Proiect de lecţie

Instituţia: Liceul Teoretic Ştefăneşti

Clasa a VII-a
Disciplina: Educatie tehnologica
Subiectul lectiei:
 Articole de port popular: costumul tradiţional femeiesc
Tehnici de cusut şi brodat

Tipul lectiei: lecţie-bloc mixta

Profesor: Morohai Cecilia,profesor de educaţie tehnologică, grad didactic II

Competente vizate:

Comp. Capacitatea care se Comportamentul prin Conditii de

urmareste a fi dezvoltata la care se va forma probare a
elevi capacitatea respectiva comportamentului
C1 - sa analizeze şi să recunoască -prin alegerea corecta a -raspunsuri pe
în dependenţă de zona materialelor necesare parcursul activitatii
etnografică articolele de port pentru realizarea
popular pentru a putea articolului de port
realizape cel din zona proprie popular
C2 -elevii vor fi capabili sa -executia produsului -materiale textile
demonstreze formarea de
deprinderi de realizare a
aplicatiei practice,manifestand
spirit de echipa
C3 -sa demonstreze formarea -elevii vor dovedi -in cadrul activitatii
deprinderilor de a respecta competenta de executare practice;
normele de tehnica si a diverselor puncte de
securitate a muncii cusături ornamentale
tradiţionale prin
utilizarea corecta a
materialelor şi
ustensilelor.
C4 - sa descrie procesul -prin analiza fiecarui -produse executate de
tehnologic de executare a produs realizat ,dupa elevi;
diferitor puncte de cusături criterii anterior stabilite;
ornamentale;

Subcompetenţe : - Prezentarea articolelor de port popular;

- Recunoasterea părţilor componente ale unui costum popular.
- Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare.

Obiective operaţionale :

• argumentarea valorii artistice a portului popular şi în special al iei;

• Să argumenteze valorificarea şi promovarea articolelor de port popular în scopul
integrării etnoculturale;
 • conştientizarea necesităţii valorificării şi păstrării meşteşugului şi artei acului pentru
integrarea culturală în marea familie europeană;
• Să recunoască părţile componente ale unui costum popular. Să elaboreze un proiect de
confecţionare a unui articol de port popular (ie /cămaşă).

Demersul didactic:
a)Strategii didactice: prezentare PPT, observaţia, demonstraţia, conversaţia euristică,
explicaţia; vizionarea filmului, aplicaţii practice, demonstrarea articolelor de port popular
b) Resurse materiale: articile brodate de eleve ,,Prima mea broderie”, ii, marame, catrinţe,
brîie, opinci.
c) Forma de activitate: individuală, frontală şi pe grupe.
Evaluare: formativă prin chestionare orală şi aplicaţii practice.

Desfăşurarea activităţii

Etapele Activitatea Activitatea

lecţiei profesorului elevilor
Organizarea - notează în catalog elevii absenţi şi - îşi pregătesc caietele;
clasei verifică dacă sunt condiţii optime
pentru desfăşurarea orei;
- pregăteşte materialul didactic necesar
desfăşurării activităţii.

Captarea - Motto-ul lecţiei: - Elevii emit idei

atenţiei şi ,,Costumul naţional ca şi limba e tezaurul referitoare la cuvintele
reactualizarea neamului” spuce de marele sculptor
cunoştinţelor (Constantin Brîncuşi) roman Constantin
La reactualizarea cunoştinţelor elevele sînt Brîncuşi.
întrebate ce puncte de cusătură déjà cunosc şi au
aplicat în practică Elevele răspund la
Elevele sînt invitate să-şi prezinte prima lor
întrebarea profesorului şi
lucrare brodată în cruciuliţă. prezintă prima lor lucrare
brodată în cruciuliţă.
Anunţarea -Anunţă obiectivele pe care profesorul împreună - Notează în caiete titlul
temei şi a cu elevii trebuie să le realizeze la terminarea lecţiei şi urmăresc
obiectivelor activităţii; obiectivele;
Dirijarea Lecţia este organizată sub formă de o prezentare Elevele privesc
învăţării PPT: prezentarea, fac inscripţii
Componentele costumului popular: în caiete, pun întrebări.
Costumul popular moldovenesc destinat pentru
femei include în structura sa aşa componente ca:
învelitoarea de cap,
de corp,
încălţămintea,
bijuterii şi accesorii,

Zonele etnografice din republica Moldova:

Zona de nord Elevii utilizează
Zona de centru demonstraţia iei pentru a
Zona de sud identifica caracteristicile
 Zona transnistreană decorului din zona de nord
Decorul iei naţionale cuprinde a Moldovei
(elevilor li se demonstrează o ie
brodată din zona de nird a
Moldovei):
1. ,,dinainţii” sau „pieptul” cămaşei
2. mînecile.

Se întîlnesc trei variante de bază în compoziţia - Notează în caiete schema

decorului pe mîneci: de pe tablă.
• ie cu mîneci cu dungi
verticale brodate
„rîuri drepte”

• ie cu mîneci cu „rîuri oblice pe diagonală”

căreia i se spune „ie cu mîneca costişetă”

• ie cu mîneca cu stele

Catrinţa, fota, şorţul – piesele de la talie în jos-

profesorul demonstrează modele de catrinţe
Materialele etnografice au
scos la iveală răspîndirea în
Moldova a circa zece grupe de
catrinţe, printre care:
• catrinţa vrîstată” cu
dungi verticale colorate
• „catrinţa iţată”, Analizează catrinţele, pe
• „catrinţă cu desene alese”, care le demonstrează pro
• „catrinţă cu două părţi fesorul şi îi identifică tipul
orizontale” diferit colorate ei.
• „catrinţă cu dungi ridicate”,
• „catrinţă brodată”
• „catrinţă ţesută şi aleasă”,

Catrinţa la talie se prindea cu

un brîu lung pînă la 3-4 m.
Îmbrăcămintea de iarnă a
femeilor sunt: pieptare, bondiţe, Elevele sunt atente ,
zăbun, scurtă ş.a. adreseaza intrebari
Pe timp rece femeile îmbrăcau
„jaletcă” fără mîneci cusută din
ţesătură plină de lînă şi
căptuşită cu lînă scărmănată.
O altă variantă era „bondiţa”
sau „pieptarul” cusut din blană
de miel, înfrumuseţată deasupra cu motive
geometrice aplicate sau brodate cu fire de lînă.
De mare valoare estetică şi socială pentru
femei sunt „învelitoarele de cap”
 „Marama” din fire de mătase naturală – borangic
şi bumbac subţire, sau „ştergarul de îmbrobodit”
din fire de bumbac gros –
„tereplic” şi fire subţiri se ţeseau
manual cu ornamente florale sau
geometrice „alese”.

În secolul al XX-lea „maramele” şi „prosoapele

de îmbrobodit” au ieşit din folosinţă, fiind
înlocuite cu brobozi şi şalinci, barizuri
cumpărate. În dependenţă de ocazie ele se leagă
diferit: „sub barbă”, „după cap”, „pălărie”, „ca la
văruit” ş.a.
Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de
anumite împrejurări, de anotimp, de vîrstă, de
starea social-economică ş.a.
Femeile sărace în secolele precedente purtau
opinci şi ciorapi de lînă. La sărbători ele purtau
pantofi, sandale sau ghete special
cusute de meşteri.

Costumul femeiesc la anumite

ocazii (la drum, tîrg) în trecut era
completat cu „traistă”, care reuşit se îmbina cu
culorile costumului. Drept mărturie vorbesc un şir
de variante ale ţesăturilor şi motivelor
ornamentalepentru traistă: „îngusturele”, „traistă
vrîstată”, „traistă aleasă”, „traistă în ochiurele”,
„ridicată”, „brodată”.
Pentru ducerea greutăţilor pe umăr
serveau „desagii” din ţesătură de
lînă cu vrîste orizontale colorate.

Obţinerea - Face inventarierea principalelor informaţii - Răspund la întrebări.

performanţei cerând elevilor să dea răspunsuri rapide, clare,
elevilor concrete.
Evaluarea - Răspund la întrebările
performanţei adresate de profesor.
Tema pentru Ca extindere -de pregătit în grupuri determinate - Sunt atenţi la întrebările
acasă la lecţie prezentări PPT ca proiecte de cercetare a profesorului şi cer
fiecărui element al costumului popular femeiesc informaţii suplimentare
dacă este cazul.