Proiect didactic la cercul Cufarul cu obiceiuri si traditii.

Instituţia: IPLT Stefan cel Mare

Clasa a VI-a B
Subiectul lectiei: Parada portului popular
Tipul lectiei: lecţie mixta
Profesor: Cebotari Alina, grad didactic II

Competente vizate:
sa analizeze şi să recunoască în dependenţă de zona etnografică articolele de port popular
pentru a putea realize pe cel din zona proprie.

sa demonstreze formarea de deprinderi de realizare a aplicatiei practice,manifestand

spirit de echipa

Subcompetenţe : - Prezentarea articolelor de port popular;

- Recunoasterea părţilor componente ale unui costum popular.
- Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare.

Demersul didactic:
a)Strategii didactice: prezentare PPT, observaţia, demonstraţia, conversaţia euristică,
explicaţia; vizionarea filmului, demonstrarea articolelor de port popular
b) Resurse materiale: articile brodate, ii, marame, catrinţe, brîie, opinci.
c) Forma de activitate: individuală, frontală şi pe grupe.

Desfăşurarea activităţii

Etapele Activitatea Activitatea

lecţiei profesorului elevilor
Organizarea - notează în catalog elevii absenţi şi - se pregătesc ;
clasei verifică dacă sunt condiţii optime
pentru desfăşurarea orei;
- pregăteşte materialul didactic necesar
desfăşurării activităţii.

Captarea - Motto-ul lecţiei: - Elevii emit idei

atenţiei şi ,,Costumul naţional ca şi limba e tezaurul referitoare la cuvintele
reactualizarea neamului” spuse de marele sculptor
cunoştinţelor (Constantin Brîncuşi) roman Constantin
La reactualizarea cunoştinţelor elevii sînt întrebati Brîncuşi.
ce puncte de cusătură déjà cunosc şi au aplicat în
practică. Elevii răspund la
întrebarea profesorului .
Anunţarea -Anunţă obiectivele pe care profesorul împreună - Notează în caiete titlul
temei şi a cu elevii trebuie să le realizeze la terminarea lecţiei şi urmăresc
obiectivelor activităţii; obiectivele;
Dirijarea Lecţia este organizată sub formă de o prezentare Elevii privesc
învăţării PPT: prezentarea, fac inscripţii
Componentele costumului popular: în caiete, pun întrebări.
Costumul popular moldovenesc destinat pentru
femei include în structura sa aşa componente ca:
învelitoarea de cap,
de corp,
încălţămintea,
bijuterii şi accesorii,

Zonele etnografice din republica Moldova:

Zona de nord Elevii utilizează
Zona de centru demonstraţia iei pentru a
Zona de sud identifica caracteristicile
Zona transnistreană decorului din zona de nord
Decorul iei naţionale cuprinde (elevilor li se a Moldovei
demonstrează o ie brodată din zona de nord a
Moldovei):
1. ,,dinainţii” sau „pieptul” cămaşei
2. mînecile.

Se întîlnesc trei variante de

bază în compoziţia - Notează în caiete schema
decorului pe mîneci: de pe tablă.
• ie cu mîneci cu
dungi verticale
brodate „rîuri drepte”

• ie cu mîneci cu „rîuri oblice pe diagonală”

căreia i se spune „ie cu mîneca costişetă”

• ie cu mîneca cu stele

Catrinţa, fota, şorţul – piesele de la talie în jos-

profesorul demonstrează modele de catrinţe
Materialele etnografice au scos la iveală
răspîndirea în Moldova a circa zece
grupe de catrinţe, printre care:
• catrinţa vrîstată” cu dungi
verticale colorate
• „catrinţa iţată”,
• „catrinţă cu desene alese”, Analizează catrinţele, pe
• „catrinţă cu două părţi care le demonstrează pro
orizontale” diferit colorate fesorul şi îi identifică tipul
• „catrinţă cu dungi ridicate”, ei.
• „catrinţă brodată”
• „catrinţă ţesută şi aleasă”,
 Catrinţa la talie se prindea cu
un brîu lung pînă la 3-4 m.
Îmbrăcămintea de iarnă a
femeilor sunt: pieptare, bondiţe,
zăbun, scurtă ş.a. Elevii sunt atenti ,
Pe timp rece femeile îmbrăcau adreseaza intrebari
„jaletcă” fără mîneci cusută din
ţesătură plină de lînă şi căptuşită
cu lînă scărmănată.
O altă variantă era „bondiţa”
sau „pieptarul” cusut din
blană de miel, înfrumuseţată
deasupra cu motive
geometrice aplicate sau
brodate cu fire de lînă.
De mare valoare estetică şi socială pentru
femei sunt „învelitoarele de cap”

„Marama” din fire de mătase naturală – borangic

şi bumbac subţire, sau „ştergarul de îmbrobodit”
din fire de bumbac gros – „tereplic” şi fire subţiri
se ţeseau manual cu ornamente florale sau
geometrice „alese”.

În secolul al XX-lea „maramele” şi

„prosoapele de îmbrobodit” au ieşit din folosinţă,
fiind înlocuite cu brobozi şi şalinci, barizuri
cumpărate. În dependenţă de ocazie ele se leagă
diferit: „sub barbă”, „după cap”, „pălărie”, „ca la
văruit” ş.a.
Încălţămintea femeilor depindea de
ocupaţie, de anumite împrejurări, de
anotimp, de vîrstă, de starea social-
economică ş.a.
Femeile sărace în secolele
precedente purtau opinci şi ciorapi
de lînă. La sărbători ele purtau pantofi, sandale
sau ghete special cusute de meşteri.

Costumul femeiesc la anumite

ocazii (la drum, tîrg) în trecut
era completat cu „traistă”,
care reuşit se îmbina cu
culorile costumului. Drept mărturie vorbesc un şir
de variante ale ţesăturilor şi motivelor
ornamentalepentru traistă: „îngusturele”, „traistă
vrîstată”, „traistă aleasă”, „traistă în ochiurele”,
 „ridicată”, „brodată”.
Pentru ducerea greutăţilor pe umăr serveau
„desagii” din ţesătură de lînă cu vrîste orizontale
colorate.

Obţinerea - Face inventarierea principalelor informaţii - Răspund la întrebări.

performanţei cerând elevilor să dea răspunsuri rapide, clare,
elevilor concrete.
Evaluarea - Răspund la întrebările
performanţei adresate de profesor.