Modul 4 Munca in Colaborare

UNIUNEA EUROPEAN| GUVERNUL ROMÂNIEI
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Proiect finan]at prin Phare Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
Munca `n
colaborare
Acest material este destinat studen]ilor care urmeaz\ cursuri `n
forma ~nv\]\mânt Deschis la Distan]\ (IDD), precum [i
formatorilor de cadre didactice [i face parte dintr-o serie de [apte
module produse în proiectul Phare RO 0104.02 „Accesul la
educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi“;
proiectul promoveaz\ strategiile de predare centrate pe elev [i
adaptate principiilor educa]iei incluzive.
Editat de IMC Consulting Ltd.

Martie 2005
Con]inutul acestui material nu reprezint\ în mod necesar pozi]ia

Uniunii Europene
Ghidul tutorelui
© Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, 2004
Autor: Ivan Mykytyn
Traducere în limba român\ de:

Manuela Popescu, Lavinia Manea
Graphic design: Speed Promotion

Acest material face parte dintr-o serie de [apte module de formare profesional\ [i sunt
dezvoltate în cadrul proiectului “Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare
pe romi”. Proiectul este implementat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii cu sprijinul financiar
al Uniunii Europene [i vine în continuarea eforturilor sale de a promova educa]ia ca factor
primordial în prevenirea excluderii sociale. Angajamentul MEC de a asigura [ansele egale în
educa]ie pentru copii [i tinerii romi este demonstrat atât prin emiterea Notific\rii nr.29323 din
20.04.2004 privind desegregarea în educa]ie, precum [i printr-o serie de m\suri cum ar fi:
crearea posturilor de inspectori romi în toate jude]ele, crearea de locuri speciale pentru romi
la nivelul liceului [i al înv\]\mântului superior, introducerea studiului istoriei, culturii [i limbii
Romani in [colile cu elevi romi, sa.
Un aspect cheie al proiectului “Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu
focalizare pe romi” l-a constituit introducerea [i promovarea strategiilor de predare centrate
pe elev [i bazate pe principiile incluziunii, strategii care î[i propun crearea în [coli a unor medii
de înv\]are accesibile [i primitoare care reflect\ [i valorific\ diversitatea etnic\ [i cultural\,
astfel încât to]i elevii s\ se poat\ dezvolta la întregul lor poten]ial.
Con]inutul modulelor abordeaz\ educa]ia incluziv\ atât la nivelul clasei, cât [i la nivelul
[colilor [i al comunit\]ilor, deoarece promovarea unei politici educa]ionale coerente necesit\
implicarea tuturor p\r]ilor interesate. Conceptul de Incluziune fundamenteaz\ toate aspectele
proiectului ”Accesul la Educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi”.
Aceste module au fost create ca o resurs\ pentru personalul care, în Casele Corpului
Didactic, Colegii [i în Universit\]i, desf\[oar\ activit\]i de formare [i de dezvoltare a abilit\]ilor
necesare pentru însu[irea principiilor [i practicilor educa]iei incluzive la cadrele didactice,
mediatorii [colari, precum [i la alte categorii profesionale care activeaz\ în domeniul
educa]iei. Subiectele abordate includ elemente de proiectare [i de livrare a programelor de
formare, fundamentele teoretice pentru fiecare arie tematic\, precum [i exemple de activit\]i
practice. Modulele propun tehnici de formare adecvate, materiale de sprijin pentru formatori
[i formabili, studii de caz [i materiale pentru lectur\. Seria celor [apte module are drept scop
dezvoltarea profesional\ a personalului didactic, astfel încât s\ adopte un comportament
incluziv [i o atitudine reflexiv\ [i s\ contribuie la crearea unui mediu la clas\ care s\
promoveze experien]e de `nv\]are pozitive pentru fiecare elev.
Seria cuprinde urm\toarele module:
· Prezentarea conceptului de incluziune
· {coala incluziv\
· Bariere în înv\]are
· Munca în colaborare
· Diferen]e de limb\
· Dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
· Abilit\]i de comunicare pentru clase [i comunit\]i culturale diverse
De[i au fost destinate ini]ial s\ sprijine formarea în problematica politicilor [i practicilor
educa]iei incluzive a membrilor comunit\]ilor rome care se preg\tesc s\ devin\ cadre didactice
în cadrul proiectului „Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi”,
aceste materiale vor fi puse la dispozi]ia tuturor Caselor Corpului Didactic, cu scopul de a
promova politici [i practici incluzive centrate pe elev [i în jude]ele care nu au participat la proiect.
Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

cu focalizare pe romi Ghidul tutorelui
de Uniunea European\
Munca în colaborare Cuprins 1
Cuprins
Introducere ..........................................................................................................................3
Competen]e [i obiective...............................................................................................5
Prezentarea general\ a modulului.................................................................................7
Exemple de planificare .................................................................................................8
Plan personal de ac]iune ..................................................................................................13
Unitatea 1: Introducere în modul......................................................................................33
Unitatea 2: De ce colabor\m? ...........................................................................................39
Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ ......................................................................................55
Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii ............................................................................75
Unitatea 5: Munca în echip\..............................................................................................93
Lectur\
Construirea rela]iilor dintre [coli [i serviciile sociale..............................................120
Indicatori de bun\practic\ în colaborarea multidisciplinar\ ..................................126
În acest document se utilizeaz\ urm\toarele simboluri:
Timp alocat
De exemplu:
10 minute 10
Organizarea
grupului
Activitate Activitate cu Activitate cu

individual\ grupuri mici întregul grup

Munca în colaborare Introducere 3
Introducere
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui

Ghidul tutorelui
Acest modul face parte dintr-o serie care are ca scop dezvoltarea abilit\]ilor necesare cadrelor
didactice, mediatorilor [colari [i altor angaja]i din înv\]\mânt pentru a sprijini educa]ia
incluziv\. Seria cuprinde titlurile:
· Prezentarea conceptului de incluziune
· {coala incluziv\
· Bariere în înv\]are
· Dificult\]i sociale, emo]ionale [i comportamentale
· Munca în colaborare
· Diferen]e de limb\
· Abilit\]i de comunicare pentru clase [i comunit\]i culturale diverse
Modulul a fost divizat în serii de unit\]i. Fiecare unitate include:
· Lectur\
· Planuri de lec]ii
· Resurse: prezent\ri în PowerPoint sau folii pentru retroproiector, planul personal de
ac]iune -- fi[e de lucru
Unit\]ile sunt prezentate în dou\ moduri:
· Prima modalitate are ca punct de plecare experien]a participan]ilor, pe care o folose[te
pentru a facilita introducerea conceptelor, astfel încât participan]ii s\ simt\ c\ baza
acestora provine din propria lor experien]\ de via]\. Ca urmare, prezentarea debuteaz\,
în cadrul unei sesiuni în plen, cu activit\]i practice care încurajeaz\ reflec]ia,
întrebuin]ând conexiunile deja stabilite în cadrul conceptual. Abilit\]ile se vor consolida
prin activitatea „Planul personal de ac]iune”, care încurajeaz\ în continuare reflec]ia [i
întoarcerea la subiectul în cauz\, prin aplica]ii practice.
· A doua modalitate întrebuin]eaz\ acelea[i elemente în realizarea unei prezent\ri cu
caracter mai tradi]ional, con]inând o introducere urmat\ de activit\]i practice,
consolidate prin dezvoltarea unui plan personal de ac]iune.
Când exist\ posibilitatea, este de preferat prima abordare pentru c\ permite un acces mai
mare la aceast\ unitate. Se recunoa[te, totu[i, faptul c\ unele concepte prezentate au nevoie
de explica]ii prealabile. În aceste cazuri, se va utiliza a doua modalitate de abordare. În toate
cazurile, tutorele trebuie s\ ]in\ seama de nevoile participan]ilor [i, la nevoie, s\ modifice
prezentarea în func]ie de acestea.

Ghidul tutorelui
Competen]e [i obiective
Obiectivul modulului
Scopul modulului „Munca în colaborare” este de a-i determina pe participan]i s\ devin\
con[tien]i de importan]a de a r\spunde, în mod eficient, la nevoile elevilor romi lucrând în
colaborare cu p\rin]ii, colegii [i cu profesioni[ti din alte domenii.
Competen]ele formate cu ajutorul modulului

La sfâr[itul acestui modul, participan]ii vor fi capabili:
· S\ descrie importan]a de a lucra în colaborare [i teoria pe care se bazeaz\ acest
concept.
· S\ explice obstacolele care pot ap\rea în calea colabor\rii.
· S\ aplice practica de colaborare atunci când încep predarea efectiv\.

Ghidul tutorelui
Modul 4: Munca `n colaborare

· Ajut\ participan]ii s\ în]eleag\ teoria colabor\rii [i
aplicarea acesteia.
Unitatea 1: Introducere în modul

· Prezentarea structurii modulului.
Unitatea 2: De ce colabor\m?
· Prezint\ participan]ilor teoriile care fundamenteaz\
munca în colaborare.
Unitatea 3: Colaborarea aplicat\

· Ofer\ exemple practice ale colabor\rii.
Unitatea 4: Bariere `n calea colabor\rii

· Analizeaz\ barierele care pot împiedica o bun\
colaborare.
Unitatea 5: Munca `n colaborare

· Analizeaz\ eficien]a echipei, ca modalitate de
dep\[ire a barierelor din calea colabor\rii.

Ghidul tutorelui
Prezentare general\ a modulului
Urm\torul tabel ofer\ o privire de ansamblu asupra activit\]ilor [i o estimare a timpului alocat.
Munca în colaborare
Unitatea 1: Introducere în modul 0.45 min.
Unitatea 2: Munca în colaborare 2 ore
Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ 2.5 ore
Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii 2.5 ore
Unitatea 5: Munca în colaborare 2.5 ore
Timp necesar 10 ore 45 min.

Ghidul tutorelui
Exemplu de planificare
Orar pentru o zi [i jum\tate

Ziua 1
Ora Activitatea Timp alocat
8:45 Sosire [i înregistrare
9:00 Unitatea 1: Introducere în modul 30 minute
9:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 1 45 minute
10:15 Pauz\ de cafea 15 minute
10:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 2 45 minute
11:15 Unitatea 2: Plan personal de ac]iune 30 minute
11:45 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ Sarcina 1 60 minute
12:45 Pauz\ de prânz 60 minute
1:45 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ Sarcina 2 60 minute
3:30 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii Sarcina 1 60 minute
4:30 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii Sarcina 2 60 minute
5:30 Reguli administrative [i încheiere

Ghidul tutorelui
Ziua 2
Ora Activitatea Timp alocat
8:45 Sosire
9:30 Unitatea 5: Munca în colaborare Sarcina 1 60 minute
10:45 Unitatea 5: Munca în colaborare Sarcina 2 60 minute
12:15 Reguli administrative [i încheiere

Orar pe jum\t\]i de zile

Ghidul tutorelui
Prima jum\tate de zi
AM PM Activitatea Timp alocat

8:45 12:45 Sosire [i înregistrare
9:00 1:00 Unitatea 1: Introducere în modul 30 minute
9:30 1:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 1 45 minute
10:15 2:15 Pauz\ de cafea 15 minute
10:30 2:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 2 45 minute
11:15 3:15 Unitatea 2: Plan personal de ac]iune 30 minute
11:45 3:45 Reguli administrative [i încheiere
A doua jum\tate de zi

8:45 12:45 Sosire [i înregistrare
9:00 1:00 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\
Sarcina 1 60 minute
10:15 2:15 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\
Sarcina 2 60 minute

Ghidul tutorelui
A treia jum\tate de zi

8:45 12:45 Sosire
9:00 1:00 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii
Sarcina 1 60 minute
10:15 2:15 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii
Sarcina 2 60 minute
A patra jum\tate de zi

8:45 12:45 Sosire
9:00 1:00 Unitatea 5: Munca în colaborare
Sarcina 1 60 minute
10:15 2:15 Unitatea 5: Munca în colaborare
Sarcina 2 60 minute

Munca în colaborare Plan personal de ac]iune 13
Plan personal
de ac]iune
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui

Ghidul tutorelui
Prezentare general\
Un element important al modulului este reprezentat de elaborarea Planurilor personale de
ac]iune. Ele ofer\ participan]ilor posibilitatea de a reflecta asupra problemelor studiate în
unitate [i a problemelor care necesit\ practic\ suplimentar\. Îi ajut\, de asemenea, s\
planifice procesul de aplicare a elementelor înv\]ate în practica la clas\.
Modul de lucru
Fiecare unitate con]ine o activitate legat\ de planul personal de ac]iune, înso]it\ de un caiet de
lucru individualizat pentru acea unitate. Pentru desf\[urarea activit\]ilor, participan]ii trebuie
organiza]i în grupuri mici. Este de preferat s\ se men]in\ constant acelea[i grupuri de lucru
de-a lungul modulului, pentru c\ în acest fel se încurajeaz\ formarea unor re]ele de sprijin
reciproc ce pot continua s\ func]ioneze [i dup\ finalizarea modulului. Se pot întrebuin]a
grupurile de tutorat deja existente sau pot fi create altele noi, special pentru aceast\ activitate.
Sprijinul acordat de tutori

Tutorii ar trebui s\ asigure sprijin fiec\rui grup de tutorat. La modul ideal, fiecare grup ar trebui
condus de un tutore sau facilitator [colar care s\ cunoasc\ materia de curs. În cazul în care
acest lucru nu este posibil, este necesar ca ei s\ asigure circularea materialului de la un grup la
altul când se r\spunde la întreb\ri.
Activitate introductiv\
Participan]ilor trebuie s\ le fie prezentat conceptul de „Planificare personal\ a ac]iunii” [i
modalitatea de completare a unui caiet de lucru pentru planul personal de ac]iune. O sesiune
introductiv\ este planificat\ ca parte a celei de a doua unit\]i pentru activitatea de planificare
personal\ a ac]iunilor. În cazul în care aceast\ unitate nu este prezentat\, activitatea
introductiv\ va fi astfel programat\ încât s\ precead\ primul contact al participan]ilor cu
activitatea de planificare personal\.
Activit\]i de consolidare
Activitatea poate fi consolidat\ prin câteva modalit\]i:
· Fi[ele 1 [i 2 ale caietului de lucru al planului de ac]iune ofer\ posibilitatea de a ob]ine
feedback cu privire la eficien]a cursului [i de a identifica domeniile unde ar mai putea fi
introduse activit\]i.
· Fi[a 3 din caietul de lucru al planului de ac]iune cere participan]ilor s\ planifice modul în
care vor aplica în propria [coal\ cuno[tin]ele dobândite. Aceast\ activitate se poate
extinde prin realizarea, de c\tre participan]i, a unui plan de proiect la scara mic\, urmând
s\ prezinte apoi dovezile care atest\ implementarea [i eficien]a acestuia. La rândul lor,
planurile de consolidare pot reprezenta studii de caz valoroase pentru prezent\rile
viitoare ale cursului [i, în timp, pot fi folosite la alc\tuirea unei baze de date con]inând
exemple de bun\ practic\.

Ghidul tutorelui
Fezabilitatea ac]iunilor de consolidare va fi determinat\ de organizarea în ansamblu a

modulului [i de rela]ia cu alte cursuri. Este totu[i de dorit ca m\car o parte din proiectele
participan]ilor s\ fie luate în discu]ie la nivel tutorial.
Alc\tuirea caietelor de lucru pentru Planul personal de ac]iune

Resursele necesare alc\tuirii caietelor de lucru individualizate pot fi reg\site în sec]iunea
Resurse, de mai jos. Fiecare caiet de lucru are trei pagini [i con]ine:
· Fi[a 1: O pagin\ individualizat\ cuprinzând evaluarea personal\ a punctelor tari sau slabe
din con]inutul unit\]ii.
· Fi[a 2: O pagin\ general\ cuprinzând planul de îmbun\t\]ire a punctelor slabe
identificate în fi[a 1.
· Fi[a 3: O pagin\ general\ cuprinzând planificarea proiectelor individuale, care au ca scop
aplicarea cuno[tin]elor dobândite la curs.
Înainte de a trece la activitatea de planificare personal\ din unitate, tutorii au sarcina de a
pune la dispozi]ia fiec\rui participant câte o copie a caietului de lucru pentru Planul personal de
ac]iune, pentru fiecare unitate. Pentru a crea un caiet de lucru corespunz\tor:
· Tip\ri]i prima pagin\ individualizat\ pentru unitate.
· Tip\ri]i paginile generale 2 [i 3.
· Multiplica]i câte un exemplar pentru fiecare participant, utilizând un fotocopiator cu
op]iunile de capsare a materialelor.

Plan personal
de ac]iune
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI
Scopul planului dvs. personal de ac]iune este s\ v\ ajute:
Phare RO 0104.02 · S\ evalua]i ceea ce a]i înv\]at;
Proiect Nr.
· S\ identifica]i domeniile unde este necesar\ o
Europe Aid/113198/D/SV/RO
dezvoltare ulterioar\ prin planificare:
o Ce trebuie s\ face]i.
o Cum ve]i face.
o Când ve]i face.
PP/F 1
UNIUNEA EUROPEAN| Plan personal de ac]iune
Proiect finan]at
prin Phare
Crearea planului personal
de ac]iune
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Scopul planului dvs. personal de ac]iune este s\ v\
ajute s\ pune]i în practic\ ceea ce a]i înv\]at, prin:
Phare RO 0104.02
· Identificarea ariilor de activitate pe care le pute]i

Proiect Nr.
îmbun\t\]i în [coal\.
· Identificarea resurselor de care ve]i avea nevoie
în dezvoltare.
· Planificarea temporal\ a procesului de
dezvoltare.
PP/F 2

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN| Plan personal de ac]iune
Proiect finan]at
prin Phare
Recomand\ri pentru derularea cu succes
a proiectelor la scar\ mic\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
· Planifica]i-v\ activitatea pe etape scurte. Nu ve]i
putea schimba lumea, dar v\ ve]i putea schimba clasa.
Phare RO 0104.02
· Ob]ine]i sprijinul conducerii. Nimic nu are loc f\r\

Proiect Nr.
dorin]a lor.
· Organiza]i-v\ bine proiectul. Un plan bine gândit [i
care s\ demonstreze beneficiile poate fi conving\tor.
· Ave]i r\bdare - impactul unor proiecte se poate
demonstra doar în timp.
PP/F 3

De ce colabor\m?
Resurse
Ce am `nv\]at – Fi[a 1
Completa]i urm\torul tabel:
Foarte
De ce colabor\m? Nesigur Sigur
sigur
Cât de siguri v\ sim]i]i cu privire

la urm\toarele:
Cunoa[terea rela]iei dintre

constructivism [i munca în
colaborare?
Cunoa[terea rela]iei dintre teoriile lui

Vîgotsky [i munca în colaborare.
Cunoa[terea rela]iei dintre

cercet\rile cognitive [i munca
în colaborare.

De ce colabor\m?
Resurse
Domenii care necesit\ o dezvoltare ulterioar\ – Fi[a 2
Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Nesigur” în Fi[a 1.
Domeniu Ce trebuie s\ face]i pentru a dezvolta

acest domeniu?
Cum ve]i dezvolta acest domeniu?
Când ve]i dezvolta acest domeniu?

De ce colabor\m?
Resurse
Punerea `n practic\ a celor `nv\]ate – Fi[a 3
Completa]i urm\torul tabel pentru orice domeniu pe care l-a]i marcat “Sigur” în Fi[a 1.
Ce domeniu din primul tabel a]i putea

îmbun\t\]i în [coala dvs. (sau în clas\)?
Cum a]i pune în practic\ procesul de

îmbun\t\]ire a respectivului domeniu?
Este recomandabil s\ nu porni]i cu
ambi]ii prea mari. Nu pute]i schimba
totul peste noapte, dar pute]i schimba
unele lucruri.
De ce resurse ve]i avea nevoie pentru

activitatea de îmbun\t\]ire/ dezvoltare a
acelui domeniu?
Proiectele care necesit\ resurse pu]ine
au [anse mai mari de a fi adoptate.
Când planifica]i activitatea de

îmbun\t\]ire?
Organiza]i o planificare temporal\

realist\, cu termene ce pot fi
respectate.

Colaborarea aplicat\
Resurse
Foarte
Colaborarea aplicat\ Nesigur Sigur
sigur

la urm\toarele:
Cunoa[terea deosebirii dintre

comunicare, cooperare, coordonare
[i colaborare.
Explicarea beneficiilor colabor\rii

dintre profesori [i elevi.
Explicarea beneficiilor colabor\rii

dintre [coli [i comunit\]i.
Cunoa[terea procesului de
consultare, ca form\ de munc\ în
colaborare.
Cunoa[terea procesului de rezolvare

a problemelor împreun\, ca form\ de
munc\ în colaborare.
Cunoa[terea pred\rii în echip\, ca o

alt\ form\ de colaborare.
Explicarea diferitelor forme de

predare în echip\.

Resurse

acest domeniu?

Resurse


ambi]ii prea mari nu pute]i schimba
totul peste noapte, totu[i pute]i
schimba unele lucruri.

acelui domeniu?
Când planifica]i desf\[urarea

activit\]ilor de îmbun\t\]ire?
Organiza]i o planificare realist\, cu
termene ce pot fi respectate.

Bariere în calea colabor\rii

Resurse
Foarte
Bariere în calea colabor\rii Nesigur Sigur
sigur

la urm\toarele:
Explicarea barierelor care pot
împiedica o bun\ colaborare între
diferite persoane.
Explicarea barierelor care pot
împiedica o bun\ colaborare între
institu]ii.
Cunoa[terea faptului c\ nesiguran]a
cu privire la roluri [i responsabilit\]i
poate fi o barier\ în calea colabor\rii.
Cunoa[terea faptului c\
perspectivele profesionale diferite
pot crea o barier\ în calea colabor\rii.
Cunoa[terea faptului c\ diferitele
surse de finan]are pot crea bariere în
calea colabor\rii.
Explicarea efectelor pe care le are
colaborarea asupra persoanelor.


Resurse

acest domeniu?


Resurse


totul peste noapte, totu[i pute]i
schimba unele lucruri.

acelui domeniu?

îmbun\t\]ire?


Resurse
Foarte
Munca în colaborare Nesigur Sigur
sigur
Cât de sigur v\ sim]i]i cu privire

la urm\toarele:
Explicarea beneficiilor care deriv\ din

furnizarea de servicii integrate.
Explicarea modalit\]ilor prin care se
pot crea diverse structuri care
faciliteaz\ comunicarea [i munca în
colaborare.
Explicarea modalit\]ilor de
coordonare a echipelor pentru a
cre[te eficien]a muncii în colaborare.
Cunoa[terea faptului c\ este
important ca diferitele structuri
organiza]ionale s\ fie considerate
mijloace de facilitare a unei
colabor\ri eficiente.
Cunoa[terea faptului c\ este
important ca punctele tari s\ fie
recunoscute [i valorizate în procesul
de formare a unei echipe eficiente ai
c\ror membri lucreaz\ în colaborare.
Cunoa[terea faptului c\ încrederea
este o condi]ie prealabil\ pentru o
colaborare eficient\.

Resurse

acest domeniu?

Resurse


totul peste noapte, dar pute]i schimba
unele lucruri.

acelui domeniu?

îmbun\t\]ire?


Munca în colaborare Introducere `n modul 33
1
Unitatea
Introducere
în modul
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui
1
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Obiective · Prezentarea tutorelui/formatorului.

· Scurt\ prezentare a modulului.
· Discu]ii privind respectarea regulilor de desf\[urare a cursului.
· Op]ional, introducerea în tematica elabor\rii planului personal
de ac]iune.
Timp necesar · 30 de minute, în func]ie de întreb\ri [i regulile de desf\[urare a

cursului.
Resurse · Unitatea 1: PowerPoint 1 sau foliile 1-3, Introducere în Modul -

necesare Resurse.
[i
· Op]ional, unitatea 1: PowerPoint sau foliile 1-3, Planul personal
de ac]iune - Resurse
Sugestie de prezentare
1. Prezentare
a. Prezentarea tutorelui [i detalii de contact.
b. Reguli de desf\[urare a cursului. 20
c. Prezentare general\ a modulului.
2. Introducerea Planului personal de ac]iune

· Dac\ participan]ii nu au mai întocmit un Plan personal de
ac]iune, prezenta]i activitatea de planificare personal\ a 15
ac]iunilor, întrebuin]ând prezentarea PowerPoint sau
foliile 1 – 3 pentru retroproiector (F).
3. Întreb\ri
· R\spunde]i la orice întrebare cu privire la organizarea
1
10
modulului.
unitatea

1
Unitatea
Introducere
în modul
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse
1
unitatea

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN| Introducere `n modul
Proiect finan]at
prin Phare
Reguli de desf\[urare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
· Comportament în caz de incendiu.
Phare RO 0104.02 · Pauzele.
Proiect Nr.
· Amplasarea toaletelor.
· Închiderea telefoanelor mobile.
PP/F 1
Proiect finan]at
prin Phare
Scopul modulului
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Scopul modulului „Munca în colaborare” este ca parti-
cipan]ii s\ con[tientizeze importan]a de a r\spunde în
mod eficient nevoilor elevilor romi, lucrând în colaborare
Phare RO 0104.02
cu p\rin]ii, colegii [i cu profesioni[ti din alte domenii.
Proiect Nr.
1
unitatea
PP/F 2

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
Competen]ele formate
ACCESUL LA EDUCA}IE
cu ajutorul acestui modul
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
La sfâr[itul acestui modul, participan]ii vor fi
capabili:
Phare RO 0104.02
· S\ `n]eleag\ importan]a lucrului în colaborare [i
Proiect Nr. teoria pe care se bazeaz\ acest concept.
· S\ explice obstacolele care pot ap\rea în calea

colabor\rii.
· S\ aplice practica de colaborare atunci când
încep predarea efectiv\.
PP/F 3
Proiect finan]at
prin Phare
Con]inut/subiecte:
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
· De ce colabor\m?
Phare RO 0104.02
· Colaborarea aplicat\.
· Bariere în calea colabor\rii.
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO · Munca în colaborare.
1
unitatea
PP/F 4

Munca în colaborare De ce colabor\m? 39
2
Unitatea
De ce
colabor\m?
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui
2
unitatea

Ghidul tutorelui
Introducere
Aceast\ unitate prezint\ participan]ilor conceptele de etos [i cultur\ [colar\, ca aspecte

ale dezvolt\rii unei [coli incluzive. Cuprinde cinci activit\]i:
Activitate Obiective
Sarcina 1 Participan]ii:
· Vor în]elege importan]a muncii în colaborare [i teoria pe care
Sarcina 2 se bazeaz\ aceasta.
Planul personal Participan]ii:

de ac]iune
· Vor recapitula cuno[tin]ele [i în]elegerea con]inutului unit\]ii.
· Vor identifica [i planifica domeniile din unitate unde este
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\.
· Vor planifica transpunerea în practic\, la locurile lor de munc\, a
celor înv\]ate.
2
unitatea

Ghidul tutorelui
Lectur\
“Ceea ce conteaz\ cel mai mult este faptul c\ între colaboratori exist\ încredere [i c\ ei sunt
convin[i c\ adaug\ o valoare la ceea ce fac, manifestând o dorin]\ real\ de a crea ceva nou.”
Michael Schrage (1990)
Ideea care st\ la baza colabor\rii este simpl\: când lucreaz\ în grup, oamenii sunt mai eficien]i,
înva]\ mai bine [i realizeaz\ mai multe. Nenum\rate teorii au venit în sprijinul acestei idei. Noi
ne vom opri pu]in la câteva care au avut influen]\ asupra educa]iei.
Constructivismul
Constructivismul este o filozofie a înv\]\rii, bazat\ pe premisa c\,
reflectând la propriile noastre experien]e, ne construim propriul
nostru mod de în]elegere a lumii în care tr\im. Fiecare î[i creeaz\
propriile „reguli” [i „modele de gândire”, de care se folose[te
pentru a-[i în]elege experien]ele. Prin urmare, înv\]area reprezint\
un proces prin care ne adapt\m propriile modele de gândire pentru
a îngloba experien]e noi.
O modalitate simpl\ de a rezuma aceast\ idee ar fi s\ facem referire
la teoria gestaltist\, conform c\reia întregul reprezint\ mult mai
mult decât suma p\r]ilor sale.
Faptul se poate observa privind imaginea de mai sus. Unele
persoane „v\d” o tân\r\, în timp ce altele v\d o femeie b\trân\.
Ceea ce vezi [i abilitatea de a trece de la o imagine la alta depinde, în mare m\sur\ , de tiparele
pe care le-ai construit [i înmagazinat deja în minte. Un alt factor interesant îl reprezint\ faptul
c\, dac\ în mod frecvent o persoan\ poate s\ vad\ numai una dintre imagini, ea o va putea
vedea [i pe cealalt\ dac\ altcineva, care o vede, i-o arat\ [i îi indic\ în ce mod s\ priveasc\. De
aici, se pot trage unele concluzii:
· Înv\]area prin contact cu mediul (cu ajutorul sim]urilor) reprezint\ un proces activ.
· Colaborând cu al]ii, ne putem schimba modelele (putem înv\]a).
Vîgotsky
Teoria despre înv\]are a lui Vîgotsky argumenteaz\ faptul c\ înv\]area are loc în urma
interac]iunii cu mediul social. Un loc central în teoria vîgotskian\ despre înv\]are îl ocup\
„zona proximei dezvolt\ri” (ZPD). Vîgotsky define[te ZPD ca fiind distan]a dintre nivelul real
de dezvoltare, determinat de modul independent de rezolvare a problemelor [i nivelul
2
poten]ial de dezvoltare, determinat de rezolvarea problemelor în colaborare cu persoane mai

capabile, iar aici, putem include adul]ii, al]i elevi sau profesorii. C\r]ile sau alte mijloace
unitatea
[tiin]ifice pot juca [i ele un rol.

Ghidul tutorelui
Cercet\ri cognitive
Anderson (2003) aminte[te urm\toarele lucr\ri în care se afirm\ c\ prin colaborare se ob]in
diferite avantaje:
· Zimmerman [i Bloom (1983) [i al]ii au eviden]iat beneficiile relativ mici ob]inute prin
observarea pasiv\ a strategiilor altora, adic\ observarea modului în care al]ii rezolv\
problemele.
· Berkowitz [i Gibbs (1983) [i al]ii au reliefat beneficiile mari ob]inute când membrii unui
grup î[i analizeaz\ reciproc modelele de gândire, prin comentarii, discu]ii, critici.
· Wood, Bruner [i Ross (1976) [i al]ii au subliniat c\ beneficii mai mari se ob]in când
partenerul mai capabil organizeaz\ [i simplific\ mediul de înv\]are pentru ca un partener
mai pu]in capabil s\ î[i poat\ dezvolta abilit\]ile, când partenerul mai capabil creeaz\ un
cadru de lucru pe care un partener mai pu]in capabil s\-l poat\ folosi.
Citându-i pe Kuhn [i Phelps, (1982), Anderson men]ioneaz\ cercet\rile care arat\ c\ noile
strategii de gândire [tiin]ific\ pe care le dobândim atunci când lucr\m individual, se adaug\
repertoriului nostru de strategii f\r\ a abandona strategiile mai pu]in eficiente. Anderson
contribuie la dezbatere demonstrând c\ un alt câ[tig ulterior al colabor\rii îl reprezint\
împ\rti[irea în mod organizat a cuno[tin]elor, reac]ia de r\spuns a partenerului ajutându-i pe
membrii grupului în analiza, la nivel superior, a eficien]ei strategiilor utilizate [i s\ renun]e la
strategiile pu]in eficiente.
Referin]e [i resurse suplimentare

Anderson C ”Distributed Metacognition during Peer Collaboration”;
School of Teaching and Learning, The Ohio State University, (2003).
Disponibil online la http://www.ccm.ua.edu/cogsci/table.html
Berkowitz M W and Gibbs J C “Measuring the development of features of moral
discussion” in “Merrill-Palmer Quarterly”, 29, 399-410, (1983).
Cole M, John-Steiner V, Scriber S, Souberman E (ed) and Vîgotsky, L.S.
“Mind in Society: the development of higher psychological processes;
Cambridge MA, Harvard University Press, (1978).
Dimant R J and Bearison D J “Development of formal reasoning during successive
peer interactions” in “Developmental Psychology”, 27, 277-284, (1991).
Kuhn D, Garcia-Mila M, Zohar, A and Andersen C “Strategies of knowledge
acquisition” in “Monographs of the Society for Research in Child Development”
60 (4, Serial No. 245), (1995).
Kuhn D and Phelps E “The development of problem-solving strategies” in Reese H (Ed.)
“Advances in child development and behaviour” (Vol. 17). Academic Press, New York,
(1982).
Wood S S, Bruner, J S and Ross G. “The role of tutoring in problem solving” in.
“Journal of Child Psychology and Psychiatry”, 17, 89-100, (1976).
2
unitatea

Ghidul tutorelui
Observa]ii referitoare la sarcini
Sarcina 1
Sarcina 1 trebuie s\ precead\ prezentarea introductiv\. Sarcina are rolul de a demonstra
superioritatea gândirii colective asupra gândirii individuale. Participan]ilor li se prezint\
binecunoscuta iluzie optic\ a imaginii femeii b\trâne [i a femeii tinere. Tutorele cere celor
care v\d ambele imagini s\ ridice mâna. Apoi, el le cere acestora s\ î[i ajute colegii „s\ vad\”
[i cealalt\ imagine, indicându-le, de exemplu, c\ ochiul tinerei femei este urechea celei
b\trâne. Tutorele va eviden]ia actul de înv\]are ce a avut loc [i modul în care colaborarea l-a
f\cut posibil. Se poate pune accentul, de asemenea, pe faptul c\, în cadrul grupului,
participan]ii au aflat mai multe decât ar fi reu[it în mod individual. Apoi, tutorele va trece la
prezentarea introductiv\.
Sarcina 2
Sarcina 2 le cere participan]ilor s\ se gândeasc\ la cei cu care colaboreaz\ în prezent [i la
avantajele pe care le câ[tig\ lucrând în echip\. Apoi, participan]ilor li se cere s\ propun\
persoane cu care ar putea coopera pentru ca elevii s\ aib\ de câ[tigat. În cazul celor cu care
participan]ii colaboreaz\ în prezent, tutorii trebuie s\-i stimuleze pe participan]i s\ aib\ în
vedere atât persoanele cu care colaboreaz\ la serviciu, cât [i pe cele cu care colaboreaz\
acas\ sau în comunitate.
2
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Obiective Participan]ii:
· Vor în]elege importan]a muncii în colaborare [i teoria pe care se
bazeaz\ aceasta.
Timp necesar · 45 minute
Resurse · Se proiecteaz\ imaginea din Powerpoint, folia 1 sau se

necesare distribuie câte o copie a fi[ei de lucru pentru Sarcina 1
(imaginea cu femeia), pentru fiecare participant (tip\rirea FL1)
· Unitatea 2: PowerPoint sau foliile 1-6, Munca în colaborare -
Resurse.
1. Exerci]iu introductiv
· Expune]i participan]ilor o prezentare introductiv\ despre
incluziune, folosind prezentarea PowerPoint sau foliile pentru
10
retroproiector.
2. Prezentare
· Prezenta]i participan]ilor o privire de ansamblu asupra teoriilor
ce sus]in munca în colaborare, folosind prezentarea 20
PowerPoint sau folii pentru retroproiector.
3. Discu]ie
· Oferi]i participan]ilor ocazia de a pune întreb\ri [i de a
10
discuta.
4. Concluzie
2
· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ 5

unitatea
concluziile.

Ghidul tutorelui
Sarcina 2
· Vor în]elege importan]a muncii în colaborare [i teoria pe care se
bazeaz\ aceasta.
Resurse · Câte o copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 2 -- De ce colabor\m?,

necesare pentru fiecare participant (tip\rirea FL2).
· Unitatea 2: PowerPoint sau folia 7: Munca în colaborare -
Resurse.
· Flipchart
1. Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i grupul în grupuri mici, de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i instruc]iunile de la Sarcina 3, folosind Power Point 5
sau folii pentru retroproiector (F).
2. Sarcina practic\
· Grupurile de participan]i completeaz\ fi[ele de lucru de la
20
Sarcina 2.
3. Discu]ie
· Nota]i pe flipchart sugestiile formulate de grupuri.
· Încuraja]i discu]iile despre colaborarea dintre institu]ii, dar [i 15
despre colaborarea [i cooperarea din cadrul comunit\]ii.
4. Concluzii
2
· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ 5

concluziile.
unitatea

Ghidul tutorelui
Planul personal de ac]iune
· Vor planifica modul de transpunere în practic\, la locurile lor de
munc\, a celor înv\]ate.
Resurse · Fiecare participant va avea o copie a caietului Plan personal de

necesare ac]iune al unit\]ii: De ce colabor\m?
1. Sarcina practic\
· Participan]ii, împ\r]i]i în grupuri de tutorat, completeaz\ caietul
Plan personal de ac]iune al unit\]ii: De ce colabor\m? 30
· Tutorele monitorizeaz\ activitatea grupurilor.
2
unitatea

2
Unitatea
De ce
colabor\m?
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse
2
unitatea

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN| De ce colabor\m?
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.
PP/F 1
Proiect finan]at
prin Phare
Constructivismul
Reflectând la experien]ele noastre, ne construim
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
propriul mod de în]elegere a lumii în care tr\im.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Fiecare dintre noi î[i creeaz\ propriile „reguli” [i
„modele de gândire”, de care ne folosim pentru a ne
Phare RO 0104.02 în]elege experien]ele.
Înv\]area reprezint\ procesul prin care ne adapt\m propriile
Proiect Nr.
modele de gândire pentru a îngloba experien]e noi.
De exemplu:
Unele persoane „v\d” o tân\r\, în timp ce altele v\d o
femeie b\trân\.
2
Ceea ce vezi [i abilitatea de a trece de la o imagine la alta

unitatea
depinde în mare m\sur\ de tiparele pe care le-ai

construit [i înmagazinat deja în minte.
PP/F 2

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare Constructivismul
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Interesant este faptul c\ dac\ , de cele mai multe ori, o
persoan\ poate s\ vad\ numai una dintre imagini, ea va
putea s\ o vad\ [i pe cealalt\, îndat\ ce altcineva, care o
Phare RO 0104.02 vede, i-o arat\.
De aici se pot trage unele concluzii:
Proiect Nr.
· înv\]area prin intermediul sim]urilor noastre
reprezint\ un proces activ;
· colaborând cu al]ii, ne putem schimba modelele de
gândire.
PP/F 3
Proiect finan]at
prin Phare Vîgotsky
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Teoria despre înv\]are a lui Vîgotsky demonstreaz\
faptul c\ înv\]area are loc în urma interac]iunii cu mediul
social.
Phare RO 0104.02
„Zona proximei dezvolt\ri” (ZPD) este distan]a dintre
Proiect Nr.
nivelul actual de dezvoltare - determinat de modul
independent de rezolvare a problemelor - [i nivelul
poten]ial de dezvoltare - determinat de rezolvarea
problemelor în colaborare cu persoane mai capabile.
2
unitatea
PP/F 4

Resurse
Proiect finan]at
Cercet\ri cognitive
prin Phare
Cercet\rile au eviden]iat:
ACCESUL LA EDUCA}IE · beneficiile relativ mici care se ob]in din observarea
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE pasiv\ a strategiei altora -- adic\ observarea
modului în care al]ii rezolv\ problemele;
· beneficiile mari ob]inute atunci când membrii unui
Phare RO 0104.02
grup î[i analizeaz\ reciproc modelele de gândire --
Proiect Nr.
prin comentarii, discu]ii, critici;
· beneficiile cele mai mari se ob]in când partenerul
mai experimentat organizeaz\ [i simplific\ mediul
de înv\]are pentru ca un partener mai pu]in
experimentat s\ î[i poat\ dezvolta abilit\]ile, când
partenerul cu mai mult\ experien]\ creeaz\ un
cadru de lucru pe care un partener cu mai pu]in\
experien]\ s\ îl poat\ folosi.
PP/F 5
Proiect finan]at
prin Phare
Cercet\ri cognitive
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Cercet\rile mai arat\ c\:
dobândim u[or noi strategii de gândire [tiin]ific\,
Phare RO 0104.02
dar le ad\ug\m repertoriului nostru de strategii f\r\ a
abandona strategiile mai pu]in eficiente.
Proiect Nr.
Feedbackul partenerului ajut\ membrii grupului în
sarcina metacognitiv\ de analizare a eficien]ei stra-
tegiilor [i de renun]are la strategiile mai pu]in eficiente.
2
unitatea
PP/F 6

Resurse
20
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
Sarcina 2 – Instruc]iuni
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
În grupul dumneavoastr\, discuta]i [i r\spunde]i la
urm\toarele întreb\ri:
Phare RO 0104.02
1. Da]i exemple de persoane cu care a]i colaborat,
men]ionând [i beneficiile pe care le-a]i ob]inut în
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO acest mod. Nu v\ limita]i la exemple din mediul
profesional -- poate dori]i s\ colabora]i [i cu cineva
de acas\ sau din comunitate.
2. Da]i exemple de persoane sau organiza]ii cu care a]i
putea colabora pentru a veni în sprijinul elevilor.
PP/F 7
2
unitatea

Resurse
De ce colabor\m?
Fi[\ de lucru
2
unitatea
FL 1

Resurse
De ce colabor\m?
În grupul dumneavoastr\, discuta]i [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri:
Da]i exemple de persoane cu care a]i lucrat în echip\, men]ionând [i beneficiile

pe care le-a]i ob]inut. Nu v\ limita]i la exemple din mediul profesional -- poate
dori]i s\ colabora]i [i cu cineva de acas\ sau din comunitate.
Colaborator Beneficii
Da]i exemple de persoane sau organiza]ii cu care a]i putea colabora pentru a
veni în sprijinul elevilor.
Poten]ial colaborator Poten]iale beneficii pentru elevi

2
unitatea
FL 2

Munca `n colaborare Colaborarea aplicat\ 55
3
Unitatea
Colaborarea
aplicat\
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui
3
unitatea

Ghidul tutorelui
Introducere
Aceast\ unitate continu\ s\ prezinte participan]ilor conceptul de munc\ în colaborare. Sunt

incluse trei activit\]i:
· Vor con[tientiza [i vor analiza obstacolele care pot s\
Sarcina 2 apar\ în cadrul diferitelor forme de colaborare.
· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru a utiliza
colaborarea atunci când încep activitatea de predare.

de ac]iune
necesar\ o dezvoltare personal\ ulterioar\ .
· Vor planifica modul de transpunere în practic\, la locul lor de
3
unitatea

Ghidul tutorelui
Lectur\
Termenul de colaborare este deseori utilizat ca sinonimul altor termeni cum ar fi cooperarea [i
coordonarea. Totu[i, Schrage (1990) face o diferen]\ între ace[ti termeni:
· Comunicarea reprezint\ schimbul de informa]ii. Pentru a avea succes, ambele p\r]i
trebuie s\ foloseasc\ un protocol de comunicare comun -- de exemplu, un limbaj comun
[i un context de în]elegere relevant (inclusiv context cultural). În educa]ie, comunicarea
este deseori perceput\ ca:
o Transmitere a unui mesaj - rolul profesorului este de a transmite propriile cuno[tin]e
elevului, iar acesta trebuie s\ le accepte ca atare.
o Interactiv\ - comunicarea dintre elev [i profesor este reciproc\, profesorul încurajând
elevul s\ asculte activ [i s\ reac]ioneze la mesaj.
· Cooperarea este o interac]iune, uneori limitat\, având un anumit scop. De exemplu, în
cazul pred\rii în echip\, colaborarea este, în mod obi[nuit, limitat\ la munca profesorului
de sprijin cu un anumit elev, în timp ce profesorul clasei lucreaz\ cu restul clasei.
· Coordonarea este o interac]iune intens\ pentru atingerea unor obiective comune.
Intensificarea activit\]ii pe care o presupune coordonarea este deseori eviden]iat\ prin
crearea unui rol de coordonator. De exemplu, [colile au deseori un coordonator pentru
ciclul primar-gimnazial, care are sarcina de a coordona tranzi]ia copiilor de la [coala
primar\ la gimnaziu.
· Colaborarea presupune o activitate de crea]ie împ\rt\[it\. Schrage, (1990), define[te
colaborarea drept dorin]a autentic\ a participan]ilor de a rezolva o problem\ sau de a
crea ceva nou. Persoanele care coopereaz\, care comunic\ sau coordoneaz\ nu
colaboreaz\. Ele parcurg, în schimb, un proces de împ\rt\[ire a informa]iei, a ideilor [i a
timpului, p\strându-[i în acela[i timp autonomia, scopurile, procesele, resursele [i
metodele proprii. “S\ creezi o viziune comun\ este o sarcin\ total diferit\, comparativ cu
schimbul de informa]ii. Este vorba despre diferen]a dintre dialogul cu un grup [i
prelegerea oferit\ unui grup. Cuvintele sunt diferite, tonul este diferit, atitudinea este
diferit\ [i mijloacele folosite sunt diferite...Colaborarea, nu comunicarea, este cea care
va avea cel mai mare impact asupra viitorului.” (Schrage, 1990)
Schrage define[te sarcinile de colaborare ca fiind activit\]i în care trebuie rezolvat\ o
problem\, creat sau descoperit ceva anume. Tr\s\tura comun\ a tuturor proiectelor de
colaborare este con[tientizarea faptului c\ sarcina nu poate fi îndeplinit\ de unul singur.
A[adar, spre deosebire de cooperare, colaborarea atrage dup\ sine interdependen]a [i
implicarea substan]ial\ a partenerilor. Nu toate situa]iile impun colaborare, dar colaborarea
poate aduce beneficii substan]iale în situa]iile în care:
· lucrul individual nu rezolv\ problema;
· exist\ dorin]a de a evita munca bazat\ pe scopuri diferite [i repetarea unor activit\]i;
3
· exist\ o dorin]\ comun\ de a consolida serviciile [i procesele.

unitatea
În educa]ie, colaborarea are sensuri diferite în func]ie de perspectivele profesionale ale fiec\
rui individ. De exemplu, administratorii au tendin]a de a privi colaborarea ca responsabilitate
de conducere colectiv\, în vreme ce profesorii au tendin]a s\ o vad\ ca munc\ în echip\

Ghidul tutorelui
pentru îmbun\t\]irea performan]elor [colare. Când vorbim despre colaborare între institu]ii,
perspectivele se diversific\. S-a constatat c\ deosebirile dintre percep]iile profesionale
referitoare la semnifica]ia colabor\rii reprezint\ o barier\ în calea colabor\ rii. Un sfat pentru o
colaborare de succes (de ex. McLeod 1999) const\ în a da tuturor participan]ilor posibilitatea
de a în]elege ce rol [i ce responsabilitate revin fiec\ruia, precum [i cea ce se a[tept\ de la
fiecare dintre ei.
Colaborarea în [coli
Indiferent dac\ se bazeaz\ pe colaborare sau cooperare, munca în echip\ ofer\ [colilor [i
comunit\]ilor pe care le deservesc multe beneficii. Este, de asemenea, un element esen]ial în
dezvoltarea [colilor incluzive. Poten]ialele beneficii includ:
· Individual, profesorii nu pot descoperi fiecare factor relevant care afecteaz\ elevul, îns\,
prin colaborare, sunt capabili s\ împ\rt\[easc\ celorlal]i colegi cuno[tin]ele [i
informa]iile pe care le de]in, fapt ce conduce la o cunoa[tere profund\ a elevului. De
exemplu, colaborând cu mediatorii [colari, profesorul poate afla de situa]ia de acas\ a
elevului sau de alte aspecte care pot afecta munca [i comportamentul din clas\ ale unui
elev rom. Munca în echip\ ar putea, de asemenea, ajuta la dezvoltarea unei abord\ri
comune a profesorului, mediatorului [colar [i a familiei, având ca scop dep\[irea oric\ror
obstacole ce stau în calea progresului elevului.
· Munca în colaborare m\re[te, de asemenea, oportunit\]ile de interac]iune între profesori
[i speciali[ti din alte domenii. Aceste interac]iuni ofer\ anumite beneficii, cum ar fi:
o Profesorii care lucreaz\ în colaborare sunt mai dispu[i s\ discute arii din curriculum în
care au întâlnit dificult\]i. Predarea în colaborare cu un coleg mai experimentat poate
lua astfel forma unei perfec]ion\ri.
o Profesorul care colaboreaz\ cu speciali[ti din alte domenii este mai dispus s\-[i
împ\rt\[easc\ punctele de vedere cu profesorii din alte domenii de activitate,
contribuind la o mai bun\ cunoa[tere a diferitelor profesii [i reducând semnificativ
barierele din calea colabor\rii.
· Exist\ suficiente motive s\ credem c\ întreaga [coal\ va profita de beneficiile
comunic\rii [i în]elegerii mai bune între colegi, ca efect al acumul\rii cuno[tin]elor [i al
form\rii abilit\ ]ilor comune a întregului personal 1.
Modalit\]i de colaborare
Munca în echip\ poate lua multe forme [i anume:
· Discu]ia: un coleg cu experien]\ într-un anumit domeniu ajut\ alt coleg s\ rezolve o
problem\ sau s\ dezvolte abilit\]i pe care colegul sf\tuit le va folosi pentru a îmbun\t\]i
serviciile pe care le ofer\. De exemplu, un profesor la clas\, nou în comunitate, se poate
consulta cu mediatorul [colar pentru a-[i extinde cuno[tin]ele despre comunitatea
local\ a romilor.
3
unitatea
1
Goleman (2003) sus]ine c\ îmbun\t\]irea climatului emo]ional al unei organiza]ii, în special în cele în care
exist\ o rela]ionare empatic\ bun\, va cre[te eficien]a întregii organiza]ii. Teoria ecosistemic\ sus]ine cã
îmbun\t\]irile, chiar [i la nivel sc\zut, pot aduce beneficii întregii [coli datorit\ efectului pe care îl pot avea
asupra întregului sistem.

Ghidul tutorelui
· Rezolvarea unei probleme comune: un grup de profesori î[i împ\rt\ [esc cuno[tin]ele
[i munca pentru a:
o identifica o nevoie sau o problem\ comun\,
o propune solu]ii,
o evalua idei
o planifica solu]ii,
o aplica solu]ii [i
o evalua rezultatele.
De exemplu, o echip\ de evaluare, format\ din profesori, psihologi, asisten]i sociali, se
întâlne[te pentru a identifica problemele cu care se confrunt\ un copil, pentru a planifica, a se
pune de acord [i pentru a aplica solu]ii pentru dep\[irea respectivelor probleme.
· Predarea în colaborare: doi sau mai mul]i profesori lucreaz\ într-o singur\ clas\ pentru
a preda o lec]ie. Exist\ mai multe scenarii pentru predarea în echip\:
o Un profesor pred\, iar cel\lalt observ\ sau ajut\. În acest caz, unul dintre ei preia
conducerea, iar cel\lalt fie c\ observ\ activitatea elevilor, fie c\ îi ajut\ individual.
Metoda este simpl\, cere planificare sumar\ din partea profesorilor [i ofer\ asisten]\
suplimentar\, atr\gând succesul unei clase cu elevi cu abilit\]i diferite. Totu[i,
simplitatea metodei poate crea probleme. Dac\, în mod repetat, acela[i profesor va fi
cel care observ\ [i asist\, acel profesor se poate sim]i subestimat, iar elevii pot
întâmpina probleme în a-i r\spunde ca unui profesor „adev\rat”. Acesta este cazul
profesorilor de sprijin. A[adar, este important ca profesorii s\ -[i asume ambele roluri
alternativ [i regulat. În practic\, rolul de profesor de sprijin este deseori acela de a
sus]ine profesorul care pred\ „având grij\” de elevii mai slabi sau de elevii pentru
care limba de predare nu este limba matern\. Totu[i, se poate întâmpla ca elevii mai
buni s\ primeasc\ sarcini mai stimulante.
o Predare în paralel: are scopul de a reduce num\rul elevilor per profesor, împ\r]ind
clasa în dou\, fiecare profesor predând acela[i con]inut grupului s\u de elevi.
Predarea în paralel este util\ în special pentru activit\]i de tip „dobândire [i aplicare”.
Planificarea acestui scenariu impune ca ambii profesori s\ fie familiariza]i cu lucrul la
clas\ [i ambii s\-[i coordoneze activit\]ile astfel încât aceea[i lec]ie s\ fie predat\
ambelor grupuri de elevi.
o Predare alternativ\: clasa este împ\r]it\ în dou\ grupuri, unul mai mare, altul mai
restrâns, efectul fiind acela de reducere a num\rului elevilor per profesor. Grupul mai
mic este, de cele mai multe ori, format din elevi mai slabi care au nevoie de o mai
mare aten]ie individual\. Totu[i, ]inând seama de observa]iile de mai sus, grupul mic
poate fi format din elevi mai buni sau din elevi angaja]i în proiecte individuale.
Planificarea pred\rii alternative cere o aten]ie special\ pentru a se asigura c\ grupul
mai mic nu separ\ elevii care se confrunt\ cu dificult\]i de restul clasei.
o Predare în etape: profesorii î[i împart con]inutul lec]iei care urmeaz\ a fi predat\ [i
responsabilit\]ile pentru fiecare etap\ în parte, dar [i grupul de elevi. Metoda poate fi
3
folosit\ pentru a reduce num\rul de elevi per profesor. Dar poate fi folosit\ [i pentru
a sus]ine anumite activit\]i precum proiecte individuale [i educa]ie supravegheat\.
unitatea
Înv\]area în etape necesit\ o planificare mai detaliat\ decât predarea în paralel.

Profesorilor li se recomand\ s\ se asigure dac\ ambii sunt pe deplin informa]i asupra
progresului realizat în celelalte etape.

Ghidul tutorelui
o Predare în echip\: În acest scenariu ambii profesori predau [i asigur\

managementul clasei. Profesorii î[i pot schimba rolul în timpul orei: în timp ce unul
vorbe[te, cel\lalt face o demonstra]ie; pot sus]ine un joc de rol, se pot sprijini
reciproc [i î[i pot pune întreb\ri pentru a oferi elevilor o demonstra]ie a tehnicilor de
chestionare [i discu]ie. Pentru a fi de calitate, predarea în echip\ impune un grad
ridicat de implicare [i de încredere din partea ambilor profesori, fiind considerat\ o
metod\ pe care profesorii s-ar putea s\ nu o agreeze. Totu[i, mul]i au considerat c\
este o experien]\ stimulant\ [i eficient\.
Metodele men]ionate mai sus au cerin]e diferite pentru lucrul la clas\ [i pot fi schi]ate în
termenii lui Schrage, dup\ cum urmeaz\:
Un profesor pred\, iar cel\lalt Cooperare

observ\ [i asist\
Predare alternativ\ Coordonare

Predare în paralel
Predare în etape
Predare în echip\ Colaborare
Este important s\ re]inem c\, în loc de a încerca o metod\ de colaborare perfect\, mai bine se
alege o metod\ care reflect\ nevoile elevilor. Astfel, exist\ un motiv de a crede c\ alegerea
trebuie f\cut\ pe baza unor criterii mai curând pragmatice decât idealiste.
Referin]e [i resurse suplimentare

Friend M [i Cook L “Interactions: Collaboration skills for school professionals”;
Longman. White Plains, NY(1992).
Goleman D. Boyatzis R. [i McKee A. (2003) “The New Leaders: Transforming the Art
of Leadership into the Science of Results”; Time Warner Paperbacks, London.
McLeod, Friar [i Hookey “Inclusive Schooling”; Scottish Executive, Edinburgh, (2003).
Schrage M. “Shared Minds: The New Technologies of Collaboration”; Random
House, New York, (1990).
Schrage M. “Serious Play: How the World's Best Companies Simulate to Innovate”;
Harvard Business School Press, Harvard, (1999)
SEED “Good Practice Guidance for working with Children and Families affected by
Substance Misuse”; Scottish Executive, Edinburgh, (2003). Disponibil\ la:
http://www.scotland.gov.uk/library5/education/gopr.pdf
SEED “Count Us In: Achieving Inclusion in Scottish Schools”; HMIE, Edinburgh,
(2002). Disponibil\ online la http://www.hmie.gov.uk/documents/publication/cui.pdf
3
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Sarcina 1 cere participan]ilor s\ reflecteze la rela]iile lor profesionale curente [i s\ aleag\ câte
un exemplu în care rela]ia se bazeaz\ pe cooperare, coordonare [i colaborare. Participan]ilor li
se cere s\ comenteze în ce m\sur\ ar resim]i o îmbun\t\]ire a eficien]ei profesionale dac\
rela]ia ar fi mai bine dezvoltat\ -- de exemplu, dac\ o rela]ie, în prezent de cooperare, ar putea
deveni o rela]ie bazat\ pe colaborare. Tutorii vor monitoriza r\spunsurile pentru a se asigura
c\ participan]ii în]eleg diferen]a dintre clasific\ri.
Sarcina 2
Sarcina 2 cere participan]ilor s\ ofere exemple în care ar putea folosi urm\toarele metode:
· Un profesor pred\, iar cel\lalt observ\ sau asist\
· Predare în paralel
· Predare în etape
· Predare în echip\
Tutorii vor monitoriza r\spunsurile pentru a se asigura c\ participan]ii în]eleg diferen]a dintre
scenarii.
3
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
· Vor con[tientiza [i vor analiza barierele care pot s\ apar\ în
cadrul diferitelor forme de colaborare.
· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru a utiliza colaborarea
atunci când încep activitatea de predare.
Resurse · O copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 1, Colaborarea aplicat\ ,

necesare pentru fiecare participant (tip\ri]i FL1) folia RP 9).
· Unitatea 3: PowerPoint sau foliile 1-8 pentru retroproiector,
Colaborarea aplicat\ - Resurse.
· Flipchart
1. Prezentare
· Prezenta]i participan]ilor o introducere în colaborarea aplicat\, 20
utilizând retroproiectorul sau prezentarea PowerPoint.

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri mici, de 3 sau 4 persoane.
· Prezenta]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând PowerPoint sau 5
foliile pentru retroproiector.
· Explica]i activitatea practic\.
3. Sarcina practic\
· Grupurile completeaz\ fi[a de lucru cu Sarcina 1. 20
4. Discu]ie
· Nota]i sugestiile grupurilor pe flipchart. 10
· Încuraja]i discu]ia pe toate temele posibile, referitoare la
colaborarea profesional\.
3
unitatea
5. Concluzii
· Tutorele prezint\ un rezumat al discu]iilor [i formuleaz\ concluzii. 5

Ghidul tutorelui
Sarcina 2
· Vor con[tientiza [i analiza obstacolele care pot s\ apar\ în
cadrul diferitelor forme de colaborare.
Resurse · O copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 2, Colaborarea aplicat\ ,

necesare pentru fiecare participant (tip\rirea foliei 15 pentru retroproiector).
Colaborarea aplicat\ - Resurse
· Flipchart
1. Prezentare
· Continua]i prezentarea cu modalit\]ile de colaborare utilizând 5
retroproiectorul sau PowerPoint.

foliile pentru retroproiector.
3. Sarcina practic\
4. Discu]ie
· Nota]i sugestiile grupurilor de participan]i pe flipchart. 10
· Încuraja]i discu]ia pe diferite teme referitoare la lucrul în echip\
între profesori.
3
unitatea
5. Concluzii

Ghidul tutorelui
· Vor identifica [i planifica sec]iuni din unitate în care se cere o
dezvoltare personal\ ulterioar\.
Resurse · Fiecare participant va primi un caiet cu „Colaborarea aplicat\

necesare - Plan personal de ac]iune”.
1. Sarcina practic\
· Participan]ii vor completa caietul cu „Colaborarea aplicat\ -
Plan personal de ac]iune în grupuri de tutorat”. 30
3
unitatea

3
Unitatea
Colaborarea
aplicat\
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse
3
unitatea

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN| Colaborarea aplicat\
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
Comunicarea reprezint\ un schimb de informa]ii
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Cooperarea este deseori o interac]iune limitat\,
Phare RO 0104.02
deservind un anumit scop.
Proiect Nr.
Coordonarea este o interac]iune intens\ pentru
atingerea unor obiective comune.
Colaborarea presupune activit\]i comune.
PP/F 1
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Persoanele care coopereaz\, care comunic\ sau care
coordoneaz\ nu colaboreaz\.
Phare RO 0104.02
Sunt participan]i la un proces de împ\rt\[ire a

Proiect Nr.
informa]iei, a ideilor [i a timpului, p\strându-[i auto-
nomia, scopurile, procesele, resursele [i metodele
proprii.
3
unitatea
PP/F 2

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Sarcinile în colaborare sunt sarcini în care:
· O problem\ nu poate fi rezolvat\ doar prin efort
individual.
Phare RO 0104.02
· Exist\ dorin]a de a evita munca bazat\ pe scopuri
Proiect Nr.
diferite [i repetarea unor activit\]i.
· Exist\ dorin]a comun\ de a consolida serviciile [i
procesele.
PP/F 3
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
În educa]ie, no]iunea de colaborare difer\, în func]ie de
perspectivele profesionale diferite ale fiec\rei persoane.
Phare RO 0104.02
Când este vorba despre colaborare între institu]ii,

Proiect Nr.
perspectivele se diversific\ [i mai mult.
Diferen]ele dintre percep]iile profesionale despre sem-

nifica]ia colabor\rii reprezint\ o barier\ în colaborare.
3
unitatea
PP/F 4

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
Beneficiile muncii în colaborare:
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Profesorii nu pot descoperi singuri fiecare factor relevant
ce afecteaz\ elevul.
Phare RO 0104.02
Proiect Nr. Lucrând în colaborare, profesorii sunt capabili s\

împ\rt\[easc\ celorlal]i colegi cuno[tin]ele [i
informa]iile pe care le de]in, fapt ce duce la o cunoa[tere
profund\ a elevilor.
PP/F 5
Proiect finan]at
prin Phare
Oportunit\]i crescute pentru profesori [i speciali[ti din
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR alte domenii de a interac]iona.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Interac]iunea sporit\ ofer\ mai multe beneficii, printre care:
· Profesorii care lucreaz\ în colaborare sunt mult mai
Phare RO 0104.02
dispu[i s\ discute ariile din curriculum la care
întâmpin\ dificult\]i. Predarea în echip\ cu un
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO coleg mult mai experimentat poate fi privit\ ca
form\ de co-perfec]ionare.
· Colaborând cu al]i speciali[ti, profesorii devin [i
mai deschi[i spre comunicare cu angaja]i din alte
3
domenii. Astfel, ei ajut\ la o mai bun\ cunoa[tere

unitatea
între speciali[tii din domenii diferite [i la reducerea

semnificativ\ a barierelor din calea colabor\rii.
PP/F 6

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Exist\ suficiente motive s\ credem c\ întreaga [coal\
va profita de beneficiile unei mai bune comunic\ri [i
Phare RO 0104.02
în]elegeri între colegi, ca efect al acumul\rii
cuno[tin]elor [i al form\rii abilit\]ilor comune în rândul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO întregului personal.
PP/F 7
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Lucrând în grupul dumneavoastr\ :
Phare RO 0104.02
· Da]i câte un exemplu în care s\ prezenta]i o rela]ie
profesional\ actual\, bazat\ pe cooperare,
Proiect Nr. coordonare [i colaborare.
· Comenta]i cum s-ar modifica eficien]a dac\ rela]ia

ar fi la un nivel diferit (dac\, de exemplu, o actual\
rela]ie de cooperare ar deveni rela]ie de colaborare).
3
unitatea
PP/F 8

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
Modalit\]i de colaborare
ACCESUL LA EDUCA}IE Consultare: o persoan\ cu experien]\ într-un anumit
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE domeniu ajut\ o alt\ persoan\ s\ rezolve o problem\ sau
s\ î[i dezvolte abilit\]i pe care aceasta din urm\ le va
folosi pentru a-[i îmbun\t\]i serviciile.
Phare RO 0104.02
Rezolvarea unei probleme comune: un grup de
Proiect Nr.
profesori î[i împ\rt\[esc cuno[tin]ele [i munca pentru:
o a identifica o nevoie sau o problem\ comun\;
o a propune solu]ii;
o a evalua idei;
o a planifica solu]ii;
o a aplica solu]ii [i
o a evalua rezultatele .
PP/F 9
Proiect finan]at
prin Phare
Predarea în echip\ - un profesor pred\, iar cel\lalt
ACCESUL LA EDUCA}IE observ\ sau ajut\:
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
În acest scenariu un profesor preia de obicei
conducerea, iar cel\lalt fie supravegheaz\ activitatea
Phare RO 0104.02
elevilor, fie îi ajut\ individual.
Predarea în echip\ - predare în paralel:
Proiect Nr.
Clasa se împarte în dou\, ambii profesori predând
acela[i con]inut propriului grup de elevi.
Predarea în echip\ - predare alternativ\: Clasa este
împ\r]it\ în dou\ grupuri diferite ca m\rime:
3
o Se reduce num\rul elevilor per profesor.

unitatea
o Se creeaz\ un grup mic, specific.

PP/F 10

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
Co-predare - Predarea în etape:
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Profesorii î[i împart con]inutul care urmeaz\ fi predat [i
responsabilit\]ile fiec\rei etape în parte, dar [i grupul de
Phare RO 0104.02 elevi.
o Metoda poate fi folosit\ pentru a reduce num\rul
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO de elevi per profesor.
o Poate fi folosit\ [i pentru activit\]i cum ar fi
proiecte individuale [i instruire supravegheat\.
PP/F 11
Proiect finan]at
prin Phare
Co-predare - Predarea în etape:
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Ambii profesori predau [i î[i asum\ responsabilitatea
pentru managementul clasei.
Phare RO 0104.02
Calitatea pred\rii în echip\ necesit\ niveluri ridicate de

Proiect Nr.
implicare [i încredere, din partea ambilor profesori.
3
unitatea
PP/F 12

Resurse
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Lucrând în grupul dumneavoastr\, da]i câte un exemplu
în care s\ ilustra]i metodele de predare în colaborare
Phare RO 0104.02 prezentate mai sus.
Proiect Nr.
PP/F 13
3
unitatea

Resurse
Conducere [i management
Sarcina 1 – Fi[\ de lucru
Lucrând în grupul dumneavoastr\:

· Da]i câte un exemplu în care s\ prezenta]i o rela]ie profesional\ actual\
bazat\ pe cooperare, coordonare [i colaborare.
· Comenta]i cum s-ar schimba eficien]a acestor rela]ii dac\ rela]ia ar fi la un
nivel diferit -- dac\, de exemplu, o rela]ie de cooperarea actual\ ar deveni
rela]ie de colaborare.
Exemple de rela]ii Schimb\ri dac\ rela]ia

profesionale actuale s-ar afla la un alt nivel
Exemple de cooperare Dac\ rela]ia ar deveni …
Atunci…
Exemple de coordonare Dac\ rela]ia ar deveni …
Atunci…
Exemple de colaborare Dac\ rela]ia ar deveni…
Atunci
3
unitatea
FL 1

Resurse
Conducere [i management
Lucrând în grupul dumneavoastr\, da]i câte un exemplu pentru a ilustra

metodele de predare în colaborare men]ionate mai jos:
Un profesor pred\, iar cel\lalt observ\ sau ajut\
Predare în paralel
Predare în etape
Predare în echip\
3
unitatea
FL 2

Munca `n colaborare Bariere `n colaborare 75
4
Unitatea
Bariere `n
colaborare
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui
4
unitatea

Ghidul tutorelui
Introducere
Aceast\ unitate analizeaz\ barierele în colaborare. Cuprinde trei activit\]i:
· Vor con[tientiza [i vor analiza barierele care pot fi întâlnite în
Sarcina 2 diferitele forme de colaborare.

de ac]iune
4
unitatea

Ghidul tutorelui
Lectur\
În calea unei colabor\ri de succes, atât între persoane, cât [i între institu]ii, exist\ multe
bariere, de[i acest mod de lucru prezint\ multe avantaje. Friend [i Cook (1992) identific\
[apte caracteristici distinctive ale colabor\rii, fiecare antrenând anumite provoc\ri:
· Colaborarea este voluntar\: în cadrul organiza]iilor, angaja]ii pot fi instrui]i s\
coopereze, îns\, dac\ nu exist\ flexibilitate [i implicare de ambele p\r]i, nu se va putea
dezvolta o rela]ie care s\ dep\[easc\ comunicarea [i cooperarea cu privire la o gam\
limitat\ de probleme.
· Colaborarea este bazat\ pe echitate: cei care colaboreaz\ trebuie s\ aib\
convingerea c\ toate contribu]iile sunt apreciate în mod egal. În rela]iile dintre angaja]i [i
membrii comunit\]ii, în rela]iile dintre profesori [i psihologi sau logopezi sau în rela]iile
dintre profesorii apar]inând unor grupe diferite de vârst\, predând discipline diferite sau
având preg\tire diferit\, barierele care împiedic\ recunoa[terea [i acceptarea parit\]ii
sunt adeseori alimentate de lipsa de încredere [i de auto-suficien]a profesional\.
· Colaborarea necesit\ un scop comun: oamenii colaboreaz\ bine numai atunci când
urm\resc un obiectiv comun. Totu[i, cercet\rile arat\ c\, în multe cazuri, obiectivele nu
sunt definite [i comunicate cu claritate, acest fapt determinând membrii grupului s\
lucreze dup\ agende individuale [i uneori chiar în conflict.
· Colaborarea presupune responsabilitate comun\ în adoptarea deciziilor-cheie:
aceste decizii cuprind definirea obiectivelor, a rolurilor [i responsabilit\]ilor. Pot fi
împiedicate de bariere generate de auto-suficien]a profesional\ [i refuzul de diseminare
a informa]iilor.
· Colaborarea presupune r\spunderea comun\ pentru rezultate: ca [i în cazul
responsabilit\]ii în luarea deciziilor-cheie, auto-suficien]a poate genera bariere în
asumarea unei responsabilit\]i comune fa]\ de rezultate. Dezvoltarea unei culturi
comune a “nevinov\]iei” poate juca un rol semnificativ în încurajarea r\spunderii
comune. S-a formulat recomandarea ca programele de colaborare s\ includ\ o
informare sistematic\, pentru a veni în sprijinul asum\rii r\spunderii.
· Colaborarea se bazeaz\ pe resurse comune: Resursele includ loca]iile,
echipamentele, fondurile [i timpul; fiecare dintre acestea are un caracter finit [i toate
pot fi percepute sub forma unui buget de care dispunem. În multe cazuri, colaborarea
este împiedicat\ de barierele generate de lipsa acordului cu privire la provenien]a
acestor resurse (cu alte cuvinte, din cadrul c\rui buget pentru resurse ar trebui alocate
resursele necesare). De exemplu, în programarea activit\]ilor de predare în echip\ ,
profesorii au nevoie atât de un timp comun de predare, cât [i de un timp comun pentru
planificare. Modul de furnizare a resurselor poate crea [i el bariere prin subminarea
echit\]ii, f\cându-i pe cei care au contribuit mai substan]ial s\ cread\ c\ au puterea de a
lua deciziile-cheie f\r\ a-i mai consulta pe ceilal]i.
4
· Realizarea colabor\rii presupune parcurgerea unui proces: Adev\ rata colaborare

unitatea
are nevoie de timp pentru a se dezvolta [i devine vizibil\ numai dup\ ce participan]ii la
activit\]ile de colaborare au acumulat suficient\ experien]\. O parte important\ a
acestei experien]e este familiarizarea cu punctele de vedere ale celorlalte persoane sau

Ghidul tutorelui
organiza]ii [i cu practica în sine a procesului de colaborare. Ca atare, formarea, împreun\

cu evaluarea [i monitorizarea continue ale programului, constituie elementele esen]iale
ale dezvolt\rii unor organiza]ii care vin în sprijinul colabor\rii.
Bariere care împiedic\ o bun\ colaborare între institu]ii

Colaborarea între dou\ sau mai multe institu]ii urm\re[te îmbun\t\]irea serviciilor pe care le
furnizeaz\ fiecare dintre acestea. Institu]iile care se implic\ în astfel de programe de
colaborare sunt, de obicei, institu]ii publice, locale sau centrale, precum cele din domeniul
educa]iei, al locuin]elor, al serviciilor sociale [i de s\n\tate, precum [i organiza]ii non-
guvernamentale (ONG-uri) [i organiza]ii de voluntari. Urm\torul studiu de caz exemplific\
derularea unei astfel de ini]iative.
Studiu de caz: Consolidarea familiei

Consolidarea familiei reprezint\ o strategie guvernamental\ neo-zeelandez\, care are
scopul de a cre[te bun\starea familiilor ai c\ror copii prezint\ risc crescut de ob]inere a
unor rezultate slabe în educa]ie, dar [i îmbun\t\]irea serviciilor din s\n\tate sau alte
domenii. Pentru ca serviciile educa]ionale, de s\n\tate, de protec]ie social\ [i alte
servicii conexe, furnizate acestor familii s\ fie mai eficiente [i mai bine coordonate,
strategia Consolidarea familiei se concentreaz\ pe sprijinirea agen]iilor furnizoare de
servicii sociale în procesul de elaborare [i aplicare a unor programe de cooperare [i
colaborare, care vin în sprijinul familiilor. De[i, la început, Consolidarea familiei implica
numai institu]ii guvernamentale pentru s\n\tate, protec]ie social\ [i educa]ie, dup\
pu]in timp, un num\r mare de alte institu]ii guvernamentale [i de organiza]ii non-
guvernamentale care desf\[oar\ activit\]i pentru familii în dificultate au adoptat diferite
elemente ale strategiei.
S-a efectuat o cercetare cu privire la rezultatele acestui program, în urma c\reia s-au
constatat urm\toarele:
Programul pentru stabilirea rela]iilor -- prin întâlniri care vizau cunoa[terea reciproc\
dintre persoane din institu]ii diferite -- a fost cel mai frecvent ales de c\ tre responden]i
ca unul dintre elementele principale care au facilitat colaborarea între diferite institu]ii.
Alte elemente-cheie cuprindeau împ\rt\[irea informa]iilor [i resurselor sau implicarea [i
cooperarea organiza]ional\. În ceea ce prive[te managementul procesului de
colaborare, factorii de succes s-au dovedit a fi urm\torii: stabilirea clar\ a rolurilor [i
responsabilit\]ilor, alocarea unui timp suficient, locul de întâlnire, un facilitator bun [i
setul de proceduri.
Timpul a fost declarat ca fiind cel mai des întâlnit obstacol `n calea colabor\rii între
diferite institu]ii. Unii dintre responden]i considerau c\ este dificil s\ g\seasc\ timp
pentru întâlniri, al]ii întâmpinau greut\ ]i în contactarea altor persoane, iar al]ii incriminau
cantitatea prea mare de munc\. Alte bariere enumerate au inclus lipsa resurselor [i lipsa
implic\rii unor institu]ii. Unii dintre responden]i au men]ionat [i atitudinile refractare sau
4
problematice ale unor angaja]i din alte institu]ii, probabil din cauza unor filosofii sau
unitatea
stilurilor de munc\ diferite. (MOH 2000)

Ghidul tutorelui
Acela[i tip de bariere în calea colabor\rii între agen]ii a fost identificat [i în cadrul altor
ini]iative; de exemplu, într-un raport din 2002 asupra dezvolt\rii [colilor comunitare,
Inspectoratul [colar sco]ian a descoperit urm\toarele: „Experien]a noilor [coli comunitare a
ar\tat c\ dezvoltarea unei activit\]i foarte eficiente între agen]ii nu este o sarcin\ u[oar\ [i
necesit\ efortul sus]inut al tuturor celor implica]i”. (SEED 2002) Un raport general (Sco]ia --
2003) a eviden]iat dificult\]ile care produc principalele bariere ce împiedic\ buna colaborare
între institu]ii în cadrul programelor orientate spre comunitate, precum:
· nesiguran]a cu privire la rolurile [i responsabilit\]ile celorlalte institu]ii [i ale
reprezentan]ilor lor;
· percep]iile diferite asupra unor probleme precum confiden]ialitatea [i lipsa de
bun\voin]\ în a oferi informa]ii;
· acces limitat sau inexistent la tehnologia informa]iei [i incompatibilitatea sistemelor IT
ale institu]iilor;
· auto-suficien]a profesional\ personal\ sau institu]ional\;
· lipsa de corelare dintre legisla]ie [i consilierea pentru carier\ specifice diferitelor institu]ii.
Formarea ini]ial\ [i continu\ , restric]ionat\ la o perspectiv\ profesional\ unic\, furnizat\
persoanelor cu dizabilit\]i de înv\]are de Direc]ia pentru s\n\tate din Marea Britanie a
demonstrat c\ barierele în calea colabor\rii eficiente în cadrul serviciilor cuprindeau:
· lipsa acordului asupra valorilor [i obiectivelor respectivelor servicii;
· incapacitatea sau refuzul de a ajunge la un acord asupra aranjamentelor financiare;
· importan]a sc\zut\ acordat\ activit\]ii în colaborare în cadrul organiza]iilor.
Raportul a ar\tat, de asemenea, c\ familiile [i persoanele care întâmpinau dificult\]i erau
deseori trimise de la o organiza]ie la alta, de la un angajat la altul, care nu cuno[teau îndeajuns
responsabilit\]ile institu]iilor sau persoanelor implicate în furnizarea eficient\ a serviciilor.
S-a concluzionat c\ este nevoie ca elevii [i familiile s\ aib\ încredere în colaborarea dintre
toate organiza]iile [i în faptul c\ pot avea acces la setul de servicii ales prin intermediul unei
proceduri clare. Mediatorii [colari reprezint\ o solu]ie la aceast\ nevoie întrucât activeaz\ în
cadrul comunit\]ii cu scopul de a reprezenta interesele familiilor în cadrul unor institu]ii.
Bibliografie
DOH (2001) “Valuing People: A New Strategy for Learning Disability for the 21st
Century”; UK Department of Health, London. Disponibil la http://www.archive.official-
documents.co.uk/document/cm50/5086/5086.pdf
Friend M and Cook L (1992) “Interactions: Collaboration skills for school professionals”;
Longman. White Plains, New York.
MOH (2000) “Strengthening Families: Views on Inter-Agency Collaboration and
collaborative Case Management”; New Zealand Ministry of Health, Wellington, New
Zealand. Disponibil la
http://www.strengtheningfamilies.govt.nz/Publications/PDFs/MinistryEducationReport.pdf
4
SEED (2003) “Good Practice Guidance for working with Children and Families affected by
Substance Misuse”; Scottish Executive, Edinburgh. Disonibil la
unitatea
http://www.scotland.gov.uk/library5/education/gopr.pdf
SEED (2002) “Count Us In: Achieving Inclusion in Scottish Schools”; HMIE, Edinburgh.
Disopnibil online la http://www.hmie.gov.uk/documents/publication/cui.pdf

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Sarcina 1 cere participan]ilor s\-[i analizeze rela]iile actuale de lucru, s\ identifice barierele în
calea dezvolt\rii acestora [i s\ descrie modalit\]ile prin care au reu[it s\ dep\[easc\ aceste
bariere. Se recomand\ ca tutorele s\ încurajeze participan]ii s\ ia în considerare nu doar
constrângerile externe -- precum timpul disponibil -- ci [i propria lor atitudine fa]\ de
dezvoltarea rela]iei.
Sarcina 2
Sarcina 2 cere participan]ilor s\ proiecteze modalit\]i prin care serviciile oferite de [coala lor
elevilor romi ar putea fi îmbun\t\]ite printr-o intensificare a colabor\rii între institu]ii. Tutorii
trebuie s\ încurajeze participan]ii s\ ia în considerare mijloacele proprii de dezvoltare a acestor
rela]ii [i s\ nu se limiteze la a se percepe pe ei în[i[i ca victime ale constrângerilor.
4
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Obiective Participan]ii :
diferitele forme de colaborare.
Resurse · Câte o copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 1, Bariere în colaborare,

necesare pentru fiecare participant (Tip\rirea foliei 4)
Bariere în colaborare - Resurse.
· Flipchart
1. Prezentare
· Prezenta]i participan]ilor barierele în colaborare. 20
2.Organizarea sarcinii practice

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse, de 3 sau 4 persoane.
· Afi[a]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând prezentarea 5
3. Sarcina practic\
4. Discu]ie
· Nota]i pe flipchart sugestiile din partea grupurilor. 10
· Încuraja]i discu]iile despre colaborarea dintre diferite institu]ii [i
colaborarea [i cooperarea din cadrul comunit\]ii [i între comunit\]i.
4
unitatea
5. Concluzii

Ghidul tutorelui
Sarcina 2
Obiective Participan]ii :
diferitele forme de colaborare.
Resurse · Câte o copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 2, Bariere în colaborare,

necesare pentru fiecare participant (Tip\rirea foliei 11)
Bariere în colaborare - Resurse
· Flipchart
1. Prezentare
· Prezenta]i-le participan]ilor o privire de ansamblu asupra
barierelor în colaborare, utilizând prezentarea PowerPoint sau 20
folii pentru retroproiector.

· Împ\r]i]i participan]ii în grupuri restrânse, de 3 sau 4 persoane.
3. Sarcina practic\
4. Discu]ie
· Nota]i pe flipchart sugestiile din partea grupurilor. 10
· Încuraja]i discu]iile despre colaborarea dintre diferite institu]ii [i
colaborarea [i cooperarea din cadrul comunit\]ii [i între comunit\]i.
4
unitatea
5. Concluzii

Ghidul tutorelui
Resurse · Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru

necesare Bariere în colaborare.
1. Sarcina practic\
· Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutorat, caietul de
lucru Bariere în colaborare. Planul personal de ac]iune. 30
4
unitatea

4
Unitatea
Un curriculum
pentru
to]i elevii
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse
4
unitatea

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Bariere `n colaborare
Proiect finan]at Colaborarea este voluntar\

prin Phare
· Dac\ nu exist\ flexibilitate [i implicare de ambele
ACCESUL LA EDUCA}IE p\r]i, nu se va putea dezvolta o rela]ie care s\
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE dep\[easc\ simpla comunicare [i cooperarea.
Phare RO 0104.02
Colaborarea este bazat\ pe echitate
· Colaborarea este bazat\ pe echitate: persoa-
Proiect Nr.
nele care lucreaz\ în colaborare trebuie s\ aib\
convingerea c\ toate contribu]iile sunt apreciate
în mod egal.
Colaborarea necesit\ un scop comun

· Oamenii tind s\ colaboreze numai atunci când
urm\resc un obiectiv comun.
PP/F 1
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
Colaborarea presupune responsabilitate comun\

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
în luarea deciziilor-cheie:
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI · Deciziile-cheie cuprind definirea obiectivelor, a
rolurilor [i responsabilit\]ilor.
Phare RO 0104.02
Colaborarea presupune r\spunderea comun\

Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO pentru rezultate:
· Ca [i în cazul responsabilit\]ii în luarea deciziilor-
cheie, auto-suficien]a poate genera bariere în calea
asum\rii unei responsabilit\]i comune fa]\ de
4
rezultate.
unitatea
PP/F 2

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
Colaborarea se bazeaz\ pe resurse comune
ACCESUL LA EDUCA}IE · Resursele includ loca]iile, echipamentele,
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
fondurile [i timpul; fiecare dintre acestea are un
caracter finit [i pot fi percepute sub forma
bugetului de care dispunem.
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.
Realizarea colabor\rii presupune parcurgerea unui
proces:
· Adev\rata colaborare are nevoie de timp pentru a
se dezvolta [i devine vizibil\ numai dup\ ce
participan]ii la activit\]ile de colaborare au
acumulat suficient\ experien]\.
PP/F 3
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare Sarcina 1 – Instruc]iuni
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Lucrând în grupul dvs:
Phare RO 0104.02
· Discuta]i despre rela]iile dvs. actuale de lucru
[i identifica]i barierele existente în calea
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO dezvolt\rii acestora.
· Discuta]i [i nota]i modalit\]ile de dep\[ire a

acestor bariere.
4
unitatea
PP/F 4

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
Colaborarea dintre diferite institu]ii define[te situa-

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR ]ia în care dou\ sau mai multe organiza]ii lucreaz\
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI împreun\ în vederea îmbun\t\]irii serviciilor pe care
le furnizeaz\.
Phare RO 0104.02
Institu]iile care se implic\ în astfel de programe de

Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO colaborare sunt, de obicei, institu]ii publice precum
cele din domeniul educa]iei, al locuin]elor, al servi-
ciilor sociale [i de s\n\tate, precum [i organiza]ii
non-guvernamentale (ONG-uri) [i organiza]ii de
voluntari.
PP/F 5
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
Barierele care împiedic\ buna colaborare între

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
institu]ii sunt:
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI · nesiguran]a cu privire la rolul [i responsabilit\]ile
celorlalte institu]ii [i ale reprezentan]ilor lor;
Phare RO 0104.02 · percep]ia diferit\ asupra unor probleme
precum confiden]ialitatea [i lipsa de
Proiect Nr.
bun\voin]\ în acordarea de informa]ii;
· acces limitat sau inexistent la tehnologia
informa]iei [i incompatibilitatea sistemelor IT
ale institu]iilor;
4
· auto-suficien]a profesional\, personal\ sau

unitatea
institu]ional\;
PP/F 6

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare · lipsa de corelare observat\ între legisla]ie [i
consilierea pentru carier\ specific\ diferitelor
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
institu]ii;
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI · formare ini]ial\ [i continu\ restric]ionat\ la o
perspectiv\ profesional\ unic\;
Phare RO 0104.02 · necunoa[terea prevederilor legii;
· surse de finan]are diferite;
Proiect Nr.
· lipsa acordului asupra valorilor [i obiectivelor
serviciilor;
· incapacitatea sau refuzul de a ajunge la un
acord asupra aranjamentelor financiare;
· importan]a sc\zut\ acordat\ activit\]ii în
colaborare în cadrul organiza]iilor.
PP/F 7
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR Este nevoie ca elevii [i familiile acestora s\ aib\
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI încredere în colaborarea dintre toate organiza]iile [i
în faptul c\ pot avea acces la setul de servicii ales
Phare RO 0104.02 urmând o procedur\ clar definit\ .
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO Mediatorii [colari reprezint\ o solu]ie la aceast\
nevoie întrucât ei activeaz\ în cadrul comunit\]ii cu
scopul de a reprezenta interesele familiilor în cadrul
unor institu]ii.
4
unitatea
PP/F 8

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Lucrând în grupul dvs.:
· Discuta]i [i proiecta]i modalit\]i prin care
serviciile oferite de [coala dvs. elevilor romi ar
Phare RO 0104.02
putea fi îmbun\t\]ite prin intensificarea cola-
bor\rii dintre institu]ii.
Proiect Nr.
· În discu]ia dvs., lua]i în considerare modalit\]ile
prin care a]i putea contribui la îmbun\t\]irea
activit\]ii de colaborare a unor institu]ii.
PP/F 9
4
unitatea

Resurse

(A se distribui câte o copie fiec\rui participant)
· Discuta]i despre rela]iile dvs. actuale de lucru [i identifica]i barierele care
stau în calea dezvolt\rii acestora.
· Discuta]i [i nota]i modalit\]ile de dep\[ire a acestor bariere.
4
unitatea
FL 1

Resurse

· Discuta]i [i proiecta]i modalit\]i prin care serviciile oferite de [coala dvs.
elevilor romi ar putea fi îmbun\t\]ite prin intensificarea colabor\rii între
diferite institu]ii.
· În discu]ia dvs., lua]i în considerare modalit\]ile prin care a]i putea
contribui la îmbun\t\]irea activit\]ii de colaborare a unor institu]ii.
4
unitatea
FL 2

Munca `n colaborare Munca `n echip\ 93
5
Unitatea
Munca
`n echip\
Autor: Ivan Mykytyn
Ghidul tutorelui
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Introducere
Aceast\ unitate analizeaz\ barierele în colaborare. Cuprinde trei activit\]i:
· Vor con[tientiza [i reflecta asupra obstacolelor care pot fi
Sarcina 2 întâlnite în cadrul diferitelor forme de colaborare.
· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru a utiliza
colaborarea atunci când încep activitatea de predare.

de ac]iune
· Vor identifica [i planifica modul de transpunere în practic\, la
locurile lor de munc\, a celor înv\]ate.
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Lectur\
Dup\ cum s-a observat în unit\ ]ile precedente, din colaborarea [i cooperarea cu colegii apar
multe beneficii, atât pentru colaboratori, cât [i pentru elevi. Dintr-o perspectiv\ mai ampl\,
exist\ dovezi care sugereaz\ c\ beneficiile poten]iale ale cooper\rii [i colabor\rii
interdisciplinare sunt mai mari, oferind posibilitatea de furnizare a unor servicii integrate în
care conlucreaz\ diferite agen]ii în interesul elevilor, al familiilor [i comunit\]ii acestora. În
consecin]\, cre[te interesul pentru modele de servicii integrate colaborative. Exemple:
· În Canada s-a format în 1996 Ministerul pentru Copii, Tineret [i Familie care reune[te o
serie de programe destinate copiilor, tineretului [i familiilor de la 5 ministere diferite.
· În Noua Zeeland\, “Drumuri c\ tre viitor” - “Nga Huarahi Aratiki” -- stabile[te un plan
strategic pe zece ani pentru educa]ia în copil\ria timpurie. Planul are trei obiective:
1. cre[terea particip\rii la o educa]ie de calitate în copil\ria timpurie;
2. îmbun\t\]irea calit\]ii educa]iei în copil\ria timpurie;
3. promovarea rela]iilor de colaborare, care sunt privite ca având un rol central în
atingerea primelor dou\ obiective.
· De asemenea, tot în Noua Zeeland\, Agenda pentru Copii din iunie 2002 stabile[te o
serie de principii cheie pentru politicile [i practicile guvernamentale. Între acestea se
reg\se[te [i colaborarea: agen]iile guvernamentale vor promova mai eficient bun\
starea tuturor copiilor colaborând între ele [i cu familiile, cu organiza]iile care lucreaz\
pentru popula]iile “Whanau, iwi” - Maori, cu comunit\]ile [i grupurile de voluntari, cu
autorit\]ile locale [i cu sectorul privat.
· În Australia, ini]iative cum ar fi “Consolidarea familiei” tind s\ sprijine familiile cu risc prin
furnizarea de servicii integrate bazate pe colaborare.
De[i beneficiile colabor\rii [i cooper\rii sunt unanim recunoscute, am observat deja c\ exist\
[i o serie de bariere în calea succesului în implementarea acestora. În aceast\ unitate vom
analiza o serie de sugestii pentru munca în echip\ , sugestii care î[i propun dep\[irea acestor
bariere.
McLeod (McLeod 2003) subliniaz\ c\ “participarea la luarea de decizii în colaborare este un

proces complex, care presupune un management atent [i sensibil la toate nivelurile. Procesul
poate implica, de exemplu, sprijinirea pledoariilor, mediere [i reconciliere în cazul intereselor
concurente sau al perspectivelor [i aspira]iilor contradictorii. Cel mai eficient management
este întâlnit la consiliile [i [colile care au elaborat planuri detaliate [i au identificat persoane de
conducere cu responsabilit\]i specifice pentru coordonarea în cuno[tin]\ de cauz\ a acestui
proces”.
Remarcile lui McLeod î[i g\ sesc ecoul [i în faptul c\ cercet\torii au c\zut de acord c\ munca
eficient\ în echip\ este condi]ionat\ de eficien]a conducerii.
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Axându-se pe rolul conducerii, Behl (2003) a identificat cinci factori esen]iali în succesul
conducerii unei echipe:
1. Înfiin]area unor structuri care faciliteaz\ comunicarea
To]i participan]ii la studiul lui Behl au identificat, ca tr\s\tur\ esen]ial\ a “colaboratorilor
exper]i”, excelen]a în abilit\]ile de comunicare -- inclusiv ascultare, comunicare verbal\ [i
non-verbal\. Behl subliniaz\ c\, de[i to]i participan]ii fuseser\ instrui]i în ceea ce prive[te
abilit\ ]ile de comunicare [i rela]iile interpersonale, era nevoie ca persoanele care lucrau în
grupuri s\ reflecteze mai atent [i în mod deliberat asupra con]inutului comunic\rii.
Behl descrie aceast\ nevoie ca fiind “calitatea de a interac]iona eficient cu ceilal]i, în
moduri care stimuleaz\ participarea [i ac]iunile celorlal]i”. Behl recunoa[te c\ acest lucru
poate fi deseori dificil deoarece colaboratorul expert “se confrunt\ frecvent cu conflicte,
lips\ de încredere sau motivare, sau cu alte reac]ii emo]ionale neclare. Sarcina
colaboratorului expert este s\ ajute la schimbarea situa]iilor interpersonale în care, atât el,
cât [i cei din jur, se reg\sesc pentru a sprijini rela]ii de lucru mai productive cu ceilal]i”.
(Behl, 2003) Behl sugereaz\ c\ acest gen de facilitare, atât de necesar, este similar
modelului de competen]\ emo]ional\ al lui Goleman (Goleman, 2003) despre care vom
discuta mai târziu.
Mai mul]i cercet\tori au propus s\ se stabileasc\ un spa]iu de lucru comun pentru a facilita
comunicarea. Schrage (1990) leag\ aceast\ idee de tehnologie, v\ zând colaborarea online
[i instrumentele informatice destinate colabor\rii ca mijloace de depolitizare a echipelor [i
de eliberare a acestora din “patologia organiza]ional\”, eliberare care ar permite acestora
s\ se concentreze asupra rezolv\rii problemelor.
Unele dintre cele mai uzuale moduri în care tehnologia poate ajuta la crearea unui spa]iu
comun de munc\ sunt:
· po[ta electronic\, care permite schimburi rapide de informa]ii f\r\ a necesita recurgerea
la servicii po[tale. Un instrument similar este [i faxul;
· forumurile online, care permit indivizilor s\ contribuie la discu]ii în derulare. În practic\,
majoritatea oamenilor nu contribuie la discu]ii, ci folose[te forumurile ca surse de
informare;
· chat-urile, în care doi sau mai mul]i indivizi pot discuta online în timp real, cu posibilitatea
de partajare a unui spa]iu de desen sau de schimb de fi[iere;
· programele care permit stabilirea unei întâlniri prin verificarea instantanee a
disponibilit\]ii agendei personale;
· programe de votare, care permit participan]ilor s\ î[i exprime p\rerea asupra oric\rui
subiect [i din orice loca]ie.
Partajarea unui spa]iu nu este neap\rat bazat\ pe tehnologie. Forumurile sunt analoage
avizierelor, care, de[i limitate la un anumit areal geografic, pot îndeplini aceea[i
func]ionalitate -- versiunea mai u[or de manevrat fiind reprezentat\ de bile]ele post-it. La
fel, programele de chat sunt bazate pe discu]ie: acel tip de discu]ie informal\, dar bogat\ în
informa]ii, care poate avea loc în fa]a aparatului de cafea. Sun a fost una dintre primele
5
companii care a în]eles importan]a discu]iilor din pauza de cafea ca fiind o ocazie pre]ioas\
unitatea
pe care angaja]ii din departamente diferite o au pentru a se întâlni [i a discuta într-un mediu
informal, lipsit de stres [i care faciliteaz\ comunicarea, f\r\ a sim]i nevoia s\ î[i
impresioneze [efii. Prin urmare, Sun a instalat aviziere în dreptul automatelor pentru cafea.

Ghidul tutorelui
Caietele de sarcini sunt v\zute destul de frecvent ca o modalitate a elevilor de a nota

temele pe care le au de f\cut; cu toate acestea, pot reprezenta [i un prilej de creare a unui
spa]iu comun care s\ faciliteze comunicarea [i colaborarea între profesor [i elev.
Strategiile sugerate pentru îmbun\t\]irea comunic\rii sunt:
· comunica]i cât mai mult posibil. Aminti]i-v\ de vechiul dicton al profesorilor -- repet\-le,
repet\-le, repet\-le;
· încerca]i s\ asculta]i [i s\ în]elege]i toate punctele de vedere. Modelul democratic al lui
Goleman poate presupune mai mult timp pentru facilitare, dar abordarea sa garanteaz\
c\ sunt ascultate toate punctele de vedere [i c\ decizia final\ va reprezenta un proces la
care au participat to]i;
· ]ine]i minte c\ orice tip de comunicare este un proces bidirec]ional. Asuma]i-v\ r\
spunderea de a v\ face auzi]i [i în]ele[i;
· rezolva]i neîn]elegerile rapid.
2. Explica]i modul de coordonare a echipei, rolurile [i responsabilit\]ile

O în]elegere clar\ [i comun\ a obiectivelor echipei [i a rolului dumneavoastr\ în atingerea
acestora este un element central în ceea ce Knapp (1998) a descris ca fiind “competen]\
în procesele [i dinamica grupului”. În echipele care colaboreaz\ , în special în echipele
formate din mai multe agen]ii, este vital ca membrii echipelor [i organiza]iile sau
departamentele acestora s\ vad\ care sunt avantajele colabor\rii. Prin urmare, folosirea
constructiv\ a timpului alocat întâlnirilor [i focalizarea persoanelor cu vederi divergente
asupra sarcinilor comune devin probleme importante în conducerea echipei. (Behl 2003)
Strategiile propuse pentru coordonarea echipei sunt:
· Standarde: denumite [i reguli de baz\ sau norme, standardele sunt reguli foarte simple
prin care c\dem de acord asupra comportamentului în cadrul întâlnirilor. Standardele
comune includ începerea [i finalizarea [edin]ei conform programului, respectarea
tuturor p\rerilor [i p\strarea unei atitudini deschise fa]\ de ideile noi. Ca [i regulile
pentru clas\ discutate în Unitatea 6, standardele ar trebui stabilite de echip\. Cu toate
acestea, dup\ cum vom discuta mai departe, normele pot fi o sabie cu dou\ t\i[uri.
· Agenda: agenda ar trebui creat\ prin contribu]ia tuturor membrilor echipei. Dac\ o
singur\ persoan\ stabile[te agenda, atunci devine [edin]a acesteia. Agenda trebuie
f\cut\ public\ cu cel pu]in o zi înainte de întâlnire, pentru ca participan]ii s\ se poat\
preg\ti.
· Procesele verbale: procesele verbale ofer\ continuitate [i puncte de referin]\ pentru
membrii echipei [i ar trebui s\ fie la dispozi]ia tuturor pentru consultare.
· Evaluare: de obicei [edin]ele nu ofer\ un prilej de reflec]ie, dar sunt un instrument
important pentru îmbun\t\]ire. Evaluarea se poate face simplu, cum ar fi întrebarea la
sfâr[itul [edin]ei, “Cum vi s-a p\rut [edin]a de azi?” sau “Am reu[it s\ rezolv\m tot ce
ne-am propus?” Un conduc\tor competent va în]elege [i reac]iona la acest tip de
5
informa]ii.
unitatea

Ghidul tutorelui
Echipele care colaboreaz\ nu sunt statice. Rolurile [i membrii se schimb\ pe m\sur\ ce

problemele se rezolv\ [i apar altele noi. Coordonarea eficient\ a unei echipe trebuie s\ ]in\
cont de aceast\ dinamic\ prin:
· revizuirea frecvent\ a rolurilor echipei;
· raportarea a[tept\rilor membrilor la obiectivele globale ale echipei;
· clarificarea [i reevaluarea responsabilit\]ilor individuale [i a eficien]ei echipei -- se mai
întâmpl\ ca unele echipe s\ devin\ atât de preocupate de eficientizare, încât s\ uite din
ce motive s-au constituit ca echip\.
3. Recunoa[terea importan]ei structurii [i sprijinului organiza]ional

Unul dintre aspectele cele mai provocatoare [i pline de satisfac]ii ale echipelor
interdepartamentale este nevoia de a trece dincolo de barierele profesionale [i
organiza]ionale. Pentru a reu[i în aceast\ sarcin\, colaboratorii au nevoie s\ în]eleag\
diferitele contexte organiza]ionale care survin, atunci când conlucreaz\ persoane cu
diferite preg\ tiri profesionale. Acesta este îns\ [i un aspect care a fost identificat ca una
dintre cele mai mari bariere în calea colabor\ rii. Knapp (1998) descrie procesul ca pe unul în
care persoanele “… pot dezvolta capacitatea de a diferen]ia caracteristicile semnificative
ale multiplelor medii organiza]ionale în care conlucreaz\ cu al]ii atât prin punerea întreb\
rilor potrivite despre mediile necunoscute, cât [i prin prezentarea c\ tre parteneri a
nuan]elor specifice propriilor structuri organiza]ionale”. Sugestiile pentru dep\[irea
acestor bariere privesc ultimele dou\ puncte ale lui Behl:
4. Valorizarea angajamentului diferitelor grupuri pentru o misiune comun\

Angajamentele pot avea mai multe forme [i nu sunt neap\ rat enun]ate prin adeziune.
Knapp (1998) sublinia c\ persoanele care în]eleg colaborarea mai [tiu c\ aceasta nu este
doar “o modalitate simpl\ de rezolvare a problemelor sau de pledare în necuno[tin]\ de
cauz\ pentru adoptarea de solu]ii de colaborare pentru toate problemele, sau cel pu]in
pentru nevoile umane.” În unele cazuri, aceasta se poate rezuma la faptul c\ devotamentul
fa]\ de o misiune comun\ este demonstrat de respingerea unor solu]ii bazate pe
colaborare în favoarea unei alte solu]ii.
5. În]elegerea punctelor tari ale celorlal]i [i valorizarea diferen]elor

Membrii echipei provin din toate straturile sociale, sunt de forma]ie diferit\ [i au puncte de
vedere diferite. Valorizarea diversit\]ii este o abilitate esen]ial\ pentru colaborare, care
presupune cumulul tuturor celorlalte abilit\]i. Aceasta nu numai c\ permite colaboratorilor
s\ lucreze cu alte persoane cu viziuni substan]ial diferite de ale lor, ci [i “expliciteaz\ o
dimensiune a diversit\]ii care st\ la baza tuturor aspectelor colabor\rii interumane: faptul
c\ persoanele, grupurile, organiza]iile, beneficiarii [i comunit\]ile exist\ în contexte socio-
culturale diferite”. (Knapp 1998)
5
Parte din aceast\ abilitate rezid\ în ascultarea diferitelor p\reri expuse [i evaluarea
acestora pe baza meritului intrinsec, [i nu pe baza p\rerilor preconcepute, personale sau
unitatea
profesionale. Oamenii pot fi [i sunt diferi]i, îns\ arta colabor\rii presupune sensibilitate; de
exemplu, nu exist\ nici o justificare pentru remarcile negative la adresa caracteristicilor

Ghidul tutorelui
unice ale unuia dintre membrii echipei; este bine s\ se asculte punctele de vedere diferite
[i s\ se încerce s\ se înve]e din ele cât mai mult posibil. Nu trebuie uitat faptul c\
diversitatea este bunul cel mai de pre] al unei echipe.
La baza tuturor eforturilor de colaborare st\ nevoia de încredere între to]i membrii echipei.
Sugestii pentru a construi încrederea în rândul echipei:
· fi]i one[ti;
· elimina]i conflictele de interese;
· evita]i bârfele despre colegii de echip\;
· acorda]i membrilor echipei prezum]ia de nevinov\]ie;
· ave]i încredere în membrii echipei -- pentru a câ[tiga încrederea lor trebuie s\ ave]i
încredere în ei.
Goleman despre echipe

Goleman (2003) spune c\, pentru a crea o echip\ inteligent\ emo]ional, primul pas este
con[tientizarea propriei valori a echipei. Goleman consider\ c\ aceasta este atribu]ia liderului
care are responsabilitatea de a monitoriza tonusul emo]ional al echipei [i de a ajuta membrii
echipei s\ con[tientizeze eventualele discordan]e.
Goleman subliniaz\ importan]a evalu\rii corecte de c\tre lideri a realit\]ilor emo]ionale din
cadrul echipei înainte de a se lansa în solu]ionare; o parte important\ a acestui proces const\
în identificarea normelor de conduit\ ale echipei. Goleman atrage aten]ia c\, de[i uneori
normele nu au sens pentru oameni, oamenii se conduc dup\ acestea, v\zând în ele “felul în
care se descurc\ ”. Prin analizarea [i discutarea normelor neproductive, Goleman sus]ine c\
liderii pot construi seturi de norme eficiente [i, implicit, pot schimba echipe [i organiza]ii.
Problema identificat\ de Goleman la mul]i lideri de echip\ rezid\ în faptul c\, în timp ce
discu]iile despre subiecte „sigure” cum ar fi coordonarea membrilor echipei [i planurile de
implementare a strategiei nu reprezint\ nici un pericol, gradul de corectitudine necesar pentru
evaluarea realit\]ii [i normelor emo]ionale ale echipei sunt subiecte “fierbin]i”, de la care se
eschiveaz\ majoritatea oamenilor. Dup\ Goleman, liderii care nu abordeaz\ acest aspect nu
fac decât s\-l agraveze prin omisiune.
Goleman identific\ trei beneficii ale modific\rii normelor pentru a se crea o echip\ inteligent\
emo]ional:
· se creeaz\ o legitimitate nou\, s\n\toas\, bazat\ pe acceptarea adev\rului [i pe
evaluarea onest\ a aspectelor comportamentale [i emo]ionale ale culturii [i conducerii
echipei;
· simpla implicare în acest proces creeaz\ noi norme. De exemplu, când membrii unei
echipe î[i v\d liderul preocupat de c\utarea adev\rului [i rela]ionând într-o manier\
s\n\toas\ , încep s\ adopte acest comportament;
· în momentul în care adev\ rul devine o prioritate, ceilal]i membri devin dornici s\ î[i
asume riscurile implicate de procesul de c\utare a adev\rului.
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Concluzii
Pe parcursul acestei unit\]i am analizat diferite metode prin care se pot dep\ [i barierele care
împiedic\ munca în echip\, studiile demonstrând c\ cel mai important factor este dezvoltarea
unui climat de în]elegere onest [i deschis între membrii echipei, care construie[te încrederea
reciproc\ prin valorizarea personal\ a fiec\rui membru [i a contribu]iei fiec\ruia. Acelea[i
abord\ri r\mân la fel de valabile [i în cazul unui grup de profesioni[ti care colaboreaz\, al unui
grup de leg\tur\ între [coal\ [i comunitate sau al unei clase în care elevii devin membrii
echipei iar profesorul este liderul grupului.
Bibliografie
Behl D (2003) “Leadership for Collaborative Practice”; in AARE-NZARE 2003 Conference
papers; Australian Association for Research in Education/New Zealand Association for
Research in Education; Auckland, New Zealand. Disponibil online la
http://www.aare.edu.au/03pap/beh03132.pdf
Dukewits P and Gowin L “Creating Successful Collaborative Teams”; Journal of Staff
Development, (Vol. 17, No. 4) Fall 1996
Fisher K, Steven Rayner S and Belgard W (1994) “Tips for Teams: A Ready Reference for
Solving Common Team Problems”; McGraw-Hill
Goleman D Boyatzis R and McKee A (2003) “The New Leaders: Transforming the Art of
Leadership into the Science of Results”; Time Warner Paperbacks, London.
Knapp M and Associates (1998) “Paths to partnership: university and community as learners
in interprofessional education”; Rowman & Littlefield Publishers Inc., Maryland, USA.
McLeod, Friar and Hookey (2003) “Inclusive Schooling”; Scottish Executive, Edinburgh
National Staff Development Council web site disponibil online la
http://www.nsdc.org/index.cfm ofer\ o gam\ variat\ de materiale, activit\]i [i studii de caz
pe tema colabor\rii.
Schrage M. (1990) “Shared Minds: The New Technologies of Collaboration”; Random
House, New York
US Federal Office of Personnel Management web site disponibil online la http://www.opm.gov/
ofer\ o gam\ variat\ de materiale, activit\]i [i studii de caz pe tema colabor\rii.
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
Sarcina 1 ofer\ participan]ilor ocazia de a reflecta asupra problemelor care ar putea ap\rea în
cadrul întâlnirilor cu echipa; participan]ii sunt încuraja]i s\ con[tientizeze faptul c\ astfel de
probleme nu pot fi rezolvate f\r\ a fi împ\rt\[ite celorlal]i membri ai echipei. Participan]ii
primesc un enun]-problem\ la care vor reflecta câteva minute, apoi vor discuta despre acesta
cu membrii grupului [i vor propune solu]ii. Se va distribui un set de astfel de enun]uri. Acestea
pot fi adaptate în func]ie de cerin]ele grupurilor.
Sarcina 2
Sarcina 2 cere participan]ilor s\ analizeze modalit\]i prin care pot facilita comunicarea între
membrii echipei în spiritul colabor\rii. Participan]ii vor aborda termenul de membru al unei
echipe în diverse contexte rela]ionale: colegi, familie, comunitate [i elevi. Tutorii vor încuraja
participan]ii s\ fie creativi [i s\ ia în considerare atât solu]ii simple, cât [i complexe. Aceast\
activitate nu este centrat\ pe ob]inerea unui r\spuns corect, ci pe con[tientizarea de c\tre
participan]i a posibilit\]ilor reale de comunicare [i colaborare.
5
unitatea

Ghidul tutorelui
Sarcina 1
întâlnite în cadrul diferitelor forme de colaborare.
· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru utilizarea colabor\rii
atunci când desf\[oar\ activit\ti de predare.
Resurse · Câte o copie dup\ fi[a de lucru cu Sarcina 1, Munca în

necesare colaborare, pentru fiecare participant (tip\rirea FL1).
Munca în echip\ - Resurse
· Flipchart
1. Prezentare
· Expune]i participan]ilor o prezentare general\ a muncii în 20
echip\, utilizând retroproiectorul sau prezentarea PowerPoint.

· Afi[a]i fi[a de lucru cu Sarcina 1, utilizând prezentarea 5
3. Sarcina practic\
4. Discu]ie
· Nota]i pe flipchart ideile formulate de grupuri. 10
· Sublinia]i necesitatea de a împ\rt\[i problemele în echip\
înainte de a c\uta solu]ii împreun\.
5
unitatea
5. Concluzii

Ghidul tutorelui
Sarcina 2
întâlnite în cadrul diferitelor forme de colaborare.
· Î[i vor dezvolta abilit\]ile necesare pentru transpunerea în practic\ a
colabor\rii atunci când desf\[oar\ activit\]i de predare.
Resurse · Câte o copie a fi[ei de lucru cu Sarcina 2, Munca în colaborare,

necesare pentru fiecare participant (Tip\rirea FL2).
Munca în echip\ - Resurse
· Flipchart
1. Prezentare
· Prezenta]i participan]ilor o introducere a sarcinii Munca în
colaborare, utilizând prezentarea Powerpoint sau foliile pentru 20
retroproiector.

3. Sarcina practic\
4. Discu]ie
10
· Nota]i pe flipchart sugestiile grupurilor.
5
unitatea
5. Concluzii

Ghidul tutorelui
· Vor identifica [i planifica modul de transpunere în practic\, la
locul lor de munc\, a celor înv\]ate.
Resurse · Fiecare participant prime[te câte o copie a caietului de lucru

necesare Munca în colaborare. Planul personal de ac]iune.
1. Sarcina practic\
· Participan]ii completeaz\, în grupuri de tutorat, caietul de
lucru Bariere în calea colabor\rii. Planul personal de ac]iune. 30
5
unitatea

5
Unitatea
Munca
`n echip\
Autor: Ivan Mykytyn
Resurse
5
unitatea

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at Dep\[irea barierelor care împiedic\

prin Phare
munca în echip\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
· Excelen]a în abilit\]ile de comunicare este o
necesitate.
Phare RO 0104.02
· Abilit\]ile de comunicare includ abilit\]ile de
ascultare, de comunicare verbal\ [i non-verbal\.
Proiect Nr.
· Persoanele care lucreaz\ în colaborare în cadrul
unui grup trebuie s\ reflecteze mai atent [i în mod
deliberat la con]inutul mesajelor comunicate.
· Organizarea unei sesiuni de formare specific\
pentru „calitatea de a interac]iona eficient cu
ceilal]i, în moduri care stimuleaz\ participarea [i
ac]iunea”.
PP/F 1
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Spa]iu de lucru comun
Reprezint\ un mijloc de facilitare a comunic\rii [i de
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR concentrare asupra rezolv\rii de probleme.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Deseori mijlocul cel mai bun este furnizat de tehnologie:
· po[ta electronic\;
Phare RO 0104.02 · forumuri online;
· chat-ul;
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO · programe de stabilire a întâlnirilor prin
verificarea instantanee a agendei;
· programe informatice de votare,
care permit participan]ilor s\ colaboreze oricând [i
5
oriunde.
unitatea
Dar partajarea unui spa]iu nu este neap\rat bazat\

pe tehnologie...
PP/F 2

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare · Forumurile online sunt analoge avizierelor, care
de[i limitate la un anumit areal geografic, pot
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR îndeplini aceea[i func]ionalitate;
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI o versiunea mobil\ fiind reprezentat\ de bile]ele
post-it.
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.
· Chat-ul este echivalentul discu]iilor informale din
timpul pauzelor;
o Informal, lipsit de stres; stimuleaz\ comunicarea.
· Caietele de sarcini -- prilej de creare a unui spa]iu

comun care faciliteaz\ comunicarea [i colaborarea
dintre elevi [i profesori.
PP/F 3
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Strategiile sugerate pentru îmbun\t\]irea comuni-

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
c\rii sunt:
DEZAVANTAJATE
· comunica]i cât mai des posibil;
Phare RO 0104.02 · încerca]i s\ asculta]i [i s\ în]elege]i toate

punctele de vedere;
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO · ]ine]i minte c\ orice tip de comunicare este un
proces bidirec]ional. Asuma]i-v\ r\spunderea
de a v\ face auzi]i [i în]ele[i;
· rezolva]i neîn]elegerile rapid.
5
unitatea
PP/F 4

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare Explica]i modul de coordonare a echipei,
rolurile [i responsabilit\]ile
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI O în]elegere clar\ [i comun\ a obiectivelor echipei
[i a rolului dumneavoastr\ în atingerea acestora este
Phare RO 0104.02 un element central în procesele [i dinamica grupului.
În echipele care lucreaz\ în colaborare, este vital ca
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO membrii acesteia [i reprezentan]ii p\r]ilor s\
considere c\ fiecare ob]ine beneficii prin colaborare.
Folosirea constructiv\ a timpului alocat întâlnirilor
[i focalizarea persoanelor cu vederi divergente
asupra sarcinilor comune devin probleme
importante în conducerea echipei.
PP/F 5
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Strategiile propuse pentru coordonarea echipei sunt:
ACCESUL LA EDUCA}IE
· Norme: reguli prin care c\dem de acord asupra
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
comportamentului în cadrul întâlnirilor. Normele
comune se refer\ la începerea [i finalizarea [edin]ei
conform programului, respectarea tuturor p\rerilor [i
Phare RO 0104.02 p\strarea unei atitudini deschise fa]\ de ideile noi.
· Agenda: ar trebui creat\ prin contribu]ia tuturor
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO membrilor echipei.
o Dac\ o singur\ persoan\ stabile[te agenda, atunci
devine [edin]a acesteia.
o Agenda trebuie f\cut\ public\ cu cel pu]in o zi
5
înainte de întâlnire, pentru ca participan]ii s\ se

unitatea
poat\ preg\ti.
PP/F 6

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE · Procesele verbale: ofer\ continuitate [i puncte de

AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE referin]\ pentru membrii echipei [i ar trebui s\ fie la
dispozi]ia tuturor pentru consultare.
Phare RO 0104.02
· Evaluarea: Evaluarea se poate face simplu, cum ar fi

Proiect Nr.
întrebarea la sfâr[itul [edin]ei, “Cum vi s-a p\rut
[edin]a de azi?” sau “Am reu[it s\ rezolv\m tot ce
ne-am propus?”
PP/F 7
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare Flexibilitate
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR Echipele care colaboreaz\ nu sunt statice.
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Rolurile [i membrii se schimb\ pe m\sur\ ce
problemele se rezolv\ [i apar altele noi.
Phare RO 0104.02
Coordonarea eficient\ a unei echipe trebuie s\ ]in\
cont de aceast\ dinamic\ prin:
Proiect Nr.
· revizuirea frecvent\ a rolurilor echipei;
· raportarea a[tept\rilor membrilor la obiectivele
globale ale echipei;
· clarificarea [i reevaluarea responsabilit\]ilor
5
individuale [i a eficien]ei echipei.

unitatea
PP/F 8

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Recunoa[terea importan]ei structurii
[i sprijinului organiza]ional
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI Aspectul cel mai incitant [i plin de satisfac]ii al
echipelor interdepartamentale
Phare RO 0104.02 Colaboratorii au nevoie s\ în]eleag\ [i s\ descopere
diferitele contexte organiza]ionale care apar atunci
Proiect Nr.
când conlucreaz\ persoane cu preg\tiri profesionale
diferite.
Îns\, diferen]ele dintre preg\tirile profesionale au
mai fost identificate ca una dintre cele mai mari
bariere în calea colabor\rii.
Aceste bariere pot fi dep\[ite prin...
PP/F 9
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Valorizarea angajamentelor diferitelor
grupuri pentru o misiune comun\
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Angajamentele pot avea mai multe forme, [i nu sunt
neap\rat enun]ate prin adeziune.
Phare RO 0104.02 Persoanele care în]eleg colaborarea mai [tiu c\
aceasta nu este doar o modalitate simpl\ de
Proiect Nr. rezolvare a problemelor [i nici de pledare în
necuno[tin]\ de cauz\ pentru adoptarea de solu]ii
de colaborare pentru toate problemele.
În unele cazuri, devotamentul fa]\ de o misiune
comun\ este demonstrat prin respingerea unor
5
solu]ii bazate pe colaborare în favoarea unei alte

unitatea
solu]ii.
PP/F 10

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
În]elegerea punctelor tari ale celorlal]i
[i valorizarea diferen]elor
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE Membrii echipei provin din toate straturile sociale,
sunt de forma]ie diferit\ [i au puncte de vedere diferite.
Phare RO 0104.02
Valorizarea diversit\]ii este o abilitate esen]ial\
pentru colaborare, care presupune cumulul tuturor
Proiect Nr.
celorlalte abilit\]i.
Aceasta ajut\ colaboratorii s\ lucreze cu alte
persoane care au viziuni diferite de ale lor.
Eviden]iaz\ o dimensiune a diversit\]ii care st\ la
baza tuturor aspectelor colabor\rii interumane: faptul
c\ persoanele, grupurile, organiza]iile, beneficiarii [i
comunit\]ile exist\ în contexte socio-culturale diferite.
PP/F 11
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Parte din aceast\ abilitate rezid\ în ascultarea

ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR diferitelor p\reri expuse [i evaluarea lor pe baza
DEZAVANTAJATE
CU FOCALIZARE PE ROMI meritului intrinsec, nu pe baza p\rerilor personale
sau profesionale, preconcepute.
Phare RO 0104.02
Oamenii pot fi [i sunt diferi]i, îns\ arta colabor\rii

Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO presupune sensibilitate.
Nu trebuie uitat faptul c\ diversitatea este bunul cel

mai de pre] al unei echipe.
5
unitatea
PP/F 12

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
La baza tuturor eforturilor de colaborare st\ nevoia
de încredere între to]i membrii echipei.
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Sugestii pentru a construi încrederea în rândul
echipei:
· fi]i one[ti;
Phare RO 0104.02
· elimina]i conflictele de interese;
Proiect Nr.
· evita]i bârfele despre colegii de echip\;
· acorda]i membrilor echipei prezum]ia de
nevinov\]ie;
· ave]i încredere în membri echipei – trebuie s\ ave]i
încredere în ei, pentru a câ[tiga încrederea lor.
PP/F 13
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
1. Lucrând individual, citi]i enun]ul primit [i identi-
Phare RO 0104.02
fica]i cauzele problemei respective.
Proiect Nr.
2. Comunica]i grupului dumneavoastr\ cauzele
identificate [i propune]i împreun\ solu]ii la
respectiva problem\.
5
unitatea
PP/F 14

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
A sugerat c\ pentru a crea o echip\ inteligent\
emo]ional, primul pas este con[tientizarea propriei
valori a echipei.
Phare RO 0104.02
Proiect Nr.
Considera]i c\ aceasta este atribu]ia liderului…
… liderul are responsabilitatea de a monitoriza

tonusul emo]ional al echipei [i de a ajuta membrii
echipei s\ con[tientizeze eventualele discordan]e.
PP/F 15
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare
Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Subliniaz\ importan]a evalu\rii corecte de c\tre
CU FOCALIZARE PE ROMI lideri a realit\]ilor emo]ionale din cadrul echipei
înainte de a se lansa în g\sirea de solu]ii.
Phare RO 0104.02
O parte important\ a acestui proces const\ în

Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO identificarea normelor de conduit\ ale echipe.
Prin analizarea [i discutarea normelor neproductive,

Goleman sus]ine c\ liderii pot construi seturi de
5
norme eficiente [i, implicit, pot schimba echipe [i

unitatea
organiza]ii.
PP/F 16

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare Goleman despre echipe
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
Goleman identific\ trei beneficii ale modific\rii
normelor pentru formarea unei echipe inteligente
emo]ional:
Phare RO 0104.02
· o legitimitate nou\, s\n\toas\, bazat\ pe acceptarea
adev\rului [i pe evaluarea onest\ a aspectelor
Proiect Nr.
Europe Aid/113198/D/SV/RO comportamentale [i emo]ionale ale culturii [i
conducerii echipei;
· simpla implicare în acest proces creeaz\ noi norme;
· în momentul în care adev\rul devine o prioritate,
ceilal]i membri devin dornici s\ î[i asume riscurile
implicate de procesul de c\utare a adev\rului.
PP/F 17
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at Concluzie

prin Phare
Cercet\rile demonstreaz\ c\ cel mai important factor

ACCESUL LA EDUCA}IE care îndep\rteaz\ barierele din calea colabor\rii
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
este dezvoltarea unui climat de în]elegere onest [i
deschis între membrii echipei.
Phare RO 0104.02
Un astfel de climat cre[te încrederea membrilor
echipei prin valorizarea personal\ [i a contribu]iilor
Proiect Nr.
fiec\ruia.
Acelea[i abord\ri r\mân la fel de valabile [i în cazul
în care echipa este:
· un grup de profesioni[ti care colaboreaz\;
5
· un grup de leg\tur\ între [coal\ [i comunitate;

unitatea
· o clas\ în care elevii devin membrii echipei iar

profesorul este liderul grupului.
PP/F 18

Resurse
UNIUNEA EUROPEAN|
Munca `n echip\
Proiect finan]at
prin Phare Sarcina 2 – Instruc]iuni
ACCESUL LA EDUCA}IE
AL GRUPURILOR
DEZAVANTAJATE
1. Lucrând în grupul dumneavoastr\, propune]i
solu]ii care faciliteaz\ comunicarea în spiritul
colabor\rii în urm\toarele situa]ii:
Phare RO 0104.02
· cu membrii familiei;
Proiect Nr.
· cu colegii;
· cu comunitatea local\;
· cu elevii.
Ave]i curaj s\ propune]i atât solu]ii simple, cât [i

complexe.
PP/F 19
5
unitatea

Resurse
Munca `n echip\

1. Lucrând individual, citi]i enun]ul primit [i identifica]i cauzele problemei
respective.
2. Comunica]i grupului dumneavoastr\ cauzele identificate [i propune]i
împreun\ solu]ii la respectiva problem\.
Mi-e team\ s\-mi exprim p\rerea în cadrul [edin]elor. To]i vor fi împotriva
mea dac\ voi spune ceea ce cred.
Una dintre profesoare domin\ de obicei discu]iile din cadrul [edin]elor. A[

vrea s\ nu vorbeasc\ tot timpul [i s\ îi lase [i pe ceilal]i s\ spun\ ce cred.
Aceea[i profesoar\ crede c\ trebuie s\ fac\ parte din orice comisie!
Nu to]i sunt punctuali la [edin]e. Se întârzie 5 sau 10 minute [i trebuie s\

relu\ m discu]iile de fiecare dat\.
Reprezentantul comunit\]ii rome din echipa noastr\ vrea s\ fie introduse

elemente de literatur\ rom\ în curriculum. Nu m\ deranjeaz\, dar ei nici
m\car nu sunt capabili s\ citeasc\ în limba român\.
Niciodat\ nu [tiu ce se va discuta la [edin]ele cu echipa; drept urmare,

sunt ve[nic nepreg\tit(\ ). Mi-e team\ c\ voi fi considerat(\) lene[(\).
{edin]a noastr\ s\pt\mânal\ cu echipa este o pierdere de vreme.

Niciodat\ nu lu\m vreo decizie.
O asistent\ sanitar\ tocmai s-a al\turat grupului nostru de dezvoltare

comunitar\. Pare foarte nedumerit\. Nu cred c\ în]elege prea mult din
educa]ie [i nu poate contribui decât în ceea ce prive[te aspectele legate
de s\n\tate.
5
unitatea
FL 1

Resurse
Munca `n echip\

1. Lucrând în grupul dumneavoastr\, propune]i solu]ii care faciliteaz\
comunicarea în spiritul colabor\rii în situa]iile de mai jos.
Ave]i curajul de a propune atât solu]ii simple, cât [i complexe.
Modalit\]i prin care a[ putea facilita comunicarea bazat\ pe

colaborare cu familia

colaborare cu colegii

colaborare cu comunitatea local\

colaborare cu elevii
5
unitatea
FL 2

Munca `n colaborare Lectur\ 119
Lectur\
Construirea rela]iilor între [coli [i

serviciile sociale
Lynn Balster Liontos
{colile publice [i agen]iile de servicii sociale deservesc de regul\ aceia[i clien]i [i

urm\resc acelea[i obiective. De asemenea, ele resimt în egal\ m\sur\ lipsa de resurse care
s\ permit\ un r\spuns corespunz\tor la multitudinea de probleme cu care se confrunt\
copiii [i familiile din ziua de ast\zi. Dac\ [colile nu colaboreaz\ cu agen]iile de servicii
sociale, rezultatul va fi acela al asum\rii de c\tre primele a responsabilit\]ii pentru probleme
care dep\[esc orizontul lor educa]ional. Ca atare, este în interesul [colilor s\ preia ini]iativa
pentru stabilirea unui proces de colaborare cu aceste agen]ii.
Acest articol con]ine recomand\ri pentru managerii, membrii consiliului administrativ,
personalul didactic [i de sprijin care doresc ini]ierea unui proces de colaborare în cadrul
comunit\]ii lor. Bugetul de timp pentru ca membrii personalului s\ lucreze la aceste
programe de colaborare depinde de administratorii [colilor participante [i ai agen]iilor.
Care este primul pas al ini]ierii unui proces de colaborare?

Strânge]i informa]ii despre agen]iile din comunitatea dumneavoastr\. Agen]ia Na]ional\
de Colaborare pentru Tineret (1990), eviden]iind lec]iile înv\]ate din peste 350 de întâlniri la
nivel înalt în ora[e din toat\ ]ara, a ar\tat c\ intervieva]ii ofereau adeseori o cantitate minim\
de informa]ii despre ceea ce se întâmpl\ în propriile lor comunit\]i. Mul]i descopereau cu
surprindere [i alte grupuri [i organiza]ii preocupate [i concentrate asupra rezolv\rii acelora[i
probleme.
Cum sunt selecta]i participan]ii [i cum ar trebui aborda]i?

Majoritatea exper]ilor sugereaz\, pentru etapa ini]ial\, întâlnirile directe cu persoane din
diferite agen]ii. Cum selecta]i actorii? Alc\tui]i o list\ care s\ cuprind\ agen]iile cu care v\
propune]i s\ colaboreze [coala dumneavoastr\, apoi invita]i, la o scurt\ întâlnire de contact,
câte o persoan\ din fiecare agen]ie. Unele [coli selecteaz\ oamenii pe baza abilit\]ilor
sociale sau de rela]ionare. Al]ii aleg directorii de agen]ii pentru c\ este util s\ lucrezi cu o
persoan\ cu autoritate în luarea deciziilor.
Comunica]i pozitiv. Pute]i folosi întreb\ri sau enun]uri de genul „Ce p\rere a]i avea dac\
am face acest lucru?” sau “Vrem s\ facem un lucru mai bun, s\ fim parteneri mai buni
pentru dumneavoastr\”. Pune]i întreb\ri pentru a v\ asigura c\ în]elege]i punctele de
vedere ale celorlal]i (trezindu-le astfel curiozitatea pentru punctul dvs de vedere). Întreba]i
reprezentan]ii agen]ilor dac\ au ceva de comunicat personalului dumneavoastr\ [i asigura]i-
i c\ sunte]i dispu[i s\ primi]i [i observa]ii critice.
Cel mai important este s\ v\ aminti]i c\ rela]iile trebuie s\ fie reciproce. Descoperi]i ce
ar transforma colaborarea într-un câ[tig de ambele p\r]i. A]i putea întreba: ”De ce anume
ave]i nevoie dintre acestea?”.
Care sunt sugestiile pentru întâlnirea cu întreaga echip\?

Dup\ întâlnirea individual\, stabili]i o întâlnire cu to]i reprezentan]ii interesa]i. Alege]i un
cadru pl\cut [i discuta]i despre posibila contribu]ie a fiec\rei persoane sau agen]ii la
viziunea sau obiectivul dumneavoastr\ central. Apoi întreba]i: ”Dorim s\ punem în aplicare
aceast\ idee?”. Dac\ da, lucra]i la formularea unei viziuni [i a unor obiective comune.
Ac]iunea în colaborare implic\ angajarea la o agend\ de lucru comun\. Melaville (1991)
sugereaz\ dezvoltarea unei viziuni generale comune [i a unei strategii care s\ contureze
scopurile [i obiectivele principale [i care s\ stabileasc\ o leg\tur\ între viziune [i realitate.
Pute]i începe prin a pune urm\toarea întrebare: “Cum putem s\ îmbun\t\]im ceea ce
facem deja?”. Prezenta]i obiectivele din punctul de vedere al fiec\rui partener, apoi c\uta]i
aspecte asupra c\rora pute]i c\dea de acord; în aceste cazuri, fi]i deschi[i c\tre compromis.
Câteva sugestii demne de luat în considerare:
• dezvolta]i condi]ii bune de colaborare: respecta]i procedurile [i conven]iile acceptate
de participan]i;
• fi]i flexibili. Fiecare dintre dumneavoastr\ va trebui s\ ofere ceva în schimbul
beneficiilor ob]inute de pe urma colabor\rii;
• fi]i dispu[i s\ v\ asuma]i riscuri, considera]i c\ problemele sunt provoc\ri;
• începe]i activitatea de colaborare cu o atitudine pozitiv\;
• fi]i preg\ti]i pentru dezacord. Dezacordul este natural [i apare în ciuda faptului c\
sunte]i cu to]ii motiva]i, implica]i [i dedica]i viziunii comune;
• începe]i procesul pornind de la ideea de a schimba starea de fapt, adic\ de a modifica
modul în care a]i lucrat în trecut cu copiii [i cu familiile;
• fi]i perseveren]i. Obstacolele pot fi dep\[ite.
Ce se întâmpl\ în cazul conflictelor sau rezisten]ei?

Câteodat\, orice efort de colaborare întâmpin\ obstacole. Enumer\m mai jos cinci
modalit\]i de a le face fa]\:
1. Atrage]i angajamente la nivel înalt. Angajamentul de a colabora al persoanelor oficiale
importante furnizeaz\ inspira]ie, motiva]ie [i asigur\ sprijin organiza]ional.
2. Implica]i cadrele didactice în planificare cât mai devreme posibil. L\sa]i-le s\-[i
exprime temerile [i da]i-le de în]eles c\ sunt ascultate. Pe cât posibil, asigura]i accesul
la activit\]i de formare continu\ pentru tot personalul, inclusiv pentru cel administrativ.
3. Întâmpina]i problemele cu luciditate. „Ini]iativele bazate pe colaborarea dintre
institu]ii, dar care ocolesc problemele privitoare la cum, unde, de ce [i de c\tre cine
ar trebui asigurate serviciile, în încercarea de a evita problemele spinoase [i alte
conflicte, au [anse mari de a avea ca rezultat obiective care nu stimuleaz\ [i care fac
prea pu]in pentru îmbun\t\]irea st\rii de fapt,” afirm\ Melaville. Încerca]i, mai întâi, s\
rezolva]i problemele la nivelul de baz\ sau apela]i la o parte neutr\.
4. În]elege]i c\, în timp, rezisten]a va lucra în beneficiul dumneavoastr\. Cory Dunn,
coordonator al serviciilor de asisten]\ pentru elevi de la Departamentul regional pentru
înv\]\mânt (Education Service District) din Albany, Oregon, sus]ine c\ dureaz\ pân\
când oamenii se simt în siguran]\ pentru a comunica propriile experien]e [i pentru a-[i
clarifica dezacordurile [i percep]iile gre[ite.
5. G\si]i modalit\]i de a comunica informa]iile. Orice efort de colaborare se va lovi de

aceast\ problem\ la un moment dat. La început, identifica]i barierele existente [i
verifica]i dac\ acestea sunt generate de diferen]ele de politic\, diferen]ele de
terminologie, reguli interne care pot fi schimbate sau mandate statutare. Apoi, l\sa]i
timp pentru aplanarea disensiunilor, descoperirea aspectelor comune [i crea]i o
atmosfer\ degajat\ care s\ permit\ schimbul de informa]ii specifice. Folosi]i-v\ de
îndrumarea statului atunci când este necesar; statul poate contribui la îndep\rtarea
barierelor în calea coordon\rii serviciilor (Turning Points 1991).
Cum putem construi o rela]ie durabil\?

Avansa]i încet – construi]i o funda]ie solid\. „De obicei, suntem ner\bd\tori s\ vedem
progrese imediate ori de câte ori începem o ac]iune”, afirm\ Melaville, „dar construirea
unei funda]ii solide necesit\ timp [i r\bdare considerabil\.” Deseori, demararea proiectelor
de colaborare dureaz\ între unu [i cinci ani (Liontos 1991). Într-un proiect în Maryland,
participan]ii din [coal\ manifestau temeri serioase cu privire la cantitatea de munc\ [i alte
probleme (Melaville). Organizatorii i-au asigurat c\ nu se va planifica nimic dac\ autoritatea
regional\ are îndoieli sau se simte for]at\ s\ participe. Prin utilizarea acestui tip de
comunicare, membrii grupului au fost capabili s\-[i rezolve problemele-cheie pe durata
întâlnirilor suplimentare [i au stabilit un comitet de planificare „doar atunci când exista
certitudinea c\ exist\ un ]el comun”.
Acorda]i aten]ie problemelor legate de sentimentul propriet\]ii. Fie c\ începe]i o
colaborare printr-o abordare „de jos în sus”, fie invers, asigura]i-v\ c\ procesul are un
caracter incluziv. Fiecare institu]ie participant\ trebuie s\ î[i asume angajamentul, la nivelul
tuturor structurilor de organizare, de a implementa procesul de schimbare. Asigura]i-v\ c\
to]i participan]ii au un rol în atingerea obiectivelor comune.
Oferi]i fiec\rui reprezentant sau fiec\rei institu]ii oportunit\]i de planificare [i
implementare a ac]iunii, apoi stabili]i-le responsabilit\]i pentru îndeplinirea activit\]ilor.
G\si]i o modalitate de întâlnire pentru directorii institu]iilor sau organiza]iilor. Dunn afirm\
c\, datorit\ întâlnirilor trimestriale ale directorilor acestor institu]ii sub forma unui consiliu
de sprijin pentru Echipele de Tineret (ESD’s Youth Service Teams), s-a men]inut interesul
institu]iilor de a investi în echipe [i s-a consolidat efortul de colaborare al personalului.
Avansa]i în etape de dezvoltare. Dunn consider\ c\ o colaborare voluntar\ necesit\
parcurgerea a trei nivele, dintre care primul este reprezentat de comunicare. El insist\
asupra faptului c\ dezvoltarea rela]iei este gradual\. Cunoa[terea reciproc\ [i câ[tigarea
încrederii sunt aspecte foarte importante (Liontos).
Urm\torul nivel este acela al cooper\rii: ini]ierea unor activit\]i [i programe comune.
Dup\ Kirst (1991), o diferen]\ simpl\ dintre cooperare [i colaborare rezid\ în faptul c\, în
cadrul proiectelor de cooperare, agen]iile î[i men]in autonomia administrativ\ [i de
func]ionare, în vreme ce colaborarea necesit\ conjugarea eforturilor agen]iilor cu scopul
realiz\rii unor îmbun\t\]iri care nu reprezint\ responsabilitatea unei singure agen]ii.
Colaborarea nu ofer\ numai acces la mai multe servicii, ci [i oportunit\]i de a modifica
fundamental calitatea acestor servicii.
Liontos a descoperit c\, indiferent de natura lor cooperant\ sau colaborativ\, asocierea
dintre [coli [i agen]iile de servicii sociale nu numai c\ a crescut accesibilitatea serviciilor
pentru copii [i familii, dar a [i facilitat comunicarea [i rela]iile între agen]ii.
Bibliografie
Council of Chief State School Officers Resource Center on Educational Equity. „Promoting School-Based
Approaches to the Delivery of Effective Health and Social Services for Young Adolescents.“ TURNING
POINTS l, 2 (January 1991).
Joining Forces. CONNECTIONS I (Winter 1991 and Spring 1991).
Kirst, Michael W. „Improving Children’s Services.“ PHI DELTA KAPPAN 72, 8 (April 1991): 615-18. EJ 424 367.
Levy, Janet E., with Carol Copple. JOINING FORCES: A REPORT FROM THE FIRST YEAR. Alexandria,
Virginia: National Association of State Boards of Education, 1989. 49 pages. ED 308 609.
Linn-Benton Education Service District and ERIC Clearinghouse on Educational Management. Volume I:
Introduction and Resources, AT-RISK YOUTH IN CRISIS: A HANDBOOK FOR COLLABORATION BETWEEN
SCHOOLS AND SOCIAL SERVICES. Eugene, Oregon: Author, February 1991. 59 pages.
Liontos, Lynn Balster. SOCIAL SERVICES AND SCHOOLS: BUILDING COLLABORATION THAT WORKS.
Eugene, Oregon: Oregon School Study Council, November 1991. OSSC Bulletin Series. ED number not yet
assigned.
Melaville, Atelia, with Martin J. Blank. WHAT IT TAKES: STRUCTURING INTERAGENCY PARTNERSHIPS TO
CONNECT CHILDREN AND FAMILIES WITH COMPREHENSIVE SERVICES. Washington, DC: Education and
Human Services Consortium, 1991. 57 pages. ED 330 748.
National Collaboration for Youth. Making the Grade: A Report Card on American Youth. Washington, DC:
Author, 1990. 71 pages. ED 320 080.
Pentru informa]ii suplimentare:

ERIC Clearinghouse on Educational Management
College of Education
1787 Agate Street
Eugene, OR 97403
(503)346-5044
Cod de identificare ERIC: ED339111

Data public\rii: 1991-12-00
Autor: Liontos, Lynn Balster
Sursa: ERIC Clearinghouse on Educational Management Eugene OR. Building Relationships between
Schools and Social Services. ERIC Digest Series No. 66.
ACEST ARTICOL A FOST ELABORAT DE CENTRUL DE INFORMARE {I RESURSE EDUCA}IONALE (THE
EDUCATIONAL RESOURCES INFORMATION CENTER – ERIC). PENTRU MAI MULTE INFORMA}II
DESPRE ERIC, CONTACTA}I: ACCESS ERIC 1-800-LET-ERIC
Aceast\ publica]ie a fost realizat\ cu finan]are din partea Departamentului pentru Cercetare [i Ameliorare în
Educa]ie (The Office of Educational Research and Improvement - OERI), Departamentul pentru Educa]ie – ED
- al Statelor Unite, conform contractului nr. OERI RI88062004. Ideile [i punctele de vedere exprimate în acest
articol nu reflect\ în mod necesar pozi]ia [i politicile OERI, ED, sau Clearinghouse.
Articolul este oferit publicului [i poate fi reprodus gratuit.
Titlu: Building Relationships between Schools and Social Services. ERIC Digest Series No. 66.
Tipul documentului: Information Analyses—-ERIC Information Analysis Products (IAPs) (071); Information
Analyses—-ERIC Digests (Selected) in Full Text (073);
Disponibil la: ERIC Clearinghouse on Educational Management, University of Oregon, 1787 Agate Street,
Eugene, OR 97403 (gratuit; 2.50 USD pentru taxe po[tale).
Descriptori: cooperare între institu]ii, planificare în cooperare, înv\]\mânt primar [i gimnazial, rela]ii între
diverse grupuri, re]ele, rezolvare de probleme, [coli publice, resurse [i servicii comune, agen]ii sociale, servicii
sociale
Coduri de identificare: ERIC Digests
Studiu de caz
Îmbun\t\]irea performan]ei prin activit\]i comune la micul-dejun
Sursa: TeacherNet – website al Departamentului Regatului Unit pentru Educa]ie [i Abilit\]i,
al c\rui scop este sprijinirea educa]iei. Disponibil online la:
http://www.teachernet.gov.uk/CaseStudies/casestudy.cfm?id=61&catid=27&subcatid=28
Urm\torul consor]iu de [coli a înfiin]at cluburi matinale (activitate principala – servirea

micului dejun) pentru a încuraja o mai bun\ atitudine fa]\ de [coal\ [i pentru a furniza sprijin
pentru comunitate.
Numele organiza]iei: Diferite organiza]ii din Newham
Regiunea: Londra, Marea Britanie
Subiectul: Implicarea comunit\]ii
Tipul institu]iei: {coal\ primar\
Buget: Nu
Scurt\ descriere a proiectului

Cum ajuta]i copiii s\-[i îmbun\t\]easc\ performan]ele [i rezultatele [colare? Abordarea
EYDCP Newham a constat într-o invita]ie lansat\ pentru [colile primare de a forma un
consor]iu care s\ aib\ drept scop proiectarea [i conducerea unor cluburi matinale (cu mic-
dejun subven]ionat), în fiecare [coal\. Inten]ia expres\ era aceea de încurajare a unei
atitudini pozitive fa]\ de [coal\ [i, în acela[i timp, de furnizare a unui sprijin suplimentar
pentru p\rin]ii care lucreaz\ [i pentru copiii acestora.
Cum am început
În urma discu]iilor cu p\rin]ii [i a complet\rii chestionarelor, un num\r de 5 [coli ({coala
primar\ Ellen Wilkinson, Beckton; {coala primar\ St Antony’s RC, West Ham; {coala primar\
St James C of E, Forest Gate; {coala primar\ Tollgate, Plaistow; {coala primar\ Vicarage,
East Ham) au înfiin]at Early Starts Breakfast Clubs, o societate cu r\spundere limitat\.
Pân\ în iunie 2002 au fost deschise 4 cluburi oferind un mic-dejun s\n\tos [i o gam\ de
activit\]i organizate de angaja]ii finan]a]i de NOF (Funda]ia Na]ional\ pentru Oportunit\]i –
Marea Britanie) [i de Children’s Fund (Funda]ia pentru copii). Unele locuri sunt
subven]ionate, altele sunt sus]inute printr-un credit acordat p\rin]ilor activi în câmpul
muncii. Un num\r redus dintre acestea au acces liber pentru cei care îndeplinesc criteriile
stabilite de Funda]ia pentru copii, de la copiii care vorbesc engleza ca a doua limb\ la copiii
din familii de refugia]i sau chiar la copiii din familii excluse. P\rin]ii sunt încuraja]i [i ajuta]i
s\ depun\ cereri pentru finan]are, cereri care au o structur\ simpl\.
Implicarea copiilor
Compania mai stabile[te o gam\ de politici pe care fiecare [coal\ le poate adapta
nevoilor locale, cuprinzând [anse egale, securitate, îngrijirea s\n\t\]ii [i protec]ia copilului.
Important este faptul c\ to]i copiii din aceste cluburi matinale vor fi implica]i în luarea
deciziilor. Primul pas este conturarea unei politici de management a comportamentului,
asupra c\reia se lucreaz\ în prezent.
Rezultatele proiectului
Rezultatele? De[i nu au fost înfiin]ate de mult timp, cluburile furnizeaz\ oportunit\]i de
socializare, contacte directe cu adul]ii într-un cadru relaxat, spa]iu pentru rezolvarea temelor
[i ocazii de distrac]ie f\r\ a deranja localnicii.
{colile se a[teapt\ la cre[terea respectului de sine [i la îmbun\t\]irea performan]ei în
activitatea [colar\; un mic dejun corespunz\tor ar trebui s\ contribuie [i la cre[terea
nivelului de concentrare.
Resurse [i personal
Compania (consiliul de conducere a proiectului) cuprinde reprezentan]i din fiecare [coal\
ca [i din EYDCP, în persoana ofi]erului de proiect.
Compania este finan]at\ de NOF (National Opportunities Fund – Funda]ia Na]ional\
pentru Oportunit\]i) [i de Funda]ia pentru copii.
Contextul
{colile cu program prelungit sunt acele [coli care furnizeaz\ o gam\ de servicii [i
activit\]i, în afara cursurilor [colare, pentru a r\spunde trebuin]elor elevilor, familiilor
acestora [i întregii comunit\]i. Aceste [coli au ob]inut deja beneficii importante de pe urma
proiectului.
Din partea Consiliului de Cercetare în Educa]ie din Sco]ia
Indicatori de bun\ practic\

în colaborarea multidisciplinar\
Valerie Wilson [i Anne Pirrie
Înfiin]area de noi [coli comunitare în Sco]ia a atras aten]ia asupra nevoii de colaborare
eficient\ între membrii diverselor grupuri profesionale, în beneficiul elevilor [i al tinerilor.
Lucrarea de fa]\, care are la baz\ un studiu de specialitate recent definitivat, realizat pentru
Direc]ia General\ de Educa]ie din Sco]ia [i o cercetare efectuat\ recent la cererea Direc]iei
de S\n\tate Public\ din Marea Britanie, identific\ [i enumer\ factorii care sprijin\ [i cei care
inhib\ colaborarea multidisciplinar\; lucrarea are rolul unui ghid de bune practici.
S\lile de curs din Marea Britanie devin din ce în ce mai „deschise”. Este posibil ca
profesorii s\ constate c\ nu mai lucreaz\ doar cu cei ce împ\rt\[esc aceea[i profesie, ci c\
fac parte din echipe multidisciplinare, al\turi de profesorii de sprijin, îngrijitoarele din
gr\dini]e, personal auxiliar de sprijin pentru înv\]are, psihopedagogi, asisten]i comunitari,
asisten]i sociali [i sanitari, asisten]i voluntari din rândul p\rin]ilor.
Conceptul de colaborare multidisciplinar\ nu este nou: în anumite domenii, exist\ o
adev\rat\ tradi]ie în ceea ce prive[te colaborarea între diferite profesii (Jones, 1986;
Huebner & Gould, 1991; Mackay, 1992; Poulton & West, 1993; Pringle, 1993). În schimb,
este nou\ concep]ia c\ grupurile profesionale diferite vor reu[i mai mult decât simpla
desf\[urare a activit\]ilor specifice, obi[nuite, dac\ lucreaz\ în colaborare. (Hugman, 1995;
Mathias & Thompson, 1997). Acum, accentul se pune pe munca în colaborare pentru a
furniza servicii coordonate – sau integrate, cum ar spune unii – beneficiarilor, fie ei elevi, fie
membri ai comunit\]ii sau pacien]i ai Serviciului Direc]iei de S\n\tate Public\ din Sco]ia. Iat\
cum era descris acest fapt în bro[ura pentru lansarea proiectului {colile comunitare noi:
Noile [coli comunitare vor aduce, în cadrul unei singure echipe, reprezentan]i ai mai
multor furnizori de servicii. Nu este suficient\ coordonarea îmbun\t\]it\ a serviciillor
existente pentru a realiza obiectivul guvernului, anume de îmbun\t\]ire fundamental\ a
vie]ii copiilor. În acest scop sunt necesare abord\ri cu totul noi. (Scottish Office, 1998, p.4)
În studiul nostru, (Wilson & Pirrie, 2000) c\ut\m s\ identific\m surse de informa]ii
despre colaborarea multidisciplinar\ [i s\ afl\m implica]iile acesteia în politicile [i practicile
educa]ionale din Sco]ia. Aici ne baz\m pe constat\rile noastre pentru a analiza patru
întreb\ri/aspecte importante care prezint\ interes pentru practican]i, mai ales pentru cei
îns\rcina]i cu implementarea unor modalit\]i noi de colaborare interdisciplinar\:
• Ce este colaborarea multidisciplinar\?
• Care sunt factorii care sprijin\ colaborarea multidisciplinar\?
• Ce inhib\ dezvoltarea acestei colabor\ri?
• Care sunt implica]iile acestei colabor\ri pentru practicile educa]ionale în Sco]ia?
CE ESTE COLABORAREA MULTIDISCIPLINAR|?

La ce se refer\ termenul de „colaborare multidisciplinar\”? La prima vedere, pare
evident\ defini]ia: persoane cu profesii diferite care lucreaz\ împreun\. {i totu[i, literatura
de specialitate arat\ c\ acesta nu este nici pe departe un concept clar. Termenii
„multidisciplinar” [i „interdisciplinar” sunt adesea folosi]i unul în locul altuia. Leathard
(1994) identific\ diversele prefixe („multi” [i „inter”) [i adjective („disciplinar” [i
„profesional”) pe care le utilizeaz\ cercet\torii [i practicienii. Ea nume[te aceasta un
„amalgam terminologic” (p. 6) ce trebuie clarificat înainte ca aceast\ colaborare
multidisciplinar\ s\ fie în]eleas\ pe deplin [i implementat\.
În cercet\rile noastre anterioare, (Pirrie et al, 1997, 1998, 1999) men]ionam c\ distinc]ia
dintre „inter” [i „multi” are la baz\ trei elemente: unul de ordin numeric, unul de ordin
profesional [i unul epistemologic. Ar fi prea u[or s\ catalog\m aceste distinc]ii ca fiind
academice [i s\ nu lu\m în considerare semnifica]ia lor pentru persoanele de diferite
profesii care încearc\ s\ colaboreze pentru a oferi servicii orientate c\tre client în institu]ii
diferite. De exemplu, de câte profesii este nevoie pentru a crea o echip\ cu adev\rat
multiprofesional\? Aceasta este o întrebare esen]ial\ pentru în]elegerea colabor\rii
multidisciplinare. Mul]i sus]in c\ diferen]a dintre „inter” [i „multi” este în mare m\sur\ de
ordin numeric. „Inter” pare s\ implice doar dou\ profesii (Carpenter, 1995), dar devine
„multi” atunci când sunt implicate mai mult de dou\ grupuri. Prin urmare: rela]ia
profesional\ dintre o educatoare [i o asistent\ medical\ pentru copii este una
interdisciplinar\; un înv\]\tor, un profesor de sprijin, o asistent\ pediatr\ [i un p\rinte
voluntar pot forma o echip\ de lucru multidisciplinar\.
Dincolo de cifre, o chestiune de breasl\ profesional\?

Pentru unii cercet\tori, diferen]a dintre „multi” [i „inter” este mai mult decât un joc al
cifrelor. Aspecte ca breasla [i limitele profesionale influen]eaz\ colaborarea
multidisciplinar\. Dup\ cum sugereaz\ participan]ii unui grup-]int\ din cercet\rile noastre
anterioare (Pirrie et al, 1998), „interdisciplinaritatea … este ca [i cum ai p\[i într-un alt
spa]iu...”. Este evident pericolul de a asocia profesiile cu instinctul de proprietate. Este
posibil ca membri cu profesii diferite dintr-un grup s\ fie „în consens în privin]a valorilor
fundamentale, pe care poate le exprim\ [i le consolideaz\... [i în privin]a c\rora rareori
exist\ disensiuni” (Bailey, 1977, p.213).
Din literatura de specialitate reiese clar c\ „al\turarea, în cadrul unui grup, a
reprezentan]ilor mai multor discipline nu garanteaz\ neap\rat dezvoltarea unui mod comun
de în]elegere” (Clark, 1993). Cercet\ri anterioare, efectuate de McMichael [i Gilloran (1984)
la Colegiul Educa]ional Moray au demonstrat faptul c\ predarea comun\, f\r\ oportunitatea
de a lucra în echipe creeaz\ „stereotipii ostile”. Rezultatele unui studiu de caz efectuat pe
tema înv\]\rii multidisciplinare îndrept\]esc aceste concluzii. (Pirrie et al, 1998). În studiul
nostru, asistente medicale studente, studen]i la medicin\ sau studen]i la facult\]i asociate
cu medicina, care au frecventat în primul an acelea[i cursuri împreun\, nu au p\rut prea
entuziasma]i de colaborarea multidisciplinar\ cu al]i membri din echipa de îngrijire medical\.
Adesea, st\teau în grupuri separate [i î[i exprimau îngrijorarea în leg\tur\ cu lipsa de
oportunit\]i pentru consolidarea propriei identit\]i profesionale.
A[adar, exist\ oare un element exterior care s\ transforme un grup de profesioni[ti
provenind din domenii diferite într-o echip\ de lucru eficient\? Unul dintre responden]ii
no[tri sugera c\, „interdisciplinaritatea este ca un fel de metadisciplin\, în cadrul c\reia

exist\ arii disciplinare ce pot fi distribuite în categorii conven]ionale. Am argumentat deja
(Pirrie et al, 1998) faptul c\ aceast\ distinc]ie este de natur\ epistemologic\, deoarece
depinde nu doar de estomparea limitelor profesionale, ci [i de crearea unei noi modalit\]i
de lucru. Dup\ cum explic\ Nolan (1995), „f\r\ s\ nege importan]a abilit\]ilor specifice,
interdisciplinaritatea încearc\ s\ estompeze limitele profesionale [i solicit\ încredere,
toleran]\ [i dorin]\ de asumare a responsabilit\]ii comune” (p.306).
Membrii grupului nostru credeau c\ exist\ o leg\tur\ strâns\ între no]iunea de
interdependen]\, care trece dincolo de desf\[urarea activit\]ilor profesionale în acela[i
spa]iu, [i urm\rirea unor obiective comune. Rezultatul, dup\ cum s-a exprimat unul dintre
responden]ii no[tri, este de a „ob]ine ceva care este mai mult decât suma tuturor p\r]ilor,
ceva diferit, o metaperspectiv\”.
CE STIMULEAZ| COLABORAREA MULTIDISCIPLINAR|?

Din literatura de specialitate publicat\ [i cercet\rile noastre anterioare am identificat mai
mul]i factori care stimuleaz\ dezvoltarea multidisciplinar\. În cele ce urmeaz\ se reg\sesc
unii dintre ace[ti factori:
Angajamentul personal
Este foarte important\ contribu]ia celor care lucreaz\ cu d\ruire, care sunt adev\ra]i
„campioni” ai reu[itei unei echipe multidisciplinare. Responden]ii ambelor noastre proiecte
de cercetare anterioare, pe care le-am efectuat în domeniul educa]iei multidisciplinare
(Pirrie et al, 1998) [i înv\]\rii organiza]ionale (Wilson et al, 1996), au eviden]iat faptul c\
angajamentul de a lucra în acest mod a fost promovat [i dezvoltat prin experien]e practice.
Liderii de echip\ [i cei care sus]ineau proiectul s-au folosit de obicei de bog\]ia de
experien]e [i rela]ii profesionale acumulate de-a lungul anilor, în vederea implement\rii unor
schimb\ri în propriile institu]ii. Acei membri ai echipei care nu se încadrau într-o categorie
disciplinar\ specific\ [i care se percepeau într-o oarecare m\sur\ ca fiind un fel de „hibrizi”,
dar care au manifestat deschidere fa]\ de eclectism, au fost considera]i elemente de
importan]\ crucial\ în demersul multidisciplinar.
În cercet\rile noastre anterioare s-a demonstrat angajamentul personal de care dau
dovad\ persoanele care au fost implicate în echipe multidisciplinare. S-a constat c\
persoanele care abordeaz\ în mod clinic problemele reprezint\ un element important în
procesul de formare a unei culturi a înv\]\rii (Wilson et al, 1996; Wilson & Pirrie, 1999).
Membrii echipelor multidisciplinare au fost încuraja]i s\ pun\ întreb\ri în timp ce urm\reau
“doctorii” cu experien]\ exersându-[i abilit\]ile. Rolul „conduc\torului în re]ea” a fost, a[a
cum spunea un consultant, elementul central al modului în care acesta vedea echipa.
Prezen]a „conduc\torilor în re]ea” s-a concretizat în beneficii tangibile (Wilson et al, 1996)
. Personalul era de p\rere c\ în astfel de echipe „fiecare î[i face o imagine corect\ despre
bunele practici”. Mai mult, personalul a beneficiat de sprijin ori de câte ori s-a confruntat cu
situa]ii care le dep\[eau nivelul de competen]e în curs de formare.
Un scop comun
În literatura de specialitate din domeniu managementului este general acceptat faptul c\,
în cadrul organiza]iilor de succes, atât conducerea, cât [i restul personalului elaboreaz\
împreun\ o viziune comun\ a propriei organiza]ii. Studiul asupra organiza]iilor educa]ionale

efectuat de noi a eviden]iat rolul pe care îl are viziunea. În practic\, dezvoltarea unei viziuni
comune [i munca în colaborare în vederea transpunerii acesteia în realitate poate necesita
eforturi mari [i timp. Un subiect al cercet\rilor anterioare pe care le-am efectuat avea
convingerea c\, pentru a avea cu adev\rat succes, „trebuie s\ ai un grup de persoane cu
aceea[i viziune... persoane la fel de puternice ca mine [i greu de dezechilibrat... persoane
care s\ îi ajute pe ceilal]i” (Pirrie et al, 1998, p.32).
Am descoperit c\ în departamentele/echipele în care era evident\ o viziune comun\, cei
intervieva]i sus]ineau c\ au mai mult\ încredere de sine [i se simt mai stimula]i s\ înve]e
ca urmare al rolului de persoan\-model pe care l-au jucat doctorii dedica]i. Acest fapt a avut,
la rândul s\u, un „efect de domino” asupra restului personalului. Faptul c\ au lucrat
îndeaproape cu al]ii le-a oferit doctorilor cu experien]\ [ansa de a-[i împ\rt\[i viziunea, iar
rolul lor de „modele de practic\” a fost adesea identificat ca un element important în
crearea unei culturi de înv\]are comune.
Claritatea rolurilor [i comunicarea

Colaborarea multidisciplinar\ nu impune ca to]i membrii personalului s\ aib\ acelea[i
roluri, dar clarificarea rolurilor este esen]ial\. Subiec]ii cercet\rilor noastre anterioare (Wilson
et al, 1996) au relatat modul în care s-a reu[it men]inerea unui nivel ridicat de motiva]ie a
personalului, prin alocarea [i redistribuirea rolurilor din echipe [i prin elaborarea unei „matrice
de roluri [i responsabilit\]i”, dup\ cum o numea un manager de cabinet medical. Un alt
subiect credea cu fermitate c\, „dup\ o anumit\ perioad\ de timp, este important s\ începi
altceva [i s\ transmi]i rolul t\u unei persoane care nu a mai jucat acest rol (p.21).”
Dar rolurile din cadrul echipei sunt rareori statice, iar în cercet\rile noastre s-a f\cut
referire la introducerea unor modalit\]i inovatoare de lucru în echip\. Extinzând limitele
profesiei sale, o moa[\ de spital a f\cut referire la dezvoltarea „practicii de grup a
obstetricii/mo[itului”. Acest lucru atr\gea dup\ sine schimbarea rolurilor deja stabilite [i
distribu]ia membrilor echipei: un grup de [apte moa[e î[i asumau responsabilitatea a „trei
sute de femei, din momentul conceperii f\tului [i pân\ în a zecea zi de dup\ na[tere”,
responsabilitate care revenea înainte colegilor medici.
Modelele de dezvoltare profesional\ sugereaz\ faptul c\ membri cu profesii diferite
dintr-un grup se dezvolt\ prin reflec]ie asupra propriilor practici (Schon, 1983). Acest proces
poate fi stimulat prin împ\rt\[irea de idei între membrii echipei. În mod sugestiv, în studiul
nostru din 1996, cuvinte precum „feedback asupra performan]ei” erau foarte rar folosite.
Era preferat\ o gam\ variat\ de eufemisme: o „discu]ie”, „comentarii diverse”,
„conversa]ie” [i „realiz\ri”. În ciuda acestor varia]ii semantice, valoarea feedbackului este
recunoscut\ în unanimitate. La toate nivelurile, personalul pre]uia feedbackul. Mai mul]i
responden]i au confirmat sentimentele uneia dintre moa[e, [i anume c\ „feedbackul este
foarte important pentru mine. Îmi place ca membrii grupului s\-mi spun\ c\ procedez bine
[i încerc s\-mi ameliorez tehnica dac\ nu procedez bine.” (p.23).
Sprijinul institu]ional
Echipele de lucru se formeaz\ de obicei într-un cadru institu]ional, care, eventual, sprijin\
colaborarea multidisciplinar\. Responden]ii no[tri (Pirrie et al, 1998) considerau c\ gradul în
care se bucurau de sprijin din partea organiza]iei lor varia considerabil. Despre unele dintre
institu]ii spuneau c\ acordau „un sprijin vag” multidisciplinarit\]ii; al]ii erau în general
nesiguri în leg\tur\ cu gradul în care institu]iile lor îi sprijineau în propriul demers. Acest fapt
este [i mai evident dac\ nu exist\ nici o dovad\ c\ centrul care elaboreaz\ politicile
organiza]iei ar sprijini munca în echipe multidisciplinare.
Nu este surprinz\tor faptul c\ responden]ii percep structurile organiza]ionale tradi]ionale
ca pe ni[te bariere în calea colabor\rii multidisciplinare. Mai multe institu]ii î[i reorganizeaz\
departamentele, iar încerc\rile de introducere a unor modele de management bazat pe
structuri func]ionale se dovedesc a fi adev\rate provoc\ri. Unele institu]ii, în special cele din
industria tehnologiei informa]iei [i petrolier\, au organizat experimente cu grupuri de lucru
multi-func]ionale, formate ad-hoc, dar cele din sectorul public sunt refractare la ideea unor
astfel de op]iuni.
CE INHIB| COLABORAREA MULTIDISCIPLINAR|?

Dac\ factorii aminti]i mai sus pot sprijini colaborarea multidisciplinar\, exist\ [i elemente
ce o pot inhiba.
Logistica
Subiec]ii cercet\rii noastre (Pirrie et al, 1998) eviden]iaz\ cerin]ele logistice asociate cu
colaborarea multidisciplinar\. Multe dintre comentarii fac referire la problemele specifice
generate de organizarea [i desf\[urarea cursurilor pentru mai multe grupuri profesionale
diferite, din mai multe departamente. Unul dintre subiec]i a sugerat c\ cea mai mare
problem\ o reprezint\ „reunirea tuturor acestor persoane”, (p.37) iar un alt subiect afirm\:
„chiar este nevoie ca problemele s\ fie rezolvate împreun\” dac\ se dore[te ca echipa
multidisciplinar\ s\ fie eficient\. Dar [i acest ultim fapt prezint\ propriile probleme legate
de g\zduirea propriu-zis\ a grupurilor, resurse, biblioteci, facilit\]i IT.
Rolul comisiilor profesionale

Func]iile principale ale comisiei profesionale sunt acelea de a men]ine standardele
profesionale ridicate [i de a asigura o educa]ie [i o formare adecvate acestui scop. Unele
comisii au responsabilit\]i mai mari incluzând, de exemplu, asigurarea siguran]ei publice.
De obicei, asocia]iile profesionale garanteaz\ standardele profesionale prin acreditarea
competen]ei profesionale. În practic\, exist\ o mic\ diferen]\ între comisiile profesionale,
membrii unora dintre ele putând lucra în domenii învecinate, cu acelea[i grupuri de clien]i;
acest fapt a dus la cicluri de validare nesincronizate [i la acreditare profesional\ a
competen]ei.
Atitudinea membrilor echipei

P\rerea noastr\ este c\ munca într-o echip\ multidisciplinar\ necesit\ în]elegere
reciproc\ între persoanele de profesii diferite. O bun\ comunicare reprezint\ doar unul
dintre aspectele interac]iunii multidisciplinare. Una dintre temele recurente ale cercet\rii
noastre a fost aceasta: cei care lucreaz\ împreun\ devin foarte con[tien]i unul de cel\lalt,
încep s\ „elimine barierele” [i dezvolt\ o „apreciere a punctelor slabe [i a celor tari” (p.23)
a membrilor echipei. În plus, se recunoa[te faptul c\ este posibil ca monopolul
cuno[tin]elor de baz\, necesare pentru eficien]a lucrului cu grupul de utilizatori, s\ nu fie
de]inut de fiecare profesie luat\ în parte.
CARE SUNT IMPLICA}IILE PENTRU EDUCA}IE ?

Mai întâi, vom men]iona c\ în institu]iile de înv\]\mânt nu exist\ înc\ destule dovezi ale
eficien]ei colabor\rii multidisciplinare. De aceea, am preluat date din studiul efectuat de noi
[i din alte studii din domenii ale politicilor sociale, cum ar fi îngrijirea medical\ [i asisten]a
social\. Suntem preg\ti]i s\ admitem c\ factorii specifici unei situa]ii nu pot constitui dovezi
în favoarea unor concluzii, dar credem c\, în lipsa unor studii mai bine organizate, ace[tia
ofer\ indicii utile ale diverselor probleme din sectorul educa]ional care trebuie rezolvate.
În al doilea rând, în prezent, Direc]ia General\ din Sco]ia se angajeaz\ în mod clar s\
promoveze incluziunea social\ [i a stabilit obiective ambi]ioase (Scottish Executive,
[1999]). Consider\m c\ munca în echipe multidisciplinare va reprezenta una dintre
modalit\]ile de abordare a problemelor sociale complexe, cu efecte în mai multe domenii,
din moment ce membri ai unor grupuri profesionale [i ocupa]ionale diferite, inclusiv ai celor
educa]ionale, au drept scop incluziunea social\.
În al treilea rând, suntem de p\rere c\, pentru a conduce [i gestiona echipele
multidisciplinare, sunt necesare abilit\]i avansate [i o aten]ie sporit\. Echipe din sistemul
de s\n\tate care au avut succes pot oferi un model de „manager în re]ea”, model care
ofer\ capacitatea de a înfiin]a [i conduce echipe cu reprezentan]i ai unor grupuri
profesionale diferite. Acum se impune dezvoltarea [i evaluarea unor modele adecvate în
domeniul educa]iei.
În al patrulea rând, am descoperit c\ rolurile în echipele multidisciplinare sunt rareori
statice. Echipele lucrau cel mai bine atunci când rolurile erau bine stabilite, dar [i atunci
când acestea se redistribuiau între membri, ca [i în cazul în care membrii primeau feedback
despre performan]ele lor. În colaborarea multidisciplinar\ este necesar\ formarea, dac\ se
urm\re[te ca membrii s\ lucreze eficient împreun\.
În al cincilea rând, cercet\rile au indicat faptul c\ resursele influen]eaz\ modul în care
lucreaz\ echipele. Înc\ este necesar s\ se acorde aten]ie rela]iei dintre spa]iul fizic,
utilizarea sa [i munca în echip\.
{i, în ultimul rând, nu [tim înc\ dac\ echipele multidisciplinare vor fi mai eficiente în
ridicarea standardelor în domeniul educa]ional decât au fost metodele tradi]ionale de
organizare a personalului. Dac\ sunt necesare dovezi pentru a fundamenta politica, atunci
e nevoie de mai multe studii pe aceast\ tem\.
Ridicarea standardelor [i promovarea incluziunii sociale reprezint\ provoc\ri continue
pentru [coli. Consider\m c\ este pu]in probabil ca oricare dintre acestea s\ fie realizate de
profesori care lucreaz\ individual. Am încercat aici s\ oferim indicii referitoare atât la
abilit\]ile necesare profesorilor pentru a sprijini colaborarea multidisciplinar\, cât [i la
capcanele care trebuie evitate.
Bibliografie
BAILEY, F.G. (1977) Morality and Expediency. Oxford: Blackwell. CARPENTER, J. (1995) Interprofessional
education for medical and nursing students: Evaluation of a programme. Medical Education, 29, 265–72.
CLARK, P.G. (1993) A typology of multidisciplinary education in gerontology and geriatrics: Are we really
doing what we say we are? Journal of Interprofessional Care, 7, 3, 217–227.
HUEBNER, E.S. [i GOULD, K. (1991) Multidisciplinary teams revisited: Current perceptions of school
psychologists regarding team functioning. School Psychology Review, 20, 3, 428–34.
HUGMAN, R. (1995) Contested territory and community services: Interprofessional boundaries in health
and social care. In: SOOTHILL,
K., MACKAY, L. [i WEBB, C. (eds) Interprofessional Relations in Health Care. Edward Arnold.
JONES, R. (1986) Working Together – Learning Together. Occasional Paper No 33. Exeter: Royal College
of General Practitioners. LEATHARD, A. (ed) (1994) Going Inter-Professional: Working Together for Health
and Welfare. Routledge.
MACKAY, L. (1992) Working and co-operating in hospital practice. Journal of Interprofessional Care, Vol 6,
No 2, 127–31. MATHIAS, P. and THOMPSON, T. (1997) Preparation for interprofessional work: Trends in
education, training and the structure of qualifications in the United Kingdom. In: OVRETVEIT, H., MATHIAS,
P. and THOMPSON, T. (eds) Interprofessional Working for Health and Social Care. Macmillan.
McMICHAEL, P. [i GILLORAN, A. (1984) Exchanging Views: Courses in Collaboration. Edinburgh: Moray
House College.
NOLAN, M. (1995) Towards an ethos of interdisciplinary practice. British Medical Journal, 312, 11, May,
305–306
PIRRIE, A., WILSON, V. [i STEAD, J. (1997) Evaluating multidisciplinary education: Work in progress.
Journal of Interprofessional Care, 11, 2, 228-229.
PIRRIE, A., WILSON, V., ELSEGOOD, J., HALL, J., HAMILTON, S., HARDEN, R., LEE, D. [i STEAD, J.
(1998) Evaluating Multidisciplinary Education in Health Care. Edinburgh: SCRE.
PIRRIE, A., HAMILTON, S. [i WILSON, V. (1999) Multidisciplinary education: Some issues and concerns.
Educational Research, 41, 3, 301–314.
POULTON, B.C. [i WEST, M.A. (1993) Effective multidisciplinary teamwork in primary health care. Journal
of Advanced Nursing, 18, 918–925.
PRINGLE, M. (1993) Change and Teamwork in Primary Care. British Medical Journal Publishing Co.
RAWSON, D. (1994) Models of interprofessional work: Likely theories and possibilities. In: LEATHARD, A.
(ed) Going Interprofessional: Working Together for Health and Welfare. Routledge.
SCHON, D.A. (1983) The Reflective Practitioner. Jossey-Bass. SCOTTISH EXECUTIVE (1999) Making it
Work Together: A Programme for Government. Edinburgh: Scottish Executive. SCOTTISH OFFICE (1998)
New Community Schools: The Prospectus, Edinburgh: The Stationery Office.
WILSON, V., FINNIGAN, J., PIRRIE, A. [i MCFALL, E. (1996) Encouraging Learning: Lessons from Scottish
Health Care Organisations. Edinburgh: SCRE.
WILSON, V. [i PIRRIE, A. (1999) Developing professional competence: Lessons from the emergency
room. Studies in Higher Education, 24, 2, 211–224.
WILSON, V. [i PIRRIE, A. (2000) Multidisciplinary Teamworking: Beyond the Barriers? A Review of the
Issues. Edinburgh: SCRE.
© Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, 2004
Autor: Ivan Mykytyn
Traducere în limba român\ de:

Manuela Popescu, Lavinia Manea
Graphic design: Speed Promotion

UNIUNEA EUROPEAN| GUVERNUL ROMÂNIEI
ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

DEZAVANTAJATE CU FOCALIZARE PE ROMI
Proiect finan]at prin Phare Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii
Munca `n
colaborare
Acest material este destinat studen]ilor care urmeaz\ cursuri `n
forma ~nv\]\mânt Deschis la Distan]\ (IDD), precum [i
formatorilor de cadre didactice [i face parte dintr-o serie de [apte
module produse în proiectul Phare RO 0104.02 „Accesul la
educa]ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi“;
proiectul promoveaz\ strategiile de predare centrate pe elev [i
adaptate principiilor educa]iei incluzive.
Editat de IMC Consulting Ltd.

Martie 2005
Con]inutul acestui material nu reprezint\ în mod necesar pozi]ia

Uniunii Europene
Ghidul tutorelui

Modul 4 Munca in Colaborare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul 4 Munca in Colaborare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEAN| GUVERNUL ROMÂNIEI

ACCESUL LA EDUCA}IE AL GRUPURILOR

Editat de IMC Consulting Ltd.

Con]inutul acestui material nu reprezint\ în mod necesar pozi]ia

Autor: Ivan Mykytyn

Traducere în limba român\ de:

Graphic design: Speed Promotion

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

În acest document se utilizeaz\ urm\toarele simboluri:

Activitate Activitate cu Activitate cu

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Competen]ele formate cu ajutorul modulului

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Modul 4: Munca `n colaborare

Unitatea 1: Introducere în modul

Unitatea 3: Colaborarea aplicat\

Unitatea 4: Bariere `n calea colabor\rii

Unitatea 5: Munca `n colaborare

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Prezentare general\ a modulului

Unitatea 1: Introducere în modul 0.45 min.

Unitatea 2: Munca în colaborare 2 ore

Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ 2.5 ore

Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii 2.5 ore

Unitatea 5: Munca în colaborare 2.5 ore

Timp necesar 10 ore 45 min.

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Orar pentru o zi [i jum\tate

Ora Activitatea Timp alocat

8:45 Sosire [i înregistrare

9:00 Unitatea 1: Introducere în modul 30 minute

9:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 1 45 minute

10:15 Pauz\ de cafea 15 minute

10:30 Unitatea 2: De ce colabor\m? Sarcina 2 45 minute

11:15 Unitatea 2: Plan personal de ac]iune 30 minute

11:45 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ Sarcina 1 60 minute

12:45 Pauz\ de prânz 60 minute

1:45 Unitatea 3: Colaborarea aplicat\ Sarcina 2 60 minute

2:45 Unitatea 3: Plan personal de ac]iune 30 minute

3:15 Pauz\ de cafea 15 minute

3:30 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii Sarcina 1 60 minute

4:30 Unitatea 4: Bariere în calea colabor\rii Sarcina 2 60 minute

5:30 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Ora Activitatea Timp alocat

9:00 Unitatea 4: Plan personal de ac]iune 30 minute

9:30 Unitatea 5: Munca în colaborare Sarcina 1 60 minute

10:30 Pauz\ de cafea 15 minute

10:45 Unitatea 5: Munca în colaborare Sarcina 2 60 minute

11:45 Unitatea 5: Plan personal de ac]iune 30 minute

12:15 Reguli administrative [i încheiere

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Orar pe jum\t\]i de zile

AM PM Activitatea Timp alocat

AM PM Activitatea Timp alocat

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

AM PM Activitatea Timp alocat

AM PM Activitatea Timp alocat

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Proiect finan]at Accesul la educa]ie al grupurilor dezavantajate

Sprijinul acordat de tutori