PROIECT DE LECŢIE

Data :
Clasa : I
Profesor coordonator : Ungureanu Doina
Tipul lecţiei : dobândire de cunoştinţe
Obiectul : scriere
Subiectul : „Livada” de Ion Creangă
Scopul :
- informativ : - citirea corectă a poeziei;
- recunoaşterea autorului poeziei.
- formativ : - dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.
- educativ : - dezvoltarea interesului pentru învăţarea poeziei;
Nivelul iniţial :
- nivelul de pregătire este corespunzător programei
Conţinut informativ :
- noţiunea de „livadă” ;
- reguli de copiere a unei poezii ;
- conţinutul de idei al poeziei ;
- mesajul poeziei
Obiective operaţionale :
- cognitive : - să-şi reactualizeze noţiunea de „livadă”
- să citească corect lecţia (poezia)
- să precizeze modul de copiere a poeziei şi condiţiile de
acurateţe ce trebuie respectate;
- să analizeze propria redactare şi pe cea a colegilor;
- pshiho-motorii : - să adopte o poziţie corectă şi comodă în timpul
scrierii;
- să perceapă vizual textul de copiat;
- să scrie corect şi caligrafic literele, silabele,
cuvintele, respectând forma, mărimea şi înclinarea
lor.
 - afectiv-atitudinale : - să acorde atenţie copierii corecte şi îngrijite a
poeziei;
- să respecte efortul colegului de bancă în redarea
caligrafică a literelor.

Strategia didactică:
a) metode : explicaţia, demonstraţia, exerciţiul;
b) mijloace de învăţământ : manual, caiete,stilou;
c) forme de organizare : - frontal
- individual
Evaluare : continuă
Scenariu didactic
1. Organizarea clasei .
- se face apelul, pregătirea elevilor cu materialele necesare pentru
lecţie (carte, creion, abecedar) ;
- aşezarea corectă în bănci.
2. Verificarea lecţiei precedente (Sunetul şi litera „E”)
- 2-3 elevi citesc lecţia în întregime;
- enumeră cuvinte care încep cu litera „E”
- alcătuiesc propoziţii care să conţină cuvinte cu litera „E”
3. Captarea atenţiei
Spun copiilor o ghicitoare despre livadă.
a) Intuirea ilustraţiei
Se face o intuire liberă. Apoi se intervine cu întrebări pentru a dirija
percepţia vizuală. ( E primăvară. Razele soarelui sunt mai calde.
Natura s-a trezit la viaţă. Pe ramuri, mugurii se desfac. Înfloresc
caişii, cireşii, merii şi perii).
- Ce pom este acesta? – Un cireş înflorit.
- Dar acesta? – Un cais.
- Şi acesta? – Un măr.
- Da, aşa este. Toţi pomii sunt înfloriţi pentru că a venit primăvara.
- Ce formează mai mulţi pomi la un loc?
- O livadă.
- Bravo. Aşa este.
b) Compunerea cuvintelor cu ajutorul alfabetarului
- Ce pom este desenat? – Un cireş.
Se scrie cuvântul „cireş” la alfabetar. Deci cuvântul „cireş”
denumeşte un pom.
 - Din câte silabe e format? Care sunt? Formaţi alături cuvântul
„cireşe”. Din câte silabe e format? Care sunt? Citiţi acest cuvânt. El
denumeşte fructele cireşului.
Se deschid abecedarele.
4. Dirijarea învăţării
Citesc lecţia model rugându-i pe elevi să urmărească pe manual.
Solicit câţiva copii să citească poezia.
După citirea poeziei, cer copiilor să alcătuiască oral propoziţii cu cuvinte
care denumesc pomi.
Pun întrebări asupra poeziei, pentru a verifica dacă au înţeles mesajul
transmis de autor.
- Care este mesajul transmis de autor?
- Cu ajutorul poeziei, poetul ne învaţă mai uşor să numărăm până la
zece.
- Pentru ca un pom să crească mare , de ce are el nevoie?
- El are nevoie de îngrijire şi de apă.
- Da, aşa este, dar omul distruge un mare număr de insecte
dăunătoare plantelor şi pomilor stropind livada şi ogoarele cu
substanţe chimice.
Valorificarea conţinutului educativ
Am să vă citesc două versuri:
„ Cine este muncitor
De hrană nu duce dor”.
Acesta este un proverb. El conţine o învăţătură. Deci, ce învăţătură
desprindem din acest proverb?
Cine munceşte, nu duce lipsă de nimic.
Solicit citirea lecţiei în lanţ.
5. Evaluarea
Joc de alcătuire a unor propoziţii sub formă de întrecere :
a) „Ghiciţi propoziţia la care m-am gândit eu! Alcătuiţi propoziţii
frumoase şi corecte”.
b) Se scriu pe tablă 3 cuvinte: livadă, vrăbii,cireşul.
Va câştiga rândul care alcătuieşte propoziţiile cele mai frumoase şi
corecte.
c) Se intonează cântecul „Albiniţa”.
6. Încheierea activităţii
Dau ca temă pentru acasă copierea poeziei „Livada” de Ion Creangă.
Fac aprecieri asupra modului comportamentului şi participării elevilor la
lecţie.
 PROIECT DE LECŢIE

Data :
Clasa : a II-a
Profesor coordonator : Ungureanu Doina
Tipul lecţiei : mixt
Obiectul : Citire
Subiectul : „ Povestea unui om leneş” de Ion Creangă
Scopul :
- informativ : - citirea corectă a textului
- dobândirea unor cunoştinţe despre viaţa
autorului
- formativ : - dezvoltarea capacităţii de a desprinde informaţii
esenţiale dintr-un text citit;
- consolidarea deprinderii de a citi fluent şi corect un
text de mică întindere;
- educativ : - dezvoltarea interesului pentru poveste, specie literară
îndrăgită de copii.
Nivelul iniţial :
- elevii posedă cunoştinţe şi competenţe la nivelul programei.
- pot desprinde idei principale dintr-un text cu ajutorul institutorului.
Conţinut informativ :
- aspecte din viaţa oamenilor şi lupta acestora de a scăpa de leneş,
aşa cum reiese din text ;
- să desprindă mesajul transmis de autor
Obiective operaţionale :
Cognitive : - să numească autorul poveştii
- să găsească expresiile şi cuvintele necunoscute;
- să le utilizeze într-un enunţ propriu;
- să citească în ritm propriu în gând şi cu voce tare.
Psiho-motorii : - să analizeze imaginea şi să redacteze pe scurt
conţinutul acesteia;
- să respecte ortografia cuvintelor şi punctuaţia în
scrierea răspunsurilor la întrebări.
- să adopte o poziţie corectă în bancă
Afectiv-atitudinale : - să manifeste interes pentru lectura textului;
Strategia didactică :
a) metode : lectura explicativă, conversaţia euristică, explicaţia;
b) mijloace : manualul, fişe de evaluare;
c) forme de organizare : frontal, individual
Evaluare : continuă
 Scenariu didactic
1. Organizarea clasei pentru lecţie; asigurarea materialelor necesare ,
ordonarea lor.
2. Verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă
Controlarea temelor scrise.
Solicit citirea în lanţ a temei.
3. Reactualizarea cunoştinţelor
Spun copiilor câteva cuvinte despre viaţa şi activitatea lui Ion Creangă; le
spun câteva titluri de poveşti şi povestiri ale poetului; îi întreb dacă mai ştiu şi
alte titluri de poveşti ale poetului;
4. Anunţarea temei
- Azi la lecţia de „Citire” vom citi un text ce face parte din povestea
„Povestea unui om leneş” de Ion Creangă; este vorba de un om care este dus la
spânzurătoare din cauză că era prea leneş.
5. Dirijarea învăţării
Citesc lecţia model rugându-i pe elevi să urmărească pe manual.
Solicit câţiva elevi să citească pe fragmente iar după fiecare fragment explic
cuvintele necunoscute şi le cer să alcătuiască oral propoziţii cu aceste cuvinte.
Pun întrebări asupra textului pentru a verifica dacă au înţeles mesajul
transmis de autor.
- Copii, care credeţi că a fost mesajul autorului din acest text?
- Că trebuie să muncim dacă vrem să avem ce mânca; dacă nu,
ajungem săraci.
Încerc să rezum cu elevii fiecare fragment la câte o idee.
a) Trăia odată un leneş.
b) Sătenii au hotărât să-l ducă pe leneş la spânzurătoare.
c) O cucoană a hotărât să-l ajute pe leneş.
d) Leneşul a refuzat posmagii.
e) Sătenii au scăpat de leneş.
Solicit citirea textului în lanţ.
Numesc câţiva copii care vor citi lecţia pe roluri.
Întreb copiii ce învăţătură au desprins din acest text.
6. Evaluarea
Împart fiecăruia fişe de evaluare şi îi las să lucreze individual pentru a
vedea dacă au înţeles lecţia.
7. Încheierea activităţii
Dau elevilor ca temă pentru acasă de alcătuit o compunere pornind de la
proverbul „Lenea este soră bună cu sărăcia” şi de răspuns în scris la
întrebările de la pg. 103.
 PROIECT DE LECŢIE

Data :
Clasa : a III-a
Profesor coordonator : Ungureanu Doina
Tipul lecţiei : mixt
Obiectul : Citire
Subiectul : „Amintiri din copilărie” – fragment de Ion Creangă
Scopul :
- informativ : - dobândirea unor cunoştinţe despre copilărie şi mamă
aşa cum sunt prezentate în text;
- dezvoltarea vocabularului elevilor;
- formativ : - dezvoltarea capacităţii de a citi fluent şi expresiv
respectând intonaţia impusă de semnele de
punctuaţie;
- dezvoltarea capacităţii de a formula răspunsuri
referitoare la conţinutul unui text, exprimându-se în
propoziţii clare, concise, corecte din punct de vedere
logic şi gramatical;
- educarea memoriei şi atenţiei voluntare;
- educativ : - cultivarea interesului pentru lectură;
Nivelul iniţial :
- toţi elevii au capacitatea de a înţelege conţinutul de idei al unei
poveşti şi de a desprinde valenţele educative.
Conţinut informativ :
- cunoştinţe despre relaţiile dintre părinţi şi copii, despre modul de
comportare a copiilor cuminţi;
- caracteristici ale poveştilor şi ale modalităţilor de realizare a
portretelor literare.

Obiective operaţionale :
- cognitive : - să reactualizeze conţinutul de idei al poveştii;
- să explice cuvintele noi şi să le integreze în contexte
noi;
- să enumere calităţile mamei,
- psiho-motorii : - să citească fluent şi expresiv în gând sau cu voce
tare;
- să urmărească atent textul pentru a continua în
cazul citirii în lanţ sau pe roluri.
- afectiv-atitudinale : - Să manifeste interes pentru lectura
poveştilor şi pentru urmarea învăţămintelor acestora.
 Strategia didactică : - euristică
a) metode : - lectura explicativă, conversaţia euristică, problematizarea
b) mijloace de învăţământ : - manual, fişe de lucru
c) forme de organizare : frontal, individual.
Evaluarea : continuă

Scenariu didactic
1. Moment organizatoric
Asigur ordinea şi disciplina; solicit elevilor să-şi pregătească pentru oră
manualele şi caietele.
2. Verificarea temei date acasă.
Solicit câţiva elevi să citească tema pe care au avut-o de rezolvat acasă.
3. Captarea atenţiei
Recit copiilor poezia „Mama” de G. Coşbuc
4. Reactualizarea cunoştinţelor
Spun copiilor câteva cuvinte despre Ion Creangă; îi întreb dacă mai ştiu şi
alte poveşti ale scriitorului.
5. Dirijarea învăţării
Citesc lecţia model; îi rog pe copii să urmărească lecţia pe manual.
Solicit câţiva elevi să citească lecţia pe fragmente, iar după fiecare
fragment explic cuvintele necunoscute ; cer copiilor să alcătuiască oral
propoziţii cu aceste cuvinte.
Pun întrebări asupra textului pentru a vedea dacă au înţeles lecţia.
a) - Ce povesteşte marele scriitor Ion Creangă în acest fragment?
- Marele scriitor povesteşte amintiri din copilărie şi despre mama sa.
b) - În ce sat a copilărit Ion Creangă?
- În satul Humuleşti.
c) - Ce-şi aminteşte scriitorul din primii ani ai copilăriei?
- Scriitorul îşi reaminteşte cu drag cum mama lui îi lega o şfară cu
motocei la capăt şi mâţele crăpau jucându-se cu ei.
d) - Cu cine este asemănat copilul Nică?
- Copilul Nică este asemănat cu vremea cea bună şi cu vântul în
tulburarea sa.
e) - Care sunt calităţile mamei?
- Mama îşi iubea copilul foarte mult şi câteodată îi zicea să iese afară şi
să râdă la soare, că aşa s-o îndrepta vremea.
Încercăm să rezumăm fiecare fragment la câte o idee.
Solicit citirea textului în lanţ.
Numesc câţiva copii care vor citi lecţia pe roluri.
6. Evaluarea lecţiei
Împart copiilor câte o fişă de lucru pentru a vedea dacă au înţeles lecţia;
îi las să lucreze individual.
7. Încheierea activităţii
 Dau ca temă pentru acasă alcătuirea unei compuneri în care să-şi
imagineze un copil „ vesel ca vremea cea bună” şi „ şturlubatic ca vântul în
tulburarea sa”, care se află într-un oraş cu blocuri, străzi, maşini, semne de
circulaţie. Cum credeţi că se va comporta el?

PROIECT DE LECŢIE

Data :
Clasa : a IV-a
Profesor coordonator : Ungureanu Doina
Tipul lecţiei : dobândire de cunoştinţe
Obiectul : Limba şi literatura română
Subiectul : „Amintiri din copilărie” (fragment) de Ion Creangă
Scopul :
- informativ : - dobândirea unor cunoştinţe despre importanţa
frecventării şcolii;
- familiarizarea cu limbajul folosit de Creangă,
- formativ : - dezvoltarea capacităţii de a identifica secvenţele
descriptive şi pe cele dialogate din text;
- consolidarea deprinderilor de a citi fluent şi
expresiv respectând pauzele logice şi pe cele
gramaticale;
- educativ : - cultivarea interesului pentru creaţiile literare
populare;

Nivelul iniţial :
- elevii posedă cunoştinţe la nivelul programei

Conţinut informativ :
- cunoştinţe despre: concepţia asupra şcolii la oamenii simpli
- înţelesul cuvintelor noi : „chiteşte”, „am purces”
- trăsături morale ale personajelor
Obiective operaţionale:
- cognitive: - să reţină conţinutul de idei al textului;
- să sesizeze trăsăturile morale ale personajelor;
- să explice înţelesul textului ;
- să utilizeze cuvintele noi în contexte diferite;
- psiho-motorii : - să citească fluent şi expresiv;
- să selecteze cuvintele şi expresiile noi, apoi să le
scrie citeţ în caiete;
 - afectiv-atitudinale : - să-şi exprime aprobarea faţă de concepţia
populară despre şcoală;
- să manifeste interes faţă de lectura
creaţiilor lui Creangă
Strategia didactică :
a) metode : lectura explicativă, conversaţia euristică, explicaţia, povestirea,
problematizarea
b) mijloace de învăţământ : manualul
c) forme de organizare : frontal, individual
Evaluarea : continuă
Scenariu didactic
1. Moment organizatoric
Asigur liniştea şi disciplina în sala de clasă; cer copiilor să-şi pregătească
materialele necesare pentru oră.
2. Captarea atenţiei
- În timp ce verific tema pentru acasă, jucaţi-vă puţin:
- Joacă-te! Scrie câte cuvinte poţi care să se termine în grupul de
litere „uşă” : păpuşă, guşă, corcoduşă, pănuşă, jucăuşă, mătuşă,
ţepuşă, mănuşă, brânduşă
3. Reactualizarea cunoştinţelor
Spun copiilor câteva cuvinte despre viaţa şi activitatea lui Ion Creangă; le
reamintesc câteva din poveştile şi povestirile lui; le reamintesc şi textele
studiate în clasele trecute; îi întreb dacă mai ştiu şi alte titluri de poveşti ale
poetului.
4. Anunţarea lecţiei
- Azi la lecţia de Limba şi literatura română vom învăţa un fragment
ce face parte din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Scriu titlul lecţiei pe tablă; spun copiilor să-l scrie şi ei în caiete.
5. Dirijarea învăţării
Citesc lecţia model rugându-i pe elevi să urmărească pe manual.
Solicit câţiva elevi să citească pe fragmente iar după fiecare fragment
explic cuvintele necunoscute şi le cer copiilor să alcătuiască oral propoziţii
cu aceste cuvinte.
Pun întrebări asupra textului pentru a vedea dacă au înţeles mesajul
transmis de autor.
a) - Care erau părerile Smarandei, mama lui Nică, despre învăţătura de
carte?
- Smaranda voia să-şi dea copilul la şcoală şi de aceea era dispusă să
facă orice.
b) - De ce nu împărtăşea şi tatăl său aceste păreri?
- Pentru că nu avea bani să-l ţină la şcoală.
c) - Ce le-a propus bunicul David părinţilor?
- El le-a spus că o să-l ia pe Nică la şcoala din Broşteni.
d) - Care a fost primul eveniment petrecut la şcoala din Broşteni?
- De cum au ajuns la Broşteni, profesorul văzând că poartă plete, a
poruncit unui şcolar să-i tundă.
Solicit citirea textului în lanţ.
Numesc câţiva copii care vor citi lecţia pe roluri.
6. Evaluarea lecţiei
Spun copiilor să povestească în scris fragmentul pentru a vedea dacă au
înţeles lecţia.
Solicit câţiva elevi să citească ce-au scris.
7. Încheierea activităţii
Dau ca temă pentru acasă de alcătuit o compunere cu titlul”Copilăria
mea” în care să povestească despre copilăria, tatăl şi mama lor.

PROIECT DE LECŢIE

Data :
Clasa : a IV-a
Şcoala : Nr. 22 „Mircea Eliade”, Craiova
Profesor îndrumător : Ungureanu Doina
Obiectul : Limba şi literatura română
Subiectul : „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Tipul lecţiei : dobândire de cunoştinţe
Nivelul iniţial al clasei : elevii posedă competenţe la nivelul programei
Obiective cadru :
- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
(citirea/lectura)
- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral ;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă;
- dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
Obiective de referinţă :
- O 1.7 – să manifeste interes faţă de mesajul partenerului de dialog;
- O 3.4 – să citească în ritm propriu un text de mică întindere;
- O 4.2 – să construiască în scris, scurte propoziţii, corecte din punct
de vedere gramatical.
Obiective operaţionale :
- să citească expresiv lecţia;
- să reţină numele autorului;
- să alcătuiască enunţuri cu cuvinte noi din text;
- să povestească conţinutul fragmentelor operei;
- să demonstreze că au înţeles mesajul transmis de autor;
 - să desprindă învăţătura textului
Strategia didactică :
Resurse procedurale :
- lectura explicativă
- conversaţia
- explicaţia
- exerciţiul
Resurse materiale :
- manual
- fişe de evaluare
- „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Forme de organizare :
- frontală
- individuală
Evaluare : - curentă
Locul desfăşurării activităţii : sala de clasă
Durata : 50 minute
Bibliografie : - Doina Ungureanu – „metodica predării limbii şi literaturii
române”, Univ. din Craiova, 2000;
- Peneş Marcela, Molan Vasile – „Limba română”, cls.
a-IV-a, Ed. Aramis, 1998.
Scenariu didactic

Etapele lecţiei Timp Activitatea propunătoarei Activitatea elevilor

1. Moment 2’ Asigur ordinea şi disciplina; Îşi pregătesc
organizatoric solicit elevilor să-şi manualele de limba
pregătească manualele şi şi literatura română,
caietele pentru oră. caietele,
instrumentele
2. Verificarea 3’ Solicit câţiva elevi care vor Citesc tema
temei citi tema dată pentru acasă.
3. Captarea 2’ Spun copiilor o ghicitoare Ascultă, răspund
atenţiei despre copilărie. la ghicitoare.
4.Reactualizarea 8’ Le spun copiilor câteva Ascultă, răspund
cunoştinţelor cuvinte despre Ion Creangă; îi la întrebări.
întreb dacă mai ştiu şi alte
poveşti ale scriitorului.
5. Dirijarea 20’ Citesc lecţia model rugându-i Sunt atenţi şi
învăţării pe copii să urmărească pe urmăresc pe
manual. manual.
Solicit câţiva elevi să citească Citesc, iar apoi
pe fragmente iar după fiecare alcătuiesc propoziţii
fragment explic cuvintele
necunoscute şi le cer să
alcătuiască oral propoziţii cu
aceste cuvinte.
Pun întrebări asupra textului Răspund la
pentru a verifica dacă au înţeles întrebări.
mesajul transmis de autor.
Încercăm să rezumăm fiecare Rezumă
fragment la câte o idee. fragmentele
Solicit citirea textului în lanţ. Citesc textul în
lanţ.
Numesc câţiva copii care vor Citesc lecţia pe
citi lecţia pe roluri. roluri.
Întreb copiii ce învăţătură au Răspund la
desprins din această lecţie. întrebare.
6. Evaluare 10’ Împart fiecărui copil câte o
fişă de evaluare şi îi las să
lucreze individual pentru a
vedea dacă au înţeles lecţia.
Citesc fişa pentru a da Sunt atenţi la
indicaţii referitoare la exerciţiile de pe fişă
exerciţiile de pe fişă.
 Clarific dacă au înţeles Rezolvă
exerciţiile şi le urez spor la exerciţiile de pe fişă
lucru.
Adun fişele şi rezolvăm oral
exerciţiile de pe fişă pentru o
autoevaluare.
7. Încheierea 5’ Dau tema pentru acasă şi fac
activităţii aprecieri asupra modului
comportamentului şi
participării la lecţie.

Clasa I
Livada

Ion Creangă

Un copil sădeşte în zori

Doi meri mici cât doi bujori,
Trei caişi cu rădăcini,
Patru trandafiri cu spini,
Cinci gutui cu flori rotate,
Şase nuci cum sunt prin sate,
Şapte peri, opt piersici cruzi,
Nouă mici şi tineri duzi.
Cât numeri până la zece
Îi udăm cu apă rece,
Mari să crească, să se vadă
Cea mai tânără livadă.
 Clasa a IV-a

Moş Ion Roată şi vodă Cuza

Ion Creangă

I. Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii

şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion
Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români. Numai atâta că,
moş Ion Roată, după ce văzuse şi câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temei
pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi
când îl scormonea ceva la inimă.
II. Într-una din zile, cum vorbea frumos un boier dintre cei tineri, iaca şi
moş Ion Roată sare cu gura:
- Aveţi bunătate să vorbiţi mai moldoveneşte, cucoane, să ne dumirim
şi noi, căci eu, unul, nu pricep nimic, păcatele mele!
Un oarecare boier întâmpină atunci pe moş Ion Roată:
- Dar ce nevoie mare este să înţelegi, tu, mojicule? Auzi obrăznicie!
Un ghiorlan c-un petic de pământ şi uite ce gură face!
Moş Ion Roată simţindu-se lovit până în suflet, răspunde cu glas plângător:
III. - Dar bine, cucoane, dacă nu v-a fost cu plăcere să pricepem şi noi, de
ce ne-aţi mai adus aici să vă bateţi joc de noi? Ei, cucoane! Palmele acestea
ţărăneşti, străpunse de pălămidă, vă ţin pe dumneavoastră şi vă fac să huzuriţi de
bine.
La aceste vorbe, colonelul Alexandru Cuza a dat mâna prieteneşte cu moş
Ion Roată.
IV. Peste câţiva ani, trecând domnitorul Cuza spre Bucureşti, a poposit în
Agiud. În mulţimea venită să-l întâmpine, se afla şi bătrânul Ion Roată. Acesta i-
a povestit domnului toate câte a pătimit de la boierul megieş, de când cu păcatul
cel de ad-hoc.
- Într-una din zile mi-am luat inima în dinţi, adăugă bătrânul, şi m-am
dus la boier să mă jeluiesc. Şi boierul, în loc de cuvânt bun, m-a scuipat drept în
obraz, de faţă cu slugile sale.
V. Cuza Vodă s-a uitat ţintă la moş Ion Roată cât a vorbit, iar când a
isprăvit vorba i-a pus două fişicuri cu napoleoni în mână, zicându-i cu bunătate:
- Ţine, moş Ioane, acest mic dar şi întâmpină-ţi nevoia de azi pe mâine,
cum te-a lumina Cel - de - Sus! Iar pe boier în judecata lui Dumnezeu, căci „El
nu bate cu ciomagul!”
Moş Ion sărută mâna lui vodă drept mulţumire, zicând:
- Dar cu ruşinea ce mi-a făcut, cum rămâne?
 - Iaca aşa rămâne, moş Ioane, zice Cuza Vodă, sărutându-l şi
pe un obraz şi pe altul. Du-te şi spune sătenilor dumitale că, unde te-
a scuipat boierul, te-a sărutat domnitorul ţării şi ţi-a şters ruşinea.

Vocabular
Episcop, mitropolit : grade în ierarhia bisericească
Divan ad-hoc : adunare specială, constituită anume
pentru Unire Megieş : vecin
Napoleon : monedă franceză de aur, care circula şi pe
la noi Întrebări
1. Cine făcea parte din Divanul ad-hoc?
2. Ce fel de om era moş Ion Roată?
3. Ce l-a nemulţumit pe el în timpul discuţiilor din Divan?
4. Cine s-a ridicat împotriva lui?
5. Ce a aflat domnitorul Cuza, peste ani, de la moş Ion Roată?
6. Ce însuşiri ale domnitorului sunt
prezentate în text? Exerciţii
1. Citiţi textul pe roluri.
2. Alcătuiţi planul de idei al textului.
3. Povestiţi textul pe fragmente şi în întregime.
4. Explicaţi sensul expresiilor : „nu punea temei pe…”; „îl
scormonea ceva la inimă”, „avea gâdilici la limbă”, „spunea
verde în ochi”, „sare cu gura”, „lovit până în suflet”, „a şters
ruşinea”.
5. Alcătuiţi propoziţii cu ajutorul cuvintelor : „va” şi „v-a”, „ia” şi „i-a”,
„sa” şi „s-a”.
6. Explicaţi sensul cuvintelor domnitorului, referitoare la Dumnezeu :
„El
nu bate cu ciomagul!”
7. Alcătuiţi rezumatul textului.