Proiect de lecţie

Clasa a VI-a
Disciplina: Educatie tehnologica
Subiectul lectiei:
 Articole de port popular: costumul tradiţional femeiesc
 Tehnici de cusut şi brodat
Tipul lectiei: lecţie-bloc mixta
Competente vizate:
Subcompetenţe : - Prezentarea articolelor de port popular;
- Recunoasterea părţilor componente ale unui costum popular.
- Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare.

Obiective operaţionale :

• argumentarea valorii artistice a portului popular şi în special al iei;

• Să argumenteze valorificarea şi promovarea articolelor de port popular în scopul integrării
etnoculturale;
• conştientizarea necesităţii valorificării şi păstrării meşteşugului şi artei acului pentru integrarea
culturală în marea familie europeană;
• Să recunoască părţile componente ale unui costum popular. Să elaboreze un proiect de
confecţionare a unui articol de port popular (ie /cămaşă).

Demersul didactic:
a)Strategii didactice: observaţia, demonstraţia, conversaţia euristică, explicaţia; vizionarea
filmului, aplicaţii practice, demonstrarea articolelor de port popular
b) Resurse materiale: articile brodate, ii, marame, catrinţe, brîie, opinci.
c) Forma de activitate: individuală, frontală şi pe grupe.
Evaluare: formativă prin chestionare orală şi aplicaţii practice.
Desfăşurarea activităţii

Etapele Activitatea Activitatea

lecţiei profesorului elevilor
Organizarea - notează în catalog elevii absenţi şi verifică - îşi pregătesc caietele;
clasei dacă sunt condiţii optime pentru desfăşurarea
orei;
- pregăteşte materialul didactic necesar
desfăşurării activităţii.

Captarea - Motto-ul lecţiei: - Elevii emit idei referitoare la

atenţiei şi ,,Costumul naţional ca şi limba e tezaurul neamului” cuvintele spuce de marele
reactualizarea (Constantin Brîncuşi) sculptor roman Constantin
cunoştinţelor Prezentarea referatelor Brîncuşi.

Elevele răspund la întrebarea

profesorului şi prezintă prima
lor lucrare brodată în
cruciuliţă.
Anunţarea -Anunţă obiectivele pe care profesorul împreună cu elevii - Notează în caiete titlul
temei şi a trebuie să le realizeze la terminarea activităţii; lecţiei şi urmăresc
obiectivelor obiectivele;
Dirijarea Lecţia este organizată sub formă de o prezentare PPT: Elevele privesc prezentarea,
învăţării Componentele costumului popular: fac inscripţii în caiete, pun
Costumul popular moldovenesc destinat pentru femei include întrebări.
în structura sa aşa componente ca:
 învelitoarea de cap,
de corp,
încălţămintea,
bijuterii şi accesorii,

Zonele etnografice din republica

Moldova:
Zona de nord Elevii utilizează demonstraţia
Zona de centru iei pentru a identifica
Zona de sud caracteristicile decorului din
Zona transnistreană zona de nord a Moldovei
Decorul iei naţionale cuprinde
(elevilor li se demonstrează o ie brodată
din zona de nird a Moldovei):
1. ,,dinainţii” sau „pieptul” cămaşei
2. mînecile.

Se întîlnesc trei variante de bază în compoziţia decorului pe - Notează în caiete schema de

mîneci: pe tablă.
• ie cu mîneci cu dungi verticale brodate „rîuri drepte”

• ie cu mîneci cu „rîuri oblice pe diagonală” căreia i se

spune „ie cu mîneca costişetă”

• ie cu mîneca cu stele

Catrinţa, fota, şorţul – piesele de la talie în jos-profesorul

demonstrează modele de catrinţe
Materialele etnografice au scos la iveală răspîndirea în
Moldova a circa zece grupe de catrinţe, printre care:
• catrinţa vrîstată” cu dungi verticale colorate
• „catrinţa iţată”, Analizează catrinţele, pe care
• „catrinţă cu desene alese”, le demonstrează pro fesorul şi
• „catrinţă cu două părţi îi identifică tipul ei.
orizontale” diferit colorate
• „catrinţă cu dungi ridicate”,
• „catrinţă brodată”
• „catrinţă ţesută şi aleasă”,

Catrinţa la talie se prindea cu

un brîu lung pînă la 3-4 m.
Îmbrăcămintea de iarnă a femeilor Elevele sunt atente ,
sunt: pieptare, bondiţe, zăbun, scurtă ş.a. adreseaza intrebari
Pe timp rece femeile îmbrăcau „jaletcă”
fără mîneci cusută din ţesătură plină de
lînă şi căptuşită cu lînă
scărmănată.
O altă variantă era „bondiţa” sau „pieptarul” cusut din blană de
miel, înfrumuseţată deasupra cu motive geometrice aplicate sau
brodate cu fire de lînă.
De mare valoare estetică şi socială pentru femei sunt
„învelitoarele de cap”

„Marama” din fire de mătase naturală – borangic şi bumbac

 subţire, sau „ştergarul de îmbrobodit” din fire de bumbac gros
– „tereplic” şi fire subţiri se ţeseau manual cu ornamente
florale sau geometrice „alese”.

În secolul al XX-lea „maramele” şi „prosoapele de îmbrobodit”

au ieşit din folosinţă, fiind înlocuite cu brobozi şi şalinci,
barizuri cumpărate. În dependenţă de ocazie ele se leagă
diferit: „sub barbă”, „după cap”, „pălărie”, „ca la văruit” ş.a.
Încălţămintea femeilor depindea de ocupaţie, de anumite
împrejurări, de anotimp, de vîrstă, de starea social-economică
ş.a.
Femeile sărace în secolele precedente purtau opinci şi ciorapi
de lînă. La sărbători ele purtau pantofi, sandale sau ghete
special cusute de meşteri.

Costumul femeiesc la anumite ocazii (la drum,

tîrg) în trecut era completat cu „traistă”, care
reuşit se îmbina cu culorile costumului. Drept
mărturie vorbesc un şir de variante ale
ţesăturilor şi motivelor ornamentalepentru traistă:
„îngusturele”, „traistă vrîstată”, „traistă aleasă”, „traistă în
ochiurele”, „ridicată”, „brodată”.
Pentru ducerea greutăţilor pe umăr serveau
„desagii” din ţesătură de lînă cu vrîste
orizontale colorate.

Obţinerea - Face inventarierea principalelor informaţii cerând elevilor să - Răspund la întrebări.

performanţei dea răspunsuri rapide, clare, concrete.
elevilor
Evaluarea - Răspund la întrebările
performanţei adresate de profesor.
Tema pentru Ca extindere -de pregătit în grupuri determinate la lecţie - Sunt atenţi la întrebările
acasă prezentări PPT ca proiecte de cercetare a fiecărui element al profesorului şi cer informaţii
costumului popular femeiesc suplimentare dacă este cazul.