REVISTA INOVATIE IN EDUCATIE EDITIA A XV A

REVISTA ,,INOVATIE IN
EDUCATIE”, EDITIA A-XV-A

REVISTA NATIONALA DE PROFIL PSIHOPEDAGOGIC
PENTRU CADRE DIDACTICE
AUGUST 2023
REVISTA ,,INOVAŢIE ÎN EDUCAŢIE“
ISSN 2668-7097
REVISTA ,,INOVATIE IN EDUCATIE”, EDITIA A-XV-A / AUGUST 2023
ISSN 2668-7097 ISSN-L 2668-7097

EDITOR:
DUMITRAȘCU ANDREEA
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
1. Prof. Corbeanu Elena Doina- Colegiul Național „Mircea Cel Bătrân”, Râmnicu-Vâlcea
2. Prof. STAN ANCA IOANA- Grădiniţa Cu P.P.”Poieniţa”, Cluj-Napoca
3. Prof.MIȘCOI IOANA LARISA- GRĂDINIȚA P.P. ,,Curcubeul Copiilor” Arad
4. Prof.Mocanu Tatiana- Școala Primară Toporăști
5. Prof.Stan Daniela- Școala Gimnazială ,,Eroilor” Lipănești
6. Prof.RADU IULIA- ȘCOALA GIMNAZIALĂ NICOLAE BĂLCESCU ORADEA
7. Prof. Jurjița Liana-Amelia- Liceul Teoretic Cermei
8. Prof. RACAREANU PAULINA- ȘCOALA GIMNAZIALA” PETRACHE POENARU ”BRĂDEȘTI
9. Prof. Zamfir Dorina Gabriela- Liceul Teoretic ,,Gheorghe Marinescu’’
10. Prof. CEAUREANU IONELA MIRELA- Liceul De Arte ”I. Șt. Paulian”/Dr. Tr. -Severin
11. Prof. Trif Mariana Gabriela- Grădinița Cu P.P. Nr.3 Șimleu Silvaniei, Județul Sălaj
12. Prof. TÓTH BEÁTA- Liceul Tehnologic Baróti Szabó Dávid
13. Prof. Gabriel Alin Gavra- Liceul Cu Program Sportiv Baia Mare
14. Prof. Jilăveanu Andreea
15. Prof. MODORANU IULIA-CLAUDIA- Grădiniţa Nr. 251, București
16. Prof. Tenciu Lucia Ioana- Școala Gimnazială “Sfânta Vineri” Municipiul Ploiești
17. Prof. Avram Viorica
18. Prof. Ștefan Camelia- Liceul “Andrei Mureșanu”, Brașov, Jud. Brașov
19. Prof. Bogos Tibor- Școala Gimnazială ”Nyirő József”, Frumoasa
20. Prof. Domokos Erika- Liceul Teoretic ,,Brassai Sámuel”, Cluj-Napoca
21. Prof. Gheorghe Roxana- Școala Gimnazială Nr. 308
22. Prof. BIZĂU RODICA- Școala Gimnazială Săcel, MM
23. Prof. Ing. Pop Gelia- Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg. Mureş
24. Prof. Oșan Denisa-Claudia- Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”
25. Prof. Colilie Ionela- Școala Gimnazială ,,Alexandru Vechiu” Zăvoaia, Jud.Brăila
26. Prof. CIUCANU MIHAELA
27. Prof. Malea Bianca-Nicoleta- Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara
28. Prof. Maria Elena Vișinari- Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava
29. Prof. Ștefan Rodica- Școala Gimnazială Nr. 10 Galați
30. Prof. Samson Ana-Maria
31. Prof. Dinuță Camelia- Școala Gimnazială Al. Ștefulescu, Târgu Jiu
32. Prof. JÓZSA DELINKE- ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GAÁL MÓZES”
33. Prof. Pașcan Mihaela Lucia- Colegiul National De Artă Din Tg Mures
34. Prof. Șerban Ungureanu- Școala Gimnazială Nr. 25, București, Sector 2
35. Prof. Mihnea Macrineanu- Scoala Gimnaziala Nr. 195
36. Prof. Monica Gabriela MODORANU- Grădiniţa Nr. 40 București
37. Prof. Petruț Eva Irina- Școala Primară Nr.4 Incești,Bihor
38. Prof. Elena-Raluca Faur- Colegiul Național Pedagogic ,, Regina Maria’’, Ploiești
39. Prof. Ioan Mihaela- Școala Cârligele, Jud. Vrancea
2
ISSN 2668-7097
40. Prof. PENA MARIA- SCOALA GIMN. NR. 1 VARASTI, JUDETUL GIURGIU
41. Prof. SOLOVAN CARMEN-RAMONA- C.N.I. Carmen Sylva Petroşani
42. Prof. Anca Darea- Liceul Cu Program Sportiv Suceava
43. Prof. Moțoc Lucica- Colegiul Național „Vasile Alecsandri„ , Galați
44. Prof. Mocanu Lacrima-Ioana-Școala Gimnazială ”Regina Maria” Sibiu
45. Prof. Dancs Éva- Liceul „Kőrösi Csoma Sándor”- Covasna
46. Prof. Mihali Dorina-Florentina- Șc. Gimnazială Nr. 2 Pecica
47. Prof. Badiu Alina- Școala Gimnazială,, Ion Irimescu”,Fălticeni
48. Prof. E Balog Gyöngyvér-Iudita- Șc. Gimnazială Nr.1 Uileacu De Beiuș
49. Prof. Mészáros Tünde-Mária
50. Prof. Şerb Amelia Iulia- Școala Gimnazială Nr. 1 Uileacu De Beiuș
51. Prof. Dimitriu Maria Mădălina- Colegiul Național De Artă „George Apostu“ Bacău, Structură Grădinița Nr. 12 Step By
Step
52. Prof. Pătrașcu Amalia- Grădinița Cu P.P. Nr.7 , Teleorman
53. Prof. Sarivan Anamaria-Nicoleta- Liceul Tehnologic Special Pentru Copii Cu Deficințe Auditive Buzău
54. Prof. Cărășel Nicolița- Centrul Școlar Pt. Educație Incluzivă ,,Sf.Vasile”Craiova
55. Prof. Stamatie Dănuța Florina- Grădinița P.P.Nr.3,Petroșani, Județul Hunedoara
56. Prof. Maria-Simona Erhan- Colegiul Național “Constantin Carabella”, Târgoviște
57. Prof. Dipşe Andrei Claudiu- Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş
58. Prof. Petrașciuc Veronica
59. Prof. Lele Felicia- L.T. ,,C-Tin Șerban,, Aleșd, Jud. Bihor
60. Prof. Toacșe Adriana- Liceul Tehnologic Malaxa, Zărnești
61. Prof. Szalai Anca-Ramona- Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș
62. Prof. Sudureac-Todirică Iuliana-Loredana
63. Prof. Vochița Violeta- Grădiniţa Cu P. N. Scoarța, Gorj
64. Prof. Georgiu Ioan- Școala Gimnazială Chiuiești
65. Prof. Georgiu Emilia Maria- Școala Gimnazială Chiuiești
66. Prof. Baciu Loredana Roxana
67. Prof. Elena Toacse- Liceul Tehnologic Malaxa, Zărnești
68. Prof. Bragheșiu Nicolae - Liceul Tehnologic “Malaxa”
69. Prof. Trif Alexandra Anamaria- Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Deva
70. Prof. Șuța Elena Anda- Liceul Tehnologic I.C.Petrescu -Stâlpeni
71. Prof. Oxana Coroleac- Centrul De Creație Tehnică, Sectorul Buiucani, Mun. Chișinău
72. Prof. Dicu Nicoleta- Școala Gimnazială „ Ion Ciorănescu” Moroeni
73. Prof. Molnár Erzsébet Emőke
74. Prof. Hiciu Ionela Andreea
75. Prof. Andrei Irina Nicoleta
76. Prof. Bartha Éva- Școala Primară Iștihaza, Jud. Mureș
77. Prof. Sminticiuc Aniela – Marilena- Şcoala Gimnazială Nr. 1 – Sat Draxeni, Comuna Rebricea, Județul Vaslui/ Grădinița
Cu Program Normal Draxeni
78. Prof. Cupliu Daniela- Grădinița Cu Program Prelungit Nr.8, Brăila
79. Prof. Chicu Marinela- Școala Gimnazială ”Elena Cuza”, Iași
80. Prof. Petrașciuc Veronica
81. Prof. Durican Oana- Liceul Carol I Bicaz, Neamț
82. Prof. Avram Lucia - Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Baia Mare
83. Prof. Lazăr Florin- Clubul Copiilor Jibou, Sălaj
3
ISSN 2668-7097
CUPRINS
CAP.I - ARTICOLE SI STUDII DE SPECIALITATE……………………………………….…..5

CAP. II - PROIECTE DIDACTICE…………………………………………………………….88
CAP. III.- PROIECTE DE INTERVENTIE PERSONALIZATE……………………. ………223
CAP. IV. – FISE SI TESTE DE EVALUARE……………………………………………….....261
4
ISSN 2668-7097
Program de intervenție pozitivă care contribuie la dezvoltarea abilităţilor de interacţiune adecvată și

la scăderea comportamentelor de interacţiune neadecvată între copii
Prof. înv. primar Stan Daniela

Școala Gimnazială ,,Eroilor” Lipănești
Studiile au arătat că mediile educaţionale oferă copiilor care manifestă frecvent comportamente
neadecvate foarte puţine încurajări pentru comportamentele prosociale și foarte multă atenţie pe
comportamentele nepotrivite.
Patternurile de comportament agresiv cresc probabilitatea ca acești copii să dezvolte relaţii negative cu
cadrele didactice și cu ceilalţi colegi din clasă. O relaţie deficitară cu cadrul didactic tinde să rămână stabilă de-
a lungul timpului și să afecteze în mod negativ adaptarea școlară. Datorită acestor dificultăţi de relaţionare,
acești copii ajung în situaţia de a primi foarte puţină atenţia pozitivă din partea cadrelor didactice: sunt într-o
mai mică măsură solicitaţi să răspundă și nu le mai sunt remarcate comportamentele adecvate.
,,Starul clasei” este un program de intervenţie care vizează modificarea comportamentală prin
intermediul atenţiei pozitive obținute de la colegi. Comportamentul copiilor este influenţat într-o foarte mare
măsură de atenţia pe care o capătă de la colegi. Cu alte cuvinte, grupul de egali reprezintă o resursă importantă
în dezvoltarea unor comportamente adecvate de interacţiune socială.
Implementarea acestui tip de program se asociază cu următoarele rezultate:
• Creșterea frecvenţei de manifestare a comportamentelor dezirabile la nivelul clasei de copii și
reducerea comportamentelor de perturbare a orelor.
• Creșterea frecvenţei de manifestare a comportamentelor de interacţiune prosocială și reducerea
interacțiunilor negative între copii.
• Creșterea comportamentelor de implicare în sarcinile școlare și reducerea celor de evitare a implicării.
Obiectivele activității:
- Creșterea frecvenţei de manifestare a comportamentelor de interacţiune socială adecvată (acordarea ajutorului,
oferirea de complimente sau feedback-uri pozitive, iniţierea de interacţiuni prin punerea unor întrebări sau
deschiderea unor subiecte de discuţie cu copiii care sunt marginașizați de grup).
- Reducerea comportamentelor de interacţiune negativă (mesaje de tachinare, evitarea colegilor care manifestă
frecvent comportamente nepotrivite, refuzul de oferire a ajutorului.
Pasul 1. Definirea specifică a comportamentelor care urmează a fi supuse intervenţiei comportamentale.
Aceste comportamentele prosociale sunt: acordarea ajutorului, oferirea de complimente sau feedback-
uri positive, iniţierea de interacţiuni prin punerea unor întrebări sau deschiderea unor subiecte de discuţie.
Comportamentele care descriu o interacţiune socială negativă sunt: tachinarea, etichetarea, excluderea,
evitarea interacţiunii cu colegii care manifestă frecvent comportamente nepotrivite (nu li se adresează întrebări,
refuzul să fie acceptați în banca sau jocurile lor), refuzul de a oferi ajutor.
Pasul 2. Măsurarea și înregistrarea obiectivă a frecvenţei de manifestare a comportamentelor indezirabile. Timp
de o săptămână se observă și monitorizează comportamentele copiilor în timpul activităților nestructurate (în
timpul pauzelor). Acestea pot fi de genul:
-Frecvenţă comportamente sociale.
-Oferă complimente sau feedback-uri pozitive.
-Critică, etichetează.
-Oferă ajutor din proprie iniţiativă.
-Ignoră nevoia de ajutor solicitată sau nesolicitată.
-Inițiază interacțiuni cu copiii care se comportă nepotrivit (pune întrebări, răspunde la întrebări).
-Evită interacțiunea cu anumiți copii.
5
ISSN 2668-7097
La sfârșitul perioadei de observare (5 zile de școală) cadrul didactic va totaliza numărul de comportamente
prosociale, manifestate de copii în cadrul interacţiunilor zilnice din timpul activităţilor slab structurate (pauze)
și numărul de comportamente neadecvate social.
Pasul 3. Implementarea programului - După perioada de observare, cadrul didactic va informa copiii că în
săptămânile care urmează vor lucra împreună la consolidarea relaţiilor cu colegii. Programul presupune
parcurgerea mai multor etape:
1. Desemnarea rolului ,,Starul zilei”.
2. În fiecare dimineaţă cadrul didactic anunţă cine va fi ,,Starul zilei”. Pe rând, fiecare copil va avea această
oportunitate.
3. Învăţarea copiilor prin joc de rol să identifice comportamentele pozitive, manifestate de copilul desemnat
,,Starul zilei” și să ofere mesaje de laudă pentru comportament (să descrie în cuvinte ce face sau ce spune
copilul respectiv). Ceilalţi colegi vor avea șansa de a oferi mesaje de laudă pentru comportamentele adecvate
manifestate de copilul desemnat starul zilei. Pentru a învăţa care sunt pașii pe care trebuie să îi facă sau ce
înseamnă să ofere un mesaj de laudă pentru comportament, cadrul didactic modelează comportamentul copiilor
prin joc de rol, folosind atât exemple de mesaje de laudă adecvate. Li se oferă copiilor posibilitatea de a oferi
propriile exemple pe modelul „așa da...așa nu!”. În acest sens se poate folosi un poster care să ilustreze
comportamentele pe care copiii trebuie să le manifeste atunci când sunt în situaţia de a oferi un mesaj de laudă:
Privesc în ochi persoana cu care vorbesc/ Îi zâmbesc/Descriu ceea ce a spus sau a făcut colegul.
Toate aceste comportamente sunt exersate prin joc de rol, până când copiii învaţă modul corect de a oferi un
mesaj de laudă pentru comportamentul dat.
4. Planificarea în programul zilnic a unui moment special în care colegii pot să îi ofere colegului lor (starul zilei)
mesajele de laudă. Pe parcursul zilei de școală învăţătoarea va stabili o sesiune de 7-10 minute, în care copiii
vor avea oportunitatea de a-i oferi colegului lor feedback-uri pozitive.
– Cadrul didactic va anunţa copiii când este timpul să facă acest lucru.
– Cadrul didactic va reaminti copiilor, înainte de intrarea în momentul special, care sunt pașii pe care trebuie să
îi parcurgă pentru a oferi un mesaj adecvat.
– Cadrul didactic va permite copiilor să ofere în mod voluntar mesaje de laudă colegului lor.
– Încurajarea copiilor pentru a exersa comportamentele adecvate oferirii unui mesaj de laudă pentru
comportament prin intermediul mesajelor laudative și a recompenselor din partea învăţătoarei. Cadrul didactic
va trebui să încurajeze copiii să exprime mesaje de laudă, iar încurajarea va fi mai eficientă, dacă va fi adresată
întregii clase și nu în mod individual. Fiecare mesaj adecvat de laudă va fi urmat de o recompensă simbolică.
(Cadrul didactic pune o bilă albă într-un vas, de fiecare dată când un copil dă un mesaj de laudă adecvat. Când
vasul se umple, toată clasa primește o recompensă, de ex., fac un joc împreună sau servesc popcorn.)
5. Monitorizarea progreselor. Cadrul didactic va ţine o monitorizare a comportamentelor nepotrivite țintite pe toată
perioada intervenţiei. La sfârșitul fiecărei săptămâni cadrul didactic poate să compare frecvenţa de manifestare
a comportamentelor de interacţiune socială adecvată și a celor de interacţiune negativă, manifestate de copii
înainte de implicarea în program, cu frecvenţele obţinute după implicarea în program.
Este știut că bullying-ul are loc în fiecare școală, indiferent de tipul de comportament de bullying sau
de scara la care fenomenul are loc, dar ce contează și ce diferă semnificativ în este modul în care acestea este
gestionat în practica de zi cu zi. Implicarea copiilor în discuții cu privire la modul în care ei definesc,
experimentează și abordează bullying-ul în școală le garantează dreptul de a participa la politicile și practicile
care îi privesc în mod direct, vorbind despre probleme și nevoile lor.
6
ISSN 2668-7097
Bibliografie
• Tzvetina Arsova Netzelmann, Elfriede Steffan, Marina Angelova, Strategii pentru o clasă fără bulling, Manual
pentru profesori și personalul școlar
• Institutul de cercetare ,,Ana Tătar”, Strategii de prevenire a bullyingului în școli-Suport de curs, 2019
• ,,Interferențe de succes pentru reconectare”-Catalog Conferință Internațională, Galați, 2021
7
ISSN 2668-7097
ABANDONUL ȘCOLAR DE LA PREVENȚIE, LA INTERVENȚIE
Prof. Ceaureanu Ionela Mirela

Liceul de Arte ”I. Șt. Paulian”/Dr. Tr. -Severin
“Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte” - Confucius

Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii,
părăsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri
profesionale complete sau înaintea încheierii actului de studii început. Cauzele principale ale abandonului şcolar
sunt cele economice, socioculturale sau religioase, psihologice şi pedagogice.
Abandonul școlar este ultima faza a insuccesului școlar, acestui termen nefiindu-i necesară o definiție
complexă. Insuccesul școlar se definește prin rămânerea în urmă la invățătură a unor elevi. Aceștia nu reușesc
să obțină un randament școlar la nivelul cerințelor programelor. Din această cauză, ei nu vor reuși să se adapteze
la mediul socio-profesional, la nivelul cerințelor acestuia.
O educaţie adevărată, reală se fundamentează în familie iar apoi, ea se continuă în grădiniţă şi şcoală. În
primul rând ea se realizează prin puterea exemplului şi apoi prin cea a cuvântului. Tot ceea ce se săvârşeşte sub
puterea copilului are efect mai puternic decât frazele moralizatoare.
O bună intervenţie a cadrului didactic prin însuşi procesul educativ pe care-l desfăşoară cu copiii poate
constitui un mijloc de prevenire a abandonului şcolar prin intervenţia acestuia la nivelul factorilor de risc –
individuali, familiali, şcolari a celor determinaţi de mediul cu potenţial delictogen etc,care-l pot acuza. Pentru
o mai bună intervenţie se propune realizarea unui program care să urmărească dezvoltarea competenţelor
cadrelor didactice de lucru în echipă şi de folosire a planificării strategice în vederea identificării factorilor care
ar favoriza apariţia unor astfel de situaţii de risc la nivelul şcolii, pentru prevenirea şi în ultimă instanţă pentru
rezolvarea unor situaţii de criză cu efect de abandon şcolar. Factorii de risc cum ar fi cei comportamentali sunt
factori care reprezintă ansamblul încălcărilor şi abaterilor tinerilor de la normele de convieţuire socială.
Delincvenţa juvenilă se referă la violarea normelor legale de către cei care sunt sub vârsta la care legea
tratează oamenii ca adulţi.
Factorii psihologici- în evaluarea diferitelor manifestări delictuale ale tinerilor trebuie ţinut cont de
factorul, agresivitate, sau de cel de "frustare", de instabilitatea afectivă sau comportamentală.
Factorii sociali şi alţi factori care pot provoca abanonul şcolar - ca obiective în cadrul unui program de
prevenire a abandonului şcolar ar putea fi:
- Identificarea elevilor aflaţi în abandon sau risc de abandon şcolar în vederea menţinerii acestora în sistemul
învăţământului guvernamental de zi.
- Implicarea sistemului familial în reabilitarea şcolară şi socială a elevului cu risc de abandon şcolar.
- Creşterea gradului de implicare a comunităţii locale în soluţionarea situaţiilor de abandon sau risc de
abandon școlar.
În măsura în care aceste obiective vor fi împlinite, abandonul şcolar nu va mai reprezenta un pericol
imediat de abandon, fiind urmărite în cadrul unui preogram de prevenţie bine organizat.
Aşadar, copilul fie că este integrat într-un sistem de învăţământ preprimar, primar, gimnazial, liceal,
profesional, universitar, trebuie urmărit cu mare atenţie cum evoluează cum se menţine în sistemul educativ
făcându-l cât mai eficient prin intervenţii oportune atât din partea părinţilor, profesorilor cât şi a comunităţii
din care provine copilul pentru o mai mare siguranţă în prevenirea abandonului şcolar.
Educaţia pentru toţi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare învățător /profesor în parte, de
responsabilitatea şi implicarea tuturor ca ea să devină o realitate din care fiecare să înveţe şi să se dezvolte.
În concluzie:
1. Absenteismul și abandonul şcolar sunt fenomene cu cauze multiple, dar cele mai multe cauze sunt legate de
problemele familiilor.
8
ISSN 2668-7097
2. Datorită abandonului școlar tinerii și adulții de astăzi sunt obligați să muncească la negru sau „cu ziua”, fără a
se putea angaja cu carte de muncă pe termen lung. Astfel se propagă mai departe starea de sărăcie în propriile
familii și modelul părinților fără educație și fără perspectivă.
3. Eforturile școlii și ale asistentului social din comunitate sunt zadarnice fără colaborarea familiei.
4. O primă condiţie a prevenirii absenteismului şcolar este aceea a sesizării din timp a primelor semne de
manifestare ale fenomenului, urmate de o foarte bună colaborare între cadrele didactice de la clasă (consiliul
clasei) și părinţii elevilor.
5. În tot acest proces continuu și consecvent de prevenire și combatere a abandonului școlar, cei trei poli de acțiune
ȘCOALA – FAMILIA – COMUNITATEA trebuie să-și unească forțele pentru binele, dezvoltarea și bunăstarea
generațiilor prezente și viitoare de elevi.
BIBLIOGRAFIE:
1. Wikipedia
2. https://acced.isjtulcea.ro/wp-content/uploads/2019/02/Absenteism-si-abandon-scolar-in-comunitatile-din-
proiect-1.pdf
9
ISSN 2668-7097
CORECTAREA VORBIRII PREŞCOLARULUI
Prof. înv.preșcolar.Trif Mariana Gabriela

Grădinița cu P.P. Nr.3 Șimleu Silvaniei, Județul Sălaj
Grija pentru dezvoltarea normală a limbajului trebuie să constituie o preocupare permanentă a părinţilor,
a cadrelor didactice, deoarece cultivarea limbajului, corectitudinea şi expresivitatea lui pot să influenţeze pozitiv
capacităţile intelectuale ale copilului.
Din diferite motive, limbajul copiilor nu este dezvoltat întotdeauna normal, apar diferite tulburări de
vorbire, de pronunţie, care în funcţie de gravitatea lor, prezintă consecinţe negative asupra dezvoltării psihice,
intelectuale a copiilor.
De multe ori copiii cu tulburări de vorbire, renunţă să vorbească, dând impresia că au posibilităţi
intelectuale limitate. Teama de insucces, teama că nu pot vorbi corect determină în permanenţă o stare dureroasă
de tensiune.
Solicitarea copilului să vorbească în faţa colectivului de copii şi neputinţa de a-şi exprima corect şi
cursiv cunoştinţele îi provoacă o stare de oboseală intelectuală şi fizică, o hipersensibilitate afectivă, teama
patologică ce degenerează în refuz de a răspunde, chiar şi, atunci când ştie, cu alte cuvinte, îl izolează de
colectivitate.
Pentru a putea interveni eficient în astfel de cazuri, trebuie să cunoască foarte bine atât particularităţile
dezvoltării ontogenetice normale ale limbajului cât şi eventualele tulburări ale vorbirii copilului preşcolar. La
preşcolar sunt posibile unele omisiuni, substituiri, sau deformări ale unor sunete, acestea fiind considerate
particularităţi normale ale vorbirii copiilor ce dispar în mod spontan până la vârsta de 4 -5 ani.
Dacă aceste abateri de la vorbirea corectă, nu dispar, sau depăşesc cadrul particularităţilor normale
vârstei, ele pot deveni defecte stabile de pronunţie sau de vorbire, ce trebuie corectate.
Corectarea vorbirii preşcolarilor este impusă de câteva situaţii diferite, pe de o parte, îndreptarea
greşelilor inerente procesului de asimilare a formelor şi structurilor gramaticale de bază datorate lipsei de
experienţă, de cunoştinţe, într-un cuvânt de maturizarea firească a mecanismelor necesare unei exprimări clare,
concrete, coerente, logice, iar pe de altă parte, activitatea specială desfăşurată cu copiii care au un ritm mai lent
de dezvoltare cu tendinţa de persistenţă în anumite deficienţe de exprimare, cu precădere de pronunţie sau
agramatism şi în sfârşit asistenţa specializată a copiilor care manifestă tulburări patologice a limbajului. Ţinând
seama de situaţiile enumerate, măsurile care se ap1ică pot să aibă un caracter educativ propriu -zis de ameliorare,
de îmbunătăţire a vorbirii, un caracter educativ profilactic, de prevenire a unor deficienţe în vorbirea lor şi un
caracter curativ, respectiv de tratament specializat a1 tulburărilor de ordin patologic. Specific pentru munca
educatoarei sunt măsurile de ordin educativ şi profilactic, cel cu caracter curativ, revenind unor servicii şi cadre
calificate în acest sens, respectiv centrelor logopedice interşco1are şi logopezilor, care funcţionează în acest
cadru instituţionalizat. Munca logopezilor este precedată şi continuată de educatoare, care stabi1eşte de obicei
primul contact cu diferitele tu1burări ale limbaju1ui copiilor. În principiu ea are un rol hotărâtor în depistarea
copiilor cu tulburări de vorbire şi în continuarea exerciţiilor cu aceşti copii sub îndrumarea logopedului.
Necesitatea urmăririi consecvente a corectitudinii exprimării verbale a copiilor este determinată de
factorii multiplii. Argumentele de ordin psihologic scot în evidenţă faptul că vârsta preşcolară este etapa
hotărâtoare în însuşirea corectă a vorbirii, datorită modificărilor de ordin cantitativ şi calitativ, care vizează
însuşirea pronunţiei, a tuturor fonemelor, constituirea lexicu1ui de bază, apariţia limbajului interior,
diversificarea formelor de comunicare, intensificarea funcţiilor cognitive ale limbajului, asimilarea în practică,
corectă, a structurii gramaticale. Este de la sine înţeles că intervenţiile sunt mult mai eficiente în procesu1
formării insului, decât ulterior, când s-au stabilizat unele structuri eronate, când deficienţele s-au consolidat şi
au început să frâneze nu numai procesul dezvoltării gândirii, dar să-şi pună amprenta asupra întregii
personalităţi. Sunt cunoscute complexe de inferioritate pe care deficienţele de vorbire le provoacă la copiii de
10
ISSN 2668-7097
vârste mici. La acestea se asociază tendinţa de izolare a copilului, frica de a vorbi în public, evitarea pronunţării
cuvintelor cu o structură fonetică mai dificilă şi apoi treptat, întârzierea în ritmul general de dezvoltare a vorbirii.
Mă refer mai ales la copiii a căror tulburare nu a depăşit limita normalului, deoarece la ceilalţi are loc o alterare
evidentă a evoluţiei întregii personalităţi. Pe de altă parte depistarea timpurie a tulburărilor de vorbire şi
aplicarea unor măsuri corespunzătoare, contribuie la înlăturarea cu succes, a acestora, sau, în cel mai rău caz la
ameliorarea lor considerabilă.
Pentru emiterea corectă a fiecărui sunet, se realizează o poziţie specifică a elementelor aparatului
fonoarticulator cu mişcări sincrone, dar şi cu participarea corespunzătoare a respiraţiei, iar abaterea de la acestea,
din anumite motive, determină distorsiunea pronunţiei. Ori, pentru a fi eficiente, în terapia logopedică, subiectul
trebuie învăţat să adopte o poziţie corectă a aparatului fonoarticulator, ceea ce presupune existenţa unei
metodologii adecvate.
Dintre metodele şi procedeele care au o valoare mai mare, pot fi citate acelea cu acţiune indirectă asupra
corectării pronunţiei şi prin intermediul cărora se înlesnesc căile de acţiune a metodelor propriu-zis logopedice
şi care sunt specifice fiecărei categorii de tulburări de limbaj.
În categoria metodelor şi procedeelor educative, care au un caracter general-logopedic, sunt cuprinse:
1) gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea pronunţiei;
2) educaţia respiraţiei şi a echilibrului dintre expir şi inspir;
3) educarea auzului fonematic;
4) educarea personalităţii, înlăturarea negativismului faţă de vorbire şi a tulburărilor comportamentale.
1. Gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea pronunţiei se referă
la îmbunătăţirea motricităţii generale şi a mişcărilor fono-articulatorii. În acest scop, se pot indica o serie de
exerciţii care au o importanţă deosebită nu numai pentru dezvoltarea limbajului, dar şi pentru sănătatea
organismului. Aceste exerciţii urmăresc fortificarea trunchiului, a gâtului şi a membrelor. În toate cazurile,
exerciţiile fizice generale trebuie asociate cu cele de respiraţie. Exerciţiile fizice generale au scopul de a uşura
desfăşurarea unor mişcări complexe ale diferitelor grupe de muşchi care iau parte la activitatea de respiraţie şi
la funcţionarea aparatului fono-articulator. Se ştie că, obişnuit, pentru pronunţarea fiecărui sunet, corpul,
membrele, gâtul etc. capătă o anumită poziţie, fie de relaxare, fie de încordare.
Se pot distinge două subcategorii de exerciţii: unele cu scopul de a relaxa organismul şi musculatura
aparatului de emisie, exerciţii utile în majoritatea tulburărilor de limbaj şi în pronunţarea majorităţii sunetelor
limbii române, iar altele de încordare, care se folosesc, în special, în timpul pronunţării sunetelor surde.
În cazul exerciţiilor fizice generale, este indicat ca fiecare mişcare să fie executată în mod ritmic, ceea
ce va uşura introducerea ritmului şi la nivelul vorbirii. Pentru dezvoltarea motricităţii organelor fono-
articulatorii, se recomandă o serie de exerciţii ce se referă la dezvoltarea mişcărilor expresivităţii faciale, făcute
în mod diferenţiat, în funcţie de caz. Cele mai importante exerciţii, folosite în acest scop, sunt: umflarea
simultană a obrajilor; închiderea şi deschiderea ochilor, concomitent cu ridicarea şi coborârea ritmică a
sprâncenelor; imitarea râsului şi a surâsului; încreţirea şi descreţirea frunţii; umflarea alternativă a obrajilor etc.
Motricitatea linguală joacă un rol esenţial în pronunţarea sunetelor, deoarece la fiecare sunet limba se
dilată, se contractă, ia forme diferite şi ocupă alte poziţii în cavitatea bucală. Exerciţiile pentru dezvoltarea
motricităţii mandibulare se folosesc, în special, la cei care au o muşcătură deschisă, sau la cei cu traumatisme
maxilo-faciale. Aceste exerciţii constau în : ridicarea şi coborârea ritmică a mandibulei; mişcări spre dreapta şi
spre stânga a mandibulei; imitarea rumegatului animalelor; imitarea căscatului etc.
Pentru dezvoltarea motricităţii labiale, este necesar să se folosească o serie de exerciţii, pornind de la
rolul important pe care-l joacă buzele în pronunţarea fiecărui sunet, silabă şi cuvânt. Cele mai indicate exerciţii
sunt: acoperirea alternativă a unei buze prin cealaltă; formarea unei pâlnii, ca la pronunţarea sunetelor o şi u;
strângerea buzelor şi suflarea aerului cu putere, ca la pronunţarea sunetelor b şi p; retragerea şi extensia
comisurilor laterale; umflarea buzelor prin reţinerea aerului în cavitatea bucală; vibrarea buzelor prin imitarea
sforăitului de cal şi multe altele. Aici, ca şi în cazul celorlalte exerciţii, inventivitatea logopedului este foarte
importantă, pentru a adopta şi pune în valoare noi procedee.
11
ISSN 2668-7097
2. Educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre inspir şi expirare un rol important nu numai în asigurarea
unor funcţii biologice, dar şi în pronunţie. În timpul expirului, suflul face să vibreze coardele vocale implicate
în producerea sunetelor. Presiunea expirului şi a inspirului se modifică în funcţie de fiecare sunet, devenind
când mai puternică, când mai puţin puternică, prin alternanţă, dar păstrând un echilibru ritmic. Nici musculatura
necesară actului respiraţiei nu este suficient de dezvoltată la copiii cu o vorbire deficitară, din cauza lipsei de
exersare naturală.
Se ştie că în funcţie de sex, se disting două tipuri de respiraţie, şi anume: la bărbaţi, o respiraţie costo-
abdominală, în care rolul hotărâtor, pentru realizarea expirului, îl joacă muşchii abdominali şi costali inferiori,
iar la femei, predomină respiraţia de tip toracic, manifestată prin contracţia şi relaxarea preponderentă a cutiei
toracice.
La copii, pe lângă faptul că respiraţia nu se desfăşoară în mod ritmic, nu există nici o diferenţiere netă
între cele două tipuri de respiraţie caracteristice sexului respectiv. Unii logopaţi încearcă să vorbească şi în
timpul inspirului, nu numai al expirului (cum este normal).
Exerciţiile de respiraţie se desfăşoară în funcţie de vârsta subiectului: la copiii mici, ele se pot desfăşura
sub forma jocului în aer liber sau în camere bine aerisite. În acest sens, se pot folosi o serie de jucării în care să
se sufle; exerciţiile să fie făcute din diferite poziţii ale corpului: culcat, în picioare, şezând etc. La copiii mai
mari, se pot utiliza materiale didactice vizuale, spirometrul, dar se poate exersa expir-inspirul şi pe baza apelării
la înţelegere. Atât la adulţi, cât şi la copii, exerciţiile de respiraţie se pot face fără a fi însoţite de vorbire sau
concomitent cu ea. De asemenea, ele pot fi făcute individual sau în grup, şi este de remarcat că se instalează mai
uşor ritmul dintre expir şi inspir, dacă aceste exerciţii sunt făcute în timpul mersului, pentru că el conţine deja
componenta automatizată, ritmică. Se recomandă ca exerciţiile de respiraţie, efectuate o dată cu pronunţarea, să
se realizeze la început, cu ajutorul cântului şi al recitării de poezii ritmice. Se mai pot emite vocale cântate,
anumite exclamaţii, interjecţii etc. În final, se ajunge la o vorbire ritmică, prin sincronizarea expirului cu
inspirul.
3. Educarea auzului fonematic, adică a capacităţii de a identifica, discrimina şi diferenţia sunetele limbii,
contribuie la realizarea unei pronunţări corecte. Tulburările auzului fonematic pot merge de la incapacitatea
diferenţierii tuturor sunetelor sau numai a unora şi până la imposibilitatea perceperii chiar a silabelor şi
cuvintelor, ca unităţi specifice limbajului.
La copiii preşcolari, dezvoltarea auzului fonematic se poate face sub forma unor jocuri (ghicirea vocii
celor care îl strigă, identificarea vocii unor persoane cunoscute sau a strigătului animalelor, a păsărilor
înregistrate pe casetă, prin întrecere în recitarea unor poezioare cu intonaţie etc.). Cuvintele care se folosesc
pentru consolidarea sunetelor învăţate, cât şi a propoziţiilor care cuprind grupuri de asemenea sunete, contribuie
şi la dezvoltarea auzului fonematic. Aşadar, folosind aceste cuvinte în corectarea dislaliei, se realizează,
concomitent, şi dezvoltarea auzului fonematic şi, în felul acesta, consumul de energie este mai mic, iar timpul
de corectare, mai scurt.
4.Educarea personalităţii, înlăturarea negativismului faţă de vorbire şi a tulburărilor comportamentale
sunt necesare la copiii de vârstă şcolară dar, în special, la cei care se află în perioadele pubertăţii şi adolescenţei.
Acest proces trebuie să înceapă, însă, odată cu corectarea tulburării de limbaj, indiferent de vârsta logopatului.
Dacă în perioada preşcolară, tulburările personalităţii sunt întâlnite la puţini copii, la şcolari, fenomenul
dereglării verbale se conştientizează, devine apăsător şi poate determina, la unii copii, devieri comportamentale,
atitudini negativiste, o slabă integrare în colectiv, delăsare la învăţătură, lipsa iniţiativelor, reţinere sau
obrăznicie, nervozitate etc. La instalarea acestor tulburări contribuie adeseori, fără ca ei să-şi dea seama, părinţii
şi educatorii (prin apostrofarea şi solicitarea insistentă să vorbească corect). Pe de altă parte, atitudinea colegilor
de ridiculizare şi ironizare îi determină să devină retraşi şi închişi în ei înşişi.
În această situaţie, educarea personalităţii trebuie să urmărească: redarea încrederii în propriile
posibilităţi; crearea convingerii că tulburarea nu presupune un deficit intelectual; crearea convingerii că
dificultatea de limbaj este o tulburare pasageră, care poate fi corectată; crearea încrederii în logoped; înlăturarea
negativismului şi redarea optimismului.
12
ISSN 2668-7097
Rezultatele cele mai bune, în educarea personalităţii, le are psihoterapia. Pentru aplicarea psihoterapiei,
trebuie să se aibă în vedere, pe de o parte, etiologia şi simptomatologia tulburării, iar pe de altă parte, vârsta
subiectului, particularităţile personalităţii lui, nivelul său de cultură şi de dezvoltare intelectuală.
Psihoterapia are scopul de a înlătura stările psihice conflictuale. Ea vizează atât simptomele tulburării,
cât şi educarea întregii personalităţi. Prin psihoterapie se urmăreşte înlăturarea fricii patologice de a vorbi şi a
sentimentului de inferioritate.
Psihoterapia nu trebuie limitată numai la cel ce suferă de o tulburare de limbaj, ea urmând a se extinde
şi asupra persoanelor cu care subiectul vine în contact: părinţi, fraţi, surori, rude. Aceştia vor adopta o atitudine
corespunzătoare faţă de vorbirea şi comportarea persoanei, vor manifesta înţelegere şi receptivitate, vor
contribui la crearea unei atmosfere plăcute şi liniştitoare, îi vor arăta încredere şi răbdare. Astfel, activitatea
psihoterapeutică este continuată pe un alt plan în cadrul familiei, ceea ce exercită o influenţă favorabilă asupra
subiectului şi, prin aceasta, asupra rezultatelor finale ale psihoterapiei.
Bibliografie :
Gramatica limbii române, vol.I,II, Ed. a II-a, Ed. Academiei, Bucureşti, 1966
*** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Ed. Academiei, Bucureşti, 2001
Avram, Mioara - Gramatica pentru toţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997
Coteanu, Ion - Limba română contemporană, E.D.P., Bucureşti, 1985
Coteanu, Ion - Gramatica de bază a limbii române, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982
Autor : Trif Mariana Gabriela
Titlu : Corectarea vorbirii preşcolarului
Localitate : Șimleu Silvanei, Județul Sălaj
An: 2023
13
ISSN 2668-7097
Sport și sănătate. Oare?

Liceul cu Program Sportiv Baia Mare
Gabriel Alin Gavra
Introducere
Sport: ”Activitate fizică a cărei practică presupune un antrenament metodic, respectarea anumitor reguli
și a unei anumite discipline, având la bază elementul competitiv și urmărind obținerea de performanțe în fiecare
dintre formele particulare, reglementate ale acestei activități” . (DEX)
Sănătate: ” Stare generală bună a unui organism, care rezultă din funcționarea normală și regulată a
tuturor organelor sale” (DEX)
Așa cum reiese din definițiile de mai sus, sportul este caracterizat de elementul competiție iar sănătatea
este caracterizată de buna funcționare a tuturor organelor. Există însă o relație de cauzalitate între cele două?
La prima vedere multă lume ar spune că da însa la o privire mai atentă asupra fenomenului sportiv ne putem da
seama cu ușurință că lucrurile nu stau chiar așa și sunt mult mai nuanțate.
Astfel, dacă la nivelul specialiștilor există consens în ceea ce privește beneficiile aduse stării de sănătate
de către practicarea anumitor exerciții fizice, nu la fel se poate afirma in cazul altora sau în cazul practicării
sportului de performanță. Părerile sunt împărtite și cu cât se intră mai în profunzimea problemei cu atât părerile
sunt mai contradictorii și argumentele mai solide.
Am să adopt în această lucrare ”poziția diavolului” și mă voi situa de partea celor care consideră că
sportul, atunci când este practicat în alte scopuri decât acela de dezvoltare și menținere a stării de sănătate poate
duce exact la opusul acestui deziderat.
Conținut
Nu puține sunt părerile conform cărora sportul nu ar fi chiar un panaceu în ceea ce privește starea de
sănătate ci din contră de foarte multe ori ar face mai mult rău decât bine. Pot fi total de accord cu aceasta ipoteză
dacă, așa cum am mai spus, acesta (sportul) este practicat într-un mod empiric sau dacă sunt urmărite
performanțele sportive.
Astfel, într-un articol (Youth Sport: negative impact on young athletes) publicat la data de 31 mai 2013
în US National Library of Medicine (National Institute of Health) este dovedit impactul negative pe care
practicarea sportului de performanță poate să o aibă asupra sănătății tinerilor. Sumarizarea acestui articol putând
fi regăsită în rândurile de mai jos.
Există un risc inerent de rănire pentru sportivii de toate vârstele atunci când participă la activități
sportive. În perioadele de creștere și închiderea situsurilor de creștere în adolescență, tinerii sportivi sunt
vulnerabili la o varietate de leziuni traumatice transpuse în 2,6 milioane de vizite la urgență în fiecare an pentru
cei cu vârsta cuprinsă între 5 și 24 de ani. Datorită creșterii rapide a oaselor concomitent cu dezvoltarea mai
lentă a musculaturii, se dezvoltă tensiune pe plăcile de creștere, apofize și articulații. Această creștere a forțelor
de întindere poate pune structurile menționate mai sus în pericol de rănire. În funcție de stadiul creșterii fizice,
copiii și adolescenții afectează deseori structuri anatomice diferite de cele afectate de adulți. Oasele copiilor
sunt mai slabe decât ligamentele și tendoanele lor, prin urmare prezintă un risc crescut de fracturi pe tot osul și
placa de creștere.
În anii adolescenței, unii sportivi pot experimenta o scădere a flexibilității, coordonării și echilibrului,
ceea ce nu numai că duce la creșterea riscului de accidentare, ci are și impact asupra performanței sportive,
punând mai mult stres, anxietate și presiune socială asupra tânărului sportiv. Deși copiii sunt, în general, mai
rezistenți și se vindecă mai repede decât adulții, este necesară luarea în considerare a scheletului imatur pentru
dezvoltarea volumelor adecvate de exerciții în timpul antrenamentelor, competiției și reabilitării, pentru a evita
leziunile excesive. O întoarcere pripită la activitatea sportivă cu reabilitare incompletă poate duce la dureri
cronice, disfuncții, creșterea duratei de refacere și leziuni repetate la aceleași sau la diferite părți ale corpului.
14
ISSN 2668-7097
Pe măsură ce participarea la sporturile pentru tineri continuă să crească, se observă un impact direct
asupra ratelor de accidentare, a costurilor medicale, a sarcinii familiale și a timpului de repaus. Datele exacte și
cuprinzătoare privind leziunile sportive la tânărul sportiv au fost dificil de obținut din cauza definițiilor
incoerente ale leziunilor sportive, raportării insuficiente a leziunilor de către părinți și sportivi și lipsei
profesionalismului in păstrarea evidenței. În plus față de consecințele fizice ale rănirii, tulburările psihosociale
ale schimbărilor de dispoziție, depresiei sunt problematice și necesită adesea un management profesional.
Centrul Național pentru Siguranță Sportivă raportează că 3,5 milioane de copii cu vârsta de 14 ani și
mai mici primesc asistență medicală pentru leziuni legate de sport în fiecare an și din toate leziunile legate de
sport care sunt îngrijite în camera de urgență, două treimi implică leziuni la copii. Se estimează că două miliarde
de dolari sunt cheltuiți în sistemul de sănătate din SUA. în fiecare an pentru gestionarea leziunilor sportive.
Părinții, antrenorii, profesioniștii în medicina sportivă și organizatorii sunt toți vinovați. În ciuda
faptului că 67% dintre leziuni apar în timpul sesiunii de antrenament, mulți din cei implicati aplică mai puține
măsuri de siguranță în aceste perioade decât în timpul competiției. Cel puțin jumătate din toate leziunile suferite
de tinerii sportivi rezultă din suprasolicitare.
Ca și în cazul leziunilor adulte, leziunile excesive la tânărul sportiv sunt rezultatul atât al factorilor
intrinseci, cât și ai celor extrinseci. Factorii intrinseci sunt factorii fiziologici și adesea nemodificabili, în timp
ce factorii extrinseci pot fi modificați de influențe externe. Adulții implicați în sporturile pentru tineri au un rol
important în influențarea factorilor extrinseci, care pot duce la reducerea sau exacerbarea leziunilor. De
exemplu, cercetările actuale arată că strategiile de prevenire și educare pot juca un rol important în reducerea
acestor leziuni grave. Studii științifice recente resping noțiunea anterioară că tinerii sportivi prezintă un risc
inerent crescut de accidentări din cauza sistemelor lor fiziologice imature. Literatura actuală identifică o serie
de cauze, care includ starea generală de sănătate, deshidratarea, temperatura și umiditatea mediului ca motive
ale hipertermiei la tânărul atlet. Asociația Națională a Antrenorilor de Atletism a raportat 50 de decese din cauza
accidentărilor sportive la tinerii sportivi în 2010. În ciuda multiplelor proiecte de lege prezentate legislației
statului în ultimii câțiva ani pentru prevenirea rănilor grave, adică stop cardiac, hipertermie și comotie, mai
puțin de 10% au fost adoptate. În încercarea de a reduce incidența crescândă a contuziei la tinerii sportivi, 33
de state necesită educație pentru antrenori, părinți, sportivi și personalul școlii în recunoașterea, gestionarea și
prevenirea comotiei în sporturile pentru tineri.
În 2012, Asociația Națională pentru Sport și Educație Fizică a publicat „Raportul Shape of the Nation”,
ilustrând rolul atât al guvernului federal, cât și al statului în elaborarea reglementărilor privind recreerea și
educația fizică pentru clasele 0 până la 12. În prezent, nu există reglementări federale privind implementarea
recreer,ii și educației fizice în sistemul școlar din SUA. Șaptezeci și cinci la sută din școlile care mandatează
statele asigură educație fizică în programele de învățământ primar, mediu și gimnazial; cu toate acestea, doar
12% dintre state includ cerințe de frecvență și durată pe toate nivelurile. Mai mult de 80% dintre state necesită
educație fizică la un moment dat în clasele 0 până la 12.
Mai mult decât atât, pentru o mai buna și clară înțelegere a RISCURILOR pe care le implică practicarea
sportului de performanță sau a oricărei forme de sport dacă nu sunt respectate regulile de bază am să pomenesc
în randurile următoare câteva aspect reieșite în urma cercetărilor desfășurate de către un grup de cercetători
polonezi de la universitățile din Cracovia și Varșovia și publicat în articolul ”Negative impact on the health of
professional sports players” în revista Neurocentrum.
Studiul a avut ca ipoteză impactul negativ al jocului de fotbal de sală asupra fizicului (stării de sănătate),
a avut loc în perioada 20-27 februarie 2015, într-unul dintre cluburile ligii de futsal din sudul Poloniei și au fost
urmăriți 16 jucători ai clubului, cu vârsta de 19-30 de ani.
Au fost evaluate următoarele aspect: partide jucate, poziția pe teren, cauza accidentării, locul
accidentării, momentul accidentării (meci sau antrenament), perioada de incapacitate, felul vătămării.
Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
15
ISSN 2668-7097
Nr. Nr. Post Cauza Locul Momentul Durat Descrierea

Crt Me- accidentării accident- acciden- a afecțiunii
. ciuri tării tării indisp
onibili
-zării
1 7 Mijlocaș Adversar Teren Meci 14 Intindere musculara
2 10 Mijlocaș Adversar Teren Antrena- 30 Durere la genunchi,
ment afectare tendon
patelar
3 5 Mijlocaș Teren Teren Meci 30 Intindere musculara
4 5 Mijlocaș Teren Teren Antrena- 40 Ruptura Musculara
ment
5 9 Fundaș Individual Teren Antrena- 21 Intindere musculara
ment
6 9 Fundaș Individual Teren Antrena- 52 Leziune la
ment genunchi
7 7 Portar Antrenament Teren Antrena- 45 Intindere musculara
ment
8 7 Portar Antrenament Teren Antrena- 30 Durerere la
ment genunchi
9 12 Fundaș Antrenament Teren Antrena- 14 Ruptură de menisc
ment
10 8 Fundaș Adversar Teren Meci 30 Așchiere os
11 8 Fundaș Adversar Teren Meci 14 Luxație gleznă
12 9 Mijlocaș Adversar Teren Meci 21 Contuzie deget
picior
13 11 Pivot Adversar Teren Meci 21 Fractură osoasaă
falange
14 11 Pivot Adversar Teren Meci 14 Durere tendon
genunchi
15 7 Atacant Adversar Teren Meci 21 Entorsă gleznă
dreaptă
16 10 Fundaș Adversar Teren Meci 28 Contuzie genunchi
Concluziile studiului de mai sus au fost urmatoarele:

1. Numărul de jucători accidentați anual la antrenamente sau în timpul meciurilor este peste 50%;
2. Descrise de jucătorii de futsal, leziunile sunt tipice acestei discipline, diagnosticul medical fiind
dificil de tratat;
3. Absența medicului chirurg specializat din rândurile personalului medical al clubului împiedică
diagnosticul medical rapid crescând astfel riscul pentru sănătatea jucătorilor.
16
ISSN 2668-7097
Concluzii
Scurta mea documentare asupra acestui subiect nu face altceva decât să arate cât se poate de clar faptul
că prin sport (la modul general) nu numai că nu se aduc beneficii asupra stării de sănătate ci din contră, în foarte
multe situații rezultatul obținut poate fi unul total nedorit.
Implicațiile aduse de practicarea nesupravegheată, empirică sau motivată de obținerea de performanțe
pot fi destul de grave, existând chiar situații (nu puține) în care, așa cum am arătat, a survenit chiar decesul
sportivului.
În concluzie, afirmația că sportul este izvor de sănătate este în cel mai bun caz o jumătate de adevăr și
consider că afirmația corectă ar fi: Sportul practicat responsabil, sub supravegherea și îndrumarea unui
SPECIALIST este izvor de sănătate.
Bibliografie
Cârstea, Ghe., 2000, Teoria și Metodica Educației Fizice și Sportului, București, Editura AN-DA;
Demeter, A., 1979, Fiziologia și Biochimia Educației Fizice și Sportului, București, Editura Sport-Turism;
Dragnea, A., 2002, Teoria Educației Fizice și Sportului, București, Editura FEST;
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3871410/;
http://www.neurocentrum.pl/dcten/wp-content/uploads/duda_h1a11.pdf;
https://dexonline.ro/;
17
ISSN 2668-7097
COPII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE

SPECIALE ȘI ÎNVĂȚAREA VIZIBILĂ
Prof. Jilăveanu Andreea

Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Târgu Jiu
Luând în considerare declarația lui John Hattie conform căreia învățarea vizibilă nu se rezumă la o formulă
pentru dezvoltarea profesională, nici la o tactică de predare sau la un set de trucuri de prim ajutor, ci reprezintă
o perspectivă asupra îmbunătățirii calității învățării, putem cu certitudine să adoptăm acest concept ca fiind un
principiu fundamental în optimizarea procesului de educație. Motivația stă în faptul că învățarea vizibilă
impune, în primul rând, o abordare și o viziune didactică specifică pentru a atinge scopul esențial al școlii -
adică să îi învețe pe elevi cum să învețe și să le dezvolte capacitățile cognitive, încurajându-i să-și dezvolte
abilitățile de gândire.
Influența profesorului asupra performanțelor elevului este semnificativă, nu doar prin ceea ce comunică verbal,
ci mai ales prin exemplul personal pe care îl oferă, prin acțiunile sale în timpul lecțiilor, modul în care îndrumă
elevii în procesul de învățare și descoperire a noilor cunoștințe. Furnizarea informațiilor corecte și științifice
într-un limbaj accesibil elevilor are o importanță deosebită, dar nu reprezintă întregul proces.
De fapt, elementul central este să stimulezi elevii să caute cunoaștere nouă, să exploreze noi perspective, să
trezești curiozitatea, să îi motivezi și să le transmiți entuziasmul pentru învățare, precum și convingerea că pot
îmbunătăți rezultatele lor academice. Pentru a atinge aceste obiective, profesorul trebuie să promoveze învățarea
prin intermediul pasiunii și entuziasmului său în timpul procesului didactic.
Conceptul de învățare vizibilă devine o realitate atunci când elevii înțeleg ce trebuie să facă și cum să o facă,
atunci când sunt prezentate "produsele finite" și li se demonstrează modul de obținere a acestora, inclusiv
relevanța și utilitatea lor. Profesorii își dau seama că elevii au asimilat conținutul atunci când pot vedea atât
procesul învățării (cum învață elevii) cât și rezultatul obținut (ce au înțeles și realizat).
Profesorii dețin cunoștințe profunde despre potențialul de învățare al fiecărui elev, precum și despre capacitățile
lor intelectuale, iar prin metodele lor didactice determină elevii să căute cunoaștere în mod autonom, să
experimenteze bucuria și satisfacția descoperirii, să devină practic propriii lor mentori, ceea ce asigură un proces
de învățare continuu pe parcursul vieții.
Toate aceste concepte sunt într-adevăr atractive și logice în teorie, dar cum poate un profesor să realizeze
învățarea vizibilă? Deși nu este ușor, nici nu este imposibil. Profesorul trebuie să creeze în elev sentimentul de
apartenență la o comunitate școlară, să îi ajute să dobândească încredere în abilitatea de a reuși - chiar și atunci
când inițial se confruntă cu provocări dificile, să le insufle convingerea că procesul de învățare are semnificație
și relevanță în contextul real al vieții lor.
Eficiența profesorului este maximizată atunci când nu evaluază doar progresul elevilor, ci și propriul său mod
de predare, atunci când explorează o varietate de metode didactice și își analizează eficacitatea. Practica
dovedește că efectele cele mai pozitive asupra procesului de învățare apar atunci când profesorul învață din
propria experiență de predare. Conform lui J. Hattie, profesorii care reflectează asupra impactului lor asupra
elevilor își dau seama că uneori este necesar să ajusteze strategiile de predare. Este recunoscut faptul că există
variații în impactul profesorilor asupra învățării și performanțelor școlare, dar numai profesorii pasionați,
interesați și plini de entuziasm reușesc să genereze efecte pozitive constante asupra rezultatelor școlare pentru
toți elevii.
Practicile dovedite au demonstrat fără îndoială că toți profesorii motivați și pasionați au o influență pozitivă
asupra progresului elevilor. În cadrul școlii, dezvoltarea profesională ajută profesorii să găsească soluții pentru
problemele specifice de predare și să sprijine dezvoltarea potențialului și a capacităților de învățare ale elevilor.
Profesionalismul în cadrul școlii este construit de profesorii care colaborează pentru a asigura aplicarea
principiilor "învățării vizibile".
18
ISSN 2668-7097
Profesorii sunt conștienți de atitudinile și predispozițiile cu care elevii vin la școală și își propun să le dezvolte,
astfel încât acestea să devină factori motivaționali pentru învățare. Dacă elevii percep mediul din clasă ca fiind
favorabil, ei se simt confortabil să solicite ajutor atunci când au dificultăți, fără teama de pedepse sau umilințe.
În cadrul școlii și în sălile de clasă, dialogul predomina într-o măsură mai mare decât interogările profesorului.
Profesorii și elevii folosesc influența pozitivă a colegilor pentru a avansa în procesul de învățare. Într-un mediu
de învățare vizibilă, etichetarea elevilor este rar întâlnită. Elevii și profesorii au așteptări înalte față de
performanțele proprii.
Profesorii aleg metode didactice adecvate pentru fiecare elev, înțelegându-și rolul ca evaluatori, monitorizează
evoluția învățării și aplică principiile "design-ului didactic inversat" (pornind de la rezultate, trecând prin
obiective și ajungând la activități și resurse necesare pentru a atinge criteriile de succes). Profesorii acordă
atenție feedback-ului și iau măsuri pentru a se adapta la cele trei întrebări esențiale: "Unde încerc să ajung?",
"Cum voi ajunge acolo?" și "Ce trebuie să fac/să obțin?". Diversele metode de evaluare sunt folosite de
profesori, iar ei oferă dovezi că toți elevii au avut oportunitatea de a învăța și de a fi sprijiniți în procesul lor.
Există o varietate de instrumente care pot face învățarea vizibilă, inclusiv camera digitală, calculatorul,
portofoliul, precum și paginile sau site-urile web ale instituției sau clasei.
În concluzie, experiența practică demonstrează că profesorii care aduc învățarea și predarea la nivel vizibil se
angajează în autoevaluare și căută soluții pentru a îmbunătăți progresul elevilor. Ei se preocupă de atingerea
succesului atât în cazul lor, cât și în cazul elevilor. Aceștia se străduiesc să găsească cele mai eficiente modalități
de prezentare a conținutului și de creare a unui climat de învățare optim în clasă. Prin monitorizarea și feedback-
ul constant, profesorii asigură progresul elevilor și îi încurajează să devină participanți activi în propriul lor
proces de învățare. În cele din urmă, învățarea și predarea vizibilă necesită angajamentul și efortul continuu
pentru a găsi stimulente și provocări în educație, atât pentru profesori, cât și pentru elevi, manageri, părinți și
colaboratori. Pentru a face învățarea vizibilă o realitate, este esențial ca atât profesorii, cât și elevii să fie
conștienți de criteriile de performanță și să aibă oportunități adecvate pentru a-și dezvolta progresul individual.
Bibliografie
Hattie, John (2014). Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori. București: Editura Trei.
19
ISSN 2668-7097
COMUNICAREA EFICIENTĂ, O TEMĂ DE CONSILIERE PARENTALĂ
Tenciu Lucia Ioana

Școala Gimnazială “Sfânta Vineri” Municipiul Ploiești
Comportamentul de la școală al copilului este profund influențat de ceea ce se întâmplă acasă. Părintele
este primul și omniprezentul dascăl din viața sa și este de mare însemnătate, pentru un parcurs educațional
optim, să fie un partener real al instituției școlare. Când acest lucru se întâmplă, performanțele copilului sunt
cele așteptate.
Au fost identificate strategii eficiente de comunicare între adulți și copii care, aplicate în egală măsură
de părinți și de profesori îi pot ajuta pe cei mici să facă față celor mai diverse probleme care le afectează procesul
e învățare.
În calitatea sa de consilier, profesorul va selecta din literatura de specialitate teme relevante, adecvate
etapei de vârstă în care se află copiii ( în cazul de față, școlarul mic), din care nu vor lipsi exemplele concrete și
studiile de caz pe subiecți fictivi, pentru păstrarea confidențialității.
Au fost identificate strategii eficiente de comunicare între adulți și copii care, aplicate în egală măsură
de părinți și de profesori îi pot ajuta pe cei mici să facă față celor mai diverse probleme care le afectează procesul
e învățare.
Prezint mai jos tema de consiliere Comunicarea eficientă pentru care am utilizat ca resurse cărțile
menționate în bibliografie.
Felul în care vorbesc părinții și profesorii îi arată copilului părerea lor despre el. Afirmațiile lor
influențează încrederea și prețuirea pe care acesta o acordă propriei persoane. Într-o mare măsură limbajul
celor mari determină destinul acelui copil. Haim Ginot
Părinții și profesorii trebuie să formeze parteneriate de lucru. Și unii și alții trebuie să știe care este
diferența între cuvintele care demoralizează și cele care dau curaj, dintre cuvintele care îl incită la confruntare
și cele care îl invită la cooperare, dintre cuvintele care îl pun pe copil în imposibilitatea de a gândi sau de a se
concentra și cuvintele care descătușează dorința firească de a învăța.
Este nevoie acum, mai mult ca oricând, să le oferim copiilor un model real al modului în care
divergențele se pot soluționa printr-o comunicare deschisă, respectuoasă. Este cea mai bună protecție pe care
le-o putem oferi împotriva propriilor impulsuri violente. Atunci când intervin momentele de frustrare și de
furie, pot recurge la cuvintele pe care le-au auzit de la persoanele importante din viața lor.
Există o legătură directă între ceea ce simt copiii și felul în care se comportă. Atunci când ceea ce simt
e corect, se poartă corect. Pot fi ajutați să simtă corect acceptându-le sentimentele. Suntem tentați să le vorbim
copiilor așa cum au vorbit cu noi părinții și profesorii noștri. Este o provocare pentru noi să facem trecerea de
la:
-E doar o mică zgârietură, nu doare.
la noua abordare:
-O zgârietură poate să doară.
Este important, ca prim pas să recunoaștem supărarea copilului și să o acceptăm. Atunci când
sentimentele elevului sunt negate, acesta se poate descuraja repede.
Atunci când sentimentele negative ale elevului sunt identificate și acceptate, acesta se simte încurajat și
poate continua să își dea silința.
Adultul este bine intenționat, dar când copilul este bombardat cu critici și cu sfaturi, el nu se mai poate
concentra asupra problemei sale sau nu își mai poate asuma responsabilitatea pentru ceea ce a făcut.
Reacționând la supărarea celui mic cu o atitudine plină de grijă, punctată de încuviințări din cap sau de
mormăieli aprobatoare, îi lăsăm libertatea de a se concentra asupra problemei lui și de a o rezolva, poate, singur.
Este frustrant când copiii nu reacționează la argumente. Ce se poate face totuși?
20
ISSN 2668-7097
O soluție ar fi să apelăm la imaginație: Ar fi minunat dacă printr-o vrajă ne-am afla la finalul anului
școlar și tu ai avea de făcut acum ultima ta temă. Crezi că poți să te apuci de ea?, ar putea fi o variantă pentru
copilul care se opune efectuării temelor.
Fixare rapidă
Copiilor trebuie să li se recunoască sentimentele-acasă și la școală
Copilul: - Din cauza câtorva greșeli din neatenție, am luat doar S.
Adultul: - Nu te necăji, ai să faci mai bine data viitoare.
1. Să identificați sentimentele copilului.
-Pari tare dezamăgit. E normal să te superi, atunci când știi răspunsul, dar ți se scade nota pentru
greșeli din neatenție.
2. Să recunoașteți sentimentele copilului printr-un sunet sau un cuvânt.
-Oh! Mmm! Aha! Așa e!
3. Să îi oferiți copilului prin imaginație ceea ce nu-i puteți oferi în realitate.
-Ce grozav ar fi să ai un creion vrăjit, care să se oprească din scris atunci când ești gata să greșești.
4. Să acceptați sentimentele, chiar și atunci când puneți capăt comportamentelor inacceptabile.
-Vei fi la fel de furios din cauza notei, chiar dacă lovești așa cu piciorul în bancă. Nu e în ordine să
faci așa. Dar poți, în schimb, să-mi spui mai multe despre ceea ce te necăjește. Sau poți să-mi desenezi, dacă
vrei.
Cum să comunicăm eficient cu copiii noștri
Să îi facem pe cei mici să coopereze, fie acasă, fie la școală poate deveni, uneori, o adevărată provocare.
Felul în care spunem ceva se dovedește a fi la fel de important ca și cuvintele rostite. Cuvintele care denotă
respect trebuie să fie însoțite de o atitudine plină de respect care să transmită mesajul: Am încredere în
capacitatea și judecata ta. În momentul în care eu îți indic problema, tu vei ști ce să faci.
Au fost identificate 7 strategii care și-au dovedit eficiența în a obține cooperarea copiilor, renunțând la
chestionări, la critică și la interminabile lamentări:
1. Descrie problema.
-Văd parchetul pictat cu acuarele!
2. Oferă informații.
-E mai ușor de curățat înainte să se usuce!
3. Oferă o variantă.
-Poți să o cureți cu o cârpă udă sau cu un burete înmuiat în apă!
4. Exprimă-te printr-un cuvânt sau un gest!
-Acuarele!
5. Descrie ce simți tu.
-Nu-mi place să văd parchetul împroșcat de acuarele!
6. Așterne pe hârtie!
-Atențiune! Către toți artiștii:
Vă rugăm să aveți amabilitatea ca la plecarea din cameră să lăsați parchetul așa cum l-ați găsit! Cu
mulțumiri,
Mama/ Conducerea
7. Fii glumeț. (folosește altă voce sau alt accent)
-Cântă, improvizează o poezioară:
Ah, uite pe parchet culoarea
Ce păcat că s-a întâmplat!
Adu cârpă și găleată,
Te ajut să faci curat!
21
ISSN 2668-7097
De remarcat că întrebarea: Cine a făcut asta? declanșează imediat alarma în sufletul copiilor. Se simt
confruntați cu o alternativă neplăcută: dacă mint și scapă neprinși, vor avea parte de un sentiment de ușurare pe
termen scurt, dar și cu un sentiment de vinovăție pe termen lung. Dacă spun adevărul, se pot aștepta să fie certați
sau chiar pedepsiți. Chiar mai rău, mărturisire faptei poate atrage după sine o întrebare și mai amenințătoare:
De ce ai făcut asta?
Indiferent cum încearcă să-și justifice faptele, copilul simte că adevăratul răspuns la întrebarea despre
motivul crimei săvârșite este un pomelnic de autoînvinuiri: -Fiindcă sunt neatent, egoist, rău, grosolan etc.
În această situație este preferabil să fie enunțată problema:- Sunt nemulțumită! Cineva a încurcat parchetul cu
foaia de desen. Dacă este în pană de hârtie, îi pot oferi eu din rezerva mea personală.
Concluzie: Statutul de părinte/ de profesor nu impune sobrietate și fermitate pentru menținerea
autorității, se pot menține limitele prestabilite în timp ce avem o atitudine jucăușă, glumim și ne arătăm
disponibilitatea pentru comunicare deschisă, respectuoasă, în care ne exprimăm părerea asupra faptelor și nu
asupra făptuitorilor.
Bibliografie:
Comunicarea eficientă cu copiii, Adele Faber, Elainn Mazlish, Ed. Curtea Veche Publishing, 2013
Călătoria copilului tău spre autodisciplină, T. Berry Brazelton, Joshua Sparrow, Ed. Trei, 2017
22
ISSN 2668-7097
Particularităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă şcolară mică
Profesor pentru învățământ primar, Ștefan Camelia

Liceul “Andrei Mureșanu”, Brașov, jud. Brașov
Programul școlarului mic trebuie să fie organizat, să existe un program zilnic al activităților, să se
respecte ora de trezire și cea de culcare, pentru ca activitatea școlară să se desfășoare înt-un mod corespunzător.
Copilul trebuie să aibă un program de somn suficient, să fie odihnit, pentu că lipsa somnului determină
scăderea atenției, a memoriei și a performanțelor gândirii.
La școală programul copilului este bine organizat, cu activități variate care se deosebesc din ce în ce
mai mult de cele de la grădiniță. Copilul trebuie să se adapteze la:
a) spaţiul şcolar,
b) tipurile de activităţi şi solicitări şcolare,
c) relaţia cu un nou adult care este învăţătoarea,
d) la grupul de colegi cu care se confruntă şi se compară pe terenul unei activităţi foarte importante cum
este învăţarea şcolară;
După întoarcerea acasă copilul trebuie să realizeze o perioadă de învăţare independentă care poate fi
asistată de părinţi, dar nu poate fi substituit de aceştia (Crețu, 2007).
În ceea ce privește aspectul dezvoltării fizice, se observă o creștere ponderală și staturală. Metabolismul
calciului influențează procesul osificării și al dentiției. Apar primii molari, dentiția permanentă tinde s-o
înlocuiască pe cea provizorie, fapt care provoacă adesea disconforturi şi poate să inducă modificări, pasagere
sau persistente, în actul vorbirii.
De asemenea se întăresc articulațiile, se întărește calcifierea osăturii mâinilor, se dezvoltă musculatura
fină a degetelor mâinii si se crește forța musculară.
Toate aceste lucruri constituie o premisă anatomică indispensabilă însuşirii funcției scrisului, care
reclamă o anumită poziție a corpului în bancă şi dozarea efortului de punere în mişcare a aparatului motor al
mâinii. Procesele de maturizare fizică sunt în curs de realizare și au o mare importanță în prevenirea pozițiilor
incorecte în bancă, evitarea supraîncărcării ghiozdanului care poate să provoace deplasări în coloană, îndeosebi
la nivelul curburilor încă instabile, cum este cea lombară.
Apetitul copilului crește, se dezvoltă aparatele gustativ și olfactiv.
Viața școlară se derulează într-un ritm mai rapid ceea ce îl face pe copil să pară mereu grăbit: mănâncă-
n fugă, îşi ia precipitat ghiozdanul şi porneşte aproape alergând spre şcoală.
Aceste comportamente ale copilului se vor accentua sau diminua în funcție de tipul de sistem nervos.
Evidente încă din primele zile de viață, însuşirile tipologice, exprimând diferențele dintre copii din punctul de
vedere al modului cum reacționează la stimuli, cum trec de la veghe la somn şi invers, de la activitate la repaos
şi de la repaos la activitate, cum reacționează la anumite schimbări ale regimului de viață, imprimă o mare
diversitate manierei în care se fac prezenți copiii în contextul solicitărilor şcolare (Cosmovici, 2008).
Efortul fizic şi intelectual este mai mare și este reglat de consumurile energetice din organism şi din
creier. Apare starea de oboseală care variază de la un copil la altul. Acum copilul devine mult mai rezistent la
boli, decât în perioadele anterioare.
La majoritatea fetelor apare un puseu de creştere şi începe şi la o parte dintre băieţi. Acest decalaj între
sexe creează sentimente de frustrare pentru ambele categorii. Apare o modificare a proporției dintre trup și cap,
corpul și extremitățile se alungesc.
Școlarul mic trebuie antrenat în activităţi de călire a organismului, prin sport, dar şi printr-o alimentaţie
corectă şi diversificată (Cosmovici, 2008).
În ceea ce priveşte profilul psihologic, acesta reprezintă legătură între componentele, procesele și
însușirile psihice, caracteristică unei etape și care care se diferențiază de la un individ la altul. Profilul psihologic
23
ISSN 2668-7097
scoate în relief gradul dezvoltării mintale şi comportamentale pentru o anumită vârstă şi pentru fiecare individ.
Putem vorbi în acest fel de profilul psihologic al vârstei şi de profilul psihologic al individului.
Profilul psihologic al vârstei conține totalitatea restructurărilor tipice, prin care se delimitează un anumit
stadiu din dezvoltarea ontogenetică. Fiind comune tuturor copiilor de aceeaşi vârstă, ele îmbracă totuşi nuanţe
personale de manifestare, diferite de la un copil la altul.
Din punct de vedere intelectual, la vârsta şcolară mică asistăm la un real progres în procesul gândirii,
materializat în apariția operațiilor logice. De la gândirea intuitivă se trece la gândirea operativă. Sensul operativ
al gândirii se exprimă prin aceea că presupune utilizarea operațiilor mintale. La școlarul mic gândirea este legată
de ceea ce este concret , el operează cu ceea ce este real, cu ceea ce este imediat prezent și nu cu ceva posibil.
Iar pentru că operaţiile sunt concrete, Piaget denumeşte această perioadă ca fiind stadiul “inteligenţei concrete”
(Piaget cit. în Șchiopu, 1990).
La această vârstă copilul trece prin perioada numită “vârsta raţiunii” (deoarece gândirea operatorie
permite raţiunii să pătrundă dincolo de datele percepţiei şi reprezentării, reţinând relaţiile invariante dintre
diversele însuşirii ale obiectelor şi fenomenelor în situaţii concrete), ”vârsta cunoaşterii” (deoarece copilul
reuşeşte să asimileze un evantai de noţiuni care condensează şi unifică însuşiri ale cunoaşterii senzoriale). Sub
efectul dezvoltării psihice şi al influenţelor educative, gândirea tinde să se organizeze în jurul câtorva noţiuni
fundamentale cum ar fi cele de timp, de spaţiu, de număr, de cauză, de mişcare etc. Ele formează suportul
gândirii logice şi permit înţelegerea realităţii observabile prin intermediul unei serii de raporturi.
Capacitatea de cunoaştere sporeşte şi datorită memoriei, ale cărei posibilităţi cresc rapid. Toate
procesele memoriei înregistrează salturi evidente. Şcolarul poate învăţa şi memora uşor tot ceea ce i se oferă,
aşa cum învaţă să meargă, să vorbească. Se conturează diferitele tipuri de memorie: vizuală, auditivă,
chinestezică. (Șchiopu, 1990).
În ceea ce privește dimensiunea afectivă se observă că școala este în centrul trăirilor afective. Copilul
are stări de bucurie, de plăcere, de durere, de tristeţe, de satisfacţie, de insatisfacţie etc., la reuşitele sau
nereuşitele sale şcolare. Foarte importante sunt trăirile afective : emoțiile și sentimentele. Emoțiile sunt generate
de situațiile concrete în care se află copilul, unele având efecte pozitive, altele, efecte negative. Sentimentele
însă sunt mai stabile și sunt factor important în generarea personalității. Şcoala şi ambianţa din interiorul ei
stimulează dezvoltarea unor sentimente superioare, de natură intelectuală, morală, şi estetică.
Tot la această vârstă, copiii încep să devină mult mai empatici față de nevoile celor din jurul lor,
conștientizând situațiile dificile prin care trec semenii lor și inițiind acțiuni de ajutorare a acestora. Încep să
realizeze situația benefică în care se află ei datorită posibilităților materiale ale familiei care îi crește și pe cea
mai puțin fericită a altora.
Factorii importanți în această etapă a dezvoltării psihice sunt: familia și școala. Importanța mediului
familial este considerabilă iar rolul activităţii şcolare este hotărâtor.
Şcoala contribuie în egală măsură la stimularea şi consolidarea tuturor aspectelor pe care le implică cele
trei dimensiuni: intelectuală, afectivă şi relaţională. Acţiunea celor doi factori – familia şi şcoala – se cere mereu
coordonată pentru a se manifesta solidar şi complementar, fiecare acţionând însă prin mijloacele specifice de
care dispune.
Este perioada în care continuă să se dezvolte toate formele de sensibilitate (vizuală, auditivă, tactilă,
chinestezică etc.), precum şi toate formele complexe ale percepţiei : spaţiului, timpului, mişcării. Sub influenţa
sistemului de solicitări determinat de activitatea şcolară, percepţia îşi diminuează caracterul sincretic, sporind
în precizie, volum, inteligibilitate. Creşte acuitatea discriminativă faţă de componentele obiectului perceput; se
formează schemele logice de interpretare ce intervin în analiza spaţiului şi timpului perceput.
Intrarea în şcoală, trecerea la o nouă formă de activitate şi un nou status - rol (cel de elev) aduce
restructurări importante în planul proceselor şi fenomenelor psihice cu rol reglator şi stimulativ în învăţare.
Se dezvoltă emoțiile și sentimentele intelectuale, morale, estetice: viața în grup, raporturile de
cooperare, contribuind hotărâtor în dezvoltarea judecății morale la copil. Curiozitatea, trebuința de a afla, de a
24
ISSN 2668-7097
cunoaște, de explorare și documentare constituie premise ale stimulării, formării și dezvoltării motivației
școlare.
Organizarea optimă a învățării, pe temeiul dezideratelor informativ-formative ale învățământului,
contribuie la stimularea procesului de organizare a conduitei voluntare, comportamentul școlarului mic fiind tot
mai puternic impregnat cu o notă de intenționalitate și planificare (Șchiopu, 1990).
Voința influențează mult desfășurarea celorlalte procese psihice senzoriale, logice, afective. Vârsta
şcolară mică este o perioadă favorabilă educării voinţei şi a trăsăturilor de caracter, deoarece acum, datorită
receptivităţii copilului, spiritului de imitaţie mai accentuat şi posibilităţii mai mari de înregistrare şi asimilare,
puterea şi eficienţa influenţelor educative sunt evidente. La această vârstă încep să se schiţeze primele trăsături
de caracter, ca manifestări relativ stabile de comportare, să se pună bazele personalităţii viitoare a omului;
copilul este receptiv, uşor impresionat de tot ce-l înconjoară. Aceste impresii, pe care copiii le înregistreză cu
multă uşurinţă, vor constitui materialul din care se vor plămădi reprezentările şi sentimentele lor morale şi vor
lăsa urme pentru toată viaţa. De aici decurge necesitatea de a ne preocupa cu stăruinţă de educarea trăsăturilor
pozitive de voinţă şi caracter încă de la vârsta școlară.
Un proces reglatoriu aflat în strânsă legătură cu afectivitatea şi voinţa este imaginaţia. Ceea ce
impresionează la această vârstă este amploarea vieţii imaginative a copilului, uşurinţa cu care el trece, în orice
moment, din planul realităţii în cel al ficţiunii. Se apreciază că, dacă afectivitatea este motorul activităţii
copilului, imaginaţia este calea, mijlocul, metoda de realizare a ei. „Se pare că cei care au înţeles cel mai adecvat
şi profund relaţia dintre imaginaţie şi procese afectiv-motivaţionale au fost Robot şi Freud. Primul definind
imaginaţia ca „proprietatea pe care o au imaginile de a se reuni în combinaţii noi”, precizia şi mecanismul prin
intermediul căruia se produc combinaţiile dintre imagini.
Freud raportează imaginaţia exclusiv la afectivitate, el concepând imaginaţia ca o ”realizare în plan
mintal a dorinţelor refulate sau frustrate” (Zlate, 2000). Şi în perioada şcolară se remarcă o strânsă legătură între
imaginaţie şi planul afectiv. Stările afective (emoţiile, sentimentele) declanşează, facilitează sau inhibă
imaginaţia.
Motivaţia reprezintă un ansamblu structurat al motivelor. În sens general, se referă la cauza pentru care
oamenii acţionează şi gândesc la ceea ce fac.
Motivul este forma actualizată a trebuinței, care asigură declanșarea acțiunii afective, altfel spus
efectuarea comportamentelor de satisfacere a trebuinței. În orice motiv pot fi identificate diferite elemente cu
susținere reciprocă, care generează acțiunea (Pavalache – Ilie, 2005).
Școala este percepută de copil ca având cerinţe complexe, ce depăşesc cadrul limitat al familiei, şi prin
aceasta se produc stimulări continue ale psihicului școlarului mic. În cadrul școlii, dacă învățătoarea deţine o
strategie potrivită, copilul este motivat să se adapteze la condiţiile externe. O motivaţie potrivită venită din
partea învățătoarei va duce la antrenarea curiozităţii şi a dorinţei copilului de a învăţa lucruri noi prin intermediul
activităţilor instructiv-educative ce au la bază jocul. E important ca această motivație să fie menținută și de către
învățătoare, începând din clasa pregătitoare, pentru un debut școlar de succes (Verza, 1993).
În legătură strânsă cu motivaţia este atenţia. Școlarul mare îşi îndreaptă atenţia cu precădere asupra
activităţilor de joc care îi stimulează curiozitatea, implicându-l în experienţe noi ce îl antrenează şi îl solicită.
La această vârstă (5-7 ani) se poate aplica, încetul cu încetul, tehnica învăţării prin descoperire, deoarece acum
copilul manifestă multă curiozitate faţă de fenomenele care îl înconjoară, deţinând totodată şi vocabularul
necesar pentru a-şi exprima neînţelegerea unui anumit fenomen.
În ceea ce privește atenția școlarului mic, literatura de specialitate și practica educațională pun în
evidență volumul redus, dificultățile de concentrare, mobilitate și distributivitate. De aceea, educarea atenției
acestuia trebuie să înceapă prin educarea formelor sale (involuntară, voluntară, postvoluntară) și a însușirilor ei.
Aceasta se realizează prin dezvoltarea motivației, educarea voinței, formarea unor interese bogate, stabile,
profunde, a unei atitudini active în procesul cunoașterii, activarea, stimularea permanentă a gândirii și
implicarea acționala în activitate (Radu, 1974).
25
ISSN 2668-7097
Bibliografie
1. Crețu, T. (2007). Psihologia copilului. Accesibil la
https://www.google.com/search?q=cre%C8%9Bu+tinca+suport+de+curs&ie=utf-8&oe=utf-8&client=firefox-
b
2. Cosmovici, A. (2008). Psihologie școlară. Iași: Editura Polirom.
3. Șchiopu, U. (1990). Psihologia generală și a copilului. Manual pentru clasele IX-X licee pedagogice.
București: Editura Didactică și Pedagogică.
4. Verza, E. (1993). Psihologia vârstelor. Bucureşti: Editura Hyperion.
5. Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Editura Prohumanitate.
26
ISSN 2668-7097
,,Provocările educației în era digitală”

prof. Gheorghe Roxana
Școala Gimnazială nr. 308
Pandemia ne-a pus pe toți în fața unor provocări pe care în alt context nici nu ni le-am fi imaginat. Una
dintre acestea este digitalizarea formelor de predare-evaluare.
Ce este educația digitală?
Educația digitală este utilizarea inovatoare a instrumentelor și tehnologiilor digitale în timpul predării și
învățării și este adesea denumită învățare îmbunătățită prin tehnologie sau e-Learning. Explorarea utilizării
tehnologiilor digitale oferă educatorilor posibilitatea de a crea oportunități de învățare captivante în cursurile pe
care le predau, iar acestea pot lua forma unor cursuri și programe mixte sau complet online.
Învățarea de tip mixt
Învățarea mixtă, cunoscută și sub denumirea de învățare hibridă, este o abordare a educației care combină
materiale educaționale online și oportunități de interacțiune online cu metode tradiționale de clasă bazate pe loc.
Necesită prezența fizică atât a profesorului, cât și a elevului, cu unele elemente de control al elevului în timp,
loc, cale sau ritm. În timp ce elevii continuă să frecventeze școlile cu un profesor prezent, practicile de clasă
față în față sunt combinate cu activități mediate de computer privind conținutul și livrarea. Învățarea combinată
este, de asemenea, utilizată în cadrul dezvoltării profesionale și al formării.
În timpul pandemiei, învățarea mixtă a trecut de la o nișă la normă. I-a forțat pe educatori să se mute online,
chiar dacă majoritatea nu aveau experiență în predarea online. Drept urmare, educatorii sunt mai bine echipați
decât oricând, deoarece acum au competența de a îmbina cele mai bune metode din învățarea digitală și față în
față.
Se pare că instruirea mixtă este mai eficientă decât cursurile pur față în față sau pur online. Metodele de învățare
combinate pot duce, de asemenea, la niveluri ridicate de performanță a elevilor, mai eficiente decât învățarea
față în față.
Folosind o combinație de instruire digitală și timp individual, elevii pot lucra pe cont propriu cu noi concepte
care îi eliberează pe profesori să circule și să sprijine elevii individuali care ar putea avea nevoie de atenție
individualizată. „În loc să joace la cel mai mic numitor comun – așa cum ar face într-o clasă tradițională –
profesorii își pot eficientiza acum instruirea pentru a ajuta toți elevii să-și atingă potențialul maxim."Five
benefits of blended learning - DreamBox Learning"
Învățarea combinată are, de asemenea, potențialul de a reduce cheltuielile educaționale, deși unii contestă faptul
că învățarea combinată este în mod inerent mai puțin costisitoare decât învățarea tradițională la clasă.
Învățarea combinată poate reduce costurile prin plasarea sălilor de clasă în spațiul online și, în esență,
înlocuiește manualele scumpe cu dispozitive electronice pe care elevii le aduc adesea la clasă. Manualele
electronice, care pot fi accesate digital, pot ajuta, de asemenea, la reducerea bugetelor pentru manuale.
Susținătorii învățării mixte citează oportunitatea colectării de date și personalizării instruirii și evaluării drept
două beneficii majore ale acestei abordări.
Învățarea combinată include adesea software care colectează automat date despre elevi și măsoară progresul
academic, oferind profesorilor, elevilor și părinților date detaliate despre elevi. Adesea, testele sunt punctate
automat, oferind feedback instantaneu. Conectările elevilor și timpul de lucru sunt, de asemenea, măsurate
pentru a asigura responsabilitatea.
Elevii cu talente sau interese speciale în afara programelor disponibile ar putea folosi tehnologia educațională
pentru a-și avansa abilitățile. Învățarea combinată permite educația personalizată, înlocuind modelul în care un
profesor stă în fața sălii de clasă și este de așteptat ca toată lumea să rămână în același ritm. „Învățarea
combinată permite elevilor să lucreze în propriul ritm, asigurându-se că înțeleg pe deplin noile concepte înainte
de a trece mai departe.”"Five benefits of blended learning - DreamBox Learning"
Dacă nu este planificată și executată cu succes, blended learning ar putea avea dezavantaje în aspectele
tehnice, deoarece are o dependență puternică de resursele tehnice sau instrumentele cu care este livrată
27
ISSN 2668-7097
experiența blended learning. Aceste instrumente trebuie să fie fiabile, ușor de utilizat și actualizate, pentru ca
ele să aibă un impact semnificativ asupra experienței de învățare.
Din perspectiva unui educator, cel mai recent, s-a observat că furnizarea de feedback eficient consumă mai
mult timp (și, prin urmare, mai costisitoare) atunci când sunt utilizate mediile electronice, în comparație cu
evaluările tradiționale (de exemplu, pe hârtie). Utilizarea platformelor de e-learning poate consuma mai mult
timp decât metodele tradiționale și poate, de asemenea, să implice noi costuri, deoarece platformele de e-
learning și furnizorii de servicii pot percepe taxe de utilizare pentru educatori.
O altă problemă critică este accesul la infrastructura de rețea. Deși decalajul digital se micșorează pe
măsură ce Internetul devine mai răspândit, mulți elevi nu au acces permanent la Internet – chiar și în sălile de
clasă. Orice încercare de a încorpora strategii de învățare combinată în strategia pedagogică a unei organizații
trebuie să țină seama de acest lucru.
Referinţe bibliografice 1. Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie.
EduTIC 2009; 2. Istrate, Olimpius – Efecte si rezultate ale utilizării TIC în educaţie în Lucrările Conferinţei
Naţionale de Învăţământ Virtual , Ediţia a VIII-a, 29 octombrie – 31 octombrie 2010, Tehnologii Moderne
în Educatie si Cercetare, Editura Universităţii din Bucureşti, 2010; 3. Mușata-Dacia Bocoș, Instruirea
interactivă, Editura POLIROM, 2013, București.
28
ISSN 2668-7097
EVALUAREA ÎN CICLUL PRIMAR

Prof. înv. primar BIZĂU RODICA
Școala Gimnazială Săcel, MM
Procesul de evaluare necesită demersuri şi atitudini metodologice concretizate în: parcurgerea unor etape
definite, înregistrarea exactă şi conservarea datelor, utilizarea de instrumente diverse (fişe, rapoarte, documente
rubricate etc.), asigurarea validităţii, a relevanţei, a fidelităţii demersului evaluativ.
În efortul de determinare a calităţii rezultatelor şcolare şi a progresului şcolar, cadrele didactice au la
dispoziţie un arsenal de metode şi instrumente de evaluare.
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia cadrul didactic „oferă elevilor posibilitatea de a
demonstra nivelul de stăpânire a cunoştinţelor, de formare a diferitelor capacităţi testate prin utilizarea unei
diversităţi de instrumente adecvate scopului urmărit."
Instrumentul de evaluare reprezintă un element constitutiv al metodei, prin intermediul căruia elevul ia la
cunoştinţă sarcina de evaluare. El este cel „care pune în valoare atât obiectivele de evaluare, cât şi demersul
iniţiat pentru a atinge scopul propus"
Alegerea celor mai adecvate metode şi instrumente de evaluare reprezintă o decizie importantă în vederea
realizării unui demers evaluativ pertinent şi util. Pedagogul belgian Gilbert De Landsheere aprecia că: „O
evaluare corectă a învăţământului nu va putea fi posibilă niciodată cu ajutorul unui instrument unic şi universal.
Trebuie să ne orientăm ferm spre o abordare multidimensională (...)". (Stanciu, M., 2003, p.284)
Clasificarea cea mai des utilizată este aceea care distinge următoarele metode şi instrumente de evaluare
(Stanciu, M., 2003, p.283-284):
Metode şi instrumente tradiţionale
1. Probele orale:
a) conversaţia de verificare (prin întrebări şi răspunsuri);
b) cu suport vizual;
c) redarea (repovestirea);
d) descrierea şi reconstituirea;
e) descrierea / explicarea / instructajul;
f) completarea unor dialoguri incomplete;
2. Probele scrise:
a) extemporalul (lucrarea scrisă neanunţată);
b) activitatea de muncă independentă în clasă;
c) lucrarea de control (anunţată);
d) tema pentru acasă;
e) testul
3. Probele practice
a) confecţionarea unor obiecte;
b) executarea unor experienţe sau lucrări experimentale;
c) întocmirea unor desene, schiţe, grafice;
d) interpretarea unui anumit rol;
e) trecerea unor probe sportive etc.
Metode şi instrumente complementare
1. observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
2. investigaţia;
3. proiectul;
4. portofoliul;
5. autoevaluarea
29
ISSN 2668-7097
Metode şi instrumente de evaluare tradiţionale

Probele orale
Evaluarea orală se realizează mai ales prin întrebări - răspunsuri şi prin îndeplinirea unor sarcini de lucru, oral sau
în scris (de obicei la tablă), sub directa supraveghere a profesorului. Este folosită cu precădere ca verificare curentă şi
parţială, pe parcursul programului de instruire, ca şi în cadrul examenelor. Examinarea orală constă, în toate cazurile, în
probe la care răspunsurile sunt date oral. Cerinţa educatorului poate fi orală, scrisă sau practică.
Caracteristici ale evaluării orale:
- în funcţie de numărul persoanelor cărora le sunt adresate întrebările:
▪ frontală (când interogaţiile se adresează întregului grup de elevi);
▪ individuală (când se vizează un elev anume);
▪ pentru un grup (când sunt antrenaţi doar elevii dintr-un grup).
- în funcţie de modul de integrare în unităţile temporale ale procesului didactic:
▪ evaluare orală curentă (desfăşurată în fiecare lecţie / oră);
▪ evaluare periodică (după un număr variabil de lecţii / ore);
▪ evaluare finală (la terminarea lecţiilor/orelor destinate parcurgerii unui capitol).
Moduri de realizare
Examinarea orală se realizează în multiple forme, utilizându-se tehnici variate. Dintre instrumentele principale
de evaluare orală pot fi menţionate:
a) Conversaţia de verificare (întrebări/răspunsuri); este puternic structurată, întrucât intenţia de verificare este evidentă;
iniţiativa aparţine aproape exclusiv profesorului evaluator, care ţine sub control situaţia; presupune, în final,
comunicarea aprecierii.
Exemple:
Care sunt părţile de vorbire învăţate?
Ce este substantivul?
Plecând de la definiţia substantivului, precizaţi dacă următoarele cuvinte sunt substantive: abecedar, gheaţă, lumânare,
delfin, verişor, brumă.
Care sunt modalităţile de a identifica un substantiv?
Verificaţi dacă cuvântul „scriere” este substantiv.
Evaluarea orală cu suport vizual, care presupune, în fapt, o discuţie având ca suport imagini, scheme, grafice,
chiar fenomene prezentate în condiţii naturale pe care elevul este solicitat să le descrie, să le explice, să le
comenteze.
Redarea (repovestirea) unui conţinut, a unui ansamblu de informaţii, evenimente, fapte, situaţii etc.
prezentate oral, în scris sau înregistrate fonic.
Citirea unor dialoguri incomplete şi completarea acestora astfel încât să dobândească sensul adecvat. Constă
în prezentarea unui dialog în care lipsesc replicile unuia dintre interlocutori, solicitându-se ca, după un răgaz de
reflecţie, pentru a înţelege conţinutul şi sensul dialogului, candidatul să exprime replicile absente.
Descrierea şi reconstituirea constă în descrierea verbală a unei structuri realizate din piese sau module de
diferite forme şi culori (cuburi, piese Lego) de către un elev şi reconstituirea, de către un al doilea elev, a structurii
descrise, fără a vedea originalul. I se poate permite celui care reconstituie să pună întrebări şi se va constata o
îmbunătăţire a rezultatelor.
Descrierea și explicarea are drept obiectiv principal descrierea unui obiect sau a unei proceduri. Celui evaluat
i se prezintă o listă de 5-7 teme, din care acesta îşi va alege una, se va pregăti câteva minute, după care va
răspunde.
Probele scrise
Ca şi examinările orale, probele scrise sunt mijloace de evaluare utilizate la toate nivelurile de şcolaritate şi la
marea majoritate a disciplinelor de învăţământ.
30
ISSN 2668-7097
Probele scrise îndeplinesc funcţii de diagnostic, de feed-back (pentru elev şi cadru didactic), corectivă şi
de autoevaluare (în relaţia elevului cu sine) (I. T. Radu, 1981, p. 210).
Metoda apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în extemporale (lucrări scrise neanunţate),
lucrări de control (anunţate), fişe de muncă independentă în diferite etape ale lecţiei, teme pentru acasă,
teste de cunoştinţe (docimologice).
Extemporalul (lucrarea scrisă neanunţată) este instrumentul de evaluare scrisă cel mai des folosit
pentru a verifica dacă elevii învaţă cu regularitate. El durează 5-10 minute şi se va concentra asupra unor sarcini
de tip obiectiv din lecţia anterioară.
Lucrarea de control (anunţată) se aplică elevilor după parcurgerea unei unităţi de învăţare sau după un
număr de lecţii predate anterior. Ea poate urma unor lecţii de recapitulare şi sistematizare şi, în acest caz, are
mari valenţe formative.
Activitatea de muncă independentă în clasă se desfăşoară sub supravegherea cadrului didactic. Se
realizează fie la începutul lecţiei (pentru a permite cadrului didactic să verifice temele pentru acasă din punct
de vedere cantitativ), fie în timpul verificării lecţiei anterioare, fie pentru a fixa cunoştinţele predate.
Tema pentru acasă este o formă de activitate independentă, asemănătoare cu cea efectuată în clasă, dar
are în vedere obiective de mai mare amploare şi se desfăşoară în condiţiile de acasă ale elevului.
Testul este o probă complexă cu ajutorul căreia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării cunoştinţelor
şi al capacităţilor de a opera cu ele, prin raportarea răspunsurilor la o scară etalon, elaborată în prealabil (I.
Nicola, 1994, p. 335). El este o probă standardizată, care asigură o obiectivitate mai mare în procesul de
evaluare.
Itemul reprezintă cea mai mică componentă identificabilă a unui instrument de evaluare şi care cuprinde
o sarcină de rezolvat în concordanţă cu un obiectiv operaţional (M. Stanciu, 2003, p. 295.
Teoria şi practica evaluării evidenţiază mai multe criterii pe baza cărora pot fi clasificaţi itemii. Unul
dintre criteriile cel mai des utilizate este acela al gradului de obiectivitate oferit în corectare. În funcţie de acest
criteriu, itemii pot fi clasificaţi în trei mari categorii:
• itemi obiectivi;
• itemi semiobiectivi;
• itemi subiectivi.
• Itemii obiectivi (cu răspuns închis) testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval relativ
scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor şcolare.
Din categoria itemilor obiectivi fac parte:
1. itemii cu alegere duală
2. itemii de tip pereche
3. itemii cu alegere multiplă.
Itemii cu alegere duală pun elevul în situaţia de a selecta răspunsul corect din doar două variante
posibile: adevărat / fals, da / nu, corect / incorect, acord / dezacord, varianta 1 / varianta 2 etc.
Itemii de tip da / nu, adevărat / fals sunt cel mai frecvent folosiţi.
Un dezavantaj al acestui tip de item este acela că nu implică cunoaşterea de către elev a alternativei
adevărate. Eliminarea acestui dezavantaj se poate face prin solicitarea elevului de a modifica varianta falsă sau
prin argumentarea variantei alese.
Itemii de tip pereche pun elevul în situaţia de a determina corespondenţa corectă între cuvinte, propoziţii,
fraze, valori numerice, semnificaţii, litere, simboluri, informaţii etc.
Elementele între care trebuie stabilită corespondenţa sunt distribuite în două coloane:
- prima coloană conţine elementele ce constituie, de fapt, enunţul itemului şi care sunt denumite premise;
- a doua coloană conţine elementele care reprezintă răspunsurile.
31
ISSN 2668-7097
Instrucţiunile care preced cele două coloane se referă la criteriul sau criteriile în baza cărora trebuie
realizată asocierea între premise şi răspunsuri.
Itemii de tip pereche permit abordarea unui volum consistent de informaţii într-un interval de timp relativ
redus, precum şi rapiditatea corectării şi evaluării.
Ei nu sunt recomandaţi atunci când învăţătorul doreşte evaluarea unor rezultate ale învăţării cu caracter
complex şi creativ.
Itemii cu alegere multiplă se mai numesc şi itemi cu răspuns selectat deoarece elevul nu generează
un răspuns, ci alege unul dintre răspunsurile alternative listate în item.
Itemul cu alegere multiplă este alcătuit dintr-o premisă şi o listă de variante reprezentând soluţiile
itemului. Lista de variante conţine răspunsul corect, unul singur, pe care elevul trebuie să îl identifice, şi un
număr oarecare de alte variante de răspuns, incorecte sau plauzibile, numite distractori.
• Itemii semiobiectivi sunt acea categorie de itemi care solicită elevului construirea parţială sau totală a unui
răspuns la sarcina definită în enunţul itemului.
Utilizarea acestui tip de itemi poate încuraja elevul în aprofundarea noţiunilor învăţate, creşterea vitezei
de operare cu acestea, a clarităţii, conciziei şi acurateţei exprimării.
Din categoria itemilor subiectivi fac parte (M. Stanciu, 2003, p. 298):
1. itemii cu răspuns scurt
2. itemii de completare
3. întrebările structurate
Itemii cu răspuns scurt exprimă cerinţa ca elevii să formuleze răspunsul sub forma unei propoziţii,
fraze, uneori doar cuvânt, număr, simbol. Ei sunt folosiţi pentru: cunoaşterea terminologiei, a unor fapte
specifice, pentru aplicarea unor cunoştinţe.
Itemii de completare sunt asemănători cu cei cu răspuns scurt, dar se diferenţiază de aceştia prin faptul că
elevul trebuie să completeze o afirmaţie incompletă. În acest caz, se recomandă ca numărul şi spaţiile punctate
să sugereze elemente corespunzătoare privind răspunsurile care se aşteaptă de la elevi şi spaţiile libere să nu fie
dispuse la începutul afirmaţiilor.
Întrebările structurate sunt alcătuite din mai multe subîntrebări de tip obiectiv, semiobiectiv sau
minieseu legate între ele printr-un element comun (tema ). Ele umplu practic golul între instrumentele cu răspuns
deschis şi cele cu răspuns închis. Prezentarea unei întrebări structurate include: un element stimul (texte, date,
diagrame, grafice etc.); subîntrebările; anumite date suplimentare; alte subîntrebări. Întrebările trebuie să aibă
un grad de dificultate crescător, fiecare subîntrebare fiind independentă de celelalte.
• Itemii subiectivi (cu răspuns deschis) sunt relativ uşor de construit, principala problemă constituind-o modul
de elaborare a schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează
demonstrarea de către elevi în răspuns a originalităţii şi creativităţii lor, a capacităţii de personalizare a
cunoştinţelor.
Din această categorie de itemi fac parte:
itemii de tip rezolvare de probleme
itemii de tip eseu.
Rezolvarea de probleme sau de situaţii problematice, individuală sau în grup, constituie o modalitate
prin care profesorul poate crea situaţii de învăţare ce dezvoltă creativitatea, gândirea divergentă, imaginaţia,
capacitatea de transfer, de generalizare sau / şi de concretizare a informaţiilor şi procedurilor.
32
ISSN 2668-7097
Exemple:
1. Transformă următoarele substantive în adjective: zăpadă, gheaţă, cinste, înţelepciune, lene. Demonstraţi că
sunt adjective alcătuind enunţuri cu acestea.
2. Se dă enunţul:
„Noapte lucie pe o lume ca din poveşti: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă.”
(Emil Gârleanu – Fricosul)
Explică grupurile de cuvinte: copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă, înlocuindu-le cu construcţii
care au acelaşi înţeles.
3. Demonstrează, cu ajutorul enunţurilor, persoana şi numărul verbului „scriu”.
Identifică asemănări şi deosebiri pentru verbul „scriu” (referindu-te la persoană şi număr). Alcătuieşte
propoziţii pentru a demonstra deosebirile găsite.
Itemul de tip eseu pune elevul în situaţia de a construi un răspuns liber în conformitate cu un set dat de
cerinţe; cu cât cerinţele sunt mai precis formulate şi mai explicit ilustrate în schema de notare, cu atât creşte
fidelitatea evaluării şi notării (gradul de obiectivitate în raport cu mai mulţi evaluatori şi / sau cu mai multe
evaluări succesive).
Tipurile de eseuri se delimitează după două criterii:
1. după dimensiunile răspunsului aşteptat:
-eseu cu răspuns restrâns (minieseul) – în care, printre cerinţele enunţului, este precizată şi dimensiunea
maximă admisă a răspunsului aşteptat: număr maxim de cuvinte, număr maxim de paragrafe, număr maxim de
rânduri;
Exemplu:
Scrie un text, de zece – douăsprezece rânduri, cu titlul Pe stadion. Foloseşte cât mai multe numerale.
-eseu cu răspuns extins – la care singura limită ce operează este aceea a timpului de lucru maxim admis.
2. după tipul răspunsului aşteptat:
-eseu structurat sau semistructurat – în care, prin cerinţe explicite, indicii sau sugestii, răspunsul elevului
este organizat, structurat, orientat, ordonat;
-eseu liber – în care originalitatea şi creativitatea elevului se pot manifesta maximal.
Exemple:
Eseu structurat:
Descrie anotimpul toamna, folosind planşele şi mapa realizate la proiectul “Toamna în imagini”.
Precizează:
- caracteristicile anotimpului (temperatură, precipitaţii, lungimea zilelor şi a nopţilor, viaţa plantelor şi a
animalelor);
- activităţile oamenilor.
Eseu liber:
Prezintă, într-o scrisoare imaginară, adresată unui prieten din altă ţară, frumuseţile Bucovinei (naturale
şi turistice), folosind toate părţile de vorbire învăţate.
Probele practice
Probele practice constau „în confecţionarea unor obiecte sau aparate, executarea unor experienţe sau
lucrări experimentale, a lucrărilor în atelier sau pe lotul şcolar, efectuarea unor observaţii microscopice,
întocmirea unor desene, schiţe, grafice etc." (Nicola, I., 1994, p.337)
Exemplu:
Realizează schema verbului sub formă de ciorchine.
Completează diagrama Venn pentru compararea a două părţi de vorbire: pronumele şi verbul.
33
ISSN 2668-7097
Metode şi instrumente complementare

Gronlund (1981) a realizat un inventar al obiectivelor pentru care instrumentele tradiţionale de evaluare
sunt mai puţin (uneori) deloc eficace. În acest sens, se recomandă utilizarea unor metode alternative (mai corect,
complementare) de evaluare.
Metodele şi instrumentele complementare sunt:
1. observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor;
2.investigaţia;
3. portofoliul;
4. proiectul;
5. autoevaluarea
CONCLUZII
Combinarea instrumentelor de evaluare scrisă cu cele de evaluare orală, cu metodele complementare de
evaluare vor asigura realizarea unei imagini globale a capacităţilor elevilor.
Problematica modalităţilor de evaluare rămâne deschisă, putând fi continuu îmbunătăţită şi diversificată.
Scopul comun, de care trebuie să se ţină cont, este cel de dezvoltare a capacităţii de autoevaluare la elevi,
concomitent cu schimbarea viziunii asupra rolului evaluării, cel de ameliorare şi corectare mai mult decât de
sancţionare.
Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfăşurat în
şcoală. Ea trebuie să fie formativă, situativă şi să dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea presupune
mişcare şi de aceea evaluarea nu trebuie să se rezume doar la un singur instrument, ci să se refere la o serie de
tehnici cât mai diverse.
BIBLIOGRAFIE
1. Nicola, Ioan (1994), Pedagogie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, RA
2. Radu, Ion (1981), Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului, Bucureşti, E.D.P.
3. Stanciu, Mihai (2003), Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava
4. Stoica, A. (2003), Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educaţional,
Bucureşti
5. Goian, M. E. (coord.)(2008), Limba română. Comunicare – cl.a III-a, Ed. Nomina, Piteşti
34
ISSN 2668-7097
ZMEURUL ESTE RENTABIL ŞI LA SUPRAFEŢE MAI MICI

Profesor ing. Pop Gelia
Colegiul Agricol „Traian Săvulescu” Tg. Mureş
Plantaţia de zmeur este una dintre culturile agricole care au avut o

dinamică deosebită pe plan mondial în ultimii ani.
În ţara noastră există prea puţine ferme de producţie, deşi cultura
zmeurului poate valorifica şi suprafeţele de teren mai mici, caracteristice
agriculturii româneşti. În plus, producţia de fructe poate fi valorificată foarte
bine la export.
Zmeura se obţine atât din flora spontană, cât şi prin înfiinţarea unor
culturi cu soiuri selecţionate de amelioratori.
Producţia de zmeur este destinată pieţei de fructe proaspete sau uscate,
congelate, industriei alimentare (gemuri, jeleuri, siropuri), a ceaiurilor etc.
Răspândirea tot mai largă a terapiilor naturiste, dar şi schimbarea
radicală în ultimii 20 de ani a mentalităţii occidentale în ceea ce priveşte hrana (conceptul de alimentaţie
sănătoasă) au determinat o cerere tot mai mare pentru anumite fructe, cum sunt: coacăzele negre, afinele,
zmeura, murele etc.
Zmeura are un conţinut mare de polifenoli antioxidanţi cum sunt pigmenţii antocianici şi este o sursă
bogată de vitamina C, magneziu, complex de vitamine B, cupru şi fier. Consumul regulat de fructe de zmeură
s-a dovedit benefic în tratarea bolilor precum: inflamaţiile, cancerul, afecţiunile cardiovasculare, diabetul,
alergiile, tulburările de vedere.
De asemenea, tratatele de fitoterapie recomandă folosirea frunzelor şi a lăstarilor sub formă de ceaiuri
sau decoct pentru tratarea sau ameliorarea unor boli.
Înfiinţarea culturii de zmeur
• Condiţii pedoclimatice prielnice. Pentru a înfiinţa o plantaţie de zmeur, mai întâi trebuie să identificaţi locaţia
potrivită. Terenul ales trebuie să fie destul de uşor şi bogat în compuşi organici.
Zmeurul nu se poate dezvolta pe soluri grele, argiloase, în zone reci, cu exces de umiditate, şi preferă
un climat mai umed şi mai răcoros, astfel că în zonele cu dealuri înalte se caută pantele sudice sau terenurile
mai plane, unde plantele au suficientă lumină.
În zonele mai joase şi din partea de sud a României se aleg versanţii mai nordici, unde temperatura nu
este foarte ridicată.
Zona călduroasă şi aridă de câmpie nu este favorabilă culturii zmeurului. Arbustul se poate cultiva şi în
locurile cu semi-umbră, dar fructele nu sunt la fel de dulci şi de aromate, iar uneori lăstarii nu se maturizează
suficient şi degeră în timpul iernii. Trebuie să ne gândim şi la sursa de apă, fiindcă zmeurul are o înrădăcinare
mai superficială şi suferă în anii secetoşi, în lipsa unui sistem de irigaţie.
• Pregătirea corespunzătoare a terenului s-ar putea să necesite unul sau doi ani. Este bine să facem
o analiză chimică a calităţii solului, având în vedere că, în mod obişnuit, zmeurul necesită o aciditate de la 5,5
până la 6,5. Dacă terenul este sărac în humus, se poate îmbogăţi administrând cantităţi mari de gunoi de grajd
fermentat sau de compost. Înainte de plantare este indicată o erbicidare totală, având în vedere că buruienile
reprezintă unul dintre “inamicii” permanenţi ai plantaţiei în primii ani de la înfiinţare.
• Plantările se fac toamna târziu sau primăvara devreme. Materialul de plantare trebuie identificat
şi procurat din timp şi se comercializează sub denumirea de drajoni. Aceştia trebuie să fie sănătoşi, iar la
alegerea soiurilor ne vom informa asupra caracteristicilor acestora. Dacă plantăm o suprafaţă mică, vom opta
pentru un singur soi.
Dacă suprafaţa este mai mare vom introduce în cultură două sau trei soiuri cu diferite perioade de
coacere.
35
ISSN 2668-7097
Este bine să evităm cultivarea zmeurului după cartofi, vinete şi tomate, având în vedere că aceste specii
au o serie de viroze comune.
CARACTERISTICI PRODUCTIVE
Zmeurul este un semiarbust cu o înălţime de 1,5-2,5 m, cu un ciclu biologic bienal. Tulpina vegetativă
se dezvoltă în primul an din mugurii care se află pe rădăcină, toamna se lemnifică, iar în anul următor, pe această
tulpină, se obţine producţia de fructe.
După recoltare, până toamna, se taie tulpinile uscate care au produs fructele. Există şi soiuri remontante
care produc încă din primul an, toamna, pe vârfuri sau uneori chiar pe o bună parte din tulpină.
Producţia de fructe care se obţine la hectar variază în funcţie de soi şi de tehnologia de cultură aplicată,
respectiv de la 3-4 tone/ha până la 8-9 tone/ha.
O cultură de zmeur are producţii rentabile din punct de vedere economic timp de 8-10 ani, uneori chiar
mai mult, în funcţie de soi şi de lucrările de întreţinere pe care le efectuăm în fiecare an.
36
ISSN 2668-7097
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL DE PROMOVARE A ȘCOLII
Prof. Malea Bianca-Nicoleta

Școala Gimnazială Nr. 1 Hunedoara
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari
şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori –
„Descoperirea copilului”)
Şcoala este ca o lume fermecată, mmplină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele ,,clădirii’’
fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi, ştie, cu mult tact şi răbdare,
să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de vrajă şi mister a basmului, a jocului, a
cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner (1970) consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de
dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode
şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă,
astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”.
Educaţia extracurrriculară n(realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat,
precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii
acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa
de a se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa.
Scopul activităţilor nextraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor
personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-
şi maximizeze potenţialul intelectual.
Exemple de activităţi extraşcolare :
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv –
constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. „Ele oferă
elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea
sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor
personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete
ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.”1
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează şi orientează
copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Excursiile şi taberele şcolare contribuie
la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la weducarea dragostei, respectului pentru
frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au
născut, au trăit şi au creat opere de artă. wwwwwwwwww
wÎn urma plimbărilor, a excursiilor în natură, wcopiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrulw activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg, sunt folosite în
1
▪ Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007, p.127.
37
ISSN 2668-7097
wactivităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau
li se spune în legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.wwww
wExcursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică.
Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară
dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.wwwwwwwwwww
Concursurilew pe diferite teme sunt, de asemenea, wmomente foarte de atractive pentru cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să arate practic ce au învăţat la şcoală, acasă, să deseneze diferite aspecte,
să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea concursurilew organizate de către cadrele didactice în
clasă. Dacă sunt organizate într-o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copiluiui, îi va oferi
ocazia să se integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit wexerciţiile şi va asimila mult mai uşor
toate cunoştinţele. Eleviiw trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminatăw de
grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor
şi posibilitatea de a critica constructiv. Înaintew de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ.
Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii
critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea wdrepturilor omului, conştientizarea
urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
wActivităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, qvizite, vizionări de filme sau
wspectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea wpersonalităţii copiluluiw o au activităţile extraşcolare care
implică în mod direct aacopilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara
clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.wwwwwwwwwww
wActivităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc
bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă
spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii
se wautodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi
responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului
pentru viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor de
care dispune clasa de elevi.www
Consilierului şcolar îi revine importantul rol de a descoperi printre elevi pe aceia cu talente deosebite şi
competenţe în anumite domenii (literatură, muzică, arte plastice, sport, meteşuguri etc.) şi să-i orienteze pe
aceştia în vederea valorificării acestor talente şi competenţe în cadrul activităţilor extracurriculare, mai ales dacă
instituţia de învăţământ nu este una de tip vocaţional. Consilierul şcolar va colabora îndeaproape cu dirigintele
clasei elevului dotat, cu părinţii acestuia, cu colegii, cu profesorii care predau la clasa sa pentru a-l mobiliza în
vederea manifestării la cote înalte în timpul activităţii respective. Dacă de pildă la anumite clase se descoperă
copii cu înclinaţii spre arta teatrală, este indicat de a se forma o trupă de teatru a şcolii respective care să-i
cuprindă, pe cât posibil, pe cât mai mulţi dintre aceştia. La fel se poate proceda cu elevii talentaţi la muzică sau
cu elevii inimoşi şi activi dispuşi să întreprindă activităţi de voluntariat. wwwwwwwwwww
Iată câteva tpuri de activităţi extracurriculare care se pot realiza cu succes în şcoală:wwwwww
▪ serbările cu ocazia unor evenimente deosebite (Ziuaw „Ion Luca Caragiale”, Ziua „Mihai Eminescu”, vizita în
şcoală a unei personalităţi marcante din viaţa culturală, Zilele Şcolii”, 1 Martie – Ziua Mărţişorului”, „8 Martie
– Ziua Femeii”), a wsărbătorilor naţionale („1 Decembrie”) sau religioase („Paşte”, „Crăciun”); www
▪ vizite la diverse instituţii sociale şi culturale (vizite la muzeele de artă, de istorie, la penitenciarele de minori, la
anumite întreprinderi, unităţi militare), activităţi tip „turul oraşului”, plimbări prin parcuri;wwwwww
▪ activităţi cu caracter ecologic de tipul „Curăţenie în parcul nostru” sau „Să plantăm un copac de
fiecare!”;wwwwwwww
38
ISSN 2668-7097
▪ activităţi de tipul „Campania noastră anti-fumat” sau „Să spunem NU drogurilor” – scenete, concursuri de desen,
sesiuni recreative, în aer liber, de consiliere de grup etc.;
▪ activităţi de tip voluntariat de tipul „Să aducem un zâmbet copiilor de la orfelinat” când se pot oferi daruri sau
organiza jocuri în aer liber;wwwwww
▪ excursii tematice, cu ocazia cărora copiii pot aplica cunoştinţele de geografie, ecologie etc. însuşite la şcoală,
pot deveni ghizi turistici pentru o zi;wwwwwww
▪ activităţi tip „Zilele porţilor deschise” sau „Student pentru o zi” când elevii pot realiza jocuri, concursuri,
dansuri, scenete în incinta şcolii având vizitatori din afară sau pot vizita chiar ei diverse facultăţi, experimentând
pentru o zi viaţa de student.wwwww
La toate aceste wactivităţi elevii pot participa, în funcţie de vârstă, interese etc. şi singuri, dar şi sub
wsupravegherea unor cadre didactice competente, care-i pot proteja şi-i pot îndruma să se manifeste adecvat şi
să înţeleagă mai bine ceea ce experimentează.wwwwwwwwwww
În concluzie, cadrul didactic poate face multe pentruweducarea spiritului creativ în cadrul wactivităţilor
extracurriculare. Dar, se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire, să evite critica în astfel
de activităţi, să încurajeze elevii şi să realizeze un feedback pozitiv.wwwwwww
39
ISSN 2668-7097
Auxiliarul curricular – mijloc de eficientizare a procesului didactic
Prof Dinuță Camelia

Școala Gimnazială Al. Ștefulescu, Târgu Jiu
Conceptul de curriculum, relativ îngust ca semnificaţie la începuturile sale, a devenit cu

timpul“copilul teribil” al ştiinţelor educaţiei, înregistrând o expansiune semantică fără precedent, ajungând
astăzi să cuprindă tot sau aproape tot ceea ce are legătură cu situaţiile de învăţare ori cu procesul devenirii umane
prin intermediul învăţării.
Semnificaţia acestui termen a evoluat în timp, specialiştii vorbind şi în prezent de nevoia de
conceptualizare a curriculum-ului, domeniul nefiind suficient de cenzurat.
În literatura pedagogică românească, raportându-se doar la curriculum-ul şcolar, conceptul de
curriculum este utilizat în sens larg şi în sens restrâns:
➢ în sens larg, prin curriculum şcolar sau formal se desemnează ansamblul proceselor educative şi al experienţelor
de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar;
➢ în sens restrâns, curriculum-ul formal desemnează ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul
cărora se desemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le
oferă elevului.
În condiţiile schimbărilor actuale în planul politicii educaţionale şi de accelerare a introducerii unor
noi medii educaţionale, existenţa unor auxiliare pedagogice îşi justifică pe deplin prezenţa.
În acest sens vorbim de:
➢ ghidurile metodologice de aplicare a noului curriculum au o valoare informativă, normativă şi euristică pentru
cadrul didactic;
➢ ghidurile metodologice de proiectare şi evaluare pentru diferite discipline de învăţământ.
Aceste ghiduri explicitează direcţiile de acţiune, principiile şi structurile de acţiune (prin exemplificări
concrete) şi facilitează orientarea învăţământului românesc înspre traiecte preconizate de decidenţi.
Cum informatizarea învăţământului constituie o prioritate, softul educaţional constituie o necesitate
evidentă. Programul de calculator este un suport important pentru o predare eficientă. Deschiderea practic
nelimitată spre surse inedite de informare poate fi fructificată la nivelul instrucţiei şcolare prin tematizări,
precum: suporturile audiovizuale în educaţie; organizarea videoconferinţelor, medii de învăţare virtuală;
identificarea informaţiilor pe web, tehnologii de predare pe web, strategii de evaluare pe web etc.
Auxiliarele didactice fiinţează ca suporturi materiale ce facilitează transmiterea unor conţinuturi şi
învăţarea. Dincolo de neutralitatea materialităţii lor, acestea pot induce prin ineditul conformaţiei şi impactului
psihologic, un anumit tip de motivaţie, de atracţie faţă de constructele sau mesajele intelectuale, afective purtate
de acestea.
Conţinutul învăţământului se obiectivează în documentele şcolare care au rolul de a norma şi imprima
procesului de învăţământ un caracter planificat şi unitar. Ion Negreţ –Dobridor identifică mai multe ipostaze ale
produselor curriculare:
➢ obiectivări primare (planul de învăţământ şi programele şcolare);
➢ obiectivări secundare (manualele şi metodicile);
➢ obiectivări terţiare (orarele şcolare, planificările calendaristice, proiectele pedagogice).
Planul de învăţământ, programa şcolară, manualul şcolar şi suporturile curriculare implică aceeaşi
logică de concretizare/operaţionalizare a conţinutului instruirii. Recentele ghiduri metodologice de aplicare a
noului curriculum, de proiectare şi evaluare pentru diferitele discipline de învăţământ au o valoare informativă,
normativă şi euristică pentru cadrele didactice.
Produsele curriculare, respectiv auxiliarele curriculare, ghidurile metodice pentru cadrele didactice,
materialele didactice de suport/ajutătoare, normele metodologice, îndrumătoarele pentru elevi, caietele de
activitate independentă pentru elevi, softurile educaţionale, seturile multimedia, pachetele de învăţare reprezintă
40
ISSN 2668-7097
resurse care descriu modalităţile şi condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului currricular şi conţin
sugestii metodologice, explicitând abordări flexibile şi deschise ale elementelor de conţinut şi stimulând,
totodată, motivaţia pentru învăţare a elevilor. Aceste resurse sunt conexe manualelor, fac parte din curriculum-
ul de suport şi facilitează demersurile didactice practice de valorificare a programelor şcolare şi/sau a
manualelor şcolare.
Pentru a-şi valorifica valenţele didactice, aceste auxiliare curriculare sunt utilizate în spiritul
concepţiei sistemice, articulate despre curriculum-ul disciplinelor de învăţământ şi despre componentele
acestuia.
Auxiliarul curricular poate fi folosit :
a) pentru recuperarea copiilor care din diferite motive nu frecventează în mod constant şcoala;
b) pentru a oferi un model de selectare şi ordonare a informaţiilor conţinute în lecţii;
c) pentru a oferi un supliment de instrucţie elevilor interesaţi de o anumită temă, de un anumit conţinut;
d) pentru a înlătura unele carenţe ale conţinuturilor programelor sau manualelor;
e) pentru a răspunde unor nevoi locale de instruire pe o anumită temă.
Auxiliarele curriculare centrate pe competenţe asigură o mai mare eficienţă a proceselor de predare –
învăţare şi evaluare, actul didactic fiind focalizat pe achiziţiile finale ale învăţării şi pe dimensiunea acţională
a acestora în modelarea personalităţii elevului, care are suficientă experienţă şi posibilităţi reale să transforme
cunoştinţele şi deprinderile dobândite în situaţii/contexte noi şi dinamice.
Esenţial în realizarea şi selectarea acestor produse curriculare auxiliare este asigurarea
corespondenţelor necesare între nivelul de pregătire al elevilor, cognitiv/ intelectual şi afectiv-motivaţional,
informativ şi formativ, necesar pentru asimilarea unor noi conţinuturi şi variantele de transpunere a acestora
(registrul acţional, registrul iconic sau registrul simbolic), cărora le sunt asociate anumite modalităţi de
cunoaştere a realităţii, de declanşare/inducere, susţinere şi motivare a învaţării.
Situaţiile de învăţare organizate cu ajutorul produselor curriculare auxiliare pot fi foarte diverse, iar
tipurile de experienţe de învăţare pot fi nuanţate de la receptarea noului şi exersarea preponderentă a memoriei
şi a capacităţilor reproductive, la implicarea activă şi interactivă în asimilarea noului şi chiar la descoperirea
acestuia, prin exersarea gândirii logice şi prin exersarea operaţiilor acesteia, a imaginaţiei şi creativităţii
educaţilor. De altfel, aşa cum există produse curriculare auxiliare destinate profesorilor, organizării activităţilor
de predare, există produse curriculare special destinate elevilor, aprofundării şi individualizării învăţării
realizate de aceştia, stimulării reflecţiei lor personale.
Bibliografie:
1. Baba C., Reforma învăţământului în acte normative, Ed. Trei, Bucureşti, 1999
2. Bocoş M., Teoria curriculum-ului. Elemente conceptuale şi metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-
Napoca, 2008
3. Bocoş M., Jucan D., Fundamentele pedagogiei. Teoria şi metodologia curriculum-ului. Repere şi instrumente
didactice pentru formarea profesorilor , Editura Paralela 45, Piteşti. 2008
4. Cerghit I., Neacşu I., Negreţ I., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001
41
ISSN 2668-7097
Crearea unui Mediu Educațional Optimal prin Metode de Eficientizare a

Managementului Clasei în Ciclul Primar
Șerban Ungureanu
Școala Gimnazială Nr. 25, București, Sector 2
În contextul învățământului de astăzi, managementul clasei în ciclul primar nu presupune doar

organizarea și administrarea eficientă a activităților, ci și crearea unui mediu educațional favorabil dezvoltării
armonioase a fiecărui elev.
Acest proces complex necesită metode de gestionare inovatoare, menite să îmbunătățească interacțiunea
dintre elevi și profesor, să optimizeze procesul de învățare și să cultive competențele necesare într-o societate
în schimbare continuă.
Metoda colaborativă de învățare: O metodă eficientă de gestionare a clasei în ciclul primar este
adoptarea abordării colaborative de învățare. Aceasta implică crearea unor activități și proiecte care implică
cooperarea și interacțiunea între elevi. Prin lucrul în echipă, elevii învață să comunice, să își exprime ideile și
să asculte opiniile colegilor, dezvoltând astfel abilități sociale esențiale.
Individualizarea instruirii: Fiecare elev are propriul său ritm de învățare și stil unic de asimilare a
informațiilor. Prin utilizarea tehnologiei și resurselor educaționale diverse, profesorii pot adapta conținuturile
pentru a răspunde nevoilor individuale ale fiecărui elev. Aceasta duce la creșterea motivației și angajamentului,
contribuind la un management eficient al clasei.
Metode interactive de predare: Utilizarea metodelor interactive de predare, precum jocurile

educaționale, experimentele practice și activitățile creative, poate captiva atenția și interesul elevilor. Aceste
metode nu doar că mențin entuziasmul pentru învățare, dar permit profesorilor să monitorizeze în mod eficient
progresul individual și să ajusteze strategiile în consecință.
Folosirea tehnologiei educaționale: Integrarea tehnologiei în gestionarea clasei aduce multiple

avantaje. Platforme educaționale online, instrumente de evaluare digitală și materiale multimedia pot sprijini
procesul de învățare și pot facilita comunicarea dintre profesor, elevi și părinți, creând o rețea de interacțiune
transparentă și eficientă.
Comunicare deschisă și colaborare cu părinții: Implicarea părinților în managementul clasei joacă

un rol esențial în succesul elevilor. Organizarea regulată a întâlnirilor, comunicarea prin intermediul
platformelor online și împărtășirea informațiilor despre progresul și nevoile fiecărui elev pot consolida
parteneriatul dintre școală și familii.
Metodele moderne de eficientizare a managementului clasei în ciclul primar depășesc limita simplului
aspect administrativ. Ele sunt instrumente de transformare a procesului educațional, contribuind la dezvoltarea
personală și academică a elevilor. Prin adoptarea unui mediu de învățare colaborativ, individualizat și interactiv,
însoțit de o comunicare deschisă cu părinții, școlile pot asigura un cadru propice pentru formarea cetățenilor
competenți și creativi, pregătiți pentru provocările secolului XXI.
42
ISSN 2668-7097
Doamna T sau… eTernul feminin
Prof. Elena-Raluca Faur

Colegiul Național Pedagogic ,, Regina Maria’’, Ploiești
Reductibil la imaginea femeii care, sub diverse chipuri şi nume, simbolizează principiul frumuseţii şi al
dragostei, eternul feminin are semnificaţii mult mai profunde. El poate fi asociat puterii de a învălui în tăcere
cele mai aprige frământări sau artei de a stăvili o anumită efuziune a sentimentului printr-un soi de rezervă
generalizat în întreaga ei viaţă sentimentală. Mai mult, eternul feminin ţine de acea intuiţie capabilă de a înţelege,
mai mult decât bărbatul, orice suferinţă sau de a empatiza cu o fiinţă dezarmată.
Capabilă să privească în inima bărbatului ca într-o vitrină, dezarmând orice încercare masculină de a
ascunde gânduri sau sentimente, femeia, care se vede, cu trup şi suflet, expusă analizei, din toate unghiurile şi
în toate atitudinile, se sustrage şi rămâne în sfera necunoscutului.
Convins că nu există în lume un drum mai plin de emoţii, de neprevăzut, de lucruri uimitoare decât sufletul
unei femei, Camil Petrescu face parte din categoria acelor scriitori pentru care eternul feminin, asociat
misterului ce rămâne valabil, nedescifrat, la capătul lecturii, reprezintă o nesfârşită sursă de zbucium, de
întrebări, de compromisuri şi de sacrificii.
Pornind de la ideea că romanul nu poate fi decât o întâmplare cu oameni excepţionali, în ,, Patul lui
Procust’’ Camil Petrescu dezvăluie excepţionalitatea Doamnei T., a cărei confesiune, ascunsă în ţesătura celor
trei scrisori, deschide armonios cartea. Încă de la început, acestea impresionează prin simplitatea expresiei, prin
notele de melancolie care le străbat, prin pasiunea care le dă viaţă, dar, mai ales, prin acuitatea observaţiilor.
Încă de la început, frapează insistenţa Autorului asupra calităţilor acestei femei, impunând admiraţia
cititorului. Avem senzaţia că regăsim, aici, un Pygmalion incapabil să se detaşeze de propria creaţie. Mergând,
însă, pe firul cărţii,vom înţelege acest ataşament al Autorului, tocmai pentru că vom descoperi în Doamna T.
modelul uman al ,, trăirii adevărate’’. Alături de Fred Vasilescu, corespondentul său sufletesc din sfera
masculinului, Doamna T. are un profil construit după criteriul performanţei şi al succesului. În cazul ei,
performanţa se conturează pe tărâmul feminităţii şi are ca punct de plecare acel statut de ,, cea mai frumoasă
fată’’din oraşul natal despre care eroina însăşi vorbeşte cu un anume orgoliu aristocratic :
,, Acum cincisprezece ani eram, mi se spune şi astăzi, cea mai frumoasă fată din orăşelul nostru.E foarte
important acest ,, cea mai’’ în oraşele mici. Mi-e greu să-ţi explic de ce.’’
În cazul Doamnei T., ca, de altfel , şi al lui Fred, personalitatea nu se conturează la modul confesional, prin
documentele scrise la persoana I. Profilul personajului ia naştere prin raportări succesive la alţi eroi semnificativi
din economia cărţii. Este vorba despre un adevărat sistem de simetrii şi de opoziţii ce gravitează în jurul unui
element central, devenit temă inepuizabilă: iubirea.
Un rol esenţial în construcţia personajului îl are privirea: ,, A privi oamenii, a se privi pe sine şi a se simţi
privit constituie coordonatele unui adevărat cod de existenţă al eroului lui Camil Petrescu, spirit citadin şi
monden prin excelenţă’’. ( Elena Zaharia –Filipaş- Postfaţă la ,, Patul lui Procust’’, Ed. Minerva, Bucureşti,
1992, pag 333).
Privirea Doamnei T. are un rafinament aparte în numele căruia aceasta caută în jur oameni şi obiecte menite
să vină în întâmpinarea gustului său pentru frumos.
În acest context, preocupările pentru modă ale femeii sunt lesne de înţeles. Există, pe parcursul romanului,
nenumărate notaţii de ordin vestimentar, dezvăluind atât eleganţa eroinei, cât şi interesul acesteia pentru
ţinutele celor din jur. Astfel, Doamna T. este surprinsă atunci când, conştientă de propria eleganţă, cercetează
atent ţinutele trecătorilor, admirând rochiile femeilor şi sacourile bărbaţilor, ,, tăiate după noua modă, cu talia
strânsă’’.
43
ISSN 2668-7097
În privirea rafinată a unei astfel de fiinţe, apariţia lui D. şi peisajul vestimentar oferit de acesta reprezintă o
reală jignire: ,, Aveam dinainte un tânăr într-un palton prea mare, cu buzunarele roase şi lăbărţate, cu gulerul
soios şi decolorat.’’
În ,, Patul lui Procust’’, teoria modei este pusă în legătură cu frumuseţea trupului. În acest context, frumuseţea
Doamnei T., accentuată de eleganţă, o recomandă ca etalon al exigenţei estetice. Se poate lesne observa că
frumuseţea acesteia este autentică, substanţială, plasând-o în opoziţie cu frumuseţea ,, caligrafică’’ a Emiliei
Răchitaru. Cu siguranţă, notaţia potrivit căreia ,, mulţi o cred pe Emilia frumoasă’’, asociată acelor opinii care
susţin că Doamna T. este ,, urâtă’’, derutează. Ea ar putea înşela lectorul căruia îi scapă acea strategie prin care
Autorul se distanţează de convingerile majorităţii, alegând opinia minoritară, generatoare de polemici.
Autorul apreciază, la Doamna T., acea frumuseţe aparte, greu de încadrat în norme estetice, în timp ce Emilia
este asociată frumuseţii carnale, statice. Din acest portret de femeie excepţională reţinem, în primul rând, acea
înclinaţie către simplitate care transpare atât din fragmentele care îi descriu mediul de viaţă ( magazinul de
obiecte dercorative, camera), cât şi din episodul inaugurării locuinţei lui Fred, când Doamna T. alege meniul,
dezvăluind preferinţe ,, atât de precise şi oarecum savante’’: ,,şuncă slabă sau pui rece, brânză albă sau şvaiţer
cel mult...’’. Mirarea lui Fred faţă de gusturile simple ale femeii de lângă el atrage întrebări menite să lămurească
preferinţele Doamnei T. Răspunsul ei concentrează, în câteva câteva cuvinte, esenţa acestui personaj care are
oroare de tot ce este ,, putred şi amestecat’’:
,,Îmi place lumina...apoi pământul...cartea ..rochia ...fructele...zăpada...tot ce e neprefăcut...net.’’
Astfel de mărturisiri vin să susţină ideea de feminitate în sensul unicităţii pe care Doamna T. o întruchipează,
fără niciun dubiu.
În conturarea acestui portret de ,, femeie iubită de toţi bărbaţii’’, descrierea trupului nu trebuie situată mai
prejos decât cea a sufletului.În acest sens, notaţiile lui Fred dau la iveală, cu acuitatea unui ochi de specialist,
cele mai fine trăsături implicate în conturarea trupului acesteia, iar concluzia este pe măsura portretului
contemplat: ,, Am descoperit atunci un corp de femeie despre care pot spune că la fel n-am mai întâlnit
niciodată.’’
În ,, Patul lui Procust’’, prezenţa Doamnei T. reverberează nenumărate pagini , fără să se rezume, însă, la
un trup deosebit. Această prezenţă feminină aduce în roman un suflet superior, o extraordinară putere de a iubi
şi de a înţelege, o nesfârşită graţie şi un devotament aparte, alături de un orgoliu discret în faţa înfrângerilor.
Fascinat de prezenţa acestei femei şi încercând să afle de ce, după nenumărate ezitări, a rămas alături de el,
Fred descoperă sesibilitatea şi generozitatea ascunse în gestul Doamnei T.: ,, M-a impresionat gestul de a–mi
da cheia ...A dizolvat totul în mine...(...) Ceea ce făcuseşi era drăguţ, iar lucrurile frumoase sunt puţine...dacă le
laşi fără răspuns e păcat...’’
Cuvintele eroinei au un profund accent de confesiune, amintind de tonul din scrisorile trimise de ea Autorului.
De această dată, vocea feminină recunoaşte în gestul de a răspunde iubirii lui D. compasiunea şi puterea de a
empatiza cu o fiinţă angajată într-o dragoste unilaterală : ,, Când eu am suferit atât, când eu am fost îndurerată
că X n-a putut face un gest de prietenie şi loialitate, cum pot eu lăsa lângă mine atâta deznădăjduită durere din
cauza mea?’’.
Deşi avertizat de scriitor că sunt foarte puţine femeile adevărate care marchează destinul unui om, cititorul
romanului ,, Patul lui Procust’’va descoperi, cu siguranţă, în persoana Doamnei T., una dintre acele ,,femei
adevărate’’ care, prin aura de mister care le cuprinde fiinţa, pot marca destine.
Ea este o cerebrală, dar frumuseţea şi atracţia pe care le exercită asupra bărbatului sunt
rezultatul unei bogate vieţi interioare.
Superioritatea sufletească a Doamnei T. constă în puterea de a învălui, în formele liniştii şi ale tăcerii,
nelinişti tulburătoare.
Considerată incapabilă de a înţelege filosofia unui partener care, în acord cu viziunea sa absolutizantă asupra
iubirii, o ridică la statutul de monadă şi o acuză apoi că nu s-a încadrat dimensiunilor procustante ale irisului
său exigent sau, dimpotrivă, învestită cu toate calităţile menite să o situeze în sfera excepţionalului şi părăsită
44
ISSN 2668-7097
tocmai pentru că superioritatea ei creează panică bărbatului refugiat ,, la umbra cărnii în floare’’( Elena Zaharia
–Filipaş- Postfaţă la ,, Patul lui Procust’’, Ed. Minerva, Bucureşti, 1992, pag. 343), la capătul lecturii, eroina
camilpetresciană îşi păstrează taina, iar resorturile sufletului său rămân ascunse în ceţurile halucinante ale
eternului feminin.
45
ISSN 2668-7097
UTILIZAREA SURSELOR PRIMARE ÎN PREDAREA ISTORIEI
Prof. Ioan Mihaela, Școala Cârligele, Jud. Vrancea
Schimbarea este unul dintre cuvintele care revin în mod obsesiv în viaţa noastră. De ani buni acest
fenomen s-a impus şi în domeniul educaţional şi este determinată de factori obiectivi şi anume de explozia
informaţională proprie ultimelor decenii. Volumul de cunoştinţe specific fiecărui domeniu de activitate este atât
de mare încât modelele tradiţionale de învăţare au devenit inoperante. În acelaşi timp, cerinţele pieţei muncii,
nevoia de integrare socială activă, solicită noi şi noi competenţe a căror dezvoltare era foarte dificilă prin
abordările educaţionale clasice. Nevoia de schimbare în educaţie este în egală măsură susţinută şi de cercetările
realizate la nivel global. Astfel, raportul Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI al Organizaţiei
Naţiunilor Unite concluzionează că educaţia începutului mileniului III va trebui să se bazeze pe patru
competenţe fundamentale şi anume: a învăţa să cunoşti, a învăţa să faci, a învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi
şi a învăţa să fii.
Aşadar, schimbarea petrecută în sistemul românesc de învăţământ a fost o necesitate obiectivă şi nu un
moft al momentului politic respectiv. Introducerea noilor planuri-cadru de învăţământ, regândirea într-o manieră
coerentă a programelor şcolare, aplicarea programului în domeniul manualelor şcolare, precum şi schimbarea
de fond propusă în domeniul evaluării rezultatelor şcolare trebuie menţionate în contextul schimbării.
Noua paradigmă educaţională urmăreşte centrarea activităţii didactice pe elev şi e nevoile sale
educaţionale, pe dezvoltarea aşa numitelor competenţe transversale şi pe formarea unor atitudini bazate pe
valori, care să permită o cât mai facilă inserţie socială a viitorilor absolvenţi. În acest sens, în activitatea la clasă
accentul a fost deplasat:
• de la aspectele teoretice ("să ştie că") la aspectele practice ("să ştie să facă"); de la cunoştinţe academice la
cunoştinţe funcţionale;
• de la cantitate ("cât"), la calitate ("cum"); de la un volum mare de informaţii la informaţii structurate, care să
permită legături de sens;
• de la predare, la învăţare: profesorul nu mai ţine un discurs, ci intermediază / facilitează învăţarea;
• de la evaluarea cantităţii de informaţii acumulată la evaluarea capacităţii de aplicare a acesteia, prin schimbarea
accentului de la metodele clasice de evaluare la cele alternative, prin creşterea obiectivităţii evaluării ca urmare
a elaborării descriptorilor de performanţă – criterii de notare formulate de echipe formate din specialişti în
curriculum şi specialişti în evaluare.
Astfel, principalul scop al şcolii îl reprezintă înzestrarea elevului cu un ansamblu structurat e
competenţe de tip funcţional. Această nouă paradigmă educaţională are un impact major şi asupra modului în
care se predă istoria în şcoală.
Atitudinea faţă de istorie în secolul XXI este destul de contradictorie. Aceasta are, deopotrivă fanii şi
detractării săi. Deoarece reprezintă un domeniu aparte al cunoaşterii istoria se confruntă pe deoparte, cu
inexistenţa în lumea reală a obiectului de studiu ca o realitate tangibilă, dar şi un caracter relativ al informaţiei
istorice. În prezent, accentul se deplasează către unele arii neacoperite în trecut, şi anume: istoria lumii recente,
studiul mentalităţilor, al vieţii cotidiene, rolul şi statutul femeii, al imigranţilor, etc.
De ce învăţăm istoria? Aceasta este o întrebare foarte controversată şi fără un răspuns clar, nici simplu.
Răspunsurile cele mai frecvente sunt:
• Ca să învăţăm ce s-a întâmplat în trecut;
• Ca să educăm la elev şi la marele public, în general, sentimente;
• Ca să formăm o cultură generală şi de specialitate solidă;
• Ca să ne pregătim să devenim cetăţeni în cadrul unui stat democratic;
• Ca să formăm în rândul elevilor valori şi atitudini, deprinderi şi abilităţi de a gândi şi a formula independent
judecăţi de valoare.
46
ISSN 2668-7097
Astfel scopurile predării şi studierii istoriei s-au diversificat. Confruntat cu explozia informaţională, cu
un număr mare de manuale alternative din care trebuie să selecteze în deplină cunoştinţă de cauză, aflat sub
presiunea factorilor de tot felul, profesorul de istorie se găseşte în situaţia de a răspunde la unele întrebări, pe
care le considerăm cheia înţelegerii menirii actuale a istoriei, după cum urmează:
• Cum poate menţine un echilibru între cunoaştere, înţelegere, abilităţi specifice istoriei, formarea de atitudini în
rândul elevilor?
• Cum poate acţiona pentru a face ca istoria să devină atractivă pentru elevi?
• Cum poate include o societate, care este multiculturală în dimensiunile sale, în cadrul orelor de istorie?
Astăzi, predarea – învăţarea istoriei înseamnă, între altele, a şti să formulezi şi să răspunzi la întrebări,
înseamnă interpretare, abordare diferenţiată, o viziune multiplă asupra evenimentelor, înseamnă abordarea
curajoasă a problemelor sensibile şi controversate ale istoriei, activitatea cu sursele istorice de orice fel, punerea
bazelor pentru asigurarea educaţiei pentru cetăţenie democratică, dimensiunea universală a predării istoriei.
Utilitatea socială a cunoaşterii istorice se manifestă doar imediat, adică prin impactul său asupra felului
cum oamenii concep lumea şi relaţiile sociale. De aici se desprinde funcţia cognitivă, informativă şi formativă
a istoriei.
În mod practic, istoria comportă două domenii importante de manifestare, şi anume: ştiinţă şi disciplină
de învăţământ. În general, demarcaţia între cele două domenii este foarte greu sesizabilă şi acesta duce la
numeroase confuzii. De fapt, aici este vorba de cunoaşterea ca produs şi cunoaşterea ca proces. Diferenţele
pornesc din dorinţa profesorului de a impresiona pe elevii săi prin cunoştinţele de specialitate, dar şi din dorinţa
de a spune "cât mai multe" la ora de istorie.
Izvoarele istorice constituie punctul de plecare în construirea unei imagini despre trecut şi permite
stabilirea unei identităţi proprii a istoriei ca ştiinţă. Istoria ca ştiinţă nu trebuie să ţină seama de principiul
accesibilităţii cunoştinţelor pentru publicul cititor, căruia i se adresează.
În schimb istoria ca disciplină de învăţământ constituie forma didactică a bazelor ştiinţei istorice. Aceasta
selectează cantitativ şi calitativ faptele istorice semnificative. Materialul de studiu este sistematizat şi ordonat
pe domenii prevalente ale societăţii. În şcoală istoria devine un mijloc important de formare şi informare şi
capătă un rol semnificativ în formarea personalităţii elevului. Acesta trebuie să deprindă abilităţile de a
interpreta şi a înţelege cauzalitatea evenimentelor. În ultimul timp se acordă o atenţie foarte mare competenţelor
care se referă la a diferenţia între fapte şi interpretarea lor, la argumentare, elaborarea de concluzii, evaluarea
critică a materialelor de utilizat.
În secolul XXI, faptele istorice pot fi reprezentate folosindu-se cea mai mare varietate de tipuri de
materiale didactice şi acestea pot fi însuşite printr-o abordare critică şi analitică prin intermediul arhivelor
deschise publicului, filmelor de ficţiune şi documentare, materialelor obţinute datorită tehnologiei moderne,
muzeelor, istoriei orale.
"Scopul istoriei este să facă posibilă la elevi dezvoltarea capacităţii intelectuale de a analiza şi a
interpreta informaţia istorică în mod critic şi responsabil, pe calea dialogului, prin aflarea dovezilor istorice şi
prin dezbaterea deschisă care să aibă la bază perspectivele multiple asupra istoriei"2.
Predarea istoriei ocupă un loc central dacă ne referim şi la metodele de învăţare şi utilizarea surselor.
Baza cunoaşterii trecutului umanităţii şi a oricărui demers ştiinţific coerent în domeniul istoriei este sursa
istorică de orice tip. Sursa trebuie supusă unei analize amănunţite.
Principalele categorii de surse istorice sunt:
1. Obiectele
Întrebările ce pot fi formulate în legătură cu acestea sunt: În ce scop au fost realizate?, Cum s-au putut păstra?,
Ce anume putem cunoaşte relativ la o perioadă sau personalitate, pornind de la acel obiect?
2. Scrisori, jurnale
2
Mihai Manea, Eugen Palade, Nicoleta Sasu, „Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenie democratică în România:
demersuri didactice inovative”, Bucureşti, Editura Educaţia 2000+, p. 74.
47
ISSN 2668-7097
Întrebările ce se pot formula: În ce scop au fost redactate?, Cum reflectă ele evenimentele?
3. Documente oficiale
În legătură cu acestea pot fi formulate întrebări precum: Sunt ele documente publice sau secrete? Au fost supuse
cenzurii?
4. Ziare, reviste
Întrebările fundamentale care pot apare: În ce măsură aceste surse reflectă opinii politice?
5. Caricaturi, afişe, postere
Pot fi formulate întrebări precum: Ce atitudini politice şi civice implică?, Pot ele influenţa oamenii?, Ce
orientare politică exprimă?
6. Fotografii
Întrebări ce pot fi formulate: Ce concluzii se pot desprinde din aceste fotografii?, Ce ştiu despre autorul sursei?,
Ce ştiu despre mediul din care provine autorul sursei?, Cui este adresată sursa?, Cum analizez sursa?3
Trebuie precizat că nu toate sursele istorice sunt uşor de utilizat întrucât există interpretări multiple
asupra evenimentelor, precum şi probleme sensibile şi controversate.
Profesorul trebuie să-şi încurajeze elevii să utilizeze metodele cercetării istorice şi să înţeleagă că istoria nu
conţine doar fapte şi evenimente ci cu mult mai mult decât aceasta. Elevii trebuie să înveţe că faptele istorice
pot fi interpretate foarte diferit şi, totodată, să deosebească între opiniile cu privire la evenimente şi fapte şi să
evite să le clasifice într-un mod simplist în bune şi respectiv rele. De asemenea profesorul este cel care dezvăluie
elevilor săi modul în care interpretările istoriei pot fi influenţate de epoca în care trăieşte istoricul. Elevii trebuie
să stăpânească metoda gândirii critice să cunoască, să interpreteze şi să ia atitudine faţă de cele studiate.
La orele de curs, în analiza unei surse istorice se impun cinci operaţiuni importante:
Descrierea
✓ Ce fel de sursă istorică este?
✓ Cine este autorul?
✓ În ce mod a participat autorul la evenimentele e care le relatează?
✓ Când a fost alcătuită sursa?
✓ La cât timp de la evenimente a fost redactată sursa?
✓ Există un indiciu în cadrul sursei cu privire la destinatarul său?
✓ Există un indiciu în cadrul sursei cu privire la scopul său?
Interpretarea
✓ Dacă autorul sursei este necunoscut, putem afla ceva despre el din analiza sursei?
✓ Există în cadrul sursei ceva indicii cu privire la modul în care autorul a obţinut informaţiile pe care le prezintă?
✓ Formulează autorul sursei ceva concluzii?
Legătura cu alte informaţii
✓ Confirmă sau contrazic informaţiile obţinute din alte surse e cele menţionate în cadrul celei analizate?
Identificarea lipsurilor
✓ Lipsesc ceva date, nume sau fapte istorice din cadrul sursei analizate, care ne-ar ajuta să răspundem la unele
întrebări?
Identificarea de noi surse de informaţii
✓ Din ce alte surse putem obţine informaţii cu privire la evenimentele / procesele menţionate în sursa analizată?
BIBLIOGRAFIE:
1. Căpiţă, Laura, Căpiţă, Carol, Tendinţe în didactica istoriei, Editura Paralela 45, Bucureşti, 2005
2. Manea, Mihai, Palade, Eugen, Sasu, Nicoleta, Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţenie democratică în
România: demersuri didactice inovative, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006
3. Vitanos, Constantin, Şcoala în epoca globalizării – noua didactică, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006
3
Ibidem, p. 35
48
ISSN 2668-7097
EDUCATIA INCLUZIVA IN GRADINITA

PENA MARIA
SCOALA GIMN. NR. 1 VARASTI, JUDETUL GIURGIU
GRUPA MARE
,,Copiii sunt ca fluturii care zboara in vazduh.Unii se inalta mai sus ca altii, insa fiecare zboara cat de bine
poate.De ce sa-i comparam intre ei? Fiecare este diferit! Fiecare este special! Fiecare este frumos…!’’
Sunt copii care doresc sa zboare dar , nu pot, pentru ca nu stiu si nu pot invata.Acestia sunt copiii cu cerinte
speciale, sau copiii cu dificultati de invatare. Toti copiii au dreptul la educatie, iar gradinita, scoala si noi cadrele
didactice suntem datori sa le-o oferim.
Educatia incluziva este o educatie accesibila care se adreseaza tuturor copiilor, fara discriminare. In intreaga
lume, din ce in ce mai multi copii care provin din medii defavorizate, urmeaza gradinita, invatamantul primar,
gimnazial si beneficiaza de educatie.Fiecare copil este special si diferit si are nevoile lui, fie ca este sau nu copil
cu dizabilitati. Toti copiii au dreptul la educatie in funcie de nevoile lor. Educatia incluziva are ca principiu
fundamental un invatamant pentru toti, impreuna cu toti.
Prin incluziune se intelege :
-a educa copiii cu cerinte speciale in gradinita, alaturi de copii normali;
- a permite accesul creativ al copiilor cu cerinte speciale la programul zilnic si resursele gradinitei;
-a incuraja relatiile de prietenie si comunicare intre toti copiii din grupa;
-a educa si a ajuta toti copiii pentru intelegerea si acceptarea diferentelor dintre ei;
-a tine cont de problemele si opiniile parintilor, incurajandu-i sa se implice in viata gradinitei;
-a asigura programe de sprijin individual pentru copiii cu cerinte speciale;
-a accepta schimbari in derularea procesului instructive-educativ.
Gradinita ca mediu incluziv, adera la principiul centrarii pe identitatea unica a fiecarui copil si:
-raspunde nevoilor, drepturilor si responsabilitatilor copiilor si angajatilor;
-este prietenoasa, deschisa, adecvat decorata;
-presupune intelegerea si acceptarea diferentelor dintre copii;
-este bazata pe democratie si solidaritate umana,pe lucrul in echipa;
-este echitabila;
-ofera raspunsuri adecvate situatiilor educationale variate;
-manifesta flexibilitate si adaptare la schimbare;
-respecta aptitudinile, interesele, abilitatile, dizabilitatile, caracteristicile fiecaruia.
Prin educatia pentru toti trebuie sa se creeze posibilitatea ca toate fiintele umane, incluziv cele cu
dizabilitati,sa-si dezvolte in intregime potentialul, sa aiba contributie in societate si, mai presus de toate, sa fie
valorizate si nu devalorizate, datorita diferentelor lor.
Obiectivele incluziunii in educatia prescolara presupun dezvoltarea si aplicarea unor strategii educationale
care sa promoveze constientizarea si formarea la copii a unor comportamente in directia tolerantei si
nediscriminarii, acceptarii copiilor cu CES: copii cu dizabilitati, copii de diferite etnii, copii supradotati, copii
cu situatie socio-economica precara.Incluziunea solicita atentie asupra diferentelor dintre copii, dar si adaptarea
gradinitei la aceste diferente si pune accent pe necesitatea gradinitei de a-si schimba principiile de actiune si
modalitatile de abordare in functie de nevoile copiilor.
Primirea copiilor ,,diferiti” alaturi de ceilalti trebuie facuta nu de dragul lor sau din mila, ci pentru dreptul
fiecarui individ de a participa la actiuni comune pentru dezvoltarea lui ulterioara si a societatii.
Pentru a fi incluzivi trebuie sa-I ajutam pe copii sa se simta bineveniti in gradinita si valorizati si sa creem
un mediu educational primitor care sa transmita mesajul ca toti copiii sunt valorizati iar copiii si parintii sa se
simta bine primiti, sa asiguram accesul pentru copiii cu dizabilitati,sa punem accentual pe progresul individual
al copilului si mai putin pe comparatiile cu alti copii, sa folosim strategii didactice care incurajeaza invatarea
49
ISSN 2668-7097
prin cooperare in asa fel, incat copiii sa-si poata ajuta colegii, si sa organizam periodic expozitii cu lucrarile
copiilor.
- 1-
Cadrele didactice profesioniste, bine instruite, sunt esentiale pentru realizarea demersului de incluziune,
educatie de calitate echitabila si invatare de-lungul intregii vieti.Este vital ca fiecare cadru didactic, care
activeaza la orice nivel al sistemului de invatamant, sa fie pregatit pentru a organiza si realiza un proces
educational cuprinzator, ce creeaza acces si participare reala si asigura performantele celor ce invata.
Educatoarele trebuie sa se perfectioneze,trebuie sa se informeze cu privire la alte culturi si stiluri de viata,
mai ales cele ale minoritatilor nationale din Romania.Este nevoie,deasemenea, sa invete cum se lucreaza cu
copiii cu diverse nevoi si abilitati, sa se informeze,perfectioneze pentru a cunoaste specificul diferitelor
dizabilitati.
In acest sens educatoarea trebuie sa pregateasca copiii in vederea acceptarii copiilor cu cerinte speciale si
de alte etnii in mod firesc, pentru a nu face diferente in manifestarea comportamentala sau verbala.
Educatia incluziva aduce toti copiii la un loc, in aceasi clasa, in aceasi comunitate,ii ajuta sa se simta bine, sa se
simta iubiti, apreciati, sprijiniti si stimulati in aceeasi masura, pentru a ajunge la dezvoltarea deplina a propriului
potential.
Primii pasi in realizarea educatiei incluzive in gradinita se fac in cadrul evaluarii initiale. Evaluarea initiala
ne da posibilitatea sa cunoastem nivelul de cunostinte al copiilor, gradul de socializare in grup si posibilitatea
elaborarii strategiilor de invatare.
In acest sens am realizat un inventar al cunostintelor copiilor prescolari despre colegii lor ,, diferiti”, despre
problemele acestora, comportamentul si reactiile lor in situatiile diferite pe care le avem in grupa.
Astfel prin derularea activitatii cu tema,,Si el este prietenul meu!”, activitate derulata cu suport intuitiv, am
pus la dispozitia copiilor reviste, carti, albume, enciclopedii, tablouri cu imagini din viata copiilor cu nevoi
speciale si copii de etnii diferite. Copiii au fost impresionati si au manifestat interes si curiozitate fata de
aspectele si informatiile prezentate cu privire la acesti copii si familiile lor. La finalul activitatii copiii au
constientizat si au acceptat prietenia si ajutorarea acestor copii.
Pentru a-i ajuta pe copii sa inteleaga ca,,toti copiii au drepturi egale” si aceleasi nevoi am derulat activitatea ,,
Si eu sunt copil!”. Am impartit grupa in patru echipe:
1.Echipa romanasilor
2.Echipa copiilor de etnie romma
3.Echipa copiilor cu dizabilitati
4.Echipa copiilor supradotati
Fiecare echipa si-a ales liderul de grup,apoi a primit o coala de hatie pe care a desenat un copil reprezentativ
pentru echipa si trei obiecte pe care le considera necesare copilului.La finalul activitatii liderii de grup au
prezentat lucrarile si le-au expus pe panou realizand o expozitie. Prin metoda ,,Turul galeriei”, copiii au vizitat
expozitia si au inteles ca toti copiii indiferent de etnie, de problemele de sanatate si mediul din care provin au
aceleasi nevoi: mancare pentru a se dezvolta, obiecte vestimentare pentru a se imbraca, jucarii pentru a se juca,
medicamente pentru tratarea bolilor etc.
Copiii care frecventeaza gradinita, invata elementele de baza ale vietii comunitare, si anume: ,,toti oamenii
apartin unei comunitati si sprijinirea reciproca este o experienta care aduce beneficii tuturor”.
Traind si dezvoltandu-se in medii incluzive,copiii isi dezvolta stima de sine si invata sa respecte diferentele
si potentialul fiecaruia. In acest fel ei afla ca sunt copii care au inteligenta muzicala si canta bine, sunt copii
care au inteligenta lingvistica si povestesc frumos, spun poezii, sunt copii care au inteligenta sportiva si alearga,
danseaza, practica diferite sporturi… etc. Fiind pusi in situatia de a aprecia lucrarile colegilor, copiii isi recunosc
propriile abilitati, deoarece diversitatea este mediul propice pentru manifestarea individualitatii, dar si pentru
sprijinirea celor din jur. Acordand ajutor altui copil, cu sau fara dizabilitati, copiii prescolari au oportunitatea
de a dezvolta comportamente altruiste, invatand ca lumea din jurul lor este diversa si acceptarea diferentelor
este fireasca.
50
ISSN 2668-7097
Cand copiii invata sa aprecieze diversitatea in interactiunile lor zilnice cu membrii familiei, cu colegii, ei pot
aprecia diferentele si similitudinile dintre oamenii cu care interactioneaza si in lumea de dincolo de gradinita.
-2-
Gradinita incluziva este benefica pentru toti actorii responsabili de educatie, dar in special pentru copii.Copiii
invata sa socializeze prin comunicarea si interactiunea cu ceilalti colegi de grupa. Copiii leaga prietenii, iar
bunele relatii, starea de bine dintre ei, reprezinta o conditie facilitatoare pentru invatare si dezvoltare.
Parintii pot sa se implice in viata gradinitei, sa incurajeze talentele si succesul copiilor lor, sa nu se descurajeze
daca au copii cu CES, sa accepte diversitatea, sa accepte propriul copil ca pe o fiinta distincta, unica, speciala,
sa-i accepte pe ceilalti, sa apeleze la servicii de suport oferite de gradinita si comunitate, sa propuna gradinitei
sa dezvolte programe educationale, in functie de nevoile identificate, sa-si asume responsabilitati si sa practice
voluntariatul in gradinita, sa acorde feedback pozitiv, sa fie buni ascultatori, sa aiba initiative si sa participle la
activitatile propuse de gradinita.
Comunitatea poate sa asigure suport logistic si financiar gradinitei, sa vina la intalniri cu copiii din gradinita,
cu educatorii si parintii, sa motiveze comunitatea oamenilor de afaceri pentru sustinerea prin campanii de
strangere de fonduri pentru copiii cu CES si pentru familiile acestora, mai ales cele aflate in situatie de
risc(familii monoparentale, familii cu nivel socio-economic scazut), sa initieze parteneriate in dezvoltarea unor
proiecte educationale(copii autisti, copii cu ADHD, copii supradotati etc.), sa ofere modalitati atractive de
petrecere a timpului liber(spatii de joaca, sport, centre cu resurse etc).
,,Gradinita este o resursa pentru comunitate , si totodata raspunde la cerintele famililor, copiilor…”
BiLiOGRAFIE:
Curriculum pentru inatamantul prescolar, 2019
Cucos C, Pedagogie, Iasi, Editura Polirom,2002
Ghergus A, Psihopedagogia persoanelor cu cerinte speciale,Strategii de educatie integrata, Iasi, Editura
Polirom, 2001
Vrasmas T, Scoala si educatia pentru toti, Bucuresti,Editura Minipod, 2004
Ungureanu D, Educatia integrata si scoala incluziva, Timisoara,Editura de vest,2000
Vrasmas E, Vrasmas T,Educatia incluziva in gradinita: dimensiuni, provocari si solutii, Buzau, Alpha MdN,
2012
51
ISSN 2668-7097
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR OUTDOOR ÎN CLASELE PRIMARE

-studiu investigativ-
Prof. Înv. Primar Anca Darea
Liceul cu Program Sportiv Suceava
Prin educaţie urmărim „să dăm copilului cunoştinţe generale de care, bineînţeles, va avea nevoie să se
servească‖ şi „să pregătim în copilul de azi pe unul de mâine. Astfel, putem spune că prin natura ei, educaţia nu
este doar o problemă individuală, ci şi una socială.
Din perspectivă pedagogică, educația a fost clasificată în:
✓ Educaţie formală (sistemul de educaţie, structurat ierarhic şi gradat cronologic, pornind de la şcoala primară
până la terminarea universităţii);
✓ Educaţie informală (procesul real de învăţare de-a lungul vieţii, în cadrul căruia fiecare individ îşi formează
atitudini, valori, dobândeşte deprinderi şi cunoştinţe din experienţa cotidiană, valorificând influenţele şi
resursele educative din mediul în care trăieşte – de la familie şi vecini, de la locul de muncă sau de joacă, de la
piaţă/ magazin, de la bibliotecă sau din mass-media);
✓ Educaţie nonformală (orice activitate educaţională organizată în afara sistemului formal existent ).
Școala, furnizorul principal de educație formală, se găsește adesea într-o scindare a educației de societate,
de viața curentă a elevilor. În mare parte, educația formală a fost considerată o activitate de interior. Mediul
educațional în aer liber este privit că un spațiu holistic unde toate nevoile de dezvoltare pot fi promovate, acest
lucru se poate realiza cu succes prin activități de educație outdoor. Educaţia outdoor este un concept relativ nou
în contextul educativ românesc, iar într-o definire simplistă, putem spune că această formă de educaţie se
bazează pe învăţarea în aer liber. Termenul de educaţie outdoor, poate include educaţia pentru mediu, activităţi
recreative, programe de dezvoltare personală şi socială, drumeţii, aventură, etc.
Educaţia outdoor se pliază cel mai bine pe cea nonformală, întrucât ca şi aceasta, educaţia outdoor se
bazează foarte mult pe participarea activă, maximizează procesul de învăţare, minimalizând constrângerea
specifică şcolii, oferă o utilitate practică imediată cunoştinţelor învăţate, se desfăşoară în contexte diferite având
un cadru de învăţare şi un conţinut lejer, foloseşte metode care stimulează implicarea şi participarea, are o
structură şi o planificare flexibilă, procesul învăţării este orientat spre participant, se bazează pe experienţa
participanţilor. Atât educaţia nonformală cât şi educaţia outdoor pot fi integrate cu succes în educaţia formală
cu scopul de a maximiza efectele procesului de învăţare. Încorporate, ele conduc la un sistem educativ mult mai
valoros din punct de vedere al calităţii, produc avantaje pe termen lung, permit acoperirea unei game largi de
discipline şi cel mai important, actul educaţional se axează în aceeaşi măsură şi celor care o implementează (în
speţă profesorilor) şi celor care fac obiectul învăţării (în speţă elevii).
Așa cum și fondatorul primei școli de Educație Experiențială Outdoor – OutwardBound – în 1941, Kurt
Hahn susținea, societatea modernă suferă de câteva „boli”, acestea apărând ca revers negativ al evoluției
tehnologiei: declinul condiției fizice, al spiritului de antreprenoriat, al imaginației, creativității și abilităților
practice, al autodisciplinării și al compasiunii interumane. Modelul educațional din școala lui Hahn putea fi
sintetizat în următorul citat: „Consider că principala sarcina a educației este să asigure supraviețuirea
următoarelor calități: o curiozitate inovatoare, o voință invincibilă, tenacitate în atingerea țelului, lepădare de
sine și deasupra tuturor: compasiune!”
Față de sistemul tradițional de instrucție și educație, educația în aer liber prezintă anumite avantaje:
• Oferă osibilitatea contactului direct cu natura.
• Reprezintă o puternică sursă de experiențe de învățare.
• Facilitează procesul de învățare al elevilor care întâmpină dificultăți în acest sens.
• Dezvoltă spiritul de echipă, abilităţile socio-personale: îmbunătăţirea spiritului de echipă, îmbunătăţirea
relaţiilor sociale, dezvoltarea competenţelor de conducere, etc.
• Dezvoltă abilităţile de management: organizare, coordonare, evaluare, atât a celor care o aplică, cât şi elevilor.
• Oferirea unui cadru stimulativ de învăţare
52
ISSN 2668-7097
•Oferă posibilitatea creării unui mediu relaxant si motivant în funcţie de problema identificată – permite
escaladarea unor nivele înalte de imaginație în vederea obţinerii rezultatelor propuse.
Educația outdoor este o puternică sursă de experienţe de învăţare într-un mediu relaxant, liber, fără
constrângerile impuse de „cei patru pereţi ai unei săli de clasăˮ poate oferi copiilor nenumărate provocări, astfel
că procesul de educare devine puternic, inspirațional şi de natură să schimbe comportamente antisociale, să
creeze o relaţie puternică între copii, bazată pe sprijin reciproc, ceea ce contribuie la dezvoltarea spiritului de
echipă, conexiunea între elev-elev, elev-profesor duce la creşterea gradului de participare activă. Și nu în ultimul
rând, educaţia outdoor facilitează procesul de învăţare al copiilor care întâmpină dificultăţi-astfel educaţia
outdoor oferă un climat diferit de învăţare ce permite copiilor care în mod uzual întâmpină dificultăţi de învăţare
şi au un nivel scăzut de performanţă şcolară, să devină motivaţi.
Educația outdoor poate reprezenta o soluție viabilă prin abordarea integrată a științelor, apropiată
modului în care copilul înțelege mediul. Activitățile în aer liber asigură trecerea de la cunoașterea concretă,
nemijlocită la cunoașterea abstractă, mijlocită de cuvânt și imagine, atât de potrivită școlarului mic din clasele
primare. Raţiunea de a fi a curriculum-ului nu este conţinutul, ci elevul, cu tot ceea ce trebuie să reprezinte el
ca produs al unui demers educaţional (Niculescu, R. M., 2003). Ştiinţe ale naturii ca disciplină de învăţământ
trebuie să vizeze observarea şi perceperea lumii în întregul său cu componentele, procesele şi fenomenele
caracteristice, iar învăţarea să se realizeze prin înţelegere şi aplicare, nu prin teoretizare excesivă.
Spațiul oferit curtea școlii, parcurile sunt medii de învățare unde jocul inițiat neîntrerupt și activitatea
cooperativă și investigativă sunt esențiale în această abordare a educației. Astfel putem desfășura în aceste medii
activități de lectură, activități de joc și mișcare, de pictură, de dezvoltare
personală, de muzică. Beneficiile asupra sănătății fizice și mentale
obținute din aceste experiențe din exteriorul clasei au fost accentuate, ceea
ce a condus la o conștientizare generală a mediului de predare în aer liber
complementar mediului educațional interior. Educatorii profesioniști
trebuie să-și planifice activitățile didactice într-un spațiu educațional, atât în
interior, cât și în aer liber, pentru a oferi un context pozitiv pentru
învățare și predare. Copiii trebuie să aibă oportunități de a se juca și a învăța în interior și în aer liber.
Integrarea educației oudoor în cadrul curiculei școlare implică diferite etape de la planificarea
procesului și până la implementare, Atunci când este planificată o activitate outdoor trebuie să se realizeze o
serie de conexiuni cu disciplina școalră pe care dorim să o desfășurăm în aer liber.De-a lungul celor cinci ani în
care am condus ultima generație de elevi am proiectat și am desfășurat nenumărate activități din diverse arii
curriculare la diferite discipline. Voi enumera doar o parte dintre ele, numărul
lor este mult prea mare pentru a le putea descrie într-un singur articol.
La activitățile de Comunicare în limba română am ales să ieșim
afară unde am identificat anumite elemente naturale cu care elevii au scris
compuneri sau au scris pe pietre, pe frunze. Au creat povești pornind de la
alegerea unui obiect din natură, transformând soarele, vântul, luna în
personaje. Am ales un loc de citit diverse capitole din cărțile de lectură
suplimentară. Se poate preda limba română și afară. Copiii își dezvoltă
creativitatea, imaginația, vorbirea, exprimarea literară, artistică.
53
ISSN 2668-7097
Matematica și explorarea mediului oferă și ea oportunități diversificate prin

compunerea sau rezolvarea de probleme. Elevii mei au măsurat curtea școlii, au
format figuri geometrice din corpurile lor, au cules fru nze, pietre, castane, pe
care le-au sortat după diferite criterii. Legat strâns de matematică, din același
domeniu, am desfășurat activități despre plante, animale și mediul înconjurător.
Copiii au putut cunoștințe cu privire la poluare, la fenomenele meteorologice. Au
participat la acțiuni de plantare de plante, am organizat ateliere de gastronomie
unde am învățat cum să folosim corect diverse alimente în rețete simple, am organizat drumeți i, excursii, am
explorat melcii din parc după ploaie, am „ascultat” vântul, am pictat
cerul și copacii.
În cadrul orelor de educație civică am exersat modul corect în
care te comporți pe stradă, în mijloacele de transport, cum te orientezi
cu ajutorul hărților. Regulile de omportare corectă față de natură trebuie
să fie respectate de toți. Am organizat de asemenea acțiuni de
ecologizare.
Educația plastică și
abilitățile practice oferă posibilități manifestării depline a creativității și
sensibilității copilului. Prin activități precum desene pe asfalt, afișe cu
mesaje ecologice unele obiecte realizate din materiale refolosibile capătă
valoare. Se pot organiza și activități muzicale în aer liber, serbări, activități
cu părinții .
Și nu în ultimul rând educația fizică putem spune că se pliază cel mai bine
cu acest concept de educație outdoor. Putem alege dintr-o varietate de
activități. Noi am mers la patinoar, am jucat volei, am organizat jocuri ,
competiții.
Un aspect important pe care l-am conștientizat în urma analizei
modului de creștere și dezvolatre a copiilor în acești cinci ani este acela că
toate aceste activități desfășurate afară, au contribuit la creșterea nivelului
de bunăstare a copiilor și au răspuns unor serii de nevoi de bază , dar mai
cu seamă unor nevoi la care educația outdoor poate răspunde. Și anume:
nevoia de a se simți respectat, nevoia de a fi responsabil, nevoia de a fi
activ, nevoia de a fi inclus social, nevoia de a se simți în siguranță.
Activitățile outdoor ajută copiii care nu au competențe de bază și nu pot face conexiuni între informațiile
pe care le au și aspecte din viața reală, nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage
concluzii bazate pe investigații simple. Creativitatea elevilor apare ca un indicator al unei strategii educaționale
corecte, acest fapt fiind consecința metodologică cea mai importantă a activităților de dezvoltare a creativității
elevilor. Elevii care frecventează lecțiile în care se aplică activități de creativitate sunt mai energici, mai
interesați de materiile învățate, rezolvă implicativ problemele.
Beneficiile asupra sănătății fizice și mentale obținute din
aceste experiențe din exteriorul clasei au fost accentuate, ceea ce a
condus la o conștientizare generală a mediului de predare în aer
liber complementar mediului educațional interior. Educatorii
profesioniști trebuie să-și planifice activitățile didactice într-un
spațiu educațional, atât în interior, cât și în aer liber, pentru a oferi
un context pozitiv pentru învățare și predare. Copiii trebuie să aibă oportunități de a se juca și a învăța în interior
și în aer liber.
54
ISSN 2668-7097
Ține de noi, cadrele didactice, să oferim copiilor cât mai multe situații instructiv-educative posibile, în
care să-și poată recunoaște forțele și slăbiciunile, pentru ca mai târziu să ştie când şi cum să le poată aplica în
situații reale de viață.
Bibliografie
1. ***, (2010), Manualul 100 de idei de educație nonformală, Organizația Națională Cercetașii României în
parteneriat cu Asociația Creativ.
2. http://www.tribunainvatamantului.ro/educatia-outdoor-o-necesitate-sau-o-provocare-pentru-actualul
sistem de învățământ
3. https://doxologia.ro/este-importanta-educatia-de-dincolo-de-usa-clasei
4. https://muhaz.org/activitile-de-tip-outdoor--posibiliti-i-modaliti-de-organizare.html
55
ISSN 2668-7097
Comunicare și relaționare
Profesor Moțoc Lucica
Colegiul Național „Vasile Alecsandri„ , Galați
Comunicarea în mediul școlar reprezintă de fapt modul de interacțiune socială, este schimbul de
mesaje între profesori și elevi în vederea creionării conduitei ambelor categorii implicate în acest proces. Nu
numai profesorul diriginte are datoria cel puțin morală de a înțelege sentimentele, emoțiile elevului pe care îl
are în fața sa și apoi de a-i transmite că este înțeles și acceptat. Limbajul folosit trebuie să fie clar, accesibil,
tonul și volumul vocii trebuie adaptat în funcție de situație, de activitatea desfășurată, de nevoia accentuării unor
idei, este necesară evitarea utilizării unui ritm monoton pentru a nu interveni plictiseala dar de asemenea este
de avut în vedere și rapiditatea vorbirii pentru a ne face înțeleși. Alte sfaturi ar fi ca mesajele pe care dorim să
le transmitem să fie logice, interactive, interesante. De partea cealaltă, elevii trebuie să acorde atenție, să se
concentreze, să aibă disponibilitate chiar de a critica, să fie motivați în a acumula cât mai multe cunoștințe
teoretice și practice. Un rol deosebit de important în această acest tip de relaționare îl au empatia și puterea de
persuasiune. Profesorul este un model pentru elevii săi și un sprijin, un colaborator al familiei, iar comunicarea
este bilaterală, se bazează pe reciprocitate, fluxul de informații reglează în această manieră aproprierea dintre
cei trei poli profesor – elev- părinți, oferind posibilitatea ca fiecare să învețe de la fiecare. Elevul astfel format,
educat cu sinceritate exprimându-și emoțiile, ideile, experiențele va conștientiza că are libertate deplină în
dezvoltarea personală și profesională, în a coopera cu cei din jurul său pentru a se descoperi pe sine, de a-si
forma personalitatea de a se transforma în gândire și atitudine.
Avem în vedere de a oferi o primă impresie bună combinând limbajul verbal cu cel non verbal și
paraverbal, pentru a stabili o relație bazată pe siguranță și încredere. Vom presăra povești pe care le prezentăm
într-o manieră expresivă cu scopul de a capta atenția, interesul evitând exagerarea faptelor și lauda excesivă.
Vom asculta activ, fără a întrerupe asigurând un sentiment de liniște, armonie, încurajând încrederea în sine fără
a fi judecat, criticat, etichetat. Profesorul nu doar transmite informații ci ascultă fără a judeca, evită polemicile
însă poate oferi și critici constructive cu scopul de a conduce către perfecționare, către îndreptarea anumitor
greșeli dând dovadă de altfel de grijă și susținere, de ajutor, urmărind schimbări pozitive.
Pentru a avea un mediu sănătos și atractiv pentru învățare și predare în primul rând vom viza crearea
unei atmosfere calde, primitoare, confortabile, de încredere, vom implica elevii în luarea deciziilor, vom
maximiza motivația intrinsecă pentru învățare, vom oferi răspunsuri personalizate fiecărui elev, vom utiliza
diferite strategii pentru prevenirea și rezolvarea situațiilor conflictuale.
Câteva metode folosite în vederea stimulării dorinței de participare a elevilor în comunicare sunt
metodele gândirii critice : metoda RAI (răspunde/ aruncă/ întreabă), Mingea vorbitoare, Ghemul, Metoda „Ştiu/
Vreau să ştiu/ Am aflat”. Prin aceste metode fiecare elev este implicat activ în activitatea propusă.
Noi profesorii, diriginți sau nu, suntem cei care menținem o comunicare permanentă cu elevii și
părinții acestora, le imprimăm sentimentul de apartenență la comunitate apelând la organizarea de diverse
evenimente, festivități de absolvire, serbări școlare, cluburi de dezbatere sau cluburi tematice (teatru, cultură și
civilizație, muzică, dans, etc), diferite proiecte naționale sau internaționale (Erasmus sau etwinning), tabere și
excursii școlare. Scopul acestora este de a-i implica pe toți factorii în activități productive și de a suda legături
afective, emoționale.
În comunicarea didactică profesorul trebuie să-i facă pe elevi să simtă că el are o vocație în această
direcție, că este un partener de încredere, care dorește un dialog autentic. Competența de comunicare se va
manifesta și prin capacitatea de ascultare a elevilor. Cei mai apreciați profesori sunt cei care permit libertatea
de exprimare a elevilor, care nu-i fac nici să se simtă judecați, nici manipulați, nici sfătuiți, ci cei care le oferă
sentimentul de siguranță și libertatea comunicării.
56
ISSN 2668-7097
Sitografie
https://www.academia.edu/39344857/STRATEGII_DE_STIMULARE_A_COMPETEN%C5%A2ELOR_DE
_COMUNICARE_%C5%9EI_RELA%C5%A2IONARE
https://www.scrigroup.com/management/cominicare/Comunicarea-si-Relationarea-In34127.php
https://xdocs.ro/doc/nastase-valentina-scoala-gimn-ion-basgan-modul-3-vo9m6l429d8j
https://www.scoalaromaneasca.ro/2022/08/04/conducerea-clasei-comunicare-relationare-si-organizare/
https://revistaprofesorului.ro/familia-si-procesul-de-comunicare-relationare-din-cadrul-acesteia/
https://iteach.ro/experientedidactice/imbunatatirea-comunicarii-in-cadrul-grupului
57
ISSN 2668-7097
INTEGRAREA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ÎN LECȚIILE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE
Mihali Dorina-Florentina
Șc. Gimnazială Nr. 2 Pecica
Fie că este vorba de ora de matematică ori altă disciplină, nevoia introducerii unor activități practice în
lecțiile de predare-învățare este impusă chiar de nivelul slab de concentrare al elevilor asupra acestora.
Din nefericire, mulți copii au acces la tehnologie pe o perioadă lungă de timp, indiferent sub ce formă.
Dacă în trecut, copiii, în afara școlii, colindau natura, interacționau cu animalele, plantele, astazi, toate s-au
transformat in imagini sau filmulețe digitalizate. Este extraordinar, cum mintea lor inofensivă și inconștientă
caută doar să își concentreze atenția într-un telefon, tabletă etc., uitând de posibilitățile vii din jurul lor.
Astfel că, prin intermediul cadrelor didactice și a lecțiilor predate în școli, se poate răsturna acest haos
creat în imaginația copiilor și reconstrui piesă cu piesă, realitatea ce ne înconjoară. Se pot oferi șanse de
cunoaștere naturală a informațiilor remarcate în diverse surse mai mult sau mai puțin înțelese de copii.
În primul rând, ne alegem disciplinele care vor fi incluse în lecția de predare, apoi mediul de învățare,
iar nu în ultimul rând se vor alege mijloacele didactice necesare pentru a realiza momente reale de curiozitate
și implicare afectivă din partea elevilor.
Cadrul de învățare poate fi ales de cele mai multe ori în aer liber ( în curtea unei școli, în parcuri botanice
ori zoologice, etc.), dar și în interiorul unei clădiri ( la cofetărie, la secția de pompieri/ de poliție, la doctor, la
muzeu etc). Toate au efect direct și pozitiv asupra elevilor, tranformând imaginile abstracte din cărți, auxiliare
în vizualizari concrete, clare pentru ei. În urma acestor „vizite” , se pot realiza dezbateri, proiecte, compuneri,
decupaje ori lucrări în funcție de subiectul lecției si de disciplinele alese de cadrul didactic. Inclusiv în sala de
clasă de la școală, se pot aduce materiale specifice care să ofere elevilor, contactul real cu obiectivele propuse
de cadrul didactic. În general, aceste activităti există la „Școala ALTFEl” sau „Școala VERDE”, însă nu sunt
suficient de multe pentru a deveni un comportament constant în educarea elevilor. Bineînțeles, aceste lucruri,
trebuie stabilite în concordanță cu acordul părinților și a direcțiunii școlii, pentru a avea la dispoziție transport/
resurse specifice desfășurării normale ale activităților conform programei anuale școlare. Ele vor fi incluse în
activitățile școlare și extrașcolare din cursul anului.
Astfel se va naște o învățare plăcută, cu interes și nu superficială sau mecanică. Elevii vor absorbi
noutăți cu multă ușurință, vor face comparații, descrieri, iar potrivit vârstei, cunoștiințele acumulate se vor
transforma în finalități concrete. Elevii își vor dezvolta cu ușurință abilități și deprinderi în orice domeniu.
Pentru a le motiva interesele, se pot pregăti mici surprize, iar activitățile desfășurate vor deveni pentru copii
niște experiențe apreciate și iubite.
58
ISSN 2668-7097
Inovația în actul educațional

Badiu Alina
Școala Gimnazială,, Ion Irimescu”,Fălticeni
Educația este fundamentul societății, modelând mințile și competențele generațiilor viitoare. Trăi într-o societate
aflată într-o mișcare dinamică , metodele tradiționale de educație nu mai sunt suficiente pentru a-i pregăti pe
elevi pentru provocările și oportunitățile cu care se vor confrunta. Inovarea în domeniul educației a devenit nu
numai de dorit, ci și imperativă, deoarece deține potențialul de a revoluționa modul în care învățăm, predăm și
ne implicăm în cunoaștere. Secolul XXI a adus progrese tehnologice fără precedent, transformând diverse
aspecte ale vieții umane, iar educația nu face excepție. Odată cu apariția tehnologiilor digitale, modelul
tradițional de clasă face loc unei experiențe de învățare mai dinamice, mai flexibile și mai personalizate. Inovația
în educație cuprinde un spectru larg de schimbări, inclusiv integrarea instrumentelor digitale, a platformelor
online, a inteligenței artificiale, a gamificării și multe altele. Aceste inovații remodelează peisajul educațional,
permițându-le elevilor să acceseze informații din diverse surse și să se implice în moduri care erau de neimaginat
cândva. Utilizarea tehnologiei în educație a revoluționat modul în care elevii și educatorii interacționează cu
conținutul. Resursele digitale, cum ar fi cărțile electronice, videoclipurile online și simulările interactive, oferă
o experiență de învățare bogată și captivantă. Inovația a permis educatorilor să adapteze experiențele de învățare
la nevoile, preferințele și stilurile de învățare ale fiecărui elev. Platformele de învățare adaptivă utilizează date
pentru a ajusta ritmul și conținutul instruirii, asigurând o înțelegere și o retenție optimă. Această abordare
combină instruirea tradițională în sala de clasă cu componente de învățare online, oferind studenților beneficiile
atât ale interacțiunii față în față, cât și flexibilitatea resurselor digitale. Utilizarea jocurilor în activitățile de
învățare valorifică elemente de proiectare a jocurilor pentru a face educația mai atractivă și mai plăcută. Aceasta
îi motivează pe elevi prin provocări, recompense și competiție, îmbunătățind experiența lor generală de învățare.
O altă inovație în educație o reprezintă utilizarea tehologiei digitale în desfășurarea actului educațional. Prin
intermediul realității virtuale și a realității augmentate ,se aduc la viață concepte abstracte, permițându-le
elevilor să exploreze medii și scenarii care altfel ar fi inaccesibile. De exemplu, elevii la discplina istorie pot
vizita evenimente istorice.
Platformele online facilitează colaborarea interculturală, permițând studenților din diferite părți ale lumii să
lucreze împreună la proiecte, să împărtășească perspective și să își lărgească orizonturile.
Sunt numerosase beneficii prin utilizarea metodelor inovatoare. Acestea captează atenția elevilor și le mențin
interesul, favorizând participarea activă și o înțelegere mai profundă. Abordările personalizate răspund nevoilor
diverse ale elevilor, asigurându-se că aceștia înțeleg conceptele în profunzime și progresează în ritmul lor
propriu. Prin integrarea tehnologiei și a strategiilor moderne de învățare, elevii sunt mai bine pregătiți să
navigheze în lumea condusă de tehnologie și să se adapteze la locurile de muncă în schimbare.
Inovarea încurajează o cultură a învățării continue, pe măsură ce elevii se obișnuiesc să caute informații și să
dobândească noi competențe în mod independent. Instrumentele digitale sparg barierele geografice, conectând
elevii și educatorii din întreaga lume, promovând schimbul cultural și conștientizarea globală.
Există însă și provocări . Nu toți elevii au acces egal la tehnologie și la internet, ceea ce creează o disparitate în
ceea ce privește oportunitățile de învățare.
De asemenea, cadrele didactice au nevoie de o formare adecvată pentru a integra în mod eficient instrumentele
inovatoare în metodele lor de predare. Abundența de informații online necesită abilități de gândire critică pentru
a distinge sursele credibile de cele nesigure.Totuși ,dependența excesivă de tehnologie ar putea diminua
interacțiunile interpersonale esențiale pentru dezvoltarea holistică.
Inovarea în educație promite să transforme învățarea într-o experiență dinamică, captivantă și personalizată,
care să pregătească elevii pentru provocările complexe ale lumii moderne. Prin adoptarea tehnologiei, a
abordărilor personalizate și a diverselor strategii de învățare, profesorii pot debloca potențialul fiecărui elev. Cu
toate acestea, călătoria spre inovare trebuie parcursă cu atenție, luând în considerare provocările și asigurându-
59
ISSN 2668-7097
se că niciun elev nu este lăsat în urmă. Pe măsură ce mergem înainte, o abordare echilibrată și atentă a inovării
va deschide calea către un sistem educațional mai incluziv, mai adaptabil și mai orientat spre viitor.
Bibliografie:
1. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii. Bucureşti, Ed.
Aramis, 2002;
2. Hassenforder, J., Inovaţia în învăţământ, Bucureşti, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976;
3. Văideanu, G. , Educaţia la frontiera dintre milenii, Ed. Politică, Bucureşti, 1988.
60
ISSN 2668-7097
METODELE INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE PREDARE – ÎNVĂŢARE
Prof.Sarivan Anamaria-Nicoleta
Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficințe Auditive Buzău
Învăţarea, ca proces, este abordată diferit în psihologie şi în ştiinţele educaţiei. Una urmăreşte explicarea
particularităţilor învăţării umane şi mecanismul achiziţionării cunoştinţelor, iar alta se preocupă de identificarea
metodologiilor care pot facilita producerea acestui proces. Specialiştii în domeniul psihologiei şcolare oferă
definiţii nuanţate şi cât mai complete, care atrag atenţia asupra faptului că învăţarea poate fi: Orice activitate
care dezvoltă noi cunoştinţe şi abilităţi ( Galperin, 1965) Un proces de reorganizare, prin feed- bak,, a
paternurilor senzoriale ce asigură celui ce învaţă un control asupra propriului său comportament atunci când se
află în relaţie cu obiecte şi evenimente din mediul înconjurător (Smith, R., 1966) Modificare a dispoziţiilor şi
capacităţilor omului, care se menţine pentru o perioadă mai lungă de timp şi care nu se datorează proceselor de
creştere (R. Gane, 1975) O alterare a comportamentului ca rezultat al experienţei individuale, în contextul dat
de Encyclopedia Britanica, 1989 (....când un organism poate să perceapă şi să îşi modifice comportamentul se
spune că învaţă) Cadreale didactice studiază teoriile învăţării nu numai pentru a înţelege cum se produc
procesele de învăţare, ci şi pentru a afla cum trebuie organizat mai bine contextul instrucţional astfel încât să
faciliteze obţinerea de către elevi a rezultatelor proiectate. În teoriile moderne se vorbeşte din ce în ce mai mult
de învăţarea experienţială, de profesor cu rol de ghid sau de facilitator al proceselor de învăţare, de valorizarea
şi dezvoltarea potenţialului fiecărui copil, de respectarea ritmului şi stilului său cognitiv propriu. Există multe
metode prin care copiii pot învăţa ori exersa concepte sau deprinderi. În acest sens, este foarte important
demersul pe care învăţătorul sau părintele îl poate iniţia in direcţia stimulării interesului copilului pentru
cunoaştere, al interesului pentru a căuta informaţia necesară şi pentru rezolvarea de probleme prin planificarea
şi organizarea unor activităţi/jocuri cu acest scop. Specificul metodei active este faptul că: Solicită elevului efort
personal Provoacă participarea elevului la explicaţiile învăţătorului Valorifică activitatea motorie Oferă elevului
mai multă autonomie, iniţiativă, motivaţie personală, creativitate Prin aceste metode se urmăreşte schimbarea
atitudinii faţă de învăţare; aceasta devine un izvor de iniţiativă şi responsabilitate, un mijloc de dezvoltare,
prioritare sunt sarcinile formative în raport cu cele informative, activitatea didactică este transferată pe seama
elevilor care descoperă şi dezvoltă cunoştinţele, se stabilesc relaţii de cooperare care sunt bazate pe comunicarea
reală, pe stimă şi încredere reciprocă între elevi şi profesor. Gândirea critică Exemplu de gândire critică:
Povestea unui om leneş Elevii continuă povestea în viziunea proprie după care analizează situaţia din
perspectiva elevului leneş. 2.Cubul Strategie de predare –învățare ce urmărește un algoritm ce vizează
descrierea, comparația , asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se dorește explorarea unui
subiect nou sau unul cunoscut pentru a fi imbogățit cu noi cunoștințe sau a unei situații privite din mai multe
perspective. Etape - se formează grupuri de 6 elevi - fiecare elev din grup interpretează un rol în funcție de
sarcina primită și postată pe una din fețele cubului - elevii rezolvă sarcina individal într-un timp dat - prezintă
pe rând, la nivel de grup, răspunsul formulat Importanța Evaluării Inițiale în activitatea didactică: Metode.
Tehnici. Strategii / 2018 1102 Cubul – aplicaţie 1. descrierea, 2. comparația , 3. asocierea, 4. analizarea, 5.
aplicarea, 6. argumentarea 3. Explozia stelară Definiție – este o metodă de stimulare a creativității, o modalitate
de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de noi probleme și noi
descoperiri Etapele metodei - elevii așezați în semicerc propun problema de rezolvat - pe steaua mare se scrie
ideea centrală - pe 5 steluțe se scrie câte o întrebare de tipul CE, CINE, UNDE, DE CE, CÂND, iar 5 elevi
extrag câte o întrebare - fiecare elev din cei 5 își alege 3-4 colegi, organizându-se în cinci grupuri - grupurile
cooperează în elaborara întrebărilor - la expirarea timpului, elevii revin în cerc în jurul steluței mari și spun
întrebările elaborate (un reprezentant al grupului) - elevii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări. 4. METODA PĂLARIILOR GÂNDITOARE Pălăria albastră – este liderul, conduce
activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discuțiilor, extrage concluzii – clarifică/alege soluția corectă
Pălăria albă – deține informații despre tema pusă în discuție, face conexiuni,oferă informația brută așa cum a
61
ISSN 2668-7097
primit-o – informează Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supărarea, faţă de personajele întâlnite,
nu se justifică – spune ce simte Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, greșeli la solutiile
propuse, exprima doar judecăți negative – identifica greșelile Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,
inovatoare, caută alternative {Ce trebuie făcut?} – genereaza idei noi Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul
gândirii pozitive şi constructive, explorează optimist posibilitățile, creează finalul. efortul aduce beneficii 5.
HARTA CU FIGURI Definiție - tehnică prin care se poate reprezenta un spațiu, loc de desfășurare a unei acțiuni,
utilizând desene schematice Etapele metodei 1. Comunicarea sarcinii de lucru - se formeaza grupuri de câte 4
elevi, se distribuie materialul și se anunță sarcina de lucru în cadrul unei teme - timp de 7 minute elevii se
consultă și schitează conturul spațiului pe care vor să-l reprezinte, iar în interiorul lui își fixează elementele
constitutive ale harții și locul pe care-l ocupă fiecare element. 2. Activitatea pe grupuri -fiecare grup lucrează la
propria hartă cu figuri-desenează, caută simboluri, scriu etichete etc. Se pot folosi texte, imagini, fotografii
pentru ca harta să fie cât mai aproape de realitate. 3. Prezentarea de grup - se prezintă harta de către un raportor
Definiție - tehnică prin care se poate reprezenta un spațiu, loc de desfășurare a unei acțiuni, utilizând desene
schematice Etapele metodei 1. Comunicarea sarcinii de lucru Importanța Evaluării Inițiale în activitatea
didactică: Metode. Tehnici. Strategii / 2018 1103 - se formeaza grupuri de câte 4 elevi, se distribuie materialul
și se anunță sarcina de lucru în cadrul unei teme - timp de 7 minute elevii se consultă și schitează conturul
spațiului pe care vor să-l reprezinte, iar în interiorul lui își fixează elementele constitutive ale harții și locul pe
care-l ocupă fiecare element 2. Activitatea pe grupuri -fiecare grup lucrează la propria hartă cu figuri-desenează,
caută simboluri, scriu etichete etc. Se pot folosi texte, imagini, fotografii pentru ca harta să fie cât mai aproape
de realitate. 3. Prezentarea de grup - se prezintă harta de către un raportor care explică motivele aranjării
elementelor în spațiul hărții. 6. TURUL GALERIEI Definiție – tehnică de învățare care încurajează copiii să-şi
exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. Descrierea metodei 1.Se formează grupuri de câte
4 copii 2.Copiii rezolvă o sarcină de lucru care permite mai multe soluții 3.Produsele activitaţii grupelor -
desene, colaje, postere se expun pe pereţii clasei, care se transformă într-o galerie exozițională 4.La semnalul
dat de profesor copii trec pe la fiecare exponat pentru a examina soluțiile, ideile propuse de colegi și le scriu pe
poster într-un loc stabilit anterior, comentariile critice, întrebările, observațiile. 5.După ce se termină turul
galeriei, grupurile revin la locul inițial și citesc comentariile, observațiile de pe lucrarea lor, reexaminându-și
produsul. 7. CIORCHINELE Stimuleaza realizarea unor asociații noi de idei Permite cunoașterea propriului
mod de a întelege o anumită tema. ETAPE: Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în
partea de sus a tablei / foaie de hartie Elevii, individual sau în grupuri mici, emit idei prin cuvinte sau desene
legate de tema dată Se fac legături prin linii, de la titlu la cuvintele/desenele elevilor .
Este bine ca tema propusă să fie cunoscută copiilor, mai ales când se realizează individual.
Bibliografie:
1.Constantin Cucoş, „Pedagogie”, Polirom, Iaşi, 1996
2. E., Gongea., G., Ruiu., M., Fulga., S., Breben., Metode interactive de grup – ghid metodic, Ed. Arves
3. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, Bucuresti, 2003
62
ISSN 2668-7097
Rolul cadrelor didactice în interacțiunea cu copilul
Prof. Stamatie Dănuța Florina

Grădinița P.P.Nr.3,Petroșani, Județul Hunedoara
Rolul educatoarelor în interacțiunea cu copilul este foarte important în dezvoltarea acestora, deoarece
acestea sunt responsabile pentru crearea unui mediu sigur și stimulativ în care copiii pot învăța și se pot dezvolta.
Educatoarele au un rol cheie în încurajarea și îngrijirea dezvoltării socio-emoționale a copiilor,
ajutându-i să își dezvolte abilități de comunicare, înțelegere, empatie și respect. Ele trebuie să creeze un mediu
sigur și stabil, unde copiii să se simtă confortabil și în siguranță pentru a explora lumea din jurul lor și pentru a
se dezvolta.
Pe lângă acestea, educatoarele sunt responsabile și pentru facilitarea procesului de învățare a copiilor.
Ele trebuie să încurajeze curiozitatea și să creeze oportunități de învățare prin activități diverse, care să fie
adaptate nevoilor și particularităților fiecărui copil. Educatoarele trebuie să își asume rolul de model și să îi
încurajeze pe copii să exploreze, să gândească critic și să ia decizii.
De asemenea, educatoarele trebuie să aibă o relație strânsă cu părinții copiilor și să colaboreze cu aceștia
pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a copiilor. Ele trebuie să comunice cu părinții despre progresul copiilor,
să ofere sfaturi și îndrumări, să identifice problemele și să găsească împreună soluții pentru a le rezolva.
În concluzie, rolul educatoarelor în interacțiunea cu copilul este esențial pentru dezvoltarea acestora.
Ele trebuie să creeze un mediu sigur și stimulativ, să încurajeze dezvoltarea socio-emoțională și procesul de
învățare, să colaboreze cu părinții și să îi susțină pe copii în dezvoltarea lor.
Educatoarea joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor în primii ani de viață și în pregătirea lor pentru
școală și pentru viața de adult. Interacțiunea dintre educatoare și copil este foarte importantă în acest proces și
poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării lor cognitive, emoționale și sociale.
Iată câteva dintre rolurile importante pe care le are educatoarea în interacțiunea cu copilul:
1. Crearea unui mediu sigur și afectuos: Educatoarea trebuie să creeze un mediu sigur și afectuos în care copilul
să se simtă confortabil și protejat. Prin intermediul interacțiunii zilnice, educatoarea poate dezvolta relații de
încredere și de afecțiune cu copiii, ceea ce le permite acestora să se simtă în siguranță și să se dezvolte într-un
mod sănătos.
2. Observarea și înțelegerea nevoilor copiilor: Educatoarea trebuie să fie atentă și să observe nevoile și
comportamentele copiilor pentru a-i ajuta să se dezvolte în mod optim. Prin înțelegerea nevoilor copiilor,
educatoarea poate adapta activitățile și metodele de învățare pentru a se potrivi cu nevoile individuale ale
fiecărui copil.
3. Încurajarea explorării și a creativității: Educatoarea trebuie să încurajeze copiii să exploreze și să-și dezvolte
creativitatea. Prin intermediul activităților de explorare, cum ar fi jocurile și arta, educatoarea poate ajuta copiii
să-și dezvolte imaginația și să-și îmbunătățească abilitățile cognitive.
63
ISSN 2668-7097
4. Învățarea prin experiență: Educatoarea poate ajuta copiii să învețe prin experiență, prin intermediul activităților
care implică interacțiune
64
ISSN 2668-7097
Metoda didactică - mijloc de dezvoltare a competențelor cheie în cadrul activităților remediale
Maria-Simona Erhan - profesor, limba engleză

Colegiul Național “Constantin Carabella”, Târgoviște
Motto: “Eliberați potențialul copilului și veți transforma

lumea cu el.”
Maria Montessori
Competențele specifice sunt dezvoltate elevilor prin activități de învățare, iar în cadrul activităților de
învățare, profesorul are libertatea de a selecta cele mai bune metode. Prin urmare, metoda (calea spre...) este
un element esențial al strategiei didactice, este unul dintre mijloacele care contribuie la formarea și
dezvoltarea competențelor. Practic, nu există metode „bune” sau „rele”, nu există metode obligatorii sau de
evitat, ci doar metode adecvate sau nu unui elev, unei clase, unei perioade, unui anumit tip de evaluare de sfârșit
de ciclu, unui anumit tip de concurs/competiție. Cu alte cuvinte, orice metodă potrivită dezvoltării
competențelor elevilor este adecvată la un moment dat, în timp ce, în alt context, aceasta poate să nu
funcționeze.
Mai mult, atunci când alegem metodele de predare - în orice context de învățare, nu doar în cadrul
activităților remediale - ar trebui să luăm în considerare faptul că unii elevi învață mai ușor atunci când văd
imagini, alții când aud cântece, cuvinte sau mesaje, alții, mișcându-se sau atingând lucruri, pe când altora le
place să lucreze în grup sau singuri; practic, ceea ce a subliniat Howard Gardner în 1983, când a dezvoltat Teoria
Inteligențelor Multiple. Cu siguranță, tipul/tipurile de inteligență specifice fiecărui copil trebuie luate în calcul
atunci când alegem o anumită metodă, mai ales în cadrul activităților remediale: imaginative story telling,
debate, creative writing, memorizing games pentru cei cu inteligență verbal-lingvistică; brainteasers, problem
solving, Socratic Questioning pentru cei cu inteligență logico-matematică, TPR (hands-on learning, brain gym)
pentru cei kinestezici; mind maps, picture metaphors, pentru cei vizuali, rhytmic learning pentru cei muzicali,
cooperative learning pentru cei cu inteligență interpersonală, reflective learning pentru cei cu inteligență
intrapersonală, eco/nature learning pentru cei cu inteligență naturalistă, philosophical study pentru cei cu
inteligență existențialistă). Nu în ultimul rând, de maximă importanță, după cum reiese și din citatul de mai sus,
este faptul că metoda trebuie să elibereze potențialul elevului, cu alte cuvinte să-l implice (”involve me”), să-i
stimuleze creativitatea, să-l încurajeze să participe activ, să-l ajute să-și dezvolte o anumită
competență/anumite competențe. După cum sublinia Benjamin Franklin: ”Tell me and I forget, Teach me
and I may remember, Involve me and I learn.”
Prin urmare, atât în cadrul activităților de zi cu zi - și mai ales în cadrul celor remediale - consider că este
bine să ieșim din zona noastră de confort și să folosim o varietate de metode și procedee, fie că aceastea fac
parte din categoria celor activ-participative sau clasice/tradiționale. Alegerea metodelor folosite se face prin
raportare la programă, la grupul de elevi, la particularitățile emoționale ale acestuia, la nivelul de achiziții și,
mai ales, cu scopul de a dezvolta competențele propuse.
Tabelul de mai jos cuprinde câteva sugestii de metode ce pot fi folosite în cadrul orelor de limba engleză
(dar și la alte discipline) pentru fiecare competență generală, sugestii ce pot fi adaptate, sub-distribuite conform
competenței specifice pe care vrem să o dezvoltăm. Unele metode se pot regăsi în mai multe categorii (atât la
comunicare scrisă cât și orală), în funcție de competența pe care o vizăm.
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR METODE
1. Receptarea de mesaje orale în situații de Știu/Vreau să știu/Am învățat

comunicare uzuală Cei trei „C” (Ce știu? Ce cred? Ce mă întreb?)
65
ISSN 2668-7097
Gapped lyrics/texts
Assigning Roles (în timpul vizionării unui mesaj
video);
2. Exprimarea orală în situații de comunicare Jocul de rol, Brainstorming, Activitate de grup,
uzuală Dezbaterea, Interviul, Drama, Metoda
Cubului,Turul Galeriei, Metoda R.A.I., Metoda
pălăriilor gânditoare, Starbursting
(Explozia stelară), Mozaicul, Looking through
the key-hole;
3. Receptatrea de mesaje scrise în situații de Știu/Vreau să știu/Am învățat,
comunicare uzuală Diagrama Venn,
„Căutarea comorii” pe baza unor simboluri și
semne,
Tur de galerie cu afișe realizate de grupuri;
4. Redactarea de mesaje scrise în situații de Explicația (în etapa de pre-writing)
comunicare uzuală Brainwriting, Acrostihul, Turul Galeriei,
Bula dublă , Looking through the key-hole,
Proiectul, Investigația, Hărțile conceptuale.
Bibliografie:
♦ Campbell, B. (1991) Multiple Intelligences in the Classroom published in “The Learning Revolution
- Education Innovations for Global Citizens” (IC#27)
♦ Participatory Teaching and Learning –A Guide to Methods and Techniques, (2014),
Malawi Institute of Education, on http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/Pnade007.pdf
♦ Gramaticescu S., Lițoiu N., Tudor M., Niculescu C., Rădulescu C., Venier S., Popa M.,
(2001) Ghid de evaluare - Limbi moderne, Dramis
66
ISSN 2668-7097
Dețin controlul și aleg succesul! Promovarea unui stil de viață sănătos la elevii de liceu (Consiliere și
Orientare, clasa a XII-a - idei de activități)
Tața Anitha-Teodora
Prof. consilier școlar
CJRAE Brașov
Activitatea de consiliere și orientare în carieră orbitează în jurul ideii de a oferi sprijin psihopedagogic
elevilor spre a spori calitatea vieții, a le dezvolta stima de sine și a-i susține în pavarea unui parcurs profesional
de succes. Aceasta servește drept scop observarea, analiza și prevenirea anumitor situații sau probleme pe care
le experiențiază elevul la vârsta adolescenţei, respectiv identificarea dificultăților cu care se confruntă și
construirea unui plan sau a unor căi de rezolvare a problemei.
De asemenea, orientarea şcolară are scopul de a ghida adolescentul în dezvoltarea sa profesională către
care potențial, în urma depistării tipurilor de inteligență dominante, aptitudini și interese. Astfel, elevul se poate
concentra spre aria de interes care îi oferă satisfacție și performanță, implicându-se în mod activ prin activități
extrașcolare și extracurriculare (Tomșa, 2008).
Formarea unui stil de viaţă sănătos, integrarea sexualităţii în maturarea emoţională, controlul stresului,
dobândirea de repere în orientarea şcolară şi profesională sunt condiţii esenţiale pentru dezvoltarea armonioasă
a personalităţii elevului (Băban, 2009)
Stilul de viaţă se referă la totalitatea deciziilor şi acţiunilor voluntare care ne afectează starea de sănătate.
Stilul de viaţă sănătos (sanogen) joacă un rol esenţial în promovarea şi menţinerea sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor (Băban, 2009).
Stresul este definit ca un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea unui individ cu
evenimente, cerinţe sau sarcini care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase, sau cu miză mare pentru acesta
(Băban, 2009).
Modalitățile de a face față stresului depind de fiecare individ și cuprind resurse precum capacitatea
cognitivă, emoţională şi comportamentală care reduc, țin sub control sau tolerează solicitările interne sau externe
care depăşesc capacitatea de răspuns automată a organismului (Băban, 2009).
Făcând referire la necesitățile de bază a dezvoltării acestui segment de vârstă, menționăm trebuinţele
sociale de comunicare, anturaj şi integrare socială, de cooperare, de prietenie pentru că acestea toate îl definesc
ca om şi îi asigură succesul. (Tomșa, 2008). În contextul consilierii și orientării în carieră, această nevoie poate
fi asigurată în activitățile pe care consilierul școlar le poate desfășura în grup sau la clasă, bazându-se pe tehnici
de învățare prin cooperare.
Propunem în continuare activități de consiliere psihopedagogică ce se pot desfășura atât la clasă, cât și
în grupuri mici.
Activitatea 1: „Roata stresului”
Această activitate de consiliere psihopedagogică la clasă propusă vizează învățarea prin cooperare,
utilizând metoda „Gândiţi - Lucraţi în perechi - Comunicaţi” (Think-Pair-Share) (Niculescu, 2013),
parcurgându-se următoarele etape:
1. Consilierul școlar le ridică elevilor problematica surselor de stres cu privire la procesul de evaluare (examene)
2. Fiecare elev se gândeşte la problematica propusă în mod independent;
3. Elevii formează perechi, îşi comunică unul altuia răspunsurile şi discută problema în continuare;
4. Perechile se alătură altor perechi şi discută, în patru acum, ideile pe care le au.
În parcurgerea acestor etape, elevii vor primi un disc de hârtie care va reprezenta „roata stresului”.
Aceștia vor fi rugați să identifice în viața lor de zi cu zi, sursele care le provoacă stres și să le ilustreze prin „felii
67
ISSN 2668-7097
de plăcintă”, gândindu-se de asemenea și la dimensiunea lor. Apoi vor compara aceste roți cu colegii lor de
bancă. Se va facilita o discuție cu privire la sursele comune, sursele diferite, proporția lor în viața de zi cu zi.
Activitatea 2: „CV-ul emoțiilor”
Această activitate propusă vizează o activitate de consiliere psihopedagogică în grup mic (de până la 5
elevi).
Descrierea activității:
Consilierul școlar va aduce în discuție conceptul de calitate a vieții, îl va defini și va descrie importanța
sa în dezvoltarea carierei. Apoi le va distribui elevilor o fișă care reprezintă „CV-ul emoțiilor” pe care fiecare
elev o va completa (vezi Anexa 1).
După ce aceștia au finalizat sarcina, consilierul școlar îi invită pe fiecare să prezinte CV-ul, iar apoi îi
antrenează pe elevi în discutarea prezentărilor, fiind atenți la diferențele și asemănările dintre expuneri și să
identifice comportamente dezirabile (sănătoase) și indezirabile (nesănătoase) în situații de criză.
Resurse:
Timp: 50 minute
Loc: cabinet interșcolar de asistență psihopedagogică
Materiale didactice: fișe de lucru, instrumente de scris
Forme de organizare a grupului: Frontal, individual, grup
Activitatea 3:
Această activitate are la bază principiul postulat de Krumboltz, ce ne oferă indicaţii cu privire la un
posibil rol al situaţiilor de învăţare şi asupra rolului „modelelor" în procesul de luare a deciziei. Așadar,,
modelele unor povești de succes sau a unor persoane importante în domeniu ne pot inspira și pot înclina balanța
în alegerea unei meserii.
Activitatea propusă este o activitate de consiliere psihopedagogică la clasă.
Descrierea activității:
Consilierul școlar va introduce tema activității: egalitatea de șanse în dezvoltarea carierei. Apoi, va
proiecta acest material video.
https://www.youtube.com/watch?v=ad2gJVrB_rk
După vizionarea acestuia, consilierul școlar îi invită pe elevi să identifice posibilele cauze și efecte ale
inegalității de gen și de șanse pe piața muncii, folosind metoda „exploziei stelare” în echipe de 5-6 elevi. Fiecare
echipă va reflecta la tematica egalității de șanse în piața muncii și va identifica cât mai multe întrebări cu privire
la aceasta sub forma unui poster pe o planșă A3.
Profesorul va invita fiecare echipă să prezinte conținutul muncii de echipă și împreună cu elevii, va
realiza o listă cu trei cele mai interesante întrebări identificate de elevi.
Elevii sunt invitați să formuleze și un răspuns la aceste întrebări, iar la final, consilierul școlar va
formula o concluzie, pornind de la răspunsurile elevilor.
Resurse:
Timp: 50 minute
Loc: sala de clasă
Materiale didactice: planșe tip A3, instrumente de scris și colorat, calculator și videoproiector, boxe
Forme de organizare a grupului: Frontal, grup
Anexa nr. 1
68
ISSN 2668-7097
CV-ul emoțiilor
Nume:
Gândește-te la o situație în care ai simțit o emoție puternică și ți-a afectat viața de zi cu zi sau în care ai simțit
că s-a produs o schimbare majoră și completează coloana din dreapta cu informațiile din coloana din
dreapta.
Data la care s-a petrecut evenimentul:
Emoția sau emoțiile însoțite (ce am simțit?):
Gândurile identificate (ce gânduri am avut?):
Comportamente adoptate (cum m-am purtat, ce

am făcut în acea situație?):
Mai poți găsi un astfel de situație? Dacă da, repetă exercițiul și în acest tabel de mai jos.
Data la care s-a petrecut evenimentul:
Emoția sau emoțiile însoțite (ce am simțit?):
Gândurile identificate (ce gânduri am avut?):
Comportamente adoptate (cum m-am purtat, ce

am făcut în acea situație?):
69
ISSN 2668-7097
Bibliografie:
Băban, A. (2009). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și consiliere.
ASOCIAȚIA DE ȘTIINȚE COGNITIVE DIN ROMÂNIA.
Bocoș, M.-D. (2013). Instruirea interactivă. Repere axiologice și metodologice. Polirom.
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., & Fulga, M. (2007). Metode interactive de grup. Ghid metodic. Editura
Arves.
Giușcă, R., & Stan, I.-C. (n.d.). Managementul învățării şi al stresului la copii şi adolescenţi Resurse pentru
elevi, profesori şi părinţi. https://www.cjrae-vaslui.ro/images/Managementul_invatarii.pdf
MANAGEMENTUL CARIEREI GHID METODOLOGIC. (n.d.). Editura ARC. https://ceda.md/wp-
content/uploads/2022/07/Ghid-managementul-Carierei-RO.pdf
Niculescu, B.-O. (2013). Învațarea prin cooperare - modalitate modernă pentru asigurarea implicării active a
studenților la disciplina Limba engleză.
https://www.academia.edu/43856237/%C3%8Enva%C8%9Barea_prin_cooperare_modalitate_modern%C4%
83_pentru_asigurarea_implic%C4%83rii_active_a_studen%C8%9Bilor_la_disciplina_Limba_englez%C4%8
3
Orientarea carierei – perspective europene. (n.d.). http://www.cjrae-
iasi.ro/userfiles/files/Publicatii/GHID%20CARIERA%20PERSPECTIVE%
Tomşa, G., Viorel, I., & Popescu, M. (2008). Consilierea şcolară, în Pregătire psihopedagogică. Manual
pentru definitivat şi gradul didactic II.
70
ISSN 2668-7097
Când unu și cu unu este mai mult decât doi
prof. Szalai Anca-Ramona,

Colegiul Național Pedagogic “Mihai Eminescu” Târgu Mureș
Am aplicat în acest an școlar activitatea ce urmează să o detaliez în rândurile de mai jos cu un impact,
recunosc neașteptat asupra elevilor cât și asupra mea. Această activitate i-a ajutat pe elevi să învețe cum să
gândească critic și cum să rezolve problemele, abilitate care poate fi folosită odată cu trecerea timpului pentru
a-i ajuta să treacă peste momentele grele și să profite de oportunități ori de câte ori acestea apar într-un mod
responsabil.
Activitatea didactică a fost realizată la clasa a VII-a și clase de a XI-a profil învățător-educator și profil
științe-sociale. Activitatea a constat în prezentarea unei situații practice în care o familie dorește să achiziționeze
o locuință dorind să știe care este cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere din punct de vedere
financiar. Astfel ei au găsit la mica publicitate mai multe oferte. Analizând aceste oferte au selectat două
apartamente identice ca suprafață și aflate la același etaj. Le-a fost prezentat planul acestor apartamente și
prețul de vânzare al fiecăruia. Astfel primul apartament avea o valoare mai mare și
nu necesita reparații, iar al doilea apartament avea prețul mai mic cu 10000 €, dar
necesita reparații (era necesar ca holul să fie zugrăvit, de asemenea trebuia să fie
schimbată gresia din hol și bucătărie, iar în camera de zi era necesar să se schimbe
parchetul).
Elevii clasei au fost împărțiți în grupe de câte patru/cinci elevi. Fiecare grupă având un lider care a
repartizat sarcinile astfel încât la final să poată veni cu argumente asupra investiției, în primul sau în al doilea
apartament. Fiecare grupă a avut de determinat suma necesară pentru a zugrăvi holul; suma necesară pentru a
înlocui gresia din hol și din bucătărie; suma necesară pentru a schimba parchetul în camera de zi; iar la final au
avut de determinat diferența de preț dintre cele două apartamente. Pentru a putea ajunge să calculeze această
diferență de preț era necesar să țină cont de următoarele:
• să determine suprafața totală a holului, pereți și tavan care trebuie zugrăvită știind că înălțimea pereților este de
2,5 m, iar o ușă are lățimea de 90 cm și înălțimea de 2 m și prețul manoperei știind că prețul zugrăvirii unui
metru pătrat este de 7,5 RON,
• să calculeze prețul vopselei lavabile necesare căutând prețul afișat de un magazin de specialitate și informațiile
oferite de producător în ceea ce privește cantitatea de vopsea necesară acoperirii unei anumite suprafețe într-un
mod eco-responsabil,
• să determine suprafața totală pe care se montează gresie (hol și bucătărie) și prețul gresiei necesare folosindu-
se de prețul afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai multă gresie decât
suprafața care se acoperă), precum și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 80% din prețul gresiei,
• se va determina suprafața totală pe care se montează parchet și prețul parchetului necesar folosindu-se de prețul
afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai mult parchet decât suprafața care
se acoperă) și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 60% din prețul parchetului,
• se va determina lungimea totală a plintei care se montează pe margine (ținând cont că plinta nu se montează în
dreptul ușii care are lățimea de 90 cm) și pretul acesteia folosindu-se de prețul afișat de un magazin de
specialitate,
• se va determina diferența de preț dintre cele două apartamente în euro, precum și diferența dintre prețul de
vânzare al primului apartament și prețul de vânzare al celui de al doilea apartament în lei și se vor documenta
cu privire la cursul oficial euro-lei de pe site-ul BNR,
• se va determina costul total al reparaților necesare în al doilea apartament pe baza informațiilor determinate
anterior și vor compara aceste costuri cu cele determinate de celelalte echipe (având loc discuții privind
diferențele dintre costurile obținute de echipe),
71
ISSN 2668-7097
• fiecare echipă în funcție de costurile obținute va decide dacă valoarea lucrărilor de renovare din al doilea
apartament este mai mare sau mai mică decât diferența de preț dintre cele două apartamente și va formula o
concluzie și o va prezenta clasei ca fiind cea mai avantajoasă ofertă.
Din punctul meu de vedere rezultatele acestei activități au fost remarcabile, elevii au văzut
aplicabilitatea matematicii în viața cotidiană și au realizat că ei pot să rezolve probleme, și-au dezvoltat
abilitățile de gândire critică, și-au recunoscut greșelile prin colaborare și comunicare, s-au corectat în grupă și
au dus sarcina la bun sfârșit. A fost o activitate în care au fost nevoiți să își folosească telefonul altfel decât o
fac de obicei și au fost surprinși de detaliile de pe etichetele produselor astfel încât alegerile să fie și eco-
responsabile, au adus fel de fel de argumente în alegerea lavabilului sau a gresiei sau a parchetului, unii dintre
ei s-au gândit și la design, alții au punctat zona de emoțional atunci când locuiesc în apartament astfel încât
culorile să ofere spațiului o stare de liniște și confort. De asemenea au folosit calculatorul pentru a face calculele
necesare și a se încadra în timp. Pe parcursul acestei activități au fost multe “aha”-uri din partea elevilor,
surprinși oarecum de valoarea manoperei și au realizat că poate fi o meserie potrivită pentru unii dintre ei, în
renovări și amenajări de interioare. Au realizat și conștientizat mult mai clar de ce este atât de importantă
modalitatea de a aborda, de a rezolva, de a gestiona sau chiar de a gândi o problemă care mai târziu poate deveni
o provocare în viața de zi cu zi.
Au realizat de asemenea că matematica este peste tot și că unul și cu unu, în viața de zi cu zi, nu fac
întotdeauna doi, că de fapt e mai mult decât atât…la fel cum întregul e mai mult decât suma părților.
72
ISSN 2668-7097
COMUNICAREA DIDACTICĂ
CAUZE CARE POT GENERA BLOCAJE COMUNICAȚIONALE
Prof. Georgiu Ioan

Școala Gimnazială Chiuiești
Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite (exprimă)
o informație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să cunoască codul (să cunoască
aceeași limbă). Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului,
gesturi etc.) reprezintă, de semenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune
combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris, citit) cu cel nonverbal (exprimat prin
semne, gesturi, desene).
În activitățile didactice am întâlnit, de-a lungul anilor, o serie de bariere care duc la blocaje în
comunicare. Dintre acestea pot aminti:
Bariere de natură fizică - deficiențe verbale și auditive.
Sunt elevi care au deficiențe de vorbire, sunt mai puțin comunicativi, din cauză că stâlcesc cuvintele și
stârnesc amuzamentul celorlalți copii, care cu greu se abțin să nu facă comentarii malițioase. În această situație
este nevoie de multă muncă pentru a corecta deficiența. Este necesar să purtăm o discuție cu ceilalți elevi, din
care să înțeleagă că un coleg are nevoie de ajutor și să-i convingem să nu mai râdă când greșește. De asemenea,
sunt elevi care prezintă deficiențe auditive. Aceștia nu aud ceea ce explici și nu pot înțelege mesajul transmis.
În acest caz, trebuie să găsești alte căi de comunicare cu elevul, pentru a rezolva și el anumite sarcini de lucru.
Bariere semantice - vocabular sărac, conotaţii emoţionale ale unor cuvinte.
Pentru a înlătura aceste bariere de comunicare trebuie sa ţinem seama de experienţa copilului legată de
tema pe care o desfăşuram. Dacă elevul nu are cunoştinţe minime legate de tema adusă în discuție, atunci nu va
participa activ la desfăşurarea activităţii pentru că nu va înţelege mare lucru din ceea ce facem și nu vom putea
comunica cu el. De aceea, profesorul trebuie să își planifice activităţile în funcţie de experienţa de viață a
elevului, de trebuinţele si necesităţile lui.
Emoţiile și timiditatea reprezintă alte bariere în comunicare. Emoţia puternică este răspunzătoare de
blocarea aproape completă a comunicării. Pentru a comunica cu un copil emotiv trebuie ca profesorul să fie
atent, în primul rând, la tonul folosit, copilul să simtă căldura în glas, apropiere faţă de el, susţinere si încurajare.
Trebuie sa ascultăm elevul ori de câte ori doreşte să ne spună ceva, să-l facem să se simtă important, să simtă
că suntem alături de el tot timpul, pentru că altfel se va închide în sine și nu vom mai putea comunica. Cred că
elevii trebuie să fie încurajați, lăudați și recompensați pentru activitățile desfășurate.
Persoanele timide se pot simţi în incapacitate de comunicare și, ca urmare, apar mari rezerve în ceea
ce priveşte stabilirea unei relaţii sau a unui dialog. Rolul profesorului este de a-l face pe copilul timid sa aibă
încredere în forţele proprii, încurajându-l si felicitându-l atunci când răspunde, corectându-i greşelile fără sa fie
ridiculizat de către colegi, având o atitudine pozitivă faţa de el, pentru a-i trezi interesul pentru ceea ce face.
Lipsa de cunoaştere și lipsa de interes constituie și ele bariere în comunicare. Este dificil să comunicăm
cu elevi ale căror cunoştinţe asupra unui subiect de discuţie sunt mult mai reduse. Unii elevi dețin un volum mic
de cunoştinţe, informaţii, despre anumite subiecte tratate în activitățile desfășurate. De aceea este necesară
apropierea copilului de materia pe care o predăm, apelând la jocuri didactice, lecturi după imagini, povestiri,
trezind astfel interesul copilului pentru temele respective.
Aplicație
● Elaborați un set de întrebări pentru o activitate desfășurată în cadrul unei ore de limba și literatura română,
tema lecției fiind fabula.
▪ Citeşte, cu atenţie, textul următor :
Un covor de Buhara, Nimeni nu te bagă-n seamă,
Înflorat, culori pastel, Toţi te umplu de noroi,
73
ISSN 2668-7097
Se răsti în legea sa, Când pe faţa mea şi-o scamă

La un preş de lângă el: Poate naşte tărăboi.
- Drept să-ţi spun îmi e ruşine! Ce n-aş da, să pot scăpa,
Faptul e de neiertat De vecinătatea ta!
Că în casă, lângă mine, Preşul, fără semeţie,
Tu eşti veşnic aşezat. I-a răspuns:
Toţi te calcă în picioare - E-adevărat!
Eşti snopit cu bătătorul, Eşti frumos, dar lumea ştie
Iar eu, ştie fiecare, Că doar eu te ţin curat!
Mângâiat cu-aspiratorul. ( Ionel Gologan, Preşul şi covorul )
*Buhara – oraş situat în partea de sud-est a Uzbekistanului;
1. Definește fabula.
2. Distinge trăsăturile morale ale celor două personaje din fabula studiată.
3. Ilustrează, cu exemple din text, ce tipuri umane reprezintă preșul și covorul.
4. Prezintă o scurtă narațiune cu caracter moralizator, în versuri sau în proză, ale cărei personaje principale să
fie una dintre perechile de personaje de mai jos:
a. Ascuțitoarea și Creionul;
b. Ochelarii de soare și Ochelarii de vedere;
c. Șopârla și Crocodilul.
5. Formulează, într-un text de 5-7 rânduri, morala fabulei studiate.
6. Într-un text de minimum 100 de cuvinte, susține, cu exemple din text, faptul că Preșul și covorul de Ionel
Gologan este un text narativ literar (fabulă).
De asemenea, lipsa de interes este una dintre cele mai mari bariere ce trebuie depăşite și care duce la
blocaj în comunicarea didactică. Cadrul didactic trebuie să acţioneze cu abilitate pentru a direcţiona mesajul,
astfel încât să corespundă intereselor și nevoilor elevului.
Consier că profesorul trebuie sa aibă o atitudine pozitivă faţă de toţi elevii, să accepte greşelile fără să
ridiculizeze sau să permită ridiculizarea, să iniţieze și să sensibilizeze elevul în raport cu posibilităţile de care
dispune, să fie corect, să fie creativ și inventiv, să încurajeze și să-i recompenseze pe copii. Numai aşa elevul
va fi mai receptiv la dialog și va ajunge nestingherit la cooperare comunicaţională.
Așadar, comunicarea didactică are o influenţă majoră asupra reuşitei sau eşecului şcolar și este
considerată premisa esenţială a eficientizării învățământului în vederea reuşitei şcolare.
Bibliografie
▪ Cucoş, Constantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele
didactice, Editura Polirom, Iaşi.
▪ Stoica, Marin,2002,Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova.
▪ Panişoară, Ovidiu – Ioan, 2006,Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi.
74
ISSN 2668-7097
Pandemia - Adaptare și reziliență în fața schimbărilor neplăcute
prof. Toacșe Adriana

Liceul Tehnologic Malaxa, Zărnești
Inevitabil, teama s–a instalat imediat după declararea stării de urgență. Știrile erau înfiorătoare.
Pe stradă nu erau oameni, iar noaptea, liniștea apăsătoare te ducea cu gândul la apocalipsă. Pe lângă lipsa
libertății și a tot ce înseamnă libertatea, mai ales pentru cei care am câștigat-o cu greu în ‘89, am simțit lipsa
întâlnirilor cu prietenii, a plimbărilor în aer liber, a peisajelor și a întâlnirilor obișnuite cu cei dragi.
După trecerea activităților în on line, am simțit nevoia să fac ceva, atât pentru elevi cât și pentru colegii mei pe
care i-am simțit bulversați, mulți punând întrebarea “ce facem acum?“ și care așteptau ajutor. Împreună cu o
colegă am organizat în scurt timp activitatea online, asigurând suport tehnic colegilor profesori/diriginți și
elevilor . Nu a fost ușor. Lucram câte 12 ore pe zi. În paralel cu această activitate puneam la punct și lucrul pe
platforma G-Suite Classroom, școala noastră având domeniu web déjà achiziționat. Pentru că atenția mea era
concentrată asupra noului mod de lucru, teama nu a avut loc să se accentueze.
Întâlnirile din weekend cu prietenii s-au transformat și ele în întâlniri online. Prietenii care nu lucrează în
domeniul învățământului, nefiind obișnuiți cu online, au fost foarte receptivi.
După aproximativ o lună de lucrat acasă, am decis să-mi țin orele de la școală, din laborator, specializarea mea
principală fiind de inginer mecanic, iar modulele pe care le predau necesită și o parte aplicativă. Pe lângă faptul
că școala era pustie, care mi-a dat o altă senzație stranie, am văzut partea pozitivă, și anume faptul că aveam
aproape materialele necesare susținerii orelor în condițiile date.
În afară de activitatea la clasă, am reușit împreună cu colegul meu Nicolae să organizăm și o campanile de
ajutorare, fiind la a III-a ediție, activitate care face parte dintr-un Proiect Național Școli conectate la
comunitate.
În acea perioadă, am descoperit că am putere reală de adaptare, am învățat să fiu mai empatică, să văd partea
pozitivă a lucrurilor, să fiu perseverentă pentru a găsi soluții la problemele noi, să fiu aproape de cei care au
nevoie, să apreciez adevăratele valori ale vieții și multe altele pe care încă nu le-am identificat.
Concluzie: Pentru depășirea obstacolelor pe care le întâmpinăm în viață, există în fiecare dintre noi resurse de
a merge mai departe, totul este să vrei!
75
ISSN 2668-7097
STRATEGII DIDACTICE CE PRIVESC EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

PENTRU COPIII CU C.E.S. INTEGRAŢI ÎN
ŞCOLILE OBIŞNUITE
Prof. Vochița Violeta
Grădiniţa cu P. N. Scoarța, Gorj
Educaţia incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având că

scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de
învăţământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunităţi.
În Declaraţia de la Salamanca se spune că şcoală obişnuită cu o orientare incluzivă reprezintă
mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care crează comunităţi
primitoare, construiesc o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru toţi; mai mult, ele asigura o educaţie
eficientă pentru majoritatea copiilor şi îmbunătăţesc eficientă şi, până la urmă, chiar şi rentabilitatea întregului
sistem de învăţământ.
Fiecare copil este diferit şi special,şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu C.E.S. Din
cauza stereotipurilor şi ideilor preconcepute, cei mai mulţi oameni nu îşi dau seama că diferenţele dintre copiii
cu C.E.S. sunt la fel de mari ca şi diferenţele dintre copiii obişnuiţi. Spunem despre un cadru didactic că este
conştient de faptul că toţi copiii au dreptul de a fi cu colegii lor abia atunci când încurajează şi sprijină integrarea
copiilor cu C.E.S. în clasă. Varietatea diferenţelor individuale şi diversitatea abilităţilor personale sunt lucruri
care trebuie apreciate, pentru că îmbogăţesc şi stimulează situaţiile de învăţare din cadrul activităţii la clasa,
prin contribuţia unică a fiecărui copil.
Incluziunea este procesul prin care copiii cu C.E.S. interacţionează sistematic cu colegii lor de
aceeaşi vârstă,într-un mediu natural în care toţi copiii pot învaţă şi relaţiona firesc. Incluziunea respectă
drepturile tuturor copiilor de a participa activ la activităţile educative dintr-o şcoală obişnuită, indiferent că sunt
sau nu cu C.E.S. Şcoală şi implicit cadrul didactic, trebuie să-şi depăşească propriile temeri şi ezitări, pentru a
înţelege şi acceptă incluziunea.
Respingerea incluziunii decurge de cele mai multe ori din lipsa informării şi a încrederii în propriile
capacităţi profesionale şi umane. Cadrul didactic de la clasa obişnuită se simte uneori nepregătit pentru a lucra
un copil cu C.E.S. Totuşi, acesta dispune de pregătirea profesională necesară pentru a oferi servicii educaţionale
tuturor copiilor, întrucât fiecare copil este diferit de ceilalţi. Cu toate acestea, trebuie să înţeleagă că nu este
necesar să îşi asume toate responsabilităţile legate de educaţia copilului, ci este important să le împartă cu
familia şi cu alţi specialişti. Pentru a putea răspunde tuturor nevoilor pe care le are un copil cu C.E.S., cadrul
didactic de la clasa trebuie să colaboreze cu profesionişti care oferă servicii specializate, în vederea elaborării
şi implementării unui program de educaţie specială şi servicii terapeutice.
Se dezvoltă astfel o echipa în care fiecare membru are ceva de oferit, chiar dacă, pentru a se adresa
nevoilor copilului cu C.E.S. recurge la abordări şi metode diferite. Abordarea sistemică a principiilor educaţiei
incluzive, psihopedagogiei speciale şi a asistenţei complexe, în rezolvarea problemelor individuale sau de
microgrup, este eficientă mai ales prin implicarea echipei multidisciplinare. În structura acestei echipe întâlnim
medici, psihologi, psihopedagogi, pedagogi, asistenţi sociali, învăţători, profesori, instructori de educaţie, alte
persoane de referinţă în viaţă de relaţie a copilului, părintelui sau tutorelui legal.
Şcolile obişnuite dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe speciale. Formarea
continuă a cadrelor didactice are în vedere diversitatea elevilor, politicile şi serviciile de sprijin sunt coordonate
global,iar politicile pentru copiii cu C.E.S. vizează stimularea participării în activităţile obişnuite în clasa.
Distribuirea resurselor şcolii se face în mod echitabil şi şcoală dispune de o strategie prin care părinţii sunt
încurajaţi să devină parteneri în procesul de învăţare al copiilor lor. Serviciile de sprijin de la nivelul şcolii (cum
ar fi cele asigurate de psihologi, logopezi, consilieri şcolari, profesori de sprijin, medici etc.) asigura creşterea
gradului de participare a elevilor. De asemenea este încurajată implicarea şi participarea la managementul şcolii
a tuturor cadrelor didactice.
76
ISSN 2668-7097
Pentru copiii cu tulburări de limbaj şi cu dificultăţi de învăţare există”centre logopedice interşcolare”

care au specialişti ce desfăşoară terapii specifice pentru corectarea tulburărilor de limbaj şi pentru depăşirea
dificultăţilor de învăţare. Profesorii logopezi sunt specializaţi în logopedie şi sunt absolvenţi ai Facultăţii de
psihologie şi ştiinţe ale educaţiei.
Pentru copiii cu tulburări de comportament şi dificultăţi de adaptare există”centrele de asistenţă
psihopedagogică”care dispun de consilieri psihopedagogi (psihologi) care oferă servicii atât copiilor aflaţi în
situaţie de risc şi criză cât şi familiilor acestora.
Pentru copiii cu deficienţe diagnosticaţi în comisiile pentru protecţia copilului există serviciile
educaţionale de sprijin prin cadrele didactice de sprijin/itinerante.
Profesorul de sprijin este acea persoană specializată în activităţile educative şi recuperatorii adresate
copiilor cu cerinţe speciale în educaţie. În calitatea sa, profesorul de sprijin, pe lângă activităţile specifice
desfăşurate în afară orelor din clasa, participa şi la activităţile didactice din clasa, împreună cu
învăţătorul/educatorul sau profesorul şcolii de masă. În aceste condiţii, responsabilitatea să este dublă, deoarece
trebuie să se adapteze atât condiţiilor de lucru din clasa obişnuită, cât şi condiţiilor de lucru în particular cu
respectivii copii.
Cadrul didactic de sprijin acţionează acţionează în una sau mai multe şcoli de masă ori şcoli speciale
unde sunt integraţi copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate. Utilizează instrumente că : testele
psihologice, testele pedagogice, programe şcolare, programe de intervenţie personalizată, cărţi,reviste, broşuri,
materiale didactice şi metode didactice adaptate.
Aceşti profesori pot ajută la evaluarea programelor curriculare şi realizarea adaptării curriculare pe
ariile deficitare, în colaborare cu învăţătorul/educatorul sau profesorul clasei, precum şi la elaborarea
programului de intervenţie personalizat, cu priorităţi pe termen scurt şi mediu, în funcţie de competenţele,
preferinţele şi de dificultăţile copilului.
Intervenţiile suplimentare se constituie într-un suport pentru copilul cu C.E.S. contribuind la
normalizarea condiţiilor lui de dezvoltare.
Programul de intervenţie individualizată are două părţi:
*Programul curricular
*Programul de recuperare
Programul curricular cuprinde:
*Adaptările curriculare explicite pentru fiecare disciplină de studiu
*Modalităţile de realizare a învăţării curriculare
Curriculum diferenţiat se referă la modalităţile de selectare şi organizare a conţinuturilor, metodelor
de predare-învăţare, metodelor şi tehnicilor de evaluare, standardelor de performanţă, mediului psihologic de
învăţare, în scopul diferenţierii experienţelor de învăţare şi adaptare a procesului instructiv-educativ la
posibilităţile aptitudinale şi de înţelegere, la nivelul intereselor şi cerinţelor educaţionale, la ritmul şi la stilul
elevului. Plecând de la această premisa, se poate vorbi aici despre un curriculum individualizat/personalizat.
Curriculum adaptat-este în strânsă legătură cu noţiunea de curriculum diferenţiat, în sensul că
diferenţierea presupune, implicit şi o adaptare a conţinuturilor, metodelor, mijloacelor şi tehnicilor de lucru în
activităţile instructiv-educative. Dintr-un anumit punct de vedere, cei doi termeni sunt aproape sinonimi, în
sensul că nu poate există diferenţiere fără adaptare,la fel cum nu poate există adaptare fără diferentire. Este la
fel de importantă reconsiderarea strategiilor didactice şi a activităţilor care oferă situaţii de învăţare diverse.
Adaptarea tehnicilor de predare-învăţare se poate face prin:
- identificarea unor obiective educaţionale alternative;
- adaptarea materialelor didactice;
- diversificarea materialelor didactice pentru menţinerea motivaţiei;
- sprijin suplimentar pentru copilul cu c.e.s.din partea unui coleg de clasa sau a unui adult;
- modificarea strategiei instructive (de exemplu:lucrul cu grupe mici în loc de activităţi colective);
- modificarea exigenţelor;
77
ISSN 2668-7097
- modificarea procedurilor de evaluare (de exemplu:teste cu grade de dificultate diferite);

- identificarea activităţilor alternative programei şcolare pentru copiii cu dizabilităţi severe.
Atunci când un cadru didactic apreciază incluziunea la adevărată ei valoare, va fi capabil să
conceapă şi să planifice activităţi care să asigure succesul şcolar al copilului cu C.E.S. Apoi,împărtăşindu-şi
experienţele pozitive şi altor profesionişti, poate fi promotorul practicilor incluzive la nivelul şcolii în care
lucrează.
Bibliografie:
- Dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli- MEC, UNICEF, BucUREȘTI,1999
- Să înţelegem şi să răspundem la cerinţele elevilor din clasele incluzive- Ed. Ro Media, 2002
- Educaţia integrată a copiilor cu handicap- Reninco, UNICEF, 1998
- Metodologie pentru centrele de resurse în educaţia specială - MEC, UNICEF, Reninco
78
ISSN 2668-7097
EDUCAŢIA ECOLOGICĂ ÎN FAMILIE ŞI ÎN ŞCOALĂ
Prof. înv. primar TRIF ALEXANDRA ANAMARIA

Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Deva
Educaţia ecologică se fundamentează în familie. Până la şapte ani copiii îi imită pe părinţii şi educatorii
lor. Gesturile, felul de adresare verbală atitudinile şi comportamentele adulţilor sunt preluate fidel de copii. De
acest aspect părinţii trebuie să ţină seama, căci ajunşi acasă, în sânul familiei, descătuşaţi din mediile artificiale
în care îşi desfăşoară activitatea, adulţii au tendinţa de a fi „ei înşişi” nu se mai controlează şi oferă copiilor
modele nepotrivite şi desigur, nedorite.
Pentru această vârstă, jocul este activitatea esenţială pentru dezvoltarea psihică şi fizică. A strânge
jucăriile, a lăsa locul curat în care s-a desfăşurat jocul se imprimă repede copiilor, dacă părinţii renunţă la
directive şi se antrenează (cu buna dispoziţie) cu copiii în activitate. Copiii sunt dornici să şi muncească. Li se
pot încredinţa, în paralel cu părinţii, unele lucrări de grădinărit, hrănirea animalelor etc, chiar de cele mai multe
ori părintele are apoi de remediat sau chiar de refăcut ori de curăţat. Responsabilitatea astfel câştigată îl obligă
pe copil să fie atent, să întreţină, să îngrijească planta sau animalul din proprie iniţiativă.
Nu este deloc prea devreme ca acum să sădim în sufletele copiilor şi sentimentul de apartenenţă la o
colectivitate, de întrajutorare şi acţiune comună pentru înfăptuirea unor obiective (acţiunile părinţilor pentru
curăţirea parcului, locului, locului de joacă, ocrotirea şi hrănirea unor animale fără stăpân, etc.).
În şcoală elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătură cu mediul şi sunt dispuşi
să acţioneze. Menirea şcolii este să ofere acum, în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă,
cunoştinţele ştiinţifice care motivează conduitele şi normele eco-civice, şi în activităţile organizate de şcoală
sau de diverse alte instituţii.
Educaţia ecologică are un caracter interdisciplinar sau pluridisciplinar. Ea cuprinde în aria sa toată
realitatea ambientală cu cele mai diverse aspecte ale sale (ecologice, politice, economice, sociale, juridice,
culturale, etc.). Şcoala însă nu reuşeşte să integreze cunoştinţele despre mediu, asimilate la diferite obiecte de
învăţământ, pentru că nu dispune de suficient timp şi nici de specialişti integratori. Tocmai de aceea conferirea
unui caracter interdisciplinar unor obiecte de învăţământ poate contribui la integrarea informaţiilor primite în
sisteme ierarhice unitare.
TIPURI DE ACTIVITĂŢI:
Dragostea pentru natură trebuie să fie o componentă esenţială a comportamentului uman, astfel
demersul didactic trebuie să se orienteze spre realizarea unor tipuri variate de activităţi:
- observarea directă a mediului natural prin drumeţii şi excursii;
- observarea unor plante, animale şi fenomene ale naturii prin intermediul mijloacelor audiovizuale;
- convorbiri şi dezbateri;
- povestiri despre calamităţi naturale şi despre dezechilibre produse de om în natură;
- realizarea unor portofolii care să cuprindă imagini cu tematică variată;
- amenajarea şi îngrijirea unor spaţii verzi;
- realizarea unor compoziţii din deşeuri;
- jocuri de rol;
- realizarea unor scenete;
- realizarea unor colaje şi planşe pe diverse teme;
- participarea la manifestările organizate cu ocazia unor zile importante: Ziua Pământului, Ziua
Mondială a Apei, Ziua Mondială a Sănătăţii, Săptămâna Verde, Ziua Mediului;
- tipărirea unei reviste „Revista ecologiştilor” care să cuprindă toate creaţiile elevilor: poezii, povestiri,
desene, fotografii;
- activităţi de identificare a unor factori poluanţi;
79
ISSN 2668-7097
- elaborarea unui proiect de conservare a mediului;

- elaborarea de către elevi a unor reguli de comportament în natură.
MODALITĂŢI DE REALIZARE:
Dintre modalităţile de realizare folosite cu scopul educării ecologice în ciclul primar amintim:
• excursii, drumeţii, vizite pentru a constata situaţia în care se află mediul local şi de a întreprinde, în
măsura puterilor noastre, acţiuni în sprijinul măsurilor adoptate de organele de stat pentru apărarea mediului;
• acţiuni de igienizare şi înfrumuseţare a şcolii, parcurilor şi a zonelor verzi;
• crearea unui colţ viu în clasă sau în şcoală;
• acţiuni de colectare a hârtiei, sticlei, deşeurilor textile şi mai ales a ambalajelor din materiale sintetice;
• cercurile cu elevii pe discipline la „Ştiinţe” sau „Geografie”;
• parteneriate cu organele abilitate în vederea realizării obiectivelor propuse;
• acţiuni de popularizare cu ocazia unor evenimente.
80
ISSN 2668-7097
STEAM CA UN MIJLOC DE FORMARE ȘI DEZVOLTARE A COMPETENȚELOR

INTERDISCIPLINARE LA ORELE DE CERC
„ARTE PLASTICE”
Oxana COROLEAC
Conducător de cerc „Arte plastice”, grad didactic I
Centrul de creație tehnică, sectorul Buiucani, mun. Chișinău
Elevii trebuie să dobândească experiență și cunoștințe în urma

rezolvării problemelor practice în situații sociale autentice.
Kilpatrick W. H.
Rezumat: Acest articol prezintă câteva aspecte ale aplicării metodei proiectului interdisciplinar
STEAM la orele cercului „Arte plastice”. Metoda proiectului este un model centrat pe elev care include diferite
forme de instruire și participarea activă a acestuia în procesul didactic. Metoda proiectului oferă un mediu
bogat și semnificativ în care elevii dezvoltă abilități complexe interdisciplinare, care sunt esențiale pentru o
funcționare eficientă în lumea modernă.
Cuvinte-cheie: abordare interdisciplinară, interdisciplinaritatea prin proiecte, conexiunea dintre
discipline, învățarea pe bază de proiect.
Argument: Actualitatea realizării unui astfel de proiect este determinată de necesitatea transformării
sentimentelor de admiraţie faţă de frumuseţea naturii în convingeri şi deprinderi de protejare a acesteia.
Proiectul „Just STEAM!” este un proiect axat pe conexiunea teoriei cu practica și este menit să îi facă pe copii
conștienți în abordarea problemelor ecologice cu caracter global, pentru soluționarea situațiilor de risc ecologic.
Descrierea problemei și motivarea necesității schimbării:
• necesitatea racordării la competențele-cheie pentru educația pe parcursul întregii vieți, dezvoltarea educației
interdisciplinare, prin proiecte STEAM, ce contribuie la transformarea cunoștințelor teoretice în practică;
• lipsa conștiinței și a conduitei ecologice la copii, bazate pe respectul față de natură și protecția mediului;
• lipsa de egalare a șanselor tuturor membrilor cercului la autodeterminare, autoorganizare, autoafirmare,
autorealizare;
• absența abordării sigure și responsabile la utilizarea instrumentelor digitale pentru a demonstra creativitatea la
orele de cerc.
Tratarea temei propriu-zise:
În experiența mea pedagogică de paisprezece ani, am observat că, dacă îi provocăm pe copii să-și
folosească creativitatea pentru a rezolva problemele vieții reale, vor ieși lucruri magice: vor dezvolta gândirea
critică, colaborarea și comunicarea. În acest context am observat că anume proiectele interdisciplinare STEAM
formează la copii competențe care îi vor ajuta să reușească într-o societate în continuă schimbare. Proiectul
„Just STEAM!” s-a axat pe conexiunea teoriei cu practica și motivarea pentru implicare în abordarea
problemelor ecologice cu caracter global, pentru soluționarea situațiilor de risc ecologic. Scopul a fost ca toți
copiii participanți să-și dezvolte abilități orientate către știință, tehnologie, inginerie, creativitate, modul de a
gândi critic, abilități de a cerceta, analiza situația, a lua decizii de sine stătător.
Scopul proiectului: formarea deprinderilor, aptitudinilor şi creativităţii copiilor în domeniul artelor
vizuale prin dezvoltarea abilităților STEAM, prin creșterea modului de a gândi critic, abilități de a cerceta,
analiza situația, a lua decizii de sine stătător în mod creativ.
Obiective:
• Stimularea creativității și imaginației a copiilor prin jocul didactic, benzi desenate, animații, text literar, poster
cu caracter ecologic, prin explorarea diverselor instrumente TIC, materiale şi tehnici de artă.
• Realizarea prin colaborare, în perioada de 20 septembrie 2022- 15 iunie 2023, a produselor finale în diverse
aplicații TIC, adunate într-o bibliotecă online cu caracter ecologic.
• Colaborarea sincron și asincron în cinci echipe internaționale din patru țări europene: România, Turcia,
Republica Moldova, Lituania.
81
ISSN 2668-7097
• Conștientizare și explorare prin utilizarea creativă și eficientă a tehnologiilor digitale cu scopul de a studia
probleme de schimbări climatice și poluarea apelor.
• Încurajarea gândirii critice și identificarea, rezolvarea de probleme ecologice prin intermediul metodelor și
instrumentelor TIC conform tipului activității, vârstei copiilor, gradul de accesibilitate și ușurința de utilizare,
adaptate pentru nevoile lor.
• Crearea a 12 produse în colaborare interdependentă, în care contribuția unui partener depinde de a celuilalt, prin
metoda Folding Story și adunarea lor într-o bibliotecă online cu produsele finale ale proiectului în timp de zece
luni.
Activitățile proiectului:
Vorbind despre activitățile desfășurate în acest proiect, este dificil să fie definit rolul fiecărui partener
specific. Acest lucru se datorează faptului că toți participanții proiectului au lucrat simultan, iar rolul fiecăruia
dintre ei este dificil de supraestimat sau subestimat. Fiecare etapă a proiectului s-a încheiat cu un produs final.
Aceste produse finale nu ar fi fost posibile fără munca bine coordonată a tuturor țărilor partenere. Obiectivele
și planul activităților au fost discutate pe ZOOM la întâlnire online. Comunicarea dintre parteneri a fost realizată
on-line sincronă și asincronă (spațiul virtual e-mail, Messenger, Viber, Twinspace, cancelaria profesorului,
mesageria internă a proiectului). Copiii au fost repartizați pe echipe internaționale. Fiecare grup a fost coordonat
de câte un profesor, care trebuia să asiste numai când era nevoie de ajutor.
Copiii au fost încurajați constant să cerceteze, să culeagă și să interpreteze date, să rezolve probleme în
mod creativ, să scrie în colaborare și să prezinte rezultatele activității prin produse noi și atractive. În timpul
orelor de cerc elevii și-au dezvoltat noi abilități: au folosit instrumente web 2.0 pentru a investiga mediul și a
înțelege lumea noastră la diferite scări și din perspective diferite; au identificat probleme din lumea reală, au
colectat și analizat date pentru a dezvolta soluții creative și durabile. Copiii au creat un E-dictionar cu postere
și fire vocale; au colaborat pentru a scrie Poemul „Călătorie în spațiu” și „Povestea noastră specială pe planetă”.
În timpul orelor de Arte, elevii și-au ilustrat călătoria de învățare prin desene și videoclipuri cu ajutorul aplicației
Stop Motion, au construit rachete, au proiectat orașe verzi durabile. La final, copii au inițiat o campanie online
de conștientizare a încălzirii globale pentru a face cunoscute comunitatea locală rezultatele proiectului.
Proiectul a fost implementat ca o aventură cu cinci misiuni care au putut fi finalizate doar printr-o strânsă
colaborare și o comunicare eficientă. Elevii au lucrat în cinci echipe naționale și în zece echipe multinaționale
organizate în funcție de interesele lor în locurile de muncă ale viitorului. Astfel, toți copiii au fost încurajați să
se angajeze în activități menite să-și dezvolte abilitățile, îndrumându-i în același timp prin orientarea timpurie
la locul de muncă. Misiunile au fost concepute ca activități de colaborare care s-au încheiat cu produse comune,
la care au contribuit toți partenerii: „Ad astra”, „Art Gallery”, „Dicționar electronic”,„ Poemul călătoriei în
spațiu”, „Povestea noastră specială cu planeta”, „Benzi desenate pentru soluții de încălzire global”, „STEM
Green City”. Pentru a spori colaborarea și comunicarea, copiii au folosit instrumente de colaborare online:
TwinBoard, TwinSpace Forum, Notebook Cast, Mentimeter, Tricider. În cadrul numeroaselor întâlniri și
ateliere live, elevii au avut ocazia să investigheze cot la cot, să deseneze și să scrie în colaborare, să comunice
pentru a se cunoaște, a-și face prieteni și a petrece timp de calitate împreună. Drept urmare, și-au îmbunătățit
abilitățile de vorbire în public într-o limbă străină și abilitățile de socializare și lucru în echipă, dincolo de
limitele sălii de clasă.
Proiectul „Just STEAM!” a realizat o schimbarea atât la elevi, cât și la cadre didactice la nivel personal.
Proiectul a favorizat curiozitatea intelectuală a copiilor, a dezvoltat capacitatea de gândire creativă, o stimulare
a dorinței de a învăța, a dezvolta încrederea în sine, a consolida abilitatea de a lucra în grup și spiritul de echipă,
a cultiva responsabilitatea, a descoperi talentul individual al copiilor. Acest proiect a adus diversitate orelor de
predare și modul în care competențele-cheie sunt dezvoltate ca urmare a cooperării și a schimbului permanent
de idei, tehnici și metode între toți conducătorii de cerc și partenerii europeni implicați în proiect. Prin urmare,
copiii au devenit mult mai implicaţi şi motivaţi, rezultatele lor sunt vizibil mai bune. Ei au fost încântați de
munca în echipe și de colaborarea pentru rezolvarea sarcinilor.
82
ISSN 2668-7097
Pentru mine și colegii mei participarea în proiecte înseamnă cooperare, entuziasm, competență,
implicare, noutate, diversitate, calitate, optimism, aventură, lucru în echipă. Pentru copii, participările în
proiectele internaționale STEAM înseamnă descoperiri și colegi din toată Europa, ocazia de a-și dezvolta şi
arăta noi aptitudini, de a folosi creativ instrumentele digitale care fac parte din lumea contemporană, care
depăşesc combinaţia clasică pix și hârtie.
Produselefinale ale proiectului:
Project Presentation: https://youtu.be/5p7L_t-jMVQ
Scientix, 2021 STEM Discovery Campaignand Fizzi Qwebinar: https://youtu.be/ZyWNVVs4YYQ
World Earth Day Conference: https://view.genial.ly/6084323def25bb0d035f2488/interactive-image-world-
earth-day-conference
QuizTime, GlobalWarming: https://youtu.be/ZvOxp1wuSzk
Workshop solutions and ideas for global warming: https://youtu.be/wy9rKipuTuI
Final Workshop: https://youtu.be/SS6UMV_ecz0
Board 1 Aerospace engineers & Environmental engineers:
https://www.notebookcast.com/en/board/yxm9p7tca0f6
Board 2 Systems engineers & Microbiologists:
https://www.notebookcast.com/en/board/rj6cphica131
Board 3 Psychoherapists & Roboticsurgeons:
https://www.notebookcast.com/en/board/i5trlncca155
Board 4 Software developrs & Water systems engineers:
https://www.notebookcast.com/en/board/9yk85a0ca162
Board 5 Architects & Personal therapists:
https://www.notebookcast.com/en/board/sm00ts3ca16c
Bibliografie:
Viorica, Preda, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, Bucureşti, 2005.
Silvia, Breben; Elena, Gongea, Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura Arves, 2002.
Lucian,Ciolan, Învăţarea integrată- fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iaşi,
2008.
Ioan, Cerghit; Ioan, Neacşu, Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iaşi, 2001.
83
ISSN 2668-7097
Activități sugerate profesorilor pentru Arta Incluziunii

Andrei Irina Nicoleta
În perioada 21.07.2023-29.07.2023 am participat la un curs ERASMUS+ “Art for inclusion”. La acest

curs am avut o mulțime de activități care să suțină INCLUZIUNEA copilului în mediul școlar. Așadar, voi da
câteva exemple de activități pentru profesori, utile în promovarea incluziunii in mediul școlar:
1. Vizitarea unei galerii – Sugerați profesorilor să viziteze o galerie de artă locală care are exponate legate
de diversitate și includere. Rugați-i să observe și să reflecteze asupra modului în care arta transmite mesaje
despre acceptare diferențe. Rezultatul învățării: Profesorii înțeleg modul în care arta poate promova incluziunea.
2. Arta identității - Rugați profesorii să creeze un colaj vizual care să reprezinte propria identitate, fundal,
interese, etc. Apoi puneți-le să împărtășească și să discute în grupuri mici. Rezultatul învățării: Profesorii
reflectă asupra propriei identități și apreciază diversitatea.
3. Planificarea lecției - Rugați profesorii să lucreze în grupuri pentru a face brainstorming și a planifica o lecție
de artă care să predea elevilor despre diversitate și incluziune. Ei pot împărtăși idei și resurse. Rezultatul
învățării: profesorii învață cum să integreze temele de incluziune în lecțiile de artă.
4. Artă adaptată - Demonstrați modul în care activitățile artistice pot fi adaptate pentru a satisface nevoile
tuturor elevilor, inclusiv ale celor cu dizabilităţi. Rugați profesorii să încerce să modifice un exemplu de plan
de lecție. Rezultatul învățării:profesorii învață cum să facă activitățile artistice inclusive.
5. Arta populară în diferite culturi - Explorați exemple de artă populară din diferite culturi. Discutați cum
arta transmite valori şi norme culturale. Rugați profesorii să cerceteze un tip de artă populară pe care să-l prezinte
unui grup. Rezultatul învățării: profesorii înțeleg modul în care arta reflectă cultura.
6. Floarea identității - Rugați participanții să deseneze o floare cu petale care reprezintă diferite aspecte ale
identității lor. Împărtășiți în grupuri mici sau perechi. Discutați despre cum toți avem identități diverse.
7. Incluziunea prin povestire Această activitate încurajează profesorii să își lucreze abilitățile de a povesti.
Participanții sunt împărțiți în grupuri și fiecare are sarcina de a crea o nuvelă. Captura: fiecare poveste ar trebui
să prezinte personaje din diverse medii, promovând teme de toleranță, colaborare și integrare. La finalul sesiunii,
profesorii sunt invitați să-și prezinte poveștile. Scopul este de a facilita o discuție despre diferite dimensiuni de
integrare și identitate și modul în care aceștia pot utiliza această activitate în sălile de clasă pentru a spori
incluziunea.
În concluzie, doresc să îndemn toți profesorii care au ocazia să participe la un astfel de curs să o facă,
deoarece cu siguranță le va schimba viața și modul în care privesc “ȘCOALA ROMÂNEASCĂ”
BIBLIOGRAFIE
Resurse Edu2Grow
https://www.erasmusplus.ro/
84
ISSN 2668-7097
Metode și strategii privind îmbunătățirea competențelor orale în învățarea unei limbi străine
Prof. Durican Oana

Liceul Carol I Bicaz, Neamț
1. Locul exprimării orale printre celelalte competențe
Există patru competențe cheie atunci când învățăm o limbă străină: citit (sau înțelegerea unui mesaj
scris), vorbit (emiterea unui mesaj oral), scris (emiterea unui mesaj scris) și audiție (recepționarea unui mesaj
oral). Toate aceste abilități sunt interconectate și sunt la fel de importante în felul lor. Cu toate acestea, cea mai
importantă abilitate depinde de obiectivele și nevoile individului.
De exemplu, dacă doriți să călătoriți într-o țară străină, abilitățile de vorbire și audiție sunt mai
importante decât cele de citire și scriere. Pe de altă parte, dacă doriți să citiți cărți sau articole într-o limbă
străină, atunci abilitățile de citire ar fi mai importante.
Conform unui studiu al lui Brown și Yule (1983), vorbirea este considerată cea mai importantă abilitate
în învățarea unei limbi străine deoarece exprimarea orală, conversația, este abilitatea după care viitorul adult va
fi judecat cel mai mult în situații din viața reală. Cu toate acestea , asta nu înseamnă că restul competențelor
precum cititul, scrisul și audiția nu sunt importante. De fapt, testele de competență lingvistică măsoară
capacitatea în toate cele patru secțiuni.
Exprimarea orală are un loc foarte important în învățarea unei limbi străine, nu numai pentru că este
una dintre cele patru abilități majore, ci și pentru că este strâns legată de celelalte trei abilități de bază. În prezent,
în procesul de învățare a unei limbi străine, metodele clasice care presupun predarea explicit a regulilor
gramaticale, utilizarea intensivă a metodei traducerii și dobândirea preponderent de competențe de scriere și
citire în detrimentul comunicării orale au ajuns într-un punct de schimbare majoră. D. Renukadevi scria în 2014
că: „Strategiile moderne de predare diferă mult și sunt axate pe interacțiunea orală activă, deoarece învățarea
unei limbi străine, în principal pentru tinerii studenți, înseamnă la fel de mult ca și învățarea limbii materne: a
auzi și a o imita”.
Procesul de predare se bazează în principal pe două mari componente: transmiterea cunoștințelor și

dobândirea de cunoștințe. În primul caz, profesorul transmite informații și elevii le primesc, în timp ce în al
doilea caz, prin metode inovatoare, scopul acestora este evaluarea muncii profesorilor și elevilor, folosind
metode de predare noi, inclusiv mijloace tehnice de predare. După cum știm, metodele de predare a limbilor
străine pot fi împărțite în trei grupe: metode pasive, metode active și metode interactive.
Dacă vorbim despre metode pasive, trebuie remarcat că atunci când le folosesc, profesorul se află în
centrul predării. El joacă un rol activ, dar elevii sunt pasivi. Controlul poate fi efectuat prin întrebări, lucru
individual, teste etc. În al doilea caz, când profesorul folosește metode active, elevii sunt și ei activi. Rolul și
activitatea lor sunt egale în procesul de interacțiune. De asemenea, elevii pot pune întrebări, își pot exprima
ideile, vorbesc între ei fără intervenția profesorului, atâta timp cât vorbesc despre subiectul lecției.
Una dintre cele mai recente metode utilizate astăzi este abordarea interactivă și este o formă modernizată
a metodelor active. Majoritatea profesorilor înțeleg de obicei importanța cooperării în timpul lecției. Dar aici
este ideea, trebuie să se concentreze și pe acțiunea interioară a elevilor. Ei trebuie să fie motivați, să se implice
în muncă activă sau să participe activ la lecție.
Folosind metoda interactivă, rolul profesorului este de a direcționa activitatea elevilor pentru a ajunge
la ceea ce s-a vizat anterior, care include exerciții și sarcini interactive.
85
ISSN 2668-7097
2. Metode tradiționale utilizate în predarea competențelor orale
Metoda Traducerii este o metodă clasică, tradițională, considerată simplă și eficientă, în principal pentru
cursanții tineri și foarte tineri, deși această metodă poate fi utilizată la orice nivel de limbă deoarece
economisește timp. Cu toate acestea, în timpul exercițiilor orale de audiție, chiar dacă elevii au în fața lor
scenariul scris, se recomandă utilizarea sporadică a acestei metode. Abordarea este una deductivă, accentul este
pus pe învățarea conștientă. Abilitatea de a înțelege un mesaj scris și oral și capacitatea de a-l exprima sunt cele
mai practicate abilități. Limba maternă este foarte folosită, iar corectarea greșelilor este foarte importantă,
deoarece această metodă se concentrează pe acuratețe. Poate fi folosită cu elevii începători, dar cu cei de nivel
intermediar și avansați ar trebui preferate alte metode.
Metoda Audio-linguală, cu gama sa bogată de tehnici, a fost dezvoltată în SUA în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial și are ca obiectiv principal utilizarea limbajului într-un mod comunicativ, automat.
Vocabularul este prezentat sub formă de dialoguri care se învață prin repetare și imitație. În acest caz, gramatica
este predată inductiv. Exercițiile care dezvoltă capacitatea de a primi mesajul scris și capacitatea de a-l exprima
se bazează pe activități comunicative. Tehnicile folosite sunt: dialoguri exersate în clasă în perechi, joc de rol,
teatru, completați cuvântul lipsă, identificați termenul/informația și exerciții de vocabular. Limba maternă este
folosită puțin. Există interacțiune între profesor și elevi, dar și între elevi. Greșelile nu sunt considerate esențiale.
Evaluarea se face oral.
Metoda directă a fost inventată de Maximilian Berlitz la sfârșitul secolului al XIX-lea. Scopul său
principal este de a-i învăța pe elevi să comunice într-o limbă străină, prin urmare este utilizată pe scară largă
pentru activități orale, de audiție și conversație. Traducerea nu este permisă, profesorul folosind exemple din
lumea reală, imagini sau pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc. Gramatica
este predată inductiv. Elevii exersează vocabularul în context. Principalul avantaj al acestei metode este că toate
abilitățile lingvistice sunt exersate prin ea. Tehnicile folosite sunt: conversația, lectura cu voce tare, exerciții,
compuneri, repetiții la jocul de rol. Rolul profesorului este de a fi partenerul elevului. Interacțiunea are loc între
profesor și elevi, dar și între elevi. Autoevaluarea se folosește adesea. Nu există o evaluare formală; aceasta se
realizează sub forma unui interviu și a unui text scris.
Metoda Tăcută este o metodă introdusă de matematicianul egiptean Caleb Gattegno în 1963, principiul
de bază fiind că predarea trebuie subordonată învățării. Elevii joacă un rol activ, fiind responsabili pentru propria
lor învățare. Ei exersează mult, principalele domenii de accent fiind pronunția și gramatica. Toate abilitățile de
predare a limbilor sunt dezvoltate. Limba maternă este folosită numai atunci când este necesar. Rolul
profesorului este de a ajuta elevii, de a fi un instructor, nu un ochi critic care observă fiecare greșeală. Profesorul
tace, dar este foarte activ, vorbind doar pentru a da anumite sugestii. Există interacțiune între elevi. Greșelile
sunt considerate normale; elevii sunt încurajați să facă autoevaluare. Se pune accent pe evaluarea continuă.
3. Metode moderne utilizate în predarea competențelor orale
Metoda Brainstorming-ului. Este o tehnică care generează idei noi pe o temă. Această metodă
stimulează activitatea creativă a elevilor în rezolvarea problemelor și contribuie la exprimarea ideilor. Elevii
oferă diverse soluții la problemă. În brainstorming, numărul de afirmații este important, dar nu și calitatea.
Profesorul ar trebui să asculte tot ceea ce se spune în clasă pe tema leasă și să nu critice. În plus, el trebuie să
inspire elevii, să dea cât mai multe soluții problemei. Lipsa criticii creează condiții favorabile celor care învață
să-și exprime liber ideile, iar asta, desigur, îi motivează. La finalul activității de brainstorming, toate ideile
exprimate sunt scrise și apoi analizate.
Metoda Cluster-ului. Potrivit literaturii de specialitate, este una dintre metodele utilizate pe scară largă
în predarea limbilor străine în ziua de astăzi. Poate fi folosită în toate etapele predării limbii atât tinerilor elevi,
cât și persoanelor în vârstă. În prezentarea cuvintelor noi, profesorul scrie un cuvânt nou pe tablă. Sarcina
elevilor este de a forma combinații de cuvinte și expresii folosind cuvântul dat. Această metodă implică toți
86
ISSN 2668-7097
elevii în muncă activă și îi motivează să fie activi. Poate fi folosită eficient la îmbunătățirea vorbirii, deoarece
ajută la dezvoltarea vocabularului.
Metoda jocului de rol. Jocul de rol este o metodă folosită în predarea inovatoare și se potrivește perfect
atât pentru primirea, cât și pentru producerea de mesaje orale. Ca profesor de limbi moderne, pot spune că este
una dintre metodele cele mai preferate de elevii de toate vârstele, chiar dacă nu se implică activi, ci sunt
spectatori. Și înțelegerea a ceea ce se discută într-o scenetă face parte din abilitățile de comunicare într-o limbă
străină.
Această metodă îmbunătățește eficiența predării. Jocul de rol implică elevii în muncă activă, influențând
puternic motivația lor interioară. Motivația lor intrinsecă creează o atmosferă plăcută și condiții favorabile
activității de grup și ajută la dezvoltarea abilităților practice, a creativității, a ingeniozității de a ieși din situații
dificile, le crește stima de sine, le place să mimeze situații reale de viață în procesul de învățare-predare, făcând
ora mult mai atractivă.
Metoda Multimedia. Derivă practic din metoda audio-lingvistică și înseamnă învățarea cu ajutorul TIC.
Este o combinație de diferite tipuri de media, cum ar fi text, audio și video, utilizate de profesor pentru a
introduce input nou elevilor. Folosind noile tehnologii ca strategie interactivă în procesul de predare bazat pe
sarcini concrete, profesorul încearcă să motiveze elevii să învețe activ o limbă străină ținând cont de problemele
din viața reală.
Avantajele utilizării învățării multimedia sunt multiple: îmbunătățește interesul și motivația, ajută elevii
să înțeleagă mai bine materialul didactic, influențează pozitiv formarea deprinderilor și a abilităților de
exprimare orală.
Folosirea acestor metode la orele de limbi străine a demonstrat că elevii obțin rezultate bune în studiul
acelei limbi, au posibilitatea de a aplica, în practică, cunoștințele dobândite și de a înțelege necesitatea unor
conexiuni interdisciplinare.
În procesul de predare-învățare, profesorul este cel care gestionează energia și motivația elevului. Prin
urmare, profesorul ar trebui să țină cont de individualitatea și abilitățile elevului.
Pentru a deveni competent într-o limbă străină, este esențial să obțineți toate cele patru abilități.
Și amintiți-vă: învățarea limbilor străine este o călătorie care necesită răbdare și dăruire. Continuați să
exersați și să nu vă fie frică de greșeli!
Bibliografie
Brown, G și Yule, G - Discourse analysis, Cambridge University Press, 1983.
Harmer, Jeremy – The Practice of English Language Teaching, Longman ediția a 3-a, 2001.
Kline, John A.- Listening Effectively, Air University Press, Alabama U.S.A., 1996
Nunan, David – Language Teaching Methodology, Prentice Hall 1992.
Renukadevi, D. - The Role of Listening in Language Acquisition; the Challenges & Strategies in
Teaching Listening, în International Journal of Education and Information Studies Volumul 4, Nr. 1 (2014),
Research India Publications
Ur, Penny - A Course in Language Teaching, Cambridge University Press, 1999
https://rm.coe.int/chapter-5-communicative-language-competences/1680a084c3, accesat pe 27 august
2023
87
ISSN 2668-7097
CAPITOLUL II
PROIECTE DIDACTICE
88
ISSN 2668-7097
Jocuri pentru predarea numeralului

Prof. Corbeanu Elena Doina
Colegiul Național „Mircea cel Bătrân”, Râmnicu-Vâlcea, județul Vâlcea
Jocuri de vocabular sau gramatică fără material sau pregătire: exersarea numeralului
Disciplina(e) limbi străine, lingvistica
Temă(e) Limbă
Vârsta (vârstele) cursanților 5-10 ani - 10-15 ani - 15-20 ani - 20 ani și peste
Tip(e) de activitate Înțelegerea orală - Producția orală
Nivel(e) CEFR A1 - A2 - B1 - B2
Obiectivul jocului: învățarea numerelor
Poate fi util pentru spargerea gheții, stabilirea dinamicii de grup, (re)lansarea vorbirii în public,
revizuirea, recompensarea. Acesta se constituie ca o parte esențială a portofoliului educațional al profesorului,
care să fie mereu la îndemână pentru a face față provocărilor. Poate fi jucat la toate nivelurile și toate vârstele.
Regulile jocului :
În primul rând, se ia o minge de hârtie, se transformă într-o minge pe care o vom denumi balonul. Se
oferă unui elev sau student.
Pentru a juca acest joc, se pun elevii în echipe sau perechi. Fiecare echipă trebuie să aleagă și să scrie
un număr secret pe o foaie de hârtie. Acest număr poate fi ales între 0 și 100 sau 0 și 1000 (sau mai mult) în
funcție de nivelul de limbă al cursanților. După aceea, elevii trebuie să-și pună reciproc întrebări pentru a ghici
numărul scris pe foaia adversarului. Pe de altă parte, întrebările nu se pun oricum și nu se răspunde oricum
pentru că obiectivul este o dinamizare a exprimării.
Varianta 1:
Luca a ales numărul 30 împotriva lui Petru care a ales numărul 60. Luca întreabă: „20? ”. Pierre răspunde:
„mai mult”. Acum este rândul lui Petru să-i pună o întrebare lui Luca. Petru întreabă: „80? ” . Luca răspunde
„mai puțin”. Și așa mai departe. Primul care găsește numărul secret al adversarului câștigă.
Varianta 2:
Pentru a exersa numerele, se dă un număr de început, de exemplu numărul 12. Fiecare elev care primește
mingea trebuie să adauge +10 la numărul de mai sus. Elevul care primește mingea trebuie să calculeze 12 + 10
în cap și să spună rezultatul care va fi 22. Următorul care primește mingea trebuie să spună apoi 32 și așa mai
departe.
Ocazional, pentru a crește nivelul de dificultate, se poate schimba „+10” în „+15”, altfel unii elevi vor ști
numărul de spus cu mult înainte. Această schimbare îi ajută pe elevi să se concentreze pe tot parcursul jocului.
89
ISSN 2668-7097
GRĂDINIȚA PENTRU TOȚI!
Prof. Înv. Preșc. Stan Anca Ioana

Grădiniţa Cu P.P.”Poieniţa”, Cluj-Napoca
COORDONATORI:
• Dir. Prof. Alexandru Gabriela Florina
• Prof. Înv. Preșc. Stan Anca Ioana
• Dir.prof. Naidin Ioana
• Prof. Inv. Presc. Atena Ilie
COLABORATORI:
• Prof. Inv. Presc. Alexandrescu Andreea
• Prof. Inv. Presc. Ciulei Florentina
• Prof. Inv. Presc.Oboroceanu Dana
• Prof. Inv. Presc. Nica Cristina
• Colectivul Grădiniţei cu P.P.”Poieniţa”, Cluj-Napoca
PARTENERI:
• Grădinița Specială, Cluj-Napoca
• Școala Generală Petrești, Dâmbovița
• Gradinita „Raza de soare”, Targoviste
• Alianţa Consultanţilor Educaţionali Inovatori
ARGUMENT
Integrarea școlară și socială a copiilor cu nevoi speciale este o preocupare de actualitate a învățământului
românesc. În ultimii ani, există aproape în fiecare grupă sau clasă copii cu nevoi speciale care încearcă să-și
găsească locul în învățământul de masă. Cadre didactice, copii, părinți învață împreună și fără o pregătire în
prealabil, cum să facă față acestor situații și cum să ajute copiii să se integreze mai ușor. Este vorba, atât despre
integrarea copilului cu nevoi speciale, dar și despre aceeptarea celorlalți, astfel ca grupa să devină un tot unitar
al aceluiași sistem.
În acest sens, pentru a înțelege mai bine unele mecanisme, am realizat acest proiect educational cu scop
remedial, cu grădinița specială din localitate, dar și cu școala generală Petrești si Alianta consultantilor
educationali inovatori, pentru a putea avea o viziune de ansamblu asupra integrării și incluziunii copiilor cu
nevoi speciale, deoarece „Integrarea autentică a unui copil cu CES nu presupune doar că el este prezent în școala
incluzivă, ci și că el este acceptat de ceilalți copii, cu care are raporturi corecte de socializare, iar procesul de
învățământ presupune că el învață și se dezvoltă în condițiile potențialului său simultan cu colegii săi.”
SCOPUL PROIECTULUI
Integrarea copiilor cu dizabilități în învățământul de masă și în învățământul special, prin desfasurarea de
activitati remediale;
OBIECTIVE:
• Dezvoltarea capacității instituționale (toate resurse pure: informații despre sistemul educațional, material,
financiar, uman, timp) pentru a satisface nevoile educaționale ale fiecărui copil într-un mediu bazat pe toleranța
la diversitate;
• Crearea accesului egal și real la învățământul secundar general și profesional pentru copiii cu nevoi educaționale
speciale;
• Valorificarea potențialului instituțiilor de învățământ general și special și optimizarea rețelelor acestora pentru
a promova integrarea școlară și socială a copiilor cu nevoi educaționale speciale;
• Identificarea unor metode si procede specifice tipurilor de dizabilitati ale prescolarilor integrati in invatamantul
de masa;
90
ISSN 2668-7097
DURATA PROIECTULUI:
1 an școlar 2022-2023
GRUP ȚINTĂ: preşcolari, părinţi, cadre didactice din Grădinița cu Program Prelungit “Poienița”, Cluj-
Napoca, Grădinița Specială, Cluj-Napoca, Școala Generală, Petrești, Dâmbovița
REZULTATE AȘTEPTATE :
• Reducerea abandonului şcolar;
• Creşterea frecvenţei la grupă a preşcolarilor din medii dezavantajate;
• Creşterea numărului de copii care frecventează grădiniţa;
• Dezvoltarea vocabularului copiilor prin utilizarea cărţilor şi implicarea în diferite activităţi culturale și de
voluntariat;
• Responsabilizarea copiilor și a cadrelor didactice prin implicarea în acțiuni comunitare;
• Promovarea imaginii grădiniței în comunitate;
• Întărirea parteneriatului cu alte instituții
MODALITĂȚI DE EVALUARE ȘI MONITORIZARE:
• Diseminarea activităţilor pe pagina virtuală a proiectului.
IMPACTUL PROIECTULUI:
• Va fi un schimb valoros de idei, impresii iar produsele finale vor aduce satisfacţii copiilor;
• Participanţii la proiect vor descoperi ce înseamnă toleranţa, diversitatea, bucuria de a dărui, munca în echipă;
MODALITĂȚI DE REALIZARE:
• Activităţi desfăşurate în comun
• Vizite
• Activităţi sincron on-line
• Realizarea programului de activităţi prevăzut de proiect.
• Realizarea unui album comun.
PRODUSE ALE PROIECTULUI:
Album foto, pagina proiectului, afișe, donații, activităţi comune etc.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
Nr. Denumirea activității/ Data / locul Resurse Responsabili
Crt. activități desfășurării umane
VREAU ȘI EU LA OCTOMBRIE 2022 Cadre didactice Coordonatorii
1. GRĂDINIȚĂ Grădinița cu P.P. Preşcolari proiectului
Poienița Părinţii Echipa de
Povești pentru o adaptare facilă proiect
ÎNVĂȚ DE LA TINE, NOIEMBRIE 2022 Cadre didactice Echipa de
2. ÎNVEȚI DE LA MINE! Grădinița cu P.P. Preşcolari proiect
Tehnici de lucru adaptate Poienița,
copiilor cu diferite Grădiniţa Specială,
probleme/dizabilități Gradinita „Raza de
soare”, Targoviste
VALORI UMANE – DECEMBRIE 2022 Cadre didactice Echipa de
3. BUNĂTATEA- Grădiniţele partenere Preşcolari proiect
ÎNTRAJUTORAREA Părinţii
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A
PERSOANELOR CU
DIZABILITĂŢI
(3 Decembrie)
91
ISSN 2668-7097
Jocuri interrelaţionale/ Acţiune

umanitară
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A IANUARIE 2023 Cadre didactice Echipa de

4. ÎNVĂŢĂRII CUVINTELOR Grădinița cu P.P. Preşcolari proiect
(9 Ianuarie) Poienița, Grădiniţa
Activitate în cadrul grădinițelor Specială, Gradinita
partenere- „Raza de soare”,
Targoviste, Alianţa
Consultanţilor
Educaţionali Inovatori
ZIUA PRIETENIEI FEBRUARIE 2023 Cadre didactice Echipa de

5. (11 Februarie) Preşcolari proiect
Joc didactic Grădinița cu P.P.
Poienița,
Grădiniţa Specială,
Gradinita „Raza de
ZIUA DISCRIMINĂRII MARTIE 2023 Cadre didactice Echipa de
6. ZERO ( 1 Mart) Preşcolari proiect
Activitate sincron on-line Grădinița cu P.P. Părinți
ZIUA MĂRŢIŞORULUI Târg Poienița,
de mărţişoare Grădiniţa Specială,
soare”, Targovişte
ZIUA MONDIALĂ A APRILIE 2023 Cadre didactice Echipa de

7. CONŞTIENTIZĂRII Preşcolari proiect
AUTISMULUI ( 2 Aprilie) Grădinița cu P.P.
Activitate sincron on-line Poienița,
Activitate artistico-plastică Grădiniţa Specială,
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A MAI 2023 Cadre didactice

8. FAMILIEI (15 Mai) Preşcolari Coordonatorii
Activitate simultană on-line Grădinița cu P.P. proiectului
Poienița,
Grădiniţa Specială, Echipa de
Gradinita „Raza de proiect
92
ISSN 2668-7097
Alianţa Consultanţilor
Educaţionali Inovatori
ZIUA MEA, ZIUA TA! IUNIE 2023 Cadre didactice Echipa de

10. ZIUA COPILULUI Preşcolari proiect
( 1 Iunie) Grădinița cu P.P.
Petrecere de ziua copilului în Poienița, Părinţii
curtea grădiniței Grădiniţa Specială,
IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
La nivelul fiecărei echipe de parteneri se stabilesc coordonatori ai proiectului în instituţiile respective.
Activităţile proiectului şi datele specificate în detaliere sunt flexibile.
EVALUAREA PROIECTULUI
- observarea comportamentului copiilor implicați în activitățile proiectului, consemnarea acestor observații de
către cadrele didactice îndrumătoare, centralizarea acestora la finalul proiectului.
- rapoarte ale activităților derulate.
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE/MEDIATIZARE ŞI DE DISEMINARE

Prezentul proiect, cu activităţile şi rezultatele lui, va fi mediatizat în comunităţile de care aparțin
școlile/grădinițele participante la proiect, în revistele instituțiilor organizatoare și partenere, pe site-urile
unităților școlare implicate în proiect.
BIBLIOGRAFIE:
• Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Unitatea de Management al Proiectelor pentru

Învăţământul Preuniversitar (2008). Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/ 7 ani.
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. (2016), Piramida cunoașterii, Editura Diamant, București.
• Ordinul MECTS nr.3035 din 2012 privind aprobarea Metodologiei – cadru de organizare și desfășurare
a competițiilor școlare și a Regulamentului de organizare a activităților cuprinse în calendarul activităților
educative, școlare și extrașcolare.
93
REVISTA ,,INOVAŢIE ÎN EDUCAŢIE“ ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATĂ\
prof. Mișcoi Ioana Larisa
Grădinița cu P.P. ,,Curcubeul copiilor” Arad
DATA:
GRĂDINIȚA: P.P. ,,Curcubeul copiilor” Arad
GRUPA LUI MICKEY MOUSE: Mică ,,A”
EDUCATOARE: prof. Mișcoi Ioana Larisa
TEMA: Cum este/ a fost și va fi aici pe Pământ?
SUBTEMA: ,,Prietenii din pădure”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
➢ADP: Deprinderi specifice primirii copiilor și servirii mesei
Întâlnirea de dimineață – Noutatea zilei - ,,În excursie la pădure!”
➢ ALA 1 : Nisip și apă - ,,Urmele animalelor” – amprentare

Joc de masă - ,,Ursul” – reconstituire de imagini
Construcții - ,,Adăpost pentru animale” – joc de construcție
➢ ADE: Domeniul Științe: ,,Animalele din pădure” – joc didactic

Domeniul Estetic și Creativ: ,,Animalul preferat” – pictură
➢ ALA 2: Joc de mișcare: ,,Să hrănim animalele”
➢ ADP: Deprinderi specifice servirii mesei și îngrijirii personale
DIMENSIUNI ALE DOMENIILOR DE DEZVOLTARE:

• Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
• Capacități și atitudini de învățare
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

• Reprezentări matematice elementare, pentru rezolvarea de probleme și cunoașterea mediului apropiat;
• Curiozitate, interes și inițiativă în învățare.
94
COMPORTAMENTE VIZATE:
• Identifică, cu sprijin, categorii de obiecte, ființe (ex: pisica, vulpea și câinele sunt animale) și le grupează după un criteriu;
• Manifestă curiozitate pentru activități, persoane și obiecte noi.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
O1 - să recunoască animalele sălbatice din pădure, numindu-le;
O2 – să formeze mulțimi de animale de același fel; ex: mulțimea vulpilor, mulțimea urșilor;
O3 – să identifice animalul diferit de celelalte animale dintr-o altă mulțime, corectând greșeala;
O4 – să identifice materialele necesare realizării lucrării „Animalul preferat”;
O5 – să execute exerciţiile de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor, respectând indicaţiile educatoarei;
O6 – să picteze animalul preferat cu ajutorul materialelor aflate la dispoziţie, respectând tehnica de lucru și conturul dat;
O7 – să analizeze împreună cu educatoarea lucrările realizate;
SARCINA DIDACTICĂ: Recunoaște și identifică animalele sălbatice. Grupează animalele după criteriul dat. Identifică animalul diferit dintr-o altă mulțime,
corectând greșeala;
ELEMENTE DE JOC: Surpriza, închiderea şi deschiderea ochilor, mânuirea materialului,
aplauze,
REGULI DE JOC: Copiii identifică și recunosc animalele sălbatice. Copiii formează mulțimi de animale de același fel: ex mulțimea urșilor, mulțimea
vulpilor etc.Copiii identifică animalul diferit într-o altă mulțime și corectează greșeala.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, brainstorming, turul galeriei, problematizarea.
Mijloace de învăţământ: decor specific pădurii în anotimpul iarna, animale sălbatice de jucărie, acuarele, pensule, fișa cu animalul preferat, șervețele umede,
pahar cu apă
Metode de evaluare: observarea sistematică a comportamentelor, chestionarea orală, analiza şi corectarea răspunsurilor, aprecierea verbală.
Bibliografie: Curriculum pentru educația timpurie – 2019
Corciovei Tatiana - Grupa bebe 2-3 – Ghid orientativ în planificarea activităților de învățare
95
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață și salutul se vor realiza online prin salutul educatoarei și feedback-ul copiilor.
Calendarul naturii: Educatoarea le adresează copiilor întrebări despre anotimp, îmbrăcămintea folosită şi împreună potrivesc jetoanele caracteristice în
calendarul naturii.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Educatoarea întreabă copiii cum se simt în această dimineață.
Noutatea zilei: Dragii mei, azi dimineaţă am primit un telefon de la prietenul meu pădurarul. Acesta era foarte supărat deoarece animalele nu au mai venit la
locul în care le-a pregătit hrana. M-a rugat să pornesc în căutarea animalelor din pădure. Doriți să mă ajutați să le găsesc?
Înainte de a porni în excursie, pădurarul ne-a pregătit o surpriză: la prima măsuță ajutăm căprioarele să ajungă la hrană, la cea de-a doua construim un
adăpost pentru animalele sălbatice, iar la a treia măsuță realizăm un puzzle (ALA 1). Fiind pregătiți de excursie, pornim spre pădure. Ajunși în pădure observăm
frumusețea ei și hrana lăsată la intrarea în pădure. Transportăm mâncarea spre locul stabilit ocolind obstacolele întâlnite pe drum (ALA 2). După ce le-am lăsat
mâncarea, mergem în căutarea animalelor. Odată găsite formăm mulțimi de animale de același fel și identificăm animalul diferit într-o altă mulțime corectând
greșeala (DȘ). Ne luăm la revedere de la animale și pornim spre casă unde vom picta ,,Animalul preferat” (DEC).
Tranziția se realizează prin versurile: ,,Spre măsuțe ne-ndreptăm/ Surpriza să o aflăm!”
JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI LIBER - ALESE 1
Centrul de interes ,,Nisip și apă”

Subiectul: ,,Urmele animalelor”
Mijloc de realizare: amprentare
Obiectiv operaţional:
➢ să traseze cu degetul drumul de la căprioare spre hrana lor
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exercițiul.
Mijloace de învăţământ: tavă, porumb, grâu, 2 căprioare(siluete), zăpadă
96
Desfăşurarea activităţii
Copiii trasează cu degetul prin zăpadă drumul spre hrana căprioarelor.
Centrul de interes ,,Joc de masă”

Subiectul: ,,Ursul”
Mijloc de realizare: puzzle – reconstituire de imagini
➢ să asambleze corect piesele de puzzle pentru a descoperi imaginea ascunsă;
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul.
Mijloace de învăţământ: puzzle cu urs.
Desfăşurarea activităţii
Copiii asamblează piesele de puzzle, realizând imaginea.
Centrul de interes ,,Construcții”

Subiectul: ,,Adăpost pentru animale”
Mijloc de realizare: joc de construcție
➢ să construiască un adăpost pentru animale din fân și crengi.
Strategii didactice
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.
Mijloace de învăţământ: fân, crengi
Desfăşurarea activităţii: Cu ajutorul materialelor, copiii construiesc adăpost pentru animale.
(A.L.A. 2)
Subiectul activităţii: „Să hrănim animalele”

Mijloc de realizare: joc de mișcare
Obiective operaţionale:
- să transporte hrana animalelor pe traseul stabilit, ocolind obstacolele apărute în cale;
97
Metode şi procedee: conversația, exerciţiul, explicaţia, demonstraţia;
Mijloace de învăţământ: porumb, grâu, fân, decor specific pădurii iarna;
Desfăşurarea activităţii: Copiii transportă hrana animalelor ocolind obstacolele.
Tranziția se realizează prin exerciții de respirație: respirăm aerul curat din pădure, am simțit mirosul de brad
98
DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Obiective Activităţi de Metode Mijloace de Evaluare
Conţinutul învăţării
operaţionale învăţare şi procedee învăţământ
Exerciţii de Copiii descoperă în sala de grupă decorul de pădure Observaţia Decor de pădure: Participarea
conversaţie special amenajat pentru ei şi sunt încurajaţi de către copaci, animale activă la
educatoare să-l observe. sălbatice conversaţie
Exerciţii de intuire a Copiii intuiesc materialele pregătite ( copaci, animale Observaţia Decor de pădure: Denumirea
materialelor pregătite sălbatice) și le denumesc. Conversaţia copaci, animale elementelor din
Astăzi ne vom juca un joc foarte frumos care se numeşte Explicaţia sălbatice decor
„Animalele sălbatice”.
Exerciţii de grupare de
animale de același fel Educatoarea explică şi demonstrează jocul: Vom
identifica și vom recunoaște animalele sălbatice din
pădurea noastră. Vom forma mulțimi de animale de Explicaţia Decor de pădure: Reţinerea
același fel; (de ex mulțimea urșilor, mulțimea vulpilor, copaci, animale sarcinii
etc.) sălbatice
Exerciţii de sortare de Se execută jocul de probă: Educatoarea găsește toți
animale după un urșii de pluș și formează mulțimea urșilor de pluș. Executarea
criteriu Demonstraţia corectă a jocului
de probă
În desfăşurarea propriu-zisă a jocului se va cere
copiilor să găsească cât mai multe animale sălbatice, să
le denumească și să formeze mulțimi cu acestea. Rezolvarea
O1 Exerciţiul corectă a
Demonstraţia sarcinilor
Conversaţia
O2 Brainstorming
99
Obiective Activităţi de Metode Mijloace de Evaluare
Conţinutul învăţării
operaţionale învăţare şi procedee învăţământ
În complicarea jocului, copiii închid ochii, în Exerciţiul Decor de pădure: Rezolvarea
O3 Exerciţii de grupare a mulțimea urșilor, educatoarea adaugă o vulpe. Copiii vor copaci, animale corectă a sarcinii
animalelor de același identifica intrusul din mulțimea urșilor. sălbatice
fel
În încheierea activităţii, se fac aprecieri verbale la

adresa comportamentului copiilor pe parcursul jocului, Conversația
după care educatoarea le propune să picteze animalul Aprecierea
sălbatic preferat. verbală
Observaţia
Problematizarea
Conversaţia
Tranziţia spre activitatea plastică se realizează prin

versurile:
,,Bat din palme

Clap, clap, clap!
Din picioare
Trap, trap, trap!
Ne-nvârtim, ne răsucim
La măsuţe noi pornim.”
Activităţi de Metode şi Mijloace de

Obiective Conţinutul învăţării Evaluare
învăţare procedee învăţământ
operaţionale
100
Copiii observă materialele pregătite. Observaţia Fișă cu animal Identificarea

Conversaţia sălbatic, acuarele, materialelor
Exerciţii de Copiii descoperă materialele pregătite, denumindu- pensulă, pahar cu pregătite
O4 identificare a le. Explicaţia apă, șervețele
materialelor pregătite umede
Exerciţii de încălzire a
muşchilor mici ai Se vor efectua exerciţii pentru încălzirea Exerciţiul Efectuarea
O5 mâinilor muşchilor mici ai mâinilor: mișcăm degețelele, cântăm exercițiilor
la pian, închidem și deschidem pumnii, morișca. pentru încălzirea
mușchilor mici
ai mâinilor
Educatoarea explică şi demonstrează procedeul de Fișă cu animal Reţinerea

Exerciţii de pictură lucru: Observaţia sălbatic, acuarele, tehnicii de lucru
O6 Fiecare copil va înmuia pensula în apă, apoi în Explicaţia pensulă, pahar cu
culoarea dorită. După ce pensula s-a colorat, aplicăm apă, șervețele
culoarea pe fișă. umede
Se atrage atenţia copiilor să aplice culoarea doar în Realizarea
interiorul conturului. lucrărilor de
Copiii pictează animalul sălbatic preferat. către copii
Exerciţii de analiză a
lucrărilor din După finalizarea lucrărilor, copiii împreună cu
O7 perspectivă calitativă educatoarea vor așeza lucrările pe masă și vor analiza Lucrările realizate Analiza
aspectul având în vedere perspectiva calitativă (folosirea Analiza de copii obiectivă a
corectă a culorii, corectitudinea tehnicii de lucru). Problematizarea lucrărilor
În încheiere voi face aprecieri asupra Turul galeriei
comportamentului copiilor din timpul activităţii. Conversaţia
Explicaţia
101
PROIECT DIDACTIC
înv. Mocanu Tatiana

Școala Primară Toporăști
DATA: 26.04.2018
ȘCOALA: Școala Primară Toporăști
PROPUNĂTOR: înv. Mocanu Tatiana
CLASA PREGĂTITOARE CLASA I
CLASA a-III-a
ARIA CURRICULARĂ:Limbă şi comunicare ARIA CURRICULARĂ:Arte si tehnologii ARIA CURRICULARĂ: Om şi societate

OBIECTUL:Comunicare în limba română OBIECTUL:Arte vizuale și abilități practice OBIECTUL: Cultură civică
SUBIECTUL: Sunetul ,,f.”Literele ,,F”mare de SUBIECTUL:,,Semn de carte cu pitici” SUBIECTUL: Evaluare
tipar şi ,,f”mic de tipar TIPUL LECȚIEI: Formare de priceperi și TIPUL LECȚIEI: evaluarea cunoştinţelor
TIPUL LECȚIEI: Consolidarea şi fixarea deprinderi SCOPUL LECȚIEI: Evaluarea cunoşinţelor
cunoştinţelor SCOPUL LECȚIEI:Formarea referitoare la aplicarea unor norme de conduită în
SCOPUL LECȚIEI :formarea deprinderilor de priceperilor/deprinderilor de realizare a unor viața cotidiană,manifestarea unor deprinderi de
citit-scris prin învăţarea sunetelor şi literelor lucrări folosind tehnicile de lucru învățate . comportament moral civic în contexte de viață
,izolat şi în contexte sonore diferite ;dezvoltarea OBIECTIVE OPERAȚIONALE: din mediul cunoscut.
analizei şi sintezei,ca operaţii ale O1- să enumere materialele folosite pentru OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
gândirii,implicate în cadrul învţării citit-scrisului realizarea lucrării; O1- să denumească trăsăturile morale
OBIECTIVE OPERAȚIONALE: O3- să descrie acţiunile desfăşurate în cadrul evidențiateîn unele propoziții;
O1- să identifice cuvinte care conţin sunetul şi fiecărei etape a realizării produsului O2- să alcătuiască propoziții cu unele trăsături
litera ,,f” mic de tipar şi ,,F” mare de tipar ; O4aplice tehnici de lucru învăţate morale;
O2- să despartă cuvinte în silabe; (colorare,decupare , lipire); O3- să identifice trăsăturile morale ale unor
O3- să sesizeze poziţia sunetului în structura unor O4- să aprecieze obiectiv lucrarea sa sau pe a persoane ilustrate;
cuvinte; colegilor pe baza următoarelor O4- să completeze enunțuri cu informații
O4-să alcătuiască propoziţii; criterii:corectitudinea lucrării,grad de potrivite ;
O5- să stabilească corespondenţa între litera mică finalizare,creativitate ; O5- să scrie înțelesuri pentru unele expresii .
de tipar şi litera mare ; O5- să lucreze curat si ordonat. STRATEGIA DIDACTICĂ:
O6- să scrie litere mari şi mici de tipar STRATEGIA DIDACTICĂ:
102
STRATEGIA DIDACTICĂ: -METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: -METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE:
-METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: explicația, conversația, demonstrația, observatia. conversația, explicația, exercițiul.
explicația,conversația, demonstrația, -MIJLOACE DIDACTICE: , planșa cu etapele -MIJLOACE DIDACTICE: manualul
exercițiul,metoda fonetica,analitico-sintetică de lucru, carioci,foarfec,lipici,vată ,fișă cu -FORME DE ORGANIZARE: individual
-MIJLOACE DIDACTICE: fișe de lucru, pitici,planșa pentru afișat lucrările. RESURSE UMANE: 4 elevi
planșa cu sarcini de lucru , creioane colorate, -FORME DE ORGANIZAR: individual RESURSE TEMPORALE:50min
-FORME DE ORGANIZARE: frontal, RESURSE UMANE:5 elevi BIBLIOGRAFIE:
individual RESURSE TEMPORALE:50min - manual pentru clasa a III-a, Editura Intuitex.
RESURSE UMANE:5 elevi BIBLIOGRAFIE:
RESURSE TEMPORALE: 50min - Marinela Chiriac,Virginia Danaila.Mirela
BIBLIOGRAFIE: Dionisie,Elena Raducanu ,,Abilitati practice”clasa
- Preda V.;Pletea M.;Grama F.;Cocos A.;Oprea I,Editura Tiparg-2007;w.w..didactic.ro.
D.;Calin M.-,,Ghid pentru proiecte tematice”
Editura Humanitas Educational Bucuresti.2005;
- Silvia Nuta ,,Metodica predării limbii române „
Bucuresti ,Editura Aramis;
- ,,Organizarea interdisciplinară a ofertelor de
învăţare pentru formarea competenţelor cheie la
şcolarii mici”.
103
ISSN 2668-7097
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA aIII-a
CONȚINUT INSTRUCTIV- CONȚINUT INSTRUCTIV- CONȚINUT INSTRUCTIV-

EDUCATIV EDUCATIV EDUCATIV
STRATEGIE DIDACTICĂ STRATEGIE DIDACTICĂ STRATEGIE
DIDACTICĂ
104
ISSN 2668-7097
.Moment organizatoric 1.Moment organizatoric 1.Moment organizatoric

Asigur condițiile necesare Asigur condițiile necesare Asigur condițiile necesare
desfășurării lecției desfășurării lecției desfășurării lecției
2.Reactualizarea cunoștințelor 2. Reactualizarea cunoștințelor 2. Reactualizarea
Activitate independentă Activitate independentă cunoștințelor
Elevii vor primi o fișă de lucru Copii au ca sarcină de citit din Activitate directă
cărţile pe care le vor găsi pe bancă Voi întreba elevii ce lecție au
avut de pregătit la cultura
civică
3. Captarea atenţiei şi
anunţarea lecţiei şi a
obiectivelor
-Elevii sunt anunţați că vor da
3. Captarea atenţiei testul de evaluare sumativă.
Activitate directă -Scriu titlul lecţiei pe tablă.
-Elevii vor citi câte o propoziţie din -Voi da indicaţii acolo unde
cartea primită,apoi le cer să închidă este nevoie.
cartea la fel voi face şi eu cu cartea 4. Evaluarea cunoștințelor
mea . Activitate independentă
-Voi cere elevilor deschiderea -Elevii lucrează individual
repede a cărţii.În cartea mea se află testul de evaluare
un semn de carte ,astfel voi găsi -Voi explica ce au de făcut
foarte repede pagina. ,precizându-le că oricând vor
-Rog copiii să raspundă la o avea nevoie de explicaţii pot
ghicitoare: cere ajutorul.
,,Cine-i fata minunată
Cu părul negru ca abanosul
Cu fața albă luminoasă ;
Ce avea o mamă invidioasă
Pe frumuseţea ei firească?”
-Se prezintă o imagine cu Alba -ca-
Zăpada
,,Iat-o pe Alba-ca-Zăpada!
Spuneţi-mi dară ce lipseşte
Din minunata mea poveste?”
(piticii,mama
vitrega,prințul,vânătorul)
Astăzi ,cum bine aţi ghicit
Piticii sunt de negăsit.
Să fie oare o întâmplare.
La voi pe bancă ce văd oare?
(piticii)
Cand citim povestea ,,Alba-ca –
Zăpada”
E bine sa ne-nsemnăm,
Pagina să n-o uităm.
Colţul să îl îndoim?
105
ISSN 2668-7097
Oare nu greşim?
Ştiţi ceva .piticii voştri ...
Vor să fie într-o carte:
Semn de carte!
Şi acum lecţia o ştiţi:
,,Semn de carte
cu pitici”.
4. Anunţarea lecţiei şi a
obiectivelor
Se scrie titlul noii lecţii pe tablă
3. Captarea atenţiei 5.Dirijarea învăţării
Activitate directă Se prezintă pe etape un pitic în
-Ce oră avem ?Ce învăţăm la diferite stadii de realizare,până la
Comunicare în limba română? produsul final.
-Ce sunet şi ce literă am învăţat în Elevii citesc etapele de lucru:
ultima oră de -colorarea pe contur;
comunicare?(sunetul ,,f” şi -decuparea;
literele ,,F”mare de tipar şi ,,f”mic -lipirea bucăţilor de vată peste
de tipar). bărbile piticilor
-Elevii sunt rugați să răspundă la -legarea şnurului.
o ghicitoare 6.Obtinerea performanței
Colorat și frumușel Activitate independentă
Cu multe culori pe el, Elevii execută operațiile cerute
Zboară vara pe câmpie respectând etapele prezentate ,iar eu
Cin să fie ,cin să fie? îndrum și conduc activitatea pentru
(fluturele) buna realizare a sarcinii.
-Cu ce sunet începe
cuvântul,fluture?
4.Anunţarea subiectului şi a
obiectivelor lecţiei
Activitate directă
-Astăzi la ora de comunicare ,ne
vom juca împreună cu
literele,,F”şi,,f”,vom forma şi
vom citi cuvinte cu literele
învăţate.
5.Dirijarea învăţării
Activitate directă
-Se dau exemple de cuvinte care
conţin sunetul,,f”în poziţie
inţială,mediană şi finală;
-Joc :,,Bateţi din palme !”(elevii
vor bate din palme doar la auzul
cuvintelor care conţin sunetul,,f”
-Vom scrie cuvinte la tablă
-Se vor rezolva cerințele scrise pe
planșă.
106
ISSN 2668-7097
6.Obţinerea performanţei
Activitate independentă
Se dă elevilor fişă de lucru,vor 5.Asigurarea retenţiei
avea de desenat imagini care Activitate directă
conţin sunetul,,f”. La sfârşitul lecţiei se verifică
dacă elevii au reuşit să rezolve
7.Asigurarea retenţiei 7.Feed-back și evaluare sarcinile cerute de testul de
-Se fac aprecieri asupra activităţii Fiecare elev îşi va evalua lucrarea evaluare..
desfăşurate; prin aşezarea
-Se împodobeşe copăcelul cu flori acesteia în dreptul calificativului
,primite ca recompensă . corespunzător, alături de Albă-ca –
Zăpada.
Elevii vor primi recompense
107
ISSN 2668-7097
PROIECT DE LECȚIE
JURJIȚA LIANA-AMELIA
Liceul Teoretic Cermei
CLASA: a IV-a
DATA: 25.08.2023
PROF. ÎNV. PRIMAR : JURJIȚA LIANA-AMELIA
CLASA: a IV-a
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Liceul Teoretic Cermei
DISCIPLINA: Matematică
UNITATEA TEMATICĂ:Rezolvare de probleme
SUBIECTUL LECŢIEI: Organizarea și interpretarea datelor
TIPUL LECȚIEI: însușire de noi cunoștințe
COMPETENŢE SPECIFICE:
3.1. Localizarea unor obiecte în spațiu și a unor simboluri în diverse reprezentări
5.2. Organizarea datelor în tabele și reprezentarea grafică
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: să efectueze exerciții de calcul, utilizând corect terminologia matematică

O2: să grupeze simboluri după mai multe criterii date
O3: să realizeze grafice pe baza unor informații culese
O4 : să interpreteze date prin extragerea unor informații semnificative
O6: să înregistreze concluziile într-o diagramă, grafic sau tabel
O7: să se familiarizeze cu piesele de șah
OBIECTIV MOTRIC
OM : să menţină o poziţie corectă în timpul scrierii dirijându-şi efortul oculo-motor asupra centrului de
interes
OBIECTIV AFECTIV
OA : manifestarea interesului pentru înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor învăţate
RESURSE
A. METODOLOGICE :
✓ Metode si procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, observaţia, problematizarea

✓ Mijloace de învăţământ : carton colorat ,fişe, flip-chart, videoproiector,laptop
✓ Forme de organizare : individual, frontal
B. TEMPORALE : 45 minute
C. UMANE : 15 elevi
108
ISSN 2668-7097
D. BIBLIOGRAFICE:
✓ ***Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi explorarea mediului aprobată prin ordin al ministrului
Nr. 5003/02.12.2014
✓ Să desluşim tainele matematicii – Bădescu Anina, Iaurum Gabriela, Aramis
109
ISSN 2668-7097
Metode şi Forme de
procedee Mijloace de
Momentele Conţinutul lecţiei organizar Evaluare
OB T învăţământ
lecţiei e
1.Moment Asigurarea unui climat educaţional Frontal Observar

1’ favorabil pentru desfăşurarea lecţiei. ea
organizatoric
sistematic
ă
2.Captarea Elevii vor primi diverse jetoane. Conversaţi Ghicitori Frontal Observar
OA 1’ a ea
atenţiei
Se va completa un tabel cu sistematic
informațiile cerute .(Anexa1) ă
3.Reactualizare Se verifică tema calitativ şi cantitativ, Conversaţi Fişă Frontal Aprecieri

O4 3’
a cunoştinţelor în timp ce elevii vor rezolva o fişa de a verbale
muncă independentă . (Anexa 1 ) Individual
Explicaţia
Se verifică frontal completarea

tabelului intuindu-se tema ce urmează a fi
4.Anunţarea studiată.(Anexa 1 ) Observar
temei şi a OA 6’ ea
Se anunţă tema lecţiei şi se vor Conversaţi Flip-chart Frontal sistematic
obiectivelor
prezenta obiectivele într-o formă a ă
accesibilă elevilor.
110
ISSN 2668-7097
Se va reda cu ajutorul videoproiectorului, un

filmuleț pentru explicarea noțiunii de tabel și a
componentelor acestuia Conversaţia Planşă
(https://eduboom.ro/video/2461/tabele-organizarea- Frontal O
OA si-interpretarea-datelor ),însoțit de câteva exemple. s
Explicatia Flip-chart
O1 Se notează în caiete aceste noțiuni.
Individual
O2 27’ Se prezintă elevilor imaginea unui tabel pe o
coală A0, imagine ce o vor avea si individual, apoi Exercițiul Fișe
O3
se adresează anumite întrebări ce au ca scop
O4 interpretarea datelor înscrise în tabel. Pe baza
acestui tabel se va alcătui ,la tablă, un grafic.
Problemati-
(Anexa 2)
zarea
Elevii primesc un pliant ce conține un grafic
și un tabel și vor avea drept sarcini organizarea și
interpretarea informațiilor descoperite (Anexa 3)
Elevii vor primi o fișă pe care se află o tablă de Conversaţia Fișe Frontal O
a OM
5’ șah.Vor avea de notat într-un tabel pe ce coordonate
ţei se găsesc piesele de șah..(Anexa 4) Explicaţia Flip-chart Individual
OA
Vor fi evidenţiaţi elevii activi şi care au oferit multe

răspunsuri corecte. Vor fi încurajaţi ceilalţi elevi.
a
ANEXA 1
NARCISE LALELE FLUTURI FLUTURI

ALBASTRI
ALBI
NUMĂRUL
111
ISSN 2668-7097
ANEXA 2
În tabelul de mai jos se regăsesc datele referitoare la cantitatea de fructe (kilograme) adusă la un supermarket
în perioada mai – septembrie.
luna
mai iunie iulie august septembrie
fructele
banane 1250 2000 1750 2225 2500

mere 1300 1250 1232 2567 1250
prune 430 825 1030 721 125
piersici 170 225 815 512 625
pere 222 340 541 540 500
cireșe 120 240 100 132 23
1.Ce s-a înregistrat în celulele de pe al treilea rând al tabelului?..................
2. Ce s-a înregistrat în celulele de pe a treia coloană a tabelului? ……………..
3. Câte kilograme de piersici s-au adus în luna august?.................................
4. Câte kilograme de banane s-au adus în luna mai?.....................
5. În ce lună s-au adus cele mai puține pere?.......................
6. Cu cât este mai mare numărul de kilograme de mere, față de cireșe, aduse în luna
august?.................................................................
7. Câte kilograme de cireșe s-au adus în ultimele trei luni?.........................................................................
8. Câte kilograme de fructe s-au adus în total în luna iunie?.......................................................................
9. În ce lună s-au adus cele mai multe prune?............................................................................................
ANEXA 3
1. Corina trebuie să alcătuiască un tabel cu numărul de probleme pe care le-a rezolvat într-o săptămână.
ZIUA Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă

Nr. de
probleme
70
60
50
40
30
20
112
ISSN 2668-7097
10
0
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI SÂMBĂTĂ
2. Elevii participanţi la un concurs de șah au realizat punctajul reprezentat în diagramă:
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
Alina Crina Ioana Dacian Mihai Bogdan Irina
Completaţi:
• Care elev a realizat cel mai mare punctaj? ...................................
• Care elevi au realizat acelaşi punctaj? .............................................
• Care elev a realizat punctajul cel mai mic? ..................................
ANEXA 4
3.Observă tabla de șah și piesele folosite:
TURN CAL NEBUN REGE REGINĂ PION
Pionul se află pe coordonatele( H, 3)
Notează în tabel pe ce coordonate se găsesc celelalte piese de șah.
113
ISSN 2668-7097
A B C D E F G H
(H, 3)
114
ISSN 2668-7097
”În lumea poveștilor”

OPȚIONAL INTEGRAT
RACAREANU PAULINA
” ȘCOALA GIMNAZIALA” PETRACHE POENARU ”BRĂDEȘTI
DENUMIREA OPȚIONALULUI : ”In lumea poveștilor”

TIPUL OPŢIONALULUI: OPŢIONAL INTEGRAT
PROPUNĂTOR: Prof. Înv. Primar -RACAREANU PAULINA
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ȘCOALA GIMNAZIALA” PETRACHE POENARU ”BRĂDEȘTI
CLASA Pregătitoare
ARII CURRICULARE :
Limbă și comunicare
Arte
Tehnologii
DISCIPLINE VIZATE:
Comunicare în limba română
Muzică și mișcare
Arte vizuale si abilitati practice
NUMĂRUL DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ: 1 oră

DURATA DE DESFĂȘURARE : 1 an scolar
ANUL ȘCOLAR : 2023-2024
NOTĂ DE PREZENTARE
Creativitatea constituie o disponibilitate, o potenţialitate a întregii personalităţi, fiind una din cele mai mari
producătoare de valori umane, sociale şi educaţionale.
Vârsta preşcolară este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil potenţial creativ. Acum
copiii dobândesc deprinderea de a-şi exprima ideile, impresiile, gândurile, dorinţele într-o formă nouă,
inteligentă, cursivă, creatoare. Dacă această perioadă nu este fructificată, pierderile ce se produc vor fi mari, iar
recuperările ulterioare vor fi parţiale şi adesea minime.
,,Există, adesea, în prima copilărie – spunea Gaston Berger – o prospeţime a imaginaţiei, o
curiozitate neobosită, un fel de geniu poetic, pe care savanţii sau artiştii, ajunşi la maturitate, nu le pot regăsi
decât cu mare greutate.”
Limbajul reprezintă modul cel mai direct şi adesea cel mai la îndemâna preşcolarilor de exprimare a
creativităţii. Pornind de la memorarea, la început mecanică şi apoi tot mai conştientă a cuvintelor, expresiilor,
copiii ajung să le folosească în contexte noi, atât cu sensul lor real, dar şi cu sens figurat. În acest ultim caz
putem vorbi de tendinţa clară a preşcolarului de a inventa, de a crea în materie de comunicare.
Dar pentru a crea în mod conştient copilul trebuie să aibă exemple, să trăiască printre poveşti, povestiri,
poezie de calitate. Literatura pentru copii este foarte bogată şi oferă posibilităţi nemăsurate de receptare, de
înţelegere şi interpretare, de influenţare pozitivă
Sarcina prioritară a învățătoarei rămâne aceea de a identifica de timpuriu, din marea masă a copiilor de
6 ani, pe aceia care dispun de potenţial creativ într-o mai mare măsură şi de a-i îndruma, încuraja în demersul
lor, călăuzindu-i într-o lume minunată, aceea a operelor literare valoroase, din literatura pentru copii.
Tocmai acest lucru îşi propune acest opţional.
COMPETENŢE GENERALE
115
ISSN 2668-7097
Comunicare in limba română( C.L.R)

1. Exersarea capacității de comunicare orală și scrisă în diferite situații de învățare
Muzică și mișcare ( M,M)

2. Manifestarea capacității unor sentimente prin intermediul muzicii
Arte vizuale și abilități practice (A.V.A.P.)

3. Realizarea de compoziții creative, prin folosirea materialelor din natura și reciclabile
Competente specifice Activități de învatare

CLR -descoperirea unor ghicitori dupa imagini;
1.1 Identificarea de imagini care prezintă evenimente, - vizionarea unor lecturi pe suport electronic;
întâmplări, fenomene cunoscute -schimbarea titlurilor lecturilor audiate;
- adresarea unor întrebari și formularea unor raspunsuri;
CLR - cu ajutorul imaginilor și a cuvintelor ajutătoaresă
1.2 Exprimarea cu propriile cuvinte a mesajelor pe care le- alcatuiască enunțuri ;
au audiat sau vizionat, manifestând un interes deosebit -participarea la jocuri de rol;
pentru lucrul cu cartea - rezolvarea unor fișe adecvate ;
-dramatizarea poveștilor,scenetelor studiate;
MM - inițierea de mișcări spontane libere la audierea unor

2.1 Exprimarea liberă, prin muzică, apelând la diverse cântece;
forme de manifestare - audierea și asocierea cu pași simpli a unor jocuri muzicale;
-aplicarea în funcție de nevoile copiilor a tehnicilor simple

AVAP de indoire ,pliere, rupere, tăiere, decupare dupa contur,
3.1 Realizarea unor operatii de lucru cu material modelaj,
utilizând tehnici de lucru simple, în vederea obtinerii - realizarea de lucrari individuale sau în grup de colaje,
unor lucrări tablouri felicitari, machete ;
- realizarea de desene, colaje ,expoziții care să cuprindă
AVAP lucrările elevilor clasei.
3.2 manifestarea interesului pentru activitățile integrate - participarea cu interes la realizarea unor decoruri pentru
adaptate nivelului de vârstă diverse evenimente;
CONŢINUTURI ALE ÎNVĂȚĂRII
1. Audiţii ale unor poveşti ,

- acte de vorbire,
-exerciţii aplicative individuale sau în grup
- povești în imagini,
- dramatizări
2. Decoruri și costumație
- despre măști și despre balul mascat ,
- vizionarea de filme și piese de teatru pentru copii,
116
ISSN 2668-7097
- audieri de melodii din poveștile studiate

- realizarea de jucării muzicale
3. Modul de exprimare a gândurilor, sentimentelor prin:

- realizarea unor compoziții plastice- scene din basme,
- realizarea unui album foto cu aspecte ale activității
SUGETII METODOLOGICE
Voi adapta şi voi alege texte şi autori pentru vârsta lor, urmărind valoarea lor educativă
• Voi implica elevii în realizarea de proiecte, organizându-i pe grupe pentru a stimula colaborarea lor în timpul
activităților.
• Voi evalua munca elevului pe baza observaţiilor curente asupra comportamentului său, implicare-
responsabilitate
• Voi stimula participarea activă a tuturor elevilor, creând un cadru favorabil exprimării libere
• Voi stabili legături afective cu toţi elevii, încurajându-i să-și exprime liber propriile păreri.
Evaluarea poate fi gândită sub diferite forme și are ca scop identificarea și măsurarea competențelor
atinse, cât și optimizarea procesului instructiv- educativ, prin corelarea competențelor atinse de elevi ,revizuirea
unor conținuturi pentru a facilita competențele vizate. Evaluarea trebuie bine gândită pentru a fi cât mai
eficientă.
Pentru evaluare se vor folosi modalităti clasice și moderne:
• Observarea comportamentelor
• Aprecieri verbale
• Probe orale si practice
• Concursuri
• Organizarea de minispectacole, expoziţii permanente cu lucrările copiilor, serbări.
Bine întocmită , forma de evaluare are urmatoarele funcții: măsurare, diagnosticare, reglare, selectare,
ierarhizare, certificare sau recunoaștere, motivarea învățării si consolidare.
BIBLIOGRAFIE
Programa şcolară pentru clasa pregatitoare,clasa I și clasa a II a -Aprobată prin ordinul al ministrului nr.
3418/19.03. 2013
”Abilitarea curriculară a cadrelor didactice din învăţământul primar pentru clasa pregătitoare” –
suport de curs 2014.
”Antologie de texte literare pentru ciclul primar” – Ed. Aramis, 2004.
Constanţa Cucinic - În căsuţa cu poveşti , Editura Aramis
Maria Dioşan, Viorica Raica, Maria Mocanu: Poveşti şi culoare, Ed. Casei Corpului Didactic, Cluj,
2009
117
ISSN 2668-7097
PROIECT DE LECŢIE
Oșan Denisa-Claudia
Şcoala Gimnazială „Grigore Moisil”
Indicatori Nota
1.Proiectarea lecţiei
2. Realizarea lecţiei
3.Comportamentul propunătoarei
4. Autoevaluarea
Nota finală și semnătura
I. DATE INTRODUCTIVE:
1. Data:13.12.2017
2. Şcoala: Gimnazială „Grigore Moisil”
3. Clasa: a IV- a C
1. 4. Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
5. Disciplina: Matematică
6. Unitatea de învăţare( tematică): Împărțirea
7. Subiectul lecţiei: Probleme cu cele 4 operații
8. Competențe specifice:
2.4- Efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere fracționare
2.5- Efectuarea de înmulțiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre şi de
împărțiri la numere de o cifră sau două cifre
5.1- Utilizarea terminologiei specifice și a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea de
probleme cu raționamente diverse
5.2-Organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică
5.3- Rezolvarea de probleme cu operațiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1 000 000
9. Obiectivul fundamental al lecţiei: Exersarea, aprofundarea și perfecționarea deprinderii de rezolvare a

problemelor utilizând cele patru operații
10. Obiective operaţionale:

a. cognitive
O1-Să răspundă corect la ghicitori, efectuând exerciții matematice mintale de adunare, scădere, înmulțire,
împărțire;
O2-Să folosească un limbaj matematic adecvat
O3- Să utilizeze corect şi conștient noțiunea de operație ( adunare, scădere, înmulțire, împărțire) în exercițiile
de pe fișa de lucru respectând ordinea efectuării acestora;
O4- Să rezolve problemele ce presupun utilizarea celor patru operații (adunare, scădere, înmulțire, împărțire);
O5-Să răspundă corect întrebărilor mintale care sunt adresate în timpul jocului;
b. afective
O6-Să participe cu interes, realizând sarcinile didactice propuse într-un timp cât mai scurt;
O7-Să manifeste interes pentru aflarea rezultatelor unor probleme și exerciții;
118
ISSN 2668-7097
c. psiho-motorii
O8- Să adopte o poziție corectă în bancă în timpul efectuării exercițiilor şi problemelor;
11. Categoria de lecţie ( tipul): lecție de fixare și consolidare a cunoștințelor

12. Varianta de realizare: bazată pe rezolvare de probleme
13. Strategia didactică: algoritmică

a. Metode şi procedee didactice: conversația, explicația, exercițiul, observarea, algoritmul
b. Mijloace şi materiale didactice:
• Demonstrative: Ghicitori
• Distributive: fișa de lucru
c. Modul de organizare a activităţii elevilor: individual, frontal
14. Modalităţi de evaluare: Forme de evaluare: formativa

Metode de evaluare: aprecieri verbale, analiza răspunsurilor elevilor, observarea
activității și comportamentul elevilor
15. Efectivul clasei: 31 elevi
16. Bibliografie:
a) oficială:
Manualul școlar a fost aprobat prin OMENCȘ nr. 5136/05.09.2016, în urma evaluării, și este realizat în
conformitate cu Programa şcolară pentru MATEMATICĂ. CLASELE A III-A – A IV-A, aprobată prin OM nr.
5003/02.12.2014;
b) pedagogică
• Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2006
• Ionescu Miron, Instrucţie şi educaţie, editura Garamond, Cluj-Napoca, 2003;
c) metodico-didactică
Mariana Mogoș, Manual matematică, clasa a IV-a, semestrul I, editura ART, București;
d) surse internet: www.edu.ro, www. Didactic.ro

17. Prof coordonator de practică ped: Porumbăcean Antonela
18. Prof. învăţământul primar: Bilanici Raluca
II. ORGANIZAREA LECŢIE

Voi asigura un climat psihopedagogic necesar desfășurării în condiții optime a orei de matematică:
✓ Clasa va fi aerisită și pregătită corespunzător desfășurării lecției.
✓ Lecția se va desfășura în format clasă.
✓ Elevii vor sta pe scaune, cu spatele drept, picioarele sub bănci și mâinile pe bancă.
✓ Elevii vor avea pregătite pe bănci: penarele, manualele de matematică, caietele de matematică .
✓ Îmi voi pregăti materialele necesare desfășurării lecției.
✓ Mă voi asigura că cele de mai sus sunt îndeplinite înainte de începerea lecției
119
ISSN 2668-7097
III. SCENARIUL DIDACTIC
120
ISSN 2668-7097
Activități de învățare utilizate în orele de comunicare în limba română
Prof.înv.primar,Colilie Ionela
Școala Gimnazială ,,Alexandru Vechiu” Zăvoaia, Jud.Brăila
Clasa: pregătitoare
Disciplina: Comunicare în limba română
Tema: “Sunetul și litera b, B”
Competența specifică vizată: 1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a
cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar
Strategia didactică:
a) Metode și procedee: metoda fonetică analitico-sintetică, conversația, explicația, jocul didactic,jocul
didactic în format digital, exercițiul;
b) Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, resurse digitale, fișe de lucru, jetoane cu imagini,
instrumente de scris și de colorat.
Valoarea pentru învățare:
Activitățile propuse au valențe formative, conținuturile sunt prezentate într-o formă atractivă pentru
elevi, sub forma unor jocuri, chestionare, astfel încât lecția are un caracter ludic, este antrenantă menținând
atenția elevilor. La sfârșitul lecțiilor elevii vor fi capabili: să despartă cuvinte în silabe, să localizeze sunetul b
în cuvinte, să ordoneze silabe/litere în cuvinte, să citească clar, corect cuvinte care conțin litera b, să
alcătuiască enunțuri, să identifice numărul de cuvinte din enunțuri.
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI
La ora de predare-învățare a sunetului nou se folosește metoda fonetică analitico-sintetică.
- Organizarea unei conversaţii, pornind de la „Povestea literei B”;
Link către resursa folosită: https://www.youtube.com/watch?v=xwE-37AxjtE
- Desprinderea unei propoziţii din răspunsurile elevilor;
- Împărţirea propoziţiei în cuvinte;
- Separarea cuvântului în care se află sunetul nou;
- Despărţirea cuvântului în silabe;
- Separarea silabei în care se află sunetul nou;
- Împărţirea silabei în sunete;
- Separarea sunetului nou;
- Exemple de cuvinte cu sunetul nou în poziţie iniţială, finală, mediană;
- Observarea literei de tipar care corespunde sunetului;
- Recunoaşterea literei în caietul special şi alfabetar;
- Alcătuire de cuvinte la alfabetar cu litera nouă;
- Modelarea literei ,,B”
121
ISSN 2668-7097
- Trasarea literei „B” mare de tipar după model.

Scrierea pe spațiu a literei ,,B”
➢ Joc didactic ,,Cutiuța fermecată”

Într-o cutie sunt numeroase jetoane cu imagini. Elevii extrag un jeton, identifică cuvântul, stabilește poziția
sunetului ,,b” în cuvânt, apoi îl așază la locul potrivit.
➢ Joc didactic: ,,Așezăm brioșele pe platoul potrivit!”

-Se citesc cuvintele de pe fiecare brioșă;
- Se despart cuvintele în silabe, se identifică numărul de silabe și se așază brioșele pe platoul potrivit
în funcție de numărul silabelor.
122
ISSN 2668-7097
➢ Scrierea cuvintelor corespunzătoare imaginilor;

Alcătuirea de enunțuri cu aceste cuvinte.
➢ Joc trivia: Elevii descoperă câte silabe are fiecare cuvânt.

Link către resursa folosită (Resursă proprie):
https://wordwall.net/ro/resource/58269177/desp%c4%83r%c8%9birea-%c3%aen-silabe
➢ Cartea literei B
Elevii:
-colorează și decupează imaginile care reprezintă cuvinte care încep cu sunetul ,,b”, apoi le lipesc în
carte;
-desenează în carte un obiect a cărui denumire începe cu sunetul ,,b”.
123
ISSN 2668-7097
➢ Jocul silabelor
Elevii trebuie să scrie silabe după codul simbolurilor pentru a descoperi cuvinte noi.
124
ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE –Educarea limbajului
Dr. prof. Iulia-Claudia MODORANU

Grădiniţa Nr. 251 București
NIVELUL II - GRUPA Mare
TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ”Iarna ca o joacă”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Limbă şi comunicare (DLC)
TEMA ACTIVITĂŢII: „Iarna se joacă cu noi”
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de cunoştinţe
SUBIECTUL ACTIVITĂŢII: Sunete, silabe, cuvinte, propoziţii
MIJLOC DE REALIZARE: Joc didactic
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
C.1: Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
D.2: Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
D.3: Premise ale citirii și scrierii, în contexte de comunicare cunoscute.
COMPORTAMENTE VIZATE:
C.1.1 Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi;
C.2.2: Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți;
D.2.2: Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
D.2.3: Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului;
D.3.2: Discriminează/diferenţiază fonetic cuvinte, silabe, sunete şi asociază sunete cu litere;
D.3.4: Asimilează unele elemente ale scrisului şi foloseşte diferite modalitaăţi de comunicare grafică şi orală
pentru transmiterea unui mesaj.
SCOPUL: consolidarea deprinderii de exprimare corectă sub aspect lexical şi gramatical, stimularea vorbirii
coerente expresive;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
- să descrie imaginile şi să despartă cuvintele respective în silabe;
- să identifice numărul de silabe dintr-un cuvânt;
- să realizeze corespondenţa dintre sunet şi literă ;
- să recunoască sunetul iniţial al cuvântului rostit/ pronunţat;
- să alcătuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
- să traseze grafic propoziţia, cuvintele şi silabele, conform simbolurilor cunoscute, stabilite anterior ;
- să se exprime în propoziţii simple şi dezvoltate, corect construite gramatical.
METODE ȘI PROCEDEE: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, jocul

MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
Paiaţele Rică şi Bucurel, cutia-surpriză, jetoane cu imagini sugestive, ghicitori, săniuţa din carton, cubul de
gheaţă cu litere, bagheta cu braduţ şi clopoţei, tabla magnetică, markere colorate.
SARCINA DIDACTICĂ: să aleagă de pe masă / din cutia fermecată jetoane ce reprezintă obiecte, activităţi
specifice anotimpului iarna sau ghicitori sugestive; să descrie imaginea de pe jeton; să aleagă un cuvânt,
identificând sunetul iniţial al acestuia; să despartă cuvântul în silabe, specificând numărul de silabe; să
formuleze propoziţii simple sau dezvoltate, pornind de la un cuvânt sugestiv dat; să reprezinte grafic propoziţia,
cuvintele ce-o alcătuiesc şi silabele din care este alcătuit fiecare cuvânt în parte, utilizând simboluri stabilite
iniţial, deja cunoscute de copii.
125
ISSN 2668-7097
REGULILE JOCULUI: răspunde doar copilul la care s-a oprit bagheta fermecată; după fiecare răspuns corect
al unui copil, colegii aplaudă; dacă un copil nu ştie răspunsul corect, un alt coleg care ridică mâna este invitat
să-l ajute.
ELEMENTE DE JOC: Paiaţele Rică şi Bucurel, cutia-surpriză, săniuţa colorată, suspansul, manipularea
jetoanelor, jocul, aplauzele.
FORMA DE ORGANIZARE: Frontal
DURATA: 30-35 minute
LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sala de grupă
BIBLIOGRAFIE:
• Curriculum pentru educația timpurie, Bucureşti, 2019.
• Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pentru educație timpurie, 2019.
• Culea, L., Îndrumător metodic 5-6 ani, Editura Diana, Pitești, 2019.
DEMERSUL DIDACTIC
ETAPELE CONȚINUT ȘTIINȚIFIC METODE ȘI MIJLOACE DE

ACTIVITĂȚII PROCEDEE ÎNVĂȚĂMÂNT
Se asigură condiţiile necesare

1. MOMENTUL desfăşurării optime a activităţii: aerisirea Materialul necesar
ORGANIZATORIC sălii de grupă; aranjarea mobilierului; activităţii
pregătirea materialului didactic.
2. CAPTAREA Captarea atenției se va realiza cu ajutorul Conversația Bucurel
ATENȚIEI Paiaţei Bucurel, care vine cu o săniuţă pe Observația Săniuţa colorată
care se află o cutie surpriză, să-i spună Cutia surpriză
lui Rică că nu poate merge în vacanţă la
munte, fiindcă nu ştie să-şi facă tema
dată de doamna învăţătoare.
3. ANUNȚAREA Se anunță titlul jocului - ,,Iarna se joacă Conversația
TEMEI ȘI A cu noi – Sunete, silabe, cuvinte, Explicația
OBIECTIVELOR propoziţii”, joc în care vom descrie
imaginile de pe jetoane ce sugerează
anotimpul în care ne aflăm şi jocurile/
sporturile de sezon, vom despărţi
cuvintele în silabe, specificând numărul
acestora şi sunetul iniţial, vom alcătui
propoziţii cu cuvintele respective.
Reactualizarea cunoștințelor
4. DESFĂȘURAREA Li se reaminteşte copiilor că: Conversația
ACTIVITĂȚII - propoziţia este formată din mai multe
cuvinte aşezate unul după altul, ele Explicația
oferindu-ne un mesaj cu sens;
- cuvântul este format din una sau mai
multe silabe;
126
ISSN 2668-7097
- silaba este alcătuită din sunete care se Demonstrația

aud, cărora le corespund literele scrise şi
citite. Exercițiul Bagheta magică
1. Explicarea şi demonstrarea jocului
Educatoarea explică felul în care se va
desfăşura jocul: un copil ce va fi ales cu
ajutorul baghetei magice vine la cutia de Cutia cu jetoane
pe săniuţă, de unde va extrage cu ochii
închişi un jeton. În timp ce explică Săniuţa
regulile, educatoarea va şi demonstra
modul de aplicare a acestora.
2. Jocul de probă: se va desfășura proba
de către unul dintre copii, îndrumat de Exercițiul Bagheta magică
către educatoare, conform regulilor
jocului. Educatoarea dă startul cu bagheta, Cutia cu jetoane
iar copilul la care s-a oprit bagheta vine la Exercițiul
cutie, scoate un jeton, denumeşte Săniuţa
imaginea, specifică sunetul iniţial al
cuvântului, desparte în silabe cuvântul şi
formează o propoziţie cu cuvântul Cubul cu litere
respectiv.
4. Desfăşurarea propriu-zisă a jocului:
se va desfășura la fel ca la jocul de probă:
educatoarea dă startul cu bagheta, iar
copilul la care s-a oprit vine la cutie, Tabla magnetică
scoate un jeton, denumeşte imaginea, Markere colorate
specifică sunetul iniţial al cuvântului,
desparte în silabe cuvântul şi formează o
propoziţie cu cuvântul respectiv.
Jocul continuă până la epuizarea
jetoanelor, iar fiecare răspuns va fi
răsplătit cu aplauze.
5. Complicarea jocului:
Varianta a II-a: Apare un “cub de
gheaţă” cu litere, iar educatoarea invită pe
rând câţiva copii, cu ajutorul baghetei, să
arunce cubul, să recunoască litera
respectivă şi să spună un cuvânt la
începutul căruia se aude sunetul
corespunzător literei. Se epuizează astfel
toate cele şase litere.
Varianta a III-a:
Copiii vor fi solicitaţi să alcătuiască o

propoziţie pornind de la cuvântul-răspuns
la o ghicitoare găsită într-un plic şi să
reprezente grafic:
127
ISSN 2668-7097
- propoziţia cu culoarea albastră, printr-un

segment de dreaptă;
- cuvintele cu culoarea verde, prin linii
orizontale succesive trasate sub
segmentul de dreaptă;
-silabele cu culoarea roşie prin cerculeţe
trasate sub fiecare linie reprezentând
cuvintele.
Educatoarea va urmări activitatea copiilor
și va interveni doar dacă este nevoie, abia
în momentul în care nici ceilalţi colegi nu
pot rezolva sarcina.
5. OBȚINEREA Rică şi Bucurel sunt foarte bucuroşi şi Conversația Rică
PERFORMANȚEI recunoscători că au învăţat atâtea lucruri Bucurel
interesante împreună cu copiii, iar acum
Bucurel îşi poate rezolva tema dată de
doamna învăţătoare şi poate pleca
împreună cu Rică în vacanţă la munte.
6. ÎNCHEIEREA Se fac aprecieri individuale și colective Aprecieri Ecusoane
ACTIVITĂȚII asupra modului de comportare și verbale
participare le activitate şi se aplaudă toţi Aplauze
participanţii, oferindu-li-se drept
recompense ecusoane cu oameni de
zăpadă.
128
ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC
Prof. inv. primar Ștefan Rodica
Eroi de poveste-Proiect AVAP, CLASA I
Clasa: I B
Data: 09.04.2019
Profesor învățământ primar: Ştefan Rodica
Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială Nr. 10 Galați
Aria curriculară: Arte și tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea de învăţare: Eroi de poveste
Subiectul: ,,Peisaj de primăvară” - colaj
Forma de realizare: activitate integrată
Tipul lecţiei: Formare de priceperi și deprinderi
COMPETENŢE VIZATE:
AVAP:
1.1 Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat printr-o varietate de forme
artistice;
2.2 Exprimarea ideilor și trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii și formei;
2.3 Realizarea de obiecte/construcții folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici accesibile.
MEM:
1.1 Scrierea, citirea și formarea numerelor până la 100;
2.1 Orientarea și mișcarea în spațiu în raport cu repere/direcții date folosind sintagme de tipul: în, pe,
deasupra, dedesupt, lângă, în față, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior.
DP:
2.1 Asocierea emoțiilor de bază cu elemente simple de limbaj nonverbal și paraverbal;

2.3 Exploatarea caracteristicilor necesare pentru a fi un bun prieten.
Obiective operaţionale:
O1. Să aplice tehnicile cunoscute de trasare după contur, decupare, lipire, respectând ordinea
operațiilor;
O2. Să asambleze prin lipire elementele componente ale lucrării, pe baza explicațiilor învățătoarei;
O3. Să decoreze planșa apelând la creativitatea proprie, pe baza experiențelor anterioare;
O4. Să lucreze în mod creativ, corect și ordonat.
Strategia didactică:
Metode şi procedee: observația, explicația, conversația, instructajul verbal, demonstrația, rebusul
Mijloace de învăţământ: hârtie colorată, carton, foarfece, lipici, foi de lucru, vată, hârtie creponată.
Forme de organizare: frontal, individual.
Resurse: -temporale: 50 de minute

- spațiale: sala de clasă
- umane: 17 elevi
129
ISSN 2668-7097
Bibliografie :
Curriculum Național;
Lucian Ștefan, Gabriela Dorobanțu – Ghid metodic privind proiectarea și desfășurarea activităților de
predare – învățare – evaluare, Ed. Aramis
130
OB Evenimente COMP Conţinutul informaţional al activităţii Resurse

.O didactice .VIZA-
Procedu- Organiza-
P. TE Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Materiale
rale torice
1. Moment Asigur condiţiile necesare desfăşurării în Pregătesc materialele necesare Conversaţia
organizatoric bune condiţii a lecţiei, cerând elevilor să desfăşurǎrii activităţii . Instructajul Frontal
1 minut pregătească materialele necesare, să-şi verbal
corecteze poziţia în bancă şi să păstreze
ordinea şi disciplina.
O5 2. Captarea MEM Se realizează cu ajutorul unui REBUS. Rezolvă rebusul și află cuvântul- ConversațiaE Rebus
atenţiei 2.1 Anexa 1 cheie. xplicația
4 minute Cuvânt cheie: PRIMĂVARA Frontal
Exercițiul
O5 3. Anunţarea Comunic elevilor subiectul, modalitățile de Urmăresc explicaţiile Conversația

temei şi a realizare a lucrărilor şi performanțele Frontal
Explicaţia
obiectivelor aşteptate de la ei.
1 minut
O1 4. Dirijarea Prezentarea produsului model şi expunerea Intuiesc fazele lucrării, fiind Lucrare
învățării AVAP acestuia în faţa clasei pentru a putea fi uşor aduse completările necesare de model
40 minute 1.1 vizualizat . către învăţătoare.
Conversaţia
Frontal
O2 Demonstrez elevilor tehnica de lucru:
1.Colorarea elementelor de pe fișă. Analizează sumar componentele

O3 lucrării ( culori, forme, elemente).
131
2.Decuparea acestora Observă materialele şi participă la

discuţie.
3.Lipirea elementelor pe fișă
4.Decorarea copacului cu hârtie creponată
5.Se lipește vata (norii)
Anexa 2
Explic elevilor faptul că tehnica de lucru se

află în strânsă legătură cu respectarea
O4 etapelor de lucru. Dacă etapele sunt
respectate pas cu pas, produsul final va fi
foarte reuşit.
Se enumeră regulile ce trebuie respectate

în realizarea lucrării: utilizarea corectă şi
atentă a instrumentelor de lucru, plăcuta
îmbinare a culorilor, aspectul estetic al
produselor finale, încadrarea în timpul de
lucru.
Exerciţii pentru încălzirea

muşchilor mâinilor Execută exerciţiile pentru
Înainte de a se trece la realizarea propriu-zisă încălzirea muşchilor mici ai
a lucrării, se vor efectua exerciţii pentru mâinilor.
încălzirea musculaturii mici a mâinilor (ex. Exerciţiul
Morişca, Cântăm la pian, fluier, Plouă,
Salutul degeţelelor, etc).
132
Realizează lucrarea în funcţie de Munca
AVAP Activitate independentă explicaţiile date. independen-
2.3 Se va cere elevilor să realizeze lucrarea ţinând tă
seama de explicaţiile primite. Pe parcursul
efectuării lucrărilor, elevii care întâmpină Foarfece
dificultăţi vor fi ajutaţi şi încurajaţi. Lipici Individual
Pentru o ambianţă plăcută în timpul lucrului Carton
se va folosi un fundal sonor. Hârtie
colorată și
creponată
Vată
5. Analiza Lucrările vor fi expuse în faţa clasei, vor fi Expun lucrările în faţa clasei Conversaţia Lucrările Frontal
lucrărilor analizate, critic şi autocritic, după elevilor
3 minute următoarele criterii: Explicaţia
- corectitudinea execuţiei;
- aspectul estetic;
- gradul de finalitate;
- ordinea şi disciplina în timpul lucrului.
6.Încheierea Se realizează igienizarea spaţiului de lucru. Igienizează spaţiul de lucru. Conversaţia

activităţii Frontal
1 minut
133
Se vor face aprecieri asupra întregii activităţi
a elevilor pe parcursul activităţii şi asupra
esteticii lucrărilor.
134
ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC
Liceul Teoretic ,,Gheorghe Marinescu’’

Învățământ Postliceal Sanitar, Specializarea: Asistent medical generalist
Anul de studiu: II-B
Disciplina: Modulul 21 – MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC (MI-II)
Institutor : ZAMFIR DORINA-GABRIELA
Unitatea de competență: Modulul Modulul 21 – MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC (MI-
II)
Unitatea de învățare: Îngrijirea pacienților cu afecțiuni gastro- intestinale
Titlul lecției: Îngrijirea pacienților cu ULCER GASTRO-DUODENAL
Tipul lecției: Lecție de comunicare/ însușire de noi cunoștințe
Scopurile lecției:
1. să dezvolte interes pentru subiect

2. să încurajeze participarea la activități de grup
3. să dezvolte interes pentru realizarea de legături interdisciplinare
Competențe specifice:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili să:
C1 - definească Ulcerul gastro-duodenal
C2 - realizeze culegerea datelor pentru diagnosticul de Ulcer gastro- duodenal
C3 - recunoască manifestările de dependență ale Ulcerului gastro-duodenal
C4 - formuleze diagnostice de nursing în Ulcerul gastro-duodenal
C5 - stabilească obiectivele de îngrijire ale bolnavului cu Ulcer gastro- duodenal
C6 - aplice intervențiile necesare
C7- evalueze măsurile aplicate
STRATEGII DIDACTICE :
• Metode și procedee: expunerea/ explicația/ conversația euristică/ descoperirea deductivă/ observația
/Studiu de caz
• Mijloace de realizare: proiecție power point/ retroproiector/ ecran/ manual de specialitate-suport de
curs/ planșe
• Forme de organizare a activității elevilor: frontal/ individual
DURATA LECȚIEI : 50 MINUTE
135
ISSN 2668-7097
Bibliografie:
• Programa şcolară pentru modulul Modulul 21 – MEDICINĂ INTERNĂ ȘI NURSING SPECIFIC

(MI-II) www.edu.ro
• Lucreția Titircă : Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale, vol.I, Editura Viața Medicală Românească, București, 2008
• Lucreția Titircă: Îngrijiri speciale acordate de către asistenții medicali - manual pentru colegiile și
școlile postliceale sanitare, Editura Viața Medicală Românească, București 2004
• Lucreția Titircă: Breviar de explorări funcționale și de îngrijiri speciale acordate bolnavului, Editura
Viața Medicală Românească, București 2006
• Carol Mozes: Tehnica îngrijirii bolnavului ( Cartea asistentului medical), Editura medicală, București
2003
• Crin Marcian: Manual de nursing , Vol. II, Editura ALL EDUCAȚIONAL, București 2012
• https://paginadenursing.ro/gastroenterologie-si-nursing-in-gastroenterologie
136
Plan de lecție
CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGII DIDACTICE

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE ŞI FORME DE EVALUARE
PROFESORULUI ELEVILOR PROCEDEE ACTIVITATE
Moment organizatoric • Crează condițiile necesare unei bune • Se pregătesc pentru oră - conversaţia - în grup
(2 min.) desfășurări a lecției răspunzând la
solicitările profesorului.
Captarea atentiei • Împarte suportul de curs • Manifestă interes - în grup

(3 min.) • Anunță tema lecției • Participă la conversație
Anunțarea temei • Îngrijirea pacienților cu Ulcer gastro- - expunerea - frontal

(2 min.) duodenal • Notează tema lecției în - conversaţia euristică
➢ etapele lecţiei vor fi prezentate caiet - observația
elevilor într-o manieră accesibilă
printr-o trecere în revista a
mijloacelor de realizare selectate
pentru tema lecţiei.
Reactualizarea • Recapitulare: din cele învățate până • Elevii răspund la - conversaţia - în grup - oral
cunoștințelor acum: ce fel de boala este ulcerul gastro- întrebări din lecțiile - observația
(3 min.) duodenal.? anterioare, folosind - expunere
termenii de specialitate; - dialog recapitulativ
Transmiterea • Definiția bolii: Boala ulceroasă este o • Consemnează în caietul - explicația - frontal - oral
cunoștințelor noi ulcerație pe stomac, pe porțiunea propriu: - expunerea
(15 min.) inferioară a esofagului, sau pe duoden. • Memorează și - prezentare PP
• Circumstanțe de apariție sintetizează. https://paginadenursing.ro/p
• Manifestări de dependență: Semne și • Reține, observă, este roject/ulcerul-
simtome. atent la explicații gastroduodenal
137
• Problemele pacientului: Formularea
diagnosticelor de nursing.
• Obiectivele stabilite pentru bolnav
• Intervenții aplicate: Intervenții
autonome și intervenții delegate.
• Evaluarea rezultatelor îngrijirii
Fixarea cunoștințelor Distribuie elevilor fișe suport și le cere să Elevii realizează un plan de - individual Scrisă
și realizarea feed- realizeze un plan de îngrijire pentru pacientul îngrijire pe baza Fișă de lucru-Plan de îngrijire Studiu de caz
back- ului cu Ulcer gastro-duodenal informaților primite și a
(25 min.) planșei suport
138
PLAN DE ÎNGRIJIRE
NR. DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

CRT.
1. Alterarea stării generale din Pacientul să nu prezinte • Se învață pacientul să adopte Durerile cedează în
cauza durerilor epigastrice dureri, să aibă o stare de bine fizic poziții care să amelioreze intensitate, pacientul urmând
manifestate prin neliniște, agitație și psihic. intensitatea durerii. tratamentul și dieta indicată.
• Să administreze la indicația
medicului tratament cu
antispastice și antiacide.
• Să efectueze sondaj gastric
pentru determinarea acidității
gastrice
• Să pregătească pacientul pentru
investigațiile solicitate de către
medic
• Să recolteze sânge și scaun
pentru analizele solicitate de
către medic.
2. Deficit de comunicare din Pacientul să fie echilibrat fizic • Se efectuează educația sanitară a Pacientul este echilibrat
cauza anxietății și a stării generale și psihic, să înțeleagă necesitatea pacientului pentru a înțelege psihic, înțelege necesitatea
alterate, manifestată prin refuzul internării pentru ameliorarea necesitatea internării, spitalizării, comunică cu
comunicării, apatiei. stării generale și vindecare. • Pacientul va fi pus în legătură cu echipa de îngrijire și cu
alți pacienți pentru a-i reda pacienții din salon.
încrederea.
• Se asigură liniștea și confortul
pacientului.
3. Alterarea nutriției din cauza Pacientul să fie echilibrat • Se montează o linie venoasă După montarea sondei
grețurilor, vărsăturilor nutrițional, să câștige în greutate pentru alimentarea și hidratarea nazo-gastrice vărsăturile
manifestate prin deshidratare și până la sfârșitul spitalizării. pacientului. cedează, greutatea
scădere ponderală. pacientului se stabilizează.
139
• Se montează sondă nazo-
gastrică pentru combaterea
vărsăturilor.
• Se administrează la indicația
medicului soluții perfuzabile și
tratament medicamentos.
• După îndepărtarea sondei nazo-
gastrice, se asigură alimentația
pacientului conform regimului.
4. Dificultatea de a dormi, de a se Pacientul să prezinte un somn • Se asigură condiții Pacientul prezintă un
odihni din cauza durerii odihnitor din punct de vedere corespunzătoare în salon pentru somn odihnitor din punct de
manifestată prin insomnie și calitativ și cantitativ a favoriza odihna și somnul vedere calitativ și cantitativ
treziri nocturne frecvente. nocturn al bolnavului prin
îndepărtarea surselor de zgomot,
a excitanților și crearea unei
lumini difuze semiobscure.
• Se administrează antialgice,
antiseptice pentru combaterea
durerilor.
• La indicația medicului se
administrează un sedativ ușor.
• Se aerisește salonul înainte de
culcare.
140
141
Studiu de caz
Ingrijirea pacientului cu Ulcer gastro-duodenal
Pacient în vârstă de 65 ani, 175 cm, 60 kg , căsătorit, pensionar, fumător de 40 de ani, consumă două cafele pe zi și alcool ocazional, TA 145/95mm/Hg
se prezintă cu grețuri, inapetență și scădere în greutate marcantă(5 kg) în ultimele 3 luni. Acuză de asemenea dureri epigastrice periodice de intensitate
crescută postprandial și în timpul nopții. La internare prezintă stare de anxietate .
1.Stabiliți datele obiective și subiective
2.Identificați problemele pacientului.
3.Care sunt nevoile afectate?
4.Formulați 3 diagnostice de nursing cu obiectivele corespunzătoare
5.Enumerați cel puțin 4 intervenții proprii și 4 delegate care se impun .
142
Fișa de evaluare a activității
Criterii de apreciere a performanței:
1. Selectarea materialelor de lucru: fișa cu studiul de caz, foi
2. Studierea în mod independent a datelor clinice din cazul clinic repartizat
3. Respectarea etapelor procesului de nursing
4. Folosirea tuturor surselor de informare pentru rezolvarea sarcinii primite
5. Motivarea alegerii /parcurgerii etapelor conform schemei alese
6. Identificarea priorităților în îngrijirea pacientului
7. Utilizarea corectă a terminologiei de specialitate
8. Prezentarea ideilor esențiale pe foi
9. Argumentarea pertinentă a soluțiilor găsite pentru cerințele formulate
10. Prezentarea unei aprecieri globale, obiective asupra sarcinilor realizate
143
REVISTA ,,INOVAŢIE ÎN EDUCAŢIE“ ISSN 2668-
7097
Projet didactique
Enseignant : Samson Ana-Maria

Classe : VIème, L1 (niveau A1+)
Date : le 6 décembre 20…
Unité d’enseignement : Au grand air sur la Côte Basque
Titre : Les activités en plein air – dire ce qu’on va faire (les expressions faire du, de la …/ jouer du, de la …/
jouer d’un instrument et le futur proche)
Type de leçon : Fixation/Formation des habiletés et des habitudes
Compétences générales : Réception des messages oraux et écrits dans des contextes variés ;
Production des messages oraux et écrits dans certains contextes.
Objectifs opérationnels : Identifier et utiliser de manière correcte un certain nombre de mots relatifs au lexique
activités en air libre ;
Associer la forme écrite et orale des mots et l’image correspondante ;
Utiliser les formes correctes du futur proche pour dire ce que les élèves font faire.
Ressources : des photos, des images, une vidéo, un enregistrement, des fiches/des ressources sur internet :
https://en.islcollective.com
https://www.youtube.com/watch?v=sBEU2-THIvE
Simona Cremarenco, L’approche du document authentique en classe de FLE, Editura Teocora, Buzau, 2009 ;
Curs de limba franceză, Limba modernă 1 – Auxiliar pentru clasa a VI-a, Club Ados 6, Editura Litera
Internațional, București, 2018 ;
Angela Soare, Roxana Veleanovici, Iulia Stan, Limba franceză, Caiet de lucru pentru clasa a VI-a, Editura
Booklet, București, 2017.
Méthodes et techniques d’enseignement : la découverte, la conversation/le dialogue, l’explication.
Formes d’organisation : individuelle, à deux, frontale.
Évaluation : formative.
Instruments d’évaluation : l’exercice.
Scénario didactique
1. Mise en route - appel et vérification des notions acquises antérieurement – le devoir (5 min.)
2. L’éveil de l’attention des élèves (2 min)
L’exposition / La sensibilisation / l’anticipation
L’enseignant demande aux élèves quelles sont les activités qu’ils font ou les sports qu’ils pratiquent.
3. Le repérage – (8 min.)
Compréhension globale : Regarde la vidéo. Identifie les sports que la Cité internationale de Paris propose.
Compréhension détaillée : Regarde la vidéo une nouvelle fois. Choisis tous les sports et note-les sur ta fiche-
apprenant.
4. La systématisation (15 min.)
Exercices divers de lexique et de grammaire – sur la fiche-apprenant, de 2 à 11.
5. Le réemploi et la fixation – appropriation (11 min)
Exercices de construction de phrases et de texte : exercices 12 et 13.
6. Évaluation : exercice 14 de la fiche (8 min.)
7. Devoir – la fiche Les loisirs que j’aime (1 min.)
144
REVISTA ,,INOVAŢIE ÎN EDUCAŢIE“ ISSN 2668-
7097
Fiche apprenant – Dire ce qu’on va faire (sports, loisirs et activités en plein air)
1. Regardez le film suivant. Quelles activités propose la Cité internationale de Paris ?
Le handball La randonnée L’équitation Le tennis de table Le ski
Le football La natation Le baseball L’escrime Le golf
La plongée La lutte La course à pied Le badminton Le volleyball
Le patinage Le hockey La planche à voile Le tir à l’arc Le judo
Le canoë La gymnastique Le rugby La boxe Le ping-pong
Le VTT Le basketball L’escalade Le roller La danse
Le karaté Le skateboard L’aérobic Le jogging L’haltérophilie
2. À quel sport peux-tu associer chaque mot ? Avec ton camarade, complète avec les noms de sports :
Exemple : une équipe – le basketball, le football …
Un joueur – Une piscine –
Un filet – Un ballon –
Un stade – Un match –
Un arbitre – Un court –
3. Regarde les illustrations. Qu’est-ce qu’ils font ? Utilise les verbes du sport : marcher, s’entraîner, lancer, perdre,
sauter, monter, courir, gagner, attraper, nager.
4. Écoute ces phrases d’entraîneurs. C’est quel sport ? Fais une phrase comme dans l’exemple.
Exemple : Elles font du tennis. / Elles jouent au tennis.
5. Lis les définitions et choisis le bon sport dans la liste : le rugby, le basket, le tennis, le football, la natation, la boxe.
a) Il faut introduire le ballon dans un panier : _____________________
b) Lance la balle au-dessus du filet : _______________________
c) Des équipes de onze se disputent le ballon : ______________________
d) Les joueurs utilisent leurs mains mais aussi leurs pieds : ____________________
e) Ce sport se pratique dans l’eau : ______________________
f) Ce sport extrême se pratique avec des gants : _______________________
6. Barre l’intrus :
Boxe / tennis / ping-pong / golf Ping-pong / tennis / vélo / badminton
Football / tennis / basketball / volley Hockey / snowboard / patin à glace / rugby
Natation / voile / surf / boxe Course à pied / randonnée / VTT / marche
7. Choisis la bonne réponse :
Un joueur de volley / gymnastique ; Un gardien de foot / rugby ;
Un arbitre de ski / handball ; Un entraîneur de randonnée / basket ;
145
Un filet de surf / tennis ; Un ballon de volley / course à pied ;
Une balle de ping-pong / rugby ; Un match de tennis / patinage ;
Un terrain de natation / foot ; Une compétition de judo / randonnée.
8. Relie les mots du même sport :
L’escalade Le basket La natation L’équitation Le tennis Le cyclisme
La piscine Le court La montagne La campagne Le gymnase La route
Le ballon La corde La balle Le maillot de bain Le vélo Le cheval
9. Associe les questions et les réponses :
a. Qu’est-ce que tu aimes jouer ? 1. Si, ils adorent le tennis.
b. Qu’est-ce qu’elles font comme sport ? 2. Oui, on adore gagner.
c. Est-ce qu’il fait du sport ? 3. J’aime jouer au foot.
d. Ils ne font pas de tennis ? 4. Oui, il fait de l’équitation.
e. Est-ce que vous participez à des compétitions ? 5. Elles font de la danse.
10. Entoure les formes correctes :
Il fait de la / de l’équitation. Nous faisons du / de la football.
Sylvie joue au / à la tennis. Ils font du / de la gymnastique.
11. Complète avec les formes convenables des verbes faire, jouer ou aimer :
a) Je ____________ du football. b) Ils _______________ au tennis. c) On ______________ du basket. d) Charlotte
______________ le handball. e) Vous ____________ de la natation. f) Nous ___________ le sport.
12.
13. Lis le texte suivant : Un week-end à la mer

La météo annonce le beau temps à la mer. Nous allons passer un week-end merveilleux. Samedi matin, nous allons tous
à la plage. Ma mère va enfin se reposer. Moi et mon frère, nous allons jouer au football et au tennis. Mes amis vont nager
146
dans la mer. Ma sœur aime la plongée, elle va être dans l’eau toute la journée. Le soir, nous allons faire des promenades.
Dimanche, toute la famille va faire du vélo. On va peut-être monter jusqu’au vieux phare pour admirer la vue.
En suivant ce modèle, par deux, écrivez le programme d’activités d’un week-end à la montagne.
14. Réponds à ces questions dans ton cahier :
Quels sont tes passe-temps préférés ?
Quel est ton sport préféré à la télévision ?
Es-tu sportif/sportive ? Si oui, quel sport fais-tu ?
Qu’est-ce que tu désires faire ce week-end ?
Que fais-tu quand tu as du temps libre ?
Je fais/pratique…… . / J’aime ……… . / Je vais
……….. .
Et toi ? Quelle active
147
ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

DOMENIUL – Jocuri și activități liber alese (JALA)
Prof. Monica Gabriela MODORANU

Grădiniţa nr. 40 București
NIVELUL II – Grupa MARE
TEMA ANUALĂ: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ”Iarna ca o joacă”

DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Jocuri și activități liber alese (JALA I)
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consolidare de priceperi și deprinderi
I. CENTRE DE INTERES:
1. Joc liber
2. Bibliotecă: Fişă de lucru individuală - Labirint ,,Descoperă, urmând traseele corecte, ce sporturi practică
copiii din imagine?”
3. Artă: „Schiorul” (colorare, decupare, lipire elemente din lemn: schiuri şi beţe)
4. Ştiinţă: Jocuri « Loto cu anotimpurile anului » , « Loto cu activităţi şi sporturi de iarnă ale copiilor » ;
« Din mai multe părţi - întreg »
II. JOC DE MIȘCARE ,, Cursa bulgărilor de zăpadă” (JALA II)
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
- Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale și proactive (inițiativă);
- Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică.
OBIECTIVE:
Bibliotecă:
- să descopere drumul corect al labirintului;
- să traseze linii verticale în duct continuu, pentru a ajunge la obiectele ce simbolizează sporturile practicate de
copii.
Artă:
- să coloreze cât mai expresiv imaginea şi să decupeze pe contur ;
- să lipească pe elemente din lemn-suport anumite părţi ale imaginii decupate ;
- să-şi dezvolte/ consolideze deprinderile motrice de mânuire şi îmbinare a instrumentelor şi materialelor de
lucru;
- să exerseze deprinderea de a lucra ordonat.
Ştiinţă:
- să sorteze şi să grupeze jetoanele în funcţie de anotimp;
- să reconstituie întregul din mai multe părţi;
- să colaboreze cu partenerii de joc.
- METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, turul galeriei
148
ISSN 2668-7097
- MATERIALE DIDACTICE: jetoane sugestive, fișe de lucru, creioane colorate / grafice, foarfece,
beţişoare rotunde şi lamele din lemn DACO
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri mici; individual
LOC DE DESFĂȘURARE: sala de grupă
DURATA: 25-30 minute
BIBLIOGRAFIE:
• Curriculum pentru educația timpurie, Bucureşti, 2019.

• Culea, L., Îndrumător metodic 5-6 ani, Editura Diana, Pitești, 2019.
• Preda, V., Pletea, M., Grama F., Flangea, N., Pletea, G., 450 de jocuri educaționale, Editura DPH,
București, 2011.
ETAPELE CONȚINUT ȘTIINȚIFIC METODE ȘI MIJLOACE DE

ACTIVITĂȚII PROCEDEE ÎNVĂȚĂMÂNT
1. MOMENTUL Asigurarea unui climat optim

ORGANIZATORIC desfășurării jocurilor şi activităților
liber alese.
2. CAPTAREA Copiii vor fi însoțiți de-a lungul Conversația Paiaţa Rică

ATENȚIEI activității de către un prieten vechi al
grupei -Paiaţa Rică și vor descoperi
materialele cu care vor lucra.
3. ANUNȚAREA Educatoarea va prezenta centrele Conversația

TEMEI ȘI A puse la dispoziția copiilor.
OBIECTIVELOR Explicația
Se formează grupurile de copii și se
trece pe la fiecare sector, pentru a se
intui materialele și a se da indicațiile
de realizare.
În prealabil, se execută exerciţii

pentru muşchii mici ai mâinii şi se
4. DESFĂȘURAREA reamintesc normele de ordine şi Explicația Fișe de lucru
ACTIVITĂȚII curăţenie în timpul lucrului. Demonstrația Creioane colorate
Apoi, preșcolarii vor rezolva sarcinile Exercițiul
de lucru corespunzătoare fiecărui
centru de interes: Fişe de lucru
Creioane colorate
- La centrul Bibliotecă, copiii vor Observația Foarfece
realiza Fişe de lucru individuale – Lipici
Labirint : ,,Descoperă, urmând Conversația
Beţişoare rotunde şi
Explicaţia lamele din lemn
149
ISSN 2668-7097
traseele corecte, ce sporturi practică Demonstraţia

copiii din imagine?”.
Exerciţiul
- La centrul Artă, preșcolarii vor
realiza lucrarea „Schiorul”, având
drept sarcini de lucru: colorarea în
contur a imaginii şi decuparea pe
contur, după care vor lipi anumite
părţi ale acesteia (palmele şi tălpile)
pe elemente din lemn, simbolizînd
schiurile şi beţele de susţinere.
Lucrările vor fi expuse de copii pe o
machetă.
- La centrul Ştiinţă, copiii vor sorta şi
grupa jetoanele în funcţie de anotimp
şi vor reconstitui un întreg din mai
multe părţi, colaborând cu partenerii
de joc în armonie.
Se vor oferi explicații suplimentare în

cazul în care copiii vor întâmpina
dificultăți în realizarea lucrărilor.
Lucrările finale vor fi privite și Conversația

apreciate atât individual cât și la
5. ÎNCHEIEREA nivelul grupurilor de lucru, iar în Observația
ACTIVITĂȚII final, la nivel global.
Se vor face aprecieri generale asupra

modului de lucru, accentuând
comportamentul acestora în timpul
realizării sarcinilor.
II. JOC DE MIȘCARE (JALA 2): ,,Cursa bulgărilor de zăpadă”
Scopul jocului: Stimularea și menținerea concentrării şi a vitezei de mişcare; executarea mişcărilor motrice
învăţate, coordonându-se mişcările cu cele ale coechipierului; crearea bunei dispoziții şi a stării de bine a
copiilor.
Sarcina jocului: Să pornească la semnal, să ocolească obstacolele, să transmită obiectul-simbol tuturor
coechipierilor, să termine cursa.
Explicarea regulilor jocului:
1. Copiii vor fi împărţiţi în două echipe, aşezându-se pe două şiruri paralele, unul în spatele celuilalt.
2. De la linia de start, la semnalul sonor al educatoarei (dat cu o baghetă cu clopoţei), va porni câte un copil de
la fiecare echipă, având în mână un bulgăre de zăpadă.
3. Copiii trebuie să ocolească anumite obstacole de pe traseu şi să-i înmâneze următorului coechipier bulgărele
de zăpadă, pentru a continua cursa.
4. Nu se poate continua cursa fără bulgărele de zăpadă.
150
ISSN 2668-7097
Descrierea jocului: Copiii vor fi împărţiţi în două echipe, aşezându-se pe două şiruri paralele, unul în spatele
celuilalt. De la linia de start, la semnalul sonor al educatoarei (dat cu o baghetă cu clopoţei), va porni câte un
copil de la fiecare echipă, având în mână un bulgăre de zăpadă. Copiii trebuie să ocolească anumite obstacole
de pe traseu şi să le înmâneze următorilor coechipieri bulgării de zăpadă, pentru a continua cursa.
Executarea jocului de probă: se realizează de către doi copii, câte unul din fiecare echipă.
Desfăşurarea propriu-zisă a jocului : jocul se execută până când participă toţi copiii, urmărindu-se buna
desfăşurare a jocului şi respectarea regulilor, atitudinea de fair-play. Echipa câştigătoare va fi aplaudată, însă
pentru faptul că s-au distrat împreună, toţi colegii sunt consideraţi câştigători.
MATERIALE DODACTICE : obiecte-obstacol, bagheta cu clopoţei.
METODE ŞI PROCEDEE : explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul.
151
ISSN 2668-7097
” EDUCAȚIE REMEDIALĂ – ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR”

PROIECT EDUCAȚÍONAL
Școala primară nr.4 Incești,Bihor
Profesor înv. primar : Petruț Eva Irina
Motto
” Fericit este copilul care găsește în fiecare etapă a drumului, educatorul capabil să- i insufle treptat forța și
elanul necesar împlinirii destinului ca om .”
Maurice Debesse
SCOP
Prin proiectul de față se urmărește să se asigure surse de activități integrate, accesibile în special copiilor
din categoriile sociale defavorizate, să se elaboreze un curriculum specific activităților de remediere școlară și
să se promoveze egalitatea de șanse, în educația copiilor.
OBIECTIVE
• Stimularea interesului pentru învățătură ;
• Stimularea interesului pentru finalizarea învățământului obligatoriu ;
• Prevenirea abandonului școlar ;
• îmbunătățirea ratei succesului școlar pentru copiii din grupurile dezavantajate.
ORGANIZAREA PROIECTULUI-“Educație remedială- învățământ primar”

• Proiectul se adresează cu precădere, elevilor de clasa pregătitoare-clasa a 4 a în special pentru
disciplinele Comunicare în Lb. română și Matematică și explorarea mediului;
• Activitățile se vor desfășura pe grupe de 5 elevi, constituite pe baza analizei de nevoi și a opțiunilor
elevilor, prin consultarea reprezentanților legali și a cadrelor didactice din unitatea noastră școlară;.
• Selecția beneficiarilor direcți se face pe baza cererii directe și a contractului de parteneriat școală-
familie ce va fi inclus în programul de remediere care pot fi adresate conducerii școlii de către
reprezentantul legal al copilului pe tot parcursul anului școlar.
* Locație: Școala primara nr.4 Incești Bihor

* Nr. de ore pe săptămână: 2 ore;
* Cadre didactice implicate în regim de voluntariat: profesorii care predau la clasele CP-4
* Perioada și programul de derulare al proiectului de remediere:
- se derulează de regulă imediat după desfășurarea cursurilor, conform structurii anului școlar;
- la solicitările părinților și în funcție de disponibilitatea cadrelor didactice implicate, poate continua și pe
perioada vacanțelor.
Etapele implementării proiectului de remediere:

1. Stabilirea echipei de lucru;
2. Amenajarea si dotarea corespunzătoare a spațiilor;
3. Informarea personalului din instituție privind scopul programului de remediere;
4. Stabilirea metodelor și tehnicilor de lucru;
5. Evaluarea cererilor și selectarea beneficiarilor conform criteriilor prevăzute;
6. Desfășurarea activităților conform programului ”Educație remedială- învățământ primar”;
7. Monitorizarea evoluției fiecărui copil înscris( fișa de monitorizare);
8. Evaluarea periodică a programului de remediere desfășurat prin prisma rezultatelor oținute cu elevii;
152
ISSN 2668-7097
Proiectul ”Educație remedială – învățământ primar”, ca serviciu de prevenire a neglijării copilului și

asigurarea continuării educației formale ,are un caracter preponderent educativ.
RESURSE FINANCIARE:
- fără costuri;
RESURSE UMANE:
- elevi;
- cadre didactice;
METODE ȘI STRATEGII ÎN EDUCAȚIA REMEDIALĂ
Conform unui raport de analiză a nevoilor copiilor din școală s-a identificat:
• nivel social- economic scăzut, resurse ineficiente;
• acces redus la cunoștințe și surse de informare:
• nivelul scăzut de educație al părinților;
• lipsa posibilității părinților de a-i sprijini pe copii la sarcinile școlare;
• plecarea părinților în străinătate și lăsarea lor în grija altor personae;
• risc de eșec școlar;
• risc de absenteism și abandon școlar.
Educatia remedială este necesar de aplicat atât la nivel de grup, cât și la nivel individual. Intervenția
individualizată presupune:
• identificarea punctelor slabe și a celor forte;
• stabilirea priorităților de învățare;
• alegerea celor mai adecvate metode și strategii;
• înregistrarea progreselor elevilor;
• evaluarea intervenției;
Succesul vine cu varietatea stilurilor de invățare.
Pentru copii:
• dezvoltarea autocunoașterii;
• relevarea punctelor tari și a punctelor slabe ale învățării;
• eliminarea obstacolelor învățării;
• îmbunătățirea stimei de sine;
• prevenirea neînțelegerilor dintre copii- profesori și părinți;
• evidențierea abilităților de învățare;
• optimizarea învățării prin adoptarea unui mod personal;
• obținerea de note mai bune la școală;
• devoltarea unei relații pozitive cu cei din jur;
• scăderea problemelor de comportament;
Pentru părinti:
• înțelegerea nevoilor de învățare ale copiilor;
• identificarea motivelor care generează eșecul scolar;
• reconsiderarea barierelor în învățare și abordarea optimistă a întregului potențial al copilului.
Pentru profesori:
• se constată mai puțin stres;
• se obțin rezultate mai bune și există satisfacție profesională;
• se îmbunătățește managementul timpului;
• se formează o imagine curată asupra diversității din clasă;
• crește spiritul de echipă;
153
ISSN 2668-7097
• se dezvoltă relația interpersonală dintre elevi-profesori-părinți;

• se clarifică nevoile de învățare individuale ale elevilor;
• are succes învățarea prin cooperare, lucrul în echipă;
• se evidențiază în mod real nevoile elevilor etichetați “slabi” și ale elevilor evidențiați “talentați”;
• se conștientizează cauzele eșecului în învățare;
• se stabilesc strategii de optimizare a învățarii.
Strategii de dezvoltare a stilurilor de învățare:

• identificarea stilului de învățare;
• participarea la exerciții de autocunoaștere și intercunoaștere;
• exersarea deprinderilor eficiente de studiu( de ex. Modalități de luare a notițelor;
• apicarea cerințelor învățării eficiente( de ex.mnagementul timpului învățării);
• aplicarea tehnicilor găndirii critice;
• formularea constientă a scopurilor și obiectivelor clare și precise;
• stimularea motivației și atitudinii pozitive pentru învătare;
• utilizarea mnemotehnicii!Ajută-ți propria memorie prin repere, cuvinte- cheie ;
• deprinderea de autoevaluare: verificarea, evaluarea metodelor de învățare, cunoașterea rezultatelor și a
erorilor în țnvățare; asigurarea feedback-ului;
• prelucrarea și sistematizarea, regândirea din mai multe perspective a materialului de învățat;
• organizarea conținuturilor învățării, precizarea obiectivelor, a modalității de realizare și a tehnicilor de
autocontrol;
• elaborarea unui plan , program de învățare care ăa cuprindă activități concrete, sarcini de îndeplinit,
resurse, termene limită, recompense;
• asigurarea unei atmosfere confortabile și o dispoziție afectivă care să stimuleze procesul instructiv-
educativ;
• evitarea trăirii unor stări emoționale negative, stresante, mai ales atunci când sunt asociate cu
performanțe slabe;
• stimularea dorinței de cunoaștere, , afirmare și autorealizare;
• autogestionarea pozitivă, dezvoltarea încrederii în sine , reușita în fața obstacolelor;
• învțtarea din succesele și eșecurile personale.
METODE APLICATE ÎN EDUCAȚIA REMEDIALĂ

Pentru a obține rezultate cât mai bune, sunt necesare anumite schimbări și strategii de predare în funcție de
stilul individual de învățare al elevului și folosirea materialului didactic adecvat:
• planșe cu imagini pentru a se dezvolta limbajul.Imaginile trebuie să fie punct de plecare pentru discuții
frontale, care să dezvolte atenția și creativitatea;
• materiale distributive (mici cartonase cu imagini reprezentând animale, plante, lucruri cunoscute din
mediul elevilor)pentru fiecare copil, pentru a încuraja mnca individuală;
• Calculatorul ii ajută pe elevi să vadă ceea ce nu pot vedea în mediul lor obișnuit de viață ( prezentări
Power Point), jocurile pot fi folosite pentru fixarea cunoștințelor, pentru rectualizarea lor, pentru
predare;
• Folosirea situatiilor de joc în învățare, jocurile de rol, dramatizarea, folosirea povestirilor stimulează
funcțiile intelectuale, modelează procesele afectiv- motivaționale. Prin joc, elevul transfigurează
obiectele si fenomenele, relațiile și asumă roluri. Funcția de comunicare a limbajului este cultivată în
mod deosebit.Prin intermediul jocului elevul se simte responsabil de rezolvarea problemei impuse de
joc.Elevul își asumă roluri, luate fie din viața cotidiană , fie din povești.
154
ISSN 2668-7097
• Interdisciplinaritatea : descoperirea unei maniere originale de a aborda un subiect comun pentru a crea
conexiuni posibile și necesare în vederea atingerii scopului propus, îmbinarea metodelor folosite la
celelalte materii: desen, decupare, colorare, taiere, muzică, recitare, povestire, mișcare ritmată;
• Lucrul în grup oferă o gamă largă de interrelații care sprijină învățarea și evidențiază rolul social al
acestuia. Există mai multe modalități de a forma grupuri mici de lucru: în funcție de marcajele pe care
le conțin materialele de lucru( cartonașe cu diferite simboluri: culori, flori, forme geometrice) în funcție
de categorii, de concepte și în funcție de cerința dată. Grupurile pot fi: de opinii, de lucru dirijat, de
discuții libere , de simulare de dezbateri. Pentru gruparea optima a copiilor este deosebit de util
mobilierul modular, Aranjarea meselor se va face în functțe de nevoile de interacțiune anticipate de
învățător, de spațiul avut la dispoziție și de numărul de elvi;
• folosirea metodelor interactive:brainstorming,jurnalul cu dublă intrare, ciorchinele, cubul, eseul de cinci
minute;
• rezolvarea creativă a conflictelor din grupul de copii;
• colaborarea cu familia- parinții sprijină intervenția. Strategii pentru creșterea stimei de sine și a
încrederii în propria eficiență.
Copiii vor învăța să gândeascâ pozitiv atunci când se află în fața unei activități dificile, să nu se judece
prea sever , și să nu se culpabilizeze atunci când greșesc.
ACTIVITĂȚI ORIENTATIVE:
• ”Lada fermecată”
• “În lumea lui Mate”
• “Povestea Literelor”
• “ La vânătoare de cifre”
• “Ce ne povestesc cifrele”
• “ Mult e dulce și frumoasă”
• ”Lmba românească”
• “Caruselul cu povești”
• “ Alege și potrivește”
Temele pot varia în funcție de evoluția elevilor.

Activitățile proiectului “Educație remedială- învățământ primar”, vor fi stabilite pe parcursul anului
școlar, în funcție de nevoile elevilor înscriși în proiect și prin consultarea reprezentanților legali ai acestora.
SUSTENABILITATE
După evaluarea la finalul proiectului,se face o analiză a rezultatelor obținute.Dacă 75 % dintre elevi au
realizat obiectivele propuse, proiectul se poate continua și in anul următor.
ANEXE
• Plan de măsuri remediale

• cerere de înscriere a elevului in programul de remediere;
• contract de parteneriat școală- familie în cadrul proiectului “Educație remedială- învățământ primar”.
155
PLAN DE MĂSURI REMEDIALE
Nr. OBIECTIV URMĂRIT ACTIVITĂȚI PROPUSE RESPONSABILI REZULTATE AȘTEPTATE

Crt.
Parcurgerea materiei
Perfecționarea metodelor utilizate de profesori la
clase
1. Îmbunătățirea pregătirii Elaborarea unor tehnici specific colectivelor de Profesorii pentru Creșterea procentului de
elevilor elevi inv. primar promovabilitate și o trecere mai ușoară
spre următoarele clase
2. Îmbunătățirea frecvenței la Discuții cu elevii și părinții elevilor Profesorii Creșterea volumlui de cunoștințe și
clasă deprinderi
3. Creșterea ponderii Rezolvarea de sarcini cu cât mai puține greșeli Profesorii Rezultate superioare celor din anul
calificativelor de B si F B la școlar precednt
toate disciplinele
4. Formarea obișnuinței de a Aplicarea tehnicilor modern de lucru prin utilizarea Profesorii Creșterea randamentului școlar
lucra în echipă și de a avea dezbaterilor in grupe de lucru
responsabilităti clare
5. Insușirea temeinica a Desfășurarea lecțiilor specifice Profesorii Obținerea unor rezultate bune la
noțiunilor teoretice și Evaluarile Naționale
formarea unor abilități
practice
6. Utilizarea unor tehnici care Intocmirea fișelor de lucru Profesorii Creșterea ponderii calificativelor mari
sa asigure o bună pregatire a Folosirea fișelor de evaluare
elevilor
7. Verificarea modului în care Testarea periodică a elevilor , simulări Profesorii Posibilitatea rezolvării subiectelor de la
se pregătesc elevii evaluare de către fiecare
8. Formarea la elevi a Utilizarea materialelor de sprijin,elaborarea de teste Profesorii Stăpânirea tehnicilor de rezolvare
deprinderilor de a rezolva de către profesori
subiecte de examen
156
9. Desfășurarea Proiectului Eficientizarea programului de pregătire remedial ; Coordonatorii Asigurarea unei pregătiri remediale
“Educatie remedială- inv, Urmărirea activităților proiectului temeinice
primar”
10.. Participarea elevilor la Stimularea interesului elevilor Profesorii Obținerea de rezultate cât mai bune
proiect
157
REVISTA ,,INOVAŢIE ÎN EDUCAŢIE“ ISSN
2668-7097
Proiect didactic integrat
Profesor învăţământ primar:SOLOVAN CARMEN-RAMONA

C.N.I. Carmen Sylva Petroşani
Clasa: I
Aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe ale naturii
Disciplina: Matematică şi explorarea mediului
Unitatea tematică: Înfloresc grădinile!
Titlul lecţiei: Figuri geometrice (pătratul, dreptunghiul, triunghiul, cercul)
Forma de realizare: lecţie integrată
Tipul lecţiei: Consolidare
Competenţe specifice:
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere / direcţii date folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra,
dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic, interior, exterior;
2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări plane accesibile;
4.1. Formularea rezutatelor unor observaţii, folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi operatorii
logici „şi”, „sau”, „nu”.
Competenţe integrate:
CLR
2.1. Formularea de enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare;
2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare
MM
2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind mişcarea sugerată de text sau de ritm;
AVAP
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în contexte cunoscute;
2.3. Realizarea de obiecte / construcţii folosind materiale uşor de prelucrat şi tehnici accesibile
Resurse:
I. Metodologice
Strategii didactice:
a) Metode şi procedee : Conversaţia, explicaţia, expunerea, jocul, problematizarea;
b) Mijloace de învăţământ: Imagini, figuri geometrice, panou, beţişoare, sârmă, fişe de lucru, creioane
colorate, laptop, videoproiector
c) Forme de organizare : frontală, pe perechi, individuală.
158
2668-7097
II. Temporale
Ora are o durată de 45 minute, din care 35 minute activitatea propriu-zisă şi 10 minute activităţi
recreative.
III. Umane
Clasa are un număr de 28 elevi. 3 elevi nu au frecventat clasa pregătitoare sau grădiniţa.
Există ADHD, 4 elevi urmează terapie logopedică.
IV. Bibliografice:
Ştiinţifice:
▪ Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup – Ghid metodic, ed. Arves,
Craiova, 2003
▪ Dănilă, I, Ţarălungă, E, Lecţia în evenimente. Ghid de proiectare didactică, ed. Egal, Bacău, 2002
▪ www.didactic.ro
Oficiale:
▪ Curriculum Naţional, Programa şcolară pentru disciplina Matematică şi Explorarea mediului,

clasa I, Bucureşti, 2013
159
SCENARIU DIDACTIC
Evenimentul C.S. Activităţi de învăţare Metode şi Mijloace de Forme de

didactic procedee învăţământ organizare
1. Moment Pregătirea materialelor necesare desfăşurării activităţii în condiţii
organizatoric optime.
2. Captarea şi CLR Joc didactic: Cartonaşe buclucaşe

orientarea 2.3 Cartonaşele conţin ghicitori al căror răspuns îl vor descoperi elevii.
atenţiei Un colţ e, de fapt, un Conversaţia Frontală
unghi/ Eu am trei, deci Cartonaşe
sunt............. buclucaşe
Problematizare
Patru beţe-am aşezat/ sunt a
egale, neaparat/ Şi-mi
spune, e clar, ........
Cu săgeată şi un arc/
Am plecat cu mama-n
parc/ Arcul e un semicerc/
Două arcuri fac un....
Au, mă doare, am un
junghi/ Pregătiţi-mi
deîndată/ canapeaua mea
160
brodată/ Ce-are formă de
....
Copilul care descoperă ghicitoarea, prinde cartonaşul pe tabla magnetică
3. Anunţarea Astăzi ne vom juca cu figurile geometrice. Vom clasifica figurile Expunerea Frontală
temei şi geometrice după formă, mărime, culoare, vom construi figuri geometrice,
enunţarea vom completa un tabel, vom juca, vom colora desene.
obiectivelor
4. Dirijarea MM2.1 Să ne încălzim muşchii mici ai mâinilor cu un cântecel, apoi potrivit Coala hârtie
învăţării cerinţelor: desenează în aer un cerc/un pătrat/un triunghi/un
dreptunghi/mâinile sus/mâinile jos/mâinile-n stânga şi-n dreapta frumos.
CLR2.1 Itemul 1- Peisaj Imagini
Prezint elevilor primul item, în care au ca sarcină să descopere figurile Colajul
geometrice din imagine. Frontal
Elevii vor indica şi culorile, apoi vor colora cu aceeaşi culoare desenul Creioane
AVAP lor în alb şi negru. Conversaţia colorate
2.3
CS 2.2
Frontal
161
CS 4.1
Obiecte de
forme diferite
Conversaţia în săculeţ Pe grupe
Jocul didactic
CS 2.2
Itemul 2- Săculeţul cu obiecte
Împărţiţi pe grupe, elevii vor primi săculeţi cu obiecte de forme Pe grupe

diferite. Sarcina de lucru este aceea de a grupa obiectele care seamănă cu Markere
pătratul, cu triunghiul, cu dreptunghiul şi cu cercul în patru mulţimi. Tablă Individual
magnetică
Conversaţia Pe grupe
Markere Individual
CS2.1 Tablă
Jocul didactic magnetică
Problematizare
a
Itemul 3 –Ştafeta
Fiecare grupă are de realizat o cerinţă pentru a realiza un desen pe tabla

magnetică, începând cu primul, al doilea, etc. Cerinţele vor conţine Bol cu bileţele Pe grupe
sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, Conversaţia
stângaa, dreapta, vertical, oblic, interior, exterior. Explicaţia Figuri
Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Jocul didactic geometrice
162
Desenează o linie Desenează o linie Desenează o linie De miscare Individual
verticală orizontală oblică
În dreapta liniei Deasupra liniei În stânga liniei
desenează o desenează o desenează o
floare floare floare
Pe floare Deasupra florii Dedesubtul floriii
desenează un desenează un desenează o
fluturaş soare râmă.
În dreapta florii În stânga florii În interiorul florii
desenenează un desenenează un desenează un
copăcel copăcel cerculeţ
Itemul 4 - Joc de spargere a gheţii „Aşează-mă la căsuţa mea”.
Se vor menţiona regulile jocului: Fiecare copil va extrage dintr-un bol un

bileţel pe care va fi scris sau desenat un obiect. În faţa clasei vor fi aşezate
forme geometrice: triunghi, pătrat, cerc şi dreptunghi. Elevul după ce va citi
obiectul de pe bileţel va trebui să se aşeze la figura geometrică care este
asemănătoare cu obiectul respectiv.
Se va juca jocul de miscare.

Fiecare elev va avea un jeton cu o figura geometrica . Se va enunta figura
geometrica si locul unde se aduna:,,Patratele le tabla!”
,,Triunghiurile la cuier!”
8. Retenţia şi CLR 2.3 * activitate practică: Conversaţia Frontală

transferul De câte beţişoare este nevoie pentru a construi: Beţişoare
CS 4.1 a) un triunghi? (3); Individuală
b) un pătrat? (4); Sârmă
c) un dreptunghi? (6)
* Putem construi un cerc din beţişoare? De ce? Ce materiale putem Problematizare
folosi pentru a construi un cerc? a
163
9. Evaluarea Inventarul Conversaţia Diplome Frontal
„Matematician Individual
Inventariază figurile geometrice notând numărul lor în tabelul alăturat.
iscusit”
Triunghiuri
Dreptunghiuri
Pătrate
Cercuri
Aprecieri stimulative asupra modului de desfăşurare a activităţii.
164
2668-7097
FIŞĂ DE ACTIVITATE „Săptămâna verde”

Mocanu Lacrima-Ioana
Școala Gimnazială ”Regina Maria” Sibiu
1. Titlul activităţii: Acțiunea de platare puieți forestieri

2. Coordonatorul/Coordonatorii activităţii:
- Prof.înv.primar Mocanu Lacrima-Ioana
- Direcția Silvică Sibiu
3. Data desfăşurării: 30.03.2023
4. Durata activităţii: 3 ore
5. Locul: Veștem, zona Tufari, jud.Sibiu
6. Participanți: 20 elevi, clasa I A
7. Parteneri implicaţi: Școala Gimnazială “Regina Maria Sibiu” și Direcția Silvică Sibiu – Ocolil Silvic Sibiu
8. Scopul activității: Plantarea de puieți forestieri
9. Obiectivele activității:
a. Realizarea și dezvoltarea unui program de educație
b. Conștientizare forestieră în cadrul unui proiect de voluntariat prin plantarea de puieți
c. Promovarea idei de protejare a mediului înconjurător
10. Resursele:
a. Umane: voluntarii activițății 20 elevi, cadru didactic
b. Materiale: puieți, mănuși, unelte necesare plantării
11. Descrierea activităţii :

Pentru că este un proces complex este bine să ştim de la început care sunt pașii pentru a aloca suficient timp
fiecărui demers. Cu o zi înainte am primit pe GPS locul stabilit de către Ocolul Silvic Sibiu. Ajunși în zona
Tufani, Veștem am fost primiți de către echipa de specialiști, explicându-ne cât de impotantă este această
activitate de plantare de puțieți. Locul era pregătit și s-au precizat prin exemplificare care sunt pașii necesari.
Elevii au fost împărțiți în grupe, 4 elevi și un specialist.
12. Rezultate aşteptate:

a. Plantarea tuturor puieților forestieri pregătiți
b. Popularizarea proiectului de voluntariat
13. Rezultate înregistrate:

a. Descoperirea unor aptitudini noi
b. Formarea deprinderilor de învățare împreună
c. Înţelegerea și importanța planătii de puieți
d. Relaţionarea armonioasă cu cei din jur
14. Sugestii, recomandări:

a. Program de colaborare cu Direcția Silvică Sibiu și pentru anii următori
165
2668-7097
15.Anexe
a. Fotografii
166
2668-7097
167
2668-7097
b. Model de bună practică

Elevii clasei I A
168
ISSN 2668-7097
Jocuri pentru ora de dirigenție

Clasa a X-a
Prof. de limba germană: Dancs Éva
Liceul „Kőrösi Csoma Sándor”- Covasna
Játékok osztályfőnöki órára
1, Közös történet
Cél: közös tevekénység átélése, az együttműködés gyakorlása, a figyelem, a koncentráció és a kreativitás
fejlesztése.
Életkor: 10-18 év
Eszköz: labda
Idő: 15-20 perc
Levezetés, instrukció: A játékosok körben ülnek. Az a feladat, hogy közösen írjanak egy történetet. Az
osztályfőnök kezdi, a diákoknak kell folytatniuk. Akinek a labdát dobják, az folytatja a történetet, és
többször is kerülhet egy diákhoz a labda. Mindenki azt és annyit mond, amennyit akar, de a már elkezdett
történetet kell folytatnia.
A történet befejezése után megbeszélik, hogyan érezték magukat a gyakorlat alatt, milyen lett a történet,
ki milyennek látja, ki hogyan módosított volna rajta, kinek mit jelentett, milyen érzéseket váltott ki belőle.
2, Mi lenne, ha….
Cél: Empátiafejlesztés, a személyes tulajdonságokról való visszajelzés fogadásának gyakorlása.
Életkor: 12-18 év
Eszköz: -
Idő: 10-15 perc
Levezetés, instrukció: A diákok körben ülnek. Egy diákot közösen kiválasztanak, vagy önként jelentkező is
lehet, aki kimegy, ő lesz a kitaláló. A többiek kiválasztanak egy személyt a bennmaradók közül, akit ki
kell találnia a kitalálónak.
A kitaláló bejön, majd megkérdezi, mi lenne az illető személy, ha növény lenne. A többiek válaszolnak.
A kitaláló ezután megismétli a kérdést más kategóriákkal (pl. állat, használati tárgy, étel, ital, természeti
jelenség, épület) addig amig ki nem találja, kiről van szó. Ha kitalálta, akkor a „kitalált” személy megy
ki.
A gyakorlat végén megbeszélik, hogy milyen volt egy-egy kategória mentén jellemezni a másikat, illetve
milyen volt a kitalált személynek hallani a tulajdonságokat.
3, Adok-veszek
Cél: Saját tulajdonságok azonosítása.
Életkor: 12-18 év
Eszköz: papír, toll
Idő: 15-20 perc
Levezetés, instrukció: Az osztályfőnök arra kéri a diákokat, képzeljék el, hogy egy olyan áruházban vannak,
ahol olyan tulajdonságokat, jellemzőket lehet vásárolni, amely tulajdonságok, jellemzők elégedetté teszi
őket (pl. bátorság, jól zongorázom). Minden diák írjon kettőt, amelyet szeretne megvenni.
Mivel az áruház lerakatában ott lehet hagyni két olyan tulajdonságot, amelyet nem szeretnek magukban,
igy írjanak két olyan tulajdonságot, amelyet nagyon szívesen leadnának.
Közös megbeszélés során meg kell indokolják döntéseiket.
4, És-Hogy-Igen-Nem
Cél: A figyelem fejlődésének segítése.
Életkor: 10-18 év
Eszköz: -
169
ISSN 2668-7097
Idő: 10-15 perc

Levezetés, instrukció: Az osztályfőnök párba állítja a tanulókat: két kört alkotnak a diákok, a külső és a belső
kör egymással szemben álló diákjai alkotják a párokat. A gyakorlat lényege, hogy a pároknak
beszélgetniük kell, de beszélgetés közben nem mondhatják ki az „és”, „hogy”, „igen”, „nem” szavakat.
A pár egyik tagja a kérdező, a másik válaszol a kérdésekre. Ha valamelyik diák kimondja a tiltott szavak
egyikét, szerepet cserélnek. Meg lehet adni témakört, amiről beszélhetnek a tanulók, de lehet szabad
témaválasztás is. Kétperces beszélgetés után párcsere történik: a belső kör jobbra lép egyet. 2-3 párcsere
után vége a játéknak.
170
ISSN 2668-7097
LESSON PLAN
Prof. ȘERB AMELIA IULIA
Plan de lecție „Sports and Hobbies“
Clasa a II-a
NAME: ŞERB AMELIA IULIA
DATE: March, the 29th 2023
SCHOOL: Școala Gimnazială nr. 1 Uileacu de Beiuș
TIME OF LESSON: from 10 to 11
UNIT 5: ”Sports Club“
TITLE OF THE LESSON: Sports and Hobbies
GRADE: the 2nd grade
LEVEL: Beginner
NUMBER OF STUDENTS: 25 pupils
TEXTBOOK: Comunicare în limba modernă 1 Engleză, clasa a II-a, Editura ArtKlett, 2019
OBJECTIVES:
1. to promote intellectual stimulation;
2. to revise the vocabulary previously taught;
3. to create interest in the topic of “sports and hobbies”;
4. to enlarge vocabulary with names of sports;
5. to practice sports in games.
ASSUMPTIONS: Ps have already known:

- names of domestic and wild animals, numbers from 1 to 12, colours, rooms in a house, school objects, parts
of the human body, means of transport.
- to use the Present Tense Simple of the verb TO BE in the affirmative and interrogative forms (introduction
formulas)
ANTICIPATED PROBLEMS: Ps may encounter difficulties in understanding some phrases and words, so T
will explain in Romanian whenever it is necessary.
TEACHING AIDS:
• Laptop and video projector;
• CD;
• Blackboard;
• Textbook;
• Worksheets;
• Hand-outs;
• Drawings,
STAGES OF THE LESSON
1. WARMER:
Aims: - to promote intellectual stimulation;
- to create a relaxing atmosphere;
- to encourage weaker pupils to work;
- To revise some of the vocabulary previously taught (greeting formulas, parts of the human body, colours).
Procedure:
Step 1: T greets the pupils and presents them the classroom mascot, Mr. Pingu. She asks them several
questions about Pingu's parts of the body and colours. Ps answer the questions.
Step 2: T takes a ball and throws it to a pupil, asking him/her the questions:
171
ISSN 2668-7097
‘Hello! What is your name?’

‘ How old are you?’
‘Where do you live?’
‘Good-bye X!’
If the P’s answer was correct, he/she will throw the ball to another P, asking him/her the same questions (at least
two more interactions).
Interaction: T – Ps, P-P
Timing: 10 minutes
2. CHECKING THE PREVIOUS KNOWLEDGE: The Miming Game

Aims: - to revise the vocabulary previously taught – means of transport;
- to promote intellectual stimulation;
- to have fun while studying English.
Procedure: T asks several Ps to mime (through actions and sounds) different means of transport while
the rest of them have to guess the specific word.
Interaction: T – Ps, P - P
Timing: 3 minutes
3. LINKS TO THE NEW LESSON

Aim: - to create interest in the topic of sports and hobbies
Procedure: T shows her Ps a drawing with Mr. Pingu skiing, asking them if they recognize the
character and what activity he is doing. T explains them that Mr. Pingu likes doing sports. Then she writes the
title of the mew lesson on the blackboard.
Interaction: T - Ps
Timing: 2 minutes
4. PRESENTATION
Aim: to introduce new vocabulary namely names of sports (hobbies)
Procedure: T shows Ps a Powerpoint Presentation containing different types of sports. T models the
words: badminton, baseball, basketball, football, hockey, table tennis, lawn tennis, volleyball. Ps repeat each
word in chorus, then individually.
Interaction: T - Ps
Timing: 10 minutes
5. GUIDED PRACTICE
Aim: to give oral practice in using names of sports.
Procedure: T tells Ps they are going to work in pairs. In each pair One P has to ask his/her colleague
his / her favourite sport (hobby), following the model in the textbook:
Pupil A:' What's your hobby ?'
Pupil B: 'My hobby is playing basketball.'
Interaction: P - P
Timing: 7 minutes
6. PRACTICE – The Matching Game

Aim: to practice names of sports
Procedure: In the same pairs, Ps are given worksheets with an exercise in which they have to match
the name of the sport with the right object in the pictures.
Interaction: P - P
172
ISSN 2668-7097
Timing: 7 minutes
7. FREE PRACTICE
Aim: listening to specific information
Procedure: T makes Ps listen to and sing several times a song about sports. They have to name at
least three sports. T rewards the best answers by stickers with sports.
Interaction: T - Ps
Timing: 7 minutes
8. Final Warmer (if time permits) – song ”The wheels on the the bus“
Aim: to create a relaxing atmosphere at the end of the lesson
9. ISSUING HOMEWORK
Ps have to write on a card the name of their favourite sport and to make a small suitable drawing next to it.
Timing: 3 minutes
10. DISMISS PUPILS: T praises Ps’ activity with the help of the classroom mascot.
Timing: 1 minute
☺ MATCHING GAME (DRAW ARROWS):

WHAT DO WE PLAY EACH SPORT WITH? READ, LOOK AND MATCH! (CU CE
JUCĂM FIECARE SPORT? CITEȘTE, PRIVEȘTE ȘI POTRIVEȘTE)
1. FOOTBALL
2. BASKETBALL
3. BADMINTON
4. VOLLEYBALL
5. LAWN TENNIS
6. HOCKEY
7. TABLETENNIS
8. BASEBALL
A. B. C.
D. E. F.
173
ISSN 2668-7097
G. H.
HOMEWORK – PORTOFOLIO
FILL IN THE BLANKS WITH YOUR NAME AND FABOURITE SPORT / HOBBY AND DRAW
(COMPLETEAZĂ SPAȚIILE PUNCTATE CU NUMELE TĂU, SPORTUL TĂU PREFERAT ȘI FĂ
UN DESEN)
MY NAME IS ……………………….
MY FAVOURITE SPORT IS ………………………..
…………………………….
174
ISSN 2668-7097
HOMEWORK – PORTOFOLIO
FILL IN THE BLANKS WITH YOUR NAME AND FABOURITE SPORT / HOBBY AND DRAW
(COMPLETEAZĂ SPAȚIILE PUNCTATE CU NUMELE TĂU, SPORTUL TĂU PREFERAT ȘI FĂ
UN DESEN)
MY NAME IS ……………………….
MY FAVOURITE SPORT IS ………………………..
…………………………….
175
PROGRAM TERAPEUTIC – RINOLALIE
Prof. înv. preșcolar: Dimitriu Maria Mădălina

Colegiul Național De Artă „George Apostu“ Bacău,
Structură Grădinița Nr. 12 Step by Step
Beneficiari: preșcolari
Priorități ale intervenției terapeutice pentru semestrul I:
▪ Formarea și dezvoltarea respirației corecte;
▪ Dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator;
▪ Impostarea și consolidarea sunetelor deficitare;
▪ Educarea sistematică a vorbirii;
▪ Formarea și dezvoltarea auzului fonematic.
OBIECTIVE STRATEGII
EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI TERAPEUTICE PERIOADA
SPECIFICE DIDACTICE
Să execute exerciții de Exerciții didactice: „Baloane de săpun”, „Mirosim floarea”, „Respirația profundă”, Demonstrația
gimnastică restipatorie „Iepurașul”. Exercițiul
Exerciții pentru inspirație: mirositul florilor, mirositul parfumului, reținerea aerului prin Explicația
umflarea obrajilor; Jocul didactic
Exerciții pentru expirație: suflarea nasului într-un șervețel, umflarea unui balon, suflarea în apă Imitația
cu paiul, suflarea cu nările închise într-un chibrit aprins; Conversația
Exerciții de gimnastică respiratorie:
- inspir adânc pe nas, expir pe gura larg deschisă;
- inspir pe gură cu nasul astupat, expir pe nas cu gura închisă;
- expir oral pronuntând o vocală, cu gura deschisă și cu limba scoasă.
Se execute exerciții de Exerciții de mobilitate a maxilarelor: Exercițiul
motricitate a aparatului - mușcătură; Imitația
fono-articulator - exerciții de deschidere și închidere a gurii; Explicația
- exerciții de imitație a unui peștișor când este scos din apă arătându-i-se cum să execute mișcarea Demonstrația
de deschidere și închidere rapidă a gurii; Conversația
176
- exerciții de imitație a mișcărilor de masticație a calului arătându-i-se cum să execute mișcarea de
frământare a maxilarelor.
Exerciții de mobilitate pentru limbă:
- efectuarea mișcărilor la cerere (ridicare, coborâre, lateralitate în gură și în afara gurii);
- rotirea limbii;
- exerciții de imitație a ursului care mănâncă miere lingându-și buzele și dinții pe deasupra și pe
dedesubt.
Exerciții pentru vălul palatin:
- imitarea căscatului și tușitului;
- pronunțarea vocalei „a” cu gura deschisă;
Exerciții pentru buze și obraji:
-umflarea unui balon;
- țuguierea buzelor;
- umflarea și sugerea obrajilor;
- suflare cu aer cald pentru încălzirea mâinilor.
Să execute exerciții Exerciții de exersare a sunetelor ce urmează a fi impostate; Conversația
pentru impostarea Exerciții de demonstrație în fața oglinzii a sunetelor de la o voce joasă până la una ridicată; Demonstrația
sunetelor deficitare Exerciții de articulare a sunetului deficitar, prin imitație și independent. Imitația
Exercițiul
Explicația
Să exerseze vorbirea Exerciții de pronunțare a unor cuvinte cu nasul închis și deschis; Conversația
articulată Exerciții de antrenare a copilului în conversație prin întrebări sau recitare de poezii; Explicația
Repetarea unor sunete precum „ce-ci”, „pa-ba”, „șa-ja”, „să-ză”; Demonstrația
Se cere copilului să denumească imagini fără modelul corect verbal oferit de examinator. Exercițiul
Imitația
Să execute exerciții Exerciții pentru dezvoltarea atenției auditive: Conversația
pentru dezvoltarea - reacții față de ritm (bătaie din palme); Exercițiul oral
auzului fonematic - reacții față de tonalitate (să repete sunete de înălțimi diferite); Demonstrația
Exerciții de recunoaștere și imitare a zgomotelor din natură: Imitația
-avionul: jjj; Explicația
- trenul: ș-ș-ș-ș;
- vântul: vâjjj:;
177
- telefonul: țrrr;
- ceasul: tic-tac;
- ambulanța: nino-nino;
Exerciții de recuoaștere și imitare a unor animale/insecte:

- șoricel: chiț-chiț;
- cățelul: ham-ham;
- pisica: miau-miau;
- puiul: piu-piu;
- musca: bâzz;
- greierele: cri-cri;
Fredonarea unei melodii;
Exerciții pentru sesizarea persoanelor din jur.
Bibliografie:
➢ Dumitru A., Dumitrru V.-G. (2005), „Activități transdisciplinare pentru grădiniță și ciclul primar”, Editura paralela 45, Pitești;
➢ Mititiuc I. (1999), „Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj”, Editura Cantes, Iași;
➢ Vrăşmaş E., Stănică C. (1997), „Terapia tulburărilor de limbaj - Intervenţii logopedice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
178
ISSN 2668-7097
JOCUL ANOTIMPURILOR
PĂTRAȘCU AMALIA
GRĂDINIȚA CU P.P. NR.7 , TELEORMAN
GRUPA MARE
TEMA ACTIVITĂŢII: „Jocul anotimpurilor”
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL ACTIVITĂŢII: consolidarea cunoștințelor
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
• consolidarea cunoştinţelor copiilor despre anotimpuri și caracteristicile lor
OBIECTIVE OPERAŢIONALE
✓ Să răspundă corect la întrebări/ghicitori;
✓ Să denumească imaginea de pe jeton ;
✓ Să așeze jetonul la locul potrivit, motivând alegerea.
✓ Manifestarea spiritului cooperant față de ceilalți colegi și a încrederii în forțele proprii ;
✓ Implicarea activă în realizarea sarcinilor de lucru ;
Sarcina didactică: Să răspundă corect la ghicitori; să recunoască imaginile de pe jetoane, așezându-
le pe ciorchine în dreptul anotimpului corespunzător.
Regulile de joc: Copiii vor fi împărțiți în două echipe (mere roșii/mere galbene). Probele cuprind
aceleași sarcini. Răspund la întrebare copiii care sunt atinși de bagheta magică. Colegii de echipă au voie să
se ajute între ei. Fiecare răspuns corect va fi aplaudat și premiat cu câte un măr galben/roșu. Câștigă echipa
care adună cele mai multe mere și va fi premiată cu diplomă.
Varianta 1: Răspunde corect la ghicitori.
Varianta 2: Recunoaște și denumește imaginea de pe jeton. Așază jetonul pe ciorchine în dreptul
imaginii anotimpului corespunzător.
Elemente de joc: Surpriza, aplauzele, bagheta magică , mânuirea materialului, întrecerea,
recompensa.
Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, ciorchinele, exerciţiul, explozia stelară,mâna oarbă,aprecierea
verbală;
Material didactic: imagini, jetoane,cufăr,bilețele cu ghicitori, siluetă copac, diplome,medalii, stea,steluțe,
plic,coronițe, calculator,stimulente;
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. Publishing House, Bucureşti, 2009;
„ „Revista învăţământului preşcolar” nr. 1-2/2015,Editura Arlequin, Bucureşti;
„ Aplicaţiile noului currriculum pentru învăţământul preşcolar”, Editura Publishing House 2009.
Internet
179
ISSN 2668-7097
- aerisirea sălii;
1.Moment - pregătirea materialului didactic;
organizatoric - organizarea colectivului de copii;
2. Captarea Se va realiza prin prezentarea siluetei unui copac care înfățișează cele patru anotimpuri, urmând
atenţiei câteva întrebări pregătitoare:
- Cu ce seamănă această siluetă?
- Ce anotimp este reprezentat pe fiecare parte a copacului?
3. Enunţarea Vom desfășura astăzi un joc care ne va ajuta să ne reamintim tot ce am învățat despre anotimpuri
temei şi a și caracteristicile lor.
obiectivelor
Cu ajutorul metodei Mâna oarbă copiii vor fi împărțiți în două echipe: echipa merelor rosii/echipa
merelor galbene. Pe flipchart se vor regăsi simbolurile fiecărei echipe. Pentru fiecare răspuns
corect echipa va primi aplauze și un mar în culoarea echipei pe care o reprezintă . Câștigă echipa
4. Dirijarea care a adunat cele mai multe mere și va fi premiată cu diplomă.Câte un copil din fiecare echipă,
învăţării ales cu ajutorul baghetei magice, va extrage din cufăr un bilețel (Varianta 1)/jeton (Varianta 2).
Explicarea sarcinii didactice și a regulilor de joc: Să răspundă corect la ghicitori; să recunoască
imaginile de pe jetoane, așezându-le pe ciorchine în dreptul anotimpului corespunzător . Probele
cuprind aceleași sarcini. Răspund la întrebare copiii care sunt aleși de bagheta magică. Colegii de
echipă au voie să se ajute între ei. Fiecare răspuns corect va fi premiat cu un măr.
Jocul de probă
Se va desfășura jocul de probă pentru a se asigura înţelegerea regulilor şi a sarcinii.
Executarea jocului de către copii
Varianta 1: Răspunde corect la ghicitori.
Varianta 2: Recunoaște și denumește imaginea de pe jeton. Așază jetonul pe ciorchine în dreptul
imaginii anotimpului corespunzător și motivează alegerea făcută.
Echipa câștigătoare va fi premiată cu diplomă, iar toți copiii vor primi medalii pentru participare.
Se aplică metoda Exploziei stelare:
5.Obținerea CE – anotimp îți place cel mai mult?
performanței CINE – ne vizitează în anotimpul iarna?
UNDE – mergem în vacanță vara?
CÂND – se întorc păsările călătoare?
DE CE – așteptăm cu nerăbdare iarna?
Se formează grupuri ce cooperează în elaborarea întrebărilor.
La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari si comunică întrebările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, în funcţie de potenţialul grupei /
grupului.
Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.
6.Asigurarea Fiecare copil va primi o coroniță pe care va fi aplicat un simbol reprezentativ pentru fiecare
retenției și a anotimp (frunză ruginie,fulg, ghiocel, cireșe). După ce vor recunoaște anotimpul reprezentat de
transferului coronița pe care o primesc, vor dansa cu toții o horă a anotimpurilor.
7.Evaluarea Se trec în revistă împreună cu copiii lucrurile despre care au discutat.
activităţii Se fac aprecieri frontale şi individuale cu privire la desfășurarea activitatii și a modului de
participare a copiilor. Se acordă stimulente – mere.
180
ISSN 2668-7097
PROIECT DE LECŢIE
Profesor: Baciu Loredana Roxana

Clasa: a XII – a I
Filieră: Tehnologică
Profil: Servicii
Specializarea: Turism și alimentație
A. Repere generale
Disciplina : Politici de marketing
Unitatea de învăţare: Politica de preț
Durata: 50 minute
Tipul lecţiei: Lecţie de evaluare a cunoștințelor (evaluare sumativă la final de capitol)
Locul de desfăşurare: Sala de clasa ( Sala 204, Corp A, Etaj 2 )
Data: 19 martie 2020
Ora: 9.00
B. Cunoștințe specifice vizate
• identificarea diferitelor categorii de prețuri/tarife
• descrierea diferitelor strategii de preț ce pot fi adoptate pentru produsele existente pe piață;
• identificarea factorilor care influențează categoriile de prețuri;
• prezentarea obiectivelor politicii de preț
C. Resurse didactice necesare realizării competenţelor
Resurse materiale:
• Laptop și plasmă
• Test de evaluare a cunoștințelor, Formulare Google
Resurse psihologice: Nivel bun de asimilare a cunoştinţelor din domeniul: Politici de marketing
Metode didactice:evaluarea, explicaţia, observația, conversația;
Forme de organizare a clasei: frontal, individual.
D. Structura lecţiei pe secvenţe de instruire (strategia de învăţare). Conţinutul lecţiei
1. Moment organizatoric: 5 min.

- verificarea prezenţei şi captarea atenţiei;
- se solicită pregătirea instrumentelor necesare;
2. Reactualizarea cunoştinţelor: 10 min.

- profesorul reaminteşte elevilor că în orele anterioare s-a discutat despre noțiunile teoretice ale capitolului
Politica de preț, unde s-a prezentat în detaliu categoriile de prețuri, obiectivele politicii de preț, factorii care
influențează politica de preț, strategii de preț adoptate de întreprindere şi se asigură că aceştia au cunoştinţele
necesare, predate anterior, pentru a putea realiza o evaluare eficientă.
3. Evaluarea sumativă a elevilor: 30 min.

- profesorul distribuie link-ul cu testul și le precizează elevilor timpul de lucru: 20 minute
- sarcina elevilor pentru ora de astăzi este de a rezolva toți itemii din cadrul testului;
-după exiprarea timpului, profesorul împreună cu elevii va face corectarea testului, în cazul în care va fi nevoie
se vor face explicații suplimentare pentru a corecta pe loc evenutualele răspunsuri eronate.
- profesorul monitorizează întreaga activitate, pentru a fi sigur că informaţia se transmite corect.
181
ISSN 2668-7097
4. Prezentarea concluziilor şi realizarea feed-back-ului 3 min.

- profesorul formulează concluzii în urma acestui test scoţând în evidenţă punctele tari şi punctele slabe;
Prin acestă evaluare se testează:
nivelul de pregătire al elevilor referitor la acest capitol
Observaţii didactice:
în funcţie de nivelul clasei se pot da sarcini mai complexe sau se pot simplifica sarcinile date;
5. Încheierea lecţiei: 2 min.

- notarea elevilor în catalog
Cunoștințe evaluate
Politica de preț
Preţul reprezintă suma de bani percepută pentru un produs (serviciu) sau suma valorilor pe care
consumatorii le dau în schimbul avantajelor aduse de deţinerea sau utilizarea produsului sau serviciilor
cumpărate.
Preţul poate să poarte mai multe denumiri:
1. chirie pentru apartament, spaţiu comercial;
2. colectă specială, ce reprezintă sume de bani ce se adună pentru un anumit scop, ajutoare pentru sinistraţi,
copii bolnavi de SIDA, daruri pentru Crăciun la cămine de bătrâni;
3. comisionul reprezintă suma de bani primită de o persoană care te ajută să vinzi ceva (casă, teren, obiecte de
artă, aparatură);
4. costul biletului la transportul aerian, auto, tren, vapor;
5. cotizaţiile reprezintă anumite sume de bani, ce se plătesc în anumite fundaţii, partide;
6. dobânda la bancă pentru banii împrumutaţi sau depuşi;
7. impozitele reprezintă preţul pe care îl plătim pentru dreptul de a munci şi a produce bani;
8. leafa reprezintă preţul unui lucrător;
9. onorarii pentru salariile medicilor, avocaţilor;
10. prime oferite de o anumită organizaţie, în anumite perioade de timp ale anului sau pentru asigurarea maşinii
(primă de asigurare);
11. salariul reprezintă suma de bani primită pentru munca depusă;
12. tarifele reprezintă sume de bani cerute de anumite societăţi care oferă servicii;
13. taxele sunt sumele de bani cerute pentru cursurile organizate de societăţi particulare, pentru a putea circula
pe anumite autostrăzi (taxă de autostradă).
Prețul este elementul determinant al mixului de marketing, deoarece el este legat direct de obținerea de
venituri.
Profit= Venit total – Costuri totale
Profit = (Preț x Cantitatea vândută)- Costuri totale
Prețul este important și datorită faptului că el are un impact psihologic asupra clienților. Întreprinderile
pot utiliza prețul în mod simbolic, pentru a infleunța în mod favorabil consumatorii. Prin creșterea prețului,
întreprinderea poate sugera calitatea ridicată a produsului sau încearcă să îmbunătățească satutul
cumpărătorului. Prin scăderea prețului, întreprinderea poate sugera o afacere profitabilă și atrage clienții să
182
ISSN 2668-7097
cheltuiască timp și efort pentru a economisi chiar și o sumă mică de bani. În concluzie, prețul poate avea efecte
puternice asupra vânzărilor întreprinderii.
Întreprinderile sunt confruntate cu o gamă variată de situații și probleme pentru a căror rezolvare trebuie
să adopte o sumă de decizii care în ansamblul lor formează politica de preț.
Componentele politicii de preț, sunt:
1. Obiectivele politicii de preț
2. Strategii de preț
3. Strategia întreprinderii
4. Restricțiile mediului.
Obiectivele politicii de preț
Obiectivele de preț stabilesc ce dorește să obțină întreprinderea prin eforturile care le face în domeniul
prețurilor.
Cerințele obiectivelor referitoare la prețuri:
• Să fie corelate cu scopul și misiunea generală a întreprinderii
• Să fie clar stabilite pentru a fi înțelese și urmărite ușor
• Să fie ușor măsurabile
• Să fie realiste.
Cele mai importante obiective de preț urmărite de întreprindere, sunt:

1. Obiective de preț axate pe profit- maximizarea profitului, menținerea profitului existent sau obținerea unui nivel
prestabilit al rentabilității.
2. Obiective de preț axate pe volum- vizează maximizarea cifrei de afaceri sau a cotei de piață.
3. Obiective de preț orientate spre concurență- se urmărește obținerea unei poziții mai bune pe piață în raport cu
principalii concurenți sau menținerea poziției deținute.
4. Menținerea status quo-ului ( conservarea situației existente)- menținerea cotei de piață, urmărirea concurenței,
obținerea stabilității prețurilor, menținerea unei imagini favorabile în rândul clienților și al publicului.
5. Supraviețuirea – prețul este utilizat pentru a spori volumul vânzărilor la niveluri care să acopere cheltuielile
întreprinderii, inclusiv cele nejustificate, astfel, prețul este mărit cu scopul de a obține resurse bănești
suplimentare.
Strategii de preț
Strategia de preț reprezintă linia generală în materie de prețuri pe care și-o stabilește întreprinderea.
Etapele procesului elaborării strategiei de preț:
1. Stabilirea obiectivelor de preț- care trebuie să corespundă cu obiectivele de marketing. Întreprinderea trebuie
să stabilească unul sau mai multe obiective de preț pentru fiecare produs sau linie de produse.
2. Analiza factorilor care influențează strategia de preț- factorii care influențează strategia de preț sunt de
natură înternă și externă.
a. Factori interni:
• Obiectivele și strategia întreprinderii- orientarea în domeniul prețurilor depinde de ambiția întreprinderii de a
maximiza profiturile, vânzările, veniturile sau cota de piață și de a depăsi concurența. De asemenea, prețul va
depinde și de obiectivul pentru supraviețuirea întreprinderii.
• Costurile- întreprinderile urmăresc, de regulă, să aibă prețuri care le permit să acopere toate cheltuielile cu
produsul și să obțină un profit care să justifice eforturile depuse.
Categorii de costuri:
183
ISSN 2668-7097
- Costuri fixe, sunt cele care nu se modifică în funcție de nivelul producției și al vânzărilor (exemplu: chiria,
salariile, întreținerea, dobânzile la credite)
- Costuri variabile, se modifică direct proporțional cu numărul unităților produse sau vândute (exemplu: materii
prime, ambalaje, combustibil, etc.)
- Costuri totale, reprezintă suma costurilor fixe și variabile, sunt evidențiate și calculate atât pe unitate de produs
, cât și pentru toate realizate și vândute.
• Alte variabile ale mixului de marketing – prețul trebuie corelat cu celelalte variabile ale mixului, respectiv cu
produsul, distribuția și promovarea. Calitatea, marca și ciclul de viață al produsului sunt elemente care afectează
cel mai mult strategia de preț. Produsele care au o calitate ridicată și mărci cunoscute vor avea și prețul pe
măsură.
• Factori organizatorici- în întreprinderile mici, orientarea și nivelurile de preț sunt stabilite de manager, în
intreprinderile mari, care au compartimente de marketing sau de vânzări, elaborarea strategiei și propunerile
pentru nivelurile prețurilor revin acestor compartimente.
b. Factori externi
• Cererea – cantitatea sau valoarea produselor cumpărate într-o perioadă de timp determinată, la un nivel stabilit
al prețului.
• Concurența – intreprinderea în momentul în care stabilește strategia sa de în domeniul prețurilor trebuie să țină
seama de prețurile concurenților și de reacțiile posibile ale acestora la modificarea prețurilor.
• Percepția cumpărătorilor- deciziile referitoare la preț trebuie să fie orientate spre consumatori, iar acest lucru
înseamnă cunoașterea valorii pe care consumatorii o atribuie produsului, cu cât această valoare este mai mare,
cu atât cumpărătorii cor fi dispuși să plătească un preț mai mare.
• Legislația și reglementările- în majoritatea țărilor dezvoltate există legislație prin care se interzice monopolul
în domeniul prețurilor. Alte reglementări se referă la interzicerea vânzării aceluiași tip produs la prețuri diferite,
pe aceeași piață.
Gama strategiilor de preț
Grupa 1 Strategiile de preț ale produselor noi
S1: Strategia prețului înalt- se bazează pe diferențierea accentuată a produselor noi față de cele existente pe
piață. Caracteristicile acesteia, sunt:
- Produce selecția unor segmente de cumpărători care accepta prețul înalt;
- Prețul inițial poate fi redus dacă reacția pieței nu este favorabilăți pentru alegerea unor noi segmente de
cumpărători mai sensibili la preț.
- Încasările și profiturile din vânzări pot fi mai mari de la început.
- Valorifică atracția comercială a produsului.
Dezavantaje:
- Este posibil ca vânzările să nu crească suficinet de repede, din cauza numărului redus de cumpărători care
acceptă prețul înalt.
- Neplăceri ulterioare introducerii produsului pe piață, când este necesară reducerea prețului care poate fi privită
ca o scădere a calității produsului.
S2: Strategia prețului scăzut sau de penetrare- este o opțiune care urmărește pătrunderea rapidă pe piață și
cucerirea unein părți importante din aceasta. Această strategie este recomandabilă când:
- Cererea este sensibilă la preț și permite obținerea unor volume mari ale vânzărilor, chiar de la început.
- Concurența pe piață este puternică;
- Prețul scăzut descurajează concurența potențială
- Piața nu permite practicarea unui preț înalt.
Principalele dezavantaje sunt:
- Caracterul său costisitor, deoarece necisită investiții și stocuri mari
- Posibilitatea ca volum total al profitului obținut să fie insuficient pentru întreprindere
184
ISSN 2668-7097
- Neplăceri atunci când întreprinderea va încerca să mărească prețul

- Prețul scăzut poate fi asociat cu impresia că produsul nu are o calitate bună.
Grupa 2: Strategii de preț concurențiale

- Au ca obiective principale poziționarea și acțiunea întreprinderii în raport cu principalii concurenți.
S1: Strategii de preț ofensive- urmăresc îmvingerea concurenței folosind prețul ca instrument competitiv.
S2: Strategii de preț defensive- urmăresc armonizarea prețurilor proprii cu ale concurenților prin înțelegeri
directe, ori alinierea lor la prețurile concurenților mai puternici sau evitarea concurenței.
Grupa 3: Strategiile prețurilor psihologice- urmăresc să încurajeze cumpărarea folosind impulsurile

emoționale ale cumpărătorilor mai degrabă decât elementele raționale ale deciziei de cumpărare.
S1: Prețurile par-impare- folosesc raționamentul că indivizii cumpără mai ușor un produs al cărui preț se
situează sub un prag psihologic considerat acceptabil, prețul acestuia este stabilit imediat sub acest prag și
exprimat în cifre impare: 99.999 lei în loc de 100.000 lei, 129.999 lei în loc de 130.000 lei.
S2: Prețul de prestigiu- este fixat în mod artificial la un nivel ridicat pentru a sugera prestigiul, imaginea sau
calitatea ridicate.
Grupa 4: Strategiile prețurilor promoționale:

S1:Lider în domeniul prețului: prețul este stabilit aproape de costuri și sub acestea, cu scopul de a avea
prețurile cele mai mici.
S2: Prețuri pentru ocazii speciale- prețul este coordonat cu promovarea, sprijinind promovarea vânzărilor.
( exemple: reduceri sezoniere de preț ale sejururilor în țară sau străinătate, prețuri mai mari în sezon și mai mici
extrasezon, reduceri de preț la produsele alimentare înainte de expirarea termenului de valabilitate, prețuri mai
mici la articolele vestimentare și încălțăminte la încheierea sezonului).
S3: Prețul pentru linia de produse- articolele unei linii sau anumite produse se vând la același preț.
Grupa 5: Strategia prețului final – urmărește ceea ce se întâmplă cu produsul dincolo de poarta întreprinderii,
aceasta ia în calcul toate creșterile toate creșterile prețului ca urmare a costului transportului, cheltuielilor de
distribuție și alte costuri.
185
Lesson Plan
Sudureac-Todirică Iuliana-Loredana
Class: 5th
Textbook: Limba modernă 1 Engleză clasa a V-a, Art Klett
Lesson: Let’s talk about quantities!
Time allowed: 50 minutes
Type of lesson: Mixed
Previous work: Countable and uncountable nouns
Organization: frontal, individual, pair work, group work
Aids: student’s books, notebooks, worksheets, laptop, audio material, video projector, digital student’s book, Bb, Whiteboard, realia (a glass of water, a packet
of rice, a bag of candies, a bag with a few apples)
Specific skills:
1.2 Identifying the significance/meaning of clearly-spoken dialogues/monologues, with help from the interlocutor
2.4 Taking part in dialogues
Competences:
• Asking and answering about quantities
• Listening for specific information
• Speaking/writing about eating habits
186
Warm-up
Objectives: to introduce the Ss into the proper atmosphere.
Procedure: The T greets the Ss and asks who is absent. Ss answer. T establishes a warm relationship with the Ss. T asks some Ss to present their homework, a
worksheet where they had to complete the sentences with some or any, comments upon it and corrects the mistakes if there are any. Then, T invites Ss to come
in front of the classroom and choose a colored slip of paper from a box. They have to read the word written on the slip of paper, decide if it is a countable or an
uncountable noun and put it in the right box, one box will be for the countable nouns and another box for the uncountable ones.
Time: 7 min
Activity 1
Objectives:
- to introduce the new grammar items (much, many, a lot of);
- to use the new grammar items in context.
Aids: a glass of water, a packet of rice, a bag of candies, apples, student’s book, notebooks, digital student’s book, laptop, video projector,
whiteboard, worksheets;
Procedure: T shows to the Ss, in turn, a glass with a little water, a bag with a lot of candies, a bag with a few apples and a bag with a lot of rice and asks them
questions like ”What do I have in the glass?”, ”Is there much water in the glass?” etc. T writes sentences containing the words much, many, a lot of on the Bb
and underlines them. After having elicited from the Ss the subject of the new lesson, “Let’s talk about quantities”, the T writes it on the Bb. Ss write the title of
the new lesson in their notebooks. Next, Ss are invited to watch the video in the digital Ss’ book. Then, the T writes the rules for using much, many and a lot of
on the BB. Ss write them in their notebooks. When finishing writing the rules in their notebooks, Ss are invited to do the exercise on the worksheet the T gives
them. They have to choose the correct answer. When they finish, they check their answers with the T. Next, they will work in pairs and they will do exercise 5
page 121 in the S’s book. When they finish, they check their answers with the T.
Time: 15 min.
Activity 2
187
Objectives:
- to introduce new grammar items (how much, how many);
- to use the new vocabulary items (how much, how many) in context;
- to listen for specific information.
Aids: Bb, notebooks, laptop, kahoot game, whiteboard, audio material, student’s book.
Procedure: The T elicits from the Ss the use of How much and How many and writes the rules on the Bb. Ss write in their notebooks. Next, Ss are invited to
play a kahoot game (https://create.kahoot.it/details/124e016a-3e16-4215-a90d-21aeb525f01f). The T monitors the Ss and she intervenes only if necessary. After
that, Ss will have to do a listening activity in the student’s book in order to fill in How much and How many to form some questions. When they finish, they
check their answers with the T. Then, they will work in pairs and will answer the questions using the information in the recipe. They will check their answers
with the T, when they finish.
Time: 13 min.
Activity 3
Objectives:
- to ask and answer about quantities;
- to speak/write about their eating habits;
Aids: Student’s book, notebooks, Bb.
Procedure: Ss are invited to work in pairs and do exercise 2 page 122 in the student’s book. They have to write questions using the given prompts. They check
their answers with the T. The T writes the questions on the Bb. Next, the Ss have to work in groups and ask and answer the questions in the previous exercise.
Then, they have to sum up their eating habits.
Time: 12 min.
188
Evaluation and homework
T asks Ss to post a word or two to describe the class activity, on the Padlet. Ss are given exercise 2 / page 125 from the student’s book. T explains what they
should do.
Time: 3 min
189
ISSN 2668-7097
Worksheet
Choose the correct answers.
1. There is much / a lot of cheese.
2. There isn’t much / many coffee left.
3. Are there a lot of / many tomatoes in the fridge?
4. There are not a lot of / many apples in the bowl.
5. We haven’t got a lot of / much olive oil.
6. Is there much / many coffee in the cup?
7. There are a lot of / many potatoes in the bag.
8. Is there much / many sugar on the table?
9. Are there many / a lot of bananas in the supermarket?
10. She eats much / a lot of chocolate every day.
11. The little boy can’t buy much / many sweets because he doesn’t have much money.
190
ISSN 2668-7097
Fişa de documentare
Ghid de interviu structurat
BRAGHEȘIU NICOLAE
LICEUL TEHNOLOGIC MALAXA
Etapa I. Acomodarea (Durata-3 min)
• Candidatul este primit; este invitat să ia loc.
• Intervievatorul se prezintă (numele, funcţia, rolul în procesul de selecţie) şi îi prezintă pe ceilalţi membri.
• Este amintit numele postului care este vizat de candidat şi este prezentat postul
• Are loc prezentarea obiectivului, duratei, modului de desfăşurare a interviului.
• Se solicită candidatului întrebări de clarificare legate de modul de desfăşurare a interviului.
Etapa a II-a. Autoprezentarea liberă a candidatului (Durata-5min.)
• Cum vă autocaracterizaţi? Care sunt trăsăturile de personalitate ce vă definesc? Aveţi la dispoziţie 5 minute.
Etapa a III-a. Interviul (Durata-10min.)
Studiile candidatului
• Vă rugăm vorbiţi-ne mai detaliat despre anii dvs. de studii.
• De ce aţi ales această profesie?
• La ce materia reuşita dvs. era cea mai bună? La ce aţi avut rezultate mai puţin bune?
• Vorbiţi-ne despre alte alte activităţi desfăşurate de dvs. în acea perioadă.
Experienţa profesională şi activitatea actuală
• Care este experienţa dvs. profesională?
• Care este ocupaţia dvs. actuală?
• Care sunt aspectele activităţii dvs. actuale pe care le apreciaţi în mod deosebit?
• Care sunt aspectele muncii dvs. actuale care vă displac sau pe care le consideraţi mai dificile?
• Descrieţi o zi obişnuită de lucru de-a dvs.
• Puteţi să numiţi două persoane care vă cunosc şi pe care le putem contacta în vederea obţinerii de referinţe?
Intenţii,atitudini, expectanţe
• De ce doriţi postul pentru care candidaţi?
• Ce credeţi că puteţi oferi firmei noastre?
• Presupunând că veţi obţine acest post, cum veţi proceda, ce veţi face în prima săptămână de activitate?
• La ce nivel de venituri vă aşteptaţi?
Caracteristici personale
• Ce vă motivează în muncă?
• Care sunt punctele “ forte” ale personalităţii dvs.? Care apreciaţi că sunt defectele dvs.?
• Pentru dvs. care este cea mai importantă realizare de până acum? De ce?
Aspiraţii, valori, prezenţă de spirit
• Care sunt planurile dvs.de viitor?
• Ce apreciaţi mai mult în viaţă? Care este sistemul dvs. de valori?
• Aveţi la dispoziţie 5 minute în care, fără să repetaţi ceea ce aţi spus până acum, să ne convingeţi că sunteţi cel
mai potrivit pentru ocuparea acestui post.
Etapa a IV-a. Incheierea interviului. (Durata-5min.)
• Acum dacă dvs. aveţi întrebări…
• Vă vom comunica telefonic decizia noastră, până la data de…..
• Vă mulţumim foarte mult că aţi răspuns invitaţiei noastre. La revedere.
Grilă de observaţie – Evaluarea candidatului

Criterii Nesatisfăcător Bine Foarte bine
191
ISSN 2668-7097
1. Cunoştinţe -nu sesizează şi nu -are anumite lacune -cunoaşte foarte bine

profesionale înţelege anumie - se bazează mult pe problemele profesionale
probleme profesionale; intuiţie -aduce argumente
-superficial în raţionale
răspunsuri
2. Comunicare - formulează fraze -nu comunică bine, în -exprimare clară,
complicate, prea lungi orice concisă
-nu se exprimă clar -exprimă bine numai -stăpâneşte bine toate
verbal formele de comunicare
3. Colaborare - se izolează de grup - colaborează numai cu -antrenează în discuţie
- Reacţioneză neadecvat anumite persoane pe ceilalţi parteneri
la argumentele altora - nu-şi asumă -creează imagine bună
responsabilităţi
4. Capacitate de - moderată -bună -atitudine favorabilă faţă
muncă -nu se poate prevedea o Este posibilă po evoluţie de muncă
evoluţie profesională profesională dacă va fi - este previzibilă o
pozitivă îndrumat evoluţie profesională
5. Creativitate -idei puţine - emite rar idei -emite idei şi opinii care
-nu participă la discuţii -preferă sarcini de rutină duc la progres
în grup - argumentele
- acceptă uşor opiniile partenerilor de discuţie
altora îl simulează
Completaţi următorul CV raportat la experienţa voastră de până acum:

I. Informaţii personale
Nume:.........................................................
Prenume:.....................................................
Locul/data naşterii:………………………………………………………………………………………….
Domiciliul:……………………………………………………………………………………………………….
Telefon:…………………………………………………………………………………………………………..
Fax:………………………………………………………………………………………………………………
…
E-
mail:……………………………………………………………………………………………………………..
II. Experienţă profesională:
III. Educaţie şi formare profesională:
IV. Abilităţi şi competenţe personale:
1. Limbi străine cunoscute:........................................................
2. Cunoştinţe operare PC:………………………………………………………..
3. Concursuri şi olimpiade şcolare:……………………………………………
V. Abilităţi şi competenţe sociale
VI. Abilităţi şi competenţe organizatorice
VII. Abilităţi şi competenţe tehnice
VIII. Abilităţi şi competenţe artistice
IX. Alte abilităţi şi competenţe
X. Puncte tari
192
ISSN 2668-7097
XI. Puncte slabe

XII. Referinţe
Firma de recrutare- serviciul de resurse umane
Componenţa:
3 persoane - 1 persoană întreabă şi 2 persoane notează
Desfăşurare:
Unul dintre angajatori te invită înăuntru, pe un ton prietenos:
- Haide, Mihai, intră...
Ceilalţi doi se ridică în picioare şi se prezintă:
- Salut, sunt Cristi şi dă mâna cu candidatul.
- Salut, sunt Irina şi dă mâna cu candidatul.
Incepe interviul:
- Uite, Mihai, ne-am uitat peste CV-ul tău şi avem câteva întrebări:
- Ce consideri…….
- Ce planuri ai…
- Si ce te interesează......
- Ce părere ai de...................
- Ai fi dispus la ore suplimentare.................
Intră a 2-a persoană de la recrutare pentru a pune întrebări:
Alte întrebări.....profesionale- ce materii tehnice ai studiat, ce şti despre materiale...., la ce disciplină ai
trasat secţiuni, ce instrumente de măsurat cunoşti.....
Intrebare despre salariu.
- Ce salariu dorești să ai?
- Răspuns – Nu pot să răspund la această întrebare, aștept să-mi spuneți dvs. cât oferiți.
Candidatul este pus într-o situaţie ipotetică:
Continuă fraza următoare:
Pe cer zboară o pasăre şi.........................................................................................
Interpretare: dacă fraza e veselă – candidat optimist, dacă nu – candidat pesimist.
Incheierea interviului.
- Acum dacă dvs. aveţi întrebări…
- Vă vom comunica telefonic decizia noastră, până la data de…..
- Vă mulţumim foarte mult că aţi răspuns invitaţiei noastre. La revedere
193
2668-7097
Proiect didactic : Clasele CP-I-II-III-IV

Bartha Éva
Școala Primară Iștihaza, Jud. Mureș
LECKETERV
IDŐPONT: 2022.XI.29.
HELYSZÍN: Istvánházi Elemi Iskola
TANÍTÓ: Bartha Éva
OSZTÁLY: E-I-II-III-IV összevont osztály
TANTÁRGY: E-I-II:Személyiségfejlesztés
III-IV:Polgári nevelés
TÉMA: E-I-II:Én és a barátaim
II-IV:Kapcsolatok embertársainkkal
TÍPUSA: gyakorló
AZ ÓRA CÉLJA:
-A barátság fogalmának kialakítása és elmélyítése
- Az emberi kapcsolatok ápolása
ALAPKOMPETENCIÁK:
E-I-II:
1. Önismeretre való törekvés, pozitív viszonyulás önmagunkhoz ésmásokhoz
2. Az érzelmek helyes kifejezése a gyermektársakkal és ismertfelnőttekkel való személyes kapcsolatok
során
3. Az iskolai tanulás sajátos készségeinek és magatartásformáinakmegnyilvánulása
III.-IV:
1.Magatartási szabályok alkalmazása a mindennapi életben
2.Erkölcsi-polgári viselkedési készségek megnyilvánulása megszokott élethelyzetekben
3.Együttműködés tanusítása kijelölt feladatok megoldásában
SAJÁTOS KOMPETENCIÁK/ COMPETENȚE SPECIFICE:
SZ.F.
1.1. Személyes tulajdonságok bemutatása különböző helyzetekben
2.1. Alapérzelmek párosítása egyszerű nonverbális/paraverbális elemekkel
2.2. Egyszerű verbális és nem verbális üzenetek átadása saját élettapasztalatokról
2.3. A jó barát jellemzőinek feltárása
A.K
1.3.A szöveg nyelvi megformálására való érzékenység
2.3.A szöveg nyelvi megformálására való érzékenység szerepjátékok által
3.1.Az olvasott szövegek globális és részinformációinak megértése
MŰVELETESÍTETT FELADATOK
194
2668-7097
-alkossanak helyes mondatokat, kifejezve saját véleményüket az adott helyzetekben

-figyeljenek a bemutatott történetek részleteire és vonják le a következtetést
-végezzék el a játékos gyakorlatokat
-jellemezzék magukat
-jellemezzék barátaikat
MÓDSZEREK ÉS ELJÁRÁSOK:
magyarázat, beszélgetés, gyakorlás, szemléltetés, megfigyelés, utasítás
ESZKÖZÖK:
video lejátszására szükséges eszköz (videóprojektor), kis jegyzetlapok, kis képek
SZERVEZÉSI FORMA:
frontális, önálló munka, csoportmunka
KÖNYVÉSZET:
Tanterv a SZEMÉLYISÉGFEJLESZTÉS kompetenciaalapú oktatásához az előkészítő osztálytól aII.osztályig
Bukarest, 2013
Tanterv POLGÁRI NEVELÉS kompetenciaalapú oktatásához III.-IV. osztály
www.boldogsagora.hu
infopedagogusoknak@jobbveledavilag.hu
195
Az óra Idő Tanító tevékenysége Tanulók Módszerek, Értékelés
mozzanatai tevékenysége eljárások
1.Szervezési Az órához szükséges anyagok előkészítése. előkészülnek

mozzanat 1`
2.Ismeret- 2p. Az előző órán feldolgozott témák összefoglalása kérdések alapján Válaszolnak a
ellenőrzés Meghallgatjuk a Hakuna matata dalt feltett kérdésekre
https://www.youtube.com/watch?v=G5WvVEtvyhE&list=PL8D6kPs
6Y_PvLxBzKcqSKD4DAAN7d7GAK&index=15 Daloják a dalt
3.Hangulatkeltés 7p. Megnézzük egy rövid videót Lilly and snowman Figyelemmel
https://www.youtube.com/watch?v=vsVRNdt7KnY&list=PL8D6kPs követik-
6Y_PvLxBzKcqSKD4DAAN7d7GAK&index=13 válaszolnak:
Lilly és a hóember beszélgetés

A videó végén elhangzott kérdésre válaszolnak.
Kik a történet szereplói? A kislány és a szóbeli
hóember barátsága
Milyen kapcsolatot ismerünk fel ebben a történetben?
Együtt töltötték a
telet, vigyáztak
egymásra
Honnan tudjuk, hogy barátok voltak?
A barátok,
családtagok,
osztálytársak
Kik lehetnek jók egymással?
Mi tetszett a legjobban ebből a videóból?
196
4.Témabejelenté 1p. A mai órán a barátságról, a kapcsolatokról embertársainkkal (
s barátok, család, osztálytársak) fogunk beszélgetni.
5.Téma Három állítás, egy hamis Figyelemmel Beszélgetés, Szóbeli

feldolgozása Három csoportra osztom a gyerekeket! Mindenki írjon magáról egy kis követik az utasítás, értékelés
29p. jegyzetlapra három állítást: két igazat és egy hamisat! utasításokat és gyakorlás,
A csoportokban a csoportvezető, összeszedi a papírokat, majd végzik a
felolvassa! feladatokat
A csoporttagok megpróbálják kitalálni, ki írta az állításokat, majd azt, A csoportvezető
hogy melyik volt a hamis. A csoportvezető végül számoljon be a játék beszámol az
eredményéről! Két csoport a III. és IV osztáyosok. elvégzett
Az E, I és II mosztályosok pedig kiraknak egy puzzlet, ami egy munkákról
mosolygó arcü gyerek és mellé teszik a jó barát tulajdonságait.
Milyen az én barátom?
Két csoportba osztom a gyerekeket.A csoportokat egy pléd választja el Magyarázás
egymástól A pléd mindkét oldalán kiválasztanak egy gyereket akiről Figyelemmel
jó tulajdonságokat mondanak el a társaik. A pléd túlsó oldalán fel kell követik az
ismerjék hogy kiről van szó. utasításokat.
.
Névjegykártya
A mült órán készítettek a gyerekek magukról egy névjegykártyát amit
elhoztam nektek. Ezen szerepelnek jó tulajdonságaik, de azok is,
melyeken változtatni szeretnének! Amikor valaki bemutatja az egyik Szóbeli
névjegyét, találjuk ki kiról van szó és beszéljétek meg, hogy egy jó értékelés
barát vagy az osztályközösség hogyan segíthet neki abban, hogy a jó
tulajdonságai erősödjenek, a többin pedig változtatni tudjon! szemléltetés
NÉVJEGYKÁRTYA
AMIN VÁLTOZTATNI
JÓ TULAJDONSÁGAIM
SZERETNÉK Figyelnek,
Tanuljuk meg kedvenc szólásomat a barátságról., rajzolnak
197
Nehezebb a barátságot fentartani, mint megkötni. Többször
elismételjük
együtt.
6. Rögzítés 4p. Nézzünk meg egy újabb videót egy igazi barátságról:
https://www.youtube.com/watch?v=3exKVc4sjuo&list=PL8D6kPs6
Y_PvLxBzKcqSKD4DAAN7d7GAK&index=12
Mivel nemsokára itt van a Szeretet Ünnepe, Karácsony figyelnünk kell
embertársainkra, barátainkra, ismerősökre.
Röviden megbeszéljük a kis filmet.
7. Értékelés 1p. Mindenki adja oda a barátjának a meghajlított szívecskét
198
ISSN 2668-7097
PROIECT DIDACTIC
ACTIVITATE INTEGRATĂ
“NOI ŞTIM SĂ LUCRĂM, DESPRE
PROFESIONIŞTII 112 DISCUTĂM!”
Prof. înv. preșc: Sminticiuc Aniela – Marilena
Şcoala Gimnazială Nr. 1 – sat Draxeni, comuna Rebricea, județul Vaslui
Grădinița cu Program Normal Draxeni
Prof. înv. preşc.: Sminticiuc Aniela - Marilena

Grupa: mare + mijlocie;
Tema de integrare curriculară: ”Ce şi cum vreau să fiu”
Tema proiectului: ”Fii mândru de mine!”
Subtema: “112 – Să mă ajute cineva!”
Tema zilei: “Noi ştim să lucrăm, despre profesioniştii 112 discutăm!”
Forma de realizare: activitate integrată (ADP + ADE (DȘ + DOS) + ALA1 + ALA2);
Categoria de activitate: cunoșterea mediului și activitate matematică / activitate practică / educaţie muzicală /
jocuri și activități liber alese;
Elemente componente ale activitatii integrate:
ADP: Întâlnirea de dimineață:”Care sunt eroii zilelor noastre?”;
Salutul:”Bună dimineaţa, haideţi să muncim!”;
Gimnastica de înviorare:”Unu doi, unu doi / Faceți toți la fel ca noi!”;
ALA I: Artă: ”Cascheta polițistului” - pictură cu bețișoare pentru urechi;

Joc de masă: ”Ajută-l pe pompier să ajungă la casa incendiată!” - labirint;
Construcții: ”Garaj pentru Ambulanță”;
ADE: DȘ - Activitate matematică - Joc didactic cu conținut interdisciplinar ”Micii eroi”;

DOS – Activitate practică - ”Camarazii pompierului Sam”;
ALA II: Joc muzical: ”Pompierul”
TRANZIŢII:
T1: ”Mâinile sus, mâinile jos!”
T2:”Cântecul meseriilor”
T3: ”Pompierul”
199
ISSN 2668-7097
Tipul activităţii: Verificare şi consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi;

Dimensiuni ale dezvoltării vizate:
• Relaţii, operaţii şi deducţii logice matematice;
• Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
• Motricitate grosieră şi motricitate fină în context de viaţă profesională;
• Activare și manifestare a potențialului creative;
Comportamente vizate:
✓ Utilizează simţurile : văz, auz, simţul tactil;
✓ Interacţionează cu mediul apropiat;
✓ Realizează sarcini de lucru cu consecvenţă;
✓ Respectă regulile de exprimare corectă in diferite contexte;
✓ Identifică elementele caracteristice ale unor profesii / relații din mediul apropiat;
✓ Ascultă povestioare, participă la jocuri/ cântece însoțite inițial de gesturi (comunicare receptivă);
✓ Îşi coordonează muşchii în desfăşurarea unor activităţi diversificate, specifice vârstei;
Scopul activităţii: Cunoaşterea lumii profesionale, verificarea numeraţiei în limitele 1-10 şi formarea și
consolidarea deprinderilor practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Obiective operaționale:
ADP:
Întâlnirea de dimineață:”Care sunt eroii zilelor noastre?”;
Salutul:”Bună dimineaţa, haideţi să muncim!”;
Gimnastica de înviorare:”Unu doi, unu doi / Faceți toți la fel ca noi!”;
- să utilizeze corect formulele de salut;
- să recunoască simbolurile corespunzătoare calendarului naturii;
- să participe activ, cu plăcere și interes la activități;
- să participe la discuții atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor;
- să adopte o poziție corectă a corpului pe tot parcursul desfășurării activității;
ALA1:
Artă: ”Cascheta polițistului” - pictură cu bețișoare pentru urechi;
- să denumească materialele puse la dispoziție;
- să picteze cascheta polițistului, utilizând corespunzător materialele puse la dispoziție;
Joc de masă: ”Ajută-l pe pompier să ajungă la casa incendiată!” - labirint;

- să descopere drumul corect al labirintului;;
- să lipească pe drumul corect, picături de apă;
Construcții: ”Garaj pentru Ambulanță”;

- să realizeze un garaj pentru ambulanță prin îmbinarea cuburilor;
- să exerseze deprinderile de cooperare și colaborare în grup pentru realizarea unui scop comun;
ADE:
200
ISSN 2668-7097
DȘ: Cunoașterea mediului + Activitate matematică - joc didactic cu conținut interdisciplinar ”Micii eroi”;
- să denumească meseria reprezentată de imagini;
- să sorteze jetoane cu instrumentele utilizate de profesioniști;
- să numere, crescător şi descrescător, în limitele 1 - 10;
- să raporteze corect numărul la cantitate, prin asocierea acestuia la mulţimea corespunzătoare;
- să utilizeze un limbaj matematic adecvat, prin verbalizarea acţiunii efectuate;
- să manifeste spirit de echipă;
Sarcina didactică:
• identificarea și denumirea celor 3 meserii;
• sortarea de jetoane cu uneltele specifice fiecărei meserii;
• raportarea corectă a numărului la cantitate, prin asocierea acestuia la mulțimea
corespunzătoare;
• numărarea în limita 1 – 10, atât crescător cât și descrescător;
• rezolvarea de probleme ilustrate;
Elemente de joc:
• mânuirea materialului, scrisori - surpriză, aplauzele, bilete – recompensă, căști pompier din
carton - recompensă;
DOS: Activitate practică - ”Camarazii pompierului Sam” – îndoire și lipire;

- să realizeze corect lucrarea conform etapelor precizate (proces tehnologic);
- să participe la stingerea incendiului împreună cu Sam și colegul său;
Sarcina didactică:
• realizarea camaradului din carton, pentru pompierul Sam;
• participarea în grup la stingerea incendiului;
ALA2:
Joc muzical: ”Pompierul”
- să execute mişcări specifice acestui joc muzical;
- să respecte ordinea mişcărilor şi ritmul sugerat de fondul muzical;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, expunerea, problematizarea, învăţarea prin descoperire,
competiţia, recompensa, munca în echipă/individuală, metoda Ciorchinului;
Forma de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Material didactic folosit: fișe de lucru individual, acuarele, bețișoare pentru urechi, pahare pentru apă, cuburi
din plastic și lemn, planșă/suport de polistiren; jetoane, meserii și unelte, ghicitori, scrisori-surpriză, trusă
medicală, machete din polistiren, carton colorat A4, lipici, foarfece, seringi, furtun, apă;
Forme și tehnici de evaluare: observarea comportamentului verbal și nonverbal al copiilor, evaluarea

rezultatelor muncii individuale și în echipă, aprecieri verbale, expoziția lucrărilor realizate, recompense;
Locul de desfășurare: sala de grupă;
201
ISSN 2668-7097
Material bibliografic:
- “Curriculum pentru educația timpurie” (2019)” – anexă la ordinul ministrului educației Naționale nr.
4694/02.08.2019;
- “Metode interactive de grup”( 2009), Editura ARVES;
- “Revista Învăţământul preşcolar nr. 3-4/2018”( 2009), Editura ARLEQUIN;
- “Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”( 2009), Gheorghe-Cârţu Alexandru;
Durata: 1 zi.
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu Întâlnirea de dimineață, copiii fiind așezați în semicerc, pe picăturile de apă,
asigurându-se astfel contactul vizual între educatoare și toți copiii.
Urmează Salutul care se va realiza în mod direct, deschis, prin câteva versuri:
Dimineața a sosit
Noi la grădiniță am venit
-Bună dimineața, copii!
Să-ncepem o nouă zi
Pe scăunele ne-așezăm
Și apoi ne prezentăm.
Se va face Prezența cu ajutorul catalogului, recitându-se versurile:
După ce ne-am adunat

Și frumos ne-am salutat
Colegii ne-am întâlnit
Cine oare n-a venit?
Se completează Calendarul Naturii, precizându-se ziua săptămânii, anotimpul, vremea, aspecte specifice
anotimpului, anul, lunile anotimpului primăvara.
Împărtăşirea cu ceilalţi:
Roata vremii se-nvȃrteşte

Fiecare se gȃndeşte
Şi va spune cu glas tare
Ce va fi cȃnd va fi mare!
„Eu, cȃnd voi fi mare voi fi....” Copiii spun propoziţia şi continuă cu răspunsul pentru completare.
Activitatea de grup: Pe “scaunul povestitorului”, pe rând, copiii descriu în câteva propoziții meseria
pe care au ales-o, argumentând opțiunea.
Se trece la Gimnastica de înviorare, care se realizază prin câteva versuri:
“1-2, 1-2
Mergem toți în pas vioi
202
2668-7097
1,2,3,4
Aranjaţi unul lângă altul!”
Noutatea zilei constă în observarea unui plic uriaș, care are agățat un bilet. Se va deschide acel plic, unde se
va descoperi o scrisoare, care va fi citită copiilor. Preșcolarii vor afla cine este expeditorul scrisorii și vor afla ce
dorește acesta. Expeditorul este un pompier care dorește să vadă cât de multe lucruri știu copiii, aflând că sunt foarte
interesați de meseria pe care el o practică, iar dacă aceștia reușesc să realizeze tot ceea ce el îi roagă, vor fi
recompensați.
Li se prezintă cele trei centre de interes (Artă, Joc de masă, Construcții) și sarcinile pentru acestea:
• Artă: copiii au la dispoziție acuarele, bețișoare de urechi, pahar cu apă, fișe de lucru individual, pe care sunt
îndrumați să le utilizeze pentru a picta ”Cascheta polițistului”;
• Joc de masă: copiii vor primi o fișă cu un labirint, iar sarcina constă în a-l ajuta pe pompier să ajungă la casa
incendiată, găsind drumul corect și lipind pe el picături de apă. Pentru acest moment sunt pregătite două fișe
cu câte un labirint, una cu o complexitate mai mică, iar cealaltă cu o cmplexitate mai mare, astfel încât dacă
sunt doritori să le facă pe ambele, o pot face;
• Construcții: sunt pregatite cuburile care îi așteaptă să fie mici constructori. Sarcina este aceea de a construi
un garaj pentru mașina Ambulanță.
Prin tranziția: ”Cântecul meseriilor” copiii se vor așeza la centrele dorite. Se vor executa exerciții de încălzire a
mușchilor mici ai mâinii și se va trece la realizarea sarcinilor didactice, sub supravegherea educatoarei.
Dupa finalizare copiii vizitează fiecare sector pentru aprecierea rezultatelor, după care prin tranziția:
Cu toții ne adunăm
Și-nspre baie ne-ndreptăm.
Mâinile să le spălăm
Ș-apoi să mâncăm!Rutine: “Singurel mă ingrijesc!”
Atenția copiilor se îndreptă spre elementul - surpriză ”Pompierul”, care vine în vizită pentru a-i ruga să-i
demonstreze cât sunt ei de descurcăreți (că știe el de la sursă sigură că ei sunt foarte pricepuți în ceea ce privesc
meseriile). Pentru a-l putea ajuta, preșcolarii vor avea de rezolvat mai multe sarcini descoperite în scrisori, sarcini ce
presupun cunoașterea mai multor caracteristici despre profesiile pare aparțin serviciului 112 și numerele învăţate.
În cadrul jocului concurs “Micii eroi” copiii vor avea mai multe sarcini de îndeplinit , dar nu înainte de a li se
prezenta etapele jocului didactic, materialele şi demonstra jocul de probă. Se va trece la activitatea propriu zisă.
Se împart copiii în doua echipe: Echipa copiilor reprezentați de culoarea albastru și Echipa copiilor
reprezentați de culoarea roșie și se trece la rezolvarea probelor:
Proba nr. 1: Fiecare echipă, prin desemnarea unui reprezentant, va denumi meseria ilustrată;
Proba nr. 2: Fiecare grupă va realiza un ciorchine, pornind de la cuvintele polițist și doctor (vor trebui să
sorteze jetoane și obiectele specifice meseriei pe care o au ca subiect realizând ciorchinele);
Proba nr. 3: prin desemnarea unui reprezentant, fiecare echipă trebuie să sorteze câte trei jetoane cu obiecte
specifice meseriei de pompier și să le așeze pe unul din brațele machetei pe care este afișată imaginea cu pompierul
203
2668-7097
(solicit suplimentar să se răspundă la întrebarea: ”Cum este mulțimea echipei copiilor reprezentați de culoarea
albastră, față de mulțimea echipei copiilor reprezentați de culoarea roșie?”, astfel făcând legătura cu activitatea
matematică. Răspuns: mulțimile au același număr de elemente, deci sunt egale).
Proba nr. 4: Complicarea jocului: fiecare echipă vor avea de așezat în ordine crescătoare și descrescătoare
jetoanele cu cifre de la 1 la 10;
Proba nr. 5: Obținerea performanței: fiecare echipă vor avea de rezolvat câte 2 probleme ilustrate.
Pentru fiecare probă desfășurată la activitatea din cadrul DȘ, echipele vor primit câte un bilet care este
numerotat (de la 1 la 10), pe spatele acestor bilete având scris ceva. La final se vor uni bilețelele câștigate de ambele
echipe, se vor așeza în ordine crescătoare, pentru a descoperi care este mesajul transmis de acestea, aflând totodată
despre rugămintea pompierului Sam care le cere ajutorul (astfel fâcându-se legătura către cea de-a doua activitate
ADE, alături de
Tranziția:
”Mâinile sus, mâinile jos,
La stânga, la dreapta
Dansăm frumos,
Batem din palme, ne învârtim,
Dăm din cap și ne oprim,
Ș-apoi la lucru noi pornim!”
La a doua activitate de la ADE, copiii au ca sarcină realizarea unui camarad pentru pompierul Sam, îngrijorat
fiind că tocmai a aflat de izbucnirea unui incendiu la un bloc și este doar cu colegul său. Fiind un incendiu foarte
mare, a sunat la 112 să îi trimită un echipaj, dar până ajunge echipajul el are nevoie urgenta de voluntari pentru a
opri focul să se extindă și la alte blocuri. Astfel, el va cere ajutorul copiilor, să îi caute / realizeze câțiva camarazi
voluntari, pentru a putea stinge incendiul.
Se va trece la activitatea practică, iar pe timpul acesteia se va auzi în surdină cântecul ”Salut Amice” pentru
pentru a crea o atmosferă prielnică activității practice și pentru a încuraja colaborarea dintre ei. După ce au finalizat
lucrarea respectând toate etapele, vor primi feedback-ul cuvenit și vor expune lucrările pe măsuțe pentru a le analiza.
“ Salut Amice,
Imi eşti complice,
La această joacă ,
Şi o să-ţi placă ,
Deci haide , hai ,
O să-ţi placă precis,
Deci haide , hai ,
Fiindcă joc , cum am zis !”
Răsplata finalizării sarcinii este invitația propusă de pompierul Sam de a participa și copiii la stingerea focului,
primind fiecare câte un furtun cu apă.
Se va desfășura jocul muzical: ”Pompierul”, propus la ALA II, iar la final se va realiza evaluarea activităţii,
unde copiii vor fi rugați să răspundă la câteva întrebări:
”În caz de o problemă medicală gravă, ce facem? La cine apelăm?”

”În caz de am observat că este un hoț intrat în casa vecinilor, ce facem? Cum strigăm? La cine apelăm?”
”Dar în caz de ne ia foc casa, ce facem? La cine apelăm? Cum strigăm?”, iar în acel moment copiii vor avea parte
de o surpriză și astfel se vor încheia și activitățile zilei.
204
2668-7097
205
ETAPELE STRATEGIILE DIDACTICE

ACTIVITĂŢII CONȚINUTUL EVALUAREA
RESURSE RESURSE FORME DE
INSTRUCTIV – EDUCATIV
PROCEDURAL MATERIAL ORGANIZAR
E E E
1. MOMENT Rutină: igiena, servirea micului dejun.
ORGANIZATORIC Se asigură climatul educațional
favorabil, în concordanță cu tema
săptămânii.
• Întâlnirea de dimineață:”Care
sunt eroii zilelor noastre?”; Conversația Frontal Observarea
• Salutul:”Bună dimineaţa, Individual comportamentului
haideţi să muncim!”; copiilor
• Gimnastica de înviorare:”Unu Orală
doi, unu doi / Faceți toți la fel Salutul
ca noi!”;
• Prezența; Exercițiul Observarea
• Calendarul naturii; comportamentului
• Noutatea zilei: se va purta o verbal și nonverbal
scurtă discuție despre surpriza Panou
găsită în sala de grupă; ”Calendarul
naturii”și
jetoane;
206
2. CAPTAREA Se va realiza cu ajutorul unei scrisori Explicația Scrisoare Frontal Se evaluează
ATENȚIEI care se află într-un plic uriaș, alături de o Conversația impactul elementului
machetă de pompier. surpriză în captarea
atenției
”Am aflat că sunteti aici
O mulţime de voinici .
Mă prezint, deci, fără frică.
Sunt pompierul Sam,
Am în plicul uriaș - ascunse
Plicuri mici cu probe multe.
Bine de le rezolvaţi
Aplauze căpătaţi.
La lucru!Fete, băieţi!
Nu uitaţi să fiţi atenţi!”
3.REACTUALIZAREA Se va realiza prin scurte întrebări

CUNOȘTINȚELOR despre imaginile expuse la centrul
tematic:
- Care sunt cele trei meserii care Conversația Frontal, Evaluarea
aparțin serviciului 112? Individual corectitudinii
- Cum este îmbrăcămintea răspunsurilor
acestor eroi?
- La ce număr de telefon
răspund ei?
- Cu ce se deplasează acești eroi
din zilele noatre, în misiunea lor
?
207
4. ANUNȚAREA TEMEI Etapele jocului:
ȘI A OBIECTIVELOR Anunțarea titlului jocului didactic și a
obiectivelor:
Se anunță tema activității şi a Conversația Frontal Evaluarea gradului
obiectivelor. Expunerea de înţelegere a temei
Astăzi vom juca jocul ,”Micii eroi”, Explicația şi a obiectivelor
iar la final vom realiza o lucrare din
carton.
Se vor prezenta scurt și succint, pe
înțelesul copiilor, obiectivele urmărite:
- veți răspunde la întrebări legate de
meserii,
- veți număra crescător și
descrescător,
- veți raporta numărul la cantitate,
- veți numi vecinii numerelor,
- veți avea de realizat o lucrare din
carton și
- vă veți ajuta colegii atunci când au
nevoie.
Prezentarea materialului didactic
necesar:
Se va prezenta materialul didactic
care se va folosi și se va insista pe
respectarea regulilor de joc.
5. PREZENATREA Explicarea şi demonstrarea jocului:
NOULUI CONȚINUT ȘI
DIRIJAREA Se prezintă copiilor regulile jocului
ÎNVĂȚĂRII şi elementele de joc. Copiii sunt Conversația Frontal Evaluarea gradului
împărţiţi în două echipe: Explicația de înţelegere a
Nr.1 echipa copiilor reprezentați de modului de
culoarea albastră; desfăşurare a jocului
208
Nr. 2 echipa copiilor reprezentați de
culoarea roșie.
Câte un copil de la fiecare echipă va
rezolva sarcina jocului. Copiii sunt aleşi
de către cadru didactic pentru a rezolva Orală
sarcinile prin expresia ritmată ”Dascălul
se gândeşte şi pe….îl numeşte!” Fiecare
răspuns corect va fi aplaudat şi va primi
câte un bilet numerotat pe o parte, iar pe
cealaltă parte scris ceva.
Pentru că suntem prietenoși, la sfârșitul
probelor se ia hotărârea ca bilețelele
primite drept recompense, de către
membrii celor două echipe să fie unite,
pentru că doar astfel pot merge mai
departe și vor putea afla care este mesajul
transmis de aceste bilete.
În cazul unui răspuns greşit, un copil din
aceiași echipă va putea răspunde.
Jocul de probă:
Se execută jocul demonstrativ pentru
asigurarea înţelegerii sale. El se
realizează prin intermediul ghicitorilor
Echipa Nr. 1
”Cine caută și prinde și pe hoți îi
închide?”
(polițistul) Aprecierea
”Te ascultă, te consultă Exercițiul Ghicitori Frontal răspunsurilor corecte
Ș-apoi pe un bilețel Individual la ghicitori
Îți scrie un siropel Pe echipe
209
Să te faci bine cu el?”
(doctorul)
Echipa Nr. 2
”De el nu poți scăpa dacă ai furat
ceva?”
(polițistul)
”Cu pastille și injecție
Ne scapă de infecție.
Cine este?”
(doctorul)
Membrii celor două echipe
trebuie să ridice mânuța și să nu
vorbească neîntrebat, așteptând să fie
numit. Demonstraţia
Fiecare echipă primeşte câte un

plic cu sarcinile jocului, plicul fiind
numerotat de la 1 la 5 Aranjaţi în
semicerc, copiii așteapă să vadă în ce
constă prima sarcină: Conversația
Prin fraza:”Dascălul se gândește...pe Explicația
cine numește!” se trece efectiv la joc. Exercițiul
Proba 1:
a) Numește meseria reprezentată de
prima imagine!
a) Numește meseria reprezentată de a
treia imagine! Acuratețea și
Conversația Machete Frontal rapiditatea
Proba 2: Explicația Jetoane Individual răspunsurilor
a) Sortează jetoanele cu obiectele Unelte Pe echipe
folosite de polițist în misiunile sale și
așează-le pe macheta – ciorchine!
210
a) Sortează jetoanele cu obiectele Realizarea
folosite de doctor în activitatea sa și și Conversația Metoda ciorchinelui plecând
așează-le pe macheta - ciorchine ! Explicația Ciorchinelui de la imaginile
polițist și doctor
Proba 3: (sortare jetoane cu
a)Sortează două jetoane cu imagini obiecte utilizate de
reprezentative cu obiecte pe care le acești doi
utilizează pompierul și așează-le pe profesioniști)
brațul din stânga? Aprecierea
Selectează cifra corespunzătoare. corectitudinii
rezolvări jocurilor
a)Sortează două jetoane cu imagini Imagine
reprezentative cu obiecte pe care le pompier
utilizează pompierul și așează-le pe Jetoane cu
brațul din dreapta? obiecte
Selectează cifra corespunzătoare. utilizate de
- Ce observi ? pompier
(pe primul braț sunt tot atâtea elemente
câte sunt și pe al doilea braț, deci
mulțimile sunt egale – se va selecta
semnul corespunzător).
Complicarea jocului:
Proba 4:
a) Așează în ordine crescătoare Problematizarea
jetoanele cu cifre;
a) Așează în ordine descrescătoare
jetoanele cu cifre;
Rezolvare de probleme ilustrate.

Proba 5: Conversația Jetoane cu
Explicația cifre
211
1. Pe marginea drumului la gară erau Demonstrația
7 copaci, iar astăzi a mai fost Exercițiul
plantat un copac. Câți copaci sunt
acum?
(scrierea semnului corespunzător și
a rezultatului final); Evaluarea orală
Probleme Frontal, Corectitudinea și
6. OBŢINEREA 1. Dimineaţa în zona grădiniţei erau 4 Conversația ilustrate Individual, rapiditatea
PERFORMANŢEI ŞI polițiști. Șeful lor a mai trimis 2 Pe grupe răspunsurilor
polițiști în acea zonă. Câți polițiști Demonstrația
ASIGURAREA FEED-
sunt acum în zona gradiniţei
BACK-ULUI
noastre?
(scrie semnul corespunzător
și rezultatul final);
2. Trei medici s-au apucat de operat o

pacientă . Doi din ei au fost chemaţi
în sala de urgenţe. Câţi medici au
continuat operaţia? (scrie semnul
cărespunzător și rezultatul final);
2. În urma unei ploi torențiale la

grădiniță au venit 6 pompieri,
pentru a scoate apa din curtea
acesteia. Unul dintre pompieri a
trebuit să plece la școală să-i ajute
și pe școlari. Câți pompieri au
rămas la grădiniță?
(scrie semnul cărespunzător
și rezultatul final);
Se vor număra biletele câştigate de
fiecare echipă și fiindcă toți sunt curioși
212
să dezlege mesajul de pe spatele acestora,
copiii vor hotărâ să unească toate biletele
pentru a decodifica mesajul.
După aflarea mesajului se va trece

efectiv la activitatea din cadrul
Domeniului Om și Societate:”Camarazii Biletele
pompierului Sam” , răspunzând totodată primite ca Corectitudinea
la întrebări despre costumul pompierilor recompensă numărării
(Cum este el? De ce se folosesc astfel de stimulentelor
uniforme? Ce alte culori mai pot avea?) ,
7. ASIGURAREA iar după ce au terminat de realizat
RETENŢIEI ŞI lucrarea practică, vor fi invitați de către
TRANSFERULUI DE pompierul Sam să participe la stingerea
CUNOŞTINŢE focului (încheierea jocului).
Carton Realizarea corectă a
lucrării practice
Lipici
Se vor face aprecieri generale asupra
modului de lucru şi asupra Creioane Apreciere verbală
comportamentului echipelor. colorate
și a jocului muzical “Pompierul“, unde Corectitudinea și
copiii vor avea de executat anumite rapiditatea
mișcări. Conversația răspunsurilor
Activitatea se apropie de încheiere, Explicația

nu înainte de a li se oferi drept răsplată Demonstrația
pentru efortul depus în această zi, câte o
cască de pompier, că au dovedit, prin
participarea lor ca voluntari, că pot și ei
să fie pompieri. Relaționarea în
Activitatea ia sfârșit, dar nu înainte de a interiorul grupurilor
adresa câteva întrebări:
213
8.EVALUAREA - Ce facem în caz de boală? La cine și executarea corectă
PERFORMANȚELOR apelăm? (la serviciul 112 – a mișcărilor
Ambulanța); Aprecierea verbală
- În caz de un hoț a intrat în casa
cuiva, ce facem? Cum strigăm? La Evaluarea orală
cine apelăm? (la serviciul 112 – Corectitudinea și
Poliția; rapiditatea
9. ÎNCHEIEREA - Iar în caz de indendiu, sau Stimulente: răspunsurilor
ACTIVITĂȚII inundații ce facem? La cine casca de
apelăm? La serviciul 112 – pompier
Pompierii? Și cum strigăm în
aceste momente critice? (Ajutorrr!
Foc, Foc!).
După răspunsurile copiilor, aceștia vor
avea parte de un musafir surpriză, care îi
va scoate din sala de grupă afară pentru o
prezentare.
Copiii vor părăsi sala de grupă luându-și
la revedere.
Conversația
Explicația
Demonstrația
Conversația
Explicația
214
215
ISSN 2668-7097
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

„ÎN GRĂDINA PRIMĂVERII „
Prof.înv.preşcolar, Cupliu Daniela

Grădinița cu Program Prelungit nr.8, Brăila
NIVELUL I - Grupa mică
TEMA ANUALĂ: „CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”
PROIECT TEMATIC: ”Magia primăverii”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Parfum de primăvară”
TEMA ZILEI: „Grădina primăverii!”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată: ADP+ALA+ADE (DLC-Educarea limbajului, DEC-
Activitate artistico-plastică)
TIPUL ACTIVITǍŢII: Mixtă - predare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
MIJLOC DE REALIZARE:Povestirea educatoarei, activitate artistico-plastică
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupuri mici, individual
DURATA: o zi
LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII ȘI COMPORTAMENTE URMĂRITE:
DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII
1.Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.2.Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.
(comunicare expresivă)
CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE
2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
2.1.Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
3. Activare și manifestare a potențialului creativ
3.2. Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative.
OBIECTIVE URMĂRITE ÎN CADRUL DOMENIILOR EXPERIENȚIALE
O1- Să verbalizeze titlul poveștii;
O2-Să denumească cel puțin două personaje poveștii, prezentând pe scurt principalele momente din povestea
audiată;
O3- Să picteze florile din polistiren, folosind adecvat instrumentele de lucru;
O4- Să manifeste interes pentru activitate.
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI:
I. ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE, la sosirea copiilor în grădiniță.
Joc liber. Recomandări:
ARTĂ
Tema activității: „Coronița primăverii”
Mijloc de realizare: activitate practică, lipire.
Sarcini de lucru: Copiii vor lipi floricele, pentru a realiza o coroniță de primăvară.
Material didactic: coroniță din carton, imagini cu flori.
CONSTRUCȚII
Tema activității: ,,Gardul grădinii cu flori”
Mijloc de realizare: alăturare, îmbinare;
Sarcina didactică: Copiii vor asambla gardul grădinii cu flori, prin alăturare, îmbinare, folosind piese lego și
bețișoare colorate de lemn.
Material didactic: piese lego, bețișoare colorate de lemn, macheta grădinii de flori din polistiren.
216
ISSN 2668-7097
II. ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ: „Dacă aș fi o floare, aș vrea să fiu…”
Salutul, prezența, calendarul naturii, momentul de mișcare.
RUTINE: Primirea copiilor, deprinderi de autonomie și igienă personală: ”Sunt curățel, precum un ghiocel!”.
Pregătirea pentru activități.
TRANZIŢII: Cântec ”Înfloresc grădinile”, “Vine,vine primăvara!”, joc ritmic ”Clap, clap song”, joc de mișcare
cu text și cânt: ”Bat din palme”.
III. DOMENII EXPERIENȚIALE:

DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE (activitate desfășurată frontal)
Tema activității: ”Florile certărețe!”, poveste populară.
Mijloc de realizare: povestirea educatoarei
Sarcini de lucru: copiii audiază povestirea educatoarei, prezentată sub forma unui dialog între personaje,
expusă prin tehnica ”Covorul povestitor”.
Material didactic: covor povestitor, siluete personaje.
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV (activitate desfășurată în centru ARTĂ)

Tema activității: „Florile primăverii”
Mijloc de realizare: activitate artistico-plastică, pictură
Sarcini de lucru: copiii vor picta siluetele florilor din poveste, prin tehnica ștampilării cu buretele, sau cu
pensula, folosind culorile adecvate.
Material didactic: siluete de flori din polistiren, acuarele tempera, planșete, bureți, pensule.
IV. ACTIVITĂȚI LIBER-ALESE DESFĂȘURATE PE CENTRE:
ARTĂ
Tema activității: „Florile primăverii”
Mijloc de realizare: activitate artistico-plastică, pictură
Sarcini de lucru: copiii vor picta siluetele florilor din poveste, prin tehnica ștampilării cu buretele, sau cu
pensula, folosind culorile adecvate.
Material didactic: siluete de flori din polistiren, acuarele tempera, planșete, bureți, pensule.
BIBLIOTECĂ
Tema activității: „Cărticica florilor de primăvară”
Mijloc de realizare: puzzle
Sarcini de lucru: Copiii vor îmbina corect piesele puzzle-urilor ce reprezintă personajele din poveste, apoi le
vor denumi și vor încerca să formuleze propoziții pe baza imaginii reconstituite. Puzzle-urile îmbinate, vor
constitui paginile din cărticica primăverii.
Material didactic: puzzle-uri cu scai reprezentând florile din poveste, coperta cărții.
JOC DE ROL
Tema activității: “De-a cofetarii: Fursecuri în formă de floricele”
Mijloc de realizare: modelaj
Sarcina didactică: Copiii vor realiza fursecuri din aluat, decupate în formă de floricele, prin aplatizarea și
decuparea compoziţiei, apoi le vor decora cu bombonele colorate.
Material didactic: aluat de fursecuri, decupatoare în formă de floricele, bombonele colorate, șorțuri și bonete
de bucătari, tăvițe individuale.
217
ISSN 2668-7097
V. JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI DIDACTICE LIBER-ALESE (recreative)
Tema activității: ”Valsul florilor”

Mijloc de realizare: euritmie
Sarcina didactică: Copiii vor desfășura mișcări ritmice sugerate de linia melodică, folosind eșarfe colorate și
coronițele cu flori, realizate în cadrul activităților liber alese desfășurate dimineață.
Material didactic: eșarfe colorate, coronițele primăverii, linia melodică a valsului.
Tema activității: ”Culegem floricele”

Mijloc de realizare: traseu aplicativ și senzorial
Sarcina jocului: Copiii vor îndeplini cerințele propuse de educatoare, în cadrul treseului aplicativ: mers în
echilibru, pășire peste obstacole, apoi prin traseul senzorial, cules de floricele.
Desfășurarea jocului: Copiii vor merge în echilibru pe o linie trasată pe sol, ce reprezintă cărarea prin pădure,
vor sări din cerc în cerc, vor culege floricele și le vor așeza în coșuleț, apoi vor păși prin traseul senzorial pentru
a ajunge la zâna primăvară să îi ofere coșul cu floricelele culese de ei. La finalul jocului, vor primi ca
recompensă, fursecurile în formă de floricele realizate de ei la centrul joc de rol.
Material didactic: cercuri de plastic, scăunele, floricelele pictate la centru artă, coș pentru flori, tăvile pentru
traseul senzorial cu diferite materiale din natură: pietricele, scoarță de copac, nisip kinetic, castane, porumb;
fursecurile primite ca recompensă, Zâna Primăvară pictată pe polistiren.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
A) METODE ȘI PROCEDEE: povestirea educatoarei, observația, conversația, explicația, demonstrația,
exercițiul, munca independentă, munca în echipă, metoda ”covorul povestitor”, ”Mâna oarbă”,”Turul
galeriei”, ”Piramida”.
B)RESURSE MATERIALE: Decor specific anotimpului de primăvară, scrisoarea de la Zâna Primăvară,

coșulețul cu surprize, covorul povestitor cu personajele detașabile, panoul cu întâlnirea de dimineață, pozele
copiilor, siluete de flori din polistiren, acuarele tempera, planșete, bureți, pensule, jetoane cu flori, tavă cu mălai,
piramida si jetoane cu personajele din poveste, macheta pentru grădina de flori, betișoare de lemn, piese lego,
lipici, flori,coronița din carton, imagini cu personajele din poveste pentru puzzle, coperta albumului, aluat
pentru fursecuri, decupatoare în formă de floricele, bombonele colorate, șorțuri și bonete de bucătari, tăvițe
individuale, eșarfe colorate, cercuri de plastic, scăunele, coș pentru flori, tăvile pentru traseul senzorial cu
diferite materiale din natură: pietricele, scoarță de copac, nisip kinetic, castane, porumb; Zâna Primăvară pictată
pe polistiren, Cd player.
C) FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupuri mici.
EVALUARE: continuă (prin observarea comportamentului, analiza răspunsurilor şi a produselor activităţii);

finală (aprecieri verbale, stimulente).
FINALITATEA ZILEI: Amenajarea grădiniței de flori a Primăverii, cu lucrările realizate pe parcursul zilei și
pentru buna desfășurare a activităților liber alese.
218
ISSN 2668-7097
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-6/7 ani), MECT, 2008
2. Preda Viorica, Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas, 2005
3. Scrisoare metodică pentru anul școlar 2020 – 2021
4.Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga – „Metode interactive de grup”- ghid metodic,
Ed Arves
5. Programa activităţilor instructiv educative în grădiniţa de copii
6. Alina Roxana Albai, ”Cărticica primăverii” - culegere de poezii și povestiri, Reșița 2016.
SCENARIUL ZILEI
După ce au sosit toţi copiii la grădiniță și au marcat prezența asezându-și fotografia la panou, le propun
să facem cercul prieteniei pentru a realiza “Întâlnirea de dimineaţă”. În timpul acestei activităţi, copiii stau pe
covorașe individuale de spumă, în semicerc, pentru a se putea vedea mai bine şi a relaţiona în bune condiţii
fizice.
Pentru a le transmite caldura și încurajarea de care au nevoie, educatoarea zâmbește, îi priveste și salută
prima copiii :
SALUTUL:”Un zâmbet, o floare!”
Dimineața a sosit/ Noi la grădi am venit/ În rând ne așezăm/ Și frumos ne salutăm”. Sunt versurile spuse de
educatoare tuturor copiilor. Fiecare copil își va alege de pe un poster o imagine (salutul cu mana, salutul cu
pumnișorii, salutul cu palma, îmbrățișare, dans ciudat, salutul inventat) și se va saluta cu educatorea astfel:
”Bună dimineața ,doamna educatoare! Dacă aș fi o floare, aș vrea să fiu…”-”Bună dimineața,..(numele
copilului)!”
PREZENȚA: ”Noi cu toți ne-am adunat/ Și frumos ne-am salutat/ Colegii ne-am întâlnit/ Oare ce copil
n-a venit?”. Prezenţa copiilor s-a realizat dimineață, imediat ce au ajuns la grădiniță, prin așezarea fotografiei
la panou. Se vor stabili absenţii zilei.
CALENDARUL NATURII: Un copil va fi rugat să privească pe fereastră şi să spună cum este vremea
afară. Urmărim apoi “calendarul naturii” şi încercăm să recunoaştem în ce zi a saptămânii ne aflam, apoi îl
completăm. Se va purta o discuţie referitoare la anotimpul de primăvară, la frumuseţea, dar şi bucuriile pe care
ni le aduce acest minunat anotimp.
Copilul care a ajuns primul la grădiniță, va fi numit “copilul zilei”.
ACTIVITATEA DE GRUP: Se va realiza prin recitarea versurilor poeziei ”Bună dimineața, soare!”:
“În fiecare dimineață,
Avem gândul bun pe față
Către soare să privim,
Iubire să dăruim,
De gând rău să ne ferim,
S-adunăm doar bucurie
Și-n lume s-o răspândim!
Și atunci, orșice copil,
În fiecare dimineață,
Are gândul bun pe față!”
NOUTATEA ZILEI: Coincide cu captarea şi orientarea atenţiei și se prezintă apoi elementul-surpriză.
Li se va atrage atenţia copiilor asupra unui coșuleț, în care sunt materialele necesare desfășurării activităților.
Scot din coșuleț o scrisoare de la Zâna Primăvară, adresată copiilor, în care îi felicită pentru toate reușitele din
săptămâna care a trecut, dar îi mai solicită să participe cu mare atenție la activitățile din această zi pentru că vor
avea parte de foarte multe surprize frumoase.
219
ISSN 2668-7097
”Dragi copii,
Eu sunt Zâna Primăvară și știu că săptămâna aceasta la grădiniţă, vorbiţi despre florile frumoase,
colorate și parfumate ce vi le-am adus în dar, tocmai din Împărăția Florilor!
Pentru că au trecut prin multe peripeții, ce le veți afla imediat, florile vă roagă să le ajutați și să le
arătați că le iubiți și le îndrăgiți, participând la activități, pentru că împreună, înveselesc și colorează întreg
pământul!
Cu drag, Zâna Primăvară!”
După ce am citit scrisoarea de la Zâna Primăvară, toţi copiii sunt dornici să ajute florile, să pregătească
grădina primăverii și să se joace împreună.
Prezint copiilor tema zilei: ”Grădina primăverii” și obiectivele zilei. Copiii, azi vom asculta o poveste
care se numeşte „Florile certărețe”, prezentată frontal, în cadrul Domeniului Limbă și Comunicare, apoi, la
centrul Artă (Domeniul Estetic și Creativ), vom picta siluetele florilor din poveste, prin tehnica ștampilării cu
buretele, sau cu pensula, folosind culorile adecvate, apoi le vom așeza pe o machetă ce reprezintă grădina
primăverii, la centrul Bibliotecă vom realiza ”Cărticica primăverii”, vom îmbina piesele de puzzle, pentru a
întregi personajele din poveste, apoi le vom denumi și vom formula propoziții pe baza imaginii reconstituite,
iar la centrul Joc de rol, ne vom juca “De-a cofetarii: Fursecuri în formă de floricele”, vom realiza fursecuri din
aluat, decupate în formă de floricele, prin aplatizarea și decuparea compoziţiei, apoi le vom decora cu bomboane
colorate.
După un moment de tranziție realizat prin cântecul ”Înfloresc grădinile”, le spun povestea preşcolarilor,
frontal, cu ajutorul metodei ”covorul povestitor”, mânuind cu grijă siluetele personajelor și atașându-le de
covoraș în funcție de șirul evenimentelor.
Expresivitatea expunerii o voi realiza prin modelarea vocii, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul
expunerii, pauze logice, accentuări si scăderi ale intensităţii vocii, repetiţii, mimica si gestica.
Simultan cu povestea, voi explica cuvintele şi expresiile necunoscute. De asemenea, voi sublinia morala
reieşită din finalul poveștii. (Florile certărețe au învățat că fiecare este frumoasă și nu s-au mai certat niciodată,
fiind mereu prietene).
După ce vor asculta povestea, se va realiza fixarea acesteia, prin câteva întrebări: ”Cum s-a numit
povestea ?”, ”Cine trăia în poienița fermecată?”, ”Ce au început florile să făcă?”, ”Cine a apărut în poienița
fermecată în timp ce florile se certau?”,”Cine a alungat-o pe vrajitoare?”, ”Cum s-au simțit florile una față de
cealaltă?”, ”Ce au promis florile să facă?”
Urmează un alt moment de tranziție, realizat prin jocul ritmic ”Clap clap song”, după care se merge
către baie pentru spălarea mâinilor. Apoi, pentru coeziunea grupului, ne adunăm în cerc pentru tranziția pe
cântecul ”Bat din palme clap, clap, clap” spre centrele de activitate.
La centre, copiii se familiarizează cu materialele și sarcinile de lucru care vor fi repetate ori de câte ori
este nevoie. După ce toți copiii s-au așezat la măsuțe, înainte de începerea activităților, facem câteva exerciții
pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii:”Mișcă degețelele, bate bine palmele…”
Când toate activitățile au fost finalizate, se va realiza evaluarea poveștii prin metoda piramidei:
1.Identificați anotimpul din poveste.
2.Identificați cele 2 zâne din poveste. (precizați personajul pozitiv și personajul negativ)
3.Identificați și descrieți florile certărețe.
Evaluarea activităţii se va face printr-un tur al centrelor, întrebând copiii despre ceea ce au lucrat la
fiecare, cum s-a numit povestea pe care au ascultat-o și, dacă vor să mai aducă îmbunătățiri lucrărilor, să adauge
sau să retragă un element, să analizeze lucrările colegilor, vom discuta despre ce produse au rezultat şi ce vom
face cu acestea. Se fac aprecieri verbale individuale dar și colective, aprecieri globale asupra întregii zile.
220
ISSN 2668-7097
Finalitatea zilei: Amenajarea grădiniței de flori a Primăverii, cu lucrările realizate pe parcursul zilei
(siluetele pictate ale florilor din poveste, ”Cărticica primăverii”), pentru buna desfășurare a activităților liber
alese și pentru a le arăta că le iubim și că ne sunt prietene deoarece ne bucură cu parfumul lor și ne colorează
viața.
În cadrul Activităților liber alese recreative, va avea loc euritmia ”Valsul florilor”, copiii vor desfășura
mișcări ritmice sugerate de linia melodică, folosind eșarfe colorate și coronițele cu flori, realizate în cadrul
activităților liber alese desfășurate dimineață.
Apoi vom desfășura traseul aplicativ și senzorial ”Culegem floricele”, copiii vor merge în echilibru
pe o linie trasată pe sol, ce reprezintă cărarea prin pădure, vor sări din cerc în cerc, vor culege floricele și le vor
așeza în coșuleț, apoi vor păși prin traseul senzorial pentru a ajunge la zâna primăvară să îi ofere coșul cu
floricelele culese de ei. La finalul jocului, vor primi ca recompensă, fursecurile în formă de floricele realizate
de ei la centrul joc de rol.
Voi face aprecieri verbale individuale dar și colective, aprecieri globale asupra întregii zile.
ANEXA 1
FLORILE CERTĂREȚE
-poveste populară-
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti… Undeva, departe, peste nouă mări şi nouă ţări, în
mijlocul unei împărăţii a florilor se afla o poieniţă fermecată, minunată, atât de minunată şi de fermecată cum nu
aţi m-ai văzut niciodată şi nu aţi mai auzit vreodată. Şi... acolo trăiau împreună în bună pace o mulţime de flori în
mii de culori pline de viaţă şi veselie. Într-o zi frumoasă, senină de primăvară, Zâna Florilor se plimba pe cărările
poieniţei fermecate împreună cu alaiul ei multicolor de flori. Înaintea tuturor florilor se aflau, ghiocelul, laleaua
şi narcisa. Ele conduceau întregul şir vesel de flori, deoarece aşa cum ştiţi şi voi, acestea sunt primele flori care
apar odată cu sosirea primăverii.
Deodată, ca la un semn în liniştea şi pacea poieniţei începură să se audă glasurile florilor ce o însoţeau pe
Zâna Florilor. Păreau oarecum supărate, ca şi cum, ca şi când cineva se certa sau le certa... Sau poate nu…
Eu, - se auzi un glas ca de clopoţel de argint, era chiar ghiocelul- eu sunt cea mai frumoasă floare din lume, şi
spunând acestea îşi înălţa căpşorul alb sus, sus de tot, de parcă ar fi vrut să atingă cerul cu fruntea lui.
Ia priviţi la hăinuţa mea albă, curată ca un zâmbet de copil. Şi în timp ce spunea acestea se învârtea, se
rotea, se înălţa pe vârful tulpiniţei sale şi râdea în hohote de bucurie. Zâna Iarnă mi-a dăruit hăinuţa aceasta
frumoasă, pură şi albă, albă, albă …Ha,ha, ha eu sunt cea mai frumoasă floare.
Laleaua şi Narcisa stătea îmbufnate şi priveau cu ochi rugători la Zâna Florilor, ca şi cum aşteaptau ca
aceasta să-l mustre pe “Ghiocel Clopoţel” pentru îndrăzneala de a crede că el este cea mai frumoasă floare. Dar...
fără sa mai aştepte o clipă, Narcisa se încruntă şi începu să-i spună mânioasă Ghiocelului:
Eu sunt cea mai frumoasă floare din lume, din stele, din univers. Soarele mi-a dăruit hainuţa aceasta galbenă,
strălucitoare. Parfumul meu este cel mai plăcut, mai înmiresmat şi mai fin, toată lumea îşi doreşte să păstreze în
suflet pentru totdeauna aceast fin şi dulce parfum. Ha, ha, ha... aşa să ştii râse cu poftă Narcisa.
Fără să mai aştepte, Laleaua ieşi din şirul de flori colorate şi înmiresmate şi plină de ciudă şi supărare
spuse:
Ba eu sunt cea mai frumoasă floare din lume, din lună, din stele, din univers, de oriunde. Regele Curcubeu m-a
sărutat şi mi-a dăruit rochiţe colorate în toate culorile lui strălucitoare şi vesele. Toată lumea mă priveşte cu
încântare şi eu singură, eu Laleaua colorez întreaga lume în toate culorile posibile şi imposibile. Ha, ha, ha, eu
sunt cea mai frumoasă floare care există pe pământ.
221
ISSN 2668-7097
Zâna Florilor dori să spună ceva, cu siguranţă ceva important şi plin de înţelepciune, când dintr-o dată,
ca la un semn se auzi un sunet înfricoşător şi cerul se întunecă într-o clipă.
Hi, hi, hi şi hu, hu, hu sunt eu Vrăjitoarea Ţinutului Invidiei şi Răutăţii Fără de Sfârşit. Astăzi sunt cea mai fericită,
mulţumită, bucuroasă, astăzi sunt extra, super încântată, în sfârşit se ceartă florile, în sfârşit nu mai e pace şi
armonie în Împărăţia Florilor.
- Hi, hi, hi şi he, he, he,
Să vină la mine toate florile,
Să le-adun în sac pe toate,
Să le duc degrab departe.
Să dispară florile, Să alung culorile,
Lumea să fie întunecată, Cenuşie şi-ntristată.
Ah, ce bucurie Ce mai veselie,
Haideţi toate, toate, toate Să vă duc acum departe,
Să nu mai fie veselie, bucurie, armonie.
Hi, hi, hi şi he, he, he.
Înfricoşate florile şi-au ascuns căpşoarele, tremurând înspăimântate la auzul celor spuse de Vrăjitoarea
cea rea şi întunecată. Acum le părea rău că au fost atât de îngâmfate şi de răutăcioase una cu cealaltă şi s-au
îmbrăţişat tare, tare şi acum plângeau şi se mângâiau una pe cealaltă.
Zâna Florilor avea o bagheta fermecată, o baghetă cu puteri fără sfârşit, deoarece era bagheta înţelepciunii
şi a prieteniei adevărate şi cu glas blând, dar poruncitor spuse :
-Pleacă, pleacă Vrăjitoare rea, florile mele nu vor veni niciodată cu tine. Lumea are nevoie de parfumul,
culorile şi frumuseţea lor. Ce ar fi o lume fără flori, ce ar fi o lume fără culori, ce ar fi pământul fără parfumul lor
dulce, minunat. Pleacă, pleacă departe şi să nu te mai întorci vreodată.
Îndată florile prinseră curaj, bagheta Zânei le-a dăruit putere şi încredere în ele însele, şi ţinându-se strâns
de mânuţe strigară :
Parfumul meu să te alunge pentru totdeauna, spuse Narcisa.
Albul meu strălucitor să te alunge departe vrăjitoare rea, spuse Ghiocelul.
Culorile mele să te pună pe fugă, să te trimită înapoi în împărăţia ta întunecată, spuse laleaua. Noi suntem florile
prietene, spuseră toate într-un glas, lumea are nevoie de noi, de frumuseţea şi culorile noastre, noi avem nevoie
de oameni, de cer, de soare. Pleacă, pleacă şi nu mai veni în Poiana Fermecată, veselă şi parfumată. Puterile
Vrăjitoarei se topiră pe dată, la vederea frumuseţii şi armoniei florilor aşa că dispăru într-o clipă.
Ei, spuse Zâna Florilor, aţi înţeles acum că toate la un loc şi fiecare în parte sunteţi minunate, că toate sunteţi la
fel de frumoase, că prietenia şi bunătatea sunt la fel de importante ca şi frumuseţea şi chipul vostru dulce şi drag.
Florile au plecat ochii ruşinate şi au promis ca atât cât va fi soare şi cer, stele şi copii frumoşi şi buni să
rămână prietene şi să trăiască împreună în bună pace şi înţelegere.
Şi aşa florile prietene înveselesc şi colorează pământul întreg, toate sunt iubite şi îndrăgite de copiii frumoşi şi
buni de pretutindeni.
222
ISSN 2668-7097
CAPITOLUL III
PLANURI DE INTERVENȚIE PERSONALIZATE
223
ISSN 2668-7097
PLAN DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT – EDUCAȚIE FIZICĂ CLASA a VIII - a
PROFESOR RADU IULIA

ȘCOALA GIMNAZIALĂ NICOLAE BĂLCESCU ORADEA
CURRICULUM ADAPTAT
NUMELE ȘI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC PROPUNĂTOR: RADU IULIA

NUMELE ȘI PRENUMELE ELEVULUI: C S
CLASA: a VIII - a
CERTIFICAT DE ORIENTARE ȘCOLARĂ ȘI PROFESIONALĂ nr.
Data
DISCIPLINA: EDUCAȚIE FIZICĂ
PERIOADA DE IMPLEMENTARE: an școlar 2022-2023
1. COMPETENȚE GENERALE:
• Utilizarea efectelor favorabile ale educaţiei fizice şi sportului în practicarea constantă a exercițiilor
fizice, pentru optimizarea stării de sănătate
• Utilizarea achiziţiilor specifice educaţiei fizice şi sportului în vederea propriei dezvoltări fizice
armonioase şi a capacităţii motrice
• Demonstrarea unui comportament adecvat regulilor specifice, pe parcursul organizării, practicării şi
participării la activităţile de educaţie fizică şi sport
224
Metode și
Metode și mijloace de
Competențe specifice Conţinuturi/Activități de învățare instrumente de Observații
realizare
evaluare
1.Utilizarea efectelor favorabile ale -metoda exercițiului - observare sistematca
educaţiei fizice şi sportului în practicarea
constantă a exercițiilor fizice, pentru
optimizarea stării de sănătate
1.1. Operarea cu indicatorii fiziologici de - determinarea propriilor parametri morfologici şi
bază ai stării de sănătate specifici vârstei şi funcţionali
genului - compararea valorilor indicilor fiziologici proprii
cu valorile normale specifice vârstei şi genului
1.2.Aplicarea, pe parcursul activităţilor de - prestarea eforturilor în condiţii igienice
educaţie fizică, a măsurilor de prevenire a - adoptarea adecvată a tipului de respiraţie în
influenţelor nocive ale factorilor de mediu - funcţie de temperatura mediului
determinarea propriilor parametri
morfologici şi funcţionali
- compararea valorilor indicilor fiziologici
proprii cu valorile normale specifice vârstei
şi genului
şi sport
2.Utilizarea achiziţiilor specifice educaţiei - metoda exercițiului - observare sistematica
fizice şi sportului în vederea propriei - evaluare sumativa
dezvoltări fizice armonioase şi a capacităţii
motrice
2.1. Utilizarea termenilor specifici - determinarea propriilor parametri morfologici şi
dezvoltării fizice armonioase funcţionali
- compararea valorilor indicilor fiziologici proprii
cu valorile normale specifice vârstei şi genului
2.2. Caracterizarea generală a propriei - studiul la oglindă, din faţă şi din profil, a posturii
dezvoltări fizice corporale globale
225
- compararea posturii corporale globale personale

cu modelele prezentate (planşe, filme, diapozitive)
- determinarea înălţimii şi greutăţii corpului şi
calcularea unui indice de nutriţie
- verificarea poziţiilor şi aspectelor principalelor
segmente ale corpului şi compararea cu modelele
prezentate
2.3. Efectuarea exerciţiilor simple pentru - efectuarea exerciţiilor specifice de dezvoltare a
dezvoltarea calităţilor motrice de bază calităţilor motrice
- parcurgerea de trasee aplicative specifice
dezvoltării calităţilor motrice
- realizarea pregătirii specifice a organismului
pentru prestarea fiecărui tip de efort
- respectarea în execuţii a parametrilor specifici
fiecărei calităţi motrice
- participarea la întreceri de viteză, de forţă, de
îndemânare/capacități coordinative şi de rezistenţă
2.4. Executarea de procedee tehnice în - exersarea procedeelor tehnice structurate în
structuri motrice specifice disciplinelor structuri progresive ca şi complexitate
sportive studiate - exersarea unor structuri motrice proprii
disciplinelor sportive, sub formă de
întrecere/concurs
- exersarea acţiunilor motrice, specifice
disciplinelor sportive studiate, în condiţii variate
- efectuarea acţiunilor tehnicotactice în condiţiile
respectării unor prevederi regulamentare
simplificate
3.Demonstrarea unui comportament adecvat - metoda exercițiului - observare sistematica
regulilor specifice, pe parcursul organizării, - evaluare sumativa
226
practicării şi participării ca spectator la

activităţile de educaţie fizică şi sport
3.1. Îndeplinirea de sarcini de organizare în - îndeplinierea rolului de responsabil de grup în
efectuarea unor elemente de gimnastică organizarea exersării pe grupe la gimnastica
acrobatică
- primirea şi oferirea asistenţei şi sprijinului în
relaţia cu un coleg, în efectuarea elementelor
acrobatice cu un grad crescut de dificultate
- aprecierea evoluţiei colegilor de grupă, la
executarea elementelor, liniilor şi a exerciţiului
acrobatic liber ales
- recepţionarea greşelilor de execuţie semnalate şi
luarea măsurilor de corectare a acestora
3.2. Aplicarea pe parcursul activităţilor a - efectuarea execuţiilor potrivit condiţiilor create de
prevederilor regulamentare, în condiţiile adaptare a prevederilor regulamentare oficiale
adaptării acestora - utilizarea eficientă a posibilităţilor create de
adaptare a regulilor oficiale
- realizarea, în timp, a unor execuţii în condiţii cât
mai apropiate de prevederile regulamentare
oficiale - observarea şi semnalarea încălcării
regulilor adaptate de către partenerii de activitate
3.3. Evaluarea propriului randament în - evaluarea eficienţei acţiunilor proprii în realizarea
activităţile sportive rezultatului pozitiv al grupului
- evaluarea eficienţei acţiunilor proprii în
realizarea rezultatului negativ al grupului
- analiza contribuţiei personale la realizarea
scorului general al întrecerii/concursului
- analiza cauzelor randamentului scăzut al
acţiunilor proprii
227
CONŢINUTURI
Domenii de conținut adaptate Elemente de conținut adaptate

1. Organizare a activităţilor motrice • trecerea din coloană câte unu în coloană câte doi, câte trei şi câte patru, şi revenire în formaţia iniţială
• trecerea din linie pe un rând, în linie pe 2-3 rânduri şi revenire în formaţia iniţială
2. Dezvoltare fizică armonioasă • postura corectă în poziţiile de bază şi în acţiuni motrice variate
• reflexul de postură corectă
• tonicitatea şi troficitatea musculaturii:
- membrelor superioare
- toracelui
- abdomenului
- membrelor inferioare
• mobilitate şi stabilitate articulară
• complexe de exerciţii pentru dezvoltare fizică armonioasă (libere, cu obiecte portative, cu/fără fond
muzical, cu partener)
• posturi deficiente frecvente
• determinări şi înregistrări în jurnalul personal ale indicilor morfologici şi funcţionali şi comparări cu
valori de referinţă specifice vârstei şi genului
• cunoştinţe despre:
- abaterile frecvente de la atitudinea corporală corectă
- cauzele care le produc şi mijloacele de prevenire a instalării acestor
3. Capacitate motrică DEPRINDERI DE LOCOMOŢIE
a) de bază:
1. Mersul
- cu pas adăugat
- cu pas încrucişat
2. Alergarea
- pe perechi şi în grup
- cu schimbări de direcţie
- cu ocolire şi trecere peste obstacole
228
3.Săritura
- sărituri succesive pe loc şi cu deplasare
- pe direcţii diferite (înainte, înapoi, lateral)
- peste obstacole
- la coardă
b) combinate:
1. Escaladarea
- prin apucare şi păşire pe aparat, din alergare uşoară
- prin apucare şi rulare pe partea anterioară a corpului, pe aparate cu înălţimi variabile
2. Tracţiunea
- pe banca de gimnastică înclinată
- pe perechi, din poziţii diferite
3. Căţărarea-coborârea
- la scara fixă
- pe plan înclinat
4. Târârea
- pe genunchi şi pe coate, cu purtare de obiect
DEPRINDERI DE MANIPULARE
a) de tip propulsie: lansare, rostogolire, voleibolare, ricoşare, azvârlire; lovire cu mâna, cu piciorul, cu
diferite obiecte (racheta, paleta, crosă)
b) de tip absorbţie: prindere cu o mână sau cu ambele, prindere cu o mănuşă
DEPRINDERI DE STABILITATE
a) de tip axial, specifice disciplinelor sportive
b) posturi statice sau dinamice, specifice disciplinelor sportive CALITĂŢI MOTRICE
1. Viteza
• viteza de reacţie:
- la diferiți stimuli
• viteza de execuţie:
-a actelor şi a acţiunilor motrice singulare şi repetate (viteza de repetiție)
• viteza de deplasare:
229
- pe distanţe şi pe direcţii variate

- viteză
- în condiții de coordonare
- caracteristicile exerciţiului pentru dezvoltarea vitezei
- valorile medii ale indicatorilor de viteză, corespunzătoare vârstei şi genului
2. Îndemânarea (capacități coordinative)
• coordonarea acţiunilor segmentelor corpului şi ale corpului în întregime, în spaţiu şi în timp
• coordonarea acţiunilor motrice în relaţia cu parteneri şi cu adversari
• mânuirea de obiecte, de pe loc, în condiții de ambidextri (manuală, podală)
• echilibru:
- menţineri, pe durate crescute progresiv, ale poziţiilor statice (cu baze de sprijin reduse, pe sol şi pe
suprafeţe cu înălţimi variabile)
- deplasări în echilibru, libere şi cu purtare de obiecte, pe suprafeţe înguste şi înălţate, orizontale şi
înclinate
3. Forţa
• forţa explozivă
• forţa dinamică (izotonică) segmentară
• forţa dinamică segmentară în regim de rezistenţă
• cunoştinţe şi informaţii despre:
- caracteristicile exerciţiului pentru dezvoltarea forţei
- valorile medii ale indicatorilor de manifestare a forţei principalelor segmente musculare, specifice
vârstei şi genului
2. Îndemânarea (capacități coordinative)
• coordonarea acţiunilor segmentelor corpului şi ale corpului în întregime, în spaţiu şi în timp
• coordonarea acţiunilor motrice în relaţia cu parteneri şi cu adversari
• mânuirea de obiecte, de pe loc, în condiții de ambidextri (manuală, podală)
• echilibru: - menţineri, pe durate crescute progresiv, ale poziţiilor statice (cu baze de sprijin reduse, pe sol
şi pe suprafeţe cu înălţimi variabile) - deplasări în echilibru, libere şi cu purtare de obiecte, pe suprafeţe
înguste şi înălţate, orizontale şi înclinate
230
3. Forţa
• forţa explozivă
• forţa dinamică (izotonică) segmentară
• forţa dinamică segmentară în regim de rezistenţă
• cunoştinţe şi informaţii despre:
• - caracteristicile exerciţiului pentru dezvoltarea forţei
• - valorile medii ale indicatorilor de manifestare a forţei principalelor segmente musculare, specifice
vârstei şi genului
4. Rezistenţa
• rezistenţa cardio-respiratorie la eforturi aerobe
• rezistenţa musculară locală
• cunoştinţe despre: - caracteristicile exerciţiului pentru dezvoltarea rezistenţei valorile medii ale
indicatorilor de manifestare a rezistenţei, specifice vârstei şi genului
5. Calităţi motrice combinate
• conform precizărilor de la fiecare calitate motrică
4. Discipline sportive ATLETISM
1. Alergări
• elemente din şcoala alergării - variante de exerciții din școala alergării
• alergarea de viteză: - pasul alergător lansat de viteză - startul de jos şi lansarea de la start
• cunoştinţe despre: - startul greşit - respectarea culoarului de alergare - probele de alergare de viteză în
concursurile oficiale
• alergarea de rezistenţă: - startul de sus şi lansarea de la start
• coordonarea respiraţiei cu ritmul paşilor de alergare - alergare pe teren variat
• cunoştinţe despre: - startul greşit - depăşirea adversarului - contactul piciorului cu solul, în funcție de
natura terenului
• informații cu caracter sportiv
2. Sărituri
• elemente din şcoala săriturii: - pasul săltat, pasul sărit
• săritura în lungime cu 1½ paşi în aer:
231
- elan de 7-9 paşi

- bătaie în zonă precizată
- desprindere
- depăşirea pragului (zonei de bătaie/desprindere)
- măsurarea lungimii săriturii
• săritura în înălţime cu păşire:
- elan de 5 - 7 paşi
- bătaie în zonă marcată, desprindere şi aterizare
3. Aruncări
• elemente din şcoala aruncării:
- aruncare tip azvârlire, cu un braț
• aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanţă
- aruncarea reuşită
- numărul de aruncări în concurs
GIMNASTICĂ
• elemente statice:
- cumpăna laterală
- podul de sus
– fete - stând pe cap
– băieţi - stând pe mâini
• elemente dinamice:
- rulări
- rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat şi înapoi din depărtat în ghemuit
- rostogolire înainte din ghemuit în depărtat
- răsturnare laterală (roata laterală)
• elemente și combinații gimnice
232
• combinații acrobatice și gimnice (cuprinzând elementele însușite)

• variante de linii acrobatice (cuprinzând elementele însuşite)
• cunoştinţe despre criteriile de apreciere a execuţiilor
SĂRITURI LA APARATE
• săritură, în sprijin ghemuit, pe capătul apropiat al lăzii, așezată longitudinal, urmată de rostogolire în
ghemuit
• cunoştinţe despre criteriile de apreciere a unei sărituri
JOCURI SPORTIVE
1. BASCHET
Anul I de instruire
• prinderea, ţinerea, protecţia şi pasarea mingii cu două mâini de la piept, de pe loc şi urmată de deplasare
• oprirea într-un timp
• driblingul
• aruncarea la coş cu una/două mâini de pe loc
• pivotarea
• poziţia fundamentală în apărare
• deplasările cu paşi adăugaţi
• lucrul de braţe şi jocul de picioare
• demarcajul
• marcajul
• depăşirea
• apărare „om la om” în aproprierea coşului propriu
• aşezare în atac „în potcoavă”
• acţiunea tactică „dă şi du-te”
• variante de joc cu temă
• cunoştinţe privind regulile de joc: fault, paşi, dublu dribling
233
2. HANDBAL
Anul I de instruire
• pasa azvârlită cu o mână de deasupra umărului: de pe loc şi din deplasare
• prinderea cu două mâini, de pe loc şi din deplasare
• driblingul simplu
• aruncarea la poartă de pe loc
• aruncarea la poartă cu paşi adăugaţi
• poziţia fundamentală
• procedee tehnice specifice portarului
• repunerea mingii în joc de către portar
• depăşirea
• replierea
• marcajul adversarului aflat în posesia mingii şi demarcajul
• intercepția
• sistemul de atac în semicerc
• aşezarea în apărare în sistemul 6:0
• variante de joc cu temă
• cunoştinţe privind regulile de joc: paşi, fault, dublu dribling
3. VOLEI
Anul I de instruire
• pasa cu două mâini de sus, precedată de deplasare și oprire cu fața spre direcția de transmitere a mingii
• organizarea celor trei lovituri
• variante de joc cu temă: 3x3 cu trecerea mingii peste fileu cu două mâini de sus precedată de deplasare,
cu două mâini de sus din săritură, prin plasare cu o mână
• serviciul de jos din faţă
• preluarea serviciului de jos din față (cu două mâini de sus)
• model de joc cu efectiv redus (4x4)
234
• cunoștinte privind acțiunile tactice colective (dispozitive, modalități și reguli de acționare) specifice
modelului de joc 4x4 (la efectuarea serviciului, la primirea serviciului, în apărare și în atac)
• preluarea cu două mâini de jos
• cunostinţe privind regulile de joc: atingerea fileului, lovire dublă, minge ţinută
5. Igienă şi protecţie individuală • tehnici de reechilibrare
• modalităţi de atenuare a şocurilor
• măsuri de menţinere a igienei individuale şi colective
• tehnicile de acordare reciprocă a ajutorului/ sprijinului în execuţii
• cunoştinţe despre: - importanţa pregătirii organismului pentru efort - importanța respiraţiei, cu caracter
de refacere
6.Comportamente și atitudini • asumarea responsabilităților specifice în lecţiile de educaţie fizică și sport şi în întreceri/ concursuri
• asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor specifice activităților de educație fizică și sport
• comportamentele integrate în noţiunea de fair-play
• disponibilități de prevenire/ aplanare/ rezolvare a situaţiilor conflictuale
235
ISSN 2668-7097
PLAN DE REMEDIERE A DIFICULTĂȚILOR DE LIMBAJ
Prof. inv. primar Ștefan Rodica

Plan de Remediere a Dificultăților de Limbaj, Clasa Pregătitoare
1.INFORMAŢII DE BAZĂ:
Numele elevului: C. G. R.
Școala Gimnazială Nr. 10 Galați
Clasa pregatitoare B
Problema cu care se confruntă copilul: Deficienţă de limbaj
Informaţii despre starea de sănătate a elevului: Stare bună de sănătate.
Informaţii despre mediul social: Locuieşte împreună cu familia lui, având în componenţa sa mama și tata si
un frate. Familia prezintă condiţii bune de locuit. Mama se implică în activitatea copilului atât acasă cât și la
școală. Copilul este reticent atunci când vine vorba de învățat. Refuză să citească.
1. ECHIPA DE INTERVENŢIE:
Profesor înv. Primar: Ștefan Rodica
Psiholog școlar: Țugui Daniela
P.I.P. elaborat pentru anul școlar 2022-2023
2. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN EVALUARE:

• chestionare orale;
• observaţii curente;
• aplicaţii practice;
• fişe de lucru utilizate la diferite activităţi;
• proba de evaluare;
• convorbire individuală şi în grup;
• observaţia spontană şi dirijată.
3. OBIECTIVELE PROGRAMULUI:
Pe termen lung:
• Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor
gramaticale;
• Dezvoltarea expresivităţii şi creativităţii;
Pe termen scurt:
• Formarea abilităţilor de comunicare;
• Formarea abilităţilor de participare la actvități;
• Dezvoltarea capacităţii de scriere;
• Partciparea la activităţi de grup;
• Participarea la activităţi specifice comunicarii;
4. SCOPURILE PROGRAMULUI:
• Educarea exprimării verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic;
• Formarea capacităţii de a comunica corect;
• Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare;
5. DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE:
236
ISSN 2668-7097
• Stimularea școlarului în vederea reducerii dificultăților de învățare prin exersarea și dezvotarea

proceselor psihice (memorie, atenție, motivație), a unor trăsături pozitive de personalitate din domeniul
afectiv si motivațional, a deprinderilor de muncă individuala;
• Implicarea mamei pentru a o ajuta să lucreze cu copilul în corectarea limbajului și dezvoltarea
vocabularului;
237
OBIECTIVE METODE SI TEHNICI MATERIALE UTILIZATE
- efectuarea unor exerciții de relaxare, pentru concentrarea - convorbirea - planșe
atenției și dezvoltarea memoriei; - povestirea - fișe de lucru
- problematizarea - jocuri de construcție
- exercitiul de relaxare - plastilină
- cărti
- puzzle
- educarea auzului fonematic, a atentiei vizuale, a analizei - exercitii de gimnastică respiratorie, linguală; - planșe
auditive si imbogatirea vocabularului; - exercitii pentru formarea priceperilor si - fișe de lucru
deprinderilor de pronuntie corecta a silabelor si - jocuri
cuvintelor; - cărți
- exercitii de formulare a unor propozitii
simple cu sunetul corectat in diferite pozitii;
- povestiri dupa imagini, planse;
- demonstratia;
- stăpânirea și motivarea personală prin gestionarea - exercitii de autocunoastere; -fise de lucru
adecvată a trăirilor afective negative; - exercitii pentru cresterea stimei de sine si a -desene
increderii in fortele proprii; -minge antistres
- exercitii pentru managementul emotiilor -joc de rol
negative;
- convorbirea;
- problematizarea;
- lauda, incurajerea;
- explicarea și formarea unor deprinderi eficiente de lucru; - explicatia; -carti, caiete;
- exercitiul -fise de lucru si cartonase
- organizarea locului de învățare prin eliminarea - convorbirea;

elementelor distractoare; - exercițiul;
- incurajarea
- construirea unui orar si respectarea lui ,oferirea de - convorbirea; -cartonase cu sarcini expuse in
recompense de către familie; - exercitiul camera
238
- masuri unitare de sustinere a copilului de catre familie; - informarea -monitorizarea succesului prin
- empatia acordarea de fețe vesele
• Activitățile se desfășoară ori de câte ori este posibil și cu precădere în timpul orelor de CLR, DP și MEM
MIJLOACE: probe de evaluare, fişe de lucru, planşe, jetoane, jocuri didactice, rechizitele şi auxiliare scolare, obiecte de uz general;
Domeniul de intervenţie: Educarea limbajului

Copila este reticenta atunci cand vine vorba de invatat. Refuza sa citeasca, nu exerseaza literele si de aceea nu face fata la ore.
Nu pronunţă corect anumite sunete: ș, j, f, z ,ce, ci, și implicit stâlcește cuvintele. Despartirea cuvintelor in silabe este deficitara.
Atât la copiere, cât si la dictare-scris cu litere de tipar scrie cu omisiuni de cuvinte/litere, inversiuni de litere/silabe, nu retinea propozitia-necesita multe
repetitii ale propozitiei dictate.
●Prelucrarea informatiilor si stabilirea unui plan de interventie: Familia refuză să-l ducă la logoped motivând că nu cunoaște orasul și nu știe
să ajungă.
ENUNTAREA INTERVENTII
PROBLEMELO Obiective Activitate Responsabili Perioada Evaluarea progresului

R
●Pronuntie Sǎ corecteze pronuntia Exercitii de pronuntie corectǎ Învǎtǎtorul, Tot anul, de 2 ori Micsorarea nr. de greseli,
defectuoasă a sunetelor familia pe sǎpt. dupǎ o perioadǎ
cuvintelor copilului determinatǎ de timp
●Scriere incorectǎ Sa scrie corect dupǎ Meditatie: dictǎri de prop./text Învǎtǎtorul, Tot anul, cel putin Pânǎ la sf. anului (grafic cu
dupǎ dictare dictare familia o datǎ pe fiecare rezultat al eval.)
copilului sǎptǎmânǎ
●Ritm lent Sǎ scrie tot de la tablǎ, Scrierea integralǎ a ceea ce s-a Elevul însusi Zilnic, la orele de Zilnic, la sfârsitul
pânǎ la sfârsitul orei scris în timpul orei, altfel scrie românǎ si programului scolar
de curs în pauzǎ. matematicǎ
●Neatentie Sǎ mǎreascǎ timpul de Jocuri de atentie Învǎtǎtorul, Zilnic, la Zilnic, în cadrul orelor
implicare în sarcinǎ familia începutul orelor,
copilului în timpul liber
239
●Probleme ●Sǎ se manifeste cu ●Discutii individuale despre ●Învǎtǎtorul, Când este nevoie; Prin observatia
afective calm, atunci când comportamentul copiilor mari, elevul, familia comportamentului si
cineva din familie îl comparativ cu cei mici elevului conversatia cu elevul și
ceartǎ pǎrintii
●Metoda modelǎrii
●Sǎ manifeste
sigurantǎ, în situatia ●Discutii individuale
de evaluare despre comportamentul
● să se joace frumos
cu ceilalți copii, fără a-
i agresa;
Psiholog școlar, Prof. înv. primar
Țugui Daniela Ștefan Rodica
240
ISSN 2668-7097
PROGRAM DE INTERVENTIE PERSONALIZAT

Matematică și cunoașterea mediului
Prof.Psihopedagogie Specială CĂRĂȘEL NICOLIȚA

Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă ,,Sf.Vasile”Craiova
Nume şi prenumele beneficiarului: D.D. G.

Data şi locul naşterii:
Domiciliu: judeţul Dolj, Craiova
Şcoala/Instituţia: Școala Gimnazială Particulară ”Ethos” Craiova
Echipa de lucru:
Prof. diriginte :S.M.
Prof. itinerant: Cărăşel Nicoliţa
Prof. Psihopedagog școlar:B.O
Probleme cu care se confruntă copilul/elevul tânărul(rezultatele evaluării complexe)
Copilul se încadrează în gradul de handicap grav cu însoţitor

Tip dizabilitate: tulburare mixtă de achiziții școlare,
Dizabilităţi asociate: psihică,mental,sindrom hiperkinetic
Deficit în funcţionarea: proceselor cognitive, mnezice şi atenţionale. Stadiul operaţilor concrete..
Limbaj expresiv verbal în curs de formare, funcţionează structurile gramaticale.
Capacitate scăzută de adaptare, participare, deficit de atenție.
Priorităţi pentru perioada: septembrie 2022-iunie 2023
Dezvoltarea potentialului cognitiv și creșterea gradului de mobilizare a atenției voluntare
Obiective
Structura programului de interventie personalizat:
Obi Conţinuturi Metode şi Mijloace Perioa Criterii Metode şi

ectiv mijloace da de minimale de instrumente
e de interve apreciere a de evaluare
realizare nţie progreselor
Operații cu numere naturale Subliniază

O1 în concertul 0-31 Conversati Fise de 1/2 corect cifra Observare
a lucru lună zecilor sistematica
scris
Exercitiul Lipici, Subliniază Oral;
foarfecă, correct cifra
Explicatia hârtie unităților
glacee
241
ISSN 2668-7097
O2 compararea unor grupuri de Conversati Fise de 1 lună Identificarea Evaluare

obiecte prin punerea a lucru; conținutului orală
elementelor unele sub altele, textului Evaluare
încercuirea părţilor comune, Exercitiul Creion scrisă
punerea în corespondenţă; colorat;
Explicatia marker;
Jocul
O3 Ordinea efectuării Conversati 1/2 Descompuner Observare
operațiilor cu numere a Fise de lună ea unui număr sistematica
natural în concertul 0-31 lucru folosind
Exercitiul regula ;
învățată la .
Explicatia Calculator clasă
Demonstra Lipici,
ția foarfecă,
hârtie
glacee
O4 identificarea numărului mai Conversati Fise de 1 lună Scrie corect Observare
mic/mai mare pe baza a lucru operatorii sistematica
comparării a două numere matematici
mai mici decât 31 şi scrierea Exercitiul între numere: Evaluare
relaţiei; Lipici, <,>, = scrisă
Explicatia foarfecă,
Jocul hârtie
glacee
O5 observarea simetriei la Conversati Fise de 1/2 Identifică Observare
figurile geometrice plane, la a lucru; lună asemănarea sistematica
obiecte şi fiinţe din mediul între 2 multe
apropiat; Exercitiul Creion figuri Auto-
colorat; geometrice evaluare;
Explicatia marker; .
Evaluare
Jocul scrisă
O6 decuparea pe contur a Conversati Fise de 1/2lună Recunoaște Observare
formelor geometrice plane a lucru figurile sistematica
de diferite dimensiuni, geometrice
realizate pe diverse Exercitiul Evaluare
suporturi (hârtie glasată, Lipici, Desenează scrisă
carton); Explicatia foarfecă, corect: pătrat,
hârtie dreptunghi,
Demonstra glacee triunghi, cerc
ția
242
ISSN 2668-7097
Evaluare periodica:
Obiective realizate: recuperarea laturilor disfuncţionale în ceea ce privește citirea conștientă și înțelegerea
cerințelor din sfera matematicii; antrenarea elevului în activităţi plăcute pentru a-l stimula;
Dificultati intampinate:
Metode cu impact -pozitiv: activitatile practice, autoevaluarea, softurile didactice, jocurile
didactice
-negativ: fisele de lucru
În urma evaluarii rezultatelor obtinute dupa derularea programului de interventie pe o perioada de doua luni,
s-a constatat ca elevul reactioneaza pozitiv la probele practice.
Revizuirea programului:
Fișe de lucru mai atractive, activități practice mai numeroase
Rolul şi modul de implicare al părinţilor
Stimularea dezvoltării intelectuale, a proceselor sale de învăţare prin încurajare, stimularea cognitivă,
interacţiune, comunicare, conversaţie, răspuns la întebările copilului, încurajarea şi participarea la jocurile
acestuia.
La nivelul interacţiunii cu copilul se impune îndrumare, sistem de reguli şi recompense, impunere de limite,
astfel încât să fie capabil să dezvolte un comportament social adecvat.
Sunt necesare satisfacerea nevoii copilului de relaţii sigure, stabile, afectuoase cu adulţii importanţi din viaţa
sa, menţinerea sensibilităţii şi atenţie faţă de nevoile copilului, contact fizic adecvat, confort, ocrotire suficiente
pentru a demonstra afecţiune.
În activitățile casnice, părinții vor trasa sarcini simple și concise de rezolvat astfel încât să stimuleze atenția
și dezvoltarea capacității de concentrare, îndeplinirea sarcinilor fiind finalizată cu laude şi încurajări.
Recomandari
Este necesara derularea unui P.I.P. care va utiliza softuri educationale.
Recomandări particulare
Sprijin educaţional în mediul şcolar şi la domiciliu. Activitate de terapia tulburărilor de atenție și

concentrare.
243
ISSN 2668-7097
Pandemia - Adaptare și reziliență în fața schimbărilor neplăcute
prof. Toacșe Adriana

Inevitabil, teama s–a instalat imediat după declararea stării de urgență. Știrile erau înfiorătoare. Pe
stradă nu erau oameni, iar noaptea, liniștea apăsătoare te ducea cu gândul la apocalipsă. Pe lângă lipsa libertății
și a tot ce înseamnă libertatea, mai ales pentru cei care am câștigat-o cu greu în ‘89, am simțit lipsa întâlnirilor
cu prietenii, a plimbărilor în aer liber, a peisajelor și a întâlnirilor obișnuite cu cei dragi.
După trecerea activităților în on line, am simțit nevoia să fac ceva, atât pentru elevi cât și pentru colegii mei pe
care i-am simțit bulversați, mulți punând întrebarea “ce facem acum?“ și care așteptau ajutor. Împreună cu o
colegă am organizat în scurt timp activitatea online, asigurând suport tehnic colegilor profesori/diriginți și
elevilor . Nu a fost ușor. Lucram câte 12 ore pe zi. În paralel cu această activitate puneam la punct și lucrul pe
platforma G-Suite Classroom, școala noastră având domeniu web déjà achiziționat. Pentru că atenția mea era
concentrată asupra noului mod de lucru, teama nu a avut loc să se accentueze.
Întâlnirile din weekend cu prietenii s-au transformat și ele în întâlniri online. Prietenii care nu lucrează în
domeniul învățământului, nefiind obișnuiți cu online, au fost foarte receptivi.
După aproximativ o lună de lucrat acasă, am decis să-mi țin orele de la școală, din laborator, specializarea mea
principală fiind de inginer mecanic, iar modulele pe care le predau necesită și o parte aplicativă. Pe lângă faptul
că școala era pustie, care mi-a dat o altă senzație stranie, am văzut partea pozitivă, și anume faptul că aveam
aproape materialele necesare susținerii orelor în condițiile date.
În afară de activitatea la clasă, am reușit împreună cu colegul meu Nicolae să organizăm și o campanile de
ajutorare, fiind la a III-a ediție, activitate care face parte dintr-un Proiect Național Școli conectate la
comunitate.
În acea perioadă, am descoperit că am putere reală de adaptare, am învățat să fiu mai empatică, să văd partea
pozitivă a lucrurilor, să fiu perseverentă pentru a găsi soluții la problemele noi, să fiu aproape de cei care au
nevoie, să apreciez adevăratele valori ale vieții și multe altele pe care încă nu le-am identificat.
Concluzie: Pentru depășirea obstacolelor pe care le întâmpinăm în viață, există în fiecare dintre noi resurse de
a merge mai departe, totul este să vrei!
243
ISSN 2668-7097
prof. Szalai Anca-Ramona

responsabil.
parchetul).
• să determine suprafața totală a holului, pereți și tavan care trebuie zugrăvită știind că înălțimea pereților este
de 2,5 m, iar o ușă are lățimea de 90 cm și înălțimea de 2 m și prețul manoperei știind că prețul zugrăvirii
unui metru pătrat este de 7,5 RON,
• să calculeze prețul vopselei lavabile necesare căutând prețul afișat de un magazin de specialitate și
informațiile oferite de producător în ceea ce privește cantitatea de vopsea necesară acoperirii unei anumite
suprafețe într-un mod eco-responsabil,
• să determine suprafața totală pe care se montează gresie (hol și bucătărie) și prețul gresiei necesare
folosindu-se de prețul afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai multă
gresie decât suprafața care se acoperă), precum și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 80% din
prețul gresiei,
• se va determina suprafața totală pe care se montează parchet și prețul parchetului necesar folosindu-se de
prețul afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai mult parchet decât
suprafața care se acoperă) și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 60% din prețul parchetului,
• se va determina lungimea totală a plintei care se montează pe margine (ținând cont că plinta nu se montează
în dreptul ușii care are lățimea de 90 cm) și pretul acesteia folosindu-se de prețul afișat de un magazin de
specialitate,
244
ISSN 2668-7097
apartament este mai mare sau mai mică decât diferența de preț dintre cele două apartamente și va formula
o concluzie și o va prezenta clasei ca fiind cea mai avantajoasă ofertă.
245
Lesson Plan
Class: 5th
Textbook: Limba modernă 1 Engleză clasa a V-a, Art Klett
Lesson: Let’s talk about quantities!
Time allowed: 50 minutes
Type of lesson: Mixed
Previous work: Countable and uncountable nouns
Organization: frontal, individual, pair work, group work
Aids: student’s books, notebooks, worksheets, laptop, audio material, video projector, digital student’s book, Bb, Whiteboard, realia (a glass of water, a packet of rice,
a bag of candies, a bag with a few apples)
Specific skills:
1.2 Identifying the significance/meaning of clearly-spoken dialogues/monologues, with help from the interlocutor
2.4 Taking part in dialogues
Competences:
• Asking and answering about quantities
• Listening for specific information
• Speaking/writing about eating habits
246
Warm-up
Objectives: to introduce the Ss into the proper atmosphere.
Procedure: The T greets the Ss and asks who is absent. Ss answer. T establishes a warm relationship with the Ss. T asks some Ss to present their homework, a worksheet
where they had to complete the sentences with some or any, comments upon it and corrects the mistakes if there are any. Then, T invites Ss to come in front of the
classroom and choose a colored slip of paper from a box. They have to read the word written on the slip of paper, decide if it is a countable or an uncountable noun and
put it in the right box, one box will be for the countable nouns and another box for the uncountable ones.
Time: 7 min
Activity 1
Objectives:
- to introduce the new grammar items (much, many, a lot of);
- to use the new grammar items in context.
Aids: a glass of water, a packet of rice, a bag of candies, apples, student’s book, notebooks, digital student’s book, laptop, video projector, whiteboard,
worksheets;
Procedure: T shows to the Ss, in turn, a glass with a little water, a bag with a lot of candies, a bag with a few apples and a bag with a lot of rice and asks them questions
like ”What do I have in the glass?”, ”Is there much water in the glass?” etc. T writes sentences containing the words much, many, a lot of on the Bb and underlines
them. After having elicited from the Ss the subject of the new lesson, “Let’s talk about quantities”, the T writes it on the Bb. Ss write the title of the new lesson in their
notebooks. Next, Ss are invited to watch the video in the digital Ss’ book. Then, the T writes the rules for using much, many and a lot of on the BB. Ss write them in
their notebooks. When finishing writing the rules in their notebooks, Ss are invited to do the exercise on the worksheet the T gives them. They have to choose the correct
answer. When they finish, they check their answers with the T. Next, they will work in pairs and they will do exercise 5 page 121 in the S’s book. When they finish,
they check their answers with the T.
Time: 15 min.
Activity 2
247
Objectives:
- to introduce new grammar items (how much, how many);
- to use the new vocabulary items (how much, how many) in context;
- to listen for specific information.
Aids: Bb, notebooks, laptop, kahoot game, whiteboard, audio material, student’s book.
Procedure: The T elicits from the Ss the use of How much and How many and writes the rules on the Bb. Ss write in their notebooks. Next, Ss are invited to play a
kahoot game (https://create.kahoot.it/details/124e016a-3e16-4215-a90d-21aeb525f01f). The T monitors the Ss and she intervenes only if necessary. After that, Ss will
have to do a listening activity in the student’s book in order to fill in How much and How many to form some questions. When they finish, they check their answers
with the T. Then, they will work in pairs and will answer the questions using the information in the recipe. They will check their answers with the T, when they finish.
Time: 13 min.
Activity 3
Objectives:
- to ask and answer about quantities;
- to speak/write about their eating habits;
Aids: Student’s book, notebooks, Bb.
Procedure: Ss are invited to work in pairs and do exercise 2 page 122 in the student’s book. They have to write questions using the given prompts. They check their
answers with the T. The T writes the questions on the Bb. Next, the Ss have to work in groups and ask and answer the questions in the previous exercise. Then, they
have to sum up their eating habits.
Time: 12 min.
248
Evaluation and homework
T asks Ss to post a word or two to describe the class activity, on the Padlet. Ss are given exercise 2 / page 125 from the student’s book. T explains what they should
do.
Time: 3 min
249
ISSN 2668-7097
Worksheet
Choose the correct answers.
1. There is much / a lot of cheese.
2. There isn’t much / many coffee left.
3. Are there a lot of / many tomatoes in the fridge?
4. There are not a lot of / many apples in the bowl.
5. We haven’t got a lot of / much olive oil.
6. Is there much / many coffee in the cup?

7. There are a lot of / many potatoes in the bag.
8. Is there much / many sugar on the table?
9. Are there many / a lot of bananas in the supermarket?
10. She eats much / a lot of chocolate every day.
11. The little boy can’t buy much / many sweets because he doesn’t have much money.
250
ISSN 2668-7097
STRATEGII DIDACTICE CE PRIVESC EDUCAŢIA INCLUZIVĂ

PENTRU COPIII CU C.E.S. INTEGRAŢI ÎN
ŞCOLILE OBIŞNUITE
Prof. Vochița Violeta
Grădiniţa cu P. N. Scoarța, Gorj
Educaţia incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătăţire a instituţiei şcolare, având că

scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine participarea la procesul de
învăţământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunităţi.
În Declaraţia de la Salamanca se spune că şcoală obişnuită cu o orientare incluzivă reprezintă
mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare, un mijloc care crează comunităţi
primitoare, construiesc o societate incluzivă şi oferă educaţie pentru toţi; mai mult, ele asigura o educaţie
eficientă pentru majoritatea copiilor şi îmbunătăţesc eficientă şi, până la urmă, chiar şi rentabilitatea întregului
sistem de învăţământ.
Fiecare copil este diferit şi special,şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu C.E.S. Din
cauza stereotipurilor şi ideilor preconcepute, cei mai mulţi oameni nu îşi dau seama că diferenţele dintre copiii
cu C.E.S. sunt la fel de mari ca şi diferenţele dintre copiii obişnuiţi. Spunem despre un cadru didactic că este
conştient de faptul că toţi copiii au dreptul de a fi cu colegii lor abia atunci când încurajează şi sprijină integrarea
copiilor cu C.E.S. în clasă. Varietatea diferenţelor individuale şi diversitatea abilităţilor personale sunt lucruri
care trebuie apreciate, pentru că îmbogăţesc şi stimulează situaţiile de învăţare din cadrul activităţii la clasa,
prin contribuţia unică a fiecărui copil.
Incluziunea este procesul prin care copiii cu C.E.S. interacţionează sistematic cu colegii lor de
aceeaşi vârstă,într-un mediu natural în care toţi copiii pot învaţă şi relaţiona firesc. Incluziunea respectă
drepturile tuturor copiilor de a participa activ la activităţile educative dintr-o şcoală obişnuită, indiferent că sunt
sau nu cu C.E.S. Şcoală şi implicit cadrul didactic, trebuie să-şi depăşească propriile temeri şi ezitări, pentru a
înţelege şi acceptă incluziunea.
Respingerea incluziunii decurge de cele mai multe ori din lipsa informării şi a încrederii în propriile
capacităţi profesionale şi umane. Cadrul didactic de la clasa obişnuită se simte uneori nepregătit pentru a lucra
un copil cu C.E.S. Totuşi, acesta dispune de pregătirea profesională necesară pentru a oferi servicii educaţionale
tuturor copiilor, întrucât fiecare copil este diferit de ceilalţi. Cu toate acestea, trebuie să înţeleagă că nu este
necesar să îşi asume toate responsabilităţile legate de educaţia copilului, ci este important să le împartă cu
familia şi cu alţi specialişti. Pentru a putea răspunde tuturor nevoilor pe care le are un copil cu C.E.S., cadrul
didactic de la clasa trebuie să colaboreze cu profesionişti care oferă servicii specializate, în vederea elaborării
şi implementării unui program de educaţie specială şi servicii terapeutice.
Se dezvoltă astfel o echipa în care fiecare membru are ceva de oferit, chiar dacă, pentru a se adresa
nevoilor copilului cu C.E.S. recurge la abordări şi metode diferite. Abordarea sistemică a principiilor educaţiei
incluzive, psihopedagogiei speciale şi a asistenţei complexe, în rezolvarea problemelor individuale sau de
microgrup, este eficientă mai ales prin implicarea echipei multidisciplinare. În structura acestei echipe întâlnim
medici, psihologi, psihopedagogi, pedagogi, asistenţi sociali, învăţători, profesori, instructori de educaţie, alte
persoane de referinţă în viaţă de relaţie a copilului, părintelui sau tutorelui legal.
Şcolile obişnuite dezvoltă o serie de servicii de sprijin pentru copiii cu cerinţe speciale. Formarea
continuă a cadrelor didactice are în vedere diversitatea elevilor, politicile şi serviciile de sprijin sunt coordonate
global,iar politicile pentru copiii cu C.E.S. vizează stimularea participării în activităţile obişnuite în clasa.
Distribuirea resurselor şcolii se face în mod echitabil şi şcoală dispune de o strategie prin care părinţii sunt
încurajaţi să devină parteneri în procesul de învăţare al copiilor lor. Serviciile de sprijin de la nivelul şcolii (cum
ar fi cele asigurate de psihologi, logopezi, consilieri şcolari, profesori de sprijin, medici etc.) asigura creşterea
gradului de participare a elevilor. De asemenea este încurajată implicarea şi participarea la managementul şcolii
a tuturor cadrelor didactice.
254
ISSN 2668-7097
Pentru copiii cu tulburări de limbaj şi cu dificultăţi de învăţare există”centre logopedice interşcolare”

care au specialişti ce desfăşoară terapii specifice pentru corectarea tulburărilor de limbaj şi pentru depăşirea
dificultăţilor de învăţare. Profesorii logopezi sunt specializaţi în logopedie şi sunt absolvenţi ai Facultăţii de
psihologie şi ştiinţe ale educaţiei.
Pentru copiii cu tulburări de comportament şi dificultăţi de adaptare există”centrele de asistenţă
psihopedagogică”care dispun de consilieri psihopedagogi (psihologi) care oferă servicii atât copiilor aflaţi în
situaţie de risc şi criză cât şi familiilor acestora.
Pentru copiii cu deficienţe diagnosticaţi în comisiile pentru protecţia copilului există serviciile
educaţionale de sprijin prin cadrele didactice de sprijin/itinerante.
Profesorul de sprijin este acea persoană specializată în activităţile educative şi recuperatorii adresate
copiilor cu cerinţe speciale în educaţie. În calitatea sa, profesorul de sprijin, pe lângă activităţile specifice
desfăşurate în afară orelor din clasa, participa şi la activităţile didactice din clasa, împreună cu
învăţătorul/educatorul sau profesorul şcolii de masă. În aceste condiţii, responsabilitatea să este dublă, deoarece
trebuie să se adapteze atât condiţiilor de lucru din clasa obişnuită, cât şi condiţiilor de lucru în particular cu
respectivii copii.
Cadrul didactic de sprijin acţionează acţionează în una sau mai multe şcoli de masă ori şcoli speciale
unde sunt integraţi copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate. Utilizează instrumente că : testele
psihologice, testele pedagogice, programe şcolare, programe de intervenţie personalizată, cărţi,reviste, broşuri,
materiale didactice şi metode didactice adaptate.
Aceşti profesori pot ajută la evaluarea programelor curriculare şi realizarea adaptării curriculare pe
ariile deficitare, în colaborare cu învăţătorul/educatorul sau profesorul clasei, precum şi la elaborarea
programului de intervenţie personalizat, cu priorităţi pe termen scurt şi mediu, în funcţie de competenţele,
preferinţele şi de dificultăţile copilului.
Intervenţiile suplimentare se constituie într-un suport pentru copilul cu C.E.S. contribuind la
normalizarea condiţiilor lui de dezvoltare.
Programul de intervenţie individualizată are două părţi:
*Programul curricular
*Programul de recuperare
Programul curricular cuprinde:
*Adaptările curriculare explicite pentru fiecare disciplină de studiu
*Modalităţile de realizare a învăţării curriculare
Curriculum diferenţiat se referă la modalităţile de selectare şi organizare a conţinuturilor, metodelor
de predare-învăţare, metodelor şi tehnicilor de evaluare, standardelor de performanţă, mediului psihologic de
învăţare, în scopul diferenţierii experienţelor de învăţare şi adaptare a procesului instructiv-educativ la
posibilităţile aptitudinale şi de înţelegere, la nivelul intereselor şi cerinţelor educaţionale, la ritmul şi la stilul
elevului. Plecând de la această premisa, se poate vorbi aici despre un curriculum individualizat/personalizat.
Curriculum adaptat-este în strânsă legătură cu noţiunea de curriculum diferenţiat, în sensul că
diferenţierea presupune, implicit şi o adaptare a conţinuturilor, metodelor, mijloacelor şi tehnicilor de lucru în
activităţile instructiv-educative. Dintr-un anumit punct de vedere, cei doi termeni sunt aproape sinonimi, în
sensul că nu poate există diferenţiere fără adaptare,la fel cum nu poate există adaptare fără diferentire. Este la
fel de importantă reconsiderarea strategiilor didactice şi a activităţilor care oferă situaţii de învăţare diverse.
Adaptarea tehnicilor de predare-învăţare se poate face prin:
- identificarea unor obiective educaţionale alternative;
- adaptarea materialelor didactice;
- diversificarea materialelor didactice pentru menţinerea motivaţiei;
- sprijin suplimentar pentru copilul cu c.e.s.din partea unui coleg de clasa sau a unui adult;
- modificarea strategiei instructive (de exemplu:lucrul cu grupe mici în loc de activităţi colective);
- modificarea exigenţelor;
255
ISSN 2668-7097
- modificarea procedurilor de evaluare (de exemplu:teste cu grade de dificultate diferite);

- identificarea activităţilor alternative programei şcolare pentru copiii cu dizabilităţi severe.
Atunci când un cadru didactic apreciază incluziunea la adevărată ei valoare, va fi capabil să
conceapă şi să planifice activităţi care să asigure succesul şcolar al copilului cu C.E.S. Apoi,împărtăşindu-şi
experienţele pozitive şi altor profesionişti, poate fi promotorul practicilor incluzive la nivelul şcolii în care
lucrează.
Bibliografie:
- Dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli- MEC, UNICEF, BucUREȘTI,1999
- Să înţelegem şi să răspundem la cerinţele elevilor din clasele incluzive- Ed. Ro Media, 2002
- Educaţia integrată a copiilor cu handicap- Reninco, UNICEF, 1998
- Metodologie pentru centrele de resurse în educaţia specială - MEC, UNICEF, Reninco
256
ISSN 2668-7097
COMUNICAREA DIDACTICĂ
CAUZE CARE POT GENERA BLOCAJE COMUNICAȚIONALE
Prof. Georgiu Ioan

Comunicarea reprezintă schimbul de mesaje între cel puțin două persoane, din care una emite (exprimă)
o informație și cealaltă o recepționează (înțelege), cu condiția ca partenerii să cunoască codul (să cunoască
aceeași limbă). Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii, expresia feței, poziția corpului,
gesturi etc.) reprezintă, de semenea, o parte importantă a comunicării. O bună comunicare presupune
combinarea armonioasă a limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris, citit) cu cel nonverbal (exprimat prin
semne, gesturi, desene).
În activitățile didactice am întâlnit, de-a lungul anilor, o serie de bariere care duc la blocaje în
comunicare. Dintre acestea pot aminti:
Bariere de natură fizică - deficiențe verbale și auditive.
Sunt elevi care au deficiențe de vorbire, sunt mai puțin comunicativi, din cauză că stâlcesc cuvintele și
stârnesc amuzamentul celorlalți copii, care cu greu se abțin să nu facă comentarii malițioase. În această situație
este nevoie de multă muncă pentru a corecta deficiența. Este necesar să purtăm o discuție cu ceilalți elevi, din
care să înțeleagă că un coleg are nevoie de ajutor și să-i convingem să nu mai râdă când greșește. De asemenea,
sunt elevi care prezintă deficiențe auditive. Aceștia nu aud ceea ce explici și nu pot înțelege mesajul transmis.
În acest caz, trebuie să găsești alte căi de comunicare cu elevul, pentru a rezolva și el anumite sarcini de lucru.
Bariere semantice - vocabular sărac, conotaţii emoţionale ale unor cuvinte.
Pentru a înlătura aceste bariere de comunicare trebuie sa ţinem seama de experienţa copilului legată de
tema pe care o desfăşuram. Dacă elevul nu are cunoştinţe minime legate de tema adusă în discuție, atunci nu va
participa activ la desfăşurarea activităţii pentru că nu va înţelege mare lucru din ceea ce facem și nu vom putea
comunica cu el. De aceea, profesorul trebuie să își planifice activităţile în funcţie de experienţa de viață a
elevului, de trebuinţele si necesităţile lui.
Emoţiile și timiditatea reprezintă alte bariere în comunicare. Emoţia puternică este răspunzătoare de
blocarea aproape completă a comunicării. Pentru a comunica cu un copil emotiv trebuie ca profesorul să fie
atent, în primul rând, la tonul folosit, copilul să simtă căldura în glas, apropiere faţă de el, susţinere si încurajare.
Trebuie sa ascultăm elevul ori de câte ori doreşte să ne spună ceva, să-l facem să se simtă important, să simtă
că suntem alături de el tot timpul, pentru că altfel se va închide în sine și nu vom mai putea comunica. Cred că
elevii trebuie să fie încurajați, lăudați și recompensați pentru activitățile desfășurate.
Persoanele timide se pot simţi în incapacitate de comunicare și, ca urmare, apar mari rezerve în ceea
ce priveşte stabilirea unei relaţii sau a unui dialog. Rolul profesorului este de a-l face pe copilul timid sa aibă
încredere în forţele proprii, încurajându-l si felicitându-l atunci când răspunde, corectându-i greşelile fără sa fie
ridiculizat de către colegi, având o atitudine pozitivă faţa de el, pentru a-i trezi interesul pentru ceea ce face.
Lipsa de cunoaştere și lipsa de interes constituie și ele bariere în comunicare. Este dificil să comunicăm
cu elevi ale căror cunoştinţe asupra unui subiect de discuţie sunt mult mai reduse. Unii elevi dețin un volum mic
de cunoştinţe, informaţii, despre anumite subiecte tratate în activitățile desfășurate. De aceea este necesară
apropierea copilului de materia pe care o predăm, apelând la jocuri didactice, lecturi după imagini, povestiri,
trezind astfel interesul copilului pentru temele respective.
Aplicație
● Elaborați un set de întrebări pentru o activitate desfășurată în cadrul unei ore de limba și literatura română,
tema lecției fiind fabula.
▪ Citeşte, cu atenţie, textul următor :
Un covor de Buhara, Nimeni nu te bagă-n seamă,
Înflorat, culori pastel, Toţi te umplu de noroi,
257
ISSN 2668-7097
Se răsti în legea sa, Când pe faţa mea şi-o scamă
La un preş de lângă el: Poate naşte tărăboi.
- Drept să-ţi spun îmi e ruşine! Ce n-aş da, să pot scăpa,
Faptul e de neiertat De vecinătatea ta!
Că în casă, lângă mine, Preşul, fără semeţie,
Tu eşti veşnic aşezat. I-a răspuns:
Toţi te calcă în picioare - E-adevărat!
Eşti snopit cu bătătorul, Eşti frumos, dar lumea ştie
Iar eu, ştie fiecare, Că doar eu te ţin curat!
Mângâiat cu-aspiratorul. ( Ionel Gologan, Preşul şi covorul )

*Buhara – oraş situat în partea de sud-est a Uzbekistanului;
1. Definește fabula.
2. Distinge trăsăturile morale ale celor două personaje din fabula studiată.
3. Ilustrează, cu exemple din text, ce tipuri umane reprezintă preșul și covorul.
4. Prezintă o scurtă narațiune cu caracter moralizator, în versuri sau în proză, ale cărei personaje principale să
fie una dintre perechile de personaje de mai jos:
a. Ascuțitoarea și Creionul;
b. Ochelarii de soare și Ochelarii de vedere;
c. Șopârla și Crocodilul.
5. Formulează, într-un text de 5-7 rânduri, morala fabulei studiate.
6. Într-un text de minimum 100 de cuvinte, susține, cu exemple din text, faptul că Preșul și covorul de Ionel
Gologan este un text narativ literar (fabulă).
De asemenea, lipsa de interes este una dintre cele mai mari bariere ce trebuie depăşite și care duce la
blocaj în comunicarea didactică. Cadrul didactic trebuie să acţioneze cu abilitate pentru a direcţiona mesajul,
astfel încât să corespundă intereselor și nevoilor elevului.
Consier că profesorul trebuie sa aibă o atitudine pozitivă faţă de toţi elevii, să accepte greşelile fără să
ridiculizeze sau să permită ridiculizarea, să iniţieze și să sensibilizeze elevul în raport cu posibilităţile de care
dispune, să fie corect, să fie creativ și inventiv, să încurajeze și să-i recompenseze pe copii. Numai aşa elevul
va fi mai receptiv la dialog și va ajunge nestingherit la cooperare comunicaţională.
Așadar, comunicarea didactică are o influenţă majoră asupra reuşitei sau eşecului şcolar și este
considerată premisa esenţială a eficientizării învățământului în vederea reuşitei şcolare.
Bibliografie
▪ Cucoş, Constantin, 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele
didactice, Editura Polirom, Iaşi.
▪ Stoica, Marin,2002,Pedagogie şi psihologie, Editura Gheorghe Alexandru, Craiova.
▪ Panişoară, Ovidiu – Ioan, 2006,Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi.
258
ISSN 2668-7097
prof. Szalai Anca-Ramona

responsabil.
parchetul).
• să determine suprafața totală a holului, pereți și tavan care trebuie zugrăvită știind că înălțimea pereților este
de 2,5 m, iar o ușă are lățimea de 90 cm și înălțimea de 2 m și prețul manoperei știind că prețul zugrăvirii
unui metru pătrat este de 7,5 RON,
• să calculeze prețul vopselei lavabile necesare căutând prețul afișat de un magazin de specialitate și
informațiile oferite de producător în ceea ce privește cantitatea de vopsea necesară acoperirii unei anumite
suprafețe într-un mod eco-responsabil,
• să determine suprafața totală pe care se montează gresie (hol și bucătărie) și prețul gresiei necesare
folosindu-se de prețul afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai multă
gresie decât suprafața care se acoperă), precum și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 80% din
prețul gresiei,
• se va determina suprafața totală pe care se montează parchet și prețul parchetului necesar folosindu-se de
prețul afișat de un magazin de specialitate (ținând cont că se va cumpăra cu 10% mai mult parchet decât
suprafața care se acoperă) și prețul manoperei știind că aceasta reprezintă 60% din prețul parchetului,
• se va determina lungimea totală a plintei care se montează pe margine (ținând cont că plinta nu se montează
în dreptul ușii care are lățimea de 90 cm) și pretul acesteia folosindu-se de prețul afișat de un magazin de
specialitate,
259
ISSN 2668-7097
apartament este mai mare sau mai mică decât diferența de preț dintre cele două apartamente și va formula
o concluzie și o va prezenta clasei ca fiind cea mai avantajoasă ofertă.
260
ISSN 2668-7097
CAPITOLUL IV
TESTE DE EVALUARE
261
ISSN 2668-7097
EVALUARE SUMATIVĂ
REZOLVARE DE PROBLEME
Clasa a IV-a
Prof. înv. primar GEORGIU EMILIA MARIA
1. Rezolvă, respectând regulile învățate.

a. 25 x 4 – 189 : 9 = b. (16 + 3 x 9 + 37) : 10 =
c. 91 - [88 + (50 – 72 : 9) : 6] : 5 =
2. Într-o cutie sunt 6 pachete a câte 12 ciocolate și 12 pachete a câte 14 ciocolate. Ciocolatele din cutie se împart în
mod egal celor trei grupe dintr-o grădiniță. Află câte ciocolate primește fiecare grupă.
...............................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
..................................................................................
262
ISSN 2668-7097
3. Doi copii au împreună 388 lei. Știind că unul are cu 86 de lei mai mult decât celălalt, află câți lei are fiecare copil.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
4. Suma a trei numere este 140. Al doilea număr este cât dublul primului, iar al treilea cât jumătate din primul număr.
Află cele trei numere.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
5. Pentru 4 acadele și 3 ciocolate, mama a plătit 20 de lei. În altă zi a cumpărat 4 acadele și 5 ciocolate și a plătit 28
de lei. Cât costă o acadea? Dar o ciocolată?
............................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................
........
6. Dintr-un număr s-a scăzut 5. Diferența s-a mărit cu 4, iar noul rezultat s-a micșorat de două ori, obținându-se 60.
Află numărul inițial.
263
ISSN 2668-7097
7. Elevii dintr-o școală au fost întrebați care este sportul lor preferat. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Realizează un grafic cu bare folosind datele din tabel.
Sportul fotbal volei oină baschet

Număr elevi 180 120 60 120
180
120
60
fotbal volei oină baschet
264
ISSN 2668-7097
Descriptori de performanță
ITEMI CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1.
a, b, c a, b sau a, c sau b, c a sau b sau c
2. -rezolvă complet și corect -rezolvă parțial corect -rezolvă parțial corect

problema, folosind plan de problema, greșește un calcul problema, greșește două
rezolvare calcule
3. -rezolvă corect și complet -rezolvă parțial corect -rezolvă parțial corect
problema prin metoda problema prin metoda problema prin metoda grafică
grafică grafică, realizează corect (desen parțial corect, două
desenul, greșește un calcul calcule greșește)
problema prin metoda problema prin metoda problema prin metoda grafică
grafică grafică, realizează corect (desen parțial corect, două
desenul, greșește un calcul calcule greșește)
problema prin metoda problema prin metoda problema prin metoda
comparației comparației (greșește un comparației (greșește două
calcul) calcule)
6. -află numărul necunoscut, -află numărul necunoscut, -află numărul necunoscut,
intuind corect toate intuind parțial corect intuind parțial corect
operațiile operațiile (o eroare) operațiile (două erori)
7. -realizează corect graficul -realizează parțial corect -realizează parțial corect
de bare, folosind graficul de bare (o eroare) graficul de bare (două erori)
informațiile din tabel
265
ISSN 2668-7097
TEST
ELENA TOACSE
Sportivi români care au reprezentat România la Jocurile Olimpice 100puncte

Se acorda 10 puncte pentru fiecare raspuns corect, 10 puncte din oficiu
În urma materialelor prezentate la clasă, alegeti răspunsul corect.
1. Gabriela Szabo a cucerit medalia de aur la JO Sydney în anul 2000 în proba de :
A. 200m
B. 1500m
C. 800m
D. 10000m
E. 5000m
2. Elizabeta Lipă la Jocurile Olimpice a reprezentat România la :
A. Dansuri
B. Patinaj
C. Canotaj
D. Box
E. Gimnastică
3. Atleta Constantina Diță a fost medaliată la Jocurile Olimpice Beijing 2008, cu :
A. Aur
B. Bronz
C. Argint
4. Simona Amanar, Andreea Raducan, Cătălina Ponor și Sandra Izbasa au obtinut cu medalia de aur la
Jocurile Olimpice Sidney 2000 la :
A. Atletism
B. Gimnastică
C. Scrimă
D. Fotbal
E. Handbal
5.Camelia Potec a cucerit medalia de aur la Jocurile Olimpice Atena 2004, în proba de :
A. 100m plat
B. Obstacole
C. Sărituri
D. Inot
E. Maraton
6. Proba în care Doina Melinte a cucerit medalia de aur la Jocurile Olimpice Los Angeles 1984 este :
A. Aruncări
B. maraton
C. 800m
D. 1500m
E. 3000m
7. Gimnasta “perfecta” la Jocurile Olimpice Montreal 1976 și care a obținut prima nota de 10 din istoria
gimnasticii , se numește :
266
ISSN 2668-7097
A. Paula Ivan
B. Cristina Neagu
C. Nadia Comăneci
D. Laura Badea
E. Maria Cioncan
8. Sportivii care au reprezentat România la Jocurile Olimpice de iarna de la Grenoble1968 în proba de bob
dublu și au cucerit bronzul au fost :
A. Ion Panțuru
B. Gică Hagi
C. Cătălin Petre
D. Nicolae Neagoe
E. Adrian Mutu
9. Laura Badea este Campioană Olimpică la JO Atlanta 1996 la proba :
A. de floretă
B. patinaj viteză
C. șah
D. înot
E. box
267
ISSN 2668-7097
NUMELE ŞI PRENUMELE ELEVULUI:

CLASA a-IX-a B
DATA:
TEST DE EVALUARE LA MODULUL BAZELE CONTABILITĂŢII
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 20 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute.
 Elev CES
Subiectul I. TOTAL: 24 puncte (6*4p)
Alegeţi varianta de răspuns corectă pentru fiecare din următoarele grile şi notaţi pe foaia de evaluare litera
corespunzătoare acesteia:
1. Fondul comercial se încadrează în următoarea categorie:

a) mobilier, aparatură birotică;
b) imobilizări necorporale;
2. Care element patrimonial nu a fost încadrat corect:

a) terenuri (imobilizări necorporale);
b) materiile prime (stocuri).
3. Imobilizările necorporale cuprind:

a) fondul comercial, mărci, licenţe, cheltuieli de constituire;
b) materialele consumabile, ambalajele, cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare – dezvoltare.
4. Produsele finite sunt:

a) bunuri care au parcurs o parte a procesului tehnologic şi se pot utiliza în continuare în procesul de producţie;
b) bunuri care au parcurs integral procesul tehnologic şi pot fi vândute sau depozitate.
5. Sunt considerate active circulante:

a) Materiile prime;
b) Cheltuielile de constituire;
6. Materiile prime:
a) au rolul de a proteja mărfurile pe timpul transportului, manipularii, depozitarii;
b) participă direct la fabricarea produselor, regăsindu-se integral sau parţial in produsul finit.
268
ISSN 2668-7097
Subiectul II. TOTAL: 20 puncte (5 * 4 puncte)
1. Scrieţi pe foaia de evaluare asocierile corecte dintre fiecare cifră din coloana A şi litera corespunzătoare din
coloana B.
A B
1.Bunurile economice a) surse de finanțare (capital social, credite bancare)
2. Pasivul patrimonial b) alcătuiesc substanţa materială a patrimoniului
3. Ecuaţia patrimoniului este c) este unic şi indivizibil
4. Patrimoniul are ca trăsătură d) Activ = Pasiv
caracteristică
5. Activele imobilizate e) sunt bunuri realizate sau deținute pentru consum sau vânzare, au o durată de
folosință/ utilizare de regulă mai mică de un an
1 - ...... 2 - ....... 3 - ....... 4 -....... 5 -.......
Subiectul III. TOTAL: 15 puncte (2*7.5 puncte)
III.1. Calculaţi mărimea activelor imobilizate și a mărimea activelor circulante la o întreprindere care deţine
următoarele elemente patrimoniale: fond comercial 2.900 lei; materiale auxiliare 1.500 lei; aparate şi instalaţii
25.000 lei, autoturisme 26.000 lei, terenuri 35.000 lei, materii prime 1.000 lei, marfă 2.000 lei, construcții 50.000
lei
Active imobilizate =
Active circulante =
III.2. Realizați rebusul: TOTAL: 21 puncte (7*3 puncte)
S
T
O
C
U
R
I
269
ISSN 2668-7097
Clothes and fashion

ȘUȚA ELENA ANDA
LICEUL TEHNOLOGIC I.C.PETRESCU -STÂLPENI
An interesting activity (60 min)
This is an activity for A2 level students meant to help them interact and communicate better in a foreign
language ,this way they can strengthen the previous vocabulary . During the activity we can apply some key
competences :
Communication in a foreign language
Through this activity , students can consolidate the previous knowledge by having a conversation in English on a
certain topic, asking questions like:
-What are you wearing today?
-I’m wearing ………..
Mathematical skills
Through this activity students get some cards with different prices and items of clothing and accessories and
they are asked to put them on a board to make the outfit they would wear on different occasions , and in the end
they are asked to say how much their outfit would cost .
Leadership and entrepreneurship
Students are being organized in groups and they are going to discuss about different clothes and accessories
shops , each group will think what type of shop they would like to open , what clothes they would sell and how
much would they spend to have a store like that.
270
ISSN 2668-7097
TEST DE EVALUARE – Clasa a-VIII -a

Intervale de numere reale. Inecuații în R
Profesor: Dicu Nicoleta
Școala Gimnazială „ Ion Ciorănescu” Moroeni
COMPETENȚE SPECIFICE CARE VOR FI EVALUATE LA UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: INTERVALE

DE NUMERE REALE. INECUAȚII ÎN ℝ
1.1. Recunoașterea apartenenţei unui număr real la o mulțime;
2.1.Efectuarea unor operaţii cu intervale numerice reprezentate pe axa numerelor sau cu mulțimi definite printr-o
proprietate a elementelor ei;
3.1.Utilizarea unor procedee matematice pentru operații cu intervale și rezolvarea inecuațiilor în ℝ;
4.1. Folosirea terminologiei aferente noţiunilor de mulțime, de interval numeric și de inecuații
5.1. Interpretarea unei situaţii date utilizând intervale și inecuaţii
INSTRUMENTUL DE EVALUARE- TEST SUMATIV CARE CUPRINDE:

✓ ITEMI OBIECTIVI DE TIP ALEGERE MULTIPLĂ (Subiectul II)
✓ ITEMI SEMIOBIECTIVI DE COMPLETARE (Subiectul I)
✓ ITEMI SUBIECTIVI DE TIP- REZOLVARE DE PROBLEME (Subiectul III)
Structura testului a urmărit, în mare parte, modelul propus pentru examenul de Evaluare Națională –clasa
aVIII-a
271
ISSN 2668-7097
TEST DE EVALUARE – Clasa a-VIII -a

Intervale de numere reale. Inecuații în R
• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 40 minute.
Subiectul I: Completați spațiile libere pentru a obține răspunsuri corecte. (30 puncte)
1. Scrisă sub formă de interval, mulțimea A ={x Є R | -2 ≤ x < 4} este egală cu ……
2. Produsul numerelor naturale din intervalul (- ∞; 5) este egal cu ... .
3. Reuniunea intervalelor (2, 6] U [ -1 , 3] este egală cu … .
4. Intersecția intervalelor ( - 3 ; 4] ∩ [ 2 ; 6) este egală cu… .
5. Mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 4x – 9 ≤ 3(x – 2) este… .
Subiectul II: Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 puncte)

1. Cel mai mare număr întreg care aparţine intervalului [-7;4) este:
A. -7 B. 3 C. 4 D. 5
6
2. Numărul de elemente ale mulțimii C={n ϵ N| fracția 𝑛
este supraunitară } este egal cu:
A. 5 B. 6 C. 7 D. o infinitate
3. Suma numerelor întregi conținute în intervalul I, unde I= [-6; 5) ∩ [-2, 7), este:
A. -3 B. 3 C. 7 D. 10
4. Mulţimea B= {x ϵ Z | -1< x - 3 ≤ 2} este :
A. [2, 5) B. {2, 3, 4, 5} C. (2, 5] D. {3,4,5}
5
5. Mulțimea soluțiilor reale ale ecuației 2𝑥 − ≤ 0 este:
4
5 5 5 5
A. (−∞; ) B. (−∞; ] C. ( ; ∞) D. [ ; ∞)
8 8 8 8
6. Fie intervalul (−3; 𝑎), unde 𝑎 ∈N. Dacă suma numerelor naturale din interval este 15, atunci valoarea lui 𝑎 este:
A. 4 B. 5 C. 6 D. 7
Subiectul III: Scrieți rezolvările complete (30 p)

1 1 1
1.Fie numărul: a= + + .
1∙2 2∙3 3∙4
(4p) a) Calculați numărul a;
1
(4p) b) Demonstrați că 𝑎 ∈ [ ; 0,9]
2
7 3x+1
2. Fie mulțimile: A = {x ϵ R | 2x-4
≤ 0} și B = {x ϵ R | -1 < 5
< 2} .
(4p) a) Verificați dacă numărul 1 este element al mulțimii A;
(8p) b) Determinați mulțimile A și B;
(4p) c) Reprezentați mulțimile pe axa numerelor.
(6p) d) Calculați B Z, A U B și A B.
272
ISSN 2668-7097
Analiza rezultatelor
REZULTATE OBȚINUTE:
Note obținute Elevi prezenți din totalul Media
2-4,99 5-6,99 7-8,99 9-10 10 de 15 clasei
3 4 4 3 - 14 5,64
Notă: un elev a lipsit din motive medicale
Analiza rezultatelor pe subiecte:

Subiectul I
Răspunsuri corecte pe item
1. 2. 3. 4. 5.
12 9 8 10 9
19%
25%
Răspunsuri corecte pe item 1.

21% Răspunsuri corecte pe item 5.
19%
16%
Subiectul II

1. 2. 3. 4. 5. 6.
14 9 8 7 11 5
273
ISSN 2668-7097
9%
26%
20%
17%
13%
15%
Subiectul II

1.a) 1.b) 2.a) 2.b) 2.c) 2.d)
13 8 7 5 5 3
274
ISSN 2668-7097
7%
12%
32% Răspunsuri corecte pe item 1.a)
Răspunsuri corecte pe item 1.b)
Răspunsuri corecte pe item 2.a)
12% Răspunsuri corecte pe item 2.b)
Răspunsuri corecte pe item 2.c)
Răspunsuri corecte pe item 2.d)
17% 20%
GREȘELI TIPICE:
1. Scrie greșit capatele intervalelor;
2. Confundă numerele naturale cu numerele întregi;
3. Confundă operațiile cu intervale;
4. Greșește la calcule, regula semnelor;
5. Rezolvă cerința și încercuiește alt răspuns;
6. Rezolvă corect inecuația și nu scrie mulțimea soluțiilor, în funcție de cerință;
7. Citește superfecial cerința;
8. Refuză să gândeasă: dacă nu știu, predau lucrarea;
9. Elevii buni rezolvă corect itemii subiectivi și greșesc la itemii obiectivi și semiobiectivi.
MĂSURI DE REMEDIERE:
1. Organizarea activităților de învățare diferențiată în funcție de nivelul de pregătire a elevilor și de particularitățile
lor de învățare (ritm de lucru, stilul de învățare, etc.);
2. Activități de tipul „Să ne reamintim”-periodic, se recapitulează/se reactualizeză noțiunile învățare;
3. Elaborarea și aplicarea testelor pe modelul subiectelor E.N. (itemii cu alegere multiplă necesită atenție);
4. Formarea la elevi a competenței de autoevaluare.;
5. Tema diferențită pentru acasă.
275
ISSN 2668-7097
TEMĂ DIFERENȚIATĂ:
Fișa nr. 1
Nivelul 1: Nivelul cognitiv - Cunoaștere și înțelegere
1. Scrieți sub formă de interval mulțimile:
a) A ={x Є R | x < 4}
b) B={x Є R | -6 ≤ x < -4}
c) C= {x Є R | x ≤ -10}
d) D={x Є R | x ≥ 2}
e) E={x Є R | -6< 2x ≤ 6}
f) F={x Є R | x > √3 }
2. Reprezentați pe axă mulțimea numerelor reale „x” pentru care sunt adevărate inegalitățile:
a) x ≥2 c) -4 ≤ x ≤ 1
b) 0≤ x< 3 d) x < - 2
3. Efectuați:
a) (-3, 6) U [ 2 , 8] 3
c) (−∞; 5) ∩ [ -1 ; ∞)
b) ( - 3 ; 8] ∩ [ -1 ; 10)
d) (−∞; 3) U [ -2 , 7]
4. Rezolvați inecuațiile în R și reprezentați mulțimea soluțiilor pe axa numerelor:
a) x -6 < 0;
b) -2x + 8 < 0;
c) 5x -15 ≥ 10
d) 3x -11 ≤ - 5x +3
5. Determinați numărul de elemente al mulțimilor:
a) A ={x Є N* | x ≤ 5}
b) B={x Є Z | -3 ≤ x < 6}
c) Aflați produsul elementelor mulțimii A și suma elementelor mulțimii B.
Fișa nr. 2
Nivelul 2: Nivelul cognitiv – Aplicare/consolidare
a) A ={x Є R | | x | < 4}
-5
b) B= {x ϵ R | x-4
< 0}
7x+2
c) C = {x ϵ R | -1 < 2
≤ 2,5.}
d) D = {x Є R | | x | > √3 }
e) E ={x Є R | | 2x+3 | ≤ 9}
2. Efectuați:
a) (-3, 1) U {-3,-2,-1, 0, 1, 2, 3 ,4}
b) (−∞; 3) U {-1, 1, 2, 3 ,4}
c) ( - 3 ; 3] ∩ {-3, -2, 3 ,4, 6}
3
d) (−∞; 5) ∩ {-3,-2,-1, 0, 1, 2}
e) (−∞; 3) ∩ [ - 1 , 6] ∩N
276
ISSN 2668-7097
3. Rezolvați inecuațiile în R:
a) 3(2x -6) < 4x +8;
b)
c)
4. Determinați mulțimile A și B și calculați A U B, A∩ B, A-B și B-A.

A ={x Є Z | 2x+4 Є [ -1, 6] }
B= {x Є Z | -5 ≤ 3 x -1 < 7}
Fișa nr. 3
Nivelul 3: Nivelul cognitiv – Integrare/Aprofundare
a) A ={x Є R | √(𝟐𝒙 + 𝟑)𝟐 ≤ 9}
2𝑥+7
b) B= {x ϵ R | | 5
| < 3}
2𝑥−7
c) C ={x Є R | 3
Є [ -1, 5] }
2. Dacă x, y Є R și x Є (-2, 5) și y Є (-3, 4), arătați că numărul
𝒂 = √(𝒙 + 𝒚 − 𝟗)𝟐 +√(𝒙 + 𝒚 + 𝟓)𝟐 este natural.
6 10 14 18 7
3. Stabiliți dacă numărul a= 2∙8 + 8∙18 + 18∙32 + 32∙50
aparține intervalului (−1; 8)
4. Rezolvați în R, ecuațiile:
a) | 2x+3 | · (| x-1 | -3) ≤ 0;
b) √5 (x+1) -7 < 7x;
c) 2𝑥 + 1 + 2|𝑥 + 1| ≤ 2𝑥 + 7
5. Determinați valorile reale ale lui „x” care verifică simultan inegalitățile:
4x-5≤ 3x+1 și 3x+1≤7x+9
6. Scrieți mulțimile A și B ca intervale și calculați A U B, A∩ B, știind că A este mulțimea soluțiilor inecuației | 2x+1
2𝑥−1
| <7, iar B este mulțimea soluțiilor | 7
| ≤ 1.
277
ISSN 2668-7097
Instrument conștiința fonematică

Hiciu Ionela Andreea
1.Pornind de la cuvântul subliniat să se aleagă care dintre cuvintele date au sunetul inițial la fel cu cel al
acestuia.
casă
barcă
ață
2.Repetarea unui cuvânt dar fără a mai spune un sunet sau o silabă:
Se repetă cuvântul apoi se spune fără partea indicată verbal.
Țarc- fără „ț” rămâne..............
Sac- fără „s” rămâne.................
278
ISSN 2668-7097
Avar- fără „a” rămâne................

Scap- fără „s” rămâne..............
Sare- fără „s” rămâne..............
Cocoș- fără „co” rămâne............
Rețin-fără „re” rămâne...............
Mobilă-fără „mo” rămâne...............
Rechin-fără „re” rămâne................
Față – fără „f” rămâne...................
3.Adaugă la începutul cuvintelor următoare sunetele date:

Var- dacă adaugi sunetul „a” se formează .............
Pus- dacă adaugi sunetul „s” se formează .............
Apă- dacă adaugi sunetul „s” se formează .............
Are- dacă adaugi sunetul „z” se formează .............
Rece- dacă adaugi sunetul „t” se formează .............
Lună-dacă adaugi sunetul „a„ se formează.............
Oare-dacă adaugi sunetul „m„ se formează.............
Coală- dacă adaugi sunetul „s„ se formează..............
Trage- dacă adaugi sunetul „a„ se formează..............
Oală- dacă adaugi sunetul „b„ se formează.............
4.După ce se repetă cuvântul dat se schimbă un sunet sau mai multe pentru a forma un cuvânt nou:
Soc- schimbă „s” cu „ș”: se formează ........
Foi- schimbă „f” cu „v” :se formează ........
Mai- schimbă „m” cu „n”: se formează ........
Masa- schimbă „m” cu „c”: se formează ........
Ramă- schimbă „r” cu „l” se formează ........
Acest instrument are ca și scop depistarea unor deficite la nivelul conștiinței fonemice. Poate fi folosit de la 6 ani
până la 8/9 ani. Este un instrument ușor de utilizat datorită faptului că pentru a-l aplica nu sunt necesare alte
materiale.
Am considerat necesar un astfel de instrument deoarece deficitele în pocesarea fonologică pot afecta procesul
învățării scris-cititului. Bineînțeles că pentru a avea un profil global al nivelului de dezvoltare al procesării
fonologice a unui copil este nevoie de un instrument care să conțină și alte probe, pentru auz fonematic, pentru
recunoașterea și asocierea unor cuvinte care rimează.
279
ISSN 2668-7097
Test de evaluare – Hidrocarburi aromatice

Clasa a X- a
Prof.de chimie : TÓTH BEÁTA

Liceul Tehnologic Baróti Szabó Dávid
1. Subliniați termenul din paranteză care completează corect fiecare dintre următoarele enunţuri !
• Numărul atomilor de carbon terciar în o-xilen ………….. (patru / cinci ).
• Benzenul este ………………………..în apă. (solubil / insolubil)
• Denumirea IUPAC cumenului……………………. (toluen / izopropilbenzen)
1,50 p
2. Încercuiți varianta corectă!
2.1. Numărul atomilor de carbon terciari în naftalină:
a. 6 b. 10 c. 8 d. 0
2.2. Compoziția procentuală toulenului :
a. 91,3%C, 8,69%H b. 88,235%C, 11,765%H c. 85,71%C, 14,29%
1p
3. Un compus organic (A) are următoarea formulă de structură:
1 3
2
COOH CH CH2 CH CH3
OH CH3
a). Determinaţi raportul atomic Cprimar : Cterțiar : Ccuaternar din molecula compusului (A).!
b). Notaţi formula moleculară a compusului (A).
c). Scrieți formula de structură a unui izomer de poziție al compusului (A).
d). Determinați masa de oxigen, exprimată în grame, conținută în 2 moli de compus (A).
2p
4. Denumiți următoarele arene!

CH3
NO2
Cl
NO2
1p
5. aScrieţi ecuaţiile reacţiilor de obţinere a 1-nitronaftalinei şi 1,5-dinitronaftalinei din naftalină și amestec

nitrant, utilizând formule de structură pentru compușii organici.
5. Se tratează cu amestec nitrant o probă de 1280 g de naftalină. La finalul procesului, se obține un amestec
organic care conține 1-nitronaftalină, 1,5-dinitronaftalină și naftalină nereacționată în raport molar 15 : 3 : 2.
Calculați masa de amestec nitrant, exprimată în grame, necesară nitrării probei de naftalină, știind că acesta
conține 30% acid azotic, procente masice.
2p
280
ISSN 2668-7097
6. Notați o utilizare a trinitrotoulenului.

0,5 p
Barem de corectare și notare
1). 1,5p
• Patru 0,5 p
• Insolubil 0,5 p
• Izopropilbenzen 0,5 p
2). 1p
2.1. - c 0,5
p
2.2. - a 0,5
p
3). 2p
a). Cprimer:Cterciar:Ccuternar = 3:5:2 0,5
p
b). Formula moleculară: C12H16O3 0,5
p
c). Scrierea orcărei izomer de poziție 0,5
p
d). 96g oxigen 0,5
p
4). 1p
3-clor-nitro-benzen 0,5
p
p-nitro-toluen 0,5
p
5). 2p
a). scrierea ecuației reacției de obținere a 1-nitronaftalinei din naftalină și amestec nitrant, utilizând formule de
structură pentru compușii organici (0,25 p)
scrierea ecuației reacției de obținere a 1,5-dinitronaftalinei din naftalină și amestec nitrant, utilizând formule de
structură pentru compușii organici - pentru scrierea corectă a formulelor chimice ale reactanților și ale produșilor
de reacție (0,25p)
b). raționament corect (1p), calcule (0,5p), mamestec nitrant = 2205 g
6). notarea oricărei utilizări a trinitrotoluenului 0,5

p
281
ISSN 2668-7097
TEST INITIAL PENTRU COPII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE SPECIALE

-- clasa a XII-a –
prof. Jilăveanu Andreea
I. Choose the right option A,B,C or D. (40 p)

1. There isn't ______ butter in the fridge.
A) any B) some C) the D) a
2. These people ______ to the theatre this evening.

A) has gone B) are going C) is going D) goes
3. See me in my office ______ Monday morning.

A) on B) in C) the D) at
4. I can sell you some oranges but only _______ .

A) little B) few C) a little D) a few
5. Thank you for letting me _____ the car?

A) to take B) taken C) take D) taking
6. Susan came top in the examination because she worked _______ .

A) excellent B) hardly C) hard D) good
7. "They love English food, _______ ?"

A) aren't they B) don't they C) isn't it D) are they
8. It has been 3 years since I last ______ English.

A) studied B) have studied C) was studying D) have been studying
9. The President is said ______ South Africa next year.

A) to visit B) to be visiting C) that he will visit D) to have visited
10. If she had got up earlier, she _______ late for school.
A) mightn't have been B) wouldn't be C) can't have been D) shouldn't be
I. Choose the right option A,B,C or D. (40 p)

1. Margaret is Andrew's aunt, so Andrew is Margaret's ______.
A) nephew B) niece C) cousin D) son-in-law
2. The _____ is upstairs in the bathroom.

A) sink B) washbasin C) landing D) hall
3. "I tried to phone you, but your line was _______ .

A) occupied B) taken C) engaged D) connected
4. My uncle's farm has a lot of ______.

A) gardens B) grasses C) fields D) lands
282
ISSN 2668-7097
5. Coal is ______ in Britain.

A) manufactured B) mined C) grown D) built
6. My parents often ______ money from the bank.

A) save B) lend C) cash D) borrow
7. Members of Parliament are _____ by the people.

A) elected B) represented C) voted D) nominated
8. He just _____ on his back and slept for half an hour.

A) lain B) laid C) lied D) lay
9. You can't fool her. She's never _____ in.

A) taking B) giving C) taken D) given
10. We'll be glad to put you _____ for the weekend.

A) down B) up C) in D) away
Se acordă 2 puncte din oficiu
283
ISSN 2668-7097
TEST DE EVALUARE INITIALĂ

Disciplina CULTURA CIVICĂ
Clasa a VII-a
CIUCANU MIHAELA
Numele si prenumele elevului: ________________________________

Data sustinerii testului: ________________
Partea I
36
S1. Alege raspunsurile corecte incercuind litera corespunzatoare 8p
1. Mai multe persoane formează un grup atunci când:
a.nu au altă ocupaţie
b.urmăresc acelaşi scop
c. au acelasi domiciliu
2. Un grup de joacă este caracterizat prin:
a.spirit de echipă şi toleranţă
b.simpatie
c. empatie
3. Scopul principal al clasei de elevi este:
a. învăţătura
b.sa-i asculte pe profesori
c. sa formeze un grup
4. În orice grup există reguli care:
a.trebuie respectate de toţi membri
b.nu trebuie să intereseze pe toţi membri grupului
c. trebuie respectate de unui membri
S2. Apreciaţi cu „adevărat” (A) sau „fals” (F) următoarele afirmaţii: __ 8p
Toate fiinţele sunt persoane. ( )
Oamenii sunt persoane pentru că gândesc, vorbesc, muncesc, au sentimente şi voinţă. ( )
Actul de identitate al unui copil este paşaportul. ( )
Faptele bune se fac fără a avea vreun interes. ( )
S3. Precizează care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false. 8p
a. Dintr-o familie fac parte părinţi şi copii. ____________
b. Într-un grup, o persoană cooperează, comunică, intră în competiţie, primeşte şi dăruieşte afecţiune.
______________
c. Poţi încălca toate regulile grupului._____________
d. Dragoş are o mulţime de drepturi în clasă, dar nicio îndatorire. _________
S4.Stabileşte corespondenţa între lucrurile date şi persoanele care le-au creat:
12p
1.tablou a. compozitor
2.poezie b. sculptor
284
ISSN 2668-7097
3.cântec c. pictor
4.sculptură d. poet
5.bijuterie e. regizor
6.film f. bijutier
1-..........;2-.................,3-.................,4-....................,5-.....................,6-...................
Partea a II-a__________________________________________________________________________54
puncte
S1.Scrie trei drepturi şi trei îndatoriri ale tale în cadrul familie.
6p
DREPTURI: ÎNDATORIRI:
- -
- -
- -
S2. Numeşte drepturile care reies din enunţurile următoare : ____ 6p
• Ioana este însoţită de către mama sa la cursurile de limbă engleză .

.........................................................................................................................
• Ioachim isi spune punctul de vedere cu privire la drepturile omului.
........................................................................................................................
• Samuela merge la medicul de familie deoarece s-a imbolnavit.
........................................................................................................................
S3.Dezleagă rebusul.
12p
Vei descoperi, pe verticala A – B, că orice persoană poate face parte dintr-un ......................
A
1. Opus cuvântului “sărac”
1.
2. Anotimpul vacanţei mari
3. Pasăre care îşi depune ouăle în cuibul altor
2.
păsări
4. Are acelaşi înţeles cu “amic”
3.
4.
B
S4.Un român şi un rrom, elevi în clasa a VII-a, se joacă cu mingea în sala de clasă. Unul dintre ei sparge un
geam. Nimeni nu vede ce s-a întâmplat. Fiecare dă vina pe celălalt. Oare cine este vinovat?
a. românul,
b. rromull
c. amândoi
d. niciunul
285
ISSN 2668-7097
Argumentati-va raspunsul. 15
p
___________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
S5. Realizaţi un eseu de 10 - 12 rânduri cu titlul „O vorbă rea răneşte mai mult decât o sabie”.
15p
286
ISSN 2668-7097
Feladatlap
JÓZSA DELINKE
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GAÁL MÓZES”
1. Karikázd be a helyes válasz betűjét!
Tápanyagok oxigén jelenlétében történő lebomlása:
a) anaerob légzés b) aerob légzés c) erjedés
Köztes termék keletkezik a következő légzésnél:
a) aerob légzés b) anaerob légzés c) tüdőlégzés
A növények a légzéshez szükséges oxigént felveszik:
a) valamennyi szervükön b) gyökerükön c) levelükön
Légzés során a növények leveléből távozik:
a) szén-dioxid és víz b) oxigén és víz c) oxigén és szén-dioxid
2. Nevezd meg a légzőrendszer részeit!
3. A légzés mely szakasza megy végbe az emberben, amikor a rekeszizom és a bordaközti izmok
összehúzódnak?
…………………………………………………………………………………………………
4. Magyarázd meg, miért lélegzel egy perc alatt többször szaladás közben, mint ha ülsz!
…………………………………………………………………………………………………
5. Társítsd össze! Írd a számok elé a megfelelő betűt!

……….1. Trachealégzés A. pisztráng
…….....2. Kopoltyúlégzés B. veréb
……….3. Bőrlégzés C. Cserebogár
……….4.Tüdők +légzsákok D. Földigiliszta
287
ISSN 2668-7097
Fiche pédagogique
Document authentique
Pașcan Mihaela Lucia
Niveau des apprenants: A2

Document authentique https://www.youtube.com/watch?v=rmBE7BJJRkk
(lien) :
Thématique: Les voyages
Compétences générales: CO, CE, PO, PE
Objectif grammatical: L’impératif
Activités: I. AVANT LE VISIONNAGE
1. Remue-méninge
2. Faire des hypothèses
II. PENDANT LE VISIONNAGE
1. Compréhension globale sans le son
A. QCM
B. Vrai/Faux
2. Compréhension globale avec le son
Appariement
3. La compréhension détaillée avec le son
Exercice de remise en ordre
III. APRÈS LE VISIONNAGE
1. Repérage et conceptualisation du fait de langue travaillé
A. Exercice à trous
B. QCM
C. Vrai/Faux
D. Oui/Non
2. Systématisation du fait de langue travaillé
Exercice structural
3. Réinvestissement et réemploi du fait de langue travaillé
Rédaction d’une publicité
Évaluation: Mise en commun des productions des élèves
Étapes des activités :

I. AVANT LE VISIONNAGE
L’éveil de l’attention/la mise en route- UN REMUE-MÉNINGE
LES VOYAGES
1. Où aimez-vous voyager?
288
ISSN 2668-7097
Réponses possibles: à la mer, à la montagne, à la campagne, à l’étranger

2. Dans quel pays?
Réponses possibles: en Italie, en Allemagne, en France
3. Quelle est l’une des destinations exotiques les plus recherchées par les Roumains?
Réponses possibles: le Mexique, la Tunisie, le Maroc, etc.
Réponse envisagée: Dubai
4. Complétez le tableau sur Dubai en faisant des hypothèses sur le contenu de la vidéo que l’on va suivre:
Paysages/Endroits Sports Activités
II. PENDANT LE VISIONNAGE

https://www.youtube.com/watch?v=rmBE7BJJRkk
1. La découverte du document sans le son
A. Regardez et cochez la/les bonne(s) réponses :
a. Les scènes se déroulent :
□en hiver □en été □en automne
b. On se promène :
□dans le désert □au bord de la mer □dans un parc
c. À Dubai, on s’amuse :
□à un concert □au théâtre □au cinéma
d. On y voyage :
□en métro □en bateau □en avion
B. Vrai ou faux ?
Proposition Vrai Faux
Il y a de grands bâtiments à Dubai.
On peut y manger des plats délicieux.
Il pleut souvent à Dubai.
Sur la plage il y a des personnes âgées.
Les enfants peuvent aller dans un parc aquatique.
2. La compréhension globale avec le son

Associez correctement les deux colonnes :
L’action Le lieu
1. S’envoler a. dans l’histoire
2. Prendre un dîner raffiné b. à un concert
3. Danser c. vers Dubai
4. Admirer les fontaines d. dans un restaurant
5. Voyager e. au centre-ville
3. La compréhension détaillée avec le son

Mettez en bon ordre les phrases ci-dessous :
a. Célébrez chaque journée !
b. Dépassez l’ordinaire !
289
ISSN 2668-7097
c. Goûtez au raffinement !
d. Dansez jusqu’au bout de la nuit !
e. Envolez-vous vers Dubai avec Emirates !
f. Voyagez dans le temps !
III. APRÈS LE VISIONNAGE
1. Repérage et conceptualisation du fait de langue travaillé
A. Complétez les blancs avec : consultez, prépare, détends-toi, ne t’assieds pas, découvrons, assurez-vous,
va, vérifie
a. …………………. ton voyage avec des informations utiles !
b. ……………………….de ne rien emporter d’interdit aux Emirats Arabes Unis !
c. ……………………….comment réserver un repas spécial adapté à notre régime alimentaire !
d. ………………………avec un peu de musique !
e. ………………………les conditions d’entrée avant ton prochain voyage !
f. ……………………. au guichet pour acheter un aller-retour !
g. …………………..sur notre site toutes les informations nécessaires sur les conditions de transport !
h. …………………..sur le siège côté fenêtre ; il est déjà pris !
B. Quel est le rôle de ces verbes à l’impératif :

□ informer □ décrire □recommander
C. L’impératif est utilisé pour la Ière personne pluriel et la IIe personne singulier et pluriel :
□vrai □faux
D. 1. Dans l’exercice A, on peut observer que l’impératif est identique à l’indicatif présent
□oui/□non, sauf la IIe personne □pluriel/□singulier, aux verbes du □Ier groupe/□IIe groupe/□IIIe groupe
et au verbe ALLER quand il perd la terminaison « s ».
2. Pour les verbes pronominaux, le pronom complément est placé □avant/□après le verbe à l’impératif
affirmatif et □avant/□après le verbe à l’impératif négatif.
2. Systématisation du fait de langue travaillé

Mettez les verbes entre parenthèses à l’impératif, à la personne indiquée, pour jouir d’un voyage réussi :
a. (Faire-IIepers.pl.) une réservation à l’hôtel !
b. (Ne pas oublier-IIe pers.sg.) de faire également une réservation pour le transport !
c. (Préparer-Ière pers.pl.) les bagages avec attention !
d. (Prendre-IIepers.pl.) les documents d’identité !
e. (Se renseigner-Ière pers.pl.) sur la météo !
f. (Aller-IIe pers.sg.) à l’aéroport/la gare une demi-heure à l’avance !
3. Réinvestissement et réemploi du fait de langue travaillé

Fais la publicité de ta ville, en utilisant au minimum 5 verbes à l’impératif .
4. Evaluation
Mise en commun des productions des élèves .
290
ISSN 2668-7097
FIȘĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ

Matematică
Clasa a IV-a
Prof. înv. primar Anca Darea
Liceul cu program Sportiv Suceava
1. Găsește regula, apoi completează:

a) 887, 888, 889, .........., .........., ..........
b) 4.774, 4.776, 4.778, ..............., ................, ..............
c) 1.640, 1.630, 1.620, ..............., ................, ...............
2. Scrie cu cifre romane numerele:

35- ............... 4- ..............
9- ............... 16- ..............
3. Rezolvă exercițiile și colorează cu aceeași culoare rezultatul cu denumirea operației pe care ai efectuat-o:
3.456+ 256= produs
5.000- 4.182=
37x 29= sum
cât ă
75: 3=
diferenţ
4. Calculează corespunzător expresiei: ă
a) de 2 ori mai mic decât 200 : ……………………………………

b) cu 2 mai mult decât 270 : ……………………………………
c) de 2 ori mai mare decât 57: ......................................................
d) cu 2 mai puțin decât 286: …………………………………
5. Află numărul necunoscut:
a x 5 = 45 b - 709 = 108 276+ c =900 d : 8 = 128

a= .................. b= ........................ c= ............................ d=.........................
a= .................. b= ........................ c= ........................... d=.........................
6. Calculează, respectând ordinea efectuării operaţiilor:

56 – 3 x 9 + 36 : 4 = 30 – 24 : 3 x (72 : 9 – 2 x 3) : 8 x 9 =
=................................... =..............................................................................................
=............................. =..........................................................................................
=........................ =.............................................................................................
=................ =..............................................................................................
7. Scrie fracţiile corespunzătoare părţii colorate din fiecare desen:
291
ISSN 2668-7097
___ __ __
8. Scrie denumirea fiecărui corp geometric:
……….. .………. …………… …………. ……………
9. Scrie unitatea principală cu care se măsoară:

Lungimea unei săli
de clasă
Greutatea unui sac
de cartofi
Cantitatea de ulei
dintr-un bidon
10. Mihai a colecţionat 27 de timbre. O treime din ele erau timbre cu plante, un sfert din numărul total
de timbre erau cu animale, iar restul erau timbre cu maşini.
Câte timbre cu mașini a colecţionat Ionuț?
Rezolvare
Ai terminat ? Mai verifică o dată răspunsurile! BRAVO !
292
ISSN 2668-7097
PROBĂ DE EVALUARE INIŢIALĂ

MATEMATICĂ
Obiective:
O1: să scrie numerele cu cifre romane ;
O2: să găsească numerele naturale care respectă cerinţa dată ;
O3: să utilizeze algoritmul de calcul pentru operaţiile aritmetice ;
O4: să recunoască şi să opereze cu terminologia specifică operaţiilor aritmetice ;
O5: să determine numărul necunoscut, aplicând corespunzător algoritmul de calcul în situaţiile cerute;
O6: să calculeze corect exerciţii cu ordinea efectuării operaţiilor;
O7: să recunoască unităţile de măsură standard pentru lungime, capacitate, masă;
O8: să identifice corpurile geometrice;
O9: să identifice fracţiile corespunzătoare părţilor luate în evidentă din întregii corespunzători;
O10: să întocmească şi să scrie planul de rezolvare a problemei aplicând operațiile corespunzătoare .
Descriptori de performanţă:
Nr. Foarte bine Bine Suficient

item
1. Completează toate șirurile cu Completează două enunțuri Completează un
numere conform cerințelor date enunț
2. Scrie corect toate numerele cu Scrie corect 2-3 numere cu cifre Scrie corect 1-2
cifre romane romane numere cu cifre
romane
3. Efectuează și asociază corect toate Efectuează și asociază corect 3 Efectuează și
exercițiile exerciții asociază corect 1-
2execiții
4. Efectuează o singură
Efectuează toate operațiile, Efectuează două operații, operând operație, operând
operând corect cu terminologia parțial corect cu terminologia parțial corect cu
specifică matematică terminologia
specifică
5. Găsește valoarea necunoscutei în Găsește valoarea necunoscutei în Găsește valoarea
toate situațiile două situații necunoscutei în o
situație
6. Calculează corect respectând Calculează respectând ordinea Calculează
ordinea efectuării operațiilor efectuării operațiilor cu 2-3 greșeli respectând ordinea
de calcul efectuării operațiilor
cu 4-5 greșeli de
calcul
7. Identifică fracțiile Identifică parțial 2-3 din fracțiile Identifică parțial 1-2
corespunzătoare părților luate în corespunzătoare părților luate în din fracțiile
evidență din întregii dați evidență din întregii dați corespunzătoare
părților luate în
evidență din întregii
dați
293
ISSN 2668-7097
8. Identifică toate corpurile Identifică o parte din corpurile Identifica o parte din
geometrice geometrice (3-4 ) corpurile geometrice(
1-2).
9. Completează tabelul cu unitățile Completează tabelul doar cu două Completează tabelul
de măsură potrivite unități de măsură potrivite doar cu o unitate de
măsură potrivită
10. Întocmește și scrie corect planul Rezolvă problema, dar întocmește Scrie și rezolvă corect
de rezolvare a problemei, planul de rezolvare parțial doar 1-2 operații și
calculând corect scrie doar o idee din
planul de rezolvare
ITEMI CALIFICATIVUL FINAL

Rezolvă integral și corect 10 itemi. FOARTE BINE
Rezolvă integral și corect 8 itemi; parțial corect 1 item/ incorect 1 item
sau orice altă combinație apropiată acesteia BINE
Rezolvă integral şi corect 4-5 itemi; parţial 2-3 itemi/ incorect 2-3 itemi
sau orice altă combinaţie apropiată acesteia SUFICIENT
Rezolvă integral şi corect 2- 3 itemi; incorect 7-8 itemi INSUFICIENT
Rezultatele obţinute:
FB- ..... elevi

B- ...... elevi
S- ...... elevi
I- ...... elevi
Observaţii:
Măsuri ce se impun:
294
ISSN 2668-7097
INOVAȚIE ÎN EDUCAȚIE
Mészáros Tünde-Mária
Disciplina/Tantárgy: Religie romano-catolica/Római katolikus vallás

Clasa/Osztály: IV
Vechiul Testament/Ószövetség,
TEME DE LUCRU, LECȚIA MOISE CAPITOLUL I-IV /
MUNKAFELADATOK, MÓZES FEJEZET I-IV LECKE:
I. Veled vagyok - Mózes meghívása
II. Szabadító Istened vagyok- Kivonulás éjjele
III. Gondviselőd vagyok - Vándorlás a pusztában
IV. Szövetségre lépek veled
1. A térkép segítségével írd le, hol született Mózes!
_____________________________________________
2.Olvasd el a Bibliából Kiv1,8-16 verseket!
a. Mond el mit ábrázol a képsor!
b. Padtársaddal beszélgessetek, hogyan volt lehetséges, hogy Izrael fiai sokasodtak minden emberi
rosszindulat ellenére, majd írjátok le a következtetéseteket!
3. Egészítsd ki a hiányos mondatokat!

Egy____________ asszonynak_________________ született.
A fáraó parancsa miatt __________________ három hónapig. Amikor már tovább nem __________________
elhatározta, hogy ____________________bizza. ________________________ készített és elrejtette
295
ISSN 2668-7097
________________________________. A ______________________ lánya meglátta és

__________________________. Dajkát keresett neki, aki éppen a gyermek_________________________ volt.
4.a Írd le a DOBNI ellentétes értemlű párját és megtudod Mózes nevének jelentését!
MÓZES =___________________________
b. Indokold a név jelentését a kép és a történet alapján!
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________
5. Fejtsd meg az aranymondást!
A(19) ,,Amikor(1) fiává(11)a (3)húztam(21) a (6)leányához,(8) aki(9)a(10)fogadta,(12)
fáraó(7)elvitte(5)és(13)Mózesnek,(15)azt(17) gyermek,(4)felnőtt (2)mondta:
(8)mert(16)vízből(20)ki(22)elnevezte(14)
Kiv2,18
6. Szinezd ki a rajzon azt, ami Isten jelenlétét kifejezi!
a.Írd le hogyan szólította meg Isten Mózest és ő

hogyan válaszolt:
Isten_________________________________
Mózes________________________________
Isten_________________________________
b. Egészítsd ki a mondatot a hiányzó

magánhangzókkal!
,,V_GY_K _K_ V_GY_K”
7. Mit tettek a zsidók Egyiptomban a kemény rabszolga munka közben ? Karikázd be a helyes választ!
a. lázadást szerveztek
b.elrejtőztek, a munka elől
c.Istenhez imádkoztak
d.egymás ellen fordultak
d.szidták a hajcsárokat
8. Hogyan szabadult meg a választott nép az egyiptomi fogságból? Húzd alá az igaz állításokat!
a. Isten Mózes által kivezette a népet Egyiptomból
b. Mózes -Áron javaslatára- a fáraót meggyőzte
296
ISSN 2668-7097
c. A fáraó megelégelte a zsidók lázadásait

d. Járvány tört ki a zsidók között és elmenekültek
e. a tízedik csapás megtörte a fáraó keménységét és elengedte a zsidókat
9. Mit jelent Pászka ünnep?Jelöld meg a helyes választ!
a. zsidók egyiptomi fogságból való szabadulását
b. Mózes meghívásának napját
c. az egyiptomi fáraó győzelmi ünnepét
10.Társítsd a képeket a fogalmakhoz!
SZABADSÁG SZOLGASÁG
11.Rajzold le hogyan vezette Isten népét!

ÉJJEL NAPPAL
11.
12. Fejtsd meg a rejtvényt!
a.Mit tudsz a főoszlopban megjelenő földrajzi névről?
b. Rajzold le milyen természeti jelenségek kísérték Isten megjelenését a Sínai-hegyen!
297
ISSN 2668-7097
13.Társítsd Isten tízparancsolatát a megfelelő fogalmakkal!
298
ISSN 2668-7097
TEST DE EVALAURE FINALĂ CLASA I

LA DISCIPLINA RELIGIE ORTODOXĂ
Prof. Lele Felicia

L.T. ,,C-tin Șerban,, Aleșd, jud. Bihor
I. Citește pe rând următoarele enunţuri incomplete şi adăugă în scris informaţia care lipseşte. Te vei ajuta
de cuvintele din paranteză ( Tatăl, biserică, roagă, familia)
Dumnezeu este _______________ nostru al tuturor. El locuiește în ceruri, dar are o casă pe pământ, ce
se numește_______________. Duminica și de sărbători oamenii merg la biserică, unde se ___________.
Copiii merg la biserică împreună cu _____________.
II. Recunoaște și încercuiește persoana care slujește în biserică:
III. Unește imaginile cu cuvintele care le denumesc:
CLOPOT ÎNGER CRUCE
IV. Desenează o BIBLIE.
BAREM DE CORECTARE
I. 4 Răspunsuri corecte FB 3 Răspunsuri corecte – B 2 Răsp.- S
II. Preotul – FB
III. Asociere corectă -FB 2 asocieri -B 1 asociere - S
299
ISSN 2668-7097
IV. Desen corect FB
300
ISSN 2668-7097
EVALUARE SUMATIVĂ
REZOLVARE DE PROBLEME
Clasa a IV-a
Prof. înv. primar GEORGIU EMILIA MARIA

8. Rezolvă, respectând regulile învățate.

b. 25 x 4 – 189 : 9 = b. (16 + 3 x 9 + 37) : 10 =
d. 91 - [88 + (50 – 72 : 9) : 6] : 5 =
9. Într-o cutie sunt 6 pachete a câte 12 ciocolate și 12 pachete a câte 14 ciocolate. Ciocolatele din cutie se împart
în mod egal celor trei grupe dintr-o grădiniță. Află câte ciocolate primește fiecare grupă.
...............................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
......
..................................................................................
10. Doi copii au împreună 388 lei. Știind că unul are cu 86 de lei mai mult decât celălalt, află câți lei are fiecare
copil.
301
ISSN 2668-7097
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
11. Suma a trei numere este 140. Al doilea număr este cât dublul primului, iar al treilea cât jumătate din primul
număr. Află cele trei numere.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
12. Pentru 4 acadele și 3 ciocolate, mama a plătit 20 de lei. În altă zi a cumpărat 4 acadele și 5 ciocolate și a plătit
28 de lei. Cât costă o acadea? Dar o ciocolată?
............................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................................
............................................
13. Dintr-un număr s-a scăzut 5. Diferența s-a mărit cu 4, iar noul rezultat s-a micșorat de două ori, obținându-se
60. Află numărul inițial.
302
ISSN 2668-7097
14. Elevii dintr-o școală au fost întrebați care este sportul lor preferat. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai
jos. Realizează un grafic cu bare folosind datele din tabel.
Sportul fotbal volei oină baschet

Număr elevi 180 120 60 120
180
120
60
fotbal volei oină baschet
303
ISSN 2668-7097
Descriptori de performanță
ITEMI CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1.
a, b, c a, b sau a, c sau b, c a sau b sau c
2. -rezolvă complet și corect -rezolvă parțial corect -rezolvă parțial corect

problema, folosind plan problema, greșește un problema, greșește două
de rezolvare calcul calcule
grafică grafică, realizează corect grafică (desen parțial corect,
desenul, greșește un calcul două calcule greșește)
grafică grafică, realizează corect grafică (desen parțial corect,
desenul, greșește un calcul două calcule greșește)
comparației comparației (greșește un comparației (greșește două
calcul) calcule)
6. -află numărul necunoscut, -află numărul necunoscut, -află numărul necunoscut,
intuind corect toate intuind parțial corect intuind parțial corect
operațiile operațiile (o eroare) operațiile (două erori)
7. -realizează corect graficul -realizează parțial corect -realizează parțial corect
de bare, folosind graficul de bare (o eroare) graficul de bare (două erori)
informațiile din tabel
304
ISSN 2668-7097
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Liceul Kőrösi Csoma Sándor

POFESOR DIRIGINTE: Molnár Erzsébet-Emőke
CLASA: a V-a C
Cf. Plan – cadru aprobat prin O.M.E.N. 3393/ 28.02.2017
PLANIFICARE DIDACTICĂ ANUALĂ
DOMENII DE CONȚINUT SEM I SEM II TOTAL
I. AUTOCUNOAȘTEREA ȘI STIL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS ȘI ECHILIBRAT 8 8
II. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOTIONALĂ 4 2 6
III. MANAGEMENTUL ÎNVĂȚĂRII 5 5
IV. MANAGEMENTUL CARIEREI 6 6
V. EVALUARE ȘI SINTEZĂ- „ȘCOALA ALTFEL” 2 6+1 8+1
14 20 34
305
ISSN 2668-7097
COMPETENȚE GENERALE:
1. Adoptarea atitudinilor pozitive față de sine și a unui stil de viață sănătos și echilibrat;
2. Relaționarea armonioasă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare;
3. Reflectarea asupra motivației și eficacității strategiilor pentru progres în învățare;
4. Luarea deciziilor legate de continuarea studiilor și carieră prin valorificarea informațiilor despre sine, educație și ocupații;
COMPETENŢE SPECIFICE :
1.1. Identificarea rersurselor personale și a oportunităților de dezvoltare specifice vârstei; 1.2. Analiza surselor de stres și a consecințelor acestuia asupra sănătății și
stării de bine;
2.1. Recunoașterea unei varietăți de emoții trăite în raport cu sine și cu ceilalți;
2.2. Acordarea feedback-ului pozitiv în relaționarea cu ceilalți;
3.1. Identificarea factorilor personali și de context care facilitează / blochează învățarea; 3.2. Prezentarea progreselor în învățare, utilizând modalități variate de
comunicare; 4.1. Recunoașterea oportunităților pe care le oferă educația pentru alegerea carierei;
4.2. Identificarea unor ocupații din domenii diferite și a beneficiilor acestora pentru persoană și pentru societate.
306
ISSN 2668-7097
SEMESTRUL I – 14 SĂPTĂMÂNI
DOMENII DE MATERIAL
CONȚINUT COMPETENȚE CONȚINUTURI NR. DIDACTIC ȘI
SPECIFICE ORE SĂPT BIBLIOGRAFIC
1.Cine sunt eu? (caracteristici și resurse personale : 13-17 IX
car6cteristici pozitive, interese, abilități, aptitudini, credințe, 1
1.1. Identificarea resurselor valori, preferințe); 20-24 IX
personale și a oportunităților 2.Imaginea de sine (concept de sine global, concept de sine 1
1. de dezvoltare specifice școlar), 27 IX-1 X
AUTOCUNOAȘTERE ȘI vârstei; 3. Eu – tezaure de resurse (schimbare și dezvoltare); 1
STIL DE VIAȚĂ 4. Credințe și valori (caracteristicile preadolescenței, 4-8 X
SĂNĂTOS ȘI modificări psihosomatice specifice vârstei); 1
ECHILIBRAT 5. Sunt sănătos. Trăiesc sănătos (sănătatea persoanei și 11-15 X
8 ore 1.2. Analiza resurselor de a mediului: starea de sănătate și prevenirea îmbolnăvirilor,
stres și a consecințelor alimentație sănătoasă, igienă personală/igienă în colectivitate);
acesatuia asupra sănătății și 6.Despre stres. (sănătatea persoanei și a mediului: surse de 1
stării de bine; stres și strategii de prevenire); 18-22 X
7.Cum fac față stresului?( sănătatea persoanei și a mediului:
1
ritmul biologic de activitate și odihnă);
8. Interviul 25 - 29 X
1
1 - 5XI
1
2.1. Recunoașterea unei 1. Ce sunt emoțiile? (emoții de bază, emoții diverse); 1 8-12 XI
varietăți de emoții trăite în2. Mozaicul emoțiilor (emoții de bază, emoții diverse); 1 15- 19 XI - Manualul.
2.DEZVOLTARE SOCIO- raport cu sine și cu ceilalți; 3. Cum mă simt, ce pot să fac? (emoții de bază, emoții 22-26 XI - Fișe de lucru.
EMOȚIONALĂ 2.2. Acordarea diverse); 1 - Tabla.
feedback-ului pozitiv în 4.Comunicare și emoții ( acordarea feedback-ului pozitiv); 29XI-3XII - Youtube.
4 ore relaționarea cu ceilalți; 1 - Planșe.
307
ISSN 2668-7097
9.EVALUARE Evaluare: Cartea de povești a clasei mele Evaluare, 6-10 XII

SUMATIVĂ ȘI 1.1., 1.2. 2.1., 2.2. autoevaluare. Reflecţie, feedback 2 - Fișe de lucru.
SEMESTRIALĂ 13-22XII - Tabla.
2 oră
SEMESTRUL II- 20 SĂPTĂMÂNI

2.1. Recunoașterea unei 1. Reportaj la școala prieteniei ( acordarea feedback- ului 1 10 -14 I
varietăți de emoții trăite în pozitiv) - Manualul.
2.DEZVOLTARE SOCIO- raport cu sine și cu ceilalți; 2.Puzzle-ul emoțiilor ( acordarea feedback-ului pozitiv) 1 17 - 21 I - Fișe de lucru.
EMOȚIONALĂ 2.2. Acordarea - Tabla.
2 ore feedback-ului pozitiv în - Youtube.
relaționarea cu ceilalți; - Planșe.
1.Învăț. Când? Cum? Ce? Până când? (motivația învățării, 1 25 – 28 I 31 I
3.1. Identificarea factorilor optimum motivațional); -4 II
personali și de context care 2.Ce mă ajută, ce mă împiedică să învăț? (factorii care - Manualul.
facilitează/blochează facilitează/blochează învățarea); 1 - Fișe de lucru.
3. MANAGEMENTUL învățarea; 3.Cum procedez pentru a învăța repede și bine? 7 -11 II 14 -– Tabla.
ÎNVĂȚĂRII (strategii și tehnici de învățare eficientă); 1 18 II 21 – 25- Youtube.
5ore 4.Învăț pentru că……. ( strategii și tehnici de învățare II - Planșe.
3.2. Prezentarea progreselor eficientă); 1
în învățare, utilizând 5.Cum arată o zi în care mă pregătesc penru școală?
modalități variate de (motivația învățării) 1
comunicare;
308
ISSN 2668-7097
1.De ce mergem la școală? ( rolul educației în alegerea unei 1 28II -4III 7 – Manualul.
4.1. Recunoașterea cariere); 11 III 14 –18
oportunităților pe care le 2.Relația discipline – profesie (ocupații și domenii de 1 III 21 –25 III - Fișe de lucru.
oferă educația pentru activitate); 28III -1IV - Tabla.
alegerea carierei; 3.Activități extrașcolare și orientarea în carieră 1 4IV - 7IV
(ocupații și domenii de activitate); - Youtube.
4.2. Identificarea unor 4.Caruselul meseriilor (ocupații și domenii de activitate); 1
ocupații ddiferite din 5.Beneficiile meseriilor (beneficiile ocupațiilor pentru individ: - Planșe.
domenii diferite de activitate perspective de angajare, rezolvarea unor probleme globale); 1
și a beneficiilor acestora 6.Poezia meseriilor (beneficiile ocupațiilor pentru individ:
pentru persoană și societate; perspective de angajare, rezolvarea unor probleme globale);
4.MANAGEMENTUL 1
CARIEREI
6 ore
5.EVALUARE 1.1., 1.2., 2.1., 2.2., 3.1., 3.2., 1.Evaluare: Școala care-mi place ( portofoliul personal de 1 - Fișe de lucru.
SUMATIVĂ ȘI FINALĂ 4.1., 4.2. învățare: scop, principii și rol de învățare) 2V – 6 V 9V- - Tabla.
6 ore 2.Evaluare: Micul meu CV 2. 1 13 V 16 V-
3.Stăpânirea emoțiilor 1 20 V 23V–
4.Prezentarea portofoliilor de învățare. Feedback-ul 27V 30V-
profesorului. 1 3VI 6-10VI
5. Evaluare, autoevaluare. Reflecţie, feedback
2
6.„ȘCOALA ALTFEL” 1 Activități extrașcolare și extracurriculare 8-14 aprilie 2022 1 8-14IV
oră
309
ISSN 2668-7097
Semestrul I
Nr. crt. TEMA DATA MODUL
1 Regulamentul de ordine interioară al școlii 15/09/21 I
2 Cine sunt eu? 22/09/21 I
3 Imaginea de sine 29/09/21 I
4 Eu- tezaur de resurse 06/10/21 I
5 Credințe și valori 13/10/21 I
6 Sunt sănătos.Trăiesc sănătos. 20/10/21 I
7 Despre stres. Cum fac față stresului în pandemie? 27/10/21 I
8 Interviul 03/11/21 I
9 Comunicare și emoții 10/11/21 II
10 Ce sunt emoțiile? 17/11/21 II
11 Mozaicul emoțiilor 24/11/21 II
12 Cum mă simt, ce pot să fac? 01/12/21 II
13 Evaluare: cartea de povești a clasei mele 08/12/21 V
14 Evaluare, autoevaluare, reflecție, feedback 15/12/21 V
Semestrul II
Nr. crt. TEMA DATA MODUL
1 Reportaj la școala prieteniei 12 /01/22 II
2 Puzzle-ul emoțiilor 19/01/22 II
310
ISSN 2668-7097
3 Învăț. Când? Cum? Ce? Până când? 26/01/22 III

4 Ce mă ajută, ce mă împiedică să învăț? 02/02/22 III
5 Cum procedez pentru a învăța repede și bine? 09/02/22 III
6 Învăț pentru că... 16/02/22 III
7 Cum arată o zi în care mă pregătesc pentru școală? 23/02/22 III
8 Evaluare: Școala care-mi place... 02/03/22 V
9 De ce mergem la școală? 09/03/22 IV
10 Relația disciplină-profesie 16/03/22 IV
11 Activități extrașcolare și orientare în carieră 23/03/22 IV
12 Caruselul meseriilor 30/03/22 IV
13 Beneficiile meseriilor 06/04/22 IV
14 Poezia meseriilor 04/05/22 IV
15 Micul meu CV 11/05/22 V
16 Evaluare, autoevaluare. 18/05/22 V
17 Feedback-ul elevului / profesorului 25/05/22 V
18 Prezentarea/ evaluarea portofoliilor de învățare 01/06/22 V
19 Prezentarea/ evaluarea portofoliilor de învățare 08/06/22 V
20 Scoala Altfel 8-14/04/2022
311
ISSN 2668-7097
Probă de evaluare–matematică
Unitatea: Fracții
prof. înv. primar, Chicu Marinela

Şcoala Gimnazială” Elena Cuza”, Iași
DISCIPLINA: Matematică
Clasa: a III-a, Data:
Unitatea de învăţare: Fracții
Subiectul lecţiei: Evaluarea noțiunilor despre fracții
Tipul lecţiei: Evaluare
Durata : 50 min.
Competențe specifice:
1.1 Observarea unor modele/regularități din cotidian, pentru crearea de raționamente proprii;
2.1 Recunoașterea fracțiilor subunitare sau echiunitare cu numitori mai mici sau egali cu 10;
2.2 Compararea fracțiilor subunitare sau echiunitare cu același numitor mai mic sau egal cu 10;
2.3 Ordonarea fracțiilor subunitare sau echiunitare cu același numitor mai mic sau egal cu 10;
2.4 Efectuarea de adunări și scăderi cu fracții cu același numitor.
Obiective operaționale:
În urma evaluării elevii vor fi capabili:

O1 - să scrie corect fracțiile date;
O2 - să scrie fracțiile corespunzătoare reprezentărilor date;
O3 - să reprezinte grafc fracțiile;
O4 - să scrie semnul de comparație corect între fracțiile date;
O5 - să ordonează crescător și descrescător fracțiile date;
O6 - să efectueaze operațiile de adunare și scădere utilizând fracțiile date;
O7 - să scrie fracțiile cu numitorul și numărătorul dat;
O8 – să rezolve problemele data;
O9 - să realizeze desenul respectând cerințele date.
2. Descriptori de performanță
Itemul Calificativul
Foarte Bine Bine Suficient
1.Scrie corect fracțiile Scrie corect Scrie corect Scrie corect
5-6 fracții 4 fracții 2-3 fracții
2.Scrie fracțiile corespunzătoare desenului Scrie corect 4 fracții Scrie corect 3 fracții Scrie corect 2 fracții
3.Reprezintă grafc fracțiile Scrie corect 3 Scrie corect 2 Scrie corect 1
reprezentări reprezentări reprezentare
4.Compară corect fracțiile Compară corect 4 Compară corect 3 Compară corect 2
relații relații relații
5.Ordonează crescător și descrescător Ordonează crescător Ordonează doar Are 2, 3 omisiuni la
și descrescător crescător sau doar ordonarea crescător
situaţiile date
312
ISSN 2668-7097
descrescător situaţiile sau la descrescătoare

date din situaţiile date
6.Efectuează operațiile date Rezolvă corect cele 3 Rezolvă corect doar 2 Rezolvă corect un
exerciţii exerciţii exerciţiu
7. Scrie fracțiile cu numitorul și Scrie corect fracţiile Scrie corect fracţiile Scrie corect fracţia
numărătorul dat pentru cele 3 exerciţii pentru 2 exerciţii date pentru un singur
date exerciţiu
8. Rezolvă problema Rezolvă corect cele 3 Rezolvă corect 2 Rezolvă corect o
situaţii date situaţii date situaţie dată
9.Realizează desenul în funcție de fracțiile Rezolvă corect cele 4 Rezolvă corect 3 Rezolvă corect 2
date sarcini de lucru sarcini de lucru sarcini de lucru
3. Evaluarea finală
Itemi Calificativ
Rezolvă integral și corect 7-9 itemi/sau parțial FOARTE BINE
corect 2 itemi
Rezolvă integral și corect 5-6 itemi/sau parțial BINE
3 itemi
Rezolvă integral și corect 4 itemi iar restul parțial SUFICIENT
corect
Centralizare
Nr. elevi I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9
Calificativ
Cfinal FB __%
FB B __%
B S __%
S I __%
I
Concluzii:
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………… …………
313
ISSN 2668-7097
Nume: Data:
Test de evaluare
1. Scrie fracțiile date în tabel:

a. cu litere:
3 6 2
5 6 3
b. cu cifre:
Patru pătrimi Trei pe opt unu supra nouă
2. Scrie fracțiile corespunzătoare părților colorate din fiecare desen.
___________ ___________ __________ _____________

3. Reprezintă grafic fracțiile:
1 6 3
2 12 4
4. Compară fracțiile utilizând semnele: <, >, =.

4 3 ; 1 1 ; 4 2 ; 6 9
5 5 7 7 6 6 11 11
5. Ordonează fracțiile:
a) crescător: b) descrescător:
4 3 1 6 8 1 6 2 3 4
8 8 8 8 8 6 6 6 6 6
_________________________________ ______________________________
314
ISSN 2668-7097
6. Efectuează operațiile date:
4 2 7 5 9 7 3
6
+ 6= 8
− 8= 10
− 10 + 10=
7. Scrie fracțiile:
a) Cu numitorul 8 și numărătorul cuprins între 4 și 8.
b) Cu numitorul 9 și numărătorul de 3 ori mai mic.
c) Cu numărătorul 5 și numitorul cel mai mic număr natural impar de două cifre diferite.
8. Rezolvă problemele:
1
a) La o florărie s-au vândut 3 din tradafiri. Ce fracție a mai rămas?
2
b) Maria a mâncat 6 dintr-un tort. Ce fracție a mai rămas?
c) Din cei 12 elevi ai unei clase, 1 sunt băieți. Câte fete sunt?
3
9. Creează-ți propriul covoraș!

Realizează un covoraș care să aibă 12 flori astfel încât:
a. 2 să fie albastre
12
b. 4 să fie roșii
12
c. 4 să fie galbene
12
d. Restul florilor să fie mov. Ce fracție reprezintă florile mov?
315
ISSN 2668-7097
Titlul proiectului: Asemănarea triunghiurilor

Clasa a VII-a
Numele și prenumele: Petrașciuc Veronica
Școala Gimnazială ”Miron Costin” Suceava
Fişă de lucru
1) Cercetaţi dacă ABCDEF în următoarele situaţii:

a) m(∢A) =105o, m(∢B) = 54o, m(∢D) = 105o, m(∢F) = 21o.
b) BC = 2 cm, CA = 3 cm, m(∢A) = 83o , EF = 10 cm, FD = 14 cm, m(∢A) = 83o.
c) AB = 5 cm, BC = 6 cm, CA = 7 cm, EF = 10 cm, FD = 12 cm, DE = 14 cm.
2) Se ştie că ABCDEF, AB = 6 cm, BC = 8 cm, CA = 11 cm, DE = 4 cm. Să se calculeze EF şi FD.
3) Triunghiurile ABC şi ABD sunt astfel încât AC⊥AB, BD⊥AB, ∢ABC  ∢ADB.
Demonstraţi că AB2= AC  BD.
3) Un bec este instalat pe un stâlp vertical la înălţimea de 7 m. Un copil, înalt de 1,54 m se află la
distanţa de 5m faţă de baza stâlpului. Aflaţi lungimea umbrei copilului.
Teste de evaluare
Testul I
Itemi cu alegere duală
Clasa a VII-a
Capitolul: Asemănarea triunghiurilor
Obiectivul: Elevul va fi capabil să aplice corect proprietăţile rapoartelor şi metoda triunghiurilor asemenea.
Enunţ: Citeşte cu atenţie propoziţiile de mai jos şi, în cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată
încercuieşte litera A; dacă afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F şi înlocuieşte unele cerinţe din enunţ cu
altele care fac ca afirmaţia să fie adevărată.
Obiectiv Item Răspuns
1) Raportul lungimilor a două segmente este pozitiv. A
A F
2)Există cel puţin un punct interior unui segment care F
Cunoaşterea împarte segmentul într-un raport dat Există un singur
proprietăţilor A F punct interior…
rapoartelor a două
segmente 3)Raportul lungimilor a două segmente depinde de F
unitatea de măsură aleasă. …nu depinde de
A F unitatea de
măsură.
4) O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi, F
Cunoaşterea
determină pe celelalte două laturi segmente congruente. …determină pe
enunţurilor corecte a
A F celelalte două
teoremei lui Thales
segmente
şi a teoremei
proporţionale.
316
ISSN 2668-7097
fundamentale a 5)Teorema fundamentală a asemănării completează

asemănării teorema lui Thales
A F A
6)Două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile

respectiv proporţionale şi unghiurile respectiv
congruente.
A F A
7)Pentru a verifica asemănarea a două triunghiuri trebuie
Cunoaşterea
verificate toate condiţiile din definiţie. F
definiţiei
A F Nu, nu trebuie
triunghiurilor
verificate toate
asemenea şi a
condiţiile, ci se
criteriilor de
aplică unul din
asemănare
cazurile de
asemănare.
8)Două triunghiuri congruente sunt asemenea.

A F A
9)Ordinea scrierii vârfurilor a unei perechi de triunghiuri
asemenea nu este esenţială.
Cunoaşterea A F F
metodei …este esenţială
triunghiurilor
asemenea 10)Din asemănarea a două triunghiuri se pot deduce
congruenţe de unghiuri. A
A F
11)Dacă AB = 4 cm şi CD = 50 mm,
4
atunci raportul segmentelor AB şi CD este .
5 A
A F
12)În triunghiul ABC, M(AB), NAC, AM = 5cm, AB
= 10cm, BC = 8cm. Dacă MN BC, atunci MN = 6cm.
A F F
MN = 4 cm
Avantaje:
- măsoară într-un timp relativ scurt un volum semnificativ de rezultate ale învăţării
Dezavantaje:
- sunt vulnerabile faţă de răspunsurile furnizate la întâmplare.
Timp de lucru: 50 minute.
317
ISSN 2668-7097
Testul II
Itemi cu răspuns scurt / de completare
Clasa a VII-a
Obiectivul: Elevul va fi capabil să aplice în probleme noţiunile de bază ale acestui capitol
Enunţ: Completează spaţiile punctate astfel încât să obţii afirmaţii adevărate.
MA 2 AB
1) Fie AB este un segment şi M(AB). Dacă = , atunci este…
MB 5 MB
2)Dacă (a, b)  (3, 4) şi factorul de proporţionalitate este 4, atunci a =… şi
b =…
3)În ABC, M(AB), N(AC), MN  BC; dacă AM = 6cm, AN = 2cm, BM = 3cm atunci NC =…
4)Dacă  ABC  DEF, AB = 8 cm, BC = 6 cm, DE = 6 cm, atunci EF = …
5)MN este linie mijlocie pentru  ABC, M(AB), N(AC). Raportul de asemănare a  AMN şi  ABC
este…
6)În paralelogramul ABCD, AB = 10cm, AC  BD = O. Dacă M este mijlocul lui BC, atunci OM = …
7)În  ABC, EF  BC, E (AB), F (AC), M este mijlocul segmentului BC, H = EF  AM, EF = 6 cm,
atunci EH = …
DO 3
8)În trapezul ABCD, AC  BD = O. Dacă AC = 20 cm şi = atunci AO =…
OB 7
9)În  ABC, E (BC) astfel încât unghiul BAE şi unghiul CAE sunt congruente. Dacă AB = 6 cm, BC = 8cm,
AC = 7cm atunci BC = …
2
10)Rapoartele perimetrelor a două triunghiuri asemenea este . Raportul ariilor celor două triunghiuri este…
5
Avantaje:
- permite evaluarea unui număr mare de concepte, priceperi, capacităţi
- măsoară mai mult decât simpla recunoaştere sau memorare.
Dezavantaje:
- nu sunt adecvaţi pentru măsurarea capacităţilor intelectuale superioare
Timp de lucru: 90 minute
318
ISSN 2668-7097
OPTIKAI JELENSÉGEK
prof. Bogos Tibor
Școala Gimnazială ”Nyirő József”, Frumoasa
(Fizika, VII. osztály – Összefoglaló lecke)

A fénysugár egy új közeg határfelületén visszaverődik vagy/és megtörik ⇒
𝑓é𝑛𝑦𝑣𝑖𝑠𝑠𝑧𝑎𝑣𝑒𝑟ő𝑑é𝑠
{ (optikai jelenségek)
𝑓é𝑛𝑦𝑡ö𝑟é𝑠
I. A fényvisszaverődés
- a tükörre eső fénysugár visszaverődik;
- azért látjuk a testeket, mert a rájuk eső fény a szemünkbe jut ⇒ visszeverődik
A fényvisszaverődés = optikai jelenség, melynek során a fénysugár ráesve egy fényt
visszaverő felületre (pl.tükörre), megváltoztatva terjedési irányát visszaverődik (nem megy át
a másik közegbe)
Jellemzői: SI = beeső fénysugár
I = beesési pont
NI = beeső merőleges
IR = visszavert fénysugár
́ ) →α
𝑖̂= beesési szög ( 𝑆𝐼𝑁
́ ) →ἀ
𝑟̂ = beesési szög ( 𝑁𝐼𝑅
1. → 𝑓é𝑛𝑦𝑠𝑢𝑔𝑎𝑟𝑎𝑘𝑟𝑎
A fényvisszaverődés törvényei: {
2. → 𝑠𝑧ö𝑔𝑒𝑘𝑟𝑒
1. A beeső fénysugár(SI), a beesési merőleges (NI) és a visszavert fénysugár (IR) egy síkban
vannak.
2. A visszaverődési szög ( 𝑟̂ ) mértéke egyenlő a beesési szög (𝑖̂) mértékével.
Képlettel felírva: m(𝑟̂ ) = m( 𝑖̂)
319
ISSN 2668-7097
Megjegyzések:
𝑠𝑧𝑎𝑏á𝑙𝑦𝑜𝑠 𝑣𝑎𝑔𝑦 𝑡ü𝑘𝑟ő𝑠 = 𝑠𝑖𝑚𝑎 𝑓𝑒𝑙ü𝑙𝑒𝑡𝑟ő𝑙
1) fényvisszaverődés lehet: {
𝑠𝑧ó𝑟𝑡 𝑣𝑎𝑔𝑦 𝑑𝑖𝑓𝑓ú𝑧 = é𝑟𝑑𝑒𝑠 𝑓𝑒𝑙ü𝑙𝑒𝑡𝑟ő𝑙
2) A határfelületre merőlegesen beeső fénysugár önmagába verődik vissza: m(𝑟̂ )= m( 𝑖̂)=0°
3) A sík visszaverő felületre egymással párhuzamosan beeső fénysugarak egymással
párhuzamosan verődnek vissza.
Alkalmazás: - tükrök képalkotásának megszerkesztése
!!! egy tárgyról (T) a tükör egy képet (K) alkot (ezt megszerkesztjük és kielemezzük)
II. A fénytörés
K : - pálcika megfigyelése üres pohárba, majd vízbe helyezve ⇒összehasonlítás
-üres pohárban - vízzel telt pohárban - összehasonlítás

Következtetés: a víz alatti tárgyakat rövidebbnek látjuk ⇒ a tárgyról a szemünkbe jutó fény
megtörik
Fénytörés = optikai jelenség, melynek során a fénysugár egyik átlátszó közegből (pl.
levegőből) átmenve egy másik átlátszó közegbe (pl. vízbe), a két közeg határfelületén (a víz
felszínén) megváltoztatva terjedési irányát, megtörve halad tovább.
Magyarázata: a különböző közegekben a fény különböző sebességgel terjed ⇒ megtörik
(irányt változtat)
Jellemzői:
SI = beeső fénysugár
I = beesési pont
NI = beeső merőleges
IR’ = megtört fénysugár
́ ) →α
𝑖̂= beesési szög ( 𝑆𝐼𝑁
̂ = törési szög ( 𝑁𝐼𝑅’
𝑟’ ́ ) →𝞫
n1, n2 = törésmutatók (c1 , c2)= kifejezik az
átlátszó közegek optikai ritkaságát /
sűrűségét
320
ISSN 2668-7097
1. → 𝑓é𝑛𝑦𝑠𝑢𝑔𝑎𝑟𝑎𝑘𝑟𝑎
A fénytörés törvényei: : {
2. → 𝑠𝑧ö𝑔𝑒𝑘𝑟𝑒
1. A beeső fénysugár(SI), a beesési merőleges (NI) és a megtört fénysugár (IR’) egy síkban
vannak.
2. A törési szög mértéke függ: - a beesési szög mértékétől
- a két közeg viszonylagos törésmutatójától (egymáshoz viszonyított optikai sűrűségétől…pl. sűrűbből
megy-e át ritkábba, vagy fordítva…mennyire ritkábba stb )
𝐬𝐢𝐧 𝒊 𝒏
(Snellius-Descartes féle törési törvény: 𝐬𝐢𝐧 𝒓 = n1,2 ahol n1,2= 𝒏𝟐 )
𝟏
⇒2 eset: a) ha sűrűbből megy át ritkábba (pl. vízből – levegőbe) ⇒ a felülethez közelebb törik meg
b) ha ritkábból megy át sűrűbbe (pl.levegőből- vízbe) ⇒ a merőlegeshez közelebb törik meg
- az a fénysugár, amely merőlegesen esik a felületre, nem törik meg, hanem „egyenesen” halad tovább
III. Teljes fényvisszaverődés
Vizsgáljuk meg azt az esetet, amikor a fény optikailag sűrűbb közegből ritkább közegbe lép! Ekkor a
törési szög nagyobb, mint a beesési szög (r > i). Ha növeljük a beesési szöget, a törési szög is nő,
mígnem eléri a 90°-ot. Ekkor a fény nem lép be a második közegbe, hanem annak felülete mentén
halad tovább. Azt a beesési szöget, amelynél a törési szög r =90°, határszögnek nevezzük. Jelölése: lh
Ha i > lh, a fény nem törik meg, hanem teljes egészében visszaverődik.
Ezt a jelenséget teljes fény- visszaverődésnek vagy totálreflexiónak nevezzük.
Ha többet szeretnél megtudni ezekről:

1- https://www.youtube.com/watch?v=lGYK0g2uztg+
2- https://www.youtube.com/watch?v=b2L9vxUl-qc
3- https://www.youtube.com/watch?v=dnstsf6fXlY
321
ISSN 2668-7097
Depășirea obstacolelor în procesul de învățare
Domokos Erika
Liceul Teoretic ,,Brassai Sámuel”, Cluj-Napoca
Dacă elevul înregistrează rezultate mult sub nivelul așteptat pentru vârsta sau nivelul său de clasă la
anumite materii sau competențe, testele standardizate efectuate de profesorul de sprijin poate identifica în mod
specific tulburările de învățare sau dificultăți de învățare. Este important să se colaboreze în astfel de situații cu
profesorii, părinții și specialiștii în educație pentru a identifica și aborda problemele de învățare într-un mod
eficient și sprijinitor pentru elev. Uneori, identificarea unor modele de dificultăți repetate în învățare poate
necesita monitorizarea pe termen mai lung.
,,Tulburările de învățare" și ,,dificultățile de învățare" sunt termeni utilizați pentru a descrie situații în
care un elev întâmpină dificultăți în procesul de învățare, dar există o distincție subtilă între ele.
Dificultățile de învățare se referă la dificultăți temporare sau specifice în înțelegerea sau aplicarea
anumitor concepte sau abilități. Aceste dificultăți pot fi cauzate de diferiți factori, cum ar fi stilul de învățare,
nivelul de motivație sau calitatea instruirii. Dificultățile de învățare pot fi depășite cu sprijin, adaptări sau
strategii suplimentare și sunt temporare sau circumstanțiale.
Pe de altă parte, tulburările de învățare sunt caracterizate de deficiențe persistente și semnificative în
procesul de învățare, care nu pot fi explicate prin factori precum nivelul de inteligență, sărăcia sau factorii de
mediu. Aceste tulburări pot afecta abilități precum cititul, scrierea sau matematica și pot necesita intervenții
specializate pentru a fi depășite. Implică deficiențe durabile și semnificative în procesul de învățare. Necesită
muncă în echipă din partea elevului, profesorului, specialistului și părinților, fiind un proces laborios, atent
proiectat și monitorizat pe parcursul predării și învățării.
Integrarea copiilor cu deficiențe de învățare în clasele cu predare normală este benefică atât pentru acești
copii, cât și pentru întreaga comunitate școlară. Prin această abordare, se promovează diversitatea, înțelegerea
și acceptarea în rândul elevilor, iar beneficiile sunt multiple. În primul rând, integrarea într-un mediu de învățare
normal îi ajută pe copiii să-și dezvolte abilitățile sociale și relaționale. Ei au oportunitatea să interacționeze cu
colegii fără deficiențe, ceea ce poate contribui la creșterea încrederii în sine și la îmbunătățirea abilităților de
comunicare. De asemenea, colegii de clasă învață despre diversitate și empatie, dezvoltându-și înțelegerea față
de nevoile altora. În al doilea rând, integrarea oferă copiilor cu deficiențe oportunitatea de a accesa un
curriculum mai bogat și mai variat. Într-un mediu de învățare normal, ei pot beneficia de modele de învățare și
performanță superioare, ceea ce poate stimula progresul lor chiar și cel personal. Adaptarea conținutului le
permite să se implice în activități adecvate nivelului lor de dezvoltare. De asemenea, integrarea promovează
incluziunea socială și reducerea stigmatizării. Prin contactul zilnic, prin învățare și lucrul cotidian cu astfel de
colegi, stereotipurile și prejudecățile pot fi combătute. Acest mediu educațional favorizează creșterea toleranței
și a respectului față de toate tipurile de diversitate.
Cu toate acestea, este important să subliniem că succesul integrării depinde de sprijinul adecvat.
Învățătorii și profesorii au nevoie de formare pentru a adapta metodele de predare și a oferi suport individualizat.
Resursele suplimentare, cum ar fi asistenții de educație specială, sunt esențiale pentru a răspunde nevoilor
diverse ale elevilor.
Predarea diferențiată în clasele primare este o metodă de a răspunde nevoilor individuale ale fiecărui
elev. Ne propunem să prezentăm câteva soluții și strategii pentru a implementa predarea diferențiată folosite de
învățătoare la clasa având elevi cu cerințe educaționale speciale.
La evaluarea inițială nu e de ajuns să obținem informații despre nivelurile de cunoștințe și abilități,

avem nevoie să cunoaștem stilurile de învățare ale elevilor. Acest lucru permite să înțelegem nevoile individuale
și să adaptăm materialele și metodele de predare.
322
ISSN 2668-7097
Chiar din primele zile de curs se împart elevii în grupuri mici sau se lucrează cu ei individual pentru a
oferi atenție mai individualizată. Aceasta permite adaptarea ritmului și nivelului instruirii în funcție de
capacitățile fiecărui copil. Oferim o varietate de materiale de învățare, cum ar fi cărți, videoclipuri, jocuri, fișe
de lucru etc. Acest lucru ajută la captarea interesului și înțelegerii diferitelor moduri de abordare a conținutului.
Se permite elevilor să aleagă subiecte sau proiecte care îi pasionează și se îndrumă să lucreze asupra lor. Acest
lucru încurajează învățarea autonomă și implicarea activă. Se ia în considerare stilurile de învățare ale elevilor
(vizual, auditiv, kinestezic) și se adaptează modul în care se prezintă informațiile pentru a le permite să asimileze
mai bine. Se concep scenarii de învățare cooperative, care promovează colaborarea între elevi prin activități de
grup și proiecte. Aceasta poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale și la învățarea unii de la alții. Oferirea de
feedback specific și individual pentru fiecare elev îi ajută să înțeleagă punctele lor tari și să identifice aspectele
în care mai au nevoie de îmbunătățiri. Vom avea în vedere adaptarea evaluărilor pentru a reflecta diferite niveluri
de dificultate și abordări și ne asigurăm că elevii pot demonstra ceea ce au învățat în moduri variate. Există
multe aplicații și platforme educaționale care pot ajuta la individualizarea învățării, folosirea acestor tehnologii
oferă resurse interactive și personalizate.
Poate cel mai important este colaborarea cu părinții pentru a înțelege mai bine nevoile și interesele
elevilor. Aceasta poate contribui la crearea unui mediu de învățare coerent între școală și casă. Predarea
diferențiată necesită flexibilitate și dedicare din partea profesorilor. Adaptarea constantă a abordărilor și
comunicarea deschisă cu elevii sunt cheia pentru a asigura succesul în implementarea acestei metode în clasele
primare. Iată cum ar putea arăta o oră de curs diferențiat pentru elevii cu deficiențe de învățare la citit:
Ca subiect alegem: Explorarea literaturii prin povești scurte cu obiectivul să dezvoltăm abilitățile de
citire și înțelegere a textelor scurte prin intermediul activităților adaptate pentru elevii cu deficiențe de învățare
la citit.
Începem cu o activitate de încălzire care îi ajută pe toți elevii să se conecteze la subiect. Putem folosi
imagini pentru a discuta despre diverse situații și emoții asociate cu personajele. Apoi în funcție de nivelul de
citire al elevilor, vom alege o poveste scurtă, accesibilă. Vom citi povestea cu voce tare pentru toată clasa și
vom folosi imagini sau reprezentări pentru a ilustra acțiunea.
Elevii sunt împărțiți în grupuri mici, fiecare grup având un nivel de dificultate adaptat. Elevii cu
deficiențe de învățare la citit vor primi textul cu caractere mai mari și cuvinte mai simple. Un asistent de educație
specială sau profesorul îi va ghida în timpul citirii și va răspunde la întrebări. La activitatea de înțelegere a
cititului fiecare grup lucrează la întrebări de înțelegere a cititului adaptate nivelului lor. Elevii cu deficiențe
primesc întrebări cu opțiuni multiple sau pot folosi imagini pentru a-și exprima răspunsurile. Putem include și
o activitate creativă. Fiecare grup va crea o ilustrație sau o povestire scurtă bazată pe personajele sau
evenimentele din poveste. Această activitate îi ajută să-și consolideze înțelegerea și să se exprime în mod diferit.
Grupurile prezintă ilustrațiile sau povestirile lor împărtășind experiența cu restul clasei. Elevii sunt încurajați să
pună întrebări și să ofere feedback pozitiv grupurilor. Elevii cu deficiențe de învățare la citit primesc feedback
individualizat de la profesor sau asistentul de educație specială. Se subliniază punctele lor tari și se oferă sugestii
pentru îmbunătățire.
Prin această oră de curs diferențiat, ne asigurăm că elevii cu deficiențe de învățare la citit sunt implicați
activ în procesul de învățare, iar materialele și activitățile sunt adaptate pentru a răspunde nevoilor lor
individuale. Astfel, se creează un mediu de învățare inclusiv și stimulant pentru toți elevii.
Predarea diferențiată poate fi o provocare, dar și o oportunitate de a face o diferență semnificativă în viața
elevilor. Fiecare pas mic spre personalizarea învățării poate contribui la succesul lor pe termen lung. Cel mai
frustrant pentru un copil care întâmpină dificultăți de citire este înțelegerea cerințelor unui exercițiu, dar există
câteva strategii care pot fi implementate pentru a-i ajuta. Profesorul sau asistentul de educație specială poate
explica cerințele în mod verbal, folosind cuvinte simple și clare. Aceasta ar putea include explicarea pas cu pas
a ceea ce trebuie făcut. Se pot folosi imagini sau simboluri pentru a ilustra cerințele exercițiului. Eventual se
afișează o serie de imagini care arată procesul sau rezultatul așteptat. Profesorul sau un coleg poate realiza prima
parte a exercițiului ca un model. Acest lucru oferă un exemplu vizual al modului în care trebuie să se abordeze
323
ISSN 2668-7097
exercițiul. Gesturile simple sau semnale vizuale pot ajuta copilul să înțeleagă anumite comenzi sau cerințe. De
exemplu, se poate folosi un gest pentru a indica ,,desenează” sau ,,scrie”.
Când explicăm cerințele, utilizăm un limbaj simplu și evităm termenii sau cuvintele dificile. Folosim
cuvinte familiare și fraze scurte. Elevul cu cerințe educaționale necesită suficient timp pentru a procesa cerințele
și pentru a răspunde. Nu vom grăbi procesul și permitem să avanseze în ritmul său.
Încurajăm copilul să pună întrebări pentru a clarifica orice confuzie cu privire la cerințe. Acest lucru îi
ajută să se asigure că înțelege exact ce i se cere. După ce s-au dat instrucțiunile, oferim exemple suplimentare
pentru a consolida înțelegerea. Repetăm procesul pentru a consolida ceea ce trebuie făcut.
Predarea diferențiată în clasele primare poate aduce beneficii semnificative, dar și provocări pe care
profesorul trebuie să le gestioneze. Planificarea și pregătirea diferitelor materiale și activități pentru diferiți elevi
poate necesita mai mult timp. Profesorul trebuie să găsească echilibrul între planificarea personalizată și
gestionarea eficientă a timpului. Adaptarea materialelor și pregătirea resurselor pentru diferite nivele de abilități
poate necesita resurse suplimentare, cum ar fi fișe de lucru personalizate sau tehnologie educațională. Resursele
limitate pot reprezenta o provocare. Evaluarea personalizată poate fi mai complexă. Trebuie găsite modalități
de a evalua în mod echitabil progresul elevilor cu diferite niveluri de abilități, iar asta poate necesita abordări
inovatoare. Lucrul cu grupuri mici sau individualizat poate necesita o atenție suplimentară pentru a fi siguri că
ceilalți elevi sunt implicați în mod constructiv. Gestionarea clasei poate fi mai complexă atunci când elevii
lucrează în moduri diferite. Un factor important este și faptul că elevii pot resimți diferențierea ca pe o etichetare
sau pot dezvolta frustrări din cauza diferențelor în abilități. Este important să se creeze un mediu de învățare
sigur și susținător pentru toți elevii. Părinții pot avea așteptări diferite în ceea ce privește predarea diferențiată.
Comunicarea cu părinții și explicarea modului în care funcționează această abordare poate fi necesară pentru a
evita confuziile sau nemulțumirile.
Într-o clasă diferențiată, elevii pot avea niveluri variate de pregătire, ceea ce poate face dificilă
planificarea lecțiilor care să se potrivească tuturor. Adaptarea poate necesita o înțelegere profundă a nevoilor
fiecărui elev. Profesorul are nevoie de formare suplimentară pentru a înțelege și a aplica strategii diferențiate,
acest lucru poate necesita timp și resurse personale. Predarea diferențiată poate fi solicitantă pentru profesor
deoarece necesită adaptare constantă și atenție la detaliile individuale. Acest lucru poate contribui la epuizarea
profesională.
Cu toate acestea, multe dintre aceste provocări pot fi abordate printr-o planificare atentă, formare
continuă și sprijin în echipă. Predarea diferențiată poate aduce rezultate semnificative pentru dezvoltarea
individuală a elevilor și pentru crearea unui mediu de învățare inclusiv. Lucrul în echipă poate ajuta la
împărtășirea ideilor și strategiilor pentru predarea diferențiată. Profesorii pot învăța unii de la alții și pot dezvolta
abordări mai eficiente.
Fiindcă fiecare elev este unic, flexibilitatea în abordare este esențială. Trebuie să fim pregătiți să
adaptăm planurile în funcție de nevoile și progresele fiecărui elev, să personalizăm activitățile pentru a se potrivi
intereselor și pasiunilor elevilor. Acest lucru îi motivează să participe activ la învățare. Prin discuții cu elevii se
pot stabili împreună obiective de învățare. Acest lucru îi implică în procesul de învățare și le oferă un sentiment
de realizare când își ating obiectivele. Feedbackul regulat și constructiv v-a ghida progresul elevilor. Acesta
poate veni în diverse forme, de la comentarii scrise până la discuții individuale. Pentru elevii cu diverse nevoi,
metodele vizuale pot fi extrem de utile. Folosirea de scheme, diagrame, imagini și alte mijloace sprijină
înțelegerea conținutului. Încurajarea progresului și eforturilor elevilor se poate face prin recompense și
recunoaștere, acestea îi motivează să continue să se străduiască. Periodic, se alocă timp pentru a evalua ce a
funcționat și ce poate fi îmbunătățit, se fac ajustări pentru a asigura succesul predării diferențiate.
Nu în ultimul rând este necesară educarea proprie despre diferitele tipuri de deficiențe de învățare și
nevoi educaționale speciale. Cu cât înțelegem mai bine diversitatea acestor nevoi, cu atât vom putea adapta mai
bine predarea.
324
ISSN 2668-7097
NECESITATEA INTRODUCERII ORELOR REMEDIALE LA CLASELE DE PROFIL TEHNIC -

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL LA DISCIPLINA ISTORIE
Prof. Dipşe Andrei Claudiu

Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş
CLASA a IX –a A
Nr. Total Elevi Evaluaţi: 21
Învăţământul Profesional şi Tehnic

În România, învăţământul professional şi tehnic se regăseşte într-o continuă stigmatizare. Performanţele slabe
,comparativ cu liceele teoretice, lasă impresia unui învăţământ “de mâna a doua” care nu se poate ridica la standardele
examenelor naţionale. Diferenţele mari între profilul teoretic şi cel tehnic în ceea ce priveşte rezultatele de la examenul de
bacalaureat (rata de promovabilitate) susţin anual acest lucru. Însă, o ţară trainică, orientate spre dezvoltare durabilă, nu are
nevoie numai de avocaţi, procurori, medici sau directori, ci şi de specialist în domeniul tehnic. Acesţi oameni, în fapt, susţin
o bună parte a economiei, şi fără de care, societatea nu ar funcţiona la standardele de viată pe care le cunoaştem azi. În acest
sens, în pregătirea viitorilor cetăţeni, istoria nu este doar o poveste frumoasă despre regi si războaie, ci cunoaşterea evoluţiei
tehnicii de care depindem în ziua de azi.
Construcţiile monumentale ale antichităţii (piramide, amfiteatre, maşini de luptă, construcţii civile, etc) slujesc drept
exemple de tehnică pentru viitorii ingineri (absolvenţi ai profilelor tehnice).De asemenea, la fel cum alimentaţia (pentru
absolvenţii de industrie alimentară) serveşte ca model, liceenii de profil tehnic din industria textilă se vor bucura de tehnicile
de ţesătorie moştenite până azi (într-o forma mecanizată). În această privinţă, exemplele pot continua. Prin urmare,
învăţământul professional şi tehnic are nevoie de un substrat istoric pentru înţelegere şi perfecţionare tehnologică. Scurta
analiză ulterioară, demonstrază cât de necesare sunt aceste ore remediale pentru ca învăţământul românesc să scoată
abselvenţi de învăţământ professional şi tehnic la cote şi standard cât mai avansate şi moderne.
Premisele Testului
Testul iniţial a urmărit să verifice calitatea cunoştinţelor elevilor despre noţiunile de istorie si cultură generală
învăţate în clasele anterioare. In proiectarea testului s-a avut in vedere verificarea elementelor de conţinut considerate
necesare în predarea ulterioară, capacitatea de recunoaştere şi aplicare a cunoştinţelor istorice în contextul noii materii ce
urmeaza a fi parcurse in anul scolar 2022-2023
La elaborarea testului am utilizat itemi diferiţi: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi – fiind în concordanţă cu
obiectivele propuse.
Itemii obiectivi si semi-obiectivi de la exercitiile I-II au avut in vedere verificarea notiunilor de baza ale elevilor.
S-a avut in vedere atingerea unui minim elementar de notiuni si concepte pentru trecerea pragului de nota 5.
Itemii semi-obiectivi de la exercitiul III au avut in vedere verificarea unor cunostinte medii prin intermediul unor
sarcini de nivel intermediar, incadrand performanta elevului intre nota 5-7.
Itemul subiectiv, exercitiul IV are in vedere capacitatea de sinteza si atentie la detalii ale elevului cu privire la
continuturile parcurse anul trecut, incadrand performanta elevului intre nota 7-10.
Testul a pornit de la 10 punct din oficiu.
325
ISSN 2668-7097
Probleme Identificate:
Elevii rezolvă complet numai itemii obiectivi, iar pe cei semi-obiectivi sau subiectivi doar partial/deloc.
Majoritatea rezolvărilor au fost centrate pe itemii obiectivi, unde există sansa răspunsurilor ghicite
Punctul cel mai dificil al testului l-a constituit itemul subiectiv unde nu am reusit să identific nicio rezolvare
coerentă/minimă
Elevii nu cunosc terminologii istorice de bază (prezente în masa vocabularului usual – ex: coloseum, arc de triumf,
gladiatori, etc.), personalitatile istorice ale antichităţii predate în clasele gimnaziale la orele de istorie sau cultură civică.
Măsuri privind îmbunătăţirea rezultatelor învăţării:

Alocarea unor resurse de timp la fiecare oră pentru aprofundarea unor noţiuni, concepte, analiza unor texte, etc
Temă pentru acasă
Realizarea unor teme specifice la portofoliul elevului
Testatea oral/scris a nivelului competenţelor la final de semestru/an (fără notare în catalog)
Lectură suplimentară
Fişe de lucru diferenţiate
Integrarea unor anumiti termeni în enunţuri noi pentru a clarifica termenii istorici;
Aplicarea unor metode interactive – centrate pe elev;
Evaluarea continua si periodica a tuturor elevilor prin fise de evaluare care urmaresc mai multe categorii de itemi:
subiectivi, obiectivi si semiobiectivi ;
Analiza unor texte la prima vedere, în care sa stabilească diferite cerinte cu caracter
istoric,cauzalitate,corespondenta,comparative;
Colaborarea cu dirigintele/consilier al clasei,cu Consiliul profesorilor clasei,dar si cu Comitetul de parinti ai clasei;
326
ISSN 2668-7097
Nume ________________ Data________________ Clasa______ 1p oficiu

TEST
I. Incercuiti varianta corespunzatoare raspunsului corect : 2p – 0,5/varianta corecta 1. Roma a fost intemeiata
in 753 i. Hr. de catre
a. Romulus si Remus b. Cezar c. Octavianus Augustus
2. In perioada regalitatii, Roma a fost condusa de :
a. 2 Imparati b. 2 consuli c. 7 regi legendari
3. Romanii mai sunt numiti :

a. barbari b. slavi c. latini
4. In perioada Imperiului, romanii au cucerit :

a. Dacia b. Galia c. Macedonia
II. Completati spatiile punctate cu termenii corespunzatori : 2p - 0,5/raspuns corespunzator
1. In timpul republicii romane, institutia care conducea era _____________________
2. Cel mai cunoscut dictator roman din timpul republicii a fost _______________________
3. Imparatul filosof s-a numit ___________________________
4. Imparatul roman considerat ”cel mai bun” a fost ____________________________
III. Definiti urmatorii termeni istorici : 1,5p - 0,5/varianta
a. romanizare =
b. plebei =
c. gladiatori =
IV. Constructii monumentale romane : 1,5p - 0,5/varianta
Imaginea 1 Imaginea 2 Imaginea 3
1. In imaginea 1 avem un ___________________________, care era folosit

pentru_________________________________________________________________________________
327
ISSN 2668-7097
Barem de corectare şi evaluare
I. 1. a
2. b
3. c
4. a
II.1. Senatul Roman

2. Cezar
3. Marcus Aurelius
4. Traian
III. Se punctează orice explicaţie-definiţie care corespunde adevărului istoric
IV. Imaginea 1 – Coloseum – lupte de gladiatori Imaginea 2 – Arc de triumf – defilări sau parade
Imaginea 3 – Apeduct – transportul apei din munţi spre oraşe V. Se punctează structura textului - 2 puncte
Se punctează limbajul istoric – 2 puncte
Se punctează folosirea termenilor din cerinţă dacă sunt folosiţi în enunţuri corecte care au sens – 18 puncte
328
ISSN 2668-7097
Titlul proiectului: Asemănarea triunghiurilor
Clasa a VII-a
Numele și prenumele: Petrașciuc Veronica
Școala Gimnazială ”Miron Costin” Suceava
Fişă de lucru
4) Cercetaţi dacă ABCDEF în următoarele situaţii:

a) m(∢A) =105o, m(∢B) = 54o, m(∢D) = 105o, m(∢F) = 21o.
b) BC = 2 cm, CA = 3 cm, m(∢A) = 83o , EF = 10 cm, FD = 14 cm, m(∢A) = 83o.
c) AB = 5 cm, BC = 6 cm, CA = 7 cm, EF = 10 cm, FD = 12 cm, DE = 14 cm.
5) Se ştie că ABCDEF, AB = 6 cm, BC = 8 cm, CA = 11 cm, DE = 4 cm. Să se calculeze EF şi FD.
3) Triunghiurile ABC şi ABD sunt astfel încât AC⊥AB, BD⊥AB, ∢ABC  ∢ADB.
Demonstraţi că AB2= AC  BD.
6) Un bec este instalat pe un stâlp vertical la înălţimea de 7 m. Un copil, înalt de 1,54 m se află la
distanţa de 5m faţă de baza stâlpului. Aflaţi lungimea umbrei copilului.
Teste de evaluare
Testul I
Itemi cu alegere duală
Clasa a VII-a
Obiectivul: Elevul va fi capabil să aplice corect proprietăţile rapoartelor şi metoda triunghiurilor asemenea.
Enunţ: Citeşte cu atenţie propoziţiile de mai jos şi, în cazul în care apreciezi că afirmaţia este adevărată
încercuieşte litera A; dacă afirmaţia este falsă, încercuieşte litera F şi înlocuieşte unele cerinţe din enunţ cu
altele care fac ca afirmaţia să fie adevărată.
Obiectiv Item Răspuns
1) Raportul lungimilor a două segmente este pozitiv. A
A F
2)Există cel puţin un punct interior unui segment care F
Cunoaşterea împarte segmentul într-un raport dat Există un singur
proprietăţilor A F punct interior…
rapoartelor a două
segmente 3)Raportul lungimilor a două segmente depinde de F
unitatea de măsură aleasă. …nu depinde de
A F unitatea de
măsură.
4) O paralelă dusă la una din laturile unui triunghi, F
Cunoaşterea
determină pe celelalte două laturi segmente congruente. …determină pe
enunţurilor corecte a
A F celelalte două
teoremei lui Thales
segmente
şi a teoremei
proporţionale.
329
ISSN 2668-7097
fundamentale a 5)Teorema fundamentală a asemănării completează
asemănării teorema lui Thales
A F A
6)Două triunghiuri sunt asemenea dacă au laturile

respectiv proporţionale şi unghiurile respectiv
congruente.
A F A
7)Pentru a verifica asemănarea a două triunghiuri trebuie
Cunoaşterea
verificate toate condiţiile din definiţie. F
definiţiei
A F Nu, nu trebuie
triunghiurilor
verificate toate
asemenea şi a
condiţiile, ci se
criteriilor de
aplică unul din
asemănare
cazurile de
asemănare.
8)Două triunghiuri congruente sunt asemenea.

A F A
9)Ordinea scrierii vârfurilor a unei perechi de triunghiuri
asemenea nu este esenţială.
Cunoaşterea A F F
metodei …este esenţială
triunghiurilor
asemenea 10)Din asemănarea a două triunghiuri se pot deduce
congruenţe de unghiuri. A
A F
11)Dacă AB = 4 cm şi CD = 50 mm,
4
atunci raportul segmentelor AB şi CD este .
5 A
A F
12)În triunghiul ABC, M(AB), NAC, AM = 5cm, AB
= 10cm, BC = 8cm. Dacă MN BC, atunci MN = 6cm.
A F F
MN = 4 cm
Avantaje:
- măsoară într-un timp relativ scurt un volum semnificativ de rezultate ale învăţării
Dezavantaje:
- sunt vulnerabile faţă de răspunsurile furnizate la întâmplare.
Timp de lucru: 50 minute.
330
ISSN 2668-7097
Testul II
Itemi cu răspuns scurt / de completare
Clasa a VII-a
Obiectivul: Elevul va fi capabil să aplice în probleme noţiunile de bază ale acestui capitol
Enunţ: Completează spaţiile punctate astfel încât să obţii afirmaţii adevărate.
MA 2 AB
1) Fie AB este un segment şi M(AB). Dacă = , atunci este…
MB 5 MB
2)Dacă (a, b)  (3, 4) şi factorul de proporţionalitate este 4, atunci a =… şi
b =…
3)În ABC, M(AB), N(AC), MN  BC; dacă AM = 6cm, AN = 2cm, BM = 3cm atunci NC =…
4)Dacă  ABC  DEF, AB = 8 cm, BC = 6 cm, DE = 6 cm, atunci EF = …
5)MN este linie mijlocie pentru  ABC, M(AB), N(AC). Raportul de asemănare a  AMN şi  ABC
este…
6)În paralelogramul ABCD, AB = 10cm, AC  BD = O. Dacă M este mijlocul lui BC, atunci OM = …
7)În  ABC, EF  BC, E (AB), F (AC), M este mijlocul segmentului BC, H = EF  AM, EF = 6 cm,
atunci EH = …
DO 3
8)În trapezul ABCD, AC  BD = O. Dacă AC = 20 cm şi = atunci AO =…
OB 7
9)În  ABC, E (BC) astfel încât unghiul BAE şi unghiul CAE sunt congruente. Dacă AB = 6 cm, BC = 8cm,
AC = 7cm atunci BC = …
2
10)Rapoartele perimetrelor a două triunghiuri asemenea este . Raportul ariilor celor două triunghiuri este…
5
Avantaje:
- permite evaluarea unui număr mare de concepte, priceperi, capacităţi
- măsoară mai mult decât simpla recunoaştere sau memorare.
Dezavantaje:
- nu sunt adecvaţi pentru măsurarea capacităţilor intelectuale superioare
Timp de lucru: 90 minute
331
ISSN 2668-7097
Fișă de lucru - clasa a V-a

Emoțiile
prof. Avram Viorica
I. Notează emoțiile pe care le trăiești în următoarele situații: a. când

primești un cadou
b. înaintea unui test dificil
c. când ți se face o nedreptate d.
când câștigi la loterie
e. când, pe neașteptate, îți întâlnești cel mai bun prieten f. când ai
fost învins la jocul tău preferat
J. Desenează cinci emoticoane care să indice emoții diferite
emoticon
emoția indicată
3. Asociază numele emoției cu definiția sa:

a.neliniște A. sentiment de siguranță față de cinstea, buna-
credință sau sinceritatea cuiva
b.bucurie B.mirare, admirație, emoție profundă (și
neașteptată)
c.teamă C.neplăcere, necaz, suferință; nevoie,
neajuns, lipsă
d.încredere D.stare de neliniște și de tulburare provocată de un
pericol care te amenință, de un rău care ți se poate
întâmpla
e.uimire E. sentiment de mulțumire vie, de satisfacție
sufletească
f.supărare F. stare de agitație, de frământare, de
neastâmpăr; tulburare, îngrijorare, teamă, panică
(nelămurită)
4. Joc de rol
Descrie, în 30-50 de cuvinte, ce ai simțit:
a în prima zi de școală din clasa a V-a
b.când ai aflat că s-a anualt excursia organizată cu întrega clasă.
5.Prezintă o situație în care una dintre emoțiile următoare te-a ajutat și o situație în care aceeași
emoție a avut efecte negative:
II. neliniște
JJ. încredere
3. Crezi că este bine sau nu să îți comunici emoțiile? Justifică-ți răspunsul, în 50-80 de cuvinte.
Notă!
Definițiile au fost preluate din DEX, selectându-se doar partea din articolul de dicționar considerată
necesară înțelegerii termenilor
DEX, Editura Univers Enciclopedic, București, 2016
332
ISSN 2668-7097
EDUCAȚIA NONFORMALĂ - ÎNVĂȚARE PRIN ACTIVITĂȚI
PLĂCUTE ȘI MOTIVANTE
Prof. Lazăr Florin
Clubul Copiilor Jibou, Sălaj
Schimbările socio-economice au depășit întotdeauna puterea de adaptare a sistemelor de învățământ la

noile valori de pe piaţa muncii şi, prin urmare, la noile nevoi de pregătire ale tinerilor. Cum un sistem de
învățământ nu se poate schimba de pe o zi pe alta, dată fiind natura statică și cumulativă a acestuia, moduri
alternative de învățare au început să fie cunoscute sub numele de educație nonformală în jurul anilor 1950.
Acestea reprezintă activități educaționale organizate în afara sistemului formal și au obiective de învățare
specifice.
Educația nonformală înseamnă orice acțiune organizată în afara sistemului școlar, prin care se formează
o punte între cunoștințele predate de profesori și punerea lor în practică. Acest tip modern de instruire elimină
stresul notelor din catalog, al disciplinei impuse și al temelor obligatorii. Înseamnă plăcerea de a cunoaște și de
a te dezvolta.
Trebuie să precizăm că este utilă respectarea unor reguli și principii pentru a desfășura activități
nonformale de calitate. Acestea au la bază competențele și conținuturile educației formale și oferă diverse
posibilități de aplicare a cunoștințelor dobândite în cadrul educației oficiale. Nu exclud efortul elevilor și sunt
atractive datorită formelor lor variate.
Fiecare dintre noi este o persoană-resursă, însă trebuie să ne cunoaștem foarte bine la nivel personal
pentru a putea fructifica fiecare aptitudine. Prin programele nonformale de educație ne putem cunoaște pe noi
înșine, putem explora și împărtăși cu alte persoane din propriile experiențe, pe baza propriilor nevoi de învățare.
Noi suntem centrul procesului de învățare, proces prin care îți modelezi atitudini, îți dezvolți noi abilități, îți
cultivi propriul sistem de valori.
Printr-un mod de lucru interactiv, educația nonformală propune o serie de beneficii atât copiilor
obișnuiți cu sistemul de școlarizare formal cât și adulților.
Abilitățile însușite sunt transformate în aptitudini ce devin foarte utile în diverse domenii profesionale,
îmbogățind nivelul personal de competențe și de abilități de viață.
Educația nonformală acoperă o orientare firească a tinerilor de a se implica în activități practice, de a
se simți activi în mediul în care trăiesc, de a produce schimbări.
Educația nonformală este centrată pe persoană (beneficiar), pe nevoile sale, activitățile fiind diverse și
atractive. Ele facilitează toleranța, îmbogățesc fondul cultural și explorează capacități, stimulează dezvoltarea
de abilități și talente. Are un cadru flexibil de spațiu și timp, dar cu obiective clar definite. Toate programele de
educație nonformală invită la reflecție, la auto-analiză, procese prin care se dezvaluie calitățile personale, toate
acestea prin socializare, interacțiune și împărtășirea cunoștințelor. Un tânăr care experimentează educația
nonformală capătă o perspectivă pozitivă, activă și participativă, beneficiind de o deschidere și de o înțelegere
mai amplă asupra mediului său.
Sistemul de învățare cu care suntem obișnuiți (cel formal) este înlocuit cu învățarea prin implicarea în
activități, acceptarea de responsabilități și împărtășirea propriilor idei. Exemplul personal și învățarea din
experiențele celorlalți sunt valorificate implicit. Prin astfel de interacțiuni, proiecte, evenimente, programe,
oricine deprinde aptitudini de lucru în echipă, disciplină, responsabilitate, comunicare, organizare, management,
leadership și lista poate continua. Un joc de echipă iți poate dezvălui dacă ai abilități de lider, de comunicare,
de a pune în practică și de a realiza ceea ce alții doar gândesc.
Tot bagajul acesta de cunoștințe poate acționa ca un catalizator apoi, pentru realizarea designului
propriilor proiecte pentru comunitatea din care provin cei care participă și chiar mai mult de atât.
Educația nonformală se adreseaza tuturor: elevilor, părinților, tinerilor, educatorilor, învățătorilor,
profesorilor, tuturor celor care fac parte dintr-o comunitate și au ceva de spus, oricărei persoane care își dorește
333
ISSN 2668-7097
să exploreze și să învețe ceva nou, să își dezvolte anumite abilități și competențe sau să reia un anumit parcurs,
cu sau fară nevoia unei certificări ulterioare.
Educația nonformală este diferită faţă de educaţia formală, atat prin conţinut cît şi prin formele de
realizare. Conţinutul este organizat pe arii de interes (şi nu pe ani de studiu sau discipline academice) iar formele
sunt foarte diverse ca durată, modalitate de organizare sau predare.
Implicarea în activități nonformale, oferă oportunitatea dezvoltării armonioase a personalității și
descoperirea potențialul personal într-un mod distractiv și interactiv. Aceste activități completează educația
formală și contribuie la formarea unor indivizi încrezători, deschiși la nou și pregătiți să facă față cu încredere
provocărilor vieții.
334
ISSN 2668-7097
Metaloplastia - artă și meșteșug
Prof. Lazăr Florin
Metaloplastia este o tehnică foarte veche de modelare a unor metale maleabile neferoase, cu ajutorul
unor ustensile speciale de diferite forme şi dimensiuni.
Fie că reprezintă o ferecătură, o tipsie, un pocal sau minunate podoabe realizate în aramă, argint sau
aur, creaţii de înaltă măiestrie compoziţională care ne încântă şi astăzi privirea, toate au fost făurite cu multă
migală și pricepere printr-o tehnică ridicată la nivel de artă de către meşteri artizani cu multe sute de ani în urmă
– metaloplastia.
A fost o vreme în care secretele gravării şi ale tehnicilor de modelare a metalelor maleabile ( cupru,
alamă, argint, aur), erau cu străşnicie păzite de către cei care le stăpâneau, fapt ce a frânat într-o mare măsură
transmiterea acestora. În timp s-au dezvoltat mai multe tehnici de lucru în metaloplastie, astfel pot fi amintite:
arama bătută, cizelura, gravura-metaloplastie – manuală sau chimică, metaloplastia scrisă, metaloplastia
basorelief, ceramo-metaloplastia, emailo-metaloplastia, filigrano-metaloplastia, spanoplastie, nobiloplastie, etc.
[1]
Poate fi menţionată existenţa unei tradiţii în acest domeniu şi la noi în ţară: ferecături de icoane şi de
cărţi, racle, chivote, tipsii, casete şi alte obiecte ornamentale şi de cult, lucrări realizate de către meşterii iscusiţi
ai vremii, care pot fi întâlnite în muzee, biserici, dar mai ales la mănăstirile de la Tismana, Bistriţa, Agapia,
Argeş, Pasărea şi altele.
Pentru a sublinia această tradiţie, mai mult decât pentru pitorescul diverselor denumiri se pot aminti o
parte din termenii utilizaţi de către bătrânii meşteri români. Aceştia numeau cuprul, „fier roşu” şi aveau câte o
denumire aparte pentru fiecare dintre instrumentele de lucru utilizate: buzdugan, secură, coroana împăratului,
şiragul Ilenei, dinţii balaurului, gură de lup, ochiul haiducului, etc. [1]
Metalul, prin înţelesul cuvântului însuşi, ne duce cu gândul la duritate, la rece, la glacial, însă acesta
poate fi „îmblânzit” cu foarte multă răbdare, migală, precizie, dar şi pasiune.
Pentru început, se îndreaptă bine tabla, și se supune unei decăliri, prin încingere la o flacără. După
răcire se desenează conturul modelului iar apoi pe partea opusă se începe modelarea reliefului cu ajutorul unor
ciocane, poansoane şi lansete de diverse forme şi dimensiuni, utilizănd ca suport un blat de lemn, bitum, plumb
sau un covor de cauciuc. Metalul fiind maleabil trebuie bine potrivită lovitura ciocanului sau apăsarea
poansonului astfel încât să se obţină relieful dorit, fără a deteriora foaia de metal. Tematica ce poate fi aleasă
este diversă, de la simple elemente ornamentale, la portret, mască, peisaj, scene istorice, etc. nefiind limitată
decât de răbdare, talent şi imaginaţie
335
ISSN 2668-7097
Lucrarea finalizată se umple cu smoală, pentru a deveni rigidă și a nu se deforma în caz de lovire
accidentală, apoi se fixează pe un suport de lemn.
Pentru realizarea unor contraste valorice sau cromatice, pentru evidenţierea unor părţi din lucrare sau
pentru obţinerea unor lucrări cu aspect învechit, se utilizează diverse tehnici de patinare a lucrărilor, tehnici în
336
ISSN 2668-7097
care se folosesc substanţe chimice, culori, ceară de albine şi altele, combinaţia acestora în diferite reţete fiind
considerată secret al meşteşugului.
De asemenea în paralel cu tehnicile de lucru menţionate s-au dezvoltat şi unele tehnici de realizare a
accesoriilor, accesorii care sporesc valoarea estetică a acestor lucrări. În această categorie intră: cuie
ornamentale, ţinte, şuruburi, lanţuri, colţare, agăţători, etc.
Păstrarea şi transmiterea tehnicilor de lucru dar şi o abordare a acesteia într-o manieră modernă, ca artă
a metalului ce şi-a adus de-a lungul timpului o contribuţie specifică la dezvoltarea mijloacelor de expresie în
domeniul formelor artistice bi- şi tridimensionale, fac din metaloplastie o artă reîntinerită.
Bibliografie:
1. Matei Paul, ABC-ul metaloplastiei, revista Tehnium, Bucuresti, 1973
337
ISSN 2668-7097
ROLUL FORMATIV AL ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE
ÎN CADRUL CLUBURILOR COPIILOR
Prof. Lazăr Florin
Cluburile copiilor sunt unități de învățământ, specializate în activități extrașcolare. În cadrul acestora se
desfășoară acțiuni instructive-educative specifice, prin care se aprofundează și se diversifică cunoștințe, se
formează, se dezvoltă și se exersează competențe potrivit vocației și opțiunii copiilor și se valorifică timpul liber
al copiilor prin implicarea lor în proiecte educative.
Prin aceste activități, care cuprind domenii diverse, elevii își descoperă talente, își formează anumite
competențe și abilități necesare unei dezvoltări armonioase a personalității.
Cercurile sunt forma de bază a organizării activităților în cluburile copiilor și contribuie la cultivarea
interesului şi aptitudinilor pentru știință, tehnică și artă, la educarea atenției, prezenței de spirit, precum și la
formarea responsabilității și spiritului de independență. De asemenea creează premise importante de receptare,
apreciere și integrare a valorilor etice în viața tinerilor.
În cadrul cercului, copilul are posibilitatea de a aplica în practică unele cunoștințe dobândite în școală.
Cercul are și o contribuție specifică în lărgirea orizontului de cunoștințe prin furnizarea unor date generale și
speciale cu privire la anumite fenomene sau mijloace tehnice moderne. Înainte de a veni la cerc copilul are unele
reprezentări, mai mult sau mai puțin exacte, despre acestea, fără să fi încercat însă să-și conexeze propria
persoană la procesul complex de producere, desfășurare, transformare și atingere a acestora. Cercul oferă
copiilor această posibilitate.
În cerc, copiii, pe lângă lărgirea orizontului de cunoștințe, realizează și un alt pas important în drumul
cunoașterii științifice: corelarea noțiunilor, teoriilor și datelor însușite la diverse obiecte de învățământ. Această
corelare se realizează direct, prin participarea activă la producerea, dirijarea și folosirea anumitor elemente și
fenomene de natură tehnică.
Prin activitățile practice se urmărește formarea la elevi a unor deprinderi practice de muncă, dezvoltarea
unor înclinații și aptitudini, afirmarea și punerea în valoare a talentelor și stimularea creativității.
Concomitent cu exercitarea unor deprinderi practice la nivelul de accesibilitate al grupei de vârstă, încep să
se formeze o serie de deprinderi speciale. Aceste deprinderi parcurg, în evoluția lor, drumul de la simplu la
complex. Cu alte cuvinte, în cadrul cercului, deprinderile practice cunosc o perfecționare atât sub raportul
preciziei, exactității, cât și sub cel al complexității lor. De asemenea, faptul că elevii găsesc aici un mediu ce-i
stimulează în a-și pune probleme, în a căuta soluții, le dă posibilitatea de confruntare între aspirație și aptitudini.
Munca de formare a copiilor în Cluburile Copiilor parcurge mai multe etape. Prima, este etapa de selecție..
Este necesar ca în această perioadă, să se cunoască pe cât posibil înclinațiile și aptitudinile copiilor. Aceasta se
poate realiza și printr-o strânsă colaborare cu școala și familia.
O altă etapă, care urmează celei de selecție, este dedicată activității propriu-zise, care poate dura 3-4-5 ani
şi chiar mai mult. În această etapă programarea activității trebuie să se facă diferențiat pe grupe de vârstă și pe
o perioadă de mai mulți ani. Chiar în cadrul aceleiași grupe trebuie să se realizeze un proces de diferențiere și
de individualizare, determinat de priceperea și talentul copiilor, de nivelul lor de cunoștințe, acordându-se o
atenție deosebită celor superior dotaţi sau organizându-se cu aceștia grupe speciale.
Atenția acordată fiecărui copil în cadrul cercului, este direcționată înspre cultivarea talentului, formarea
unor aptitudini, obținerea de performanțe și dezvoltarea creativității.
Prin conținutul și formele lor de organizare, activitățile desfășurate în cadrul cercurilor de la cluburile
copiilor presupun o finalizare materială, concretizată în diverse proiecte, lucrări și obiecte. Finalizarea unei
lucrări sau a unui obiect, oferă o satisfacție morală imensă, care acționează ca un catalizator asupra copilului.
De asemenea prezentarea lucrărilor cu ocazia unor expoziții, participarea la concursuri, în tabere, oferă copiilor
338
ISSN 2668-7097
satisfacția muncii depuse, rezultatul muncii acestora dobândind prin aceste manifestări o valorificare moral-
educativă foarte importantă.
Cluburile Copiilor sunt interesate să realizeze o colaborare permanentă cu școala, cu familia, în vederea
asigurării climatului necesar cultivării și valorificării calităților de care dispun copiii;
Un obiectiv important al educației în cadrul cercurilor îl reprezintă adoptarea unei atitudini estetice în toate
împrejurările și să facă din frumos un element necesar în viața de zi cu zi. Realizarea unui astfel de obiectiv ar
urma să determine saltul calitativ și să facă din estetic o notă indispensabilă vieții și activității de fiecare zi
începând de la ținută, îmbrăcăminte, continuând cu locul de muncă și sfârșind cu frumosul în relațiile
interumane.
Bibliografie:
1. Ordinul MECS nr. 4624/2015 - modificarea anexei nr. 1 la Regulamentul unităților care oferă activitate
extrașcolară.
2. Văideanu G., Educaţia la frontiera dintre milenii, 1988, Editura Politică, Bucureşti
339
ISSN 2668-7097
ROLUL ȘI IMPORTANȚA PARTENERIATELOR EDUCAȚIONALE ÎN
EDUCAȚIA NONFORMALĂ
Prof. Lazăr Florin
In contextul noilor exigenţe, impuse de transformările sociale, la care suntem martori şi participanţi în
acelaşi timp, implicarea socială, este considerată ca fiind una dintre sursele calităţii învăţământului. Odată cu
aceasta şi rolul educatorului considerat ca unul dintre principalii agenţi ai funcţionării sistemului educativ, se
manifestă şi în dezvoltarea legăturilor şcoală, familie, comunitate locală.
Parteneriatul educațional dintre școală, familie și comunitate reprezintă o colaborare esențială între
aceste trei entități în sprijinul dezvoltării și educației copiilor și tinerilor. Această formă de parteneriat implică
comunicare, cooperare și colaborare strânsă între școală, părinți și comunitate pentru a crea un mediu
educațional optim și susținător pentru elevi.
Calitatea educaţiei şi succesul şcolar se întemeiază şi pe relaţiile de colaborare variate între şcoli, familie
şi comunitate. In acest context, parteneriatele educaţionale atractive realizate cu familia, cu instituţii, ONG-uri,
alte unităţi şcolare din comunitatea locală, naţională sau internaţională pot să contribuie consistent la
funcţionarea eficientă a instituţiilor şcolare din învăţământul preuniversitar românesc.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes
la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii şi ceilalţi membrii ai comunităţii, se consideră unii
pe alţii parteneri în educaţie se crează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esențială și în activitățile palatelor si cluburilor copiilor,
instituții școlare specializate în instruirea și educația nonformală a copiilor.
Cercetările de specialitate au demostrat relaţia pozitivă dintre funcţionarea parteneriatelor şi succesul
elevilor. Ele au evidenţiat că angajarea efectivă a părinţilor şi familiilor, a membrilor comunităţii în educaţia
copiilor, au de departe un potenţial mai mare de schimbare calitativă decât oricare alt tip de reformă educaţională
instituţională.
Cadrele didactice trebuie să acorde atenţie deosebită colaborării cu familiile elevilor. Conducând cu
maximă eficienţă relaţiile cu părinţii, va reuşi să-i transforme pe aceştia în aliaţi şi colaboratori.
Parteneriatele cu alte școli în educația nonformală reprezintă o modalitate eficientă de a extinde și
îmbogăți experiențele educaționale ale elevilor prin colaborare și schimb de resurse și experiențe. Prin astfel de
parteneriate, se pot dezvolta programe și activități complementare educației formale, oferind elevilor
oportunități valoroase de învățare și dezvoltare. Prin colaborarea cu alte școli, se poate accesa o gamă diversă
de activități nonformale, cum ar fi tabere, concursuri, proiecte de cercetare, evenimente culturale sau sociale,
care să ofere oportunități de dezvoltare personală și profesională pentru elevi. De asemenea prin astfel de
parteneriate se facilitează schimbul de bune practici educaționale, experiențe și strategii de predare,
îmbunătățind astfel calitatea procesului de învățare.
Parteneriatul cu comunitatea în educația nonformală reprezintă o abordare valoroasă și eficientă pentru
a implica și mobiliza resursele din comunitate în procesul educativ al elevilor. Prin colaborarea strânsă între
școală și comunitate, se pot crea oportunități semnificative de învățare și dezvoltare pentru copii și tineri, în
afara mediului școlar formal.
Ideea de bază a relaţiei şcoală – comunitate constă în înţelegerea rolului important pe care comunitatea
îl are în dezvoltarea instituţiilor de învăţământ, astfel încât comunitatea să fie, în acelaşi timp producător şi
beneficiar al serviciilor educaţionale. In fapt, comunitatea locală poate prelua o parte semnificativă a costurilor
de dezvoltare, chiar şi a unor costuri sociale, care ar urma să fie administrate chiar de comunităţile locale şi nu
de şcoală, cum sunt de exemplu recompensarea activităţii depuse de către elevi şi cadrele didactice (premii,
tabere, excursii tematice, sesiuni gratuite de formare, etc.)
Prin intermediul parteneriatelor educaţionale fiecare comunitate îşi poate asuma responsabilităţi de
sprijin al copiilor şi tinerilor.
340
ISSN 2668-7097
In acelaşi timp rolurile comunităţii locale, în perspectiva parteneriatului real cu şcoala, se amplifică şi
prin: angajarea celorlalte instituţii comunitare în soluţionarea problemelor şcolii şi prin implicarea comunităţii
locale în activitatea şcolii, participarea acesteia la luarea deciziilor la nivelul instituţiilor şcolare. Comunităţile
oferă totodată, mediul şi contextul care întăresc valorile, cultura şi învăţarea în şcoală.
În concluzie, calitatea în educaţie se asigură prin dialog şi pe bază de parteneriat cu toţi actorii implicaţi.
Numai un parteneriat real între toţi factorii educaţionali ce promovează variate tipuri de activităţi, pot contribui
decisiv la definirea fiinţei umane.
Bibliografie:
1. Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.
2. Popescu, M., ,,Implicarea comunității în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia
2000+, Corint, Bucureşti, 2000.
341
ISSN 2668-7097
Using metacognitive strategies
Prof. Avram Lucia-Simona
Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”, Baia Mare
Teaching learners how to select and adjust their learning strategies is a key element in language learning.
When this process is activated, education targets higher thinking skills that encourage problem-solving or
students’ inquiry and analytical skills which can be facilitated through metacognition.
Successful approaches to teaching need to include cognitive and metacognitive strategies that help
learners to organize their knowledge, process and internalize it (Schoen, 1983, as cited in Magno, 2010, p.138).
In order to promote autonomy and self-awareness, teachers can help learners to become self-directed and to
build strategic competence by developing metacognition awareness and knowledge. Depending on the language
competence level of students, age, purpose and context of learning, teachers can choose to adopt various
strategies into guiding students to think and learn about their thinking and learning.
I chose to implement metacognitive strategies as my goal is to continuously facilitate students’ progress,

in and outside the classroom, to achieve high levels in learning effectiveness. Thus, I teach my students how to
connect new to old information, to prepare and plan for learning and to go beyond just receiving and
remembering information. The strategies selected, used or combined for learning are determined by the activity
they are involved in, the learning purpose and the language level of students. For the monitoring stage students
pause and assess if their strategy is efficient, if it needs adjustments or continuation. To check if they are
successful in their learning strategy, students need to be able to evaluate the extent to which certain steps taken
were appropriate or not and to reflect upon how this influences their progress.
I teach mostly intermediate to advanced levels where students’ learning objectives are clearer and
motivation to develop autonomous learning abilities higher. The course books and auxiliary materials we use
contain sections with strategies to approach various tasks. After some practice, students immediately recognize
the task type and they activate the strategy that works best for that activity. For example, in reading, students
need to predict based on pictures, headlines, text organization or layout. Pre-reading continues with text
skimming to check if their predictions are right, followed by an attentive reading of the questions, underlying
key words, re-reading the text closely to check for the right answer, checking if the answer is right, etc.
One metacognitive strategy that students of all levels respond to positively is the KWL graphic
organizer for reading and listening activities. Some students need help to organize and learn new vocabulary,
and for this they learn to highlight key words, circle new words, build mind maps or word families, group them
on certain topics, etc.
It is also important to remember that there should be more options for learners, and thus promoting
individualization of learning, as one strategy might work very well for some students, but confuse or frustrate
others. So far, I have noticed that students respond well to learning strategies and even demand them at the
beginning of the academic year, but I also face certain difficulties in teaching them how to think about their
learning and thinking in producing written texts where they need to improve and transfer planning and
organizing skills. Still, if and when applied appropriately, the metacognitive skills which help learners manage,
direct, regulate and guide their learning influence significantly the level of performance.
Mango, Carlo. (2010). The Role of Metacognitive Skills in Developing Critical Thinking.
Metacognition Learning, 5:137---15
342
ISSN 2668-7097
Eficientizarea învățării cu calculatorul ca resursă educațională
Prof. Avram Lucia-Simona

Încă de la începutul mileniului III, a devenit evident faptul că progresele și dezvoltarea sistemelor și
tehnologiei digitale au avut un impact profund și vor continua să exercite o influență puternică asupra cursului
civilizației globale și, firește, asupra perspectivelor educației. Microcipul, invenția principală care a revoluționat
toate tehnologiile disponibile, a înrobit generații de oameni din întreaga lume într-un ritm rapid fără precedent.
Astăzi, utilizarea calculatorului în viața de zi cu zi a provocat un model similar în educație, în timp ce gama de
utilizări și activități posibile care trebuie efectuate cu ajutorul acestui instrument crește zilnic. Predarea limbilor
străine, în general, și predarea limbii engleze, în special, nu fac excepție de la acest caz.
Permițând trecerea de la receptarea pasivă a conținuturilor la învățarea prin descoperire, utilizarea
calculatorului ca un catalizator în învățare contribuie semnificativ la dezvoltarea abilităților elevilor, la
îmbunătățirea strategiilor cognitive adoptate de către aceștia în diverse contexte de învățare. În cadrul procesului
de învățare, profesorul rămâne pilonul care stabilește obiectivele, selectează conținuturile, adaptează sarcinile
de lucru, creează medii de învățare stimulante și stabilește relații de comunicare, iar calculatorul un instrument
auxiliar care modifică învățarea tradițională și potențează experiențele învățării interactive.
Jeremy Harmer identifică câteva utilizări principale ale computerelor în predarea limbii engleze:
– ca instrumente de prezentare, atunci când profesorii și elevii pot beneficia de software-ul de prezentare
care ne crește capacitatea de a prezenta materiale vizuale (cuvinte, texte, diagrame, cartonașe, imagini etc.)
și care este capabil să combine imagini, grafică cu sunet și afișaj interactiv;
– ca instrumente pentru materiale special concepute pentru predarea-învățarea limbii engleze ca limbă
străină, inclusiv jocuri, software interactive, CD-uri și DVD-uri atașate la manuale, cu caiete de lucru
digitale, activități interactive de ascultare etc.;
– ca "instrumente de referință enorme": varietatea enciclopediilor disponibile pe CD-uri sau DVD-uri, cum
ar fi Encarta, Grolier, sau on-line, cum ar fi Britannica sau Wikipedia, dicționare electronice sau concordanțe
lingvistice și corpusuri ușor de accesat (www.corpora4learning.net, Longman Language Corpus, Cambridge
Learner Corpus etc.);
– ca instrument de acces la internet care deschide noi frontiere în predare și învățare.
În ceea ce privește activitățile din clasă în care sunt implicate computerele, există multe avantaje și
dezavantaje, similare cu cele din utilizarea materialelor audio și video. Este, și de această dată, rolul profesorului
să se asigure că exploatează materialele în scopuri de învățare și nu doar să expună elevii la serii masive de
informații și activități pe ecran. Apoi, creativitatea și capacitatea de a planifica lecții de succes sunt importante,
împreună cu alfabetizarea informatică a profesorului (alfabetizarea este definită astăzi ca fiind capacitatea
individului de a stoca, prelua și transmite informații). Majoritatea elevilor au un grad ridicat de alfabetizare în
domeniul calculatoarelor în zilele noastre, astfel încât nu întâmpină prea multe probleme în manipularea
aplicațiilor informatice. Spre deosebire de ei, profesorii trebuie să fie învățați cum să folosească tehnologia, cum
să combine activitățile bazate pe calculator cu practica stiloului și hârtiei, cum să adapteze materialele și să fie
flexibili. Deși această sarcină ar putea părea destul de dificilă la început, diferite programe software concepute
pentru învățarea limbilor străine ușurează situația profesorului, deoarece oferă activități de auto-acces pentru
elevii care lucrează individual sau în grupuri și variații ale exercițiilor tradiționale, cum ar fi: completarea
spațiilor goale (gap-filling), alegerea răspunsului corect (right choice), potrivirea cuvintelor cu imaginile
343
ISSN 2668-7097
(matching), potrivirea textelor ascultate cu imaginile, formarea cuvintelor (word formation), corectarea erorilor
(error correction) etc.
Planificarea unei lecții poate implica perioade scurte de utilizare a calculatorului combinate cu activități
tradiționale, având trei sau patru elevi care lucrează în grupuri și împărțind un singur terminal cu sarcini
specifice fiecare (de exemplu, s-ar putea scrie idei pentru scrierea unui paragraf sau a unui dialog, alții ar putea
veni cu idei, iar un alt elev ar trebui să fie responsabil cu citirea cu voce tare a produsului lor). Atunci când
profesorii nu sunt atât de norocoși și pot beneficia doar de un singur computer în clasă, ei ar putea pune în scenă
activități și idei de lecții pentru a permite diferitelor grupuri de elevi să lucreze alternativ la diferite sarcini.
Beneficiile utilizării calculatorului în clasă includ sarcinile procesoarelor de text care pot fi inserate în
lecții (scrierea textelor, marcarea lucrărilor elevilor, marcarea profesorului, editarea textelor sursă pentru a fi
utilizate în clasă sau exercițiile tradiționale în format digital, cum ar fi umplerea golurilor, corectarea erorilor
etc.). O altă sursă excelentă pentru prezentarea în clasă este software-ul de prezentare (de exemplu, Microsoft
Power Point, documente Acrobat Reader) sau software-ul specific conceput pentru predare (Learning Essential
de la Microsoft) care poate stoca și afișa imagini, fișiere audio și prezentări flash.
Astfel de programe software sunt cu adevărat utile în toate etapele unei lecții: pregătire, predare și
evaluare. Profesorii pot pregăti cu ușurință sarcini sau pot proiecta activitățile lecției, resursele, temele de acasă
sau testele (reutilizabile și care pot fi modificate în acest format), apoi pot folosi editori de cuvinte pentru
anumite activități ale clasei și pot evalua măsura în care obiectivele lecției au fost atinse. De exemplu, profesorii
pot cere elevilor să lucreze în grupuri folosind câteva imagini pentru a începe să scrie o compunere comună pe
un anumit subiect, folosind anumite colocații date și structuri gramaticale. În fiecare grup, un elev ar putea fi
desemnat să editeze textul, asigurându-se astfel că nu există nicio tăiere sau mâzgălitură pe pagină, dificil de
citit cu voce tare mai târziu. Procesoarele de text permit profesorilor să ofere și feedback elevilor. Prin utilizarea
funcției TrackChanges / Urmărire modificări din Microsoft Word, acum este mai simplu și mai vizibil să fie
evidențiate erorile, să se sugereze răspunsuri alternative, să se ofere comentarii sau să se adauge corecțiile
necesare. Procesatoarele de text de orice tip pot fi folosite în scrierea creativă, în clasă sau în afara ei, în
realizarea activităților de scriere ghidată sau liberă (ex: conceperea de email-uri, rapoarte, eseuri cu structuri
date sau ca raspuns la alte materiale, articole, texte pentru pagini web, note, etc.), în sarcini de scriere
colaborativă, continuarea unei povești cu o propoziție/elev cu o structură impusă sau nu (chain-story).
În funcție de tipul de software pe care îl utilizează profesorii, aceștia pot efectua aceste operații și pot
oferi elevilor o temă corectată mai vizibilă, mai clară și mai curată. Învățarea modului de utilizare a unor astfel
de aplicații este mai ușoară ca niciodată datorită ghidurilor electronice care pot fi găsite pe Internet sau livrate
împreună cu software-ul achiziționat. Perioada pandemiei i-a forțat pe profesori și elevi, deopotrivă, să se
adapteze acestor schimbări, folosind cu succes platforme de învățare online sau aplicațiile de editare/prezentare
Google. Învățând din tutoriale, cursuri de pregătire, perfecționare, webinarii și alte resurse online, profesorii au
descoperit cum poate fi ușurată și diversificată predarea în online sau sistem hibrid.
Proiectele multimedia realizate de către profesori sau elevi (individual sau in grup) și folosite în
experiența învățării prezintă o serie de avantaje în eficientizarea învățării și creșterea gradului de motivație și
performanță a elevilor. Prin intermediul lor profesorul devine un facilitator al învățării, proiectează proiecte și
probleme pe care elevii să le rezolve, oferă instrumente și îi învață pe elevi să le folosească pentru a rezolva
probleme, promovează lucrul în grup și în echipă în funcție de interesul și motivația elevilor, evaluează
abilitățile, efortul și cunoștințele prin combinarea instrumentelor de evaluare și, nu în ultimul rând, promovează
autoevaluarea și autonomia elevilor. Acest tip de proiecte favorizează dezvoltarea creativității, integrează
informații, abilități, stimulează colaborarea, negocierea, asumarea de responsabilități prin lucrul pe grupe.
Prezentările lecțiilor făcute cu softuri specifice devin mult mai atractive în livrarea conținuturilor către
elevi. Platformele specifice de învățare concepute ca instrumente digitale pentru manualele de limbă engleză
selectate în predare permit fixarea cunoștințelor, dezvoltarea abilităților și deprinderilor de limbă, autoevaluarea
și reglarea individualizată a învățării, măsurarea performanței. Astfel, exercițiile de fixare, activități de
344
ISSN 2668-7097
aprofundare, teme, teste, etc. pot fi regăsite pe asemenea platforme digitale, disponibile online sau off-line,
facilitând învățarea individualizată, în ritm propriu, în funcție de nevoile fiecărui elev.
Computerele permit utilizarea unei game largi de activități și exerciții practice. Pe lângă funcțiile de
prezentare și procesare de text, acestea redau și toate tipurile de fișiere audio și video cu programe software
adecvate pentru playere audio și video. Există, de asemenea, software specific conceput pentru învățare sau
predare care promovează munca individuală și autoevaluarea sau organizează activitatea profesorului, oferă
activități, exerciții, planuri de lecție, teste, fișe sau diagrame de evaluare.
Un calculator conectat la internet sau o tablă inteligentă deschide o infinitate de posibilități de utilizare
în toate momentele lecțiilor, de la predare la învățare, exersare, fixare și evaluare/autoevaluare. Astfel, acesta
poate funcționa precum o bibliotecă infinită și omniprezentă care conține materiale și date despre aproape orice
subiect, de la articole, povești, poezii, cărți, videoclipuri sau cântece până la clipuri audio și miliarde de imagini,
permițând, de asemenea, comunicarea audio și video pe lângă sarcinile de scriere. În plus permite elevilor să-și
îmbunătățească abilitățile prin citire, ascultare, scriere sau vorbire on-line, să întâlnească structuri în contexte
reale, să exploateze instrumentele de comunicare prin e-mailuri, canale de chat, site-uri de socializare, bloguri
sau videoconferințe; dezvoltarea abilităților de colaborare și a spiritului de echipă, să câștige independență în
procesul de învățare și să dezvolte parteneriate cu alte școli. Pentru profesori, internetul poate aduce, de
asemenea, multe beneficii: pot găsi și aduna informații mai rapid, pot extinde practica la clasă cu elevii pe
bloguri, e-mailuri sau sarcini și proiecte de colaborare și practică de scriere sau pot găsi o mulțime de
oportunități de dezvoltare și formare profesională prin seminarii și conferințe.
Pe măsură ce introducerea tehnologiei informatice în predare a continuat și a crescut în importanță și
mijloace, predarea limbii engleze cu ajutorul software-ului interactiv pe computer sau alte dispozitive portabile
conectate la Internet a devenit un lucru natural. Necesitatea de a promova învățarea autonomă în afara granițelor
școlii și de a dezvolta abilități de autoevaluare se compensează prin utilizarea software-ului interactiv de
învățare. Fie că este vorba de unități CD-ROM sau DVD-ROM ale unui calculator, accesibil pe tablete
inteligente sau telefoane mobile inteligente, un astfel de software oferă utilizatorilor un conținut de învățare
structurat pe subiecte și niveluri specifice, o mulțime de exerciții de gramatică și structuri de vocabular, fișiere
suplimentare de conținut audio și video și sesiuni suplimentare de practică și evaluare și testare cu rezultate
livrate instantaneu.
Dacă sala de clasă este echipată cu un proiector și o tablă tipică sau IWB, profesorii pot utiliza diferite
fișiere multimedia și jocuri pentru a stimula și implica elevii, pentru a varia ritmul lecției, pentru a sprijini
învățarea elevilor cu activități amuzante și relaxante, dar eficiente. Cântecele și clipurile video, împreună cu
jocurile care folosesc imagini, sunete și cuvinte pot funcționa ca o resursă excelentă în ora de limbă engleză
pentru activități care implică abilități integrate: ascultare, vorbire, scriere, citire, pronunție, vocabular și
gramatică. Deși profesorul poate alege pe ce abilități să se concentreze și să ofere elevilor materiale adecvate
pentru practică, rate mai mari de succes sunt atinse odată cu introducerea videoclipurilor și cântecelor pentru
activitățile de ascultare și vorbire.
Învățarea limbilor străine poate fi uneori destul de solicitantă și frustrantă și mai multe activități
relaxante care necesită încă un anumit grad de concentrare și participare activă a cursanților sunt binevenite în
această etapă. Jocurile lingvistice pentru predarea limbii engleze pot fi folosite pentru astfel de momente în
forma lor originală sau în versiuni nou adaptate ca ice-breakers, warmers, fillers, follow-up sau integrated
practice. O varietate de jocuri de gramatică sau vocabular pot fi jucate pe calculator în lecție cu un efect
revigorant și stimulativ asupra cursanților: cuvinte încrucișate, puzzle-uri de cuvinte, șerpi și scări, odd-one-out,
domino de cuvinte, Spânzurătoarea și multe altele care pot fi jucate pe un calculator, cu reacții și rezultate
imediate și pe termen lung (factorul motivant și provocator; implicațiile mult binevenitei pauze de la rutină;
ajutorul oferit elevilor pentru a-și face și susține efortul de învățare; integrarea diferitelor competențe lingvistice:
citire, ascultare, vorbire, scriere etc.; interacțiunea și comunicarea pe care le încurajează; contextul semnificativ
pentru limba utilizată. În ceea ce privește impactul afectiv, jocurile lingvistice reduc filtrul afectiv și încurajează
cursanții să se angajeze în conversații interactive și spontane, în timp ce caracteristica cognitivă evidențiază o
345
ISSN 2668-7097
creștere semnificativă a accentului pe gramatica comunicativă, întărirea, reutilizarea și extinderea vocabularului.
Alte beneficii sunt date de abordarea centrată pe elev în care profesorul acționează doar ca facilitator sau monitor
al elevilor, promovarea concurenței sănătoase și a coeziunii și participării întregii clase a elevilor, fără a
menționa timpul redus de pregătire, efortul minim implicat și rezultatele maxime, posibilitatea de a le ajusta
pentru a se potrivi tuturor nivelurilor, interese, grupa de vârstă și mărime și toate competențele lingvistice.
Măsurarea nivelului în care predarea și-a îndeplinit obiectivele funcționează ca un mecanism de
feedback capabil să determine profesorii să replanifice, să reediteze și să proiecteze noi activități cu noi strategii
pentru a suplimenta resursele și pentru a îmbunătăți performanța elevilor. Acest aspect rămâne esențial și a fost
semnificativ modificat de introducerea calculatorului și a tehnologiei în predare-învățare-evaluare. Utilizarea
tehnologiei digitale pare să fi adus o nouă abordare și în testare, cu beneficii semnificative. Abilitatea de a
genera teste și chestionare evaluate pe calculator este cu siguranță un avantaj major în combinație cu feedback-
ul imediat și explicațiile pentru răspunsurile incorecte sau sugestiile pentru revizuirea anumitor zone testate. O
varietate de software este disponibil pe internet pentru a facilita proiectele de cercetare colaborativă, împreună
cu tehnologiile sincron și asincron, WebQuests sau Peer Review. Printre beneficiile evaluării electronice se
numără: un efect pozitiv asupra motivației și performanței, reducerea timpului de pregătire și testare a
profesorului, existența unor resurse de evaluare de înaltă calitate, informațiile bogate de diagnosticare furnizate
de teste, flexibilitatea și interfața ușor de utilizat.
Susținuți de progresele continue ale tehnologiei, profesorii pot beneficia acum de modalități nesfârșite
de utilizare a dispozitivelor digitale pentru a proiecta și combina materiale în format electronic. Fișierele
digitale, cum ar fi clipurile audio și video, îmbogățesc mijloacele și resursele didactice, variază ritmul lecției și
pot fi utilizate pentru a dezvolta abilități de ascultare în combinație cu activități de scriere, gramatică și
vocabular, cu o bună practică de pronunție și subiecte provocatoare pentru discuții orale. Faza de prezentare din
lecții poate fi, de asemenea, digitalizată datorită disponibilității procesoarelor de text și a software-ului de
prezentare cu interfață ușor de utilizat și tutoriale privind instrucțiunile. Cartonașele, cartonașele de joc, scurte
clipuri video sau audio, jocuri lingvistice și aplicații interactive pot fi folosite pentru sesiuni de practică în care
elevii sunt implicați activ.
Etapa practică a lecției poate fi continuată cu ușurință în afara sălii de clasă, deoarece elevii au acces la
diferite dispozitive portabile sau computere cu conexiuni fiabile la Internet. Ei pot primi e-mailuri cu sarcini de
urmărire, link-uri către exerciții interactive pe diverse pagini web sau pot alege pur și simplu să continue studiul
individual accesând exerciții, aplicații interactive, jocuri și activități. Elevii selectează și accesează aceste
resurse online furnizate de editorii ELT în funcție de nivelul și subiectul potrivit pentru ei sau descarcă aplicații
software de învățare a limbilor străine și de sprijin pe dispozitivele lor portabile sau telefoanele mobile.
Experiența lor de învățare continuă dincolo de sala de clasă sub forma lucrului individual cu materiale
interactive de pe CD-ROM-uri sau DVD-ROM-uri, primind feedback imediat cu explicații suplimentare sau
zone recomandate ale limbii care urmează să fie revizuite.
În ciuda entuziasmului considerabil care caracterizează unii profesori și cursanți, utilizarea resurselor
digitale nu este cheia învățării în sine. Dimpotrivă, dacă procesul de învățare este redus la manipularea unor
astfel de materiale, comunicarea în timp real și interacțiunea cu oamenii vor fi afectate negativ. Lecțiile de
succes trebuie să combine integrarea tehnologiei digitale și a resurselor electronice, a calculatorului cu
activitățile pe suport de hârtie, comunicarea față în față și abilitățile și talentul profesorilor pentru a crea și a
oferi experiențe de învățare eficiente.
Resurse bibliografice:
Harmer, Jeremy. The Practice of English Language Teaching with DVD – ediția a 4-a, Essex: Pearson
Longman, 2007;
Romano, Michael T. Empowering Teachers with Technology. Making It Happen. Oxford: Scarecrow
Education, 2003.
346
ISSN 2668-7097
The World Around Us – Plan de lecție
AVRAM LUCIA
LESSON PLAN
DESCRIPTION OF THE CLASS:
• Class: 9 D Intensive English
• Level: Intermediate (B2)
• Number of classes per week: 4h
• Number of students: 13
DESCRIPTION OF UNIT: THE WORLD AROUND US from OXFORD WORD SKILLS

INTERMEDIATE plus INTERACTIVE CD-ROM
• Topics: environment; energy; climate; natural disasters.

• Grammar: adjectives and comparisons; verb tenses (past, present and future); conditional
sentences;
• Vocabulary: related to the climate, natural disasters, environment;
• Speaking: describing the climate, natural disasters; suggesting ways to protect animals from
extinction; suggesting solutions to improve the environment; offering solutions to problems; making
suggestions about conservation;
• Writing: an essay providing solutions to problems;
• Listening: main points and detail; listening for specific information;
• Reading: reading for specific information; scanning a text; gapped sentences;
• Use of English: prepositions; word formation; open cloze; idioms and fixed phrases.
NOTES:
1. There are 4 hours allotted to this united.
2. The sections to be taught and dealt with in this lesson are:
• Vocabulary: the climate change
• Speaking: describing environmental problems and the climate change; making suggestions about
conservation; suggesting solutions to improve the environment.
TITLE OF LESSON: I can describe the climate
TYPE OF LESSON: review and practice
AIMS OF THE LESSON

• To introduce and recycle vocabulary items connected to climate change and the environment;
• To practice describing environmental issues;
• To practice making suggestions about conservation;
• To practice suggesting solutions to improve the environment.
TIME ALLOTED: 50 minutes
MATERIALS: handouts, post-it, whiteboard and markers, interactive board and speakers, computer,
interactive CD-ROM from OXFORD WORD SKILLS INTERMEDIATE.
347
ISSN 2668-7097
TYPES OF INTERACTION: whole-class activity, pair work, group work, individual work.
TECHNIQUES USED: teaching vocabulary through pictures, definitions, word association and word
family; using interactive software especially designed for language learning.
STAGES OF THE LESSON
ACTIVITY 1: WARM UP
AIMS: to familiarise students with topic and vocabulary
CLASS ORGANISATION: whole-class activity

DESCRIPTION OF THE ACTIVITY:
1. The teacher explains the students that they are going to recycle vocabulary items connected to
the environment and climate change.
2. The teacher displays on the IWB a picture of the Earth indicating the ice cap melting in 1980
and 2012.
3. The teacher elicits from the students the problem in the picture. Students use their own words to
describe the picture and the problem identified.
4. The teacher asks the students to mention possible causes of the ice cap melting (global
warming, pollution, climate change, etc).
MATERIALS: interactive whiteboard, pictures
ESTIMATED TIME: 5-7 minutes
ACTIVITY 2: INTRODUCING AND RECYCLING VOCABULARY ITEMS
AIMS: To introduce and recycle vocabulary items connected to the environment
348
ISSN 2668-7097
CLASS ORGANISATION: pair work, group-work, whole-class activity

1. The teacher asks students to work in groups and to brainstorm as many words as possible
connected to the environment. Then one representative of each group reads the list of words to
the whole class.
2. Students are asked to read the text ‘Our environment’ paying attention to the words in bold
letters and to see how many of the words they predicted.
3. The teacher elicits the meaning of the words in bold letters and then asks the students to go to
the Glossary section and read the meanings by themselves. Ss need to pay special attention to
synonyms, opposites and other word forms.
4. The teacher checks with the students if they understand all the words from the list and points to
the unit’s spotlight: effect N/ affect V.
MATERIALS: Handouts, pictures, whiteboard, markers.
ACTIVITY 3: PRACTISING NEW WORDS
AIMS: To practice describing environmental issues
CLASS ORGANISATION: pair work, whole-class activity

1. Students are asked to work individually and complete the words from the first exercise on their
worksheets. At the end they exchange worksheets with their pair and correct the spelling if
necessary.
2. The teacher checks Ss’ understanding of the new words with exercise 5 from their worksheet.
3. The teacher plays the text ‘Our environment’ in audio format from the CD-ROM and asks
students to use the interactive board to fill in the gaps with the missing words (First exercise –
drag and drop type, Second exercise-Open Cloze type). The software automatically checks
students’ answers.
4. Students return to their worksheets for exercises 6 and 7 (circle the correct word and complete
the sentences with missing words) working in pairs. Then the teacher checks the answers with
the whole class.
MATERIALS: Handouts, CD-ROM, speakers, interactive board, computer.
349
ISSN 2668-7097
ACTIVITY 4: TALKING ABOUT CONSERVATION AND SOLLUTION TO IMPROVE THE
ENVIRONMENT
AIMS: To practice making suggestions about conservation;

To practice suggesting solutions to improve the environment.
CLASS ORGANISATION: group work, whole-class activity

1. The teacher asks students to think about possible causes of the global warming and climate
change.
2. Students work in groups to find possible solutions and to indicate the predicted results of their
actions. One representative of each group reads aloud the students’ ideas.
MATERIALS: Handouts, CD-ROM, speakers, interactive board, computer.
ESTIMATED TIME: 10 minutes
ACTIVITY 5: TESTING SECTION
AIMS: to recycle vocabulary items connected to climate change and the environment
CLASS ORGANISATION: individual work and whole-class activity

Students cover the glossary meanings with post-it and look at the new words. They should be
able to remember their meanings. (exercise 9 from worksheet)
MATERIALS: Handouts, post-it.
FOLLOW –UP:
Students continue answering the questions in exercise 8 from their handouts. / Students write a short
essay on the following topic ‘How can we protect our environment?’ (160-180 words) using the
causes and solutions they identified in class for climate and environmental change.
http://www.youtube.com/watch?v=yHTWDBF_6ZY&feature=related
350

REVISTA INOVATIE IN EDUCATIE EDITIA A XV A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA INOVATIE IN EDUCATIE EDITIA A XV A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REVISTA ,,INOVATIE IN

EDUCATIE”, EDITIA A-XV-A

REVISTA ,,INOVATIE IN EDUCATIE”, EDITIA A-XV-A / AUGUST 2023

ISSN 2668-7097 ISSN-L 2668-7097

CAP.I - ARTICOLE SI STUDII DE SPECIALITATE……………………………………….…..5

Program de intervenție pozitivă care contribuie la dezvoltarea abilităţilor de interacţiune adecvată și

Prof. înv. primar Stan Daniela

ABANDONUL ȘCOLAR DE LA PREVENȚIE, LA INTERVENȚIE

Prof. Ceaureanu Ionela Mirela

“Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte” - Confucius

CORECTAREA VORBIRII PREŞCOLARULUI

Prof. înv.preșcolar.Trif Mariana Gabriela

Sport și sănătate. Oare?

Nr. Nr. Post Cauza Locul Momentul Durat Descrierea

Concluziile studiului de mai sus au fost urmatoarele:

COPII CU CERINȚE EDUCAȚIONALE

Prof. Jilăveanu Andreea

COMUNICAREA EFICIENTĂ, O TEMĂ DE CONSILIERE PARENTALĂ

Tenciu Lucia Ioana

Cum să comunicăm eficient cu copiii noștri

Particularităţile psihofiziologice ale copilului de vârstă şcolară mică

Profesor pentru învățământ primar, Ștefan Camelia

,,Provocările educației în era digitală”

EVALUAREA ÎN CICLUL PRIMAR

Metode şi instrumente de evaluare tradiţionale

Metode şi instrumente complementare

ZMEURUL ESTE RENTABIL ŞI LA SUPRAFEŢE MAI MICI

Plantaţia de zmeur este una dintre culturile agricole care au avut o

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN PROCESUL DE PROMOVARE A ȘCOLII

Prof. Malea Bianca-Nicoleta

Auxiliarul curricular – mijloc de eficientizare a procesului didactic

Prof Dinuță Camelia

Conceptul de curriculum, relativ îngust ca semnificaţie la începuturile sale, a devenit cu

Crearea unui Mediu Educațional Optimal prin Metode de Eficientizare a

În contextul învățământului de astăzi, managementul clasei în ciclul primar nu presupune doar

Metode interactive de predare: Utilizarea metodelor interactive de predare, precum jocurile

Folosirea tehnologiei educaționale: Integrarea tehnologiei în gestionarea clasei aduce multiple

Comunicare deschisă și colaborare cu părinții: Implicarea părinților în managementul clasei joacă

Doamna T sau… eTernul feminin

Prof. Elena-Raluca Faur

UTILIZAREA SURSELOR PRIMARE ÎN PREDAREA ISTORIEI

Prof. Ioan Mihaela, Școala Cârligele, Jud. Vrancea

EDUCATIA INCLUZIVA IN GRADINITA

IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR OUTDOOR ÎN CLASELE PRIMARE

Matematica și explorarea mediului oferă și ea oportunități diversificate prin

INTEGRAREA ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ÎN LECȚIILE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE

Inovația în actul educațional

METODELE INTERACTIVE ÎN PROCESUL DE PREDARE – ÎNVĂŢARE

Rolul cadrelor didactice în interacțiunea cu copilul

Prof. Stamatie Dănuța Florina

Metoda didactică - mijloc de dezvoltare a competențelor cheie în cadrul activităților remediale

Maria-Simona Erhan - profesor, limba engleză

Motto: “Eliberați potențialul copilului și veți transforma

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR METODE

1. Receptarea de mesaje orale în situații de Știu/Vreau să știu/Am învățat

Activitatea 1: „Roata stresului”

Activitatea 2: „CV-ul emoțiilor”

Emoția sau emoțiile însoțite (ce am simțit?):

Gândurile identificate (ce gânduri am avut?):

Comportamente adoptate (cum m-am purtat, ce

Data la care s-a petrecut evenimentul:

Emoția sau emoțiile însoțite (ce am simțit?):

Gândurile identificate (ce gânduri am avut?):