CZU 37.

036:391(478)
Rodica UNGUREANU. Dezvoltarea educației estetice la elevi în baza costumului tradițional și a produselor vestimentare realizate.

DEZVOLTAREA EDUCAȚIEI ESTETICE LA ELEVI

ÎN BAZA COSTUMULUI TRADIȚIONAL ȘI A PRODUSELOR
VESTIMENTARE REALIZATE

Rodica UNGUREANU, grad didactic întâi,

Școala Profesională nr.3 din Bălți,
.
Summary: The development of aesthetic education for students based on the traditional
costume and clothing products depends on the way in which the components of the traditional
costume, the costume of other ethnicities, and the selection of diversification methods were
capitalized. The methods of diversification in this case are dependent on the traditional basic
elements and the modern peculiarities of the design of clothing products by students in plastic
art classes and technological education. The creative and aesthetic approach of the new models
must also be found in the selected assembly methods and the choice of initial contours.
Key-term: Aesthetic development, traditional costume, clothing products, traditional
elements.
Introducere
Dezvoltarea sortimentului contemporane de produse vestimentare în direcţia celor solicitate
de purtători determină, în mare parte rezervele de supravieţuire a întreprinderilor de confecţii în
condiţiile de piaţă.
Costumului tradiţional în aspect de transpunere în sortimentele moderne de îmbrăcăminte
determină actualitatea studiului realizat, orientat spre identificarea și promovarea rezervelor de
valorificare a patrimoniului cultural și în dezvoltarea educației estetice la elevi.
Utilizarea eficientă şi raţională a materiilor prime textile de către elevi la orele de artă
plastică și educația tehnologică este o trăsătură importantă noului model de economie (circulară şi
sustenabilă), model care are drept scop reutilizarea, repararea, recondiţionarea şi reciclarea
materialelor şi a produselor existente, iar stilul folcloric constituie o rezervă spre formarea și
dezvoltarea educației estetice [1-4].
Materiale și metode
În elaborarea acestui articol științific au fost utilizate metode de cercetare al elementelor de
structură constructiv-compoziţională a costumului tradițional, studierea portului tradiţional
moldovenesc(românesc) din Republica Moldova şi costumele altor popoare(etnii) ce include în
structura sa mai multe aspecte de funcţionare: practicitate, estetică, ecologie, igienă, gen, vârstă,
statut social, aspect sezonier, de morală, de ritual sau de sărbătoare, credinţă, ocupaţie, zona de
circulaţie şi altele.
Rezultate și discuții
Portul popular tradiţional din Nordul Basarabiei s-a format şi s-a dezvoltat într-o
interconexiune strânsă cu veşmântul etniilor vecine sau conlocuitoare: ruşi, poloni, armeni, evrei,
ucraineni, romi, etc. Tradiţia estetică şi maniera de transpunere a lucrurilor întâlnite în natură în
modele plastice s-a dezvoltat prin stilizarea geometrică a imaginii obiectelor din mediul
înconjurător. Decorul, practic omniprezent, este amplasat în campuri ornamentale bine delimitate,
şi are rolul de a sublinia forma reperelor constituiente care, în pofida faptului că erau obţinute din
figuri geometrice simple (pătrate, dreptunghiri), conferă un aspect sculptural corpului uman.
Procesul de confecţionare a produselor vestimentare şi a textilelor de uz casnic nu poate fi
studiat separat de producerea în condiţii casnice a textilelor, care s-a dezvoltat apreciabil până la
jumătatea secolului XX. Dincolo de aspectul strict practic (rolul de bază al îmbrăcămintei fiind
protecţia corpului de factorii climatici), produsele vestimentare au devenit şi obiecte ale unui
proces continuu de reliefare a apartenenţei sociale, etnice şi chiar a stării materiale sau civile
[1-4].
Un alt criteriu de diversificare a aspectului exterior al produselor vestimentare îl reprezintă
destinaţia lor. Astfel, cele uzuale, ”de lucru” fiind purtate în viaţa de zi cu zi, erau lucrate din
280
materiale în culori naturale, lipsite de decor sau foarte puţin decorate, pe când cele „de sărbătoare”
se disting printr-o paletă variată de decoruri şi culori.
În funcţie de poziţia produsului faţă de corp, elementele costumului tradiţional atât
bărbătesc, cât şi femeiesc, sunt împărţite în următoarele categorii: îmbrăcămintea purtată direct pe
corp (stratul inferior), îmbrăcăminte intermediară cu sprijin în talie, îmbrăcăminte intermediară şi
exterioară cu sprijin pe umeri, accesorii (brâie, încălţaminte, acoperământul de cap).
Moda modernă este caracterizată prin variabilitate mare a tendințelor, determinând
designerii să vină cu ceva nou fiecare sezon pentru a atrage noi clienți și a-i păstra pe cei existenți.
Costumul etnic a ajuns în vizorul designerilor de modă ca sursă valoroasă de inspirație pentru
crearea îmbrăcămintei moderne începând cu a doua jumătate a secolului XX, determinând și
lansarea unui șir de studii în acest sens. Astfel, componența costumului, silueta, croiala, gama
cromatică, structura și modul de amplasare a ornamentelor au fost regăsite în calitate de sistem de
mijloace compoziționale și elemente stilistice generatoare de idei noi.
Pioneratul în dezvoltarea și constituirea acestui stil îi aparține pe merit lui Yves Saint
Laurent, care a folosit activ elementele tradiționale ale costumelor populare în procesul de creare a
colecțiilor de modele începând cu anul 1976. A lansat mai multe produse inspirate din
îmbrăcămintea tradițională chineză, marocană, rusă etc. [5].
Produsele elaborate de designerii casei de modă Kenzo pot servi ca exemplu al eclectismului
elegant, caracterizat prin coexistența elementelor etnice și a produselor clasice, de afaceri și sport.
Diversitatea oferită de particularitățile de croială, soluțiile compoziționale și plastice
adoptate, textura materialelor utilizate, gama cromatică și natura decorului, precum și modul de a
purta părțile constituente ale costumului ale diferitor națiuni reprezintă o rezervă inepuizabilă de
inspirație.
Nici costumul tradițional pentru teritoriul Republicii Moldova nu a fost omis din zona de
interes a marilor creatori, trăsăturile acestuia fiind prezente în mai multe colecții ale designerilor
cu renume. Cel mai ”citat” produs în acest sens s-a dovedit a fi cămașa cu altiță sau ia. Cele mai
directe replici cu referire la acest produs din garderoba națională sunt următoarele:
1. În 1981 Yves Saint Laurent prezintă la Paris colecția de toamnă-iarnă în care piesele de
rezistență sunt bluzele inspirate din cămășile tradiționale cu altiță.
2. În 2006, Jean Paul Gaultier, promovează și el în colecțiile runway, produse vestimentare
stilizate după ie.
3. În anul 2012, colecția de primăvară-vară, semnata Tom Ford are la bază ia, iar pe coperta
Vouge apare cântăreața celebra Adele îmbrăcată în acest produs.
4. Joseph Altuzarra – un alt designer francez, care deține brandul american cu același nume,
a utilizat elementele din portul tradițional pentru una din colecțiile sale, prezentând bluze care
seamănă cu ia, fuste creion cu motive etno etc. [6].
Creatorii autohtoni sunt ademeniți de potențialul portului tradițional, în rândul acestora
evidențiindu-se creatoarea Valentina Vidrașcu, care a adus în lumina reflectoarelor mai multe
colecții extrem de senzuale și rafinate prin utilizarea materialelor fine, îmbinate cu detalii lucrate
manual.
Din cele expuse se conturează concluzia evidentă, că dezvoltarea educației estetice la elevi
în baza costumului tradițional, a produselor vestimentare realizate și motivelor tradiţionale îşi
păstrează actualitatea şi în prezent, reprezentând un potenţial enorm pentru a oferi note etno,
inclusiv suficient de extravagante ţinutelor, iar în trecutul nostru se găsesc lucruri extrem de
valoroase, care permit să continuăm ceea ce au început străbunii noştri prin crearea produselor
contemporane inspirate din cele tradiţionale de către elevi la orele de artă plastică și edudacație
tehnologică[1-4,7].
Concluzii
1. În ultimile decenii constatăm particularităţile generale de dezvoltare ale costumului
tradiţional, evoluţia portului popular tradiţional în Republica Moldova și evoluția designului
modern.

281
 2. Este necesar de a susține dezvoltarea sortimentului contemporane de produse
vestimentare cu specificul portului tradiţional prin colecţii spectaculoase de vestimentaţie și cu
motive tradiţionale de către elevi la orele de artă plastică și edudacație tehnologică.
3. Asigurarea legăturii dintre tradiţie şi modern s-a realizat prin analiza pe componente a
caracteristicilor specifice tipurilor de produse principale, accentul de bază fiind trecut pe
suprapunerea caracteristicilor grupului de produse vestimentare și dezvoltării educației estetice la
elevi în baza costumului tradițional și a produselor vestimentare realizate.
Referinţe bibliografice:
1. Ungureanu Rodica, 2022, Abordarea costumului tradițional în dezvoltarea sortimentelor
actuale de produse vestimentare, Teza de masterat, UTM, Chișinău.
2. Varvara Buzilă, 2011, Costumul popular din Republica Moldova, ghid practic, Chişinău.
3. Iulia Paliţ-Palade, 2003, Portul popular din Republica Moldova, cu suportul Centrului Naţional
de Creaţie Populară, editura Grafma Libri, Chișinău.
4. Port Popular, 2014, publicaţie cu suportul Muzeelor din Suceava, Cernăuţi şi Bălţi, editura Karl
A. Romstorfer, Suceava.
5. Мda, stil, tendințe. Disponibil: https://www.livemaster.ru/topic/896697-etno-stil
6. Portul popular romanesc pe podiumurile de moda. Disponibil: https://fitted.ro/portul-popular-
romanesc/
7. „La blouse roumaine“ a story started by Matisse. Disponibil:
https://anothercoolro.wordpress.com/tag/oscar-de-la-renta/

282