0 - Culegere Verde - Platforma Scolii Verzi

1
Despre Culegerea verde
Acest auxiliar didactic digital face parte din kit-ul educativ „Eco educație pentru Școli verzi”
realizat în cadrul Proiectului „Platforma Școli verzi – advocacy, eco educație și susținere pentru
şcoli sustenabile”, proiect finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014 în cadrul Fondului ONG în
România.
Materialul este realizat cu sprijinul a 14 profesori–autori selectați din București și județele

Brașov, Călărași, Maramureș, Mehedinți și Suceava, în care s-a desfășurat proiectul sus-amintit,
și coordonat de Cătălina Murariu de la WWF România, liderul echipei de proiect pe partea de
educație. În elaborarea şi dezvoltarea materialului s-au implicat membri ai echipei de proiect și
experți în educație și dezvoltare durabilă care au validat conținuturile și metodele propuse. Iată
care sunt cei 14 profesori-autori cu care echipa Școli verzi a lucrat pe tot parcursul proiectului:.
Marinela Mocanu, Școala Gimnazială Salcea, jud. Suceava, Mihaela Lelia Porumbăceanu, Şcoala
Gimnazială ,,Florența Albu", Vâlcelele, jud. Călărași, Silvia Florina Pop, Şcoala Gimnazială
„Nicolae Bălcescu”, Baia Mare, jud. Maramureș, Ioana Kadar, Liceu Tehnologic Agricol „Alexiu
Berinde", Seini, jud. Maramureș, Cristina Nedelcu, Liceul Tehnologic „Dorna Candrenilor”,
Dorna Candrenilor, jud. Suceava, Laura Magdalena Nagy, Şcoala Gimnazială „Mihail
Sadoveanu”, Baia Mare, jud. Maramureș; Floarea Vladu, Colegiul Național „Andrei Şaguna”,
Brașov, Roxana Fedorca, Liceul Teoretic „Nicolae Iorga", București, Mădălina Angelușiu, Școala
Gimnazială „Titu Maiorescu”, București, Alexandra Dicu, Avenor College și Colegiul Agricol
„Viaceslav Harnaj", București, Elena Vasile, Școala Gimnazială Nr. 179, București, Elena
Gheorghe, Scoala Gimnazială „Ferdinand I”, București, Clara Târcă, Şcoala Gimnazială Eşelniţa,
Eşelniţa, jud. Mehedinți, Mari-Elena Belciu, Colegiul Teoretic „Mihai Eminescu”, Călărași.
Resursele educaționale din Culegerea verde sunt fie create special pentru acest material
didactic, fie preluate și adaptate (cu menționarea sursei) din alte resurse educaționale pe care
profesorii-autori le-au considerat deosebit de utile. Decizia de a folosi resurse originale, special
create pentru proiect, dar și materiale valoroase, create în cadrul altor proiecte de colegi din
organizații de mediu este asemănătoare cu cea din spatele unor proiecte software Open source
sau OpenDocument: resursele sec. XXI se creează, se îmbunătățesc și se diseminează prin
contribuția voluntară a cât mai multor persoane interesate de subiect. În plus, chiar și forma în
care apare acest material este una la care se mai pot face modificări (unele sugerate chiar în
textele activităților) conform specificului local, al condițiilor meteo, al experienței profesorului
de la clasă, etc. Dacă printre cei care folosesc acest auxiliar didactic există persoane care doresc
să contribuie la îmbunătăţirea conținutului, îi rugăm să ne trimită sugestii sau materiale pe
adresa contact@scoliverzi.ro, precizând dacă este vorba despre un material original sau preluat
din alte surse. Într-o ediție ulterioară a Culegerii verzi (probabil de la începutul anului 2016) vom
2
putea face modificări și introduce și materialele pe care ni le transmiteți, menționând că au fost
create sau recomandate de dumneavoastră.
Structura Culegerii verzi este armonizată cu cea a cursului opțional Eco educație pentru Școli
verzi, păstrând, ca unități de organizare, temele majore ale cursului:
1. Ce primim de la natură? – diversitatea naturii și beneficii ale naturii pentru oameni
2. Ce îi dăm naturii înapoi? – impactul activităților umane asupra naturii
3. Proiecte verzi – dezvoltarea de soluții concrete, sub forma proiectelor în comunitate,

pentru diminuarea impactului activităților umane asupra mediului
La final, propunem un set de activități utile pentru energizarea grupului și recapitulare dinamică,
ce pot fi conectate cu tematicile principale.
Astfel, Culegerea verde își propune să devină pentru cadrele didactice un instrument util în
proiectarea și derularea orelor de curs – atât cele din cadrul opționalului Eco educație pentru
Școli verzi, cât și cele de la discipline conexe – dar și a activităților non-formale din sfera Educației
pentru Dezvoltare Durabilă, educației ecologice etc. În egală măsură, materialul le este dedicat
tuturor educatorilor și formatorilor din medii formale și non-formale care vor găsi, în metodele
propuse, o resursă utilă sau o sursă de inspirație.
Despre Proiectul „Platforma Şcoli verzi - Advocacy, eco educație și susținere pentru școli
sustenabile”
Proiectul „Platforma Şcoli verzi - Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile”
realizat de Asociația Greenitiative și partenerii săi WWF România și Viitor Plus – Asociația pentru
Dezvoltare Durabilă își propune să concentreze eforturile societății civile din domeniul protecției
mediului pentru a-i susține pe profesorii de gimnaziu care doresc să introducă eco educația în
curricullum-ul la decizia școlilor.
Pe lângă crearea și testarea kit-ului educativ, profesorii sunt susținuți și prin Platforma online
www.scoliverzi.ro unde au posibilitatea să-și promoveze bunele practici în utilizarea kit-ului
educativ, să se conecteze cu ONG-uri locale și să descopere materiale utile.
Mai multe informaţii despre proiect sunt disponibile pe http://www.scoliverzi.ro/ sau pe
Facebook – Scoli verzi.
Dorim să transmitem mulțumiri speciale profesorilor care s-au înscris ca membri ai Platformei
Școli verzi și care ne-au ajutat voluntar în perioada de testare din anul școlar 2014-2015. Suntem
bucuroși și onorați să subliniem că la proiectul nostru a fost susținut în această etapă de
3
profesori din 11 județe, iar peste 5000 au avut ocazia să participe la activitățile de eco educație
propuse de Platforma Școli verzi în etapa de testare. Profesorii care au participat la realizarea
kit-ului educativ testând o selecție de activități sunt:
Raluca Micu, Școala Gimnazială Nr. 13, jud. Brașov, Gabriela Rusu, Școala Gimnazială
Dumbrăvița, Dumbrăvița, jud. Brașov, Luminița Băia, Liceul Teoretic „Mitropolit Ioan Mețianu”,
Zărnești, jud. Brașov, Mariana Tudor, Școala Gimnazială Nr. 19, Brașov, jud. Brașov, Florentina
Crăciun Șarpe, Liceul Teoretic Mitropolit „Ioan Mețianu”, Școala Gimnazială Nr. 4, Școala
Gimnazială Nr. 3 „Pompiliu Dan”, Zărnești, jud. Brașov, Camelia Costea, Școala Gimnazială
„Alexandru Ioan Cuza”, Brăila; Alexandra Dicu, Avenor College, București; Alina Popescu Argeș,
Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj”, București; Mihaela Ghițiu, Colegiul Național „Ion Neculce”,
București; Irina Lazăr, Colegiul Național „Ion Neculce”, București; Minodora Malli, Școala
Gimnazială Ferdinand I, București; Maria Cristina Boiangiu, Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”,
București; Aniela Ioana Casian, Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj”, București; Virginia Călugăru,
Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”, București; Mădălina, Școala Angelușiu Gimnazială „Titu
Maiorescu”, București; Daniel Berteşteanu, Școala Gimnazială „Avenor”, București; Stela
Negoescu, Școala Gimnazială „Titu Maiorescu”, București; Elena Vasile, Școala Gimnazială Nr.
179, București; Gabriela Petcu, Scoala Gimnazială Ferdinand I, București; Elena Gheorghe,
Scoala Gimnazială Ferdinand I, București; Cristina Sandu, Școala Gimnazială Helikon, Călărași;
Georgeta Virginia Marin, Școala Gimnazială Cuza Vodă, Cuza Vodă, jud. Călărași; Ioana
Rucăreanu, Școala Gimnazială Nr. 1, Lehliu-Gară, jud. Călărași; Diana Grigoriu, Școala Gimnazială
”Iancu Rosetti", Roseți, jud. Călărași; Maria Balea, Şcoala Gimnazială Nr. 1, Chiseleț, jud.
Călărași; Mihaela Porumbăceanu, Şcoala Gimnazială ,,Florența Albu", Vâlcelele, jud. Călărași;
Margareta Cercelaru, Şcoala Gimnazială „Nicolae Romanescu", Craiova, jud. Dolj; Aurora
Dumitrescu, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Târgu Jiu, jud. Gorj; Oana Stavarache, Școala
Gimnazială Topile, Topile, jud. Iași; Ana Liber, Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare,
jud. Maramureș; Laura Magdalena Nagy, Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Baia Mare, jud.
Maramureș; Ioana Kadar, Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde", Seini, jud. Maramureș;
Cătălin Bodea, Şcoala Gimnazială ,,Lucian Blaga”, Baia Mare, jud. Maramureș; Elena Mureşan,
Şcoala Generală „Nicolae Bălcescu”, Baia Mare, jud. Maramureș; Silvia Pop, Şcoala Generală
„Nicolae Bălcescu”, Baia Mare, jud. Maramureș; Irina Turda, Școala Gimnazială Săpânța,
Săpânța, jud. Maramureș; Clara Târcă, Şcoala Gimnazială Eşelniţa, Eşelniţa, jud. Mehedinți;
Lucreția Curuescu, Școala Gimnazială Vînjuleț, Vînjuleț, jud. Mehedinți; Valentin Curuescu,
Școala Gimnazială Vînjuleț, Vînjuleț, jud. Mehedinți; Silvia Daniela Râveanu, Școala Gimnazială
Corlățel, Corlățel, jud. Mehedinți; Anca Drăgan, Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, Orșova, jud.
Mehedinți; Eleonora Lidia Neagu, Școala Gimnazială ,,Alice Voinescu", Drobeta Turnu Severin,
județul Mehedinți; Mihaela Rașcu, Școala Gimnazială „Pamfil Șeicaru", Orșova, județul
Mehedinți; Cerasela Preda, Școlile gimnaziale: Ștefan cel Mare, Urzica, Orlea, jud. Olt; Daniela
Camelia Prepeliuc, Liceul tehnologic „Tomșa Vodă", Solca, jud. Suceava; Marinela Mocanu,
Școala Gimnazială Salcea, Salcea, județul Suceava, Cristina Nedelcu, Liceul Tehnologic „Dorna
4
Candrenilor”, Dorna Candrenilor, jud. Suceava; Alina Gabriela Tiniuc, Şcoala Gimnazială Şaru
Dornei, Şaru Dornei, jud. Suceava; Ingeborg Adelheid Obadă, Liceul Tehnologic „Dorna
Candrenilor”, Dorna Candrenilor, jud. Suceava; Georgeta Ilieși, Liceul Tehnologic „Vasile Cocea”,
Moldovița, județul Suceava; Diana Elena Priscorneac Belei, Liceul Tehnologic „Vasile Cocea”,
Moldovița, jud. Suceava; Pompilia Țugui, Școala Gimnazială ,,Ioan Vicoveanu”, Vicovu de Jos,
județul Suceava, Carmen Mariana Băhnean, Școala Gimnazială ,,Ioan Vicoveanu”, Vicovu de Jos,
județul Suceava, Gabriela Gheorghică, Şcoala Gimnazială Neagra Şarului, Neagra Şarului, județul
Suceava, Any Maria Cuşnir, Şcoala Gimnazială Bucşoaia, Frasin, județul Suceava, Elena Pop,
Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc", Rădăuți, județul Suceava.
În loc de final, trebuie să spunem la fel ca la sfârșitul unui episod dintr-un film: va urma. Va urma
o nouă variantă la care sperăm să contribuiți fie în calitate de dascăli care iubesc eco educația și
activitățile care îi apropie pe elevi de natură, fie de reprezentanți ai unor asociații și fundații care
își dedică o parte semnificativă a activității lor lucrului cu copiii și tinerii, în special prin
intermediul școlilor.
Vă urăm succes!
Mulțumiri speciale colegilor din organizațiile Asociația Grup Milvus, Societatea Carpatină
Ardeleană, WWF-Austria, WWF-România care, de-a lungul timpului, au realizat materiale de
excepție, pe care le putem adapta și noi pentru a le promova la nivel național.
Mulțumiri profesorilor-autori pentru munca entuziastă. Mulțumiri profesorilor care au testat și
adaptat metodele în contexte lor locale, pentru implicare și pentru recomandări.
Mulțumiri Oanei Moșoiu, doctor în științele educației și cadru didactic al facultății de Psihologie
și Științele Educației – Universitatea București, pentru lectura cu ochi expert, viziune și inspirație.
Mulțumiri colegilor și voluntarilor din organizațiile partenere în proiectul „Platforma Şcoli verzi
- Advocacy, eco educație și susținere pentru școli sustenabile”, respectiv Asociația Greenitiative
și partenerii săi WWF România și Viitor Plus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă, care au
contribuit la eforturile de editare, rafinare a conceptelor şi organizare.
Mulțumiri elevilor și tuturor celor pe care nu i-am menționat, dar care au susținut realizarea
acestui material. Dacă am uitat pe cineva, ne cerem iertare și vă rugăm să ne semnalați acest
lucru.
La editarea acestui material au contribuit: Felicia Ienculescu-Popovici, Florina Tucan, Monica

Grecu, Marius Ienculescu-Popovici. Grafica a fost realizată de Agenția Creionetica.
5
6
7
8
9
Cuprins
I. Ce primim de la natură? 13
Artă în colaborare cu natura (Land Art) 13
Semințe 15
Frunză frunzișoară, cu cine mă asemăn eu? 16
Frunze diferite 17
Mersul pe jos face gândul frumos! 18
Ecosisteme din curtea școlii 19
Natura dezordonată 22
Amprente din natură 23
Unde voi locui? 25
Cine sunt eu? 27
Specii protejate 28
Micii detectivi ai naturii 30
Rețeaua vieții 31
Plantele, mini-fabrici de oxigen 34
Solul, suport pentru viața plantelor 36
Vânătorii de vreme 38
Eroziunea solului prin forța apei și rolul pădurii pentru diminuarea ei 40
Cartea cu rețete vindecătoare ale naturii 42
Emblema clasei (sau a echipei) 44
Expoziția „Natura ne inspiră” 46
Natura, inspirație pentru artiști 47
10
II. Ce îi dăm naturii înapoi? 48
Reducerea consumului. Pe locuri. Fiţi gata. Start! (Lanțul de producție – legătura
dintre natură și ceea ce consumăm) 48
Amprente colorate. Cât de mult spațiu ocupăm? 50
Amprenta ecologică a continentelor 51
Tortul mondial 54
Restaurantul global 54
World Overshoot Day sau Ziua datoriilor ecologice, de-a lungul anilor 56
Cercurile hranei 58
Producătorii locali de alimente din localitatea mea 60
Hrană locală în pachețelul pentru școală 62
Tu știi ce calitate are apa pe care o bei? 64
Construirea unei cutii solare de gătit 65
Mănâncă mereu sănătos! 68
Cum citești un ambalaj? 69
Cumpărături înțelepte 71
Prietenul meu becul ecologic 73
Magazinul nostru verde și etichetele ecologice 744
Obiectul meu preferat 77
Câtă verdeață, cât beton? 79
Nu fi indiferent la poluarea apei prin transportul naval! 81
Efectele gazelor de eșapament asupra mediului 83
Cât combustibil consumăm? 85
Să împarți poate fi plăcut! (Sharing is not Boring) 86
Să ...biciclăm! (Let’s Bike the Day!) 87
11
III. Şcoala mea verde/Proiecte verzi 89
Harta comunității 89
Comunitatea durabilă 92
Comportament dăunător 94
Ce ai face? 96
Pro Terra, contra risipă 102
Niciun loc fără un spațiu verde! 104
Minigrădina de la școală 106
De vorbă cu specialiștii 108
IV. Activități pentru dinamizare și recapitulare 110

Bună dimineața! 110
Salata de fructe 111
Barză – broască – țânțar 112
Bacteriile cuceresc lumea 114
Natura – cunoaștere, conectare 115
Recapitulare cu metoda Ping-Pong 115
Recapitulare cu mimă 117
Recapitulare cu „Roata norocului” 118
Ghicește cine ești 119
Recapitulare pe „Scaunul fierbinte” 120
Știi și câștigi! 121
Dă puiul mai departe! 122
Recapitulare tip “Monopoly” 124
Cartoful fierbinte 125
12
I. Ce primim de la natură?
Denumirea activității:
ARTĂ ÎN COLABORARE CU NATURA (LAND ART)
int ext lent dinamic pregatire materiale
60 min. Creație V-VIII


Sursa: http://landartforkids.com; conuri, crengi, fructe, pietre etc.), aparat

Recomandat de: echipa Școli verzi. foto.
Durata activității: 60 minute
Obiective: Descoperirea naturii ca
sistem complex, dezvoltarea spiritului Termeni cheie: natura ca sistem,
de observație, de cooperare, a spiritului valoarea estetică a naturii, natura ca
de echipă. inspirație pentru creație, serviciile
culturale ale ecosistemelor
Materiale necesare: elemente
naturale colectate din pădure (frunze,
Pregătirea activității: Dacă activitatea se organizează în interior, atunci elevii colectează

elementele naturale înainte de a veni la școală. Profesorul anunță cu cel puțin o zi înainte.
Recomandăm, totuși, realizarea metodei în aer liber, pentru conectarea cu natura, și pentru
a da posibilitatea grupului să decidă pe loc asupra ideii creative.
Opțional: înainte de activitate, se poate face o cercetare pe internet folosind cuvântul-cheie
„Landart”, pentru inspirație.
13
Mod de desfășurare a activității:
Fie în pădure, fie în clasă, elevii (tot grupul, sau în echipe) realizează pe sol un desen de mari
dimensiuni (orice formă doresc) din elemente naturale, colectate din pădure. Este un exercițiu
de sudare a grupului, de stimulare a creativității, de sensibilizare asupra naturii. Poate fi și un
exercițiu utilizat la începerea modulului de lucru pe manual.
La final, se fotografiază, de sus. Rezultatele pot fi spectaculoase!
Evaluarea activității:
o Cum a fost? Cum v-ați simțit? Ați perceput natura în mod diferit? Ce ați perceput sau
simțit în plus față de alte dăți?
o Ce ați aflat nou despre voi? Dar despre acest spațiu natural?
14
SEMINȚE
Experiment
4 săpt. V-VIII
 Știință
Sursa: Prof. Ioana Kadar. la diferite produse alimentare, pământ,

coală A4, creion.
Obiective: Studierea mai multor specii
de plante necesare hranei. Durata activității: 4 săptămâni
Materiale necesare: diferite tipuri de Termeni cheie: Servicii de furnizare

semințe, ghivece sau cutii de plastic de ale ecosistemelor, biodiversitate,
plante, semințe, timp
Fiecare elev va avea mai multe tipuri de semințe (grâu, porumb) urmând să studieze aceste
semințe realizând o fișă de observație care cuprinde: aspectul, culoarea, mărimea, denumirea
plantei de la care este sămânța. După notarea elementelor esențiale, se plantează semințele în
ghivece sau cutii, se udă și se pun într-o zonă a clasei în care pătrunde lumina.
Pe parcursul următoarelor 4 săptămâni plantele sunt îngrijite, studiate și supravegheate,
notându-se pe fișa inițială următoarele: perioada de timp de la plantare la răsărire, aspectul
plantulei, lungimea de creștere în cm în fiecare săptămână, culoarea plantei, aspectul frunzelor.
După cele patru săptămâni, se centralizează datele elevilor în funcție de specia și
caracteristicile amintite mai sus.
15
FRUNZĂ FRUNZIȘOARĂ, CU CINE MĂ ASEMĂN EU?
30-60 Creație
V-VIII
min.  Concurs
Sursa: Prof. Ioana Kadar. Materiale necesare: frunze, coli de

desen, creioane colorate, eșarfă.
Obiective: Identificarea frunzelor cu
ajutorul simțurilor tactile, învățarea Durata activității: 30-60 minute
unor specii de plante.
Termeni cheie: biodiversitate, frunze,
plante
Pregătirea activității: Se vor pregăti frunze astfel încât fiecare grupă va avea 5 frunze
diferite. Cum? Hai să le colectăm noi.
Se vor forma grupe de câte 3 elevi, urmând ca fiecare grupă să își aleagă 5 frunze ale unor
plante erbacee, arbori sau arbuști. Frunzele vor fi de la diferite plante astfel încât 2 grupe să nu
aibă același tip de frunză.
Fiecare elev va desena conturul unei frunze încercând să redea cât mai fidel aspectul
natural. După ce au terminat de desenat cele cinci frunze, fiecare echipă de elevi va concura cu
o altă echipă. Pe rând, fiecare elev legat la ochi cu o eșarfă va primi o frunză de la echipa adversă
16
pe care va trebui să o studieze și să-i rețină caracteristicile timp de un minut. După un minut i se
ia frunza, i se desface eșarfa și i se pun în față cele cinci frunze și cele cinci desene ale echipei
adverse. Elevul trebuie să recunoască frunza pe care a pipăit-o și să o pună pe desenul
corespunzător acesteia. Dacă recunoaște frunza primește un punct. În următoarea etapă, un
elev din cealaltă echipă realizează la fel jocul.
La finalul recunoașterii celor cinci frunze se face punctajul final și se desemnează
câștigătorii.
FRUNZE DIFERITE
40 min. Știință V-VIII


Sursa: Prof. Elena Gheorghe.

Obiective: Identificarea unor specii de
plante și a frunzelor acestora; Termeni cheie: Servicii de furnizare
recunoaşterea importanței plantelor și ale ecosistemelor, frunze cu limbul
biodiversitatea. fragmentat, biodiversitate, protecția
mediului
Materiale necesare: diferite specii
de plante.
Pregătirea activității: Participanții vor fi invitați să colecteze diferite plante, iar apoi să le
așeze în linie.
17
Grupele formate din câte 3-4 elevi trec pe lângă plante şi încearcă identificarea acestora şi
clasificarea lor după aspectul frunzei, mărime, culoare.
Fiecare grupă îşi desemnează un reprezentant pentru a prezenta grupului mare plantele
identificate și ce ar putea să facă fiecare persoană pentru a ajuta la protecția plantelor.
MERSUL PE JOS FACE GÂNDUL FRUMOS!
50 min.  Explorare V-VIII
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: fișe de lucru,

fișe de reflecție, telefoane mobile,
Obiective: Dezvoltarea interesului aparate foto.
pentru natură şi petrecerea timpului în
natură, dezvoltarea spiritului de Durata activității: 50 minute
observație și a atenției, încurajarea
deplasării pe jos. Termeni cheie: Specii locale,
biodiversitate
18
Pregătirea activității: Se vor pregăti hărţi şi fișe de lucru, care vor conţine obiectivele pe
care participanţii trebuie să le îndeplinească: ex. fotografiaţi cel mai frumos copac, cea mai
interesantă floare, cel mai spectaculos peisaj, 5 insecte diferite, o ciudăţenie.
Elevii vor fi împărţiţi în perechi şi vor avea de parcurs un anumit traseu deja stabilit în scopul
respectării cerinţelor fisei de lucru într-un timp cât mai scurt.
o Fişa de reflecţie, cu întrebări de tipul: ce ai simţit?

o Ce ai învăţat despre natură în urma acestei activităţi?
o Ce vei schimba în modul tău de viaţă pe viitor?
ECOSISTEME DIN CURTEA ȘCOLII
o săpt. Explorare V-VIII


Sursa: Wersebe J., Pământul e comoara Obiective: Cunoașterea și identificarea

noastră – Manual de educație ecologică, plantelor și a animalelor, să observe
Editura Societatea Carpatină Ardeleanu, schimbările și interacțiunile complexe
Satu Mare 2005; Recomandat de: prof. petrecute în natură, pe parcursul unui
Laura Nagy. an.
19
Materiale necesare: fileu bibliotecă, coli de desen, creioane
entomologic (mâner din lemn, inel din colorate.
metal cu tifon), cutii din plastic pentru
colectarea insectelor, lupă de sticlă, Durata activității: o săptămână
dacă e necesar, determinatoare de
specii de plante şi animale de la Termeni cheie: habitat, specii,
ecosistem, identificare, jurnal de teren
Pregătirea activității: Fiecare dintre multiplele ecosisteme de pe pământ este important,

deoarece reprezintă habitate pentru speciile de plante şi animale. Pădurile tropicale
găzduiesc jumătate din speciile de plante şi animale de pe pământ şi, deşi pare ciudat, pe al
doilea loc ca biodiversitate se află deşerturile. Făcând o scurtă plimbare în împrejurimi, în
ecosistemul pe care îl vedem zi de zi, în care trăim, învăţăm multe lucruri care ne apropie de
cunoaşterea mai aprofundată a planetei noastre. Determinând speciile de plante şi animale
și desenând speciile observate, elevii vor dobândi cunoştinţe despre mediul în care trăiesc.
1. Explicaţi elevilor că vor lua parte la un proiect de o săptămână care are ca scop cunoaşterea
ecosistemului în care trăiesc. Prezentaţi-le regulile care trebuie respectate în natură.
o Elevii nu vor distruge natura.

o Elevii vor colecta plante şi insecte din mediul în care trăiesc, iar după identificarea
acestora, insectele sunt eliberate în locurile de unde au fost adunate.
o Se vor organiza grupe de câte două persoane; în funcţie de mărimea terenului şi a
numărului de persoane, grupele pot fi mai mari sau mai mici; fiecare membru va aduna
informaţii în carnetul său de notiţe despre ecosistem, informaţii pe care le va compara
cu cele adunate de colegul de grupă.
o Datele vor fi incluse într-un jurnal de teren pe tot parcursul săptămânii (elevii pot avea
un carnet de notiţe personal sau pot să-şi noteze observaţiile pe foi de hârtie, dar sunt
responsabili de datele adunate şi de colecţiile realizate). Prin realizarea jurnalului de
teren vor învăţa cum să-și ia notiţe, cum să-şi selecteze informaţiile.
o În jurnalul de teren vor fi incluse: temperatura aerului, condiţiile meteo, data vizitei,
alte aspecte observate de elevi, desenele despre animale şi plante, plante presate, şi
orice lucru considerat a fi important de către profesor sau elev.
20
2. Parcurgem împreună cu elevii diferitele metode de colectare a animalelor şi a plantelor:
cum pot fi colectate insectele cu ajutorul fileului şi cum trebuie aşezate cu atenţie în
sticluţele de colectare, cum se măsoară şi se desenează speciile găsite, le arătăm cum se
presează plantele fară a fi distruse.
3. După ce au înţeles cum trebuie clasificate speciile văzute, le explicăm sistematizarea făcută
de oamenii de ştiinţă. Cu ajutorul determinatoarelor elevii vor fi capabili de a identifica
speciile care trăiesc în ecosistemul lor.
4. După ce au înţeles pe deplin metodele de colectare a speciilor şi clasificarea acestora, ieşim

cu colectivul clasei pe teren şi căutăm un loc potrivit pe care elevii vor face observaţii pe tot
parcursul săptămânii.
5. Ducem elevii într-un loc prin care trec în fiecare zi. Terenul pe care vor lucra elevii, punctele
de colectare nu vor fi pe teritoriul şcolii, iar dacă găsim un teren adecvat în apropierea curţii
şcolii, de fiecare dată îi ducem acolo.
6. Ajunşi pe teren delimităm parcele pentru fiecare grupă. Parcelele nu vor fi apropiate, ci în
diferite părţi ale terenului, dar destul de aproape pentru ca profesorul să-i aibă pe elevi în
raza vizuală.
7. Vom desemna o parcelă model şi vom demonstra elevilor cum să clasifice, să colecteze şi să
adune date privitoare la terenul în cauză.
8. Fiecare grupă îşi ocupă locul şi începe munca.
9. La sfârşitul săptămânii elevii vor întocmi un raport despre observaţiile făcute, în care vor
include atât colecţiile, cât şi pozele lor.
o Pozele şi colecţiile făcute trebuie afişate în sala de clasă pentru ca elevii să se poată
gândi la relaţiile dintre specii şi să aibă în faţă plantele şi animalele din ecosistemul unde
trăiesc.
o Dacă vremea e bună, vom duce elevii în alte habitate pentru a vedea alte tipuri de
ecosisteme: putem face excursii de teren în păduri, în zone umede, în munţi, pe
terenuri agricole.
21
o Dacă se organizează vreo manifestare în oraş, pozele şi colecţiile elevilor pot fi
prezentate publicului, cu texte explicative despre diferitele tipuri de ecosisteme.
NATURA DEZORDONATĂ
15-60 Explorare
 V-VIII
min. Concurs
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și

Natura 2000, Colecție de jocuri în natură, Materiale necesare: „obiectele
Târgu Mureș, 2013; Recomandat de: nepotrivite”.
prof. Mihaela Porumbăceanu.
Durata activității: 15-60 minute
Obiective: Concentrarea, exersarea
atenției, trezirea interesului, dezvoltarea Termeni cheie: biodiversitate,
spiritului de observație. atenție, ascuns, natură
Pregătirea activității: Se vor pregăti cele 15 obiecte „nepotrivite” şi vor fi amplasate în
teren, de-a lungul unui traseu.
De-a lungul unui traseu sau într-o pădure ascundeţi 10-15 obiecte nepotrivite în natură sau
care pur şi simplu nu aparțin peisajului respectiv . Pentru a face jocul mai interesant, puteţi
ascunde obiectele şi în locuri mai puţin vizibile. Elevii trebuie să găsească aceste lucruri ascunse
într-un anumit interval de timp. Câştigă echipa cu cele mai multe obiecte adunate.
22
Pentru elevii mai mari, se recomandă folosirea unor lucruri mai greu de detectat, cum ar fi:
mere sub un stejar, frunze de fag sub un brad, frunze de stejar pe tufe, etc.
o Cum a fost experiența? A fost greu sau ușor să găsiți obiectele nepotrivite? Cum le-ați
identificat?
o Ce ați învățat din această plimbare?
o S-a schimbat ceva în modul vostru de a privi natura? Ce ați observat?
AMPRENTE DIN NATURĂ
materia
int ext lent dinamic pregatire
le
Explorare
60-120
 Știință V-VIII
min.
Crafts
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: gips, apă.

Natura 2000, Colecție de jocuri în
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat Durata activității: 60-120 minute
de: echipa Școli verzi.
Termeni cheie: Specii locale,
Obiective: Identificarea și biodiversitate, urme
recunoașterea urmelor lăsate de
animale, dezvoltarea răbdării.
23
Pregătirea activității: Rareori avem norocul să vedem animalele sălbatice ce ne
înconjoară, în schimb avem şanse mult mai mari să găsim urmele lăsate de ele, fie amprente,
fie adăposturi, fie diverse părţi ale lor (pene, fire de păr, coarne de căprior, de cerb, etc).
Cu ocazia oricărei excursii sau ieşiri în natură, indiferent de anotimp, vă recomandăm să

luaţi cu voi puțin praf de gips şi puţină apă. Dacă aveţi noroc, elevii vor găsi urme de animale
prin noroi sau pe un subsol mai fin. Puteţi imortaliza aceste urme, dacă amestecaţi ghipsul cu
apa, şi turnaţi peste urma, amprenta animalelor. Trebuie să aşteptaţi 30-50 de minute până ce
se întăreşte (timpul depinde de cantitatea de apă folosită şi de anotimp). Astfel, veţi avea ocazia
să păstraţi şi să duceţi acasă o bucăţică din natură.
Suplimentar:
o Dacă grupul vostru a găsit urme într-o excursie, dar la a doua ieşire nu mai găseşte,
puteţi turna în ghips şi diferite frunze.
o Acasă, în sală, puteţi refolosi aceste amprente, dacă faceţi plastilină de casă
(ingrediente: sare, făină, apă, ulei) şi luați modelul amprentelor. După uscare, acestea
pot fi vopsite, colorate, personalizate.
24
UNDE VOI LOCUI?
30 min. Joc de rol V-VIII


Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și CD cu sunetele păsărilor folosite în joc.

Natura 2000, Colecție de jocuri în Poate fi folosită cu succes o resursă
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat disponibilă online „Atlasul Speciilor
de: echipa Școli verzi Protejate de Interes Comunitar din
Obiective: Apărarea intereselor România”:
personale, joc de orientare în spațiu, http://monitorizareapasarilor.cndd.r
îmbogățire a cunoștințelor. o/atlasul_pasarilor.html
Materiale necesare: imagini cu specii Durata activității: 30 minute

de păsări şi cuiburile acestora, aparat
muzical pentru a reda sunetele păsărilor, Termeni cheie: amprenta, grijă,
protecție
Pregătirea activității: Se pregătesc fotografii cu diferite habitate unde o pasăre îşi poate
construi cuibul: coronamentul unui copac, trunchiul unui copac cu o scorbură artificială,
iarba în care e ascuns un cuib. Pregătim pozele cu păsări (alegem acele specii care au un
cântec caracteristic şi îşi construiesc cuibul în locuri diferite): grangur (cuib în coronament),
graur (cuib în scorbură), privighetoare (cuib pe sol, în iarbă).

25
Pozele cu locurile de cuibărit le lipim pe pereţi, sau pe scaune etc. - punem mai multe poze
decât numărul elevilor. Aceştia vor juca rolul de păsări, li se lipeşte pe piept poza cu specia. Le
spunem unde îşi construieşte cuibul fiecare pasăre, apoi urmează învăţarea cântecului. Îi aşezăm
în cerc şi punem la calculator (sau aparatul de redare a sunetelor) unul dintre cele trei sunete.
Acele păsări care îşi aud cântecul se ridică în picioare şi dau din aripi. Ascultăm sunetele la rând
până când măcar câţiva dintre elevi îşi recunosc singuri cântecul.
Următoarea sarcină a păsărilor noastre: cine îşi aude cântecul, trebuie să ocupe un cuib.
După ce fiecare pasăre şi-a ocupat cuibul cu sau fără ajutorul nostru, vine rândul nostru: ne vom
transforma în personaje negative, care nu iubesc natura şi nu au grijă de ea. Ne apropiem de o
poză cu un loc de cuibărit neocupat şi o luăm de pe perete, amenințând că îl vom distruge: ex.
Eu voi tăia acest copac. Eu voi ara această pajişte frumoasă. După ce am „distrus” mai multe
habitate, ne apropiem de un habitat care este deja ocupat şi îl luăm. De obicei, primul copil se
miră, nu înţelege ce se întâmplă, nu reacţionează nicicum. Tu îmi permiţi să-ţi distrug locuinţa?
De ce nu o aperi? Când aud această întrebare, aproape toţi elevii ne atacă imitând ciripitul
păsărilor şi pişcându-ne cu degetele. Se apără.
După ce am atacat cuibul fiecăruia, ne apropiem din nou de o poză liberă, neocupată. În
general, din nou lipseşte orice reacţie din partea elevilor. Voi vă protejaţi numai locurile voastre?
De vecini nu vă pasă? La asemenea întrebări, toată grupa ne atacă, ciripind şi ciupind.
La sfârşitul jocului, se poate purta o discuţie, spunându-le că omul trebuie să fie atent şi să
aibă grijă nu numai de bunurile lui personale, ci şi de ale celorlalţi.
26
CINE SUNT EU?
10-15
Ghicitoare V-VIII
min. 
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: notițe adezive

Natura 2000, Colecție de jocuri în natură, post-it sau etichete autocolante sau
Târgu Mureș, 2013; Recomandat de: bandă adezivă (scotch de hârtie),
Echipa Școli verzi. markere sau carioci.
Obiective: Cunoașterea plantelor și Durata activității: 10-15 minute

animalelor din orizontul local,
îmbogățirea cunoștințelor. Termeni cheie: biodiversitate,
ghicitori, atenție
Pregătirea activității: Pe notițe adezive post-it sau etichete autocolante se scriu denumiri
de animale şi plante din orizontul local.
Fiecărui participant i se lipeşte pe spate o etichetă cu numele unei vieţuitoare.

Se formează perechi de participanți, unul dintre cei doi elevi va avea o etichetă cu
denumirea unei specii lipită pe spate; acesta va sta cu spatele la coechipierul său și îi va pune
întrebări pentru a ghici specia de pe spate. Cel care răspunde la întrebări, răspunde doar cu „da”
sau „nu”. Dacă cel ce întreabă a primit un răspuns pozitiv, are voie să mai pună o întrebare.
Poate continua până la primul „nu”. Atunci se schimbă rolurile.
Cel care ghiceşte numele de pe spate, îşi lipeşte eticheta pe piept.
27
Se recomandă să discutaţi acolo unde s-au întâmpinat dificultăți în ghicirea speciei pentru
a consolida cunoștințele.
SPECII PROTEJATE

Explorare
2 zile Cercetare V-VIII

Creație
Sursa: Prof. Ioana Kadar. Materiale necesare: Computer /

laptop, aparat foto, carton pentru
Obiective: Cunoașterea noțiunii de realizarea unui panou.
specie protejată. Recunoașterea
biodiversității pe plan local. Identificarea Durata activității: 2 zile
speciilor dintr-un perimetru.
28
Termeni cheie: specii, specii
protejate, biodiversitate
Pregătirea activității: Oare de ce sunt protejate plantele deși ele sunt într-un număr atât
de mare pe Terra?
Pentru a găsi răspunsul te invităm să realizezi împreună cu noi acest proiect.
Pentru început ai nevoie de o echipă. Nu uita că în viață, pentru a realiza ceva deosebit este
bine să ai în jurul tău oameni care sunt dispuși să te ajute pentru a forma echipă de succes.
Ce facem practic pentru a realiza un proiect?
o Îi dăm un titlu.
o Ne fixăm un scop, un termen, o echipă de proiect.
o Ne organizăm echipa( cine cu ce se ocupă).
o Facem rost de materialele necesare.
o Ne punem pe treabă.
Un elev va căuta și sistematiza informații generale, despre plantele rare în general și despre
plante rare din localitate.
O sursă utilă pentru cercetare asupra categoriilor de specii protejate:
http://www.iucnredlist.org/.
Echipa va ieși în teren și va identifica plantele rare, un elev fiind responsabil cu fotografierea
acestora și încărcarea pozelor într-un computer/laptop. Este important să se realizeze poze cu
elevii în timpul activităților de realizare a proiectului (când sunt ieșiri în natură, când se lucrează
la prelucrarea informațiilor, când se realizează panoul etc.) Este important ca în proiect să
folosim poze realizate de noi și nu descărcate de pe internet. Pozele personale cresc mult
valoarea proiectului și demonstrează implicarea noastră reală în munca de cercetare.
Un alt elev va realiza o prezentare Power Point cu informațiile generale despre proiect,
câteva informații despre localitatea în care am identificat plantele, pozele realizate și informații
despre fiecare specie ocrotită.
Se pot realiza și poze pe hârtie fotografică. Acestea pot să fie prezentate pe un panou, care
va primi și un titlu. Fiecare poză trebuie să aibă, în partea de jos, denumirea plantei și numele
celui care a realizat poza, dacă este posibil și locul unde a fost făcută.
La final, echipa de proiect își va prezenta proiectul în fața clasei expunând date despre
proiect, rezultate și informații sau curiozități despre subiect. Nu uitați că cele mai inspirate
prezentări se fac fără hârtie de pe care să citim textul!
29
MICII DETECTIVI AI NATURII
30-120 Explorare
 V-VIII
min. Concurs
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: Cutie de

Natura 2000, Colecție de jocuri în natură, colectare (în cazul fructelor), câte un
Târgu Mureș, 2013; Recomandat de: aparat foto/echipă.
Echipa Școli verzi.
Obiective: Descoperirea naturii ca
sistem complex, dezvoltarea spiritului de Termeni cheie: detectiv,
observație, de cooperare, a spiritului de biodiversitate, descoperire
echipă.
Pregătirea activității: Se va pregăti un traseu de desfășurare a activității. Elevii vor avea

la dispoziție o cutie de colectare a plantelor din teren.
Vă propunem acest joc cu ocazia unei ieşiri în natură sau a unei excursii. Se împarte grupul
sau clasa în 3-4 echipe, în funcţie de numărul elevilor.
Fiecare echipă primeşte o listă de sarcini, pe care trebuie să o îndeplinească. Lista poate
conţine următoarele tipuri de instrucţiuni:
o Adună 2 fructe!
o Fotografiază 5 specii de plante, DAR NU LE RUPE!
o Fotografiază 10 obiecte care nu au ce căuta în pădure!
30
o Fotografiază urme lăsate de animale (amprente, scorburi, etc.)!
o Puteți adăuga și alte misiuni pentru echipă, care să le sporească atenția și
cunoașterea spațiului natural explorat
Ca variantă puteți marca cu o cariocă în palma unui elev din echipă 2-3 linii interconectate,
iar modelul astfel desenat trebuie să fie identificat în natură de către participanți (ex.
ramificaţiile unei tulpini, nervurile unei frunze, etc.)
După ce instrucțiunile au fost clarificate, elevii vor urma traseul stabilit pentru a își îndeplini
sarcinile. Se punctează fiecare temă bine efectuată.
o Cum a fost experiența? A fost greu sau ușor să găsiți duceți misiunile la bun sfârșit?
o Ce ați învățat din această plimbare?
o S-a schimbat ceva în modul vostru de a privi natura? Ce ați observat?
REȚEAUA VIEȚII
30-60
Explorare V-VIII
min. 
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Obiective: Cunoașterea nivelelor

Natura 2000, Colecție de jocuri în trofice și a legăturilor dintr-o rețea
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat trofică. Conștientizarea rolului omului ca
de: echipa Școli verzi. parte din rețea. Sensibilizarea referitor
la conexiunile din natură și ale omului cu
natura. Înțelegerea impactului
31
activităților umane (în exces) asupra
mediului natural. Termeni cheie: rețea trofică,
producători, consumatori primari,
Materiale necesare: ghem de sfoară, secundari, terțiari, descompunători,
notițe adezive post-it sau bilețele de interconectare membri rețea trofică,
hârtie ce pot fi lipite cu scotch (câte una impactul activităților umane,
pentru fiecare elev), marker sau pix. biodiversitate
Pregătirea activității: Pentru pregătirea activității, profesorul scrie pe bilețele denumirile

speciilor din rețeaua trofică. Se recomandă alegerea unui ecosistem familiar elevilor, din
zona în care locuiți. Este important să aveți câte un bilețel pentru fiecare participant și fiecare
specie să facă parte integrantă din rețea. Unele specii pot fi prinse în mai multe lanțuri
trofice. Un rol important îl au descompunătorii, deoarece fără ei nu ar exista circuitul
substanţelor în natură. Dacă scrieți doar numele speciilor, recomandăm să treceți în
paranteză inițiala fiecărui nivel trofic: D, P, C1, C2, C3, pentru a le ușura misiunea elevilor.
Exemplu pădure de foioase: fag – mistreț - descompunători – stejar – veveriță – jder –
descompunători – brândușă – albină – cuc – jder – descompunători etc. Poate fi interesant,
mai ales pentru discuțiile ulterioare, să fie introdus și omul.
Etapa 1:
Elevii formează un cerc. Profesorul înmânează bilețele, la alegere, iar elevii și le lipesc pe
piept, în așa fel încât specia să fie vizibilă pentru colegi. Profesorul facilitează o discuție în care
elevii recunosc apartenența la ecosistemul familiar, ce se amintesc sau reamintesc rolurile
nivelelor trofice. Discuția poate fi purtată la un nivel mai simplu pentru clasele mici. Fiecare elev
își strigă specia.
Profesorul introduce ghemul de sfoară și îl dă unui elev ce are bilet cu o plantă. Elevul ține
sfoara în mână și aruncă ghemul către un reprezentant al nivelului trofic superior. Moderatorul
pune întrebări care ghidează mersul activității și, implicit, al sforii. Cine poate consuma această
plantă? Ghemul merge către animalul ierbivor. Cine se hrăneşte cu acest animal? Sfoara trece şi
prin mâna acelui animal prădător. Astfel sfoara trece pe la fiecare verigă al lanţului trofic, iar
după ce prădătorul de vârf moare (acesta nu mai are duşmani naturali), se descompune şi reintră
în circuitul natural trecând pe la un descompunător, iar substanţele sunt absorbite din pământ
de o plantă, un producător. Descompunătorii pot urma după oricare categorie, nu numai
32
neapărat după prădătorii de vârf, deoarece orice vietate după pieire este descompusă în
substanţe anorganice care pot fi absorbite de plante.
Acțiunea se repetă, până când toți participanții țin de sfoară, și grupul poate vizualiza
rețeaua trofică, ce seamănă cu o pânză de păianjen, și legăturile stabilite între organisme.
Această reţea asigură echilibrul în natură, de aceea îi putem spune chiar rețeaua vieții.
Etapa 2:
Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea prădătorii? Fiecare animal prădător iese din reţea, lasă
sfoara din mână. Reţeaua nu mai e la fel de stabilă. Ce se întâmplă dacă se defrişează o pădure
dacă se ară o păşune? Elevii cu nume de plante vor lăsa sfoara din mână. Reţeaua devine din ce
în ce mai instabilă. Jocul continuă cu excluderea rând pe rând a diferitelor verigi, până când se
distruge toată reţeaua. Cine este cel care provoacă aceste dezechilibre? Omul. În ce condiții
ajung activitățile umane să devină dăunătoare? Atunci când sunt în exces, când nu respectă
mediul natural și toate elementele sale.
o Cum a fost experiența? Ce v-a plăcut cel mai mult?

o Ce ați descoperit nou?
o Cum vedeți relația voastră cu natura de acum încolo? S-a schimbat ceva?
33
PLANTELE, MINI-FABRICI DE OXIGEN
Experiment
50 min. V-VIII
 Știință
Sursa: WWF, Cartea Mării Negre, recipiente mici, lumânare, chibrituri,

București, 2013; Recomandat de: echipa creioane, hârtie.
Școli verzi.
Durata activității: 50 minute, 2 - 3 zile
Obiective: Prezintă capacitatea observarea rezultatelor
plantelor de a realiza fotosinteză.
Termeni cheie: Servicii de suport ale
Materiale necesare: Elodea (un tip ecosistemelor, oxigen, plante acvatice,
de plantă acvatică), 2 eprubete, 2 servicii de suport ale ecosistemelor
Pregătirea activității: Cumpărați câteva (minim 2) exemplare de plantă acvatică Elodea

de la un magazin cu peşti de acvariu, sau comandați de pe un site de specialitate. Pregătiți 2
eprubete. Dacă nu găsiți eprubete, puteţi folosi două recipiente transparente din sticlă.
Recipientele mici pot fi şi păhărele goale de iaurt.
Spuneţi-le elevilor că veţi face un experiment despre modul în care plantele produc oxigen.
34
Montarea experimentului:
o Puneţi plante Elodea de aceeaşi dimensiune în cele
două eprubete în care aţi pus puţină apă. Puteţi folosi
recipientele din sticlă indicate mai sus în locul eprubetelor.
o Puneţi recipientul mic peste eprubetă, cu gura în
jos. Apoi, întoarceţi recipientul, cu tot cu eprubetă, având
grijă ca apa din eprubetă să nu se verse în recipient.
o Faceţi acelaşi lucru şi cu cealaltă eprubetă.
o Puneţi o eprubetă într-un loc luminos, iar cealaltă
într-un loc întunecos.
Observarea rezultatelor (după 2-3 zile):

o Aşteptaţi câteva zile, iar în eprubeta care a stat la
lumină se vor acumula gaze.
După ce gazele devin vizibile, arătaţi elevilor ambele
eprubete, apoi discutaţi cu aceştia diferenţa dintre cele
două eprubete.
o Aprindeţi lumânarea. Întoarceţi cu grijă una din
eprubete invers punând degetul pe gura acesteia pentru
ca gazele să nu iasă. Ţineţi lumânarea aprinsă aproape de
gurile eprubetelor şi observaţi efectul ieşirii gazelor din
eprubete asupra lumânării.
Discuții cu elevii:
o Puteţi observa bulele de gaz din eprubeta care a stat la lumină? Ce gaz ar putea fi? De
ce?
o Citiţi cu elevii următoarea explicaţie:
Atunci când lumânarea aprinsă este pusă lângă eprubeta care a stat la lumină, flacăra creşte
datorită oxigenului produs în eprubetă.
Oxigenul şi hrana, care au un rol major în vieţile noaste, sunt produse prin „fotosinteză”, care
poate fi realizată numai de plantele verzi. Prin fotosinteză, plantele transformă dioxidul de
carbon din aer în oxigen, care este esenţial pentru organismele vii. În plus, plantele produc
hrană, combinând dioxidul de carbon şi apa pe care o preiau din sol cu ajutorul rădăcinilor.
o Plantele care trăiesc pe uscat eliberează gaze? Dacă da, de unde ştiţi acest lucru?
o Soarele este important pentru plante? De ce? (pentru a creşte/pentru a se
dezvolta/pentru a face fotosinteză etc.).
35
În perechi, cereţi-le elevilor să deseneze experimentul făcut şi etapele fotosintezei.
SOLUL, SUPORT PENTRU VIAȚA PLANTELOR
Experiment
40 min. VII-VIII
 Știință
Sursa: Prof. Elena Gheorghe. de filtru, pahare Erlenmayer de 250 ml

cu dop, pâlnie de filtrare. Echipament de
Obiective: Identificarea unor protecție (dacă profesorul consideră).
substanţe minerale din sol, înțelegerea
modului în care ecosistemele oferă Durata activității: 40 minute
servicii de suport a vieții.
Termeni cheie: Servicii de suport ale
Materiale necesare: soluţii diluate ecosistemelor, filtrat, ioni fosfat, sulfat,
de oţet, azotat de argint, clorură de clorură, carbonat, sol
bariu, apă distilată, 100 g pământ, hârtie
36
Elevii lucrează în echipe de 4-5 membri, sub supravegherea profesorului.
Etapele experimentului:
o Peste pământul din paharul Erlenmayer se toarnă 100 ml apă distilată, se astupă paharul
şi se agită puternic. Apoi se filtrează. Filtratul se foloseşte la identificarea ionilor fosfat,
sulfat, clorură, iar solidul rămas pe hârtia de filtru, la identificarea ionului carbonat.
o În 4 eprubete numerotate se pun câte 2 ml de filtrat. Eprubeta 4 se păstrează drept
martor, iar în celelalte se adaugă reactivii necesari pentru identificare.
o Se pune puţin din solidul de pe hârtia de filtru într-o eprubetă şi se adaugă puţin oţet
pentru cercetarea prezenţei ionului carbonat. Ce se observă? Care e explicația?
o Elevii vor cerceta care sunt cei patru componenţi ai solului şi vor realiza un grafic de tip
plăcintă (piechart) pentru a ilustra ponderea acestora.
o Elevii argumentează în ce mod susține solul viața plantelor, precum și viața noastră .
37
VÂNĂTORII DE VREME
30-180
 Explorare V-VIII
min.
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și mărunte, să înveţe să interpreteze

Natura 2000, Colecție de jocuri în semnele din natură.
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat
de: echipa Școli verzi. Materiale necesare: instrumente de
scris, foi de hârtie, bandă adezivă, fişă de
Obiective: Înţelegerea influenţei lucru, pungi, eventual aparat foto.
schimbărilor meteorologice asupra Durata activității: 30-180 minute
plantelor, animalelor, solurilor,
oamenilor, să înveţe să umble cu ochii Termeni cheie: Servicii de reglare ale
deschişi în natură, să observe lucruri ecosistemelor
Se formează 2-3 echipe, fiecare echipă primeşte o fişă de lucru, o pungă, un instrument de
scris, 2-3 coli de hârtie, un clipboard (suport de scris).
Echipele trebuie să colecteze comori. Comorile sunt obiecte, lucruri care indică diferite
urme lăsate de vremea bună sau vremea rea. Participanții adună comorile în pungi, iar ceea ce
nu se poate transporta sau culege, notează pe hârtie, fotografiază sau desenează.
Pe fişa de lucru apar indicații utile în descoperirea comorilor meteorologice, cum ar fi:
o ceva care se îndreaptă spre soare;
o ceva care se ascunde de razele soarelui;
o ceva ce poate deveni parte a norului;
o ceva care îţi dovedeşte că suflă vântul;
38
o urma unei ploi;
o urmă lăsată de un animal, folosită în folclor pentru a prevesti vremea;
o un loc neprielnic de refugiu, unde cineva s-ar putea ascunde pe timpul unei furtuni;
o un loc unde se pot forma ţurţuri;
o un loc unde vremea rea a deteriorat o clădire;
o un loc de refugiu prielnic pentru cineva care se ascunde de o furtună;
o urma unui animal care preferă ploaia;
o un loc unde cineva s-ar putea răcori;
o un loc în care ploaia a erodat terenurile arabile;
o un loc cu lumină redusă;
o ceva care se îndoaie când suflă vântul;
o ceva care nu se îndoaie când suflă vântul;
o ceva care reflectă multă lumină solară;
o ceva care nu reflectă, ci mai degrabă „înghite” razele solare;
o ceva care absoarbe picăturile de ploaie;
o ceva de pe care apa de ploaie sare;
o ceva care apără oamenii de ploaie;
o ceva care foloseşte lumina solară, energia vântului (eoliană) sau puterea apei pentru
funcţionare;
o ceva care miroase mai bine după o ploaie torenţială;
o ceva care protejează de vânt;
o ceva modelat de vânt sau ploaie;
o urma unei daune cauzate de fulger;
o ceva de culoarea cerului;
o ceva de culoarea zăpezii;
o ceva care ar topi zăpada.
39
EROZIUNEA SOLULUI PRIN FORȚA APEI ȘI ROLUL PĂDURII PENTRU
DIMINUAREA EI
Experiment
15 min. VII-VIII
 Știință
Sursa: Cătălina Murariu, Pădurea în Materiale necesare: Pentru etapa 1:

contextul dezvoltării durabile, FLEG, Cutii goale de lapte sau suc, având formă
Chișinău, 2015 WWF, Cartea Mării de prisme dreptunghiulare, foarfece,
Negre, București, 2013; Recomandat de: nisip, lemn, apă şi recipient de apă.
echipa Școli verzi.
Durata activității: 15 minute –
Obiective: Conștientizarea bunurilor explicare sarcină, o oră – cercetare, o
provenite din natură și utilitatea oră – prezentare și/sau realizarea
acestora, conștientizarea efectului propriu-zisă a Cărții
sanogen al plantelor, conștientizarea
tradițiilor în utilizarea plantelor Termeni cheie: Serviciile de reglare
medicinale. ale ecosistemelor
Etapa 1:
Discutaţi cu elevii dacă apa are un impact asupra formării caracteristicilor terenului şi ce tip
de schimbări sunt cauzate de ploaie, ninsoare şi râuri asupra suprafeţei pământului. Spuneţi-le
elevilor că veţi face un experiment, pentru a explica forţa exercitată de impactul apei asupra
modului în care se formează terenul.
40
Împărţiţi elevii în grupe de 4 sau 5. Împărţiţi materiale suficiente grupelor, pentru a realiza
experimentul. Staţi într-un loc în care fiecare elev să vă poată vedea şi urmaţi paşii descrişi mai
jos:
o Puneţi o cutie goală de lapte sau suc de un litru
orizontal pe masă (cu baza dreptunghiulară mai
mare în sus). Tăiaţi partea superioară a cutiei.
o Umpleţi cutia cu nisip. Ridicaţi un colţ al cutiei cu o
pană de lemn. În colţul mai ridicat, formaţi un deal
de nisip.
o Turnaţi încet apă de deasupra şi permiteţi-le
elevilor să observe. Apa va trasa o cărare pe măsură
ce curge și va antrena particulele de nisip.
Sugerați-le elevilor să găsească soluţii de stabilizare a
nisipului, folosind obiecte la îndemână.
Discuții:
Profesorul va conduce discuția spre înțelegerea
serviciului oferit de pădure pentru protejarea solului. Ce
riscuri implică eroziunea solului? Mai ales în ceea ce
privește dinamica cursurilor de apă și a ploilor? Cum putem
stopa aceste fenomene? Care e rolul pădurii în acest
context?
Opțional:
Această metodă poate fi pusă în aplicare atât în clasă, cât și în pădure. Profesorul va lua
materialele necesare într-o ieșire pe teren și va face o oprire pe marginea unui curs de apă. Elevii
pot observa atât în mod direct efectele apei asupra solului, cât și indirect, având posibilitatea să
înțeleagă fenomenul în ansamblu, cu ajutorul experimentului.
Etapa 2 (dacă aplicația se desfășoară pe teren):

În timpul unei ieșiri pe teren, elevii pot observa și compara efectele pădurii asupra solurilor.
Ideal este ca elevii să aibă acces la două tipuri de peisaj, împădurit și descoperit. Elevii pot fi
împărțiți în două echipe mari, sau mai multe echipe mici. Aceștia au ca misiune să observe și să
fotografieze solul din cele două tipuri de peisaj și să identifice exemple de eroziune și de
degradare a solului.
Pe rând, fiecare echipă explorează atât pădurea cât și terenul descoperit. După un timp
stabilit de comun acord, echipele se reunesc, prezintă rezultatele și discută.
Etapa 3:
Profesorul prezintă următoarele afirmaţii și invită elevii să comenteze pe marginea lor:
41
Ştiaţi că:
o Într-o pădure matură, eroziunea solului este sub 2 tone/ha/an, comparativ cu terenurile
despădurite unde pe versanți eroziunea poate ajunge și la 1500 tone/ha/an.
o 2 cm de sol au nevoie de 500 ani pentru refacere.
Discuții:
Discuția va avea un caracter comparativ. Profesorul va întreba elevii care pot fi exemplele
de factori de mediu ce se manifestă diferit în pădure, în comparație cu terenurile descoperite.
CARTEA CU REȚETE VINDECĂTOARE ALE NATURII
Cercetare
15 min. V-VIII
 Creație
Sursa: Cătălina Murariu, Pădurea în tradițiilor în utilizarea plantelor

contextul dezvoltării durabile, FLEG, medicinale.
Chișinău, 2015; Recomandat de: echipa
Școli verzi. Materiale necesare: (opțional)
Imprimantă, hârtie A4, perforator,
sfoară, carton, frunze, flori presate, lipici,
Obiective: Conștientizarea bunurilor carioci sau pensoane și tempera.
provenite din natură și utilitatea
acestora, conștientizarea efectului Durata activității: 15 minute –
sanogen al plantelor, conștientizarea explicare sarcină, o oră – cercetare, o
42
oră – prezentare și/sau realizarea Termeni cheie: Serviciile de furnizare
propriu-zisă a Cărții ale ecosistemelor
Proiect de cercetare individual sau în echipe. Rezultatul final - Cartea cu rețete - va fi a

clasei.
Elevii au sarcina pentru acasă (sau în clasă, în funcție de metoda de documentare) să
colecționeze rețete vindecătoare cu plante din natură (ceaiuri, tincturi, creme etc.), sau chiar
exerciții de relaxare, respirație etc. Elevii se pot documenta făcând interviuri cu familia, dar și
din cărți sau de pe internet.
Se recomandă ca reţetele să urmeze un format standard. O posibilă structură a rețetei:
o Denumire rețetă:
o Acțiuni benefice:
o Ingrediente necesare:
o Mod de preparare:
o Alte observații: (indicații despre plante, sau povestea rețetei, mai ales dacă provine de
la un membru al familiei)
La următoarea întâlnire, elevii prezintă rețetele fie sub formă de prezentare PowerPoint,
fie sub formă de document Word, care să poată fi tipărit. Recomandăm această variantă, astfel
43
încât foile să poată fi adunate într-o Carte cu rețete vindecătoare ale pădurii. Cartea va fi formată
din foile perforate, la care se atașează coperțile și se leagă cu sfoară.
Discuții:
Elevii vor preciza care este avantajul folosirii rețetelor tradiționale, bazate pe produse din
natură, în comparație cu ingredientele/metodele moderne/sintetice.
Opțional:
În cursul acestei întâlniri, elevii pot și decora coperțile cărții cu frunze presate și cu desene.
Dacă există posibilitatea, se pot și prepara unele rețete ușoare, de pildă un ceai pe care
elevii îl vor bea împreună. Sau, se poate organiza o excursie pentru culegerea anumitor plante.
EMBLEMA CLASEI (SAU A ECHIPEI)


Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și de observație, de cooperare, a spiritului

Natura 2000, Colecție de jocuri în de echipă.
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat
de: prof.Clara Tîrcă. Materiale necesare: elemente
naturale colectate din pădure (frunze,
Obiective: Descoperirea naturii ca conuri, crengi, fructe, pietre etc.),
sistem complex, dezvoltarea spiritului carton, aracet, pensule.
44
Durata activității: 50 minute Termeni cheie: Serviciile culturale ale
ecosistemelor
Pregătirea activității: Se vor pregăti materiale (frunze, conuri, crengi - frunze, fructe,
pietre) în număr egal pentru fiecare echipă, cartoane A4, pensule și aracet.
Elevii vor forma grupe de câte 4, fiecare grupă va avea de realizat emblema clasei formată
din elementele naturale puse la dispoziție fiecărei grupe. Pe un carton A4 vor avea de lipit cu
aracet elementele naturale, folosindu-se de pensule. După ce au terminat de realizat emblema,
fiecare grupă o va prezenta în fața clasei. Pe un carton A0 fiecare grupă își va lipi emblema astfel
încât la final emblemele realizate de ei să constituie emblema clasei, în felul acesta fiecare grupă
își aduce contribuția la realizarea ei.
45
EXPOZIȚIA „NATURA NE INSPIRĂ”
materia
le
1-2 ore Creație V-VIII


Sursa: Cătălina Murariu, Pădurea în Durata activității: 1-2 ore în natură,

contextul dezvoltării durabile, FLEG, 2-4 ore în interior pentru pregătirea
Chișinău, 2015; Recomandat de: echipa creațiilor
Școli verzi.
Termeni cheie: Natura ca sistem,
Obiective: Descoperirea naturii ca valoarea estetică a naturii, natura ca
sursă de inspirație pentru creație. inspirație pentru creație, serviciile
culturale ale ecosistemelor
Materiale necesare: Aparat foto,
materiale de pictură, alte materiale.

Scopul final este realizarea unei expoziții cu peisaje sau detalii din natură. O variantă este
organizarea unei expediții foto în natură, sau în curtea școlii, apoi imprimarea și expunerea
fotografiilor în școală. Se poate organiza și un juriu care să voteze cele mai bune imagini.
O altă variantă este ca elevii să aleagă modul de exprimare preferat – fotografie, film,
pictură, colaj – în vederea realizării expoziției. Ideal ar fi ca expoziția să aibă și un banner cu titlu
și câteva informații despre ce ne oferă natura, pentru informarea colegilor.
46
NATURA, INSPIRAȚIE PENTRU ARTIȘTI
materia
le
o oră Cercetare VII-VIII


Sursa: Cătălina Murariu, Pădurea în Materiale necesare: Nu neapărat, la

contextul dezvoltării durabile, FLEG, alegerea profesorului (poate proiector
Chișinău, 2015; Recomandat de: echipa sau altă formă de prezentare a
Școli verzi. rezultatelor cercetării).
Obiective: Descoperirea naturii ca Durata activității: o oră

factor esențial în definirea identității
culturale a unei comunități, a unei țări Termeni cheie: Valoarea estetică a
sau a culturii universale. naturii, natura ca inspirație pentru
creație, serviciile culturale ale
ecosistemelor
Scopul final este realizarea unei colecții sau baze de date de creații artistice celebre ce au
ca temă natura.
Poate fi o discuție la clasă, prin care elevii să fie încurajați să-și amintească de opere de artă
ce au ca temă natura (în general, sau un ecosistem specific zonei în care vă aflați) – literatură
(proză sau poezie), pictură, filme, muzică etc.
O altă variantă este realizarea unei cercetări, ale cărei rezultate să fie prezentate la clasă.
Descoperirile elevilor pot fi combinate cu expoziția prezentată la metoda anterioară.
47
II. Ce îi dăm naturii înapoi?
REDUCEREA CONSUMULUI. PE LOCURI. FIŢI GATA. START! (LANȚUL DE

PRODUCȚIE – LEGĂTURA DINTRE NATURĂ ȘI CEEA CE CONSUMĂM)
Conexiuni logice
15 min. + V-VIII
 Informații
Sursa: WWF, Ghidul profesorului din o pat din lemn – magazine de mobila
programul Școli Europene pentru o – distribuitor – tăietorul de lemne
Planetă Vie (ESFALP), Viena, 2008; din pădure - pădurea;
Recomandat de: echipa Școli verzi. o carnea de porc – măcelar – vânzător
– fermă – porci – mâncare pentru
Obiective: Conştientizarea privind porci - culturi agricole;
legătura dintre consum şi natură. o tricou – magazin – distribuitorul de
haine – fabrica de textile –
culegătorul de bumbac – plantația
Materiale necesare: Foi pe care se
de bumbac;
află diferite etape ale procesului de
o ziar – magazin – tipografie – fabrica
producţie. Pot fi fotografii sau bilete pe
de hârtie – lemn/pădure
care sunt scrise denumirile etapelor.
Ideal este să fie ales minim un exemplu
De exemplu:
din fiecare arie a amprentei ecologice –
o pâine – supermarket –
hrană, consum, transport, locuință.
brutărie/fabrică de pâine – fermier
Pe cât posibil, se vor alege produse ce
– grâu;
au legătură cu activitatea anterioară și
48
ceea ce folosim dimineața, de ex.: pat, Durata activității: 15 minute +
pastă de dinți, bicicletă, iaurt etc. Termeni cheie: Consum, resurse
naturale, lanț de producție
Pregătirea activității: Profesorul pregătește foi sau cartoane cu etapele procesului de

producție. Pot fi fotografii sau bilete pe care sunt scrise denumirile etapelor. Cel mai
interesant este să caute fotografii ce ilustrează fiecare etapă și să le tipărească. O altă
posibilitate este să scrie etapele pe bilete (cartoane, sau notițe adezive post-it).
Clasa e împărțită în grupuri mici – atâtea echipe câte lanțuri de producție sunt
exemplificate. Profesorul explică contextul, apoi plasează fotografiile sau cartoanele pe jos, iar
elevii se ridică pentru a le vedea. Dacă se lucrează cu notițe adezive post-it, acestea sunt puse
pe catedră sau pe o bancă. Misiunea elevilor este să aleagă câte un produs, apoi să selecteze
cartoanele ce corespund etapelor producției acestuia și să le ordoneze. Pe parcurs, elevii pot
discuta și negocia. La final, echipele îți prezintă rezultatele, începând de la produsul finit și
mergând până la resursa naturală.
Context:
În viața de zi cu zi, vedem doar o parte a drumului unui produs. Electricitatea vine printr-o
priză, mâncarea din supermarket sau de la restaurant, maşina de la dealerul de maşini… în viaţa
de zi cu zi uităm că obiectele, pentru a fi produse, au nevoie de resurse naturale și suprafeţe de
teren.
Posibile întrebări de evaluare a:

o Stării – Cum a fost, greu, ușor? V-ați mai gândit până acum la aceste etape? Ați avut
vreo surpriză? Care este starea/sentimentul actual?
o Cunoștințelor – Ce ați aflat nou? Ce ați înțeles? Cam câte etape sunt implicate în lanțul
de producție? De unde vin, de fapt, produsele?
o Comportamentului/Transfer – În ce mod vă va influența acest exercițiu modul de a privi
lucrurile, de acum încolo? Este ceva ce ați vrea să faceți diferit de acum încolo? (ex. de
la informare, la schimbare obiceiuri consum – să consum mai puțin, doar ce am nevoie
etc., sau să vizitez o fabrică, o fermă etc.)
49
AMPRENTE COLORATE. CÂT DE MULT SPAȚIU OCUPĂM?
10 min. Energizare V-VIII


Sursa: Florentina Topfer, Cătălina Materiale necesare: Hârtie

Murariu; Recomandat de: echipa Școli colorată/culori, markere, foarfece,
verzi. scotch sau pastă de lipit (opțional, dacă
se dorește plasarea pe tablă sau pe
Obiective: Energizare. Captarea perete).
atenției. Introducerea ideilor de
suprafață, suprafață ocupată de un Durata activității: 10 minute
individ, a modului de alăturare teoretică
a suprafețelor individuale, suprafață Termeni cheie: amprentă, suprafață,
ocupată de un colectiv. suprafață ocupată de un individ și de un
colectiv
Ora trecută am menționat de mai multe ori faptul că lăsăm o amprentă pe pământ. Deși am
folosit amprenta ca o metaforă, acum vă propun să vedem, la propriu, cât de mari sunt
amprentele noastre.
Fiecare elev primește câte o coală A4 (ideal colorată). Cu un instrument de scris, trasează
conturul amprentelor picioarelor lor. Apoi le decupează și își scriu numele pe ele. Dacă e timp,
pot să le personalizeze și mai mult. Timp de lucru – 5 minute.
50
Următorul pas este ca toți elevii să pună amprentele în fața clasei, la un loc. Astfel, se va
vedea cât spațiu ocupă toți elevii clasei – care este amprenta colectivă.
Variantă de lucru (fără materiale suplimentare):

Elevii se adună la un loc, fiind atenți ca tălpile lor să fie cât mai apropiate (contact fizic).
Profesorul trasează cu cretă sau sfoară o linie în jurul grupului, cât mai aproape de picioarele
lor. Această suprafață reprezintă amprenta colectivă a clasei – privită la modul propriu (nu a
fost încă introdus conceptul-metaforă de Amprentă ecologică).
AMPRENTA ECOLOGICĂ A CONTINENTELOR
20-30 Analiză
VII-VIII
min.  Joc de rol
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și continente, înțelegerea modului de

Natura 2000, Colecție de jocuri în funcționare actual “pe datorie”.
natură, Târgu Mureș, 2013. Prelucrat de
Cătălina Murariu; Recomandat de: Materiale necesare: cretă, sfoară,
echipa Școli verzi. carton, PVC (pentru primul cerc), hârtie
colorată (pentru al doilea cerc), foarfeci,
Obiective: Vizualizarea și markere.
conștientizarea biocapacității
continentelor din perspectivă Durata activității: 20-30 minute
comparativă, a consumului (profesorul va avea nevoie de timp
continentelor din perspectivă pentru pregătire)
comparativă, a supraconsumului unor
51
Termeni cheie: amprentă ecologică,
biocapacitate, resurse, continente,
supraconsum
Pregătirea activității:
o Documentare: dacă metoda este folosită în afara opționalului Eco educație pentru
Școli verzi și elevii nu au informații de context
Printr-un calcul simplu, raportând suprafața Planetei la numărul de locuitori ai acesteia,
rezultă o suprafață de teren de care este nevoie, pentru a se asigura necesarul de resurse şi
pentru a se neutraliza deşeurile generate de consumul nostru. Astfel, se calculează amprenta
ecologică (ecological footprint), index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra
ecosistemelor. Mai multe informaţii se găsesc la:
o http://www.footprintnetwork.org
o http://romania.panda.org/resurse/publicatii/raportul_planeta_vie/amprenta_ecologic
a/
o http://footprint.wwf.org.uk/
o http://www.myfootprint.org/
o Materiale
Pentru această metodă este importantă pregătirea prealabilă a materialelor de lucru pentru
elevi. Metoda compară două aspecte: biocapacitatea continentelor și amprenta ecologică a
continentelor. Amprenta ecologică va depăși biocapacitatea, astfel ilustrând situația în care se
află omenirea momentan, aceea de supra-consum. Se recomandă folosirea unor cercuri de
dimensiune cât mai mare, pentru impact vizual, cu diametru de un metru sau chiar 2.
Biocapacitatea continentelor. Va fi desenată

pe podea, sau pe un alt suport fix, ca un cerc
împărțit în segmente, „felii”, reprezentând
procentele corespunzătoare fiecărui continent –
numele continentului va fi scris pe fiecare
segment:
o Europa 11,69%
o Asia 31,4%
o Africa 19%
o America de Nord 15,1%
o America Centrală şi de Sud 16,31%
o Australia 6,48%
52
Amprenta ecologică a continentelor. Luând ca reper diametrul cercului inițial și
dimensiunile inițiale ale continentelor (biocapacitate), profesorul pregătește „felii” ce reprezintă
amprenta ecologică a continentelor. Aceste segmente de cerc vor fi decupate din hârtie colorată
(sau carton, sau material textil) pe care va fi scris numele fiecărui continent.
Pentru dimensionarea corectă a segmentelor cu amprenta ecologică, se pleacă de la
dimensiunile biocapacității. Amprenta continentelor în raport cu biocapacitatea lor este de
o 121% în Europa (cu aproape un sfert mai mare)
o 154% în Asia (cu jumătate mai mare)
o 92% în Africa (puțin mai mică)
o 98% în America de Nord (aproape la fel)
o 75% în America Centrală şi de Sud (3 sferturi)
o 40% în Australia (mai puțin de jumătate)
După ce le sunt explicate noţiunile de bază, elevii, împărțiți în echipe, au sarcina de a aşeza
amprenta ecologică a continentelor (presiunea exercitată asupra naturii) pe biocapacitatea lor
(suprafaţa de pământ disponibilă continentului, cât se poate consuma).
Fiecare echipă primește o felie colorată. Profesorul le explică ce reprezintă feliile şi ce
reprezintă hârtiile colorate. Apoi dă instrucțiunile:
Aşezaţi amprenta ecologică pe biocapacitatea fiecărui continent, să vedem cât consumă fiecare
continent!
De obicei, reacția participanților este de mirare: Dar nu încape!
Astfel, ei îşi dau seama cu cât consumăm mai mult faţă de resursele disponibile.
Oare cum e posibil să consumi mai mult decât ai la dispoziţie? Ne putem permite acest mod
de viaţă doar prin consumul rezervelor noastre prezente şi a celor viitoare, la care se adaugă
exploatarea altor state, altor oameni. Este ca şi cum ai împrumuta de la generațiile viitoare, fără
a putea returna împrumutul. Iar acestea vor trebui să se descurce cu ce le-a mai rămas.
o Evaluarea stării – Ce ați făcut? Cum ați lucrat? Ce reacții ați avut? Ce sentimente v-a
trezit?
o Evaluarea cunoștințelor – Ce ați aflat? Au fost ușor de înțeles informațiile noi? Ce ați
înțeles din experiența avută?
o Evaluarea comportamentului – Ați face ceva diferit în viitor?
53
TORTUL MONDIAL
Analiză
5 min. V-VIII
 Științe
Sursa: WWF, Ghidul profesorului din Materiale necesare: o sfoară lungă şi

programul Școli Europene pentru o două beţe.
Planetă Vie (ESFALP), Viena, 2008;
Recomandat de: echipa Școli verzi. Durata activității: 5 minute
Obiective: Distribuția resurselor la Termeni cheie: resurse naturale
nivel mondial.
O altă metodă de a demonstra distribuția resurselor este de a face un cerc folosind o sfoară,
iar toţi participanţii sunt rugaţi să stea în interiorul cercului. Trebuie să fie suficient de mare ca
toată lumea să încapă în interior, dar nu foarte mare. Apoi 25% din suprafaţa cercului este
evidențiată faţă de restul cercului cu ajutorul unui băţ, şi trei sferturi din participanţi sunt rugaţi
să intre în partea rezultată.
Urmează o discuţie: cum v-aţi simţit să fiţi atât de apropiaţi. Poate fi drăguţ la început, dar
ce înseamnă acest lucru pentru oamenii care nu au suficient spaţiu şi resurse pentru a trăi?
RESTAURANTUL GLOBAL
54
15 min. Analiză V-VIII


Sursa: WWF, Ghidul profesorului din pentru a împărţi participanţii în grupuri.

programul Școli Europene pentru o Mâncare, sucuri naturale, decoraţiuni
Planetă Vie (ESFALP), Viena, 2008; etc.
Recomandat de: echipa Școli verzi.
Obiective: Distribuția resurselor la
nivel mondial. Termeni cheie: resurse naturale
Materiale necesare: Notițe adezive

post-it sau bilețele, cu mesaje folosite
Pregătirea activității: Profesorul pregătește atâtea bilețele câți elevi. Pe 25% dintre
bilețele scrie mesajul „Felicitări, te-ai născut bogat” şi pe 75% dintre bilețele scrie „Îmi pare
rău, te-ai născut sărac”. Înainte de a introduce această aplicație, profesorul (eventual
împreună cu câțiva elevi voluntari) pregătește spațiul în care vor experimenta elevii metoda,
preferabil într-o sală adiacentă. Profesorul împarte acest spațiu în două, chiar și folosind o
sfoară sau scotch de hârtie pentru marcarea „graniței”. Jumătate din cameră este pregătită
frumos pentru cei bogaţi (inclusiv sucuri naturale, prăjituri, fructe, decoraţiuni, etc.), şi
cealaltă jumătate este pregătită cât mai simplu posibil (doar apă şi pâine).
Când începe activitatea, fără pregătire prealabilă, elevii extrag câte un bilețel, care
determină în ce zonă vor petrece următoarele 10-15 minute. Dacă mâncarea e pregătită în altă
55
sală, ei primesc bilețelele la intrare. Pentru 10-15 minute, fiecare grup stă în zona care este scrisă
pe bileţel şi nu au voie să discute între ei.
Apoi, în grupul mare, vor discuta cum s-au simţit. Apoi, se discută despre distribuirea
resurselor la nivel mondial, și soluții pentru echilibrarea situației.
WORLD OVERSHOOT DAY SAU ZIUA DATORIILOR ECOLOGICE, DE-A

LUNGUL ANILOR
5-10 min. Analiză VII-VIII


Materiale necesare: 12 foi A4,

Sursa: Cătălina Murariu; Recomandat marker, scotch, sfoară/scotch de
de: echipa Școli verzi. hârtie/cretă (pentru axa timpului), două
foi pe care sunt scrise datele 1 ianuarie
Obiective: Vizualizarea și și 31 decembrie, capetele axei.
conștientizarea biocapacității, respectiv
consumului, continentelor din Durata activității: 5-10 minute
perspectivă comparativă, a
supraconsumului unor continente, Termeni cheie: amprentă ecologică,
înțelegerea modului de funcționare biocapacitate, resurse, continente,
actual „pe datorie”. supraconsumul.
56
Pregătirea activității: Pe baza tabelului ce indică evoluția datei când a fost marcată Ziua
datoriilor ecologice de-a lungul anilor, profesorul pregătește 12 foi A4 (atâtea câți ani sunt
cuprinși în tabel) cu informațiile din tabel.
Profesorul scrie cu markerul pe jumătatea de sus a foii ziua din an, de ex. 19 decembrie, 7
decembrie.... Pe jumătatea de jos scrie anul, apoi împăturește hârtia pentru a ascunde anul.
Poate lipi partea de jos cu scotch, temporar, pentru prima etapă a activității.
Anul Ziua
1987 Dec-19
1990 Dec-07
1995 Nov-21
2000 Nov-01
2005 Oct-20
2007 Oct-26
2008 Sep-23
2009 Sep-25
2010 Aug-21
2012 Aug-22
2013 Aug-20
2014 Aug-19
De asemenea, profesorul creează, pe podea, axa timpului, reprezentând un an, cu ajutorul

unei sfori sau cu cretă. Capetele axei sunt 1 ianuarie și 31 decembrie. Acestea pot fi scrise
pe foi, pentru a evita confuziile.
Profesorul face o introducere:

Avem la dispoziție metode de calcul pentru a ști în ce moment din an am consumat, ca
omenire, toate resursele naturale disponibile pentru anul respectiv – pentru a trăi în limitele
unei planete. Această zi se numește World Overshoot Day (Ziua depășirii unei Planete) sau Ziua
datoriilor ecologice și reprezintă depășirea capacității regenerative a Planetei. Acum vom putea
vedea cum a evoluat în timp această Zi a datoriilor ecologice, deci consumul, în timp.
Elevii se așează în ordinea datelor, pe o axă a timpului, ce reprezintă anul.
57
CERCURILE HRANEI
30-40
Analiză date V-VIII
min. 
Sursa: Felicia Ienculescu-Popovici; Materiale necesare:

Recomandat de: echipa Școli verzi. o Dacă activitatea se desfășoară pe
podea, la nivelul solului: sfoară,
Obiective: Conștientizarea elevilor că scotch, coli de hârtie, marker;
hrana parcurge anumite distanțe pentru o Dacă activitatea va fi facilitată
a ajunge la noi. Identificarea locurilor de folosind tabla, sau suportul de
unde provin alimentele și a distanțelor flipchart: marker/cretă, notițe
pe care le parcurg. Reflectarea asupra adezive post-it.
impactului în mediu a transportului
alimentelor. Durata activității: 30-40 minute
Termeni cheie: Amprenta ecologică a

hranei. Transport
Etapa 1 - Profesorul introduce activitatea prin informații de context:

Mâncarea călătorește distanțe mai lungi sau mai scurte pentru a ajunge la noi, în funcție de
locul în care a fost produsă. Deși noi ne aflăm în România, mâncarea pe care o consumăm poate
fi produsă în locuri diverse: 1. în localitatea noastră, 2. în județul nostru, 3. în România, 4. în
țările vecine, 5. în Europa și 6. în afara continentului nostru, pe întregul glob. Vom arăta distanța
dintre noi și locurile în care se produce hrana prin desenarea a 6 cercuri concentrice.
58
Etapa 2 - Profesorul, ideal cu ajutorul elevilor, desenează cercurile pe podea sau pe tablă
(ca în figura de mai jos). Apoi elevii se gândesc la felul de mâncare preferat și indică locul de
proveniență al alimentului ales.
Modul de desenare a cercurilor și derularea activității în funcție de spațiul în care se
lucrează:
o Dacă activitatea se desfășoară pe podea, la nivelul solului - Profesorul și elevii desenează
cercurile pe sol, din sfoară. Sfoara este prinsă cu scotch de hârtie. Cercurile sunt
suficient de mari încât să încapă elevii în ele. În fiecare cerc se așează o coală de hârtie
pe care scrie locul respectiv – numele localității, numele județului etc.
Elevii se gândesc la felul de mâncare preferat și se așează.
o Dacă activitatea va fi facilitată folosind tabla, sau suportul de flipchart.
Glob
Europa
Vecini
Țara
Județul nostru
Localitatea
noastră
o Dacă elevii nu cunosc proveniența alimentului respectiv – se discută în grup.

o Profesorul cere exemple pentru toate cercurile, chiar dacă nu sunt reprezentate toate.
o Ce observați? De unde vine mâncarea noastră?
59
o Se pot observa procentele – cât din fiecare cerc?
o Cât de mult călătorește mâncarea?
o Este necesar?
o Ce efecte credeți că poate avea transportul hranei?
o Credeți că există posibilități să reducem transportul și efectele acestuia? Care?
PRODUCĂTORII LOCALI DE ALIMENTE DIN LOCALITATEA MEA
Interviuri
2-3 ore VII-VIII
 Analiză
Sursa: Prof. Cristina Nedelcu. Materiale necesare: planul

localității, foi A4, carioci, foi de flipchart,
Obiective: Identificarea micilor calculator.
producători locali și a produselor
naturale disponibile în localitate. Durata activității: 2-3 ore. Luați în
Înțelegerea necesității achiziţionării de calcul timpul pentru pregătire.
produse alimentare locale și a rolului
acestora asupra organismului şi
mediului.
hranei, produse locale
Pregătirea activității: Îndepliniți formalitățile necesare ieșirii cu elevii în orizontul local.

Pregătiţi un chestionar scurt (sau un set de maxim 5 întrebări) prin care comercianții din piața
agroalimentară precizează sursele de aprovizionare cu marfă și modul în care a fost produsă
60
marfa respectivă, dacă îl cunosc. Puteți calcula amprenta ecologică, pentru a introduce ideea
de impact al alimentației asupra mediului http://www.myfootprint.org/.
Etapa 1 – cercetarea
o Varianta ce implică deplasare pe teren
Împărțim elevilor materialele necesare desfășurării activității și în condiții de deplină
siguranță ne deplasăm în piața agroalimentară a localității. Clasa a fost împărțită în grupuri de
câte 4 elevi, iar fiecărui grup îi revine un anumit sector din piață unde vor discuta pe baza
chestionarului cu comercianții notând observații în carnețele.
o Varianta desfășurată în clasă
Dacă optați pentru varianta de interior, elevii lucrează în echipe pentru a inventaria
cunoștințele lor referitor la locurile de unde se pot achiziționa produse locale și ce știu despre
modul de producere al acestora.
Etapa 2 – procesarea datelor

Pe planul localității marchează micii producători locali indicând produsele agroalimentare
furnizate. Dacă nu aveți un plan al localității, este o idee foarte bună ca elevii să creeze propria
hartă (va fi o reprezentare subiectivă) în echipe, și pe ea să marcheze producătorii.
Se face un calcul prin care se verifică diferențele care apar la amprenta ecologică în
condițiile în care alimentele sunt proaspete, de sezon și sunt produse în zonă.
o Cum a fost să discutați direct cu comercianții?

o Ce ați aflat nou?
o Ce recomandări aţi face familiei, prietenilor, cunoștințelor cu privire la produsele ce pot
fi achiziționate de la producătorii locali.
61
HRANĂ LOCALĂ ÎN PACHEȚELUL PENTRU ȘCOALĂ
Practic
60 min. V-VIII
 Gătit
Sursa: Prof. Cristina Nedelcu. Materiale necesare: ingrediente

provenite de la producătorii locali,
Obiective: Elevii învață cum să rețete tradiționale de plăcinte, clătite,
gătească folosind rețetele specifice drob din legume, salată de vinete.
zonei și produse de proveniență locală,
de preferință vegetariene. Educarea Durata activității: 60 minute pentru
gustului prin popularizarea pachetului pregătire (pregătirea se face cu o zi
de acasă. Formarea de deprinderi înaintea derulării activității propriu-
practice. Competențe de comunicare. zise). 60-120 minute pentru
Competența de a avea inițiativă. desfășurarea propriu-zisă
Competențe civice.
hranei. Alimente locale
Pregătirea activității: Se selectează rețetele care vor fi preparate, se face lista cu
alimentele necesare, se repartizează la elevi sarcina de a le achiziţiona de la producătorii
locali.
62
o Se face instructajul de protecție a muncii explicând elevilor modul de

utilizare al ustensilelor şi aparaturii existente în cantina școlii.
o Sunt prezentate principalele rețete care vor fi preparate, repartizând sarcinile pe grupe
de câte 4 elevi.
o Sub îndrumarea profesorului elevii încep să gătească respectând rețeta.
o Cu ajutorul testelor de calcul a amprentei ecologice se identifică proporția în care s-a
redus amprenta alimentară în urma activității de pregătire a pachetului pentru școală
după principii sănătoase.
o Se estimează corect cantitatea de hrană ce trebuie cumpărată pentru pregătirea zilnică
a pachetului pentru școală.
o Se mănâncă din produsele preparate și se apreciază calitativ, estetic, echipa cu cel mai
bun pachet.
o Ce deprinderi noi s-au dobândit cu prilejul acestor activități?

o Ce recomandări aţi face familiei, prietenilor, cunoștințelor cu privire la hrana pentru
școală și modalitățile ecologice de ambalare a ei.
o Care sunt avantajele consumului de hrană gătită față de produsele oferite în magazinele
din vecinătate.
Suplimentar: Toţi elevii vin ora viitoare cu un pachețel de mâncare adus de acasă.
63
TU ȘTII CE CALITATE ARE APA PE CARE O BEI?

Discuție
40 min. facilitată VII-VIII

Creație
Sursa: Prof. Elena Gheorghe. Materiale necesare: imagini cu

deșeuri depozitate necorespunzător,
Obiective: Conştientizarea că coli de flipchart, instrumente de scris.
depozitarea deşeurilor fără
impermeabilizarea terenului şi apele Durata activității: 40 minute
uzate orăşeneşti constituie surse de
poluare atât pentru apele de suprafaţă Termeni cheie: Amprenta ecologică a
cât şi pentru pânza freatică, să înțeleagă apei, poluarea apei, calitatea apei de
conceptul de amprentă ecologică asupra băut
apei.
Pregătirea activității: Profesorul va pregăti mai multe imagini cu deșeuri depozitate

necorespunzător și al căror efect a fost poluarea resurselor de apă potabilă.
Clasa este împărţită în echipe de câte 3-4 elevi. În echipe elevii discută și notează pe coli de
flipchart care sunt consecinţele consumului apei poluate asupra organismelor vii.
64
Realizarea unor referate/postere despre poluarea apei şi prezentarea lor cu ocazia Zilei
internaționale a apei, 22 martie, sau cu alte ocazii.
CONSTRUIREA UNEI CUTII SOLARE DE GĂTIT
Practic
60 min.  V-VIII
Construit
util, care foloseşte energia solară pentru

obţinerea hranei.
Sursa: www.inventatori.ro;
Recomandat de: prof. Marinela Mocanu.
Materiale necesare: O cutie de
Obiective: Explorarea soluțiilor pentru carton cu capac, cu dimensiuni de
diminuarea amprentei ecologice a aproximativ 40 x 40 x 40 cm (poate fi o
hranei, înţelegerea modului în care cutie de ambalaj), folie de aluminiu,
tehnologiile alternative pot îmbunătăţi bucăţi de polistiren cu grosimea de 10
stilul de viaţă al oamenilor fără a afecta cm, oglindă, sfoară, o bucată de sârmă,
mediul, de a înţelege greutăţile o placă de policarbonat de dimensiunea
oamenilor care trăiesc în zone sărace şi cutiei, sau folie transparentă,
fără carburanţi, dezvoltarea abilităților termometru, lipici, opţional se poate
practice pentru realizarea unui obiect folosi un vas cu capac de culoare neagră.
65
Alimente și accesorii pentru gătit (vezi testarea funcționării cutiei se va alege o
Testarea cutiei). zi cu soare.
Durata activității: 60 minute pentru Termeni cheie: Amprenta ecologică a

construirea cutiei. Atenție! pentru hranei, energie solară, prepararea
alimentelor, termometru, efect de seră
Etapa 1 - Construirea cutiei solare de gătit:

o cutia de carton se căptușește pe interior cu polistiren pentru a spori gradul de izolaţie
şi a favoriza păstrarea căldurii în interior;
o peste stratul de polistiren, căptuşiţi interiorul cutiei cu folie de aluminiu;
o pe partea interioară a capacului cutiei montați oglinda sau, în lipsa acesteia, puteți lipi
folie de aluminiu;
o legaţi sfoara cu ajutorul unui cui sau cu bandă adezivă astfel încât capacul să poată fi
înclinat mai mult sau mai puţin;
o deasupra cutiei se va aşeza placa de policarbonat (în lipsa acestuia, puteți folosi folie
transparentă);
o fixați capacul cu oglinda în aşa fel încât să concentreze cât mai mult razele solare în
interiorul cutiei, ca în imaginea de mai jos.
Etapa 2 - Testarea cutiei solare de gătit:

o introduceţi în cutie vasul cu capac, de culoare neagră, cu apă pentru a pregăti un ceai.
o introduceţi un termometru în cutie şi observaţi creşterea temperaturii până când
atinge punctul de fierbere a apei.
o pregătiţi o ceaşcă de ceai, un ou fiert sau orice alt fel de produs pe care l-ați prepara la
cuptor.
66
Sursă foto: prof. Marinela Mocanu
o Care sunt avantajele folosirii energiei solare pentru gătit?

o Cât lemn foloseşte o familie pentru prepararea hranei într-un an?
o Ce soluţii găsiţi pentru perioadele în care cerul e înnorat?
o În ce zonă de favorabilitate a potenţialului solar se află şcoala voastră?
o Explicaţi principiul de funcţionare a dispozitivului realizat de voi.
67
MĂNÂNCĂ MEREU SĂNĂTOS!
Observație pe
50 min.  V-VIII
teren
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: fişe de lucru,

pixuri.
Obiective: Reducerea amprentei
ecologice a hranei, conștientizarea Durata activității: 50 minute
faptului că hrana cu impact redus asupra
mediului este și sănătoasă, identificarea Termeni cheie: Amprenta ecologică a
şi gruparea alimentelor sănătoase. hranei
Pregătirea activității: Permisiunea pentru plecare din școală. Dacă se merge într-un
supermarket sau magazin, acordul de a derula activități acolo. Se va elabora o fișă de lucru
pe care sunt trecute cele 8 grupe de alimente (laptele şi brânzeturile, carnea, ouăle,
legumele şi fructele, cerealele şi leguminoasele uscate, produsele zaharoase, grăsimile).
Elevii primesc fişa de lucru pe care trebuie să o completeze individual în timp de 20 de

minute într-un supermarket/piaţă; privesc rafturile/se deplasează printre rafturi şi notează în
fiecare căsuţă alimentele pe care le observă.
68
Fişa cu cele mai multe alimente grupată corect aduce o ECO NOTĂ.
CUM CITEȘTI UN AMBALAJ?

Analiză date
50 min. Discuție V-VIII

facilitată
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: carneţele, foi de

hârtie, pix-uri, plicuri.
Obiective: Dezvoltarea abilității de
recunoaștere a ingredientelor naturale Durata activității: 50 minute
și a informațiilor nutritive de pe
ambalaje, conștientizarea influenței Termeni cheie: Amprenta ecologică a
anumitor ingrediente asupra mediului și hranei, stil de viaţă conștient
a sănătății.
Pregătirea activității: Elevii îşi achiziţionează diverse produse alimentare pe care le aduc
cu ei.
69
În clasă se analizează individual şi în grup fiecare etichetă. Se urmăresc aceste puncte, și

altele, în funcție de profesor și de grup:
o elementele de pe etichete conţin referinţe legate de nutriţie (numărul de calorii,
cantitatea de proteine, carbohidraţi, grăsimi, fibre, sodiu etc.);
o aditivii alimentari şi apa peste o anumită cantitate trebuie să fie menţionate pe etichetă,
în ordinea descrescătoare a greutăţii;
o dacă produsele alimentare conţin ingrediente sau substanţe care pot provoca reacție
alergică, acest lucru trebuie menţionat pe etichetă;
o pe etichete imaginile trebuie să corespundă realităţii (de ex. aroma de fructe de pădure
nu se reprezintă cu imaginea acestor fructe pe cutiile de iaurt);
o detaliile de contact ale producătorilor/comercianților trebuie să fie trecute pe etichete
cât mai vizibil, în eventualitatea semnalizării unor deficiențe ale produsului;
o citirea cu atenţie a instrucţiunilor privind informaţiile „A se utiliza înainte de …”, „A se
consuma de preferinţă până la …”.
Fiecare elev înţelege detaliile unei etichete şi conștientizează impactul asupra sănătății și
asupra mediului.
Suplimentar: În cadrul activităţii poate fi invitat un reprezentat al Oficiului pentru Protecţia

Consumatorului.
70
CUMPĂRĂTURI ÎNȚELEPTE
50 min. Analiză V-VIII


Sursa: Prof. Cristina Nedelcu. Materiale necesare: Etichete de la

diverse alimente, informații legate
Obiective: Deprinderea de a alcătui o despre alimentația sănătoasă, pliante cu
listă de cumpărături respectând nevoile produsele alimentare disponibile în
nutriționale ale organismului şi supermarket, teste de calculare a
principiile ecologice de reducere a amprentei ecologice, videoproiector și
amprentei ecologice alimentare. calculator pentru vizionarea unor
Formarea de deprinderi practice, reclame comerciale la produse
competențe de comunicare, spirit de alimentare, carioci, foi, radieră,
inițiativă, competențe civice. flipchart.

hranei, alimentaţie sănătoasă, protecţia
mediului
Pregătirea activității: Se selectează reclamele care vor fi analizate la ore și se procură

etichetele de la produsele respective.
71
o Se realizează împreună cu elevii un poster pe care sunt trecute principalele cerințe care
trebuie îndeplinite de o listă inteligentă de cumpărături;
o Sunt prezentate principalele grupe de alimente ce sunt necesare într-o alimentație
sănătoasă, echilibrată;
o Elevii vizionează reclamele comerciale pregătite, iar apoi cercetează etichetele
produselor respective analizându-le critic;
o Se discută despre alimentele care nu sunt benefice pentru organism şi se prezintă
alternative sănătoase;
o Cu ajutorul testelor de calcul a amprentei ecologice se identifică căile de diminuare a
amprentei alimentare;
o Se estimează corect cantitatea de hrană necesară pentru alimentația zilnică a unei
familii.

o Ce recomandări aţi face familiei, prietenilor, cunoștințelor cu privire la cumpărăturile
înțelepte?
Suplimentar: Se vine ora viitoare cu o listă de cumpărături realizate după

principiile dezbătute la oră şi cu un bon de casă.
72
PRIETENUL MEU BECUL ECOLOGIC
Analiză
120 min. V-VIII
 Științe
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: carneţel de

interviu, pix, diferite modele de becuri,
Obiective: Conștientizarea și carton, markere etc.
descoperirea de metode alternative de
folosire a energiei, recunoașterea Durata activității: 120 minute
conceptului de amprentă ecologică a
locuinței. Termeni cheie: Amprenta ecologică a
locuinței, consum responsabil de
energie
Etapa 1 – pe teren, magazinul de becuri

Elevii fac o vizită la magazinul de unde se procură becuri. Aici are loc o prezentare şi o
discuţie cu privire la tipurile de becuri care se găsesc la vânzare. Elevii pun întrebări şi îşi notează
elemente legate de asemănările şi deosebirile dintre becurile clasice şi cele ecologice
(componente, mod de funcţionare, consum, durată de funcţionare etc.).
73
Etapa 2 – în clasă
Întorşi în clasă, elevii realizează un poster cu titlul ,,Prietenul meu becul ecologic”, în care
se arată importanţa unui bec economic, pe care îl vor poziţiona pe holul şcolii, în dreptul clasei
lor.
Numărul becurilor ecologice existente în şcoală achiziţionate de administraţia şcolii în

următorul semestru.
MAGAZINUL NOSTRU VERDE ȘI ETICHETELE ECOLOGICE

Joc de rol
2 ore Creație V-VIII

Analiză
pentru anumite produse, să identifice

eticheta ecologică ca simbol/text aplicat
Sursa: Prof. Elena Gheorghe, produselor considerate mai prietenoase
Cătălina Murariu; Recomandat
de: prof. Elena Gheorghe.
Obiective: Să conştientizeze cu mediul, să adopte un comportament

importanţa acordării etichetei ecologice de consum favorabil mediului.
74
Materiale necesare: Proiector jeans, aparat electrocasnic etc.
pentru prezentarea etichetelor, sau (*Atenție! Profesorul decide dacă
etichetele tipărite. Calculator cu folosește și produse alimentare, care ar
Internet, dacă e posibil. fi tratate în capitolul ce ține de amprenta
Cartoane pe care se pot desena ecologică a hranei: conservă de pește,
etichetele ecologice (sau notițe adezive ciocolată, cafea, cutie de lapte).
post-it), coli A4, markere / carioci /
creioane colorate. Scotch sau pastă de Durata activității: 2 ore
lipit. Produse* care ar putea purta
etichetele respective - caiet, scaun din Termeni cheie: Amprenta ecologică a
lemn, tricou de bumbac, pereche de consumului, eticheta ecologică
Pregătirea activității: Profesorul pregătește fotografii cu simbolurile celor mai frecvente

și mai riguroase etichete ecologice:
o Uniunea Europeană – EU Eco Label, EU Energy Label, EU organic products label;
o Internațional – FSC (lemn și hârtie), PEFC (lemn și hârtie), Better Cotton (bumbac),
Fairtrade (produse agricole), MSC (pește), Rainforest Alliance (produse agricole).
Sursă documentare: http://www.ecolabelindex.com/ecolabels/?st=region=europe
*Opțional - Dacă are posibilitatea, profesorul poate aduce și o serie de produse cu
respectivele etichete.
Etapa 1: Introducerea conceptului și exemplelor de etichete

Profesorul facilitează o discuție despre amprenta ecologică a produselor de consum și
impactul pe care acestea îl au asupra mediului, prin diferitele implicații ale procesului de
producție (exemplifică). Acordarea de etichete simbolizează garanția unui proces de producție
prietenos cu mediul și cu oamenii.
Profesorul prezintă și explică etichetele pregătite și, produsele dacă a adus.
Etapa 2: Să creăm etichete

Profesorul împarte clasa în atâtea echipe câte etichete a prezentat. Fiecărei echipe îi revine
o etichetă. Elevii din fiecare echipă desenează eticheta și studiază semnificația ei.
*Opțional – se mai poate crea o echipă care să deseneze firma Magazinul verde al clasei.
Etapa 3: Joc de rol, magazinul nostru verde
75
o Profesorul și elevii voluntari pregătesc un magazin, pe câteva bănci lipite, cu produsele
pregătite și numerotate 1,2,3… Dacă a fost creată și firma, aceasta va fi expusă deasupra
„rafturilor de prezentare”.
o Elevii din clasă urmează să treacă de două ori pe la magazin. Mai întâi, fiecare echipă
vine, pe rând, la magazin, identifică produsul căruia i s-ar potrivi eticheta sa, și plasează
eticheta sub produs. Dacă nu are loc sub produs, eticheta va fi pusă cu fața în jos și
acoperită cu o coală A4. Fiecare acționează rapid, dar discret.
o Apoi, fiecare echipă trece pe la magazin și ghicește pentru fiecare produs ce etichetă a
primit. Notează pe o foaie răspunsurile, pentru toate produsele în afară de al său. Astfel,
dacă sunt, de exemplu, 9 produse, fiecare echipă va avea 8 răspunsuri.
o După ce toată lumea a vizitat magazinul de două ori, se verifică dacă răspunsurile au
fost corecte. “Produsul 1 …să vedem…” Astfel, clasa recapitulează etichetele și tipurile
de produse. Elevii care au avut eticheta respectivă le explică din nou colegilor ce
reprezintă.
o Contrar așteptărilor, nu va fi un concurs pe echipe (rămâne la latitudinea profesorului).
La final, se va face un clasament al celor mai recunoscute sau recognoscibile etichete.
Deoarece activitățile anterioare au asigurat fixarea conceptelor noi, evaluarea se va

concentra pe nivelul de înțelegere al impactului pozitiv al acestora, al contextului general și a
potențialelor schimbări de comportament.
o Cum a fost? Ce ați aflat nou? Cum explicați nevoia de a avea etichete?
o Cine beneficiază de pe urma acestui control mai strict al modului de producere a
bunurilor? (producătorii, comunitățile locale, companiile, clienții, natura)
o Ce credeți că veți reține pe termen lung?
o Ce ați face diferit chiar de azi, o dată ajunși într-un magazin?
o Ce ați face dacă nu ați găsi produse care au aceste etichete?
o Ce alternative avem la îndemână? (Produse locale, unde cunoaștem producătorii.)
Suplimentar: După ce elevii rețin etichetele și le înțeleg menirea, se poate organiza și o

vizită la un magazin, sau mai multe, pentru identificarea etichetelor direct pe raft. În acest
caz, profesorul va face demersurile necesare pentru plecarea din școală și anunțarea
agentului economic. De asemenea, va aloca mai mult timp activității.
76
OBIECTUL MEU PREFERAT
40-50 Analiză
VII-VIII
min.  Științe
Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: Bilețele,

Natura 2000, Colecție de jocuri în instrumente de scris, (opțional) diverse
natură, Târgu Mureș, 2013; Recomandat obiecte de larg consum, la alegerea
de: echipa Școli verzi. profesorului.
Obiective: Cunoașterea importanței Durata activității: 40-50 minute

resurselor naturale, a amprentei
ecologice și cantității de resurse Termeni cheie: Amprenta ecologică a
naturale necesare pentru producerea consumului, resurse, colectare,
unui obiect. reutilizare
Fiecare participant e rugat să treacă numele unui obiect preferat pe un bilețel. Pentru
clasele V-VI, se recomandă ca profesorul să aleagă obiectele despre care se discută și chiar să
creeze o mini-expoziție cu obiectele pregătite.
Toate bilețelele se adună la un loc şi profesorul extrage, pe rând, câte unul. Se discută
împreună cu întregul grup din ce materiale a fost fabricat obiectul respectiv.
77
Fișa de lucru:
Vă recomandăm să folosiţi tabelul de mai jos:
Materiale din Resursele naturale care asigură Unde se poate arunca după
care poate fi materialele necesare ce nu se mai folosește?
fabricat un - Colectare selectivă -
obiect
Mase plastice Țiței și gaze naturale – se acumulează în Tomberon pentru plastic și
sol de-a lungul milioanelor de ani prin metal
fosilizarea animalelor și plantelor
Metale – Metalele sunt extrase din zăcămintele Tomberon pentru plastic și
aluminiu, aur, aflate în adâncurile pământului metal
argint, bronz,
cupru, fier, zinc
Sticlă Sticla se obține, în general, prin topirea Tomberon pentru sticlă
în cuptoare speciale a unui amestec
format preponderent din nisip de cuarț,
piatră de var, carbonat de sodiu (sau de
potasiu) – toate extrase din sol
Poliester, nailon Țiței și gaze naturale – se acumulează în Tomberon pentru plastic și
sol de-a lungul milioanelor de ani prin metal.
fosilizarea animalelor și plantelor
Bumbac Bumbac Tomberoane de colectare a
Lână Păr de oaie hainelor, puncte de colectare
Piele Piei de animale (porc, vită) caritative, refolosite (de ex:
Mătase Viermi de mătase covoraș fabricat la războiul de
ţesut)
Lemn Arbori Compost
Hârtie Arbori Tomberon pentru hârtie și
carton
Opțional:
78
o Pe bilețel, în afară de obiect, elevul trebuie să treacă şi materiile şi resursele naturale
din care acesta e fabricat (cu ajutorul tabelului). Apoi se formează perechi şi elevii ţin în
secret obiectul scris pe bilețel. Fiecare elev trebuie să ghicească obiectul perechii sale,
cu ajutorul a 20 de întrebări despre resursele folosite, de exemplu: Obiectul tău e
fabricat din lemn? După identificarea materialelor folosite, elevii trec la forma şi funcţia
obiectului respectiv.
o Dacă activitatea se desfăşoară afară, se poate verifica dacă unele dintre resursele
discutate mai sus se pot găsi în acea zonă.
CÂTĂ VERDEAȚĂ, CÂT BETON?

Calcul
50 min. Discuție VII-VIII

facilitată
Sursa: Prof. Elena Gheorghe.

Materiale necesare: coli de scris,
Obiective: Identificarea impactului instrumente de scris (utile pentru elevi
spaţiilor mari pentru parcări în atunci când fac calcule).
detrimentul spaţiilor verzi.
Generalizarea asupra importanței Durata activității: 50 minute
spațiilor verzi în viața oamenilor. Luarea
de poziție și implicarea în rezolvarea Termeni cheie: implicare,
anumitor probleme de mediu. biodiversitate, servicii de suport, servicii
79
de reglare, amprenta ecologică a
transportului
Informații de context:
Profesorul facilitează o discuție de grup despre importanţa vegetaţiei pentru mediu.
Profesorul sau un elev voluntar notează răspunsurile pe tablă. Ce rol are vegetația în viața
noastră din interiorul localităților, de exemplu, din orașe?
Toate răspunsurile sunt bune. Însă, e important să se regăsească și aceste idei:

o vegetaţia umbreşte terenul, împiedicând încălzirea lui exagerată;
o ameliorează umiditatea aerului (prin transpiraţie);
o filtrează aerul, reţinând pulberile pe frunze;
o consumă CO2 şi elimină O2 (prin fotosinteză);
o reţine o serie de poluanţi din aer;
o atenuează zgomotele.
Calcul:
o În perechi, elevii au misiunea să calculeze ariile suprafeţelor de teren folosite pentru
parcări la blocurile unde locuiesc. Plecăm de la premisa că un loc de parcare este un
dreptunghi cu lungimea de 5 m şi lăţimea de 3 m. Se poate face calculul și pentru
parcarea școlii. În acest caz, elevii pot ieși în afara școlii pentru a număra locurile de
parcare disponibile sau pentru a număra mașinile. Dacă e vreme rea, pot face acest
lucru și privind pe fereastră.
o Următoarea misiune este să calculeze câţi copaci ar putea fi plantați pe suprafaţa
respectivă, dacă numărul copacilor (maturi) este egal cu jumătate din numărul locurilor
de parcare.
o Elevii prezintă rezultatele calculelor. Se discută modul de calcul și se reglează eventuale
neclarități.
Profesorul facilitează o discuție de evaluare și fixare a înțelegerii elevilor, adresând

următoarele întrebări:
o Care este impactul asupra mediului?
80
o Cine câștigă, cine pierde atunci când se construiesc parcări?
o Ce soluții putem găsi, astfel încât toată lumea să câștige? Profesorul, sau un elev
voluntar notează soluțiile pe tablă. Acestea pot sta la baza unui proiect.
Suplimentar: Această activitate poate fi urmată de o activitate de plantare de copaci. Vă

puteți gândi să le organizați în aceeași zi, din Săptămâna Școala altfel, de pildă.
De asemenea, puteți lua legătura cu un ONG care organizează plantări. De exemplu:
http://www.viitorplus.ro/
NU FI INDIFERENT LA POLUAREA APEI PRIN TRANSPORTUL NAVAL!

Creație
50 min. Documentare V-VIII

Luare de poziție
adecvat promovării/protejării mediului

acvatic; promovarea de soluții pentru
Sursa: Prof. Elena Gheorghe. reducerea poluării mediului acvatic.
Obiective: Conștientizarea amprentei

ecologice a transportului naval;
identificarea impactului pe care îl au Materiale necesare: Reviste şi
produsele petroliere, dacă ajung în apă, materiale de specialitate, prezentare
asupra organismelor şi asupra păsărilor .ppt, proiector, tricouri, vopsea pentru
acvatice; formarea unor atitudini textile sau markere permanente, foi,
pozitive faţă de protejarea mediului instrumente de scris.
acvatic; dezvoltarea unui comportament
81
Durata activității:50 minute. Termeni cheie: Amprenta ecologică a
Profesorul își va rezerva timp pentru transportului naval, protecția mediului
documentare. acvatic
Pregătirea activității: Profesorul se documentează asupra poluării apelor și pregătește o

prezentare .ppt cu imagini care prezintă medii acvatice care au avut de suferit în urma
poluării cu diferite substanțe.
Pentru a introduce tema activității, profesorul prezintă imaginile pregătite și facilitează o

discuție pe tema poluării apelor, cu accent pe cea provenită dinspre transporturile navale.
o Elevii împărţiţi pe grupe se documentează din diverse surse despre impactul
transportului naval asupra mediului.
o Se organizează un concurs de mesaje scrise prin care elevii propun alternative la
reducerea poluării mediului acvatic.
o Se aleg mesajele cu impact emoţional.
o Mesajele alese pot fi scrise pe tricouri. Tricourile pot fi purtate în timpul unor activităţi
orientate către protecția mediului acvatic, organizate în şcoală sau între şcoli. De
exemplu, 22 Martie - Ziua apei.
Se va realiza cu ajutorul produselor elaborate de elevi pe parcursul activității: tricouri,

postere, fotografii etc.
82
EFECTELE GAZELOR DE EȘAPAMENT ASUPRA MEDIULUI
50 min. Știință Creație VII-VIII


Sursa: Prof. Elena Gheorghe. Materiale necesare: Informaţii

despre acţiunea oxizilor carbonului,
Obiective: Conștientizarea azotului sulfului şi a pulberilor solide din
problemelor de mediu şi stimularea gazele de eşapament asupra plantelor,
dialogului dintre oameni, fixarea noțiunii animalelor şi asupra oamenilor.
de amprentă ecologică a transportului,
identificarea de soluții alternative de Durata activității: 50 minute
transport, mai puțin poluante.
Termeni cheie: Gaze de eșapament,
poluare, protecția mediului, amprenta
ecologică a transportului
Pregătirea activității: Profesorul prezintă participanților informații despre un
anumit tip de poluant.
83
Elevii ascultă și prelucrează informațiile transmise și realizează campanii în comunitate prin
care vor transmite informații privind efectele gazelor de eșapament asupra mediului
înconjurător.
84
CÂT COMBUSTIBIL CONSUMĂM?
50 min. Știință Creație V-VIII


Sursa: Prof. Elena Gheorghe. Materiale necesare: hârtie

milimetrică, formule matematice.
Obiective: Dobândirea de informaţii
despre cantitatea ridicată de combustibil Durata activității: Documentarea
consumată de mijloacele de transport, elevilor – o lună. Prezentarea
conștientizarea amprentei ecologice a rezultatelor - 50 minute
transportului.
Termeni cheie: Poluare, amprenta
ecologică a transportului, protecția
mediului
Pregătirea activității: Elevii vor înregistra consumul de combustibil al unei familii, care
deţine un autoturism, pe o perioadă de o lună.
In grupuri de 3-4 persoane, aceștia vor prezenta care este consumul mediu de combustibil
al unei familii și care sunt efectele acestuia asupra mediului. Totodată, elevii vor propune și
soluții alternative de transport care protejează mediul.
85
Se va realiza discuții referitoare la soluții alternative de transport.
SĂ ÎMPARȚI POATE FI PLĂCUT! (SHARING IS NOT BORING)

Calcul
Creație
50 min. Documentare V-VIII

Luare de
poziție
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: coli A4, coli

flipchart, markere, post-ituri, materiale
Obiective: Creşterea interesului pentru informative. Dacă e posibil, invitați
diminuarea impactului asupra mediului voluntari dintr-un ONG de mediu.
și a amprentei ecologice a transportului.

transportului
Pregătirea activității: Profesorul pregătește materiale informative în legătură cu costul
unui km cu maşina / autobuzul / metroul / tramvaiul / avionul, în funcţie de tipul de
combustibil utilizat şi gradul de poluare pentru fiecare mijloc de transport în parte.
86
Cu ajutorul materialelor, elevii vor trebui să calculeze consumul lor zilnic/săptămânal şi să

facă comparaţii între costuri şi gradele de poluare în funcţie de mai mulţi factori.
Afişe pe echipe pentru promovarea mersului cu bicicleta, pe jos, cu mijloacele de transport

în comun ori a folosirii aceleiași mașini de mai mulți pasageri (car sharing).
SĂ ...BICICL ĂM! (LET’S BIKE THE DAY!)
50 min.  Energizare V-VIII
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: biciclete,

fanioane de marcat traseul, aparat foto,
Obiective: Creşterea interesului pentru fluier, cronometru.
diminuarea impactului asupra mediului
și a amprentei ecologice a transportului, Durata activității: 50 minute
încurajarea mersului pe bicicletă.
transportului, metode de transport cu
impact redus asupra mediului
87
Pregătirea activității: Se stabilesc şi se marchează traseul/traseele conform
unei hărţi. Se asigură biciclete pentru elevi și celelalte materiale necesare. Se face
instructajul de protecție.
Se vor trage la sorţi ordinea participanţilor la competiţie, se stabileşte time-

managerul (persoana care cronometrează evoluţia fiecărui participant), iar participanţii
vor porni în cursă conform hărţii primite, trebuind să ajungă la destinaţie într-un timp
cât mai scurt.
Grupuri de reflecţie. Elevii discută despre experiența avută, avantaje și

dezavantaje, posibilitatea de a transforma mersul pe bicicletă într-un obicei.
88
III. Şcoala mea verde/Proiecte verzi
HARTA COMUNITĂȚII

Cercetare

Analiză
participării. Integrarea cunoștințelor,

abilităților și atitudinilor
Sursa: Mark Levy, Ágota Bíró, David
Levine, Connecting Classrooms Young
Leader Training development, British dezvoltate anterior pe parcursul
Council, 2010. Prelucrare și adaptare: opționalului Eco educație pentru Școli
Cătălina Murariu; Recomandat de: verzi.
echipa Școli verzi.
Materiale necesare: foi de
Obiective: Implicarea elevilor în flipchart/coli mari de hârtie/tabla din
comunitate, cu acțiuni concrete în școală sala de clasă, markere sau creioane de
și în jurul acesteia. Conștientizarea desenat, notițe adezive post-it
apartenenței la comunitate și a faptului (opțional), calculator cu Internet
că pot interveni în comunitate. (opțional).
Stimularea gândirii sistemice, a gândirii
critice, a dezvoltării de soluții. Durata activității: 50 minute
Dezvoltarea unei atitudini pro-active și a (profesorul poate aloca mai mult timp,
sau poate aborda metoda pe parcursul
89
mai multor întâlniri, deoarece realizarea
hărții face parte integrantă din
dezvoltarea proiectului)
Elevii sunt împărțiți în grupe (opțional). Profesorul va acționa pe post de observator și va

ajuta doar în caz de nevoie.
Etapa 1 - Realizarea hărții

Elevii sunt rugați să deseneze pe o coală mare de hârtie o hartă cu școala lor în centru și
principalele drumuri și zone geografice adiacente scolii. Se pot folosi și diverse instrumente
pentru a sprijini elevii, dacă e necesar (de ex. hărți ale localității, internet – Google Maps).
Elevii trebuie să indice pe hartă toate zonele de agrement, parcuri, păduri, gări, zone
rezidențiale, precum și localurile, magazinele, instituțiile care își desfășoară activitatea și se află
în preajma școlii, locuri unde de obicei pot fi găsiți oameni. Se va pune accent pe locuri și instituții
ce au ca misiune sau ce pot influența (pozitiv, sau negativ) mediul.
Apoi, elevii sunt rugați să indice pe hartă instituții educaționale, religioase, administrative
sau care desfășoară diverse activități în comunitate (poștă, poliție, pompieri, zone rezidențiale).
De asemenea elevii trebuie să se plaseze și pe ei pe hartă, indicând zona unde locuiesc.
Astfel, apartenența la comunitate devine și mai vizibilă.
Recomandare! Fiind vorba despre o hartă subiectivă (școala la mijloc, desen liber), aceasta
nu trebuie să fie identică cu realitatea, ci o reflectare a percepțiilor elevilor. Astfel, se va pune
accentul pe detaliile din zona școlii şi, cu cât se îndepărtează de școală, detaliile sunt din ce în ce
mai puțin importante. Sunt acceptate modificări ale proporțiilor și situații în care întregi cartiere
sau zone apar doar ca un contur cu un simplu titlu sau un simbol.
Opțional Echipele își prezintă harta colegilor. Profesorul poate introduce prezentarea la
finalul primei etape, sau după parcurgerea etapelor următoare.
Etapa 2 - Marcarea valorilor și problemelor de mediu

În această etapă se face tranziția către valorile naturale din zonă, și către problemele de
mediu. Mai întâi elevii marchează cu un simbol și/sau o culoare specifică valorile naturale din
comunitate, zone verzi, zone naturale, elemente specifice naturii locale, elemente de interes
etc.
Apoi, cu altă culoare, eventual pe post-it-uri, probleme de mediu. În primă fază, profesorul
lasă procesul să se deruleze natural. Apoi va începe să ghideze procesul, rugându-i pe elevi să se
gândească la ce au învățat la Tema II – Ce îi dăm naturii înapoi? Accentul va fi pus pe școală și
curtea școlii. Scopul este să fie generată o colecție de probleme percepute de elevi, dintre care
vor selecta ulterior tema de proiect, respectiv problema pe care vor să o rezolve.
90
Sugestie! Deoarece proiectul Școala mea verde are ca punct central școala, profesorul
poate opta să realizeze același proces (hartă, factori de decizie, probleme etc.) DOAR pentru
școală.
Etapa 3 - Interpretarea hărții (opțional)

Un interesant exercițiu de interpretare a hărții poate fi unul comparativ. Împărțiți harta în
4 zone mari și rugați elevii să explice care e diferența între acestea (sunt zone mai bogate, mai
sărace, mai sigure, mai periculoase, cu poluare mai accentuată sau cu mai multă natură etc.).
Elevii trebuie să fie capabili să înțeleagă cum sunt formate comunitățile în care trăiesc, care
sunt anumite variabile care influențează comunitățile și mediul, și cum se raportează acestea la
școala lor.
Etapa 4 – Reflecție și finalizarea hărții

Deoarece realizarea hărții este o parte integrantă din dezvoltarea proiectului, este
importantă o discuție de final, ce trece în revistă factori interesați, factori de decizie, zone sau
grupuri în care se poate disemina un mesaj în mod mai eficient etc.
Întrebări sugerate: Ce organizații lucrează deja pentru mediu în comunitate? Cine sunt
liderii comunității și cine sunt cei care iau deciziile și de la care se pot afla mai multe informații?
Unde se adună oamenii de obicei? Unde și către cine este mai eficient să transmiți un mesaj?
Cum poate școala să se implice și să servească comunitatea?
Pe parcursul acestei discuții, elevii mai pot adăuga elemente pe hartă.
Harta va fi păstrată pentru întâlnirile viitoare. Aceasta reprezintă un instrument de lucru
valoros și este „vie”, putând fi oricând completată.
La final de activitate, recomandăm evaluarea elementelor de noutate și a concluziilor
personale ce țin de:
o starea elevilor: Cum a fost aplicația? Cum v-ați simțit în timpul lucrului? Ce v-a plăcut?
Ce ați simțit când ați primit misiunea de a desena o hartă? Ce ați simțit când ați văzut
hărțile colegilor? Dar când v-aţi plasat pe voi pe hartă?
o cunoștințele elevilor: Ați aflat lucruri noi? Aveți un nou mod de a privi comunitatea?
o abilități și transfer: Știți să faceți ceva nou? Se va schimba ceva în viitor? În modul de a
privi comunitatea? Ce veți lua cu voi din această sesiune? Ce credeți că veți folosi în
viitor?
91
COMUNITATEA DURABILĂ
Analiză
2-3 ore VII-VIII
 Prezentări
Sursa: http://www.viitorplus.ro, markere, aparat foto, alte materiale

Cătălina Murariu; Recomandat de: necesare pentru îndeplinirea misiunilor
Cristina Nedelcu. grupelor de lucru ex. materiale pentru
machete.
Obiective: Să identifice problemele de
mediu existente și să propună soluții. Să Durata activității: 2-3 ore
testeze noi perspective. Să înțeleagă
importanța găsirii soluțiilor în comun. Termeni cheie: mediul înconjurător,
comunitate, societate, tehnologie
Materiale necesare: calculator cu
acces la internet, coli de flipchart,
Pregătirea activității: Profesorul pregătește misiunile pentru fiecare grupă și le oferă

instrucțiunile scrise – fie cu markerul pe cartoane, fie tipărite.
Profesorul prezintă contextul. Locuim într-o comunitate în care jucăm roluri diferite, însă
cu toții putem contribui la binele comun. În cadrul acestei activități, veți experimenta un rol și
veți propune soluții pentru traiul în armonie cu natura, din acea perspectivă.
92
Profesorul împarte clasa în atâtea echipe câte roluri/meserii decide să introducă. Fiecare
meserie cercetează problema primită, prezintă cercetarea și propune soluții pentru comunitate.
Toate situațiile alese de elevi vor fi din localitatea lor sau din zonă!
După perioada de lucru în grupurile mici, elevii pregătesc o prezentare pentru clasă, într-o
manieră creativă, la alegerea lor – poate fi o mini-scenetă, un afiș, o prezentare interactivă, un
cântec. Prezentările vor avea maxim 5 minute.
Grupele pot fi (și vă încurajăm să completați):
o grupa lingviştilor - poartă un dialog cu un peşte dintr-o apă curată şi apoi cu unul dintr-
o apă poluată și vor raporta clasei ce au aflat;
o grupa matematicienilor - compun o problemă de mediu al cărei rezultat să fie zero, pe
care o prezintă clasei împreună cu sfaturi pentru un stil de viață durabil;
o grupa tehnologilor - realizează o machetă cu o invenție pentru prevenirea unor dezastre
ecologice și fac o campanie pentru promovarea ei;
o grupa bucătarilor – propun soluții și strategii pentru mâncare cu impact scăzut asupra
mediului în școala lor;
o grupa politicienilor – elaborează legi ale ecologiei;
o grupa artiștilor - realizează un desen, sau un cântec, sau orice altă creație care să
prezinte visul lor pentru comunitatea lor verde și să încurajeze oamenii să ducă o viaţă
cu impact scăzut asupra mediului;
o grupa jurnaliștilor – realizează un reportaj despre colegii lor/sau despre o problemă de
mediu din localitate. Ideal este să fie video, sau să fie ilustrat cu fotografii.
o Cum a fost să priviți lucrurile din altă perspectivă?

o Cum a fost să propuneți soluții? Credeți că sunt soluții eficiente?
o Ce ați putea face în viitor legat de aceste probleme?
93
COMPORTAMENT DĂUNĂTOR
Discuție
50 min. V-VIII
 facilitată
Sursa: Wersebe J, Pământul e comoara Materiale necesare: creioane

noastră – Manual de educație ecologică, colorate, coală A4, reviste, carton
Editura Societatea Carpatină Ardeleanu, duplex.
Satu Mare, 2005; Recomandat de: Laura
Nagy. Durata activității: 50 minute
Obiective: Conștientizarea activităților Termeni cheie: Activități, efecte,

umane și efectele negative asupra alternative
mediului.
Pregătirea activității: Prin diferite activităţi pe care le practică, oamenii dăunează

mediului natural. Dacă acest comportament dăunător continuă, în curând nu vom avea spaţii
naturale, de care să ne bucurăm: nu vor exista parcuri, unde putem să ne odihnim, nu vor fi
lacuri unde putem înota sau pâraie a căror apă ne potoleşte setea. Comportamentul
oamenilor poate schimba radical înfăţişarea mediului.
În această activitate elevii vor învăţa despre comportamentul dăunător al oamenilor care
distruge mediul şi se vor gândi la soluţii care ar putea schimba aceste activităţi. Vor desena
şi discuta practici alternative şi îşi vor împărtăşi ideile colegilor. Vor răspunde la întrebări
despre cum trebuie să ne schimbăm atitudinea pentru a proteja natura.
94
o Formaţi grupe de câte 4 elevi, în funcţie de numărul acestora. Cereţi-le să creeze o listă
cu activităţile despre care cred că dăunează plantelor şi animalelor din mediul natural.
o Fiecare grupă are un reprezentant care va citi lista întocmită, în timp ce profesorul trece
cele citite pe tablă, pentru a putea fi văzute de întreaga clasă.
o Pe o coală de hârtie fiecare grupă va face un desen al unei activităţi listate. Dacă e
posibil, fiecare grupă să deseneze o altă activitate. Dacă vă stau la dispoziţie reviste, şi
din acestea se pot decupa imagini cu activităţi cu efecte negative asupra mediului şi pot
fi lipite alături de desene.
o Dacă grupele au terminat, strângeţi desenele şi distribuiţi-le altor grupe.
o Elevii trebuie să privească cu atenţie desenul primit şi să discute lucruri ca de exemplu:
Ce s-a întâmplat? Dăunează aceasta lumii sălbatice? De ce? Persoana care face această
activitate se simte bine? Ce forme alternative ale aceleaşi activităţi aţi putea enumera,
dar care e mai puţin dăunătoare? Cu întrebări de acest gen profesorul poate dirija
discuţia.
o După ce elevii au răspuns la întrebări, fiecare grupă discută cu celelalte grupe
răspunsurile date şi le arată desenele şi recomandările posibile pentru activităţile mai
puţin dăunătoare mediului natural.
o Afişaţi desenele pe perete pentru a realiza o expoziţie care să le amintească elevilor
despre comportamentul dăunător al oamenilor contra naturii.
o Grupurile pot fi separate şi fiecare elev primeşte o copie de la pagina „Activităţilor
dăunătoare". Scrieţi întrebările pe tablă, apoi adunaţi răspunsurile elevilor la sfârşitul
activităţii pentru ca mai târziu să le puteţi compara cu răspunsurile altor elevi.
După ce elevii vor vedea multiplele activităţi prin care omul dăunează naturii, ei pot crea
imagini ilustrând aceste activităţi şi găsind căi alternative mai puţin dăunătoare mediului.
Fiecare elev poate să-şi creeze propriul desen pe care îl poate duce acasă pentru a-l arăta familiei
şi prietenilor. Pot face şi postere cu activităţile alternative, postere ce pot fi afişate în şcoală.
Fișă de evaluare
Indicaţie: Completaţi lista de mai jos, având în vedere comportamentul dăunător asupra
mediului natural despre care am discutat astăzi:
Întocmiţi o listă cu cinci activităţi dăunătoare lumii sălbatice:
95
1.
2.
3.
4.
5.
Ce aţi putea face pentru a împiedica aceste activităţi?
Întocmiţi o listă de 10 activităţi prin care oamenii ar putea proteja natura:

1. 6.
2. 7.
3. 8.
4. 9.
5. 10.
CE AI FACE?

Analiză
60-90
Luare de poziție VII-VIII
min. 
Dezbatere
Sursa: Wersebe J, Pământul e comoara

noastră – Manual de educație ecologică,
96
Editura Societatea Carpatină Ardeleanu, Materiale necesare: lista de
Satu Mare, 2005; Recomandat de: Laura scenarii pentru elevi tipărită,
Nagy. foarfece.
Obiective: Elevii vor discuta despre Durata activității: 60-90 minute

problemele cu care se confruntă reptilele
şi amfibienii şi vor da exemple cum sunt Termeni cheie: reptile,
afectate aceste animale de sentimentele amfibieni, protecție, boli, specii
şi superstițiile personale ale oamenilor. periclitate
Pregătirea activității: Decupați fiecare scenariu din listă, pentru a putea fi înmânat
echipelor de elevi.
Elevii vor discuta despre viaţa amfibienilor şi a reptilelor, despre superstiţiile şi sentimentele
oamenilor faţă de aceste animale.
Informații de context:
Deşi sunt adesea confundate, amfibienii (broaştele, tritonii) şi reptilele (şerpi, şopârle,
crocodili) sunt două grupe diferite de animale. Amfibienii îşi depun ouăle în apă, iar larvele
(mormolocii) îşi obţin oxigenul din apă cu ajutorul branhiilor. Pe parcursul dezvoltării lor
(metamorfoză), amfibienilor le cresc picioare şi li se dezvoltă plămânii ca o adaptare la viaţa
terestră. Amfibienii au o piele netedă şi umedă, pe care o folosesc ca pe un al doilea sistem
respirator. Din această cauză sunt foarte sensibile la schimbările mediului. Reptilele depun ouă
pe pământ sau în „cuiburi", care sunt clocite de lumina solară. Au plămâni de la bun început şi
sunt acoperite de solzi şi straturi cornoase.
Informații suplimentare pentru elevi:

o Herpetologia este ştiinţa care studiază reptilele şi amfibienii.
o Cei mai mulţi şerpi nu sunt veninoşi, doar 10% au venin şi pot provoca probleme
oamenilor.
o Dacă vă întâlniţi cu un şarpe veninos, herpetologii vă recomandă să nu îl prindeţi. Mulţi
oameni au fost muşcaţi când au încercat să omoare un şarpe veninos.
o Ţinute în captivitate, aceste animale necesită apă curată, umiditate, o dietă specifică.
Multe dintre ele nu se hrănesc în captivitate şi hrana lor nu e uşor de procurat. De
asemenea, sunt foarte sensibile la diferite boli.
97
o Multe reptile, de exemplu broaştele ţestoase sunt purtătoare de boli transmisibile
oamenilor. Unele reptile sunt veninoase, altele au muşcătura puternică (crocodilii, de
exemplu).
o Pentru a putea obţine pui de reptile în captivitate, e nevoie de echipament special
pentru controlarea umidităţii şi a temperaturii.
o Oamenii de ştiinţă ne avertizează să nu atingem ouăle amfibienilor în mediul lor natural,
deoarece astfel am putea distruge învelişul gelatinos protector al acestora şi am dăuna
embrionilor în dezvoltare.
o Reptilele ca animale de companie sunt foarte scumpe, fiind vândute şi colectate ilegal.
Nefiind tratate corespunzător, multe dintre ele mor înainte de a fi vândute.
Etape de lucru cu elevii:

o Întrebaţi elevii ce fel de cunoştinţe au despre reptile şi amfibieni. Scrieţi răspunsurile pe
tablă sau pe flipchart. Dacă elevii nu prea au cunoştinţe despre aceste animale, ajutaţi-
i cu informațiile prezentate mai sus. Care e diferenţa dintre ele? Există legi referitoare
la protecţia lor? Ce specii de animale aparţin acestor grupe?
o În cunoașterea comună despre amfibieni şi reptile, elevii se vor întâlni cu tot felul de
superstiţii şi lucruri interesante, dar lăsaţi-i pe ei să decidă dacă cred că aceste lucruri
sunt adevărate sau nu. Ţelul acestei activităţi este ca elevii să cunoască viaţa acestor
animale şi să discute despre sentimentele şi opiniile lor faţă de ele.
o Împărțiți clasa în grupe de 3-4 elevi. Fiecare grupă va extrage câte un scenariu dintre
cele decupate. Dacă aveți mai puține grupe decât scenarii, vă recomandăm să folosiți
exemplele cât mai apropiate de România.
o Elevii au 5-10 minute timp de gândire. Apoi prezintă clasei scenariul pe care l-au analizat
și reacțiile lor. Întrebați și restul elevilor din clasă ce părere au. Repetaţi aceşti paşi la
fiecare scenariu.
Încurajaţi dezvoltarea unei discuţii şi lăsaţi timp elevilor să se gândească de ce au dat un

răspuns într-un anumit fel sau altul:
o ce anume au avut în vedere când au luat deciziile?
o la ce s-au gândit când au făcut o acţiune responsabilă?
o au avut nevoie de mai multe informaţii înainte de luarea unei decizii?
Întrebaţi-i dacă discuţia în grup i-a ajutat pe elevi să privească lucrurile într-o altă
perspectivă şi după ce au ascultat opiniile altor persoane, şi-au schimbat eventual opinia despre
ceea ce trebuie făcut.
98
Scenarii pentru elevi:
Scenariul 1: Cel mai bun prieten al tău se pregăteşte să plece în vacanţă într-unul dintre
parcurile naţionale din sudul României. A citit despre şopârlele care trăiesc acolo şi doreşte să
prindă una. Îţi povesteşte despre obiceiurile şopârlelor, ştie unde trăiesc, cu ce se hrănesc, cum
se apără. Îţi explică cum doreşte să aibă grijă de şopârlă, când o aduce acasă, arătându-ţi cartea
împrumutată de la bibliotecă despre îngrijirea acestor animale.
Ce ai face?
o Încurajează-l să ducă şopârla înapoi, pentru că astfel va putea învăţa mai mult despre
ea;
o Spune-i că nu crezi că este un lucru bun să ţină acasă un animal sălbatic;
o Citeşte şi tu mai mult despre şopârle pentru a-ţi ajuta prietenul să aibă grijă de
ea;
o Dacă găseşte eventual două şopârle, roagă-l să-ţi aducă şi ţie una;
o Spune-i că este ilegal să colecteze orice vieţuitoare de pe teritoriul unui parc national;
o Altele...
Scenariu 2: Ion şi sora lui au găsit ouă albe, acoperite cu frunze sub o buturugă de copac.
Ion crede că sunt ouă de şarpe, dar nu e sigur. Întotdeauna şi-a dorit un şarpe pe care să îl ţină
acasă, dar singurul animal de companie pe care l-a avut a fost o broască ţestoasă.
Ce ar trebui să facă Ion?

o Să colecteze ouăle şi să le pună într-un terariu când ajunge acasă.
o Să lase ouăle la locul lor, dar să marcheze locul pentru a putea să se întoarcă să le
verifice.
o Să colecteze un ou pe care să-l ducă acasă şi să încerce să-l eclozeze.
o Să colecteze ouăle şi să le ducă într-o arie protejată de lângă casa lui.
o Altele...
Scenariu 3: Eşti într-o excursie montană cu prietenii şi sora ta, când aceasta observă o viperă
care stă la soare pe cărare. Sora ta îi roagă pe ceilalţi să stea nemişcaţi, iar ea se apropie cu grijă
de şarpe şi cu o bâtă lungă o omoară.
Ce crezi?
o Sora ta a avut dreptate omorând şarpele, deoarece este o specie periculoasă.
99
o Nu ar fi trebuit s-o omoare, deoarece aceasta stătea doar la soare; dacă şarpele ar fi
atacat, ar fi avut dreptul să o omoare.
o Ar fi trebuit să treceţi pe lângă ea, fără să o răniţi.
o Sora ta a avut dreptate omorând şarpele, deoarece trebuie omorât orice şarpe, dacă se
află prea aproape de om.
o Altele...
Scenariu 4: Tu şi familia ta vizitaţi o grădină zoologică cu expoziţie de şerpi şi alte reptile.

După plătirea biletului de intrare, intraţi în expoziţie şi vă daţi seama că animalele sunt ţinute în
condiţii nepotrivite. Multe dintre ele nu au apă, iar altele sunt ţinute în terarii foarte mici,
neavând destul loc. Într-unul dintre terarii observaţi un şarpe mort aflat în colţ. Cada cu apă a
broaştei ţestoase e plină de murdărie.
Ce ați face?
o Aţi dori să vă întâlniţi cu proprietarul, căruia i-aţi explica cât de revoltaţi sunteţi din
cauza condiţiilor în care trăiesc animalele.
o Nu aţi spune nimic, pentru ca oamenii care lucrează acolo să nu se simtă jenaţi.
o V-aţi cere banii înapoi şi aţi pleca.
o V-aţi gândi să scrieţi o scrisoare sau să sunaţi la o organizaţie pentru protecţia naturii
sau la presa locală.
o Nu aţi spune nimic, deoarece oamenii care lucrează acolo desigur ştiu mai multe despre
ţinerea în captivitate a acestor animale.
o Altele...
Scenariu 5: Eşti în vacanţă în străinătate cu părinţii, iar mama doreşte să-şi cumpere o
pereche de ochelari de soare cu ramă din carapace de broască ţestoasă. Îţi aminteşti că ai citit
undeva că unele specii de broască ţestoasă sunt periclitate, dar nu eşti sigur dacă rama e făcută
din carapacea unei astfel de specii.
Ce ai face?
o Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii, numai dacă are mare nevoie de ei.
o Roag-o pe mama ta să nu cumpere ochelarii, deoarece crezi că nu e drept să se facă
rame de ochelari din carapacele broaştelor ţestoase, indiferent dacă acestea sunt
periclitate sau nu.
o Întreabă vânzătorul dacă rama e făcută din carapacea unei specii periclitate, iar dacă
spune „nu", mama ta poate să o cumpere.
o Las-o pe mama ta să decidă singură ce doreşte.
100
o Altele...
Scenariu 6: În fiecare an, mii de şerpi (gartner) hibernează în peşterile din regiunea lacului
Manitoba din Canada. Primăvara, când eclozează, colecționarii din întreaga Americă de Nord vin
să-i prindă şi să-i vândă magazinelor de animale de companie. Pe parcursul anilor, numărul
locurilor de hibernare a scăzut de la 100 la 30, iar oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi că populaţia
de şerpi este în pericol.
Ce crezi?
o Şerpii se pot colecta pentru că mulţi dintre ei sunt folosiţi pentru educarea elevilor în
şcoli.
o Se pot colecta câţiva şerpi, dar numărul lor trebuie reglementat.
o Ar trebui să existe legi care să interzică colectarea şerpilor pentru profit.
o Altele...
Scenariu 7: Cel mai apropiat vecin al tău a făcut o excursie în India şi a adus cadouri familiei
tale. Ţie ţi-a adus o curea făcută din pielea unui şarpe din India.
Ce faci în această situație?

o Îi mulţumeşti pentru cadou, dar îi spui că nu îl poţi accepta, deoarece crezi că e făcut
din pielea unui şarpe periclitat.
o Îi mulţumeşti şi accepţi cadoul, chiar dacă e făcut din pielea unei specii periclitate; mai
târziu îi vorbeşti despre produse obţinute din pielea speciilor periclitate şi îl atenționezi
să nu mai cumpere astfel de produse în viitor.
o Eşti furios că a cumpărat un asemenea produs şi îi spui că nu ar fi trebuit să cumpere
nimic, dacă ştia că poate proveni de la un animal periclitat.
o Îi mulţumeşti şi porţi cureaua, deoarece tu eşti singura persoană în zonă care are o
asemenea curea.
o Altele...
101
PRO TERRA, CONTRA RISIPĂ

Proiect
Luare de
4 săpt. V-VIII
 poziție
Creație
Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: hârtie, pixuri,

haine, markere, materiale informative,
Obiective: Informarea elevilor şcolii pliante, document Power-Point,
despre efectele negative ale consumului diplomă, afişe, ecusoane creative, piesa
iraţional de petrol, gaze naturale, etc.; de teatru, costume.
implicarea unui număr de cel puţin 50 de
elevi din şcoală în activităţile proiectului; Durata activității: 4 săptămâni.
promovarea unui comportament Frecvența și durata întâlnirilor sunt
responsabil în ce priveşte deplasarea cu stabilite de comun acord de profesori și
mijloacele de transport, recunoașterea elevi
conceptului de amprentă ecologică a
transporturilor. Termeni cheie: Amprenta ecologică a
transportului, consum, economisirea
resurselor
Etapa 1 – „Campania noastră pro mediu la 3 paşi depărtare”

Elevii se vor împărţi în echipe de 3-5 şi vor studia materialele informative despre efectele
negative ale gazelor de eşapament asupra mediului. Se schimbă echipele, prin tragere la sorţi,
şi se dă ca sarcină următoare realizarea de afişe, sloganuri, pliante necesare derulării campaniei
viitoare în şcoală.
102
Etapa 2 – „Campania noastră pro mediu la 2 paşi depărtare”
Împărţiţi în 3 echipe, elevii vor realiza materialele necesare pe durata campaniei: vor
concepe şi realiza diplomele pentru concurs, documentul PowerPoint pe tema risipei de resurse
naturale cu soluţiile verzi aferente, vor stabili întrebările concursului pe baza informaţiilor din
document, vor crea însemne de tip ecuson (cu mesaje de tip: „Mersul pe jos e mai sănătos!”) ce
vor fi purtate în piept de toţi participanţii la campanie.
Etapa 3 – „Campania noastră pro mediu la 1 pas depărtare”

Împărţiţi în 4 echipe, elevii vor posta afişele de anunţare a campaniei, vor realiza o piesă de
teatru care să promoveze folosirea bicicletei, mersului pe jos, a mijloacelor de transport în
comun, a car sharing-ului (2 echipe), celelalte echipe vor realiza costumele pentru piesă.
Etapa 4 – „Campania noastră pro mediu AICI și ACUM”

Elevii îşi împart clar atribuţiile: amenajarea spaţiului campaniei, a standurilor cu materiale
informative şi pliante, prezentarea PowerPoint, derularea concursului şi piesa de teatru,
premierea participanților la concurs, amenajarea spaţiului pentru postarea răspunsului
participanţilor la întrebarea: „Ce voi schimba de acum la comportamentul meu vis a vis de
transport?”
Impresiile participanţilor, elevilor coordonatori, profesorilor, invitaţilor.
103
NICIUN LOC FĂRĂ UN SPAȚIU VERDE!
un an Practic
 V-VIII
şcolar Grădinărit
Sursa: Prof. Marinela Mocanu. stropitori), răsaduri şi puieţi ornamentali,

nuiele.
Obiective: Creșterea interesului
pentru activitățile desfășurate în natură, Durata activității: pe parcursul unui
înțelegerea rolului plantării și al an şcolar, începând din septembrie până
mediului înconjurător, lucru în echipă. în iunie
Materiale necesare: Unelte de lucru Termeni cheie: protecția mediului,

(hârleţ, sapă, greblă, coş de nuiele, plantare, biodiversitate, servicii
culturale, factori interesați, decidenți
locali
o obţinerea aprobărilor de la directorul şcolii, consiliului local, după caz;
o stabilirea echipei de lucru, a coordonatorului şi a responsabilităţilor în cadrul echipei de
informare, studiu de specialitate privind regulile de amenajare a unui spaţiu verde, sau
a unui mini parc; se pot organiza vizite şi discuţii cu persoane din Administraţia
Parcurilor, ingineri/horticultori vizite într-un parc apropiat pentru a observa principii de
amenajare, identificarea speciilor de plante ornamentale, arbuşti, arbori care se
pretează zonei;
o adunarea unor pietre plate din albiile râurilor pentru construirea aleilor
104
o Primul pas este reprezentat de realizarea proiectului pentru amenajarea spaţiului

respectiv, în funcţie de amplasarea acestuia, dimensiuni;
o se stabilesc specii de plante anuale şi perene, arbuşti, arbori, gard viu;
o se trasează în teren limitele pentru rondurile de flori, marcarea locului unde vor fi
plantaţi arborii sau arbuştii ornamentali;
o construirea aleilor din pietre de râu şi a gardurilor din nuiele împletite;
o semănarea plantelor ce se înmulţesc prin seminţe şi plantarea răsadurilor de petunii,
panseluţe, crăiţe etc.;
o efectuarea periodică a lucrărilor de îngrijire: udat, plivit, fertilizat etc.;
o activităţi de monitorizare a evoluţiei spaţiului amenajat.
Opţional se pot construi şi amplasa bănci, căsuţe pentru păsări, statuete sau alte obiecte
ornamentale din crengi uscate, rigle de la băncile nefolosite etc. Se poate amenaja un panou de
informare!
Se va realiza printr-o fișă care va conține anumite întrebări:

o Care sunt beneficiile unui spaţiu verde, pentru comunitatea locală?
o Cum a fost munca în echipă? Care sunt beneficiile muncii în echipă?
o Ce pot face în viitor pentru susţinerea proiectului?
Suplimentar: Se pot realiza activităţi de informare privind perioadele de semănat/plantat,

lucrări de îngrijire, specii care se pot cultiva.
105
MINIGRĂDINA DE LA ȘCOALĂ
un an Practic
 V-VIII
şcolar Grădinărit
Sursa: Prof. Cristina Nedelcu.

Materiale necesare: Lot de pământ
Obiective: Conștientizarea impactului în curtea școlii/în cazul în care școala nu
pe care îl avem asupra mediului prin are pământ se poate cultiva în jardiniere,
intermediul alegerii alimentelor, răsaduri de legume provenite din
formarea de deprinderi practice, semințe autohtone, unelte agricole,
dezvoltarea spiritului de inițiativă, mănuşi, stropitoare, fertilizanți naturali.
dezvoltarea spiritului de echipă,
formarea unei atitudini constructive și Durata activității: pe parcursul unui
responsabile față de mediul an şcolar
înconjurător, formarea unor valori
morale precum responsabilitatea, Termeni cheie: Amprenta ecologică a
recunoștința și respectul față de natură. hranei
Se face instructajul de protecție a muncii explicând elevilor modul de utilizare a uneltelor
agricole. Se produc răsadurile din semințe autohtone sau se achiziţionează semințe de
proveniență autohtonă.
106
o Se explică elevilor care sunt sarcinile de lucru și se iese organizat în curtea școlii.
o Clasa a fost împărțită în grupuri de câte 4 elevi, iar fiecărui grup îi revine o anumită
sarcină.
o Pământul a fost săpat, fertilizat, pregătit pentru însămânțare, urmează activitățile de
plantare a răsadurilor şi de semănare.
o Se fac permanent lucrări agricole de întreținere a culturilor semănate, elevii văd cum
evoluează plantele semănate.
o Recoltarea legumelor este un prilej de bucurie organizându-se o mică sărbătoare a
recoltei.

o Ce recomandări ați face familiei, prietenilor, cunoștințelor cu privire la avantajele
amenajării unei mici grădini?
o Care sunt avantajele aduse de o grădină de legume?
Suplimentar: Se poate face acasă (chiar și în balcon) o minigradină de zarzavat.
107
DE VORBĂ CU SPECIALIȘTII
o oră Dezbateri V-VIII


Sursa: Prof. Marinela Mocanu. internet, reviste şi materiale de

specialitate.
Obiective: Cunoașterea actorilor care
se pot implica în problemele de Durata activității: o oră pentru
protecție a mediului, identificarea pregătirea activităţii şi cel puţin 2 ore
pașilor care trebuiesc parcurși în pentru dezbateri
realizarea unei campanii, gândirea
critică, identificarea de soluții. Termeni cheie: ONG, dezbateri,
protecția mediului, soluții, amprenta
Materiale necesare: Fişe de ecologică, cetățenie activă, participare
documentare, calculatoare conectate la publică
o Căutarea pe internet şi identificarea cel puţin a unui ONG, fundaţie sau altă formă de
organizare, care are ca obiectiv protecţia mediului; stabilirea unor date de contact,
contactarea telefonică sau prin e-mail şi solicitarea unei întâlniri cu specialişti/voluntari.
o Stabilirea moderatorului activităţii, un profesor sau un elev cu abilităţi de comunicare-
organizare.
108
o întâlnirea propriu-zisă cu reprezentantul sau reprezentanții ONG - vor explica cuvintele

cheie din ce înseamnă protecţia mediului, identificarea problemelor de mediu locale, a
cauzelor şi a efectelor acestora, precum şi a soluţiilor pentru diminuarea sau rezolvarea
acestor problem.
o exerciţii de redactare a unei sesizări, de iniţiere a unei petiţii online şi de dezbatere a
felului în care ONG-urile pot interveni în cazul problemelor identificate.
Se va realiza cu ajutorul unei fișe care va conține următoarele întrebări:

o Ce este un ONG?
o Cum pot interveni ONG-urile în rezolvarea problemelor de mediu?
o Cum se redactează o sesizare?
o Cum se iniţiază şi la ce foloseşte o petiţie online?
o Cum mă pot implica în rezolvarea problemelor de mediu?
109
IV. Activități pentru dinamizare și recapitulare
BUNĂ DIMINEAȚA!
5-10 min. Energizare V-VIII


Sursa: Cătălina Murariu; Recomandat Materiale necesare: nu este cazul

de: echipa Școli verzi.
Obiective: Energizarea grupului. Termeni cheie: Activități de

Recapitularea obiceiurilor de dimineață. dimineață. Stil de viață
Pregătirea cadrului pentru ora de curs.
Elevii sunt așezați în cerc pentru a se putea vedea unii pe ceilalți. Pe rând, elevii încearcă să
reconstituie o dimineață tipică, de la trezire la sosirea la școală.
Primul elev spune „Bună dimineața” și mimează un gest legat de activitățile de dimineață
(de ex. se trezește și se freacă la ochi). Toți ceilalți repetă gestul. Următorul elev continuă - se
ridică din pat, sau deschide fereastra, sau se întinde, sau face câteva exerciții de înviorare.
110
Elevii pot fi cât mai amuzanți și creativi. Ideal este ca jocul să se desfășoare cu viteză și cu
bună dispoziție.
Opțional:
Pentru sporirea atenției și a dinamicii, se poate folosi și o minge mică, ce este aruncată între
elevi. Cel care prinde mingea este următorul care mimează.
O altă posibilitate este ca următoarea persoană la rând să repete mai întâi gestul anterior,
și apoi să-l propună pe al său. În acest caz, nu toată lumea repetă gesturile, ci doar jucătorul în
cauză.
SALATA DE FRUCTE
15 min. Energizare V-VIII


Sursa: Recomandat de: echipa Școli Materiale necesare: nu sunt

verzi. necesare materiale.
Obiective: Energizarea grupului. Durata activității: 15 minute

Introducerea unor termeni-cheie pentru
conectarea cu tema de discuție. Termeni cheie: Denumiri de fructe
111
Profesorul împarte clasa în 4-5 grupuri mai mici și fiecărui grup îi atribuie un nume de fruct
(ideal soiuri românești): mere, struguri, nuci, pepeni etc. Atunci când profesorul strigă
denumirea unui fruct („Mere!”), jucătorii care au primit acel nume schimbă locul între ei.
Profesorul strigă diferite fructe de mai multe ori (și din ce în ce mai repede). Atunci când
strigă „Salată de fructe!”, toți jucătorii schimbă locurile între ei.
Dacă activitatea se desfășoară în aer liber, elevii formează un cerc, și schimbă locurile din
cadrul cercului.
Suplimentar: Acest joc de energizare poate fi adaptat pentru a se potrivi cu diferite teme
de discuție. Avantajul jocului este acela că permite introducerea și repetarea unor termeni
noi. De pildă, la ora de geografie, profesorul poate da nume de râuri grupurilor mici (în loc de
fructe) și să strige „Râurile României!” atunci când vrea să mobilizeze întregul grup.
BARZĂ – BROASCĂ – ȚÂNȚAR
5-10 min.  Energizare V-VI
Sursa: WWF Austria; Recomandat de: Obiective: Energizare. Fixarea relației

echipa Școli Verzi . de hrănire dintre speciile caracteristice
unei zone umede.
112
Materiale necesare: Nu sunt Durata activității: 5-10 minute
necesare materiale. Poate fi utilă sfoară,
sau cretă pentru delimitarea spațiului. Termeni cheie: Biodiversitate. Specii.
Relații de hrănire. Lanț trofic
Elevii se grupează în două mari echipe, așezate față în față. Între ele, pe jos, se trasează o
linie separatoare, iar în spatele fiecărui grup se mai trage o linie care să marcheze locul de
salvare: în spatele acestei linii toți sunt salvați!
Înainte de începerea jocului, fiecare echipă își alege una dintre cele 3 specii: broască – barză
- țânțar. După ce profesorul dă startul, membrii echipei trebuie să se comporte ca specia aleasă
și să alerge, să prindă și să mănânce specia căreia îi este prădător.
o Broaştele – mănâncă țânțari, sunt mâncate de berze. Elevii sar în sus și strigă Oac-Oac-
Oac;
o Berzele – mănâncă broaște, sunt înțepate de țânțari. Elevii mimează cu brațele un cioc
de barză care caută mâncare;
o Țânțarii – înțeapă berzele, sunt mâncați de broaște. Elevii aleargă după berze și bâzâie
în mod enervant.
Fiecare grup decide prin vot secret ce specie vor fi în runda următoare. Ambele grupuri sunt
rugate să se alinieze, iar la semnalul de start, să înceapă în același timp să imite animalul ales. În
funcție de animalul ales trebuie să se fugărească între ei. Elevul care este prins, schimbă echipa.
Dacă ambele grupuri aleg același animal, nu se întâmplă nimic, doar o mare confuzie și
multă distracție. 
113
BACTERIILE CUCERESC LUMEA
10-15
 Energizare V-VIII
min.
Sursa: WWF Austria; Recomandat de: dintre activitățile preferate ale elevilor,
echipa Școli Verzi. însă, atenție! se aleargă intensiv.
Obiective: Energizare. Vizualizarea Durata activității: 10-15 minute

multiplicării bacteriilor.
Termeni cheie: Biodiversitate.
Materiale necesare:nu sunt Descompunători. Bacterii
necesare materiale. Aceasta este una
Elevii sunt răspândiți pe toată suprafața spațiului disponibil. Recomandăm alegerea unui loc
suficient de mare încât să se poată alerga, dar nu prea mare, căci va deveni obositor pentru
jucători. Începe jocul un prim elev care joacă rolul de bacterie inofensivă, putem să-l numim și
„vânător”. Prima lui misiune este să prindă un alt jucător. Imediat ce l-a prins ei continuă
vânătoarea ținându-se de mâini. Când cei doi prind un al treilea jucător și acesta rămâne prins
de mâini cu ei, și, împreună, încearcă să-l prindă pe al patrulea.
Când se ajunge la un grup de patru persoane, „bacteria” face ce trebuie să facă pentru a se
multiplica: se separă în două „bacterii”, prin urmare rezultă două perechi de vânători, care caută
să prindă un al treilea, apoi al patrulea și iar se multiplică. Și tot așa … La sfârșit toți participanții
trebuie să fie prinși, iar ultimul rămas o să fie vânat de toate bacteriile din lume.
114
NATURA – CUNOAȘTERE, CONECTARE

Cunoaștere
15-20
Ice breaker V-VIII
min. 
Energizare
Sursa: Cornell, Joseph.„Sharing Nature Materiale necesare: nu sunt

with Children”, DAWN Publications, necesare materiale.
USA, 1998; Recomandat de: prof.
Mihaela Porumbăceanu. Durata activității: 15-20 minute
Obiective: Cunoașterea reciprocă a Termeni cheie: biodiversitate, specie,

participanților. Dezvoltarea atenției și a atenție
memoriei.
Participanții sunt așezați în cerc. Fiecare își spune numele și o specie de arbore sau animal
din pădure care are aceeași inițială. De exemplu: Maria – mesteacăn, Ștefan – șerpar, Pavel –
pițigoi, Felicia – fag, etc. Următorul participant va repeta numele anterioare și speciile asociate,
după care își va spune propriul nume și animal sau planta asociată. Jocul continuă până când
fiecare își spune numele și le repetă pe cele anterioare, iar ultimul va repeta numele tuturor.
Pentru a complica puțin lucrurile și a crea o stare de atenție sporită, la un moment dat se poate
schimba sensul de repetare a numelor. Atmosfera va fi de încurajare și ajutor reciproc.
RECAPITULARE CU METODA PING-PONG

115
5-10 min. Recapitulare V-VIII


Sursa: Janelle Cox, Materiale necesare: 3 pahare de

http://www.teachhub.com; carton sau de plastic, o minge mică ce
Recomandat de: echipa Școli verzi. poate intra cu ușurință în pahar.

Obiective: Recapitulare interactivă.
Termeni cheie: cei legați de tema
recapitulată
Clasa e împărțită în două echipe (sau mai multe mici, dacă sunt multe noțiuni de
recapitulat). Elevii lucrează în echipă pentru a răspunde întrebărilor de recapitulare. De fiecare
dată când o echipă răspunde corect, are dreptul să arunce mingea înspre pahare. Dacă mingea
intră în pahar, atunci echipa primește un premiu. Premiile pot fi scutirea de la o temă, timp liber,
o oră în natură etc.
116
RECAPITULARE CU MIMĂ


Sursa: Cătălina Murariu; Recomandat Materiale necesare: notițe adezive

de: echipa Școli verzi. post-it cu conceptele-cheie.
Obiective: Recapitulare interactivă. Durata activității: 5-10 minute

recapitulată
Pentru recapitulare, elevii primesc câte un bilețel cu un concept, pe care îl mimează, iar
ceilalți ghicesc despre ce este vorba. Se aleg, pe rând, elevi care să mimeze – atâția elevi, câte
concepte vor fi recapitulate.
Varianta 1: Alegerea elevilor care mimează se poate face pe bază de voluntariat sau prin
tragere la sorți.
Varianta 2: O altă posibilitate este de a împărți clasa în două grupe, care-și desemnează
reprezentanți pentru mimat. Ghicesc doar coechipierii. Se poate ține un punctaj, fiecare
echipă primind câte un punct pentru fiecare concept ghicit corect. La final, se compară
punctajele.
117
RECAPITULARE CU „ROATA NOROCULUI”


Sursa: Janelle Cox, Materiale necesare: notițe adezive

http://www.teachhub.com; post-it cu conceptele-cheie, cerc mare
Recomandat de: echipa Școli verzi. de carton.
Obiective: Recapitulare interactivă. Durata activității: 5-10 minute

recapitulată
Creați o roată cu mai multe concepte pe ea. Apoi invitați, în mod aleatoriu, câte un elev
să învârtă roata. Misiunea sa este să explice, sau să definească conceptul care s-a oprit în
dreptul său.
118
GHICEȘTE CINE EȘTI
10 min. Recapitulare V-VIII


Sursa: Cătălina Murariu; Recomandat Materiale necesare: notițe adezive

de: echipa Școli verzi. post-it cu conceptele-cheie.
Obiective: Recapitulare interactivă. Durata activității: 10 minute

recapitulată
Profesorul pregătește atâtea notițe adezive (sau bilete simple ținute cu mâna) câți elevi
sunt în clasă. Pe fiecare bilet scrie câte un termen-cheie folosit în lecția respectivă, sau
capitolul pentru care se face recapitularea. Termenii se pot repeta.
Fiecare elev își lipește hârtia de frunte fără să se uite la ea. Obiectivul fiecărui elev este
să-și dea seama ce termen este scris pe bilet. De exemplu, dacă un elev a primit conceptul
„amprentă ecologică”, colegii de echipă trebuie să-i dea indicii fără a folosi termenii scriși, de
pildă ...seamănă cu ceea ce lași în urmă când mergi, este calculat prin formule matematice
complexe, măsoară impactul asupra mediului etc.
119
Un mod de așezare al elevilor poate fi pe două linii, în picioare, cu fiecare elev având în
față un coleg. Fiecare ghicește pe rând. În această formulă de așezare, elevii pot pregăti chiar
ei biletele și apoi le amplasează pe fruntea colegului.
RECAPITULARE PE „SCAUNUL FIERBINTE”


Sursa: Janelle Cox, Materiale necesare: nu este cazul.

http://www.teachhub.com;
Recomandat de: echipa Școli verzi. Durata activității: 10 minute
Obiective: Recapitulare interactivă. Termeni cheie: cei legați de tema

recapitulată
Pentru această activitate de recapitulare, un elev voluntar stă în fața clasei, pe un scaun
(„scaunul fierbinte”), cu fața către colegi și cu spatele către tablă. Scrieți pe tablă un termen
cheie din lecția care se recapitulează. Elevul de pe „scaunul fierbinte” poate să ceară indicii
pentru a ghici termenul, de la trei colegi. Dacă nu ghicește, schimbați elevul și termenul cheie.
Pentru a face activitatea și mai palpitantă, elevul are un timp limită în care poate ghici.
120
ȘTII ȘI CÂȘTIGI!


Sursa: Cătălina Murariu; Recomandat Durata activității: 15 minute (sau mai

de: echipa Școli verzi. mult, dacă se organizează o recapitulare
mai amplă cu joc de rol – vezi „opțional”)
Materiale necesare: cartoane cu recapitulată
întrebări, proiector (opțional).
Pregătirea activității: Indiferent de modul propriu-zis de derulare al activității,

profesorul are nevoie de timp pentru proiectarea acesteia și pregătirea întrebărilor.
Aceasta este o activitate de tip concurs, inspirată din emisiunile concurs de cultură
generală. Pentru aceasta, clasa va fi împărțită în două echipe care își vor testa cunoștințele
contra timp.
Întrebările pot fi puse în mai multe moduri:
121
o Întrebări pe cartonașe. Profesorul pregătește atâtea întrebări câți elevi (ideal), le
tehnoredactează, tipărește foile și le decupează. Moderatorul citește pe rând întrebările
și prima echipă care răspunde primește un punct. O variantă este ca un reprezentant al
fiecărei echipe să răspundă la cât de multe întrebări posibile într-un minut.
o Întrebări deschise. Pot fi misiuni de echipă de tipul „Într-un minut, enumerați cât mai
multe exemple de servicii ale ecosistemelor. Scrieți răspunsurile pe foaie, apoi verificăm
corectitudinea lor.”
o Proiectarea fotografiilor ex. cu specii studiate, pe care elevii trebuie să le numească în
timp record.
Proiectarea întrebărilor și a scenariului este deschisă, profesorii și chiar elevii din echipa
de organizare sunt invitați să se implice în mod creativ.
Opțional:
Această metodă poate fi de scurtă durată, sau una în care, pentru intensificarea emoțiilor
și a caracterului ludic, se poate crea un joc de rol. În cazul în care profesorul optează pentru o
punere în scenă de tip emisiune TV, se recomandă să existe și o echipă de organizatori, în care
elevii să aibă roluri de cronometrare, de notare a rezultatelor, de juriu (dacă e cazul),
pregătirea spațiului și a materialelor.
DĂ PUIUL MAI DEPARTE!


Sursa: Janelle Cox,

http://www.teachhub.com;
122
Obiective: Recapitulare dinamică. Termeni cheie: cei legați de tema

recapitulată
Materiale necesare: nu este cazul.
Pregătirea activității: Pentru această activitate, profesorul va aduce un accesoriu: în

varianta inițială a metodei se recomandă un pui de cauciuc. Poate fi și un pui în altă formă
ex. o jucărie, sau unul făcut din carton. De asemenea, încurajăm improvizațiile pe tema
acestei metode și folosirea și a altor simboluri ex. ingrediente ale unei supe sau ale unei
salate.
Elevii stau în picioare, formând un cerc. În mod aleatoriu, rugați un elev să răspundă unei
întrebări de recapitulare.
În paralel, puiul de cauciuc este dat din mână în mână între elevi. Dacă puiul ajunge la
elevul căruia i-a fost adresată întrebarea înainte ca el să răspundă, acesta trebuie să se ducă în
mijlocul cercului („în oală”). Misiunea de a răspunde aceleiași întrebări, sau întrebării
următoare îi revine colegului de alături. Și etapele se repetă.
Dacă următorul elev nu răspunde corect, atunci întrebați elevii din „oală” dacă știu
răspunsul. Dacă-l știu, atunci pot să iasă din oală și să se întoarcă în cerc.
Asigurați-vă că menționați câteva reguli de securitate, elevii au tendința de a fi destul de
duri cu puiul de cauciuc.
123
RECAPITULARE TIP “MONOPOLY”
10-15
Recapitulare VII-VIII
min. 
Sursa: Janelle Cox, Materiale necesare: bancnote din

http://www.teachhub.com; jocul Monopoly, sau fabricate.
recapitulată
Pregătirea activității: Pentru această activitate, profesorul are nevoie de accesorii: în

varianta inițială a metodei se recomandă bancnote de la un joc Monopoly. Pot fi și
bancnote fabricate cu acest scop.
Pentru această activitate de recapitulare, fiecare elev este pe cont propriu, nu se fac echipe.
Fiecare elev primește aceeași sumă de bani Monopoly. La început, elevii pot să-și parieze banii
în baza a cât de încrezători sunt că știu răspunsul la întrebarea de recapitulare pusă. Dacă
124
răspund corect, păstrează banii, dacă răspund greșit banii se duc la următoarea persoană care
răspunde corect. La sfârșitul activității pot să schimbe banii pentru niște premii, cum ar fi
bomboane.
CARTOFUL FIERBINTE


Sursa: Recomandat de: echipa Școli Materiale necesare: o minge mică,

verzi. sau orice alt obiect poate fi aruncat cu
ușurință de la un elev la altul.
Obiective: Recapitulare dinamică.
Termeni cheie: pentru tema

recapitulată
Se aruncă unui elev o minge care este un „cartof fierbinte”, adică cel ce o ține în mână
trebuie să spună repede, altfel „se arde”. După ce a vorbit, aruncă către un alt coleg, la alegere,
„cartoful”. Se încearcă implicarea cât mai multor elevi în activitatea de evaluare, chiar dacă nu
vor răspunde la toate cele 3 aspecte.
125
Cele 3 aspecte urmărite în evaluare sunt starea participanților, cunoștințele noi și transferul
cunoștințelor în viața cotidiană. Astfel, întrebările sau instrucțiunile care se adresează
participanților sunt formulate ținând cont de aceste aspecte.
o Evaluarea stării elevilor: Cum v-a plăcut această întâlnire? Cum vă simțiți la finalul
sesiunii?
o Evaluarea cunoștințelor elevilor: Spuneți un cuvânt-cheie din ce ați aflat nou, sau din
ce ați învățat azi.
o Evaluarea reacțiilor elevilor și a potențialelor schimbări de comportament: Spuneți un
lucru pe care îl veți face diferit de acum încolo.
126

0 - Culegere Verde - Platforma Scolii Verzi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 - Culegere Verde - Platforma Scolii Verzi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1

Despre Culegerea verde

Materialul este realizat cu sprijinul a 14 profesori–autori selectați din București și județele

1. Ce primim de la natură? – diversitatea naturii și beneficii ale naturii pentru oameni

2. Ce îi dăm naturii înapoi? – impactul activităților umane asupra naturii

3. Proiecte verzi – dezvoltarea de soluții concrete, sub forma proiectelor în comunitate,

La editarea acestui material au contribuit: Felicia Ienculescu-Popovici, Florina Tucan, Monica

IV. Activități pentru dinamizare și recapitulare 110

ARTĂ ÎN COLABORARE CU NATURA (LAND ART)

int ext lent dinamic pregatire materiale

60 min. Creație V-VIII

Sursa: http://landartforkids.com; conuri, crengi, fructe, pietre etc.), aparat

Pregătirea activității: Dacă activitatea se organizează în interior, atunci elevii colectează

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Prof. Ioana Kadar. la diferite produse alimentare, pământ,

Materiale necesare: diferite tipuri de Termeni cheie: Servicii de furnizare

Mod de desfășurare a activității:

FRUNZĂ FRUNZIȘOARĂ, CU CINE MĂ ASEMĂN EU?

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Prof. Ioana Kadar. Materiale necesare: frunze, coli de

Mod de desfășurare a activității:

int ext lent dinamic pregatire materiale

40 min. Știință V-VIII

Sursa: Prof. Elena Gheorghe.

MERSUL PE JOS FACE GÂNDUL FRUMOS!

int ext lent dinamic pregatire materiale

50 min.  Explorare V-VIII

Sursa: Prof. Clara Tîrcă. Materiale necesare: fișe de lucru,

Mod de desfășurare a activității:

o Fişa de reflecţie, cu întrebări de tipul: ce ai simţit?

ECOSISTEME DIN CURTEA ȘCOLII

int ext lent dinamic pregatire materiale

o săpt. Explorare V-VIII

Sursa: Wersebe J., Pământul e comoara Obiective: Cunoașterea și identificarea

Pregătirea activității: Fiecare dintre multiplele ecosisteme de pe pământ este important,

Mod de desfășurare a activității:

o Elevii nu vor distruge natura.

4. După ce au înţeles pe deplin metodele de colectare a speciilor şi clasificarea acestora, ieşim

8. Fiecare grupă îşi ocupă locul şi începe munca.

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și

Mod de desfășurare a activității:

AMPRENTE DIN NATURĂ

Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: gips, apă.

Mod de desfășurare a activității:

Cu ocazia oricărei excursii sau ieşiri în natură, indiferent de anotimp, vă recomandăm să

UNDE VOI LOCUI?

int ext lent dinamic pregatire materiale

30 min. Joc de rol V-VIII

Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și CD cu sunetele păsărilor folosite în joc.

Materiale necesare: imagini cu specii Durata activității: 30 minute

Mod de desfășurare a activității:

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: notițe adezive

Obiective: Cunoașterea plantelor și Durata activității: 10-15 minute

Mod de desfășurare a activității:

Fiecărui participant i se lipeşte pe spate o etichetă cu numele unei vieţuitoare.

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Prof. Ioana Kadar. Materiale necesare: Computer /

Mod de desfășurare a activității:

MICII DETECTIVI AI NATURII

int ext lent dinamic pregatire materiale

Sursa: Asociația Grupul Milvus, Copiii și Materiale necesare: Cutie de