de
dascăl mai atractivă, să-i ridice statutul și să încerce să
asigure un învățământ de calitate. Una din soluțiile
concrete a fost creerea unui nou rol pe scena școlară
suedeză: ”förstelärare” - în traducere liberă ”dascăl
principal”, o poziție care a intrat în vigoare în august
2013. Încă o dată s-a ivit posibilitatea să-mi testez
limitele, să încerc ceva ce nimeni nu mai făcuse
înainte. N-am ezitat și mi-am trimis aplicațiile. De data
asta am putut atașa la CV nu numai diploma, ci și
legitimația de dascăl suedez, cursuri legate de
conducerea școlilor și cursuri din programul de
pregătire al regiunii Stockholm.
Am primit slujba. Nu a fost doar o slujbă nouă, ci
o dovadă a faptului că am devenit un pedagog de
încredere. Am înțeles asta când directorul m-a anunțat
că misiunea mea e să dezvolt matematica în școală.
Îmi amintesc și acum amestecul de sentimente:
curiozitate, entuziasm, precauție dar mai ales
recunoștință că, încă o dată mi se dă posibilitatea să
creez ceva nou.
Sunt la aceeași școală de aproape patru ani și fac
parte din echipa de pedagogie specială. Sunt
îndrumător pedagogic și didactic pentru toți colegii
mei care predau matematica: pe cei de la clasele I-III îi
12. OPINII
întâlnesc în grup, o dată la trei săptămâni, iar pe
dascălii de la clasele IV-VIII în fiecare săptămână,
individual. Anul acesta am îndrumat un grup de 15
învățători de la clasele pregătitoare până la a III-a de la
școala noastră și de la o școală vecină, în domeniul
tehnicii de informație și comunicare în matematică, cu
alte cuvinte resurse informatice (IT) în predarea
matematicii. Eu trebuie să asigur calitatea predării
matematicii în școală, iar în domeniul acesta urmăm
un sistem de ”stații de control”, sistem pe care îl
revizuim în fiecare an. Calitatea predării se vede și în
rezultatele de la probele naționale de matematică
(obligatorii la clasa III, VI și IX) sau în rezultatele de la
proba facultativă ”Evaluare în matematică” pe care
am hotărât să le efectuăm (se dau la clasele II, V și
VIII).
Seria III Nr. 3(53)
În semestrul de primăvară urmează să formez și
să conduc un curs de evaluare a cunoștințelor cu
ajutorul matricelor de evaluare împreună cu ceilalți
trei ”dascăli principali”, un curs la care participă toți
dascălii din școală.
În același timp lucrez și cu elevii. Întâlnesc mulți
elevi cu scopul de a descoperi împreună care sunt
competențele lor, ca să le putem perfecționa. Mulți
123
elevi descoperă lucruri pe care trebuie să le dezvolte,
să devină mai siguri, să găsească o modalitate de a nu
le uita. Alți elevi pe care îi întâlnesc au ajuns la un
nivel mai avansat de cunoștințe decât colegii lor și
Școala Caraș-Severineană
sunt conștienți de faptul acesta. Pe de altă parte, risc
să le trezesc frustrația de fiecare dată când încerc să-i
antrenez să fie răbdători, creativi, să transpire
gândindu-se, să fie sistematici când rezolvă
problemele, să verifice încă o dată, să considere
metodele și procesul de rezolvare mai important
decât rezultatul (nu numai să rezolve o problemă, ci să
o rezolve elegant).
Destul de des mă întreb ce vor face ei peste 20
de ani. În ce mă privește pe mine, peste 20 de ani, mă
voi bucura de ultimii ani la școală, dar călătoria nu se
va termina nici măcar atunci. Vreau să cred că atâta
vreme cât încă mai avem ceva de învățat, călătoria nu
e terminată.
CORNELIA COSTEA (Suedia)
(SÖDERMAN din iunie 1996)
46 de ani (23 în România, 23 în Suedia)
Absolventa Liceului Pedagogic
Caransebeș - 1988
Experiență profesională:
Liceul Matematică- Fizică Reșița – 5 ani
Rösjöskolan și Turebergsskolan, Sollentuna – 6 luni
Lännersta skola, Saltsjö-Boo -13 ani
Årstadalsskolan, Liljeholmen - 2 ani
Örbyskolan, Älvsjö - 4 ani
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
 12. OPINII
LA ȘCOALĂ ….
PE DOUĂ CONTINENTE
Mi-a fost dragă cartea, mi-a fost dragă școala,
mi-a fost drag să învăț. Am avut parte de educație în
școlile erei comuniste. Comunismul a greșit multe, dar
educația a fost de calitate și accesibilă tuturor. Dascălii
mei, de la învățătoarea care mi-a arătat numerele și
literele, la profesorul de literatură din liceu, au fost
bine pregătiți și competenți, cu pasiune și dăruiți
profesiei lor. Când am ajuns și eu dăscăliță, mi-am
învățat elevii cum m-au învățat ei pe mine: cu suflet.
Programa era logică și constantă de la un an școlar la
altul. Sigur, istoria noastră era contorsionată în funcție
de regimul politic, dar nu e la fel și astăzi? Trebuia să
studiem “Economia politică și politica economică a
Școala Caraș-Severineană
P.C.R.”, dar și acum e destul balast în manualele
școlare. Ca o notă generală, acesta era marele defect
al sistemului școlar românesc: memorizarea unei
cantități uriașe de informație inutilă, zeci și zeci de
pagini de text - sute, mii de-a lungul anilor – pe care
creierul le ștergea după fiecare test, pentru a putea
înmagazina alte zeci de pagini de informație inutilă.
Cultura generală este necesară, dar nu fiecare elev
poate și trebuie să fie l'uomo universale, să devină
expert în arte, litere și științe.
După decenii de învățământ românesc, atât ca
124
elevă cât și ca învățătoare, am plecat în Statele Unite.
Înainte de a fi mamă de elev în sistemul american, am
fost studentă eu însămi. Felul în care am învățat carte
aici, a fost opusul stilului românesc: cât mai puțină
Seria III Nr. 3(53)
memorizare; volumul de cunoștințe predate era
rezonabil și accentul se punea pe înțelegere, aplicare
și practică, nu pe asimilare de dragul asimilării; cel mai
important: orice lecție, orice subiect era legat de viața
de zi cu zi. Cuvintele profesorului de istorie la prima
oră de curs: “Nu vă cer să învățați istorie numai pentru
a o învăța. Vreau ca atunci când citiți ziarul de
dimineață, să înțelegeți lumea în care trăiți”. În
România, nu am auzit asta niciodată, de la niciun
dascăl.
În anul în care am absolvit facultatea, Nicholas,
băiatul meu, a început clasa întâi. Spre deosebire de
România, învățătorii sunt specializați pe clase: o
învățătoare predă numai la clasa întâi, alta numai la
clasa a doua ș.a.m.d. Deci în fiecare an școlar, copiii au
altă învățătoare. Întreruperea continuității mi s-a
părut problematică, mai cu seamă la o vârstă atât de
fragedă, când elevii se atașează de dascăl ca de un
părinte.
Însă curriculum-ul a fost logic și rezonabil, în afară
de matematică: se pare că problemele cu trenurile
care pleacă din două gări în direcții opuse sunt
obligatorii în toate țările lumii. Există o obsesie pentru
matematică în lumea civilizată, declanșată de
începutul Revoluției Industriale. Totul e matematică,
tot timpul. Ora de muzică? Matematică. Sportul?
Matematică. Desenul? Matematică. După ore?
Matematică. Aici, dascălii nu fac asta, fiindcă e ilegal
Casa Corpului Didactic Caraș-Severin
și și-ar pierde slujba. Dar ar face-o dacă ar putea.
Copilul meu m-a întrebat odată: de ce dacă nu ești
bun la matematică ești leneș, dar dacă nu te pricepi la
artă… așa ai fost născut? Sistemul de educație e
construit și fixat pe științe de peste 200 de ani. E
arhaic și e timpul pentru schimbare.
Odată ce fiul meu a trecut la gimnaziu, lucrurile
s-au complicat. Volumul de informație era încă
acceptabil, dar au început temele fără sfârșit. Ore și
ore și ore de teme. Ca învățătoare, nu am crezut în
teme, iar ca mamă, nici atât nu cred. Fă în clasă ce ai
de făcut. Nu aștepta de la părinți și copii obosiți să
studieze până la ore târzii din noapte. E absurd.
Nicholas e acum în ultimul an de liceu. Școala e
uimitor dotată, de la sală de teatru la teren de fotbal.
Sunt programe și consilieri pentru toate gusturile,
interesele și pasiunile, precum și pentru problemele
pe care elevii le întâmpină. Copiii dotați sunt grupați în
clase speciale, unde se predau cursuri avansate, care
pot fi transferate la universitate, un mare avantaj.
Obținerea carnetului de șofer e obligatorie și nu poți
absolvi liceul fără el: e considerat absolut necesar
pentru viața de zi cu zi. Aria de studiu e vastă, de la
tâmplărie, la fizică avansată. Însă același păcat
persistă: cantitate, nu calitate. Tone de
informație/test. Alte tone de informație/test. Testele
sunt standardizate și contra timp, iar corectarea și
acordarea punctajului se face la calculatoare. Cum pot
mașinile să măsoare subtilitățile și bogăția minții
umane? Plaga sistemului de educație american:
testele standard. Sunt împotriva naturii umane și
pentru cei mai mulți copii e o continuă luptă. Părinții
protestează, semnează petiții și, totuși, nimic nu se
schimbă.
Un fir comun leagă sistemele de educație de tip
european: supraîncărcarea cu informație. De aceea
am creat mașini: ca să stocheze informația. La un
moment dat în istoria omenirii, va exista atât de multă
informație încât niciun creier uman nu va mai putea sa
o asimileze pe cea de bază.
Să învățăm copiii să fie curioși și pasionați de
cunoaștere, să pună întrebări și să se minuneze de
răspunsuri, să facă lumea un loc mai bun din tot ce
știu…
Să aibă o minte atât de frumoasă și de complexă
încât nicio mașină să nu le poată măsura inteligența!
EMILIA WEBER (SUA)
Absolventa Liceului Pedagogic
Caransebeș - 1988
Experiență profesională:
Școala Generală Nr. 12 Reșița – 11 ani