Revista Simpozion Cred 2024

SIMPOZIONUL NAŢIONAL „Educația timpurie – provocări și realizări”
SUCEAVA 2024
CUPRINS
CUPRINS .................................................................................................................................. 1
SECȚIUNEA I - EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:
GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE ................................................... 25
1.GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA-PARTENERI ÎN EDUCAȚIE ........... 26
prof. înv. preșcolar, Bidalach Any Alina
prof. înv. preșcolar, Murariu Maria
G.P.N.Siminicea
2. PREZENTAREA PROIECTULUI „BORCANUL CU BUCURII”- PROIECT
EDUCAȚIONAL DESFĂȘURAT ÎN PARTENERIAT CU ȘCOALA PROFESIONALĂ
SPECIALĂ .............................................................................................................................. 28
Profesor învățământ preșcolar Bradu Iulieta
Liceul Tehnologic nr 1/ GPP „Căsuța Piticilor” Câmpulung Moldovenesc
3. ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR ............................... 31
Prof. învățământ preșcolar Brăescu Floarea
Școala Gimnazială ,,Regina Elisabeta” Rădăuți / G.P.N.,,Albinuța”
4. GRĂDINIȚA-FAMILIA-COMUNITATEA – UN DRUM COMUN CĂTRE
ÎNVĂȚARE ȘI EDUCAȚIE .................................................................................................. 34
Prof. Bubuțanu Ana Loredana
G.P.P. „Pinocchio” – structura G.P.P.„Licurici” Fălticeni
5.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVE TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-
FAMILIE-COMUNITATE ................................................................................................... 38
Prof.înv.preș.Coca Camen Maria
Liceul Tehnologic”Ion Nistor”,G.P.N.”Lumea copiilor”Vicovu de Sus
6.STRATEGII, METODE ȘI DEMERSURI REUȘITE ÎN FORMAREA PĂRINȚILOR
ÎN SPIRITUL COLABORĂRII ȘI AL PARTENERIATULUI ........................................ 41
Prof. învățământ preșcolar: Chiriac Marta Elena
G.P.P. ,,Gulliver” Suceava
7.EGALITATEA DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE – PREMISĂ PENTRU
INTEGRAREA ȘCOLARĂ ȘI SOCIALĂ VIITOARE A COPILULUI ......................... 44
Profesor pentru învățământ preșcolar Cîrdei Nicoleta
Școala Gimnazială Nr.1, Vicovu de Sus, GPN Nr.1
8.IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎN
DEZVOLTAREA GLOBALĂ ȘI OPTIMĂ A PREȘCOLARILOR ................................ 48
Prof. Cotos Maria Adriana și prof. Juravle Marioara
Școala Gimnazială ”D. Onciul” Straja, G.P.N. NR.3
9.ABORDAREA POZITIVĂ DE CATRE PĂRINȚI ȘI GRĂDINIȚĂ A
COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE LA COPIII PREȘCOLARI ................. 51
Prof: Cozma Alina Elisaveta
Prof. Lența Elena Olga
G.P.P Prichindel Suceava
10.FAMILIA ȘI GRĂDINIȚA, PARTENERI ÎN EDUCAȚIA COPILULUI ................ 56
Educ. Cozmei Mihaela
G.P.N. „Obcini” Suceava
11.PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE .................................. 60
Profesor: Croitor Daniela
Grădinița cu Program Prelungit „Gulliver” Suceava
1
SUCEAVA 2024
12.IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI

FAMILIE ................................................................................................................................ 62
Prof. Înv. Preşc. Colonescu Daniela
Șc.Gimn. ”M.Sadoveanu”, Grădiniţa cu PP „Crai Nou”, Bacău
13.VALENŢE ALE PARTENERIATULUI GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ ........................... 65
Prof. înv. preşc. Dorina Dunăreanu
G.P.P. Prichindel Suceava
14. ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOȘTRI ..................................................................... 68
Prof.înv.preșc.Echert Mihaela
Șc.Gimn.,,Ghe.Popadiuc”/G.P.P,,Voinicelul Rădăuți
15.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ,
FAMILIE, COMUNITATE .................................................................................................. 71
Ed.Florea Anișoara
G.P.P„Așchiuță”Suceava
16. ÎMPREUNĂ PE DRUMUL CUNOAŞTERII................................................................ 73
Profesor Hreceniuc Gabriela
Şcoala Gimnazială nr 6 Suceava, Structura G.P.N. „Norocel”
17. GRĂDINIȚA-FAMILIE-COMUNITATE, .... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
UN PARTENERIAT REAL ÎN BENEFICIUL COPILULUI
Prof. înv. preșc. Iacob Maria
Șc.Gimn.,, N. Stoleru” / G.P.N. NR. 1 Baia
18. TIPURI DE IMPLICAREA A FAMILIEI ÎN EDUCAȚIA COPILULUI ................. 79
Profesor învățământ preșcolar Ifrim Paula-Cristina
Școala Gimnazială Moara Nică/ GPN Normal Moara Nică, Suceava
19. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ -
FAMILIE - COMUNITATE ................................................................................................. 82
Prof. Înv. Preșc. Iliesi Anamaria
Grădinița cu Program Prelungit ,,Căsuța Piticilor” Gura Humorului
20. GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA – PARTENERI ÎN EDUCAȚIE ..... 86
Prof. Iliesi Julieta
G.P.N. Dumbrava Minunată Dumbrăveni, Suceava
21. IMPORTANȚA ȘI ROLUL FAMILIEI, AL GRĂDINIȚEI ȘI AL COMUNITĂȚII
ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE .................................................................................................. 90
Prof. Lăzăreanu Lenuța
G.P.P. ,,Gulliver”, Suceava
22. NECESITATEA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR .................................................................................................. 94
Profesor învățământ preșcolar Lupu Ionela
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” / Grădinița cu PP Nr. 4
Roșiorii de Vede, Teleoman
23. MODALITĂŢI CONCRETE DE IMPLICARE A PARINŢILOR
ÎN ACTIVITATEA GRĂDINIŢEI....................................................................................... 97
Prof. Maftean Marioara
Școala Gimnazială nr.6, Suceava, Structura G.P.N. „Norocel”
24. ROLUL PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ – FAMILIE, ÎN EDUCAȚIA
TIMPURIE ........................................................................................................................... 100
Prof. Marcu Trandafira
Grădinița „Wabi Sabi” Suceava
25. IMPORTANŢA EDUCAȚIEI TIMPURII FOLOSIND COLABORAREA CU
FAMILIA ȘI COMUNITATEA ......................................................................................... 105
2
SUCEAVA 2024
Prof. Aanei Mirela Elena

G.P.P. ,,A.B.C.’’ ( structură a G.P.P. ,,Gulliver’’) Suceava
PROGRAM DE EDUCAŢIE ŞI CONSILIERE A PĂRINŢILOR
„CURCUBEUL EMOȚIILOR”..........................................................................................134
Prof.Ed.Timpurie Moisa Raluca-Nona
G.P.P.„Gulliver”U.S.G.P.P.„ABC”Suceava
RELAŢIA GRĂDINIŢĂ – FAMILIE-COMUNITATE
ÎN EDUCAREA COPIILOR
Prof. înv. preşcolar Ursuleanu Maria, ........................................................................................................... 113
GPN”Floare de Colţ”,Câmpulung-Moldovenesc ............................................................................................ 113
26. EDUCATIA TIMPURIE- RELAȚIA GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-FAMILIE-
COMUNITATE .................................................................................................................... 116
Profesor învățământ preșcolar : Nistor Elena
G.P.N. Nr.4,structură a Școlii Gimnaziale Nr.2,Vicovu de Sus
27. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-
COMUNITATE .................................................................................................................... 120
Educatoare, Popa Raluca
G.P.P. Căsuța Piticilor, Gura-Humorului
28. NECESITATEA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE
ÎN EDUCAȚIA COPIILOR ................................................................................................ 124
29. IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI
FAMILIE .............................................................................................................................. 127
Prof. Înv.preşcolar Sauciuc Georgeta Luminița
GPN Nr.3,,Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
30. RELAȚIA DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE, COMUNITATE ............................. 130
Prof.Sava Adriana Lenuța
G.P.P ,,Căsuța Piticilor’’ Gura Humorului
31. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE ............................. 132
Prof. înv. preșcolar Stanca Mihaela
Șc. Gimn. Gheorghe Popadiuc / G.P.P. Voinicelul Rădăuți
32. PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CU FAMILIA ......................... 134
Prof. înv. preșc. Stoica Gbriela Florentina
G.P.P ,,Alexandrina Simionescu Ghica” Târgoviște
33. COLABORAREA DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE ȘI COMUNITATE ............ 138
Prof. Țigănetea Antița
G.P.N.,,Căsuța Poveștilor” Vatra Dornei
34. EDUCAȚIA TIMPURIE – PROVOCĂRI ȘI REALIZĂRI ...................................... 141
Profesor pentru învățământ preșcolar: Todose Elena
Profesor pentru învățământ preșcolar: Carcea Alina Florentina
Școala Gimnazială Nr.1, Vicovu de Sus, GPN Nr. 1
35. EDUCAȚIA TIMPURIE – PROVOCĂRI ȘI REALIZĂRI ...................................... 145
36. GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE,
ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPIILOR ............................................................. 149
Prof. Turza Elena
3
SUCEAVA 2024
G.P.P. „Căsuța piticilor”-Gura Humorului

37. PARTENERIATUL GRĂDINIŢĂ-FAMILIE-COMUNITATE
ÎN SPRIJINUL REUŞITEI ŞCOLARE ............................................................................. 151
Profesor Ungureanu Elena
Seminarul Teologic Liceal Ortodox ”Mitropolitul Dosoftei„- G.P.N.”Piticot Suceava
38. MODELAREA SOCIETĂȚII PRIN INTERACȚIUNEA GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ -
FAMILIE – COMUNITATE .............................................................................................. 154
Profesor Vizitiu Viorica
Școala Gimnazială Milișăuți – G.P.N. Bădeuți
39. RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ............................................... 156
Prof.învăț.preșc. Voaideș Minodora
Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicaz Chei, jud. Neamț
39. VALORIFICAREA EXPERIENȚELOR POZITIVE ÎN CADRUL
PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ - ȘCOALĂ
Prof. Zetu-Ungureanu Greta-Magda
G.P.N. „Voinicelul” Fălticeni ......................................................................................................................... 159
40. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-
FAMILIE -COMUNITATE ................................................................................................ 163
Profesor ptr.invățamănt preșcolar:Pisancu Alina
G.P.P.,,Căsuța piticilor”-Gura-Humorului
41. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE- .................... ERROR!
BOOKMARK NOT DEFINED.
MODALITATE DE EFICIENTIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV
Prof. Atănăsoaie Ana- Maria
GPN „Căsuța poveștilor” Vatra Dornei
42. COLABORAREA EDUCATOARE – FAMILIE ÎN VEDEREA SOCIALIZĂRII
COPILULUI ......................................................................................................................... 170
Profesor înv.preşcolar, AVĂDĂNEI Lăcrămioara Lenuca
G.P.N. Nr.1 Ipoteşti, structură a Școlii Gimnaziale Ipotești
43. IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL GRĂDINIŢĂ-FAMILIE
................................................................................................................................................ 173
Prof. Boca Domnica; Prof.Iacoban Trandafira
GPN ,,Stejărelul” Cajvana
FAMILIE - COMUNITATE ............................................................................................... 175
Profesor pentru învățământ preșcolar: Boghean Anamaria
Școala Gimnazială ”Constantin Moratiu” Pătrăuți- G.P.N. Pătrăuți
45. TRIADA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE.................................................. 177
Profesor învățământ preșcolar Borha Andreea-Daniela
Unitatea de învățământ G.P.P. „Albă ca Zăpada”, Structura G.P.P. „Scufița Roșie”
46. PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL
FAMILIE-ȘCOALĂ/GRĂDINIȚĂ-COMUNITATE....................................................... 180
Prof. Învăț. Preșcolar Buliga Ionela-Gabriela
Grădinița cu program prelungit „Albă ca Zăpada”
47. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-
FAMILIE- COMUNITATE ................................................................................................ 184
Prof. în. înv. preșcolar Cernat Maria Cristina
Lic. Teh.,,Ion Nistor”-G.P.N ,,Lumea Copiilor” Vicovu de Sus
48. EDUCAŢIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIŢĂ/ŞCOALĂ –
FAMILIE – COMUNITATE .............................................................................................. 187
4
SUCEAVA 2024
Profesor învăţământ preşcolar Chiuaru Anca Maria

Şcoala Gimnazială Budeni
49. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE,
TEMELIA EDUCAȚIEI COPILULUI PREȘCOLAR .................................................... 189
Prof. Înv. Preșc. Cioban Mihaela Elena
Școala Gimnazială Satu Mare - Grădinița cu Program Normal Satu Mare
50. MODALITĂŢI CONCRETE DE ABORDARE A PARTENERIATULUI
EDUCAŢIONAL
GRĂDINIŢĂ – FAMILIE-COMUNITATE ...................................................................... 192
Profesor pentru învățământul preșcolar Cîrciu Marta-Diana
Școala Gimnazială ”Dimitrie Onciul”, Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Straja
51. ÎMPREUNĂ PENTRU VIITORUL COPIILOR NOȘTRI........................................ 196
Prof. Înv. Preș.: Cîrdei Reveca
G.P.N. Nr. 2 Voitinel/Școala Gimnazială Voitinel
52. CRITERIILE CARE STAU LA BAZA CONSTRUIRII UNEI RELAȚII DE
COLABORARE ÎNTRE ŞCOALĂ, PĂRINŢI ȘI COMUNITATE ............................... 199
Prof. înv. preșcolar: Cîrșmari Anișoara
Liceul Tehnologic Special Bivolărie
53CONSTRUIREA COMPORTAMENTELOR POZITIVE ALE COPIILOR PRIN
INTERMEDIUL JOCURILOR PENTRU PĂRINȚI ...................................................... 202
Profesor Corogoda Rodica
G.P.P. „Micul Prinț” Rădăuți
53. ASPECTE ALE EDUCAȚIEI NONFORMALE ÎN GRĂDINIȚĂ .......................... 206
Prof. Cușnir Camelia
Prof. Mazureac Violeta
G.P.P. C. N. ”M. Eminescu”, Suceava
54. PARTENERIATUL DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE
ȘI COMUNITATE ESTE O NECESITATE!.................................................................... 208
Profesor învățământ preșcolar: Damian Mădălina
Grădinița cu Program Normal „Voinicelul” Fălticeni
55. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ ȘCOALĂ-
FAMILIE-COMUNITATE ................................................................................................. 211
Prof. Perhinschi Diana-Paraschiva
G.P.N. Obcini
56. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI :
GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE ................................................. 215
Prof. Înv. Preșcolar Dobreanu Sabina Maria
G.P.P „Căsuţa Piticilor” Gura Humorului
57. SĂ EDUCĂM ÎMPREUNĂ ........................................................................................... 219
Profesor învățământ preșcolar Dan Emilia
G.P.P. ,,Prichindelul”-Rădăuți
58. EDUCAŢIA TIMPURIE ŞI SOCIALIZAREA COPIILOR ÎN CONTEXT
MULTICULTURAL ............................................................................................................ 222
Prof. înv. preșc. Filipciuc Mădălina Elena
Grădinița Colegiului Național ”Mihai Eminescu” Suceava
59. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ,
FAMILIE, COMUNITATE ................................................................................................ 225
Ed.Florea Anișoara
60. COLABORAREA FAMILIE - GRĂDINIŢĂ PENTRU
5
SUCEAVA 2024
ASIGURAREA REUŞITEI ŞCOLARE............................................................................. 228

Prof. înv.preșcolar: Gemene Doinița
Prof. înv. preșcolar Rotariu Alina Gabriela
G.P.N. ,,Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
Prof. înv. preșcolar Irimia Liliana Elena
G.P.N. ,,Dumbrava Minunată” Sălăgeni
61. O EDUCAȚIE DE CALITATE PENTRU O SOCIETATE MAI BUNĂ ................. 232
Profesor învățământ preșcolar Georgescu Roxana-Nicoleta
Grădinița cu Program Prelungit Rusca, Dorna Arini
61.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:
ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE ............................................................................... 234
Prof.înv.primar, Hîj Liliana-Florinela
Prof.înv.primar, Teleagă Elena-Lăcrimioara
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Rădăuți, Suceava
62. COLABORAREA DINTRE GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE ... ERROR!
Director, Hîj Violeta-Elena
G.P.P.,,Micul Prinț” Rădăuți
63. STRATEGII DE LUCRU CU FAMILIILE COPIILOR PREȘCOLARI ................ 241
Prof. Iacoban Floarea
G.P.N. ,, Stejărelul” Cajvana
64. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE, FACTOR
IMPORTANT
ÎN EDUCAREA COPILULUI ........................................................................................... 244
Prof. ed. timpurie Iuga Floarea
G.P.N. ,,Căsuța poveștilor”- Vatra Dornei
65. EDUCAȚIA TRIADICĂ - O FUNDAȚIE SOLIDĂ PENTRU DEZVOLTAREA
COPIILOR ȘI A COMUNITĂȚII...................................................................................... 247
Profesor pentru educație timpurie Iuga Daniela - Georgiana
66. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE
ÎN EFICIENTIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE ............................................... 251
Educatoare: Juravle Maria
Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul”, Straja, G.P.N. NR.2
67. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
................................................................................................................................................ 253
Prof. Lateș Mihaela
G.P.N. ,,Voinicelul”, Structura G.P.N. ,,Scufița Roșie” Fălticeni
68. EDUCATIA TIMPURIE INTRE NEVOIE SI PROVOCARE ................................. 257
Prof.Marian Stefania Alina
G.P.P.Pinocchioo Fălticeni
69. FAMILIA – PARTENER ACTIV ÎN EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR ... 260
Profesor învățământ preșcolar Mircea Claudia
G. P. P. Pinocchio - structură G. P. P. Licurici
70. FAMILIA ȘI ROLUL EI ÎN CUNOAȘTEREA ȘI ASCULTAREA
PREȘCOLARULUI ............................................................................................................. 262
Prof. înv. Preșcolar Miron Laura
Șc. Gimn. „M. Eminescu” Bănești- structura G. P. N. Stamate
71.IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
ÎN EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR .................................................................... 264
6
SUCEAVA 2024
Prof. Înv. Preșcolar: Mîrza Floarea

Prof. Înv. Preșcolar: Draghici Măriuța
Prof. Înv. Preșcolar: Pîțu Domnica
G.P.N. „Stejărelul”Cajvana
72.PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ȘI ROLUL SĂU ÎN
EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR ....................................................................................... 267
Prof. Moroșan Valentina
G.P.P. „Gulliver”, unitate structură G.P.P. „ABC”, Suceava
73. GRĂDINIȚA-FAMILIA-COMUNITATEA-FACTORI IMPORTANȚI ÎN
EDUCAREA PREȘCOLARILOR ..................................................................................... 271
Prof. Murărașu Raluca
U.P.J. G.P.P. „Gulliver” Suceava
74. EDUCAŢIE PENTRU VALORI NAŢIONALE ......................................................... 274
Prof. Nedelea Dumitrița Alexandra
G.P.P.,, ALBĂ CA ZĂPADA ,, Vatra Dornei
75. IMPORTANȚA EDUCĂRII COPILULUI DIN PERSPECTIVA TRIADEI
GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE....................................................... 277
Prof. Nichifor Corina Loredana
G.P.P. „Pinnochio” Fălticeni, structura G.P.P. „Dumbrava Minunată” Fălticeni
76.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-
Profesor învățământ preșcolar Odinschi Oana
Școala Gimnazială Burla/G.P.N Burla
77. CONDUITA SOCIALĂ- EFECT AL EDUCAȚIEI ÎN FAMILIE ȘI GRĂDINIȚĂ
................................................................................................................................................ 283
Prof. Olenici Liliana
G.P.P.” Pinochio”- Rădăuți
78. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ FAMILIE – O NECESITATE.............................. 286
Educ. Oltean Adina-Lavinia,
G.P.N. „Albinuţaˮ Rădăuţi
79. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI FAMILIE-GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ-
COMUNITATE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI PREȘCOLAR ............................. 290
Prof.înv.preșc.Romega Oltița
G.P.N.Poieni,Udești
80. GRĂDINIŢA, FAMILIA, COMUNITATEA –
COLABORATORI ÎN MODELAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI
PREŞCOLAR ....................................................................................................................... 293
Educ. Onuțu Laura
P.J. -G.P.P. „Prichindelul”/ U.S. -G.P.P. „Pinochio”
81. GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA - ÎMPREUNĂ PENTRU COPII ... 298
profesor pentru învățământ preșcolar, Pîrghie Cristina
Școala Gimnazială „Petru Mușat, G.P.N. „Luminița”Siret
82. GRĂDINIȚA, ȘCOALA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA, PARTENERI ÎN
EDUCAȚIA COPILULUI ................................................................................................... 300
Profesor pentru educație timpurie Pleșcan Lăcrămioara
Grădinița Gulliver Suceava
83. ÎMPREUNĂ PENTRU UN ÎNCEPUT BUN ............................................................... 304
Profesor Pomparău Aura Florentina
GPP „Prichindelul” Rădăuți
84. PROIECT DE EDUCAȚIE ȘI CONSILIERE A PĂRINȚILOR,
7
SUCEAVA 2024
DE PREVENȚIE A COMPORTAMENTELOR AGRESIVE LA COPIII DE VÂRSTA

PREȘCOLARĂ
,,ÎMPREUNĂ PUTEM FI MAI BUNI” ............................................................................. 306
Prof. Popa Elisabeta
G.P.P.,,Gulliver”, unitate structură G.P.P.,,ABC”Suceava
85. EDUCAŢIA COPIILOR PRIN INTERMEDIUL MODALITĂŢILOR DE
COLABORARE DINTRE GRĂDINIŢĂ, FAMILIE ŞI COMUNITATE ..................... 314
Profesor Pribeagu Alina
86. RELAŢIA ȘCOALĂ / GRĂDINIŢĂ – FAMILIE ...................................................... 317
Educatoare Puiu Mihaela Mariana
Șc. Gimn. Constantin Morariu Pătrăuți / G.P.N. Pătrăuți
87. TRIADA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE,
PARTENERI DE NĂDEJDE ÎN EDUCATIA COPIILOR ............................................. 320
Prof. înv. Preșcolar Roman Mihaela
Școala Gimnazială „N. Labiș” Mălini, Grădinița cu Program Normal Mălini
FAMILIE - COMUNITATE .............................................................................................. 324
Profesor învățământ preșcolar: Secrier Cristina
Grădinița cu Program Normal Burla
89. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-
FAMILIE-COMUNITATE ................................................................................................. 327
Prof. înv. preș. Sfarghiu Emilia
G.P.P. Căsuța Piticilor,Gura Humorului
90. IMPORTANȚA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE ................ 330
Prof.înv.preşcolar: Ștefănoaia Cristina
G.P.P. ,,Pinocchio” Fălticeni
91. ROLUL GRĂDINIȚEI, FAMILIEI ȘI AL COMUNITĂȚII ÎN EDUCAȚIA
PREȘCOLARULUI ............................................................................................................. 334
Prof. înv. preșcolar: Steriopol Clara
Școala Gimnazială Iedera de Jos- Grădinița cu P.N. Iedera de Jos, județ Dâmbovița
92. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ - ŞCOALĂ - FAMILIE-COMUNITATE ............ 337
Prof. Șuhani Rodica
G.P.N.„Lumea copilăriei”,Gura Humorului
93. RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ȘI EFICIENȚA EDUCAȚIEI
................................................................................................................................................ 340
Prof. Tărnăuceanu Nicolette
G.P.P. ”Pinocchio” Fălticeni
94. MODALITĂŢI DE COLABORARE A GRĂDINIŢEI CU FAMILIA .................... 344
Prof. înv. preșcolar Flutur Florica,
prof. înv. preșcolar Tironeac Cătălina Giannina
Liceul Tehnologic Nr. 1/ G.P.P. ,,Căsuța Piticilor” Câmpulung Moldovenesc
95. EDUCAȚIA „ÎMPREUNĂ”.......................................................................................... 349
Profesor în înv. preșcolar Uhrec Sorina Mihaela
Grădinița cu Program Normal „Obcini” Suceava
96. ROLUL GRĂDINIȚEI, COMUNITĂȚII ȘI FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR........................398
Prof. înv. preșc. Țan Mihaela
Școala Gimnazială ,,Acad. H. Mihăescu” Udești - G.P.N. Udești
Prof. înv. preșc. Ursachi Andreia,
8
SUCEAVA 2024
Școala Gimnazială Măriței - G.P.N. Dănila

97. CONSILIERE ȘI PARTENERIAT ÎN RELAȚIILE DINTRE GRĂDINIȚĂ-
Prof.înv.preș. Zofotă Cornelia Maria
G.P.P.„ Căsuța Piticilor” Gura Humorului
98. PARTENERIATE DE SUCCES ÎN FORMAREA COPILULUI ............................. 358
Profesor învățământ preșcolar - Zub Larisa
Grădinița cu Program Prelungit „Capra cu trei iezi”
99. BENEFICIILE PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎN
EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR ....................................................................................... 362
Inst.învățământ preșcolar Andriu Ana-Maria
Școala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, GPN Nr.1
100. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE ....................... 364
Prof. Nechita Andreea-Florentina
G.P.N. Moara Nică/Școala Gimnazială Moara Nică
SECȚIUNEA A II-A – EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN
EXEMPLE PRACTICE
101. PROIECT DIDACTIC
PENTRUACTIVITATE INTEGRATĂ ............................................................................. 367
Profesor Apetroaiei Iulia – Larisa
Profesor Hreniuc Miriam Aida
Școala Gimnazială Ipotești, Grădinița cu Program Normal Tișăuți
PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ ............................................................................ 370
Educatoare: Baltag Tamara Elena
G.P.N.P Triki Riki Suceava
103. PROIECT DIDACTIC ............................................................................................... 374
Profesor: Bejenariu Lenuța
G.P.P. „Așchiuță” Suceava
104. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
“ÎNGERAȘUL ȘI SURPRIZELE LUI”(DLC + DOS) ........... ERROR! BOOKMARK NOT
DEFINED.
Prof.Caciur Cristina
G.P.P ,,Prichindelul” Rădăuţi
105. NE JUCĂM, CREĂM, PROVOCĂRI REZOLVĂM.............................................. 379
Prof. înv.preș. Croitoru Alina
Prof. înv.preș. Aioanei Denisse
G.P.P. „Prichindel” Suceava
OUTDOOR ........................................................................................................................... 382
Prof. Donisan Mihaela Nicoleta
GPN Dumbrava Minunată Dumbrăveni
prof. înv. preșc. Druțu Ionela
G.P.N. ,,Neghiniță” Suceava
108. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ ........................... 387
Profesor învățământ preșcolar: Pînzari Elena
Grădinița cu program prelungit ”Prichindel” Suceava
ACTIVITATE INTEGRATĂ ............................................................................................. 390
9
SUCEAVA 2024
Prof. ed. timpurie: Florea Cipriana Maria

Unitatea de învățământ: G.P.P. ,,Gulliver”, Suceava
110. „ZUMZET ŞI CULOARE ÎN GRĂDINA PRIMĂVERII” ..................................... 393
Prof. înv.preș. Frunză Andreea
Prof. înv.preș. Laza Creangă Elena Nicoleta
111. ROMÂNIA-ȚARA MEA ............................................................................................. 396
Prof. Frunză Mariana
G.P.N Siminicea
112. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ........................................................... 399
Prof. Grigoraș Cristina
G.P.P. „Gulliver” u.s. G.P.P. „ABC”, Suceava
113. EDUCAŢIA INTEGRATĂ- PARTE A EDUCAŢIEI ARMONIOASE A PREŞCOLARILOR
Referent, prof. Harib Elena .......................................................................................................................... 404
114.PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ.........................................................462
Profesor pentru învățământul preșcolar Hrițcu Geanina-Iuliana
Grădinița cu Program Prelungit „Prichindel”, Suceava
115. SUNTEM PRIETENII LUI MOWGLY- EXEMPLU PRACTIC
DE EDUCAȚIE INTEGRATĂ ........................................................................................... 411
Profesor Lauric Laura
Grădinița cu Program Normal ,,Țăndărică’’ Suceava
116. PROIECT DIDACTIC INTEGRAT
,,OMUL DE ZĂPADĂ FERICIT’’ ..................................................................................... 415
Prof. Lazăr Marinela
Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava
Prof. Logigan Daniela
G.P.N. ”Mitocu Dragomirnei„ Suceava
Prof. înv. preș. Lehaci Andreia Mădălina
G.P.P. „Prichindel”-Suceava
118.PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ.............................................................478
Prof. Maftei Leancă Ramona
G.P.P. „1-2-3” Suceava
Prof. Înv. Preșc. Maierean Magdalena
G.P.N. ”Stejărelul”, Cajvana
120. RELAȚIA PROFESOR – ELEV – FAMILIE PRIN INTERMEDIUL EDUCAȚIEI
INTEGRATE ........................................................................................................................ 425
profesor Mateș Nicolae
Colegiul Național Pedagogic ”Regina Maria”
121. PRINTRE STELE AM ZBURAT, SPAȚIUL L-AM EXPLORAT ....................... 429
Profesor pentru educație timpurie Maxim Tatiana
Grădinița „Gulliver” Suceava
122. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATEA INTEGRATĂ......................... 434
Prof.înv.preșcolar Opariuc Diana Valentina
123. ÎN LUMEA POVEȘTILOR ........................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Prof. înv. preș Pamparău Simona
Prof. înv. preș. Dutcovici Marinela
10
SUCEAVA 2024
124. EDUCAȚIA INTEGRATĂ – AVANTAJE ȘI REZULTATE ................................ 440
Prof. Popovici Andreea
Prof. Tîrnovan Anișoara
Grădinița Particulară „Wabi Sabi” Suceava
125. EDUCAȚIA FINANCIARĂ ÎN GRĂDINIȚĂ .......................................................... 444
Prof. înv. preșcolar Schipor Lăcrămioara-Paraschiva
Școala Gimnazială nr. 1 Vicovu de Sus, GPN nr. 1, Vicovu de Sus, Suceava
Prof. Șelet Elena
GPP. Căsuța Piticilor – Gura Humorului
127. ACTIVITĂȚILE INTEGRATE
ȘI EFICIENȚA LOR ÎN ACTUL DIDACTIC.................................................................. 449
Prof. Răescu Milica/ prof. Sidor Anamaria
Liceul Tehnologic Nr. 1, G.P.P.,,Căsuța piticilor”Câmpulung Moldovenesc
128. MANAGEMENTUL REALIZĂRII ACTIVITĂȚILOR INTEGRATE DIN
PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE ........ 453
Prof. pentru înv. preșcolar Ungurean Liliana
GPN ,, Stejărelul” Cajvana
Prof. Wanzo Irina
G.P.P. „Căsuța piticilor”- Gura Humorului
130. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ...? - PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE
INTEGRATA........................................................................................................................ 460
Prof. Alexandrescu Paraschiva Violeta
GPP Pinocchio Fălticeni
131. PROIECT DIDACTIC ................................................................................................ 464
Profesor învățământ preșcolar, Antohe Monica
Grădinița cu PP. nr.15 Târgoviște
132. EDUCAŢIA TIMPURIE - O NECESITATE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI
Ed. Apetre Eugenia ....................................................................................................................................... 469
Grădiniţa cu Program Normal ,,Obcini”- Suceava
134. CU GHIOCEI NE JUCĂM MATEMATICĂ ÎNVĂȚĂM ....................................... 474
Educatoare: Bărbosu-Chițu Alexandra-Andreea
G.P.N.„Dumbrava Minunată”Dumbrăveni
135. EDUCAȚIA INTEGRATĂ –AVANTAJE ȘI REZULTATE
ÎN EXEMPLE PRACTICE ................................................................................................. 476
Prof.înv.preșc. Bîrsan Carmen - Silvia
G.P.N. Baineț
136. EDUCAȚIA INTEGRATĂ – MODALITĂŢI PRACTICE DE ABORDARE ÎN
GRĂDINIŢĂ......................................................................................................................... 480
Prof. Botez Antoaneta
GP.N. Ţăndărică Suceava
137. A FOST ODATĂ .......................................................................................................... 487
Prof. înv. preșcolar Chira Maria
Grădinița cu Program Prelungit ,, 1-2-3” Suceava
138. JOC ȘI ÎNVĂȚARE, REUȘITA ÎN ACTIVITĂȚILE INTEGRATE .................... 490
profesor pentru educație timpurie, Clipa Mihaela
11
SUCEAVA 2024
Prof. Cozan Ramona-Alina

Grădinița cu Program Prelungit “1-2-3”, Suceava
140. EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE
ÎN EXEMPLE PRACTICE ................................................................................................. 497
Prof. Înv. Preșcolar: Crețu Mariana
Prof. Înv. Preșcolar: Mihalache Ionela
Liceul Tehnologic „Oltea Doamna”, G.P.N. Dolhasca
141. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA ........................... 500
Prof.înv.preșc. Cuzenco Luminița
Grădinița Colegiului Național„Mihai Eminescu” Suceava
Profesor învățământ preșcolar: Alexa Dana Vasilica
Grădinița cu Program Prelungit,,Prichindelul” Rădăuți
143. ALĂTURI DE VRĂBIUȚA GRIA ............................................................................. 511
Prof.înv.preșc. David Alexandra-Brîndușa
G.P.N. „Dumbrava Minunată” Dumbrăveni, structura G.P.N.Nr.2 Dumbrăveni
144. PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ...................................... 514
Profesor învățământ preșcolar, Diaconeasa Elena-Simona
145. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ .................. ERROR!
Prof. înv. preșc. Eudoscec Ionela-Bianca
146. VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTE TIMPURII .............................................. 521
Ed. Busuioc Daniela Florentina
G.P.N. „Prichindelul” Rădăuţi
prof. Gemanaru Mioara
148. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ
„ȚARA MEA” ......................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Prof. Gherasim Andreea-Mihaela
G.P.P „Așchiuță”, Suceava
PENTRU
Prof. Gherasim Elena-Lorena
G.P.P. „Albinuța”, Suceava
150. NE JUCĂM CU PEȘTELE CURCUBEU ȘI CU PRIETENII LUI ............... ERROR!
Prof. Gogan Roxana-Elena
GPN NR. 1 Mălini
151. ACTIVITĂŢILE INTEGRATE ÎN GRĂDINŢA DE COPII .................................. 540
Prof.înv. Preşc. Grijincu Brînduşa
Şc Gimnazială "Constantin Morariu" Pătrăuţi/ GPN Pătrăuţi
152. ACTIVITĂȚILE INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ.................................................... 542
Prof. Guligă Loredana-Mihaela
G.P.P. „Dumbrava Minunată”,Fălticeni
12
SUCEAVA 2024
153. EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE

PRACTICE ........................................................................................................................... 545
Educatoare Hasnaș Elena
Școala Gimnazială Budeni
154. PROIECT DIDACTIC................................................................................................................629
Prof. înv. primar Iacob Cristina
Școala Gimnazială „Miron Costin” Suceava
ed. Iacoban Mihaiela .................................................................................................................................... 552
Grădinița cu Program. Prelunguit „1-2-3” Suceava
Prof. Ignat Diana -Valentina
Prof. Ignătescu Adriana-Mariana
G.P.P. “1-2-3”, Suceava
157. MICUL OM DE ȘTIINȚĂ ............................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Profesor învățământ preșcolar Irimescu Axenia-Veronica ............................................................................ 566
Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldovița, GPN „Istețel” Moldovița ........................................................ 566
158. PRIETENII FULGUȘORULUI LOLO
Prof. înv. preș. Irimiciuc Adriana-Elena......................................................................................................... 569
G.P.N Moara Nică
159. EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN GRĂDINIȚĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE PRACTICE
Prof. înv. Preșcolar Ivaniciuc Alina-Ramona ................................................................................................. 573
Școala Gimnazială ”Constantin Moratiu” Pătrăuți- G.P.N. Pătrăuți .............................................................. 573
160. EDUCAȚIA INTEGRATĂ, AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE
PRACTICE ........................................................................................................................... 577
Educatoare Lavric Oana
Grădinița cu Program Prelungit „Prichindelul” Rădăuți
prof. Lungu Geta
Grădinița cu Program Prelungit ”1-2-3” Suceava
162. AVANTAJELE ACTIVITĂŢILOR INTEGRATE ÎN GRĂDINIŢĂ.........................................................668
Prof. Todereanu Maria ................................................................................................................................ 582
G.P.N.”Obcini”Suceava
163. SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA NATURĂ.............................................................................................672
Prof. Mîrzan Manuela- Magdalena
PEȘTIȘORUL CURCUBEU, AZI E PRITENUL MEU .................................................. 592
Profesor învățământ preșcolar: Irina Alexandra Moruz
Unitatea de învăţământ: Grădinița cu Program Prelungit „A.B.C.” Suceava
165.ACTIVITATEA INTEGRATĂ ĂN GRĂDINIȚA DE COPII
Prof.înv.Preşcolar: Muscă Maria-Lenuţa ...................................................................................................... 595
G.P.P. Prichindelul Rădăuţi
166. SĂRBĂTORI CU BUCURII
13
SUCEAVA 2024
Profesor pentru educație timpurie Nastasă Anuca ....................................................................................... 598

167.IDENTIFICAREA ȘI DIAGONOSTICAREA COPIILOR CU ADHD
Profesor învățământ preșcolar Nica Emilia Daciana ..................................................................................... 602
Școala Gimnazială Nr 1 Săliște de Vașcău ..................................................................................................... 602
DARURI PENTRU FULGUL DE ZĂPADĂ..................................................................... 607
prof. înv. preșcolar Nichifor Cornelia
G.P.P. ,,Așchiuță” Suceava
170. RIDICHEA URIAȘĂ ................................................................................................... 610
Prof. înv. preșc. Novac Roxana
Grădinița cu Program Normal „Dumbrava Minunată”
171. NORME COMPORTAMENTALE - PROIECT DIDACTIC PENTRU
Profesor. Obreja Doruța Mihaela
Prof. Olarean Maria Doinița
G.P.N. „Sfânta Treime”,Rădăuți
173. DRUMUL PÂINII- DEMERS INTEGRAT .............................................................. 622
Educatoare Panțiru Marcela
GPN Văleni- Șc. Gimn. ”Nicolae Labiș”- Mălini
Prof.înv.preșcolar Parasca Dana-Raluca
G.P.P. „Micul Prinţ”-Rădăuţi
Prof. Înv. Preșc. Prelipcean Lenuța-Ancuța
Grădinița cu Program Prelungit ,,Micul Prinț”
176. ,,112 -NE SALVEAZĂ’’.............................................................................................. 634
Prof. Amăruchi Camelia Aurelia
G.P.P. ”Căsuța Piticilor” Gura Humorului
PAȘTILE ÎN SATUL BUNICILOR
Profesor educație timpurie, Rîșca Elena-Gabriela, ........................................................................................ 641
G.P.P ”Gulliver”, Structura G.P.P ”ABC”,Suceava
PROIECT DIDACTIC
Profesor învățământ preșcolar: Ruban Ana .................................................................................................. 643
Grădinița cu Program Prelungit ,,Prichindelul” Rădăuți ................................................................................ 643
PROIECT DIDACTIC
Profesor înv.preșcolar Rusu Irina ................................................................................................................. 646
Școala Gimn. ,,Nicolae Labiș ” Mălini G.P.N. Mălini
PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ
................................................................................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Profesor pentru învățământul preșcolar Sabie Ecaterina
Profesor înv. preșcolar Sahlean Georgeta Irina
Școala Gimnazială Pârteștii de Sus, structura G.P.N. Pîrteștii de Sus
178. „O ZI BUCLUCAȘĂ”-DEMERS DIDACTIC INTEGRAT.................................... 657
Profesor Sandu Andreea-Ioana
G.P.P. „Pinocchio”, Fălticeni
14
SUCEAVA 2024
179. BANII – RĂSPLATA MUNCII .................................................................................. 662

prof. înv. preșcolar: Șmalbergher Sabina
G.P.P ,,Prichindelul” Rădăuți
180. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVIATE INTEGRATA .............................. 665
Prof. înv. preșc. Soveja Anca-Simona
Prof. înv. preșc.: Spînu Nicoleta Liliana
G. P. P. „Căsuța piticilor” Gura Humorului
182. GRĂDINA CU LEGUME A BUNICII ...................................................................... 673
Profesor învăţământ preşcolar: Toader Gabriela
Şcoala Gimnazială Moara Nică - G.P.N. Moara Nică
183. PROIECT DIDACTICPENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ ........................... 675
profesor Tudosă Dana Iuliana
Grădinița cu Program Prelungit „1-2-3”, Suceava
PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE ........ 682
Educatoare : Ursachi Oana Elena
G.P.P. ”Căsuţa piticilor”, Gura Humorului
187. ÎNVĂȚAREA INTEGRATĂ, CALEA SPRE DEZVOLTAREA GLOBALĂ
A COPILULUI ȘI SPRE ÎNVĂȚAREA COMPLEXĂ – PRACTICI
ȘI EXPERIENȚE DIDACTICE ............................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Prof.Vaipan Andreea-Diana
Școala Gimnazială "Bogdan Vodă" Capu Codrului
188. PROIECT DE ACTIVITATE ..................................................................................... 696
Educatoare: Vremescu Melania
GPN Nr.1- Hănțești
189. „EMINESCU ÎN MIJLOCUL COPIILOR”-PROIECT EDUCAȚIONAL.......... 702
Prof. înv. preșcolar Boghean Amelia
G.P.N. ”Obcini” Suceava
190. CĂRȚILE ȘI LUMEA LOR ....................................................................................... 705
Profesor învățământ preșcolar Bordeianu Maria Adina
Profesor învățământ preșcolar Nastasi Elena
Grădinița cu Program Prelungit ,,Prichindel” Suceava
CARTEA, O POVESTE FĂRĂ SFÂRȘIT
Prof. înv. preșc. Canciuc Gabriela-Otilia
Școala Gimn. „Gh. Popadiuc” Rădăuți, jud. Suceava – Grădinița cu Prog. Normal Nr.6................................. 706
191. BENEFICIILE TERAPEUTICE ALE LECTURII ÎN CONȘTIENTIZAREA
EMOȚIONALĂ A COPIILOR........................................................................................... 712
Profesor pentru educația timpurie, Andronic Casandruța
Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver”- Suceava
192. CARTEA, PRIETEN FĂRĂ GRAI ............................................................................ 716
Prof. Chihaia Maria
Liceul Tehnologic “Iorgu Vârnav Liteanu” Liteni/ G.P.P. Liteni ...................................................................... 716
193. PROIECT EDUCAȚIONAL ,,COPIII ÎN LUMEA LUI APOLODOR” ............... 721
Prof. înv. preșc. Ciobîcă Otilia
Școala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, GPN nr. 1 Mitocu Dragomirnei ...................................................... 721
15
SUCEAVA 2024
194. MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ASUPRA PROBLEMELOR DE

RECEPTARE A TEXTULUI LITERAR PENTRU COPII ............................................ 725
Prof.inv.preșcolar Cojocariu Tanța
Școala Gimnazială „Valeriu D. Cotea” Vidra, Vrancea, G.P.P. Vidra
195. UTILIZAREA LITERATURII PENTRU COPII ÎN SCOPUL INTEGRĂRII ȘI
EDUCĂRII COPIILOR CU CES ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ............................ 728
Prof. Daniela Costea/Prof. Axinia Vasilica
Grădinița cu Program Prelungit „Prichindel” Suceava
196. PROIECT EDUCATIONAL ”CARTEA – PRIETENA MEA” ............................. 731
Prof. înv. primar Cotos Marinela
Școala Gimnazială ”Dimitrie Onciul” Straja
197. ,,PRICHINDEI ÎN LUMEA CĂRȚILOR!” .............................................................. 734
Profesor învățământ preșcolar: Covașă Daniela
Grădinița cu Program Prelungit ,,Prichindelul” Rădăuți
198. ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CITITTULUI ÎMPREUNĂ. MODALITATE DE
MARCARE A COLABORĂRII GRĂDINIȚĂ – FAMILIE ........................................... 741
Profesor Cristina DASCALIUC
G.P.P. „Gulliver”- Unit. Str. G.P.P. „ABC”, Suceava ....................................................................................... 741
199. COPILUL ȘI CARTEA
Profesor învățământ preșcolar Dumitrescul Mihaela ................................................................................... 744
G.P.P.,,Micul Prinț Rădăuți
200. BUNE PRACTICI PENTRU PROMOVAREA LECTURII ÎN GRĂDINȚĂ CU
AJUTORUL PROIECTELOR EDUCAȚIONALE .......................................................... 748
Prof.Înv.Preșc.Galan Anca Mihaela
Școala Gimnazială Frătăuții Vechi
Structură G.P.N. Nr.2
201. CONTRIBUȚIA LECTURII LA DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR
LINGVISTICE ALE PREȘCOLARILOR ........................................................................ 750
Prof. Gheață Paraschiva/Prof. Ilie Carmen Iuliana
202. IMPORTANȚA LECTURII ÎNTR-O LUME INFORMATIZATĂ ....................... 754
Prof. Hasna Albina
Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja
203. ,,CARTEA, SUFLET ȘI CULTURĂ/ HAI SĂ CITIM ÎMPREUNĂ!” .................. 756
Prof. Holca Andreea Veronica
UPJ: GPP Așchiuță/ U.S: GPP Nr 6 ,,Albinuța”
204. IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIONALE DIN CADRUL
PROIECTULUI NAȚIONAL ,,SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III” ......................... 761
Prof. Maghiar Irina,
GPP ,,Dumbrava minunată” Suceava
205. CARTEA, PRIETENA MEA- PROIECT EDUCAŢIONAL .................................. 764
Prof. înv.preș. Juravle Miruna
G.P.P. Așchiuță-Suceava
206. COPIII ȘI LECTURA ................................................................................................ 771
Prof. înv. preșcolar, Negură Anișoara
G.P.P. ”Căsuța piticilor”, Gura Humorului
207. IMPORTANȚA LECTURII ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES ................. 773
Profesor pentru învățământul preșcolar, Nemeti Ana-Maria
Școala Gimnazială Ion Roșca Cochirleanca / GPN Boboc
208. FARMECUL POVEŞTILOR...................................................................................... 775
16
SUCEAVA 2024
Prof. Înv.Preșcolar Petraru Diana

Prof. Înv.Primar Cimpoieș Cristina
Școala Gimnazială „Acad. H. Mihăescu” Udești
209. CARTEA - JUCĂRIA PREFERATĂ PROIECT EDUCAȚIONAL ...................... 779
educ: Pîrghie Dulcineea
G.P.P. „Pinochio” Rădăuţi
210. DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE COMUNICARE PRIN TREZIREA
INTERESULUI PENTRU LECTURĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE
ÎNVĂȚARE........................................................................................................................... 783
Prof. Plugariu Gabriela
G.P.P.„Gulliver”- structură „G.P.P.„ABC”
211. PROIECT EDUCATIV „LECTURA- O FORMĂ A FERICIRII” ........................ 786
Prof. pentru educație timpurie Popescu Aspazia
Prof. pentru educație timpurie Toma Ruxandra
G.P.P „Gulliver”, structura G.P.P „ABC” Suceava
212. ROLUL LECTURII ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE
ÎNVĂȚARE ȘI TERAPIA PRIN LECTURĂ ÎN CADRUL PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE ............................................................................................................... 790
Prof. Apetrei Tatiana-Livia
Grădinița cu Program Prelungit ,,Așchiuță” Suceava
213. CARTEA, SURSĂ DE INFORMARE ȘI MIJLOC DE DEZVOLTARE A
GÂNDIRII ȘI LIMBAJULUI COPIILOR PREȘCOLARI ............................................. 794
Prof. Robu Mihaela
Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver” Suceava
214. PROIECT EDUCAȚIONAL ,,CARTEA- PRIETENA MEA” .............................. 798
Profesor învățământ primar Rusu Simona Liliana
Școala Gimnazială Miron Costin Suceava
215. CARTEA – PRIETENA MEA .................................................................................... 803
Prof. Sadoveac Alina
G.P.P. ,,Așchiuță” Suceava/ G.P.P. ,,Albinuța” Suceava
216. PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ ÎNTR-O LUME INFORMATIZATĂ. ROLUL LECTURII ÎN
INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE, TERAPIA PRIN LECTURĂ
Educatoare Teleagă Raluca-Petronela .......................................................................................................... 808
Grădinița cu Program Prelungit „Prichindelul”-Rădăuți
217. PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ LA GRĂDINIȚĂ ........................................... 812
Prof. Înv. Preșcolar:Ungureanu Nicoleta Alexandra
Liceul Tehnologic Oraș Pătârlagele
218. POVEȘTILE PENTRU COPII ȘI ADAPTAREA LOR ÎN VEDEREA EDUCĂRII
COMUNICĂRII ȘI A LIMBALULUI ............................................................................... 814
Profesor învățământ preșcolar Voloc Dumitrița Camelia
Școala Profesională ,, Gheorghe Burac” Vlăsinești
Profesor învățământ preșcolar Olaru Luminița Rozaura
Școala Gimnazială ,, Sfânta Maria ” Botoșani
219. ARTA ȘI IMPACTUL EI ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE........................................... 817
Prof. Sanda Achihăie
Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Mitropolitul Dosoftei”,
Grădinița cu Program Normal Nr. 5 - Suceava
220. MAGIA CULORILOR ................................................................................................ 822
Profesor învățământ preșcolar, Borgovan Anamaria
Școala Gimnazială Dorna Arini, structura G.P.N. Dorna Arini
17
SUCEAVA 2024
221. VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTE TIMPURII, REFLECTATE ÎN STUDII

................................................................................................................................................ 825
Prof. Burdujoc Roxana – GPP Prichindel, Suceava
Prof. Burdujoc Liliana – GPN Poiana, Zvoriștea
222. MINIPROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPȚIONALĂ ................................. 828
Prof. Ciornei Aspazia Cătălina
223. PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPŢIONALĂ ................ 839
Prof. Daniela Ionela Dănilă
G.P.P.”Pinocchio”-Structură ”Licurici” Fălticeni
224. FRUMOSUL ŞI ARMONIA - VALORI ALE ARTELOR DEZVOLTATE PRIN
INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR OPȚIONALE ........................................................ 842
Prof. Înv. Preșc. Olenici Luiza Elisabeta
Școala Gimnazială Moara Nică – G.P.N. Moara Nică
225. ,,ARMONIE PRIN MUZICĂ” .................................................................................... 846
Prof.Halip Viorica Rodica
Unitate structură G.P.N.,,Floare de Colț” C-lung Moldovenesc
226. STADIUL DE DEVOLTARE AL DEPRINDERILOR DE EXPRIMARE
PLASTICĂ ŞI ACCENTE CREATIVE DATORITĂ FANTEZIEI, INTELIGENŢEI
SAU TALENTULUI ............................................................................................................ 850
Prof. înv. preșcolar Petrea Alina
Grădiniţa.nr.16, Focşani - Vrancea
227. ROLUL ARTEI ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR ÎN VÂRSTE TIMPURII ...... 854
Educatoare Schipor Florentina
Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” Rădăuți,structura G.P.P. „Voinicelul”
228. MINIPROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPȚIONALĂ ................................. 856
Prof. Camilar Greta
229. IMPORTANȚA TEATRULUI PRIN EDUCAȚIE ȘI COMUNICARE ............... 867
Profesor pentru educație timpurie: Sfichi Ioana-Andreea
Grădinița cu program prelungit ”Gulliver”
230. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE ARTISTICO-PLASTICĂ (DEC)
................................................................................................................................................ 869
Prof. Tunsu Mirela-Georgiana
231. JOCURILE MUZICALE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE ........................................... 874
Profesor înv. preșcolar: Agavriloaei Paula
G.P.P. Pinocchio, Fălticeni
232. VALORIFICAREA LUCRĂRILOR ARTISTICO- PLASTICE ALE COPIILOR

ÎN IDENTIFICAREA UNOR TRĂIRI INTERIOARE ȘI CARACTERISTICI
INDIVIDUALE..................................................................................................................... 878
prof. înv. preșcolar Bahna Mihaela Elena
233. STIMULAREA CREATIVITĂȚII ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR LIBER
ALESE CENTRUL ARTĂ - PLAN DE CERCETARE ................................................... 881
prof. înv. preșc. Bodea Mihaela Laura
G.P.P. ”Prichindelul”, Rădăuți
234. ALFABETIZAREA EMOȚIILOR PRIN INTERMEDIUL ARTELOR ............... 884
Profesor învățământ preșcolar Bosînceanu Gabriela
18
SUCEAVA 2024
Școala Gimnazială Râșca/G.P.N Nr.2 Râșca

235. FORME ȘI CULORI - MINIPROGRAMĂ OPȚIONAL - ..................................... 888
Prof. Înv. Preșc. Carmen Cojocariu
Școala Gimnazială ”Jean Bart” Suceava / G.P.N. ”Neghiniță”
236. MICII ACTORI– OPȚIONAL ................................................................................... 891
Prof. înv. primar,Rotariu Voichița
Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”,Rădăuți
Prof. înv. preșcolar, Chirilă Maria
G.P.N. Sfânta Treime, Rădăuți
237. BRÂNCUȘI PRIN OCHI DE COPIL ........................................................................ 894
Profesor învățământ preșcolar: Fîntînariu Iustina-Cristina
Școala Gimnazială Râșca, Suceava/ G.P.N. Nr.1 Râșca
Prof. Grigore Răduța-Mărioara
239. IDEI ȘI ACTIVITĂȚI SIMPLE DE PERCUȚIE CORPORALĂ LA COPII ....... 903
Prof. Leucă Brîndușa
G.P.N. ”Țăndărică” Suceava
240.VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTELE TIMPURII ......................................... 905
Prof. Pentru Înv. Preșcolar Liuță Crenguța-Cătălina
Liceul Tehnologic “Oltea Doamna” Dolhasca, GPN Dolhasca
Prof. Pentru Înv. Preșcolar Tataru Elena-Andreea
241. ACTIVITATE OPȚIONALĂ „ARTĂ PLASTICĂ” .............................................. 909
Prof. învăț. preșcolar Ozarchevici Mioara,
G.P.P. ”Micul Prinț”-Rădăuți
242. JOCURILE ȘI ACTIVITĂȚILE LIBER ALESE
ÎN CULTIVAREA CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR ........................................... 914
Profesor de psihopedagogie specială Pancu Gabriela
Școala Profesională Specială ,, Sf.Stelian”-Botoșani
243. VALOAREA ARTELOR LA VÂRSTELE TIMPURII ........................................... 917
Prof. înv. preșc. Pintea Mirela
244. VALOAREA ARTELOR CREATIVE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE ..................... 919
Prof. învățământ preșcolar Potoschi Daniela
Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu”, Grădinița cu P. P. ,,Crai Nou” Bacău .............................................. 919
SECȚIUNEA A V-A TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC –
EXEMPLE PRACTICE ...................................................................................................... 922
245. EDUCAȚIA TRADIȚIONALĂ VS. EDUCAȚIA MODERNĂ .............................. 923
Profesor pentru învățământul preșcolar, Budăi Nicoleta
Liceul Tehnologic ,,Nicolai Nanu” Broșteni; GPP Broșteni
Prof. înv. preșc.Cobziuc Maria-Ancuța
Școala Gimnazială Măriței (G.P.N.Dărmănești)
247. PROIECT DIDACTIC “PITICII ÎN LUMEA POVEŞTILOR ............................... 929
Prof. înv. preşcolar Corduneanu Sofia Valeria
Şcoala Gimnazialã Mitocu Dragomirnei, Suceava
248. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE DIN DOMENIUL ȘTIINȚĂ (CM)
................................................................................................................................................ 932
19
SUCEAVA 2024
Prof. Cuzuban Bianca

Educatoare: prof. Danileţ Rodica
Şcoala Gimnazială Nr. 6 – G.P.N. „Arlechino”, Suceava
250. RELAȚIA COPILULUI CU MEDIUL EDUCAȚIONAL ...... ERROR! BOOKMARK
NOT DEFINED.
Prof. inv. presc. Diaconescu Mihaela
G.P.N. Obcini Suceava
251. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC – EXEMPLE
PRACTICE ........................................................................................................................... 946
prof.înv.preșc: Grimmi Eva- Virginia
PJ. G.P.P. „Prichindelul” - US.G.P.P. „Pinochio” Rădăuţi
252. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ........................................................... 949
Prof. Iacob Mihaela
Unitatea de învățământ: G.P.P. ,,Căsuţa Piticilor”, Gura Humorului
Prof. Luca Maria-Olga
Grădinița cu Program Prelungit „Așchiuță’’ Suceava
254. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC ERROR! BOOKMARK
NOT DEFINED.
EXEMPLE PRACTICE
Prof. înv. preșcolar Mandric Roxana Ionela
Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” Rădăuți, Structura G.P.P.”Voinicelul”
255. „FULGI DE NEA” ..................................................................................................... 962
Prof. înv. preșc: Muntean Anamaria
G.P.P. ”Pinochio” Rădăuți ............................................................................................................................ 962
256. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC ................................. 965
Prof. inv. preșc. Mutescu Mihaela Liliana
Liceul Tehnologic”Ion Nistor”,G.P.N.”Lumea copiilor” Vicovu de Sus
257. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC- PLEDOARIE
PENTRU O EDUCAȚIE DE CALITATE ......................................................................... 968
Profesor Pălie Carmen-Viorica
G.P.P. „ Pinocchio” Fălticeni-structura „ Dumbrava Minunată”
258. PROIECT DE LECȚIE ............................................................................................... 971
Profesor învățământ primar Popescu Gabriela
Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele
Școala Gimnazială Mărunțișu
259. PROFESORUL ROMÂN ÎNTRE TRADIȚIONAL ȘI MODERN.............. ERROR!
Prof. înv. preșcolar:Țintă Irina Liliana
Școala Gimnazială Iedera de Jos-Grădinița cu P.N.Colibași, județ Dâmbovița
prof. înv. preșcolar Lazăr Maria Silvia
GPN ,,Arlechino” Rădăuți ............................................................................................................................. 977
Prof. Seserman Ramona Elena ..................................................................................................................... 979
G.P.P. „Dumbrava Minunată”
20
SUCEAVA 2024
262. ÎNVĂŢAREA SENZORIALĂ - DE LA CONCEPT, LA APLICAŢII ŞI

PRACTICI EFICIENTE ..................................................................................................... 984
Prof. înv. preşcolar Sofron Gabriela
G.P.P.”Albă ca Zăpada”,G.P.P.”Scufiţa Roşie” - Vatra Dornei
263. IMPLICAREA PREȘCOLARILOR ÎN CONSERVAREA MEȘTEȘUGURILOR
POPULARE, COMORI ADEVĂRATE ÎN DEZVOLTAREA VALORILOR
AUTENTICE ROMÂNEȘTI .............................................................................................. 990
Prof. înv. preș. Trandafir Casandra
G.P.P.„Prichindel” Suceava
PRACTICE .............................................................. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Prof. Calancea Bianca-Oana
G.P.P. „Gulliver” Suceava
265. METODE INTERACTIVE DE ÎNVĂŢARE ............................................................ 996
Prof. Char Virginia Elena
Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldovița, GPN Argel
Educatoare Cibireac Silvia Cecilia
Grădinița cu Program Normal Mihoveni
267. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ......................................................... 1003
Prof. Cîmpanu Ana Maria
G.P.N. ,,Dumbrava Minunată”, Dumbrăveni
268. SPECIFICUL JOCURILOR ȘI ACTIVITĂȚILOR LIBER-ALESE
ÎN GRĂDINIȚĂ ................................................................................................................. 1007
Prof.înv.preșc. Ciobanu Diana
G.P.N.,,Voinicelul”,Fălticeni
269. COMPARAȚIA DINTRE METODELE TRADIŢIONALE ŞI MODERNE
UTILIZATE ÎN PREDARE .............................................................................................. 1010
Educatoare: Cîrdei Elena
GPN ”Prichindel” „-Putna
270. TENDINŢE ŞI DIRECŢII NOI DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PREŞCOLAR ..................................................................................................................... 1013
Prof. Forgaci Irina
G.P.N. Samariteanul nr 20 Suceava
271. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ.......................................................... 1016
Profesor Gheorghiță Consuela
G.P.P. ,, Gulliver” Suceava
272. O ZI CU ELMER ....................................................................................................... 1019
Prof. Irimia Cătălina- Gabriela
G.P.N. Nr.8, Suceava
273. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ ......................... 1026
Profesor învățământul preșcolar: Ionesi Liliana
Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” – G.P.N. Nr. 6, Rădăuți
274. PROIECT DIDACTIC .............................................................................................. 1029
Prof. pt. înv. preșc. Kuruc- Tcaci Emilia
G.P.P. ,,Căsuţa Piticilor”, Gura Humorului
275. PROIECT DIDACTIC ACTIVITATE INTEGRATĂ .......................................... 1032
Profesor pentru educație timpurie, Matei Maria
Grădinița cu Program Prelungit ,,Gulliver” Suceava
276. EDUCAȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ LA PREȘCOLARI ............................................ 1035
21
SUCEAVA 2024
Prof. Mehedeniuc Doina-Elena

Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldovița, GPN „Istețel” Moldovița
277. „CE FAC IEPURAȘUL ȘI PRIETENII LUI ÎN IARBĂ?” ................................... 1037
Profesor învățământ preprimar Merkler Veronica Martina
Grădinița cu P.P. „Căsuța fermecată” Gherla, Cluj
278. ȘCOALA INCLUZIVĂ – JOC ȘI CREATIVITATE............................................. 1041
Prof.Niga Maria-Alexandra
Școala Gimnazială „Ion Șuhane” Frumosu, GPN „Șotronel” Frumosu ......................................................... 1041
279. PROIECT DIDACTIC PENTRU
ACTIVITATE INTEGRATĂ ( OUTDOOR ) ................................................................. 1044
Prof.înv.preșc. Rusu Liliana
Grădinița cu Program Normal ”Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
280. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ.......................................................... 1048
Prof.: Slevoacă Cristina
G.P.P.„Căsuța Piticilor”Gura Humorului
ACTIVITATE INTEGRATĂ ........................................................................................... 1053
Prof. Stratu Anamaria Ilinca
P.J. GPP „PRICHINDELUL”/ U.S. GPP „PINOCHIO”
283. POVESTIREA ȘI REPOVESTIREA - TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR................................................................................... 1055
Profesor învățământ preșcolar Vicovan Diana-Veronica
Grădinița cu Program Normal Capu Câmpului
284. DEMERSUL INTREGRAT – REUȘITĂ A ACTIVITĂȚII DIDACTICE
SCENARIU DE ACTIVITATE INTEGRATĂ ............................................................... 1058
prof. Vieru Cristina
G.P.P.„Pinocchio” – structura G.P.P. „Licurici” Fălticeni ............................................................................. 1058
SECȚIUNEA A VI-A - RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ -
SECȚIUNE ÎN CADRUL PROIECTELOR ERASMUS +
285. RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITĂȚILE DIN GRĂDINIȚĂ .......................... 1062
Prof. Înv. Preșcolar Aconstantinesei Daniela,
Grădinița cu P.P. Nr. 6 Dorohoi, județul Botoșani
286. CONSIDERAȚII PEDAGOGICE ALE E-LEARNING-ULUI ............................. 1065
Școala Gimnazială Ipotești, G.P.N. Tișăuți
287. RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
PROGRAME PENTRU PARTAJAREA CONȚINUTULUI ........................................ 1067
Prof. Boiciuc Andreia
Prof. Burdujoc Roxana
G.P.P. Prichindel, Suceava
288. RELAȚIA DINTRE TEHNOLOGIE ȘI ÎNVĂȚARE ........................................... 1070
Prof. înv. preș. Bordeianu Adina
Prof. înv. preș. Nastasi Elena
G.P.P. ”Prichindel” Suceava
289. PERFECȚIONAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE ÎN SISTEMUL
ONLINE .............................................................................................................................. 1072
Prof.înv. preș. Buiciuc Genoveva
Ed. Zavate Diana
22
SUCEAVA 2024
290. IMPORTANȚA UTILIZĂRII RESURSELOR DIGITALE ÎN CADRUL

ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ ............................................................................ 1075
Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Straja
291. INVĂȚAREA PRIN JOCURI VIRTUALE............................................................. 1078
Prof. înv. preșc. Carmen Cojocariu
292. PROVOCĂRILE SOCIETĂȚII CONTEMPORANE ........................................... 1081
Prof.inv.preșcolar COJOCARIU TANȚA
293. CELE MAI BUNE APLICAȚII DE EDITARE VIDEO ........................................ 1084
294. PERCEPȚIA ÎNVĂȚĂRII ONLINE DE CĂTRE PROFESORI ȘI PĂRINȚI ... 1087
prof. înv. preș. Croitoru Alina
prof. înv. preș. Aioanei Denisse
G. P. P. „Prichindel” Suceava
295. WEB TOOLS USED IN THE TEACHING ACTIVITY ....................................... 1090
Preschool education teacher Colonescu Daniela
Secondary school ”M. Sadoveanu”, Bacău
296. PLATFORME EDUCAȚIONALE ................ ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
Prof.înv.preş. Dutcovici Marinela Anca
Prof.înv.preş. Pamparău Simona
Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Prichindel” – Suceava
297. PROGRAME UTILIZATE ÎN GRĂDINIȚĂ PENTRU GESTIONAREA
ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIONALE ........................................................................... 1097
Prof. Ilie Carmen Iuliana/Prof. Gheață Paraschiva
298. RESURSE DIGITALE UTILE PENTRU ELEVI ȘI PROFESORI ..................... 1101
prof.înv.primar Grigore Răduța-Mărioara
Școala Gimnazială,,Miron Costin Suceava
299. COPIII DIGITALI ȘI CÂTEVA JOCURI ONLINE ADECVATE VÂRSTEI MICI
.............................................................................................................................................. 1104
300. ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE INSTRUMENTE DIGITALE LA NIVEL
PREȘCOLAR ..................................................................................................................... 1108
Prof. Luca Maria Olga
G.P.P.„Așchiuță” Suceava
301. INSTRUMENTE DIGITALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR ................. 1112
302. UTILIZAREA PLATFORMELOR E-LEARNING ÎN PROCESUL DE
PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ............................................................................ 1116
Prof. înv. preșcolar Alina Petrea
Grădinița nr. 16 Focșani
303. INTEGRAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ1120
Prof. învățământ primar Popescu Gabriela
23
SUCEAVA 2024
Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele, Jud. Buzău

304. ALFABETIZAREA DIGITALĂ: ACTIVITĂȚI CE INCLUD TEHNOLOGIA
PENTRU PREȘCOLARI .................................................................................................. 1124
Școala Gimnazială ,,Mihail Sadoveanu”, Grădinița cu P. P. ,,Crai Nou” Bacău
305. TOOLS FOR ENHANCING MOTIVATION LEARNING ENGLISH ............... 1127
Prof. înv. primar Rusu Simona Liliana
Prof. Piniuc Ionela
306. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN GRĂDINIȚĂ ....................................... 1129
Prof.Dunăreanu Dorina
G.P.P. ,,Prichindel” Suceava
307. MANAGEMENTUL ȘI IMPLEMENTAREA RESURSELOR DIGITALE ....... 1132
308. INSTRUMENTELE DIGITALE, CĂI ATRACTIVE DE PREDARE/EVALUARE
A CUNOȘTIINȚELOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR .................................... 1136
Prof. înv. preș. Opariuc Diana
24
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA I - EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:

GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE
25
SUCEAVA 2024
1.GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA-PARTENERI ÎN EDUCAȚIE
prof. înv. preșcolar, Bidalach Any Alina

prof. înv. preșcolar, Murariu Maria
G.P.N.Siminicea
Mediul educativ pentru copilul preşcolar este susţinut de către familie, grădiniţă,
comunitate şi de relaţia ce se stabileşte între acestea. Relaţia dintre factorii principali ai mediului
educativ este dinamică, într-o permanentă construcţie.
Copilul, încă din stadiul în care dobândeşte un eu distins de mama sa, are nevoie de o
existenţă completă în familie şi comunitate. El are nevoie, deopotrivă să fie special, dar şi să fie
la fel ca ceilalţi. Grădiniţa îi poate asigura copilului comunitatea de care el are nevoie. Aici este
un mediu suficient de securizant pentru a aminti de casa familială, dar şi un spaţiu echidistant
în care copilul să poată avea experienţa de a fi ca ceilalţi, de a „intra în rândul lumii”, de a ieşi
din spaţiul familiei unde este valorizat pentru unicitatea sa, pentru particularităţile sale. Astfel,
familia şi grădiniţa oferă în mod complementar, împreună, un spaţiu complex necesar
dezvoltării copilului preşcolar.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de
colaborare a părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei mai mulţi părinţi
manifestă deschidere, dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se poate întâmpla ca
realizarea unui parteneriat să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre
cei implicaţi.
Funcția centrală a educației este aceea de formare și dezvoltare permanentă a
personalității individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă
interacțiune cu factorii sociali ai existenței sale. În această interacțiune el asimilează normele și
valorile societății, modelele sociale de comportament, mijloacele sociale de comunicare umană.
Prin aceasta, el este pregătit pentru viața socială, pentru asumarea unor roluri și responsabilități.
Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor etape de viață, în cadrul unor forme specifice
de activitate socială și în cadrul specific al unor instituții sociale: familia, grădinița, școala,
instituțiile culturale, dar și împreună cu întregul sistem al mijloacelor moderne de informare și
influențare.
Familia, îndeplinește, pe lângă funcția de socializare, și alte funcții, cum ar fi:
- funcția instituțional formative care se realizează prin influențe directe,
- funcția psihomorală realizată prin modele de conduită morală oferite de părinți,
- funcția socio-integrativă realizată prin implicarea copiilor în activitatea familială,
- funcția cultural-integrativă realizată prin implicarea copiilor în viața culturală a familiei.
Responsabilitatea creșterii copilului revine cu prioritate părinților, care îi oferă îngrijire de bază,
siguranță, căldură emoțională, îndrumare, înțelegere.
Primele deprinderi de viață sănătoasă, de achiziționare a limbajului, deprinderi de
comportament se realizează în familie.
În continuare educația trebuie să se manifeste permanent ca o acțiune coerentă, complexă și
unitară a familiei cu grădinița. La intrarea în grădiniță părinții sunt cei care dețin toate
informațiile legate de copil: stare de sănătate, obiceiuri alimentare particularități de învățare,
mod de comportare, probleme în dezvoltare. În același timp, grădinița, ca prima instituție care
se conduce după principii și metode științifice, deține mijloace specifice pentru valorificarea
26
SUCEAVA 2024
potențialului fizic și psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informațiilor deținute de

părinți cu cele ale grădiniței trebuie să fie în beneficiul copilului.
În crearea parteneriatului între grădiniţă şi familie este bine să ne amintim că în viaţa
copilului şi a familiei lui orice angajat al instituţiei este important: portarul poate fi ca vecinul
care-i salută cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica ce pregăteşte cele mai
grozave mâncăruri, îngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajută pe cei mici să-şi îmbrace
pijamaua, iar educatoarea poate fi persoana care le este întotdeauna un sprijin. Fiecare, prin
specificul muncii sale, prin felul îşi îndeplineşte atribuţiile şi prin modul în care colaborează cu
familia, influenţează dezvoltarea copilului.
Educaţia copilului este o acţiune care presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori
între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în contact. Acest lucru
presupune ca parteneriatul educaţional dintre familie şi grădiniţă să se extindă şi către
comunitatea care le include.
Parteneriatul educaţional se realizează între:
Agenţii educaţionali (copii, părinţi, personalul grădiniţei, specialişti în probleme de educaţie:
psihologi, consilieri psiho-pedagogi, logopezi, terapeuţi etc.);
Instituţii ale educaţiei (familie, grădiniţă, şcoală, centre comunitare, cluburi sportive, cluburi
ale copiilor etc.);
Membrii ai comunităţii cu influenţă asupra dezvoltării copilului (medici, reprezentanţii
primăriilor, ai Poliţiei, ai bisericii, ai Direcţiilor regionale de protecţie a copilului etc.);
În orice parteneriat educaţional este important să fie implicaţi copiii, iar activităţile desfăşurate
să fie în beneficiul acestora.
În funcţie de specificul comunităţii în care se află grădiniţa, se pot realiza parteneriate cu:
- instituţii sanitare, în susţinerea unor activităţi care au ca scop creşterea şi dezvoltarea tuturor
membrilor comunităţii;
- asociaţiile nonguvernamentale, pentru rezolvarea unor probleme de ordin social;
- parteneri privaţi care pot sprijini grădiniţa cu fonduri materiale sau prin activităţi de voluntariat;
- mass-media, pentru promovarea imaginii grădiniţei, pentru promovarea ideilor noi, valorilor
etc.
Unicitatea fiecărui copil este determinată de particularitățile sale subiectiv-individuale, dar și
de influențele socio-culturale ale comunității în care trăiește. Educația copilului este o acțiune
care presupune schimb de experiențe, de competențe și valori între toți adulții care îl susțin în
dezvoltare și cu care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educațional
alături de familie și grădiniță să se extindă și către comunitatea care le include.
Prin crearea parteneriatului grădiniță-familie-comunitate copiii câștigă un mediu de dezvoltare
mai bogat, creează relații pozitive și fiecare își va dezvolta sentimentul coeziunii sociale.
Prin crearea parteneriatului grădiniţă–familie–comunitate copiii câştigă un mediu de
dezvoltare mai bogat, între participanţi se creează relaţiile pozitive şi fiecare îşi va dezvolta
sentimentul coeziunii sociale.
Bibliografie:
1. Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar, Ediția a doua revizuită și
adăugită-(PRET 1 ), Ministerul Educației Naționale ,București, 2014.
2. Glava, A., Pocol, M., Tătaru, L., L. ( 2009 ), Educaţia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea
curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45, Piteşti
3. Dumitrana, M. (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti;
4. Farca, S. (2010), Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori, Editura Trei,
Bucureşti;
(2008), Educaţia timpurie şi specificul dezvoltării copilului preşcolar
27
SUCEAVA 2024
2. PREZENTAREA PROIECTULUI „BORCANUL CU BUCURII”- PROIECT

EDUCAȚIONAL DESFĂȘURAT ÎN PARTENERIAT CU ȘCOALA PROFESIONALĂ
SPECIALĂ
Profesor învățământ preșcolar Bradu Iulieta

Liceul Tehnologic nr 1/ GPP „Căsuța Piticilor” Câmpulung Moldovenesc
Simpozionul Național cu tema „Educația timpurie – provocări și realizări” îmi oferă

oportunitatea de a împărtăși altor cadre didactice din experiența la grupă referitoare la
realizarea proiectului de educație socială și emoțională „Borcanul cu bucurii”, proiect pe care
l-am inițiat în anul școlar 2021/2022 și l-am continuat și dezvoltat în următorii ani școlari,
într-o altă formă și sub o altă denumire, „Roadele prieteniei”, 2022/2023 și „Florile prieteniei”,
2023/2024, în colaborare cu Școala Profesională Specială. Desfășurarea acestui proiect ne-a
făcut să vedem mult mai clar impactul și importanța activităților extrașcolare în evoluția
psihocomportamentală a copiilor cu CES, pe de o parte și rolul acestor activități în integrarea
copiilor cu CES în învățământul de masă, pe de altă parte.
Din grupa noastră a făcut parte o fetiță cu Sindrom Down, A., care, în septembrie 2021
a început cursurile Școlii Profesionale Speciale. Dorința foștilor colegi rămași în grădiniță de a
o revedea și vizita pe A. la școală a fost pretextul pentru inițierea acestui proiect. Sigur că,
atunci când suntem musafiri, este frumos să mergem cu o mică atenție. Propunerea noastră, a
educatoarelor, a fost să transformăm un borcan normal într-o pușculiță, ornându-l și decorându-
l. Aceasta a fost partea de educație financiară pe care nu vom insista în acest material. Copiii
preșcolari au donat mici sume de bani pentru a cumpăra cărți și alte materiale educative copiilor
pe care urma să-i vizităm, clasa a II-a, o altă clasă de la Școala Profesională Specială.
Procesul de pregătire a „bucuriilor” a fost însoțit de mult entuziasm din partea copiilor,
multe povestiri explicative ale educatoarelor, planificarea întâlnirii fiind făcută în amănunt
împreună cu copiii și părinții. S-au cumpărat materialele, preșcolarii au pregătit felicitări
pentru fiecare elev în parte, s-au împachetat darurile, personalizându-le după preferința celor
mici. Întâlnirea cu școlarii, „Să ne cunoaștem noii prieteni”, a fost destul de scurtă, afară, într-
un loc neutru, fără o parte de prezentare individuală și jocuri de cunoaștere, cum ar fi fost firesc,
deoarece încă trebuia să respectăm regulile COVID. Chiar și așa, întâlnirea a generat mici
rezultate pozitive: școlarii cu CES de la Școala Profesională Specială erau motivați să citească
din cărțile dăruite de preșcolari, iar preșcolarii au povestit despre experiența lor părinților și
altor adulți, ceea ce a dus la dezvoltarea limbajului. În continuare, copiii din grupa
„Buburuzelor” își doreau să o revadă pe A., fosta lor colegă de grădiniță, fetiță cu Down. Am
planificat următoarea vizită la Școala Profesională Specială de ziua A., zi ce coincidea cu Ziua
Copilului. Am reluat întreg procesul de pregătiri (confecționare de mici daruri, realizarea
desenelor, ambalarea cadourilor) și, în ziua planificată, grupa „Buburuzelor” a vizitat clasa
pregătitoare pentru a sărbători ziua de naștere a A. și Ziua Copilului. Bucuria revederii a fost
imensă, atât pentru copii, cât și pentru cadrele didactice. Preșcolari și școlari au trăit momente
emoționante, s-au cunoscut, au jucat jocuri, au legat noi prietenii. S-au oferit daruri, au dansat
și au petrecut timp frumos împreună. Rezultatele acestei întâlniri s-au materializat în
îndeplinirea obiectivelor: participarea la acțiuni și jocuri de socializare respectând anumite
reguli, acceptarea diversității și diferențelor prin empatie și toleranță, îmbogățirea vocabularului
cu noi cuvinte, adaptarea la noul mediu și relaționarea cu persoane recent cunoscute.
28
SUCEAVA 2024
După cum spuneam, următorul an școlar, 2022/2023, am continuat acest proiect sub
denumirea de „Roadele prieteniei”, dorința noastră, a cadrelor didactice implicate, fiind aceea
de a dezvolta relațiile de prietenie între copii și acceptarea diversității, prin formarea unei
conduite sociale plină de empatie, toleranță și alte comportamente prosociale, acesta fiind și
unul din obiectivele proiectului. Am primit vizita elevilor de clasa a III-a, copiii s-au
recunoscut, activitatea desfășurându-se cu naturalețe. Aceasta a cuprins și situații de
consolidare și recapitulare a cunoștințelor reunite sub titlul „Semne de primăvară”. Școlarii au
făcut pereche sau echipă cu preșcolarii pentru realizarea unor desene, prilej în care comunicarea
dintre preșcolari și elevi a devenit mai puțin formală, copiii fiind încurajați să se exprime, mai
ales cei cu întârzieri sau tulburări de limbaj, care au dezvoltat și o anumită nesiguranță în
situațiile în care era necesar să se exprime verbal în fața altora. Elementele de limbaj au fost
integrate în activitate sub formă de joc, elevii de la Școala Specială Profesională simțindu-se
utili și valorizați în situațiile în care preșcolarii aveau nevoie de ajutor în formularea
răspunsurilor. Apoi, elevii au interpretat câteva cântece populare, pregătite de elevi pentru un
viitor spectacol. Momentul artistic a fost prilej de consolidare și familiarizare cu publicul. Un
alt aspect pozitiv: din clasa de elevi face parte un alt copil cu sindrom Down care, s-a manifestat
mult mai firesc, nemaiavând comportament negativist întâlnit deseori la copiii cu Down,
acceptând activitățile propuse de cadrele didactice sau alți copii, semn că mediul sălii de grupă
i-a devenit familiar, copiii din jurul său devenind familiari. 2 ore de activitate intensă
desfășurată la grădiniță cu grupa de preșcolari și clasa de elevi a stârnit regretul că s-a încheiat
prea repede, ceea ce a dus la promisiunea unei noi întâlniri. Expoziția cu lucrările copiilor,
fotografiile pe suport electronic, mediatizarea în grupurile de părinți și în întâlnirile cu părinții
au constituit forme de evaluare și popularizare ale activităților cuprinse în acest proiect.
Anul acesta, provocarea a venit din faptul că am preluat grupa mică, toți preșcolarii din
grupa condusă anul trecut au început cursurile școlii. Deoarece am avut rezultate în anii
anteriori, am propus și noului colectiv de părinți continuarea proiectului sub denumirea de
„Florile prieteniei”, proiect ce se află în derulare. A fost bine primit de către părinți, aceștia
înțelegând pe deplin scopul acestuia.
Dacă ar fi să facem un bilanț al rezultatelor acestui proiect, până în acest moment, putem
spune că:
• emoțiile pozitive s-au dezvoltat (prietenie, bucurie, colaborare, respect etc);
• diversitatea și diferențele între copii sunt acceptate mult mai ușor și firesc prin empatie și
toleranță;
• vocabularul s-a îmbogățit și la preșcolari, dar și la elevi, cu cuvinte noi;
• performanțele școlare s-au îmbunătățit considerabil, după evaluările învățătoarelor,
întâlnirile cu preșcolarii fiind o motivație puternică pentru elevii de la Școala Specială
Profesională;
• relaționarea cu persoane din afara mediului grădiniței și școlii a dus la adaptarea la un nou
mediu;
Învățătoarele de la Școala Profesională Specială implicate în proiect ne-au mărturisit că
elevii lor așteaptă cu multă nerăbdare următoarele întâlniri cu preșcolarii, sunt mai motivați să
învețe și că aceste activități au un impact deosebit și o motivație puternică asupra copiilor cu
CES, iar comunicarea cu părinții acestor elevi s-a îmbunătățit prin popularizarea acestor
activități în rândul părinților. Este un fapt real că unii părinți ai copiilor cu CES comunică
deficitar cu învățătoarele, iar popularizarea activităților a determinat îmbunătățirea comunicării
dintre învățătoare și părinți.
Sunt motive puternice să spunem că activitățile extrașcolare din acest proiect contribuie
semnificativ la dezvoltarea psihocomportamentală a copiilor cu CES, cât și acceptarea
29
SUCEAVA 2024
diversității de către copiii din învățământul de masă, în toate formele ei, prin colaborarea dintre
grădiniță, școală și familie, pregătind oameni atenți și sensibili la ceea ce se întâmplă în
comunitate.
30
SUCEAVA 2024
3. ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR
Prof. învățământ preșcolar Brăescu Floarea

Școala Gimnazială ,,Regina Elisabeta” Rădăuți / G.P.N.,,Albinuța”
Relația între grădiniță, școală, familie și comunitate joacă un rol crucial în formarea
indivizilor și în dezvoltarea sistemului de învățământ. Este important să se promoveze
colaborarea între toți actorii implicați în educație pentru a crea un mediu de învățare stimulant
și echitabil și să promovăm schimbul de idei și experiențe între educatori, părinți, comunitate
și instituții educaționale pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a copiilor noștri. Proiectele
de parteneriat educaţionale vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, dascăl şi comunitate,
creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. Activitatea în parteneriat are
nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme
educative, oferă un nou cadru în dezvoltarea personalităţii elevului. Iniţierea diferitelor proiecte
de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru copii cât şi pentru toţi factorii implicaţi:
şcoală, familie, comunitate
Responsabilitatea pentru copii face parte din viaţa noastră cotidiană. Procesul educaţional
început în grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii. Copilul are posibilitatea să recunoască
problemele acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să rezolve
probleme, să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă – prin parteneriate. Parteneriatele vizează
stimularea mentală, antrenarea fizică şi dezvoltarea amplă a abilităţilor copiilor prin diferite
activităţi. Prin acţiunile desfăşurate copiii îşi însuşesc concepte cheie – comunicare, cooperare,
colaborare, libertate, justiţie, egalitate, solidaritate, cunosc modul de funcţionare a instituţiilor
democratice, sunt puşi în diferite situaţii de a respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi
de a-şi proteja propria persoană şi pe ceilalţi. Avem nevoie de participarea la activităţi
extracurriculare, la viaţa comunităţii. Avem nevoie să colaborăm pentru că ,,Împreună – vom
reuși!”.
Prin parteneriate, noi - educatorii, încercăm să formăm o punte între familie –școală –
comunitate, menită să contribuie la cultivarea calitătilor esențiale ale adultului de mai târziu.
Este de datoria noastră, a educatorilor, să găsim cele mai eficiente metode ,mijloace și strategii
de comunicare și relaționare atât cu părinții (încercând să modelăm sufletele părinților, să-i
inițiem în minunata “artă”de a fi părinte) cât și cu comunitatea .
Parteneriatele încheiate cu familia, în special cele încheiate în cadrul parteneriatelor
educaţionale, vizează dezvoltarea şi implementarea unor programe de formare pentru părinţi,
inclusiv formare pentru creşterea implicării taţilor, bunicilor. De asemenea, interacțiunea cu
familia trebuie să garanteze faptul că părinţii vor deveni mai sensibili la problemele sociale şi
psihologice, precum şi la probleme de orice gen atunci când îşi cresc copiii. Rezultatul așteptat
în urma acestor activități parteneriale este consolidarea abilităţilor de comunicare părinte –
cadru didactic, îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copiilor. Un exemplu pozitiv în închegarea
acestei colaborări este cursul pentru părinți ,,Educați așa!”. Prin acest tip de parteneriate se
stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise între educatoare şi părinţi, iar părinţii,
cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea unor decizii importante pentru
grădiniţă. Cultivarea unor relaţii de parteneriat efectiv între grădinţă şi familie, în sprijinul
educaţiei şi creşterii copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea şi integrarea
şcolară; este primul pas către o educaţie deschisă, flexibilă, şi dinamică a personalităţii
copilului.
31
SUCEAVA 2024
Colaborarea cu şcoala este foarte importantă întrucât în această instituţie va continua

educaţia copilului. Parteneriatul dintre cele două – şcoală şi grădiniţă – are scop primordial
identificarea celor mai eficiente căi de adaptare a copiilor la noul mediu educativ. Parteneriatul
se poate concretiza prin schimburi de experienţă între învăţători şi educatori (lecţii deschise,
mese rotunde, ateliere de lucru etc.), activităţi comune la care să participe copiii şi părinţii
(vizite la şcoală, proiecte educative de genul „Săptămâna lecturii“, „Ziua porţilor deschise“ ,
„Şcolar pentru o zi“ etc.). La inițiativa ONG - Comitetulde Părinți al școlii noastre, copiii
preșcolari au fost angrenați în proiectul educațional ,,Tărgul de toamnă pentru copii”, proiect
care a avut scopul:,, Dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale copiilor, sensibilizarea acestora
pentru a prețui valorile morale, sudarea relațiilor de familie, dezvoltarea simțului practic la
copii, dezvoltarea colectivității din care fac parte, socializare, divertisment, plăcerea de a face
lucruri frumoase.”
Procesul educaţional început în grădiniţă se extinde şi asupra comunităţii de aceea, este
nevoie de participarea la activităţi extracurriculare, la viaţa comunităţii. Copilul are posibilitatea
să recunoască problemele acesteia, să fie mult mai atent la ce se petrece în jurul lui, să caute să
rezolve probleme, să-şi dezvolte spiritul de iniţiativă.Proiectele de parteneriat educaţional cu
Comunitatea Locală - Pompieri, Poliţie ( colaborarea cu Poliţia ajută în educaţia preventivă şi
cultivarea comportamentelor prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activităţi de
informarea a copiilor asupra unor reguli care trebui respectate astfel încât viaţa şi siguranţa lor
să nu fie pusă în pericol. Exemple de proiecte „Micul pieton” , „Prietenul meu – polițistul “ ),
Casa de Cultură, Societăți comerciale, etc. – au ca argument educaţia preşcolarilor pentru
cetăţenie democratică în vederea formării unor cetăţeni activi si responsabili. Prin acţiunile
desfăşurate în acest sens copiii îşi însuşesc concepte cheie – libertate, justiţie, egalitate,
solidaritate, cunosc modul de funcţionare a instituţiilor democratice, sunt puşi în diferite situaţii
de a respecta pe cei de lângă ei, îşi formează deprinderi de a-şi proteja propria persoană şi pe
ceilalţi. Încheierea unui parteneriat între grădiniţă / şcoală şi comunitate înseamnă participarea
activă a copilului în mediul şcolii şi al comunităţii. Beneficiile participării copiilor la viaţa
comunităţii se reflectă în dezvoltarea capacităţii de comunicare, cooperare și colaborare cu
autorităţile locale (ex. Poliţia) în rezolvarea unor probleme.
Prin parteneriatele educaționale cu reprezentanţi ai bisericii, calitatea educației religioase
poate fi îmbunătățită. Colaborarea cu biserica înlesneşte promovarea valorilor moral-religioase
care sunt importante în educaţia morală şi comunitară a copilului. Această colaborare este foarte
importantă în special în comunităţile multietnice, în care oamenii aparţin diferitelor culte
religioase. Copiii trebuie să înveţe că, indiferent de religie, toţi suntem egali şi avem aceleaşi
drepturi. Exemple de proiecte: „Crăciunul - sărbătoarea tuturor creştinilor“, „Să fim mai buni,
să fim mai darnici“.
dezvoltare mai bogat, între participanţi se crează relaţii pozitive şi fiecare îşi va dezvolta
sentimentul coeziunii sociale. Implicându-ne în diverse proiecte și activități, lucrând în echipă,
confruntându-ne cu diverse situații și probleme, din experiența dată am dobândit implicit noi
abilități, noi cunoștinte, noi atitudini - într-un cuvânt, noi competențe.
Colaborarea grădiniţă-familie-societate se referă la construirea unor relaţii pozitive între
familie, grădiniţă şi comunitate, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect
benefic asupra formării copiilor.
Bibliografie:
• CULEA, Laurenţia. - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? , Editura Diana,

2009
32
SUCEAVA 2024
• DUMITRANA, Magdalena – „Copilul, familia şi grădiniţa”, Ed. Compania, 2000

Paişi LĂZĂRESCU, M., EZECHIL, Liliana – „Laborator preşcolar”, Ed. V&I, 2002
• Revista Învăţământului Preşcolar nr.3-4/2005
33
SUCEAVA 2024
4. GRĂDINIȚA-FAMILIA-COMUNITATEA – UN DRUM COMUN CĂTRE

ÎNVĂȚARE ȘI EDUCAȚIE
Prof. Bubuțanu Ana Loredana

G.P.P. „Pinocchio” – structura G.P.P.„Licurici” Fălticeni
Educația copiilor reprezintă o provocare complexă și esențială în formarea viitorului

unei societăți. În acest sens, colaborarea între grădiniță, familie și comunitate devine un element
crucial pentru dezvoltarea armonioasă a micuților. Triada formată din aceste trei entități
reprezintă baza solidă pe care se construiește temelia unui individ bine echilibrat și pregătit
pentru provocările vieții.
Grădinița este primul mediu formal de învățare pentru copii, este locul unde cei mici
intră în contact cu ceilalți, socializează, înțeleg și respectă anumite reguli, iar cadrele didactice
joacă un rol esențial în ghidarea procesului de învățare și educație, oferind nu doar cunoștințe
academice, ci și dezvoltarea abilităților socio-emoționale.
Familia, ca a doua componentă a triadei, reprezintă mediul natural în care copiii cresc
și învață primele lecții de viață. Relația strânsă dintre părinți și copii contribuie la dezvoltarea
valorilor, înțelegerii importanței educației și consolidării încrederii în sine. O comunicare
deschisă și o implicare activă a părinților în educația copiilor sunt fundamentale pentru o
evoluție armonioasă.
De asemenea, comunitatea aduce un aport crucial la formarea copiilor. Școala,
vecinătatea și alte organizații din comunitate joacă un rol activ în educația preșcolarilor.
Proiectele comunitare, evenimentele și colaborarea cu diferite instituții sporesc sensul
responsabilității sociale și ajută la construirea unei identități comune.
Un aspect esențial al acestei triade este comunicarea eficientă și colaborarea strânsă
între fiecare entitate. Grădinița trebuie să fie conștientă de realitățile familiei, iar aceasta, la
rândul său, trebuie să fie implicată în activitățile și nevoile școlii. Comunitatea trebuie să ofere
sprijin reciproc, creând astfel un mediu educațional complet și coerent pentru copii.
Între factorii educativi, familia a fost şi este considerată ca factor prioritar şi primordial
deoarece, în ordinea firească a lucrurilor, educaţia începe din familie. Loisel afirma că “ în
familie şi pe genunchii mamei se formează ceea ce este mai valoros pe lume – omul de caracter”
evidenţiind dimensiunea morală a educaţiei din familie.
Colaborarea dintre grădiniţă şi familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate
de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului.
Conceptul de parteneriat, la momentul actual, include o altă relaţie cu copilul. Acesta
devine parte a deciziilor educative care îl privesc; astfel, se realizează participarea activă,
conştientă şi responsabilă a copiilor în propria formare.
Împreună cu părinţii, încurajăm copiii să aibă încredere în propriile forţe, îi ajutăm să-şi
însuşească cât mai corect şi eficient tehnicile unei bune învăţări, pentru a le folosi drept
instrumente de muncă intelectuală în decursul viitorilor ani de şcoală.
După ce copilul intră în grădiniţă, familia devine un partener permanent cu rol important
în educaţia sa. Sarcinile educaţiei se divizează între grădiniţă şi familie. Astfel, permanent
părinţii trebuie să simtă responsabilitatea pentru educaţia copiilor, cerându-li-se aportul nu
numai atunci când se ivesc fenomene negative, ci şi în sprijinirea activităţilor de zi cu zi.
Îndrumarea părinţilor se realizează nu numai prin şedinţe, ci se poate face şi în mod diferenţiat
în funcţie de nivelul de cultură al părinţilor, cât şi de personalitatea şi particularităţile lor.
34
SUCEAVA 2024
În întreaga mea activitate didactică am stabilit relaţii de colaborare între educator şi

educat, considerând că acest lucru este necesar în stabilirea unor noi legături între factorii
educativi – grădiniţă şi familie îndeosebi. Întrucât familia şi grădiniţa sunt factori educativi de
mare însemnătate şi ceea ce realizează unul depinde de celălalt, este firesc ca între aceşti factori
să se realizeze o strânsă unitate de cerinţe şi exigenţe. Familia constituie prima şcoală în care
copilul se socializează, iar grădiniţa este forma instituţionalizată care corectează şi îmbogăţeşte,
continuă şi completează ceea ce începe familia, de aceea, putem spune că, grădiniţa este de fapt,
o a doua familie a copilului.Scopul urmărit de aceşti factori fiind unic, unitară trebuie să fie şi
munca educativă pe care o desfăşoară .
Astfel, am căutat mereu să am o relaţie strânsă cu familiile copiilor, din dorinţa
cunoaşterii mediului de viaţă, a regimului de activitate şi odihnă, a raporturilor dintre părinţi-
copii, precum şi a climatului familial în general, deoarece de modul în care familia influenţează
dezvoltarea copilului în primii ani de viaţă, depinde comportamentul socio-relaţional al
viitorului adult.
Prin discuţiile individuale, în special dimineaţa când este adus copilul la grădiniţă sau
la amiază când este luat acasă, m-am informat de la părinţi despre atitudinea şi manifestările
copilului, acasă în familie, la jocul cu prietenii, ceea ce a dus la angajarea şi antrenarea părinţilor
în actul educaţional. În toate aceste convorbiri am scos în evidenţă elementele pozitive ale
copilului, manifestând un robust optimism pedagogic în posibilităţile de dezvoltarea ale
acestuia şi prin aceasta am trezit interesul şi dorinţa părinţilor de a-şi sincroniza efortul educativ
cu al meu, făcându-i implicit parteneri în educaţia propriului copil.
Din observaţiile înregistrate cu ocazia discuţiilor purtate zilnic cu părinţii, a vizitelor, a
şedinţelor lunare cu aceştia, am reuşit să cunosc mai bine fiecare copil al grupei pe care o
conduc, să constat că în unele cazuri lipsurile semnalate la unii copii se datorau fie faptului că
unii părinţi nu ştiu să organizeze în mod judicios activitatea copilului şi adoptă o atitudine prea
permisivă faţă de conduita acestuia, fie faptului că în sânul familiei între factorii educativi nu
este asigurată o unitate de cerinţe. Tocmai de aceea activitatea de colaborare cu familia trebuie
să aibă la bază cunoaşterea condiţiilor de viaţă a copilului în familie şi respectiv, familia să
cunoască activitatea pe care copilul o desfăşoară în grădiniţă. Aceasta este calea asigurării
continuităţii educative în familie şi în grădiniţă, a asigurării unui sistem unitar de cerinţe.
Periodic am organizat şedinţe cu părinţii în vederea stabilirii unor activităţi comune,
pentru soluţionarea unor probleme de organizare la nivelul grupei, luarea unor măsuri pentru
buna dezvoltare psiho-fizică a fiecărui copil şi transpunerea acestora în practică. La aceste
întâlniri, am dezbătut împreună cu părinţii, probleme importante referitoare la modul de
creştere, îndrumare şi informare a copiilor. Importanţa jocului şi a jucăriei în viaţa copilului, a
constituit obiectul unor ample discuţii, ceea ce a influenţat în mod pozitiv atitudinea părinţilor
faţă de jocurile copiilor. Am susţinut activităţi demonstrative pentru părinţi cu scopul de a le da
acestora posibilitatea cunoaşterii nivelului de cunoştinţe acumulate de copii, după o anumită
perioadă de timp, fapt care a mărit interesul părinţilor de a continua demersul educaţional ce se
desfăşoară în grădiniţă. Am organizat pentru părinţi, expoziţii cu lucrări ale copiilor şi serbări,
acestea fiind un prilej de cunoaştere şi satisfacţie reciprocă pentru realizările acestora.
Relația strânsă dintre grădiniță și familie joacă un rol vital în dezvoltarea copiilor.
Colaborarea eficientă între aceste două entități asigură o experiență educațională holistică
pentru micuți. În acest sens, se pot enumera câteva aspecte practice și exemple care ilustrează
această relație și impactul său benefic:
- comunicarea constantă: cadrele didactice din grădiniță trebuie să mențină o comunicare
deschisă și constantă cu părinții, întâlnirile individuale și evenimentele pentru părinți fiind doar
câteva modalități prin care se poate realiza acest lucru (de exemplu: organizarea ședințelor
35
SUCEAVA 2024
periodice cu părinții pentru a discuta progresele, preocupările și nevoile specifice ale fiecărui
copil);
- implicarea părinților în activitățile grădiniței prin organizarea de evenimente speciale la care
părinții să fie invitați să participe, cum ar fi: serbări, ateliere, drumeții, vizite, excursii etc.;
- promovarea obiectivelor educaționale prin comunicarea clară a acestora și a programului
educațional pentru a asigura o colaborare eficientă între grădiniță și familie; se organizează
întâlniri cu părinții, la început de an școlar în care se prezintă obiectivele educaționale, metodele
de evaluare și modul în care părinții pot susține acasă învățarea copiilor;
- crearea unui mediu familiar și sigur; grădinița trebuie să creeze un mediu familiar, confortabil
și sigur pentru copii, încurajând astfel o tranziție lină între casă și grădiniță.
- rezolvarea problemelor împreună; grădinița și familia ar trebui să colaboreze pentru a identifica
și rezolva problemele de comportament sau de învățare ale copiilor;
- stabilirea unor strategii de gestionare a comportamentului care sunt aplicate consecvent atât în
grădiniță, cât și acasă, pentru a asigura coerența în educația copiilor;
- susținerea dezvoltării sociale și emoționale; grădinița și familia pot lucra împreună pentru a
dezvolta abilitățile sociale și emoționale ale copiilor, punând accent pe aspecte precum empatia,
rezolvarea conflictelor și gestionarea emoțiilor (implementarea unor proiecte comune între
grădiniță și familie care să promoveze dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, cum ar fi
proiecte artistice sau voluntariat în comunitate).
Prin implementarea acestor aspecte practice și exemple, relația dintre grădiniță și familie
poate evolua într-un parteneriat constructiv, contribuind astfel la dezvoltarea integrală a
copiilor. Coordonarea eforturilor între aceste două entități asigură un suport solid pentru copii
în procesul lor de creștere și învățare.
Relația dintre grădiniță și comunitate este la fel de importantă ca și cea dintre grădiniță
și familie. O colaborare strânsă între aceste două entități poate aduce beneficii semnificative
pentru dezvoltarea copiilor și pentru întreaga comunitate.
Aspecte practice și exemple concrete care evidențiază această relație esențială:
- proiecte comunitare comune (grădinița și comunitatea pot colabora în organizarea și
implementarea unor proiecte care să aducă beneficii locuitorilor din jur și să implice și copiii
în aceste activități, de exemplu, prin organizarea unei campanii de colectare de alimente pentru
persoanele defavorizate din comunitate, implicând copiii în procesul de strângere și distribuire
a donațiilor etc.);
- evenimente culturale și educaționale (grădinița poate colabora cu organizațiile culturale și
educaționale din comunitate pentru a organiza evenimente care să aducă împreună copiii,
părinții și membrii comunității: participarea la evenimente locale, cum ar fi festivaluri culturale
sau expoziții, pentru a încuraja implicarea comunității în educația copiilor);
- resurse și facilități comune (comunitatea poate oferi resurse și facilități suplimentare grădiniței,
cum ar fi acces la spații verzi pentru activități în aer liber, biblioteci sau colaborări cu specialiști
din comunitate, de exemplu, un parteneriat cu o bibliotecă locală pentru a oferi acces gratuit la
cărți și alte materiale educaționale pentru copii și părinți etc.);
- voluntariat și implicare locală (grădinița poate promova spiritul de voluntariat în rândul copiilor
și părinților, contribuind astfel la dezvoltarea responsabilității sociale, de exemplu, curățarea
parcurilor sau implicarea preșcolarilor în proiecte ecologice);
- programe educaționale extinse (colaborarea cu organizații non-guvernamentale, companii
locale sau instituții de învățământ superior pentru a oferi programe educaționale extinse,
precum ateliere tematice sau conferințe);
- participarea în proiecte de îmbunătățire a infrastructurii (grădinița și comunitatea pot colabora
pentru a identifica și soluționa probleme legate de infrastructura educațională, cum ar fi
36
SUCEAVA 2024
îmbunătățirea parcurilor școlare sau facilităților sportive, implicarea părinților și a altor membri
ai comunității în proiecte de renovare sau extindere a spațiilor destinate activităților copiilor
etc.);
Prin aceste colaborări, grădinița devine un centru educațional ancorat în nevoile și
resursele comunității, iar comunitatea devine un partener activ în formarea viitorului său.
Această relație îmbunătățește nu doar experiența educațională a copiilor, ci contribuie și la
dezvoltarea unei comunități coezive și responsabile.
Implicarea familiei și a comunității în proiecte educaționale, activități extracurriculare
și de voluntariat joacă un rol esențial în formarea unei educații complete pentru copii. Această
colaborare aduce beneficii semnificative, oferindu-le copiilor preșcolari oportunități de învățare
variate și dezvoltând un sentiment de apartenență la comunitate. Participarea părinților și a altor
membri ai comunității la proiectele educaționale propuse de grădiniță sporește diversitatea
surselor de cunoștințe pentru copii. Familia și comunitatea pot susține activități educative, în
afara unității, cum ar fi: drumeții, excursii, vizite la muzee sau la alte instituții din comunitate,
participarea la evenimente culturale sau la proiecte de voluntariat care să contribuie la
dezvoltarea spiritului civic al copiilor.
Prin aceste activități și proiecte, implicarea familiei și a comunității devine un element
fundamental în formarea copiilor. Această colaborare întărește nu doar legătura dintre grădiniță
și familie, ci și conexiunea între grădiniță și comunitate, contribuind astfel la dezvoltarea unor
viitori cetățeni educați, responsabili și implicați în viața comunității lor.
În concluzie, triada formată din grădiniță, familie și comunitate reprezintă o forță
fundamentală în educația copiilor. Prin colaborarea strânsă și comunicarea deschisă între aceste
trei componente, putem asigura o dezvoltare armonioasă și echilibrată a preșcolarilor,
pregătindu-i pentru viitorul lor și contribuind la construirea unei societăți solide și progresiste.
BIBLIOGRAFIE:
• BASU, Mihaela, TEODORESCU, Gabriela (2021), Rolul parteneriatului scoala-familie in
formarea personalitatii copilului. Ghid metodologic, Editura Ecou Transilvan, Cluj Napoca
• BROTAC, Daniela (2023), Valorificarea parteneriatului Familie – Grădiniță, Editura
Universitară, București
37
SUCEAVA 2024
5.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVE TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-

FAMILIE-COMUNITATE
Prof.înv.preș.Coca Camen Maria

Liceul Tehnologic”Ion Nistor”,G.P.N.”Lumea copiilor”Vicovu de Sus
Activitatea educativă realizată în grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe

educative ce se exercită asupra copilului și, mai ales, nu poate face abstracție de toate acestea.
Educația trebuie să se manifeste în permanență ca o acțiune unitară, coerentă, iar sarcina
grădiniței este aceea de a asigura un mediu educațional propice, dar și de a coopera cu ceilalți
factori educaționali care, la rândul lor, trebuie să găsească modalități optime de instruire și
îngrijire a copilului. Într-un mediu în care copilul se simte iubit, în care el găsește modele
optimiste de comportament care îi asigură speranța reușitei, el va avea curajul înaintării, al
angajării în situații mai dificile. Dimpotrivă, într-un mediu neechilibart și frustrant, neliniștit și
supraprotector, copilul își pierde încrederea în reușită și se apără împotriva decepțiilor prin
reducerea nivelului de aspirație și comportamente inadecvate.
Mediul familial ocupă, după cum se știe, un loc important în rândul factorilor determinanți
ai evoluției individului. Ceea ce se întâmplă în familie ne influențează puternic. Ceea ce vedem
și trăim zi după zi exercită o influență puternică. Din cauza acestei influențe, majoritatea
oamenilor vor alege ceea ce le este familiar, deși inconfortabil, în locul a ceea ce le este
necunoscut.
Educaţia vârstelor mici este considerată temelia personalităţii fiecărui individ, de aceea
educaţia trebuie să răspundă în primul rând nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între
acestea şi dezvoltarea socială.
Responsabilitatea dezvoltării copilului în primele etape revine, în primul rând, familiei
sale. Copiii mici, ştim cu toţii, sunt dependenţi în mod deosebit de familiile lor, atât în ce
priveşte confortul lor fizic, emoţional, cât şi în ce priveşte confortul dezvoltării lor, incluzând
aici comunicarea, ocaziile de a se plimba, fugi, căţăra, juca şi noile experienţe pe care le
împărtăşesc.
Cadrele didactice şi părinţii îşi asumă reciproc responsabilitatea muncii depuse împreună
pentru a dezvolta între ei comunicarea, respectul reciproc şi acceptarea diferenţelor; astfel
personalul didactic şi părinţii modelează societatea democratică a viitorului.
Funcţia centrală a educaţiei este aceea de formare şi dezvoltare permanentă a
personalităţii individului cu scopul integrării sociale optime. Omul este în permanentă
interacţiune cu factorii sociali ai existenţei sale. Educaţia reprezintă un proces complex şi de
durată, în cadrul căruia se realizează treptat profilul uman cerut de o societate dată, în raport
cu idealul educativ al acesteia.
Ca instituţie specializată a societăţii pentru instruirea şi educarea copiilor, grădiniţei îi
revin răspunderi tot mai mari în acest proces, ea fiind în măsură să lucreze calificat, să ţină
seamă de particularităţile dezvoltării fizice şi psihice ale fiecărui copil, ale mediului
socialfamilial în care el trăieşte, de faptul că asupra procesului de formare a preşcolarilor îşi
pun amprenta numeroşi factori, atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei mici, când
intervin primele contacte sociale şi experienţe de viaţă (socializarea primară sau socializare de
bază), şi continuă de-a lungul vieţii omului, odată cu dobândirea unor statusuri şi roluri
succesive (socializare continuă sau secundară).
38
SUCEAVA 2024
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,

politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc. În realizarea acestor sarcini, modelul
parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în diferite
contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze ce e bine şi ce e rău, ce e drept şi ce e
nedrept, ce e frumos şi ce e urât în comportamente. În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie
care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, deţine mijloace specifice pentru
valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a
informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor
obiective comune. Pentru ca parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere
reciprocă, consens cu privire la scopurile acţiunii şi strategiilor de atingere a acestora şi de
asumarea în comun a drepturilor şi responsabilităţilor.
Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă relaţională şi de
colaborare a părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei mai mulţi părinţi
manifestă deschidere, dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se poate întâmpla ca
realizarea unui parteneriat să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare ale fiecăruia dintre
cei implicaţi.
Cultivarea unor relații de parteneriat efectiv între grădiniță și familie, în sprijinul
educației și creșterii copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea și integrarea
școlară; este primul pas către o educație flexibilă și dinamică a personalității copilului.
Datorită interesului cadrelor didactice, al familiei şi al comunităţii pentru vârsta micii
copilării, aceste centre deschid mediul preşcolar către comunitate şi contribuie la asumarea
treptată, de către toţi factorii sociali, a rolului şi a responsabilităţii lor în formarea noilor
generaţii şi a copiilor de succes.
Privind relația școală-familie cu deschidere și interes, într-o manieră dinamică și flexibilă,
suntem în măsură să evităm o anumită rutinizare a relaționării și să depășim modalitățile
tradiționale, clasice de lucru cu părinții. În cadrul unor coordonate dominate de respect mutual,
permisivitate, acceptare necondiționată, căldură, empatie și absența oricărei exploatări,
parteneriatul are șansa de a fi constructiv. Numai așa putem găsi locul potrivit al parteneriatului,
astfel încât locul și rolul copilului să permită o conexiune eficientă a școlii cu viața reală, elevul
învățând să fie bine ancorat în realitate și, în același timp, să fie un model pentru alții.
Comunitatea reprezintă o potenţialitate virtuală pentru dezvoltarea personalităţii
individului. Mediul social oferă posibilităţi nelimitate în vederea valorificării predispoziţiilor
native ale individului; putem spune că unei diversităţi genetice îi corespunde o infinitate de
posibilităţi oferite de mediu.
Parteneriatul grădiniţă – familie – comunitate se referă la construirea unor relaţii
pozitive între familie, grădiniţă şi comunitate, la o unificare a sistemului de valori care poate
avea un efect benefic asupra copiilor atunci când aceştia văd educatoarea sfătuindu-se cu
părinţii şi membrii comunităţii. Activitatea cu părinţii ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea
copiilor în programul educativ din grădiniţă, poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor
respectul de sine, încredere în competenţele lor, făcându-i mai buni.
Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de
colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a
personalităţii copilului. Iniţierea diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice
atât pentru copii, cât şi pentru toţi factorii implicaţi (şcoală, familie, comunitate).
Comunitatea reprezintă cadrul cultural, spiritual şi geografic de dezvoltare al
copilului. Fiecare unitate şcolară devine o comunitate, în condiţiile propriului său plan de
îmbunătăţire continuă a predării, învăţării şi disciplinei. Toţi elevii săi se străduiesc şi fac
39
SUCEAVA 2024
progrese în direcţia atingerii standardelor dorite, fiind ajutaţi de părinţi, cadre didactice şi alţi
parteneri implicaţi. Şcolile şi comunitatea îmbunătăţesc instrucţia, evaluarea, dezvoltarea
profesională a cadrelor didactice, implicarea părinţilor şi a oamenilor de afaceri, astfel încât
fiecare aspect al educaţiei funcţionează ca parte a unui sistem, care sprijină toţi copiii pentru
a-şi atinge obiectivele.
Cadrele didactice şi părinţii trebuie să lucreze împreună pentru a dezvolta o relaţie de
cooperare.
Centrul acestui parteneriat este copilul. Acest parteneriat între dascăl şi părinţi,2017
oferă copiilor un model asupra felului în care adulţii cooperează pentru a crea un mediu de
învăţare stimulator. Este esenţială implicarea activă a părinţilor încă din primul an de grădiniţă.
În cadrul unei comunităţi, grădiniţa şi şcoala sunt instituţii care asigură educaţia
copiilor, dar sprijină, în acelaşi timp preocuparea şi nevoia adulţilor pentru perfecţionare
continuă şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale, este o comunitate care
acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi. Este bine ştiut faptul că, pe termen lung,
investiţia în educaţie este cea mai valoroasă pentru societate.
Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare.
Astfel, trebuie respectate cele patru condiţii de realizare ale acestui proces: comunicare,
coordonare, cooperare şi în final, parteneriat. Aceste distincţii sunt importante pentru decizia
privind tipul de relaţionare pe care se poate miza, pentru un anumit partener din cadrul
comunităţii.
Părinţii să fie percepuţi de către cadrele didactice ca persoane active şi valoroase pentru
educarea copiilor. De asemenea, părinţii să se implice în mod concret în luarea de decizii
referitoare la activităţi extraşcolare, la modificarea orarului, la stabilirea disciplinelor
opţionale, iar responsabilitatea pentru evoluţia copilului să fie împărţită între şcoală şi părinţi.
Autorităţile locale, în virtutea prevederilor legale, oferă grădiniţelor sprijin concretizat
prin fonduri, resurse materiale, facilitarea obţinerii unor resurse financiare extrabugetare.
Acţiunile în care autoritatea locală poate interveni sunt: asigurarea unor resurse
materiale şi financiare pentru grădiniţe; asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea
activităţilor într-un spaţiu sigur şi confortabil (utilităţi, amenajarea spaţiilor de joacă);
facilitarea unor donaţii şi sponsorizări în bunuri materiale; alocarea unor spaţii la dispoziţia
unităţilor de învăţământ din localitate; colaborare în organizarea de activităţi culturale şi
sportive; acţiuni menite să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare din grădiniţă care
vizează infrastructura şi dotarea.
Ca parteneri educaţionali, agenţii economici trebuie să fie în atenţia unităţilor preşcolare şi
şcolare, în ipoteza că aceştia pot reprezenta actori importanţi pe piaţa muncii în viitor.
A educa înseamnă a adapta copilul la mediul social adult, ţinând seama de natura sa
proprie, de posibilităţile individuale de asimilare, înseamnă a face apel la mijloacele, metodele
şi procedeele care corespund trebuinţelor copilului.
A educa înseamnă răbdare şi insistenţă, înseamnă o muncă cotidiană continuă.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bunescu, Gheorghe, Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor, www.1educat.ro, 2002;
2. Stern, H.H., Educaţia părinţilor în lume, Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica, 1972.
3. Vrăsmaş, Ecaterina Adina, Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti, Editura „Aramis”,
2002;
4. Bonchiș, E., 2011, Familia și rolul ei în educarea copilului, Editura Polirom, Iași.
40
SUCEAVA 2024
6.STRATEGII, METODE ȘI DEMERSURI REUȘITE ÎN FORMAREA PĂRINȚILOR

ÎN SPIRITUL COLABORĂRII ȘI AL PARTENERIATULUI
Prof. învățământ preșcolar: Chiriac Marta Elena

Părinții sunt beneficiari direcți în procesul educativ și modul lor de implicare ân educația
propriilor copii reprezintă elementul de stabilitate și continuitate în evoluția propriilor copii, pe
măsură ce aceștia avansează în cicluri de învățământ, până la integrarea completă a lor în
societate și în câmpul muncii. Din păcate, mulți dintre aceștia, fie sub presiunea unui program
prea încărcat șă al lipsei de timp, fie din cauza dezinteresului și a falsei impresii că unitățile de
învățământ sunt singurele responsabile în formarea copiilor, fie prin simplul fapt că nu
stăpânesc modalități de comunicare eficientă cu cei mai mici și se simt depășiți de situații ori
din diverse alte motive nu manifestă suficient interes pentru activitățile didactice știe să
descopere strategii, metode și demersuri potrivite pentru a-i atrage pe părinți și pentru a-i
determina să colaboreze și devină un factor activ în procesul de învățământ.
Grădinița oferă o gamă diversă de posibilități de comunicare:

➢ discuții zilnice, atunci când timpul o permite
sau când are loc un eveniment deosebit;
➢ în cadrul ședințelor de consiliereparentală
realizate o dată pe săptămână într-o zi stabilită de comun acord cu colectivul părinților, cu
prezența părinților opțională în funcție de programul și posibilitățile respectivilor, și măcar o
dată pe lună cu o ședință, la care se insistă pe necesitatea prezenței lor pentru a-și exprima
punctul de vedere pentru discutarea problemelor esențiale;
➢ prin folosirea proiectelor tematice în care li se
solicită direct ajutorul;
➢ în cadrul unor acțiuni extracurriculare
realizate împreună cu preșcolarii, gen serbări, excursii;
➢ în activitățile din proiectele de parteneriat
încheiate cu familia.
Dacă discuțiile zilnice, asigură ăn mod general, informarea constantă asupra activităților
copiilor, consilierea parentală ajută părinții să înțeleagă importanța rolului lor în viața propriului
copil și îi îndrumă cum să își exercite atribuțiile de părinte în mediul familial, cât și atribuțiile
de membru principal al procesului educativ. Implicarea părinților în programul educativ încă
de la început importantă pentru că se formează, astfel, deprinderi de parteneriat cu grădinița și
implicat cu educatoarea. Activitarea cu părinții, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea
copilului în cadrul programului educativ din grădiniță, poate constitui un bun început pentru a
crea părinților respect de sine și încredere în competențele lor, făcându-i mai buni.
Parteneriatul grădiniță – familie se referă la constituirea unor relații pozitive între familie
și grădiniță (în general între părinți și educatoare), la o unificare a sistemului de valori, care pot
avea beneficii asupra copiilor atunci când aceștia văd educatoarea sfătuindu-se cu părinții. Într-
o societate cu adevărat democratică, caracterizată printr-o permanentă evoluţie şi schimbare,
aflată sub presiunea competiţiilor de tot felul - sistemul educaţional tinde spre deschidere şi
flexibilitate.
41
SUCEAVA 2024
Creşterea cantitativă şi calitativă a participării tuturor factorilor implicaţi în toate formele

de manifestare a învăţământului şi în toate etapele sale, este una dintre componentele
democratizării învăţământului românesc. Şcoala, familia, comunitatea locală reprezintă
instituţii direct interesate în formarea tinerei generaţii, ele exercită influenţele majore în
creşterea, dezvoltarea şi educarea copiilor, influenţe care se vor regăsi reflectate calitativ în
dezvoltarea personalităţii copilului. Prin urmare este foarte important să stabilim o relaţie de
cooperare cu părinţii, printr-un dialog permanent, pentru a-i oferi fiecărui copil în parte cea mai
bună educaţie.
Personalul specializat al grădiniţei şi al şcolii ar trebui să orienteze familia pentru ca aceasta
să-şi sporească rolul în formarea personalităţii copilului. Are drept atu interesul celor mai multe
familii pentru confortul material şi spiritual în care creşte copilul, nivelul cultural la care se
prezintă astăzi cele mai multe familii din ţara noastră.
Până la vârsta preşcolarităţii familia s-a îngrijit de nutriţia copilului, de condiţiile sale
de trai, a imprimat copilului un program zilnic, s-a ocupat de sănătatea sa fizică şi morală,
atribuţii pe care şi le îndeplineşte şi în continuare. În familie s-au pus bazele comunicării prin
limbaj, ale interrelaţionării cu semenii, s-au creat atitudini faţă de realitatea înconjurătoare.
Drept factor care frânează relaţia este de luat în seamă neimplicarea multor părinţi în actul
educaţiei din cauza programului de muncă prea complicat sau întreruperea pentru perioade mai
mari sau mai mici, a contactului părinţilor cu copiii lor, adesea lăsaţi în grija bunicilor sau a
unor persoane străine de familie .
Este datoria oricărui cadru didactic să monitorizeze întregul sistem de factori care
influenţează formarea copilului, să-i orienteze astfel încât acţiunea lor să fie pedagogică, mai
aproape de şcoală .
Acţiunea adulţilor ar trebui să fie orientată nu doar spre copilul de care sunt legaţi, ci
către toţi copiii. În fond, îi pregătim pe copii pentru o societate mai bună, mai democratică şi
nu trebuie să ne fie indiferent cum se vor comporta copiii noştri peste 15-20 de ani .
Grădiniţa tradiţională a folosit convorbirea zilnică a educatoarei cu părinţii care însoţesc
copiii dimineaţa sau îi iau acasă la sfârşitul programului, serbarea şcolară, lecţia deschisă cu
participarea părinţilor, lectoratul pentru părinţi, care şi-au dovedit eficienţa în timp. Putem găsi
şi forme noi de colaborare, reciproc avantajoase .
Relaţia părinte-şcoală/grădiniţă trebuie să se bazeze pe încredere. Încrederea înseamnă
cunoaştere şi preţuire reciprocă, respect şi dorinţa de comunicare. Ascultarea părinţilor care
povestesc mici întâmplări din familie în care e implicat copilul poate conduce la evaluarea
mediului familial, pe baza căreia se ia decizii. Educatoarea trebuie să fie prietenoasă, să
încurajeze, să aprecieze contribuţia familiei la educaţia copilului. La rândul său, educatoarea
prezintă întâmplări din grădiniţă, dovedind familiei interesul faţă de evoluţia copilului, faptul
că nu-i este indiferent cum se prezintă acesta. Educatoarei i se cere să fie relaxată, calmă şi
atentă, să comunice expresiv, înţelegând prin aceasta nu numai limbajul adevărat, ci şi contactul
vizual, expresia feţei, zâmbetul, gesturile.
Misiunea învăţământului preşcolar, ca învăţământ public nu poate fi realizată decât în
interiorul spaţiului comunitar, ca rezultat al interacţiunii grădiniţiei cu mediul social, cultural şi
economic. Se impune, deci, realizarea unei comunicări eficiente cu exteriorul, realizarea de
partneriate autentice. Proiectul de parteneriat le foloseşte părinţilor pentru a cunoaşte şi respecta
obligaţiile legale privind creşterea şi educarea copiilor, cadrelor didactice pentru perfecţionarea
muncii în echipă, cunoaşterea copiilor ce vor fi preluaţi în clasa I, cunoaşterea cerinţelor şcolii
. Interacţiunea şcolarilor clasei I cu preşcolarii grupei mici, într-un mediu familiar şi pentru unii
şi pentru ceilalţi, a condus spre dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare cu rol
motivant în procesul instructiv-educativ.
42
SUCEAVA 2024
Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează, colaborează, acceptă

ajutorul celuilalt pentru rezolvarea unei sarcini, pentru explorarea unei teme noi sau, pur şi
simplu, motivaţi de lejeritatea actului de comunicare şi relaţionare.
Vom enumera, în continuare, câteva exemple de activităţi de genul celor pe care le-am
derulat noi în cadrul parteneriatului cu Şcoala Generală Nr. 2:
➢ Implicarea şcolarilor în acţiuni cu impact emoţional asupra preşcolarilor- Ziua mamei, Ziua
copilului, Moş Nicolae;
➢ Activităţi demonstrative, în general cu caracter practic sau artistico-plastic( la grupa mică şi
mijlocie), a căror desfăşurare impune colaborarea şcolar-preşcolar;
➢ Implicarea preşcolarilor în derularea unor manifestări festive (1 Decembrie, 24 Ianuarie) ce se
desfăşoară în şcoală;
➢ Antrenarea şcolarilor şi a preşcolarilor în acţiuni de protejare a mediului;
➢ Activităţi demonstrative interactive de evaluare a nivelului cognitiv şi psiho-motor al
preşcolarilor grupei mari pregătitoare, cu participarea şcolarilor în calitate de membrii ai
juriului;
➢ Marcarea Zilei Europei prin acţiuni în parteneriat, ceea ce implică constituirea unor echipe
mixte şi distribuirea sarcinilor corespunzător vârstei şi colaborarea eficientă pentru rezolvarea
acestora.
Am atins doar o poarte din complexitatea acestui subiect. Așa cum am menționat anterior,
cadrul didactic dirijează inițierea și desfășurarea acestor activități, iar atitudinea și modul său
de comunicare e decisiv. Abordarea părinților într-o manieră caldă, deschisă, amplasarea
accentului pe binele copilului ca prioritate, transparența, asigurarea unui climat corespunzător,
deținerea unor cunoștințe pedagogice și psihologice, care să îi ofere statutul de ,,expert în
educație” și să îi determine pe părinți să se adreseze cu încredere acesteia, atașamentul față de
copii și tratarea lor individualizată, pot conduce la rezultate deosebite în abordarea și implicaea
familiei în actul educațional.
Părinții trebuie să fie transformați în parteneri de lucru, în parteneri de comunicare, astfel
încât să se obțină maximul de beneficii pentru copil. Pentru că, până la urmă, preșcolarul ocupă
locul central atât în procesul educativ, cât și în familie, și numai prin eforturile unite din partea
învățământului, comunității și a familiei, acesta se va dezvolta armonios și își va găsi locul
potrivit în societate.
Bibliografie:
• BARBACARIU, Cristina Maria, DUMITRESCU, Mariana; BARBACARIU, Mariana,
BĂRBULESCU, Nela, Consilierea parentală în grădiniță – 40 sugestii teme posibile,
Editura Diana, Pitești.
• DUMITRANA, Magdalena (2000), Copilul, familia și grădinița, Editura Compania,
București.
• FARCA, Speranța (2000), Începem grădinița.Ghidul părinților și educatoarelor, Institutul de
Științe ale Educației, București.
43
SUCEAVA 2024
7.EGALITATEA DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE – PREMISĂ PENTRU

INTEGRAREA ȘCOLARĂ ȘI SOCIALĂ VIITOARE A COPILULUI
Profesor pentru învățământ preșcolar Cîrdei Nicoleta

Școala Gimnazială Nr.1, Vicovu de Sus, GPN Nr.1
Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viața copilului, întrucât
este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la școală și în viață.
Intervenția adultului asupra copilului în această perioadă este fundamentală. Educația timpurie
vizează intervalul de timp cuprins între naștere - pentru că din momentul când se naște copilul
începe să se dezvolte și să învețe, și până la 6/7 ani - vârsta intrării la școală. Educația timpurie
se realizează în mediul familial, cât și în cadrul serviciilor specializate, precum creșa sau
grădinița.
Cercetările din ultimii 30 de ani au evidențiat corelații semnificative între mediu și
dezvoltarea intelectuală, între învățarea timpurie și învățarea care are loc în alte etape ale vieții.
Astfel copiii crescuți într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală accelerată în
comparație cu cei crescuți într-un mediu restrictiv. De la naștere și până cresc, copiii sunt
persoane care au o dezvoltare afectivă și o receptivitate specială față de diferitele categorii de
stimuli, aspect ce poate fi influențat de informațiile care le primește copilul din mediu, precum
și calitatea procesării acestora. Se impune astfel organizarea de către practicieni a unor
intervenții cu caracter formativ pentru a valorifica această receptivitate.
Educația timpurie este o necesitate în contextul social actual, deoarece perioada cuprinsă
între naștere și 6/7 ani este cea în care copiii au o dezvoltare rapidă. Dacă procesul de dezvoltare
este neglijat, mai târziu, compensarea acestor pierderi este dificilă și costisitoare. Investiția în
copii la vârste cât mai fragede conduce, pe termen lung, la dezvoltarea socială a acestora și la
realizarea susținută a drepturilor copiilor. Dacă la nivelul educației timpurii sunt depistate și
remediate deficiențele de învățare și psiho-comportamentale ale copiilor, deci înainte de
integrarea copilului în învățământul primar - beneficiile recunoscute se referă la: performanțele
școlare superioare, diminuarea ratei eșecului școlar și a abandonului.
Calitatea educației, a îngrijirii și protecției copilului de la naștere până la 6/7 ani depinde
de noi, toți cei care interacționăm cu copiii, zi de zi: părinți sau educatori, consilier școlar sau
asistent medical - toți acționând coerent și având în atenție permanentă copilul și
particularitățile lui.
Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru invită la o revalorizare a locului educației în
contextul vieții contemporane. Pe de o parte, este din ce în ce mai acută nevoia de a oferi
individului instrumente reale de a se înțelege pe sine și pe de altă parte, pentru o mai bună
conviețuire într-o lume complexă.
Educația diferențiată și personalizată a copiilor poate fi unul dintre răspunsurile școlii la
problematica complexă anterior schițată. Dacă pentru mult timp copilul trebuia să se adapteze
grădiniței sau școlii, în zilele noastre este din ce în ce mai evident că grădinița și școala trebuie
să se adapteze nevoilor specifice și particularităților copilului. Abordarea diferențiată aduce în
discuție adaptarea învățământului la particularitățile psihofizice ale copilului, ceea ce presupune
o foarte bună cunoaștere a copilului în ceea ce privește temperamentul, priceperile și
44
SUCEAVA 2024
deprinderile, interesele, potențialul intelectual, trăsăturile de personalitate, etc. Pe de altă parte;

dincolo de aceste caracteristici individuale, educatorii trebuie să cunoască „ereditatea socio-
culturală” pe care copilul o aduce în familie.
La nivelul sistemului educațional, demersul didactic tradițional dominant era caracterizat
de predare frontală prin utilizarea acelorași metode de lucru și sarcini pentru toți copiii fără a
ține seama de particularitățile individuale. Această corelare necorespunzătoare între volumul,
gradul de complexitate a cunoștințelor, metodele de învățare și particularitățile socio-
emoționale și cognitive ale copiilor poate avea drept consecință demotivarea și apoi insuccesul
școlar și chiar social, pe termen lung.
Respectarea diferențelor individuale duce la crearea unor situații de învățare care să
permită copiilor progresul pe căi diferite, pentru realizarea acelorași obiective. Definitor pentru
progresul copiilor este modul în care aceștia conectează informațiile și procesele psihice
specifice învățării. Implicarea unei multitudini de procese psihice potențează caracterul
formativ al demersului educațional și creează condițiile favorabile pentru activitatea ulterioară
de învățare. Ca proces, învățarea implică o serie de componente psihice, diferite de la un copil
la altul. Drept urmare, organizarea situațiilor de învățare urmează să asigure condiții favorabile
activității de învățare ca proces complex de informare și formare, de asimilare a cunoștințelor
și dezvoltare a componentelor structurale ale personalității umane. Aceasta implică crearea
situațiilor de învățare care să determine o participare activă a copilului în procesul de învățare
prin interacțiuni directe.
Teoria inteligențelor multiple formulată de Gardner argumentează ceea ce se constată, de
altfel, în viața cotidiană: avem stiluri de învățare distincte, ceea ce solicită o abordare diferită,
individualizată, pe durata întregului proces de educație și formare.
În sprijinul abordării diferențiate a copiilor vin atât „Convenția Internațională privind
Drepturile Copilului”, cât și „Declarația Universală a Drepturilor Omului” și Legea
Învățământului, dar și alte documente elaborate de diverse forumuri internaționale. „Declarația
Universală a Drepturilor Omului" prevede că „învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea
deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile
fundamentale. El trebuie să promoveze înțelegerea, toleranța, prietenia între toate popoarele și
toate grupurile rasiale sau religioase, precum și dezvoltarea activității Organizației Națiunilor
Unite pentru menținerea păcii" (articolul 26,2). Conform Legii Învățământului, „statul
promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educația diferențiată,
pe baza pluralismului educațional” (articolul 5,2). Toate acestea exprimă dreptul recunoscut al
fiecărui individ de a fi tratat în așa fel, încât să se asigure o dezvoltare armonioasă a
personalității sale, în funcție de dominantele sale de personalitate.
Învățarea individualizată poate fi definită ca acțiune a cadrului didactic în direcția
proiectării și realizării activității didactice/ educative în funcție de particularitățile bio-psiho-
socio-culturale ale fiecărui copil. Aceasta se realizează prin individualizarea obiectivelor, a
mijloacelor de învățământ și a metodelor de predare - învățare - evaluare - autoevaluare.
Fiecare copil este unic și, ca atare, în grupul educațional există o diversitate de copii, o
diversitate de personalități fizice, psihice și emoționale. Respectând diversitatea copiilor avem
posibilitatea adoptării unei game diverse de stiluri și procedee de lucru, creând pentru fiecare
copil condiții optime de stimulare și învățare.
45
SUCEAVA 2024
Însăși diversitatea copiilor impune educatoarei căutarea permanentă a unor soluții pentru
problemele ivite.
Tratarea diferențiată înseamnă respectul individului în procesul de predare învățare. Ea
presupune adaptarea metodelor și procedeelor didactice la particularitățile învățării individuale
și ale grupului mic, prin stimularea și corelarea relațiilor interindividuale și încurajarea învățării
experiențiale.
În contextul educației preșcolare nu toți copiii pot să urmeze aceeași rută în învățare, cu
aceeași viteză de asimilare a cunoștințelor, dimpotrivă, evoluția psihologică presupune, de
fiecare dată un itinerar personal. Pe de altă parte, studiile asupra caracteristicilor de gen în
constituirea personalității și actualizarea de cunoștințe și în formarea unor deprinderi au relevat
în mod constant diferențe între comportamentul, stilul de învățare, interesele și preocupările
fetelor și cele ale băieților.
Educația diferențiată în funcție de nevoile specifice de gen ofertă o alternativă strategică
pentru îmbunătățirea performanțelor școlare, atât ale fetelor cât și ale băieților și pentru
facilitarea accesului la oportunități educaționale egale. Beneficiul major al educației în funcție
de nevoile de dezvoltare de gen este raportat la creșterea calității vieții și la posibilitatea unor
alegeri de viață și de profesie variate și flexibile.
Această abordare educațională promovează dezvoltarea potențialului individual real al
fetelor și băieților, nelimitat de norme și valori sociale care prescriu comportamente stereotipe
de gen. Teoriile asupra genului sesizează importanța în formarea identității de gen a perioadei
de vârstă între 2 și 6 ani, când achizițiile dezvoltate de copii sunt foarte mari.
Sfaturi pentru educatori
Cumpărați jucării care sunt specifice în mod tradițional genului și asistați copilul în
exploatarea și descoperirea lor. Încercați să înlocuiți păpușile și mașinile care se cumpără de
obicei cu ocazia Crăciunului, cu jocuri pentru dezvoltarea creativității.
Achiziționați pentru Centrul „Căsuța păpușii/Joc de rol”, o păpușă băiat sau o pereche de
bebeluși de sex diferit, având culoarea pielii diferită.
Implicați fetele în jocuri care dezvoltă nu numai abilitățile verbale „De-a vânzătoarea”,
„De-a învățătoarea”, „De-a bibliotecara”, ci și abilitățile cognitive și motorii: „De-a scafandrii”,
„De-a pirații”, „De-a mecanicii”, „De-a cosmonauții”.
În același timp, implicați băieții în jocuri care dezvoltă colaborarea, de tip: „De-a familia”,
„De-a coaforul”.
Responsabilizați copiii în sala de grupă, oferindu-le sarcini care țin de spațiul privat al
casei sau de preocupările legate tradițional de femei (îngrijirea cuiva bolnav, creșterea copiilor,
etc.). Acestea contrazic stereotipurile de gen, astfel încât băieții pot să ajute la gătit, să coase
hainele păpușii, iar fetele pot să proiecteze și să construiască din cuburile de plastic un bloc turn
care depășește înălțimea lor, pot mânui unelte din trusa mecanicului sau pot să repare mobila
păpușii.
Stimulați jocul în grup al fetelor pentru că încurajează cooperarea și jocul în perechi al
băieților pentru a încuraja comunicarea. Formați grupuri mixte de joc, supravegheați și
interveniți dacă băieții încearcă să domine jocul.
46
SUCEAVA 2024
Planificați teme de joc pentru ambele genuri și implicați și fetele și băieții deopotrivă,
uneori și băieții își doresc să îmbrace rochiile de prințese, să se joace alături de fete, pe când
acestea vor să fie pădurari, să ocrotească animalele pădurii.
Lăudați in egală măsură și fetele și băieții pentru întărirea comportamentelor și sancționați
în aceeași măsură. Faceți aprecieri cu referire la îmbrăcăminte și asupra fetelor, „Ce rochiță
drăguță” dar și asupra băieților, „Ce pantalon elegant!”.
Expuneți în Centre un număr egal de fotografii pentru fete și băieți. Fetele ar fi bine să fie
prezentate cum se implică în jocuri active, iar băieții să fie surprinși și în activități gospodărești.
Încurajați fetele să accepte rolul de lider în jocurile cu grupe mixte, să rezolve problemele
care apar în timpul jocului.
Asigurați-vă că toate centrele sunt dotate cu materiale și imagini care trezesc interesul
fetelor cât și al băieților.
Echilibrați în formarea grupelor, în măsura în care este posibil, numărul fetelor cu cel al
băieților.
Nu refuzați și nu ignorați, copiii care își doresc la serbări roluri ce nu sunt specifice în
mod tradițional genului și antrenați-i pe băieți la dans chiar dacă acest dans e „Dansul fulgilor
de nea” sau „Dansul florilor” și corelat pentru fete: „Dansul piticilor” etc.
Bibliografie
BĂLAN E. și col. (2003), Fete și băieți. Parteneri în viața privată și publică - perspective de
gen, Editura Nemira, București.
JIGĂU M. (coord.) (2004), Perspective asupra dimensiunii de gen în educație, ISE, UNICEF,
Editura MarkLink, București.
MECT, Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului preșcolar (val. I), PRET.
PETROVAI D.; BURSUC B. (coord.) (2004), Diferențe de gen în creșterea și educarea
copiilor, CPE, Editura Editor, București.
TĂTARU L., GLAVA A., Chiș O. (2014), Piramida cunoașterii – repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești;
47
SUCEAVA 2024

DEZVOLTAREA GLOBALĂ ȘI OPTIMĂ A PREȘCOLARILOR
Prof. Cotos Maria Adriana și prof. Juravle Marioara

Școala Gimnazială ”D. Onciul” Straja, G.P.N. NR.3
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate, necesită din partea tuturor celor

implicați acceptare, toleranță, interacțiune, egalitate de șanse, comunicare, colaborare și
cooperare, susținere reciprocă și lucru în echipă.
Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educațional. În cadrul acestui parteneriat de educație se identifică
unele nevoi, precum cea de cunoaștere. Părinții, copiii, cadrele didactice și ceilalți participanți
trebuie să aibă un minim de cunoștințe unii despre alții. De asemenea, respectul reprezintă o
calitate care trebuie să facă parte din acest proces. Valorizarea diversității intervine sub aspectul
de a pune activitățile specifice sub o formă care să ofere valoare atât învățării copiilor cât și
relației dintre părinți, grădiniță și comunitate.
Copiii sunt văzuți ca indivizi unici. Cu trăsături proprii și diferențiate. Nici un copil nu
este mai bun decât celălalt, ci toți sunt egali. Fiecare este purtător al unor particularități, care
nu sunt clasificate în cele două tabere, normalități și anormalități, ci sunt considerate
caracteristici specifice personalității fiecăruia. Unicitatea lor este rezultatul mediului din care
provin, educația timpurie, stilurile de învățare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale,
deprinderile și capacitățile fiecăruia. Cultura este importantă, deoarece determină diversitatea
în grupul social. Motivul principal al acestui parteneriat este dezvoltarea globală și optimă a
copilului. Fiecare participant are o parte esențială în atingerea scopului.Familia este primul
mediu în care copilul interacționează pentru prima dată cu ceilalți. Aceasta este factorul
care influențează pozitiv sau mai puțin pozitiv întreaga dezvoltare a celui mic. Are rolul de a
asigura condițiile necesare trecerii prin toate stadiile dezvoltării în etapa copilăriei. Condiții
care stau la baza personalității individului.
Conform lui H. Pierrot, copilul nu este un adult în miniatură ci un candidat la maturizare,
extrem de receptiv la experiențele cu influență asupra educației și personalității lui. Familia
fiind factorul central în asigurarea unei educații bune, trebuie să intervină în crearea celor mai
bune contexte de învățare.
Socializarea este pionul principal, de aceea limbajul variat și cuvintele folosite des, au
un impact asupra memoriei și a vocabularului celui mic. Comportamentele pe care le observă
în jur, mai întâi le imită, iar apoi le poate prelua și adapta în propriul comportament. De aceea
este esențial să observe trăsături pozitive.Afecțiunea pe care o primește în mediul familial îl
pregătește pentru viitor din perspectiva inteligenței emoționale. Atitudinile părinților au un
impact vital în construirea personalității copilului în devenirea sa ca adult.
Primele deprinderi de viață se învață în familie. De la deprinderea de a mânca singur, a
merge, a vorbi până la a se spăla pe mâini, față și dinți, toate reprezintă varietatea de capacități
dezvoltate acasă, ca o pregătire pentru pasul al 2-lea și anume, creșa/grădinița.Îmbinarea
cunoștințelor părinților cu cele ale grădiniței trebuie folosite în favoarea copiilor.
Grădinița este instituția care se ghidează după principii și metode științifice ce cuprind
mijloacele specifice pentru a pune în valoare potențialul fizic și psihic al copiilor. Pentru ca
48
SUCEAVA 2024
parteneriatul dintre familie și grădiniță să funcționeze trebuie să existe încredere, comunicare,

respect și asumare a drepturilor și responsabilităților. Cazurile în care părinții și cadrele
didactice se înțeleg reciproc și au o relație bună sunt majoritare. Dar trebuie să ținem cont și de
cazurile în care această relație nu există și este influențată în mod negativ de: neimplicare
(absența părinților de la activitățile propuse de grădiniță), lipsa de responsabilitate, critica
nefondată, timiditatea, minimalizarea rolului grădiniței în dezvoltarea copilului,
desconsiderarea cadrelor didactice etc.
Parteneriatul dintre familie și grădiniță trebuie să se baze pe cunoașterea de către părinți
ale unor aspecte precum: specificul grădiniței, principiile acesteia, dotarea materială și resursele
umane, oferta activităților și cele opționale (engleză, teatru etc.), regulamentul interior,
așteptările grădiniței în legătură cu acest parteneriat, dar și cele în privința comportamentului
copilului. Relația dintre părinți și cadre didactice trebuie să se bazeze pe comunicare și
colaborare cu scopul asigurării celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare a celui mic.
Grădinița trebuie să ofere șanse egale copiilor la procesul educațional.
Pe lângă ședințele cu părinții, vizitele periodice, trebuie să existe consultația cu părinții
care este o metodă de realizare a obiectivelor propuse de parteneriatul familie-grădiniță-
comunitate.Consultațiile cu părinții presupun întâlniri cu părinții, cadrele didactice, medicale
sau consilierul școlar. Acestea au în vedere comunicarea comportamentului copilului și
soluționarea unor probleme dacă este cazul. O altă modalitate sunt atelierele de lucru cu
părinții.Sunt o modalitate de apropiere între familie-copil și părinți-grădiniță. Ele
presupun activități cultivatoare de inteligență cognitivă și emoțională, deprinderi, capacități și
abilități sociale.
Prin aceste întâlniri părintele poate observa cum se desfășoară o zi la grădiniță,
atitudinea educatoarei față de copii, atitudinea copiilor față de activitate, toate acestea ducând
spre o cunoaștere mai aprofundată a principiilor grădiniței.Indiferent de ce modalitate de
parteneriat se folosește, ea trebuie să fie premeditată la inițiativa factorilor precum: directorul,
cadrele didactice, cadre specializate (psiholog, pedagog). Dacă este inițiată de părinți trebuie să
necesite aceeași atenție și pregătire. Parteneriatul educațional dintre grădiniță-familie se extinde
către comunitate deoarece influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor
mici. Familia, școala și comunitatea se influențează puternic unele pe altele. Grădinița
organizează diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și care au potențialul
de a ușura învățarea.
Aceste parteneriate conduc spre:

• sprijin comunitar,
• cunoașterea specificului cultural,
• suport material,
• suport cultural,
• facilitarea atingerii obiectivelor etc.Aceste activități necesită creativitate și
imaginație.Instituțiile la care se poate apela pentru crearea unei experiențe de învățare unice
sunt:
• Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate
în clasă sau în biserică.
• Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația
preventivă.
• Asociații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin
metode educative.
• Agenți economici: prin sprijin material.
49
SUCEAVA 2024
• Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de viață sănătos.

• Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor
educației.
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duc actul didactic la cel mai
bun nivel.
Familia dă startul obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița este nucleul ce formează
copilul, iar comunitatea extinde învățarea în afara perimetrului clasei, în spațiul outdoor, prin
activități atractive.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băran- Pescaru, A.,2004, ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print.

2. Popescu, M., 2000, ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia
2000+, Corint, Bucureşti.
3. didactic.ro
50
SUCEAVA 2024
9.ABORDAREA POZITIVĂ DE CATRE PĂRINȚI ȘI GRĂDINIȚĂ A

COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE LA COPIII PREȘCOLARI

Vărsta copiilor cuprinsă între 2-6 ani ridică mari întrebări privind dezvoltarea preșcolarilor.
Fiecare părinte ajunge la un moment dat să-și pună întrebarea dacă „totul este în regulă cu
copilul lor” și dacă dezvoltarea lui este specifică vârstei pe care o are. Apariția
comportamentelor problematice se intensifică odată cu intrarea copilului la grădiniță.
Noțiune de comportament uman atrage în continuarea atenția cercetătorilor. G.Tomșa
definește comportamentul uman ca „o acţiune specifică observabilă, măsurabilă, învăţabilă”.
Iar noțiunea de disciplinaritate este explicată de acesta ca un proces de învățare care se
asimilează in timp și debutează în perioade diferite ceea ce duce la metode de intervenție
individuală.(Iana, 2020)
Un comportament devine problematic atunci când dăunează atât nouă cât și celor din jur.
Abordarea pozitivă a acestor comportamente reprezintă un mod de a-ți exprima dragostea față
de copii. Deși ar fi ideal să poți preveni anumite comportamente, uneori lipsa de atenție duce
copilul în situația de a se manifesta inadecvat și de aceea este necesar să existe un plan de
intervenție prin care să li se insufle preșcolarilor adevăratele valori. (Cojocaru et al., 2015 p.6)
Din păcate exită foarte multi părinți care confundă și la ora actuală disciplinarea cu
violența. Studiile aratã cã aproximativ 75% din părinții români recurg la metode violențe de
educare a copiilor, aceasta fiind nu doar de naturã fizicã, ci și verbalã și emoționalã. De multe
ori părinții și persoane care lucrează cu copiii nu recunosc violența emoțională, prin urmare,
nici nu se cunosc efectele acestei forme de abuz împotriva copilului. Adesea părinții considerã
cã o “bătăițã”, “urechealã”, “pălmuță” etc. este bună atât timp cât nu pune în pericol integritatea
fizicã a copilului sau viața sa.. Specialiștii consideră însă că efectele fizice și psihice dintre cele
mai diverse, unele imediate, altele de lungă durată, afecteazã dezvoltarea și educarea copilului,
adesea chiar și devenirea sa ca adult. Consecintele în urma aplicării violenței, fie ea de natura
verbală, fizică sau emoțională, sunt vizibile în creșterea violenței în mediul școlar. România
situându-se pe unul din primele locuri din Europa la acest capitol. În majoritatea școlilor
românești se produc frecvent acte de violențã asupra elevilor sau ale elevilor în spațiul școlii și
în timpul orelor de curs; 70% din acestea sunt injurii și aproape 30% sunt bãtãi.(Diana
Stãnculeanu, & Irina Petrea, 2011)
Comportamente problematice
Comportamentele care pun copilul sau pe alții în pericol (periclitează sănătatea
fizică sau emoţională).
• Comportamentele necompliante fata de aşteptările şi cerinţele rezonabile ale
adultului, adică comportamente care fac dificilă desfășurarea procesului de predare-
învățare în clasă.
• Comportamentele care interferează cu menţinerea relaţiilor sociale pozitive.
Tipuri de comportamente problematice
-verbale (ex. vorbeşte urât, răspunde neîntrebat)
-nonverbale(se ridică din bancă, loveşte colegul din față)
-reprezintă un exces (remarci ironice la adresa colegilor)
51
SUCEAVA 2024
-reprezintă un deficit (realizarea temelor de casă)

Există câteva tipuri de comportament care au o frecvență mai mare și anume:
-opoziționismul față de regulile și cerințele educaționale.
-agresivitatea față de adulți, copii, animale.
- timiditatea reprezintă frica de a vorbi cu persoane pe care nu le cunoaște, frica de a se
despărți de mama, refuzul de a merge la grădiniță, plănsul, adaptarea grea la situații noi.
-criza de efect. insoțită uneori de comportamente extreme: plans excesiv, tipete, agresivitate
fata de membrii familiei sau alti copii sau chiar autoagresivitate (spre exemplu, copilul se
loveste cu capul de patut, podea sau perete, cu manutele peste fata, sau se musca de manute).. (
Bolocan,2015).
De multe ori comportamentele neadecvate apar la copii în momentele în care în viața
copilului apar unele schimbări cum ar fi:
- a fost schimbat mediul în care copilul își desfășura activitatea;
- modificarea programului zilnic;
- eliminarea din programul zilnic a activităților preferate ;
- neînțelegerea de către părinți a nevoilor pe care le are copilul;
- atragerea atenției asupra sa prin manifestări isterice și comportamente neadecvate;
-apariția unor bariere în comunicare cu copilul în special atunci când adultul intră in
următoarele roluri: comandant, atotştiutor, moralizator, judecător, critic, psiholog și
cloșcă.(Botiş et al., 2004)
Se descoperă și unele cauze care au dus la menținerea acestora. De exemplu copilul se află
într-un mediu nepotrivit (Botiş et al., 2004 p.29).
Un alt motiv este faptul că fiecare copil este unic: unii copii sunt mai activi, alții mai liniștiți,
unii se adaptează mai greu la situații noi, alții mai ușor, unii se adaptează la orice schimbare de
program, pe când alții au nevoie de un program bine stabilit, unii copii persistă mai mult în
sarcină alții renunță ușor. Există diferențe și între băieți și fetițe.
O alte cauză a apariției unui comportament neadecvat sunt standardele pe care le are fiecare
familie în parte.( Ex. In unele familii masa se ia la aceeași oră.). In acest caz în unele familii
faptul că ai întârziat la masă poate fi considerat un comportament neadecvat, iar în alte cazuri
nu prezintă o problemă.(Botiş et al., 2004 p 30)
Înainte ca un profesor să decidă asupra intervenţiilor, este necesar să identifice
dimensiunile comportamentului problematic şi să examineze mediul în care acestea se
manifestă. Atunci când culegem date despre natura comportamentului, trebuie să luăm în calcul
câteva dimensiuni: frecvenţa comportamentului, durata, · latenţa · intensitatea.
O problemă reală este atunci când comportamentele neadecvate persistă. Acest lucru
este fregvent întâlnit în mai multe situații:
- părinții sunt absenți din viața copilului datorită locului de muncă și nu petrec suficient timp
cu aceștia;
- lipsa unui părinte din viața copilului din diverse motive( familie monoparentală, plecat în
străinătate, deces).
- nu se oferă recompense atunci când regulile sunt respectate;
- nu se încearcă disciplinarea imediată atunci când copilul are un comportament neadecvat;
(Cojocaru et al., 2015 p.14)
- influența persoanelor din afara familiei;
-uneori părinții recurg la forță și constrângere;
- lipsa comunicării dintre părinți și copii;
- părinții nu sunt informați cu privire la corectarea și abordarea pozitivă a comportamentelor
problematice;
52
SUCEAVA 2024
- probleme financiare și stresul zilnic de la locul de muncă;

Disciplinarea pozitivă
Pentru a putea aborda pozitiv comportamentele neadecvate la copiii preșcolari ar trebui
să se țină cont în primul rând de nevoile copiilor. Copiii au nevoie de dragoste atât în situațiile
în care au comportamente adecvate cât și în situațiile în care nu se comportă chiar cum ar
trebui.
Dragostea include disciplinarea, ascultarea copilului, acordarea atenției, mângâierea,
îmbrățișarea, încurajarea. Chiar daca toate acestea sunt prezente în relația părinte-copil, ele pot
fi știrbite și neînțelese de copil, dacă sunt însoțite de unele comportamente abuzive cum ar fi
neglijența.
O altă nevoie este onestitatea. Preșcolarul are nevoie să i se spună adevărul, deoarece
părintele este cel mai bun exemplu în viata lor, iar dacă acesta minte il face pe acesta să fie
confuz și să-și piardă încrederea.
Respectul este una din nevoile care îl face pe copil să se dezvolte, să-și facă propriile
alegeri. Ei trebuie încurajați să ia hotărâri și trebuie explicat de ce ar trebui să facă acest lucru.
Se va discuta cu respect, folosindu-se cuvinte ca mulțumesc, te rog frumos.
Copilul trebuie înțeles, ascultat cu atenție și trebuie să se cântărească clar care sunt
așteptările părintelui față de acesta. Se poate face acest lucru dacă adultul se pune în postura
copilului. Acest lucru va face ca părintele să descopere că de multe ori acesta are dreptate.
Copilul vrea să fie acceptat și tolerat chiar și atunci cînd are un comportament
neadecvat. Acesta trebuie ajutat să înțeleagă faptul că părintelui nu îi place comportamentul
lui și nu pe el.
Părintele trebuie să aștepte cu răbdare ca copilul să înțeleagă care sunt așteptările lor.
Prichindeii au nevoie de reguli, însă acestea trebuie să fie corecte și constante, iar
părintele trebuie să fie consecvent în aplicare acestora. Schimbarea regulilor il face confuz.
Copilul are nevoie de timp petrecut cu părinții. Adulții ar trebui să-i asculte, să-i învețe, să
petreacă timp cu ei. (Botiş et al., 2004)
De obicei, educatorii sunt atenţi şi îi încurajează pe acei copii care se comportă adecvat
şi fac faţă cu uşurinţă sarcinilor de învăţare. Pe de altă parte, tind să acorde în mod deosebit
atenţie comportamentelor inadecvate, deoarece acestea sunt mai evidente. Important este să nu
uităm că pentru a putea descuraja comportamentele indezirabile este nevoie să le încurajăm pe
cele adecvate. În cazul în care comportamentele adecvate primesc atenţie, sunt recompensate
sau sunt lăudate şi invers, comportamentele indezirabile sunt private de laude sau atenţie, veţi
constata că eficienţa dumneavoastră în reducerea problemelor de comportament va fi evidentă.
Sfaturi pentru părinți și educatori in aplicarea lauda și a recompensei ca modalitate de
întărire a comportamentelor adecvate
• Identificaţi comportamentul adecvat şi lăudaţi-l;
• Fiţi specifici, lăudaţi comportamentul;
• Exprimaţi-vă entuziasmul când lăudaţi copilul;
• Nu aşteptaţi perfecţiunea pentru a lăuda comportamentul;
• Lăudaţi comportamentul imediat după producerea lui;
• Lăudaţi eforturile individuale ale copiilor, precum şi pe ale grupului;
• Lăudaţi simultan diferite manifestări comportamentale ale mai multor
abilităţi/competenţe (abilităţi cognitive, sociale, emoţionale, etc.);
• Focalizaţi-vă pe comportamentele adecvate şi pe încurajarea acestora.
Administrarea recompenselor
• Administraţi recompensele ţinând cont de vârsta copilului;
• Precizaţi comportamentul pe care doriţi să-l recompensaţi;
53
SUCEAVA 2024
• Recompensaţi comportamentul adecvat, nu lipsa celui inadecvat;

• Stabiliţi paşii necesari pentru învăţarea comportamentelor complexe;
• Recompensa trebuie să fie o consecinţă a comportamentului, nu să îl preceadă;
• Modelaţi comportamentele adecvate;
• Administraţi întăririle diferenţiat:
- în faza de învăţare imediat după comportament;
- la intervale mai mari odată ce comportamentul se manifestă sporadic.
• Înlocuiţi treptat recompensele cu lauda;
• Implicaţi copiii în administrarea recompenselor;
• Oferiţi copiilor recompense variate;
• Optaţi în funcţie de nevoi pentru programe de recompensă individuale sau pentru grup.
(Ştefan & Kállay, 2010)
Pentru a disciplina pozitiv părintele trebuie să aplice si câteva metodele de intervenție:
Înlocuirea- de exemplu un copil se joacă pe telefon, putem să-l facem să renunțe la el, oferindu-
i un alt joc care îi face plăcere și care nu este nociv pantru el;
Îndepărtarea fizică și redirecționarea- se aplică în momentul în care copilul se află într-o
situație periculoasă. De exemplu se cațără pe o scară foarte înaltă, se ia copilul de acolo, se
scoate scara din casă și se redirecționează copilul spre un topogan mic.
Enunțarea motivelor- de multe ori simpla argumentare despre pericolul la care este expus duce
la eliminare unui comportament
Ignorarea- uneori este bine să ignorăm un comportament, iar părinții ar trebui să facă acest
lucru în mod constant.
Enunțarea propriilor sentimente- este mai bine să îi spui unui copil „Nu imi place să văd
jucăriile aruncate deoarece sunt foarte greu de strâns„ in loc de ”Nu mai arunca jucăriile”
Copilul poate deveni mai cooperant și va înlătura comportamentul;
Consecințele naturale-dacă plouă afară și nu ai umbrelă sigur te va uda. Copilul trebuie să
conștientizeze ca anumite comportamente au consecințe naturale și logice
Consecințele logice -dacă un copil întârzie la școală dimineața el va fi trezit mai devreme și
automat se va porni mai devreme și nu va mai întârzia.
Ascultarea sentimentelor -pentru a controla unele comportamente părintele trebuie să fie
răbdător și creativ mai ales atunci când vine vorba de ascultarea sentimentelor.
Copiii, la fel ca și adulții, învață din experiențe. Este absolut normal să greșească sau să
manifeste comportamente nepotrivite în anumite contexte. Abordarea pozitivă a
comportamentelor copiilor orientează adultul să vadă aceste situații ca pe ocazii în care poate
să-l învețe ceva pe copil și nu ca “infracțiuni” care necesită o “pedeapsă”. Scopul copiilor nu
este acela de a ne înnebuni pe noi adulții, care ne ocupăm de îngrijirea și educația lor, sau de a
ne “testa limitele”. Ei pur și simplu experimentează, învață cum “să facă”, apelând la cumulul
de comportamente instinctive pe care îl au. Depinde doar de noi ce instrumente le mai oferim,
pentru a avea cu ce să se descurce în fața altor provocări. Abordarea pozitivă a
comportamentelor copiilor pleacă de la premiza că nu există copii răi. Ei sunt un aluat bun, care
trebuie modelat cu grijă, cu dragoste și răbdare. Irosim atât de multă energie concentrându-ne
pentru a vedea ce a greșit și ce nu a făcut bine! De ce nu am folosi aceeași energie pentru a
vedea ce au făcut bine, ce perspectivă diferită au și cât de frumoși sunt? Copiii sunt buni sau
mai puțin buni, în funcție de ochelarii prin care îi vedem. Ei sunt o multitudine de acțiuni și
sentimente, iar noi suntem responsabili de ce alegem să vedem. Este dovedit că o abordare
negativă a comportamentelor copiilor, pe termen lung, naște copii răi, în timp ce o abordare
pozitivă conturează copii buni. Prin urmare, ce avem de pierdut dacă optăm pentru cea de-a
doua abordare?
54
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
• BOTIŞ, A., ŢĂRĂU, A., CREŢIU, M., Marica, D., & Opriş, D. I. (2004). Disciplinarea
pozitivă sau Cum să disciplinezi fără să răneşti. A.S.C.R [Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din
România.
• COJOCARU, Ş., BUNEA, O., & CLICINSCHi, C. (2015). Abordarea pozitivă a
comportamentelor copilului. Expert Projects.
• STÃNCULEANU Diana, & PETREA Irina. (2011). Ghid de bune practici pentru educația
pozitivã a pãrinților, cadrelor didactice și elevilor. Speed Promotion.
• IANA, T.-I. (2020). Gestionarea comportamentelor problematice ale elevilor. Studia
Universitatis (Seria Ştiinţe ale Educaţiei), 135(5), 63–65.
55
SUCEAVA 2024
10.FAMILIA ȘI GRĂDINIȚA, PARTENERI ÎN EDUCAȚIA COPILULUI
Educ. Cozmei Mihaela

Motto: ,,Un copil este ca o sămânță de floare…Cât de frumos va creşte, cât de frumos
va rodi, depinde de grădinarul care o va îngriji, de ce pământ şi de câtă lumină şi apă are, de cât
e de ferită de frig, de furtună şi de soare prea tare. E atât de plăpândă… Cum ai putea s-o rupi
ori să o calci în picioare, când e tot ce va mai rămâne în urma ta?” (Irina Petrea)
Educația aduce cu sine multe beneficii, atât pentru individ, cât și pentru societate –
îmbunătățește perspectivele de carieră, stimulează economia și chiar poate extinde durata de
viață. Mai mult, potrivit studiilor, educația poate face oamenii mai fericiți! De aceea, este
absolut esențial ca educația, indiferent de natura sa, să fie aplicată încă din primele luni de viață
ale copilului tău.
Familia oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi
se formează pentru viaţă. Ea reprezintă un prim instrument de reglare a interacţiunilor dintre
copil şi mediul social
Familia are un rol esenţial în educaţia copilului, este nucleul în care copilul se formează
ca om. Ea are un rol decisiv în ceea ce priveşte viitorul social şi spiritual al copilului. Părinţii
trebuie să se străduiască să dea dovadă de o moralitate ireproşabilă, de integritate şi educaţie
aleasă, fiind formatorii unei generaţii, ca astfel copiii să-i poată urma avându-i ca model.
Părinţii, familia sunt primii oameni chemaţi să pună bazele educaţiei unui copil deoarece
pregătirea pentru viaţă a omului de mâine începe din primele luni de existenţă. Faptele de astăzi
ale copiilor reprezintă o prefigurare certă a celor de mâine. Deprinderile şi convingerile
conturate acum formează baza modului de acţiune din viitor. Atitudinile şi comportamentele
părinţilor vor fi primele modele copiate cu fidelitate de copii
Încă din primii ani de viață ai copilului, familia are rolul de prim învățător și
responsabilitățile care îi revin în acest sens nu sunt deloc ușor de dus la îndeplinire cu succes.
Familia este cea care ne învață primele cuvinte și cea căruia îi revine obligația de a deprinde
copilul să folosească zilnic în situații care îi cer asta, expresii precum „Te rog!”, „Mulțumesc!”,
„Bună ziua!”, „Pot să...?”, etc. Ea reprezintă primul mediu de viață al copilului și în funcție de
ceea ce vede că se petrece acolo își va forma o părere despre tot ceea ce înseamnă lumea în care
trăim, ceea ce este bine și ceea ce este rău în viață, țintele pentru care merită să luptăm pentru
a le atinge.
Educația în familie este deosebit de importantă deoarece familia este locul în care copiii
primesc rădăcini pentru a crește și aripi pentru a zbura mai departe. În familie se învaţă pentru
prima dată ce este lumea, ce este bine și ce este rău. „Cei șapte ani de acasă" este o expresie
care exprimă educația unei personae
56
SUCEAVA 2024
Când vorbim despre cei 7 ani de acasă ne gândim la învățare și imitație, după modelul
dat de părinţi. Educaţia pe care copilul o primeşte de la părinţi, în primii 7 ani de viaţă, îşi pune
amprenta pentru întreaga viaţă.
Când spunem că un copil are cei 7 ani de acasă ne gândim la un copil care ştie să salute,
să rostească acele cuvinte pe care noi, dascălii, le numim „magice”, şi-anume: „mulţumesc”,
„te rog”, „iartă-mă”, etc., care se comportă politicos cu cei de vârsta lui, dar mai cu seamă cu
adulţii. .
Familia exercită o influenţă deosebit de adâncă asupra copiilor. O mare parte dintre
cunoştinţele despre natură, societate, deprinderile igienice, obişnuinţele de comportament
copilul le datorează educaţiei primite în familie.
Primul model oferit copilului este familia sa, iar calitatea şi tipul relaţiilor copil-părinţi
vor marca profund evoluţia viitoare a copilului. În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai
copilului.
Învăţarea primelor comportamente sociale, prin imitaţie şi interacţiune, se produce în
mica lor copilărie şi e dependent de tipul relaţiilor din familie, dar, ca primă etapă a
învăţământului preuniversitar, grădiniţei îi revine rolul de a contribui responsabil la formarea
personalităţii copiilor, de a le deschide calea spre cunoaştere, de a descoperi lumea
înconjurătoare.
Grădiniţa este o a doua casă a copilului şi reprezintă pentru el un spaţiu în care se simte
ocrotit şi în siguranţă, însă, în mod obligatoriu, părinţii sunt partenerii educatoarei deoarece ei
îşi cunosc cel mai bine copiii şi pot oferi cele mai multe informaţii despre aceştia. Obiectivele
educaţionale pe care grădiniţa şi le propune nu pot fi realizate în totalitate fără sprijinul susţinut
al familiei, de aceea educatoarea trebuie să menţină o legătură strânsă cu aceasta pentru a
asigura acea continuitate de cerinţe atât de necesară în activitatea noastră.
Grădiniţa este locul cu care intră în contact copilul, după familie, este locul unde ar
trebui să se simtă bine, unde să găsească linişte, căldură, dar şi plăcerea de a realiza activități
instructive. De aceea noi, educatoarele, încercăm să-l aducem în punctul în care să dorească
grădiniţa, să se simtă valoros şi util în spațiul acesteia. Prin activităţile desfăşurate, îl
determinăm pe micuţ să devină parte integrantă din întregul numit „grupă”, în jurul lui
dezvoltându-se o multitudine de acţiuni prin care el, fără să-şi dea seama, acţionează şi obţine
performanţe. Cu timpul, toate aceste acte, de multe ori făcute la îndemnul educatoarei, devin
pentru el rutine, devin automatisme – şi atunci putem spune că am atins un obiectiv foarte
important, integrarea. Totuşi, să nu uităm să-l ţinem sub observaţie mereu: dacă îşi acceptă
partenerul de joc, dacă respectă regulile şi se manifestă normal în cadrul grupului, dacă duce la
bun sfârşit un lucru deja început. Odată atinşi aceşti indicatori, putem afirma că „am câştigat”.
Această instituţie îl aşază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici
copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi
acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup
Conştientizând că fiecare copil are nevoie de atenţie atât din partea educatoarelor la
grupa, cât şi din partea părinţilor acasă, trebuie să ne străduim împreună şi să reuşim să punem
în valoare ceea ce el are bun şi să dezvoltăm lucrul respectiv, să-l îndrumăm pe un anumit traseu
57
SUCEAVA 2024
în viaţă. Rolul grădiniței devine din ce în ce mai important în societatea actuală. Realizarea unui
parteneriat eficient educatoare – copil - parinte este unul dintre dezideratele actuale ale
procesului instructiv- educativ.
Prin parteneriatul educaţional, părinţii vor fi implicaţi permanent în activitatea
grădiniţei, fiind priviţi ca participanţi activi. În acest fel, părinţii îşi vor forma deprinderea de a
se implica în toate activităţile, cunoscând programul educativ la care participă copiii, progresele
făcute de aceştia, dar şi percepţia pe care o are grădiniţa despre calităţile şi problemele copiilor.
Astfel, familiei îi revine un rol important în procesul educaţional, ea trebuie să ofere ajutor
copiilor în ceea ce priveşte dezvoltarea experienţelor de asimilare şi învăţare.
Scopul parteneriatului cu familia este cunoașterea de către părinți a specificului învăță-
Mântului preprimaer, dar și împlicarea acestora în activitatea curriculară și extracurriculară a
grădiniței, precum și cunoașterea prograsului școlar al copiilor și aportul adus de unitatea de
învățământ în acest sens.
Obiectivele acestui parteneriat trebuie să ţină seama de următoarele repere:
- cunoaşterea de către părinţi a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ;
- implicarea parinţilor în activitatea grădiniţei privind școlarizarea copiilor de vârstă
preșcolară;
- cunoaşterea legislaţiei privind protecţia copilului, regulamentul de funcţionare a unităţilor de
învăţământ, respectarea regulamentului de ordine interioară;
- popularizarea rezultatelor obţinute de copii prin diferite mijloace: expoziţii, reviste şcolare,
programe artistice, gazeta părinţilor;
- cunoaşterea de către parinţi a centrului de resurse pentru părinţi;
- folosirea comună (cadre didactice, părinţi, copii ) a materialelor existente la centrul de
resurse pentru părinţi;
- sprijinirea de către părinţi a copiilor şi cadrelor didactice în realizarea actvităţii didactice
(activităţi curriculare și extracurriculare)
În grădiniţă, actul educaţional are o eficienţă sporită dacă este implicată familia precum
şi ceilalţi factori educaţionali stabilindu-se un sistem unitar de cerinţe.
Părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în viaţa
de grup, de colectiv, în viaţa socială.
Părinţii înteleg mai bine rolul lor educativ şi îşi însuşesc procedee educative pe care să
le aplice în educaţia copiilor lor, astfel se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise între
educatoare şi părinţi.
Comunicarea poate să realizeze că investiţiile făcute în grădiniţă nu sunt fără rost, că
alături de noi comunitatea pune o piatra de temelie pentru viitorul societăţii.
În concluzie, familia reprezintă un element cheie în dezvoltarea sănătăţii, competenţei
şi afectivităţii copilului.
Drepturile acestora de prietenie, respect, dragoste, solidaritate, pace, înțelegere, libertate
trebuie respectate.
„Copilul nu poate deveni om decât prin educaţie.”(E. Kant), educaţie pe care o primeşte
desigur în familie, în grădiniţă şi de la comunitate.
Bibliografie:
58
SUCEAVA 2024
- Dumitrana, M., 2000, Copilul, familia și grădinița, Editura Compania, Bucureşti

- Mîslițchi V., 2015, Parteneriatul educațional familie-grădiniță-școală, Chișinău, Pulsul Pieței
- Munteanu Ana, 2006, Psihologia dezvoltării umane, Editura Polirom Iași
- Pescaru, Băran, Adina, 2004, Parteneriat în educație, Editura Aramis Print, București
- Verza Emil, 2000, Psihologia vârstelor, Pro Humanitas București
59
SUCEAVA 2024
11.PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Profesor: Croitor Daniela

Grădinița cu Program Prelungit „Gulliver” Suceava

Copiii sunt văzuți ca indivizi unici. Cu trăsături proprii și diferențiate. Nici un copil nu este
mai bun decât celălalt, ci toți sunt egali. Fiecare este purtător al unor particularități, care nu sunt
clasificate în cele două tabere, normalități și anormalități, ci sunt considerate caracteristici
specifice personalității fiecăruia.
Unicitatea lor este rezultatul mediului din care provin, educația timpurie, stilurile de
învățare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale, deprinderile și capacitățile fiecăruia.
Motivul principal al acestui parteneriat este dezvoltarea globală și optimă a copilului. Fiecare
participant are o parte esențială în atingerea scopului.
Familia este primul mediu în care copilul interacționează pentru prima dată cu ceilalți.
Acesta este factorul care influențează pozitiv sau mai puțin pozitiv întreaga dezvoltare a celui
mic. Are rolul de a asigura condițiile necesare trecerii prin toate stadiile dezvoltării în etapa
copilăriei, pentru o bună dezvoltare a acestuia.
Familia fiind factorul central în asigurarea unei educații bune, trebuie să intervină în crearea
celor mai bune contexte de învățare. Socializarea este pionul principal, de aceea limbajul variat
și cuvintele folosite des, au un impact asupra memoriei și a vocabularului celui mic.
Comportamentele pe care le observă în jur, mai întâi le imită, iar apoi le poate prelua și adapta
în propriul comportament. De aceea este esențial să observe trăsături pozitive.
Afecțiunea pe care o primește în mediul familial îl pregătește pentru viitor din perspectiva
inteligenței emoționale. Atitudinile părinților au un impact vital în construirea personalității
copilului în devenirea sa ca adult. Primele deprinderi de viață se învață în familie. De la
deprinderea de a mânca singur, a merge, a vorbi până la a se spăla pe mâini, față și dinți, toate
reprezintă varietatea de capacități dezvoltate acasă, ca o pregătire pentru pasul al 2-lea și anume,
creșa/grădinița. Îmbinarea cunoștințelor părinților cu cele ale grădiniței trebuie folosite în
favoarea copiilor.
Grădinița este instituția care se ghidează după principii și metode științifice ce cuprind
mijloacele specifice pentru a pune în valoare potențialul fizic și psihic al copiilor. Pentru ca
parteneriatul dintre familie și grădiniță să funcționeze trebuie să existe încredere, comunicare,
respect și asumare a drepturilor și responsabilităților.
Dar trebuie să ținem cont și de cazurile în care această relație nu există și este influențată în
mod negativ de: neimplicare (absența părinților de la activitățile propuse de grădiniță), lipsa de
responsabilitate, critica nefondată, timiditatea, minimalizarea rolului grădiniței în dezvoltarea
copilului, desconsiderarea cadrelor didactice etc.
60
SUCEAVA 2024
Parteneriatul dintre familie și grădiniță trebuie să se baze pe cunoașterea de către părinți ale
unor aspecte precum: specificul grădiniței, principiile acesteia, dotarea materială și resursele
umane, oferta activităților și cele opționale (engleză, teatru etc.), regulamentul interior,
așteptările grădiniței în legătură cu acest parteneriat, dar și cele în privința comportamentului
copilului.
Relația dintre părinți și cadre didactice trebuie să se bazeze pe comunicare și colaborare cu
scopul asigurării celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare a celui mic. Grădinița trebuie
să ofere șanse egale copiilor la procesul educațional. Pe lângă ședințele cu părinții, vizitele
periodice, trebuie să existe consultația cu părinții care este o metodă de realizare a obiectivelor
propuse de parteneriatul familie-grădiniță-comunitate. Consultațiile cu părinții presupun
întâlniri cu părinții, cadrele didactice, medicale sau consilierul școlar. Acestea au în vedere
comunicarea comportamentului copilului și soluționarea unor probleme dacă este cazul. O altă
modalitate sunt atelierele de lucru cu părinții.
Acestea sunt o modalitate de apropiere între familie-copil și părinți-grădiniță. Ele
presupun activități cultivatoare de inteligență cognitivă și emoțională, deprinderi, capacități și
abilități sociale.
Prin aceste întâlniri părintele poate observa cum se desfășoară o zi la grădiniță, atitudinea
educatoarei față de copii, atitudinea copiilor față de activitate, toate acestea ducând spre o
cunoaștere mai aprofundată a principiilor grădiniței. Indiferent de ce modalitate de parteneriat
se folosește, ea trebuie să fie premeditată la inițiativa factorilor precum: directorul, cadrele
didactice, cadre specializate (psiholog, pedagog).
Parteneriatul educațional dintre grădiniță-familie se extinde către comunitate deoarece
influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici. Familia, școala și
comunitatea se influențează puternic unele pe altele.
Grădinița organizează diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și care
au potențialul de a ușura învățarea. Aceste parteneriate conduc spre: sprijin comunitar,
cunoașterea specificului cultural, suport material, facilitarea atingerii obiectivelor etc.
Instituțiile la care se poate apela pentru crearea unei experiențe de învățare unice sunt:
• Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
• Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
• Asociații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode
educative.
• Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duce actul didactic la cel mai bun
nivel. Familia dă startul obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița este nucleul ce formează
Bibliografie:
Cuznețov, L. (2018). Parteneriatul și colaborarea școală - familie - comunitate: Educația de
calitate a copiilor și părinților. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii
Moldova.
61
SUCEAVA 2024
12.IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI

FAMILIE
Prof. Înv. Preşc. Colonescu Daniela

Șc.Gimn. ”M.Sadoveanu”, Grădiniţa cu PP „Crai Nou”, Bacău
conturate acum formesză baza modului de acţiune din viitor. Atitudinile şi comportamentele
părinţilor vor fi primele modele copiate cu fidelitate de copii.
Preşcolarul ar trebui să aibă toate condiţiile unui cadru optim în care să se dezvolte şi
această răspundere revine în mare măsură familiei care poate îndeplini această sarcină doar
printr-o colaborare eficientă cu grădiniţa.
Familia oferă copilului un mediu afectiv, social şi cultural. Mediul familial, sub aspect
afectiv, este o şcoală a sentimentelor deoarece copilul trăieşte în familia sa o gamă variată de
relaţii interindividuale, copiindu-le prin joc în propria conduită. Cu triplă funcţie, reglatoare,
socializatoare şi individualizatoare, familia contribuie în mare măsură la definirea personalităţii
şi conturarea individualităţii fiecărui copil.
Grădiniţa este prima unitate de învăţământ cu care copilul dar şi familia intră în contact.
Ea poate oferi părinţilor o imagine obiectivă a copilului, poate sprijini şi orienta familia în
educarea copiilor. Educatoarele trebuie să lucreze cu familiile în scopul organizării activităţilor
zilnice, asigurării educaţiei şi întâmpinării nevoilor sale. În acelaşi timp, educatoarea nu trebuie
să uite că familiile învaţă împreună cu copiii. Copilul este un membru nou şi unic al familiei
care trebuie să înveţe să-l cunoască cu tot ce ţine de personalitatea, temperamentul şi stilul său.
Unitatea de acţiune a celor doi factori (grădiniţă şi familie) în vederea formării copiilor
este condiţionată de un mod comun de lucru şi de o bună cunoaştere reciprocă, iar începutul
este dat de cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei
educativ. Familia este o sursă principală de informaţii privind relaţiile interpersonale dintre
membrii acesteia, aşteptările privind educaţia copilului, stilul educaţional, autoritatea părinţilor
şi metodele educative folosite, valorile promovate, climatul educaţional, responsabilităţile pe
care copilul le îndeplineşte.
Educatoarele trebuie să asigure părinţilor numeroase ocazii de a se implica în programul

grădiniţei, comunicând în fiecare zi, povestindu-le despre cum şi-a petrecut copilul lor timpul,
ce activităţi de învăţare a desfăşurat, ce progres sau regres a realizat copilul sau anunţându-i ce
activităţi sau întâlniri au planificat. Ele trebuie să ajungă să cunoască bine familiile şi copiii de
aceea vor folosă toate ocaziile pentru a comunica cu părinţii şi a schimba informaţii. Unele
familii vor dori să se implice mai mult, altele mai puţin. Frecvenţa şi conţinutul discuţiilor cu
părinţii vor depinde şi de dorinţa acestora de a comunica sau de nevoile şi preferinţele lor.
62
SUCEAVA 2024
Există numeroase căi de implicare a familiilor în programul de educaţie al copiilor. Unele

familii pot veni la întâlniri, altele pot trimite materiale confecţionate acasă, altele ar putea
participa la activităţile din grădiniţă, iar altele să facă parte din comitetul de părinţi.
În cadrul întâlnirilor individuale periodice educatoarea va analiza evoluţia dezvoltării copilului,

va identifica care sunt domeniile de dezvoltare care necesită o diversificare a activităţilor, care
sunt activităţile care sunt realizate cu uşurinţă acasă, modul în care copilul reacţionează la
diverse activităţi propuse. Părintele se simte implicat în viaţa copilului său şi vede continuitatea
relaţiei dintre „acasă" şi „la grădiniţă". În acest fel, începe să îşi verbalizeze temerile sau să se
simtă valorizat în rolul său, se poate centra pe observaţiile asupra copilului său. Educatoarea
poate evalua dacă abilităţile parentale au nevoie de suport şi îi poate oferi diverse materiale
pentru aşi îmbogăţi cunoştinţele şi dezvolta capacităţile parentale. De aceea aceste întâlniri au
un profund caracter de confidenţialitate.
O modalitate modernă de implicare o reprezintă familiile în sala de grupă. Uneori familiile se

simt intimidate o dată intrate în sala de grupă, considerând că aceasta este „aria" de influenţă
aparţinând exclusiv educatoarelor. Acesteia îi revine răspunderea de a încuraja familiile să vină
în sala de clasă oricând doresc. Atenţia personală arătată îi va ajuta pe părinţi să renunţe la orice
stânjeneală. Părinţii pot asista la activităţile desfăşurate de educatoare cu copiii, pot învăţa
modalităţi de comunicare eficienţă cu aceştia şi modalităţi de soluţionare a situaţiilor de criză.
Pe măsură ce părinţii se obişnuiesc să participe la activităţi ei vor ajunge să cunoască şi să
respecte munca educatoarelor, vor vorbi mai liber despre progresele făcute de copiii sau despre
problemele pe care le au, se vor împrieteni cu ceilalţi părinţi, vor învăţa mai multe şi vor înţelege
mai bine modul de dezvoltare al unui copil, vor învăţa să desfăşoare activităţi similare acasă
sau să continuie acasă activitatea educatoarei cu activităţi în completarea acesteia, vor găsi
răspunsuri la întrebările care îi frămîntă, îşi vor observa copilul la joacă şi vor învăţa să-şi
conceapă copilul în relaţie cu ceilalţi. Participarea părinţilor la activităţile copilului are un dublu
câştig: pe de o parte, copilul se va simţi securizat de prezenţa părinţilor, astfel încât va fi mai
deschis spre explorare; pe de altă parte, se va face un transfer de abilităţi practice şi cunoştinţe
de la educator spre părinte, prin exersarea amenajării spaţiilor, a comunicării cu copilul, prin
observarea atentă a acestuia într-un alt context decât cel de acasă.
Acolo unde spaţiul o permite se poate amenaja o cameră rezervetă familiei sau măcar un colţ
în care se pot afişa lucrările copiilor sau poze ale acestora din timpul activităţilor precum şi
informaţii utile pentru educarea copiilor acasă, pliante despre cursuri şi concursuri pentru copii.
Aici ei se pot întâlni cu alţi părinţi, analiza şi aprecia munca copiilor, pot citi informaţiile expuse
la avizier. De obicei acest spaţiiu se poate amenaja pe holul grădiniţei. Acest spaţiu poate
conţine şi cărţi de specialitate despre dezvoltarea copiilor şi despre educaţia parentală pe care
părinţii să aibă posibilitatea să le împrumute.
Întrunirile şi întrevederile familiale sunt o componentă importantă a parteneriatului

grădiniţă-familie. Există câteva tipuri de întâlniri familiale: întâlniri planificate de consultanţă,
cele ale grupurilor de opinie şi dialog, întâlniri informale şi cele organizate cu ocazia unui
eveniment special.
Educatoarele au responsabilitatea de a programa întâlnirile de consiliere cu părinţii

săptămânal pentru a discuta despre proiectele tematice desfăşurate şi despre alte probleme care
preocupă ambele părţi. Pentru că aceste întruniri sunt destinate părinţilor subiectele alese
63
SUCEAVA 2024
trebuie să fie de interes pentru aceştia. Întrunirile vor f i benefice numai dacă se axează pe
problemele care îi preocupă pe părinţi care nu vor participa dacă nu le vor găsi interesante şi
utile. De aceea este necesar ca educatoarea împreună cu familiile să descopere care aspecte îi
interesează şi vor stabili data întâlnirii. Educatoarea află care sunt interesele familiei prin
întâlnirile informale sau prin intermediul chestionarelor referitoare la interesele familiei.
Anumite subiecte pot f i prezentate de o manieră mai formală, aşteptându-se şi o replică din
partea părinţilor. Alte aspecte cer un mai mare grad de participare, familiile putând în acest caz
să-şi practice abilităţile şi experienţa. Educatoarea va concepe o planificare a activităţilor de
consiliere şi sprijin pentru părinţi incluzând teme generale dar şi particulare la sugestia
părinţilor.
Educatoarea poate să propună părinţilor un program de vizite la domiciliu, dar acestea

trebuie să apară în plan doar după consolidarea relaţiei de încredere dintre părinte şi educator.
Vizita la domiciliu este investită adesea cu un puternic rol evaluativ, care se adresează părintelui
şi este destul de dificil să accepte acest lucru. Important este ca părintele să nu resimtă aceste
vizite ca abuzive, ci ca modalităţi de colaborare partenerială, pentru a determina un răspuns cât
mai adecvat nevoilor de dezvoltare ale copilului lor.
Meseria de părinte se învaţă în timp şi cu sprijinul educatoarei în perioada preşcolarităţii,

iar de buna colaborare a familiei cu grădiniţa depinde dezvoltarea armonioasă şi unitară a
copilului.
Biliografie:
✓ Dumitrana, Magdalena, 2000 „Copilul, familia şi grădiniţă", Editura Compania,

✓ Bucureşti Voiculescu, Elisabeta, 2001 „Pedagogie preşcolară", Editura Aramis,
✓ Bucureşti Popescu, Eugenia (coord.), 1995 „Pedagogie preşcolară. Didactica"
✓ E.D.P., Bucureşti
64
SUCEAVA 2024
13.VALENŢE ALE PARTENERIATULUI GRĂDINIŢĂ – ŞCOALĂ
Prof. înv. preşc. Dorina Dunăreanu

În cadrul acţiunii de reformare a sistemului de învăţământ şi reaşezarea acestuia pe baze

moderne, se subliniează tot mai mult ideea parteneriatelor educaţionale, ce crează oportunităţi
de cooperare, consultare, comunicare, conlucrare în vederea atingerii unui scop comun.
Integrarea copilului în şcoală presupune mai întâi formarea unor reprezentări corecte
care să le permită preşcolarilor o adaptare afectiv-motivaţională la mediul şcolar. În calitatea
noastră de părinţi, educatori sau învăţători ne-am intrebat adesea: “De ce se manifestă unele
forme de inadaptare la mediul şcolar la unii copii chiar din primele zile de şcoală? De ce unii
elevi din clasa pregătitoare nu fac faţă cerinţelor şcolare?”
Răspunsurile la aceste întrebări nu trebuie căutate doar în cunoaşterea particularităţilor
de vârstă şi individuale ale copiilor sau în stilul de activitate a învăţătorului, ci se impune o
cunoaştere şi o analiză atentă a activităţii din grădiniţă şi familie – medii care asigură pregătirea
copilului pentru şcoală.
În acest scop, organizarea unor activităţi comune (şcoală – grădiniţă) ce vizează
familiarizarea copiilor cu munca şcolarilor, cu relaţiile ce se stabilesc între învăţător şi elevi,
elevi-elevi, ar determina ca reprezentările copiilor despre şcoală sa fie mai clare, mai coerente
şi mai apropiate de realitate, acest lucru conducând la un debut şcolar optim.
Din acest motiv, consider că un proiect educaţional în parteneriat şcoală-grădiniţă, prin
intermediul căruia să surprindem toate aceste aspecte, să le înţelegem şi apoi să le sintetizăm
într-o strategie, ar permite egalizarea şanselor şcolarilor şi integrarea optimă a copiilor în clasa
pregătitoare.
Şcolarul mic și preșcolarul este implicat în viața socială prin apartenența sa la familie,
la grupurile de joc și de învățare, dar și prin relațiile specifice pe care le poate stabili cu diverse
instituții și organizații din comunitatea în care trăiește. De aceea, procesul de socializare poate
și trebuie să înceapă de timpuriu.
Derularea unor activităţi în cadrul unui proiect de parteneriat grădiniţă – şcoală ar
raspunde nevoii copilului de a comunica, de a se cunoaşte, de a-şi asuma roluri și
responsabilități, de a-și dezvolta personalitatea și ar urmări totodată inițierea copilului, a
viitorului cetățean, într-un comportament activ, conștient, responsabil, capabil de înțelegere și
respect.
Prin intermediul unui astfel de proiect am putea investiga măsura în care activităţile
organizate în parteneriat: preșcolari și școlari, precum şi sistemul relaţiilor interpersonale pe
care acestea le presupun contribuie la creşterea nivelului de socializare al copiilor. Interesantă
este şi cunoaşterea potenţialului cognitiv şi socio-afectiv al copiilor, cunoscut fiind faptul că
orice activitate educaţională se întemeiază pe cunoaşterea psihologică a subiecţilor care fac
obiectul unei astfel de intervenţii. Atât educatoarea, cât și învățătorul au misiunea de a orienta
procesele dezvoltării psiho-fizice a copiilor către un curs ascendent în scopul valorificării
superioare a potenţialului lor nativ şi pentru favorizarea mai bunei integrări în societate a
acestora.
65
SUCEAVA 2024
Copilul este un mic univers, iar creșterea și devenirea lui ca adult reprezintă un drum
lung și sinuos, plin de urcușuri și coborâșuri, al cărui aspect central îl reprezintă personalitatea,
în toate aspectele ei.
Pasul către școlaritate reprezintă un prag ce implică o serie de aspecte psihologice
specifice adaptării școlare, iar acest lucru imprimă o direcție generală a întregii perioade pe care
copilul o va petrece în școală.
Frecventarea grădiniței de către copil alături de crearea unei imagini pozitive a școlii în
ochii micului om, au un rol important în adaptarea cu succes a copilului în școală. Copilul
trebuie învățat că școala nu este o modalitate de constrângere, de încetare a jocului, de îngrădire
a activităților libere din cadrul grădiniței ci reprezintă o continuare absolut normală a activității
copilului, care este în continuă evoluție, fiind capabil să realizeze jocuri mult mai complexe
decât cele din grădiniță.
Pentru a înlesni cu mai multă ușurință adaptarea optimă a copilului în școală, se dorește
să se mențină o strânsă legătură între școală și grădiniță, două instituții asemănătoare și
deosebite, în același timp, scop operaționalizat prin efectuarea de vizite, de colaborări, de
schimburi de experiență, ce pun preșcolarii în legătură directă atât cu școlarii cât mai ales cu
învățătorul, întâlniri comune, educatoare – învăţători – părinţi, pentru ca aceştia din urmă să se
familiarizeze cu unele dintre cerinţele minimale ale şcolii, în unele cazuri să cunoască viitorii
învăţători ai copiilor lor, precum şi să li asigure oportunitatea de a le fi prezentate diferite
modalităţi pe care le-ar putea urma în pregătirea afectiva a copiilor lor pentru o bună integrare
şcolară.
Parteneriatul între cele doua instituţii de învăţământ, trebuie să urmărească găsirea celor
mai eficiente căi pentru a asigura adaptarea preşcolarilor la noua etapă din viaţa lor: şcoala,
după cum vizează şi îmbunătăţirea pregătirii Profesionale a cadrelor didactice prin activităţi
organizate în şcoala şi grădiniţă, valorificând cunoştinţele, experienţa, abilităţile de lucru în
echipă ale cadrelor didactice şi precum şi baza materială a unităţilor de învăţământ implicate.
Formele de colaborare dintre grădiniţă şi şcoală sunt numeroase şi variate. În realizarea
lor, educatoarea şi învăţătorul trebuie să dea dovadă în egală măsură de interes, iniţiativă şi
pricepere.
Pentru ca proiectul de parteneriat grădiniţă – şcoală să îşi realizeze obiectivele, se pot
derula o serie de activităţi cum ar fi: vizite reciproce: preşcolari la şcoală, şcolari la grădiniţă.
Aceste vizite se pot desfăşura cu diverse ocazii: Zilele Grădiniţei/Şcolii, vizitarea unei expoziţii
în cadrul şcolii sau a grădiniţei, vizite cu ocazia Zilei Copilului; activităţi comune preşcolari-
şcolari: ateliere de creaţie cu diferite ocazii: Sărbători de iarnă, Paşte, Ziua României; întreceri
sportive: concursuri sportive (şah, traseu aplicativ, ştafetă) cu diferite ocazii: Cupa Moş
Nicolae, Cupa 1 Iunie etc., lecţii deschise, activităţi ecologice: realizarea de obiecte din
materiale reciclabile, ecologizarea unor zone poluate, crearea de către şcolari a unor povestioare
pe teme ecologice cu scopul ca preşcolarii să înţeleagă mai facil o serie de termeni ecologici;
excursii/drumeţii desfăşurate în parteneriat.
Forma în care sunt propuse activităţile din cadrul proiectului conduce la valorificarea
rezultatelor învăţării şcolare, traversează barierele disciplinelor, concentrând aspecte ale
curricumului în asociaţii semnificative stimulând creativitatea.
Grădiniţa şi şcoala se află în raportul privilegiat de continuitate care implică în mod
obligatoriu necesitatea colaborării dintre educatoare şi învăţători, respectiv dintre preşcolari şi
şcolarii mici.
66
SUCEAVA 2024
Preşcolaritatea reprezintă etapa de viaţă în care se ţes multe din structurile de

Profunzime ale personalităţii. Grădiniţa, ca prim mediu organizaţional cu care se confruntă
copilul, prin condiţionările sociale multiple exercită o influenţă Profundă, cu rol facilitator
pentru experienţele sociale ulterioare. Mediul educativ instituit în grădiniţe diversifică
modalităţile de abordare a copilului în scopul integrării lui în comunităţi de joacă şi mai apoi în
comunităţi de instruire. Grădiniţa contribuie la procesul construirii personalităţii copilului într-
una din etapele de vârstă cele mai maleabile şi mai vulnerabile.
Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult “funcţia majoră”,
obiectivul final al activităţilor instructiv-educative din grădiniţă. Un rol important în pregătirea
copilului pentru şcoală revine atingerii obiectivelor ce vizează comportamente psiho-sociale ale
personalităţii copilului care contribuie la integrarea şi adaptarea copilului la viaţa şcolară.
Prin activităţile unui astfel de parteneriat dezvăluim copiilor frumuseţea vieţii de şcolar,
prin implicarea în activităţi comune plăcute, încercăm să găsim cele mai eficiente căi pentru a
asigura adaptarea preşcolarilor la viaţa şcolară.
Prin întâlnirile şi acţiunile comune, copiii vor experimenta noi valenţe ale prieteniei
dintre cei mici, înţelegând şi adoptând norme de convieţuire socială dezirabile învăţând în
acelaşi timp să îşi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului cu care vin în contact.
Totodată, preşcolarii vor deduce singuri că şcoala este un loc în care nu trebuie să vină
cu emoţii sau frică, ci unul atractiv, ce le deschide porţile către o lume fascinantă, o lume a
cunoaşterii, dar în care vor şi regăsi – la alte standarde – jocuri ale copilăriei, activităţi îndrăgite,
eroi fascinanţi, noi experiențe.
Dialogul permanent care se naşte în acţiunile educative, între cadrele didactice şi
elevi/preşcolari, nu este un simplu act de comunicare, ci de unul cunoaştere şi căutare de soluţii
la problemele ridicate.
Aplicând eficient şi creator, cu ajutorul cunoştinţelor şi prin rezultatele activităţilor
proprii, ideile, gândurile şi părerile copilului în funcţie de situaţia dată, cred că prin acest tip de
parteneriat ajutăm copilul să găsească zâmbetul cu care ar fi frumos să putem saluta viitorul.
Bibliografie:
- AGABRIAN, Mircea, MILLEA, Vlad (2005), ,,Parteneriat școală- familie-comunitate. Studiu
de caz, Institutul European, Iași.
- BARAN- PESCARU, Alina (2004), ,,Parteneriat în educație: familie- școală- comunitate,

Editura Aramis, București;
67
SUCEAVA 2024
14. ÎMPREUNĂ PENTRU COPIII NOȘTRI
Prof.înv.preșc.Echert Mihaela
Șc.Gimn.,,Ghe.Popadiuc”/G.P.P,,Voinicelul Rădăuți
Motto,,Copilăria este o oglindă care reflectă în viața de mai târziu primele imagini”Samuiel
Smiles
În cadrul sistemului de învățământ trebuie să existe o atmosferă destinsă între agenţii
educaţionali deoarece această atmosferă facilitează învăţarea. Existența unor reguli comune,
cunoscute şi fixate împreună cu familia,copiii și comunitatea ușurează mult efortul învăţării.
Există o reţea complexă de relaţii în cadrul unei şcoli, iar aceste relaţii au un potenţial
considerabil de influenţare a educaţiei copiilor, atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ.
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate are un rol important în actul educațional din zilele
noastre. El trebuie să facă parte din întreg procesul de dezvoltare a copiilor, pentru asigurarea
unei educații bune. Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate, necesită din partea tuturor celor
copilului la nivelul procesului educativ. În cadrul acestui parteneriat de educație se identifică
trebuie să aibă un minim de cunoștințe unii despre alții. De asemenea, respectul reprezintă o
calitate care trebuie să facă parte din acest proces. Motivul principal al acestui parteneriat este
dezvoltarea globală și optimă a copilului. Fiecare participant are o parte esențială în atingerea
scopului. Acesta presupune o unitate decerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative între factorii
educaţionali.Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional. Se referă la
proiectarea,decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii, influenţe şi agenţi educaţionali.
Parteneriatul educaţional se realizează între: instituţiile educaţiei: familie,şcoală şi
comunitate; agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor
probleme educaţionale (psihologi, consilieri psiho-pedagogi,terapeuţi etc.); membri ai
comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici, factori de
decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei etc.). Scopul parteneriatului educațional grădiniță –
familie-comunitate este cunoașterea reciprocă a punctelor de vedere, a opțiunilor partenerilor
prin identificarea nevoilor grădiniței și ale copiilor, dar și implicarea comună în satisfacerea
acestor nevoi. Familia este primul mediu în care copilul interacționează pentru prima dată cu
ceilalți. Aceasta este factorul care influențează pozitiv sau mai puțin pozitiv întreaga dezvoltare
a celui mic.Are rolul de a asigura condițiile necesare trecerii prin toate stadiile dezvoltării în
etapa copilăriei. Condiții care stau la baza personalități copilului .Conform lui H. Pierrot,
copilul nu este un adult în miniatură ci un candidat la maturizare, extrem de receptiv la
experiențele cu influență asupra educației și personalității lui.Familia fiind factorul central în
asigurarea unei educații bune, trebuie să intervină în crearea celor mai bune contexte de
învățare. Socializarea este pionul principal, de aceea limbajul variat și cuvintele folosite des, au
68
SUCEAVA 2024
un impact asupra memoriei și a vocabularului celui mic. Comportamentele pe care le observă

în jur, mai întâi le imită, iar apoi le poate prelua și adapta în propriul comportament.
De aceea este esențial să observe trăsături pozitive. Afecțiunea pe care o primește în mediul
familial îl pregătește pentru viitor din perspectiva inteligenței emoționale. Atitudinile părinților
au un impact vital în construirea personalității copilului în devenirea sa ca adult. Primele
deprinderi de viață se învață în familie. De la deprinderea de a mânca singur, a merge, a vorbi
până la a se spăla pe mâini, față și dinți, toate reprezintă varietatea de capacități dezvoltate
acasă,ca o pregătire pentru pasul al 2-lea și anume,grădiniță.Îmbinarea cunoștințelor părinților
cu cele ale grădiniței trebuie folosite în favoarea copiilor.Este instituția care se ghidează după
principii și metode științifice. După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a
copilului în societate. Această instituţie îl aşează într-un cadru nou prin dimensiunile şi
conţinutul său. Aici copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care- i stimulează gustul pentru
investigaţie şi acţiune, îl provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile
sociale de grup. Copilul preşcolar începe să-şi definească treptat începutul personalităţii sale.
În cadrul grupei el trăieşte prima experienţă a vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât
familia. De la intrarea în grădiniţă copilul realizează o adaptare la un anumit ritm al vieţii
cotidiene. Este vorba de încadrarea şi respectarea unui anumit programce cuprind mijloacele
specifice pentru a pune în valoare potențialul fizic și psihic al copiilor.Un copil ce vine dintr-
un mediu doar al lui, unde el este prioritatea, unde el este„totul”, odată ajuns în grădiniţă se
vede într-un mediu unde nu-şi găseşte locul, care-i dă o stare de panică, de agitaţie, dar, dacă
educatoarea are acel tact pedagogic şi pregătirea necesară, activitatea de la grădiniță va deveni
plăcere. Să nu uităm că primul loc în care copilul intră în contact cu lumea este grădiniţa și de
această experiență depinde, de cele mai multe ori, tot parcursul său ulterior de formare. Pentru
ca parteneriatul dintre familie și grădiniță să funcționeze trebuie să existe încredere,
comunicare, respect și asumare a drepturilor și responsabilităților.
Parteneriatul dintre familie și grădiniță trebuie să se baze pe cunoașterea de către părinți ale
unor aspecte precum: specificul grădiniței, principiile acesteia, dotarea materială și resursele
umane, oferta activităților, așteptările grădiniței în legătură cu acest parteneriat, dar și cele în
privința comportamentului copilului. Relația dintre părinți și cadre didactice trebuie să se
bazeze pe comunicare și colaborare cu scopul asigurării celor mai bune condiții de creștere și
dezvoltare a celui mic. Grădinița trebuie să ofere șanse egale copiilor la procesul educational.
influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici. Familia, școala și
comunitatea se influențează puternic unele pe altele.Grădinița organizează diferite activități
prin care să implice oameni din comunitate și care au potențialul de a ușura învățarea. Aceste
parteneriate conduc spre:sprijin comunitar,cunoașterea specificului cultural,suport
material,suport cultural,facilitarea atingerii obiectivelor etc.
Aceste activități necesită creativitate și imaginație.Instituțiile la care se poate apela pentru
crearea unei experiențe de învățare unice sunt:
Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
Asociații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode
educative.
Agenți economici: prin sprijin material. Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de
viață sănătos.
Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
69
SUCEAVA 2024
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duc actul didactic la cel mai bun

Bibliografie
1. Achim M. Sociologie. Cluj Napoca: Eikon, 2008. 200 p.
2. Dumitriu L.E. De ce nu ascultă copiii. Consiliere pentru părinți și educatori.București:
Univers enciclopedic junior, 2014. 256 p.
3. Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004.
4. Popescu, M., ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000+,
Corint, Bucureşti, 2000.
70
SUCEAVA 2024
15.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ,

FAMILIE, COMUNITATE
Ed.Florea Anișoara
Educația copiilor reprezintă un proces interconectat și sinergetic, în care grădinița/

Școala, familia și comunitatea joacă roluri cruciale.
Această triadă, atunci când colaborează eficient, contribuie la dezvoltarea holistică a
copiilor, acoperind aspecte cognitive, sociale, emoționale și comportamentale.
Grădinița/Școala sunt instituții de învățământ fundamentale în formarea cunoștințelor
academice. Școala extinde aceste cunoștințe, cultivând gândirea critică, creativitatea și
abilitățile de rezolvare a problemelor. Profesorii au un rol esențial în ghidarea elevilor și în
stimularea dorinței de cunoaștere.
La vârsta preșcolară un factor educativ important este grădinița. Aici se desfășoară un
vast proces instructiv-educativ și are cadre cu pregătire profesională corespunzătoare, ce aplică
metode și procedee pedagogice consacrate.
Educatoarea grupei trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a
copilului, disponibilitățile intelectuale dar și particularitățile lui comportamentale. Ea se ocupă
de socializarea și integrarea copilului în mediul grădiniței, oferindu-i oportunități să cunoască
mediul înconjurător, prin organizarea de vizite în împrejurimile grădiniței, în cartier, în oraș, la
școală, la locul de muncă al părinților..
Grădiniței îi revine rolul de partener în relațiile ei cu familia. Ea nu poate face minuni,
educația în această instituție nu va avea rezultate bune, dacă nu se va sprijini și nu va colabora
cu familiile copiilor.
Familia este piatra de temelie a educației. Aici se dezvoltă valorile, obiceiurile și relațiile
interpersonale. Părinții sunt primii educatori, modelând comportamentele și oferind suport
emoțional. Comunicarea deschisă și implicarea activă în educație sunt cruciale. Prin citirea
împreună, discuții și activități comune, familia devine un partener esențial în procesul de
învățare. Este important să se creeze un mediu de încredere și să se încurajeze interdependența
copiilor în explorarea propriei identități. În familie copilul își face pregătirea pentru viață.
Contribuția familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic și scade pe măsură ce
etapele de creștere înaintează pe treptele superioare ale ontogenezei. Ea are rol central în a
asigura condițiile necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții ce stau la
baza structurării personalității individului. În relațiile sale cu mama, cu tata și cu frații, copilul
se integrează în relațiile sociale, se apropiie de societate, își cunoaște valorile și începe să-și
formeze imaginea de sine. Primele deprinderi de viață sănătoasă sunt dezvoltate în familie(
deprinderi igienice, de alimentație sănătoasă),acestea constituind suportul dezvoltării ulterioare.
Tot în familie, copilul își însușește limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea
exprimării depinde de modelele oferite de părinți, de felul în carea ceștia interacționează și îi
solicită pe copii.
Comunitatea adaugă o dimensiune suplimentară la educația prin diversitatea de
experiențe și resurse disponibile. Proiecte de voluntariat, evenimente culturale și accesul la
biblioteci sau centre recreative contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și la creșterea
nivelului de conștientizare a copiilor. Integrarea lor în activități comune îi învață despre
responsabilitate și solidaritate. Prin diversitatea de experiențe, resurse și oportunități pe care le
oferă, comunitatea adaugă valoare semnificativă în formarea caracterului și a abilităților sociale
71
SUCEAVA 2024
ale copiilor. Prin participarea la evenimente comunitare și proiecte locale, copiii învață să se
adapteze și să colaboreze într-un mediu divers. Bibliotecile publice, centrele culturale și
atalierele organizate de organizațiile non-guvernamentale pot extinde cunoștințele și interesele
copiilor în afara claselor tradiționale. Aceste resurse suplimentare îi ajută să descopere pasiuni,
să-și dezvolte abilități și să își lărgească orizonturile. Participarea în proiecte de voluntariat îi
învață pe copii despre responsabilitate socială și empatie.
Comunitatea oferă un teren fertil pentru dezvoltarea abilităților sociale. Interacțiunile
cu vecinii, participarea la evenimente locale și implicarea în activități recreative îi ajută pe copii
să învețe să comunice să colaboreze și să-și dezvolte relațiile sociale. Și poate juca un rol vital
în oferirea de suport în situații dificile. Organizațiile comunitare consilierii școlari și chiar
vecinii sunt resurse importante în abordarea problemelor precum bullying-ul, stresul academic
sau alte provocări pe care copiii le pot întâmpina.
Colaborarea între aceste entități este crucială pentru un mediu educațional coerent și
eficient. Ședințe periodice între profesori și părinți facilitează schimbul de informații și stabilesc
obiective comune. Implicarea comunității în proiecte educaționale îmbogățește experiența
copiilor și consolidează legături între școală și societate.
Factorii de modelare a personalității umane trebuie să interacționeze ca un tot unitar,
sub forma unui sistem bine închegat, pentru atingerea unui țel comun educarea copilului. Din
acest motiv este nevoie de un schimb permanent de informații, de completare și valorificare a
influențelor dirijate spre micul învățăcel.
În concluzie, triada gridiniță/școală, familie și comunitate formează un parteneriat
esențial pentru educația copiilor. O colaborare eficientă între aceste entități asigură nu doar
formarea unor indivizi inteligenți, ci și dezvoltarea unor cetățeni responsabili, empatici și
adaptați social. Prin îmbinarea eforturilor lor, putem crea un mediu educațional robust și
echilibrat, pregătind genetațiile viitoare pentru provocările și oportunitățile lumii în continuă
schimbare.
O abordare holistică, axată pe colaborare și înțelegere reciprocă, creează fundația unei
societăți în care copiii se pot dezvolta în deplinătatea potențialului lor, pregătiți pentru
provocările și oportunitățile unui viitor în continuă schimbare
Bibliografie:
1.BĂRAN,Adina,(2004),Parteneriat în educație:familie-școală-comunitate,Editura Aramis
Print, București
2.DUMITRANA, Magdalena,(2000),Copilul, familia și grădinița,Editura Compania,
București
72
SUCEAVA 2024
16. ÎMPREUNĂ PE DRUMUL CUNOAŞTERII
Profesor Hreceniuc Gabriela

Şcoala Gimnazială nr 6 Suceava, Structura G.P.N. „Norocel”
Grădiniţa reprezintă în sens larg – leagănul copilăriei , locul jocului, al cântecului şi al

bucuriei . Este prima etapă în viaţa socială a micului pui de om , locul de unde acesta ,,prinde
aripi” şi zboară către viitor, către devenirea sa ca şi adult .
Învăţământului preşcolar îi revin deci sarcini importante în pregătirea copilului pentru
etapa următoare, pentru şcoală , asigurând în bună măsură eficienţa învăţământului în prima
sa etapă. A pregăti copilul preşcolar pentru şcoală, înseamnă a-l înarma cu acele achiziţii,
capacităţi, aptitudini, abilităţi, care să-l ajute în parcurgerea în continuare şi la o altă treaptă a
drumului în cunoaşterea lumii din jur.
Preşcolarul reprezintă personalitatea în devenire, un viitor adult. El trebuie cunoscut
şi educat în consecinţă, sprijinit să-şi materializeze capacităţi şi să-şi formeze aptitudini care
să-i servească integrării sociale , profesionale, sociale . Astfel, grădiniţa de copii, împreună cu
familia şi societatea civilă, îşi conectează eforturile pentru asigurarea unui învăţământ
preşcolar de calitate, eficient, centrat pe trebuinţele copilului. Una dintre cele mai importante
condiţii de creştere a eficienţei activităţii educative desfăşurate cu copiii, o reprezintă
asigurarea unei depline unităţi de acţiune a tuturor factorilor educativi: grădiniţă, şcoală,
familie, etc.
Obiectivul învăţământului preşcolar este de a oferi sprijin competent pentru
dezvoltarea armonioasă pe plan fizic, intelectual şi social a copiilor, pregătindu-i totodată
pentru o integrare cât mai uşoară şi adaptare la activitatea şcolară. De asemenea , frecventarea
grădiniţei conduce în mod inevitabil la conturarea unui comportament inter-relaţional, ce
conduce la o bună adaptare socială. Din ansamblul obiectivelor grădiniţei, cel mai important
este dezvoltarea capacităţilor intelectuale, punerea bazelor pentru conturarea personalităţii
armonioase, centrarea motivaţiei afective faţă de învăţătură, în general, faţă de şcoală în
particular. Complementar, funcţia grădiniţei este de a oferi copiilor o sumă de cunoştinţe,
capacităţi, experienţe şi activităţi instructiv - educative ce favorizează succesul preşcolarilor
în învăţământul primar.
Mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanţi ai
evoluţiei individului. Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este un ”candidat la
maturizare”(H. Pierot), deosebit de receptiv la influenţele pozitive sau negative care se
exercită asupra lui. Copilul trebuie socializat şi modelat, iar fundamentarea personalităţii sale
se realizează, în mare măsură, în interiorul familiei acestuia, care concentrează primul său
univers afectiv şi social. Trăsăturile şi coordonatele personalităţii se cristalizează în raport cu
modelul şi natura situaţională trăită în mod direct, nemijlocit, de către copil în mediul său
familial, iar atitudinile părinţilor au consecinţe durabile asupra personalităţii, în formare, a
copilului. La vârstele mici, adaptarea copilului se realizează prin imitaţie, acesta raportându-
73
SUCEAVA 2024
se permanent la persoana adulţilor. Primul model oferit copilului este familia sa, iar calitatea
şi tipul relaţiilor copil-părinţi vor marca profund evoluţia viitoare a copilului (G. Mauco).
După familie, grădiniţa constituie primul exemplu de viaţă a copilului în societate.
Această instituţie îl aşază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia
cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune îl
provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup.
Adaptându-şi metodele la formele particulare ale vieţii mentale ale copilului, grădiniţa încearcă
să răspundă specificului activităţii fiecărei vârste şi să identifice mijloacele şi activităţile
necesare pentru o dezvoltare complexă a forţelor infantile în vederea maturizării lor.
Copilul preşcolar începe să-şi definească treptat începutul personalităţii sale. În cadrul
grupei el trăieşte prima experienţă a vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât familia.
De la intrarea în grădiniţă copilul realizează o adaptare la un anumit ritm al vieţii cotidiene.
Este vorba de încadrarea şi respectarea unui anumit program.
Educaţia făcută de primii educatori – părinţii - ca şi cea a grădiniţei, se răsfrâng asupra
tuturor laturilor personalităţii copilului, în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale
acestuia. Pe măsură ce copilul se dezvoltă, cresc şi trebuinţele şi dorinţele lui. În acelaşi timp şi
grădiniţa, ca primă instituţie care se conduce după principii şi metode ştiinţifice, contribuie la
formarea şi dezvoltarea copilului. Investită cu această nobilă şi plină de răspundere sarcină,
educatoarea grupei trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului,
dispo- nibilităţile intelectuale, precum şi particularităţile lui temperamentale şi caracteriale.
Educatoarea se preocupă de socializarea preşcolarului prin integrarea în mediul
grădiniţei, dar îi oferă prilejul să cunoască mediul înconjurător organizând vizite în
împrejurimile grădiniţei, în instituţii şi la locurile de muncă ale părinţilor. În acest timp,
aceasta poate observa cum se comportă copiii nu numai la grădiniţă ci şi în afara grădiniţei.
Având în vedere particularităţile lor de vârstă şi ţinând seama de temperamentul lor,
educatoarea va putea acţiona diferenţiat astfel încât eficienţa demersului său educativ să fie
optimă. Treptat şi cu răbdare, cultivându-le încrederea în propriile posibilităţi, folosind jocul
şi jucăria, educatoarea participă la dezvoltarea personalităţii copiilor. Integrarea preşcolarilor
în ciclul şcolar presupune implicarea tuturor factorilor responsabili: grădiniţă, familie , şcoală,
comunitate. Atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, trecerea de la grădiniţă la şcoală este un
pas dificil. La grădiniţă copilul este încurajat să se manifeste liber, educatoarea este mai atentă
la nevoile fiecărui copil. Şcoala însă, având obiective mai precise, este mai rigidă în
respectarea programului şi a cerinţelor didactice. Aşteptările pe care le are şcoala ar trebui
împărtăşite din timp cu educatoarea şi părinţii, pentru o pregătire şi o proiectare anterioară
debutului şcolar .
În acest sens , parteneriatele încheiate la nivel de instituţii şcolare(grădiniţă-familie-
şcoală-comunitate), prin acţiunile şi activităţile propuse spre desfăşurare, uşurează această
trecere . Exemple de activităţi comune desfăşurate între preşcolari , părinţi şi şcolarii mici:
vizite ,,Şcoala în care voi învăţa eu” sau :,,Să ne cunoaştem viitorii învăţători”, ,,Şcolar pentru
o zi” concursuri pe diferite teme: ,,Cine ştie câştigă!” sau ,,Isteţii la concurs!” , etc. , serbări
comune, sărbătorirea unor evenimente( de ziua grădiniţei:,,Mă întorc cu drag la grădiniţă” ,
sau de ziua şcolii din proximitatea grădiniţei ,,La mulţi ani, şcoala mea!”, sărbătorirea zilei
internaţionale a copilului ,,La mulţi ani, copile drag!”, diverse activităţi educative şi
74
SUCEAVA 2024
extracurriculare: ,,Să ne cunoaştem ţara”, ,,Balul Toamnei”, ,,Ghetuţa lui Moş Nicolae”,
Zboară săniuţa mea!”, ,,La serviciu la mama mea”, etc. Toate aceste modalităţi şi mijloace ce
sunt la îndemâna grădiniţei, vin în întâmpinarea unor dificultăţi de adaptare a preşcolarilor la
programul şi cerinţele şcolii, dar şi în sprijinul părinţilor în a opta pentru şcoala în care vor
învăţa prichindeii, aceştia având oportunitatea de a vedea condiţiile şi dotările şcolilor vizitate
, de a cunoaşte personal cadrele didactice implicate şi de a întări legătura între instituţiile
vizate.
În concluzie, putem spune că reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de
o colaborare prodigioasă dintre factorii educaţionali de bază: grădiniţa, familia,comunitatea.
De aceea, în cadrul acestui parteneriat coresponsabil dorim să descoperim cheia unităţii de
acţiune ce deschide porţile succesului educaţional.
Pe de altă parte, într-o societate în continuă dezvoltare şi schimbare , este greu de
anticipat proiecţii pe termen lung ( chiar şi în domeniul educaţional) , de aceea, trebuie să
gândim şi să acţionăm întotdeauna cu un pas înainte, pentru că , aşa cum spunea Maria
Montessori în lucrarea ,,Descoperirea copilului” –Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru
lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim
cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să se adapteze” .
Bibliografie:
✓ Lingvistone, Tessa (2009) ,,Copilul vremurilor noastre- Învăţarea timpurie” , Bucureşti.

✓ PREDA Viorica (2003), Grădiniţa altfel, Bucureşti;
✓ TĂTARU Lolica – Lenuţa Educaţia timpurie ghid metodic pentru aplicarea curriculumului
preşcolar ;
75
SUCEAVA 2024
17. GRĂDINIȚA-FAMILIE-COMUNITATE,UN PARTENERIAT REAL ÎN

BENEFICIUL COPILULUI
Prof. înv. preșc. Iacob Maria

Șc.Gimn.,, N. Stoleru” / G.P.N. NR. 1 Baia
Necesitatea abordării unui parteneriat între cele mai importante instituții dintr-o comunitate
locală atrage după sine o serie de responsabilități din partea fiecăruia dintre agenții educaționali
implicați, toată atenția fiind canalizată asupra copilului. Faptul că preșcolarul intră în contact
cu mediul în care trăiește este ceva absolut normal, însă ce este extrem de important este faptul
că în dezvoltarea lui se antrenează și alți factori ce îl stimulează. Construirea unor relații
pozitive între grădiniță-familie-societate duce la unificarea unui sistem de valori ce poate avea
un efect benefic asupra copiilor.
Observând că educatoarea se sfătuiește cu părinții, ori cu membri ai comunității, copilul își
asigură un start bun pentru crearea stimei de sine, a încrederii în forțele proprii și totodată în cei
din jurul său. De reținut este faptul că acest parteneriat educațional conduce la optimizarea
sistemului educațional numai dacă este un parteneriat real, activ, cu implicarea totală a agenților
educaționali, în special a familiei.
„Prezența părinților poate transforma cultura școlii” spunea S.L. Lighfoot. Această idee se
potrivește exact situației descrise anterior. Comunitatea pot face posibilă educația numai prin
implicarea totală a părinților în activități. Acest parteneriat poate deveni fructuos prin realizarea
unor activități de tipul:
• Ședințe lunare, lectorate, consultări cu părinții

• Discuții între educatori și învățători
• Implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare ale unității școlare.
Cea mai reprezentativă activitate, cu rezultate imediate este „Ziua porților deschise”, o
activitate derulată în fiecare an în perioada februarie-martie. Vorbim aici de un eveniment de
mare importanță psihopedagogică în educarea și formarea tinerei generații, o activitate menită
să familiarizeze părinții și viitori elevi ai clasei pregătitoare cu ceea ce implică actul școlar.
În unitatea grădiniței unde îmi desfășor activitatea, ziua în care se derulează activitatea
extracurriculară ”Ziua porților deschise” a devenit o zi de sărbătoare. Imediat ce au pășit pe
porțile grădiniței, cei mici sunt întâmpinați de colegii mai mari cu fast, devenind „vedete”
pentru o zi, aplauzele, baloanele, confetti și muzica fiind o mică parte din protocolul de primire.
Preșcolarii, îndrumați de învățătorii ce îi vor conduce într-o lume nouă din toamnă, vizitează
spațiile destinate studiului, dotate cu mobilier corespunzător vârstei și aparatură multimedia
modernă, apoi sunt preluați de bibliotecararul școlii și conduși într-un spațiu special amenajat
derulării unor work-shop-uri.
Echipa managerială a școlii prezintă părinților oferta educațională, punctând faptul că o
bună colaborare între grădiniță și familie duce la succes, facilitându-le accesul la informații cu
caracter general despre baza materială a școlii și prin distribuirea unor pliante. De asemenea, la
discuții asistă și reprezentanți ai comunității locale ce promovează educația copiilor din
perspectiva valorilor moral-religioase și civice.
La final, cei mici pot face schimb de locuri cu elevii din clasele primare, devenind pentru
puțin timp școlari, astfel, emoțiile unui nou început vor fi spulberate.
76
SUCEAVA 2024
Consider că realizarea unui parteneriat între cele mai importante instituții din comunitate,
aduce în viața copiilor un plus, îi fac mai încrezători, mai puternici, mai buni, putând astfel să
depășească obstacolele ivite nu numai în spațiul școlar ci și în viața de zi cu zi.
Școala a fost și va rămâne întotdeauna un factor vital, indispensabil în formarea copilului și
în integrarea lui în comunitate. Aceasta și datorită faptului că ia copilul de la o vârstă fragedă,
și îl conduce prin meandrele adolescenței, până la vârsta frumoasă a tinereții. De multe ori ea
ne formează chiar și în maturitate, deoarece în zilele noastre, tot mai mulți vor să continue să
se formeze profesional și să își perfecționeze educația prin studii universitare, masterate sau
doctorate. Adevărata educație intelectuală și dezvoltarea personală nu se încheie la nici o vârstă,
ci ea continuă pe tot parcursul vieții.
Școala este extrem de importantă pentru că ea creează puntea de legătură dintre familie și
comunitate. Copilul, proaspăt venit din sânul familiei și al grupei prietenoase de la grădiniță
(care are și ea la rândul ei un rol extrem de important), trebuie să se acomodeze cu ceilalți
colegi, cu noul învățător și cu noii profesori. El trebuie acum să învețe să relaționeze cu cei din
jur, să se adapteze și să învețe să comunice cu ceilalți, scopul pe termen lung fiind formarea
elevului ca viitor cetățean responsabil și integrarea lui în societate. Deoarece vremurile pe care
le traversează fiecare perioadă istorică sunt într-o continuă schimbare economică, politică dar
și socială, rolul educativ al școlii este deosebit de important, dar și dificil. Sistemul școlar și
educațional trebuie să facă față în mod continuu periplului de schimbări cu care se confruntă o
națiune și să formeze generație după generație în cel mai bun mod posibil, ținând cont de
caracteristicile fiecărei perioade istorice. Școala, prin cadrele didactice și printr-o serie întreagă
de activități educative, este menită să îl ajute pe copil să facă această tranziție deloc ușoară.
De asemenea, familia are un rol deosebit atât în formarea copilului, cât și în integrarea lui în
societate. Se vorbește foarte mult despre „cei șapte ani de acasă” și unii psihopedagogi ar vrea
să reducă acești ani la cinci, sau patru sau trei, deoarece acum copilul învață foarte mult de la
televizor, internet și așa mai departe și, spun ei, că există un ritm mai accelerat de dezvoltare a
copilului. Din experiența mea de dascăl de până acum, am observat că fiecare an de viață are
specificul lui, și nimic nu poate înlocui educația pe care o dă sau nu familia copilului aflat in
deplină creștere și formare. Nici grădinița, nici școala, cu atât mai puțin mijloacele mass media
nu pot înlocui impactul și rolul pe care îl are familia în formarea valorilor copilului și în
integrarea lui în societate. Totuși, pentru o mai bună dezvoltare a preșcolarului, între grădiniță
și familie trebuie să existe o permanentă relație de comunicare, în respect și în armonie, pentru
că, în final, ambele au ca scop formarea și dezvoltarea echilibrată, armonioasă și sănătoasă a
copilului, precum și pregătirea lui ca membru al comunității. Grădinița și familia sunt două
autorități cu care copilul relaționează încă din primii ani ai vieții, dar acestea îl educă și îl
pregătesc pe copil, printre altele, și pentru relația sa cu societatea, sau cu autoritățile cu care va
lucra în viitor.
Iată de ce, grădinița este liantul principal dintre familie și societate, ea neputând fi înlocuită
niciodată cu nimic. Educația este inima civilizației, iar grădinița ar trebui să suplinească din
plin nevoia de educație. După cum ne spune și marele scriitor Jean Jacques Rousseau: „Tot
ceea ce nu avem de la naștere și de care avem nevoie când suntem mari ne este dat prin
educație. Această educație ne vine de la natură, de la oameni, de la lucruri.“
La rândul ei, alături de familie și gădiniță, comunitatea are un mare impact în integrarea
copilului în societate. Impactul poate fi pozitiv, dar poate fi și negativ. Totuși, copilul care este
implicat în activități comunitare și sociale educative, va avea mai mari șanse de integrare
77
SUCEAVA 2024
sănătoasă în societate. În acest domeniu, atât grădița, cât și familia trebuie să conlucreze pentru
a ajuta copilul în formare să ia contact pozitiv cu comunitatea și să se lase asimilat de aceasta.
Grădinița este locul în care se poate face un transfer atât de cunoștințe, cât și de valori
culturale, comportamentale și mai ales de caracter. Acestea îl vor defini pe copil și îl vor ajuta
să devină un membru de valoare al comunității. Formarea de calitate a copilului se va
materializa numai dacă vor exista relații strânse, continue și autentice între grădiniță, familie și
comunitate.
Bibliografie
1. Scurtu, Liana (2016). Relația şcoală-familie-societate.
2. Martin, Ramona-Nicoleta (2019). Parteneriatul școală-comunitate (Studiu). În: EDICT-
Revista educației, Nr. 6/2019.
3. Stolojanu, Petruța-Gabriela (2018). Familia și școala, parteneri în educația copilului.
În: EDICT- Revista educației, Nr. 3/2018.
78
SUCEAVA 2024
18. TIPURI DE IMPLICAREA A FAMILIEI ÎN EDUCAȚIA COPILULUI
Profesor învățământ preșcolar Ifrim Paula-Cristina

Școala Gimnazială Moara Nică/ GPN Normal Moara Nică, Suceava
Familia este prima școală a vieții. În cadrul familiei copiii dobândesc primele
cunoștințe, primele deprinderi și automat primele modele comportamentale în debutul socio-
familial. Responsabilitățile familiei sunt clare, aceasta reprezentând prima verigă a sistemului
educațional. În cele din urmă îi revine cadrului didactic să se ocupe de educarea și formarea
copiilor printr-o metodologie și un curriculum specific vârstei acestora. Copiii sunt cei mai
tineri membri ai comunității, deci de educația lor este responsabilă întreaga comunitate. Aceasta
reprezintă leagănul creșterii și devenirii lor ca viitori adulți. Pentru o educație de calitate cele
trei componente trebuie să se afle într-o relație de interdependență, parteneri în educație.
În organizarea grupei de preșcolari parteneriatele reprezintă o componentă esențială și
totodată necesară. Grădinița nu presupune numai locul în care copiii își însușesc cunoștințe, ci
ea reprezintă un adevărat sprijin al comunității. Așadar, concertele, serbările de la grădiniță,
spectacolele, vizitele, chiar și activitățile de ecologizare a împrejurimilor sunt un prilej în care
membri comunității, părinții, să fie implicați cu scopul de a trăi experiențe valoroase de
învățare.
Reușita activității educative din grădiniță se bazează pe un real parteneriat și o bună
colaborare cu părinții preșcolarilor și comunitatea. Nu vorbim aici neapărat despre contractul
de parteneriat cu părinții – chiar dacă acesta este obligatoriu în toate unitățile de învățământ
preșcolar – ci de cultivarea permanentă a relației familie-grădiniță pentru cunoașterea
comportamentului copilului în mediul familial și cel școlar, dar și pentru identificarea nevoilor
și intereselor acestora.
Așadar, aceasta constituie un îndemn de a participa cu toții, nu numai educatori ci și
părinți în activitatea de formare, educare , instruire a copiilor. Trebuie să se elimine concepția
părinților că odată ce a trecut ”pragul grădiniței” copiii nu mai sunt ai lor și numai educatoarei
îi revine sarcina să se ocupe de copil și de nevoile lui.
Pentru a întări cât mai mult aceast parteneriat și a spori eficiența procesului educativ,
educatoarea poate folosi diverse strategii, metode de a implica părinții, și nu numai, în
intervenția timpurie.
Literatura de specialitate prezintă modelul de parteneriat școală-familie-comunitate
(SFC partnership) dezvoltat de Joyce Epstein (1995) care pare a fi ”cel mai proeminent și
complet din literatură”. Aici se disting următoarele tipuri de implicare: calitatea de părinte
(parenting-ul), comunicarea, voluntariatul, activitatea de invățare cu copiii acasă, luarea
deciziilor în cadrul școlii și colaborarea cu comunitatea. În cele ce urmează vom detalia fiecare
mod de implicare în parte oferind exemple concrete.
1.Parenting-ul/Calitatea de părinte: presupune sprijinirea familiilor în ceea ce privește
abilitățile de creștere și îngrijire a copiilor, înțelegerea dezvoltării copilului și crearea acelor
condiții în familie care să sprijine educația oferită la grădiniță. Educatoarele pot oferi ajutor
pentru a crea medii familiale care să sprijine experiențele de învățare ale copiilor. Putem oferi
informații, sfaturi în legătură cu organizarea spațiului de acasă al copilului pentru a-i sprijini
învățarea, importanța jocului sau a unei relații cu dublu sens între familie și grădiniță. Jocul
acasă la această vârstă reprezintă una din cheile dezvoltării copilului, iar grădiniţa poate sprijini
familiile prin oferirea de informaţii şi idei care să le ofere un suport în legătură cu modalităţile
în care pot să continue acasă educaţia primită în grădiniţă.
79
SUCEAVA 2024
Grădiniţa, prin educatori, poate oferi repere privind învăţarea şi dezvoltarea copiilor în diferite
etape de vârstă, care sunt jucăriile sau echipamentele de care este util să beneficieze copiii, cum
îi putem motiva, ce tipuri de recompense le putem oferi, etc.
Consilierea părinților, pe care o organizăm săptămânal, reprezintă momentul prielnic
pentru a oferi toate aceste informații. Acestea sunt utile pentru a discuta despre proiectele
tematice desfăşurate şi despre alte probleme care preocupă ambele părţi. Pentru că aceste
întruniri sunt destinate părinţilor subiectele alese trebuie să fie de interes pentru aceştia.
Întrunirile vor fi benefice numai dacă se axează pe problemele care îi preocupă pe părinţi.
Aceștia nu vor participa dacă nu le vor găsi interesante şi utile. Educatoarea află care sunt
interesele familiei prin întâlnirile informale sau prin intermediul chestionarelor referitoare la
interesele familiei. Anumite subiecte pot fi prezentate de o manieră mai formală, aşteptându-se
şi o replică din partea părinţilor. Alte aspecte cer un mai mare grad de participare, familiile
putând în acest caz să-şi practice abilităţile şi experienţa.
2.Comunicarea cu părinții este recunoscută ca fiind esențială. Educatoarea trebuie să
stabilească un canal de comunicare cu părinții pe două sensuri despre progresul copiilor, și
anume școală-familie, familie-școală. În context sens vorbim despre ședințele de consiliere
parentală care se organizează săptămânal, consultații individuale ritmice cu părinții, realizarea
unor portofolii în care să se prezinte activitatea copiilor și care vor fi trimise acasă spre
consultare, etc.
Exemplu: Pot fi elaborate broşuri pentru părinţi şi copii despre tranziţia de la învăţământul
preşcolar la cel şcolar sau despre modul în care părinţii pot susţine procesul de învăţare al
copiilor acasă. Pot fi oferite materiale (fotografii, înregistrări video etc.), care să aducă în atenţia
părinţilor informaţii dar, mai ales, imagini despre activităţile copiilor în grădiniţă şi despre cele
extracurriculare;
3.Voluntariatul – o practică ce prezintă un real succes. Acesta presupune implicarea
părinților ( sau a altor agenți) în actul educațional. Pentru a identifica disponibilitatea părinţilor
şi timpul pe care îl pot aloca este recomandat să se realizeze un sondaj la începutul anului şcolar.
Părinţii, în spaţiul grupei, pot acţiona ca voluntari prin activităţi precum: împărtășirea de
informații, povești în cadrul activităților de grup de la întâlnirea de dimineață; însoţirea copiilor
în activităţile extraşcolare (excursii, vizite la obiective turistice sau culturale); implicare în
realizarea decorurilor pentru un eveniment, o serbare, etc.. Voluntarierea părinţilor în sala de
grupă sau în activităţile grădiniţei poate fi completată de organizarea unor programe pentru
părinţii copiilor din grădiniţă de către alte structuri/ organizaţii/ instituţii care să le ofere
familiilor informaţiile necesare în diferite probleme.
Exemplu: Grădiniţa poate institui un sistem de împrumut al cărţilor, de către copii împreună
cu părinţii lor. După un timp, părintele poate veni în sala de grupă şi poate prezenta împreună
cu copilul său un joc de rol pe baza cărţii, poate citi un fragment sau îi poate face curioşi pe
ceilalţi copii despre cartea respectivă, prezentându-le ghicitori.
4.Implicarea părinților în luarea deciziilor - reprezintă o verigă importantă a
parteneriatului. Implicarea formală a părinţilor semnifică participarea acestora în grupuri sau
comitete în care se iau decizii şi aceasta poate include: participarea în consiliul părinţilor sau
participarea în consiliul de administraţie al grădiniţei (de exemplu, în Consiliul Reprezentativ
al Părinţilor se consultă oferta educaţională a grădiniţei şi se stabilesc activităţile opţionale care
vor fi desfăşurate la nivelul instituţiei în anul şcolar respectiv).
5.Activitatea de învățare cu copiii acasă – se referă la activitățile educative desfășurate
cu copiii acasă: citirea unei povești împreună înainte de culcare, realizarea unui desen/picturi
împreună, vizionarea unei emisiuni, etc.
80
SUCEAVA 2024
6.Colaborareq cu comunitatea - presupune identificarea resurselor din comunitate care

vor întări învățarea și vor spori experiența copiilor. Exemplu: ONG-uri, cabinetul medical,
autorități locale (poliția, departamentul pompierilor), biserică, organizații civice, culturale,
instituții de cultură, primărie, biblioteci, muzee, expoziții etc.
Orice activitate am desfășura împreună cu părinții și oricum am denumi aceasta:
parteneriat, relație școală – familie, implicare parentală, toate conduc la concluzia că dacă
adulții comunică și colaborează, atunci cel care va avea de câștigat este COPILUL.
Bibliografie:
1. BĂRAN - PESCARU, Adina (2004), Parteneriat în educație: familie – școală – comunitate,
Ed. Aramis Print, București;
2. CHIRU, Mihaela, (2003), Cu părinţii la şcoală, Ed. Humanitas, București;
3. GODFREY Claff, 2007, Parteneriat școalã - familie - comunitate - Ed. a 2-a, Editura Didacticã
și Pedagogicã, București;
4. JOYCE L. EPSTEIN, M.G. SANDERS, B.S. SIMON, K.C. SALINAS, N.R. JANSORN, and
F.L. VOORHIS, 2002, School, Family and Community Partnerships: Your Handbook for
Action (2nd edition), Corwin Press Inc., California;
5. Revista EduFor Future – Educaţie şi Formare pentru viitor, nr. 1, decembrie 2013;
6. VRĂȘMAȘ, E., A., (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, București;
81
SUCEAVA 2024

FAMILIE - COMUNITATE
Prof. Înv. Preșc. Iliesi Anamaria

Grădinița cu Program Prelungit ,,Căsuța Piticilor” Gura Humorului
Orice studiu care are ca obiectiv educația arată că familia, școala și comunitatea constituie
mediile socio-culturale, care modelează ființa umană de-a lungul întregii vieții. Școala,
comunitatea şi familia rămân laboratoarele de formare a personalității sociale și culturale,
prima, prin pregătire temeinic organizată, după programe, cu cadre specializate și în perioade
de timp bine definite, a doua, prin procesul real al vieții de zi cu zi, în care copilul, învață
regulile primare de viață, deprinderea de a vorbi, de a se comporta față de cei din jur și de a-i
aprecia. Potențialul educativ de care dispun familiile, mai ales în prima parte a vieții copilului,
este decisiv și consolidează eforturile educative ale școlii, numai atunci când conlucrează
continuu și consistent, în acțiuni conjugate, mobilizând în aceeași măsură elevii, ca subiecți
activi ai procesului educativ. Studiile de specialitate pledează tot mai mult pentru conjuncția
dintre școală, comunitate și familie, și invers, părinții fiind recunoscuți ca adevărații „strategi”
ai acțiunii educative ale cărei mize sunt complexe.
Copilul nu trebuie privit doar ca beneficiar al acțiunii educative, copilul este participant.
Fără el acțiunea educativă nu-și are sensul, fără aportul familiei acțiunea educativă ar fi
unilaterală și fără efectul scontat. Fiecare dintre cei care sprijină educația își asumă roluri de o
deosebită importanță. Asigurarea confortului material al copilului, eficientizează acțiunea
educativă, fiind cunoscută importanța mediului ambiant asupra capacităților de învățare ale
copiilor. Educația copiilor nu este un apanaj al instituțiilor educative, ea se realizează prin
colaborarea dintre toți acei factori care, la un moment dat, intervin în educația lor. O acțiune
singulară, izolată nu poate avea efecte pozitive, deoarece, societatea este un mecanism în cadrul
căruia piesele devin, pe rând, absolut necesare, foarte importante și indispensabile. La sosirea
sa pe lume, copilul ia contact cu societatea care îl preia ca pe o parte integrantă; el primește o
identitate, intră în prima formă socială→familia, care nu este singura componentă socială de
care depinde dezvoltarea sa, ci i se alătură medicul, biserica, primăria, fiecare aducându-și
aportul la optima dezvoltare a copilului. Copilul nu poate trăi singur, familia nu se poate
desprinde de social; copilul este un produs social în care se reflectă valorile sociale. Aportul
societății, optim dozat, va face posibilă dezvoltarea socială viitoare a acestuia. Educația asigură
reperele la care copilul se raportează și prin prisma cărora se dezvoltă. Comportamentele sociale
de bază oferă copilului condițiile unei socializări efective și eficiente.
Țelurile părinților sunt multiple și cu destinații bine definite: în primul rând, cele de ordin
instrumental, ei fiind preocupați de standardul viitor de viață al copiilor lor, de obținerea unui
venit cât mai înalt; de ordin profesional, pentru realizarea unui statut social superior, care să le
asigure putere, venituri, acces la resurse, capacitate de decizie; de ordin afectiv, în sensul
deprinderii copiilor de a trăi pozitiv experiența de școlari; de ordin cultural, prin idealuri,
modele culturale, de personalități, care le pot ghida viața. Ideea de parteneriat reclamă o mai
puternică interacțiune și implicare a familiei în activitățile școlare și ale școlii, în viața de
familie a elevului. Se știe că, odată cu intrarea copilului la grădiniță, viața de familie dobândește
caracteristici noi, se reorganizează după programul acestuia. Părinții își organizează activitățile
profesionale astfel încât să răspundă nevoilor copilului de a-l ajuta, supraveghea sau controla.
Școala sau grădinița devine o componentă organică a vieții de zi cu zi a familiei, acolo unde
82
SUCEAVA 2024
părinții sunt conștienți că ea le oferă cunoștințe, cultură, pregătire profesională și un statut

profesional, absolut necesar pentru ocuparea unui loc de muncă pe viitor.
Necesitatea abordării unui parteneriat între cele mai importante instituții dintr-o
comunitate locală atrage după sine o serie de responsabilități din partea fiecăruia dintre agenții
educaționali implicați, toată atenția fiind canalizată asupra copilului. Faptul că preșcolarul intră
în contact cu mediul în care trăiește este ceva absolut normal, însă ce este extrem de important
este faptul că în dezvoltarea lui se antrenează și alți factori ce îl stimulează. Construirea unor
relații pozitive între grădiniță-școală-familie-societate duce la unificarea unui sistem de valori
ce poate avea un efect benefic asupra copiilor.
Parteneriatul educațional familie-grădiniță-școală-comunitate implică un ansamblu de
agenți educaționali: copii, părinți, educatori, învățători, profesori, manageri, psihologi, membri
ai comunității, ce sunt implicați în creșterea, educația și ocrotirea sănătății copilului;
reprezentanți ai bisericii, poliției, jurisprudenței, ONG-urilor și ai mass-media. Fiecare cetățean
aparține statului/ comunității. Pentru ca fiecare în parte și toți împreună să constituie elementele/
cetățenii statului, educația dată trebuie să fie corelată cu calitatea și cea oferită tuturor, de aceea
educația trebuie să se realizeze de persoane special pregătite în conformitate cu coordonatele
unei colaborări eficiente. În fiecare mediu, rural sau urban, lipsa sau nivelul scăzut al colaborării
în cadrul parteneriatului educațional, provoacă dificultăți în educația copiilor de diferite vârste,
a celor din grădinițe, clasele primare, gimnaziale și liceale. Actualmente, realizarea unui
parteneriat educațional autentic reprezintă un scop major al activității tuturor actorilor sociali
din țară. Evident că formarea și dezvoltarea integrală a personalității copilului va fi eficientă
dacă se va realiza cultivarea și educația părinților în cadrul parteneriatului, iar coordonatele
acestei colaborări ar avea la bază axarea pe atingerea următoarelor obiective:
- abordarea științifică contemporană de creare din orașe și sate a cetăților educative, de
colaborare a familiei cu instituțiile educative din comunitatea educativă pentru a cultiva părinții
și copiii;
- acceptarea și valorificarea noilor condiții, forme, metode, tehnici și mijloace de
realizare a colaborării/ parteneriatului grădiniță/școală-familie-comunitate;
- corelarea strategiilor de eficientizare a parteneriatului educațional grădiniță/școală-
familie-comunitate cu particularitățile de vârstă ale copiilor, cu capacitățile lor de învățare, cu
sporirea competențelor parentale și posibilitățile de colaborare cu mediul apropiat/ comunitatea;
- modernizarea și sporirea calității educației abordată prin prisma implementării
strategiilor de eficientizare a parteneriatului între școala prietenoasă copilului, membrilor
familiei și agenților educativi din mediul apropiat;
- promovarea noii imagini ale unei școli prietenoase copilului și a familiei eficiente în
cadrul parteneriatului educațional.
Luate în ansamblu, obiectivele nominalizate presupun depășirea barierelor și a
dificultăților în realizarea acestui deziderat din perspectiva dezvoltării formelor, strategiilor și
conținutului parteneriatului educațional.
83
SUCEAVA 2024
Pornind de la concepția parteneriatului educațional, care presupune un proces de

colaborare dintre actorii sociali, care, acționând împreună, devin agenți și parteneri în câmpul
educației pentru realizarea intereselor și scopurilor axate pe formarea personalității copilului,
integrarea lui eficientă în societate, se consideră că inițiativele de colaborare pot interveni de la
orice partener, însă important este ca instituția de învățământ, ce are specialiști calificați, să
devină un centru de conducere și dirijare a activităților partenerilor pentru a-i direcționa asupra
aspectelor ce necesită intervenția acestora, acceptându-le propunerile și participarea la luarea și
realizarea eficientă a deciziilor privind educația părinților și copiilor. În cazul în care părinții,
cadrele didactice, managerii școlari și ceilalți membri ai comunității devin și se consideră
parteneri în educație, în jurul copiilor se formează o comuniune, care poate funcționa ca o
coaliție pozitivă de suport educativ și cultural. Astfel, parteneriatele educaționale constituie o
componentă esențială în organizarea și desfășurarea colaborării cu întreaga comunitate, pentru
ca aceasta să beneficieze de membri – cetățeni, conștienți, culți și responsabili. Colaborarea
școlii cu familia și cu alte instituții educative a fost întotdeauna în atenția cadrelor didactice și
manageriale, însă eficientizarea parteneriatului grădinița/școală-familie-comunitate constă în
trecerea de la demersurile declarative, episodice sau cele centrate pe activitățile festive, la o
activitate de cooperare și interacțiune suportivă, proiectată, desfășurată și monitorizată
sistematic între instituțiile educative și actorii educativi, abordați ca parteneri constanți, activi
și de durată.
Mijloacele de informare în masă au o deosebită forță de modelare a personalității prin
varietatea și bogăția informațiilor, prin specificul și potențialul lor. Funcția educativă a mass-
media nu substituie rolul instituțiilor de învățământ, ci îl fortifică, contribuind la realizarea
obiectivelor educaționale. Instituțiile culturale reprezintă un partener destul de activ al
grădiniței/școlii, dar și al familiei. Însă calitatea contribuției instituțiilor culturale depinde de
resursele financiare disponibile la nivel local, teritorial și național. Insuficiența acestora face ca
instituțiile culturale să nu-și realizeze, în mod adecvat, obiectivele specifice, perturbate uneori
prin preluarea și realizarea unor imperative comerciale/consumatoriste și chiar ideologice,
propagandistice, populiste etc..
Unitățile economice pot avea un rol decisiv în parteneriatul educațional, sporirea
standardului pedagogic și social al comunității educative locale, în măsura în care stabilesc
anumite relații contractuale și consensuale cu grădinița/școala și, în mod implicit, cu familia.
Acestea sunt în stare să sponsorizeze diverse programe educative, să acorde suport material
unor familii, copii sau unor instituții de învățământ.
Asociațiile nonguvernamentale pot influența procesele formative angajate la nivelul
comunității locale prin inițiativele civice, culturale, dar și cele de tip social.
Biserica reprezintă un agent educogen implicat în viața comunității prin forța tradiției sale
moral-spirituale și prin resursele de formare-dezvoltare a comportamentului moral, religios,
necesar personalității umane în contextul re/adaptării sale permanente la solicitările și la
tensiunile obiective și subiective ale existenței sociale și individuale. Integrarea bisericii în
comunitatea educativă locală implică clarificarea raporturilor de complementaritate cu ceilalți
agenți educogeni (grădinița/școala, familia, instituțiile de stat, instituțiile economice etc.)
Biserica este, de asemenea, un pilon esențial de educație și promovare a valorilor etern-umane.
Pachetul de resurse pentru cadrele didactice (UNESCO,1995) propune un adevărat parteneriat
la nivelul relației educator-copil-părinte pentru realizarea unor grădinițe/școli eficiente, în care
toți copiii să învețe bine și să fie valorizați. O instituție de învățământ eficientă încurajează
cadrele didactice, oferindu-le: conducere adecvată și calitativă, încredere, un sentiment de
84
SUCEAVA 2024
optimism, sprijin moral și material. Grădinița/școala eficientă este o instituție, agent educativ
și partener cu copilul prin valorizarea și respectarea colaborării cu familia; prin recunoașterea
importanței ei și atragerea acesteia în procesul educațional. Grădinița/școala face tot posibilul
ca familia să rămână mediul afectiv firesc, cel mai viabil de securitate și stimulare a copilului.
Se recunoaște tot mai mult și influența altor instituții din comunitate asupra informării şi
formării individului, cum ar fi: centrele de consultanță psihopedagogică, asociațiile formale și
informale, societatea civilă în sine, mass-media cu diversitatea de influențe prin radio, reviste,
ziare, cărți, televiziune, Internet etc. Observăm cu toții că grădinița/școala simte tot mai mult
nevoia de a realiza un parteneriat activ cu familia și comunitatea în care se dezvoltă copilul.
Pentru a realiza un parteneriat viabil, e nevoie ca grădinița/școala să fie inițiatoarea unor
programe educaționale comunitare, să promoveze valori precum: responsabilitatea, cooperarea,
participarea, transparența, comunicarea, interacțiunea și colaborarea.
Consider că realizarea unui parteneriat între cele mai importante instituții din comunitate,
aduce în viața copiilor un plus, îi fac mai încrezători, mai puternici, mai buni, putând astfel să
depășească obstacolele ivite nu numai în spațiul școlar ci și în viața de zi cu zi.
Bibliografie:
• COBIANU-BĂCANU, Maria, PETRUŞ, Alexandru, COBIANU, Elena (2004), Adolescenţii,
primăvara Europei, Editura Aroun, Bucureşti;
• COBIANU-BĂCANU, Maria, PETRUŞ, Alexandru, CUCU, OANCEA, Ozana (2002),
Cultura, identitatea națională și educaţia în dezvoltarea durabilă a societăţii româneşti,
Editura Paralela 45, Bucureşti;
• CUZNETOV, Larisa (2002), Dimensiuni psihopedagogice și etice ale parteneriatului
educațional, Editura CEP UPS I. Creangă, Chișinău;
• HERIVAN, Mircea (1976), Educaţia la timpul viitor, Editura Albatros, Bucureşti;
• Popescu, R. (2009), Introducere în sociologia familiei, Editura Polirom, Iași;
• ȚIBU, Speranța, GOIA, Delia (2014), Parteneriatul Școală-Familie-Comunitate, Editura
Universitară, București;
85
SUCEAVA 2024
20. GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA – PARTENERI ÎN EDUCAȚIE
Prof. Iliesi Julieta

G.P.N. Dumbrava Minunată Dumbrăveni, Suceava
Familia şi grădiniţa, ca agenţi ai socializării, sunt considerate responsabili pentru creşterea

şi dezvoltarea copilului şi totodată pregătirea lui pentru integrarea în şcoală şi rolul lui în
comunitate. La vârsta preşcolară, un factor important este gradiniţa care desfasoară un amplu
proces instructiv-educativ aplicând metode şi procedee ştiinţifice.
Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de cadrele didactice în grădiniţă
trebuie continuată, susţinuţă şi întărită de familie. Funcţia de părinte este o ,,meserie’’ şi, ca
orice meserie, ea trebuie învăţată. Părinţii trebuie să cunoască, să devină conştienţi de influienţa
pe care o exercită prezenţa lor în viaţa copilului, să fie convinşi că educaţia ce trebuie dată
copilului, pentru societatea actuală este diferită de cele precedente, că societatea viitoare va fi
diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător.
Unitatea de acţiune a celor doi factori (grădiniţă-familie) în opera de formare a copilului
este condiţionată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru şi o bună cunoaştere
reciprocă. Interesul comun al celor două instituţii trebuie să determine o mişcare cu dublu sens,
familie-grădiniţă, grădiniţă-familie, în vederea unei suficiente cunoaşteri a ambelor părţi.
Familia reprezintă un element cheie în dezvoltarea sănătăţii, competenţei şi activităţii copilului
însă ea nu poate exercita această funcţie fără colaborarea cu grădiniţa, care asigură resurse
suplimentare. Pentru a realiza un parteneriat eficient grădiniţă-familie, educatoarea poate
implica familia în anumite activităţi instructive-educative.
Parteneriatul Grădiniță–Familie este terenul unor relații educative din care
fiecare este beneficiar: copil, părinte, educator. Fiecare poate să învețe de la celălalt și să se
simtă valorizat și important. Activitatea educativă din grădiniță nu poate fi izolată, separată de
alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și mai ales, nu poate face abstracție de
acestea.
Grădinița și familia sunt doi factori primordiali în educația copiilor când se fac primii pași în
viață. Acum se pun bazele unei personalități care mai târziu va fi parte integrantă a unei societăți
a cărei cerințe se diversifică în permanență
Educația trebuie să se manifeste permanent ca o acțiune coerentă și unitară a grădiniței și
familiei. Interesul comun determină o mișcare de apropiere dublu sens, familie – grădiniță,
grădiniță – familie, în vederea unei suficiente cunoașteri de ambele părți.
Relaţia părinţi – educatoare se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie şi
grădiniţă, la o unificare a sistemului de valori şi cerinţe referitor la copii. Efectele asupra
copilului vor fi benefice, putând contribui la rezolvarea unor probleme înainte ca acestea să
devină necontrolabile.
86
SUCEAVA 2024
Grădinița trebuie să găsească o punte de legătură cu familia, prezentând părinților noi căi spre
educație în beneficiul copiilor.
Desfășurând îactivitatea instructiv-educativă din grădiniță, cu participarea efectivă a
familiei îi dăm acesteia posibilitatea să vadă în grădiniță nu doar o supraveghere a copilului în
timpul absenței acestuia din familie, ci și desfășurarea unui proces instructiv- creativ, bine
organizat.
Cadrele didactice au nevoie, oricum, de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua și
dezvoltadirecțiile de acțiune formativ-educative pe care le antrenează instituțional, cât și de a
găsi rezolvări concrete la necesități de diverse categorii.
Toate aceste motivații conduc către necesitatea unui parteneriat real, activ, cu implicare
susținută a familiei, iar activităţile educative să fie cunoscute și înțelese de către părinți și
realizate printr-o colaborare strânsă între instituția familială și cea preșcolară.
Grădiniţa este un important mediu de socializare, îi ajută pe copii să interacţioneze cu alţi copii,
dar şi cu adulţi şi le oferă acestora un mediu primitor, adecvat învăţării. Totodată, grădiniţa
oferă suport pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil, pentru dezvoltarea
capacităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii. De asemenea, grădiniţa sprijină
copilul în interacţiunea cu mediul, favorizează descoperirea de către fiecare copil a propriei
identităţi şi îi formează o imagine de sine pozitivă. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai tineri
membri ai unei comunităţi, este responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul creşterii
şi devenirii copiilor ca viitori adulţi responsabili de menirea lor în folosul întregii comunităţi,
motiv pentru care cel mai important parteneriat care este necesar a fi implementat este cel dintre
grădiniţă şi familie. Activităţile desfăşurate în parteneriat cu părinţii sunt modalităţi propice
pentru atingerea unor obiective comune în ceea ce priveşte educaţia preşcolarilor, la acestea
adaugându- se plăcerea de a fi alături de colegi, activităţile desfăşurându-se într-o atmosferă de
voie bună, având, pe lângă valoarea social–educativă şi un efect reconfortant. Din acest motiv,
recomandăm părinţilor:
• să le prezinte copiilor grădiniţa ca un loc în care ei se pot juca împreună cu alţi copii, în care
pot învăţa lucruri noi şi interesante;
• să cunoască programul grădiniţei şi pe educatorii copilului lor;
• să vorbească cu educatorii, să stabilească o relaţie adecvată cu aceştia;
• să ofere informaţii suficiente educatorilor şi să ceară sfatul acestora;
• să participe la evenimentele din grădiniţă (Ziua copiilor, Ziua grădiniţei, serbări, şezători etc.);
• să se ofere voluntari prin implicarea în activităţi şi să ceară şi membrilor comunităţii lucrul
acesta;
• să dorească să participe la luarea unor decizii cât mai bune pentru grădiniţă;
• să discute permanent cu copilul despre ce se întâmplă în grădiniţă;
• să creeze acasă un mediu bun de joc şi educaţie. Din această perspectivă, la grupa mare pe
care o conduc am organizat o serie de activităţi în parteneriat cu părinţii, care s- au bucurat de
un real succes, atât în rândul preşcolarilor, cât şi al părinţilor.
Copilul simte nevoia să-i aibă pe părinţi alături de el. Participarea afectivă a părinţilor
la evenimentele din viaţa acestora, le oferă linişte şi siguranţă. Părinţii oferind timpul necesar
să stea de vorbă cu copilul despre: ,,cum a fost azi la grădiniţă?” , ,,cum a fost la joacă?”, ,,ce
87
SUCEAVA 2024
ţi-a plăcut mai mult din ce vi s-a povestit?”, apreciind alături de copil faptele, situaţiile ivite în
cursul zilei, vor avea întotdeauna ,,evidenţa” copilului, iar acesta, la rândul lui, va căpăta
încredere şi va ţine seama de sfaturile ce i se dau.
Educaţia făcută de primii educatori – părinţii - ca şi cea a grădiniţei, se răsfrânge asupra
tuturor laturilor personalităţii copilului, în funcţie de particularităţile de vârstă şi individuale ale
acestuia. După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate,
aici copilul ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte, descoperă o mulţime de lucruri din jurul lui:
culorile, formele geometrice, desenul şi muzica, lumea vieţuitoarelor, învaţă să danseze, să se
joace, să comunice…
Comunicarea este foarte importantă la această vârstă, un rol important avându-l şi
părinţii care trebuie să vorbească cu copilul permanent, să răsfoiască /să citească cu acesta o
carte cu imagini frumoase, chiar şi să se joace împreună. Copilul preşcolar începe să-şi
definească treptat începutul personalităţii sale. În cadrul grupei el trăieşte prima experienţă a
vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât familia.
De la intrarea în grădiniţă copilul realizează o adaptare la un anumit ritm, este vorba de
încadrarea şi respectarea unui anumit program, în urma căruia dobândesc deprinderi sociale: să
împartă jucăriile cu alţi copii; să-şi aştepte rândul; să aibă răbdare; să aibă compasiune/empatie
pentru cei din jur… Investită cu această nobilă şi plină de răspundere sarcină, educatoarea
grupei cunoaşte specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilităţile intelectuale,
precum şi particularităţile lui temperamentale şi caracteriale, de aceea va şti întotdeauna cum
să-l modeleze pe preşcolar.
Pestalozzi afirmă că ”ceasul naşterii copilului” este ceasul începutului educaţiei sale,
”familia este prima şcoală a omenirii”. Copiii se nasc cu o memorie strălucită, cu o inteligenţă
deosebită, însă nu se nasc timizi, mincinoşi, neascultători, obraznici, agasanţi şi leneşi. Toate
acestea sunt dobândite pe parcursul vieţii, fiind determinate, în special, de influenţa pe care o
are asupra lor părinţii şi mediul în care trăiesc. De aceea părintele trebuie să fie model în faţa
copilului şi să nu facă în faţa lui ceea ce nu vrea să facă şi copilul mai târziu.
Familia educă cinstea, omenia, sinceritatea, demnitatea, hărnicia, spiritul adevărului şi
al dreptăţii. Grădiniţa completează educaţia copiilor primită în familie, astfel sarcinile educaţiei
se împart între cele două. După integrare în colectiv, copiii sunt încântaţi de noii prieteni, de
descoperirile din jurul lor, dar cel mai mult sunt fericiţi pentru ceea ce realizează singuri: o
construcţie, o figurină din plastilină, un desen, un mic puzzle, un colaj şi le arată cu mândrie
părinţilor – ”Uite mami ce am făcut eu!”. Astfel părinţii se bucură şi pot lua cunoştinţă cu
operele copiilor lor prezentate direct sau la expoziţia ”Noi am lucrat”.
Sunt multe modalităţi de colaborare între familie, grădiniţă și comunitate: discuţii
zilnice, teme săptămânale de consiliere pentru părinţi, şedinţe şi lectorate cu părinţii, vizite la
domiciliul copiilor, serbări, lecţii-vizită, plimbări, cursuri ”Educaţi aşa!”, antrenarea părinţilor
în derularea proiectelor tematice, voluntariat din partea părinţilor în organizarea şi desfăşurarea
unor acţiuni de voluntariat. Participarea activă a părinţilor la activităţile din grădiniţă le creează
copiilor sentimente de siguranţă, înţelegere, bucurie; copilul arată ce ştie, ce poate iar părintele
este mândru de copilul său în relaţie cu ceilalţi. Aşa pot să aprecieze împreună activităţile,
faptele, evenimentele, rezultatele obţinute. Părinţii vor avea ”măsura” evoluţiei copilului său,
comportarea în colectiv. ”Fluturaşii” au invitat părinţii la activităţi comune părinte-copil pe
anumite teme: ”Master chef în grădiniţă”, ”Vine, vine Moş Crăciun!”, ”La mulţi ani, mămico!”,
”Nimeni nu e singur pe pământ”, ”Prietenul la nevoie se cunoaşte”. Aceste activităţi au adus
bucurie în rândul copiilor şi adulţilor pentru rezultatele obţinute din efortul reunit şi plăcerea că
au petrecut mai mult timp împreună. Reuşita actului educaţional o asigură unitatea de cerinţe,
existenţa unor reguli comune cunoscute şi fixate împreună aplicate atât în grădiniţă, cât şi acasă.
88
SUCEAVA 2024
Grădiniţa este partenerul educativ al familiei. Familia este chemată la luarea deciziilor
legate de educaţia copiilor, la manifestările din activităţile şi viaţa grădiniţei. De aceea dascălii
şi copiii vor spune mereu, deschis, cu plăcere ”Poftiţi la noi în grădiniţă!”.
Adevăraţii beneficiari ai acestui parteneriat sunt copii, ei simt dragostea şi apropierea
părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa şi bucuriile ce li se oferă acasă ci şi interesul pe care părinţii
îl acordă în realizarea activităţilor din grădiniţă. Astfel copii sunt mai siguri pe sine, trăiesc
mândria de a-şi vedea părinţii în situaţii apropiate lor şi de a-i aprecia şi mai mult. Părinţii au
şansa de a deveni participanţi la educaţie prin implicarea efectivă şi prin emoţiile trăite alături
de copii lor, au prilejul de a sta foarte aproape de ei, de a-i înţelege mai bine, de a-i observa şi
de a fi fermi convinşi de buna colaborare cu instituţii şi specialişti în dezvoltarea psihică şi
fizică a copiilor lor prin participarea la desfăşurarea unui proces instructiv-educativ bine
fundamentat şi organizat.
Dezvoltarea psihică şi fizică a copilului la această vârstă depinde în mare măsură şi de
cadrele didactice, dar şi de părinţi şi de aceea e nevoie stringentă de un parteneriat educaţional
în favoarea creşterii adecvate a copiilor. ,,Copiii descoperă totul în nimic; oamenii nu găsesc
nimic în toate.” Giacomo Leopardi
Bibliografie:
• Alexandra Mateiaş 2003 ”Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii”. Ed. did. şi ped. R. A.
Bucureşti;
• MECȘ, 2015, Să construim împreună cei 7 ani de... acasă...,
• Păun E. Ilucu 2002 ”Educaţia preşcolară în România” Polirom Iaşi;
• Vrăsmaș, E.A., 2002, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București
89
SUCEAVA 2024
21. IMPORTANȚA ȘI ROLUL FAMILIEI, AL GRĂDINIȚEI ȘI AL COMUNITĂȚII

ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Prof. Lăzăreanu Lenuța

G.P.P. ,,Gulliver”, Suceava
”Nu există nicio artă superioară aceleia de a educa copiii noștri. Pictorul sau sculptorul
face o figură fără viață, iar un învățător înțelept creează un chip viu, de care se bucură
Dumnezeu și oamenii uitându-se la el.” Sf. Ioan Gură de Aur
În concepția lui Durkheim, societatea modelează ființa umană în funcție de nevoile sale,
prin intermediul educației. În fiecare om există două elemente: unul individual și unul social.
Primul este constituit din stări psihice, raportate la evenimentele vieții personale, al doilea
cuprinde ideile, sentimentele, credințele, tradițiile, opiniile colective, practicile morale datorate
apartenenței individului la un grup social. Copilul care intră în viața socială nu aduce cu sine
decât natura lui individuală. Ființa socială, exterioară și preexistentă lui nu are nici o premisă
individuală. Noul pe care educația îl crează în individ constă într-un ansamblu de
comportamente, idei, sentimente și obișnuințe care exprimă nu personalitatea individuală ci
credințele și tradițiile comunității.
În lucrarea „Educație și sociologie”, Durkheim consideră educația ca fiind „mijlocul prin care
societatea își reînnoiește neîncetat condițiile propriei sale existențe”. Educația trebuie să
formeze omul așa cum îl vrea societatea la un moment dat. Omul modelat prin intermediul
educației trebuie să corespundă nevoilor și concepțiilor diferitelor grupuri sociale din care face
parte, precum și nevoilor și concepțiilor societății politice căreia îi aparține. Integrarea activă
a individului în grupul social din care face parte se realizează prin cunoașterea societății,
exercitarea virtuților cetățenești și activitatea practică realizată împreună cu ceilalți. Înclinațiile
cu care se naște un individ sunt ușor de modelat cu ajutorul unei varietăți de mijloace printre
care și educația.
Educația care se exercită la un moment dat asupra indivizilor este un ansamblu de
practici, de maniere de explicare și înțelegere a societății, de cutume , care constituie fapte
sociale. Deoarece reprezintă o pregătire pentru viață, educația trebuie să fie pătrunsă de
seriozitatea vieții. Tocmai de aceea, individul va fi obișnuit să-și stăpânească „egoismul
natural”, să se subordoneze scopurilor înalte, să-și domine dorințele, să manifeste putere de
stăpânire, să se subordoneze exigențelor sociale, chiar prin obligare. Educația determină la copil
schimbări fizice, intelectuale și morale pe care le reclamă de la el mediul social în care urmează
să trăiască și contribuie la realizarea solidarității sociale ce se explică prin fapte morale ce
cimentează atitudini și comportamente.
Grădinița de copii este instituția de învățământ căreia îi revine rolul decisiv în educarea și
instruirea copiilor preșcolari. Ea se străduiește să creeze condițiile necesare unei dezvoltări
normale pe toate planurile ( dezvoltarea fizică, intelectuală, socială și a personalității ). La
intrarea în grădiniță, copilul are o experiență de viață, care poate fi valorificată, însă educatorul
trebuie să îl introducă pe copil în universul valorilor reale, să-l facă să înțeleagă semnificația
acestora, să dobândească acea capacitate de a distinge ceea ce este frumos, bun, adevărat. Pentru
ca aceste cunoștințe să se transforme în conduită trebuie însoțite de trăiri afective, component
cognitive și cea afectivă fiind indispensabile în formarea conștiinței morale. La grădiniță, copiii
deprind norme de conduită civilizată de a îndeplini diferite sarcini, de a avea un program regulat
și astfel sunt ajutați să colaboreze mai bine cu cei din jurul lor și să aibă inițiativă.
90
SUCEAVA 2024
În cadrul organizat al grădiniţei, copilul trebuie format să-şi adapteze comportamentul la

situaţii diferite; să conştientizeze consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de
comportament asupra sa şi asupra celorlalţi; să manifeste încredere, sinceritate, curaj în raport
cu sine şi cu ceilalţi; să aibă atitudini tolerante faţă de alţi copii aflaţi în dificultate. Educarea
caracterului copiilor preşcolari presupune realizarea a trei sarcini fundamentale, care trebuie să
constituie pentru educatoare puncte de plecare pentru întreaga muncă educativă. Aceste sarcini
sunt: educarea trăsăturilor pozitive de caracter, educarea însuşirilor voliţionale şi înlăturarea
defectelor de voinţă şi de caracter, lupta împotriva lor. Cele negative, ce trebuie frânate prin
activităţile de educaţie moral civică ar fi: pasivitatea, lenea, egoismul, îngâmfarea,
lăudăroşenia, invidia, imprudenţa, linguşirea, neglijenţa, necinstea, hoţia, înşelăciunea,
făţărnicia, viclenia, indiscreţia, obrăznicia, dispreţul, insultarea, dezordinea, ura, răutatea,
nerecunoştinţa, neascultarea, timiditatea, delăsarea etcProverbele, zicătorile transmit, prin
valoarea lor estetică şi învăţăturile morale, modele de acţiune în variate împrejurări cu care se
confruntă omul. Prin intermediul lor, copiii înţeleg noţiuni cu conţinut pozitiv: cinstea, hărnicia,
răbdarea, bunătatea, curajul, modestia.
Prin derularea unor proiecte educaționale, a unor campanii umanitare, a activităților
extracurriculare, a vizitelor, educatoarea contribuie la dezvoltarea conduitei preșcolarilor în
educația timpurie.
Grădinița reprezinta cadrul instituțional în care preșcolarul are posibilitatea să se formeze, dar
și să se apropie de colegii săi, să-și formeze prieteni, să se bucure pentru reușitele lor, să accepte
lauda fără a-și supraaprecia valoarea, dar și eșecul.
Prin influențele pe care le exercită, ca prim mediu de viață al copilului, familia ”constituie
sinteza unei triple dependențe a copilului față de părinți”(S. Dima, 1997, p. 40):
- dependența biologică cu referire la zestrea genetică;
- dependența socială deoarece familia reprezintă primul mediu social de dezvoltare și de stabilire
a contactelor copilului cu societatea și cunoașterea propriei sale ființe;
- dependența educațională cu referire la faptul că, din primele luni de viață și până la vârsta
școlară, copilul învață în familie: mersul, vorbirea, contactul intuitiv și realitatea.
Familia exercită atât o acțiune educativă explicită, prin informațiile și regulile de conduită
transmise copiilor prin diversele forme ale aprobării și dezaprobării morale, cât și influențe
educative implicite prin modelul oferit de părinți, prin comportamentul lor unul față de celălalt,
față de copil sau față de societate în general. Incluzând copilul într-un cadru social și cultural
propriu, familia își propune și îi impune copilului căile de realizare a personalității autonome:
introducerea copilului în viața de zi cu zi, stabilirea contactului cu obiecte și cu oameni,
inițierea copilului în variate activități de formare a unor deprinderi, de descoperire a unor
noțiuni, de respectare a unor norme, oferirea de modele umane pe care copilul le va urma sau
nu. Ca formă de bază a societății, familia se deschide lumii oferind copilului posibilitatea
cunoașterii acesteia. Familia este inițiatorul sociocultural al copilului. În familie se pun bazele
dezvoltării intelectuale, morale, estetice, fizice și sociale ale copilului. Modul de exercitare a
rolului părinților, raporturile stabilite între membrii familiei, grija față de bunurile comune,
organizarea vieții începând cu micile treburi gospodărești la activitățile recreative și creative,
atenția care se acordă fiecărui membru al familiei, sunt percepute și trăite de copil în mod diferit,
la fiecare vârstă. În interrelațiile dintre părinți și copii, unica atitudine părintească acceptată este
cea de respect față de personalitatea în formare a copilului, de recunoaștere și satisfacere a
sentimentelor și nevoilor sale. Facem referire la: satisfacerea nevoilor emoționale și de iubire
ale copilului; asigurarea unei pregătiri pline de iubire dar și formarea unei discipline a copilului;
asigurarea unei protecții fizice și emoționale a copilului; explicarea și exemplificarea
controlului mâniei pentru copil. Atitudinea părinților trebuie modelată în raport de vârsta și
91
SUCEAVA 2024
temperamentul copiilor, de la dragoste, protecție, acceptare și îndrumare, către cooperare,

angajare reciprocă la viața familială, cu recunoașterea minimei independențe.
În dezvoltarea copilului, prezintă importanță compoziția familiei (numărul și vârsta
celor ce o alcătuiesc), relațiile intrafamiliale (atitudinile și practicile educative ale părinților,
raporturile extrafamiliale ale celor din familie), statusul economic (nivelul de trai) și social al
familiei, profesiunea părinților, stilul, nivelul și aspirațiile intelectual-culturale,
comportamentul părinților și nivelul de civilizație al familiei.
Problematica rolului educativ al părinților și al raporturilor dintre părinți și copii a fost și
continuă să rămână o temă importantă pentru psihologie. Revalorizarea acestei dimensiuni
apare ca o consecință a schimbărilor produse la nivelul societății, care au generat evoluția
contemporană, al raporturilor intrafamiliale și implicit anumite schimbări la nivelul
reprezentărilor sociale cu privire la copil.
În exercitarea influențelor educative de către părinți, un loc important îl ocupă climatul
familial, în care se reflectă stilul parental. Majoritatea specialiștilor sunt de părere că stilul de
parenting constituie un pattern general de creștere a copiilor adoptat de un părinte, definit prin
combinația de ”căldură și control” pe care acesta o oferă copilului.
Prima dimensiune, ”căldura părintească”, numită și ”acceptare sau receptivitate”
(Harwood,R.,Miller, A.S.,Vista, R., 2010), presupune ”centrarea pe copil, gradul de susținere,
suportul afectiv și încurajare, capacitatea de a fi apropiat de copil, de a fi atent la nevoile sale
și de a-i arăta acest lucru”.
Cealaltă dimensiune, ”controlul parental”, numit și exigență, vizează comportamentele de
disciplină impuse copilului. Disciplinarea constă în impunerea unui ansamblu de atitudini și
comportamente adecvate, având ca scop facilitarea adaptării la diferite situații și respectarea
regulilor de conviețuire socială, reguli acceptate de societate.
Convingerile, atitudinile şi reacţiile comportamentale şi emoţionale ale părinţilor
influenţează şi determină comportamentul copilului. Caracteristicile genetice ale copilului pot
fi într-o mică măsură modificate sau schimbate. Ceea ce putem însă schimba este acest al doilea
factor care determină comportamentul copiilor şi anume ceea ce învaţă copilul din mediul său
apropiat, din interacţiunea cu părinţii. Înţelegerea modului în care copilul învaţă din mediul
său, ne ajută să alegem atitudinea adecvată faţă de comportamentele sale. Modul în care
părinţii reacţionează emoţional la comportamentul copilului reprezintă un context de învăţare
pentru copil. Copilul învaţă din modul în care părinţii reacţionează emoţional în diverse
contexte. În primul rând, acesta învaţă modalitatea în care părinţii lui fac faţă unor emoţii,
pozitive şi negative (ce face mama sau tata când este bucuros/ă sau vesel/ă) şi va folosi aceste
experienţe în situaţiile în care se confruntă chiar el cu emoţii similare. Deci, reacţiile
emoţionale ale părinţilor sunt un context de învăţare a modului de gestionare a emoţiilor de
către copil.
În al doilea rând, reacţiile emoţionale ale părinţilor reprezintă pentru copil o sursă de
informaţii cu privire la propriul comportament. De exemplu, dacă unul dintre părinţi
reacţionează cu furie faţă de comportamentul copilului, copilul învaţă că acel comportament nu
a fost unul aprobat de părinte. Când părinţii exprimă emoţiile pozitive sau negative într-un mod
indirect copilul nu mai are certitudinea sau siguranţa unei reacţii şi interpretează ceea ce spune
sau face părintele. De exemplu, când părintele este mândru de ceea ce a făcut copilul său şi îşi
exprimă emoţia de bucurie indirect, printr-un gest de tandreţe (ex. îl îmbrăţişează) şi nu direct
prin cuvinte („Sunt mândru de tine şi foarte bucuros pentru ceea ce ai făcut!”), copilul nu ştie
ce simte părintele lui faţă de el şi mai ales nu ştie ce anume din comportamentul lui este perceput
de părinte ca fiind valoros; el poate interpreta gesturile părintelui ca indiferenţă sau poate gândi
că nu este suficient de bun pentru a-l face pe părinte să fie mândru de el. Copiii au nevoie de
92
SUCEAVA 2024
exprimarea directă, în cuvinte, a aprecierilor pozitive din partea părinţilor. Exprimarea

emoţiilor negative ale părinţilor prin cuvinte urâte adresate copilului este una dintre cele mai
dăunătoare experienţe de viaţă pentru copil. Copilul va ajunge să se perceapă ca fiind incapabil,
fără resurse şi lipsit de valoare şi în consecinţă nu va avea nicio motivaţie să înveţe
comportamente pozitive, dezirabile.
Copiii învaţă repede că acţiunile şi comportamentele lor au efecte şi consecinţe asupra
acţiunilor/ comportamentelor celorlalţi. Modul în care adulţii reacţionează la comportamentul
copiilor le menţine sau nu acestora un anumit comportament. De multe ori se întâmplă ca
părinţii să întărească involuntar un anumit comportament problematic al copilului: acordă
atenţie unui comportament problematic, prin zâmbet sau comunicare verbală sau non-verbală
cu copilul; oferă jucării, bomboane etc. De exemplu, dacă accidental râzi după ce copilul a
spus un cuvânt vulgar, râsul a întărit accidental comportamentul verbal al copilului (a spune
cuvinte vulgare) ceea ce creşte probabilitatea ca, preșcolarul să folosească din nou cuvântul
vulgar dacă doreşte o reacţie din partea părintelui.
Ignorarea comportamentelor pozitive, dezirabile ale copilului de către părinţi creşte
frecvenţa apariţiei comportamentelor negative, nedezirabile.Când învaţă un comportament nou,
copiii au nevoie de întăriri sau feedbackuri din partea părinţilor. Dacă aceştia ignoră
comportamentele pozitive, nu fac decât să întărească convingerea copiilor că ei pot atrage
atenţia numai prin comportamente indezirabile/ negative.
Copiii învaţă mai degrabă din feedback pozitiv, când părinţii le spun ce au făcut bine
dintr-o acţiune sau comportament. Este incorectă opinia conform căreia un comportament se
învaţă când arătăm copiilor ce au greşit!Copiii învaţă observând comportamentul celorlalţi din
contextul lor de viaţă – părinţi, bunici, fraţi sau surori, alţi copii, educatoare. Multe din
comportamentele sociale şi emoţionale ale copilului se învaţă prin imitare şi modelare; adeseori
adulţii nu verbalizează regulile de comportament pentru copil. Astfel, copilul învaţă implicit
acele comportamente care nu au fost verbalizate de către adulţi. Această învăţare implicită este
uneori o una eronată şi limitativă, care nu îi permite copilului să cunoască multe din modalităţile
de comportament în diverse situaţii concrete.
BIBLIOGRAFIE
1. CATALANO, Horațio, NOVEANU, Eugen, ALBULESCU, Ion,(2019), Didactica jocurilor,
Editura Didactică și Pedagogică S.A.
2. CUCOȘ, Constantin, (2006), Pedagogie ediția a II a revizuită și adăugită, editura Polirom;
3. Curriculum pentru Educația Timpurie, (2019), Ministerul Educației Naționale
4. DULAMĂ, Maria Eliza (2010), Didactică axată pe competenţe, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca;
5. VRAȘMAȘ, E.,(1999) ,,Educaţia copilului preşcolar .Elemente de pedagogie la vârsta timpuri,
Editura Pro Humanitas, Bucureşti;
93
SUCEAVA 2024
22. NECESITATEA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE ÎN

EDUCAȚIA COPIILOR

O componentă importantă in actul de educare a copilului preșcolar o constituie procesul

informativ-educativ la care contribuie familia şi grădiniţa. Familia este factorul educativ
prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită şi-l
urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai
mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce etapele de creştere înaintează pe treptele
superioare ontogenezei. Aceasta oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai
vieţii, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă, reprezentând primul instrument de reglare a
interacţiunilor dintre copil şi mediul social.
Părinţii sunt primii educatori deoarece ei sunt primii cu care copilul interacţionează
constant încă din prima zi a vieţii; familia este modelul pe care copilul îl imită. Totodată, modul
de viaţă al familiei este principalul reper în viaţă al copilului. Comunicarea intrafamilială
influenţează decisiv dezvoltarea psihofizică a copilului, formarea personalităţii lui. Copiii îşi
observă proprii părinţi cum acţionează în rolul de părinţi. Primele deprinderi de viaţă sănătoasă
ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de alimentaţie sănătoasă), acestea
constituind suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta asupra întregii personalităţi.
Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea vocabularului,
corectitudinea exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia
interacţionează şi îi solicită pe copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de
comportament: respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc.
În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului
exemple de comportamente în diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze
ce este bine şi ce este rău, ce este drept şi ce este nedrept, ce este frumos şi ce este urât în
comportamente. Ei sunt primele modele pentru modul în care să acţioneze ulterior ca părinţi.
La vârsta preşcolară un factor educativ important este grădiniţa, care desfăşoară un
amplu proces instructiv-educativ şi are cadre cu pregătire profesională corespunzătoare, ce
aplică metode şi procedee pedagogice consacrate.
copilului, disponibilităţile intelectuale precum şi particularităţile lui comportamentale şi
caracteriale. Ea se preocupă de socializarea preşcolarului prin integrarea lui în mediul
grădiniţei, oferindu-i prilejul să cunoască mediul înconjurător, organizând vizite în
împrejurimile grădiniţei, în cartier, în oraş, la şcoală, la locul de muncă al părinţilor etc. Treptat,
cu multă răbdare, educatoarea este cea care cultivă încrederea în propriile posibilităţi ale
copiilor, integrând în jocuri şi activităţi copiii timizi, efectuând munca suplimentară
individualizată cu copiii cu deficienţe verbale, folosind jocul şi jucăriile existente pentru a-i
apropia de acestea.
94
SUCEAVA 2024
Grădiniţei îi revine rolul de partener în relaţiile ei cu familia iar acest rol derivă din
faptul că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei
copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
Există două dimensiuni principale ale implicării reciproce a instituţiei de învăţământ şi
familiei în favoarea copilului: dimensiunea relaţiei copil - părinte şi dimensiunea relaţiei
grădiniţă-familie.
Dimensiunea relaţiei copil - părinte vizează controlul frecvenţei, al rezultatelor şcolare,
îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea spirituală şi materială a activităţii didactice a copilului.
Cealaltă dimensiune se referă la alegerea unităţii de învăţământ, la contactele directe ale
părinţilor cu cadrele didactice. Aceste contacte pot fi întâlniri colective dintre cadrele didactice
şi asociaţiile părinţilor, reuniunile de informare a părinţilor cu privire la diferite conţinuturi şi
metode şcolare. Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de
bază, fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului
ei educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece
aceasta o ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
Grădiniţa nu poate face minuni, iar educaţia dată în aceasta instituţie nu va avea rezultate
bune, dacă nu se va sprijini şi nu va colabora cu familiile copiilor. Nu putem educa în mod just
un copil fără a-l observa atent, fără a-l studia, fără a-i înţelege personalitatea.
Căldura raporturilor dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc se stabilesc
prin schimbul de informaţii - pentru care trebuie să găsim întotdeauna timpul necesar.
Educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu şi natural mod să urmeze calea justă în
raporturile cu copilul său, să prevină îndepărtarea lui sufletească, să înlăture eventualele carenţe
educative.
Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea şi flexibilizarea
raporturilor în parteneriatul educaţional. Implicarea, ca agenţi ai educaţiei, a diferitelor instituţii
şi persoane din comunitate dezvoltă în prezent o imagine complexă şi dinamică a influenţelor
educaţionale. Grădiniţa, fiind puntea de legătură cu familia, are şi menirea de a asigura
părinţilor asistenţă de specialitate, informându-i asupra etapelor de evoluţie a copiilor şi venind
în sprijinul celor ce întâmpină dificultăţi în înţelegerea rolului de părinţi şi în îndeplinirea cu
succes a educării copiilor.
Cele mai frecvente ocazii pe care le are educatoarea de a comunica cu părinţii sunt: când
părinţii aduc copiii la grădiniţă; la sfârşitul programului, când părinţii îşi iau copiii de la
grădiniţă; cu prilejul diferitelor evenimente festive ce se organizează la nivelul grădiniţei:
sărbători diverse, festivităţi de început de ciclu ori la sfârşit de ciclu preşcolar; vizite la
domiciliu, lectorate cu părinţii, consultaţii pedagogice. Cu cât cunoaştem mai bine familiile
copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât părinţii vor cunoaşte mai bine
programul educaţional, cu atât va fi mai coerentă influenţa ambilor factori educaţionali şi a
ambelor medii educaţionale. Cu cât colaborarea dintre educator şi părinţi este mai strânsă cu
atât mai bine ambii actori vor cunoaşte mai bine copilul.
Dialogul educatoare-părinte se poate organiza, fie individual prin consultaţii, cu fiecare
familie, fie în adunările organizate cu părinţii; se informează reciproc, ceea ce contribuie atât
la buna desfăşurare a procesului educaţional din grădiniţă, cat şi la o buna educaţie în familie.
Dar, dialogul deschis bazat pe încrederea reciprocă cere timp pentru a fi clădit.
Participarea părinţilor la activităţi ale grupei reprezintă un alt prilej de cunoaştere a părinţilor,
dar şi un mod prin care aceştia sunt familiarizaţi cu programul grupei, cu conţinutul şi metodele
95
SUCEAVA 2024
didactice, cu materialele didactice şi mijloacele necesare desfăşurării activităţilor, cu modul de

comunicare şi abordare a situaţiilor problematice, cu semnificaţia respectului faţă de copil.
Relaţia părinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor relaţii pozitive între familie-
grădiniţă, la o coerenţă a practicilor educaţionale şi a cerinţelor referitoare la copil.
Vizitele periodice la domiciliu vor fi programate la momentele convenabile acesteia şi-
i oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaşte familia şi copilul în mediul lor propriu.
Parteneriatul grădiniţă-familie se poate realiza şi prin întâlnirile formale cu toţi părinţii
desfăşurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea grădiniţelor şi asociaţia
părinţilor. În cadrul acestor întâlniri părinţii trebuie implicaţi în luarea unor decizii menite să
asigure securitatea copiilor, stabilirea meniului zilnic corespunzător pentru menţinerea
sănătoasă a copilului.
Participarea părinţilor la excursii, vizite, serbări, aniversări. La serbare pot participa
părinţi şi rude ale copiilor. Părinţii por fi implicaţi nu doar in organizarea acestor evenimente,
dar pot veni şi cu sugestii, propuneri de teme, de activităţi.
Lectoratele cu părinţii, organizate sistematic, au drept scop o vie propagandă
pedagogică în rândul comunităţii. Părinţii de la un întreg nivel beneficiază, în cadrul
lectoratelor, de prezenţa şi consilierea unor specialişti din domeniul psihopedagogiei sau a unor
reprezentanţi ai instituţiilor cu care grădiniţa derulează programe în parteneriat (poliţie,
dispensar medical, instituţii culturale, ONG-uri). Comitetul de părinţi al grupei, ales anual,
constituie nucleul colaborării grădiniţei cu familiile copiilor, fiind forul organizat în vederea
găsirii şi aplicării de soluţii viabile la problemele de ordin socio-gospodăresc.
Realizarea unor vitrine cu material informativ de specialitate poate stimula interesul şi
curiozitatea părinţilor. Consultarea unora dintre acestea (cărţi, broşuri, referate, planuri de
intervenţie, etc.) contribuie la lărgirea experienţei pedagogice a părinţilor şi, implicit, la o
implicare potrivită în anumite situaţii educaţionale. Realizarea unor afişe speciale poate avea
un rol stimulativ de a oferi copiilor condiţii corespunzătoare de viaţă, de activitate intelectuală,
de hrană etc., pentru eliminarea exploatării copiilor, determinarea părinţilor a-şi integra copiii
în activităţi recreative, în cluburi ale copiilor etc.
Factorii de modelare a personalităţii umane trebuie să interacţioneze ca un tot unitar,
sub forma unui sistem bine închegat, pentru atingerea ţelului comun: educarea copilului. Pentru
aceasta, este nevoie de un schimb permanent de informaţii, de completare şi valorificare a
influenţelor dirijate spre micul învăţăcel.
Bibliografie
1. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educaţia părinţilor. Strategii şi programe, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
2. Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti;
3. Mateiaş, Alexandra, ( 2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, Ghid de parteneriat
şi consiliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
96
SUCEAVA 2024
23. MODALITĂŢI CONCRETE DE IMPLICARE A PARINŢILOR ÎN

ACTIVITATEA GRĂDINIŢEI
Prof. Maftean Marioara

Școala Gimnazială nr.6, Suceava, Structura G.P.N. „Norocel”
Educaţia preşcolară, instituţională este un act psihologic şi deosebit pentru egalizarea
şanselor, pentru perfecţionarea activităţii de instrucţie şi educaţie in vederea înlăturării
eşecurilor şcolare şi a abandonului şcolar. Un rol important in debutul şcolar îl va avea
întotdeauna instituţia preşcolară, ea fiind o etapă intermediară, indispensabilă.
Atunci când copilul este foarte mic, el nu poate „participa” direct la actul educaţional,
influenţele fiind organizate şi pregătite de adulţii care îl înconjoară: la început părinţii şi ceilalţi
adulţi din familie, apoi educatoarele şi copiii cu care vine în contact. Responsabilitatea
dezvoltării copilului în primele etape revine în primul rând familiei sale. Chiar şi atunci când
grădiniţa oferă programe foarte bune şi eficiente, ea nu poate contracara experienţa negativă
acumulată de copil în familia sa. Mai mult, ceea ce învaţă copilul de la educatoare poate să nu
prezinte importanţă dacă părinţii nu întăresc şi nu valorifică suficient programul. În consecinţă,
pentru ca activitatea derulată în cadrul unui program de educaţie preşcolară să-şi dovedească
eficienţa este necesar ca aceasta să se facă mai întâi cunoscută părinţilor şi ulterior să existe o
colaborare strânsă între aceştia şi grădiniţă. Integrarea copilului în forma de colectivitate
preşcolară comporta un prim efort de adaptare la viaţa socială şi totodată extinderea mediului
social accesibil copilului. În perioada preşcolară el îşi dobândeşte rolul său social intr-o
colectivitate şi obţine o altă dimensiune în interiorul familiei.
În colectivitate copilul stabileşte cu totul alte raporturi decât in familie:
- învaţă să se subordoneze unui program şi a unor activităţi comune ale colectivului din care
face parte;
- stabileşte relaţii cu alţi copii, învăţând să-şi domine egocentrismul, folosind relaţii de
colaborare, toleranță și respect reciproc;
Integrarea copilului in şcoală presupune mai întâi formarea unor prezentări corecte
despre grădinița, care să le permită preşcolarilor o adaptare afectiv-motîvatională.
Necesitatea parteneriatului educativ grădiniţă-familie
Relaţia dintre părinţi şi grădiniţă poate fi menţionată ca fiind printre cele mai importante
relaţii de parteneriat. Dacă părinţii sunt implicaţi în programul educativ încă de la început, ei
vor înţelege importanţa colaborării cu grădiniţa şi cu educatoarele şi îşi vor forma deprinderea
de a se interesa şi a sprijini activitatea pe care copilul o desfăşoară aici.
Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia preşcolară, aceasta
având autoritate socială şi legislativă de a se ocupa de educarea copiilor, având totodată şi
posibilitatea – prin pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice – de a cunoaşte nevoile,
posibilităţile copilului raportate la cerinţele societăţii.
Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa că partenerii au un fundament comun
de acţiune şi un spirit de reciprocitate care le permit să se unească.
97
SUCEAVA 2024
Colaborarea părinţi-educatoare se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie

şi grădiniţă, la o unificare a sistemului de valori şi cerinţe referitor la copil. Bazele unei bune
relaţii sunt puse de: - comunicarea dintre cei doi factori (părinte-educator);
Părinţii trebuie implicaţi permanent în activitatea grădiniţei şi nu doar când se ivesc
problemele. Totodată, părinţilor trebuie să li se ofere frecvent informaţii referitoare la copil. Ei
trebuie să ştie care este scopul programului educativ la care participă copilul lor, care sunt
obiectivele urmărite şi să fie la curent cu politicile educaţionale ale grădiniţei.
Pentru realizarea parteneriatului este esenţial ca părinţii să fie priviţi ca participanţi
activi, să fie atraşi în adoptarea deciziilor, să se recunoască şi să se valorifice informaţiile date
de ei despre copii. Părinţii şi educatorii au, în egală măsură, răspunderea eforturilor comune
pentru a dezvolta o relaţie de colaborare.
Modalităţi de colaborare a grădiniţei cu familia
Dintre multiplele modalităţi de colaborare cu familia practicate şi care s-au au dovedit
a avea un real succes, prezentăm:
- Ședințele cu părinții– care oferă acestora ocazia de a se întruni ca grup, de a discuta aspecte
ale programului, de a afla despre progresele copiilor sau despre alte subiecte de interes;
- Lectoratele – pe diverse teme prin care părinţii sunt mai bine informaţi asupra problemelor
educative şi de dezvoltare ale copilului;
- Consultaţiile individuale (convorbirile) – ne dau posibilitatea să discutăm cu părinţii despre
fiecare copil, să analizăm cauzele diferitelor manifestări, să luăm măsuri educative comune;
- Participarea părinţilor la activităţile din grădiniţă – astfel părinţii au posibilitatea să
cunoască nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, prietenii acestuia, să se
familiarizeze cu metodele şi procedeele folosite în grădiniţă;
- Vizite, excursii, plimbări – părinţii pot contribui la organizarea şi sponsorizarea acestor
acţiuni, asigură securitatea şi supravegherea copiilor, trăiesc emoţii pozitive alături de copilul
lor, le oferă modele de comportare;
- Părintele educator – situaţie în care părintele este pus în postura de educator pentru o zi şi
trebuie să desfăşoare activităţile pe parcursul acelei zile;
- Afişierul grupei – unde părinţii se informează despre orar, tema săptămânii, cântecele şi
poeziile învăţate, anunţuri spectacole, concursuri, mulţumiri pentru părinţii, care s-au evidenţiat
în săptămâna anterioară, apariţii de reviste pentru copii etc;
- Expoziţia cu lucrările copiilor – prilej de a-i familiariza cu date importante despre evoluţia
copiilor, atât pe plan artistic, cât şi al bagajului de cunoştinţe;
- Sărbătorirea zilei de naştere – prilej de exersare a comportamentului civilizat între membrii
colectivului; de asemenea o modalitate de a crea legături afective cu membrii familiilor,
deoarece invitaţii sărbătoritului sunt părinţi, fraţi bunici şi prieteni;
- Serbările – sunt o modalitate ca părinţii să se cunoască între ei, să evalueze performanţele
copiilor, să se implice în organizarea acestor activităţi;
- Jurnalul grupei – cu seturi de fotografii, descrieri de acţiuni, impresii ale părinţilor, diplome
obţinute etc.
Parteneriatul grădiniţă-familie poate fi terenul unor relaţii educative din care fiecare să
fie beneficiar: copil, părinte, educator. Fiecare poate să înveţe şi să se simtă valorizat şi
important.
Activitatea cu părinţii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul
educativ din grădiniţă, poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor respect de sine,
98
SUCEAVA 2024
încredere în competenţele lor, făcându-i mai buni. Parteneriatul grădiniță - familie se refera la
construirea unor relaţii pozitive intre familie si, gradinita la o unificare a sistemului de valori
care poate avea un efect benefic asupra copiilor atunci când aceştia vad educatoarea sfătuindu-
se cu părinții. Numai o buna colaborare intre gradinita si familie, o mai mare implicare a
părinților în activitatea grădiniței (inclus în luarea deciziilor) va îmbunătăti colaborarea dintre
aceşti factori, foarte importanţi in creşterea si dezvoltarea copilului preşcolar.
Cultivarea unei relaţii de parteneriat afectiv între grădiniță și părinți în sprijinul
educaţiei și dezvoltării copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea și integrarea
şcolara; este primul pas către o educaţie deschisă, flexibilă și dinamică a personalitatii copilului.
Răspunzând cerinţelor unei educaţii psihopedagogice complete, parteneriatul grădiniţă-
familie rămâne un deziderat prioritar, cu atât mai mult cu cât materializarea lui dovedeşte
practic că oferă avantaje tuturor părţilor implicate în procesul educaţional:
- părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul lor de manifestare în cadrul
microgrupului;
- părinţii înţeleg mai bine rolul lor educativ şi îşi însuşesc procedee, pe care să le aplice în
educaţia copiilor lor;
- se stabilesc relaţii mai apropiate şi mai deschise între educatoare şi părinţi, iar părinţii,
cunoscându-se mai bine între ei, pot colabora mai uşor în luarea unor decizii importante în
activitatea grădiniţei, astfel constituindu-se în factori de sprijin reali în procesul instuctiv-
educativ al acestei instituţii.
BIBLIOGRAFIE:
1. Băran-Pescaru, A., (2004), Parteneriat în educaţie, Editura Aramis, Bucureşti
2. Druţă, F., (1997), Psihologie şi educaţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
3. Ionescu, M., (2003), Instrucţie şi educaţie, Editura Garamond, Cluj-Napoca
4. Voiculescu, E., (2004), Pedagogie preşcolară, Editura Aramis, Bucureşti
99
SUCEAVA 2024
24. ROLUL PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ – FAMILIE, ÎN EDUCAȚIA

TIMPURIE
Prof. Marcu Trandafira

Grădinița „Wabi Sabi” Suceava
Pornind de la citatul celebru al marelui scriitor francez Victor Hugo prin care afirmă că
“Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe care-l câstigăm”, se poate afirma că educând,
ne propunem formarea unor oameni cu virtuţi, calități și comportamente demne de o societate
civilizată. Idealul educaţional al şcolii româneşti este întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe
valorile democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la formarea personalității
viitorului cetățean al țării care să răspundă tuturor schimbărilor sociale și mai ales contextului
european care influențează fundamental societatea românească. De aceea, în vederea atingerii
acestui ideal, educaţia este concepută ca o rezultantă a acţiunii unitare și colaborative a tuturor
factorilor educaționali.
Întregul proces didactic din învățământul preșcolar trebuie să aibă ca scop formarea de
comportamente social-morale care să stea la baza educației preșcolarilor și să contribuie la
crearea și cultivarea unor practici educative de calitate ce promovează valorile sociale, morale,
etice, spirituale care stau la baza personalității umane.
Educaţia se realizează prin acţiuni specifice. De aceea grădinița nu rămâne indiferentă faţă
de marea bogăţie de forme de educaţie pe care se structurează comunicarea umană
contemporană.
Considerăm că, pentru creșterea calității educației timpurii un rol foarte important îl au
parteneriatele educaționale de orice fel, la care sunt antrenați parteneri ce pot furniza o
diversitate de modele și experiențe care să influențeze pozitiv practicile educaționale dintr-o
unitate școlară. Pentru acest lucru e necesar disponibilitate și capacitate de autoanaliză, viziune
prospectivă care să poată identifica cu ușurință nevoile unei instituții de educație.
Procesul educaţional este un act de socializare, de culturalizare, de formare şi dezvoltare a
personalităţii, dus la îndeplinire de echipa didactică.
Parteneriatul educaţional presupune participarea activă la realizarea unor acţiuni comune
bazate pe schimbul de propuneri şi idei. Cuvântul „parteneriat” presupune existenţa a doi sau
mai mulţi parteneri, care împreună încearcă să rezolve o problemă, sarcină prin acţiuni comune.
În orice parteneriat trebuie să existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori precum şi
participanţi activi, la care se pot adăuga ca parteneri și diferite instituţii din comunitatea locală.
Pentru reușita oricărui parteneriat educațional e necesar ca acesta să întrunească unele
trăsături :
- realizarea unei interacţiuni psihosociale, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe efort
susţinut din partea celor implicaţi, îndreptată către acelaşi scop;
- atenţia să fie îndreptată asupra procesului de elaborare prin colaborare a demersurilor
de realizare a sarcinilor;
- motivaţia este rezultatul acţiunilor conjugate a tuturor membrilor ce urmăresc un scop
comun;
- se reduce stresul în cazul evaluării, nu se urmăreşte sancţionarea greşelilor ci acordarea
ajutorului pentru a obţine un rezultat individual dar şi colectiv.
Pentru realizarea unui parteneriat trebuie stabilite câteva forme de relaţionare necesare.
Astfel, trebuie respectate cele patru condiţii de realizare ale acestui proces: comunicare,
coordonare, cooperare şi în final, parteneriat.
100
SUCEAVA 2024
Parteneriatul dintre familie și grădiniță trebuie să se baze pe cunoașterea de către părinți a unor
aspecte precum: specificul grădiniței, principiile acesteia, dotarea materială și resursele umane, oferta
educațională, regulamentul intern, așteptările grădiniței în legătură cu acest parteneriat, dar și cele în
privința comportamentului copilului.
Premisa de la care trebuie să pornească această colaborare este comunicarea, continuitatea şi
competenţa în munca educativă. O cunoaştere suficientă a ambelor părţi este dată de o apropiere cu
dublu sens familie-grădiniţă, grădiniţă-familie, apropiere, care să corespundă interesului celor două
instituţii, acela de a oferi o educaţie eficientă pentru viaţă a copiilor preșcolari.
Stabilirea unui program comun de educaţie în grădiniţă şi în familie, fixarea unor sarcini ale
educaţiei în familie care să susţină, să întărească şi să întregească munca educativă din grădiniţă sunt
condiţii de asigurare a unei unităţi de vederi a grădiniţei şi familiei.
Relația dintre părinți și cadre didactice trebuie să se bazeze pe comunicare și colaborare cu scopul
asigurării celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare a copilului. Grădinița trebuie să ofere șanse
egale copiilor la procesul educațional. Pe lângă ședințele cu părinții, vizitele periodice, trebuie să existe
consultația cu părinții care este o metodă de realizare a obiectivelor propuse de parteneriatul familie-
grădiniță. Între factorii educaţiei, familia a fost şi este considerată ca factor prioritar, deoarece, în ordinea
firească a lucrurilor, educaţia începe în familie, unde se formează “ceea ce este mai valoros pe lume –
omul de caracter” –după cum spunea Loisel. Familia îşi aduce contribuţia în toate laturile educaţiei, cea
morală rămânând însă esenţială prin substanţa pe care i-o imprimă familia.
În condiţiile unei atmosfere familiale echilibrate şi prielnice dezvoltării copilului de vârsta
preşcolară, familia este în primul rând cadrul existenţei biofizice, al acestei dezvoltări. Un bun
dobândit şi mult apreciat, câştigat de către copil în primul rând în familie este comportamentul
moral ca rezultat al unui sistem de cerinţe precise, categorice dublat de un permanent respect
pentru copilul care trebuie să se simtă iubit şi ocrotit. În accepţiunea cea mai largă a termenului,
“copil bun” reprezintă în fapt suma trăsăturilor pozitive structurate în dinamica
comportamentului : bun simț, cinste, iniţiativă creatoare, sociabilitate, politeţe, dispoziţie de
colaborare, interes pentru propria formare și dezvoltare, respect pentru tot ce-l înconjoară,
disponibilitate în relaționare și ajutor, etc., după cum un „părinte bun” înseamnă: răbdare, calm,
înţelegere, un fond afectiv numit în termeni obişnuiţi, dragoste faţă de copil, disponibilitate în
relatiile cu grădinița, interes pentru continuarea activității din grădiniță, în familie, crearea de
situații prin care copilul să se simtă important și folositor pentru familia sa, eliminarea pe cât
posibil a negativismului în analiza faptelor copilului, etc. E necesar de subliniat faptul că, așa
cum spunea Goethe „...comportamentul este oglinda în care fiecare își expune propria imagine”,
iar „atât adulții cât și copiii au nevoie să știe că, deși orice emoție este permisă, nu este permis
și orice comportament.”
E foarte greu și de cele mai multe ori imposibil să înțelegi atitudinile unor părinți care, deși
nu știu nimic din ceea ce ar trebui să ofere copiilor lor pentru ca drumul lor spre o creștere
frumoasă și armonioasă să nu aibă obstacole greu de depășit, abordează strategii educaționale
pe care le consideră moderne și aplicabile. E necesar ca educatorii să intervină în asemenea
situații și să fructifice orice modalitate de colaborare și consiliere a părinților pentru a-i face să
înțeleagă că printre alte abordări defectuoase „...să dai voie copilului să facă orice nu înseamnă
educație modernă ci, nepăsare totală.”
Parteneriatul grădiniță-familie constituie o prioritate a oricărei unități furnizoare de
educație, pentru că, societatea de astăzi și mai ales condiția unor părinți ancorați într-un stres
continuu și o permanentă solicitare din partea profesiilor practicate nu pot fi compatibile cu tot
ceea ce înseamnă sănătatea actului educațional în familie. De aceea, noi, cadrele didactice
constatăm foarte des că, „...mulți copii au părinți greu de educat”- (Rouseau), și de aceea rolul
nostru ca partener trebuie să-și facă efectul cu prisosință spre binele copilului.
101
SUCEAVA 2024
Cultivarea la preşcolar a dragostei de bine, de adevăr trebuie să se desfăşoare adaptat vârstei,

ca un sistem referenţial. De asemenea, trebuie avute în vedere şi unele circumstanţe particulare,
printre care cele mai de seamă sunt împrejurările concrete ale fiecărei măsuri sau acţiuni cu
caracter educativ, considerarea educaţiei ca un proces neîntrerupt, continuitatea fiindu-i
asigurată prin influenţele pe care le exercită coabitarea, deprinderile, obiceiurile şi
comportamentul tuturor membrilor grupului familial.
Toate aceste valori ale unei educații sănătoase au nevoie, mai ales, de acţiune şi nu de
verbalism, de activitate şi nu de dialog, de descoperirea virtuţilor de către copil şi nu de oferirea
lor de către părinţi. Binele ajunge la copilul mic, de cele mai multe ori, sub formula “e bine să
faci aşa !” şi – mai ales – “nu e bine ce faci !”. Dar, copilul se întreabă de fiecare dată “de ce
nu este bine?” Curent, la această întrebare părinţii răspund : “nu am timp să discut, aşa am zis,
aşa faci, dacă nu faci aşa ai s-o păţeşti !”.
Pentru a putea descoperi “binele” care mai târziu va deveni “principialitate, cinste, spirit de
a-ţi ajuta aproapele, criterii de evaluare a comportării” este necesar ca în grupul familial să
existe un cod de conduită bazat pe o egală respectare a normelor atât de către copii, cât şi de
către părinţi. Respectiv, cerând copiilor să acţioneze într-un anumit mod, părinţii să constituie
modelul şi imboldul în acea direcţie şi nu factor derutant. Mobilizarea progresivă a efortului
pentru a săvârşi fapte bune, de laudă, crearea sistematică a unor condiţii favorabile dezvăluirii
întregului potenţial spiritual reprezintă însăşi logica pedagogică în munca cu preşcolarii.
Participarea efectivă a părinţilor la necazurile copiilor, la evenimentele din viaţa acestora,
le dau linişte şi siguranţă. Nu frica, nu teama trebuie să-l determine pe copil la acţiune; e bine
să li se explice natura greşelilor săvârşite, gravitatea acestora şi nu să se apeleze la măsuri
unilaterale de natură să producă blocaje psihice şi dezadaptare socială. În directă legătură cu
această ultimă precizare menţionăm că dragostea de adevăr nu poate fi cultivată de către părinţii
care instalează copiilor frica de pedeapsă.
Aceluiaşi cadru educaţional de familie îi sunt proprii şi cultivarea dragostei faţă de frumos,
privită ca un aspect al pregătirii bunului gust al copilului faţă de îmbrăcăminte, de ţinuta fizică,
de cadru al locuinţei, precum şi ca frumuseţe în comportare, în relaţiile cu cei din jur. Dragostea
de frumos a preşcolarului se va întâlni peste ani, cu ordinea, cu curăţenia, cu decenţa în
înfăţişarea fizică şi cu demnitatea în comportare, cu floarea în ghiveciul căruia toarnă zilnic
apa, cu grija de a realiza numai lucruri de bună calitate, sub aspect fizic, dar şi spiritual. Familia
şi căminul, convieţuirea şi cadrul convieţuirii laolaltă a părinţilor cu copiii lor, reprezintă şcoala
primilor ani ai copilului în care trebuie să primească bazele temeinice ale viitoarei sale
conştiinţe, ale tuturor trăsăturilor care-l vor defini ca om integru în epoca maturităţii sale.
Atmosfera afectivă din familie are o influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării psihice în
mica copilărie. În primii ani de viaţă copilul răspunde la tot ce se întâmplă în jur prin reacţii
emotive care vor determina direcţionarea activităţii şi aptitudinilor de mai târziu. Năzuinţele
copilului se formează în mica copilărie prin exemplul celor din jur.
În familie copilul învaţă limbajul şi comportamentul social, îşi formează aspiraţii şi
idealuri, convingeri şi aptitudini, sentimente, trăsături de voinţă şi caracter. Întotdeauna
ambianţa, climatul din familie influenţează, în raport cu natura sa, personalitatea copilului.
Marele pedagog John Locke, convins de puterea exemplului în familie, afirma: “Nu trebuie să
faceţi în faţa copilului nimic din ce nu vreţi să imite”.
Zestrea de echilibru relaţional şi adaptativ pe care copilul o moşteneşte din tiparul
reprezentat de familia sa este cea mai sigură investiţie pe terenul viitoarei lui personalităţi
asigurându-i extensia realizării de sine şi a succesului în general. Din contră, dacă este crescut
într-un climat tensionat, conflictual, instabil, copilul se poate inhiba ba chiar se poate maturiza
afectiv şi conjunctiv.
102
SUCEAVA 2024
Urmarea este, fie o puternică motivaţie prosocială de evitare a tot ce se aseamănă cu cele
trăite acasă, fie într-o motivaţie antisocială ca expresie a nevoii de pedepsire a celor din jur, de
răzbunare permanentă, de ură, rezultat al frustrărilor afective acumulate în primii ani de viaţă.
Încă de când copilul formulează primele propoziţii simte nevoia să transmită părinţilor
“evenimentele” din viaţa sa.
Rolul părintelui în existenţa copilului este fundamental, dar numai în măsura în care el
găseşte forţa şi secretul de a lansa pe traiectoria vieţii un individ rezistent, puternic, adaptabil,
echilibrat, bun şi, prin aceasta, predispus la o anume fericire. Părintele nu are dreptul şi nu poate
să se substituie copilului sau, pe care trebuie să-l perceapă de la bun început ca pe o fiinţă
autonomă, rolul său fiind acela de a-i facilita, stimula şi consolida manifestarea autonomiei şi
eficienţei sale umane.
Se spune că “profesia” de părinte este una din cele mai vechi profesii care se practică de
către toţi membrii comunităţii, însă puţini sunt cei care se străduiesc s-o înveţe sistematic, să-şi
pună probleme şi să încerce să le rezolve la nivelul perioadei actuale. Pentru o bună educaţie a
copilului este necesară conlucrarea familiei cu grădiniţa, iar apoi cu şcoala. Buna cunoaştere a
ceea ce copilul trebuie să primească şi primeşte concret din partea familiei, conjugată cu o
muncă metodică pe baze ştiinţifice, din grădiniţă, în condiţiile unei bune colaborări permanente
dintre familie şi grădiniţă, al unei îndrumări suficiente a familiei reprezintă pârghii de bază în
munca de formare a preşcolarului.
De reţinut că: faptele de astăzi ale copiilor reprezintă o prefigurare certă a celor de mâine;
deprinderile şi convingerile “creionate” acum constituie baza modului de acţiune în viitor;
atitudinile şi comportamentele adulţilor cu care vin în contact (îndeosebi ale părinţilor) vor fi
primele modele copiate cu fidelitate de către copii. Prin pregătirea şi educarea copilului pentru
viaţă, facem posibil ca orizontul specific de năzuinţe să devină cotidian posibil. “Începeţi dar
prin a vă cunoaşte copiii” (Jean Jacques Rousseau) se află şi astăzi la temelia educaţiei.
Reuşita parteneriatului dintre grădiniță și familie nu se datorează în exclusivitate
coordonatorilor sau numai participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul
muncii partenerilor care comunică permanent şi învaţă unul de la celălat. Este foarte important
ca pentru reuşita desfăşurării parteneriatului cu familia, grădinița prin cadrele didactice să se
concentreze asupra scopului propus, să manifeste deschidere, sinceritate, înțelegere și
implicare. Partenerii trebuie să înţeleagă că randamentul şi calitatea muncii fiecăruia
influenţează rezultatul final. Activitatea în parteneriat cu familia are nenumărate avantaje,
deoarece clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru de dezvoltare a personalităţii
copilului din toate punctele de vedere. Acest parteneriat presupune o unitate de cerinţe, opţiuni,
decizii şi acţiuni educative.
Parteneriatul educaţional cu familia este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în
sprijinul educației pentru transmiterea și însușirea celor mai importante valori și principii
umane, pentru o cunoaștere reciprocă a mediilor în care se dezvoltă copilul și mai ales pentru
identificarea celor mai eficiente abordări educaționale unitare, care să asigure baza factorială a
formării a unui comportament care să răspundă intereselor proprii de dezvoltare, adaptabile
contextelor sociale în permanentă schimbare.
Bibilografie :
- Băran- Pescaru, A., (2004),,Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, Bucureşti;

- Boca, Cristina, (coord.), Nicolae, Irinela, Secrieru, Ana, Ştefănescu, Doina-Olga, (2009) -
Bucureşti:
103
SUCEAVA 2024
- Claff, Gogfrey, Ghid pentru cadrele didactice (2007), ,,Parteneriat şcoală-familie-comunitate

” Editura Didactică şi Pedagogică , R.A., Bucureşti;
- Colecția Educaţia 2000+, (2009), ,,Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea”-Editura
Centrul Educația 2000+, București.
- Popescu, M.,(2000) ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000,
Corint, Bucureşti;
104
SUCEAVA 2024
25. IMPORTANŢA EDUCAȚIEI TIMPURII FOLOSIND COLABORAREA CU

FAMILIA ȘI COMUNITATEA
Prof. Aanei Mirela Elena

G.P.P. ,,A.B.C.’’ ( structură a G.P.P. ,,Gulliver’’) Suceava
„Un copil exprimă părerea lui Dumnezeu că lumea ar trebui să continue”

Carl Saudberg
Numeroase cercetări au încercat în ultimii cincizeci de ani să facă distincţie între ceea
ce ţine de mama natură şi ceea ce ţine de dezvoltarea funcţiilor cognitive la copil, respectiv de
modul în care acesta învaţă, în care îşi dezvoltă şi organizează cunoştinţele. Mai recent,
capacităţile celor foarte mici au atras atenţia cercetătorilor şi i-au surprins pe cei care au studiat
rezultatele lor. ca să rezumăm foarte pe scurt bebeluşii noştri sunt cu mult mai capabili, mai
dotaţi, mai precoce şi mai interesaţi de viaţă decât se credea până acum. Aceste descoperiri ne-
au schimbat viziunea asupra copiilor mici.
Pe lângă dotarea nativă copilul mic este şi foarte interesat de orice joc care i-ar putea stimula
capacităţile şi care l-ar ajuta să dezvolte ceea ce a asimilat.
O funcţie este cu atât mai performantă cu cât a fost mai antrenată şi mai stimulată de aceea este
indicat să adoptăm o atitudine activă relativ la dezvoltarea mentală a copilului stimulându-i
astfel evoluţia îmbogăţirea proceselor spontane şi naturale ale inteligenţei stimulează
potenţialul şi aprofundează dorinţa de a învăţa.
Copilul trebuie învăţat să înveţe, să creeze, să-şi folosească agerimea spiritului. Întărirea
bazei structurii mentale a copilului mic oferă soliditate construcţiei care se va înălţa ulterior.
Educaţia, văzută în această manieră, nu vizează fabricarea „super-bebeluşilor” ci
creşterea lor într-o ambianţă călduroasă şi stimulatoare; în care procesele intelectuale se pot
integra cel mai armonios. Aceste procese sunt variate iar inteligenţa nu este o valoare simplă şi
uniformă pe care unii au moştenit-o, iar alţii nu. Este o atitudine complexă, variată, formată din
numeroase componente. La toţi copiii există o dorinţă de a învăţa, de a explora, de a cunoaşte,
o imensă curiozitate înnăscută, o poftă de a creşte şi de a progresa, un simţ al efortului atunci
când este vorba să atingă un scop fixat. Aceasta este baza pe care trebuie să ne sprijinim în
educarea copiilor mici. Aceste calităţi se întreţin şi se dezvoltă, de preferinţă, odată cu plăcerea
de a ne „juca” împreună cu ei.
Toţi copiii au în dezvoltarea lor, anumite puncte comune legate de maturitatea
fiziologică şi psihică. Dar, chiar dacă putem afirma că un copil mai întâi va vedea şi abia mai
târziu va merge, nimeni nu poate pretinde că ştie când anume va reuşi acest lucru un copil şi
când altul. Copiii sunt foarte diferiţi şi nici unul nu seamănă în totalitate cu altul. Ritmul
acumulării variate, de asemenea, de la un copil la altul – de aceea este dificilă elaborarea de
norme general valabile. Este absolut normal ca unii copii să înceapă să vorbească mai repede
decât alţii care, în schimb, încep să numere mai devreme până la zece.
Dar nu numai ritmul şi perioadele de acumulare variază considerabil. Aproape că s-ar
putea spune că există tot atât de multe forme de inteligenţă câţi copii sunt şi este sigur că nici
unuia nu-i lipseşte.
Am putea menţiona inteligenţa creatoare, inteligenţa mâinilor, inteligenţa inimii,
inteligenţa cuvintelor, inteligenţa cifrelor, etc. În plus, unii au o inteligenţă motrice sau tactică.
S-a demonstrat că experienţele multiple, stimulările variate, un mediu afectuos pot să
contribuie la dezvoltarea în cel mai bun mod posibil, a potenţialului propriu fiecărui copil.
Primii ani au un rol esenţial în dezvoltare şi nu trebuie subestimat nimic din ceea ce s-ar putea
105
SUCEAVA 2024
face cu copilul mic în această perioadă, care i-ar permite acestuia să-şi construiască baze solide
pentru viitor.
Dezvoltarea creierului este cu atât mai rapidă cu cât copilul este mai mic şi este aproape
completă înainte ca acesta să meargă la şcoală – se pare deci că atât calitatea, cât şi cantitatea
primelor experienţe stau la baza dezvoltării mentale viitoare. Aşadar, să nu uităm niciodată, în
calitate de părinţi sau educatori, că prin joacă putem să furnizăm copilului mecanisme de
gândire, de invenţie, de învăţare şi toate procesele care presupun funcţionarea inteligenţei şi
care îi sunt foarte preţioase acum, dar mai ales mai târziu.
Pentru copil nu există diferenţe între a se juca şi a învăţa. El învaţă prin manevrarea
obiectelor sau ideilor pe care vrea să le cunoască. Inteligenţa se construieşte plecând de la
coordonarea şi de la repetarea acestor acţiuni, fizice sau mentale. Jocul are un rol fundamental
în dezvoltarea copilului. Este dovada bunei sale sănătăţi fizice, psihice şi intelectuale.
El permite crearea unor conexiuni importante şi dezvoltă simţul umorului. Este cel mai
bun mijloc de învăţare, căci prin joc, copilul învaţă uşor, fără să-şi dea seama. Pe lângă plăcere,
jocul îi permite copilului mic să-şi stimuleze corpul şi organele de simţ. Îi dă ocazia să parcurgă
un mare număr de informaţii şi are o formidabilă valoare de antrenament.
Prin joc, copilul învaţă, de asemenea, să se concentreze, să-şi dezvolte şi să-şi
structureze imaginaţia. Părinţii şi educatorii trebuie să creeze o ambianţă specifică pentru joacă,
să-i favorizeze copilului posibilitatea de o experienţă şi să petreacă cu el cât mai mult timp
posibil.
Prin joc, oferim copilului mai multe şanse pe plan intelectual, dar şi mai multe avantaje.
Pe lângă joaca şi stimularea pe care le permit, jocurile oferă posibilitatea de a cunoaşte mai bine
copilul cunoscându-l, îi vom şti gusturile sale, bucuriile sale, punctele sale tari ceea ce va
permite să fie crescut într-un sentiment de siguranţă şi tandreţe care îi sunt indispensabile.
Această nouă modalitate de a lega jocurile de dezvoltarea simţurilor creează obiceiuri care sunt
adevărate şanse pentru viitorul copilului şi îl lansează într-un proces de deschidere globală.
Modul în care copilul reflectă şi percepe lumea este diferit de al adultului. Cu cât copilul
este mai mic, cu atât modul său de a gândi este mai diferit de al nostru. Crescând el va dobândi
progresiv structurile noastre mentale. Piaget este cel care, printre primii, a pus în evidenţă
evoluţia treptată a inteligenţei copilului, în funcţie de anumite intervale de vârstă destul de largi.
Pentru Piaget, gândirea copilului este un caz particular al adoptării biologice.
Patru factori esenţiali explică dezvoltarea sa.
Primul este maturizarea bebeluşul se naşte dotat cu anumite capacităţi, numite reflexe,
care nu trebuie să fie antrenate şi care vor dispărea la cei mai mulţi şi cu anumite capacităţi
potenţiale, care vor apărea pe măsură ce sistemul nervos se va maturiza. Numărul şi varietatea
ocaziilor pe care le are copilul pentru a-şi exersa capacităţile sunt cele care determină
posibilitatea dezvoltării sale depline.
Al doilea factor este experienţa fizică: aceasta înseamnă că pentru a se dezvolta
intelectual, copilul trebuie să intre în contact fizic cu mediul său înconjurător , cu obiectele, cu
locurile, cu persoanele, etc. doar manipulând obiectele copilul învaţă să descopere să distingă
ce este normal de aceea ce este neobişnuit şi să înţeleagă care este consecinţa acţiunilor sale.
Acum, probabil, se conturează bazele spiritului său ştiinţific şi logic.
A treia regulă este transmiterea culturală şi socială. Explorarea mediului înconjurător
nu-l învaţă pe copil să vorbească, să se joace, să se spele, micile obiceiuri din viaţa de zi cu zi,
specifice fiecărei ţări, respectiv fiecărei familii. Fiecare cultură a inventat propria sa muzică,
valorile sale, regulile de politeţe, un mediu social specific în care copilul este crescut şi a cărui
transmitere nu poate fi neglijat.
106
SUCEAVA 2024
În sfârşit – ultima regulă este autoreglarea. Copiii se nasc cu o forţă interioară care îi
conduce în direcţia unei adoptări intelectuale din ce în ce mai performante. Ei merg de la simplu
la complex, de la obiectul real la simbolul său, de la concret la abstract. Conceptul de reglare
explică modul cum se petrece aceasta. Este vorba de un proces de echilibrare internă, care
adaptează în permanenţă cunoştinţele copilului astfel încât acesta să integreze noile sale
experienţe. Primul demers mintal va consta în stabilirea unei legături între un lucru nou şi
lucruri sau categorii deja cunoscute astfel încât să le poată preciza sau să le poată lărgi. Dacă
acest lucru este imposibil, el creează o nouă categorie mentală.
Dezvoltarea de noi concepte nu este totuşi posibilă decât în cazul în care copilul a avut
timpul necesar ca să le asimileze pe cele precedente.
Cunoaşterea mecanismelor mentale şi ale dezvoltării specifice gândirii copilului, în
funcţie de vârsta sa este importantă pentru cel ce vrea să propună activităţi adoptate fiecăruia şi
să faciliteze dezvoltarea sa intelectuală. Îmbogăţim viaţa copilului în măsura în care jocurile pe
care le propunem îl interesează, fiind direct legate de nivelul său de gândire. Neglijarea acestor
cunoştinţe poate determina propunerea de activităţi care fie îl vor frustra, fie îl vor plictisi. Dacă
activităţile propuse, vor forma la copil nu numai gândirea, ci şi curiozitatea, dorinţa de a
explora, raţionamentul, judecata, umorul şi adaptarea la mediul înconjurător de zi cu zi.
Mă voi opri cu precădere şi voi detalia caracteristici ale etapei de vârstă 2-3 ani. La doi
ani, copilul este deja o mică personalitate. El are un trecut, cunoştinţe, experienţe proprii. În
cursul acestui an, copilul mic face progrese enorme în ceea ce priveşte capacitatea sa mentală,
socială şi emoţională.
Centrele lui de interes, însă, se învârt în mod special în jurul lui însuşi, a căminului – al
cărui rege este într-o mică măsură – şi în jurul celor care trăiesc cu el. nevoile copilului în
această perioadă sunt relativ simple: dragoste, securitate afectivă, fermitate, ascultare,
deschidere spre lume. Însă, lucrurile pe care le va învăţa, sunt esenţiale: să-şi controleze
comportamentul, să ţină cont de alţii, să-şi identifice sexul, să cunoască şi alte persoane în afară
de mama lui, să se maturizeze şi să-şi dezvolte cunoştinţele.
Nimic din toate acestea nu este simplu de realizat şi se întâmplă frecvent să apară mici
probleme de comportament. Dar în timp, cu multă răbdare, va progresa uşor în ceea ce priveşte
controlul emoţiilor iar frecvenţa stărilor sale de agitaţie va scădea. Adultul trebuie să se menţină
pe poziţie amabil şi ferm. Copilul trebuie stimulat cu dezmierdări şi încurajări. Trebuie încurajat
să „facă singur” de fiecare dată când este posibil, apreciat şi lăudat.
Lăsându-i o relativă libertate în explorările sale, protejându-l de pericolele pe care nu le
intuieşte îi vom da senzaţia de siguranţă, făcându-l să ducă o viaţă regulată şi să-şi găsească
obiceiuri care să-i placă.
Cum copilul câştigă autonomie şi o revendică adesea, este timpul să-l învăţăm, apoi să-
l lăsăm singur să-şi îngrijească propriul corp. În cursul acestui an, devine capabil ca sub
supravegherea unui adult să-şi spele singur dinţii, mâinile, apoi întregul corp. Se poate
dezbrăca, apoi poate începe să se îmbrace dacă are hăinuţele la îndemână.
Deşi cunoaşte şi se interesează de diferenţele între băieţi şi fete, el se joacă bucuros cu
copii de ambele sexe: pune întrebări despre bebeluşi şi este adeseori gelos pe frăţiorul sau pe
surioara sa.
Fiind foarte concentrat asupra lui însuşi, îi este greu să-şi imagineze că nu toată lumea
împărtăşeşte punctul său de vedere şi suferă dacă se simte neînţeles. În această etapă de vârstă
copilului îi place tot ce are roţi; de aceea el adoră tricicleta, maşinuţele, cărucioarele, trenurile.
Construieşte drumuri şi itinerarii cu obstacole, pe care le foloseşte pentru vehiculele sale. Îi
place de asemenea jocurile cu apa: bălăceala, spălătorul vaselor, să facă baloane de săpun, să
facă vaporaşele, să plutească pe apă, toate acestea numărându-se printre jocurile lui favorite.
107
SUCEAVA 2024
Adăugând în apă pământ sau nisip, totul devine şi mai amuzant, face turte din noroi sau castele
din nisip, trasează drumuri sau face tunele, etc. Îi place să picteze cu degetele sau să se joace
cu pasta de modelat şi devine capabil să înşire pe aţă mărgele sau să se joace cu puzzle şi cu
formele de încastrat; dând dovadă de multă imaginaţie în jocurile cu păpuşi sau în cele cu
meserii.
Având ca punct de plecare toate aceste informaţii se impune ideea că educaţia timpurie
implică o nouă abordare în înţelegerea copilului şi a nevoilor acestuia. Printre aceste nevoi, un
loc central îl are nevoia de învăţare a copilului mic. Adultul oferă copilului siguranţa care îl
face pe acesta să-şi asume riscurile cunoaşterii şi ale învăţării. Copilul este înzestrat cu toate
structurile pentru a învăţa, adultul trebuie numai să-l pună în situaţii de învăţare, să-l ghideze,
să-l încurajeze în demersul de a cunoaşte lumea şi nu în ultimul rând de a fi apoi capabil să
ştie ce să schimbe în lume.
a) Importanţa jocului ca activitate de bază la vârsta antepreşcolară

Toate nevoile: de comunicare, de mişcare, descoperire, creativitate, înţelegerea de sine şi a
celorlalţi se realizează la vârsta timpurie prin mijlocul de realizare cel mai adecvat care este
jocul.
Jocul, aflat în formele lui incipiente, specifice copilului mic, cât şi în formele organizate,
evoluate, ca activitate integrată în grădiniţă sau ca activitate de tip pluri-inter sau
transdisciplinar în şcoală, constituie una din principalele căi ale devenirii, fiind orientate spre
viitor. Ceea ce jocul poate oferi copilului la timpul potrivit rămâne o achiziţie preţioasă toată
viaţa acestuia că:
jocul creează un climat de încredere, o atmosferă plăcută şi stimulativă;
jocul înlătură disconfortul generat de efortul de adaptare la un nou regim, la sarcini şi provocări
noi, precum şi pe cel generat de ambient, de starea de oboseală, de incongruenţa psihică;
jocul angajează intens, mobilizează forţele psihice de cunoaştere şi creaţie ale copilului
asigurându-i acestuia pregătirea psihologică pentru învăţare;
jocul ajută copilului să asimileze noi informaţii prin acţiune nemijlocită, să-şi dezvolte
capacităţi volitive, cognitive şi afective, să asimileze modele de relaţii interpersonale, să-şi
formeze atitudini şi comportamente.
b) Specificul învăţării prin joc în educaţia timpurie
Jocul sprijină copilul în efortul său de a întâlni realitatea şi rămâne cheia oricărui demers
didactic. Toţi copiii au un impuls înnăscut de a cunoaşte, iar procesul cunoaşterii copilului se
petrece în joc. Elementul de bază al educaţiei timpurii este jocul – „jocul este munca copilului
şi este esenţa existenţei lui prin care află cum este lumea şi de ce este aşa cum este” (Framberg,
2002).
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formată, se ocupă de formarea
copilului de la naştere până la intrarea în sistemul de învăţământ obligatoriu şi ţine cont de
caracteristicile psihologice ale dezvoltării fiecărui copil.
Învăţarea la copiii mici se realizează holistic pentru că implică toate domeniile de dezvoltare a
copilului: fizic, emoţional, lingvistic şi intelectual. Aceste domenii de dezvoltare se modifică
rapid şi uneori se suprapun pe măsură ce copilul creşte.
La vârsta antepreşcolarităţii trei mari achiziţii ne reţin atenţia: mersul, reprezentarea şi limbajul.
Toate aceste achiziţii îl instrumentează pe copil sub raport psihic sporindu-i posibilităţile
adaptative.
Gândirea antepreşcolarului se dezvoltă în cadrul acţiunii cu obiectivele şi a acţiunii verbale şi
constituie un fel de prelungire a capacităţii sale de reprezentare, pornind de la operarea cu
simboluri verbale.
108
SUCEAVA 2024
Deşi primitivă şi egocentrică, adică funcţionând numai dependent de sine gândirea acestuia nu
constituie mai puţin un miracol.
Ea tinde încetul cu încetul spre universalitatea gândirii adultului.
Educatoarele copiilor foarte mici au o sarcină importantă în educaţia acestora deoarece, ceea ce
învaţă acum este baza educaţiei viitoare.
Ele trebuie să posede cunoştinţe temeinice despre fiecare grupă de vârstă pentru a găsi cele mai
adecvate mijloace şi metode de educaţie în învăţare, să planifice activităţi ce se potrivesc cu
temperamentul şi interesele fiecărui copil.
Fiecare moment trăit de copil este o ocazie de a învăţa ceva, din toate îmbogăţindu-şi bagajul
de trăiri şi cunoştinţe.
Bibliografie
• Anne Bacus – „Copilul de la 3 la 6 ani” – Ed. Teora, 2007
• Betty Squibb, Sally J. Deitz – „Activităţi de învăţare pentru copii foarte mici”, Ed. Vanennonde,
2005
• Carmen Anghelescu, Martha Iliescu – „Cunoştinţe, atitudini şi practici parentale în România”,
bucureşti, 2006
• Dr. Pauline Morand de Jauffrey – „Psihologia copilului”
• Helen Exley – „Pruncul, o binecuvântare” – Ed. Helen Exley Distribuţie, 2004
PROGRAM DE EDUCAŢIE ŞI CONSILIERE A PĂRINŢILOR

„CURCUBEUL EMOȚIILOR”
Prof.Ed.Timpurie Moisa Raluca-Nona

G.P.P.„Gulliver”U.S.G.P.P.„ABC”Suceava
Se constată în ultima vreme faptul că, majoritatea dificultăților de adaptare la mediul

școlar pe care copiii le întâmpină se datorează capacităților reduse ale acestora de a cunoaște
și gestiona emoțiile. Responsabilitatea dezvoltării emoţionale a copiilor revine, fără doar şi
poate adulţilor, părinţi şi educatori deopotrivă. Copiii învaţă ce sunt emoţiile şi cum să
reacţioneze faţă de ele, cu ajutorul adulților sau observând comportamentul adulților.
Astfel, prin activități specifice din grădiniță, educatorii urmăresc permanent dezvoltarea
abilităților emoționale ale preșcolarilor.
Este necesar, însă, ca activitățile din grădiniță ce urmăresc dezvoltarea abilităților
emoționale ale preșcolarilor să fie cunoscute de către părinți pentru ca aceștia să-și sprijine
copiii în viața de zi cu zi în cunoașterea și gestionarea eficientă a emoțiilor, fiind, totodată
model de reacție sănătoasă la emoțiile negative.
Identificarea posibililor factori de formare şi dezvoltare a problemei
S-au identificat următorii factori de formare și dezvoltare a problemei:
- cunoștințele foarte puține pe care părinții le au despre emoții și rolul acestora ;
- reacțiile emoționale neadecvate ale adulților care interacționează cu preșcolarii în viața de zi
cu zi;
- tratarea cu superficialitate de către adulți a emoțiilor pe care copiii le trăiesc zi de zi, suprimarea
propriilor emoții în fața copiilor;
109
SUCEAVA 2024
Identificarea factorilor de menţinere şi de activarea a problemei

Factorii de menţinere şi de activarea a problemei care s-au identificat sunt următorii:
- comunicarea deficitară grădiniță-familie;
- tratarea cu superficialitate de către părinți a recomandărilor făcute de către educatori vizavi de
problemele de adaptare a preșcolarilor la mediul grădiniței;
- programul încărcat al părinților la locul de muncă care împiedică petrecerea timpului de calitate
alături de copii;
- timpul petrecut de către copii în fața ecranelor care reduce drastic interacțiunile acestora cu
adulții și cu cei de o vârstă cu ei.
Plan de intervenție
a) Obiective de lungă durată
Dezvoltarea competențelor emoționale ale preșcolarilor
b) Obiective specifice
- Conştientizarea importanţei pe care educaţia emoţională o are în dezvoltarea armonioasă a
personalităţii copilului.
- Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea abilităţilor sociale şi emoţionale
ale copiilor.
- Însuşirea de către părinţi a unor metode prin care să ofere suport pentru dezvoltarea abilităţilor
sociale şi emoţionale ale copiiilor.
- Creşterea gradului de implicare a părinţilor în activităţile desfăşurate în grădiniţă în scopul
dezvoltării abilităţilor emoţionale a preşcolarilor
c)Strategii de intervenție
-programul se va desfăşura pe parcursul a cinci şedinţe care vor viza atingerea obiectivelor
specifice;
Evaluarea intervenției
- evaluarea cursului de către părinţi
- fișă de lucru „Emoțiile mele”
- fișă de lucru „Calitățile mele”
- Joc „Furia”
- feedback-ul părinţilor la finalul fiecărei şedinţe
Şedinţa 1
Tema: „Zbor de fluturaș”
Scop: Stimularea comunicării, a interrelaţionării copil-părinte, dezvoltarea de autocunoaștere
și autogestionare emoțională
Obiective specifice:
– Să identifice puncte tari, caracteristici personale și ale copiilor;
– Să recunoască contextele în care se manifestă anumite emoţii personale și ale copiilor,
identificând cauze ale acestora;
- Să enumere modalități de exprimare adecvată a emoțiilor;
Resurse: carton colorat, foarfece, lipici, imagini sugerând expresii emoţionale
Desfăşurare
Fiecare părinte va lucra împreună cu copilul său, trasând și decupând conturul palmelor proprii
și ale copilului. Pe fiecare dintre cele două palme ale adultului va fi scrisă câte o răsătură a
părintelui pe care a denumit-o copilul. Adultul va identifica și scrie pe palmele copilului două
trăsături reprezentative ale copilului. Din cele patru palme conturate va fi confecționat un
fluture care va primi numele copilului. Copiii vor alege pentru fluturași expresii emoționale
diferite. Alături de copiii, părinții vor identifica emoții pe care copiii le trăiesc în viața de zi cu
110
SUCEAVA 2024
zi, găsind contexte în care acestea se manifestă. De asemenea, vor fi identificate modalități de
reacție emoțională adecvată în anumite contexte, soluții găsite de copii, împreună cu părinții.
Evaluare
Fișă de lucru „Emoțiile mele”
Şedinţa 2
Tema: „Jurnalul emoțiilor”
Scop: Însuşirea de către părinţi a unor metode prin care să ofere suport pentru dezvoltarea
abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiiilor
- să identifice emoții ale copiilor și cauze ale acestora;
- să ofere suport în gestionarea eficientă de către copil a emoțiilor;
Resurse: jurnalul emoțiilor cuprinzînd file cu expresii emoționale pentru emoțiile de bază
bucurie, tristeţe, frică, furie, ruşine;
Desfăşurare:
Utilizându-se tehnica „mâna oarbă”, părinții vor extrage pe rând, dintr-un bol, o expresie
emoțională. Vor denumi emoția, contextul în care au trăit-o, modalitatea de reacție, apoi vor
identifica contexte în care copilul a trăit emoția respectivă și modalitatea de reacție emoțională
a acestuia. La final părinții vor primi un jurnal și expresii emoționale pentru emoțiile de bază
bucurie, tristeţe, frică, furie, ruşine, care vor fi lipite pe fiecare dintre filele jurnalului. Timp
de o săptămână aceștia vor urmări emoțiile copilului, completând fiecare dintre filele
jurnalului. Jurnalul va fi prezentat de către părinți la următoarea întâlnire.
Şedinţa 3
Tema: „Oglinda”
Scop: Creşterea gradului de implicare a părinţilor în activităţile desfăşurate în grădiniţă în
scopul dezvoltării abilităţilor emoţionale a preşcolarilor, a dezvoltării conceptului de sine, a
stimulării încrederii în forţele proprii
- să enumere caracteristici ale copiilor (puncte tari) ;
- să identifice emoţii trăite de copii în contexte asemănătoare celor din povestirea prezentată,
comparându-le cu emoţiile personajului;
Resurse: prezentare ppt „Duck bobocul de rață”, fișă suport „Oglinda”, instrumente de scris;
Desfăşurare:
Părinții primesc fișele suport „Oglinda” pe care educatoarea le-a completat în activitatea cu
copiii. Privindu-se în oglindă, în joc, preșcolarii au identificat trăsături proprii pozitive sau
negative. Fiecare părinte va analiza Oglinda completată de educatoare alături de propriul copil,
meditând la imaginea de sine a copilului.
Se va prezenta povestea „Duck –bobocul de rață”, părinții fiind rugați să identifice emoții ale
personajului principal și să le compare cu cele ale copiilor, din viața de zi cu zi, în situații
asemănătoare. Ei vor exprima emoţii proprii pe care le –au trăit în contexte asemănătoare,
identificând modalităţi adecvate de reacţie emoţională, subliindu-se faptul că fiecare om are
calităţi care-l fac special şi că ne simţim bine atunci cînd suntem apreciaţi.
Urmând modelul părintelui din povestire, fiecare părinte va completa oglinda copilului,
subliniind punctele tari ale acestuia. Se recomndă părinților să continue acasă jocul Oglinda
alături de copii, pentru a descoperi împreună puncte tari ale copiilor.
Evaluare
Fișă de lucru „Calitățile mele”
Şedinţa 4
Tema: „De vorbă cu Furia”
111
SUCEAVA 2024
Scop: Însuşirea de către părinţi a unor metode prin care să ofere suport pentru dezvoltarea
abilităţilor sociale şi emoţionale ale copiiilor
- să denumească emoţii trăite de copii în anumite contexte, identificând cauze ale acestora;
- să identifice modalități de reacție emoțională adecvată, exersând alături de copii tehnici de
control al furiei;
Resurse: film Furia, desene ale copiilor, istrumente de scris.
Desfăşurare:
Se va prezenta filmul „Furia”
Fiecare părinte va primi desenul realizat de copilul său, desen ce are tema „Furia”. Părinții vor
analiza desenul, identificând cauze ale furiei copiilor și modalități de exprimare a acesteia.
Întorcând foaia unde reprezentată furia , fiecare părinte va scrie, pe verso, o „scrisoare” adresată
Furiei copilului. Părinții sunt încurajați să identifice cauze ale furiei, să accepte modalitățile
prin care copiii exprimă furia și să găsească alături de copii, modalități de exprimare adecvată
a acesteia.
Evaluare
Joc „Furia”
Şedinţa 5
Tema: „Zarul cu emoții ”
Scop: Creşterea gradului de implicare a părinţilor în activităţile desfăşurate în grădiniţă în
scopul dezvoltării abilităţilor emoţionale a preşcolarilor
- să identifice emoții ale copiilor și cauze ale acestora;
- să prezinte copiilor modele de reacție emoțională adecvată în anumite situații;
Resurse: șablon din carton colorat pentru zar, lipici, instrumente de scris
Desfăşurare
Activitatea se va desfășura împreună cu preșcolarii. Fiecare părinte va lucra alături de copil,
confecționând un zar cu emoții. Pe fiecare față a zarului vor reprezenta prin desen expresii
emoționale ale emoțiilor de bază. După confecționarea zarurilor, fiecare echipă părinte-copil va
desfășura jocul „Zarul cu emoții”. Pe rând, fiecare membru al echipei va rostogoli zarul, va
identifica emoția aferentă expresiei emoționale de pe fața zarului descriind contextul în care a
trăit emoția respectivă și modalitatea de reacție emoțională.
Părinții sunt încurajați să desfășoare alături de copil și de ceilalți membri ai familiei jocul Zarul
cu emoții, împărtășind emoții și experiențe din viața de zi cu zi, identificând alături de copii
modalități adecvate de reacție emoțională .
Bibliografie
1. Bagdascar C. (1975) „Aspecte ale dezvoltării afectivităţii feminine”, Bucureşti ,Editura
Didactică şi Pedagogică
2. Campbell R., (2001)„Educaţia prin iubire”, Bucureşti, Editura „Curtea Veche”, Bucureşti
3. Claparede E. (1975) „Psihologia copilului şi pedagogia experimentală”, , Bucureşti Editura
Didactică şi Pedagogică
4. Cosmovici A. & Iacob L. , (1998) „Psihologie şcolară”, Iaşi, Polirom
5. Cucoş C-tin. (1995), „Pedagogie şi axiologie” Bucureşti ,Editura Didactică şi Pedagogică
6. Delors J. (coord.) 2000 , „Comoara lăuntrică”, Iaşi, Polirom
7. Debesse M. (1981), „Etapele educaţiei în psihologia sec. XX”, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică
8. Glava A. & Glava C. (2002) „Introducere în pedagogia preşcolară”, Cluj-Napoca
9. Goleman D. (2001) „Inteligenţa emoţională”, Bucureşti, Editura „Curtea Veche”
112
SUCEAVA 2024
10. Golu P.& M. Zlate & E. Verza, (1993) „Psihologia copilului”, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică
11. Ignat A. (2011) „Strategii şi programe de consiliere pentru dezvoltarea copiilor cu aptitudini
înalte . Demersuri investigative” , Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
12. Konkoly M. (2018) „Inimioare fericite-povestiri terapeutice”, Oradea, Editura Aquila
13. Neacşu I. (1990) „Metode şi tehnici de învăţare eficientă”, Bucureşti,Editura Militară
14. Opre A. –coord. (2010) „Lumea lui Self. Poveşti pentru dezvoltarea socio-emoţională a
copiilor preşcolari”, Cluj-Napoca, Editura ASCIR
15. Pavelcu V.(1969), „Viaţa sentimentelor”, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
16. Păiş –Lăzărescu M., Ezechil L. (2011) „Laborator preşcolar”, Editura V&I Integral, București
17. Piaget J. & Inhelder B. (1969) , „Psihologia copilului”, Bucureşti ,Editura Didactică şi
Pedagogică
18. Petrovai D. & Preda V.& Petrica S.&Brănişteanu R. (2012) „Pentru un copil sănătos
emoţional şi social”, Bucureşti, Editura V&I Integral
RELAŢIA GRĂDINIŢĂ – FAMILIE-COMUNITATE

ÎN EDUCAREA COPIILOR
Prof. înv. preşcolar Ursuleanu Maria,

GPN”Floare de Colţ”,Câmpulung-Moldovenesc
„Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat la școală.” – Albert
Einstein
Pentru ca un copil să devină un adult matur, echipat pentru a trăi în mod civilizat în
societate și capabil să își formeze proprii copii ulterior, educația are un rol nu doar important,
ci vital. Familia este primul educator principal al copilului, locul în care se pun bazele educației,
iar apoi intervine educația prin grădiniţă și prin societate. Cele trei ar trebui sa conlucreze pentru
o formare frumoasă și durabilă.
Grădiniţa este extrem de importantă pentru că ea creează puntea de legătură dintre
familie și comunitate. Copilul, proaspăt venit din sânul familiei ,trebuie să se acomodeze cu
ceilalți colegi, cudoamna educatoare. El trebuie acum să învețe să relaționeze cu cei din jur, să
se adapteze și să învețe să comunice cu ceilalți, scopul pe termen lung fiind formarea elevului
ca viitor cetățean responsabil și integrarea lui în societate
Familia are un rol deosebit atât în formarea copilului, cât și în integrarea lui în societate.
Se vorbește foarte mult despre „cei șapte ani de acasă” și unii psihopedagogi ar vrea să reducă
acești ani la cinci, sau patru sau trei, deoarece acum copilul învață foarte mult de la televizor,
internet și așa mai departe și, spun ei, că există un ritm mai accelerat de dezvoltare a copilului.
Din experiența mea de dascăl de până acum, am observat că fiecare an de viață are specificul
lui, și nimic nu poate înlocui educația pe care o dă sau nu familia copilului aflat in deplină
creștere și formare. Nici grădinița, nici școala, cu atât mai puțin mijloacele mass media nu pot
înlocui impactul și rolul pe care îl are familia în formarea valorilor copilului și în integrarea lui
în societate. Totuși, pentru o mai bună dezvoltare a preşcolarului, între grădiniţă și familie
trebuie să existe o permanentă relație de comunicare, de respect și armonie, pentru că, în final,
ambele au ca scop formarea și dezvoltarea echilibrată, armonioasă și sănătoasă a copilului,
precum și pregătirea lui ca membru al comunității. Grădiniţa și familia sunt două autorități cu
113
SUCEAVA 2024
care copilul relaționează încă din primii ani ai vieții, dar acestea îl educă și îl pregătesc pe copil,
printre altele, și pentru relația sa cu societatea, sau cu autoritățile cu care va lucra în viitor.
Iată de ce, grădiniţa este liantul dintre familie și societate, ea neputând fi înlocuită niciodată
cu nimic. Educația este inima civilizației, iar școala ar trebui să suplinească din plin nevoia de
educație. După cum ne spune și marele scriitor Jean Jacques Rousseau: „Tot ceea ce nu avem
de la naștere și de care avem nevoie când suntem mari ne este dat prin educație. Această
educație ne vine de la natură, de la oameni, de la lucruri.“
La rândul ei, alături de familie și grădiniţă, comunitatea are un mare impact în integrarea
copilului în societate. Impactul poate fi pozitiv, dar poate fi și negativ. Totuși, copilul care este
implicat în activități comunitare și sociale educative, va avea mai mari șanse de integrare
sănătoasă în societate. În acest domeniu, atât grădiniţa, cât și familia trebuie să conlucreze
pentru a ajuta copilul în formare să ia contact pozitiv cu comunitatea și să se lase asimilat de
aceasta, fără a-i fi afectată personalitatea și dezvoltarea individuală.
Este necesar să existe un echilibru și o colaborare continuă între aceste trei mari ramuri: școală,
familie și comunitate.
Grădiniţa nu este doar o instituție în care se face un transfer de cunoștințe din creierul
cadrului didactic, în creierul preşcolarului.Grădiniţa este cu mult mai mult.,este locul în care se
poate face un transfer atât de cunoștințe, cât și de valori culturale, comportamentale și mai ales
de caracter. Acestea îl vor defini pe copil și îl vor ajuta să devină un membru de valoare al
comunității, nu o piesă neterminată, sau un rebut social. Formarea de calitate a copilului se va
materializa numai dacă vor exista relații strânse, continue și autentice între școală, familie și
comunitate.
Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind
modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă.
Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce
etapele de creştere înaintează pe treptele superioare ontogenezei.
Familia oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi
se formează pentru viaţă. Aceasta reprezintă primul instrument de reglare a interacţiunilor
dintre copil şi mediul social. Are rolul central în asigurarea condiţiilor necesare trecerii prin
stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiţii ce stau la baza structurării personalităţii individului.
În relaţiile sale cu mama, cu tata şi cu fraţii, copilul se integrează în relaţiile sociale, se apropie
de societate, îşi cunoaşte valorile şi începe să-şi formeze imaginea de sine.
În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind
copilului exemple de comportamente în diferite contexte.
114
SUCEAVA 2024

apropia de acestea.
copiilor cu vârste cuprinse între 3-6 ani.
Cu cât cunoaştem mai bine familiile copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu
ele. Cu cât părinţii vor cunoaşte mai bine programul educaţional, cu atât va fi mai coerentă
influenţa ambilor factori educaţionali şi a ambelor medii educaţionale. Cu cât colaborarea dintre
educator şi părinţi este mai strânsă cu atât mai bine ambii actori vor cunoaşte mai bine copilul.
Relația dintre grădiniță și comunitate. Deține numeroase avantaje, printre care amintim:
transmiterea de informații pozitive despre grădiniță către agenții instituționali, dar și a grădiniței
înspre comunitate prin distribuirea unui mesaj care vine din mai multe surse și care exprimă
specificul grădiniței respective în comunitatea locală.
Educatoarele, au rolul de a manifesta creativitate și imaginație în inițierea unor parteneriate,
dinamism în organizarea și desfășurarea acestor parteneriate, dar și toleranță fiind responsabile
de evaluarea acestui parteneriat.
Grădinița trebuie integrată în mediul comunității ca partener egal și consecvent în formarea
viitorilor cetățeni. Educatoarea fiind responsabilă de crearea acestor legături cu comunitatea și
păstrarea unei relații deschise cu comunitatea și societatea de care aparținem cu toții.
Exemple de astfel de parteneriate între grădiniță-comunitate ar fi cu jandarmeria, participare la
Ziua Jandarmeriei, dar și cu poliția, participând la Ziua Poliției.
Astfel de parteneriate între grădiniță-familie-comunitate sunt foarte importante, creându-se
strânse legături între toți participanții.
Bibliografie:
• Băran, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Editura Aramis
Print, Bucureşti
• Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educaţia părinţilor. Strategii şi programe, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
• Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti
• Dumitrana, Magdalena, (2011), Cum creşte un pui de om, Editura Compania, Bucureşti
115
SUCEAVA 2024
26. EDUCATIA TIMPURIE- RELAȚIA GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-FAMILIE-

COMUNITATE
Profesor învățământ preșcolar : Nistor Elena

G.P.N. Nr.4,structură a Școlii Gimnaziale Nr.2,Vicovu de Sus
“OMUL NU POATE DEVENI OM DECAT PRIN EDUCATIE” - IMANUEL KANT

Educaţia timpurie reprezintă totalitatea experienţelor individual realizate şi social existente sau
organizate, de care beneficiază copilul în primii ani de viaţă, cu rol de a proteja, creşte şi
dezvolta fiinţa umană cu capacităţi şi achiziţii fizice, psihice, culturale specifice, cu identitate
şi demnitate proprie. Aceasta reprezintă începutul educaţiei şi autoeducaţiei continue.
Educaţia timpurie este prima treaptă de pregătire pentru educaţia formală şi se adresează
copiilor de la naştere la 6-7 ani, oferind condiţii specifice pentru dezvoltarea deplină, în funcţie
de evoluţia individuală şi de vârstă a acestora. Conform Raportului de monitorizare globală a
Educaţiei pentru Toţi (2007), educaţia timpurie sprijină supravieţuirea, creşterea, dezvoltarea
şi învăţarea copiilor de la naştere până la intrarea în ciclul primar (formal, informal, non-
formal), incluzând sănătatea, nutriţia şi igiena, dezvoltarea cognitivă, socială, fizică şi
emoţională a lor. Educaţia timpurie încorporează ideea că vârstele mici constituie baza
personalităţii, iar pentru reuşita educaţională a copilului e necesar să fie antrenaţi toţi agenţii cu
influenţe asupra copilului, pornind de la familie, instituţii de educaţie până la comunitate.
Educaţia timpurie se constituie într-o abordare pedagogică ce acoperă un interval în care
au loc transformări profunde şi achiziţii fundamentale în dezvoltarea copilului, subliniindu-se
faptul că învăţarea începe de la naştere şi se derulează pe tot parcursul vieţii. Se cunoaște faptul
că alegerile făcute în copilăria timpurie și acțiunile întreprinse de părinți și de societate, au o
influență puternică și de durată asupra copilului. Astfel, investiția în copii la vârste cât mai
fragede va conduce pe termen lung la dezvoltarea sociala și la realizarea susținută a drepturilor
copiilor. Ceea ce învață copiii în primii ani reprezintă mai mult de jumătate decât vor învăța tot
restul vieții.
Educația începe de la primele momente ale vieții și se continuă pe tot parcursul acesteia. Primul
mediu cu care copilul intră în contact și care îi trasează primele direcții ale educației îl reprezintă
familia. Achizițiile însușite de copil în primii ani de viață în cadrul familiei sunt fundamentale
pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia. Modelele de comportament oferite de părinți și
membrii apropiați din familie, precum și climatul socioafectiv în care se realizează aceste
influențe educaționale reprezintă primul model social cu influență hotărâtoare asupra modului
de comportare și relaționare al copiilor în societate. Familia este cea mai elementară formă de
organizare. De aceea la intrarea în cadrul primului colectiv al copiilor-grădinița, strategiile
educative fac apel la sprijinul lor și colaborarea părinților în adaptarea preșcolarilor cu rolul
mediu social și educațional. Atât școala cât și grădinița sunt instituții puternic ancorate în
comunitate, care prin statutul pe care îl au, prin cadrul legislativ, activitățile desfășurate și
multitudinea resurselor implicate, în special cele umane pot deveni promotori ai parteneriatului
comunitar. Familia intervine în acest parteneriat grădiniță-școală-comunitate, ca fiind factor
cheie, importantă rezultată în urma rolului ca și factor de educație informală dar și a drepturilor
116
SUCEAVA 2024
și obligațiilor care îi revin în sistemul formal de educație. Copilul nu trebuie privit doar ca
beneficiar al educației, ci și ca participant. Educația copiilor nu se poate realiza fără colaborarea
dintre toți acești factori care la un moment dat intervin în viață respectiv educația acestora.
Copilul este astfel un produs social în care se reflectă valorile sociale. Acțiunea asupra copilului
este mediată de familie, însă acumulează eforturile tuturor celorlalți factori. Comunitatea locală,
școala, familia, grădinița reprezintă instituții ale educației prin intermediul cărora se cultivă
responsabilitatea socială și se perpetuează valorile sociale.
Vârsta preşcolara este, fără îndoială, temelia educativă a întregii vieţi. Datorită vârstei mici,
educaţia preşcolară capătă un caracter specific, această perioadă, ca îngrijire şi educaţie,
formează temelia întregii vieţi de mai târziu. La reuşita copilului in viaţa contribuie, in egală
măsură, principalii factori educativi: familia, grădiniţa, şcoala, comunitatea. Asigurarea unui
parteneriat real intre aceştia, implicarea tuturor in realizarea unei unităţi de cerinţe va duce
implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor in educaţie şi la soluţionarea
problemelor inerente care apar. Grădiniţa trebuie să constituie o etapă fundamentală în
dezvoltarea copilului ,nu doar prin conţinutul ştiinţific al procesului instructiv-educativ,ci şi
prin libertatea de acţiune oferită preşcolarului care-i stimulează interesele de cunoaştere şi
contribuie la lărgirea câmpului de relaţii sociale. Ca un scop final important al învăţământului
preşcolar,pregătirea copilului pentru startul şcolar este unanim acceptată şi promovată în toate
sistemele de învăţământ dezvoltate şi se află într-un accelerat proces de modernizare. În ceea
ce priveşte însă conţinutul propriu-zis al pregătirii respective şi modalităţile de realizare a
acesteia,se constată mari deosebiri şi se poartă vii discuţii bazate pe argumente ce ţin nu numai
de vârsta la care începe şcolarizarea,ci şi de locul pe care îl ocupă învăţământul preşcolar în
structura de ansamblu a învăţământului,de funcţiile dominante ale grădiniţei,de legătura
acesteia cu ciclul şcolar elementar. În condiţiile societăţii contemporane şi,mai ales în
perspectivă, se manifestă tendinţa de creştere apreciabilă a rolului formativ al grădiniţei, funcţia
pedagogică devenind net preponderentă în raport cu sarcinile de îngrijire,de asistenţă socială şi
medicală,de supraveghere,suplinind în parte sarcinile părinţilor angajaţi în activitatea
profesională. Grădiniţa are rolul de a sistematiza şi de a integra cunoştinţele,experienţele şi
influenţele dobândite de copii în primii ani de viaţă ,de a lărgi contactele cu lumea exterioară,de
a dezvolta capacitatea şi modalităţile de receptare şi comunicare a informaţiei,de a realiza o
serie de obiective ale educaţiei fizice,estetice,etice şi afective,de a contribui la socializarea
copiilor,la satisfacerea nevoii lor de relaţii sociale şi de activitate. În cadrul colaborării
educator-învăţător aceştia trebuie să fixeze obiectivele care vizează pregătirea preşcolarului
pentru şcoală, în vederea dezvoltării vorbirii, cultivării inteligenţei, a spiritului de observaţie, a
independenţei în gândire şi acţiune, stimularea creativităţii, familiarizarea copiilor cu limbajul
matematic,cu limbajul artei şi cu limbajul muncii,constituirea premiselor proceselor cognitive,
afective,dezvoltarea perceptiv-motorie şi accentuarea pregătirii pentru scris-citit,dezvoltarea
deprinderilor de integrare în colectivitate,de adaptare la mediul social şi înconjurător. Educaţia
preşcolară este considerată tot mai frecvent ca o treaptă distinctă şi necesară a procesului de
învăţământ, dar şi parte integrantă a structurilor educative globale, ca primă fază a educaţiei
permanente, astfel învăţământul preşcolar îşi reevaluează obiectivele, conţinutul şi tehnologia
didactică în perspectiva noii concepţii. În perspectiva pregătirii preşcolarului pentru şcoală
trebuie avută în vedere eficientizarea procesului de învăţare prin pregătirea terenului psihologic
pe care se grefează cunoştinţele şi modul cum este acesta pregătit.
117
SUCEAVA 2024
Mediul educativ pentru copilul preşcolar este susţinut de către familie, grădiniţă, comunitate şi
de relaţia ce se stabileşte între acestea. Relaţia dintre factorii principali ai mediului educativ
este dinamică, într-o permanentă construcţie. Copilul, încă din stadiul în care dobândeşte un eu
distins de mama sa, are nevoie de o existenţă completă în familie şi comunitate. El are nevoie,
deopotrivă să fie special, dar şi să fie la fel ca ceilalţi. Grădiniţa îi poate asigura copilului
comunitatea de care el are nevoie. Aici este un mediu suficient de securizat pentru a aminti de
casa familială, dar şi un spaţiu echidistant în care copilul să poată avea experienţa de a fi ca
ceilalţi, de a „intra în rândul lumii”, de a ieşi din spaţiul familiei unde este valoriza pentru
unicitatea sa, pentru particularităţile sale. Astfel, familia şi grădiniţa oferă în mod
complementar, împreună, un spaţiu complex necesar dezvoltării copilului preşcolar. Copiii sunt
diferiţi. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea: toţi au nevoie de dragoste, de
securitate, de hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de siguranţă, de acceptare, de
recunoaştere, toţi caută sprijin în adult şi au nevoie de acesta pe măsură ce îşi dezvoltă
încrederea în sine şi îşi dobândesc propria independenţă. Independenţa de a fi membri
participativi ai comunităţii, membri care ştiu să îşi asume responsabilităţi şi să urmărească să le
fie respectate drepturile. Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie reprezintă o primă experienţă
relaţională şi de colaborare a părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei. Cei
mai mulţi părinţi manifestă deschidere, dorinţă de a colabora cu personalul grădiniţei, dar se
poate întâmpla ca realizarea unui parteneriat să fie împiedicată de atitudini necorespunzătoare
ale fiecăruia dintre cei implicaţi. Necesitatea abordării parteneriatului dintre cele trei mari
„instituţii”: şcoală, familie şi societate atrage după sine o mare colaborare şi responsabilitate
din partea fiecăreia dar ceea ce e important e că toate sunt direcţionate şi canalizate asupra
COPILULUI. În crearea parteneriatului între grădiniţă şi familie este bine să ne amintim că în
viaţa copilului şi a familiei lui orice angajat al instituţiei este important: portarul poate fi ca
vecinul care-i salută cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica ce pregăteşte cele
mai grozave mâncăruri, îngrijitoarea, ca sora mai mare care-i ajută pe cei mici să-şi îmbrace
familia, influenţează dezvoltarea copilului. Educaţia copilului este o acţiune care presupune
schimb de experienţe, de competenţe şi valori între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu
care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educaţional dintre familie şi
grădiniţă să se extindă şi către comunitatea care le include.
BIBLIOGRAFIE :
➢ Ciolan, Laura (2007), Dezvoltarea educaţiei timpurii. Aplicaţii privind mangementul
proiectelor, Editura Universităţii din Bucureşti;
➢ Culea, Laurenţia, “Curriculum pentru educarea timpurie- o provocare?”, Editura Diana, 2009;
➢ Dumitrana, Magdalena (2013), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti;
➢ Ezechil, Liliana, Păiş, Lăzărescu, Mihaela (2002), Laborator preşcolar, Ed. V&I INTEGRAL,
Bucureşti;
➢ Tomşa, Gheorghe (2005) Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, M.E.C, Bucureşti;
118
SUCEAVA 2024
➢ Vrăşmaş, Ecaterina, Adina (1999), Educaţia copilului preşcolar, Bucureşti, Editura Pro
Humanitate;
119
SUCEAVA 2024
27. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-

COMUNITATE
Educatoare, Popa Raluca

G.P.P. Căsuța Piticilor, Gura-Humorului
Educația copiilor reprezintă un proces vital și complex, iar interacțiunea dintre grădiniță,
familie și comunitate joacă un rol fundamental în dezvoltarea lor holistică și integrată. Datorită
faptului că societatea în care trăim este într-o permanență schimbare, atât părinții, cât și
educatoarele trebuie să aibă în vedere o adevărată luptă cu mediul, să fie foarte atente la
mijloacele pe care le folosesc pentru a-i putea crește corect pe copii, aceștia fiind foarte
vulnerabili la această vârstă, iar influențele negative sunt la tot pasul. Pentru a avea o relație
activă și pozitivă cu preșcolarii trebuie să știm să le descoperim trebuințele și nevoile deoarece
legăturile ce se stabilesc între preșcolari și adulți să se bazeze atât pe încredere, dar mai ales pe
respectul reciproc. După cum bine știm, familia este factorul primordial în educarea unui copil
și educația începe în familie, de aceea legătura dintre grădiniță și mediul familial va trebui să
se întrepătrundă, iar educatoarea să cunoască foarte bine mediul de viață al copilului pentru a
putea colabora.
Această triadă constituie un cadru esențial în furnizarea unei educații de calitate, oferind
copiilor oportunități și resurse variate pentru a-și construi bazele unei vieți de succese și
contribuție în societate. Relația dintre grădiniță, familie și comunitate duce la o educație solidă,
fără pericolul de eșec școlar mai târziu. Preșcolaritatea reprezintă piatra de temelie a
personalității în formarea copilului, iar prezența familiei și a comunității în cadrul grădiniței va
fi liantul între copil și mediul necunoscut inițial.
Grădinița reprezintă primul pas în calea educației formale pentru mulți copii. Aici, ei
sunt introduși într-un mediu structurat și stimulativ, care îi încurajează să exploreze și să învețe
într-un mod interactiv și captivant. Educatoarele și profesorii își asumă rolul de ghizi și mentori,
oferind sprijin și încurajare în descoperirea și dezvoltarea abilităților lor cognitive, sociale și
emoționale. Prin intermediul jocului, al experimentării și al interacțiunii cu ceilalți copii își
construiesc cunoștințe, abilități și încredere în sine. Grădinița nu este doar un loc de învățare,
ci și un spațiu în care copiii își dezvoltă abilități sociale și emoționale vitale pentru interacțiunile
lor viitoare.
Familia reprezintă nucleul emoțional și cultural al fiecărui copil. Aici, ei își găsesc
primele modele de comportament și valorile fundamentale care îi vor ghida în întreaga lor viață.
Părinții, bunicii și ceilalți membri ai familiei sunt surse constante de afecțiune, sprijin și
învățare. Prin intermediul rutinei zilnice, al conversațiilor și al activităților comune, copiii
învață să-și exprime emoțiile și să-și însușească valorile și tradițiile familiale. Relațiile strânse
și îngrijirea oferită în cadrul familiei contribuie la construirea unei baze emoționale și solide
pentru copii. Comunicarea deschisă și sprijinul emoțional din partea familiei sunt aspecte
esențiale în formarea unei identități sănătoase și a unei stime de sine pozitive.
Comunitatea reprezintă un partener esențial în educația copiilor, oferind resurse și
oportunități suplimentare pentru dezvoltarea lor. Prin intermediul colaborării cu școli,
organizații non-guvernamentale și alte instituții locale, comunitatea își extinde rolul în
120
SUCEAVA 2024
sprijinirea procesului educațional al copiilor. Programul extracurricular, evenimentele culturale

și proiectele sociale reprezintă doar câteva dintre modalitățile prin care comunitatea își implică
membrii săi mai mici în activități care le stimulează creativitatea, le dezvoltă abilitățile și le
încurajează spiritul civic. Participarea activă în viața comunității contribuie la formarea unei
conștiințe sociale și a unui sentiment de apartenență și responsabilitate față de societate.
Familia și grădinița pot colabora și susține reciproc pentru a facilita integrarea copilului
atât în viața socială, cât și în activitățile școlare. Indiferent de mediul economic sau cultural al
familiei, atunci când părinții sunt partenerii grădiniței în activitatea instructiv-educativă, se
observă o îmbunătățire a performanțelor copiilor, o mai bună frecventare a grădiniței.
Copiii văd, aud și simt ce se petrece în jurul lor (gesturi, vorbe, atitudini) și trag din ele
înțelesuri care uneori pătrund adânc în conștiința lor, se fixează pentru mult timp, poate pentru
totdeauna, contribuind formarea experienței lor de viață. Experiența și interacțiunea cu lumea
din jur reprezintă aspecte fundamentale în procesul de dezvoltare și învățare al copiilor.
Gesturile, vorbele și atitudinile pe care le întâlnesc copii în mediul lor au un impact profund și
durabil asupra formării lor, contribuind la construirea experienței lor de viață și la dezvoltarea
lor holistică. Aceste aspecte nu doar influențează percepția lor asupra lumii, ci le oferă și modele
și puncte de referință în navigarea lor prin aceasta. Copiii sunt ca niște bureți, absorbind tot ce
se petrece în jurul lor. Gesturile, vorbele și atitudinile pe care le observă și le experimentează
sunt transformate în înțelesuri și învățăminte care îi modelează pe termen lung. Un aspect
esențial al interacțiunii copiilor cu lumea din jur este fixarea acestor experiențe în conștiința lor.
Unele experiențe, în special cele intense sau repetate, pot pătrunde adânc în conștiința lor și pot
rămâne acolo pentru tot restul vieții. Ele devin parte integrantă a identității și a modului în care
copiii își percep și își raportează experiențele și relațiile ulterioare.
Succesul muncii de educație depinde într-o măsură considerabilă de felul cum se
desfășoară viața de familie. Familia în socialism are toate condițiile pentru a contribui la
progresul societății, pentru a-și înfăptui funcția ei educativă. Ea se întemeiază pe dragoste și
respect reciproc, pe asigurarea existenței prin muncă cinstită, demnă, pe egalitatea în drepturi.
Pentru copii constituie exemple de cea mai mare valoare felul conștiincios în care
părinții își îndeplinesc datoria ca oameni ai muncii, purtarea lor demnă atrage stima și respectul
comunității. Sunt nenumărați acei copii care văzând succesele părinților, simt în ei aprinzându-
se dorința de a cunoaște multe lucruri, de a fi cuminți și ascultători etc. Atunci când copiii sunt
mincinoși sau nesinceri, părinții sunt îngrijorați. Copiii se învață să ascundă faptele rele sau
intențiile uneori de frică, din nevoia de a se apăra de severitatea părinților, alteori din cauza
unei toleranțe prea mare care îngăduie copilului să mintă, să se prefacă. Cea mai bună școală a
minciunii și al nesincerității o reprezintă însuși exemplul unor părinți. Faptele care sunt în
aparență neînsemnate sau mărunte, transmit în mintea copiilor idei greșite și îi învață să apeleze
la minciună ca la un mijloc lejer și care nu afectează, pentru a ieși curat din anumite încurcături.
De exemplu, mama îi comunică copilului să răspundă la ușă și să spună că acesta nu este acasă.
Exemplul părinților din faptele lor zilnice și grija lor de a oferi îndrumări adecvate
copiilor generează una dintre cele mai frumoase trăsături de caracter: voința. Aceasta îi ajută
pe copii să fie perseverenți, să nu lase baltă lucrul început, ci să-l ducă până la capăt, până la
realizarea scopului propus trecând peste greutățile și piedicile care apar în cale. Voința se
antrenează prin lupta împotriva piedicilor mărunte, zilnice. Un exemplu bun în educarea voinței
copiilor îl oferă curajul cu care părinții știu să învingă piedicile pentru îndeplinirea deciziilor
luate.
121
SUCEAVA 2024
În familie, copiii desfășoară variate activități. Principala lor activitate rămâne munca și
învățătura. Familia este primul mediu în care copiii își dezvoltă abilitățile, își formează valori
și își însușesc obiceiuri de viață. În cadrul familiei, copiii desfășoară o gamă variată de activități,
iar printre acestea, munca și învățătura ocupă un loc central. Aceste activități contribuie în mod
semnificativ la formarea lor ca indivizi responsabili și pregătiți pentru viitor. Munca în familie
este o practică ce îi învață pe copii valoarea muncii și responsabilitatea. Indiferent dacă este
vorba despre ajutorul în gospodărie, îngrijirea animalelor sau alte sarcini domestice, implicarea
copiilor în activitățile casnice îi învață importanța contribuției lor la bunăstarea familială.
Relația dintre familie, grădiniță și comunitate joacă un rol important în dezvoltarea
copiilor și în construirea unei rețele de suport și educație holistică. Familia și comunitatea sunt
surse importante de suport social pentru copii și părinți. Relațiile interpersonale din comunitate
pot oferi sprijin emoțional și practic, contribuind la dezvoltarea unui mediu pozitiv pentru
creșterea copiilor. Familia poate implica copiii în diverse activități comunitare, cum ar fi
evenimente culturale, proiecte de voluntariat sau acțiuni caritabile. Aceste experiențe îi învață
pe copii importanța implicării sociale și a solidarității. Comunitatea și familia pot colabora
pentru a oferi copiilor acces la diverse resurse și servicii, cum ar fi programe de educație
extracurriculară, servicii medicale și sociale sau proiecte educaționale.
Grădinița și familia colaborează pentru a asigura o educație coerentă și integrată pentru
copii. Comunicarea constantă între educatori și părinți facilitează înțelegerea nevoilor și
progresului copilului în diferite contexte. Grădinița oferă un mediu structurat și stimulant pentru
dezvoltarea copiilor, iar familia îi sprijină pe cei mici să își consolidează abilitățile și să își
exploreze interesele în afara grădiniței.
Cunoașterea profesiilor începe în familie și în comunitate, iar acestea au un rol important
în orientarea copiilor către viitoarele cariere și în formarea unei perspective sănătoase asupra
diversității ocupaționale. Prin intermediul exemplelor și experiențelor din viața de zi cu zi,
copiii își pot dezvolta interesul pentru diverse domenii și își pot contura aspirațiile profesionale.
Părinții reprezintă primele modele de urmat pentru copii în ceea ce privește cariera și munca.
Prin observație directă sau prin intermediul conversațiilor, copiii își pot forma o înțelegere
despre diversele profesii și responsabilitățile acestora. De exemplu: O mamă care este doctor îi
poate inspira pe copii să își dorească să urmeze o carieră în domeniul medical sau un copil care
era foarte răcit merge la spital cu tatăl lui și observă un medic, iar băiețelul îl întreabă pe părinte
ce face un doctor, astfel crește curiozitatea și interesul.
Comunicarea deschisă în familie permite copiilor să își exprime interesele și
curiozitățile legate de lumea muncii și a profesiilor. Părinții pot oferi informații, sfaturi și
îndrumare pentru a ajuta copiii să exploreze opțiunile de carieră. Discuțiile despre diversele
experiențe profesionale ale membrilor familiei pot stimula curiozitatea și explorarea carierelor
în diverse domenii. Comunitatea poate organiza evenimente și expoziții cu tema carierelor
pentru a oferi copiilor oportunități de a descoperi diverse profesii și de a interacționa cu
profesioniști din diferite domenii. De exemplu, o expoziție a meseriilor locale poate prezenta
copiilor diversitatea de cariere disponibile în comunitatea lor. Organizațiile din comunitate pot
să primească vizite de studiu pentru copii, oferindu-le oportunitatea să vadă în mod direct cum
funcționează diversele profesii și să interacționeze cu angajații acestora. De exemplu, o vizită
la un birou din secția de poliție sau la o fabrică locală poate oferi copiilor o perspectivă concretă
asupra muncii din aceste domenii.
Exemplul din familie, unde bunica a fost profesoară și împărtășește nepoților săi
experiențele sale din sala de clasă, inspirându-i pe aceștia să exploreze cariere în domeniul
122
SUCEAVA 2024
educației sau al formării profesionale. Implicarea în proiecte comunitare oferă copiilor

oportunitatea de a descoperi diversele roluri și profesii implicate în îmbunătățirea și dezvoltarea
comunității lor. De exemplu, participarea la acțiuni de curățenie a mediului înconjurător poate
expune copii la profesii precum ecologist, urbanist sau activist pentru mediu.
Cu sau fără intenție din partea celor de la care vin, exemplele își croiesc drum către
mintea și inima copiilor, îi influențează, îi învață și le trezesc anumite stări sufletești. Atât în
grădiniță, cât și în familie și în comunitate, exemplul oferă copiilor modele de urmat și
experiențe concrete care îi ajută să învețe și să se dezvolte. Pentru copii, omul matur e persoana
care știe totul, care are experiență multă, care nu greșește. De aceea imitarea lui îi încântă, le dă
încredere, siguranța că nu greșește.
Puterea educativă a exemplului în grădiniță, familie și comunitate este imensă și
influențează în mod semnificativ dezvoltarea copiilor. Exemplele pozitive oferite în aceste
medii îi ajută pe copii să își formeze propriile valori, să învețe abilități sociale și să își dezvolte
potențialul.
Tradiția educațională care implică grădinița, familia și comunitatea reprezintă un
fundament solid pentru dezvoltarea și succesul copiilor. Prin colaborarea și implicarea tuturor
acestor instituții, copiii sunt susținuți în învățarea lor holistică și în formarea lor ca indivizi
responsabili, empatici și pregătiți pentru a contribui pozitiv la societate.
Bibliografie:
• Bătrânu, E., Educația în familie, Editura Politică, București, 2015.
• Bonchiș, Elena, Familia și rolul ei în educarea copilului, Editura Polirom, București, 2011.
• Bulgărean, Maria, Organizarea vieții copilului în familie, Editura Științifică, București, 1965.
• Chircev, A., Contribuția familiei la orientarea școlară și profesională a copiilor, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 1969.
• Gray, J., Copii sunt din rai. Metode de educație pozitivă pentru creșterea unor copii cooperanți,
încrezători și sufletiști.
• Șerbănescu, D., Exemplul în educația copiilor, Editura Științifică, București, 1967.
123
SUCEAVA 2024
28. NECESITATEA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE ÎN

EDUCAȚIA COPIILOR

O componentă importantă în actul de educare a copilului preșcolar o constituie procesul

informativ-educativ la care contribuie familia şi grădiniţa. Familia este factorul educativ
prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită şi-l
urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă. Contribuţia familiei este cu atât mai
mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce etapele de creştere înaintează pe treptele
superioare ontogenezei. Aceasta oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte primii ani ai
vieţii, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă, reprezentând primul instrument de reglare a
interacţiunilor dintre copil şi mediul social.
În realizarea acestor sarcini, modelul parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului
exemple de comportamente în diferite contexte. De la părinţi, cei mici vor învăţa să aprecieze
ce este bine şi ce este rău, ce este drept şi ce este nedrept, ce este frumos şi ce este urât în
comportamente. Ei sunt primele modele pentru modul în care să acţioneze ulterior ca părinţi.
apropia de acestea.
124
SUCEAVA 2024
copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
grădiniţă-familie.
Dimensiunea relaţiei copil - părinte vizează controlul frecvenţei, al rezultatelor şcolare,
îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea spirituală şi materială a activităţii didactice a copilului.
Cealaltă dimensiune se referă la alegerea unităţii de învăţământ, la contactele directe ale
părinţilor cu cadrele didactice. Aceste contacte pot fi întâlniri colective dintre cadrele didactice
şi asociaţiile părinţilor, reuniunile de informare a părinţilor cu privire la diferite conţinuturi şi
metode şcolare. Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de
bază, fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului
ei educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece
aceasta o ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-6/7 ani.
Căldura raporturilor dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc se stabilesc
prin schimbul de informaţii - pentru care trebuie să găsim întotdeauna timpul necesar.
Educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu şi natural mod să urmeze calea justă în
raporturile cu copilul său, să prevină îndepărtarea lui sufletească, să înlăture eventualele carenţe
educative.
Complexitatea problemelor lumii contemporane cere deschiderea şi flexibilizarea
raporturilor în parteneriatul educaţional. Implicarea, ca agenţi ai educaţiei, a diferitelor instituţii
şi persoane din comunitate dezvoltă în prezent o imagine complexă şi dinamică a influenţelor
educaţionale. Grădiniţa, fiind puntea de legătură cu familia, are şi menirea de a asigura
părinţilor asistenţă de specialitate, informându-i asupra etapelor de evoluţie a copiilor şi venind
în sprijinul celor ce întâmpină dificultăţi în înţelegerea rolului de părinţi şi în îndeplinirea cu
succes a educării copiilor.
Cele mai frecvente ocazii pe care le are educatoarea de a comunica cu părinţii sunt: când
părinţii aduc copiii la grădiniţă; la sfârşitul programului, când părinţii îşi iau copiii de la
grădiniţă; cu prilejul diferitelor evenimente festive ce se organizează la nivelul grădiniţei:
sărbători diverse, festivităţi de început de ciclu ori la sfârşit de ciclu preşcolar; vizite la
domiciliu, lectorate cu părinţii, consultaţii pedagogice. Cu cât cunoaştem mai bine familiile
copiilor, cu atât mai eficient va fi parteneriatul cu ele. Cu cât părinţii vor cunoaşte mai bine
programul educaţional, cu atât va fi mai coerentă influenţa ambilor factori educaţionali şi a
ambelor medii educaţionale. Cu cât colaborarea dintre educator şi părinţi este mai strânsă cu
atât mai bine ambii actori vor cunoaşte mai bine copilul.
Dialogul educatoare-părinte se poate organiza, fie individual prin consultaţii, cu fiecare
familie, fie în adunările organizate cu părinţii; se informează reciproc, ceea ce contribuie atât
la buna desfăşurare a procesului educaţional din grădiniţă, cat şi la o buna educaţie în familie.
Dar, dialogul deschis bazat pe încrederea reciprocă cere timp pentru a fi clădit.
Participarea părinţilor la activităţi ale grupei reprezintă un alt prilej de cunoaştere a părinţilor,
dar şi un mod prin care aceştia sunt familiarizaţi cu programul grupei, cu conţinutul şi metodele
125
SUCEAVA 2024
didactice, cu materialele didactice şi mijloacele necesare desfăşurării activităţilor, cu modul de

comunicare şi abordare a situaţiilor problematice, cu semnificaţia respectului faţă de copil.
Relaţia părinte-educatoare astfel contribuie la constituirea unor relaţii pozitive între familie-
grădiniţă, la o coerenţă a practicilor educaţionale şi a cerinţelor referitoare la copil.
Vizitele periodice la domiciliu vor fi programate la momentele convenabile acesteia şi-
i oferă educatoarei posibilitatea de a cunoaşte familia şi copilul în mediul lor propriu.
Parteneriatul grădiniţă-familie se poate realiza şi prin întâlnirile formale cu toţi părinţii
desfăşurate în cadrul formal al negocierilor dintre administrarea grădiniţelor şi asociaţia
părinţilor. În cadrul acestor întâlniri părinţii trebuie implicaţi în luarea unor decizii menite să
asigure securitatea copiilor, stabilirea meniului zilnic corespunzător pentru menţinerea
sănătoasă a copilului.
Participarea părinţilor la excursii, vizite, serbări, aniversări. La serbare pot participa părinţi şi
rude ale copiilor. Părinţii por fi implicaţi nu doar in organizarea acestor evenimente, dar pot
veni şi cu sugestii, propuneri de teme, de activităţi.
Lectoratele cu părinţii, organizate sistematic, au drept scop o vie propagandă
pedagogică în rândul comunităţii. Părinţii de la un întreg nivel beneficiază, în cadrul
lectoratelor, de prezenţa şi consilierea unor specialişti din domeniul psihopedagogiei sau a unor
reprezentanţi ai instituţiilor cu care grădiniţa derulează programe în parteneriat (poliţie,
dispensar medical, instituţii culturale, ONG-uri). Comitetul de părinţi al grupei, ales anual,
constituie nucleul colaborării grădiniţei cu familiile copiilor, fiind forul organizat în vederea
găsirii şi aplicării de soluţii viabile la problemele de ordin socio-gospodăresc.
Realizarea unor vitrine cu material informativ de specialitate poate stimula interesul şi
curiozitatea părinţilor. Consultarea unora dintre acestea (cărţi, broşuri, referate, planuri de
intervenţie, etc.) contribuie la lărgirea experienţei pedagogice a părinţilor şi, implicit, la o
implicare potrivită în anumite situaţii educaţionale. Realizarea unor afişe speciale poate avea
un rol stimulativ de a oferi copiilor condiţii corespunzătoare de viaţă, de activitate intelectuală,
de hrană etc., pentru eliminarea exploatării copiilor, determinarea părinţilor a-şi integra copiii
în activităţi recreative, în cluburi ale copiilor etc.
Bibliografie
1. Bunescu, G., Alecu, G., Badea, D., (1997), Educaţia părinţilor. Strategii şi programe, Editura
2. Dumitrana, Magdalena, (2000), Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti;
3. Mateiaş, Alexandra, ( 2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, Ghid de parteneriat
şi consiliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
126
SUCEAVA 2024
29. IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI

FAMILIE
Prof. Înv.preşcolar Sauciuc Georgeta Luminița

GPN Nr.3,,Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
conturate acum formează baza modului de acţiune din viitor. Atitudinile şi comportamentele
părinţilor vor fi primele modele copiate cu fidelitate de copii. Preşcolarul ar trebui să aibă toate
condiţiile unui cadru optim în care să se dezvolte şi această răspundere revine în mare măsură
familiei care poate îndeplini această sarcină doar printr-o colaborare eficientă cu grădiniţa.
Familia oferă copilului un mediu afectiv, social şi cultural.
Mediul familial, sub aspect afectiv, este o şcoală a sentimentelor deoarece copilul
trăieşte în familia sa o gamă variată de relaţii interindividuale, copiindu-le prin joc în propria
conduită. Cu triplă funcţie, reglatoare, socializatoare şi individualizatoare, familia contribuie în
mare măsură la definirea personalităţii şi conturarea individualităţii fiecărui copil. Grădiniţa
este prima unitate de învăţământ cu care copilul dar şi familia intră în contact. Ea poate oferi
părinţilor o imagine obiectivă a copilului, poate sprijini şi orienta familia în educarea copiilor.
Educatoarele trebuie să lucreze cu familiile în scopul organizării activităţilor zilnice,
asigurării educaţiei şi întâmpinării nevoilor sale. În acelaşi timp, educatoarea nu trebuie să uite
că familiile învaţă împreună cu copiii. Copilul este un membru nou şi unic al familiei care
trebuie să înveţe să-l cunoască cu tot ce ţine de personalitatea, temperamentul şi stilul său.
Unitatea de acţiune a celor doi factori (grădiniţă şi familie) în vederea formării copiilor este
condiţionată de un mod comun de lucru şi de o bună cunoaştere reciprocă, iar începutul este dat
de cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei educativ.
Familia este o sursă principală de informaţii privind relaţiile interpersonale dintre
membrii acesteia, aşteptările privind educaţia copilului, stilul educaţional, autoritatea părinţilor
şi metodele educative folosite, valorile promovate, climatul educaţional, responsabilităţile pe
care copilul le îndeplineşte. Educatoarele trebuie să asigure părinţilor numeroase ocazii de a se
implica în programul grădiniţei, comunicând în fiecare zi, povestindu-le despre cum şi-a
petrecut copilul lor timpul, ce activităţi de învăţare a desfăşurat, ce progres sau regres a realizat
copilul sau anunţându-i ce activităţi sau întâlniri au planificat. Ele trebuie să ajungă să cunoască
bine familiile şi copiii de aceea vor folosă toate ocaziile pentru a comunica cu părinţii şi a
schimba informaţii. Unele familii vor dori să se implice mai mult, altele mai puţin. Frecvenţa
şi conţinutul discuţiilor cu părinţii vor depinde şi de dorinţa acestora de a comunica sau de
nevoile şi preferinţele lor. Există numeroase căi de implicare a familiilor în programul de
educaţie al copiilor. Unele familii pot veni la întâlniri, altele pot trimite materiale confecţionate
acasă, altele ar putea participa la activităţile din grădiniţă, iar altele să facă parte din comitetul
de părinţi. În cadrul întâlnirilor individuale periodice educatoarea va analiza evoluţia dezvoltării
copilului, va identifica care sunt domeniile de dezvoltare care necesită o diversificare a
activităţilor, care sunt activităţile care sunt realizate cu uşurinţă acasă, modul în care copilul
reacţionează la diverse activităţi propuse.
127
SUCEAVA 2024
Părintele se simte implicat în viaţa copilului său şi vede continuitatea relaţiei dintre
„acasă” şi „la grădiniţă”. În acest fel, începe să îşi verbalizeze temerile sau să se simtă valorizat
în rolul său, se poate centra pe observaţiile asupra copilului său. Educatoarea poate evalua dacă
abilităţile parentale au nevoie de suport şi îi poate oferi diverse materiale pentru aşi îmbogăţi
cunoştinţele şi dezvolta capacităţile parentale. De aceea aceste întâlniri au un profund caracter
de confidenţialitate. O modalitate modernă de implicare o reprezintă familiile în sala de grupă.
Uneori familiile se simt intimidate o dată intrate în sala de grupă, considerând că aceasta este
„aria” de influenţă aparţinând exclusiv educatoarelor. Acesteia îi revine răspunderea de a
încuraja familiile să vină în sala de clasă oricând doresc. Atenţia personală arătată îi va ajuta pe
părinţi să renunţe la orice stânjeneală.
Totodată, părinţii pot asista la activităţile desfăşurate de educatoare cu copiii, pot învăţa
modalităţi de comunicare eficienţă cu aceştia şi modalităţi de soluţionare a situaţiilor de criză.
Pe măsură ce părinţii se obişnuiesc să participe la activităţi ei vor ajunge să cunoască şi să
respecte munca educatoarelor, vor vorbi mai liber despre progresele făcute de copiii sau despre
problemele pe care le au, se vor împrieteni cu ceilalţi părinţi, vor învăţa mai multe şi vor înţelege
mai bine modul de dezvoltare al unui copil, vor învăţa să desfăşoare activităţi similare acasă
sau să continuie acasă activitatea educatoarei cu activităţi în completarea acesteia, vor găsi
răspunsuri la întrebările care îi frămîntă, îşi vor observa copilul la joacă şi vor învăţa să-şi
conceapă copilul în relaţie cu ceilalţi. Participarea părinţilor la activităţile copilului are un dublu
câştig: pe de o parte, copilul se va simţi securizat de prezenţa părinţilor, astfel încât va fi mai
deschis spre explorare; pe de altă parte, se va face un transfer de abilităţi practice şi cunoştinţe
de la educator spre părinte, prin exersarea amenajării spaţiilor, a comunicării cu copilul, prin
observarea atentă a acestuia într-un alt context decât cel de acasă. Acolo unde spaţiul o permite
se poate amenaja o cameră rezervetă familiei sau măcar un colţ în care se pot afişa lucrările
copiilor sau poze ale acestora din timpul activităţilor precum şi informaţii utile pentru educarea
copiilor acasă, pliante despre cursuri şi concursuri pentru copii. Aici ei se pot întâlni cu alţi
părinţi, analiza şi aprecia munca copiilor, pot citi informaţiile expuse la avizier. De obicei acest
spaţiiu se poate amenaja pe holul grădiniţei. Acest spaţiu poate conţine şi cărţi de specialitate
despre dezvoltarea copiilor şi despre educaţia parentală pe care părinţii să aibă posibilitatea să
le împrumute.
Întrunirile şi întrevederile familiale sunt o componentă importantă a parteneriatului
grădiniţă-familie. Există câteva tipuri de întâlniri familiale: întâlniri planificate de consultanţă,
cele ale grupurilor de opinie şi dialog, întâlniri informale şi cele organizate cu ocazia unui
eveniment special. Educatoarele au responsabilitatea de a programa întâlnirile de consiliere cu
părinţii săptămânal pentru a discuta despre proiectele tematice desfăşurate şi despre alte
probleme care preocupă ambele părţi. Pentru că aceste întruniri sunt destinate părinţilor
subiectele alese trebuie să fie de interes pentru aceştia. Întrunirile vor fi benefice numai dacă se
axează pe problemele care îi preocupă pe părinţi care nu vor participa dacă nu le vor găsi
interesante şi utile. De aceea este necesar ca educatoarea împreună cu familiile să descopere
care aspecte îi interesează şi vor stabili data întâlnirii. Educatoarea află care sunt interesele
familiei prin întâlnirile informale sau prin intermediul chestionarelor referitoare la interesele
familiei. Anumite subiecte pot fi prezentate de o manieră mai formală, aşteptându-se şi o replică
din partea părinţilor. Alte aspecte cer un mai mare grad de participare, familiile putând în acest
caz să-şi practice abilităţile şi experienţa. Educatoarea va concepe o planificare a activităţilor
de consiliere şi sprijin pentru părinţi incluzând teme generale dar şi particulare la sugestia
părinţilor. Grupurile de susţinere şi dialog se formează de obicei din dorinţa comună a câtorva
familii care vor să dezbată împreună un subiect.
128
SUCEAVA 2024
Adesea după o întrunire, câţiva părinţi vor dori să dezbată anumite subiecte sau să afle
mai multe date. Familiile cu un interes specific sau cu necesităţi deosebite se pot întruni şi
susţine reciproc, schimbând opinii, sugestii şi resurse. Aceste grupuri de opinie pot fi formate
din: taţi, părinţi bunici, părinţi ai copiilor cu diferite deficienţe, părinţi tineri, mame.
Educatoarele ar trebui să susţină aceste eforturi oferind informaţii de specialitate. Medierea
educatoarei şi spaţiul pus la dispoziţie pentru derularea acestor activităţi consolidează abilităţile
parentale, valenţa participativă în viaţa copilului şi dezvoltă un sentiment de apartenenţă la
comunitatea grădiniţei, generând implicare în viaţa instituţiei. Întrunirile comisiei de
consultanţă familială le facilitează părinţilor o participare activă în cadrul tuturor aspectelor
importante ale programului educaţional. În cadrul acestor întâlniri se va discuta despre:
participarea familiei, comunicarea educatoare-părinţi, implicarea comunităţii, organizarea de
evenimente sociale, strângerea de fonduri, organizarea unor excursii.
Educatoarea mai poate, de asemenea, să propună părinţilor un program de vizite la
domiciliu, dar acestea trebuie să apară în plan doar după consolidarea relaţiei de încredere dintre
părinte şi educator. Vizita la domiciliu este investită adesea cu un puternic rol evaluativ, care
se adresează părintelui şi este destul de dificil să accepte acest lucru. Important este ca părintele
să nu resimtă aceste vizite ca abuzive, ci ca modalităţi de colaborare partenerială, pentru a
determina un răspuns cât mai adecvat nevoilor de dezvoltare ale copilului lor. Oricărei persoane
îi place să fie apreciată, recunoscută şi să sărbătorească succesele. Reuşitele copiilor trebuie
sărbătorite de aceea cu diferite ocazii educatoarele organizează serbări care costituie un prilej
de cunoaştere reciprocă şi de satisfacţie reciprocă pentru realizările copiilor. Părinţii se pot
implica în desfăşurarea repetiţiilor, în confecţionarea costumelor sau a decorului, în organizarea
unor mini petreceri pentru copii la sfârşitul acestori serbări.
Rezumând, meseria de părinte se învaţă în timp şi cu sprijinul educatoarei în perioada
preşcolarităţii, iar de buna colaborare a familiei cu grădiniţa depinde dezvoltarea armonioasă şi
unitară a copilului.
Biliografie:
1. Dumitrana Magdalena, 2000 „Copilul, familia şi grădiniţa”, Editura Compania, Bucureşti
2. Popescu Eugenia (coord.), 1995 „Pedagogie preşcolară. Didactica” E.D.P., Bucureşti
3. Voiculescu Elisabeta, 2001 „Pedagogie preşcolară”, Editura Aramis, Bucureşti
129
SUCEAVA 2024
30. RELAȚIA DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE, COMUNITATE
Prof.Sava Adriana Lenuța

G.P.P ,,Căsuța Piticilor’’ Gura Humorului
intervin primele contacte sociale și experințe de viață (socializarea primară sau socializare de
bază), și continuă de-a lungul vieții omului, odată cu dobândirea unor statusuri și roluri
cunoscute şi fixate împreună cu familia și copiii, ușurează mult efortul învăţării. Există o reţea
complexă de relaţii în cadrul unei şcoli, iar aceste relaţii au un potenţial considerabil de
influenţare a educaţiei copiilor, atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ.
Principalele relații sunt:
1. Relația dintre grădiniță și familie. Dezvoltarea acestui tip de relație, vine după sine și cu un
avantaje printre care amintim: dezvoltarea abilităților de lideri ale părinților; conectarea familiei
cu membrii școlii și ai comunității; oferirea de suport familiilor preșcolarilor. Menținând acest
tip de parteneriat, părinții devin responsabili fața de educația copiilor și îndeplinesc nevoile
copiilor de a fi sprijiniți și aprobați.
Cadrele didactice trebuie să manifeste o relație de prietenie față de părinți, să-i
informeze pe părinți cu privire la aspectele pozitive și negative ale copilului. Tot cadrele
didactice trebuie să le ofere părinților suficiente informații despre nivelul de dezvoltare al
copilului, despre activitățile care îi trezesc copilului cel mai mare interes.
Conducerea grădiniței are și ea un rol foarte important, pentru că aceasta trebuie să
creeze un climat educațional deschis, trebuie să-i încurajeze pe părinți să participe la activitățile
desfășurate cu copiii și părinții. Părinților trebuie să li se creeze o impresie frumoasă despre
grădiniță, un loc unde își aduc copiii cu drag, fără teama de a pune întrebări, oferindu-li-se
răspunsuri de fiecare dată.
Părinții au și ei datoria de a le creea propriilor copii, o imagine frumoasă a grădiniței,
un loc deosebit de drăguț și relaxant, unde aceștia învață cele mai frumoase cântece și poezii și
unde au cele mai frumoase jucării. În acest fel curiozitatea copiilor crește, iar dacă părinții au o
atitudine pozitivă față de grădiniță, atunci sunt toate șansele ca preșcolarul să aibă încredere în
educatoare și colegi.
Părinții preșcolarului trebuie să fie interesați de tot ce se întâmplă cu copilul la
grădiniță, trebuie să știe orarul grădiniței, trebuie să știe ce îi place cel mai mult copilului să
facă, trebuie să participe cu interes la activitățile desfășurate în grădinița cu familia. Părinții
trebuie să fie deschiși, să ofere cadrului didactic toate informațiile despre copil, din punct de
vedere al sănătății, al dezvoltării sau a dorinței acestuia.
În concluzie, relația dintre familie și grădiniță trebuie să fie o relație de prietenie, o
relație de comunicare , ambele părți trebuie să prezinte interes pentru același fapt: preșcolarul.
Grădinița și familia trebuie să lucreze în echipă, trebuie să înțeleagă că acest lucru în echipă
este favorabil evoluției preșcolarului. Ambele părți luptă pentru educarea preșcolarului, punctul
130
SUCEAVA 2024
comun în grădinița. Preșcolarul este mai presus de orice, el trebuie educat deoarece el
reprezintă viitorul țării, țară în care trăim cu toții.
Există și blocaje în acest tip de relație, atunci când profesorul nu este bine pregătit și
nu își dorește să relaționeze cu familia preșcolarului, dar și din partea familiei , atunci când
părinții tratează cu dezinteres grădinița și tot personalul instituției. Din păcate sunt suficienți
părinți care tratează grădinița ca pe un loc sigur unde își lasă copilul în siguranță, necontând
pentru aceștia nivelul de educare al copilului, sau interesele copilului.
2. Relația dintre grădiniță și comunitate. Deține numeroase avantaje, printre care amintim:
specificul grădiniței respective în comunitatea locală.
Educatoarele, au rolul de a manifesta creativitate și imaginație în inițierea unor
parteneriate, dinamism în organizarea și desfășurarea acestor parteneriate,.
Exemple de astfel de parteneriate între grădiniță-comunitate ar fi cu jandarmeria, participare la
Ziua Jandarmeriei, dar și cu poliția, participând la Ziua Poliției.
Bibliografie
• Albane de Beaurepaire,(2020) Aptitudinile copilului tău, Editura Litera
• Daniela Brotac, Valorificarea parteneriatului Grădiniță-familie-comunitate, Editura
Universitară
• Lise Bourbeau,(2021) Relațiile dintre grădiniță-familie, 2021, Editura Ascendent
• Mariana Dragu, Ion Dumitru,(2000) Cartea Inteligențelor multiple, Editura Gimnasiu
131
SUCEAVA 2024
31. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE
Prof. înv. preșcolar Stanca Mihaela

Șc. Gimn. Gheorghe Popadiuc / G.P.P. Voinicelul Rădăuți
Parteneriatul educațional a devenit una dintre conceptele - cheie ale pedagogiei de astăzi și
o atitudine manifestă în sfera educației. Ca atitudine, parteneriatul are nevoie, din parte tuturor
celor implicați, de recunoașterea și acceptarea diferențelor, toleranță, egalitate de șanse,
interacțiune, comunicare în ambele sensuri, colaborare, cooperare, susținere reciprocă, lucru în
echipă. El tinde să devină un concept central pentru abordarea de tip curricular flexibilă și
deschisă a problemelor educative. În abordarea curriculară a educației se identifică nevoia
cunoașterii, respectării și valorizării diversității. Este vorba de o diversitate care presupune
unicitatea fiecărei ființe umane și multiculturalitatea. Copiii nu sunt normali sau anormali, ci
unici, cu particularității diferite, determinate de caracteristicile lor subiective individuale și de
apartenența lor la un spațiu și o identitate socioculturală.
copilului la nivelul procesului educațional. Educația intră în sfera relațiilor parteneriale ca liant
sau ca proces; o fericită conjunctură, care determină, într-un fel sau altul, ca parteneriatul dintre
familie- grădiniță- comunitate să funcționeze în beneficiul copilului. Este considerată o primă
experiență rațională și de colaborare cu persoane profesioniste, o îmbinare a parteneriatului cu
informațiile părinților, o deschidere spre comunitate, toate având ca obiectiv comun, și anume
dezvoltarea globală a copilului. Mediul în care copilul se naște, trăiește primii ani ai vieții, se
dezvoltă și se formează pentru viață este cel oferit de familie. Mediul familial ocupă un loc
central în multitudinea factorilor determinați ai evoluției copilului. Trăsăturile și coordonatele
personalității copilului se construiesc în relație cu mediul social, cu situațiile pe care trebuie să
le trăiască în familie, atitudinile părinților având o influență importantă asupra personalității
copilului în devenirea sa ca adult. Tot în familie, copilul își însușește limbajul, se formează cele
mai importante deprinderi de comportament: respectul, politețea, cinstea, sinceritatea, ordinea,
răbdarea, etc.
Educația din familie a copilului se continuă cu cea din grădiniță, care oferă un mediu
educațional impregnat cu multiple valențe educative, în care copilul vine să-și lărgească sfera
de cunoaștere, să socializeze și să pășească într-o nouă etapă de viață socială. Activitatea
educativă din grădiniță nu poate fi izolată, educația trebuie să se manifeste permanent ca o
acțiune coerentă, complexă și unitară a grădiniței și familiei. Grădinița, ca primă instituție care
se conduce după principii și metode științifice, deține mijloace specifice pentru valorificarea
potențialului fizic și psihic al fiecărui copil. Un rol foarte important în reușita procesului
instructiv-educativ îl are relația familie-grădiniță, de aceea cadrele didactice trebuie să acorde
o atenție deosebită comunicării cu copiii și cu familiile acestora.
Comunitatea educativă se definește ca ansamblul instituțiilor și relațiilor sociale din mediul
social apropiat al copilului. Fiecare instituție din comunitatea apropiată copilului poate
influența formarea și instruirea acestuia: prin modalități indirecte, dar și prin modalități directe:
sprijin, colaborare cooperare. În fapt, este o responsabilitate pe care o au diferite instituții de a
contribui la efortul educativ și de a sprijini școala. Comunitatea de oameni care trăiesc și învață
împreună constituie contextul primordial în care se desfășoară educația și are la bază
132
SUCEAVA 2024
următoarele caracteristici: tendința firească de a se organiza în comunități guvernate de o serie

de norme formale și informale care asigură funcționarea și progresul comunității; fiecare
persoană are drepturi și responsabilități, asigurarea accesului egal la educație fiind dreptul
fiecărui membru al comunității; sistemul de educație devine parte integrantă în viața
comunității, cu toate cerințele care decurg pentru buna lui funcționare. O comunitate care
plasează educația printre prioritățile sale este o comunitate care acționează conștient în folosul
tuturor membrilor săi. În cadrul unei comunități, grădinița și școala sunt instituții care asigură
educația copiilor, dar sprijină în același timp preocuparea și nevoia adulților pentru
perfecționare continuă și învățarea pe tot parcursul vieții. Atunci când reprezentanții instituțiilor
educative și membrii comunității devin parteneri în educație, în jurul beneficiarilor direcți,
respectiv în jurul copiilor, se formează o comunitate de suport care poate funcționa ca un
mecanism bine pus la punct.
Părinții, copiii și comunitatea se influențează puternic unii pe alții. În fiecare zi, copiii învață
despre oameni și locuri din comunitatea lor atunci când își însoțesc educatoarele sau părinții în
plimbări și vizite, dar și în cadrul activităților desfășurate în grădiniță. Se recunoaște tot mai
mult influența altor instituții din comunitate asupra informării și formării copilului.
În concluzie, parteneriatul educațional este un demers complex pedagogic, psihologic, de
comunicare și de intercunoaștere prin care se armonizează individualitatea fiecărei persoane,
nevoile de formare și informare, aspirațiile și idealurile acesteia cu cerințele sociale,
profesionale, de creștere și formare. Grădinița nu poate rămâne singură în acest proces complex
și de durată, ci este nucleul în jurul căruia se construiește o întreagă comunitate în jurul și în
beneficiul copilului și aș celorlalți agenți educaționali implicați. În complementaritate, familia
asigură temeiuri educaționale esențiale, securitate afectivă, deschidere spre valori, aspecte care
se multiplică treptat în spațiul educației școlare, în timp ce celelalte instituții asigură accesul la
valori, creează oportunități de comunicare și învățare ,,altfel”, sporesc complexitatea acțiunilor
și relațiilor, duc actul didactic, atunci când este necesar, și dincolo de perimetrul clasei, în
spațiul outdoor.
Bibliografie
- Metodica activităților instructiv- educative din grădiniță, V. Anghelaghe, C. Bențea, editura E.

D. P. 2017
- Piramida cunoașterii, referent științific Prof. Vasile Chiș, editura Diamant 2014
- Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar, coordonatori Ion Albulescu, Horațiu Catalano
editura DPH 2019
133
SUCEAVA 2024
32. PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CU FAMILIA
Prof. înv. preșc. Stoica Gbriela Florentina

G.P.P ,,Alexandrina Simionescu Ghica” Târgoviște
Denumirea proiectului: Copii Împliniți, Părinți Implicați

Durată: 1 an școlar
Argument:
Colaborarea strânsă între grădiniță și familie reprezintă un fundament esențial pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului. Întrucât grădinița și familia joacă roluri distincte dar
complementare în viața preșcolarilor, această colaborare eficientă oferă un mediu de creștere și
învățare optim pentru copil.
În primul rând, comunicarea constantă și deschisă între educatoare și părinți facilitează
transferul de informații relevante despre progresul, nevoile și comportamentul copilului. Prin
această comunicare bidirecțională, se pot identifica mai ușor abilitățile și pasiunile copilului,
precum și eventualele dificultăți pe care le întâmpină în dezvoltarea sa. Astfel, educatoarea și
familia pot lucra împreună pentru a crea un plan personalizat de sprijin pentru copil, adaptat
nevoilor sale specifice.
De asemenea, colaborarea între educatoare și familie poate contribui semnificativ la
continuitatea experiențelor de învățare. Ceea ce învață copilul acasă poate fi susținut și dezvoltat
în mediul grădiniței, și invers. Astfel, copilul se va simți într-un mediu coerent, în care regulile,
valorile și atitudinile sunt consistente, ceea ce îi va stimula încrederea și siguranța în propriile
sale abilități.
De asemenea, o relație strânsă între grădiniță și familie poate oferi și sprijin emoțional
și social atât pentru copil, cât și pentru părinți. Participarea activă a părinților la activitățile
școlare și evenimentele grădiniței poate întări conexiunile sociale ale copilului și poate
consolida legătura dintre familie și mediul educațional. Prin colaborare, părinții se pot simți mai
implicați în procesul de dezvoltare al copilului și pot avea un rol activ în susținerea evoluției
acestuia.
În concluzie, colaborarea strânsă între grădiniță și familie reprezintă un factor crucial
pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Prin comunicare, continuitate și sprijin reciproc,
copilul se va bucura de un mediu integrat și coerent, în care va putea să își exploreze potențialul
maxim și să crească armonios în toate aspectele dezvoltării sale. Astfel, parteneriatul între
educație și familie este un demers esențial pentru a construi temelia unui viitor de succes și
împlinire pentru preșcolari.
Descrierea proiectului:
Prin intermediul activităților proiectului, grădinița își recunoaște și subliniază
importanța părinților ca primi educatori ai copiilor, încercând să îi convingă să înțeleagă că
aceasta nu este doar o simplă instituție socială, ci un loc care educă și instruiește.
Puncte tari (ale aplicării proiectului):
• Se va înlesni adaptarea copiilor la viața de grup, oferindu-le oportunitatea de a socializa și a
interacționa cu alți copii de vârsta lor.
• Părinții vor învăța mai multe despre etapele dezvoltării unui copil, ceea ce le va permite să
înțeleagă mai bine nevoile și comportamentul copiilor lor.
• Părinții își vor împărtăși experiențele, creând astfel un mediu de sprijin și schimb de informații
între ei.
134
SUCEAVA 2024
• Părinții se vor împrieteni între ei, dezvoltând legături sociale și sprijin reciproc în cadrul
comunității de părinți.
• Relația grădiniță-familie se va întări, promovând colaborarea și comunicarea constantă între
cele două entități pentru beneficiul copiilor.
• Părinții își vor putea descoperi copilul sub diferite aspecte care implică interacțiunea cu
colectivitatea, dezvoltându-le astfel încrederea în abilitățile și aptitudinile copiilor lor.
• Va spori încrederea familiei în grădiniță, deoarece aceștia vor observa eforturile și angajamentul
personal al educatorilor pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
• Va spori eficiența activităților instructiv-educative desfășurate în grădiniță, deoarece implicarea
activă a părinților poate aduce perspective noi și poate îmbunătăți calitatea procesului
educațional.
Puncte slabe:
• Este posibil ca unii părinți să nu trateze cu același interes acest proiect, ceea ce ar putea afecta
gradul de implicare și colaborare.
• Există posibilitatea ca unii părinți să se manifeste în mod nedorit în cadrul proiectului, ceea ce
ar putea crea tensiuni și dificultăți în relația cu ceilalți părinți și cu grădinița.
• Pot apărea dificultăți în gestionarea așteptărilor și dorințelor diferite ale părinților în ceea ce
privește implicarea lor în activitățile proiectului.
• Unele familii pot avea resurse sau disponibilitate limitată pentru a participa activ la proiect,
ceea ce poate crea inegalități în cadrul comunității de părinți.
• Este posibil ca unele dintre activitățile proiectului să nu fie pe placul sau interesul tuturor
părinților, ceea ce ar putea afecta gradul de participare și entuziasm în cadrul proiectului.
Scopul proiectului este de a implica și de a stimula participarea părinților în viața
grădiniței, transformându-i în parteneri activi și informați în educația copiilor lor. De asemenea,
proiectul își propune să ofere părinților informații relevante privind strategiile de cunoaștere a
copilului și să creeze oportunități pentru a valorifica experiențele pozitive acumulate de părinți
în educația preșcolarilor.
Obiective:
• Formarea părinților în calitate de parteneri egali și responsabili în educația copiilor preșcolari,
promovând implicarea activă și conștientă a acestora în procesul educativ.
• Informarea și oferirea unei minime formări a competențelor părinților, necesare pentru a asigura
o educație corespunzătoare și adecvată la domiciliu.
• Conștientizarea de către părinți a rolului instructiv-educativ al grădiniței, prin trăirea
emoțională alături de copiii lor și încurajarea satisfacției dobândirii de abilități și deprinderi
esențiale.
• Stimularea participării active a părinților în cadrul parteneriatului dintre familie și grădiniță,
pentru a crea o comunitate educativă unită și implicată.
• Convingerea părinților să investească în dezvoltarea personală a copiilor și a grupelor de
preșcolari în ansamblu, astfel încât să contribuie la creșterea armonioasă și dezvoltarea copiilor.
Metode/tehnici de lucru:
- întâlniri cu specialişti, consiliere, dezbateri, vizionarea unui documentar, jocuri, expuneri,
prezentare de imagini foto, studiu individual, expoziţie foto şi cu lucrări ale copiilor.
Grup ţintă:
• Preșcolarii, părinţii preșcolarilor, comunitatea locală;
Etapele proiectului:
➢ Realizarea unui studiu pentru identificarea comportamentelor la părinți referitoare la implicarea
în educația copiilor.
➢ Investigarea cauzelor care determină aceste comportamente specifice părinților.
135
SUCEAVA 2024
➢ Organizarea întâlnirilor cu părinții în vederea analizării și discutării cauzelor identificate.

➢ Distribuirea materialelor de informare către părinți, individualizate în funcție de rezultatele
studiului realizat.
➢ Desfășurarea calendarului de activități stabilit pentru proiect, care va cuprinde acțiuni specifice
destinate implicării și colaborării dintre grădiniță și familie.
Rezultate aşteptate:
• Transformarea premiselor relației dintre grădiniță și familie, astfel încât să se creeze o
colaborare strânsă și să se consolideze parteneriatul educațional.
• Îmbunătățirea nivelului de informare al părinților cu privire la educația propriului copil,
oferindu-le resurse și cunoștințe necesare pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă și armonioasă
a copiilor lor.
Echipa de lucru: educatoarea grupei, psiholog, logoped, medic, asistentă.
Evaluare: chestionar; colaje foto și video; consemnările din jurnalul grupei.
Bibliografie:
*** CURRICULUM PENTRU EDUCAŢIA TIMPURIE, 2019 (anexa la ordinul
ministrului Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019)
CALENDARUL DE ACTIVITĂŢI:
Nr. Conţinutul Mijloc de realizare Data Participanţi Evaluare
Crt. acţiunii
1. Necesitatea Sedință cu părinții Septembrie Părinți Proces-
parteneriatului Dezbatere Educatoare verbal
grădiniţă-familie
3. „Ce ne-aduce Activitate demonstrativă Octombrie Părinţi Fotografii
Zâna Toamna” derulată de educatoare şi Educatoare Tabel de
copii, împreună cu părinţii Copii prezență
Târg de toamnă
4. “Pedeapsă sau Discuții libere cu privire la Noiembrie Părinţi Chestionar
recompensă ?” modalițile de Educatoare
recompensare ale copiilor Consilier
și evitarea pedepselor școlar
5. „Dăruim Activitate de colectare de Decembrie Educatoare Proces-
Împreună: obiecte/ alimente/ jucării Părinţii verval de
etc. pentru familiile Copii donație
nevoiașe - Activitate de Fotografii
voluntariat
6. “Ce trebuie sa Masă rotundă (discuții cu Ianuarie Educatoare Tabel de
fac?” privire la modalitățile cele Părinţi prezență
mai potrivite de a aborda Consilier
anumite situații) școlar
7. „Ecranul și Dezbatere despre februarie Educatoare Chestionar
Copilul: implicațiile și consecințele Părinţi
Implicații și utilizării tehnologiei de
Consecințe în către copii precum și
Lumea identificarea strategiilor
Tehnologiei” eficiente de gestionare a
utilizării ecranelor de către
copii
136
SUCEAVA 2024
8. „E ziua ta, Activitate demonstrativă Martie Educatoare Fotografii

mămico!” derulată de educatoare şi Tătici Tabel de
copii, împreună cu părinţii Copii prezență
9. „Hristos a Vizită la biserică – aprilie Părinți Fotografii
înviat!” Împărtășirea copiilor Educatoare Acord de
Copii deplasare
Preot
10. „Un mediu curat, Excursie Mai Educatoare Fotografii
o lume mai Părinţi
bună!” Copii
11. “Copii împliniți, Evaluare și feedback din Iunie Educatoare Chestionar
părinți implicați” partea părinților și Părinți
educatoarelor, pentru a
evalua rezultatele
parteneriatului și a
identifica posibile
îmbunătățiri.
137
SUCEAVA 2024
33. COLABORAREA DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE ȘI COMUNITATE
Prof. Țigănetea Antița

G.P.N.,,Căsuța Poveștilor” Vatra Dornei
În educarea copilului preşcolar, o componentă foarte importantă o constituie procesul

instructiv-educativ la care contribuie familia şi grădiniţa.
Familia este factorul educativ prioritar, întrucât educaţia începe din familie, aceasta fiind
modelul pe care copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viaţă.
Contribuţia familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce
etapele de creştere înaintează pe treptele superioare ontogenezei. De asemenea, putem spune că
familia oferă mediul în care copilul se naşte, trăieşte primele experienţe, se dezvoltă şi se
formează pentru viaţă. Apariţia unui nou membru în familie, care la început este complet
dependent de adulţi, aduce cu el un enorm sens al responsabilităţii, privind modul în care trebuie
să ȋl îngrijeşti şi să ȋl educi. Părinţii sunt primii dascăli, deoarece ei sunt primii cu care copilul
interacţionează constant încă din prima zi a vieţii sale.
Familia reprezintă liantul care uneşte relaţiile dintre copil şi mediul social. Asigură astfel,
condiţiile necesare trecerii prin toate stadiile de dezvoltare ale copilăriei, piloni ce stau la baza
structurării personalităţii individului. Prin relaţiile sale cu mama, tata, cu fraţii şi celelalte rude,
copilul ȋncearcă să se integreze ȋn societate, să se adapteze, îşi cunoaşte valorile şi începe să-şi
formeze astfel imaginea de sine. Comunicarea intrafamilială influenţează decisiv dezvoltarea
psihofizică a copilului şi, de asemeni, formarea personalităţii lui. Copiii îşi observă proprii
părinţi cum acţionează în rolul de părinţi. Familia este exemplul pe care copilul îl imită. Primele
deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului sunt dezvoltate în familie (deprinderi igienice, de
alimentaţie sănătoasă), acestea constituind suportul dezvoltării ulterioare şi îşi pun amprenta
asupra întregii personalităţi. Astfel, copilul reprezintă oglinda părinţilor lui.
Calitatea limbajului (volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea exprimării),
depinde de modelele oferite de părinţi, de modul în care aceştia interacţionează şi îi solicită pe
copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: ordinea,
răbdarea, respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea etc. Din familie, cei mici vor învăţa să facă
diferenţa ȋntre ce este bine şi ce este rău, ce este drept şi ce este nedrept, ce este frumos şi ce
este urât în comportamente.
La vârsta preşcolară un factor educativ foarte important ȋl reprezintă grădiniţa, care
desfăşoară un amplu proces instructiv-educativ şi are cadre cu pregătire profesională
corespunzătoare, ce aplică metode şi procedee pedagogice consacrate. Orice cadru didactic care
conduce o grupă de preşcolari, trebuie să cunoască specificul fiecărui stadiu de dezvoltare a
caracteriale. Se preocupă de integrarea socială a preşcolarului prin implicarea lui în mediul
grădiniţei, al grupei de preşcolari pe care o conduce, oferindu-i prilejul să cunoască mediul
înconjurător, organizând vizite în împrejurimile grădiniţei. Treptat, cu multă răbdare,
educatoarea este cea care cultivă încrederea în propriile posibilităţi ale copiilor, integrând în
jocuri şi activităţi copiii timizi, lucrând diferenţiat ȋn funcţie de posibilităţile şi de trebuinţele
fiecăruia, utilizând jocul şi jucăriile existente pentru a-i apropia de acestea.
Grădiniţa fără implicarea familiei nu poate funcţiona ȋntr-un mod optim. Astfel îi revine
rolul de partener în relaţiile ei cu familia, iar acest rol derivă din faptul că este un serviciu
specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea sarcinilor educaţiei copiilor cu vârste cuprinse
între 3-5/6 ani.
138
SUCEAVA 2024
Identificăm două dimensiuni principale ȋn implicarea atât a unităţii de învăţământ cât şi

a familiei în beneficiul copilului: dimensiunea relaţiei copil/părinte şi dimensiunea relaţiei
grădiniţă/familie.
1.Dimensiunea relaţiei copil/părinte urmăreşte frecventarea grădiniţei, rezultatele
şcolare, îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea emoţională şi materială a activităţii didactice a
copilului.
2.Dimensiunea relaţiei grădiniţă/familie, se referă la alegerea de către părinte a unităţii
de învăţământ la care ȋşi va ȋnscrie copilul, la contactele directe ale părinţilor cu cadrul didactic
de la grupă şi cadrele didactice din unitate. Aceste contacte pot fi şedinţe cu părinţii, program
de consiliere a părinţilor, cursuri de formare pentru părinţi „Educăm aşa!”, activităţi ȋn
parteneriat, implicarea ȋn proiecte educaţionale, concursuri şcolare etc.
Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea unei condiţii de bază,
fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor şi potenţialului ei
educativ (date esenţiale despre familie care sunt consemnate ȋn caietul de observaţii al grupei).
Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de familie, deoarece aceasta o
ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între 3-5/6 ani. Nu se poate educa
în mod corect un copil fără a-l observa atent, fără a-l studia, fără a-i înţelege personalitatea.
Un parteneriat grădiniţă-familie este esenţial pentru succesul preşcolarului. Literatura de
specialitate recomandă trei direcţii: acceptarea familiei, respectarea familiei şi legătura cu
familia. Se pare că cea mai mare barieră a parteneriatului grădiniţă-familie este faptul că părinţii
nu se simt acceptaţi. Pentru a evita acest lucru cadrul didactic trebuie să aibă o atitudine pozitivă
faţă de familie, furnizând astfel un punct pozitiv de plecare ȋn relaţie cu ei, să recunoască şi să
acorde feed-back la nevoile şi temerile părinţilor, să informeze părinţii cu privire la activităţile
care urmează să aibă loc ȋn grădiniţă, să folosească un limbaj prin care să interacţioneze cu
familia, să implice părinţii ȋn realizarea programelor, astfel ȋncât să ȋnţeleagă cât de importantă
este activitatea cu profesioniştii.
Astfel, putem spune că, colaborarea dintre grădiniţă şi familie este extrem de importantă
şi trebuie să ne unim eforturile ȋn vederea educării copiilor. Dintre acţiunile desfăşurate ȋn
parteneriat cu familia putem menţiona consilierea părinţilor (consultaţii individuale cu părinţii
ȋn care aceştia sunt informaţi despre progresul, stagnarea sau regresul copilului), şedinţele cu
părinţii (li se aduce la cunoştinţă acestora diferite informaţii privind organizarea şi desfăşurarea
unor activităţi viitoare cuprinse ȋn diferite proiecte educaţionale, de asemenea sprijinirea
activităţilor instructiv-educative cu o varietate de materiale didactice corespunzătoare temei
studiate ȋn fiecare săptămână, consultarea portofoliilor copiilor), cursuri pentru părinţi după
metoda: „Educaţi aşa!”Astfel, conţinuturile şi îndrumările psihopedagogice trebuie să fie
competente, bogate, variate, actuale, esenţiale şi accesibile, pentru a fi receptate, înţelese şi
urmate conştient de către toţi membrii familiei: părinţi, bunici şi copii.
influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici.
Familia, școala și comunitatea se influențează puternic unele pe altele.
Grădinița organizează diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și care au
potențialul de a ușura învățarea.Aceste parteneriate conduc spre: sprijin comunitar, cunoașterea
specificului cultural, suport material, suport cultural, facilitarea atingerii obiectivelor etc.
Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
139
SUCEAVA 2024
Asociații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode

educative.
Agenți economici: prin sprijin material.
Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de viață sănătos.
Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duc actul didactic la cel mai bun nivel.
Familia dă startul obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița este nucleul ce formează copilul, iar
comunitatea extinde învățarea în afara perimetrului clasei, în spațiul outdoor, prin activități
atractive.
BIBLIOGRAFIE
-ALBULESCU, Ion, (2008 ). Morală şi educaţie, Editura Eikon, Cluj-Napoca;
-BOCOȘ, Mușata., CATALANO, Horațiu (2009 ), Pedagogia învăţământului preşcolar.
Instrumente didactice, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
-PÂNIȘOARĂ, Ovidiu (2008 ). Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom,Iași;
ŞCHIOPU, Ursula (1992). Cunoaşterea copilului preşcolar, Editura Liceum, București.
140
SUCEAVA 2024
34. EDUCAȚIA TIMPURIE – PROVOCĂRI ȘI REALIZĂRI

„Știința este un lucru pasionant! Prichindeii sunt oameni de știință înnăscuți. Le place să
pună întrebări, să observe, să înțeleagă... și din nou să se întrebe.” (Larousse). Sunt multe lucruri
de descoperit în lumea care îi înconjoară, care îi atrage pe tărâmul fascinant al cunoașterii și le
satisface curiozitatea în privința științelor vieții: animalele, plantele, corpul omenesc și a
științelor Pământului: vulcanii, rocile, ecologia și alte științe.
Este evident faptul că numai o parte dintre copiii noștri vor deveni oameni de știință. De
altfel nici nu se urmărește acest lucru, dar educația și pregătirea pentru știință este o condiție de
bază a evoluției societății umane. Relația pe care copilul o stabilește cu lumea înconjurătoare
va fi astfel mai apropiată, mai caldă, mai directă, mai firească. Copilul înțelege în acest mod că
el este o parte a universului înconjurător, că tot ceea ce face afectează acest mediu și că el este
la rândul lui afectat de tot ceea ce se întâmplă în jur. Atitudinea lui față de natură și față de
semeni va fi mai deschisă și, ceea ce este mai important, mai responsabilă.
Metodele de investigare științifică a mediului înconjurător bazate pe contactul direct al
copilului cu mediul, pe experiment, explorare, cercetare, produc efecte imposibil de ignorat
cum ar fi: schimbări de culoare, de temperatură, zgomote mai mult sau mai puțin ciudate,
mișcare, modificare de formă, de structură, etc. Dincolo de rezultatele vizibile, cele în evoluția
gândirii copilului sunt extraordinare. Utilizând metoda investigației, activitatea la grupă se
transformă în experiențe de învățare memorabile. La nivelul de vârstă la care lucrăm sarcina
dascălului nu este de a „preda științe” ci de a crea mediul în care „a învăța” să fie distractiv,
incitant, creativ. Descoperirea cunoștințelor se poate transforma într-o adevărată aventură, într-
o căutare, explorare. De altfel noi credem că știința din spatele acestor activități este la fel de
importantă ca procesul de descoperire, de investigare, de explorare, de înțelegere și însușire a
unor lecții de viață.
Jocul, activitatea preferată a copiilor, poate introduce simplu și firesc copilul în lumea
magică a științei . Este „molipsitor" entuziasmul implicării în astfel de activități, conștientizând
în același timp cât de distractiv și de amuzant poate fi să înveți, să-ți păstrezi vie curiozitatea și
dorința de a privi lumea cu bucurie, cu căldură, cu ochi senini, larg deschiși. În timp, copiii vor
fi capabili de descoperiri pe care noi acum, nici nu ni le putem imagina. Pentru că așa cum
spunea un reputat om de știință: „Descoperirea constă în a vedea ceea ce vede toată lumea, dar
a te gândi la ceea ce nu s-a gândit nimeni înainte!”(Albert Szent Gyorgi).
Sunt fundamentale în grădiniță: jocul, explorarea și experimentarea. Copiii acumulează
prin aceste trei tipuri de activități experiențe cu semnificație pentru dezvoltarea lor și le satisface
nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească lumea din jur acționând pe cele trei căi.
Experimentul stimulează inteligențele multiple, dezvoltă gândirea și operațiile ei,
gândirea logică, cauzală, predicția în anticiparea, unor rezultate. De asemenea stimulează
capacitatea de a formula întrebări și ipoteze, de a căuta soluții, răspunsuri pentru validarea
ipotezelor, de a aplica în situații noi cunoștințele, de a face legături cauză-efect.
141
SUCEAVA 2024
Important este ca orice cadru didactic să cunoască îndeaproape particularitățile învățării

la copii pentru a exploata potențialul formativ al materialelor și jucăriilor potrivite vârstei
acestora. Rolul educativ general al jucăriilor nu numai că antrenează mișcările, exersează
organele de simț, dar ele au și altă valoare, dezvoltă gândirea, operațiile prematematice
(grupare, clasificare, etc.), relațiile cauzale și spațiale dintre obiecte și multe alte cunoștințe,
deprinderi și capacități. La copiii de 3-4 ani importante sunt jucăriile, păpușile, accesoriile de
menaj, jucăriile mobile, diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos jucăriile (cutii,
sticluțe de plastic, dopuri, etc.)
Toate acestea permit copilului să stabilească anumite raporturi, dobândind, prin
participarea întregului corp, experiență cu privire la: greutăți, volume, culoare, mărime, formă,
rezistența materialelor, se familiarizează cu noțiunea de echilibru.
La grupe de 5-6 ani, rolul educatoarei este și acela de a antrena copilul să perceapă
raporturi între mărimi, greutăți , volume, distanțe, poziții și direcții și acela de a-l implica pe
copil în rezolvarea de situații problematice, în înțelegerea unor fenomene magnetice, optice.
Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desfășura jocul: „De-a descoperitorii”.
Acest joc obișnuiește copiii să sesizeze însușirile obiectelor, chiar și pe cele mai ascunse privirii
lor. Ca material se poate folosi o minge, un iepuraș din melană, o bilă, un caiet. Jocul se poate
desfășura frontal. Le spunem copiilor să privească cu atenție un obiect și să spună tot ce văd și
simt la el. Arătându-le un cub, le spunem că acesta are culoarea roșie, că fețele lui au forma
pătrată, când îl pipăim este lucios și neted, că este din lemn, că este colțuros, când îl aruncăm
auzim zgomotul produs de lemn, dacă îl cântărim în palmă, simțim că este greu.
Acest exemplu a sugerat modul în care trebuie să abordăm experiențele de învățare ale
copilului la această vârstă. Așadar, primul mijloc prin care copilul descoperă lumea îl constituie
contactul direct cu obiectele.
El vede, apucă, miroase, gustă și astfel acumulează experiență, capătă cunoștințe în
măsura în care interacționează cu mediul (prin mediu înțelegând obiecte, materiale, mediul din
sala de grupă, din afara sălii de grupă). Prin activitățile desfășurate, copilul de 3-6 ani se
interesează în mod deosebit de natură, de fenomenele caracteristice fiecărui anotimp, de diferite
aspecte din viața plantelor și a animalelor care îi atrag atenția, îi trezesc curiozitatea și-l
preocupă. Curiozitatea spontană a copiilor, manifestată prin întrebările: „La ce?, „Cum?”, „De
ce?”, se transformă într-o activitate intelectuală intensă.
Activitatea din grădiniță este bazată pe: - învățare prin descoperire (care presupune
explorare și experimentare) pe cale inductivă, care se folosește atunci când copiii au
posibilitatea să observe diverse fenomene și obiecte, pentru ca pe baza informațiilor culese să
ajungă la formularea unor generalizări (concluzii); rolul educatoarei este de a dirija procesul de
observare și formulare a concluziilor.
În sala de grupă, la centrul „Știință” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozități”. Aici
pot fi desenați 2 copii încadrați între semnul întrebării și al mirării. Ca materiale se pot folosi:
planșe, ghivece cu semințe aflate în diferite stadii de dezvoltare, colecții de semințe, colecții de
scoici, insectare, ierbare, eprubete, vase de capacități diferite ș.a. Educatoarea va schimba la
intervale de timp destul de mici materialul pus la dispoziția copilului, în așa fel încât acesta să-
l atragă, să-l intereseze, să-l facă să întrebe din proprie inițiativă: „ce este”, „la ce folosește”,
„ce se întâmplă dacă...”, „cum este la gust”. Materialul nou este bine să fie prezentat într-o
formă atractivă. Dacă acesta nu este sesizat de către copii educatoarea va fi cea care va incita
142
SUCEAVA 2024
copiii în a face unele descoperiri. De mare importanță este transpunerea copiilor în lumea
necunoscutului, ori a preocupărilor serioase ale adultului. Purtarea unui halat sau a unor
însemne, desfășurarea unor activități în cadrul deosebit de laborator creează cadrul psihologic
favorabil acceptării posturii de descoperitor de cunoștințe.
Îngrijirea unui pom, plantat de copii îi va ajuta să descopere că toate plantele au nevoie
de anumite condiții pentru a se dezvolta: plantă sănătoasă, lumină, căldură, îngrijire, pământ
bun. De asemenea observă procese ca: înmugurire, înfrunzire, înflorire, formarea fructelor,
creșterea și coacerea lor. Folosind întrebările cauzale, copiii pot fi ajutați prin implicarea
educatoarei în activitatea de învățare, să vadă ceea ce este posibil, să vadă unele legături cauzale
simple între fenomenele din natură și anume legături evidente cum ar fi: - toamna frunzele
îngălbenesc și cad din cauza frigului și a umezelii; - apa îngheață din cauza gerului; - zăpada se
topește din cauza căldurii, pomii înmuguresc și înfloresc numai după încălzirea vremii și
datorită luminii, că din muguri ies frunzulițe, din alții apar florile, apoi fructele care cresc
datorită căldurii și hranei. Apoi se coc. Astfel când am observat mărul, prin explicații simple și
clare copiii au înțeles că mărul - pom iese din sămânța de măr sănătoasă, pusă în pământ care
în condiții favorabile crește, se maturizează.
În cadrul temei: „Apa, aerul, pământul și focul – prieteni sau dușmani?”, pentru a înțelege
mai bine cum iau naștere cele trei tipuri de erupții vulcanice, se pot face diferite experiențe în
aer liber.
Preșcolarii sunt foarte atrași de tema: „O lume dispărută”: Cele mai multe plante și
animale care trăiau pe planeta noastră, la începutul istoriei Pământului, au murit fără să lase
urme. Unele dintre ele au lăsat fosile, adică amprente.
„Prepară o fosilă!”: Se varsă nisip umed pe fundul unei sticle de plastic. Se așază o
cochilie de melc sau scoică pe acest nisip și se toarnă deasupra o pastă de ipsos. Se lasă să se
usuce timp de două zile, iar pentru a obține amprenta cochiliei se decupează plasticul cu un
foarfece. Copiii vor fi foarte încântați să constate că mulajul lor seamănă cu o fosilă.
În realizarea învățării prin descoperire, educatoarea trebuie să cunoască și să respecte
particularitățile de vârstă ale copiilor să nu utilizeze idei abstracte, care nu pot fi înțelese, să
dezvolte gândirea și vorbirea copiilor. Implicându-ne în activitatea lor putem observa că prin
contactul direct cu lumea concretă, prin efectuarea unor mici experimente trezim interesul
copiilor și le satisfacem curiozitatea.
Sunt puși în situația de a dialoga, de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se
ajuta între ei pentru efectuarea unor experiențe. Când se joacă copiii experimentează
posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor și în rezolvarea situațiilor problematice.
De asemenea, un lucru foarte important este ca sarcinile să fie diferențiate în funcție de
vârsta și individualitatea copiilor. Materialele utilizate în cadrul experimentelor pot fi diverse,
în funcție de tema abordată, dar sunt de preferat paharele de plastic transparente, pipete,
lingurițele de plastic, șervețele, suc de diferite culori, coloranți alimentari, cerneală de diferite
culori, magneți, lupe, mijloace de transport pe apă confecționate din hârtie, lemn și metal, mingi
de diferite mărimi și altele.
Copiii sunt foarte curioși, observă multe lucruri într-un timp scurt, dar bagajul lor de
cunoștințe nu le permite să formuleze cu ușurință întrebări și nici să reproducă fenomene
naturale în condiții de laborator.
143
SUCEAVA 2024
Pentru început educatoarea oferă suport și modele. Ei vor învăța repede cum să pună
întrebări și cum „să se joace științific”.
Odată întrebarea formulată este timpul pentru cercetare: „Unde pot găsi răspunsul la
întrebarea mea?”. Se pun în valoare cunoștințele anterioare ce pot fi folosite pentru a răspunde
la întrebarea nou formulată „Ce știu despre ... ”? Selecția acestor cunoștințe este realizată cu
sprijinul educatoarei. Copiii au ocazia de a-și transpune gândurile în cuvinte. E momentul în
care educatoarea introduce termeni științifici specifici subiectului.
În funcție de vârsta copiilor și de interesul manifestat pentru activitate se aleg mai mulți
sau mai puțini termeni a căror semnificație să fie clară copiilor. Nu se urmărește strict reținerea
termenilor științifici ci înțelegerea fenomenului studiat. Pentru clarificarea unor noțiuni
educatoarea folosește surse dintre cele mai variate: enciclopedii ilustrate pentru copii, programe
educaționale realizate pentru calculator sau desene și scheme sugestive realizate chiar de ea.
Aceștia sunt primii pași spre cercetare. O imagine bine realizată face mai mult decât o mie de
cuvinte pe care oricum, ei, nu prea știu să le citească sau să le înțeleagă. Informațiile obținute
de copii în urma activității sunt organizate și evaluate în diferite moduri (desene, grafice, afișe,
cuvinte încrucișate, jocuri de rol, chiar cântece și poezii), cu ajutorul educatoarei.
Concluziile finale exprimate la sfârșit de activitate constituie adesea punct de plecare
pentru activități viitoare, un nou: „De ce...?”, „Cum ... ?”, „Unde ... ?”, „Ce-ar fi dacă ... ?”
O activitate științifică îmbină întotdeauna armonios domenii diferite de activitate din
curriculum. Păstrând curiozitatea naturală a copiilor descoperim și redescoperim alături de ei
plăcerea de a observa și de a experimenta. „Întreaga știință se naște din observație și
experiment”, spunea Sainte Beuve. Iar „Adevărata plăcere este în descoperire, nu în cunoaștere”
susținea cu multă convingere, Asimov. Și eu cred că avea dreptate ...
Bibliografie:
Brănișteanu R., Clapou C. (2017), „100 de experimente pentru copii”, Universitatea
Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău;
Breben Silvia, Gongea Elena, Matei Elena, Ruiu Georgeta (2001), „Cunoașterea mediului”,
ghid pentru învățământul preșcolar, editura Radical
Larousse, „Prima mea carte de științe.”
Richard Churchill, „365 de experimente științifice simple”, editura Aquila'93
Tătaru L., Glava A., Chiș O. (2014), „Piramida cunoașterii – repere metodice In aplicarea
curriculumului preșcolar”, Editura Diamant, Pitești;
144
SUCEAVA 2024
35. EDUCAȚIA TIMPURIE – PROVOCĂRI ȘI REALIZĂRI

„Știința este un lucru pasionant! Prichindeii sunt oameni de știință înnăscuți. Le place să
pună întrebări, să observe, să înțeleagă... și din nou să se întrebe.” (Larousse). Sunt multe lucruri
de descoperit în lumea care îi înconjoară, care îi atrage pe tărâmul fascinant al cunoașterii și le
satisface curiozitatea în privința științelor vieții: animalele, plantele, corpul omenesc și a
științelor Pământului: vulcanii, rocile, ecologia și alte științe.
Este evident faptul că numai o parte dintre copiii noștri vor deveni oameni de știință. De
altfel nici nu se urmărește acest lucru, dar educația și pregătirea pentru știință este o condiție de
bază a evoluției societății umane. Relația pe care copilul o stabilește cu lumea înconjurătoare
va fi astfel mai apropiată, mai caldă, mai directă, mai firească. Copilul înțelege în acest mod că
el este o parte a universului înconjurător, că tot ceea ce face afectează acest mediu și că el este
la rândul lui afectat de tot ceea ce se întâmplă în jur. Atitudinea lui față de natură și față de
semeni va fi mai deschisă și, ceea ce este mai important, mai responsabilă.
Metodele de investigare științifică a mediului înconjurător bazate pe contactul direct al
copilului cu mediul, pe experiment, explorare, cercetare, produc efecte imposibil de ignorat
cum ar fi: schimbări de culoare, de temperatură, zgomote mai mult sau mai puțin ciudate,
mișcare, modificare de formă, de structură, etc. Dincolo de rezultatele vizibile, cele în evoluția
gândirii copilului sunt extraordinare. Utilizând metoda investigației, activitatea la grupă se
transformă în experiențe de învățare memorabile. La nivelul de vârstă la care lucrăm sarcina
dascălului nu este de a „preda științe” ci de a crea mediul în care „a învăța” să fie distractiv,
incitant, creativ. Descoperirea cunoștințelor se poate transforma într-o adevărată aventură, într-
o căutare, explorare. De altfel noi credem că știința din spatele acestor activități este la fel de
importantă ca procesul de descoperire, de investigare, de explorare, de înțelegere și însușire a
unor lecții de viață.
Jocul, activitatea preferată a copiilor, poate introduce simplu și firesc copilul în lumea
magică a științei . Este „molipsitor" entuziasmul implicării în astfel de activități, conștientizând
în același timp cât de distractiv și de amuzant poate fi să înveți, să-ți păstrezi vie curiozitatea și
dorința de a privi lumea cu bucurie, cu căldură, cu ochi senini, larg deschiși. În timp, copiii vor
fi capabili de descoperiri pe care noi acum, nici nu ni le putem imagina. Pentru că așa cum
spunea un reputat om de știință: „Descoperirea constă în a vedea ceea ce vede toată lumea, dar
a te gândi la ceea ce nu s-a gândit nimeni înainte!”(Albert Szent Gyorgi).
Sunt fundamentale în grădiniță: jocul, explorarea și experimentarea. Copiii acumulează
prin aceste trei tipuri de activități experiențe cu semnificație pentru dezvoltarea lor și le satisface
nevoile specifice vârstei. Ei încearcă să cucerească lumea din jur acționând pe cele trei căi.
Experimentul stimulează inteligențele multiple, dezvoltă gândirea și operațiile ei,
gândirea logică, cauzală, predicția în anticiparea, unor rezultate. De asemenea stimulează
145
SUCEAVA 2024
capacitatea de a formula întrebări și ipoteze, de a căuta soluții, răspunsuri pentru validarea

ipotezelor, de a aplica în situații noi cunoștințele, de a face legături cauză-efect.
Important este ca orice cadru didactic să cunoască îndeaproape particularitățile învățării
la copii pentru a exploata potențialul formativ al materialelor și jucăriilor potrivite vârstei
acestora. Rolul educativ general al jucăriilor nu numai că antrenează mișcările, exersează
organele de simț, dar ele au și altă valoare, dezvoltă gândirea, operațiile prematematice
(grupare, clasificare, etc.), relațiile cauzale și spațiale dintre obiecte și multe alte cunoștințe,
deprinderi și capacități. La copiii de 3-4 ani importante sunt jucăriile, păpușile, accesoriile de
menaj, jucăriile mobile, diversele obiecte care înlocuiesc în mod avantajos jucăriile (cutii,
sticluțe de plastic, dopuri, etc.)
Toate acestea permit copilului să stabilească anumite raporturi, dobândind, prin
participarea întregului corp, experiență cu privire la: greutăți, volume, culoare, mărime, formă,
rezistența materialelor, se familiarizează cu noțiunea de echilibru.
La grupe de 5-6 ani, rolul educatoarei este și acela de a antrena copilul să perceapă
raporturi între mărimi, greutăți , volume, distanțe, poziții și direcții și acela de a-l implica pe
copil în rezolvarea de situații problematice, în înțelegerea unor fenomene magnetice, optice.
Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desfășura jocul: „De-a descoperitorii”.
Acest joc obișnuiește copiii să sesizeze însușirile obiectelor, chiar și pe cele mai ascunse privirii
lor. Ca material se poate folosi o minge, un iepuraș din melană, o bilă, un caiet. Jocul se poate
desfășura frontal. Le spunem copiilor să privească cu atenție un obiect și să spună tot ce văd și
simt la el. Arătându-le un cub, le spunem că acesta are culoarea roșie, că fețele lui au forma
pătrată, când îl pipăim este lucios și neted, că este din lemn, că este colțuros, când îl aruncăm
auzim zgomotul produs de lemn, dacă îl cântărim în palmă, simțim că este greu.
Acest exemplu a sugerat modul în care trebuie să abordăm experiențele de învățare ale
copilului la această vârstă. Așadar, primul mijloc prin care copilul descoperă lumea îl constituie
contactul direct cu obiectele.
El vede, apucă, miroase, gustă și astfel acumulează experiență, capătă cunoștințe în
măsura în care interacționează cu mediul (prin mediu înțelegând obiecte, materiale, mediul din
sala de grupă, din afara sălii de grupă). Prin activitățile desfășurate, copilul de 3-6 ani se
interesează în mod deosebit de natură, de fenomenele caracteristice fiecărui anotimp, de diferite
aspecte din viața plantelor și a animalelor care îi atrag atenția, îi trezesc curiozitatea și-l
preocupă. Curiozitatea spontană a copiilor, manifestată prin întrebările: „La ce?, „Cum?”, „De
ce?”, se transformă într-o activitate intelectuală intensă.
Activitatea din grădiniță este bazată pe: - învățare prin descoperire (care presupune
explorare și experimentare) pe cale inductivă, care se folosește atunci când copiii au
posibilitatea să observe diverse fenomene și obiecte, pentru ca pe baza informațiilor culese să
ajungă la formularea unor generalizări (concluzii); rolul educatoarei este de a dirija procesul de
observare și formulare a concluziilor.
În sala de grupă, la centrul „Știință” poate fi realizat un panou intitulat: „Curiozități”. Aici
pot fi desenați 2 copii încadrați între semnul întrebării și al mirării. Ca materiale se pot folosi:
planșe, ghivece cu semințe aflate în diferite stadii de dezvoltare, colecții de semințe, colecții de
scoici, insectare, ierbare, eprubete, vase de capacități diferite ș.a. Educatoarea va schimba la
intervale de timp destul de mici materialul pus la dispoziția copilului, în așa fel încât acesta să-
l atragă, să-l intereseze, să-l facă să întrebe din proprie inițiativă: „ce este”, „la ce folosește”,
146
SUCEAVA 2024
„ce se întâmplă dacă...”, „cum este la gust”. Materialul nou este bine să fie prezentat într-o
formă atractivă. Dacă acesta nu este sesizat de către copii educatoarea va fi cea care va incita
copiii în a face unele descoperiri. De mare importanță este transpunerea copiilor în lumea
necunoscutului, ori a preocupărilor serioase ale adultului. Purtarea unui halat sau a unor
însemne, desfășurarea unor activități în cadrul deosebit de laborator creează cadrul psihologic
favorabil acceptării posturii de descoperitor de cunoștințe.
Îngrijirea unui pom, plantat de copii îi va ajuta să descopere că toate plantele au nevoie
de anumite condiții pentru a se dezvolta: plantă sănătoasă, lumină, căldură, îngrijire, pământ
bun. De asemenea observă procese ca: înmugurire, înfrunzire, înflorire, formarea fructelor,
creșterea și coacerea lor. Folosind întrebările cauzale, copiii pot fi ajutați prin implicarea
educatoarei în activitatea de învățare, să vadă ceea ce este posibil, să vadă unele legături cauzale
simple între fenomenele din natură și anume legături evidente cum ar fi: - toamna frunzele
îngălbenesc și cad din cauza frigului și a umezelii; - apa îngheață din cauza gerului; - zăpada se
topește din cauza căldurii, pomii înmuguresc și înfloresc numai după încălzirea vremii și
datorită luminii, că din muguri ies frunzulițe, din alții apar florile, apoi fructele care cresc
datorită căldurii și hranei. Apoi se coc. Astfel când am observat mărul, prin explicații simple și
clare copiii au înțeles că mărul - pom iese din sămânța de măr sănătoasă, pusă în pământ care
în condiții favorabile crește, se maturizează.
În cadrul temei: „Apa, aerul, pământul și focul – prieteni sau dușmani?”, pentru a înțelege
mai bine cum iau naștere cele trei tipuri de erupții vulcanice, se pot face diferite experiențe în
aer liber.
Preșcolarii sunt foarte atrași de tema: „O lume dispărută”: Cele mai multe plante și
animale care trăiau pe planeta noastră, la începutul istoriei Pământului, au murit fără să lase
urme. Unele dintre ele au lăsat fosile, adică amprente.
„Prepară o fosilă!”: Se varsă nisip umed pe fundul unei sticle de plastic. Se așază o
cochilie de melc sau scoică pe acest nisip și se toarnă deasupra o pastă de ipsos. Se lasă să se
usuce timp de două zile, iar pentru a obține amprenta cochiliei se decupează plasticul cu un
foarfece. Copiii vor fi foarte încântați să constate că mulajul lor seamănă cu o fosilă.
În realizarea învățării prin descoperire, educatoarea trebuie să cunoască și să respecte
particularitățile de vârstă ale copiilor să nu utilizeze idei abstracte, care nu pot fi înțelese, să
dezvolte gândirea și vorbirea copiilor. Implicându-ne în activitatea lor putem observa că prin
contactul direct cu lumea concretă, prin efectuarea unor mici experimente trezim interesul
copiilor și le satisfacem curiozitatea.
Sunt puși în situația de a dialoga, de a se contrazice cu privire la opiniile lor sau de a se
ajuta între ei pentru efectuarea unor experiențe. Când se joacă copiii experimentează
posibilitatea de a deveni mai flexibili în gândirea lor și în rezolvarea situațiilor problematice.
De asemenea, un lucru foarte important este ca sarcinile să fie diferențiate în funcție de
vârsta și individualitatea copiilor. Materialele utilizate în cadrul experimentelor pot fi diverse,
în funcție de tema abordată, dar sunt de preferat paharele de plastic transparente, pipete,
lingurițele de plastic, șervețele, suc de diferite culori, coloranți alimentari, cerneală de diferite
culori, magneți, lupe, mijloace de transport pe apă confecționate din hârtie, lemn și metal, mingi
de diferite mărimi și altele.
147
SUCEAVA 2024
Copiii sunt foarte curioși, observă multe lucruri într-un timp scurt, dar bagajul lor de
cunoștințe nu le permite să formuleze cu ușurință întrebări și nici să reproducă fenomene
naturale în condiții de laborator.
Pentru început educatoarea oferă suport și modele. Ei vor învăța repede cum să pună
întrebări și cum „să se joace științific”.
Odată întrebarea formulată este timpul pentru cercetare: „Unde pot găsi răspunsul la
întrebarea mea?”. Se pun în valoare cunoștințele anterioare ce pot fi folosite pentru a răspunde
la întrebarea nou formulată „Ce știu despre ... ”? Selecția acestor cunoștințe este realizată cu
sprijinul educatoarei. Copiii au ocazia de a-și transpune gândurile în cuvinte. E momentul în
care educatoarea introduce termeni științifici specifici subiectului.
În funcție de vârsta copiilor și de interesul manifestat pentru activitate se aleg mai mulți
sau mai puțini termeni a căror semnificație să fie clară copiilor. Nu se urmărește strict reținerea
termenilor științifici ci înțelegerea fenomenului studiat. Pentru clarificarea unor noțiuni
educatoarea folosește surse dintre cele mai variate: enciclopedii ilustrate pentru copii, programe
educaționale realizate pentru calculator sau desene și scheme sugestive realizate chiar de ea.
Aceștia sunt primii pași spre cercetare. O imagine bine realizată face mai mult decât o mie de
cuvinte pe care oricum, ei, nu prea știu să le citească sau să le înțeleagă. Informațiile obținute
de copii în urma activității sunt organizate și evaluate în diferite moduri (desene, grafice, afișe,
cuvinte încrucișate, jocuri de rol, chiar cântece și poezii), cu ajutorul educatoarei.
Concluziile finale exprimate la sfârșit de activitate constituie adesea punct de plecare
pentru activități viitoare, un nou: „De ce...?”, „Cum ... ?”, „Unde ... ?”, „Ce-ar fi dacă ... ?”
O activitate științifică îmbină întotdeauna armonios domenii diferite de activitate din
curriculum. Păstrând curiozitatea naturală a copiilor descoperim și redescoperim alături de ei
plăcerea de a observa și de a experimenta. „Întreaga știință se naște din observație și
experiment”, spunea Sainte Beuve. Iar „Adevărata plăcere este în descoperire, nu în cunoaștere”
susținea cu multă convingere, Asimov. Și eu cred că avea dreptate ...
Bibliografie:
Breben Silvia, Gongea Elena, Matei Elena, Ruiu Georgeta (2001), „Cunoașterea mediului”,
ghid pentru învățământul preșcolar, editura Radical
Brănișteanu R., Clapou C. (2017), „100 de experimente pentru copii”, Universitatea
Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău;
Richard Churchill, „365 de experimente științifice simple”, editura Aquila'93
Tătaru L., Glava A., Chiș O. (2014), „Piramida cunoașterii – repere metodice ]n aplicarea
curriculumului preșcolar”, Editura Diamant, Pitești;
Larousse, „Prima mea carte de științe.”
148
SUCEAVA 2024
36. GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE,ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIA

COPIILOR
Prof. Turza Elena

G.P.P. „Căsuța piticilor”-Gura Humorului
Educaţia, ca proces orientat spre împlinirea spirituală a fiinţei şi a comunităţii,

presupune participare, trăire, comunicare precum şi o cunoaştere profundă a evoluţiilor ce au
avut loc în ultima perioadă. Prin urmare, modul de dezvoltare al lumii contemporane este legat
în mare măsură, de modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţele acestei dezvoltări. Unul
dintre răspunsurile educaţiei la această evoluție este constituit din inovaţiile în conceperea şi
derularea proceselor educative şi reorientarea către comunitate.
După ani de zile de încercări şi experimente pe seama cadrelor didactice şi a copiilor,
experimente care au dus la o încărcare excesivă a programelor şi manualelor, ca şi a
programului general al fiecărui copil care s-a văzut în postura de a învăţa mult şi inutil, se
zăreşte la orizontul învăţământului românesc o schimbare reală, schimbare care vine din aria
extracurriculară a activităţii şcolare şi care evident că se manifestă cu succes, de ceva vreme la
nivelul învăţământului preşcolar.
Această schimbare a venit o dată cu implementarea proiectelor educaţionale, ca părţi ale
programelor naţionale educaţionale.
Proiectele educaţionale, care se desfăşoară la nivelul nostru de învăţământ, definesc
legătura grădiniţei cu întreaga comunitate din care facem parte şi asigură puntea de legătură
între interiorul şi exteriorul unităţii de învăţământ.
Proiectele educaţionale pot fi categorisite astfel:
- proiecte educaţionale care fac parte din marile programe naţionale educaţionale: „Să citim
pentru mileniul III”, „Eco-grădiniţa”, „Kalocagatia”etc.;
- proiecte educaţionale care fac parte din noile educaţii: educaţia pentru pace, educaţia
nutriţională, educaţia pentru timpul liber, educaţia pentru respectarea drepturilor omului,
educaţia pentru participare şi democraţie, educaţia demografică, educaţia pentru comunicare şi
pentru mass-media, educaţia economică şi casnică modernă, educaţia pentru o nouă ordine
internaţională, educaţia comunitară, etc.;
- proiecte educaţionale comunitare; proiecte care se aliază proiectelor pe care le derulează
comunităţile locale prin instituţiile sale şi la care se pot afilia şi grădiniţele sau şcolile din
comunitate;
Strategiile de lucru cu preşcolarii sunt extrem de diverse şi ţin de activitatea principală a
proiectului: vizite, excursii, întâlniri, concursuri, confecţionarea de diferite obiecte, oferirea de
obiecte în dar, spectacole, audiţii, vizionări, participarea la diferite manifestări etc. Important
este ca explicaţiile clare, implicarea lor după posibilităţi şi aprecierea pozitivă a rezultatelor să
fie urmate de o afinitate a copilului pentru acel gen de activitate.
Activităţile trebuie să fie antrenante pentru copii, vesele, plăcute, să nu-i obosească şi să nu le
perturbe programul obişnuit.
Familia nu este greu de implicat în asfel de manifestări pentru că grija părinţilor este de a-şi
face copiii fericiţi.
149
SUCEAVA 2024
Partenerii educaţionali sunt mai greu de convins, nu să participe ci să se implice mai mult
prin asigurarea de condiţii optime, prin aducerea de specialişti, prin conceperea unor surprize
plăcute pentru copii, prin sponsorizarea de excursii sau prin contribuţii la modernizarea bazei
materiale a grădiniţei, Credinţa noastră este aceea că implicarea partenerilor va fi mai mare
după primele manifestări în care vom dovedi seriozitatea cu care ne-am implicat în proiect.
Un alt aspect care trebuie menţionat este acela că şi aici poate interveni superficialitatea şi
derularea pe hârtie a proiectului şi de aceea educatoarele din grădiniţa noastră au considerat util
şi practic să se implice într-un proiect comunitar cu ecou real nu numai în rândul copiilor şi
elevilor ci mai ales în rândul comunităţii locale, proiect cu denumirea „OBICEIURI şi
TRADIŢII”. De asemenea, ne-am implicat în acest proiect comunitar pentru că ideea ni s-a
părut salutară, dat fiind faptul că păstrarea tradiţiilor populare locale este cu siguranţă una din
salvările satului românesc, cu atât mai mult cu cât Bucovina păstrează un adevărat tezaur de
tradiţii şi obiceiuri de profundă rezonanţă românească.
Toate acţiunile noastre au avut drept ţintă proiectarea şi derularea unor manifestări cu
eficienţă maximă;
Oportunităţile care au făcut posibilă implementarea proiectului au fost:
- existenţa interesului comunităţii locale;
- păstrarea tradiţiilor de către cetăţeni;
- interesul copiilor pentru obiceiurile şi tradiţiile populare;
- existenţa Muzeului Obiceiurilor Populare;
- existenţa în fiecare gospodărie a unui mic tezaur cu obiecte specifice tradiţiilor locale;
Convenţiile de colaborare au cuprins o arie largă de parteneri: Şcoala, Primăria, Muzeul,
Biserica, familiile copiilor, parteneri care au fost încântaţi că avem interese comune şi care au
promis să se implice activ în acţiunile programate.
Evident că programarea acţiunilor a ţinut cont de vârsta copiilor şi nivelul lor de înţelegere,
de nivelul deprinderilor pe care le au dar şi de posibilităţile de dezvoltare care există.
În grădiniţă am amenajat un colţ care evidenţiază implicarea noastră în proiect, colţ care se
va îmbunătăţi pe parcursul derulării lui. Portofoliul proiectului va cuprinde aspecte din toate
activităţile sub diferite forme: fotografii, pliante, materiale confecţionate de copii şi elevi, etc.
Sperăm ca prin derularea acestui proiect educaţional să îmbunătăţim interrelaţionarea cu
partenerii locali, să punem bazele unei cât mai bune integrări a copiilor în societate şi să
popularizăm pe o arie cât mai extinsă experienţa pozitivă a grădiniţei noastre.
Bibliografie:
• „Parteneriatul educațional școală -familie”, Editura Presa Universitară Clujeană, 2021

• Anicuța Todea, Diana-Crina Marin, Mustață-Dacia Bocos, Maria Sofia Pintea,
• Dumitrana M, -„Copilul, familia, grădinița”, Editura Compania, 2000
150
SUCEAVA 2024
37. PARTENERIATUL GRĂDINIŢĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎN SPRIJINUL

REUŞITEI ŞCOLARE
Profesor Ungureanu Elena

Seminarul Teologic Liceal Ortodox ”Mitropolitul Dosoftei„- G.P.N.”Piticot Suceava
Relația grădiniță-familie-comunitate este un subiect des abordat în literatura de

specialitate și supus atenției, mai ales pe fondul schimbărilor sociale multiple din ultimul timp.
Una dintre aceste schimbări se referă la relația grădiniță-familie-comunitate. Dacă până în
prezent acest parteneriat a fost dezvoltat unilateral, fiind de multe ori considerat
“responsabilitatea grădiniței”, acest lucru trebuie să se schimbe pe viitor. În cadrul colaborării
grădiniței cu familia și comunitatea accentul este pus pe un angajament mutual clar stabilit între
părinți, educatoare și ceilalț factori decizionali din comunitate. Acest tip de angajament se
constituie ca un sistem de obligații reciproce în cooperarea părinților cu educatoarele și implică
colaborarea părinților și a comunității în activitățile grădiniței, nu numai sub aspect economic,
respectiv de a participa, susține și evalua eforturile și acțiunile fnanciare ale grădinitei, ci și sub
aspectul educațional-cultural.
Relația cu familia și comunitatea este încurajată, astfel încât consiliul unității școlare in
clude obligatoriu și reprezentanți ai (asociațiilor) părinților, dar și ai comunității locale cu rol
decizional în toate problemele educaționale; organizațiile de părinți, reprezentanții consiliului
local și alți reprezentanți sunt acceptați și încurajați în activitatea grădiniței. De-a lungul
timpului, în cadrul acestui parteneriat, adesea dificultățile rezultă din disputa unor idei
divergente privind: responsabilitatea statului și a familiei privind educația copiilor, libertatea
de alegere a grădiniței de către părinți sau unicitatea învățământului, impactul mediului familial
asupra rezultatelor școlare ale copiilor, participarea părinților la gestionarea și procesul
decizional în instituția scolară.
Cel mai greu de înlăturat este obstacolul de ordin atitudinal. Mentalitatea oamenilor -
părinți, cadre didactice, comunitate, în general, precum și prejudecățile înrădăcinate și întărite
prin comportamente repetate sunt factori greu de influențat și de schimbat, dar acest lucru nu
este imposibil de realizat. Comunicarea cu copiii, referitor la activitatea lor școlară,
comunicarea cu educatoarele, referitor la abilitățile și aptitudinile pe care le au copiii, la
posibilitatea și modalitățile de dezvoltare a acestora și implicarea părinților în activitățile
grădiniței sunt pași de parcurs în relația grădiniță-familie, pentru buna dezvoltare a
personalității copiilor.
Pentru dezvoltarea unei colaborări reale între familie și grădiniță putem utiliza mai
multe căi. În ceea ce privește problemele de ordin administrativ, ele se rezolvă atunci când
părinții și educatoarele dispun de mecanisme de evaluare comune ale activității școlare. Relația
familie-grădiniță apare justificată în măsura în care se restabilește încrederea colectivității de
părinți, a comunității, în instituția școlară. Un rol deosebit, atât pentru colaborarea familie-
grădiniță, cât și pentru educația părinților îl are înființarea asociațiilor de părinți, ca
reprezentanți reali ai acestora și nu fictive, pentru rezolvarea diverselor probleme apărute în
grădiniță, implicarea acestora în organisme abilitate în luarea unor decizii de importanță majoră.
Putem apela cu încredere la derularea unor activități împreună cu părinții copiilor, a
unor proiecte educaționale care să vizeze implicarea activă a părinților în actul educativ. În
cadrul acestor activități este esențială colaborarea cu ceilalți factori educaționali, din
comunitate, care vor face posibilă depășirea spațiului grădiniței și explorarea unor spații noi.
151
SUCEAVA 2024
Chiar dacă grădinița organizează activități frumoase, atractive și utile pentru părinți și
pentru copiii lor, putem acorda părinților inițiative de a organiza la rândul lor unele activități,
în colaborare cu gradinița; sau putem accepta ofertele comunității și invitațiile acestora de
implicare în activitățile educative. Grădinița va fi imlpicată în viața comunității cu mai multă
deschidere și cooperare. Deschiderea față de activitățile zilnice și preocupările copilului au un
rol central în relația dintre părinți și copii, ca și explicațiile, raționamentul, negocierile și
argumentele. Astfel, copiii cresc învățând ce înseamnă responsabilitatea, autocontrolul și
egalitatea, fiind mult mai pregătiți să devină adulți.
De multe ori educația se face prin utilizarea pedepsei, chiar a celei fizice, creșterea fără
violență devenind o problemă stringentă a drepturilor omului, dovedindu-se că, de cele mai
multe ori, pedeapsa fizică are un efect contrar celui asteptat. Unii părinți recurg la pedepse fizice
din neputință, din teamă sau pentru că nu știu ce altceva să facă. Cel mai important factor în
abordarea problemelor de disciplină îl reprezintă prevenirea, prin oferirea de modele și prin
stabilirea unei relații în cadrul căreia copilul se simte iubit și în siguranță. Poate că nu ar trebui
să vorbim deloc despre pedepse, ci despre educație si iubire necondiționată.
Toate aceste probleme sunt aduse în discuție în cadrul întâlnirilor dintre părinți și
educatoare, prilejuite de derularea Programului prin metoda “Educați așa”, desfășurat în
grădinițe. Proiectul a fost extins la nivel național prin formare de formatori și formare de
instructori de părinți care să desfășoare activități cu părinții copiilor ce frecventează grădinița.
Activitatea cu părinții și cu ceilalți parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în
programul educativ din grădiniță, și în comunitate, poate deveni un start bun pentru a crea
părinților respect de sine, încredere în competențele lor, făcându-i mai buni. Parteneriatul
grădiniță-familie-comunitate se referă la construirea unor relații pozitive între familie și
grădiniță, pe de o parte și între grădiniță și ceilalți factori educaționali, pe de altă parte, la o
unificare a sistemului de valori, care poate avea efect benefic asupra copiilor, ca beneficiari ei
actului educațional.
Rolul educatoarei este de a discuta în permanență cu părinții copiilor, de a stimula
comunicarea permanentă cu aceștia, de a-i informa referitor la nevoile psihice și motrice ale
copiilor, de a-i orienta către cunoașterea activităților din grădiniță. Acest lucru este posibil prin
proiectarea unor activități de consiliere curentă a părintilor, prin intermediul organizării unor
ședinte cu părinții copiilor din grupă sau chiar din grădiniță (atunci când situația o cere),
susținerea unor activități demonstrative la care părinții să participe, implicându-se activ în
rezolvarea unor sarcini împreună cu preșcolarii etc. Majoritatea activităților extracurriculare, a
celor incluse în proiectele educaționale derulate în grădiniță, serbările și sărbătorile importante
din cadrul instituției, dar și din afara ei, trebuie să apeleze și să obțină sprijinul și susținerea
părinților, dar și al comunității pentru obținerea celor mai bune rezultate și pentru atingerea
obiectivelor propuse.
În scopul formării personalității copilului și găsirii celor mai bune metode de educație,
s-au organizat consfătuiri, întâlniri cu specialiști: medici, psihologi, pedagogi, asistenți sociali,
profesori, părinți, învățători, educatoare etc.
Pe lângă cunoașterea familiei, educatoarei îi revine sarcina de a stabili un program comun de
educație în grădiniță și familie, dar și în mediul extrașcolar, cu ajutorul comunității. Fără
stabilirea unui sistem unitar de cerințe, colaborarea dintre cei trei factori educaționali va rămâne
fără rezultatele scontate. Grădinița nu poate face minuni, iar educația data în această instituție
nu va avea rezultate bune, dacă nu se va sprijini și nu va colabora cu familiile copiilor și cu
comunitatea.
Bibliografie:
152
SUCEAVA 2024
• Chiş, Vasile, Albulescu, Ion, 2013, Dimensiuni ale educaţiei şi formării în şcoala
contemporană, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
• Lespezeanu, Monica, 2007, Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, editura Omfal
Esenţial, Bucureşti.
• Ministerul Educației și Cercetării, 2005, Revista Învățământul Preșcolar, Editura ”Coresi”,
București.
153
SUCEAVA 2024
38. MODELAREA SOCIETĂȚII PRIN INTERACȚIUNEA GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ -

FAMILIE – COMUNITATE
Profesor Vizitiu Viorica

Școala Gimnazială Milișăuți – G.P.N. Bădeuți
În complexul țesut social, triada formată din grădiniță/școală, familie și comunitate

reprezintă fundamentul pe care viitorul este construit. Această lucrare explorează interacțiunile
dinamice și interdependențele dintre acesti trei piloni, analizând rolurile lor în modelarea
peisajelor sociale, economice și culturale. De la mediul de îngrijire al educației timpurii până
la influența valorilor familiale și ethos-ul mai larg al comunității, fiecare componentă joacă un
rol vital în modelarea indivizilor și a societății.
Interacțiunea dintre grădiniță, familie și comunitate joacă un rol esențial în dezvoltarea

copiilor și în modelarea identității lor culturale și intelectuale. Acest raport explorează
conexiunile și interdependențele dintre aceste trei entități, cu accent pe dezvoltarea culturală și
intelectuală a copiilor, precum și pe integrarea lor în contextul globalizării internaționale.
Grădinița și familia sunt primele două medii în care copiii sunt expuși la experiențe
culturale și intelectuale semnificative. În grădiniță, copiii intră în contact cu o varietate de
activități și materiale educative care îi ajută să-și dezvolte abilitățile cognitive, lingvistice și
sociale. În același timp, familia joacă un rol esențial în transmiterea valorilor culturale și a
tradițiilor de la o generație la alta. Astfel, interacțiunea dintre grădiniță și familie este crucială
pentru dezvoltarea copiilor într-un mediu cultural și intelectual bogat și divers.
În peisajul complex al societății, relația dintre grădiniță/școală, familia și comunitatea

locală joacă un rol vital în formarea individului și a structurii sociale. Această interacțiune
esențială este fundamentată în aspecte sociale, economice și culturale care influențează nu doar
evoluția individuală, ci și progresul colectiv al unei comunități.Grădinițele și școlile servesc
drept cuptoare inițiale în care mintea tânără este modelată și îngrijită. Dincolo de transmiterea
cunoștințelor academice, aceste instituții joacă un rol crucial în socializare, împământenind
valori și promovând abilități esențiale. În mediul grădiniței/școlii, copiii învață nu doar din
manuale, ci și din interacțiunile cu colegii și educatorii. Această socializare timpurie pune
bazele relațiilor viitoare și integrării sociale.
Din perspectivă economică, investiția în educația timpurie este esențială pentru

dezvoltarea unei forțe de muncă calificate și competitive. O educație de calitate oferită de
grădinițe și școli poate contribui la reducerea decalajelor socio-economice și la creșterea
potențialului de inovare și productivitate a unei societăți. Studiile au arătat că educația timpurie
de înaltă calitate conduce la performanțe academice mai bune în etapele ulterioare ale educației
și, ulterior, la o mai mare productivitate și succes pe piața muncii. Aceste beneficii economice
se extind dincolo de indivizi, având un impact pozitiv asupra întregii societăți prin reducerea
inegalităților și creșterea capacității de inovare și dezvoltare economică.
Familia și comunitatea sunt două interconectate care se influențează reciproc în

dezvoltarea copiilor. În cadrul familiei, copiii învață nu doar despre valorile și tradițiile
culturale, ci și despre modul în care să se integreze și să interacționeze în cadrul comunității
154
SUCEAVA 2024
lor. La rândul lor, comunitatea oferă suport și resurse pentru familiile și copiii din aceasta,
contribuind la creșterea lor într-un mediu stabil și sănătos. Familia reprezintă primul mediu de
socializare al individului și influențează puternic valorile, comportamentele și identitatea
acestuia. În familie, copiii învață despre responsabilitate, compasiune și respect reciproc,
aspecte fundamentale pentru dezvoltarea lor emoțională și morală. Din punct de vedere
economic, familia joacă un rol crucial în gestionarea resurselor și în stabilirea fundamentelor
financiare pentru viitorul copiilor. O familie stabilă și susținătoare poate oferi copiilor o
platformă solidă pentru succesul lor în viață, contribuind astfel la stabilitatea economică a
societății.
Grădinița și comunitatea sunt, de asemenea, strâns legate în procesul de dezvoltare a

copiilor. Grădinițele servesc ca centre de învățare și socializare pentru copii din comunitatea
locală, oferindu-le oportunități de a interacționa și de a învăța împreună. În același timp,
comunitatea sprijină activitatea grădinițelor prin intermediul resurselor și suportului logistic și
financiar.
Interacțiunile dintre grădiniță, familie și comunitate contribuie la dezvoltarea culturală

și intelectuală a copiilor într-un mod holistic. Copiii învață nu doar cunoștințe academice, ci și
despre valorile, tradițiile și obiceiurile culturale ale comunității lor. Această experiență bogată
și diversificată îi pregătește să devină cetățeni activi și informați ai societății.
În contextul globalizării internaționale, este important copiii să fie expuși la diverse

culturi și perspective încă de la o vârstă fragedă. Interacțiunile cu copiii din alte țări și cu
experiențe culturale diferite pot contribui la înțelegerea și aprecierea diversității culturale și la
dezvoltarea abilităților interculturale. Prin urmare, este crucial ca grădinițele, familiile și
comunitățile să încurajeze și să sprijine integrarea globală a copiilor în cadrul procesului lor de
învățare și dezvoltare.
Triada formată din grădiniță/școală, familie și comunitate reprezintă pilonii

fundamentali ai societății, fiecare având un rol distinct în modelarea indivizilor și a
colectivităților. Interacțiunile complexe dintre aceste componente contribuie la crearea unei
lumi mai echitabile, mai incluzive și mai prospere. Prin investiții în educație timpurie,
promovarea valorilor familiale și sprijinirea comunității, putem construi un viitor mai luminos
pentru generațiile viitoare.Interacțiunea dintre grădiniță, familie și comunitate este esențială
pentru dezvoltarea culturală, intelectuală și socială a copiilor. Aceste conexiuni complexe și
interdependente contribuie la formarea unei identități solide și la integrarea copiilor în contextul
globalizării internaționale. Prin colaborarea și susținerea reciprocă între aceste trei entități,
putem crea un mediu propice pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și pentru construirea
unei societăți mai incluzive și mai conectate global.
Bibliografie:
- AGABRIAN, Mircea, MILLEA, Vlad (2005), ,,Parteneriat școală- familie-comunitate. Studiu
de caz, Institutul European, Iași.
- BARAN- PESCARU, Alina (2004), ,,Parteneriat în educație: familie- școală- comunitate,
Editura Aramis, București;
155
SUCEAVA 2024
39. RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Prof.învăț.preșc. Voaideș Minodora

Școala Gimnazială Nr.1, Comuna Bicaz Chei, jud. Neamț
Omul este în permanentă interacțiune cu factorii sociali ai existenței sale. În această

interacțiune, el asimilează normele și valorile societății, modelele sociale de comportament,
mijloacele sociale de comunicare umană. Prin aceasta, el este pregătit pentru viața socială,
pentru asumarea unor roluri și responsabilități. Acest proces se realizează de-a lungul diferitelor
etape de viață, în cadrul unor forme specifice de activitate socială și în cadrul specific al unor
instituții sociale: familia, grădinița, școala, instituțiile culturale, dar și împreună cu întregul
sistem al mijloacelor moderne de informare și influențare.
intervin primele contacte sociale și experiențe de viață (socializarea primară sau socializare de
bază), și continuă de-a lungul vieții omului, odată cu dobândirea unor statusuri și roluri
cunoscute şi fixate împreună cu familia și copiii, ușurează mult efortul învăţării. Există o reţea
complexă de relaţii în cadrul unei şcoli, iar aceste relaţii au un potenţial considerabil de
influenţare a educaţiei copiilor, atât în sens pozitiv cât şi în sens negativ.
H. Pierot sugerează că mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor
determinanţi ai evoluţiei individului. Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este un
”candidat la maturizare”, deosebit de receptiv la influenţele pozitive sau negative care se
univers afectiv şi social.
G. Mauco precizează că la vârstele mici, adaptarea copilului se realizează prin imitaţie,
acesta raportându-se permanent la persoana adulţilor. Primul model oferit copilului este familia
sa, iar calitatea şi tipul relaţiilor copil-părinţi vor marca profund evoluţia viitoare a copilului.
După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate. Această
instituţie î-l aşază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia
cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, î-l
provoacă să se exprime şi î-i propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup.
Copilul preşcolar începe să-şi definească treptat începutul personalităţii sale. În cadrul
grupei el trăieşte prima experienţă a vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât familia. De
la intrarea în grădiniţă copilul realizează o adaptare la un anumit ritm al vieţii cotidiene. Este
vorba de încadrarea şi respectarea unui anumit program.
Pedagogul John Locke, convins de puterea exemplului în familie, de ambianţa şi
climatul acesteia şi de înclinaţia către imitaţie a copilului, se adresa părinţilor: „Nu trebuie să
faceţi în faţa copilului nimic din ceea ce nu vreţi să imite. Dacă vă scapă o vorbă sau săvârşiţi
vreo faptă pe care i-aţi prezentat-o drept o greşeală când a comis-o, el cu siguranţă se va apăra
invocând exemplul dat de dumneavoastră şi se va pune în asemenea măsură la adăpostul acestui
exemplu, încât cu greu vă veţi putea atinge de el pentru a-i îndrepta cum trebuie greşeala.”
156
SUCEAVA 2024
Activitatea cu părinţii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului în programul

educativ din grădiniţă, poate deveni un start bun pentru a crea părinţilor respect de sine,
încredere în competenţele lor.
Procesul de colaborare cu părinţii asigură atingerea scopului educaţional, şi anume de a
obţine dezvoltarea globală a copilului. Prin colaborarea părinţilor cu grădiniţa, aceştia pot
completa, sprijini şi dezvolta personalitatea copilului. O educaţie adevărată şi reală se
fundamentează în familie şi se continuă în grădiniţă şi şcoală. Pe de altă parte, tot ceea ce copilul
învaţă în grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă în condiţiile în care părinţii nu întăresc şi
nu valorifică programul educativ desfăşurat în cadrul grădiniţei.
Datorită faptului că societatea în care trăim este într-o permanentă schimbare atât
părinṭii cât şi educatoarele trebuie să aibă în vedere o adevărată luptă cu mediul, să fie foarte
atente la mijloacele pe care le folosesc pentru a putea mijloci cu copiii, ei fiind foarte vulnerabili
la această vârstă, iar influențele negative sunt la tot pasul. Pentru a avea o relaţie activă şi
pozitivă cu preşcolarii trebuie să ştim să le descoperim trebuinṭele şi nevoile, pentru ca
legăturile ce se stabilesc între preşcolari şi adulṭi să se bazeze atât pe încredere dar mai ales pe
respectul reciproc.
Grădinița este un important mediu de socializare unde copiii interacționează cu alți copii
dar și cu adulții într-un cadru plăcut adecvat nevoilor individuale ale acestora. Copilul preșcolar
începe să-și definească treptat începutul personalității sale. În cadrul grupei el trăiește prima
experiență a vieții în colectivitate, a vieții sociale. Integrarea trebuie făcută treptat cu ajutorul
familiei, , astfel se recomandă părinților următoarele:
• Să discute cu copiii cu mult timp înainte despre grădiniță;
• Să informeze copilul că la grădiniță va sta cu alți copii și cu educatoarea dar asta nu înseamna
ca mama îl va abandona acolo ci că după un anumit timp va veni să-l ia acasă;
• Să nu mintă copilul că pleacă să „ia dulciuri și vine imediat”;
• Să prezinte grădinița ca pe un loc unde copiii se joacă cu alți copii, nu ca pe un bau bau – „lasă
că vezi tu când te duci la grădiniță”;
• Să nu vorbească urât despre cadrele didactice în fața copilului;
• Să discute cu cadrele didactice despre copilul lor înștiințându-le despre diverse probleme ale
copiilor și să ceară sfaturi.
Părinții preșcolarului trebuie să fie interesați de tot ce se întâmplă cu copilul la grădiniță,
trebuie să știe orarul grădiniței, trebuie să știe ce îi place cel mai mult copilului să facă, trebuie
să participe cu interes la activitățile desfășurate în grădinița cu familia. Părinții trebuie să fie
157
SUCEAVA 2024
deschiși, să ofere cadrului didactic toate informațiile despre copil, din punct de vedere al
sănătății, al dezvoltării sau a dorinței acestuia.
Relația dintre grădiniță și comunitate estre foarte importantă, deoarece deține numeroase
avantaje, printre care amintim: transmiterea de informații pozitive despre grădiniță către agenții
instituționali, dar și a grădiniței înspre comunitate prin distribuirea unui mesaj care vine din mai
multe surse și care exprimă specificul grădiniței respective în comunitatea locală.
Educatoarele au rolul de a manifesta creativitate și imaginație în inițierea unor
parteneriate, dinamism în organizarea și desfășurarea acestor parteneriate, dar și toleranță fiind
responsabile de evaluarea acestui parteneriat. Grădinița trebuie integrată în mediul comunității
ca partenet egal și consecvent în formarea viitorilor cetățeni. Educatoarea este responsabilă de
crearea acestor legături cu comunitatea și păstrarea unei relații deschise cu comunitatea și
societatea de care aparținem cu toții.
BIBLIOGRAFIE:
• NEVEANU, Paul Popoescu, (1970), Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor în tre
3 și 7 ani, E.D.P., București;
• TIBERIU Bogdan, (1971), Psihologia copilului și psihologia pedagogică, E.D.P., București;
• DUMITRIU, Leonard, (2014), De ce nu ascultă copiii. Consiliere pentru părinți și educatori,
Univers enciclopedic junior, București;
• DUMITRANA, Magdalena, (2000), Copilul, familia, grădinița”, Editura Compania, București;
158
SUCEAVA 2024
39. VALORIFICAREA EXPERIENȚELOR POZITIVE ÎN CADRUL

PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ - ȘCOALĂ
Prof. Zetu-Ungureanu Greta-Magda

G.P.N. „Voinicelul” Fălticeni

copilului la nivelul procesului educațional. El presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și
acțiuni educative între factorii educaționali.
Parteneriatul educațional se desfășoară permanent și împreună cu actul educațional
propriu-zis.
El se referă la cerința ca proiectarea, decizia, acțiunea și evaluarea în educație să fie
realizate în cooperare și colaborare dintre instituții, influențe și agenți educaționali.
Conceptul de parteneriat educațional are valoare de principiu în pedagogie și este o
extensie de la principiul unității cerințelor în educație.
Învăţământul preşcolar se prezintă ca cea mai largă, modernă şi adecvată măsură în
serviciul copilului în vederea pregătirii lui pentru şcoală şi a valorificării potenţialului biopsihic
de care dispune fiecare fiinţă umană.Reprezintă din acest punct de vedere piatra de temelie,
premisa dezvoltării ulterioare, baza de la care se porneşte în construirea personalităţii fiecărui
viitor cetăţean.
Pregătirea copilului pentru şcoală este considerată tot mai mult „funcţia majoră”
obiectivul formativ final al activităţii instructiv-educative din grădiniţă.
Educaţia presupune deopotrivă dragoste şi competenţă.O privire retrospectivă asupra
învăţământului preşcolar ne relevă faptul că şcoala românească a dat ţării educatoare bine
pregătite, sensibile la frumos, cu tact pedagogic, angajate conştient în această activitate nobilă
şi plină de migală, care vizează pregătirea copilului pentru şcoală, pentru viaţă.
În cele ce urmează îmi propun să abordez un aspect legat de optimizarea integrării
copilului în şcoală şi a unui debut şcolar bun. Am în vedere constituirea, încă din preşcolaritate,
a unor reprezentări sociale despre mediul şcolar care joacă rolul unor mediatori subiectivi care
influenţeză felul de a percepe, a selecta, a evalua, a alege şi hotărî rapoturile copilului cu acest
nou mediu.
Pregătirea copilului pentru şcoală şi, în general, pentru viaţă, se realizează în mod
progresiv, începând din primii ani ai existenţei şi se continuă, intensificându-se în grădiniţă
pentru că numai într-un proces organizat se poate realiza punerea de acord a nivelului de
dezvoltare psihică cu cerinţele mereu sporite pe care le solicită şcoala.
Intrarea în clasa pregătitoare necesită o anumită maturizare a copilului, pentru a se putea
integra regimului şcolar fără dificultăţi deosebite.
Chiar dacă mai există greutăţi trebuie să remarcăm preocuparea educatoarelor pentru
pregătirea copiilor în vederea integrării în activitatea şcolară. Multe din problemele rămase încă
nerezolvate în programe sau în planurile de învăţământ şi-au găsit rezolvarea în activitatea
educatoarelor.
Se impune, în continuare, în mod deosebit, o mai strânsă corelare între conţinutul
învăţământului preşcolar şi a celui primar. Învăţătorii recunosc întotdeauna că se lucrează mai
uşor cu copii care au urmat învăţământul preşcolar pentru că aceştia au o serie de deprinderi
formate din grădiniţă. În situaţia în care poţi să ai o clasă pregătitoare formată din copii care au
159
SUCEAVA 2024
frecventat grădiniţa, perioada preabecedară se scurtează simţitor şi se poate acorda mai mult
timp perioadei de învăţare a literelor.
Pentru ca elevul să treacă mai uşor de la activitatea de tip preşcolar la activitatea şcolară
este necesar ca fiecare învăţător, care predă la clasa pregatitoare, să cunoască specificul
activităţilor organizate cu preşcolarii şi performanţele copiilor iar educatoarele să cunoască
cerinţele clasei pregatitoare, pentru că primul trebuie să ştie de unde porneşte, iar cealaltă unde
să ajungă.
În acest sens am încheiat un parteneriat educaţional între G.P.N. „Scufiţa Roşie” Fălticeni
şi Şcoala Gimnaziala „Ioan Ciurea”clasele a IV a, activitate cuprinsă în proiectul de colaborare
„Să ne cunoaştem învăţând împreună”. Am privit parteneriatul ca o colaborare reciproc
avantajoasă şi de sprijin între cele două instituţii de învăţământ, încheiat sub forma unui
protocol, în care partenerii se angajează să întreprindă anumite acţiuni şi să atingă anumite
scopuri în beneficiul copiilor, acest parteneriat bazându-se pe ideea de beneficiu pentru toţi.
Pe măsura derulării parteneriatului s-au dezvoltat diferite niveluri de implicare şi activităţi
ce au inclus în primul rând sprijinirea directă a copilului, centrată pe învăţarea individuală în
alte condiţii decât în grădiniţă sau chiar forme de colaborare bazate pe promovarea unor tipuri
specifice de schimbări în sistem.
Pentru ca parteneriatul să fie de calitate am urmărit să răspundă unor principii:
• Stabilirea unui sistem comun de management şi comunicare în cadrul parteneriatului pentru a
asigura viabilitatea acestuia;
• Definirea clară atât de către grădiniţă cât şi de şcoală a beneficiilor obţinute din această
colaborare;
• Toate activităţile să aibă obiective clare de învăţare din curriculum pentru copiii participanţi şi
să fie monitorizate, evaluate şi înregistrate pentru a sprijini dobândirea de cunoştinţe, abilităţi
şi competenţe de bază în vederea pregătirii pentru şcoală.
Voi arăta, în cele ce urmeză, motivul care ne-a făcut să credem că „nimic nu-i întâmplător”, voi
vorbi despre frumoasele şi rodnicele noastre întâlniri de aici şi de acolo, despre ce-am învăţat
şi ce-am înţeles, despre prietenie, curaj, optimism, bucuria de a trăi, competiţie şi colaborare.
În vederea cunoaşterii copiilor şi abordării celor mai eficiente metode pentru adaptarea
acestora la specificul activităţii şcolare, am desfăşurat împreună cu elevii ample acţiuni ce au
cuprins mese rotunde cu participarea unor metodişti, formatori, psihologi, vizite, activităţi
practice, programe artistice.
Astfel au fost prezentate materiale cu referire la:
• „Eficienţa demersului educaţional prin cunoaşterea copilului la intrarea în şcoală”;
• „Evoluţia limbajului la copilul preşcolar, calea spre integrarea şcolară”;
• „Încurajarea creativităţii la vârsta preşcolară”;
• „Jocul-activitate didactică”;
• „Unele probleme privind şcolarizarea copiilor de şase ani”.
În urma audierii şi a discuţiilor pe marginea acestor materiale, în care au fost abordate metodele
şi procedeele cele mai eficiente, învăţătorii şi educatoarele au reuşit să se familiarizeze cu
particularităţile psiho-pedagogice a copiilor atât de vârsta preşcolară cât şi şcolară. De obicei,
pentru lacunele întâlnite la elevii clasei pregătitoare, se dă vina pe educatoare în loc să se
găsească soluţii ameliorative. Adevărul este că li se cere copiilor, sub aspect cantitativ, mult
mai mult decât sunt posibilităţile lor de înţelegere şi de învăţare, iar deseori nu sunt pregătiţi
pentru gradul de dificultate cu care se confruntă în procesul educativ din diferite momente.
Contradicţiile dintre solicitările externe şi posibilităţile interne sunt cauze majore ale
adaptării dificile. Datorită particularităţilor psihice de vârstă, pragul cu cele mai multe dificultăţi
adaptative este trecerea de la învăţământul preşcolar la cel primar.
160
SUCEAVA 2024
S-au desfăşurat acţiuni comune cu prilejul diverselor evenimente pe parcursul anului

şcolar:
1. „Carnavalul toamnei”- activitate desfăşurată la Clubul copiilor şi elevilor;
2. „Sărbătorile iernii”- confecţionare de măşti şi podoabe pentru sărbătorile de iarnă;
3. „Eminescu şi copiii- activitate desfăşurată la biblioteca şcolii;
4. „Mamă bună, mamă iubitoare” – activitate practică în vederea confecţionării de felicitări;
5. „Oul de Paşte” – tradiţii populare româneşti – activitate practică;
6. „De ziua noastră” – întreceri sportive, desene pe asfalt, program artistic, carnaval.
Ca obiective generale urmărite în cadrul acestor acţiuni pot aminti:
• Formarea şi dezvoltarea abilităţilor sociale care să conducă la maturitatea psihosocială;
• Capacitatea de a se detaşa, de a căpăta independenţă în contextul mediului înconjurător,
prezentând echilibru, maturitate, stabilitate, rezistenţă la dificultăţi, dobândind capacităţi şi cât
mai multe resurse de adaptare şi integrare socială;
• Stabilirea unor relaţii interpersonale corecte, diferenţiate în funcţie de vârstă, statut, situaţii
concrete;
• Cunoaşterea şi respectarea normelor de bună convieţuire a codului bunelor maniere (politeţe,
stimă, respect).
Ca obiective specifice ne-am propus: copilul să poată:
• Să lucreze în echipă;
• Să dobândească încrederea în sine şi în ceilalţi, precum şi respectul de sine şi faţă de ceilalţi;
• Să stabilească un sistem propriu de comunicare cu covârsnicii;
• Să se joace şi să înveţe împreună cu ceilalţi, să-şi asume atribuţii şi roluri în echipă;
• Să îşi dezvolte sentimentul de empatie şi capacitatea de a-şi controla emoţiile.
Aceste activităţi au favorizat incitarea la gândire şi stimularea potenţialului copiilor,
folosindu-se din plin învăţarea dirijată, dar şi cea spontană, facilitând o mai bună comunicare
între copii aceştia fiind încurajaţi în a dobândi instrumentele cognitive necesare intrării în clasa
pregătitoare. Întreaga ambianţă din cadrul acestor activităţi desfăşurate în comun au oferit
copiilor oportunităţi multiple de manifestare a potenţialităţilor şi le-a asigurat răspunsuri
adecvate la întrebările pe care le-au pus.
Materialul didactic a fost selectat corespunzător nivelului de înţelegere al copilului, pentru
a stimula cunoaşterea şi curiozitatea sa. Astfel li s-au oferit multiple posibilităţi să audă, să
vadă, să pipăie, să modeleze, să decupeze, să manevreze obiecte, să denumească, să clarifice,
să comunice.
Posibilităţile de a oferi copiilor experienţe de învăţare sunt multiple, însă capacitatea
educatoarei de a organiza învăţarea, de a identifica cele mai bune metode care pot fi implicate
şi puterea ei creativă de a realiza contexte simbiotice adecvate joacă un rol imens. Important
este să se ţină seama de preferinţele şi interesele copilului. Organizând copilului experienţe
complexe de învăţare se înlesneşte un transfer pe orizontală, deschis valorilor educaţiei
permanente, se fac progrese de la diversitate spre unitatea cunoştinţelor care exprimă, în fond,
unitatea cunoaşterii cerută de unitatea în diversitatea existenţei.
Din cele arătate se observă clar că este indispensabilă legătura dintre grădiniţă şi şcoala
primară. Adaptarea corespunzătoare a copiilor la activitatea de învăţare depinde în mare măsură
de activitatea din grădiniţă. De asemenea colaborarea dintre educatoare şi învăţător este
benefică pentru formarea şi educarea copiilor.
Educația preșcolară este considerată tot mai frecvent ca o treaptă distinctă și necesară a
procesului de învățământ, dar și parte integrantă a structurilor educative globale, ca primă fază
a educației permanente. La intrarea în clasa pregătitoare copilul trebuie să posede cunoștințe,
deprinderi și aptitudini, corespunzătoare integrării în clasa pregătitoare, tactul pedagogic și
161
SUCEAVA 2024
măiestria cadrului didactic, metodele și procedeele folosite de acesta constituind un mijloc

prețios de realizare a sarcinilor instructiv-educative pentru integrarea, cu succes, a copiilor în
activitatea școlară.
Bibliografie:
• Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Științe ale Educației, Revista Învățământul
preșcolar, Nr. 1, Editura C.N.I., București, 2005
• Schaffer, Rudolph, Psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj – Napoca, 2005
• Schulman Kolumbus, Elionor, Didactica Preșcolară, Editura V& Integral, București, 2000
162
SUCEAVA 2024

FAMILIE -COMUNITATE
Profesor ptr.invățamănt preșcolar:Pisancu Alina

G.P.P.,,Căsuța piticilor”-Gura-Humorului
Parteneriatul educațional în practica școlară are ca destinație mai multe expresii, ca

de exemplu: parteneriat de colaborare, protocol de parteneriat, parteneriat de colaborare
instituţională,acord de parteneriat, acord-cadru de parteneriat pentru educaţie, protocol de
colaborare, contract de parteneriat, convenţie de parteneriat, proiect de parteneriat şi altele.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii
şi acţiuni educative între factorii educaţionali.Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună
cu actul educaţional. Se referă la proiectarea, decizia, acţiunea şi colaborarea dintre instituţii,
influenţe şi agenţi educaţionali .
Parteneriatul educaţional se realizează între: instituţiile educaţiei: familie, şcoală şi
comunitate; agenţii educaţionali: copii, părinţi, profesori, specialişti în rezolvarea unor
probleme educaţionale (psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuţi etc.); membri ai
comunităţii cu influenţă asupra creşterii, educării şi dezvoltării copilului (medici, factori de
decizie, reprezentanţii bisericii, ai poliţiei ”Scopul parteneriatului educațional grădiniță -
familie este cunoașterea reciprocă a punctelor de vedere, a opțiunilor partenerilor prin
identificarea nevoilor grădiniței și ale copiilor, r
H. Pierot sugerează că mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor
determinanţi ai evoluţiei individului. Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este un
”candidat la maturizare”, deosebit de receptiv la influenţele pozitive sau negative care se
univers afectiv şi social.
G. Mauco precizează că la vârstele mici, adaptarea copilului se realizează prin
imitaţie, acesta raportându-se permanent la persoana adulţilor. Primul model oferit copilului
este familia sa, iar calitatea şi tipul relaţiilor copil-părinţi vor marca profund evoluţia viitoare a
copilului. După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate.
Această instituţie îl aşază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul ia
cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl
provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup Copilul
preşcolar începe să-şi definească treptat începutul personalităţii sale. În cadrul grupei el trăieşte
prima experienţă a vieţii în colectivitate, a vieţii sociale, alta decât familia. De la intrarea în
grădiniţă copilul realizează o adaptare la un anumit ritm al vieţii cotidiene. Este vorba de
încadrarea şi respectarea unui anumit program competenţele lor. Parteneriatul grădiniţă-familie
se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie şi grădiniţă, la o unificare a sistemului
de valori care poate avea un efect benefic asupra copiilor, atunci când aceştia văd educatoarea
sfătuindu-se cu părinţii. Prin încheierea parteneriatelor cu părinţii, aceştia sunt încurajaţi să ia
parte la planificarea şi derularea programelor educative pentru copii, ceea ce implică o
responsabilizare şi o eficienţă sporită. Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine
copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor educativ
.Procesul de colaborare cu părinţii asigură atingerea scopului educaţional, şi anume de a obţine
163
SUCEAVA 2024
dezvoltarea globală a copilului. Prin colaborarea părinţilor cu grădiniţa, aceştia pot completa,
sprijini şi dezvolta personalitatea copilului. O educaţie adevărată şi reală se fundamentează în
familie şi se continuă în grădiniţă şi şcoală. Pe de altă parte, tot ceea ce copilul învaţă în
grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă în condiţiile în care părinţii nu întăresc şi nu
valorifică programul educativ desfăşurat în cadrul grădiniţei. Datorită faptului că societatea în
care trăim este într-o permanentă schimbare atât părinṭii cât şi educatoarele trebuie să aibă în
vedere o adevărată luptă cu mediul, să fie foarte atente la mijloacele pe care le folosesc pentru
a putea mijloci cu copiii, ei fiind foarte vulnerabili la această vârstă, iar influențele negative
sunt la tot pasul. Pentru a avea o relaţie activă şi pozitivă cu preşcolarii trebuie să ştim să le
descoperim trebuinṭele şi nevoile, pentru ca legăturile ce se stabilesc între preşcolari şi adulṭi
să se bazeze atât pe încredere dar mai ales pe respectul reciproc [.Parteneriatul dintre grădiniţă
şi familie poate duce la o educaţie solidă, fără pericol de eșec școlar mai târziu. Preşcolaritatea
reprezintă piatra de temelie a personalităţii în formare a copilului, iar prezenţa familiei în cadrul
grădiniţei va fi liantul între copil şi mediul necunoscut iniţial. Parteneriatul grădinița - familie,
acțiunile pe care aceştia le desfăşoară, continuarea de către familie activităților desfăşurate în
grădiniţă,nu fac decât să ducă la o mai bună formare a celui ce urmează a se forma pentru viaṭa
de adult ce o va avea, preşcolarul . Teoretic, fiecare copil trebuie să aibă şanse egale la educaţie.
Considerând grădinița ca principala instanţă de socializare a copilului, integrarea preşcolară
reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a copiilor prin formarea unor
conduite şi atitudini, a unor aptitudini şi calităţi favorabile acestui proces.și implicarea comună
în satisfacerea acestor nevoi” .
Grădiniţa este locul cu care intră în contact copilul, după familie, este locul unde
ar trebui să se simtă bine, unde să găsească linişte, căldură, dar şi plăcerea de a realiza activități
instructive. De aceea noi, educatoarele, încercăm să-l aducem în punctul în care să dorească
grădiniţa, să se simtă valoros şi util în spațiul acesteia. Prin activităţile desfăşurate, determinăm
pe micuţ să devină parte integrantă din întregul numit „grupă”, în jurul lui dezvoltându-se o
multitudine de acţiuni prin care el, fără să-şi dea seama, acţionează şi obţine performanţe. Cu
timpul, toate aceste acte, de multe ori făcute la îndemnul educatoarei, devin pentru el rutine,
devin automatisme – şi atunci putem spune că am atins un obiectiv foarte important, integrarea.
Totuşi, să nu uităm să-l ţinem sub observaţie mereu: dacă îşi acceptă partenerul de joc, dacă
respectă regulile şi se manifestă normal în cadrul grupului, dacă duce la bun sfârşit un lucru
deja început. Odată atinşi aceşti indicatori, putem afirma că „am câştigat”.
Pedagogul S. Cemortan afirma că „socializarea copilului începe în familie, încă de
la cea mai fragedă vârstă (socializarea primară) şi continuă în grădiniţă (socializare secundară),
dar grădiniţa rămâne primul mediu de socializare şi umanizare a copilului preşcolar”.Jocurile
atractive, activităţile antrenante, lucrurile făcute cu dăruire fac mai uşoară trecerea copiilor de
la viaţa de familie la cea de grădiniţă, la cea de grupă, iar adaptarea se va realiza cu mai mare
uşurinţă. Alături de adaptare, odată intrat în grădiniţă, copilul începe unproces de socializare,
prin maniera proprie de a intra în contact cu ceilalţi copii. „Socializarea începe cu primul
contact al copilului cu lumea exterioară, moment în care face primul pas spre ceilalţi şi cu
ceilalţi”.
Adaptarea şi socializarea rămân mereu problemele unui început de an, dar nu sunt
nerezolvabile pentru noi, cei implicaţi în educarea copiilor. Având alături părinţii, cărora le e
greu să accepte, uneori, că al lor copil nu vrea să se joace, nu vrea să comunice, nu vrea să
asculte, suntem pe o traiectorie bună – cea a adaptării lor la grup şi a comunicării zilnice, pentru
a ne atinge scopul propus, cu răbdare și înțelegere. Pentru că, asa cum afirma și Antoine de
Saint Exupery, „toţi oamenii au fost mai întâi copii, dar puţini îşi mai aduc aminte de aceasta.
164
SUCEAVA 2024
Grădinița și familia sunt doi factori primordiali în educația copiilor. În grădiniță se

pun bazele unei personalități care mai târziu va fi parte integrantă a unei societăți a cărei cerințe
se diversifică în permanență. Grădinița trebuie să găsească o punte de legătură cu familia,
prezentând părinților noi căi spre educație în beneficiul copiilor. Educatoarele, care preiau
copiii, sunt de multe ori asaltate cu întrebări și cereri ale familiei care exprimă dorința de a
deține în continuare controlul situației, fiind ocrotitori, grijulii, uneori marcându-se prin
impulsul de a verifica toți factorii care acționează asupra copiilor lor: de la condițiile materiale,
la modul în care personalul relaționează cu cei mici. Orice modificări în comportamentul
copiilor, cu excepția celor absolut pozitive, devin pentru unii părinți motive de îngrijorare, de
suspiciune și ridică semne de întrebare referitoare la influențele din grădiniță. Pe de altă parte,
cadrele didactice au nevoie, oricum, de sprijinul familiei copiilor, atât pentru a prelua și
dezvolta direcțiile de acțiune formativ-educative pe care le antrenează instituțional, cât și de a
găsi rezolvări concrete la necesități de diverse categorii: financiare, practic-aplicative,
organizaționale sau logistice. Toate aceste motivații conduc către necesitatea unui parteneriat
real, activ, cu implicare susținută a familiei, iar programul educativ să fie cunoscut și înțeles de
către părinți și realizat printr-o colaborare strânsă între instituția familială și cea preșcolară.
Bibliografie
1. Achim M. Sociologie. Cluj Napoca: Eikon, 2008.
2. Dumitriu L.E. De ce nu ascultă copiii. Consiliere pentru părinți și educatori. București: Univers
enciclopedic junior, 2014.
3. Mîslițchi V. Parteneriatul educațional familie-grădiniță-școală. Chișinău: Pulsul Pieței, 2015.
4. Neveanu P.P. Studii psihopedagogice privind dezvoltarea copiilor între 3 și 7 ani. București:
E.D.P, 1970.
5. Oprescu V. Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului. Craiova: Scrisul românesc,
1983.
6. Tiberiu B. Psihologia copilului și psihologia pedagogică. București: E.D.P., 1971,
Vasilescu A. Jocuri și activități alese. Perfecționarea activității instructiveducative în grădiniță.
București: E.D.P., 1976.
7. Dicționarul explicativ al limbii române. București: Univers Enciclopedic, 2016.
165
SUCEAVA 2024
41. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE- MODALITATE DE

EFICIENTIZARE A PROCESULUI INSTRUCTIV EDUCATIV
Prof. Atănăsoaie Ana- Maria

GPN „Căsuța poveștilor” Vatra Dornei
„Fiecare copil pe care îl educăm este un Om dăruit societăţii.” Nicolae Iorga

Educaţia în grădiniţă este o acţiune unitară care nu poate fi separată de alte influenţe
educative exercitate asupra copiilor. Astfel, trebuie să fie o strânsă legătură între educaţia oferită
în grădiniţă, în familie şi în mediul social din care copilul provine.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, părinţii, cadrele didactice, comunitatea
trebuie să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei pentru a ajuta copiii să se dezvolte.
În ultimii ani au apărut nenumărate programe guvernamentale şi nonguvernamentale care au
arătat influenţa pozitivă pe care o pot avea parteneriatele educaţionale cu familia şi cu
comunitatea asupra educaţiei copiilor.
O educaţie de calitate nu se realizează decât prin implicarea tuturor mediilor
responsabile, grădiniţă-familie-comunitate, iar relaţia dintre acestea poartă denumirea de
„parteneriat educaţional”. Împreună putem educa preşcolarii pentru a deveni membri ai
comunităţii capabili să respecte reguli de convieţuire şi să urmărească respectarea propriilor
drepturi.
În primii ani ai vieţii, copilul îşi desăvârşeşte educaţia în cadrul familiei, urmând apoi
ca în dezvoltarea lui să se implice grădiniţa, instituţie care asigură un mediu primitor, propice
valorificării potenţialului fizic şi psihic al acestuia. O relaţia eficientă între grădiniţă, familie şi
comunitate este determinată de susţinere reciprocă. Parteneriatul grădiniţă-familie-comunitate
se referă la construirea unor relaţii pozitive între factorii implicaţi, la o unificare a sistemului
de valori, ceea ce va avea un efect benefic asupra copiilor. Grădiniţa nu poate face minuni,
educaţia primită de copii în această instituţie trebuie completată de implicarea activă a familiei
şi a comunităţii..
Într-o societate care evolueaza sub imperiul schimbărilor permanente în toate domeniile,
care solicită individualului abilitati de adaptare rapidă la situaţii noi, educaţia trebuie să
răspundă în primul rând nevoilor individuale, asigurând în acelasi timp şansele de integrare şi
dezvoltare socială personală. Una dintre pârghiile de intervenţie care acţionează la nivelul
educaţiei preşcolare şi care poate susţine acest deziderat, este dezvoltarea unei relaţii
parteneriale gradiniţă- familie- comunitate, definite printr-o comunicare reală, constructivă în
interesul copilului.
Într-o societate mereu în schimbare este necesar ca învăţământul românesc şi implicit
grădiniţele să-şi adapteze oferta educaţională. La formarea şi dezvoltarea copiilor îşi aduc
contribuţia cei trei factori grădiniţa, familia şi comunitatea. Familia este mediul în care copilul
se naşte şi îşi petrece primii ani din viaţă. Familia are un rol covârşitor în dezvoltarea copilului:
cunoştinţe despre societate, deprinderi igienice, norme de convieţuire sunt primite de copil
acasă. Mediul familial oferă primele ocazii de stabilire a relaţiilor cu cei din jur, comunicării
166
SUCEAVA 2024
şi a exprimării afectivităţii, de asemenea asigură copilului echilibrul personalităţii sale. Tot în

familie se formează deprinderile de comportament: politeţea, onestitatea răbdarea. Părinţii sunt
exemplu pentru copiii lor. De la ei copiii vor învăţa să diferenţieze binele de rău, frumosul de
urât. Familia îi îndrumă să fie sociabili, toleranţi, să fie buni colegi. Copilul îşi desăvârşeşte
educaţia în familie, în instituţiile de învăţământ şi în comunitate.
Însă rolul cel mai important în educaţie îl are grădiniţa şi ulterior şcoala. Educaţia care
se realizează în grădiniţă nu trebuie separată de alte influenţe educative. Programele de educaţie
timpurie definesc parteneriatul grădiniţă- familie ca fiind un principiu fundamental în
organizarea şi funcţionarea grădiniţelor. Cei doi factori educaţionali, grădiniţa şi familia,
colaborează pentru a-şi contura o unitate de acţiune. Astfel, este necesar ca educatoarea să
cunoască familia copilui, influenţele educative exercitate de toţi membrii familiei asupra
copilului, dar şi familia trebuie să cunoască activităţile din cadrul grădiniţei şi să participe la
programele de educaţie destinate lor
Vizitarea grădiniţei de către părinţi îi ajută să se familiarizeze cu activităţile instructiv
educative desfăşurate de educatoare cu copiii, cunoaşterea mediului în care copilul îşi petrece
o parte din zi, precum şi observarea lucrărilor efectuate de copii, portofolii, expoziţii cu
fotografii sau înregistrări ale activităţilor. Grădiniţa reprezintă prima experienţă a copilului, este
prima separare a lui de familie, de aceea părinţii trebuie să se preocupe de programul copiilor.
Comunicarea eficientă între grădiniţă şi familie este în beneficiul copilului, acesta primind
sprijin din ambele părţi. El vede că adulţii importanţi din viaţa lui activează împreună pentreu
atingerea unui scop comun. Cele două entităţi trebuie să se susţină şi să se completeze. Părinţii
trebuie încurajaţi să se simtă parte a programului grădiniţei, astfel îl vor înţelege mai bine şi vor
fi capabili să îl sprijine. Dacă grădiniţa îi tratează pe părinţi ca parteneri activi îi determină pe
copii să aibă o conduită corespunzătoare.
Educaţia din familie va continua în grădiniţă. În unele situaţii între cele două medii
există diferenţe majore ceea ce va duce la un dezechilibru în adaptarea copilului, acesta trăind
sentimente confuze, sentimente de vinovăţie dacă acceptă valorile grădiniţei în defavoarea
valorilor familiale. De aceea revine rolul educatoarei să încerce echilibrarea celor două medii,
să descopere o punte de legătură, căi de comuicare eficiente, totul în beneficiul copilului. La
intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, probleme în dezvoltare, obiceiuri alimentare, mod de comportare, particularităţi de
învăţare.
Totodată, grădiniţa, ca prima instituţie cu care copilul intră în contact, care se conduce
după principii şi metode ştiinţifice proprii, deţine mijloace specifice pentru a pune în valoare
potenţialului fizic şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informaţiilor deţinute de
părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Este ştiut faptul că pentru a desăvârşi educaţia copiilor părinţii trebuie să se implice atât
în activitatea grădiniţei cât şi acasă. De aceea, cadrele didactice trebuie să intervină pentru a
susţine relaţia familiei cu grădiniţa. Trebuie să existe o încredere reciprocă pentru o comunicare
eficientă. Părinţilor trebuie să li se permită dreptul de a avea o opinie proprie şi de a se implica
în deciziile care îi privesc pe copiii lor.
167
SUCEAVA 2024
Parteneriatul grădiniţă – familie are ca obiectiv educarea şi dezvoltarea optimă a

copilului. Pentru aceasta cei doi factori implicaţi trebuie să aibă un sistem unitar de cerinţe.
Familia sprijină grădiniţa şi reciproc. Educatoarea trebuie să informeze părintele despre starea
de sănătate a copilului şi modul lui de comportare în grădiniţă, despre interesele copilului şi
evoluţia sa pe plan cognitiv. Astfel educaţia primită în grădiniţă poate fi continuată şi în mediul
familial. La rândul său părintele o poate informa pe educatoare despre dificultăţile pe care le
întâmpină acasă în educarea copilului şi poate solicita sprijinul acesteia.
Parteneriatul grădiniţă – familie reprezintă pentru părinţi prima experienţă de colaborare
cu persoane profesioniste din domeniul educaţiei în beneficiul copilului. Este necesar ca la
începutul anului şcolar să li se prezinte părinţilor misiunea şi viziunea grădiniţei, programul
grupei, obiectivele în funcţie de nivelul grupei, precum şi oferta de activităţi opţionale şi
extracuriculare.
Părinţii sunt cei dintâi dascăli ai copilului, apoi de educarea şi formarea lor se ocupă
profesioniştii din grădiniţe şi şcoli respectând metodologia şi curriculumul specific vârstei lor.
Dar educaţia copiilor, membrii cei mai tineri ai unei comunităţi, este în responsabilitatea întregii
comunităţi. Atunci când părinţii, copiii şi ceilalţi membri ai comunităţii se consideră parteneri
în educaţie, se creează o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Grădiniţa reprezintă
un sprijin pentru comunitate şi nu doar un loc în care copiii îşi însuşesc cunoştinţe. Din acest
motiv, parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială şi necesară în organizarea
grădiniţei şi a grupei de preşcolari. Atunci când membrii comunităţii sunt implicaţi în activităţi
ale grădiniţei precum concertele, serbările, spectacolele desfăşurate de copii atât în grădiniţă,
cât şi în afara ei, sau atunci când copiii participă la activităţi de ecologizare a împrejurimilor
sau fac vizite pentru a cunoaşte specificul local, toţi cei implicaţi trăiesc experienţe valoroase
de învăţare în situaţii noi.
Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin
consecinţele durabile pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia. Actualmente, atât
evenimentele socio-culturale cât şi cele educaţionale demonstrează nevoia de colaborare la
toate nivelele: familial, şcolar, comunitar, regional şi mondial. Cheia succesului viitor în
adaptarea şi integrarea şcolară este condiţionată de cultivarea unor relaţii de parteneriat efectiv
între grădiniţă, familie şi comunitate, în sprijinul educaţiei şi creşterii copilului. O bună
colaborare şi comunicare între familie şi grădiniţă este necesară, dar nu este suficientă pentru
buna dezvoltare a copilului. Aceasta trebuie să se poarte în jurul nevoii copilului de a fi în
comunitate. Dacă percepem copiii ca fiind unici, demni de respect şi înţelegere, vom putea crea
pentru ei experienţe satisfăcătoare, vom realiza o educaţie care răspunde nevoilor copilului, o
educaţie centrată pe proces, nu pe produs, vom asigura cele mai bune condiţii pentru o
dezvoltare sănătoasă şi plenară. Prin colaborarea părinţilor cu grădiniţa, aceştia pot completa şi
sprijini educaţia copilului. Tot ce învaţă copilul în grădiniţă pierde din eficienţă dacă părinţii
nu valorifică programul educativ acasă. Toate aceste motivaţii conduc la necesitatea realizării
parteneriatelor reale dintre grădiniţă, familie şi comunitate. Relaţiile de colaborare dintre părinţi
şi unitatea de învăţământ reprezintă primul pas către o educaţie deschisă, dinamică şi flexibilă.
Parteneriatul educaţional este o necesitate pentru o educaţie incluzivă, astfel prin implicarea
tuturor factorilor interesaţi se vor satisface nevoile educaţionale ale copiilor. În concluzie,
168
SUCEAVA 2024
putem afirma că reuşita devenirii umane a copilului depinde de colaborarea eficientă dintre
grădiniţă, familie şi comunitate.
Măiestria pe care trebuie să o dovedească educatoarea constă în crearea unor situații și
cerințe care prin importanța și necesitatea lor să declanșeze la copil un comportament adecvat
situației date. Părinții și educatoarele trebuie să fie un exemplu de urmat pentru copii. Einstein
spunea că „singurul mod de a educa este acela de a fi o pildă de urmat”. Aș încheia cu un
proverb chinezesc care spune că: „semeni fapte bune și culegi deprinderi, semeni deprinderi și
culegi caracter, semeni caracter și culegi un destin.”
Bibliografie:
• BOCA, Cristiana coord., NICOLAE, Irinela, SECRIERU, Ana, ŞTEFĂNESCU, Doina,
IONESCU, Mihaela, MECT, PRET (2008), Modul 2 Împreună pentru copii: grădiniţa şi
comunitatea, Educaţia 2000, Bucureşti.
• BOCA, Cristiana coord., NICOLAE, Irinela, SECRIERU, Ana, ŞTEFĂNESCU, Doina,
IONESCU, Mihaela, MECT, PRET (2008), Modul 7 Să construim împreună ce 7 ani… de
acasă, Educaţia 2000, Bucureşti.
• VELEA, Luciana, TODERAȘ, Nicolae, IONESCU, Mihaela (2006), Parteneriatul elevilor în
şcoală şi în comunitate, Ghid pentru profesori şi elevi TEHNE Centrul pentru Inovare şi
dezvoltare în educaţie, Editura Agata, Botoşani.
169
SUCEAVA 2024
42. COLABORAREA EDUCATOARE – FAMILIE ÎN VEDEREA SOCIALIZĂRII

COPILULUI
Profesor înv.preşcolar, AVĂDĂNEI Lăcrămioara Lenuca

G.P.N. Nr.1 Ipoteşti, structură a Școlii Gimnaziale Ipotești
Activitatea educativă din grădiniță nu poate fi separată de alte influențe educative care
se exercită asupra copilului, mai ales de cea din familie.
Programele de educaţie timpurie din întreaga lume definesc parteneriatul cu părinţii, ca
agenţi educaţionali, drept un principiu fundamental al organizării şi funcţionării instituţiei
preşcolare.De aceea trebuie să existe o unitate de acţiune între cei doi factori educaţionali,
finalitate care pentru a fi îndeplinită trebuie să existe o unitate de concepţii şi exigenţe, un mod
convergent de acţiune, o bună cunoaştere reciprocă şi o atitudine deschisă.Aceasta se poate
realiza prin conceperea relaţiei grădiniţă în dublu sens.Educatoarea trebuie să cunoască mediul
familial al copilului şi natura influenţelor educaţionale exercitate de părinţi şi să ţină cont de
experienţa de viaţă şi de învăţare acumulată în familie.Ea trebuie să mai cunoască şi demersurile
de implicare a părinţilor în activitatea educaţională a grădiniţei.Grădiniţa este un spaţiu social
de transmitere şi asimilare de informaţii, dar şi de modelare, socializare. Sociabilitatea, ca
trăsătură ce are capacitatea de a facilita adaptarea, se dezvoltă prin unificarea a numeroase
deprinderi specifice, care au aceeaşi semnificaţie adaptativă generală pentru persoană, asfel
încât sociabilitatea se structurează în funcţie de condiţiile mediului exterior. Copilul preşcolar
manifestă o intensă sociabilitate, o puternică dorinţă de contact social dar el nu este sociabil în
general ci învaţă, prin unităţi specifice de învăţare, să ajungă la un comportament adaptativ şi
expresiv. Se poate afirma astfel că evoluţia copilului este marcată de interacţiunile între el, ca
individ în dezvoltare şi ceilalţi, de interesul pe care începe să-l arate faţă de alţii, cu care
descoperă că poate acţiona împreună.
Grădiniţa asigură lărgirea experienţei personale, dar mai ales condiţiile unei activităţi
sociale bogate, variate, în care şi prin care copilul va reuşi să preia iniţiativa contactului social
mai frecvent, poate, decât adultul, va elabora relaţii de încredere în ceilalţi şi va conştientiza
locul şi rolul său în cadrul colectivităţii.Alegerea grădiniţei aparţine familiei, care mai întâi se
informează, vizitează, observă câteva aspecte care ţin de dotare, curăţenie, etc. Copiii vin în
grădiniţă de la o vârstă foarte fragedă, iar nouă ne revine sarcina de face cunoscute preşcolarilor
şi părinţilor, mai ales, drepturile de care se bucură copiii în societate, şi obligaţiile pe care le au.
Pentru copil a petrece ziua în afara familiei este primul prag psihosocial, o experienţă socială
majoră, care îi poate declanşa teama de nepăsare şi abandon din partea familiei.Aici rolul
principal îl are educatoarea, care îi creează un mediu atractiv ambiental şi psihic. Familia este
cel mai important agent de socializare, locul în care copiii învaţă să devină umani şi în care se
formează conduitele sociale de bază şi de început, funcţia sa de socializare fiind realizată în
patru situaţii specifice:
- situaţia de educaţie morală- ce are la bază relaţiile de autoritate cu ajutorul cărora copilului
i se transmit regulile morale, familia fiind cadrul principal în interiorul căruia acesta îşi
însuşeşte primele noţiuni cu privire la datorie, responsabilitate şi interdicţie, marcând
dezvoltarea unei structuri generalizate a conştiinţei morale ;
170
SUCEAVA 2024
- situaţia de “învăţare cognitivă” prin care copilul învaţă sistemul de cunoştinţe, atitudini şi
deprinderi necesare convieţuirii în societate;
- situatia ce angajează imaginaţia, dezvoltând gândirea participativă şi capacităţile
creatoare;
- situaţia de “comunicare psihologică“ prin care se dezvoltă afectivitatea specific umană,
atât de necesară dobândirii unui echilibru moral şi psihologic. Avantajul socializarii în familie
constă tocmai în aceea că ea se realizează într-un climat de afectivitate ce facilitează
transmiterea şi însuşirea valorilor şi normelor sociale. Natura contactelor cu cei din jur, climatul
socio-afectiv, generează şi întreţin trăiri emoţionale de o anumită calitate, formează atitudini şi
reglaje corespunzătoare. Rolul pozitiv al familiei în procesul socializării este demonstrat de
natura legăturii afective particulare şi diversificate care îi uneşte pe membrii, de rolul securizant
necesar lentei maturizări a copilului, de faptul că, datorită permanenţei sale, îl învaţă pe copil
să trăiască în durabil.
Tot ceea ce am realizat pe linia socializării copilului de grupă mică a fost posibil cu
ajutorul părinţilor, pe care i-am considerat de la început posibili parteneri în educaţie, angajaţi
într-un demers educativ de bună calitate. O comunicare eficientă grădinţă-familie-copil
presupune cunoaşterea mediului familial al copilului şi natura influenţelor educaţionale
exercitate de părinţi.Chestionarele adresate părinţior ne ajută să aflăm date importante
referitoare la mediul în care se dezvoltă copilul, regimul alimentar, programul de somn,
programul de distracţie şi plimbare în aer liber, implicarea părinţilor în activităţi cu valoare
formative, în jocurile copiilor, atmosfera emoţională a familiei, uşurinţa comunicării între
membrii familiei şi nu în ultimul rând concepţia părinţilor despre grădiniţă şi rolul acesteia în
viaţa copilului. Vizitarea grădiniţei de către părinţi uşurează familiarizarea cu obiectivele
activităţii instructiv- educative desfăşurate în grădiniţă, cunoaşterea mediului în care copilul îşi
petrece o parte din zi. Ursula Şchiopu identifică şase tipuri de adaptare a copilului la ansamblul
cerinţelor care se exprimă faţă de el:
- adaptare foarte bună (la nivel maxim de adaptare) ce se caracterizează prin: despărţire fără
ezitare de persoana care l-a însoţit, prin manifestarea curiozităţii active şi a conduitei relaxate
şi prin stabilirea rapidă de relaţii cu ceilalţi copii şi cu educatoarea.
- adaptare bună: copilul se desparte fără ezitări, stabileşte relativ repede relaţii cu educatoarea
dar cu copiii mai selective şi mai restrânse (se întâlnesc atitudini de espectativă mai mult decât
de investigare, active).
- adaptare intermitent tensionată, caracterizată de nervozitate, reţinere tacită a persoanei ce îl
însoţeşte, dispoziţie alternantă, nesiguranţă dar şi curiozitate faţă de ambianţă.
- adaptare continuu tensionată cu nervozitate de fond, insistenţe verbale, stabilirea unor relaţii
foarte reduse cu educatoarea şi cu ceilalţi copii, conduite de abandon evidente.
- adaptare dificilă: refuzul copilului de a se despărţi de persoana însoţitoare, refuz cvasi-total
de a stabili relaţii verbale (mutism, inhibiţie), blocarea curiozităţii şi a investigaţiei, dispoziţie
tensionată şi reţinută.
- atitudine de neadaptare radicală cu refuz activ al copilului de a se despărţi de persoana
însoţitoare, negativism, uneori violent, conduită refractară şi chiar agresivă uneori.
Procesul de adaptare este relativ dificil şi complex, având particularităţi în care se exprimă
vârsta, temperamentul şi experienţa anterioară dar adaptarea la mediul grădiniţei oferă un
potenţial foarte mare de socializare a copilului. Majoritatea copiilor trec peste acest obstacol
dificil mai ales daca educatoarea întelege “mica dramă” care se desfăşoară sub ochii săi şi dacă
părinţii au ştiut să uşureze încercarea la care este supus copilul, renunţând ei înşişi la o atitudine
prea posesivă faţă de acesta, realizându-i astfel cele mai bune condiţii pentru adaptare. Şi
171
SUCEAVA 2024
părinţii, şi educatoarea constituie modele pentru copil iar aceste modele nu trebuie să fie
conflictuale. Cadrul didactic trebuie să aibă o profunda cunoaştere teoretică şi practică a
copilului si copilăriei, folosind aceasta ştiinţă pentru a promova dezvoltarea sănătoasă a
copilului, pentru a îndruma eforturile acestuia în direcţia propriei sale maturizări, pentru a crea
o ambianţa favorabilă susţinerii acestor eforturi.
O altă calitate a educatoarei este atitudinea sa pozitivă faţă de familie.Ea trebuie să vadă
întotdeauna copilul în contextul familiei, să cunoasca situaţia familiei şi influenţele ei asupra
lui. Acest lucru nu înseamnă o intruziune în viaţa familiei sau emitere de critici la adresa unuia
din membrii familiei copilului, ci exprimarea, prin cuvinte şi acţiuni, a sprijinului său pentru
nevoile acestuia şi pentru depăşirea diferitelor greutăţi, ce pot apărea datorita schimbărilor
fizice şi psihice inerente unei dezvoltări normale.
Realizările copiilor şi toate problemele curente ale acestora trebuie făcute cunoscute părinţilor
prin diverse modalităţi de comunicare operativă:telefon, e-mail, anunţuri afişate în spaţiul
special amenajat în grădiniţă, comunicare directă la începutul sau sfârşitul programului.
Prezentarea unor probleme teoretice de psihopedagogie preşcolară se face şi prin întâlnirile
săptămânale în cadrul activităţilor de consiliere a părinţilor.În cadrul şedinţelor cu părinţii pot
fi invitaţi specialişti:medici, logopezi, psihologi, care să ajute la elaborarea unor planuri
individuale de educaţie a copiilor care să vizeze depăşirea dificultăţilor acestora într-un moment
al dezvoltării lor.În felul acesta părinţii beneficiază de o informare corectă şi avizată. Pe tot
parcursul preşcolarităţii socializarea copilului se înfăţişează ca un proces continuu de
structurări, restructurări şi interiorizari ale conduitelor şi relaţiilor socio-afective adult-copil şi
copil-copil. Numai participarea efectivă şi nu aparentă la activitatea colectivă, acceptarea
normelor, controlul reciproc al respectării lor de către fiecare şi de toţi, întâi pe plan practic, de
acţiune apoi transformându-se în cerinţe interioare vor conduce la eliminarea egocentrismului-
la înţelegerea şi acceptarea punctelor de vedere ale celorlalţi, la aprecierea situaţiilor în mod
din ce în ce mai obiectiv astfel încât preşcolarul va căpăta baza psihologică autentică a
subordonării interesului individual celui colectiv.
Bibliografie:
➢ Coord. ALBULESCU, Ion, (2019), Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar, DPH,
București
➢ DUMITRANA, Magdalena, (2000),Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti
➢ CREȚU, Tinca, (2001), Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti
172
SUCEAVA 2024
43. IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL GRĂDINIŢĂ-FAMILIE
Prof. Boca Domnica; Prof.Iacoban Trandafira

GPN ,,Stejărelul” Cajvana
Parteneriatul educaţional este o formă de cooperare, colaborare şi comunicare în sprijinul

copilului. Acesta presupune o unitate de cerinţe, decizii, opţiuni şi acţiuni educative între
factorii implicaţi în acest proces. Fiecare copil este unic, acest fapt fiind determinat de
particularătăţile individuale precum şi de influenţele socio-culturale ale comunităţii în care
trăieşte şi se dezvoltă copilul. Educaţia copilului este realizată de toţi adulţii care îl susţin în
dezvoltare şi cu care copilul intră în contact.
Parteneriatul educaţional propune schimb de experinţă, de opinii şi de valori între adulţii
din preajma copilului. Parteneriatul dintre grădiniţă şi familie trebuie extins şi către comunitate.
În societatea contemporană, parteneriatul educaţional tinde să devină o activitate
importantă pentru abordarea de tip curricular, deschis şi flexibil, respectându-se diversitatea.
Parteneriatul educational grădiniţă-familie- comunitate devine necesar şi se impune ca o
obligaţie morală din partea acestor instituţii pentru a favoriza socializarea copilului, a-l
familiariza cu adevăratele valori ale spiritualităţii umane.
Până în prezent, acest parteneriat existent, familie-grădiniţă, a fost dezvoltat unilateral,
responsabilitatea cea mare revenind instituţiei şcolare, însă se urmăreşte ca acest lucru să se
schimbe, în primul rând printr-un angajament mutual clar stabilit între părinţi şi profesori.
Colaborarea dintre grădiniţă şi familie presupune nu doar o informare reciprocă ci şi pregătirea
părinţilor pentru a fi apţi să comunice,dar mai ales să aibă iniţiative privind educaţia copiilor .
În ceea ce priveşte acţiunea educativă a familiei, ea este eficientă numai atunci când
scopul său devine unul cu cel al şcolii, atunci cînd între aceşti doi factori există o concordanţă,
când obiectivele urmărite de acestea se subordonează idealului social şi educational.
Copilul, încă din stadiul în care dobândeşte un eu distins de mama sa (se joacă şi singur,
vorbeşte despre sine la persoana întâi) are nevoie de o existenţă completă în ambele medii
amintite: familia şi comunitatea de congeneri . El are nevoie, deopotrivă să fie special, dar şi
să fie la fel ca ceilalţi .
Grădiniţa îi poate asigura copilului comunitatea de care el are nevoie. Aici este un mediu
suficient de securizant pentru a aminti de casa familială, dar şi un spaţiu echidistant în care
copilul să poată avea experienţa de a fi ca ceilalţi, de a „intra în rândul lumii”, de a ieşi din
spaţiul familiei unde este valorizat pentru unicitatea sa, pentru particularităţile sale.
Astfel, familia şi grădiniţa oferă un spaţiu complex necesar dezvoltării copilului preşcolar.
Ambele instituţii sunt necesare şi nici una nu poate prelua atribuţiile celeilalte, fiecare având
un alt rol. Important este însă ca această complementaritate să poată fi înţeleasă corect pentru
coerenţa mediului educativ în care trăieşte copilul.Părinţii copilului intră şi ei într-o comunitate
constituită în jurul grădiniţei unde se pot implica mai mult sau mai puţin. Ceea ce îi uneşte pe
aceşti părinţi este o preocupare comună pentru felul în care se simt copiii la grădiniţă. Este de
asemenea important ca părinţii şi educatoarea să poată colabora şi să se poată sprijini reciproc
într-o relaţie în care fiecare conştientizează importanţa pentru copil a rolului celuilalt.
Părinţii îşi duc copilul la grădiniţă tocmai pentru că simt nevoia lui de a avea un grup constant
de congeneri pentru socializare nemediată de familie. Părinţii îşi dau seama, de asemenea, de
faptul că, pentru a se dezvolta, copilul lor are nevoie şi de un mediu în afara familiei. Astfel,
odată cu intrarea copilului în grădiniţă, această instituţie devine foarte importantă pentru
întreaga familie. De felul în care se stabilesc şi evoluează relaţiile dintre cele două instituţii
173
SUCEAVA 2024
educative depinde modul în care copilul va învăţa să se raporteze la instituţiile sociale, la

comunitate.
Educarea părinţilor este atât o problemă, cât şi o idee care câştigă teren în tot mai multe
ţări. Problema este studiată cu toată atenţia şi seriozitatea de grupuri de specialişti ai UNESCO.
În tot mai multe lucrări de specialitate întâlnim o noţiune care tinde a se defini ca “meserie de
părinte”, deci funcţiile părintelui nu pot fi lăsate pe seama instinctului, intuiţiei şi afecţiunii, ele
cer să fie şi învăţate. Necesitatea pregătirii individului pentru viaţa de familie, pentru
îndeplinirea în limite acceptabile a funcţiei educative s-a impus opiniei publice din întrega
lume, în urma creşterii numărului copiilor inadaptaţi social şi a constatării că la originea acestei
inadaptări stau carenţele educative ale familiei. Cercetările au demonstrat faptul că marea
majoritate a inadaptaţilor sociali provin din rândul celor care în şcoală au avut rezultate slabe
la învăţătură, au fost corigenţi, repetenţi sau au abandonat şcoala.
În concluzie, putem afirma că schimbările sociale, caracteristice epocii în care trăim,
determină ca educaţia părinţilor să devină un fenomen social.Educaţia pentru viaţa de familie
începe din familie, prin exemplul permanent al membrilor ei, continuă în şcoală unde, începând
de la anumite vârste, trebuie să se facă în mod intenţionat şi ştiinţific. Se completează apoi în
viaţă, pe toată durata ei, prin experienţă proprie, în mod spontan, dar şi organizat, prin
participarea conştientă a părinţilor la multiplele forme şi surse de pregătire în acest domeniu
iniţiate şi puse la dispoziţia lor de către societate.
Educaţia părinţilor este o idee destul de nouă dar care odată cu înţelegerea ei aşa cum
trebuie de către câţi mai mulţi părinţi va avea locul pe care îl merită. Educaţia părinţilor, este
una din direcţiile pe care le poate îmbrăca intervenţia socio-educativă de tip formativ, şi ea se
adresează direct acestora. Se simte nevoia construirii comportamentelor parentale încă dela
vârstele mici.Părinţii sunt receptivi şi găsesc resurse de timp pentru a raspunde solicitărilor
şcolii. Sunt interesaţi să colaboreze pentru a închide cercul, copil-familie-grădiniţă. Este
important acest aspect; este important ca acasă să existe în limita posibilului o continuitate a
ceea ce se face la grădiniţă; este important ca între cele două grădiniţă-familie să circule
informaţiile. Ca şi în familie, unde consecvenţa şi unitatea de pareri pot face minuni, copilul
simte că există un punct de vedere comun şi se raportează mai usor la acesta luandu-l drept
model.
Familia şi grădiniţa reprezintă principalele instanţe responsabile de educaţie a copilului
preşcolar.Cele două instituţii, familia şi grădiniţa, trebuie să fie pregătite pentru a realiza funcţia
educativă care le revine. Grădiniţa este extrem de importantă, dar fără implicarea familiei în
educarea copilului nu va da randamentul dorit. Rolul primordial revine familiei, care este
leagănul social al copilului şi sprijinul său pe aproape tot parcursul vieţii. Studiile specialiştilor
dar şi realitatea însăşi confirmă tot mai mult importanţa acestui nucleu al vieţii sociale în
dezvoltareacopilului.
Bibliografie:
1. Bonchiş, Elena, ( 2011), Familia şi rolul ei în educarea copilului, Iaşi, Editura Polirom
2. Ionescu, M., Negreanu, E., (2006), Educaţia în familie, Bucureşti, Editura Cartea
Universitară
174
SUCEAVA 2024

Profesor pentru învățământ preșcolar: Boghean Anamaria

Experiența și practica ne arată că perspectiva triadei grădiniță/școală - familie -

comunitate este fundamentală pentru a înțelege și promova o educație holistică și integrată a
copiilor. Nu putem vorbi despre o educație de calitate a copilului, despre o dezvoltare integrală
a acestuia, fără a lua în considerare o strânsă colaborare și implicare a grădiniței, familiei și
implicit a comunității din care face parte.
În grădiniță și școală, copiii petrec o mare parte din timpul lor. Aceste instituții oferă un
cadru formal de învățare, unde copiii dobândesc cunoștințe academice și dezvoltă abilități
sociale, emoționale și cognitive.
Cadrele didactice joacă un rol crucial în modelarea experiențelor de învățare ale copiilor.
Ele trebuie să fie bine pregătițe să răspundă la nevoile individuale ale fiecărui copil și să creeze
un mediu sigur și stimulativ.
Dacă ne gândim la familie, aceasta este prima și cea mai importantă influență în viața
copilului. Părinții și alți membri ai familiei sunt primii educatori și modele pentru copii.
O colaborare strânsă între școală și familie reprezintă, de fapt, succesul educației
copilului. Comunicarea deschisă și regulată între părinți și profesori contribuie la a înțelege și
sprijini nevoile individuale ale copilului. Aceasta ar trebui să fie bidirecțională, oferind
posibilitatea părinților, profesorilor și membrilor comunității să împărtășească informații,
preocupări și sugestii.
Educaţia trebuie să se manifeste permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi unitară a
grădiniţei şi familiei. La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate
de copil: stare de sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare,
probleme în dezvoltare etc. În acelaşi timp, grădiniţa, ca primă instituţie care se conduce după
principii şi metode ştiinţifice, deţine mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic
şi psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale
grădiniţei trebuie să fie în beneficiul copilului.
Fiecare parte atât cadrele didactice, cât și părinții trebuie să își cunoască rolurile și să
fie implicați în educația copilului, să îi ofere sprijin în învățare, să îi încurajeze și să îi ofere
oportunități pentru dezvoltare personală și academică.
Comunitatea are, de asemenea, un impact semnificativ asupra educației copiilor.
Aceasta include organizații locale, instituții religioase, centre comunitare, biblioteci, cluburi
sportive și alte resurse comunitare.
Prin parteneriate între școli/grădinițe și organizații comunitare, copiii vor avea acces la
resurse suplimentare și experiențe educaționale în afara cadrului școlar tradițional.
Implicarea comunității în educația copiilor contribuie la crearea unui mediu în care toți
copiii să aibă șanse egale de succes și să se simtă sprijiniți și valorizați.
Colaborarea cu familia și comunitatea locală aduce beneficii semnificative în ceea ce
privește educația și dezvoltarea preșcolarilor, astfel că, activitățile pe care le desfășurăm în
colaborare cu acești parteneri, pe lângă clasicele ședinţele cu părinţii, consultaţiile cu părinţii,
vizitele periodice la domiciliu, participarea părinţilor la activităţile de la grupă pot cuprinde:
• Excursii și vizite în comunitate:
175
SUCEAVA 2024
Organizarea unor excursii în comunitate este o modalitate excelentă de a conecta

cunoștințele preșcolarilor cu lumea reală. Aceste excursii, cu implicarea părinților sau a altor
membrii ai comunității, includ vizite la bibliotecă, parcuri locale, ferme, magazine locale,
pompieri, centre de reciclare sau alte locuri de interes din zonă.
• Proiecte comunitare:
Implicarea preșcolarilor în proiecte comunitare promovează spiritul de voluntariat și
implicare în comunitate încă de la o vârstă fragedă. Aceste proiecte se pot concretiza în activități
de curățare a parcului, colectarea de alimente pentru persoanele nevoiașe, plantarea de arbori
sau alte activități care să aducă beneficii comunității. Părinții și membrii comunității vor fi
parteneri activi în organizarea și desfășurarea acestor proiecte, oferind sprijin logistic sau
participând direct la activități.
• Evenimente culturale și artistice:
Organizarea și desfășurarea unor astfel de evenimente în colaborare cu familia și
comunitatea va încuraja aprecierea diversității și creativitatea la preșcolari, dar pot contribui și
la descoperirea unor talente sau abilități care, dezvoltate ulterior, vor contribui semnificativ la
alegerea carierei în viață. Aceste evenimente pot include festivaluri culturale, expoziții de artă,
spectacole de teatru sau dans, concerte de muzică și alte activități artistice. Părinții și membrii
comunității pot fi invitați să participe la aceste evenimente în calitate de spectatori sau chiar să
contribuie cu talentul lor artistic în cadrul acestora.
• Ateliere și demonstrații practice:
Atelierele și demonstrațiile practice în colaborare cu părinții și membrii comunității vor
oferi preșcolarilor oportunități de învățare experiențială și dezvoltare a abilităților practice.
Aceste activități pot include ateliere de gătit, activități practice în grădină, lecții despre natură
sau demonstrații de meșteșuguri tradiționale. Părinții și membrii comunității pot fi invitați să
împărtășească cunoștințele și abilitățile lor în cadrul acestor ateliere sau să ofere resurse și
materiale necesare pentru desfășurarea lor.
Colaborarea între grădiniță/școală, familie și comunitate ar trebui să se concentreze pe
sprijinirea nevoilor individuale ale copiilor. Aceasta poate include identificarea și abordarea
dificultăților academice sau sociale ale copiilor, dezvoltarea de strategii de intervenție și
sprijinirea copiilor în atingerea obiectivelor lor educaționale și de dezvoltare personală.
Prin implicarea tuturor părților interesate, se va crea un sistem de suport holistic care să
ofere copiilor sprijinul și resursele de care au nevoie pentru a reuși.
În ansamblu, colaborarea strânsă între grădiniță/școală, familie și comunitate este
esențială pentru a asigura succesul educațional și dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Prin lucru
împreună și sprijinirea reciprocă, vom crea un mediu educațional în care copiii vor crește, învăța
și prospera în moduri care să le pregătească pentru succesul pe termen lung.
Bibliografie:
Băran- Pescaru, A., (2004), ,,Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, București;
Bunescu Gh., Alecu Gh., Badea D., (1997), ”Educaţia părinţilor”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
176
SUCEAVA 2024
45. TRIADA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Profesor învățământ preșcolar Borha Andreea-Daniela

Unitatea de învățământ G.P.P. „Albă ca Zăpada”, Structura G.P.P. „Scufița Roșie”
Omul nu poate deveni om decât prin „educație” spune Immanuel Kant, educație pe
care copilul o primește, desigur, în familie, grădinițăși comunitatea locală. În cadrul sistemului
de învățământ trebuiesă existe o atmosferă destinsă între agenții educaționali deoarece această
atmosferă faciliteazăînvățarea. Existența unor reguli comune, cunoscute și fixate împreună cu
familia și copiii, ușurează mult efortul învățării. Activitatea educativă ce se realizează în
grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului
și, mai ales, nu poate face abstracție de toate acestea.
Preșcolaritatea este perioada formării inițiale a personalității, perioada apariției
primelor relații și atitudini ce constituie un nivel superior de organizare a vieții psihice a
copilului. În locul dependenței copilului de impresiile externe, în locul instabilității și
fluctuației emoționale, în preșcolaritate vom întâlni detașarea, desprinderea copilului de
câmpul perceptiv, o mai mare organizare și stabilizare a comportamentelor, fapt posibil datorită
modificărilor esențiale care se produc în structura activității psihice.
Vârsta preșcolară este, fără îndoială, temelia educativă a întregii vieți. Datorită vârstei
mici, educația preșcolară capătă un caracter specific, această perioadă, ca îngrijire și educație,
formează temelia întregii vieți de mai târziu. La reușita copilului în viață contribuie, în egală
măsură, principalii factori educativi: familia, grădinița și comunitatea. Asigurarea unui
parteneriat real între aceștia, implicarea tuturor în realizarea unei unități de cerințe va duce
implicit la o educație corectă a copiilor, la evitarea erorilor în educație și la soluționarea
problemelor inerente care apar.
Dezvoltarea relației dintre grădiniță și familie, vine după sine și cu avantaje, printre
care amintim: dezvoltarea abilităților de lideri ale părinților; conectarea familiei cu membrii
grădiniței și ai comunității; oferirea de suport familiilor preșcolarilor. Menținând acest tip de
parteneriat, părinții devin responsabili fața de educația copiilor și îndeplinesc nevoile acestora
de a fi sprijiniți și aprobați.
Relația dintre grădiniță și comunitate deține numeroase avantaje, printre care:
transmiterea de informații pozitive despre grădiniță către agenții instituționali, dar și a
grădiniței înspre comunitate prin distribuirea unui mesaj care vine din mai multe surse și care
exprimă specificul grădiniței respective în comunitatea locală.
Scopurile acestor parteneriat vizează, în primul rând, eficientizarea colaborării între
familie–grădiniță– comunitate, găsirea resurselor necesare în scopul educării eficiente a
copiilor, pregătirii lor pentru viață, integrării în cerințele europene. În al doilea rând,
parteneriatul se axează pe identificarea strategiilor de organizare și desfășurare a unor
activități care să favorizeze îmbunătățirea bazei materiale a grădiniței. Nu în ultimul rând,
parteneriatul vizează implicarea părinților în desfășurarea activităților educative și sociale în
grădiniță.
Parteneriatele cu familia se pot desfășura prin: ședințe cu părinții, ateliere de lucru cu
părinții, participarea părinților la activitățile din grupă, voluntariat, etc. Cadrele didactice pot
realiza activități de consiliere a părinților la grupă în cadrul cărora să dezbată diverse teme cu
177
SUCEAVA 2024
scopul de a realiza educație de calitate, atât la grădiniță, cât și acasă. Pentru un rezultat cât mai
bun, în fiecare săptămână educatoarele se vor întâlni cu părinții, fizic sau online și vor dezbate
teme precum: „Împreună pentru un viitor mai bun!”, „Fiecare copil este unic, fiecare se
dezvoltă diferit!”, „Modelul personal -prima componentă în educație” –prezentare
powerpoint, „Beneficiile jocului în aer liber” - prezentare studiu de caz , „Comunicarea-
brățară de aur a familiei”- discuții libere, etc.
De asemenea, serbările sunt o modalitate eficientă de comunicare cu părinții. Aceștia
pot fi invitați să observe prestația copiilor sau pot fi implicați în organizarea serbării. Spre
exemplu, cu ocazia serbării de iarnă „Crăiasa Zăpezii și fulgii de nea” părinții pot fi implicați
în asigurarea costumației pentru serbare, în realizarea decorului grupei sau în pregătirea unor
gustări pentru copii. Cu ocazia zilelor speciale din an și nu numai, părinții pot fi invitați să
participe la activitățile de la grupă. Spre exemplu, cu ocazia zilei de 8 martie, putem realiza
activități care au drept temă „Ziua mămicilor din întreaga lume”, în cadrul căreia copiii să
lucreze împreună cu mămicile la diverse felicitări, colaje, să cânte și să danseze împreună cu
acestea, etc. Totodată, educatoarea poate realiza împreună cu preșcolarii și părinții acțiuni
caritabile: „Fapte bune făcute de copii pentru copii!” (părinții asigurând daruri pe care le oferă
copiilor cu situații materiale precare), „Învățăm să primim dar și să dăruim!” (colectare de
fonduri în vederea achiziționării de pachete pentru bătrânii de la Centrul pentru persoane
vârstnice).
În ceea ce privește comunitatea, aceste parteneriate se pot încheia între grădiniță și
biserică, Poliție, ISU, instituții sanitare, asociații nonguvernamentale, parteneri privați, mass-
media, etc. În cadrul parteneriatului cu biserica se pot face întâlniri odată pe lună cu preotul și
preșcolarii care pot avea drept teme: „Fapte bune si frumoase”(convorbire), „Întâlnirea cea de
taină!” ( dezbaterea de subiecte religioase – post, rugăciune, spovedanie, împărtășanie),
„Colinde, colinde” (spectacol de colinde susținut de către preșcolarii grupei). Colaborarea cu
biserica înlesnește promovarea valorilor moral-religioase care sunt importante în educația
morală și comunitară a copilului. Această colaborare este foarte importantă în special în
comunitățile multietnice, în care oamenii aparțin diferitelor culte religioase. Copiii trebuie să
învețe că, indiferent de religie, toți suntem egali și avem aceleași drepturi.
Cu Poliția se pot derula activități odată pe lună, având ca scopuri atât cunoașterea și
respectarea normelor necesare integrării în viața socială, precum și a unor reguli de securitate
personală, cât și protejarea copiilor de accidente, prin educarea lor în spiritul cunoașterii și
respectării regulilor de circulație și de conduită preventivă. În cadrul acestor parteneriate se
pot aborda teme precum: „Întâlnire cu agentul de circulație-Cum circulăm pe stradă”
(cunoașterea noilor reguli de circulație, înțelegerea necesității respectării regulilor de
circulație), „Vizită la sediul Poliției” (adresarea de întrebări și dialogarea cu agenții de
circulație).
Colaborarea cu Primăria este esențială întrucât această instituție se implică în
dezvoltarea și întreținerea bazei materiale a grădiniței, dar și în derularea și sprijinirea unor
acțiuni sau proiecte educative. Grădinița, în colaborare cu Primăria, cu Inspectoratele Școlare
Județene și cu alte instituții, poate să inițieze programe care vin în sprijinul îmbunătățirii
activității educative din grădinițe. De exemplu, se pot realiza activități precum: „La mulți ani,
copiilor din lumea întreagă!” (activități dedicate zilei de 1 iunie- concursuri sportive la nivel
de localitate) „Concurs de desene pe asfalt”, „Festivalul datini și obiceiuri pentru copii”.
Cu ISU se pot derula proiecte în cadrul cărora să fie dezbătute teme și realizate
activități precum: „Pompierii, prietenii noștri!”- întâlnire cu pompierii, ,,Din activitatea
pompierilor” (prezentarea unui material Power Point despre foc, reguli de comportare,
stingerea unor incendii etc.), „Vizită la sediul ISU al orașului” (observarea aparaturii din
178
SUCEAVA 2024
dotare, adresarea de întrebări si dialogarea cu pompierii). Toate acestea au drept scopuri

educarea și informarea copiilor cu privire la tipurile de risc generatoare de situații de urgență
și formarea unui comportament adecvat în cazul producerii situațiilor de urgență, atât în cazul
copiilor, cât și al cadrelor didactice și părinților.
Parteneriatele cu instituțiile sanitare au drept scop cunoașterea și aplicarea regulilor de
igienă personală și colectivă de către copii, părinți și cadre didactice. Se pot desfășura activități
precum: „De vorbă cu medicul de familie” (vizită la cabinetul medicului de familie, discuții
despre bolile respiratorii), „Prietenii sănătății” (întâlnire cu medicul pediatru), „Dințișorii
fermecați” (vizită la cabinetul medicului stomatolog, discuții despre igiena orală).
Aceste parteneriate educaționale sunt instrumente valoroase, dar pentru ca ele să
influențeze pozitiv formarea și dezvoltarea globală a copilului, toți membrii acestui cerc
educațional familie-grădiniță-comunitate trebuie să conștientizeze că obiectivele educației
timpurii sunt în beneficiul copiilor, cadrelor didactice, părinților si, nu în ultimul rând,
comunității.
Bilbliografie:
• Catalano, Horațiu. Albulescu, Ion. (2019), Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar,
Editura Didactica Publishing House;
• Lăzărescu, Mihaela Păiși. Ezechil, Liliana (2015), Laborator preșcolar, Editura
V&INTEGRAL,București.
Bibliografie online:
• http://scoalamirceavoda.weebly.com/uploads/1/8/7/7/18772292/gradinita-familia.pdf
• https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/Gradinita-familia-si-comunitat31.php
179
SUCEAVA 2024
46. PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL FAMILIE-ȘCOALĂ/GRĂDINIȚĂ-

COMUNITATE
Prof. Învăț. Preșcolar Buliga Ionela-Gabriela

Grădinița cu program prelungit „Albă ca Zăpada”
Formarea ființei umane, în orice societate, reprezintă rezultatul influenţelor şi

acțiunilor exercitate de generaţia adultă asupra generaţiei în creştere. Adulţii îndeplinesc
rolul de educatori, care se deosebesc de educaţii lor prin faptul că sunt cunoscătorii,
purtătorii şi propagatorii sistemului de valori specifice colectivităţii date.
Mizând pe faptul că o comunitate socială constă dintr-un ansamblu de instituții ce exercită
influenţe asupra generaţiei în creştere, care se cer coordonate, corelate, sistematizate,
cercetătorii din domeniul științelor educației au inclus în circuitul ştiinţific conceptul de
parteneriat educaţional.
Conceptul de față, tinde să devină unul central în pedagogia contemporană şi denotă
abordarea de tip sistemic/holistic și de tip curricular, flexibilă şi deschisă pentru
soluționarea problemelor educative, reliefând interrelaţiile agenților educaționali în
ansamblul complexităţii lor, destinate realizării optime a posibilităților de învățare și a
managementului acestora.
În accepţiunea mai multor cercetători, parteneriatul educaţional este definit ca o
formă de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul sistemului și
procesul educaţional. În acest context, este necesar să menţionăm că parteneriatul
educaţional se desfășoară în paralel cu procesul instructi-educativ.
Parteneriatul educaţional familie-grădiniţă/şcoală-comunitate implică un ansamblu de
agenţi educaţionali: copii, părinţi, educatori, învăţători, profesori, manageri, psihologi,
membri ai comunităţii, ce sunt implicaţi în creşterea, educația şi ocrotirea sănătăţii
copilului, reprezentanţi ai bisericii, poliţia, ONG-uri şi mass-media.
În fiecare mediu, rural sau urban, lipsa sau nivelul scăzut al colaborării în cadrul
parteneriatului educaţional, provoacă dificultăţi în educaţia copiilor de diferite vârste, a
celor din grădinițe, clasele primare, gimnaziale și liceale. Copilul, primește de la societate,
odată cu întreținerea materială, şi echipamentul lui uman fundamental, sub formă, pe de o
parte, a primelor reglementări morale, şi pe de alta, a limbajului, suport şi instrument al
gândirii. Această acțiune primordială în formarea copilului este exercitată nu numai de
mediul familial ci şi de cel școlar.
Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, care contribuie, prin mijloace
specifice, la formarea tineretului.
Mediul familial ocupă un loc central în multitudinea factorilor determinanți ai evoluției
individului. ”Copilul nu este un adult în miniatură, ci el este o persoană într-un moment al
dezvoltării sale, deosebit de receptiv la influențele pozitive sau negative. Trăsăturile şi
180
SUCEAVA 2024
coordonatele personalității se cristalizează în raport cu modelul şi contextul trăit în mod

direct, nemijlocit, de către copil în mediul său familial, iar atitudinile părinților au
consecințe durabile în formarea copilului. Primul model oferit copilului este familia sa, iar
calitatea şi tipul relațiilor copil-părinţi vor marca profund evoluția viitoare a copilului„ (G.
Mauco).
Familia este prima şcoală a copilului. Ea este cea care răspunde de trebuințele
elementare şi de protecția acestuia, exercitând o influență atât de adâncă, încât urmele ei
rămân, uneori, întipărite pentru toată viața în profilul moral - spiritual al acestuia.
Familia oferă copilului primele informații despre lumea ce-l înconjoară, primele norme şi
reguli de conduită, dar şi climatul socio-afectiv necesar nevoilor şi dorinţelor sale.
Influențele educative pe care familia le exercită asupra copiilor se pot manifesta fie direct,
prin acţiuni mai mult sau mai puţin dirijate, fie indirect prin modele de conduită oferite de
către membrii familie, precum şi prin climatul psiho-social existent în familie.
Este recunoscut faptul că strategiile educative la care se face apel în familie, mai mult sau
mai puţin conştientizate, determină în mare măsură dezvoltarea personalităţii, precum şi
rezultatele şcolare ale copiilor și comportamentul lor socio-moral.
Problemele psihologice care stau în fața educatoarelor în legătură cu diferitele aspecte ale
muncii sale de educație sunt câteodată îngreunate de intervenția familiei.
Mediul familial şi mediul de grădiniţă își exercită, pe rând, influenţa asupra
copilului. Copilul petrece mai mult timp la grădiniţă decât în familie, iar aceasta din urmă
constituie pentru el un mediu mai stabil. Este indispensabil să se stabilească o linie de
acțiune comună. Educatoarea trebuie să încerce să obțină de la familie – cu tact şi discreție
– informațiile necesare în ceea ce privește conduita copilului în mijlocul grupului sau
asupra reacțiilor lui trecătoare. Familia are dreptul să aștepte de la grădiniţă nu numai
sprijinul material şi moral pe care îl presupun unele situații dificile, dar şi informații privind
dezvoltarea copilului, problemele vieții lui afective, evoluția și înclinațiile acestuia.
După familie, grădinița constituie prima experiență de viață a copilului în societate.
Această instituție îl așază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conținutul său. Aici copilul
face cunoștință cu activități şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigație şi acțiune,
îl provoacă să se exprime şi îi propune angajarea în relațiile sociale de grup. Copilul
preşcolar este pe punctul de a-şi defini, treptat începutul personalităţii sale, grădinița
reprezentând din acest punct de vedere piatra de temelie, baza de la care se pornește în
construirea personalităţii fiecărui viitor cetățean.
În munca oricărei educatoare se întâlnesc două realități de care trebuie să țină seama
tot timpul şi anume : trăsăturile comune copilăriei, universalitatea vârstei copilăriei şi
diversitatea, unicitatea fiecărui copil cu care va lucra. Principala preocupare a educatoarei,
în tot timpul activității sale, este aceea de a realiza un echilibru stabil între ceea ce este
comun şi ceea ce este individual în grupă, între dezvoltarea psihică şi cea fizică a fiecărui
copil, între activitatea desfășurată şi progresele realizate.
181
SUCEAVA 2024
Dificultatea constă în a găsi exerciții şi tipuri de activități potrivite, atât pentru întreaga
grupă, cât şi pentru fiecare membru în parte, răspunzând fiecărei nevoi individuale.
Teza educabilității şi a maleabilității fiecărui copil în practică devine mai dificilă, datorită
experienței şi specificului conduitei fiecărui copil.
Comunitatea înconjurătoare are un impact semnificativ asupra vieții copiilor.
Organizațiile locale, centrele comunitare și serviciile sociale pot oferi resurse suplimentare
și suport în diverse domenii, precum sănătatea, educația și dezvoltarea personală. De
asemenea, comunitatea poate juca un rol în promovarea valorilor și obiceiurilor sănătoase,
precum și în abordarea problemelor sociale care pot afecta copiii, cum ar fi sărăcia sau lipsa
accesului la servicii de sănătate. Prin programe și evenimente comunitare, se pot promova
valori precum solidaritatea, respectul și responsabilitatea civică. O comunitate implicată
poate oferi resurse suplimentare pentru educație, cum ar fi programe de după școală,
activități extracurriculare și oportunități de voluntariat.
Colaborarea între școli, familii și organizațiile comunitare poate genera o rețea
puternică de sprijin și resurse pentru copii și tineri. Prin colaborarea cu aceste entități, copiii
pot avea acces la o varietate de experiențe și oportunități de învățare în afara mediului școlar
și familial.
Această colaborare este esențială pentru a crea un mediu de învățare și dezvoltare
optim pentru copii. Atunci când aceste entități lucrează împreună în beneficiul copiilor,
aceștia au mai multe șanse de a atinge succesul în școală și în viață. Este important ca și
comunitatea să ofere resurse și programe care să sprijine diversitatea, incluziunea și
egalitatea de șanse în educație, astfel încât toți copiii să aibă posibilitatea să-și atingă
potențialul maxim.
În final, o colaborare strânsă și eficientă între acești trei piloni - gradiniță/școală,
familie și comunitate - poate crea un mediu de învățare holistic și sustenabil, care să
promoveze dezvoltarea integrală a copiilor și să-i pregătească pentru a deveni cetățeni
responsabili și activi în societate.
Bibliografie:
1. Băran- Pescaru, A., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 2004;
2. Bunescu Ghe, Alecu G, Badea D, 1997, Educația părinților, strategii și programe,E.D.P
București
3. Ciofu C, 1998, Interacțiunea părinți- copii, Ed. Midicală Amaltea, București
4. Magdalena D, (2000), Copilul, Familia și Grădinița, Compania
5. Popescu, R. (2009) Introducere în sociologia familiei. Iași: Polirom.
6. P.R.E.T.,Modul nr.2 :,,Împreună pentru copii:grădiniţa şi comunitatea’’,Bucureşti,2008;
182
SUCEAVA 2024
7. Radu, I. T. şi Ezechil, L. (2002). Pedagogie-fundamente teoretice. Bucureşti: Editura V&I

Integral
183
SUCEAVA 2024
47. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-

FAMILIE- COMUNITATE
Prof. în. înv. preșcolar Cernat Maria Cristina

Lic. Teh.,,Ion Nistor”-G.P.N ,,Lumea Copiilor” Vicovu de Sus
MOTO:
,,Pentru a înflori în toată bogăția sa de culori și parfum, pomul trebuie îngrijit cu toată
dragostea de buni cunoscători, încă de la plantare. Școlarul este pomul tânăr ce se pregătește să
înflorească prima oară pentru ca apoi, an de an, să rodească tot mai mult”. Filimon L.
Pentru fiecare dintre noi, familia a jucat și joacă un rol foarte important în viețile
noastre. Este primul grup social din care face parte copilul, una din cele mai vechi forme de
comunitate umană, o instituție stabilă, cu rosturi fundamentale pentru indivizi și pentru familie.
Mediul în care copilul se naște, trăiește primii ani ai vieții, se dezvoltă și se formează pentru
viață îl oferă familia. Aceasta are rolul central în asigurarea condițiilor necesare trecerii prin
stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții ce stau la baza structurii personalității individului.
Părinții sunt primii educatori deoarece, ei sunt primii cu care copilul interacționează
încă din prima zi a vieții, familia este modelul pe care copilul îl imită, modul de viață al familiei
este principalul reper în viața lui. Comunicarea intrafamilială influențează dezvoltarea
psihofizică a copilului, formarea personalității lui. Achizițiile însușite în primii ani de viață în
cadrul familiei sunt fundamentale pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia.
Modelele de comportament oferite de părinți și membrii apropiați din familie, precum
și climatul socio-afectiv în care se realizează aceste influențe educaționale reprezintă primul
model social cu influență hotărâtoare asupra modului de comportare și relaționare al copiilor în
societate. Familia este cea mai elementară formă de organizare, fiind prima comunitate de care
se atașează un individ cât și prima autoritate sub care acesta învață să trăiască, aceasta este cea
care stabilește valorile cele mai fundamentale ale unei societăți. De aceea la intrarea în cadrul
primului colectiv al copiilor - grădinița, strategiile educative fac apel la sprijinul și colaborarea
părinților în adaptarea preșcolarilor cu noul mediu social și educațional.
Perioada preșcolară presupune achiziții psiho-comportamentale fundamentale pentru
adaptarea, integrarea și dezvoltarea copilului. Importanța participării familiei în educație ca
partener activ este subliniată de necesitatea implicării părinților în diverse activități alături de
cadrele didactice, pe lângă obișnuitele ore de consiliere. Vizând dezvoltarea armonioasă a
personalității preșcolarilor și pregătirea acestora pentru viață, activitățile desfășurate în
grădiniță pun accent pe socializare, integrare dar și pregătirea pentru școală – cel de-al doilea
mediu educațional al copilului, dar cu un sistem de reguli mai strict definite, programe mai
încărcate și implicit o încărcătură afectivă și cognitivă mai mare.
Vorbind despre importanța educației copiilor din perspectiva triadei: familie-
grădiniță-comunitate, este de remarcat faptul că grădinița trebuie să aibă relații de cooperare
atât cu familia, cât și cu comunitatea, însă relația cu familia este una mult mai complexă. În
184
SUCEAVA 2024
special, pentru că grădinița este primul mediu formal, instituțional în care copilul este integrat
și în care urmează să petreacă foarte mult timp în lipsa oricărui membru al familiei. Mai ales că
vârsta copiilor, dependența lor, nevoia lor de atașament fac ca personalul grădiniței să preia
foarte mult din rolul familiei. Așadar grădinița are rolul de a dezvolta plenar copilul, prin cele
cinci dimensiuni ale dezvoltării pe care le are în vedere, și de a contribui la conturarea unei
personalități armonioase, adaptate prezentului și viitorului.
Atingerea acestor deziderate, implică continuitate și consecvență, astfel încât
grădinița și familia devin parteneri ce au scopuri, abordări și metode comune. Familia este prima
și cea mai de durată sursă de socializare pentru copil. Relația copilului cu familia, de cele mai
multe ori, rămâne cea mai intensă și lungă legătură interpersonală sau socială, iar relația
copilului cu părinții reprezintă fundația pe care se vor forma viitoarele relații ale sale. Așadar,
modul în care copilul se adaptează, socializează cu adulții, învață, respectă reguli sau limite
impuse în cadrul grădiniței va depinde în mare măsură și de modul în care toate aceste lucruri
se întâmplă în familia sa. Părinții iubitori îi fac pe copii să se simtă bine în pielea lor, risipesc
anxietatea, cresc sentimentul de siguranță și stima de sine a copilului.
Atât grădinița cât și școala sunt instituții puternic ancorate în comunitate, care prin
statutul pe care îl au, prin cadrul legislativ, activitățile desfășurate și multitudinea resurselor
implicate, în special cele umane pot deveni promotori ai parteneriatului comunitar. Familia
intervine în această triadă grădiniță/școală-familie-comunitate ca fiind factor cheie, importanță
rezultată în urma rolului ca și factor de educație informală dar și a drepturilor și obligațiilor care
îi revin în sistemul formal de educație. Ca forma de colaborare, informare și educație a părinților
se pot menționa: ședințe cu părinții pe teme administrative sau educaționale, consultații cu
părinții, ateliere de lucru, se pot adăuga vizite la domiciliu, participarea părinților la excursii,
vizite, serbări, aniversări, întâlniri cu specialiști (medici, psihologi), voluntariat.
Din perspectiva triadei: grădiniță/școală-familie-comunitate acestea implică un
ansamblu de agenți educaționali: copii, părinți, educatori, învățători, profesori, manageri,
psihologi, membri ai comunității, ce sunt implicați în creșterea, educația și ocrotirea sănătății
copilului; reprezentanți ai bisericii, poliției, ONG-urilor și ai mass-media.
În prezent societatea a conștientizat faptul responsabilității duale, a familiei și a
instituției de învățământ, susținute de stat și de comunitate, accentul fiind pus pe colaborarea și
parteneriatul educațional familie –grădiniță/ școală – comunitate. În primul rând, este necesar
de menționat faptul că familia, prin participarea sa la activitățile organizate de instituția
preșcolară sau școlară, poate pune în discuție orice acțiune și orice componentă a procesului
educațional. Școala trebuie să cunoască toate instituțiile sociale cu caracter educativ și să
stabilească relații de vecinătate, adică de colaborare, elaborând și monitorizând un proiect
special al rețelei educative. Relațiile și colaborarea familiei cu diferite tipuri de specialiști din
domeniul ocrotirii sănătății, pedagogiei corecționale, psihologiei etc. nu este o invenție nouă a
societăților actuale, ci atestă o istorie relativ îndelungată, marcată de diverse perioade de
conlucrare activă sau mai puțin activă, atât din partea părinților, cât și din partea specialiștilor.
Intervenția și influențele din partea comunității/ a instituțiilor acesteia sunt orientate
în două direcții: a) spre părinți/ familie; b) spre copii. Așadar, fiecare instituție din comunitatea
locală, apropiată copilului, influențează formarea personalității acestuia într-un anumit mod. În
185
SUCEAVA 2024
acest sens, să nu uităm că influențele pot fi, uneori, și negative. Obiectivul major al activității
instituțiilor sociale cu caracter educativ coincide cu cel al părinților, al școlii și constă în
formarea și susținerea unui mediu cultural pozitiv, care ar ajuta acestora în dezvoltarea,
cultivarea și educația armonioasă a copilului privind viața privată, cea publică și cea
profesională. Așadar, educația copiilor devine o problemă a comunității, o problemă, chiar de
interes național și mondial. Pe de altă parte, practicile cotidiene demonstrează că influența
acestor instituții este foarte mare, dar nu și absolută.
Copilul nu trebuie privit doar ca beneficiar al educației, ci și ca participant. Educația
copiilor nu se poate realiza fără colaborarea dintre toți acei factori care la un moment dat
intervin în viața, respectiv educația acestora. Așadar, copilul este astfel un produs social în care
se reflectă valorile sociale. Acțiunea asupra copilului este mediată de familie, însă acumulează
eforturile tuturor celorlalți factori. Comunitatea locală, școala, familia, grădinița reprezintă
instituții ale educației prin intermediul cărora se cultivă responsabilizarea socială și se
perpetuează valorile sociale.
Bibliografie:
1. Ciofu Carmen, (1998), Interacțiunea părinți- copii, Editura Medicală Amaltea, București
2. Dumitrana, Magdalena (2000), Copilul, familia și grădinița, Compania, București
3. Țibu Speranța, Goia Delia., (2014). Parteneriatul școală-familie-comunitate, Laboratorul de
consiliere și management educațional. Editura Universitară: București
186
SUCEAVA 2024
48. EDUCAŢIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIŢĂ/ŞCOALĂ –

Profesor învăţământ preşcolar Chiuaru Anca Maria

Şcoala Gimnazială Budeni
Educația copilului este responsabilitatea comună a școlii, a familiei și a comunității.

Aceste trei entități ar trebui să colaboreze în mod eficient pentru a asigura o dezvoltare
armonioasă a copilului și pentru a-i oferi cele mai bune șanse de succes în viață.
Școala are un rol esențial în educația copilului, oferindu-i cunoștințe, abilități și
competențe necesare pentru a se integra în societate și a-și construi un viitor profesional de
succes. Prin intermediul procesului educațional, școala îi oferă copilului oportunități de a
învăța, de a se dezvolta personal și de a-și descoperi pasiunile și talentele.
Educația copilului din perspectiva familiei este un factor crucial în formarea
personalității și în dezvoltarea capacităților și abilităților acestuia. Familia este prima și cea mai
importantă instituție de învățare a copilului, unde acesta dobândește valorile și regulile de
conduită, primește sprijin emoțional și învață să interacționeze în relații sănătoase.
Familia are un rol la fel de important în educația copilului, deoarece este mediul în
care acesta își petrece cea mai mare parte a timpului și unde își formează valorile și atitudinile.
Părinții trebuie să acorde atenție și sprijin copilului în parcursul său educațional, să îl încurajeze
să învețe, să îl motiveze să își urmeze pasiunile și să îi ofere suport emoțional în momentele
dificile. Ei trebuie să ofere un mediu sigur, călduros și stimulant pentru copil, să îi ofere iubire,
suport și să îi ofere exemple de comportament pozitiv. De asemenea, părinții trebuie să
încurajeze educația academică a copilului, să îl sprijine în realizarea temelor și proiectelor
școlare și să îl motiveze să își atingă potențialul maxim.
Comunitatea are, de asemenea, un rol important în educația copilului, oferindu-i
acestuia oportunități de a se dezvolta social, emoțional și personal prin intermediul activităților
culturale, sportive și sociale. Prin implicarea în comunitate, copilul învață să interacționeze cu
ceilalți, să își dezvolte abilitățile de comunicare și să își descopere pasiunile și aptitudinile.
Educația copilului din perspectiva comunității este un aspect extrem de important în dezvoltarea
acestuia. Comunitatea poate oferi copilului o serie de oportunități și resurse care completează
educația primită în școală și în familie.
Una dintre aspectele importante ale educației copilului din perspectiva comunității
este accesul la diverse activități și programe extrașcolare. Comunitățile pot organiza ateliere,
cluburi, excursii sau alte activități care îi permit copilului să își descopere pasiunile și talentele,
să își dezvolte abilități noi și să interacționeze cu alți copii din comunitate.
187
SUCEAVA 2024
De asemenea, comunitatea poate juca un rol important în promovarea valorilor și

atitudinilor pozitive în rândul copiilor. Prin desfășurarea de programe de voluntariat,
evenimente culturale sau proiecte sociale, copiii învață să fie empatici, responsabili și solidari
cu cei din jur.
Un alt aspect important al educației din perspectiva comunității este implicarea
părinților și a altor adulți din comunitate în sprijinirea copiilor în parcursul lor educațional.
Părinții pot fi implicați în activități școlare sau extrașcolare, pot oferi copiilor modele pozitive
sau pot acorda suport în rezolvarea problemelor sau a dificultăților întâmpinate de aceștia.
Comunitatea joacă un rol esențial în educația copilului, oferindu-i acestuia o serie
de oportunități, resurse și suport pentru a se dezvolta armonios, social, emoțional și intelectual.
Prin colaborarea între școală, familie și comunitate, copilul are șanse mai mari de a deveni un
adult echilibrat, bine educat și pregătit pentru a face față provocărilor viitoare.
În concluzie, educarea copilului prin colaborarea între școală, familie și comunitate
este esențială pentru a-i oferi acestuia cele mai bune șanse de succes și dezvoltare. Prin
implicarea activă a fiecărei entități în procesul educațional, copilul va avea șansa de a deveni
un adult echilibrat, bine educat și pregătit pentru viitor.
Bibliografie:
o BARATTA-LORTON, Mary, (2000) Math Their Way Activities for Preschoolers , Center for
Innovation in Education, Washington
o LOIZOU, Eleni, (2018) 100 Activities for Preschoolers: Hands-On Learning, Fun Arts and
Crafts, and Playful Games, ,,Rockridge Press’’, California
o PEPPER, Alison (2020) The Preschool Primer: 365 Preschool Activities for Kids (Ages 3-5)
Rockridge Press, California
o Wilbarger Patricia, Wilbarger Julia, (2002) Sensory Defensiveness in Children Aged 2-12: An
Intervention Guide for Parents and Other Caretakers, ,,Avril Madison Press”, Texas
188
SUCEAVA 2024
49. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE,TEMELIA

EDUCAȚIEI COPILULUI PREȘCOLAR
Prof. Înv. Preșc. Cioban Mihaela Elena

Școala Gimnazială Satu Mare - Grădinița cu Program Normal Satu Mare
Educația desăvârșește ființa umană, o cizelează, o îmbogățește și o pregătește pentru viață.

Copilul este ca un diamant neșlefuit, o comoară ce trebuie prelucrată continuu pentru a deveni cea mai
prețioasă variantă proprie, cu valoare inestimabilă.
Pentru fiecare om familia joacă un rol extrem de important în devenirea viitorului adult,
asigurând baza dezvoltării copilului, fiind primul grup social din care copilul face parte.
Mediul în care copilul se naște, trăiește primii săi ani de viață, se dezvoltă și se formează este familia.
Aceasta are rolul principal în asigurarea condițiilor de creștere și dezvoltare fizică, emoțională și
psihosocială a copilului.
„Activitatea educațională din grădiniță nu poate fi separată de familie, nu poate fi izolată de
influențele educative ce se exercită asupra copilului”, influențe ce au întâietate înainte de toate. Legătura
copilului cu familia este extrem de puternică și de neînlocuit. De accea, „educația trebuie să se manifeste
în permanență ca o acțiune unitară, coerentă” (Miahela Păiși Lăzărescu, Liliana Ezechil „Laborator
preșcolar”) între cele două.
„În familie copilul este dependent de membrii grupului familial din punct de vedere fizic, psihic,
material. Impactul emoțional este foarte puternic în primii ani de viață, familia fiind mediul de alinare
și manifestare a copilului mic, relațiile având un caracter profund.” Aceasta oferă primele modele
comportamentale - fiind cunoscut faptul că copilul învață prin imitare - creează primele obișnuințe și
deprinderi, uneori insuficient dezvoltate sau nu întotdeauna pozitive în conținut. „Se creează un stil
existențial care se imprimă asupra evoluției individului generând o rezistență mai mare sau mai mică la
schimbările ulterioare” (Miahela Păiși Lăzărescu, Liliana Ezechil „Laborator preșcolar”).
În continuarea familiei grădinița este primul contact al copilului cu mediul extern și vine să
completeze și să întărească bunele comportamente deprinse în familie, uneori chiar corectând,
îmbunătățind și completând comportamente existente, propunând soluții eficiente.
Mediul grădiniței oferă copilului primul contact social diferit de familie. Acest mediu are
particularitatea de a fi organizat, bazat pe reguli de conviețuire cu ceilalți. La vârsta de 3 – 4 ani copilul
își dezvoltă capacitatea de interrelaționare cu adulții și copiii de aceeași vârstă, având loc primul contact
cu aceștia în afara familiei sale. În această perioadă copilul devine conștient de persona sa ca ființă
socială, dezvoltându-și percepția, conștiința și imaginea de sine, ca ființă socială.
Grădinița îl pune pe copil în postura de a se adapta, de a participa și de a se implica în activități
individuale, de grup sau colective, situații care îi vor îmbogăți experiența de viață. Copilul învață să fie
partener, colaborând în rezolvarea unor sarcini sau în asumarea unor roluri de joc. Aici el se
familiarizează cu rutinele zilnice, cu programul orar și cu activitățile desfășurate. Învață să respecte
reguli de conviețuire, igienă, respect, curățenie, disciplină, organizare devenind mai responsabil și mai
independent. Copilul se obișnuiește cu rutina și relațiile interumane atât cu copiii, dar și cu adulții din
instituție, dezvoltându-și autonomia și independența personală.
189
SUCEAVA 2024
Parteneriatul coerent, consecvent și constant dintre familie și grădiniță este vital pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului. Părinții au dreptul și obligația de a lua parte la viața copiilor lor în
instituția de învățământ, începând cu grădinița și finalizând cu cea mai înaltă treaptă a educației.
Profesorul trebuie să medieze cu măiestrie această legătură, să construiască și să consolideze relația cu
părinții pentru beneficiul copilului. În final, progresul copilului oferă părintelui și profesorului bucuria
și satisfacția reușitei.
Cu cât influențele și deciziile educaționale sunt bazate pe valori comune cu atât dezvoltarea
copilului va înregistra un proges mai mare. Un parteneriat eficient se bazează pe respect recirpoc și
încredere care se câștigă.
Scrisoarea metodică pentru învățământul preșcolar din anul 2023 recomandă ca primul pas pe
care îl face cadrul didactic să fie orientat spre o tranziție prietenoasă pentru o adaptare ușoară la mediul
grădiniței. Instituția poate adopta, prin regulamentul de organizare și funcționare al unității, o procedură
de acces a părinților pentru a facilita adaptarea la noul mediu. Prin întâlnirile cu părinții în vederea
cunoașterii reciproce profesorii pot prezenta programul de adaptare, programul educațional și valorile
promovate. Cu prilejul primei întâlniri, li se va oferi părinților, dar și copiilor posibilitatea de a explora
mediul educațional (sala de grupă, spațiile comune, curtea, etc.) și de a interacționa cu educatoarele și
cu personalul de îngrijire.
Accesul părintelui la activități se face programat, în grupuri, pentru a asigura participarea la un
timp de calitate cu copilul. Părinții vor participa la desfășurarea activităților creându-se astfel transferul
de încredere și stabilindu-se o bună relație. În cadrul acestor activități copilul se va simți în largul lui,
va dobândi încredere în sine, va deveni conștient de faptul că se poate descurca singur, va participa cu
plăcere și va manisfesta bucurie pentru realizările sale, înțelegând ce lucruri minunate se întâmplă la
grădiniță (Scrisoarea metodică din anul 2023).
Pe de altă parte, părintele cunoaște practicile și valorile promovate în grădiniță, totul fiind
transparent, iar beneficiile fiind evidente pentru toate părțile. Această abordare face posibilă
comunicarea eficientă, cele două părți împărtășind așteptările lor privind dezvoltarea copilului și
stabilind împreună căile de realizare. Astfel copilul se va simți în siguranță pe măsură ce mediul
grădiniței îi devine familiar și autonomia acestuia se dezvoltă, părinții dobândesc încredere în profesor
și practicile sale, înțelegând metodele prin care împreună pot contribui la formarea unor deprinderi de
bază pentru copil. Pe de altă parte, profesorul cunoaște mai bine mediul familial din care provine copilul,
înțelegând ritmul de adaptare și nevoile sale. Astfel își poate adapta mai bine conținuturile și metodele
pentru a eficientiza activitățile și a obține cele mai bune rezultate.
Parteneriatul dintre cadrul didactic şi familie are ca scop bunăstarea copilului,
respectarea tuturor drepturilor pe care acesta le are. Profesorul are menirea de a-i ajuta pe părinți
să-şi cunoască copiii şi să-i înţeleagă mai bine pentru a şti cum să-i sprijine în dezvoltarea lor.
El trebuie să recunoască, să încurajeze şi să consolideze ataşamentul primordial dintre părinţi
şi copii.
Prin întâlniri periodice, în cadrul orelor de consiliere de grup/individuale sau ședințelor
cu părinții, cadrul didactic oferă acestora o informare teoretică asupra unor probleme de
psihopedagogie preșcolară. Propune soluții, sugestii, recomandări vizând condițiile de igienă,
programul de somn, regimul alimentar, modalitățile de petrecere a timpului liber acasă și în aer
liber, gradul de implicare a copiilor în treburile gospodărești pentru a-i responsabiliza, lectura
și joaca cu copii, abordarea unor probleme comportamentale, riscurile expunerii excesive la
ecrane, educația morală, etc.
190
SUCEAVA 2024
Pe de altă parte, familia face parte dintr-o comunitate, fapt ce influențează în mod pozitiv
implicarea acesteia din urmă în parteneriate cu unitatea de învățământ. Datorită dificultăților cu care se
confruntă învățământul românesc referitoare la resursele financiare alocate, mult prea mici pentru
nevoile existente, slaba diversificare a dotărilor, unele deficiențe administrative, implicarea familiei și a
comunității în parteneriate care să conducă la îmbunătățirea condițiilor de desfășurarea a procesului
educațional este foarte necesară pentru toate părțile și cu beneficii superioare pentru copii.
Este necesar ca membrii comunității să fie antrenați în luarea unor decizii, în stabilirea unor
direcții sau remedierea unor aspecte negative. Un rol extrem de important îl pot avea instituțiile locale
în special Primăria prin susținerea financiară și materială a grădiniței, prin acordarea de finanțări, prin
organizarea de concursuri cu premii, evenimente, teatre de păpuși, spectacole, etc.
Biserica are rol deosebit de important în promovarea valorilor și practicilor moral-religioase în
rândul copiilor. Poliția asigură cultivarea comportamentelor pro-sociale și educația preventivă.
Instituțiile sanitare asigură formarea unor comportamente de igienă și îngrijire care conduc la practici
sănătoase în rândul copiilor, totodată familiarizându-i cu practicile medicale și împrietenindu-i cu vizita
la medic. Parteneriatele cu asociațiile nonguvernamentale pot rezolva anumite probleme sociale și pot
promova activități de voluntariat sau întrajutorare. Unii parteneri privați pot sprijini material atât
unitatea de învățământ cât și copii proveniți din medii defavorizate.
Dacă ne referim la componenta culturală a comunității, la identitatea locală, este foarte
important pentru copii să fie promovată apartenența la aceste valori și implicarea în activități specifice.
În concluzie, familia asigură baza dezvoltării copilului peste care grădinița construiește,
modelează și consolidează comportamente și deprinderi pentru a veni în sprijinul școlii care formează
competențe desăvârșind personalitatea copiilor în cel mai frumos mod posibil.
Bibliografie:
1. GLAVA, Adina; GLAVA, Cătălin, (2002) Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-
Napoca
2. PĂIȘI LĂZĂRESCU, Mihaela, (2006) Laborator preșcolar – ghid metodologic – ediția a III-a,
Editura V&I Integral, București
3. Scrisoare metodică pentru anul școlar 2023-2024 pentru educația timpurie Despre rost în educație
4. Suport pentru explicarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează curriculumul
pentru educație timpurie, 2019
191
SUCEAVA 2024
50. MODALITĂŢI CONCRETE DE ABORDARE A PARTENERIATULUI

EDUCAŢIONALGRĂDINIŢĂ – FAMILIE-COMUNITATE

Școala Gimnazială ”Dimitrie Onciul”, Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Straja
Atunci când copilul este foarte mic, el nu poate „participa” direct la actul educaţional,
influenţele fiind organizate şi pregătite de adulţii care îl înconjoară: la început părinţii şi ceilalţi
adulţi din familie, apoi educatoarele şi copiii cu care vine în contact. Responsabilitatea
dezvoltării copilului în primele etape revine în primul rând familiei sale. Chiar şi atunci când
grădiniţa oferă programe foarte bune şi eficiente, ea nu poate contracara experienţa negativă
acumulată de copil în familia sa. Mai mult, ceea ce învaţă copilul de la educatoare poate să nu
prezinte importanţă dacă părinţii nu întăresc şi nu valorifică suficient programul. În consecinţă,
pentru ca activitatea derulată în cadrul unui program de educaţie preşcolară să-şi dovedească
eficienţa este necesar ca aceasta să se facă mai întâi cunoscută părinţilor şi ulterior să existe o
colaborare strânsă între aceştia şi grădiniţă.
Relaţia dintre părinţi şi grădiniţă poate fi menţionată ca fiind printre cele mai
importante relaţii de parteneriat. Dacă părinţii sunt implicaţi în programul educativ încă de la
început, ei vor înţelege importanţa colaborării cu grădiniţa şi cu educatoarele şi îşi vor forma
deprinderea de a se interesa şi a sprijini activitatea pe care copilul o desfăşoară aici.
Parteneriatul educativ grădiniţă-familie trebuie iniţiat de instituţia preşcolară, aceasta
având autoritate socială şi legislativă de a se ocupa de educarea copiilor, având totodată şi
posibilitatea – prin pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice – de a cunoaşte nevoile,
posibilităţile copilului raportate la cerinţele societăţii.
Termenul de „parteneriat” este bazat pe premisa că partenerii au un fundament comun
de acţiune şi un spirit de reciprocitate care le permit să se unească.
Colaborarea părinţi-educatoare se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie
şi grădiniţă, la o unificare a sistemului de valori şi cerinţe referitor la copil. Bazele unei bune
relaţii sunt puse de: comunicarea dintre cei doi factori (părinte-educator), respect reciproc,
implicarea tuturor în căutarea şi promovarea intereselor copilului.
Părinţii trebuie implicaţi permanent în activitatea grădiniţei şi nu doar când se ivesc
problemele. Totodată, părinţilor trebuie să li se ofere frecvent informaţii referitoare la copil. Ei
trebuie să ştie care este scopul programului educativ la care participă copilul lor, care sunt
obiectivele urmărite şi să fie la curent cu politicile educaţionale ale grădiniţei.
Pentru realizarea parteneriatului este esenţial ca părinţii să fie priviţi ca participanţi
activi, să fie atraşi în adoptarea deciziilor, să se recunoască şi să se valorifice informaţiile date
de ei despre copii. Părinţii şi educatorii au, în egală măsură, răspunderea eforturilor comune
pentru a dezvolta o relaţie de colaborare.
Dintre multiplele modalităţi de colaborare cu familia practicate şi care s-au dovedit a
avea un real succes, prezentăm:
-ŞEDINŢELE CU PĂRINŢII – care oferă acestora ocazia de a se întruni ca grup, de a discuta
aspecte ale programului, de a afla despre progresele copiilor sau despre alte subiecte de interes;
192
SUCEAVA 2024
-LECTORATELE – pe diverse teme prin care părinţii sunt mai bine informaţi asupra
problemelor educative şi de dezvoltare ale copilului;
-CONSULTAŢIILE INDIVIDUALE (CONVORBIRILE) – ne dau posibilitatea să discutăm cu
părinţii despre fiecare copil, să analizăm cauzele diferitelor manifestări, să luăm măsuri
educative comune;
-PARTICIPAREA PĂRINŢILOR LA ACTIVITĂŢILE DIN GRĂDINIŢĂ – astfel părinţii au
posibilitatea să cunoască nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, prietenii
acestuia, să se familiarizeze cu metodele şi procedeele folosite în grădiniţă;
-VIZITE, EXCURSII, PLIMBĂRI – părinţii pot contribui la organizarea şi sponsorizarea acestor
acţiuni, asigură securitatea şi supravegherea copiilor, trăiesc emoţii pozitive alături de copilul
lor, le oferă modele de comportare;
-PĂRINTELE EDUCATOR – situaţie în care părintele este pus în postura de educator pentru o
zi şi trebuie să desfăşoare activităţile pe parcursul acelei zile;
-AFIŞIERUL GRUPEI – unde părinţii se informează despre orar, tema săptămânii, cântecele şi
poeziile învăţate, anunţuri spectacole, concursuri, mlţumiri pentru părinţii care s-au evidenţiat
în săptămâna anterioară, apariţii de reviste pentru copii etc;
-EXPOZIŢIA CU LUCRĂRILE COPIILOR – prilej de a-i familiariza cu date importante despre
evoluţia copiilor atât pe plan artistic cât şi al bagajului de cunoştinţe;
-SĂRBĂTORIREA ZILEI DE NAŞTERE – prilej de exersare a comportamentului civilizat între
membrii colectivului; de asemenea o modalitate de a crea legături afective cu membrii
familiilor, deoarece invitaţii sărbătoritului sunt părinţi, fraţi bunici şi prieteni;
-SERBĂRILE – sunt o modalitate ca părinţii să se cunoască între ei, să evalueze performanţele
copiilor, să se implice în organizarea acestor activităţi;
- JURNALUL GRUPEI – cu seturi de fotografii, descrieri de acţiuni, impresii ale părinţilor,
diplome obţinute etc.
Parteneriatul grădiniţă-familie poate fi terenul unor relaţii educative din care fiecare să
fie beneficiar: copil, părinte, educator. Fiecare poate să înveţe şi să se simtă valorizat şi
important.
Desfăşurarea unor activităţi în parteneriat cu părinţii în general şi în mod special cu cei
de la grupa mică se realizează cu efort şi răbdare din partea ambelor părţi: grădiniţă şi familie.
Rolul educatoarei este acela de a avea înţelegere pentru fiecare copil în parte şi de a ajuta părinţii
să depăşească anumite dificultăţi, ce li se par majore, acum la început de drum.
Parteneriatul educaţional „Grădiniţa, eu, familia mea și comunitatea din care fac parte”
care se derulează pe parcursul întregului an şcolar, are ca notă specifică implicarea familiei sub
două aspecte: părinţi parteneri şi părinţi beneficiari ai proiectului.
În cadrul grupei noastre familia reprezintă un partener ideal, de aceea i-am oferit ocazii
frecvente şi variate de a se implica în program. Am asigurat un parteneriat real ce a părăsit
traseele standardizate, afirmând flexibilitate strategică şi acţională.
Pentru a realiza eficient programul am căutat să cunoaştem unele particularităţi ale
climatului familial din care provine copilul. Climatul familial poate facilita sau diminua
influenţele educaţionale exercitate de educatoare şi transformarea acestora în achiziţii psiho-
comportamentale la nivelul personalităţii copilului. În acest sens am considerat necesar
întocmirea fişei personale a copilului şi a unui chestionar adresat părinţilor.
În urma analizei SWOT – efectuată pe baza datelor despre copii obţinute prin: fişa-
chestionar, discuţii cu părinţii, observarea comportamentului copiilor, evaluarea lor iniţială, s-
au desprins următoarele particularităţi:
193
SUCEAVA 2024
• sunt copii care prezintă nevoi speciale de adaptare – sunt capricioşi, agresivi, manifestă
încăpăţânare, nu sunt deprinşi cu respectarea cerinţelor ce le impune colectivitatea din care fac
parte;
• unii părinţi pretind că-şi cunosc bine copiii, dar formulează cerinţe care depăşesc capacitatea
copiilor de a le înţelege şi îndeplini;
• alţi părinţi pun accent pe asigurarea condiţiilor materiale, copiii fiind frustraţi pe plan afectiv;
• sunt părinţi care se bazează şi pretind doar intervenţia educativă a grădiniţei, necunoscând
strategii adecvate de acţiune pozitivă în relaţia cu copiii lor.
Prin activităţile proiectului, grădiniţa recunoaşte şi accentuează rolul părinţilor de

primi educatori, încercând să-i determine să-şi ridice semne de întrebare privind propriile
metode folosite în educaţia copilului. Programul vizează uşurarea adaptării copiilor cu cerinţele
microgrupului din care fac parte şi implicarea părinţilor în procesul instructiv-educativ
desfăşurat în grădiniţă.
Srategiile propuse au drept scop:
• dobândirea de către părinţi a unor abilităţi care să sprijine formarea de comportamente adecvate
la copii, pentru a îmbunătăţi relaţionarea lor în cadrul grupurilor;
• aducerea la cunoştinţa părinţilor a strategiilor de cunoaştere a copilului;
• crearea de oportunităţi pentru valorificarea experienţelor pozitive dobândite de aceştia în
educaţia copilului;
• acceptarea de către copii a regulilor după care funcţionează microgrupurile sociale (familie,
grădiniţă, grup de prieteni, anturaj de joacă, vecini etc.)
• crearea oportunităţilor ca părinţii să se împrietenească între ei.
Pentru părinţi am conceput şi schematizat un pachet de sfaturi pe care le-am expus la
afişierul grupei, asigurându-ne că fiecare familie le-a cunoscut şi le are în atenţie:
- fiţi participanţi activi la toate acţiunile iniţiate de educatoarele copiilor dumneavoastră;
- prezentaţi toate informaţiile pe care le aveţi despre copil într-o situaţie dată şi stabiliţi împreună
cu educatoarele soluţia cea mai potrivită pentru el;
- solicitaţi informaţii despre activităţile programului educativ desfăşurat la grupă;
- solicitaţi asistenţă şi sprijin din partea educatoarelor şi a altor specialişti (psiholog, logoped ş.
a.), când aveţi nevoie;
- stabiliţi împreună cu educatoarele şi cu cel mic reguli de comportament, limite clare pe care
acesta să le respecte la grădiniţă, acasă, dar şi în societate;
- discutaţi şi realizaţi un schimb de experienţă cu alţi părinţi, când constataţi anumite probleme
privind copilul;
- admiraţi şi lăudaţi permanent lucrările, desenele, rezultatele copilului la grădiniţă, astfel va şti
că acordaţi atenţie tuturor lucrurilor pe care le face şi va căpăta încredere în el.
influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici. Grădinița organizează
diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și care au potențialul de a ușura
învățarea.
Aceste parteneriate conduc spre:
• sprijin comunitar,
• cunoașterea specificului cultural,
• suport material,
• suport cultural,
• facilitarea atingerii obiectivelor etc.
194
SUCEAVA 2024
Aceste activități necesită creativitate și imaginație. Instituțiile la care se poate apela pentru
crearea unei experiențe de învățare unice sunt:
• Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
• Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
• Asociații non-guvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode
educative.
• Agenți economici: prin sprijin material.
• Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duc actul didactic la cel mai bun
BIBLIOGRAFIE
1. Bunescu, Gheorghe (2002), Democratizarea educaţiei şi educaţia părinţilor, www.1educat.ro;
2. Dumitrana, Magdalena, 2000 „Copilul, familia şi grădiniţă", Editura Compania, Bucureşti
3. Popescu, Eugenia (coord.)(1995) „Pedagogie preşcolară. Didactica" E.D.P., Bucureşti
4. Stern, H.H.(1972), Educaţia părinţilor în lume, Bucureşti, Editura Didactica şi Pedagogica.
5. Voiculescu, Elisabeta (2001) „Pedagogie preşcolară", Editura Aramis, Bucureşti
6. Vrăsmaş, Ecaterina Adina (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Bucureşti, Editura
„Aramis”;
195
SUCEAVA 2024
51. ÎMPREUNĂ PENTRU VIITORUL COPIILOR NOȘTRI
Prof. Înv. Preș.: Cîrdei Reveca

G.P.N. Nr. 2 Voitinel/Școala Gimnazială Voitinel
Vârsta preșcolară reprezintă temelia către viața socială. Odată cu intrarea în gădiniță
copilul vine în contact cu multitudinea de informații pe care i le oferă mediul educațional.
Un rol important în educarea copilului este educatoarea, care este un partener de joacă
a preșcolarului, fiind sprijinul lui în exploarea mediului educațional.
Educatoarea ghidează parcursul educațional al preșcolarului însă pentru o educație de
calitate sunt importanți cei trei factori: grădiniță, familie și comunitate.
Familia, grădiniţa și comunitatea sunt cei mai importanţi factori educaţionali, fiind cu
adevărat pilonii educației.
Dragostea cu care părintele își înconjoară copilul îi permite acstuia să se dezvolte și să
aibă încredere în forțele proprii. Copilul iubit de părinți se simte protejat și îngrijit, iar această
idee de siguranță ii crează deschiderea spre învățarea și asigurarea regulilor de comportament.
Mediul familial îi oferă copilului modele de comportamente pe care, de obicei, acesta
le imită cu fidelitate. În acest sens familia devine factorul cheie în educatia copilului.
Vârsta preșcolară reprezintă temelia educativă a întregii vieți. ,,Cei șapte ani de acasă”
sunt hotărâtori în procesul de adaptare și integrare în viața socială, familia fiind instituția
primordială unde copilul dobândește cea dintâi ,, școală a vieții”.
Copiii de astăzi au mare nevoie de părinți, chiar daca nu-și dau seama de acest lucru,
personalitatea lor fragedă putând fi modelată discret și cu mult tact. Nu putem rămâne
indiferenți la situația copiilor cu părinți conservatori, cu părinți plecați în străinătate, cu părinți
de ,,weekend” care pun pe primul plan cariera și pe al doilea plan educația copilului.
Mulţi părinti au renunţat la educaţia dură. Ei caută să evite împotrivirile copiilor
ascultându-i şi împăcându-i. Cedează în faţa rezistenţei lor ca să-i facă fericiţi. Fac orice
sacrificiu pentru a-i multumi. Acest mod de educaţie blândă nu dă rezultate iar părinţii devin
suspicioşi faţă de noile metode de educaţie pozitivă.
Grădinița este a ,,doua casă” a copilului și reprezintă pentru el un spațiu în care se simte
în siguranță, iar colaborarea cu părinții este primordială în procesul de educație, deoarece ei își
cunosc cel mai bine copiii și pot oferii cele mai multe informații despre aceștia.
Contactul permanent dintre familie și educatoare este foarte util , astfel încât părinții să
știe ce se întâmplă cu copilul la grădiniță, cu ce îi place să se joace, ce refuză și care activități
îl atrag mai mult. Numai prin colaborarea cu părinții problemele care apar, mai mici sau mai
mari, își vor găsi o soluție spre binele micuțului.
Familia trebuie să fie un partener activ al mediului educațional, nu doar un receptor al
informațiilor transmise de educatoare cu privire la pregresele înregistrate de copil.
Pentru a ajuta copilul să se dezvolte și să-și formeze personalitatea în activitatea mea
am recurs la o serie de strategii, pe care voi relata în cele ce urmează.
Am implicat părinții în activitățile de zi cu zi ale preșcolarilor. De exemplu un părinte
a citit o poveste, iar copiii au ascultat-o cu mare interes, apoi un alt părinte a inițiat un joc, alti
părinți au recitat o poezie și astfel atât copiii cât și părinții au avut câte ceva de învățat.
Prin participarea părinților în aceste activiăți, aceștia și-au observat comportamentul
copilul în grupul din care face parte, identificând progresele lui și mai ales au aflat cum trebuie
196
SUCEAVA 2024
să-l sprijine acasă. Prin prezența familiei în sala de grupă copilul s-a simtit în siguranță și
deschis către explorare.
Cu cât comunicarea dintre adulți și educatoare este mai bună, cu atât șansele de reușită
sunt mai mari.
Am organizat ateliere de lucru cu familia sub formă de jocuri, activități practice care
au contribuit la dezvoltarea copilului lor. Atelierele au presupus participarea directă a adulților
la activitățile pe teme de interes alese de educatoare și au avut ca scop principal formarea, și
implicit, dezvoltarea abilităților parentale ale acestora.
Am amenajat un colț destinat familiei, unde am afișat lucrări ale copiilor, poze din
timpul activităților, un loc unde părinții s-au întâlnit și au schimbat idei, au impărtășit păreri.
De asemenea desfășurarea activităților de consiliere cu părinții și a lectoratelor, au fost
de real folos pentru ambi parteneri ai educatiei ( gradiniță-familie) pentru a discuta despre
prblememe organizatorice ale grădiniței, despre proiectele tematice ce vor fi derulate pe
parcursul anului scolar dar si despre ,, problemele copiilor de astăzi”.
De asemenea părinții au participat la organizarea și desfășurarea de vizite, excursii
împreună cu educatoarea, răspunzând prezent la activitățile din cadrul proiectelor educative
propuse de unitatea noastră de învățământ.
Prin aplicarea acestor strategii și implicit prin implicarea părinților în educatia copilului,
aceștia își vor descoperi copilul sub diferite aspect ale creativității, sporind în același timp și
încrederea familiei în grădiniță.
De-a lungul experienței didactice am observat că atunci când nu se acordă importanța
cuvenită comunicării cu părinții copiilor, în educația acestora rămân lacune semnificative în
formarea și educarea lor.
În acest sens relația dintre părinte și educatoare ar trebui să fie strânsă, plină de
înțelegere și respect. Pentru ca această relație să fie posibilă este nevoie de mult efort din partea
amândurora. Fiecare trebuie să-și înțeleagă poziția și care sunt condițiile ce trebuie îndeplinite
și limitele care nu trebuie depășite.
Desfășurând în acest mod activitatea din cadrul grădiniței, cu implicarea părinților în
aceste activități, oferim posibilitatea familiei să observe că grădinița nu reprezintă o
supraveghere a copilului în timpul absenței acestuia din familie, ci reprezintă și un process
instructiv educativ bine organizat.
Colaborarea dintre părinți și educatoare constituie primul pas către o educație deschisă,
dinamică și flexibilă a personalității copilului.
Un alt partener în educația copilului este comunitatea. Grădinița trebuie să fie sprijinită
de către comunitate atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere formativ și
informativ. Promovarea imaginii grădiniței este o modalitate eficientă de a transmite către
comunitate informații precum: viziunea, misiunea și performanțele grădiniței. Promovarea
aceste imagini se poate realiza atât pe pagina de facebook a grădiniței dar și prin pliante, afișe
sau chiar de către cadrele didactice.
La nivelul grădinitei am realizat parteneriate cu primăria din comună, cu medicul,
stomatologul, cu agenții economici din zonă dar și cu serviciul de asitență rutieră.
Am organizat vizite la instituțiile din comună: bibliotecă, biserică, primărie, cabinet
stomatologic, cizmării unde specialiștii le împărtășeau copiilor din tainele meseriei lor și unde
copiii intrau în contact direct cu angajații, unde observau procese tehnologice, discutau cu
oamenii, învățau să dialogheze în mod civilizat.
Relația dintre gădiniță și comunitate trebuie să fie susținută în mod permament. Prin
desfășuarea acestor parteneriate se poate realiza unul dintre cele mai importante obiective ale
educației, integrarea socială a copilului.
197
SUCEAVA 2024
Așadar implicarea celor trei parteneri: grădiniță, familie, comunitate în procesul

educațional va fi de un real succes pentru viitorul cetățean.
Bibliografie:
1. CĂPRARU, Emil (2013) Mama și copilul, Editura Medicală, București;
2. DUMITRANA, Magdalena(2011) Cum creşte un pui de om?, Editura Compania, Bucureşti;
3. PETROVAI, Domnica (2013)Cum îi ajutăm pe copii să meargă fericiți la școală?, Editura
Miniped, București;
4. SIMA, Maria (2014) Jurnalul activităților educative , Gîrcina-Neamț, 2014;
198
SUCEAVA 2024
52. CRITERIILE CARE STAU LA BAZA CONSTRUIRII UNEI RELAȚII DE

COLABORARE ÎNTRE ŞCOALĂ, PĂRINŢI ȘI COMUNITATE
Prof. înv. preșcolar: Cîrșmari Anișoara

Liceul Tehnologic Special Bivolărie
Şcoala, singura instituţie care îşi propune planificat şi organizat să sprijine dezvoltarea
individului prin procesele de instrucţie şi educaţie, concentrate în procesul de învăţământ, simte
tot mai mult nevoia să realizeze un parteneriat activ cu familia şi comunitatea în care se dezvoltă
copilul. Există o reţea complexă de relaţii în cadrul unei şcoli, care au un potenţial important
de influenţare a educaţiei copiilor.
Şcoala eficientă realizează un parteneriat cu copilul prin valorizarea şi respectarea
identităţii sale cu familia, prin identificarea importanţei acesteia şi atragerea în procesul didactic
împreună cu toate resursele educative ale societăţii, pe care le identifică, le implică şi le
foloseşte activ.
Una dintre premisele creării parteneriatului şcoală-familie-comunitate este să reuşim
să angajăm părinţii, şcoala și comunitatea într-o relaţie autentică şi pozitivă. În acest mod,
părinţii și comunitatea devin parteneri activi şi nu doar spectatori la procesul educaţional și la
ce se întâmplă în școală. Principalul liant între școală și familie este comunicarea. Să furnizăm
informaţii și să primim informaţii atât părinţii cât și şcoala în mod egal de la cel mai competent
în anume moment şi pe o anumită problemă.
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o
unitate de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului. Ea concepe cele
două instituţii sociale exprimându-se în schimburi de opinii şi în discuţii, iar atunci când este
vorba de decizii, păstrându-şi fiecare identitatea şi aportul specific.
Angajarea părinţilor este văzută ca implicare motivată şi diferă foarte mult de simpla
participare. Spre exemplu, atunci când părinţii asistă la serbarea copiilor, vorbim despre
participare, însă atunci când părinţii contribuie cu mici idei la construirea decorului,
costumelor, scenariului spectacolului sau creează modalităţi de premiere şi se implică în
organizarea evenimentului, atunci putem vorbi de angajare.
Angajarea presupune ca cel implicat să devină parte esenţială a procesului, nu pentru
că trebuie, ci pentru că îi pasă şi doreşte. În acest fel, ,,autoritatea este împărtăşită, scopurile
şi eforturile sunt comune, iar beneficiile reciproce”(Pushor, Ruitenberg, Jeynes, 2005).
Un alt exemplu de bună practică este organizarea și desfășurarea ,,Târgului de toamnă”
din unitatea noastră. Copii, părinți, cadre didactice au muncit împreună pentru a oferi
comunității un moment de relaxare, de colaborare, de comunicare, într-un cuvânt de a fi toți
împreună. În urma acestei activități s-au achiziționat costume naționale pentru copii, pe care le-
au îmbrăcat cu mândrie și au participat la activitățile propuse în colaborare cu comunitatea.
Parteneriatul nu se produce instantaneu, ci presupune o lungă călătorie la finalul căreia
triada școală-familie-comunitate au de câștigat. Cu alte cuvinte,se găsește rezolvarea fabulei
lui Alexandru Donici, „Racul, broasca și o știucă“, în care partenerii, deși au cele mai bune
intenții, trag sacul cu grâu în direcții opuse. În urma activităților comune desfășurate, şcoala şi
familia reuşesc să pună în comun resursele pe care le deţin pentru a construi împreună viitorul
educaţional şi profesional al copiilor.
Cadrele didactice trebuie să dezvolte relaţii pozitive cu părinţii, iniţiind şi oferind
modele de comunicare şi interacţiune cu aceştia. Totodată, trebuie să ofere suport şi încurajări
199
SUCEAVA 2024
celorlalţi; să comunice clar şi deschis, să asculte activ; să ofere feedback pozitiv; să lucreze în
echipă; să dezvolte rețele de suport; să prevină situaţiile de criză; să dea dovadă de
comportament etic; să inspire respect, încredere şi înţelegere; să încurajeze manifestarea
independenţei şi iniţiativei părinţilor.
Criteriile care stau la baza construirii unei relații de colaborare şcoală-părinţi sunt:
✓ Încrederea, construită într-un mediu securizant atât în planul relațiilor cu părinții cât și în cel al
organizării spațiului. Încrederea reciprocă se construiește cu argumente fără a depăşi limitele
respectate şi asumate reciproc.
✓ Respectul pentru părinți se poate realiza prin evidențierea în mod necondiționat a abilităţilor,
valorilor și intereselor acestora, fără a încălca regulile de comunicare stabilite de comun acord.
✓ Valorizarea părinților prin implicarea în activități pentru afirmarea lor pozitivă, care să-i ajute
în viitor la gestionarea unor situații dificile, folosindu-se de propriile resurse.
✓ Abilitarea părinților, să urmărească identificarea punctelor tari şi a resurselor pentru depăşirea
situaţiilor critice în relaţia părinte-copil-şcoală, cu efecte concrete în ceea ce privește
autoresponsabilizarea și autodezvoltarea părinților.
✓ Comunicarea eficientă, se bazează pe utilizarea tuturor tipuri de limbaj: verbal, nonverbal,
paraverbal, adaptate nivelului de înţelegere al părinţilor. Trebuie să folosim strategii interactive
de comunicare, ascultare activă, feedback pozitiv.
✓ Oferta și vizibilitatea serviciilor oferite, vor fi adaptate nevoilor părinţilor, pe baza consultărilor
periodice (analiză de nevoi, chestionar etc.). Această ofertă va fi diseminată în timp real, astfel
încât părinții să fie informaţi despre activităţile care vor fi derulate în grădiniță.
✓ Informarea părinților, se va face pe de o parte prin actualitatea şi corectitudinea informaţiilor,
iar pe de altă parte, prin modul transmitere a informațiilor legate activități (cuvinte simple,
imagini concrete, vizibilitatea mesajelor etc.)
✓ Stabilirea limitelor profesionale, se poate realiza sub forma unui „contract de parteneriat“ (un
acord scris sau verbal), unde se va explica părinților scopul, tehnicile, limitele, beneficiile,
durata şi frecvenţa activităţilor, modul de gestionare a resurselor disponibile, rezultatele
așteptate.
✓ Confidențialitatea, este un alt aspect important, deoarece toate informaţiile oferite în cadrul
activităţilor comune sunt confidenţiale. De aceea, trebuie să avem grijă de existența
consimţământului părintelui pentru diseminarea activităților derulate(de exemplu pentru
înregistrarea activităţilor sau postarea pe diferite site-uri a pozelor atât cu părinții cât și cu
copiii).
✓ Egalitatea șanselor, prin crearea un climat nediscriminativ în care părinții să simtă că sunt
tratați cu obiectivitate și imparțialitate, indiferent de statut social, etnie, religie, gen, educaţie,
convingeri politice sau dizabilităţi.
✓ Responsabilitate profesională, care are la bază facilitarea comunicării şi relaţionării părinţilor
cu şcoala, deschiderea școlii către comunitatea de părinți şi valorizarea părinților ca resursă în
educație.
Părinţii au abilităţi şi talente, iar odată cu descoperirea şi valorificarea lor, creşte
încrederea în ei înşişi şi în abilitatea lor de a-şi sprijini copiii în activităţile şcolare.
Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate coordonatorilor sau numai
participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul muncii partenerilor care
comunică permanent şi învaţă unul de la celălalt.
Într-un parteneriat reușit, granițele dintre şcoală, familie şi comunitate devin „permeabile”, și
astfel se încurajează influenţe multidirecţionale pentru crearea ambianţei de sprijin pentru
dezvoltare a copilului.
BIBLIOGRAFIE:
200
SUCEAVA 2024
AGABRIAN, Mircea, MILLEA, Vasile (2005), Parteneriate școală- familie- comunitate,

Editura Institutul European, Iași;
BĂRAN- PESCARU, Adina (2004) , Parteneriat în educație, Editura Aramis, București;
CUCOŞ, Constantin (coord.) (2009), Psihopedagogie- pentru examenele de definitivare şi
grade didactice, Ed. a III-a, Editura Polirom, Iaşi;
CUCOŞ, Constantin (2002), Pedagogie, ed. a II-a, Editura Polirom, Iaşi;
MATEIAȘ, Alexandra (2003), Copiii preșcolari, educatoarele și părinții- Ghid de parteneriat
și consiliere, Editura Didactică și Pedagogică R.A, București;
MIHĂILESCU, Ioan (2004), Rolul familiei în dezvoltarea copilului, Editura Cartea
NECULAU, Adrian (coord.) (1996), Psihologia socială. Aspecte contemporane, Editura
Polirom, Iași;
NICOLA, Ioan(2003) ,Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, Bucureşti;
PAMFIL, Eduard, OGODESSCU, Doru (1996), Persoană și devenire, Editura Științifică și
Enciclopedică, București;
STOWELL, Steven J.,STARCEVICH, Matt M. (2002), Parteneriatele de success, Editura
CDRMO, Iași;
VRĂȘMAȘ, Ecaterina (2002), Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București:
ZLATE, Camelia, ZLATE, Mielu (1982), Cunoașterea și activitatea grupurilor umane, Editura
Politic.București.
201
SUCEAVA 2024
53CONSTRUIREA COMPORTAMENTELOR POZITIVE ALE COPIILOR PRIN

INTERMEDIUL JOCURILOR PENTRU PĂRINȚI
Profesor Corogoda Rodica

Familia este instrumentul cu rol principal în dezvoltarea personalității adultului în

devenire, reprezentând un prim factor de reglare a interațiunilor pe care copilul le are cu mediul
social. Prin urmare, familia are un impact semnificativ în asigurarea condițiilor esențiale
parcurgerii stadiilor de dezvoltare specifice copilăriei. Climatul afectiv creat în mediul familial,
modul de relaționare dintre membrii acesteia și modelul socio-cultural pe care-l oferă reprezintă
premisele necesare integrării sociale și construirii comportamentelor pozitive.
Un rol foarte important în reușita procesului instructiv-educativ îl are relația familie-
grădiniță, de aceea cadrele didactice trebuie să acorde o atenție deosebită comunicării cu copiii
și cu familiile acestora.
Considerați parteneri activi în educația copilului, educatoarei îi revine rolul de a discuta
cu membrii familiei, de a-i informa cu privire la nevoile psihice și motrice ale celor mici, de a
comunica liber și deschis cu privire la comportamentul manifestat de aceștia în diferite situații
și de a crea contextul necesar schimburilor de opinii și luării unor decizii în comun cu efect
asupra dezvoltării armonioase a personalității copiilor.
Parte integrantă a activităților de zi cu zi, modalitățile de comunicare grădiniță-familie
pot îmbrăca forme diferite cum ar fi: programe de educație parentală („Educați așa!”), întâlniri
tematice, activități de consiliere, cooptarea părinților ca parteneri în procesul educativ, oferirea
unor informații scrise cu privire la creșterea, dezvoltarea, educația, relațiile copiilor etc.
Referindu-ne la adoptarea de către copii a unor comportamente dorite atât de grădiniță
cât și de familie, jocurile pentru părinți reprezintă o modalitate eficientă în direcția asigurării
unui sistem unitar de cerințe, a continuării educației în mediul familial, astfel încât preșcolarii
să dobândească achiziții sociale și atitudini pe care trebuie să le aplice mai târziu în situații
reale.
În acest sens, în cadrul activităților de consiliere, am sugerat părinților jocuri gândite
pentru a putea fi desfășurate și în mediul familial, cu rezultate pozitive din perspectiva formării
conduitei sociale.
Titlul jocului : “Prieten cu emoțiile mele”
Denumirea explicativă a jocului / Comportamentul vizat:
asumarea și gestionarea eficientă a emoțiilor negative survenite în anumite situații.
Vârstă: 4-5; 5-6 ani.
Loc de desfășurare: locuința personală.
Participanți: părinții și copilul, copiii familiei.
Durată: nedeterminată.
Materiale: colț al relaxării amenajat în mod creativ de către părinți împreună cu copiii, pernuțe
colorate, baldachin, jucării de pluș, autocolante reprezentând emoticoane cu diverse expresii
ale stărilor de spirit (zâmbet-fericire; lacrimi-tristețe; chip roșu și ochi încruntați-furie; buze
orientate în jos-nemulțumire, etc.).
Descrierea jocului: Jocul constă în acceptarea propriilor trări și emoții și oferirea unui timp de
reflecție asupra acestora într-un mediu stabilit și organizat de întreaga familie, prilej în care este
antrenată și capacitatea de controlare a stările negative. De asemenea, regulile jocului sunt
202
SUCEAVA 2024
valabile pentru toți membrii familiei, aspect necesar pentru conștientizarea faptului că emoțiile
caracterizează fiecare persoană minoră sau majoră și uneori controlul acestora nu corespunde
nici adulților. Practicarea lui se recomandă de fiecare dată când emoțiile negative (nemulțumire,
furie, supărare) scapă de sub control și necesită un timp de meditare și procesare. Astfel, copilul
este ajutat de părinte să recunoască emoția traversată și este îndrumat spre locul special
amenajat pentru a se “împrieteni” cu emoția firescă ce o trăiește.
Variantă de desfășurare: Când sunt întâmpinate situații precum: furia manifestă ca urmare a
stabilirii unui program de urmărire a televizorului; nemulțumirea exprimată în legătură cu
anumite preferințe nejustificate la servirea mesei/ a gustărilor, etc., copiii sunt îndrumați sau ei
înșiși se îndreaptă spre locul amenajat, unde vor petrece suficient timp pentru a-și înțelege
stările, pentru a trăi nemulțumirea și pentru a accepta realitatea și/sau soluțiile propuse pentru
a depăși starea respectivă.
Titlul jocului : “Știu ce am voie și nevoie”
Conștientizare nevoilor reale și păstrarea regulilor casei/a spațiului gazdă.
Vărstă:4-5; 5-6 ani.
Loc de desfășurare: locuința personală, spațiul aferent vizitelor efectuate (domiciliul bunicilor),
magazin, parc.
Participanți: părinții, copilul/copiii, bunicii.
Durată: 2 săptămâni.
Materiale: brățări de plastic sau cauciuc de culoare verde și roșie.
Descrierea jocului: Jocul se rezumă la cererea permisiunii de a intra în contact cu un anumit
obiect, de a relaționa cu anumite persoane din jur, de a desfășura activități punctuale. formula
de adresare „am voie să...?” va fi urmată de motivarea necesității acelui obiect solicitat „am
nevoie pentru că... .” când motivarea solicitării este pertinentă și corespunde nivelului de vârstă
al copilului cererea va fi aprobată, însă când situația nu susține cerința exprimată urmează
dezaprobarea. in cazul în care solicitarea primește aviz afirmat din partea părintelui/bunicului,
copilul va primi o brățară verde, iar pentru avizul negativ răsplata va consta într-o brățară roșie.
la finalul fiecărei zile se va efectua bilanțul brățărilor, discutându-se despre comportamentele
pozitive și de nevoile reale manifestate, dar si de mofturile de moment traversate. la finalul
celor două săptămâni de joc copilul va putea distinge singur ce are voie și nevoie atât în situații
cunoscute cât și în contexte noi.
Variantă de desfășurare: când copilul dorește să se joace/ să intre în contact cu un anumit
lucru/persoană va verbaliza dorința, exprimându-o către adult „Am voie să...?” motivând „am
nevoie pentru că... .” Părintele va da undă verde, atașând și o brățară de permisiune în cazul în
care cererea este una rezonabila și în acordul respectării regulilor trasate; când însă cererea
contravine regulilor promovate și nu reprezintă o necesitate, aceasta va primi un refuz însoțit
de o brățară roșie. Părintele va explica, la rândul său, gestul exprimat. Exemplu: copilul
primește răspuns pozitiv dacă dorește să mângâie pisica bunicilor fiindcă își poate manifesta în
acest fel dragostea față de animale, însă răspunsul este negativ daca el își manifestă dorința de
a se juca cu obiectele decorative de sticlă din casa acestora deoarece ele reprezintă un pericol
prin natura materialului din care sunt confecționate.
Titlul jocului: “O dorință împlinită”
Respectarea regulilor casei și stabilirea unor consecințe pentru comportamentul negativ
manifestat, respectiv a unei recompense pentru comportamentul pozitiv adoptat.
Vârstă: 4-5; 5-6 ani.
Participanți: părinții și copilul, copiii familiei.
203
SUCEAVA 2024

Durată: 1 săptămână.
Materiale: calendar săptămânal, buline autocolante, foaie alba, creioane colorate.
Descrierea jocului: Dorințele îndeplinite aduc starea de bine și ne înfrumusețează zilele, atâta
vreme cat acestea sunt meritate. Jocul propus măsoară comportamentele pozitive și atrage
îndeplinirea unei dorințe importante la finalul săptămânii sau, dimpotrivă, se soldează cu
anumite consecințe în urma manifestării unui comportament negativ. Pentru început o dorință
este exprimată de către copil, fiind încurajate cu precădere cele ce presupun petrecerea unui
timp de calitate împreună cu familia, inițierea unor vizite, plimbări, dar sunt acceptate si cele
de ordin material. Dorința este ilustrată printr-un desen realizat de copil sau o imagine
reprezentativă. Totodată, o consecință a nerespectării regulilor este precizată de către părinte.
În fiecare zi, la finalul acesteia, copilul primește o bulină albastră ce caracterizează un
comportament general pozitiv vis-a-vis de regulile casei sau o bulină galbenă ce indică un
comportament în neconcordanță cu idealul stabilit. Sfârșitul săptămânii reprezintă momentul în
care bulinele dau verdictul materializării dorinței sau a suportării consecințelor menționate
anterior.
Variantă de desfășurare: Dorința exprimată de copilul X constă în vizitarea parcului zoo,
consecința precizată de părinte reprezintă donarea unei jucării personale. In cazul în care
bulinele de culoare albastră predomină, la finalul săptămânii familia va purcede în vizita
promisă; dacă bulinele adunate sunt majoritar galbene copilul va renunța la dorința sa, ba mai
mult, va selecta o jucărie din colecția personală în scopul donării. Jocul poate fi reluat cu mai
mult succes în săptămâna următoare, vizând aceeași sau altă dorință/consecință.
Titlul jocului: “Momentul nostru”
Denumirea explicativă a jocului: joc în vederea petrecerii unui timp de calitate între părinte și
copil.
Vârsta: 4-5; 5-6 ani.
Participanți: mama și copilul / tata și copilul.
Durată: nedeterminată.
Materiale: clepsidră.
Descrierea jocului: Timpul este deseori nemilos cu nevoile noastre afective. Acest joc
cronometrează timpul oferit copiilor noștri și accentuează nevoia de atenție acordată exclusiv
petrecerii unui timp de calitate între părinte-copil. Părintele va utiliza clepsidra pentru a
determina timpul până la desfășurarea “Momentului nostru” și va folosi acest instrument și
pentru a măsura momentul în sine, cu precizarea că în lipsa unui motiv pertinent adultul nu are
voie să scurteze acestă durată, dar are voie să o prelungească. În acest mod copilului i se va
asigura atenția necesară din partea ambilor părinți, pe rând, și i se vor satisface nevoile afective,
iar parinții vor constata că timpul petrecut alături de copil după interesele și dorințele sale ca
parteneri de joc/de poveste/de plimbare va consolida relația lor unică.
Exemplu: Angajată în activitățile casnice mama anunță derularea “Momentului nostru” prin
întoarcerea clepsidrei. Copilul va aștepta până când întreaga cantitate de nisip se va scurge în
cea de-a doua incintă, timp ce va fi folosit de mama pentru a finaliza activitățile inițiate. Când
tot nisipul s-a scurs cei doi lasă la o parte activitățile anterioare, întorc clepsidra și desfășoară
“Momentul nostru”, dând curs dorințelor copilului: efectuarea unei plimbări în natură,
lecturarea unei povești, prepararea unei prăjituri, executarea unor jocuri distractive sau de
mișcare, etc.
Titlul jocului : “Cuvinte fermecate”
204
SUCEAVA 2024
Denumirea explicativă a jocului: joc pentru însușirea formulelor de politețe și utilizarea

adecvată a acestora.
Vârsta: 4-5 ani;5- 6 ani.
Loc de desfășurare: sala de grupă/locuința personală/spațiu aferent vizitelor
efectuate(domiciliul bunicilor, magazin, parc etc.
Durată: 25 de minute/durată nedeterminată.
Materiale: soft educațional, computer, video-proiector, elemente autocolante (inimioare,
emoticoane, forme geometrice etc.).
Descrierea jocului: Jocul prezent se inițiază în sala de grupă, devenind un exercițiu permanent
și se recomandă a fi continuat și acasă pentru ca formulele de politețe să devină o rutină în
exprimarea copiilor, dar și a întregii familii.
Educatoarea prezintă preșcolarilor jocul făcând apel la faptul că deseori ne dorim să fim tratați
într-o anumită manieră, ignorând să ne exprimăm adecvat prin formulele de politețe: ”Te
rog…!”; ”Mulțumesc!”; ”Am voie să…!”;”Scuză-mă!”; ”Îmi pare rău!”, formule ce ne-ar ajuta
facilita colaborarea celor din jur. Pentru atingerea obiectivului vizat se utilizează un soft
educațional ce ilustrează anumite situații reale: un copil ce țipă la tatăl său pentru a-i da
telefonul, un copil ce împinge/trage un coleg pentru a-i lua o jucărie, un copil care este îmbrăcat
de mamă, un copil ce fură din pachețelul colegului, un copil care și-a murdărit hainele la joacă
etc. Preșcolarii sunt solicitați să urmărească situația și să identifice cuvintele fermecate adecvate
acesteia. Soft-ul educațional validează sau invalidează răspunsul, permițând alte încercări până
la găsirea soluției, iar educatoarea ghidează copiii în joc prin întrebări ajutătoare. Copiii sunt
răsplătiți în joc cu o filă de elemente autocolante (inimioare, emoticoane, forme geometrice
etc.), astfel în a doua parte a jocului educatoarea le dă frâu liber preșcolarilor la joacă în sala de
grupă, invitându-i să utilizeze adecvat cuvintele fermecate și să se premieze între ei cu siluete
autocolante pentru fiecare cuvânt fermecat ce le-a fost adresat. În final, elementele autocolante
adunate de fiecare copil vor ”vorbi” despre modul și frecvența utilizării formulelor de politețe
în cazul său.
Acasă jocul poate continua în mod firesc, iar răsplata poate fi un zâmbet, o îmbrățișare, o
plimbare, un joc distractiv desfășurat de părinți/bunici alături de copii, și nu neapărat o
recompensă materială.
Bibliografie:
• FLOREA Nicoleta-Adriana, SURLEA, Cosmina-Florentina (2008), Școala și consilierea
părinților, Editura Arves, Craiova;
• M.E.C.T, Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învățământul Preuniversitar (2008),
Ghid de bune practici pentru educația timpurie între 3 – 6/7 ani.
205
SUCEAVA 2024
53. ASPECTE ALE EDUCAȚIEI NONFORMALE ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Cușnir Camelia

Prof. Mazureac Violeta
G.P.P. C. N. ”M. Eminescu”, Suceava
Educația nonformală provine din latinescul ”nonformalis”, însemnând fără norme, în

afara formelor organizate în mod oficial pentru un anumit gen de activitate.
Este definită ca fiind orice activitate educațională, intenționată și sistemică, desfășurată de
obicei în afara școlii tradiționale, al cărei conținut este adaptat nevoii individului și situațiilor
speciale, în scopul maximizării învățării și cunoașterii și minimalizării problemelor cu care se
confruntă acesta în sistemul formal. (J. Kleis)
Activitățile de educație nonformală au un caracter instituțional, dar în comparație cu
educația formală se poate spune că proiectarea, organizarea, evaluarea lor este neformalizată și
poate fi facultativă. Este deschisă spre interdisciplinaritate și educație permanentă.
Completează educația formală, răspunzând nevoilor de dezvoltare ale fiecărui copil.
Programele educative, activitățile care corespund educației nonformale sunt alternative
flexibile, centrate pe copil, menite să răspundă nevoilor specifice ale acestuia și problemelor
educative pe care le are în mediul formal sau informal. Această flexibilitate permite o adaptare
a metodelor, procedeelor, a conținuturilor, chiar o schimbare a obiectivelor stabilite inițial, în
funcție de reacția la tipul de activitate.
Educația nonformală oferă contexte de explorare a unor realități mai puțin cunoscute și
de exersare a unor abilități specifice vârstei.
Paleta de activități din cadrul acestei educații este vastă și variată. Se pot organiza vizite,
serbări, plimbări în natură pentru observarea schimbărilor petrecute în funcție de anotimp,
excursii, vizionarea unor spectacole pentru copii, de teatru, muzică, realizarea unor expoziții cu
lucrări ale copiilor care să marcheze anumite evenimente, acțiuni caritabile și de voluntariat. În
continuare voi face referiri la ultima formă de activitate, cu accent pe importanța acesteia la
vârsta preșcolară.
Voluntariatul este un mijloc eficient de cultivare a valorilor morale. Prin acțiunile de
acest gen, inițiate de cadrul didactic, dar cu ajutorul și sprijinul părinților, copiii învață să-și
iubească aproapele, să respecte bătrânii, să fie generoși, crește dorința de a oferi ajutor celor
defavorizați, de a face fapte bune.
Împreună cu preșcolarii de la grupă, am organizat acțiuni de caritate, care au venit în
sprijinul celor nevoiași și care au avut un impact puternic asupra copiilor. În primul rând,
acțiunile îndreptate spre Azilul de bătrâni, au condus la înțelegerea că cei aflați în această
instituție nu sunt doar niște bătrâni îndepărtați de familiile lor, ei au simțit că sunt niște bunici,
care se află aici din anumite motive. Ajunși acolo, reticența unor părinți de a-și duce copilul
la un Azil, a dispărut, ei manifestându-și dorința de a reveni cu alte ocazii. Acțiunea a fost
pregătită temeinic, copiii au fost informați despre situația celor de acolo, s-a încercat
sensibilizarea acestora prin povestiri cu caracter moral (”Bunicul”- B. Delavrancea ), s-au
confecționat felicitări de Crăciun, s-au pregătit pachete cu alimente, dar bucuria bătrânilor a
fost mare la vederea celor care ar fi putut fi nepoțeii lor și la primirea felicitărilor lucrate de
către aceștia, așa cum numai un bunic se poate bucura. Sunt sentimente copleșitoare care nu se
pot transpune în cuvinte.
206
SUCEAVA 2024
Spre exemplificare, propun două activități realizate cu preșcolarii, din cadrul educației
nonformale.
1. Tema: “Știm să dăruim ”
Tipul activității: acțiune umanitară
Locul de desfășurare: C.T.F. MIHOVENI
Grup țintă: preșcolari
Participanți: copii, educatoare, părinți, personalul de la Casa de Tip Familial, Mihoveni;
Scop: Implicarea preșcolarilor în acțiuni de caritate și voluntariat;
Programul acțiunii:
➢ Colectarea alimentelor, obiectelor donate de către copii;
➢ Sortarea și pregătirea darurilor;
➢ Delegarea unor părinți de la fiecare grupă pentru implicarea în acțiunea caritabilă;
➢ Deplasarea spre C.T.F. Mihoveni și împărțirea darurilor;
Planul de desfășurare a activității:
1. De ce trebuie să venim în sprijinul celor defavorizați?
2. Cum putem ajuta copiii aflați în căsuțe de tip familial?
3. Cum ne putem implica( afectiv, material) în acţiuni de voluntariat?
2. Tema: “Fă o bucurie din puţinul tău”

Mijlocul de realizare: vizită
Locul de desfășurare: Căminul de bătrâni „Sf. Ioan cel Nou”, Suceava
Grup țintă: preșcolari;
Participanți: copii, educatoare, părinți, personalul de la Căminul de bătrâni;
Programul zilei:
➢ 15.00 – plecarea de la grădiniță
➢ 15. 20- vizitarea Căminului de bătrâni şi donarea alimentelor;
➢ 16.20- întoarcerea la unitate ;
Planul de desfășurare a activității:
4. De ce trebuie să venim în sprijinul celor în vârstă, aflaţi într-o situaţie de viaţă mai deosebită?
5. Cum putem face o bucurie celor din jur?
6. Cum ne putem implica( afectiv, material) în acţiuni de caritate?
Astfel de activități trezesc interesul copiilor, oferă implicare și responsabilizare în viața
comunității și favorizează valorificarea cunoștințelor, abilităților dobândite, în contexte
practice, ancorate în realitatea cotidiană.
Bibliografie:
CUCOȘ Constantin, (2006), Pedagogie, Iași, Ed. Polirom, 2002
VĂIDEANU George, Educația la frontiera dintre milenii, București, Ed. Politică, 1988
207
SUCEAVA 2024
54. PARTENERIATUL DINTRE GRĂDINIȚĂ, FAMILIE ȘI COMUNITATE ESTE O

NECESITATE!
Profesor învățământ preșcolar: Damian Mădălina

Grădinița cu Program Normal „Voinicelul” Fălticeni
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate reprezintă punctul de plecare în ceea ce

privește dezvoltarea armonioasă a copilului din toate punctele de vedere: cognitiv, emoțional și
social. Acesta are un impact major asupra formării personalității copilului și necesită implicare
activă din partea celor trei părți. De asemenea, această triadă reprezintă un proces de
comunicare și colaborare care sprijină copilul la nivelul procesului educațional. Parteneriatul
educațional implică atitudini pozitive și comportamente prosociale, precum: toleranță, respect,
acceptare, lucru în echipă. Un aspect important ce determină calitatea acestui parteneriat este
reprezentat de cunoașterea dintre părinți, profesori și ceilalți participanți.
Relația dintre agenții educaționali trebuie să aibă un fundament bazat pe respect și pe
prietenie, comunicare deoarece această atmosferă facilitează învățarea și dezvoltarea copiilor.
Totodată, stabilirea unor reguli împreună cu familia și copiii generează performanță academică.
Beneficiile apărute în urma relației dintre agenții educaționali este resimțită de toți cei implicați.
Așadar, copiii vor dezvolta deprinderi și procese cognitive, precum și competențele socio-
emoționale, părinții vor dezvolta o atitudine pozitivă față de școală, profesorii vor avea o
motivație mai crescută pentru îmbunătățirea actului instructiv-educativ, iar comunitatea va oferi
mai mult sprijin.
Literatura de specialitate consideră că dezvoltarea armonioasă a copiilor, pe toate
palierele: cognitiv, social, afectiv, este responsabilitatea, nu doar a familiei, ci și a comunității.
Înscrierea copiilor în învățământul preșcolar are efecte pozitive asupra lor, deoarece aceștia sunt
integrați într-un cadru social, unde se îmbunătățesc competențele și abilitățile. Învățământul
preșcolar pregătește copilul pentru etapa următoare, iar cadrul didactic trebuie să dea dovadă
de creativitate și tact pedagogic în ceea ce privește respectarea relației dintre familie, grădiniță
și comunitate. Educatoarele și părinții trebuie să stabilească relații de prietenie și comunicare,
precum și să lucreze împreună pentru a asigura progresul copiilor. Mai mult de atât, înainte de
a înscrie copilul la grădiniță, părintele are datoria de a-i crea o imagine cât mai plăcută despre
acest mediu, spunându-i lucruri frumoase despre colegi, educatoare. Părinții trebuie să fie cât
mai deschiși față de educatoare și să ofere informații despre copil, despre starea de sănătate,
interese, pasiuni, iar educatoare trebuie să ofere informații despre specificul activităților de la
grădiniță.
Părinții, profesorii și comunitatea trebuie să centreze copilul în prim-plan, ținând cont
de nevoile și interesele sale. Aceste parteneriate îi oferă copilului informații despre realitatea
înconjurătoare, îl fac să se simtă integrat și agreat de cei din jur, îi satisfac anumite nevoi pentru
a evolua. Participarea părinților și a membrilor din comunitate alături de educatori la situațiile
de învățare este adesea considerată un element specific ce determină funcționarea eficientă a
unei școli/grădinițe. De asemenea, munca în echipă a celor trei părți are efecte pozitive în ceea
ce privește adaptarea socială a copiilor, dezvoltarea unor comportamente prosociale, a unor
atitudini pozitive față de propria persoană, dar și față de celelalte persoane din jurul copilului,
îmbunătățirea relațiilor dintre copii, dintre părinți și profesori, dintre copii și profesori. De
exemplu, se pot realiza ateliere de lucru cu părinții în preajma evenimentelor: împodobirea
bradului de Crăciun pe holul grădiniței, vizitarea Detașamentului de Pompieri, invitarea
agenților de poliție la grădiniță pentru a discuta despre regulile de circulație. De asemenea,
208
SUCEAVA 2024
cadrele didactice pot face anumite activități cu scop de îndrumare, consiliere, cu părinții și
copiii, prin intermediul cărora să abordeze subiecte precum: disciplinare pozitivă, efectele
stilurilor parentale asupra dezvoltării ulterioare a copiilor, beneficiile recompenselor, a laudelor
și a încurajărilor. Așadar, părinții au un rol major în sprijinirea educației copiilor prin
intermediul colaborării cu școala/grădinița și comunitatea.
Grădinița realizează un parteneriat cu copiii, prin valorizarea si respectarea identității
sale și cu familia, prin cunoașterea importanței acesteia și atragerea în procesul didactic cu toate
resursele educative ale societății, pe care le identifică, le implică și le folosește activ.
Deschiderea spre societate reprezintă un pas important în dezvoltarea și modernizarea
instituțiilor de învățământ, precum și a procesului instructiv-educativ. În acest sens, educatorii
au misiunea de a accentua, de a crește și de a îmbunătăți colaborarea cu persoanele implicate
direct sau indirect în societate. Educatoarea stabilește, îndrumă și organizează activități, ateliere
de lucru cu părinții, cu specialiști (consilier, logoped), persoane reprezentative ale unor instituții
din comunitate: poliție, biserică, alte școli, alte grădinițe.
În mod concret, implicarea celorlalte părți se realizează cu ajutorul activităților
organizate de educatori: implicarea părinților pentru activitățile administrative, identificarea
nevoilor, a așteptărilor pe care le au părinții de la școală/grădiniță, stimularea părinților de a
petrece timp de calitate cu copiii lor. În grădiniță se desfășoară activități în parteneriat cu
celelalte părți prin intermediul opționalelor și a proiectelor educaționale. De aceea, crearea unui
mediu propice dezvoltării favorizează stabilirea unor relații de calitate între toți agenții
educaționali. Familia, comunitatea și grădinița au un obiectiv comun, și anume: copilul și
evoluția lui. De asemenea, există și situații spontane, imprevizibile de învățare care nu necesită
nicio organizare formală. Aceste situații se produc și la grădiniță, și în familie, dar și într-un
cadru mai puțin cunoscut copilului, însă important este ca cel implicat să gestioneze situația
astfel încât să reușească să stimuleze curiozitatea copilului. De exemplu, părinții le pot spune
copiilor o poveste pe care o cunosc din copilărie, pot merge în parc să se joace, pot solicita
copilului să ajute la treburile casnice (strânsul mesei). Important este ca aceste activități să nu
aibă un caracter rigid, formal, astfel încât copilul să nu se simtă obligat să facă ceva ce nu îi
place.
Munca în echipă, grădiniță-familie-comunitate, are efecte pozitive asupra tuturor
aspectelor ce formează personalitatea copilului, precum și dezvoltarea proceselor cognitive.
Mai mult de atât, prin intermediul acestei triade copilul își însușește un ansamblu de valori
morale care îl vor ajuta în integrarea în societate. Copilul trebuie să fie sprijinit și încurajat, nu
obligat să facă ceva. În altă ordine de idei, atât familia și grădinița, cât și comunitatea au sarcina
de a fi atenți la situațiile de învățare apărute pentru a le valorifica în ceea ce privește progresul
copilului.
În concluzie, familia dă startul obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița este nucleul ce
formează copilul, iar comunitatea extinde învățarea în afara perimetrului clasei, în spațiul
outdoor, prin activități atractive.
Bibliografie:
• ALBULESCU, Ion, CATALANO, Horațiu, (2014) ,,Aspecte teoretice și practice ale educației
și formării în școala contemporană”, Editura Eikon, Cluj-Napoca
• BĂRAN-PESCARE, A., (2004) ,,Parteneriat în educaţie”, Editura Aramis Print, București
• DUMITRANA, M., (2000) ,,Copilul, familia și grădinița”, Editura Compania, București
209
SUCEAVA 2024
• POPESCU, M., (2000),,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Editura Corint,

Bucureşti
• VOICULESCU, Elisabeta, (2003) ,,Pedagogie preșcolară” ediția revizuită, a doua, Editura
Aramis
210
SUCEAVA 2024
55. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ ȘCOALĂ-

FAMILIE-COMUNITATE
Prof. Perhinschi Diana-Paraschiva

G.P.N. Obcini
„Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat la școală.” – Albert
Einstein
Educația copiilor este un proces complex și multidimensional care implică interacțiunea și
colaborarea dintre mai multe componente esențiale: grădinița/școala, familia și comunitatea.
Această triadă educațională reprezintă o rețea de suport esențială pentru dezvoltarea armonioasă
a copiilor și pentru pregătirea lor pentru viață și carieră.
Grădinița și școala reprezintă instituțiile principale în care copiii își petrec o mare parte
din timpul lor de trezire și unde au loc activități formative și de învățare. Rolul acestora este
deosebit de important din mai multe motive:
• Dezvoltarea academică: În grădiniță și școală, copiii sunt expuși la un curriculum structurat
care îi ajută să își dezvolte abilitățile de citire, scriere, matematică și a altor discipline academice
esențiale.
• Dezvoltarea socială și emoțională: Interacțiunea cu colegii și cu profesorii le oferă copiilor
oportunități de a-și dezvolta abilitățile sociale și emoționale, învățând să lucreze în echipă, să
rezolve conflicte și să își exprime sentimentele.
• Dezvoltarea abilităților de viață: Pe lângă cunoștințele academice, grădinița și școala oferă
copiilor oportunități de a învăța abilități practice și de viață, cum ar fi gestionarea timpului,
luarea deciziilor și rezolvarea problemelor.
Familia reprezintă primul și cel mai important mediu de învățare pentru copii, iar rolul părinților
și al celorlalți membri ai familiei este crucial în dezvoltarea acestora. Iată câteva aspecte cheie:
• Suport emoțional și afectiv: Familia oferă un cadru sigur și de sprijin emoțional pentru copii,
oferindu-le confort și încredere în propriile lor capacități.
• Modelare a comportamentului și a valorilor: Copiii își formează valorile și obiceiurile din
cadrul familial, prin observare și imitație a comportamentului adulților.
• Implicare în educație: Părinții joacă un rol activ în educația copiilor, oferindu-le sprijin și
încurajare în procesul lor de învățare și în activitățile școlare.
Comunitatea reprezintă un mediu mai larg în care copiii sunt inserți și care poate influența în
mod semnificativ parcursul lor educațional și dezvoltarea lor. Câteva aspecte de luat în
considerare sunt:
211
SUCEAVA 2024
• Resurse educaționale suplimentare: Organizațiile și instituțiile din comunitate, precum

bibliotecile, muzeele și cluburile sportive, oferă copiilor oportunități suplimentare de învățare
și explorare.
• Parteneriate educaționale: Colaborarea între școli, familii și organizațiile comunitare poate duce
la crearea unui mediu educațional integrat și susținut, care să răspundă mai bine nevoilor
individuale ale copiilor.
• Diversitate și incluziune: Comunitatea oferă un context în care copiii pot interacționa cu
persoane din medii culturale și sociale diverse, ceea ce contribuie la dezvoltarea lor ca cetățeni
responsabili și empatici.
Lindsay (1995) a identificat trei tipuri de integrare: integrare locațională, socială și funcțională.
Integrarea locațională permite elevului cu nevoi speciale să urmeze cursurile unei școli de la
el/ea din cartier. Elevul este plasat într-o clasă sau clădire specială din incinta școlii normale
dar nu participă la orele învățământului de masă. Elevii nu au oportunitatea de a se integra în
timpul pauzelor, prin urmare nu pot să observe și să învețe unul de la altul. Integrarea socială
presupune organizarea de jocuri și activități la care să participe și să socializeze toți elevii.
Această formă permite elevilor să învețe unul de la altul și unul despre altul. Totuși, integrarea
socială nu înseamnă că elevii vor fi in aceeași clasă și pe durata orelor de curs. De fapt, cel mai
probabil, ei vor fi în clase sau chiar clădiri separate. În integrarea funcțională elevii își petrec
ziua sau parte din zi la ore, în funcție de dizabilitatea și severitatea nevoilor speciale ale elevului.
Acestora li se oferă tot ajutorul de care au nevoie pentru a avea succes la ore. Acest tip de
integrare presupune faptul că elevii vor fi scoși la un moment dat de la ore pentru activități de
remediere. În toate aceste situații, studenții vor observa diferențe notabile de tratare între elevii
normali și cei cu nevoi educaționale speciale. Aceste practici perpetuează diferența dintre copii
și de aceea sunt văzute ca fiind nedrepte față de copiii cu nevoi speciale.
În lucrarea despre incluziune a Universităţii de stat din Florida (2002) aceasta se defineşte
astfel: „acceptarea deplină a tuturor elevilor care conduce la sentimentul de apartenenţă la
grupul clasei”. După Salend (2001), incluziunea caută să stabilească comunităţi de elevi
cooperatoare, încurajatoare şi educative care se bazează atât pe asigurarea tuturor elevilor de
condiţii şi servicii propice învăţării precum şi pe respectarea şi învăţarea din diferenţele
individuale (p.5). El propune patru principii necesare unei incluziuni eficiente. Acestea sunt:
diversitatea, nevoile individuale, folosirea reflexiei și colaborarea. Primul principiu,
diversitatea, permite tuturor copiilor de vârstă apropiată să învețe în aceeași clasă indiferent de
rasă, etnie, religie și cultură, abilitate fizică sau lingvistică, sex, orientare sexuală, structură
familială sau statut economic. Fiecare elev este acceptat ca egal și lucrează în colaborare cu
partenerii săi. Cel de-al doilea principiu, nevoile individuale, celebrează individualitatea și
încurajează elevii să accepte valoarea asemănărilor și deosebirilor fiecăruia și să învețe din ele.
Folosirea reflexiei, cel de-al treilea principiu, pune accent pe capacitatea profesorilor de a-și
modifica atitudinile personale în primul rând și apoi metodele aplicate la clasă astfel încât
acestea să corespundă tuturor elevilor. În clasele incluzive, profesorul trebuie să fie la curent cu
nevoile fiecărui elev și să fie flexibil și sensibil la acestea. Aceasta presupune faptul că
profesorul s-ar putea să trebuiască să facă schimbări privind amenajarea clasei, metodele de
predare, tehnicile de evaluare și orice altceva pentru a se asigura că elevii învață. Cel de-al
patrulea principiu face apel la colaborarea tuturor celor implicați, de la elevi și familiile lor,
212
SUCEAVA 2024
profesori și administratorii școlilor la alți profesioniști, grupuri comunitare și administratori

locali.
Acestor patru principii descrise de Salend (2001) le corespund cele cinci principii definite
de Uditsky (1993). Principiile lui Uditsky sunt : membrii cu drepturi depline în cadrul clasei/
școlii, un curriculum modificabil la nevoie, metode de predare eficiente, prietenie și sprijin din
partea profesorului/elevului. Incluziunea este un proces și nu o finalitate. Este un proces care le
asigură tuturor elevilor un loc egal, oportunități egale și o dezvoltare pozitivă pentru o persoană
socială, fizică, intelectuală, creativă, emotivă și spirituală. De aceea, elevii cu nevoi educative
speciale ar trebui educați în invățământul de masă tocmai pentru a interacționa cu semenii lor
fără dizabilități pentru a-și dezvolta deprinderile sociale și emoționale. Ei trebuie să participe
la educație fizică ca toți copiii pentru a-și dezvolta abilitățile fizice. Când socializează și fac
schimb de idei cu semenii lor fără dizabilități ei își dezvoltă intelectul. Creativitatea lor va
înflori odată cu extinderea lumii lor și cu o mai mare expunere la orice. Valorile lor spirituale
și morale se vor dezvolta de asemenea datorită interacțiunii cu ceilalți. Pentru ca toate acestea
să se îndeplinească, elevilor cu nevoi educaționale speciale li se asigură locuri în clase normale
și se aduc unele modificări curriculumului. Nevoile educaționale speciale ale fiecărui elev sunt
diferite și trebuie luate în considerare de toți profesorii claselor incuzive (Henderson, 1993;
Marzano, 2003; Sebba, Byers & Rose, 1995; Tomlinson & Imbeau, 2010). În trecut, profesorul
era centrat pe elevi fără nevoi speciale de învățare în timp ce profesorul de educație specială
lucra doar cu acei elevi cu probleme. Într-o clasă incluzivă, ambii profesori răspund de toți
elevii. Ei lucrează împreună să planifice și să co-predea tuturor elevilor din clasă, asigurându-
se ca toate condițiile să fie îndeplinite.
Profesorii arată interes pentru elevii cu nevoi speciale de învățare prin efectuarea
modificărilor necesare privind modul de transmitere al lecțiilor, folosirea mijloacelor de
învățământ, cum ar fi materiale vizuale care să susțină mesajul oral, organizatori grafici etc.
Aceasta se face cu toată clasa astfel încât nici un elev să nu se simtă lăsat pe dinafară. Elevii
sunt evidențiați pentru sarcinile îndeplinite cu succes iar unora li se poate prelungi timpul
acordat evaluării. Deoarece elevii au nevoie de diferite grade de suport, profesorii își desfășoară
lecțiile având acest aspect în minte.
În concluzie, triada educațională formată din grădiniță/școală, familie și comunitate
reprezintă pilonii fundamentali ai educației copiilor. Colaborarea și comunicarea eficientă între
aceste componente sunt esențiale pentru a asigura că fiecare copil beneficiază de sprijinul și
îndrumarea necesare pentru a-și atinge potențialul maxim în dezvoltarea sa.
Referințe bibliografice
Epstein, J. L. (2001). School, family, and community partnerships: Preparing educators and
improving schools. Westview Press.
Henderson, A. T., & Mapp, K. L. (2002). A new wave of evidence: The impact of school,
family, and community connections on student achievement. National Center for Family &
Community Connections with Schools.
213
SUCEAVA 2024
Bronfenbrenner, U. (1979). The ecology of human development: Experiments by nature and

design. Harvard University Press.
Desforges, C., & Abouchaar, A. (2003). The impact of parental involvement, parental support
and family education on pupil achievements and adjustment: A literature review. Research
Report No. 443. Department for Education and Skills.
Comer, J. P., Haynes, N. M., Joyner, E. T., & Ben-Avie, M. (1996). Rallying the whole village:
The Comer process for reforming education. Teachers College Press.
Brown v. Board of Education of Topeka, 347 U.S. 483 (1954).FSU Center for Prevention &
Early Intervention Policy (2002). Inclusion white paper. Tallahassee: Florida State University.
Retrieved from http://www.cpeip.fsu.edu
Henderson, R. (1993). What is this ‘Least Restrictive Environment’ in the United States? In R.
Slee (Ed.), Is there a desk with my name on it? (pp. 93-105) Washington DC: The Falmer Press.
Lindsay, G. (1995). Integration. In Department of Education (Ed.), The foundation module-
difference and difficulty. Sheffield: University of Sheffield.
Marzano, R.J., Marzano, J.S., & Pickering, D.J. (2003). Classroom management that works:
research-based strategies for every teacher. Alexandria, VA: ASCD.
P.J. et al. v. State of Connecticut Board of Education et al., Civil Action No. 291 CV00180 U.S.
D.C. Settlement Agreement, March 29, 2002.
Salend, J. (2001). Creating inclusive classrooms: Effective and reflective classrooms. New
Jersey: Prentice Hall.
Sebba, J., Byers, R. & Rose, R. (1995). Redefining the whole curriculum for pupils with
learning disabilities. London: David Fulton.
Tomlinson, C.A., & Imbeau, M.B. (2010). Leading and managing a differentiated classroom.
Alexandria, VA. ASCD.
Uditsky, B. (1993). From integration to inclusion. In R. Slee (Ed.), Is there a desk with my
name on it? The politics of integration (pp. 79-92). London: The Falmer Press.
214
SUCEAVA 2024
56. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI :GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ –

Prof. Înv. Preșcolar Dobreanu Sabina Maria

G.P.P „Căsuţa Piticilor” Gura Humorului
Pornind de la un citat al lui Hugo, care spune că „Cine deschide o școală, închide o pușcărie”,
nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva și reversul acestei afirmații este adevărat. S-ar putea oare,
ca închizând o școală să dăm posibilitatea deschiderii unei închisori? Nu știm acest lucru, dar existența
acestei posibilități ar trebui să ne pună pe gânduri, mai ales că trăim în niște vremuri tulburi, în care deja
multe școli sunt închise. Deși traversăm o perioadă de criză economică destul de dificilă și trebuie să
facem sacrificii pentru a ieși cu bine din ea, părerea mea este că ar trebui să cântărim bine consecințele
pe termen lung, și dacă este să sacrificăm vreun lucru, acesta să nu fie tocmai educația copiilor noștri.
„Educația este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ceea ce ai învățat la școală.” - Albert
Einstein
Pentru ca un copil să devină un adult matur, echipat pentru a trăi în mod civilizat în societate și
capabil să își formeze proprii copii ulterior, educația are un rol nu doar important, ci vital. Familia este
primul educator principal al copilului, locul în care se pun bazele educației, iar apoi intervine educația
prin școală și prin societate. Cele trei ar trebui sa conlucreze pentru o formare frumoasă și durabilă.
Școala a fost și va rămâne întotdeauna un factor vital, indispensabil în formarea copilului și în
integrarea lui în comunitate. Aceasta și datorită faptului că ia copilul de la o vârstă fragedă, și îl conduce
prin meandrele adolescenței, până la vârsta frumoasă a tinereții. De multe ori ea ne formează chiar și în
maturitate, deoarece în zilele noastre, tot mai mulți vor să continue să se formeze profesional și să își
perfecționeze educația prin studii universitare, masterate sau doctorate. Adevărata educație intelectuală
și dezvoltarea personală nu se încheie la nici o vârstă, ci ea continuă pe tot parcursul vieții. Însă am dori
să discutăm aici despre rolul școlii în formarea și integrarea copilului în societate, în timpul ciclului
primar, gimnazial și liceal.
Școala este extrem de importantă pentru că ea creează puntea de legătură dintre familie și
comunitate. Copilul, proaspăt venit din sânul familiei și al grupei prietenoase de la grădiniță (care are și
ea la rândul ei un rol extrem de important), trebuie să se acomodeze cu ceilalți colegi, cu noul învățător
și cu noii profesori. El trebuie acum să învețe să relaționeze cu cei din jur, să se adapteze și să învețe să
comunice cu ceilalți, scopul pe termen lung fiind formarea elevului ca viitor cetățean responsabil și
integrarea lui în societate. Deoarece vremurile pe care le traversează fiecare perioadă istorică sunt într-
o continuă schimbare economică, politică dar și socială, rolul educativ al școlii este deosebit de
important, dar și dificil. Sistemul școlar și educațional trebuie să facă față în mod continuu periplului de
schimbări cu care se confruntă o națiune și să formeze generație după generație în cel mai bun mod
posibil, ținând cont de caracteristicile fiecărei perioade istorice. Școala, prin cadrele didactice și printr-
o serie întreagă de activități educative, este menită să îl ajute pe copil să facă această tranziție deloc
ușoară.
De asemenea, familia are un rol deosebit atât în formarea copilului, cât și în integrarea lui în
societate. Se vorbește foarte mult despre „cei șapte ani de acasă” și unii psihopedagogi ar vrea să reducă
acești ani la cinci, sau patru sau trei, deoarece acum copilul învață foarte mult de la televizor, internet și
așa mai departe și, spun ei, că există un ritm mai accelerat de dezvoltare a copilului. Din experiența mea
de dascăl de până acum, am observat că fiecare an de viață are specificul lui, și nimic nu poate înlocui
215
SUCEAVA 2024
educația pe care o dă sau nu familia copilului aflat in deplină creștere și formare. Nici grădinița, nici
școala, cu atât mai puțin mijloacele mass media nu pot înlocui impactul și rolul pe care îl are familia în
formarea valorilor copilului și în integrarea lui în societate. Totuși, pentru o mai bună dezvoltare a
elevului, între școală și familie trebuie să existe o permanentă relație de comunicare, în respect și în
armonie, pentru că, în final, ambele au ca scop formarea și dezvoltarea echilibrată, armonioasă și
sănătoasă a copilului, precum și pregătirea lui ca membru al comunității. Școala și familia sunt două
autorități cu care copilul relaționează încă din primii ani ai vieții, dar acestea îl educă și îl pregătesc pe
copil, printre altele, și pentru relația sa cu societatea, sau cu autoritățile cu care va lucra în viitor.
Iată de ce, școala este liantul principal dintre familie și societate, ea neputând fi înlocuită
niciodată cu nimic. Educația este inima civilizației, iar școala ar trebui să suplinească din plin nevoia de
educație. După cum ne spune și marele scriitor Jean Jacques Rousseau: „Tot ceea ce nu avem de la
naștere și de care avem nevoie când suntem mari ne este dat prin educație. Această educație ne vine de
la natură, de la oameni, de la lucruri.“
La rândul ei, alături de familie și școală, comunitatea are un mare impact în integrarea copilului în
societate. Impactul poate fi pozitiv, dar poate fi și negativ. Totuși, copilul care este implicat în activități
comunitare și sociale educative, va avea mai mari șanse de integrare sănătoasă în societate. În acest
domeniu, atât școala, cât și familia trebuie să conlucreze pentru a ajuta copilul în formare să ia contact
pozitiv cu comunitatea și să se lase asimilat de aceasta, fără a-i fi afectată personalitatea și dezvoltarea
individuală.
Este necesar să existe un echilibru și o colaborare continuă între aceste trei mari ramuri: școală,
familie și comunitate.
Totuși, nu pot sublinia îndeajuns faptul că școala nu este doar o instituție în care se face un transfer de
cunoștințe din creierul cadrului didactic și al manualului, în creierul și pe caietele elevului. Școala este
cu mult mai mult. Școala este locul în care se poate face un transfer atât de cunoștințe, cât și de valori
culturale, comportamentale și mai ales de caracter. Acestea îl vor defini pe copil și îl vor ajuta să devină
un membru de valoare al comunității, nu o piesă neterminată, sau un rebut social.
Formarea de calitate a copilului se va materializa numai dacă vor exista relații strânse, continue
și autentice între școală, familie și comunitate.
1. Întrebare: Sunt conceptele cu care operăm astăzi suficient de clare?
Pentru început, răspunsul nostru, în esența lui socio-pedagogică, acceptă că parteneriatul triadei
factorilor prezentați în titlu (abreviat în text cu litera P) semnifică sintetic variantele unui câmp
semantic bogat și cere un management inteligent, echilibrat coparticipativ și cooperant prin
multe inițiative (cum este cazul instituției în care ne aflăm). Sintetizăm câteva note
caracteristice:
a) P-instituție simbol a valorilor operante frecvent în analizele subsistemului educațional
preșcolar mai ales, dar nu numai, fiind dorit a se realiza și la alte niveluri (primar, gimnazial,
profesional, sportiv, artistic);
b) P-strategie bazată pe raporturi (formale, instituționale), dar mai ales pe relații și interrelații
(nonformale, chiar informale adesea), care se manifestă fie cotidian, fie cu anumite ocazii sau
în situații, după caz locale, regionale, naționale sau internaționale;
c) P-lanț de interacțiuni relativ continue intențional și acțional, create voluntar,cu scopul pozitiv
al satisfacerii nevoilor vârstei, specificului motivațiilor și valorilor formative ale agenților
implicați sau interesați;
d) P-vizibilitate a potențialului educogen, prin trei tipuri de referințe:
i) statut - explicit oficiale (grădinița), explicit-nonformale (familia) și mixte (copilul
preșcolar, cu dublu statut);
216
SUCEAVA 2024
ii) interese de protecție, de sprijin și finalități educative (formative), care pot fi convergente,
rareori divergente, neutre uneori, în domeniul de interes al cazurilor și situațiilor examinate;
iii) după necesitățile apărute în situații critice, al nevoilor de sprijin profesional, logistic,
financiar, dar de utilitate identificată, cum ar fi spre exemplu al celor cu potențial de risc;
e) P-interfață între zonele identificabile ca aparținând:
i) misiunilor asumate existențial prin statut;
ii) proiectelor explicite sau implicite;
iii) practicilor acționale, inovative la nivel instituțional, cu o problematică socială evidentă,
nu artificială;
f) P-aspirație, nu ușor de realizat ideal, dar cu potențial finalizat / implinit:
i) la timp;
ii) amânată, tergiversată;
iii) nerealizată, cu turbulențe valorice, cu recesiune financiar-economică și consecințe
disfuncționale în sistemul rețelelor instituționale;
g) P-paradigmă educațională dominant centripetă, dar și centrifugă în tendințele lui de asigurare
a armonizării acordului cu identitățile funcționale și cu privire la complementaritatea factorilor
sociali, inclusiv a celor spirituali religioși (biserica), ONG-uri, sau a celor cu statut de
stakeholders (susținători).
2. Principii ordonatoare ale acțiunilor convergente și emergente în parteneriat
Prezentăm lista principiilor (P), sugerând o reprezentare grafică a modelului roții cu 9 spițe,
simbolizând un construct al principiilor valide în parteneriatul examinat, după cum urmează:
-P. integralității funcțional-pedagogice, psihologice, socio-antropologice și axiologice a
acțiunilor în beneficiul cauzei majore a educației copilului preșcolar.
-P. voluntariatului asociativ nonprofit (al gratuității) acțiunilor și energiilor investite în acest
pateneriat.
-P. subsidiarității deciziilor comune și reciproce (domină sensul acțiunilor de jos în sus).
-P. consimțământului celor trei entități cu privire la asigurarea calității progresive a
învățării reale, autentice, pozitive social și personal, fundamental înțelese și acceptate de fiecare
dintre entitățile perteneriatului, prin acorduri verbale sau scrise, liber exprimate, într-un climat
vizibil cooperant, în cele mai variate stiluri de comunicare empatică.
-P. finalităților pozitive (scopuri, obiective, sarcini) prezente în sfera interrelațiilor /
raporturilor prezente și viitoare ca problematică, ritm, intensitate și diversitate.
-P. concordanței și armoniei discrete în mesajele și acțiunile cognitive, emoțional-empatice,
mature social, utile educațional și cultural-civilizatoare, transmise responsabil, nonmanipulativ
și deschise experienței de viață și relație cu alți parteneri asociați.
-P. egalității accesului la resursele socialului implicate și al responsabilității stabile și
sustenabile ale fiecărei entități integrate în parteneriatele integrate de care vorbim și în formele
de tip rețea (localitate, zonă, regiune, națională și/sau internațională).
-P. demnității și decenței conduitei entităților văzute ca personalități, cu respectarea
valorilor și normelor legalității statutului, particular ale reglementărilor subiacente locale.
-P. dinamicii evolutive a profesionalității lucrătorilor cointeresați în funcționalitatea
educațională a acestui parteneriat.
În concluzie parteneriatul nu este și nu poate fi turnul de control al evoluțiilor instituționale
a preșcolarului. Acesta nu le poate înlocui pe celelalte, nu poate compensa statutul și rolurile
grădiniței și nici ale familiei. Poate însă stimula, poate ajuta la realizarea armonioasă a educației
timpurii la standarde de calitate, poate interveni inteligent în reordonarea unor priorități
acționale, logistice și proiecte de finanțare complementare, poate asigura unitatea resurselor și
217
SUCEAVA 2024
îmbogățirea forțelor de cercetare a vieții și lumii actorilor implicați cotidian, poate atenua din
riscurile unor decizii greșite sau eronate
Bibliografie :
McClelland,D., &Katz, L.,G.( 1992). Young Childreń s Social Development: A Checklist in
ERIC Clearinghouse on Elementary and Early Childhood Education, pp.9-10. Neacșu,I.,
Beșcu, M.M.( 2022).Management calitativ și leadership în învâțământul preșcolar: strategii
investigative și valori inovativ-motivaționale.București: Editura Universitară.
Neacsu,I.,Suditu,M.(2020).Educația emoțional-afectivă.:noi explorări, noi strategii.Iași:
Editura Polirom . Nell,M., Drew, W.,Bush,D.( 2016).De la joc la învățare: cum folosim jocul
didactic în educația timpurie.București: Editura Trei. Nistor, G., Neacsu,I., Simion, E. (2020).
Drepturile copilului: o Magna Carta a demnității umane:1989-2019. București: Editura
Universitară.
218
SUCEAVA 2024
57. SĂ EDUCĂM ÎMPREUNĂ
Profesor învățământ preșcolar Dan Emilia

G.P.P. ,,Prichindelul”-Rădăuți
Pornind de la ideea că educația trebuie să se realizeze în permanență ca o acțiune unitară,

și având în vedere că activitatea care se desfășoară în grădiniță nu poate fi separată de alte
influențe ce se exercită asupra copilului și nu poate face abstracție de toate acestea, se impune
o strânsă interdependență între mediul educativ oferit de grădiniță, mediul familial și mediul
socio-economic din care acesta provine.
Importanța relației dintre familie, grădiniță și comunitate este în interesul tuturor
actorilor implicați în această acțiune.
Pentru ca parteneriatul grădiniță-familie-comunitate să existe, este necesar ca între toți
cei implicați să existe acceptare, toleranță, interacțiune, egalitate de șanse, comunicare,
colaborare și cooperare, susținere reciprocă și lucru în echipă. De asemenea, în cadrul unei
colaborări între cei trei factori sunt identificate unele nevoi, precum cea de cunoaștere: părinții,
copiii, cadrele didactice și ceilalți participanți trebuie să aibă un minim de cunoștințe unii despre
alții
Care ar putea fi motivul principal al acestei colaborări? În cadrul unui astfel de
parteneriat, motivația principală este dezvoltarea globală și optimă a copilului. Deci, elementul
cheie îl reprezintă copilul, în jurul căruia cei trei parteneri se adună, se ajută, se susțin și lucrează
împreună.
Să înțelegem câteva aspecte care vizează beneficiile parteneriatului grădiniță-familie-
comunitate, privite din perspectiva tuturor celor interesați de educația copiilor:
-o educație corectă, în care familia și grădinița sunt parteneri reali, va duce la evitarea
unor erori în educație și la rezolvarea unor probleme de dezvoltare și învățare a copiilor;
-în dezvoltarea sa, copilul observă comportamentele celor din jur, apoi le imită și,mai
târziu le preia și le adaptează în propriul comportament, motiv pentru care este extrem de
important să observe trăsături pozitive;
-ca viitor adult cu o personalitate proprie, copilul are nevoie să primească afecțiune în
cadrul familiei, ceea ce îl va ajuta să își dezvolte inteligența emoțională în relația cu ceilalți;
-îmbinarea eforturilor familie-grădiniță ajută copilul să devină un cetățean cinstit, educat, corect
și responsabil;
-atunci când familia și educatorii au o bună colaborare, copiii beneficiază în mod direct, și acest
lucru se va observa în atitudinea lor față de grădiniță: copiii se simt bine și obțin rezultate academice
înalte;
În menținerea și dezvoltarea unor relații este deosebit de important ca fiecare participant să își
cunoască rolul și responsabilitățile.
Educatorii trebuie să adopte o conduită prietenoasă față de părinți, să îi informeze în permanență
despre aspectele pozitive sau negative ale copilului, despre activitățile care îl interesează în mod special.
Conducerea grădiniței are un rol deosebit de important, ca și partener în educație, deoarece are
sarcina de a crea un climat educational deschis, încurajând părinții să participle la activitățile comune
părinți-copii. Părinții trebuie tratați ca parteneri în educație. În urma relației cu grădinița, cu educatorii
sau cu echipa managerială, părinții trebuie să rămână cu o impresie frumoasă despre locul în care și-au
lăsat copiii, fără teamă, rețineri sau îndoieli.
219
SUCEAVA 2024
În același timp, părinții au responsabilitatea de a crea în mintea copiilor o imagine plăcută,

atractivă a grădiniței, ca fiind locul unde aceștia socializează, își fac prieteni, își exprimă emoții, idei,
păreri personale, un loc sigur, o lume fascinantă plină de mistere și învățături, o lume în care pot pune
întrebări și pot afla răspunsuri… În acest fel curiozitatea și interesul copiilor crește și încrederea în
grădiniță, în educatori va încuraja participarea activă a celor mici, care vor veni cu plăcere.
Părinții trebuie să fie interesați de tot ce se întâmplă în grădiniță, de activitățile care se
desfășoară, orarul zilnic, acțiunile extrașcolare, proiectele și programele care se derulează în unitatea
școlară. Ca și partener, părintele trebuie să fie deschis, să comunice cu educatorii, să pună întrebări, să
vină cu propuneri, sugestii, idei care pot fi de folos.
În urma unor cercetări s-a constatat faptul că dezvoltarea copilului este influențată în proporție
de peste 70% de către familie.
Educația din familie se continuă cu cea din grădiniță, ceea ce presupune o strânsă legătură între
cle două instituții.
În esență, cei doi parteneri, familie-grădiniță trebuie să lucreze împreună, în echipă pentru o
cauză comună: copilul.
Grădinița, ca primă instituție care se conduce după principii și metode științifice, are mijloace specifice
pentru valorificarea potențialului fizic și psihic al fiecărui copil, iar îmbinarea tuturor informațiilor dintre
cei doi parteneri trebuie să fie în beneficiul copilului.
Parteneriatul are ca obiectiv comun dezvoltarea globală a copilului în raport cu particularitățile
sale individuale și poate prinde contur prin diferite acțiuni:
-ședințele cu părinții, în cadrul cărora părinții sunt informați despre Regulamentul de ordine
interioară, oferta educațională a grădiniței, aspecte legate de programul din unitate, oferta educațională,
programul de funcționare a cabinetului medical, a celui de consiliere și rolul acestora, oferta de formare
pentru părinți;
-consultații cu părinții,
-atelierele de lucru cu părinții,
-activități de voluntariat.
Pe de altă parte, relația grădiniță-comunitate are un rol atât pentru unitatea școlară, cât și pentru
părinți. Grădinița trebuie integrată în mediul comunității ca partener egal și consecvent în formarea
viitorilor cetățeni.
Relația dintre grădiniță și comunitate se referă la legăturile ce se stabilesc între personalul
unității școlare, membrii comunității, organizații și afaceri locale, care împreună sprijină și promovează
direct sau indirect, creșterea și dezvoltarea socială, emoțională, fizică și intelectuală a copiilor.
Colaborarea cu primăria este importantă pentru că această instituție se implică în dezvoltarea și
întreținerea bazei materiale a grădiniței, dar și în desfășurarea și susținerea unor acțiuni sau proiecte
educative. Primăria, în colaborare cu Inspectoratele Școlare Județene și cu alte instituții, poate să inițieze
sau să susțină diferite programe, acțiuni educative, prin intermediul cărora activitățile educative din
grădiniță pot fi îmbunătățite: teatre de păpuși, concursuri de desene, competiții sportive, expoziții de
artă etc.
O altă instituție locală care poate ajuta grădinița în educarea copiilor, este Poliția. Colaborarea
cu Poliția locală vine în sprijinul educației preventive și a cultivării comportamentelor prosociale în
rândul preșcolarilor. Această colaborare se poate concretiza în acțiuni de informare a copiilor asupra
unor reguli care trebuie respectate, astfel încât viața și siguranța lor să nu fie pusă în pericol.
Desfășurarea unor activități concurs pe teme de educație rutieră sunt bine primite de către copii și ajută
la cunoașterea, însușirea și respectarea regulilor de circulație.
Colaborarea cu biserica facilitează promovarea valorilor moral-religioase, a acceptării
diversității în comunitățile în care există diferite etnii și culte religioase. Astfel, copiii învață să respecte
părerile și alegerile tuturor prin prisma faptului că toți suntem egali și avem aceleași drepturi.
220
SUCEAVA 2024
Parteneriatul dintre grădiniță și organizații nonguvernamentale se concretizează în oferirea de

servicii sociale atât copiilor, cât și familiilor acestora, comunității în ansamblu prin:
-sponsorizări prin asociații;
-centre after-school;
-Școală după școală.
La ora actuală, parteneriatul grădiniță-familie-comunitate se concretizează tot mai mult ca o
formă de unificare, sprijin și asistență în educarea copiilor, atmosfera destinsă între agenții educaționali
facilitând învățarea.
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate presupune o relație prin intermediul căreia
personalul grădiniței implică familia și alți membri ai comunității în vederea susținerii copiilor pentru a
avea succes școlar.
Parteneriatul are drept scop următoarele: (Ciolan L.)
-să ajute profesorii în munca lor;
-să perfecționeze abilitățile școlare ale copiilor;
-să îmbunătățească programele de studiu și climatul școlar;
-să îmbunătățească abilitățile educaționale ale părinților elevilor;
-să dezvolte abilități de lideri ale părinților;
-să faciliteze legătura dintre familii, personalul școlii și al comunității;
-să ofere servicii și suport familiilor;
-să creeze o atmosferă de lucru mai sigură în școală.
Ceea ce este dificil în stabilirea unui parteneriat nu este iniţierea lui ci menţinerea
funcţionării acestuia în timp. Atunci când se doreşte construirea unui parteneriat durabil trebuie
identificate atât scopurile comune cât şi divergenţele. Fiecare organizaţie îşi are propria
identitate, iar pentru a derula un proiect împreună cu altă organizaţie trebuie căutate şi
valorificate punctele şi interesele care le leagă. (Alecu S.)
BIBLIOGRAFIE:
1.BARAN-PESCARU, Adina (2004), Parteneriat în educaţie: familie-școală-comunitate,

Editura Aramis Print, București;
2.BĂLAN, D. Petrovai, S. Tinca, E. Raduly, (2000), Ghid pentru părinți, Editura CCD, Cluj-
Napoca;
3.BUNESCU Gheorghe, (1997), Educația părinților. Strategii în programe, Editura E.D.P.,
București
4.CHIRU, M.,(2003), Cu părinții la școală, Editura Humanitas, București
GHICA, V., (1998), Ghid de consiliere și orientare școlară, Editura Polirom, București.
https://www.scoalaefrumoasa.ro/relatia-scoala-familie-comunitate/
https://plei.ro/blog/parteneriatul-gradinita-familie-comunitate/
https://edict.ro/relatia-dintre-gradinita-familie-si-comunitate/
https://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/gradinita/Gradinita-familia-si-comunitat31.php
221
SUCEAVA 2024
58. EDUCAŢIA TIMPURIE ŞI SOCIALIZAREA COPIILOR ÎN CONTEXT

MULTICULTURAL
Prof. înv. preșc. Filipciuc Mădălina Elena

Grădinița Colegiului Național ”Mihai Eminescu” Suceava
Procesul de socializare, ce capătă o mai mare intensitate o dată cu accesul copiilor la

serviciile de educaţie timpurie, poate fi, de asemenea, privit din două perspective distincte, chiar
dacă deseori acestea nu sunt formulate explicit:
Paradigma condiţionării - perspectivă sociologică clasică (numită şi sociologistă),
inspirată de lucrările lui Durkheim şi Parsons, poate fi caracterizată prin următoarele trăsături
esenţiale:
• scopul socializării este, înainte de toate, adaptarea individului la societate şi păstrarea
omogenităţii sociale;
• copilul este văzut ca un subiect pasiv al socializării, ca o “ceară moale“ care poate fi modelată
uşor;
• socializarea este o acţiune unilaterală a adulţilor, părinţilor, profesorilor asupra copilului;
• socializarea primară exercită un efect ireversibil asupra formării personalităţii adulte.
Paradigma interacţionistă - perspectivă de inspiraţie psihologică, puternic influenţată de
concepţia lui Piaget şi de cercetările lui G.H. Mead, are la bază următoarea serie de afirmaţii:
• scopul socializării constă mai mult în împlinirea personalităţii copilului decât în adaptarea la
societatea existentă;
• copilul joacă un rol activ în procesul de socializare şi îşi construieşte propria identitate prin
intermediul interacţiunilor cu anturajul (prieteni, părinţi, profesori);
• procesul de socializare este reciproc, astfel şi copilul contribuie într-o anumită măsură la
socializarea părinţilor;
• efectele socializării primare sunt reversibile şi, în mare măsură, pot fi modificate prin
experienţele ulterioare.
Poate fi remarcat faptul că prima perspectivă, care pune accentul pe rolul coercitiv al
factorilor socializării, urmăreşte să-l aducă pe individ cât mai aproape de modelul (prototipul)
propus de grupul social respectiv, atât sub aspectul comportamentelor cât şi al credinţelor sale.
Dimpotrivă, în cea de-a doua perspectivă, socializarea este definită ca interiorizare a culturii, a
atitudinilor şi reprezentărilor sociale comune grupului ca urmare a interacţiunii dintre individ,
nevoile sale, capacităţile pe care le posedă şi mediul social.
Paradigma interacţionistă/constructivistă se dovedeşte, fără îndoială, cea mai în
măsură să se ofere repere pentru structurarea demersului educaţional într-un context caracterizat
prin diversitate culturală. Este însă necesară reanalizarea unora dintre aspectele fundamentale
ale socializării. Desigur, şi într-un context multicultural rolul socializării este acela de a permite
integrarea optimă a individului în societate. Pentru aceasta este necesară transmiterea unor
valori, norme şi roluri, unele general valabile pentru întreaga societate, iar altele specifice
comunităţii culturale de apartenenţă.
222
SUCEAVA 2024
Spre exemplu, acest lucru s-ar putea traduce prin redefinirea rolului pe care îl au pe
parcursul acestui proces cei patru factori ai socializării: familia, grupul de co-vârstnici, educaţia
formală şi mijloacele de informare în masă. Astfel:
• Familia - rămâne principalul factor de transmitere a normelor, valorilor şi rolurilor comunităţii
culturale din care provine individul. Rolul ei în construirea identităţii culturale rămâne
fundamental. Situaţii deosebite sunt generate, şi în acest caz, de tot mai numeroasele cazuri de
familii mixte.
• Grupul de co-vârstnici - va permite nu numai un reper exterior familiei în cadrul socializării ci
şi, deseori, un prim contact cu reprezentanţi ai altor culturi.
• Educaţia formală - are rolul deosebit de important de a consolida bazele unei convieţuiri
armonioase a diferitelor comunităţi culturale, fără a afecta negativ formarea şi dezvoltarea
identităţii copilului ca membru al unui anumit grup cultural. Cunoaşterea reciprocă a diferitelor
caracteristici culturale este un element necesar dar nu şi suficient în acest sens. Astfel, procesul
educaţional trebuie să permită contactul şi comunicarea (accentul e pus pe interacţiune),
stimulând respectul reciproc şi valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale.
• Mijloacele de informare în masă exercită o influenţă considerabilă asupra percepţiilor colective
şi asupra formării identităţilor lingvistice şi culturale, ca şi asupra formării, directe sau indirecte,
a imaginii şi a percepţiei grupurilor minoritare sau a celor legate de grupul majoritar.
Vârsta preşcolara este, fără indoială, temelia educativă a intregii vieţi. Datorită vârstei
mici , educaţia preşcolară capătă un caracter specific. Această perioadă, ca ingrijire şi educaţie,
formează temelia intregii vieţi de mai ttârziu. La reuşita copilului in viaţa contribuie, in egală
măsurâ, principalii factori educativi: familia, grădiniţa şi şcoala.
Asigurarea unui parteneriat real intre aceştia, implicarea tuturor in realizarea unei unităţi
de cerinţe va duce implicit la o educaţie corectă a copiilor, la evitarea erorilor in educaţie şi la
soluţionarea problemelor inerente care apar.
Grădiniţei, ca prima verigă a sistemului de invăţământ trebuie să i se acorde o mare
atenţie.Invăţământul preşcolar a dobândit un conţinut instructiv-educativ cu discipline care se
desfăşoara după o programa minuţioasa şi care urmăreşte realizarea unor obiective precise
privind pregătirea copilului preşcolar pentru integrarea usoara şi rapida in actîvitatea de
invatare. Şi copilul preşcolar invaţă dar pentru el invatarea este un joc. Invăţarea şcolară,oricât
de liberă ar fi, are totuşi rigorile ei, efort mai susţinut, disciplina de muncă riguroasă etc.
Educaţia preşcolară, instituţională este un act psihologic şi deosebit pentru
egalizarea şanselor, pentru perfecţionarea activităţii de instrucţie şi educaţie in vederea
inlăturării eşecuriîor şcolare şi a abandonului şcolar.Un rol important in debutul şcolar îl va
avea intotdeauna instituţia preşcolară, ea fiind o etapă intermediară, indispensabilă.
Integrarea copilului in forma de colectivitate preşcolară comporta un prim efort de
adaptare la viaţa socială şi totodată extinderea mediului social accesibil copilului.Integrarea
copilului in şcoală presupune mai intâi formarea unor prezentari corecte despre scoala care sa
le permita preşcolarilor o adaptare afectiv-motIvationala la mediu şcolar.Concurând alături de
şcolari se inlătură reticenţa preşcolarilor şi ii face să-şi incerce puterile, să demonstreze că sunt
pregătiţi pentru şcoala.
Un alt obiectiv in vederea integrării copilului in activitatea de tip şcolar
constituie permanenta legătură a grădiniţei cu famiiia-cea care constituie de fapt primul model
al copilului.Educaţia in familie ocupă un loc important in formarea 'puiului de om' care trebuie
să găsească aici condiţii de dezvoltare fizică, perceptivă, intetectuală, personaiă şi socială.Din
primii ani de viaţă personalitatea 'adultului de mai tarziu' prinde contur şi se manifestă prin
elemente concrete cum sunt:temperament, caracter, insuşiri, capacităţi, abilităţi şi aptitudini.
223
SUCEAVA 2024
„Cei 7 ani de acasa” sunt hotărâtori in procesul de adaptare şi integrare la viata socială
şi aşa marcată de influenţele mediului socio-economic.Familia este instituţia primordială unde
copilul dobăndeşte cea dintâi şcoală a vieţii.Nu intâmplător, părinţii sunt gata să şi spună
cuvântul chiar şi in cele mai dificile probleme de educaţie. Faptul este explicabil; de la părinţi
au invăţat in primul rând tot ce ştiu până când copilul este adus intr-o instituţie de invăţământ.
Familia trebuie să asigure sentimentul de comfort şi siguranţă. 0 ambianţă framântată
de tensiuni familiale, lipsită de afecţiune, stare de indiferenţă, cu acte de violenţă vă duce la
reacţii de inadaptare.
BIBLIOGRAFIE
PETRESCU Conona (2010), Educaţia timpurie, o prioritate a învăţământului românesc,
Editura Pro Universitaria, București;
ISENBERG Joan P. (1999), Curriculum central pe copil, Editura C.E.D.P. Step by Step,
București;
PĂUN Emil, ROMIȚĂ Iucu (2002), Educația preșcolară în România, Editura Polirom,
București.
224
SUCEAVA 2024
59. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ,

FAMILIE, COMUNITATE
Ed.Florea Anișoara
Educația copiilor reprezintă un proces interconectat și sinergetic, în care grădinița/

Școala, familia și comunitatea joacă roluri cruciale.
Această triadă, atunci când colaborează eficient, contribuie la dezvoltarea holistică a
copiilor, acoperind aspecte cognitive, sociale, emoționale și comportamentale.
Grădinița/Școala sunt instituții de învățământ fundamentale în formarea cunoștințelor
academice. Școala extinde aceste cunoștințe, cultivând gândirea critică, creativitatea și
abilitățile de rezolvare a problemelor. Profesorii au un rol esențial în ghidarea elevilor și în
stimularea dorinței de cunoaștere.
La vârsta preșcolară un factor educativ important este grădinița. Aici se desfășoară un
vast proces instructiv-educativ și are cadre cu pregătire profesională corespunzătoare, ce aplică
metode și procedee pedagogice consacrate.
copilului, disponibilitățile intelectuale dar și particularitățile lui comportamentale. Ea se ocupă
de socializarea și integrarea copilului în mediul grădiniței, oferindu-i oportunități să cunoască
mediul înconjurător, prin organizarea de vizite în împrejurimile grădiniței, în cartier, în oraș, la
școală, la locul de muncă al părinților..
Grădiniței îi revine rolul de partener în relațiile ei cu familia. Ea nu poate face minuni,
educația în această instituție nu va avea rezultate bune, dacă nu se va sprijini și nu va colabora
cu familiile copiilor.
Familia este piatra de temelie a educației. Aici se dezvoltă valorile, obiceiurile și relațiile
interpersonale. Părinții sunt primii educatori, modelând comportamentele și oferind suport
emoțional. Comunicarea deschisă și implicarea activă în educație sunt cruciale. Prin citirea
împreună, discuții și activități comune, familia devine un partener esențial în procesul de
învățare. Este important să se creeze un mediu de încredere și să se încurajeze interdependența
copiilor în explorarea propriei identități. În familie copilul își face pregătirea pentru viață.
Contribuția familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic și scade pe măsură ce
etapele de creștere înaintează pe treptele superioare ale ontogenezei. Ea are rol central în a
asigura condițiile necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții ce stau la
baza structurării personalității individului. În relațiile sale cu mama, cu tata și cu frații, copilul
se integrează în relațiile sociale, se apropiie de societate, își cunoaște valorile și începe să-și
formeze imaginea de sine. Primele deprinderi de viață sănătoasă sunt dezvoltate în familie(
deprinderi igienice, de alimentație sănătoasă),acestea constituind suportul dezvoltării ulterioare.
225
SUCEAVA 2024
Tot în familie, copilul își însușește limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea
exprimării depinde de modelele oferite de părinți, de felul în carea ceștia interacționează și îi
solicită pe copii.
Comunitatea adaugă o dimensiune suplimentară la educația prin diversitatea de
experiențe și resurse disponibile. Proiecte de voluntariat, evenimente culturale și accesul la
biblioteci sau centre recreative contribuie la dezvoltarea abilităților sociale și la creșterea
nivelului de conștientizare a copiilor. Integrarea lor în activități comune îi învață despre
responsabilitate și solidaritate. Prin diversitatea de experiențe, resurse și oportunități pe care le
oferă, comunitatea adaugă valoare semnificativă în formarea caracterului și a abilităților sociale
ale copiilor. Prin participarea la evenimente comunitare și proiecte locale, copiii învață să se
adapteze și să colaboreze într-un mediu divers. Bibliotecile publice, centrele culturale și
atalierele organizate de organizațiile non-guvernamentale pot extinde cunoștințele și interesele
copiilor în afara claselor tradiționale. Aceste resurse suplimentare îi ajută să descopere pasiuni,
să-și dezvolte abilități și să își lărgească orizonturile. Participarea în proiecte de voluntariat îi
învață pe copii despre responsabilitate socială și empatie.
Comunitatea oferă un teren fertil pentru dezvoltarea abilităților sociale. Interacțiunile
cu vecinii, participarea la evenimente locale și implicarea în activități recreative îi ajută pe copii
să învețe să comunice să colaboreze și să-și dezvolte relațiile sociale. Și poate juca un rol vital
în oferirea de suport în situații dificile. Organizațiile comunitare consilierii școlari și chiar
vecinii sunt resurse importante în abordarea problemelor precum bullying-ul, stresul academic
sau alte provocări pe care copiii le pot întâmpina.
Colaborarea între aceste entități este crucială pentru un mediu educațional coerent și
eficient. Ședințe periodice între profesori și părinți facilitează schimbul de informații și stabilesc
obiective comune. Implicarea comunității în proiecte educaționale îmbogățește experiența
copiilor și consolidează legături între școală și societate.
Factorii de modelare a personalității umane trebuie să interacționeze ca un tot unitar,
sub forma unui sistem bine închegat, pentru atingerea unui țel comun educarea copilului. Din
acest motiv este nevoie de un schimb permanent de informații, de completare și valorificare a
În concluzie, triada gridiniță/școală, familie și comunitate formează un parteneriat
esențial pentru educația copiilor. O colaborare eficientă între aceste entități asigură nu doar
formarea unor indivizi inteligenți, ci și dezvoltarea unor cetățeni responsabili, empatici și
adaptați social. Prin îmbinarea eforturilor lor, putem crea un mediu educațional robust și
echilibrat, pregătind genetațiile viitoare pentru provocările și oportunitățile lumii în continuă
schimbare.
O abordare holistică, axată pe colaborare și înțelegere reciprocă, creează fundația unei
societăți în care copiii se pot dezvolta în deplinătatea potențialului lor, pregătiți pentru
provocările și oportunitățile unui viitor în continuă schimbare.
226
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
1.BĂRAN,Adina,(2004),Parteneriat în educație:familie-școală-comunitate,Editura Aramis
Print, București
2.DUMITRANA, Magdalena,(2000),Copilul, familia și grădinița,Editura Compania,
București
227
SUCEAVA 2024
60. COLABORAREA FAMILIE - GRĂDINIŢĂ PENTRU ASIGURAREA

REUŞITEI ŞCOLARE
Prof. înv.preșcolar: Gemene Doinița

Prof. înv. preșcolar Rotariu Alina Gabriela
G.P.N. ,,Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
Prof. înv. preșcolar Irimia Liliana Elena
G.P.N. ,,Dumbrava Minunată” Sălăgeni
MOTTO:
,, Eu sunt copilul. Tu ţii în mâinile tale destinul meu. Tu determini, în cea mai mare
măsură, dacă voi reuşi sau voi eşua în viaţă! Dă-mi, te rog, acele lucruri care să mă
îndrepte spre fericire. Educă-mă, te rog, ca să pot fi o binecuvântare pentru lume!’’
din Child `s Appeal
Grădiniţa are un rol important în educarea copilului, în pregătirea pentru şcoală şi viată.
Dar odată cu intrarea copilului în grădinită, mulţi părinţi cred că rolul lor este limitat numai la
asigurarea condiţiilor materiale necesare creşterii şi toată răspunderea pentru educarea copilului
revine educatoarei - o părere total greşită și ineficientă. Fără sprijinul activ al familiei, grădiniţa
nu poate realiza obiectivele educaţionale stabilite, oricât de competentă şi oricât de mult s-ar
strădui educatoarea.
Familia influenţează în mare măsură dezvoltarea echilibrată şi pozitivă a personalităţii
copilului.
Problemele existente în viaţa de familie sunt numeroase şi complexe, de la lipsa banilor,
atmosfera tensionată ce ajunge uneori până la violenţă şi până la situaţii critice generate de
nivelul cultural şi de educaţie scăzut al părinţilor, părinţi plecaţi la muncă în străinătate, copiii
rămânând la bunici sau rude etc. Toate acestea conduc la probleme de educaţie şi dezvoltare a
copiilor.
Rolul grădiniţei / educatoarei este acela de a discuta cu părinţii copiilor, de a informa
familia cu privire la nevoile psihice şi motrice ale copiilor, de a-i orienta către cunoaşterea
activităţilor din grădiniţă şi contribuţia lor materială la dotarea unităţii.
Educatoarea trebuie să asigure transparenţa necesară în cunoaşterea de către familie a
nivelului de dezvoltare a copilului, dar şi a căilor ce sunt de urmat, a priorităţilor educaţionale
din familie.
Funcţia de părinte este o “ meserie “ şi, ca oricare meserie, ea trebuie învăţată. Noţiunea
de părinte nu poate exista separat de cea de copil / urmaş.Părinţii trebuie să cunoască, să devină
conştienţi de influenţa pe care o exercită prezenţa lor în viaţa copilului. Educaţia ce trebuie
dată copilului pentru societatea actuală este diferită de cea precedentă şi societatea viitoare va
fi diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător. Un copil sănătos, bine
alimentat şi crescut în condiţii igienice, manifestă un activism care trebuie stimulat, dar şi
supravegheat şi îndrumat. Curiozitatea acută de a afla tot ce-l înconjoară trebuie încurajată.
Greşesc acei părinţi care interzic copiilor să se atingă de anumite obiecte. Tendinţa copilului de
a apuca, de a desface piesele unei jucării, de a le pipăi, de a le privi, chiar de a le izbi pentru a
vedea dacă se sparg sau nu, nu trebuie oprită dar trebuie supravegheată (feriţi de riscuri majore).
În scopul formării personalităţii copilului şi găsirii celor mai bune metode de educaţie,
s-au organizat consfătuiri, întâlniri cu specialişti: medici, pshihologi, pedagogi, asistenţi sociali,
228
SUCEAVA 2024
profesori, părinţi, învăţători, educatori. Au fost prezentate şi s-au dezbătut preocupările

psihologilor şi recomandările lor expuse în diferite lucrări : J.Piaget, J.Bruner,U.Şchiopu, E.
Verza, etc.
În urma dezbaterilor s-au stabilit zece reguli pe care trebuie să le aibă în vedere,
deopotrivă, părinţii şi educatorii în vederea educării copiilor.
1.SĂ-ŢI IUBEŞTI COPILUL
Să te bucuri de el, să-l accepţi aşa cum este, să nu-l jigneşti, să nu-l umileşti, să nu
descurajezi, să nu-l pedepseşti pe nedrept, să nu-l lipseşti de încrederea ta, să nu-l
încurajezi când greşeşte, să-i dai prilej să te iubească.
2.SĂ-ŢI PROTEJEZI COPILUL
Să-l aperi de primejdii fizice şi sufleteşti, la nevoie chiar prin sacrificarea propriilor interese,
să-ţi dai chiar şi viaţa.
3. SĂ FII BUN EXEMPLU PENTRU COPILUL TĂU
Să-i dovedeşti că trebuie să trăiască în dragoste şi armonie cu ai săi şi cu toţi cunoscuţii familiei.
Să trăiască în adevăr, în cinste, cu respectul bunurilor, al convingerilor şi al sentimentelor altora,
să simtă tot timpul comunicarea mamă-copil-tată.
4. SĂ TE JOCI CU COPILUL TĂU
Să-ţi faci timp pentru copilul tău, să vorbeşti cu el, să te joci cu el cum îi place, să iei în serios
jocurile lui, să te familiarizezi cu lumea imaginilor lui.
5. SĂ LUCREZI CU COPILUL TĂU
Să-ţi ajuţi copilul când încearcă să participe la muncă în casă, curte, grădină. Când este mai
mare să-l obişnuieşti să participe la treburile zilnice din gospodărie şi pentru gospodărie, astfel
va preţui mai mult munca celorlalţi.
6. SĂ-L LAŞI SĂ DOBÂNDEASCĂ SINGUR EXPERIENŢE DE VIAŢĂ, CHIAR
DACĂ SUFERĂ
Să-i dai curajul să acumuleze experienţe proprii chiar dacă sunt anumite riscuri.
7. SĂ-I ARĂŢI COPILULUI POSIBILITĂŢILE ŞI LIMITELE UMANE
Să cunoască posibilităţile de desfăşurare ale omului în conformitate cu înzestrarea şi talentul
fiecăruia. În acelaşi timp să cunoască şi ca orice om trebuie să recunoască anumite limite în
faptele sale, chiar şi în familie, faţă de părinţi.
8. SĂ-L ÎNVEŢI SĂ FIE ASCULTĂTOR
Să supraveghezi şi să îndrumi comportarea copilului, astfel încât prin acţiunile sale să nu
genereze suferinţă nici pentru familie, nici pentru alţii. Răsplăteşte-l pentru respectarea regulilor
stabilite.
9. SĂ AŞTEPŢI DE LA EL NUMAI APRECIERILE PE CARE LE POATE DA,
CONFORM GRADULUI DE MATURITATE ŞI PROPRIEI EXPERIENŢE
Copilul are nevoie de timp să se orienteze în această lume complicată. Ajută-l cât timp poţi şi
cere-i părerea proprie sau verdictul numai când este în stare să-l dea.
10. SĂ-I OFERI COPILULUI NUMAI TRĂIRI CU VALOARE DE AMINTIRE
(călătorii, vacanţe, excursii, spectacole, serbări de familie, manifestări sportive). Fiecare zi
trăită puternic emoţional rămâne întipărită în minte(în amintire).
În vederea educării copilului, părinţii trebuie să dovedească anumite cunoştinţe şi calităţi:
pricepere, simţul răspunderii, sănătate fizică şi psihică.
Dacă între grădiniţă şi familie va exista un program comun de educaţie, un sistem unitar de
cerinţe(cerinţele grădiniţei trebuie continuate şi în familie de către toţi factorii: mama, tata, fraţi,
bunici) în egală măsură şi mai departe între familie şi şcoală, părinţii nu-şi vor pune niciodată
întrebările : oare de ce nu mă ascultă? ce voi face cu el când va fi mare ?
229
SUCEAVA 2024
Sunt familii în care soţii nu-şi propun realizarea unor acţiuni educative comune, copilul fiind
derutat, crezând că se află în faţa a două tabere adverse, trecând fără discernământ de partea
uneia dintre ele.
Buna educaţie în familie depinde de stilul de viaţă al acesteia.
Tonalitatea în care sunt purtate discuţiile, conţinutul lor, gesturile cotidiene chiar şi cele mai
simple (salutul, formele de adresare în familie) respectarea de către adulţi a unui program
zilnic- toate acestea alcătuiesc ambianţa familială în care un copil este educat, care influenţează
în raport cu natura sa, personalitatea copilului.
Puterea exemplului în familie, ambianţa şi climatul îşi pun puternic amprenta asupra educaţiei
copilului (şapte ani de acasă).
,, Nu trebuie să faceţi în faţa copilului nimic din ceea ce nu vreţi să imite’’.( John Locke) .
O deosebită importanţă în ,,educarea părinţilor’’o are propaganda pedagogică. Această
formă de colaborare îmbracă multiple aspecte: şedinţe cu părinţii, în care sunt prezentate
principalele aspecte ale activităţii grădiniţei; propaganda vizuală-afişarea diverselor materiale
pe teme de educaţie, dar materiale ce arată activitatea copiilor în grădiniţă; vizitarea grădiniţei
de către părinţi; participarea la lecţii deschise şi serbări.
Grădiniţa nu poate face minuni, iar educaţia dată în această instituţie nu va avea rezultate
bune, dacă nu se va sprijini şi nu va colabora cu familiile copiilor.
Școala și familia sunt cei doi piloni de rezistență ai educației, iar între aceștia, în mediul
extrașcolar sau extrafamilial pendulează copilul, obiect și subiect al educației. Relația școală-
familie-comunitate a fost determinată în ultimile decenii de o serie de condiții care au evidențiat
mizele școlarității.
Colaborarea școlii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educației:
obiective superioare, căi și mijloace superioare de educare și comunicare. În situația
dificultăților de inserție a tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din medii
defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare al securității
profesionale.
În ciuda faptului că diplomele de absolvire a liceului nu reprezintă o condiție suficientă
pentru asigurarea succesului în viață, reușita școlară apare ca indispensabilă alocării statutelor
sociale. În virtutea acestor mize, instituția școlară devine parte componentă a vieții de familie
și a vieții comunitare.
Familiile trebuie să fie implicate în îmbunătățirea învățării acasă, precum și în școală,
dacă vrem copii care să devină persoane instruite. În societatea modernă, familiile se confruntă
cu solicitări ridicate, cu o competiție crescută pentru obținerea atenției din partea copiilor lor,
precum și cu poveri economice, care forțează tot mai mulți părinți să lucreze mult și limitează
serios timpul pe care aceștia îl petrec cu copiii lor. Solicitărilor respective li se adaugă și lipsa
comunicării între școli și familii, dar și faptul că adesea practicile școlare eșuează în fața
nevoilor multor familii.
În același timp, există semne conform cărora legăturile dintre cele două instituții pot și
trebuie să devină mai puternice. Părinții se întorc către școală pentru a fi informați. Familiile
trimit copiii la școală, acolo unde speră ca ei să-și dobândească instrumentele necesare pentru
a reuși în viață. Școlile preiau copiii și-i trimit înapoi în familiile lor, acolo unde presupun că le
va fi furnizat sprijinul de care aceștia au nevoie pentru a crește și a învăța.
BIBLIOGRAFIE:
230
SUCEAVA 2024
1. BASU, Mihaela, NEDELCU TEODORESCU, Gabriela (2021), Rolul Parteneriatului școală-

familie în formarea personalității copilului, Ghid metodologic, Editura ECOU Transilvan;
2. CUCOȘ, Constantin, Științele educației, Pedagogie, Editura POLIROM, Ediția a II-a revizuită
și adăugată;
3. MUSCĂ ANDREI, Angela, BOTNARIUC, Petre, CĂLINECI, Marcela Claudia,
GAVRILIȚĂ, Alina, GOIA, Delia, TĂSICA, Luminița, TIBIU, Speranța (2014), Parteneriatul
ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE, Laboratorul Consiliere și management educațional,
Editura Universitară, București.
231
SUCEAVA 2024
61. O EDUCAȚIE DE CALITATE PENTRU O SOCIETATE MAI BUNĂ
Profesor învățământ preșcolar Georgescu Roxana-Nicoleta

Grădinița cu Program Prelungit Rusca, Dorna Arini
Apariția și dezvoltarea societății umane sunt elemente indisolubile legate de existența

unui set de valori, norme și reguli care reglementează comportamentul și conduita indivizilor
care compun respectiva societate.
Educația constituie una dintre componentele și condițiile fundamentale ale existenței
societății umane. Ființa umană nu este una pur biologică ci una socială și în același timp
culturală, atribute care nefiind date ereditar se dobândesc doar prin intermediul acțiunii
educaționale. În calitatea sa de componentă a existenței sociale, educația are ca funcție
principală asigurarea unei integrări optime a individului în societate.
Educația copilului începe în familie încă de la naștere. Fiecare familie, în microclimatul
ei, are anumite moduri de a se manifesta. Copilul, prin natura sa, este predispus învățării. El
asimilează prin stimuli tot ce vine din sfera lui de cunoaștere, fără mare discernământ. Astfel,
„cei șapte ani de-a acasă” au o foarte mare importanță atunci când copilul accede într-o formă
de învățământ colectiv. Familia are un rol hotărâtor în formarea primelor deprinderi personale
și de grup ale copilului. Părinții sunt primii educatori ai copilului și cei care au autoritatea cea
mai mare asupra lui. Treptat, copilul, prin forța exemplului, va imita comportarea părinților, va
începe să înțeleagă, ajutat de părinți, ce e bine și ce e rău.
Părinții sunt datori să organizeze viața copilului lor în așa fel încât acesta, pe de o parte,
să simtă că este liber, iar pe cealaltă parte, să simtă că nu trebuie să facă tot ceea ce vrea. Aceasta
nu pentru că nu va fi pedepsit sau amenințat, ci pentru că nu le știe pe toate, pentru că este
posibil să facă greșeli. Copilul trebuie să știe că există cineva care are multă experiență, îl
iubește, îi vrea binele, îl îngrijește, îl îndrumă bine. Este foarte necesar ca viața copilului să fie
foarte bine organizată, fără însă să îi fie îngrădită libertatea. Există unii părinți care organizează
viața copiilor lor în șa fel încât copiii se simt terorizați, iar acest mod nu ajută în niciun fel
progresul copilului.
Un mediu familial în care există violență, neglijare, traume sau orice tip de stres cronic,
este un mediu în care copiii vor avea de suferit nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung.
Indiferent dacă adversitățile au fost puternice sau mai puțin intense, în viața de adult, vor exista
semne care vor dezvălui experiențele traumatice din copilărie. Acești copii abuzați, agresați,
neglijați, traumatizați vor forma societatea de mâine. Această societate se va confrunta cu
probleme de comportament, cu inadaptați, cu persoane bolnave fizic și psihic, cu infractori, cu
probleme care vin din copilăria nefericită a acestor persoane. De aceea factorii abilitați în
depistarea și rezolvarea pe cât posibil, a acestor probleme familiale (Școala, Poliția, Asistența
Socială, Protecția Copilului) trebuie să se implice cu toată responsabilitatea în vederea
asigurării unei societăți sănătoase de mâine. „O educație bună este izvorul întregului bine în
lume”, „Omul lipsit de educație nu știe să se servească de educația sa.” (I. Kant, Critica rațiunii
pure)
Al doilea factor deosebit de important în asigurarea unei societăți mai bune este școala.
O bună educație pornită în familie și continuată în școală este izvorul și temelia cinstei, spune
un proverb grecesc. O societate are nevoie, în primul rând, de valori morale: cinste, onoare,
demnitate, bunătate, modestie, corectitudine, generozitate, altruism, dragoste pentru cei din jur.
Prin educație societatea își perpetuează existența, transmițând din generație în generație
tot ceea ce umanitatea a învățat despre ea însăși și despre realitate. De la școala contemporană
232
SUCEAVA 2024
societatea așteaptă să transmită tinerilor o cunoaștere acumulată de-a lungul secolelor, să îi ajute
să se adapteze la o realitate în continuă transformare, să îi pregătească pentru un viitor larg,
imprevizibil. Considerată un factor-cheie în dezvoltarea societății școala asigură forța de muncă
calificată pentru toate sectoarele de activitate, ea favorizează progresul, stimulând curiozitatea
intelectuală, capacitatea de adaptare, creativitatea și inovația. Educația constituie unul dintre
cele mai puternice instrumente de care dispunem pentru a modela viitorul, sau măcar pentru a
ne orienta către un viitor dezirabil. Soluția tuturor problemelor grave și cronice cu care se
confruntă societatea contemporană este căutată în educație și școală.
Comunitatea locală, în primul rând, trebuie să fie mereu prezentă alături de școli, pentru
a identifica împreună problemele și soluțiile reale de rezolvare ale acestora. În acest sens, există
posibilitatea stabilirii unor parteneriate, bazate pe relații de cooperare între instituțiile școlare
și autoritățile locale implicate și care pot influența favorabil instruirea. Cadrele didactice, elevii
și părinții pot forma o echipă pentru a sensibiliza autoritățile locale în obținerea de fonduri sau
resurse materiale care pot contribui la creșterea calității procesului educativ: „Accentuarea
raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie
de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În virtutea acestor mize, instituția școlară
devine parte integrantă a vieții de familie și a vieții comunitare” (Țăranu, 2009, p.123)
Astfel, putem afirma că între cele trei instituții: familie, școală și comunitate trebuie să
existe o colaborare construită pe baza valorilor democratice specifice societății noastre, pe
revizuirea atitudinilor și comportamentelor tuturor factorilor implicați: cadre didactice, părinți,
elevi, reprezentanți ai instituțiilor partenere. O astfel de colaborare poate crea numeroase
beneficii pentru toți cei implicați, cum ar fi creșterea calității procesului didactic, precum și
valorizarea școlii în societate, având în vedere faptul că aceasta educația este acțiunea socială
care mijlocește și diversifică relațiile dintre om și societate, favorizând astfel dezvoltarea
omului prin intermediul societății și al societății prin intermediul oamenilor.
Bibilografie:
ALBULESCU, Ion, CATALANO, Horațiu (coord.) (2020), Sinteze de pedagogie generală,
Editura Didactica Publishing House, București;
BĂRAN-PESCARU, Adina (2004), Parteneriat în educație, Editura Aramis, București;
IONESCU, Mihaela (coord.) (2010), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie
a copilului de la naștere la 7 ani (RFIDT), Editura Vanemonde, București;
RĂILEANU, Daniela, BUJOR, Liliana, SERDENCIUC, Nadia-Laura (coord.) (2022), Invitație
la joc, Editura Didactica Publishing House, București;
ȚĂRANU, Adela-Mihaela (2009), Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării,
Editura Institutul European, Iași;
ȚIBU, Speranța, GOIA, Delia (2014), Parteneriatul școală-familie-comunitate, Editura
VOINEA, Maria (1993), Sociologia familiei, Editura Universității din București, București.
233
SUCEAVA 2024
61.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:ȘCOALĂ-FAMILIE-

COMUNITATE
Prof.înv.primar, Hîj Liliana-Florinela

Prof.înv.primar, Teleagă Elena-Lăcrimioara
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Rădăuți, Suceava
Educația copiilor este un proces complex, iar colaborarea între școală, familie și comunitate
joacă un rol crucial în modelarea viitorului lor. Această triadă reprezintă un parteneriat esențial,
având un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor și asigurându-le o educație echilibrată
și holistică.
Școala este prima instituție care oferă copiilor acces la cunoștințe academice esențiale. Prin
intermediul curriculumului său, școala îi învață pe elevi materii precum matematica, limba și
literatura, științele și alte discipline care le dezvoltă gândirea logică și abilitățile intelectuale. În
afara cunoștințelor academice, școala joacă un rol crucial în dezvoltarea abilităților sociale ale
copiilor. Interacțiunile cu colegii și profesorii în cadrul său creează oportunități pentru
dezvoltarea abilităților de comunicare, colaborare și rezolvare a conflictelor. Școala contribuie
la formarea caracterului elevilor prin promovarea unor valori precum respectul,
responsabilitatea, toleranța și altruismul. Prin intermediul activităților educaționale și a
modelării comportamentului de către cadrele didactice, școala influențează dezvoltarea morală
a copiilor. Școala furnizează un mediu structurat și sigur, esențial pentru procesul de învățare.
Prin regulile și procedurile stabilite, școala oferă copiilor un cadru în care se pot concentra
asupra studiilor și pot dezvolta o rutină sănătoasă.
Școala nu funcționează izolat, ci este parte a triadei educaționale. Colaborarea strânsă cu
familiile și comunitatea este esențială pentru a asigura coerență în educația copiilor și pentru a
îmbunătăți rezultatele academice și sociale.
Familia este prima școală a copiilor, unde aceștia învață valorile, normele și relațiile
interpersonale. Implicarea părinților în educația copiilor contribuie la o dezvoltare armonioasă,
oferindu-le sprijin emoțional și susținere în parcursul lor educațional.
Familia contribuie semnificativ la dezvoltarea identității și autonomiei copiilor. Relațiile
afective și suportul emoțional oferit de către părinți creează un mediu sigur în care copiii își pot
explora personalitatea și pot dezvolta încrederea în propriile capacități. Părinții au un rol activ
în sprijinirea parcursului educațional al copiilor. Implicarea în activitățile școlare,
monitorizarea progresului academic și colaborarea cu cadrele didactice sunt aspecte cheie ale
rolului părinților în educația copiilor. Aceștia sunt modelele primare pentru copii în ceea ce
privește comportamentul și relațiile interpersonale. Aceștia învață cum să interacționeze cu
ceilalți, cum să împărtășească și cum să colaboreze prin intermediul experiențelor trăite în
familie. Familia oferă un suport emoțional esențial pentru copii. Un mediu familial stabil și
afectiv creează un sentiment de siguranță și încredere, ceea ce contribuie la dezvoltarea
emoțională și la abordarea cu succes a provocărilor vieții. Ea transmite copiilor valorile
culturale și religioase, contribuind astfel la dezvoltarea identității culturale și spirituale a
acestora. Această educație culturală îi ajută pe copii să se conecteze la rădăcinile lor și să
înțeleagă diversitatea.
234
SUCEAVA 2024
Comunitatea adaugă o dimensiune suplimentară la educația copiilor, oferind resurse

precum biblioteci, parcuri, evenimente culturale și proiecte sociale. Implicarea în activități
comunitare îi ajută pe copii să-și dezvolte abilități de comunicare, empatie și responsabilitate
față de societate. Proiectele comunitare și programele extracurriculare oferă oportunități
suplimentare pentru dezvoltarea abilităților sociale și a intereselor individuale ale copiilor.
Evenimente culturale, activități sportive și voluntariatul sunt exemple de inițiative care pot
îmbogăți viața educațională a elevilor. Comunitatea servește ca punte între școală și familie.
Colaborarea strânsă între aceste entități asigură o comunicare eficientă și împărtășirea
resurselor pentru a sprijini nevoile educaționale ale copiilor. Membrii comunității, inclusiv
profesioniști sau persoane cu experiență în diverse domenii, pot oferi mentorat și ghidare
copiilor. Aceste experiențe practice și sfaturile personale pot inspira și motiva copiii să-și
exploreze potențialul și să-și urmeze pasiunile. Comunitatea poate contribui la promovarea
diversității și incluziunii în educație. Prin organizarea de evenimente care celebrează
diversitatea culturală și prin sprijinirea unui mediu educațional incluziv, comunitatea contribuie
la formarea unor cetățeni responsabili și toleranți.
Provocări în Triada Școală, Familie, Comunitate și Soluții Corespunzătoare:
1. Comunicare Deficientă:
Provocare: Lipsa sau slaba comunicare între școală, familie și comunitate poate duce la
neînțelegeri și la o colaborare ineficientă.
Soluție: Implementarea unor canale de comunicare eficiente, cum ar fi întâlniri periodice,
platforme online, newslettere și evenimente comunitare
2. Diferențe Culturale și Sociale:
Provocare: Diferențele culturale și sociale între membrii triadei pot crea dificultăți în
înțelegerea reciprocă și în colaborare.
Soluție: Organizarea de evenimente și activități care să celebreze diversitatea culturală,
precum și crearea unor programe de formare pentru a spori conștientizarea și înțelegerea
diversității.
3. Resurse Financiare Limitate:
Provocare:Familii și comunități cu resurse financiare limitate pot întâmpina dificultăți în a
furniza suport suplimentar pentru educație.
Soluție: Crearea de programe de ajutor financiar, acordarea de burse sau facilitarea accesului
la resurse educaționale gratuite pentru a compensa nevoile financiare.
4. Diferențe în Așteptările Educaționale:
Provocare: Diferențele în așteptările și prioritățile educaționale dintre școală, familie și
comunitate pot crea tensiuni.
Soluție: Organizarea de întâlniri regulare pentru a discuta și clarifica așteptările reciproce,
stabilirea unor obiective comune și adaptarea curriculumului pentru a reflecta nevoile și valorile
comunității.
5. Implicarea Redusă a Părinților:
Provocare: Părinții pot fi reticenți să se implice în educația copiilor din diverse motive,
inclusiv lipsa de timp sau lipsa încrederii în sistemul educațional.
Soluție: Crearea de programe de implicare a părinților, cum ar fi ateliere educaționale,
evenimente culturale sau programe de mentorat, pentru a încuraja o participare activă și pentru
a consolida parteneriatul cu școala și comunitatea.
6. Acces Redus la Resurse Educaționale:
235
SUCEAVA 2024
Provocare: Unele comunități pot avea acces limitat la resurse educaționale, cum ar fi cărți,
tehnologie sau facilități sportive.
Soluție: Inițiative de colectare de fonduri, programe de donații de resurse, parteneriate cu
organizații non-guvernamentale sau guvernamentale pentru a aduce resurse educaționale în
comunitate.
7. Lipsa Surselor de Sprijin pentru Copiii cu Dificultăți:
Provocare: Copiii cu nevoi speciale sau dificultăți de învățare pot întâmpina dificultăți în
accesul la suport adecvat.
Soluție: Crearea de programe personalizate de sprijin, consiliere și colaborare strânsă între
cadrele didactice, părinți și profesioniștii din comunitate pentru a asigura o educație inclusivă
și echitabilă pentru toți copiii.
Principalele concluzii includ:
1. Colaborarea Este Cheia Succesului:
Colaborarea strânsă între școală, familie și comunitate este esențială pentru a asigura coerența
și eficiența procesului de educație. Comunicarea deschisă și partajarea resurselor contribuie la
crearea unui parteneriat puternic.
2. Educația Este un Efort Comunitar:
Educația copiilor nu este doar responsabilitatea școlii sau a familiei, ci implică întreaga
comunitate. Resursele și sprijinul comunității sunt esențiale pentru a oferi copiilor oportunități
extinse și pentru a îmbunătăți calitatea educației.
3. Diversitatea Este O Bogăție:
Diferențele culturale și sociale aduse de familii și comunități sunt o bogăție. Aceste diferențe
pot contribui la o educație mai bogată și la formarea unor indivizi toleranți și deschiși la
diversitate.
4. Implicarea Părinților Este Cheia Succesului Școlar:
Implicarea părinților în procesul educațional are un impact semnificativ asupra succesului
școlar al copiilor. Comunicarea regulată, participarea activă la evenimente școlare și sprijinul
în dezvoltarea academica sunt esențiale.
5. Necesitatea de Incluziune și Echitate:
În cadrul triadei, este crucial să se asigure incluziunea și echitatea, astfel încât toți copiii să
beneficieze de resurse și oportunități similare, indiferent de contextul familial sau comunitar.
6. Soluții Personalizate pentru Provocări:
Fiecare comunitate și școală se confruntă cu provocări specifice, iar soluțiile trebuie să fie
personalizate pentru a răspunde nevoilor și particularităților locale. Abordarea flexibilă și
adaptarea la schimbări sunt esențiale.
Conștientizarea, angajamentul și colaborarea continuă sunt cheia construirii unei fundații
solide pentru dezvoltarea copiilor și pentru crearea unei societăți educative și incluzive.
BIBLIOGRAFIE
Epstein, J. L. (2001). School, Family, and Community Partnerships: Preparing Educators and
Improving Schools. Westview Press
Henderson, A. T., & Mapp, K. L. (2002). A New Wave of Evidence: The Impact of School,
Family, and Community Connections on Student Achievement. Southwest Educational
Development Laboratory.
236
SUCEAVA 2024
Christenson, S. L., & Reschly, A. L. (Eds.). (2010). Handbook of School-Family Partnerships.

Routledge.
Comer, J. P., Haynes, N. M., Joyner, E. T., & Ben-Avie, M. (1996). Rallying the Whole Village:
The Comer Process for Reforming Education. Teachers College Press.
237
SUCEAVA 2024
62. COLABORAREA DINTRE GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE
Director, Hîj Violeta-Elena

Sistemul de învățământ ca produs al dezvoltării sociale, a reflectat întotdeauna cerințele

și posibilitățile oferite de societate, afirmându-se, la rândul său, ca factor al dezvoltării sociale.
Sub impulsul cerințelor dezvoltării sociale, sistemele de învățământ se modifică,
ținzându-se spre modernizarea metodelor de predare a conținutului, a formelor de organizare,
precum și a formelor de colaborare, de cooperare dintre diferitele instituții educative.
Una dintre sarcinile grădiniței, este pregătirea copilului pentru școală, prin intermediul
a două forme specifice: jocul și învățarea.
Învățământul preșcolar trebuie să realizeze educația preșcolară având ca funcție majoră
formarea și dezvoltarea personalității copilului în raport cu nevoile specifice vârstei, cu
posibilitățile și dotările sale, în interesul său și al comunității sociale.
Cu toate acestea, complexitatea actului educațional, a realității umane și sociale
contemporane și sarcinile tot mai dificile cărora trebuie să le facă față procesul educațional fac
să se identifice tot mai multe fisuri în relația amintită.
Trebuie să recunoaștem faptul că deciziile, acțiunile și rezultatele educației nu mai pot
fi realizate decât în comunitatea de opțiuni dintre mediile responsabile: familie, grădinițăși
comunitate.Mai mult, se dezvoltă concepte ca: opinia copilului, participarea lui la deciziile care-
l privesc, opțiunea personală, implicarea acestuia de la vârstele cele mai mici în
responsabilitatea și drepturile pe care societatea le identifică și recunoaște.
Este nevoie a se dezvolta un nou concept care săîntărească schimbarea în relațiile
grădiniță - familie. Acest concept este parteneriatul educațional: este unul dintre cuvintele cheie
ale pedagogiei contemporane. Este un concept și o atitudine în câmpul educației.
copilului la nivelul procesului educațional. El presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și
acțiuni educative între factorii educaționali.
Parteneriatul educațional se desfășoară permanent și împreună cu actul educațional
propriu-zis. El se referă la cerința că proiectarea, decizia, acțiunea și evaluarea în educație să
fie realizate în cooperarea și colaborarea dintre instituții, influențe și agenti educaționali.
Trebuie să existe o atmosferă destinsă între agenţii educaţionali deoarece această atmosferă
facilitează învăţarea. Existența unor reguli comune, cunoscute şi fixate împreună cu familia și
copiii, ușurează mult efortul învăţării. Există o reţea complexă de relaţii în cadrul unei grădinițe,
iar aceste relaţii au un potenţial considerabil de influenţare a educaţiei copiilor.
Principalele relații sunt:
1.Relația dintre grădiniță și familie.
Dezvoltarea acestui tip de ralație, vine după sine și cu unele avantaje printre care
amintim: dezvoltarea abilităților de lideri ale părinților; conectarea familiei cu membrii
grădiniței și ai comunității; oferirea de suport familiilor preșcolarilor. Menținând acest tip de
parteneriat, părinții devin responsabili față de educația copiilor și îndeplinesc nevoile copiilor
de a fi sprijiniți și aprobați.
238
SUCEAVA 2024

Părinții preșcolarului trebuie să fie interesați de tot ce se întâmplă cu copilul la grădiniță,
trebuie să știe orarul grădiniței, trebuie să știe ce îi place cel mai mult copilului să facă, trebuie
să participe cu interes la activitățile desfășurate în grădinița cu familia. Părinții trebuie să fie
deschiși, să ofere cadrului didactic toate informațiile despre copil, din punct de vedere al
sănătății, al dezvoltării sau a dorinței acestuia.
Grădinița și familia trebuie să lucreze în echipă, trebuie să înțeleagă că acest lucru în
echipă este favorabil evoluției preșcolarului. Ambele părți luptă pentru educarea preșcolarului,
punctul comun în grădiniță. Preșcolarul este mai presus de orice, el trebuie educat deoarece el
reprezintă viitorul țării, țară în care trăim cu toții.
Există și blocaje în acest tip de relație, atunci când profesorul nu este bine pregătit și nu
își dorește să relaționeze cu familia preșcolarului, dar și din partea familiei, atunci când părinții
tratează cu dezinteres grădinița și tot personalul instituției. Din păcate sunt suficienți părinți
care tratează grădinița ca pe un loc sigur unde își lasă copilul în siguranță, necontând pentru
aceștia nivelul de educare al copilului, sau interesele copilului.
2. Relația dintre grădiniță și comunitate.
Deține numeroase avantaje, printre care amintesc: transmiterea de informații pozitive
despre grădiniță către agenții instituționali, dar și a grădiniței înspre comunitate prin distribuirea
unui mesaj care vine din mai multe surse și care exprimă specificul grădiniței respective în
comunitatea locală.
Directorul și educatoarele, au rolul de a manifesta creativitate și imaginație în inițierea
unor parteneriate, dinamism în organizarea și desfășurarea acestor parteneriate, dar și toleranță
fiind responsabile de evaluarea acestui parteneriat.
Parteneriatul cu cabinetele de asistență psihopedagogică se adreseazăîn egală măsură
copiilor, părinților și cadrelor didactice, urmărind o educație eficientă și o dezvoltare optimă a
personalității copilului prin armonizarea comportamentelor acestora.
În sprijinul părinților pot fi organizate servicii de tipul:,,Grădinița părinților" care
constăîn activități de informare, formare și consiliere a părinților în vederea creșterii abilităților
parentale;
,,Centrul de consiliere" în care consilierul sau terapeutul desfășoară activități cu părinții și copiii
pentru optimizarea sau reconstrucția relațiilor dintre aceștia;,,Clubul pentru părinți și copii"
constăîn amenajarea unui spațiu în care părinții și copiii pot petrece timpul liber într-un mod
cât mai plăcut. Aceste servicii, în unitatea noastră se desfășoare în cadrul CRED.
Parteneriatul cu Școala este foarte importantăîntrucât în această instituție va continua
educația copilului. Parteneriatul dintre cele două - școalăși grădiniță - are ca scop primordial
239
SUCEAVA 2024
se poate concretizaprin schimburi de experiențăîntre învățători și educatoare (lecții deschise,

mese rotunde, ateliere de lucru, activități comune la care să participe copiii și părinții etc.).
Parteneriatul cu Poliția ajutăîn educația preventivăși cultivarea comportamentelor
prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activități de informare a copiilor asupra
unor reguli care trebuie respectate astfel încât viața și siguranța lor să nu fie pusăîn pericol.
Parteneriatul cu Biserica înlesnește promovarea valorilor moral-religioase care sunt
importante în educația morală și comunitară a copilului. Această colaborare este foarte
importantă în special în comunitățile multietnice, în care oamenii aparțin diferitelor culte
religioase. Copiii trebuie săînvețe că, indiferent de religie, toți suntem egali și avem aceleași
drepturi.
Se mai pot realiza parteneriate cu:instituții sanitare în scopul susținerii unor activități
din cadrul proiectelor educaționale sau de educație sanitară; asociații nonguvernamentalepentru
rezolvarea unor probleme de ordin social;parteneri privați care pot sprijini grădinița cu fonduri
materiale sau prin activități de voluntariat;mass-media pentru promovarea imaginii grădiniței,
pentru promovarea ideilor noi, valorilor etc.
Astfel de parteneriate între grădiniță-familie-comunitate sunt foarte importante,
creându-se strânse legături între toți participanții.
Prin crearea parteneriatului grădiniță-familie-comunitate, copiii câștigăunmediu de
dezvoltare mai bogat, între participanți se creează relații pozitive și fiecare își va dezvolta
Grădinița trebuie integrată în mediul comunității ca partener egal și consecvent în
formarea viitorilor cetățeni. Directorul este responsabil de crearea acestor legături cu
comunitatea și păstrarea unei relații deschise cu comunitatea și societatea de care aparținem cu
toții.
Bibliografie:
AGABRIAN, M., MILEA, V. (2005) „Parteneriate şcoală-familie-comunitate” ,Institutul
European, Iași;
BĂRAN- PESCARU, Adina (2004) ,,Parteneriat în educaţie”,Editura Aramis, Bucureşti;
MÎSLIȚCHI, V. (2015) ,,Parteneriatul educațional familie-grădiniță-școală”,Pulsul Pieței,
Chișinău;
POPESCU, M., (2000) ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia
2000+ Corint, Bucureşti;
240
SUCEAVA 2024
63. STRATEGII DE LUCRU CU FAMILIILE COPIILOR PREȘCOLARI
Prof. Iacoban Floarea

G.P.N. ,, Stejărelul” Cajvana
„O vorbă bună rostită la timp potrivit,înviorează sufletul copilului,precum și ploaia

bună căzuta la timpul potrivit ,înviorează câmpul”.
(Proverb popular)
Orice părinte se întreaba: "Sunt un părinte bun pentru copilul meu?" sau"Ce înseamna
să fii un părinte bun?".Din dorința de a încerca să găsesc răspunsuri la asemenea intrebări s-au
născut multe activități care să vină în sprijinul părinților', copiilor si invatatorilor.
Parteneriatul grădiniţă – familie își propune schimbarea mentalităţii părinţilor, a
atitudinilor și comportamentelor acestora. În proiectele de parteneriat cu părinţii m-am axat pe
tematica „Educaţia părinţilor”. Activităţile derulate s-au desfășurat cele mai multe în sala de
grupa sub formă de : dezbateri, discuţii,prezentarea unor cazuri, împărtășirea experienţei
personale pe marginea unui suport material prezentat în faţa părinţilor dar nu au fost excluse
nici excursiile,serbările,drumețiile la pădure sau actvitățile sportive. Astfel s-au pus în discuţie
următoarele teme:
1. Comunicarea părinţilor cu propriii copii;
2. Cunoașterea psihomotorie a copilului;
3. Educaţia și modul de viaţă al copilului;
4. Relaţia școală – familie, factor al dezvoltării copilului;
5. Părintele – model de viaţă pentru copil;
6. Părintele – primul educator al propriului său copil;
7. Greșeli educative ale părinţilor.
O preocupare permanentă în întâlnirile cu părinţii a fost identificarea dificultăţilor pe
care le întâmpină aceștia în comunicarea cu propriii lor copii, precum și mijloace de optimizare
a comunicării dintre aceștia. Părinţii au fost chestionaţi asupra modului în care comunică cu
propriul copil, având scopul de a identifica factorii care distorsionează comunicarea.
Chestionarul a cuprins12 itemi, după cum urmează:
1. Staţi de vorbă zilnic cu copilul dumneavoastră?
2. Cât timp alocaţi discuţiilor?
3. Despre ce discutaţi?
4. Care probleme credeţi că vă reduc din timpul pe care aţi vrea să-l petreceţi cu copilul
dumneavoastră?
5. De ce credeţi că uneori copilul refuză să comunice cu dumneavoastră? (dacă e cazul)
6. Ce faceţi atunci când copilul greșește?
7. Consideraţi că sunteţi un exemplu pentru copilul dumneavoastră?
8. Cum încercaţi să vă apropiaţi de copilul dumneavoastră?
9. Ce simţiţi când comunicarea cu copilul dumneavoastră este foarte bună?
10. Dar când nu este bună ce credeţi că nu aţi făcut?
11. Aţi apelat la cineva din familie sau din afara ei pentru a rezolva o problemă de
comportament? Dacă da, la cine?
12. Ce credeţi că ar trebui să facă grădinita pentru a îmbunătăţi comunicarea cu
familia?
241
SUCEAVA 2024
Chestionarul prezentat a constituit o provocare și un prilej de reflecţie pentru părinţi,

dar și un punct de pornire pentru activităţile următoare. Prezentând rezultatele chestionarului în
faţa părinţilor fără a face nominalizări, am realizat o optimizare a relaţiilor de comunicare între
părinţi și copii prin formularea unor concluzii care au avut menirea de a îndruma preocupările
părinţilor în această direcţie.Părinţii trebuie să fie buni ascultători și să găsească timpul necesar
pentru a comunica cu copilul. Când copilul dorește să comunice ceva, părintele trebuie să
întrerupă orice activitate, acordându-i atenţia cuvenită, renunţând la atitudinea dominatoare.
O slabă comunicare poate crea probleme emoţionale, copilul pierzându-și încrederea
în adulţi și retrăgându-se într-o lume a sa. Observând efectele negative ale lipsei de comunicare,
dar și satisfacţiile pe care le au părinţii care reușesc o bună comunicare cu propriii copii, s-a
concluzionat că pentru a avea un copil „bun” trebuie să depui o muncă susţinută și nicidecum
să-ţi neglijezi copilul în favoarea altor preocupări.
Cunoașterea copilului este o necesitate, părintele are obligaţia să cunoască
temperamentul copilului, pentru că educaţia trebuie individualizată în funcţie de temperamentul
și reactivitatea lui. În perioada copilăriei, temperamentul se află în forma lui nativă, dar treptat
se modelează, pe măsură ce educaţia din familie și gradinită își spune cuvântul. Din experienţa
la catedră am constatat că educaţia realizată în școală nu este solidă dacă elevul nu are „cei
șapte ani de acasă”, ceea ce relevă că în familie trebuie să se pună bazele unei educaţii sănătoase
pentru viaţă.
Este important ca părintele să știe că mediul de viaţă și educaţia sunt factori esenţiali
în dezvoltarea copilului. În orice familie, copiii au nevoie de multă iubire, grijă și atenţie. Ei se
simt iubiţi și în siguranţă când sunt ascultaţi fără să fie certaţi. Dacă „li se tot face morală și nu
vor fi ascultaţi, ei vor începe să-și ascundă sentimentele, nevoia de comunicare fiind strâns
legată de nevoia de dragoste. Autoritatea părintească nu se realizează prin forţă și brutalitate.
Ea este rezultatul firesc al unor relaţii echilibrate, morale și umane. O autoritate firească duce
la relaţii de destindere și atașament, o falsă autoritate duce la o relaţie tensionată, la conflicte
permanente. Autoritatea părintească trebuie să fie suplă, fermă și să se adapteze vârstei. Ea
presupune un climat de afecţiune și dreptate, stăpânire de sine, înţelegere și spirit de colaborare
între copil și părinte.
Formarea personalităţii copilului implică și rezolvarea unor situaţii conflictuale și
frustrante. Pentru copil este îngrozitor să audă vocile furioase ale părinţilor când unul e contra
celuilalt. Este important să-i vadă pe părinţi că își soluţionează diferenţele de opinie în mod
ponderat. Stările conflictuale în lanţ dintre copil și părinţi sau dintre părinţi îl fac pe copil să-i
fie teamă, să mintă, să părăsească domiciliul, să vagabondeze, să fure. În aceste cazuri, părinţii
nu trebuie să-și reproșeze unul altuia deficienţele pe care le au copiii lor, fiindcă ambii părinţi
trebuie să colaboreze în educarea lor.
În ceea ce privește familia, se diferenţiază trei grupe de greșeli educative ale părinţilor:
grija excesivă, severitate excesivă și indiferenţă. În familiile cu părinţi hiperprotectori, copiii
sunt neliniștiţi, fricoși, dependenţi, greu adaptabili. În cazul în care avem de-a face cu părinţi
inconsecvenţi, oscilanţi, care trec de la asprime exagerată la exces de protecţie, îngăduinţă și
răsfăţ, copiii au dificultăţi în comportare, tulburări de echilibru emoţional și afectiv.
Unii părinţi ţin neapărat să-și vadă realizate prin copii propriile lor aspiraţii, dorind
chiar să le impună o anumită profesie. Din această cauză școlarul intră în conflict cu
posibilităţile lui de efort, fiind supus unei supraîncărcări ce poate avea repercusiuni de natură
psihică. La fel de grav este și dezinteresul faţă de educaţia copilului. În cazul în care tatăl este
prea exigent, iar mama prea indulgentă, nu se poate realiza educaţia, în subconștientul copilului
născându-se opoziţia tată-mamă. Atunci când ambii părinţi sunt exagerat de severi, climatul
educativ va fi aspru, copilul va avea stări de neîncredere în forţele proprii, va fi impulsiv, gata
242
SUCEAVA 2024
de apărare sau dimpotrivă, se va lăsa pedepsit pentru orice.Părintele este pentru copil și un bun
educator, el trebuie să-i stimuleze efortul, spontaneitatea, fantezia, iniţiativa, independenţa,
încrederea în sine. Pentru aceasta părinţii ar trebui:
– să-și cunoască bine copilul, observându-l și antrenându-l de mic în activităţi, ţinând
cont însă de posibilităţile lui psiho-fizice;
– să asigure copilului în casă un spaţiu al lui, un loc în care să se poată odihni, juca, în
care să poată experimenta, citi și visa sub supravegherea părinţilor;
– să-i permită să se antreneze în activităţile extrașcolare pentru a-și satisface
trebuinţele de activitate și de cunoaștere;
– să-l sprijine în menţinerea unui echilibru între efortul depus pentru pregătirea școlară
și timpul afectat pentru activităţile de tip „pasiune”;
– să-i ofere modele ale unor tineri și adulţi cunoscuţi care s-au afirmat prin învăţătură
și comportare demnă;
– să continue munca educativă sprijinind concret copilul în depășirea dificultăţilor.
Metoda cea mai adecvată pentru educaţia copilului este dialogul, care poate avea loc
în orice împrejurare, la plimbare, la joacă, la spectacol, la muncă etc.
Copilului îi place să i se acorde multă atenţie, astfel el putându-se afirma. O educaţie
sănătoasă îl face pe copil să devină deschis la nou, creativ, adaptabil, comunicativ, cooperant și
tolerant, responsabil, competent, demn, împlinit și fericit. Credem că putem ajunge la aceste
finalităţi prin educarea integrată, parteneriat educaţional, motivare individualizată și pregătirea
continuă a elevului pentru viaţă. Părinţii trebuie conștientizaţi că singura investiţie de valoare,
niciodată falimentară pe care familia o poate face pentru copil este investiţia pentru mintea și
sufletul acestuia.
Bibliografie:
1. Agabuan,M.,Milea,V.,- Parteneriat școala familie comunitate,Editura Institutului
European,2005, Iași
2. Batranu,E.,Educatie în familie ,Editura Politică, București,2005
3. Cristea,S.,Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, 2010, Iași
243
SUCEAVA 2024
64. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE, FACTOR

IMPORTANT ÎN EDUCAREA COPILULUI
Prof. ed. timpurie Iuga Floarea

G.P.N. ,,Căsuța poveștilor”- Vatra Dornei
Ca produs și factor al dezvoltării sociale, sistemul de învățământ a reflectat întodeauna

cerințele și posibilitățile oferite de societate. Dezvoltarea socială modificându-se în
permanență, aduce modificări sistemelor de învățămînt, acestea tinzând spre modernizarea
metodelor de predare, a conținuturilor, a formelor de organizare dar și a formelor de cooperare
între diferite instituții.
În grădiniță, prin intermediul jocului și a învățării, ca forme specifice de desfășurare ale
activităților, copilul este pregătit pentru școală și pentru integrarea în societate.
Învățământul preșcolar are ca obiectiv major formarea și dezvoltarea personalității copilului în
raport cu nevoile specifice vârstei, cu posibilitățile și dotările sale, în interesul său și al
comunităţii.
Complexitatea actului educațional, a realităţii umane și sociale contemporane și sarcinile
tot mai dificile cărora trebuie să le facă faţă procesul educaţional, fac să se identifice tot mai
multe fisuri în relaţia amintită. S-a demonstrat faptul că deciziile, acţiunile și rezultatele
educaţiei nu mai pot fi realizate decât în comunitatea de opţiuni dintre mediile responsabile –
familie – grădiniţă - comunitate.
Parteneriatul educaţional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educaţional. Presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii și
acțiuni educative între factorii educaţionali.
Parteneriatul educaţional se desfășoară permanent și împreună cu actul educaţional
propriu-zis. În rezolvarea multiplelor probleme de dezvoltare și învăţare, grădiniţa realizează
parteneriate cu familia, aceasta fiind un real punct de sprijin în realizarea și desfășurarea unor
activităţi propuse în cadrul activităţilor extrașcolare, dar nu numai.
Se recunoaște tot mai mult influenţa și a altor instituţii din comunitate asupra informării
și formării copilului.
Astfel, la nivelul grădiniţelor de desfășoară parteneriate cu :
* Biserica- copiii împreună cu educatoarele și părinţii participă la slujbele religioase,
împărtășindu-se;
* Poliţia – se desfășoară activităţi susţinute de poliţiști, prin educaţia rutieră, comportament
civic, etc.;
* Primăria – este principalul factor al comunităţii locale, care sprijină instituţiile
preșcolare/școlare.
Astăzi se cere tot mai mult înţelegerea parteneriatului educativ, ca formă de unificare,
sprijin și asistenţă a influenţelor educativ-formale. Experienţa dovedește că o atmosferă
destinsă între agenţii educaţionali facilitează învăţarea. Există o reţea complexă de relaţii în
cadrul unei instituţii școlare, care are un potenţial în influenţarea educaţiei copiilor.
Cele mai importante relaţii sunt:
-relaţiile dintre cadrul didactic și copil
244
SUCEAVA 2024
-relaţiile interindividuale (dintre copii - cadre didactice - specialiștii care susţin instituţia de
învăţământ, cadre didactice – personalul administrativ al unităţii, etc)
-relaţiile dintre cadre didactice și părinţi
Colaborarea dintre instituţia de învăţământ și familie presupune o comunicare efectivă și
eficientă, o unitate de cerinţe și o unitate de acţiune când este vorba despre interesul copilului.
Colaborarea și cooperarea părinţilor cu instituţia de învăţământ sunt eficiente și benefice
ambilor factori, în condiţiile în care comunitatea este reală, în funcţie de dimensiunea sa umană.
Părinţii pot influenţa comunitatea ca indivizi sau ca membrii ai unui grup. Ei pot contribui
la dezvoltarea comunităţii și la fixarea priorităţilor sociale. La educarea copilului contribue deci,
ca instituţii bine determinate ale societăţii – familia, grădiniţa, comunitatea.
Procesul de integrare în societate începe în familie din timpul copilăriei, când intervin
primele contacte sociale și experienţe de viață și continuă de-a lungul vieţii.
În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,
politeţea, cinstea, sinceritatea, răbdarea, ordinea, etc. În realizarea acestor sarcini, modelul
parental ajută cel mai mult, părinţii oferind copilului exemple de comportamente în diferite
contexte.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative
ce se exercită asupra copilului și mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste
permanent, ca o acţiune coerentă, complexă și unitară a grădinţei și familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare
de sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în
dezvoltare, etc.
Grădiniţa, ca instituţie care se conduce după principii și metode știinţifice, deţine mijloace
specifice pentru valorificarea potenţialului fizic și psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în
parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei trebuie să fie în beneficiul
copilului.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor obiective
comune. Pentru ca parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă,
consens cu privire la scopuirile acţiunii și strategiilor de atingere a acestora și de asumare în
comun a drepturilor și responsabilităţilor.
Parteneriatul dintre grădiniţă și familie reprezintă o primă experienţă relaţională și de
colaborare a părinţilor cu persoanele profesioniste în domeniul educaţiei.
Educaţia copilului este o acţiune care presupune și schimb de experienţe, de competenţe
și valori între toţi adulţii care îl susţin în dezvoltare și cu care acesta intră în contact. Acest lucru
presupune ca parteneriatul educaţional dintre familie și grădiniţă să se extindă și către
comunitatea care le include.
Parteneriatul grădiniţă – familie – comunitate se referă la construirea unor relaţii pozitive
între familie, grădiniţă și comunitate, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un
efect benefic asupra copiilor atunci când membrii parteneriatului vor colabora eficient.
În orice parteneriat educaţional este important să fie implicaţi copiii, iar activităţile
desfășurate să fie în beneficiul acestora.
Prin crearea parteneriatului grădiniţă – familie – comunitate, copiii câștigă un mediu de
dezvoltare mai bogat, între participanţi se creează relaţii pozitive și fiecare își va dezvolta
Bibliografie:
245
SUCEAVA 2024
***, ”Curiculum pentru învăţământul preșcolar”, Editura DPH, București, 2009.

***, ”Revista învăţământului preșcolar și primar 1-2/2014”, Editura Arlequin, București, 2014.
***, ”Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar”, EdituraDPH, București, 2019
246
SUCEAVA 2024
65. EDUCAȚIA TRIADICĂ - O FUNDAȚIE SOLIDĂ PENTRU DEZVOLTAREA

COPIILOR ȘI A COMUNITĂȚII
Profesor pentru educație timpurie Iuga Daniela - Georgiana

Educația reprezintă piatra de temelie a dezvoltării individuale, contribuind în mod

esențial la formarea unui caracter echilibrat și la dezvoltarea abilităților necesare pentru
adaptarea în societate. Pentru copii, procesul educațional nu este doar o perioadă de învățare
academică, ci și o etapă crucială în construirea identității și a competențelor necesare pentru a
face față provocărilor vieții.
Educația nu se rezumă doar la acumularea de cunoștințe, ci implică și formarea unor
abilități sociale, emoționale și cognitive esențiale. Această abordare holistică contribuie la
dezvoltarea unui individ complet, capabil să înțeleagă, să interacționeze și să contribuie la
societate într-un mod pozitiv. Prin intermediul educației, copiii își pot descoperi pasiunile, își
pot dezvolta creativitatea și pot învăța să-și gestioneze emoțiile și relațiile interpersonale.
Mai mult decât atât, educația joacă un rol vital în echilibrarea inegalităților sociale.
Oportunitatea de a accesa o educație de calitate asigură fiecărui copil șansa de a-și atinge
potențialul maxim, indiferent de contextul socio-economic sau de originea sa. Prin educație, se
creează oportunități egale, iar copiii devin agenți activi în construirea propriului viitor și în
contribuirea la dezvoltarea societății.
Educația nu doar furnizează cunoștințe, ci modelează caractere și creează fundația
pentru o societate mai justă și mai echitabilă. Educația este cheia dezvoltării individuale și
colective, oferind lumina necesară pentru a ghida pașii copiilor pe drumul formării și
autodescoperirii.
Educația triadică, bazată pe colaborarea dintre grădiniță/școală, familie și comunitate,
are în vedere un set amplu de obiective, abordând multiple aspecte ale dezvoltării copilului.
Unul dintre principalele obiective este acela de a asigura o educație holistică, care să acopere
atât aspectele academice, cât și cele sociale, emoționale și comportamentale.
În primul rând, educația triadică își propune să creeze un mediu în care copiii să
dobândească competențe academice solide. Acest obiectiv include asigurarea accesului la
resurse educaționale de calitate, pregătirea profesorilor pentru a răspunde la diversitatea
nevoilor elevilor și implementarea metodelor de învățare inovatoare care să stimuleze gândirea
critică și creativă.
Pe lângă aspectele academice, educația triadică vizează și dezvoltarea abilităților sociale
și emoționale ale copiilor. Colaborarea dintre grădiniță/școală, familie și comunitate permite
identificarea și gestionarea adecvată a emoțiilor, dezvoltarea empatiei și a abilităților de
comunicare. Aceste aspecte contribuie la formarea unei personalități echilibrate și la pregătirea
copiilor pentru interacțiuni sociale sănătoase în comunitate.
Un alt obiectiv important al educației triadice este crearea unei conexiuni puternice între
mediul educațional și cel familial. Prin implicarea activă a părinților în procesul educațional, se
creează o punte între cele două medii de viață ale copilului. Aceasta facilitează înțelegerea
nevoilor și potențialului fiecărui copil, consolidând parteneriatele constructive între școală și
familie.
În fine, educația triadică își propune să conecteze școala și familia la comunitate. Prin
integrarea proiectelor educaționale cu inițiativele comunitare, se creează un cadru în care copiii
247
SUCEAVA 2024
înțeleg și apreciază rolul lor în societate. Aceasta încurajează spiritul civic și responsabilitatea
socială, contribuind la formarea cetățenilor conștienți și implicați.
O altă dimensiune importantă a relevanței educației triadice constă în crearea unei
legături puternice între viața școlară și cea familială. Implicarea activă a părinților în procesul
educațional nu numai că sprijină învățarea copiilor, ci consolidează și relațiile dintre școală și
familie. Această conexiune puternică influențează pozitiv atitudinile și valorile copiilor,
contribuind la formarea unui mediu stabil și susținător pentru dezvoltarea acestora.
Educația triadică devine și mai relevantă în contextul societății diversificate de astăzi.
Prin implicarea comunității în procesul educațional, se integrează o varietate de perspective
culturale și sociale, ceea ce contribuie la formarea unor cetățeni deschiși și toleranți. Această
diversitate nu numai că reflectă realitatea societății, ci și pregătește copiii pentru a interacționa
cu succes într-un mediu globalizat și interconectat.
Prin atingerea acestor obiective, educația triadică devine o forță puternică și sinergică,
modelând nu doar intelectul copiilor, ci și caracterul și contribuind la construirea unei societăți
armonioase și echitabile.
Grădinița reprezintă un fundament esențial al triadei educaționale, jucând un rol crucial
în formarea bazei educaționale a copiilor. Funcția grădiniței în contextul educației triadice
îmbină aspecte academice, sociale și emoționale pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a
micuților.
În primul rând, grădinița oferă un mediu propice pentru pregătirea copiilor pentru
tranzitia către școală. Prin activități educative adaptate vârstei, copiii își dezvoltă abilitățile
cognitive de bază, cum ar fi alfabetizarea și numerica, pregătindu-se pentru etapele ulterioare
ale învățământului. Această funcție academică a grădiniței stabilește temelia pentru viitorul
parcurs școlar al copiilor.
În al doilea rând, grădinița joacă un rol esențial în dezvoltarea abilităților sociale și
emoționale ale copiilor. Prin interacțiunea constantă cu alți copii și cadre didactice, cei mici
învață să coopereze, să împartă și să își dezvolte abilități esențiale în comunicare. Această
dimensiune socială a grădiniței nu doar contribuie la formarea unei personalități echilibrate, ci
și pregătește copiii pentru a interacționa eficient cu ceilalți membri ai comunității.
Un alt aspect crucial al funcției grădiniței în cadrul triadei educaționale este facilitarea
colaborării cu familia. Grădinița devine un partener activ în comunicarea cu părinții, oferind
feedback constant cu privire la progresul copiilor și implicându-i în procesul educațional.
Această interacțiune strânsă între grădiniță și familie contribuie la alinierea eforturilor ambelor
părți pentru a asigura un mediu de învățare coerent și eficient.
Prin aceste funcții variate, grădinița devine un pilon fundamental în triada educațională,
contribuind la dezvoltarea holistică a copiilor și pregătindu-i pentru provocările educaționale și
sociale ce urmează în școală și în viața comunității. Astfel, funcția grădiniței nu este doar de a
furniza cunoștințe academice, ci de a modela caractere și de a crea o bază solidă pentru succesul
și integrarea copiilor în societate.
Legătura strânsă cu comunitatea reprezintă o dimensiune vitală a educației triadice,
aducând beneficii semnificative atât pentru instituțiile de învățământ, cât și pentru comunitatea
în sine. Prin implicarea activă a grădiniței/școlii în viața comunității, se creează un parteneriat
sinergic care contribuie la dezvoltarea durabilă și la îmbunătățirea calității vieții pentru toți
membrii acesteia.
Unul dintre aspectele-cheie ale legăturii cu comunitatea este facilitarea accesului la
resurse și oportunități educaționale extinse. Colaborarea cu organizațiile locale, bibliotecile,
instituțiile culturale și alte entități din comunitate poate aduce experiențe educaționale variate,
îmbogățind astfel mediul de învățare al copiilor. Proiectele și programele comunitare pot
248
SUCEAVA 2024
completa curriculum-ul școlar, oferind elevilor șanse de a-și dezvolta pasiunile și abilitățile în
domenii diverse.
O altă dimensiune a legăturii cu comunitatea constă în promovarea unui spirit civic activ
în rândul copiilor. Participarea la proiecte comunitare, acțiuni de voluntariat și evenimente
locale îi implică pe copii în problemele comunității lor și îi învață responsabilitatea față de
societate. Această implicare timpurie contribuie la formarea cetățenilor responsabili și
conștienți de impactul pe care îl pot avea asupra comunității lor.
De asemenea, legătura strânsă cu comunitatea poate oferi resurse suplimentare pentru
grădiniță/școală. Parteneriatele cu organizațiile locale pot aduce finanțări, mentorat și expertiză
în diverse domenii, consolidând astfel capacitățile instituției de învățământ. Aceste colaborări
nu numai că îmbunătățesc calitatea educației, dar contribuie și la creșterea implicării comunitare
în procesul educațional.
Prin această legătură activă cu comunitatea, grădinița/școala devine o entitate integrată
în viața locală, adaptându-se la nevoile și contextul specific al comunității respective. Această
integrare nu numai că consolidează relația dintre educație și comunitate, ci și contribuie la
dezvoltarea unei comunități mai puternice și mai coezive, în care educația devine o forță
mobilizatoare pentru progres și schimbare pozitivă.
Familia reprezintă un partener esențial în triada educațională, aducând o contribuție
semnificativă la dezvoltarea copiilor. Rolul familiei nu se rezumă doar la susținerea financiară,
ci acoperă o gamă largă de aspecte, de la sprijinul emoțional la implicarea activă în procesul
educațional.
În primul rând, familia este primul și cel mai important mediu educațional al copilului.
De la primele zile de viață, părinții sunt cei care modelează atitudini, valori și comportamente.
Această influență inițială are un impact profund asupra modului în care copiii percep învățarea
și dezvoltarea lor personală. Prin transmiterea valorilor, povestirilor și obiceiurilor familiale,
părinții contribuie la formarea identității copiilor.
În al doilea rând, familia joacă un rol activ în sprijinirea procesului educațional formal.
Implicarea părinților în educația școlară a copiilor nu se limitează doar la asistența la întâlnirile
cu profesorii. Prin stabilirea unui mediu stimulativ acasă, prin promovarea valorii învățării și
prin oferirea sprijinului în rezolvarea temelor, părinții devin parteneri activi în consolidarea
cunoștințelor și abilităților dobândite la școală.
De asemenea, familia este un element-cheie în dezvoltarea abilităților sociale și
emoționale ale copiilor. Relațiile interpersonale din cadrul familiei oferă un teren propice pentru
învățarea empatiei, a comunicării eficiente și a rezolvării conflictelor. Aceste competențe
sociale dobândite în familie se transferă apoi în mediul școlar și în comunitate, contribuind la
formarea unor indivizi echilibrați și cooperanți.
Prin toate aceste moduri, contribuția familiei în educația triadică depășește granițele
simplei asistențe și devine o componentă esențială în construirea fundației educaționale a
copiilor. Familia nu este doar un partener, ci și un catalizator cheie în procesul de învățare și
dezvoltare a tinerilor, asigurându-se că aceștia cresc într-un mediu care îmbină succesul
academic cu echilibrul emoțional și social.
Comunitatea reprezintă un actor esențial în triada educațională, aducând cu sine un
impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor. Rolul comunității nu se limitează doar la
furnizarea de resurse, ci extinde sfera influenței sale asupra mediului de învățare, formând astfel
o legătură crucială între educație, școală și realitatea locală.
În primul rând, comunitatea aduce o perspectivă diversificată și resurse suplimentare în
procesul educațional. Prin parteneriatele cu instituții locale, organizații non-guvernamentale și
mediul de afaceri, școala devine beneficiară de experiențe educaționale variate și programe
249
SUCEAVA 2024
specializate. Acest schimb de resurse între școală și comunitate completează curriculum-ul

școlar, oferind elevilor o perspectivă mai largă și relevantă asupra cunoașterii.
În al doilea rând, comunitatea servește ca un mediu de aplicare a cunoștințelor dobândite
la școală. Prin proiecte comunitare, voluntariat și stagii de practică, copiii au oportunitatea de a
aplica în practică ceea ce învață în clasă. Această legătură între teorie și practică nu numai că
îmbunătățește înțelegerea subiectelor abordate, ci și dezvoltă abilități practice și
responsabilitate socială.
O altă dimensiune a rolului comunității constă în sprijinirea aspectelor sociale și
emoționale ale educației. Prin programe de prevenire a violenței și bullying-ului, prin oferirea
de resurse pentru consiliere și prin promovarea sănătății mentale, comunitatea devine un
partener activ în crearea unui mediu de învățare sigur și susținător. Aceasta contribuie la
formarea unor elevi echilibrați și capabili să gestioneze provocările vieții.
Prin aceste modalități multiple, comunitatea devine un partener indispensabil în educația
triadică, contribuind la formarea unui mediu educațional integrat și responsabil. Colaborarea
strânsă între școală și comunitate nu doar îmbunătățește calitatea învățământului, ci și
contribuie la formarea unor cetățeni implicați și responsabili în evoluția și progresul comunității
lor. Astfel, comunitatea nu este doar un simplu spectator, ci un actor cheie în construirea
viitorului educațional al copiilor și al societății în ansamblu.
În lumina analizei funcției grădiniței, contribuției familiei și rolului comunității în cadrul
triadei educaționale, devine evidentă importanța unei abordări integrate pentru dezvoltarea
copiilor și a societății. Educația triadică reprezintă un ansamblu sinergic în care
grădinița/școala, familia și comunitatea colaborează pentru a crea un mediu educațional holistic.
Astfel, educația triadică nu este doar o structură, ci o filosofie care recunoaște că
dezvoltarea copiilor este un efort comun, în care toate cele trei componente au un rol distinct și
complementar. În final, prin această abordare, se construiește nu doar viitorul indivizilor, ci și
al comunităților, contribuind la formarea unui cadru educațional care să reflecte valorile,
diversitatea și potențialul fiecărui copil și al fiecărei comunități. Educația triadică devine astfel
o fundație solidă pentru un viitor prosper și echitabil.
Bibliografie
1. Acatrinei, C. (2017). Rolul familiei în educația copilului. Revista de pedagogie, 5(2), 12-17.
2. Bălan, I. (2016). Importanța colaborării dintre familie și școală pentru educația copiilor. Revista
învățământului preșcolar, 1-2(42-43), 54-59.
3. Constantinescu, M. (2018). Comunitatea - un partener important în educația copiilor. Revista
educația, 2(10), 27-32.
4. Crețu, C. (2017). Familie și educație. Editura Polirom.
5. Ionescu, M. (2019). Rolul comunității în educația copiilor. Revista de pedagogie, 7(1), 18-23.
6. Mihai, G. (2015). Colaborarea dintre familie și școală - factor esențial în educația copiilor.
Revista învățământului preșcolar, 3-4(44-45), 10-15.
7. Nicolaescu, V. (2008). Educația copilului în familie și școală. Editura Polirom.
8. Popescu, A. (2018). Importanța implicării părinților în educația copiilor. Revista educația,
3(11), 38-43.
250
SUCEAVA 2024
66. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ- FAMILIE- COMUNITATE

ÎN EFICIENTIZAREA PROCESULUI DE ÎNVĂȚARE
Educatoare: Juravle Maria

Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul”, Straja, G.P.N. NR.2
,,Un copil este ca o sămânță de floare…Cât de frumos va creşte, cât de frumos va rodi,
depinde de grădinarul care o va îngriji, de ce pământ şi de câtă lumină şi apă are, de cât e de
ferită de frig, de furtună şi de soare prea tare. E atât de plăpândă… Cum ai putea s-o rupi ori să
o calci în picioare, când e tot ce va mai rămâne în urma ta?” (Irina Petrea)
Parteneriatul educaţional se adresează în principal părinţilor şi profesorilor şi se referă
la a acţiona în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare,
şi ceea ce face un părinte, să nu fie negat de celălalt. Mediul familial ocupă un loc central în
multitudinea factorilor determinanţi ai evoluţiei individului. Copilul trebuie socializat şi
modelat, iar fundamentarea personalităţii sale se realizează, în mare măsură, în interiorul
familiei acestuia, care concentrează primul său univers afectiv şi social. Parteneriatul
educaţional este forma de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul
procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerinţe, opţiuni, decizii şi acţiuni educative
între factorii educaţionali.
Parteneriatul educaţional se desfăşoară împreună cu actul educaţional. Procesul de
colaborare cu părinţii asigură atingerea scopului educaţional, şi anume de a obţine dezvoltarea
globală a copilului. Prin colaborarea părinţilor cu grădiniţa, aceştia pot completa, sprijini şi
dezvolta personalitatea copilului.
Familia este prima colectivitate care își pune amprenta pe caracterul omului, cea dintâi
școală ce pune temelii viitoarei personalități. Primele valori sociale sunt transmise copilului de
către familie înainte ca acesta să beneficieze de educația instituționalizată.
Copilul este un dar prețios al lui Dumnezeu și fiecare părinte se simte responsabil de
marea comoară ce i-a fost încredințată. În primele etape ale vieţii, responsabilitatea educării
copilului revine familiei. Copiii sunt apoi înscrişi în grădiniţă, instituţie care le asigură condiţiile
necesare pentru dezvoltarea în concordanţă cu nevoile individuale. Grădiniţa este un important
mediu de socializare, îi ajută pe copii să interacţioneze cu alţi copii, dar şi cu adulţi, şi le oferă
acestora un mediu primitor, adecvat învăţării.
După familie, grădiniţa constituie prima experienţă de viaţă a copilului în societate.
Această instituţie îl aşază într-un cadru nou prin dimensiunile şi conţinutul său. Aici copilul
ia cunoştinţă cu activităţi şi obiecte care-i stimulează gustul pentru investigaţie şi acţiune, îl
provoacă să se exprime şi îi propune, incipient, angajarea în relaţiile sociale de grup.
Parteneriatul grădiniţă-familie se referă la construirea unor relaţii pozitive între familie
şi grădiniţa, la o unificare a sistemului de valori care va avea un efect benefic asupra copiilor.
Ca parteneri în educație să fim convinși că nu educăm copiii doar atunci când vorbim
cu el; doar atunci când le oferim tot ce își doresc; doar atunci când realizăm, împreună, activități
atractive. Îl educăm în fiecare moment al vieţii noastre. Felul cum ne îmbrăcăm, cum vorbim
251
SUCEAVA 2024
cu alţi oameni şi despre alţi oameni, cum ne bucurăm şi cum ne întristăm, cum ne purtăm cu
prietenii şi cu cei care nu ne sunt prieteni; toate acestea au pentru copil o mare
însemnătate. Copiii urmează exemple de la un număr mare de persoane: ei imită fraţii mai mari,
pe prietenii de joacă, pe colegi, pe educatori. Prin jocul lor copiii imită activitatea şi
comportarea celor din jur; imită relaţiile care se stabilesc între oameni în cadrul vieţii de familie
şi în societate de aceea să ne străduim să investim tot ce avem ami bun în noi pentru binele
acestor mici făpturi care ne sunt încredințate spre a fi iubite, modelate și însoțite în viață.
Denumită şi „vârsta de aur a copilăriei”, vârsta preşcolară se caracterizează prin
multiple achiziţii pe plan intelectual, fizic și comportamental. Odată cu intrarea în grădiniţă
copilul vine în contact cu o multitudine de necunoscute, el deschide un cufăr al comorilor, pe
care, plin de curiozitate, îl cercetează şi şi-l însușește. Copilul îşi satisface curiozitatea prin
joc, prin acţiunea directă cu obiectele, în această perioadă are loc dezvoltarea puternică a
limbajului, se pun bazele operaţiilor gândirii (sinteză, analiză, abstractizare, generalizare,
comparație) prin acţiune nemijlocită cu obiectele.
Primul pas pe care trebuie să-l facă grădinița pentru a iniția un parteneriat este formarea sau
prezentarea unuei „imagini” prin diferite mijloace de promovare: copiii și cadrele didactice,
pliantul de prezentare, afiș/poster, revista grădiniței, pagina de internet a grădiniței, adresa de
e-mail, contul de Facebook, etc. Promovarea imaginii este o modalitate eficientă de a
transmite către comunitate viziunea, misiunea și performanțele grădiniței.
Grădinița trebuie să fie inițiator, colaborator și facilitator , să orienteze întregul său demers
asupra celor mici, astfel încât copilul să devină actor principal al demersului educațional, fapt
care va duce treptat la creșterea prestigiului grădiniței în comunitate.
Grădiniţa nu poate face minuni, iar educaţia dată în această instituţie nu va avea rezultate
bune, dacă nu se va sprijini şi nu va colabora cu familiile copiilor.
În concluzie, putem spune că reuşita privind devenirea umană a copilului depinde de
o colaborare prodigioasă dintre acești doi factori educaţionali de bază: grădiniţa şi familia. De
aceea, în cadrul acestui parteneriat coresponsabil dorim să descoperim cheia unităţii de acţiune
ce deschide porţile succesului educaţional.
“Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii.” (N. Iorga
Bibliografie:
- Boca, C., Barbu D., Nicolae, I., Secrieru, A. – P.R.E.T. „Împreună pentru copii: grădinița și
comunitatea”, București, 2014;
- Preda, Viorica - „Grădiniţa altfel”, Editura V & I INTEGRAL, Bucureşti, 2003;
252
SUCEAVA 2024
67. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Prof. Lateș Mihaela

G.P.N. ,,Voinicelul”, Structura G.P.N. ,,Scufița Roșie” Fălticeni
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate are un rol important în actul educațional. El

trebuie să facă parte din întreg procesul de dezvoltare a copiilor, pentru asigurarea unei educații
bune, de calitate.
copilului la nivelul procesului educațional. În cadrul acestui parteneriat de educație se identifică
trebuie să aibă un minim de cunoștințe unii despre alții.
De asemenea, respectul reprezintă o calitate care trebuie să facă parte din acest proces.
Valorizarea diversității intervine sub aspectul de a pune activitățile specifice sub o formă care
să ofere valoare atât învățării copiilor cât și relației dintre părinți, grădiniță și comunitate.
Copiii în cadrul parteneriatului grădiniță-familie-comunitate sunt văzuți ca indivizi
unici, cu trăsături proprii și diferențiate, și cu toții egali.
Fiecare copil este purtător al unor particularități, care nu sunt clasificate în cele două tabere,
normalități și anormalități, ci sunt considerate caracteristici specifice personalității fiecăruia.
Unicitatea lor este rezultatul mediului din care provin, educația timpurie, stilurile de
învățare, ritmurile dezvoltării, trăsăturile personale, deprinderile și capacitățile fiecăruia dar și
cultura este importantă, deoarece determină diversitatea în grupul social.
Scopul celor trei participanți, grădiniță-familie-comunitate în beneficiul copilului
reprezintă motivul principal al acestui parteneriat este dezvoltarea globală și optimă a copilului,
fiecare participant având o parte esențială în atingerea scopului.
Familia este primul mediu în care copilul interacționează pentru prima dată cu ceilalți.
Aceasta este factorul care influențează pozitiv sau mai puțin pozitiv întreaga dezvoltare a celui
mic. Aceasta are rolul de a asigura condițiile necesare trecerii prin toate stadiile dezvoltării în
etapa copilăriei, condiții care stau la baza personalității individului. Conform lui H. Pierrot,
copilul nu este un adult în miniatură ci un candidat la maturizare, receptiv la experiențele cu
influență asupra educației și personalității lui. Familia fiind factorul central în asigurarea unei
educații bune, trebuie să intervină în crearea celor mai bune contexte de învățare. Socializarea
incepe în familie și este pionul principal, de aceea limbajul variat și cuvintele folosite des, au
un impact asupra memoriei și a vocabularului celui mic.
253
SUCEAVA 2024
Comportamentele pe care le observă în jur, mai întâi le imită, iar apoi le poate prelua și
adapta în propriul comportament. De aceea este esențial să observe trăsături pozitive.
Afecțiunea pe care o primește în mediul familial îl pregătește pentru viitor din perspectiva
inteligenței emoționale. Atitudinile părinților au un impact vital în construirea personalității
copilului în devenirea sa ca adult.
Primele deprinderi de viață se învață în familie. De la deprinderea de a mânca singur, a
merge, a vorbi până la a se spăla pe mâini, față și dinți, toate reprezintă varietatea de capacități
dezvoltate acasă, ca o pregătire pentru pasul al doilea și anume, grădinița. Îmbinarea
cunoștințelor părinților cu cele ale grădiniței trebuie folosite în favoarea copiilor.
Grădinița este instituția care se ghidează copiii după principii și metode științifice ce
cuprind mijloacele specifice pentru a pune în valoare potențialul fizic și psihic al acestora.
Pentru ca parteneriatul dintre familie și grădiniță să funcționeze trebuie să existe
încredere, comunicare, respect și asumare a drepturilor și responsabilităților. Cazurile în care
părinții și cadrele didactice se înțeleg reciproc și au o relație bună sunt majoritare. Dar trebuie
să ținem cont și de cazurile în care această relație nu există și este influențată în mod negativ
de: neimplicare, absența părinților de la activitățile propuse de grădiniță, lipsa de
responsabilitate, critica nefondată, timiditatea, minimalizarea rolului grădiniței în dezvoltarea
copilului, desconsiderarea cadrelor didactice etc Parteneriatul dintre familie și grădiniță trebuie
să se baze pe cunoașterea de către părinți ale unor aspecte precum: specificul grădiniței,
principiile acesteia, dotarea materială și resursele umane, oferta activităților și cele opționale ,
regulamentul interior, așteptările grădiniței în legătură cu acest parteneriat, dar și cele în privința
comportamentului copilului.
Relația dintre părinți și cadre didactice trebuie să se bazeze pe comunicare, respect și
colaborare cu scopul asigurării celor mai bune condiții de creștere și dezvoltare a celui mic.
Grădinița trebuie să ofere șanse egale copiilor la procesul educațional. Pe lângă ședințele cu
părinții, vizitele periodice, trebuie să existe activiotăți de consiliere a părinților care este o
metodă de realizare a obiectivelor propuse de parteneriatul familie-grădiniță-comunitate.
Activitățile de consiliere a părinților presupun întâlniri cu părinții, cadrele didactice,
medicale sau consilierul școlar. Acestea au în vedere comunicarea comportamentului copilului
și soluționarea unor probleme dacă este cazul.
O altă modalitate sunt atelierele de lucru cu părinții. Prin aceste întâlniri părintele poate
observa cum se desfășoară o zi la grădiniță, atitudinea educatoarei față de copii, atitudinea
copiilor față de activitate, toate acestea ducând spre o cunoaștere mai aprofundată a principiilor
grădiniței.
Comunitatea reprezintă a treia componentă a parteneriatului alături de grădiniță-
familie, deoarece influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici.
Familia, școala și comunitatea se influențează puternic unele pe altele. (Dumitrana,
2000)
Grădinița organizează diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și
care au potențialul de a ușura învățarea.
254
SUCEAVA 2024
Aceste parteneriate conduc spre: sprijin comunitar, cunoașterea specificului cultural,

suport material, suport cultural, facilitarea atingerii obiectivelor etc.
-Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
-Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
-Asociații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode
educative.
-Agenți economici: prin sprijin material.
-Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de viață sănătos.
-Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
În concluzie, parteneriatul familie-grădiniță-comunitate, duc actul didactic la cel mai
bun nivel.
Activități în cadrul parteneriatului grădiniță- familie- comunitate.
NR. TEMA MIJLOC DE REALIZARE

CRT
1. ”Bine ați revenit la grădiniță!” •- informarea părinţilor asupra necesităţii derulării
septembrie acestui proiect;
• stabilirea acţiunilor şi a modului de desfăşurare a
acestora;
2. „Ce știu despre copilul meu?” • prezentarea caracterizării grupei ;
-octombrie • prezentarea proiectelor tematice ce se vor derula pe
parcursul anului școlar;
3. “Timp de calitate alături de • activitate demonstrativă;
copii” • informarea părinților cu privire la progresul copiilor;
-noiembrie
4. “Iată vin colindători!” • discuţii cu părinţii privind colectarea unor bunuri
-decembrie pentru bătrânii de la căminul de bătrâni.
• program artistic
5. „ Cum îmi ajut copilul să • informare privind progresul copiilor în cadrul
depășească emoțiile negtive? activitaților din grădiniță;
-ianuarie • discuții individuale cu părinții.
„Cum comunicăm cu copilul • prezentarea și discutatrea unor probleme întâmpinate
6. nostru?” pe parcursul frecventării grădiniței;
-februarie
255
SUCEAVA 2024
7. ,,Cea mai scumpă ființă- • participare prin voluntariat la activităţile din

mama!” grădiniţă;
-martie • program artistic dedicat mamelor.
8. ,,Împreună pentru copii ” • discuţii cu părinţii privind colectarea unor bunuri
-aprilie pentru copiii de la Grădinița Specială
• discuții individuale cu părinții.
9. „Desenele animate, un aliat sau• prezentarea unui material informativ specific temei;
un dușman în educația copiilor
noștri?” • masă rotundă pe baza materialului prezentat.
-mai
10. „Şi părinţii au fost copii, azi •e activitate demonstraticăă asistată de părinţi
ziua tuturor copiilor! ”
-iunie
BIBLIOGRAFIE
51. STERN, H.H., (1972), Educaţia părinţilor în lume, Editura Didactica şi Pedagogica, București
52. VRĂSMAȘ, Ecaterina Adina, (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura „Aramis”,
Bucureşti,
53. Angela Muscă Andrei,(2014), Parteneriatul școală-familie–comunitate, Editura Universitară,
București
54. https://ro.scribd.com/document/397737240/Parteneriatul-Scoala-Familie
256
SUCEAVA 2024
68. EDUCATIA TIMPURIE INTRE NEVOIE SI PROVOCARE
Prof.Marian Stefania Alina

G.P.P.Pinocchioo Fălticeni
„Menirea firească a şcolii nu este să dea învăţătură, ci să deştepte,

cultivând destoiniciile intelectuale în mintea copilului, trebuinţa de a învăţa toată
viaţa.” – Ioan Slavici
Educația timpurie reprezintă totalitatea experiențelor personale și sociale existente sau
organizate de care beneficiază un copil în primii ani de viață. Misiunea lor este să protejeze, să
crească și să dezvolte ființele umane, echipându-le cu abilități și realizări fizice, mentale și
culturale specifice care le conferă o identitate și demnitate unice. Educația timpurie pune bazele
unei dezvoltări fizice, mentale și sociale sănătoase. Ceea ce învață copiii în primii ani de viață
reprezintă mai mult de jumătate din ceea ce vor învăța mai târziu în viață.
Educația timpurie are loc ca educație formală în grădinițe, grădinițe și alte instituții de
învățământ privative de libertate, ca educație informală în relațiile de familie, cartier și
comunitate prin mass-media. Această educație garantează intrarea copilului în sistemul de
învățământ obligatoriu (aproximativ în jurul vârstei de un an) ca prim pas în pregătirea pentru
educația formală. 6 ani), formând astfel abilitățile de învățare. Învățarea timpurie facilitează
oportunitățile de învățare ulterioară. Abilitățile și cunoștințele dobândite de la început
facilitează creșterea ulterioară a altora, dar lipsa de cunoștințe și a În România, de obicei vorbim
despre educație timpurie de îndată ce copilul începe să meargă la grădiniță. În acest sens,
grădinițele sunt avute în vedere să ofere un mediu care să țină cont de caracteristicile
psihologice ale dezvoltării copilului, să asigure securitatea și sănătatea copiilor și să implice
atât familia, cât și comunitatea în procesul de învățare.
Copilăria timpurie este cea mai importantă perioadă pentru dezvoltarea personalității
copilului, iar perioada de la naștere până la intrarea în școală necesită stimulare, important
este parteneriatul educațional format. Joacă un rol în dezvoltarea, îngrijirea și educația copiilor.
Parteneriatul introduce un sistem de educație timpurie. Acest lucru necesită o cooperare și
comunicare strânsă și continuă între Departamentul pentru Educație, Cercetare și Inovare și alte
instituții (inclusiv Casa Educației) pentru a asigura coordonarea tuturor măsurilor privind
drepturile.Este un proces complex și lung. , protecția copilului și dezvoltarea viitoare.
În cadrul acestor parteneriate, pot fi acoperite: furnizarea de informații despre ecologie,
dobândirea de cunoștințe despre relația dintre oameni și mediu, educarea comportamentului și
comportamentului civilizat, în diferite limbi Domenii de îmbogățire a vocabularului activ,
considerație, atitudine de cercetare , etc.
O resursă și un sprijin de durată în educația și dezvoltarea copiilor este implicarea
familiilor și a părinților ca parteneri în educație. Părinții sunt încurajați să participe la
planificarea și implementarea programelor educaționale pentru copiii mici, ceea ce aduce o
mai mare responsabilitate și eficiență.
Nivelul de ocupare al populației este în creștere în zonele urbane. Părinții nu au timp
suficient pentru a supraveghea copiii în familiile lor, dar în mediul rural, părinții par să aibă mai
257
SUCEAVA 2024
mult timp pentru a supraveghea copiii în familiile lor, mai ales datorită naturii locurilor de
muncă legate de agricultură. Modelul familiei extinse (părinți, copii, bunici), practicat mai ales
în mediul rural, vorbește și despre creșterea copiilor în familie la această vârstă fragedă.S-au
stabilit parteneriate cu familiile, în special în cadrul unităților de învățământ în care lucrăm ca
profesori, cu scopul de a dezvolta și implementa programe de formare pentru părinți, inclusiv
instruire pentru creșterea implicării tatălui. În plus, această pregătire trebuie să-i facă pe părinți
mai sensibili la problemele sociale și psihologice, precum și la tot felul de probleme din
creșterea copiilor. Prin urmare, părinții au ocazia să-și cunoască mai bine copiii, modul în care
aceștia se exprimă în viața de grup și pot înțelege mai bine rolul educațional al copiilor lor.
Obiectivele pe care tinde să le atingă acest tip de parteneriat în dezvoltarea copilăriei timpurii
includ: Eliminarea factorilor distructivi în comunicarea dintre grădinițe, școli și familii;
creșterea nivelului de implicare a părinților în toate activitățile școlare și extrașcolare; schimbări
în atitudinile nepotrivite ale unor părinți față de grădinițe și școli; cunoașterea părinților cu
privire la potențialul și nevoile psihofizice ale copilului lor; învățarea de abilități și tehnici de
lucru intelectuală sub formă de activități de colaborare între elevi, părinți și profesori. Efectul
așteptat: Consolidarea abilităților de comunicare între părinți și profesori și îmbunătățirea
situației școlare a copiilor. Acest tip de parteneriat creează o relație mai strânsă și mai deschisă
între educatori și părinți, permițând părinților să se cunoască mai bine și să colaboreze mai ușor
la deciziile importante pentru preșcolar.
Responsabilitatea principală pentru protecția, educația și dezvoltarea copiilor revine
familiei, iar familiile au dreptul la toată protecția și sprijinul necesar. Prin urmare, se pune
accent pe asigurarea faptului că părinții, familiile, tutorii legali, îngrijitorii și copiii înșiși au
acces la informații și servicii complete, cu scopul de a sprijini educația timpurie a copilăriei.
Dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, socială, emoțională, cognitivă și culturală a copiilor este
o prioritate națională și globală.
Parteneriatele cu instituții care pot contribui în mod specific la dezvoltarea copilăriei
timpurii includ (pe lângă familii) guverne locale, parlamentari, organizații neguvernamentale,
sectorul privat și actori economici și lideri religioși, spirituali, culturali și comunitari. Aceasta
poate include implicarea directă a oamenii și comunitățile locale. membru. Acest tip de
parteneriat vizează stimularea mentală, antrenamentul fizic și dezvoltarea generală a abilităților
copiilor prin diverse activități precum muzică, abilități manuale, muzică și manipulare.
Grădinițele și școlile ocupă o poziție centrală în comunitățile locale. Provocarea este de a crea
viitori cetățeni, iar învățarea în cadrul activităților educaționale pentru societate nu este
suficientă. Prin urmare, este necesară participarea la activități extracurriculare și la viața
comunității. În acest fel, procesul educațional care începe în grădiniță se extinde la comunitate.
Copiii au ocazia să-și recunoască propriile probleme, să acorde mai multă atenție la ceea ce se
întâmplă în jurul lor, să caute soluții la probleme și să dezvolte un spirit întreprinzător.
Scopul unui proiect de colaborare educațională cu consiliile comunității locale și poliția este de
a educa copiii preșcolari despre cetățenia democratică și de a-i dezvolta în cetățeni activi și
responsabili. Prin acțiunile realizate în acest sens, copiii învață despre concepte importante
precum libertatea, dreptatea, egalitatea și solidaritatea, cunoaște modul în care funcționează
instituțiile democratice și învață despre diverse situații în care trebuie să respecte oamenii din
jurul lor. aptitudini. Pentru a te proteja pe tine și pe ceilalți.
Stabilirea unui parteneriat între o grădiniță/ școală și comunitatea locală înseamnă că
copiii devin participanți activi în mediul școlar și comunitar. Beneficiile participării elevilor la
258
SUCEAVA 2024
viața comunității se reflectă în dezvoltarea capacității lor de a colabora cu autoritățile locale (de
ex. poliție) pentru a rezolva unele probleme.
Un alt aspect al educației sociale este educația religioasă, a cărei calitate poate fi
îmbunătățită prin parteneriat cu reprezentanții bisericii. Acest lucru permite vizitarea
obiectivelor turistice, conversații tematice, cântări, colinde de Crăciun, excursii la mănăstire
etc. În general, educația este un proces (act) prin care se realizează formarea și dezvoltarea
personalității umane. Educația este continuă. Începe din primul moment al vieții și se termină
acolo.
Fiecare copil este unic și educația trebuie să țină cont de individualitatea fiecărui copil.
În acest sens, rolul educatorilor este foarte important. Grădinița este un loc în care procesele de
dezvoltare a personalității au loc ca parte a educației timpurii, astfel încât educatorii trebuie să
ofere oportunități de dezvoltare pentru fiecare copil.
Așadar, formarea continuă a cadrelor didactice, asistenților sociali și a altor categorii de
personal medical care trebuie să lucreze cu părinții în domeniul educației și îngrijirii copiilor
este o psihopedagogie esențială pentru atingerea scopurilor propuse. Acesta este unul dintre
elemente.
Bibliografie
• Culea, Laurenţia (2009). Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? Editura Diana.
• Gutium I, Mămăligă M, Mumjiev G. (2000). Parteneriatul pas cu pas. Chișinău: Editura
Fundaţia Internaţională pentru sisteme Electorale.
• Velea, Simona (coord.) şi colaboratorii (2006). Participarea elevilor în şcoală şi în comunitate.
Ghid pentru profesori şi elevi. Botoșani: Editura Agata. Online: https://agata.ro/simona-velea-
participarea-elevilor-in-scoala-si-in-comunitate-ghid-pentru-profesori-si-elevi
• Vlăsceanu, Lazăr (coord.) et al. (2002). Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în
curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impct,Editura Polirom,iasi
259
SUCEAVA 2024
69. FAMILIA – PARTENER ACTIV ÎN EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR
Profesor învățământ preșcolar Mircea Claudia

G. P. P. Pinocchio - structură G. P. P. Licurici
La educarea și formarea copilului preșcolar contribuie mai mulți factori educaționali:

grădinița, familia, societatea. În cadrul acestui ,,complex formativ”, rolul primordial îi revine
grădiniței, instituție specializată, cu cadre anume pentru realizarea obiectivelor educației
preșcolare.
Educația este primită pentru prima dată în familie, unde copiii învață o varietate de
lucruri, de la cum să bea o cană cu apă, de la cum să mănânce cu lingura, la plăcerea de a asculta
o poveste, la dorința de a cunoaște cât mai multe lucruri despre mediul înconjurător,etc. Tot
familia oferă și o integrare în societate a copilului, încă de mici aceștia i-au contact cu lumea și
cu experiențele de viață cu scopul unei integrări sociale optime.Educația vizează în primul rând
formarea individului conform normelor și valorilor sociale , pe de o parte, precum și dezvoltarea
psihoindividuală-conform potențialului individului, înclinațiilor și aspirațiilor acestuia care
servesc la stimularea creativității și schimbării sociale, pe de altă parte.
Familia este un prim factor în educație, o parte dintre cunoștințele legate de mediul
înconjurător, deprinderile igienice și de comportament se datorează educației primite în familie.
Acesta este elementul cheie în dezvoltarea sănătății, competenței și afectivității copilului.
Funcția educativă a familiei constă în socializarea și integrarea personalității copiilor în
societate, transmiterea sistemului cultural(norme, valori), dezvolatarea proceselor intelectuale,
dezvoltarea memoriei și a gândirii. Această funcție nu poate fi exercitată doar de familie, ci în
colaborare cu grădinița, care asigură resurse suplimentare pentru dezvoltarea armonioasă a
personalității copilului.
Familia și educatoarea trebuie să dezvolte o relație de colaborare, bazată pe comunicarea
deschisă dintre cele două părți , respect, precum și implicare în căutarea și promovarea
interesului și nevoilor copilului.
Deși familia joacă un rol foarte important în viața copilului lor, ei depind de ajutor și
resurse din partea unor programe sau a unor membri ai comunității. Familiile joacă un rol critic
în procesul de creștere a unui copil sănătos, instruit și responsabil. Ne permitem să spunem
totuși că familiile nu pot să-și ducă la bun sfărșit acest rol fără a beneficia de ajutor din partea
unei comunități puternice și binevoitoare, pentru că tocmai această comunitate asigură resurse
formale și informale menite de a le completa pe cele oferite de familie.” (Hobbs).
Realizarea unei colaborări strânse, sistematice și permanente încă din perioada
preșcolară între părinți și educatoare reprezintă un început bun și garanția unei educații
deschise, flexibile a copilului preșcolar. Astfel, părinții înțeleg mai bine rolul educatoarei și își
însușesc procedee educative pe care să le aplice în educația copiiilor lor. De asemenea, se
stabilesc relații deschise între educatoare și părinți, aceștia colaborând în luarea deciziilor.
Părinții realizează că investițiile făcute de ei în sala de grupă sau pentru grădiniță nu sunt făcute
fără rost, că pot avea încredere în parteneriatul pentru educație, beneficiarul fiind în final
,,Copilul”.
Iată câteva motive care fac ca grădinița să fie un factor educativ de importanță majoră:
- creează un mediu adecvat copiilor și îi pune în contact, realizând o bună socializare a lor;
- face o educație generală adecvată vârstei, dispunând de cadre bine pregătite;
- asigură un debut bun în învățământul primar;
- este un mediu propice de pregătire și petrecere a timpului liber.
260
SUCEAVA 2024
Orice grădiniță este obligată să asigure un proces de învățare bun. Din oferta
managerială și educațională a grădiniței părinții trebuie să afle care sun condițiile de viață,
ambientul unității și care este potențialul educativ.
Parteneriatul, asigurarea coerenței influențelor educative și a tuturor factorilor care
acționează asupra copiilor, este un deziderat major și trebuie să se realizeze. Problemele pe care
le implică acest domeniu sunt multiple. Copiii care vin în grădiniță pot avea dificultăți de
adaptare atât în sensul socializării, cât și din punct de vedere intelectual, estetic, fizic. Cauzele
acestora se pot identifica numai împreună cu părinții. Atât părinții celor cu dificultăți, cât și a
celor cu dezvoltare firească, este bine să fie consultați pentru a stabili programe educative în
care numaidecât să se implice familia.
Parteneriatul este o atitudine care s-ar putea descrie prin mai multe principii:
- Colaborare (acțiune comună în care fiecare are rolul său diferit);
- Cooperare (acțiune comună în care se petrec inter-relații și roluri comune);
- Acceptarea diferențelor și tolerarea opțiunilor diferite;
- Egalizarea șanselor de participare la o acțiune educativă comună;
- Interacțiuni acceptate de toți partenerii;
- Comunicare eficientă între participanți.
În concluzie, putem spune că atunci când relația grădiniță - familie este bună, va fi
benefică pentru copii, ce vor putea fi sprijiniți mult mai bine să treacă cu succes prin această
perioadă educațională. Cultivarea relației de parteneriat reprezintă cheia atingerii scopului
educațional și anume, dezvoltarea globală a copilului, adaptarea și integrarea lui în societate.
Bibliografie:
STĂNCIULESCU, E., Sociologia educației familiale, vol. I, Editura Polirom, Iași, 1998
SĂLĂVĂSTRU, D., Psihologia educației, Editura Polirom, Iași, 2004.
261
SUCEAVA 2024
70. FAMILIA ȘI ROLUL EI ÎN CUNOAȘTEREA ȘI ASCULTAREA

PREȘCOLARULUI
Prof. înv. Preșcolar Miron Laura

Șc. Gimn. „M. Eminescu” Bănești- structura G. P. N. Stamate
Familia reprezintă „o formă de comunitate umană, alcătuită din doi sau mai mulţi
indivizi, uniţi prin legături de căsătorie şi/sau paterne, realizând, mai mult sau mai puţin, latura
biologică şi/sau cea psihosocială”(Mitrofan, Ciupercă, 1998).
Fiecare copil are o personalitate în formare, are propria lui viaţă intimă, cu gânduri şi frământări,
cu dorinţe. El traversează un proces compex şi îndelungat în vederea adaptării la mediul social.
Prin educaţie va fi ajutat să se integreze în societate, adaptându-şi comportamentul după
cerinţele mediului.
Un prim pas spre integrare îl constituie dezvoltarea autonomiei personale, care se
formează încă din copilărie şi se dezvoltă prin recepţie, asimilare şi organizare a normelor
existente în societate. Încă din copilărie se pun bazele formării personalităţii şi individualităţii
copilului, a sănătăţii fizice şi psihice.
Deosebit de importantă în dezvoltarea autonomiei copilului este încurajarea trebuinţelor
naturale ale acestuia, de explorare, de experimentare, de stimulare a curiozităţii, a dorinţei de a
comunica şi de a relaţiona, toate concretizate ca experienţe autonome de învăţare. De mic
copilul este preocupat să se descopere pe sine ca persoană care are abilitatea de a face să se
întâmple anumite lucruri, ca pe un membru al unui grup familial şi ca pe un individ ce poate
comunica cu alţii şi învaţă că există o lume deschisă dincolo de uşă.
Expresia ,,Eu pot!,,defineşte conturarea conştiinţei de sine, iar simţul autonomiei
pregăteşte copilul pentru dezvoltarea sentimentului realizării şi dispoziţiei de a fi curios, de a
încerca noi aventuri. Astfel procesul devenirii, ca persoană unică, independentă îşi are
rădăcinile în copilaria timpurie. Acum el îşi descoperă atât capacităţile cât şi limitările
interacţionând cu părinţii, fraţii,rudele, educatoarea.
Atât părintele cât şi educatoarea încearcă să găsească măsuri convenabile, linii de
conduită care să încurajeze copilul spre independenţă, dar neştirbind autoritatea adultului
necesară pentru a se face ascultat, urmat de copil. Deseori, când nu sunt secondati îndeaproape
de părinţi, apar la copii fenomene negative extreme: neascultare, negativism, independenţă ce
sfidează orice influenţă a adultului, teama, incapacitatea de a se descurca în cele mai simple
situaţii.
Exemplul este unul din metodele utilizate în procesul educativ. Dimensiunea
exemplului trebuie să fie corespunzătoare dezvoltării copilului, fiind necesare selectarea cu
discernământ a acţiunilor şi atitudinilor pe care intenţionăm să le formăm copilului pe calea
exemplelor. Când formăm copilului o deprindere este necesar să demonstrăm, să explicăm şi
să nu uităm că nici o deprindere nu trebuie lipsită şi de componenta specific umană a
implicaţiilor de ordin afectiv.
Părintele şi educatoarea trebuie să stimuleze copilul, să-l îndrepte spre consumarea
nevoii lui de a reacţiona şi acţiona singur, de a da dovadă de spirit creator, originalitate,
deschidere spre nou. O supraveghere permanentă şi un control excesiv asupra copilului ar duce
la o diminuare a spontaneităţii şi a încrederii în sine, ele fiind esenţiale spiritului creator.
Jocul este o altă modalitate de dezvoltare a autonomiei, deoarece prin joc copilul ia
contact cu lumea înconjuratoare, explorează, ia decizii, jocul devine un mijloc de realizare de
262
SUCEAVA 2024
sine, de formare a eu-lui. În orice fel de joc copilul învaţă să comunice, să exprime păreri
personale, să lucreze în echipă, ia iniţiative, își asumă responsabilităţi, îşi dezvoltă imaginaţia,
curiozitatea şi implicit spiritul de independenţă .
Pentru a-i ajuta trebuie să-i stimulăm printr-o ascultare activă, să le arătăm copiilor că
ideile lor sunt valoroase, să eliminăm tendinţa de a critica şi să le oferim un mediu educaţional
atractiv şi stimulativ. Astfel jocul reprezintă o sursă importantă de informaţii despre sine şi
permite copilului conturarea unei imagini despre propriile posibilităţi, la dezvoltarea identităţii.
O atenţie deosebită trebuie acordată dezvoltării emoţionale. În acest sens educatoarea
trebuie să accepte sentimentele copiilor şi să nu le nege, să nu ascundă realitatea, să fie
consecventă, să-i observe cu atenţie şi să prevină comportamentele negative. Aşa copilul va fi
ajutat să se autodescopere, să devină autonom, independent, dar mai ales să se dezvolte. Dacă
acasă părintele nu-l va ajuta să aibă încredere în propria persoană, copilul va căpăta sentimentul
neîncrederii, va deveni îngrijorat şi suspicios în prezenţa oamenilor, în societate.
De mic copilului trebuie să i se permită să meargă singur, să exploreze mediul în care
se află, dezvoltându-şi astfel simţul independenţei, al autonomiei. Nepermițând copilului,
acesta va renunţa curând la orice încercare de a afla ceva nou, va simţi că nu poate face nimic
singur.
Înlăturarea sentimentului de inferioritate şi încurajarea evoluţiei copilului sunt
modalităţi prin care copilul va căpăta încredere în forţele proprii, înţeleg importanţa efortului
depus, a perseverenţei, dar mai ales capătă încredere în forţele proprii şi optimism. Răspunsurile
pozitive faţă de o activitate bine realizată sau un comportament adecvat, formulări de genul
,,Vezi ce frumos desenezi dacă te străduieşti?,,; ,,Sunt convinsă că vei reuşi,, vor avea un efect
mobilizator pentru copii. Creşterea autonomiei se explică şi prin evoluţia gândirii, organizarea
afectivităţii prin experienţa socială şi morală. Între 2-3 ani copilul atinge primul nivel de
conştientizare a eului, apoi cunoaşterea de sine, face acumulări importante, iar copilul se
integrează mai conştient şi mai mult în viaţa familiei, a grădiniţei, în schimburi de informaţii,
acum fiind momentul conturării trăsăturilor de personalitate.
Deşi posibilităţile preşcolarului mic sunt reduse, el are autonomie, se întelege cu ceilalţi,
are nevoie mai mult sau mai puţin de ajutor, conştientizează, îşi exprimă opinii şi dorinţe. De
asemenea el devine tot mai interesat, are unele preferinţe, criterii de apreciere şi e din ce în ce
mai cooperant. Dacă copilul va fi stimulat corect, gradul de manifestare al autonomiei devine
apreciabil, iar principalele condiţii ar fi: stabilirea unui raport just între activitatea dirijată de
adult şi cea independentă şi varietatea şi accesibilitatea activităţilor.
O îndrumare corectă, încurajarea manifestării personalităţii copilului, a motivaţiei, a
iniţiativei, a încercărilor şi a opiniilor sale, toate vor determina apariţia încrederii în forţele
proprii, în posibilităţile lui. Punerea în valoare a performanţelor copilului, a preocupărilor sale
vor constitui un stimulent principal al progresului, al conştientizării propriei valori umane.
Copiii au ca şi cei mari propriile speranţe şi visează, iar dacă nu vor fi împiedicaţi, ei se
vor împlini. Să cultivăm aceste speranţe cu înţelepciune şi să-i ajutăm să se împlinească
oferindu-le cunoştinţe, ocazii de dezvoltare, dragostea şi căldura la care fiecare dintre ei are
dreptul.
Bibliografie:
Ciofu, Carmen, (1981), Interacțiunea părinți-copii, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
Colceriu, Laura, (2010), Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe;
Cucoş, Constantin, ( 2002), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi;
Şhiopu, Ursula, Verza, Eugen, ( 1991), Psihologia vârstelor, E.D.P, Bucureşti.
263
SUCEAVA 2024

EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR
Prof. Înv. Preșcolar: Mîrza Floarea

Prof. Înv. Preșcolar: Draghici Măriuța
Prof. Înv. Preșcolar: Pîțu Domnica
G.P.N. „Stejărelul”Cajvana
Cea mai mare parte a definițiilor date educației pun accentul fie pe individ, pe dezvoltarea
persoanei, fie pe socializarea și integrarea socială a individului.
Cuvântul educație derivă din latinescul „educațio”, care este derivat din două verbe:
“educare”, care înseamnă creștere, hrănire, cultivare și “educere”, care înseamnă a trece dintr-
o stare în alta ( prin extensie, a modifica). Tocmai de aceea, în limbajul cotidian, întâlnim o
serie de termeni prin care se încearcă substituirea celui de “educație”, cum ar fi: creștere,
îngrijire, cultivare. De asemenea, în limbajul cotidian vorbim despre cineva ca fiind bine educat
(bine crescut) sau prost educat (prost crescut, lipsit de educație). Toate aceste traduceri sau
substituiri ne duc cu gândul, fără doar și poate, la familie și școală deoarece familia și școala
reprezintă cele două medii de dezvoltare ale copilului.
Familia reprezintă mediul în care copilul este crescut, hrănit și cultivat de când se naște, iar
școala reprezintă mediul în care copilul este educat de la vârsta de 6-7 ani și până la momentul
absolvirii școlii. Educația joacă un rol important atât în familie, cât și la școală. Educația primită
în familie are un rol primordial în dezvoltarea copilului, părinții având un impact direct și de
durată asupra copiilor. Aceștia joacă un rol-cheie în formarea lor ca persoane pentru societate.
Părinții reprezintă un exemplu pentru proprii copii, familia fiind cadrul fundamental în
interiorul căruia sunt satisfăcute nevoile de bază ale copilului. Ambii părinți au un rol deosebit
în dezvoltarea emoțională a copilului. În primii ani de viață, rolul mamei este mult mai necesar
și mai complex, însă, crescând, copilul va avea nevoie și de modelul tatălui, care îi va inspira
copilului siguranța de care acesta va avea nevoie pentru a intra în societate. De asemenea, foarte
importantă este și relația dintre părinți, contează foarte mult modul în care își vorbesc, cum se
ajută, cum își impart sarcinile. În cadrul familiei, copilul are parte de primele lecții de viață,
părinții fiind cei care îi oferă un prim model de învățare. Rolul părinților se continuă și este la
fel de important și după ce copilul crește și ajunge la școală. Implicarea părinților în viața
școlară, colaborarea părintelui cu profesorul, duce la obținerea de rezultate mai bune. Literatura
de specialitate arată că șansele de reușită ale unui copil de a se dezvolta și de a obține rezultate
mai bune la învățătură cresc pe măsură ce părinții sunt implicați în educația acestuia.
În ceea ce privește educația pe care copilul o primește la școală, trebuie specificat în primul
rând rolul pe care învățătorul/profesorul îl are asupra copilului. Astfel, învățătorul/profesorul
este cel care are rolul de a ciopli, de a îndrepta, de a îndruma pașii micului elev. Atunci când
intră în mediul școlar, copilul afișează educația pe care a primit-o în familie, rolul învățătorului
fiind acela de a continua procesul de educare, mediul școlar oferind copilului un cadru social
bazat pe reguli de conviețuire cu ceilalți. În al doilea rând, trebuie amintit parteneriatul care
trebuie să existe între școală și familie. Între școală și familie trebuie să existe o bună
comunicare și colaborare astfel încât copilul să se poată dezvolta optim în scopul integrării sale
264
SUCEAVA 2024
sociale optime ca cetățean. Pentru a da roadele dorite, școala are nevoie de sprijinul și
colaborarea familiei.
Studiile și cercetările contemporane atestă importanța majoră a mediului familial în
dezvoltarea și evoluția personalității copilului. Pe de altă parte, sistemul educativ reprezintă
agentul cel mai semnificativ în pregătirea copilului pentru viața socială și în corectarea
disfuncționalităților/ erorilor educative parentale. Cu atât mai mult, cu cât misiunea grădiniței
este aceea de a contribui la realizarea idealului educativ impus de cerințele sociale. Concomitent
cu activitățile didactice propriu-zise, cadrul didactic are menirea și posibilitatea de a contribui
la dezvoltarea personalității copilului, ținând seama de particularitățile sale bio-psiho-
individuale și sociale; ereditatea, ca factor unic explicativ al personalității și comportamentului
uman reprezintă o concepție limitată, întrucât aspectele sociale dobândesc, în timp, pregnanță
în cristalizarea și maturizarea personalității.
Factorii de bază care ajută copilul în desăvârșirea propriei educații sunt școala, familia și
comunitatea. Funcția educativă a familiei constă în formarea priceperilor și deprinderilor de
viață. Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta
preșcolarii sa aibă succes la școală și mai tâziu, în viață. Atunci când părinții, copiii și ceilalți
membrii ai comunității se consideră unii pe altii parteneri în educație, se creează in jurul
educaților o comunitate de suport care începe sa funcționeze. Parteneriatele trebuie văzute ca o
componență esențială în organizarea grupei de preșcolari. Ele nu mai sunt demult considerate
ca o simplă activitate cu caracter opțional sau o problemă de natura relațiilor publice. În țările
dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord-american, parteneriatele grădiniță-familie-
comunitate sunt esențiale în procesul de educație al copiilor și în succesul acestora.
Alături de grădinița care asigură maximă comunicare între generații, familia și comunitatea
au o deosebită valoare în formarea personalității copilului. Fiecare om vine pe lume cu o
anumită zestre nativă, apoi grație climatului afectiv din familie, copilul cunoaște lumea din jur
printr-un permanent dialog cu cei mai mari, învață și poate să iubească, comunică, se ghidează
după anumite modele, imită diferite acțiuni până își formează propriile valori, propriile principii
despre lume, despre viață. În relația grădiniță-familie-comunitate trebuie sa existe relații de
respect, de acceptare reciprocă, de simpatie și admirație, nu de suspiciune, nedumerire sau
iritare și provocare.
Relațiile dintre grădiniță, preșcolari, familiile acestora și comunitate trebuie să fie bazate pe
contact și colaborare, pe transmitere de informații și prezentare a unor stări de lucruri, de
influențe pozitive asupra comportamentelor elevilor, pe trăiri afective și emoționale reciproce
în diferite forme de manifestare. Pentru atingerea unui nivel de calitate ridicat in efientizarea
relatiei școală- elevi- familie comunitate, este necesar de abordat un stil empatic de comunicare
între părți, ce trebuie transpus în psihologia mentală a elevului, astfel încât sa se producă o
apropiere între părți, păstrând însă o neutralitate necesară si un echilibru constant și permisiv.
În cadrul abordărilor contemporane ale fenomenului educațional, se impune tot mai mult
implicarea cadrelor didactice în relații de cooperare cu părinții copiilor și cu alți factori sociali
interesați de educație. Rolul cadrelor didactice nu se reduce doar la educația la catedră sau în
clasă, ci presupune o astfel de activitate în fiecare relație cu preșcolarii și familiile acestora,
desfașurând o muncă de dezvoltare, de conducere și de îndrumare. O relatie eficientă cadru
didactic- părinte, presupune, printre altele, o ascultare activă, implicarea familiei în acțiunile
extrașcolare ale copilului, cultivarea și practicare toleranței față de un punct de vedere diferit.
Educaţia este forma cea mai înaltă în lucrarea de modelare şi formare a caracterului şi
265
SUCEAVA 2024
personalităţii copiilor şi tinerilor. Din acest motiv, educaţia ar trebui să fie prioritatea
fundamentală a oricărei societăţi care doreşte progresul spiritual şi bunăstarea materială a
poporului.
Astfel, observăm că educația nu se termină acasă, și nici nu începe la grădiniță, ci este o
continuă conlucrare a celor două medii. Însă, având în vedere că un copil petrece mai mult timp
acasă, în compania părinților și a familiei, decât la grădiniță, putem spune că mediul familial
are o mai mare influență asupra dezvoltării personalității, atitudinilor, comportamentului și
reușitelor copilului. Așadar, fiecare actor implicat în dezvoltarea copilului are un rol important
în dezvoltarea viitorului adult, însă familia are o influență mai mare, ca urmare a faptului că cea
mai mare parte a timpului, copilul și-o petrece în compania părinților.
Bibliografie:
1. Baran Pescaru Adina, „Parteneriat în educaţie: şcoală - familie - comunitate”, Editura Aramis,
Bucureşti, 2004;
2. Dima, S. (coord. ), Copilăria- fundament al personalitatii, Imprimeria Coresi, Bucureşti, 1997
3. Dumitrana, M., Copilul, familia si gradinita, Editura Compania, Bucureşti, 2000
266
SUCEAVA 2024
72.PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ȘI ROLUL SĂU ÎN

EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
Prof. Moroșan Valentina

G.P.P. „Gulliver”, unitate structură G.P.P. „ABC”, Suceava
Educația reprezintă procesul complex de formare și modelare a personalității umane,

pentru ca aceasta să acceadă cu succes în societate, răspunzând adecvat la cerințe și norme
sociale. Prin educație se înțelege un proces de modelare a tuturor structurilor și proceselor
fizice, cognitive și afectiv-motivaționale de la nivelul creierului, care să permită individului să
evolueze și să se adapteze permanent la schimbările din mediu. Educația are un caracter
permanent și continuu, adresându-se tuturor ființelor umane, indiferent de vârstă, rasă, sex,
religie sau statut social. Mai mult decât atât, educația este un drept al tuturor, stabilit și prevăzut
în documentele cu caracter legislativ din țară.
În funcție de diversitatea situațiilor de învățare și de gradul de intenționalitate, autorul
Constantin Cucoș distinge existența a 3 forme de educație: formală, informală și non-formală
(Cucoș, 1996). Fie că este vorba de cunoștințe transmise voluntar într-un mediu și un spațiu
organizat sau de informații cu caracter neintenționat, difuz, acestea sunt recepționate de individ
și pot constitui elemente importante în formarea sa. Astfel, orice informație capabilă de a
produce schimbări în personalitatea umană reprezintă o influență, iar individul care o transmite
devine partener în educație. Diversitatea partenerilor în educație reprezintă un aspect pozitiv
pentru beneficiar, însă se pune problema realizării și menținerii unei relații armonioase între
toți factorii implicați, pentru urmărirea îndeaproape a scopului comun.
Acceptând ideea potrivit căreia educația începe imediat după nașterea copilului, prima
instituție care exercită influențe asupra acestuia este familia. Familia este instituția
fundamentală în care copilul ia naștere, crește și se dezvoltă în acord cu educația primită.
Conform M. Voinea, familia este definită drept „formă de comunitate veche, cu rosturi
fundamentale pentru individ și pentru societate”. (Voinea, 1996, apud. Vrășmaș, 2008, p. 12).
Familia reprezintă primul grup în care copilul își conturează abilitățile de comunicare, de
acțiune independentă, precum și cele emoționale. Membrii familiei contribuie în mod egal la
procesul de educare a copiilor, fiind moderatori între copil și societatea în care acesta se va
integra treptat.
Definirea termenului de familie a fost abordată din mai multe perspective, fără a se
minimaliza însă importanța bine cuvenită. Dintr-o primă perspectivă, familia a fost denumită
ca fiind „ instituție primordială în care copilul dobândește cea dintâi școală a vieții” (Maftei,
2016, p. 245). Observăm aici intenția autoarei de a pune accentul pe impactul primelor
experiențe ale copilului în familie ca debut al dezvoltării individuale. Deși pe parcursul vieții o
multitudine de factori acționează în scopul modelării personalității copilului, bazele acesteia se
formează în familie.
O altă definiție atribuită familiei scoate în evidență implicațiile în planul dezvoltării
afective a copilului, familia fiind ilustrată drept „un fel de cooperativă de sentimente, care
îndulcește pentru fiecare membru loviturile mai grele ale vieții, repartizând efecte pentru toți. ”
(Berge, 1967, apud E. Vrășmaș, 2008, pag. 12). Astfel, se conturează ideea de necesitate a unui
suport moral la vârstele mici ca premisă majoră în formarea și dezvoltarea proceselor afectiv-
motivaționale și a încrederii în sine.
267
SUCEAVA 2024
Alături de sprijinul și iubirea necondiționată, un alt factor educația copilului este

influențată de practicile parentale și de modelele oferite. Astfel, filosoful John Locke, convins
de puterea exemplului oferit de părinți, afirma „Nu trebuie să faceți în fața copilului nimic din
ceea ce nu vreți să imite”. Așadar, aspectele ce definesc relația părinte-copil, precum și propriul
exemplu oferit de adulți copilului reprezintă fundamentul educației pe tot parcursul vieții.
Astfel, se conturează ideea potrivit căreia, multe comportamente ale copilului reprezintă
rezultatul modelelor primite de la persoanele cu care se înconjoară, deseori chiar fără ca acestea
să aibă intenția de a transmite un mesaj. Puterea de influență a adulților asupra copiilor este
deosebit de mare. Mai ales când aceștiea sunt priviți cu admirație, comportamentul adultului
tinde să devină imperativ de urmat pentru copil. Ori acest aspect pune sub semnul întrebării
afirmarea unicității copilului. După cum susținea J. J. Rousseau încă din secolul XVIII,
„Copilul se naște bun, desăvârșit- îl strică viața și modelele educaționale.Totul iese bun din
mâinile Creatorului, totul degenerează în mâinile omului”. (Maftei, 2016, pag. 244)
Problematica modelelor comportamentale din familie a continuat să fie subiect de
interes și în secolele următoare. Astfel, autori de cărți educaționale, cadre didactice și-au adus
contribuția în definirea și conturarea conceptului de „model comportamental” primit în familie.
După cum afirmă și Mărioara Maftei în Competența pentru viață în activități formale și non-
formale, „importanța exemplului pozitiv în educație se bazează pe tendința înnăscută a
copilului de a imita” (2016, p. 244). Astfel, modelele comportamentale pe care copilul le va
prelua sunt extrem de importante. Acestea pun bazele unui climat afectiv plăcut, care va
influența pozitiv dezvoltarea personalității celui mic și integrarea în societate. În caz contrar,
dacă cel mic trăiește într-un mediu tensionat, cu părinți severi și lipsiți de afectivitate, crește și
riscul ca el să dezvolte comportamente care contravin normelor promovate într-o societate.
Așadar, educarea copilului în familie presupune o atenție crescută pentru valorile transmise atât
direct, cât și indirect, prin propria atitudine.
Grădinița, cel de-al doilea partener și totodată factor decizional în educația copilului,
contribuie în mare măsură la realizarea educației specifice perioadei timpurii. Ca și instituție
responsabilă de educația tinerei generații, grădinița se subordonează idealului educațional,
situând copilul în centrul tuturor preocupărilor. Astfel, se urmărește dezvoltarea
pluriperspectivală a personalității umane și dobândirea conduitei autonome, într-un mod care
să respecte nevoia de libertate și unicitate a ființei umane. În formarea preșcolarilor, personalul
specializat respectă valori și principii didactice, stipulate în documentele cu caracter legislativ,
ce reglementează activitatea didactică pe toate palierele ei. Unul dintre principiile de bază
prevăzute în Curriculum pentru educație timpurie, 2019 prevede stabilirea unei relații de
parteneriat între grădiniță, familie și comunitate, bazată pe unitate de credințe, valori și idei,
pentru îndeplinirea scopului comun.
Debutul copilului în realitatea educațională din grădiniță reprezintă o etapă importantă.
Este momentul în care preșcolarul ia contact cu alți oameni decât familia și alte experiențe
educaționale își vor pune amprenta asupra personalității sale. Tranziția din mediul familial la
grădiniță este un moment de impas atât pentru părinte, cât și pentru copil. Pe de o parte,
despărțirea de părinți pentru scurtă vreme este greu tolerată de majoritatea copiilor, aceștia
având nevoie de o perioadă în care sentimentul de siguranță în raport cu grădinița să se formeze.
Pe de cealaltă parte, în conștiința părintelui își fac loc îngrijorări diverse. De asemenea, în relația
cu noii preșcolari și părinții acestora, cadrul didactic resimte îngrijorare. Toate aceste gânduri
negative au la bază teama de necunoscut și se dispersează în timp, în condițiile unei comunicări
directe, deschise între educatoare și familie. Din acest motiv, între cei doi factori educaționali
trebuie să existe o relație de parteneriat, bazată pe unitate de idei și valori. În accepțiunea lui
268
SUCEAVA 2024
Lucyshyn, parteneriatul dintre grădiniță și familie reprezintă o relație în care familia și instituția
de învățământ împărtășesc cunoștințe împreună în scopul soluționării problemelor comune.
(Lucyshyn et al, 2002 apud. Butnaru, 2016, pag. 106). De asemenea, relația de parteneriat
reprezintă și o atitudinea în ceea ce privește modul de acceptare a diferențelor între indivizi,
interacțiunea și participarea tuturor la actul educativ, comunicare deschisă, egalizarea șanselor
la educație pentru toți copiii. Acest concept deține valoare de principiu în pedagogie, fiind o
prelungire a principiului unității cerințelor în educație. (Vrășmaș, 2008, pp. 217-218). În plus,
am citit în cartea Intervenția socioeducațională ca sprijin pentru părinți, scrisă de Ecaterina
Vrăsmaș că valența actuală a conceptului de parteneriat educațional înglobează pe aceeași
treaptă a importanței copilul, ca „parte a deciziilor educative”.
Relația dintre familia preșcolarului și grădiniță trebuie să se fundamenteze pe anumite
valori precum încrederea, corectitudinea, implicarea. După cum consideră și autorul
Mattessich, relația dintre grădiniță și familie trebuie să aibă la bază trei piloni principali:
independență (fiecare partener își îndeplinește rolul), cooperare (fiecare partener va comunica
celuilalt ce a făcut pentru îndeplinirea obiectivului comun) și coordonare (fiecare partener va
avea anumite atribuții) (Mattessich et al., 2001, apud. Butnaru, 2016).
Pentru a evidenția responsabilitățile fiecărui partener educațional în relația cu celălalt,
colectivul de educatoare al grădiniței Căsuța cu povești, Bistrița, a redactat un articol intitulat
Parteneriatul cu părinții. Tranziția copilului din familie în grădiniță. Particularități în context
post pandemic. În viziunea autoarelor, rolul cadrului didactic este de a informa părinții cu
privire la viziunea și misiunea grădiniței, la pregătirea profesională a cadrelor și strategia de
acțiune în educația copilului. La rândul său, părintele este cel care va furniza informații despre
mediul familial în care crește preșcolarul, despre situația economică și relațiile socio-afective
stabilite între membrii familiei. De asemenea, cadrul didactic primește informații despre
eventualele probleme medicale ale copilului, care ar putea explica unele comportamente
manifestate la activitățile din grădiniță. (p. 3)
Respectarea acestor condiții ar trebui să asigure buna relaționare a celor doi parteneri,
în scopul formării și educării copilului. Totuși, există deseori situații în care relația de
parteneriat nu se desfășoară conform expectanțelor. În sprijinul clarificării acestei probleme, în
volumul Educație timpurie. Probleme și soluții, coordonat de prof. Liliana Stan, prof. Simona
Butnaru ilustrează trei categorii de factori care împiedică implicarea părinților în educație.
Astfel, oboseala și sărăcia pot conduce la instalarea unor probleme de stres sau depresie, cu
implicații negative asupra bunei funcționări a familiei și implicit asupra comunicării cu
instituția de învățământ. Și nu în ultimul rând, relația dintre cei doi poate eșua ca urmare a unor
„probleme metodologice, a unor abordări limitate centrate pe nevoile școlii și nu ale familiilor,
alese de inițiatori.” (Lawson, 2003, apud. Butnaru, 2016, p. 110).
Cel de-al treilea partener în educație este comunitatea. Prin comunitate înțelegem
totalitatea instituțiilor și a persoanelor cu care copilul ia contact și care își aduc aportul într-un
anumit fel, în procesul de educație. În grădiniță, copilul interacționează cu persoane din diverse
domenii de activitate, în cadrul unor proiecte de parteneriat și activități extracurriculare.
Întâlnirile au loc atât în spațiul grădiniței, cât și în afara sa, oferind copilului oportunitatea de a
explora medii diverse, în sediul diverselor instituții (Poliție, Spital, Tipografie, etc.). Prin
intermediul acestor activități, copilul își lărgește orizontul de cunoaștere, își formează noi
deprinderi și pasiuni, conturându-și treptat identitatea.
Pentru a evidenția efectele relației de parteneriat la nivelul fiecărui partener, Lueder
(1998) a evidențiat o serie de avantaje resimțite atât de profesori, cât și de părinți și copiii
acestora. Pentru cadrele didactice, existența unei relații deschise cu familia copilului contribuie
la menținerea disciplinei , scăderea stereotipurilor, diminuarea stresului și expectanței mai
269
SUCEAVA 2024
înalte față de elevi. În plus, părinții au mai multe oportunități de a lucra împreună cu profesorii,
acces mai larg la resurse și o relație mai apropiată cu copilul. Acesta din urmă, în calitate de
beneficiar primar va înregistra progrese mai mari, pe fondul unei bune colaborări dintre familie
și grădiniță, atitudinea față de învățare se va caracteriza prin pozitivism, toate aceste aspecte
conducând spre scăderea ratei abandonului școlar de mai târziu (Butnaru, 2016).
Așadar, în interiorul triadei familie-grădiniță-comunitate este indicat să existe relații
cordiale, bazată pe încredere, comunicare directă și sprijin reciproc. Cunoașterea rolului și a
responsabilităților deținute de fiecare partener în parte este un aspect definitoriu ce trebuie
punctat încă de la prima întâlnire dintre parteneri. De asemenea, ca în orice relație interumană,
relația dintre cadrul didactic și părinte trebuie să demonstreze o bună stăpânire și aplicare a
abilităților de comunicare de către ambii parteneri, înțelegere reciprocă, toleranță și respect.
Nu în ultimul rând, o bună relaționare are la bază o cunoaștere temeinică a propriei persoane,
conștiință de sine, conștiință socială și abilitatea de armonizare a propriei perspective cu a a
celuilalt, în scopul atingerii obiectivului comun.
Bibliografie
1. Butnaru S. (2016), Educație timpurie. Probleme și soluții. Editura Polirom, Iași

2. Curriculum pentru educație timpurie, 2019
3. Cucoș, C., Pedagogie, ediția a III-a revizuită și adăugită, editura Poliron, Iași, 2014
4. Vrășmaș, E. (2008), Intervenția socioeducațională ca sprijin pentru părinți, editura Aramis,
București
5. Maftei, M., (2016), Competențe pentru viață în activități formale și non-formale, editura
George Tofan, Suceava
Webografie
• Colectivul de educatoare al Grădiniței Căsuța cu povești Bistrița coordonat de director Rodica

Brănișteanu, împreună cu: Muntean Virginia, Florescu Daniela Mihaela, Chiriac Alina, Kinda
Ibolya, Parteneriatul cu părinții. Tranziția copilului din familie în grădiniță. Particularități în
context post pandemic, accesat la data de 21. 02. 2024, link: https://www.stepbystep.ro/wp-
content/uploads/2020/07/Parteneriatul-cu-parinti-si-familia.pdf
270
SUCEAVA 2024
73. GRĂDINIȚA-FAMILIA-COMUNITATEA-FACTORI IMPORTANȚI ÎN

EDUCAREA PREȘCOLARILOR
Prof. Murărașu Raluca

U.P.J. G.P.P. „Gulliver” Suceava
Educația este un proces permanent, un instrument de excepție cu ajutorul căruia se poate

perfecta dezvoltarea copiilor și pot fi construite relațiile dintre oameni, grupuri sau chiar națiuni.
Pregătirea pentru o participare activă la viața comunității a devenit o sarcină recunoscută pentru
educatori, pe măsură ce principiile democratice s-au răspândit în lume. Necesitatea unei
conviețuiri civilizate a solicitat un sistem pedagogic de formare continuă a omului. În acest
sens, sarcina actuală a educatoarelor are o sferă mult mai extinsă și se bazează pe fundamentarea
unor relații strânse între grădiniță, familie și comunitate. Psihopedagogia modernă centrată pe
copil se bazează pe convingerea că familia și mediul reprezintă primii educatori importanți ai
copilului. Totodată, acești factori, împreună cu grădinița, au cel mai mare potențial de modelare
a personalității umane în concordanță cu idealul educațional. Colaborarea dintre grădiniță și
familie presupune cooperarea pentru îndeplinirea unor sarcini comune, dar și o bună cunoaștere
a specificului familial din partea educatoarei. Această cunoaștere se bazează pe investigație
susținută din partea cadrului didactic, folosind toate mijloacele ce îi sunt la îndemână (activități
de consiliere, ședințe cu părinții, implicarea părinților în activități comune părinte-copil,
excursii, vizite, plimbări, discuții individuale).
Familia pregătește copilul pentru a înfrunta provocările ulterioare. Probabil cea mai grea
și solicitantă provocare o reprezintă desprinderea de mediul familial și adaptarea copilului la
grădiniță. Ștafeta emoțională este predată în acest moment grădiniței, mai exact, cadrului
didactic. Este momentul când brațele mamei sunt înlocuite de cele ale educatoarei, iar lacrimile
amare sunt transformate treptat în zâmbete și dorința de a reveni la grădiniță. Împreună cu
părinții, vom încuraja copiii să capete încredere, să exploreze, să experimenteze, să își
însușească cât mai corect și eficient tehnicile unei bune învățări, premise pentru o bună
adaptabilitate școlară. Implicarea părinților și o bună relaționare cu aceștia în activitățile din
grădiniță sau din mediul extern, are efecte pozitive atât pentru dezvoltarea copiilor, cât și a
grădiniței, deoarece implicarea familiei în educația copiilor duce la o mai bună cunoaștere a
acestora, conducând la un parteneriat eficient bazat pe încredere reciprocă.
De noi, adulții, depinde în mare măsură, reușita copiilor în viață, sau dimpotrivă, prin
educația primită de la noi, ei vor fi sau nu o binecuvântare pentru lume. Dacă noi, educatorii,
vom găsi căi de colaborare reală cu părinții și comunitatea, vor avea de câștigat copiii. Ei vor
căpăta calități morale și intelectuale valoroase, vor deveni receptivi la nou și se vor adapta cu
ușurință la situațiile ulterioare. Ca educatoare, m-am bucurat să am sprijinul părinților în situații
diverse și am reușit să transmit ideea că responsabilitatea de a-i educa pe copii revine atât
sistemului de învățământ, cât și părinților, pentru că scopul urmărit este comun : educarea ființei
umane în devenire și formarea tipului de personalitate solicitat de imperativele lumii
contemporane. O legătură de succes părinte-grădiniță presupune comunicare eficientă de
ambele sensuri, diferite modalități de implicare, respectarea anumitor principii deontologice:
acceptarea și comunicarea eficientă, confidențialitatea, respectul individualității, sinceritatea,
recunoașterea propriilor limite, negocierea soluțiilor și respectarea deciziilor beneficiarului.
Putem implica mai ușor părinții în activitățile din grădiniță prin:
Activitatea de consiliere- am stabilit la începutul anului școlar temele ce ar putea
prezenta interes pentru părinți referitoare la programul copiilor, adaptarea acestora la mediul
271
SUCEAVA 2024
din grădiniță, comportamentul firesc al copilului, relațiile inter-sociale pe care acesta le dezvoltă
sau alte probleme ce-i preocupă. Am căutat să manifesc adaptabilitate, în sensul că temele
abordate au suferit modificări, în funcție de specificul și interesele părinților privind evoluția
copilului.
Ședințele cu părinții- menite să ofere părinților informații generale despre evoluția
grupului de copii, să clarifice anumite probleme organizatorice, să incite părinții la împărtășirea
de opinii, schimburi de idei sau propuneri ce vizează planificarea anumitor activități. Ședințele
cu părinții ar trebui să promoveze dialogul între educator și părinți sau între părinți, dinamica
acestor activități pot cunoaște o abordare mai apropiată, caldă, empatică, și nu una incisivă. O
atitudine tranșantă, sub formă de reproș a educatoarei nu va conduce decât la formarea unor
bariere în ceea ce privește relația grădiniță-familie.
Lecții demonstrative (tematice) deschise pentru părinți, ce au ca scop constatarea de
către aceștia a nivelului de dezvoltare atins de către copii, atât în plan cognitiv, cât și social.
Serbări, ateliere de lucru, lectorate, activități sportive, jocuri părinte-copil- toate
aceste activități, deși presupun efort din partea educatoarei pentru proiectare și organizare, cu
siguranță vor spori ideea că familia este un real partener al mediului educațional.
Implicarea părinților în organizarea activităților outdoor (vizite, excursii,
plimbări)- participarea părinților la astfel de evenimente sudează colectivul extins al grupei,
favorizând cunoașterea reciprocă, aprecierea efortului și a rezultatelor.
Avantajele implicării părinților în astfel de activități sunt multiple. Printr-un
comportament echilibrat, părinții reușesc să stabilească relații apropiate cu copilul, au
posibilitatea să îi observe și analizeze comportamentul în situații diverse, modul de manifestare
în grup, în viața socială. Cadrul didactic trebuie să încurajeze familia în relația cu grădinița, să
acorde părinților dreptul de a lua decizii, să colaboreze, să coopereze, să empatizeze cu părinții,
să nu critice, să nu sancționeze, ci să sugereze cu delicatețe, să facă recomandări, să-i determine
să înțeleagă că cea mai dificilă, dar și cea mai frumoasă meserie din lume este cea de părinte.
Plămădirea personalității copilului depinde mult de felul cum educatorul organizează
activități de învățare în sala de grupă, dar și în afara ei. Activitățile extrașcolare ce implică
explorarea comunității deține numeroase avantaje, printre care amintim: transmiterea de
informații pozitive despre grădiniță către agenții instituționali, dar și a grădiniței înspre
comunitate prin distribuirea unui mesaj care vine din mai multe surse și care exprimă specificul
grădiniței respective în comunitatea locală. Educatoarele au rolul de a manifesta creativitate și
imaginație în inițierea unor parteneriate, dinamism în organizarea și desfășurarea acestor
parteneriate, dar și toleranță, fiind responsabile de evaluarea acestui parteneriat.
viitorilor cetățeni.
Pe lângă valoarea educativă a desfășurării acestor activități extrașcolare, nu trebuie să
ignorăm valența emoțională pe care acestea o exercită asupra psihicului copilului și a creării
unei bune dispoziții, a destinderii și a satisfacerii curiozității constante specifice copilăriei.
Activitățile în parteneriat cu comunitatea conduc spre extinderea orizontului cultural al
copilului, sprijin comunitar, suport material, dar și la crearea unor rețele de sprijin pentru
realizarea unor obiective, bazat pe încredere reciprocă.
Identificarea unor parteneri viabili implică o analiză minuțioasă a necesităților, a
scopurilor și a intereselor copiilor. Cadrul didactic trebuie să analizeze beneficiile implicării
posibililor parteneri externi și să găsească modul optim pentru atingerea scopului propus.
Următorul pas este stabilirea unor activități care să vină în sprijinul atingerii obiectivelor
propuse, să organizeze și să conducă resursele disponibile în acest sens. În decursul anilor, am
272
SUCEAVA 2024
identificat și cooptat diverși parteneri, membri ai comunității ca sprijin pentru derularea a

numeroase activități extrașcolare.
Instituțiile la care am apelat pentru crearea unei experiențe de învățare unice sunt:
biserica, instituții medicale (farmacie, medic stomatolog, medic, asistent), școala, teatru,
muzee, alte grădinițe, bancă, poliția, pompierii, asociații pentru sprijinul persoanelor din medii
defavorizate, asociații ce sprijină voluntariatul, diverse fabrici, ateliere de lucru etc. Ceea ce am
constatat este faptul că fiecare membru sau instituție în parte, a avut un impact pozitiv prin
crearea anumitor situații de învățare fie de tip experiențial, fie de „out of the box”, iar valoarea
formativă a acestora pentru personalitatea copilului este de necontestat.
Participarea copilului la diverse activități de acest tip duce la conștientizarea faptului că
este un membru valoros al comunității, că are rolul său în ceea ce privește colaborarea și într-
ajutorarea dintre oameni. În comunitate, copilul învață nu numai să fie un simplu membru, ci
să își dezvolte spiritul civic prin respectarea celor din jur. Exersează asumarea
responsabilităților, învață ce este libertatea și care sunt limitele ei, adoptă o conduită morală și
socială bazată pe respectarea regulilor. Copilul se acceptă ca o persoană dinamică, cu spirit de
inițiativă, se simte activ pe scena societății, sădindu-i-se în suflet dorința de a se implica, de a
se face remarcat.
Avantajele implicării părinților și a membrilor comunității în specificul activităților din
grădiniță sunt numeroase și au un aport considerabil pentru dezvoltarea copilului. Putem afirma
faptul că familia dă startul obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița este nucleul ce formează
copilul, iar comunitatea extinde învățarea în afara perimetrului clasei, pregătind copilul pentru
provocările lumii din care face parte.
Deși sistemul de învățământ, prin conținutul educațional și prin influența cadrelor
didactice, reușește să contureze idealul educațional, părinții și comunitatea sunt cei care
consolidează temelia în formarea generațiilor viitoare. Legătura care se creează între grădiniță-
familie-comunitate trebuie susținută în permanență cu tact, încredere, respect, stimă, deoarece
constituie cheia maximei eficiențe în dezvoltarea copilului.
BIBLIOGRAFIE
• CHIȘ, Vasile (2005), Pedagogia contemporană, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca;
• Deschideri europene-Periodic de didactică (2008), Editura Axa, Botoșani;
• Parteneriate educaționale-Studii și articole- Sesiunea Națională de Comunicări Științifice
(2005), Botoșani.
273
SUCEAVA 2024
74. EDUCAŢIE PENTRU VALORI NAŢIONALE
Prof. Nedelea Dumitrița Alexandra

G.P.P.,, ALBĂ CA ZĂPADA ,, Vatra Dornei
Rolul formativ al procesului educațional a fost sintetizat de filosoful și pedagogul ceh

Johann Amos Comenius, în lucrarea sa „Didactica magna”, în care afirmă că, deși oamenii sunt
înzestrați la naștere cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, acestea devin un bun
al fiecăruia numai prin educație. Ȋn concepția lui Comenius, nimeni „nu poate deveni om decȃt
dacă este educat”, ceea ce înseamnă că activitatea de formare și stimulare a resurselor
individuale conduce, de o manieră implicită, la desăvȃrṣirea omului.
Rolul de influențare pe care îl are educația, este acela prin care se urmăreṣte dezvoltarea
continuă a unor calităţi umane specifice ṣi explorarea de noi orizonturi de cunoaștere pentru
individ. Prin acest rol, este exploatată întocmai atitudinea activă a omului față de propria
împlinire, dar și simțul responsabilității pentru generațiile viitoare, exprimat prin intenția și
preocuparea permanentă de a transmite urmașilor idealul educației, acela de „a fi” și „a deveni”.
În sens restrâns, acest ideal educaţional reprezintă „tipul de personalitate pe care o anumită
societate, într-o anumită etapă istorică, îl proiectează, şi la care aspiră sau pe care îl impune, ca
pe modelul cel mai general de referinţă pentru valorile împărtăşite de societatea respectivă, în
orizontul de timp care îi este accesibil”. În sens larg, idealul educaţional este „expresia idealului
sau modelului cultural de personalitate, care sintetizează valorile supreme ale unei societăţi, ale
unei culturi şi ale unei civilizaţii circumscrise unui anumit spaţiu geografic, socio - cultural,
economic, politic, precum şi unei anumite perioade de timp care, prin caracteristicile şi sensurile
esenţiale ale evoluţiei sale interne, se detaşează ca o epocă istorică” . Aşadar, idealul
educaţional oferă un model de proiectare a personalităţii, în care se întrepătrund resursele
interne ale acesteia cu dezideratele dinamicii sociale, în care personalitatea este implicată ca
fiind subiect creator.
Valorile pot fi înţelese ca standarde stabile, reprezentând fundamentul care stă la baza
acceptării sau respingerii normelor. Transmiterea eficientă a valorilor se face în cadrul unui
întreg proces în care individul are posibilitatea de a alege între variantele reale, în urma
analizării consecinţelor fiecărei opţiuni şi, apoi, de a se exprima şi acţiona conform propriei
alegeri. Acest proces de raportare la valori determină formarea atitudinilor, a conduitei
personale, a comportamentului si, de aceea, el trebuie să înceapă din copilăria timpurie.
Aflându-ne într-o eră a vitezei şi a tehnologiei, de multe ori observăm cum valorile noastre se
pierd în amalgamul cotidian. Tot mai des, întâlnim în jurul nostru, situaţii ce denotă lipsa unor
valori definitorii pentru fiinţa umană, cum ar fi respectul faţă de propria persoană, faţă de
ceilalţi, faţă de mediul care ne înconjoară, lipsa de implicare şi de responsabilitate faţă de
acţiunile întreprinse şi lista ar putea continua. De aceea, considerăm că necesar să conservăm
şi să transmitem mai departe valorile etice şi morale universale şi profund umaniste care ne
definesc ca oameni, ca naţiune, ca membri ai unui sistem social în care evoluăm. O abordare a
educaţiei pentru valori, în cadrul activităţilor cu preşcolarii, se dovedeşte a fi, în contextul actual
al reformei educaţiei şi al evoluţiei societăţii, un demers necesar pentru a forma generaţii
responsabile şi autonome de copii şi tineri, cu un nivel ridicat al abilităţilor sociale, morale şi
civice.
Valorile culturale ale României sunt păstrate cu sfințenie mai ales în mediul rural, acesta
reușind să conserve elementele de cultură, tradiție și folclor, care sunt înțelepciuni de viață
274
SUCEAVA 2024
izvorâte din experiențe, din bucurie sau durere, din năzuințe și dor, din setea de liniște sau
dragostea pentru frumos, creând punți între generații.
Pătrunderea copilului în cultură se produce în familie, în primii ani de viață și continuă în
comunitățile sociale din care face parte și în mod sistematic în unitățile de învățământ.
Grădinița fiind prima dintre acestea trebuie să fie cea care îl face pe copil să conștientizeze
valorile creațiilor populare, să păstreze și să cultive interesul pentru cunoașterea tradițiilor,
frumusețea folclorului românesc, dansul, cântecul și portul popular, casa tradițională
românească, obiceiurile și tradițiile deosebit de bogate atât din preajma sărbătorilor de 1
Decembrie, de Paști cât și cele de Crăciun și Anul Nou, de la cele mai mici vârste ca semn de
respect pentru trecutul nostru românesc.
În grădiniţa noastră există o preocupare majoră pentru desfăşurarea unor acţiuni menite să
educe copiii de vârstă preşcolară în spiritul dragostei pentru bine, frumos şi adevăr. De altfel,
motto-ul instituției noastre este ”Copilul de azi, omul de mâine!”. Opționalul derivă firesc din
prima ţintă strategică a PDI-ului întrucât contribuie la formarea unei personalităţi autonome şi
creative a copiilor, formarea unor copii sănătoşi, creativi, eficienţi, activi, cooperanţi care să se
adapteze uşor la regimul muncii şcolare şi la situaţii diferite de viaţă.
Valorile sunt transmise prin mecanismele educaţiei şi ale socializării, fiind asimilate şi
interiorizate de indivizi; ele dobândesc astfel un caracter normativ şi intră în structura
mentalităţilor şi a convingerilor noastre, de unde acţionează ca repere şi criterii de orientare a
comportamentelor şi acţiunilor. Stimularea creativităţii copiilor în activităţi extracurriculare
devine o prioritate a actului educativ în măsura în care se valorifică potenţialul neexploatat al
acestora.
Identificarea unor valori din textele suport
- povestirile şi lecturile educatoarei;
- lecturi după imagini;
- memorizări;
- convorbiri;
- dramatizări;
- explicaţia;
- joc didactic;
- improvizaţii şi exerciţii-mimă;
- exerciţii de simulări;
- exerciţii cu soft interactiv;
- audierea unor cântece;
- exerciţii de aprecierea propriei persoane în raport cu valoarea introdusă;
- vizionarea de filme/ fragmente din filme inspirate din poveşti;
- audiţii poveşti;
- în conţinuturile marcate cu (*) se pot implementa jocuri pentru gândirea
algoritmică, de împărţire a unei probleme date în altele mai mici.
Examinarea consecinţelor unor acţiuni sau comportamente asupra unei persoane, unui
grup sau a mediului înconjurător
- convorbiri;
- studiul de caz;
- jocul de rol;
- realizarea de desene, colaje, postere;
- diagrama cauză-efect;
- problematizarea.
3. Punerea în practică a unor deprinderi de comportament prin comparaţii cu alte situaţii
275
SUCEAVA 2024
similare din poveşti cunoscute sau contexte familiare

- exerciţii de utilizare a judecăţilor de valoare;
- repovestiri (pe baza unor tablouri, ilustraţii; pe baza unui plan verbal
corespunzător fragmentelor logice ale povestirii; repovestirea liberă; repovestirea
pe baza unui text);
- povestiri create de copii (pe baza unui plan dat; cu început dat; după modelul
educatoarei; după o temă);
- convorbiri;
- proverbe, zicători (prin rezumarea concluziilor);
- dramatizări;
- exerciţii de analiză a unui text suport prin metoda cubului, a bulgărelui de zăpadă,
a pălăriilor gânditoare, a diagramei Venn, a exploziei stelare;
- jocuri tematice „Aşa da, aşa nu”.
- exerciţii de manifestare a acordului/ dezacordului faţă de valori pozitive/ negative;
- implicarea în jocuri care presupun manifestarea disponibilităţii pentru cooperare şi
acţiune;
- exerciţii de gestionare a resurselor de care dispun copii (materiale, de timp) în
efectuarea unor sarcini de lucru date;
- exerciţii care implică învăţarea reciprocă;
- activităţi de tip outdoor (întreceri, jocuri care necesită rezolvarea sarcinilor în
grup, prin colaborare);
- vizite;
- activităţi de voluntariat, în parteneriat cu părinţii.
Modalităţi de evaluare:
▪ modalităţi elaborate de C. Cucoş:
1) întrebările de valoare (comparare, estimare);
2) promovarea încrederii în opiniile şi judecăţile de valoare ale copiilor pentru a se
ajunge la respect reciproc în cadrul grupului;
3) utilizarea frecventă a autoevaluării, interevaluării şi evaluării controlate;
educarea copiilor pentru o autoapreciere corectă;
Bibliografie:
1.Bârzea Constantin, Arta şi Știinţa Educaţiei, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,
1995
2.Fukuyama Francis, The Great Disruption, New York, The Free Press, 1999
3.Lévi-Strauss, Antropologia structurală, Bucureşti, Editura Politică ,1978
4. Neacşu Ion, Instruire şi învăţare, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1999
5.Popenici Ştefan, Pedagogia alternativă-Imaginarul Educaţional, Iaşi, Polirom, 2001
276
SUCEAVA 2024
75. IMPORTANȚA EDUCĂRII COPILULUI DIN PERSPECTIVA TRIADEI

GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Prof. Nichifor Corina Loredana

G.P.P. „Pinnochio” Fălticeni, structura G.P.P. „Dumbrava Minunată” Fălticeni
„Un copil este ca o sămânță de floare... Cât de frumos va crește, cât de frumos va rodi,
depinde de grădinarul care o va îngriji, de ce pământ și de câtă lumină și apă are, de cât e de
ferită de frig, de furtună și de soare prea tare. E atât de plăpândă... Cum ai putea s-o rupi ori să
o calci în picioare, când e tot ce va mai rămâne în urma ta?”-Irina Petrea
Educația definită în termeni foarte generali este un proces al cărui scop esențial este de
a găsi toate metodele pentru a realiza orice modificare de comportament în scopul împlinirii
personale a fiecărui individ din cadrul unei societăți.
Educația are un rol deosebit de important pentru reușita în viață. Prin educație ca fenomen
social, înțelegem transmiterea experienței de viață de la o generație la alta și cunoașterea
bunelor maniere precum și comportarea în societate conform cu aceste deprinderi.
Totuși pentru a căpăta o educație temeinică, doar a dobândi cunoștințe nu este suficient,
fără a înțelege, fără a empatiza cu cei din jur, fără a reuși să fii generos sau solidar cu ceilalți
oameni, fără a învăța ce înseamnă respectul, egalitatea sau gândirea critică. Fără aceste principii
și valori etice care ne definesc ca ființe umane, cu greu vom construi o lume mai bună. Un om
educat nu se naște, el se educă.
Succesul educației se bazează pe adaptarea demersului educațional la nevoile
individuale ale fiiecărui copil. Construirea unui parteneriat educativ în comunitatea în care
crește, se dezvoltă și este educat copilul contituie o cerință a educației de azi. Se recunoaște
faptul că deciziile, acțiunile și rezultatele educației nu mai pot fi realizate decât în comunitatea
de opțiune dintre mediile responsabile: familie-grădiniță-școală-societate.
Copilăria reprezintă cea mai importantă perioadă din viața unui individ prin consecințele
durabile pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia. Fiecare copil este unic iar
unicitatea lui reprezintă reprezintă punctul de plecare în toate deciziile luate în privința lui, cu
scopul primordial de a-l ajuta să se dezvolte deplin. Cu cât ne vom apropia mai mult de el și îl
vom înțelege mai bine, cu atât vom învăța mai multe despre ceea ce ar trebui să facem pentru
a-l ajuta să crească și să se dezvolte la nivelul întregului potențial de care dispune.
Educația începe de la primele momente ale vieții și se continuă pe tot parcursul acesteia.
Primul mediu cu care copilul intră în contact și care îi trasează primele direcții ale educației îl
reprezintă familia. Achizițiile însușite de copil în primii ani de viață din cadrul familiei sunt
fundamentale pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia.
Părinții sunt primii profesori ai copilului, ei începând educarea lui în mediul familial. De
cele mai multe ori, comportamentul parental este inspirat din propria experiență de viață a
acestora, astfel perpetuând atât aspecte pozitive cât și negative, pe parcursul mai multor
generații. Împreună cu părinții, grădinița și școala își au rolul bine stabilit, intervenind în
dezvoltarea primară a copilului. Copilul din ziua de azi simte nevoia de adulți disponibili pentru
a-i respecta ritmul de viață, de adulți care să participe la jocurile sale dar are nevoie și de
siguranța dată de toți factorii responsabili individual dar și în colaborare.
Modelele de comportament oferite de părinți și membrii apropiați din familie, precum și
climatul socio-afectiv în care se realizează aceste influențe educaționale reprezintă primul
277
SUCEAVA 2024

societate. Factorii de bază care ajută copilul în desăvârșirea propriei educații sunt familia și
instituțiile educaționale. Funcția educativă a familiei constă în formarea priceperilor,
deprinderilor de viață, sentimente. Rolul familiei este important în dezvoltarea copilului din
punct de vedere fizic, intelectual, moral și estetic.
Alături de funcția de socializare, familia îndeplinește și alte funcții educative. Acestea
au fost sintetizate de N. Mitrofan după cum urmează:
• funcția psiho-morală, realizată prin modelele de cpnduită oferite de părinți prin discuții
și intervenții pe marginea unor comportamente curente pozitive sau problematice ale copiilor;
• funcția socio-integrativă, prin implicarea copiilor în activitatea familială, prinacordarea
autonomiei de acțiune, dar și printr-un climat familial dominat de relații de încredere și sprijin
reciproc, în care maturitatea de gândire a adulților se îmbină cu entuziasmul, energia și
curiozitatea copiilor;
• funcția cultural-integrativă, prin implicarea copiilor în viața culturală și prin mediul
cultural al familiei.
Grădinița este a doua familie, un important mediu de socializare ce îi ajută pe copii să
interacționele cu alți copii, dar și cu adulții, spațiul unde se asigură nu numai un volum
important de cunoștințe, dar se formează și mentalități moderne, deschise. Grădinița trebuie să
găsească o punte de legătură cu familia arătând părinților noi căi spre educație în beneficiul
copiilor.
O educație reală, profundă se fundamentează în familie, iar apoi ea se continuă și
desăvârșește în grădiniță și școală. În primul rând, ea se realizează prin puterea exemplului și
abia apoi prin cea a cuvântului. Tot ceea ce se săvârșește sub privirea copilului are efect mai
puternic decât orice frază moralizatoare. Cadrele didactice din grădiniță au nevoie de sprijinul
familiei copiilor – factori educaționali – atât pentru a prelua și dezvolta direcțiile de acțiune
formativ-educativă pe care le antrenează instituțional, cât și pentru a găsi rezolvări concrete la
necesități de diverse categorii: financiare, practic-aplicative, organizaționale ori logistice. Toate
aceste motivații conduc la necesitatea unui parteneriat real, activ-participativ, captivant și
motivant, cu implicare și valorificare a potențialului fiecărui părinte, atragerea lui în „viața
grădiniței” și asumarea unor răspunderi/responsabilități comune la nivelul grupei de copii.
Grădinița nu face decât să ofere o educație organizată și este factorul decisiv care este
răspunzător de formarea socială, a viitorului adult, lucru care se răsfrânge automat asupra
dezvoltării societății în ansamblu.
Următoarea etapă din dezvoltarea copiilor este dată de școală. Aici copilul învață noțiuni
din domenii diferite și experimentează alături de învățători și mai apoi de profesori modul cum
funcționează societatea.
Școala ca instutuție de educație, formare și orientare are rolul de a crea premise
favorabile pentru elevi cu scopul de a le facilitaa integrarea socială, spirituală și economică în
comunitate. Școala trebuie să facă tot ce-i stă în putiință pentru valorizarea maximă a fiecărui
individ prin stimularea elevilor în ceea ce privește aptitudinile, atitudinile și trăsăturile lor de
personalitate.
O bună colaborare între familie și școală se poate realiza prin parteneriat. Parteneriatele
trebuie văzute ca p componentă esențială în organizarea școlilor li a clasei de elevi. Parteneriatul
determină și orientarea pentru o colaborare în spirijinul copilului la nivelul procesului educativ.
Pedagogul Sorin Cristea consideră că acest parteneriat este de fapt un segment care „reflectă
mutațiile înregistrate la nivelul relațiilor existente între instituțiile implicate direct și/sau
indirect în proiectarea și realizarea obiectivelor sistemului de invățământ: școala, familia,
comunitatea locală, agenții sociali (economici, culturali, politici, religioși etc.), factori de
278
SUCEAVA 2024
asistență socială etc.”. Parteneriatul cu familia insistă pe formarea anumitor competențe și

deprinderi de pregătire a copiilor prntru viața școlară și cea socială, iar părinților pentru
asicurarea unei educații de calitate copiilor. Prin parteneriatul școală – familie se urmărește
realizarea unei comunicări eficiente între cei doi factori și punerea de comun acord a sistemelor
de valori și a cerințelorde la copil. Acestea acționează în următoarele direcții: ajută profesorii
în munca lor, generează și perfecționează competențele școlare ale elevilor, îmbunătățesc
programele de studiu și climatul școlar, dezvoltă abilitățile educaționale ale părinților, creează
un mediu de siguranță sporit în școli.
Educația nu este un proces de care este responsabilă în mod excusiv grădinița/școala,
dar nici părinții. Este un proces al cărui succes depinde de colaborarea dintre părțile implicate.
Gradul de implicare al părinților în viața școlară a copiilor lor influențează și rezultatele
acestora, în sens pozitiv: cu cât părinții colaborează mai bine cu grădinița/școala, cu atât
performanțele copiilor vor crește. Când instituțiile educaționale și familiile lucrează împreună
ca parteneri, beneficiarii sunt elevii. Colaborarea dintre grădiniță/școală și familie presupune
nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ține de orientarea copilului, ci și
îndrumarea părinților cu toate problemele pe care le comportă aceată acțiune, atragerea lor în
găsirea unei soluții. Familia și grădinița/școala reprezintă elemente cheie care influențează
formarea și dezvoltarea personalității copilului. Astfel, colaborarea dintre acești pilono este
crucială în dezvoltarea unui proces de educație mai bună pentru copii. Învățarea în familie este
concepută pentru a oferi atât părinților cât și altor membri ai familiei abilitățile și încrederea de
care au nevoie pentru a sprijini învățarea copiilor lor de acasă prin joc și activități cotidiene. Iar
pentru elevii de gimnaziu, atenția și timpul petrecut cu familia sunt și mai importante, cunoscut
fiind faptul că părinții sunt mai puțin prezenți în viața copiilor comparativ cu celelalte două
etape parcuse de copil (grădinița și ciclul primar). Dezvoltarea copilului, trecerea lui într-un
ciclu în care devin mai responsabili și își rezolvă singuri temele/pregătirea pentru școală nu
trebuie să fie privată de relaționarea cu familia la alt nivel.
În relația grădiniță/școală-familie-comunitate trebuie să existe relații de respect, de
acceptare reciprocă, de simpatie și admirație. Relațiile dintre instituțiile educaționale, elevi,
familiile acestora și comunitate trebuie să fie bazate pe contact și colaborare, pe transmiterea
de informații și prezentarea unor stări de lucruri, de influențe pozitive asupra comportamentelor
elevilor, pe trăiri afective și emoționale reciproce în diferite forme de manifestared. Pentru
atingerea unui nivel de calitate ridicat în eficientizarea relației grădiniță/școală-elev-familie-
comunitate, este necesar de abordatun stil empatic de comunicare între părți ce trebuie tranpus
în psihologia mentală a elevului astfel încât să se producă o apropiere între părți, păstrând însă
o neutralitate necesară și un echilibru constant și permisiv.
Bibliografie:
BOCHIȘ, Elena (2011), Familia și rolul ei în educarea copiilor, Editura Polirom, București;
CRISTEA, Sorin (2010), Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, Iași
MITROFAN, Iolanda, MITROFAN, Nicolae (1991), Familia de la A...la Z, Editura Științifică,
București;
NICULESCU, Rodica Maria (2007), Managementul relațiilor umane în educație, Editura
Aeterenitas, Alba Iulia;
VĂRMAȘ, Ecaterina Adina (2002), Consiliera și educația părinților, Editura Gutinul, Baia
Mare;
VERZA, Emil, VERZA, Florin (2017), Psihilogia copilului, Editura Trei, București;
279
SUCEAVA 2024
76.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-

FAMILIE- COMUNITATE
Profesor învățământ preșcolar Odinschi Oana

Școala Gimnazială Burla/G.P.N Burla
Triada grădiniță-familie-comunitate reprezintă o responsabilitate comună dar în același

timp și un proces reciproc prin intermediul căreia grădinița și comunitatea implică familia în
acțiuni semnificative adecvate din punct de vedere cultural. Familia este cea care preia inițiativa
de a sprijini în mod activ dezvoltarea și învățarea propriilor copii. De-a lungul timpului
termenul de familie a suferit modificări de la mediul de generare a rasei umane la mediul natural
al copilului în care acesta se naște, se dezvoltă, crește și învață. Familia şi grădinița au un interes
comun: educaţia copilului şi pregătirea lui pentru integrarea cu succes în viaţa socială. Rolul
familiei nu se mai poate limita doar la asigurarea condiţiilor de viaţă pentru copil, la
supravegherea lui, ci trebuie văzut ca factor principal în educaţia şi socializarea copilului
precum şi ca un continuator al cerinţelor impuse de practica educaţională.
Pentru reuşita actului educaţional, munca depusă de educatoare trebuie continuată,
susţinută şi întărită de familie. Educatoarea trebuie să asigure o permanentă colaborare între
grădiniță şi familie. Cunoscând faptul că fiecare persoană este unică în felul ei, că fiecare părinte
are stilul propriu de educaţie, convingerile şi valorile personale, prin acest parteneriat
încearcăm să stabilim punţi specifice pentru o mai bună comunicare între părinți si copii, între
părinţi şi grădiniță pentru a educa cât mai bine împreună. Grădinița este terenul unor relaţii
educative din care fiecare beneficiar- copii, părinte şi educator- are de învăţat şi trebuie să se
simtă valorizat şi important. Familia definește acel grup primar care prin caracteristicile sale se
deosebește de alte grupuri primare. La baza parteneriatului grădiniță-familie stau numeroase
aspecte printre care enumerăm: rolul cadrului didactic, gradul de implicare al părinților,
gestionarea blocajelor care apar în relația grădiniță-familie.
Agarbian(2005) considera că acest parteneriat implică o serie de avantaje precum:
îmbunătățirea abilităților educaționale ale părinților, oferirea serviciilor de sprijin și îndrumare
familiilor, implicarea familiei în activitățile școlii dar și a comunității. Baza fundamentală
acestui parteneriat de succes dintre grădiniță și familie constă în responsabilitatea părinților cu
privire la educația propriului copil, a dezvoltării unei atitudini pozitive a părinților cu privite la
rezultatele școlare, a motivației privind învățarea dar și asupra unei integrări optime și benefice
a copilului în mediul școlar. Privind literatura de specialitate, primii educatori ai copilului sunt
părinții. Aceștia prin mediul familial îi oferă copilului șansa de a se dezvolta frumos și
armonios. Cu toții sțim faptul că părinții sunt primii educatori ai copilului. Procesul de educație
este apoi continuat de specialiștii în educație și anume educatori, învățători, profesori, printr-o
metodologie și un curriculum adaptat specificului de vârstă al copiiilor. Aceasta manifestă o
atitudine de prietenie, pune bazele unei relații de comunicare eficientă cu părinții, informează
părinții cu privite la aspectele pozitive și negative prezente în activitatea copilului, creează un
climat educațional optim, încurajează părinții să fie activi în activitatea școlară a copilului.
Activitatea educativă desfășurată în cadrul grădiniței nu poate fi izolată complet, separată de
influențele educative care se manifestă asupra copilului în cadrul familiei. Rolul educației este
de a manifesta permanent o acțiune coerentă, complexă și unitară a grădiniței, familiei și a
comunității. Îmbinarea în cadrul parteneriatelor dintre familie și grădiniță a informațiilor
deținute de părinți este doar spre binele copilului. Activitatea grădiniței nu poate fi separată nici
de influențele familiei dar nici de influențele comunității. Relația de colaborare dintre grădiniță-
280
SUCEAVA 2024
familie și comunitate funcționează pe două planuri de acțiune și anume: primul plan are în
vedere faptul că instituția grădiniței recunoaște valențele formative pe care comunitatea, mediul
socio-cultural din care copiii provin o exercită asupra acestora și ține cont de experiențele de
creștere. Al doilea plan constă în colaborarea grădiniței ca prestatoare de servicii către
comunitate. Instituția grădiniței este unul dintre partenerii comunitari care marchează începutul
parcursului educațional al copilului. Între grădiniță și comunitate trebuie să existe o relație de
determinare și susținere reciprocă. Grădinița este cea care are nevoie de sprijin și de o susținere
directă din partea comunității în rezolvarea diverselor probleme. La rândul ei comunitatea
încearcă să fie receptivă la tot ceea ce societatea oferă și implică mediul educațional. Grădinița
și familia sunt doi factori primordiali în educația copiilor. În grădiniță se pun bazele unei
personalități care mai târziu va fi parte integrantă a unei societăți a cărei cerințe se diversifică
în permanență. Grădinița trebuie să găsească o punte de legătură cu familia, prezentând
părinților noi căi spre educație în beneficiul copiilor. Educatoarele, care preiau copiii, sunt de
multe ori asaltate cu întrebări și cereri ale familiei care exprimă dorința de a deține în continuare
controlul situației, fiind ocrotitori, grijulii, uneori marcându-se prin impulsul de a verifica toți
factorii care acționează asupra copiilor lor: de la condițiile materiale, la modul în care
personalul relaționează cu cei mici. Parteneriatul are nevoie de din partea tuturor agenților
implicați de recunoașterea diferențelor , de înțelegere, acceptare, toleranță, egalitate de șanse
da nu în ultimul rând de cooperare și colaborare. Parteneriatele educaționale reprezintă aceea
formă de cooperare și colaborare care vine în sprijinul copilului în ceea ce privește nivelul
procesului educativ. Educația copilului primită în cadrul familiei este continuată de cea din
grădiniță, care la rândul ei oferă un mediu educațional presărat cu numeroase valențe educative.
Prin intermediul acestor valențe copilul îți lărgește orizonturile cunoașterii, învață să
socializeze, să comunice cu cei de vârsta lui , să i-a parte la viața socială. Comunitatea, un alt
agent educațional este definită ca ansamblul instituțiilor și relațiilor sociale existente în mediul
social al copilului precum strada, vecinătatea sau cartierul. Fiecare dintre instituțiile comunității
apropiate copilului are în mică sau mare măsură capacitatea de a influența formarea și instruirea
acestuia fie în mod direct prin sprijin , cooperare sau prin mod indirect.
În concluzie putem afirma faptul că triada grădiniță-familie-comunitate se construiește
temeinic pe rolurile și responsabilitățile fiecărui parteneri. Este un demers complex, psihologic,
pedagogic, de comunicare și relaționare prin care sunt armonizate nevoile de formare,
aspirațiile, idealurile cu cerințele sociale, de creștere și formare.
BIBLIOGRAFIE
• Albulescu, I,Catalano, H,(2019) Sinteze de pedagogia învățământului preșcolar,Editura
DPH,p.496
• Agarbian, M,Milea, V.(2005)- Parteneriate școală-familie-comunitate, Insitutul European,
București,p.78
• Băran-Pescaru, A., (2004) - Parteneriat în educație. Familie-școală - comunitate,Editura
Aramis, București, p.4;
• Bonchiș E., (coord.) (2011)– Familia și rolul ei în educarea copilului, Editura Polirom, Iași,
p.92;
281
SUCEAVA 2024
• Mognea F,Popescu M.,Frăsineanu E.(2014)- Metodica activităților instructiv-educative în

grădinița de copii, Editura Paralela 45, Pitești, pp.45-46
282
SUCEAVA 2024
77. CONDUITA SOCIALĂ- EFECT AL EDUCAȚIEI ÎN FAMILIE ȘI GRĂDINIȚĂ
Prof. Olenici Liliana

G.P.P.” Pinochio”- Rădăuți
Introducere
O mai bună conviețuire în societate are la bază respectarea de către persoane a unor
norme sociale, norme la care trebuie să-și ajusteze comportamentele, obligațiile și activitățile
specifice ființei umane. Aceste reguli reprezintă un ansamblu sau sistem de valori și atitudini,
îndatoriri, care reglementează acțiunile indivizilor între ei.
Rolul familiei în educarea conduitei sociale a copilului
Familia este cea dintâi școală a copilului și contribuția pe care o aduce la educația
acestuia poate favoriza sau îngreuna acțiunea educativă a grădiniței.
Plasticitatea deosebită a scoarței cerebrale la copiii mici face ca influențele educative ale
familiei să se imprime adânc și să se păstreze mult timp.
În familie, până la intrarea copilului în mediul școlar, se formează numeroase deprinderi
de comportare morală, sintetizate de obicei în expresia ” cei șapte ani de acasă”. Exemplul
personal al părinților și îndrumarea permanentă a comportării copilului sunt principalele
mijloace care ajută la educarea unei conduite sociale adecvate.
Există câteva condiții de bază care asigură familiei succesul în munca educativă: să
reprezinte un mediu sănătos; îndrumările care se dau copiilor să fie unitare, la fel ca hotărârile
luate de părinți sau aprecierile; autoritatea părinților să se bazeze pe respectul pe care-l
determină părintele prin exigența din întreaga sa comportare față de copil; atitudinea părinților
față de copii trebuie să fie corectă, deoarece comportarea părinților constituie un exemplu
pozitiv, spiritul de imitație fiind puternic la copii.
Comunicarea în familie trebuie să aibă în vedere intrgrarea socială a copilului.
Comportamentul asertiv, care ia în considerare dorințele celorlalți, concomitent cu încercarea
de a-și îndeplini propriile doleanțe este potrivit din punct de vedere social, pe când cel agresiv,
care se caracterizează prin nerespectarea dorințelor celorlalți este indezirabil din punct de
vedcere social.
Nevoia de atașament este înnăscută, prezentă la toți membrii speciei, dar capacitatea de
a se manifesta un veritabil atașament depinde de întâlnirea fiecărui individ cu o ”figură de
atașament”. Tipurile de atașament ( securizant, anxios, dezorganizat) devin interiorizate sub
forma unor modele de lucru interne și se manifestă ulterior în interacțiunile sociale stabilite de
individ.
Grădinița- continuatoare a educației din familie
La vârsta preșcolară copiii devin mult mai încrezători în forțele proprii și trec la
explorarea unui câmp mult mai larg, inclusiv de relații sociale. Învățarea socială este procesul
de asimilare a experienței sociale, concentrată în norme, valori, atitudini și modele de
comportament. A. Bandura subliniază că principala modalitate prin care se realizează învățarea
socială este expunerea la model și imitația.
Jocul este activitatea fundamentală la vârsta copilăriei, procesul natural prin care copiii
învață și se dezvoltă. Jocul este munca copilului ( Montessori, 1966), instrumentul prin care
copilul acționează și scoate la lumină sentimente și idei interioare. El câștigă în procesul de joc
noi înțelegeri asupra lumii înconjurătoare ( Erikson, 1963), pune în mișcare toată capacitatea
de a stăpâni și influența realitatea ( Piaget, 1973). Învățarea prin joc se bazează pe experiența
283
SUCEAVA 2024
personală a copilului, pe concordanța dintre nevoile de acțiune, de joc ale copilului și condițiile
oferite de realitate, pe relațiile sociale dintre copii, dintre copii și adulți, pe respectarea unicității
și identității fiecărui copil.
În grădiniță se promovează elaborarea unor strategii care să faciliteze un mod de viață
care îndeamnă la acceptare. Colectivitatea trebuie să țină cont de o relație tripolară la nivelul
grădiniței: educatoare/ părinți/ copii. Conotația esențială pentru reușită este existența unei relații
destinse, comprehensive, constructiviste.
Metode de ultimă generație utilizate în educarea conduitei sociale
Studiul de caz (Cerghit, 1980, p. 198-200) a apărut din nevoia găsirii unor căi de
apropiere a instruirii de modelul vieţii. S-a impus treptat ca una dintre cele mai active metode,
de mare valoare aplicativă şi euristică, cu largi posibilităţi de utilizare în şcoală.
Metoda studiului de caz „mijloceşte o confruntare directă cu o situaţie din viaţa reală,
autentică”. În grădiniţă este o metodă mai rar folosită, deşi uneori, anumite etape ale acesteia
sunt prezente în activitatea cu preşcolarii, în analizarea unor evenimente curente sau preluate
din texte literare.
Studiul de caz (Breben, S. şi colaboratorii, 2002, p. 316-324) urmăreşte exersarea
capacităţii preşcolarilor de a decide şi soluţiona situaţii-problemă existente în viaţa reală,
determinând copiii să analizeze şi să compare diferite situaţii. Această metodă oferă
posibilitatea afirmării libere a opiniilor, dar şi alegerea soluţiei optime după dezbaterea lor.
Studiul de caz presupune parcurgerea mai multor etape: selectarea cazului, expunerea cazului,
dezbaterea cazului de către copii și formularea diagnosticului, stabilirea variantelor de
soluționare, compararea variantelor de rezolvare, alegerea soluției, evaluare.
Metoda are un puternic caracter activ, oferind oportunităţi de a aplica teoria în practică.
În atenţia educatoarelor trebuie să stea selectarea cu grijă a cazurilor, pentru că nu toate
exemplele din viaţa cotidiană pot deveni studiu de caz; totodată trebuie găsite soluţii reale care
să fie finalizate. Acestea pot fi preluate dintr-o ştire apărută la televizor, dintr-un ziar sau chiar
relatată de unul dintre colegi. Este important să se respecte etapele şi să se realizeze obiectivele
propuse, antrenând membrii grupului, rolul educatoarei fiind acela de a-i călăuzi pe copii şi de
a avea capacitatea de a-i asculta empatic.
De exemplu, la o emisiune TV a apărut următoarea ştire: În urma unui incendiu
grădiniţa din localitatea... a fost distrusă. Copiii au rămas fără jucării, mobilier, spaţii de joacă
etc. Pornind de la această ştire se desfăşoară o activitate care se bazează pe studiul de caz, în
cadrul domeniului om şi societate (DOS), cu tema „Ajutaţi copiii fără grădiniţă”. Întrebarea
„Cum îi putem ajuta?” invită preşcolarii la acţiune, la găsirea unor soluţii. Astfel, discuţiile sunt
orientate în diferite direcţii care să determine anumite coordonate: locul („Unde a avut loc
întâmplarea?”), timpul („Când s-a întâmplat?”), cazul („Ce s-a întâmplat?”), personajele
(„Despre cine este vorba în ştirea TV?”), cauza („Din ce cauză copiii au rămas fără jucării,
mobilier, etc….”).
Preşcolarii sunt îndrumaţi să ceară lămuriri educatoarei, să colaboreze în grupuri mici,
analizând variante de lucru (Exemplu: „Cum putem sprijini copiii?”, „Ce le putem oferi?”,
„Cine ne poate ajuta?”, „Ce vom face pentru ei?” ), să se documenteze pentru a atrage atenţia
părinţilor despre evenimentul pus în discuţie, aceştia fiind implicaţi în rezolvarea cazului
respectiv.
Mediul în care copilul se joacă şi îşi desfăşoară întreaga activitate aduce în faţa lui
numeroase cazuri: în timpul jocului sparge geamul cu o piatră, strică jucăriile, loveşte colegul,
distruge muşuroiul de furnici, rupe crengile copacilor, alunecă şi se răneşte, etc. Cazurile aduse
în discuţie trebuie să sensibilizeze copiii, să se bazeze pe empatie, să aibă soluţii reale pentru a
fi duse la bun sfârşit.
284
SUCEAVA 2024
Reprezentarea ideilor prin desen este o modalitate care se utilizează la nivelul

preşcolarilor, aceştia redând ceea ce simt prin intermediul limbajului plastic.
Foarte multe exemple pot fi extrase din poveşti, în acest mod analizându-se
comportamentul fetei babei din povestea lui Ion Creangă, al Scufiţei Roşii faţă de lup, al
copilului din poezia „Gândăcelul”, al căţeluşului şchiop din poezia cu acelaşi nume.
Studiul de caz are numeroase beneficii, pentru faptul că apropie actul învăţării de viaţa
cotidiană, formează capacităţi de diagnosticare, de a lua decizii, de a organiza şi soluţiona,
exersează deprinderile de a asculta activ, sistematizează şi verifică cunoştinţele.
Dilema morală, metodă de formare a conștiinței morale poate fi întâlnită în grădiniță în
cadrul activităților de educație pentru societate (DOS), prin utilizarea unor scurte povestiri care
să-i determine pe preșcolari să găsească soluții viabile de rezolvare a situațiilor prezentate.
Dilema morală este o situație complexă ce implică un conflict moral între două imperative
morale, dintre care se alege unul în detrimentul celuilalt.
Exemplu:
Ionuț este un copil de la grupa mare care vine în fiecare zi la grădiniță și se joacă frumos
cu colegii săi. De câtva timp, el este foarte trist. Întrebat de educatoare despre motivul supărării
lui, băiatul spune că fratele mai mic este foarte bolnav și ar dori să-i facă o surpriză plăcută
pentru a se însănătoși mai repede. La scurt timp după acest eveniment, una din jucăriile cele
mai interesante ale grupei, un Roboțel vorbăreț, a dispărut. Ionuț îl dusese, fără știrea nimănui
acasă, fratelui mai mic, cu scopul de a-l înveseli, crezând că acest lucru va provoca însănătoșirea
lui. El le spusese părinților că jucăria a fost împrumutată, dar de fapt lucrurile nu stăteau așa.
Sesizând dispariția roboțelului, copiii au început să o caute peste tot, anunțând educatoarea
despre lipsa acestuia. În sufletul lui Ionuț se dădea o bătălie: să spună colegilor depre fapta sa
sau să aducă jucăria la grădiniță fără să spună nimănui nimic?
” Cum credeți că a procedat Ionuț?”/ ” Cum ar fi trebuit să procedeze?”/ ”Voi ce ați fi făcut
dacă ați fi fost în locul lui?”
Literatura pentru copii oferă suficiente exemple de dileme morale care pot fi dezbătute
cu preșcolarii în cadrul activităților din grădiniță (poveștile populare, “Povestea puișorului
îngâmfat”, “Puf Alb și Puf Gri”). Exemplele prezentate furnizează modele de urmat pentru
cadrele didactice din învățământul preșcolar, ele fiind aplicate în activitatea desfășurată cu
preșcolarii pe parcursul mai multor generații.
Concluzii
În grupul de joacă sau de prieteni, în instituțiile de învățământ, copilul dobândește și
aplică informații, priceperi, deprinderi, conlucrează cu cei din jur, creează și recreează lumea,
având mereu pe cineva alături: părinți, membri ai familiei, educatori, colegi și colaboratori,
mediul în care trăiește, toți acești factori punându-și amprenta asupra dezvoltării personalității.
Bibliografie
1. Ștefan, C.,Kallay, E.,( 2010), Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari,
Editura ASCR, Cluj-Napoca;
2. Breben,S., Ruiu G., Fulga M., Gongea E., ( 2002), Metode interactive de grup, Editura Arves;
3. *** Ghid de bune practici pentru educaţie timpurie, (2008);
4. http://developingchild.harvard.edu/resources/inbrief-resilience-series/
285
SUCEAVA 2024
78. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ FAMILIE – O NECESITATE
Educ. Oltean Adina-Lavinia,

G.P.N. „Albinuţaˮ Rădăuţi
Colaborarea grădiniță-familie este o necesitate, intrucât ambii factori educaționali au

un obiectiv comun: asigurarea unui sistem unitar de cerinţe pentru educarea si instruirea
preşcolarului.
-mediul familial este primul mediu educativ al copilului. La început, copilul îşi petrece cea mai
mare parte a timpului în familie, iar legătura dintre copil şi familie este foarte strânsă.
-grădinița este primul mediu instituţionalizat de socializare. Influenţa educaţională a grădiniţei
creşte în intensitate, până ce devine dominantă. La relaţiile de tip afectiv din familie sunt
adăugate relaţii noi.
Interesul comun al celor doi factori determină o apropiere cu dublu sens, familie -
grădiniţă, grădiniţă-familie. Nu pot exista rezultate pozitive în educarea copilului dacă nu există
o corelare perfectă între influenţele educative ale familiei si grădiniței, dacă familia și grădinița
nu acționează unitar.Prin încheierea parteneriatelor cu părinţii, aceştia sunt încurajaţi să ia parte
la planificarea şi derularea programelor educative pentru copii, ceea ce implică o
responsabilizare şi o eficienţă sporită. Astfel, părinţii au posibilitatea să-şi cunoască mai bine
copiii, modul lor de manifestare în viaţa de grup, pot înţelege mai bine rolul lor educativ.
Printre obiectivele principale ale colaborării dintre instituţiile educative şi familie
putem aminti:
- înlăturarea factorilor perturbatori în cadrul comunicării grădiniţă - şcoală –familie;
- creşterea gradului de implicare a părinţilor în toate activităţile şcolare şi extraşcolare;
- schimbarea mentalităţii neadecvate a unor părinţi faţă de grădiniţă / şcoală;
- cunoaşterea de către părinţi a posibilităţilor şi nevoilor psihofizice ale copiilor;
- învăţarea unor deprinderi şi tehnici de muncă intelectuală sub formă de activităţi comune copii
– părinţi - cadre didactice.
Majoritatea părinţilor au nevoie de informaţii de bază referitoare la copiii lor. Ei vor
să fie informaţi despre scopul de bază al programului educativ la care participă copiii lor şi
doresc să fie implicaţi în luarea deciziilor.Părinţii vor să fie la curent cu progresele copilului.
Pentru realizarea parteneriatului cu părinţii este esenţial ca:
- părinţii să fie priviţi ca participanţi activi, care pot aduce o contribuţie reală şi
valoroasă la educarea copiilor lor;
- să se recunoască şi să se valorifice informaţiile date de părinţi referitor la copii;
- părinţii să ia parte la adoptarea deciziilor referitoare la copiii lor;
- responsabilitatea să fie împărţită între părinţi si educatoare;
- părinţii să facă parte din comitetele de părinţi;
- să ajute la continuarea programului educativ acasă;
- să urmărească în mod regulat progresul copiilor lor;
- să ia parte, să sprijine activităţile extraşcolare organizate împreuna cu educatoarea.
286
SUCEAVA 2024
Colaborarea grădiniţei cu familia se realizează în diferite forme:

Lectoratele cu părinţii în care se dezbat anumite teme educaţionale de interes pentru
părinţi. Aceste activităţi se desfăşoară la iniţiativa educatoarei, a personalului medical al
grădiniţei sau a consilierului şi presupun implicarea activă şi directă a adulţilor, cu scopul
formării şi dezvoltării competenţelor parentale ale acestora. Aceste lectorate se pot realiza şi
sub formă de jocuri, iar alături de părinţi pot participa şi copiii. Este important ca aceste grupuri
să fie mai restrânse, iar participarea să fie la libera alegere a adulţilor, deoarece acest tip de
activitate necesită o mare disponibilitate din partea părinţilor.
Consultaţiile pedagogice individuale sau colective cu părinţii au un rol important în
colaborarea dintre grădiniţă şi părinţi şi se desfăşoară spre binele şi folosul copilului, dar şi a
părinţilor sau a cadrului didactic. În cadrul consultaţiilor educatoarea discută concret cu părinţii
copilului despre dezvoltarea copilului, despre eventualele probleme comportamentale sau
situaţii conflictuale ale acestuia, dar şi despre progresele şi regresele copilului. Este esenţial ca
părinţii să fie implicaţi în căutarea soluţiilor în rezolvarea unor anumite probleme a copilului şi
ca aceste soluţii să fie aplicate atât la grădiniţă cât şi acasă. Este indicat ca aceste consultaţii
pedagogice să aibă loc cel puţin de 2 ori pe an şi ca ele să fie programate din timp, lăsând
posibilitate părinţilor, dar mai ales educatoarei să se pregătească în prealabil pentru această
discuţie cu părinţii. Această pregătire se referă la o observare mai atentă a copilului respectiv,
şi adunarea de informaţii sau materiale, dacă părinţii au cerut informaţii suplimentare asupra
unei situaţii. Aceste consultaţii sunt de o importanţă majoră, deoarece sub forma acestui
parteneriat educaţional se realizează colaborarea de care beneficiază atât copilul, dar şi părintele
acestuia şi nu în ultimul rând şi cadrul didactic.
Lecţii deschise, activități demonstrative- permit părintelui:
-să observe modul în care se implică în activitate copilul său, relaţia dintre el şi educatoare,
dintre el şi ceilalţi copii, reușitele și/ sau dificulăţile pe care le întâmpină
-să evalueze singur performanțele copilului său și să-l aprecieze, ținând seama de cerințele
educatoarei, dar și de nivelul colectivului din care face parte.
-sa observe modul in care se comporta copilul în colectivitate
Corespondenţa cu părinţii se referă atât la informarea părinţilor pe cale scrisă a progreselor
copiilor, dar şi la afişarea diferitelor teme educaţionale. De exemplu, scrisorile de intenţie sunt
un bun prilej de comunicare între părinţi şi educatoare. Prin acestea părinţilor nu li se comunică
doar informaţii privind temele care urmează a fi abordate, ci totodată aceştia sunt încurajaţi să
participe prin pregătirea unor materiale reprezentative de exemplu.
Voluntariatul- Ca voluntari, părinţii se pot implica în acțiuni ca:
- organizarea unor evenimente speciale ( excursii, vizite, serbări, concursuri). Ei pot căuta
resurse pentru activităţi sau proiecte, să ajute la desfăşurarea lor De cele mai multe ori, părinţii
participă doar ca spectatori la serbările copiilor, nefiind implicați direct în munca copilului şi a
educatoarei din spatele acestor reprezentaţii, ci văzând doar rezultatul final ale acestora. Prin
crearea parteneriatelor familie-grădiniţă în cadrul acestor serbări se poate introduce de exemplu
şi un dans, un cântec sau o scenetă pregătită şi interpretată doar de către părinţi sau chiar de
către părinte alături de copil.
- desfăşurarea unor acţiuni de reparare şi îmbunătăţire a bazei materiale a grădiniţei: pot ajuta
la zugrăvirea unor spaţii, vopsirea jucăriilor din curtea grădiniţei, amenajarea spaţiului de joacă
etc.
287
SUCEAVA 2024
- colectarea de fonduri. Folosindu-şi talentele, părinţii pot organiza, în cadrul unor proiecte
speciale, acţiuni de colectare a fondurilor. De exemplu, organizarea unei tombole cu obiecte
confecţionate de părinţi (jucării, picturi etc.), a unei expoziţii cu vânzare, identificarea şi
contactarea unor sponsori din comunitate etc.
Prin implicarea părinţilor în astfel de activităţi, aceştia au posibilitatea să descopere şi
să cunoască înclinaţiile artistice ale copilului, să-şi aprecieze obiectiv copiii şi chiar să-şi
însuşească unele metode educative noi.
După părerea mea, cultivarea unor relaţii de parteneriat efectiv între grădiniţă şi
familie, în sprijinul educaţiei şi creşterii copilului constituie cheia succesului viitor în adaptarea
şi integrarea şcolară. Relaţiile de colaborare dintre părinţi şi unitatea de învăţământ pe care o
frecventează copilul lor constituie primul pas către o educaţie deschisă, flexibilă şi dinamică a
Procesul de colaborare cu părinţii asigură atingerea scopului educaţional, şi anume de
a obţine dezvoltarea globală a copilului. Prin colaborarea părinţilor cu grădiniţa, aceştia pot
completa, sprijini şi dezvolta personalitatea copilului. O educaţie adevărată şi reală se
fundamentează în familie şi se continuă în grădiniţă şi şcoală. Pe de altă parte, tot ceea ce copilul
învaţă în grădiniţă pierde din importanţă şi eficienţă în condiţiile în care părinţii nu întăresc şi
nu valorifică programul educativ desfăşurat în cadrul grădiniţei.
Toate aceste motivaţii conduc la necesitatea realizării parteneriatelor reale dintre
familie şi grădiniţă, în care spre beneficiul copiilor, implicarea familiei în viaţa grădiniţei să fie
una concretă, activă şi de durată, aşa încât membrii acestora să devină parteneri reali în educaţia
copiilor lor.
Bibliografie:
1. Bătrînu, E., Educaţia în familie. Bucureşti: Editura Politică,(1980);
2. Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa. Iaşi: Editura Compania, (2000);
3. Glava, A., Introducere în pedagogia preşcolară. Cluj-Napoca: Editura Dacia,
(2002);
288
SUCEAVA 2024
289
SUCEAVA 2024
79. IMPORTANȚA PARTENERIATULUI FAMILIE-GRĂDINIȚĂ-ȘCOALĂ-

COMUNITATE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI PREȘCOLAR
Prof.înv.preșc.Romega Oltița
G.P.N.Poieni,Udești
Educația nu este numai pregătitoare pentru școală, ci este înțeleasă tot mai mult ca un flux
continuu de influențe modelatoare și transformatoare exercitate petot parcursul vieții
individului.Atunci când aceste influențe sunt organizate adecvat și răspund nevoilor interne
personale, ele construiesc, modelează și transformă personalitatea.
Adecvarea presupune corespondența cu nevoile și cerințele individuale.
Educația este eficientă atunci când consideră copilul în centrul ei ca parte activă și
motivată la propria devenire.
O componentă importantă în educarea copilului preșcolar o constituie procesul
informativeducativ la care contribuie familia, grădinița, școalași comunirarea.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe educative ce se
exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se manifeste
permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei.
La intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare
de sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în
dezvoltare etc. În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi
metode ştiinţifice, deţine mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al
fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei
trebuie să fie în beneficiul copilului.
Uneori, între cele două medii educative, există diferenţe majore de reguli, valori, cultură etc. În
această situaţie, copilul este supus adaptărilor şi readaptărilor repetate, care îl marchează
profund: se instalează o stare de confuzie internă, copilul neştiind ce reguli să-şi asume, care
valori sunt acceptate social. Mai mult chiar, putem vorbi şi despre o traumă emoţională, copilul
simţindu-se vinovat dacă va adera la valorile grădiniţei, în defavoarea valorilor familie (sau
invers).
Prevenirea unor dezacorduri nu se poate asigura fără o relaţie corespunzătoare dintre grădiniţă
şi familie. Educatorul joacă un rol important în cunoaşterea familiei, a caracteristicilor şi
potenţialul ei educativ. Cei doi factori implicaţi în educarea copiilor cu vârste cuprinse între 3–
6/7 ani, familia şi grădiniţa, trebuie să armonizeze modelele educative promovate, să-şi
transmită reciproc informaţii privind particularităţile de dezvoltare ale copilului, valorile
promovate, climatul
educaţional, aşteptări în ceea ce priveşte educarea acestuia.
carei salută cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica ce pregăteşte cele mai
familia, influenţează dezvoltarea copilului.
Enumerăm în continuare modalităţi prin care se poate realiza parteneriatul dintre familie şi
grădiniţă: ședinţele cu părinţii, consultaţiile cu părinţii, vizitele periodice la domiciliu, ateliere
290
SUCEAVA 2024
de lucru cu părinţii, participarea părinţilor la activităţile de la grupă .

Unicitatea fiecărui copil este determinată de particularităţile individuale, dar şi de
influenţele socio-culturale ale comunităţii în care trăieşte. Educaţia copilului este o acţiune care
presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între toţi adulţii care îl susţin în
dezvoltare şi cu care acesta intră în contact. Acest lucru presupune ca parteneriatul educaţional
dintre familie
şi grădiniţă să se extindă şi către comunitatea care le include.
Parteneriatul educaţional se realizează între: Agenţii educaţionali (copii, părinţi, personalul
grădiniţei, specialişti în probleme de educaţie: psihologi, consilieri psiho-pedagogi, logopezi,
terapeuţi etc.); Instituţii ale educaţiei (familie, grădiniţă, şcoală, centre comunitare, cluburi
sportive, cluburi ale copiilor etc.); Membrii ai comunităţii cu influenţă asupra dezvoltării
copilului
(medici, reprezentanţii primăriilor, ai Poliţiei, ai bisericii, ai Direcţiilor regionale de protecţie a
copilului etc.)
desfăşurate să fie în beneficiul acestora.
Colaborarea cu cabinetele de asistenţă psihopedagogică se adresează în egală măsură copiilor,
părinţilor şi cadrelor didactice, urmărind o educaţie eficientă şi o dezvoltare optimă a
personalităţii copilului prin armonizarea comportamentelor acestora : „Şcoala părinţilor“ care
constă în activităţi de informare, formare şi consiliere a părinţilor în vederea creşterii abilităţilor
parentale.
educaţia copilului. Parteneriatul dintre cele două – şcoală şi grădiniţă – are ca scop primordial
identificarea celor mai eficiente căi de adaptare a copiilor la noul mediu educativ.
Parteneriatul se poate concretiza prin schimburi de experienţă între învăţători şi educatori (lecţii
deschise, mese rotunde, ateliere de lucru etc.), activităţi comune la care să participe copiii şi
părinţii (vizite la şcoală, proiecte educative de genul „Săptămâna lecturii“, „Ziua porţilor
deschise“ , „Şcolar pentru
o zi“ etc.).
Colaborarea cu Primăria este esenţială întrucât această instituţie se implică în dezvoltarea şi
întreţinerea bazei materiale a grădiniţei, dar şi în derularea şi sprijinirea unor acţiuni sau
proiecte educative. Primăria, în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi cu alte
instituţii, poate să
iniţieze programe care vin în sprijinul îmbunătăţirii activităţii educative din grădiniţe (de
exemplu: „Concurs de desene pe asfalt“, „Festivalul de teatru pentru copii“, „Expoziţie de carte
pentru preşcolari“ etc.) Grădiniţa poate solicita ajutorul Primăriei în susţinerea unor proiecte,
atât din punct de vedere material, cât şi pentru promovarea acestora în comunitate.
Colaborarea cu Poliţia ajută în educaţia preventivă şi cultivarea comportamentelor
prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activităţi de informarea a copiilor asupra
unor reguli care trebuie respectate astfel încât viaţa şi siguranţa lor să nu fie pusă în pericol.
Exemple de proiecte: „A fost odată un poliţist...“(transformarea derulării evenimentelor în
poveşti
cunoscute: „Capra cu trei iezi“, „Scufiţa Roşie“, dramatizări ale acestora); „Micii bicicliști“ ,
”Atenție la traversare”(pe teme de educaţie rutieră).
Colaborarea cu biserica înlesneşte promovarea valorilor moral-religioase care sunt
importante în educaţia morală şi comunitară a copilului. Această colaborare este foarte
importantă în special în comunităţile multietnice, în care oamenii aparţin diferitelor culte
religioase. Copiii trebuie să înveţe că, indiferent de religie, toţi suntem egali şi avem aceleaşi
291
SUCEAVA 2024
drepturi. Exemple de proiecte: „Crăciunul - sărbătoarea tuturor creştinilor“, „Bucate de

sărbători“.
În concluzie, parteneriatele educaţionale au un beneficiu vital pentru micii preșcolari
deoarece contribuie în mod hotărâtor la dezvoltarea personalităţii acestora, precum și la
obținerea unor performanţe şcolare înalte, indiferent de cultură, proveniență, etnie sau de
resursele materiale şi financiare ale copilului. Toți avem de câștigat de pe urma unei colaborări
grădiniță,școală, familie și
comunitate, însă cel care beneficiază, înzecit, este copilul căruia i se deschid numeroase portițe
spre un viitor strălucit și asta datorită celor ce își fac datoria cu iubire, demnitate și
profesionalism.
Bibliografie:
Cristiana Boca (coord.), Mihaela Bucinschi, Aniţa Dulman (2009). Educaţia timpurie şi
specificul dezvoltării copilului: modul general pentru personalul grădiniţei / Educaţia 2000+,
Bucureşti
Sorin Cristea, (2001) . Pedagogie generală, Curs pentru Învăţământul Deschis la Distanţă,
Universitatea “Ovidius” – Constanţa
Sorin Cristea, Filip Stanciu (2010) ,Fundamentele educației, vol 1, Editura Prouniversitaria,
București
292
SUCEAVA 2024
80. GRĂDINIŢA, FAMILIA, COMUNITATEA –COLABORATORI ÎN

MODELAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI PREŞCOLAR
Educ. Onuțu Laura

Ritmul actual de viaţă, noile cerinţe socio – economice şi culturale, au adus schimbări
importante în modul în care familia se implică în formarea şi educarea copilului încă din primii
ani de viaţă. Familia este prima şcoală a copilului. Influenţa ei asupra formării şi dezvoltării
personalităţii copilului este atât de puternică, încât urmele ei rămân întipărite pentru toată viaţa
asupra profilului moral şi spiritual al acestuia. De asemenea, ea este unul din primele medii de
socializare şi educare, datorită posibilităţilor pe care le are de a-i oferi copilului primele
informaţii despre lumea ce-l înconjoară, primele norme şi reguli de conduită, precum şi climatul
socio – afectiv necesar trebuinţelor şi dorinţelor sale. Intrând apoi în primul colectiv organizat,
grădiniţa, copilul capătă o viziune mai largă asupra mediului socio – afectiv, îşi însuşeşte
normele de conduită ale grupului, stabileşte relaţii, se bucură împreună cu colegii săi de o
reuşită, îşi poate compara posibilităţile în raport cu ceilalţi copii.
Copilul, la sosirea sa pe lume, ia contact cu societatea, care îl preia ca o parte integrantă.
El primeşte o identitate, intră în prima formă socială – familia, căreia i se mai alătură medicul
de familie, biserica, primăria, fiecare aducându-şi aportul la dezvoltarea acestuia. Este necesar
ca toţi părinţii să fie conştienţi că reprezintă adevărate modele de urmat în ochii celor mici. Ei
joacă un rol dominant în influenţarea încrederii şi motivaţia copilului de a deveni un viitor adult
de succes.
Există cercetări care evidenţiază atributele părinţilor şi a educatorilor, care ar asigura
succesul parteneriatelor familie – instituţia şcolară, cum ar fi: sensibilitatea, consecvenţa,
abilitatea de a asculta, imaginea de sine pozitivă, flexibilitatea, centrarea pe copil, autoinstruirea
permanentă.
Colaborarea grădiniţei cu familia prin intermediul derulării unor parteneriate presupune
respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi:
 să ofere tuturor părinţilor oportunităţi de a participa activ la experienţele educaţionale ale
copiilor;
 copiii să fie participanţi activi în interacţiunile familie – grădiniţă – comunitate;
 colaborarea familie – grădiniţă să constituie atât mijloc pentru rezolvarea problemelor dificile,
cât şi cadrul de sărbătorire a realizărilor şi performanţelor deosebite;
 relaţia dintre cele două instituţii să constituie fundamentul restructurării educaţionale şi al
reînnoirii comunităţii.
Iniţierea de către educatoare a unor parteneriate de colaborare între grădiniţă, familie și
comunitate are darul de a creşte implicarea conştientă şi interesată a comunităţii în educaţia
copilului. Depinde de fiecare cadru didactic, ca prin felul prin care se implică în derularea
parteneriatului, să convingă că activităţile desfăşurate au avut eficienţă şi şi-au atins obiectivele
propuse.
Prin parteneriatul „Grădiniţa și familia – colaboratori în socializarea personalităţii
copilului preşcolar”, am urmărit ca obiectiv general iniţierea tuturor în cunoaşterea
293
SUCEAVA 2024
comportamentului propriilor copii, aplicarea strategiilor educaţionale eficiente, care să conducă

la socializarea acestora.
Modalităţile de colaborare cu familia au fost:
 dezbateri pe teme de interes comun, cu participarea unor invitaţi de competenţe diferite;
 activităţi demonstrative desfăşurate cu copiii, asistate de părinţi;
 seminarii de informare, noutăţi în domeniul legislativ;
 solicitarea şi implicarea în acţiuni extracurriculare (concursuri, vizionare de expoziţii,
spectacole de teatru, etc.);
 acţiuni de consiliere individuală şi în grup privind evoluţia copilului preşcolar.
Au fost stabilite următoarele obiective privind activitatea şi îndatoririle educatoarei:
 să familiarizeze părinţii cu specificul şi conţinutul procesului instructiv – educativ desfăşurat
în grădiniţă;
 să acorde consiliere individuală şi/sau în grup pe teme de educaţie a copilului în familie şi în
grădiniţă;
 să valorifice bunele experienţe educative în rândul părinţilor;
 să înregistreze cu atenţie informaţiile primite de la părinţi şi să le valorifice în acţiunile
educative desfăşurate cu grupa de copii;
 să organizeze acţiuni colective copii – părinţi – educatoare, care să pună în lumină rolul
fiecăruia în cadrul parteneriatului.
Obiectivele specifice de colaborare a părinţilor cu grădiniţa au fost:
 să participe activ în cadrul parteneriatului;
 să continue şi să valorifice în familie programul educaţional propus de grădiniţă;
 să fie permanent alături de copil, să-l sprijine, să-i asigure un climat familial favorabil;
 să dea dovadă de perseverenţă în acţiunile educative, apelând la consiliere ori de câte ori este
necesar;
 să manifeste spirit de colaborare, altruism faţă de ceilalţi părinţi participanţi la parteneriat;
 să susţină activ acţiunile educative desfăşurate şi să manifeste încredere în reuşita şi eficienţa
acestora.
Prezint în continuare calendarul de activităţi pe care le-am desfăşurat în parteneriatul
„Grădiniţa şi familia – colaboratori în socializarea personalităţii copilului preşcolar”:
N
R.
MODALITĂŢI DE
C DATA TEMA OBIECTIVE
REALIZARE
R
T.
Cunoaşterea de către
părinţi a personalului
-vizitarea şi prezentarea
didactic şi administrativ şi
grădiniţei;
a condiţiilor materiale
„Grădiniţa oferite de grădiniţă. -întâlnirea cu personalul
1. Septembrie vă aşteaptă
didactic şi administrativ;
cu drag!” Familiarizarea copiilor cu
grădiniţa, sala de grupă şi -prezentarea ofertei
colegii. activităţilor opţionale;
Socializarea copiilor.
294
SUCEAVA 2024
-seminar de dezbatere;
Familiarizarea părinţilor
„Rolul cu specificul activităţilor -referat –
parteneriat copiilor în grădiniţă. „Responsabilitatea
ului
familiei în asigurarea
grădiniţă – Consilierea individuală
climatului optim de
2. Octombrie familie în şi/sau în grup pe teme de
dezvoltare fizică şi psihică
socializare educaţie a copilului în
a copilului”;
a şi familie şi grădiniţă.
modelarea -expoziţie de carte –
copilului” Înregistrarea progreselor
„Copilul şi copilăria în
copiilor în colectivitate.
literatură”;
părinţi a gradului de
implicare şi participare a
copiilor în activitate.
-activitate demostrativă,
Constatarea nivelului de derulată de educatoare cu
„Toamnă, cunoştinţe şi al lacunelor copiii, în prezenţa
3. Noiembrie să te duci copiilor. părinţilor;
cu bine!”
Stimularea dorinţei -expoziţie – „Toamna,
copiilor de a se evidenţia anotimpul auriu”;
în faţa părinţilor.
Dezvoltarea spiritului de
echipă.
Valorificarea tradiţiilor şi
obiceiurilor populare de
iarnă.
„În
aşteptarea Implicarea părinţilor în -șezătoare;
lui pregătirea recuzitei şi
4. Decembrie -serbarea Pomului de
costumelor copiilor.
Moş Crăciun;
Crăciun” Trăirea unor emoţii şi
sentimente de bucurie
împreună cu colegii şi
părinţii.
Cultivarea sentimentelor -petrecerea unor momente
de dragoste şi respect din programul zilei în
„Iarna, la între copii şi bunici. grădiniţă în prezenţa
5. Ianuarie bunicilor, părinţilor;
gura sobei” Stimularea procesului de
socializare a copiilor în -vizionarea de CD-uri cu
colectivitate. poveşti pentru copii;
295
SUCEAVA 2024
părinţi a măsurilor pentru -întâlnire şi dialog între
menţinerea şi dezvoltarea părinţi, copii, medic;
„Medicul – sănătăţii fizice şi mentale
6. Februarie prietenul a copiilor. -lectorat pentru părinţi;
copiilor”
Educarea copiilor privind -dezbatere pe teme de
încrederea în medicul de interes comun;
familie.
Întărirea legăturilor între
mamă şi copil.
Stimularea sentimentelor -spectacol artistic dedicat
„Mărţişor
de dragoste şi respect faţă zilei de 8 Martie;
şi ghiocei
7. Martie de mamă şi a persoanelor
pentru ziua -expoziţie – „Mărţişoare şi
de sex feminin care îi
mamei” felicitări pentru mama”;
îngrijesc pe copii.
Exersarea calităţilor
artistice ale copiilor.
Conştientizarea copiilor şi -acţiuni gospodăreşti
a părinţilor că ordinea şi comune;
curăţenia asigură
sănătatea mediului de -îngrijirea spaţiului verde
viaţă. şi a terenului de joacă din
„Grădiniţa curtea grădiniţei;
mea, cea Exersarea unor abilităţi
practice – gospodăreşti -ordine în centrele de
mai activitate ale grădiniţei;
frumoasă şi desfăşurate în sala de
curată!” grupă.
8. Aprilie
Trăirea momentelor de
pietate ale sărbătorilor
Sfintelor Paşti în -expoziţie cu lucrări ale
colectivitate. copiilor – „Ouă
„Paştele – încondeiate”;
bucuria Participarea copiilor
Învierii” alături de familie la
tradiţiile pascale.
Valorificarea
„Părinţii şi experienţelor educative în
educatorul rândul părinţilor. -referat – „Copilul şi
– modele
9. Mai Consilierea individuală şi comportamentul lui în
în educarea
în grup pe teme de familie şi societate”
copilului
preşcolar” educaţie a copilului în
familie şi grădinţă.
296
SUCEAVA 2024
Valorificarea în familie a
progreselor înregistrate de
copil la grădiniţă.
Dezvoltarea relaţiilor
bazate pe prietenie şi
respect între copii, familie
şi educatoare. -carnaval – „Personaje din
„Carnavalu lumea poveştilor”;
1
Iunie l Trăirea unor emoţii şi
0 -concurs – „Cea mai
prieteniei” sentimente de bucurie
împreună cu colegii şi frumoasă mască”.
părinţii.
Confecţionare măşti.
În urma derulării parteneriatului s-au evidenţiat următoarele aspecte:

 s-a întărit relaţia dintre educatoare şi părinţi;
 grupul de părinţi s-a sudat, s-au stabilit relaţii de prietenie, colaborare şi împărtăşire din
propriile experienţe;
 relaţia părinte – copil s-a îmbunătăţit, fiecare părinte devenind mult mai conştient de rolul şi
importanţa pe care o are în modelarea personalităţii copilului;
 activităţile desfăşurate în cadrul parteneriatului au contribuit la creşterea gradului de socializare
a copilului şi au subliniat importanţa modelării personalităţii acestuia de la cea mai fragedă
vârstă.
Procedând cu tact şi respectând drepturile copilului, tratându-l cu consideraţie şi
înţelegere, atât familia, cât şi grădiniţa, ajutate de comunitate, se vor bucura de generaţii de
tineri ce se vor integra cu succes în societate.
BIBLIOGRAFIE
Curriculum pentru educație timpurie, 2019

Ecaterina Adina Vrăsmaş, (2002) - Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura „Aramis”,
Bucureşti
Viorica Preda, (1999) - Copilul şi grădiniţa, Editura „Compania”, Bucureşti
Metoda proiectelor la vârstele timpurii, 2002, Editura „V&I Integral”, Bucureşti
Grădiniţa,altfel, 2003, Editura „Miniped”, Bucureşti
Revista Învăţământul Preşcolar nr. 1-2/2006, nr. 2/2007, Editura Arlequin, Bucureşti
297
SUCEAVA 2024
81. GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA - ÎMPREUNĂ PENTRU COPII
profesor pentru învățământ preșcolar, Pîrghie Cristina

Școala Gimnazială „Petru Mușat, G.P.N. „Luminița”Siret
„Eu sunt copilul/Tu ții în mâinile tale destinul meu/Tu determini în cea mai mare măsură/Dacă
voi reuși sau eșua în viață,/ Educă-mă, te rog, ca să pot fi/ O binecuvântare pentru lume”
(din Child ҆s Appel, Mamie Gene Cole)
Educația copiilor reprezintă un proces complex și profund influențat de interacțiunea dintre trei
piloni fundamentali: grădinița, familia și comunitatea. Această triadă joacă un rol esențial în dezvoltarea
și formarea copiilor, oferindu-le un cadru în care să își dezvolte abilitățile, cunoștințele și valorile
necesare pentru a deveni membri activi și responsabili ai societății.
După familie, grădinița constituie prima experiență de viață a copilului în societate. Grădinița
este o instituție pregătitoare, unde copilul ia cunoștință cu activități și obiective care-i stimulează gustul
pentru investigație și acțiune, îl provoacă să se exprime și îi propune, incipient angajarea în relațiile
sociale de grup.
Pentru a avea rezultate deosebite cu copiii, pentru a crea un mediu adecvat desfășurării cu succes
a procesului instructive-educativ, este indicat să existe un parteneriat educațional funcțional grădiniță-
familie.
Pentru întreținerea unei bune colaborări între grădiniță și familie, educatoarele trebuie să
desfășoare o multitudine de parteneriate, pentru a fi antrenați un număr cât mai mare de părinți în
desfășurarea acțiunilor propuse. Existând o colaborare strânsă educatoare-copil-părinte, poți avea
rezultate scontate, doar astfel poți realiza obiectivele propuse, poți crea o atmosferă benefică de învățare,
de joc, de prietenie, de încredere.
Grădinița este prima instituție formală de educație în viața copilului și îi oferă acestuia un mediu
sigur și stimulativ pentru a explora, învăța și interacționa cu alți copii și adulți. Cadrele didactice din
grădiniță au un rol crucial în modelarea experiențelor de învățare ale copiilor, oferindu-le sprijin și
îndrumare în procesul lor de dezvoltare.
Copiii învață să lucreze împreună și să își dezvolte abilitățile de colaborare prin
intermediul jocurilor și activităților de echipă, iar prin activitățile artistice și de creație sunt
încurajați să își exprime imaginația și să își dezvolte abilitățile motorii fine.
De asemenea, prin intermediul jocurilor de rol, copiii își pot dezvolta abilitățile de comunicare
și înțelegerea rolurilor sociale.
Familia reprezintă primul și cel mai influent mediu de învățare al copilului. Nu degeaba se spune
în popor „Se cunoaște până la bătrânețe cine are și cine nu are cei șapte ani de acasă”. Familia este pentru
copil primul grup în care exersează comportamentele sociale și se descoperă pe sine. Tot în familie,
copilul își însușeste limbajul Relația dintre părinți și copii este fundamentală în stabilirea unui fundament
solid pentru dezvoltarea acestora. Prin intermediul interacțiunii zilnice, familia oferă copiilor modele de
comportament, valori și tradiții care îi vor ghida în viață.
Lectura împreună cu copilul stimulează imaginația acestuia și îi dezvoltă abilitățile
lingvistice, iar participarea la activități practice, precum gătitul, îi învață pe copii despre nutriție,
măsurare și colaborare.
Petrecerea timpului în natură împreună cu familia îi oferă copilului oportunitatea de a
explora și de a învăța despre mediul înconjurător.
Comunitatea în care copiii trăiesc și se dezvoltă este, de asemenea, un element crucial în
educația lor. Școlile, bibliotecile, centrele comunitare și alte instituții locale joacă un rol important în
oferirea de resurse și oportunități educaționale suplimentare pentru copii. Totodată, interacțiunea cu
298
SUCEAVA 2024
diferite grupuri sociale și culturale îi ajută pe copii să înțeleagă diversitatea și să își dezvolte empatia și
toleranța.
Vizitarea diferitelor locuri din comunitatea locală îi expune pe copii la noi experiențe și
cunoștințe, iar participarea la proiecte de voluntariat îi învață pe copii despre empatie,
solidaritate și responsabilitate socială alături de participarea la evenimente culturale sau artistice
din comunitate, care îi sprijină pe copii să își dezvolte aprecierea pentru diversitatea culturală.
Colaborarea cu Poliția ajută în educația de prevenție și cultivarea comportamentelor
prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activități de informare a copiilor asupra
unor reguli, care trebuie respectate astfel încât viața și siguranța lor să nu fie pusă în pericol.
Colaborarea cu biserica înlesnește promovarea valorilor moral-religioase. Copilul
trebuie să învețe că, indiferent de religie, toți suntem egali și avem aceleași drepturi.
Prin acțiunile desfășurate în parteneriat cu comunitatea locală - Primărie, Poliție,
Pompieri, copiii sunt puși în diferite situații de a respecta pe cei de lângă ei și să-și formeze
deprinderi de a-și proteja propria persoană și pe ceilalți.
În orice parteneriat educațional, este important să fie implicați copiii, iar activitățile
desfășurate să fie în beneficiul acestora. În funcție de specificul comunității în care se află
grădinița, se pot realiza parteneriate cu: instituții sanitare, în susținerea unor activități care au
ca scop creșterea și dezvoltarea tuturor membrilor comunității, Asociații nonguvernamentale,
pentru rezolvarea unor probleme de ordin social, parteneri privați, care pot sprijini grădinița cu
fonduri materiale sau prin activități de voluntariat, Mass-media pentru promovarea imaginii
grădiniței, pentru promovarea ideilor noi, valorilor.
Prin crearea prteneriatului grădiniță-familie-comunitate copiii câștigă un mediu de
dezvoltare mai bogat, iar între participanți se creează relații pozitive și fiecare își va dezvolta
sentimental coeziuni sociale.
Pentru realizarea cu succes a parteneriatului grădiniță-familie-comunitate este necesar
ca partenerii să fie priviți ca participanți activi, să fie atrași în adoptarea deciziilor, să se
recunoască și să valorifice informațiile date de ei, iar responsabilitatea să fie împărțită între
educatoare, părinți și membrii comunității.
În concluzie, educația copiilor din perspectiva triadei grădiniță, familie și comunitate
este un proces interconectat care își propune să îi pregătească pe copii pentru a deveni membri
responsabili și activi ai societății. Prin colaborarea și implicarea tuturor celor trei entități, putem
asigura o dezvoltare armonioasă și echilibrată a copiilor noștri.
Bibliografie:
o ADIN, Ecaterina, (2002), Consilierea și educația preșcolară, Editura Aramis;
299
SUCEAVA 2024
82. GRĂDINIȚA, ȘCOALA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA, PARTENERI ÎN

EDUCAȚIA COPILULUI
Profesor pentru educație timpurie Pleșcan Lăcrămioara

Grădinița Gulliver Suceava
În concepţia specialiştilor, parteneriatul educaţional reprezintă o direcţie educativă

imperios necesară dezvoltării actuale a şcolii româneşti. Se pleacă de la premisa că succesul
copilului este condiţionat de influenţa mai multor factori, nu doar şcoala, ca mediu
instituţionalizat fiind răspunzătoare. În ziua de azi, copiii au mare nevoie de părinţii lor, fără
să-şi dea seama de acest lucru. Personalitatea lor fragedă poate fi modelată discret, cu mult tact
şi mai ales cu argumentele cele mai raţionale de care dispunem. Orice amestec brutal în sufletul
copilului, îi creează resentimente şi-l îndepărtează de părinţi sau de educator. Noi, cadrele
didactice, nu putem rămâne indiferenţi la dramele copiilor cu părinţi excentrici sau conservatori,
părinţi ,,de duminică”, părinţi,,de concediu”sau dimpotrivă, părinti care trudesc, se luptă cu
greutăţile vieţii să-şi educe copiii, părinţi educaţi sau părinţi care încearcă să se autoeduce.
Parteneriatul grădiniță- familie îşi propune schimbarea mentalităţii părinţilor, a atitudinilor şi
comportamentelor acestora.
O preocupare permanentă în întâlnirile cu părinţii a fost identificarea dificultăţilor pe
care le întâmpină aceștia în comunicarea cu proprii lor copii, precum şi mijloace de optimizare
a comunicării dintre aceştia. Părinţii trebuie să fie buni ascultători şi să găsească timpul necesar
pentru a comunica cu copilul. Când copilul doreşte să comunice ceva, părintele trebuie să
întrerupă orice activitate, acordându-i atenţia cuvenită, renunţând la atitudinea dominatoare.
Este împortant să i se ofere copilului regulile de bază ale comportării însoţite de exemple
concludente. O slabă comunicare poate crea probleme emoţionale, copilul pierzându-şi
încrederea în adulţi şi retrăgându-se într-o lume a sa. Observând efectele negative ale lipsei de
comunicare dar şi satisfacţiile pe care le au părinţii care reuşesc o bună comunicare cu proprii
copii, s-a concluzionat că pentru a avea un copil ,,bun” trebuie să depui o muncă susţinută şi
nicidecum să-ţi neglijezi copilul în favoarea altor preocupări.
Cunoaşterea copilului este o necesitate, părintele are obligaţia să cunoască
temperamentul copilului pentru că educaţia trebuie individualizată în funcţie de temperamentul
şi reactivitatea lui. În perioada copilăriei, temperamentul se află în forma lui nativă, dar treptat
se modelează, pe măsură ce educaţia din familie şi şcoală îşi spun cuvântul. Din experienţa
cadrelor didactice se constată că educaţia realizată în şcoală nu este solidă dacă elevul nu are
,,cei şapte ani de acasă”, ceea ce relevă că, în familie, trebuie să se pună bazele unei educaţii
sănătoase pentru viaţă.
Este important ca părintele să ştie că mediul de viaţă şi educaţia sunt factori esenţiali în
dezvoltarea copilului. În orice familie, copii au nevoie de multă iubire, grijă şi atenţie. Ei se
simt iubiţi şi în siguranţă când sunt ascultaţi fără să fie certaţi. Dacă li se tot face morală şi nu
vor fi ascultaţi, ei vor începe să-şi ascundă sentimentele, nevoia de comunicare fiind strâns
legată de nevoia de dragoste. Autoritatea părintească nu se realizează prin forţă şi brutalitate.
Ea este rezultatul firesc al unor relaţii echilibrate, morale şi umane. O autoritate firească duce
la relaţii de destindere şi ataşament, o falsă autoritate duce la o relaţie tensionată, la conflicte
permanente. Autoritatea părintească trebuie să fie suplă , fermă şi să se adapteze vârstei. Ea
300
SUCEAVA 2024
presupune un climat de afecţiune şi dreptate, stăpânire de sine, înţelegere şi spirit de colaborare

între copil şi părinte.
Formarea personalităţii copilului implică şi rezolvarea unor situaţii conflictuale şi
frustrante. Pentru copil este îngrozitor să audă vocile furioase ale părinţilor, când unul e contra
celuilalt. Este important să-i vadă pe părinţi că îşi soluţionează diferenţele de opinie în mod
ponderat. Stările conflictuale în lanţ dintre copil şi părinţi sau dintre părinţi, îl fac pe copil să-i
fie teamă, să mintă, să părăsească domiciliul, să vagabondeze, să fure ș.a. În aceste cazuri,
părinții nu trebuie să-şi reproşeze unul altuia deficienţele pe care le au copiii lor, fiindcă ambii
părinţi trebuie să colaboreze în educarea lor.
Relaţia grădiniță-familie trebuie privită de părinţi ca fiind un factor al dezvoltării
copilului. Prima zi de grădiniță este cea mai importantă sărbătoare din viaţa copilului şi a
familiei. Cel mai bun îndemn pentru lecţie este climatul familial, unde părinţii muncesc cu voie
bună. Prin acest regim zilnic familia va contribui la formarea deprinderilor de muncă
independentă si a spiritului de iniţiativă. Familia are rolul şi de a-i educa pe copii pentru viaţă,
zilnic să frecventeze cursurile preşcolare pentru a asimila uşor şi integral cunoştinţele.
Niciodată părinţii să nu facă comparaţie între copiii lor şi alţi copii, prieteni sau fraţi, când este
vorba de învăţătură, fiindcă la unii vârsta cronologică este egală cu vârsta mentală iar la alţii
este diferită.
Să nu uităm căci copiii au nevoie de modele de viaţă, pe care şi le iau de regulă din
familie, din mediul preşcolar, din lecturi sau din filme. Familia are rol important în formarea şi
cultivarea deprinderilor de a alege modelul de viaţă, mai mult decât atât, chiar oferindu-i
propriul model. În ceea ce priveşte familia se diferenţiază trei grupe de greşeli educative ale
părinţilor: grija excesivă, severitate excesivă şi indiferenţa. În familiile cu părinţi
hiperprotectori copiii sunt neliniştiţi, fricoşi, dependenţi, greu adaptabili. În cazul în care avem
de a face cu părinţi inconsecvenţi, oscilanţi, care trec de la asprime exagerată, la exces de
protecţie, îngăduinţă şi răsfăţ, copiii au dificultăţi în comportare, tulburări de echilibru
emoţional şi afectiv.
Părintele este pentru copil şi un bun educator, el trebuie să-i stimuleze efortul,
spontaneitatea, fantezia, iniţiativa, independenţa, încrederea în sine. Pentru aceasta părinţii ar
trebui:
➢ să-şi cunoască bine copilul, observându-l şi antrenându-l de mic în activităţi, ţinând cont însă
de posibilităţile lui psiho-fizice;
➢ să asigure copilului în casă un spaţiu al lui, un loc în care să se poată odihni, juca, în care să
poată experimenta, citi şi visa sub supravegherea părinţilor;
➢ să-i permită să se antreneze în activităţile extraşcolare pentru a-şi satisfasce trebuinţele de
activitate şi de cunoaştere;
➢ să-l sprijine în menţinerea unui echilibru între efortul depus pentru pregătirea şcolară şi timpul
afectat pentru activităţile de tip ,,pasiune”;
➢ să-i ofere modele ale unor tineri, adulţi cunoscuţi care s-au afirmat prin învăţătură şi comportare
demnă;
➢ să continue munca educativă sprijinind concret copilul în depăşirea dificultăţilor.
Metoda cea mai adecvată pentru educaţia copilului este dialogul care poate avea loc în
orice împrejurare, la plimbare, la joacă, la spectacol, la muncă, etc. Copilului îi place să i se
acorde multă atenţie, astfel el putându-se afirma. O educaţie sănătoasă îl face pe copil să devină
deschis la nou, creativ, adaptabil, comunicativ, cooperant şi tolerant, responsabil, competent,
demn, împlinit şi fericit. Scopul educației presupune atingerea acestor finalităţi prin educarea
301
SUCEAVA 2024
integrată, parteneriat educaţional, motivare individualizată şi pregătirea continuă a elevului

pentru viaţă. Părinţii trebuie conştientizaţi că singura investiție de valoare, niciodată falimentară
pe care familia o poate face pentru copil este investiţia pentru mintea şi sufletul acestuia.
Statutul familiei ca prim educator al copilului reprezintă un factor important în stabilirea
parteneriatului între serviciile de educaţie timpurie şi familie. Familia reprezintă primul context
formativ pentru copil, reprezintă mediul socio-cultural în care copilul s-a născut, în care creşte
şi de aceea este foarte important respectul pentru moştenirea culturală a fiecărei familii şi
valorificarea acesteia în contextele în care copilul nu se află alături de părinții săi.
În perioada copilăriei timpurii, eforturile depuse de părinţi şi educatori trebuie să se
bazeze pe un schimb bogat de informaţii, de experienţe şi pe colaborare în asigurarea celor mai
bune condiţii de creştere şi dezvoltare a copiilor. Cooperarea dintre părinți și educatori este
esențială atât pentru a asigura un mediu securizant copiilor, familiilor și personalului din
unitățile de învățământ, cât și pentru a oferi sprijin educațional prin intervenții coerente și
consecvente din partea celor doi factori fundamentali de educaţie a copilului.Pe de altă parte,
un rol important în educație îl deține și relația cu comunitatea, prin parteneriatul cu anumite
instituții, printre care:
• instituții care oferă servicii educaționale;
• ONG-uri;
• Mass – media;
• Instituții administrative locale/regionale;
Comunitatea poate reprezenta pentru copil cadrul cultural, spiritual și geografic de
dezvoltare a acestuia. Avantaje care se îndeplinesc atunci când există o colaborare bună între
cele trei entități sunt:
➢ Clarificarea anumitor probleme educative;
➢ O nouă perspectivă în ceea ce privește dezvoltarea personalități elevilor;
➢ Conștientizarea tuturor persoanelor implicate în procesul educațional;
Doar un parteneriat strâns și susținut între familie, școală și comunitate poate pune în
aplicare procesul de educare a copilului. Școala are nevoie de sprijnul familiei și a comunității
pentru a oferi un mediu prietenos de educare a copilului și servicii de calitate. Parteneriatul
dintre școală și comunitate trebuie să se bazeze pe principiul complementarității serviciilor pe
care le oferă cele două entități. Parteneriatul educațional dintre grădiniță-familie se extinde către
comunitate deoarece influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici.
Familia, școala și comunitatea se influențează puternic unele pe altele. Grădinița organizează
diferite activități prin care să implice oameni din comunitate și care au potențialul de a ușura
învățarea. Aceste parteneriate conduc spre: sprijin comunitar,cunoașterea specificului cultural,
suport material,suport cultural, sau facilitarea atingerii obiectivelor etc. Astfel, educația nu se
raportează doar la individ ci la întreaga societate.Educația începe de la primele momente ale
vieții și se continuă pe tot parcursul acesteia.
Relația dintre grădiniță și comunitate. Deține numeroase avantaje, printre care amintim:
transmiterea de informații pozitive despre grădiniță către agenții instituționali, dar și a grădiniței înspre
comunitate prin distribuirea unui mesaj care vine din mai multe surse și care exprimă specificul
grădiniței respective în comunitatea locală.
Educatoarele, au rolul de a manifesta creativitate și imaginație în inițierea unor parteneriate,
dinamism în organizarea și desfășurarea acestor parteneriate, dar și toleranță fiind responsabile de
302
SUCEAVA 2024
evaluarea acestui parteneriat. Grădinița trebuie integrată în mediul comunității ca partener egal și
consecvent în formarea viitorilor cetățeni. Educatoarea fiind responsabilă de crearea acestor legături cu
comunitatea și păstrarea unei relații deschise cu comunitatea și societatea de care aparținem cu toții.
ȘCOALA este extrem de importantă pentru că ea creează puntea de legătură dintre familie și
comunitate. Copilul, proaspăt venit din sânul familiei și al grupei prietenoase de la grădiniță (care are și
ea la rândul ei un rol extrem de important), trebuie să se acomodeze cu ceilalți colegi, cu noul învățător
și cu noii profesori. El trebuie acum să învețe să relaționeze cu cei din jur, să se adapteze și să învețe să
comunice cu ceilalți, scopul pe termen lung fiind formarea elevului ca viitor cetățean responsabil și
integrarea lui în societate. Deoarece vremurile pe care le traversează fiecare perioadă istorică sunt într-
o continuă schimbare economică, politică dar și socială, rolul educativ al școlii este deosebit de
important, dar și dificil. Sistemul școlar și educațional trebuie să facă față în mod continuu periplului de
schimbări cu care se confruntă o națiune și să formeze generație după generație în cel mai bun mod
posibil, ținând cont de caracteristicile fiecărei perioade istorice. Școala, prin cadrele didactice și printr-
o serie întreagă de activități educative, este menită să îl ajute pe copil să facă această tranziție deloc
ușoară.
O şcoală dezvoltată într-o comunitate este motorul dezvoltării comunitare. Şcoala trebuie să fie
deschisă la nevoile comunităţii, să identifice acele domenii în care poate dezvolta parteneriate
comunitare: alternative de petrecere a timpului liber pentru copii şi tineri, activităţi de educaţie rutieră,
educaţie pentru sănătate, ajutorarea vârstnicilor, a familiilor sărace etc.
Parteneriatul şcoală-familie se referă la edifi carea şi dezvoltarea unor relaţii pozitive între aceşti
doi actori, la unificarea sistemului de valori care poate avea un efect benefic atât asupra copiilor, cât şi
asupra promovării valenţelor şcolii prietenoase.
Așadar, parteneriatul grădiniță-familie-comunitate, necesită din partea tuturor celor
Bibliografie
➢ Țibu, Speranța, Goia, Delia,2014, Parteneriatul Școală-Familie-Comunitate, Edit. Universitară,
București
➢ Stolojanu, Petruța-Gabriela (2018). Familia și școala, parteneri în educația copilului. În: EDICT- Revista
educației, Nr. 3/2018. Online: edict.ro/parteneriatul-scoala-comunitate-studiu/
➢ AGABRIAN, M. 2006, Școala, familia, comunitatea.- Științele Educației, Institutul
European,Iași
➢ BONCHIŞ, ELENA. (coord)2011, Familia şi rolul ei ȋn educarea familiei. Iaşi: Editura
Polirom.
➢ Activități de învățare pentru copii foarte mici (de la naștere la 3 ani) – ghid pentru activități
zilnice, Betty Squibb și Sally J. Deitz, ilustrații de Jean Iker, editor: Carolyn Rutsch, Unicef.
303
SUCEAVA 2024
83. ÎMPREUNĂ PENTRU UN ÎNCEPUT BUN
Profesor Pomparău Aura Florentina

GPP „Prichindelul” Rădăuți
„Fiecare copil pe care îl educăm este un om dăruit societății” (N. Iorga)
Știm cu toții: copiii sunt diferiți. Şi totuşi, câteva lucruri esenţiale îi fac să fie asemenea:
toţi au nevoie de dragoste, de securitate, de hrană bună şi de stimulare, toţi simt nevoia de
siguranţă, de acceptare, de recunoaştere, toţi caută sprijin în adult şi au nevoie de acesta pe
măsură ce îşi dezvoltă încrederea în sine şi îşi dobândesc propria independenţă. Independenţa
spre ce anume? Independenţa de a fi membri participativi ai comunităţii, membri care ştiu să
îşi asume responsabilităţi şi să urmărească să le fie respectate drepturile. Grădiniţa este unul
dintre partenerii comunitari implicaţi şi consecvenţi a cărei existenţă în societate marchează
începutul traseului educaţional al copilului şi primii paşi către viitoarea sa devenire, de cetăţean
responsabil. Întregul personal al grădiniţei se străduieşte să acopere aceste nevoi sprijinind
copilul în mod nemijlocit, prin intervenţie directă şi continuă. Relaţia dintre comunitate şi
grădiniţă este de determinare şi susţinere reciprocă. De nenumărate ori, grădiniţa este pusă în
situaţia de a rezolva o serie de probleme pe care, prin dimensiunea şi locul pe care îl ocupă, nu
pot fi soluţionate fără un sprijin adecvat şi o susţinere directă din partea comunităţii. Pe de altă
parte, comunitatea încearcă să preia tot ceea ce îi oferă societatea şi în egală măsură intervenţiile
sistemului de educaţie. În mod firesc, părinții sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi
rândul profesioniştilor din grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-
o metodologie şi un curriculum specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei
mai tineri membri ai unei comunităţi, este responsabilitatea întregii comunităţi. Ea este leagănul
creşterii şi devenirii copiilor ca viitori adulţi responsabili de menirea lor în folosul întregii
comunităţi. Comunitatea de oameni care trăiesc şi învaţă împreună constituie contextul
primordial în care se desfășoară educația. O comunitate care plasează educația printre
prioritățile sale este o comunitate care acţionează conştient în folosul tuturor membrilor săi.
Este bine ştiut faptul că, pe termen lung, investiţia în educaţie este cea mai valoroasă pentru
societate. Grădinița reprezintă un sprijin pentru comunitate şi nu doar un loc în care copiii îşi
însuşesc cunoştinţe. Din acest motiv, parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială şi
necesară în organizarea grădiniţei şi a grupei de preşcolari. Atunci când membrii comunităţii
sunt implicaţi în activităţi ale grădiniţei precum concertele, serbările, spectacolele desfăşurate
de copii atât în grădiniţă, cât şi în afara ei, sau atunci când copiii participă la activităţi de
ecologizare a împrejurimilor sau fac vizite pentru a cunoaște specificul local, toți cei implicați
trăiesc experiențe valoroase de învățare în situații noi. În fiecare zi copiii învaţă despre oameni
şi locuri din comunitatea lor atunci când îşi însoţesc educatoarele sau părinţii în plimbări şi
vizite, dar şi în cadrul activităţilor desfăşurate în grădiniţă. Grădiniţa, prin implementarea
proiectelor, caută soluţii prin care să fie utilă societăţii, dar şi privită pe măsura investiţiilor şi
speranţelor. Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două său mai multe părți care
acționează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune. În țările dezvoltate
parteneriatele școală –familie – comunitate sunt esențiale în procesul de educație a elevilor și
304
SUCEAVA 2024
în succesul lor la școală. Un parteneriat de succes, implică să identificăm scopuri, interese

comune, utile partenerilor și întregii comunități și să găsim modul optim pentru atingerea
scopului propus. În toate tipurile de activități în parteneriat, un factor important, îl constituie
climatul vieții de grup și al relației grădiniță–familie–comunitate. Este absolut necesar un climat
stimulativ pentru fiecare, de încredere și prietenie, care să facă posibilă comunicarea liberă.
Unele activități au efecte imediate, pe plan cognitiv, emoțional, relațional, dar trebuie subliniat
faptul că influența acestor activități nu se exprimă în activități singulare, ci prin sisteme de
activități de diferite tipuri, într-o succesiune gradată. Această influență sistematică, de durată,
își poate găsi expresia în planurile de activități educative în parteneriat ale grădiniței urmărind
dezvoltarea armonioasă a copiilor, vizând toate dimensiunile personalității acestora.
Dezvoltarea parteneriatelor eficiente cu familiile solicită tuturor celor din conducerea
grădinițelor să creeze un climat educațional deschis, care să încurajeze părinții să fie prezenți
în grădiniță, să întrebe, să-și exprime îngrijorările, punctele de vedere, să se simtă în siguranță
când oferă sugestii, recomandări, precum și să participe la luarea deciziilor. Parteneriatul
grădiniță–familie urmărește obiectivul comun pe care îl au cei doi factori educaționali:
asigurarea unui sistem unitar de cerințe de instruire și educare a copilului. O corelare perfectă
între parteneri și armonizarea influențelor educative vor asigura rezultate pozitive în stabilitatea
și siguranța actului educațional. Cu abilitate, educatoarea determină părintele să colaboreze și
să înțeleagă rolul și scopul programelor educative oferite de învățământul preșcolar. Dezvoltând
o colaborare de succes, educatorul sporește înțelegerea și sensibilitatea părinților față de nevoile
copilului pentru promovarea reușitei integrării în ciclul primar a viitorului școlar și, mai târziu,
în viața socială. Grădinița trebuie să facă tot ce-i stă în putință pentru valorizarea maximă a
fiecărui individ prin stimularea intelectuală a copiilor, a aptitudinilor, a atitudinilor și a
trăsăturilor lor de personalitate. O problemă stringentă o reprezintă responsabilitatea locală
pentru calitatea educației, care reclamă căi diferite de stabilire a relațiilor de colaborare între
grădinițe, familii și comunitate. Grădinițele care duc la bun sfârșit mult mai eficient aceasta
responsabilitate se consideră pe ele însele și pe copiii lor ca parte a sistemului social ce include
familiile și comunitățile.
Bibliografie: NICOLAE Irinela, SECRIERU Ana, ȘTEFĂNESCU Doina (2008)

Împreună pentru copii: grădinița și comunitatea, Editura Millenium Design Group,
București
305
SUCEAVA 2024
84. PROIECT DE EDUCAȚIE ȘI CONSILIERE A PĂRINȚILOR, DE PREVENȚIE A

COMPORTAMENTELOR AGRESIVE LA COPIII DE VÂRSTA
PREȘCOLARĂ,,ÎMPREUNĂ PUTEM FI MAI BUNI”
Prof. Popa Elisabeta

G.P.P.,,Gulliver”, unitate structură G.P.P.,,ABC”Suceava
Planul de intervenţie
a) Obiectiv de lungă durată
Dezvoltarea capacității părinților de a înțelege și rezolva nevoia copilului de a fi agresiv,
stimulând și întărind abilități și comportamente adecvate, aplicând metode de disciplinare
pozitivă;
b) Obiective specifice:
O1- conștientizarea de către părinți a necesității de a cunoaște nevoia copilului de a-și exprima
furia/agresivitatea;
O2- recunoașterea comportamentelor dezirabile, a situaţiilor problematice și a cauzelor ce
conduc la apariția și manifestarea acestora;
O3 - identificarea stilului propriu parental și a influenței acestuia asupra comportamentului
agresiv al copilului;
O4 – Dezvoltarea abilităților părinților și copiilor de recunoaștere, înțelegere și exprimare a
propriilor emoții;
O5- Însușirea și aplicarea de către părinți a unor strategii de disciplinare pozitivă (atenție și
aprecieri pozitive, stabilirea de reguli și limite, aplicarea consecințelor) în vederea
prevenirii/estompării comportamentelor agresive la copii;
c) Strategiile de intervenţie:
Se vor derula 5 activități, pe parcursul a cinci săptămâni, în care părinții vor desfășura mai multe
activități, vor experimenta anumite situații de caz, vor reflecta asupra acestora, interpretând
informațiile date, sau, după caz, vor avea loc dezbateri. La finalul fiecărei activități părinții vor
avea ocazia să - și exprime ideile, opiniile, sentimentele, gândurile inspirate de activitate, legate
de gestionarea situațiilor de criză, de eliminare a comportamentelor agresive și de găsire a
strategiilor potrivite de formare a unor abilități și comportamente positive la copii.
La începutul primei activități se va completa chestionarul inițial care va servi (prin comparație
cu chestionarul final) la evaluarea rezultatelor intervenției.
Activitatea nr. 1 - ,,Ce simte și trăiește copilul meu?”
306
SUCEAVA 2024
Obiectiv specific: O1- conștientizarea de către părinți a necesității de a cunoaște nevoia

copilului de a-și exprima sentimentul de furie/agresivitate;
a) Introducere: prezentarea unor informații legate de proiectul de consiliere, despre program,
reguli. Exercițiu de spargere a gheții: Părinții vor alege dintr-un bol, două flori ce au culoarea
lor preferată. Pe cele două flori vor fi scrise numele părintelui și respectiv, numele copilului.
Fiecare se prezintă: ”Eu sunt...(numele), copilul meu este...(numele), iar culoarea noastră
preferată este.... Florile vor fi așezate pe un panou, în fața părinților, În dreptul fiecărei flori,
părintele completează așteptările avute de la acest proiect.
b) Munca în grup:
• Se formează trei grupuri a câte 3-4, părinții discută și identifică: comportamentul, precum și
cauzele/situațiile ce ar putea genera manifestarea comportamentului sugerat în fiecare din
imaginile extrase din plic: ( un băiat și o fetiță care se ceartă de la o jucărie;; o fetiță care il
agresează fizic pe frățiorul mai mic, în prezența adultului; un băiat care manifestă o criză de
plans. Pe rând, fiecare grup prezintă ideile: situația problematică sugerată, descrierea
comportamentului manifestat de copil, posibilele cauze care au generat nevoia
comportamentului agresiv. Toate ideile se notează într-un tabel, pe o coală de hârtie flipchart și
apoi se discută, pe rând, fiecare situație.
• În contextul celor discutate mai sus, se adresează părinților întrebarea: ,, Ați simțit vreodată
nevoia să vă manifestați violent/agresiv? Dacă da, în ce fel v-ați exprimat această stare? Ce
situație/problemă/conflict a declanșat acest comportament? Care au fost consecințele?”
• În funcție de disponibilitatea părinților, se vor prezenta 1-2 situații, pe marginea cărora se vor
purta discuții ce vor sublinia următoarele concluzii: nevoia de a se exprima violent/agresiv a
copilului/adultului vine din neîmplinirea unor nevoi esențiale în viața acestora: nevoi
fiziologice: adăpostul, hrana, apa, somnul, igiena, îngrijirea; nevoia de siguranță; nevoia de
atenție, dragoste și apartenență; nevoia de autorespect; nevoia de autorealizare;
• Vizionarea unui film legat de: ,,Nevoile copilului”
https://www.youtube.com/watch?v=S2Byykz9UNo . După fiecare prezentare a unei categorii
de nevoi (de siguranță, fiziologice, de dragoste și apartenență, autorespect și autorealizare) se
oprește filmul și se discută legat de acea nevoie și împlinirea ei.
• Câte un reprezentant al părinților, din cele trei grupe formate, vor prezenta, pe rând, opiniile
cu privie la necesitatea împlinirii nevoilor esențiale ale copilului, de către părinți, pentru a
preîntâmpina comportamentele deviante generate de lipsa acestora (contexte: o îngrijire
necorespunzătoare duce la îmbolnăvire; lipsa de atenție, dragoste și siguranță, apreciere duce
la dezichilibre emoționale și manifestări nedorite;
Concluzie: pentru ca un copil să se dezvolte normal din punct de vedere fizic și psihic, este
nevoie de un echilibru în satisfacerea oricăreia dintre nevoilea acestuia.
Exercițiu pentru acasă: părinții vor completa un chestionar pentru cunoașterea , identificarea
unor comportamente problematice la copii, frecvența manifestărilor acestor comportamente
(stări de nervozitate/agresive/violente/de anxietate, în diferite contexte;
Încheiere: Părinții enunță un lucru pe care îl iau cu ei din experiența avută (idee, concept, stare).
307
SUCEAVA 2024
Activitatea nr. 2 - ,,Cunoașteți copilul și pe tine însuți”

O2- recunoașterea comportamentelor indezirabile, a situaţiilor problematice și a cauzelor ce
conduc la apariția și manifestarea acestora;
a) Introducere – Exercițiu - Părinții sunt invitați să aleagă câte două emoticoane (pentru părinte
+ copil), ce reprezintă starea lor emoțională, să motiveze alegerea făcută și apoi să le așeze pe
diagrama desenată pe foia de flipchart, la locul potrivit.
b) Activitatea în grup
• Dezbatere pe baza rezultatelor chestionarelor completate de către părinți.
• Informare - Se prezintă părinților un material despre comportamentele problematice la copii:
tipuri de comportamente, factorii declanșatori ai comportamentelor dezaptative, modalități de
identificare, analiză și consecințele comportamentelor problematice;
• Grupați câte doi, față în față, părinților li se propune să prezinte unul, altuia, un comportament
ce il consideră problematic, întâlnit la copilul său și să discute pe marginea acestora, cu referire
la: antecedentele comportamentului, situația problematică, frecvența și amplitudinea acestuia,
cauzele și consecințele manifestării acelui comportament (Ex: ,,Copilul meu mereu lovește
copiii când aceștia doresc să se apropie de el. De aceea nu a reușit să-și facă prieteni”);
,,Băiețelul meu refuză mereu să strângă jucăriile când i se spune și utilizează un limbaj
neadecvat/violent, la adresa mea: - Nu vreau!; - Lasă-mă în pace! - Strânge tu! - Ești rea!;
etc.Am fost nevoită să-l pedepsec destul de des. Din această cauză relația noastră este foarte
tensionată”; ,,Fetița mea țipă foarte tare atunci când nu-I cumpăr o jucărie, ori de câte ori ne
aflăm la raionul cu jucării și mă pune într-o postură incomodă vizavi de ceilalți cumpărători.
Am fost nevoită, în repetate rânduri, să plecăm din magazin.”
• Se prezintă apoi, cazurile ce se referă în primul rând la comportamentele problematice
identificate de către părinți, apoi se centralizează într-un tabel, pe foia de flipchart.
• Exercițiu pentru acasă: notați în tabelul dat 3 comportamente problematice identificate la copiii
d-voastră, pe parcursul unei săptămâni. Evaluați pe o scală de la 1 la 5 frecvența și gravitatea
lor, din punctul d-voastră de vedere.
Concluzie: pentru a îndrepta un comportament indezirabil, trebuie să identificăm mai întâi
acel comportament, apoi situaţiile problematice și cauzele ce conduc la apariția și manifestarea
acestora. În încheiere părinții își exprimă impresiile, sentimentele ce i-au cuprins în urma
participării la această activitate.
Activitatea nr.3 - ,,Pot fi mai bun pentru copilul meu” - Stiluri parentale
O2- identificarea stilului propriu parental și a influenței acestuia asupra comportamentului
problematic al copilului;
a) Introducere - Exercițiu: pe o foaie de flipchart sunt desenate două flori cu chipuri de copii:
unul vesel, iar celălalt încruntat/supărat. Părinții vor veni, pe rând și vor scrie pe două petale o
calitate/defect pe care cred ei că o/îl au în calitate de părinți, pentru a menține starea de
bine/furie, supărare, a copilului fericit/supărat și apoi vor completa corola florii potrivite cu
acele petale. La final se enumeră calitățile identificate de părinți ce pot influența starea de bine
a copilului, precum și cele considerate ca defecte care contribuie la amplificarea/menținerea
stării de furie/supărare.
308
SUCEAVA 2024
b) Munca în grup:
• Discuții privind comportamentele problematice indentificate de către părinți, care au registrat
o frecvență mai mare în manifestare și cele care au fost considerate cu un grad mai mare de
gravitate. Părinții prezintă și felul în care au reacționat în situațiile descries.
• Exercițiu: părinții vor fi grupați în patru subgrupe. Fiecare grup de părinți vor primi o siluetă
de copac și Frunze colorate. Primul grup vor scrie pe frunze de culoare verde caracteristicile
potrivite pentru stilul parental DEMOCRAT și apoi le vor lipi pe silueta copacului; Al doilea
grup vor completa copacul scriind pe frunze de culoare portocalie, trăsăturile caracteristice
părintelui PERMISIV, al treilea grup vor completa silueta copacului, cu frunze de culoare maro,
pe care vor scrie caracteristicile specifice stilului parental NEGLIJENT, iar al patrulea grup vor
complete copacul cu Frunze de culoare roșie, pe care vor scrie caracteristicile părintelui
AUTORITAR. Pe rând, fiecare grup prezintă rezultatele, se discută despre aceste caracteristici
ale stilurilor, pe baza posterelor realizate și se fac completări de către ceilalți participanți.
Posterele relizate se afișează într-un loc vizibil pentru toți participanții.
• Joc de rol: 5 părinți primesc roluri specifice (copilul care bate din picioare și țipă că vrea să i se
cumpere o jucărie din magazin și 4 părinți care vor avea roluri corespunzând stilurilor
parentale: autoritar, permisiv, neglijent și competent. Aceste roluri nu sunt cunoscute de ceilalți
părinți din grup. Pe rând, părinții interpretează rolurile corespunzătoare stilului parental ales,
iar ceilalți părinți sunt încurajați să identifice stilul interpretat.
• Discuții despre avantajele și riscurile practicării acestor stiluri, despre care stil, din cele patru
prezentate este mai potrivit în rezolvarea cazului prezentat.
− Care tip de părinte vi s-a părut cel mai eficient şi îndreptat spre beneficiul copilului?
− Care consideraţi că sunt plusurile şi minusurile fiecărui tip de părinte?
− Cum influențează stilul parental comportamentul problematic al copilului?
În concluzie - părinţii pot avea un impact major în rezultatele academice, sănătatea fizică,
psihică şi socială a copiilor lor, fie într-un mod pozitiv sau negativ, de aceea este foarte
important ca toţi părinţii să aibă informaţiile necesare pentru a putea disciplina copiii într-un
mod cât mai benefic pentru ei.
Exercițiu: Completare chestionar prin care fiecare părinte își descoperă stilul parental.
c) Încheierea: Fiecare părinte participant răspunde la întrebarea: ,,Credeți că este necesar să
schimbați ceva la stilul parental personal pe care l-ați identificat? ”, atunci când primește în
mână o floare.
Activitatea nr. 4 - ,,Sunt ceea ce simt”
O4 – Dezvoltarea abilităților părinților și copiilor de recunoaștere, înțelegere și exprimare a
propriilor emoții.
Introducere – Exercițiu:
a) Se decupează mai multe fâșii, în funcție de numărul de părinți;
309
SUCEAVA 2024
b) Se lipesc pe spatele fiecărui participant câte o foiță.

c) Părinții sunt rugați apoi să circule prin sală și să se salute reciproc, în diferite modalități,
ținând cont de ceea ce este scris pe spate.
Discuții: • Cum v-ați simțit? Se insistă ca părinții să răspundă și să fie autentici. • Ce anume v-
a făcut să vă simțiți așa? • Și atunci când simțiți aceste emoții, ce vă vine să faceți? Cum vreți
să acționați? După discuții, pentru a nu lăsa participanții în stare dezechilibrată, îi rugăm să
scoată de pe ei etichetele, să le arunce, și să se salute unul cu celălalt într-o modalitate
prietenoasă.
Munca în grup: Exercițiul 1. ,,Copiii și emoțiile”. Se prezintă mai multe imagini de copii
care exprimă facial și gestual diferite emoții. La fiecare imagine se întreabă părinții: − Ce emoții
are acest copil? − Ce i s-a întâmplat că se simte așa? Ce l-a făcut să se simtă așa? − Ce-l poate
face pe un copil să se simtă.....?
Discuții: • Cât de important este ca noi părinții să cunoaștem ce simt, ce emoții au copiii? • De
ce este important? • La ce ne ajută să cunoaștem, să înțelegem starea emoțională a copiilor?
• Ce înseamnă „a fi empatic” față de cineva? • În ce situații se recomandă să fii empatic? În ce
situații nu este cazul de făcut abuz de empatie?
Exercițiul 2 - ,,Când frații se ceartă de la o jucărie, cum ne adresăm copiilor?”. Pe o foaie de
flipchart se completează în rubricile date: AȘA NU! Și AȘA DA!, formulele de adresare
identificate de părinți în vederea aplanării situației problematice sau cele care amplifică starea
de criză. Exemplu: Așa NU!: - ,,Ești un rău că-ți bați fratele. De ce vă certați mereu? Dacă vă
mai certați, o să mergeți la culcare”. Așa DA!: - ,,Povestiți-mi ce s-a întâmplat. De ce sunteți
supărați? Când faci așa, să știi că ursulețul suferă, îl doare.Mai bine lovești în pernă când ești
supărat. Hai să construim ceva din cuburi!”. Se discută pe marginea exemplelor date de către
părinți.
Exercițiul 3. ,,Gestionarea emoțiilor”
a) Se repartizează părinților fișa de lucru:. Ce faci atunci când te simți...trist/ă; …speriat/ă;
...dezamăgit/ă; ...îngrijorat/ă;...furios/oasă;...nervos/oasă;...supărat/ă. Sunt rugați să completeze
în scris sau oral fișa, timp de 3 min;
b) Se formează grupuri a câte 4-5 persoane. Fiecărui grup I se repartizează câte o coală de flipchart
și markere de 3 culori; Li se solicită părinților să facă o listă a metodelor/ strategiilor utilizate
pentru a depăși emoțiile, bazându-se pe fișa completată;
c) În următoarea etapă părinții sunt rugați să bifeze cu o culoare, acele strategii care cred ei că
sunt bune și foarte bune pentru a depăși emoțiile;
d) e) Apoi se bifează cu o altă culoare, acele strategii care le recomandă și altora și nu afectează
starea de sănătate. Se poartă discuții în baza celor prezentate de părinți.
Exercițiul 5 - ,,Ce facem cu furia?”
• Se înițiază o discuție cu părinții despre furie: − Ce înseamnă pentru voi „să fii furios”? − De
unde vine furia? − În ce situații ne înfuriem? − Cum arătăm la exterior atunci când suntem
310
SUCEAVA 2024
furioși? − Ce se întâmplă atunci când suntem furioși? − Furia este o stare care este de o zi două
sau emoții acumulate de mult timp? − Furia poate fi stăpânită sau nu?
• Părinții sunt rugați să descrie o situaţie recentă în care au devenit furioși.
• Informăm părinții că urmează să exerseze câțiva pași pentru a depăși furia, că fiecare va lucra
individual și doar cine va dori va povesti despre experiența sa:
1. Oprește-te, ia o pauză, retrage-te din situație. Respiră adânc. Bea un pahar cu apă. Relaxează-
ți respirația/ mușchii. Numără până la 10; 2. Dă un nume emoției pe care o simți, folosind
expresia Mă simt...../ Eu sunt/.......; 3. Acceptă că este emoția pe care o simți și este emoția ta.
Privește furia ca pe un semnal care îți atrage atenția și își trimite un mesaj; 4. Încearcă să vezi
ce anume a declanșat furia. Descrie obiectiv ce s-a întâmplat, și vezi la ce anume ai reacționat;
5. Ai curajul să spui clar și neutru care a fost situația, vorbind de la persoana I-a. Ex. „Am auzit
că ai spus că sunt o puturoasă”, „este un rând foarte mare la casa pentru achitare facturi; 6.
Identifică care este nevoia ta, care fiind nesatisfăcută, s-a declanșat furia; 7. Gândește-te ce poți
să faci pentru a-ți satisface nevoia, fără ca să deranjezi pe cei din jur; 8. Privește în viitor, dacă
realizezi aceste acțiuni, ce ai de câștigat? Cei din jurul tău ce beneficii au de la acțiunile tale?
• Părinții sunt invitați să exprime furia prin mesajul asertiv.
• Discuții: - Cum vă simțit acum după ce ați realizat exercițiul? Cum vă pare acum situația la care
v-ați gândit la începutul exercițiului? A fost ușor sau greu să parcurgeți acești pași? Ce a fost
ușor? Ce a fost dificil? Cum veți aplica acești pași în viața reală? Cum altfel putem exprima
emoția fără a produce daune celor din jur? Cum vor reacționa copiii atunci când vor vedea la
adulți o altă modalitate de exprimare a furiei și a oricărei alte emoții negative?
• Exercițiu pentru acasă - În următoarea săptămână atrageți atenția la starea emoțională a
copilului. Recunoașteți emoțiile copilului și ale altor adulți, încercați să înțelegeți ceea ce simt
și ce anume îi face să simtă așa. Exersați pașii de depășire a emoțiilor negative.
Încheiere: Așezați în cerc, părinții sunt invitați să adreseze, pe rând, partenerului din dreapta
sa, un compliment/o formulă de salut/o impresie lăsată în urma participării la această activitate.
Activitatea nr. 5 - O5- Însușirea și aplicarea de către părinți a unor strategii de disciplinare
pozitivă (atenție și aprecieri pozitive, stabilirea de reguli și limite, aplicarea consecințelor) în
vederea prevenirii/estompării comportamentelor agresive la copii;
a)Introducere – Exercițiu de spargere a gheții ,,Mingea călătoare (aruncată de la un părinte la
altul, cel care o prinde spune ce fel de copil a fost el în perioada copilăriei, pentru părinții lui.
Ex: ,,Eu am fost un copil …alintat de către părinți”, ,,Eu eram un copil… neastâmpărat, mereu
pus pe șotii”, ,,Eu am fost un copil …dificil, arțăgos”, etc).
b) Munca în grup -
• Exercițiu ,,Amintiri dureroase” . Părinții sunt rugați să facă o scurtă ,,călătorie printre
amintirile din copilărie” pentru a prezenta o situație problematică/comportament ce a atras după
sine, aplicarea unor pedepse din partea părinților;
311
SUCEAVA 2024
• Discuție legată de metodele de disciplinare folosite (Pedepsele);

În grup de 3-4 părinți, se notează metodele pe care ei le folosesc în prezent pentru a-i determina
pe copiii lor să aibă comportamente potrivite, le împart în 2 categorii: de disciplinare și pedepse.
Discuție legată de disciplinare, efectele pozitive, nevoia ca, dacă dorim încurajarea unui
comportament, să explicăm copilului care sunt consecințele acelui comportament etc.
• Exercițiu - ,,Fierbinte –rece” - Doi părinți, care se oferă voluntari, sunt invitați să părăsească
sala unde se desfășoară activitatea. Grupul indică un obiect aflat în încăpere. Voluntarii intră în
sală și trebuie să ghicească obiectul respectiv. Membrii grupului le dau indicații, strigându-le
,,fierbinte” sau ,,rece”, în funcție de ditanța dintre aceștia și obiect. Primul voluntar va fi
îndrumat în mod negativ, cu ajutorul expresiilor: ,,rece”, ,,greșit”, ,,nu este bine”, ,,te-ai
îndepărtat”, ,,nu te grăbi”, iar cel de-al doilea voluntar va fi îndrumat în mod pozitiv:
,,fierbinte”, ,,te descurci bine”, ,,ești foarte aproape”. La terminarea exercițiului, voluntarii își
vor exprima stările prin care au trecut, cum s-au simțit și dacă vor să mai repete experiența.
Cel care este îndrumat negativ, nu se simte tocmai confortabil și de cele mai multe ori se
încăpățânează pentru a căuta mai bine. Voluntarul îndrumat pozitiv, se simte în largul lui,
sprijinit de public și consideră exercițiul foarte simplu.
Concluziile formatorului: ,,Din acest exercițiu trebuie să învățăm că ,,îndrumarea pozitivă”
este mai plăcută și că te ajută să îți atingi mai repede scopul decât îndrumarea ,,negativă”, La
fel se întâmplă și în relația părinte-copil. Lăudându-l și acordându-I atenție aveți mai mult
succes decât certându-l și pedepsindu-l. Îndrumându-l în mod pozitiv, copilul capătă o mai mare
îndredere în sine. Dacă îl îndrumați în mod negativ, încrederea lui în sine se diminuează.”
• Exercițiu - ,,Semaforul” – Reguli și limite - Părinții scriu pe o foaie de flipchart, cât mai
multe exemple de comportamente ale copiilor, mai mult sau mai puțin problematice. Se împarte
fiecărui părinte câte trei plăcuțe colorate: roșu, portocaliu și verde. Conducătorul citește câte un
exemplu de comportament scris pe foaya de flipchart. Cu ajutorul plăcuțelor, părinții pot indica
cum ar reacționa ei. Verde – înseamnă: asta îmi place (nu foarte mult). Portocaliu – înseamnă,
uneori da, uneori nu. Roșu semnifică: nu imi place, aici intervin. După citirea fiecărei situații,
părinții ridică plăcuța potrivită, motivând, totodată alegerea făcută. Se semnalează diferențele
și asemănările. La sfârșit, se subliniază următoarele idei: copiii acceptă adesea regulile dacă
sunt clare și pe înțelesul lor și dacă sunt aplicate în mod consecvent; dacă copiii se comportă
bine, dați-le de înțeles acest fapt, lăudându-i și acordându-le atenție; dacă vă supără, stabiliți
limite și reguli clare; dacă încalcă regulile, spuneți un ,,NU” categoric; regulile ar trebui să fie
stabilite de întreaga familie, ascultând părerile tuturor membrilor, clare, specific, formulate
pozitiv - ceea ce înseamnă să spună copilului ce să facă; să fie ușor de pus în practică; să fie
urmate de întreaga familie; puţine la număr și realiste;
Evaluare. Completare chestionare. Foile cu așteptările formulate în activitatea nr. 1 sunt
consultate și se discută dacă au fost împlinite sau nu.
c) Încheiere: Părinții se gândesc la un cuvânt prin care descriu această experiență.
Evaluarea intervenției se face prin:
312
SUCEAVA 2024
• interpretarea rezultatelor obținute din chestionarele aplicate; compararea situației inițiale cu

cea din momentul aplicării chestionarului final, pentru a constata progresul în ameliorarea
problemei identificate;
• discuții cu părinții și copiii legate de schimbările pe care le observă la fiecare dintre ei.
Aceste modalități utilizate pot releva date concrete legate de rezultatele intervenției.
Bibliografie:
1. Botiș, Adina, Tărău, Anca, (2004), Disciplinarea pozitivă sau cum să disciplinezi fără să
rănești, Edit. ASCR, Cluj-Napoca;
2. Benga, Oana, Baba, Adriana, (2015), Strategii de preventie a problemelor de comportament,
Editura: ASOCIATIA DE STIINTE COGNITIVE DIN ROMANIA, Cluj.
3. Rusu, Petruța, (2022), Educația și consilierea părinților, Cmportamentele problematice ale
copiilor, Tehnici de modificare comportamentală – suport de curs, usv;
4. Stãnculeanu, Diana, Irina Petrea, (2011), Stimularea comportamentelor pozitive ale copiilor –
lecții învățate, Ghid de bune practici pentru educația pozitivã a părinților, cadrelor didactice
și elevilor, Salvați Copii, București.
5. Botoşineanu, Florin et all, (2013), Ghid de disciplinare pozitivă, Schimbări mici, diferențe mari,
Salvați copii, Iași;
6. UNICEF- România, Fundația Copiii noștri, (2010), Manual ,,Educați AȘA!”,
https://tdh.ro/sites/default/files/2020-08/ghid_de_lucru_cu_parintii_final_25.07.2016.pdf
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/copilul-este-agresiv-afla-de-ce
https://autismvoice.ro/furia-si-agresivitatea-la-copii-abordarea-terapeutica-cognitiv-
comportamentala/
https://www.mamica.ro/totul-despre-comportamentul-agresiv-la-copii/
313
SUCEAVA 2024
85. EDUCAŢIA COPIILOR PRIN INTERMEDIUL MODALITĂŢILOR DE

COLABORARE DINTRE GRĂDINIŢĂ, FAMILIE ŞI COMUNITATE
Profesor Pribeagu Alina

La etapa actuală se comunică mult şi la toate nivelurile despre educaţie, în procesul

educaţional sunt antrenaţi diferiţi factori: familia, grădiniţa, şcoala, comunitatea etc. Contribuţia
acestora este foarte valoroasă, însă ponderea cea mai mare a influenţelor le revine părinţilor,
familiei în întregime. Influenţa ei are o putere considerabil mai mare decât suma influenţelor
fiecăruia dintre membrii acesteia. Familia, ai cărei membrii sunt reuniţi prin drepturi şi obligaţii
comune, are ca funcţie principală creşterea şi educarea copiilor. Acestora, familia le asigură
existenţa materială şi climatul afeciv şi moral necesar dezvoltării personalităţii. Familia, ca
matrice pentru adulţi şi copii, trebuie să aibă capacitatea de suport (emoţional şi financiar), să
asigure securitatea membrilor, să îi poată încuraja în iniţiativele lor sau în situaţii limită. În
cadrul organizat al grădiniţei, copilul nu doar participă la o serie de acivităţi specifice
învăţământului preşcolar, ci şi intră în contact cu mediul extern; evenimentul are un caracter
predeterminat, ceea ce-l deosebeşte de numeroşii stimuli pe care copilul îi receptează din jur.
Frecventarea grădiniţei favorizează conturarea unui autentic comportament interrelaţional.
Structura formală şi informală a grupului de copii din grădiniţă generează un climat psihosocial
în care fiecare copil este, în acelaşi imp, şi actor, şi spectator.
Parteneriatul şcoală–familie în zilele noastre primeşte noi valenţe. Scopul fundamental
al acestei colaborări este integrarea deplină a grădiniţei/şcolii în comunitate. Dacă până în
prezent acest parteneriat grădiniţă–şcoală–familie a fost dezvoltat unilateral, fiind de multe ori
considerat „responsabilitatea” grădiniţei/şcolii, acest lucru trebuie să se schimbe pe viitor.
Pornind de la cele relatate anterior, orice tip de efort, realizat de grădiniţă/şcoală pentru a oferi
părinţilor mai multe oportunităţi de a-şi ajuta copiii să înveţe, va necesita o schimbare în
aitudinea publică, în ceea ce priveşte importanţa învăţământului, va implica o dorinţă a
educatorilor de a regândi fundamental rolul părinţilor şi al relaţiilor şcoală-familie şi va solicita
colaborarea întregii comunităţi. Una dintre caracteristicile psihologiei părinţilor este năzuinţa
de a-şi vedea copiii, bine instruiţi şi bine formaţi pentru viaţă. Pe fundalul unui orizont larg de
înţelegere a rolului pe care îl joacă părinţii în viaţa socială, dar şi în viaţa de familie, inegalităţile
educaţionale vor dobândi un grad mai mare de conştienizare. Formele de colaborare sunt
muliple şi diverse, formele cel mai ades uilizate în cadrul activităţii manageriale în scopul
colaborării grădiniţei cu familia, urmează a fi puse în evidenţă. Vizitele reciproce familie–
grădiniţă–şcoală şi grădiniţă–familie se consituie, pe de o parte, în oportunităţi ale educatorului
în ce priveşte culegerea unor date preţioase referitoare la climatul educativ din familie, la
personalitatea copilului. Pe de altă parte, părinţii pot prezenta date relevante asupra modului în
care copiii răspund sarcinilor didacice şi măsura în care le duc la îndeplinire. Vizitele la muzee,
expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate selectiv – consituie un
mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă
preşcolarilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de
producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local,
naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale şiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de
învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce copiii acumulează în cadrul activităţilor.
Adunările/şedinţele cu părinţii, desfăşurate lunar sau ori de câte ori este nevoie, urmăresc
314
SUCEAVA 2024
abordarea unor aspecte pedagogice şi promovarea schimbului de idei în legătură cu procesul

formativ-instructiv, exprimarea unor dileme care, prin comunicare, îşi pot arăta răspunsul.
Lectoratele cu părinţii, organizate sistemaic, au drept scop o vie propagandă pedagogică în
rândul comunităţii cetăţeneşi. Părinţii de la un întreg nivel beneficiază, în cadrul lectoratelor,de
prezenţa şi consilierea unor specialişi din domeniul psihopedagogiei sau a unor reprezentanţi ai
insituţiilor cu care grădiniţa derulează programe în parteneriat (poliţie, dispensar medical,
instituţii culturale,ONG-uri)
Comitetul de părinţi al grupei/clasei, ales anual, constituie nucleul colaborării
grădiniţei/şcolii cu familiile copiilor, fiind forul organizat în vederea găsirii şi aplicării de soluţii
viabile la problemele de ordin socio-gospodăresc. De aceea, consfătuirea periodică cu membrii
comitetului de părinţi al grupei/clasei se înscrie la un loc de frunte în agenda educatoarei.
Consultaţiile cu părinţii: realizarea unor postere cu material informativ de specialitate poate
stimula interesul şi curiozitatea părinţilor.
Consultarea unora dintre acestea (cărţi,broşuri,referate,planuri de intervenţie etc.)
contribuie la lărgirea experienţei pedagogice a părinţilor şi, implicit, la o implicare potrivită în
anumite situaţii educaţionale. Realizarea unor afişe speciale poate avea un rol stimulativ de a
oferi copiilor condiţii corespunzătoare de viaţă, de activitate intelectuală, de hrană etc., pentru
eliminarea exploatării copiilor, determinarea părinţilor de a-şi integra copiii în acivităţi
recreative, cluburi ale copiilor etc. Serbări culturale: sărbătorirea în comun a unor evenimente
din viaţa lor constituie momente de cunoaştere reciprocă şi de implicare în actul educativ.
Excursiile sprijinite pe un conţinut concret-intuitiv, consituie un cadru deosebit de valoros
pentru exercitarea de influenţe educative asupra copiilor, pentru cultivarea spiritului lor de
cercetare, a curiozităţii şi interesului lor spontan pentru descoperirea de noi cunoştinţe. Excursia
reprezintă finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a copiilor, îi ajută să înţeleagă
excursiile, nu numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act
de ridicare a nivelului cultural. Voluntariatul este un mijloc puternic de autodezvoltare şi, mult
mai mult, un mod prin care poţi demonstra că poţi fi activ şi îţi pasă de ceea ce se întâmplă în
jur.
Un rol deosebit de important îl au proiectele educaţionale – ce constituie o oportunitate
la dispoziţia insituţiilor preşcolare/şcolii de a asigura inovaţia, dezvoltarea şi schimbarea,
desfăşurate într-o anumită perioadă de timp implicând resurse umane, financiare în soluţionarea
pertinentă a problemelor idenificate. Debutul şcolar reprezintă o preocupare majoră atât pentru
educatori, precum şi pentru părinţi. Acesta este optim în condiţiile în care copilul e pregătit atât
sub aspect cognitiv, cât şi socio-afectiv. Debutul şcolar e influenţat pozitiv sau negativ în funcţie
de reprezentarea pe care copilul o are despre viitoarea sa activitate şcolară – reprezentare
formată copiilor prin aportul părinţilor, educatorilor, învăţătorilor – ca unitate de idei, concepţii
şi acţiuni.
Orice fel de disfuncţionalităţi existente la nivelul relaţiei dintre copil–educatoare,
părinţi-educatoare privind pregătirea copilului pentru şcoală se va răsfrânge negativ asupra
viitorului elev. La grădiniţă preşcolarul se va integra şi adapta la activitatea de aici, în funcţie
de metodele pe care le uilizează educatorul, de felul cum îi stimulează interesul de a se implica
în acivităţile desfăşurate, de ambianţa pe care o pregăteşte pentru ca acesta să se simtă în
grădiniţă, în siguranţă şi să poată relaţiona. Un veritabil educator este acela care iubeşte şi
înţelege copilul, oferindu-i şanse egale şi ajutându-l să-şi rezolve nevoile şi trebuinţele în
funcţie de propriul său ritm de dezvoltare şi de paricularităţile sale individuale. Printr-o muncă
sistematică a educatorului copilul îşi dezvoltă apitudinea de şcolaritate care presupune existenţa
315
SUCEAVA 2024
unui ansamblu de calităţi, însuşiri în plan senzorio-motor, cognitiv, afectiv-motivaţional şi

relaţional, care permit celui în cauză să facă faţă cerinţelor formulate în grădiniţă – însuşiri ce
asigură desfăşurarea cu succes a activităţii de debut a preşcolarului. Cea mai importantă
problema legată de apitudinea de şcolaritate este cea referitoare la capacităţile necesare
preşcolarului de a se integra cu succes în clasa I. Pregăirea pentru primul an de şcoală nu
înseamnă doar cumpărarea ghiozdanului şi a altor rechizite. Preşcolarul trebuie să fie obişnuit
sau cel puţin familiarizat cu ceea ce înseamnă şcoala – o instituţie în care îşi vor petrece o bună
parte din viaţă, iar acest lucru nu se realizează în câteva zile, ci în câţiva ani. Tot ceea ce
înseamnă şcoala, este nou pentru un copil preşcolar – trezirea de dimineaţă, reguli noi, pauze,
colegi etc.
Astfel, pentru integrarea cu succes în şcoală şi a pregătirii copiilor pentru acivitatea de
învăţare este necesar o colaborare strânsă şi eficientă a tuturor factorilor educaţionali. După
cum bine se ştie, familia reprezintă factorul primordial în educarea unui copil şi educaţia începe
în familie, de aceea legătura dintre grădiniţă şi mediul familial va trebui să se întrepătrundă.
Educaţia în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilaterală şi armonioasă.
Părinţii sunt datori să crească copilul, să îngrijească de sănătatea, educaţia, învăţătură şi
pregătirea profesională a acestuia. Această funcţie are ca finalitate integrarea eficientă a
individului în societate, acest lucru realizându-se prin formare după un anumit ideal de
personalitate. Prin activităţile de colaborare cu părinţii, ne asigurăm un sprijin în propria
activitate, o educaţie solidă a copilului, iar prezenţa familiei în cadrul grădiniţei va fi liantul
între copil şi mediul necunoscut iniţial. Deci, educaţia în familie este o parte integrantă a
educaţiei în ansamblu; alături de şcoală, familia constituie factorul care exercită cea mai
puternică influenţă asupra copiilor. Familia este prima şcoală a copiilor şi exercită o influenţă
asupra acestora, atât de adâncă, încât urmele ei rămân pentru toată viaţa.
BIBLIOGRAFIE:
CEMORTAN, Sorina (2015), Dimensiuni psihopedagogice ale socializării copiilor de vârstă
timpurie. IŞE (Tipogr. „Cavaioli”), Chişinău;
CIOFU, C. (1998), Interacţiunea părinţi–copii. Editura Medicală Amaltea, Bucureşti;
DOLEAN, Ion (2002), Meseria de părinte. Editura Aramis, Bucureşti;
PASCARI, Viorica (1998), Mâine vom fi şcolari. Tratat pentru educatori, învăţători şi
părinţi, Editura Ruxanda, Chişinău;
SOCOLIUC, Nicolae, COJOCARU, Viorel (2005), Fundamente pentru o şiinţă a educaţiei
copiilor de vârstă preşcolară. Editura Cartea Moldovei, Chişinău.
316
SUCEAVA 2024
86. RELAŢIA ȘCOALĂ / GRĂDINIŢĂ – FAMILIE
Educatoare Puiu Mihaela Mariana

Șc. Gimn. Constantin Morariu Pătrăuți / G.P.N. Pătrăuți
Într-o societate cu adevărat democratică, caracterizată printr-o permanentă evoluţie şi

schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de tot felul - sistemul educaţional tinde spre
deschidere şi flexibilitate. Creşterea cantitativă şi calitativă a participării tuturor factorilor
implicaţi în toate formele de manifestare a învăţământului, şi în toate etapele sale, este una
dintre componentele democratizării învăţământului românesc.
Este depăşită de mult ideea potrivit căreia educaţia copiilor este apanajul exclusiv al
instituţiilor de învăţământ, familia, şi mai târziu societatea fiind doar beneficiarii acestei
activităţi. Şcoala, familia, comunitatea locală reprezintă instituţii direct interesate în formarea
tinerei generaţii, ele exercită influenţe majore în creşterea, dezvoltarea şi educarea copiilor.
Comunitatea locală, şcoala, familia, grădiniţa sunt factori care exercită influenţe educative, în
pondere diferenţiată faţă de copil, influenţe care se vor regăsi reflectate calitativ în dezvoltarea
Relaţia şcoală, grădiniţă-familie nu se poate constitui în fapt fără asigurarea unei
condiţii de bază, fundamentale: cunoaşterea familiei de către învăţătoare educatoare, a
caracteristicilor şi potenţialului ei educativ.
Activitatea întreprinsă de şcoală, grădiniţă în vederea acestei cunoaşteri urmăreşte
aspecte multiple şi variate. Fără a urmări o enumerare exhaustivă a acestora, credem că în
munca de cunoaştere a copiilor un real folos sunt informaţiile pe care educatoarea le deţine,
informaţiile sunt legate de:
- modul în care adulţii din familie îşi petrec timpul liber, prietenii părinţilor, atitudinea acestora
faţă de mediul ambiant, de receptivitate, deschidere sau de izolare faţă de tot ce se situează în
afara familiei;
- relaţiile afective dintre părinţi, natura lor – de înţelegere, de armonie sau relaţii opuse acestora;
- natura relaţiilor afective dintre părinţi şi copii de prietenie, amicale sau dimpotrivă relaţii
agresive;
- cunoaşterea statului şi rolului copilului în familie: cunoaşterea aspectelor educative din familiile
cu copil unic, cu mai mulţi copii;
- cunoaşterea responsabilităţilor copilului în familie, cum realizează preşcolarul în familie
sarcinile încredinţate (cu plăcere, prompt sau după insistenţe repetate)
Cunoaşterea familiilor presupune o investigaţie susţinută, de lungă durată, prin toate mijloacele
ce-i stau la îndemână grădiniţei şi şcolii şi implicit învăţătorului, educatoarei: vizite la
domiciliu, antrenarea părinţilor la procurarea materialelor necesare desfăşurării activităţilor,
participarea părinţilor la activităţi, la excursii, vizite, plimbări.
Relaţia grădiniţă ,şcoală – familie este eficientă în educaţia copiilor prin comunicarea
periodică şi permanentă între cele două părţi, ca şi cooperarea în anumite momente sunt cerute
chiar şi de eficienţa educaţiei din grădiniţă. Experienţa dovedeşte că o atmosferă destinsă între
agenţii educaţionali facilitează educaţia. De asemenea, existenţa unor reguli comune, cunoscute
şi fixate împreună uşurează mult efortul educaţiei. Există o reţea complexă de relaţii în cadrul
grădiniţei, care are un potenţial important de influenţare a educaţiei copiilor, atât în sens pozitiv,
cât şi în sens negativ.
Cele mai importante relaţii sunt:
317
SUCEAVA 2024
- relaţii dintre educatoare, învăţător – copii;

- relaţii interindividuale dintre copii – educatoare, învăţător personal auxiliar al grădiniţei;
- relaţiile dintre educatoare, învăţător şi părinţi.
Parteneriatul educaţional se aplică la nivelul tuturor acestor relaţii.
Relaţia grădiniţă, şcoală – familie presupune o comunicare efectivă şi eficientă, o unitate
de cerinţe şi o unitate de acţiune când este vorba de interesul copilului.
Implicarea părinţilor în problemele grădiniţei se referă la construirea unor relaţii
pozitive între familie şi grădiniţă şi la o unificare a sistemului de valori şi cerinţe relative la
copil. Aceasta poate avea un efect asupra copiilor, faptul că îi văd pe educatoare colaborând cu
familia, influenţându-i pozitiv şi contribuind la dezamorsarea unor probleme înainte ca acestea
să devină necontrolabile.
Indiferent de forma pe care o îmbracă , colaborarea dintre familie şi grădiniţă trebuie să
respecte anumite principii deontologice care au darul apropierii dintre cei doi factori decisivi în
educarea preşcolarului :
- Să fie o comunicare bilaterală clară, sinceră şi consistentă care să urmărească binele copilului
şi să abordeze cât mai realist situaţiile ;
- Acceptarea fiecărui părinte şi considerarea lui ca un partener important în formarea copilului;
- Asigurarea unei comunicări eficiente , constructive şi bazată pe confidenţialitatea asigurată de
către educatoare ;
- Nediscriminarea asigurată de respectarea identităţii culturale,sociale, etnice şi religioase a
tuturor partenerilor .
Toţi copiii beneficiază de pe urma unei relaţii parteneriale pozitive dintre familie şi
grădiniţă. Colaborările cu părinţii, indiferent de forma pe care o îmbracă, au darul de a asigura
succesul fiecărui copil, de a ajuta copiii să se integreze mai uşor într-o comunitate de orice fel.
Din implicarea părinţilor în activităţile derulate în grădiniţă au de câştigat, în egală
măsură, părinţii, copiii şi educatoarea.
▪ Avantajele copilului :
- interesul pe care părinţii îl acordă realizărilor pe care copilul le are în grădiniţă este o confirmare
a dragostei şi aprecierii de care se bucură din partea părinţilor;
- copilul se va simţi mai sigur pe sine atunci când va trăi mândria de a-şi vedea părinţii în spaţiul
grădiniţei, atunci când munca şi reuşitele sale de zi cu zi vor fi apreciate de cei dragi;
▪ Avantajele părinţilor care decurg din implicarea acestora în activitatea grădiniţei:
- părinţii se pot bucura de şansa de a fi aproape de proprii copii, de a-i înţelege mai bine, de a-i
cunoaşte mai bine şi de afla modul în care se comportă proprii copii într-un mediu diferit de cel
din familie;
- se iveşte oportunitatea cunoaşterii altor părinţi care au copii de aceeaşi vârstă, care au aceleaşi
preocupări şi care întâmpină aceleaşi şi probleme;
- părinţii au prilejul să cunoască munca educatoarei , achiziţiile acumulate de copil în grădiniţă;
▪ Avantajele educatoarei :
- apropiindu-ne de părinţi, colaborând cu ei vom cunoaşte mai bine familia de provenienţă a
copilului, vom cunoaşte mai bine copiii şi relaţiile dintre copii şi părinţi, nevoile, preocupările,
tradiţiile şi obiceiurile acestora;
- numai apropiind părinţii de activitatea din grădiniţă putem aştepta sprijin şi înţelegere în
rezolvarea unor probleme ale grădiniţei;
- educatoarea are prilejul realizării unor dialoguri familiale, deschise, bazate pe încredere, respect
şi confidenţialitate;
Copilul aparţine familiei şi activităţile educative desfăşurate de preşcolari în grădiniţă
devin eficiente numai în măsura în care familia cunoaşte şi sprijină aceste activităţi care vizează
318
SUCEAVA 2024
dezvoltarea copilului sub toate aspectele personalităţii sale .Grădiniţa este o instituţie care are
rolul de a oferi sprijin educativ pentru copii şi părinţi, ea este terenul unor demersuri educative
din care are de învăţat şi trebuie să se simtă valorizat fiecare beneficiar – copil, părinte şi
educator. Cultivarea unor relaţii parteneriale între grădiniţă şi familie , în sprijinul educării
copilului preşcolar constituie cheia succesului viitor în adaptarea şcolară, este un salt important
către o educaţie modernă, deschisă şi flexibilă.
Relaţia grădiniţă ,şcoală-familie este eficientă în sprijinirea procesului instructiv-
educativ şi se bazează pe o serie de motivaţii cum ar fi:
- părinţii îşi cunosc copiii şi doresc să-i cunoască ca viitori şcolari;
- părinţii îşi cunosc copilul mai bine decât oricine altcineva;
- părinţii au nevoie de informaţii referitor la îndeplinirea rolului copilului din grădiniţă;
- părinţii merită să fie respectaţi pentru ideile şi cunoaşterea copilului lor;
- părinţii se îngrijesc de copiii lor şi doresc ca aceştia să atingă maximum de potenţial;
- lucrul cu părinţii este un sprijin pentru modul cum aceştia îşi cresc şi educă copilul;
- când părinţii sunt stimulaţi astfel încât ei să se simtă o parte a programului din grădiniţă, ei îl
înţeleg mai bine şi-l sprijină adecvat.
Membrii familiei sunt parteneri care deţin cele mai utile şi importante informaţii
necesare pentru o bună relaţionare grădiniţă-familie.
Grădiniţa şi şcoala nu diminuează deloc importanţa educaţiei în familie, ci ea le
întregeşte şi amplifică prestaţia părinţilor, dar, în acelaşi timp, ea exercită influenţe hotărâtoare
pentru dezvoltarea pozitivă a copiilor şi pentru pregătirea lor pentru viaţă.
Bibliografie
- Agabrian, M., (2006), Şcoala, familia, comunitatea, seria Ştiinţele Educaţiei, Bucureşti, Ed.
Institutul European;
- Bunescu, G., Alecu, G., 1997, Badea, D., Educaţia părinţilor, Strategii şi programe, Bucureşti,
E.D.P.
- Ignat, Aurora, Adina, (2007), Copilul tău, şcoala şi rolul tău de părinte ,Iaşi, Editura
Universităţii;
- Nicola,Ioan (1994), „Pedagogie”,Bucureşti ,Editura Didactică şi Pedagogică;
- Popescu, E., (2006), Cum să ne creştem copiii bine, Bucureşti, Ed. Booklet;
319
SUCEAVA 2024
87. TRIADA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE, PARTENERI DE NĂDEJDE

ÎN EDUCATIA COPIILOR
Prof. înv. Preșcolar Roman Mihaela

Școala Gimnazială „N. Labiș” Mălini, Grădinița cu Program Normal Mălini
,,Pentru a înflori în toată bogăția sa de culori și parfum, pomul trebuie îngrijit cu

toată dragostea de buni cunoscători, încă de la plantare. Școlarul este pomul tânăr ce se
pregătește să înflorească prima oară pentru ca apoi, an de an, să rodească tot mai mult”.
Filimon L.
Pentru fiecare dintre noi, familia a jucat și joacă un rol foarte important în viețile noastre.
Familia este primul grup social din care face parte copilul. Este una din cele mai vechi forme
de comunitate umană, o instituție stabilă, cu rosturi fundamentale pentru indivizi și pentru
familie (M.Voinea, 1996). Mediul în care copilul se naște, trăiește primii ani ai vieții, se
dezvoltă și se formează pentru viață îl oferă familia. Are rolul central în asigurarea condițiilor
necesare trecerii prin stadiile de dezvoltare ale copilăriei, condiții ce stau la baza structurii
personalității individului. Părinții sunt primii educatori deoarece, ei sunt primii cu care copilul
interacționează încă din prima zi a vieții, familia este modelul pe care copilul îl imită, modul
de viață al familiei este principalul reper în viața copilului. Comunicarea intrafamilială
influențează dezvoltarea psihofizică a copilului, formarea personalității lui. Achizițiile însușite
de copil în primii ani de viață în cadrul familiei sunt fundamentale pentru dezvoltarea ulterioară
a acestuia.
Termenul de parteneriat presupune realizarea unei alianţe pentru atingerea unor
obiective comune. Acesta este, în cazul parteneriatului familie–grădiniţă, dezvoltarea globală a
copilului în raport cu particularităţile sale individuale. El se poate realiza doar printr-o mişcare
de apropiere în dublu sens, în vederea unei suficiente cunoaşteri de ambele părţi. Pentru ca
parteneriatul să funcţioneze este nevoie de respect, încredere reciprocă, consens cu privire la
scopurile acţiunii şi strategiilor de atingere a acestora şi de asumarea în comun a drepturilor şi
responsabilităţilor.
Activitatea educativă din grădiniţă nu poate fi izolată, separată de alte influenţe
educative ce se exercită asupra copilului şi mai ales, de cea din familie. Educaţia trebuie să se
manifeste permanent ca o acţiune coerentă, complexă şi unitară a grădiniţei şi familiei. La
intrarea în grădiniţă, părinţii sunt cei care deţin toate informaţiile legate de copil: stare de
sănătate, obiceiuri alimentare, particularităţi de învăţare, mod de comportare, probleme în
dezvoltare etc. În acelaşi timp, grădiniţa, ca prima instituţie care se conduce după principii şi
metode ştiinţifice, deţine mijloace specifice pentru valorificarea potenţialului fizic şi psihic al
fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informaţiilor deţinute de părinţi cu cele ale grădiniţei
trebuie să fie în beneficiul copilului.
Uneori, între cele două medii educative, există diferenţe majore de reguli, valori, cultură
etc. În această situaţie, copilul este supus adaptărilor şi readaptărilor repetate, care îl marchează
320
SUCEAVA 2024
profund: se instalează o stare de confuzie internă, copilul neştiind ce reguli să-şi asume, care
valori sunt acceptate social. Mai mult chiar, putem vorbi şi despre o traumă emoţională, copilul
simţindu- se vinovat dacă va adera la valorile grădiniţei, în defavoarea valorilor familie (sau
invers). Prevenirea unor dezacorduri nu se poate asigura fără o relaţie corespunzătoare dintre
grădiniţă şi familie. Educatorul joacă un rol important în cunoaşterea familiei, a caracteristicilor
şi potenţialul ei educativ. Cei doi factori implicaţi în educarea copiilor cu vârste cuprinse între
3–6/7 ani, familia şi grădiniţa, trebuie să armonizeze modelele educative promovate, să-şi
transmită reciproc informaţii privind particularităţile de dezvoltare ale copilului, valorile
promovate, climatul educaţional, aşteptări în ceea ce priveşte educarea acestuia.
care-i salută cu un zâmbet în fiecare dimineaţă, bucătăreasa, bunica ce pregăteşte cele mai
familia, influenţează dezvoltarea copilului. Enumerăm în continuare modalităţi prin care se
poate realiza parteneriatul dintre familie şi grădiniţă: ședinţele cu părinţii, consultaţiile cu
părinţii, vizitele periodice la domiciliu, ateliere de lucru cu părinţii, participarea părinţilor la
activităţile de la grupă . Unicitatea fiecărui copil este determinată de particularităţile
individuale, dar şi de influenţele socio-culturale ale comunităţii în care trăieşte. Educaţia
copilului este o acţiune care presupune schimb de experienţe, de competenţe şi valori între toţi
adulţii care îl susţin în dezvoltare şi cu care acesta intră în contact. Acest lucru presupune
şi grădiniţă să se extindă şi către comunitatea care le include.
Parteneriatul educaţional se realizează între: Agenţii educaţionali (copii, părinţi,
personalul grădiniţei, specialişti în probleme de educaţie: psihologi, consilieri psiho-pedagogi,
logopezi, terapeuţi etc.); Instituţii ale educaţiei (familie, grădiniţă, şcoală, centre comunitare,
cluburi sportive, cluburi ale copiilor etc.); Membrii ai comunităţii cu influenţă asupra
dezvoltării copilului (medici, reprezentanţii primăriilor, ai Poliţiei, ai bisericii, ai Direcţiilor
regionale de protecţie a copilului etc.)
desfăşurate să fie în beneficiul acestora. Colaborarea cu cabinetele de asistenţă psihopedagogică
se adresează în egală măsură copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice, urmărind o educaţie
eficientă şi o dezvoltare optimă a personalităţii copilului prin armonizarea comportamentelor
acestora : „Şcoala părinţilor“ care constă în activităţi de informare, formare şi consiliere a
părinţilor în vederea creşterii abilităţilor parentale.
educaţia copilului. Parteneriatul dintre cele două – şcoală şi grădiniţă – are ca scop primordial
se poate concretiza prin schimburi de experienţă între învăţători şi educatori (lecţii deschise,
mese rotunde, ateliere de lucru etc.), activităţi comune la care să participe copiii şi părinţii
321
SUCEAVA 2024
(vizite la şcoală, proiecte educative de genul „Săptămâna lecturii“, „Ziua porţilor deschise“ ,
„Şcolar pentru o zi“ etc.)
Colaborarea cu Primăria este esenţială întrucât această instituţie se implică în
dezvoltarea şi întreţinerea bazei materiale a grădiniţei, dar şi în derularea şi sprijinirea unor
acţiuni sau proiecte educative. Primăria, în colaborare cu Inspectoratele Şcolare Judeţene şi cu
alte instituţii, poate să iniţieze programe care vin în sprijinul îmbunătăţirii activităţii educative
din grădiniţe (de exemplu: „Concurs de desene pe asfalt“, „Festivalul de teatru pentru copii“,
„Expoziţie de carte pentru preşcolari“ etc.) Grădiniţa poate solicita ajutorul Primăriei în
susţinerea unor proiecte, atât din punct de vedere material, cât şi pentru promovarea acestora în
comunitate.
Colaborarea cu Poliţia ajută în educaţia preventivă şi cultivarea comportamentelor
prosociale. Această colaborare se poate concretiza în activităţi de informarea a copiilor asupra
unor reguli care trebuie respectate astfel încât viaţa şi siguranţa lor să nu fie pusă în pericol.
Exemple de proiecte: „A fost odată un poliţist...“(transformarea derulării evenimentelor în
poveşti cunoscute: „Capra cu trei iezi“, „Scufiţa Roşie“, dramatizări ale acestora); „Oraşul
bicicletelor“ (pe teme de educaţie rutieră).
Colaborarea cu Biserica înlesneşte promovarea valorilor moral-religioase care sunt
importante în educaţia morală şi comunitară a copilului. Această colaborare este foarte
importantă în special în că, indiferent de religie, toţi suntem egali şi avem aceleaşi drepturi.
Exemple de proiecte: „Crăciunul - sărbătoarea tuturor creştinilor“, „Bucate de sărbători“.
sentimentul coeziunii sociale. Din relaţia grădiniţă-şcoală-familie-comunitate copiii câştigă un
mediu de dezvoltare mai bogat, iar între participanţi se crează relaţii pozitive şi fiecare îşi va
dezvolta sentimentul coeziunii sociale. Grădinița devine astfel un centru de educație care
lucrează în beneficiul copiilor, al familiilor lor și al comunității.
Așadar, la întrebarea “Cine exercită influenţe sistematice de natură educativă asupra
unui subiect uman?” se poate răspunde că, practic, o întreagă societate.
Bibliografie:
1. BOCA, Cristiana (coord.), BUCINSCHI, Mihaela, DULMAN, Aniţa (2009). Educaţia
timpurie şi specificul dezvoltării copilului: modul general pentru personalul grădiniţei /
Educaţia 2000+, Bucureşti;
2. CRISTEA, Sorin, (2001). Pedagogie generală, Curs pentru Învăţământul Deschis la Distanţă,
Universitatea “Ovidius” – Constanţa;
3. CRISTEA, Sorin, STANCIU, Filip (2010), Fundamentele educației, vol 1, Editura
322
SUCEAVA 2024
Prouniversitaria, București;
4. BUNESCU, Gheorghe, ALECU, Gabriel, BADEA, Dan (1997), Educația părinților, strategii
și programe, E.D.P București;
5. CIOFU, Carmen (1998), Interacțiunea părinți-copii, Ed. Midicală Amaltea, București;
6. MAGDALENA Dumitrana (2000), Copilul, Familia și Grădinița, Ed. Compania;
7. AGABRIAN, Mircea, MILLEA, Vlad (2005), Parteneriate școală-familie-comunitate.
Editura Institutul European.
323
SUCEAVA 2024

Profesor învățământ preșcolar: Secrier Cristina

Grădinița cu Program Normal Burla
,,Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societății.” (Nicolae Iorga)

În contextul timpurilor actuale, pentru realizarea unui învățământ de calitate se sublinează
importanța triadei școală-societate-familie.
Experții în educație consideră că este necesar să existe cât mai multe interacțiuni la nivelul
comunității prin care să se ofere servicii integrate și să se stimuleze participarea părinților la
activitățile de învățare.
Familia, primul pilon al triadei grădiniță/școală – familie – comunitate este instituția
fundamentală în toate societățile.Ea este partenerul tradițional al școlii deoarece influențează
atitudinea copilului față de învățare.Este cunoscut faptul că familia este primul factor educativ
din viața copilului astfel influența socio educațională este una puternică.
Există studii care atestă rolul de factor determinant pe care îl deține familia în întregul parcurs
al evoluției individului prin valorile, credințele, normele și practicile existente în spațiul
cotidian al căminului.Rolul familiei este foarte important în dezvoltarea copilului din punct de
vedere fizic, intelectual, moral și estetic.
Familia se preocupă de dezvoltarea fizică a copiilor asigurând hrana și îmbrăcămintea
acestora, cerându-le condiții cât mai bune de joacă, odihnă și îngrijindu-se de sănătatea lor.
Familia intervine în această triadă ca fiind factorul cheie, importantă rezultată în urma rolului
ca și factor de educație informală dar și a drepturilor și obligațiilor care îi revin în sistemul
formal de educație.
După cum spunea Charles Colson ,,Familia este cea mai elementară formă de
organizare.Fiind prima comunitate de care se atașează un individ, cât și prima autoritate sub
care acesta învață să trăiască, familia este cea care stabilește valorile cele mai fundamentale ale
unei societăți.” De aceea. La intrarea în cadrul primului colectiv al copiilor-grădinița, strategiile
educative fac apel la sprijinul și colaborarea părinților în adaptarea preșcolarilor cu noul mediu
social și educațional. Perioada preșcolară presupune achiziții psiho-comportamentale
fundamentale, pentru adaptarea, integritatea și dezvoltarea copilului.
În grădiniță se pun bazele parteneriatelor educaționale realizate în sprijinul dezvoltării
societății prin prisma educației.
Importanța participării familiei în educație, ca partener activ, este subliniată de necesitatea
implicării părinților în diverse activități alături de cadrele didactice, pe lângă obișnuitele ore de
consiliere.Vizând dezvoltarea armonioasă a personalității preșcolarilor și pregătirea acestora
pentru viață, activitățile desfășurate în grădiniță pun accent pe socializare, integrare, dar și
pregătirea pentru școală.
Atât școala, cât și grădinița sunt instituții puternic ancorate în comunitate, care prin statutul
pe care îl au, prin cadrul legislativ, activitățile desfășurate și multitudinea resurselor implicate,
pot deveni promotori ai parteneriatului lui comunitar.
324
SUCEAVA 2024
Proiectarea și implementarea unor activități extracurriculare și extrașcolare, în grădiniță și în

comunitate, pe baza proiectelor și parteneriatelor între preșcolari, elevi, profesori și membrii ai
comunității locale o necesitate a activității didactice.
Proiectele de parteneriat, educațional vizează întărirea relațiilor dintre părinți, copii,
educatoare și comunitate, creșterea gradului de implicare a tuturor factorilor
educaționale.Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje deoarece creează relații de
colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru în dezvoltarea
personalității copilului. Inițierea diferitelor proiecte de parteneriat educațional sunt benefice
atât pentru elevi, cât și pentru toți factorii implicați: grădiniță, familie, comunitate.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorința de a ajuta copiii să
aibă succes la școală și mai târziu, în viață. Atunci când părinții, elevii și ceilalți membri ai
comunității se consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în jurul copiilor o
comunitate de suport care începe să funcționeze.
Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenșială în organizarea grădiniței.
Grădinița este importantă pentru că oferă copilului oportunitatea de a socializa și de a
interacționa cu alți copii de vârsta sa, de a învăța reguli, responsabilități și de a dezvolta abilități
sociale și emoționale.
Pentru a stabili o relație optimă între copil, grădiniță și familia acestuia, este important ca toți
cei implicați să colaboreze și să comunice în mod deschis și respectuos.
Este important ca grădinița și familia să lucreze împreună pentru a dezvolta și implementa
un plan de educație individualizat pentru copil, care să țină cont de nevoile și abilitățile
acestuia.Prin implicarea activă a familiei în educația copilului și prin participarea la evenimente
și activități organizate de grădiniță, se poate crea o comunitate de învățare și de sprijin care să
ajute la dezvoltarea armonioasă a copilului.
Copilul nu trebuie privit doar ca beneficiar al educației,și ca participant.
Educația copiilor nu se poate realiza fără colaborarea dintre toți acei factori care la un
moment dat intervin în viață, respectiv educația acestora.
Copilul este, astfel un produs social în care se reflectă valorile sociale. Acțiunea asupra
copilului este mediată de familie, însă acumulează eforturile tuturor celorlalți factori:
Comunitatea locală, școala, familia, grădinița reprezintă instituții ale educației, prin intermediul
cărora se caută responsabilizarea socială și se perpetuează valorile sociale.
Evident că formarea și dezvoltarea integrală a personalității copilului va fi eficientă dacă se
va realiza cultivarea și educația părinților în cadrul parteneriatelor educaționale, iar
coordonatele acestei colaborări ar avea la bază axarea pe atingerea unor obiective bine stabilite
care presupun depășirea barierelor și a dificultăților în realizarea acestui deziderat din
perspectiva dezvoltării formelor, strategiilor și conținutului parteneriatului educațional.
Parteneriatul nu este și nu poate fi turnul de control al evoluțiilor instituționale a
preșcolarului.Acesta nu le poate înlocui pe celelalte, nu poate compensa statutul și rolurile
grădiniței și nici ale familiei.
Poate însă stimula, poate ajuta la realizarea armonioasă a educației timpurii la standarde de
calitate, poate interveni inteligent în reordonarea unor priorități acționale, logistice și proiecte
de finanțare complementare, poate asigura unitatea resurselor și îmbogățirea forțelor de
cercetare a vieții și lumii actorilor implicați cotidian, poate atenua din riscurile unor decizii
greșite sau eronate.
325
SUCEAVA 2024
Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate se referă la construirea unor relații pozitive între

familie-grădiniță și comunitate, la o unificare a sistemului de valori care poate avea un efect
benefic asupra copiilor atunci când aceștia sunt în formare.
Relația dintre școală, familie și societate se află în centrul educației contemporane.
Provocărileși oportunitățile actuale cer abordări noi și inovative, o cooperare strânsă și un
angajament ferm din partea tuturor părților implicate.Prin eforturi comune, putem construi o
educație care să răspundă nevoilor copiilor și adolescenților de astăzi și să îi pregătească pentru
societatea de mâine.
Provocările contemporane, precum digitalizarea și schimbările sociale rapide, necesită
adaptare și inovație din partea tuturor instituțiilor.
Comunitatea locală, grădinița, familia reprezintă instituții ale educației prin intermediul
cărora se cultivă responsabilizarea socială și se perpetuează valorile sociale.
Noi ca dascăli, modelatori de suflete, trebuie să dorim să creăm acea comuniune familie-
grădiniță-comunitate, fiind dispuși să învățăm mereu, aspirând alături într-o cursă pentru
cunoașteri către un țel.
În concluzie, parteneriatul grădiniță-familie-comunitate este necesar prin prisma scopului
comun pe care partenerii îl au: educația de calitate a copilului. Toți aceștia contribuie cu
desăvârșire la dezvoltarea armonioasă a copiilor facilitând un mediu de învățare potrivit, sigur,
stimulativ și asigurând transmiterea valorilor morale care vor constitui temelia educațională
care îi va însoți pe tot parcursul vieții.
Bibliografie
-Vrășmas, Ecaterina (2002) ,,Consilierea și educația părinților”, Editura Aramis, București.
-Ciofu, Carmen (1989) ,,Interacțiunea părinți-copii” Editura Științifică și Enciclopedică,
București
-Goia, Delia, Tibu, Speranța ( 2014) ,, Parteneriat Școala-familie-comunitate”, Editura
Universitară, București
-Pescaru, Bărban, Adina (2014) ,,Parteneriat în educație” Editura Aramis Print, București
326
SUCEAVA 2024
89. EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-

FAMILIE-COMUNITATE
Prof. înv. preș. Sfarghiu Emilia

G.P.P. Căsuța Piticilor,Gura Humorului
Educația este un proces important în dezvoltarea unei societăți cultivate, care are rolul de
a aduce schimbări pozitive în viața și comportamentul uman, înlesnind dezvoltarea unor calități
umane. Educația înseamnă cultivarea valorilor sociale cu scopul de a-i învăța pe copii și adulți
să fie cetățeni activi și eficienți. Deși școala este importantă în formarea oricărei ființe raționale,
acesta nu trebuie confundată cu educația; educația înseamnă mai mult decât a merge la școală
și începe de acasă, familia fiind cea care are rolul de a pune bazele acestui proces evolutiv.
O condiție importantă în derularea eficientă a procesului instructiv - educativ din
grădiniță o constituie asigurarea unui raport direct proporțional între factorii implicați în
dezvoltarea la această vârstă : familia, grădinița, societatea. Este recunoscut faptul că , în cadrul
acestui ,,complex formativ" , rolul preponderent revine grădiniței , instituție specializată cu
cadre anume pentru realizarea obiectivelor educației preșcolare.
Una din abordările moderne privind instituția școlară este cea a școlii deschise,
prietenoase în care copilul se simte bine, este atras de activitățile preșcolare, îi sunt valorificate
înclinațiile și talentele. Modelele educaționale actuale pun în centru copilul și trebuințele sale,
nevoile lui de dezvoltare și în acest scop participă numeroși factori, între care cei cu o
importanță semnificativă sunt grădinița și familia. Dar poate și mai importantă pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului este colaborarea între cei doi agenți educogeni- familia și
instituția educațională.
Pentru reușita actului educațional , munca depusă de cadrele didactice din grădiniță
trebuie continuată , susținută și întărită de familie. În acest sens educatoarea trebuie să asigure
o permanentă colaborare între grădiniță și familie și să-i convingă pe părinți să păstreze unitatea
de cerințe adresate preșcolarilor cu cele ale grădiniței.
Inițierea părinților în problemele specifice educației și instrucției copiilor se face prin
diverse metode și procedee , alese cu mult tact de către educatoare. Astfel, în discuțiile libere
cu părinții , prin participarea acestora la unele activități din grădiniță realizăm un învățământ
modern și în același timp , facem cunoscută activitatea noastră în rândul părinților. Familia este
factorul educativ prioritar, întrucât educația începe din familie, aceasta fiind modelul pe care
copilul îl imită şi-l urmează. În familie copilul îşi face pregătirea pentru viață. Contribuția
familiei este cu atât mai mare cu cât copilul este mai mic şi scade pe măsură ce etapele de
creștere înaintează pe treptele superioare ontogenezei. Aceasta oferă mediul în care copilul se
naşte, trăieşte primii ani ai vieţii, se dezvoltă şi se formează pentru viaţă, reprezentând primul
instrument de reglare a interacțiunilor dintre copil şi mediul social.
influenţează decisiv dezvoltarea psihofizică a copilului, formarea personalităţii lui.
Tot în familie, copilul îşi însuşeşte limbajul. Volumul, calitatea vocabularului, corectitudinea
exprimării depinde de modelele oferite de părinţi, de felul în care aceştia interacţionează şi îi
solicită pe copii. În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament:
respectul, politeţea, cinstea, sinceritatea, ordinea, răbdarea etc.
327
SUCEAVA 2024
Datorită faptului că societatea în care trăim este într-o permanentă schimbare, atât părinții
cât şi educatoarele trebuie să aibă în vedere o adevărată luptă cu mediul, să fie foarte atenți la
mijloacele pe care le folosesc pentru a-i putea crește corect pe copii, ei fiind foarte vulnerabili
la această vârstă, iar influențele negative sunt la tot pasul. Pentru a avea o relație activă și
pozitivă cu preșcolarii, trebuie să știm să le descoperim trebuințele și nevoile, pentru ca
legăturile ce se stabilesc între preșcolari și adulți să se bazeze atât pe încredere, dar mai ales pe
respectul reciproc. După cum bine se știe, familia este factorul primordial în educarea unui copil
și educația începe în familie, de aceea legătura dintre grădiniță și mediul familial va trebui să
se întrepătrundă, iar educatorul să cunoască foarte bine mediul de viață al copilului pentru a
putea colabora.
Parteneriatul dintre grădiniță și familie organizat corect duce la o educație solidă, fără
pericolul de eșec școlar mai târziu. Preşcolaritatea reprezintă piatra de temelie a personalității
în formare a copilului, iar prezența familiei în cadrul grădiniței va fi liantul între copil și mediul
necunoscut inițial.
Parteneriatul grădiniță – familie, acțiunile pe care aceștia le desfășoară, continuarea de
către familie a activităților desfășurate în grădiniță nu fac decât să ducă la o mai bună formare
a preșcolarului ce urmează a se forma pentru viața de adult.
Mediul în care se naște, trăiește, se dezvoltă și se formează copilul este familia.
Învățarea primelor comportamente sociale, prin imitație și interacțiune, se produce în mica lor
copilărie și e dependentă de tipul relațiilor din familie.
O mare parte dintre cunoștințele despre natură, societate, deprinderile igienice,
obișnuințele de comportament, preșcolarul le datorează educației primite în familie.
Familia se preocupă şi de dezvoltarea proceselor intelectuale ale copiilor. Ea asigură
sentimentul siguranței şi îl ajută pe copil să depășească obstacolele inerente vieții. Este punctul
de sprijin, educându-i pe cei mici să devină persoane responsabile, adaptate timpului în care
trăiesc.
În mod firesc, părinţii sunt primii educatori ai copilului. Vine apoi rândul
profesioniştilor din grădiniţe şi şcoli să se ocupe de educarea şi formarea copiilor printr-o
metodologie şi un curriculum specific vârstei acestora. Dar educaţia copiilor, priviţi ca cei mai
tineri membri ai unei comunităţi, este responsabilitatea întregii comunităţi. În cadrul
comunităţii, fiecare persoană are drepturi şi responsabilităţi. Astfel, asigurarea accesului egal
la educaţie este dreptul fiecărui membru al comunităţii, dar şi responsabilitatea întregii
comunităţi. Sistemul de educaţie devine astfel parte integrantă în viaţa comunităţii, cu toate
cerinţele ce decurg pentru buna lui funcţionare.
O comunitate care plasează educaţia printre priorităţile sale este o comunitate care acţionează
conştient în folosul tuturor membrilor săi.
Relația dintre grădiniță și comunitate- deține numeroase avantaje, printre care amintim:
specificul grădiniței respective în comunitatea locală. Educatoarele, au rolul de a manifesta
creativitate și imaginație în inițierea unor parteneriate, dinamism în organizarea și desfășurarea
acestor parteneriate, dar și toleranță fiind responsabile de evaluarea acestui parteneriat.
Exemple de astfel de parteneriate între grădiniță-comunitate ar fi cu jandarmeria,
participare la Ziua Jandarmeriei, dar și cu poliția, participând la Ziua Poliției.
328
SUCEAVA 2024
BIBLIOGRAFIE:
• Băran- Pescaru, Adrian,(2004) ,,Parteneriat în educație”, Editura Aramis Print,
București.
• Catalano Horațiu (2018) ,, Procesul de învățământ :direcții epistemice, pragmatice și
exponențiale, Editura Didactică și Pedagogică, București.
• Popescu M.,(2000), ,,Implicarea comunității în procesul de educație”, Editura Corint,
București.
329
SUCEAVA 2024
90. IMPORTANȚA COLABORĂRII DINTRE GRĂDINIȚĂ ȘI FAMILIE
Prof.înv.preşcolar: Ștefănoaia Cristina

G.P.P. ,,Pinocchio” Fălticeni
O componentă importantă în actul de educare a copilului preșcolar o constituie procesul

informativ-educativ la care contribuie familia și grădinița. Familia este facorul educativ
prioritar, întrucât educația începe din familie, aceasta fiind modelul pe care copilul îl imită și-l
urmează. În familie copilul își face pregătirea pentru viață. Contribuția familiei este cu atât mai
mare cu cât copilul este mai mic și scade pe măsură ce etapele de creștere înaintează pe treptele
superioare ontogenezei. Aceasta oferă mediul în care copilul se naște, trăiește primii ani ai
vieții, se dezvoltă și se formează pentru viață, reprezentând primul instrument de reglare a
interacțiunilor dintre copil și mediul social.
La vârsta preșcolară un factor educativ important este grădinița, care desfășoară un amplu
proces instructiv-educativ și are cadre cu pregătire profesională corespunzătoare, ce aplică
metode și procedee pedagogice consacrate. Ea se preocupă de socializareaa preșcolarului prin
intgrare lui în mediul grădiniței. Grădiniței îi revine rolul de partener în relațiile ei cu familia
iar acest rol derivă din faptul că este un serviciu specializat, cu cadre pregătite pentru realizarea
sarcinilor educației copiilor.
Unitatea de acţiune a celor doi factori grădiniţă-familie în opera de formare a copilului
este condiţionată de unitatea de vedere, de un mod anume de lucru şi o bună cunoaştere
reciprocă. Interesul comun al celor două instituţii trebuie să determine o mişcare de apropiere
cu dublu sens, familie-grădiniţă, grădiniţă-familie, în vederea unei suficiente cunoaşteri a
ambelor părţi.
După cum bine se ştie, familia reprezintă factorul primordial în educarea unui copil şi
educaţia începe în familie, de aceea legătura dintre grădiniţă şi mediul familial va trebui să se
întrepătrundă.
Educaţia în familie are ca scop formarea unui om cu o dezvoltare multilateral şi
armonioasă. Părinţii sunt datori să crească copilul, să se îngrijească de sănătatea, educaţia,
învăţătură şi pregătirea profesională a acestuia. Această funcţie are ca finalitate integrarea
eficientă a individului în societate, acest lucru realizându-se prin formare dupa un anumit ideal
de personalitate.
A fi părinte în sec. XXI, într-o periodă marcată de profunde şi rapide transformări sociale,
este o misiune din ce în ce mai dificilă. Familia are nevoie de sprijin şi susţinere pentru a rezolva
problemele ridicate de creşterea generaţiilor de astăzi. Aceasta nu are întotdeauna cunoştinţe
psihopedagogice necesare educării copiilor. Educatorii profesionişti suntem noi. De aceea avem
datoria ca prin activităţile ce le desfăşurăm să pregătim familia pentru a-şi cunoaşte copilul, să
o antrenăm în procesul educaţional.
Pentru o intervenţie oportună trebuie ca educatoarea să cunoască bine condiţiile vieţii de
familie unde trăieşte copilul. Vizitele la domiciliul copiilor cer mult tact şi delicateţe, atât în
privinţa modului de a intra în mijlocul familiei, cât şi în privinţa felului de a interveni cu sfaturi.
Indicaţiile educatoarei să aibă caracterul şi nuanţa unor sugestii pentru o evoluţie mai bună a
preşcolarilor, în funcţie de ceea ce poate da familia.
Acţiunea comună şi apropierea mai mare se realizează dacă vizitele sunt reciproce în
sensul că şi părinţii vor trebui să vină uneori chiar asistând la unele activităţi şi realizări ale
copiilor în timpul programului de activităţi.
330
SUCEAVA 2024
Se va prilejui astfel schimburi de păreri şi o cunoaştere reciprocă încărcată de satisfacţii.

Cadrul metodic al unui schimb organizat de păreri şi mai ales de îndrumare a părinţilor
pe anumite probleme este reprezentat de programul consultaţiilor individuale şi colective. În
mod special în cadrul consultaţiilor individuale se pot rezolva chestiuni de îndrumare concretă
pentru fiecare copil în parte. Făcând această menţiune avem în vedere faptul că adesea
neajunsurile în comportamentul copiilor sunt consecinţele directe ale unor situaţii nefericite din
familiile acestora, situaţii ascunse şi păstrate atât de părinţi cât şi de copii cu un sentiment de
justificată jenă.
Prin activităţile de parteneriat cu părinţii, ne asigurăm un sprijin în propria activitate, o
educaţie solidă a copilului, iar prezenţa familiei în cadrul grădiniţei va fi liantul între copil şi
mediul necunoscut iniţial. Dragostea, familia, şcoala sunt esenţe indispensabile în viaţa fiecărui
om. Ca primă verigă a sistemului educativ, familia are responsabilităţi clare şi diverse. Este
foarte importantă în educaţia din copilarie deoarece individul ia primele impresii din mediul
înconjurător, din familie.Tot din mediul familial copilul absoarbe ca un burete conduitele şi
obiceiurile celor din jur. Individul va repeta şi va imita persoanele semnificative din viaţa sa,
va avea aceleaşi păreri, idei, concepţii. Calitatea educaţiei primate în familie depinde îndeosebi
de nivelul de educaţie al părinţilor şi al familiei ce vine în contact cu copilul, în special sub
aspect moral şi comportamental.
Funcţia principlă a familiei-educarea copiilor este deformată cu largi şi dramatice
consecinţe, astăzi, motivele fiind dintre cele mai diferite: lipsa timpului, situaţia financiară grea,
violenţa, lipsa de comunicare. Colacul de salvare este dragostea, care aduce cu sine comportare
adecvată şi respect. Familia este unicul loc unde omul se simte dorit, aşteptat, iubit, drag şi
scump pentru fiecare membru al ei, unde persoana ar putea să se pronunţe sincer asupra tuturor
problemelor, ar putea fi înţeleasă, susţinută, încurajată, unde s-ar putea relaxa nu numai fizic ci
şi spiritual.
Legăura cu părinții, parteneriatul cu familia copilului este esențială. De aceea, o bună
informare a părinților chiar de la debutul anului școlar, care să continue periodic, va menține
părinții în conexiune cu cei care înfăptuiesc educația copiilor, sprijinindu-i să fie informați
asupra specificului grădiniței, regulilor noi și a măsurilor adoptate, să primească informații clare
și argumentate privind activitățile desfășurate cu copiii și impactul asupra acestora, precum și
privind nevoile și prblemele instituției, realizările și satisfacțiile lucrului cu copiii și colaborării
cu aceștia și cu părinții.
Rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ sau a fiecărui cadru didactic
modalitatea pentru care optează în comunicarea și menținerea legăturii cu părinții (telefonic, fie
prin canalele de comunicare în grup, prin scurte anunțuri scrise și informări, pliante, afișe, puse
la dispoziția părinților sau transmise fizic sau electronic). Comunicarea cu părinții nu trebuie
efectuată unidirectional ci în ambele sensuri, cu caracter de reciprocitate. Părinții trebuie
încurajați să exprime puncte de vedere, să aprecieze progresul copiilor, să adreseze întrebări
referitoare la îngrijirea și educarea copiilor. Evident, aceștia vor primi răspuns la activitățile
săptămânale de consilere. În același timp, părinții au obligația să informeze cadrul didactic
asupra stării de sănătate a copiilor și a situației în care se află aceștia la un moment dat, fiind
reținuți acasă.
De la venirea în grădiniţa educatoarea întreprinde activităti de cunoaştere a copiilor şi
familiilor acestora. Studiază dosarele personale, chestionarele aplicate la început de an,
organizează colectivul de părinţi alegând comitetul de părinţi şi repartizează fiecăruia
atribuţiile. Stabileşte un program de activităţi cu familia, proiecteză întâlniri individuale şi
colective, consultaţii, activităţi extracurriculare.
331
SUCEAVA 2024
Ţine legătura permanent cu părinţii prin orice mijloace, fie telefonic sau prin e-mail, prin
corespondenţa sau prin avizierele şi panourile de la grupă, accesul la portofoliul copilului s-a
dovedit a fi eficient şi multumitor pentru ambele părţi.
Participarea părinţilor la activităţile demonstrative a permis părinţilor să fie proprii
evaluator ai copilului şi posibilitatea de a-l aprecia ţinând seama de cerinţele educatoarei cât şi
acolectivului din care face parte.
Tot periodic grădiniţele organizează pentru părinţi expoziţii cu realizări ale grădiniţei în
primul rând ale copiilor.
Tot periodic, şezătorile şi serbările copiilor pe parcursul anului şi la sfârşitul fiecărui an
sunt un prilej de cunoaştere şi satisfacţie reciprocă pentru realizările copiilor.
Dacă familia va fi implicată de la început în programul educative, ea va percepe corect
importanţa colaborarii cu grădiniţa şi beneficiile acestei colaborări, iar implicarea sa în
activitatea grădiniţei va fi conştientă, interesantă şi reciproc avantajoasă.
Beneficiar în parteneriatul grădiniţă-familie este copilul care treptat prin modul de
comportare va scoate în evidentă rezultatele acestui parteneriat şi îşi va descoperi părinţii ca
parte importantă a educaţiei sale.
Fiecare cadru didactic din învățămânul preșcoar aderă și derulează, periodic, activități în
cadrul unor proiecte educaționale,de mai mare sau mai mică amploare, cu efecte asupra formării
copiilor și părinților. Alegerea acesora se realizează, de regulă, în funcție de copiii din grupă,
de potențialul și nevoile lor de învățare, de solicitările și/sau nevoile părinților sau de alte
variabile care țin, efectiv, de grupul educat, de părinții copiilor sau de abilitățile cadrelor
didactice.
Întrucât la nivelul învățământului preșcolar există o varietate de proiecte și programe
educaționale și județene cu impact asupra formării copiilor, sensibilizării părinților și altor
factori implicați, care au înregistrat, în timp, rezultate deosebite și care se recomandă a fi
desfășurate. Fiecare unitate de învățământ are libertatea să inițieze alte proiecte la nivel local,
în funcție de țintele pe care le urmărește în formarea copiilor sau să adere la altele. Important
este să se mențină un echilibru între activitățile curriculare și cele extracurriculare, între acestea
să existe relații de complementaritate și să asigure beneficii celor implcați.
Familia educă prioritar copilul, grădiniţa continuă pe coordonate noi tot ce s-a făcut şi s-
a realizat în familie.Lor li se adaugă natura, societatea, viaţa sub toate aspectele, considerate pe
buna dreptate, cel mai mare dascăl!
Colaborarea în probleme de organizare, de iniţiative măsuri şi traducerea acestora în viaţă
se face prin intermediul comitetului de părinţi de la fiecare grupă de preşcolari.
Părinţíi sunt în primul rând persoane şi apoi părinţi. Ei au drepturi cel puţin egale cu ale
copilului în cadrul familiei, au nevoie de respect ca autoritate familială şi ca persoane. Părinţii
au dreptul la un timp propriu, la intimitate şi la fericire personală.Relaţia părinţi-copii în cadrul
familiei ar trebui să fie un exerciţiu de perfecţiune, dar din păcate există slăbiciuni şi lipsă de
armonie în orice cuplu familial. Părinţii acceptă cu uşurinţă că ei nu pot fi perfecţi, dar ar dori
nişte copii perfecţi care să le îndeplinească propriul lor ideal, moral sau comportamental. Ar
trebui ca părinţii să accepte copilul aşa cum este el, cu calităţi şi defecte, să-l iubească şi să-l
sprijine necondiţionat.
Factorii de modelare a personalității umane trebuie să interacționeze ca un tot unitar, sub
forma unui sistem bine închegat, pentru atingerea țelului comun- educarea copilului. Pentru
aceasta, etse nevoe de un schimb permanent de informații, de completare și valorificare a
CONCLUZII
332
SUCEAVA 2024
* Mulţi părinţi pretind că îşi cunosc bine copiii, dar nu ştiu să acţioneze;
* Unii părinţi folosesc pedeapsa corporală în aplanarea conflictelor;
* Alţi părinţi pun accent pe asigurarea condiţiilor materiale, copiii fiind frustraţi pe plan afectiv;
* Unii părinţi se bazează şi pretind doar intervenţia educativă a grădiniţei, necunoscând strategii
adecvate de acţiune pozitivă în relaţia cu copiii lor.
GRĂDINIŢA pregăteşte copiii pentru “adaptarea şcolară”, adaptare care implică acţiunea de
modificare, de transformare a copilului pentru a deveni:
* “apt pentru” şcoală;

* “capabil de” a face faţă cerinţelor instructiv-educative;
* “de a fi compatibil” sub aspectul disponibilităţilor bio-psiho-sociale;
* “în acord cu” normele şi regulile pretinse de programa şcolară pentru dobândirea cu
succes a “statutului” şi “rolului de elev”.
BIBLIOGRAFIE:
- Dumitrana Magdalena, 2000, Copilul, familia și grădinița, Editura Compania, București.

- Mateiaș, Alexandra, 2003, Copiii preșcolari, educatoarele și părinții, Ghid de pareneriat și
consiliere, Edittura Didactică și Pedagogică,Bucureși.
- Stern,H.H., 1972 „Educaţia părinţilor în lume”, Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti
-Vrăjmaș Ecaterina Adina, 2002, Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București.
-Vrăjmaș Ecaterina Adina, 1999, Educația copilului preșcolar, Editura Pro Humanitate,
București.
333
SUCEAVA 2024
91. ROLUL GRĂDINIȚEI, FAMILIEI ȘI AL COMUNITĂȚII ÎN EDUCAȚIA

PREȘCOLARULUI
Prof. înv. preșcolar: Steriopol Clara

Școala Gimnazială Iedera de Jos- Grădinița cu P.N. Iedera de Jos, județ Dâmbovița
În cadrul sistemului de învățământ, pentru eficientizarea actului educațional, trebuie să

se creeze condițiile care să faciliteze învățarea. In direcția aceasta, pentru a beneficia de o
învățare eficientă, trebuie să existe o relație între grădiniță, familie și ceilalți agenți educaționali
din cadrul comunității, bazată pe cunoaștere și colaborare, într-o atmosferă care să ușureze mult
efortul învățării.
1. Relația dintre grădiniță și familie. Cooperarea dintre părinți și educatori este
esențială atât pentru a asigura un mediu securizant copiilor, familiilor și personalului din
unitățile de învățământ, cât și pentru a oferi sprijin educațional prin intervenții coerente și
consecvente din partea celor doi factori fundamentali de educație a copilului. Dezvoltarea
acestui tip de relație aduce o serie de beneficii, printre care amintim: conectarea familiei cu
membrii școlii și ai comunității; dezvoltarea abilităților de lideri ale părinților și oferirea de
suport familiilor preșcolarilor. Menținând acest tip de parteneriat, părinții își vor cunoaște mai
bine copiii, devin mai responsabili față de educația acestora și îndeplinesc nevoile lor de a fi
sprijiniți și aprobați.
Educatoarea trebuie să manifeste o relație de prietenie față de părinți, să- i informeze cu
privire la aspectele pozitive și negative ale copilului, la punctele forte, dar și la punctele slabe.
Trebuie să le furnizeze părinților suficiente informații în legătură cu nivelul de dezvoltare al
copilului, atât din punct de vedere comportamental, cât și cognitiv, dar și despre activitățile
care îi stârnesc copilului cel mai mare interes. Educatoarea, prin atitudinea deschisă și plină de
bunătate și înțelegere, va inspira părinților încredere.
Conducerea grădiniței are un rol vital în educația copilului, pentru că aceasta trebuie să
creeze un climat educațional deschis și cât mai atractiv. În felul acesta, părinților li se creează o
impresie frumoasă despre grădiniță, un loc deosebit de primitor, unde își aduc copiii cu drag,
fără teama de a adresa întrebări la care să nu primească răspunsuri.
Părinții, la rândul lor, au și ei datoria de a le crea propriilor copii, o imagine frumoasă a
grădiniței, un loc deosebit de plăcut și relaxant, unde aceștia au la dispoziție jucării și jocuri
frumoase și antrenante cu care să se joace, materiale didactice variate( planșe, jetoane
plastifiate), favorabile învățării, locul unde învață cele mai frumoase poezii și cântece și ascultă
cele mai captivante povești. In felul acesta, curiozitatea copilului crește, iar dacă părinții adoptă
o atitudine pozitivă față de grădiniță, atunci sunt toate șansele ca preșcolarul să dobândească
încredere în educatoare și colegi.
Părinții trebuie să fie dispuși să colaboreze cu educatoarea și să fie interesați de tot ce se
întâmplă cu copilul la grădiniță, trebuie să aloce mai mult timp copilului, încurajându-l să
desfășoare activități care îi plac mai mult, să participe cu interes la activitățile extracurriculare
sau extrașcolare stabilite în cadrul parteneriatului cu familia. Trebuie să fie deschiși, să ofere
cadrului didactic toate informațiile despre copil, din punct de vedere al sănătății, al dezvoltării,
sau al dorinței acestuia.
Grădinița și familia trebuie să lucreze în echipă, trebuie să înțeleagă că munca în echipă
este favorabilă evoluției preșcolarului. Familia trebuie conștientizată de faptul că implicarea în
334
SUCEAVA 2024
educarea preșcolarului trebuie să fie asigurată de ambele părți, pentru ca succesul să fie
garantat.
Exemple de activități pe care le-am realizat cu copiii în parteneriat cu familia:
Parada fructelor și legumelor vesele

In cadrul acestei activități, copiii au fost încurajați să descrie legumele/fructele alese, și
împreună cu părinții să le personalizeze, cu ajutorul materialelor puse la dispoziție de către
educatoare. Activitatea s-a încheiat cu parada figurinelor realizate.
Târg de toamnă- Chipuri și emoții colorate.
Pentru desfășurarea acestei activități, s-au pregătit figurine din fructe și legume, după care s-a
realizat, în aer liber, o frumoasă expoziție pentru părinți, cadre didactice și școlari.
Sărbătorim Ziua Mondială a Alimentației- Frigărui din fructe
Copiii, împreună cu părinții, au preparat și au degustat frigărui de fructe aromate și delicioase.
Fursecuri pentru Moș Crăciun
Copiii și părinții au fost încurajați să ,,modeleze” din aluat fursecuri.
Podoabe pentru bradul de Crăciun și împodobirea acestuia
Părinții și copiii au fost stimulați să realizeze podoabe pentru bradul de Crăciun.
Sărbătorim Ziua Națională a Lecturii
Fiecare copil si-a ales un personaj favorit din cărțile pe care le-am citit împreună, am creat
pentru fiecare un rol, și cu ajutorul părinților, am învățat și interpretat personajul ales.
Activitatea s- a încheiat printr-un popas de relaxare, bună dispoziție și încântare, la Insula de
lectură.
Sărbătorim Ziua Femeii
Pentru a marca Ziua Mamei, împreună am realizat felicitări și un scurt program artistic cu
cântece, poezii și dansuri.
Aer, soare și mișcare”- Drumeție
În cadrul Școlii Altfel, am organizat o drumeție pe meleagurile iederene, unde copiii si părinții
au admirat arborii seculari, au cules flori de primăvară, s-au jucat în frunze. O zi în care copiii
s-au împrietenit, s-au ajutat la urcușuri pe cărări înguste și s-au consolidat relațiile de prietenie.
1 Iunie- Zâmbet si culoare
Împreună cu părinții, am marcat Ziua Internațională a Copilului printr-o serie de jocuri,
activități antrenante și concursuri sportive.
Săptămâna verde- Grădina veselă
Preșcolarii și părinții au semănat semințe de legume, au plantat flori și, cu toții, am creat ronduri
pentru flori din anvelope vopsite în prealabil.
Relația dintre familie și grădiniță trebuie să fie bazată pe cunoaștere, comunicare și
prietenie și empatie.
2. Relația dintre grădiniță și comunitate- școală, bibliotecă, primărie, etc.
Un copil care crește în lumea cărților este asemenea unei flori care crește în grădina
feerică a Naturii Mamă. Copilul se regăsește în lumea fascinantă a cărților/ poveștilor, unde
este desprins de firul realității și atras involuntar de peripețiile distractive ale personajelor
acestora.
Coordonat pe acest drum de către educatoare și bibliotecar, micul preșcolar se
obișnuiește cu gândul că oriunde, oricând și oricum, cartea rămâne cel mai bun ghid, cel mai
335
SUCEAVA 2024
bun profesor al omului. Copiii vor deveni mai responsabili, mai atenți, mai pregătiți pentru
viitor.
Relația dintre grădiniță și bibliotecă aduce cu sine multe beneficii: cunoașterea de către
copii a rolului bibliotecii; stimularea gustului pentru lectură; a comunicării orale, a creativității;
satisfacerea curiozității preșcolarilor pentru o carte frumos ilustrată; formarea unei atitudini de
responsabilitate și respect față de carte.
Exemple de activități pe care le-am realizat cu copiii in parteneriat cu biblioteca:
Sărbătorim Ziua Mondială a Educației
Pentru a marca Ziua Educației, am derulat activitatea,, Călătorie în lumea poveștilor”.
Am vizionat filmulețul ,,Oița”, am colorat imagini reprezentative și am realizat un joc didactic
,,Recunoaște povestea”, pe baza metodei Diagrama Venn.
Ziua Națională a României- ,,Mândru că sunt românaș”
Am sărbătorit împreună Ziua României, desfășurând activități menite să contribuie la
formarea identității și a sentimentului de apartenență națională.
Ziua Culturii Naționale- Mihai Eminescu
În cinstea zilei de naștere a poetului nostru nepereche, am desfășurat împreună cu bibliotecarul
comunei, frumoase activități care au stimulat gândirea și imaginația copilului.
Sărbătorim ZICI – Ziua Internațională a Cititului Împreună
După ce am răsfoit câteva cărticele și am citit împreună povestea,, Omida mâncăcioasă”, am
realizat o activitate matematică (de numărare și așezare a jetoanelor cu fructe/alimente
corespunzătoare zilelor săptămânii).
Ziua Mamei- o zi specială, cu încărcătură emoțională
Cu ocazia zilei de 8 martie, împreună cu doamna bibliotecar, am realizat coșulețe și felicitări
pe care le-am oferit atât doamnelor de la celelalte instituții comunale (oficiu poștal, cabinet
medical și primărie), cât și doamnelor vânzătoare de la magazinele din sat.
Sărbătorim Ziua Copilului, 1 Iunie- Relaxare, prietenie, zburdălnicie, toate
acestea-ntr-un buchet numit Copilărie
Pentru a marca Ziua Copilului, preșcolarii, îndrumați de către educatoare și
bibliotecarul comunei, au vizionat un PPT despre drepturile și obligațiile copilului și au realizat
activități antrenante și jocuri distractive.
În inițierea, organizarea și desfășurarea parteneriatelor cu comunitatea, educatoarea are
rolul de a manifesta creativitate, dispoziție și responsabilitate.
Grădinița trebuie integrată în mediul comunității ca partener egal și consecvent în
formarea viitorilor cetățeni.
În concluzie, grădinița, familia și comunitatea au un rol foarte important în educația
preșcolarului.
BIBLIOGRAFIE:
POPESCU, M., 2000, Implicarea comunității în procesul de educație, Editura Corint,

București;
PESCARU, BĂRAN, Adina, 2004, Parteneriat în educație,Editura Aramis Print
336
SUCEAVA 2024
92. COLABORAREA GRĂDINIȚĂ - ŞCOALĂ - FAMILIE-COMUNITATE
Prof. Șuhani Rodica

G.P.N.„Lumea copilăriei”,Gura Humorului
Educația copiilor reprezintă scopul comun al familiei și al instituțiilor de învățământ,

scop care poate fi realizat eficient doar printr-o relație de parteneriat, prin înțelegerea rolurilor,
divizarea competențelor, responsabilităților și a funcțiilor între părțile implicate, prin investirea
comună a resurselor de timp, prin împărtășirea informațiilor; prin soluționarea în comun a
situațiilor problematice etc.
Mizând pe faptul că o comunitate socială constă dintr-un ansamblu de instituții ce
exercită influenţe asupra generaţiei în creştere, care se cer coordonate, corelate, sistematizate și
fortificate,cercetătorii din domeniul științelor educației au inclus în circuitul ştiinţific conceptul
de parteneriat educaţional.
Parteneriatul educaţional reprezintă un concept fundamental și complex, ce reflectă
oatitudine şi o relaţie de colaborare a agenţilor sociali, care devin parteneri în câmpul educaţiei
.
Colaborarea, însă, este un concept operațional.
Astfel, ca atitudine, parteneriatul educaţional presupune:
- acceptarea acţiunilor şi influenţelor educative care parvin de la agenții educativi;
- egalizarea şanselor pentru a participa la o acţiune educativă comună și eficientă;
- conștientizarea responsabilității privind acțiunile sale.
Ca relaţie, parteneriatul educaţional presupune:
- colaborarea agenţilor educaţiei sub diverse forme şi modalităţi, orientate spre formarea
personalităţii copilului;
- comunicarea optimă între agenţii sociali care participă la educaţie;
- cooperarea de calitate în domeniul interrelaţiilor şi unirea eforturilor pentru realizarea
acţiunilor educative comune;
- interacţiunea optimă, sistematică şi feed-back-ul obținut şi acceptat de toţi partenerii.
În accepţiunea mai multor cercetători, parteneriatul educaţional este definit ca o formă
de comunicare, cooperare şi colaborare în sprijinul copilului la nivelul sistemului și procesului
educaţional .
În acest context, este necesar să menţionăm că parteneriatul educaţional se desfăşoară
în paralel cu procesul instructiv educativ. Ca şi acestuia, factorii de decizie și actorii
educaționali, trebuie să-i confere o atenție constantă, imprimându-i un caracter sistematic,
prospectiv şi permanent.
Parteneriatul educaţional familie-grădiniţă-şcoală-comunitate implică un ansamblu de
agenţi
educaţionali: copii, părinţi, educatori, învăţători, profesori, manageri, psihologi, membri ai
comunităţii, ce sunt implicaţi în creşterea, educația şi ocrotirea sănătăţii copilului; reprezentanţi
ai bisericii, poliţiei, jurisprudenței, ONG-urilor şi ai mass-media.
În fiecare mediu, rural sau urban, lipsa sau nivelul scăzut al colaborării în cadrul
parteneriatului educaţional, provoacă dificultăţi în educaţia copiilor de diferite vârste, a celor
din grădinițe, clasele primare, gimnaziale și liceale. Actualmente, realizarea unui parteneriat
educațional autentic reprezintă un scop major al activității tuturor actorilor sociali din ţară.
Evident că formarea şi dezvoltarea integrală a personalităţii copilului va fi eficientă dacă
se
337
SUCEAVA 2024
va realiza cultivarea și educația părinților în cadrul parteneriatului educațional , iar coordonatele

acestei colaborări ar avea la bază axarea pe atingerea următoarelor obiective:
- acceptarea şi valorificarea noilor condiţii, forme, metode, tehnici şi mijloace de realizare a
colaborării/ parteneriatului gradinita/şcoală-familie-comunitate;
- corelarea strategiilor de eficientizare a grădiniță/şcoală-familie-comunitate cu particularităţile
de vârstă ale copiilor, cu capacităţile lor de învăţare, cu sporirea competenţelor parentale şi
posibilităţile de colaborare cu mediul apropiat/ comunitatea;
- modernizarea și sporirea calităţii educaţiei abordată prin prisma implementării strategiilor de
eficientizare a parteneriatului între şcoala prietenoasă copilului, membrilor familiei şi agenţilor
educativi din mediul apropiat;
- promovarea noii imagini ale unei şcoli prietenoase copilului şi a familiei eficiente în cadrul
parteneriatului educaţional.
Luate în ansamblu, obiectivele nominalizate presupun depăşirea barierelor şi a
dificultăţilor în realizarea acestui deziderat din perspectiva dezvoltării formelor, strategiilor și
conţinutului parteneriatului educaţional.
Iniţiativele de colaborare pot interveni de la orice partener, însă important este ca
instituţia de învăţământ, ce are specialişti calificaţi, să devină un centru de conducere şi dirijare
a activităţilor partenerilor pentru a-i direcţiona asupra aspectelor ce necesită intervenţia
acestora, acceptându-le propunerile şi participarea la luarea și realizarea eficientă a deciziilor
privind educația părinților și copiilor. În cazul în care părinţii, cadrele didactice, managerii
școlari şi ceilalţi membri ai comunităţii devin şi se consideră parteneri în educaţie, în jurul
copiilor se formează o comuniune, care poate funcţiona ca o coaliţie pozitivă de suport educativ
şi cultural. Astfel, parteneriatele educaţionale constituie o componentă esenţială în organizarea
şi desfăşurarea colaborării cu întreaga comunitate, pentru ca aceasta să beneficieze de membri
– cetățeni, conştienţi, culţi şi responsabili.
Colaborarea şcolii cu familia şi cu alte instituţii educative a fost întotdeauna în atenţia
cadrelor didactice şi manageriale, însă eficientizarea parteneriatului gradinita/şcoală-familie-
comunitate constă în trecerea de la demersurile declarative, episodice sau cele centrate pe
activităţilefestive, la o activitate de cooperare şi interacţiune suportivă, proiectată, desfăşurată
şi monitorizată sistematic între instituţiile educative şi actorii educativi, abordaţi ca parteneri
constanţi, activi şi de durată.
Tendinţe de colaborare a şcolii cu familia şi instituţiile educative din comunitate au
existat dintotdeauna. S-a constatat că Primăria astăzi tinde să devină un bun partener al
sistemului educativ, cu o responsabilitate și scopuri formulate clar şi conştient.
Responsabilităţile Primăriei implică un ansamblu de probleme, care pot fi desprinse din analiza
parteneriatului educațional, abordate în sociologia educaţiei:
- responsabilităţi sociale, care includ susţinerea fondului de resurse pedagogice ale şcolii
(materiale, financiare, umane, informaţionale) necesare pentru a asigura copiilor (şi familiilor
acestora) cele mai bune şanse de reuşită şcolară şi socială; stimularea copiilor şi a familiilor în
direcţia înţelegerii rolului social al şcolii, care nu depinde numai de cantitatea şi calitatea
specialiștilor resurselor pedagogice existente la un moment dat; implicarea tuturor actorilor
sociali din localitate şi zonă în susţinerea materială a şcolii în calitate de parteneri interesaţi de
calitatea/ valoarea produselor acestora;
- responsabilităţi pedagogice generale: aprecierea şi stimularea managerilor școlari, a
educatorilor, plecând de la concepţia conform căreia aceştia reprezintă esenţialul agent
educaţional în cadrul sistemului şi procesului de învăţământ; consolidarea reţelelor de
informatizare în interiorul sistemului şcolar şi în afara lui; perfecţionarea resurselor de instruire
338
SUCEAVA 2024
nonformală, valorificate mai ales în domeniul petrecerii timpului liber, educaţiei artistice,
sportive, ştiinţifice, tehnologice, morale, ecologice, religioase, politice, civice etc.;
- responsabilităţi specifice: procurarea mijloacelor utile pentru procesul instruirii; susţinerea
copiilor şi familiei în legătură cu procurarea rechizitelor de bază: carti auxiliare, manuale,
ghiduri, materialele didactice, mijloace tehnice; amenajarea spaţiului şcolar etc.;
- responsabilităţi economice: organizarea repartiţiei resurselor pe şcoli, familii în dificultate,
copii etc.
Un alt agent și partener educativ mass-media, care poate deveni un factor important în
edificarea comunităţii educative locale, datorită capacităţii sale specifice de difuzare a unei
informaţii de actualitate. Mass-media promovează valorile general-umane universale şi
naţionale, ideile noi şi reformatoare, programele educative, cognitive, distractive pentru copii
şi părinţi.
Instituţiile culturale reprezintă un partener destul de activ al grădiniței, dar şi al
familiei.
Unităţile economice pot avea un rol decisiv în parteneriatul educațional, acestea sunt
pot să sponsorizeze diverse programe educative, să acorde suport material unor familii, copii
sau unor instituţii de învăţământ.
Asociațiile nonguvernamentale pot influenţa procesele formative angajate la nivelul
comunităţii locale prin iniţiativele civice, culturale, dar și cele de tip social.
Biserica este, de asemenea, un pilon esenţial de educaţie şi promovare a valorilor etern-
umane, reprezintă un agent educogen implicat în viaţa comunităţii prin forţa tradiţiei sale moral-
spirituale. Integrarea bisericii în comunitatea educativă locală implică clarificarea raporturilor
de complementaritate cu ceilalţi agenţi educogeni (gradinita,familia, instituţiile de stat,
instituţiile economice etc.) .
O instituție de învățământ eficientă încurajează cadrele didactice, oferindu-le:
conducere adecvată şi calitativă; încredere; un sentiment de optimism; sprijin moral și material.
Gradinița eficientă este o instituție, agent educativ și partener cu copilul prin valorizarea şi
respectarea colaborării cu familia; prin recunoaşterea importanţei ei şi atragerea acesteia în
procesul educațional. Grădinița face tot posibilul ca familia să rămână mediul afectiv firesc, cel
mai viabil de securitate şi stimulare a copilului.
Bibliografie:
Braghiș, M. (2013) Parteneriatul școală-familie-comunitate în treapta învățământului
primar.Chișinău: CEP USM.
3. Calaraș, C., Goncear E. (2009) Dirigintele-manager în actului educativ. Chișinău:
CEP USM.
8. Popescu, R. (2009) Introducere în sociologia familiei. Iași: Polirom.
9. Zani, Br., Palmonari, A. (2003) Manual de psihologia comunității. Iași: Polirom
339
SUCEAVA 2024
93. RELAȚIA GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ȘI EFICIENȚA EDUCAȚIEI
Prof. Tărnăuceanu Nicolette

Unitatea de acțiune a celor doi factori grădiniță-familie în opera de formare a copilului

este condiționată de unitatea de vederi, de un mod comun de lucru și o bună cunoaștere
reciprocă.
În procesul educației rolul coordonator îl are grădinița, iar mai apoi școala, însă familia
este aceea care contribuie prin susținerea și continuarea a ceea ce unitățile de învățământ se
străduiesc să facă.
Din punct de vedere pedagogic coordonarea presupune, pe de o parte, selectarea și
valorificarea influențelor pozitive ce se exercită în familie, iar pe de alta, îndrumarea familiei
în vederea exercitării unor acțiuni educative care să fie în concordanță cu idealul educativ. De
un real folos pentru valorificarea influențelor familiei și îndrumarea ei sunt informațiile ce se
referă la structura și tipul familiei, la relațiile interpersonale dintre membrii săi, la climatul
educativ din familie, la responsabilitățile pe care copilul le îndeplinește în familie, la autoritatea
părinților și metodele educative pe care aceștia le folosesc, etc. Cunoscând asemenea aspecte,
educatoarea poate trece la stabilirea unui program comun de educație - al grădiniței și al
familiei- în care acțiunile ce se întreprind să se completeze reciproc. În acest sens, ea trebuie
să-i familiarizeze pe părinți cu anumite cunoștințe psihopedagogice și să-i inițieze în folosirea
unor metode și procedee de educație în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale
ale copilului.
O modalitate eficientă de implicare a părinţilor este crearea în şcoală a unui centru pentru părinţi.
Le este foarte util părinţilor să întâlnească, într-un mod informal, alţi părinţi, educatori, psihologi şi să
facă schimb de informaţii, experienţe, să planifice împreună activităţi. În acest centru, părinţii vor găsi
informaţii, materiale scrise sau video despre subiecte de interes.
Nu este suficient pentru un părinte să participe numai la întâlnirile lunare cu părinţii organizate
în şcoală pentru a fi considerat implicat în educaţia copiilor. Pentru a sprijini real procesul de învăţare
al copilului este nevoie să-i ofere oportunităţi de învăţare atât acasă, cât şi pe stradă sau la magazin,
ajutându-l să ia singur decizii şi să aplice în practică lucrurile învăţate.
Familia şi cadrele didactice au roluri diferite în educaţia copiilor. Copiii au cele mai
mari beneficii atunci când relaţia între părinţi şi educatori este bazată pe respect şi încredere.
Părinţii pot iniţia discuţii cu educatoarele copilului pentru a-şi clarifica diferite aspecte, iar
educatoarele le apreciază interesul şi îi văd ca parteneri în educaţia copiilor.
Dar, un parteneriat real între părinţi şi grădiniță nu se rezumă doar la relaţia între părinţi şi
educatoare. Părinţii au nevoie să cunoască toate persoanele care sprijină educaţia copilului lor: echipa
de educatoare de la grupă, directorul grădiniței, consiliul de administrație al grădiniței. Părinţii pot
340
SUCEAVA 2024
influenţa aceste persoane prin participarea la întâlniri, voturi, propuneri şi dezbateri pe teme legate de
educaţie şi drepturile copiilor.
În activitatea mea, în relațiile cu părinții
✓ am comunicat acestora misiunea, valorile, politicile grădiniței. Pentru a încuraja implicarea părinţilor,
instituțiile de învățământ au nevoie să comunice frecvent şi clar cu părinţii şi să le ceară părerile în
deciziile care-i privesc pe copiii lor (de exemplu activitățile opţionale sau regulamentul intern al unității
de învățământ).
✓ am solicitat părinţilor să comunice:
- nevoile lor de informaţii (despre grădiniță, comportamentul copilului lor, progrese obţinute de copil,
etc)
- date despre copil: cum se comportă acasă, relaţiile cu alţi copii, regulile de disciplină pe care le respectă
şi cele pe care nu le respectă.
- temerile pe care ei le au în legătură cu grădinița.
✓ am practicat politica uşilor deschise. Am invitat părinţii la activităţi variate, nu doar la „şedinţele cu
părinţii”. Astfel au înţeles mai uşor obiectivele şi practicile mele. I-am avut ca parteneri în diferite
activități extracurriculare.
✓ am implicat părinţii în activităţi de voluntariat, i-am consultat în legătură cu anumite activităţi
extracurriculare, în alegerea disciplinelor opţionale, le-am cerut părerea în legătură cu anumite preferinţe
ale copiilor
✓ am invitat părinții să participe la diferite activități în parteneriat părinte-copil, activități din cadrul
proiectului educațional ”Educăm împreună”: ”Talente la ornamente”, ”Ornamente pentru sărbătorile de
iarnă”, etc.
✓ am folosit periodic chestionare privind interesele părinţilor, de exemplu pentru subiectele următoarei
întâlniri. Astfel, am putut planifica împreună următoarea întâlnire.
✓ am asigurat părinţii de respectul şi încrederea acordate.
Familia reprezintă un element cheie în dezvoltarea sănătății, competenței și activității
copilului, însă ea nu poate exercita această funcție fără colaborarea cu grădinița, care asigură
resurse suplimentare. Pentru a realiza un parteneriat eficient grădiniță-familie, educatoarea
poate implica familia în anumite activități instructiv-educative. Astfel, părinții trebuie sprijiniți
să își cunoască copiii, să le identifice nevoile și să sprijine dezvoltarea și creșterea lor
armonioasă. Parteneriatul familie-grădiniță, cu tot ceea ce presupune el, prezintă avantaje
pentru toți factorii implicați: educatoare, părinti, copii.
În privința formelor concrete de colaborare dintre grădiniță și familie, trebuie spus că
ele se deosebesc în funcție de scopul urmărit și modul concret de realizare. Un exemplu ar fi
conferințele și referatele prezentate în fața părinților cu anumite prilejuri. În cadrul acestor
conferințe am abordat teme pe bază de fapte și date concrete. Ex: “Influența familiei asupra
personalității copilului”,”Cum să contribuim la dezvoltarea limbajului copiilor noștri”, ” 8
moduri în care părinții pot ajuta la dezvoltarea inteligenței copilului”, ”Cum gândesc și simt
copiii de 4-5 ani”, ” Modalități prin care poți schimba comportamentul unui copil alintat”, etc.
De asemenea, organizarea unor expoziții cu lucrări executate de copii, prin care părinții
au posibilitatea să-și cunoască copilul prin prisma rezultatelor muncii sale. Participarea
părinților la anumite activități demonstrative îi ajută să cunoască metodele și procedeele
341
SUCEAVA 2024
folosite, le sugerează anumite modalități concrete de îndrumare a jocurilor, de folosire a

jucăriilor, etc. În cadrul acestor participări, părinții observă modul de comportare al copilului
în colectivitate, precum și modul și gradul de implicare al preșcolarului în activități.
Un alt mijloc eficient de colaborare între grădiniță și familie este consilierea.
Asemenea convorbiri au loc spontan ori de câte ori se ivește prilejul, sau organizat, din inițiativa
educatoarei sau a părinților. Avantajul lor constă în posibilitățile pe care ni le oferă de a analiza
diferite situații concrete și de a ajunge la un consens asupra măsurilor ce se vor întreprinde în
continuare. O variantă a acestor convorbiri îmbracă forma consultațiilor individuale. Cu acest
prilej sunt analizate unele manifestări concrete mai dificile, cauzele care le generează, și în
colaborare se ajunge la inițierea unor măsuri concrete.
O altă formă de colaborare între grădiniță și familie o constituie serbările copiilor, un
prilej de cunoaștere reciprocă, dar și de satisfacție reciprocă pentru realizările copiilor. Am
organizat activități extracurriculare, organizate și desfășurate împreună cu părinții: vizite
organizate la biserici, la bibliotecă, la muzee, astfel încât copiii să aibă parte de o educație
culturală solidă.
În cadrul formelor de colaborare mai sus menționate, educatoarele vor observa ”pe
viu” relația dintre copii și părinți, vor putea observa anumite preferințe sau talente ale familiei,
precum și modul în care părinții își cunosc copiii. Adevărații beneficiari ai acestui parteneriat
sunt copiii, ei simt dragostea și apropierea părinților, nu numai prin bunăvoința și bucuriile ce
li se oferă acasă, ci și din interesul pe care părinții îl acordă în realizarea activităților din
grădiniță; copiii sunt mai siguri pe sine, sentimentul de siguranță fiindu-le atât de necesar
dezvoltării și echilibrului interior; totodată ei trăiesc mândria de a-și vedea părinții în situații
apropiate lor și de a-i aprecia și mai mult. Părinții au șansa de a deveni participanți la educație,
prin implicarea afectivă și prin emoțiile trăite alături de copiii lor ; au prilejul de a sta foarte
aproape de copii, de a-i înțelege mai bine, au posibilitatea să-i observe, să vadă cum se comportă
aceștia în colectiv.
Este esenţial ca legătura dintre părinte şi şcoală să aibă la bază încrederea reciprocă.
Pentru a realiza un parteneriat eficient cu părinţii, cadrele didactice responsabile trebuie să
urmărească să înveţe de la părinţi despre copiii acestora şi să ofere părinţilor informaţiile şi
resursele necesare în vederea eficientizării procesului educaţional.
Educatoarea trebuie să fie partenerul părinţilor în rezolvarea problemelor şi în
îmbunătăţirea experienţei educaţionale a copilului, ea trebuie să promoveze dezvoltarea
independenţei şi responsabilităţii copilului, modelând şi consolidând comportamentele
urmărite. În acelaşi timp, părintele trebuie să fie un model de urmat în viaţa de zi cu zi şi prin
acţiunile sale să consolideze abordarea cadrului didactic şi să sprijine autoritatea acestuia în
cadrul grupei, să caute, să afle de la cadrul didactic „Ce altceva poate face pentru a-l ajuta pe
copil?” şi să respecte paşii stabiliţi de comun acord.
Participând afectiv și efectiv la viața grădiniței, părinții nu vor mai vedea doar funcția
socială a acesteia, de supraveghere a copiilor atunci când ei lipsesc de acasă, ci vor conștientiza
că ea desfășoară un proces instructiv-educativ bine fundamentat și organizat.
342
SUCEAVA 2024
Parteneriatul educațional dintre grădiniță-familie se extinde și către comunitate deoarece

influențele socio-culturale sunt prezente în viața noastră și a celor mici. O grădiniță care se respectă nu
poate funcționa fără sprijinul comunității.
Familia, școala și comunitatea se influențează puternic unele pe altele. Prin parteneriatul
şcoală-familie-comunitate se urmăreşte realizarea unei comunicări eficiente între cei trei factori
şi punerea de comun acord a sistemelor de valori şi a cerinţelor faţă de copil, considerându-se
că din acest parteneriat câştigă îndeosebi copiii . Parteneriatele organizate de grădiniţe pot
conduce la:
- formarea unei reţele de sprijin comunitar, complementar grădiniţei, pentru realizarea unor
obiective;
- cunoaşterea specificului cultural, a valorilor mediului comunitar;
- antrenarea membrilor comunităţii în luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea grădiniţei;
- oferirea unui suport material şi cultural copiilor din grădiniţă;
- invitarea membrilor comunităţii la momentele festive sau la evenimentele importante ale
grădiniţei;
- participarea copiilor din grădiniţă la unele manifestări festive organizate de comunitate;
- stimularea continuă a învăţării şi introducerea copilului în ambianţa şcolii prin formarea
reprezentărilor despre şcoală.
Instituțiile cu care se pot încheia parteneriate pentru crearea unei experiențe de învățare unice sunt:
✓ Instituții care oferă servicii educaționale
✓ Instituții administrative locale
✓ Biserica: valorile moral-religioase pot fi transmise chiar de un preot, printr-o activitate în clasă
sau în biserică.
✓ Poliția: poate interveni la cultivarea comportamentelor prosociale și educația preventivă.
✓ Organizații nonguvernamentale: voluntariatul și rezolvarea problemelor sociale prin metode
educative.
✓ Agenți economici: prin sprijin material.
✓ Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de viață sănătos.
✓ Mass-media: prin promovarea ideilor noi, suport tehnologic și promovarea valorilor educației.
Familia, şcoala şi comunitatea reprezintă elementele-cheie ce influenţează formarea şi
dezvoltarea personalităţii copilului. Astfel, colaborarea dintre aceşti trei piloni este crucială în
dezvoltarea unui proces de educaţie mai bun.
Bibliografie:
o Băran-Pescaru, A., (2004), Parteneriat în educaţie, Editura Aramis, București;
o Goraş-Postică, Viorica, Cheianu, Diana, (2010), Relaţia şcoală-familie pentru calitatea în
educaţie, Editura Prodidactica, Chișinău
o Godfrey, Claff - 2007, ”Parteneriat şcoală – familie – comunitate. Ghid pentru cadrele
didactice”, Editura Didactică şi Pedagogică, București;
o Boca, C., Barbu D., Nicolae, I., Secrieru, A. (2014), P.R.E.T. Împreună pentru copii:
grădinița și comunitatea, București,
343
SUCEAVA 2024
94. MODALITĂŢI DE COLABORARE A GRĂDINIŢEI CU FAMILIA
Prof. înv. preșcolar Flutur Florica,

prof. înv. preșcolar Tironeac Cătălina Giannina
Liceul Tehnologic Nr. 1/ G.P.P. ,,Căsuța Piticilor” Câmpulung Moldovenesc
Desfăşurarea unui parteneriat cu părinţii se realizează cu răbdare din partea ambelor

părţi implicate. Rolul educatoarei este acela de a avea înţelegere pentru fiecare copil în parte,
de a ajuta părinţii să depăşească anumite dificultăţi si de îi face pe aceştia parteneri activi în
viaţa grădiniţei.
În cadrul diferitelor tipuri de colaborare pe care le-am implementat în decursul activităţii
noastre, am urmărit în principal, realizarea unor scopuri ce vizau comportamente pe termen
scurt sau lung, în urma cărora fiecare parte implicată în colaborare să aibă de câştigat:
- conştientizarea de către părinţi a rolului grădiniţei în viaţa copilului preşcolar precum şi a
procesului instructiv - educativ;
- dobândirea de către părinţi a unor forme moderne de educaţie pe care să le utilizeze în
educarea copilului;
- formarea părinţilor ca persoane responsabile şi parteneri egali în educaţia copilului;
- atragerea şi stimularea interesului părinţilor de a investi în dezvoltarea personală a copiilor
ţi a grupei în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.
Dat fiind faptul că există multiple modalităţi de colaborare a grădiniţei cu familia, voi
prezenta unele din cele pe care le-am folosit în activitatea noastră şi care, pot spune că s-au
bucurat de succes.
ŞEDINŢELE CU PĂRINŢII
Aceste întâlniri oferă părinţilor posibilitatea de a se întâlni ca grup, de a discuta aspecte
de ordin general, de a afla despre progresele copiilor sau de a fi informaţi despre nevoile pe
care aceştia le au.
Întotdeauna , în cadrul şedinţelor cu părinţii, am încercat sa menţin o atmosferă deschisă,
propice colaborării, vizând antrenarea fiecărui părinte în discuţie; am evitat începerea şedinţelor
cu prezentarea aspectelor negative, gândindu-mă că rolul lor este acela de a găsi soluţii şi nu
acela de a acutiza problemele existente. Tonul discuţiei a fost calm, câştigând atenţia şi
respectul părinţilor dar şi siguranţa că ai lor copii sunt pe mâini bune.
Am organizat lunar şedinţe cu părinţii pentru a-i ţine pe aceştia conectaţi la activitatea
pe care o desfăşoară copiii lor în cadrul grădiniţei. Printre aspectele vizate în cadrul planului de
şedinţă, pot enumera:
- prezentarea ofertei educaţionale a grădiniţei , a tipurilor de activităţi desfăşurate şi a unor
aspecte relevante din curriculum;
- rezolvarea unor probleme organizatorice ale grupei, cum ar fi procurarea de rechizite
necesare copiilor;
- informarea părinţilor privind programul şi regulamentul de ordine interioară al grădiniţei;
344
SUCEAVA 2024
- pregătirea unor momente importante ale activităţii copiilor: participarea la concursuri, la o

activitate demonstrativă, organizarea unei excursii sau a unei vizite, a unei serbări, a unei
aniversări, etc.
- discuţii privind asigurarea şi menţinerea stării de sănătate a copiilor şi a regulilor de igienă
ce trebuie respectate de către părinţi şi copii în unitatea de învăţământ;
- comunicarea progreselor înregistrate de copii şi a unor lacune pe care aceştia le au, precum
şi stabilirea unor metode şi mijloace de lucru prin care aceste lacune să fie acoperite;
- atragerea unor sponsorizări şi donaţii din partea părinţilor care au o stare materială care le
permite acest lucru;
- alte probleme pe care părinţii le au şi doresc să le discute cu educatoarea şi cu ceilalţi
părinţi din grupă.
CONSILIEREA
Este o metodă de îmbunătăţire a relaţiilor dintre părinţi, copii şi grădiniţă şi trebuie să
fie un act voluntar, manifestat de ambii parteneri: educatoare – părinte sau educatoare – copil
şi care necesită o bună documentare şi pregătire anterioară a celui care consiliază. Consilierea
este un proces prin care se stabileşte o relaţie bazată pe încredere cu o persoană care are nevoie
de sprijin.
O consiliere corectă asigură exprimarea ideilor şi sentimentelor în legătură cu o
problemă vizată şi oferă sprijin pentru găsirea unor soluţii funcţionale.
În prima etapă a consilierii se va stabili o relaţie afectivă cu cel consiliat, bazată pe
încredere şi acceptare. Scopurile privind anumite schimbări comportamentale sau de atitudine
se formulează împreună, cel consiliat trebuie să primească semnale că este acceptat aşa cum
este el, cu problemele pe care le are.
În etapa ulterioară este foarte importantă tehnica adresării întrebărilor, fiind foarte utilă
în modul de a vedea lucrurile şi de a scoate în evidenţă anumite aspecte care altfel ar putea
rămâne în umbră. Trebuie asigurată o atmosferă caldă, empatică, care să lase loc confruntărilor
constructive.
Etapa finală a consilierii va dirija atenţia celui consiliat pe atitudini şi comportamente
constructive, spre proceduri specifice, dezvoltate în planuri de acţiune. Încurajarea este una din
cele mai bune mijloace de a-l ajuta pe cel consiliat, părinte sau copil, să îşi realizeze nevoile si
să îşi asimileze noi comportamente.
Ca educatoare ce conduce un colectiv de copii şi relaţionează cu părinţii acestora, la
debutul fiecărui an şcolar, după o perioadă pe care mi-am acordat-o pentru cunoaşterea copiilor
şi a părinţilor acestora, am întocmit un plan al activităţilor de consiliere , vizând persoane,
atitudini, comportamente care necesită acest lucru.
Chiar dacă temele au fost stabilite la începutul anului şcolar, în funcţie de diverse situaţii
nou apărute, planul poate fi completat cu teme de actualitate la un anumit moment.
ACTIVITĂŢILE DEMONSTRATIVE SUSŢINUTE ÎN FAŢA PĂRINŢILOR
Aceste tipuri de activităţi sunt importante pentru părinţi, oferind posibilitatea de a
cunoaşte nivelul de pregătire al copilului, deprinderile însuşite, comportamentul acestuia în
situaţii diferite faţă de cele cunoscute de părinte, prietenii acestuia precum şi diferite modalităţi
în care se desfăşoară procesul instructiv – educativ din grădiniţă.
Prin propunerea acestor activităţi comune copii – părinţi, educatoarea îşi arată
disponibilitatea spre deschidere, demonstrând că nu are nimic de ascuns, că este stăpână pe ea
345
SUCEAVA 2024
şi pe metodele şi procedeele folosite, părinţii simţindu-se trataţi egal şi căpătând încredere în

actul educaţional.
Pentru nu intra sub imperiul unui formalism exagerat, am organizat astfel de activităţi
cu ocazia unor zile importante, cum ar fi: Ziua Mamei, Ziua Pământului, etc.
Astfel, la grupa mare, am hotărât împreună cu copiii şi părinţii să nu mai organizăm
clasica serbare de Ziua Mamei, propunându-le o variantă - surpriză de sărbătorire a acestei zi .
În acest sens copiii au memorat, cu ajutorul educatoarelor şi fără ştirea părinţilor, aforisme şi
cugetări despre mame, învăţând în acelaşi timp şi două - trei cântece dedicate acestora. În ziua
respectivă, am invitat mamele la grădiniţă, le-am aşezat pe scăunele alături de copii, la mese.
Fiecare copil şi-a luat mama de mână şi i-a spus cugetarea învăţată, privindu-şi mama în ochi.
Rezonanţa empatică a atins cote maxime, mamele fiind luate prin surprindere de aceste
declaraţii de iubire făcute cu multă emoţie şi sinceritate. Copiii au interpretat şi cântecele
învăţate apoi am invitat mamele să îşi ajute copiii să pregătească cele necesare pentru petrecere:
tartine, biscuiţi şi fursecuri, toate frumos decorate, ca pentru o adevărată masă festivă. În final
copiii au cântat mamelor ,,La mulţi ani !”,fiecare copil şi-a invitat mama la dans şi astfel s-a
încheiat o activitate puţin mai altfel decât cele obişnuite, dar despre care pot spune, urmărind
feed –back -ul primit de la mame şi copii, consider că a avut real succes.
VIZITE, EXCURSII, PLIMBĂRI
Când se planifică astfel de activităţi extracurriculare, părinţii sunt parteneri doriţi şi
folositori. Ei ne pot ajuta în asigurarea securităţii şi supravegherii copiilor, pot contribui la
organizarea în cele mai bune condiţii a acţiunilor de acest gen sau pot asigura sponsorizările
necesare pentru desfăşurarea lor.
De asemenea, petrecerea unui timp împreună cu copiii, în alt mediu decât cel obişnuit,
îi face pe părinţi să trăiască emoţii pozitive, să studieze comportamentul copiilor şi să le ofere
modele de comportament şi chiar să le transmită cunoştinţe noi despre locurile vizitate.
Acest tip de activităţi trebuie foarte bine organizat, având nevoie de aprobarea
conducerii grădiniţei şi chiar de cea a Inspectoratului Şcolar, deplasările se fac după un plan
bine stabilit, cu mijloace de transport omologate şi licenţiate.
În cadrul acestor activităţi, obiectivul prioritar este asigurarea securităţii şi integrităţii
copiilor, lucru care trebuie avut în vedere de către toţi adulţii participanţi, fie ei cadre didactice,
îngrijitori, părinţi.
În timpul activităţii mele, am organizat frecvent activităţi de acest gen, considerând
prezenţa părinţilor ca un liant al relaţiilor ce se formează între educatoare, părinţi şi copii. La
grupa mică aceste activităţi sunt mai greu de desfăşurat dar, cu implicarea părinţilor, am reuşit
în semestrul al doilea să mergem cu copiii la Clubul Copiilor din localitate, pentru o activitate
din cadrul unui parteneriat încheiat cu acesta. Ieşirea copiilor s-a desfăşurat în condiţii de
siguranţă, ei fiind foarte cuminţi şi bucuroşi de o astfel de plimbare şi intrarea într-un mediu
nou, diferit de cel cunoscut, i-a fascinat.
La grupele mari aceste plimbări, vizite şi excursii sunt mai uşor de organizat şi
desfăşurat, dat fiind faptul că preşcolarii sunt mai mari şi mai responsabili, dorinţa lor de
cunoaştere este crescută şi înţeleg necesitatea unor reguli pe care trebuie să le respecte.
Împreună cu părinţii sau cu alţi invitaţi, am desfăşurat vizite la instituţii de cultură din
municipiu (Biblioteca municipală, Casa de cultură, scoli generale, Muzeul ,,Arta lemnului”),
vizite la întreprinderi economice( Fabrica de pâine ,,Mopan”, fabrica de produse lactate
346
SUCEAVA 2024
,,Rarăul”, fabrica de mobilă), vizite la unităţi administrative( Primărie, Poliţie, Compania de

pompieri, Spitalul municipal).
Toate aceste activităţi au fost consemnate în documentul ,, Managementul grupei” iar
imaginile şi rezultatele lor au fost popularizate cu ajutorul ,,Jurnalului grupei” sau prin
organizarea unor expoziţii, afişe, panouri publicitare, etc.
SĂRBĂTORIREA ZILELOR DE NAŞTERE
Aceste momente deosebite în viaţa fiecărui copil , sărbătorite în cadru festiv, la
grădiniţă, oferă copilului posibilitatea descoperirii însemnătăţii şi a valorii pe care o reprezintă
ca persoană, în cadrul unei comunităţi, exersează comportamentul civilizat între membrii
colectivului, creând legături afective cu invitaţii.
Am lăsat întotdeauna la libera alegere a părinţilor modul în care organizează aceste
aniversări, oferindu-mi ajutorul, spaţiul necesar şi creând un ambient corespunzător. De cele
mai multe ori, aceste aniversări sunt petreceri, de scurtă durată, desfăşurate la sfârşitul
programului, în care se marchează prin vorbe, fapte şi atitudini importanţa evenimentului.
SERBĂRILE
Prin desfăşurarea serbărilor, educatoarele încearcă să ajungă la sufletul copilului,
oferindu-i un moment de destindere, de bună dispoziţie, totodată obişnuindu-l să îşi stăpânească
emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor - părinţi, colegi, bunici, prieteni şi alte persoane
cunoscute sau necunoscute.
Serbările sunt planificate în preajma unor evenimente, sărbători, educatoarei revenindu-
i misiunea să descopere aptitudinile artistice ale copiilor, să ofere rolurile potrivite acestora, să
îi antreneze în stabilirea unei legături între artă şi practicarea ei.
Cele mai aşteptate de copii şi mai motivante pentru aceştia sunt serbările dedicate
Crăciunului .Pentru că trăim într-o zonă în care tradiţiile şi obiceiurile folclorice se păstrează
şi se practică încă, am preferat de multe ori, mai ales la grupele mari, să organizez serbări
folclorice, în care copiii să prezinte obiceiuri locale precum ,,dansul caprei”, ,,dansul căluţilor”,
,,dansul ursului”, pluguşorul, sorcova, sceneta naşterii Domnului, colinde, etc. La aceste serbări
copiii şi educatoarea au fost îmbrăcaţi în costume populare. Cu surprindere şi cu bucurie am
remarcat că, la debutul serbării, majoritatea părinţilor purtau şi ei costume tradiţionale din zonă,
manifestându-şi astfel mulţumirea faţă de alegerea făcută de educatoare.
CHESTIONARELE
Aplicate părinţilor în cadrul şedinţelor sau cu diferite alte ocazii, chestionarele sunt o
metodă eficientă de a afla de la aceştia păreri, nemulţumiri, sugestii privind desfăşurarea
activităţii din grădiniţa de copii, în ansamblul ei. Chestionarele se pot aplica la începutul anului
şcolar, pentru o mai bună completare a datelor despre părinţi şi copii, pentru ca educatoarea să
îşi poată forma o imagine de ansamblu asupra aşteptărilor pe care le au aceştia, să poată afla
unele particularităţi sau probleme deosebite ale copiilor, etc.
Din chestionarele aplicate pe parcursul anului şcolar, educatoarea poate să urmărească
diferenţele dintre opiniile iniţiale ale părinţilor şi cele actuale - la un anumit moment. Se poate
urmări foarte uşor în acest mod dacă încrederea şi mulţumirea părinţilor a înregistrat o curbă
ascendentă, aşa cum este de dorit.
Chestionarele pot să fie nominale, sau fără a solicita identificarea celui ce îl
completează; în acestea din urmă se pot observa, de cele mai multe ori, răspunsuri mai sincere,
sesizarea anumitor nemulţumiri sau aspecte negative, lipsa responsabilităţii identificării ca
persoană făcându -i pe unii părinţi mai deschişi în a da răspunsurile solicitate.
347
SUCEAVA 2024
BIBLIOGRAFIE:
Rusu, Petruța, (2018). Educația și consilierea părinților-Suport de curs. Universitatea Ștefan

cel Mare Suceava.
Colomeischi,Adina, Aurora,(2018). Consiliere psihopedagogică. Universitatea Ștefan cel Mare

Suceava, Facultatea de Științe ale Educației
348
SUCEAVA 2024
95. EDUCAȚIA „ÎMPREUNĂ”
Profesor în înv. preșcolar Uhrec Sorina Mihaela

Grădinița cu Program Normal „Obcini” Suceava
„Fiecare copil pe care îl educăm este un OM dăruit societăţii” (N. Iorga)

Educația presupune difuziunea unei experiențe de la cei care ( se presupune că) o au
către cei care nu o dețin încă, pentru a o încorpora mai ușor, a o interioriza, a o îmbogăți și a
merge mai departe. Educația înseamnă o transmitere a valorilor, o interpelare directă a
alterității, un context de comunicare și de interacțiune socială.
Actul paideic nu se reduce la un registru tehnic, strict metodic, de pregătire și
transmitere a cunoașterii, ci presupune structurarea unui mediu grupal, amenajarea unui context
comunitar, în care ființele stau alături, se scrutează reciproc, interferează, se tatonează
psihologic, ideatic. Situația de învățare este o întâlnire, o punere laolaltă a unor „bagaje„
culturale diferite, o împărtășire a unor experiențe, o ocazie de construire comună a cunoașterii,
un prim exercițiu de supunere la probă, de negociere a unor înțelesuri.
Școala/grădinița ființează ca un organism social a cărui dinamică trebuie și merită
recunoscută, ducându-și la îndeplinire misiunea în strânsă colaborare cu ceilalți susținători ai
educației: părinții și comunitatea.
Copilul nu poate fi educat diferențiat (în cadrul a două medii: familia și grădinița), ci
educația lui trebuie să se realizeze ca un întreg, prin exercitarea unui modus vivendi între părinți
și educatoare. Acest proces se poate realiza doar în condițiile unei continue acțiuni educative
între familie și unitatea de învățământ. Din punct de vedere al reformei din învățământ, s-a avut
în vedere reconsiderarea poziției față de părinți, aceștia dobândind o implicare constructivă
activă în cadrul actului educațional, fiind percepuți ca parteneri egali în educație. Copilul
beneficiază de cooperarea dintre cei doi factori, dacă aceasta se face printr-o comunicare
corespunzătoare, ținându-se seama de dimensiunea umană a acestei relații.
Cuvintele-cheie sunt comunicare și cooperare. Familia este prima colectivitate care își
pune amprenta pe caracterul omului, cea dintâi școală ce pune temelii viitoarei
personalități. Primele valori sociale sunt transmise copilului de către familie, înainte ca acesta
să beneficieze de educația instituționalizată. Părinţii, familia sunt primii oameni chemaţi să
pună bazele educaţiei unui copil deoarece pregătirea pentru viaţă a omului de mâine începe din
primele luni de existenţă. Faptele de astăzi ale copiilor reprezintă o prefigurare certă a celor de
mâine. Deprinderile şi convingerile conturate acum formează baza modului de acţiune din
viitor. Atitudinile şi comportamentele părinţilor vor fi primele modele copiate cu fidelitate de
copii. Preşcolarul ar trebui să aibă toate condiţiile unui cadru optim în care să se dezvolte şi
această răspundere revine în mare măsură familiei care poate îndeplini această sarcină doar
printr-o colaborare eficientă cu grădiniţa.
Grădinița trebuie să răspundă nevoilor părinţilor şi să le ofere acestora sprijinul necesar
pentru ca ei să se poată implica în procesul de învăţare, de dezvoltare al copiilor. Atunci când
părinţii sunt parteneri în luarea deciziilor educative, rezultatele determină performanţa copiilor,
o mai bună frecventare a şcolii ulterior. În acelaşi timp, părinţii trebuie să acorde mai multă
349
SUCEAVA 2024
importanţă obţinerii unei bune educaţii de către urmaşii lor, trebuie să servească drept model
pentru copiii lor. Educatoarele trebuie să asigure părinţilor numeroase ocazii de a se implica în
programul grădiniţei, comunicând în fiecare zi, povestindu-le despre cum şi-a petrecut copilul
lor timpul, ce activităţi de învăţare a desfăşurat, ce progres sau regres a realizat copilul sau
anunţându-i ce activităţi sau întâlniri au planificat. Ele trebuie să ajungă să cunoască bine
familiile şi copiii de aceea vor folosă toate ocaziile pentru a comunica cu părinţii şi a schimba
informaţii. Unele familii vor dori să se implice mai mult, altele mai puţin. Frecvenţa şi
conţinutul discuţiilor cu părinţii vor depinde şi de dorinţa acestora de a comunica sau de nevoile
şi preferinţele lor. Într-o lume în permanentă schimbare, parteneriatul educaţional şcoală-
familie trebuie să contribuie la îmbunătăţirea calităţii educaţiei, la implicarea și participarea
reală a părinților în activitățile școlare și cele extracurriculare. Atunci când părinții, educatorii
și ceilalți membri ai comunității se consideră unii pe alții parteneri în educație, se creează în
jurul copiilor o comunitate suport care începe să funcționeze.
Iniţierea și organizarea de grupuri de dialog, formate din copii, părinţi și cadre didactice,
promovarea principiilor toleranţei și a drepturilor fiinţei umane, iniţierea și organizarea de
activităţi civice, de prezentări și dezbateri cu părinții, facilitarea accesului la informaţii privind
promovarea principiilor toleranţei și ale nediscriminării ar avea ca efect însușirea de către a
principiilor moral-civice pozitive ale societăţii în care trăiesc și promovarea consecventă a
acestora în viaţă. În acest fel, cea mai bună comunicare între copii, părinţi şi şcoală, cu
participarea lumii asociative şi a educaţiei nonformale, şi crearea unui adevărat parteneriat între
ei sunt absolut necesare pentru a răspunde necesităţilor educative ale societăţii noastre.
Un parteneriat grădiniță-familie -comunitate este esențial pentru succesul prescolarului.
Literatura de specialitate recomandă trei direcții: acceptarea familiei, respectarea familiei și
legătura cu familia, dar și implicarea întregii comunități în realizarea actului educațional.
Cadrul didactic trebuie să aibă o atitudine pozitivă față de familie, furnizând astfel un
punct pozitiv de plecare în relație cu ei, să recunoască și să acorde feed-back la nevoile și
temerile părinților. Conținuturile și îndrumările psihopedagogice trebuie să fie competente,
bogate, variate, actuale, esențiale și accesibile pentru a fi receptate, înțelese și urmate conștient
de către toți membrii familiei. De asemenea, trebuie să inițieze activități care să aibă ca și
parteneri reprezentanți ai comunității locale, pentru o mai bună conștientizare a efortului comun
care trebuie depus în educarea viitoarei generații.
Rolul grădiniței în educația timpurie
În primul rând, educatorii trebuie să plece de la premisa că ei sunt singurii care pot
schimba ceva dacă nu sunt mulțumiți de relația cu copilul sau părintele. Își pot schimba
perspectiva, atitudinea, dar nu pot influența în niciun fel ceea ce se întâmplă acasă, în familiile
copiilor. Există două dimensiuni principale ale implicării reciproce a instituţiei de învăţământ
şi familiei în favoarea copilului: dimensiunea relaţiei copil - părinte şi dimensiunea relaţiei
grădiniţă - familie. Dimensiunea relaţiei copil - părinte vizează controlul frecvenţei, al
rezultatelor, îndeplinirea sarcinilor şi susţinerea spirituală şi materială a activităţii didactice a
copilului. Cealaltă dimensiune se referă la alegerea unităţii de învăţământ, la contactele directe
ale părinţilor cu cadrele didactice. Aceste contacte pot fi întâlniri colective dintre cadrele
didactice şi asociaţiile părinţilor, reuniunile de informare a părinţilor cu privire la diferite
conţinuturi şi metode şcolare. Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără asigurarea
unei condiţii de bază, fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a caracteristicilor
şi potenţialului ei educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte ale vieţii de
350
SUCEAVA 2024
familie, deoarece aceasta o ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu vârste cuprinse între
3-6/7 ani.
Primul pas ar fi setarea așteptărilor și a intențiilor în raport cu procesul de învățare.
Acestea ar trebui notate undeva și ajustate în funcție de dinamica evoluției copilului. În ceea ce
îi privește pe părinți, ei vin cu un set de clișee în relația cu grădinița, cum ar fi că sistemul de
învățământ uniformizează, că își doresc pentru copilul lor o grădiniță și o educatoare specială
și altele de acest gen.
În relațiile interumane, totul pleacă de la diferite tipuri de așteptări. Părinții au așteptări
foarte mari, uneori paradoxale. Ei vor pentru copilul lor să învețe bine, să fie fericit, să fie în
siguranță la grădiniță, să fie protejat, dar, în același timp, să aibă control asupra copilului. De
multe ori însă, părinții nu oferă acasă condițiile prielnice pentru ca procesul de învățare să
decurgă în condiții bune.
În educația timpurie, lucrurile stau destul de bine, iar instrumentarul la nivel de grădiniță
este mai elaborat decât ceea ce există la nivel școlar. De aceea, aceste așteptări trebuie analizate
și discutate la nivel de grădiniță, poate chiar listate în grădiniță, pe sistemul „noi ne așteptăm
să... și noi oferim...”
Educatorii au și ei așteptări, atât de la părinți, cât și de la copii. Ei și-ar dori ca aceștia
să vină cu deprinderi de bază din familie și să aibă un anumit nivel de autonomie. Să doarmă
suficient acasă, să mănânce bine, părinții să continue rutinele și în familie, să aibă grijă la câtă
tehnologie expun copiii până la 12 ani. Și-ar mai dori să asculte, să vină cu drag la grădiniță, să
aibă un limbaj adecvat și, dacă este posibil, să fie adaptați unui grup social. Așteptările
educatorilor ar trebui foarte clar specificate.
Specialiștii din educație au un limbaj cu care operează, care nu este comun cu al
părinților, de aceea trebuie explicate valorile legate de politețe, interacțiune, generozitate, ce
înseamnă să fac împreună.
Empatia în relația părinte-educator înseamnă ca educatorul să înțeleagă că și părintele
are parte de foarte multe provocări. Empatia ne ajută să reglăm comunicarea și crește
sentimentul de încredere. Părintele trebuie să fie liniștit în legătură cu siguranța copilului la
grădiniță, iar acesta este rolul profesionistului, să îl asigure că totul este sub control, că va fi
bine și copilul său este pe mâini bune.
Meseria de părinte se învaţă în timp şi cu sprijinul educatoarei în perioada preşcolarităţii,
iar de buna colaborare a familiei cu grădiniţa depinde dezvoltarea armonioasă şi unitară a
copilului. Relaţia dintre părinte-educator-comunitate se sprijină pe respectul reciproc şi
conştientizarea importanţei celuilalt pentru munca proprie: educatoarea realizează susţinerea
părintelui și implică întreaga comunitate în actul educativ, iar părintele apreciază implicarea
educatoarei în devenirea copilului său. Este important ca factorii implicați să facă tot posibilul
pentru a ajunge la un punct de întâlnire între nevoile copilului și resursele sale, pentru o
dezvoltare armonioasă.
Bibliografie:
• Băran -Pescaru, Adina (2004), Parteneriat în educaţie: familie-şcoală-comunitate, Editura
Aramis, Bucureşti
• Agabrian, Mircea (2005), Parteneriate şcoală-familie-comunitate, Institutul European,
Bucureşti
351
SUCEAVA 2024
• https://www.kinderpedia.co/ro/rolul-familiei-in-educatia-timpurie.html
• https://revistaprofesorului.ro/gradinita-partener-al-familiei/
96. ROLUL GRĂDINIȚEI, COMUNITĂȚII ȘI FAMILIEI ÎN DEZVOLTAREA

COPIILOR
Prof. înv. preșc. Țan Mihaela

Școala Gimnazială ,,Acad. H. Mihăescu” Udești - G.P.N. Udești
Prof. înv. preșc. Ursachi Andreia,
Școala Gimnazială Măriței - G.P.N. Dănila
Educația copiilor este un proces complex, în care interacțiunea dintre grădiniță, familie
și comunitate joacă un rol crucial în dezvoltarea lor. Această triadă reprezintă pilonii
fundamentali ai formării individului și influențează în mod direct felul în care copiii învață,
cresc și se integrează în societate. Familia, școala și comunitatea se influențează reciproc,
formând un lanț vital în dezvoltarea copiilor. Prin colaborarea lor, se pot crea mediile
educaționale optime pentru creșterea și succesul fiecărui copil. Prezentul document explorează
importanța fiecărei componente a triadei și modul în care acestea interacționează pentru a
asigura o educație holistică și echilibrată a copiilor.
Grădinița: Fundamentul educației preșcolare
Grădinița este primul pas pe parcursul călătoriei educaționale a unui copil și reprezintă
un mediu esențial în dezvoltarea lor. Aici, copiii intră în contact cu experiențe sociale și
academice, își dezvoltă abilitățile cognitive, sociale și emoționale și încep să-și contureze
identitatea lor ca indivizi. Un aspect important al educației în grădiniță este dezvoltarea
abilităților sociale și emoționale, precum cooperarea, empatia și rezolvarea conflictelor, care
sunt fundamentale pentru interacțiunea lor ulterioară în cadrul familiei și comunității.
Pe lângă aspectele academice, grădinița promovează și dezvoltarea abilităților de comunicare
și limbaj, explorarea creativității și a imaginației, precum și pregătirea pentru învățarea
ulterioară în școală. De asemenea, grădinița oferă un mediu sigur și stimulativ în care copiii își
pot începe procesul de autonomie și independență.
Familia: Primul și cel mai important mediu educațional
Familia reprezintă primul și cel mai important mediu educațional pentru un copil. Este
în cadrul familiei că aceștia își formează primele legături emoționale, învață valorile și normele
sociale, și își dezvoltă conceptul de sine și apartenența la un grup. Relația cu părinții și ceilalți
membri ai familiei are un impact profund asupra dezvoltării copilului și influențează în mod
substanțial modul în care aceștia se raportează la ei înșiși și la ceilalți.
Părinții joacă un rol esențial în educația copiilor, fiind primii lor mentori și modele de
comportament. Relația de atașament stabilită în primii ani de viață are consecințe semnificative
asupra dezvoltării emoționale și sociale a copilului. În plus, părinții sunt responsabili de
stimularea curiozității intelectuale a copiilor, de încurajarea explorării și descoperirii, și de
promovarea unei atitudini pozitive față de învățare.
Prin intermediul suportului și ghidării lor constante, părinții contribuie la formarea unei baze
solide pentru dezvoltarea copilului în toate aspectele vieții. Grădinița și familia trebuie să
lucreze în echipă, trebuie să înțeleagă că acest lucru în echipă este favorabil evoluției
352
SUCEAVA 2024
preșcolarului. 1 Încurajând comunicarea deschisă, respectul reciproc și implicarea activă în

viața copilului, familia devine un pilon fundamental în procesul educațional al acestuia,
oferindu-i siguranța și încrederea necesare pentru a explora lumea înconjurătoare și a-și
dezvolta potențialul în moduri variate și creative.
Comunitatea: Sursa de suport și învatare continuă

Comunitatea în care trăiesc copiii reprezintă un alt element esențial al triadei
educaționale. Aceasta oferă suportul social necesar, oportunități de învățare și experiențe
diverse care contribuie la dezvoltarea lor. Școlile, bibliotecile, centrele comunitare și alte
instituții din comunitate sunt resurse importante pentru educația copiilor și oferă acces la
informații, activități extracurriculare și modele de rol pozitive.
În plus, comunitatea poate juca un rol crucial în promovarea incluziunii sociale și a diversității.
Într-o comunitate diversă, copiii învață să valorifice și să respecte diferențele culturale, sociale
și individuale, dezvoltându-și astfel abilitățile de toleranță și înțelegere.
Interacțiunea dintre Grădiniță, Familie și Comunitate: Crearea unui mediu educational
coherent.
Pentru a asigura o educație de calitate, este crucial ca toate cele trei componente ale triadei să
colaboreze în mod eficient. Comunicarea și colaborarea între grădiniță, familie și comunitate
sunt cheia unei abordări integrate și coerente în educația copiilor.
Grădinița poate lucra împreună cu părinții pentru a încuraja continuarea învățării acasă și pentru
a sprijini dezvoltarea abilităților sociale și emoționale. De asemenea, grădinița poate implica
comunitatea în activități educaționale și proiecte care să le ofere copiilor oportunități de învățare
dincolo de sala de clasă.
Pe de altă parte, părinții și comunitatea pot susține eforturile grădiniței oferind sprijin în
domenii precum resurse materiale, voluntariat și participare la evenimente educaționale.
Împreună, aceste trei entități pot crea un mediu educațional bogat și stimulativ, care să
încurajeze dezvoltarea holistică a copiilor și să îi pregătească pentru reușită în viață.
Concluzie
O relația complexă și interconectată dintre grădiniță, familie și comunitate este esențială
pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor. Grădinița oferă un cadru structural și stimulativ,
facilitând explorarea și învățarea, în timp ce familia reprezintă baza solidă, oferind suport
emoțional și îndrumare constantă. Motivul principal al acestui parteneriat este dezvoltarea
globală și optimă a copilului.2 Prin colaborarea acestor trei entități, se creează un ecosistem
educațional care promovează creșterea holistică a copiilor, acordându-le atenția și resursele
necesare pentru a-și atinge potențialul maxim. Astfel, educația copiilor din perspectiva triadei
grădiniță - familie - comunitate nu doar recunoaște importanța fiecărei componente, ci și
subliniază sinergia lor, reprezentând fundamentul unei educații de calitate și a unei dezvoltări
sănătoase a generațiilor viitoare.
Bibliografie
1. BĂRAN- PESCARU, Adina., ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print, 200.
353
SUCEAVA 2024
2. CHIS, Ioana Luisa, Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate,

https://plei.ro/blog/parteneriatul-gradinita-familie-comunitate/.
3. DUMITRANA, Magdalena, Copilul, familia și grădinița, Ed. Compania, București, 2000.
4. POPESCU, M., ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000+,
Corint, Bucureşti, 2000.
354
SUCEAVA 2024
97. CONSILIERE ȘI PARTENERIAT ÎN RELAȚIILE DINTRE GRĂDINIȚĂ-

FAMILIE- COMUNITATE
Prof.înv.preș. Zofotă Cornelia Maria

G.P.P.„ Căsuța Piticilor” Gura Humorului
Modelele educaţionale actuale pun în centru copilul şi trebuinţele sale, nevoile lui de
dezvoltare şi în acest scop participă numeroşi factori, dintre care cei cu importanţă semnificativă
sunt şcoala, grădiniţa şi familia. Important pentru dezvoltarea armonioasă a copilului este
colaborarea eficientă între aceşti factori educogeni.
Comunicarea şi deschiderea de ambele părţi, pentru a sprijini dezvoltarea şi buna
educaţie a copilului, aduc beneficii pe termen lung în dezvoltarea personalităţii acestuia.
Necesitatea colaborării grădiniţă-familie rezidă din obiectivul comun pe care îl au cei doi factori
educaţionali: asigurarea unui sistem unitar de cerinţe de instruire şi educare a preşcolarului. Nu
vor exista rezultate pozitive ale actului educaţional, dacă nu există corelare perfectă între
influenţele educative.
grădiniţă - familie.
Relaţia copil - părinte este direct influienţată de pretenţiile manifestate faţă de copil:
acestea nu trebuie să îi plaseze pe copii într-un rol cu prea multe constrângeri şi foarte putine
situaţii de a se desfăşura liber, activ, opţional, cu iniţiative proprii. Atribuţiile influienţează
pozitiv personalitatea umană, numai atunci când ele oferă posibilitaţi reale de afirmare, când
angajează originalitatea şi individualitatea acestuia.
Dimensiunea relaţiei grădiniţă – familie, se referă la alegerea unităţii de învăţământ, la
contactele directe ale părinţilor cu cadrele didactice. Aceste contacte pot fi întâlniri colective
dintre cadrele didactice şi asociaţiile părinţilor, reuniunile de informare a părinţilor cu privire
la diferite conţinuturi şi metode şcolare. Relaţia grădiniţă - familie nu se poate constitui fără
asigurarea unei condiţii de bază, fundamentală: cunoaşterea familiei de către educatoare, a
caracteristicilor şi potenţialului ei educativ. Educatoarea trebuie să cunoască mai multe aspecte
ale vieţii de familie, deoarece aceasta o ajută în cunoaşterea şi înţelegerea copiilor cu care va
lucra.
Căldura raporturilor dintre părinţi şi educatoare, încrederea şi respectul reciproc se
stabilesc prin schimbul de informaţii - pentru care trebuie să găsim întotdeauna timpul necesar.
Astfel, educatoarea poate ajuta familia în cel mai simplu şi natural mod să urmeze calea justă
în raporturile cu copilul său, să prevină îndepărtarea lui sufletească, să înlăture eventualele
carenţe educative.
În acest sens, derularea parteneriatului educaţional gradiniţă-familie ,,Ajuta-mă să devin
un OM adevărat” a avut menirea de a asigura părinţilor asistenţă de specialitate, informându-i
asupra etapelor de evoluţie a copiilor şi venind în sprijinul celor ce întâmpină dificultăţi în
înţelegerea rolului de părinţi şi în îndeplinirea cu succes a acestui rol.
Scopul acestui parteneriat a fost:
• Dezvoltarea unui parteneriat real,bazat pe sinceritate,cu părinţii;
• Implicarea şi participarea efectivă a părinţilor în activităţile de la grupă cât şi în cele
extracurriculare;
355
SUCEAVA 2024
Fiecare partener a avut rolul şi obligaţiile lui în derularea proiectului. Educatoarea a adus
la cunoştinţă părinţilor scopul şi conţinutul programului educativ desfăşurat în grădiniţă; a
contribuit la diseminarea bunelor experienţe educative în rândul părinţilor; a ascultat cu atenţie
şi a atribuit importanţa cuvenită informaţiilor primite de la părinţii copiilor; a acordat consiliere
individuală şi/sau în grup pe teme de educaţie în familie şi în instituţia preşcolară. Părinţii au
continuat în familie programul educaţional propus în grădiniţă; au participat activ în cadrul
parteneriatului familie-grădiniţă; au dat dovadă de perseverenţă în acţiunile educative,
solicitând sprijinul educatoarei ori de câte ori este cazul.
Formele concrete de colaborare în cadrul acestui parteneriat au fost diferite în funcţie de
scopul urmarit şi modul de realizare:
Discuţiile ocazionale / întâlnirile întâmplătoare cu părinţii au avut menirea de a găsi
împreună soluţii problemelor cu care se confruntă copilul fie la grădiniţa, fie acasă. Pentru bunul
mers al educaţiei celor mici, s-a discutat spontan cu părinţii, ori de câte ori s-a ivit prilejul (când
au venit sau au pleacat de la grădiniţă) sau cu ocazia diferitelor evenimente organizate la nivelul
grupei.
„Colţul părinţilor” amenajat într-un loc vizibil, a fost locul de unde mama sau tata a
aflat despre evenimentele din grădiniţă, despre o poezie, o poveste, un cântec care a fost învăţat
,despre un teatru care va fi în unitate,etc. Realizarea unor vitrine cu material informativ de
specialitate a stimulat interesul şi curiozitatea părinţilor. Consultarea unora dintre acestea (cărţi,
broşuri, referate, planuri de intervenţie, etc.) a contribuit la lărgirea experienţei pedagogice a
părinţilor şi, implicit, la o implicare potrivită în anumite situaţii educaţionale.
Participarea părinţilor la activităţi ale grupei a reprezentat un alt prilej de cunoaştere
a părinţilor, dar şi un mod prin care aceştia au fost familiarizaţi cu programul grupei, cu
conţinutul şi metodele didactice, cu materialele didactice şi mijloacele necesare desfăşurării
activităţilor, cu modul de comunicare şi abordare a situaţiilor problematice, cu semnificaţia
respectului faţă de copil. Părintele a observat în timpul activităţii implicarea copilului în actul
de predare –învăţare, relaţia dintre el şi educatoare, dintre el şi ceilalţi copii, competenţele de
care dă dovadă,dificulăţile pe care le întâmpină, reuşitele,etc.
Amenajarea unor expoziţii pentru părinţi realizate pe tot parcursul anului cu diferite
ocazii: „Iată, vine Moş Crăciun!”; „Ziua Unirii”; „E ziua ta,mămico!”; Hristos a Înviat!” etc. a
dat posibilitatea părinţilor să observe priceperile şi deprinderile copiilor lor, ele fiind rezultatul
muncii lor de la activităţi practice, activităţi de pictură, desen, modelaj, etc.
Participarea părinţilor la excursii, vizite, serbări, aniversări au constituit momente
de distracţie, relaxare şi cunoaştere reciprocă şi de implicare a acestora în actul educativ. Părinţii
au fost implicaţi nu doar în organizarea acestor evenimente ci au venit şi cu sugestii, propuneri
de teme, de activităţi.
În cadrul formelor de colaborare mai sus menţionate s-a observat ”pe viu”relaţia dintre
copii şi părinţi, anumite hobby-uri, preferinţe sau talente ale familiei, precum şi modul în care
parinţii îşi cunosc copiii. Adevăraţii beneficiari ai acestui parteneriat au fost copiii, ei simţind
dragostea şi apropierea părinţilor, nu numai prin bunăvoinţa şi bucuriile ce li se oferă acasă, ci
şi din interesul pe care părinţii îl acordă în realizarea activităţilor din grădiniţă. Părinţii au avut
sansa de a deveni participanţi la educaţie, prin implicarea afectivă şi prin emoţiile trăite alături
de copiii lor având prilejul de a sta foarte aproape de copii, de ai înţelege mai bine, de a-i
observa şi a vedea cum se compoartă aceştia în colectiv. Participând afectiv şi efectiv la viata
gradiniţei, părinţii nu vor mai vedea doar funcţia socială a acesteia, de supraveghere a copiilor
atunci cand ei lipsesc de acasă, ci vor conştientiza că ea desfăşoară un proces instructiv-educativ
bine fundamentat şi organizat.
În concluzie, dezvoltarea psihică şi fizică a copilului la aceasta vârstă depinde în mare
356
SUCEAVA 2024
masură şi de cadrele didactice, dar şi de părinti şi de aceea e nevoie stringentă de un parteneriat

educaţional în favoarea unei educaţii de bună calitate.
BIBLIOGRAFIE :
• Băran, Adina, (2004), Parteneriat în educaţie: familie – şcoală – comunitate, Editura Aramis
Print, Bucureşti
• Mateiaş, Alexandra, ( 2003), Copiii preşcolari, educatoarele şi părinţii, Ghid de parteneriat şi
consiliere, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
• Vrăşmaş, Ecaterina Adina, (2002), Consilierea şi educaţia părinţilor, Editura Aramis, Bucureşti
357
SUCEAVA 2024
98. PARTENERIATE DE SUCCES ÎN FORMAREA COPILULUI
Profesor învățământ preșcolar - Zub Larisa

Grădinița cu Program Prelungit „Capra cu trei iezi”
„Multe dintre lucrurile de care avem nevoie pot să aștepte, copilul nu poate. E perioada
în care se formează din punct de vedere fizic, când mintea i se dezvoltă. El nu înseamnă mâine;
el înseamnă azi.”- Gabriela Mistral
Activitatea instructiv-educativă ce se realizează în grădiniță, nu poate fi izolată de
celelalte medii ce își lasă puternic amprenta asupra dezvoltării și educării copilului. Aceasta
reprezintă nucleul în jurul căruia părinții, grădinița și comunitatea conlucrează pentru a-i oferi
condițiile optime de dezvoltare, dăruind societății, mai târziu, oameni responsabili, înțelepți,
demni și empatici, după cum spunea și Nicolae Iorga „Fiecare copil pe care îl educăm este un
OM dăruit societății!”.
Felul în care instituțiile de învățământ, respectiv cadrele didactice se implică în viața
copiilor, se reflectă și în modul în care se preocupă și de familiile acestora. Dacă noi, ca și cadre
didactice îi vom vedea pe copii doar ca pe niște elevi, de cele mai multe ori vom considera
familia ca fiind o entitate separată de viața școlii. În schimb, dacă îi vom privi ca pe niște copii,
aflați într-un amplu proces de dezvoltare, într-o perioadă în care tot ce îi înconjoară și toți cei
care îi înconjoară au o puternică influență în devenirea lor, cel mai probabil vom vedea atât
familia cât și comunitatea ca parteneri indispensabili în evoluția copiilor. Astfel, cele trei „lumi”
ce înconjoară copilul, vor avea aceleași interese și responsabilități, vor stabili un parteneriat
echitabil, având drept scop sprijinirea copiilor, crearea unor condiții optime și oferirea a cât mai
multor oportunități prin care copiii să-și poată atinge zona proximei dezvoltări.
În prima etapă a vieții, familia este mediul în care copilul se dezvoltă. Părinții sunt
primele modele ale copiilor, primii cu care aceștia dezvoltă relații și cadrul de bază în care cei
mai mulți copii sunt introduși în viața socială, unde își vor însuși regulile comportamentului
interpersonal, familia, rămânând însă, o bază de securitate pentru cei mici, ori de câte ori în
lumea lor apar neconcordanțe. Prima care își lasă puternic amprenta în dezvoltarea și educarea
copilului, după ce acesta a ieșit din mediul familial este grădinița, prin tot ceea ce oferă: un
mediu propice dezvoltării, profesioniști care să se ocupe de buna educație a copiilor printr-o
metodologie și un curriculum specific fiecărui nivel de dezvoltare și prin activități
individualizate, respectând nevoile, interesele și aptitudinile fiecărui copil. Grădinița oferă
cadrul propice valorificării potențialului fizic și psihic al copilului, încurajează și sprijină
copilul în a se cunoaște pe sine, îl ajută să-și formeze o imagine de sine pozitivă, să-i cunoască
pe cei din jur, să stabilească relații cu cei de-o vârstă cu el sau cu adulții care-l înconjoară la
început, ca mai târziu, orizontul său să se extindă și să intre în contact cu alți membrii ai
comunității, devenind puțin câte puțin membru activ în comunitatea din care face parte. Astfel,
grădinița nu doar contribuie la formarea unor comportamente prosociale ci creează o punte de
legătură între familie și comunitatea din care face parte copilul, căci educația nu este doar
responsabilitatea familiei și a instituțiilor de învățământ, ci a întregii comunități. O comunitate
ce reprezintă matca în care copiii, sub îndrumarea și implicarea tuturor factorilor modelatori,
vor deveni adulții de mâine, adulți responsabili și implicați în viața comunității.
Activitățile desfășurate în grădiniță, în parteneriat cu părinții, dar și cu celelalte instituții
din comunitate, cum ar fi : școala, biserica, poliția, primăria etc., creează oportunități
importante pentru realizarea unui scop comun, și anume educația membrilor tineri ai
358
SUCEAVA 2024
comunității și integrarea acestora ca viitori adulți ce împărtășesc interese, credințe și norme de

viață, participând și implicându-se în tot ceea ce presupune traiul într-o comunitate.
De-a lungul timpului, implicarea părinților și a celorlalți factori modelatori în viața
grădiniței a adus rezultate notabile în evoluția copiilor, atât în plan intelectual, emoțional cât și
comportamental. Dacă la începutul grupei mici, desprinderea de părinți este de cele mai multe
ori destul de anevoioasă, implicarea și prezența acestora în cadrul diferitelor activități au
contribuit semnificativ la acomodarea copiilor, la acceptarea colegilor și a celorlalți părinți, la
înțelegerea și interiorizarea unor reguli și a unor comportamente specifice mediului în care au
intrat.
Una dintre activitățile la care părinții au participat cu plăcere este activitatea practic-
gospodărească, și anume realizarea unei gustări sănătoase împreună cu cei mici. Astfel, părinții
au prezentat copiilor alimentele sănătoase pentru organism, explicându-le cât de important este
un regim de viață sănătos, care să conțină fructe și legume din belșug. Prin desfășurarea acestei
activități s-a urmărit punerea bazei unei vieți sănătoase, prin puterea exemplului personal, dar
și dezvoltarea sentimentului de apartenență la colectivitatea din care fac parte. Activitatea s-a
finalizat prin degustarea produselor activității, toți bucurându-se de rezultatele muncii lor, iar
copiii conștientizând și interiorizând mai bine ceea ce presupune un stil de viață sănătos!
O altă activitate care a adus multă bucurie copiilor, dar și celor din jur, a fost colindatul.
Realizarea activității a avut ca parteneri nu doar părinții ci și școala, biserica și primăria. Toate
instituțiile s-au unit și au răspuns prompt și pozitiv la intențiile preșcolarilor și a cadrelor
didactice de a-i colinda. Toți au contribuit la promovarea, dezvoltarea și dobândirea valorilor
morale , sensibilizarea celor mici față de tradițiile strămoșești concretizate în cele din urmă,
prin comportamente sociale dezirabile ca viitori membri activi ai comunității din care fac parte.
Preșcolarii au socializat cu persoane noi, au legat relații, au prins încredere și curaj în a vorbi și
a răspunde la întrebările adresate de alte persoane decât cele familiare lor. Tot pentru a-i
familiariza pe cei mici cu tradițiile și obiceiurile strămoșești, în cadrul acestor sărbători
specifice, părinții au fost rugați și îndemnați să pregătească o colindă surpriză pentru întregul
colectiv al clasei. Părinții au făcut repetiții, au organizat întâlniri, au socializat și astfel s-au
cunoscut mai bine, s-au unit și au oferit copiilor și un exemplu de urmat, încurajându-i să
respecte, să iubească și să continue tradițiile și obiceiurile românești.
Atelierele de lucru organizate cu prilejul diferitelor evenimente, cum ar fi Sărbătoarea
Nașterii Domnului, Campania „Un gând bun de mărțișor”, au avut de asemenea un impact
pozitiv asupra dezvoltării și educației copiilor. Aceștia au avut ocazia de a petrece timp de
calitate alături de părinți, de a crea împreună cu aceștia nu doar diferite obiecte ci și amintiri
care cu siguranță au rămas în sufletul lor și și-au pus amprenta asupra personalității lor.
Deplasările în afară unității pentru a împărți mărțișoare pictate și confecționate de ei, împreună
cu părinții sau doar alături de cadrele didactice, i-au familiarizat mai bine cu localitatea lor, cu
membrii comunității lor, dar mai ales i-au ajutat să empatizeze mai bine cu cei din jur, să aducă
bucurie altora prin mici gesturi, să descopere bucuria de a dărui celor din jur, nu doar de a primi.
Petrecând timp alături de copiii lor în cadrul activităților organizate în grădiniță, părinții au
avut ocazia să cunoască mai bine mediul și cadrele cu care aceștia își petrec cea mai mare parte
a timpului, ceea ce este foarte important în stabilirea unor legături puternice între părinți și cadre
didactice, legături importante și indispensabile atunci când vine vorba de educația copiilor.
Drept urmare, părinții au prins mai mult curaj în a adresa întrebări, în a se interesa de succesele
sau insuccesele copiilor lor, de a cere ajutor, de a aplica și acasă anumite reguli implementate
în grădiniță, continuând astfel munca de la grădiniță și acasă.
În Postul Sfintelor Paști, părintele s-a bucurat să-i primească pe cei mici în Săptămâna
Mare la biserică, vorbindu-le despre religie, importanța acesteia în viața lor, povestindu-le apoi,
359
SUCEAVA 2024
într-un limbaj accesibil despre importanța sărbătorii „Învierii Domnului”. Vizita s-a încheiat cu
un moment înălțător, în care părintele i-a împărtășit și le-a dăruit iconițe sfințite tuturor
participanților la activitate. Prin implicarea preotului și a părinților în activitatea desfășurată s-
a urmărit cultivarea unor valori moral-religioase, preșcolarii înțelegând cu siguranță nu doar
semnificația sărbătorii, dar mai ales importanța bisericii în viața familiei, respectiv a
comunității.
Implicarea asistentului medical din localitate și a poliției locale în cadrul unor activități,
a venit să sublinieze încă o dată faptul că, viața într-o comunitate se bazează pe relațiile dintre
membrii ei, relații ce sunt interdependente. Asistentul medical, care a susținut o activitate în
cadrul proiectului educațional „Pe locuri, fiți gata: SĂ NE MIȘCĂM”, le-a povestit
preșcolarilor despre corpul uman, cum să-l îngrijească și cum să-l păstreze sănătos, respectând
câteva reguli de bază, printre acestea mișcarea și mâncatul sănătos. De asemenea, prin realizarea
parteneriatelor cu profesorii de sport din școlile din comunitate, tot în cadrul aceluiași proiect,
copiii s-au bucurat de activități variate, în urma cărora au devenit mai interesați, mai curioși, cu
mai multă încredere în ei și în cei din jur, înțelegînd importanța mișcarii pentru păstrarea
sănătății. În săptămâna dedicată Programului „Școala altfel”, poliția locală a fost partenerul
grădiniței, aceștia explicând copiilor regulile de circulație la nivel teoretic și practic în zona din
vecinătatea grădiniței, cultivând astfel comportamentele prosociale și educația preventivă.
„Dar cu suflet și rațiune”, din cadrul proiectului SNAC, prin derularea activității
destinate lunii februarie „Pe aripile cărților” a urmărit planificarea unor activități, prin
implicarea părinților și a școlii în viața preșcolarilor. Astfel, o primă activitate s-a concretizat
în parteneriat cu școala. Preșcolarii au fost invitații colegilor lor mai mari din clasa a III-a, care
îndrumați de cadrele didactice le-au citit povești copiilor apoi au confecționat semne de carte,
au socializat, au discutat, au lucrat în echipă, au cântat și au dansat împreună. O a doua
activitate, care de această dată i-a avut ca parteneri pe părinții preșcolarilor, ca promotori ai
cititului a fost realizată de-a lungul unei întregi săptămâni. Câte doi părinți au fost rugați să vină
la grădiniță să le citească copiilor povești, să discute cu ei pe marginea acesteia, încercând să
le insufle iubirea față de cărți, față de citit căci „un copil care citește, va fi un adult care
gândește!”, ceea ce își doresc toți părinții și toate cadrele didactice, alături de toți membrii
comunității pentru generațiile tinere. De asemenea, părinții în cadrul Proiectului „Să citim
pentru mileniul III”, au donat cărți pentru crearea fondului de carte al bibliotecii grădiniței.
Preșcolarii au avut multe exemple de bune practici, de modele, de activități variate în
parteneriate cu părinții și cu diferite instituții, care au lucrat împreună având aceleași interes –
binele copilului, dezvoltarea și educarea acestuia în condiții cât mai bune, oferindu-le contexte
variate pentru atingerea potențialului propriu.
Ca și concluzie,după cum arătă și multe studii de specialitate, implicarea comunității și
în mod special a părinților în viața grădiniței corelează pozitiv cu dezvoltarea competențelor
sociale și intelectuale ale copiilor. Familia pune bazele obiceiurilor bune și sănătoase, grădinița
continuă să formeze copilul, iar comunitatea sprijină învățarea, extinzând granițele învățării
dincolo de perimetrul sălii de grupă, prin activități variate și atractive, în spațiul outdoor.
Bibliografie:
• LĂZĂRESCU, Mihaela, EZECHIEL, Liliana (2021), Laborator preșcolar, Editura Miniped,
București;
• PÂNIȘOARA, Ion-Ovidiu, MANOLESCU, Marin (2019), Pedagogia învățământului primar
și preșcolar, Editura POLIROM, Iași;
• SCHAFFER, Rudolph, H. (2010), Introducere în psihologia copilului, Editura ASCR, Cluj-
Napoca;
360
SUCEAVA 2024
Resurse bibliografice on-line:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/pits.10163
https://ro.scribd.com/document/370597187/Copilul-Familia-Si-Gradinita
361
SUCEAVA 2024
99. BENEFICIILE PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎN

EDUCAȚIA PREȘCOLARILOR
Inst.învățământ preșcolar Andriu Ana-Maria

Școala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, GPN Nr.1
Cercetările recente legate de implicarea familiei în educația copiilor au arătat că există

legături pozitive între implicarea părinților în activitățile de la clasă ale copiilor și dezvoltarea
acestora. Copiii care au părinți mai implicați au categoric rezultate mai bune.
Cercetările arată, de asemeni, că implicarea părinților este mai mare la nivelul preșcolar
deci atunci când copiii sunt mai mici. Acest lucru este important deoarece grădinițele sunt
importante în cadrul comunității ele putând fi considerate o resursă care îi poate uni pe oameni.
Implicarea părinților în activitățile copiilor de la grădiniță este cu atât mai importantă
cu cât la nivelul preșcolar se pun bazele dezvoltării copilului pe toate planurile: pe plan fizic,
plan moral, plan emoțional și plan mental. Este important ca părinții să se implice cât mai mult
în educația copiilor pentru a asigura acestora un mediu în care să se dezvolte într-un mod cât
mai armonios.
Implicarea părinților în parteneriate cu grădinița aduce o serie de beneficii pentru
educația copiilor:
- Copiii își dezvoltă mai repede deprinderile și abilitățile;
- Copiii au oportunitatea de a beneficia și de experiențele părinților implicați în proiecte;
- Atitudinea pe care o au copiii față de grădiniță se poate schimba în bine;
- Copiii au posibilitatea de a-și dezvolta aptitudinile și talentele speciale;
- Părinții au posibilitatea să-și cunoască mai bine copiii;
- Părinții învață mai multe lucruri despre modul de a educa copiii preșcolari;
- Părinții află despre activitățile copiilor și pot discuta cu ei în afara grădiniței;
- Copiii se adaptează mai ușor la mediul din grădiniță;
- Despărțirea de copii la venirea la grădiniță se va face mult mai ușor.
Atunci când vin la grădiniță, copiii își extind câmpul de interacțiune spre comunitate.
De multe ori ei se despart foarte greu de membrii familiei. Dacă părinții vor fi alături de ei prin
implicarea în parteneriate cu familia, atunci despărțirea va fi mult mai ușoară pentru copii.
Parteneriatele cu familia ajută copiii să se integreze mult mai bine în grupa de copii și mai
târziu, în comunitate. Adaptarea la grădiniță presupune stabilirea de relații cu educatoarea și cu
ceilalți copii. Este un nou mediu la care copilul trebuie să se adapteze iar acest lucru poate fi
ușurat prin implicarea părinților în diverse activități din grădiniță. Copiii sunt pregătiți să se
integreze în comunitate iar comunitatea trebuie să se implice în aderarea lor la comunitate.
Părinții împreună cu cadrele didactice pot facilita adaptarea copiilor la noul mediu și le pot oferi
acestora activități prin care aceștia se dezvoltă armonios. (Agabrian, Milea, 2005)
La grădiniță se pun bazele personalității copiilor. Părinții pot aduce informații
importante cadrelor didactice, informații care le pot ajuta pe acestea să adapteze activitățile în
funcție de particularitățile individuale ale copiilor. Părinții pot aduce informații legate de mediul
de acasă, de situația economică, de anumite dificultăți cu care s-au confruntat în dezvoltarea lor
încă de la naștere. Toate aceste informații pot avea o mare importanță pentru planificarea
activităților și pentru elaborarea unor strategii potrivite.
Implicarea părinților în activitățile din grădiniță poate ajuta copilul pe plan emoțional.
Văzându-și părinții alături de el, nu se va simți abandonat ci va înțelege că grădinița este un
362
SUCEAVA 2024
mediu benefic pentru el. Implicarea copiilor alături de părinți în anumite proiecte va avea darul
de a-i responsabiliza pe aceștia. Atât părinții cât și copiii implicați în proiecte de parteneriat se
simt valorizați și își dezvoltă încrederea în ei înșiși.
Prin implicarea părinților în proiecte de parteneriat, cadrele didactice au posibilitatea:
- Să cunoască mult mai bine preșcolarii;
- Să cunoască mai bine mediul din care provin copiii;
- Să-și crească eficiența activităților adaptându-le particularităților individuale ale copiilor;
- Să asigure copiilor din grădiniță un climat afectiv potrivit;
- Să beneficieze de suportul informațional, moral și economic al părinților implicați în proiecte;
- Să se implice profesional la un nivel mai înalt ceea ce oferă și o satisfacție profesională mai
mare.
Părinții au și ei oportunitatea:
- Să participe la educația propriilor copii;
- Să împărtășească cu copiii interesele și abilitățile pe care le au;
- Să termine studiile începute dacă nu au avut posibilitatea de a le termina;
- Să-și dezvolte încrederea în ei înșiși;
- Să creeze relații cu părinții altor copii;
- Să realizeze schimbări în comunitatea grădiniței prin implicare în luarea deciziilor;
- Să creeze o relație pozitivă între copii, părinți și cadre didactice. (Țăranu, 2009)
Parteneriate grădiniță-familie
În învățământul preșcolar se pot realiza proiecte educaționale în parteneriat cu părinții
în cadrul diverselor programe naționale sau județene cum ar fi: Programul Național ,,Să citim
pentru mileniul trei”, Programul Național ,,Kalokagathia”, Programul Județean ,,Mănînc
sănătos-cresc frumos”, Programul Național ,,Ecogrădinița”, Programul Județean ,,Noile
Educații”, Programul Național ,,Educați așa”etc. În cadrul acestor programe se pot organiza
parteneriate pentru dezvoltarea copiilor preșcolari iar părinții se pot implica în aceste proiecte
și își pot aduce și ei aportul la dezvoltarea propriilor copii.
În activitatea mea cu preșcolarii am organizat în fiecare an acest tip de parteneriate în
care o parte dintre părinți s-au implicat în activități. În acest fel, părinții au reușit să participe la
dezvoltarea copiilor și în același timp au avut și ei ocazia să se dezvolte pe mai multe planuri.
Prin implicarea lor, părinții au învățat mai multe lucruri despre copiii lor dar și despre ei înșiși.
BIBLIOGRAFIE
• Baciu, A., Cazan, C., M., Chendea, C., Cobzariu, C., Ioachim, M., Mihalcea, T., Oneț, C.
(2006). Educația părinților, Ministerul educației și cercetării
• Claff, G. (2007).Parteneriat școală-familie-comunitate, Editura Didactică și
Pedagogică, București
• Dumitrana, M. (2000). Copilul, familia și grădinița, Editura Multiprint, Iași
363
SUCEAVA 2024
100. PARTENERIATUL GRĂDINIȚĂ – FAMILIE – COMUNITATE
Prof. Nechita Andreea-Florentina

G.P.N. Moara Nică/Școala Gimnazială Moara Nică
Educația începe de la primele momente ale vieții și se continuă pe tot parcursul acesteia.
Primul mediu cu care copilul intră în contact și care îi trasează primele direcții ale educației îl
reprezintă familia. Achizițiile însușite de copil în primii ani de viață în cadrul familiei sunt
fundamentale pentru dezvoltarea ulterioară a acestuia.
Modelele de comportament oferite de părinți și membrii apropiați din familie, precum
și climatul socio-afectiv în care se realizează aceste influențe educaționale reprezintă primul
societate. ,,Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de
care se atașează un individ cât și prima autoritate sub care acesta învață să trăiască, familia este
cea care stabilește valorile cele mai fundamentale ale unei societăți.” (Charles Colson) De aceea
la intrarea în cadrul primului colectiv al copiilor - grădinița, strategiile educative fac apel la
sprijinul și colaborarea părinților în adaptarea preșcolarilor cu noul mediu social și educațional.
Perioada preșcolară presupune achiziții psiho-comportamentale fundamentale pentru adaptarea,
integrarea și dezvoltarea copilului. În grădiniță se pun bazele parteneriatelor educaționale
realizate în sprijinul dezvoltării societății prin prisma educației. Importanța participării familiei
în educație ca partener activ este subliniată de necesitatea implicării părinților în diverse
activități alături de cadrele didactice, pe lângă obișnuitele ore de consiliere.
Parteneriatul educațional grădiniță-școală-familie este determinant atât pentru copil în
mod individual cât și pentru dezvoltarea socială și culturală a comunității locale din care acesta
face parte. Ideea de a folosi școala în folosul comunității locale își are originile din America
anilor '90 când s-a concretizat convigerea că școlile pot fi folositoare comunităților prin
furnizarea diverselor servicii după orele de curs (activități culturale, sportive, recreative,
artistice, ș.a.). În context actual parteneriatul școală-comunitate reprezintă o modalitate pentru
atragerea fondurilor și resurselor către școală, pentru gestionarea eficientă a resurselor locale
investite precum și pentru valorificarea resurselor școlii în beneficiul comunității.
Din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce, parteneriatul poate fi definit ca o
modalitate eficientă în realizarea reformei managementului, prin schimbarea modului în care
sunt abordate problemele publice, astfel încât soluţionarea lor să devină fezabilă prin
parteneriat. Parteneriatul poate fi o soluţie pentru alocarea şi folosirea resurselor locale, la nivel
comunitar, pentru atragerea altor resurse, în vederea rezolvării problemelor comunităţii.
Ideea de parteneriat între şcoală şi comunitate trebuie să se bazeze pe principiul
complementarităţii serviciilor oferite de către organizaţiile care activează în comunitate.
Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implică adoptarea unui management
bazat pe colaborare, comunicare şi acceptarea diversităţii, responsabilizarea partenerilor şi
implicarea reciprocă.
Necesitatea abordării unui parteneriat între cele mai importante instituții dintr-o
comunitate locală atrage după sine o serie de responsabilități din partea fiecăruia dintre agenții
educaționali implicați, toată atenția fiind canalizată asupra copilului. Faptul că preșcolarul intră
în contact cu mediul în care trăiește este ceva absolut normal, însă ce este extrem de important
este faptul că în dezvoltarea lui se antrenează și alți factori ce îl stimulează. Construirea unor
relații pozitive între grădiniță-școală-familie-societate duce la unificarea unui sistem de valori
ce poate avea un efect benefic asupra copiilor.
364
SUCEAVA 2024
Ideea de a folosi şcoala în beneficiul comunităţii a apărut în anii 90 în SUA, când s-a
cristalizat convingerea că şcolile pot servi comunităţilor, prin furnizarea de servicii după orele
de curs: culturale, sportive, recreative, de socializare, de pregătire a forţei de muncă etc. După
anii 90, în Europa şcolile şiau diversificat activităţile oferite comunităţii, derulând: cursuri IT,
concerte, conferinţe, cluburi pentru pensionari etc.
În contextul în care resursele acordate educaţiei nu sunt suficiente, parteneriatul şcoală-
comunitate poate fi o modalitate prin care se realizează o mai bună gestionare a resurselor
locale, de atragere a resurselor către şcoală şi de valorificare a resurselor şcolii în beneficiul
comunităţii. Şcolile sunt organizaţii puternic ancorate în comunitate, care prin statutul lor, prin
competenţele resurselor umane implicate în sistemul educaţional pot deveni promotorul
parteneriatului comunitar.
De reținut este faptul că acest parteneriat educațional conduce la optimizarea sistemului
educațional numai dacă este un parteneriat real, activ, cu implicarea totală a agenților
educaționali, în special a familiei. Școala și comunitatea pot face posibilă educația numai prin
implicarea totală a părinților în activități. Acest parteneriat poate deveni fructuos prin realizarea
unor activități de tipul:
o Ședințe lunare, lectorate, consultări cu părinții;
o Discuții între educatori și învățători;
o Implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare ale unității școlare.
În unitatea școlară unde îmi desfășor activitatea, ziua în care se derulează activitatea
extracurriculară ”Ziua porților deschise” a devenit o zi de sărbătoare. Imediat ce au pășit pe
porțile școlii, cei mici sunt întâmpinați de colegii mai mari cu fast, devenind „vedete” pentru o
zi, aplauzele, baloanele, confetti și muzica fiind o mică parte din protocolul de primire.
Preșcolarii, îndrumați de învățătorii ce îi vor conduce într-o lume nouă din toamnă,
vizitează spațiile destinate studiului, dotate cu mobilier corespunzător vârstei și aparatură
multimedia modernă, apoi sunt preluați de bibliotecara școlii și conduși într-un spațiu special
amenajat derulării unor work-shop-uri.
Echipa managerială a școlii prezintă părinților oferta educațională, punctând faptul că o
bună colaborare între școală și familie duce la succes, facilitându-le accesul la informații cu
caracter general despre baza materială a școlii și prin distribuirea unor pliante. De asemenea, la
discuții asistă și reprezentanți ai comunității locale ce promovează educația copiilor din
perspectiva valorilor moral-religioase și civice. La final, cei mici pot face schimb de locuri cu
elevii din clasele primare, devenind pentru puțin timp școlari, astfel, emoțiile unui nou început
vor fi spulberate.
Consider că realizarea unui parteneriat între cele mai importante instituții din
comunitate, aduce în viața copiilor un plus, îi fac mai încrezători, mai puternici, mai buni,
putând astfel să depășească obstacolele ivite nu numai în spațiul școlar ci și în viața de zi cu zi.
Bibliografie:
➢ Țibu, Speranța, Goia, Delia, Parteneriatul Școală-Familie-Comunitate, Editura Universitară,
București, 2014.
365
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA A II-A – EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN

EXEMPLE PRACTICE
366
SUCEAVA 2024
101. PROIECT DIDACTIC PENTRUACTIVITATE INTEGRATĂ

Școala Gimnazială Ipotești, Grădinița cu Program Normal Tișăuți
Unitatea de învățământ: Grădinița cu Program Normal Tișăuți

Nivelul/ Grupa: Nivel I/grupa mijlocie
Tema anuală de studiu: „Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului tematic: ,,Lumea necuvântătoarelor”
Tema săptămânii: „Animalele din pădure” (valoarea modulului III: prietenia)
Tema activității: „Aventură în pădurea minunată”
Elementele componente ale activității integrate:
A.D.E. –D.L.C.-,,Unde sunt alunele?” – povestirea educatoarei
A.L.A.: ,,Ajutoarele veveriței”
• Centrul Construcții: ,,Cărarea din pădure” – rondele copac (tehnica alăturării)
• Centrul Știință: ,,Etichete pentru alune” –rezolvare puzzle
• CentrulArtă: ,,Alune mici și mari” – lipire
A.D.E. – D.Ș. ,,Cu alunele ne jucăm”–joc exercițiu
Scopul activității: stimularea și dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a structurilor verbale orale
prin stimularea receptării mesajului oral și activizarea limbajului, utilizând achizițiile tehnico-
aplicative în contexte creative și valorificând cunoștințele matematice de triere, grupare și
poziționare a obiectelor în funcție de un criteriu dat
Obiective operaționale:
• să asculte cu atenţie textul poveştii, reţinând ideile principale;
• să denumească personajele din poveste, exprimându-se corect în propoziţii simple;
• să denumească corect materialele de lucru necesare realizării activităţii practice, prin observarea
acestora;
• să execute exercițiile fizice de încălzire a mușchilor mâinilor;
• să îmbine piesele puse la dispoziție în vederea construirii cărării;
• să reconstituie întregul, îmbinând piesele puzzle-ului;
• să redea plastic tema dată, utilizând diverse tehnici;
• să grupeze obiecte după două criterii date (culoare, mărime);
• să așeze obiecte într-un spațiu dat (în față, în spate), denumind corect relația spațială.
Strategii didactice:
a) Metode și procedee:conversația euristică şi examinatoare, expunerea, observația,
demonstrația, explicația, exercițiul,problematizarea, învățarea prin descoperire, povestirea
educatoarei, munca independentă, lucrul în echipă,metoda interactivă de grup ,,Piramida”
b) Resurse materiale:decorul, imagini poveste, siluete personaje, ecusoane, planșa cu
piramida, rondele lemn, semințe de in, semințe de mac, semințe de susan, orez colorat, piese de
puzzle, suport de lucru, pălăria magică.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
Elemente de joc: mânuirea materialelor, aplauzele,surpriza, recompensa
Sarcina jocului:
367
SUCEAVA 2024
- Grupareaobiectelor după un criteriu dat: mărime; culoare;

- Plasarea obiectelor într-o poziție spațială dată, în funcție de un anumit obiect.
Regulile jocului:
Cu ajutorul pălăriei magice prin formularea „Pălăria se rotește, se rotește, se rotește și
pe … îl/o alege”, copiii vor fi aleși pe rând să rezolve sarcinile jocului.
Durata:1h 30 minute
Bibliografie:
1. ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexă la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019
2. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. (2007), Metode interactive de grup – Ghid metodic,
Editura Arves, Craiova
3. Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M., Ionescu, D., Anghel, N. (2008), Activitatea
integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar),
Editura Didactica Publishing House, Bucureşti
SCENARIUL ACTIVITĂȚII
Copiii vor intra în sala de grupă, intonând cântecelul ,,Autobuzul” și se vor așeza în
semicerc pe pernuțe.În fața lor vor observa decorul pregătit de educatoare, dar și un cufăr.
Curioși fiind de ceea ce se găsește în acel cufăr, educatoarea împreună cu copilașii îl vordeschid
și vor descoperi în el planșele unui povești, dar și multe alte materiale.
Educatoarea îi va invita pe copii să asculte povestea,,Unde sunt alunele?”(ADE-DL.C.–
povestirea educatoarei), prezentând personajele și acțiunea cu ajutorul planșelor. În timpul
expunerii, educatoarea va acorda o atenție deosebită inflexiunilor vocii, în funcție de
personajele din poveste și ținându-se cont de stările afective pe care textul literar le implică:
tonul cald asociat cu evenimentele firului epic, modularea vocii în vederea imitării personajelor,
marcarea pauzelor determinate de semnele de punctuație, explicarea cuvintelor necunoscute,
precum și mimica adecvată contextului.
După finalizarea expunerii narațiunii, educatoarea va orienta atenția preșcolarilor spre a
răspunde unor întrebări, care vizează personajele poveștii, succesiunea evenimentelor. În acest
sens, copiii vor fi încurajați să răspundă la câteva întrebări adresate de educatoare.
Motivați de dorința de a a-și exprima PRIETENIA, activitatea va continua cu
propunerea educatoarei de a aplica cunoștințele preșcolarilor despre animalele din pădure în
desfășurarea unor activități pe centre (A.L.A.).
Cu ajutorul tranziției Trop atropa prin pădure, preșcolarii împreună cu educatoarea vor
porni spre măsuțe unde la fiecare centru se va purta o discuție referitoare la identificarea
materialelor didactice și la modul în care le pot utiliza pentru a desfășura activitatea.Ei vor fi
repartizaţi pe centre în funcţie de simbolul de pe ecusoanele primite înainte de începere
activitații.
Li se va reaminti copiilor comportamentul adecvat în timpul acestor activități: vorbim
în șoaptă pentru a nu-i deranja pe alții, lucrăm curat și îngrijit, utilizăm cu grijă materialele,
apreciem și protejăm lucrările făcute de colegi, iar fiecare lucrare trebuie finalizată.
368
SUCEAVA 2024
Se efectuează exerciții de încălzire a musculaturii fine,iar apoi copiii se vor îndrepta

către centrele de interes deschise conform ecusoanelor primite.
La centrul Artă, copiii vor primi siluete de alune pe care vor avea de lipit diverse
materiale (semințe de in, semințe de susan). La centrul Știință, copiii vor asambla piesele
jocului puzzle, realizând întregul. Lacentrul Construcții, copiii vor avea de realizat cărarea cu
ajutorul rondelelor de copac prin tehnica alăturării.
Înainte de a lucra pe centre, copiii vor executa câteva exerciții de încălzire a mușchilor
mâinii.
În timpul lucrului, educatoarea va urmări modul în care fiecare copil realizează sarcinile,
utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție.
Copiii vor fi atenționați cu 5 minute înainte deîncheierea timpului pus la dispoziție pentru
activitate, iar la clinchetul clopoțelului (T), vor face ordine la măsuțe.
Pentru a-și demonstraprietenia până la capăt, educatoarea le va propune preșcolarilor
jocul exercițiu „Ne jucăm cu alunele”(A.D.E. – D.Ș.).
Va fi prezentat modul de desfășurare a jocului.Vor rezolva sarcinile copiii care vor fi
atinși de pălăria magică. Pentru fiecare sarcină realizată corect, preșcolarii vor fi aplaudați.
Copiii vor rezolva sarcinile jocului, folosindu-se de cunoștințele prematematice
asimilate anterior și de lucrările realizate în cadrul centrelor de interes (ALA).
Pentru început se realizează jocul de probă. Sarcina dată copiilor este următoarea:
„Așezăm cărarea în mijlocul pădurii ”.După enunțarea sarcinii,educatoarea foloseșteformularea
”Pălăria se rotește, se rotește, se rotește și pe … îl/o alege”, iar pălăria va atinge un copil.Acesta
va rezolva cerința.
Vom trece apoi la executarea jocului propriu-zis.Acesta conține următoarele sarcini:
Sarcina 1: „ Să așeze o alună mare maro în fața celui mai mic copac din pădure”
Sarcina 2: „ Să așeze 2 alune mari galbene lângă cĂărarea din pădure”
Sarcina 3: „ Să așeze o alună mică maro și una mare în spatele celui mai mare copac din
pădure”
Sarcina 4:„ Să așeze 3 alune diferite în fața copacului care are cea mai multă zăpadă ”
Sarcina 5: „ Să așeze 2 alune mici galbene în spatele celui mai mare copac din pădure”
Sarcina 6: „ Să așeze alunele rămase lângă copacul unde locuiește pasărea”
După finalizarea sarcinilor de la jocul exercițiu se va face fixarea poveștii cu ajutorul
metodei PIRAMIDA.
Activitatea se va încheia cu aprecieri generale și individuale asupra modului de realizare
a sarcinilor și a comportamentului copiilor manifestat pe durata activității.
Preșcolarii vor părăsi sala de grupă pășind cu atenție pe urmele de veveriță de pe
podea(Tranziție).
369
SUCEAVA 2024
Educatoare: Baltag Tamara Elena

G.P.N.P Triki Riki Suceava
Nivel/ Grupa: I/ mică

Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Fulgi de nea, mă joc cu voi”
Tema activităţii integrate: „Fulgul jucăuş”
Elementele componente ale activităţii integrate:
ADE: DLC: „Povestea lui Fulguşor Jucăuş” – povestirea educatoarei
DŞ: „Unde s-a ascuns Fulguşor cel Jucăuş” - joc didactic
Scopul activităţii: Consolidarea şi aprofundarea achiziţiilor lingvistice şi logico-matematice

pe baza percepţiei analitico-sintetice a reprezentărilor despre lumea înconjurătoare însuşite
anterior, prin participarea şi implicarea activă a copiilor la activitate; stimularea capacităţii
copiilor de a le aplica în noi contexte de învăţare.
Obiective operaţionale:
- să asculte cu atenţie textul povestii;
- să redea pe fragmente firul epic al poveştii;
- să vorbească corect în propoziţii simple şi dezvoltate, respectând structurile gramaticale;
- să identifice elementele ce compun decorul de iarnă;
- să identifice poziţia spaţială a unui obiect prin raportare la un reper dat;
- să aşeze obiectul dat în diferite poziţii spaţiale, verbalizând acţiunea efectuată;
- să utilizeze un limbaj matematic corespunzător operaţiilor matematice efectuate.
Sarcina didactică: Perceperea, indicarea şi exprimarea verbală adecvată a relaţiilor spaţiale

dintre un obiect şi locul concret ocupat de acesta în spaţiu (pe-sub, sus-jos, în faţă-în spate,
lângă, între).
Regulile de joc: Copiii acţionează numai la indicaţiile educatoarei, găsind soluţii de rezolvare
a cerinţelor şi motivând acţiunea îndeplinită prin utilizarea corectă a unui limbaj matematic
adecvat.
a) Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, povestirea educatoarei.
b) Mijloacele de învăţământ: tablou cu decor de iarnă, silueta unui fulg de zăpadă, clopoţel,
stimulente pentru copii.
c) Forme de organizare: frontal, individual
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimulente, mişcarea, închiderea şi
deschiderea ochilor.
Durata: 25-30 minute
Bibliografie:
1. M.E.N., (2019) - Curriculum pentru educaţie timpurie;
370
SUCEAVA 2024
2. Culea, L., şi colaboratorii, (2008) - Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. Didactica Publishing
House, Bucureşti;
3. Petrovici, C., (2014) - Didactica activităţilor matematic în grădiniţă, Editura Polirom, Iaşi
SCENARULUI ACTIVITĂŢII
Copiii vor intra în sala de grupă pe fond muzical şi se vor aşeza pe scăunelele dispuse
în formă de semicerc. Ei sunt foarte plăcut surprinşi văzându-l pe Fulguşorul Jucăuş în sala de
grupă.
Musafirul îşi va motiva prezenţa la această activitate în mijlocul lor. Doreşte să le spună
copiilor povestea lui şi să-i provoace în desfăşurarea unui joc. „Nu vreţi să aflaţi cum am ajuns
la voi? Vreţi să ştiţi povestea mea?” Educatoarea îi va invita pe copii să asculte „Povestea lui
Fulguşor Jucăuş”.
Se va schiţa cadrul în care se petrece acţiunea şi personajele principale.
În timpul expunerii, educatoarea va acorda o atenţie deosebită conţinutului povestirii
care trebuie să fie clar şi accesibil copiilor şi totodată expresiv pentru a menţine treaz interesul
acestora, asigurând-se astfel motivaţia învăţării. Astfel, modelarea vocii, schimbarea ritmului
vorbirii vor imprima naraţiunii şi mai multă expresivitate, accentuând starea emoţională a
ascultătorilor. Expunerea narativă îi va mobiliza pe copii în direcţia propusă de musafir –
desfăşurarea jocului „De-a v-aţi ascunselea”.
- Dragi copii, îmi doresc să mă joc cu voi, să mă ascund de voi aş vrea, iar de mă veţi
găsi, locul îl veţi şi numi.
Explicarea şi demonstrarea jocului
- Dar unde s-a ascuns Fulguşor?
Dorind foarte mult să se joace cu copiii, fulgul s-a aşezat pe panoul din faţa lor, acesta
reprezentând locul unde vor desfăşura acţiunile de joc. Folosindu-se expresia „Să m-ascund eu
am dorit, oare unde m-aţi găsit?”, copiii vor avea ca sarcină să identifice şi să exprime poziţii
şi direcţii spaţiale, plasând diferit obiectul într-un cadru în prealabil pregătit. Se vor intui
elementele din mediul înconjurător din cadrul tabloului de iarnă (brad, om de zăpadă, săniuţă,
iepuraş, căţel - Grivei, cuşca lui Grivei, doi copii).
Jocul de probă
La sunetul clopoţelului, copiii vor închide ochii. Fulgul se va aşeza pe un element din
tablou. La cel de-al doilea clinchet al clopoţelului ei vor deschide ochii şi vor asculta vocea
fulgului: „Să m-ascund eu am dorit, oare unde m-aţi găsit?”
Va fi numit un copil care va indica şi va exprima poziţia spaţială a fulgului. Pentru
demersul didactic desfăşurat corect, preşcolarul va fi aplaudat şi recompensat cu un fulg.
Jocul propriu-zis
Jocul va continua în acest mod, Fulguleţul Jucăuş antrenând în acţiunile de joc toţi
copiii. Vor fi identificate următoarele poziţii spaţiale: pe pălăria omului de zăpadă, în faţa
omului de zăpadă, între omul de zăpadă şi brad, în vârful bradului, în faţa iepuraşului, sub
săniuţă, pe săniuţă, pe capul lui Grivei, în cuşca lui Grivei, între cei 2 copii.
Se va urmări ca toţi copiii să acţioneze cu obiectele, respectând reguli simple de joc
matematic, accesibile, să exprime în limbaj matematic acţiunile efectuate, să efectueze acţiuni
cu obiectele pentru a le aşeza în anumite locuri şi poziţii în spaţiu. Demersurile didactice ale
tuturor copiilor vor fi răsplătite prin aplauze.
Complicarea jocului
Educatoarea va împărţi copiilor câte un fulg de zăpadă, fiind îndrumaţi apoi de către
Fulguşor să-l aşeze în poziţia spaţială dorită, verbalizând acţiunea efectuată. Musafirul va
acorda feedbackul fiecărui copil.
371
SUCEAVA 2024
Finalul activităţii va fi marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la

povestea lui Fulguşor şi la jocul desfăşurat împreună cu el.
Expunerea povestirii se va relua prin marcarea cu ajutorul copiilor a momentelor ei
principale pe baza întrebărilor ajutătoare.
Fericit că a avut o zi frumoasă în compania copiilor, fulguşorul îşi va lua rămas bun de
la copii. Se vor face aprecieri asupra comportamentului copiilor la activitate.
Povestea lui Fulgușor Jucăuș
Astăzi este o zi de iarnă, friguroasă și înnorată. Cerul este acoperit de nori mari, albi și
pufoși. Unii stau îngrămădiți, alții sunt mai singuratici, dar cu toți pregătesc o ninsoare ca-n
povești. Încet, încet din nori încep să cadă pe pământ fulgi mari de zăpadă care îl acoperă cu o
plăpumioară albă și pufoasă spre bucuria copiilor care abia așteaptă să se joace în zăpadă, să
facă bulgări, oameni de zăpadă, să se dea cu săniuță. (Zăpada se așază peste tot în jur, pe case,
pe copaci ....)
Prin mulțimea fulgilor se află și un pui de fulg, Fulgușor Jucăuș. Vreți să știți de ce îl
cheamă așa? Pentru că tare mult îi mai place lui Fulgușor Jucăuș să se joace. Cel mai mult îi
place să se joace cu copiii, să se așeze pe năsucurile lor și să îi gâdile și să râdă alături de ei.
Astăzi Fulgușor Jucăuș privește în jur, pe pământ și ar vrea să se joace cu copii, dar unde
sunt copiii? Ar vrea să găsească măcar un copilaș pe care să îl gâdile pe nas și să-l invite la
joacă în zăpadă. Caută cu privirea pe străzi, în curtea grădiniței, în parc dar nu găsește niciun
copil.
- Unde sunt toți copiii? Tare mult aș vrea să mă joc cu ei, să-i aud cum strigă de bucurie
și cum râd! De ce nu sunt afară?
- Toți copii sunt la grădiniță! îi spun ceilalți fulgi lui Fulgușor Jucăuș. La gădiniță copiii
se joacă și învață multe lucru interesante alături de doamnele educatoare. Poți să îi vezi, dacă
vrei!
Repede, repede, Fulgușor Jucăuș privește prin ferestrele grădiniței și vede copiii veseli
cum vorbesc cu doamna educatoare, cum ascultă povești despre norișori și zăpadă, pictează,
modelează, se joacă și se distrează dansând și cântând.
- Vreau și eu să mă joc cu ei! Voi merge în grădiniță alături de doamna educatoare și
așa vom putea să ne jucăm împreună. Fulgușor Jucăuș pleacă grăbit spre grădiniță și bate în
ferestrele mari ale grădiniței:
- Cioc, cioc! Vreau să mă joc! Primește-mă în clasă, joaca e frumoasă!
Doamna educatoare deschide fereastra și îl invită pe Fulgușor Jucăuș alături de copii.
- Copii, ce ziceți vreți să vă jucați cu Fulgușor Jucăuș? Sunt sigură că ne vom distra
pentru că el a pregătit pentru voi mai multe surprize, haideți să-ncepem distracți
372
SUCEAVA 2024
373
SUCEAVA 2024
Profesor: Bejenariu Lenuța

G.P.P. „Așchiuță” Suceava
Unitatea de învăţământ: G.P.P. „Așchiuță” Suceava

Nivelul/Grupa: nivel II / grupa mare ,,Buburuzelor”
Tema anuală de învăţare: „Cum este, a fost și va fi aici, pe pământ?”
Tema proiectului: ,,Călătorim în lumea animalelor”
Tema săptămânii: „Animalele de la Poli”
Tema activității integrate: „Surprizele de la poli”
Elemente componente ale activității integrate:
A.LA: ,,Pe urmele pinguinilor
• Centrul Bibliotecă: ,, Pești pentru pinguini” – elemente de comunicare scrisă
• Centrul Artă: ,,Pinguinii jucăuși” – mototolire, lipire
• Centrul Știintă: ,,Zăpada artificială” – experimente
➢ ADE: DȘ: „Ne jucăm, adunăm și scădem ” – joc didactic
DEC: ,,Imagini de la Poli” – desen
Scopul activității: Stimularea interesului copiilor de a participa, în mod activ, la o ofertă atractivă
de jocuri și activități organizate în mod integrat.
- să denumească materialele şi instrumentele de lucru aflate la centrele deschise;
- să traseze cu ajutorul liniilor punctate semnele grafice propuse;
- să observe procesul de obținere și topire a zăpezii artificiale;
- să experimenteze obținerea și topirea zăpezii artificiale;
- să confecţioneze imaginea pinguinului prin mototolire, lipire ;
- să numere conştient în limitele 1-6, respectând succesiunea numerelor;
- să raporteze corect numărul la cantitate;
- să efectueze operaţii matematice în limitele 1-6;
- să utilizeze corespunzător instrumentele şi materialele de lucru, în vederea realizării temei
propuse;
- să execute compoziția plastic, prin prelucrarea formelor spontane (punctul, linia)
Elemente constitutive ale jocului didactic:
Sarcina didactică:
Formularea datelor problemei cu ajutorul elementelor de pe machetă și rezolvarea operațiilor
de adunare și scădere cu o unitate.
Regulile jocului: Copilul numit prin intermediul versurilor numărătoare : 1,2,3 ne
jucăm, adunăm sau scădem, cu toții ne distrăm ! vine în fața grupei însoțit de colegul din
dreapta care descoperă macheta, numără elementele de pe machetă și alege cifra
corespunzătoare numărului de elemente. Celălalt copil formulează o problemă cu ajutorul
elementelor de pe machetă și o rezolvă.
Dacă răspunsul este corect cei doi se îmbrățișează și sunt aplaudați.
Elemente de joc: surpriza, numărătoare, semnale acustice, mânuirea materialelor, formule
stimulative, aplauze
a)Metode și procedee: expunerea, conversaţia, explicaţia, munca independentă, reflecția
374
SUCEAVA 2024
exerciţiul, jocul didactic, observația

b)Resurse materiale: foi colorate, sticle de plastic, lipici, fișe de activitate, carioci, șorțulețe,
bicarbonat de sodiu, sare, săpun lichid, apă, pipete, oțet, tăvițe pentru experimente, pahare din
carton, pahare și linguri de plastic, figurine pinguini, urși, foci, iepuri polari, jetoane cifre, culori,
carioci
c) Forma de organizare: frontal, individual, perechi
Durata: 50 minute
Bibliografie:
***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, Anexa la Ordinul Ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019;
- Răileanu, Daniela, Vieriu, Dorina, Alecsa, Iuliana, (2020), „Proiectarea pas cu pas”, Ed.
Diamant, Pitești
- Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia GramaMioara Plete Daniela Ionescu, Nicoleta
Anghel, „Activitatea integrată din grădiniţă” (ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar), (2008), Ed. Didactica Publishing House, Bucuresti
- Mătăsaru, Maria, (2020), ,,Proiectarea didactică în învățământul preșcolar”, Ed. Rovimed
Publishers, Bacău
- Popescu-Ţigănilă, D. (2014), Contribuţia jocului didactic şi a jocului de rol la dezvoltarea
personalităţii şcolarului, Editura Bibliotheca, Târgovişte;
- Rafailă Elena, (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară, Ed. Aramis, Bucuresti;
- Tătaru, Lolica, Glava, Adina, Chiș, Olga, (2014), „Piramida Cunoașterii”, Ed. Diamant, Pitești
SCENARIUL ACTIVITĂŢII
Pe un fond muzical adecvat (cantecul ,,Pinguinul Willy”) copiii sunt invitaţi să intre în
sala de grupă unde sunt încurajați să exploreze spaţiul frumos decorat cu iglu, banchize,
tablouri, mascota pinguin. După câteva momente, timp în care copiii explorează spaţiul
enumerând elementele existente, educatoarea le îndreaptă atenţia spre „musafirul”, pinguinul
Willy și descoperă în gentuța lui o mică scrisoare pe care o citește. Copiii află că pinguinul s-a
rătăcit de familia sa, în timpul unei furtuni de zăpadă și a ajuns în sala lor de grupă Cu siguranță
părinții și frații săi sunt foarte îngrijorați, de aceea educatoarea le propune copiilor să-l ajute pe
pinguin să-și regăsească casa, familia, prietenii. Tot din scrisoare copiii află că Willy nu a mai
fost într-o grădiniță și îi roagă pe copii să lucreze la cele trei centre de interes.
Atenţia copiilor este astfel îndreptată spre cele trei centre de interes deschise.
Repartizarea copiilor la centre se va face în funcție de simbolurile aflate pe măsuțe și de
medalioanele copiilor. Astfel, copiii care au medalioane cu imaginea unui pește se vor îndrepta
spre centrul Bibliotecă, copiii care au simbolul fulg de zăpadă vor alege centrul Știință, iar
copiii care au simbolul pinguin vor ajunge la centrul Artă.
Copiii de la Centrul Știință sunt îndemnați să realizeze zăpadă artificială lucrând
concomitent cu educatoarea care explică pe înțelesul preșcolarilor modul de preparare a zăpezii
artificiale, demonstrând procesul de obținere a acesteia cu ajutorul următoarelor ingrediente:
bicarbonat de sodiu, sare, săpun lichid, apă, oțet.
Copiii de la Centrul Bibliotecă sunt încurajați sa exerseze elemente de comunicare
scrisă, redând imaginea unui pește cu ajutorul semnelor grafice cunoscute: linie orizontală, linie
verticală, linie oblică, punctul, având în vedere că unul din alimentele pinguinului este peșele.
375
SUCEAVA 2024
Copiii de la Centrul Arta realizează pinguini prin utilizarea deprinderilor practice:

mototolire, lipire, posibili frați ai pinguinului Willy.
În momentul în care timpul de lucru se termină copiii descriu acţiunile realizate,
denumesc produsele, împărtăşesc impresii și realizează macheta „ Pe urmele Pinguinilor”.
Copiii observă în sala de grupă o pancartă pe care scrie „Spre Polul Nord”, precum și
urme de pași de pinguini, iar educatoarea îi îndeamnă pe copii să meargă pe pașii de pinguini
și să se așeze pe scăunele. Copiii descoperă în fața lor cinci măsuțe acoperite. Educatoarea
prezintă macheta realizată de copii cu materialele de la centre. Preșcolarii sunt anunțați că se
vor juca un joc care se numește ,,Ne jucăm-adunăm, scădem!”.
Se explică și se demonstrează jocul care se desfășoară de mai multe ori. Copilul numit
prin intermediul versurilor numărătoare : 1,2,3 ne jucăm, adunăm sau scădem, cu toții ne
distrăm ! vine în fața grupei însoțit de colegul din dreapta care descoperă macheta, numără
elementele de pe machetă și alege cifra corespunzătoare numărului de elemente. Celălalt copil
formulează o problemă cu ajutorul elementelor de pe machetă și o rezolvă. Dacă răspunsul este
corect cei doi se îmbrățișează și sunt aplaudați De fiecare dată se descoperă altă machetă cu
alte animale de la Poli : foci, urși polari,vulpi polare, pinguini.
Copiii sunt îndemnați să joace jocul, Ne jucăm-adunăm, scădem!”, altfel. Educatoarea
bate în tobița descoperită în geanta lui Willy, copiii numără în gând bătăile de tobă și alege
vecinul mai mare și mai mic al numărului de sunete. Un alt copil formulează o problemă de
adunare și scădere și scrie operația pe tabla magnetică.
Educatoarea îi întreabă pe copiii cum s-ar simți ei dacă ar fi departe de casă, de familia
lor și le cere copiilor să se gândească la o soluție prin care pinguinul să ajungă acasă.
Ca sa găsească mai repede drumul spre Poli, se propune copiilor sa realizeze, prin desen, o
lucrare cu tema ”Imagini de la Poli” . Preșcolarii se îndreaptă spre pătuțuri, unde sunt lipite
tablouri și rostesc versurile: „Spre pătuțuri ne-ndreptăm/ pe Willy să-l ajutăm/ Suntem veseli și
ușori/ Harnici și de ajutor”. Copiii, grupați câte doi, denumesc materialele de lucru realizează
exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor . Se prezintă criteriile care trebuie urmărite
în realizarea lucrărilor: originalitatea temei, multitudinea de elemente ce compun spațiul plastic,
acuratețea, claritatea şi se insistă pe finalizarea lucrărilor. Se apreciază modul de lucru şi
produsele activităţii preşcolarilor
La finalul activității educatoarea sună la o firmă de curierat și îi asigură pe copii că
pinguinul și lucrările lor vor ajunge la Poli.
Copiii primesc recompense drept mulțumire pentru munca depusă, iar activitatea se
încheie într-o atmosferă de bucurie.
376
SUCEAVA 2024

“ÎNGERAȘUL ȘI SURPRIZELE LUI”(DLC + DOS)
Prof.Caciur Cristina
G.P.P ,,Prichindelul” Rădăuţi
EDUCATOARE:prof. Caciur Cristina

UNITATEA: G.P.P “PRICHINDELUL”, Rădăuţi
NIVELUL I/ GRUPA MICĂ “Buburuzele”
TEMA ANUALĂ:“Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: “Brăduleț, brăduț”
TEMA ACTIVITĂŢII: “Îngerașul și surprizele lui”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
•DLC- “Poveste de iarnă”- povestirea educatoarei
•DOS- “Brădulețul îngerașului”-lipire(lucrare colectivă)
SCOPUL:Cultivarea interesului copiilor pentru povești și îmbogățirea vocabularului cu
cuvinte noi ; stimularea exprimării emoțiilor pozitive extrase din poveste .
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1- să asculte cu atenție și interes povestea ,concomitent cu imaginile prezentate;
O2- să intuiască personajele din poveste ;
O3- să redea cu ajutorul întrebărilor ideile principale din poveste, formulând propoziții
simple și corecte din punct de vedere grammatical;
O4- să respecte modul de lucru în activitatea practică;
O5- să decoreze prin tehnica lipirii , crenguța de brad;
O6- să realizeze bradul prin tehnica asamblării collective;
O7- să respecte reguli de comportament în cadrul grupului pe parcursul activităţii
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, explicaţia, descoperirea, exerciţiul,
problematizarea, Piramida;
Mijloace de învăţământ: DLC-cutia surpriză, îngerașul jucărie, imagini din poveste,
baghetă, jetoane Piramida suport
DOS-pălmuțe din carton verde,lipici, decupaje mici -steluțe roșii și albe pentru decorare,
suport din poliestiren, ace de gămălie, şerveţele umede
Modalități de evaluare: conversația examinatoare,proba orală, proba practică,
aprecierea verbală
Forme de organizare: frontal, individual.
DURATA: 30 min.
BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”- Ed.D.P.H. Bucureşti,2009
- GeorgetaToma, “Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru
învăţământul preşcolar”, Ed.Delta Cart Educaţional, 2009
- S.Breben şi colaboratorii „Metode interactive de grup”, Ed.Arves, 2006
Scenariu didactic
La intrarea în sala de grupă copiii vor avea o surpriză:o cutie ambalată cu specific de
Crăciun și un îngeraș așezat pe cutie.
377
SUCEAVA 2024
Educatoarea desface cutia și va anunța copiii că în ea se află mai multe obiecte, care vor
apărea pe rând pe parcursul activității, dar oare cine a adus cutia? Înainte de afla ,copiii vor
desfășura „jocul îngerașului”. Împreună cu educatoarea, copiii vor ridica și coborî brațele
precum aripile unui îngeraș, sincronizându-se în timpul mișcării. Exercițiul va fi efectuat de
2-3 ori, iar la final educatoarea va descoperi un plic roșu pe care îl va deschide, citind conținutul
scrisorii. Astfel educatoarea va anunța copiii că vor folosi în activitate tot ce se află în pachet,
urmând ca la sfârșitul activității să pregătească un dar pentru prietenul lor „ÎNGERAȘUL”. În
cutie se află imagini din „Povestea de iarnă ” adusă de îngeraș. Se va trece la redarea poveștii
de către educatoare cu ajutorul imaginilor (DLC) punându-se accent pe intonație, respectarea
punctuației și a ideilor principale. Redarea poveștii de către copii se va face cu ajutorul
întrebărilor puse de educatoare:1.Cum se numește povestea? („Poveste de iarnă)
2.Care sunt personajele din poveste?(Îngerașul și Nicoleta)
3.Ce a făcut Nicoleta?(a fost în pădure cu tatăl ei să caute un brăduț)
4.Ce a pățit Nicoleta în pădure?(s-a rătăcit)
5.Cu cine s-a întâlnit în pădure?( cu o căprioară, un ursuleț și un iepuraș)
6.Ce au făcut ei împreună?(au spus rugăciunea îngerașului)
7.Cine a ajutat-o pe Nicoleta până la urmă?(îngerașul)
8.De ce a vrut ea un brădut?(ca să-l împodobească de Crăciun)
Tranziție: Se caută în cutie următoarea surpriză. Ecusoane cu îngerași și o mapă-plic
roșie cu materialele de lucru pentru activitatea practica ce va urma. Li se vor pune copiilor
ecusoanele în piept, apoi prin jocul de mișcare„Trenulețul îngerașilor” se vor deplasa unul
după altul la mesele de lucru.Li se va explica modul de lucru la DOS. Copiii se vor așeza la
mesele de lucru poziționate sub forma literei U.Vor lipi decupaje steluțe albe și roșii pe
suportul de lucru, acesta fiind silueta unei pălmuțe din carton verde, reprezentând crenguța de
brad.
Se vor executa exerciții de încălzire ai mușchilor mici ai mâinilor prin jocul „Bat din
palme clap, clap!”
După finalizarea lucrărilor la DOS se va asambla brădutul. Copiii vor veni pe rând și
vor așeza pe suportul pregătit crenguțele tip pălmuță astfel obținând brăduțul . Prin metoda
Turul galeriei copiii vor aprecia lucrările proprii si ale colegilor, dar și lucrarea colectivă în
ansamblul ei. Se vor face fotografii pentru a le așeza în Jurnalul grupei, iar brăduțul obținut va
fi dat în dar Îngerașului.
Lângă Brăduțul Îngerașului preșcolarii vor găsi o piramidă și vor fi invitați să răspundă
la întrebările din jocul Piramidei, așezând jetoanele potrivite .
1. Cine ne-adus cutia?(Îngerașul)
2. Cine erau presonajele principale din poveste? (Fetița Nicoleta și Îngerașul)
3. Cu ce animale s-a întâlnit Nicoleta în pădure?( o căprioară, un ursuleț și un iepuraș)
4. Ce a adus Îngerașul în cutie?(” povestea de iarnă”, ecusoane cu îngeraș, siluete pălmuțe verzi
și decupaje mici de lipit-steluțe)
Activitatea se încheie cu un dans in jurul Brădutului făcut de copii pe melodia
cântecului „Brăduleț, brăduț drăguț!” Copiii vor forma un cerc și vor executa pașii de dans
indicați de educatoare. Se vor face aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat activitatea,
iar preșcolarii vor fi recompensați de Îngeraș cu dulciuri
378
SUCEAVA 2024
105. NE JUCĂM, CREĂM, PROVOCĂRI REZOLVĂM
Prof. înv.preș. Croitoru Alina

Prof. înv.preș. Aioanei Denisse
Nivelul/grupa: nivel II / grupa mare

Temaproiectului/ săptămânii:„ Tablou de toamnă”/ „ Culorile și parfumul toamnei”(valoarea
modulului II: Prietenia)
Tema activităţii integrate: ,,Ne jucăm, creăm, provocări rezolvăm”
- A.D.E. - D.L.C.- tema –,,O întâmplare în pădure” - poveste creată de copii, după un
șir de ilustrații
-D.Ș.- tema- „ Ne jucăm, provocări rezolvăm”- joc exercițiu
-D.P.M- tema- „Drumul spre arici ”(situații de învățare) - traseu aplicativ
-A.L.A - „Ariciul și parașuta” – joc distractiv
Scopul activităţii: Formarea deprinderilor copiilor de a crea scurte povestiri prin exersarea
competențelor de exprimare corectă, de utilizare a elementelor expresive de limbaj, a
reprezentărilor logico-matematice și a unor deprinderi motrice cu aplicație integrată în
conținuturi, utilizând jocul ca mijloc de stimulare a creativității, gândirii și exprimării copiilor
în noi contexte.
• Să creeze un text original pe baza întrebărilor și a imaginilor, relatând întîmplări importante;
• Să descopere elementele componente ale pieselor de puzzle, utilizând un limbaj coerent/corect
din punct de vedere gramatical;
• Să utilizeze expresii și formule specifice povestirilor create de ei, făcând apel la experiența
anterioară;
• Să identifice un titlu sugestiv povestirii create;
• Să formeze mulțimi de obiecte după un criteriu dat, recunoscând cifra corespunzătoare;
• Să raporteze cantitatea la număr și invers, verbalizând acțiunile întreprinse;
• Să identifice figurile geometrice corespunzătoare căsuței ariciului, prin deducție logică ;
• Să exerseze deprinderile motrice învăţate in diferite contexte;
• Să execute mişcările sugerate de textul cântecului, respectând regula jocului distractiv.
a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, explicaţia, exerciţiul, învăţarea prin descoperire,
învățarea colaborativă, brainstormingul, problematizarea, dialogul, jocul, metoda„Amestecă –
îngheaţă – formează perechi” , instructajul, negocierea, munca în perechi.
b) Resurse materiale: piese puzzle cu imaginile poveștii, frunze, castane, tablă magnetică, trusa
logi, cifre magnetice, cercuri, foi albe, carioci, parașută;
c) Forme de organizare: frontal,în perechi, individual
379
SUCEAVA 2024
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, recompensa, mişcarea;

Sarcini de joc: Copiii vor avea de îndeplinit următoarele sarcini:
- Să se deplaseze pe un traseu stabilit respectând comenzile primate;
- Să formeze mulțimi de obiecte, respectând cerința dată;
- Să raporteze numărul la cantitate;
- Să identifice figurile geometrice, prin decuție logică;
- Să creeze scurte povestiri pe baza întrebărilor și imaginilor;
Regula de joc: „Ariciul și parașuta”

Preșcolarii vor fi împărțiți în două echipe: Echipa Ariciului și Echipa
Ciupercuței. O echipă va ține parașuta, iar cealaltă echipă se va așeza sub parașută la semnalul
sonor până când muzica se va opri. În acel moment, echipele își vor schimba locul.
Câștigătoarea poate fi declarată echipa care s-a mișcat cel mai repede.
Durata: 90 min
Bibliografie:
✓ ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.20193
✓ Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta
Anghel, 2008, Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar) , Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
✓ Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ,2007, Metode interactive de grup-
Ghid metodic - Editura Arves;
SCENARIUL DIDACTIC
Puișorii vor intra în sala de grupă pe versurile cântecului „ Vine toamna” și își vor
continua „călătoria” cu pași mărunți, până ajung în mijlocul naturii, adus de către educatoare
chiar în sala de grupă, prin amenajarea unui colț inedit, cu elemente specifice peisajului unei
păduri. Atenția copiilor va fi îndreptată spre un sunet ce reprezintă un arici “trist”, deoarece nu
și-a pregătit culcușul pentru iarnă. Pornind de VALOAREA PRIETENIA, copiii vor dori să
fie prietenii ariciului și să-l ajute.
Pentru că activitatea doreşte a fi o împletire între domeniul limbă și comunicare,
domeniul psiho-motric desfăşurat sub forma unui traseu aplicativ, domeniul ştiinţe desfăşurat
sub forma unui joc exercițiu , se va face o încălzire a vocii prin intermediul unor versuri și
exerciții de încălzire a aparatului fonoarticulator ,,Foșnetul frunzelor”, „Glasul ploii”, ,,Imităm
sunetul vântului”, ,,Tunetul”se va crea un moment de relaxare și liniștire a organismului,
urmând ca educatoarea să prezinte o piesă de puzzle ce reprezintă un arici, precizând că în
urma ajutorului oferit ariciului, acesta îi va recompensa cu alte piese de puzzle. (D.L.C.-poveste
creată).
Încălzirea oganismului se va realiza cu ajutorul exerciţiilor pentru influenţarea
selectivă a aparatului locomotor. Astfel copii vor merge în pas normal, apoi pe vârfuri, pe
călcâie, vor mişca braţele ca vântul, morişca, vor alerga si sări ca iepuraşul. (A.D.E -D.P.M).
380
SUCEAVA 2024
Prima provocare -„Adună tot atâtea frunze cât îți arată cifra din cercul
galben/roșu”(3 frunze roșii mari, 4 frunze galbene mici)- (A.D.E -D.Ș), va solicita gândirea
copiilor să recunoască cifra, să numere frunzele, raportând numărul la cantitate, formând
mulțimi după criteriul mărimii.
Preșcolarii vor fi îndrumați să meargă în echilibru cu brațele întinse pe buturugi,
transportând astfel frunzele la arici(A.D.E.-D.P.M- traseu aplicativ), care îi va rcompensa cu
următoarea piesă de puzzle.
Intonând o strofă din Cântecul castanelor(T), atenția copiilor va fi îndreptată spre
următoarea provocare.
Provocarea -„Formează o mulțime cu 3 castane, o mulțime cu 4 castane, o
mulțime cu 5 castane și caută cifrele corespunzătoare”- (A.D.E -D.Ș), va solicita atenția
copiilor să formeze mulțimi,raportând numărul la cantitate și verbalizând acțiunea. Ulterior la
comanda „Amestecă!” preșcolarii se vor deplasa aleatoriu în spaţiul destinat activităţii, la
comanda „Îngheaţă!” aceștia se vor opri,, la comanda „Formează perechi!”, copiii vor face
legături între termenii primiţi (METODA „AMESTECĂ – ÎNGHEAŢĂ – FORMEAZĂ
PERECHI”). Pentru a primi următoarea piesă de puzzle, copiii vor traversa podul în diferite
forme de mers, ducând astfel castanele ariciului (A.D.E.-D.P.M- traseu aplicativ),
descoperind astfel a treia piesă de puzzle.
Următoarea provocare -„Caută formele geometrice care se potrivesc căsuței
ariciului (dreptunghi mare și gros, pătrat mic și subțire, triunghi mare și gros) ”- (A.D.E
-D.Ș)., va solicita copiii să identifice și să descrie figurile geometrice prin deducție logică.
După rezolvarea cu succes a tuturor provocărilor, copiii vor intona cântecul -„Am o
căsuță mică”, varianta repede- lent prin care se va realiza revenirea organismului după
efort(A.D.E-D.P.M), ariciul îi va recompensa cu ultima piesă de puzzle.
Educatoarea îi va provoca pe copii să numere piesele puzzle(A.D.E -D.Ș). care
întregesc imaginea pentru povestea creată.
Atenția copiilor va fi îndreptată spre piesele de puzzle ce vor fi expuse ca sursă de
inspirație pentru o poveste creată de copii. (A.D.E.-D.L.C- poveste creată). Cu ajutorul
întrebărilor, educatoarea va orienta atenția copiilor spre fiecare imagine, ei reținând cadrul
acțiunii (o parte de început, o parte de cuprins și o parte de încheiere), personajele principale,
întâmplări importante și fapte ale personajelor din care se vor desprinde trăsăturile lor.
Educatoarea va stimula creativitatea preșcolarilor și formarea unor opinii personale,
prin întrebări: “ Ce vedeți în această piesă?”, “ Ce face ariciul?”, “ Ce-ai face tu în aceste
împrejurări?”etc. Următoarea secvență a activității va fi crearea povestirii pe fragmente,
corespunzătoare pieselor de puzzle în care vor fi antrenați cât mai mulți copii și povestirea
integrală realizată de un singur copil cu ajutorul educatoarei.
Se va solicita povestitorilor să găsească un titlu corespunzător pentru povestea creată,
apreciind originalitatea, cuvintele și expresiile cât mai frumoase. Drept recompensă ariciul
invită copiii să desfășoare un joc distractiv care să destindă atmosfera și să-i motiveze spre
implicarea în activitățile următoare. (A.L.A- „Ariciul și parașuta”-joc distractiv) .
Activitatea se va încheia într-o atmosferă de bună dispoziție și bucurie, determinată
de rezultatele obținute, de fericirea personajului din poveste și de curiozitatea deslușirii
misterului ultimei piese de puzzle.
381
SUCEAVA 2024
106. PROIECT DIDACTIC OUTDOOR
Prof. Donisan Mihaela Nicoleta

GPN Dumbrava Minunată Dumbrăveni
NIVELUL/GRUPA: nivel I/ grupa mijlocie

TEMA DE STUDIU: “Când/ cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: În curtea bunicilor
TEMA ACTIVITĂȚII: Prietenii necuvântătoarelor
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
ELEMENTELE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
DȘ : Ajutăm animalele bunicii– joc exercițiu
DOS : Supa de pietre– poveste creată cu început dat
SCOPUL: Sistematizarea și consolidarea unor cunoștințe matematice, exersarea unor

deprinderi motrice prin aplicarea lor în contexte variate, dezvoltarea inteligenței verbale prin
capacitatea de creație și de investigare a mediului înconjurător.
- să denumească materialele puse la dispoziție;
- să execute corect sarcinile jocului în vederea reușitei;
- să formeze mulțimi de animăluțe, atașând cifra corespunzătoare numărului;
- să identifice soluții la o problemă, apelând la experiențe reale sau imaginare;
- să coopereze în grupuri mici, manifestând spirit de echipă în rezolvarea sarcinilor;
- să-și imagineze un final logic al povestirii, utilizând un limbaj oral creativ;
- să manifeste prietenie, armonie, concomitent cu învățarea autocontrolului;
- să comunice gânduri și sentimente legate de personaje și întâmplări.
a) Metode şi procedee: conversaţia, observația, exercițiul, povestirea, explicaţia,
problematizarea, învățarea prin descoperire, reflecția personală;
b) Resurse materiale: 4 stegulețe, cercuri, siluete de animale domestice, siluete de crocodili,
oală cu apă, materiale din natură: pietre, crenguțe, iarbă, flori, legume;
c) Forme de organizare: individual, pe grupe, frontal
Bibliografie :
- Breben, Silvia, şi colaboratorii, 2007. Metode interactive de grup, Ghid metodic, Ed. Arves,
Craiova
- Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, 2008. Activitatea integrată în
grădiniță, Editura Didactica Publishing House, București
- Doina,Vieriu, Iuliana, Alecsa, şi colaboratorii, 2010. Proiectarea pas cu pas, Diamant,
Pitești
382
SUCEAVA 2024
- Ezechil, Liliana, Lăzărescu, Păişi, Mihaela, 2002. Laborator preşcolar, Ghid metodic,
V&Integral, Bucureşti
- Preda, Viorica, Pletea, Mioara, Grama, Filofteia, Flangea, Niculina, Pletea, Gerorgeta,
Grigore, Lidia-Anca, Ciobanu, Cristina, 2011. 450 de jocuri educaționale. Repere
fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului, Editura Didactica Publishing
House, Bucureşti
- Răileanu, Daniela, Bujor, Liliana, Serdenciuc, Nadia-Laura, 2022. Invitație la joc, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti
Scenariul activităţii
Intonând cântecelul Am acasă la bunici, copiii sunt invitați în curtea grădiniței unde vor
avea de parcurs un drum cu obstacole pentru a ajunge la bunica și a-i duce înapoi animăluțele
care au plecat de la casa ei.
Așezându-se la marginea unei mlaștini cu crocodili, reprezentată de un pătrat mare
delimitat cu patru stegulețe și pe suprafața căruia se află insule din cercuri, se propune copiilor
să salveze animăluțele rătăcite, trecând prin mlaștină și ajungând pe celălalt mal la acestea. În
parcurgerea drumului pot păși sau sări doar pe insule, fără a călca în mlaștină, pentru că acolo
stau la pândă crocodili periculoși.
Pe celălalt mal se află tot atâtea animăluțe câți copii participă la activitate. Fiecare copil
își va alege pe cine vrea să salveze. După ce toți copiii au traversat mlaștina și s-au întors, vor
grupa animăluțele. Se cere copiilor să numere câte animăluțe sunt în fiecare grupă și să atașeze
cifra corespunzătoare. Astfel, vor forma: grupa purcelușilor, grupa caprelor, grupa iepurașilor,
grupa oițelor și grupa văcuțelor, având 4-5 elemente fiecare.
Animăluțele vrând să se întoarcă acasă și necunoscând drumul, au zăbovit și li s-a făcut
foame. Copiii descoperă în apropierea lor oală mare cu apă și află că este a unui călător care a
făcut supă dintr-o piatră (Anexa 1). De aceea se propune copiilor să pregătească și ei o astfel
de supă, folosind ceea ce au la îndemână: pietre și frunze. Vor avea de căutat pietre netede și
rotunde. Înainte de a prepara supa, trebuie să găsească o soluție și să facă, pentru animăluțe,
un țarc din bețe sau conuri de brad astfel încât acestea să fie în siguranță.
Când oala este umplută pe jumătate, copiii sunt întrebați dacă animăluțelor le-ar plăcea
supa și ce legume ar putea adăuga pentru a fi pe placul tuturor. După ce își exprimă părerile, se
prezintă și finalul Poveștii supei dintr-o piatră (Anexa2).
Pentru ca și supa lor să fie delicioasă, fiecare grupă trebuie să descopere prin curte fel
de fel de legume. Salvatorii iepurașilor vor trebui să țopăie până la tufa de trandafiri roșii ca să
descopere morcovi, numărând câți au descoperit. Grupa purcelușilor va trebui să caute cartofi
sub a treia bancă, numărând băncile începând cu prima bancă de la poarta grădiniței. Grupa
oițelor vor aduce mănunchiuri de trifoi pe care le vor găsi sub tufa de trandafiri roz. Grupa
caprelor va avea nevoie de varză și o vor căuta sub toboganul galben, iar grupa văcuțelor vor
căuta sfeclă sub prima tufă din fața ferestrelor.
După ce supa este gata, pornesc din nou spre casa bunicii, trecând prin poiana cu păpădii.
Aici vor culege buchețele pentru bunica care-i așteaptă.
Bunica ar vrea să știe de cine s-au speriat și au plecat de acasă.
383
SUCEAVA 2024
Se cere părerea copiilor și se concluzionează că animalele s-au speriat de lup, urs sau
poate de vulpe.
Din florile culese de copiii, bunica le va pregăti un ceai și-i va recompensa cu plăcinte.
384
SUCEAVA 2024
prof. înv. preșc. Druțu Ionela

G.P.N. ,,Neghiniță” Suceava
Nivelul / grupa : nivelul II/ mare

Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „Bucurie și culoare”
Categoria de activitate: Domeniul estetic și creativ
Tema activităţii : „ Primăvara și prietenii din poieniță”
Tipul de activitate : exersarea unor priceperi și deprinderi
Mijloc de realizare : modelaj, mozaic
Elemente componente ale activităţii integrate:
D.L.C. – „ Veverița și iepurașul ” – povestea educatoarei
D.E.C - ,,Natură și culoare” - modelaj / mozaic
D.Ș. - ,,Răspunde repede și bine” – joc exercițiu
Scopul activităţii: Stimularea capacităților de exprimare creativă a copiilor prin intermediul
limbajului plastic , valorificând deprinderile tehnice specifice modelajului și mozaicului într-o
compoziție plastică omogenă, echilibrată, capabilă să transmită mesaje și emoții .
- să asculte cu atenție lectura educatoarei;
- să interpreteze corect mesajul transmis de text, cu ajutorul întrebărilor educatoarei;
- să utilizeze mâinile și degetele pentru dezvoltarea motricității fine;
- să exerseze tehnici de lucru specifice modelajului (frământare, rupere, mișcare circulară,
mișcare translatorie, aplatizare, îmbinare, mozaic), sporindu-și dexteritatea în folosirea
mâinilor, cu un scop precis, pentru a manevra cu ușurință materialele în realizarea unor
elemente de primăvară necesare în asamblarea machetei;
- să creeze o machetă prin asamblarea elementelor create prin modelaj, printr-o dispunere
spațială armonioasă, valorificând optim spațiul dat;
a. Metode şi procedee: povestirea, observația, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca independentă;
b. Resurse materiale: personaje din poveste, ecusoane, machetă, plastilină, lut, aluat, planșete,
siluete de flori, copaci, fluturi, curcubeu, soare, nori , pietricele, cochilii de melci, diferite
accesorii și instrumente ajutătoare din plastic;
c. Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual.
Durata: ....... minute
Bibliografie:
- ,,Curriculum pentru educația timpurie”, aprobat prin OMEN nr,4694/02.08.2019;
- Maria Bojneag- ,,Educație plastică- ghid metodic pentru învățământ preșcolar” 2007, Editura
Tehno-art, Petroșani
385
SUCEAVA 2024
- Elena Bărboi, Maria Bojneag, ,, În lumea culorilor- caiet pentru educație plastică”
- Elena Rafailă, ,,Educarea creativității la vârsta preșcolară” 2002, Ed. Aramis, București
- Bojneag, Maria – 2007,”Modelajul, începutul unei pasiuni” – Ghid metodic pentru
învățământul preșcolar editura Tehno-Art;
- Pirnog, Ion – 2007, Ghid metodic de educatie plastica, editura Editura Compania
Copiii intră în sala de grupă intonând cântecul ,, Înfloresc grădinile” și se așează pe

scăunele în semicerc, pregătiți de activitate și vor saluta musafirii . Prin descoperirea sub formă
de surpriză a unei machetei, copiii vor fi anunțați că vor asculta o poveste despre o veveriță și
prietenul său iepurele. Dar cele două personaje sunt triste deoarece nu au prieteni cu care să se
joace, acum că a sosit primăvara și natura s-a trezit la viață. (Se vor reactualiza cunoștințele
referitoare la semnele primăverii).
Farmecul povestirii este dat de acţiunea personajelor, precum şi de prezentarea celor
două personaje ( veverița și iepurele)care vor capta atenţia copiilor și care susţin vizual
înţelegerea de către copii a mesajului poveştii, explicându-li-se în același timp cuvintele și
expresiile necunoscute. Povestea va fi redată cât mai expresiv, folosindu-se tonul, mimica și
gestica corespunzătoare. Cu ajutorul întrebărilor se vor relua momentele principale din
poveste, se va purta o discuție cu preșcolarii fixându-se câteva aspecte ale anotimpului
primăvara.
Se propune copiilor să-i ajute pe cei doi prieteni, găsindu-le noi parteneri de joacă. Cum?
Confecționând flori, fluturi, albine, omizi, care vor constitui prietenii celor doi eroi ai povestirii.
Copiii sunt invitați să urce în trenulețul ,,Tuc-tuc’’(tranziție), să ajungă în poieniță
pentru a-i ajuta pe iepuraș și pe veveriță să își caute prieteni (D.E.C.). Pentru aceasta, copiii
merg la măsuțe și se grupează în funcție de culoarea ecusonului din piept. Acolo, sub formă de
surpriză descoperă materialele puse la dispoziție. Se intuiesc materialele și li se vor explica și
demonstra tehnicile de lucru pe care le vor folosi în cele două etape: în etapa I – pregătirea
materialului pentru modelat prin rupere și frământare, iar în etapa a II-a li se va explica modul
de realizare al produselor artistico-plastice, cu folosirea corectă a instrumentelor de lucru:
- frământare-rupere-modelarea prin mișcare circulară a unor buline, aplicarea și aplatizarea
acestora rând pe rând pe siluete reprezentând flori, fluturi, albine, nori, soare;
- frământare-rupere-modelarea prin mișcare circulară a unor buline mai mari, aplicarea acestora
pe planșetă, aplatizarea cu ajutorul degetelor și intervenirea asupra lor cu diferite forme (din
plastic) pentru tăiat.
Se vor indica anumite criterii de reușită a lucrărilor: respectarea temei, creativitate,
originalitate apoi se vor executa câteva mișcări de încălzire a mușchilor mici ai mâinii .
După finalizarea sarcinilor, toate lucrările sunt analizate, apoi copiii vor așeza lucrările
realizate (prietenii veveriței și ai iepurașului) pe macheta descoperită la începutul activității,
înveselind astfel personajele din poveste. Se va solicita copiilor să realizeze grupe de obiecte
de același fel, să verbalizeze acțiunile efectuate folosind limbajul matematic.
În final se vor face aprecieri individuale și frontale asupra activității copiilor, a
comportamentului acestora, oferindu-li-se stimulente.
386
SUCEAVA 2024
Profesor învățământ preșcolar: Pînzari Elena

Grădinița cu program prelungit ”Prichindel” Suceava
Nivelul de vârstă/Grupa: Nivelul II / Grupa mare

Tema anuală de studiu: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului tematic: ,,Surprizele primăverii”
Tema săptămânii: „Zumzet în grădina cu flori”
Tema activităţii integrate: ,,Zumzet şi culoare în grădina primăverii”
- A.L.A.: Tema: „Coloratele insecte”
• -centrul Bibliotecă: ,,Insecte” -elemente de comunicare scrisă
• -centrul Construcții: ,,Gard pentru grădină și straturi”-asamblare
• -centrul Știință: ,,Albinuțe, furnicuțe, buburuze și fluturași”-joc puzzle
- A.D.E. – D.Ș.: Numără și potrivește” – joc exercițiu
Scopul activităţii: Sistematizarea și consolidarea achiziţiilor logico-matematice pe baza
percepţiei analitico-sintetice, a reprezentărilor despre realitatea înconjurătoare, concomitent cu
exersarea unor deprinderi practice și tehnico-aplicative în realizarea temei propuse;
- să traseze semne grafice, respectând instrucțiunile primite și spațiul dat;
- să construiască gardurile după legendă, asamblând piesele;
- să unească pisele puzzle-ului reîntregind imaginea;
- să alcătuiască grupe de 1,2,3…, 9 insecte după criteriile date (formă, mărime) ;
- să numere corect în concentrul 1-9 , raportând cantitatea la număr şi invers, verbalizând
acțiunea;
- să precizeze poziţia spaţială a insectelor aşezate pe machetă;
Sarcina didactică a jocului:
- gruparea insectelor după anumite criterii și identificarea poziției spațiale;
- recunoaşterea cifrelor în concentrul 1-9;
- raportarea cantităţii la număr şi a numărului la cantitate;
Regula jocului: copilul atins de furnicuță va realiza cerinţa extrasă din coșuleț.
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observația, exerciţiul, munca independentă, munca
în echipă, problematizarea, algoritmizarea, trierea asertiunilor;
 Resurse materiale: siluete de insecte, carioci, beţişoare, polistiren, machetă, piese puzzle,
lipici, ecusoane, jetoane cu cifre, trierea asertiunilor, bagheta magică;
 Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, elementul surpriză, mişcarea.
Durata: 60 min
Bibliografie:
 CULEA, Laurenția, ȘEȘOVICI, Angela, PLETEA, Mioara, GRAMA, Filofteia, (2008),
Activitatea integrată din grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
 M.E.N., Curriculum pentru educația timpurie, (2019);
387
SUCEAVA 2024
 TĂTARU, Lolica, GLAVA, Adina, CHIȘ, Olga (2014), Piramida cunoaşterii: Repere
metodice în aplicarea curriculumului preşcolar. Editura Diamant, Argeș.
Copiii vor fi invitați să ia loc pe pernuţele aşezate în formă de semicerc, pentru a afla
ce suprize li s-au pregătit.
Educatoarea va îndreapta atenția copiilor spre furnicuța de lângă floare, care le va
povesti copiilor că este foarte tristă deoarece este singură, nu are prieteni, iar grădina este atât
de plictisitoare fără cântecul minunat al insectelor.
Pentru a o înveseli, educatoarea le propune copiilor umplerea grădinii cu insecte,
oferindu-le materialele necesare și sugerându-le subiectele pentru activitățile din programul
zilei:
„Pe măsuțe am pregătit / Insecte fermecate / necolorate, /
Copiii se vor juca, le vor număra /Pe flori, iarbă le vor aşeza.’’
Se vor descoperi materialele aduse de Furnicuță, iar ecusoanele din piept îi vor ajuta pe
copii să se grupeze şi să se deplaseze în zborul fluturaşilor, al albinuţelor sau al buburuzelor
(T) spre centrele deschise unde vor realiza sarcinile cerute de Furnicuță: (ALA: “Insecte
jucăuşe”).
* Echipa fluturaşilor se va opri la centrul Bibliotecă unde va decora siluetele insectelor
cu ajutorul semnelor grafice cunoscute: puncte, linii, diferite forme.
* Echipa buburuzelor se va deplasa la centrul Construcţii şi va realiza gard pentru
grădină și pentru straturi prin ansamblarea pieselor, respectând legenda;
* Echipa albinuţelor va merge la centrul Știință unde va reconstitui imagini cu insecte,
așezându-le pe silueta corespunzătoare.
Bucuroşi că pot să o ajute pe Furnicuță, copiii îşi încep lucrul, iar educatoarea le dă
indicaţii ori de câte ori este nevoie oferind sprijin în realizarea sarcinilor.
La „Clinchetul clopoţelului” (T) educatoarea încearcă o atenţionare în ceea ce priveşte
finalizarea lucrărilor de la fiecare centru. Copiii îşi fac curat la locul unde au lucrat aşezând
lucrările la locul special amenajat. (Rutina – „Masa mea e cea mai curată).
Lucrările realizate la centre de către copii îi vor ajuta la înveselirea furnicuței și
înfrumusețarea grădinii cu insecte colorate, dar această misiune nu va fi realizată la întâmplare,
deoarece copiii găsesc lângă macheta ce reprezintă grădina furnicuței un coşuleţ ce conține
sarcinile ce trebuie rezolvate.
(ADE-DŞ - „Numără și potrivește”).
Copiii vor descoperi pe machetă, un coșuleț, în care se regăsesc sarcinile jocului exercițiu.
*La prima sarcină trebuie sa formeze o mulțime de 3 buburuze mari şi să le aşeze pe iarbă;
*La a doua sarcină copiii trebuie să formeze o mulțime cu 2 fluturi mari şi să îi aşeze în stratul
pătrat.
*A treia sarcină este aceea de a așeza un fluture mic în fața florii galbene.
*La a patra sarcină trebuie să așeze în stratul rotund atâtea albine cât arată cifra;
*Următoarea sarcină este să aşeze două furnici mici în spatele florii roșii.
*La a șasea sarcină trebuie să așeze pe rondul triunghi atâtea furnici cât arată cifra;
388
SUCEAVA 2024
*La următoarea sarcină trebuie să formeze o mulțime de 7 buburuze și să o așeze în stratul

dreptunghi;
*La penultima sarcină trebuie să așeze pe iarbă atâtea furnici mari câte degete au la o mână;
*La ultima sarcină trebuie să numere albinuțele din fața zambilei albe și să așeze cifra
corespunzătoare numărului de elemente.
După rostirea formulei ,,Furnicuța călătorește și la tine se oprește”, copilașul la care se va
opri furnica, va extrage o sarcină și o va rezolva. În evaluarea jocului se va utiliza metoda
interactivă trierea aserțiunilor, copiii fiind puși în situația de a evalua răspunsul cu adevărat sau
fals, ridicând paleta roșie sau verde.
Finalul activităţii este marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la ajutorul
oferit, dar și la activitatea desfăşurată cu referire la respectarea tuturor cerințelor impuse de
temele abordate, modul de participare şi comportament.
389
SUCEAVA 2024
109. PROIECT DIDACTIC ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. ed. timpurie: Florea Cipriana Maria

Unitatea de învățământ: G.P.P. ,,Gulliver”, Suceava
Nivelul/Grupa: nivel I/ grupa mică „Piticot”

Tema anuală de studiu: „Când/ Cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ,,Legume timpurii”
Tema saptămânânii: ,,Legume timpurii”
Tema activității: ,,Ne jucăm, pe grădinar îl ajutăm”
ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
ADE: DȘ: ,,Ridichea” – observare
ALA 1: *CENTRUL ARTĂ: ,,Salata” - pictură
*CENTRUL CONSTRUCȚII: ,,Grădina de legume” - construcții
*CENTRUL ȘTIINȚĂ: ,,Din jumătate- întreg” – reconstituire
Scopul activității:
Îmbogățirea sferei de cunoaștere și a experienței senzoriale prin contactul direct cu
elemente ale mediului, concomitent cu exersarea deprinderilor intelectuale, de exprimare
artistico-plastică și tehnico-aplicative în contexte de învățare care valorifică cunoștințe și
experiențe despre legume de primăvară.
O1 - să observe elementele componente ale ridichii, denumindu-le;
O2 – să descrie elementele componente ale ridichii precizând culoare, formă, rol în viața
legumei;
O3 – să picteze suprafețe neconvenționale, utilizând corect instrumentele de lucru;
O4 - să “construiască” gardul grădinii prin infigerea bețișoarelor pe suprafețe neconvenționale;
O5 – să reconstituie silueta de ceapă, prin alăturare de elemente;
O6 - să utilizeze corespunzător instrumentele și materialele de lucru puse la dispoziție la cele
trei centre de interes deschise, respectând indicațiile educatoarei;
a) Medode și procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, exercițiul, munca
independentă, problematizarea
b) Resurse materiale: siluetă de salată din carton, placă polistier, siluete de ceapă tăiate în bucăți,
bețișoare lemn, iarbă
c) Forme de organizare: frontal, individual.
Bibliografie:
• Curriculum pentru învățământul preșcolar - Ed. Didactica Publishing House, București, 2019
• Gheorghina B., Taiban M., Metodica jocurilor și a programului distractiv, Ed.Didactică și
Pedagogică, București
• David A.C., 35 de idei inedite pentru proiecte tematice realizate cu preșcolarii, Editura Zven
print, Deva, 2019
390
SUCEAVA 2024
Copiii sunt așezați pe scăunelele organizate în formă de semicerc. În timp ce copiii se

poziționează corect pe scăunele, se aude o bătaie în ușă. Educatoarea verifică cine a bătut la
ușă, deschizând-o, astfel sesizând că nu este nimeni, dar spre uimirea acesteia, în fața ușii se
află un coș în care se află o scrisoare și un coșuleț cu legume de primăvară.
Educatoarea ia coșulețul în grupă și îl prezintă copiilor, prin acest mod realizându-se
captarea atenției preșcolarilor. După recunoașterea și denumirea materialelor din coș,
educatoarea propune copiilor să citească scrisoarea (anexa 1). La finalul lecturării scrisorii,
preșcolarii sunt de acord să îl ajute pe grădinarul Martinel. Dar pentru aceasta, mai întâi trebuie
să facă cunoștință cu prietenul lui Ridiche și prietenii acesteia.
Educatoarea distribuie fiecărui copil câte o ridiche. La îndemnul educatoarei, ridichea
este așezată pe o farfurie albă pentru a evidenția culorile acesteia. Ridichea este prezentată de
educatoare, precizând că este o legumă care se plantează, crește și se culege primăvara. De
asemenea, copiii află că ridichea trăiește și crește în grădinile oamenilor. Educatoarea ia
ridichea în mână.
Educatoarea întreabă copiii, ce le place cel mai mult la ridiche și direcționează
observarea acestuia prin orientarea atenției preșcolarilor spre partea ridichei care le place
acestora cel mai mult, prin întrebarea („Ce vă place cel mai mult la ridiche?”). După ce copiii
enumeră părțile preferate ale ridichii, educatoarea precizează elementele componente ale
ridichii: rădăcina și frunze. Se insistă în repetarea de către copii a părților componente ale
ridichii.
Observarea și analizarea părților componente ale ridichii debutează cu rădăcina, spre
care educatoarea ghidează atenția copiilor, prin îndemnul de a o privi cu atenție. În timp ce
copii privesc rădăcina ridichii și o pipăie cu degețelele, educatoarea precizează că aceasta este
formată dintr-un rotund ce se prelungește la capăt cu un firișor. Copiii sunt implicați direct în
observarea rădăcinii și prin întrebări: ,,Ce este aceasta? (se arată rădăcina).
Din ce este formată rădăcina? Ce rol are rădăcina?. Se prezintă rolul rădăcinii, care
ajută ridichea să crească, pentru că ea, rădăcina, preia apa și hrana din pământ și o trimite
frunzelor, precum și rolul de susținere a acestuia, prin fixarea rădăcinii în pământ. Rădăcina
este partea care se consumă, având o cojiță subțire roșie iar miezul este alb. Educatoarea
îndeamnă copiii să guste din ridiche pentru a afla împreună ce gust are aceasta. Sinteza parțială
a rădăcinii este realizată de educatoare care subliniază caracteristicile rădăcinii, raportându-se
la: formă, culoare, rol, gust.
Apoi, educatoarea direcționează atenția copiilor spre frunzele ridichii și precizează că
acestea se află în continuarea rădăcinii. (Câte frunzele are ridichea? Cum sunt acestea? Ce
culoare au?). Educatoarea sintetizează informațiile despre frunze, precizând că frunzele ridichii
sunt prinse rădăcină ele fiind lungi, verzi, crestate pe margini și că acestea au rol de ,,bucătărie”
a plantei, adică locul unde se pregătește hrana pentru ridiche. Sinteza parțială se realizează
subliniind culoarea, forma și rolul frunzelor.
La finalul observării, se precizează și faptul că ridichea crește în grădinile oamenilor,
în sere și se poate consuma din grădina proprie sau se poate cumpăra din magazine. Educatoarea
le propune preșcolarilor să adune toate ridichii într-un coș. După adunarea tuturor ridichilor,
copiii ies din sala de grupă interpretând cântecul ,,Culorile”(T).
La întoarcerea copiilor în sala de grupă, educatoarea le amintește că grădinarul i-a
rugat să îl ajute pentru a-i aduna pe toți prietenii săi în grădina de legume. Pentru aceasta,
preșcolarii vor fi repartizați pe trei grupe cu ajutorul ecusoanelor care reprezintă (ceapă verde,
salată, ridiche) distribuite la rutina: ,,Singurel mă îngrijesc”.
Se prezintă centrele de interes pe rând, tuturor copiilor. Se intuiesc materialele și se
prezintă tema și sarcinile de lucru: la centrul Artă, copiii vor primi câte o siluetă din carton de
391
SUCEAVA 2024
salată, pe care aceștia va trebui să o picteze, utilizând, penson și acuarelă de culoare verde; la
centrul Construcții, copiii vor construi gardul grădinii de legume, înfigând bețișoare pe macheta
dată și aranjând iarbă, iar la centrul Ştiinţe, preșcolarii vor avea reconstitui silueta de ceapă
verde din părțile componente, refăcând întregul, în compoziţii unitare. Se va solicita
recunoașterea și denumirea instrumentelor de lucru și a materialelor pe care aceștia le
vor avea la dispoziție. Se vor prezenta lucrările model de la fiecare centru și se vor demonstra
etapele de lucru necesare concomitent cu explicarea acestora, în vederea realizării temelor
propuse.
După prezentarea celor trei centre de interes (artă, construcții, științe), preșcolarii se
distribuie pe centre, conform însemnului de pe ecusonul primit, prin corelarea acestuia cu
imaginile de la centre. Încălzirea mușchilor mici ai mâinilor se va realiza prin executarea de
exerciții pentru musculatura acestora: plouă, tună, fulgeră, trăsnește, după care se dă semnalul
de începere a activității. Pe parcursul desfășurării activității de către preșcolari, educatoarea
urmărește modul de lucru, înțelegerea algoritmului de realizare a lucrărilor, oferind indicații
individuale și de grup, sprijin dacă se impune acest lucru. După epuizarea timpului destinat
activității individuale, copiii vor fi îndemnați să-și ia lucrările și să se îndrepte spre macheta de
la centrul construcții, unde le vor plasa. După realizarea ansamblului, grădina de legume,
educatoarea face aprecieri asupra lucrărilor, antrenând copiii în activitatea de evaluarea a
acestora. În acest context, se apreciază că Grădinarul Martinel va fi tare fericit că preșcolarii de
la ,,Piticot” au reușit să-i aducă pe prietenii săi în grădina de legume. Educatoarea realizează
sinteza totală a prietenei Ridichi, precizând părțile componente ale plantei, caracteristici ale
acestora (formă, culoare, importanță în viața legumei), locuri în care crește, condiții necesare
pentru a trăi. Se adresează ghicitoarea: “Are frunze, lucru mare/Rădăcina-i de mâncare./Roşie
şi bucălată/ O amesteci în salată. (Ridichea).
Activitatea se va încheia într-un mod plăcut făcându-se aprecieri individuale şi
colective asupra modului de desfăşurare a activităţii. Copiii ies din sala de grupă pe cântecelul:
,,Infloresc grădinile”(T).
392
SUCEAVA 2024
110. „ZUMZET ŞI CULOARE ÎN GRĂDINA PRIMĂVERII”
Prof. înv.preș. Frunză Andreea

Prof. înv.preș. Laza Creangă Elena Nicoleta
Nivelul de vârstă/grupa: Nivelul I, grupa mijlocie - Grupa „Florilor”

Tema anuală de studiu: „Când/Cum şi de ce se întâmplă?
Tema proiectului tematic/săptămânii: „Zvon de primăvară/ Vai ce zumzet se aude”
Tema activităţii: „Zumzet şi culoare în grădina primăverii”
Tipul activităţii: activitate integrată
Elementele componente ale activităţii integrate :
A.L.A. 1: “Insecte jucăuşe”
✓ Centrul Artă:”Insecte” –colaj
✓ Centrul Construcţii: “Gard pentru grădină,ronduri pentru flori”
✓ Centrul Bibliotecă: “Fluturi,buburuze,albinuţe”-puzzle
A.D.E.- D.Ş: „Cu insectele ne jucăm”- joc exerciţiu
Scopul: Îmbogăţirea sferei de cunoaştere şi a experienţei senzoriale prin contactul direct
cu materialele pregătite în spaţiile create, apelându-se la capacităţile şi deprinderile
acumulate,verificându-se cunoştinţele matematice referitoare la numărat, forme geometrice (
marime, formă, culoare).
• să lipească hârtie glacee , selectând culori potrivite în realizarea siluetelor de insecte prin
tehnica colajului;
• să construiască gardul şi rondurile pentru flori după legendă ;
• să reconstituie piesele puzzle pentru realizarea întregului, ”citind” imaginile obținute;
• să alcătuiască grupe de 1,2,3…insecte după criteriile date (formă,culoare, mărime)
• să numere în concentrul 1-5 , raportând cantitatea la număr şi invers;
• să precizeze poziţia spaţială a obiectelor aşezate pe machetă;
• să folosească un limbaj adecvat activităţilor matematice;
• să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, autocontrol, iniţiativă;
Metode şi procedee: conversaţia,explicaţia,observarea,exerciţiul,munca independentă,munca
în echipă,problematizarea,algoritmizarea,metoda piramidei;
Elemente de joc :surpriza, aplauze,mânuirea materialelor, stimulente,mişcarea;
Resurse materiale:siluete de insecte din carton,hârtie glacee,şerveţele umede;imagini sub
formă de medalioane color cu insecte personificate, foi de bloc ,lipici,carton, , jetoane cu cifre
poliester colorat,beţişoare de bambus, machetă, dopuri colorate de plastic;
Forme de organizare:frontal,individual,pe grupe;
Durata- 1 oră
Bibliografie:
393
SUCEAVA 2024
➢ Anghel Nicoleta, Culea Laurenția, Grama Filofteia, Ionașcu Daniela, Pletea Mioara, Sesovici
Angela, ”Activitatea integrată în grădiniță”, Ed. D.P.H., București, 2008;
➢ Breben Silvia, Gongea Elena, Puiu Georgeta, Fulga Mihaela, „Activități bazate pe inteligențele
multiple”, Ed. Reprograf, Craiova, 2005;
➢ ,,Curriculum pentru educație timpurie ”- M.E.N 2019;
➢ Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, „Proiectarea pas cu pas”, Ed. Diamant, 2009;
➢ Enache Ofelia, Ilie Stela, Luncanu Maria, Chiruţă Mioriţa, Dorina Turcu, “Proiectarea
activităţilor matematice în grădiniţă”, Editura Grigore Tabacaru, 200
Copiii vor fi invitați să se aseze pe covoraș în formă de semicerc, pentru a afla ce suprize
li s-au pregătit astăzi.
Bagheta Primăverii îi va şopti educatoarei că are o spurpriză pentru copii, plicuri
fermecate dar nu mai ştie pe unde le-a lăsat. Realizându-se jocul ,,Cald-rece", copiii vor
descoperi plicurile.(T) Primăvara le povesteşte copiilor că este foarte tristă pentru că insectele
nu au putut să-şi facă apariţia şi să se aşeze pe flori, iarbă pentru că Vântul a fost foarte furios
şi nu au putut să-și facă apariţia şi că i-a împrăştiat toate insectele de pe rochia ei şi din grădina
cu flori. Aceasta le cere ajutorul copiilor trimiţându-le materiale necesare și sugerându-le
subiectele pentru activitățile din programul zilei :
„În plicuri am pregătit / Insecte fermecate / necolorate, /
Copiii se vor juca ,le vor număra /Pe flori, iarbă le vor aşeza.
Se vor descoperi materialele trimise de Primăvară, iar ecusoanele din piept îi vor ajuta pe
copii să se grupeze şi să se deplaseze în zborul fluturaşilor, al albinuţelor sau al buburuzelor
(T) spre centrele deschise unde vor realiza sarcinile cerute de Primăvară: (ALA: “Insecte
jucăuşe”).
* Echipa fluturaşilor se opreşte la centrul Bibliotecă unde va reconstitui imaginilor
cu insecte, aşezându-le pe conturul corespunzător;
* Echipa buburuzelor se va deplasa la centrul Artă şi va avea de realizat prin tehnica
colajului, insecte ce apar în anotimpul primăvara ;
* Echipa albinuţelor va merge la centrul Construcţii şi va realiza, gardul la grădina
Primăverii, straturi în diferite forme geometrice prin îmbinarea capacilor de plastic de la
sticle,respectând legenda.
Bucuroşi că pot să o ajute pe Primăvară, copiii îşi încep lucrul.
Educatoarea le dă indicaţii ori de câte ori este nevoie ba chiar oferă şi sprijin acolo unde
este nevoie.
La „Clinchetul clopoţelului” (T) educatoarea încearcă o atenţionare în ceea ce priveşte
finalizarea lucrărilor de la fiecare centru. Copiii îşi fac curat la locul unde au lucrat aşezând
lucrările la locul special amenajat. (Rutina – „Masa mea e cea mai curată).
Lucrările realizate la centre de către copii îi vor ajuta în refacerea grădinii Primăverii,
dar această misiune nu va fi realizată la întaâmplare, deoarece copiii găsesc lângă macheta ce
reprezintă grădina primăverii un stup pentru albine ce conține sarcinile ce trebuie rezolvate (DŞ
- „Cu insectele ne jucăm”). Se intervine cu un praf magic, care îi va ajuta pe copii să rezolve
394
SUCEAVA 2024
sarcinile găsite în stup. Sarcinile vor cuprinde următoarele cerințe: fomarea de grupe după
criteriul mărimii, al culorii și al numărului, poziţionarea unui obiect în raport cu un reper
prestabilit, formarea unor grupe de insectei prin raportare la un număr dat. (Anexa 1)
Pentru evaluarea jocului se va completa o piramidă pe care copiii vor așeza elementele puse la
dispoziție conform cerințelor date.(Anexa 2)
Finalul activităţii este marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la ajutorul
oferit Primăverii, dar și la activitatea desfăşurată cu referire la respectarea tuturor cerințelor
impuse de temele abordate, modul de participare şi comportament.
395
SUCEAVA 2024
111. ROMÂNIA-ȚARA MEA
Prof. Frunză Mariana

G.P.N Siminicea
Nivelul de vârstă/grupa: Nivelul II, grupa mare

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului tematic/săptămânii: „Îmi descopăr țara” ,,România-țara mea”
Tema activităţii integrate: „România-țara mea”
ADE: D.O.S. : Tema: „Fetița fără țară ” - povestirea educatoarei
A.L.A : Tema: „Țara mea în sărbătoare ”
Centrul Bibliotecă „” - elemente de comunicare scrisă
Centrul Știință: „Simbolurile țării noastre”- joc puzzle
Centrul Construcții :„ Graniţa țării”- îmbinare
Scop: Stimularea și dezvoltarea sentimentelor patriotice prin evidențierea valorilor naționale

și a abilităţilor tehnico - aplicative în contexte dată.
să asculte cu atenție textul poveștii, urmărind șirul logic al evenimentelor și acțiunile
personajelor;
să redea pe scurt ideile poveștii audiate, extragând cu ajutorul educatoarei latura educativă;
să exprime atașament față de țară și valorile naționale;
să utilizeze corespunzător elemente de comunicare scrisă în contextul dat;
să reconstituie piesele puzzle pentru realizarea întregului, ”citind” imaginile obținute;
să construiască granița României, pe suportul dat, folosind piesele trusei playmais;
a. Metode şi procedee: conversaţia, povestirea educatoarei cu ajutorul softului educațional,
explicaţia, conversația, exerciţiul, munca independentă,munca în echipă, negocierea,
instructajul
b. Resurse materiale: siluete cu costume și imagini cu scriere punctată, creioane,, suport hartă
din polistiren, play-mais, ecusoane, calculator, soft educațional cu povestea, elementele de
decor, joc puzzle cu harta României,steaguri, stemă, clopoțel, baghetă tricoloră .
c. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Durata: 55utilizeze elemente de limbaj scris de minute
Bibliografie:
✓ Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa , 2010, Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar) , Editura Diamant, Piteşti.
Naționale nr. 4.694/2.08.2019
396
SUCEAVA 2024
✓ Silvia Breben,Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ,2007, Metode interactive de grup-
Activitatea debutează cu intrarea copiilor în sala de grupă intonând cântecul ,,Noi
suntem români!”. Copiii se opresc in fața musafirilor pe care-i salută respectuos, apoi sunt atenți
la educatoare.
Educatoarea le cere copiilor să privească sala lor de grupă și să spună cum este ea
pregătită astăzi. Sala este pregătită de sărbătoare. Se aude un ciocănit în ușă, ușa se deschide și
în sala de grupă intră o bunicuță îmbrăcată în costum popular. Bunicuța are o surpriză pentru
copii: o ladă de zestre și două manechine, o fetița si un băiat. Educatoarea o prezintă pe bunicuță
copiilor, apoi o roagă să stea alături de ei la activitate.
Educatoarea deschide lada de zestre din care scoate o scrisoare trimisă de Ioana, o
fetiță de aceeași vârstă cu ei. Curioși, aceștia ascultă citirea scrisorii și află că sunt invitați să
participe împreună cu aceasta, la o excursie prin țară pentru a vedea și a promova frumusețile
și tradițiile din România. Însă înainte de a călători sunt invitați să-i asculte povestea ei
fascinantă, pentru a înțelege mai bine care este de fapt scopul acestei excursii, (A.D.E.- DOS-
„ Fetița fără țară”).
Farmecul povestirii este dat de acţiunea personajelor ei, precum şi de modul de prezentare
(tonalitate, modularea vocii), prezentarea imaginilor prin utilizarea softului educațional, care
vor capta atenţia copiilor. Pe parcursul expunerii poveștii, educatoarea va explica cuvintele
necunoscute întâlnite , precum și unele expresii.
După terminarea poveștii, educatoarea va purta un scurt dialog cu copiii pentru înțelegerea
mesajului textului.
Întâmplările din poveste nu sunt toate tocmai plăcute, însă cu ajutorul domnului polițist
povestea excursiei în Franța a avut un final fericit. Din acest motiv, familia Ioanei se pregătește
așa cum se cuvine de sărbătoarea țării și de vizita invitaților francezi.
Astfel, dorința fetiței este de a călători și grupa mare împreună cu ei prin țară, unde vor vedea
câteva din simbolurile și tradițiile naționale, punându-le la dispoziție diferite materiale necesare
activității de la centre (ALA – oferta de lucru) –„Ne pregătim de sărbătoare”.
Motivați de dorința de a ajuta, copiii se îndreaptă spre centrul Bibliotecă (T) unde vor
descoperi materialele puse la dispoziție: siluiete suport în forma unui steag, harta
României,stema țării. Ghidați de educatoare, copiii vor utiliza elemente de comunicare scrisă,
realizând numele simbolurilor date, conform indicațiilor primite.
La centrul Știință vor realiza simbolurile României prin îmbinarea pieselor jocului
puzzle, iar la centrul Construcții vor îmbina play-mais, realizând granița României.
mâinii.
Pe un fond muzical liniștitor (…..) copiii vor începe lucrul, iar acolo unde este nevoie
educatoarea le va da explicații suplimentare.
397
SUCEAVA 2024
În timpul lucrului pe centre se va urmări modul în care fiecare copil realizează sarcinile,
Copiii sunt atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se încadreze
în timpul pus la dispoziție, iar la clinchetul clopoțelului (T) se încheie activitatea de la fiecare
centru, după care copiii fac ordine la măsuțe (R).
Se adună lucrările copiilor, realizându-se astfel o atmosferă prielnică pentru a începe
călătoria copiilor prin țară. Aceștia sunt îndrumați spre locul unde au ascultat povestea, iar cu
ajutorul machetei realizată cu materialele de la centre se va face o scurtă călătorie prin țară,
pornind din Suceava până la Alba-Iulia, punctând locurile și lucrurile esențiale de către
educatoare.
Copiii își exprimă părerea față de propriile lucrări cât și de ale celorlalți. Ajunși la
destinație, educatoare amintește copiilor de evenimentul ce a avut loc acolo cu mulți ani în
urmă.
Activitatea se încheie într-o atmosferă de bună dispoziție și bucurie, determinată de
rezultatele obținute și mai ales de fericirea personajelor din poveste.
398
SUCEAVA 2024
.112. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. Grigoraș Cristina

G.P.P. „Gulliver” u.s. G.P.P. „ABC”, Suceava
Nivelul/grupa: nivel II/ grupa mare „Fluturașii”

Tema anuală de studiu: „Cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema proiectului tematic: „Sărbători de iarnă”
Tema săptămânii: „Bucuria Crăciunului”- Valoare selectată pentru Modulul II: Tradițiile
Tema activității: ,,Prietenii spiridușului”
D.Ș. - „Furtuna de zăpadă o creăm și pe Moș Crăciun îl ajutăm” – experiment
D.E.C. - „Flori de gheață la fereastră”- pictură pe sare/ pictură cu baloane de săpun/
amprentare cu balonul
A.L.A. - „Dansul fulgilor”- dans tematic
Extinderea sferei de cunoaștere și a experienței senzoriale în cadrul unor situații de învățare
active și acționale ce stimulează latura funcțională a gândirii prin efectuarea de experimente,
prin reprezentarea de elemente de limbaj plastic, precum și prin exprimarea de mesaje prin dans,
generate de contexte noi
✓ să combine/amestece substanțe/elemente ale mediului apropiat (apă, ulei, comprimat
efervescent), după un algoritm dat, în vederea creării efectului de furtună de zăpadă, verificând
ipoteze;
✓ să deducă cauza separării lichidelor, exprimând ipoteze și stabilind valoarea de adevăr a
acestora;
✓ să înregistreze etapele experimentului, explicând relația cauză-efect determinată de combinarea
substanțelor utilizate;
✓ să reprezinte plastic efecte spațiale originale, aplicând culoarea pe suprafețele neconvenționale
prin tehnici diverse(pictură cu pensonul, balonul și baloanele de săpun), și prin îmbinarea
elementelor de limbaj plastic (punctul, forma, culoarea) în vederea realizării de ferestre cu fulgi
pentru completarea decorului;
✓ să aprecieze/autoaprecieze lucrările celorlalți și cele proprii pe baza criteriilor date: respectarea
tehnicilor de lucru, combinarea culorilor și realizarea temei date, prin exprimări verbale
evaluative și atașarea de simboluri apreciative;
✓ să execute mișcări ritmice de dans: piruete, sărituri, mișcări ale brațelor, respectând linia și
ritmul melodiei;
399
SUCEAVA 2024
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicația, demonstrația, observația, experimentul,

învățarea prin descoperire, instructajul, jocul, exercițiul, munca independentă, Trierea
aserțiunilor-metodă interactivă de grup;
b) Resurse materiale: decor suport amenajat, prezentare ppt, videoproiector, laptop, borcane
din sticlă, pahare cu apa amestecată cu acuarelă albă, pahare gradate cu ulei, comprimate
efervescente, panou și imagini sugestive pentru consemnarea rezultatelor, palete cu acuarele:
alb, nuanțe de albastru, pensoane, pahare cu apă, șervețele uscate, șervețele umede, baloane,
palete cu soluții de baloane amestecate cu colorant alimentar, unelte confecționate pentru
suflarea baloanelor de săpun, cartoane pânzate pentru pictură, siluete fulgi, boxă;
c) Forme de organizare: frontal, individual și pe grupe;
Bibliografie:
• *** Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
• Breben, S., Ruiu, G., Gongea, E. (2007), Metode interactive de grup – ghid metodic, Ed. Arves,
Craiova;
• Cristea M., (2009) Metodica predării educației plastice în învățământul primar și preșcolar,
Ed. Corint.
• Dima, S., Firea, E., Bojin, E., Sima, I, (1995), Jocuri si exerciții pentru dezvoltarea fizică a
preșcolarilor, Editura EDP București;
• Ezechil, L., Lăzărescu, M.(2011), Laborator preșcolar. Ed V&I Integral, București;
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. (2014), Piramida cunoașterii-repede metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar. Ed. Diamant, Pitești;
Activitatea va debuta cu intrarea în sala de grupă a preșcolarilor intonând cântecul

„Așteptând Crăciunul” (T) și se vor așeza pe pernuțele dispuse în semicerc. Încântați fiind de
prezența musafirilor și de atmosfera de sărbătoare din sala de grupă, copiii vor saluta respectuos
invitații, iar educatoarea le va dirija atenția asupra unui mesaj video primit. Prin intermediul
acestuia, preșcolarii vor afla faptul că Spiridușul meteorolog, responsabil cu informarea lui Moș
Crăciun despre starea vremii, a descoperit o problemă în urma studierii condițiilor meteo. Prin
urmare, acesta le va transmite copiilor că prognoza meteo arată faptul că undeva pe traseul
stabilit de Moș Crăciun pentru a ajunge în noaptea de Ajun la toți copiii, s-a produs un fenomen
neobișnuit: norii sunt foarte încărcați de fulgi, dar nu s-a pornit ninsoarea, fapt ce nu-i permite
Moșului să înainteze cu sania lui plină de cadouri. Așadar, acesta este foarte îngrijorat că nu va
ajunge la toți copiii din lume. În continuare, educatoarea va solicita copiilor să ofere soluții la
problema lui Moș Crăciun, încurajându-i să le exprime și să le argumenteze. Apoi, Spiridușul
le va transmite că soluția pe care le-o propune este producerea unei furtuni de zăpadă, în așa fel
încât norii să devină greoi și să se scuture dând drumul fulgilor, iar vântul îi va împrăștia pe tot
traseul Moșului. După ce se va solicita opinia și acordul copiilor pentru ideea Spiridușului,
acesta, îi va invita în laboratorul lui pentru a vedea dacă pot crea această furtună de zăpadă cu
instrumentele și materialele identificate.
Educatoarea îi va direcționa pe copii către laboratorul spiridușului concomitent cu
rostirea unui recitativ (T) pentru a încerca să realizeze furtuna de zăpadă necesară lui Moș
Crăciun astfel încât sania lui să alunece cu mare viteză către casele copiilor din întrega lume.
400
SUCEAVA 2024
Ajunși la măsuțe, copiii vor descoperi instrumentele specifice experimentului cât și substanțele
care vor fi utilizate în vederea realizării ninsorii (comprimatul efervescent, lichidele pregătite-
apă și ulei) și vor intui denumirea acestora pe baza observării senzoriale. Educatoarea va explica
și demonstra experimentul, pe baza algoritmului: în borcanul gol de sticlă vor turna apa
amestecată cu acuarelă albă, apoi vor turna peste apă paharul cu ulei, iar la final vor pune 2
comprimate efervescente. Astfel, se emit ipotezele experimentului: „Prin combinarea apei
colorate cu acuarele albe, cu uleiul și comprimatul efervescent vom obține un amestec ca o
furtună de zăpadă?”/ „Prin amestecul celor 2 lichide (apa colorată și uleiul) cu pastila
efervescentă nu vom obține nici o reacție.”
Motivați fiind de dorința de a-l ajuta pe Spiriduș, copiii vor realiza experimentul sub
atenta supraveghere a educatoarei. Aceștia vor combina cele 2 lichide în borcan și vor observa
că uleiul plutește deasupra apei. În urma acestei constatări, educatoarea va evidenția faptul că
uleiul are o greutate/densitate mai mică față de apă și din acest motiv, nu se amestestecă cu
acest lichid, ba chiar stă deasupra ei. Ultima etapă a experimentului constă în introducerea în
borcan a comprimatului efervescent care se va scufunda până în stratul de apă, moment în care
elementele introduse în borcan se vor amesteca și vor genera efectul de furtună de zăpadă. În
momentul în care pastila efervescentă ajunge în stratul de apă, începe să se dizolve și să creeaze
bule de gaz (dioxid de carbon). Acestea sunt mult mai ușoare decât apa și plutesc la suprafață
aducând puțin din apa colorată cu ele. Ajunse la suprafață, bulele de gaz se sparg și apa colorată
se întoarce pe fundul borcanului, creând astfel furtuna de zăpadă. Pentru ca trăirile copiilor să
fie mai puternice, acest moment va fi însoțit de efectul luminii mesei luminoase și de sunetul
acestui fenomen meteo care se va auzi pe fundal.
După realizarea experimentului, preșcolarii vor fi antrenați într-o discuție pentru a
evidenția etapele experimentului efectuat, legătura cauză-efect observată în urma combinării
celor două lichide (apa colorată și uleiul) cu cele 2 comprimate efervescente, implicându-i
totodată în verificarea de ipoteze și formularea de argumente. Prin urmare, la îndemnul
educatoarei, preșcolarii vor descrie și completa panoul cu rezultatele obținute în urma
experimentului, lipind în ordine etapele acestuia reprezentate în imagini după cum urmează:
(1) Imaginea unui borcan gol, urmată de (2) imaginea unui pahar cu lichid alb, (3) imaginea
unui pahar cu ulei, (4) imaginea unui pahar cu 2 pastile efervescente și rezultatul obținut (5)
imaginea unui borcan cu efectul obținut în urma dizolvării comprimatelor „furtuna de zăpadă”.
Astfel, se va realiza o centralizare a datelor observate pe motiv că poate se va mai confrunta
Spiridușul cu o asemenea situație, iar acest panou îi va fi de mare ajutor.
Mulțumiți fiind de faptul că au reușit să rezolve problema Spiridușului, asigurându-l
astfel pe Moș Crăciun că va ajunge la toți copiii din lume având suficientă zăpadă pentru a
prinde viteză cu sania lui încărcată, educatoarea îi va invita pe preșcolari să interpreteze
cântecul „Fulgi de nea”, concomitent cu o plimbare prin atelierul lui Moșului. (T) (DȘ)
În continuare, educatoarea va direcționa atenția copiilor către ferestrele atelierului,
venind totodată cu propunerea de a le decora cu „flori de gheață”, și anume fulgi de zăpadă,
amintindu-le că aceștia pot avea forme diferite. Pe baza recitativului „1,2,3,4,5/ Locul meu e
chiar aici!”, copiii își vor găsi un loc în fața fiecărui geam, așteptând cu nerăbdare să descopere
modalitatea prin care vor realiza acest lucru. (T)
Grupați la cele 3 ferestre (pânze cartonate pentru pictură) așezate pe „pereții atelierului”
(decorul din spatele grupei) vor realiza fulgi de zăpadă prin următoarele 3 tehnici: tehnica
picturii pe sare, tehnica picturii cu baloane de săpun și tehnica amprentării cu balonul. Așadar,
cadrul didactic va explica și demonstra fiecare tehnică în parte, având ca suport și câte o lucrare
finalizată, după cum urmează:
401
SUCEAVA 2024
Fulgii reprezentați plastic prin tehnica picturii pe sare se vor realiza astfel: copiii vor lua
paleta de acuarele în mână și cu vârful pensonului vor atinge suprafața de lucru tratată cu sare,
realizând fulgii de zăpadă. Aceștia vor observa cum sarea va absorbi culoarea printr-o simplă
atingere cu pensonul, realizându-se efecte plastice originale în urma fuzionării culorilor, a celor
două nuanțe de albastru: închis/deschis pe suportul de lucru.
Fulgii reprezentați plastic prin tehnica picturii cu baloane de săpun se vor realiza astfel:
copiii vor înmuia instrumentul confecționat pentru suflarea baloanelor în soluția pregătită în
prealabil din apă, acuarele albastre de nuanțe diferite și săpun lichid, după care vor sufla spre
suprafața de lucru. În momentul spargerii baloanelor de săpun, pe foaia de lucru va rămâne
urma bulelor sub formă de pete, asemenea unor fulgi rotunzi.
Fulgii reprezentați plastic prin tehnica picturii prin amprentarea cu baloane se vor realiza
astfel: copiii vor atinge/înmuia vârfurile baloanelor ușor umflate în paletele cu culori (diferite
nuanțe de albastru) și le vor amprenta pe foaia de lucru. Aceștia vor obține forme rotunde pe
foaia de lucru, de diferite mărimi, în funcție de mărimea baloanelor umflate.
Înainte de a începe împodobirea ferestrelor prin cele trei tehnici de pictură propuse,
preșcolarii vor realiza mișcările de încălzire a mușchilor mici ai mâinii: „Bate palmele ușor,/
Bate palmele de zor!Unu, doi,trei!Unu, doi, trei! / Eu strâng pumnii și-i desfac/ Degetelor le fac
pe plac / Unu - doi, unu-doi / Toți suntem acum vioi/ La pian acum cântăm/ Liniște, să ascultăm/
Plic, plac, plic plac /Melodiile îmi plac ! Ninge ușor. Să auzim!/ Cu vârful degetelor măsuța
lovim/ Ninge mai tare, ninsoare tot vine/ Lovim cu degetele bine.” După executarea exercițiilor
pentru musculatura mâinilor, educatoarea va preciza că materialele și instrumentele pentru
pictură pot fi utilizate doar în scopul reprezentării fulgilor și pot fi periculoase dacă acestea sunt
introduse în gură, sau sunt folosite ca jucării. Apoi, copiii vor decora ferestrele laboratorului cu
fulgi obținuți prin tehnicile propuse, pe un fond muzical, sub atenta supraveghere a educatoarei,
aceasta intervenind ori de câte ori va fi nevoie acolo unde este cazul, prin acordarea de sprijin
individual, prin implicarea ca partener în realizarea fulgilor, prin reluarea explicării și
demonstrării tehnicilor de pictură. La semnalul educatoarei, sunetul clopoțelului, care va
,,anunța” încheierea timpului de lucru, preșcolarii se vor pregăti de finalizarea lucrărilor,
urmată de așezarea în ordine a instrumentelor de lucru.
După finalizarea lucrărilor, copiii vor porni zburând ca niște fulgi (T) pe la ferestrele
decorate pentru a le admira, după care se vor așeza pe pernuțe pentru a face aprecieri verbale
privind efectele plastice obținute și respectarea tehnicilor de lucru. Pe rând, copiii din fiecare
grup de copii vor viziona lucrările celorlalte două grupuri și le vor eticheta cu buline zâmbitoare
pe cele care îndeplinesc condiții de acuratețe, de îmbinare armonioasă a elementelor de limbaj
plastic (punctul, pata, forma și culoarea) cât și de efectul plastic obținut. (DEC).
Reveniți în semicerc, pe pernuțe, imitând zborul fulgilor, preșcolarii vor fi întâmpinați
cu propunerea de a juca un joc, pe motiv că spiridușii se mai și distrează pe lângă faptul că
muncesc. Prin urmare, educatoarea va explica și demonstra regulile jocului „Adevărat sau
Fals”, după cum urmează: preșcolarii vor găsi sub pernuță câte două palete: una verde și una
roșie. Un copil, ales aleatoriu, va alege de pe panou un cartonaș pe care este reprezentat semnul
întrebării, iar pe spatele acestuia se află scrisă câte o aserțiune din cele 5, cadrul didactic va citi
enunțul, iar colectivul de copii va ridica una dintre cele 2 palete, realizând astfel trierea acestora
în „Adevărat”-paleta verde și „Fals”-paleta roșie. Un alt copil va atașa pe panou o bulină de
aceeași culoare în dreapta cartonașului, indicând valoarea acestuia.
După finalizarea enunțurilor se vor realiza și aprecieri verbale cu privire la activitatea
desfăşurată, cu referire la respectarea tehnicilor de lucru, modul de participare şi comportament.
Copiii vor fi încântați și mulțumiți de faptul că au putut fi prietenii spiridușului, asigurându-l
că va avea zăpada necesară pentru a-și duce la bun sfârșit misiunea și își vor exprima bucuria
402
SUCEAVA 2024
și satisfacția reușitei lor printr-un dans tematic „Dansul fulgilor” (ALA). Prin urmare,
activitatea se încheie în pași de dans, pe fond muzical, copiii vor dansa, armonizând în manieră
personală ritmul melodiei cu pașii de dans cunoscuți, punând in valoare elementele artistice,
cele emoționale și atitudinale.
403
SUCEAVA 2024
113. EDUCAŢIA INTEGRATĂ- PARTE A EDUCAŢIEI ARMONIOASE A

PREŞCOLARILOR
Referent, prof. Harib Elena
Grădiniţa este locul ce aparţine preşcolarilor, este spaţiul paradisului copilăriei, care
împreună cu familia oferă primele etape ale educaţiei, în care copilul trăieşte şi îşi încarcă
rezervele fizice şi psihice.
Spre deosebire de familie, grădiniţa proiectează modul în care educaţia îl ajută pe copil să
acumuleze cunoştinţe, deprinderi şi priceperi. Proiectarea integrată a curriculum-ului este
considerată o provocare pe care învățământul preșcolar și-a asumat-o atât la nivelul proiectării
documentelor curriculare cât și la nivelul practicii zilnice.
Activitatea educațională în învățământul preșcolar asigură un cadru normativ care susține din
plin abordarea integrată a curriculum-ului. Structurarea flexibilă a conținuturilor oferă cadrelor
didactice educatoare o libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conținuturi
pe care să le ofere copiilor și o autonomie sensibil egală în privința metodologiei de propunere
a acestor conținuturi.
Argumentele psihopedagogice în favoarea educaţiei integrate sunt multiple:
preşcolarii identifică mai ușor relațiile dintre idei și concepte, dintre temele abordate în grădiniţă
și cele din afara ei;
baza integrată a cunoașterii conduce la o mai rapidă reactivare a informațiilor;
timpul de parcurgere a curriculum-ului este sporit.
În planul relațiilor interpersonale integrarea curriculară încurajează comunicarea și rezolvarea
sarcinilor de lucru prin cooperare. Rolul cadrului didactic este acela de a deveni un facilitator,
mai mult decât o sursă de informații. Aceste avantaje recomandă abordarea integrată a
curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind în același timp conștienți de problemele
complexe pe care un atare demers le implică: abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru
integrarea curriculară, realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din perspectiva
integrată și temele abordate clasic, stabilirea modalităților de evaluare a performanţelor
individuale, mai ales în situația învățării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor și
abordării pe teme într-o schema orară coerentă.
Literatura de specialitate oferă o serie de modele de organizare și monitorizare a
curriculumului integrat:
Modelul integrării ramificate:
Elementul central al acestui model este tema studiată, iar detalierea experiențelor de învățare
se face, la un prim nivel, pe domeniile de activitate prevăzute în programă. La un al doilea nivel
de proiectare sunt considerate experiențele de formare, pe diversele dimensiuni psihofizice
individuale: intelectuală, afectivă, socială, fizică. Având în vedere finalitățile stabilite pentru
aceste 2 nivele, cadrul didactic alege conținuturile ce se înscriu în sfera temei centrale și care
pot contribui la atingerea finalităților.
Modelul integrării liniare:
În acest nivel, integrarea curriculară se face în jurul unei finalități de transfer, de tipul
„dezvoltarea comportamentului social”. Prin complexitatea lor și prin specificul integrat, aceste
finalități se pot constitui ca domenii independente. Acest model al proiectării este aplicabil
pentru finalitățile urmărite pentru perioade mai îndelungate de timp și este foarte potrivit pentru
404
SUCEAVA 2024
proiectarea intervenției educaționale diferențiate și individualizate cu scopuri recuperatorii sau

de dezvoltare.
Modelul integrării secvențiale:
În acest model, cunoștințele de aceeași sferă ideatică sunt predate în proximitate temporală:
deși abordarea lor se face distinct, propunătorul facilitează transferul achizițiilor învățate de la
un domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, întrebările, sarcinile de lucru formulate.
Proiectarea pe teme, o cerință de actualitate în învățământul preșcolar românesc, ilustrează cel
mai adesea acest model de integrare curriculară.
Modelul curriculum-ului infuzionat.:
Specificul acestui model constă în studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de
interes care poate fi temporar (de exemplu: o finalitate complexă, precum înțelegere
conceptului de transformare reversibile / ireversibile, relația timp-transformare etc., analiza
structurilor și compararea structurilor naturale cu cele create de om) sau permanent (de
exemplu: studierea unei discipline opționale utilizând o limba străină: educarea caracterului,
conținutul fiind parcurs în limba engleza.
Modelul integrării în rețea:
Este soluția de integrare pe care o propune metoda proiectelor de investigare-acțiune. Pornind
de la subiectul proiectului, copiii optează pentru o rețea de teme și resurse de studiu corelate cu
tema centrală. Domeniul central și cele corelate ale proiectului sunt ele însele teme trans-
disciplinare și vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este faptul că aplicarea lui poate
crea riscul multiplicării tematicii proiectului peste posibilitățile de monitorizare a rezolvării ei.
Proiectarea după modelul integrării în rețea impune cel puțin două nivele de planificare:
constituirea unei hărți tematice în care, pornindu-se de la tema centrală, sunt identificate
subtemele ce vor fi parcurse și desfășurarea pe categorii și tipuri de activități a conținuturilor
ce vor rezolva tema proiectului.
Modelul polarizării:
Implică stabilirea unui nou domeniu de cunoaștere (eventual opțional) în jurul căruia, pentru
realizarea unor obiective specifice, sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu în
acest sens îl poate constitui tema „Vremea poveștilor” în care dezvoltarea deprinderilor de
comunicare și alte finalități se îndeplinesc prin exploatarea conținutului poveștilor din
perspectiva mai multor categorii de activități prevăzute în planul de învățământ.
Procesul instructiv-educativ desfășurat în grădiniță permite fiecărei educatoare, sau echipe de
educatoare, punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activități educative cu
caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.
Se impune, așadar ca procesul educațional să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i
stimuleze pe copii în vederea asimilării informațiilor.
Educatoarea, managerul întregului proces didactic, are libertatea de a alege, singură ori în
echipă, tipul de abordare a activităților cu preșcolarii, în funcție de strategiile pe care le
stăpânește.
În activitățile integrate accentul va cădea pe acțiunile de grup și nu pe cele cu întreaga clasă,
în care o idee transcende granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în funcție de
noua perspectiva, respectând tema de interes.
Alături de abordarea interdisciplinară, organizarea modulară și învățarea asistată de calculator,
predarea integrată a cunoștințelor este considerată o strategie modernă de organizare și
desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o acțiune în care se
îmbrățișează metoda de predare-învățare a cunoștințelor, îmbinând diverse domenii și
constituirea deprinderilor și abilitaților preșcolarității.
405
SUCEAVA 2024
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul

că obiectivele învățării au ca referință nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară, comună
mai multor categorii. Dar nu trebuie să facem confuzii între cele două concepte și să identificam
interdisciplinaritatea (ca o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii) cu integrarea
(ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activitate și
grupează cunoașterea în funcție de tema propusă de educatoare ori de copii). Integrarea, ca
sintagmă, este explicată ca revenirea în același loc, în aceeași activitate, a mai multor activități
de tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însușirea conținuturilor, la
realizarea în practică a proiectul didactic propus.
Activitățile pot fi desfășurate integrat după scenariu elaborat de educatoare ce începe cu
întâlnirea de grup, inițiată în fiecare zi și care se poate realiza sub forma unei povestiri, a
întâlnirii cu un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o întâmplare trăită
sau imaginată, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă
posibilitatea alegerii domeniilor de învățare și a materialelor. Varietatea acestora încurajează
copiii să manifeste, să observe, să gândească, să-și exprime ideile, să interpreteze date, să facă
predicții. Copiii își asumă responsabilități și roluri în microgrupul din care fac parte, participând
la jocuri de rol interesante, inițiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
La completarea scenariului pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialiști
etc. Tematica acestora este aleasă încât prin activitățile integrate să se înlesnească contactul cu
lumea înconjurătoare. în atenția echipei de educatoare se află în permanență, întreaga paleta de
activități (la alegere, comune, jocuri și activități de după – amiaza) și modalități de organizare
a acestora.
Exemplificare demonstrativă:
Tema săptămânii În lumea apelor; Subtema Vieţuitoare subacvatice:
Luni: A.I.: ,, Animale subacvatice”
Activități liber alese – Biblioteca: „Citim imagini cu vieţuitoare din apă”;
Știință: „Sortăm și decupăm animale marine”;Construcții:(cu pioneze) Acvariul”.
Activități pe domenii experenţiale – D.Ş.- Cunoașterea mediului: Lectură după imagini „
Veţuitoare subacvatice”;
DEC- Activitate muzicală:,, Şapte peştişori”- cântec .
Activități liber alese – jocuri de mişcare: „Rechinul şi peştişorii”; ,, Cursa delfinilor”
Marți: ,, Pescarii norocoşi”
Activități alese – Biblioteca: „Peştele- elemente de comunicare scrisă (semen grafice); Joc de
rol: „De-a pescarii”,,De- a bucătăresele”; Nisip şi apă:,, Acvariul cu peşti”
Activități pe domenii experenţiale: DŞ– Activitate matematică (exerciţii cu material individual)
„Numărul şi cifra 7 ” (predare-învățare);
DOS- Educație pentru societate: Poveste creată de copii: ,,Pescarul şi peştele”
Activități liber alese – Joc distractiv: „Am pornit la pescuit”; Joc de atenţie: ,,Apă- foc”
Miercuri: ,, Apa şi locuitorii ei”
Activități liber alese – Biblioteca: „Formulăm propoziții despre animale subacvatice”; Artă:
„Desenăm şi decupăm peşti”; Construcții: ,, Delfinariul”
Activități pe domenii experenţiale DLC – Educarea limbajului: Povestirea educatoarei
„Peştişorul de aur” ; DPM- Educație fizică: învățarea mersului în echilibru între doua linii
trasate pe sol. Joc „Trecem puntea”.
Activități liber alese – Educație ecologică: „Cum protejăm viaţa subacvatică”. Joc de atenţie
„Apă - foc”.
Joi: ,, În lumea peştilor”
406
SUCEAVA 2024
Activități liber alese –Știință: „Ce ştim despre peşti?”; Artă: ,, Peşti”(modelaj); Construcţii: ,,
Acvariu pentru peşti”
Activități pe domenii experenţiale – DŞ: Activitate matematică: ,,Compunerea și
descompunerea nr. 7” (exercițiu cu mat. individual);- DEC: Pictură: „Acvariul”.
Activități liber alese – ,,Concurs de ghicitori”; Joc distractiv: ,,Hrăneşte rechinul”
Vineri: ,, Stai să vezi ce multe ştiu”
Activități liber alese – Biblioteca: „Găsește cuvântul potrivit”; Arta: pictură cu beţişoare –
„Peştele curcubeu”; Joc de creație: „În lumea poveștilor”.
Activități pe domenii experenţiale: DLC: Soft educaţional ,, Viaţa din mări şi oceane”; DOS:
Activitate practică: Îndoire: ,,Peştele curcubeu”
Activități liber alese – Jocuri de mișcare alese de copii; Activitate gospodăreasca: „Ordine la
jucării”
Reușita predării integrate a conținuturilor în grădiniță ține în mare măsură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea
într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform
unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
Preșcolarii trebuie să învețe într-o manieră integrată, fiecare etapă de dezvoltare fiind strâns
legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest sens, prin ele aducându-se un
plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-învățare, punând accent deosebit
pe joc ca metodă de baza a acestui proces.
Educaţia integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților de
învățare cu viața societății, cultura și tehnologia didactică.
Bibliografie:
Programa activităților instructiv-educative din grădiniță

Ministerul educației și cercetării
„Metoda proiectelor la vârstele timpurii”; Editura Miniped; Bucureşti 2002
www.didactic.ro
407
SUCEAVA 2024
Profesor pentru învățământul preșcolar Hrițcu Geanina-Iuliana

Nivelul de vârstă/ grupa: nivelul I / grupa mijlocie

Tema săptămânală: „Popas în lumea cărților”
Tema activităţii integrate: „La bibliotecă”
- A.L.A. – „Prietenii cărților”
 Centrul Construcţii – „Rafturi pentru bibliotecă” – îmbinare în spaţiu
 Centrul Artă – „Cărticele de povești” – decupare, lipire
 Centrul Bibliotecă – „Micii scriitori” – elemente de comunicare scrisă
- A.D.E. – D.Ş. – „Ne jucăm, exersăm, cărțile în bibliotecă le așezăm” – joc
exerciţiu
Scopul activităţii: Exersarea operaţiilor logico - matematice de triere/grupare/clasificare a
obiectelor în funcţie de diferite criterii, consolidând deprinderile practic-aplicative însușite, în
vederea realizării unui proiect comun.
O1 – Să îmbine părţile componente pentru construirea rafturilor bibliotecii;
O2 – Să decupeze imagini cu scene din povești;
O3 – Să lipească imaginile decupate în interiorul cărților;
O4 – Să traseze linii unind punctele pentru a reda titlul cărții;
O5 – Să grupeze obiecte după un criteriu dat (culoare, mărime, număr, formă);
O6 – Să numere obiecte a două grupe, apreciind global, cantitatea (mai multe, mai puține);
O7 – Să așeze obiecte într-un spaţiu dat (sus, jos, pe), denumind corect relaţia spaţială;
a)Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul,
munca în echipă, metoda interactivă ,,Trierea aserțiunilor;
b)Resurse materiale: Doamna bibliotecară – invitat surpriză, plic, scrisoare, praf magic,
creioane, cutie, răvașe cu sarcini („Cărticele magice”), rafturi din polistiren, foarfece, lipici,
cărți din hârtie de diferite mărimi și culori, palete cu fețe vesele/triste;
c)Forme de organizare: frontal, individual, grupuri mici;
Regulile jocului:
408
SUCEAVA 2024
- Cu ajutorul prafului magic adusă de invitatul surpriză, preșcolarii vor fi selectați pentru a
alege din cutie „o cărticică magică”, o vor desface și vor afla cerința doamnei bibliotecare.
Odată aflată sarcina de lucru preșcolarii vor așeza obiectele în funcție de indicațiile primite,
verbalizând acțiunea utilizând un limbaj matematic adecvat. Jocul va continua până când toate
sarcinile din cutie se vor epuiza.
Elemente de joc: întrecerea, mânuirea materialului, elemente surpriză, mişcarea, cuvântul
stimulativ, recompensa, aplauzele
Durata: 1 oră
Bibliografie:
✓ CULEA, Laurenţia, SESOVICI, Angela, GRAMA Filofteia, PLETEA Mioara, IONESCU
Daniela, ANGHEL Nicoleta (2008), Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele
didactice din învăţământul preuniversitar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
Naționale nr. 4.694/2.08.2019
✓ BREBEN, Silvia, GONGEA Elena, RUIU Georgeta, FULGA Mihaela (2002), Metode
interactive de grup-Ghid metodic, Editura Arves, Craiova;
✓ RĂILEANU, Daniela, VIERIU, Dorina, ALECSA, Iuliana (2010), Proiectarea Pas cu pas
(Îndrumător pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar) , Editura Diamant, Piteşti.
Copiii intră în sala de grupă intonând cântecelul ,,În lumea basmelor” și se așează pe
scăunelele frumos aranjate, în semicerc. Pe lângă decorul realizat și materialele atractive,
atenţia copiilor este captată de prezenţa în sala de grupă a unei doamne bibliotecare.
Educatoarea, nedumerită, se întreabă de unde a venit, apoi se apropie de ea pentru a-i afla
povestea. Observă că în mână ține o scrisoare, pe care o citește copiilor:
Dragi copii,
Eu sunt doamna bibliotecară și îmi plac foarte mult cărțile. Lucrez într-o bibliotecă
foarte mare, iar atunci când copiii vin acolo nu știu deloc să aibă grijă de cărți. De fiecare
dată când le iau de pe rafturi nu le mai pun la locul lor. Așa că am venit la voi, dragi îngerași,
pentru a vă cere ajutorul. Am văzut că în grupa voastră, centrul Bibliotecă este foarte frumos
amenajat, așa că m-am gândit că îi puteți ajuta și pe copiii care vin la mine în bibliotecă să
învețe cum trebuie aranjate cărțile pe rafturi.Ce spuneți vreți să îi ajutați?
Preșcolarii, motivați de rugămintea invitatei, acceptă cu mare drag să îi ajute pe copiii
care merg la bibliotecă. Intonând cântecelul „Cărticica mea” aceștia vor afla ceea ce au de făcut
mai departe (oferta de lucru-ALA-„Prietenii cărților”) apelând la materialele puse la
dispoziţie. „Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne învârtim, ne
răsucim/ Și spre centre noi pornim” (Tranziţie), copiii se vor îndrepta spre centrele deschise
în funcţie de preferințe.
Copiii care se vor îndrepta spre centrul „Artă” vor avea de decupat și de lipit imagini în
cărțile cu povești. La centrul „Bibliotecă”, copiii vor trasa pe cărticele, linii, unind punctele și
409
SUCEAVA 2024
realizând astfel titlul cărții și alte elemente grafice. La centrul „Construcţii” copiii vor construi
rafturi pentru bibliotecă, prin îmbinarea în spaţiu a pieselor de polistiren.
La „Clinchetul clopoţelului” (Tranziţie) educatoarea încearcă o atenţionare în ceea ce
priveşte finalizarea lucrărilor de la fiecare centru. Copiii îşi fac curat la locul unde au lucrat
aşezând lucrările pe o masă, dar nu oricum, ci vor aranja după diferite criterii (mărime, culoare)
(Rutina-„Masa mea este ordonată”), fiind dirijaţi apoi să se aşeze pe scăunele.
Copiii vor descoperi un nou plic adus de invitatul special. Educatoarea le citește
scrisoare din interior, iar copiii află că au primit o nouă provocare, un joc în cadrul căruia vor
avea de îndeplinit mai multe sarcini. (A.D.E-D.Ş.-„Ne jucăm, exersăm, cărțile în bibliotecă
le așezăm!”) Alături de scrisoare, copiii descoperă și o cutiuță cu praf magic, care va fi folosit
pentru a-i alege pe participanții la joc. Sarcinile jocului sunt prezentate sub forma unor
„cărticele magice” și se găsesc într-o cutie.Praful magic îi va ajuta, îi va îndruma pe copilași
atunci când este nevoie şi îi va atenţiona asupra faptului că atunci când regulile jocului nu sunt
respectate, doamna bibliotecară se întristează mai tare.
Cu ajutorul metodei interactive Trierea Aserțiunilor, copiii vor fi puși în situația de a
evalua răspunsul colegilor cu adevărat sau fals, ridicând paleta cu față veselă sau tristă. Cu cât
vor fi mai descurcăreți și atenți și vor aprecia cu multe fețe vesele, activitatea colegilor în timpul
jocului, vor reuși să o învelească pe doamna bibliotecară. După finalizarea sarcinilor, copiii vor
găsi un nou plic, în care doamna bibliotecară le mulțumește pentru ajutorul acordat.
Copiii vor fi răsplătiți cu bomboane și ecusoane, fiind numiți: „Prietenii cărților”.
410
SUCEAVA 2024
115. SUNTEM PRIETENII LUI MOWGLY- EXEMPLU PRACTIC DE EDUCAȚIE

INTEGRATĂ
Profesor Lauric Laura

Grădinița cu Program Normal ,,Țăndărică’’ Suceava
Nivelul/ grupa: nivel II/ Grupa Mare „Fluturașii B”

Tema anuală de studiu: ,,Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”
Tema proiectului tematic: „Jurnal de călătorie”
Tema săptămânii: „Călătorie în junglă și savană”
Tema activității: „Suntem prietenii lui Mowgly”
ADE: DLC - „Lecția de limbaj pentru Mowgly” – joc exercițiu
DEC - „Marcarea ritmului structurii muzicale pe timpi egali și tempouri diferite”
- „Ritmul junglei” – joc muzical
DOS - „Covoraș cu litere” – lipire
ADP - Tranziții: „Șarpele” – joc de mișcare
„A, E, I, O, U - Uite o furnicuță pe lăbuță!” – joc cu text și cânt
Scopul activității: Evaluarea unor achiziții privind comunicarea orală și cea scrisă, prin
intermediul unor situații de joc, concomitent cu exersarea unor deprinderi intelectuale, practice,
ritmico-melodice și psihomotrice printr-un demers integrat.
✓ să despartă în silabe cuvintele ce desemnează imagini, identificând numărul corect de silabe,
exemplificând alte cuvinte cu tot atâtea silabe;
✓ să alcătuiască propoziții cu cuvinte date, demonstrând creativitate verbală și utilizarea corectă
a acordurilor gramaticale;
✓ să utilizeze forma corectă a substantivului în cazul genitiv, respectând acordul în gen și număr
în cadrul propoziției;
✓ să recunoască litera mare de tipar de pe ecusonul primit, denumind-o și exemplificând un
cuvânt care începe cu sunetul asociat literei;
✓ să sesizeze litera care lipsește din cuvânt, identificând-o și așezând-o la locul potrivit în
cuvântul scris;
✓ să compună cuvinte, realizând asociații între simboluri și litere;
✓ să marcheze ritmul unei structuri muzicale, respectând timpii, tempoul și pauzele;
✓ să lipească pe placa suport diferite materiale, respectând instrucțiunile primite, în vederea realizării
colajului cu tema dată;
✓ să execute mișcări ritmice de dans, respectând succesiunea execuției pașilor, amplitudinea,
orientarea mișcării și alte aspecte spațio-temporale;
✓ să autoaprecieze propriul comportament prin raportare la imagini sugestive gradului de
realizare a sarcinilor.
a) Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, explicația, demonstrația, observația,
instructajul, descrierea, jocul, exercițiul, munca independentă;
b) Resurse materiale: decor junglă, costume actori Cartea Junglei, roată din material textil în
opt culori, coroniță cu săgeată, foi A4 înfoliate cu imagini reprezentând diferite cuvinte, laptop,
videoproiector, tablă inteligentă, joc wardwall, ecusoane cu litere mari de tipar, jetoane care în
411
SUCEAVA 2024
partea de sus au imaginea cuvântului, iar în partea de jos literele care compun cuvântul, cu
excepția literei lipsă, un crocodil cu burta decupată pe care sunt așezate literele lipsă din
cuvinte, legendă pe foaie flipchart pe care sunt scrise literele mari de tipar din alfabet, iar în
dreptul fiecărei litere un simbol, cutie cu jetoane care conțin două chenare ( în chenarul de sus
fiind scrise simbolurile literelor, iar chenarul de jos fiind gol), carioci, imagini reprezentative
cuvintelor, lipici, boxă portabilă, stick cu cântece, sac cu bețe și pietre, pernuțe, bol conținând
jetoane cu litere mari de tipar, panouri din plută autoadezivă, pompoame colorate, materiale din
natură- ghinde, castane, semințe, mușchi, frunze, pene, pietricele, bețișoare, cerc de care sunt
prinse liane cu câte o literă, frunze de palmier, panou cu fotografile copiilor, etichete cu
aprecieri (scris atât cuvântul apreciativ, cât și o imagine sugestivă), recompense- baloane și
ochelari cu animale din junglă/ savană
c) Forme de organizare: frontal, individual;
Durata: 60 minute
Bibliografie:
• *** Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
• Dima, S., Firea, E., Bojin, E., Sima, I, (1995), Jocuri si exerciții pentru dezvoltarea fizică a
preșcolarilor, Editura EDP, București;
• Dolgoşev, M., Marinescu, E., (1978), Metodica educaţiei muzicale în grădiniţa de copii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
• Ezechil, L., Lăzărescu, M., (2011), Laborator preșcolar. Editura V&I Integral, București;
• Ionescu, M., (2010), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de
la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde, București;
• Răileanu, D., Alecsa, I., Vieriu, D., (2005), Muzică și joc în grădiniță, Editura Delta Cart
Educațional, Argeș;
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O. (2014), Piramida cunoașterii-repede metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar. Editura Diamant, Pitești;
SCENARIUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE:

Activitatea va debuta cu intrarea în sala de grupă a preșcolarilor intonând cântecul „Unul
după altul” și așezarea acestora pe scăunelele dispuse în semicerc. Copiii vor saluta invitații,
iar educatoarea le va dirija atenția asupra decorului de junglă special amenajat, din spatele
căruia vor apărea și vor dansa personaje din povestea Cartea junglei pe melodia ,,In the jungle”.
La finalul dansului, copiii vor viziona un scurt fragment de teatru de actori, din care vor afla că
Mowgly este foarte supărat întrucât din cauza tigrului Sherekhan trebuie să părăsească jungla
și să fie dus în satul oamenilor, dar el nu se simte pregătit. Îi este teamă și rușine că oamenii vor
râde de el pentru că nu știe să vorbească corect, nu știe nici să scrie sau să citească, întrucât în
junglă nu a avut cine să îl învețe. Educatoarea va folosi contextul pentru a solicita preșcolarilor
să-i vină în ajutor lui Mowgly, prezentând în termeni accesibili tema și obiectivele activității la
care îi invită atât pe copii, cât și pe Mowgly să participe.
Motivați fiind de dorința de a-l ajuta pe Mowgly, învățându-l să vorbească, să citească
și să scrie, preșcolarii vor participa la activitatea DLC - „Lecția de limbaj pentru Mowgly” –
joc exercițiu, care va cuprinde cinci probe, după cum urmează:
Proba 1: „Roata o-nvârtim și cuvinte în silabe despărțim!”
Copiii se vor prinde de jur împrejur de roata realizată din material textil, pe care sunt lipite foi
A4 cu imagini, Mowgly va fi poziționat nemișcat în mijlocul roții, purtând pe cap o coroniță cu
o săgeată. Copiii se vor învârti de la stânga la dreapta în timp ce educatoarea va rosti versurile:
„Haideți roata s-o-nvârtim! Oare ce cuvânt în silabe despărțim?” Cuvântul spre care va arăta
412
SUCEAVA 2024
săgeata de pe coronița lui Mowgly va fi despărțit în silabe de un copil desemnat. Se va solicita

copiilor să denumească/ găsească cuvinte cu tot atâtea silabe câte are cuvântul precedent. Se va
repeta jocul de 3-4 ori.
Proba 2: „Al cui este capul?” – joc interactiv wardwall la tabla inteligentă
Copilul numit va da click pe săgeată, învârtind roata, care are jetoane cu capete ale animalelor
din junglă. Educatoarea va întreba: ,,Al cui este capul?” Copilul va răspunde: „Capul este al
….”.
Tranziție „Șarpele” – joc de mișcare (pe fond muzical, educatoarea se va deplasa prin
fața copiilor, pe ritmul muzicii, alegând câte un copil și asezându-i în piept prin presare un
ecuson cu o literă mare de tipar. Copilul ales va trece târâș pe genunchi și antebrațe printre
picioarele depărtate ale educatoarei, așezându-se în spatele sirului, ținându-se unul de altul de
mijloc și mergând pe ritmul muzicii cu picioarele depărtate pentru a putea trece printre picioare
(tunel) și ceilalți colegi aleși.)
Proba 3: „Îl învățăm pe Mowgly cuvinte care încep cu…”
După terminarea tranziției (melodiei), fiecare copil va recunoaște și denumi litera mare de tipar
de pe ecusonul primit în piept și va da exemplu de un cuvânt care începe cu sunetul asociat
literei. Drept recompensă, copilul care a rezolvat corect sarcina va primi aplauzele colegilor și
dreptul de a se duce pe scăunelul său. La solicitarea educatoarei 2-3 copii vor alcătui o
propoziție cu cuvântul exemplificat.
Proba 4: „Ce literă a înghițit crocodilul?”
Copilul numit va extrage un jeton, care în partea de sus are o imagine, iar în partea de jos literele
care compun cuvântul ce denumește imaginea, cu excepția unei litere lipsă, care se află în burta
crocodilului de pe tablă. Copilul va așeza jetonul extras pe tabla magnetică lângă crocodil,
denumind mai întâi imaginea, identificând cuvântul ce o desemnează, apoi va citi literele din
partea de jos a jetonului, sesizând litera care lipsește, după care va găsi în burta crocodilului
litera lipsă, așezând-o la locul potrivit în cuvânt și recitind cuvântul pe litere și integral.
Proba 5: „Descifrează cuvântul cu ajutorul legendei!”
Copilul numit va extrage un jeton, care conține două chenare (în chenarul de sus sunt scrise
simbolurile literelor, iar chenarul de jos este gol). Va recunoaște de la stânga la dreapta
simbolurile din chenarul de sus, identificând în legendă litera corespunzătoare și scriind-o în
chenarul gol, de la stânga la dreapta, sub simbol. La final va citi cuvântul scris, găsind pe masă
imaginea reprezentativă a cuvântului și lipind-o în partea de jos a jetonului, sub cuvântul scris.
Drept mulțumire că l-au învățat atât de multe cuvinte, Mowgly îi va invita pe copii într-
o poieniță unde are o surpriză pentru ei.
În drumul spre poieniță, copiii vor cânta și executa mișcările jocului cu text și cânt „A,
E, I, O, U, Uite, o furnicuță pe lăbuță!” (Tranziție)
Ajunși în poieniță vor găsi un sac cu bețe și pietre, cu care se va desfășura jocul muzical
– „Ritmul junglei” (DEC)
Fiecare copil va lua câte două bețe și o piatră și se va așeza în cerc cu genunchii pe
pernuță, așezând cele două bețe în dreptul genunchilor și piatra în mijlocul bețelor. Educatoarea
va explica și demonstra modul de marcare a ritmului structurii muzicale și celelalte elemente
constitutive ale jocului muzical (sarcină didactică, reguli de joc, elemente de joc). Se va executa
jocul muzical, respectându-se pauzele muzicale, marcându-se ritmul structurii muzicale prin
bătăi ritmice cu ajutorul bețelor și mișcări ritmice cu ajutorul pietrelor. Fiecare copil va așeza
piatra din fața sa în fața colegului din dreapta, continuând până la semnalul educatoarei, când
ritmul va fi marcat cu ajutorul bețelor.
413
SUCEAVA 2024
Atenția copiilor va fi îndreptată spre o nouă provocare în ceea ce privește ajutorul

acordat lui Mowgly. Educatoarea va solicita copiilor să extragă dintr-un bol câte o literă mare
de tipar și să se așeze la măsuțe, unde la activitatea vor realiza un „Covoraș cu litere” –lipire
(DOS). ). Educatoarea va explica și concomitent va demonstra modalitatea de realizare a
lucrării. Pe mijlocul plăcii suport vor exersa mai întâi redarea literei extrase prin așezarea
pompoamelor colorate, după care vor desface folia autoadezivă și vor lipi pompoamele,
formând litera mare de tipar extrasă. După finalizarea lipirii literei, fiecare copil va lipi după
preferință celelalte materialele – semințe, castane, mușchi, ghinde, bețișoare, pene, etc. Plăcile
finalizate vor forma Covorașul cu litere, care va fi așezat pe jos în poieniță pentru ca Mowgly
să repete în fiecare zi literele și să continue să învețe, cu ajutorul lor, să citească, să scrie și să
vorbească.
Pentru a se bucura de reușita lor în a-i fi de ajutor lui Mowgly, copiilor li se va propune
în continuare în etapa de obținere a performanței să participe la Dansul literelor. Educatoarea
îi va oferi lui Mowgli un cerc de care sunt prinse liane care la capătul fiecăreia au prinsă câte o
literă. Cercul va fi poziționat pe talia lui Mowgly, care se va afla în mijlocul unui cerc format
din frunze de palmier, așezate pe podea, în număr egal cu cel al copiilor. Copiii au sarcina de a
găsi liana cu litera din piept, pe care o vor prinde cu mâna dreaptă și de a ocupa un loc în spatele
uneia din frunzele de palmier. La auzul melodiei, pe primii 4 timpi, preșcolarii vor fi foarte
atenți la pașii de dans ai educatoarei, la ordinea execuției lor și la orientarea spațială prin
raportarea la frunza de palmier, urmând ca pe următorii 4 timpi să execute și ei aceleași mișcări.
La refren vor merge în pas vioi, unul după altul cu mâna dreaptă sus până la semnalul de ocupare
a locului în spatele unei frunze.
Prin întrebarea adresată de educatoare „Ce v-a plăcut / ați ținut minte din activitatea
zilei?” se vor fixa momentele principale ale activității, verificându-se nivelul de atenție al
copiilor, cât și gradul de satisfacție oferit de fiecare moment propus. Se va oferi posibilitatea
copiilor de a se autoevalua prin întrebarea „Cum crezi că te-ai descurcat la activitate?” Fiecare
copil va așeza în dreptul fotografiei sale o etichetă cu o apreciere (de genul EXCELENT! /
FOARTE BINE! / OK!/ AȘA ȘI AȘA! / VAI! – Pe etichetă va fi scris atât cuvântul, cât și o
imagine sugestivă). Vor fi solicitați 2-3 copii să spună ce cuvânt de apreciere au ales și de ce.
Educatoarea va face aprecieri verbale generale și individuale și împreună cu Mowgly le va oferi
drept recompensă câte un balon și câte o pereche de ochelari cu un animal din junglă/ savană.
414
SUCEAVA 2024
116. PROIECT DIDACTIC INTEGRAT,,OMUL DE ZĂPADĂ FERICIT’’
Prof. Lazăr Marinela

Școala Gimnazială Nr. 6 Suceava
Prof. Logigan Daniela
G.P.N. ”Mitocu Dragomirnei„ Suceava
Nivelul de vârstă/ grupa: nivelul I / grupa mică

Tema anuală de învățare: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Omul de zăpadă, prietenul nostru”
Tema activității: ,,Omul de zăpadă fericit’’
Domenii experenţiale: DȘ ’’Bulgări mari, bulgări mici’’ – ex. ind.
DOS ,,Dulcele om de zăpadă’’ (Rafaello) – activitate practic-
gospodărească
Scopul activităţii: Consolidarea capacităţii de recunoaştere, denumire şi utilizare a formei
geometrice „cerc” în vederea obţinerii unei structuri plane (om de zăpadă), precum şi a
deprinderii de a clasifica cercurile după mărime (mare, mic); consolidarea deprinderilor practic-
aplicative în contexte variate de învățare
- să recunoască forma geometrică „cerc”, denumind-o;
- să ordoneze cercurile în funcţie de mărimea lor (mare-mic);
- să realizeze bulgări mari și mici din compoziția de Rafaello, obținând un om de zăpadă;
- să decoreze omulețul de zăpadă cu ciocolată, bombonele, floricele, grisine, realizând cel mai
frumos om;
- să manifeste atitudini de cooperare, spirit de competiție și fair-play;
Metode și procedee: conversația, explicația, observaţia, demonstrația, exercițiul, piramida
Resurse materiale: cercuri mare și mic, lapte praf, unt, zahăr pudră, nucă de cocos,
ciocolată, bombonele, flori decorative, grisine, sticsuri, farfurii, prosoape de unică folosință,
panou de plută, foaie creponată, foi colorate de carton, ace, pioneze cu căpăcel, jetoane
Forma de organizare: frontal, individual
Bibliografie:
1. Maria Taiban şi Felicia Dima, 1969, - Metodica predării număratului şi socotitului în grădiniţa
de copii, Manual pentru liceele pedagogice de educatoare – Anul IV, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti;
2. MEN, 2019 - Curriculum pentru educaţia timpurie;
3. Mihai Stanciu, 2003, - Didactica postmodernă, Editura Universităţii, Suceava;
4. Silvia Breben, 2002, - Activităţi bazate pe inteligenţele multiple, Editura Reprograph, Craiova;
5. Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2002, - Metode interactive de
grup, ghid metodic, Editura Arves;
415
SUCEAVA 2024
Scenariul didactic
Activitatea se va desfășura într-un cadru de decor cu oameni de zăpadă, în care

preșcolarii vor fi îmbrăcați în costume de oameni de zăpadă. Atenția copilașilor se va realiza
prin prezentarea unui omuleț de zăpadă, care le aduce copiilor două cercuri, mare și mic.
Vor.avea.loc.scurte.discuții pe baza acestuia.
Doamna profesor antrenează copiii în activitate prin explicarea și demonstrarea realizării
bulgărilor de Rafaello mari și mici, rostogolirea acestora prin nucă de cocos, așezarea celui mic
peste cel mare, pentru a obține un om de zăpadă. După realizarea acestuia, pe cap, în loc de
pălărie, se așază un pătrățel de ciocolată; ochișorii, gurița, năsucul, nasturii vor fi decorați cu
bombonele diferite, iar mânuțele vor fi realizate din sticsuri sau grisine, după preferința copiilor.
Pe bulgărele mare va fi așezată o floare decorativă de napolitană.
După explicarea și demonstrarea realizării omulețului de zăpadă, va avea loc tranziția
,,Omulețul de zăpadă’’,
„Fulgii albi încep să cadă,
Facem omul de zăpadă.
Bulgări noi rostogolim
Şi din doi noi construim.[...] ”
Copiii observă cele două cercuri pregătite în faţa lor.
„Bulgărele cel mai mare,
Ţine loc de temelie,
Ca să şadă în picioare.[...] ”
Se va alege bulgărele de Rafaello mare şi se va așeza în centrul farfuriei.
„Iar bulgărele mititel
Vine sus, că-i uşurel.”
Se așază cercul mic, pentru a reda capul omului de zăpadă, după care se fac exerciții
pentru dezvoltarea musculaturii fine a mâinilor, apoi micuții vor trece la realizarea omului de
zăpadă făcând bulgări din compoziția de Rafaello.
Copilașii își vor prezenta omulețul, apoi va avea loc tranziția ,,Bat din palme
oamenii de zăpadă’’.
Obținerea performanței se va realiza prin completarea piramidei ,,Omul nostru de
zăpadă’’, anexa 1. Preșcolarii vor avea de numărat treptele piramidei, să spună din ce figură
geometrică este alcătuită, să numere pătratele de pe fiecare treaptă, precizând culorile acestora;
vor avea de răspuns la întrebări și de completat piramida
Activitatea se va încheia cu aprecieri generale şi individuale privind comportamentul
copiilor în cadrul activităţii și prin degustarea dulcelui om de zăpadă din Rafaello.
416
SUCEAVA 2024
Prof. înv. preș. Lehaci Andreia Mădălina

Nivelul/Grupa: nivel I / grupa mică B ,,Prietenii lui Chiț-Chiț’’

Tema anuală de studiu: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „ Moș Crăciun, prietenul copiilor ”
Tema activității : ,,George și globurile ”
- A.L.A.1.,,În așteptarea Crăciunului” :
- Centrul Artă –,,Bradul”- pictură pe polistiren
- Centrul Construcții-,, Gardul casei ”-asamblare
- Centrul Științe - ,,Ornamente pentru brad ” –din jumătate-întreg
- A.D.E. - D.Ș.-,,Să încărcăm trenulețul”-joc didactic

Scopul activităţii: Formarea unor reprezentări matematice referitoare la criterii, formă/culoare
precum și a unor deprinderi practico-aplicative , într-o activitate de tip integrat.
- să utilizeze materialele, tehnicile şi instrumentele de lucru adecvate contextului plastic;
-să reconstituie imaginile, obținând întregul;
-să asambleze piesele primite la centrul Construcții, realizând gardul ;
-să grupeze elementele după un criteriu dat (formă/culoare);
-să verbalizeze sarcinile primite, utilizând un limbaj matematic adecvat;
*Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, observaţia, explicaţia, exerciţiul, munca
independentă;
*Resurse materiale: brazi din polistiren, pensoane,dopuri de plută , apă, pahare, acuarele,
șervețele umede, siluete, cadouri, globuri, ciocănele și cuie din lemn,lădiță, clopoțel, globuri
de diferite culori și forme , trenuleț.
*Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri;
Elemente de joc: trenulețul, surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea, mişcarea,

recompensa;
Sarcina jocului :
Copiii vor avea de îndeplinit următoarea sarcină:
-gruparea globurilor de aceeași culoare
Regula : Copiii, aleși de baghetă, vor veni la lădița cu globuri, vor identifica globurile, le vor
grupa după culoarea cerută și le vor așeza în vagonul de aceeași culoare .
417
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
Naționale nr. 4.694/2.08.20193
✓ Răileanu Daniela, Vieriu Dorina, Alecsa Iuliana, 2020, „Proiectarea pas cu pas”, Editura
Diamant, Argeş;
✓ Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ,2007, Metode interactive de grup-
Ghid metodic - Editura Arve
Activitatea debutează cu intrarea copiilor în sala de grupă, intonând cântecul ,,Unul

după altul !” Aceștia sunt invitați să se așeze confortabil pe scăunele, atenția fiindu-le
îndreptată spre o nouă surpriză. Dornici și curioși, copiii vor cu nerăbdare să descopere despre
ce este vorba și cum pot fi de ajutor.
Se îndreaptă spre măsuțele acoperite, pășind: ,,Încet, încet și mai încet”. Motivați de
dorința de a ajuta și de a descoperi surprizele de pe măsuță aceștia urcă în ,,trenulețul magic”
urmând să descopere surprizele ce îi așteaptă la fiecare centru.
Copiii ce au în piept ecusonul cu simbol de cadou, se îndreaptă spre centrul Științe unde
vor descoperi materialele puse la dispoziție: lipici, siluete, jumătăți de globuri și jumătăți de
cadouri. Ghidați de educatoare, copiii vor avea de realizat din jumătățile găsite- întregul.
La centrul Construcții se vor îndrepta copiii ce au ecusonul cu simbolul căsuță, aceștia
vor realiza gărduțul casei, ajutându-se de cuiele și ciocănelele primite. Spre centrul Artă vor
merge copiii ce au ecusonul cu simbolul bradului și vor picta brazii din polistiren de diferite
mărimi. Înainte de a lucra pe centre, copiii vor executa câteva exerciții de încălzire a mușchilor
mâinii. ,,Ne jucăm, ne jucăm”.
Pe un fond muzical liniștitor (Ninge, ninge) copiii vor începe lucrul, iar acolo unde este
nevoie educatoarea le va oferi explicații suplimentare și sprijin.
Copiii vor fi atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se
încadreze în timpul pus la dispoziție, iar la clinchetul clopoțelului ,,Cling, cling, clopoțelul
sună”, copiii sunt invitați să facă ordine la măsuța de lucru ,,Masa mea curată, ca zăpada
fermecată”. Împreună cu educatoarea vor așeza materialele realizate pe centre pe macheta de
la centrul Construcții. Însă surprizele nu se opresc aici. Pentru că s-au descurcat atât de bine și
și-au oferit ajutorul, educatoarea le propune copiilor să îi trimită băiețelului un tren plin de
globuri pentru a împodobi și el brăduțul. (ADE-DȘ,,Să încărcăm trenul”)
Jocul are ca sarcină didactică identificarea globurilor ce corespund caracteristicilor cerute de
către educatoare și așezarea acestora în vagonul ce are culoarea precizată. (Exemplu: Grupează
globurile de culoare roșie și așează-le în vagonul de aceeași culoare).
Sarcinile și regulile jocului vor fi prezentate copiilor într-o manieră accesibilă și atractivă.
418
SUCEAVA 2024
Jocul de probă se va realiza cu ajutorul unui copil ales de bagheta magică, făcându-se
apel la atenția și istețimea copiilor.
Jocul propriu- zis se va desfășura cu toți copiii, până când toate globurile vor fi așezate
în tren.
Răspunsurile corecte le vor aduce copiilor recompense atractive însoțite de expresii
mobilizatoare, hazlii.
Pentru complicarea jocului se va apela la atenția copiilor, astfel educatoarea le propune
acestora să închidă ochii, la bătaia ei din palme aceștia vor deschide ochii trebuind să ghicească
ce culoare avea vagonul care a dispărut.
Încărcarea tuturor globulețelor în trenuleț, reprezintă finalizarea activității, copiii
felicitându-se reciproc pentru faptul că au reușit să umple trenulețul pentru băiețelul care a spart
globurile. Plecarea trenulețului cu globuri, va fi un prilej de satisfacție pentru copii, educatoarea
invitându-i la autoevaluare/evaluarea comportamentului lor pe tot parcursul activității.
Activitatea se va încheia cu aprecierea muncii și efortul copiilor în ducerea la îndeplinire a
tuturor sarcinilor și recompensarea acestora.
Prof. Maftei Leancă Ramona

Nivelul/ Grupa: I/ Grupa mică

Tema anuală de studiu: Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Tema proiectului tematic/ subtema: „Tradiții și obiceiuri de Crăciun”/ „Îl așteptăm pe Moș
Crăciun”
Tema activității: „De Crăciun, dăruim și ajungem mari”
- A.D.E. – DLC - ,,Pete Motanul salvează Crăciunul” (după Eric Litwin) – povestirea
educatoarei
– DEC - „Cadouri colorate, de copii mult așteptate” – aplatizare cu plastelină
Scopul activității: Extinderea sferei de cunoaștere a preșcolarilor în ceea ce privește tema
propusă prin dezvoltarea achiziţiilor lingvistice, prin intermediul limbajului verbal, nonverbal,
utilizând structuri lingvistice simple, precum și formarea unor deprinderi practico-aplicative în
vederea realizarea unor lucrări originale.
- să audieze textul povestirii, concentrându-se asupra conținutului și a acțiunii personajelor;
- să denumească personajele principale ale povestirii, realizând scurte caracterizări;
- să formuleze propoziții simple, utilizând cel puțin unul dintre termenii noi (ajun, vifor, a se
înhăma, horn, a țâșni ca o săgeată, a livra un cadou de sărbătoare);
- să desprindă, ajutaţi de educatoare, latura educativă a povestirii;
- să pregătească plastilina prin frământare, rupere;
- să modeleje mingi mici prin mișcarea translatorie a palmelor față de planșetă;
419
SUCEAVA 2024
- să aplatizeze cu degetele biluțele de plastilină acoperind o suprafață dată;

- să formuleze propoziții simple, exprimând gânduri, idei, sentimente.
a. Metode și procedee: conversația, explicația, povestirea, jocul, Metoda interactivă de grup
„stabilirea succesiunii evenimentelor”, exercițiul, demonstrația, Metoda interactivă de grup:
„Copiii dictează, educatoarea scrie”, conversația evaluativă
b. Resurse materiale:
DLC - laptop, video-proiector, marioneta Pete Motanul, textul povestirii, imagini din poveste,
„Roata cu întrebări”, imagini cu momentele principale ale povestirii
DOS - siluete cu cadouri de Crăciun, plastelină, planșete, șervețele umede
Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 45 de minute
Bibliografie:
➢ Andreescu Livia, 2014, Activitățile integrate în grădiniță. Ghid metodic, Editura: P.E.
Carminis;
➢ *** Curriculum pentru educația timpurie, aprobat prin OMEN nr.4694/ 2019;
➢ Matasaru Maria, Nedelcu Carmen, Chiriloaie Maria, Pricopoaia Viorica, 2020, Proiectarea
didactică în învățământul preșcolar, Editura Rovimed Publishers, Bacău;
➢ Preda Viorica, Breben Silvia, Gongea Elena, Mitrulescu Veronica, 2008, Învățarea bazată pe
proiecte – Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Editura Arves, Craiova;
➢ Răileanu Daniela, Vieriu Dorina, Alecsa Iuliana, 2009, Proiectarea pas cu pas (îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar), Editura Diamant, Pitești;
Scenariul activității
Captarea atenției copiilor va fi realizată prin prezentarea marionetei Pete Motanul care
lasă să se vadă o stivă de cadouri lipsite de culoare. Preșcolarii vor afla detalii despre activitatea
ce urmează a fi desfășurată, prezentându-li-se, în termeni accesibili, tema și obiectivele vizate.
Preșcolarii vor asculta cu atenție o poveste magică despre Crăciun și bucuria de
a ajuta de de a dărui - ADE (DLC) „Povestea lui Pete Motanul care a salvat Crăciunul” –
povestirea educatoarei. Pete, micul motan cu inimă mare a fost încă o dată eroul vesel și bun
care a sărit în ajutorul lui Moș Crăciun. Activitatea de educare a limbajului se va desfășura ca
activitate de grup. Prin tranziția „Povestea are fir bogat, /Cu ață roșie legat/ Și pe rolă-nfășurat./
Dacă răsucești o dată, / Povestea o să-nceapă-ndată.”, se va realiza expunerea poveștii „Pete
Motanul salvează Crăciunul”, care va fi expusă cursiv și expresiv, având în vedere succesiunea
logică a evenimentelor precum și ideile principale, acestea fiind marcate prin prezentarea unor
imagini derulate la videoproiector. Povestirea va fi prezentată cu suport intuitiv, după un plan
bine stabilit, cuvintele și expresiile noi fiind explicate în timpul expunerii. După audierea
poveștii copiii vor răspunde întrebărilor adresate de către educatoare prin intermediul jocului
„Roata cu întrebări”, desprinzând mesajul moral al povestirii. Ulterior, se va solicita copiilor să
povestească pe baza imaginilor prezentate, dirijând atenția, prin întrebări ajutătoare, spre
analiza și aprecierea comportamentului copilului pentru a sublinia mesajul etic al povestirii.
Acest lucru se va realiza prin metoda interactivă de grup „stabilirea succesiunii evenimentelor”
pentru o fixare cât mai bună a cunoștințelor privind succesiunea evenimentelor, a faptelor. Se
va prezenta sarcina de lucru prin extragerea, pe rând, a câte o imagine din poveste și prezentarea
conținutului acesteia. În fața copiilor vor fi așezate aleatoriu imaginile din poveste. După
420
SUCEAVA 2024
analizarea tablourilor, copiii vor așeza pe panouri imaginile, pe rând, în ordinea desfășurării
întâmplărilor din poveste. La final, unul sau doi copii vor prezenta integral povestea.
Mesajul extras în urma povestirii va stimulta dorința preșcolarilor de a fi și ei harnici și
creativi asemenea lui Pete Motanul fiind provocați să fie eroii care salvează Crăciunul, folosind
acest pretext pentru a-i îndruma către următoarea activitate - ADE (DEC) - „Cadouri colorate,
de copii mult așteptate” - aplatizare cu plastelină. Prin tranziția „În sunet de clopoței,/ Mergem
toți în pas vioi./ Spre măsuțe ne-ndreptăm/ Să vedem ce-o să lucrăm”, copiii vor fi familiarizați
cu materialele de lucru din centru. Se va executa individual decorarea cadourilor,
valorificându-se tehnica de lucru – aplatizare cu plastelină, însuşită în activități anterioare.
Preșcolarii vor modela și aplatiza plastilina pe siluetele de cadouri. Se vor aminti criteriile de
evaluare – respectarea etapelor de lucru, realizarea independentă și îngrijită a produselor
activității, originalitatea. Cadourile colorate realizate de copii vor fi expuse în autobuzul lui
Pete Motanul.
Prin intermediul metodei interactive „Copiii dictează, educatoarea scrie”, copiii vor
sintetiza informaţiile legate de tema activităţii și rezultatul muncii în echipă prin formularea
unor propoziții simple, prin exprimarea gândurilor, ideilor, sentimentelor personale astfel
reflectând asupra motivației zilei - bucuria de a-l ajuta pe Pete Motanul, respectiv pe Moș
Crăciun.
Activitatea se va încheia prin aprecieri individuale și de grup ale educatoarei asupra
participării la activitate și asupra comportamentului manifestat.
421
SUCEAVA 2024
Prof. Înv. Preșc. Maierean Magdalena

G.P.N. ”Stejărelul”, Cajvana
Nivelul / grupa :I/ mijlocie

Tema anuală de studiu : ”Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânală :,,Bucuriile iernii”
Tema activității: ,,Poveste de iarnă”
A.L.A.1-,,Micile ajutoare,,
Centrul Artă-,, Omul de zăpadă” –confecție
,,Brăduți ninși”- amprentare
,,Copaci cu promoroacă”- lipire
Centrul Știință - ,,Siluete de copii”- puzzle
,,Zăpadă artificială” - experiment
Centrul Construcții- ,, Căsuțe și garduri”- îmbinare
• D.L.C-,,Poveste de iarnă”- povestirea educatoarei
SCOPUL ACTIVITĂȚII:
Îmbogățirea achizițiilor lingvistice și exersarea calităților expresive ale limbajului oral,
prin intermediul poveștilor, a inteligenței verbale a copiilor și a capacităților de creație, de
cercetare și investigare a unor procese din mediul înconjurător, a deprinderilor practice, a
abilităților de participare emoțională și intelectuală, utilizând tehnicile de lucru necesare
prelucrării diverselor materiale, în scopul realizării unor produse simple.
• să rețină momentele principale ale poveștii
• să redea cu ajutorul imaginilor povestea utilizând un limbaj oral creativ;
• să identifice soluții la o problemă, apelând la experiențele anterioare reale sau imaginare;
• să obţină zăpada artificială prin metoda experimentului;
• să utilizeze limbajul oral corect, din punct de vedere gramatical, explicând sensul cuvintelor
folosite;
• să comunice gânduri și sentimente legate de personaje și întâmplări;
• să reconstituie din piese imaginile, pentru realizarea întregului pe suprafața dată;
• să îmbine piesele de construcții pentru realizarea căsuțelor;
• să confecționeze oameni de zăpadă , utilizând tehnicile practice cunoscute;
• să coopereze în grupuri mici, manifestând în timpul activităţii spirit de echipă în rezolvarea
sarcinilor
• să manifeste empatie pentru personajul aflat în dificultate;
• să valorifice pe tot parcursul activității cunoștințele și deprinderile anterioare, exersându-și și
îmbogățindu-și experiența cognitive, lingvistică, psiho-motrică, social și estetică.
422
SUCEAVA 2024
a) Metode si procedee: conversația, povestirea, explicația, exercițiul, experimentul, munca în

echipă, problematizarea, cvintetul;
b) Resurse materiale:- 2 planșe cu imaginile din poveste, siluete de brăduți, acuarele, estompa,
crenguțe de copaci, scârț, lipici, hârtie glacee, cutii de chibrituri, sticle de plastic, vată, materiale
de construcții diverse, plastilină, bețișoare, siluete de copii, bicarbonat de sodiu, spumă de ras,
sclipici, farfurii de plastic.
c) Forme de organizare : frontal, pe grupe, individual
Bibliografie:
Naționale nr. 4.694/2.08.20193
✓ Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ,2007, Metode interactive de
grup-Ghid metodic - Editura Arves
Copiii intră în sala de grupă cântând melodia ,,Iarna ne-a sosit în zori” Li se explică
prezența musafirilor pe care îi salută, apoi atenția le este atrasă de câteva bătăi în ușă.
Educatoarea deschide ușa și găsește un pachet cu surprize pentru copii. Se prezintă primele
surprize: o poveste, două planșe ilustrând conținutul poveștii și silueta unui copil trist.
Educatoarea face cunoscut copiilor că vor primi și alte materiale surpriză pe care le vor
descoperi mai târziu.
( ADE-DLC)
Sunt informați că povestea prezintă o întâmplare petrecută acum, în anotimpul iarna.
Întrucât întâmplarea are loc în anotimpul iarna, se desfășoară cu preșcolarii exerciții pentru
dezvoltarea aparatului fonoarticulator, prin exersarea abilităților de pronunție corectă a
sunetelor care va fi realizată prin următoarele versuri:
Vântul suflă ne-ncetat -vâjjj-vâjjj,
Fulgușorul am suflat (se imită suflatul fulgului)
Sus în pom este o cioară:crîîî, crîîîî
Vai ce frig este afară –Brîîî, brîîî
Se prezintă începutul poveștii în care se arată cum o furtună a distrus derdeluşul şi omul
de zăpadă și se vorbește despre starea emoțională a copilului pentru a crea copiilor
oportuditatea de a empatiza cu personajul. După prezentarea începutului poveștii se expun cele
două planșe și se prezintă, sub formă de surpriză, macheta cu derdelușul gol și distrus Copiii
sunt puși în situația să povestească povestea după cele două planșe prezentate, după care sunt
rugați să empatizeze cu personajul oferindu-i ajutorul lor prin crearea unor oameni de zăpadă,
căsuțe, copaci ninși, siluete de copii, care să însuflețească derdelușul. Deasemenea vor
experimenta crearea zăpezii artificiale pentru a avea zăpadă și când nu ninge.
Tranziție: ,,Zborul fulgușorilor de zăpadă” Imitând zborul fulgilor de zăpadă, copii
se deplasează la centre unde li se prezintă oferta de lucru (ALA )
423
SUCEAVA 2024
La centrul Artă: copiii vor realiza brăduți și copaci ninși, oameni de zăpadă, utilizând
siluete de braduți, estompa, acuarele, crenguțe de brad, lipici, scârț, hârtie colorată, sticle de
plastic, vată, aracet.
La centrul Construcții, copiii vor realiza căsuțe prin îmbinarea materialelor și garduri din
plastilină și bețișoare colorate;
La centrul Știință, cu ajutorul pieselor de puzzle, copiii vor reconstrui siluetele de copii și
vor realiza un experiment: crearea zăpezii artificiale din bicarbonat de sodiu cu spumă de ras și
cu sclipici.
Educatoarea le spune că sunt liberi să lucreze cum vor, dar în același timp li se atrage atenția
asupra modului în care trebuie să lucreze, asupra ordinii și disciplinei.
Se fac câteva exerciții pregătitoare și se urează copiilor ,,Spor la lucru!”. În timpul lucrului
educatoarea trece pe la fiecare centru și dă indicații unde este cazul.
După finalizarea lucrărilor, educatoarea, împreună cu copiii, merg și asează pe machetă
obiectele realizate creând astfel un decor de iarnă, apoi se așază pe scăunele pentru continuarea
poveștii cu ajutorul machetei create. (DLC)
În urma activității, educatoarea accentuează starea emoțională a copilului, care la
început era trist, dar care, cu ajutorul lor, și-a recăpătat zâmbetul alături de prietenii săi de pe
derdeluș. se pune accent pe mesajul și învățătura transmisă (dragoste, iubire, grijă, prietenie,
simpatie, ajutor).
La finalul poveștii, evaluarea se va realiza prin intermediul metodei interactive Cvintetul,
copiii creând o poezie despre anotimpul iarna.
Educatoarea apreciază povestea, poezia și comportamentul copiilor din timpul activității.
În fața machetei copiii cântă cântecul ,,Cerne iarna”
424
SUCEAVA 2024
120. RELAȚIA PROFESOR – ELEV – FAMILIE PRIN INTERMEDIUL EDUCAȚIEI

INTEGRATE
profesor Mateș Nicolae

Colegiul Național Pedagogic ”Regina Maria”
“Şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiile lor fizice,
sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea se referă şi la copiii cu dizabilităţi
sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copii din populaţii îndepărtate sau nomade,
copii aparţinând minorităţilor lingvistice şi etnice…”
Declaraţia de la Salamanca - Spania, 1994
Şcoala incluzivă devine astfel o şcoală deschisă tuturor, o şcoală prietenoasă, flexibilă, o
şcoală care abordează procesul de predare–învăţare–evaluare într-un mod dinamic şi atractiv, o
şcoală care, prin sprijinul pe care îl oferă tuturor copiilor, se constituie într-un factor de bază al
incluziunii sociale, contribuind la eliminarea prejudecăţilor legate de apartenenţa la un anumit
mediu şi la spargerea barierelor existente între diferitele grupuri din interiorul unei comunităţi.
Şcoala în care predau este una incluzivă pentru că acceptă toţi copiii, indiferent de
apartenenţa etnică sau socială, religie, naţionalitate sau infirmitate şi este strâns legată de
recunoaşterea şi acceptarea diversităţii. În contextul conflictului armat din Ucraina, având în
vedere respectarea dreptului internațional și accesul copiilor la educație, în instituție sunt
integrați în calitate de audienți, elevi de cetățenie ucraineană, care frecventează cursurile școlii
de la grădiniță până la ciclul gimnazial. Învăţământul incluziv presupune ca tinerii şi copiii cu
dizabilităţi, cu deficienţe mintale uşoare, cu probleme de comportament şi ceilalţi fără probleme
să înveţe împreună în instituţiile de învăţământ având sprijinul corespunzător.
Fiecare copil este diferit şi special şi are propriile nevoi, fie că este sau nu un copil cu
disabilităţi. Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor, iar o educaţie separată ar
duce la marginalizare şi discriminare, împiedicând formarea, împlinirea de sine şi afirmarea
personalităţii. Beneficiile incluziunii sunt reciproce, dar majoritatea dintre noi n-am simţit încă
acest lucru. Familiaritatea şi toleranţa reduc frica şi respingerea, favorizầnd relaţii de
comunicare şi colaborare în beneficiul tuturor.
Câţi suntem pregătiţi (părinţi, cadrele didactice, copii) pentru diversitatea existentă în
fiecare grupă şi cầt de bine suntem pregătiţi să o acceptăm ?
Educaţia incluzivă vine să sprijine acest aspect, deoarece ea se centrează mai ales pe
învăţarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din viaţa cotidiană, într-o manieră
cooperantă şi solidară, unde procesul de învăţare este realizat în spiritul respectului şi acceptării
celor din jur.
În ultimul timp, au fost recunoscute din ce în ce mai mult limitele acestui mod de
abordare. Astfel, am înţeles că, admiţând faptul că dificultăţile de învăţare, de comportament
sunt inerente copiilor, am ajuns să etichetăm unii copii ca fiind diferiţi sau speciali. Ca urmare,
s-a ajuns ca din partea acestor copii să se aştepte rezultate mai slabe şi, în consecinţă, li s-au dat
sarcini mai puţin solicitante, subliniindu-se ideea că nu puteau face faţă. În mod frecvent,
425
SUCEAVA 2024
sarcinile ce li se repartizau necesitau ca ei să lucreze singuri, sau în clasă, sau într-o zonă
separată a şcolii. De multe ori, suntem nevoiţi să le înţelegem şi comportamentul bizar, ținând
cont şi de probleme lor de sănătate.
În ultimii ani au fost înregistrate tendinţe de a descoperi modalităţi de reacţie noi faţă
de copiii cu CES care întâmpină dificultăţi în clasele obişnuite, atât din punct de vedere
comportamental, cât şi educaţional. Aceste tendinţe pornesc de la premisa că dificultăţile apar
datorită interacţiunii unei întregi game de factori, dintre care unii sunt inerenţi copiilor, alţii
privesc deciziile luate de profesori. Recunoaşterea acestui fapt duce la un punct de vedere
optimist. Noul mod de gândire ia în consideraţie pericolele asociate cu ideea etichetării. În loc
de a grupa copiii consideraţi “speciali” sau “care pot fi recuperaţi”, se admite că toţi copiii sunt
speciali.
Şcoala trebuie să aibă contacte cu toate instituţiile sociale interesate direct sau
tangenţial de domeniul educaţiei copilului de vârstă şcolară şi să stabilească relaţii de cooperare
şi colaborare.
Programul educaţional destinat incluziunii şcolare nondiscriminatorii, ce vine în
întâmpinarea recunoaşterii dreptului la educaţie al tuturor copiilor, vizându-i direct pe cei cu
CES a stat la baza punerii în practică a unor proiecte comune cu Centrul Județean de Resurse
și Asistență Psihopedagogică Hunedoara, instituţie cu care colaborăm încă din anul 2006.
Însă, colaborarea şcolilor de masă cu instituţiile de ocrotire şi recuperare presupune
mai întâi, colaborarea dintre dascălii din învăţământul de masă şi specialiştii în recuperare în
scopul găsirii metodelor educative eficiente, necesare atingerii obiectivelor propuse. Este
necesar ca dascălul să fie însoţit la clasă permanent de un profesor de sprijin pentru a facilita
desfăşurarea activităţii. Acesta poate interveni în situaţii conflictuale sau pur şi simplu în
îndrumarea elevilor.
Educarea, instruirea, în scopul creşterii şanselor de integrare/ reintegrare socială a
elevilor cu deficienţe psihomotorii este o întreprindere dificilă şi complexă, iar cadrele didactice
din învăţământul de masă, nu sunt pregătite, specializate pentru a aborda acest proces pe cont
propriu, învăţământul de masă operând cu noţiuni ale psihopedegogiei generale. De asemenea,
specialiştilor în recuperare şi integrare socială le lipseşte de multe ori abordarea pedagogică
clasică în exerciţiile educaţionale. De multe ori, cadrul didactic care predă elevilor cu CES este
pus în situaţia de a munci mult mai mult, de a se pregăti temeinic pentru fiecare oră, de a realiza
materiale didactice în funcţie de nivelul de pregătire al fiecărui elev. Există situaţii în care elevul
să fie indiferent la tot efortul pe care îl depune cadrul didactic. Se poate pune întrebarea: oare
munca este în zadar?
Totodată, şcoala face posibilă participarea grupurilor şi colectivităţilor la viaţa publică,
elaborarea şi luarea deciziilor. Schimbul de informaţii favorizează interacţiunea socială şi
permite unui număr mare de oameni să ia parte activă la soluţionarea problemelor care îi
privesc. Actul educativ în şcoala incluzivă are şanse de reuşită dacă cei trei factori implicaţi,
adică elevul cu deficienţe, familia, echipa de specialişti, cooperează, sunt parteneri care
conlucrează în aceeaşi direcţie: dezvoltarea copilului cu cerințe educative speciale.
Integrarea individuală a copilului cu nevoi speciale în clasa obişnuită persupune
următoarele implicaţii:
➢ se oferă sprijin educaţional după nevoile copiilor, aceştia nu sunt excluşi;
➢ se asigură dezvoltarea personală a fiecăruia;
426
SUCEAVA 2024
➢ adaptarea programelor şi a resurselor organizatorice şi procedurale la nevoile sale;

➢ creşte motivaţia pentru învăţare, fiindcă este stimulat de mediul competiţional şi de
performanţele şcolare ale colegilor valizi;
➢ scade nivelul de izolare al copilului cu deficienţă şi creşte nivelul de contact cu copiii
obişnuiţi, sporind nivelul de socializare;
➢ copiii valizi, ca urmare a contactului cu copiii/ elevii cu nevoi speciale, îi vor înţelege, îi vor
accepta şi îşi vor forma chiar atitudini de protejare a acestora în grupurile obişnuite.
Pornim de la constatarea că părinţii sunt cei mai importanţi factori de sprijin în viaţa
copilului cu deficienţe sau a copilului sănătos. Viaţa familiei se va adapta după programul
copilului cu deficienţe profunde sau medii. Pentru a-şi putea sprijini copiii aflaţi în dificultate,
părinţii trebuie să participe la următoarele acţiuni, asigurate de echipa de intervenţie:
➢ informare asupra potenţialului real al copilului şi asupra mijloacelor susceptibile să-i favorizeze
dezvoltarea; a tipurilor de servicii care pot asigura cel mai bine educarea şi dezvoltarea copilului
cu nevoi speciale;
➢ convingerea părinţilor că nu sunt singuri în demersurile lor educative cu copilul deficient;
➢ învăţarea familiei să trăiască în echilibru cu copilul cu nevoi speciale;
➢ însuşirea unor abilităţi şi tehnici speciale de educaţie a copilului cu deficienţe, conlucrând
adecvat cu profesioniştii;
➢ elaborarea programelor educaţionale în conlucrare cu membrii echipei transdisciplinare.
În activitatea la clasă, cu elevi cu deficienţe, acceptăm diversitatea ca valoare. Pentru a
valoriza cu adevărat potenţialul fiecărui copil cu cerințe educative speciale, trebuie să
reformulăm toate componentele educaţiei: obiective/ scopuri; curriculum; resurse procedurale,
materiale, organizatorice; evaluare; relaţiile între partenerii educaţiei; resursele umane.
"Adevăratul dascăl este caracterizat prin aceea că mintea sa se mişcă în armonie cu
minţile elevilor săi, trăind împreună dificultăţile şi victoriile intelectuale
deopotrivă."(J.Dewey)
Implicarea cadrelor didactice este condiţia majoră în realizarea integrării copiilor cu
cerințe educative speciale în viaţa şcolară şi socială. În acest demers la clasă, pentru a favoriza
integrarea cât mai rapidă a copiilor cu nevoi speciale, am valorificat sensibilitatea deosebită a
acestora şi disponibilitatea de a oferi şi de a primi afecţiunea celor din jur. Ne apropiem de
copilul cu cerințe educative speciale cu încredere şi disponibilitatea de a face tot posibilul să-l
ajutăm. În aceste condiţii, va accepta observaţia critică, chiar şi dojana, reacţionând spre
corectare, nu izolându-se. Indiferent de activitate, nu vom spune unui copil cu CES “Tu nu poţi
participa la..” (vizită, excursie, serbare, etc.). Dimpotrivă, îl vom încuraja să acţioneze, fiindcă
nevoile lui speciale, oricum îi vor limita activitatea. Aici vom interveni noi cu sprijin. Ne-ar fi
mult mai uşor dacă toate clasele ar fi dotate cu materiale necesare unei bune desfăşurări ale
activităţii didactice.
Prezenţa în colectivul clasei a unor astfel de copii, solicită efort crescut din partea
dascălului sub toate aspectele: pregătirea pentru lecţii, pentru activităţi extraşcolare; atitudinea
faţă de toţi elevii clasei. Profesorul trebuie să ofere elevului cu CES tratarea individuală de care
are nevoie în toate etapele lecţiei, pentru ca acesta să recupereze neajunsurile, să valorifice în
mod compensatoriu potenţialul sănătos, dar să nu neglijeze pe ceilalţi elevi ai clasei. Intervenţia
educaţională trebuie însoţită de atitudinea pozitivă a cadrelor didactice şi a familiei faţă de copiii
cu cerinţe educative speciale.
427
SUCEAVA 2024
Educaţia incluzivă va permite copilului cu CES să trăiască în familie, să înveţe într-o

clasă cu copii valizi, să dobândească abilităţi indispensabile unei vieţi normale, cu posibilităţile
pe care le are şi cu potenţialul pe care-l dezvoltă într-o ambianţă echilibrată.
Şcoala şi familia au un rol foarte important în integrarea copiilor cu dizabilităţi în
învăţământul de masă. Aşadar, în urma deciziei că acel copil se va înscrie în învăţământul
obişnuit, se iau măsuri pentru integrarea lui reală. Este foarte important ca un copil cu CES să
fie ajutat să devină cât mai independent posibil în toate acţiunile pe care le întreprinde.
Însă, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învăţământului integrativ,
sistemul de învăţământ actual trebuie să pornească atât de la analiză la nivelul macro-social, cât
şi de la analiza la nivelul micro-social a acestei problematici.
Analiza micro-socială are în vedere :
➢ Disponibilitatea şi interesul cadrelor didactice de a susţine învăţământul integrat prin
activităţile desfăşurate cu colectivul claselor pe care le au în primire;
➢ Acceptul părinţilor care au copii în clasele unde se practică integrarea. Acest fapt evită
posibile stări de tensiune sau conflict care se pot ivi pe parcurs;
➢ Actuala structură numerică a claselor din învăţământul de masă permite integrarea?
➢ Poate cadrul didactic să facă faţă unei abordări diferenţiate a categoriilor de copii din clasă?
Însă, orice cadru didactic care îşi centrează activitatea pe copil, nu trebuie să uite că:
fiecare copil este important pentru societate, are nevoi speciale, este unic și, cu toate că sunt
diferiţi, toţi copiii sunt egali în drepturi. Rolul profesorului este acela de a interveni în
comportamentul elevului pentru că este un model pozitiv pentru acesta.
O persoană cu nevoi speciale aflată într-o comunitate se poate afirma ca cetăţean, ca
producător de bunuri și valori, ca personalitate. Chiar şi un copil cu handicap multiplu îşi poate
găsi locul adecvat într-o astfel de organizare socială şi poate afla modalităţi de a-şi împlini
măcar unele aspiraţii. Normalizarea socială face ca diversele handicapuri să devină irelevante,
accentul căzând pe ceea ce poate aduce valoros persoana cu nevoi speciale, şi nu pe ceea ce nu
poate.
Bibliografie:
1. BOURHIS, R.Z., LEYENS, J.F. (coord.) (1997) – Stereotipuri, discriminare şi relaţii
intergrupuri, Polirom, Iaşi;
2. DASEN, P., PERREGAUX, C., REY, M. (1999) – Educaţia interculturală. Experienţe,
politici, strategii, Polirom, Iaşi;
3. DOISE, W., DESCHAMPS, J.C., MUGNY, G (1996) – Psihologie socială experimentală,
Polirom, Iaşi;
4. GOLU, P. (1974) – Psihologie socială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
5. NICOLESCU, B. (1999) – Transdisciplinaritatea, Polirom, Iaşi;
6. WIEVIORKA, M. (1994) – Spaţiul rasismului, Humanitas, Bucureşti
428
SUCEAVA 2024
121. PRINTRE STELE AM ZBURAT, SPAȚIUL L-AM EXPLORAT
Profesor pentru educație timpurie Maxim Tatiana

Curriculumul integrat reprezintă un domeniu actual, fără a fi în mod necesar un

domeniu nou, cu un potențial cert de a inova și de a propune soluții la provocările cu care se
confruntă sistemele de învățământ la nivel internațional, dar care trebuie să își asume și
posibilele vulnerabilități și excese.
Cercetătorul Dressel, 1958 subliniază importanța abordării integrate în educație.
Afirmația conform căreia „abordarea integrată este necesară pentru a motiva dezvoltarea puterii
elevilor de a percepe noi relații și de a crea noi modele, sisteme și structuri” are mai multe
aspecte relevante, așa încât abordarea integrată poate stimula motivația elevilor. Prin învățarea
interdisciplinară, elevii pot observa conexiuni și relații între diferite domenii de cunoaștere și
le permite să înțeleagă cum subiectele și conceptele se leagă între ele, facilitând astfel procesul
de învățare. Curriculumul integrat reprezintă un domeniu actual, fără a fi în mod necesar un
domeniu nou, cu un potențial cert de a inova și de a propune soluții la provocările cu care se
confruntă sistemele de învățământ la nivel internațional, dar care trebuie să își asume și
posibilele vulnerabilități și excese.
Pentru ca activitatea instructiv-educativă să fie profitabilă pentru toţi elevii, aceasta
trebuie să se realizeze diferenţiat. Educaţia diferenţiată vizează adaptarea activităţii de
instruire la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere şi ritmul de lucru
propriu unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte. În orice demers în abordarea
strategiilor de implementare a învăţământului integrativ, sistemul de învăţământ actual trebuie
să pornească atât de la analiză la nivelul macro-social, cât şi de la analiza la nivelul micro-
social a acestei problematici.

Unitate de învățământ: G.P.P. „Gulliver”- Suceava
Nivel de vârstă/ Grupa: Nivel II / Grupa mare „Ștrumfii”
Tema anuală de învățare: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?ˮ
Tema proiectului:„ O călătorie în Spațiul Cosmic”
Tema săptămânii: „Călători în Univers”
Categoria de activități de învățare:Activități pe domenii experiențiale/Jocuri și activități
liber-alese
Tema activității integrate:„Printre stele am zburat, spațiul l-am explorat”
• D.Ș :„Povestea Astronautului John” – povestirea educatoarei
• D.O.S.(activitate practică): „Piesele noi le-am unit, și în Cosmos am pornit!”– confecție
• A.L.A. :„Aventura spațială”
• Centrul Construcții : „Constelațiile spațiului cosmic”- reconstituire cu scobitori
429
SUCEAVA 2024
Centrul Artă : „Pământul-Planeta albastră” – pictură pe pietre

Centrul Bibliotecă: ,,Cartea planetelor”- fișe suport, confecție carte
Scopul activității: Consolidarea/sistematizarea cunoștințelor privind componența Universului,
a locului planetei Pământ în Sistemul Solar și stimularea curiozității, a spiritului de observație
în perceperea activă a structurii acestuia, în contexte de învățare orientate spre exersarea
deprinderilor intelectuale, practic-aplicative, tehnico-aplicative, de exprimare scrisă, orală și
plastică și prosociale
➢ să stabilească reperele și motivele călătoriei personajului principal, denumindu-le;
➢ să caracterizeze planetele pe care a călătorit personajul principal, exprimând adevăruri
științifice;
➢ să demonstreze înțelegerea poveștii prin completarea diamantului poveștii;
➢ să construiască constelații utilizând scobitori și bucăți de plastilină;
➢ să picteze Planeta Pământ pe spațul delimitat de pe pietre, utilizând instrumente de lucru
specifice;
➢ să confecționeze rachete, utilizând tehnici de lucru cunoscute: decupare, lipire, îndoire;
➢ să exprime impresiile estetice referitoare la lucrarea proprie și a celorlalți prin raportare la
criterii recunoscute;
a) Metode și procedee: conversația, povestirea, observația, exercițiul, expunerea, activitatea
independentă, metoda diamantului, problematizarea;
b) Resurse materiale :
- D.Ș: covor „Sistemul solar”, „Stația rachetei spațiale”, sistemul Solar motorizat, astronaut,roci
mari și mici, stele, constelații;
- Centrul Construcții: scobitori, lut modelator,steluțe, jetoane cu legenda Sistemului Solar;
- Centrul Artă: pietre, acuarele, pensoane;
- Centrul Bibliotecă: carioci, foi albe cu cerințe, foi colorate, ață colorată;
- D.O.S: folie alimentară, tub de la șervețele bucătărie,hârtie colorată, hârtie creponată, cornet,
foarfece, lipici.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Bibliografie:
▪ MEN, ,,Curriculum pentru educația timpurie”(2019)
▪ Preda Viorica, M.Pletea, F. Grama (2005), Ghid pentru proiecte temetice- abordarea în manieră
integrată a activității din grădinița, Editura Humanitas Educațional, București.
430
SUCEAVA 2024
▪ Ezechil Liliana, Lăzărescu Mihaela, „Laborator preșcolar”, Ed. VαI Integral, (2011), București
▪ Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008) ,,Activitatea integrată în
grădiniță’’, Ed. Did. Publishing House, București.
Copiii intră în grupă intonând cântecelul ,,Să învățăm planetele”(T) și se așează pe

scăunelele dispuse departe de Soare și de celelalte planete ale Sistemului Solar din decor,
pentru a putea participa la aventura spațială . Decorul este pregătit ca într-o sală de observator
astronomic, iar John Astronautul (educatoarea) îi invită în aventura spațială, care va fi realizată
imaginar prin covorul „Sistemul solar”(pe covor sunt reprezentate cele 8 planete,soarele și
orbite, precum și pași de astronaut).
Captarea atenției preșcolarilor se realizează printr-o scurtă conversație cu Astronautul
John(cadrul didactic), care îi întreabă dacă sunt pregătiți să asculte povestea și să afle despre
călătoria lui din spațiu.
Educatoarea va anunța titlul poveștii care urmează a fi ascultată („Povestea Astronautului
John”) și care va fi accesibilizată prin derularea concomitentă a textului, cu sunetul de fundal
al planetelor „Sistemului Solar”(Anexa 1) și a succesiunii evenimentelor narațiunii, prezentată
prin intermediul covorului povestitor.
Se va reda conţinutul poveştii cât mai expresiv şi nuanţat (specific astronauților din spațiu),
folosindu-se modulări ale vocii impuse de acesta, tonuri și timbre diferite, pentru a capta
atenția și interesul preșcolarilor.
Se vor explica cuvintele și expresiile noi prin apelare la sinonime: pasionat(căruia îi plac),
lucrează de zor (lucrează foarte mult), gigantă(foarte mare).După ce educatoarea finalizează
povestea, invită copiii să stabilească etapele călătoriei realizate în Cosmos, de către John, să
descrie planetele vizitate, subliniind caracteristici, respectând adevăruri științifice. Preșcolarii
vor fi îndemnați să denumească ce componentă/siluetă din covor(reprezentare a elementelor
poveștii științifice) le-a plăcut cel mai mult din povestea prezentată. Prezentarea situației-
problemă a lui John prezentată în poveste și identificarea unei soluții cu ajutorul copiilor, pentru
a pleca din nou spre Planeta Pământ, va constitui secvența de învățare următoare.
Se va evidenţia tristețea astronautului, care aflat pe planeta Neptun, întâmpină o
problemă tehnică cu racheta, rămânând blocat în stația din spațiu. Copiii numesc componentele
rachetei lui John(motorul, picioarele rachetei) o analizează, verifică și deduc că o soluție
salvatoare ar fi să asambleze din nou fiecare componentă a rachetei, ca în final, astronautul să
fie fericit.
Preșcolarii se vor deplasa către măsuțe, având ca intenționalitate ajutorul pentru astronaut
recitând „Din dreptunghiuri şi triunghiuri,O rachetă construiesc,Tot mai sus, să urc spre
stele,Luna să o cuceresc.Când racheta-i pregătită,Numărăm până la trei,Și, când e sus, pe
orbită,Cu astronautul pleci, de vrei!”(T).Fiind informați despre problema astronautului,
componentele rachetei, stația spațială a acesteia, preșcolarii vor fi orientați, prin întrebările
educatoarei, să observe pe măsuțele de lucru, materialele pregătite și să le intuiască, anticipând
sarcina de lucru: confecționarea „Rachetei spațiale”.
431
SUCEAVA 2024
Pentru aceasta, educatoarea le va explica și demonstra detaliat, modalitatea de lucru care

presupune următoarele etape de realizare: aplicarea învelișului protector de aluminiu al rachetei
pe suprafața tubului de carton, prin lipire; asamblarea vârfului rachetei pe corpul acesteia, prin
lipire; decuparea ferestrelor rachetei; aplicarea elementelor decupate pe corpul rachetei; lipirea
alternativă a celor două fâșii de hârtie creponată(roșie, galbenă) în interiorul tubului rachetei;
îndoirea triunghiurilor(piciorelor rachetei); aplicarea picioarelor rachetei la baza corpului
rachetei. Se comunică preșcolarilor, că după realizarea rachetei, astronautul va putea pleca spre
casă cu ajutorul acesteia.
Anterior începerii efective a activității de confecționare a rachetei, copiii vor executa câteva
exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor, prin interpretarea și corelarea versurilor
cântecului „Cântec pentru mâna mea” cu mișcări concrete ale mâinilor și li se va explica faptul
că, instrumentele și materialele folosite pentru activitate (foarfece,lipici) trebuie folosite
corespunzător, strict pentru realizarea cerințelor pentru a nu se răni. Pe parcursul realizării
sarcinilor de lucru pentru confecționarea rachetei, educatoarea va oferi sprijin colectiv și
individual, prin explicații și indicații punctuale, precum și ajutor efectiv în parcurgerea unor
etape ale confecționării rachetei, unde este cazul. Educatoarea va comunica apropierea
finalizării timpului de lucru, verbal, apoi prin „Clinchetul clopoţelului” (T), semnal auditiv
care va orienta preșcolarii spre a face ordine la măsuţe (R) și a încheia lucrul.
Se vor analiza și aprecia produsele activității copiilor(rachete confecționate) și apoi se va
completa stația din spațiu a astronautului, cu rachetele construite și reparate obținute, ca
finalitate a situației de învățare(DOS).
Apoi, imitând mersul astronautului(T) se îndreaptă spre grupul sanitar pentru a dovedi că
sunt adevăraţi prieteni ai curăţeniei (R).
După întoarcerea în sala de grupă, copiii se vor așeza pe scăunele, iar educatoarea îi va
orienta spre a exprima părerile din perspectiva ajutorului dat astronautului. În acest context,
copiii vor afla de la John că, încă nu a decolat cu rachetele realizate de ei la activitatea
precedentă, spre Planeta lui Pământ, deoarece este încă trist și că a uitat, ordinea planetelor din
Sistemul Solar, și nu poate pleca spre planeta lui de acasă Pământ, pretext ce activează
preșcolarii în activitatea următoare.
Educatoarea va atrage atenția copiilor cu privire la ecusoanele de pe pieptul fiecăruia, în
acest fel realizându-se repartizarea copiilor pe centre: copiii cu ecusoanele-„Meteoriți și
comete” vor lucra la centrul Construcții, copiii cu ecusoane„ Astronauți” se vor îndrepta către
centrul Bibliotecă, iar preșcolarii care au ecusoane ,,Planeta Pământ” în piept vor lucra la
centrul Artă. Zburând ușor ca stelele(T), copiii se vor îndrepta spre centrul Construcții, acolo
unde vor construi cu ajutorul scobitorilor și a unor biluțe din plastilină, constelațiile conform
jetoanelor pentru a reface drumul către casă pentru astronautul John, la centrul Bibliotecă,
preșcolarii trebuie să confecționeze cartea Sistemului Solar, realizând astfel un ghid pentru
astronaut. Fiecare va realiza pagini din cartea planetelor, unind punctele punctate pentru a
forma cuvinte, constelații din Cosmos. Așezarea corespunzătoare a componentelor cărții va fi
menționată de educatoare( unirea cu șnur a primei coperți roșii cu foile de lucru cu cuvinte, apoi
ultima coperta este cea albastră), iar la centrul Artă, copiii trebuie să picteze planeta Pâmânt,
folosindu-se de materialele necesare: pietre , pensoane, acuarele, apă și pahare, astfel vor
realiza, casa lui John, unde locuiește.
432
SUCEAVA 2024
Înainte de începerea activității pe centre, educatoarea le propune copiilor să desfășoare câteva

exerciții de încălzire a mușchilor mâinilor:„Ne jucăm , ne jucăm, Coatele noi le mișcăm. Mâna
lebădă o fac, Care dă mereu din cap. Lebedele în jur privesc. Mâinele eu le rotesc. Șterge tabla
uite-așa, Să putem iar desena. Degetele-mi sunt petale. Le desfac ca la o floare!”În timpul
lucrului la centre se va urmări modul în care fiecare copil realizează sarcinile, utilizând corect
instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție. După finalizarea sarcinilor pe centre,
copiii sunt atenționați că urmează succesiv, finalizarea lucrărilor și efectuarea ordinii la măsuțe
și spălatul mânuțelor(R). Se vor analiza rezultatele muncii pe centre și apoi se va completa
spațiul cosmic din decor, cu produsele obținute, ca finalitate a secvenței de activitate(ALA1).
La final se vor fixa cunoștințele copiilor cu privire la activitatea desfășurată, folosind
tehnica diamantului, care presupune completarea în ordine crescătoare și descrescătoare a
compartimentelor unei scheme sub formă de diamant, cu cuvinte și jetoane ce reprezintă sinteza
poveștii prezentate.Pentru completarea diamantului, copiii vor găsi câte un plic cu întrebări, pe
fiecare spațiu gol al acestuia(anexă).
Astronautul John este bucuros că s-a întors acasă, reușind astfel să finalizeze povestea.
Pentru a marca momentul de bucurie se va cânta („Dacă vesel se trăiește, fă așa (imită mișcarea
cometelor) / Dacă vesel se trăiește fă așa (imită mișcarea meteoriților) / Dacă vesel se trăiește
unul altuia zâmbește / Planeta se învârtește, uite așa (se învârtesc)”(T)
Activitatea se va încheia într-un mod plăcut, educatoarea aducând aprecieri și laude tuturor
copiilor, pentru modul în care aceștia au participat la activitate.
Preșcolarii vor părăsi sala de grupă zburând cu racheta(T).
433
SUCEAVA 2024
122. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATEA INTEGRATĂ
Prof.înv.preșcolar Opariuc Diana Valentina

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Când, cum și de ce se întâmplă?

TEMA SĂPTĂMÂNII: „Să experimentăm împreună”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Micii cercetători în acțiune”
CATEGORIA DE ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE: activitate integrată
ADE-DȘ-„ Globul de cristal ”-topirea gheții
ADE-DOS – „ Microscopul cercetătorului ” – rulare/lipire
ADE-DȘ – „ Ne jucăm, experimentăm și de știință ne bucurăm”– experimente
➢ Experiment 1- Formarea ceții
➢ Experiment 2-Pictură în lapte
➢ Experiment 3- Piperul fricos și timid
SCOP: Îmbogăţirea sferei de cunoaştere şi a experienţei senzoriale, a deprinderilor practico-

aplicative, prin contactul direct cu elemente ale mediului, în cadrul unor situații de învățare
orientate spre exersarea capacităţilor de observare, cercetare, comparare şi investigare, pe baza
experimentelor efectuate prin utilizarea structurilor analitico–sintetice intelectuale, stimulând
curiozitatea copiilor.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
• să observe modul de topire al gheții în apă, explicând cauzele;
• să realizeze microscopul pentru cercetător, prin rularea și lipirea elementelor date;
• să descopere modul cum se formează ceața, pe baza experimentului, utilizând materialele
puse la dispoziție;
• să analizeze efectele contactului dintre lapte și colorantul alimentar, pe baza experimentului
observat;
• să precizeze modul de îndepărtare a piperului folosind detergentul de vase.
• să sintetizeze cunoştinţele dobândite pe parcursul activităţii prin completarea fişelor de
observaţii, identificând relaţiile cauză – efect pentru fiecare experiment desfăşurat;
• să utilizeze corespunzător instrumentele şi materialele de lucru, respectând indicaţiile
educatoarei;
434
SUCEAVA 2024
a. Metode și procedee: conversația, explicațtia, expunerea, observația, demonstrația,

experimentul, învățarea prin descoperire, învățarea colaborativă, problematizarea, dialogul
instructajul, consultația de grup, aprecierea;
b. Materiale didactice:vase, recipiente, lapte, apă, colorant/tempera, piper, detergent
vase, lanterne, pahare, lupe, halate, ochelari, balon, diplome, cupe, hartă;
c. Mod de organizare: frontal, individual.
Durata: 1 ora
BIBLIOGRAFIE:
▪ ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019.
▪ Chiș, Olga, Glava, Adina, Tîtaru, Lolica, (2014), Piramida cunoașterii, Editura Diamant,
Argeș;
▪ Experimente ştiinţifice pentru copii, Editura Aramis, Bucureşti;
▪ Talban, M., Varzari, E., Cunoaşterea mediului înconjurător şi dezvoltarea vorbirii, Editura
Scenariul activității integrate

Pe versurile melodiei "Iarna a sosit în zori , copiii intră în sala de grupă, care este
transformată într-un laborator științific,
Într-un colț al laboratorului îi așteaptă Micul cercetător care îi invită în lumea
experimentelor și a descoperirilor fascinante. Toate aceste elemente, specifice laboratorului
științific sunt aranjate cu grijă și atenție, creând o atmosferă plină de magie și anticipație,
pregătindu-i pe copii pentru o aventură extraordinară în lumea fascinantă a descoperirilor și a
experimentelor.
Copiii sunt invitați să se așeze în jurul unui glob de cristal, care ascunde misterul gheții
și care promite o călătorie captivantă în lumea sa fermecată, descoperind în interiorul său un
mesaj despre o hartă a provocărilor prin care trebuie să treacă atât cercetătorul cât și licuricii.
Micii cercetători sunt încurajați să examineze cu atenție acest glob magic încercând
diverse metode pentru a topi gheața. În mod surprinzător, folosirea sării și nisipului nu va
produce efectul așteptat, gheața rămânând fermă și solidă, urmând ca apoi să experimenteze
apa fierbinte care îi ajută să obțină harta cu provocări.
După aventura explorării gheții și a surprizelor ascunse, Harta provocărilor le propune să
realizeze o activitate practică pentru a crea un instrument essential în laborator: microscopul!
Educatoarea prezintă modelul și materialele necesare - sticlă de plastic reciclată, carton și
abțibilduri, oferindu-le explicatii clare și detaliate, demonstrând modul de realizare a
instrumentului. Licuricii, în spiritul echipei de cercetare, se așează la mese și încep să
construiască microscoapele, urmând cu atenție modelul prezentat de educatoare. Odată ce
microscoapele sunt finalizate, se prezintă cu mândrie rezultatele și instrumentele lor, ajutând
astfel invățăcelul cercetător să primească diploma de Mare Cercetător.
Copiii sunt felicitați pentru realizarea microscopului și își continuă călătoria de cercetători.
(ADE- DOS- „Microscopul cercetătorului”-rulare/lipire)
Harta provoacă licuricii să experimenteze modul de formare a ceții, folosind lapte, apă,
și lanterna, explicând fenomenul și completând fișa de observație.
435
SUCEAVA 2024
Educatoarea enumeră și descrie fiecare material de pe masă, implicându-i pe copii în

recunoașterea și înțelegerea utilității fiecărui element. Cu pipeta, copiii adăuga câteva picături
de apă în pahar. Observând că nu se întâmplă nimic, se creează o oportunitate de a-i întreba ce
au observat și de a stimula gândirea critică. După adăugarea laptelui, licuricii sunt invitați să
aprindă lanternele pentru a observa schimbările care au loc. Această parte a experimentului
permite să vadă formarea ceții și să înțeleagă fenomenul de condensare ce are loc.( ADE-DȘ –
„ Ne jucăm, învățăm și de iarnă de bucurăm”– experimente-Experiment 1- Formarea
ceții)
Harta provocărilor le propune un alt experiment. Educatoarea împreună cu preșcolarii
observă și descrie materialele precizând utilitatea fiecăruia. Copiii observă culoarea naturală a
laptelui, apoi vor adăuga puțin colorant alimentar de diverse culori, identificând schimbarea
observată. În laptele colorat, copiii vor pune un bețișor de urechi îmbibat în detergent de vase.
Acesta va provoca o reacție spectaculoasă - explozia de culori! Educatoarea îi va întreba pe
copii ce au observat și va îndruma discuția spre rolul detergentului de vase în separarea
culorilor. După experiment, licuricii vor completa fișa de observație, în care vor nota
observațiile și concluziile lor privind rolul detergentului de vase în separarea culorilor și
producerea efectului de explozie de culori.
Prin intermediul acestui experiment, copiii vor înțelege fenomenul de tensiune
superficială și cum se poate descoperi mai ușor calitatea laptelui ( Experiment 2-Pictură în
lapte)
Următorul experiment, este o modalitate minunată de a ilustra cum detergentul de vase
influențează comportamentul piperului și de a evidenția proprietățile sale unice..
Copiii vor adăuga apă în recipient și vor observa că nimic special nu se întâmplă. După
ce adaugă piper deasupra apei, copiii vor observa că niciun efect nu apare. Educatoarea
împreună cu licuricii își vor înmuia degetul în detergentul de vase, iar când va atinge piperul,
acesta va începe să "fugă" sau să se disperseze rapid de la contactul cu detergentul. Acest lucru
va ilustra modul în care detergentul de vase interacționează cu piperul și îl "înlătură". După
experiment, copiii vor completa fișa de observație, notând observațiile și concluziile lor despre
modul în care detergentul de vase a influențat comportamentul piperului.( Experiment 3-
Piperul fricos și timid)
Activitatea se va încheia cu aprecieri privind implicarea copiilor, curajul de a explora și
pentru eforturile depuse în experimentele și activitățile desfășurate. Surpriza finală: balonul
mare care ascunde cupe pentru fiecare dintre copii și diploma pentru "Marele Cercetător", este
o modalitate incredibilă de a sărbători succesul acestei aventuri științifice.
436
SUCEAVA 2024
ÎN LUMEA POVEȘTILOR
Prof. Dutcovici Marinela

Prof. Pamparău Simona
G.P.P. PRICHINDEL SUCEAVA
Tema săptămânală: „Popas în lumea cărților”

Tema activităţii integrate: „În lumea poveștilor ”
A.D.E. – D.Ş. – „Cartea cu povești”- observare

A.L.A. – ,,Lumea poveștilor”- A-desen, Joc de rol-„La bibliotecă”, B- elemente de
comunicare scrisă
A.D.E. – D.E.C – ,,Poienița cu povești”- cântec
Scopul activităţii: extinderea sferei cognitive referitoare la părțile componente ale unei cărți,
redarea acestor componente utilizând achiziţiile tehnico - aplicative în contexte creative,
concomitent cu dezvoltarea deprinderii de a intona corect, expresiv şi omogen un cântec.
❖ să recunoscă părţile componente ale cărții – copertă, cotor, foaie, pagină;
❖ să identifice cu ajutorul analizatorilor însușiri ale cărții ( formă, culoare, greutate, miros etc),
descriind-o;
❖ să enumere trei reguli de utilizare a cărților, valorificând experiența personală;
❖ să compună în mod original și persional spațiul plastic, utilizând tehnica desenului;
❖ să inițieze un dialog dintre bibliotecar și vizitator, utilizând materialele puse la dispoziție;
❖ să traseze elemente grafice pe suport punctat, identificând literele de tipar ale alfabetului;
❖ să reproducă corect exercițiile de cultură vocală;
❖ să interpreteze corect, expresiv și omogen cântecul, respectând tonul, ritmul, semnalul de
început, dicţia şi respiraţia în cânt.
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia și demonstraţia, problematizarea, munca
independentă;
b) Resurse materiale: –carti de diferite mărimi și feluri, fișe de lucru, creioane, rafturi cu
cărți,ecusoane;
c) Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea.
Durata: 45 min.
Bibliografie:
- „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, ED. a II-a revizuită şi
adăugită, M.E.C., Ed V& Integral, Buc, 2005\
437
SUCEAVA 2024
- „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, D.P.H., 2019

- „Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar), Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela
Ionescu, Nicoleta Anghel; Ed. Didactica Publishing House, Buc., 2008
Captarea atenției copiilor se va realiza cu ajutorul elementului surpriză – o carte care
are coperta ruptă, paginile sunt scrise și un emoticon cu o față tristă. . Copii vor purta o discuție
despre ce cred ei că s-a întâmplat cu cartea și vor fi invitați la centrul Ştiinţă, unde vor observa
„Cartea de poveşti”. (ADE: D.Ș -,,Cartea” – observare) Astfel se va prezenta însușirile cărții:
forma, culoarea, cu ce se aseamănă. După prezentarea acestor caracteristici se va realiza sinteza
parțială de către un copil, ajutat de educatoare. Urmează apoi prezentarea părților componente:
copertă față, copertă spate, cotor, foi, pagini. Se realizează a doua sinteză parțială. Se prezintă
apoi copiilor modul de utilizare și regulile de păstrare a unei cărți.
După prezentarea tuturor caracteristicilor se realizează sinteza finală de către copii, cu
ajutor din partea educatoarei printr-o descriere generală a cărții.
Pornind de la descrierea cărții copiii sunt îndemnați să găsească modalități de a repara și
înveseli cartea tristă din grupă. Pentru a realiza tema activității,,Lumea poveștilor” sunt
direcționați spre centrele de lucru. La centrul Artă unde vor avea de desenat castele sau
personaje din povești, copiii care vor merge la centrul Joc de Rol vor avea de inițiat un dialog
dintre un bibliotecar și vizitator, folosind formule de politețe, reguli de comportare cu cărțile.
Iar la centrul Bibliotecă vor avea de trasat elemente elemente grafice pe suport punctat,
identificând literele de tipar ale alfabetului.
Pentru că au descoperit lumea povestilor, lucrările realizate la centrele de lucru vor fi
aduse la centrul Artă pentru a fi folosite ca suport material la activitatea de educație muzicală
cu tema: „Poienița cu povești” (D.E.C) Cu ajutorul acestor materiale li se vor fixa cunoștintele
transmise în activitatea de dimineață, referitoare la prietena lor dragă, cartea. Vor avea loc
exerciții de cultură vocală: exerciţii prevocale, de respirație: „Suflăm fulgii în aer!” (se inspiră
aer în piept și apoi se expiră) , exerciții melodice, prin rostirea unor silabe: „ma, na, la, ta”,
exerciții de dicție și ritmice: „Lu-nă, lu-nă no-uă, ta-ie pâi-nea-n do-uă”, exerciţii vocale
propriu-zise (de emisie şi intonaţie), exerciţii imitative construite pe diferite valori de note:
optimi şi pătrimi: „Imităm calul”: „di-di-di-di”, „Ca rața”: „mac-mac-mac-mac„, ,,Cântecul
trompetei”: „ta-ta-ta-ta-ta-ta-ta-ta”. Se demonstrează exerciţiile, se execută concomitent cu
copiii, urmărind corectitudinea executării.
Apoi, se reamintește titlul cântecului. Educatoarea va familiariza copiii cu textul
cântecului, va intona o dată fără fundal melodic și va explica cuvintele necunoscute. Conținutul
cântecului se expune cu ajutorul unui tablou, care ilustrează elementele principale ale textului.
Cântecul se cântă expresiv, cu dicție de două ori de către educatoare, prima dată exclusiv vocal,
fără fundal.
438
SUCEAVA 2024
Se va cânta, apoi de către copii și educatoare împreună, apoi doar copiii singuri. Unele
fragmente se reiau mai rar, pentru o mai bună înțelegere. Pentru fixare se aplică jocul „Continuă
versul”, prin care se spune un vers și prin tehnica comunicării rotative câte un copil îl va
continua, în cântec.
Activitatea se va încheia cu aprecierea muncii şi eforturilor copiilor la îndeplinirea
sarcinilor.
439
SUCEAVA 2024
124. EDUCAȚIA INTEGRATĂ – AVANTAJE ȘI REZULTATE
Prof. Popovici Andreea

Prof. Tîrnovan Anișoara
„Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți

cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile” - Pestalozzi
Lumea actuală, cea a copiilor noștri, s-a modificat radical față de lumea în care noi ne-
am format. Copilul de grădiniță nu mai este văzut doar ca un receptor de informații, ci este
privit în integralitatea sa, ca ființă umană definită de emoții uneori greu de controlat, de
deprinderi sociale care trebuie încurajate, dar și de abilități cognitive care au nevoie de rafinare.
În educaţie nu există reţete. Există experienţă acumulată, există idei şi teorii bazate pe noi
cercetări, există practici confirmate în timp care şi-au demonstrat avantajele, există valori,
principii, reguli. Pentru că fiecare copil este unic, pentru că fiecare grup de copii este unic,
pentru că fiecare cadru didactic este unic, pentru că fiecare familie este unică e necesar ca pentru
fiecare în parte să se aplice metode specifice de educaţie. De aceea succesul educaţiei se bazează
pe adaptarea demersului educaţional la necesităţile individuale ale fiecărui copil. Orice teorie
devine sterilă dacă nu este însoţită de o practică ce îi poate confirma valoarea. Precum orice
practică devine improvizaţie dacă nu este susţinută de argumente ştiinţifice.
Abordarea integrată a activităților din grădiniță vine să susțină teoria asupra căreia s-au
făcut multe studii, constatându-se faptul că este imperios necesară această abordare pentru a
veni în sprijinul dezvoltării copilului preșcolar sub toate aspectele personalității sale. Integrarea
conținuturilor în procesul de învățare din grădiniță a devenit o strategie ușor aplicabilă dacă ne
gândim la modul în care sunt utilizate strategiilor didactice centrate pe individualizare,
descoperire, cooperare și la modul de evaluare a nivelului de achiziții realizat de fiecare copil.
Prin desfășurarea integrată a activităților din programul unei zile, cadrul didactic va putea găsi
cu ușurință strategiile cele mai eficiente pentru a răspunde nevoilor individuale ale copilului şi
prin care să reușească să încurajeze comportamentul natural, explorator al copilului oferind în
același timp multiple ocazii de stimulare a cooperării și comunicării între copii. La fel de
important pentru cadrele didactice este faptul că prin realizarea unei planificări a activităților
de învățare în sistem integrat se poate demonstra că atenția se îndreaptă mai mult spre
valorificarea potențialului fiecărui copil, spre diversificarea mijloacelor prin care acesta se
poate manifesta liber și mai ales spre o dezvoltare globală a personalității acestuia.
Abordarea integrată a învăţării şi dezvoltării copilului presupune existenţa unui solid
parteneriat şi a concentrării tuturor eforturilor adulţilor asupra necesităţilor şi cerinţelor
individuale ale copilului.
Fiecare copil este unic, iar unicitatea lui reprezintă punctul de plecare în luarea deciziilor
privind dezvoltarea lui ulterioară. Centrarea procesului educaţional asupra copilului este de fapt
argumentul de bază ce susține abordarea integrată a educației în grădiniță și presupune în
esenţă preocuparea permanentă a cadrelor didactice pentru cunoaşterea copilului ca
individualitate şi adaptarea programelor de educaţie la profilul individual al subiectului supus
440
SUCEAVA 2024
educaţiei. Din această perspectivă, considerarea copilului ca un întreg, ca un ansamblu

structurat de trăsături, necesităţi, înclinaţii, potenţialităţi definitorii aflate într-o strînsă
determinare şi relaţionare reciprocă este o condiţie esenţială pentru formarea, prin mijloace
specifice educaţiei, a unei personalităţi integre şi armonioase. Aceasta presupune, în primul
rînd, recunoaşterea copilului ca o individualitate, o personalitate în formare, ale cărei
dimensiuni de manifestare - fizică, spirituală, emoţională, cognitivă, socială , se influenţează
reciproc şi se dezvoltă simultan, fiecare din acestea fiind în egală măsură importantă, facând
obiectul educaţiei timpurii.
Cu cât cunoşti mai bine modul în care învaţă copilul mic, cu atât mai mult îl poţi ajuta
să se dezvolte sănătos. De aceea, în educaţia timpurie, abordarea integrată a conţinuturilor este
o necesitate dată de nevoia firească a copilului mic de a explora mediul înconjurător, fizic şi
social, de a-l cunoaşte şi a-l stăpîni, preocupare ce este pe deplin întâmpinată în condiţiile
structurării integrate a curriculum-ului. Aceasta, deoarece modul natural al copiilor de a învăţa
despre ceea ce îi înconjoară nu este acumularea de cunoştinţe pe domenii ale ştiinţei, ci,
dimpotrivă, integrarea informaţiilor, priceperilor, deprinderilor diverse în jurul unor teme care
le-au stârnit interesul sau a unor elemente de viaţă reală. Studierea integrată a realităţii îi permite
copilului explorarea în mod global a mai multor domenii de cunoaştere, subordonate unor
aspecte particulare ale realităţii înconjurătoare, asigurându-i achiziţia unor concepte şi legităţi
fundamentale, a unor proceduri de lucru şi instrumente de cunoaştere a realului. De asemenea,
abordarea integrată a conţinuturilor educaţiei timpurii permite luarea în considerare a
necesităţilor de cunoaştere a copiilor şi abordarea unor subiecte de interes pentru aceştia în
cadrul unor teme-proiecte mai cuprinzătoare, sugerate de documentele curriculare. De aici se
pot delimita două funcţii ale abordării integrate a conţinuturilor: funcţia de organizare a
cunoaşterii — de integrare a cunoştinţelor într-un ansamblu informaţional, ceea ce asigură o
asimilare mai temeinică, datorită conexiunilor logice favorizate de această abordare, şi funcţia
formativă, dată de achiziţia unor competenţe de obţinere a cunoştinţelor şi de utilizare creatoare
a informaţiei, capacităţi ce vor fi integrate ulterior într-un stil personal de cunoaştere. Această
strategie subliniază importanţa oferirii de către educatoare în mediul educaţional de contexte şi
situaţii de învăţare cât mai diverse, care să solicite implicarea copilului sub cât mai multe
aspecte: cognitiv, emoţional, social, motric. Cu cât contextele de învăţare sunt mai diverse (prin
sarcini, prin materiale, prin mediul fizic, prin modalităţi de interacţiune etc.), cu atât mai
valoroase sunt experienţele de învăţare ale copiilor. Totodată, această diversitate face ca toate
cunoştinţele, deprinderile, capacităţile să fie transferate în contexte diferite şi astfel să se
realizeze conexiunea dintre ele şi dintre elementele realităţii. Învăţarea are loc fie prin sarcini
individuale, fie prin sarcini în perechi sau grupuri mici (când învăţarea reciprocă este foarte
eficientă), fie în grup mare. Fiecare dintre aceste forme de organizare are avantajele ei care sunt
puse în valoare prin utilizarea lor în momentul cel mai oportun, în funcţie de particularităţile
individuale ale copiilor, de obiective, de conţinuturi şi de momentul zilei. Alternarea strategiilor
are ca reper de bază îndeosebi respectarea particularităţile de vârstă şi individuale (pentru unii
copii fiind mai eficiente anumite strategii decât altele), dar şi a obiectivelor şi conţinuturilor
propuse.
Curriculum-ul integrat este expresia modului în care privim dezvoltarea copilului şi gândim
educarea lui. Toate domeniile de dezvoltare sunt intercorelate şi interdependente. Dezvoltarea
într-un domeniu condiţionează dezvoltarea în celelalte domenii. Cunoştinţele, deprinderile,
capacităţile dezvoltate prin fiecare domeniu de dezvoltare se află în strînsă corelaţie şi devin
mai temeinice atunci când activităţile de învăţare sunt realizate prin conţinuturi/teme
441
SUCEAVA 2024
interdisciplinare. Proiectele tematice/ studiile pe diferite teme sunt practici de integrare a ceea
ce copiii învaţă în procesului educaţional.
Așadar se poate concluziona teoretic, faptul că, programele educaţionale oferite în
grădiniță trebuie să identifice şi să utilizeze secvenţe de curriculum care să se adreseze nu doar
dezvoltării cognitive a personalității copilului preșcolar, dar şi celei afective, sociale şi motorii,
astfel încât dezvoltarea într-o anumită latură să susţină şi să stimuleze evoluţia celorlalte laturi
şi a personalităţii ca întreg. Acest lucru presupune din partea cadrelor didactice o preocupare
permanentă de exploatare din perspective multiple a situaţiilor de învăţare create.
De exemplu, activităţi ce urmăresc cu preponderenţă obiective de natură cognitivă ascund
numeroase prilejuri de stimulare afectivă sau dezvoltare morală, identificarea lor ţinând de
flexibilitatea şi creativitatea cadrului didactic.
Caracterul unic al personalităţii copilului este dat şi de specificul necesităţilor individuale
de cunoaştere şi formare ale acestuia, ce sunt considerate din ce în ce mai des în pedagogia
contemporană punctul de start al intervenţiei educaţionale. Contrar concepţiei pedagogice
preşcolare tradiţionale, necesităţile copilului preşcolar nu se rezumă la cele de bază, fiziologice
sau privind protecţia şi îngrijirea, ci parcurg întreg registrul necesităţilor fundamentale ale
fiinţei umane: necesităţi afective (de dragoste, sentimentul apartenenţei şi al valorii personale),
de cunoaştere, de acţiune şi de afirmare a individualităţii.
În practica educațională proiectarea integrată a curriculum-ului este considerată o
strategie modernă cu reale și concludente valențe formative și educative pentru preșcolari.
Structurarea conținuturilor oferă cadrelor didactice o libertate de decizie aproape deplina cu
privire la tipurile de conținuturi pe care să le ofere copiilor și o autonomie sensibil egală în
privința metodologiei de propunere a acestor conținuturi. Planificarea pe teme și încurajarea
utilizării metodei proiectelor în activitățile didactice cu preșcolarii sunt inițiative ce explicitează
și facilitează acest demers al abordării integrate a curriculum-ului. Prin desfășurarea procesului
didactic în sistem integrat, abordarea realității se face printr-un demers global, granițele dintre
categoriile și tipurile de activități dispar, se contopesc într-un scenariu unitar și de cele mai
multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe, evident,
conținuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora și
atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Exemplu de abordare integrată a curriculum-ului, prin proiecte tematice și avantajele acestei
abordări:
PENTRU PĂRINŢI
• Părinţii sunt implicaţi şi împărtăşesc din experienţa lor în cadrul diferitelor activităţi ale
grupei.
• Părinţii înţeleg modul de abordare a învăţării la copii şi sprijină dezvoltarea acestora în
acelaşi mod în afara grădiniţei.
PENTRU CADRE DIDACTICE
• Cadrele didactice sunt stimulate de conţinutul mereu nou şi de posibilităţile foarte interesante,
de metodologii didactice noi.
• Se concentrează asupra unei teme în jurul căreia să dezvolte predarea/învăţarea, să-şi
organizeze propria gîndire şi planificare, identifică şi elaborează experienţe de învăţare care
susţin scopurile educaţionale urmărite.
442
SUCEAVA 2024
• Au posibilitatea să prezinte tema în desfăşurare, profund, acordând tuturor copiilor şansa de

a învăţa prin cercetare și descoperire de noi cunoștințe prin eforturi proprii. Aceasta se obţine
prin folosirea unei varietăţi de activităţi şi prin crearea conexiunilor între ele.
• Sunt solicitate să anticipeze situaţii delicate apărute în procesul studierii unei teme, fiind
stimulate să genereze idei originale pentru activităţi diverse cu conținuturi noi.
PENTRU COPII
• Oferă un caracter sistemic cunoştinţelor şi abilităţilor.
• Creează oportunităţi pentru ca să ajungă la informaţie pe căi diferite; copiii abordează tema
potrivit cu stilul propriu de învăţare.
• Este satisfăcută dorinţa de cunoaştere, corespunde necesităţii de a fi antrenaţi prin utilizarea
tuturor abilităţilor cognitive, afective şi estetice în căutarea răspunsurilor, în descifrarea unei
teorii.
• Sunt implicaţi în experienţe de învăţare variate, în învăţarea prin colaborare și în echipă cu
colegii.
• Sunt respectate interesele schimbătoare ale copilului.
• Satisface necesităţile unor grupuri de vârste diferite şi niveluri de dezvoltare diverse, a unor
copii ale căror interese şi necesităţi variază.
• Copiilor li se recunoaşte capacitatea de gîndire originală, competenţa şi li se permit noi căi
de a-şi dobîndi cunoştinţele.
Un astfel de model integrat de predare, atunci cînd este pregătit şi aplicat cu grijă, poate conduce
la constituirea unei comunităţi de copii în care ei se preocupă de:
– organizarea grupului;
– efectuează asocieri intelectuale interesante;
– dezvoltă deprinderi de comunicare şi dialog;
– dezvoltă deprinderi de lucru în grup, etc.
Harta proiectului stabilește cu destulă claritate demersurile educatoarei pentru
stabilirea programelor saptămânale și zilnice , a tematicilor activităților precum și a
conținuturilor acrstora.
Bibliografie:
➢ Baranov, Maria, Individualizarea din perspectiva multiplelor inteligenţe.(2005) Epigraf;
➢ Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019;
➢ Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), ,,Activitatea integrată în
➢ Ezechil Liliana, Lăzărescu Mihaela, (2011), ”Laborator”, Ed. VαI Integral, București
443
SUCEAVA 2024
125. EDUCAȚIA FINANCIARĂ ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. înv. preșcolar Schipor Lăcrămioara-Paraschiva

Școala Gimnazială nr. 1 Vicovu de Sus, GPN nr. 1, Vicovu de Sus, Suceava
Educația timpurie se referă la dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității

copilului, în funcție de ritmul propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea creativă și
autonomă a acestuia, precum și capacitatea de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul,
pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini și conduite noi.
Cunoașterea lumii se construiește individual, printr-un proces în care subiectivismul
interacționează cu informațiile, modificându-și schemele cognitive pentru a da sens cunoașterii
sale. Trebuie să îi încurajăm să citească, să se implice în jocuri de memorie, să comunice, să
pună întrebări și să exploreze natura și mediul înconjurator. Astfel, se va dezvolta o minte
sănătoasă într-un corp sănătos, ceea ce le permite copiilor să obțină performanțele școlare
dorite. Fiind prima etapă de educație formală a copiilor, educația timpurie are un impact
semnificativ asupra dezvoltării armonioase a acestora. Datorită unei educații timpurii potrivite,
copiii vor avea un succes mai mare la școală, la locul de muncă și în contextul social. Când sunt
mici, copiii sunt capabili să absoarbă mai multe informații și să deprindă noi abilități. De aceea
este important să nu neglijăm rolul educației timpurii, ci să începem dezvoltarea și formarea
abilităților la copii de la o vârstă timpurie.
Educația timpurie este prima etapă a sistemului educațional. Aceasta cuprinde
multitudinea experiențelor de învățare și dezvoltare a copiilor de la 0 la 6 ani. Cuprinzând
perioada în care copilul crește rapid, educația timpurie este esențială în formarea copilului şi în
dezvoltarea lui în adultul de mai târziu.
Provocările lumii actuale, corelate cu aprecierea lipsită de substanţă a unor situaţii de
viaţă socială, precum şi neparticiparea la o formă de minimă educaţie financiară, au condus, în
numeroase situaţii, la atitudini şi comportamente indezirabile, în raport cu munca, cu banii, cu
bugetul de economii/de cheltuieli şi, nu de puţine ori, la consecinţe majore, sub forma unor
dezechilibre care au afectat persoane și familii.
Datorită elementelor jucăușe și interactive, copiii sunt motivați să exploreze în
continuare anumite subiecte și să învețe lucruri noi. De asemenea, jocurile stimulează
creativitatea, comunicarea și spiritul inovativ al copiilor. Jocul reprezintă o metodă atractivă de
a aborda teme educaționale într-un context relaxant și distractiv. Cea mai bună cale de a-l face
pe copil să înțeleagă din ce în ce mai bine valoarea banilor este să vorbim cu el despre aceasta
în mod natural, în viața de zi cu zi.
Scopul este să le dezvoltăm copiilor un coeficient de inteligență financiară. Să îi ajutăm
să-și dezvolte autonomia gestionării înțelepte a finanțelor, indiferent dacă sunt valori mici sau
mari. Copiii trebuie lăsați să îi gestioneze singuri, să îi organizeze și să îi cheltuiască așa cum
aleg ei și, bineînțeles, pregătiți să își asume consecințele deciziilor luate. Făcând lucrurile
acestea în copilărie, le oferim celor mici o fundație sănătoasă pentru viață. Ei ajung să fie
conștienți de propria valoare, de măreția lor interioară și de faptul că pot să își transforme visele
în realitate.În cadrul grădiniței noțiunile de educație financiară pot fi introduse prin: jocuri
matematice în care să fie folosite monedele sau bancnotele, în funcție de nivelul de dezvoltare
psiho-individuală, cu sarcina de a recunoaște banii și valoarea acestora (cât pot cumpăra?) –
exemple de joc: ”De-a magazinul”, ”La piață”; jocuri de rol în funcție de proiecte tematice și
cele săptămânale în care să fie introduși bani – exemple de joc: ”De-a magazinul”, ”De-a
444
SUCEAVA 2024
florăria”, ”La piață”, ”La magazinul de jucării”; fișe de lucru pentru activitățile matematice , în
care sarcina este de a descoperi forma corectă a unei monede, de a colora monedele cu valoare
mai mare. Fără o înţelegere generală a conceptelor financiare, nu putem face alegeri înţelepte
în plan financiar: nu suntem deschişi către economisire şi nu ştim cum ne poate ajuta acest
comportament pe viitor. Nu ştim să facem investiţii, nu înțelegem cum şi când putem accesa un
împrumut, nu înţelegem termenii financiari prezenţi într-un contract al unei entităţi financiare.
Discuţiile despre bani devin importante pe măsură ce un copil creşte. “Băieţelul meu obişnuieşte
să ne ceară să-i cumpărăm orice jucărie vede în reclame la TV. Ceea ce ne este fizic imposibil,
plus că nu vrem să-l obişnuim că orice vede trebuie doar să ceară şi va avea”, sunt vorbele unei
mămici, de la care am pornit alegerea opţionalului. Nu toţi părinţii vor să discute însă cu copiii
despre bani, întrebându-se dacă nu e cumva prea devreme pentru asta. Personal cred că astfel
de discuţii pot fi începute de când copilul este mic, în special atunci când începe să ceară lucruri.
El trebuie să realizeze că toate acele lucruri costă bani şi nu pot fi pur şi simplu luate din
magazin. Astfel, poate începe să înţeleagă importanţa şi utilitatea banilor. Centrată pe copil,
noua abordare a educației propune teme din realitatea de zi cu zi, teme pragmatice și în
concordanță cu interesele și necesitățile preșcolarilor. Astfel prin abordarea unui opțional de
educație financiară ne propunem să abordăm teme atractive, pragmatice și de mare interes,
printr-o manieră de joc... Prin joc, copilul învață dezvoltându-se ca viitor adult.
Alte exemple de jocuri care ajută copiii la educația financiară: jocuri matematice –
oricare ar fi nivelul de dificultate potrivit vârstei copilului, pentru a sedimenta corect noțiunile
de educație financiară, copilul trebuie să știe să aplice corect matematica. Trebuie alele jocuri
cu focus pe adunări și scăderi, toate într-o manieră distractivă, profesorul având rol doar pentru
a ghida; jocuri de rol – există numeroase alte jocuri care îi ajută pe copii să devină responsabili
din punct de vedere financiar, iar cele mai potrivite sunt de negustorie sau cumpărături la piață,
magazin, casier sau operator la bancă.
Bibliografie:
o EVSEEV, Ivan, (1994) Jocurile tradiționale de copii, Editura Excelsior, Timișoara;

o TĂTARU, L., COSTE, M., MARC, A., GOIA, B., WEISS, P., ȘTEFAN-BÂRDEA, A. (2017)
De la joc la… educație financiară – exemplu de bune practice, EdituraDiamant;
445
SUCEAVA 2024
Prof. Șelet Elena

GPP. Căsuța Piticilor – Gura Humorului
Nivelul de vârstă/ Grupa: nivelul I / grupa mică

Tema anuală de învăţare: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?
Tema săptămânală: „Animale domestice”
Tema activităţii integrate:,,În curtea bunicilor”
ADE: DŞ,, În curtea bunicilor”– joc exercițiu
DOS- ”Să ne ajutăm bunicii”- confecție
Scopul activităţii: Exersarea și consolidarea cunoștințelor matematice, utilizând structuri
analitico-sintetice și practic-aplicative specifice lumii tradiționale a satului.
- să rezolve sarcinile cu conţinut matematic utilizând numerația în concentrul 1-3;
- să raporteze cantitatea la număr și numărul la cantitate, verbalizând acțiunile întreprinse;
- să grupeze obiectele după diferite criterii: formă, mărime, culoare;
- să compare grupe de obiecte, apreciind global, cantitatea (mai multe, mai puține);
- să confecționeze adăpostul pentru animale și gardul curții utilizând materiale variate;
- să mototolească hârtia creponată;
- să decoreze, prin lipire, crengile pentru umbrar;;
- să valorifice pe tot parcursul activităţii cunoştinţele anterioare îmbogăţindu-şi experienţa
cognitivă, psiho-motrică, estetică și socială.
a) Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstrația, munca
independentă;
b) Resurse materiale: Machetă cu casa bunicilor, ecusoane cu adăpost, gard și copaci, bucăți
de polistiren, lame de lemn, aracet, crengi, hârtie creponată, jetoane cu cifre 1-3 atașate de
figurine de animale, stimulente dulci .
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Bibliografie:
- „Curriculum pentru educație timpurie” ( 2019)
- Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), ,,Activitatea integrată în
grădiniță’’, Ed. Did. Publishing House, București
- Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa ,(2010),, Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar) , Ed. Diamant, Piteşti
Activitatea va debuta cu descoperirea unei foarte frumoase case tradiționale, cu un teren
mare și multe animale împrăștiate pe câmp; în fața casei stau bunicul și cu bunica ( păpuși ),
îmbrăcați în costume tradiționale;
Educatoarea va discuta cu copiii despre frumusețea casei cu cerdac de lemn și acoperiș
cu șindrilă, vârsta înaintată a bunicilor, îmbrăcămintea tradițională a acestora și mulțimea de
animale domestice care se vede pe câmpul de lângă casă.
446
SUCEAVA 2024
De asemenea, educatoarea va încerca să descopere împreună cu copiii ce lipsește din
gospodăria bunicilor? ( un adăpost pentru animale, un gard pentru curte și copaci pentru umbră).
Copiilor li se va povesti că bunicii sunt persoane în vârstă, au mai puțină putere de
muncă și au nevoie de ajutor pentru a aduna animalele în curte; cu siguranță copiii vor dori să
fie de ajutor și atunci vor fi îndrumați către mesele care conțin material ajutător (DOS);
mobilierul va fi așezat sub forma literei U; pe o latură copiii vor avea lame din lemn și aracet,
pe altă latură vor avea polistiren decupat sub forme geometrice plate și aracet și pe ultima latură
copiii vor găsi crengi, hârtie creponată și alte vase întinse tot cu aracet.
Mai întâi, copiii vor trece în șir pe lângă toate materialele și educatoarea le va explica
ce urmează să lucreze; pentru ca fiecare copil să se gândească bine ce va lucra, întreaga grupă
va ocoli în pas vioi mobilierul aranjat și va executa mișcările jocului-tranziție: ”Merge moșul
pe cărare:”Merge moșul pe cărare, cu pași mari că-i bătrân tare!
Și tăticul după el, că e tânăr, voinicel”
Și copilul fuge iute, ca să-ajungă -n vârf de munte!”
După ce s-a gândit unde dorește să lucreze, fiecare copil va cere un ecuson din coș (
adăpost, gard, copac) și se va îndrepta către un loc de lucru. La mesele alese copiii vor lipi prin
încrucișare lame de lemn de culori diferite pentru confecționarea gardului, vor lipi formele de
polistiren și prin alăturare și prin suprapunere pentru a confecționa un adăpost pentru animale
și vor mototoli hârtie creponată, după care vor înmuia crengile în aracet, apoi în hârtie verde
pentru a obține copaci care vor asigura umbra în curte.
Pregătirea mânuțelor se va face cu ajutorul jocului”Două păsărele”;
”Două păsărele, stau în cuibul lor și dorm liniștite.
Una se trezește, vesel ciripește și în zbor pornește!
Zboară printre tei, vine în cuibul ei;
Alta se trezește, vesel ciripește și în zbor pornește!
Zboară printre tei, vine în cuibul ei;
Pornesc amândouă, ciripesc de zor
Și apoi spre seară, dând din aripioare, vin în cuibul lor.”
În timpul lucrului educatoarea va discuta cu copiii (DOS + DS) despre forma bucăților
de polistiren, mărimea acestora, culoarea scândurilor pentru gard și combinarea acestora, apoi
va compara grupele de obiecte, apreciind global unde sunt mai multe/mai puţine, rezolvând
astfel sarcini ale jocului exercițiu.
Realizările copiilor vor completa gospodăria bunicilor: adăpostul, gardul și copacii
vor fi fixați în machetă, copiii vor face curățenie la locul de lucru, după care se vor așeza pe
scăunele, în semicerc cu fața la lucrarea obținută.
Educatoarea va aprecia fiecare lucrare și va discuta cu copiii despre ce urmează să mai
facă: bunicii sunt bătrâni și adunarea animalelor este o activitate grea pentru ei, de aceea copiii
vor fi bucuroși să aducă animalele de pe câmp și să le așeze în gospodărie.
Pentru a rezolva și această problemă, copiii vor fi invitați să aleagă câte o miniatură-
animal de pe câmp, să o studieze cu atenție și să se așeze înapoi pe scunel; T- tranziție ”Merg
ca ....”pentru ca deplasarea să fie mai veselă, copiii vor merge până la câmp ca un cal la trap și
de la câmp pe scăunel ca un pisoi leneș.
După studierea animalelor copiii vor descoperi că acestea au o etichetă cu o cifră; ( DS)
se va discuta acest aspect și se va lua hotărârea ca fiecare animal să fie așezat ca număr în
funcție de acea etichetă: Jocul se va desfășura după următorul exemplu: fiecare copil, pe rând,
se va ridica, va spune colegilor cum se numește animalul pe care l-a ales, va spune ce cifră este
pe etichetă și va așeza animalul în curte; dacă pe etichetă este cifra 1, animalul va fi singur în
curte(calul); va urma alt copil care va avea o văcuță cu etichetă cu cifra 2; copilul care are și el
o văcuță va veni și ambii copii vor așeza văcuțele în curte, una lângă alta și le vor număra pentru
447
SUCEAVA 2024
a se asigura că nu au greșit; vor urma trei oițe, un cățel, o pisică, trei găini, doi purcei, etc. La
fiecare animal, educatoarea îi va întreba pe copii care este motivul pentru care bunicii doresc
să îl aibă în gospodărie: cară greutăți, dau lapte, ouă, pui, etc.
La finalul activității se va discuta și despre munca zilnică de îngrijire a animalelor și
despre faptul că acei copii care au bunici la sat, cu animale în curte, ar trebui să meargă să îi
ajute din când în când. Aprecierile educatoarei se vor referi la ajutorul pe care copiii l-au oferit
bunicilor, la frumoasele rezultate obținute, la felul în care copiii au colaborat și au dialogat și
vor fi completate de o prăjitură servită copiilor de una din bunicile copiilor .
448
SUCEAVA 2024
127. ACTIVITĂȚILE INTEGRATE ȘI EFICIENȚA LOR ÎN ACTUL DIDACTIC
Prof. Răescu Milica/ prof. Sidor Anamaria

Liceul Tehnologic Nr. 1, G.P.P.,,Căsuța piticilor”Câmpulung Moldovenesc
Învățământul preșcolar este într-o continuă evoluție și adaptare pentru a răspunde

nevoilor și cerințelor schimbătoare ale societății și ale copiilor. Acesta se concentrează nu doar
pe pregătirea copiilor pentru școală, ci și pe dezvoltarea lor holistică, incluzând aspecte
cognitive, emoționale, sociale și fizice.
Predarea integrată a cunoștințelor este o abordare modernă în educație, care urmărește
să îmbine conținuturile și să ofere o învățare mai amplă și mai contextualizată. Această
abordare încurajează integrarea diferitelor domenii de cunoaștere și abilități într-un cadru
unitar, astfel încât copiii să poată înțelege mai bine conexiunile și relațiile dintre diferitele
aspecte ale lumii înconjurătoare.
Această abordare oferă oportunitatea de a dezvolta abilități și competențe complexe,
precum gândirea critică, rezolvarea problemelor, comunicarea și colaborarea, într-un mod care
să fie relevant pentru nevoile și interesele individuale ale copiilor.Prin intermediul activităților
integrate, copiii sunt încurajați să exploreze, să descopere și să-și construiască înțelegerea lumii
înconjurătoare într-un mod holistic și plin de sens. Aceste activități pot fi planificate și
structurate de educatori în funcție de nevoile și interesele grupului de copii sau pot fi inițiate și
dezvoltate în mod spontan de către copii, sub îndrumarea adultului.
Integrarea, ca sintagmă, este explicată ca revenirea în același loc, în aceeași activitate,
a mai multor activități de tip succesiv, care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însușirea
conținuturilor, la realizarea în practică a proiectului didactic propus.
Prin integrarea activităților, granițele dintre disciplinele tradiționale, cum ar fi
matematica, științele naturii, limba și literatura, artele vizuale etc., devin mai flexibile sau chiar
dispar, iar acestea sunt abordate într-un mod interconectat și interdisciplinar. În acest mod,
copiii sunt încurajați să facă legături și să descopere conexiuni între diferitele aspecte ale
cunoașterii și ale lumii înconjurătoare.
Această metodă, a predării integrate, nu poate fi abordată fără referire la predarea
tematică care are la bază transmiterea cunoștintelor grupate pe subiecte sau unități tematice.
Predarea tematică se concretizează printr-o planificare pe termen lung sau scurt care reflectă
relațiile dintre tema propusă, domeniile de cunoaștere și ariile de stimulare. Această planificare
trebuie să fie flexibilă, deschisă adaptării la evenimente speciale și presupune capacitatea
educatoarei de modelare la schimbările care pot interveni, determinate de interesele copiilor.
Programa activităților instructiv-educative ofera libertate educatoarelor pentru a-si
alege tipurile de activitati, metodele si conținuturile în acord cu nivelul și interesele copiilor din
grupă, dar și în funcție de experiența, abilitățile și dorința de înnoire proprie fiecăreia.
Procesul instructiv-educativ din grădiniță oferă educatoarelor oportunitatea de a-și
folosi experiența și creativitatea pentru a dezvolta activități educative relevante și interesante
pentru copii. Abordarea integrată și complexă a conținuturilor în cadrul acestui proces este
esențială pentru a oferi copiilor oportunități de învățare stimulante și bogate.
Integrarea este o manierǎ de organizare oarecum similarǎ cu interdisciplinaritatea, în
sensul cǎ obiectivele învǎțării au ca referințǎ nu o categorie de activitate, ci o tematicǎ unitarǎ,
comunǎ mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii între cele două concepte și sǎ
identificǎm interdisciplinaritatea (ca o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii)
SUCEAVA 2024
cu integrarea (ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de
activitate si grupează cunoașterea în funcție de tema propusă de educatoare ori de copii).
În codul activităților integrate, abordarea realității se face printr-un demers global,
granițele dintre categoriile și tipurile de activități dispar, se contopesc într-un scenariu unitar și
de cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă investigatǎ cu mijloacele diferitelor științe,
evident, conținuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii
acestora și atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
Activitățile integrate vor fi cele prezente în planificarea calendaristicǎ, proiectate
conform planului de învǎțǎmânt, orarului aferent nivelului de vârstǎ, susținute de experiența
cadrului didactic. Educatoarea organizează și desfașoară activități integrate generate de
subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activități pot fi desfășurate integrat
dupa un scenariu elaborat de educatoare , sub forma unei povestiri, incluzând un element
surpriză ( întâlnirea cu un personaj, vizita unei persoane adulte, prezența unui animal, o
întamplare trăitǎ sau imaginatǎ, un eveniment social sau eveniment special petrecut în familie,
sosirea poștașului cu o scrisoare, primirea unui mesaj pe telefon etc).
Scenariul educatoarei îi orienteazǎ pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă
posibilitatea alegerii domeniilor de învǎțare și a materialelor. Varietatea acestora încurajează
copiii sǎ observe, sǎ gândească, sǎ-si exprime ideile, sǎ interpreteze date, sǎ facă predicții.
Activitățile din grădiniță pot fi desfășurate integrat dupa scenarii zilnice cu generice
distincte care reunesc activități comune și la alegere dar din zona respectivă sau prin care se
regăsesc fragmentele de activități dintr-o săptămână cu generice de zi, respectând tema
săptămânii.
Atât scenariile zilnice, cât și cele săptămânale oferă un cadru flexibil și adaptabil pentru
planificarea și desfășurarea activităților educaționale în grădiniță, încurajând integrarea și
interconectarea diferitelor activități și domenii de cunoaștere într-un mod relevant și stimulant
pentru copii.
Oferim în continuare o exemplificare:
Nivelul/ grupa- II (5-6 ani)/ grupa mare
Tema anuală de învăţare:”Cine sunt/suntem?”
Tema proiectului: „Despre Bucovina şi bucovineni”
Tema activităţii: “Azi la noi e șezătoare!”
ALA I- “Hai cu noi la şezătoare!
ADE-DLC - “Despre Bucovina şi bucovineni”- convorbire
ARTĂ -“Decorăm obiecte de artizanat”- pictură
BIBLIOTECĂ- “Carte despere Bucovina”-puzzle, lipire, elemente de comunicare scrisă
ŞTIINȚĂ- “Ocupaţiile bucovinenilor”-fişă individuală
Scopul activităţii:-verificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor referitoare la zona
Bucovinei ( așezare, relief, ocupații, obiceiuri) prin valorificarea situaţiilor de învăţare
interactivă, aparţinând unor domenii diferite ale cunoaşterii, precum şi a capacităţii de
exprimare a gândurilor şi impresiilor prin intermediul limbajului artistic.
✓ să răspundă corect din punct de vedere gramatical;
✓ să asculte răspunsurile celorlalţi, intervenind pentru a le completa sau corecta;
✓ să intervieveze colegii din grupă pe baza temei activităţii;
✓ să lipească imaginile reconstituite;
✓ să realizeze o carte cu imaginile reconstituite;
✓ să scrie cuvinte după model;
✓ să rezolve corect sarcinile propuse în fişele de lucru;
SUCEAVA 2024
✓ să decoreze obiecte de artizanat cu elementele grafice învăţate;
STRATEGII DIDACTICE
a) Metode şi procedee:conversaţia, explicaţia, expunerea, exerciţiul, munca independentă, puzzle,
jocul,”turul galeriei”, „interviul”, „diamantul”;
b) Resurse material: obiecte de artizanat (covoare, ştergare, ulcioare, străchini), costume populare,
imagini, fişe, carioca, creioane colorate, fotografii, computer, cd-uri;
c) Forma de organizare: frontal, pe grupe, individual;
d) Elemente de joc: elementul surpriză, aplauzele, mişcarea.
Ziua începe prin descoperirea materialelor de la centrul tematic, din sala de grupă şi se
discută despre modul în care sunt îmbrăcaţi copiii (costume populare). Tot aici se descoperă şi
prezenţa unei fetiţe, pe nume Măriuca, care este tristă deoarece mama ei este plecată la Dorna
să vândă obiecte de artizanat, obiecte lucrate manual, în gospodări aproprie. Aceasta i-a lăsat
un bilet copilei în care o roagă să o ajute la treburile din gospodărie şi să nu uite să se pregătească
pentru şcoală, la activitatea opţională “Obiceiuri şi tradiţii din Bucovina”. Educatoarea o
linişteşte pe fetiţă şi propune copiilor să o ajute, organizănd o şezătoare.
Deoarece fetiţa pare nedumerită în ceea ce priveşte cunoştinţele despre zona natală,
educatoarea propune copiilor să dialogheze în continuare pe tema “Despre Bucovina şi
bucovineni” (DLC)- moment în care se desfăşoară convorbirea după un plan de întrebări,
referitoare la aşezarea şi relieful Bucovinei, ocupaţii, obiceiuri şi portul popular bucovinean.
Activitatea continuă cu audierea cântecului „Bucovină-mândră floare” (T), după care
preşcolarii sunt invitaţi să o ajute în pe Măriuca.
Copiii sunt grupaţi în trei subgrupe, în funcţie de simbolul extras cu ajutorul procedeului
“Mâna oarbă”.
La centrul “Bibliotecă” vor realiza o “Carte despre Bucovina”, copiii reconstituie
imagini, lipesc piesele de puzzle pe foi, şi scriu după model titlul imaginii reconstituite.
La centrul „Ştiinţă” copiii rezolvă sarcinile unei fişe de lucru, având de realizat asociaţii
între personajele de pe fişă şi ocupaţiile bucovinenilor.
La centrul „Artă” copiii o ajută pe Măriuca să decoreze străchini, aşa cum a rugat-o
mama ei.
După finalizarea lucrărilor, copiii le vor aşeza la expoziţie, apoi o vor ruga pe Măriuca
să le studieze pentru a descoperi frumuseţile locurilor natale.
Pentru a anima atmosfera activitatea continuă cu “Hora Câmpulungului” (T), preșcolarii
demonstrându-i fetiței câțiva pași de dans.
La final, mândri de lucrul ce l-au făcut, cei mici doresc să împărtășească celorlalți colegi
ideile lor, de aceea vor face un tur al galeriei după care vor exprima gânduri despre lucrările
realizate și despre rezultatul muncii lor.
Activitatea va continuă cu jocul “De-a reporterii”, copiii- reporteri având ca sarcină de
intervievat colegii din grupă pe tema ”Despre Bucovina şi bucovineni”.
Evaluarea activităţii se va realiza cu ajutorul metodei “diamantul”, moment în care
copiii răspund la întrebările puse de educatoare prin aşezarea imaginilor corespunzătoare.
În încheiere se fac aprecieri generale asupra modului cum s-a desfăşurat activitatea,
Măriuca oferindu-le drept recompensă câte o strachină decorată de ea.
Prin activitățile desfășurate cu preșcolarii aducem un plus de lejeritate și mai multă
coerență procesului de predare –învățare, punând un accent deosebit pe joc ca metodă de bază
a acestui proces. În cadrul lor trebuie să folosim metode interactive care să conducă la sporirea
eficienței muncii didactice de aplicare a transferului de idei.
SUCEAVA 2024
Prin abordarea activităților în formă integrată, educatoarea organizează învățarea ca un
regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înțeleagă, să accepte,și să stimuleze opinii
personale, emoții, sentimente, să fie parteneri în învățare.
În concluzie, putem spune că maniera de lucru prin activități integrate trebuie să aibă în
vedere capacitatea educatoarei de a alege și realiza un ,,liant” de obiective care să conducă la o
activitate plăcută pentru copil.
SUCEAVA 2024
PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE

“ Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi

cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.” ( Pestalozzi)
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile prin
intervenţii reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-şi exerseze
capacitatea de a opta şi de a decide.
Şi ce alt loc mai potrivit decât grădinița putem găsi pentru îndeplinirea acestui scop
nobil? Aici, departe de forfota şi apăsarea cotidianului, copilul intră într-un mediu cald,
protector şi stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei cărţi cu poveşti în care literatura,
muzica, artele plastice, natura, mişcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele şi,
implicit, cu copilul.
Noul Curriculum preșcolar prefigurează două mari tendinţe de schimbare în interiorul
sistemului preşcolar, în acord cu prevederile programului educaţional care porneşte de la ideea
necesităţii îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde
exigenţelor copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează crearea unui mediu educaţional
adecvat, în vederea stimulării continue a învăţării spontane a copilului şi pentru introducerea
acestuia în ambianţa culturală a spaţiului căruia îi aparţine.
De asemenea, noua programă a accentuat ideea de folosire a contextului ludic şi a
învăţării active în stimularea rutei individuale a învăţării, fapt pentru care a propus o abordare
educaţionala diferită. Abordarea educaţională propusă de programa preşcolară se orientează
asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate şi elaborate cu
ajutorul copilului şi în care brainstorming-ul, lucrul în echipă şi acţiunea directă a copilului cu
mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-învăţare.
Metoda proiectelor pune în centru activităţile educative cu caracter integrat şi abordarea
complexă a conţinuturilor şi au ca drept scop principal armonizarea şcolii cu societatea, punând
accent pe acţiune, eficienţă şi independenţă în gândire. Procesul educaţional devine astfel
creativ, complex, interdisciplinar, stimulându-i pe copii în vederea asimilării cunoştinţelor.
Este o strategie de învăţare şi evaluare a cărei caracteristică se concentrează pe efortul deliberat
de cercetare, pe căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de tema propusă.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în
sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară,
comună mai multor categorii. Nu trebuie făcută confuzie între cele două concepte, nu trebuie
identificată interdisciplinaritatea – ca mod de organizare a cunoaşterii – cu integrarea – ca
principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea
în funcţie de tema abordată. Integrarea constă în realizarea în aceeaşi activitate a mai multor
activităţi care conduc la atingerea obiectivelor propuse şi la realizarea în practică a proiectului
ales.
SUCEAVA 2024
Organizarea integrată a conţinuturilor, cu toate avantajele sale, şi-a dovedit dificultăţi şi
limite, mai ales atunci când se doreşte aprofundarea învăţării pe teme sau domenii mai
specializate.
Asfel, se constată lipsa de tradiţie pedagogică a integrării şi în aceeaşi măsură opoziţia
latentă a cadrelor didactice privind tendinţele integratoare. Este dificilă pregătirea cadrelor
didactice care să predea într-o asemenea manieră, sistemul de formare iniţială şi continuă a
acestora fiind, în România, predominant axat pe predarea pe dicipline, în funcţie de
specializarea de pe diploma de absolvire a colegiului sau facultăţii.
Imposibilitatea aprofundării de către copii a cunoaşterii ştiinţifice specializate este un
alt aspect care se înscrie între dificultăţile şi limitele organizării integrate a conţinuturilor.
Integrarea curriculară în grădiniţă:
Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară drept o modalitate
inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea şi organizarea didactică
a conţinuturilor din domenii diferite ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure achiziţia de către
copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală. Conceptul de curriculum integrat, aşa
cum este definit de mai mulţi autori (V. Chiş, Creţu C., Cristea S.) sugerează în primul rând
corelarea conţinuturilor, însă acest demers necesită o abordare curriculară în care punctul de
pornire este cel mai adesea finalitatea urmărită, în funcţie de care sunt alese toate celălalte
componente ale procesului instructiv-educativ.
În practica educaţională recomandarea proiectării integrate a curriculum-ului este
considerată o provocare pe care învăţământul preşcolar şi-a asumat-o atât la nivelul proiectării
documentelor curriculare cât şi la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele
curriculare care organizează activitatea educaţională în învăţământul preşcolar asigură un cadru
normativ care susţine din plin abordarea integrată a curriculum-ului.
Structurarea flexibilă a conţinuturilor oferă cadrelor didactice care lucrează la acest
nivel o libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conţinuturi pe care să le
ofere copiilor şi o autonomie sensibil egală în privinţa metodologiei de propunere a acestor
conţinuturi. Singura reglementare formală este dată de sistemul finalităţilor cu grade diferite de
generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire
şi formare şi, în final, în acţiunea de evaluare a performanţelor învăţării. În plus, promovarea
ideii planificării pe teme şi încurajarea utilizării metodei proiectelor în activităţile didactice cu
preşcolarii sunt iniţiative ce explicitează şi facilitează acest demers al abordării integrate a
curriculum-ului.
Valenţe formative şi provocări ale abordării integrate a curriculum-ului
În planul relaţiilor interpersonale integrarea curriculară şi, în special, metoda proiectelor
încurajează comunicarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; în timpul derulării
proiectelor se dezvoltă un „sens al comunicării” şi o perfecţionare implicită a modurilor de
grupare; elevii devin mai angajaţi şi mai responsabili în procesul învăţării; curriculum-ul
integrat promovează atitudini pozitive. În ce priveşte rolul cadrului didactic, acesta devine un
„facilitator”, mai mult decat o sursă de informaţii.
Luând în considerare aceste avantaje se recomandă abordarea integrată a curriculum-
ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind în acelaşi timp conştienţi de probemele complexe pe
care un atare demers le implică: abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea
curriculară; realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din perspectiva integrată
şi temele abordate clasic; stabilirea modalităţilor de evaluare a performanţelor individuale, mai
ales în situaţia învăţării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor şi aborăarii pe teme
într-o schemă orară coerentă.
SUCEAVA 2024
Este recomandată abordarea integrată a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia,
fiind în acelaşi timp conştienţi de problemele complexe pa care un atare demers le implică: o
foarte bună cunoaştere a principiilor psihopedagogice care stau la baza educaţiei timpurii, o
formare iniţială consistentă în privinţa didacticii preşcolare, abilitate în crearea unor scenarii
originale construite pe temelia oferită de metodologia proprie fiecărei discipline în parte,
realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din perspectiva integrată şi temele
abordate în maniera clasică, stabilirea modalităţilor de evaluare a performanţelor individuale,
mai ales în situaţia învăţării prin cooperare, respectarea planului de învăţământ.
Predarea/învăţarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită
faptului că răspunde unor preocupări privind natura ştiinţei. Cei mai serioşi paşi în predarea
integrată a conţinuturilor s-au făcut în învăţământul preşcolar şi primar. Predarea integrată se
dovedeşte a fi soluţia pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea, cultura, tehnologia.
În predarea/învăţarea conţinuturilor învăţământului preşcolar este din ce în ce mai
prezentă tendinţa de organizare a acestora dintr-o perspectivă integrată. În dilema de acum bine
cunoscută a predării pe discipline de-sine-stătătoare sau pe baza integrării cunoştinţelor în
„câmpuri cognitive integrate” care transced graniţele dintre discipline, a învins, se pare, cea de-
a doua variantă.
Activitatea cu copiii din grădiniţă este modalitatea cea mai importantă de a impune
bazele formării unei asemenea personalitați. Pentru aceasta este necesară o proiectare a
activităţilor centrată pe obiective educaţionale care să creeze posibilitatea abordării flexibile a
conţinuturilor şi respectării intereselor de cunoaştere ale copilului, dar şi particularităţile de
vârstă ale acestuia.Activitatea de proiectare se realizează în funcţie de obiectivele propuse pe
zile, în aşa fel încât să permită crearea unor scenarii de lucru plăcute copiilor, care să-i antreneze
în rezolvarea sarcinilor încredinţate. Se va avea în vedere permanent ca obiectivele propuse să
fie de ordin formativ, dar şi informativ, să nu fie numeroase pentru a permite împletirea şi
realizarea lor.Activitatea de proiectare tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ce se
poate întâmpla în perioada derulării unui proiect şi permite o activitate integrată întru-un
scenariu unic, cu secvenţe zilnice, alcătuite din una-două activităţi integrate, activităţi
desfăşurate pe centre de interes şi activităţi complementare.
În activităţile integrate accentul cade pe activităţile de grup şi nu pe cele cu întreaga
grupă. O idee transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea în funcţie de
tema de interes. În cadrul activităţilor integrate, abordarea realităţii se realizează printr-un
demers global, graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi dispar, acestea contopindu-se
într-un scenariu unitar, în cadrul căruia tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe.
Conţinuturile, cu un subiect comun care urmează a fi dezbătut, sunt parcurse în aceeaşi
măsură şi se realizează obiectivele comportamentale avute în vedere.
Prin abordarea activităţilor în formă integrată, educatoarea organizează învăţarea ca un
regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente, să
fie parteneri în învăţare. Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi
exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în elaborarea unei idei noi, în rezolvarea
sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi câştigând mai multă încredere în sine.
Prin aceste activităţi se pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe formarea de
competenţe practice, pe latura calitativă a formării (informaţii, valori, sentimente, atitudini,
comportamente), pe feed-back-ul pozitiv, pe măsurarea şi aprecierea competenţelor. Se cultivă
independenţa, deschiderea spre inovaţie, emoţiile pozitive, autocontrolul.
Permanent trebuie avute în vedere obiectivele celor două activităţi care trebuie urmărite
în fiecare secvenţă didactică.Integrarea se face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a
SUCEAVA 2024
conţinuturilor corespunzătoare celor două arii curriculare implicate. Evident, conţinuturile
propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii
acestora şi a realizării obiectivelor propuse.
Activităţile integrate se pot desfăşura după scenarii zilnice cu generice distincte care
reunesc activităţile pe domenii experienţiale cu activităţile alese, dar din zona respectivă, sau
prin scenarii în care se regăsesc fragmente de activitate dintr-o săptămână cu generice de zi
respectând tema şi subtema săptămânii.Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată,
educatoarea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile acivităţii zilnice,
pentru ca pe baza acestora să gândească un scenariu al zilei. Scenariul va începe cu motivarea
care să canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor rezolvate. De asemenea,
educatoarea va avea în vedere repartizarea sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare arie de
stimulare-sector-zonă de activitate, în aşa fel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor propuse
de la fiecare activitate.
Condiţia reuşitei unei activităţi integrate o constituie elaborarea atentă a scenariului de
către educatoare, scenariu care poate fi realizat sub forma unei povestiri, a unei întâlniri cu un
personaj surpriză, a vizitei unei persoane adulte, a unui animal, a unui eveniment special.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentu diverse activităţi de grup pe
arii de stimulare. Acest lucru oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor,
încurajând copiii să se manifeste, să observe, să gândească, să investigheze, să facă predicţii,
să exprime idei şi păreri, să-şi asume diverse roluri. La completarea scenariului de un real folos
sunt vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialiştiietc. Tematica acestora este aleasă astfel încât
prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia
educatoarei se află permanent întreaga paletă de activităţi (jocuri şi activităţi alese, activităţi pe
domenii experienţiale, activităţi de dezvoltare personală) şi modalitatea de organizare a
acestora.
În felul acesta, întregul program al zilei reprezintă un tot, un întreg, cu o organizare şi o
structurare a conţinuturilor menite să elimine departajarea pe discipline.
Activităţile integrate lasă mai multă libertate de exprimare şi acţiune atât pentru copil
cât şi pentru educatoare. Copilului i se oferă o gamă largă de oportunităţi pentru a-şi exersa o
învăţare activă. Prin aceste activităţi se aduce un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă
procesului didactic, punându-se accent pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Abordarea integrată este aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă,
flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare,
cercetare şi aplicare practică a celor învăţate.
În concluzie, putem spune că maniera de lucru prin activităţi integrate trebuie să aibă în
vedere capacitatea educatoarei de a alege şi realiza un „liant” de obiective care să conducă la o
Vocaţia, talentul, dorinţa de reuşită care însufleţeşte educatoarea vor face să reuşească
o echilibrată îmbinare a metodelor şi tehnicilor clasice cu cele moderne, pentru binele copiilor.
Bibliografie
1.Curriculum pentru învățământ preșcolar, Bucureşti 2009
2.Ministerul educației și cercetării "Metoda proiectelor la vârstele timpurii" Ed. Miniped.
București 2002
3. Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
SUCEAVA 2024
Prof. Wanzo Irina

G.P.P. „Căsuța piticilor”- Gura Humorului
NIVELUL DE VÂRSTĂ /GRUPA: Nivel I, grupa mijlocie

TEMA ANUALĂ DE INVĂŢARE: ,,Când/ cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII : ,,Bucuriile iernii”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: ,,Sus, pe derdeluș”
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADE - DȘ:Sus, pederdeluș - joc didactic
Cu elemente din DPM -Sus, pe derdeluș - exersarea mersului în diferite formule
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Extinderea sferei de cunoaştere pe baza reprezentărilor acumulate
despre caracteristicile grupelor de obiecte, prin participarea la jocuri construite pe baza unor
strategii didactice diverse.
o Să diferențieze obiectele (bulgări/fulare/sănii) după criteriul mărimii și cantității prin așezarea
la locul indicat;
o Să folosească limbajul mathematic adecvat (mare, mic, multe, puține) completând prin
verbalizare acțiunea din joc;
o Să așeze obiectele în diferite poziții spațiale (înfață, în spate, lângă) valorificând propriile
lucrări;
o Să respecte regulile și sarcinile de joc, așteptându-și rândul la joc;
o Să găsească rezolvarea situațiilor dificile create de către educatoare (greșeli intenționate ale
acesteia);
o Să execute diferite tipuri de mers (pe vârfuri, pe călcâie, pe genunchi și palme), pe un traseu
delimitat ;
o Să-și exprime emoțiile și sentimentele la sfârșit de activitate.
SARCINA DIDACTICĂ: Stabilirea mărimii obiectului indicat prin raportarea la cele două
dimensiuni existente.Gruparea obiectelor în multe și puține.Așezarea obiectelor în spațiu,
după indicații.
REGULILE JOCULUI:
R1: se va alege un obiect: fular, sanie sau bulgăre;
R2: se va preciza mărimea obiectului raportându-se la cele două dimensiuni existente
(mic/mare);
R3: se va așeza obiectul în categoria potrivită (bulgărele mare pe sania mare, bulgărele
mic pe sania mica etc.)
R4: la complicarea jocului, se va așeza obiectul în poziția spațială solicitată (în fața
brăduțului/în spatele casei etc.), iar pentru a ajunge în locul indicat se va executa o varianta de
mers cerută de către educatoare (mers pe vârfuri, mers pe călcâi, mers pe genunchi și palme,
mersul piticului, mersul uriașului, etc.)
ELEMENTE DE JOC: așteptarea, aplauzele, surpriza, încurajările, recompense.
a) Metode și procedee: expunerea,conversația,jocul, demonstrația, explicația, aprecierea.
SUCEAVA 2024
b) Resurse materiale:cartea cu povestea Omului de zăpadă, bulgări, fulare și sănii din
polistiren, machetă cu derdelușul, tunelul;
BIBLIOGRAFIE:
➢ Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
➢ Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga,2002; Metodeinteractive de grup,
ghid metodic, Editura Arves;
➢ Ana Secrieru, Florentina Gaiu, Tincuța Giurcă, 2007, Aspecte teoretice și practice în
abordarea metodei proiectelor la vârstele timpurii, Editura Şcoala Gălățeană.
➢ R.F.I.D.T.
➢ Tabitan, M., Petre, M., Nistor, V., Berescu A.,1976- Jocuri didactice pentru grădinița de copii,
E.D.P, București
Activitatea va debuta cu intrarea copiilor în sala de grupă unde Omul de Zăpadă din
poveste îi va ruga să îl ajute în continuare la amenajarea derdelușului. Educatoarea va citi din
poveste pe rând cerințele jocului ce urmează a fi desfășurat.
Mai întâi educatoarea va intui materialele pregătite, împreună cu copiii; aceștia vor denumi
bulgării, fularele, săniile, pârtia cu brazi și casă.
D-na educatoare le va spune copiilor că vor juca un joc care se numește,,Sus, pe
derdeluș”. În acest joc copiii vor alege obiectele mari și mici, le vor așeza în grupuri cu mai
multe sau mai puține obiecte, apoi le vor așeza la locul indicat, loc care va constitui o poziție
spațială; concomitent, copiii vor parcurge un traseu în care vor avea de exersat merul pe vârfuri
simplu și cu mâinile sus, mersul pe călcâie simplu și cu mâinile la spate, mersul pe genunchi
și palme printr-un tunel, mersul piticului, mersul uriașului.
Se va executa jocul de probă de către educatoare care va da și explicațiile adecvate;
după care copiii vor fi solicitați să aleagă de pe măsuța aflată în fața lor un obiect și să-l compare
cu un alt obiect de același fel care are altă dimensiune. De exemplu: dacă va alege un bulgăre
mic, educatoarea îi va solicita să-l compare cu bulgărele ei care este mare, după care îi va cere
să-l așeze pe saniuța corespunzătoare mărimii bulgărelui (mică) aflată în fața machetei cu
derdelușul. La fel se va proceda și cu celelalte obiecte. După ce toate obiectele vor fi așezate la
locul lor după mărimea potrivită, educatoarea va provoca copiii la un joc distractiv: Tranziție-
Ne jucăm cu bulgări; fiecare copil va primi o foaie de hârtie, o va mototoli după exemplul
educatoarei după care se va ”bulgări” cu colegii; jocul se va repeta de câteva ori spre
amuzamentul celor mici.
Jocul va continua cu construirea de grupe cu obiecte multe sau puține; un copil va așeza
în locul indicat un grup de bulgări; următorul copil va fi rugat să așeze alături o grupă cu mai
mulți (sau mai puțini) bulgări; fiecare acțiune va fi verbalizată de către un copil; jocul va
continua până ce toți copiii vor fi activați.
La complicarea jocului educatoarea va demonstra următoarea cerință adresată copiilor:
fiecare copil va lua un obiect (bulgări, sănii, fulare), va parcurge traseul aplicativ cu executarea
de elemente de mișcare (mers pe vârfuri, mers pe călcâie, trecere prin tunel, mersul piticului,
mersul uriașului) și va așeza pe derdeluș obiectul ales în locurile indicate de aceasta (în fața
casei, în spatele bradului, lângă pârtie, etc). Activitatea se va finaliza după ce toți copiii au
parcurs traseul și au dus la îndeplinire sarcina și când toate dorințele Omului de Zăpadă au fost
îndeplinite.
SUCEAVA 2024
La sfârșitul activității copiii vor fi rugați să revină în semicerc pentru a discuta despre
modul în care au participat și răspuns la activitate și pentru a-și exprima părerea despre plăcerea
cu care au participat la joc.
SUCEAVA 2024
130. CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ...? - PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE
INTEGRATA
Prof. Alexandrescu Paraschiva Violeta

GPP Pinocchio Fălticeni
Nivel I/ Grupa mijlocie

Tema anuală: Când, cum și de ce se întâmplă?
Tema săptămânii: Apa, uzina vieții
Tema activității integrate: Ce se întâmplă dacă...?

DLC: Aventura unei picături de apă, de Begonia Ibarola - povestirea educatoarei (tehnica
folosită: șorțul povestitor)
DOS: Ce se întâmplă dacă...?- experiment;
Alte situații de învățare din DEC (muzică).
Scopul activității: Dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a structurilor verbale, prin stimularea
receptării mesajului oral și a curiozității pentru experimentarea și învățarea în contexte noi.
• să asculte textul povestirii, urmărind cu atenție scenele construite cu ajutorul simbolurilor și a
șorțului povestitor;
• să enumere situații de utilizare a apei în viața oamenilor, plantelor și animalelor;
• să povestească fragmente de poveste, formulând propoziții simple, corecte gramatical, prin
corelarea enunțurilor cu scena descrisă;
• să manipuleze obiecte, instrumente simple de lucru în vederea realizării unor experimente;
• să observe modificările ce se petrec în timpul experimentelor, exprimând verbal cele constatate.
Metode și procedee: povestirea, repovestirea, observația semidirijată, exercițiul, observația,
explicația, demonstrația, învățarea prin descoperire, experimentul, reflecția personală, dialogul,
cântecul, surpriza, mișcarea
Resurse materiale: șorțul povestitor, simboluri din poveste, șorțulețe pentru copii, boluri cu
apa, lingurițe, șervețele, bile din cauciuc, jucării din plastic, struguri, sare, apă, farfurii de
porțelan, carioci, pipete, spumă de ras.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri de copii
Durata: 40 min
Bibliografie:
MEN, (2019). Curriculum pentru educație timpurie
Ezechil, Liliana, Lăzărescu, Păişi, Mihaela, (2002), Laborator preşcolar, Ghid metodic,
V&Integral, Bucureşti;
F. Mitu, Ș. Antonovici (2005) – Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul
preșcolar, București, Editura Humanitas Educațional;
Alexandre Wajnberg – Experimente pentru copii – Distractiv, rapid și ușor – Editura Nomina.
SUCEAVA 2024
SCENARIUL ACTIVITĂȚII DIDACTICE
Copiii intră în sala de grupă pe fondul muzical al cântecului ”Ploaia” (Anexa 1) și sunt
îndrumați să se așeze pe pernuțele dispuse în semicerc. Prin intermediul unei scurte discuții
despre tema săptămânii li se propune copiilor să continue aventura în lumea științei și, cu
ajutorul costumațiilor, să se transforme din nou în cercetători. Printre sorțulețele copiilor este
descoperit un șorț mai mare care, în buzunare, ascunde niște surprize (jetoane cu scene din
povestea ,,Aventura unei picături de apa” – Anexa 2). Educatoarea propune copiilor să
folosească aceste jetoane pentru a ilustra o poveste despre o picătură de apă pe care ea o
cunoaște, ceea ce îi entuziasmează pe copii, motivându-i să-și controleze atenția pentru a asculta
conținutul poveștii.
Se desfășoară expunerea clară, accesibilă și expresivă a povestirii însoțită de
introducerea, pe rând, a personajelor și elementelor noi și așezarea lor pe spațiul ,,șorțului
povestitor”. Se apelează la tehnici de menținere a interesului copiilor pentru povestire printr-o
atmosferă afectivă favorabilă învățării, creată prin mânuirea personajelor și folosirea unei
comunicări totale, expresive. Copiii sunt antrenați în explicarea înțelesului cuvintelor și a
expresiilor care prezintă dificultate semantică.
După expunerea poveștii, se evaluează conținutul acesteia în scopul fixării momentelor
principale, copiii redând cronologic etapele călătoriei picăturii de apă.
Se stabilesc astfel multe întrebuințări pe care le are apa în viața oamenilor, a animalelor
și a plantelor, subliniindu-se rolul esențial al acesteia în natură. Se îndreaptă atenția copiilor
înspre o altă întrebuințare, mai distractivă, și anume cel de a fi un interesant mijloc de joacă
pentru copii.
Se propune copiilor să transforme din nou în cercetători (așa cum au fost întreaga
săptămână) și să descopere cum se pot juca cu apa în sala de grupă. Pe fondul jocului muzical
,,Ploaie, ploiță” (Anexa 3), copiii se deplasează la centre, grupându-se după culoarea
șorțulețului.
Interesul copiilor față de sarcina de lucru va fi stimulat cu ajutorul materialelor de la
mese, prezentat sub formă de surpriză, cu ajutorul cărora vor explora utilitatea apei în situații
noi prin joc și învățare din experimente.
Experiment nr.1 - Norul de ploaie
Se pun la dispoziția copiilor pahare transparente cu apă. În primul, cu ajutorul unei
pipete, se adaugă colorant alimentar astfel apa se va colora. În cel de-al doilea, care va fi umplut
pe trei sferturi cu apă, se va adăuga spumă de ras care va semăna cu un nor. Se propune copiilor
să picure cu ajutorul pipetei apă colorată deasupra norului și să observe cele întâmplate. Vor
verbaliza rezultatele experimentului.
Experiment nr.2 - Desenul care plutește
La acest centru, copiii vor descoperi farfurii de porțelan, markere pentru tabla
magnetică, apă. Se propune copiilor să realizeze un desen simplu cu ajutorul markerelor, pe
farfuria de porțelan, apoi se va turna ușor apa peste desenul realizat.
Experiment nr.3 - Plutirea corpurilor în apă
În vase cu apa se introduc mingi de cauciuc/struguri, aceștia scufundându-se. În alte
pahare cu apa se adauga sare, se învârte pentru a se dizolva apoi se introduc aceleași obiecte
care vor pluti.
La finalul se repetă titlul activității și mijloacele prin care a fost realizată, se vor face
aprecieri asupra modului de comportare a copiilor la activitate, oferindu-li-se stimulente.
SUCEAVA 2024
ANEXA 1
Ploaia plouă pic, pic, pic
Ploaie, ploiță
Pic, pic, pic, pic, pic, pic
Veselă fetiță
Câte-un strop atât de mic
Desleagă cosița
Mic, mic, mic, mic, mic, mic.
Udă grădinița
Vântul bate vu, vu, vu
Vu, vu, vu, vu, vu, vu
Mai bate mai stă un pic
Pic, pic, pic, pic, pic, pic.
Ieși afară copilaș
Mic, mic, mic, mic, mic, mic
Să te pouă peste nas
Pic, pic, pic, pic, pic, pic.
ANEXA 2
Aventurile unei picături de apă
de Begona Ibarrola
Într-o dimineață, o picătură de apă, care trăia de mult în adâncul pământului, simți o
dorință puternică de a ieși la suprafață ca să vadă lumina. Nu știa ce o așteaptă.
La început i-a fost puțin teamă, dar apoi se uită mai bine și văzu că locuia în mijlocul
unei păduri și că alte picături de apă se împingeau pentru a ieși afară. Ce bucurie că s-au întâlnit!
Toate, împreună, formau acum un șuvoi de apă care a început să se prelingă tăcut printre arborii
și pietrele din acea pădure. Totuși, picătura de apă se simțea puțin tristă și confuză.
-Acum nu ne deosebim de celelalte picături! De ce nu sunt eu una specială? – mă întreb.
Iar florile din pădure i-au răspuns.
-Acum ești o picătură din sursa noastră de apă. Îți mulțumim că ne ajuți să creștem.
Picătura de apă se simți mai bine . Dacă florile i-au mulțumit înseamnă că, totuși, a făcut
ceva bun. Puțin câte puțin, s-au unit tot mai multe picături, iar călătoria sa prin pădure începu
să fie tot mai puțin liniștită.
De ce oare suntem tot mai multe picături și de ce facem așa de mult zgomot? – mă
întreb. Iar arborii pădurii i-au răspuns:
-Pentru că acum ești o picătură de apă dintr-un râu. Îți mulțumim că ne ajuți să creștem!
Nu prea știa ea ce e acela un râu, dar acum simțea o forță, pe care n-a avut-o anterior, și
care o ajuta să meargă înainte. Râul părăsi pădurea ți ajunse într-o vale unde mai multe vaci și
oi mâncau iarbă în liniște.
Animalele i-au zis:
- Îți mulțumim că ne dai să bem și ne ajuți să creștem!
- Dar eu nu fac nimic! – a spus picătura de apă.
- Faci ceva foarte important! Îți mulțumim că avem iarbă proaspătă pentru mâncare și
apă pentru băut. Ți se pare puțin? Atunci picătura de apă se simți mândră că făcea parte dintr-
un râu și își continuă drumul bucuroasă.
După un timp ajunse într-un loc ciudat și zgomotos: era un oraș. Pentru prima dată văzu
poduri care traversau răul și multă lume pescuind.
Oamenii i-au zis:
SUCEAVA 2024
-Îți mulțumim, râule, că ne dai mâncare și ne încânți cu cântecul tău!
Picătura de apă începu iar să se simtă mândră și fericită pentru ceea ce făcea. Dar după
ce au abandonat orașul, începu să simtă frică, pentru că râul începu să sară cu putere printre
pietre, făcând spumă. Din fericire, râul deveni apă stătătoare și picătura se liniști un pic.
Într-o dimineață, după mult, mult timp, văzu ceva surprinzător: milioane și milioane de
picături de apă ca și ea s-au întâlnit în acel loc, iar râul a dispărut.
În timp ce picătura privea șocată, auzi vocea unui copil:
- Ce bine! În sfârșit pot să fac baie!
- În ce loc sunt? – se întrebă ea.
- Ești în mare și vreau să îți mulțumesc că mă lași să înot, să mă scufund, să fac surf și
să mă joc! – răspunse copilul. Îi plăcea că făcea parte din mare pentru că era foarte distractiv:
avea pești de diferite culori și forme, alge și plante acvatice... Era minunat! O dată picătura de
apă era parte a unui val, altă dată stătea liniștită într-o baltă, la soare și altă dată se odihnea pe
fundul marii.
Dar, într-o zi de vară, când începu să se obișnuiască că era o picătură de apă din mare,
văzu la orizont niște nori negri.
-Vrei să vii cu noi? -o întrebară. Poți călători și poți cunoaște multe locuri minunate pe
care nu le-ai mai văzut niciodată.
-Bine, dar... nu e periculos? Eu nu știu să zbor, zise picătura, înspăimântată/
-Nu-ti face griji, te vom învăța! -zise un nor și îi dădu mâna.
Și picătura de apă ajunse în nor și începu să zboare purtată de vânt.
-Îți mulțumesc că mă ajuți să cresc ca să îmi îndeplinesc misiunea! - îi zise norul.
Picătura era mândră că era parte a unui nor. De acolo, de sus, vedea lucruri pe care nu și le-a
imaginat niciodată și începu să se simtă tot mai confortabil, până când, într-o zi, simți că îi este
frig, tot mai frig.
-Vine iarna și cred că te transformi în zăpadă -zise norul.
-Zăpadă? Asta ce mai e? -întrebă picătura speriată.
-Nu te speria! Vei vedea că o să îți placă, tu lasă-te să cazi și vântul va avea grijă să te
poarte spre pământ și să te ducă într-un loc frumos!
Și așa cum îi zise norul, picătura de apă se transformă într-un fulg de nea, iar vântul il
duse pe vârful unui munte. Când încă se mai simțea puțin amețit, auzi o voce.
-Mulțumim că ai venit!, fiindcă un ,,an cu zăpadă este un an bogat!”
-Cine ești tu și pentru ce îmi mulțumești?
-Sunt muntele și te așteptam. Îți mulțumesc ție că am mulți vizitatori și că în primăvara
te vei transforma iar în apă și vei trezi florile de pe coastă, care acum dorm.
Picătura de apă se simțea foarte bine făcând parte din zăpadă și văzând atâta lume
distrându-se.
Dar într-o zi de primăvară, soarele încălzi atât de tare muntele, încât zăpada se topi și
picătura de apă s-a prelins la vale până când a ajuns într-o pădure.
După atâta drum începu să îi fie somn, se ascunse sub o frunză și începu să doarmă. Și
visă despre râu, despre mare, despre nor, despre zăpadă...și despre toți cei care i-au mulțumit în
timpul călătoriei sale îndelungate.
SUCEAVA 2024
Profesor învățământ preșcolar, Antohe Monica

Unitatea de învățământ: Grădinița Nr. 15 Târgoviște

Educatoare: Antohe Monica
Grupa: Mare „Albinuțele”
Tema anuală: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului: ,,Mirajul iernii”
Tema săptămânii: „Olimpiada iernii”
Tema zilei:,, Hai cu noi la săniuș!”
Forma de realizare: Activitate integrată - ALA +ADE (DLC + DEC)
Forma de organizare: Frontal, individual, în grupuri mici și pe echipe
Tipul activității: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Componența activității:
ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ ( ADP) :
Rutine: ,,Știu unde să mă joc iarna?” – deprinderi de siguranță și securitate personală;
• Sosirea copiilor la grădiniță – deprinderi specifice;
• Servirea micului dejun – deprinderi de igienă și autoservire;
Întâlnirea de dimineață: ,,Îmi place iarna pentru că …” – convorbire, (deprinderea de a
comunica împărtășind opinii și impresii ).
• Salutul; Prezența; Calendarul naturii;
Tranziții: „Căciulița, mănușile, fularul”- cântec;
,,Iarna a sosit în zori”- cântec;
„Săniuța” - cântec;
,,Ce-i atâta gălăgie ?”- joc cu text și cânt;
ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE ( ADE ) :
Domeniul Limbă și Comunicare:
Educarea limbajului: ,,Să-l ajutăm pe omul de zăpadă”- joc didactic - ( propoziții, cuvinte,
silabe).
Domeniul Estetic și Creativ: Educație artistico-plastică:
Tema plastică: pata de culoare
Subiectul: ,,Căciuli și mănuși” – pictură, (tehnica ștampilării, tehnica pensulei aplicate, dactilo-
pictura, pictura cu trafaletul)
ACTIVITĂȚI LIBER ALESE:
ALA :
Joc cu rol: „De-a bucătarii” – pregătim gustări pentru copiii de la săniuș – interpretarea rolului
de bucătar, deprinderi practic-gospodărești;
Construcții: ,,Pârtia pentru jocuri și sporturi de iarnă” – construire prin alăturare, îmbinare și
suprapunere;
Știință : ,,Numără și potrivește!” – formare de mulțimi, raportarea numărului la cantitate și a
cantității la număr .
ALA :
Joc distractiv-competitiv: „Întregește omul de zăpadă”;
Joc liniștitor: ,,Spune-i omului de zăpadă!”.
SUCEAVA 2024
Scopul:
❖ Consolidarea priceperilor si deprinderilor de a formula propoziții corecte din punct de
vedere gramatical, de a completa propozițiile eliptice utilizând cuvintele potrivite, de a despărți
cuvinte în silabe;
❖ Consolidarea priceperilor și deprinderilor de folosire a unor tehnici artistice.
Dimensiuni ale dezvoltării:
- Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor.
- Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viață familiare.
Comportamente:
- Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate de
vorbitor;
- Utilizează structuri orale simple;
- Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate.
Obiective: La sfârșitul activității copiii vor fi capabili :
▪ Să formuleze propoziții corecte din punct de vedere gramatical;
▪ Să completeze propoziții eliptice utilizând cuvintele potrivite;
▪ Să despartă cuvintele în silabe;
▪ Să utilizeze diferite tehnici pentru a obține efecte plastice, spontane și originale;
▪ Să utilizeze creativ materialele din centrele (joc de rol, construcții, știință);
▪ Să analizeze critic și autocritic lucrările proprii și pe ale celorlalți;
Metode și procedee: conversația, tehnica comunicării rotative, explicația, învățarea prin
descoperire, demonstrația, exercițiul, jocul, tehnica mâna oarbă, metoda textul științific, metoda
Diamantul, problematizarea, lucrul în echipă, învățarea prin cooperare, munca independentă,
turul galeriilor.
Material didactic:
Imagini cu sporturi și jocuri de iarnă, jetoane cu obiecte specifice jocurilor de iarnă, săniuță,
scrisoare, om de zăpadă, bulgăr de zăpadă, tablă magnetică, magneți, căciuli și mănuși din
carton, pensule, tempera, ștampile, trafaleți, dopuri de sticle, pompoane, clești de rufe, rețetă
ilustrată, șorțulețe, șervețele, planșete, cremă de brânză, ardei, măsline, castravete, farfurii și
cuțite de plastic, cuburi, brazi din carton, vată, imagini, jetoane cu cifre (1-6), fișe de lucru,
creioane colorate, oameni de zăpadă din polistiren și elementele componente ale acestora
(pălării, nasturi, ochi, nas, gură, fulare, mături), panouri pentru expunerea lucrărilor,
recompense.
Locul de desfășurare: Sala de grupa
Durata: o zi
Ziua va debuta cu întâlnirea de dimineață. Copiii vor intra în sala de grupă intonând
cântecul „Căciulița, mănușile, fularul”, apoi vor fi prezentați invitații din sala de grupă și va fi
motivată prezența acestora.
Salutul : ,,Dimineața a venit
Toți copiii au sosit
În cerc să ne adunăm
Cu toți să ne salutăm”.
Salutul se va realiza utilizând tehnica comunicării rotative. Salutul pornește de la
educatoare și este continuat de către toți copiii grupei.
Prezența: După salut se va face prezența copiilor, se va completa calendarul naturii de
către preșcolari, verbalizând acțiunea (Suntem în anotimpul...., luna...., ziua...., anul....).
Împărtășirea cu ceilalți: Se inițiază o scurtă convorbire despre bucuriile pe care ni le
aduce anotimpul iarna, în care copiii vor recunoaște jocurile și sporturile de iarnă și vor emite
păreri despre acestea, despre îmbrăcămintea adecvată dar mai ales despre importanța lor pentru
SUCEAVA 2024
sănătate. Se va pune accent pe consolidarea deprinderii de se juca în locurile special amenajate
și de a-și proteja viața.
Noutatea zilei se prezintă sub forma unei surprize și constă în prezența, în sala de grupă,
a unui om de zăpadă însoțit de o scrisoare și de către doi prieteni (doi oameni de zăpadă cărora
le lipsesc mai multe elemente: nasul, ochii, gura, nasturii, pălăriile, măturile). Se citește
scrisoarea copiilor și aceștia vor afla povestea omului de zăpadă.
„Dragi copii,
Eu sunt omul de zăpadă și trebuie să particip împreună cu cei doi prieteni ai mei la un
concurs de săniuțe din cadrul „Sărbătorilor zăpezii”. Din păcate nu putem participa, pentru că
prietenii mei nu sunt echipați corespunzător. Știu că voi sunteți copii isteți, de aceea vă rog să
ne ajutați să participăm la concurs. Eu am pregătit o săniuță cu surprize, dacă voi veți răspunde
corect, prietenii mei, își vor primi echipamentul.”
Copiii se hotărăsc să-i ajute pe oamenii de zăpadă, pentru a putea participa la concursul
de săniuțe.
Se trece la desfășurarea jocului didactic „Să-l ajutăm pe omul de zăpadă”, unde copiii vor
descoperi sarcinile pe care le au de rezolvat. Educatoarea va alege copiii cu ajutorul unui
bulgăre de zăpadă. Copiii vor veni la săniuță și vor extrage jetoanele din plic, vor denumi
obiectul din imagine, apoi vor forma propoziții cu acesta. Se urmărește exprimarea corectă din
punct de vedere gramatical, dar și originalitatea și creativitatea răspunsurilor. Dacă un copil nu
reușește să ducă la bun sfârșit sarcina, va fi ajutat de un coleg.
Pentru varianta a doua a jocului, copiii sunt solicitați să descopere cuvintele lipsă din
textul științific „Bucuriile iernii”. Educatoarea citește propozițiile, iar copiii vor alege imaginea
corespunzătoare cuvântului care lipsește. Se urmărește asocierea corectă a cuvântului cu
imaginea și repetarea propoziției complete.
Pentru complicarea jocului, copiii vor lua din săniuță jetoane pe care sunt desenate
simboluri ale iernii și ale sporturilor de iarnă (fulg de zăpadă, țurțuri, fular, mănuși, sanie,
patine, pârtie, schiuri, om de zăpadă), vor despărți cuvintele în silabe și le vor așeza pe diamant
în funcție de numărul de silabe. Copiii sunt solicitați să descopere singuri numărul de silabe,
după cum le cere forma diamantului 1-3, 3-1.
Pentru fiecare răspuns corect, copiii primesc câte un element (nas, ochi, gură, pălărie,
mătură, nasturi) pe care îl vor aplica pe oamenii de zăpadă, echipându-i pentru a putea participa
la concurs.
Se va executa jocul de probă și jocul propriu-zis.
Finalul jocului îi aduce bucuria pe chip omului de zăpadă pentru că au fost câștigate toate
elementele și că prietenii lui vor fi pregătiți pentru concursul de săniuțe.
Tranziție: ,,Săniuța” – interpretare cântec
Copiii intră în sala de grupă și li se prezintă centrele de interes. Prin intermediul tranziției
recitative: „Suntem veseli și cântăm/ Nu e greu să învățăm / Și spre centre ne îndreptăm”,
preșcolarii se îndreaptă către centre.
La măsuțe este pregătit materialul pentru activitate, iar copiii împreună cu educatoarea
vor vizita centrele descoperind materiale și sarcinile de rezolvat. După prezentarea ariilor de
joc, copiii își aleg unde doresc să lucreze.
SUCEAVA 2024
1. Artă (ADE): copiii vor picta căciuli și mănuși folosind diferite tehnici de lucru:
tehnica ștampilării, tehnica pensulei aplicate, dactilo-pictura, pictura cu trafaletul;
a) Intuirea materialului. Se intuiește materialul didactic expus pe măsuțe.
b) Explicarea modului de lucru Educatoarea le reamintește copiilor diferite tehnici însușite
în cadrul activităților artistico-plastice, cu ajutorul cărora vor realiza lucrările. Copiii vor utiliza
tehnicile și culorile preferate, pentru a realiza lucrări originale.
c) Enunțarea criteriilor de evaluare. Se prezintă preșcolarilor criteriile de evaluare:
- folosirea corectă a cât mai multor tehnici;
- acuratețea lucrării;
- originalitate/creativitate în realizarea lucrării;
- gradul de finalizare al lucrării.
d) Exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii: strângem pumnișorii, batem palmele,
morișca, cântăm la pian, scuturăm degețelele etc.
e) Executarea propriu-zisă a lucrării. Copiii lucrează individual la realizarea lucrării. Se
supraveghează preșcolarii în timpul lucrului și se oferă explicații și sprijin celor care necesită.
Se va da startul de începere a lucrului, se vor îndruma copiii acolo unde vor întâmpina
dificultăți, atenția deosebită fiind canalizată la centrul Artă, unde se va desfășura activitatea
artistico-plastică.
2. Joc de rol: copiii se vor juca „De-a bucătarii”, unde vor avea de pregătit gustări
sănătoase pentru copiii plecați la săniuș.
3. Construcții: copiii vor construi prin alăturarea, îmbinarea și suprapunerea
cuburilor „Pârtia pentru jocuri și sporturi de iarnă”, colaborând pentru finalizarea sarcinii.
Copiii pot lucra în echipe.
4. Știință: în cadrul acestui centru se va desfășura jocul exercițiu „Numără și
potrivește”. Copiii vor forma mulțimi de jetoane ce ilustrează obiecte specifice jocurilor și
sporturilor de iarnă raportând cantitatea la număr și numărul la cantitate, apoi vor forma șirul
crescător și descrescător. În final, copiii vor rezolva sarcinile de lucru din fișele puse la
dispoziție.
Pe tot parcursul zilei se va urmări exprimarea în propoziții.
Tranziție: ,,Iarna a sosit în zori” – interpretare cântec.
După terminarea lucrului la măsuțe, lucrările copiilor vor fi afișate și se vor evalua
folosind metoda Turul galeriei.
În finalul activității, copiii vor desfășura următoarele jocuri:
1. Joc distractiv: „Întregește omul de zăpadă”.
Prezentarea jocului și a regulilor acestuia: pentru acest joc avem nevoie de doi oameni de
zăpadă din polistiren și elemente ce intră în componența lor. Copiii vor fi împărțiți în două
echipe, vor primi câte un element ( nas, ochi, gură, nasturi, etc.) și le vor așeza pe siluetele
oamenilor de zăpadă. La semnalul dat de către educatoare, câte un copil din fiecare echipă va
porni pe rând să așeze elementele, iar echipa care termină de pus corect aceste elemente va fi
declarată câștigătoare.
SUCEAVA 2024
2. Joc liniștitor: ,,Spune-i omului de zăpadă”!
Prezentarea jocului și a regulilor acestuia: așezați în semicerc, copiii vor da din mână în
mână un omuleț de zăpadă și îi vor împărtăși impresiile lor în legătură cu activitatea desfășurată.
Omul de zăpadă este foarte fericit și mulțumit de activitatea desfășurată de către
preșcolari pe tot parcursul zilei, de aceea îi va recompensa.
Copiii părăsesc sala de grupă cântând: „Ce-i atâta gălăgie?”
Bibliografie:
1. Ministerul Educației Naționale (2019), „Curriculum pentru educație timpurie”
2. ANTONOVICI, Ștefania, MITU, Florica (2005), Metodica activităților de educare a
limbajului în învățământul preșcolar, Editura Humanitas, București.
3. BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, FULGA, Mihaela (2006),
Metode interactive de grup, Editura Arves, București.
SUCEAVA 2024
132. EDUCAŢIA TIMPURIE - O NECESITATE ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI
Ed. Apetre Eugenia

Grădiniţa cu Program Normal ,,Obcini”- Suceava
În viziunea filozofului şi pedagogului englez John Stuart Mill, educaţia este ,,tot ce
facem noi prin noi înşine şi tot ceea ce fac alţii pentru noi în scopul de a ne apropia de perfecţia
naturii noastre”. Educaţia timpurie reprezintă totalitatea experienţelor individual realizate şi
social existente sau organizate, de care beneficiază copilul în primii ani de viaţă, cu rol de a
proteja, creşte şi dezvolta fiinţa umană cu capacităţi şi achiziţii fizice, psihice, culturale,cu
identitate şi demnitate proprie. Aceasta reprezintă începutul educaţiei şi autoeducaţiei continue.
Educaţia timpurie este o necesitate deoarece până la 3 ani copilul posedă
disponibilitatea unor progrese enorme în ceea ce priveşte capacitatea sa mentală,socială şi
emoţională.Începe să fie conştient de propria persoană, doreşte să se impună tot mai autonom
şi-şi descoperă propriul ,,eu”.Această perioadă este dificilă,copilul opunându-se deseori
adultului, vrând să testeze limitele, să ştie până unde,, poate merge”şi, de multe ori
chiar,încearcă,,să meargă” mai departe decât poate ori decât i se permite,încercând tot mai des
să-şi impună voinţa.Copilul va progresa privind controlul emoţiilor,iar frecvenţa stărilor de
agitaţie sau de opoziţie va scădea, dacă adulţii vor trata problema cu multă răbdare si
consecvenţă.
Necesitatea educaţiei timpurii de la cele mai fragede vârste este evidentă.Adultul trbuie
să se menţină,,pe poziţie”,blând, amabil, dar ferm, fără a face economie de dezmierdări şi
încurajări.Copilul trebuie lăsat ,,să facă singur”,de fiecare dată când este posibil,ceea ce doreşte,
are nevoie de o relativă libertate în explorările sale,dar şi de protecţie faţă de pericolele pe care
încă nu le intuieşte.Siguranţa este dată de o viaţă regulată şi de obiceiuri care să-i facă plăcere.
Pentru copil, nici o perioada nu va conta mai mult în viaţă ca primii ani.De aceea,e necesar ca,
în calitate de educatori si parinţi,să oferim copilului toată dragostea,atenţia şi priceperea noastră
pentru a se dezvolta in mod echilibrat si fericit.Urmărind evoluţia copilului în toate domeniile
dezvoltării sale(fizică,psihică sau socială),putem să intervenim în mod eficient şi la timp pentru
a rezolva numeroasele probleme care se ivesc pe parcursul creşterii sale.
O funcţie este cu atât mai performantă cu cât a fost mai antrenată şi mai stimulată de
aceea este indicat să adoptăm o atitudine activă relativ la dezvoltarea mentală a copilului
stimulându-i astfel evoluţia îmbogăţirea proceselor spontane şi naturale ale inteligenţei
stimulează potenţialul şi aprofundează dorinţa de a învăţa.
Copilul trebuie învăţat să înveţe, să creeze, să-şi folosească agerimea spiritului. Întărirea
bazei structurii mentale a copilului mic oferă soliditate construcţiei care se va înălţa ulterior.
Educaţia, văzută în această manieră, nu vizează fabricarea „super-bebeluşilor” ci
creşterea lor într-o ambianţă călduroasă şi stimulatoare; în care procesele intelectuale se pot
integra cel mai armonios. Aceste procese sunt variate iar inteligenţa nu este o valoare simplă şi
uniformă pe care unii au moştenit-o, iar alţii nu. Este o atitudine complexă, variată, formată din
numeroase componente. La toţi copiii există o dorinţă de a învăţa, de a explora, de a cunoaşte,
o imensă curiozitate înnăscută, o poftă de a creşte şi de a progresa, un simţ al efortului atunci
când este vorba să atingă un scop fixat. Aceasta este baza pe care trebuie să ne sprijinim în
SUCEAVA 2024
educarea copiilor mici. Aceste calităţi se întreţin şi se dezvoltă, de preferinţă, odată cu plăcerea
de a ne „juca” împreună cu ei.
Primii ani au un rol esenţial în dezvoltare şi nu trebuie subestimat nimic din ceea ce s-
ar putea face cu copilul mic în această perioadă, care i-ar permite acestuia să-şi construiască
baze solide pentru viitor.
Dezvoltarea creierului este cu atât mai rapidă cu cât copilul este mai mic şi este aproape
completă înainte ca acesta să meargă la şcoală – se pare deci că atât calitatea, cât şi cantitatea
primelor experienţe stau la baza dezvoltării mentale viitoare. Aşadar, să nu uităm niciodată, în
calitate de părinţi sau educatori, că prin joacă putem să furnizăm copilului mecanisme de
gândire, de invenţie, de învăţare şi toate procesele care presupun funcţionarea inteligenţei şi
care îi sunt foarte preţioase acum, dar mai ales mai târziu.
Pentru copil nu există diferenţe între a se juca şi a învăţa. El învaţă prin manevrarea
obiectelor sau ideilor pe care vrea să le cunoască. Inteligenţa se construieşte plecând de la
coordonarea şi de la repetarea acestor acţiuni, fizice sau mentale. Jocul are un rol fundamental
în dezvoltarea copilului. Este dovada bunei sale sănătăţi fizice, psihice şi intelectuale.
Prin joc, oferim copilului mai multe şanse pe plan intelectual, dar şi mai multe avantaje. Pe
lângă joacă şi stimularea pe care le permit, jocurile oferă posibilitatea de a cunoaşte mai bine
copilul, cunoscându-l, îi vom şti gusturile sale, bucuriile sale, punctele sale tari ceea ce va
permite să fie crescut într-un sentiment de siguranţă şi tandreţe care îi sunt indispensabile.
Această nouă modalitate de a lega jocurile de dezvoltarea simţurilor creează obiceiuri
care sunt adevărate şanse pentru viitorul copilului şi îl lansează într-un proces de deschidere
globală.
Modul în care copilul reflectă şi percepe lumea este diferit de al adultului. Cu cât copilul
este mai mic, cu atât modul său de a gândi este mai diferit de al nostru. Crescând el va dobândi
progresiv structurile noastre mentale.Lev Tolstoi, referindu-se la perioada 0-3 ani, spunea în
lucrarea sa ,,Primele amintiri”, că aceasta este etapa în care copilul învaţă să privească, să
asculte, să înţeleagă, să vorbească, să meargă, să se bucure.Este perioada în care dobândeşte un
bogat material din care va trăi mai târziu, încât în tot restul vieţii omul nu câştigă nici a suta
parte din achiziţiile primei perioade de viaţă. Piaget este cel care, printre primii, a pus în
evidenţă evoluţia treptată a inteligenţei copilului, în funcţie de anumite intervale de vârstă destul
de largi. Pentru Piaget, gândirea copilului este un caz particular al adoptării biologice.
Patru factori esenţiali explică dezvoltarea sa.
Primul este maturizarea, bebeluşul se naşte dotat cu anumite capacităţi, numite reflexe, care nu
trebuie să fie antrenate şi care vor dispărea la cei mai mulţi şi cu anumite capacităţi potenţiale,
care vor apărea pe măsură ce sistemul nervos se va maturiza. Numărul şi varietatea ocaziilor pe
care le are copilul pentru a-şi exersa capacităţile sunt cele care determină posibilitatea
dezvoltării sale depline.
Al doilea factor este experienţa fizică: aceasta înseamnă că pentru a se dezvolta
intelectual, copilul trebuie să intre în contact fizic cu mediul său înconjurător , cu obiectele, cu
locurile, cu persoanele, etc. doar manipulând obiectele copilul învaţă să descopere să distingă
ce este normal de aceea ce este neobişnuit şi să înţeleagă care este consecinţa acţiunilor sale.
Acum, probabil, se conturează bazele spiritului său ştiinţific şi logic.
SUCEAVA 2024
A treia regulă este transmiterea culturală şi socială. Explorarea mediului înconjurător
nu-l învaţă pe copil să vorbească, să se joace, să se spele, micile obiceiuri din viaţa de zi cu zi,
specifice fiecărei ţări, respectiv fiecărei familii. Fiecare cultură a inventat propria sa muzică,
valorile sale, regulile de politeţe, un mediu social specific în care copilul este crescut şi a cărui
transmitere nu poate fi neglijat.
În sfârşit – ultima regulă este autoreglarea. Copiii se nasc cu o forţă interioară care îi
conduce în direcţia unei adoptări intelectuale din ce în ce mai performante. Ei merg de la simplu
la complex, de la obiectul real la simbolul său, de la concret la abstract. Conceptul de reglare
explică modul cum se petrece aceasta. Este vorba de un proces de echilibrare internă, care
adaptează în permanenţă cunoştinţele copilului astfel încât acesta să integreze noile sale
experienţe. Primul demers mintal va consta în stabilirea unei legături între un lucru nou şi
lucruri sau categorii deja cunoscute astfel încât să le poată preciza sau să le poată lărgi. Dacă
acest lucru este imposibil, el creează o nouă categorie mentală.
Educaţia timpurie implică o nouă abordare în înţelegerea copilului şi a nevoilor acestuia. Printre
aceste nevoi, un loc central îl are nevoia de învăţare a copilului mic. Adultul oferă copilului
siguranţa care îl face pe acesta să-şi asume riscurile cunoaşterii şi ale învăţării. Copilul este
înzestrat cu toate structurile pentru a învăţa, adultul trebuie numai să-l pună în situaţii de
învăţare, să-l ghideze, să-l încurajeze în demersul de a cunoaşte lumea şi nu în ultimul rând de
a fi apoi capabil să ştie ce să schimbe în lume.
Preşcolaritatea sau a doua copilărie este caracterizată printr-o receptivitate deosebită,
fiind perioada dezvoltărilor intense sub aspect fizic şi psihic, de aceea, educaţia primită la
această vârstă influenţează în foarte mare măsură dezvoltarea ulterioară a copilului. Acum se
dezvoltă psihicul sub aspect cognitiv, afectiv şi volitiv, proces unitar şi deosebit de complex,
toate în urma interacţiunii cu mediul înconjurător, natură, societate, fără însă a neglija
dezvoltarea fizică armonioasă.Supus unor influenţe organizate şi sistematice copilului i se
îmbogăţesc şi i se precizează percepţiile şi reprezentările, se dezvoltă gândirea, memoria şi
imaginaţia.În această perioadă copilul capătă posibilitatea de a-i înţelege pe cei din jur prin
extensia câmpului său de lucru , prin joc, care este activitatea lui preferată, care-i satisface toate
trebuinţele.
Jocul, aflat în formele lui incipiente, specifice copilului mic, cât şi în formele organizate,
evoluate, ca activitate integrată în grădiniţă sau ca activitate de tip pluri-inter sau
transdisciplinar în şcoală, constituie una din principalele căi ale devenirii, fiind orientate spre
viitor.
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formată, se ocupă de
formarea copilului de la naştere până la intrarea în sistemul de învăţământ obligatoriu şi ţine
cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării fiecărui copil.
Exemple de jocuri ce se pot desfăşura cu copiii de vârste mici:
„Cine sunt eu” – joc – prezentare
Scopul activităţii – Copilul se prezintă pe sine enumerând informaţii despre sine (nume, sex).
Acest joc este important pentru înţelegerea de sine ca persoană unică. Copilul de doi ani şi zece
luni poate denumi şi numele fraţilor din familie.
Materiale – Planşe cu fete şi băieţi, păpuşi fete, păpuşi băieţi, copiii clasei
SUCEAVA 2024
Pregătirea activităţii – Aranjarea perniţelor pentru copii, aerisirea clasei, aranjarea păpuşilor,
pregătirea planşelor
Această activitate se poate desfăşura cu grupuri de 5-6 copii
Desfăşurarea activităţii
Educatoarea vine în faţa copiilor cu două păpuşi îmbrăcate diferit – fată şi băiat – păpuşile sunt
noi în clasă (cumpărate sau de la altă grupă) şi spune că le-a întâlnit pe stradă. Pentru că păpuşile
nu pot vorbi – nu ştiu să se prezinte şi îi roagă pe copii să le dea împreună un nume. După ce
le-a fost captată atenţia, educatoarea propune copiilor desfăşurarea unui joc: „Cine sunt eu”.
Regula jocului este ca fiecare copil să-şi spună numele. În varianta următoare se cere copiilor
să precizeze fiecare dintre ei dacă e fată sau băiat. În desfăşurarea jocului avem grija să-i vină
rândul fiecărui copil la cele două răspunsuri. În timpul jocului dacă se apropie mai mulţi copii
vor fi şi aceştia integraţi în joc.
Putem diversifica variantele de joc folosind jetoane pe care copiii vor identifica „fete şi băieţi”
şi le vor da nume.
Extinderi şi variante
Cu păpuşile existente în clasă se organizează jocuri imitând atitudinea şi acţiunile părinţilor în
relaţia cu copiii.
Pe un panou se găsesc două tricouri albe. Pe rând, copiii sunt îndrumaţi să coloreze câte un
tricou (fete un tricou, băieţii pe celălalt). La final apreciem „frumuseţea” celor două tricouri.
Copiii vor fi îndrumaţi, încurajaţi şi apreciaţi pe tot parcursul activităţii.
„Eu şi ceilalţi”
Scopul activităţii – Copilul identifică membri ai familiei sale asociindu-i cu degetele mâinii
sale: degetul mare – tata; arătătorul – mama; mijlocul – fratele mai mare; inelarul – el;
Poate enumera şi alţi membri ai familiei (bunici, mătuşi, unchi) identificându-i cu degetele de
la cealaltă mână.
Materiale
Planşe care ilustrează personajele unei familii într-un moment important al zilei: dimineaţa,
prânz, seara;
Planşe care ilustrează momente festive din viaţa unei familii: aniversări, nunţi, ziua mamei,
culori, creioane, carioca, foi albe.
Această activitate se poate desfăşura cu întreaga grupă de copii, grupuri mici şi individual.
Pregătirea activităţii
Aranjarea planşelor pe panouri; pregătirea culorilor şi a materialelor necesare lucrului
individual;
Desfăşurarea activităţii: Educatoarea cântă cântecul „Familia mea” asociind fiecare
deget al mâinii cu un membru al familiei. După ce le-a captat atenţia îi îndeamnă pe copii să
ridice şi ei o mână. Împreună cu educatoarea ei denumesc fiecare membru al familiei asociindu-
SUCEAVA 2024
l în acelaşi timp cu un deget. Enumerarea porneşte de la degetul cel mare. Fiecare copil
denumeşte atâţia membri ai familiei cât crede el (fiind admişi mătuşi, unchi, bunici).
Educatoarea este atentă (cunoscând familia fiecărui copil) ca unii copii să nu
denumească persoane care nu sunt (fraţi, surori).
În altă variantă educatoarea denumeşte un membri al familiei – mama, tată, şi cere
copiilor să ridice degetul care îi prezintă.
În final educatoarea cântă iar cântecul „familia mea” şi prezintă mâna, cu toate degetele
– o familie.
Extinderi şi variante
Cu ajutorul educatoarei copiii îşi vor desena conturul mâinii, cu degetele desfăcute;
Educatoarea îi ajută, discută şi identifică pe desen – membrii familiei;
Copii mai inventivi pot desena „chipul” unui membru (sau mai multor) membri ai familiei sale.
„Fuga după culori” – joc-– Copilul caută şi identifică obiecte de culoarea cerută. Se dezvoltă
gândirea, acuitatea privirii şi rapiditatea în acţiune.
„Cu cine mă joc”- identificarea partenerului preferat de joacă. Enumerarea unor
caracteristici ale colegului de joc.
„Ghiceşte ce facem noi” – joc- copilul învaţă să execute acţiuni sugerate şi să imite vietăţi din
mediul înconjurător.
„Câte unul pe cărare” – joc orientativ- dezvoltarea deprinderilor motrice de bază –
mers în diferite variante – mers cu paşi mici (ca iepuraşul), cu paşi mari (ca ursul), sărind (ca
veveriţa). Copilul capătă încredere în forţele proprii şi-şi satisface nevoia de mişcare
caracteristică vârstei.
Jocul sprijină copilul în efortul său de a întâlni realitatea şi rămâne cheia oricărui demers
didactic. Toţi copiii au un impuls înnăscut de a cunoaşte, iar procesul cunoaşterii copilului se
petrece în joc. Elementul de bază al educaţiei timpurii este jocul – „jocul este munca copilului
şi este esenţa existenţei lui prin care află cum este lumea şi de ce este aşa cum este” (Framberg,
2002).
Bibliografie
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2008- Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6-7 ani
Anne Bacus – „Copilul de la 3 la 6 ani” – Ed. Teora, 2007
Carmen Anghelescu, Martha Iliescu – „Cunoştinţe, atitudini şi practici parentale în România”,
Bucureşti, 2006
Betty Squibb, Sally J. Deitz – „Activităţi de învăţare pentru copii foarte mici”, Ed. Vanennonde,
2005
SUCEAVA 2024
134. CU GHIOCEI NE JUCĂM MATEMATICĂ ÎNVĂȚĂM
Educatoare: Bărbosu-Chițu Alexandra-Andreea

G.P.N.„Dumbrava Minunată”Dumbrăveni
Temă anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”

Tema săptămânală: „Vestitorii primăverii”
Tema activităţii integrate: ,,Ghiocei și primăvara ”
A.L.A:
 Centrul Artă : Tema „Ghiocelul ”- pictură
 Centrul Construcții : Tema „Gardul”- asamblare (scobitori)
 Centrul Știință: - Tema „Ghiocelul”– puzzle
ADE: D.Ș.- „Cu ghiocei ne jucăm matematică învățăm”– joc exercițiu
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Realizarea operaţiilor logico - matematice de triere/grupare/clasificare a obiectelor în
funcţie de diferite criterii, consolidând deprinderile practic - aplicative însușite, în vederea
realizării unui proiect comun
• Să realizeze plastic ghioceii, utilizând tehnica picturii;
• Să construiască gardul grădinii de flori utilizând materialele puse la dispoziție;
• Să grupeze obiecte după un criteriu dat (unul/mai multe);
• Să așeze obiecte într-un spațiu dat (sub, lângă, pe) respectând relația spațială indicată;
Metode şi procedee: conversaţia, explicația, expunerea, exerciţiul, munca
independentă , problematizarea,
Resurse materiale: ecusoane, plicul surpriză, plicuri colorate, lipici, siluete ghiocei,
șablon puzzle, scârț, acuarele , pensoane, scobitori.
Forme de organizare: frontal, individual.
Elemente de joc: mișcarea și mânuirea materialelor, aplauze.
Sarcini didactice:
- Gruparea după un criteriu dat (cantitate unul/mai multe);
- Plasarea obiectelor într-o poziţie spaţială dată;
Regulile jocului:
- Cu ajutorul baghetei fermecate trimisă de Zâna Primăvară, preșcolarii vor fi selectați
pentru a alege sarcina jocului . Odată aflată sarcina de lucru preșcolarii vor așeza obiectele în
funcție de indicațiile primite, verbalizând acțiunea utilizând un limbaj matematic adecvat. Jocul
va continua până când toate sarcinile trimise de Zână se vor epuiza.
SUCEAVA 2024
Copiii vor intra în sala de grupă imitând coregrafic „Zborul păsărelelor”, unde vor
descoperi o scrisoare lăsată de „Zâna Primăvara”. Educatoarea dă citire scrisorii: „Dragi
Albinuțe”. Cred că vă bucurați de sosirea „Zânei Primăvara!” Și eu m-aș bucura dacă astăzi, la
grădiniță, veți realiza cu ajutorul doamnei educatoare, activități legate de anotimpul
„Primăvara”.
Educatoarea invită copilașii să se deplaseze imitând „zborul păsărelelor” (T) spre
centrele de interes deschise prezentându-le materialele și sarcinile ce le au de realizat.
Copiii ce vor merge la centrul „Artă” vor avea de pictat „Ghiocelul” –vestitorul
primăverii. Centrul „Științe” îi întâmpină pe copii cu un joc puzzle „Ghiocelul” prin lipire pe
un șablon. Centrul „Construcții” își așteaptă copilașii ca să îmbine bețișoarele realizând
„Gardul grădinei cu flori”.
mâinii. Educatoarea va urmări modul în care fiecare copil realizează sarcinile, utilizând corect
instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție.
La „Clinchetul clopoțelului ”(T) educatoarea va atenționa că urmează finalizarea
lucrărilor de la fiecare centru. Copiii își fac curat la locul unde au lucrat , așezând lucrările la
locul special amenajat. (Rutină –„Masa mea e cea mai curată”)
Lucrările realizate de copiii la centre îi vor ajuta să amenajeze grădina cu flori de
primăvară.
Educatoarea le precizează copiilor că pentru a-i ajuta în continuare pe Zâna Primăvară,
trebuie să parcurgă anumite probe, - sarcini impuse de jocul-exerciţiu -„ Cu ghiocei ne jucăm
matematică învățăm” (A.D.E-D.Ş.)
Cu ajutorul baghetei magice, se va alege copilașii ce vor rezolva sarcinile găsite în
câteva plicuri colorate, așezate lângă macheta ce va reprezenta grădina, copiii vor avea de
îndeplinit următoarele sarcini:
În plicul albastru se vor găsi următoarele sarcini:
1. Formează o grupă cu un ghiocel și așeaz-o lângă căsuță.
2. Spune care sunt culorile ghioceilor?
În plicul roșu se vor găsi următoarele sarcini:
3. Formează o grupă cu mai mulți ghiocei și așează-i pe bancă.
4. Formează o grupă cu un ghiocel și așeaz-o sub bancă.
În plicul verde se vor găsi următoarele sarcini:
5. Formează o grupă cu mai mulți ghiocei și asează-i lângă copac.
După finalizarea sarcinilor, educatoarea găsește lângă machetă, o altă scrisoare, din care
copiii află că Zâna le mulțumește și le trimite câteva surprize în dar.
Activitatea se va încheia cu aprecierea a muncii şi eforturilor copiilor în ducerea la
îndeplinire a sarcinilor.
Bibliografie:
Curriculum pentru educație timpurie, 2019
Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), ,,Activitatea integrată în
*** (1972), „Jocuri didactice şi exerciţii distractive”, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti;
Ezechil Liliana, Lăzărescu Mihaela, (2011), ”Laborator preșcolar”, Ed. VαI Integral,
București
SUCEAVA 2024
135. EDUCAȚIA INTEGRATĂ –AVANTAJE ȘI REZULTATE
ÎN EXEMPLE PRACTICE
Prof.înv.preșc. Bîrsan Carmen - Silvia

G.P.N. Baineț
"Integrarea reprezintă, unul dintre mijloacele de a obține acceptarea socială și de a

ajunge la schimbarea adaptivă a comportamentului" (Wolfensberger, 1983, p.47). Problema
integrării sociale este una din marile probleme ale copilului cu dizabilități și a familiei acestuia.
Integrarea, ca opus al segregării, trebuie să abordeze acele practici și măsuri care să
"maximizeze potențialul unei persoane de participare la principalele tendințe ale culturii sale"
(Wolfensberger, 1983, p.48).Integrarea este reală doar în condiția acceptării dintre persoane și
nu doar simpla prezența fizică .Integrarea fizică este o condiție a integrării sociale dar nu
suficientă și nu garantează integrarea socială.
Educaţia integrată se referă la includerea în structurile învăţământului de masă a copiilor
cu cerinţe educative speciale, pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase şi cât
mai
echilibrate a personalităţii acestora.
Prin procesul de integrare se urmăreşte ca persoana cu nevoi speciale să obţină
autonomie, respect, demnitate, să aibă posibilitatea de a lua decizii, etc. integrarea socială este
realizabilă printr-o integrare maximală într-un sistem educațional normal, aceasta având
caracteristici normalizatoare, care se dovedesc superioare educației speciale separate. În acest
sens trebuie subliniat faptul că educația specială nu este sinonimă cu educația separată. În
această idee Wolfensberger (1983, p.51) il citează pe Mullins "majoritatea celor cu deficiențe
și retard mediu pot funcționa în clase obișnuite dacă le sunt asigurate servicii speciale
suplimentare (profesori și săli-resurse). Acest lucru este valabil și pentru cei cu handicap major,
precum surditatea ori absenta văzului, ori alte deficiențe."
Părinții acestor copii, în mare parte, solicită un astfel de program de pregătire a
integrării sociale printr-un sistem educațional special integrat în sistemul educațional
tradițional. Problema care se pune în acest caz este masura în care socializarea copiilor cu
dizabilități severe este realizabilă prin integrarea în sistemul de invățamânt normal, dacă o astfel
de integrare școlară este sau nu este în masură să premeargă integrarea socială a acestor copii,
dacă acest demers este sau nu este în avantajul copilului. Contrar acestui punct de vedere, sunt
adepții "integrării totale" care constă în faptul , așa cum am mai spus, că toți elevii, indiferent
de dizabilitate și severitatea acesteia vor participa la un program normal tot timpul și toate
serviciile trebuie să le fie puse la dispoziție. Desigur, socializarea copiilor cu dizabilități nu
oferă o perspectivă optimistă în afara unei educații integrate și incluzive. O astfel de educație
este condiționată nu numai de o dorință, desigur, democratică, ci și de felul în care sunt pregătiți
toți factorii implicați în această acțiune: cadre didactice, părinții copiilor fără dizabilități,
părinții copiilor care au dizabilități, copiii cu dizabilități , copiii fără dizabilități, atitudinea
mediului social în care trăiește un astfel de copil.
Integrarea copiilor cu dizabilități într-un sistem educațional tradițional (normal)
presupune, în afara unor resurse materiale, financiare și resurse umane. Resursele umane care
pot asigura un anumit nivel de integrare sunt următoarele: copilul cu dizabilități, părinții
acestuia, copiii fără dizabilități, părinții acestora și cadrele didactice. La toate acestea se adaugă
contextul social (acceptarea socială,climatul socio-afectiv) în care se încearcă
integrarea.Oricum, integrarea școlară ca acțiune premergătoare a integrării sociale, sau ca o
componentă a integrării sociale, trebuie sa aibă în vedere dacă un astfel de demers este de natură
să ducă la îmbunătățirea calității vieții acestor copii cu dizabilități.
476
SUCEAVA 2024
Protecția și educarea copiilor cu dizabilități în instituții specializate nu înseamnă
neimplicarea familiei în demersul dobândirii chiar a unei minime independente și a unei minime
integrări sociale. Acest mod de a realiza integrarea socială a copiilor cu dizabilități severe și
profunde printr-un sistem instituțional specializat nu trebuie să ducă la "neîncurajarea
responsabilității părinților cu privire la soarta propriilor copii" (Zamfir, E., Zamfir, C., 1997).
De asemenea, se atrage atenția asistenților sociali, terapeuților, asupra rolului
familiei în condițiile în care copilul este instituționalizat "Daca nu-l instruiți pe copil în căminul
familial, concepeți un caiet de comunicare care să se plimbe între casă și școală pentru a servi
la notarea activităților terapeutice, a progreselor, întrebărilor și comentariilor".
Toate aceste opinii de specialitate converg spre ideea că socializarea copiilor cu dizabilități prin
alte modalități decât prin intermediul "integrării școlare totale" este posibilă, dar familia ramâne
în continuare o necesitate esențială în demersul socializării copilului cu dizabilități.
Educația integrată sau învățământul integrat vizează caracterul democratic al educației pentru
toți implicând un sprijin pedagogic în acest sens.
E. Paun (1998 p.17-20) consideră că premisa hotărâtoare a unei educații integrate este
egalitatea șanselor educaționale ce se obiectivează în trei paliere:
A.) Egalitate șanselor de acces în toate formele de instruire și educație, atât pe orizontală, cât și
pe verticală. Acest segment este necesar, dar nu suficient, constituind doar premisa realizării
egalității și dreptului la educație.
B.) Egalitate șanselor de instruire și educație - presupune asigurarea oportunităților și condițiilor
(resurse materiale umane, dar mai ales pedagogice) pentru dezvoltarea normală, liberă și
completă a fiecarui copil, diminuarea obstacolelor de natură să introducă disfuncții în domeniu.
A asigura "școli egale" înseamnă a asigura oportunități egale tuturor copiilor, indiferent de
condiția lor și mai ales asigurarea posibilităților copiilor de a exploata oportunitățile
educaționale afirmate.
C.) Egalitatea șanselor de integrare - reușită școlară. Aceasta reprezintă modalitatea și criteriul
de evaluare a gradului de realizare a egalității în educație. Nu este posibil acest lucru decât în
măsura în care este confirmată egalitatea socială a indivizilor, ca expresie a nivelului de
maturitate atins de democratie.
În mediul școlar, integrarea reprezintă procesul de educare a copiilor cu sau fără cerințe
educaționale în același spațiu și aceleași condiții, având ca scop final participarea tuturor
copiilor la activitățile școlare și extrașcolare.
Educaţia integrată a copiilor cu CES are în vedere dezvoltarea capacităţilor fizice şi
psihice a acestora care să-i apropie cât mai mult de copiii normali. Acest tip de educație a
copiilor cu CES presupune crearea unor programe cu caracter recuperator, stimularea
potenţialului restant, ce permite dezvoltarea unor funcţii care să le suplinească sau să le
înlocuiască pe cele deficitare, crearea unui climat afectiv în vederea formării motivaţiei pentru
învăţare și formarea unor abilităţi de socializare şi relaţionare cu cei din jur.
Toate acestea au condus la elaborarea principiilor didactice suport specifice educației
integrate în beneficiul copiilor cu cerințe educaționale speciale:
1. Principiul drepturilor egale care stipulează faptul că orice copil are acces efectiv la
educație, la servicii de sănătate și recuperare/reabilitare, la pregătirea pentru angajare în muncă,
la mijloace de recreere, toate acestea conducând la integrare socială și dezvoltare individuală
incluzând dezvoltarea sa culturală și spirituală.
2. Principiul egalizării șanselor în domeniul educației impune ca școlarizarea copiilor
cu handicap să se facă pe cât posibil în cadrul sistemului general de învățământ, iar
învățământul obligatoriu să includă copii din toate tipurile și nivelurile de handicap inclusiv pe
cele mai severe.
477
SUCEAVA 2024
3. Principiul accesului la orice formă de educație presupune că şcolarizarea copiilor cu
cerinţe educative speciale să se facă, pe cât posibil, în cadrul sistemului general de învățământ.
4. Principiul intervenției timpurii indică gradul sporit de eficiență a intervenției de
reabilitare/recuperare și de integrare în comunitate la vârste mai mici.
5. Principiul cooperării și parteneriatului are în vedere faptul că în viziunea școlii
incluzive (integratoare) cooperarea constituie un element fundamental, determinat chiar pentru
realizarea succesului.
6. Principiul asigurării serviciilor de sprijin în comunitate se referă atât la copiii cu
deficiențe, cât și la personalul care lucrează cu ei, arătând că serviciile de sprijin pot varia de la
intervenția în echipă cât și din partea comunității și poate contribui prin diferite resurse la
programul de integrare.
De asemenea, în vederea îmbunătățirii procesului de învățare în cadrul orelor, profesorul trebuie
să desfășoare activitățile în așa manieră încât să determine un grad înalt de participare a
elevilor. Pentru aceasta profesorul trebuie:
• să se asigure că activitatea începe la timp şi că toţi copii se implică de la început;
• să se asigure că obiectivele activităţii le sunt dinainte clare tuturor copiilor;
• să se asigure că ,copii realizează care sunt obiectivele personale şi de grup până la
sfârşitul activităţii ;
• să se asigure că munca este dusă la bun sfârşit atunci când şi unde trebuie;
• să se asigure că toţi copii sunt atenţi;
• în activităţi cu întreaga grupă, să se asigure că nu i se acordă atenţie unui singur copil sau
unui grup restrâns;
• să aprecieze în continuu efortul depus, făcând comentarii şi reacţionând la performanţa
copilului;
• să pună întrebări detaliate pentru a facilita dialogul şi a încuraja copilul să vină cu
observaţii, explicaţii şi descrieri;
• să lase copii să ceară ajutor;
• să țină ocupaţi toţi copii, punându-i să dea socoteală de felul în care îşi folosesc timpul.
Pentru dezvoltarea unui proces de învățare cât mai eficientă în privința elevilor cu
cerințe educaționale speciale, profesorul, instituțiile de învățământ și sistemul educațional în
ansamblul trebuie să se adapteze recomandărilor existente în literatura de specialitate. Însă
acestea trebuie adaptate și modelate pentru fiecare caz în parte, în funcție de relația dintre
profesor și copii,precum și în funcție de resursele și spațiul de care aceștia dispun. În orice caz,
însă, încercarea optimizării condițiilor de lucru din cadrul procesului de învățare duce la
rezultate mai bune din partea elevilor cu nevoi speciale, precum și la împlinirea profesională a
cadrelor didactice la îndeplinirea obiectivelor unui sistem educațional funcțional și eficient.
În concluzie, pentru ca educaţia copiilor cu cerinţe speciale să fie eficientă, pe de o
parte trebuie să aibă un caracter integrat (să nu rupă copilul de familie şi societate şi să nu-l
izoleze în instituţii), iar pe de altă parte trebuie să aibă un caracter diferenţiat, să fie adaptată
particularităţilor elevilor.
Pentru ca educaţia integrată să fie eficientă, cadrele didactice trebuie să aibă o atitudine pozitivă
faţă de copiii cu cerinţe educative speciale şi trebuie să cunoască bine problemele particulare
ale copiilor deficienţi din grupă.
De asemenea, cadrele didactice trebuie să fie sprijinite de medici, psihologi, logopezi şi alţi
specialişti din domeniul psihopedagogiei speciale.
CUVINTE DE FINAL…
“Ocupaţia copilului este aceea de a se juca”. Copiii învață prin joc, deci dragi colegi ,
activităţile trebuie să fie destinse , distractive!
Copilul, să fie în centrul atenţiei dumneavoastră! Când lucraţi cu el, limpeziţi-vă mintea,
uitaţi de problemele personale, *fiţi acolo!*
478
SUCEAVA 2024
Învăţati să fiţi un bun *detectiv* , observând copilul, ceea ce-l motivează , dar mai ales
cum răspunde la anumiţi stimuli şi cum se comportă în anumite activităţi.
Începeţi cu acele activităţi în care se simte confortabil şi a avut rezultate pozitive, apoi,
treptat intoduceţi noutăţile, provocările.
BIBLIOGRAFIE:
PĂUNESCU ,Constantin ,MUSU ,I.,(1997) Psihopedagogie specială integrată. Handicapul
mintal, handicapul intelectual, Ed. Pro Humanitate, București ;
GHERGUȚ, A (2001) Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii de educație
integrată , Editura Polirom, Iaşi ;
CHELEMEN ,I. (2006) Metode și tehnici de evaluare a copiilor cu Cerințe Educative
Speciale (C.E.S.), Editura Universității din Oradea ;
UNGUREANU ,D. ,(2000) Educaţia integrată şi şcoala incluzivă, Editura de Vest, Timişoara
479
SUCEAVA 2024
136. EDUCAȚIA INTEGRATĂ – MODALITĂŢI PRACTICE DE ABORDARE ÎN
GRĂDINIŢĂ
Prof. Botez Antoaneta

GP.N. Ţăndărică Suceava
MOTTO: „Oamenii au nume: Ion, Maria, Ileana, Ştefan etc. Cu toate acestea, mulţi dintre noi
găsim mai la îndemână să folosim etichete pentru a caracteriza persoanele, pentru a le descrie
sau chiar pentru a ne adresa lor. E mai uşor să spunem despre cineva: „E prost, idiot, debil,
handicapat, “ţăran”, pocăit, etc…” şi gata! Le-am pus o etichetă, i-am aşezat într-o cutie… şi
gata: ştim totul despre ei! Întradevăr, avem nevoie doar de o scurtă privire pentru a observa
caracteristicile exterioare, evidente ale unei persoane. Dar cât ne spun aceste caracteristici
despre acea persoană? Probabil că nu v-aţi gândit niciodată ce reprezintă aceste etichete,
fiecare în parte!”
Adesea, când explorăm universul fiinţei umane, ne confruntăm cu o mare diversitate.
Copiii care trec pragul grădiniţei ne pun în situaţia de a căuta mereu noi soluţii la problemele
abordate. De multe ori găsim soluţiile cele mai bune pentru copii, însă uneori suntem puşi în
dificultate de complexitatea problemelor. Una dintre aceste probleme o reprezintă copiii cu
cerinţe educative speciale, în particular - cei cu dizabilităţi. Aceşti copii nu sunt speciali în sine.
Ei au nevoie doar de o abordare personalizată în ceea ce priveşte demersurile pe care le
întreprindem în educaţia lor. O caracteristică specială a acestor copii aflați “în pericol de
excludere”o constituie faptul că ei nu sunt în concordanţă cu nivelul obişnuit al aşteptărilor faţă
de copii, ei nu se adaptează cu uşurinţă. În spatele acestor probleme stă, desigur, şi faptul că
nici în cadrul familiei, nici în societate ei nu beneficiază de o stimulare corespunzătoare.
Deficitul apărut în urma educaţiei necorespunzătoare este totuşi reversibil şi poate fi compensat
chiar şi în cazul unor tulburări organice, cu condiţia ca potenţialul copilului să fie activat în
mod corespunzător. Educaţia incluzivă presupune ca acei copii cu dizabilităţi şi cei fără
probleme să înveţe împreună în instituţiile de învăţământ având sprijinul corespunzător. Un
început timpuriu în grupuri de joacă sau grădiniţe obişnuite este cea mai bună pregătire pentru
o viaţă integrată.
Toţi copiii au dreptul la educaţie în funcţie de nevoile lor. Şi copiii diferiţi au drepturi
egale cu ceilalţi, iar o educaţie separată ar duce la marginalizare şi discriminare, împiedicînd
formarea, împlinirea de sine şi afirmarea personalităţii. Beneficiile incluziunii sunt reciproce,
dar majoritatea dintre noi n-a conștientizat încă acest lucru evident. Separarea ne limitează
înţelegerea reciprocă. Familiaritatea şi toleranţa reduc frica şi respingerea, favorizând relaţii de
comunicare şi colaborare în beneficiul tuturor. Câţi suntem pregătiţi (părinţi, cadre didactice,
copii) pentru diversitatea existentă în fiecare grupă/clasă şi grădiniţă/şcoală şi cât de bine
suntem pregătiţi să o acceptăm ?
Pe parcursul vieţii asimilăm idei stereotipe şi discriminatorii, mai ales în ceea ce priveşte
persoanele cu nevoi speciale, din atît de multe surse - tot ce vedem în jurul nostru, urmărim la
televizor şi citim în ziare. Mediul în care trăim influenţează modul în care gândim şi aşteptările
480
SUCEAVA 2024
pe care le avem cu privire la anumite grupuri. Cum putem noi, ca educatori, să contracarăm
efectele pe care mesajele discriminatorii din mediul înconjurător le au asupra copiilor - şi chiar
asupra noastră? Deja de la vârsta de cinci ani, copiii pot să aibă stereotipii despre minorităţi
etnice, rase, persoane cu dizabilităţi şi alte grupuri sociale. Copiii mici nu au de ales în privinţa
acceptării sau respingerii mesajelor discriminatorii care îi bombardează zilnic în timpul liber,
în afara grădiniţei. Încă mai au de acumulat abilităţi cognitive sau experienţe care să-i ajute să-
şi formeze propriile lor convingeri. Cadrele didactice care declară în mod deschis atitudini
discriminatorii în mediul educaţional aduc prejudicii copiilor şi societăţii, educând adulţi care
sunt practic incapabili să evalueze oamenii în conformitate cu meritele lor personale.
Rezultatele muncii cu atitudinile anti-discriminare arată, mai mult ca oricînd, că educaţia
incluzivă este esenţială. Este fundamentul unei societăţi armonioase şi pacifiste.
O etapă importantă a traseului parcurs spre incluziune a fost cea de evoluţie de la integrare
la incluziune, deşi mulţi mai folosesc încă termenii de „integrare“ şi „incluziune“ unul în locul
celuilalt. „Integrare“ şi „incluziune“ au de fapt semnificaţii diferite. Diferenţierea dintre
integrare şi incluziune. Se face de multe ori confuzia între termenii de „integrare“ şi
„incluziune“, ceea ce face necesară diferenţierea lor. INTEGRAREA este asimilarea unui
copil/elev în educaţia generală, unde acesta se adaptează (sau nu) politicilor, practicilor şi
curriculum-urilor existente în grădiniţa/şcoala respectivă, în timp ce instituţia în sine rămîne în
mare parte neschimbată, dar cu adăugarea anumitor elemente care să răspundă copiilor cu nevoi
diferite. Când se vorbeste de integrare, se evocă un individ care este în afara grupului şi pentru
care se va face un “efort” pentru a-l primi în grup. Spre deosebire de aceasta, INCLUZIUNEA
pune accentul pe necesitatea ca sistemul educaţional şi instituţiile educaţionale să se schimbe
şi să se adapteze pentru a răspunde nevoilor elevilor (Ainscow, 1998, Kisanji, 1999).
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ presupune un proces permanent de îmbunataţire a instituţiei şcolare,
avînd ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susţine
participarea la procesul de învaţămînt a tuturor copiilor din cadrul unei comunităţi. Ideea de
incluziune pleacă de la principiul că orice individ, oricît ar fi de diferit, aparţine de fapt şi de
drept grupului social. Există un loc de drept pentru el, şi există o recunoastere a acestui drept.
Educaţia incluzivă, anti-discriminare, se desfăşoară în cadrul unui proces interdisciplinar
zilnic, cuprinzînd forme multiple de organizare: jocuri, activităţi pe domenii experenţiale,
activităţi de dezvoltare personală şi activităţi extracurriculare, acoperind toate domeniile de
activitate.
1. EVOCAREA
Ca primă etapă în demers „Evocarea” are rolul „evaluării iniţiale”, cântăreşte şi analizează
datele de care dispunem, în vederea elaborării unei optime strategii de intervenţie.
Încercăm să facem un inventar al cunoştinţelor preşcolarilor despre copiii diferiţi de ei (etnie,
stare socială, handicap fizic, psihic), despre problemele copiilor diferiţi şi cum reacţionează ei
la situaţiile „diferite” întâlnite. Sintetizînd cunoştinţele şi manifestările copiilor putem
prezenta următorul tablou: vârstele: 5-6 ani şi 6-7 ani, ce ştiu copiii?
• că nu toţi copiii au aceeaşi culoare;
• că trebuie să se joace cu copiii indicaţi de părinţii lor;
481
SUCEAVA 2024
• că unii copii nu pot merge, nu pot vedea, auzi sau vorbi;
• unii copii sunt bolnavi, iar părinţii lor nu-i lasă să se joace cu aceştia;
• unii sunt convinşi că numai moldovenii/ruşii sunt buni,
• nu au formată ideea de apartenenţă etnică (dacă este întrebat ce este dacă merge în Italia,
spune că este italian);
• sunt copii care nu au jucării, haine, rechizite, părinţii lor nu pot să le cumpere dulciuri,
fructe, etc;
• sunt copii la care părinţii sunt în detenţie etc.
• nu se joacă cu un copil „altfel” decît ei (de obicei, rrom, altă stare socială - sărac, cu un
comportament agresiv, cu unele semne pe corp, cu ochelari, în cărucior);
• nu-i ajută pe cei care nu se pot descurcă singuri, atunci când sunt antrenaţi în diferite
activităţi;
• nu cedează jucăria, dacă colegul/colega nu este din „grupul său”;
• nu „dau mîna”, nu se îmbrăţişează cu colegul dacă nu le convine ceva în aspectul lor;
• nu cedează cu uşurinţă jucării, cărţi, haine, dulciuri, rechizite.
• îi tachinează pe copii cu cuvinte – porecle;
• formează grupuri-prieteni pentru a-i provoca / tachina.
2. REALIZAREA SENSULUI
Este etapa prin care copiii intră în contact cu noile informaţii, prin activităţi şi strategii de
lucru care să corespundă scopurilor educative ale incluziunii, respectând particularităţile de
vârstă ale copiilor.
1. Jocul
Copiii, majoritatea timpului lor liber şi nu numai, și-l petrec jucîndu-se. Jocul reprezintă pentru
ei o modalitate de a-şi exprima propriile capacităţi. Prin joc, copilul capătă informaţii despre
lumea în care trăieşte, intră în contact cu oamenii şi cu obiectele din mediul înconjurător şi
învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp. În timpul jocului, copilul vine în contact cu alţi copii
sau cu adultul, astfel că jocul are un caracter social. Jocurile sociale sunt esenţiale pentru copiii
cu deficienţe, întrucît le oferă şansa de a se juca cu alţi copii. În aceste jocuri sunt necesare
minim două persoane care se joacă şi comentează situaţiile de joc (loto, domino, table, cuburi,
cărţi de joc etc.). În perioada preşcolarităţii jocul se desfăsoară mai ales în grup, asigurîndu-se
astfel socializarea. Din acest motiv, copiii cu dizabilităţi trebuie să fie înscrişi la grădiniţă,
alături de copiii sănătoşi. Copiii sunt curioşi, dar practici, astfel că ei vor accepta uşor un copil
cu deficienţă fizică, care se deplasează în scaun cu rotile. Ei sunt suficient de simpli şi deschişi
pentru a accepta uşor un coleg cu probleme de sănătate. Perioada de preşcolar este cea mai
indicată pentru începerea socializării copiilor cu deficienţe. La această vârstă, socializarea se
realizează uşor prin intermediul jucăriilor şi al echipamentelor de joc. Jocul de rol plasează
copiii în ipostaze noi, tocmai pentru a-i ajuta să înţeleagă unele situaţii diferite, să se adapteze,
să accepte şi să înţeleagă diferenţele de opinii dintre persoane. Interpretînd rolurile unor
482
SUCEAVA 2024
personaje comune (părinţi, copiii aflaţi în anumite situaţii) sau mai puţin obişnuite, conform
experienţei lor, copiii vor înţelege mai bine propriul rol şi rolul celor din jur şi îşi vor putea
dezvolta capacităţile empatice, gândirea critică şi puterea de decizie. Jocul de rol evidenţiază
modul corect sau incorect de comportare al unui sau altui copil. Astfel de jocuri pot fi: „De-a
familia”, „La spital”, „La grădiniţă”, „Astăzi eu sunt primar”, „Eu stabilesc reguli”, „În vizită
la……..”, ş.a.
2. Activităţi de informare.
• Le oferim copiilor informaţii despre simţuri, despre corpul uman.
• Căutăm reviste, planşe, albume, ilustrând viaţa copiilor din alte ţări, a copiilor cu cerinţe
educative speciale pentru a-i familiariza pe cei din grupă cu diversitatea oamenilor (de culoare,
aspect fizic, social), în general. Le citim povestiri şi relatări despre întâmplări, comportamente,
preocupări ale copiilor şi adulţilor din ţara noastră şi din alte ţări ale lumii, le relatăm unele
exemple de situaţii concrete, în care copiii au acţionat în situaţii dificile.
• Propunem copiilor ca în grupuri de 3-4 persoane să sorteze după preferinţă imagini cu copii
„diferiţi”, dar pe care i-ar dori ca prieteni. Solicitaţi fiecărui grup să argumenteze alegerea făcută
(„De ce aţi ales ca şi prieten pe...?”) şi să alcătuiască o povestire intitulată: „Aşa vreau
să fie prietenul meu”.
• Propunem copiilor să creeze povestiri pe tema: „O faptă bună”, avînd ca subiect copiii cu
cerinţe educaţionale speciale, îi antrenăm în discuţii şi analiză a povestirilor create: În ce a
constat fapta bună? Cum ai fi procedat tu? Ce alte fapte bune se mai puteau face? Cum ar fi
viaţa fără fapte bune?
• Organizăm cu copiii discuţii direcţionate despre:
v Emoţii şi sentimente;
v Comunicarea fără cuvinte;
v Cum arătăm şi cine suntem etc.
3. Tehnica „Harta conceptuală”.
• Aplicăm această tehnică pentru a afla cum gândesc copiii despre drepturi şi dacă necesităţile
pe care le au ei le consideră ca fiind aceleaşi pentru toţi copiii.
• Desenăm/aplicăm în mijlocul unei coli de hîrtie câte un copil de culoare diferită (sugerînd
rasa) şi/ sau câte un copil cu handicap diferit (cu ochelari, aparat auditiv, etc.). Repartizăm
fiecărui copil câte o coală de hîrtie şi le cerem să deseneze în jurul copilului tot ce le trece prin
minte despre copilul desenat/aplicat, tot ce ar trebui să aibă copilul respectiv, tot ce le doresc
ei; timp de lucru: 20 minute.
După expirarea timpului, grupăm copiii cîte 3-4, le sugerăm să compare desenele şi un
reprezentant al fiecărui grup să prezinte ideile comune rezultate din desen (au părinţi, haine,
jucării, etc); le cerem să găsească elementele diferite din desene, dacă acestea se constată la unii
copii.
• Afişăm pe un panou, grupându-le desenele ce au elemente comune, iar pe cele care au
elemente diferite, puţine, separat.
483
SUCEAVA 2024
• Solicităm copiii care au mai puţine elemente pe desen să motiveze desenele sărace în conţinut:
De ce?,etc.
• Punem copiilor întrebări de genul:
-Care copil din grupa noastră nu are drepturi? (toţi au drepturi)
-Cum ne jucăm cu colegii noştri?
Din aceste activităţi copiii învaţă că indiferent de culoare, stare socială, aspect fizic, toţi copiii
au elemente comune: au o casă, o ţară, părinţi, jucării, iubesc natura, animalele etc.
4. Brainstorming-ul.
Aplicăm de mai multe ori această metodă, deoarece formează comportamentele creative prin
exersarea gândirii divergente, care solicită elaborarea unor noi soluţii personale pentru
problemele identificate în diverse situaţii. În cazul în care în grupă apar incidente prin care se
încearcă îndepărtarea unui copil dintr-un grup sau o altă situaţie de aceeaşi natură, le amintim
copiilor regulile discutate despre drepturile fiecăruia, despre modul în care trebuie să ne
comportăm unii cu alţii.
5. Exerciţii pentru formarea unor valori.
În cazul unor controverse solicităm copiilor conturarea unei opinii ferme care permite adoptarea
de poziţii extreme. Să luăm ca exemplu poziţia: „Eu nu mă joc cu ţiganii/ cu copiii
bolnavi, cu copii care nu pot vorbi! Aşa mi-a spus mama”. Cereţi copiilor să se aşeze de-o parte
şi de alta a unei linii – cei care sunt de acord cu afirmaţia făcută de-o parte a liniei, cei care nu
sunt de acord, de cealaltă parte a liniei. Fiecare subgrup format îşi va expune punctul de vedere;
pe parcurs, copiii îşi pot schimba grupul dacă se conving să-şi schimbe părerea, ideea pe care
au avut-o la început. Cei care rămân cu idei „extreme”, îi punem faţă în faţă pentru a-şi motiva
disputa. După astfel de dispute deseori copiii îşi schimbă părerea din negativă în pozitivă.
6. Poveştile/Povestirile
Personajele din poveşti şi basme dezvăluie copilului curajul, bunătatea, hărnicia,altruismul,
prin opoziţie cu trăsăturile negative respective. Copiilor le plac poveştile, poeziile şi aderă
afectiv la comportamentele pozitive ale eroilor preferaţi. Pentru dezvoltarea spiritului de
compasiune şi solidaritate, despre persoane aflate în dificultate sau neajutorate, se pot purta
discuţii cu copiii după lecturarea unor povesti ca: “Fetiţa cu chibrituri”, „Hansel şi
Gretel”,„Puiul”, „Povestea ursului cafeniu” etc. Le putem cere copiilor să spună câteva idei
despre: ce s-ar fi putut face pentru aceste personaje? ce ar face ei dacă ar întâlni o asemenea
situaţie?; Se poate găsi un alt sfârşit al povestirii, la alegerea copiilor, acesta fiind redat de copii
prin desen, în dramatizare şi în jocurile de rol ale lor.
7. Activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător îi ajută pe copii să cunoască şi să respecte
fiinţa umană, indiferent de ipostaza personală şi socială în care se află acesta, să respecte
vieţuitoarele şi să le îngrijească, să-şi însuşească normele morale ale colectivităţii din care fac
parte. In cadrul activităţii de observare: „Copilul”, „Familia mea”, La grădiniţă” etc. copiii
însuşesc cunoştinţe si deprinderi sociale. Lecturile după imagini: “Jocurile copiilor în
grădiniţă”,„De ziua colegului”, “Împreună cu familia” etc., copiii îşi aprofundează
manifestările afective faţă de colegi, prieteni, adulţi. Se urmăreşte iniţierea copiilor în
484
SUCEAVA 2024
practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranţă şi respect faţă de sine şi
de ceilalţi, conştient de drepturi şi de datorii.
8. Activităţile artistico-plastice au valenţe interesante pentru educaţia morală. Copiii învaţă să
se bucure atunci când pregătesc un dar, să-l ofere politicos, să fie mândri că participă cu forţe
proprii la bucuria unui coleg sau prieten.
9. Activitatea muzicală şi memorizări. Prin cântece şi poezii, copiii se sensibilizează: la
prietenie, ajutor, toleranţă, simpatie: “Copii din lumea toată”, ”Negruţa”, “Căţeluşul
şchiop”,“Coliba iepuraşului.” Se pot organiza audiţii cu cântece, dansuri şi jocuri muzicale.
10.Proiectele de voluntariat
Prin intermediul proiectelor „De la Copiii pentru copii”, „De la inimă la inimă”, „O carte pentru
fiecare”, iniţiem cu copiii şi părinţii acestora colectări de cărţi, jucării, rechizite şi se merge la
case de copii cu diverse ocazii (La Crăciun, 1 iunie, vara în vacanţă); se organizează cu copiii
spectacole la azilurile de bătrîni, la centrele destinate educaţiei copiilor ce cerinţe educaţionale
speciale etc. Finalizăm unele proiecte cu postere, albume cu desene şi fotografii, povestiri ale
copiilor, opinii asupra celor vizitate, făcute.
11. Activităţile libere.
Aceste activităţi lasă deschisă posibilitatea consolidării unor comportamente. Copiii transpun
în jocul lor conduite ale adulţilor, se apreciază între ei imitând comportamentul evaluativ al
acestora. Educatoarea trebuie să urmărească acest comportament ludic, imitativ, să-i surprindă
nuanţele şi, când este necesar, să intervină cu tact şi eficienţă, corectiv.
REFLECŢIA
În urma activităţilor pe care le vom desfăşura, vom observa cât vor progresa copiii în
manifestarea comportamentului fizic şi verbal faţă de copiii „diferiţi” înscrişi în grupă, sau care
se vor înscrie. Am putea alcătui „Jurnalul reflexiv”, unde vem nota sentimentele, opiniile,
gîndurile împărtăşite ale copiilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2004; „Acces la educaţie a copiilor cu cerinţe educative
speciale”, Bucureşti
2. Albu A., Albu C., 2000, „Asistenţa psihopedagogică şi medicală a copilului deficient fizic”,
Iasi, Polirom;
3.Coman, S. (coordonator), 2001, „Parteneriat în educaţia integrată a copiilor cu cerinţe
educative speciale”, Editura Spiru Haret, Iaşi;
4.”Convenţia cu privire la drepturile copilului”, ONU, 1989.
5. Traducere şi adaptare: Luminiţa Costache, Livia Trif, Brenda Padina şi Cezar Iliescu-Halt,
2002, „Cum să devenim părinţi mai buni”, Editura Lumen.
6. “Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica
Moldova”, Ediţia a 2-aCartier, Chişinău, 2008.
485
SUCEAVA 2024
7. Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în domeniul educaţiei speciale: „Acces şi
calitate, Salamanca”, Spania, iunie 1994, tradusă şi publicată în limba română prin grija
Reprezentanţei Speciale UNICEF în România;
8. MEN şi UNICEF, 1999, „Dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli. Ghid managerial”,
Bucureşti;
9. Vrăsmaş, E., (coord.), 1998, „Strategiile educaţiei incluzive”, Bucureşti;
486
SUCEAVA 2024
137. A FOST ODATĂ
Prof. înv. preșcolar Chira Maria

Grădinița cu Program Prelungit ,, 1-2-3” Suceava
Propunător: prof. Chira Maria

Unitatea de învățământ: G.P.P. ,, 1-2-3” Suceava
Nivel de vârstă/Grupa: Nivel I/Grupa mică „Buburuzele”
Tema anuală de studiu: „Cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii independente: ,,În lumea poveștilor"
Tema activității integrate: ,,A fost odată..."
Elemente componente ale activității:
ADE: -DLC: ,,Coliba iepurașului”, culeasă de Octavian Căpiță – povestirea educatoarei;
-DOS: ,,Șorțulețul povestitor”- lipire
Scopul activității: Dezvoltarea și exersarea capacității de exprimare verbală a copiilor,
concomitent cu consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
- Să precizeze titlul povestirii expuse de educatoare;
- Să răspundă la întrebările adresate de educatoare, cu privire la textul audiat;
- Să enumere personajele povestirii, precizând momentul apariției în firul epic;
- Să numească trăsăturile morale ale personajelor, accentuând valoarea bunătății;
- Să denumească corect materialele și instrumentele de lucru utilizate;
- Să lipească pe șorțulețe personajele și elementele sugestive întâlnite în povestire;
a)Metode și procedee: conversația, povestirea, demonstrația, explicația, exercițiul.
b)Resurse materiale: iepure de pluș, șorțuleț povestitor, planșe, hârtie cartonată, ață, imagini cu
personajele din poveste, imaginile elementelor spațiale în care are loc povestea, lipici, laptop,
boxe;
c)Forme de organizare: individual, frontal;
Bibliografie:
1. M.E., Curriculum pentru educație timpurie, aprobat prin OMEN nr. 4694/ 2019;
2. ***Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
Curriculumul pentru educație timpurie (2019);
3. CULEA, Lucreția, SEȘOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia (2008), Activitatea integrată în
grădiniță, Editura Didactica Publishing House, București,;
4. TĂTARU, Lolica, GLAVA, Adina, CHIȘ, Olga (2014), Piramida cunoașterii. Repere
metodice în aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Diamant, Pitești;
Debutul activității integrate va fi reprezentat de așezarea preșcolarilor pe scăunele, în

semicerc. Prin intermediul tranziției: ,,Cu bagheta fermecată/ Te ating acum, îndată/ Te roteşti,
487
SUCEAVA 2024
te pregăteşti,/ Spre povestea ta porneşti” atenția preșcolarilor va fi îndreptată către cufărul
trimis de Zâna Poveștilor din care va ieși o altă surpriză: Iepurașul, personajul poveștii care se
va relata în minutele următoare. Acesta le va spune copiilor că a venit pentru a le povesti una
dintre întâmplările pe care le-a avut cu Vulpea.
Se va anunța titlul povestirii ,,Coliba iepurașului”, educatoarea va explica sensul
cuvântului ,,coliba” prin sinonimul ,,casa” și va alcătui un enunț în care va utiliza termenul de
,,colibă”.
Concomitent cu prezentarea conținutului textului, educatoarea va utiliza șorțulețul
povestitor și va pune fiecare siluetă pe șorțuleț în funcție de ordinea apariției personajului în
text. Povestea va fi expusă de către educatoare clar, expresiv, utilizând o intonație adecvată, o
tonalitate potrivită, modularea vocii, pentru a imita personajele, marcarea pauzelor determinate
de punctuație, mimică și gesturi adecvate situațiilor. Pe parcursul poveștii se vor explica
cuvintele noi ,,coasă” (instrument de tăiat iarba), ,,fărâme” (bucăți) și expresia ,,a veni de hac”
(a învinge). În relatarea textului se va urmări următorul plan de idei:
1. Iepurașul și vulpea erau vecini, iar vulpea avea o casă scobită în gheață și iepurașul o casă
din coajă de tei.
2. Primăvara, coliba vulpii s-a topit și l-a rugat pe iepuraș să o primească în casă.
3. Iepurașul, după ce a primit-o pe vulpe în casa lui, a fost alungat.
4. Văzând iepurașul plângând pe marginea drumului, câinii, lupul și ursul au încercat să o
alunge pe vulpe din casă, dar nu au reușit.
5. Cocoșul a reușit să o alunge pe vulpe și a rămas să locuiască împreună cu iepurașul.
Fixarea conținutului povestirii se va face prin prezentarea unor imagini din poveste,
corespunzătoare fiecărei idei principale. În funcție de fiecare imagine, se vor adresa întrebări
care fac referire la firul narativ al textului și la trăsăturile morale ale personajelor principale,
scoțând în evidență valoarea bunătății. Întrebările care li se vor adresa preșcolarilor în vederea
fixării conținutului sunt: ,,Cum se numește povestea pe ați ascultat-o?”, ,,Cine era vecina
iepurașului?”, ,,De ce a rămas vulpea fără casă?”, ,,Ce l-a rugat vulpea pe iepuraș?”, ,,Cum este
iepurașul?”, ,,De ce l-a alungat vulpea pe iepuraș?”, ,, Cine a vrut să îl ajute pe iepuraș să alunge
vulpea?” și ,,Cine a reușit să alunge vulpea?”.
Preșcolarii vor fi anunțați că pentru a putea relata și ei povestea, vor crea șorțulețe
povestitoare lipind personajele în ordinea apariției lor în text. Ei se vor îndrepta către mese prin
intermediul tranziției ,,Țup, țup ca un iepuraș.” Atenția preșcolarilor va fi îndreptată către
materialele cu care urmează să îndeplinească sarcina dată de educatoare: lipici, siluete din
hârtie, șorțulețe din carton. Educatoarea le va prezenta produsul final, va explica și va
demonstra tehnica de lucru: în funcție de ordinea apariției în text, se va lua câte o siluetă, se va
întoarce pe partea care nu e colorată, albă, se va da cu lipici, apoi se va așeza pe șorțuleț, apăsând
cu degetele. Se va proceda asfel până ce vor fi lipite toate personajele.
După această etapă, se vor executa exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii:
„Suntem mici, dar multe știm/ Și ne place să muncim/ Mișcăm degețelele, /Batem tare palmele,/
Răsucim încheietura/ Și dăm mingea dura, dura./ Ploaia picură: pic, pic!/ La pian cântăm un
pic,/ Evantaiul știm să-l facem/ Strângem pumnii și-i desfacem”, iar educatoarea le va explica
preșcolarilor că atât lipiciul, cât și siluetele din hârtie pot deveni periculoase pentru sănătate,
dacă acestea sunt introduse în gură și de aceea ele pot fi utilizate doar la confecționarea
șorțulețelor.
Preșcolarii vor începe să lucreze, iar educatoarea îi va îndruma și le va oferi sprijin acolo
unde este necesar. După finalizarea lucrărilor sau a timpului dedicat acestora, preșcolarii,
purtând șorțulețele create, se vor îndrepta către semicerc prin intermediul tranziției ,,Iepurașii
somnoroși”. Ajunși în semicerc, preșcolarii vor avea ocazia de a-și prezenta șorțulețele create,
de a observa șorțulețele colegilor și de a utiliza șorțulețele într-o scurtă discuție despre text.
488
SUCEAVA 2024
La finalul activității, se vor face aprecieri cu privire la activitatea copiilor, evidențiindu-
se comportamentul și implicarea fiecăruia. Ei vor ieși din sala de grupă prin tranziția: ,,Rândul
iute să-l formăm,/ Lângă ușă ne-așezăm/ Către baie să plecăm.
489
SUCEAVA 2024
138. JOC ȘI ÎNVĂȚARE, REUȘITA ÎN ACTIVITĂȚILE INTEGRATE
profesor pentru educație timpurie, Clipa Mihaela

Motto: ,,Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele.

Nu folosiți cuvinte când acțiunea, faptul însuși sunt posibile”. ( Pestalozzi)
Integrarea curriculară reprezintă o modalitate inovatoare de proiectare a curriculumu-
lui care presupune organizarea didactică a conținuturilor din diferite domenii de activitate în
vederea conturării unei imagini coerente, unitare despre lumea reală.
Învățarea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a științei cu
societatea, cultura, tehnologia făcând ca educaţia să fie organizată astfel încât să traverseze
barierele obiectelor de studiu şi să fie centrată pe arii mai largi care sprijină copiii să identifice
legăturile între ideile, modelele de lucru şi procesele din domenii diferite şi din lumea din
afara şcolii.
În activitățile integrate, o idee transcende granițele disciplinelor organizându-se
cunoașterea în funcție de tema de interes. În cadrul activităților integrate, abordarea conținutului
se realizează printr-un demers global realizându-se un scenariu unitar în cadrul căruia tema va
fi investigată.
Obiectivele învățării nu se referă doar la o categorie de activitate, ci au ca referință o tematică
unitară, comună mai multor domenii de activitate.
Integrarea, spre deosebire de interdisciplinaritate constă în faptul că grupează
cunoașterea în funcție de tema abordată realizându-se în aceeași activitate mai multe activități
care conduc la atingerea obiectivelor propuse și la realizarea în practică a proiectului ales.
Tipurile de activități integrate întâlnite în aplicarea noului curriculum sunt de patru
feluri:
1.Activitatea integrată care înglobează toate activitățile din programul unei zile și care se
desfășoară pe parcursul întregii zile.
Exemplu:
ALA: ,,Îmi iubesc familia”: puzzle cu membrii familiei-joc de masă, confecționare album cu
familia-știință, ,,Case/ blocuri” -construcții
ADP-Întâlnirea de dimineață-,,Cum este familia mea?’’(exerciții de coîmpărtășire)
ADE-DLC: ,,Ne jucăm, familia o respectăm’’ (joc didactic)
ADE-DOS: ,,Am o familie ca-n poveste’’(colaj)
ADE-DEC:,,Familia mea” (repetare cântec, ,,Bate ca mine”-învățare joc muzical)
ALA: ,,Activități în familie”-joc de pantomimă
2. Activitatea integrată care înglobează ALA și ADE din ziua respectivă
Exemplu: la tema săptămânii ,,Coșul cu legume de toamnă” am amenajat o piață în care se vând
legume, o parte din copii fiind vânzători și o parte cumpărători, rolurile putând fi
schimbate.Vânzătorii au aranjat legumele după diferite criterii ( formă, mărime și culoare), le-
au numărat, au scris prețul potrivit, unind punctele și descoperind denumirile legumelor, au
construit lădițe pentru legume. Cumpărătorii trebuie să fie informați despre caracteristicile și
modul de consumare al fructelor de pe piață, să negocieze, să ofere bani potriviți, etc.
Activitățile pe domenii experiențiale regăsite în activitatea integrată aparțin domeniului
,,Știință” (matematică și cunoașterea mediului) și domeniului ,,Om și societate” prin
consolidarea normelor de comportare în astfel de împrejurări, prin utilizarea formulelor de
politețe. Activitățile și jocurile alese au fost: joc de rol, bibliotecă, construcții.
3.Activitatea integrată care înglobează ADE dintr-o zi
490
SUCEAVA 2024
Exemplu: la grupa mare, în cadrul temei anuale de învăţare: ,,Cum este, a fost și va fi aici pe
pământ?’’ și a proiectului tematic ,,Lumea minunată a animalelor” am conceput o activitate
integrată cu tema : ,,Întâmplare de la Poli ’’care a cuprins domeniile: limbă și comunicare,
estetic și creativ, știință: ADE- DLC: ,, Povestea ursului cafeniu’’(povestea educatoarei), DEC:
,, Ursul cafeniu/ ursul polar” (desen), DȘ: ,, Ne jucăm, urșii îi numărăm’’(joc-exercițiu)
4.Activitatea integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă
în care sunt înglobate elemente din mai multe domenii experiențiale.
Exemplu: la grupa mare, la tema proiectului:,,Curiozități din lumea insectelor” se poate
desfășura o activitate integrată cu tema:,,Povestea fluturașului”, compusă din următoarele
elemente: DLC:,,Omiduța mâncăcioasă”-lectura educatoarei, DOS:,,Omida”-aplicație,
DȘ:,,Numărăm prietenii omidei”-joc-exercițiu, DEC:,,Fluturașul meu”-joc cu text și cânt,
pictură+experiment-combinarea culorilor, difuzia, plierea hârtiei, DPM:,,Omiduța”-exerciții,
,,Ciclul de viață al fluturelui”-joc distractiv.
Activitățile integrate se desfășoară după scenarii concepute de cadrul didactic oferindu-
se libertatea de a alege metodele pe care le consideră a fi eficiente, mijloacele de realizare
adecvate vârstei copiilor şi nivelului grupei, materiale potrivite şi cât mai atractive, motivaţia
de a fi îndeplinite sarcinile de lucru.
Întrucât activităţile integrate favorizează dezvoltarea globală a copilului am pus accent
atât pe importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului, dar şi pe capacităţi, deprinderi, atitudini
care ţin de dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea fizică. Acestea
reprezintă aspecte importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularităţile
sale de vârstă şi individuale. O finalitate importantă este descoperirea propriei identităţi, a
autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.
Învăţarea integrată sprijină dezvoltarea concomitentă a unor domenii, reflectând
legăturile dintre mai multe discipline şi conexiunile lor cu viaţa, aspect benefic pentru
dezvoltarea copilului.
Pornind de la accentele noi prezente în curriculum pentru învățământul preșcolar,
,,mediul educațional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului’’ și să fie astfel pregătit
încât ,,să permită copiilor o explorare activă și interacțiuni variate cu materialele, cu ceilalți
copii și cu adulții’’.
Împreună cu preșcolarii grupei mari am organizat o activitate matematică în aer liber,
folosindu-ne de castane, pentru a le sorta în funcție de mărime, pentru a le număra, integrând
jocul-exercițiu de la activitatea matematică cu observarea castanului și cu ,,Povestea
castanelor”.
Activitățile de învățare desfășurate în grădiniță sau în afara ei trebuie să dezvolte
copiilor competențe care să poată fi valorificate în situații diverse întâlnite de aceștia în situații
de viață. Educaţia şi pregătirea pentru ştiinţă este o condiţie de bază a evoluţiei societăţii umane.
Relaţia pe care copilul o stabileşte cu lumea înconjurătoare va fi astfel mai apropiată, mai caldă,
mai directă, mai firească, mai bine înțeleasă. Copilul descoperă în acest mod că el este o parte
a universului înconjurător, că tot ceea ce face afectează acest mediu şi că el este la rândul lui
afectat de tot ceea ce se întâmplă în jur. Atitudinea lui faţă de natură şi faţă de semeni va fi mai
deschisă şi, ceea ce este mai important, mai morală.
În cadrul temei săptămânale ,,Cosmosul’’, discutând despre rachete am experimentat
umflarea balonului și strângerea acestuia cu degetele. Dându-i drumul, aerul a țâșnit,
bineînțeles, înapoi prin gura balonului, iar balonul a căzut la câțiva pași, ieșind din el tot aerul.
Totuși, balonul a zburat! Și a zburat exact ca o rachetă: s-a deplasat înainte atâta timp cât aerul
a țâșnit înapoi. Bineînțeles, rachetele nu se umflă cu aer, ci se încarcă cu substanțe inflamabile.
Am integrat ulterior alte activități: confecționarea rachetei prin îndoirea hârtiei, decorarea
acesteia, precum și o întrecere între rachete.
491
SUCEAVA 2024
Finalitățile activităților integrate trebuie să fie bine selectate de către educatoare din
competențele generale și din cele specifice pe domenii de dezvoltare, iar obiectivele
operaționale să fie formulate cu referire directă la experiențele de învățare vizate.
Așadar, demersul integrat reprezintă o îmbinare armonioasă a conținuturilor într-o
formă atractivă, flexibilă care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare,
cercetare și aplicarea practică a celor învățate.
Activitățile integrate aduc un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de
predare-învățare, punând accent deosebit pe joc, ca metodă de bază, ca mijloc de realizare, acest
aspect fiindu-ne bine cunoscut, întrucât jocul a reprezentat mereu cea mai frumoasă aventură a
cunoașterii pentru copil. Prin urmare, jocul rămâne cea mai eficientă formă de învățare integrată
datorită naturaleței cu care copilul învață.
BIBLIOGRAFIE:
Breben Silvia, Gongea Elena, Puiu Georgeta, Fulga Mihaela, ,,Activități bazate pe inteligențele
multiple’’, Editura Reprograph’’, Craiova, 2005;
M.E.C.T., 2018, ,,Curriculum pentru educaţie timpurie’’, Bucureşti
Richard Churchill, ,,365 de experimente științifice simple’’, Editura Aquila ‘93
Universitatea Babeș-Bolyai-,,Abordări inovative în didacticile specifice învățământului
primar și preșcolar”-curs de formare
492
SUCEAVA 2024
Prof. Cozan Ramona-Alina

Nivelul/grupa: nivel I/ grupa mijlocie ”Boboceii”

Tema anuală de învățare: “Cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: ” Emoții în lumea poveștilor”
Tema săptămanii: ”În lumea minunată a poveștilor”
Tema activității: ”În așteptarea personajelor din povești”
ALA1: ”Pregătiri la castel”
Știință: ”Decorăm castelul” – ordonare forme geometrice după criteriul mărimii și al culorii;
Arte: ”Personaje din poveşti” – pictură;
Bibliotecă: ”Cărți de învățătură” – elemente de comunicare orală și scrisă;
DOS: ”Ajutăm personajele să ajungă la castel” – joc didactic
DPM: ”Drumul spre castel” – traseu aplicativ (deprinderi motrice de bază și coordonare a
corpului: mers, mers cu ocolire de obstacole, săritură, mers în echilibru)
Scopul activității integrate:
Dezvoltarea comportamentelor prosociale de acceptare, de respectare a diversității concomitent
cu exersarea unor tehnici, deprinderi practice și motrice în contexte de joc și învățare.
Comportamente:
- își însușește și respectă reguli; înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare;
- demonstrează acceptare și înțelegere față de celelalte persoane din mediul apropiat;
- recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de texte literare, piese muzicale, obiecte de
artă;
- își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
- utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;
- se orientează în spațiu pe baza simțurilor;
- solicită și acceptă ajutor pentru a depăși o dificultate;
- să ordoneze prin alternanță formele geometrice pe suprafața castelului, respectând modelul dat
(mărime, culoare sau formă);
- să utilizeze culorile potrivite în vederea obținerii de efecte plastice pe suprafața siluetei date.
- să citească imaginile din carte, exprimând-se în propoziții corecte din punct de vedere
gramatical;
- să traseze linii pe contur punctat în vederea realizării de chenare paginilor cărții;
- să asocieze imaginea unui personaj cunoscut cu descrierea în versuri;
- să așeze mesajul scris/citit alături de imaginea personajului din carte;
- să clasifice comportamente și atitudini ale personajelor din povești în raport cu norme
prestabilite și cunoscute;
- să execute corect deprinderile motrice impuse de traseul aplicativ propus;
493
SUCEAVA 2024
- să răspundă la întrebări completând corespunzător ”piramida”;
Sarcini didactice:
✓ Recunoaşterea şi denumirea poveştii şi a personajului, după descrierea în versuri şi după
ilustrația din carte;
✓ Clasificarea corespunzătoare a comportamentului personajului din poveste (adecvat, respectiv
inadecvat);
✓ Conducerea siluetei personajului din poveste spre castel, respectând indicațiile traseului
aplicativ.
Reguli de joc:
Copilul numit de educatoare cu ajutorul baghetei și a formulei recitative ”Bagheta se rotește și
la tine se opreşte!” va extrage dintr-un bol un mesaj în versuri, cu descrierea unui personaj dintr-
o poveste cunoscută.
Copilul ascultă cu atenție descrierea citită de educatoare, urmând să recunoască personajul,
respectiv povestea şi să precizeze comportamentul personajului: adecvat, respectiv inadecvat;
În urma precizării comportamentului, copilul primeşte silueta personajului ghicit, urmând să
parcurgă traseul aplicativ pentru a o conduce spre castel. Personajul a cărui comportament este
identificat ca fiind inadecvat, va fi așezat la intrarea în castel lângă cărțile lucrate de copii, din
care va învăța cum să fie mai bun.
Copiii care au respectat regulile jocului vor fi recompensați cu coronițe de prinț/prințesă.
a)Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, munca independentă, exerciţiul, jocul didactic,
demonstraţia, lectura educatoarei, lectura după imagini, metoda interactivă de grup ”Piramida”.
b)Mijloace de învăţământ:
Centrul ”Științe”: masa luminoasă, castel, forme geometrice de culori și mărimi diferite, lipici;
Centrul „Artă”: siluete personaje din povești din ipsos, acuarele, pensoane, recipiente cu apă;
Centrul „Bibliotecă”: cărți, creioane colorate, carioci;
*Alte materiale folosite pe parcursul activității: tabla interactivă, ecusoane, ”bagheta
magică”, ”Marea carte de basme” – cu imagini, masă suport – ”sala de așteptare”, bol cu
descrieri surpriză ale personajelor, traseu aplicativ: pietre, fântână, pod; coroane prinț/prințesă,
fotografie de grup a copiilor, calculator, Piramida, jetoane.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, mişcarea, formula recitativă, aplauze,
recompense.
Forme de organizare: pe grupe/frontal/individual.
Durata: 45 minute
Bibliografie:
• *** (2019) Curriculum pentru educaţie timpurie, MEN, OMEN nr. 4694/ 02.08.2019;
• Răileanu, D., (2010) ”Proiectarea pas cu pas”, Ed. Diamant, Pitești;
• Breben, S., Gongea, E., (2007) Metode interactive de grup, Ed.Arves, Bucureşti;
• Cucoş, C., (2005) Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Ed.
Polirom, Iaşi;
494
SUCEAVA 2024
• *** (2005) Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. Polirom, Iaşi;
• Pintilie, M., (2002) Metode moderne de învăţare, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca.
Făcându-se legătura cu activitatea anterioară, se poartă o scurtă discuție despre

evenimentul pe care Zâna Poveștilor îl organizează la castel și despre oportunitatea de a fi
implicați în pregătirea celor necesare pentru ca întâlnirea dintre personaje să se desfășoare în
bune condiții.
Repartizarea la centrele de interes a copiilor se realizează în funcție de tipul de inteligenţă
dominant de nevoile şi interesele copilului. Se precizează faptul că este nevoie de aportul
fiecărui copil pentru ca rezultatul să fie cel așteptat de ”Zâna Basmelor”.
Pentru a se asigura că materialele și sarcinile de lucru de la centrele de interes sunt
analizate și percepute cu atenție de către toți copiii, educatoarea propune copiilor deplasarea
spre acestea. Se execută câteva exerciții de mișcare, după care la semnalul educatoarei, copiii
formează un singur rând și ”urcă în tren” pentru a se deplasa spre centrele de lucru. În timpul
deplasării aceștia vor executa mișcările sugerate de jocul de mișcare ”Ciu-ciu-ua, Noi pe Zână
ajutăm” (tranziție).
Sunt prezentate materialele pregătite la centrele de interes, sunt explicate sarcinile de
lucru, iar copiii sunt invitați să lucreze la centrul care are simbolul din piept corespondent cu
cel expus pe masă.
La centrul ”Științe”- copiii care au în piept imaginea unui ”castel” vor decora prin
alternare zonele delimitate ale castelului cu forme geometrice, conform modelului dat, (după
criteriul formei, mărimii sau al culorii);
La centrul ”Arte”- copiii care au în piept imaginea unor ”personaje din povești” vor
folosi pensula pentru a picta siluete din ipsos a diferitelor personaje, utilizând culorile
corespunzătoare.
La centrul ”Bibliotecă”- copiii care au în piept imaginea unor ”cărți” vor pregăti
cadouri pentru personajele negative. Astfel, ei vor trasa semne grafice după model punctat,
realizând chenarul unor pagini cu mesaje ce încurajează spre fapte bune.
Se alege la fiecare centru câte un responsabil care va avea sarcina de a aduna la finalul
activității lucrările realizate și de a prezenta păreri și aspecte din timpul lucrului.
După ce se execută câteva exerciții de încălzire a mușchilor fini ai mâinilor, atenția
copiilor va fi îndreptată către ceas pentru a se stabili timpul de lucru necesar. La semnalul verbal
dat de educatoare se permite preșcolarilor începerea lucrului.
Se va oferi sprijin copiilor care întâmpină dificultăți în realizarea sarcinilor și se vor
oferi sarcini suplimentare celor care finalizează mai repede lucrările, diferențiind conținuturile
și sarcinile în funcție de nivelul psiho-fizic și intelectual al fiecăruia.
După expirarea timpului alocat, liderii colectează și aduc lucrările elaborate de la
centrele Arte și Bibliotecă și le așază pe zona delimitată, lângă ”Marea carte de povești”.
Copiii se deplasează pe scaunele dispuse în semicerc repetând jocul muzical ”Ciu-ciu-
ua/ Noi lucrul am terminat/ Ciu-ciu-ua – ciu-ciu-ua/ Pe Zână am ajutat/ 1-2-3-4, 1-2-3-4,
atenție stop” (tranziție), după care se execută câteva exerciții de respirație și liniștire.
Educatoarea va lua pe rând câte o cutie cu materialele realizate de copii, le va expune în
locul numit ”sala de așteptare” urmând să se realizeze evaluarea parțială a activității printr-o
scurtă conversație cu responsabilul fiecărui centru de lucru. Copiii au astfel posibilitatea de a
arăta ce au lucrat, cum au reușit să realizeze lucrările și cum s-au simțit în timp ce au explorat
sarcina de lucru.
495
SUCEAVA 2024
Se aduce în vizorul copiilor masa luminoasă cu ”castelul” de la centrul Științe și se constată că
pregătirile de la castel s-au încheiat, însă porțile acestuia sunt încuiate. Educatoarea îndreaptă
”bagheta” spre tabla interactivă și roagă Zâna să intervină și să mai transmită un mesaj. În
materialul vizionat, Zâna Poveștilor îi invită pe copii să deblocheze porțile castelului prin
implicarea și rezolvarea sarcinilor din jocul propus. Educatoarea prezintă astfel titlul jocului
didactic: ”Ajutăm personajele să ajungă la castel”, prezentând sarcinile și regulile de joc: pe
rând, câte un copil numit de educatoare cu ajutorul baghetei și a formulei recitative ”Bagheta
se roteşte şi la tine se opreşte!” va extrage dintr-un bol un mesaj în versuri, cu descrierea unui
personaj dintr-o poveste cunoscută. Copilul ascultă cu atenție descrierea citită de educatoare,
urmând să recunoască personajul, respectiv povestea şi să precizeze comportamentul
personajului: adecvat, respectiv inadecvat. Personajul a cărui comportament este identificat ca
fiind inadecvat, va fi așezat la intrarea în castel, lângă cărțile lucrate de copii, din care va învăța
cum să fie mai bun.
Precizarea corectă a comportamentului personajului, permite copilului să preia și să
conducă spre castel silueta acestuia, executând deprinderile motrice solicitate de parcursul
traseului aplicativ: mers, mers cu ocolire, săritură peste obstacole, mers în echilibru. Fiecare
sarcină rezolvată în mod corect, atrage după sine onorarea invitației și completarea locurilor
stabilite la castel, de Zână.
Se execută jocul de probă, după care se desfășoară jocul propriu-zis. Înainte de începerea
jocului propriu-zis, copiii sunt antrenați să participe la momentul de mișcare „A fost odată un
castel..!”.
În complicarea jocului, copiii vor recunoaște povestea și personajul solicitat, doar pe
baza mesajului în versuri, lecturat de educatoare (ilustrațiile din carte vor fi acoperite);
Drept răsplată, fiecare copil va fi recompensat cu aplauze și va primi o coroană de
prinț/prințesă pe care o va folosi la momentul de mișcare/dans. După ce traseul va fi parcurs cu
succes de către toți copiii se va realiza revenirea organismului după efort, prin intermediul
recitării poeziei ”Eroi din basme”. Cartea va fi trimisă ”Zânei Poveștilor”, împreună cu versurile
poeziei recitate de copii și a unei fotografii cu întregul colectiv, care a contribuit la realizarea
”Întâlnirii personajelor din povești”.
Evaluarea activității se realizează prin intermediul metodei interactive ”Piramida”,
descoperită sub formă de surpriză pe prima pagină a cărții. Pentru fiecare treaptă a piramidei,
copiii vor selecta numărul de imagini solicitat (locuința prinților și a prințeselor, 2 imagini cu
fapte bune săvârșite de purcelul mare din povestea ”Cei trei purceluși”, 3 personajele din
basme care au avut un comportament inadecvat, 4 personaje din basme care au avut un
comportament adecvat).
La finalul activității, copiii sunt apreciați pentru implicare și sunt îndemnați să intoneze
cântecul „Lumea basmelor”.
496
SUCEAVA 2024
PRACTICE
Prof. Înv. Preșcolar: Crețu Mariana

Prof. Înv. Preșcolar: Mihalache Ionela
Liceul Tehnologic „Oltea Doamna”, G.P.N. Dolhasca
„Nu e vorba despre ceea ce faci pentru copiii tăi, ci despre ceea ce i-ai învățat să facă
singuri pentru ei înșiși. Astefl vor deveni oameni de succes.” Ann Landers
Unul dintre obiectivele majore pe care le urmărim încă de la grădiniță este pregătirea
copilului pentru provocările vieții. Astfel, încă de la vârsta preșcolară, activitățile sunt centrate
pe copil, pe acțiunea pe care o desfășoară copilul în procesul de învățare, copiii fiind,
deasemenea, antrenați în activități care îmbină conținuturi din cadrul mai multor discipline.
„Integrarea curriculară reprezintă o strategie de proiectare și predare a curriculumului ce
presupune crearea de conexiuni semnificative, relevante între domeniile de cunoaștere și de
dezvoltare, teme sau competențe, în vederea construirii unei viziuni holistice și interactive
asupra lumii reale” (Glava, 2009). Pentru a putea discuta despre o învățare complexă și o
dezvoltare globală a copilului este absolut nevoie de o abordare integrată a conținuturilor
predate.
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată o metodă, o strategie modernă, iar conceptul de
activitate integrată se referă la o activitate în care se abordează ca predarea-învățarea cunoștințelor. Din
această perspectivă, predarea integrată este oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că
obiectul de învățământ are ca referință nu o disciplină științifică ci o tematică unitară, comună mai
multor discipline. Însă trebuie avut grijă ca cele două să nu se confunde-deosebirea dintre ele aste aceea
că interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea cunoașterii, în timp ce
integrarea ia ca referință o idee sau un principiu integrator care transcende granițele diferitelor discipline
și grupează cunoașterea în funcție de noua perspectivă, respectiv temă.
Prin metoda predării integrate, copiii pot să participe, să se implice cât mai mult prin
antrenarea unor surse variate, prin orgnizarea conținutului cu ajutorul diverselor experiențe,
exersării tuturor analizatorilor învățării prin descoperire. Reușita predării integrate a
conținuturilor în grădiniță ține în mare măsură de gradul de structurare a conținutului proiectat,
urmărind anumite finalități.
Abordarea integrata a activităţilor promovează învăţarea centrată pe copil, acesta beneficiind de:
posibilităţi de a se manifesta natural, fără a sesiza că această activitate este „impusă”; personalitatea
copilului se dezvoltă; copilul învaţă lucrând; mai multă libertate în acţiune; oportunităţi de a se implica
în pregătirea activităţilor căutând şi aducând diferite materiale de acasă; sporirea încrederii în propriile
posibilităţi, devenind capabili să îndeplinească sarcinile pe care le-a ales sau i-au fost încredinţate; orice
lucrare care se finalizează duce la dezvoltarea personalităţii copilului; educarea capacităţii de a lucra în
grup, de a ajuta la îndeplinirea sarcinilor echipei; manifestarea crativității în toate domeniile; contibuie
la formarea stimei de sine și la dezvoltarea spiritului participativ.
Educatoarea trebuie să fie preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de învăţare
interesante pentru copii, acestea dând următoarele oportunităţi: încurajează diferite tipuri de
497
SUCEAVA 2024
comportament; cunoaşte mai bine copiii; aplică metode noi, activ-participative; stabileşte relaţii de tip
colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din unitate, cu părinţii copiilor.
Un copil îşi manifestă spiritul creativ atunci când: se implică activ în procesul de formare şi învăţare,
adoptă o atitudine activă şi interactivă; explorează mediul şi găseşte soluţii personale; problematizează
conţinuturile şi face descoperiri; elaborează produse intelectuale unice etc. Acest fenomen al creativităţii
trebuie să-l urmărim şi să-l dezvoltăm în permanenţă, fără a-l bloca.
Activitatea integrată se dovedeşte a fi o soluţie pentru o mai bună corelare a activităţilor de învăţare
cu societatea, cultura şi tehnologia didactică. Ea lasă mai multă libertate de exprimare şi acţiune atât
pentru copil cât şi pentru educatoare.
Noile cerințe ale copiilor şi ale societăţii impun ca sistemul de instruire şi de metodologie
didactică să fie suplu şi permisiv la dinamica schimbării care are loc în componentele procesului
instructiv şi educativ. Pentru a implenta aceste idealuri ale societăţii, adică de dezvoltare a
creativităţii copiilor este nevoie de noi metode şi mijloace care să asigure acest lucru. Trebuie
însă, să utilizăm pe scară largă metodele activ- participative, prin apelarea la metode pasive,
dar când este nevoie, prin maximizarea dimensiunii active a acestora, prin punerea în valoare a
aspectelor calitative ale metodei. În cadrul procesului de predare – învăţare - evaluare trebuie
să ţinem cont de alternarea unor caracteristici în planurile activ- pasiv, abstract – concret şi
trebuie de asemenea să avem în vedere faptul că nu trebuie să apară o singură metodă
dominantă.
Modalitățile de integrare în proiectarea didactică specifică învățământului preșcolar pot fi
realizate în funcție de următoarele situații:
➢ Activitate didactică de sine stătătoare cu conținuturi integrate, care articulează armonios
conținuturi referitoare la două sau mai multe domenii experiențiale.
De exemplu, în cazul unei activități didactice integrate, care propune ca temă povestea Albă ca
zăpada și cei șapte pitici, se întrerupe momentul în care se prezintă intrarea personajului
principal în căsuța piticilor, pentru a se număra obiectele pe care fata le întâlnește acolo. În
această situație, domeniile integrate sunt Limbă și comunicare și Științe. Durata unei astfel de
activități va fi aceea a unei activități didactice din grădiniță, conform vârstei copiilor.
➢ Activitate integrată care include mai multe secvențe didactice – situații de învățare ale căror
conținuturi (două sau mai multe domenii experiențiale, respectiv categorii de activități de
învățare) se articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară.
De exemplu, se poate avea în vedere realizarea unui atelier de confecționare a unor măști
specifice poveștii Cei trei purceluși. Acestea vor fi utilizate în scopul repovestirii textului,
integrând conținuturi caracteristice domeniului Limbă și comunicare și Om și societate.
➢ Activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare curriculară
care cuprinde o parte sau toate activitățile pe domenii experiențiale și o parte sau toate
activitățile alese.
În cadrul temei Zi de toamnă, educatoarea le transmite copiilor Povestea toamnei, activitate
specifică domeniului Limbă și comunicare, mai apoi realizează împreună cu aceștia un tablou
în cadrul domeniului Om și societate. Activitatea continuă cu activitățile liber alese astfel:
realizarea unor semne grafice care imită picăturile de ploaie la centrul Bibliotecă, observarea
frunzelor de toamnă prin lupă la centrul Știință, pictarea unor frunze în culorile specifice
toamnei la centrul Artă, respectiv Pădurea în anotimpul toamna, la centrul Construcții, folosind
materiale mărunte din natură. În final, se va realiza jocul de mișcare Dansul frunzelor de
toamnă, în care copiii se vor mișca liber pe un fond muzical, apoi se vor relaxa ca urmare a
audierii unor sunete care imită ploaia.
Alte tipuri posibile de activități integrate:
• Activități din același domeniu experiențial:
498
SUCEAVA 2024
Domeniul Științe – Florile toamnei – cunoașterea mediului - observare și activitate matematică
– exerciții cu material individual.
Domeniul Om și societate – La florărie – educație pentru societate – lectură după imagini și
activitate practică – colaj.
• Activități din domenii experiențiale diferite:
Domeniul Limbă și comunicare + Domeniul Estetic și creativ - Crizantema – memorizare și
pictură.
Domeniul Științe + Domeniul Estetic și creativ – În grădina de flori a toamnei – joc exercițiu
– desen.
• Activități din domenii experiențiale diferite și activități liber alese:
Domeniul Om și Societate + Activități liber alese – Florile, surorile – activitate practică.
Centrul Știință: Decupează tot atâtea flori câte îți arată cifra!
Centrul Artă: Florile toamnei – confecționare din hârtie creponată;
Centrul Joc de rol: De-a florăria.
Domeniul Științe + Activități liber alese – Buchetul toamnei – verificarea numerației în limitele
1-10.
Activități Liber Alese – Buchețele, buchețele – joc de mișcare.
Datorită faptului că abordarea integrată a conținuturilor oferă cadrului didactic prilejul de
a-și demonstra creativitatea în proiectarea și în desfășurarea activităților, modalitățile de
integrare pot determina modificări în structura acestora. Cu toatea acestea, este importantă
respectarea demersului metodico-științific, integrarea în cadrul acestuia a metodelor interactive,
a mijloacelor de învățământ de calitate, precum și a formelor de organizare diverse.
Se spune că taina unei lecţii bune şi reuşite stă în căldura sufletului educatorului. Trebuie ca sufletul
dascălului să zbârnâie ca să răsune strunele din sufletul copilului. În grădiniţă, toate activităţile care se
desfăşoară împreună cu copiii reprezintă experienţe de învăţare pentru copil, pornind de la activităţile
integrate (centrate pe anumite obiective şi conţinuturi), până la momentele de rutină sau tranziţie, care
consolidează anumite deprinderi, abilităţi ce contribuie la dezvoltarea autonomiei copilului, convieţuirea
lui socială, sănătatea, igiena şi protecţia acestuia, dar şi pot extinde cunoştinţele şi experienţele
acumulate prin activităţile integrate.
Bibliografie:
Bocoș, M.; Jucan, D. (2017), Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării,
Editura Paralela 45, Pitești
Catalano, H.; Albulescu, I. (2019), Didactica jocurilor, Editura Didactică și Pedagogică,
București
Glava, A.; Pocol, M. Tătaru L.L., Educația timpurie -ghid metodic pentru aplicarea
curriculumului preșcolar, 2009, Ed. Paralela 45
Preda, V., (2005) – Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped , București
499
SUCEAVA 2024
141. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATA
Prof.înv.preșc. Cuzenco Luminița

Grădinița Colegiului Național„Mihai Eminescu” Suceava
Nivelul de vârstă/ Grupa: nivelul I / grupa mică B „Albinuțele”

Tema anuală de învăţare: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema Proiectului/ săptămânală: „Lumea puișorului Piu-Piu”
Tema activităţii integrate: „Puișorul și prietenii lui de la Fermă”
- A.D.E. – D.Ş. – „Puișorii cei isteți” – joc exerciţiu
Scopul activităţii: Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice de
triere/grupare/clasificare a obiectelor în funcţie de un criteriu dat, exersând deprinderile practic
- aplicative însușite, în vederea realizării unui proiect comun.
- să identifice caracteristicile elementelor decorative( formă, mărime,culoare), denumindu-
le;
- să grupeze obiecte după un criteriu dat (culoare, formă, mărime);
- să compare grupe de obiecte, apreciind global, cantitatea (mai multe, mai puține);
- să așeze obiecte într-un spaţiu dat (sus, jos, lângă, pe), denumind corect relaţia spaţială;
- să îmbine părţile componente pentru construirea castelului;
- să asambleze prin lipire, materialele date realizând puișorul;
- să traseze linii unind punctele pentru a reda oul;
Metode şi procedee: conversaţia,problematizarea, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, munca
în echipă;
Elemente de joc: întrecerea, mânuirea materialului, elemente surpriză, mişcarea, cuvântul
stimulativ, recompensa, aplauzele
Sarcini didactice:
Gruparea după un criteriu dat (culoare, formă, mărime);
Compararea, prin apreciere globală a cantităţii;
Plasarea obiectelor într-o poziţia spaţială dată;
Regulile jocului:
- se formează două echipe , după ecusonul pe care îl poartă în piept;
- fiecare echipă va rezolva sarcinile primite de la Puișor;
- rezolvarea corectă a sarcinilor aduce echipei o bulină colorata ce va fi lipită pe cheia fermecată
care va deschide uşa Fermei.
Resurse materiale: Ferma de păsări – surpriză, plic, beţişoare, şabloane de puișor, hârtie
colorată, lipici, discuri albe, cariocă,ecusoanele grupei.
Forme de organizare: frontal, individual, grupuri mici;
Durata: 1oră
500
SUCEAVA 2024
SCENARIUL ACTIVITATII
Atenţia copiilor este îndreptată spre prezenţa în sala de grupă a unui Puișor trist deoarece
şi-a pierdut prietenii când un vânt puternic i-a distrus ferma. Din relatările Puișorului, copiii
află că acesta are nevoie de ajutorul lor, pentru a-şi recupera ferma și prietenii. După ce vor
intona cântecul „Șade rața pe butoi” (Tranziţie) copiii vor afla ceea ce au de făcut mai departe
(oferta de lucru – „Să-l ajutăm pe Puișor” –A.L.A.1) apelând la materialele puse la dispoziţie.
„Mergând ca puișorii” (Tranziţie), copiii se vor îndrepta spre centrele deschise în funcţie de
preferinţe.
Copiii care se vor îndrepta spre centrul „Artă” vor avea de confecţionat puișori. La centrul
„Bibliotecă”, copiii vor trasa pe fișe individuale, linii, unind puctele și realizând astfel ouă
năzdrăvane. La centrul „Construcţii” copiii vor construi „Gard pentru fermă”, din bețișoare.
După ce au descoperit ceea ce au de făcut, copiii îşi încep lucrul. În timp ce copiii lucrează la
centre, vor fi solicitaţi să grupeze materialele realizate (puișori, ouă) după un criteriu dat (formă,
mărime), să compare grupe de obiecte, apreciind global unde sunt mai multe/mai puţine- sarcini
legate de tema jocului exerciţiu-„Puișorii cei isteţi” (A.D.E-D.Ş.)
priveşte finalizarea lucrărilor de la fiecare centru. Copiii îşi fac curat la locul unde au lucrat
aşezând lucrările pe o masă (Rutina – „Masa mea e cea mai curată”),fiind dirijaţi să se aşeze pe
scăunele. Educatoarea le precizează copiilor că pentru a-l ajuta în continuare pe Puișor trebuie
să parcurgă anumite probe - sarcini impuse de jocul- exerciţiu-„Puișorii cei isteţi” (A.D.E-
D.Ş.)
Se intervine cu o bagheta magică, care îi va transforma pe copii în „Puișori isteţi”, ce vor
rezolva sarcinile găsite într-o lădiță fermecată (cufăr). La o altă acțiune a baghetei magice,
copiii se vor grupa după ecusonul pe care îl poartă în piept, formând două echipe: echipa
„Rățuștelor” și echipa „Puișorilor”. Câte un copil din fiecare echipă va extrage din lădița
fermecată o sarcină, ajutându-şi echipa să completeze decorul, iar rezolvarea corectă a fiecărei
sarcini va recompensa echipa cu câte o bulină colorată. Toate bulinele câștigate vor fi lipite pe
cheia fermecată pentru deschiderea Fermei, de aceea, ambele echipele trebuie să rezolve corect
şi în linişte sarcinile pentru a câștiga. Bagheta magică îi va ajuta şi îndruma pe puișori atunci
când este nevoie şi-i va atenţiona asupra faptului că pot să piardă bulinele atunci când regulile
nu sunt respectate. După finalizarea decorului, vom deschide ferma cu cheia fermecată.
Activitatea se va încheia cu aprecierea de către Puișor a muncii şi eforturilor copiilor în ducerea
la îndeplinire a sarcinilor.
501
SUCEAVA 2024
N Etapele Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare/ Tipul de
r. activităţi Metode Mijloace metode şi inteligenţă
C i şi de indicatori activată
rt procedee învăţăm
. ânt
1 Captare Atenția copiilor este Conversa Decorul Recunoaşte Vizual
a captată prin găsirea în ţia Puișorul rea spaţială
atenţiei spațiul amenajat a mai Observaţi Bagheta elementelor
multor surprize: Puișorul, a magică surpriză
bagheta şi lădița magică, Lădiță
materialele de la centre, fermecat
etc.,care motivează dorinţa ă
copiilor de a participa la
activitate.
2 Anunţar Se comunică tema şi Explicaţi Toate Lingvistică
ea temei obiectivele sub forma unor a materiale
şi a formulări accesibile, care Conversa le
obiective să trezească interesul ţia
lor copiilor pentru activitate.
Contextul creat va permite
accesibilizarea obiectivelor
propuse şi va oferi copiilor
situaţii care să le trezească
dorinţa de a realiza lucruri
noi prin oferta de lucru.
3 Prezenta Activitatea pe centre va Lingvistică
rea urmări valorificarea Probă
conţinut deprinderilor practic- Beţişoare orală
ului şi aplicative. lipire, frigărui Înţelegerea
dirijarea reconstituire şi asamblare a Conversa Siluete sarcinilor Vizual
învăţării părţilor componente ale ţia Lipici de lucru spaţială
puișorilor, construirea unui Explicaţi Carioci
gard din bețișoare, precum a Ferma Probă
și unele cunoștințe Demonst practică Corporal
matematice ce răspund raţia Construcţia kinestesică
sarcinilor jocului-exercițiu Exerciţiu gardului
„Puișorii cei isteți”. l Confecţion
Tehnicile de lucru utilizate area Logico-
vor fi reamintite, Decor puișorilor matematică
explicațiile date venind în specific Scrierea
sprijinul copiilor. Se va fermei liniilor Corporal-
urmări modul în care Expunere Macheta Executarea kinestezică
aceștia realizează a Puișori de operații
individual lucrările, Explicaţi Ouă logico- Spaţial-
utilizând corect materiarele a Lădiță matematice vizuală
și instrumentele de lucru. magică ,
502
SUCEAVA 2024
Se vor prezenta regulile Conversa Bagheta manipulând Lingvistică
jocului, apelându -se la ţia materialele
capacitatea de înţelegere şi realizate
de atenţie a copiilor, sub prin muncă
forma unor cerinţe ferme independen Vizual
care vor reglementa tă spaţială
întreaga desfăşurare a Explicaţi
jocului. a
Se va urmări utilizarea Logico-
corectă a cunoștințelor Probă matematică
matematice in triere/ practică
grupare/ clasificarea Demonst Interiorizar
obiectelor în funcţie de un raţia ea şi
criteriu dat. respectarea
Sarcinile jocului: regulilor de
Echipa „Rățuștelor”: joc
Aşează puișorii mari lângă Exerciţiu Gruparea
fermă! l corectă,
Aşează puișorii mici în respectând
fața fermei ! Munca în criteriul dat
Spune unde sunt mai echipă Aplicarea
multi/mai puţini puișori! elementelor
decorative
Echipa „Puișorilor”: Plasarea
Aşează ouăle mari pe obiectelor
iarbă! în poziţia
Aşează ouăle mici lângă spaţială
gard! cerută
Spune unde sunt mai
multe/mai puţine ouă!
Se vor preciza (explica

şi demonstra) elementele
care vor orienta permanent
întregul demers didactic.
4 Obţinere Rezolvarea corectă a Munca Materiale Probă Lingvistică
a tuturor sarcinilor de lucru, independ le practică
perform atât în grup cât şi entă realizate Realizarea Interperson
anţei individual. de copii decorului ală
Realizarea unui ansamblu la centre fermei
creativ apropiat de realitate Exerciţiu Puișorului. Corporal –
prin: l kinestezică
gruparea elementelor Probă
decorative după un criteriu orală
dat: culoare, formă, Munca în Elemente Eprimarea
mărime, concomitent cu echipă decorativ sentimentel
lipirea acestora după o e: or de
503
SUCEAVA 2024
tehnică de lucru explicată Conversa machetă,i bucurie și
şi demostrată anterior; ţia arbă, mulțumire
compararea grupelor de puișori, pentru
obiecte prin apreciere ouă, ajutorul dat
globală a cantităţii; Ferma Puișorului.
așezarea obiectelor într-un Puișorulu
spaţiu dat concomitent cu i, bagheta
numirea poziţiei spaţiale; magică
implicarea activă în
rezolvarea tuturor
sarcinilor cu scopul de a
câștiga concursul și de a-l
ajuta pe Puișor să-și
regăsească prietenii.
Se va stimula comunicarea
şi cooperarea eficientă în
interiorul grupului.
5 Evaluar Determinarea calităţii Conversa Probă Lingvistică
ea demersului realizat prin ţia orală Interperson
raportare la obiectivele Analiza ală
anticipate şi la finalităţile produselor
obţinute. Se apelează la activităţii
capacitatea de generalizare Autoevalua
şi abstractizare, având ca re
mobil conţinutul activităţii
în integralitatea sa:
-rezolvarea sarcinilor
matematice;
- completarea decorului
fermei;
- cooperarea şi
întrajutorarea reciprocă
bazată pe dialog ,
comunicare.
Se fac aprecieri verbale cu
privire la activitatea
desfăşurată.
504
SUCEAVA 2024
Profesor învățământ preșcolar: Alexa Dana Vasilica

Grădinița cu Program Prelungit,,Prichindelul” Rădăuți
NIVELUL DE VÂRSTĂ / GRUPA: nivelul II/ Grupa mare “Fluturașii”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
TEMA PROIECTULUI: ,,În lumea celor care nu cuvântă”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,În savană(Valoarile promovate pentru Modulul III sunt: Pacea și
Grija )
CATEGORIA DE ACTIVITATE: activitate integrată
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: ,,Călătorie în savană” (DOS+DȘ+DPM)
ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
DOS: “Elefantul Elmer”- lectura educatoarei
DȘ: “Elmer”- experiment - transfer de culori
DPM:,,Să călătorim prin savană” – traseu aplicativ
➢ Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de vieţuitoarele savanei, raportate la
personajele din poveste exersând deprinderi intelectuale practic-aplicative, precum și
deprinderi motrice de bază.
➢ Să urmărească linia poveştii concomitent cu imaginile prezentate.
➢ Să rețină titlul poveștii și cuvintele noi explicate.
➢ Să desprindă, cu ajutorul adultului, mesajul educativ al textului.
➢ Să precizeze trăsăturile morale ale personajelor din poveste.
➢ Să folosească corect materialele în vederea realizării experimentului.
➢ Să execute corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
➢ Să execute deprinderi motrice învățate (mers în echilibru, săritura în înălțime, ocolire de
obstacole, mers cu pășire peste obstacole).
➢ Să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare şi fair-play.
a) Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca
independentă, problematizarea, metoda interactivă de grup – Interviul.
505
SUCEAVA 2024
b) Resurse materiale: elefantul Elmer surpriză, cartea cu povestea Elefantul Elmer, siluete cu
elefanți, pipete, pahare transparente cu apă, fâșii de hărtie creponată colorată, șervețele, traseu
aplicativ (machetă Balta cu crocodili, bancă de gimnastică, animale din savană, binocluri, șepci,
fluier, microfon, ecusoane.
Durata: 1 h și 30 min.
BIBLIOGRAFIE:
• Culea L., Sesovici A., Grama F., Pletea M., Ionescu D., Anghel N., (2008) Activitatea integrată
din grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, București;
• Curriculum pentru educație timpurie, (2019), Anexa la ordinul ministrului Educației Naționale
nr.4.694/2.08.2019;
• Răileanu, D., Vieriu, D., Alecsa, I., Negreanu D., (2019) Proiectarea pas cu pas, Editura
Diamant
• „Suport – pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează
curriculumul pentru educație timpurie”;
SCENARIUL DIDACTIC
Copiii vor intra în sala de grupă și se vor așeza în semicerc, iar educatoarea îi va anunța
că astăzi vor face o călătorie în savană. La Centrul Tematic aceștia vor descoperi un elefănțel
supărat. Curioși să afle motivul supărării, cu ajutorul educatoarei vor observa că acesta a venit
cu o carte ce-i poartă numele Elefantul Elmer și va dori să i se afle povestea, avănd în vedere
că fluturașii sunt copii descurcăreți, isteți și iubesc animalele din savană.
Astfel se va citi povestea „Elefantul Elmer”, de David Mckee. În timpul povestirii,
educatoarea va nuanța inflexiunile vocii, gesturile și mimica, pentru a fi mai ușor înțeleasă,
fiind explicate și cuvintele noi.
Se va purta o discuție despre personajele întâlnite în poveste, despre însușirile acestora,
despre comportamentul lui Elmer și a celorlalți elefanți, iar cu ajutorul educatoarei, se va
evidenția morala poveștii: ,,Trebuie să te bucuri că ești diferit și că poți să-i faci să se amuze
pe cei din jurul tău!”
Pentru a-l înveseli pe Elmer, preșcolarii, prin intermediul unui experiment, îi vor aduce
alți prieteni multicolori., astfel nu se va mai simți atât de diferit.
Printr-un joc imitativ ,,Un leu mare” (T 1), copiii se vor deplasa la masa de lucru unde
vor avea pregătite materialele necesare realizării experimentului. Aici vor acoperi silueta
elefantului (de culoare albă), cu fâșii de hârtie creponată colorată, apoi cu pipeta cu apă vor
umezi hârtia. Când toată suprafața va fi udă, va avea loc transferul de culoare și astfel elefanții
albi se vor transforma în elefanți multicolori. Se vor executa exerciții de încălzire a mușchilor
mâinii și va începe lucrul.
506
SUCEAVA 2024
La finalul experimentului se vor face aprecieri asupra modului de lucru și al rezultatului
final, urmând ca toți elefanții multicolori să-l însoțească pe Elmer în savană. Dar pentru acest
lucru , copiii vor fi nevoiți să parcurgă un traseu aplicativ.
Preșcolarii vor executa câteva exerciții de pregătire a organismului pentru efort, apoi
vor parcurge un traseu, cu grijă stabilit: vor merge în echilibru peste balta cu crocodili, vor
executa săritura în lungime de pe loc (peste șarpe), vor ocoli obstacole (suricate), vor merge
pășind peste obstacole (peste pietre). Aceștia vor fi echipați cu șepci și binocluri, li se va
demonstra executarea corectă a exercițiilor și la semnalul educatoarei, împreună cu Elmer și
ceilalți elefanți multicolori, vor porni în călătorie. Ajunși în savană vor observa locuitorii
acesteia prin jocul cu text și cânt Tomithy Tip (T 2). Preșcolarii își vor lua la revedere de la
Elmer și prietenii lui, încurajându-l că este bine să fie diferit și amuzant.
Prin metoda Interviului, copiii vor împărtăşi opinii faţă de activitatea desfăşurată şi vor
fi verbalizate concluziile referitoare la grijă, prietenie, bunătate, ajutor, iar educatoarea va emite
aprecieri generale şi individuale asupra comportamentului copiilor despre activitatea
desfăşurată. Recompensarea copiilor va fi prin ecusoane cu prietenul Elmer.
507
SUCEAVA 2024
STRATEGII
Nr. DIDACTICE EVALUAR
Cr EVENIMEN CONŢINUTUL METOD MIJLO E/
t. TE ŞTIINŢIFIC E ACE METODE
DIDACTICE ŞI DE ŞI
PROCE ÎNVĂŢ INDICAT
DEE ĂMÂNT ORI
Crearea contextului afectiv -macheta
1. CAPTAREA se realizează prin Conversa surpriză; .
ŞI descoperirea elefantului ţia -cartea
ORIENTAR Elmer sub formă de surpriză cu
EA și a unei cărti cu propria-i povestea
ATENŢIEI poveste. Acest moment Expuner Elefantul
motivează dorința copiilor ea Elmer
de a participa la activitate.
Comunicarea temei și a
2. ANUNŢAR obiectivelor ce urmează a fi Conversa
EA TEMEI îndeplinite pe parcursul ţia
ŞI A activității este efectuată sub
OBIECTIV forma unor enunțuri Explicaţi
ELOR accesibile copiilor, menite să a
trezească interesul acestora
pentru realizarea de noi
lucruri.
Integrarea conținuturilor
se va realiza prin transferul
de cunoștințe, priceperi și
deprinderi în vederea -cartea
3. PREZENTA rezolvării sarcinilor cu Observarea
REA implicate în activitățile Expuner imagini sistematică
NOULUI derulate. ea a copiilor.
CONŢINUT Asigurarea participării
ŞI afective a copiilor la Capacitatea
DIRIJAREA activitatea întreprinsă, Conversa de a realiza
ÎNVĂŢĂRII precum şi a perceperii ţia operația de
corecte şi depline a transfer a
conţinutului transmis se va cunoștințelo
realiza prin lecturarea Explicaţi r dobândite
poveştii , centrată pe: a anterior în
- expunerea conținutului alte condiții
concomitent cu afişarea la situația
imaginilor ce ilustrează creată.
principalele momente ale
acestuia; Proba
- sporirea expresivităţii şi a practică
stării emoţionale a Conversa -siluete Realizarea
preşcolarilor prin ția elefanți elefanților
schimbarea ritmului vorbirii; -pahare multicolori
Explicaţi apă în urma
a -pipete experimentl
508
SUCEAVA 2024
- utilizarea pauzelor şi -fâșii de ui, prin
accentelor în funcţie de Demonst hârtie transferul
situaţia psihologică întâlnită; rația creponat de culoare.
- expunere clară, ton adecvat ă
şi nuanţat; Experim Executarea
-evidențierea gândirii entul exercițiilor
diferite asupra unui motrice
comportament anume -șepci indicate.
-conștientizarea faptului că -
este bine să fii diferit și să-i Explicați binocluri Executarea
amuzi pe cei din jurul; a -bancă mișcărilor
Demonst gimnasti sugerate de
Atenția copiilor va fi rația că jocul cu text
orientată spre personajul Exercițiu -animale și cânt.
surpriză, astfel descoperă că l motric jucărie
vor realiza un experiment . (crocodil
Preşcolarii vor utiliza Jocul i, șerpi,
materialele puse la dispoziţie suricate)
conform indicaţiilor date de -pietre
educatoare, iar pe parcursul
desfășurării etapelor
activității se va urmări:
-exersarea abilităților de
folosire a instrumentelor de
lucru și a materialelor puse la
dispoziție în sensul realizării
experimentului solicitat
făcând apel la stimularea
efortului personal al acestora
în scopul dezvoltării
originalității.
Călătoria în savană va avea
loc după executarea
deprinderilor motrice de
bază învățate, ca răspuns la
diferiți stimuli și în ritmul
sugerat de educatoare, cu
repere spațiale.
Traseul parcurs va cuprinde
diverse obstacole ce au la
bază mersul în echilibru,
săritura în lungime de pe loc,
cu ambele picioare, ocolire
de obstacole și mers cu
pășire peste obstacole.
Observarea locuitorilor
savanei se va face prin jocul
cu text și cânt Tomithy Tip
509
SUCEAVA 2024
Proba
4. OBȚINERE Fixarea cunoştintelor Conversa orală
A vizează activizarea ţia Fixarea
PERFORM preșcolarilor în sensul conținutului
ANȚEI reactualizării textului audiat Explicaţi poveștii.
pentru extragerea mesajului a Extragerea
de acceptare a celor care sunt mesajului
mai diferiți cu ajutorul Exercițiu educativ și
metodei interactive de grup l aplicarea în
,,Interviul”. alte situații
Interviul asemănătoar
e.
Autoevalua
5. EVALUAR Antrenarea copiilor în Conversa - rea
EA realizarea unei ţia lucrările
ACTIVITĂ evaluări/autoevaluări evaluativ preşcolar Aprecieri
ŢII corecte a comportamentului ă ilor;
INTEGRAT lor se va axa pe determinarea -
E calității demersului realizat ecusoane
prin raportarea la obiectivele
anticipate și la finalitățile
obținute.
510
SUCEAVA 2024
143. ALĂTURI DE VRĂBIUȚA GRIA
Prof.înv.preșc. David Alexandra-Brîndușa

G.P.N. „Dumbrava Minunată” Dumbrăveni, structura G.P.N.Nr.2 Dumbrăveni
Nivelul de vârstă/ grupa: Nivelul II/grupa mare ”Albinuțele”

Tema anuală de studiu : ,,Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema săptămânii: „Povești la gura sobei”
Tema activității integrate: “Alături de vrăbiuța Gria”
• Activități pe domenii experențiale:
DLC(Domeniul limbă și comunicare): „Povestea vrăbiuței Gria”- lectura educatoarei
• Jocuri și activități liber alese:
ALA:„Prietenii vrăbiuței Gria”
Centrul Joc de rol – „De-a gospodinele”-prăjituri pentru vrăbiuță”
Centrul Știință – „Sortăm vitaminele”- sortare |triere
Centrul Bibliotecă– „Prieteni de nădejde” - puzzle
► Dezvoltarea exprimării orale, a expresivităţii limbajului, a comportamentului empatic prin
antrenarea copiilor într-o activitate concretă orientată spre descoperirea și înțelegerea unor
relații.
► Să redea conținutul povestirii, pe baza imaginilor, respectând ordinea cronologică a
întâmplărilor;
► Să denumeasca personajele, precizându-le numele și însușiri ale acestora;
► Să pronunțe cât mai corect cuvintele din propozițiile formulate;
► Să creeze situații specifice rolului cerut de tema zilei;
► Să sorteze vitaminele în funcţie de culoare, aşezându-le în recipientele indicate;
► Să mânuiască obiectele specifice unor roluri sociale;
► Să reconstituie din părţi întregul, în succesiunea logică a imaginii;
► Să „citească” imaginile obținute în urma asamblării;
a) Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
jocul de rol, brainstormingul, problematizarea, metoda interactivă de grup - PIRAMIDA;
b) Resurse materiale:
 ADE: căsuță surpriză, scrisoare, arici de pluș, cartea cu imagini ”Povestea vrăbiuței
Gria”, planșe extrase din carte, imagini pentru reconstituirea Piramidei
 ALA: ingrediente pentru realizarea prăjiturelelor(apă, sare, făină), bileţele colorate,
instrumente de scris şi colorat, bomboane Skittles şi Tic-Tac, borcănele, farfurii din plastic,
puzzle-uri, lingurite, cuțitașe, forme de prăjituri, farfurii, aragaz, șorțulețe, panouri de polistiren.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe, în perechi
d) Resurse de timp: 60 de minute
SCENARIUL DIDACTIC
511
SUCEAVA 2024
Un fond muzical adecvat acompaniază intrarea preşcolarilor în sala de grupă. Copiii
sunt invitaţi să se aşeze pe scăunelele dispuse în semicerc cu scopul de a avea acces vizual
deplin. Muzica încetează, iar educatoarea îi pofteşte pe copii să-şi manifeste curiozitatea în
legătură cu noile obiecte observate în jur, apoi le dă vestea cea mare: un invitat surpriză a
poposit în grupă cu o cerinţă specială! Fiind dezvelit de mantaua ce-l ţinea ascuns privirilor,
copiii descoperă că invitatul surpriză este un personaj cu totul special, un arici. Dar cum să afle
menirea sa în grupa prezentă dacă nu există o cale de a comunica cu acesta. Educatoarea,
încurajată de preşcolari, caută pe langă arici pentru a găsi vreun mesaj care să justifice prezenţa
sa. Astfel, este descoperită o scrisoare prin care copiii sunt îndemnaţi să asculte o poveste a
cărui personaj central necesită ajutor (ADE).
Educatoarea citește mesajul prin care li se comunică copiilor nevoia de ajutor a ariciului
cu privire la vrăbiuța Gria. Mai multe detalii vor descoperi ascultând “Povestea vrăbiuței Gria”.
Educatoarea le atrage atenția acestora cu privire la respectarea poziției corpului pe
scăunele și asupra faptului că pentru a putea desfășura activitatea este nevoie de liniște și atenție.
Se continuă cu comunicarea temei activității integrate „Alături de vrăbiuța Gria”, moment în
care se accentuează ideea că vor afla multe lucruri noi despre lumea viețuitoarelor în anotimpul
friguros.
Copilașii sunt introduși în atmosfera de poveste facându-li-se cunoștință cu Gria,
vrăbiuța. Lecturarea se va face clar, într-un limbaj accesibil și expresiv pentru a trezi emoții și
pentru a asigura motivația învățării. Expresivitatea expunerii se realizează prin modularea
vocii, schimbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii, pauzele logice, psihologice și
gramaticale, mimică și gesticulație. Curioşi să afle despre ce este vorba, preşcolarii urmăresc
cu mare interes lectura educatoarei şi imaginile care dau viaţă aventurii promise. Planul de
întrebări ce fixează principalele evenimente ale poveștii se bazează pe momentele subiectului
unei opere epice în proză. Deşi povestea are un final promiţător, vrăbiuța Gria trece printr-o
perioadă dificilă de convalescenţă care presupune un tratament strict, iar ariciul Țipi rămâne să-
şi aştepte prietena până la vindecare. Aici intră în scenă “Albinuțele” care acceptă provocarea
de a se alătura vrăbiuței Gria şi de a o ajuta.
Jocul imitativ “Când la centre am pornit, ca vrăbiuța am sărit!”, va servi ca tranziţie spre
derularea activităţilor liber alese organizate pe centrele de interes.
Apoi, educatoarea le prezintă preşcolarilor cele trei centre unde vor lucra cu spor pentru
a o bucura pe prietena din poveste (ALA).
La centrul JOC DE ROL, copiii sunt invitaţi să intre în rolul unor gospodine care
pregătesc prăjituri pentru vrăbiuță. Ei vor avea la îndemână aluat, ustensile de bucătărie, forme
pentru prăjiturele. De asemenea, sub atenta îndrumare a educatoarei adesea vor schimba
rolurile.
Centrul ȘTIINȚE îi provoacă pe copiii să o ajute pe vrăbiuța Gria să urmeze un
tratament , iar pentru acest lucru primesc ca sarcină sortarea şi gruparea pastilelor ce necesită
consumate pentru ca vrăbiuța să se vindece. Pastilele sunt grupate în funcţie de cinci culori
(galben, roșu, verde, roz, portocaliu) şi aşezate în borcănele corespunzătoare fiecărei culori.
Centrul Bibliotecă le acordă copiilor şansa de a demonstra că pot reconstitui și
“citi”situații când pot fi prieteni de nădejde pentru micile viețuitoare aflate în nevoie.
Pe tot parcursul acestor activităţi, educatoarea va încuraja manifestarea independenţei,
a socializării şi va monitoriza întreaga activitate a copiilor, îi va sprijini în rezolvarea sarcinilor,
a problemelor şi va controla atât direct, cât şi indirect activităţile acestora.
Mulţumiţi de munca depusă, copiii aranjează cu grijă produsele activităţii lor şi
împărtăşesc opinii faţă de activitatea derulată. În cadrul evaluării activităţii integrate va fi
512
SUCEAVA 2024
analizată munca copiilor pe tot parcursul activităţii desfăşurate, iar completarea Piramidei va
constitui ultimul joc pregătit de simpaticul arici.
Activitatea integrată nu poate lua sfârşit decât după comunicarea de către educatoare a
aprecierilor generale şi individuale asupra comportamentului copiilor vis-a-vis de activitatea
desfăşurată şi recompensarea acestora cu vitamine dăruite de ariciul Țipi.
BIBLIOGRAFIE:
• Curriculum pentru educaţie timpurie, M.E.N., 2019;

• Breben Silvia,Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, Metode interactive de grup-Ghid
metodic - Editura Arves, 2007;
• Culea Laurenţia, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta
Anghel, Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar) , Editura Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008;
• Răileanu Daniela, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător pentru
cadrele didactice din învăţământul preşcolar) , Editura Diamant, Piteşt
513
SUCEAVA 2024
144. PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Profesor învățământ preșcolar, Diaconeasa Elena-Simona

Unitatea de învățământ: Grădinița cu program prelungit nr. 15 Târgoviște

Grupa: Mare – nivel II „Albinuțele”
Educatoare: Diaconeasa Elena-Simona
Tema săptămânii: „Târgoviște, oraș istoric”
Tema zilei: „Târgoviște, orașul meu iubit”
Mijloc de realizare: Activitate integrată (ADP+ADE+ALA)
Tipul activității: mixtă
Componența activității: ADP - Rutine: Întâlnirea de dimineață: „Îmi iubesc orașul, pentru că...”
– tehnica puzzle și Harta conceptuală, Salutul, Prezența, Calendarul naturii;
„Toți suntem prieteni”- deprinderea de a colabora în rezolvarea sarcinilor, de a primi și solicita
ajutorul (copii și adulți);
Tranziții: „Chipul meu”, „Eu am zece degețele”, „Am o căsuță mică”– joc cu text și
cânt;„Orașul” https://www.youtube.com/watch?v=zJx_bi4nfeQ – cântec;
ADE: DOMENIUL ȘTIINȚĂ: Categoria de activitate: Activitate matematică
Tema activității : „Micii constructori” - joc didactic (numerația în limitele 1-5)
DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV
Categoria de activitate: Educație artistico-plastică
Subiectul activității: „Orașul meu”; Tema plastică: punctul, linia, pata de culoare (tehnica
amprentării cu trafaleți, pictodegetare, bureți, bețișoare de urechi)
ALA: Bibliotecă: „Târgoviște, orașul meu iubit” - combinații de linii și puncte,
confecționare carte
Construcții: „Orașul meu” - îmbinare, alăturare, suprapunere de jucării și alte materiale
Joc de rol: „De-a cofetarii” – pregătim prăjituri specifice orașului nostru pentru copiii care
muncesc la reconstrucția lui
Joc de mișcare: „La plimbare prin oraș”
Joc distractiv și de mișcare: „Grădinița trenul”
https://www.youtube.com/watch?v=cJcm3PujZ4I
„Un oraș fără culoare” adaptare după Luminița Toia - momentul de lectură
Scopul: Consolidarea priceperilor și deprinderilor matematice privind numerația în limitele
1 – 5 (recunoașterea, numărarea, asocierea cifrei la cantitate și invers, ordonarea), precum și
formarea deprinderilor de organizare a compoziției plastice, folosind diferite instrumente și
elemente de limbaj plastic, stimulând capacitatea de aplicare a acestora în contexte noi de
învățare;
Obiective operaționale: - La sfârșitul activități copiii vor fi capabili să:
O1 - să descrie emoțiile și sentimentele trăite în anumite locuri/instituții din oraș, folosind
un limbaj specific vârstei;;
O2 - să recunoască cifrele în limitele, identificând perechea pe ecran sau în mediul apropiat;
O3 - să formeze mulțimi cu 1-5 elemente după diferite criterii (formă, mărime);
O4 - să raporteze corect cifra la cantitate și invers, numărând conștient în limitele 1-5;
O5 - să formeze șirul numeric crescător și descrescător în limitele 1 - 5;
O6 – să picteze obiecte 3D, prin aplicarea uniformă a culorii și prin îmbinarea creativă și
originală a instrumentelor și elementelor de limbaj plastic;
514
SUCEAVA 2024
O7 - să traseze pe puncte semne grafice sau litere învățate într-un spațiu dat sau liber, după
dorință și imaginație;
O8 - să construiască orașul prin îmbinare, alăturare și suprapunere de jucării și alte materiale;
O9 - să pregătească prăjituri cu mere respectând rețeta în imagini și normele de igienă;
Joc didactic matematic: „Micii constructori” – Ne jucăm, numărăm și orașul renovăm

Sarcina didactică:
- Formarea de mulțimi după diferite criterii (formă, mărime);
- Asocierea cifrei la cantitate (numărul de obiecte dintr-o grupă) și invers;
- Realizarea șirului numeric crescător și descrescător în limitele 1 - 5;
Regulile jocului:
Copilul numit de educatoare cu ajutorul unei baghete sau mingii va veni la masă și va
rezolva sarcina cerută verbalizând acțiunea.
Prima variantă a jocului: „Piața orașului”
Piața orașului a fost distrusă de ploaia de ieri, iar fructele și legumele s-au împrăștiat.
Copii sunt solicitați să se transforme în ajutoarele vânzătorilor și să refacă (restaureze piața). Ei
vor sorta fructele și legumele după formă și mărime, le vor așeza în coșuri potrivite, apoi le vor
număra și vor așeza în dreptul coșului cifra corespunzătoare.
Copiii verbalizează fiecare acțiune și sunt încurajați să utilizeze un limbaj matematic
adecvat.
A doua variantă a jocului: „Un nou cartier în oraș”
Copiii se vor transforma în mici constructori și vor realiza un oraș din visul lor, conform
planului de construcție. Pe masă sunt formate mai multe mulțimi de obiecte (un turn, 3 blocuri,
2 case, 4 bănci și 5 pești) ce au în față o cifră ce nu corespunde numărului de obiecte din
mulțimea respectivă. Copiii au ca sarcină să asocieze cifra ce corespunde numărului de
elemente din fiecare mulțime.
A treia variantă a jocului (complicarea jocului): „Instituții din orașul meu”
Copiii vor forma pe tabla magnetică șirul crescător și descrescător în limitele 1-5,
folosind jetoane ce ilustrează diferite instituții din oraș. Când au fost formate ambele șiruri,
educatoarea le va cere copiilor să închidă ochii. Educatoarea va inversa o cifra și va solicita
copiii să recunoască greșeala și să o corecteze. Jocul se repetă de două – trei ori.
Elemente de joc: surpriza, bagheta magică, mingea, descoperirea traseului cu toate
elementele, sarcinile – mesaje surpriză atașate în balcoanele căsuței magice, aplauzele,
mânuirea materialului, închiderea și deschiderea ochilor.
ELEMENTE DE FEEDBACK :
Modul de rezolvare a sarcinilor de lucru formulate;
Modul de receptare a elementelor sintetizate la final;
Metode și procedee: conversația, explicația, tehnica puzzle, Harta conceptuală, povestirea, jocul
didactic, problematizarea, brainstormingul, exercițiul, demonstrația, jocul, învățarea prin
descoperire, învățarea prin cooperare, Turul galeriei, Amestecă/Îngheață/Formează perechi;
Mijloace de învățământ: - catalog, calendarul naturii, copii veseli/triști/mirați, imagine
mărită aplicația Blockposters, film educativ realizat cu drona, laptop, videoproiector, ghicitori
despre instituții din oraș, puzzle mare cu Turnul Chindiei, panou, jetoane cu instituții din oraș,
căsuță în miniatură, sarcini surpriză, baloane cu heliu,
https://wordwall.net/ro/resource/8088315/educa%c8%9bie-senzorial%c4%83-%c8%99i-
cognitiv%c4%83/g%c4%83se%c8%99te-perechea-cifrei, joc interactiv pe platforma Wordwall
cu cifrele 1-5, tarabe cu fructe și legume de diferite mărimi (mere, portocale, ridichii negre,
ridichii roșii, păstârnac, morcovi, cepe verzi și uscate, cartofi, gogoșari, dovleci etc.), coșuri de
diferite dimensiuni, cifrele 1-5, Turnul Chindiei, blocuri și case 3D realizate din cutii de carton
și coli albe, bănci, pești 3D din polistiren, cifrele 1-5, jetoane cu diferite instituții din oraș, tablă
515
SUCEAVA 2024
magnetică, magneți, laptop, PPT cu povestea „Un oraș fără culoare”, tablouri cu scene din
poveste format A4 și tip puzzle realizate cu tehnica Blockposters, panou, bolduri tempera, apă,
minitrafaleți, pictodegetare, pensule de diferite mărimi, bețișoare de urechi, bureți de diferite
dimensiuni, fișe format A4 cu grafisme ce respectă particularitățile individuale ale copiilor,
carioci, copertă pentru carte, cifre pentru pagini, jucării diferite de tip Lego, străzi, mașini,
copaci confecționați, bonete, șorțulețe, fețe de masă, rețeta în imagini, tocătoare, sucitoare,
cuțite de plastic, tăvi, mere călite, zahăr, scorțișoară, tăvi, unt, hârtie pentru copt, stradă realizată
din carton negru și bandă de delimitare albă, stegulețe, jaloane, semne de circulație, laptop,
jocuri puzzle interactive pe platformă jigsawplanet Turnul Chindiei și Mitropolia
https://www.jigsawplanet.com/?rc=play&pid=2a64f2cefe15
Forme de organizare: frontal, individual, în echipe, în grup
Forme de evaluare: continuă-formativă
Evaluarea se realizează oral prin întrebări, aprecieri verbale, încurajări, autoevaluare,
interevaluare, analiza produselor realizate de preșcolari, aprecierea efortului depus de copii,
acordarea de recompense (plăcintele realizate la joc de rol) suc de fructe și baloane.
SCENARIUL ZILEI
ADP. Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activități. Copiii intră în sala de grupă
intonând cântecul „Orașul”.
Întâlnirea de dimineață: „Îmi iubesc orașul pentru că....”
Salutul: Are loc salutul: „Bună dimineața, copil frumos!”; „Bună dimineața, copil
harnic!”, educatoare fiind cea care îl va iniția. Salutul între copii se realizează utilizând tehnica
comunicării rotative și o jucărie surpriză. Jucăria va fi pasată între copiii, aceștia salutându-se
reciproc.
Prezența: Astăzi vom face o călătorie magică în lumea colorată și plină de istorie
orașului nostru, orașul Târgoviște, unde o să descoperim multe surprize și lucruri interesante.
Grupa mare nu poate să înceapă activitatea până nu știm câți copii sunt azi la grădiniță. Se
verifică prezenții și absenții, apoi se stabilește numărul acestora.
În continuare se completează Calendarul naturii, „A început o nouă zi/ Cum e vremea,
dragi copii?”. Preșcolarii sunt ajutați cu întrebări de tipul: „În ce anotimp suntem?”, „În ce zi a
săptămânii suntem?”, „În ce lună suntem?” „Cum este vremea astăzi?”. Se poartă o mica
discuție despre cum este vremea de afară și hainele pe care le-au îmbrăcat preșcolarii dimineața.
În continuarea activității se desfășoară jocul pentru dezvoltarea competențelor de
comunicare și socio-emoționale: „Autobuzul veseliei”. Copiii vor alege un jeton (băiat sau fată)
veselă/tristă/mirată/îngrijorată/furioasă vor argumenta alegerea făcută (Cum te simți astăzi? De
ce?) și o vor așeza în autobuz. Jocul este inițiat de educatoare, apoi continuat de toți preșcolarii.
Mesajul zilei: „Toți ne iubim orașul!”
Activitatea de grup: Copiii sunt solicitați să vizioneze filmul educativ „Târgoviștea”
https://www.youtube.com/watch?v=ylENrDM-amk – filmare aeriană 4K ,apoi să exprime
păreri, idei, sentimente despre informațiile aflate.
Împărtășirea cu ceilalți: Cu ajutorul ghicitorilor, a jocului „Îmi iubesc orașul pentru că
...” și a metodei Harta conceptuală, preșcolarii își reactualizează informațiile dobândite despre
oraș, importanța acestuia, instituțiile pe care le întâlnim la tot pasul și rolul acestora în viața
noastră. Copiii sunt îndrumați să privească imaginile expuse la centrul tematic și decorul
pregătit în sala de grupă pentru a-și consolida cunoștințele dobândite.
Noutatea zilei se realizează cu ajutorul unei surprize: o căsuță magică ce are atașate mai
multe baloane colorate (ce zboară cu ajutorul baloanelor cu heliu), asemănătoare celei din
desenul animat „Deasupra tuturor”. Se reamintește copiilor aventura celor două personaje și
516
SUCEAVA 2024
sunt solicitați să se transforme în mici constructori care să contribuie la înfrumusețarea orașului
Târgoviște.
În continuare se desfășoară în cadrul domeniului Știință (Activitate matematică): „Micii
constructori” – joc didactic (1-5).
Introducerea în joc se realizează prin prezentarea unei surprize, jocul interactiv pe
platforma Wordwall, joc senzorial și cognitiv „Găsește perechea”. Copiii vor recunoaște cifrele
1-5, vor bate din palme pentru a marca o anumită cifră, atunci când educatoarea o cere și o vor
identifica în sala de grupă. De asemenea, se desfășoară și alte exerciții pregătitoare de tipul: un
copil numără crescător de la 1 la 5, altul descrescător de la 5 la 1, un copil numără elementele
din cutie: peștii și băncile (se numără conștient, prin încercuirea treptată a fiecărui element).
Se anunță titlul jocului, cât mai clar și succint obiectivele acestuia și se prezintă
materialul didactic. Educatoarea explică regulile și sarcinile de joc, prezentând gradual fiecare
variantă a jocului. Se trece la demonstrarea jocului cu ajutorul copiilor, la executarea jocului de
probă și a jocului propriu-zis.
Preșcolarii vor verbaliza fiecare acțiune, utilizând un limbaj matematic adecvat și vor fi
felicitați pentru efortul depus.
✓ Tranziție: „Eu am zece degețele” – joc cu text și cânt;
Copiii vor interpreta cântecul și își vor coordona mișcările cu textul acestuia.
Cu ajutorul momentului de mișcare „La plimbare prin oraș” – joc de mișcare (copii vor
merge prin oraș, respectând indicațiile educatoarei, ocolim statuia, mergem ca soldații, trecem
prin parcul central etc.) se intuiesc materialele pregătite în centrele:
➢ Artă: DEC: Educație artistico-plastică
➢ Subiectul activității: „Orașul meu”; Tema plastică: punctul, linia, pata de culoare (tehnica
amprentării cu trafaleți, pictodegetare, bureți, bețișoare de urechi)
Se intuiesc materialele de pe măsuță și se urmărește demonstrația educatoarei în
realizarea temei, fiecare instrument și utilitatea acestuia este explicată cu acuratețe și într-un
limbaj accesibil copiilor. Preșcolarii au la dispoziție blocuri, case, Turnul Chindiei construite
din cutii de carton, pești și băncuțe în miniatură din polistiren. După ce toate elementele vor fi
pictate, acestea vor fi așezate de către preșcolarii, după dorință și imaginație, în orașul lor de
vis.
Împreună cu preșcolarii se stabilesc criteriile de evaluare: să lucreze în perechi, să
respecte tehnica folosită, să îmbine cât mai elemente de limbaj plastic, să colaboreze în așezarea
tuturor elementelor finalizate, realizând un oraș.
Bibliografie
1. Ministerul Educației Naționale Curriculum pentru educația timpurie. (2019).
2. Breben Silvia, Goncea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga, Mihaela (2006), „Metode interactive de grup”,
Editura Arves, București;
3.Petrovici, Constantin (2014), Didactica activităților matematice în grădiniță, Editura Polirom

București;
517
SUCEAVA 2024
Prof. înv. preșc. Eudoscec Ionela-Bianca
Unitatea de învăţământ: G. P. P. „Micul Prinț” Rădăuți

Educatoare: Eudoscec Ionela-Bianca
Nivelul de vârstă/grupa: Nivelul I, grupa mică
Tema anuală de studiu : „Cum este/ a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului tematic/ Tema săptămânală: „Prin grădini și prin livezi”/„Albinuța
hărnicuța”
Tema activității: „Apicultori pentru o zi”
D.Ș. : „Joc și joacă în prisacă” – joc didactic
D.O.S. : „Flori pentru albinuțe” – îmbinare, lipire
Tipul activității: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Scopul activităţii: Consolidarea cunoștințelor matematice cu privire la număratul în limitele
1-3, exersând deprinderi intelectuale și practice, prin aplicarea lor în contexte variate.
✓ să formeze grupe de obiecte după criterii date (mărime, culoare);
✓ să raporteze corect numărul și cifra la cantitate și invers;
✓ să numere corect în limitele 1-3, utilizând numeralul cardinal;
✓ să îmbine elementele componente ale florilor, lipindu-le conform indicațiilor primite;
✓ să aplice în situații noi tehnici de lucru însușite anterior: îmbinare, lipire;
✓ să acționeze conform cerințelor formulate de educatoare;
d) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observarea, demonstrația, exerciţiul, expunerea,
jocul didactic, problematizarea, munca independentă, instructajul verbal, metoda interactivă de
grup „Interviul”, conversația evaluativă;
e) Resurse materiale: apicultor de dimensiune mare, boxă cu vocea apicultorului, flori de
difeirte dimensiuni și culori, albinuțe, fluturi, aracet, pensoane, petale și frunze din fetru,
suporturi pentru flori din carton și polistiren, cameră de filmat, microfon.
f) Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 45 min
Sarcina didactică:
Reamenajarea prisăcii prin așezarea diferitor elemente în decor, conform indicațiilor
primite de la apicultor.
Regulile jocului:
Prin intermediul versurilor: ,,Unu, doi, unu, doi,/ Vino să te joci cu noi/ Prisaca să o
pregătim/ Albinele să le înveselim!” educatoarea va alege un copil pentru a realiza sarcina
didactică. Copilul numit va afla sarcina pe care trebuie să o îndeplinească de la apicultorul
George. Alege elementul precizat de apicultor, respectând indicațiile privind mărimea și
culoarea, și îl așează în decor, la locul potrivit.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aprecieri stimulative, deplasarea, aplauze.
Bibliografie:
 Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
518
SUCEAVA 2024
 BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, FULGA, Mihaela (2007), Metode
interactive de grup-Ghid metodic - Editura Arves, Bucueşti;
 CULEA, Laurenția, SESOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia, PLETEA, Mioara, IONESCU,
Daniela, ANGHEL, Nicoleta (2008), Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele
didactice din învăţământul preuniversitar) , Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
 RĂILEANU, Daniela, VIERIU, Dorina, ALECSA Iuliana (2020) , Proiectarea Pas cu pas
Activitatea va debuta cu intrarea copiilor în sala de grupă frumos amenajată, pe un fond

muzical antrenant, care va induce preșcolarilor o stare de energie și bună-dispoziție, necesară
desfășurării armonioase a activității .
Copiii vor fi întâmpinați de aplicultorul George, care le transmite faptul că este foarte
impresionat de cât de harnici și pricepuți au fost copiii de la grupa mică „Steluțele”, motiv
pentru care consideră că au depășit probele și sunt gata pentru o zi plină de surprize în prisacă.
Deși este încântat pentru că preșcolarii s-au descurcat atât de bine, George are o veste tristă
pentru ei. Acesta le povestește copiilor cum un vânt puternic de primăvară a lovit de dimineață
prisaca, speriindu-le pe albinuțe și lăsând în urma sa o mare dezordine. Dacă nu va reuși să
refacă în prisacă ceea ce a distrus vântul puternic, albinele nu vor avea de unde strange polen
pentru mierea delicioasă, iar stupina apicultorului va rămâne fără miere. George îi poftește pe
copii în prisaca sa, unde vor vedea cu ochii lor dezastrul provocat de vânt. Aceștia sunt
impresionați de situația tristă a apicultorului și își exprimă dorința de a-l ajuta.
Încântat de răspunsul primit, apicultorul îi îndeamnă pe copii să se apuce repede de
treabă, pentru a reda frumusețea prisăcii cât mai curând. Copiii vor reamenaja prisaca distrusă
de vânt, așezând în decor flori de diferite dimensiuni și culori, albinuțe sau alte elemente
specifice, respectând indicațiile primite. Sarcinile specifice activității matematice, care fac apel
la cunoștințe și deprinderi privind mărimea, culoarea, pozițiile spațiale și numerația în
concentrul 1-3, vor fi date de către aplicultor, tot el fiind cel care va aprecia reușitele celor care
vor îndeplini sarcina primită.
Analizând elementele puse la dispoziție, copiii își dau seama ca nu au suficiente flori
pentru a îndeplini dorința apicultorului, iar albinuțele nu vor avea de unde culege destul polen.
Motivați de dorința de a amenaja cât mai frumos prisaca și de a oferi albinelor suficiente flori,
copiii se vor îndrepta spre măsuțele de luru pentru a le realiza, zburând asemeni albinelor Ajunși
la măsuțe, copiii vor descopri materialele necesare realizării florilor: suport din lemn pentru
susținerea florii, petale din fetru colorat, frunze din fetru, aracet, pensoane. Astfel, preșcolarii
vor realiza florile pentru albinuțe, lipind petalele și frunzele, conform indicațiilor primite.
Mulțumiți de florile realizate, copiii se vor întoarce în locul destinat activității
matematice, fredonând cântecul „Zum, zum, zum, albinuța mea”. Aceștia vor utiliza elementele
realizate în cadrul activitătii practice, pentru a îndeplini sarcinile primite de la apicultor,
întregind decorul prisăcii și oferind albinuțelor șansa de a culege suficient polen.
Complicarea jocului va consta în introducerea unor situații problemă, ce vor determina
copiii să facă apel și la unele cunoștințe referitoare la părțile componente ale albinei.
Apicultorul va ruga copiii să îl ajute așezând în prisacă tot atâtea flori câte antene are albina,
tot atâtea flori câte ace are albina etc.
519
SUCEAVA 2024
Pe tot parcursul desfășurării jocului, se va avea în vedere antrenarea tuturor copiilor în
activitate, respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale, utilizându-se elemente de joc,
ce vor asigura participarea activă şi afectivă a tuturor preşcolarilor .
Astfel se încheie și aventura din prisacă. Folosind metoda interactivă de grup
„Interviul”, apicultorul George va adresa întrebări copiilor, care vor răspunde, trăind astfel
satisfacția lucrului bine făcut și, mai ales, a ajutorului dat celui care a avut nevoie de el. Metoda
interactivă de grup abordată le permite copiilor să-și exprime în limbaj propriu, gândurile și
impresiile trăite pe parcursul desfășurării activității în integralitatea sa.
rezultatele obținute și mai ales de fericirea oaspetelui, apicultorul George. La sfârșitul
activității, vor admira decorul realizat, și-i vor promite apicultorului că nu vor uita niciodată
aceasta experiență. Apicultorul le mulțumește pentru ajutorul acordat și îi recompensează
pentru bunătatea, hărnicia și perseverența de care au dat dovadă, cu prăjituri glazurate cu miere
delicioasa, din propria prisacă.
520
SUCEAVA 2024
146. VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTE TIMPURII
Ed. Busuioc Daniela Florentina

G.P.N. „Prichindelul” Rădăuţi
NIVEL II/GRUPA: mare „Buburuzele”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: Cum a fost, este și va fi aici pe pământ?
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: „Trecut și prezent”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: „Povestea unei idei”
TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidarea cunoştinţelor şi priceperilor
VALOARE MODULUL III: „Încredere/Curaj”
ADE: -DOS „Ce poţi face cu o idee?”-lectura educatoarei
-DEC „Ideea mea”-pictură și desen grafic
SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea potențialului creativ, a încrederii în sine, a
independenţei în acţiune, a perseverenței și a gustului estetic prin asocieri de idei și originalitate.
• Să urmărească cu atenţie firul narativ al povestirii demonstrând înțelegerea mesajului;
• Să formuleze predicţii argumentând răspunsurile date;
• Să conștientizeze importanța propriilor idei și posibilitatea de exprimare a acestora;
• Să recunoască emoții și comportamente pozitive, participând activ și afectiv la activitate;
• Să utilizeze tehnici specifice activităţii artistico-plastice însușite anterior;
• Să verbalizeze acţiunea efectuată şi rezultatul obţinut;
• Să colaboreze în cadrul grupurilor mici pentru a rezolva sarcina primită.
o Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observația, exercițiul, demonstrația, expunerea,
munca independentă, munca în grup, jocul, metoda posterului, metoda predicțiilor, diamantul.
o Mijloace de învăţământ: simboluri salut, cutie misterioasă, cartea „Ce poţi face cu o idee” de
Kobi Yamada, figurină cu coroană aurie, flipchart, poster și notițe adezive pentru poster,
calculator, televizor, pensoane, bureţi, bețișoare urechi, palete pentru pictură, guaşe, pahare apă,
şerveţele umede şi uscate, picuri, carioci, markere, creioane colorate, plăci din polistiren și piese
puzzle din polistiren, coronițe din hârtie aurie și din polistiren, foi de desen albe și tratate cu
cerneală albastră, recompense.
o Elemente de joc: elementul surpriză, aplauzele, mânuirea materialelor, recompensa.
o Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri mici
BIBLIOGRAFIE:
o GLAVA, Adina, (2002), Introducere în pedagogia şcolară, Editura Dacia, Cluj;
o PREDA Vasile, (2005), Abordare în maniera integrată a activităților în grădiniță, Ghid pentru
proiecte didactice , Editura Humanitas Educational, Cluj;
o RUIU Georgeta, GONGEA Elena, BREBEN Silvia, (2002), Metode interactive de grup,
Editura Arves, Craiova;
o Curriculum pentru educaţie timpurie, 3-6/7ani, (2019), M.E.N.;
o Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, (2008), Activitatea integrată în
grădiniţă, Didactica Publishing House, București;
o KOBY, Yamada, (2019), Ce poți face cu o idee?, Editura Grupul Art, București.
521
SUCEAVA 2024
SCENARIUL ACTIVITĂŢII INTEGRATE

Preşcolarii, aflaţi la intrarea sălii de grupă, vor fi întâmpinaţi de educatoare, care-i va saluta
în funcţie de alegerea lor, atingând simbolul preferat (strângere de mână, bate palma sau
îmbrăţişare). Apoi vor intra în grupă, se vor aşeza în faţa scăunelelor în formă de semicerc şi
vor fi încurajaţi să salute musafirii: ”Bună dimineaţa doamnelor educatoare!”
Atenţia va fi captată de o cutie misterioasă, iar copiii vor avea ca sarcină să ghicească ce se află
în interiorul acesteia. Fiecare poate să-şi exprime părerea, fără ca educatoarea să le spună dacă
au ghicit sau nu, iar la final li se va arăta o figurină, ce-i va face mai curioși să descopere cartea:
„Ce poţi face cu o idee?”și legătura cu tema activității. De asemenea vor fi anunțați că li se va
citi povestea altfel decât de obicei, iar misiunea lor va fi de a-și descoperi propria idee. În
relatarea poveștii se va utiliza metoda predicțiilor:
1. Faza de evocare
Se explică copiilor cuvântul „idee”, apoi se va iniţia o scurtă discuţie, provocându-i să răspundă
la întrebarea ce facem cu o idee!”. Răspunsurile vor fi notate pe un poster.
2.Faza de realizare a sensului
Se citește povestea expunându-se imaginile pe ecranul televizorului, iar copiii sunt antrenați sa
creeze predicții, să răspundă la întrebări și să argumenteze răspunsurile.
„ Într-o bună zi mi-a venit o idee.
„ De unde o fi venit? Şi de ce e aici?”, m-am întrebat.
„Ce poţi face cu o idee?”
La început, n-am pus mare preţ pe ea. Mi se părea cam ciudată(neobișnuită) și cam firavă. Nu
ştiam ce să fac cu ea. Aşa că am lăsat-o în urmă şi am plecat. M-am purtat de parcă nu ar fi fost
a mea.
Numai că ideea……….
Predicție:
Ce credeți că a făcut ideea?
Ideea s-a ținut după mine.
M-am temut de ce o să creadă alții. Ce-o să spună oamenii despre ideea mea? Am ţinut-o pentru
mine. Am ascuns-o şi n-am vorbit despre ea. Am încercat să mă port ca şi cum totul ar fi fost
la fel ca înainte să-mi vină ideea.
Însă ideea mea avea ceva fermecat. A trebuit să recunosc că mă simţeam mai bine și eram mai
fericit când o aveam alături.
Iar ea voia….
Predicţie
Ce credeți că voia ideea ?
Voia să se hrănească, să se joace. La drept vorbind voia să i se dea multă atenție.
Pe urmă a crescut şi ne-am împrietenit.
Le-am arătat-o şi altora, cu toate că mi-era frică De ce-o să spună, ca nu cumva să râdă de ea
când o vor vedea, să nu creadă ideea greșită.
Mulți chiar așa au crezut-o.
Predicție:
Oare ce au spus mulți oameni despre idee?
Au spus că nu-i bună de nimic. Au spus că-i prea ciudată, că-i o pierdere de vreme și că n-o să
se aleagă nimic de ea.
La început le-am dat crezare. Și chiar m-am gândit să renunț la idee. Aproape că m-am luat
după ei. Dar pe urmă m-am întrebat: ce știu ei despre povestea asta? Până la urmă, e ideea MEA.
Nimeni n-o cunoaște ca mine. Și nu-i nimic dacă e altfel, dacă e ciudățică și chiar un pic trăsnită.
M-am hotărât…..
Predicție:
522
SUCEAVA 2024
Ce s-a hotărât băiatul să facă cu ideea lui?
S-o ocrotesc, să am grijă și să-mi pese de ea. I-am dat mâncare bună. Am lucrat cu ea, m-am
jucat cu ea. Și întâi de toate, i-am dat atenție. Ideea a crescut. Iar iubirea mea pentru ea la fel.
I-am construit o casa nouă, cu un acoperiș deschis, ca să se poată uita la stele - un loc unde
putea să viseze netulburată. Îmi plăcea să stau cu ideea.
Predicție:
De ce îi plăcea băiețelului să stea cu ideea?
Mă făcea să mă simt mai viu, gata să fac orice. Îmi dădea mulțumire, fericire, curaj, încredere
să am gânduri îndrăznețe….iar apoi și mai îndrăznețe. Îmi împărtășea secretele ei. De pildă,
mi-a arătat cum să merg în mâini.” Fiindcă e bine să poți vedea lucrurile și altfel.
Nu-mi mai puteam închipui viața fără ea.
Iar pe urmă, într-o bună zi……
Predicție:
Ce s-a întâmplat într-o bună zi?
S-a întâmplat ceva uluitor. Ideea mi s-a schimbat chiar în fața ochilor. Și-a întins aripile, a pornit
în zbor și s-a risipit în înaltul cerului.
Nu știu cum să spun mai bine, dar în loc să rămână aici s-a împrăștiat pretutindeni. Și abia
atunci mi-am dat seama ce poți face cu o idee….„POȚI SCHIMBA LUMEA!”
Cu ajutorul tranziției: „Am curaj!” copiii vor fi provocați să facă un joc de mișcare sărind,
înotând sau zburând ca unele viețuitoare, apoi educatoarea le reamintește misiunea de a-și
descoperi propria idee pe care o vor exprima prin pictură și desen. Primind indicații copiii se
vor așeza la trei mese numerotate, unde vor descoperi materialele și vor afla informații despre
modul de lucru pentru realizarea temei propuse. Așadar:
*La masa cu nr.1, copiii își vor expune ideile, pictând cu ajutorul guașelor și a pensoanelor sau
ștampilând cu buretele/ bețișoarele de urechi pe piese puzzle din polistiren.
*La masa cu nr.2, copiii vor desena pe foi de desen prin tehnica liniilor și a punctelor, folosind
creioane colorate sau carioci/markere.
*La masa cu nr. 3, copiii vor desena pe foi de desen tratate cu cerneală albastră, prin tehnica
decolorării cu picul
După urarea :„Inspirație și spor !”, preșcolarii vor realiza sarcina primită.
După finalizarea lucrărilor, copiii le vor așeza cu ajutorul educatoarei pentru a putea fi expuse,
apoi vor zbura spre scăunelele din semicerc pentru „încoronarea ideilor”.
3.Faza de reflecție
Folosind metoda interactivă „Diamantul” se va face sinteza activității.
1. Cum se numește povestea ? ( Ce poți face cu o idee)
2.Care sunt personajele? (băiatul și ideea)
3.Cum a crescut ideea? (a mâncat, s-a jucat, a primit atenție)
4.De ce a avut băiatul grijă de idee? Ce-i dădea? (stare de bine/mulțumire, fericire, curaj,
încredere)
5.Cum v-ați arătat voi ideile? (prin: ștampilare/pictură cu pensonul, desen cu creioane
colorate/carioci, decolorare cu picul)
6.Cum v-ați simțit după ce ați terminat lucrările? (bucuroși, veseli)
7. Ce ați învățat din toată povestea cu ideea? (Să avem încredere în ideile noastre)
În încheierea activității, educatoarea va sublinia faptul că toate ideile au fost bune pentru
frumoasa temă: „Povestea unei idei” apoi, copiii vor fi recompensați cu coronițe aurii în ritmul
muzicii lui Mozart.
523
SUCEAVA 2024
prof. Gemanaru Mioara

NIVELUL DE VÂRSTĂ/GRUPA: nivel II/ grupa mare „Iepurașii”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: ,,Sărbători cu bucurie”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Obiceiuri și tradiții de Crăciun”- Valoare selectată pentru Modulul
II: Tradițiile
TEMA ACTIVITĂȚII: „Magia sărbătorii Crăciunului!”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE:
DLC: „Legenda bradului de Crăciun” – lectura educatoarei
A.L.A.1: „Daruri realizăm/Pe Andrei îl bucurăm!”
Artă: „Forme geometrice îmbrăcate de sărbătoare” – decorare
Construcții: ”Jucării pentru Andrei”- construcții din lego
Științe: „Simboluri ale Crăciunului”- puzzle
DȘ (activitate matematică): ,, Forme geometrice ordonăm și brăduțul îl decorăm ”-
joc exercițiu
Dezvoltarea achiziţiilor ligvistice, prin intermediul limbajului verbal, nonverbal, utilizând
structuri lingvistice simple, expresive și înțelegerea simbolisticii sărbătorii Crăciunului prin
contactul direct cu materialele pregătite în spaţiile create, în vederea exersării unor deprinderi
de muncă intelectuală, sociale, tehnico- aplicative care valorifică cunoștințe matematice despre
forme geometrice.
⮚ să audieze cu atenție textul , precizând succesiunea logică a evenimentelor;
⮚ să sintetizeze conţinutul povestirii, cu accent pe faptele și comportamentele personajelor,
răspunzând întrebărilor educatoarei;
⮚ să aplice elemente decorative pe suprafața formelor geometrice, ornându-le;
⮚ să urmărească succesiunea logică a etapelor specifice construcțiilor, realizând jucării prin
alăturare, îmbinare, suprapunere de piese Lego;
⮚ să utilizeze corect limbajul matematic (triunghi, pătrat, cerc, dreptunghi, mare,mic, forme
geometrice), în contexte ludice diferite;
⮚ să formeze mulțimi în funcție de criteriile precizate, prin așezarea formelor geometrice la locul
potrivit, verbalizând acțiunile întreprinse;
⮚ să
⮚ să plaseze obiecte/grupe de obiecte aflate într-o relație spațială, denumindu-le.
a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, observarea, demonstrația, expunerea,
explicaţia, munca independentă, trierea aserțiunilor;
b) Resurse materiale: covor povestitor cu scene specifice din poveste, personaje: bradul,
stejarul,fagul, norul, creatorul, pasărea,cifre, globuri plastic transparente, bilețele
Artă: forme geometrice din lemn, cd-uri, sârmă plușată de culori diferite, lipici lichid,
pompoane, paiete ;
Puzzle: chenar de lemn, imagini cu simboluri specifice Crăciunului, lipici;
524
SUCEAVA 2024
Construcții: piese lego,rame lemn,lipici, cutii carton cadouri ;

Bibliografie :
⮚ Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019.
⮚ Breben, Silvia, şi colaboratorii, (2007), Metode interactive de grup, Ghid metodic, Ed. Arves,
Craiova;
⮚ Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), Activitatea integrată în grădiniță,
Ed. Did. Publishing House, București;
⮚ Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa , 2010, „Proiectarea Pas cu pas” (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar) , Editura Diamant, Piteşti.
⮚ Lolica,Tătaru, Adina, Glava, Chiș, Olga, (2014), Piramida cunoașterii, Ed. Diamant, Pitești;
Activitatea va debuta prin intrarea copiilor în sala de grupă intonând cântecelul ,, A
venit , a venit iarna”(T).
Copiii se vor aşeza pe scăunelele dispuse în semicerc și educatoarea le va dirija atenția spre
decorul din grupă și în special asupra unui element specific sărbătorii Crăciunului: “bradul” .
După ce copiii vor identifica bradul, ca fiind elementul specific sărbătorilor de iarnă,
educatoarea îi va provoca la o discuție despre diferența dintre acesta și ceilalți copaci. Se va
iniția o conversație despre înfățișarea copacilor în anotimpul toamna, când frunzele acestora
își schimbă culoarea, se îngălbenesc și cad înainte de venirea iernii. După ce copiii vor spune
că diferența dintre brad și ceilalți copaci este că acesta rămâne mereu verde, indiferent de
anotimp, educatoarea le va propune copiilor să asculte o legendă, care le va explica de ce bradul
rămâne veșnic verde.
Pentru început, educatoarea va preciza faptul că legenda este un fel de poveste din care
aflăm informații despre cum personaje, lucruri, fapte au ajuns ceea ce sunt astăzi, care este
explicația ce stă la baza existenței lor. Deasemenea va fi specificat faptul că, spre deosebire de
povești care au autor, în cazul legendei, autorul nu este cunoscut. Încântați și curioși fiind de
ceea ce urmează să descopere, copiii vor fi invitați să observe spațiul amenajat, să intuiască și
să comunice elementele sale componente: bradul ,fagul, stejarul, pasărea, vântul, Creatorul.
Educatoarea va anunța titlul legendei :„Legenda bradului de Crăciun” (ANEXA 1), care va fi
accesibilizată prin derularea povestirii textului și a succesiunii evenimentelor narațiunii
concomitent cu prezentarea concretă a acțiunii prin intermediul covorului povestitor.
Se vor reaminti normele de comportare în timpul povestirii („mânuțele se odihnesc pe
genunchi, picioarele stau ascunse sub scăunele, ochii privesc spre doamna”).
Educatoarea va citi povestea cât mai expresiv și mai nuanțat, folosind o mimică
adecvată. Se vor explica, într-un limbaj accesibil, cuvintele nou-întâlnite: „ zgribulită” =
ghemuită, ,, îndura” = suporta cu răbdare, „de bună seamă”= cu siguranță, ,,a înfrunta= a
rezista, ,, stejar” = arbore înalt cu tulpina dreaptă, cu coroana largă, ,, ghinda” =fructul
stejarului, a găzdui=a primi, fagul=arbore cu tulpină dreaptă, duioasă, a se frământa=a-și face
griji, palide=galbene, generos=bun,darnic, frântă=ruptă,, crivăț”= vânt puternic) .-sunt prea
multe cuvinte noi.Sintetizează și consemnează maxim 5 cuvite noi.
După audierea conținutului expus de educatoare, copiii vor fi provocați la discuții legate
de personaje, emoții și întâmplări din poveste, utilizând calitățile expresive ale limbajului oral,
punându-se accent pe comportamentul stejarului, fagului, bradului față de biata pasăre precum
și pe decizia Creatorului, a lui Dumnezeu Însuși, de a-i răsplăti bunătatea bradului, dăruindu-i
nu doar culoarea nemuritoare, veșnică, ci și dragostea tuturor deopotrivă, oameni și copii.
Bunătatea, dragostea pe care bradul le-a oferit păsării, când aceasta a avut nevoie i-au adus
525
SUCEAVA 2024
bradului cinstea de a fi alături de oameni în cea mai sfântă și plină de bucurie noapte din an, în
ajunul Crăciunului, când s-a născut Fiul lui Dumnezeu.
Educatoarea va propune copiilor să facă și ei o faptă bună, pentru că Dumnezeu,
Creatorul tuturor și a toate, răsplătește orice faptă bună și cu siguranța nu îi va uita nici pe ei în
seara de ajun, a Nașterii Domnului și le va trimite darurile mult visate.
Educatoarea le va propune copiilor despre fapta bună pe care ei ar pute-o face, care are
legătură cu o întâmplare petrecută la biserica Sfânta Vineri, de lângă grădiniță: „Dragi copilași,
acolo m-am întâlnit cu un băiețel care a stat foarte cuminte, într-un scaun cu rotile pe tot
parcursul Sfintei Liturghii. La sfârșit am vorbit cu el și mi-a povestit că îl cheamă Andrei, are
5 anișori dar nu merge la grădiniță pentru că, în urmă cu doi ani a avut loc un accident iar
părinții lui au murit și el se deplasează de atunci cu ajutorul unui scaun cu rotile. Când l-am
întrebat ce își dorește de Crăciun mi-a spus că cel mai mult își dorește ca bunicii săi să fie
sănătoși, pentru că au grijă de el, fiind singurii care i-au mai rămas de când părinții lui au plecat
la cer . Când mă îndreptam spre ieșire, bunica sa mi-a spus că și-ar dori pentru Andrei tare mult
un brăduț, pentru că de când au murit părinții lui nu au mai avut posibilitatea să împodobească
un brad. V-am povestit toate acestea pentru că aș vrea să încercăm cu toții să facem o faptă
bună pentru Andrei, să împodobim braduțul nostru de la grădiniță și să i-l dăruim , împreună
cu niște cadouri, pentru ca în seara de ajun a nașterii Domnului să fie fericit și să simtă că atunci
s-a născut bucuria pe pământ.
Copiii vor fi dornici și curajoși să raspundă provocărilor educatoarei și să își
dovedească priceperea în rezolvarea sarcinilor pentru a-l putea face fericit pe Andrei.
În acest sens, preșcolarii se vor îndrepta spre centrele pregătite pentru a descoperi
materialele cu care vor lucra pentru a aduce bucurie în viața unui copilaș la fel ca ei, pe versurile
„Unu, doi/ Unu, doi!/Faceți toți la fel ca noi!/ Unu, doi, unu doi!/ Mergem toți în pas vioi/ Cu
spor ca să lucrăm/Pe Andrei să-l ajutăm”(T).
Intuirea materialelor de lucru se va realiza cu întreg grupul de copiii. Se va cere copiilor
să recunoască materialele: forme geometrice mari și mici din lemn (triunghi, pătrat, dreptunghi,
rotund), cd- uri rotunde, sârmă plușată verde, roșie, galbenă, pompoane, paiete, lipici, piese
lego, instrucțiuni lego, suport rama lemn pentru puzzle, imagini cu simboluri de Crăciun. La
centrul Artă preșcolarii vor avea de ornat formele geometrice pentru a decora bradul și vor fi
împărțiți în două subgrupe. Prima grupă va înfășura formele cu ață plușată verde, roșie, galbenă
iar a doua subgrupă de preșcolari va aplica și lipi diferite pompoane și paiete pe formele
geometrice cu ajutorul lipiciului. Se vor explica concomitent tehnicile de lucru. La centrul
Ştiinţă, preșcolarii vor avea de ansamblat în interiorul unei rame de lemn piese puzzle cu
imagini simbol specifice sărbătorii Crăciunului. La centrul Construcții preșcolarii vor construi
cadouri din piese lego apoi le vor ambala în cutii de cadouri pentru a le dărui lui Andrei.
După intuirea materialelor și explicarea sarcinilor de lucru, concomitent cu
demonstrarea realizării acestora, preșcolarii se vor așeza la centre, astfel: ecusoanele cu
„Spiriduși” vor avea copiii ce vor realiza activități la centrul Artă, copiii cu ecusoanele de
„Îngerași” vor lucra la centrul Construcții iar copiii cu ecusoanele de „Reni” se vor îndrepta
spre centrul „Știință”. Fiecărei grupe i se vor atribui niște sarcini, iar ecusoanele de pe pieptul
fiecăruia (puse dimineață), vor repartiza munca pe centre (ALA 1).
Educatoarea va explica și demonstra modalitatea de decorare a globurilor, de construcție
a piesele lego sub formă de inimă și de brăduț și așezarea acestora în cutiile de cadou, realizarea
imaginilor cu piesele de puzzle .
Înainte de începerea sarcinilor de lucru se vor realiza exercițiile de încălzire a
musculaturii fine a mâinii prin versurile cântecelului “Degețelele”: „Mișcăm degețelele, batem
526
SUCEAVA 2024
tare palmele, scuturăm mânuțele, prindem musculițele”. Educatoarea va face precizări cu
privire la sănătatea și securitatea copiilor în timpul activității: utilizarea corectă a materialelor,
utilizarea corespunzătoare a lipiciului evitând introducerea acestuia în gură, mânuirea cu grijă
a ustensilelor. În timpul lucrului pe centre se va urmări modul în care fiecare copil realizează
sarcinile utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție, iar educatoarea
le va oferi explicații și sprijin în caz de nevoie. Se va supraveghea de către educatoare modul
în care copiii îşi realizează lucrările, iar dacă va fi nevoie va interveni cu explicaţii individuale,
suport, parteneriat sau va oferi sarcini suplimentare celor care finalizează lucrările mai repede.
Copiii sunt atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se
încadreze în timpul pus la dispoziție, iar la semnalul educatoarei „3, 2, 1, STOP!” (T) se va
încheia activitatea de la fiecare centru, după care copiii vor face ordine la măsuțe (R- ,,Locul
meu de joacă este curat și frumos”). Fiecare copil va așeza lucrarea proprie pe o machetă
fața bradului, verbalizând acțiunea pentru a se autoevalua: ,,Vreau să îi dăruiesc lui Andrei,
pentru împodobirea bradului ........din toată inima).”
După ce vor intona cântecul „Un braduț mititel”(T), copiii se vor așeza pe scăunele
în fața brăduțului, iar educatoarea le va propune preșcolarilor să-l împodobească într-un mod
în care să îl ajute pe Andrei să afle cât mai multe din activitățile pe care le desfășoară ei la
grădiniță, având în vedere faptul că el nu se poate deplasa și nu poate participa la activități.
Toate ornamentele și cadourile realizate de preșcolari vor fi aranjate respectând anumite
sarcini, ce vor fi citite de către educatoare de pe niște bilețele scoase din globuri de sub brad,
care, ulterior, vor fi trimise lui Andrei.
Sub denumirea “Forme geometrice ordonăm și brăduțul îl decorăm ” se va desfășura
un joc exercițiu (DȘ).
Voi citi sarcinile ascunse în globurile de sub brad, pe rând, iar copiii le vor realiza:
-formarea grupelor de globuri după forma geometrică, după culoare, după mărime și
verbalizarea acțiunilor efectuate;
-aprecierea cantității prin numărarea globurilor din grupele formate și a puzzle-urilor
-compararea grupelor de globuri și verbalizarea acțiunilor efectuate
- așezarea cutiilor de cadouri , respectând poziții spațiale.
Prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-au realizat preșcolarii, Andrei va fi ajutat să
înțeleagă numerația, pozițiile spațiale și formele geometrice. După îndeplinirea tuturor
sarcinilor, educatoarea va propune preșcolarilor să cânte împreună „Micul brăduț l-am
împodobit”(T).
După interpretarea cântecelului va exista o nouă provocare pentru preșcolari. La final
se vor fixa cunoștințele copiilor cu privire la activitatea desfășurată, folosind metoda trierea
aserțiunilor, care presupune recunoașterea valorii de adevăr a unor afirmații (Anexa 2).
Preșcolarii așezați în cerc, vor asculta afirmații cu privire la activitățile desfășurate pe
parcursul zilei citite de educatoare .Se vor gândi la valoarea de adevăr a acestora și vor ridica
jetoanele în funcție de răspunsul corespunzător, jetonul verde dacă propoziția este adevărată
sau jetonul roșu, dacă propoziția este falsă.
Activitatea se va încheia într-un mod plăcut, educatoarea aducând aprecieri și laude
tuturor copiilor, pentru modul în care aceștia au participat la activitate. Preșcolarii vor părăsi
sala de grupă cântând “Prima zăpadă cade pe stradă”.
527
SUCEAVA 2024
Prof. Gherasim Andreea-Mihaela
G.P.P „Așchiuță”, Suceava
SCOPUL: Dezvoltarea interesului copiilor pentru însemne și valori naționale prin stimularea
curiozității, în contexte de învățare atractive și variate.
➢ să observe harta României, identificând elementele componente;
➢ să recunoască pe imagini harta României, culorile steagului, insemnele țării;
➢ să enumere formele de relief de pe teritoriul țării;
➢ să intoneze expresiv melodia învăţată;
➢ să identifice în imaginile prezentate diferite oraşe, obiective turistice din ţară;
➢ să valorifice informaţiile nou-primite cooperând pentru realizarea unui proiect-comun
➢ să confecționeze harte româniei, utilizând materialele puse la dispoziție;
➢ să comunice despre propriile sentimente, trăiri față de țară;
Metode şi tehnici: învăţarea prin descoperire, conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, munca independentă;
Material didactic: ghem, ecusoane sub formă de inimioare, Harta României, imagini
insemnele țării, jetoane cu: insemnele țării, animale, brazi, obiective turistice din țară,
hârtie glasată, șablon cu harta mărimea A2, lipici.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe
ADP: Tranziții: diferite forme de mers, joc de mișcare ,,Iepurașul Țup”
BIBLIOGRAFIE:
➢ Curriculum pentru educaţie timpurie”, (2019), MEN;
➢ Ionescu Mihaela - coord., (2010), ,,Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a
copilului de la naştere la 7 ani”, Ed. Vanemonde, Bucureşti;
➢ Cristea, S., (2006), Pedagogie generală. Managementul educației, București, Edit. Didactică și
Pedagogică;
➢ Livingstone, T., (2009), Copilul vremurilor noastre- învățarea timpurie, Edit. DPH;
➢ https://lyricstranslate.com
➢ https://www.youtube.co , https://goo.gl/6sshWa
Scenariu didactic
Copiii intră în sala de grupă pe melodia: „Sunt român, român voinic” și se așează
pe pernuțe, în semicerc în funcție de culoarea ecusonului. Educatoarea va propune copiilor să
deșire ghemul dând din mână în mână până va ajunge la ultimul copil. În acest timp, preșcolarii
vor preciza ce orașe / locuri din țară au vizitat. Capetele aței se vor lega realizând un cerc, o
formă cu care preșcolarii se vor juca, descoperind și alte forme. Educatoarea le va solicita să
formeze cu ajutorul aței forma unui pește. Acesta va fi un prilej de a invita copiii să observe
harta României pe ecranul de proiecție. Pe parcursul observării se vor aborda următoarele
aspecte: denumirea – România, insemnele țării – stema/steagul/imnul, granița- reprezentată pe
hartă printr-o linie, vecinii – Ucraina/Moldova/Bulgaria/Serbia/ Ungaria, locuitorii –români și
528
SUCEAVA 2024
alte minorități, limba vorbită- limba română, bogățiile: formele de relier – culorile folosite în
reprezentarea reliefului pe hartă, munți care adăpostesc o mulțime de specii de
animale/insecte/păsări, diverse tipuri de păduri, bogății sub pământ- zăcăminte/petrol, dealuri-
pomi fructiferi/vița-de-vie, câmpie- lanuri de cereale, ape - deschidere la mare/fluviul
Dunărea/râuri/lacuri dulci și sărate, costumul popular, sărbătoarea națională-1 decembrie, Ziua
națională a României. În această secvență educatoarea va introduce elemente care să asigure o
mai bună înțelegere a informațiilor precum: audierea imnului adoptând o poziție a corpului
adecvată unei ceremonii oficiale sau interpretarea cântecului ,,Limba românească”.
Educatoarea vă solicita copiilor să asculte interpretarea cântecului de o fetiță, româncuță, după
care se vor explica cuvintele necunoscute. Se va învăța linia melodică a cântecului, respectând
ritmul, respiraţia, emisie corectă. Se va intona cântecul în cor, apoi pe grupuri apelând la
culorile de pe ecuson.
Pentru a evidenția bogățiile din pădurile noastre, copiii vor fi informați că animalul
care se regăsește în toată țara, indiferent de relief, este iepurașul. Marcarea acestei informații,
preșcolarii vor interpreta jocul cu text și cânt ,,Iepurașul Țup”.
În continuare educatoarea va propune copiilor să confecționeze o hartă cu țara -,,Țara
mea” (DOS), pe care să o păstreze în sala de grupă, pentru a fi văzută și colegii care lipsesc.
Se solicită copiilor să se grupeze lângă stegulețul corespunzător culorii de pe ecuson. Se
prezintă materialele, se explică/demonstrează tehnica de lucru, dar și importanța activității
individuale și de grup, aceea de a lipi/ asambla bucăți de hârtie pe toată suprafața bucății de
carton. După finalizarea activității copiilor, cele 3 coli colorate vor fi asamblate, astfel încât să
se formeze o hartă mare, care va fi așezată în sala de grupă. Admirându-o, copiii vor completa
harta cu jetoane reprezentând simbolurile specifice legendei.
La sfârșitul activității se va sublinia nevoia de apartenență de neam, de țară, acțiunile
prosociale de care trebuie să de-a dovadă, de patriotism, acțiunea concretizându-se în repetarea
cântecului nou învățat. Se vor face aprecieri asupra comportamentului copiilor, asupra modului
de implicare a acestora în activitate.
529
SUCEAVA 2024
Prof. Gherasim Elena-Lorena

G.P.P. „Albinuța”, Suceava
Scopul activităţii: Familiarizarea copiilor cu unele viețuitoare din mediul apropiat lor precum
și cu unele tehnici practico-aplicative.
 să asculte cu atenție o poveste reținând aspecte specifice fiecărui personaj (onomatopee, acțiuni,
mediul de viață);
 să recunoască personajele din poveste, denumindu-le ;
 să asocieze fiecare viețuitoare cu adăpostul specific, mediul de viață ;
 să lipească pe suprafețe date fire de lână respectând algoritmul de lucru ;
 să răspundă întrebărilor adresate de educatoare, formulând propoziții scurte.
Metode şi procedee: conversaţia, povestirea educatoarei, explicaţia, demonstratia, exerciţiul,
munca independentă, metoda „covorașul povestitor”
Resurse materiale: covorul povestitor, siluete personajele povesții, macheta cu animalele de
la fermă, măști animale, lipici, bucățele de hârtie,ață, clopotel;
Forme de organizare: frontal, individual
Bibliografie:
 ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019,
 Daniela Jeder, Daniela Răileanu, Iuliana Alecsa, Otilia Flocea, Marinela Handruc, Dorina
Vieriu- „Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar”, Editura D.P.H., București,
2017
 Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta
 Silvia Breben,ElenaGongea, GeorgetaRuiu, Mihaela Fulga ,2007,Metode interactive de grup-
Copiii pășesc în sala de grupă intonând cântecul „Azi grivei e mânios” (tranziție) și se
așază pe scăunelele pregătite. Sala de grupă îi așteaptă într-un cadru frumos amenajat și îi invită
să continue șirul activităților interesante. Copiii sunt invitați să privească primul cadru, să
intuiască și să comunice elementele sale componente. Atenția le este atrasă de cățelul Azorel și
de pachetul adus de acesta. Educatoarea îi anunță că astăzi vor asculta o poveste frumoasă
(A.D.E.: D.Ș.-„Cine a spus miau?”), reamintindu-le normele de comportare în timpul
povestirii („mânuțele se odihnesc pe genunchi, picioarele stau ascunse sub scăunele, ochii
privesc spre doamna”). Povestea va fi expusă de educatoare cu ajutorul ,,Covorului povestitor”
adus de Azorel.
Povestea incepe cu ,,Şi când covorul s-a desfăcut, / Povestea a şi început!", iar farmecul
povestirii este dat de acţiunea personajelor, precum şi de modul de prezentare(tonalitate,
modularea vocii) care vor capta atenţia copiilor. Pe parcursul expunerii poveștii, educatoarea
va explica cuvintele necunoscute întâlnite, precum și unele expresii.
530
SUCEAVA 2024
Întâmplările din povestea prezentată sunt hazlii, iar copiii află cum Azorel a crezut că
albina, cocoșul, broasca, peștele, dulăul sau șoarecele a spus „MIAU”. Fixarea poveștii se va
face cu ajutorul machetei cu animalele de la fermă. Educatorea va adresa unele întrebări: Cu
cine s-a întâlnit prima dată Azorel?, Ce alte personaje mai apar în poveste?, Cum face.............?,
Cum se numește căsuța cătelului?. Azorel se întristează pentru că i s-a făcut dor de prietenii lui
de la fermă, motiv pentru care este supărat. Educatoarea îl mângâie, îi validează emoția, zicând
că e normal să se simtă trist atunci când îi este dor de cei dragi și le propune copiilor să
realizeze (A.D.E.-D.O.S. - ,,Personajele din poveste”) măști de animale explicând că astfel
copiii se vor transforma în prietenii lui Azorel.
Motivati de dorința de a ajuta, copiii se indreaptă spre măsuțe ,,Mergând ca pisicuțele”
(T) unde vor descoperi materialele puse la dispozitie. Înainte de începerea lucrului, copiii vor
executa câteva exerciții de încălzire a mușchilor mâinii.
Ghidați de educatoare, copiii vor realiza tema dată lipind bucățele de hârtie colorată și
ață pe mască conform indicațiilor primite.
În timpul lucrului copiii vor discuta despre actiunea personajelor din poveste, vor fixa
momentele principale ale poveștii, vor formula propoziții cu cuvintele noi intâlnite, iar
atmosfera din grupă va fi una relaxantă și plăcută. Educatoare va urmări modul în care fiecare
copil realizează sarcinile utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse la
dispoziție.
Copiii sunt atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, iar la clinchetul clopoțelului
(T) copiii fac ordine la măsuțe (R).
rezultatele obținute și mai ales de fericirea personajelor din poveste.
531
SUCEAVA 2024
Strategii didactice Evaluare/
Etapele
Conţinutul ştiinţific Metode şi Mijloace de metode şi
activităţii
procedee învăţământ indicatori
1.Captare Orientarea şi concentrarea Conversaţi Azorel
a şi atenției asupra elementului a
orientare surpriză - ,,Azorel”- sunt operații Observaţia
a atenţiei ce vor avea ca scop trezirea
interesului tuturor copiilor pentru
participarea la rezolvarea
subiectelor cerute de noile
contexte pregătite pentru
programul zilei.
2.Anunţa Se vor comunica tema şi Conversati
rea temei obiectivele sub forma unor a
şi a formulări accesibile, care să
obiectivel trezească interesul copiilor
or pentru activitate.
Contextul creat va permite
accesibilizarea obiectivelor
propuse şi va oferi copiilor
situaţii care să le trezească
dorinţa de a realiza lucruri noi
prin oferta de lucru prezentată.
3.Prezent Expunerea textului literar
area cu ajutorul tehnicii Conversaţi Covor Probă
conţinutul ,,Covorul Povestitor” va solicita a Personaje din orală
ui capacitatea de înţelegere a Explicaţia poveste Formulare
şi mesajului transmis precum și Povestirea a de
dirijarea familiarizarea și însuşirea unor educatoare propoziții
învăţării cuvinte și expresii noi. i corecte
Integrarea conținuturilor se va Măști gramatical
realiza printr-un transfer de Lipici Denumire
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Bucățele de a
în vederea rezolvării tuturor Conversaţi hârtie personajel
sarcinilor atât din cadrul a Ață or
domeniului știință, cât si Explicaţia Stabilirea
domeniului om și societate Demonstra eveniment
urmărindu-se: ţia elor
-capacitatea de exprimare orală, Exerciţiul importante
respectând succesiunea logică a dinpovesti
momentelor, în a prezenta şi re
descrie personajele; Munca
- antrenarea capacității de a audia independe
un text, precum și antrenarea ntă
atenției și stimularea memoriei
vizuale și auditive. Probă
- exersarea capacității de practică
înțelegere și utilizare corectă a Realizarea
semnificațiilor structurilor măscuțelor
verbale orale.
532
SUCEAVA 2024
Întâmplările din povestea
prezentată (A.D.E.: D.Ș.-„Cine
a spus miau?”) sunt hazlii, iar
copiii află cum Azorel a crezut că
albina, cocoșul, broasca, peștele,
dulăul sau șoarecele a spus
„MIAU”. Fixarea poveștii se va
face cu ajutorul machetei cu
animalele de la fermă.
Azorel se întristează pentru că i
s-a făcut dor de prietenii lui de la
fermă, motiv pentru care este
supărat. Educatoarea îl mângâie,
îi validează emoția, zicând că e
normal să se simtă trist atunci
când îi este dor de cei dragi și le
propune copiilor să realizeze
(A.D.E.-D.O.S. - ,,Personajele
din poveste”) măști de animale
explicând că astfel copiii se vor
transforma în prietenii lui Azorel.
Tehnicile de lucru utilizate vor fi
reamintite, explicațiile date
venind în sprijinul copiilor. Se va
urmări modul în care aceștia
realizează individual lucrările,
utilizând corect materiarele și
instrumentele de lucru.
4.Evaluar Evaluarea activității Conversați Analizarea
ea desfășurate se realizează printr-o a produselor
conversație referitoare la starea evaluativă activităţii
de spirit a copiilor la final de Autoevalu
activitate, apelându-se din nou la are/
latura educativă a conținuturilor
parcurse.Se fac aprecieri verbale
cu privire la activitatea
desfăşurată.
533
SUCEAVA 2024
150. NE JUCĂM CU PEȘTELE CURCUBEU ȘI CU PRIETENII LUI
Prof. Gogan Roxana-Elena

GPN NR. 1 Mălini
Nivelul I/ grupa mică

Tema anuală: „Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
Tema săptămânală: „Lumea apelor”
Tema activităţii integrate: ”Ne jucăm cu Peștele Curcubeu și cu prietenii lui”
• DLC – ”Peștișorul Curcubeu” de Marcus Pfister (povestirea educatoarei);
• DȘ- ”Prietenii peștișorului” (joc- exercițiu);
• Situații de învățare DEC- ”Prietenii peștișorului” (pictură);
Categoria activității de învățare: Activități pe domenii experiențiale.
Scopul activităţii: Consolidarea cunoştinţelor despre mediul acvatic prin dezvoltarea bazei
senzoriale de cunoaştere, utilizând forme de gândire matematică şi logică, exersând deprinderi
motrice de bază şi utilitar aplicative, prin activitatea concretă a copilului.
• Să asculte cu atenție povestea, identificând stările emoționale ale personajului;
• Să alcătuiască enunțuri corecte și clare;
• Să sorteze, grupeze vieţuitoare marine după diferite criterii (formă, culoare);
• Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte : grupare, comparare, aprecierea cantităţii,
raportarea cantității la număr și invers, folosind limbajul matematic în verbalizarea exerciţiilor;
• Să picteze forme din polistiren, utilizând tehnici însușite anterior; ;
• Să intoneze cântece pentru copii, executând mișcările sugerate de text.
g) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, expunerea, demonstrația, conversația, observația,
explicaţia, exercițiul, jocul, munca independentă, problematizarea, trirea aserțiunilor.
h) Resurse materiale: siluetele personajelor din poveste, cartea de povești, carton alb, joc de
pescuit, siluete din polistiren, acuarele acrilice, pensule, cifre din carton, macheta Muzeului
realizată la activitățile anterioare.
i) Forme de organizare: frontal, individual, în perechi.
j) Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea, mişcarea;
k) Reguli de joc: Copiii se împart în perechi, în funcție de ecusonul pe care îl au în piept;
educatoarea spune recitativul- numărătoare (), iar perechea numită va pescui din joc un pește;
educatoarea va citi sarcina scrisă pe spatele peștelui și cei 2 copii vor alege obiectele de care au
nevoie și le vor așeza pe machetă, în funcție de sarcina dată (grupare după mărime, după
culoare); ceilalți copii apreciază dacă sarcina a fost corect rezolvată și aplaudă echipa care a
lucrat; dacă răspunsul este greșit, alți copii ajută la corectarea sarcinii; jocul continuă până ce
fiecare pereche a rezolvat o sarcină.
Durata: 40 min.
Bibliografie:
MEN. (2019). Curriculum pentru educație timpurie (copii de la naștere la 6 ani) .
Ezechil, Liliana., Lăzărescu, Păişi, M.2002, Laborator preşcolar, Ghid metodic, V&Integral,
Bucureşti;
Breben,Silvia,. (2007). Metode interactive de grup – ghid metodic, Ed.” Arves”, Craiova.
534
SUCEAVA 2024
După ”Întâlnirea de dimineață”, copiii se reunesc pentru a afla alte lucruri interesante
despre viețuitoarele din adâncuri- sunt așezați în semicerc. Copiii vor face cunoștință cu
personajul ”Peștișorul Curcubeu”, un peștișor tare frumos, dar mândru și cam neprietenos.
Doamna educatoare le spune copiilor că a auzit de acest peștișor de la un copil de la școală care
a citit o poveste și, pentru că discută în această săptămână despre pești, s-a gândit să le spună și
lor această poveste.
Se prezintă copiilor carte cu povestea ”Peștele Curcubeu” și se solicită părerea copiilor.
Apoi, se redă expresiv conţinutul poveștii, în ritm corespunzător, cu respectarea
pauzelor logice, psihologice şi gramaticale, ţinându-se cont de modelarea vocii, mimica şi
gestica în funcţie de personaj sau situaţie. Cuvintele noi se vor explica prin sinonimie sau în
context.În timpul povestirii se arată copiilor imagini din carte pentru a susține înțelegerea
conținutului și se mânuiesc siluetele personajelor, așezându-le pe o machetă.
După expunerea poveștii, se evaluează conținutul acesteia, se precizează cum era
peștele, ce avea el, de ce nu voia să împartă cu ceilalți pești, cum a devenit la final, cine l-a
ajutat să înțeleagă ce se întâmplă.- DLCSe propune apoi copiilor să realizeze și ei peștișori cu
solzi strălucitori cu care să se joace împreună Peștele Curcubeu de la ei din grupă.
Prin intermediul versurilor ”1,2,3,4,5/ Pe călcâie plec de-aici”- tranziție, copiii se așază
la măsuțe. Peștii care vor deveni prietenii Peștișorului Curcubeu vor fi realizați prin pictarea
unor siluete din polistiren și, la final, fiecare pește va avea, bineînțeles, și un solz strălucitor pe
care l-a primit în dar.- DECSe propune apoi copiilor să se joace și ei cu Peștele Curcubeu și cu
prietenii lui.Copiii intonează cântecul ”Peștișorul năzdrăvan” și apoi se regrupează pe
scăunele.– tranziție.
Pentru că au realizat la activitățile anterioare Muzeul Peștișorului Curcubeu, se vor juca
în acest Muzeu cu peștii pe care i-au realizat. Vor așeza peștii în locurile de joacă pentru a-i da
Peștelui Curcubeu prieteni, dar nu oricum, ci în funcție de sarcinile primite de Octupus,
caracatița noastră înțeleaptă din poveste.
Pentru asta, copiii se vor grupa în perechi (un copil mare cu unul mic, în funcție de
ecusoanele din piept) și se vor așeza pe scăunele, în semicerc, în jurul Muzeului. Fiecare
pereche va participa la jocul ”Prietenii peștișorului”. Vor ”pescui” cu undița magnetică, câte un
pește, ca să vadă ce sarcini trebuie să rezolve. Fiecare pereche va pescui un pește. Pe fiecare
pește este o sarcină. Citim sarcinile și le rezolvăm împreună. Pentru a ști care copil/ pereche
răspunde, le spun o poezie:Din oceanul Pacific/ A ieșit un pește mic/ Și pe coada lui scria/ Hai
răspunde dumneata!
Copilul numit pescuiește, educatoarea spune sarcina, copilul își ia coechipierul care îl
ajută și împreună rezolvă sarcina. Dacă cei mici nu știu să rezolve sarcina, vor fi ajutați de
copilul mai mare cu care face pereche. La fel, poate fi ajutat și la pescuit. Vor folosi peștii
confecționați la DEC. Sarcinile sunt lrgate de gruparea după mărime și culoare, dar și numerație
în limitele 1-3.- DȘȘi noi am fost azi darnici/ generoși, pentru că am făcut peștișori prietni și
un loc d ejoacă pentru Peștele Curcubeu și pentru prietenii lui. Cred că ei sunt foarte fericiți
acum.
La finalul activității educatoarea face aprecieri asupra modului cum au răspuns copiii și
îi provoacă la un joc pentru a vedea dacă ei au înțeles despre ce a fost vorba azi în activitate.
Jocul ”Adevărat-fals”
Copiii, prin metoda ”Trierea aserțiunilor”, vor aprecia corectitudinea enunțurilor
educatoarei.
535
SUCEAVA 2024
Nr. Etapele Conținutul Strategii didactice Evaluare/

crt. activității științific metode și
indicatori
Metode și Mijloace de
procede învățământ
1. Captarea şi Orientarea şi Conversaţia Personajul
orientarea concentrarea Observaţia surpriză,
atenţiei atenției se va Surpriza Cartea de
realiza cu povești și
ajutorul celelalte
personajului materiale
surpriză-Peștele
Curcubeu, a
cărții de povești
și a materialelor
prezentate
secvențial, sub
formă de
surpriză.
2. Anunţarea Tema şi Expunerea
temei şi a obiectivele se
obiectivelor anunţă în
termeni
accesibili care să
le incite
curiozitatea şi să
le stimuleze
interesul.
Repetarea
acestora va
asigura retenția
informațiilor de
către copii,
crescând nivelul
înțelegerii
comunicării.
3. Reactualizarea Se poartă cu Conversaţia Proba orală:
cunoştinţelor copiii o Explicaţia -Enumerarea
conversație unor animale
scurtă despre marine
viețuitoarele
marine și despre
cunoșltințele
matematice pe
care le au.
536
SUCEAVA 2024
4. Prezentarea Motivez
conţinutului necesitatea
şi dirijarea concentrării
învăţării atenţiei pentru
realizarea cu Povestirea Probe mixte:
uşurinţă a Jocul Audierea
obiectivelor. Explicația Siluetele textului
Expunerea personajelor corelată cu
conţinutului din poveste prezentarea
povestirii. concomitentă
Redarea Pești din a elementelor
conţinutului polistiren esenţiale
povestirii se face Demonstraţia Acuarele Înţelegerea
într-un ritm Explicaţia Pensule informaţiei
corespunzător, Jocul transmise
cu respectarea
pauzelor logice,
psihologice şi
gramaticale,
ţinându-se cont Ecusoane
de modelarea Pești din Proba practică
vocii, mimică şi polistiren Realizarea
gestică, în Numere din lucrărilor
funcţie de Problematizarea carton plastice
personaj sau de Observarea Realizarea
situaţie. semidirijată sarcinilor
Expunerea Jocul matematice
textului se va
face cu
siluetelor
personajelor din
poveste.
Conținuturile
vizate vor avea
în vedere
aspecte esențiale
referitoare la
viața în mediul
acvatic.
Valorificarea
informațiilor
aflate din
poveste prin
transpunerea în
plan practic se
realizează prin
realizarea
peștilor în cadrul
activității
537
SUCEAVA 2024
artistico-
plastice.
Se grupează
copiii la măsuțe,
se prezintă şi se
analizează
succint
materialele
necesare
realizării
produselor
(pești colorați).
Se precizează
denumirea
acestora, modul
de utilizare și
rezultatele
așteptate.
Aplicarea
experienței
cognitive se
reaizează prin
consolidarea
cunoștințelor
privind
operațiile cu
mulțimi/ grupe
de obiecte și
numerația în
limitele 1-4.
Se desfășoară
jocul exercițiu
”Prietenii
Peștișorului”. Se
vor prezenta
regulile jocului,
apelându-se la
capacitatea de
înţelegere şi de
atenţie a
copiilor, sub
forma unor
cerinţe ferme
care vor
reglementa
întreaga
desfăşurare a
acestuia .Se va
pune accent pe
rezolvarea
538
SUCEAVA 2024
sarcinilor
matematice.
5. Obţinerea Solicitarea Conversatia

performanţei experienţei Explicația Lista cu Proba
cognitive Exercițiul aserțiuni practică:
antrenând copiii Jocul Aprecierea
în jocul Demonstrația corectitudinii
”Adevărat-fals” enunțurilor
prin intermediul
metodei Trierea
aserţiunilor,
reactualizându-
se astfel
cunoştinţele
despre viaţa
adâncurilor.
6. Evaluare Se vor face
aprecieri privind Conversaţia Interevaluarea
participarea Aprecierea
copiilor la verbală
activitate.
539
SUCEAVA 2024
151. ACTIVITĂŢILE INTEGRATE ÎN GRĂDINŢA DE COPII
Prof.înv. Preşc. Grijincu Brînduşa

Şc Gimnazială "Constantin Morariu" Pătrăuţi/ GPN Pătrăuţi
Activitatea integrată face referire la metoda de predare-învăţare a cunoştinţelor din

diverse domenii, astfel încât preşcolarii să dobândească deprinderi şi abilităţi folositoare în viaţa
de zi cu zi. În această perioadă cei mici îşi formează abilităţi pentru comunicare, gândire,
muzică, sport, acestea ajutându-i în momentul în care ajung la şcoală. Educatoarea este cea care
pune în valoare activităţile educative cu caracter integrat prin abordarea conţinuturilor într-o
manieră complexă, ţinând cont de nivelul de dezvoltare al copiilor.
În cazul integrării conţinuturilor, au loc mai multe activităţi care conduc la realizarea
obiectivelor propuse, însuşirea de cunoştinţe de către copii, precum şi punerea în practică a
acestora. Activităţile integrate se contopesc într-un scenariu, iar metodele şi mijloacele folosite
în cadrul acestora au rolul de a ajuta cadrul didactic în atingerea obiectivelor propuse. În acest
caz preşcolarii sunt antrenaţi să înveţe prin efort propriu, educatoarea fiind cea care crează
mediul propice pentru studiu, ajută copiii să fie interesaţi de temă iar procesul instructiv-
educativ este unul plăcut şi motivant. Scenariile pentru activităţile integrate respectă tema
anuală, proiectul tematic şi subtema săptămânii. Pentru realizarea scenariului unei activităţi
integrate se începe cu o întâlnire de grup. În cadru acesteia se redă o poveste, se prezintă un
personaj sau o întâmplare care au rolul de a fi punctul de plecare în activitatea ce urmează a se
desfăşura. Integrarea va împleti conţinuturile redate în primă fază cu noile conţinuturi ce aparţin
altei arii curriculare formând un scenariu închegat. Conţinuturile din domeniile integrate au un
subiect comun, acesta fiind investigat şi elucidat în urma parcurgerii scenariului propus de către
educatoare, acestea ducând la realizarea obiectivelor propuse.
Tema proiectului: ,,În lumea necuvântătoarelor”

Tema săptămânală: „Păsări de curte”
Tema activității: „Întâmplări din ogradă”
➢ DLC: „Întâmplări din ogradă” –povestirea educatoarei;
➢ DȘ: ,,Gospodarii pricepuți ” – joc exercițiu;
Scopul activității:Sistematizarea și consolidarea calităţilor expresive ale limbajului oral şi
formarea deprinderii de a se exprima corect şi coerent în propoziţii, concomitent cu exersarea
achiziţiilor logico-matematice, cu aplicabilitatea acestora în diferite contexte de învăţare.
➢ să rețină titlul poveștii;
➢ să asculte cu atenție povestea;
➢ să să răspundă la întrebările adresate;
➢ să se exprime corect din punct de vedere gramatical;
➢ să identifice personajele din poveste pe baza textului audiat, denumindu-le;
➢ să denumească stările emoționale ale personajelor din poveste, identificând cauzele care au
contribuit la apariția lor;
➢ să recunoască cifrele în concentrul 1-4 ;
➢ să realizeze mulțimi de obiecte (păsări de curte), respectând indicațiile educatoarei;
540
SUCEAVA 2024
SCENARIUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE
Preșcolarii sunt aşezaţi pe scăunele în semicerc. Ei, descoperă că în grupă a apărut un

musafir având cu el un sac de grăunțe și o scrisoare. Acesta le mulțumește copiilor pentru
ajutorul acordat și le povestește că gospodăria sa este situată la marginea satului lângă o pădure,
iar în ultima perioadă este vizitat din ce în ce mai des de animalele sălbatice, care la ultima lor
vizită au făcut prăpăd în gospodărie. Gospodarul Gică nu este deloc fericit și de aceea le mai
cere încă o dată ajutorul copiilor. Pentru a înțelege mai bine ce s-a petrecut în ograda sa, acesta
le-a adus copiilor un set de planșe și o roagă pe educatoare să le povestească ce s-a întâmplat
cu păsările din curtea lui și de ce are nevoie de ajutor.
Preşcolarii sunt atenționați că urmează să desfășoare prima etapă a misiunii lor:
ascultarea povestirii “Întâmplări din ogradă”(DLC), ajutându-se de planșele primite. După ce
preșcolarii au ascultat cu atenție povestirea educatoarei, copiii numiți vor povesti cele
întâmplate în poveste, urmărind succesiunea cronologică a acesteia.
Pentru a face o evaluare a povestirii, preșcolarii vor răspunde întrebărilor adresate de
educatoare, după cum urmează:
1.Cum se numește gospodarul din poveste?
Copilul numit va așeza pe primul dreptunghi al piramidei o imagine reprezentativă a
gospodarului.
2. Ce animale întâlnim în poveste?
Copilul numit va așeza pe fiecare din cele două dreptunghiuri ale piramideicâte o
imagine reprezentativă a vulpii și a câinelui.
3.Ce foloase avem de la păsările din ogradă?
Copilul numit va așaza pe fiecare din cele trei dreptunghiuri câte o imagine
reprezentativă cu foloasele obținute de la păsările din ogradă (ouă, carne, pene).
4. Ce păsări are gospodarul Gică în ogradă?
Copilul numit va așeza pe cele patru dreptunghiuri imagini reprezentative cu păsările
din ograda gospodarului( găină, curcan, gâscă și rață).
Astfel, preșcolarii vor completa cu imaginile potrivite piramida ( metoda piramidei) .
În continuare, copiii se vor îndrepta către măsuțe, intonând cântecul ,,Am la țară la
bunici”. La măsuțe îi așteaptă alte surprize pregătite de gospodar. Aici vor găsi boluri viu
colorate în care se află jetoane cu cifre și siluetele puișorilor din ogradă.
Lângă măsuţe este amenajat spațiul asemănător mediului de viață al păsărilor de curte
și acolo vor parcurge diferite sarcini de lucru. Educatoarea atrage atenția preșcolarilor că
activitatea ce urmează, se va desfășura sub forma unui joc exercițiu, denumit ,,Cu păsările ne
jucăm” (D.Ș.) .
Educatoarea va căuta în coșul cu paie săculeții cu grăunțe în care se află sarcinile. Prima
sarcină le cere să așeze cifrele în ordine crescătoare; următoarea sarcină va consta în așezarea
puişorilor corespunzător cu cifra (formarea de mulţimi), cea de-a treia sarcină constă în alegerea
unui anumit număr de păsări şi aşezarea acestora în curtea gospodarului (de exemplu: 2 găini,
1 cocoş etc); cea de-a patra sarcină constă în aşezarea unui anumit număr de ouă în cofraje;
Se constată că păsările nu au foarte multă hrană şi unul-doi copii vor așeza grăunțe în
trocile păsărilor.
Finalul activităţii este marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la
ajutorul oferit musafirului nostru, dar și la activitatea desfăşurată cu referire la respectarea
tehnicilor de lucru, modul de participare şi comportament.
Activitatea integrată se dovedește a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților
din cadrul grădiniţei. Integrând domeniul limbă şi comunicare cu domeniul ştiinţă copiii au
perceput mai uşor noţiunile prezentate de către educatoare, considerându-le un tot. Astfel în
cadrul poveştii ei au descoperit păsările din curtea fermierului, dar au aflat că acesta au fugit
541
SUCEAVA 2024
care încotro la venirea vulpii şi au fost de acord să îl ajute pe fermier să le aducă înapoi acasă.
Pentru a face acest lucru preşcolarii au demonstrat că ştiu să numere şi să formeze mulţimi cu
păsări.
Avantajele activităţii "Întâmplări din ogradă":

➢ lejeritate şi coerenţă în procesul de predare-învăţare;
➢ corelare a activităţilor de învăţare cu viaţa societăţii;
➢ dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
➢ copiii au fost încurajaţi să-şi dezvolte vocabularul şi să caute informaţii prin ascultarea
povestirii şi redarea de răspunsuri la întrebările primite;
➢ s-au dobândit cunoştinţe profunde şi solide, prin rezolvarea sarcinilor;
➢ s-au utilizat o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
➢ copiii au învăţat pe baza experienţelor concrete, deci efectiv lucrând;
➢ posibilitatea de a face corelaţii între teorie şi practică;
Bibliografie:
• BREBEN, Silvia, RUIU, Georgeta, GONGEA, Elena (2008), Activități bazate pe inteligențe
multiple, , Ed. Reprograph;
• CIOFLICA, Ana-Aurelia, SMARANDA, Maria (2003), „Proiecte tematice

orientative”,Oradea, Ed.TehnoArt.
• Curriculum pentru educația timpurie, 2019;
• JEDER, Daniela, RĂILEANU, Daniela, ALECSA, Iuliana, FLOCEA Otilia, HANDRUC,

Marinela, VIERIU, Dorina (2017), Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar –
Metode didactice – repere și exemplificări, , Ed. DPH;
• PREDA, Viorica, PLETEA, Mioara, GRAMA, Filofteia, CUCOŞ, Aureliana (2005) - „Ghid
pentru proiecte tematice”, Bucureşti, Ed. Humanitas Educational,;
• Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, ED. a II-a revizuită și adăugită,

M.E.C., Ed V & Integral, București, 2005;
152. ACTIVITĂȚILE INTEGRATE ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Guligă Loredana-Mihaela

G.P.P. „Dumbrava Minunată”,Fălticeni
Predarea integrată a cunoștințelor este considerată o strategie modernă de organizare

și desfășurare a conținuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în
care se îmbrățișează metoda de predare-învățare a cunoștințelor îmbinând diverse domenii și
constituirea deprinderilor și abilităților preșcolarilor.
Integrarea,ca sintagmă,este explicată ca revenirea în același loc, în aceeași activitate ,a
mai multor activități de tip succesiv, care conduc la atingerea obiectivelor propuse , la însușirea
542
SUCEAVA 2024
conținuturilor , la realizarea în practică a proiectului didactic propus. Prin activitățile integrate,
abordarea realității se efectuează printr-un demers global, făcând să dispară granițele dintre
categoriile și tipurile de activități didactice.
Integrarea este o manieră de organizare a activităţii, oarecum similară cu
interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de
activitate, ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. Nu trebuie însă să se confunde
cele două concepte : interdisciplinaritatea o identificăm ca o componentă a mediului pentru
organizarea cunoaşterii ; integrarea – ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele
diferitelor categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă de
educatoare, ori de copii.
Predarea integrată a conținuturilor a cunoscut o extensie relativ rapidă în învățământul
preșcolar. Aceasta se dovedește a fi o reală soluție pentru o mai bună corelare a științei cu
societatea, cultura, tehnologia și presupune stabilirea unor relații strânse, convergente, între
următoarele elemente : concepte, abilități, valori, aparținând disciplinelor școlare distincte.
Integrarea conținuturilor are două dimensiuni : orizontală și verticală. Integrarea
orizontală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe obiecte de studiu aparținând
unor domenii curriculare diferite.De exemplu : integrarea cunoașterii mediului, a educației
pentru societate, a educării limbajului, educației fizice, în studierea unei teme ca ,,Sănătatea –
o comoară de preț”. Integrarea verticală reunește într-un ansamblu coerent două sau mai multe
obiecte de studiu, aparținând aceluiași domeniu (DȘ, DLC, DOS, DEC, DPM ). De exemplu :
integrarea educației pentru societate cu activitățile practice în realizarea unor teme ca: ,,În
lumea copiilor” ( lectură după imagini, confecționarea de felicitări – activitate pe grupe ).
Activităţile integrate nu sunt alte activităţi, ci cele pe care noi le proiectăm
calendaristic conform planului de învăţământ, orarului aferent nivelului de vârstă, susţinute de
experienţa cadrului didactic.
Activităţile din grădiniţă pot fi desfăşurate integrat după scenarii zilnice cu generice
distincte care reunesc activităţi comune şi la alegere dar din zona respectivă sau prin care se
regăsesc fragmentele de activităţi dintr-o săptămână cu generice de o zi, respectând tema şi
subtema săptămânii.
Diversitatea şi varietatea materialelor încurajează copiii să se manifeste, să observe,
să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Această interacţiune
şi motivaţia explorării este cultivată de educatoare. Metodele şi mijloacele de explorare şi
cunoaştere ale copilului sunt individuale, adesea neaşteptate, originale.
Lucrând în grupuri, copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în microgrupul din care
fac parte, participând la jocuri de rol interesante şi iniţiate la sugestia educatoarei sau create de
ei.
Reuşita acestor activităti se bazează pe un scenariu unitar foarte bine întocmit de
către educatoare, cu obiective clare, cu o repartizare a sarcinilor zilnice în fiecare sector de
activitate si asigurarea unei palete variate de opţiuni care duc la atingerea obiectivelor propuse.
Scenariul începe întotdeauna cu o întâlnire în grup, motivul fiind o poveste, o
întâmplare sau un personaj şi chiar dacă acele conţinuturi aparţin unor domenii diferite,au totuşi
un subiect comun care urmează să fie studiat în urma realizării obiectivelor propuse. Integrarea
se va face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a conţinuturilor corespunzătoare celor
două arii curriculare implicate. Evident, conţinuturile propuse au un subiect comun, care
543
SUCEAVA 2024
urmează a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii acestora şi a realizării obiectivelor
propuse.
Foarte important este faptul că învăţarea se realizează prin efortul propriu al
copiilor. În realizarea corespunzătoare a proiectului trebuie să ţinem seama de cele trei etape
ale unei activităti, răspunzând celor trei întrebări:„Ce ştim deja?”,” Ce am dori să stim?”, „Ce
am învătat?”.
Educatoarea este aceea care crează atmosfera clasei, comunică entuziasmul ei
copiilor, face procesul de învăţare activ şi interesant. Întotdeauna trebuie să existe un echilibru
între ceea ce oferă educatoarea şi ceea ce doreşte copilul, pentru ca obiectivele propuse să se
realizeze cu succes.
Activitățile realizate în manieră integrată oferă copiilor posibilitatea de a se
exprima liber , de a fi plasați în mijlocul acțiunii , de arealiza diverse construcții în plan mental
, de a investiga , de a crea , de a transpune în practică cele învățate , de a găsi mijloace pentru o
finalitate reală , astfel că viitorul elev de mai târziu se va deprinde încă de timpuriu cu strategia
cercetării.
Activitățile integrate propuse de curriculum pentru învățământul preșcolar sunt ,
în funcție de durată și elemente de conținut , de patru tipuri : - activitate integrate care
înglobează toate activitățile din programul zilei și care se desfășoară pe parcursul întregii zile
(ADP+ALA+ADE) ; - activitate integrate care înglobează ALA + ADE din ziua respective ; -
activitate care înglobează ADE dint-r zi ; - activitate integrate în care activitatea de bază este
un anumit tip de ADE din ziua respective , în care sunt înglobate elemente din mai multe DE
,indifferent de programul zilei.
Prin activităţile integrate desfăşurate cu copiii aducem un plus de lejeritate şi mai
multă coerenţă procesului de predare-învăţare, punând un accent deosebit pe joc ca metodă de
bază a acestui proces. În cadrul lor trebuie să utilizăm metode active care să conducă la sporirea
eficienţei muncii didactice a educatoarei prin stimularea capacităţii copilului de aplicare a
transferului de idei.
Bibliografie :
1.Dumitrana,Magdalena, - ,,Învățarea bazată pe cooperare” , Ed.V/I Integral, București, 2008;
2.Faure,Edgar,- ,,A învăța să fii” , Ed.Didactică și Pedagogică , București ,1974 ;
3.Popovici,Dumitru,- ,,Soluții noi la probleme controversate”, Ed. Aramis ,Colecția 2000 ;
4.Curs de formare continuă PRET - ,,Educația timpurie și specificul dezvoltării copilului
preșcolar” (modulul I) , ,,Noi repere ale educației timpurii în grădiniță” ( modulul III ) , Editura
Didactică și Pedagogică, București,2008.
5.,,Curriculum pentru educație timpurie” ,2018.
148. EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE PRACTICE
EDUCAȚIA I
544
SUCEAVA 2024
PRACTICE
RATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE PRACTICE
Educatoare Hasnaș Elena

Școala Gimnazială Budeni
Educația integrată reprezintă o metodă pedagogică inovatoare ce își propune să

conecteze mai multe domenii de învățare într-un cadru interdisciplinar, oferind astfel o
experiență educațională holistică și relevată pentru copii. Această abordare se bazează pe
interconectarea cunoștințelor și abilităților din diverse discipline, înlocuind modelul tradițional
de învățare separată și izolată a materiilor.Principalele caracteristici ale educației integrate sunt:
Interdisciplinaritatea: În cadrul educației integrate, disciplinele academice precum
matematica, științele, limba și literatura, artele vizuale și interpretative, educația fizică și altele
sunt integrate într-un mod sinergic și coerent. Această abordare permite copiilor să facă
conexiuni între diversele domenii de cunoaștere și să înțeleagă cum acestea se aplică în contexte
reale.
Contextualizarea: Educația integrată oferă o învățare contextualizată, în care
cunoștințele și abilitățile sunt prezentate într-un context relevant pentru viața cotidiană a
copiilor. Prin intermediul proiectelor sau activităților tematice, copiii sunt expuși la situații și
probleme care au relevanță practică și care îi stimulează să gândească critic și să aplice
cunoștințele în diverse contexte.
Abordarea Centrată pe Copil: Educația integrată pune accent pe nevoile, interesele și
experiențele individuale ale copiilor. Prin implicarea activă a acestora în procesul de învățare
și prin luarea în considerare a diversității lor, această metodă pedagogică oferă o învățare mai
personalizată și adaptată fiecărui copil în parte.
Abordarea Activă și Experiențială: Educația integrată încurajează o abordare activă
și experiențială a învățării, în care copiii sunt implicați în activități practice, explorare și
colaborare. Prin intermediul experiențelor concrete și interactive, copiii își pot construi
cunoștințele și abilitățile într-un mod autentic și semnificativ.
Dezvoltarea Competențelor Transversale: Educația integrată se concentrează și pe
dezvoltarea competențelor transversale sau abilităților generale care sunt esențiale în viața de
zi cu zi și în viitorul profesional al copiilor. Aceste competențe includ gândirea critică,
rezolvarea problemelor, comunicarea eficientă, colaborarea, creativitatea și abilitățile sociale și
emoționale.
Prin implementarea educației integrate în mediile educaționale, inclusiv în grădinițe,
școli primare și secundare, se pot obține numeroase beneficii pentru copii. Această abordare
pedagogică îi pregătește pe aceștia pentru o lume din ce în ce mai complexă și interconectată,
facilitându-le dezvoltarea holistică și dobândirea competențelor esențiale pentru succesul în
viață.
Educația integrată înseamnă abordarea educațională care integrează mai multe domenii
de învățare și discipline într-un cadru interdisciplinar și holistic. Această metodă de predare și
învățare are numeroase avantaje și poate aduce rezultate semnificative în dezvoltarea copiilor
din grădiniță. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre avantajele educației integrate și voi
oferi exemple practice pentru a ilustra modul în care poate fi pusă în aplicare în grădiniță.
Avantaje ale Educației Integrată:
545
SUCEAVA 2024
Conexiuni Integrarea diferitelor domenii de învățare permite copiilor să facă conexiuni mai
profunde între subiecte, ceea ce le sporește înțelegerea și capacitatea de a aplica cunoștințele în
diferite contexte.
RelevaPrin integrarea materialelor de învățare într-un context mai larg, copiii pot vedea
relevanța și aplicabilitatea cunoștințelor lor în viața reală, ceea ce îi motivează să învețe mai
eficient.
DezvolEducația integrată încurajează dezvoltarea holistică a copiilor, luând în considerare
aspecte cognitive, sociale, emoționale și fizice în cadrul activităților de învățare.
ÎnvățaAceastă metodă încurajează o abordare activă a învățării, în care copiii sunt implicați în
experiențe practice, explorare și colaborare, ceea ce sporește angajamentul și înțelegerea.
DiverEducația integrată poate fi adaptată pentru a încuraja diversitatea și incluziunea în clasă,
permițând tuturor copiilor să-și valorifice experiențele și perspectivele unice.
Exemple Practice de Educație Integrată în Grădiniță:
1. TemÎn cadrul unei teme despre natură, copiii pot explora diverse aspecte ale acestui subiect.
Pot învăța despre plante și animale prin observarea și îngrijirea unui grădinațe școlare, pot să-
și dezvolte abilitățile lingvistice prin citirea poveștilor despre natură și să-și dezvolte abilitățile
matematice prin numărarea și clasificarea speciilor întâlnite.
2. ProiCopiii pot să desfășoare proiecte de cercetare care îmbină mai multe domenii de învățare.
De exemplu, un proiect despre spațiul cosmic poate implica lectură despre planete, experimente
practice despre gravitație și creație artistică a imaginilor cu stele și galaxii.
3. Drr: Prin dramatizarea poveștilor, copiii pot integra abilități lingvistice, sociale și emoționale
într-o activitate interdisciplinară. De exemplu, dramatizarea unei povești clasice precum
"Hansel și Gretel" poate implica citirea poveștii, dezvoltarea de dialoguri, explorarea rolurilor
și creativitatea în realizarea costumelor și decorurilor.
4. ProieActivitățile artistice și artizanale pot integra mai multe domenii de învățare. De exemplu,
copiii pot crea colaje inspirate din natură, în timp ce discută despre diversele materiale utilizate,
culori și forme, dezvoltând în același timp abilități motorii fine și creativitate.
5. SănăO temă despre sănătate și nutriție poate integra învățarea despre corpul uman, alimentație
sănătoasă și activitate fizică. Prin intermediul activităților practice cum ar fi pregătirea
gustărilor sănătoase, copiii pot învăța despre nutrienți și importanța unui stil de viață activ.
În concluzie, educația integrată în grădiniță oferă numeroase avantaje pentru dezvoltarea
holistică a copiilor. Prin crearea unui mediu de învățare interdisciplinar și relevant, educația
integrată poate contribui la formarea unor indivizi înțelegători, creativi și pregătiți pentru a face
față provocărilor viitoare.
Bibliografie
1. Popescu, Elena, Ionescu, Ion (2009), Educația integrată: Abordări teoretice și practice, Editura
Polirom, Iași
2. Vlăsceanu, Lazăr, Pârâu, Emilia (coord.) (2003), Educație și formare. Sociologie și cercetare,
Editura Polirom, Iași
3. Dumitru, Dumitru, Dumitrescu, Valentin (2005), Pedagogia integrată a educației.
Fundamentele și aplicarea, Editura Didactică și Pedagogică, București
4. Stanciu, Victor (2008), Interdisciplinaritatea în educație, Editura Aramis, București
5. Rus, Vasile (coord.) (2012), Educația integrată în învățământul preuniversitar, Editura
Universității din București, București
546
SUCEAVA 2024
Prof. înv. primar Iacob Cristina

CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
DISCIPLINA: Comunicare în limba română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Sărbători de poveste
SUBIECTUL LECȚIEI: Scrierea corectă a cuvintelor cu „m” înainte de „p” și „b”
TIPUL DE LECȚIE: mixtă
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată (CLR, AVAP)
Discipline integrate: - Comunicare în limba română
- Arte vizuale și abilități practice
SCOPUL LECȚIEI: însușirea de noi cunoștințe privind scrierea corectă a cuvintelor care
conțin consoana „m” înainte de „p” și „b” și aplicarea acestora în contexte variate de învățare
COMPETENȚE SPECIFICE VIZATE:
• Comunicare în limba română
1.1 Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile, variate
1.4 Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
2.2 Transmiterea unor informații printr-o suită de enunțuri logice
• Arte vizuale și abilități practice
2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi ale materialelor în diverse contexte
OBIECTIVELE OPERAȚIONALE:
O1 să citească corect și conștient cuvinte, propoziții, în mod independent, în șoaptă, cu voce
tare;
O2 să completeze cuvintele cu literele potrivite;
O3 să despartă corect în silabe cuvintele asociate imaginilor;
O4 să aleagă varianta corectă a cuvintelor scrise cu “m” înainte de „p” sau „b”, dintr-o listă
dată.
Metode și procedee: observaţia, expunerea, conversaţia, jocul didactic, explicația,
demonstrația
Mijloace de învățământ: castel, planșă cu povestea castelului, marker pentru tablă, caiet
special Numlit, fișe de lucru, fișe de evaluare, stikere emoticoane,
MODURI DE ORGANIZARE: frontal, individual, în perechi
TIPURI DE EVALUARE: observaţia sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă
RESURSE:
Materiale: tablă interactivă, calculator, video-proiector, instrumente de scris (creioane grafit,
creioane colorate, carioci)
Umane: 25 de elevi
Timp: 50 de minute
BIBLIOGRAFIE:
547
SUCEAVA 2024
• Mitu, F. (2006), Metodica predării - învăţării integrate a limbii române în învățământul
primar, Ed. Humanitas, Seria Didactică, București.
548
SIMPOZION NAŢIONAL „Educația timpurie – provocări și realizări”
SUCEAVA 2024
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
N Etapele Ob. Conținut instructiv - Strategii didactice Evaluare

r. lecției ope- educativ Metode Mijlo Moduri
cr rațio și ace de
t - procedee de organiz
nale învăță are
mânt
1. Moment Se vor crea condiţii resurs Observarea
introducti optime pentru ele Frontal comportam
v desfăşurarea lecţiei, mater entului
pregătind ceea ce iale elevilor în
voi folosi în timpul perso timpul
activităţii. nale pregătirii
Se va asigura un neces pentru
climat de ordine şi are lecţie
disciplină în vederea pentr
desfăşurării în bune u
condiţii a lecţiei. activit
ate
2. Verificare Se va verifica tema Capacitatea
a temei și dată cu o zi în urmă Convers Caiet Frontal de a recepta
aprecierea atât cantitativ cât și ația ul de Individ un mesaj
cunoștințe calitativ. Se vor face lucru ual
lor aprecieri asupra temei. Capacitatea
anterioare Sunt evidențiați elevii de a
ale care au rezolvat corect valorifica
elevilor tema, au scris cunoștințel
caligrafic și au un e dobândite
caiet îngrijit. anterior și
Se vor adresa câteva de a
întrebări legate de răspunde
conținutul lecției de corect la
ora trecută. întrebări
3. Captarea Se va realiza cu Expuner Stimularea
atenției ajutorul unui castel, ea Fișă interesului
care are patru cu Frontal şi a
turnuri și o poartă Observaț poves curiozităţii
imensă. Copiii vor ia tea pentru
afla cine locuiește în castel lecţie
acest castel și vor Convers ului
observa că unele ația Capacitatea
cuvinte din povestea de
castelului sunt scrise concentrare
îngroșat (Anexa 1). a atenţiei
549
SUCEAVA 2024
Ce literă este scrisă

înainte de p? Dar
înaintea lui b?
4. Anunțarea Se vor prezenta
temei noi elevilor obiectivele
lecţiei într-o
manieră accesibilă. caietu
Ei vor fi informați că l
în această oră își vor specia
Capacitatea
îmbogăți l
de recepta
cunoștințele privind Numl
Expuner Frontal un mesaj
scrierea corectă a it
ea oral
cuvintelor care
conțin consoana tablă
“m” înainte de “p” cretă
sau “b”.
Se va nota titlul pe
tablă și în caiete.
5. Dirijarea Se vor împărți fișe Observaț Fișe Capacitatea
învățării de lucru și se va cere ia de de a recepta
elevilor să identifice lucru conținutul
și să sublinieze în Frontal textului
O1 textul dat cuvinte în citit
care s-a scris litera Caiet
Convers Capacitatea
“m” îninte de “p” ul
ația elevilor de
sau “b”. specia
a identifica
l cuvinte
Numl Individ după
it ual criteriile
Ei vor repeta regula
date
de scriere a Demonst
cuvintelor: înaintea rația Calcu Capacitatea
O2 literelor p și b se va lator de a da
scrie și se va exemple de
pronunța cuvinte ce
întotdeauna m. Video conțin
O2 Elevii vor da și alte Proie consoana
exemple de cuvinte “m” înainte
O3 ctor
care se scriu cu de „p” sau
“mp”/ “mb”. Explicați „b”
a
După această
O4 secvență, se vor Capacitatea
rezolva exercițiile elevilor de
rămase pe fișa de a rezolva
lucru. pas cu pas
550
SUCEAVA 2024
Exerciți exercițiile
ul de pe fișa
Pentru elevii cu de lucru
CES se vor selecta după
exerciții pentru criteriile
nivelul lor de date
înțelegere. Vor
rezolva exercițiile
cu ajutor din
partea învățătoarei
sau a colegilor.
6. Obținerea Joc: Detectivii
performan cuvintelor (Anexa 3)
ței Elevii vor avea
sarcina de a găsi în Explicați
tabel cât mai multe a
cuvinte care conțin Capacitatea
consoana “m” Fișă Individ elevilor de
înainte de “p” sau de ual a identifica
“b”.
lucru în careu
cuvintele
cerute
Joc: Elevii cu CES
vor avea de colorat
pătratele cu MB și Jocul
MP alăturat și cu didactic
ajutor vor identifica
cuvintele.
O1
7. Realizarea O2 Elevii vor primi o Explicați Fișă Capacitatea

feedback- fișă de evaluare a de În elevilor de
ului O3 (Anexa 4) pe care o evalu perechi a rezolva
vor completa, apoi are pas cu pas
O4 vor face schimb cu exercițiile
551
SUCEAVA 2024
colegul de bancă, Exerciți Video de pe fișa

care va aprecia ul proiec de evaluare
printr-un emoticon tor după
răspunsurile corecte, criteriile
conform baremului Emoti date
afișat la video- coane
proiector. (stick
ere)
7. Concluzii Se vor face aprecieri
și generale și
aprecieri individuale asupra
participării elevilor Aprecieri
la lecție, precum și Convers Frontal verbale
asupra ația
comportamentului
lor pe parcursul orei.
ed. Iacoban Mihaiela

Grădinița cu Program. Prelunguit „1-2-3” Suceava
Nivelul de vârstă/grupa: nivel II/grupa mare

Tema proiectului tematic: ,,Magia sărbătorilor de iarnă”
Tema săptămânii:”Tradiții și obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou”
Tema activităţii integrate : ,,Ne pregătim de șezătoare”
Elementele componente ale activității integrate :
• DLC : ,,Învățăm, corect vorbim, șezătoarea pregătim !”-joc didactic
• DOS : ,,Comori din lada bunicii”-tăiere, lipire
Scop: Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor
structurilor gramaticale, concomitent cu exersarea unor cunoștințe vizând aspecte din mediul
social și cultural tradițional, a unor deprinderi și abilități practice, pe baza experienței, a
activității personale și a relației cu ceilalți;
- să exprime în propoziții logice și corecte din punct de vedere gramatical idei transmise prin
intermediul imaginilor;
- să completeze propoziții lacunare cu cuvinte potrivite pentru a da sens enunțurilor;
- să despartă în silabe cuvinte, precizând numărul acestora;
- să integreze cuvintele noi în enunțuri logice, demonstrând cunoașterea sensul acestora;
- să utilizeze corect forma de singular și plural a substantivelor;
552
SUCEAVA 2024
- să corecteze greșelile intenționate din enunțuri, realizând corect acordul între părțile
principale și secundare de propoziție;
- să compună o scurtă povestire pe baza unui suport intuitiv;
- să descopere elementul descris de conținutul unei ghicitori;
- să exerseze deprinderi practice însușite- tăiere, lipire, respectând poziţia corectă a corpului
față de suportul de lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie;
a) Metode şi procedee: jocul didactic, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, instructajul
verbal, metoda interactivă de grup ”Harta conceptuală”
b) Resurse materiale: panou tematic, ecusoane, baghetă-steluță, imagini, siluete-piese componente
ale costumului popular, siluete-trăistuțe, clopoței, lumânări, globuri, covorașe, ștergare, țoale,
crenguțe de brad, fișe suport pentru lipire, foarfece, lipici, bețișoare, șervețele umede, coșulețe
pentru resturi, panou-suport și imagini necesare aplicării metodei interactive ,,harta
conceptuală”.
c) Forme de organizare: frontal, în pereche, individual,
Elemente de joc: cuvintele apreciative și motivaționale, formula recitativă, aplauzele,

recompensele;
SARCINA DIDACTICĂ: exersarea limbajului, a capacității de exprimare corectă, clară,
coerentă prin formulare de propoziții simple sau dezvoltate, corecte gramatical, prin
completarea unor propoziții lacunare, utilizarea corectă a singularului și pluralului
substantivelor, despărțirea în silabe a cuvintelor și precizarea numărului de silabe, integrarea
unor cuvinte noi în structuri verbale logice;
REGULI DE JOC:
- prin enunțarea formulei recitative ,,,Steluța călătorește și la tine se oprește!” educatoarea
alege un copil care va rezolva sarcina de joc;
- răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze și cu silueta unei crenguțe de brad care va
împodobi zona alocată echipei de pe panou (românași/româncuțe);
- în situația în care un copil va întâmpina dificultăți în rezolvarea sarcinii primite va putea fi
ajutat de colegii de echipă;
:
SCENARIUL DIDACTIC
Activitatea debutează printr-o discuție în care educatoarea aduce în atenția copiilor
obiceiul șezătorii, rolul acesteia în așteptarea și pregătirea pentru sărbătorile Crăciunului și ale
Anului Nou. Se precizează că șezătoarea are loc în serile de iarnă în lumea satului, iar cei care
participă se adună la o casă, lucrează, cântă, povestesc, învață sau repetă colinde, jocuri și
obiceiuri tradiționale. Casa în care oamenii se adună este decorată cu obiecte tradiționale, cu
covoare, ștergare etc, iar oamenii se îmbracă în costume populare, se bucură și lucrează mai cu
spor.
Pentru că acest obicei este foarte îndrăgit și a ajuns din moși-strămoși până în zilele
noastre, educatoarea precizează că în acest an și grupa ”Prichindeilor” se pregătește cu mare
bucurie să organizeze o șezătoare la care au fost invitați și părinții. Se va preciza faptul că
pentru a recita corect versurile poeziilor, colindelor, strigăturilor din jocurile tradiționale
pregătite pentru șezătoare copiii trebuie să știe să vorbească corect în propoziții, să cunoască
înțelesul unor cuvinte pe care nu le întâlnesc frecvent, să pronunțe corect sunetele, despărțind
cuvintele în silabe, să sesizeze greșelile de pronunțare atunci când le întâlnesc, să utilizeze
forma corectă de singular/plural a cuvintelor ce denumesc obiecte și să dezlege ghicitori,
realizându-se astfel prezentarea scopului și a obiectivelor urmărite, pe înțelesul copiilor.
553
SUCEAVA 2024
Pentru desfășurarea jocului didactic cu tema ,,Învățăm, corect vorbim, șezătoarea

pregătim !” preșcolarii sunt împărțiți în două echipe : ,,Echipa românașilor” și ,,Echipa
româncuțelor”.
Vor fi executate câteva exerciții de exersare a aparatului fonoarticulator, vor fi explicate
regulile de joc și se va executa jocul de probă. Utilizând formula recitativă ”Steluța călătorește
și la tine se oprește!” se vor numi copiii pentru rezolvarea sarcinilor de joc. Ca suport intuitiv
sunt folosite imaginile și lucrările realizate de copii în cadrul activităților liber alese, așezate pe
panoul numit ,,Șezătoarea prichindeilor”. Răspunsurile corecte sunt apreciate cu aplauze și
obținerea unei crenguțe de brad cu care va fi împodobit panoul în spațiul corespunzător alocat
echipei.
După derularea primelor trei probe din jocul propiu - zis, educatoarea atrage atenția că
de pe panou lipsesc multe elemente/obiecte specifice sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou
și propune copiilor să le realizeze pentru a putea completa panoul pentru șezătoare și pentru a
putea continua jocul. Sunt pregătite patru ateliere în care copiii vor realiza lucrări practice care
sugerează ”Comori din lada bunicii”- piese componente ale costumelor populare, obiecte
decorative, țesături, sorcove. Pentru realizarea lucrărilor copiii vor exersa deprinderi practice
de tăiere și lipire. Prin intermediul colindei ”Iată, vin colindători” (traziție), copiii e vor deplasa
la cele patru ateliere: ,,Atelierul costumelor populare”; ,,Atelierul-decorațiuni”; ,,Atelierul de
țesături”; ,,Atelierul de sorcove”.
Se realizează intuirea materialelor de lucru , se explică și se demonstrează realizarea
lucrărilor: tăierea pe contur a elementelor decorative specifice și lipirea acestora în mod creativ
pe siluetele obiectelor tradiționale.
Activitatea copiilor vizează exersarea corectă a deprinderilor practice însușite,
respectarea etapelor de lucru, îmbogățirea cunoștintelor despre motive și simboluri tradiționale
românești, precum și stimularea creativității în îmbinarea materialelor pentru realizarea
lucrărilor. Se execută exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii și se stabilește timpul
alocat realizării lucrărilor.
Pe parcursul desfășurării activității educatoarea va oferi suport explicativ și practic
pentru a sprijini executarea corectă a deprinderilor practice vizate.
După finalizarea acestora, pe rând, membrii fiecărui atelier, așază pe panou lucrările,
realizându-se prezentarea și evaluarea modului în care au fost lucrate (utilizarea corectă a
materialelor, instrumentelor și tehnicilor de lucru, respectarea indicațiilor în realizarea
lucrărilor).
Completarea panoului are menirea de a crea o stare afectivă pozitivă, de a stimula
interesul pentru continuarea jocului început și descoperirea frumuseții și bogăției tradițiilor
strămoșești.
Probele de joc :
1. Joc de probă: Descrie ce vezi!- exprimarea corectă în propoziții;
2. Spune ce știi despre?- formularea de propoziții simple și dezvoltate;
3. Completează propoziția! –completarea unor propoziții lacunare;
4. Eu spun una- tu spui multe!- precizarea corectă a formei de singular/plural a substantivelor;
554
SUCEAVA 2024
5. Cuvinte noi- integrarea cuvintelor noi în enunțuri logice;

6. Desparte cuvintele în silabe și spune câte silabe are cuvântul?- despărțirea cuvintelor în
silabe/ precizarea numărului de silabe ale fiecărui cuvânt;
7. Corectează greșeala!- sesizarea/corectarea acordurilor gramaticale greșite;
8. Ghici, ghicitoarea mea!- dezlegare de ghicitori;
Am cântat, am colindat/ Cu mult drag l-am căpătat, și-n trăistuță l-am băgat? ( colăcelul)
E palat sau ce e oare?/Că o vezi din depărtare,/Te cheamă la închinare/Glas de clopot până-
n zare. (biserica)
Dreaptă e şi se topeşte,/Ea spre cer se dăruieşte,/Lumină ea răspândește,/Rugăciunea o-
nsoţeşte. (lumânarea)
S-a născut în ieslea sfântă,/Îngerii colinde-i cântă. (Pruncul Iisus)
Iarna ei vestesc/Pe Pruncul Ceresc. (Colindătorii)
9. Alege trei imagini de pe panou și creează o scurtă povestire despre ele- povestire creată
După finalizarea probelor de joc se stabilește echipa câștigătoare prin numărarea
crenguțelor de brad obținute.
Obținerea performanței este realizată prin intermediul metodei interactive de grup
,,Harta conceptuală”. Educatoarea va ajuta copiii prin întrebări dirijate să structureze, să
organizeze informații, cunoștințe și termeni specifici conceptului de șezătoare, având ca suport
vizual panoul completat cu lucrările realizate pe parcursul activității. În încheierea activității
educatoarea va ajuta copiii să raporteze rezultatele obținute la obiectivele propuse, evidențiind
comportamentul adoptat și implicarea fiecăruia pe parcursul activității.
Va sublinia colaborarea și sprijinul reciproc între copii, entuziasmul și responsabilitatea
cu care și-au îndeplinit sarcinile, ca valori specifice grupei - hărnicie, respect, bucurie,
demonstrând în acest fel și calitatea lor de păstrători ai tradițiilor strămoșești.
Etapele activității
1. Captarea atenției -
Orientarea atenției copiilor se realizează printr-o discuție referitoare la obiceiul șezătorii, rolul
acesteia în așteptarea și pregătirea sărbătorii Crăciunului și a Anului Nou.
2. Anunţarea temei şi a obiectivelor - Educatoarea va sprijini copiii prin intermediul
unei conversații să înțeleagă scopul și obiectivele activității ”Ne pregătim de șezătoare” (care
cuprind sarcini ce vizează achiziții verbale și practice) stimulându-le interesul pentru pregătirea
șezătorii de Crăciun.
3. Prezentarea conținutului și dirijarea învățării:
Jocul didactic este precedat de executarea unor exerciții pentru exersarea aparatului
fonoarticulator.
Etapele jocului didactic:
- prezenta sarcinilor şi regulilor jocului, apelându-se la capacitatea de înţelegere şi de atenţie a
copiilor, sub forma unor cerinţe ferme;
555
SUCEAVA 2024
-explicarea şi demonstrarea elementelor care vor orienta întregul demers didactic – jocul de
probă
-desfășurarea propriu-zisă a jocului
-complicarea jocului
Sarcinile jocului didactic vizează:
- exprimarea corectă în propoziții simple și dezvoltate;
- completarea unor propoziții lacunare;
- utilizarea corectă a formelor de singular-plural a substantivelor
- realizarea corectă a acordului între părțile de propoziție;
- descoperirea elementului descris de conținutul unei ghicitori;
- îmbogățirea și activizarea vocabularului cu cuvinte/termeni și noțiuni specifice temei
abordate;
- compunerea unei scurte povestiri pe baza suportului intuitiv;
Etapele activității practice sunt :
- intuirea materialelor;
- executarea exercițiilor de încălzire a mușchilor mici ai mâinii;
- explicarea și demonstrarea sarcinii de lucru;
- realizarea lucrărilor cu sprijin și îndrumare din partea educatoarei, dacă este nevoie;
- realizarea unei evaluări interactive și formative a lucrărilor finalizate, pe baza criteriilor de
evaluare stabilite (respectarea cerințelor formulate; exersarea corectă a deprinderilor practice;
acuratețea lucrărilor);
Lucrările realizate de copii și afișate pe panou vor constitui suportul demersurilor
parcurse în vederea atingerii obiectivelor propuse prin rezolvarea sarcinilor de joc și vor reliefa
calitatea deprinderilor practice însușite.
4.Obținerea performanței
Utilizarea metodei interactive de grup ,,harta conceptuală” va sprijini copiii, prin întrebări
dirijate, să:
- structureze, să organizeze informații, cunoștințe și termeni specifici conceptului de șezătoare,
având ca suport vizual panoul cu lucrările realizate pe parcursul activității.
- să fixeze conținuturile demersurilor parcurse;
- să exerseze capacitatea de a exprima verbal acțiuni și sarcini îndeplinite, în structuri verbale
creative;
- să-și consolideze capacitatea de exprimare corectă, în propoziții simple și dezvoltate, a ideilor,
părerilor și experiențelor personale;
5. Evaluare
Se va determina calitatea demersului didactic prin raportarea obiectivelor anticipate la
finalitățile obținute.
Se vor face aprecieri individuale și colective asupra modului de lucru, fiind încurajați preșcolarii
care au depășit dificultățile întâmpinate în rezolvarea sarcinilor didactice. Se va evidenția
sprijinul reciproc între copii, prietenia, entuziasmul și responsabilitatea cu care și-au îndeplinit
sarcinile, ca valori specifice integrate grupei, tradiția ca valoare specifică poporului român.
Toți copiii vor primi recompense.
556
SUCEAVA 2024
Bibliografie
• Curriculum pentru educație timpurie, aprobat prin OMEN nr.4694/02.08.2019
• Preda, V., coordonator, (2009), „Metodica activităților instructiv-educative în grădinița de
copii”, Ed. Gheorghe-Cârțu Alexandru, Craiova;
• Oprea, C., L., (2007)„Strategii didactice interactive”, EDP, Bucureşti;
• Dumitrana , M., (2001), Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Comunicarea orală,
Ed. Compania, Bucureşti;
557
SUCEAVA 2024
Prof. Ignat Diana -Valentina

Nivel de vârstă/ Grupa: Nivel I/ Grupa mijlocie

Tema anuală de studiu: „Cum este/ a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului: „În lumea necuvântătoarelor”
Tema săptămânii: „Animalele din zonele calde”
Tema activității: „Micii exploratori”
A.L.A. – ,,Mici și pricepuți, prieteni cu Tigruț”
▪ Centrul Bibliotecă: „Urșii panda îndrăgiți/ Și prin junglă îi găsiți” – elemente de limbaj scris
▪ Centrul Știință: „Animale noi găsim/ În junglă dacă pornim” -reconstituiore de imagini;
formarea șirurilor de culori prin alternare
▪ Centrul Artă: „Leii fioroși și iuți/ Nu-s ca peștii cei tăcuți” -pictură cu furculița, aplicație.
A.D.E. : D.Ș. (Activitate matematică) - Tema:- „Prietenii lui Tigruț"- joc-exercițiu
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de exprimare verbală a cunoștințelor acumulate
despre animalele din zonele calde, utilizând cunoștințe matematice, concomitent cu exersarea
unor deprinderi practic- aplicative, în noi contexte stimulative de joc.
-să constituie mulțimi de elemente după criteriul mărime;
-să raporteze numărul la cantitate și invers;
-să formeze mulțimi după o însușire cunoscută (formă), așezându-le în poziția spațială
indicată;
-să verbalizeze acțiunile efectuate, utilizând elemente minime de limbaj matematic;
-să utilizeze elemente de limbaj scris pentru a realiza blana animalelor;
-să reconstituie întregul unei imagini, prin asamblarea pieselor de tip puzzle, aplicându-le pe
suportul dat;
-să realizeze tema propusă prin alăturarea alternativă a culorilor elementelor date;
-să exerseze tehnica picturii cu furculița în vederea realizării temei propuse;
-să lipească solzii pe suprafața data, respectând tehnica de lucru indicată.
Sarcini didactice:
-constituirea de mulțimi după criteriul mărime;
-raportarea numărului la cantitate;
-raportarea cantității la număr și cifră;
-așezarea siluetelor animalelor în pozițiile spațiale indicate;
-ordonarea siluetelor în șir crescător după criteriul mărime;
-ordonarea siluetelor în șir descrescător după criteriul mărime.
Regulile jocului:
-așezareaa siluetelor pe tabloul-suport, conform sarcinilor primite.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aplauzele, cuvinte stimulative.
558
SUCEAVA 2024
a.Metode și procedee: conversaţia, jocul, explicația, demonstrația, exercițiul, munca

independentă.
b.Resurse materiale: Panou-suport, răvașe cu sarcini, silueta lui Tigruț, siluete de animale,
instrumente de scris, piese puzzle, siluetă suport, lipici, sârmă plușată, segmente de pai colorate,
siluete lei, furculițe, tempera, siluete pești, solzișori, lipici.
c.Forme de organizare: frontal, individual și pe grupe
Bibliografie:
-***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, (2019), anexă la ordinul ministrului
Educației Naționale, nr. 4.694/2.08.2019
- Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea,M., Ionescu, D., Anghel, N., (2008), Activitatea
integrată din grădiniţă - (ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar), Ed.
Didactica Publishing House, București
-Neagu, M., Beraru, G.,, (1997), Activități matematice în grădiniță, Editura Polirom, Iași.
Scenariu de activitate
Copiii vor intra în sala de grupă descoperind decorul deosebit și se vor așeza pe
scăunelele dispuse în semicerc.
Se va purta o scurtă conversație prin intermediul căreia copiii vor afla că bietul Tigruț,
de când a ajuns pe tărâmuri străine, nu a contenit a se gândi la felul în care ar putea ajunge din
nou în brațele mamei sale. Tigruț își dorește din suflet să se întoarcă în locul mult îndrăgit, dar
pentru aceasta trebuie să dezlege multe necunoscute și le cere ajutorul, micilor exploratori.
Situați în micul colț de junglă, copiii vor observa silueta lui Tigruț și un răvaș din care
vor afla că acesta are nevoie de sprijin în depășirea obstacolelor, pentru îndeplinirea dorinței
sale.
Micii exploratori își vor manifesta dorința de a rezolva sarcinile propuse în cadrul
activității, pentru a-l ajuta pe năzdrăvan să ajungă în locurile mult îndrăgite.
Astfel, copiii vor descoperi pe traseu, răvașele ce conțin sarcinile de îndeplinit precum
și materialele necesare, urmând a se desfășura un exercițiu de probă.
Jocul-exercițiu se va desfășura prin antrenarea copiilor în realizarea sarcinilor
matematice, respectiv:
-constituirea de mulțimi după criteriul mărime (mare-mic);
-raportarea numărului la cantitate;
-raportarea cantității la număr și cifră;
Așezarea siluetelor în pozițiile spațiale indicate reprezintă următoarea sarcină didactică
care nu va putea fi rezolvată, întrucât copiii vor descoperi în locul materialelor necesare niște
brățări colorate, care îi vor ghida către centrele de interes deschise.
Copiii se vor îndrepta către acestea prin intermediul tranziției „Să lucrăm acum cu spor/
Tigruțului să fim de ajutor” pentru a li se prezenta oferta de lucru. Intuirea materialelor puse la
dispoziție se va realiza cu întreg grupul de copii și va precede repartiția acestora , în funcție de
culoarea brățărilor primite.
559
SUCEAVA 2024
Se va explica și demonstra modul de realizare a temelor propuse la fiecare centru în

parte. La centrul Bibliotecă „micii exploratori” vor utiliza elemente de limbaj scris în vederea
realizării blănii urșilor panda. La centrul Știință copiii vor reconstitui imagini care vor
reprezenta tigrii, apoi le vor aplica pe suportul primit, corespunzător. De asemenea, la același
centru, preșcolarii vor fi îndrumați să realizeze șerpi prin alternarea culorilor segmentelor de
pai primite. La centrul Artă, „micii exploratori” vor realiza coama leilor prin intermediul
tehnicii picturii cu furculița și vor aplica solzi pe siluete de pești.
Se vor executa exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinilor: „picură”, „plouă”,
„fulgeră”, „tună” și „a ieșit soarele”.
Preșcolarii vor fi atenționați asupra modului de utilizare corectă a materialelor și a
instrumentelor de lucru. În timpul lucrului pe centre se va urmări modul în care fiecare copil
realizează sarcina primită. Copiii care vor întâmpina dificultăți vor fi sprijiniţi şi încurajaţi pe
tot parcursul activităţii.
Spre finalizarea timpului de lucru, preșcolarii vor fi motivaţi să facă ordine la spațiul de
lucru.
Se vor face aprecieri generale și individuale cu referire la respectarea tehnicilor de lucru,
acuratețea lucrărilor, aspectul estetic al acestora.
Prin intermediul tranziției „Merg exploratorii-n pas vioi/ Câte unul, câte doi” copiii se
vor întoarce în semicerc pentru a finaliza sarcina jocului-exercițiu. Toate produsele activității (
siluetele animalelor realizate de copii la centrele de lucru) vor fi așezate pe tabloul-suport,
corespunzător, conform pozițiilor spațiale indicate. (pe, lângă, aproape, departe, deasupra)
Jocul-exercițiu va continua prin îndeplinirea următoarelor sarcini matematice:
-ordonarea siluetelor în șir crescător după criterial mărime;
-ordonarea siluetelor în șir descrescător după criterial mărime.
Odată finalizată și ultima sarcină, tabloul-suport va semăna și mai mult cu locurile în
care a crescut Tigruț, care-și va întâlni mama și frații.
Activitatea se va încheia cu aprecieri globale și individuale asupra modului de realizare
a sarcinilor și a comportamentului copiilor manifestat pe durata activității.
560
SUCEAVA 2024
Prof. Ignătescu Adriana-Mariana

G.P.P. “1-2-3”, Suceava
Tema anuală de învăţare: Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?

Tema săptămânii: „Educați si valoroși”
Tema activităţii integrate: „Cum să ne comportăm civilizat?”
ADE: DOS : „Într-o zi, la grădiniță” – povestea educatoarei;
- ALA: „Grupa Prieteniei”
Bibliotecă: „Ce înseamnă un bun prieten?” exerciții de comunicare orală și scrisă;
Știință: „Așa da! Așa nu!”sortare / realizare afiș;
„Regulile grupei noastre” reconstituire imagini/ puzzle;
Artă: „Continuă povestea” – desen în carioca
Scopul activităţii: Educarea comportamentului empatic prin participarea şi implicarea activă
a copiilor în comunicare și interrelaţionare, raportat la experiențe din diverse contexte
sociale.
- să audieze cu atenție textul poveștii, asociind ideile principale cu imaginile prezentate;
- să identifice relații de tip cauză-efect între comportamente și consecințele acestora;
- să manifeste empatie față de personajul aflat în dificultate, identificând stările afective trăite;
- să exemplifice comportamente personale care au influențat pozitiv sau negativ
colegii/prietenii, frații;
- să trasese linii pe contur punctat, în vederea obținerii de mesaje , asociate cu diverse imagini
date;
- să clasifice comportamente pozitive și negative, redate prin imagini;
- să reconstituie imagini reprezentative pentru regulile de grup;
- să redea prin desen aspecte referitoare la finalul poveștii.
l) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea,
explozia stelară;
m) Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, mişcarea, aplauze, cuvinte stimulative.
n) Resurse materiale: „Cartea Prieteniei”, foi colorate, fișe cu elemente grafice, instrumente de
scris, imagini reprezentative pentru fapte pozitive/fapte negative, lipici, suprafețe suport
pentru desen (material lemnos), carioca, puzzle, fosie de flipchart, marker.
- Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual.
Durata: 50 minute
Bibliografie:
1. Culea, Laurenţia, Sesovici, Angela, Grama, Filofteia, Pletea, Mioara, Ionescu, Daniela, Anghel,
Nicoleta, 2008, „Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar), Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti;
2. M.E.N. 2019, „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
3. „Proiectarea pas cu pas” – coord. Daniela Răileanu, editura Diamant, Argeş, 2010;
4. „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, ED. a II-a revizuită şi
561
SUCEAVA 2024
Scenariul activităţii integrate
Copiii intră în sala de grupă înterpretând „Cântecul prieteniei” și se așază în semicerc.

Făcându-se referire la activitățile desfășurate pe parcursul întregii săptămâni, ei sunt îndemnați
să numească pe cei mai buni prieteni din grupă, să le aleagă fotografia și să motiveze calitatea
de prieten a celor aleși. Fiecare copil are posibilitatea de a alege o singură fotografie, astfel încât
să nu rămână vreun copil neales.
Educatoarea îndrumă preșcolarii să așeze fotografiile în „Copacul prieteniei”, aflat pe
coperta unei cărți din fața lor, ca element surpriză.
După ce preșcolarii își manifestă curiozitatea de a afla ce conține cartea, educatoarea le
propune să asculte o poveste despre cum trebuie să ne comportăm, astfel încât să ne facem
prieteni noi.
Povestea este expusă clar, expresiv, fiind însoțită de tonalitatea specifică fiecărui
moment, se prezintă personajele și se insistă pe morala textului, punctând astfel și captând
atenția copilului asupra acțiunii în care este implicat. La un moment dat, se evidențiază faptul
că povestea este nefinalizată, copiii primind sarcina de a o continua, completând paginile cărții
cu elemente referitoare la reguli de comportare de civilizată, realizate la centrele de interes.
Prin intermediul metodei „Mâna oarbă”, preșcolarii vor extrage câte un ecuson colorat,
cu ajutorul cărora se vor alcătui patru echipe, respectiv Echipa Recunoștință, Echipa Prietenie,
Echipa Respect și Echipa Bunătate. Orientați spre mesele de lucru, recitând versurile „La
grădiniță cu drag am venit, / De activitate ne-am pregătit. / Vom avea de demonstrat / Ce e un
comportament civilizat! / Azi noi vom lucra cu plăcere / Și vom demonstra bune maniere. /
Formule de politețe vom folosi, / Arta comportamentului vom descoperi.” (tranziție) .
Pentru evidențierea importanței lucrului în echipă, în vederea îndeplinirii unor sarcini,
copiii vor fi îndrumați să joace jocul „Pânza de păianjen”, care se joacă astfel:
Fiecare echipă este așezată în formă de cerc. Unul dintre copii ține capătul de sfoară
albă al unui ghem, aruncă ghemul către altcineva din cerc, menționând o calitate a colegului
spre care direcționează ghemul. Procedeul se repetă, până când ghemul ajunge la fiecare
membru al echipei. Ultimul copil ține ghemul, împreună cu ceilalți, întinde ușor sfoara. Astfel,
realizează împreună o pânză de păianjen.
După realizarea celor patru pânze, educatoarea explică preșcolarilor că acel copil care
ține ghemul în mână are misiunea de a-l rula, iar ceilalți membri ai echipei au voie să elibereze
sfoara atunci când ghemul ajunge la ei. Fiecare echipă trebuie să încerce să fie prima care
rulează sfoara. Pe măsură ce ghemul a fost finalizat, membrii echipelor se așază la mesele de
lucru, descoperind sarcinile de la centrele de interes, după cum urmează: la centru Bibliotecă,
Echipa Recunoştinţă va citi imagini reprezentative pentru diverse fapte bune și va trasa linii pe
contur punctat, în vederea obținerii unor mesaje sugestive pentru prietenie; la centru Științe,
Echipa Prietenie va sorta imagini cu impact pozitiv și negativ, realizând afișe de tip „Așa da!
Așa nu!”, iar Echipa Respect va reconstitui imagini reprezentative regulilor grupei. La centrul
Artă, Echipa Bunătate va reda prin desen, pe suprafețe din lemn, aspecte despre cum ar trebui
să continue povestea.
După finalizarea lucrului pe centre, copiii vor fi îndrumați să revină în locul în care a
început activitatea, recitând poezia „Obiceiuri bune” de Czoslaw Janczarski (tranziție), pentru
a completa paginile cărții și a decide finalul poveștii, utilizând materialele obținute.
Are loc fixarea conținutului întregii povești, cu ajutorul metodei interactive de
colaborare „Explozia stelară”. Grupul de copii se va reorganiza, obținându-se cinci noi echipe.
Un membru desemnat din fiecare echipă va extrage dintr-o cutie o steluță de pe care educatoarea
va citi întrebarea. După un scurt timp de gândire, copiii vor fi încurajați să expună întrebările
562
SUCEAVA 2024
alcătuite și se vor acorda răspunsuri. Se va insista pe emoțiile trăite de personaje în contexte

diferite și pe învățătura textului.
Aprecierile individuale și colective, precum și distribuirea recompenselor vor marca
finalul..activității.
563
SUCEAVA 2024
Nr. Etapele Conţinutul Strategii didactice Evaluare

crt activităţii ştiinţific
Metode şi Mijloace de
procedee învăţământ
1. Captarea şi Discuțiile privind
orientarea temele discutate pe
Conversația „Cartea
atenţiei parcursul
Prieteniei”
săptămânii îi Explicația
orientează pe copii
spre elementul
surpriză(„Cartea
Prieteniei”,
materialele de
lucru pregătite la
centrele de
interes), având
menirea de a le
crea o stare
afectivă prin
noutatea situaţiei şi
trezirea interesului
pentru
descoperirea
sarcinilor de lucru.
2.. Enunţarea Calitățile acordate Conversația Fotografii ale - receptarea
scopului şi a colegilor aleși copiilor mesajului
Explicația
obiectivelor reprezintă prilejul transmis
de a discuta despre
prietenie, respect,
bunătate, atribute
necesare pentru
manifestarea
relațiilor sociale de
calitate. Discuțiile
inițiate permit
prezentarea temei
activității precum
și accesibilizarea
obiectivelor şi a
scopului activităţii.
564
SUCEAVA 2024
3. Prezentarea DOS: Expunerea Imagini - audiţia textul

optimă a Firul povestirii este reprezentative poveștii, asociind
Explicația
conţinutului urmărit de către pentru ideile principale
şi dirijarea copii prin momente din cu imaginile
învăţării intermediul povestea prezentate ;
imaginilor Conversaţia prezentată
-identificarea
cuprinse în carte,
relațiilor de tip
care redau scene
cauză-efect între
din poveste,
comportamente și
concomitent cu Explicația Puzzle, foi consecințele
povestirea textului.
Exerciţiul suport acestora;
În antrenarea
copiilor în vederea Demonstrația Afișe „Așa - propunerea unor
rezolvării situației Da! Așa Nu!”, soluții favorabile
problemă, prin Problematizare lipici pentru
transferul soluționarea
secvențial de Suprafețe situațiilor
cunoștințe, lemnoase- problemă;
priceperi și suport pentru
deprinderi, se face desen - emiterea de
apel la reprezentări păreri conform cu
Carioca situațiile
și memoria verbal-
logică și afectivă. Instrumente prezentate în text;
de scris, fișe
ALA: suport cu
Îndeplinirea imagini și
sarcinilor la elemente
centrele de interes grafice
facilitează
identificarea unor
soluții potrivite
pentru rezolvarea
situațiilor de
conflict, crearea
unui deznodământ
favorabil pentru
poveste și
conștientizarea
potențialului
moral-civic al unui
comportament
social adecvat.
565
SUCEAVA 2024
4. Obţinerea Identificarea de Exercițiul Afiș -identificarea de

performanţei către fiecare „Explozia întrebări și
Metoda
preșcolar a unor stelară” răspunsuri
„Explozia
soluții favorabile favorabile
stelară” Marker
de rezolvare a
situațiilor de acest Explicația
gen, prin trecerea
lor prin filtrul
propriei gândiri,
reprezintă un
suport pentru
fixarea poveștii și
desprinderea
mesajului moral al
acesteia.
Se fac aprecieri Conversaţia Recompense -autoevaluarea /
verbale individuale pentru copii interevaluarea
5. Evaluare
și colective asupra comportamentului
Autoevaluarea
modului în care şi a rezultatelor
preșcolarii s-au obţinute
implicat în
activitate.
157. MICUL OM DE ȘTIINȚĂ
Profesor învățământ preșcolar Irimescu Axenia-Veronica

Motto: “Experimentul este calea spre reușită”- Einstein

Cu fiecare copil lumea se redescoperă, repetându-se la nesfârşit istoria cunoaşterii
umane.
Copilul - această minune a vieţii se ridică şovăielnic la început, apoi din ce în ce mai
sigur şi în ochii lui citeşti dorinţa de a şti, de a descoperi cât mai mult din lumea care îl
înconjoară. Este o sete de cunoaştere care nu îi dă pace - descoperirea Universului fâcându-se
treptat cu inocenţă şi curiozitate.
Unul din obiectivele fundamentale ale reformei învăţământului se referă la dezvoltarea
personalităţii copilului integrat în sistemul educaţional, în componentele creativităţii, libertăţii
de gândire şi acţiune.
566
SUCEAVA 2024
Experienţa personală m-a convins că un copil va învăţa mult mai multe lucruri despre
un subiect dacă el este direct implicat, rolul meu fiind acela de a-l ajuta să descopere singur şi
nu de a-i oferi informaţii „de-a gata”.
Ca educatoare, îmi revine sarcina realizării acestui deziderat prin modul de organizare
a activităţii la grupă, oferind copiilor informaţiile necesare, încurajându-i să participe activ la
activitate. Alături de informaţiile oferite copiilor este impetuos necesar să stimulăm potenţialul
creator al copiilor, să-i încurajăm să gândească, să actioneze, să producă idei noi în contextul
dat.
Spiritul de observație, curiozitatea, dorința de a cunoaște sunt doar câteva dintre
condițiile care stau la baza învățării prin folosirea experimentului.
Experimentul poate crea stări emoționale favorabile, îi poate determina pe elevi să-și
folosească experiențele dobândite în urma realizării experimentelor și în alte activități
ulterioare. La orele de cunoaștere a mediului înconjurător, în special, este foarte importantă
folosirea experimentului.
Prin folosirea experimentului învățarea devine mai temeinică, preşcolarul participă activ
la învățare, observă, formulează întrebări, multe întrebări, găsește singur unele răspunsuri. De
asemenea, spiritul de investigație se formează și se dezvoltă, copiii dobândesc capacitatea de a
formula ipoteze, de a le verifica. Prin realizarea unui experiment, preşcolarul își însușește unele
abilități practice, își dezvoltă gândirea logică, creativitatea.
A realiza mici experimente cu copiii aflaţi la vârsta preşcolară nu este nici un timp
pierdut şi nici o exagerare. Bine pregătite şi atent dirijate de educatoare, activităţile de ştiinţă îi
permit copilului un contact natural cu lumea înconjurătoare. Activităţile nu vor răspunde la
toate întrebările copiilor, dar vor constitui un punct de plecare pentru un studiu serios, pentru
noi întrebări şi pot contribui, de ce nu, la formarea unor viitori oameni de ştiinţă.
La Grădiniţa Şcolii Gimnaziale ,,Dimitrie Cantemir” Feteşti, s-a derulat al doilea proiect
european - Science and Pre-School Education as a Field of Pedagogical Innovation ,,Little
Scientists”. Şcolile partenere: Grădiniţa Şcolii Gimnaziale ,,Dimitrie Cantemir” Fetești RO13-
PM-300-IL-LV-coordonator, Germencik Yedieylül İlkokulu-Turcia, Rokiškio lopšelis -
darželis "Varpelis" – Lituania, Обединено детско заведение "Чиполино"-Bulgaria.
În cadrul proiectului, au fost alese patru subiecte din gama de predare a știintei: Apa,
Creștere și semănat, Astronomie, Lumina şi umbre. Toţi partenerii au urmărit îmbunătățirea
abilităţilor în predarea ştiinţelor prin inițierea unui schimb profesional de materiale și metode
de predare între parteneri, dezvoltarea competențelor în domeniile limbii, managementului de
proiect, TIC. Un rezumat al acestui proces cu cele mai bune idei practice au fost publicate în
Manualul "Micii oameni de știință", principalul produs al proiectului.
În urma activităților desfășurate, toate cadrele didactice participante au realizat
diseminarea acțiunilor proiectului și au constatat faptul că în orice țară, în orice limbă a
Pământului, predarea eficientă a științelor se face prin folosirea experimentului.
Învățarea științei este un aspect central în curricula școlară din învățământul primar din
toată Europa. Promovarea competențelor științifice ar trebui, prin urmare, să fie o parte
indispensabilă a educației preșcolare, de asemenea, pentru a configura elementele de bază
pentru o carieră de învățare de succes pentru fiecare copil.
Învățarea științei nu constă numai în colectarea cunoștințelor de conținut, ci mai ales se
adresează metodelor speciale de lucru și de gândire. Obiectivul principal al proiectului nostru
a fost de a garanta o pregătire școlară adecvată, de a da copiilor experiente de bază și de a face
în mod activ cercetare. Asta înseamnă a pune întrebări, crearea unui experiment, observând cu
atenție, găsirea unor surse alternative de cunoaștere, prezentarea și discutarea rezultatelor cu
alți copii. Toate acestea ținând cont de particularitățile de dezvoltare individuală a copilului.
567
SUCEAVA 2024
Interesul pentru domeniul științei a reunit partenerii acestui proiect. Ei au avut ca scop
extinderea gamei de subiecte științifice pe de o parte, și pe de altă parte, aflarea despre noi
modalități metodologice de prezentare a științei pentru copiii preșcolari. Prin schimbul de
materiale și experiențe cu scopul de a obține hrană de gândire și de inspirație și în același timp
de a prezenta modul propriu de tratare a subiectului, participanții au colaborat împreună într-
un mod profesionist de predare a științei.
Într-o perspectivă pe termen lung, ca urmare a acestui proiect, pedagogia și curriculum-
ul predate de toți partenerii s-au îmbunătățit. Toți partenerii au căpătat experiență în predarea
științelor, iar prin crearea acestui grup am obținut un schimb fructuos de materiale și metode,
de pe urma căruia au beneficiat toți partenerii.
Prin acest proiect s-a organizat un curs de formare pedagogică, care a sporit pregătirea
profesională a cadrelor didactice în predarea unor teme de lucru diferențiate cu subiecte
științifice. Aspectele metodologice au putut fi transferate și pe alte subiecte și astfel, a putut fi
privită ca o temă universală. Au fost consolidate conștiința de sine și încrederea în sine a
copiilor, pentru că ei au fost încurajați să se ocupe cu mediul lor independent. Cunoașterea nu
este ceva dat de profesor, dar pot fi generate de autocunoaștere.
În cadrul temei „Creștere și semănat”, am efectuat experienţe cu copiii şi în clasă dar şi
afară, în grădină. Mai întâi am plantat bulbi de lalele în ghivecele mici şi după două săptămâni
(timp în care copiii făceau observări zilnic), când plantele au crescut, am mers în grădină şi le-
am răsădit. Anul acesta am putut să le admirăm înflorite şi am fost tare mândri.
Perceperea şi observarea directă a naturii. Această etapă am realizat-o prin ieşirile în
natură: plimbări (în parcurile orașului), excursii (la Constanța: acvariul, pe faleza, pe plajă, în
port; la Tulcea: acvariul tridimensional, în port, la Grădina Botanică; la București: Parcul
Herăstrău, Grădina Zoologică, Grădina botanică, Muzeul satului), drumeţii (pe malul Brațului
Borcea), vizite, picnicuri (în pădurea de pe malul Borcei). Astfel, copiii au observat fenomenele
din natură, au luat contact direct cu elementele vieţii din natură. Preşcolarii au învăţat nu numai
să privească dar să şi vadă, nu numai să perceapă dar să şi înţeleagă. În cadrul acestor activităţi
copiii descoperă condiţiile de viaţă ale organismelor vii, li se dezvoltă curiozitatea şi
comportamentul explorator. În acelaşi timp am realizat şi adoptarea unui comportament
ecologic: conlucrarea în grup, formarea intereselor, aptitudinilor şi a deprinderilor practice de
protejare şi îngrijire a mediului înconjurător.
Ca să îndrumi paşii unui copil, pentru a-l ajuta să cunoască lumea, este o sarcină dificilă
şi complexă cu atât mai mult cu cât deprinderile formate în copilărie stau la baza întregii
personalităţi a individului de mai târziu.
Primii paşi spre cunoaştere a naturii sunt făcuţi atunci când îndemnăm un copil să
miroasă o floare, să privească pe cer miraculosul curcubeu, să deseneze un pom în toate
amănuntele sale, să mângâie blana unei pisici, să asculte ciripitul păsărelelor. Copilul trebuie
îndemnat să-şi folosească ochii nu numai pentru a vedea, dar şi pentru a privi, urechile nu numai
pentru a auzi, dar şi pentru a asculta cu atenţie, mâinile nu numai pentru a apuca obiectele, dar
şi pentru a le pipăi şi simţi. Educarea acestor activităţi de cunoaştere are drept urmare
cunoaşterea universului lumii vii, a tuturor formelor de viaţă, a naturii în general.
Copiii din grupa mea au desfășurat activitatea integrată ,,Culorile primăverii” în aer liber
unde au observat culorile primăverii, plimbându-se prin curtea gradiniței, au observat coloritul
plăcut, verdele crud al ierbii, coloritul florilor de primăvară, au analizat florile, le-au pipăit,
mirosit, s-au jucat cu ele numărându-le petalele, și-au demonstrat veleitățile artistice într-o horă
în jurul copacului înflorit, au recitat poezia ,,Copacul către copil”, au cântat “Copăcelul”.
O altă experiență fost activitatea de matematică în natură. Copiii au adunat conurile de
brad căzute pe jos, le-au sortat, le-au numărat, s-au jucat cu ele. Au format scara numerică
568
SUCEAVA 2024
crescătoare de la 1 la 5. Au raportat numărul la cantitate şi invers. Apoi au desenat o ciupercuţă

– mascota grupei şi au conturat-o cu conurile adunate.
Aceste activităţi desfășurate în aer liber fortifică un copil din punct de vedere fizic, îi
imprimă gustul performanțelor, creează deprinderi de cooperare în echipă, pentru sincronizarea
acţiunilor proprii cu ale coechiperilor, în vederea atigerii unui obiectiv comun.
Grădiniţa, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor
pe care le comunică preşcolarului, nu poate da satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă
creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor
spirituală, să le împlinească setea lor de cunoaştere, să le ofere prilejul de a se emoţiona
puternic, de a fi în stare să iscodescă singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Experiența didactică a demonstrat faptul că experimentul creează bucurie, creează noi
experiențe de viață, iar pentru copii este un fel de miracol care îi ajută să înțeleagă mai bine
lumea în care trăiesc.
Să căutăm mijloace ieftine și la îndemână pentru ca experimentele să fie ușor de realizat,
iar copiii temeinic instruiți.
,,Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munţii,
rândunelele, cucul. Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i
înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu poate să simtă din plin,
ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte – VIAŢA.” C. MIHĂESCU
„Să-i învățăm pe copii să fie descoperitori, să privească, să asculte, să-și mobilizeze
vibrațiile inimii descoperind și prețuind comorile ascunse ale naturii, iar cunoștințele și
deprinderile formate să constituie piatra de temelie a educației.”(Maria Montessori)
BIBLIOGRAFIE:
• Curriculum pentru educație timpurie, (2019), Anexa la ordinul ministrului Educatiei Nationale
nr.4.694/2.08.2019;
• Răileanu, D., Vieru, D., Alecsa, I., Negreanu D., (2019) Proiectarea pas cu pas, Editura Diamant
• Răileanu, D., Vieru, D., Alecsa, (2021) De la senzații la cunoaștere, ed.DPH
158. ,,PRIETENII FULGUȘORULUI LOLO’’
Prof. înv. preș. Irimiciuc Adriana-Elena

G.P.N Moara Nică
Nivelul de vârstă/grupa: Nivelul I, grupa mijlocie- Grupa ,,Steluțelor’’

Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?’’
Tema proiectului tematic/săptămânii: ,,Fulg de nea în pălmuța mea’’
Tipul activității: activitate integrată
Elemente componente ale activității integrate: D.L.C + A.L.A
A.D.E. D.L.C.–,,Cum s-a pierdut Fulgușorul Lolo într-o bibliotecă” – povestirea educatoarei
A.L.A. – ,,Surprize pentru Fulgușorul Lolo”
❖ Bibliotecă: ,,Cartea fulgilor de nea”- confecționare carte;
❖ Știință: ,,Prieteni pentru Lolo”- din jumătăți-întreg;
❖ Artă: ,,Fulgi de nea” – rupere, lipire;
569
SUCEAVA 2024
Scopul activităţii: Stimularea capacităţii copiilor de a aplica în noi contexte de învăţare

achizițiile lingvistice și reprezentările despre anotimpul iarna, prin participarea şi implicarea
activă în cadrul secvențelor de învățare, prin exersarea unor tehnici și deprinderi de lucru
 Să audieze textul povestit, reținând ideile principale ale acestuia;
 Să prezinte succint conținutul poveștii, denumind corect personajele;
 Să traseze linii, sugerând zborul fulgilor de nea;
 Să confecționeze cartea, lipind lucrările realizate la cele trei centre;
 Să îmbine jetoanele, construind imagini unitare cu fulgi de nea;
 Să realizeze lucrări estetice, respectând tehnicile de rupere și lipire;
 Să participe activ și conștient, dovedind interes și respectarea regulilor de joc;
a) Metode și procedee: conversația, observația, povestirea, exercițiul, explicația;
b) Mijloace didactice: plic alb, planșe cu imagini din poveste, siluete personaje, scrisoare, carton
colorat, capsator, fulgi din hârtie, jetoane, fulgi de nea, șervețele umede, fulgi decupați, scotch,
hârtie colorată, fișe, carioci, laptop;
c) Mod de organizare: frontal, individual, pe grupuri;
Durata: 1 oră
Bibliografie:
• ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019;
• Florica Mitu, Ştefania Antonovici, 2005, Metodica activităţilor de educare a limbajului în
învăţământul preşcolar, Ediţia a 2-a revizuită, Editura Humanitas Educațional;
• Varzari, E., Taiban, M, Manasia, V., Gheorghian, E., 1973, Cunoaşterea mediului înconjurător
şi dezvoltarea vorbirii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti;
• Antonovici, Şt., Ciobotaru, M., 2005, Educarea limbajului - extindere, Editura Aramis,
Bucureşti;
• Stanciu, M., 2003, Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava;
Copiii sunt așezați pe scăunele în semicerc, fiind invitați să descopere surpriza - o

scrisoare de la Licuriciul-Felinar. Acesta dorește să le prezinte copiilor o poveste despre Lolo,
un fulg de zăpadă frumos, elegant, cultivat, care iubește foarte mult cărțile. Locul său preferat
este biblioteca din Orașul Cărților.
Captarea atenției copiilor cu personajul-surpriză și cu scrisoarea este urmată de anunțarea
temei activității integrate și a obiectivelor pe înțelesul copiilor. Din plicul cu scrisoarea,
educatoarea scoate și imaginile sugestive poveștii ,,Cum s-a pierdut Fulgușorul Lolo într-o
bibliotecă”.
570
SUCEAVA 2024
Textul va fi povestit de către educatoare, utilizându-se tonalitatea și intonația adecvate.

Expunerea textului se va accesoriza cu mimica și gestica impuse de acestea și cu prezentarea
personajelor și a momentelor-surpriză. Se vor explica expresiile/ cuvintele noi prin apelare la
sinonime. În tot acest timp, expunerea verbală a textului va fi însoțită de prezentarea suportului
intuitiv.
După povestirea primei părți a poveștii educatoarea, prin intermediul Licuriciului-
Felinar, va sugera copiilor să realizeze corect tranzițiile spre activitățile din cadrul celor trei
centre deschise. Se fac exerciții de încălzire a musculaturii fine a mâinii, se explică sarcinile de
lucru specifice fiecărui centru de interes, apoi copiii sunt sprijiniți în rezolvarea corectă, estetică
și la timp a acestora.
Astfel, la centrul Bibliotecă, sarcina de lucru a copiilor este de a trasa linii, sugerând
zborul fulgilor de nea, apoi de a lipi în carte fișele și imaginile preferate ale copiilor cu fulgii
de nea, prietenii lui Lolo. La centrul Artă, copiii au sarcina de a rupe bucățele mici de hârtie și
de a le lipi pe benzile de scotch care formează interiorul unor fulgi. La centrul Știință, copiii
vor forma întreguri prin asocierea a două jumătăți potrivite și care vor fi lipite pe coli mici de
hârtie. Facultativ (dacă timpul permite), copiii de la acest centru vor realiza puzzle-uri cu fulgi
de nea din 3 sau 4 piese.
Cea de-a doua parte a poveștii îi va readuce pe copii în cadrul activității DLC. Lolo, în
timp ce căuta cartea, cânta cu mare drag cântecelul Fulgi de nea mii și mii. Licuriciul-Felinar
îi roagă pe copii să cânte acest cântecel (tranziție), apoi le promite că va continua povestea lui
Lolo. Licuriciul-Felinar le stârnește copiilor curiozitatea și interesul doar povestind despre o
ciocolată magică pe care Lolo a gustat-o în bibliotecă, în timp ce căuta cartea mult dorită. Acest
fapt îl transpune pe Lolo într-o altă lume – în lumea reală a copiilor. Licuriciul-Felinar le
sugerează copiilor că, pentru a-i face o bucurie lui Lolo, e suficient ca tot ceea ce au lucrat la
centre, să fie lipit în cartea confecționată. Astfel, cartea va cuprinde povestea expusă de licurici
și rezultatele muncii copiilor de la centrele Bibliotecă, Artă și Știință. Au loc discuții despre
conținutul filelor, despre copertă, despre autor, despre personajele din poveste, despre locul
iubit de Lolo.
La final, Licuricul-Felinar face o vrajă. Lolo se trezește și le mulțumeste copiilor,
oferindu-le recompense (semne de carte cu fulgi de nea). Cartea va fi expusă la centrul tematic.
Pentru realizarea corectă a sarcinilor, educatoarea va acorda ajutor acolo unde este necesar.
Finalul activităţii este marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la ajutorul oferit
și la faptul că preșcolarii le-au adus multă bucurie celor doi prieteni, Fulgușorul-Lolo și
Licuriciul-Felinar. Se fac aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea desfăşurată,
făcându-se referiri la respectarea tehnicilor de lucru, la modul de participare şi la
comportament. Activitatea se încheie cu tranziția, Dansul fulgilor de nea.
Cum s-a pierdut fulgușorul Lolo într-o bibliotecă?

Copii, eu sunt Licuriciul-Felinar și vreau să vă spun o poveste. A fost odată ca niciodată
un fulg care iubea foarte mult cărțile. Se numea Lolo și era un fulg foarte cuminte, atent, elegant
și bun. Îi plăcea să citească povești și poezii, ghicitori și curiozități despre natură, despre
oameni, despre viețuitoare. Locul pe care Lolo îl iubea cel mai mult era biblioteca din Orașul
Cărților.
571
SUCEAVA 2024
Acest oraș era deosebit, copii! Totul era făcut din cărți: clădiri din cărți, drumuri din
cărți, scări din cărți… până și podurile peste apele cu gust de poezie erau construite din cărți.
Chiar și oglinzile aveau rame din coperți de carte. Dar mai bine, copii, haideți, să vi-l prezint
pe Lolo! E elegant și frumos ca un cavaler. Sau mai bine îl las pe el să se prezinte!
,,-Bună ziua copii! Eu sunt Lolo și sunt încântat să vă cunosc. Cui îi place fundița mea
de la gât să ridice mânuța sus! Acum să bată din palme copiii care iubesc poveștile! Ce mă
bucur să vă cunosc și să vă văd că sunteți iubitori de cărți!’’
Lolo era foarte fericit. În fiecare zi se plimba pe străzile din Orașul Cărților. Și în fiecare zi intra
în bibliotecă să mai citească ceva interesant. Iubea cărțile, iubea întâlnirile cu prietenii de la
bibliotecă și învăța ceva nou în fiecare zi.
Într-una din zile, copii, Lolo a ajuns la bibliotecă doar cu câteva minute înainte de
terminarea programului. Dorea să împrumute o carte deosebită, făcută de copiii de la grădinița
din Orașul Cărților. Auzise despre această carte și voia să afle cum de au putut niște copii de
grădiniță, mititei așa ca voi, să poată scrie o carte. Doar Lolo știa foarte bine că orice carte are
coperte, file, autori mai bătrânei. Totuși, era încântat de idee. Ia priviți-l cât de încântat era el
în acea zi! Însă, cum căuta Lolo de zor cartea făcută de copii de la grădiniță, doamnele
bibliotecare, pentru că își terminaseră programul, au stins lumina și au închis ușa bibliotecii.
Lolo rămăsese singur printre miile de cărți. Cum să găsească el pe întuneric o carte între atâtea
cărți? Ca să nu-i fie urât singur, Lolo scoase un felinar din buzunar și începu să vorbească singur
în timp ce căuta cartea copiilor de la grădiniță. Căuta în stânga, căuta în dreapta, căuta sus, căuta
jos… nici urmă de carte!
,,-Copii, știți cum căutam cartea? Mă mișcam, mă-nvârteam, chiar și-ntr-un picior săream dar
de carte nu dădeam! Poate că voi, dacă tot sunteți de la grădiniță, mă puteți ajuta să găsesc
cartea! Ce ziceți? Sunteți de acord să o căutați? Bine, mulțumesc, dar înainte de asta, vreau
mișcările ca mine să le faceți, ca mine voi să stați!’’ (tranziție)
Copii, eu am o idee! Nu avem cum ajunge în Orașul Cărților atât de repede ca să-l ajutăm
pe Lolo. El s-a pierdut printre atâtea cărți în bibliotecă. Probabil că nu va putea și nici nu va
dori să plece de acolo până nu va avea cartea făcută de copiii de la grădiniță. Ideea mea este să
îl ajutăm, făcându-i noi o carte despre prietenii săi, fulgii de nea. Ce spuneți, sunteți de acord?
Ne ridicăm pe vârfuri și plutim ca niște fulgi până la măsuțe. Așa, acum vă așezați frumos,
ordonat, elegant, ca să semănați cu Lolo. Am o idee. (Urmează momentul în care copiii vor
lucra la cele trei centre).
,,Bravo, copii! V-ați descurcat grozav de bine. Tocmai mi-am amintit ce cânta Lolo în bibliotecă
în timp ce căuta cartea - Fulgi de nea mii și mii! Voi știți acest cântecel? Vreți să-l cântați cu
mine? (tranziție) Apoi vă promit că voi continua povestea lui Lolo!’’ Cum căuta Lolo cartea, a
găsit o bucată de ciocolată pe biroul bibliotecarei. A gustat o bucățică, fiindcă era tare pofticios,
însă nu știa că ciocolata era vrăjită. Această ciocolată îl putea duce pe Lolo în oricare alt loc din
lume.
De asta, copii, Lolo a ajuns astăzi la voi în grădiniță, după ce s-a pierdut în biblioteca
din Orașul Cărților. Ca să-i facem bucuria mare, îl lăsăm să creadă că a găsit cartea copiilor din
grădinița din Orașul Cărților? Ce ziceți? Sunteți de acord cu mine? Pentru că Lolo este încă
572
SUCEAVA 2024
vrăjit, vom proceda în felul următor: tot ceea ce voi ați lucrat astăzi vom lipi în carte, iar la
prima vrajă pe care eu o voi face, Lolo se va trezi și va fi foarte fericit că a găsit cartea și că se
află printre copiii care iubesc lumea cărților.
159. EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN GRĂDINIȚĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN

EXEMPLE PRACTICE
Prof. înv. Preșcolar Ivaniciuc Alina-Ramona

Educația integrată în grădiniță este un concept educativ inovator, care are la bază
interconectarea domeniilor de învățare pentru a asigura o dezvoltare holistică a copiilor în
această perioadă crucială a vieții lor. În acest referat, voi explora în detaliu avantajele și
rezultatele educației integrate în grădiniță, ilustrate prin numeroase exemple practice,
evidențiind astfel impactul său profund asupra formării fundamentale a copiilor.
Avantaje ale educației integrată în grădiniță:
Dezvoltarea holistică a copilului: Educația integrată acoperă toate aspectele dezvoltării
copilului, inclusiv cele cognitive, sociale, emoționale și motorii. Prin proiecte care înglobează
mai multe domenii, precum "Călătoria în jurul lumii," copiii descoperă informații complexe
într-un mod accesibil și distractiv.
Stimularea curiozității și a creativității: Proiectele tematice precum "Descoperirea
povestilor" pot implica activități de lectură, creație de povești, desen artistic și chiar jocuri de
rol. Acest tip de abordare susține curiozitatea și creativitatea, încurajând expresia liberă și
interpretarea personală.
Învățarea prin experiență și joc: Atelierele creative care integrează elemente de matematică
și știință, cum ar fi construirea unui oraș folosind cuburi sau experimente simple cu plante, aduc
învățarea în contextul real al copiilor și le oferă oportunități de a explora și experimenta.
Relevanța și contextul real: Integrarea diferitelor discipline în contexte tematice sau proiecte
le oferă copiilor o perspectivă reală și relevanță învățării. Astfel, ei învață nu doar fapte izolate,
ci și modul în care informațiile pot fi aplicate în viața de zi cu zi.
Promovarea colaborării și a abilităților sociale: Proiectele de grup și activitățile integrate
încurajează colaborarea și interacțiunea socială. Copiii învață să lucreze împreună, să
împărtășească idei și să își susțină colegii, dezvoltând astfel abilități sociale esențiale.
Motivarea și plăcerea pentru învățare: Educația integrată adaugă elemente de varietate și
surpriză în procesul de învățare. Aceasta menține interesul și motivația elevilor, deoarece
fiecare activitate este asociată cu un sentiment de noutate și descoperire.
Înțelegerea mai profundă a conexiunilor: Prin conexiunea dintre diferite discipline, copiii
dezvoltă o înțelegere mai profundă a modului în care subiectele interacționează în lumea reală.
573
SUCEAVA 2024
De exemplu, în cadrul unui proiect despre mediul înconjurător, copiii pot înțelege legăturile
dintre știință, matematică și responsabilitate socială.
Exemple practice ale educației integrată în grădiniță:
Proiecte tematice: Proiectul tematic "Țara mea" poate cuprinde activități precum desenarea
steagului, realizarea unei hărți simple, învățarea cântecelor tradiționale și pregătirea unor
gustări specifice țării respective. În acest mod, copiii învață despre geografie, cultură,
matematică și nutriție.
Jocuri didactice: Un joc didactic precum "Alfabetul ascuns" implică găsirea literelor ascunse
în jurul grădiniței și asocierea lor cu obiecte specifice. Acest joc dezvoltă abilități de observație,
recunoaștere a literelor și asociere a acestora cu obiecte concrete.
Ateliere creative: Un atelier care combină arta cu știința, cum ar fi crearea de picturi cu nisip
colorat sau experimente cu amestecarea culorilor, aduce bucurie și entuziasm în procesul de
învățare. Prin intermediul acestor activități, copiii își dezvoltă abilități artistice și înțeleg
principii științifice simple.
Proiectul "Descoperirea poveștilor": Tema proiectului poate include lectura și discutarea
unor povești, crearea de desene inspirate din acestea, și organizarea unui mic spectacol de
teatru. Acest proiect integrează limbajul, arta, și abilitățile sociale, dezvoltând în același timp
imaginația și creativitatea copiilor.
Atelierul "Bucătăria și matematica": Copiii pot participa la pregătirea unor rețete simple,
măsurând ingrediente, numărând și recunoscând forme. Acest atelier integrează matematica și
știința (prin procesele chimice de gătire), oferindu-le copiilor o experiență concretă și gustoasă.
Proiectul "Căutarea comorilor matematice": Prin ascunderea numerelor sau formelor
geometrice într-o "comoară," copiii sunt implicați într-un joc distractiv și educativ. Această
activitate dezvoltă abilitățile de recunoaștere a numerelor, formelor și promovează colaborarea
în echipă.
Atelierul "Știința culorilor": Prin amestecarea culorilor primare, copiii pot explora și înțelege
concepte științifice simple privind spectrul culorilor. Acest atelier integrează arta și știința,
oferindu-le copiilor o perspectivă hands-on asupra modului în care funcționează culorile.
Proiectul "Vrem să știm mai multe despre natură": Copiii pot explora mediul înconjurător
prin observarea plantelor, colectarea frunzelor și studierea insectelor. Acest proiect poate
integra elemente de știință, matematică (prin numărarea și clasificarea elementelor colectate) și
artă.
Atelierul "Construiește propria ta lume": Folosind cuburi de construcție, copiii pot crea
propriile lor lumi, dezvoltând abilități spațiale și matematice. Acest atelier integrează
matematica, arta și încurajează colaborarea în echipă în cadrul construirii.
Proiectul "Călătoria în jurul lumii": Explorarea culturilor diferite prin activități precum
desenarea steagurilor, învățarea de dansuri tradiționale și degustarea de alimente specifice poate
integra elemente de limbaj, artă, geografie și știința alimentelor.
Atelierul "Safari în grădiniță": Copiii pot învăța despre animalele sălbatice prin jocuri de rol,
construirea unui habitat simplu pentru animalele de pluș și organizarea unei expoziții. Acest
atelier integrează limbajul, arta și știința, contribuind la înțelegerea ecosistemelor.
574
SUCEAVA 2024
Aceste exemple practice ilustrează modul în care educația integrată în grădiniță poate
acoperi multiple domenii de învățare într-un mod captivant și interactiv, dezvoltând abilitățile
copiilor într-o manieră holistică. Aceste activități nu numai că îi implică pe copii în procesul de
învățare, dar și îi pregătesc pentru etapele ulterioare ale educației, consolidând baza pentru
dezvoltarea lor continuă.
Rezultate ale educației integrată în grădiniță:
Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale:
Proiectele de echipă, precum "Construirea unei ferme," implică colaborarea și
împărțirea responsabilităților, contribuind la dezvoltarea abilităților sociale și emoționale
esențiale. Acest proiect ar putea include activități precum crearea de decorațiuni cu animale de
fermă, învățarea despre rolul fiecărui animal, organizarea unui spațiu tematic în care copiii să
poată simula activitățile dintr-o fermă mică (hrănirea animalelor de pluș, colectarea ouălor de
jucărie etc.). Ideea este să integreze multiple aspecte ale învățării, cum ar fi cunoștințe despre
animale, abilități practice precum organizarea și construcția, și aspecte sociale prin colaborarea
în echipă și împărțirea responsabilităților.
Creșterea motivației pentru învățare:
Activitățile integrate, cum ar fi "Căutarea comorilor matematice," în care copiii
rezolvă probleme matematice pentru a descoperi comori ascunse, motivează copiii să își
folosească creativitatea și cunoștințele în rezolvarea problemelor.
Adaptabilitate și gândire flexibilă:
Atunci când copiii sunt implicați în proiecte tematice extinse, precum "Descoperirea
Anotimpurilor," aceștia învață să se adapteze la schimbările din jurul lor și să își ajusteze
cunoștințele în funcție de noile informații.
Concluzie:
Educația integrată în grădiniță se dovedește a fi nu doar o metodă eficientă de predare,
ci și o experiență formativă care influențează pozitiv dezvoltarea copiilor. Prin explorarea
activităților integrate și a proiectelor tematice, aceștia nu numai că acumulează cunoștințe, dar
își dezvoltă și abilități cruciale, pregătindu-se pentru etapele următoare ale educației și vieții.
Prin abordarea sa holistică și integratoare, această metodă pregătește copiii pentru
etapele ulterioare ale educației și ale vieții, promovând o învățare activă, creativă și cu impact
durabil. Astfel, investiția în educația integrată în grădiniță reprezintă un pilon esențial pentru
formarea unor indivizi bine echilibrați și pregătiți să facă față provocărilor societății
contemporane.
Bibliografie:
Gherguţ, A., (2005), Sinteze de psihopedagogie specială – ghid pentru concursuri şi
examenede obţinere a gradelor didactice”, Editura Polirom, Iaşi;
Ministerul Educației și Cercetării, (2002), Metoda proiectelor la vârstele timpurii,
Editura Miniped, București;
575
SUCEAVA 2024
Ungureanu, D. (2000), Educaţia integrată şi şcoala inclusivă, Editura de Vest,

Timişoara.
576
SUCEAVA 2024
160. EDUCAȚIA INTEGRATĂ, AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE

PRACTICE
Educatoare Lavric Oana

Grădinița cu Program Prelungit „Prichindelul” Rădăuți
,,Un profesor bun te face ca lucrurile grele să ți se pară mai ușoare.” Grigore Moisil
Educația timpurie se definește prin acțiunile curente și directe asupra copilului și asupra
contextului său de viață materială și socială, cu scopul de a-i oferi cele mai potrivite ocazii și a sprijini
creșterea și dezvoltarea copilului, pornind de la identificarea și cunoașterea nevoilor generale și
individuale ale fiecăruia.
Forme ale educației integrate în învățământul preșcolar
Încercăm să transformăm aceste elemente privind integrarea în forme practice ale activităților din
grădiniță insistând cu deosebire pe domeniul limbă și comunicare. Forma cea mai frecventă de integrare
în învățământul preșcolar este multidisciplinaritatea, deoarece, așa cum am mai arătat, procesul educativ
se desfășoară pe teme și este posibil ca o temă pe care o vrem să o dezvoltăm în cadrul domeniului limbă
și comunicare să ,,o supunem analizei și din perspectiva alor domenii experențiale”.
În cele ce urmează ilustrez cu două exemple edificatoare: în domeniul limbă și comunicare
discutăm o poezie despre o plantă, după care, folosind și limbajul din poezie, realizăm observarea plantei
exersând limbajul în situații noi și completăm cu unele cunoștințe, urmărind și obiectivele domeniului
științe. Câștigăm dacă exersăm, în observare, folosirea noilor cuvinte întâlnite în poezie și scoatem în
evidență și o serie de elemente referitoare la plantă. Cele două domenii, limbă și comunicare și științe,
,,contribuie, fiecare, în funcție de propriul specific, la clarificarea temei investigate”. Tot la domeniul
limbă și comunicare realizăm o convorbire după un șir de ilustrații despre ,,Omul și viața lui”, în urma
căreia ajungem la elaborarea orală a unui text despre această temă; la domeniul om și societate putem
discuta o temă ca ,,Omul și modul lui de viață”, folosind și cuvinte și expresii din text. Cele două domenii
s-au sprijinit unul pe celălalt.
Interdisciplinaritatea se caracterizează prin faptul că un domeniu experențial dezvoltă o temă,
urmărește un număr de obiective pentru care se folosește de cunoștințe, metode, limbaj de la alte
domenii. Dacă copilul este antrenat, ia decizii în rezolvarea situațiilor problemă, exersează la alt nivel
cunoștințele, deprinderile și priceperile dacă este stimulat. Această formă de integrarea ar putea fi
cuprinsă astfel:
Domeniul științe
Domeniul estetic și creativ
Domeniul limbă și comunicare
Domeniul om și societate
Domeniul psiho-motric
Tema:
Obiective:
Intradisciplinaritatea presupune parcurgerea unor teme folosindu-se resurse de la același
domeniu. Exemplificăm pe domeniul limbă și comunicare. Îmi propun să descopăr însușirile unei
personalități din istorie, în cadrul unor convorbiri. Pentru aceasta, folosesc informații din textele
parcurse în activitatea de povestire, de memorizare, în jocuri didactice. Activitățile menționate sunt
specifice domeniului limbă și comunicare.
În urma experienței pe care am dobândit-o mi-am dat seama că sunt multe cadre didactice care
organizează corect activitățile integrate, urmărind de fiecare dată dezvoltarea copilului. Mai sunt, din
păcate, și alte situații în care abordarea integrată este doar formală. De exemplu, poți proiecta integrat o
zi întreagă, pentru că urmărești aceeași temă la toate activitățile, dar asta nu înseamnă că o activitate
durează 50, 60 de minute. Am în vedere particularitățile copiilor, puterea lor de concentrare. Se știe că
un copil de grupa mică poate participa activ 15-20 de minute, din grupa mijlocie: 20-25 de minute și din
grupa mare 25-30 de minute, după care are nevoie de pauză după fiecare activitate. Activitatea integrată
577
SUCEAVA 2024
se organizează prin sporirea eficienței procesului educativ, nu pentru aglomerarea copiilor cu sarcini
care depășesc puterile lor intelectuale.
Putem observa cu ușurință că în învățământul preșcolar sunt domenii și activități care pot fi
abordate integrat, important este ca acest lucru să-l facem conștienți fiind de corectitudinea lui științifică
și metodică. Apropierea unor activități fără legături între ele nu se numește integrare, ci lipire, ceva
apropiat de ,,sudura lemnului cu fierul”. Asemenea activități zise ,,integrate” nu sunt în folosul copilului.
Bibliografie:
M.E.N., (2019), Curriculum pentru educația timpurie, anexă la Ordinul Ministrului, nr. 4694/02.08.2019
Șoitu, Laurențiu, (1997), Pedagogia comunicării, E.D.P., București; Vrăsmaș, Ecaterina; Preda, Viorica,
(2010), Premisele educației incluzive în grădiniță, Ed. Vanemonde, București;
578
SUCEAVA 2024
prof. Lungu Geta

Grădinița cu Program Prelungit ”1-2-3” Suceava
Nivelul/Grupa: II/ Grupa mare

Tema anuală de studiu: Cum exprimăm ceea ce simțim?
Tema proiectului tematic: ”Magia sărbătorilor de iarnă”
Tema săptămânii:”Tradiții și obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou la români”
Tema activității: ”Tradiții și obiceiuri în Bucovina”
DȘ : ”Sărbători de Crăciun și de Anul Nou în Bucovina ”- convorbire
DOS: ”Cartea mândrilor bucovineni” tăiere/lipire
Scopul activității: sistematizarea experiențelor cognitive și a celor afectiv atitudinale prin
conținuturi ce vizează valori identitare, exersarea unor deprinderi practice corelate într-un
demers integrat, științific și creativ
- să enumere tradiții și obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou din zona Bucovinei;
- să numească mijloace prin care copiii pot deveni păstrătorii și continuatorii tradițiilor românești,
demonstrând respect față de tradițiile culturale și obiceiurile zonei;
- să exprime opinii personale despre trăirile provocate de participarea la momente artistice
prilejuite de sărbătoarea Crăciunului și a Anului Nou ;
- să numească valorile culturale și tradiționale ale unei națiuni;
- să lipească imagini/siluete care ilustrează tradițiile specifice zonei Bucovina, pentru a realiza
paginile cărții;
- să raporteze creațiile personale la aspectele cerute de temă și la experiențele acumulate;
a) Metode și procedee: conversația, descrierea, demonstrația, explicația, exerciţiul, instructajul
verbal, metoda interactivă de grup ”Piramida”;
b) Resurse materiale: carte de mari dimensiuni, imagini sugestive pentru sărbătorile de iarnă ale
românilor, pentru simboluri, obiceiuri și obiecte tradiționale, foarfece, lipici, foi suport;
c) Forme de organizare: frontal, pe grupuri, individual
Durata: 60 minute
Activitatea debutează prin citirea unui mesaj transmis pe grupul de WhatsApp al grupei
de părinții copiilor, prin care aceștia îi felicită pentru produsul muncii lor realizat în activitatea
precedentă - bannerul de promovare turistică a Bucovinei ”Sărbători în Bucovina”. Mesajul
subliniază bucuria părinților că preșcolarii au învățat și cunosc foarte bine frumusețea locului
în care trăiesc și mândria că acest colț de țară minunat este unul în care oamenii respectă
tradițiile strămoșești și le transmit din generație în generație pentru a nu se pierde.
Se prezintă copiilor o carte de mari dimensiuni care are finalizată doar coperta, iar pe
fiecare pagină a acesteia se regăsește o singură imagine (sugestivă pentru un aspect ce urmează
a fi adus în atenție în cadrul convorbirii). Copiii sunt anunțați că prin finalizarea ”Cărții
mândrilor bucovineni” își vor sistematiza cunoștințele despre tradițiile și obiceiurile din
Bucovina în perioada sărbătorilor de iarnă.
579
SUCEAVA 2024
Convorbirea se realizează pe baza planului de discuție sub formă de întrebări și

răspunsuri:
- Care sunt sărbătorile de iarnă la români? (Sfântul Nicolae, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza)
- Ce sărbătoresc românii de Crăciun? (Nașterea Domnului Isus Hristos)
- Cum se pregătesc bucovinenii de Crăciun? ( prin rugăciune la biserică, curățarea caselor,
repetarea colindelor, pregătirea meselor de sărbătoare pentru colindători, împodobirea
bradului)
- Ce obiecte tradiționale care amintesc de strămoșii noștri se regăsesc în casele bucovinenilor?(
ștergare, vase de lut, covoare țesute, linguri de lemn)
- Cum se îmbracă oamenii de sărbători? ( în costume populare)
- Care sunt obiceiurile de Crăciun ale românilor? (colindatul, umblatul cu steaua)
- Ce primesc colindătorii de la gazde? (în zilele noastre colindătorii primesc bani, fructe și
dulciuri) Ce primeau în trecut colindătorii? (colăcei, mere, nuci)
- Care sunt obiceiurile de Anul Nou în Bucovina? (uratul, jocul caprei, jocul cu mascați, jocul
căiuților, jocul ursului, sorcova) Prin ce se aseamănă jocul caprei, jocul căiuților și jocul
ursului? (toate fac mișcările de dans în ritmul muzicii populare, toate au strigături, în toate
dansurile oamenii poartă costumații)
- Ce transmit urătorii? (urări de bine, sănătate și belșug pentru anul care urmează)
- Ce obiecte sunt folosite în jocurile tradiționale românești de Crăciun și Anul Nou? (costumație
de capră, costumație de căiuți, costumație de urs, stea, tobă, buhai, bici, sorcovă)
- Cum putem noi transmite obiceiurile și tradițiile locului în care ne-am născut? (învățându-le
foarte bine și respectându-le an de an)
- Prin ce se deosebește poporul român de alte popoare? (graiul, portul, obiceiurile și religia);
Sintezele parțiale se realizează după fiecare set de întrebări care vizează cunoștințele
referitoare la sărbătorile de iarnă la români, obiceiurile și tradițiile de Crăciun și de Anul Nou
în Bucovina, obiectele tradiționale specifice zonei, obiectele folosite de urători, de colindători,
frumusețea și importanța păstrării tradițiilor.
Prin intermediul tranziției ”Cu colinda noi plecăm”(interpretarea unei colinde la alegere)
copiii se deplasează spre zonele de lucru desemnate în vederea finalizării cărții. Educatoarea
repartizează câte o pagină a cărții fiecărui grup de lucru pentru a o completa. Se prezintă fiecărei
echipe materialele, instrumentele și sarcina de lucru, se explică și se demonstrează realizarea
acesteia (selectarea, decuparea și lipirea imaginilor/siluetelor/elemenetelor reprezentative
subiectului paginii).
Se execută exercițiile de încălzire a mușchilor mici ai mâinii și se stabilește timpul alocat
realizării lucrărilor. Educatoarea sprijinină copiii în realizarea sarcinilor, oferindu-le explicații
suplimentare, după caz, în raport cu nivelul psiho-fizic şi intelectual al fiecărui copil.
Sarcinile de lucru vor antrena gândirea logică a copiilor, concomitent cu exersarea
deprinderilor practice însușite anterior. Imaginile utilizate de copii pentru realizarea fiecărei
pagini contribuie, prin discuțiile în cadrul grupului de lucru, la sintetizarea cunoștințelor
abordate în cadrul convorbirii. Se încurajează lucrul în perechi/ echipă și exprimarea propriilor
trăiri referitoare la aspectele identificate în imaginile ce urmează a fi lipite în paginile cărții.
După expirarea timpului alocat activității practice, copiii revin în semicerc și se
desemnează un lider al fiecărei echipe de lucru care va prezenta pagina realizată, cu accent pe
precizarea temei, pe executarea corectă a decupării/ lipirii elementelor, poziționarea acestora în
pagină, acuratețea lucrării.
580
SUCEAVA 2024
Completarea cărții cu paginile realizate constituie momentul sintetizării cunoștințelor

despre tradițiile și obiceiurile străbunilor de Crăciun și de Anul Nou în Bucovina, precum și
aprecierea contribuției copiilor la transmiterea mai departe a acestora și sublinierea tradiției ca
valoare de însușit.
Pe ultima pagină, prin metoda interactivă de grup Piramida, copiii sunt antrenați să
realizeze cuprinsul cărții, așezând imaginile corespunzătoare răspunsurilor multiple, momentul
constituind sinteza finală. ”Cartea mândrilor bucovineni” va completa centrul tematic din
grupă.
La sfârșitul activității copiii sunt apreciați pentru modul în care s-au implicat în
rezolvarea sarcinilor primite pe parcursul demersului didactic și sunt invitați să colinde
musafirii prezenți în sala de grupă. Primesc drept recompensă câte un colăcel.
Etapele activităţii
1. Captarea atenţiei - Citirea mesajului primit de la părinți declanşează stări afective pozitive,
activează atenţia şi motivează dorinţa copiilor de a participa la activitate.
2. Anunţarea scopului şi a obiectivelor - În baza motivației stimulatoare desprinsă din demersul

anterior, copiii sunt familiarizați cu obiectivele activității, printr-o formulare accesibilă
nivelului lor de înțelegere.
3. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării -
Convorbirea de sistematizare solicită în primul rând gândirea copiilor, întrebările făcând
apel la cunoștințele acestora referitoare la specificul sărbătorilor de iarnă în Bucovina,
acumulate anterior.
Planul de idei conține întrebări principale cărora li se adaugă întrebări ajutătoare care
țin cont de următoarele caracteristici:
- sunt formulate să provoace starea de căutare, tensiunea necesară aflării răspunsului;
- sunt accesibile, vizează experiența de viață a copiilor;
- sunt ordonate într-o succesiune logică să ajute preșcolarii să înţeleagă tradițiile în ansamblul
lor;
- sunt formulate în forme variate pentru a verifica gradul de înţelegere şi flexibilitatea gândirii
copiilor;
- sunt cuprinzătoare, complexe, fără a fi duble, triple şi fără a fi prea lungi;
- sunt formulate să nu sugereze răspunsul (cuprinzându-l în parte), să nu ceară răspunsuri
monosilabice;
- sunt clare, precise şi corecte din punct de vedere gramatical şi logic;
Pe parcursul convorbirii se fac sublinieri și repetări ale aspectelor principale care stau la
baza evidențierii concluziilor parțiale.
Concluziile se realizează de către educatoare dar se acceptă și observațiile corecte ale
copiilor.
Etape de lucru ale activității practice:
- intuirea materialelor;
- executarea exercițiilor de încălzire a mușchilor mici ai mâinii;
- explicarea și demonstrarea sarcinii de lucru;
- realizarea lucrărilor cu sprijin și îndrumare din partea educatoarei, dacă este nevoie;
581
SUCEAVA 2024
- realizarea unei evaluări interactive și formative a lucrărilor finalizate, pe baza criteriilor de

evaluare stabilite (exersarea corectă a deprinderilor practice; acuratețea lucrărilor);
4. Obţinerea performanţei
Asamblarea ”Cărții mândrilor bucovineni” și completarea cuprinsului prin intermediul
metodei interactive de grup ”Piramida” antrenează copiii în fixarea conținuturilor demersurilor
parcurse și în exprimarea în enunțuri coerente, logice a experiențelor personale legate de una
din valorile etice cu care aceștia au venit în contact - tradiția.
Se va urmări :
-stimularea interesului pentru tot ceea ce reprezintă valoare etică;
- dezvoltarea atitudinii pozitive față de sine și față de semeni, ca premise a formării unei
personalități cu un caracter frumos;
- dezvoltarea interesului pentru elementele de cultură și tradiție populară care îi unesc, îi
sensibilizează și îi bucură pe copii, creează armonie și emoție estetică puternică;
5. Evaluarea Se implică preșcolarii în raportarea rezultatelor obținute la obiectivele

propuse și se vor face aprecieri privind calitatea rezolvării sarcinilor. Se evidențiază contribuția
fiecăruia la activitate și bucuria de a fi împreună.
Se interpretează colinda ”Cununiță, grâu de aur”.
Bibliografie:
- Curriculum pentru educație timpurie, aprobat prim OMEN nr. 4694/02.08.2019
- Cazacu, A., (2006), Arta și știința educației, Editura Didactică și Pedagogică, București;
- Cerghit, I., (2008), Metode de învățământ, București: Editura Didactică și pedagogică
- Ionescu, M., (2003), Instrucție și educație, Editura Garamond, Cluj Napoca;
- Jeder, D., (coord.), Răileanu, D., Alesca, I., Flocea, O., Handruc, M., Vieriu, D., (2017),
Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar- Metode didactice- repere și
exemplificări, Editura Didactica Publishing House, București;
- Răileanu D., Alecsa I., Vieriu D., Vieriu C., (2022), Proiectarea pas cu pas , Editura Diamant,
Pitești;
- Moise, C., Seghedin, E. (2009), Metode de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele
de definitivare și grade didactice, Iași: Editura Polirom;
162. AVANTAJELE ACTIVITĂŢILOR INTEGRATE ÎN GRĂDINIŢĂ
Prof. Todereanu Maria

G.P.N.”Obcini”Suceava
Literatura pedagogică actuală prezintă integrarea curriculară drept o modalitate

inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea şi organizarea
didactică a conţinuturilor din domenii diferite ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure
582
SUCEAVA 2024
achiziţia de către copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală. Termenul
„curriculum integrat” așa cum este definit de diverși autori ( C. Crețu, 1999, Cristea S. 2000)
sugerează corelarea conţinuturilor în care punctul de plecare este finalitatea, în funcţie de care
sunt alese toate celelalte componente ale procesului instructiv-educativ.
Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii prefigurează două mari
tendinţe de schimbare în interiorul sistemului preşcolar, în acord cu prevederile programului
educaţional care porneşte de la ideea necesităţii îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele
timpurii, pentru a putea răspunde exigenţelor copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează
crearea unui mediu educaţional adecvat, în vederea stimulării continue a învăţării spontane a
copilului şi pentru introducerea acestuia în ambianţa culturală a spaţiului căruia îi aparţine.
Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o strategie modernă de organizare şi
desfăşurare a conţinuturilor, iar conceptul de activitate integrată se referă la o activitate în care
se îmbrăţişează metoda de predare-învăţare a cunoştinţelor îmbinând diverse domenii şi
constituirea deprinderilor şi abilităţilor preşcolarităţii.
Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit
pentru o zi. Această activitate presupune o împletire de obiective care provin de la arii
curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii.
Activitătile integrate sunt de patru feluri în functie de elementele de conţinut. Astfel,
avem:
• activitate integrată care cuprinde toate activităţile din cadrul unei zile.;
• activitate integrată care integrează ALA (activităţi liber alese) și ADE (activităţi pe domenii
experienţiale);
• activitate integrată care cuprinde ADE dintr-o zi;
• activitate integrată în care sunt înglobate mai multe domenii experienţiale, indiferent de
programul zilei;
Integrarea este o manieră de organizare a activităţii oarecum similară cu
interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate
ci o tematică unitară, comună mai multor categorii. Nu trebuie însă să se confunde cele două
concepte : interdisciplinaritatea o identificăm ca o componentă a mediului pentru organizarea
cunoaşterii ; integrarea – ca o idee sau un principiu integrator care rupe hotarele diferitelor
categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea în funcţie de tema propusă de educatoare, ori de
copii.
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învățăm pe copii să învingă dificultățile prin
intervenții reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-și exerseze
capacitatea de a opta și de a decide.
Prin activitățile integrate, abordarea realității se efectuează printr-un demers global,
făcând să dispară granițele dintre categoriile si tipurile de activități didactice. Acestea se
contopesc într-un scenariu unitar în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe:
conținuturile au subiect comun care urmează a fi elucidat în urma parcurgerii acestora și
atingerii obiectivelor comportamentale avute în vedere.
În planul relațiilor interpersonale integrarea curriculară și, în special, metoda proiectelor
încurajează comunicarea și rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare. În timpul derulării
proiectelor se dezvolta un „sens al comunicării” și o perfecționare implicită a modurilor de
grupare; copiii devin mai angajați și mai responsabili în procesul învațării; curriculum-ul
583
SUCEAVA 2024
integrat promovează atitudini pozitive. În ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un
„facilitator”, mai mult decat o sursă de informații.
ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind în același timp conștienți de probemele complexe pe
care acest demers le implica: abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea
și temele abordate clasic; stabilirea modalităților de evaluare a performantelor individuale, mai
ales în situația învațării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor și abordării pe teme
într-o schema orară coerentă.
Procesul instructiv-educativ desfășurat în gradiniță permite fiecarei educatoare, sau
echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei experiențe didactice, prin activitați
educative cu caracter integrat și cu o abordare complexă a conținuturilor.
Se impune, așadar ca procesul educațional să fie creativ, interdisciplinar, complex, să-i
stimuleze pe copii în vederea asimilării informațiilor.
Activitățile din gradiniță pot fi desfăsurate integrat dupa scenarii zilnice cu generice
distincte care reunesc activități comune și la alegere dar din zona respectivă sau prin care se
regăsesc fragmentele de activități dintr-o saptamană cu generice de zi, respectând tema și
subtema saptămânii. Diversitatea și varietatea materialelor încurajează copiii să se manifeste,
să observe, sa gândească, sa-și exprime ideile, să interpreteze date, sa faca predicții. Activitățile
integrate se pot desfasura fie frontal, fie pe grupuri ajungând pană la individual.
În activitățile integrate accentul va cădea pe acțiunile de grup și nu pe cele cu întreaga
clasă, în care o idee transcede granițele diferitelor discipline și organizează cunoașterea în
funcție de noua perspectivă, respectând tema de interes.
Structurarea flexibilă a conținuturilor oferă cadrelor didactice care lucrează la acest
nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de conținuturi pe care sa le
ofere copiilor si o autonomie sensibil egală în privința metodologiei de propunere a acestor
conținuturi
. Avantajele activităţilor integrate în grădiniţă sunt:
• dobândeşte cunoştinţe profunde şi solide;
• identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte;
• face corelaţii între temele abordate în grădiniţă şi cele din afara ei;
• parcurge teme care-l interesează şi le studiază mai mult timp;
• se încurajează comunicarea;
• învaţă să rezolve sarcini prin cooperare;
• se formează sentimentul de apartenenţă la grup;
• devine mai responsabil în procesul învăţării;
• stimulează interesul pentru abordarea unor noi conţinuturişi metode;
• îşi organizeaza mai bine planificarea;
• utilizează o varietate de activităţi pentru a prezenta tema în profunzime;
• încurajează copiii să producă idei originale pentru activităţi.
• Finalităţile activităţii integrate sunt selectate din listele de obiective cadru şi de referinţă ale
domeniilor experienţiale, iar obiectivele operaţionale vor constitui un set unitar şi restrâns de
4-5 obiective, cu referire directă la experienţele de învăţare vizate.
• Conţinuturile abordate sunt selectate şi abordate în strânsă relaţie cu nucleul de integrare
curriculară
584
SUCEAVA 2024
Într-o situaţie în care tema săptămânii este „Animale sălbatice”, iar tema activităţii
integrate este „Proiectarea unei grădini zoologice pentru oraşul nostru”, conţinuturile didactice
vehiculate vor proveni din domeniile experienţiale: Ştiinţe, Om şi Societate şi, eventual, din
domeniul estetic şi creativ, dar se vor selecta acele conţinuturi şi activităţi care vor contribui la
îndeplinirea cerinţelor impuse de tema activităţii integrate.
De exemplu, alcătuirea proiectului grădinii zoologice, cu vizualizarea spaţiului şi a
accesoriilor necesare pentru găzduirea fiecărui tip de animal, discutarea şi decizia privind
vecinătăţile, spaţiile de vizitat, hrana necesară, formularea regulilor de comportament pentru
vizitatori, estimarea costurilor biletelor etc.
Copiii vor fi încurajaţi să caute informaţii privind dimensiunile, habitatul,
comportamentul, hrana unor animale sălbatice care vor fi găzduite în grădina zoologică, să
propună mai multe variante de organizare a grădinii zoologice, pe care să le ilustreze cu
materiale intuitive (gărduleţe, cuşti construite din cutii de carton sau cuburi, animale în
miniatură etc.).
Diversitatea şi varietatea materialelor încurajează copiii să se manifeste, să observe, să
gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii.
Copilul învaţă prin descoperire în interacţiunea sa cu mediul. Această interacţiune şi
motivaţia explorării este cultivată de educatoare. Metodele şi mijloacele de explorare şi
cunoaştere ale copilului sunt individuale, adesea neaşteptate, originale. Foarte important este
faptul că învăţarea se realizează prin efortul propriu al copiilor. În realizarea corespunzătoare a
proiectului trebuie să ţinem seama de cele trei etape ale unei activităti, răspunzând celor trei
întrebări:„Ce ştim deja?”,” Ce am dori să știm?”, „Ce am învățat?”. Educatoarea este aceea care
crează atmosfera clasei, comunică entuziasmul ei copiilor, face procesul de învăţare activ şi
interesant. Întotdeauna trebuie să existe un echilibru între ceea ce oferă educatoarea şi ceea ce
doreşte copilul, pentru ca obiectivele propuse să se realizeze cu succes
Educatoarea, preocupată să conceapă scenarii care să ofere situaţii de învăţare
interesante pentru copii are următoarele oportunități:
• cunoaşte mai bine copiii;
• încurajează diferite tipuri de comportament, depistează altele nedorite ;
• poate aplica metode noi, activ-participative;
• stabileşte relaţii de tip colaborativ cu celelalte educatoare şi grupe din unitate, cu părinţii
copiilor.
regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să înţeleagă, să accepte şi să stimuleze opinii
personale, emoţii, sentimente, să fie parteneri de învăţare.
Educatoarea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile activităţilor
zilnice, pentru ca pe baza acestora să găsească un scenariu al zilei, care să motiveze şi să
canalizeze atenţia copiilor pe ceea ce vor investiga.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentru diverse centre care oferă
posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor. Varietatea acestora încurajează
copiii să manifeste, să observe, să gândească, să-şi exprime ideile, să interpreteze date, să facă
predicţii. Copiii îşi asumă responsabilităţi şi roluri în macro-grupul din care fac parte,
participând la jocuri de rol interesante, iniţiate la sugestia celor din jur sau create chiar de ei.
Reușita predării integrate a conținuturilor în grădiniță ține în mare masură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități. Învățarea
585
SUCEAVA 2024
într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă parte, învățarea conform
unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în curriculum-ul integrat.
De retinut este faptul că preșcolarii trebuie să învete într-o manieră integrată, fiecare
etapă de dezvoltare fiind strans legată de cealaltă. Activitățile integrate sunt oportune în acest
sens, prin ele aducându-se un plus de lejeritate și mai multă coerență procesului de predare-
învățare, punând accent deosebit pe joc ca metoda de baza a acestui proces.
Activitatea integrată se dovedeste a fi o soluție pentru o mai bună corelare a activităților
de învățare cu viața societății, cultură și tehnologia didactică.
În cadrul activităților integrate, abordarea realității se face printr-un demers global,
granițele dintre categoriile și tipurile de activitați dispar, se contopesc într-un scenariu unitar și
de cele mai multe ori ciclic, în care tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor științe,
evident, conținuturile au un subiect comun, care urmează a fi elucidat în urma parcursului
didactic. Reușita predării integrate a conținuturilor în cadrul învățământului preșcolar ține în
mare masură de gradul de structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind
anumite finalități. Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală pe de-o parte și, pe de altă
parte, învățarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie să coexiste în
curriculum-ul integrat parcurgerii acestora și atingerii obiectivelor comportamentale avute în
vedere.
Bibliografie :
1.Curriculum pentru invǎtǎmantul prescolar, editura Didactica Publishing House, Bucuresti
2009
2. Metoda proiectelor la vârstele timpurii- Ed. Miniped. București 2002
3. Activitatea integrată din Grădiniţă- Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar. Didactica Publishing House 2008
4. Educaţia timpurie – ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Adina Glava,
Maria Pocol, Lolica-Lenuţa Tătaru, Editura Paralela 45, 2009
163. ”SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA NATURĂ”- DEMERS INTEGRAT
Prof. Mîrzan Manuela- Magdalena

NIVELUL: II (grupa mare)

TEMA ANUALĂ: Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?
TEMA SĂPTĂMÂNII: ”Tot ce e pe lume are un rost anume”
TEMA ACTIVITĂȚII: ”Să învățăm de la natură!”
CATEGORIA ACTIVITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: Activitate integrată
• ALA I- ”Copacii ne învață”:
586
SUCEAVA 2024
▪ Știință -”Ne jucăm, explorăm și potrivim”- identificarea tipurilor de copaci, a vârstei acestora,
experimentarea plutirii, asocierea părților copacilor;
▪ Bibliotecă-” Cine sunt eu?”- elemente de comunicare scrisă;
Construcții-”Oare ce poți construi?”- construcții prin suprapunere și alăturare;
▪ Artă-”Copacii în culori”- pictură;
• ADE-DȘ- ”Tainele copacilor”- convorbire;
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Stimularea curiozității pentru cunoașterea și investigarea mediului
înconjurător în cadrul unor activități de învățare, prin provocarea copiilor la interacțiuni și
reflecție în raport cu realitatea, într-un cadru liber și relaxant.
• Să analizeze elemente diferite din mediul imediat apropiat, mânuind resursele puse la dispoziție
pentru explorare/ investigare;
• Să recunoască tipuri de arbori în natură, realizând corespondențe între părțile acestora;
• Să observe însușiri ale lemnului, realizând diferite activități experimentale (plutire/ scufundare,
rezistență, vârstă, culoare, textură);
• Să enumere utilități ale lemnului/ copacilor;
• Să traseze elemente de comunicare scrisă și tehnici specifice artei plastice (elemente grafice,
punctul, linia, pata de culoare) pentru a realiza produse tematice;
• Să descrie verbal cele observate, exprimându-se în propoziții alcătuite corect din punct de
vedere logic și gramatical;
• Să exerseze deprinderi de comunicare scrisă și tehnici specifice artei plastice (desen, pictură,
• Să descrie cu propriile cuvinte imagini reprezentând simboluri și valori ale țării noast
• Metode şi procedee: jocul, exerciții/ tehnici de liniștire și relaxare, expunerea, exercițiul,
observația, explicația, conversația, brainstormingul, problematizarea.
• Resurse materiale: rondele din lemn, vase cu apă, scoarță de copac, ramuri, frunze, rădăcini,
puieți de arbori, carton, carioci, lupă, ghinde, jir, conuri, cuburi din lemn, pietre, siluete de
animale, jetoane, imagini, etichete, acuarele, foi albe, pensule, lut, cuțite din lemn, cuie,
ciocănele.
• Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri.
LOCUL DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII: Grădina de Relaxare, Liniște și Învățare.
DURATA: 1 h
BIBLIOGRAFIE:
• MEN .2019. Curriculum pentru educație timpurie;
• Breben, Silvia. (coord.). (2002). Metode interactive de grup-Ghid metodic, Edit. Arves,
Craiova;
• Breben, Silvia. (2020). Cred în schimbarea educației-articole, studii, jocuri, Edit. Reprograph,
Craiova;
• XXX. (2022). Suporturi de curs GRLÎ.
• XXX. (2023). Învățământul preșcolar în mileniul III-nr.35/36, Editura Arves, Craiova.
Copiii intră în Grădina de relaxare, liniște și învățare, stimulați de dorința de a descoperi

noi provocări ale naturii. Salută musafirii prezenți la activitatea lor de astăzi și se așază pe
pernuțele din Zona de relaxare. Pentru a se pregăti să descopere noi informații și curiozități ,
vor face câteva jocuri menite să relaxeze organismul și să-l pregătească pentru efortul
587
SUCEAVA 2024
intelectual (anexa 1). Se realizează astfel și legătura copilului cu natura, insistându-se pe starea
de bine a acestuia.
Copiii primesc apoi câte un jeton pe care sunt ilustrate diferite obiecte. Sunt stimulați
apoi să realizeze o colecție de obiecte, identificând obiectul în mediul înconjurător și aducându-
l pe masa centrală din Zona de învățare.
După realizarea colecției de obiecte, copiii se așază în această zonă, apoi observă și
precizează trăsătura comună a obiectelor aduse: sunt făcute din lemn. (Lemnul este dat de
copaci. Mai mulți copaci alcătuiesc o pădure/ livadă.)
Educatoarea le spune apoi copiilor că provocarea de azi a Grădinii este să descopere
informații noi despre lemn, despre copaci, despre pădure.
Copiii se vor grupa în echipe, în funcție de obiectul pipăit (lemn, floare, piatră, scoică),
îndreptându-se spre zonele de lucru (Știință distractivă și Bibliotecă- Zona de relaxare;
Construcții - Zona de învățare; Artă- Zona ”Pereții ne surprind) care îi așteaptă cu noi
provocări de cunoaștere.
Cu ajutorul kiturilor cu materiale de la zonele de joacă din GRLÎ, copiii vor putea
descoperi tipuri diverse de copaci (foioase și conifere) și le vor eticheta, vor asocia frunzele și
fructele acestor copaci, vor descoperi care lemn plutește și care nu, ce se poate construi din
lemn, la ce se poate folosi lemnul și care este importanța lemnului și a copacilor în viața reală.
Copiii vor fi provocați să răspundă la întrebări precum: ”Știi a cui sunt eu?”, ”Poți spune câți
ani am?”, ”Sunt tare sau moale?”, ”Plutește sau se scufundă?”, ”Ce poți construi cu ajutorul
lemnelor?”. De asemenea, vor putea reprezenta în compoziții plastice libere aspecte din viața
copacilor în diferite anotimpuri, părțile copacilor, habitatul pădurii sau alte aspecte observate
de ei. Copiii sunt lăsați să lucreze liber, să exploreze în liniște, să experimenteze, să observe, să
coopereze în echipă pentru a descoperi cât mai multe lucruri și pentru a prezenta cele observate,
sunt motivați să se implice.
Dacă un copil obosește sau este agitat, este invitat de educatoare în Zona de liniștire
unde va avea posibilitatea să se liniștească prin activități de colorare a mandalelor sau de
răsfoire a unor cărți, activități menite să-l ajute să se reconecteze la efortul de învățare.
Plini de entuziasmul cunoașterii și a implicării libere , active în învățare, copiii vor fi
stimulați să se îndrepte spre Zona de învățare pentru a împărtăși cu colegii cele observate. Prin
intermediul unei convorbiri, copiii sunt îndrumați să precizeze părțile unui copac, însușirile
lemnului (rezistență, vârstă, rugozitatea scoarței, ), întrebuințările lui în viața reală, modul în
care oamenii pot ocroti copacii. (anexa 2)- DȘ.
Activitatea se va încheia în Zona de relaxare cu un joc de concentrare a atenției ”Spune
într-un cuvânt ....”. (anexa 3)
Educatoarea apreciază apoi gradul de implicare a copiilor în activitate, modul în care ei
au interacționat cu colegii de echipă și comportamentul pe parcursul activității.
Copiii se îndreaptă spre sala de grupă, exprimând modul în care s-au simțit ei la
activitate.
588
SUCEAVA 2024
Etapele Conținutul științific Strategii didactice Evaluare/

activității metode și
Metode și Mijloace indicatori
procede de
învățământ
Captarea şi Orientarea şi Conversaţia Jetoane cu
orientarea concentrarea atenției se va Jocul obiecte din
atenţiei- realiza cu ajutorul Exercițiul lemn
Zona de exercițiilor de relaxare și a Observaţia
relaxare exercițiului de alcătuire a Dialogul
colecției de obiecte din
lemn.
Aceste exerciții au
rolul de a activa procesele
psihice, de a relaxa
organismul și a-l pregăti
pentru efortul de învățare
și, totodată, realizează
stimularea interesului
pentru cunoaștere.
Anunţarea Tema şi obiectivele se Expunerea
temei şi a anunţă în termeni
obiectivelor accesibili care să le incite
curiozitatea şi să le
stimuleze interesul.
Repetarea acestora va
asigura retenția
informațiilor de către
copii,
Prezentarea Conținuturile vizate vor
conţinutului avea în vedere aspecte
şi dirijarea esențiale referitoare
învăţării lemn/copaci/pădure:
însușiri, utilitate, ocrotire.
Cunoștințele copiilor vor
fi activate pe baza
suportului intuitiv de la
fiecare Zonă de joacă. rondele Probă orală:
Stimularea cunoașterii va din lemn, - înţelegerea
fi realizată prin vase cu mesajului
intermediul întrebărilor apă, transmis.
cheie adresate la fiecare scoarță de
Zonă și prin îndrumarea de copac,
a rezolva situațiile- Jocul ramuri,
problemă apărute: Exercițiul frunze, Probe
• ”Știi a cui sunt eu?”; Problematizarea rădăcini, practice:
• ”Poți spune câți ani am?”; Explicația puieți de
589
SUCEAVA 2024
•”Sunt tare sau moale?”; Conversația arbori, - evidenţierea

•”Plutește sau se Expunerea carton, achiziţiilor
scufundă?”; carioci, ştiinţifice
• ”Ce poți construi cu lupă, - înțelegerea a
ajutorul lemnelor?; Exercițiul ghinde, jir, transformărilor
• ”Ce culori au copacii?” Jocul conuri, apărute și
Antrenarea copiilor în lut, cuțite verbalizarea
experienţe noi la Zonele din lemn, celor
de joacă deschise în GRLÎ: Jocul cuie, observate;
• Știință distractivă- Zona Explicația ciocănele. -realizarea
de relaxare:asocierea Exercițiul jetoane, construcțiilor
frunzelor, fructelor Jocul imagini, prin alăturare
arboriloridentificarea etichete, și
vârstei carioci, suprapunere;
arborilor;etichetarea cuburi din - realizarea
diferitelor tipuri de lemn, compoziţiei
arbori;testarea rezistenței pietre, artistico
lemnului;experimentarea siluete de plastice în
plutirii diferitelor bucăți animale, mod creativ.
din lemn. acuarele,
• Bibliotecă- Zona de foi albe,
relaxare:identificarea pensule,
tipurilor de arbori și
etichetarea
acestora;exersarea scrierii
unor litere.
• Construcții- Zona de
Învățare:construirea prin
suprapunere și alăturare a
diferite lucruri din lemn.
• Artă- Zona ”Pereții ne
surprind”:reprezentarea cu
ajutorul elementelor de
limbaj plastic (punctul,
linia, pata de culoare) a
copacilor, habitatului
pădurii, transformărilor
suferite de copaci în
timpul anotimpurilor.
Se va avea in vedere
felul în care se adresează
unii altora și modul de
interrelaționare în
rezolvarea sarcinilor,
reglarea emoțională și
cooperarea.
Obţinerea Sistematizarea și Convorbirea Proba orală:
performanţei valorificarea cunoștințelor Conversatia
590
SUCEAVA 2024
se va realiza în planul Exercițiul Rădăcini Sintetizarea

convorbirii, pe unități Jocul de copac, cunoștințelor
logice, raportat la ideile scoarță, în formularea
principale; aspecte frunze, unor
caracteristice, utilitate, ghindă, răspunsuri
ocrotire. Realizarea ramuri clare
sintezelor parțiale se face Proba
după fiecare unitate practică:
logică. Capacitatea de
Valorificarea a folosi creativ
maximală a cunoștințelor tehnici de
și a capacității de lucru învățate
comunicare orală prin
găsirea răspunsurilor
potrivite la întrebări și
realizarea unei compoziții
practice prin tehnica artei
tranziente.
Evaluare Se realizează prin Expunerea
intermediul jocului de Jocul Interevaluarea
concentrare a atenției Conversaţia Stimulente Aprecierea
”Spune într-un cuvânt.... ” verbală
Se vor face aprecieri
privind implicarea
copiilor în activitate și
comportamentul lor.
591
SUCEAVA 2024
164. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ PEȘTIȘORUL

CURCUBEU, AZI E PRITENUL MEU
Profesor învățământ preșcolar: Irina Alexandra Moruz

Unitatea de învăţământ: Grădinița cu Program Prelungit „A.B.C.” Suceava
Nivelul/Grupa: nivel II / Grupa mare

Tema anuală de studiu: ,,Cum a fost, este și va fi aici pe Pământ?”
Tema săptămânală: „Lumea din adâncuri”
Tema activităţii integrate: ,,Peștișorul curcubeu, azi e prietenul meu!”
• DLC - ,,Peștele-curcubeu”- povestirea educatoarei
• DȘ - ,,În ocean noi înotăm, misterul hărții să-l dezlegăm!”- joc exercițiu
• DOS - ,,Cu solzii ne jucăm, prieteni confecționăm” – aplicație
Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice, a structurilor verbale orale prin stimularea recepţionării
mesajului oral şi activizarea limbajului, în contexte de învățare care consolidează cunoștințe
matematice și exersează deprinderi intelectuale și tehnico-aplicative în contexte noi.
• Să asculte cu atenție textul poveștii, reținând ideile principale, asociindu-le cu imaginile
prezentate;
• Să extragă mesajul educativ al poveștii, cu ajutorul educatoarei, accentuând trăsături de
caracter, valorile morale și estetice transmise în textul narativ;
• Să răspundă adecvat (verbal sau comportamental) la întrebările/sarcinile adresate de
educatoare, utilizând calitățile expresive ale limbajului oral, nonverbal şi paraverbal;
• Să sintetizeze conţinutul poveștii, ordonând imaginile respectând momentele subiectului
(metoda acvariului);
• Să alcătuiască grupe cu număr dat de elemente, raportând corect numărul la cantitate şi invers,
utilizând termeni matematici adecvați;
• Să identifice locul unui obiect într-un șir, utilizând corect numeralul ordinal și denumind
vecinii numărului dat;
• Să alcătuiască șirul numeric crescător/descrescător în concentrul 1-7, verbalizând acțiunile;
• Să realizeze pești-curcubeu, respectând tehnica de lucru, asamblând bucățile cubice colorate
într-un mod original;
• Să îmbine formele de mozaic pe o suprafață conturată, valorificând deprinderile și tehnicile de
lucru învățate.
a)Metode si procedee: conversația, expunerea, explicația, exercițiul, conversația evaluativă,
expunerea, observația, metoda acvariului, problematizarea, demonstrația
b)Resurse materiale: decor poveste, personaje din polistiren, imagini poveste, jetoane cu pești
și caracatițe, acvarii cu pești adevărați, jetoane cu pești, jetoane cu căluți de mare, jetoane cu
scoici, corali din polistire, jetoane cu stele de mare, jetoane cu meduze, delfin din polistiren,
hartă din carton, piese de mozaic, pești din folie;
c) Forme de organizare: frontal, individual,
592
SUCEAVA 2024
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialului, mișcarea, formule stimulative, aplauzele

DURATA: 90 minute
BIBLIOGRAFIE:
• ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, anexa la ordinul ministrului Educației
Naționale nr. 4.694/2.08.2019;
• Coord. Dr. Mihaela Ionescu, ,,Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea
• timpurie a copilului de la naștere la 7 ani”, Ed. Vanemonde, București, 2010;
• Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, (2009), „Proiectarea pas cu pas”,
• Îndrumător pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, Ed. Diamant.
• Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu,
• Nicoleta Anghel -„Activitatea integrată din grădiniţă” (ghid pentru cadrele didactice
• din învăţământul preuniversitar), Ed. Didactica Publishing House, București, 2008.
Copiii vor intra în sala de grupă care va arăta ca un tărâm minunat al vieții din adâncuri
(viețuitoare marine din polistiren, corali din polistiren, scoici adevărate, planșe cu meduze și
căluți de mare, imagini cu pești, acvarii cu peștișori adevărați), cântând ,,Călător în lumea
apelor” (T) și se vor așeza pe pernuțe în semicerc. Atenția copiilor va fi îndreptată spre cufărul
care se va afla în mijlocul lor. La inițiativa educatoarei, se vor formula diferite ipoteze despre
proveniența și conținutul acestuia. Cufărul va fi deschis de către educatoare împreună cu un
copil, și în interior se va găsi o scrisoare. Din scrisoare, după ce va fi citită de educatoare,
preșcolarii vor afla că Peștișorul –curcubeu îi invită în adâncul apelor pentru a-i asculta
povestea. (DLC - ,,Peștele-curcubeu”- povestirea educatoarei)
Cortina va fi îndepărtată, iar copiii vor pătrunde în lumea din adâncuri. Farmecul povestirii
va fi dat de acțiunea personajelor, precum și de modul de prezentare a acesteia, educatoarea
ținând cont de: tonul cald asociat cu evenimentele firului epic, modularea vocii în vederea
imitării personajelor, marcarea pauzelor determinate de semnele de punctuație, precum și
mimica și gestica adecvată contextului. Educatoarea va expune textului poveștii ,,Peștele-
curcubeu” cu ajutorul personajelor din polistiren (Peștele-curcubeu, peștele albastru, peștele
verde, peștele roz, căluțul de mare, caracatiță). Preșcolarii vor afla povestea unui peștișor ce a
fost înzestrat cu solzi în culorile curcubeului. Peștișorul întâlnește în călătoria sa personaje de
la care învață că fiecare este unic și frumos în felul său, iar prietenia este cel mai de preț dar.
După ce vor asculta povestea, Peștișorul-curcubeu le va adresa copiilor câteva întrebări despre
conținutul acesteia prin intermediul unor întrebări scrise pe solzi(siluete), citite de educatoare.
Apoi le va propune copiilor un joc pentru a fixa momentele principale ale poveștii prin metoda
acvariului. Peștișorul-curcubeu va desemna doi copii care vor avea rolul de caracatițe înțelepte
și vor primi ecusoane cu imaginea caracatiței din poveste (observatorii), iar copiii rămași vor
primi rolul de peștișori și vor fi împărțiți în două grupe care vor forma cercuri egale numeric.
Fiecare grup de peștișori va primi imagini din poveste, pe care le vor descrie, identificând
personajele povestirii, enumerând trăsături ale acestora, refâcând firul epic al povestirii prin
ordonarea imaginilor ce ilustrează momentele subiectului. Copiii care au rolul caracatițelor
înțelepte analizează și observă cum comunică și lucrează copiii care au rolul peștișorilor. După
finalizarea sarcinii, se vor purta discuții referitoare la ordonarea imaginilor ce ilustrează
momentele subiectului și la comportamentul peștișorilor din fiecare acvariu, observatorii
593
SUCEAVA 2024
elaborând câte un mesaj al povestirii, sintetizându-se astfel opiniile peștișorilor din fiecare
acvariu, legate de coținutul poveștii.
Prin intermediul educatoarei, peștișorul-curcubeu le va transmite copiilor că este foarte
bucuros că i-au aflat povestea, iar acum știu cât de importantă este prietenia. Acesta își va dori
ca în toate oceanele lumii să existe peștișori-curcubeu care să împartă solzișori colorați și să
spună tuturor povestea prieteniei. Peștișorul albastru (peștișor din polistiren) îi va spune prin
intermediul educatoarei, că Delfinul Oceanelor va fi singurul care îl poate sfătui cum să
realizeze acest lucru. Peștișorul-curcubeu le va cere ajutorul preșcolarilor, întrucât, chiar dacă
a auzit de la bunicul său multe povești despre înțelepciunea acestuia, el nu l-a văzut niciodată
și nici nu știe unde l-ar putea găsi. Motivați de dorința de a ajuta, îndrumați de educatoare,
preșcolarii vor porni împreună cu Peștișorul-curcubeu în căutarea Delfinului Oceanelor,
cântând ,,Noi în apă înotăm și o hartă căutăm” (T). (DȘ - ,,În ocean noi înotăm, misterul
hărții să-l dezlegăm!”- joc exercițiu)
Explorând oceanul în călătoria lor imaginară, preșcolarii vor descoperi primul acvariul din
care va ieși un peștișor adevărat pe nume Nemo. Copiii îl vor întreba dacă știe unde locuiește
Delfinul Oceanelor. Peștișorul le va spune copiilor (prin intermediul unei înregistrări vocale),
că le va dărui o parte a hărții magice care îi poate conduce la el, drept răsplată pentru rezolvarea
sarcinilor de pe răvașul ce plutește în acvariu:
Proba I (Câți peștișori sunt în ocean? (un copil numără prin încercuire),Dați-i celui de-al
doilea pește patru scoici!, Dați-i celui de-al treilea pește două scoici!, Dați-i celui de-al
cincilea pește cinci scoici!)
Drept răsplată pentru ajutor, peștișorul Nemo le va dărui copiilor prima parte din hartă. Un
copil va așeza bucata de hartă pe flipchart. Călătoria acvatică va continua, iar copiii împreună
cu Peștișorul-curcubeu vor ajunge la acvariul numărul doi. Din acesta va ieși peștișorul Blue,
care va răsplăti și el istețimea preșcolarilor cu o parte a hărții magice, dacă sarcinile scrise pe
răvaș sunt rezolvate corect:
Proba II (Câți corali sunt?, Recunoaște cifrele, ordonează coralii numerotați în ordinere
crescătoare, alcătuind șirul numeric crescător!, Așază pe fiecare coral atâția căluți de mare
câți îți indică cifra!)
Drept răsplată pentru ajutor, peștișorul Blue le va dărui copiilor a doua parte din hartă. Un
copil va așeza bucata de hartă pe flipchart. Cuprinși de dorința de a desluși misterul hărții,
copiii împreună cu Peștișorul-curcubeu vor ajunge la acvariul numărul trei. Acolo îl vor întâlni
pe peștișorul Cleo, care are și el o parte a hărții magice, dar și răvașe cu sarcini de rezolvat: .
Proba III (Numără descrescător în concentrul 1-7!, Ordonează steluțele de mare numerotate
în ordine descrescătoare, alcătuind șirul numeric descrescător!)
Drept răsplată pentru ajutor, peștișorul Cleo le va dărui copiilor a treia parte din hartă. Un
copil va așeza bucata de hartă pe flipchart. Aventura marină va continua, iar exploratorii
mărilor vor ajunge la cel de-al patrulea peștișor, pe numele său Sam, care poate să dezlege
misterul hărții, dăruindu-le preșcolarilor ultima parte a acesteia, doar dacă sarcinile pregătite pe
răvaș sunt rezolvate corect:
Proba IV)Recunoaște cifra de pe meduza de culoare roz! Găsește-i vecinii!, Recunoaște cifra
de pe meduza de culoare bleu! Găsește-i vecinii!, Recunoaște cifra de pe meduza de culoare
galbenă ! Găsește-i vecinii!)
Drept răsplată pentru ajutor, peștișorul Sam le va dărui copiilor ultima parte din hartă. Un
copil va așeza bucata de hartă pe flipchart, iar harta ne va arăta drumul spre Delfinul Oceanelor.
Copiii împreună cu Peștișorul-curcubeu vor înota spre locul misterios și mult căutat, cântând
,,Înotăm cu bucurie” (T). Ajunși la locul în care se vor întâlni cu Delfinul Oceanelor, se va auzi
sunetul unui gong(audio). Iar din spatele unei scoici uriașe va ieși chiar Delfinul Oceanelor.
Prin intermediul unui mesaj scris citit de educatoare, Peștișorul-curcubeu îl va întreba pe
594
SUCEAVA 2024
Delfinul Oceanelor cum poate să trimită în toate oceanele lumii peștișori care să împartă solzi
colorați. Acesta îi va spune că poate să facă acest lucru doar cu ajutorul copiilor din grupa mare
,,Pinocchio” și le va oferi un cufăr cu solzi. (DOS - ,, Cu solzii ne jucăm, prieteni
confecționăm” – aplicație (tehnica mozaicului) Motivați de dorința de a împărți dovezi de
prietenie, copiii se vor îndreapta spre măsuțe cântând ,,Prietenia”(T). Educatoarea îi va informa
pe copii că pe măsuţe se află toate materialele necesare realizării peștișorilor. Împreună se va
realiza intuirea materialelor, identificând: piese colorate de mozaic, siluete de pești din plastic,
farfuriuțe cu aracet și pensoane. Educatoarea va prezenta lucrarea model pe care o va analiza
împreună cu preșcolarii. Lucrarea model va avea forma Peștișorului-curcubeu. Aceasta este o
siluetă de plastic în formă de pește, pe care sunt aplicate piese de mozaic colorate. Pe suprafața
din plastic în formă de pește vor fi lipite cu aracet piese de mozaic în mod cât mai original,
astfel încât toată suprafață să fie colorată. Educatoarea va explica și va demonstra tehnica de
lucru, îmbinând piesele de mozaic cu ajutorul aracetului pe suprafața conturată sub formă de
pește. Ghidați de educatoare, copiii vor executa exerciții pentru stimularea musculaturii fine a
mâinilor (,,Valsul flutirilor”), apoi vor începe să lucreze aducând la viață peștișorii curcubeu,
ce vor duce mesajul prietenieii în toate oceanele lumii. Se vor face precizări referitoare la
utilizarea corectă a materialelor și instrumentelor de lucru, pentru evitarea unor evenimente care
să afecteze sănătatea și securitatea copiilor. Educatoarea va urmări modul în care fiecare copil
realizează sarcinile utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție.
Copiii vor fi atenționați că va urma finalizarea lucrărilor, iar la clinchetul clopoțelului (T) se va
încheia activitatea. Copiii îşi vor face curat la locul unde au lucrat (Rutina – „Masa mea e cea
mai curată”), iar apoi își vor lua peștișorul pe care l-au realizat și îl vor așeza în ocean langa
Peștișorul-curcubeu. Acesta își va lua la revedere de la copii și va pleca într-o lungă călătorie
în jurul lumii alături de peștișorii realizați de copii. Le va mulțumi copiilor și drept răsplată le
va dărui câte un solzișor colorant, ca să își amintească mereu că prietenia este cel mai de preț
dar.
Activitatea se va încheia într-o atmosferă de bună dispoziție și bucurie, determinată de
rezultatele obținute și se va aprecia munca şi eforturilor copiilor în ducerea la îndeplinire a
sarcinilor. Bucuroși că au reușit să îl ajute pe peștișor, preșcolarii vor părăsi sala de grupă
cântând ,,Călător în lumea apelor” (T)
165. ACTIVITATE INTEGRATĂ ÎN GRĂDINIŢA DE COPII
Prof.înv.Preşcolar: Muscă Maria-Lenuţa

G.P.P. Prichindelul Rădăuţi
Activitatea integrată – este activitatea specifică reformei curriculare propusă de noul

Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Procesul instructiv-educativ pe care îl desfăşurăm
în grădiniţă, permite fiecărei educatoare, sau echipe de educatoare, punerea în valoare a propriei
595
SUCEAVA 2024
experienţe didactice, prin activităţi educative cu caracter integrat, şi cu o abordare complexă a

conţinuturilor.
Exemplu:
NIVELUL DE VÂRSTĂ / GRUPA: nivelul I / grupa mijlocie “Prichindeii”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
TEMA PROIECTULUI: ,,Călătorie în lumea necuvântătoarelor”
TEMA SĂPTĂMÂNII: “Animale sălbatice”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: “Aricel-prietenul nostru”
DLC: “O zi de iarnă”- lectura educatoarei – (Momentul de Poveste)
DEC: “Culcuşul ariciului”- modelaj
DŞ: “Furtuna de zăpadă”-experiment
TRANZIȚII: versuri- recitativ însoțite de mișcările sugerate,
►Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de vieţuitoarele pădurii, raportate la
personajele din poveste, precum și exersarea de deprinderi intelectuale, practic-aplicative şi
plastice în contexte de învățare variate;
➢ Să urmărească linia poveştii concomitent cu imaginile prezentate;
➢ Să rețină titlul poveștii;
➢ Să prezinte desfăşurarea evenimentelor în ordinea succesiunii întâmplării, utilizând siluetele
corespunzătoare personajelor din poveste;
➢ Să-și îmbogățească vocabularul cu cuvintele: ”zgribulite”, ”învolburate”, ”ghemuit”, “fur-
tună”, “potecă”, “grijuliu”, demonstrând înțelegere lor;
➢ Să desprindă, cu sprijin, mesajul educativ al textului;
➢ Să identifice personajele și trăsături morale ale acestora;
➢ Să experimenteze realizarea furtunii de zăpadă utilizând corespunzător materialele puse la dis-
poziție (apă, ulei, acuarelă albă, pastila efervescetă, steluţe-fulgisori;
➢ Să folosească tehnici specifice modelajului utilizând lutul pentru realizarea temei sugerate;
➢ Să îmbine în mod creativ elementele decorative în vederea obținerii unui rezultat estetic și
original;
➢ Să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare şi fair-play.
a) Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
munca independentă, jocul, problematizarea, instructajul, metoda interactivă de grup –
Interviul, procedeul ”șortul povestitor”;
b) Resurse materiale: -Cutie surpriză, scrisoare, Cartea cu povestea O zi de iarnă, Borcan
transparent, apă, ulei, acuarele culoare albă, pastilă efervescentă, bucăţi de lemn, lut, crengi,
frunze, şorţ povestitor, siluete reprezentând personajele din poveste,
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri mici.
BIBLIOGRAFIE:
• Culea L., Sesovici A., Grama F., Pletea M., Ionescu D., Anghel N., (2008) Activitatea integrată
din grădiniţă, Editura Didactica Publishing House, București;
nr.4.694/2.08.2019;
596
SUCEAVA 2024
• Răileanu, D., Vieru, D., Alecsa, I., Negreanu D., (2019) Proiectarea pas cu pas, Editura
Diamant
• „Suport – pentru explicitarea si intelegerea unor concepte si instrumente cu care opereaza
curriculumul pentru educatie timpurie”;
SCENARIUL DIDACTIC
Activitatea debutează cu prezentarea sub formă de surpriză a unei cutii (1) în care se află o
carte cu povestea „O zi de iarnă”, care va prilejui expunerea poveştii. Textul narativ lecturat
este susţinut de imagini sugestive(DLC). Curioşi să afle despre ce este vorba, preşcolarii vor
urmări cu interes povestea citită de educatoare.
În timpul relatării poveştii le voi explica cuvintele noi, iar după expunerea acesteia cu
ajutorul întrebărilor, le îndrept atenţia spre furtuna de zăpadă întâlnită în poveste. Pentru a
înţelege fenomenul explic copiilor că acesta se realizează cu ajutorul fulgilor de nea şi a vântului
puternic.
Propun copiilor să aducem furtuna de zăpadă în sala de grupă încercând să observăm cum
se realizează aceasta printr-un experiment.(DŞ)
În faţa grupului de copii se vor afla borcane transparente. Vom pune în borcan apa, acuarelă
albă, ulei, steluţe, pastile efervescente. Voi explica fenomenul prin punerea pastilelor
efervescente în borcan. Experimentul va fi apoi realizat şi de către preşcolari.
După observarea furtunii de zăpadă, cu ajutorul versurilor şi mişcărilor sugerate de acestea
vom face o călătorie în pădure (tranziție) unde vom găsi o cutie surpriză(2) şi o scrisoare.
Tranziție-versuri:
Mergem în pădure, uite-aşa
Vântul bate vâj-vâj, uite-aşa
Ne întâlnim cu familia şoarecilor zgribuliţi, uite-aşa
Mergem în pădure, uite-aşa
Ne întâlnim cu vidra care îşi încălzeşte mâinile, uite-aşa
Mergem prin nămeţi ,uite-aşa
Vine căprioara cu iedul, uite-aşa
Ei se aşază ghemuit, uite-aşa
Vine furtuna de zăpadă ,uite-aşa
Ne rostogolim ca bulgărele de zăpadă ,uite-aşa
Ajungem la casa bursucului ,uite-aşa
Batem la uşă ,uite-aşa.
Scrisoarea este de la bursuc care ne propune să îl ajutăm pe arici să modeleze din lut o
vizuină pentru prietenii acestuia (aricii confecţionaţi la ALA). În cutia surpriză vor găsi
ecusoane (vidră, soricel, caprioară), bucăţi de polistiren/lemn, lut/argilă, crengi, frunze.
Copiii vor face cunoştinţă cu materialele pregătite în prealabil de educatoare şi vor fi
întrebaţi dacă sunt de acord să îl ajute pe arici sa modeleze culcuşul(DEC) pe care să-l plaseze
pe macheta începută anterior. Urmează explicarea modului de lucru şi executarea unor exerciţii
de încălzire a muşchilor mâinii în ritmul susţinut de versurile recitate de educatoare. Preşcolarii
vor fi împărţiţi în 3 grupe, vor modela lutul şi îl vor aşeza pe bucăţile de lemn, apoi îl vor decora
597
SUCEAVA 2024
cu crengi şi frunze. Odată lucrarea finalizată voi îmbina elementele realizate la fiecare grupă şi
astfel vom ajuta ariciul să aibă un culcuş mare şi trainic unde îi poate primi şi pe prietenii lui.
Apoi ne vom continua plimbarea prin pădure unde vom mai găsi o cutie (3) în care se află un
şorţ şi siluete cu personaje din poveste.
Conţinutul poveştii este fixat prin repovestirea momentelor principale cu ajutorul şorţului
povestitor și a întrebărilor:
1. Cine este personajul principal al poveștii?
2. Ce a pățit ariciul?
3. Cu cine s-a întâlnit în călătoria lui spre vizuina bursucului?
4. Cum a ajutat animalele întâlnite în pădure?
5. Cum a fost răsplătit ariciul de animalele din pădure ?
6. Ce am învățat din faptele ariciului?
Mesajul moral al poveştii este desprins cu ajutorul metodei interviului, iar copiii află că
bunătatea şi dărnicia sunt binevenite oricând.
Copiii împărtăşesc opinii faţă de activitatea desfăşurată şi sunt verbalizate concluziile
referitoare la prietenie, bunătate, ajutor, dărnicie şi respect, iar educatoarea emite aprecieri
generale şi individuale asupra comportamentului copiilor despre activitatea desfăşurată şi
recompensarea copiilor.
167. „ SĂRBĂTORI CU BUCURII”
Profesor pentru educație timpurie Nastasă Anuca

Activitatea integrată este o activitate specifică reformei curriculare propuse de

noul Curriculum pentru învăţământul preşcolar. Aceasta se desfăşoară atât în cadrul unui
proiect tematic, cât şi în cadrul proiectării pe teme săptămânale. Procesul instructiv-educativ pe
care îl desfăşurăm în grădiniţă permite fiecărei educatoare punerea în valoare a propriei
experienţe didactice, prin activităţi educative cu caracter integrat şi cu o abordare complexă a
conţinuturilor. Prin activitate integrată înţelegem demersul global, în care graniţele dintre
categoriile de activităţi dispar, activitatea având loc după un scenariu unitar, în scopul
investigării unei teme. „Demers concertat, coerent, care nu se desfăşoară fiindcă se cere, ci
pentru că asigură un plus în educarea şi instruirea copiilor. Aceste activităţi ample, care reunesc
conţinuturi din ştiinţe şi domenii diferite, înlesnesc copilului procesul înţelegerii, însuşirii şi
aplicării cunoştinţelor”. Astfel, se creează situaţii de învăţare optim structurate din punct de
vedere logic, psihologic şi pedagogic, determinând experienţe de învăţare mai complexe, net
superioare. Activitatea integrată din grădiniţă ne conduce la realizarea unui scenariu bine gândit
pentru o zi. Aceasta presupune o împletire interdisciplinară de obiective care provin de la arii
curriculare diferite, apelându-se la conţinuturi din diferite domenii. Interdisciplinaritatea
598
SUCEAVA 2024
reprezintă o viziune asupra cunoaşterii şi o abordare a curriculumului care aplică în mod

conştient metodologia şi limbajul din mai multe discipline, pentru a examina o temă centrală, o
problemă sau o experienţă.
Unitatea de învățământ: G.P.P. ,,Gulliver” Suceava

Nivelul/grupa: nivel II/ grupa mare „Spiridușii”
Tema proiectului tematic: ,,Sărbători cu bucurii”
Tema săptămânii: „Obiceiuri și tradiții de Crăciun”
Tema activității: „De Crăciun să fii bun!”
DOS: „Fapta bună a lui Moș Crăciun” – lectura educatoarei
A.L.A.1: „Ornamente realizăm/Pe copil îl bucurăm!”
Artă: „Coronițe pentru brad” – decorare
Joc de rol: ,,Fursecuri dulci”-activitate practic-gospodărească
Știință: „Ornamente inedite” – tangram, raportare cantitate la cifra
DȘ: ,, Globuri fermecate”- experiment
Extinderea achizițiilor moral-civice prin receptarea și identificarea de mesaje educative și
comportamente prosociale conforme cu normele stabilite și acceptate, reflectate în ipostaze
relevante, orientate spre exersarea priceperilor și deprinderilor anterioare în contexte morale
concrete.
✓ să denumească stările emoționale ale personajelor din poveste, identificând cauzele care au
contribuit la trăirile acestora;
✓ să sintetizeze conţinutul povestirii, cu accent pe faptele și comportamentele personajelor,
răspunzând întrebărilor de pe cub (analizând, comparând, asociind, descriind, aplicând,
argumentând);
✓ să extragă mesajul educativ al poveștii, cu ajutorul educatoarei, accentuând valorile morale și
estetice transmise de aceasta;
✓ să completeze propoziții lacunare (scrisoare pentru Moș Crăciun) cu imaginile potrivite în
contextul dat, în vederea realizării scrisorii către Moș Crăciun;
✓ să decoreze coronițe, aplicând elemente decorative, folosind cât mai eficient și creativ spațiul
de lucru;
✓ să realizeze fursecuri prin decuparea și decorarea foii de pandișpan, prin utilizarea obiectelor
casnice, respectând norme simple de protecție și securitate personală;
✓ să reconstituie ornamentele pentru brad formând întregul prin tehnica ,,Tangram” și prin
ornarea coronițelor prin raportarea cantității;
✓ să realizeze experimente pentru a descoperi relația cauză-efect prin combinarea de elemente
cunoscute ale mediului apropiat, verificând ipoteze, în vederea creării de obiecte decorative;
599
SUCEAVA 2024
a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, observația, demonstrația, expunerea,

explicaţia, problematizarea, munca independentă, experimentul, învățarea prin descoperire,
cubul-metodă interactivă de grup;
b) Resurse materiale: covor povestitor cu scene specifice din poveste, personaje: copilul,
unchiul, pasărea, Moș Crăciun, pahare transparente, globuri transparente cu filet, recipiente cu
apa, recipiente cu ulei, recipiente cu colorant alimentar, pâlnii, pipete, pastile efervescente.
Artă: coronițe din polistiren, panglică verde, lipici lichid, globulețe, diferite ornamente
Joc de rol: foi din pandișpan, forme pentru prăjituri, finetti, frișcă, bomboane
devorative, lingurițe de unică folosință, cuțite de unică folosință, tocător, șorțulețe;
Știință: suport carton, elemente tangram, lipici, siluete de coronițe cu cifre atașate,
diferite decorațiuni decupate: globulețe, steluțe, clopoței ;
Elemente de joc: surpriza, aplauzele
Durata: 1 oră și 30 de minute
Bibliografie :
✓ Breben, Silvia, şi colaboratorii, (2007), Metode interactive de grup, Ghid metodic, Ed. Arves,
Craiova;
✓ Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), Activitatea integrată în grădiniță,
Ed. Did. Publishing House, București;
✓ Tătaru, Lolica, Glava, Adina, Chiș, Olga, (2014), Piramida cunoașterii, Ed. Diamant, Pitești;
Activitatea va debuta prin intrarea copiilor în sala de grupă intonând cântecelul ,, A

venit , a venit iarna”(T). Copiii se vor aşeza pe scăunelele dispuse în semicerc și vor observa
pe cortină, în spatele căreia se află decorul și covorul povestitor un plic, educatoarea va numi
un copil care va prelua plicul și va găsi în teriorul acestuia un bilet și textul unei povești. Pe
bilet este scris următorul mesaj: ,,În spatele cortinei un covor tu vei vedea și povestea acestuia
o vei afla!”. Încântați fiind de mesajul aflat copiii vor face cunoștință cu covorul povestitor și
personajele de pe acesta: Moș Crăciun, pasărea, spiridușii, copilul, unchiul, casa, banii, mina.
Educatoarea va anunța titlul poveștii care urmează a fi ascultată „Fapta bună a lui Moș Crăciun”
(ANEXA 1) și care va fi accesibilizată prin derularea povestirii textului și a succesiunii
evenimentelor narațiunii concomitent cu prezentarea concretă a acțiunii prin intermediul
covorului povestitor.
Educatoarea va reda povestea cât mai expresiv și mai nuanțat, folosind o mimică
adecvată. Se vor explica, într-un limbaj accesibil, cuvintele nou-întâlnite: „ daruri” = cadouri,
,, mină” = peșteră sub pământ, „amic”=prieten, „a da o lecție”= a pedepsi, ,,să nu răpești”= a
lua forțat, ,, chipuri senine”= fețe bucuroase.
de personaje, emoții și întâmplări din poveste, utilizând calitățile expresive ale limbajului oral
și accentuând comportamentul copilului, al unchiului, al Moșului precum și trăirile și emoțiile
lor, evidențiind trăsături pozitive de caracter: hărnicia, cinstea, bunătatea, dragostea,
întrajutorarea, loialitatea, dar și trăsături negative de caracter: lenea, răutatea, zgârcenia,
lăcomia. (ANEXA 2). Subliniindu-se îngrijoararea mare a lui Moș Crăciun față de copil pentru
600
SUCEAVA 2024
că nu va avea de Crăciun un brad împodobit și ceva dulce, educatoarea propune copiilor să facă
o faptă bună și să realizeze ei podoabe pentru brad și un cadou dulce pentru copil. În acest sens,
copiii se vor îndrepta spre centrele pregătite. Educatoarea va prezenta oferta de lucru, iar copiii
vor intui materialele de pe măsuțe: coronițe din polistiren, panglică verde, globulețe mici,
diferite ornamente, lipici, support din carton, elemente tangram, lipici, pandișpan, forme pentru
prăjituri, finetti, frișcă, bomboane decorative, șorțulețe, lingurițe și cuțite de unică folosință,
support din carton colorat, siluete coronițe, siluete decorațiuni decupate, lipici. În continuare,
se vor explica și demonstra tehnicile și sarcinile de lucru. La centrul Artă preșcolarii vor avea
de realizat coronițe pentru a decora bradul. Vor înfășura coronița cu panglica verde pe care vor
lipi globulețe, vor aplica diferite ornamente, și lipi diferite ornamente decupate. Educatoarea va
demonstra realizarea unei coronițe. La centrul Ştiinţă, preșcolarii vor împărțiți în două
subgrupe. La prima subgrupă vor asambla piesele tangram, educatoarea va asambla elementele
unui glob care reprezintă un ornament pentru brad, a doua subgrupă de preșcolari va tria/ grupa
și lipi diferite elemente decupate raportând cantitatea la număr, realizând astfel coronițe care
vor împodobi bradul. Concomitent cu explicarea și demonstrarea tehnicii de lucru, educatoarea
va realiza o coroniță. La centrul Joc de Rol preșcolarii vor prepara prăjituri ștanțând foaia de
pandișpan cu ajutorul formelor pentru prăjituri, urmând ca apoi să le ungă cu finetti, frișcă, și
să le decoreze cu bombonele colorate. Educatoarea va explica și demonstra modalitatea de
preparare a prăjiturilor: cu mâna stângă ținem bucata de pandișpan, luăm forma pentru prăjituri
în mâna dreaptă și o înfingem în bucata de pandișpan, ridicăm forma si scoatem din aceasta
bucata de pandișpan, o așezăm pe tocător și cu ajutorul linguriței sau a cuțitului întindem pe
aceasta finetti sau frișcă. Înainte de începerea sarcinilor de lucru se realizează exercițiile de
încălzire a musculaturii fine a mâinii prin versurile: „Mișcăm degețelele, batem tare palmele,
scuturăm mânuțele, prindem musculițele”. În timpul lucrului pe centre se va urmări modul în
care fiecare copil realizează sarcinile utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse
la dispoziție, iar educatoarea le va oferi explicații și sprijin în caz de nevoie. Copiii sunt
atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se încadreze în timpul
pus la dispoziție, iar la semnalul educatoarei „3, 2, 1, STAI !” (T) se va încheia activitatea de
la fiecare centru. Fiecare copil va aduce lucrarea proprie și o va așeza în brad, verbalizând
acțiunea pentru a se autoevalua: ,,Îi dăruiesc copilului o/un (glob/ clopoțel/ acadea ornament/
steluță, o coroniță pentru împodobirea bradului, o prăjitură cu finetti/ o prăjitură cu frișcă etc.).”
După împodobirea bradului, copiii vor rămâne în fața bradului, și împreună cu
educatoarea vor constata că acesta are cam puține podoabe. Educatoarea propune preșcolarilor
să mai realizeze câteva ornamente pentru brad apelând la un experiment interesant. Educatoarea
va solicita ajutorul a doi - trei copii pentru ditribuirea materialelor de lucru, apoi atenția
preșcolarilor va fi direcționată către materialele puse la dispoziție: globuri transparente, pâlnii,
pipete, recipent cu apă, recipient cu ulei, recipient cu colorant alimentar, pastile efervescente.
Copiii se vor așeza la măsuțe pentru a asista la explicarea și demonstrarea experimentului, după
cum urmează: vor fi prezentate ingredientele împreună cu instrumentele de lucru (apă, ulei,
colorant alimentar și pastile efervescente) și apoi etapele: în glob se așează pâlnia, apoi se tornă
apa, apoi se toarnă uleiul, cu ajutorul pipetei se picură câteva picături de colorant alimentar, iar
la final cele două bucăți de pastilă efervescentă, apoi se înșurubează capacul care are agățătoare.
După ce apa și uleiul sunt turnate în glob, uleiul se va ridica deasupra apei și va pluti deoarece
uleiul este mai ușor decât apa ( are o densitate mai mică). Când se vor adăuga picăturile de
colorant alimentar, acestea trec prin ulei și ajung în apă, deoarece colorantul este mai greu
decât uleiul. Când pastila efervescentă este adăugată, aceasta ajunge în apă, începe să se dizolve
601
SUCEAVA 2024
și se creează un gaz (dioxid de carbon). Dioxidul de carbon este mai ușor decât apa așa că
plutește la suprafață, aducând puțin din apa colorată cu el. Odată ce bula de gaz ajunge la
suprafață se sparge și apa colorată ajunge înapoi pe fundul globului. În urma recației chimice,
în interiorul globului se creează o ,,furtună” de culoare care are un efect vizual și estetic plăcut.
Astfel, se emit ipotezele experimentului: ,,Prin adăugarea pastilei efervescente în apa, uleiul și
colorantul din glob, colorantul se va ridica la suprafață și astflel vom crea globuri”, ,, Prin
adăugarea pastilei efervescente în apa, uleiul și colorantul din glob, colorantul nu se va ridica
la suprafață și astflel nu vom crea globuri”.
Motivați, fiind de necesitatea realizării unor ornamente pentru brăduț și de a face încă o
bucurie copilului, copiii vor realiza experimentul sub atenta supraveghere a educatoarei. După
finalizarea experimentului toate globurile vor fi așezate în brad, pe versurile „În picioare ne
ridicăm/ Și spre brad ne îndreptăm(T). Ajunși în fața bradului, preșcolarii vor fi antrenați într-
o discuție pentru a evidenția etapele acțiunii de realizare a globurilor, legătura cauză-efect
observată în urma combinării apei, uleiului, colorantului și pastilei efervescente, implicând
preșcolarii în verificarea de ipoteze și formularea de argumente. După împodobirea bradului cu
globulețele realizate în urma experimentului, educatoarea propune copiilor să compună o
scrisoare pentru Moș Crăciun, completând propozițiile lacunare cu imagini potrivite în context
prin care îl informează ce au realizat pentru Lucian și că datorită lor va avea un Crăciun Fericit!
(ANEXA 3).
La finalul activității, educatoarea direcționează atenția preșcolarilor sub brad unde
aceștia vor identifica un cub prin intermediul căruia se va face trecerea de la faptele și acțiunile
petrecute în poveste la realitate și experiența preșcolarilor. Educatoarea îi va informa despre
faptul că pe fețele cubului sunt scrise niște provocări pe care preșcolarii le vor rezolva. În
momentul în care se va auzi o bătaie din palme, cubul se va opri la copilul ce îl va rostogoli,
după care va răspunde la întrebarea de pe fața respectivă a cubului, reflectând la importanța
realizării faptelor bune. (ANEXA 4) .Se vor face aprecieri cu privire la activitatea desfăşurată,
cu referire la respectarea tehnicilor de lucru, modul de participare şi comportament.
168. IDENTIFICAREA ȘI DIAGNOSTICUL COPIILOR CU ADHD
Profesor învățământ preșcolar Nica Emilia Daciana

Școala Gimnazială Nr 1 Săliște de Vașcău
1. IDENTIFICAREA COPIILOR CU ADHD

ADHD este o tulburare de comportament care afectează 1/20 din copiii din Statele Unite
ale Americii, dar studii recente de meta-analiză arată că prevalența ADHD este la fel de mare
în la populația americană ca și la populațiile non-americane (Faraone, Sergeant, Gillberg, &
Biederman, 2003). ADHD se caracterizează prin simptome de inatenție și/sau impulsivitate și
hiperactivitate, simptome care afectează negativ diferite arii din viața unei persoane (muncă,
relații personale, școală etc.). Simptomele ADHD prezente în copilărie continuă să se manifeste
în proporție de aproximativ 80% și în timpul adolescenței sau la vârsta adultă, conform studiului
602
SUCEAVA 2024
citat mai sus. Efectul negativ al acestei tulburări este cu atât mai mare cu cât diagnosticarea și
intervenția specifică vin mai târziu.
În acest context, în care copiii pot să sufere din ce în ce mai des de această tulburare,
activitatea didactică a profesorilor poate deveni din ce în ce mai dificilă fără o pregătire
adecvată. Studiile din literatura specialitate arată o creștere a nivelului de stres și o creștere a
frecvenței fenomenului de burnout în rândul profesorilor (Skaalvik & Skaalvik, 2007; Skaalvik
& Skaalvik, 2010) și poate că creșterea frecvenței copiilor cu tulburări de comportament are a
face cu acest lucru. O primă condiție pentru a putea gestiona o clasă în care sunt copiii cu
ADHD este să știi să recunoști condiția de care suferă copiii în cauză, adică să recunoști
simptomele și caracteristicile ADHD.
Sindromul hiperkinetic cu deficit de atenție este o tulburare de comportament a
copilului care se manifestă prin deficit de atenție și dificultăți în desfășurarea unei sarcini.
Diagnosticul stabilit de Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale (2003, p.
85-93 apud Drugaș & Drugaș, 2014) prezintă 3 mari componente, fiecare cu mai multe
simptome, iar pentru a se pune diagnosticul de ADHD trebuie să se observe cel puțin 6 din
simptomele prezentate în manuale pentru o perioadă de cel puțin 6 luni.
Așadar, cele 3 componente majore ale ADHD sunt:
1) Inatenția – simptome:
a. eșuează în a de atenție detaliilor sau face erori prin neglijență;
b. dificultăți în susținerea atenției asupra sarcinilor sau activităților, pare a nu asculta când i se
vorbește direct;
c. nu aude când i se adresează cineva;
d. deseori nu duce la bun sfârșit indicațiile celorlalți și nu finalizează lucrări școlare sau alte
sarcini;
e. dificultăți în organizarea activităților;
f. evită sarcinile ce implică un efort intelectual îndelungat;
g. pierde obiectele necesare anumitor sarcini;
h. se lasă distras ușor de stimuli externi;
i. este deseori uituc.
2) Hiperactivitatea – simptome:
a. deseori dă din mâini, picioare, se foiește;
b. deseori își părăsește locul când nu ar trebui să o facă;
c. aleargă extrem de mult, se cațără când nu e cazul;
d. nu este capabil să se joace în liniște;
e. vorbește extrem de mult;
f. nu poate sta locului.
3) Impulsivitatea – simptome:
a. scapă răspunsuri înainte de a se fi terminat întrebarea;
b. nu poate aștepta să îi vină rândul;
603
SUCEAVA 2024
c. întrerupe și deranjează.
2. INTERVENȚII PSIHOPEDAGOGICE ÎN CAZUL ADHD

În primul rând, trebuie să avem în vedere faptul că un copil cu ADHD trebuie să fie
diagnosticat corespunzător și să primească tratamentul adecvat atât psihiatric, cât și psihologic.
Apoi, cu ajutorul psihologului curant, se pot face intervenții atât în cadrul familiei, cât și la
școală pentru ameliorarea adaptării și performanței școlare.
Vom oferi câteva exemple de intervenții specifice pentru câteva simptome din fiecare
componentă a ADHD. De exemplu, dacă INATENȚIA unui copil cu ADHD se manifestă la
clasă prin: nu aude când i se adresează cineva; dificultăți în susținerea atenției asupra
sarcinilor și se lasă distras ușor de stimuli externi, profesorul poate recurge la următoarele
soluții:
• când dorește să i se adreseze copilului în cauză, se deplasează lângă el, îl atinge ușor pe umăr
și se asigură de contactul vizual al copilului. Abia după aceea i se va adresa cerința sau
întrebarea într-un mod cât mai simplu și mai concis posibil;
• pentru a se asigura că copilul cu ADHD este atent pe tot parcursul sarcinii, profesorul va împărți
sarcina în pași mai mici, pe care îi va marca pe tabla sau pe o fișă specială pentru copil și va
oferi feed-back de încurajare copilului după fiecare pas îndeplinit. De exemplu: „Foarte bine.
Ai terminat primul pas. Te-ai descurcat excelent! Acum ce urmează să faci?...Foarte bine!
Continuă cu pasul 2!” Consider că întăririle pozitive sub formă de laude sau chiar recompense
simbolice (steluțe, buline sau chiar fructe) pot funcționa eficient;
• pentru a nu fi distras ușor de stimuli externi, copilul cu ADHD nu va fi plasat într-o bancă lângă
fereastră ci la perete, de preferabil cu un copil mai liniștit. Cu toate că educatoarele și
învățătoarele își împodobesc deseori clasa cu planșe, materiale frumoase, colorate și instructive,
în cazul în care avem în clasă un copil cu ADHD va trebui să ne rezumăm la un decor
minimalist, expunând pe perete doar informațiile strict necesare.
Apoi, dacă HIPERACTIVITATEA se manifestă prin faptul că își părăsește locul din
bancă când nu ar trebui să o facă, profesorul poate stabili un sistem de jetoane cu elevul în
care la fiecare ieșire nepotrivită din bancă pierde un jeton, iar la fiecare oră în care se manifestă
adecvat câștigă un jeton. La un număr de jetoane adunate, stabilite de acord comun între elev și
profesor, elevul cu ADHD poate schimba jetoanele pe o recompensă la alegere între mai multe
variante oferite de profesor (evident, variante trebuie să fie atractive și motivaționale pentru
copil) (Dopfner, Schurmann & Frolich, 2006).
604
SUCEAVA 2024
Dacă IMPULSIVITATEA se manifestă prin scapă răspunsuri înainte de a se fi terminat

întrebarea, profesorul poate recurge la sistemul de tutorat. Rând pe rând, câte un coleg din clasă
va fi tutorele copilului cu ADHD, va sta lângă el și îl va încuraja să fie atent la toată sarcina, să
nu sară cu răspunsul înainte de a fi ascultat toată indicația profesorului, încurajându-l și
oferindu-i feed-back pozitiv constant. Colegul-tutore va fi ca un antrenor personal, menit să îl
motiveze să își gestioneze mai bine impulsivitatea prin tehnicile învățate la psiholog, acasă sau
prin sugestiile profesorului (Drugaș & Drugaș, 2014).
În final, consider că este foarte important atunci când avem un copilul cu ADHD în clasă
să se lucreze împreună, adică profesorii, părinții, ceilalți copii din clasă, psihologul și medicul
copilului să formeze o echipă în care fiecare are partea lui de efectuat pentru adaptarea și
dezvoltarea frumoasă a copilului.
3.CAUZELE ADHD (ETIOLOGIA)
Având o răspândire mare în copilărie (3-5%) pare firesc faptul că interesul privind
cercetarea ADHD s-a focalizat pe identificarea factorilor cauzali. Astăzi este recunoscut
aproape unanim faptul că etiologia ADHD este multifactorială, combinând factori neurologici,
genetici şi psihosociali. Literatura de specialitate indică factorii neurologici şi genetici ca având
cea mai mare pondere în determinarea ADHD luând însă în considerare şi importanţa mediului.
Studiile care susţin acest lucru au la bază analiza fluxului sangvin local, indici ai activităţii
electrice la nivel cerebral, teste sensibile la disfuncţiile lobului frontal, studii de neuroimagerie
pe baza tomografiei cu emisie de pozitroni (PET) sau a rezonanţei magnetice (MRI). Toate
rezultatele studiilor nu ne oferă însă dovezi directe care să ne permită stabilirea unor relaţii
cauzale.
BIBLIOGRAFIE:
• Dopfner, M., Schurmann, S. & Frolich, J. (2006). Program therapeutic pentru cpiii cu probleme
de comportament de tip hiperchinetic și opozant. Cluj-Napoca: Editura RTS
• Drugaș, M. & Drugaș, I. (2014). Educație și intervenție în ADHD. Oradea. Editura Primus
• Faraone, S.V., Sergeant, J., Gillberg, C. & Biederman, J. (2003). The worldwide prevalence of
ADHD: is it an American condition? World Psychiatry, 2(20): 104-113
• Skaalvik, E. M., & Skaalvik, S. (2007). Dimensions of teacher self-efficacy and relations with
strain factors, perceived collective teacher efficacy, and teacher burnout. Journal of
Educational Psychology, 99(3), 611-625
605
SUCEAVA 2024
• Skaalvik, E. M., & Skaalvik, S. (2010). Teacher self-efficacy and teacher burnout. A study of
relations. Teaching and Teacher Education 26 (2010), 1059-1069
606
SUCEAVA 2024
169. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ DARURI PENTRU FULGUL DE

ZĂPADĂ
prof. înv. preșcolar Nichifor Cornelia

G.P.P. ,,Așchiuță” Suceava
Nivelul/Grupa: nivel II / grupa mare „Steluțele”

Tema anuală de studiu: ,,Când/ cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Bucuriile iernii”
Tema activității: „Daruri pentru Fulgul de zăpadăˮ
Tipul activității de învățare: Activitate pe domenii experențiale
➢ Domeniul Științe: „Povestea fulgului de zăpadăˮ - Trenca Banciu (adaptare) – lectura
educatoarei
➢ Domeniul Estetic și Creativ: „Rochița fermecată a Fulgului de zăpadăˮ - pictură
Scopul activității: Îmbogățirea și sistematizarea cunoștințelor copiilor despre realitatea
înconjurătoare, cu precădere despre fenomenele și activitățile specifice anotimpului iarna,
cultivându-le totodată spiritul de observație, gândirea și imaginația creatoare, percepțiile
vizuale și sensibilitatea artistică.
- să asculte cu atenție textul povestirii, concomitent cu vizualizatea materialului ilustrativ;
- să prezinte momentele povestirii în ordinea derulării acestora, utilizând cuvinte și expresii
verbale din text;
- să descrie fenomene ale naturii prezentate în lectură, cu ajutorul educatoarei;
- să aplice creativ culoarea pe suprafață dată, respectând indicațiile primite;
- să redea aspecte din povestea prezentată prin intermediul limbajului plastic.
➢ Metode şi procedee: conversaţia, observația, demonstrația, explicaţia, exercițiul, expunerea,
conversația evaluativă
➢ Resurse materiale: textul poveștii „Povestea fulgului de zăpadăˮ de Trenca Banciu, Fulgul de
zăpadă, păpușa Roua, siluete personaje din poveste, cadranul de teatru, machetă pentru siluete,
4 rochițe-șablon, palete, tempera, pensoane, pahare cu apă, şerveţele umede, șorțulețe
➢ Forme de organizare: individual, frontal, pe grupuri
Bibliografie:
***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexa la ordinul ministrului
Educației Naționale nr. 4.694/2.08.2019;
- Jeder, Daniela (coord.), Răileanu, Daniela, Alecsa, Iuliana, Flocea, Otilia, Handruc, Marinela,
Vieriu, Dorina (2017), Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar – Metode
didactice – repere și exemplificări, Editura Publishing House, București;
- Răileanu, Daniela, Vieriu, Dorina, Alecsa, Iuliana, 2020, „Proiectarea pas cu pas”, Ed. Diamant,
Pitești;
- Tătaru, Lolica, Glava, Adina, Chiș, Olga, (2014), „Piramida Cunoașterii”, ed. Diamant, Argeș
607
SUCEAVA 2024
Copiii intră în sala de grupă, pe un fond muzical adecvat, unde au parte de noi surprize,
curiozitatea fiindu-le amplificată de acoperirea materialelor pregătite, dar și de noul personaj
apărut în acest peisaj: Fulgul de zăpadă. Acesta le propune copiilor să asculte cu atenție
povestea lui, iar dacă va fi pe placul lor, vor putea mai apoi, să realizeze lucrări artistico-plastice
prin tehnica picturii. Sunt, astfel, anunțate scopul și obiectivele activității, în termeni accesibili
copiilor.
Aceștia află, așadar, că vor asculta „Povestea fulgului de zăpadăˮ (DȘ –lectura
educatoarei). Educatoarea va citi pe un ton cald, calm povestirea, modulând vocea la fiecare
moment al acțiunii. Odată cu expunerea textului vor fi explicate cuvintele și expresiile care pot
fi necunoscute, alăturând un cuvânt sinonim sau o sintagmă lămuritoare, fără a întrerupe firul
povestirii. Simultan cu povestirea se prezintă personajele acesteia, siluetele-personaje, care
susţin vizual înţelegerea de către copii a trăsăturilor personajelor și a mesajului povestirii.
După audierea povestirii, cu ajutorul siluetelor, copiii sunt antrenaţi într-o convorbire
legată de întâmplările din poveste, precizându-se: titlul povestirii și personajele, cu accent pe
modificările din natură prezentate în lectură. Discuția cu preșcolarii va fi direcționată spre
identificarea stărilor de agregare a unei picături de apă și rolul acesteia în natură.
Educatoarea adresează copiilor întrebări ajutătoare în vederea stimulării capacității
acestora de a stabili corelații între anotimpul iarna, picăturile de apă și natura înconjurătoare,
cu accent pe elementele care se regăsesc în lectură.
Discuții despre transformarea picăturii de apă:
- În ce anotimp se petrece întîmplarea?
- Cine era Roua?
- De ce nu putea ieși Roua afară în timpul zilei?
- Ce i s-a întâmplat personajului principal, Roua?
- Ce transformări a suferit aceasta?
- De ce sunt importante picăturile de apă?
Discuții despre apă - esența vieții:

În natură apa își modifică forma dintr-o stare de agregare în alta din cauza variației de
temperatură din atmosferă.
- În natură există apă în stare solidă, sub formă de zăpadă sau ghețari;
- În stare lichidă apa se regăsește în mări și oceane;
- În stare gazoasă apa se regăsește sub formă de vapori;
- Vaporii de apă formează norii, pe care îi vedem pe cer;
- Când norii întâlnesc aerul rece, apa se transformă în zăpadă.
Cuvinte necunoscute:
rouă– picături de apă care acoperă dimineața suprafața pământului;
brumă - picături de apă înghețate pe pământ.
Pentru a-i demonstra Fulgului de Zăpadă ce au învățat din poveste, în această atmosferă
de empatie față de personajul Roua, prin intermediul tranziției: „Spre măsuțe ne-ndreptăm/ Pe
fulg să-l ajutăm!/ Suntem veseli și ușori/ Harnici și ascultători, copiii se îndreaptă spre cele
patru măsuțe, unde se vor grupa în patru grupe, respectând ordinea crescătoare a șirului numeric
1,2,3,4. Pentru a putea realiza pictura (colectivă), vor fi denumite materialele puse la dispoziție,
necesarul pentru aceasta și modul de utilizare: 4 rochițe-șablon, palete, pensoane, tempera,
pahare cu apă, şerveţele umede, șorțulețe..
Înainte de a începe lucrul în sine, preșcolarii execută câteva exerciții pentru încălzirea
musculaturii fine a mâinilor, folosind un recitativ ritmic adecvat: „Batem palmele ușor/ Batem
palmele de zor/ 1-2-3, 1-2-3/ Închid pumnii și-i desfac/ Degetelor fac pe plac/ Plic plac, plic
plac/ Melodiile îmi plac/ Plouă ușor –să auzim, cu vârful degetelor măsuța lovim/ Plouă mai
608
SUCEAVA 2024
tare, ploaia tot vine/ Lovim cu degetele mai bine/ Tună departe - tună acum/ Batem cu pumnii/
Bum, bum, bum/ Vreme frumoasă s-a făcut/ Un curcubeu a apărut/ Palmele ușor rotim/ Norii
să-i gonim”.
După realizarea acestor exerciții, educatoarea va da semnalul de începere a lucrului. Ea
va urmări cu atenție modul de lucru și de utilizare a materialelor, oferind ajutor preșcolarilor
care întâmpină dificultăți. La anunțul educatoarei, copiii finalizează sarcinile primite.
Tranziție: „Uşurel ne ridicăm şi în cerc ne aşezăm,/ Unul lângă altul stăm,/ Şi să
spunem cu glas tare ce am făcut noi astăzi, oare?”.
Se trece la analiza întregii activităţi. Moment în care copiii descriu cum au lucrat şi ce
anume au realizat. Se vor face aprecieri individuale şi colective, fiind încurajați în special
preșcolarii care au întâmpinat dificultăți în rezolvarea sarcinilor. Copiii vor fi apreciați și
stimulați pentru încurajarea performanțelor și recompensași simbolic.
609
SUCEAVA 2024
170. RIDICHEA URIAȘĂ
Prof. înv. preșc. Novac Roxana

Grădinița cu Program Normal „Dumbrava Minunată”
Copilăria este vârsta la care se fac cele mai multe și mai importante achiziții ce vor
determina dezvoltarea și integrarea adultului în societate. Copiii au nevoie de o educație de
calitate, care să le dezvolte personalitatea într-un mod armonios, să le formeze deprinderi și
calități morale. Educația timpurie prevede aceste aspecte și le urmărește prin demersul său de
durată, cu efecte vizibile în timp. Una dintre activitățile desfășurate în cadrul educației timpurii
este activitatea integrată, o formă a activităților desfășurate în grădinița de copii. Avantajele
desfășurării activităților integrate sunt:
✓ Dobândirea unor cunoștințe diverse, din cadrul mai multor domenii, dar și profunde;
✓ Posibilitatea creării conexiunilor dintre cunoștințe și memorarea eficientă a lor;
✓ Informațiile sunt transmise prin diverse metode, facilitând transmiterea și achiziția
informațiilor;
✓ Întărirea relațiilor dintre colegi prin comunicare, colaborare și cooperare;
✓ Responsabilitatea în procesul învățării;
✓ Originalitatea și creativitatea ideilor.
Am propus un proiect de activitate integrată pentru grupa mică în cadrul temei ,,Ridichea”
(legume de primăvară):
Nivelul de vârstă/Grupa: nivel I/grupa mică „Fluturașii”
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Ridichea”
Tema activităţii integrate: „Ridichea buclucașă”
ADE: DLC( Domeniul Limbă și Comunicare) – „Ridichea uriașă” – povestirea educatoarei
ADE: DEC(Domeniul Estetic și Creativ) – ,,Prietena mea, ridichea” – pictură
Scopul activităţii: Stimularea capacității de exprimare emoțională și empatică, de prietenie și
ajutor față de situații expuse, precum și dezvoltarea abilităților estetice în vederea realizării unei
grădini cu legume.
➢ Să asculte cu atenție textul poveștii Ridichea uriașă, urmărind firul întâmplărilor prezentate de
către educatoare cu ajutorul șorțului povestitor;
➢ să enumere personajele din povestea „Ridichea uriașă”, pe baza textului audiat;
➢ să numească comportamentele pozitive ale personajelor, prin conexiune cu viața cotidiană;
➢ să răspundă corect întrebărilor adresate, ridicând paleta de culoare corespunzătoare;
➢ Să folosească acuarele pentru a reda tema plastică propusă într-o manieră originală;
➢ Să utilizeze corect instrumentele de lucru;
➢ Să aplice corect tehnica de lucru pe baza explicațiilor date de educatoare.
o) Metode şi procedee: conversaţia, observația, povestirea, expunerea, Trierea aserțiunilor,
explicaţia, demonstratia, exerciţiul, munca independentă.
610
SUCEAVA 2024
p) Resurse materiale: mascotă ridiche, șorțul povestitor, elemente pentru decorul șorțului(
copăcei, căsuță, legume timpurii), ridichi din polistiren pentru pictură, machetă sub formă de
grădină, planșete, pensoane, acuarele, șervețele, palete pentru Trierea Aserțiunilor
q) Forme de organizare: frontal, individual
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea, mişcarea.
Bibliografie:
➢ *MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
➢ Breben, S.; Gongea, E., Ruiu, G.; Fulga, M., 2015, Metode interactive de grup, Editura Arves,
Craiova;
➢ Culea, L., coord., 2008, Activitatea integrată din grădiniţă, Didactica Publishing House,
Bucureşti;
➢ Culea, L., coord., 2009, Aplicarea noului curriculum, Editura Diana, Piteşti;
➢ Pogonici, M. (2019), Activitati istete pentru prescolari, Editura Paralela 45, București;
➢ Tătaru, L. L., Glava, A., Chiş, O., & Chiş, V.., 2015, Piramida cunoaşterii: Repere metodice
în aplicarea curriculumului preşcolar. Diamant.
Ridichea, leguma cu care au făcut cunoștință la întâlnirea de dimineață își amintește că

mai are un săculeț cu o surpriză pentru prietenii lui din grădină- o poveste, cărora le-a promis
că le va spune povestea ei. Însă, deoarece se află la fluturașii care au primit-o cu atât drag, le
propune acestora să-i asculte întâmplarea sa și cum a ajuns ea atât de mare.
ADE - DOS (Domeniul Om și Societate): „Ridichea uriașă” – povestirea educatoarei:
Copiii sunt întrebați dacă doresc să afle povestea ridichii uriașe și sunt invitați să
urmărească cu atenție povestea, căci numai așa pot afla ce i s-a întâmplat musafirului.
După anunțarea titlului, textul va fi povestit de către educatoare, utilizându-se
tonalitatea, intonația adecvate. Expunerea textului se va accesoriza cu mimica și gestica impuse
de acestea și prezentarea personajelor. Povestea va fi expusă folosind siluetele personajelor din
poveste pe care le voi așeza rând pe rând pe șorțul povestitor, ușurând astfel înțelegerea
mesajului verbal transmis. Odată cu expunerea poveștii, voi explica cuvintele și expresiile care
pot fi necunoscute, alăturând un cuvânt sinonim sau o sintagmă lămuritoare, fără a întrerupe
firul povestirii. Educatoarea le aminteşte copiilor despre modul în care personajele din povestea
,,Ridichea uriaşă’’ au reuşit să o scoată pe aceasta din pământ, astfel desprinzându-se mesajul
poveştii:
,,Când prietenii se-adună,
Şi se-ajută împreună,
Reuşesc tot ce-şi doresc,
Şi în viaţă şi-n poveşti’’.
Pe baza poveștii se vor adresa întrebări prin care se va urmări amintirea momentelor
principale, personajelor, și mesajului( aprecierea comportamentelor pozitive de prietenie,
ajutor, unitate). Aceste aspecte vor fi concretizate în răspunsurile primite.
În continuare ridichea uriașă le spune că mai are câteva surprize să le arate și că de data
aceasta va avea nevoie de ajutorul lor. Îi invită să afle ce este în cutie, iar după ce fluturașii își
exprimă acordul vor deschide împreună cutia pentru a descoperi ce trebuie să facă la următoarea
activitate. Ridichea le arată niște ridichi- șabloane, dar care sunt triste pentru că nu au culoare.
Astfel, le solicită ajutorul pentru a da viață și culoare grădinii bunicului.
611
SUCEAVA 2024
Motivați de dorința de a o ajuta și de a-și face prieteni noi, copiii se vor îndrepta spre
măsuțe imitând mersul pisicuței( tranziție). Astfel, fluturașii se vor așeza în spatele
scăunelului, așteptând următoarele indicații ale educatoarei.
ADE: DEC(Domeniul Estetic și Creativ) – ,,Prietena mea, ridichea” – pictură :
Se vor intui celelalte materiale, apoi se vor executa câteva exerciții de încălzire a
musculaturii: „Bate palmele ușor,/ Unu, doi, trei/ Bate palmele de zor! Unu, doi, trei!/ Eu strâng
pumnii și-i desfac/ Degetelor fac pe plac./ Unu-doi, unu-doi,/ Toți suntem acum vioi!/ La pian
acum cântăm,/ Liniște, să ascultăm:/ Plic-plac, plic-plac,/ Melodiile îmi plac!”.
Educatoarea va explica maniera de realizare a picturii, după care se începe lucrul într-o
atmosferă relaxantă, voioasă, plăcută. Pe tot parcursul activității, educatoarea va încuraja
manifestarea independenţei, a socializării, şi va monitoriza modul de lucru, îi va sprijini acolo
unde este necesar şi va controla atât direct, cât şi indirect munca acestora.
Copiii sunt atenţionaţi că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se
încadreze în timpul pus la dispoziţie, iar la clinchetul clopoţelului(tranziție) să încheie
activitatea, după care fiecare preșcolar își face ordine la măsuţă (rutină).
Ridichile pictate vor fi așezate pe rând pe machetă pregătită dinainte și vor fi apreciate
lucrările tuturor copiilor.
Fluturașii se vor așeza din nou în semicerc pentru a-și reaminti aspectele principale ale
poveștii audiate cu ajutorul metodei Trierea Aserțiunilor. Fiecare va primi câte două palete- una
roșie și una verde, reprezentând două răspunsuri „Da”, respectiv „Nu”. Educatoarea va rosti
afirmații despre poveste, incluzând și morala. ( Anexa 2) Se va explica modul în care aceștia
trebuie să răspundă- vor ridica paleta roșie dacă răspunsul este „Da”, iar pe cea verde dacă
răspunsul este „Nu”.
După ce lucrul este finalizat, se reamintește ce a fost obținut la fiecare dintre centre, și
se reîntregește macheta. Apoi, prin metoda Trierii aserțiunilor și ajutându-se de machetă, fiecare
dintre copii primește câte o paletă de culoare roșie, respectiv una de culoare verde. Cu ajutorul
acestora ei vor răspunde întrebărilor adresate de educatoare, privitoare la conținutul poveștii.
Dacă vor să răspundă cu ,,da” vor ridica paleta de culoare verde, iar dacă vor să răspundă cu
„nu”, ridică paleta de culoare roșie.
Activitatea se va încheia într-o atmosferă de voioșie datorită implicării și ajutorului
oferit musafirului. Ridichea uriașă le promite că îi va mai vizita și că va povesti prietenilor ei
despre fluturașii isteți și buni, iar drept recompensă le oferă câte o ridiche și câte un jeton cu
ridiche – pe care îl vor lipi în piept.
612
SUCEAVA 2024
171. NORME COMPORTAMENTALE - PROIECT DIDACTIC PENTRU

ACTIVITATE INTEGRATĂ
Profesor. Obreja Doruța Mihaela

Nivelul/Grupa: Nivel II/ Grupa mare
Tema anuală de învăţare: Cum exprimăm ceea ce simțim?

Tema săptămânii: „Bune maniere”
Tema activităţii integrate: „Cum să ne comportăm civilizat?”
Elementele componente ale activităţii integrate: ADE:
- DOS : „Într-o zi, la grădiniță” – povestea educatoarei;
- ALA: „Grupa Prieteniei”
• Bibliotecă: „Ce înseamnă un bun prieten?” exerciții de comunicare orală și scrisă;
• Știință: „Așa da! Așa nu!”sortare / realizare afiș;
„Regulile grupei noastre” reconstituire imagini/ puzzle;
• Artă: „Continuă povestea” – desen în carioca
Scopul activităţii: Educarea comportamentului empatic prin participarea şi implicarea activă

a copiilor în comunicare și interrelaţionare, raportat la experiențe din diverse contexte
sociale.
- să audieze cu atenție textul poveștii, asociind ideile principale cu imaginile prezentate;
- să identifice relații de tip cauză-efect între comportamente și consecințele acestora;
- să manifeste empatie față de personajul aflat în dificultate, identificând stările afective trăite;
- să exemplifice comportamente personale care au influențat pozitiv sau negativ
colegii/prietenii, frații;
- să trasese linii pe contur punctat, în vederea obținerii de mesaje , asociate cu diverse imagini
date;
- să clasifice comportamente pozitive și negative, redate prin imagini;
- să reconstituie imagini reprezentative pentru regulile de grup;
- să redea prin desen aspecte referitoare la finalul poveștii.
r) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, problematizarea,
explozia stelară;
s) Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, mişcarea, aplauze, cuvinte stimulative.
t) Resurse materiale: „Cartea Prieteniei”, foi colorate, fișe cu elemente grafice, instrumente de
scris, imagini reprezentative pentru fapte pozitive/fapte negative, lipici, suprafețe suport
pentru desen (material lemnos), carioca, puzzle, fosie de flipchart, marker.
- Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual.
Durata: 50 minute
Bibliografie:
5. M.E.N. 2019, „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
613
SUCEAVA 2024
6. CULEA, Laurenţia, SESOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia, PLETEA, Mioara, IONESCU,

Daniela, ANGHEL, Nicoleta, 2008, „Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele
didactice din învăţământul preuniversitar), Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti;
7. „Proiectarea pas cu pas” – coord. Daniela RĂILEANU, editura Diamant, Argeş, 2010;
8. „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, ED. a II-a revizuită şi

Copiii intră în sala de grupă înterpretând „Cântecul prieteniei” și se așază în semicerc.
Făcându-se referire la activitățile desfășurate pe parcursul întregii săptămâni, ei sunt îndemnați
să numească pe cei mai buni prieteni din grupă, să le aleagă fotografia și să motiveze calitatea
de prieten a celor aleși. Fiecare copil are posibilitatea de a alege o singură fotografie, astfel încât
să nu rămână vreun copil neales.
Educatoarea îndrumă preșcolarii să așeze fotografiile în „Copacul prieteniei”, aflat pe
coperta unei cărți din fața lor, ca element surpriză.
După ce preșcolarii își manifestă curiozitatea de a afla ce conține cartea, educatoarea le
propune să asculte o poveste despre cum trebuie să ne comportăm, astfel încât să ne facem
prieteni noi.
Povestea este expusă clar, expresiv, fiind însoțită de tonalitatea specifică fiecărui
moment, se prezintă personajele și se insistă pe morala textului, punctând astfel și captând
atenția copilului asupra acțiunii în care este implicat. La un moment dat, se evidențiază faptul
că povestea este nefinalizată, copiii primind sarcina de a o continua, completând paginile cărții
cu elemente referitoare la reguli de comportare de civilizată, realizate la centrele de interes.
Prin intermediul metodei „Mâna oarbă”, preșcolarii vor extrage câte un ecuson colorat,
cu ajutorul cărora se vor alcătui patru echipe, respectiv Echipa Recunoștință, Echipa Prietenie,
Echipa Respect și Echipa Bunătate. Orientați spre mesele de lucru, recitând versurile „La
grădiniță cu drag am venit, / De activitate ne-am pregătit. / Vom avea de demonstrat / Ce e un
comportament civilizat! / Azi noi vom lucra cu plăcere / Și vom demonstra bune maniere. /
Formule de politețe vom folosi, / Arta comportamentului vom descoperi.” (tranziție) .
Pentru evidențierea importanței lucrului în echipă, în vederea îndeplinirii unor sarcini,
copiii vor fi îndrumați să joace jocul „Pânza de păianjen”, care se joacă astfel:
Fiecare echipă este așezată în formă de cerc. Unul dintre copii ține capătul de sfoară
albă al unui ghem, aruncă ghemul către altcineva din cerc, menționând o calitate a colegului
spre care direcționează ghemul. Procedeul se repetă, până când ghemul ajunge la fiecare
membru al echipei. Ultimul copil ține ghemul, împreună cu ceilalți, întinde ușor sfoara. Astfel,
realizează împreună o pânză de păianjen.
După realizarea celor patru pânze, educatoarea explică preșcolarilor că acel copil care
ține ghemul în mână are misiunea de a-l rula, iar ceilalți membri ai echipei au voie să elibereze
sfoara atunci când ghemul ajunge la ei. Fiecare echipă trebuie să încerce să fie prima care
rulează sfoara. Pe măsură ce ghemul a fost finalizat, membrii echipelor se așază la mesele de
lucru, descoperind sarcinile de la centrele de interes, după cum urmează: la centru Bibliotecă,
Echipa Recunoştinţă va citi imagini reprezentative pentru diverse fapte bune și va trasa linii pe
contur punctat, în vederea obținerii unor mesaje sugestive pentru prietenie; la centru Științe,
Echipa Prietenie va sorta imagini cu impact pozitiv și negativ, realizând afișe de tip „Așa da!
Așa nu!”, iar Echipa Respect va reconstitui imagini reprezentative regulilor grupei. La centrul
Artă, Echipa Bunătate va reda prin desen, pe suprafețe din lemn, aspecte despre cum ar trebui
să continue povestea.
614
SUCEAVA 2024
După finalizarea lucrului pe centre, copiii vor fi îndrumați să revină în locul în care a
început activitatea, recitând poezia „Obiceiuri bune” de Czoslaw Janczarski (tranziție), pentru
a completa paginile cărții și a decide finalul poveștii, utilizând materialele obținute.
Are loc fixarea conținutului întregii povești, cu ajutorul metodei interactive de
colaborare „Explozia stelară”. Grupul de copii se va reorganiza, obținându-se cinci noi echipe.
Un membru desemnat din fiecare echipă va extrage dintr-o cutie o steluță de pe care educatoarea
va citi întrebarea. După un scurt timp de gândire, copiii vor fi încurajați să expună întrebările
alcătuite și se vor acorda răspunsuri. Se va insista pe emoțiile trăite de personaje în contexte
diferite și pe învățătura textului.
Aprecierile individuale și colective, precum și distribuirea recompenselor vor marca
finalul..activității.
615
SUCEAVA 2024
Nr. Etapele Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

crt activităţii Metode şi Mijloace de
1. Captarea şi Discuțiile privind
orientarea temele discutate pe Conversația „Cartea
atenţiei parcursul săptămânii Explicația Prieteniei”
îi orientează pe copii
spre elementul
surpriză („Cartea
Prieteniei”,
materialele de lucru
pregătite la centrele
de interes), având
menirea de a le crea o
stare afectivă prin
noutatea situaţiei şi
trezirea interesului
pentru descoperirea
sarcinilor de lucru.
2.. Enunţarea Calitățile acordate Conversația Fotografii ale - receptarea
scopului şi a colegilor aleși ofertă Explicația copiilor mesajului
obiectivelor prilejul de a discuta transmis
despre prietenie,
respect, bunătate,
atribute necesare
pentru manifestarea
relațiilor sociale de
calitate. Discuțiile
inițiate permit
prezentarea temei
activității precum și
accesibilizarea
obiectivelor şi a
scopului activităţii.
3. Prezentarea DOS: Expunerea Imagini - audiţia textul
optimă a Firul povestirii este Explicația reprezentative poveștii, asociind
conţinutului urmărit de către copii pentru ideile principale
şi dirijarea prin intermediul Conversaţia momente din cu imaginile
învăţării imaginilor cuprinse în povestea prezentate ;
carte, care redau prezentată -identificarea
scene din poveste, Explicația relațiilor de tip
concomitent cu Exerciţiul cauză-efect între
povestirea textului. Demonstrația Puzzle, foi comportamente și
În antrenarea copiilor Problematizare suport consecințele
în vederea rezolvării Afișe „Așa acestora;
situației problemă, Da! Așa - propunerea unor
prin transferul Nu!”, lipici soluții favorabile
616
SUCEAVA 2024
secvențial de Suprafețe pentru

cunoștințe, priceperi lemnoase- soluționarea
și deprinderi, se face suport pentru situațiilor
apel la reprezentări și desen problemă;
memoria verbal- Carioca - emiterea de
logică și afectivă. Instrumente păreri conform cu
de scris, fișe situațiile
ALA: suport cu prezentate în text;
Îndeplinirea sarcinilor imagini și
la centrele de interes elemente
facilitează grafice
identificarea unor
soluții potrivite
pentru rezolvarea
situațiilor de conflict,
crearea unui
deznodământ
favorabil pentru
poveste și
conștientizarea
potențialului moral-
civic al unui
comportament social
adecvat.
4. Obţinerea Identificarea de către Exercițiul Afiș -identificarea de

performanţei fiecare preșcolar a Metoda „Explozia întrebări și
unor soluții favorabile „Explozia stelară” răspunsuri
de rezolvare a stelară” Marker favorabile
situațiilor de acest Explicația
gen, prin trecerea lor
prin filtrul propriei
gândiri, reprezintă un
suport pentru fixarea
poveștii și
desprinderea
mesajului moral al
acesteia.
Se fac aprecieri Conversaţia Recompense -autoevaluarea /
5. Evaluare verbale individuale și pentru copii interevaluarea
colective asupra Autoevaluarea comportamentului
modului în care şi a rezultatelor
preșcolarii s-au obţinute
implicat în activitate.
617
SUCEAVA 2024
618
SUCEAVA 2024
Prof. Olarean Maria Doinița

G.P.N. „Sfânta Treime”,Rădăuți
NIVELUL DE VÂRSTĂ/GRUPA: Nivelul I, grupa mică

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „ Cum exprimăm ceea ce simţim?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Zvon de primăvară”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: „Ajutăm primăvara să ajungă la noi”
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE:
DLC –„ Spune ce știi despre…”.joc didactic
DȘ1- Cunoșterea mediului – „Cui aparține și de ce? ”- joc didactic
DȘ2- Activitate matematică –„ Numără și spune câte sunt? ”-joc didactic
DEC -Educație muzicală-„ Primăvara”-joc cu text și cânt- repetare, „Dansul
ghioceilor”-euritmie
MIJLOC DE REALIZARE: joc didactic
TIPUL DE ACTIVITATE: verificare -
SCOPUL ACTIVITĂȚII: Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor, priceperilor și

deprinderilor referitoare la anotimpul iarna și primăvara, precum și a deprinderilor de
comunicare orală, în rezolvarea unor situații problemă variate.
• Să numere conștient și corect în limitele 1-3;
• Să răspundă corect la ghicitorile adresate;
• Să formuleze propoziții cu ajutorul imaginilor sugerate;
• Să raporteze numărul la cantitate și invers;
• Să descrie caracteristici ale începutului de primăvară;
• Să compare caracteristicile specifice anotimpului iarna cu cele specifice începutului de
primăvară;
• Să numească vestitori ai primăverii ;
• Să redea un cântec specific începutului de primăvară. Să respecte ritmul și mișcările sugerate
de linia melodică;
a) Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, expunerea, observația,

problematizarea, exercițiul, piramida, jocul didactic, cubul.interviul
b) Resurse materiale: scrisoare de la Zâna Primăvară, plicuri cu sarcinile jocului, coronițe de
ghiocei, fulgi, ghiocei, jetoane, imagini specifice anotimpurilor iarna și primăvara, cub;
d) Elemente de joc: surprize, aplauze, manipularea materialelor,
SARCINA DIDACTICĂ: identificarea și recunoașterea elementelor de primăvară/ iarnă, despărțirea
cuvintelor în silabe, formularea de propoziții, identificarea și numirea cifrelor utilizate în cadrul
jocului;
619
SUCEAVA 2024
REGULILE DE JOC: Copilul atins de bagheta magică va alege plicul indicat de educatoare, pentru
a rezolva sarcinile propuse. În rezolvarea sarcinilor pot participa mai mulți copii dacă sunt
numiți. Rezolvarea corectă a sarcinilor duce la îndepărtarea fulgilor de pe coronița ghioceilor.
DURATA: 30 minute
Activitatea va debuta cu prezentarea materialelor sub formă de surpriză după care va

urma un braistormong prin care se va încerca găsirea răspunsului la întrebarea oare cine a adus
aceste materiale și pentru ce?
Se citește scrisoarea ascunsă printre celelalte materiale și astfel copiii află că dacă vor
rezolva corect toate etapele jocului o vor ajuta pe Zâna Primăvară pentru a câștiga lupta cu
Zâna Iarnă.
Așezați pe scăunele sub formă de semicerc, preșcolarii vor observa în fața lor un coș în
care sunt coronițe cu ghiocei, dar a căror floare este acoperită cu fulgi de nea.
Fiecare copil va primi câte o coroniță pe care o așează pe cap, apoi le se explică că
pentru a reuși să îndepărteze fulgii de nea și a scoate ghioceii de sub zăpadă, trebuie să rezolveze
sarcinile pe care Zâna ni le-a trimis: să număre până la 3, să răspundă corect la ghicitori, să
alcătuiască propoziții, să danseze,să cânte, adică tot ce au învățat la grădiniță. Cu fiecare sarcină
rezolvată copiii vor fi aplaudați , fulgii vor dispărea de pe ghiocei,iar primăvara va ajunge mai
repede.
Se desfășura jocul de probă pentru a asigura înțelegerea regulilor. Cu bagheta magică
se va atinge un copil care va lua primul plic și va rezolva sarcina propusă: ,,Să număr până la
3 știu bine/ Iarnă pleacă de la mine!”. Dacă numără corect, răspunsul va fi apreciat cu aplauze
și cu îndepărtarea unui fulg de pe coronița ghioceilor.
În continuarea jocului, plicurile vor fi alese în ordinea cifrelor de pe ele.
Jocul va continua cu citirea plicului nr. 2: ,,Dacă vrei ca să zâmbești, repede trebuie să
ghicești! ,,Totu-i înghețat acum/ Fulgi de nea se aștern pe drum/ Derdelușul s-a albit/ Ce
anotimp a sosit? ” ,,Ziua se mărește/ Zăpada se topește/ Grădina a-nverzit/ Ce anotimp a sosit?
” Copiii care vor ghici primii răspunsurile, le va fi îndepărtat fulgul de pe coroniță.
Sarcina nr. 3: ,,Fulgii vor zbura de zor, jucând ,, dansul ghioceilor!”. Această sarcină
are rol și de tranziție. Copiii vor forma un cerc și vor executa mișcările sugerate de linia
melodică. După mome ntul de euritmie, la 2-3 copii, li se va îndepărta fulgul de pe coroniță.
Jocul continuă prin alegerea plicului nr. 4 –”Primăvara s-o ajutăm, propoziții noi
formăm”. Copiii vor formula propoziții cu ajutorul imaginilor folosite la sarcina nr. 3 ( nor,
soare, floare, ghiocel, mărțișor, fluture). Fiecare răspuns va duce la îndepărtarea fulgilor de pe
coroniță.
Sarcina nr. 5: ”Sub paleta fermecată, stă o cifră supărată/ Ea la tine vrea să vadă/ Tot
atâția ghiocei grămadă! ”. Copiii vor forma grupe de ghiocei conform cifrei indicate de fiecare
paletă.
Complicarea jocului se va realiza prin rezolvarea sarcinii din plicul cu nr. 6: ”Cubul
fermecat, la voi eu l-am lăsat,/ Frumos să vă jucați, răspunsuri bune să dați”. Copilul atins de
bagheta magică va rostogoli cubul și va rezolva sarcina de pe fața acestuia. Cubul v-a fi
rostogolit pe toate părțile, până se vor epuiza cerințele:
✓ Descrie – Ce anotimp este prezentat în imagine?
✓ Compară – anotimpul iarna cu anotimpul primăvara ( pe baza a două imagini)
✓ Asociază – imaginile cu anotimpul corespunzător
✓ Analizează – Ce se întâmplă cu natura în anotimpul primăvara? ( pe baza unei imagini)
✓ Aplică – Numește vestitori/ simboluri ale primăverii.
620
SUCEAVA 2024
✓ Argumentează – De ce ghiocelul este simbol al primăverii?

Cea din urmă sarcină găsită în plicul cu nr. 8 : ”Un cântec voi să-mi cântați, iarna să o
alungați!”.Ultima sarcină a jocului presupune intonarea cântecului ”Primăvara ”(tranziție).
Îndeplinirea sarcinii va face ca toți fulgii de nea să fie îndepărtați de pe coronițele ghioceilor și
să declare victoria în fața Zânei Iarnă.
Evaluarea activității se va realiza prin metoda Interviul. Se vor face aprecieri asupra
modului în care copiii au participat la activitate și se vor oferi surprizele dulci trimise de Zâna
Primăvară.
BiBLIOGRAFIE:
• MEN, (2019) ,,Curriculum pentru educația timpurie”
• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., 2007, „Metode interactive de grup-Ghid metodic”,
Editura Arves;
• Răileanu, D., Vieriu, D., Alecsa, I., 2010. „ Proiectarea pas cu pas”, Editura Diamant, Argeş;
• Tătaru, L., Glava, A., Chiș, O., ”Piramida cunoașterii”, Editura Diamant, Argeș, 2014
621
SUCEAVA 2024
173. DRUMUL PÂINII- DEMERS INTEGRAT
Educatoare Panțiru Marcela

GPN Văleni- Șc. Gimn. ”Nicolae Labiș”- Mălini
Nivelul/Grupa: Grupa Combinată
Tema anuală de învăţare: „Cine și cum planifică/ organizează o activitate?”

Tema săptămânală: ” ”Ce aș vrea să fiu când voi fi mare? ”
Tema activităţii: „ Povestea pâinii’’;
Categoria activității de învățare: Activitate integrată pe domenii experiențiale :
DȘ: ”Drumul pâinii”- povestirea educatoarei;
DOS: ”Pâinea caldă”- activitate practic- gospodărească;
Tipul activității: mixtă;
Îmbogățirea achizițiilor cognitive și de limbaj ale copilului prin provocarea copiilor la
interacțiuni senzoriale și reflecție în raport cu realitatea, în spectrul grâului și al pâinii.
➢ Să audieze cu atenţie textul povestirii și explicațiile adultului pentru a reține mesajul transmis;
➢ Să redea fragmente de poveste, respectând succesiunea cronologică a evenimentelor;
➢ Să enumere ingredientele necesare obținerii pâinii;
➢ Să observe transformările pe care le suferă ingredientele în interacțiune unele cu altele,
realizând activități experimentale;
➢ Să analizeze prin antrenarea unor organe de simț, produse de brutărie;
➢ Să respecte normele de igienă în realizarea produselor de brutărie.
Metode şi procedee: explicația, demonstrația, jocul, povestirea, conversația examinatorie,
observația, experimentul, problematizarea, brainstormingul, tehnica făinii cernute, exerciţiul,
învăţarea prin descoperire, observarea dirijată.
Resurse materiale: machetă reprezentând bobul de grâu, imagini reprezentative pentru
poveste, spice de grâu, produse de panificație, linguri, fețe de masă, planșete, făină, apă,
drojdie, sare, ulei, tăvi, cuptor electric, făină, hârtie neagră, sită;
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi.
Durata: 1 h
Bibliografie:
MEN.(2019).Curriculum pentru învăţământul preşcolar . Edit. DPH, București;
***Revista învăţământului preşcolar, Nr. 3-4, . (2009). Ed. Arlequin, Bucureşti;
Breben, Silvia. (2007). Metode interactive de grup. Edit. Arves;
Stanciu, Mihai .(2003). Didactica postmodernă. Edit. Universităţii, Suceava.
Tradiția servirii cu pâine și sare evocată la activitatea anterioară dă prilejul educatoarei să îi
întrebe pe copii dacă ei știu de unde vine pâinea. Le propune apoi să le spună o poveste despre
drumul pâinii, iar copiii primesc să asculte povestea.
Educatoarea prezintă ”Drumul pâinii”, ilustrând în povestea drumul unui bob de grâu de când
a fost semănat până a ajuns pâinea caldă de pe masă. Vor alfa din poveste despre drumul bobului
de grâu în cele patru anotimpuri (semănatul grâului, întreținerea culturii, încolțirea și creșterea
622
SUCEAVA 2024
grâului, seceratul și treieratul, depozitarea în hambare/ silozuri, transformare în fâină și apoi în

pâine). Se arată copiilor un coș plin cu produse de panificație și li se dă să guste câte o bucățică
din fiecare. -DLC
Și pentru că atâtea discuții despre grâu și pâine parcă ne-au făcut poftă de pâine caldă, bobul de
grâu le propune copiilor să aducă și ei mirosul pâinii calde în grupă, fiind deja îmbrăcați în
brutari. Copiii primesc cu entuziasm și se deplasează spre măsuțe unde au pregătite materialele
necesare pentru a face cea mai gustoasă pâine pe care au mâncat-o ei vreodată.- tranziție (Bat
din palme, clap, clap, clap/ Din picioare, trap, trap, trap/ Ne învârtim, ne răsucim/ Spre măsuțe
noi pornim).
Copiii observă ingredientele de pe masă și, prin continuarea discuției despre drumul pâinii,
identifică ingredientele necesare pentru a face pâinea. Dar, pentru a avea o pâine pufoasă și
crescută, este necesar să adauge în ea un ingredient minune despre care cu siguranță ei au auzit-
drojdia. Copiii sunt întrebați de ce este considerat ingredient-minune drojdia și , totodată, li se
explică că drojdia este un microorganism asemeni unui burete care se găsește in natură, dar este
bun pentru corpul nostru. Drojdia nu reacționează în nici un fel dacă este lăsată în pachet- parcă
doarme, dar, amestecată cu apă călduță, cu zahăr, se trezește și începe să crească și, de aceea,
și pâinea, ca să iasă pufoasă și crescută, are nevoie de drojdie. Altfel, ar ieși precum o turtă.
Educatoarea le propune copiilor să facă și ei experimentul pentru a vedea cum crește drojdia
și copiii primesc. Le plac foarte mult experimentele. Fiecare copil pune în castronelul său apă
călduță , puțin zahăr și apoi, în acest amestec, dizolvă cu ajutorul linguriței, drojdia. Pentru a
observa cum crește, presară deasupra puțină făină de grâu. Apoi, cu răbdare, ca niște meseriași
pricepuți, așteaptă să vadă ce se întâmplă cu amestecul. Între timp, pentru a nu se plictisi, copiii
intonează cântecul ”Astăzi noi suntem brutari”. Pentru a fi pregătiți de continuarea activității,
vor merge să se spele foarte bine pe mâini (Să ai mâinile curate, Bine-i pentru sănătate/ Când
pe mâini ne-am murdărit/ La spălat iute-am fugit!)-rutină.
Copiii observă ce s -a întâmplat cu drojdia și, pentru a face pâine, trec la frământat aluatul.
Pun, precum spune în cântec, în covată, făină de grâu, apă caldă, drojdia preparată de ei, sare și
amestecă cu hărnicie tot. Folosesc și ulei pentru a nu se lipi aluatul de mâini și de masă. După
frământare , aluatul are nevoie de puțină odihnă, pentru a se liniști și a mai crește puțin. În acest
timp, copiii merg să se spele din nou pe mâini pentru a se pregăti de așezat pâinea în tavă pentru
copt.
Fiecare copil se așază la masă și primește o bucată din aluatul frământat pe care o vor
modela astfel încât să obțină pâini, fiecare după cum vrea. Se vor purta discuții despre felul
pâinii, din ce făină se mai poate face pâine , ce feluri de pâine cunosc ei (cu cereale, cu semințe,
cu cartofi, albă, neagră). Pâinea se așază în tăvi și se pune la copt. Li se spune copiilor că va fi
gata când cuptorul va da semnalul sonor (sunetul clopoțelului). -DOS
Dar pentru că mai au treabă de făcut până ce se coace pâinea, copiii se vor reașeza pe
pernuțe pentru a se juca din nou cu făină, dar altfel. Educatoarea îi provoacă să își amintească
ce s-a întâmplat cu grâul în cele patru anotimpuri, unde este dus grâul, ce se întâmplă cu el până
să ajungă pe masa noastră. Concomitent, se așază pe hârtie neagră, simboluri, în ordinea
cronologică a discuției purtate, cern făină peste acestea și, cu grijă, ridică simbolurile, rămânând
pe hârtie ”amprenta simbolurilor”- povestea pâinii.
623
SUCEAVA 2024
Apoi copiii își exprimă părerea despre activitate, precizând dacă au aflat care este drumul
adevărat al pâinii și, de asemenea, manifestând entuziasmul pentru a gusta cât mai repede pâinea
caldă pe care au făcut-o chiar ei.
624
SUCEAVA 2024
Strategii didactice
Nr Etapele Conţinutul Evaluare/
. activității ştiinţific metode şi
crt indicatori
. Metode şi Mijloace de
1. Captarea Se realizează Conversația
atenţiei prin intermediul Observația
reflecției la tema
anterioară-
tradiția
românilor de a
servi cu pâine și
sare musafirii și
prin discuția
purtată despre
băiețelul care nu
știe de unde vine
pâinea;
2. Anunţarea Tema şi Expunerea
temei şi a obiectivele se Explicația
obiectivelor anunţă în termeni
accesibili care să
le incite
curiozitatea şi să
le stimuleze
interesul.
3. Prezentarea Conținuturile
conţinutului vizate vor avea în
şi dirijarea vedere aspecte
învăţării esențiale
referitoare grîu și Expunerea Machetă- Observarea
pâine: Explicația Bobul de sistematică a
transformări ale Povestirea grâu comportamentul
grâului în timpul Observația Imagini ui copiilor
celor patru Jocul reprezentativ
anotimpuri, e pentru Proba orală:
ingrediente, conținutul -audierea cu
proces de poveștii, atenție a
fabricație a Expunerea produse de conținutului
pâinii. Explicația panificație povestirii
Conținutul
povestirii va fi Probă practică:
concretizat în -reflecția
acțiunea directă a personală obținută
copilului cu Explicația, prin stimularea
mediul real sau Demonstrația, gândirii critice,
simulat.Expuner Jocul, prin contactul
625
SUCEAVA 2024
ea povestirii se Conversația, direct și

realizează cu Observația, Fețe de activitatea
ajutorul Experimentul, masă, practică
materialelor Problematizare planșete, Probă orală:
suport, a, linguri, Conversația
reprezentate Brainstormingu făină, apă, examinatorie
silueta Bobului l, Exerciţiul, drojdie, sare, -formularea
de grâu și de Învăţarea prin ulei, tăvi, ipotezelor și
imagini descoperire, cuptor descrierea
reprezentative Observarea electric relațiilor cauzale,
pentru conținutul dirijată identificând
prezentat.- DLC răspunsuri
Continuarea adecvate la
drumului pâinii întrebări
prin valorificarea
cunoștințelor în
plan practico-
aplicativ.
Parte din
procesul
pregătirii pâinii
se realizează prin
efectuarea
experimentului
de ”trezire a
drojdiei”,
completat apoi
cu învățarea
directă și
experiența
nemijlocită prin
contact direct cu
realitatea din
mediul creat în
grupă.Activarea
simțurilor se va
realiza cu
preponderență în
cadrul activității
practic-
gospodărești ,
urmărindu-se
dezvoltarea
bazei senzoriale
de cunoaștere
prin antrenarea
copiilor în
acțiuni concrete
626
SUCEAVA 2024
cu materiale
naturale.-DOS
4. Obţinerea Fizarea Convorbirea Făină, hârtie Proba orală:
performanţ conținutului Conversatia neagră, sită; Sintetizarea
ei poveștii și examinatorie cunoștințelor în
valorificarea Expunerea, formularea unor
deprinderilor de Explicația răspunsuri clare și
activitate Demonstrația, corecte din punct
intelectuală prin Jocul de vedere
formularea Observația gramatical.
răspunsurilor Tehnica făinii
corecte la cernute,
întrebări și Exercițiul
realizarea
”amprentei”
poveștii grâului .
5. Evaluarea Se analizează Autoevaluare

activității împreună cu Explicația Produsele Aprecierea
copiii rezultatele Conversația activității: pozitivă
activității. Produsele de -întărirea
Se fac aprecieri panificație, comportamentelor
verbale cu ”amprenta” dezirabile.
privire la poveștii
respectarea pâinii
sarcinilor, modul
de participare la
activitate și se va
face un
brainstorming al
emoțiilor trăite.
627
SUCEAVA 2024
Prof.înv.preșcolar Parasca Dana-Raluca

G.P.P. „Micul Prinţ”-Rădăuţi
NIVELUL II / GRUPA: grupa mare„Fluturaşii”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU:,, Când/Cum și de ce se întâmplă!”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ:,, Viețuitoarele apelor’’
CATEGORIA DE ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂȚII: mixt
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: „La joacă cu prietenii apelor”
DLC-,, Povestea peștișorului galben”-povestire creată cu început dat
DȘ- ,,Furtuna din ocean”-experiment
DOS-,,Prietenii din adâncuri”-lipire/asamblare/bobinare
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Dezvoltarea achizițiilor lingvistice prin activarea limbajului

creativ/imaginar,a capacității de experimentare și a exersării deprinderilor practico-aplicative
în contexte variate.
➢ Să participe la continuarea naraţiunii, dezvoltând subiectul propus din imaginaţie;
➢ Să creeze cu mijloace lingvistice proprii povestirea cu început dat;
➢ Să se exprime în propoziții simple sau compuse, corecte din punct de vedere gramatical;
➢ Să utilizeze corect instrumentele de investigare a fenomenului propus, respectând etapele
realizării acestuia;
➢ Să descrie verbal concluziile experimentului,observând reacțiile combinării elementelor
utilizate;
➢ Să exerseze tehnici de lucru însușite anterior,lipire,asamblare,bobinare, pentru realizarea unor
lucrări practico-aplicative.
a)Metode şi procedee: expunerea, observația, conversaţia, explicaţia, demonstraţia,
exercițiul,experimentul,învățarea prin descoperire,munca independentă,munca în
echipă,metoda interactivă de grup-,,Interviul”.
b)Resurse materiale:stele de mare,alge,crab,meduză,pește,luminițe,diverse materiale
care compun decorul marin,panou decorativ cu material din pâslă,viețuitoare marine din flanel
cu scai,cutie surpriză,carte de povești supradimensionată,coli albe,coală A4 cu etapele
experimentului,coală A4 cu ipoteze și concluzii,tăvițe din plastic,borcane cu
capac,apă,ulei,pahare transparente,pipete,sclipici,tempera albastru,pastile efervescente,siluete
care reprezintă stea de mare,pește,elemente pentru asamblarea meduzei,sârmă plușată,ochi
mobili,hârtie gumată,foi de plută,bile pom-pom,paiete,ață de diferite culori,elemente decorative
perforate,foarfece,aracet,pește-suport pentru poze,microfon,cameră foto,marker.
c)Elemente de joc:surpriza, mânuirea materialului, aprecieri stimulative, mișcarea.
628
SUCEAVA 2024
d)Forme de organizare:frontal, pe grupe, individual.
DURATA:60’
BIBLIOGRAFIE:
• Brănișteanu R.,Clapou C.,,100 de experimente pentru copii”,Universitatea Pedagogică de Stat
Ion Creangă,Chișinău,2017.
• Florica Mitu, Ștefania Antonovici, „Metodica activităților de educare a limbajului în
învățământul preșcolar”, Editura Humanitas Educational, 2005.
• Horațiu Catalano,Ion Albulescu,„Pedagogia jocului și a activităților ludice”,Ed.
Didactică și Pedagogică ”,2018.
• Iuliana Alecsa,Dorina Vieriu,Diana Negreanu,coodonator:Daniela Răileanu,,,Proiectarea pas
cu pas,” (grupa mare), Ed.Diamant, Pitești, 2019.
• M.E.N ,,Curriculum pentru educație timpurie”, 2019
Copiii vor intra în sala de grupă pe un fond muzical adecvat, într-un decor special
amenajat ce ilustrează imaginea unei lumi subacvatice. Educatoarea va iniția o discuție
referitoare la decorul observat, atenția fiindu-le dirijată asupra unei cărți supradimensionată și
cutia,,surpriză” care a fost prezentată la întâlnirea de dimineață. Pentru a desluși misterul cutiei
primite,educatoarea va citi mesajul,(anexa)iar preșcolarii vor descoperi o serie de detalii
referitoare la cel ce a pregătit surpriza.
Prin intermediul poveștii pe care o vor audia,cu ajutorul siluetelor din flanel,expuse pe
panoul decorativ cu material din pâslă copiii sunt îndrumați spre desfășurarea activității
integrate. Povestirea cu început dat va fi scrisă împreună cu preşcolarii în cartea
supradimensionată.
,,Era odată un peștișor galben, foarte jucăuș.Îi plăcea să se joace de-a prinselea cu prietenul
lui peștișorul mov, să-i dea sărutări de eschimos meduzei,până când nu se mai puteau opri din
râs.De asemenea îi plăcea să se joace de-a v-ați ascunselea cu steluțele de mare, să facă
balonașe cu caracatița.
-Vai balonașele lor erau minunate!Peștișorul galben era foarte fericit zi de zi deoarece avea
o mulțime de prieteni cu care să se joace.Într-o noapte s-a stârnit o furtună îngrozitoare.Vântul
a început să șuiere,fulgerul a luminat apa.Peștișorul s-a ascuns în adâncul oceanului.”
Firul poveștii se va opri,iar educatoarea le va propune să găsească ei continuarea
poveștii.Va avea loc o discuție despre conținutul audiat și cum cred ei că se vor derula
evenimentele în continuare. Pentru a trăi sentimentele peștișorului și pentru a putea descrie
fenomenul, copiii sunt invitați să descopere materialele necesare și etapele ce trebuie respectate
în cadrul experimentului,,Furtuna din ocean”.
Imitând șuieratul vântului,valurile oceanului și tunetele(tranziție), se vor îndrepta spre
măsuțe pentru a fi mici cercetători. Se va formula ipoteza și se va prezenta demonstrativ
experimentul, explicând modul de desfășurare a fiecărei etape: pregătirea borcănelelor cu apă,
combinarea apei cu acuarele tempera, adăugarea sclipiciului albastru, adăugarea uleiului,
629
SUCEAVA 2024
introducerea comprimatelor efervescente, închiderea recipientelor, observarea și înregistrarea

datelor. Apoi un copil va reaminti etapele experimentului cu ajutorul imaginilor sugestive
acestuia.Se va realiza apoi experimentul cu întreaga grupă urmărind respectarea etapelor și
obținerea fenomenului cercetat. În timpul experimentului se vor completa concluziile pe panoul
corespunzător.
O dată cu dispariţia furtunii, sesizată în urma realizării experimentului, copiii vor fi
impulsionaţi să continue firul logic al întâmplării din povestire.
Dorind ca bucuria peștișorului să fie deplină, copiii vor fi conduși prin conversația
inițiată de educatoare la ideea că acesta ar fi fericit dacă îi vor găsi prietenii pentru a-i reda
bucuria și veselia.
Ghidați de ecusoanele din piept:peștișori,meduze și steluțe de mare,copiii se vor îndrepta către
mesele de lucru, pe ritmul cântecului ,,Peștișorii înoată în marea albastră”. Acolo vor descoperi
mai multe materiale pe care le vor folosi în mod creativ pentru a realiza:pești,steluțe de mare și
meduze.Se vor prezenta, intui și analiza materialele,se va explica tehnica de lucru-
lipire/asamblare/bobinare. Se vor realiza exerciții pentru încălzirea mușchilor mici ai mâinii și
apoi se va executa tema propusă.În timp ce aceștia lucrează educatoarea le va oferi indicații
încurajând fiecare copil.Copiii vor înveseli rând pe rând spațiul special amenajat,apoi vor fi
antrenați să continue și să finalizeze povestea.Educatoarea va reaminti conținutul pe scurt, iar
enunțurile copiilor vor fi notate în cartea supradimensionată,urmărindu-se corectitudinea în
formularea acestora.Bucuria peștișorului va fi marcată cu ajutorul găsirii unui titlu pentru
povestea creată și citirea acesteia.
Folosind metoda interactivă de grup,,Interviul”educatoarea va adresa întrebări pentru a
sintetiza conținutul abordat pe parcursul întregii zile.
În încheierea activității,se vor face aprecieri generale și individuale asupra modului de
lucru și asupra participării copiilor la întreaga activitate.
630
SUCEAVA 2024
Prof. Înv. Preșc. Prelipcean Lenuța-Ancuța

Grădinița cu Program Prelungit ,,Micul Prinț”
PROF.ÎNV.PREŞCOLAR: Prelipcean Lenuța-Ancuța

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: G.P.P. ,,Micul Prinț” Rădăuți
NIVELUL DE VÂRSTĂ/ GRUPA : Nivelul II, grupa mare ,,Piticii”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC:,, Din lumea celor care nu cuvântă”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Viețuitoarele pădurii”
TIPUL ACTIVITĂȚII: mixtă
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: ,,Călătorie în pădure”
DLC: ,,O întâmplare din pădure ” –povestirea educatoarei
DȘ : ,,Animalul rătăcit spre căsuță l-am poftit!”– joc didactic
DOS: ,,Daruri pentru Gheruță”- lipire
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Sistematizarea cunoștințelor copiilor referitoare la animalele
sălbatice, exersând deprinderi intelectuale și practice în contexte noi și variate.
➢ să audieze un text povestit, reținând succesiunea logică a evenimentelor;
➢ să răspundă întrebărilor referitoare la conținutul textului, utilizând un limbaj corect din punct
de vedere gramatical;
➢ să recunoască animalele descrise în ghicitori;
➢ să descrie caracteristicile fiecărui animal raportându-se la hrană și adăpost;
➢ să grupeze animalele în funcție de hrana consumată ( erbivor, carnivor, omnivor);
➢ să exerseze în situații noi tehnica lipitului în vederea realizării lucrări practico-aplicative;
➢ să comunice cu partenerii de grup, exprimându-și propriile păreri, idei, impresii.
Metode şi procedee: conversația, observația, explicația, povestirea, exercițiul, jocul didactic,
demonstrația, munca independentă, instructajul, metoda interactivă de grup: Interviul.
Resurse materiale: decor ce ilustrează o pădure, siluete cu animale din pădure, căsuța-bârlog,
plicuri cu ghicitori, urme de animale, ghivece cu brazi, copăcei, rondele de lemn, brazi din
polistiren, rondele de plută, elemente din fetru și hârtie gumată, căsuțe din lemn, bețișoare
colorate, scoarță de copac, aracet, aparat foto, microfoane, lemne și flacără decorativă, bețe,
bezele.
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
DURATA: 1h și 30 de minute
SARCINA DIDACTICĂ:
Dezlegarea ghicitorii prin identificarea răspunsului corect;
Descrierea caracteristicilor animalului identificat (ce mănâncă, unde se adăpostește, cum
supraviețuiește în pădure, etc.) și plasarea lui în funcție de hrana consumată (erbivor, carnivor,
omnivor).
REGULILE JOCULUI:
➢ Prin intermediul versurilor: ,,Unu, doi, unu, doi,/ Vino să te joci cu noi/ Urmele să le
descoperim/ Animalele să le găsim!” educatoarea va alege un copil pentru a realiza sarcina
631
SUCEAVA 2024
didactică. Copilul numit va alege unul din plicurile de la începutul urmelor marcate pe sol;
Formulează răspunsul la ghicitoarea rostită de educatoare; Se deplasează pe urmele lăsate de
animale din dreptul plicului ales și primește confirmarea/infirmarea soluției ghicitorii;
Desemnează colegul ce va participa în continuare la joc; Colegul desemnat va primi silueta
animalului sălbatic identificat și va descrie caracteristicile acestuia, plasându-l în grupa
corespunzătoare hranei consumate.
ELEMENTE DE JOC: surpriza, mânuirea materialelor, cuvinte stimulative, deplasarea,
aplauze.
BIBLIOGRAFIE:
1. Balint, M., 2008, ,,Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar.

Didactica limbii și literaturii române”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca;
2. Breben, Silvia, Gongea, Elena, Rusu, Georgeta, Fulga, Mihaela , 2002, Metode interactive
de grup, Editura Arves.
3. Cristea M.,2009, Metodica predării educației plastice în învățământul primar și preșcolar, Ed.
Corint.
4. Ezechil, Liliana, Lăzărescu, Păiși, Mihaela, 2015, Laborator preșcolar, Ghid metodologic,
ediția revizuită, V&Integral, București.
5. Răileanu, Daniela,Vieriu, Dorina, Alecsa, Iuliana, 2021, Proiectarea Pas cu pas- îndrumător
pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, Ed. Diamant.
6. Tătaru, L, Glava, A., Chiș, O., 2014, ,,Piramida cunoașterii-repere metodice în aplicarea
curriculumului preșcolar, Ed. Diamant, Pitești.
SCENARIUL DIDACTIC
Pe versurile cântecului ,,Câte unul pe cărare”, într-un decor special amenajat ce
ilustrează imaginea unei păduri care își așteaptă animalele, preșcolarii se vor așeza pe
scăunelele dispuse în semicerc.
Educatoarea va iniția o conversație referitoare la decorul observat, atenția fiindu-le
dirijată asupra unei căsuțe bârlog și asupra cutiei surpriză care conține un mesaj pentru copii.
Astfel, se creează un moment menit să stimuleze atenția acestora, iar educatoarea va citi
mesajul: ,, Soarele totul luminează/ Norii albi parcă plutesc/ Iar copacii din pădure/ O poveste
vă șoptesc”.
Pe un fond muzical adecvat, educatoarea va anunța titlul și autorul poveștii, iar apoi va
expune conținutul textului într-o manieră clară și accesibilă copiilor, cu ajutorul decorului
realizat și a siluetelor ce reprezintă animalele din pădure. Acțiunea poveștii se va derula într-o
ordine logică, cu respectarea principalelor momente ale poveștii:
- ieșirea ursului din bârlog ;
- întâlnirea cu veverița;
- dorința ursului Gheruță de a se reîntâlni cu animalele din pădure;
- izbucnirea incendiului din pădure;
- părăsirea pădurii de către animale;
-stingerea focului de o ploaie torențială;
-întoarcerea ursului Gheruță la căsuța din pădure.
Textul va fi prezentat într-o manieră expresivă ce va ține treaz interesul copiilor și va
asigura motivația învățării, după care educatoarea îi învită pe copii să joace împreună jocul
,, Cubul călător”. Copiii vor răspunde la întrebările formulate de pe cub, iar la ultima întrebare
,, De ce credeți că ursul Gheruță a vrut să cunoașteți această poveste?”, copiii vor fi provocați
să găsească soluții prin care să-l ajute să-și găsească prietenii.
632
SUCEAVA 2024
În timp ce copiii își exprimă dorința de a-l ajuta pe Gheruță, educatoarea descoperă o a
doua cutie surpriză ce conține palării și eșarfe, precum și o scrisoare. În scrisoare, ursul Gheruță
îi roagă să îl ajute să-și găsească prietenii speriați și să-i conducă spre locul în care aceștia se
simțeau în siguranță. Nerăbdători să-l ajute pe Gheruță, copiii se pregătesc de călătorie și se
echipează corespunzător cu pălăria și eșarfa primită. Acestea vor reprezenta motivația copiilor
de a participa la desfășurarea jocului didactic ,,Animalul rătăcit spre căsuță l-am poftit!”.
În pas vioi (mersul piticului, mers pe vârfuri), copiii pornesc nerăbdători spre pădure pentru
a-i aduce lui Gheruță bucuria de a-și revedea prietenii. Ajunși în pădure, copiii vor identifica o
serie de urme ce aparțin animalelor speriate, precum și o mulțime de brăduți și copăcei.
Deoarece copiii sunt isteți, prietenoși și harnici, educatoarea le propune acestora să-l ajute
pe Gheruță, conducându-i prietenii spre locul de siguranță în funcție de caracteristicile speciilor
acestora. Astfel, prin intermediul versurilor ,, Unu doi, unu doi/ Vino să te joci cu noi/ Urmele
să le descoperim / Animalele să le găsim!”, se va desemna un copil care va avea ca sarcină să
aleagă un plic, să răspundă la ghicitoare, să urmeze amprentele animalului
confirmând/infirmând soluția formulată, apoi să desemneze un coleg pentru a descrie
caracteristicile speciei animalului respectiv (ce mănâncă, unde se adăpostește, cum
supraviețuiește în pădure, etc.) și să grupeze animalele raportându-se la hrana consumată astfel
încât siguranța viețuitoarelor salvate să constituie criteriul de bază al acțiunilor întreprinse.
Complicarea jocului didactic se va realiza prin identificarea unor animale ce nu își au locul în
cadrul pădurii și îndrumarea acestora spre zonele prietenoase speciei lor .
În urma incendiului pădurea a avut de suferit și necesită construirea de adăposturi pentru
animale și împădurirea cu noi arbori, educatoarea invitându-i pe copii să-i facă o supriză lui
Gheruță și prietenilor salvați, demonstrându-și calitatea de prieteni ai pădurii.
Astfel, prin intermediul unor exerciții de încălzire a aparatului locomotor ,,Animalele
se trezesc” (animalele își leagănă capul, animalele se întind spre soare, animalele se ascund,
animalele se joacă, animalele fac gimnastică), copiii se vor îndrepta spre locul destinat realizării
cadrului natural al pădurii. Grupându-se pe două ateliere de lucru preșcolarii au ca sarcini:
decorarea atractivă a căsuțelor pentru viețuitoare și asamblarea elementelor din fetru, hârtie
gumată și plută pentru realizarea brazilor din pădure. Se vor prezenta, intui și analiza
materialele, se va explica tehnica specifică lipirii . Se vor realiza exerciții pentru încălzirea
muschilor mici ai mâinii și apoi se va executa tema propusă, preșcolarii valorificându-și
creativitatea și îmbinând materialele pentru a reda aspecte adecvate realității înconjurătoare. În
timp ce copiii lucrează, educatoarea le va oferi indicații, încurajând fiecare participant să
finalizeze elementul ales.
După finalizarea activității practice copiii se întorc în pădure reamenajând spațiul cu
produsele activității lor.
În final copiii primesc aprecieri verbale, mulțumiri din partea lui Gheruță, după care sunt
invitați lângă focul special amenajat la locul potrivit, la marginea pădurii, pentru a servi o
frigăruie (bezea pe băț). În jurul focului, copiii vor fi puși în situația de a juca rolul de reporteri
și fotografi în cadrul interviului. Această metoda interactivă le va oferi copiilor ocazia să-și
exprime în limbaj propriu gândurile, impresiile trăite de ei pe parcursul desfășurării activității
în integralitatea sa și încheie activitatea.
633
SUCEAVA 2024
176. ,,112 -NE SALVEAZĂ’’
Prof. Amăruchi Camelia Aurelia

G.P.P. ”Căsuța Piticilor” Gura Humorului
a) SLOGAN: “Tot ceea ce nu avem de la naştereşi ne va trebuicândvom fi mari, ne este dat

prin educaţie.”
Rousseau
,,SUNTEM AICI SĂ SALVĂM VIEȚI,SUNAȚI RESPONSABIL LA 112 !”
b) DOMENIUL ŞI TIPUL DE EDUCAŢIE ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ:Educaţie
pentru securitate personală;
c) TIPUL DE PROIECT: judeţean.
B. APLICANTUL: - Coordonate de contact a unităţii de învăţământ:
a. Grădiniţa cu Program Prelungit,, Căsuţa Piticilor’’Gura Humorului
Adresa instituţiei: Str. Lct.V.Mărceanu, Nr. 22, Tel/Fax 0230231576
E-mail: casutapiticilor2@yahoo.com
b. Experienţe în domeniul proiectelor:
2003-2023- Să citim pentru mileniul III
2010-2023- Noile educaţii
2010-2023-,, O lume a prieteniei”
2011- 2022-,, Micul Bucovinean’’
2023-2024-,,112 -NE SALVEAZĂ”
c. COORDONATOR al proiectului la nivelul unităţii:
PROFESOR- AMĂRIUCHI CAMELIA AURELIA
Datele aplicantului:
Amăriuchi Camelia Aurelia, profesor, grad did.II
Telefon: 0745 166785.
Adresa email: aa.cami@yahoo.com.
Echipa de proiect: Prof. Turza Elena- director
Prof. Dobreanu Sabina
Prof. Zofotă Cornelia
Prof.Negură Anișoara
Echipa de implementare:
-prof.Hemen Tatiana/Nicolau Tatiansa
-prof.Iacob Mihaela/Moroșan Victorița
-prof.Zofotă Cornelia/Ursachi Oana
-prof.Pisancu Alina/ Spînu Nicoleta
-prof.Sava Adriana/Iliesi Anamaria
-prof.Corogeanu Rodica/Negură Ana
-prof.Wanzo Irina Șelet Elena
C. PARTENERI/COLABORATORI:
• GPN “Lumea Copilăriei’’ Gura Humorului
• Şcoala Gimnazială,,Teodor Balan’’Gura Humorului
• Școala Gimnazială Nr.1 Gura Humorului
• Cabinet Medical,, Dr.Alecu Gabriela”
• Centul de Ambulanță Gura Humorului
• Centrul de Pompieri Gura Humorului
634
SUCEAVA 2024
• Poliția orașului Gura Humorului

• Comitetul de părinți al grupei,,Steluțele”
•
D. CONTEXT:
Argumentarea proiectului propus:
Copiii investighează cu mult interes lumea înconjurătoare .Împinși de dorința
cunoașterii,încearcă de multe ori să-și răspundă singuri la,,de ce”-uri,implicându-se în activități
care le pun în pericol securitatea personală,uneori viața.
Acest proiect vine să preîntâmpine accidente provocate de evenimente rutiere,joaca cu
focul,utilizarea necorespunzătoare a aparaturii ectrocasnice, consumul unor substanțe
dăunătoare organismului sau a unor alimente necorespunzătoare din punct de vedere al
termenului de valabilitate a calității precum și îmbolnăviri survenite în urma contactului cu
diferite animale și plante.
Copiii vor conștientiza că pentru prevenirea accidentelor de oricenatură(rutiere,cu
focul,cu substanțe toxice-droguri,fum și medicamente),este necesară cunoașterea și respectarea
anumitor reguli,adoptarea unei atitudini preventive și adecvate în situații neprevăzute.
Ziua Europeană a numărului unic pentru urgențe112 este sărbătorit în fiecare an la 11
februarie,zi în care au loc sesiuni de informare,prezentări în grădinițe și activități de promovare.
În România,din martie 2008,numărul 112 a devenit apel unic pentru toate serviciile de
urgență.
Analiza SWOT
Puncte tari Oportunităţi
✓ posibilitatea de a parcurge teme variate; ✓ toţi participanţii pot oferi alternative

✓ informare din surse variate; valoroase de soluţionare a tematicii;
✓ schimb de experienţă; ✓ ieşirea din “tiparul curricular”;
✓ dotarea cu materiale noi; ✓ se pot exprima propriile nemulţumiri, dar şi
✓ posibilitatea abordarii creative şi expectaţiile prin exprimarea dorinţelor şi
interactive; satisfacţiilor;
✓ promovarea activităților de securitate ✓ participare necondiţionată cu materiale
personală; proprii, la fiecare temă;
✓ vizite cu preșcolarii; ✓ promovarea propriilor idei;
✓ posibilitatea testării cunoştinţelor;
Puncte slabe Ameninţări
✓ lipsa dotarilor necesare;

✓ neimplicarea activă a tuturor membrilor; ✓ interesul scăzut uneori pentru anumite
✓ planificarea unor teme care nu prezintă activități;
interes pentru toţi; ✓ timp insuficient;
✓ dificultăti de comunicare;
635
SUCEAVA 2024
E. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Scopul:
Dezvoltarea capacităţii de a cunoaşte şi înţelege activitățile de securitate personală, stimularea
curiozităţii pentru investigarea acestora,sensibilizarea copiilor în ceea ce privește respectarea
anumitor reguli.
Obiective:
privind copiii :
-iniţierea copiilor în observarea elementelor specifice securității personale prin apelul unic 112;
- sprijinirea copiilor pentru a manifesta interes şi curiozitate;
-stimularea creativităţii şi a imaginaţiei, a originalităţii în realizarea lucrărilor proprii;
-cunoasterea și aprecierea normelor privind siguranța copiilor ;
-formarea unor comportamente pozitive față de reprezentanții din domeniu;
privind partenerii:
- stimularea implicării părinţilor şi a altor factori educaţionali în derularea activităţilor;
- promovarea unor relaţii reciproce între părinţi şi alţi factori educaţionali, pentru a transmite
copiilor valorile ce vizează siguranța de zi de zi ;
- implicarea directă a părinţilor în desfăşurarea activităţilor proiectului din punct de vedere
material sau financiar;
-crearea unui mediu educaţional favorabil şi stimulativ pentru motivarea copiilor în vederea
desfăşurării activităţilor;
-implicarea partenerilor în realizarea programului de activităţi.
Grup ţintă:
beneficiari direcţi:28 copii preşcolari cu vârste cuprinse între 5-6ani;
beneficiari indirecţi: alte grupe de preșcolari, părinţii acestora şi cadrele didactice- educatoare
şi învăţători din grădiniţe şi şcoli primare, şcolarii mici, comunitatea locală,personalul Centrului
de Ambulanță,personalul Centrului de Pompieri,Personalul de la Poliția Orașului;
Durata : an şcolar 2023-2024
CONŢINUTUL PROIECTULUI
Metodologie:
Proiectul se va derula în toate grupele din grădiniţă.
Fiecare echipă de educatoare va particulariza activităţile ce se vor desfăşura,în funcţie de
tematica lunară propusă de proiect,de particularităţile de vârstă şi interesele copiilor.
De asemenea,vor crea un portofoliu al grupei, vor expune la panou rezultatele obţinute(produse
ale activităţii copiilor, fotografii) şi vor furniza informaţii şi fotografii edificatoare echipei de
realizare a revistei gradiniţei.
Regulament:
Coordonatorul proiectului va promova o strategie de comunicare, informare şi implicare a
întregii comunităţi preşcolare dar şi a partenerilor în acţiunile pe care le desfăşoara, va
monitoriza pe ansamblu derularea proiectului;
- cadrele didactice vor realiza un panou care va cuprinde informaţii, rezultate ale activităţilor;
- cadrele didactice asigură desfăşurarea activităţilor propuse la grupele pe care le conduc
incluzându-le în activităţile de învăţare din programul zilnic, monitorizeză rezultatele şi asigură
participarea părinţilor şi a altor parteneri;
- directorul unităţii şi cadrele didactice se preocupă de popularizarea acţiunilor in comunitate şi
pentru atragerea de sponsori pentru activităţile care necesita fonduri băneşti şi materiale;
- toate cadrele didactice asigură securitatea copiilor in timpul derulării activităţilor.
Criterii de evaluare:
636
SUCEAVA 2024
-gradul de implicare a fiecărei educatoare în pregătirea, desfăşurarea şi monitorizarea

activităţilor;
-capacitatea copiilor de a participa efectiv la derularea activităţilor;
- măsura în care se implică partenerii şi rolul lor în realizarea obiectivelor proiectului;
Standarde:
-implicarea tuturor grupelor din grădiniţă în derularea proiectului;
-creşterea procentuală a participării efective a partenerilor;
-particularizarea activităţilor la nivelul de vârsta a copiilor;
-progresul evidenţiat și interesul faţă de activitățile de securitate personală ale copiilor şi
partenerilor implicaţi;
Indicatori:
-coerenţa proiectului;
-concordanţa dintre obiective şi conţinut;
-desfăşurarea optimă a activităţilor planificate;
-eficienţa activităţilor în rândul preşcolarilor şi partenerilor;
-asigurarea securităţii copiilor în timpul desfăşurării activităţilor din cadrul proiectului;
-evaluarea la toate nivelele;
-nivelul de comunicare în cadrul echipei de priect şi cu partenerii proiectului;
Metode şi tehnici de lucru:

- convorbiri, observări, dezbateri, vizionari de casete video, prezentări ppt, prezentări de
imagini foto, expoziţii foto şi cu lucrările copiilor, vizite, memorizări, întalniri cu specialiști.
Forme de organizare:
-pe grupe, individual, frontal
Rezultate preconizate:
-stimularea interesului copiilor preşcolari pentru cunoasterea normelor de siguranță;
-aproximativ 150 de copii cu vârste cuprinse între 3-5/6 ani implicaţi în proiect;
-aproximativ 60 de părinţi ai copiilor implicaţi în activităţile proiectului;
-implicarea în cadrul proiectului a cel puţin 20 cadre didactice în afară de echipa de proiect;
-implicarea în cadrul proiectului a cel puţin 6 specialiști;
- acorduri de parteneriat încheiate cu instituţiile implicate în proiect;
-elaborarea jurnalului ce cuprinde imagini, impresii din timpul derularii proiectului;
-promovarea activităţilor din proiect în mass- media locală-ziare, televiziune,internet;
-publicarea de către cadrele didactice din echipa de proiect a unor articole cu exemple de bună
practică în reviste de specialitate;
-confecţionarea unor pliante si invitații la diferite activități din cadrul proiectului.
Resurse umane:
➢ copii preşcolari şi şcolari mici
➢ părinţi
➢ cadre didactice: educatoare, învăţători
➢ medici,ambulanțieri,pompieri,polițiști și alți specialiști în domeniu.
Protocoale parteneriale cu:
• GPN “Lumea Copilăriei’’ Gura Humorului
• Şcoala Gimnazială,, Teodor Balan’’
• Şcoala Gimnazială Nr.1 Gura Humorului
• Comitetul de părinţi al grupei ,,Steluțele’’
• Centrul de Ambulanță
• Centrul de Pompieri
637
SUCEAVA 2024
• Medici
• Poliția Orașului
Responsabilităţile partenerilor:
- împărtăşirea experienţei personale în domeniul proiectului prin activităţi comune;
- desfăşurarea unor activităţi comune;
- sprijin în derularea proiectului;
- diseminarea rezulatelor în cadrul comunităţii;
- consultanţă de specialitate;
- cooptarea grădiniţei la unele acţiuni tematice ce se desfăşoară în aceste instituţii;
- asigurarea spaţiului pentru expoziţii;
Diseminare proiect:
➢ Revista grădiniţei;
➢ Promovare prin mijloace mass-media;
➢ Sesiune de prezentare a proiectului;
➢ Site-ul grădiniţei.
F. Evaluare proiect:
➢ Portofoliul proiectului şi CD-ul;
➢ Jurnalul proiectului;
➢ Chestionare pentru părinţi;
➢ Expoziţii cu lucrări ale copiilor;
➢ Albume foto;
➢ Jurnalul proiectului la grupe;
➢ Inregistrarea unor CD-uri cu acţiuni deosebite;
➢ Prezentarea activităţilor în faţa părinţilor şi a altor parteneri;
➢ Elaborarea de lucrări pentru publicaţii şi pentru sesiuni de comunicări;
➢ Schimb de idei, materiale didactice şi educative între grădiniţă şi partenerii implicaţi în proiect.
G. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI: ,,112 -NE SALVEAZĂ!”
- În cadrul activităţilor extracurriculare şi a activităţilor cu părinţii, educatoarele şi copiii
abordează teme legate de norme de siguranță , realizează vizite la diverse instituții implicate în
proiect .
- La nivelul instituţiei, unele grupe desfăşoară activități în cadrul opționalelor aprobate în acest
an școlar.
H. BUGETUL PROIECTULUI: din surse de finanţare proprii, sponsorizări de la părinţi,
persoane publice şi agenţi economici.
ANEXE- Convenţii de colaborare;
CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR PROIECTULUI

,,112 -NE SALVEAZĂ!”
AN ȘCOLAR 2023-2024
TEME/ LOCUL PARTICIPANŢI
LUNA CONŢINUT MODALITĂŢI DESFĂŞUR
URI DE ĂRII
REALIZARE
Implementar ,,112 -NE G.P.P.Căsuţa Echipa de proiect
Octomb ea SALVEAZĂ!’’ Piticilor Preşcolari
rie proiectului; Sălile de Părinţi
grupă Alţi parteneri;
638
SUCEAVA 2024
Reamenajar Prezentarea
2023 ea spaţiilor proiectului şi a
destinate partenerilor;
prezentării Amenajarea
datelor tematică
referitoare la
desfăşurarea
proiectului
şi rezultatele
obţinute;
Noiemb Vizitarea ’-Vizită-la sediile Centru de Educatoare,învăţătoare,preşco
rie sediilor partenerilor din Pompieri,Pol lari,şcolari mici şi specialişti în
instituțiilor Gura Humorului; iție domeniu;
2023 menționate ,Ambulanță
în proiect; și Cabinete
Medicale
Decem Cunoașterea ,Să fim în Sala de Educatoare/Învăţătoare
brie normelor de siguranță !”Preze grupă; Preşcolari,şcolari
siguranță; ntarea normelor Sala de clasă; mici,specialişti;
2023 de siguranță pe
parcursul
Sărbătorilor de
Iarnă.(La
colindat și urat).
Ianuarie Dobândirea ’’Să ne păstrăm Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco
2024 unor sănătatea”- grupă; lari,şcolari mici şi specialişti în
cunoştinţe întâlniri cu Sala de clasă; domeniu;
prezentate medici,ambulanți
de către eri și asistente
specialiștii medicale ;
din
domeniul
medical.
Februar Descoperire ,,Ziua apelului Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco
ie a unor unic-112” grupă; lari,şcolari mici şi specialişti în
2024 informații Convorbiri,Conc Sala de clasă; domeniu;
despre urs de desene ;
numărul
unic de
urgență-112;
Martie Mărțișorul ,, Ziua Poliției Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco
2024 Recunoștinț Române”-25 grupă; lari,şcolari mici și polițiști;
ei-Ziua Martie-vizită; Sala de clasă;
porților
deschise la
Poliție.
639
SUCEAVA 2024
Experimenta ,Din experiența Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco

Aprilie rea unor părinților grupă; lari,şcolari mici,părinți cu
2024 momente noștri !”- Sala de clasă; diferite profesii ;
din meseriile activități comune
părinților
noștri;
Mai Realizarea ,,Împreună cu Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco
2024 unui școlarii circulăm grupă; lari,şcolari mici;
,,Parcurs corect !”-Traseu Sala de clasă;
Aplicativ aplicativ ; Strada
”folosind orașului ;
normele
dobândite
de-a lungul
proiectului;
Iunie Valorificare ,,Proiectul în Sala de Educatoare,învăţătoare,preşco
2024 a imagini și grupă; lari,şcolari mici şi specialişti în
cunoştinţelo culori’’- Sala de clasă; domeniu,comunitatea locală;
r în contexte prezentarea
variate; evaluării
proiectului cu
ajutorul
imaginilor;
640
SUCEAVA 2024

„PAȘTILE ÎN SATUL BUNICILOR”
Profesor educație timpurie, Rîșca Elena-Gabriela,

G.P.P ”Gulliver”, Structura G.P.P ”ABC”,Suceava
Nivel de vârstă/Grupa: nivel I/ Grupa mijlocie

Tema anuală de învăţare: „Cum a fost, este și va fi aici pe Pământ?”
Tema săptămânală: „Paștile, sărbătoarea creștinilor”
Tema activității: „Paștile în satul bunicilor”
Categoria activității de învățare: activitate integrată
Activităţi pe domenii experenţiale:
DOS (Educație pentru societate) „Legenda ouălor roșii”- povestirea educatoarei
DEC (Activitate artistico-plastică) „Ouă roșii”- pictură
„ Învierea Domnului”- elemente de pictură iconografică pe sticlă
DPM-„Drumul spre Biserică”-traseu aplicativ: (mers în echilibru pe o linie trasată pe sol,
cu transport de greutăţi, mers cu ocolire de obstacole, mers cu păşire peste obstacole)
SCOP: Dezvoltarea capacității de a recepționa un mesaj oral și de a exprima idei, preferințe și

stări afective pozitive, exersând cunoștințe despre simboluri și semnificații ale Sărbătorii Îvierii
Domnului, precum și abilități artistico-plastice și deprinderi motrice de bază și utilitar-
aplicative în contexte inedite
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:;
• să alcătuiască enunțuri despre fapte și întâmplări din poveste, identificând personaje și
caracteristici ale acestora; ;
• să refacă firul epic al povestirii, cu ajutorul siluetelor de pe șorțul povestitor, exprimând
trăiri afective legate de Patimile și Învierea Domnului;.
• să descrie tradiții pascale românești (vopsitului/încondeiatul ouălor) identificând
semnificații ale acestora, prin raportare la textul povestirii;
• să picteze ouă roșii/icoane pe sticlă, respectând tehnica de lucru demonstrată anterior, utilizând
corect materialele puse la dispoziție;
• să execute corect exerciţiile diferitelor segmente ale corpului, la comanda și în ritmul sugerat
de educatoare;
• să execute corect deprinderea motrică de bază (mers) şi utlitar aplicativă (echilibru -transport
de greutăți) păstrând o ţinută corporală corectă;
METODE ŞI PROCEDEE: povestirea, conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul de rol;
641
SUCEAVA 2024
RESURSE MATERIALE:șorțulețul povestitorului, ouă, acuarele, pensoane, balturi din sticlă

pentru icoane, decor Biserica satului,
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual
DURATA: 1,5 ore

Copiii vor intra în sala de grupă intonând cântecelul „Colind de Paști” și se vor
așeza pe scăunele în semicerc. Atenția acestora va fi orientată către elementul surpriză, un coș
cu ouă și un mesaj:
„Șorțul povestitor,
Aduce-n dar, copiilor,
O poveste adevărată,
De la o Sărbătoare luminată.
Lângă coș să ne-adunăm
Legenda ouălor roșii s-ascultăm!”
Educatoarea va invita astfel, preșcolarii, alături de șorțul povestitor pentru a afla
„Legenda ouălor roșii” . În timpul expunerii, se va acorda o atenție deosebită inflexiunilor vocii,
în funcție de personajele din poveste și ținându-se cont de stările afective pe care textul literar
le implică: tonul cald asociat cu evenimentele firului epic, modularea vocii în vederea imitării
personajelor, marcarea pauzelor determinate de semnele de punctuație, explicarea cuvintelor
necunoscute (răstignit, păcate, patimi, etc).
Copiii vor identifica momentele subiectului, personajele povestirii și trăsături ale
acestora, trăiri afective ale personajelor, desprinzând din text, semnificația vopsitului ouălor la
Paști, ca simbol al Patimilor Mântuitorului și al bucuriei Învierii Domnului. Se va sublinia
faptul că, an de an, la Paști, gospodinile pregătesc cu drag ouă roșii și pască care amintesc de
Patimile de pe cruce, dar și de bucuria Învierii Domnului..Ouăle roșii, denumite și ouă de Paști
sunt așezate în coșul împodobit și duse la Biserică, pentru sfințit, apoi sunt ciocnite la masa de
Paști, în familie, alături de salutul pascal: „Hristos a înviat!”/ „Adevărat a înviat”.
Preșcolarii vor fi îndemnați să păstreze tradiția vopsitului ouălor de Paști, pregătind
coșul cu ouă roșii care va fi sfințit la Biserica din satul bunicilor. Pentru a aminti tuturor de
Patimile și Invierea Domnului li se sugerează copiilor să picteze icoane care vor înfrumuseța
turlele Bisericii din sat (element de decor). Cântând „Hristos a înviat!”” (tranziție), aceștia se
vor îndrepta spre măsuțe pentru a picta ouăle și icoanele. Se va explica și demonstra tehnica
de lucru, apoi copiii vor lucra cu grijă și cu îndemânare, sub supravegherea educatoarei. La
îndemnul „Măsuțe curate și ordonate”, copiii, vrednici păstrători ai tradițiilor pascale românești,
vor finaliza sarcinile, pregătindu-se de călătorie către satul bunicilor (rutine- Mânuțe
curate//dezinfectate), exprimându-și bucuria de a participa la tradițiile de Paști ale bunicilor
noștri.
Vom porni, cu grijă, la drum, spre satul bunicilor, urmărind firul poveștii prezentată de
educatoare: „Se apropie Paștile, Bunicuța se pregătește de această mare sărbătoare. Să-i facem
o bucurie, fiindu-i alături! Să plecăm, deci, spre satul bunicilor! Mergem cu grijă, pe potecă,
unul după altul. Păsărele încă dorm, mergem cu grijă, pe vârfuri, pentru a nu le trezi, zburăm și
noi asemeni păsărelelor (mers pe vârfuri, cu brațele întinse lateral). Să pășim, cu grijă, peste
pietrele răsturnate pe drum (mers cu pas fandat), să ne pitim pe potecă (mersul piticului), pentru
a nu ne zări Grivei, de după gard .Să ne grăbim, bunica ne așteaptă!(alegare ușoară). Căluțul
642
SUCEAVA 2024
nărăvaș al bunicii aleargă vesel pe câmp, să ne alaturăm lui (alergare cu genunchii la piept,
alergare cu pendularea gambelor înapoi). Ne apropiem de casa bunicii, miroase a pască coaptă
și cozonac, mergem bucuroși, pe potecă, mirosim parfumul bunătăților pregătite de bunica
(mers cu exerciții de respirație)”. Se vor executa astfel, exerciţiile de pregătire a organismului
pentru efort, urmărindu-se stimularea treptată a marilor funcţii, asigurarea excitabilităţii
optime a S.N.C., educarea percepţiilor spaţio-temporale, educarea respiraţiei voluntare, a
capacităţii de adaptare la efortul fizic. Ajunşi în sat, ne propunem să venim în ajutor bunicilor
la treburile din gospodărie. Se vor executa, astfel, exerciţiile de influenţare selectivă a
aparatului locomotor, prin care se urmăreşte dezvoltarea mobilităţii articulare şi supleţii
musculare, pregătirea, prin exerciţii fizice a segmentelor corporale ce vor fi solicitate pentru
parcurgerea traseului aplicativ. La sunetul clopotului (tranziție) copiii vor porni, pe rând spre
Biserică, pe cărare, cu grijă pentru a nu călca în praf și noroi (mers în echilibru pe o linie trasată
pe sol) ducând coșul cu ouă de Paști și lumânarea pentru Înviere (transport de greutăți). Copiii
vor ocoli copăceii de la capătul cărării (mers cu ocolire de obstacole), vor păși peste florile de
la intrarea în curtea Bisericii (mers cu pășire peste obstacole), apoi se vor așeza în liniște pe
butucii din curtea Bisericii. Se va demonstra fiecare exerciţiu, apoi, pe rând copiii, vor parcurge
traseul, transpunând în plan real, prin joc de rol, tradiții pascale românești, păstrate de veacuri
cu sfințenie de către strămoșii noștri.
După parcurgerea traseului de către toți preșcolarii, aceștia vor cânta „Hristos a înviat!”
și se vor întoarce de la Biserica din sat, în coloană, unul după altul, refăcând traseul aplicativ în
sens invers, ducând tuturor vestea Învierii Domnului.
Cu ajutorul siluetelor și al șorțului poestitor, preșcoalrii vor reda pe scurt, momentele
principale ale povestirii exprimând trări, emoții legate de Sărbătoarea Învierii Domnului și de
tradițiile pascale românești, cântând cu toții „Învierea lui Hristos / Să ne fie de folos!”.
BIBLIOGRAFIE:
- Curriculum pentru educație timpurie(2019)
-Răileanu, D., Vieriu, D., Alecsa, I., Proiectarea pas cu pas– Ed. Diamant, Argeş, 2010

PENTRU ACTIVITATE INTERGATĂ
Profesor învățământ preșcolar: Ruban Ana

NIVELUL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: nivelul I / grupa mijlocie „Fluturașii”

TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂŢARE: ,,Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Viețuitoarele marine”
VALOAREA URMĂRITĂ: Prietenia
643
SUCEAVA 2024
CATEGORIA DE ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE ABORDATĂ: activitate integrată

TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Viața din adâncuri”
A.D.E. – DLC- ,,Delfinul Mavo și Marele Alb” – lectura educatoarei;
DȘ- ,, Ne jucăm, matematică învățăm” – exercițiu joc;
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Dezvoltarea abilităților de comunicare printr-un demers integrat
științific și creativ în cadrul unor situații de învățare prin sistematizarea unor cunoștințe
matematice.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
➢ să denumească animalele marine din machetă;
➢ să audieze un text lecturat, reținând titlu, acțiunile și personajele acestuia;
➢ să rețină semnificația cuvintelor/expresiilor noi din poveste;
➢ să adreseze întrebări de tipul CINE? CE? DE CE?, conform metodei interactive Explozia
stelară;
➢ să formeze grupe de obiecte care au aceeași formă și culoare;
➢ să așeze obiectele în șir crescător și descrescător după criteriul mărimii;
➢ să numere elementele unei mulțimi asociind cifra corespunzătoare numărului acestora;
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialului, ,elementele surpriză, mişcarea, aplauze,
recompensa,
u) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, observația, exerciţiul,
problematizarea, metoda interactivă „Explozia stelară”;
v) Resurse materiale : siluete ale personajelor din poveste, nisip, scoici, pietre, steluțe de mare,
jetoane cu cifre, alge, carte cu povestea ,,Delfinul Mavo si Marele Alb”, flipchart, cufăr, bănuți
din ciocolată, steluț„e specifice metodei interactive Explozia stelară”, video proiector;
w) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
DURATA: 50 min
BIBLIOGRAFIE:
9. M.E.N.2019, Curriculum pentru învăţământul preşcolar;
10. Răileanu Daniela, 2010, Proiectarea pas cu pas (îndrumător pentru cadrele didactice din
învăţământul preşcolar), Editura Diamant, Pitești;
11. Florica Mitu, Ştefania Antonovici, 2005, Metodica activităţilor de educare a limbajului în
învăţământul preşcolar, Ediţia a 2- a, Editura Humanitas Educaţional a revizuită,
2005,Bucureşti;
Anghel Nicoleta, Culea Laurenţiu, Grama Filofteia, Ionaşcu Daniela, Pletea Mioara, Sesovici
Angela, 2008, Activitatea integrată din grădiniţă (ghid pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti.
,,Viața din adâncuri”
Activitatea va debuta cu o scurtă discuție despre tema săptămânii ,,Viețuitoarele
marine”. Educatoarea le va propune copiilor să asculte și să recunoască sunetul care se va auzi
pe fundal (valurile mării). Astfel, preșcolarii cu ochii închiși, ascultând valurile mării vor
pătrunde într-o lume nouă, lumea subacvatică (machetă cu personajele din povestea ,,Delfinul
Mavo și Marele Alb”). Uimiți fiind de noul cadru, preșcolarii împreună cu educatoarea vor
încerca să afle cât mai multe informații despre musafirii din grupă și mediul lor de viață,
identificând astfel răvașul de lângă broscuță (Anexa 1).
644
SUCEAVA 2024
Îndreptându-se spre cufăr, educatoarea își va opri privirea asupra scoicii cu față zâmbitoare de
pe cufăr sub care va gasi un bilețel. (Anexa 2).
Educatoarea le va expune copiilor povestea ,,Mavo și Marele Alb” concomitent cu
imaginile ppt, respectând tonalitatea, intonația, mimica și gestica corespunzătoare. Pe parcursul
poveștii educatoare va explica copiilor cuvintele și expresiile noi: ,,neastâmpărat”,
,,nedumerit”, ,,încântat”,,lent”, ,,fără să mai stea pe gânduri”, ,,luat prin surprindere”, ,,orbit de
furie”. Se va realiza o scurtă repovestire a textului audiat cu ajutorul întrebărilor: ,,Cum s-a
numit povestea pe care ați ascultat-o?”/,,Ce personaje am întâlnit în poveste?”/,,Cine este
Mavo?”/,,Cine este Marele Alb?”/,,Cum a reușit Mavo să o salveze pe broscuță?”/,,Ce a făcut
Mavo cu broscuța după ce a salvat-o?”Apoi preșcolarii vor fi încurajați să găsească diverse
contexte de utilizare a cuvintelor și expresiilor nou întâlnite în text.
În continuare, copiii vor interpreta cântecelul ,,Călător în lumea apelor” executând diferite
mișcări T1.
Știind că Marele Alb a tulburat ordinea din lumea apelor, copiii vor observa macheta și
vor stabili ce viețuitoare au mai rămas în viață. Astfel, ei vor număra personajele din poveste
și vor asocia cifra corespunzătoare. După aceea, fluturașii vor aduna scoicile și steluțele de
mare de pe malul apei, rezolvând diferite sarcini matematice. Prima sarcină îi va solicita pe
copii să așeaze steluțele în ordine crescătoare/descrescătoare. A doua sarcină va consta în
gruparea scoicilor după formă, asociind fiecarei mulțimi obținute cifra corespunzătoare
numărului de scoici.
În continuare, preșcolarii vor desfășura jocul de mișcare ,,Peștișorii și rechinul” (T2).
Privind prin mare, copiii vor găsi steluțele specifice metodei interactive de grup ,,Explozia
stelară”. Astfel, fluturașii se vor împărți în trei echipe și vor formula întrebări cu următoarele
structuri interogative: CINE? CE? DE CE?
Realizând cu succes sarcinile activității, copiii vor auzi din nou valurile mării ceea ce
înseamnă că a venit momentul în care pot deschide cufărul. Aici vor descoperi o adevărată
comoară reprezentată de o mulțime de galbeni (bănuți de ciocolată).
Anexa 1
,,Dragi fluturași, a trăi în lumea apelor e frumos, dar e foarte periculos, o adevărată provocare.
Nici nu știți în ce primejdie m-am aflat, dar am avut mare noroc de Mavo, care mi-a salvat
viața.
Dacă vreți să aflați mai multe despre mine și prietenii mei veți găsi sub cufărul din apă o carte
cu o poveste interesantă!”
Anexa 2
,,Dragi fluturași, în acest cufăr se află o comoară, dar nu îl veți putea deschide decât în
momentul în care veți auzi din nou valurile mării. Trebuie să fiți foarte ascultători si atenți la
activități.
645
SUCEAVA 2024

PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ
Profesor înv.preșcolar Rusu Irina

Școala Gimn. ,,Nicolae Labiș ” Mălini G.P.N. Mălini
Profesor înv.preșcolar :Rusu Irina

Tema anuală de studiu: „Cum este/ a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului:,,Trăiesc în jurul nostru”
Tema săptămânii: „La Poli”
Tema activităţii integrate:,,O prietenie adevărată”
A.L.A.1. – Tema: „Povestea Pinguinului Paul”
Ştiinţă:” Zăpada artificială și topirea gheții”-experiment
Artă: „Peștișori pentru pinguini”- modelaj
Construcţii: „Igluri pentru prietenii noștri pinguini”-suprapunere
ADE: D.L.C. – „ O prietenie adevărată” – lectura educatoarei
D.Ş. – „Ne jucăm ,pe pinguini îi ajutăm!” – joc exerciţiu
Scopul activităţii: :Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice, a structurilor verbale orale prin
stimularea receptării mesajului oral, activarea limbajului şi consolidarea achiziţiilor logico-
matematice pe baza percepţiei analitico-sintetice utilizând achiziţiile tehnico-aplicative în
vederea realizării unui proiect comun.
• să asculte cu atenţie textul povestirii, asociindu-le cu imaginile prezentate ;
• să denumească personajele din poveste;
• să redea fragmente de poveste, respectând succesiunea cronologică a evenimentelor;
• să exerseze deprinderi practic-aplicative însuşite anterior;
• să ataşeze pe suportul machetei elementele, ţinând cont de poziţiilor spaţiale indicate;
• să grupeze mulţimile de obiecte după criteriul dat - formă;
• să numere elementele mulţimilor date, raportând cifra la cantitate;
• să manipuleze obiectele formând mulţimi între 1 şi 5 elemente;
• să completeze piramida cu imagini corespunzătoare întrebărilor adresate;
• să interrelaţioneze în cadrul grupului în vederea executării corecte a sarcinilor primite;
x) Metode şi procedee: observarea, învăţarea prin descoperire, conversaţia, explicaţia,
demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, munca independentă, jocul, metodă interactivă de
grup - Piramida;
y) Resurse materiale: mascota Pinguin, cutie cu materiale, figurine polistiren cu familia
pinguinilor, ecusoane, plastilină, zahăr cubic,gheață,bicarbonat, spumă de ras, cerneală albastră,
pipete, macheta suport, jetoane cu cifre, plicuri cu sarcini matematice, stimulente pentru copii.
z) Forme de organizare: în grupuri mici, frontal, individual.
Sarcina didactică:
646
SUCEAVA 2024
- identificarea poziţiei spaţiale plasând obiecte în spaţiul dat: sus/jos;

- numărarea în limitele 1-5;
- raportarea cifrei la cantitate;
Regulile jocului: -,,Pinguinul se va plimba, și în brațe la cine se va așeza? ”
-Va răspunde copilul care are pe brațe pinguinul.
-Fiecare copil care rezolvă sarcina corect va fi aplaudat.
Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, stimularea, mişcarea, jocul.
Durata: 60 minute
Bibliografie:
• MEN, (2018), ,- Curriculum pentru educaţia timpurie;
• Laurenţia Culea, şi colaboratorii, (2008), Activitatea integrată din grădiniţă, Editura Didactica
Publishing House, Bucureşti;
• Silvia Breben, şi colaboratorii, (2007), - Metode interactive de grup-Ghid metodic - Editura
Arves;
• Daniela Răileanu, (2010) - Proiectarea Pas cu pas, EdituraDiamant, Piteşti.

Debutul activităţii integrate va fi marcat printr-un moment surpriză:în sala de grupă se
află o cutie. Dar de unde este este această cutie? De la cine? Curioşi, copiii se strâng în jurul
educatoarei pentru a vedea de la cine vine coletul. În interiorul acestuia copiii descoperă mai
multe surprize și câteva plicuri. Educatoarea va deschide plicul adresat copiilor de la grupa
mijlocie „Fluturaşii”. Educatoarea va citi conţinutul scrisorii:
„Dragi copii de la grupa mijlocie, eu sunt Paul! După cum aţi învăţat, eu trăiesc la poli
în Antarctida . Astăzi am auzit că aveţi musafiri, iar doamna educatoare vă v-a spune o poveste
despre mine şi despre peripeţiile prin care am trecut. O să vă placă. Am totuşi o rugăminte la
voi: n-aţi vrea să mă ajutaţi să-l găsesc pe prietenul meu cel mai bun Daniel? Dacă da, atunci
ne vom revedea cât de curând! Să fiţi atenţi la poveste! Paul”
Educatoarea va spune copiilor că şi celelalte plicuri conţin multe surprize pentru ei. Ele
vor fi prezentate pe parcursul activităţii. Astfel, pentru început, copiii se vor aşeza pe scăunelele
dispuse în semicerc şi vor asculta povestea „O prietenie adevărată”. În timpul expunerii
povestirii se vor introduce, prin joc, siluetele personajelor care dialoghează în poveste și vor fi
expuse pe panoul pregătit, ceea ce va ajuta la înțelegerea conținutului.
Din cutia cu surprize,educatoarea va scoate pe rând toate personajele din poveste,
trezindu-le astfel curiozitatea pentru urmărirea naraţiunii.
După parcurgerea acestui fragment de activitate, se va trece la audierea poveștii,
respectându-se succesiunea momentelor ei principale:
• Paul micul pinguin se joacă cu prietenul cel mai bun al sau Daniel.
• Cerul s-a înnorat ,iar mama lui Paul îi avertizează că vine furtuna.
• Deodată, Daniel este luat de o puternică rafală de vânt.
• Paul pleacă în căutarea lui Daniel.
• Găsește o casă mare de gheață.
• În casă locuiește o focă Leo, și il găsește și pe prietenul lui cel mai bun Daniel.
• Mama lui Paul împreună cu toată familia ajung la casa lui Leo și se bucură când îi văd pe
amândoi pinguini teferi.
• Ei pleacă împreună spre casă, fericiți.
Pe parcursul povestirii educatoarea va sublinia mediul de viaţă a vieţuitoarelor de la
poli. Se va sublinia de asemenea dorinţa lui Paul de a -și ajuta prietenul cel mai bun.
647
SUCEAVA 2024
După audierea poveştii, educatoarea va aminti copiilor rugămintea lui Paul din
scrisoare: de a-l ajuta să-și găsească prietenul. În acest scop, vor fi invitaţi să se deplaseze la
centrele deschise şi special amenajate din sala de grupă. (ALA1) La fiecare centru li se vor
prezenta materialele expuse şi li se vor explica sarcinile de lucru.
Astfel, la centrul Ştiinţă – se vor face experimente în urma cărora copiii vor experimenta
cum se topește gheața și vor face zăpadă artificială. La centrul Construcţii – se vor construi
igluri din cuburi de zahăr pe pahar de plastic ca suport. La centrul Artă se vor realiza din
plastilină peștișori pentru pinguini. Produsele finale ale copiilor de la fiecare centru, vor fi
expuse pe macheta expoziţională. Se vor face aprecieri asupra modului de realizare a cadrului
în care se petrece acţiunea din poveste – de către pinguinul Paul.
Tranziţie: ,,Dansul prieteniei”
Copiii se vor așeza pe scăunele în fața machetei, se anunță tema jocului pe înțelesul
copiilor,, Astăzi ne vom juca, și pe pinguin îl vom ajuta!”.Li se explică regulile jocului
,,Pinguinul se va plimba și în brațe la cine se va așeza? ”, acel copil va răspunde.Fiecare copil
care rezolvă sarcina corect va fi aplaudat.Li se prezintă copiilor jocul de probă pentru a vedea
dacă copiii au înțeles jocul și regulile acestuia.Voi intona versurile ,,Pinguinul se va plimba,și
în brațe la cine se va așeza?, copilul numit va trebui să meargă și să caute sub un ghețar prima
sarcină :el merge la măsuță și rezolvă sarcina ,,Aleage un pinguin mare și așază-l pe machetă
lângă ocean .După ce ne-am asigurat că toți copiii au înțeles jocul ,vom trece la desfășurarea
lui.
Sarcini:
-Hrănește –l pe Paul cu 4peștișori.(4 peștișori)
-Mama lui Paul vrea și ea doi peștișor.(2 peștișori)
-Ce culoare au focile, dar pinguinii?
-Numără balenele mari din apă.(3 balene)
-Alege jetonul cu cifra corespunzătoare numărului de balene.
-Așază-l pe pinguinul Paul lângă iglu, atașează cifra corespunzătoare.(1 pinguin)
-Cu ce formă geometrică se aseamănă ghețarul de pe machetă?
-Numără focile din ținut și alege jetonul cu cifra corespunzătoare.(5 foci)
Toate sarcinile rezolvate corect vor fi aplaudate
Tranziţie: joc muzical ,,Ne învârtim”
Copiii se vor așeza pe scăunele pentru a continua firul poveștii, vor audia povestea în
continuare ,descoperind unde a ajuns Daniel.
În scopul fixării momentelor principale ale poveştii (DLC), vor fi prezentate pe rând
copiilor secvențele reprezentând următoarele scene:
1. Paul se joacă cu prietenul lui Daniel.
2. Daniel este luat de vânt.
3. Paul pleacă în căutarea lui.
4. Îl găsește acasă la Leo (foca).
5. Familia lui Paul vine după ei.
Se va cere copiilor să recunoască din ilustraţii momentele respective şi să arate în câteva
propoziţii conţinutul acestora. Obţinerea performanţei copiilor se va concretiza atât prin
realizarea machetei expoziţionale, cât şi prin completarea unui afiş cu titlul „Piramida
Pinguinilor ”.
Acesta va fi scos tot din cutia cu surprize împreună cu jetoanele cu imagini care-l vor
completa. Se vor sintetiza principalele informaţii ale poveştii:
1. Cine este ersonajul principal?(Paul)
2. Cum il cheamă pe prietenul lui Paul, și la cine a ajuns el?(Daniel,Leo)
3. Cine a venit după Paul și Daniel?(Mama- pinguin,Tata- pinguin și sora lui Pul)
648
SUCEAVA 2024
Afişul realizat de copii va fi aşezat lângă macheta expoziţională. Se vor face aprecieri
asupra modului de comportare a copiilor la activitate, oferindu-li-se stimulente
649
SUCEAVA 2024
Profesor pentru învățământul preșcolar Sabie Ecaterina

Nivelul de vârstă/grupa: nivelul II/grupa mare E ”Îngerașii”

Tema anuală de studiu: ,,Cum este, a fost și va fi aici pe Pământ?”
Proiectul tematic: „Explorator în lumea animalelor”
Tema săptămânală: „Animale din țara noastră”
Tema activităţii integrate: „Aricel-prietenul nostru din pădure”
ADE - DOS (Domeniul Om și Societate): ”O zi de iarnă din viața lui Aricel”–lectura
educatoarei (M.P.)
ALA (Jocuri și activități liber-alese): “În pădure”
- Construcții - „Culcușul ariciului” – construcții cu materiale din natură;
- Nisip și apă- „Drumul spre casa Ariciului”- amenajare
- Știință- ” Personaje din poveste” – puzzle ( siluete- animale din poveste)
Scopul activităţii: Extinderea expriențelor cognitive și a celor afectiv-atitudinale prin

conținutul ce vizează valori etice, corelat intr-un denmers științific și creativ.
➢ să audieze cu atenție textul, precizând succesiunea logică a avenimentelor ;
➢ să identifice personajele din poveste ;
➢ să identifice momentele principale din povestire, extragând cu ajutorul educatoarei latura
educativă;
➢ să utilizeze materialele, tehnicile şi instrumentele de lucru adecvate , realizând culcușul
ariciului;
➢ să amenajeze din pietricele cărarea , ținând cont de prin așezarea corespunzătoare a
elementelor date ;
➢ să asambleze piesele de puzzle, obținând imaginea unui personaj din poveste;
➢ să creeze finalul poveștii pe baza materialelor obținute ( la centre).
aa) Metode şi procedee: conversaţia, expunerea narativă cu ajutorul softului educaţional,
explicaţia, conversația, metoda interactivă ”Trierea aserțiunilor”, munca independentă,
munca în echipă,
b)Resurse materiale: : marioneta arici, scrisoare-surpriză, Cartea cu povestea O zi de iarnă, ,
siluete reprezentând personaje din poveste, materiale din natură (crengi de brad, conuri), siluete
cu diferite animale din pădure, făină, site, foi A4, siluete animale salbatice ;
c)Forme de organizare: frontal, individual
650
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
➢ *MEN, Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
➢ Breben, S.; Gongea, E., Ruiu, G.; Fulga, M., Metode interactive de grup, Editura Arves,
Craiova, 2015;
➢ Culea, L., coord., Activitatea integrată din grădiniţă, Didactica Publishing House, Bucureşti,
2008;
➢ Culea, L., coord., Aplicarea noului curriculum, Editura Diana, Piteşti, 2009;
➢ Pogonici, M. (2019), Activitati istete pentru prescolari, Editura Paralela 45, București;
➢ Tătaru, L. L., Glava, A., Chiş, O., & Chiş, V.. Piramida cunoaşterii: Repere metodice în
aplicarea curriculumului preşcolar. Diamant, 2015.
Copiii se așază pe pernuțe moment în care atenția le va fi captată de un zgomot care vine
din ”pădure”. Îndrumați de către educatoare, preșcolarii îl vor descoperi pe micul
Arici(marionetă) care le-a adus o scrisoare-surpriză , povestindu-le despre o întâmplare prin
care el a fost nevoit să treacă într-o zi de iarnă.
Copiii sunt întrebați dacă doresc să o afle povestea animăluțului și sunt invitați să
urmărească cu atenție povestea, căci numai așa pot afla ce i s-a întâmplat musafirului.
Farmecul povestirii este dat de acţiunea personajelor ei, precum şi de prezentarea
imaginilor prin utilizarea softului educațional care vor capta atenţia copiilor. Pe parcursul
expunerii poveștii, educatoarea va folosi modulaarea vocii, mimica, și tonalitatea adecvată.
După audierea povestirii, copiii vor fi antrenaţi într-o convorbire legată de întâmplările din
poveste , se va puncta acţiunea şi momentele poveştii, se vor preciza personajele din poveste,
caracteristici/însuşiri ale acestora, aspect ce va fi realizat pe baza întrebărilor educatoarei şi a
răspunsurilor primite de la copii, aceştia dovedind înţelegerea mesajului textului.
Accentul cade pe însușirea laturii educative a textului și preluarea comportamentelor pozitive
ale personajelor, acelea de prietenie și ajutor.
Cu ajutorul versurilor poeziei „Fulg de nea”: „Pe obraz, pe nas, pe umar / Tot cad fulgii
fără număr / S-a oprit în palma unul / Iute, iute închid pumnul. / Desfac pumnul, unde-i fulgul?
/ Am în mână strop de rouă / Sau un bob de apă, plouă? / S-a topit in mâna mea / Ca o lacrimă
de nea...”, în zbor de fulgușori (tranziție), copiii își îndreaptă atenția spre musafir, mai exact
ariciul , le-a lăsat niște surprize pe mese, pe care le vom descoperi împreună. El dorește tare
mult ca îngerașii să îl ajute să reconstruiască câteva elemente ale poveștii, pentru a putea să le
aibă drept amintire și să nu uite de ziua în care a găsit o căsuță călduroasă..
Motivați de dorința de a-l ajuta pe arici, copiii se vor îndrepta spre centrele deschise ,
intuind materialele de pe mese și ascultând explicarea și sarcinile de lucru de la fiecare centru .
Această provocare îi va împărți în trei grupe aproximativ egale, în funcție de interesele și
dorințele fiecăruia, pentru realizarea temelor propuse la centrele de interes, fiecărui centru
atribuindu-i-se sarcini clare.
Dornici să-l ajute și la propunerea educatoarei , copiii se îndreaptă spre măsuțe recitând
versurile:
” Un prieten – știți voi oare?
E comoara cea mai mare!
Omul fără de prieteni
E ca bradul fără cetini.
651
SUCEAVA 2024
Ca ogorul fără apă,

Ca o mână fără alta.
Un prieten, ia aminte,
Nu se cumpără, nici vinde!”
ALA (Jocuri și activități liber-alese): „În pădure”
La centrul Construcții copiii vor avea de construit cu materiale din natură culcușul
ariciului.
La centrul Nisip și apă, îngerașii vor amenaja pe machetă o cărare prin pădure, pentru
ca animăluțelor din poveste să le fie mai ușoară trecerea prin grămezile de zăpadă. Pentru
aceasta, ei vor avea la dispoziție pietricele colorate și zăpadă artificială, pe care le vor așeza pe
urmele realizate pe machetă;
La centrul Știință copiii vor realiza personajele din poveste prin îmbinarea pieselor
jocului puzzle, lipindu-le pe siluiete;
Copiii se deplasează către centre ,recitând versurile:
„Cu mâinile noi ne jucăm, uite aşa! / Ca păsările să zburăm , tot aşa. / Şi o căsuţă noi
formăm, uite aşa! / Uşor în degete-apăsăm, tot aşa. / Şi o morişcă să-nvârtim, uite-aşa! / Şi
înapoi să o rotim, tot aşa. / Uşor la tobă batem noi, uite aşa! / Şi ninsoarea cade la noi, tot aşa. /
Corect la masă noi să stăm, uite-aşa! / Şi spor la lucru să avem, tot aşa”.
Pe un fond muzical liniștitor (…..) copiii vor începe lucrul, iar acolo unde este nevoie
educatoarea le va da explicații suplimentare.
Pe parcurs se vor încuraja copii, prin versuri: „Am frumoase degeţele, astăzi voi lucra
cu ele. / Da, da, da, chiar aşa, astăzi frumos vom lucra!”. Cu câteva momente înainte de
expirarea timpului de lucru, se va întoarce o clepsidră, anunțându-se că, până la scurgerea totală
a nisipului din partea de sus, trebuie finalizată munca și făcut curat la mese (R).
După finalizarea activității preșcolarii îşi fac ordine la locul unde au lucrat apoi se
îndreaptă spre grupul sanitar pentru a dovedi că sunt adevăraţi prieteni ai curăţeniei.(Tranziția–
„Bravo,bravo!/ A muncit mult fiecare/ Mâinile-s acum murdare,/ Către baie ne-ndreptăm/
Microbii să-i alungăm.”).
După ce lucrul este finalizat, se reamintește ce a fost obținut la fiecare dintre centre, și
se reîntregește macheta. Apoi, prin metoda ”Trierii aserțiunilor” și ajutându-se de machetă,
fiecare dintre copii primește câte o paletă de culoare roșie, respectiv una de culoare verde. Cu
ajutorul acestora ei vor răspunde întrebărilor adresate de educatoare, privitoare la conținutul
poveștii. Dacă vor să răspundă cu ,,da” vor ridica paleta de culoare verde, iar dacă vor să
răspundă cu „nu”, ridică paleta de culoare roșie.
Copiii împărtăşesc opinii faţă de activitatea desfăşurată şi sunt verbalizate concluziile
referitoare la prietenie, bunătate, ajutor, dărnicie şi respect, iar educatoarea emite aprecieri
generale şi individuale asupra comportamentului copiilor despre activitatea desfăşurată
Într-o atmosferă de bună dispoziție și bucurie, determinată de rezultatele obținute și mai
ales de fericirea personajelor din poveste, fiecare copil primește câte un ecuson cu arici, drept
mulțumire din partea Ariciului.
652
SUCEAVA 2024
Profesor înv. preșcolar Sahlean Georgeta Irina

Școala Gimnazială Pârteștii de Sus, structura G.P.N. Pîrteștii de Sus
Nivelul de vârstă/ grupa: nivelul II / grupa mare - ,,Fluturașilor”

Tema anuală de invăţare: ,,Cu ce si cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului: ,,Sărbători binecuvântate ”
Tema săptămânii: ,,În așteparea lui Moș Crăciun”
Tema activităţii: ,,Ajutoarele Moșului”
Categorii de activități de învățare: ADE:
• DOS –Podoabe pentru brad- activitate practică
• DȘ - Prietenii isteți ai bradului - joc exercițiu
• DPM– Drumul către brad- traseu aplicativ
Scop: Verificarea și consolidarea cunoștințelor referitoare la tradiția împodobirii bradului prin
participarea la jocuri construite pe baza unor strategii didactice diverse.
• să denumească materialele și instrumentele de lucru cu care va decora;
• să ambaleze bomboanele;
• să decoreze creativ podoabele pentru brad, utilizând paiete, sclipici, ață colorată, hârtie
colorată, hârtie creponată, conuri de brad și lipici;
• să realizeze brăduți lipind hârtie creponată pe tuburi de carton;
• să trieze globurile, respectând criteriile mărimii și culorii;
• să raporteze corect numărul la cantitate alegând tot atâtea podoabe cat indică cifra;
• să recunoască vecinii cifrelor;
• să respecte regulile propuse în parcurgerea traseelor aplicative prin care se exersează
priceperile și deprinderile motrice de bază: mers și săritură;
• să execute corect sarcinile primite, interrelaționând în cadrul grupului.
• Metode și procedee: conversația, demonstrația, explicația, jocul exercițiu, munca
independentă, aprecierea.
• Elemente de joc: surpriza, mișcarea, mânuirea materialelor, aplauze, recompense,
• Resurse materiale: jetoane cu cifre, coșulețe, bomboane, celofan, tuburi de carton, hârtie
colorată, hârtie creponată, conuri de brad, ață colorată, sclipici, paiete, lipici, globuri, cercuri
de gimnastică, tunel, tobogan, coșuri, șemineu, brăduți.
• Forme de organizare: mixtă, individual, pe grupe;
Durata:40’- 45’
Bibliografie:
• M.E.N. , 2019 ,,Curriculum pentru educatie timpurie”;
• Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta
Anghel, 2008, ,,Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele didactice din
învăţământul preuniversitar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
• Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2007, ,,Metode interactive de
grup- Ghid metodic”- Editura Arves, Craiova;
• Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, 2020, ,,Proiectarea Pas cu pas” (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar), Editura Diamant, Piteşti.
653
SUCEAVA 2024
În continuarea povestirii noastre, copiii vor intra în sala de grupă și vor fi invitați de
către educatoare să se așeze la una din mesele pregătite.
Atenția copiilor va fi îndreptată spre bradul care îl așteaptă pe Moș Crăciun, dar nu este
împodobit. Educatoarea îi va antrena pe copii într-o scurtă discuție despre datinile din ajunul
Crăciunului: „Ce fac copiii în seara de Crăciun? Unde merg ei?”, „Când împodobim bradul?”,
,,Cu ce împodobim bradul?”
Activitatea debutează cu realizarea sarcinilor din cadrul DOS. Copiii vor găsi pe mesele
de lucru diferite materiale în vederea realizării decorațiunilor pentru brad: conuri de brad,
paiete, ață colorată, sclipici, fâșii de hârtie colorată, tuburi de carton, hârtie creponată și lipici.
Educatoarea va intui cu preșcolarii materialele cu care vor lucra apoi le va arăta și explica
acestora modul de lucru: unii copii, cu ajutorul pensulei vor pune lipici pe conurile de brad,
după care vor presăra sclipici/ață colorată/paiete. Alții vor lipi fâșiile de hârtie colorată formând
inele, pe care le vor îmbina în așa fel, încât să rezulte beteala cu care vom orna pomul de
Crăciun. La altă masă preșcolarii vor ambala în celofan bomboanele de la centrul Știință.
Concomitent cu aceștia, alți copii vor lipi pe tuburile de carton hârtie creponată de culoare
verde, în vederea realizării brăduților.
Tranziție: ,,Ninge, ninge, ninge încetișor!”
Dupa finalizarea decorațiunilor, copiii vor primi câte un coșulet, care va avea pe el o
cifră, în care vor pune tot atâtea bomboane/globuri câte le indica numărul de pe coș după cum
urmează: -,,Câte podoabe ne indică coșul cu numărul 5? Dar cel cu numărul 6?ˮVom aprofunda
cunoștințele despre cifre numind vecinii diferitelor numere de pe coșulețe,(ex.,,Ce numere au
coșurile vecine ale coșului cu numărul 3?ˮ), apoi vom stabili care coș conține mai multe sau
mai puține decorațiuni: „care coș conține mai multe decorațiuni? Cel cu bomboane, sau cel cu
globuri?”. Le vor sorta mai apoi în funcție de mărime sau culoare. Fiecare acțiune se repetă cu
3-4 copii, sau de cate ori este necesar, asigurându-se retenția informațiilor.
Entuziasmați, copiii vor porni într-o călătorie imaginară prin pădurea de brazi, spre
bradul care urmează a fi împodobit, ajutându-ne de elementele din DPM. Vor executa câteva
exerciții pentru încălzirea mușchilor picioarelor (vor sări ca mingea, vor executa mersul
piticului, vor merge pe călcâi, apoi pe vârfuri, vor îndoi trunchiul: ,,Unu, doi, unu, doi,/ Ca
soldații mergem noi/ Brațele cu palme mici/Le cobori și le ridici,/ Duci în sus și lași pe rând/
Brațele pân' la pământ/Unu, doi, unu, doi/ Ca o trestie te îndoi/ Unu, doi, unu, doi/ Ca o minge
sari apoi/ Fiindcă ai, cât ești de mic/Inimioară de voinic ˮ ), apoi vor porni: vor face slalom
printre brazi, trecând printre brazii realizați la DOS, așezați strategic, vor merge prin tunel,
exersând târâtul pe coate și genunchi, folosindu-ne de tunelul din grupa noastră, vor sări peste
,,poduri", exersând săritura de pe loc, cu ajutorul cercurilor de gimnastica în interiorul cărora
vor sări, vor coborî pe derdeluș, care este constituit dintr-un tobogan, apoi vor ajunge la Bradul
de Crăciun. unde își vor aștepta colegii, încurajându-i în parcurgerea traseului. Se executa o
dată jocul de probă, apoi se continuă cu parcurgerea traseului de toți copiii.
Bucuroși de reușita jocului, copiii se vor bulgări cu bulgări de zăpadă (hârtie mototolită).
654
SUCEAVA 2024
Strategii didactice
Etapele Conținutul științific Metode și Mijloace de Evaluare/
activității/ procedee învățământ metode și
durata indicatori
1.Captarea și Orientarea atenției către Conversația

orientarea conținutul activității se va Explicația
atenției realiza prin intermediul
situației problema expusă
la începutul zilei.
2.Anunțarea Tema și obiectivele
scopului și a activității vor fi prezentate Explicația
obiectivelor în termeni accesibili
nivelului de înţelegere a
copiilor.
3. Prezentarea Se urmărește realizarea Explicația
conținutului și creativă a sarcinilor și a Demonstrația Bomboane,
dirijarea ornamentelor pentru Exercițiul Ceolofan
învățării brăduț în cadrul activității Munca Globuri, Proba
practice prin aplicarea independentă Conuri de practică
corectă a tehnicilor brad, Redarea
învățate și mânuirea Paiete, corectă,
adecvată a materialelor Sclipici, artistică a
puse la dispoziție. ața, Hârtie decorațiunilor
Se vor face corelări între Problematizarea creponată,
cunoștințele/ deprinderile Conversația Lipici,
copiilor și capacitatea Explicația Pastă de
acestora de a răspunde Demonstrația zahăr,
cerințelor prin: Colorant
-activarea proceselor alimentar,
psihice de cunoaștere; Tuburi de
-sistematizarea și carton,
consolidarea cunoștințelor Hârtie
referitoare la numărul colorată,
diferitelor obiecte;
-constituirea de mulțimi Explicația Probă orală
după criteriul numărului, Demonstrația Rezolvarea
mărimii și culorii, Exercițiul Coșulețe, corectă a
-recunoașterea numerelor Munca Cifre exercițiilor
și a vecinilor acestora; independentă propuse.
-verbalizarea acțiunilor
folosind expresii
matematice adecvate și
specifice vârstei;
-identificarea materialelor
de lucru; Demonstrația
655
SUCEAVA 2024
-dialoguri cu colegii și Explicația

educatoarea;
-exprimarea sentimentelor Exercițiul
de bucurie și satisfacție
Conversația
pentru lucrul bine făcut.
Elementele din cadrul Tunel Proba
activității de învățare practică
DPM, după care vor realiza Cercuri Executarea
tranziția, vor da prilejul corectă a
exersării unor abilități și Brazi diferitelor
deprinderi motrice ce duc variante de
la dezvoltarea armonioasă Tobogan mers.
a corpului copiilor.
Respectarea regulilor și
normelor de disciplină
colectivă, executarea
promptă a sarcinilor date,
organizarea în grupuri,
precum și colaborarea în
realizarea sarcinilor
conduc la buna desfășurare
a momentului activității.
-Se apelează la capacitatea Observarea

4. Evaluare de generalizare și Dialogul copiilor
abstractizare, având ca
mobil conținutul activității Conversația autoevaluarea
în integralitatea sa;
-Aprecieri stimulative Aprecierea
asupra rezultatelor
obținute, a modului de
organizare, de colaborare și
asupra valorii ideilor.
656
SUCEAVA 2024
178. „O ZI BUCLUCAȘĂ”-DEMERS DIDACTIC INTEGRAT
Profesor Sandu Andreea-Ioana

G.P.P. „Pinocchio”, Fălticeni
NIVEL/GRUPA : I/ mijlocie „Voiniceii”

TEMA ANUALĂ : ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI : „Animale din țara noastră”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Iarna în pădure”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: „O zi buclucașă”
DLC: „O zi de iarnă”- povestea educatoarei – covorul povestitor
DȘ: „Furtuna de zăpadă” – experiment (cunoașterea mediului);
TIPOLOGIA: mixtă
SCOPUL: Dezvoltarea capacității de înțelegere și utilizarea semnificațiilor structurilor verbale
orale prin stimularea curiozității pentru experimentarea și exersarea cunoștințelor în situații noi
de joc și învățare.
Să asculte cu atenție textul povestirii, asociindu-l cu suportul imagistic;
Să enumere comportamente pozitive ale personajelor din poveste;
Să observe separarea apei de ulei, înțelegând explicațiile date;
Să verbalizeze modificările ce se petrec în timpul experimentului;
Să ordoneze personajele, respectând succesiunea evenimentelor din poveste.
STRATEGII DIDACTICE
Metode şi procedee: conversația, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul,
observația, experimentul, jocul exercițiu, problematizarea, piramida;
Resurse materiale: covorul povestitor, personaje din fetru, recipiente din sticlă, ulei,
apă, colorant alb, pipete, spatule, pastile efervescente Alka Seltzer, flipchart
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi.
Durata: 40 minute
Debutul activității se va realiza odată cu intrarea copiilor în sala de grupă și așezarea

acestora pe pernuțe în semicerc.
Educatoarea le propune copiilor o poveste frumoasă despre un arici, iar pentru a le stârni
interesul le prezintă sub formă de surpriză un covor povestitor cu ajutorul căruia copiii vor afla
întâmplările din viața micului animăluț.
Educatoarea începe prin derularea covorului cu ajutorul formulei ”Și când covorul se
desface/Povestea noastră el o face”, îi va transpune pe copii într-o atmosferă de poveste.
Se redă expresiv conținutul povestirii, în ritm corespunzător, cu respectarea pauzelor
logice, psihologice și gramaticale, ținându-se cont de modelarea vocii, mimica și gestica în
funcție de personaj sau situație, așezând siluetele treptat pe covorul povestitor. Cuvintele noi se
vor explica prin sinonimie în context. – DLC
La final se poartă o scurtă discuție cu copiii privind conținutul poveștii, punându-se
accent pe furtuna de zăpadă prin care a trecut ariciul. Educatoarea le propune copiilor să
experimenteze furtuna de zăpadă. Copiii se deplasează spre măsuțe, exemplificând prin mișcări
657
SUCEAVA 2024
fenomenul meteorologic menționat, fiind stimulați să realizeze în mod practic o furtună de

zăpadă.
Se vor prezenta copiilor, într-o manieră incitantă, materialele necesare experimentului
și le vor recunoaște folosind simțurile. Educatoarea va realiza în fața copiilor experimentul
,,Furtuna de zăpadă” (Anexă ). Astfel, se va amesteca apa cu tempera albă, observând
amestecul obținut. În vasul transparent se va adăuga ulei, apoi amestecul obținut din apă și
tempera, observându-se transferul uleiului deasupra apei. Se va explica copiilor că aceste
substanțe nu se amestecă, datorită densității substanțelor, uleiul fiind mai ușor. În continuare,
se adaugă treptat câte o pastilă efervescentă urmărind formarea furtunii de zăpadă. Copiii se vor
grupa în perechi și vor realiza experimental, observând modificările apărute în urma acțiunii
asupra materialelor.
Se poartă discuții libere în care copiii descriu cele observate în urma efectuării
experimentului. (DȘ-experiment)
La un moment dat, educatoarea le atrage atenția Voiniceilor că a uitat să strângă covorul
povestitor, iar furtuna de zăpadă realizată a creat dezordine, a amestecat personajele poveștii,
de aceea ar fi necesar să se întoarcă și să le pună în ordinea cronologică a poveștii, pentru a
reuși să închidă covorul.
Se va relua conținutul poveștii pentru a ordona cronologic conținutul acesteia, solicitând
copiilor să așeze personajele la locul lor.
La sfârșit, după ce personajele au fost așezate pe covor la locurile lor, se spune fraza :
,,Iar când covorul am rulat, povestea am încheiat” și covorul se închide.
Pentru că activitatea de astăzi a fost foarte interesantă, educatoarea le propune copiilor
să consemneze pe flipchart ce au făcut pentru a putea să o arate și altor copii care vor să afle
despre Micul Arici și furtuna lui de zăpadă. Astfel ei vor răspunde la întrebările educatoarei și
vor așeza pe flipchart sub forma unei piramide imagini care să surprindă momentele activității.
La final se apreciază comportamentul copiilor.
Anexă
EXPERIMENTUL - ,, Furtuna de zăpadă”
Mijloace și materiale necesare:
• apă,
• ulei vegetal,
• tempera de culoare albă,
• pipete,
• spatulă
• vas transparent,
• pastile efervescente Alka Seltzer;
Descrierea experimentului și a modului de lucru:
Cu pipeta se adaugă tempera alb în apă după care se amestecă cu spatula. În recipentul
transparent se toarnă uleiul. Peste ulei se adaugă compoziția obținută din tempera și apă și se
așteaptă separarea lui de apă pentru a se putea observa că uleiul, fiind mai ușor,trece de masa
de apă și plutește pe ea, chiar dacă a fost la început dedesubt. Se adaugă pastile efervescente,
treptat , câte o bucățică pentru a se putea observa rezultatul și anume bulele de aer împreună cu
apa amestecată cu tempera trec prin cantitatea de ulei formând furtuna de zăpadă.
Ce au învățat copiii?
• Există lichide cu densități diferite ceea ce determină ca uleiul, care este mai ușor, să se ridice
deasupra apei.
658
SUCEAVA 2024
• Uleiul și apa nu se amestecă (nu sunt miscibile) din cauza polarității moleculelor, apa fiind o
moleculă polară și uleiul o moleculă non-polară
• Pastilele efervescente se dizolvă în mediul lichid – apă , producând gaz (bule) care sunt aruncate
prin masa de ulei la suprafață.
Strategii didactice Evaluare

Etapele
Continut ştiinţific Metode si Mijloace de metode şi
activităţii
Captarea Se realizează prin Conversaţia Centrul
atenţiei prezentarea elementului Observaţia tematic
surpriză-covorul povestitor, Surpriza Covorul
menit să capteze atenția povestitor
copiilor și să-i motiveze
interesul pe parcursul întregii
activități
Enunţare Se comunică tema și
a scopului obiectivele ce urmează a fi
şi a atinse pe parcursul activității Expunerea
obiectivel sub forma unor formulări
or accesibile, care să le trezească
interesul copiilor pentru
activitatea propusă.
Repetarea acestora va asigura
retenția informațiilor de către
copii, crescând nivelul
înțelegerii comunicării.
Prezentar Motivez necesitatea
ea optimă concentrării atenţiei pentru Povestirea
a realizarea cu uşurinţă a
conţinutul obiectivelor. Audierea
ui şi Expunerea conţinutului textului
dirijarea povestirii. Covorul corelată cu
învăţării Redarea conţinutului povestitor prezentarea
povestirii se face într-un ritm Siluete din concomitentă
corespunzător, cu respectarea fetru a elementelor
pauzelor logice, psihologice şi esenţiale
gramaticale, ţinându-se cont Înţelegerea
de modelarea vocii, mimică şi informaţiei
gestică, în funcţie de personaj transmise
sau de situaţie.
Expunerea textului se va face Vase
cu ajutorul siluetelor suport pe transparente
covorul povestitor. Apă
Valorificarea informațiilor Experimentul Tempera alb
aflate din poveste prin Explicația Pipete Probă orală:
transpunerea în plan practic se Demonstrația Ulei formularea
realizează prin realizarea Explicaţia Spatule ipotezelor
659
SUCEAVA 2024
experimentului privind Observaţia Pastile

fenomenul meteorologic Învățarea prin efervescente Probă
întâlnit în poveste. descoperire Alka Seltzer practică:
Experimentul Realizarea
* prezentarea, intuirea şi Conversația individuală a
analiza senzorială a experimentul
materialelor în vederea ui
stabilirii unor legături cauzale; Covorul Capacitatea
* Explicația și demonstrația povestitor de înțelegere
etapelor experimentului de a
către educatoare; Siluetele din transformăril
* Formularea ipotezelor fetru or apărute,
* Experimentarea propriu- verbalizarea
zisă; celor
* determinarea demersului observate
didactic prin implicarea
copiilor în efectuarea Proba
experimentului și în practică:
formularea concluziilor. Așezarea
Fixarea conținutului poveștii siluetelor pe
se va realiza prin antrenarea covorul
copiilor în ordonarea povestitor în
personajelor din poveste în ordinea
ordine cronologică, în funcție cronologică a
de succesiunea evenimentelor evenimentelo
din poveste. r
Evaluare Se realizează prin intermediul Conversația Flipchart Probă orală:

consemnării pe flipchart, sub Piramida Jetoane Identificarea
formă de piramidă, a Problematiza Poster cu răspunsurilor
imaginilor, care să surpindă rea piramida corecte și
momente din activitate. desenată așezarea în
piramidă
Recompense
Stimularea autoevaluării și Conversația pentru copii
coevaluării. Aprecieri
Determinarea calităţii verbale
demersului realizat prin Autoevaluare
raportare la obiectivele a
anticipate şi la finalităţile Prezentarea
obţinute . unui punct
tare al
activității
BIBLIOGRAFIE:
*Ministerul Edicației Naționale – Curriculum pentru educația timpurie, 2019 ;
Breben S, Gongea E, Ruiu G, Fulga M. (2007) , Metode interactive de grup- ghid
metodic, Ed. ARVES, Craiova;
660
SUCEAVA 2024
Catalano, H., Albulescu, I. , (2018), Pedagogia joculu și a activităților ludice, EDP

SA, București;
Ezechil Liliana, Lăzărescu Păişi Mihaela, (2004), Laborator preşcolar - Ghid
metodologic, V&Integral, Bucureşti;
Minna Lacey, Lisa Gillepsie, Lucy Bowman, (2015), 365 de activități științifice și
distractive, Editura RAO;
Wajnberg Alexandre, (2015), ”Experimente pentru copii” ,vol 1 şi vol 2,Editura
Nomina,Piteşti;
661
SUCEAVA 2024
179. BANII – RĂSPLATA MUNCII
prof. înv. preșcolar: Șmalbergher Sabina

G.P.P ,,Prichindelul” Rădăuți
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: G.P.P ,,Prichindelul” Rădăuți

PROF. ÎNV. PREȘCOLAR: Șmalbergher Sabina
NIVEL DE VÂRSTĂ/GRUPA : nivel II/ Grupa mare „Steluțele”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,, Ce și cum vreau să fiu?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Banii – răsplata muncii”
VALOAREA URMĂRITĂ: Curajul / Pacea (modul 3)
TEMA ACTIVITĂŢII: ,,Munca reușită este bine răsplătită”
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidarea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE :
ADE : DLC: ,,Banul muncit” – lectura educatoarei
DȘ: ,,Munca este răsplătită” joc exercițiu (numerație)
DOS: ,,Pușculița” – confecționare
SCOPUL ACTIVITĂŢII : Dezvoltarea unei atitudini de respect față de muncă în vederea
gestionării inteligente a banilor, prin activități ce stimulează curiozitatea și plăcerea de a învăța.
OBIECTIVE OPERATIONALE :
- să recunoască personajele principale ale povestirii prezentate;
- să extragă ideile principale ale povestirii;
- să extragă mesajul educativ al povestirii;
- să despartă în silabe cuvintele date;
- să precizeze numărul silabelor dintr-un cuvânt asociind cifra corespunzătoare;
- să decupeze forme rotunde respectând conturul;
- să confecționeze pușculița, valorificând cunoștințe și deprinderi însușite anterior.
STRATEGII DIDACTICE :
a. Metode si procedee: expunerea, lectura, conversaţia, explicaţia, observaţia, exerciţiul,
demonstraţia, metoda interactivă diamantul.
b. Resurse materiale: planşe reprezentative pentru poveste, flipchart, baloane colorate, creioane,
foi, foarfeci, lipici, steluțe din hârtie, pahare din carton, monede de 10 bani.
c. Forme de organizare: frontal, individual.
DURATA: 1oră și 30 minute
BIBLIOGRAFIE :
• Curriculum pentru educația timpurie (3-6/7 ani) -2019;
• Proiectarea pas cu pas - grupa mică, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, Daniela
Răileanu, Ed. Diamant;
• Revista națională de profil psihopedagogic pentru cadrele didactice din
învățământ preșcolar și primar, 3-4/2018, Ed. Arlequin.
SCENARIUL ACTIVITAȚII INTEGRATE
Copiii vor intra în sala de grupă, unde se vor întâlni din nou cu Iliuță, prietenul lor. De
data aceasta, Iliuță le-a pregătit o cutie plină cu surprize de tot felul. Cutia va fi deschisă încet,
pentru a stimula curiozitatea și interesul copiilor. Primul obiect extras din cutie va fi textul
662
SUCEAVA 2024
povestirii ,,Banul muncit”, de Alexandru Mitru. În acest fel, Iliuță le va oferi o lecție de viață
pe care a trăit-o chiar el și din care a învățat despre valoarea unui lucru foarte prețios. Copiii
vor fi prevocați să asculte cu atenție povestea lui Iliuță pentru a descoperi despre ce este vorba.
Se prezintă titlul povestirii ,,Banul muncit” de Alexandru Mitru.
Se expune, clar și expresiv povestea. Pe parcursul activităţii se vor explica cuvinte noi întâlnite
în povestire: fecior, galben, necăjise .
Educatoarea va reda povestea cât mai expresiv și mai nuanțat, folosind o mimică adecvată. Se
vor explica, într-un limbaj accesibil, cuvintele nou-întâlnite: fecior – băiat, galben – monedă,
necăjise – supărase.
de personaje, emoții și întâmplări din poveste, utilizând calitățile expresive ale limbajului oral.
Educatoarea va adresa copiilor întrebări referitoare la titlul poveștii și personajele acesteia.
Textul poveștii va fi expus urmărindu-se succesiunea momentelor principale. De asemenea, se
vor pune copiilor întrebări referitoare la atitudinea și comportamentul lui Iliuță și cu ajutorul
educatoarei, copiii vor desprinde mesajul poveștii: ,,Banul muncit este prețuit.”
Vor fi redate următoarele momente importante ale povestirii:
✓ Petcu avea un fecior care nu-i plăcea să lucreze.
✓ Tatăl său îl trimisese la lucru pentru a câștiga bani.
✓ El a adus banul dar nu prin muncă, ci i-a cerut mamei sale.
✓ Tatal a luat banul și l-a aruncat în foc dându-și seama că nu e muncit de el și îl trimisese din
nou la lucru.
✓ Iliuță fiind trist că își supărase părintele s-a apucat de muncă.
✓ Revine acasă cu banul muncit, dar tata îl încearcă din nou aruncând banul îl foc.
✓ Iliuță se repede cu mâinile în flăcări, se frige, dar scoate banul.
✓ Tatăl lui Iliuță își dă seama că banul e muncit de el.
✓ Banul muncit este prețuit.
Cu ajutorul educatoarei, copiii extrag ideile principale răspunzând la întrebările de mai jos:
✓ Care este titlul povestirii?
✓ Care sunt personajele povestirii?
✓ Ce făcea Iliuță toată ziua?Dar tatăl său?
✓ Unde l-a trimis tata pe Iliuță?
✓ Cum a făcut Iliuță rost de primul galben?
✓ Ce a făcut tata cu banul adus de Iliuță?
✓ De ce a aruncat banul în foc?
✓ Ce a făcut Iliuță a doua zi?
✓ Ce a făcut tata cu banul adus de Iliuță a doua oară?
✓ Care a fost reacția lui Iliuță când tatăl lui a aruncat în foc banul muncit?
Se va pune accent pe latura educativă a povestirii: ,,Banul muncit este prețuit”.
Iliuță, mulțumit de interesul copiilor îi va provoca la un joc cu baloane colorate pentru a
descoperi ei singuri cât de valoros e banul muncit. Împreună cu Iliuță, copiii se vor pregăti
pentru prima lor zi de muncă știind că, la final vor fi răsplătiți pentru munca depusă.
Tranziție: Dacă vrei să-ți fie bine, fă așa/ De muncă să n-ai rușine, fă așa/ Cine prin muncă
asudă/ Nu va avea viața crudă/ Prin muncă are de toate/ Viață lungă sănătate.
Așezați în semicerc, în jurul cutiei, copiii vor descoperi următoarea provocare pregătită de
Iliuță: baloane colorate în interiorul cărora exisată sarcini de lucru pentru fiecare. Cine va
răspunde corect la cerința de pe biletul din interiorul balonului, va primi răsplata muncii: o
monedă.
Pe rând, fiecare copil va sparge un balon și va găsi în interior un bilet pe care este scris un
cuvânt. Va desparte cuvântul în silabe, va preciza numărul silabelor din acel cuvânt și va alege
663
SUCEAVA 2024
cifra corespunzătoare numărului de silabe. Cuvintele scrise pe biletele din interiorul balonului
vor fi următoarele: ban, bancher, muncitor, seif, bancomat, card, monedă, răsplată, pușculiță,
muncă, angajat, serviciu, bancnotă, portmoneu, afacere, birou, lucrare, muncit, muncitoare,
lucru.
Activitatea va continua până ce fiecare copil va participa la joc și va câștiga prin efort proriu
plata muncii.
Se lansează o provocare pentru preşcolari: intenţia lui Iliuță este să își deschidă un magazin,
dar nu reuşeşte să stabilească preţul unor produse. Le propune copiilor să rezolve o fişă de lucru
independentă prin care vom afla preţul produselor, fişa fiind simplă este corectată pe loc, iar
copiii vor fi răsplătiți cu o monedă.
Sarcini de lucru pe fișa individuală: vor recunoaște obiectele din imagine, vor determina
prețul fiecărui obiect, numărând bancnotele din dreptul fiecărui obiect și vor scrie în dreptul
fiecărui obiect cifra corespunzătoare numărului de bancnote.
Copiii au câștigat bani, dar ne vom da seama că avem nevoie de o pușculiță în care să-i
păstreze.
Iliuță îi va aduna din nou în jurul cutiei în care vor descoperi materialele necesare
confecționării unei pușculite.
TRANZITIE: Merg să fac o pușculiță, uite așa/ Frumoasă și încăpătoare, uite așa/ Și noi
vom pune bani în ea, uite așa/ Noi banii îi păstrăm, uite așa/ Și îi numărăm, uite așa/
1,2,3,4,5,6,7.
Se analizează lucrarea model o puşculiţă cu o imagine personalizată. Se precizează rolul
unei puşculiţe şi principalele caracteristici. Se enumeră materialele necesare pentru realizarea
acesteia: pahar din carton, foi albe cartonate, lipici, steluțe din hârtie. Copiii vor decupa forme
rotunde, vor decora formele decupate și le vor lipi pe partea superioară a paharului.
După ce toate pușculițele vor fi confecționate cu mare grijă, monedele câștigate vor fi
așezate în ele. Copiii vor fi chemați de către Iliuță în jurul cutiei unde pentru a descoperi
urmatoarea surpriză: imagini care vor completa diamantul.
Obosiți după o zi de muncă, copiii vor rămâne cu satisfacția că, deși nu e totdeauna ușor,
munca reușită este bine răsplătită.
664
SUCEAVA 2024
180. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVIATE INTEGRATA
Prof. înv. preșc. Soveja Anca-Simona

Educatoare: Soveja Anca-Simona

Unitatea de învăţământ: G. P. P. „Micul Prinț” Rădăuți
Nivelul de vârstă/grupă: Nivelul II, grupa mare ,,Albinuțele”
Tema anuală de studiu: „Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului tematic: ,,Jurnal de călătorie”
Tema săptămânii : „Călătorie în zonele polare”
Tema activităţii integrate: „Călătorie în ținuturilor înghețate”
ADE:DPM-„În explorarea ținutului necunoscut- traseu aplicativ
ADE:DLC: „Povestea ursului cafeniu”,de V. Colin-povestirea educatoarei
ADE:DOS: „Prietenii ursului”-bobinare,lipire.
Scopul activităţii: Extinderea sferei de cunoaștere referitoare la animalele polare prin situații
de învățare variate valorificând cunoștințe și deprinderi motrice, lingvistice și practico-
aplicative ;
• Să efectueze corect exercițiile pentru pregătirea organismului pentru efort;
• Să execute exerciții motrice însușite anterior în contexte diferite :mers cu pășire peste obstacole
,mers în echilibru, săritură în adâncime ,mers printre obstacole, târâre pe palme și pe genunchi;
• Să audieze textul povestirii, reținând succesiunea logică a evenimentelor;
• Să enumere personajele principale ale povestirii;
• Să răspundă întrebărilor referitoare la conținutul textului utilizând un limbaj corect din punct
de vedere gramatical ;
• Să realizeze pinguini și ursi utilizând tehnici specifice activităților practice: bobinare, lipire;
• Să utilizeze lucrările elaborate în realizarea unui ansamblu creativ;
• Să acționeze conform cerințelor formulate de educatoare;
bb) Metode şi procedee:observarea,conversația,demonstrația,explicația,expunerea,exercițiul,
instructaj verbal,munca independentă,metoda interactivă „Trierea aserțiunilor”,conversația
evaluativă;
cc) Resurse materiale: animale polare de dimensiuni mari și mici,ursul
cafeniu,ghețari,tunel,banchize din polistiren,iglu polistiren,pahare din carton,mohair alb,tuburi
carton,lipici,bețișoare,elemente de decor,cort,ecusoane,bezele,bețe de frigărui,lupă,ceai,;
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;
Durata: 90 min
 Bibliografie: Curriculum pentru educație timpurie, 2019;
665
SUCEAVA 2024
 BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, FULGA, Mihaela (2007), Metode
interactive de grup-Ghid metodic - Editura Arves, Bucueşti;
 CULEA, Laurenția, SESOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia, PLETEA, Mioara, IONESCU,
Daniela, ANGHEL, Nicoleta (2008), Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele
 RĂILEANU, Daniela, VIERIU, Dorina, ALECSA Iuliana (2020) , Proiectarea Pas cu pas
Activitatea debutează cu intrarea copiilor în sala de grupă care observă un decor frumos
amenajat. Educatoarea le va propune copiilor să pornească într-o călătorie imaginară pentru a
afla și mai multe lucruri despre ținuturile polare,dar aceste ținuturi fiind necunoscute ,vor
urmări traseul unei hărți.Călătoria lor nu este deloc ușoară, iar drumul prin ținuturile înghețate
este foarte greu ,plin de obstacole de aceea preșcolarii împreună cu educatoarea vor executa
câteva exerciții de pregătire a organismului pentru efort:mers normal,mers pe vârfuri,mers pe
călcâie,alergare ușoară,alergare cu genunchii sus.
Privind în jur și admirând peisajul,preșcolarii împreună cu educatoarea vor executa
exerciții pentru influentarea aparatului locomotor, după care vor porni în marea lor
explorare:privim zborul albatroșilor,privim zăpadă,privim un iepuraș polar ce țopăie dintr-o
parte în alta,vântul bate foarte tare și ne miscă corpurile.
Urmând indicațiile de pe hartă,copiii vor trebui să pășească mai întâi peste niste
copci(găuri făcute în gheață pentru a pescui).Deodată,educatoarea se va opri brusc descoperind
niște urme.Aceasta va scoate din rucsac o lupă pentru a le observa mai bine și le va propune
copiilor să urmărească aceste urme pentru a vedea unde duc.Mergând pe urmele găsite,copiii
ajung la primul indiciu de pe hartă: o banchiză înaltă pe care copiii trebuie să meargă în echilibru
și apoi să sară de pe ea .
Continuâdu-și drumul,vor ajunge la al doilea indiciu:un decor frumos amenjat din
ținutul înghetat unde descoperă un urs maro.Copiii vor fi mirați de faptul că există un urs maro
în ținuturile polare,deoarece aici trăiesc doar urși albi.Educatoarea le va spune atunci că ea știe
cum a ajuns ursul aici și le va spune copiilor “Povestea ursului cafeniu”.
Educatoarea anunță titlul poveștii, iar apoi va expune conținutul textului într-o manieră
clară și accesibilă copiilor. Acțiunea poveștii se va derula într-o ordine logică, cu respectarea
momentelor principale ale poveștii. Textul va fi prezentat într-o manieră expresivă ce va ține
treaz interesul copiilor și va asigura motivația învățării, după care se vor adresa întrebări pentru
a fixa conținutul de idei al textului audiat și pentru a oferi o mai bună viziune asupra lui. Deși
ursul cafeniu a întâmpinat multe dificultăți în călătoria sa în ținuturile înghețate ,în final și-a
făcut câțiva prieteni. Ursul trăiește o perioadă aici, dar i se face dor de casă și hotărăște să plece
la familia lui.
Educatoarea le va propune copiilor să continue călătoria lor pentru a descoperi și alte
lucruri interesante.
Urmând indicațiile de pe hartă pentru a ajunge la celălalt indiciu, copiii vor avea de mers
printre ghețari și apoi se vor târî printr-un tunel de zăpadă și vor ajunge la o valiză. Acolo vor
descoperi mai multe materiale pe care le vor folosi pentru a realiza prieteni pentru ursul cafeniu
cu care va pleca acasă.
Motivați de dorința de a-l ajuta pe ursul cafeniu să aibă o amintire din călătoria sa,
copiii se vor deplasa spre măsuțe imitând mersul pinguinului și a ursului. Aceasta provocare îi
va împărți în două grupe în funcție de ecusonul primit(urși și pinguini).
666
SUCEAVA 2024
Instrumentele de lucru descoperite la măsuțe vor solicita copiii să-și reamintească unele
norme de utilizare a acestora precum și reguli de comportare în timpul desfășurării activității
practice. Fiecărei echipe constituite îi vor fi atribuite sarcini de lucru clare pentru realizarea
unor pinguini si ursi polari prin diferite tehnici și materiale puse la dispoziție.
Realizarea produselor de către preșcolari este precedată de explicațiile cadrului didactic
asupra modului de lucru și demonstrarea tehnicilor specifice activităților practice pentru fiecare
produs propus: bobinare, lipire.
În timpul lucrului la măsuțe, se va urmări modul în care fiecare copil realizează
sarcinile, utilizând corect instrumentele de lucru și materialele puse la dispoziție.
Copiii sunt atenționați că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se
încadreze în timpul pus la dispoziție, iar la clinchetul clopoțelului încheie activitatea, după care
copiii fac ordine la măsuțe.
Mulțumiți de ceea ce au realizat, copiii le așază în valiză și îl pregătesc pe ursuleț să
meargă acasă la familia lui, apoi sunt invitați să se odihnească pe banchize în iglu.
Pe tot parcursul activității se va avea în vedere antrenarea tuturor copiilor în activitate,
respectarea particularităților de vârstă și individuale, utilizându-se elemente de joc ce vor
asigura participarea activă și afectivă a preșcolarilor .
După realizarea tuturor sarcinilor din cadrul activităților ,cei mici sunt invitați să se
bucure de realizările lor prin intermediul jocului „Adevărat sau fals”. Preșcolarii vor avea la
dispoziție palete de culoare roșie și verde, iar în fața lor se va afla un panou cu cinci imagini în
acord cu aserțiunile transmise, precum și bulinele în culorile menționate.
Copiii vor avea ca sarcina să ridice paleta în culoarea corespunzătoare
aserțiunii/enunțului transmis, respectiv roșu pentru fals și verde pentru adevărat, după care vor
atașa o bulină de aceeași culoare în dreapta imaginii de pe panou, indicând valoarea acesteia.
În final, copiii sunt invitați în jurul focului pentru a se încălzi. Educatoarea va face
aprecieri finale asupra activității desfășurate și le va oferi copiilor ceai și bezele pe frigărui.
667
SUCEAVA 2024
Prof. înv. preșc.: Spînu Nicoleta Liliana

G. P. P. „Căsuța piticilor” Gura Humorului
Nivelul de vârstă/grupa: Nivelul II, grupa mare, „Fluturașii”

Temă anuală de studiu: „ Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „Lumea minunată a poveștilor”
Categoria de activități de învățare: activitate integrată
Tema activităţii integrate: „Călătorie în pădurea fermecată”
Tipul activității: Fixare și consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
ALA- ,, Prietenii lui Hansel și Gretel”
❖ Centrul – Nisip și apă - tema: ,,Drumul copiilor prin pădure”-
❖ Centrul – Bibliotecă - tema: ,,Harta drumului prin pădure”-elemente grafice
❖ Centrul - Căsuța păpușii – tema: ,,De-a cofetarii”-joc de rol
ADE-,, Hansel și Gretel”
DPM: „Prin pădurea vrăjitoarei”-traseu aplicativ
DȘ: „Dulciuri pentru căsuța vrăjitoarei ” –joc exercițiu;
Scopul activității: Îmbogăţirea sferei de cunoaştere şi a experienţei senzoriale prin contactul

direct cu materialele pregătite la centre, exersându-se deprinderile practic-aplicative, estetic-
creative și socio-emoționale specifice vârstei, în contexte ce stimulează comunicarea și
relaționarea.
Dezvoltarea achizițiilor logico-matematice, cât și a deprinderilor motrice de bază și utilitar
aplicative,percepției analitico-sintetice, a reprezentărilor despre realitatea inconjurătoare
însușite anterior, prin participarea și impicarea activă, concomitent cu stimularea capacității.
Obiective operaţionale
➢ să traseze drumul prin pădure folosind pietricele;
➢ să execute grafisme în vederea realizării hărții traseului până la casa vrăjitoarei;
➢ să reconstituie întregul din părți componente
➢ să realizeze dulciuri din pastă de zahăr și turtă dulce;
➢ să formeze mulțimi cu 1,2,3,4,5 6 obiecte
➢ să numere conștient în ordine crescătoare și descrescătoare in lim 1-6
➢ să recunoască cifrele de la 1 la 6 ;
➢ să răspundă motric la o comandă dată;
➢ să respecte poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia ;
668
SUCEAVA 2024
➢ să manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în număr de

repetări;
➢ să răspundă la întrebările grupului din care face parte;
➢ să valorifice pe tot parcursul activității cunoștințele anterioare;
a). Metode şi procedee: expunerea, observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, ,,Pălăriile
gânditoare”, exerciţiul, munca independentă,munca în echipă.
b). Resurse materiale: fișe, carioci, panou, diverse materiale pentru decor, cutii, forme din
turtă dulce, pastă de zahăr, brioșe,planșete,bețișoare, șorțulețe, bonete, pietricele mozaic cutii
colorate, panou cu imagini din pădure, figurine din turtă dulce, din pastă de zahăr, brioșe, cifre
1-6, 6 brazi, 5 buturugi, pietre numerotate de la 1 la 6, siluete personaje din povești, siluetă
căsuță, pernuțe-flori, pălărie roșie, galbenă, albă, verde, neagră.
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, aplauze, mişcarea.
Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, individual.
Durata : 60 minute
Bibliografie:
• Curriculum pentru educația timpurie, 2019;
• Laurenţia Culea, Angela Sesovici, Filofteia Grama, Mioara Pletea, Daniela Ionescu, Nicoleta
învăţământul preuniversitar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
• Silvia Breben,Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ,2007, Metode interactive de grup-
• Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, 2010, Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar), Editura Diamant, Piteşti
Copiii îşi vor ocupa locurile pe scăunele intonând cântecelul „Câte unul pe cărare”. În
cadrul unei conversații introductive în care li se prezintă copiilor pe Rița Veverița.. Veverița
Rița a pregătit pentru copii câteva surprize, aduse în coșulețul ei. Copiii vor afla că vor ajuta la
eliberarea lui Hansel și Gretel.
Activitatea pe centre va urmări exersarea de deprinderi și abilități din domeniile: practic-
aplicativ, estetic-creativ și socio-emoțional specifice vârstei.
Copiii se vor deplasa la fiecare centru pentru a intui materialele pregătite și a primi explicațiile
și sarcinile de lucru pentru fiecare centru.
CENTRUL „Nisip și apă”
Tema: ,,Drumul copiilor prin pădure”
Copiii vor realiza un drum din pietricele până la casa vrăjitoarei.
CENTRUL „BIBLIOTECĂ”
Tema: : ,,Harta drumului prin pădure”
669
SUCEAVA 2024
Copiii vor executa elemente grafice, prin îmbinarea fișelor, vor obține o hartă.
CENTRUL “CĂSUȚA PĂPUȘII”
Tema: ,,Dulciuri pentru casa vrăjitoarei”
Ornarea formelor din turtă dulce, brioșe și modelarea pastei de zahăr, corespunzătoare temei
propuse.
În fața lor copiii vor descoperi cutii numerotate de la la 5, în care vor sorta figurinele
din turtă dulce, din zahăr, brioșele. Răspunsurile corecte vor fi aplaudate, iar cele greşite vor fi
corectate.
Tranziție- „Când am fost noi la pădure”
Copiii vor fi anunțați de către veverița Rița că vrăjitoarea i-a eliberat pe Hansel și Gretel. De
aceea, vom porni și noi pe drumul spre căsuța lor pentru a vedea dacă au găsit drumul corect.
Pe traseu ei vor întâlni câteva obstacole, 6 brăduți pe care îi vor numerota în ordine crescătoare,
apoi vor merge șerpuit printre ei. Drumul va fi blocat de câteva buturugi care, după numărare,
vor fi depășiți prin săritură. Un ultim obstacol va fi trecerea peste pietrele de râu numerotate.
Educatoarea va alege un număr pentru fiecare copil, iar acesta va păși doar pe acele pietre cu
cifra indicată. Copiii vor ajunge în fața casei lui Hansel și Gretel unde îi vor găsi pe aceștia
împreună cu tatăl lor. Se vor așeza în poieniță, unde vor fi împărțiți în 5 echipe, fiecare echipă
alegându-și câte o pălărie albă, roșie, verde, galbenă sau neagră. Echipa pălăriei albe va spune
care sunt personajele, pălăriei roșii :,Ce au simțit copiii când s-au rătăcit, cum s-au simțit copiii
când au scăpat de vrăjitoare, ce a simțit tatăl când și-a revăzut copiii? pălăriei galbene:Cum
erau copiii? pălăriei verzi:Ce altceva ar fi putut face părinții ca să o ducă mai bine fără să alunge
copiii de acasă,cum ar fi putut proceda copiii în alt mod? pălăriei neagre-Cu ce personaj nu esti
de accord?
Se explică echipelor că se pot ajuta între ele pentru ca toți copiii să participe prin răspunsuri.
Activitatea se încheie prin cântecelul „În pădure-am întâlnit”, într-o atmosferă de bună
dispoziție determinată de satisfacția și bucuria copiilor.
670
SUCEAVA 2024
Strategii didactice
N Evaluare/
Etapele Metode Mijloace
r.
activităţi Conţinutul ştiinţific şi de metode şi
cr
i procedee învăţămân indicatori
t.
t
1. Captarea Orientarea şi concentrarea Conversa Panou cu
şi atenției asupra elementelor ţia imagini
orientare surpriză: decorul- (panoul, traseul, din pădure
a atenţiei personajele poveștii) - care are Observaţi
menirea de a activa motivaţia și a Brazi
stările afective ale copiilor prin Buturugi
intensitatea stimulilor şi noutatea
situaţiei. Pietre
Siluete
2. Anunţar Se comunică tema și obiectivele Expunere

ea temei ce urmează a fi realizate pe a
şi a parcursul activității sub forma unor
obiective formulări accesibile care să le
lor trezească interesul copiilor pentru
activitate.
3. Prezenta Stimularea atenţiei copiilor în Pietricele Probă
rea vederea audierii poveștii, apelându- mozaic orală:
conţinut se la capacitatea de a urmări atent Conversa
ului şi de a înţelege mesajul transmis. ţia
şi Activitatea pe centre va urmări Explicaţi Fișe

dirijarea exersarea de deprinderi și abilități a
Creioane -
din domeniile: practic- aplicativ, Povestire capacitate
învăţării estetic-creativ și socio-emoțional Pastă de
a a de a
specifice vârstei zahăr răspunde
Exerciţiul cerințelor
Realizarea jocului Bețișoare
exercițiu”Dulciuri pentru căsuța educatoar
Dulciuri ei;
vrăjitoarei” va solicita dezvoltarea
abilităților intelectuale prin Cutii
operarea cu cifre in lim 1-6 și cu numerotat
mulțimi de obiecte, precum și e -interesul
consolidarea numerației. copiilor
Conversa pentru joc
ţia și
Parcurgerea traseului respectare
Explicaţi a regulilor
aplicativ „Prin pădurea vrăjitoarei”
a jocului;
va antrena copiii prin încălzirea și
relaxarea organismului prin diferite
exerciții fizice, crearea unei
671
SUCEAVA 2024
atmosfere de bună dispoziție Demonstr

exersând totodată deprinderile aţia
motrice învățate. Brazi
Exerciţiul
Buturugi
Cifre
Munca
independ Pietre
entă numerotat
e
Siluete din
Conversa poveste
ţia
4. Obţinere Dezvoltarea capacităţii de Pălării Probă

a analiză şi sinteză a copiilor, a Conversa colorate orală:
perform atenției prin oferirea de răspunsuri ţia
anţei corecte la întrebările de consolidare Corectitu
a conţinutului prin metoda Explicaţi dinea
interactivă de grup „ Pălăriile a răspunsuri
gânditoare” lor oferite
Exerciţiul de copiii.
Problema
tizarea
Metoda
,,Pălăriile
gânditoar
e”
5. Evaluare Analizare
a a
Expunerea aprecierilor asupra Conversa produselo
realizării sarcinilor de lucru, cât şi ția r
a comportamentului copiilor în activităţii
activitatea desfăşurată.
Evaluarea programului desfășurat
se realizează printr-o conversație
referitoare la starea de spirit a
copiilor la final de activitate,
implicarea lor în autoevaluare.
672
SUCEAVA 2024
182. GRĂDINA CU LEGUME A BUNICII
Profesor învăţământ preşcolar: Toader Gabriela

Şcoala Gimnazială Moara Nică - G.P.N. Moara Nică
Nivelul/Grupa: nivel I/ grupa mijlocie

Tema anuală de studiu: „Când/cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului tematic: „În grădina primăverii”
Tema săptămânii: ,,Legume timpurii”
Tema activităţii integrate: „Grădina cu legume a bunicii”
ALA – ,,Grădina pentru bunica mea”
Centrul Bibliotecă: „Etichete pentru grădina mea” – elemente de comunicare scrisă și
orală
Centrul Artă: „Gărduțul colorat”- pictură
Centrul Construcții: „Straturile din grădină”- asamblare
ADE: DOS - : „Legume colorate”– lipire
Scopul activităţii: Îmbogăţirea sferei de cunoaştere şi a experienţei senzoriale prin contactul
direct cu materialele pregătite la centre, exersându-se deprinderile practic- aplicative, estetic-
creative și socio-emoționale specifice vârstei, în contexte ce stimulează comunicarea si
relaționarea; formarea unor deprinderi practico-aplicative în vederea realizarea unor lucrări
originale.
- să lipească hârtie colorată pe toată suprafața legumelor;
- să denumească materiale şi instrumentele de lucru;
- să manifeste interes și curiozitate față de activitatea propusă;
- să execute corect sarcinile primite, interrelaționând în cadrul grupului;
- să scrie diferite convenţii ale limbajului scris (grafisme);
- să asambleze straturile pentru grădină aplicând elementele puse la dispoziție;
- să folosească elemente de limbaj plastic (linia, culoarea) în realizarea compoziţiei plastice;
• Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca în
echipă, munca individuală;
• Resurse materiale: cutie, coșulețe, polistiren, bețe, acuarele, pensoane, fișă, lipici, siluete
legume;
• Forme de organizare: frontal, pe grupuri mici, individual;
• Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor, mişcarea;
Copiii vor intra în sala de grupă și se așază în semicerc pe scăunele, iar atenția le este
captată prin apariția coletului primit de la fetița Maria, pe baza căruia are loc o scurtă discuție.
Educatoarea va deschide coletul și scrisoarea primită de la Maria, prin care aceasta îi roagă pe
copii să o ajute să pregătească grădina cu legume pentru bunicuța ei, stimulându-se, astfel,
dorința copiilor de a participa la activități. Anunțarea temei și a obiectivelor activității se face
673
SUCEAVA 2024
pe înțelesul copiilor, educatoarea precizând faptul că o vor ajuta pe fetiță să pregătească grădina
pentru bunica ei. Pentru îndeplinirea acestora, copiii vor porni spre centrele de interes.
Se intuiesc materialele de la centre, se explică modul de lucru cu acestea, după care copiii
sunt supravegheați și sprijiniți în realizarea sarcinilor, îndemnați să comunice, să
interrelaționeze cu membrii grupului, să verbalizeze acțiunile.
In activitatea pe centre se va urmări:
Bibliotecă: La acest centru, copiii vor avea de pregătit etichetele pentru straturile cu legume
din grădina bunicii.
Artă: La acest centru, copiii vor picta gărduțul în culori cât mai vesele, pentru a înfrumuseța
grădina bunicuței, utilizând materialele puse la dispoziție.
Construcţii: La acest centru, copiii vor avea de asamblat straturile pentru legume, folosindu-se
de materialele pregătite de educatoare.
După ce toți și-au terminat lucrul pe ateliere, atenția copiilor este din nou îndreptată spre coletul
primit de la fetița Maria. Aceasta mai are o sarcina pentru ei, aceea de a realiza legumele pentru
a le putea pune în grădina surpriză pregătită pentru bunicuța ei.
Se explică, se demonstrează și reactualizează de către educatoare, tehnicile de lucru:
mototolire, lipire. Aceasta anunță tema activității: Realizăm legume pentru grădina bunicii. Se
fac exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinilor și se destinde atmosfera prin executarea
unor mișcări sugerate de versurile: „Mișcăm degețelele/ Batem tare palmele/ Rasucim
încheietura/ Și dăm mingea dura-dura/ Ploaia picura pic,pic/ La pian cantam un pic,/ Strângem
pumnul și-l desfacem/ Evantaiul noi îl facem”. Educatoarea va supraveghea lucrul copiilor
acordând ajutor acolo unde va fi necesar. Pe măsură ce sunt terminate, legumele realizate vor
fi așezate în grădină, rând pe rând de către fiecare copil în parte.
Se apreciază iniţiativa şi implicarea copiilor în rezolvarea sarcinilor, comportamentul lor pe
parcursul activităţii. La final se vor face aprecieri verbale, evidențiind aspectele pozitive din
timpul activității.
Activitatea se va încheia cu aprecierea muncii şi eforturilor copiilor în ducerea la îndeplinire
a sarcinilor.
Bibliografie:
- „Curriculum pentru educație timpurie”, 2019;
- Culea, Laurenția, Seșovici, Angela, Grama, Filofteia, (2008), ,,Activitatea integrată în
grădiniță’’, Ed. Did. Publishing House, București;
- Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, (2009), „Proiectarea pas cu pas”, Îndrumător
pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, Ed. Diamant.
674
SUCEAVA 2024
183. PROIECT DIDACTICPENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ
profesor Tudosă Dana Iuliana

Grădinița cu Program Prelungit „1-2-3”, Suceava

Tema proiectului tematic: „Magia sărbătorilor de iarnă!”
Tema săptămânii: „În așteptarea lui Moș Crăciun”
Tema activităţii: „Bradul spiridușilor”
Elementele componente ale activităţii integrate: ADE:
- D.Ș. - „Împodobim bradul” – joc exercițiu
- D.E.C - „Decorațiuni pentru brad” – mozaic
Scopul activităţii: Exersarea cunoştinţelor matematice prin implicarea în diferite situații de
joc concomitent cu stimularea creativității preșcolarilor, a expresivității și sensibilității estetice
prin valorificarea deprinderilor instrumentale și a tehnicii de exprimare plastică prin mozaic, pe
baza experienței, a activității personale și a relației cu ceilalți.
Obiective operaţionale
-să utilizeze materiale, tehnici şi instrumente de lucru adecvate contextului plastic, respectând
succesiunea operațiilor de lucru în realizarea temei;
- să îmbine în mod creativ materialele puse la dispoziție în vederea realizării decorațiunilor
pentru brad, utilizând tehnica mozaicului;
-să formeze mulțimi de obiecte după un criteriu dat;
- să asocieze cantitatea la număr/cifră;
- să împodobească bradul ținând cont de poziția spațială indicată de educatoare;
- să formuleze păreri personale în legătură cu lucrările proprii și ale celorlalți;
Regula jocului: Grupa de preșcolari va fi împărțită în 4 echipe. Fiecare echipă va avea de
realizat decorațiuni pentru brad prin tehnica mozaicului, conform indiciului ascuns în globul de
pe masă (sarcină matematică). La final, grupa se va reîntregi pentru a împodobi bradul pe baza
indicațiilor educatoarei, referitoare la criterii precum: mărime, culoare, formă, poziții spațiale.
Sarcini didactice:
-gruparea obiectelor după criteriul formei, culorii și mărimii;
- recunoaşterea numerelor în limitele 1-3;
-asocierea corespunzătoare a numărului la cantitate;
-așezarea unor obiecte ținând cont de pozițiile spațiale indicate;
Elemente de joc: surpriza, mânuirea materialelor, mişcarea, aplauze.
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul;
Resurse materiale: macheta „Satul Spiridușilor”, bard, siluete decorațiuni pentru bard:
globuri de diferite mărimi, clopoței, cadouri, steluțe, bomboane pentru bard, fulgi, fundițe, cutii
de diferite culori (roșu, verde, albastru), globuri roșii, verzi, galbene, albastre, mărgele, paiete,
pene, material textil, lână colorată, pietre decorative, pampoane, bucăți de ziar, hârtie colorată,
frunze uscate, bețișoare, paie colorate, lipici, palete, recompense.
Forme de organizare: în grupuri, frontal, individual,
Durata: 40 minute
Bibliografie:
675
SUCEAVA 2024
M.E.C. (2019) , „Curriculum pentru învăţământul preşcolar”

Coordonator IONESCU, Mihaiela Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani;
CULEA, L., SESOVICI, A., GRAMA, F., PLETEA, M., IONEACU, D., ANGHEL, N. (2008),
Activitatea integrată din grădiniţă (ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar), Editura Didactica Publishing House, Bucureşti;
Copiii intră în sala de grupă și se așază în formă de semicerc în fața machetei „Satul
spiridușilor”. Prin raportare la planșa realizată în cadrul ADP „În țara lui Moș Crăciun”, copiii
identifică obiectul lipsă din „Satul spiridușilor”, respectiv bradul împodobit, educatoarea
încurajându-i să emită păreri, idei referitoare la modalitatea de rezolvare a problemei
identificate. Momentul creat permite anunțarea temei activității și a obiectivelor acesteia pe
înțelesul copiilor.
Se prezintă regula jocului. Grupa de preșcolari va fi împărțită în 4 echipe. Fiecare
echipă va avea de realizat decorațiuni pentru brad prin tehnica mozaicului conform indiciului
ascuns în globul de pe masă (sarcină matematică). La final, grupa se va reîntregi pentru a
împodobi bradul pe baza indicațiilor educatoarei, referitoare la criterii precum: mărime,
culoare, formă, poziții spațiale.
Echipele se vor constitui prin alegerea unui glob de culoare roșu, galben, albastru sau
verde. La îndemnul educatoarei se vor forma 4 echipe care, executând „Mersul spiridușilor”
(tranziție), se vor întrepta către zonele de lucru marcate în sala de grupă.
Pe masa fiecărei echipe se află materialele și ustensilele de lucru, precum și un glob-
surpriză.
Se intuiesc materialele și se stabilește modul de execuție al tehnicii de lucru învățate,
mozaic, în raport cu materialele puse la dispoziție, urmând apoi descoperirea și explicarea
sarcinii matematice (surpriza) ascunsă în glob, pentru fiecare echipă, după cum urmează:
- Echipa Roșie – realizarea unor globuri mici, mijlocii și mari și așezarea acestora în cutii
conform legendei (globurile mici în cutia roșie, globurile mijlocii în cutia verde, globurile mari
în cutia albastră);
- Echipa Verde – realizarea decorațiunilor care au forma unui pătrat;
- Echipa Albastră – realizarea decorațiunilor care au forma unui cerc;
- Echipa Galbenă – realizarea a 3 clopoței, 2 cadouri și o steluță;
Conținutul unei povestiri expuse de educatoare îndrumă preșcolarii în efectuarea unor
exerciții care vor contribui la încălzirea mâinilor și pregătirea mușchilor mici ai acestora pentru
lucru manual specific.
Se desfășoară jocul de probă „Ce se ascunde-n globul auriu”,prin identificarea unui
glob mic dintre cele ascunse în globul auriu și decorarea acestuia prin tehnica mozaicului,
urmând apoi desfășurarea jocului propriu-zis. Astfel, sub îndrumarea educatoarei preșcolarii
își încep activitatea, conform indicațiilor primite. Se va urmări modul original și creativ de
utilizare a materialelor puse la dispoziție, modul de executare a tehnicii mozaicului, precum și
respectarea sarcinii matematice, de către fiecare membru al echipelor.
Lucrările copiilor vor fi expuse pe panouri special pregătite, fiind evaluate pe rând.
La final, întreaga grupă se va deplasa către centrul Științe, acolo unde vor împodobi
bradul conform indicațiilor educatoarei referitoare la culoare, mărime, formă și poziții spațiale.
Bradul decorat va fi așezat în mijlocul machetei „Satul Spiridușilor”, efectuându-se apoi
aprecierile individuale și colective și se vor distribui recompensele.
676
SUCEAVA 2024
Nr Etapele Conținut Strategii didactice Evaluare

, activității științific
crt Metode și Mijloace
procedee didactice
Identificarea Macheta
obiectului lipsă Conversația „Satul
1. Captarea din macheta Explicația Spiridușilor
atenției „Satul ”
spiridușilor”
precum și
discuțiile privind
modalitățile de
rezolvarea a
problemei,
conduc la
stimularea
preșcolarilor şi
trezirea
interesului pentru
descoperirea
sarcinilor de
lucru.
Enunțarea Momentul creat Conversația
2. scopului și a permite Explicația
obiectivelor prezentarea temei
activității precum
și accesibilizarea
obiectivelor şi a
scopului
activităţii.
Prezentarea
regulei și a
sarcinilor
jocului Explicația
Grupa de
preșcolari va fi Siluete Probă practică
Prezentarea împărțită în 4 decorațiuni -utilizarea
optimă a echipe. Fiecare pentru bard: corectă a tehnicii
3. conţinutului echipă va avea de globuri de mozaicului prin
şi dirijarea realizat Conversația diferite parcurgerea
învăţării decorațiuni mărimi, succesivă a
pentru brad prin clopoței, etapelor de lucru
tehnica cadouri, în realizarea
mozaicului steluțe, lucrărilor
conform bomboane plastice,
sarcinilor pentru bard, abilitatea de
matematice fulgi,
677
SUCEAVA 2024
ascuns în globrile fundițe, cutii mânuire a

de pe mese, după de diferite materialelor;
cum urmează: culori (roșu, -gruparea
* Echipa Roșie – verde, obiectelor după
realizarea unor albastru), diferite criterIi
globuri mici, Conversația globuri (culoare, mărime,
mijlocii și mari și roșii, verzi, formă),
așezarea acestora galbene, recunoaşterea
în cutii conform albastre, numerelor în
legendei mărgele, limitele 1-3 și
(globurile mici în Explicația paiete, pene, asocierea
cutia roșie, material corespunzătoare
globurile mijlocii textil, lână a cifrei la
în cutia verde, Exercițiul colorată, cantitate;
globurile mari în pietre
cutia albastră); decorative,
*Echipa Verde – pampoane,
realizarea bucăți de
decorațiunilor ziar, hârtie
care au forma colorată,
unui pătrat; Jocul frunze
*Echipa Albastră uscate,
– realizarea bețișoare, - executarea
decorațiunilor Exercițiul paie exerciţiilor de
care au forma colorate, încălzire a
unui cerc; lipici, mușchilor mâinii
*Echipa Galbenă palete.
– realizarea a 3
clopoței, 2
cadouri și o
steluță;
La final,
grupa se va
reîntregi pentru a
împodobi bradul
pe baza
indicațiilor
educatoarei,
referitoare la
criterii precum:
mărime, culoare,
formă, poziții
spațiale.
Prezentarea,
intuirea și
analiza
materialelor cu
care copiii vor
realiza temele
678
SUCEAVA 2024
propuse vor
solicita
capacitățile
analitico-
sintetice
intelectuale în
vederea stabilirii
unor legături de
cauzalitate între
acestea și efectele
implicațiilor
copiilor.
Explicarea
tehnicilor de
lucru
- stabilirea
modului de
execuție a
tehnicii de lucru
învăţate, mozaic,
în raport cu
materialele puse
la dispoziție;
- realizarea
decorațiunilor
pentru brad prin
utilizarea creativă
a materialelor
puse la dispoziție;
Executarea
jocului de probă
– „Ce ascunde
globul auriu?” –
identificrea
globului mic și
decorarea
acestuia prin
tehnica
mozaicului;
Exerciţii pentru
încălzirea
muşchilor mici
ai mâinii:
Conținutul
povestirii expuse
de educatoare
îndrumă
preșcolarii în
efectuarea unor
679
SUCEAVA 2024
exerciții care vor

contribui la
încălzirea
mâinilor și
pregătirea
mușchilor mici ai
acestora pentru
lucru manual
specific.
Desfășurarea
jocului propriu-
zis
Se va urmări
modul original și
creativ de
utilizare a
materialelor puse
la dispoziție,
modul de
executare a
tehnicii
mozaicului,
precum și
respectarea
sarcinilor
matematice;
Obținerea Împodobira Brad, Probă practică
4. performanțe bradului cu decorațiunil -gruparea după
i decorațiunile Conversația e realizate criterii date,
realizate de copii, Explicația de copii prin așezarea
conform Exercițiul tehnica decorațiunilor
indicațiilor mozaicului, conform
educatoarei machete pozițiilor spațiale
referitoare la: „Satul indicate;
-mărime Spiridușilor
-formă ”
-culoare
-poziții spațiale
Așezarea
bradului în
mijlocul
machetei „Satul
Spiridușilor”
5. Evaluarea Se fac aprecieri Conversația Recompens Probă orală
asupra activităţii, Autoevaluare e -autoevaluarea
a a comportamentulu
comportamentulu i și a rezultatelor
i copiilor şi a obținute
680
SUCEAVA 2024
aportului adus la
realizarea temei .
Distribuirea
recompenselor
681
SUCEAVA 2024

PERSPECTIVA NOULUI CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE

“ Lăsaţi copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice şi să se înşele. Nu folosiţi

cuvinte când acţiunea, faptul însuşi, sunt posibile.” ( Pestalozzi)
Pornind de la acest îndemn, trebuie să-i învăţăm pe copii să învingă dificultăţile prin
intervenţii reale, posibile, să-i situăm în dialog cu mediul sau să-i facem să-şi exerseze
capacitatea de a opta şi de a decide.
Şi ce alt loc mai potrivit decât grădinița putem găsi pentru îndeplinirea acestui scop
nobil? Aici, departe de forfota şi apăsarea cotidianului, copilul intră într-un mediu cald,
protector şi stimulativ, un mediu pe care îl putem asemui unei cărţi cu poveşti în care literatura,
muzica, artele plastice, natura, mişcarea, socialul sunt într-un permanent dialog între ele şi,
implicit, cu copilul.
Noul Curriculum preșcolar prefigurează două mari tendinţe de schimbare în interiorul
sistemului preşcolar, în acord cu prevederile programului educaţional care porneşte de la ideea
necesităţii îmbunătăţirii calităţii educaţiei la vârstele timpurii, pentru a putea răspunde
exigenţelor copilului preşcolar de astăzi. Tendinţele vizează crearea unui mediu educaţional
adecvat, în vederea stimulării continue a învăţării spontane a copilului şi pentru introducerea
acestuia în ambianţa culturală a spaţiului căruia îi aparţine.
De asemenea, noua programă a accentuat ideea de folosire a contextului ludic şi a
învăţării active în stimularea rutei individuale a învăţării, fapt pentru care a propus o abordare
educaţionala diferită. Abordarea educaţională propusă de programa preşcolară se orientează
asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup, selectate, proiectate şi elaborate cu
ajutorul copilului şi în care brainstorming-ul, lucrul în echipă şi acţiunea directă a copilului cu
mediul sunt mijloacele de baza ale procesului de predare-învăţare.
Metoda proiectelor pune în centru activităţile educative cu caracter integrat şi abordarea
complexă a conţinuturilor şi au ca drept scop principal armonizarea şcolii cu societatea, punând
accent pe acţiune, eficienţă şi independenţă în gândire. Procesul educaţional devine astfel
creativ, complex, interdisciplinar, stimulându-i pe copii în vederea asimilării cunoştinţelor.
Este o strategie de învăţare şi evaluare a cărei caracteristică se concentrează pe efortul deliberat
de cercetare, pe căutarea şi găsirea răspunsurilor legate de tema propusă.
Integrarea este o manieră de organizare oarecum similară cu interdisciplinaritatea, în
sensul că obiectivele învăţării au ca referinţă nu o categorie de activitate, ci o tematică unitară,
comună mai multor categorii. Nu trebuie făcută confuzie între cele două concepte, nu trebuie
identificată interdisciplinaritatea – ca mod de organizare a cunoaşterii – cu integrarea – ca
principiu integrator care rupe hotarele diferitelor categorii de activităţi şi grupează cunoaşterea
în funcţie de tema abordată. Integrarea constă în realizarea în aceeaşi activitate a mai multor
activităţi care conduc la atingerea obiectivelor propuse şi la realizarea în practică a proiectului
ales.
682
SUCEAVA 2024
Organizarea integrată a conţinuturilor, cu toate avantajele sale, şi-a dovedit dificultăţi şi

limite, mai ales atunci când se doreşte aprofundarea învăţării pe teme sau domenii mai
specializate.
Asfel, se constată lipsa de tradiţie pedagogică a integrării şi în aceeaşi măsură opoziţia
latentă a cadrelor didactice privind tendinţele integratoare. Este dificilă pregătirea cadrelor
didactice care să predea într-o asemenea manieră, sistemul de formare iniţială şi continuă a
acestora fiind, în România, predominant axat pe predarea pe dicipline, în funcţie de
specializarea de pe diploma de absolvire a colegiului sau facultăţii.
Imposibilitatea aprofundării de către copii a cunoaşterii ştiinţifice specializate este un
alt aspect care se înscrie între dificultăţile şi limitele organizării integrate a conţinuturilor.
Integrarea curriculară în grădiniţă:
Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară drept o modalitate
inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea şi organizarea didactică
a conţinuturilor din domenii diferite ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure achiziţia de către
copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reală. Conceptul de curriculum integrat, aşa
cum este definit de mai mulţi autori (V. Chiş, Creţu C., Cristea S.) sugerează în primul rând
corelarea conţinuturilor, însă acest demers necesită o abordare curriculară în care punctul de
pornire este cel mai adesea finalitatea urmărită, în funcţie de care sunt alese toate celălalte
componente ale procesului instructiv-educativ.
În practica educaţională recomandarea proiectării integrate a curriculum-ului este
considerată o provocare pe care învăţământul preşcolar şi-a asumat-o atât la nivelul proiectării
documentelor curriculare cât şi la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice. Documentele
curriculare care organizează activitatea educaţională în învăţământul preşcolar asigură un cadru
normativ care susţine din plin abordarea integrată a curriculum-ului.
Structurarea flexibilă a conţinuturilor oferă cadrelor didactice care lucrează la acest
nivel o libertate de decizie aproape deplină cu privire la tipurile de conţinuturi pe care să le
ofere copiilor şi o autonomie sensibil egală în privinţa metodologiei de propunere a acestor
conţinuturi. Singura reglementare formală este dată de sistemul finalităţilor cu grade diferite de
generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare pe tot parcursul procesului de instruire
şi formare şi, în final, în acţiunea de evaluare a performanţelor învăţării. În plus, promovarea
ideii planificării pe teme şi încurajarea utilizării metodei proiectelor în activităţile didactice cu
preşcolarii sunt iniţiative ce explicitează şi facilitează acest demers al abordării integrate a
curriculum-ului.
Valenţe formative şi provocări ale abordării integrate a curriculum-ului
În planul relaţiilor interpersonale integrarea curriculară şi, în special, metoda proiectelor
încurajează comunicarea şi rezolvarea sarcinilor de lucru prin cooperare; în timpul derulării
proiectelor se dezvoltă un „sens al comunicării” şi o perfecţionare implicită a modurilor de
grupare; elevii devin mai angajaţi şi mai responsabili în procesul învăţării; curriculum-ul
integrat promovează atitudini pozitive. În ce priveşte rolul cadrului didactic, acesta devine un
„facilitator”, mai mult decat o sursă de informaţii.
ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind în acelaşi timp conştienţi de probemele complexe pe
care un atare demers le implică: abilitatea metodologică a cadrelor didactice pentru integrarea
şi temele abordate clasic; stabilirea modalităţilor de evaluare a performanţelor individuale, mai
683
SUCEAVA 2024
ales în situaţia învăţării prin cooperare, acomodarea corectă a proiectelor şi aborăarii pe teme
într-o schemă orară coerentă.
Este recomandată abordarea integrată a curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia,
fiind în acelaşi timp conştienţi de problemele complexe pa care un atare demers le implică: o
foarte bună cunoaştere a principiilor psihopedagogice care stau la baza educaţiei timpurii, o
formare iniţială consistentă în privinţa didacticii preşcolare, abilitate în crearea unor scenarii
originale construite pe temelia oferită de metodologia proprie fiecărei discipline în parte,
realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din perspectiva integrată şi temele
abordate în maniera clasică, stabilirea modalităţilor de evaluare a performanţelor individuale,
mai ales în situaţia învăţării prin cooperare, respectarea planului de învăţământ.
Predarea/învăţarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită
faptului că răspunde unor preocupări privind natura ştiinţei. Cei mai serioşi paşi în predarea
integrată a conţinuturilor s-au făcut în învăţământul preşcolar şi primar. Predarea integrată se
dovedeşte a fi soluţia pentru o mai bună corelare a ştiinţei cu societatea, cultura, tehnologia.
În predarea/învăţarea conţinuturilor învăţământului preşcolar este din ce în ce mai
prezentă tendinţa de organizare a acestora dintr-o perspectivă integrată. În dilema de acum bine
cunoscută a predării pe discipline de-sine-stătătoare sau pe baza integrării cunoştinţelor în
„câmpuri cognitive integrate” care transced graniţele dintre discipline, a învins, se pare, cea de-
a doua variantă.
Activitatea cu copiii din grădiniţă este modalitatea cea mai importantă de a impune
bazele formării unei asemenea personalitați. Pentru aceasta este necesară o proiectare a
activităţilor centrată pe obiective educaţionale care să creeze posibilitatea abordării flexibile a
conţinuturilor şi respectării intereselor de cunoaştere ale copilului, dar şi particularităţile de
vârstă ale acestuia.Activitatea de proiectare se realizează în funcţie de obiectivele propuse pe
zile, în aşa fel încât să permită crearea unor scenarii de lucru plăcute copiilor, care să-i antreneze
în rezolvarea sarcinilor încredinţate. Se va avea în vedere permanent ca obiectivele propuse să
fie de ordin formativ, dar şi informativ, să nu fie numeroase pentru a permite împletirea şi
realizarea lor.Activitatea de proiectare tematică presupune o viziune de ansamblu a tot ce se
poate întâmpla în perioada derulării unui proiect şi permite o activitate integrată întru-un
scenariu unic, cu secvenţe zilnice, alcătuite din una-două activităţi integrate, activităţi
desfăşurate pe centre de interes şi activităţi complementare.
În activităţile integrate accentul cade pe activităţile de grup şi nu pe cele cu întreaga
grupă. O idee transcede graniţele diferitelor discipline şi organizează cunoaşterea în funcţie de
tema de interes. În cadrul activităţilor integrate, abordarea realităţii se realizează printr-un
demers global, graniţele dintre categoriile şi tipurile de activităţi dispar, acestea contopindu-se
într-un scenariu unitar, în cadrul căruia tema se lasă investigată cu mijloacele diferitelor ştiinţe.
Conţinuturile, cu un subiect comun care urmează a fi dezbătut, sunt parcurse în aceeaşi
măsură şi se realizează obiectivele comportamentale avute în vedere.
regizor, un moderator, ajutându-i pe copii să stimuleze opinii personale, emoţii, sentimente, să
fie parteneri în învăţare. Desfăşurând activităţi integrate, copilul are posibilitatea de a-şi
exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în elaborarea unei idei noi, în rezolvarea
sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi câştigând mai multă încredere în sine.
Prin aceste activităţi se pune accentul pe dezvoltarea gândirii critice, pe formarea de
competenţe practice, pe latura calitativă a formării (informaţii, valori, sentimente, atitudini,
684
SUCEAVA 2024
comportamente), pe feed-back-ul pozitiv, pe măsurarea şi aprecierea competenţelor. Se cultivă

independenţa, deschiderea spre inovaţie, emoţiile pozitive, autocontrolul.
Permanent trebuie avute în vedere obiectivele celor două activităţi care trebuie urmărite
în fiecare secvenţă didactică.Integrarea se face prin împletirea într-un scenariu bine închegat a
conţinuturilor corespunzătoare celor două arii curriculare implicate. Evident, conţinuturile
propuse au un subiect comun, care urmează a fi investigat şi elucidat în urma parcurgerii
acestora şi a realizării obiectivelor propuse.
Activităţile integrate se pot desfăşura după scenarii zilnice cu generice distincte care
reunesc activităţile pe domenii experienţiale cu activităţile alese, dar din zona respectivă, sau
prin scenarii în care se regăsesc fragmente de activitate dintr-o săptămână cu generice de zi
respectând tema şi subtema săptămânii.Pentru a fi posibilă abordarea în manieră integrată,
educatoarea trebuie să stabilească cu claritate obiectivele şi conţinuturile acivităţii zilnice,
pentru ca pe baza acestora să gândească un scenariu al zilei. Scenariul va începe cu motivarea
care să canalizeze activitatea copiilor spre elucidarea problemelor rezolvate. De asemenea,
educatoarea va avea în vedere repartizarea sarcinilor activităţilor zilnice la fiecare arie de
stimulare-sector-zonă de activitate, în aşa fel încât să fie posibilă realizarea obiectivelor propuse
de la fiecare activitate.
Condiţia reuşitei unei activităţi integrate o constituie elaborarea atentă a scenariului de
către educatoare, scenariu care poate fi realizat sub forma unei povestiri, a unei întâlniri cu un
personaj surpriză, a vizitei unei persoane adulte, a unui animal, a unui eveniment special.
Scenariul educatoarei îi orientează pe copii să opteze pentu diverse activităţi de grup pe
arii de stimulare. Acest lucru oferă posibilitatea alegerii domeniilor de învăţare şi a materialelor,
încurajând copiii să se manifeste, să observe, să gândească, să investigheze, să facă predicţii,
să exprime idei şi păreri, să-şi asume diverse roluri. La completarea scenariului de un real folos
sunt vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialiştiietc. Tematica acestora este aleasă astfel încât
prin activităţile integrate să se înlesnească contactul cu lumea înconjurătoare. În atenţia
educatoarei se află permanent întreaga paletă de activităţi (jocuri şi activităţi alese, activităţi pe
domenii experienţiale, activităţi de dezvoltare personală) şi modalitatea de organizare a
acestora.
În felul acesta, întregul program al zilei reprezintă un tot, un întreg, cu o organizare şi o
structurare a conţinuturilor menite să elimine departajarea pe discipline.
Activităţile integrate lasă mai multă libertate de exprimare şi acţiune atât pentru copil
cât şi pentru educatoare. Copilului i se oferă o gamă largă de oportunităţi pentru a-şi exersa o
învăţare activă. Prin aceste activităţi se aduce un plus de lejeritate şi mai multă coerenţă
procesului didactic, punându-se accent pe joc ca metodă de bază a acestui proces.
Abordarea integrată este aşadar, o împletire a conţinuturilor într-o formă atractivă,
flexibilă, mobilizatoare, care conduce activitatea copilului spre investigare, documentare,
cercetare şi aplicare practică a celor învăţate.
În concluzie, putem spune că maniera de lucru prin activităţi integrate trebuie să aibă în
vedere capacitatea educatoarei de a alege şi realiza un „liant” de obiective care să conducă la o
Vocaţia, talentul, dorinţa de reuşită care însufleţeşte educatoarea vor face să reuşească
o echilibrată îmbinare a metodelor şi tehnicilor clasice cu cele moderne, pentru binele copiilor.
Bibliografie
1.Curriculum pentru învățământ preșcolar, Bucureşti 2009
685
SUCEAVA 2024
2.Ministerul educației și cercetării "Metoda proiectelor la vârstele timpurii" Ed. Miniped.

București 2002
3. Revista Învățământului Preșcolar nr. 3-4/2003
686
SUCEAVA 2024
Educatoare : Ursachi Oana Elena

G.P.P. ”Căsuţa piticilor”, Gura Humorului
NIVELUL DE VÂRSTĂ /GRUPA: 5-6 ani/Nivel II, grupa mare

TEMA ANUALĂ DE INVĂŢARE: ,,Cine si cum planifică o activitate?”
TEMA ACTIVITĂŢII: ,, Suntem harnici, pricepuți”- activitate integrată ( DLC + DOS +
DS + ALA 2)
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADE: activități pe domenii experiențiale:
- DLC- ,, Turtița” – lectura educatoarei
- DOS -,, Astăzi noi suntem brutari” – modelare din aluat : covrigi ;
- DS- ,, Ne jucăm , matematică învățăm! ,, -repetarea numerației in limitele 1-8
ALA- ,,Astăzi noi suntem brutari !,,- joc cu text și cânt
SCOP: Extinderea sferei cognitive despre produsele de panificație și patiserie, prin participarea
la jocuri construite pe baza unor strategii didactice diverse.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE,PÂNĂ LA SFĂRȘITUL ACTIVITĂȚII:

o Să folosească corect instrumentele de lucru: lipiciul , jetoanele, aluatul , făina, tăvile etc.;
o Să modeleze aluatul pentru a realiza colăcei și plăcinte;
o Să intoneze corect diferite cântece legate de tema aleasă
o Să respecte regulile și sarcinile de joc;
o Să despartă corect în silabe cuvintele cerute de educatoare;
o Să numere corect , crescător și descrescător in limitele învățate
a) Metode și procedee: conversația, jocul, demonstrația, explicația, exercițiul practic, munca
independentă, aprecierea, dialogul, cooperarea.
Metode interactive de grup: Tehnica viselor, Diagrama Wen.
b) Elemente de joc: surpriza, mișcarea, mânuirea materialelor, aplauze, recompense, închiderea
și deschiderea ochilor.
Resurse materiale: lipici, coală de carton, tăvi pentru copt, hârtie de copt, făină, aluat, planșete,
șorțulețe, bonete, baticuri, șervețele, jetoane cu litere, lipici, materiale pentru metoda interactivă
de grup
Forme de organizare: mixtă
BIBLIOGRAFIE:
Catalano, H., (2009), Pedagogia învăţământului preşcolar, Ed.Presa universitară clujeană, Cluj
Napoca
Bocoş, M., (2002), Instruire interactivă, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Curriculum pentru învățământul preșcolar, aprobat OM nr. 5233 din 01.09.2008;
687
SUCEAVA 2024
Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, „Metode interactive de grup”,
ghid metodic, Editura Arves, 2002;
R.F.I.D.T.
Activitatea va debuta cu intrarea copiilor în sala de grupă pe cântecul ,, Primăvara , a

sosit,,. Mai întâi educatoarea va intui materialele pregătite, împreună cu copiii.
D- na educatoare le va spune copiilor că vor juca un joc care se numește : ,, Suntem
deștepți, harnici și pricepuți,, și că , în timpul activității vor trebui să fie foarte atenți pentru a
reuși să ducă sarcinile la bun sfârșit. Educatoarea se va așeza pe un scaun și va citi povestea ,,
Turtița,, folosindu-se de tehnica viselor , după care copiii când se vor trezi din somn și vor
reconstitui povestea , pe baza imaginilor. după discutarea poveștii , vor realiza Diagrama Wenn
, cu produse de patiserie si panificație. Aici, vor descoperi care sunt aceste produse și care sunt
asemănările și deosebirile dintre ele.
Tranziție : ,,Hai să zicem 1, să se facă 2 ,,- cântec
Ca și surpriză , pe un pătuț din sala de grupă , stă acoperit un coș , in care se află niște
bilețele. Bilețele pe care sunt scrise diverse sarcini, sau sunt desenate diverse imagini. Copiii ,
dacă vor răspunde corect , vor merge la modelat covrigi. Aici , imbrăcați in brutari , copiii vor
modela aluatul, iar produsele ieșite din mânuțele lor , se vor coace in cuptorul fermecat din
unitatea noastră. Cât se coc covrigii ne vom juca jocul cu text și cânt ,, Astăzi noi suntem
brutari,, Pe tot parcursul activității copiii vor despărți in silabe și vor alcătui propoziții simple
și dezvoltate.
La sfârșitul activității, educatoarea va oferi tuturor copiilor drept recompensă, prăjituri ,
iar la masa de prânz , vor mânca covrigii lucrați de ei.
688
SUCEAVA 2024
Strategii didactice
ETAPELE CONȚINUTUL Evaluare/

Metode și Mijloace
ACTIVITĂ ȘTIINȚIFIC Metode și
procedee de învăță
ȚII indicatori
mânt
Orientarea atenției către
conținutul activității se va
1.Captarea realiza prin intermediul Conversați
și orientarea elementului surpriză- a
atenției Grupa
coșulețul cu bilețele si Observația aranjată de
dulciuri. sărbătoare
Explicația
Tema și obiectivele
activității vor fi
2.Anunțarea prezentate copiilor sub Expunerea
scopului și forma unor formulări-
a pretext exprimate de către
obiectivelor Turtița din poveste.
3. Transferul secvenţial de Explicația

Prezentarea cunoştinţe, priceperi şi
conținutului deprinderi pentru
și dirijarea rezolvarea unor situaţii a)Observa
învățării problemă prin antrenarea rea
copiilor în experienţe noi sistematic
cu ajutorul activităților ă copiilor
propuse:
b)Înțelege
- exersarea deprinderii de rea
a utiliza corect tehnicile Munca modului
specifice activităţilor independe de
practic-gospodăreşti ntă desfășurar
(modelarea aluatului); ea
-utilizarea în contexte activității
diverse a cunoştinţelor
despre produsele de Conversați
panificație; a
-realizarea corectă a
tuturor sarcinilor de
lucru, atât în grup cât şi
689
SUCEAVA 2024
individual , solicitând
copiii să participe activ la
învăţare, cooperând
pentru realizarea unui
obiectiv comun.
a)Observa
rea
copiilor
Activitatea din cadrul b)Rezolva

DLC,DS se va realiza Explicația rea
prin activarea proceselor corectă a
Conversați sarcinilor
psihice de cunoaștere, a
prin conversație euristică primite.
urmărindu-se
ADE
sistematizarea și
Tehnica
consolidarea
viselor
cunoștințelor referitoare
la produsele de Diagrama
panificație și număratului Wenn - Aluat
în limitele 1-8
- Tăvi a) Proba
Exersarea unor abilități orală;
practice însușite anterior - Prosoape
b) Nivelul
în vederea formării
- șervețele dezvoltării
gustului estetic se va
limbajului
realiza în cadrul - șorțulețe
activității DOS. Analiza, Munca -
ALA2 bonete
priceperea și împletirea individual
covrigilor , au rol de a ă - făină
fixa cunoștințele
dobândite anterior și de a
respecta pâinea si
derivatele ei.
Jocul cu
text ți cânt
,,Astăzi noi suntem a) Proba
brutari ,, - cântec , ce va practică
da prilej copiilor să iși
transpună experiența b)nivelul
cognitivă în elemente de deprinderi
mișcare lor
practice
ale
copiilor
690
SUCEAVA 2024
a)Observa
rea
copiilor
b)Respect
area
ritmului și
mișcărilor
din joc.
Se apelează la
capacitatea de
4. Evaluare generalizare și Dialogul Recompen
abstractizare, având ca se
Conversați a)Observa
mobil conținutul a rea
activității și integralitatea copiilor
sa.
b)Nivelul
Aprecieri stimulative autoevalu
asupra rezultatelor ării
obținute, modul de
organizare, colaborare și
valoarea ideilor.
691
SUCEAVA 2024
187. ÎNVĂȚAREA INTEGRATĂ, CALEA SPRE DEZVOLTAREA GLOBALĂ A

COPILULUI ȘI SPRE ÎNVĂȚAREA COMPLEXĂ – PRACTICI ȘI EXPERIENȚE
DIDACTICE
Prof.Vaipan Andreea-Diana
Școala Gimnazială "Bogdan Vodă" Capu Codrului
,, Există un singur obiect de studiu pentru educație, și acela este Viața, în toate
manifestarile sale”. (Alfred North Whitehead, 1929)
,, Când mergi pe-afară, natura nu te pune față în față pentru trei sferturi de oră numai cu
florile și în următoarele trei sferturi numai cu animale ''. (Jacobs H.H. , 1989)
Conceptul de integrare în context educațional este acțiunea de a face să interacționeze
diverse elemente pentru a constitui un tot armonios, de nivel superior, a aduce părți separate
într-un unitar, funcțional, armonios. Sinonime pentru integrare: fuziune, armonizare,
încorporare, unificare.
Noul curriculum pentru învățământul preșcolar aplică metoda proiectelor și deci
planificării pe teme anuale de studiu. Acestea sunt:
1.Cine sunt/suntem?
2.Cânt /cum și de ce se întâmplă?
3.Ce și cum vreau să fiu ?
4.Cine și cum planifică/organizează o activitate?
5.Cum este a fost și va fi aici pe pământ?
6.Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Învăţarea pe bază de proiect este o strategie de abordare integrată a dezvoltării copilului
şi presupune studierea / exploatarea unei teme, idei interesante prin integrarea diferitelor arii
curriculare.
O temă este o idee în jurul căreia se structurează activitatea copiilor, o idee în care
limbaj, matematică, știință, artă, muzică, joc tind să o clarifice.
Tipuri de activități integrate întâlnite în aplicarea noului curriculum:
◆ Activitate didactică de sine stătătoare, având conținuturi integrate, care articulează armonios
conținuturi referitoare la două sau mai multe domenii experiențiale. Durata unei astfel de
activități va fi aceea a unei activități didactice din grădiniță, conform vârstei copiilor.
Exemplu: Tema săptămânii fiind ,, Oameni și case ”, se poate desfășura într-una dintre
zile o activitate integrată care poate conecta conținuturi din două domenii; Domeniul om și
societate și Științe. Astfel, activitatea poate fi organizată în jurul unei activități practice de
construcție a unor căsuțe din materiale diverse, fapt care implică și rezolvarea unor probleme
matematice (să măsoare, să taie, să grupeze elementele formate/ formă, mărime și culoare, să
folosească un număr de elemente în forme geometrice etc.)
◆ Activitatea integrată care include mai multe secvențe didactice- situații de învățare ale căror
conținuturi (ale două sau mai multor domenii experiențiale sau categorii de activitate) se
articulează în jurul unui nucleu de integrare curriculară. O astfel de activitate didactică integrată
se desfășoară pe parcursul duratei de timp dedicat activităților comune.
Exemplu: Proiect de activitate integrată „ Căsuţa prieteniei” La întâlnirea de dimineaţă
se va realiza o scurtă convorbire despre „ prietenie” şi se va citi textul „ Prietenul adevărat”
pentru a pregăti activitatea „Căsuţa prieteniei”, activitate ce va integra domeniile experienţiale
692
SUCEAVA 2024
DEC şi DOS. Copiii vor descoperi căsuţa care, se pare că ascunde ceva: doi pitici, o broscuţă,
o pupăză şi un şoricel. Va trebui să aflăm cum au ajuns în căsuţa piticilor cele trei animăluţe.
După ce vom învăţa cântecul „Căsuţa din pădure” vor avea loc discuţii despre bunătatea piticilor
şi despre prietenie. Se va realiza activitatea de educaţie pentru societate, copiii fiind împărţiţi
în patru echipe: echipa piticilor, pupezelor, broscuţelor şi cea a şoriceilor. Fiecare echipă va
primi câte un „caz” pe care îl vor rezolva. Surprizele ascunse în căsuţă, scenariul sub formă de
joc, vor implica mai mult copiii în activitate, stimulându-le curiozitatea pentru ce se va întâmpla
în continuare.
◆ Program de activitate integrată având conținuturi articulate în jurul unui nucleu de integrare
curriculară, care cuprinde o parte sau toate activitățile comune ale zilei și o parte sau toate
activitățile alese.
Exemplu: Proiect de activitate integrată (ADP + ALA 1+ALA2+ ADE) ,,O excursie de
neuitat” SCENARIUL ZILEI: La întâlnirea de dimineaţă copiii vor fi aşezaţi în semicerc pentru
a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii grupei. Activitatea debutează cu
întâlnirea de grup. Copiii sunt salutaţi: „Bună dimineaţa, micuţi iepuraşi!” Aceştia răspund
salutului şi se salută reciproc. Pentru spargerea gheţii, le voi spune copiilor o ghicitoare despre
un animal din pădure ( vulpea). Cel care va ghici primul, va fi ales copilul zilei care va face
prezenţa, numind copiii care sunt în sala de grupă. Se va completa Calendarul Naturii, se va
aminti anotimpul în care suntem, lunile acestuia şi câteva caracteristici, ziua săptămânii şi
simbolul potrivit vremii. Împărtăşirea cu ceilalţi: Discuţie despre mica excursie pe care au avut-
o copiii la pădure, cu câteva zile în urmă, impresii, exprimarea liberă a fiecărui copil despre
felul în care s-a simţit la pădure. Activitatea de grup se va realiza prin cântecul „La pădure”.
Noutatea zilei „În curând vom face o excursie la pădure. Introducerea în activitate se realizează
prin întrebarea „Cum protejăm pădurea şi vieţuitoarele acesteia?” ( ADP) Voi anunţa tema: „-
Astăzi vom face o excursie imaginară la pădure; vom pleca cu trenuleţul „ Ştie-tot” şi vom afla
tainele pădurii. Vom întâlni în drumul nostru animăluţe, diverse plante, despre care voi aveţi
destule cunoştinţe. Să pornim la drum!” Aventura abia acum începe deoarece odată ajunşi în
Pădurea Zânelor copiii vor avea o misiune importantă, şi anume readucerea la viaţă a acesteia.
Prin jocul „Vietăţile pădurii ” se vor verifica şi evalua cunoştinţele copiilor despre acestea.
Jocul de mişcare „Execută ca mine!” se va realiza în timp ce copiii descoperă sarcinile pe care
le au de rezolvat. Scenariul captivant sub formă de joc, materialul didactic, jocurile de mişcare,
trenuleţul „Ştie-tot”, surprizele, activitatea pe grupe vor transpune copiii într-o lume fermecată
de poveste unde imaginaţia şi creativitatea sunt pe făgaşul lor, şi vor avea drept scop o implicare
mai activă a copiilor în rezolvarea sarcinilor date. Sarcina jocului: Recunoaşterea şi denumirea
animalelor sălbatice, a vegetaţiei pădurii şi precizarea caracteristicilor acestora, Verificarea şi
consolidarea unor poezii, cântece, poveşti despre vietăţile pădurii; Realizarea unor lucrări care
să surprindă pădurea şi vieţuitoarele acesteia, folosind tehnici specifice activităţii practice,
Regulile jocului : Pentru ca trenuleţul să ajungă la pădurea fermecată, copiii îşi vor desfăşura
activitatea pe sectoare: BIBLIOTECĂ, ŞTIINŢĂ şi ARTĂ. Aceştia se vor îndrepta spre
sectoare după ce aleg dintr-un coşuleţ câte un jeton ce simbolizează unul din centrele deschise.
Odată ajunşi în locul mult visat, spre surprinderea copiilor, nu descoperim acel peisaj de basm
cu animale mari şi mici, izvoare, iarbă verde, arbori seculari care ne spuneau poveştile celor
care au trecut odinioară pe acele meleaguri, ci găsim o întindere de copaci tăiaţi . Zâna pădurii
ne roagă, cu ultimele puteri, să o ajutăm să aducă la viaţă acel meleag care până nu demult era
un colţişor de rai. Sarcinile se află în Peştera ursului , dar pentru a intra, va trebui să facem
693
SUCEAVA 2024
exerciţii de mişcare. După ce află sarcina, copiii vor executa jocul „Vietăţile pădurii”. Fiecare
răspuns corect va fi recompensat cu un animăluţ pe care copiii îl vor plasa în pădurea fermecată.
Complicarea jocului se va realiza prin intermediul unor ghicitori despre animalele pădurii. În
scorbura unui copac vom găsi indicaţiile necesare. După ce fiecare copil a completat peisajul
cu câte un animal, zâna pădurii le mulţumeşte şi drept răsplată le dăruieşte diferite animăluţe şi
plante de pădure pentru a realiza un tablou. . Copiii de grupă vor realiza cabana din pădure.
Centrul BIBLIOTECĂ: ilustraţii reprezentând pădurea în fiecare anotimp,animalele şi plantele
specifice; Centrul ŞTIINŢĂ: planşe din poveştile cunoscute, cărţi de poveşti ilustrate ( „Capra
cu trei iezi”, „Ursul păcălit de vulpe”, „Iedul cu trei capre”, „Scufiţa roşie”, „Veveriţa cu fălci”,
„Căsuţa lui Cip şi Dale”; „Căsuţa din oală”; Centrul ARTĂ: coli albe A4, creioane, culori,
carioca, Planşă duplex cu toate formele de relief( ape, câmpie, deal, munte), trenuleţ din carton
colorat detaşabil, zâna pădurii,jetoane reprezentând animale sălbatice şi plante specifice
pădurii, peşteră din carton colorat detaşabilă, bileţele cu sarcinile date, copac detaşabil, siluete
de animale, adăposturi ale acestora, coli albe, planşǎ model ( „Cabana din pădure”), lipici, hârtie
glace, animale , planşă de duplex; Evaluare: evaluare curentă, aprecieri verbale, verificare orală,
probă practică, analiza răspunsurilor şi a produselor activităţii,
◆ Activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua respectivă ,
în care sunt înglobate elemente din mai multe domenii experiențiale, indiferent de programul
zilei.” ( „ Curriculum pentru învăţământul preşcolar” )
Exemplu: Proiect de activitate integrată : „Cu zâna Iarnă ne jucăm!”( DŞ - activitate de
bază + DLC + DOS ) Intrarea în activitate se face sub forma unui cadou dăruit de zâna Iarnă
care ar dori să se joace cu copiii. Se va intui materialul didactic . Se execută jocul – exerciţiu
„Să fie tot atâtea!” ( în limitele 1-6). Sarcina didactică: Să ridice tot atâtea jetoane câte arată
cifra. Să stabilească numărul corespunzător de elemente ( fulgi de zăpadă, săniuţe, oameni de
zăpadă, căsuţe, steluţe, globuleţe, brăduţi, etc.). Se va anunţa tema şi se vor prezenta obiectivele
pe înţelesul copiilor. Zâna Iarnă vă invită la joc. După ce veţi învăţa numărul şi cifra 7, veţi
realiza un tablou de iarnă. Se vor împărţi materialele (coşuleţe şi vor avea 7 pitici şi cifre de la
1 la 7 în coşuleţe. Educatoarea va forma mulţimea cu 7 pitici şi va explica modul în care s-a
format noul număr prin adăugarea unui element la cele precedente. Mulţimea nou formată are
cu un element mai mult faţă de cea cu 6 elemente. Copiii vor forma mulţimea piticilor, îi vor
număra şi vor asocia cifra corespunzătoare: cifra 7. Zâna Iarnă le-a adus copiilor diferite imagini
cu elemente de iarna: brăduţ împodobit, Moş Crăciun cu renii săi, cadouri, copii la săniuş,
căsuţe acoperite de zăpadă. Se analizează imaginile, se numără elementele acestora. Copiii vor
forma mulţimi cu 6 elemente, la care vor adăuga un element. Se concluzionează că mulţimile
care au 6 elemente şi se adaugă 1 element sunt mulţimi cu 7 elemente. Numărul 7 se redă cu
ajutorul cifrei 7. Copiii au mai primit în dar de la zâna Iarnă jetoane cu care se vor juca. a)
Explicarea jocului Vor denumi elementele şi le vor despărţi în silabe, apoi vor forma o mulţime
cu tot atâtea elemente câte precizează educatoarea. Vor compara mulţimile formate. b)
Desfăşurarea jocului de probă: Căpitanii echipelor dau cu zarul pentru a stabili care va începe
jocul. Sarcină: Denumirea elementului din imagine, despărţirea în silabe, formarea unei mulţimi
cu tot atâtea elemente câte spune educatoarea. De ex: Un copil va alege jetonul ce redă imaginea
unui clopoţel. - Am ales o imagine cu un clopoţel. Cuvântul „clopoţel” are 3 silabe. - Formează
o mulţime cu 7 clopoţei! Copilul va alege 7 jetoane cu clopoţei. c) Desfăşurarea jocului Se
formează două echipe: echipa fulgilor de nea şi cea a bulgărilor de zăpadă. Prima echipă va
primi jetoane reprezentând: fulg, casă, sanie,patine, ren, A doua echipă va primi jetoane
694
SUCEAVA 2024
reprezentând: brad, creangă, clopoţel, schiuri, cadou, d) Complicarea jocului: Sarcina: Alege
cifra potrivită numărului de bătăi din palme! Câştigă echipa cu cele mai multe răspunsuri
corecte. Tranziţie: cântec „ Numărătoarea” ( până la 7 ). Copiii vor primi diverse materiale pe
care trebuie să le numere şi să le lipească realizând un tablou de iarnă: Prima echipă va primi 7
brăduţi, a doua echipă va trebui să lipească în primul brăduţ un globuleţ, în cel de-al doilea două
globuleţe, în cel de-al treilea trei globuleţe, … în cel de-al şaptelea brad şapte globuleţe. Prima
echipă îl va lipi pe moş Crăciun, cu săniuţa trasă de reni, iar cea de-a doua echipă va lipi 7
cadouri în săniuţă.
Un aspect important ce trebuie precizat legat de proiectarea şi planificarea activităţilor
de tip integrat este faptul că activităţile care fac parte din activitatea integrată îşi pierd statutul
de activitate de sine stătătoare, acestea fiind părţi componente ale unui demers global. Astfel,
pentru activitatea integrată se întocmeşte un singur proiect didactic, indiferent de conţinutul
acesteia.
695
SUCEAVA 2024
188. PROIECT DE ACTIVITATE
Educatoare: Vremescu Melania

GPN Nr.1- Hănțești
GRUPA/NIVELUL: Mare ,,Albinuțele../nivel II

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Magia iernii”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ,,Sărbători de iarnă”
DOMENIUL EXPERIENȚIAL: Domeniul Limbă și Comunicare
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Educarea limbajului
TEMA ACTIVITĂȚII:,,Bradul” de Hans Christian Andersen
TIPUL ACTIVITĂŢII: Formare de priceperi și deprinderi
MIJLOC DE REALIZARE: povestirea educatoarei
☺ Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale;
☺ Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
☺ Dezvoltarea capacităţii copilului de a asculta cu atenţie un text, de a se concentra asupra acţiunii
prezentate în poveste și însușirea conținutului poveștii.
a) Cognitive:
➢ Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât
şi în calitate de auditor;
➢ Să înţeleagă şi să transmit mesaje simple, să reacţioneze la acestea;
➢ Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;
➢ Să rețină desfășurarea evenimentelor în succesiunea întâmplărilor din poveste;
➢ să-şi îmbogăţească vocabularul active şi pasiv pe baza experienţei, activităţiipersonaleşi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
➢ să desprindă mesajul povestirii pe baza întrebărilor;
➢ să rețină titlul poveștii;
➢ să identifice personajele din poveste, în ordinea cronologică a desfășurării acțiunii poveștii.
b) Afective:
➢ să se implice active în activitate;
➢ să exprime trăiri affective proprii în funcţie de conţinutul prezentat;
➢ să fie capabil să stabilească relaţii de intercomunicare, de cooperare cu membrii grupului.
c) Psihomotorii:
➢ Să adopte o poziție corectăpe tot parcursul activității;
➢ Să mânuiască cu grijă materialul didactic.
STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) METODEŞIPROCEDEE: povestirea, conversația, explicația, observația, problematizarea,
exercițiul.
b) MIJLOACE DIDACTICE:preentare Power Point, imagini din poveste, brăduțul etc.
c) FORMA DE ORGANIZARE: frontal, individual.
d) FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: orală, formativă/continuă prin observarea
sistematică a comportamentului copiilor, conversația de verificare, analiza acțiunilor și a
răspunsurilor.
696
SUCEAVA 2024
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Glava, A., „Introducere în pedagogia preşcolară”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
2. ,,Curriculum pentru educația timpurie, MEN, 2019
DEMERSUL DIDACTIC
EVENI CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII

MENT DIDACTICE
DIDAC ME MIJLO FORME EVALUA
TIC TO ACE DE RE
DE DIDAC ORGAN
ȘI TICE IZARE
PR
OC
ED
EE
Se asigură condițiile optime
MOME desfășurării activității:
NT aranjarea mobilierului;
ORGAN aranjarea materialului
IZATOR didactic necesar desfășurării
IC activității.
Se va realiza cu ajutorul Observare
CAPTA brăduțului - element Co Brăduțul Frontal a
REA surpriză care a venit să le nve comporta
ATENŢI spună o poveste. rsaț mentului
EI ia non-verbal
al copiilor
Îi voi anunța pe copii tema Observare
și obiectivele, în termeni Frontal a
ENUNŢ accesibili lor. Co capacităţii
AREA Astăzi veți asculta o nve de
TEMEI poveste frumoasă despre rsaț concentrar
ȘI A viața unui brad. ia e a atenției
OBIECT Se va comunica titlul și se Exp şi a
IVELOR va stimula curiozitatea și une interesului
dorința de a povesti. rea pentru
povestire
697
SUCEAVA 2024
DIRIJA Voi povesti preșcolarilor Pov Imagini Frontal Observare

REA povestea ,,Bradul”de Hans esti din Individu a
ÎNVĂȚ Christian Andersen. rea poveste al sistematică
ĂRII Se prezintă titlul și autorul Co a
poveștii,,Bradul”de Hans nve Șorț activității
Christian Andersencare se rsaț povestito și
repetă de către 2-3 copii. ia r comporta
Cu ajutorul imaginilor se va Obs mentului
expune, conținutul poveștii. erv copiilor
Explicarea cuvintelor ația
necunoscutese va face pe Exp Formativă
parcursulpovestirii. une
Voi reda povestea clar, rea
accesibil și expresiv pentru Șor
a putea trezi emoții și pentru țul Observare
a se asigura motivația pov a
învățării. esti sistematică
Expresivitatea expunerii o tor a
voi realiza prin modularea capacității
vocii, schimbarea ritmului de
vorbirii pe parcursul concentrar
expunerii, pauze logice, e a atenției
accentuări și scăderi ale asupra
intensității vocii, repetiții, acţiunii
mimică și gestică. prezentate
Momentele povestirii sunt : în poveste
1. Într-o pădure frumoasă
trăiau mai mulți brazi care
se bucurau de razele
soarelui și de adierea
vântului.
2. Un sigur brăduț era Observare
foarte trist pentru că își a
dorea să crească mai repede capacităţii
mare și să plece din pădure. copilului
3. Timpul a trecut si de a
pădurarii au venit să taie asculta cu
brazii, unii s-au transformat atenţie un
în lemn pentru vapoare, iar text, de a-
alții au fost decorați de și însuși
Crăciun. conținutul
4.După mai mulți ani poveștii.
pădurarii au taiat și
brăduțul, iar acesta era forte Orală
fericit deoarece credea că va
călători prin întrega lume.
6. Brăduțul a ajuns în căsuță
unor oameni și a fost foarte
fericit că a fost împodobit.
698
SUCEAVA 2024
7. După ce a trecut Observare

Crăciunul, oamenii au luat a
podoabele bradului și au dus capacităţii
bradul în pod. de
8. Brăduțul a fost foarte trist exprimare
și atunci ș-a dat seama că orală, de
cea mai frumoasă perioadă înţelegere
din viața lui a fost când era şi utilizare
în pădure. corectă a
9. Când a venit primăvara semnificaţi
bradul a fost scos din pod si ilor
pus pe foc. structurilor
10. S-a tranformat în fum și verbale
a plecat să viziteze padurea, orale
locul unde a crescut.
”Morala poveștii este să
prețuim întotdeauna clipa
și să fim fericiți cu ceea ce
avem.”
OBȚINE Se va realiza prin Co Imagini Frontal
REA repovestirea copiilor pe nve din Individu
PERFOR baza imaginilor. rsaț poveste al
MANȚE ia Prezentar
I ȘI Exp e power
ASIGUR lica point
AREA ția
TRANS
FERUL
UI
Se face printr-un scurt joc Co Frontal Orală
EVALU care le va pune la încercare nve Brăduțul Individu Observare
AREA cunoștințele. Dintr-o cutie rsaț Globuleț al a
ACTIVI cu întrebări, voi scoate câte ia e capacității
TĂȚII un bilețel pe care este o Pro de analiză
întrebare la care ei trebuie ble și
să raspundă, daca mat verbalizare
răspunsurile vor fi corecye iza-
brăduțul nostru vs fi rea
împodobit cu globulețe. Joc
1. Cum se numește povestea ul
și care este autorul?
2. De ce era trist brăduțul? Conversați
3. Unde a ajuns brăduțul? a de
4. A fost fericit brăduțul? verificare
5. Ce s-a întâmplat după
Craciun cu bradul?
6. În ce s-a transformat
bradul?
699
SUCEAVA 2024
7. Cine îmi desparte în

silabe cuvântl brăduleț?
8. Cine face o propoziție cu
cuvântul brad?
9. Despărțim în silabe
cuvntul iarna.
10. Formulam o propoiție în
care cuvantul iarna sa fie la
sfârsitul propoziției.
ÎNCHEI Se fac aprecieri individuale Co Recompe Frontal Aprecieri
EREA și colective și se oferă nve nse Individu verbale
ACTIVI recompense. rsaț al
TĂȚII ia
700
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA A III-A – PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ ÎNTR-O LUME

INFORMATIZATĂ (PROIECTE EDUCAȚIONALE). ROLUL LECTURII ÎN
INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE, TERAPIA PRIN
LECTURĂ
SUCEAVA 2024
189. „EMINESCU ÎN MIJLOCUL COPIILOR”-PROIECT EDUCAȚIONAL
Prof. înv. preșcolar Boghean Amelia

G.P.N. ”Obcini” Suceava
Argument:
Misiunea dascălului din învățământul preșcolar nu se rezumă în a transmite și livra
informații și de a forma deprinderi sau priceperi. Educatoarea este prima dăscăliță care le insuflă
copiilor dragostea pentru frumos, cultură și tradiție. Vorbind despre toate aceste valori, nu
putea lipsi din acest context Eminescu.
Este o adevărată provocare să vorbim despre „poetul nepereche” într-o lume în care se
promovează atât de evident nonvalorile. Se simte acut nevoia de se interveni în plan educational
la toate nivelele de învățământ, și, de ce nu s-ar începe, cu prima al devenirii umane în acest
context: grădinița.
Nu de puține ori au fost lansate în spațiul educațional preșcolar, provocări legate de
abordarea textului eminescian în educația timpurie.
• „Este Eminescu accesibil copiilor preșcolari?”
• „Poate fi înțeleasă poezia eminescină de către aceștia?”
• „Ce conținuturi pot fi abordate și cum?”
Dacă ar fi să creionăm câte un răspuns pentru primele două întrebări, acesta ar fi pe
deplin afirmativ: DA, Eminescu este accesibil și copiilor preșcolari și DA, poezia eminsciană
poate abordată și la acest nivel.
Într-un cadru formal sau nonformal, preșcolarii pot face cunoștință cu viața și opera
marelui poet, participând la diferite tipuri de activități specifice preșcolarității. Se pot crea
contexte variate și stimulative de abordare a vieții și operei sale, adaptate particularităților de
vârstă ale copiilor, dar și particularităților individuale.
Un tip de activitate nonformală poate îmbrăca forma unui proiect educațional, intitulat
”Eminescu în mijlocul copiilor”, ca parte integrantă a Programului Național ”Să citim pentru
mileniul III”.
Scop:
• dezvoltarea sentimentelor de dragoste şi preţuire pentru valorile naţionale, a limbajului şi a
expresivităţii acestuia prin recitarea poeziilor eminesciene; stimularea şi afirmarea potenţialului
artistic şi creativ al preșcolarilor
Obiective:
• stimularea interesului pentru lectură, implicit pentru poezie eminesciană;
• cunoașterea unor aspecte din viața și opera lui Mihai Eminescu;
• valorificarea potențialului artistic și creativ al preșcolarului, prin transpunerea creației
eminesciene în lucrări artistico-plastice;
• prețuirea valorilor naționale.
Durata: 6 luni (ianuarie-iunie)
Grup-țintă: preșcolari de nivel I, școlari de ciclul primar
Resurse umane: preșcolari, școlari, cadre didactice, reprezentanți ai instituțiilor partenere
(bibliotecar, actori, muzeografi)
Resurse materiale: reviste, cărţi, planşe, albume, aparat foto, videoproiector, cărți, cartoane
colorate, lipici, creioane, autocar, eșarfe, microfon, recuzită adecvată temei).
Resurse financiare: bugetare(proprii) și extrabugetare (donații, sponsorizări ale părinților)
SUCEAVA 2024
• metode și tehnici de lucru: observaţia, conversaţia, expunerea, povestirea, convorbirea,

problematizarea, explicaţia, jocul-exerciţiul, dramatizarea
• mijloace de realizare: vizite, memorizarea, jocul didactic, expoziții, activități practice,
program artistic, jocul de rol, concurs;
• moduri de organizare: frontal, pe echipe, individual
Evaluarea proiectului
• analiza periodică a etapelor proiectului;
• întocmirea unor albume din timpul acţiunilor;
• înregistrarea video/audio a unor momente din derularea programului;
• expoziţii cu lucrări ale copiilor;
• concursuri;
• programe artistice desfăşurate cu prilejul unor evenimente cu tematică eminesciană;
• acordarea de diplome pentru participarea la activitățile propuse.
Partenerii educaționali
• Inspectoratul Județean Școlar Suceava
• G.P.P. „Ghiocelul”, Strășeni, Republica Moldova
• G.P.P. Nr.9 Piatra Neamț, județul Neamț
• Școala Gimnazială „Ion Creangă”, Suceava
• Biblioteca Județeană, „I.G. Sbiera” Suceava
• Teatrul Municipal ”Matei Vișniec” Suceava
• Centrul Cultural „Bucovina” Suceava
• Muzeul Memorial „Ion Creangă” Humulești
• Memorialul Ipotești-Centrul de Studii „Mihai Eminescu”
Prognoza activităților în parteneriat
a) Întocmirea proiectului de parteneriat:
• întocmirea calendarului derulării proiectului de parteneriat;
b) Formare, dezvoltare profesională şi personală:
• realizarea punctelor de informare
• dezvoltarea spiritului de echipă
c) Conducerea operaţională:
• asigurarea bazei material;
• asigurarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea proiectului;
• realizarea unor schimburi de experienţă, dezbateri şi întâlniri de lucru între partenerii implicaţi
în proiect;
• colaborare eficientă între parteneri.
Posibilități de promovare:
• Comisia pentru Curriculum a unității, cercuri pedagogice, sesiuni de comunicări, simpozioane
• revista grădiniței
• mediul online
• participare la concursuri/simpozioane județene, naționale.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR
Nr Tema Mijloace de Resurse Locul de
crt realizare temporale umane desfășurare
1. „Eminescu în• vizită ianuarie preșcolari Biblioteca
mijlocul • convorbire cu școlari Județeană
copiilor” suport intuitiv
SUCEAVA 2024
-lansarea cadre „I.G.Sbiera”

proiectului- didactice Suceava/Biblioteca
părinți Județeană Piatra
parteneri Neamț/Biblioteca
Regională Strășeni
2. „Poezii la gura vizionare/audiție februarie preșcolari Centrul Cultural
sobei” poezii școlari „Bucovina”
cadre Suceava
didactice
părinți
actori
3. „Micul concurs de recitări martie preșcolari Teatrul Municipal
recitator” poezii școlari „Matei Vișniec”
cadre Suceava
didactice
părinți
actori
4. „O prietenie• vizită aprilie preșcolari Muzeul Memorial
adevărată” • joc de rol școlari „Ion Creangă”
cadre Humulești, Neamț
didactice
părinți
actori
muzeograf
5. „Eminescu în expoziție de mai preșcolari Centrul Cultural
ochi de copil” creații artistico- școlari „Bucovina”
plastice cu cadre Suceava
tematică didactice
eminesciană părinți
actori
muzeograf
6. „Pe urmele lui• vizită iunie preșcolari Memorialul
Eminescu” • program artistic școlari Ipoteşti-Centrul
- evaluarea • concurs cadre Naţional de Studii
proiectului- didactice „Mihai Eminescu”
părinți „Laculcu
nuferi”Ipotești
Bibliografie
• PREDA,Viorica. (2005). Literatura pentru copii”. Editura Dacia Felix. Cluj-Napoca
• DAMȘA, Ioan. (2018). Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi clasele I şi a II-a. - Ghid
metodic”. E.D.P., Bucuresti.
SUCEAVA 2024
190. CĂRȚILE ȘI LUMEA LOR
Profesor învățământ preșcolar Bordeianu Maria Adina

Profesor învățământ preșcolar Nastasi Elena
Grădinița cu Program Prelungit ,,Prichindel” Suceava
„O jucărie precum este cuvântul, mai pe măsura spiritului copilăriei, inventiv, dinamic
şi scormonitor nici că se poate afla. Nimeni nu poate vorbi copiilor aşa cum le vorbesc paginile
tipărite despre natură, istorie, societate.” - Tudor Arghezi-
Motto ,,Nu crede că poţi ajunge departe,depărtându-te de carte!”
Ritmul tot mai accelerat de evoluţie a lumii contemporane şi al acumulării progresive
de informaţii a pus amprenta asupra preocupărilor şi modului de viaţă al familiei de azi.
„Oamenii ocupaţi” s-au îndepărtat de lumea cărţilor, iar televizorul, calculatorul, internetul au
devenit pentru ei cele mai importante surse de informaţie, făcând tot mai rar sau deloc „gestul”
de a citi o carte, de a intra într-o bibliotecă, într-o librărie, de a-şi construi o bibliotecă proprie.
Părinţii copiilor sunt tot mai puţin „modele” de urmat, în relaţia cu cartea.
Grădiniţa, ca instituţie de învăţământ şi biblioteca, ca instituţie de cultură cu rol
important în viaţa comunităţii, încearcă să corecteze această stare de lucruri, trezind în sufletele
dornice de cunoaştere ale copiilor, interesul pentru lumea fascinantă a cărţii. Copilul preşcolar
- minte ageră, fire vioaie, gata oricând de joacă şi năzdrăvănii - trebuie scos de sub dominaţia
audio-vizualului şi orientat spre atmosfera liniştitoare, tainică a cărţilor, ajutat să descopere
valoarea gestului de a se împrieteni cu o poveste, cu un personaj. Ce loc ar fi mai nimerit pentru
a realiza acest lucru decât tărâmul mirific al poveştilor, poveşti în al căror miraj au crescut
străbunii noştri, părinţii noştri şi acum noi, copiii mileniului III.
În această perioadă socio – culturală ne confruntăm cu o criză a adevăratelor modele,
valorile autentice sunt ignorate, iată de ce este imperios să promovăm şi să le oferim copiilor
exemple pozitive de personaje, comportamente, situaţii. Și din acest motiv, în acest an am dorit
să coordonez proiectul educațional ,,SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III”. Proiectul
educaţional ,,Cărțile și lumea lor” pe care-l coordonez, reprezintă o încercare de a repune în
drepturi „cartea ” şi „biblioteca”, de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la
redescoperirea lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal.
Mi- am propus ca obiective generale:
☺dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
☺dezvoltarea dragostei copilului pentru creaţia literară destinată lui;
☺dezvoltarea abilitatilor de utilizare a cartilor in vederea pregatirii pentru activitatea școlară;
☺trezirea interesului pentru literatură a copiilor preşcolari;
☺cultivarea dragostei pentru frumos, stimulând gustul pentru lectură;
☺lărgirea ariei de informaţie a copiilor, cu informaţii din cadrul comunităţii;
☺formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie faţă de carte ( autor,conţinut);
☺îmbunatăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris;
☺cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu editarea cărţilor şi cu difuzarea acestora;
☺îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
☺stimularea imaginaţiei creative, împărtăşind experienţele personale;
☺formarea deprinderii de a gândi şi a se exprima, realizând conexiuni interdisciplinare;
Și ca obiective specifice:
• să ştie cum să manipuleze o carte – cum se deschide o carte, cum se răsfoieşte o carte, cum se
citeşte cartea, să o păstreze curate;
SUCEAVA 2024
• să cunoască elementele unei cărţi (coperţi, foi, pagini, titlu, autor, text scris, imagini,
numerotarea paginilor, preţul, diferenţa dintre scrierea titlului şi scrierea textului);
• să discute despre cărţile citite (personaje, naraţiune);
• să-şi confecţioneze singuri o carte în imagini;
Preșcolarii au fost încântați de activitățile desfășurate și mai ales de vizitele la
Bibliotecă, Școală, Colegiu Al. I. Cuza, alte grădinițe și instituții în care cartea se realizează sau
este promovată (indiferent că a fost vorba de Biblioteca Școlii, Biblioteca Județeană). Lectura
pătrunde în viaţa copilului de la cea mai fragedă vârstă, contribuind la formarea personaliăţii
sale, învăţându-l să iubească binele, frumosul, să ajute pe cei slabi, să-i dezaprobe pe cei răi,
oferindu-i primele modele de conduită.
Îmi amintesc de primii ani ai școlarității în care după etapa de învățare a literelor, când
orice text începea să aibă un înțeles, d na bibliotecară îmi căuta cărți cu litere destul de mari
pentru a fi citite, pornind astfel în călătorii alături de personaje ce mă fascinau și îmi permiteau
să visez. Astfel, am crescut într-o lume populată cu pitici, zâne şi personaje care ne-au educat
să-i preţuim pe cei buni, să ne temem de cei răi şi să facem bine celor din jur.
Nicolae Iorga spunea un mare adevăr despre carte:
,,Cultura unui om se formează, în primul rând, prin lectură. De aceea, din fragedă copilărie,e
bine să iubim cartea, să o citim, să o păstrăm cu grijă, ca pe un bun de preţ.”
Bibliografie:
1. CIOFLICA, Maria, Ana Aurelia, ,,Îndrumător metodic”, Editura Tehno-Art, Petroşani, 1999
2. DUMITRANA, Magdalena, „Educarea limbajului în învăţământului preşcolar”,vol. I şi vol.
II, Editura Compania, 1999
3. LESPEZEANU, Monica, „ Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar”, Editura Omfal
Esenţial, Bucureşti, 2007
189. CARTEA, O POVESTE FĂRĂ SFÂRȘIT
Prof. înv. preșc. Canciuc Gabriela-Otilia

Școala Gimn. „Gh. Popadiuc” Rădăuți, jud. Suceava – Grădinița cu Prog. Normal Nr.6
A fost odată ca niciodată… Câte basme și povești minunate nu am citit în copilărie,

care începeau exact așa, și care ne-au marcat și s-au adăpostit într-un colț al minții? Fiecare
carte, fiecare poveste, a fost și rămâne o poartă spre o nouă lume, spre un alt univers, o cheie
magică ce deschide o comoară a imaginației. De aceea, unul dintre cele mai frumoase daruri pe
care le putem oferi copiilor noștri este magia cărților, vraja lecturii și a cunoașterii atâtor
universuri și personaje care îi așteaptă mereu cu drag.
Poveștile au o importanță majoră în dezvoltarea și evoluția copiilor noștri: sunt un mod
pentru copii de a înțelege viața, și de a descoperi noi lumi, un mod de a dezvolta imaginația și
de a forma valori și principii, un mod de a îmbunătăți gândirea dar și comunicarea. La fel ca
orice formă de artă, poveștile stârnesc imaginația dar și emoțiile copiilor și le permit să
exploreze lumea într-un mod diferit, dar și să-și formeze percepția și modul de gândire și de
înțelegere, dincolo de posibilitățile oferite de realitate. Cărțile sunt cel mai bun mod de a
prezenta copiilor, pe înțelesul lor, situații complexe, și de a le dezvolta gândirea. O poveste bine
gândită și complexă îi ajută să-și dezvolte atât simțul critic cât și spiritul de observație, și le
antrenează în același timp memoria și inteligența. De asemenea, cu ajutorul poveștilor, auzite
și mai apoi citite, copiii își dezvoltă propria exprimare, își îmbunătățesc vocabularul și câștigă
SUCEAVA 2024
o capacitate mai mare de a comunica în mod clar și natural, dar și de a lega idei din ce în ce mai
complexe. Acesta este un beneficiu care îi avantajează atât în comunicarea verbală cât și în
scris, iar de acolo în toate exercițiile de comunicare pe care le vor realiza de-a lungul vieții,
dincolo de băncile școlare.
Relația copilului mic cu cartea este o temă asupra căreia trebuie să reflectăm, din cele două
perspective pe care le avem în relația cu copilul: părinți și educatori. Desigur, educația începe acasă și
abia apoi se continuă în grădiniță. Sunt niște privilegiați copiii ai căror părinți manifestă interes, atenție
față de acest aspect ce vizează dezvoltarea armonioasă a celui mic. În situația în care acest lucru nu a
fost una dintre prioritățile familiei, educatoarea poate să compenseze acest neajuns și, mai mult de atât,
îi poate determina pe părinți să susțină acest demers foarte necesar în educarea preșcolarilor. Cartea,
precum oricare dintre jucăriile pe care le are copilul de grădiniță, poate deveni un obiect solicitat, dorit,
preferat de către acesta; practic poate să ocupe un loc însemnat în centrul preocupărilor lui. Este
îmbucurător atunci când putem să constatăm că experiența cu cartea are precedente în activități,
preocupări ale micuțului „explorator”, „cititor”, care s-au petrecut în familie. Copiii obișnuiți să vadă în
jurul lor persoane care apelează la carte pentru a se informa, pentru a se delecta sau pentru a-i oferi celui
mic un moment de tandrețe, atenție, prin lectură, vor fi tentați să facă același lucru, știut fiind faptul că
puterea exemplului este foarte mare.
Apropierea de carte poate fi inițiată de la cea mai fragedă vârstă. Există cărți atractive, cu file
groase, special concepute, nu doar pentru a ușura răsfoirea lor de către mânuțele stângace ale celor foarte
mici, ci și pentru a le da satisfacția că pot face acest lucru, ceea ce îi va motiva să practice mai des,
această activitate. De asemenea, există cărți senzoriale care dau ocazia micuților „cititori” să simtă cât
de moale, catifelată este blănița din coada veveriței sau cât de zgrunțuros este ariciul cel țepos. Cărțile
interactive sunt o altă sursă care îi ajută să descopere lumea înconjurătoare. Se deprind foarte repede să
apese pe butoane, iconițe pentru a auzi ciripit de păsărele, susur de izvoare, lătratul câinelui, mieunatul
pisicii și glasul multor altor vietăți.
Se știe că în viața copilului, rutinele au un rol foarte important deoarece ele transformă
activitățile imprevizibile, neplăcute și greu de controlat, în activități previzibile, ordonate și plăcute.
Mersul la culcare nu este un moment foarte agreat de către copii, dar, în momentul în care micuțul știe
că înainte de culcare i se citește o poveste, este mai împăcat cu ideea de a se așeza în pat. Se poate utiliza,
cu mare succes, această rutină, la grădiniță, înainte de somnul copiilor, la prânz. Pe lângă faptul că
momentul devine magic, copiii pot fi încurajați să rețină numărul paginii la care se află povestea ce o
vor asculta în ziua următoare, sau dacă povestea este prea lungă pentru a fi citită în aceeași zi, le-am
sugerat să-mi poată relata acțiunea ce s-a petrecut când am întrerupt cititul.
O altă practică ce a avut ca scop apropierea copilului preșcolar de carte, de lectură a fost o
activitate susținută, pe perioada unui an școlar, pe care am intitulat-o sugestiv – „Biblioteca
Albinuțelor”, deoarece aceasta era denumirea grupei de copii. După o vizită la bibliotecă, am decis
împreună cu copiii să ne facem și noi o bibliotecă a noastră și am achiziționat un număr de peste 100 de
cărți cu povești, frumos ilustrate. Cărțile sunt înregistrate după index, copiii au câte o fișă „de împrumut”
pentru a conștientiza responsabilitatea de care trebuie să dea dovadă toți cei care vor împrumuta cărți de
la „Biblioteca Albinuțelor”. În aceeași idee, am conceput fișe de lectură, la modul „foarte oficial”, cu
antetul grădiniței și următorul text: „Eu (numele copilului) mă angajez să am foarte mare grijă de cărțile
împrumutate de la bibliotecă și mă oblig să le restitui în termen de o săptămână. Voi veghea să le rămână
filele intacte, curate și netede.” Fiecare a semnat atunci când și-a luat acest angajament precum și de
fiecare dată când împrumuta câte o carte.
Prin intermediul acestei strategii am oferit, în același timp, părinților un exemplu eficient de a
petrece timp de calitate cu copiii, deoarece micuții nu știau să citească, dar au început să fie tot mai
preocupați de a pătrunde în taina literelor, în universul fascinant al lecturii, al cititului. Acest context a
favorizat, în mare măsură, performanța copiilor de a citi numerele cu trecere peste ordinul zecilor,
fiindcă îi rugam să îmi spună numărul de înregistrare al cărții alese. De asemenea, fiecare era curios ce
SUCEAVA 2024
își aleg ceilalți colegi, iar dacă se potrivea ca unul dintre ceilalți să solicite o carte ce a fost împrumutată
de vreunul, respectivul îl îndemna să o ea pentru că a avut-o el și începea să relateze, cu încântare,
conținutul cărții. Activitatea și-a dovedit și mai mult utilitatea, în momentele din zi, care au fost create
pentru a da copiilor ocazia să povestească ce le-a plăcut mai mult din cartea împrumutată și pentru a
prezenta cuvinte noi, frumoase, deosebite, pe care le-au descoperit în minunatele cărți.
Iată că niciodată nu este prea devreme să te împrietenești cu cartea – în care te regăsești, care îți
deschide ferestre către orizonturile cunoașterii, care îți permite să evadezi din cotidian, acolo unde
găsești hrană îndestulătoare pentru suflet și cuget.
Titlul proiectului „CARTEA, O POVESTE FĂRĂ SFÂRȘIT”

Experiența în domeniu: Proiectul desfășurat și în anii anteriori la această unitate a reușit „să
trezească” în sufletele fragile și avide de cunoaștere ale copiilor dorința de a se apropia de carte,
dorința de a li se citi, dorința de a pătrunde încă de mici în universul liniștit al unei biblioteci,
respectul față de carte, față de cel care a scris-o. Participanții la proiect au descoperit ce
înseamnă toleranța, bucuria de a dărui, munca în echipă.
Argument
MOTTO: „Cititul este ca gândirea, ca rugăciunea, ca o discuție cu un prieten, ca
exprimarea ideilor tale, ca ascultarea ideilor altor oameni, ca ascultarea unei melodii, ca
admirarea unei priveliști, ca o plimbare pe plajă.”– Roberto Bolaño
Vârsta preșcolarilor este cea mai favorabilă perioadă pentru acumularea unor impresii
puternice, este vârsta imaginației, a fanteziei, a visării și a jocului. Este unanim acceptat faptul
că este ușor să influențezi formarea personalității copilului prin literatură, făcând apel la
sensibilitatea celui educat.
Programul educațional „Să citim pentru mileniul III” își propune să trezească în
sufletele fragile și avide de cunoaștere ale preșcolarilor dorința de a se apropia de carte, dorința
de a citi, dorința de a pătrunde încă de mici în universul liniștit al unei biblioteci, respectul față
de carte, față de cel ce a scris-o.
În societatea contemporană, tehnica modernă fascinează copilul, îndepărtându-l tot mai
mult de ceilalți, de cuvântul scris, de ceea ce ne-a fermecat nouă copilăria – poveștile. În ultimii
ani se observă o scădere a interesului față de lectură. Televizorul, jocurile video și
calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor și chiar al adulților pentru a citi o
carte. Unii părinți nu mai reprezintă un model pentru copil, din acest punct de vedere, pentru
că nici ei nu citesc. Așadar, acest proiect își dorește de fapt o nouă reconsiderare a cărții, a
lecturii, ca parte integrantă din copilăria celor mai mulți copii. Ea are funcție ludică și formativă,
personajele constituind fie modele de urmat în viață, fie modele de evitat pentru copii. Copilul
preșcolar - minte ageră, fire vioaie, gata oricând de joacă și de a intra cu ușurință în pielea
fiecărui erou ce-l cucerește, trebuie scos de sub dominația audio-vizualului și orientat spre
atmosfera liniștitoare, tainică a cărților, ajutat să descopere valoarea gestului de a se împrieteni
cu o poveste, cu un personaj. Astăzi, mai mult ca oricând, este datoria familiei, grădiniței și a
școlii să deschidă ușa fermecată a lumii cărților cu povești și poezii. Cartea trebuie să devină
prietena copilului încă de la cea mai fragedă vârstă. Ea îl ajută să parcurgă căile cunoașterii, de
la concret la abstract, de la intuiție la reprezentare și fantezie. Cu ajutorul ei, copilul intră în
posesia numeroaselor instrumente care îi pot satisface dorința de a descoperi realitatea
înconjurătoare, cartea însăși fiind o lume.
Didactica contemporană promovează concepte și atitudini educaționale noi, menite să
determine forme variate de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul copiilor. Practicarea
în parteneriat a proiectelor reprezintă un instrument valoros instituției de învățământ (copiilor,
cadrelor didactice), părinților și nu în ultimul rând comunității, în vederea atingerii unui scop
care va promova schimbări de atitudine, viziune și interes în grupul identificat drept țintă.
SUCEAVA 2024
Interferența activă educativă între bibliotecă și grădiniță pentru dezvoltarea gustului

estetic prin intermediul literaturii, muzicii și culorii constituie de asemenea un bun argument
pentru acest proiect.
1. Puncte tari: - cadre didactice cu o bună pregătire științifică, cu experiență profesională, cu
abilități de lucru în echipă; - activități didactice flexibile, adaptate nevoilor/ particularităților
preșcolarilor, concepute în mod creativ de către cadrele didactice; - realizarea unor parteneriate
educaționale; - crearea unui climat educațional deschis și stimulativ prin relațiile interpersonale
stabilite în cadrul activităților; - participarea cu interes a copiilor la activitățile desfășurate; -
implicarea părinților în organizarea și desfășurarea activităților; - existența unui mare și variat
fond de carte la centrul „Bibliotecă”.
2. Oportunități: - existența în oraș a mai multor obiective culturale; - posibilitatea preșcolarilor
de a interacționa în mod direct cu alți factori educativi; - dezvoltarea personalității complexe a
copiilor prin implicarea acestora în diferite tipuri de activități educative; - promovarea ideilor
proprii ale copiilor, părinților și punerea lor în practică; - sprijin oferit de diferite instituții,
asociații și organizații nonguvernamentale în conceperea și implementarea programului; -
dorința cadrelor didactice pentru schimburi de experiență și pentru acțiuni desfășurate în
parteneriat.
1. Scop: Stimularea interesului pentru lectura individuală și colectivă în perioada preșcolară, în
vederea dezvoltării și activizării vocabularului și a dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală.
2. Obiective: Privind preşcolarii: -manipularea unei cărți (cum se deschide o carte, cum se
răsfoiește o carte, cum se citește cartea, cum se păstrează cartea); -cunoaşterea elementelor unei
cărți; -împărtăşirea impresiilor despre cărțile răsfoite; -confecţionarea unei cărți cu imagini
desenate/decupate și lipite; -stimularea gustului pentru lectură; -apropierea copiilor preşcolari
de carte și de cuvântul scris; -satisfacerea curiozităţii preşcolarului pentru „cartea frumos
ilustrată”; -acordarea șanselor copilului de a se implica în proiect, de a-și îmbogăți cunoștințele
și înclinațiile pentru literatură, pentru a deveni cel mai bun povestitor sau recitator; -
îmbunătăţirea comunicării orale și stimularea interesului pentru citit-scris;-cunoaşterea
instituţiilor care se ocupă de apariţia, distribuirea sau păstrarea cărților; -stimularea imaginației
şi a creativității verbale;
Privind cadrele didactice: -familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a
interesului pentru lectura de vârstele mici; -abilitarea cadrului didactic cu capacitatea de a
construi un mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de apropiere față de carte și
față de cuvântul scris; -educarea unei atitudini pozitive față de abordarea metodelor interactive,
ca metode de lucru folosite în sprijinul realizării obiectivelor programului.
Privind părinții: -conștientizarea părinților cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educația
propriilor copii; -educarea părinților cu privire la selectarea și recomandarea cărților potrivite
vârstei copilului.
CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR:
„Nicio zi fără poveste!” - convorbire (lansarea proiectului, prezentarea centrului Bibliotecă)
„Cartea toamnei” (activitate practică)
„O poveste de la ...ȘCOALĂ” (povești citite preșcolarilor de către elevi)
„Povești la gura sobei”– povestire, joc de rol
„Mihai Eminescu – poetul nepereche” - recitarea unor poezii, activitate practică
„De Ziua Națională a Lecturii...citim împreună” - prezentarea cărții preferate din biblioteca
personală
„Un strop de poezie pentru suflet” (Memorizare, recitare în cadrul Campaniei de promovare
și popularizare a poeziei, inițiată de Biblioteca Municipală „T. Flondor”)
„Cufărul s-a răsturnat, poveștile s-au amestecat” – joc de masă (puzzle)
„Ceainăria cu povești” – organizarea unui eveniment literar
SUCEAVA 2024
„Prietenie...pe o sfoară”- vizită, joc de rol, expoziție cu lucrările copiilor, expoziție de carte
La copii: - recunoașterea autorilor învățați, a poeziilor sau poveștilor scrise de aceștia, - relatarea
conținuturilor cu cuvinte proprii, recitări, interpretare pe roluri; - descoperirea plăcerii pentru
lectură, materializată în povestirea lecturilor pe care le-au citit părinții acasă; - confecționarea
de lucrări practice care să ilustreze povești, poezii, cărți, albume
La părinţi: - procurarea cărților, citirea de lecturi copiilor, fapt consemnat de educatoare prin
chestionarea copiilor; - petrecerea unei perioade mai mari de timp împreună cu copiii
La bibliotecari: - cunoașterea activităților educative specifice învățământului preșcolar; -
lărgirea sferei de activitate; - implementarea în programa de ofertă a bibliotecii a unor acțiuni
specifice educației timpurii
Fără să minimalizăm importanța altor surse de informare, dorim, ca prin acest proiect,
să reușim să ajungem la sufletul copiilor, transformându-i în „cititori” activi și motivați,
oferindu-le noi, dascălii, acele mijloace și instrumente prin care ei vor descoperi că lectura este,
în fond, o călătorie spre propriul suflet. În calitate de mentori spirituali este necesar să-i
convingem pe copii că nici computerul, nici televizorul nu vor duce la dispariția cărții, că lectura
va continua să joace un rol cardinal în viața oamenilor, că accelerarea progresului va fi mereu
însoțită de remedierea compensatoare a unui spațiu liber pentru închipuire, visare și căutare de
sens.
Acest proiect își propune să trezească în sufletele fragile și avide de cunoaștere ale
copiilor dorința de a se apropia de carte, dorința de a i se citi și, chiar, de a citi, dorința de a
pătrunde încă de mici în universul liniștit al unei biblioteci, respectul față de carte, față de cel
care a scris-o. Începând din grădiniță cu povestirile ilustrate, cu audiții și vizionări de diafilme
sau filme, până în școală când dorința de a citi le va îndrepta pașii către bibliotecă, sperăm ca
prietenul nedespărțit și cel mai drag copiilor să fie CARTEA.
Cu siguranță că va fi un valoros schimb de idei, iar produsele finale vor aduce
satisfacții copiilor. Participanții la proiect vor descoperi ce înseamnă toleranța, bucuria de a
dărui, munca în echipă. Comunitatea și familia vor fi stimulate în a se implica efectiv în
activitățile desfășurate în cadrul bibliotecii/grădiniței.
Evaluare: expoziție foto, expoziție cu lucrări ale copiilor, participarea cu lucrări ale copiilor
la diverse concursuri de gen, portofoliul proiectului, poster, program artistic.
Mediatizare: afișierul grădiniței, mass-media locală.
Diseminarea rezultatelor: experiența pozitivă și rezultatele proiectului vor fi aduse la
cunoștință întregii instituții în cadrul consiliului profesoral și unor instituții similare, expuneri
în cadrul sesiunilor de comunicări, simpozioanelor, publicații.
Sustenabilitatea proiectului : -Dialogul permanent care se naște în acțiunile educative
propuse, între cadrele didactice, preșcolari/școlari şi membri ai comunității locale este un act
de cunoaștere şi căutare de soluții la problemele ridicate. Pentru a realiza acest dialog toți cei
implicați în acest proiect vom coopera în permanență. -Prin modul cum organizăm și
desfășurăm întreaga paletă de activități, vom reuși să dezvăluim copiilor frumusețea lumii
mirifice adunată între coperțile unei cărți, o lume fantastică și importanța mesajului transmis cu
ajutorul lor, a operelor literare destinate copilăriei; -Proiectul este viabil şi vrem să fie încă un
pas făcut în sensul desfășurării şi altor activități comune, împărtășind astfel fiecare din
experiența sa, învățând unii de la alții.
Fără doar și poate, importanța cărților este la fel de mare indiferent de vârstă, iar beneficiile
ne însoțesc pe tot parcursul vieții, dar nimic nu poate înlocui acel sentiment special pe care ni-
l dau descoperirea primelor povești și lectura unei cărți preferate.
Bibliografie:
SUCEAVA 2024
• ANDREI, Mariana (2004) Introducere în literatura pentru copii, Editura Paralela 45, Pitești;
• CĂLINESCU, George (1965) Estetica basmului, Editura pentru Literatură, București;
• PREDA, Viorica, BREBEN, Silvia (2009) Învăţarea bazată pe proiecte Editura Arves;
Craiova
SUCEAVA 2024
191. BENEFICIILE TERAPEUTICE ALE LECTURII ÎN CONȘTIENTIZAREA

EMOȚIONALĂ A COPIILOR
Profesor pentru educația timpurie, Andronic Casandruța

Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver”- Suceava
,,Citind sau ascultând, cei mici ajung să exploreze lumi pline de modele pozitive”
Ideea de librării, biblioteci, anticariate ca spații magice, în care cei care poposesc își găsesc
liniștea, inspirația sau chiar fericirea nu este una nouă, la fel cum nici idea de conexiune cu personaje
din romane, alinare prin lectură nu aparține timpului prezent. Biblioterapia, căci despre ea este vorba
a folosită pentru prima dată în anul 1916. Valoarea terapeutică a cărților a fost descoperită însă cu mult
timp înainte. Până în secolul al XIX-lea, textele religioase au reprezentat sursa principală care a stat la
baza practicării a ceea ce azi numim biblioterapie. Pe lângă faptul că îi ajută pe oameni să dezvolte
cunoștințe despre lumea din jurul lor, cărțile pot fi terapeutice. Astfel biblioterapia este procesul prin
care o carte este prescrisă unei persoane care se confruntă cu o problemă din lumea reală.
Prin lectură, elevii sunt conduși să-și formeze capacitatea de a surprinde, de a descoperi
conținuturi și forme ale realității, exprimate într-o multitudine de modalități de expresie, de a
le asocia unele cu altele, ceea ce le permite să-și extindă astfel aria cunoașterii. Folosirea cărților
pentru a citi din plăcere are o putere asocieri cu dezvoltarea emoțională și personală, inclusiv
înțelegerea de sine, înțelegerea celorlalți și experiența subiectivă a incluziunii sociale. Pe scurt,
există dovezi că lectura ne oferă o viață mai bună și mai plăcută. Se pretinde că acest lucru se
datorează faptului că lectura dezvoltă vocabularul și cunoștințele generale în moduri care
accelerează dezvoltarea cognitivă și ne deschide o fereastră către lumea care ne oferă experiențe
inedite și spectaculoase.
Cercetătorii susțin că practica lecturii ca terapie a existat de secole, dar a devenit mai
raționalizată în SUA la mijlocul secolului al XX-lea. Un savant a stabilit că biblioterapia
avea șase funcții clare :
• să arate cititorului că alții s-au confruntat cu aceeași problemă și nu sunt primii care o fac;
• pentru a arăta cititorului soluții noi;
• pentru a ajuta cititorul să înțeleagă motivațiile pe care le simt oamenii atunci când se confruntă
cu o problemă similară;
• a furniza fapte;
• să încurajeze o abordare realistă a rezolvării problemelor.
Biblioterapia este, de asemenea, văzută acum ca o modalitate sănătoasă pentru un cititor
de a elibera emoții și de a construi empatie pentru personajul care se confruntă cu o dilemă
similară. Oamenii de știință studiază acum modul în care biblioterapia poate fi utilizată pentru
a crește bunăstarea mentală. Terapia prin citire va:
• Ajuta copilul să treacă de la a „ învăța să citească” la „a citi pentru a învăța”;
• Furniza instrucțiunile fonice de bază despre care cercetările arată a fi esențiale pentru succesul
citirii;
• Împuternici copilul să stăpânească rapid cititul, scrisul și ortografia;
• Asigura succesul școlar al copilului ;
• Permite cititorilor de succes să avanseze la materiale mai complexe;
Practic, terapia prin lectură face trimitere la folosirea intenţionată a cuvântului scris
pentru a facilita optimizarea psihologică, prin selectarea şi discutarea unor creaţii literare care
SUCEAVA 2024
pot să genereze o mai bună înţelegere de sine. Ca şi obiective, terapia prin lectură îşi propune
următoarele:
• dezvoltarea înţelegerii de sine;
• dezvoltarea empatiei faţă de alţii;
• promovarea creativităţii;
• dezvoltarea încrederii în sine;
• întărirea abilităţilor de comunicare;
• importanța auto-expresiei;
• exprimarea emoţiilor;
• abilităţi de relaţionare;
• reducerea tensiunii;
• facilitarea schimbărilor personale;
• gestionarea emoțiilor;
• detensionarea stărilor conflictuale;
• rezervarea situaţiilor-problemă;
Lectura reprezintă un aspect important al vieții tuturor persoanelor. Aceasta are puterea
de a-i forma și educa pe cei mici. Lectura oferă motivația și trezește dorința de a afla mai mult,
de a cunoaște și are un rol valoros și important de a informa. Cu ajutorul acesteia putem
descoperi lucruri noi și reprezintă un excelent instrument de învățare prin intermediul căruia ne
putem îmbogăți cunoștințele față de toate domeniile de activitate de care suntem interesați.
Programele bazate pe lectură pentru copiii de vârstă școlară primară pot duce, de
asemenea, la îmbunătățiri în procesarea și reglarea emoțiilor. De exemplu, o intervenție de
lectură la copiii (6–8 ani) a arătat îmbunătățiri mai mari pe termen scurt și lung în recunoașterea
emoțiilor, empatia și reglarea emoțională decât o intervenție de lectură tradițională (nemediată),
deși copiii din ultimul grup au prezentat și unele îmbunătățiri, pe care autorii le atribuie unei
creșteri a competenței lor emoționale.
Romanele și poveștile sunt pline de emoții. Personajele experimentează ascensiunile și
coborâșurile condiției umane, adesea în mod dramatic, și pe măsură ce citim, simțim lucruri
despre personaje cât și despre noi înșine. Din aceste motive, literatura oferă o poartă de învățare
social-emoțională în sala de clasă. Literatura are potențialul de a încuraja inteligența emoțională
prin furnizarea de experiențe emoționale diverse care modelează empatia și ajută copilul să
înțeleagă comportamentul uman.
Terapia prin lectură este o formă de terapie în care citirea cărților și discutarea lor sunt
utilizate pentru a ajuta la gestionarea și rezolvarea problemelor emoționale sau pșihologice.
Aceasta poate fi folosită într-o varietate de contexte, precum și în programele de terapie pentru
copii. Prin citirea și discutarea cărților copiii pot înțelege mai bine propriile emoții, de aceea
cărțile sunt recomandate a fi folosite în terapie deoarece oferă o modalitate sigura de explorarea
a unor subiecte sensibile .
În terapia prin lectură, cărțile pot fi folosite ca instrumente terapeutice în mai multe feluri,
iar cititul poate ajuta la dezvoltarea emoțională prin mai multe modalități:
- Identificarea și validarea emoțiilor: personajele din cărți pot oferi exemple care să ajute
oamenii să-și identifice și să-și înțeleagă mai bine propriile emoții
- Creșterea empatiei: citirea poveștilor în care sunt relatate experiențele altor persoane poate
ajuta la dezvoltarea empatiei și înțelegerii față de altii: prin lectura despre personaje cu
probleme si probleme, cititorii pot înțelege cum se simt si ce gândesc aceste personaje, ceea ce
poate duce la o dezvoltare mai profunda a empatiei.
- Învățarea de strategii de coping: cărțile pot oferi exemple de strategii de adaptare sau
rezolvare a problemelor care pot fi aplicate în viața reală:
SUCEAVA 2024
- Explorarea identității și relațiilor: personajele din cărți pot avea experiențe similare cu ale
copiilor și pot oferi perspective și înțelegere asupra problemelor legate de identitate.
- Dezvoltarea rezilienței: prin intermediul cărților copiii pot depăși situații grele din viața lor
- Gestionarea emoțiilor: prin intermediul lecturii, oamenii pot experimenta emoții diferite
si pot învăța cum sa le gestioneze. De exemplu, prin lectura unor povesti triste, cititorii
pot
învăța cum sa gestioneze tristețea si sa găsească confort in situații dificile.
- Relaxare si evadare: lectura poate fi o sursa de evadare din stresul cotidian si poate ajuta
la reducerea anxietății si la creșterea stării de bine.
- Creșterea înțelegerii: prin lectura, oamenii pot învăța despre lumea din jurul lor, culturi
diferite si situații noi. Acest lucru poate duce la o înțelegere mai profunda a lumii si la
dezvoltarea abilitaților de comunicare.
- Cititul îi crește încrederea în sine. Copilul tinde să respingă disciplinele pe care nu le
înțelege sau unde a pierdut informație de bază și este pus în situația de a oferi soluții. În opoziție
cu această situație, un copil care citește, dobândește o serie de cunoștințe și tinde să fie curios
să afle mai multe inclusiv pe domeniile care nu îl definesc în mod special. Un astfel de climat
îi conferă încredere în sine și disponibilitatea de a se autodepăși.
Câteva dintre cărțile de educație emoțională care nu ar trebui să lipsească din biblioteca
unui cadru didactic ar putea fi ( menționez că aceste cărți le dețin și în biblioteca personală) :
- ” Bruno- emoțiile ne unesc” de Andreea Chiru-Maga: O carte frumoasa in care ursulețul
Bruno devine ghidul pentru înțelegerea emoțiilor de către cei mici si cei mari.
- ” Ce sunt sentimentele?” – o carte cu clapete minunat ilustrată în care găsim răspunsul la
întrebări de genul e ne face să fim fericiți, triști, furioşi sau speriați? De ce suntem îngrijorați?
Şi cum putem să ne controlăm sentimentele?
- ” Emoțiile Sarei” ( Frica și Curajul; Timiditatea și Încrederea în sine; Tristețea și Bucuria;
Furia și Liniștea) – cărți care conțin povești frumos ilustrate prin intermediul cărora înțelegem
emoțiile, reușim să le gestionăm și să identificăm soluții pentru depășirea acestora
- ” Ce , cum și de ce simt?”- Ioana Chicet- Macoveiciuc – o carte care îi conduce pe copii
prin povești amuzante , hazlii împreună cu protagoniștii din carte.
- Colecția Fram emoțional””: Emoțiile lui Fram”, ” Fram la grădiniță”, - cărți care îi ajută
să se adapteze ușor la grădiniță, să știe cum să reacționeze când e victima violenței verbale sau
fizice și dezvoltă-i răbdarea, atenția, concentrarea.
O altă categorie a poveștilor pentru copii o reprezintă poveștile terapeutice. Printr-
o poveste terapeutica, cel mic se identifica cu personajul poveștii și cu problemele pe care acesta
le are și este încurajat să ia singur anumite decizii, asemenea personajului din poveste. Tot prin
povești terapeutice, copilul reușește să își gestioneze anumite emoții si să își depășească fricile.
Poveștile terapeutice sunt diferite de poveștile clasice, unde binele învinge răul, iar cel rău este
pedepsit la final. În poveștile terapeutice firul poveștii se concentrează mai mult pe personajul
din poveste, pe descoperirea sa , descoperirea valorilor personale , dezvoltând empatia, nevoia
de ajutor și înțelegerea propriilor emoții la copii.
Terapia prin lectură poate fi o modalitate eficientă și plăcută de a aborda diferite
probleme și de a promova creșterea personală și dezvoltarea emoțională. În concluzie, cititul
poate fi un instrument puternic pentru dezvoltarea emoțională a individului, oferind
oportunitatea de a experimenta emoții si situații diferite, de a învăța cum sa gestioneze emoțiile
si de a dezvolta empatie si înțelegere fata de ceilalți. Prin urmare, este important sa promovam
cititul si sa oferim acces la o gama variata de cărți pentru toți cei care doresc sa se dezvolte
emoțional.
Bibliografie:
SUCEAVA 2024
- NICOARĂ Aurica, 2020 ”Dezvoltarea aptitudinilor social-emoționale prin lectură” –

articol de specialitate publicat în revista Orientări axiologice ale constructivismului în
educaţia modernă
- TOHĂNEAN Cristina-Angela, ȚIGĂNAȘ Mirela, 2018, ” Povești retapeutice pentru mici și
mari”, Ed. Creator, București
- ZUILI Robert, 2019, ”Cum să înțeleg emoțiile copilului meu” , Ed DPH, București
Bibliografia online:
- https://www.deajoaca.ro/blog/importanta-lecturii-pentru-copii-beneficii-si-rol-in-dezvoltare.html
SUCEAVA 2024
192. CARTEA, PRIETEN FĂRĂ GRAI
Prof. Chihaia Maria

Liceul Tehnologic “Iorgu Vârnav Liteanu” Liteni/ G.P.P. Liteni
A.Denumirea proiectului
1.Titlul proiectului: ,,CARTEA, PRIETEN FĂRĂ GRAI ”
2.Domeniul: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
B.Aplicant:
1. Unitatea de învăţământ: G.P.P. LITENI
2. Experienţa în domeniu: Au fost desfăşurate diverse proiecte educaţionale care aparţin
acestui program judeţean. Acţiunile întreprinse au fost popularizate în comunitatea locală. În
urma acestor activităţi a crescut interesul copiilor pentru carte şi lectură, aceştia manifestându-
şi activ entuziasmul în practicarea acestor tipuri de activităţi.
3. Coordonator proiect : prof. Chihaia Maria
4. Echipa de proiect: cadrele didactice de la G.P.P. LITEN
Parteneri :
• interni: părinţi.
• externi: Instituţii de învăţământ, instituţii locale.
Bibliotecar
D. Contextul:
Argument: Cartea este un adevărat prieten pentru sufletul oricui, indiferent de vârstă. Ea nu
dezamăgeşte, ci doar dă posibilitatea de a reflecta asupra unor lucruri existente. Ea poate fi
sursa altor capodopere şi fantezii transformate în realitate.
Grădiniţa este instituţia unde se manifestă şi sunt încurajate experienţele de debut ale
copilului în domeniul limbajului. În acest loc se înregistrează printre primele contacte ale
preşcolarului cu cartea, cu limbajul scris. Curiozitatea copilului mic legată de cuvântul tipărit
şi de limbaj este punctul de plecare în stabilirea conţinutului Programului „Să citim pentru
mileniul III”.
Am ales să desfăşor acest proiect pentru că i-am simţit pe cei mici atraşi de fantezia poveştilor
şi pentru că lectura face parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Cartea şi însemnele
ascunse între filele ei, îi face pe preşcolar să viseze şi să-şi imagineze cât de frumoasă poate fi
lumea basmului, să o compare cu dura realitate.
Copilul trebuie lăsat să descopere minunata magie ascunsă în paginile cărţilor. Simplele
imagini îl vor îndemna să dorească să afle tainele ascunse ale acestei cărţi. Vârsta cea mai
potrivită pentru deschiderea apetitului spre lectură, este perioada preşcolarităţii.
,,Copilul - scria George Călinescu - se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în ea.
Literatura îi satisface această pornire, îl incită”
Puncte tari
- Resurse umane cu calităţi profesionale deosebite, abilitate în metoda de lucru a proiectelor
tematice;
- Minima rezistenţă la schimbare şi deschiderea către nou a educatoarelor din unitate;
- Existenţa unei baze materiale foarte bune, necesare desfăşurării proiectului;
- Buna comunicare a educatoarelor cu familiile copiilor.
Oportunităţi
SUCEAVA 2024
- Libertatea de alege tipurile de activităţi şi succesiunea cronologică prin care să se

deruleze proiectul ;
- Proiectul oferă şansa unei bune cooperări cu partenerii educaţionali;
- Premierea copiilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;
- Proiectul oferă şansa mediatizării activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ;
E. Descrierea proiectului
1. Scop:
Stimularea interesului pentru lectura individuală şi colectivă în perioada preşcolară şi şcolară
mică în vederea dezvoltării creativitătii, expresivităţii limbajului oral, imaginaţiei, dar şi a
dobândirii tehnicilor de muncă intelectuală.
2. Obiective:
Privind copiii preşcolari:
➢ stimularea gustului pentru lectură;
➢ lărgirea ariei de informaţie a preşcolarilor;
➢ formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie fată de carte ( autor,conţinut);
➢ creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii, în general;
➢ apropierea copiilor preşcolari de activitatea cu cartea ;
➢ îmbunătăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris;
➢ cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu editarea cărţilor şi cu difuzarea acestora;
➢ îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
➢ stimularea imaginaţiei creative;
➢ formarea deprinderii de a gândi şi a se exprima realizând conexiuni interdisciplinare;
➢ lărgirea orizontului imaginativ în direcţia presupunerii unor universuri posibile, ca o anticipare
a lumii viitorului;
➢ împărtăşirea experienţelor personale;
➢ cultivarea dragostei pentru patrie şi popor, pentru adevăr şi dreptate, pentru muncă şi cinste,
pentru modestie şi sinceritate, principii morale care vor fi convertite în deprinderi şi fapte
morale
Privind cadrele didactice:
➢ familiarizarea cadrelor didactice, învaţătoare şi educatoare, cu metode
noi de stimulare a interesului pentru lectură la vârste mici;
➢ abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să motiveze
copilul în procesul de apropiere faţă de carte şi de cuvântul scris;
➢ educarea unei atitudini pozitive faţă de abordarea metodei proiectelor, ca metoda de lucru
folosită în sprijinul atingerii obiectivelor programului;
➢ abordarea mai frecventă a metodelor alternative de evaluare:proiectul, portofoliul;
Privind părinţii copiilor:

➢ conştientizarea părinţilor copiilor din grădiniţa si scoala cu privire la rolul pe care îl au în
educaţia propriilor copii;
➢ creşterea împlicării părinţilor în activitatea şcolii în scopul realizării unui mediu ambiental cald
şi sigur pentru copii;
➢ educarea părinţilor cu privire la selectarea şi recomandarea cărţilor potrivite vârstei copilului;
3. Grup ţintă:
- Educatoare
4. Durata: 1 an școlar
SUCEAVA 2024
5.Conținutul proiectului
➢ Regulament
Proiectul se va desfăşura respectând calendarul activităţilor. În cadrul acestora vor fi
implicaţi parteneri, părinţi şi copii. Se vor acorda diplome copiilor și se vor realiza expoziţii
cu lucrări și fotografii.
➢ Criterii de evaluare
Aprecierea rezultatelor se va face prin laude, diplome, medalii .
Metode, tehnici de lucru, forme de organizare
➢ Metode și tehnici de lucru: exerciţiul, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, problematizarea,
jocul de rol,
➢ Forme de organizare frontal, individual, pe grup
8. Rezultate preconizate
- desene, felicitări fotografii
9. Resurse:
A.Umane: -proprii
• -educatoare
• preşcolari
• -parteneriale
• părinți
C.D.I. din cadrul Liceului Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu Liteni
B.Materiale:
- diverse materiale,
- aparat de fotografiat, aparatură audio-vizuală
- casetofon, panouri pentru expoziţie
C.Financiare:
-Extrabugetare:-donaţii, sponsorizări,contribuţii personale, alte surse.
Acorduri/ Protocoale parteneriale:

Cu majoritatea partenerilor educaţionali s-au încheiat protocoale de parteneriat şi s-a
colaborat cu succes.
F.Evaluare
➢ Miniexpoziţii cu lucrări realizate în timpul derulării poiectului

➢ Realizarea unui album cu fotografii surprinse în timpul derulării proiectului
➢ Realizarea unor programe artistice desfăşurate cu anumite ocazii .
G.Sustenabilitatea proiectului
➢ Diseminarea in unităţile partenere a metodelor de succes şi in Comunitate.
➢ Atragere de sponsori pentru continuarea activitătilor .
➢ Găsire de noi parteneri .
Bibliografie:
➢ Antonovici, Ştefania (2008), “Jocuri interdisciplinare (educatoare)”, Editura Aramis, Bucureşti
➢ Buzdugan, Dorina (2008), “Frumoasa mea copilărie”, Didactica Publishing House, Bucureşti
➢ Ezachil, Liliana (2004), “Laborator preşcolar (ghid metodologic)”, Editura V & I Integral,
Bucureşti
SUCEAVA 2024
➢ Programa activităţilor instructiv – educative în grădiniţele de copii,Ed. Integral,

➢ Bucureşti, 2000
Nr. Acţiuni Modalităţi de Resurse

Crt. propuse realizare Responsabili
1. ”Cartea – prieten - lansarea şi noiembrie Preşcolari Echipa de

fără grai” mediatizarea Părinţi implementare
proiectului în Cadre
rândul părinţilor didactice
şi copiilor .
2. „Datini şi decembrie Preşcolari Cadrele
obiceiuri de -manifestări Părinţi didactice
Crăciun “ artistice Cadre implicate în
dedicate didactice proiect
sărbătorilor de
Crăciun
3. “ O mare şi -realizarea de ianuarie Preşcolari Cadrele
frumoasă desene având ca părinţi didactice
prietenie - teme poveștile / implicate în
Eminescu şi poeziile proiect
Creangă ” cunoscute de
copii .
4. -vizită la februarie Preşcolari Cadrele

„Astăzi este Ziua biblioteca Părinţi didactice
cărţii” Liceului Bibliotecar implicate în
Tehnologic proiect
Iorgu Vârnav
Liteanu - Liteni
5. Gânduri pentru -diplome, martie Preşcolari Cadrele

mama”. felicitari pentru Părinţi didactice
mame; implicate în
-activitate proiect
practică:
decupare,
ansamblare,
lipire, îndoire;
6. “Micii păpuşari” -dramatizarea aprilie Preşcolari Echipa de

unei poveşti proiect
cunoscute de
către preșcolari.
SUCEAVA 2024
,,Povestea --vizită la mai Preşcolari Cadrele

7. cărţilor” tipografie didactice
implicate în
proiect
Coordonatorul
proiectului
8. Evaluarea iunie Preşcolari Coordonatorul
proiectului -evaluarea Şcolari priectului
proiectului. Cadre Cadrele
didactice didactice
SUCEAVA 2024
193. PROIECT EDUCAȚIONAL ,,COPIII ÎN LUMEA LUI APOLODOR”
Prof. înv. preșc. Ciobîcă Otilia

Școala Gimnazială Mitocu Dragomirnei, GPN nr. 1 Mitocu Dragomirnei
Denumirea proiectului
,,Copiii în lumea lui Apolodor”
Mesajul – sloganul proiectului
,,Cartea e un dar pe care poți să îl deschizi din nou și din nou” (Garrison Keillor)
Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează
Proiect educaţional din cadrul programului național de stimulare a interesului pentru
lectură ,,Să citim pentru mileniul III”
Tipul de proiect - proiect național
Contextul
Copiii trebuie să-și însușească capacitatea de a comunica atât cu adulții cât și cu copiii
încă din preșcolaritate. Dezvoltarea limbajului este o premisă importantă atât pentru dezvoltarea
gândirii și procesele ei cât și pentru comunicare și integrare socială, asta în măsura în care
limbajul este și mijloc de cunoaștere și de comunicare.
Gellu Naum este cunoscut pentru opera sa scrisă pentru copii, Cărțile cu Apolodor fiind
cele mai cunoscute. Deși personajul Apolodor a fost cunoscut de-a lungul anilor de mulți copii,
cărțile lui Naum fiind reeditate și reilustrate în mod curent, ele sunt mai puțin folosite în
invățământul preșcolar datorită întinderii mai mari pe care le au aceste opere. Deși aceste cărți
sunt de o mai mare întindere, ele pot fi totuși folosite cu succes în învățământul preșcolar,
pinguinul Apolodor find un personaj pe care copiii de pretutindeni îl vor îndrăgi cu siguranță.
Faptul că personajele principale ale cărților sunt animale nu face decât să atragă atenția
copiilor și să mărească gradul de interes față de aventurile lui Apolodor. Adaptate vârstei
copiilor, aceste cărți pot fi folosite cu succes în activitățile cu copiii preșcolari. Personajele lui
Naum trăiesc întâmplări care de care mai neverosimile ceea ce place mult copiilor. Ei au contact
prin intermediul lui Apolodor cu povestea, magia, neverosimilul și imposibilul. Pe lângă toate
acestea, versurile și ritmicitatea lor sunt extrem de frumoase și de natură să atragă copiii aflați
la vârste atât de mici. Copiii sunt atrași de rime, de muzicalitatea lor și răspund foarte bine
activităților de memorizare atunci când este vorba de poezii accesibile și plăcute lor.
Opera pentru copii a lui Gellu Naum este una plină de aventuri și de jocuri, de voie bună și,
după cum spunea unul din marii noștrii critici literari, Nicolae Manolescu, copiii au nevoie de
haz, de sare și piper. Ei vor fi mult mai dispuși să învețe și să cunoască lucruri care le vor
menține interesul.
Cărțile cu Apolodor sunt frumoase, conțin elemente de aventură și de joc și prin contactul
cu ele copiii preșcolari își dezvoltă atât gândirea cât și imaginația. Imaginația, ca orice alt proces
cognitiv este strâns legată de limbaj. Nu poți să-ți imaginezi ceva ce nu știi că există. Cărțile lui
Naum sunt pline de lucruri și întâmplări cu care copiii nu au contact în fiecare zi dar despre
SUCEAVA 2024
care pot învăța, prin ascultare, memorizare și joc. Suprarealismul lui Naum nu face decât să
sporească farmecul întâmplărilor și să stimuleze atenția și creativitatea preșcolarilor.
Descrierea proiectului
Scopul programului:
Stimularea interesului pentru lectură și cultivarea sentimentelor de preţuire şi dragoste faţă
de limba română și față de operele literare pentru copii.
• Stimularea gustului copiilor pentru lectură;
• Exersarea deprinderilor de comunicare orală;
• Stimularea imaginației și a creativității copiilor;
• Familiarizarea copiilor cu diverse tipuri de scriere;
• Familiarizarea copiilor cu instituțiile care se ocupă de cărți, depozitarea sau vânzarea acestora;
• Formarea unei atitudini de grijă și respect față de cărți.
Grup ţintă:
• copii preşcolari cu vârste între 3-6 ani;
Durata: un an școlar
Mijloace de realizare:
• mese rotunde;
• schimb de experienţă;
• concursuri;
• vizite;
• expoziţii;
• scenete;
• interpretări;
Produse ale activităţii:
• albume cu fotografii, expoziţii la nivelul unităţii şcolare, desene, afișe, invitații, cărți confecționate
de copii, portofoliul proiectului
Calendarul activităţilor
Noiembrie
- „Importanța cărților în viața copiilor ”- masă rotundă cu părinţii şi copiii
- ,,Eu sunt Apolodor” – povestirea educatoarei
Decembrie
- „Tristețea lui Apolodor” – lectura educatoarei
- ,,Apolodor, aviator”- memorizare
Ianuarie
-,,Apolodor cel călător” – lectura educatoarei
-,,Apolodor, cosmonaut” – memorizare
Februarie
- ,,Călătoria lui Apolodor” - convorbire
- ,,Apolodor și prietenii lui” – joc de rol
Martie
-,,Apolodor la plajă” – memorizare
-,,Din viața lui Apolodor”- desene
SUCEAVA 2024
Aprilie
- ,,Bibliotecarul ne explică”- vizită la bibliotecă
- ,,Cel mai mare cititor este chiar Apolodor” – memorizare
Mai
- ,,Ce știm despre Apolodor și prietenii săi?” – convorbire, confecționare carte
- ,,Îl iubim pe Apolodor” – spectacol
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, povestirea, observația, explozia stelară, cvintetul,
piramida, ghicitoarea, jocul de rol.
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi, pe grupe;
Rezultate aşteptate:
• Dezvoltarea deprinderilor de comunicare orală;
• Apropierea de carte a copiilor;
• Interpretarea corectă a unor roluri;
• Atragerea copiilor către autorii români de literatură pentru copii;
• Dezvoltarea imaginației copiilor.
Resurse umane:
• copii, părinţi;
• educatori, director;
• bibliotecar;
• profesor de limba română;
Resurse materiale:
• cărţi, albume, reviste, cărţi confecţionate de copii, imagini, planşe, jetoane, costumaţii,
elemente de decor, CD-player, aparat foto, cartoane colorate, lipici, carioca, creioane cerate,
laptop, videoproiector;
Parteneriate: grădiniţe, școli, bibliotecă.
Evaluarea proiectului
• Expoziţii cu lucrările realizate de copii;
• Scenete;
• Recitări;
• Convorbiri;
• Portofoliul proiectului;
• Jurnalul grupei;
Sustenabilitatea proiectului
• Proiectul este gândit pentru a fi desfăşurat pe termen de un an şcolar dar având în vedere
importanța apropierii copiilor de carte este oportun ca acest proiect să fie reluat în fiecare an
școlar și să fie îmbunătățit an de an pentru a răspunde cerințelor copiilor preșcolari;
• Prin activităţile propuse vom implica persoanele cu responsabilităţi în creşterea copilului:
părinți și profesori;
• Proiectul este un pas făcut pentru desfășurarea ulterioară a altor activități comune care să susțină
dezvoltarea preșcolarilor în ceea ce privește limbajul.
Activităţi cu caracter permanent:
• Memorizări;
• Lecturi ale educatoarei;
Bibliografie
1. Naum, Gellu, (2016). Cartea cu Apolodor, Editura Arthur, București
SUCEAVA 2024
2. Naum, Gellu, (2017). A doua carte cu Apolodor, București

3. Vintilă, Isabel. (2010). Gellu Naum. O călătorie spre arhetipul interiorității, Editura Timpul,
Iași
4. Voiculescu, Elisabeta. (2001). Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București.
SUCEAVA 2024
194. MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ASUPRA PROBLEMELOR DE

RECEPTARE A TEXTULUI LITERAR PENTRU COPII
Prof.inv.preșcolar Cojocariu Tanța

Perioada preșcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde și
productive însușiri psihice ale individualității,este perioada unei intense receptivități,
sensibilități și flexibilități psihice divergente.
De mic copilul este atras de povești. Aproape nu există familie cu copii, care să nu aibă
în bibliotecă cărți de povești. De aceea, în organizarea și desfășurarea activităților de lectură ale
educatoarei, trebuie respectate cerințele pedagogice ce decurg din particularitățile de vârstă ale
preșcolari lor.
La nivel preșcolar textul literar este valorificat în cadrul activităților de educare a
limbajului, de educație pentru societate sau chiar în cele de cunoașterea mediului. Textele
literare sunt alese în funcție de ce urmărește lecția respectivă, adică de transmiterea unui mesaj,
îmbogățirea vocabularului, exersarea memoriei etc. Ceea ce este foarte important la un material
literar ales este accesibilitatea acestuia la nivelul de vârstă căruia i se propune. Un text care
depășește cu mult nivelul de înțelegere al unui preșcolar nu își va atinge scopul. În același timp,
un text prea accesibil nu provoacă progres la nivel cognitiv. Astfel că un text trebuie să conțină
atât vocabular cunoscut de copii cât și elemente de noutate care să completeze și să
îmbogățească bagajul de cunoștințe al preșcolarului. Mesajul transmis de conținutul unui text
trebuie să fie și el accesibil și să facă referire la elemente familiare copilului. Gradul prea mare
de abstractizare a unui mesaj împiedică reținerea acestuia de către copiii preșcolari.
Pentru a insufla copilului dragostea pentru literatura, trebuie ca educatoarea însuși să fie
un om cultivat, un foarte bun cunoscător al valențelor naționale și universale. Înarmată cu
principiile generale ale pedagogiei, cunoscând treptele de dezvoltare ale copilului preșcolar,
cunoscând principiul accesibilității, educatoarea va putea dirija sistematic procesul de receptare
a textului literar.
Creațiile literare destinate copiilor preșcolari reprezintă o forma de cunoaștere de către
aceștia a vieții, de înțelegere a unor particularități comportamentale și caracteriale.
În ceea ce privește receptarea unui text literar există posibilitatea ca în receptarea
acestuia să apară probleme atunci când:
- textul literar nu este accesibil nivelului de vârstă sau de înțelegere a preșcolarului;
- mesajul textului este prea abstract;
- cadrul didactic nu folosește o intonație adecvată pentru a atrage interesul copiilor;
- copiii nu sunt motivați suficient pentru a acorda atenție textului;
- textul literar este însoțit de prea mult material didactic vizual care distrage atenția de la firul
narativ.
În problema accesibilității textului,cadrele didactice pot interveni prin adaptarea textului
literar pentru nivelul copiilor – dacă doresc neapărat să păstreze acel text - sau pot recurge la
alegerea unui alt text mai adecvat. Se poate adapta atât lungimea textului eliminând fragmentele
mai puțin importante, cât și vocabularul original, înlocuind cu sinonime mai accesibile
copiilor,important este să explicăm cuvintele noi din text.
O cerință importantă a folosirii textului literar este aceea că trebuie însoțit de material
vizual- planșe-pentru fixarea conținutului. Dacă textul pune problema unui mesaj prea abstract,
SUCEAVA 2024
modalitatea de intervenție presupune ca educatorul să facă referire la o situație concretă în care

să se aplice mesajul textului. Este de preferat să se pornească de la mesajul care se dorește a fi
exploatat atunci când se alege textul literar, și nu invers .
Un text literar nu se poate expune oricum în fața copiilor de vârstă preșcolară. Textul
literar pentru copii necesită folosirea unei intonații adecvate care să atragă și să mențină atenția
și concentrarea copilului, ca astfel acesta să fie motivat să urmărească firul poveștii, să fie curios
cu privire la ”ce se întâmplă mai departe”. Imitarea vocilor unor personaje sau modulația vocii
pe parcursul expunerii textului nu vor face decât să transpună copiii în poveste și astfel aceasta
va avea un impact emoțional mai puternic. Mai există situația în care textul literar prezentat
este însoțit de foarte multe planșe, mascote ce reprezintă personaje, măști etc. Cu toate că
materialul vizual care însoțește un text literar este necesar la vârstele mici deoarece ajută la
fixarea trăsăturilor personajelor, la fixarea firului narativ, la dezvoltarea imaginației trebuie
folosit în mod echilibrat , doar ca suport ajutător, nu ca să acapareze textul, selectând cu atenție
materialele vizuale care vor fi folosite pe parcursul activității .
La abordarea practică a activității cu grupa, consider că trebuie parcurși anumiți pași:
➢ Copiii trebuie să posede cunoștințele și reprezentările necesare înțelegerii poveștii, prin:
-planificarea în activitățile libere (plimbări, excursii, vizite) a temelor;
-utilizarea conținutului altor activități obligatorii.
De exemplu, pregătirea grupei mijlocii pentru înțelegerea povestirii “Ciripel cel lacom” de L.
Vlădescu, a fost asigurată prin observarea păsărilor călătoare, odată cu învățarea semnelor
caracteristice anotimpului toamna.
➢ Se stabilesc procedeele de introducere în activitate, metodele de desfășurare și procedeele de
încheiere a acesteia prin organizarea de conversații după ilustrații pentru reamintirea unor date
despre personaje/însușiri/context.
De exemplu, la grupa mică, pentru a le trezi copiilor interesul și a le capta atenția, se poate
realizat introducerea în activitate prin prezentarea ilustrată a unui personaj care urmează să
figureze în povestire, al cărui chip și descriere copiii îl cunosc dintr-o activitate anterioara.
Astfel, pentru povestirea “Nicușor cel mofturos”, se poate prezenta un băiat – păpușa, numit
mai dinainte Nicușor.
La grupa mijlocie, la predarea povestirii “Coliba iepurașului”, se organizează o conversație
după un tablou ce reprezintă o coliba din gheață și una din piatra.
La grupa mare, pentru povestirea “Mama lui Fănuț”, se utilizează o planșă ce reprezintă
mama îmbrățișându-și fiul ce îi aduce ghiocei. Totodată se organizează și o conversație liberă
despre ziua de 8 Martie.
Pentru reamintirea unor date de care depinde înțelegerea conținutului povestirii s-au
formulat întrebări în cadrul conversațiilor libere. Astfel, la predarea basmului “Turtița”, copiii
au fost întrebați: “Ce animale trăiesc în pădure?”, “Cu ce se hrănesc aceste animale?” etc.
➢ Expunerea orală, plastică și expresivă, modificarea timbrului vocii, folosirea intonației
specifice, schimbarea ritmului vorbirii, folosirea accentului pentru sublinierea elementelor
figurative ale vorbirii;
➢ Folosirea onomatopeelor pentru atractivitatea expunerii și pentru reținerea ușoară a
personajelor animale, interjecțiilor, expresiilor populare, proverbelor și zicătorilor pentru
înviorarea atmosferei și cultivarea limbajului și explicarea unor expresii cu conținut mai dificil
de înțeles.
Expunerea educatoarei trebuie sa fie cât mai plastica, cât mai expresivă. Pentru aceasta ea
trebuie să folosească, ca și în arta actoricească, o serie de mijloace care să sublinieze înțelesul
cuvintelor, al propozițiilor, al frazelor, să imprime povestirii un caracter atractiv – emoțional.
Pentru ca încheierea activității să asigure conținutului povestirii se aleg procedeele de
încheiere ținându-se cont de materialul de povestit în activitatea de predare, vârsta copiilor,
SUCEAVA 2024
nivelul de dezvoltare al grupei, numărul de activități ce se mai organizează ulterior pe aceeași

tema, felul acestor activități, precum și materialul ce urmează a fi foloșit.
De exemplu, activitățile de predare a povestirilor “Nicușor cel mofturos”, “Pățaniile lui
Fulgușor” (grupa mică), “Turtița”, “Punguța cu doi bani”, “Capra cu trei iezi” (grupa mijlocie),
“Alba ca zăpada”, “Cenușăreasa” (grupa mare) se poate încheia cu prezentarea și discutarea
ilustrațiilor ce reprezentau principalele episoade ale povestirii:
- se folosește conversația liberă în legătură cu tema, alternând variantele acesteia:
prin reproducerea unor fragmente din poveste, pentru a trece spre repovestirea libera;
- prin repovestire – pe baza de tablouri;
- prin teatru de masa.
De exemplu, la predarea povestirii “Coliba iepurașului”, introducerea în activitate se face
pe baza de tablou, încheierea activității – prin discutarea tablourilor ce cuprindeau principalele
episoade ale povestirii, apoi tablourile sunt analizate în activități libere, iar repovestirea, de
către copii organizată pe baza planului verbal.
Concluzionând aș putea spune că în cazul în care receptarea textului literar nu se
realizează cu succes la nivel de grupă sau individual, cadrul didactic va căuta să descopere
problema și să recurgă la metode ameliorative, îmbunătățindu-și metodele de utilizare a textului
literar în activitatea proprie. Aceste încercări pot fi multiple, variate, depinzând de
ingeniozitatea și strădania fiecărei educatoare în parte.
Bibliografie:
1. “Literatura pentru copii”, manual pentru clasa a XIIa –scoli normale, EDP, Bucuresti, 1998
2. Magdalena Dumitrana – “Educarea limbajului in invatamantul prescolar”, Ed.Compania,
Bucuresti, 1999
3. Revista Invatamantul Prescolar, nr. 1 – 2 / 2000, Bucuresti
SUCEAVA 2024
195. UTILIZAREA LITERATURII PENTRU COPII ÎN SCOPUL INTEGRĂRII ȘI

EDUCĂRII COPIILOR CU CES ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE MASĂ

Educaţia este un drept de care ar trebui să beneficieze fiecare copil şi care trebuie să se
adreseze tuturor, respectând diferenţele care pot apărea între ei, diferențe din punct de vedere
rasial, cultural, economic sau religios. Pot exisa deasemenea și diferențe ale ritmului și stilului
de învăţare sau tulburări ale învăţării şi unele deficienţe posibile.
Uneori, în grădinițe nu se ştie să se lucreze cu copiii care au necesităţi educative speciale
şi nu se permite înscrierea lor. De multe ori acești copiii încep să frecventeze şcoala, dar, în
scurt timp, din cauza greutăților sau a marginalizării o abandonează. Ei merg apoi la
grădiniţe/şcoli speciale sau centre de reabilitare etc.
Principalul motiv pentru care este importantă promovarea frecventării grădiniţelor
obişnuite de către copiii cu dizabilități, este sporirea șanselor lor de a se adapta și învăţa din
interacţiunea cu alţii. Frecventarea grădiniţei este cel mai important mod prin care se poate
asigura includerea tuturor copiilor în societate. Dar învăţarea copiilor nu se desfăşoară doar în
mediul școlar. Ei învaţă multe lucruri de la familiile lor, din contactul cu prietenii și din
participarea la activităţile care au loc în comunitate.
Dar, în special, mediul educational contribuie în cea mai mare parte la promovarea
acestor atitudini de acceptare a diversității. Cadrele didactice au o responsabilitate mare, aceea
de a se asigura că toţi copiii participă așa cum trebuie la viaţa societăţii şi că au şanse egale în
mediul educațional.
Acceptarea diversității poate fi implementată prin diferite tehnici de predare/învăţare şi
prin adaptarea curriculară pentru copiii ce necesită sprijin, precum și prin pregătirea şi
dezvoltarea conştiinţei tuturor copiilor.
Prin diferite strategii didactice bazate pe învățarea prin cooperare, educatoarea poate
ușura interacţiunea socială, iar diversitatea trebuie percepută ca o modalitate de îmbogăţire a
experienței pedagogice.
Literatura pentru copii e una din formele cele mai expresive ce e capabilă să exploreze
diversitatea. Copiii sunt de mult timp obișnuiți să întâlnească, în basme și în povestirile fantastice, toate
figurile diversității, reprezentate nu doar de aparițiile înfricoșătoare (de exemplu vrăjitoare, balauri,
zmei, căpcăuni, lupi), dar și de eroi și eroine care de multe ori sunt ascunși sub forma unor animale sau
au diferite diformități (Prichindel, Bestia, Prințul fermecat, Rățușca cea urâtă).
De multe ori însă, printre temele cele mai interesante ce caracterizează literatura pentru copii,
sunt tocmai conflictele dintre abilități și dizabilități, dintre forță și slăbiciune, dintre bunătate și răutate.
Când autorul descrie aventurile unui personaj dizabil cu ajutorul metaforelor de identitate
acestea sfârșesc prin a influența imaginația copiilor. Acest fapt are o importantă relevanță pedagogică
ce nu trebuie subevaluată. Identitatea dizabilului se formează prin felul în care are loc raportul cu ceilalți
și cu imaginația lor.
O imaginație trebuie hrănită atât de experiențe concrete, cât și de metafore și reprezentări
întâlnite în poveștile cu care intră în contact. Aceasta semnifică că, în construirea propriei identități,
dizabilul folosește (uneori e constrâns să folosească), cuvinte, gesturi, tăceri pe care alții, considerați
„normali”, le folosesc ei înșiși în relația cu dizabilul. Și acele cuvinte, gesturi, acele tăceri nu sunt
întâmplătoare, ci sunt acțiuni derivate din antrenarea imaginației, cu ajutorul căreia poate fi eliminată
SUCEAVA 2024
marginalizarea dizabilității, și integrarea și acceptarea unei persoane diverse. O persoană ce devine la

final recunoscută ca un personaj complex, ce nu mai este victima prejudecăților.
Basmele, poveștile și povestirile sunt deosebit de utile pentru dezvoltarea imaginației, a
capacității de înțelegere a situațiilor de viață, pentru transmiterea unor valori, pentru acceptarea
diversității umane, pentru sporirea încrederii în forțele proprii, toate acestea realizându-se prin
identificarea cu protagoniștii care reușesc în ciuda tuturor obstacolelor întâlnite să depășească situațiile
critice din viață.
În încercarea de a folosi o poveste în scopul acceptării diversității, atât de copilul dizabil,
cât și de ceilalți copii, o alegere bună a acesteia trebuie să țină cont de următoarele criterii:
• să oglindească problema sau aspectul semnificativ din prezentul copilului, astfel încât acesta să se simtă
înțeles, să se recunoască în situația din poveste și chiar să spună spontan „Și eu fac la fel! Și mie mi s-a
întâmplat la fel!”;
• să existe un model, un personaj pozitiv cu care copilul se va putea identifica, astfel încât să realizeze că
nu este singurul care se confruntă cu acea situație de viață și să realizeze că dificultățile pot fi depățite
cu încredere și curaj,
• să fie pe cât posibil amuzantă, jucăușă, deoarece umorul și spiritul ludic scad tensiunea și îl ajută pe
copil să ia distanță față de problema lui, să o vadă din altă perspectivă și să o perceapă ca pe ceva mult
mai ușor de abordat decât părea inițial;
• să conțină aspecte educative exprimate ca bunătate și empatie față de dilemele, preocupările, dificultățile
personajului și față de perspectiva lui asupra vieții;
• să ofere cât mai multe alternative, posibile soluții de rezolvare, iar pentru realizarea acestei cerințe, se
pot selecta mai multe povești care abordează altfel aceeași tematică din alt unghi, care au altă viziune;
• poate conține ilustrații pentru a ajuta copiii să se conecteze prin mai multe simțuri și funcții psihice la
mesajul transmis: auditiv și vizual, ca simțuri, precum și emoțional și cognitiv, ca și funcții psihice.
• atunci când povestea este foarte lungă adultul poate face un rezumat pentru a facilita înțelegerea;
• atunci când copilul întrerupe și dorește el să spună povestea după ilustrații, putem face o înțelegere cu
el: mai întâi spune copilul și adultul ascultă, apoi se inversează rolurile
• se poate apela la figurine, jucării sau desene făcute de adult și copil împreună pentru ilustrarea poveștii
sub formă de teatru de păpuși sau de joc;
• este foarte important să i se dea posibilitatea copilului să caute și alte finaluri la povestea aleasă sau la
momentele critice din poveste
• se recomandă poveștile, basmele și povestirile persoanelor de orice vârstă deoarece copilul și
adolescentul din noi dăinuie toată viața și poate reprezenta atât sursa de suferință, conflicte, dificultăți
relaționale, nefericire, nesiguranță dacă este un copil rănit, cât și sursa spontaneității, jocului,
creativității, bucuriei prezentului dacă este un copil care a primit dragoste și disciplină de la mama și
tatăl lui.
Dacă poveștile sunt adaptate în mod particular pentru a ajuta copilul să-și construiască propria
viziune a lumii și să își formeze un sistem de valori, trebuie subliniat modul în care literatura pentru
copii tratează problema handicapului și a marginalizării în general.
E important să menționăm în primul rând că o caracteristică fundamentală a literaturii
pentru copii e aceea de a traversa granița dintre conștient și inconștient, într-o dimensiune în
care simbolul are o funcție evidentă.
Reprezentarea simbolică ascunde aspecte ale realității prea crude sau neplăcute, fără a
le elimina totuși. Copilul reușește să interpreteze motivele și conținuturile care i-au fost propuse
în formă simbolică, descoperind pe rând noi semnificații și analogii cu situațiile conflictuale pe
care le întâlnește în viața reală. De aceea, problema dizabilității și diversității, considerată o
situație neplăcută, își asumă în povești o funcție simbolică.
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
BONCHIŞ, E. (1977), Studierea imaginii de sine în copilărie şi preadolescenţă, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea,.
CREŢU, T.(2001), Psihologia vârstelor, Editura Credis, Bucureşti,
PIAGET, J. (1980), Judecata morală la copil, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
ZLATE, M. (1972), Psihologia socială a grupurilor şcolare, Editura Politică, Bucureşti,
WALLON, H. (1975), Evoluţia psihologică a copilului, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti,
SUCEAVA 2024
196. PROIECT EDUCATIONAL ”CARTEA – PRIETENA MEA”
Prof. înv. primar Cotos Marinela

Școala Gimnazială ”Dimitrie Onciul” Straja
ARGUMENT
Cu toată dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de comunicare în masă, cartea va
rămâne unul dintre instrumentele activităţii intelectuale şi cu valoare deosebită în educaţie.
Cartea este spaţiul atractiv cel mai bogat în mesaje ce se adresează direct minţii şi inimii
copilului şi de fiecare dată rămânem uimiţi în faţa bucuriei copilului care primeşte întâia carte ...
Este ştiut şi faptul că a-i învăţa apoi să decodifice idei şi emoţii prin intermediul cititului nu este
un lucru simplu.
« Citim împreună » propune situaţii prin care să se susţină interesul elevilor pentru citit,
atât pentru informare cât şi pentru bucuria sufletului. Activităţile se bazează pe formarea citirii
conştiente a elevilor şi, folosind rolul de model şi motivator al părinţilor şi al cadrelor didactice,
se vor iniţia situaţii de a descoperi lectura drept o prioritate în cunoaştere.
Proiectul « Citim împreună » subscrie la credinţa că motivaţia joacă un rol central în
atragerea elevului spre lectură, drept pentru care propune :
- adultul ca model explicit ;
- bogăţie de cărţi pe pupitrul elevului ;
- ocazii pentru alegeri ;
- ocazii de a interacţiona social cu cei din jur ;
- ocazii de a fi familiar cu bibliotecile ;
- promovarea adecvată a textului literar,
,,UN COPIL CARE CITEȘTE VA DEVENI UN ADULT CARE GÂNDEȘTE!,,
,,CĂRȚILE REPREZINTĂ O POARTĂ SPRE CUNOAȘTERE!,,
GRUPUL ŢINTĂ: elevii clasei a II a B.
LOCUL DE DESFĂŞURARE: biblioteca școlară, sala de clasă.
PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI : 12 – 16 februarie 2024
SCOP:
• Cunoașterea, aprecierea și respectarea valorii cărților.
• Promovarea lecturii și dezvoltarea abilităților artistice.
•
OBIECTIVE GENERALE :
• Promovarea dorinţei si capacităţii de a aborda textul cu utilizarea adecvată şi sponsabilă a
resurselor .
• Culegere de informaţii care să oglindească un anumit aspect.
• Dezvoltarea capacităţii de a înţelege si transmite intenţii , gânduri , semnificaţii mijlocite de
limbajul artistic , ilustrat si scris .
• Stimularea creativităţii si expresivităţii exprimării orale şi scrise.
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Sǎ cunoascǎ importanța cărților și implicit a lecturii;
• Sǎ conștientizeze beneficiile cititului ;
SUCEAVA 2024
• Să prezinte cartea citită;

• Să stabileasca legături intre citirea unui text şi decodificarea mesajului transmis ;
• Sădobandeasca deprinderi de a preţui cartea ;
• Să se familiarizeze cu spaţiul bibliotecilor şcolare ;
• Să se nasca dorinţa de a înţelege si transmite intenţii , gânduri , semnificaţii mijlocite de limbajul
ilustrat si scris ;
• Să dezvolte dragostea faţă de lectură prin efort propriu urmând modelul celor care îl înconjoară
şi cunoaşterea frumuseţii şi valorii cărţilor .
RESURSE UMANE : elevii și cadrele didactice coordonatoare.

RESURSE MATERIALE:
• materiale consumabile (hârtie ,carton ,polistiren , creioane , culori etc.) ;
• materiale din natura (frunze ,flori , crengute etc. ) ;
• volume de poezii ,povesti , proverbe , ziare , reviste , atlase s.a. ;
• xerox ,computer ,panouri ;
• utilizarea TV- ului ;
• creta colorată , ecusoane ;
• materiale pentru realizarea portofoliilor;
• diplome;
BUGET PROIECT: Proiectul nu necesita un buget deosebit .
REZULTATE AŞTEPTATE :
Elevii :
• -asociază ilustraţiile cu textul ;
• -pot scoate informaţii dintr-un text ;
• -asociază experienţele necesare cu ceea ce citesc ;
• -pot citi pentru scopuri precise : plăcerea de a citi, informare sau pentru a obţine performanţe ;
• -pot demonstra perceperea textului prin recitare, repovestire, dramatizare, ilustrare etc. ;
• -îşi însuşesc un comportament civilizat în derularea activităţilor ;
• -manifestă interes pentru lectură ;
•
Cadrele didactice :
• -pot să-şi cunoască mai bine elevii ;
• -pot soluţiona cu ajutorul acestor activităţi extracurriculare unele probleme ale elevilor pe care
îi îndrumă;
• -vor colabora, indifferent de disciplina pe care o predau pentru dezvoltarea armonioasă,
completă şi complexă a elevilor;
• -vor interrelaţiona cu elevii şi pe alt plan care să favorizeze succesul şcolar.
EVALUAREA PROIECTULUI:
• expoziţii cu portofolii şi lucrări realizate de elevi;
• acordarea diplomelor tuturor elevilor participanti;
• realizarea unui album foto cu aspecte din derularea proiectului, înregistrări video;
PROGRAMUL ACTIVITĂŢILOR
SUCEAVA 2024
Nr. Activitatea Locul Termen Resp

Crt.
desf
1. PREZENTAREA TEMEI/ Sala de 12

clasa
VIZIONARE DE FILME SI DOCUMENTARE FEB Învățătoarea
- prezentarea scopului zilei. 2024 Bibliotecara
- Prezentarea importantei cititului.
2. CERC DE LECTURĂ
- Elevii completează ”Cufărul cu comori” Sala de 13 Învățătoarea
clasă
FEB
2022
3. EXPOZITIE DE CARTE
- Se realizează o mică expozitie de cărți. Sala de 14 Elevii și cadrele
clasă didactice
FEB
coordonatoare
2022
4. CARTEA PREFERATĂ
- Elevii citesc o carte la alegere, din bibliotecă Bibliotec 15 Elevii și cadrele
a didactice
FEB
coordonatoare
2022
5. JOCURI/CONCURSURI
- Cunoasterea unor cărți și autori celebrii. Elevii și cadrele
- Tematice. didactice
desene, colaje si afise. coordonatoare
Sala de 16
clasă
FEB
2022
6. PORTOFOLII Sala de 16 Elevii și cadrele

- Realizarea unor portofolii. clasă FEB didactice
- Acordarea unor diplome. 2022 coordonatoare
SUCEAVA 2024
197. ,,PRICHINDEI ÎN LUMEA CĂRȚILOR!”
Profesor învățământ preșcolar: Covașă Daniela

Grădiniţa este instituţia unde se manifestă şi sunt încurajate experienţele de debut ale
copilului în domeniul limbajului, locul în care se înregistrează primele contacte ale acestuia cu
cartea, cu limbajul scris.
Curiozitatea copilului mic legată de cuvântul tipărit şi de limbaj este punctul de plecare
în stabilirea conţinutului Programului naţional „Să citim pentru mileniul III”, program care
respectă eforturile timpurii ale copilului în a citi, a scrie şi a vorbi.
Lectura oferă posibilitatea omului de-a explora cu ochii minţii lumea nevăzută a cărţilor
şi de a trăi experienţe de viaţă remarcabile fără a fi nevoie să trăiască mai multe vieţi. La vârsta
preşcolară când imaginaţia zburdă nestingherită pe pajiştile fanteziei, cititul deschide copilului
noi orizonturi pentru a fi cucerite şi noi căi de străbătut.
PUNCTE TARI
•apropierea copilului față de carte, de mesajul scris;
•conștientizarea bogățiilor de informații pe care le poate oferi o carte pentru activizarea
și îmbogățirea vocabularului, familiarizarea cu elemente ale mediului natural, calitățile unor
personaje, succesiunea de evenimente care crează suspans , dar și date științifice despre univers,
corpul uman etc.;
OPORTUNITĂȚI
•momentul poveștilor care comletează informațiile copilului;
•Insula de lectură care îi pune copilului la dispoziție cărți cu tematică diversă și îi
crează intimidate;
•biblioteca ca păstrătoare de cărți;
•mânuirea păpușilor BIBABO;
SCOP: Stimularea interesului copiilor pentru lectură și pentru carte ; dezvoltarea
creativității, a expresivității și a înțelegerii mesajului scris astfel încât să-i permită copilului
integrarea cu mai multă ușurință în cerințele programului școlar.
OBIECTIVE:
Privind copiii preșcolari:
•Formarea deprinderilor elementare de utilizare a cărților;
•Formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte;
SUCEAVA 2024
•Stimularea gustului pentru lectură;

•Apropierea copiilor preșcolari și școlari mici de carte și de mesajul scris;
•Stimularea gustului pentru lectură;
•Îmbunătățirea comunicării orale;
•Stimularea imaginației, a creativității și expresivității verbale;
•Cunoașterea unor instituții care se ocupă de apariția, distribuirea sau păstrarea cărților;
Privind cadrele didactice din învățământul preșcolar:
•Încurajarea învățării culturale la vârstele mici utilizând metode bazate preponderent
pe joc;
•Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură
la vârstele mici;
•Construirea unui mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de apropiere
față de carte și față de mesajul scris;
Privind părinții:
•Conștientizarea părinților cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educația propriilor
copii;
•Creșterea implicării părinților în activitatea grădiniței prin crearea unui mediu cald și
sigur pentru copil;
Nr. Tema Mijlocul de Perioada/ Resurse
Cr realizare locul umane
Nivelul Nivelul II Responsabil
t. desfășurăr
I
ii
1. Populari Popularizarea -discuții; Noiembrie -echipa de
zarea proiectului preșcolari; implementare
-audierea unor - G.P.P.
proiectu a proiectului;
,,Cum se fac povești; ,,Prichidel educatoare
lui
cărțile?” ul” ;
-ex-joc de
,,În
prezentare a Rădăuți; -părinți;
lumea
unei cărți;
minunat -înregistare
ă a video pe
poveștil Whats
or” App;
• https://www.youtube.com/watch?v=tVc12TvPBwE
• https://www.youtube.com/watch?v=XdpLXmJqCUQ
SUCEAVA 2024
2. Povești, Povestea -audierea unor Decembri - -echipa de

povești.. Crăciunului povești; e preșcolari; proiect;
. ...prin ochi
confecționare - G.P.P. educatoare -fiecare cadru
de copil
de Ion de măști; ,,Prichidel ; didactic
Creangă ,,La cirese”/ ul” implicat;
-crearea unor -frate/soră;
,,Pupăza din povești; Rădăuți;
tei”-povești
-realizarea unor G.P.P.,,Pin
de Ion
desene; ochio”
Creangă
-mânuirea unor Rădăuți;
marionete;
-G.P.N.
Bivolărie;
• https://www.youtube.com/watch?v=WMZrEVnDXGE
• https://www.youtube.com/watch?v=iolyqWHubrY&jreload=101
• https://www.youtube.com/watch?v=K2zGdAccOoc
3. ,,Mihai ,,Eminescu și -prezentarea Ianuarie - -echipa de
Emines Creangă - doi unor informații; preșcolari; proiect;
- G.P.P.
cu-
prieteni buni - citirea unor ,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
marele
” poezii sau ul” ; didactic
nostru
povești; implicat;
poet ” ,,Ziua limbii Rădăuți;
române” - audiere de
- G.P.P.
poezii;
,,Micul
- concurs de Prinț” R-ți;
poezii;
-G.P.P.
- concurs ,,Pinochio”
interșcolar de Rădăuți;
desene,picturi,
G.P.N.,,Arl
colaje;
echino”
Rădăuți;
- GPN Nr
2 Frătăuții
Vechi ;
-G.P.N.
Bivolărie;
G.P.N.
Bălcăuți;
Concursul se va desfășura online cu trimiterea lucrărilor realizate pe Whats App
(fotografii),
SUCEAVA 2024
dar și în format fizic.

4. ,,Povest ,,Iarna pe -audierea Februarie - -echipa de
ea cărții uliță” poveștii/ preșcolari; proiect;
- G.P.P.
de poeziei;
de G. Coșbuc ,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
povești
-modelaj; ul” ; didactic
” de Povești la
implicat;
Emilia gura sobei… -desene; Rădăuți; -bunici;
Căldăra -bibliotecar;
ru -teatru de - G.P.P. -profesor
păpu/marionete; ,,Micul de limba
Prinț” română;
Rădăuți;
bibliotecar
;
• https://www.youtube.com/watch?v=oQXa9t72Xoo
5. ,,Cu ,,Să -soft Martie - -echipa de

Piti-Clic înveselim educaţional; preșcolari; proiect;
- G.P.P.
în cărțile triste”
-recondiționa-re ,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
lumea
Citim de carte; ul” ; didactic
cărților”
povești… implicat;
-confecționare Rădăuți;
,,Cărtici
de carte;
ca
-citire de cărți
mea ”
la Insula de
lectură;
6. ,,Sărbăt ,,În împărăţia - vizită la Aprilie - -echipa de
orim cărţilor” Bibliotecă; preșcolari; proiect;
- G.P.P.
ziua
(tur virtual) ,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
cărții”
ul” ; didactic
- desen;
implicat;
Rădăuți; -bunici;
- aplicație;
-bibliotecar;
- bibliotecar
- joc didactic;
Biblioteca ;
-mânuirea ,,Tudor.
marionetelor; Flondor”-
Rădăuți;
SUCEAVA 2024
7. ,,Person ,,Din tainele -confecționare de Mai - -echipa de

ajul cărților” marionete și/sau preșcolari; proiect;
- G.P.P.
îndrăgit pliante;
,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
”
-povestire/ ul” ; didactic
repovestire; implicat;
Rădăuți; -bunici;
-bibliotecar;
- G.P.P. bibliotecar
,,Micul ;
Prinț”
Rădăuți;
8. ,,Cartea ,,Copii mici, - prezentarea Iunie - -echipa de
prietena talente mari” conținutului preșcolari; proiect;
- G.P.P.
noastră” cărților și a
,,Prichidel educatoare -fiecare cadru
pliantelor
ul” ; didactic
realizate;
implicat;
Rădăuți; -părinți;
- dramatizare;
• Evaluarea proiectului prin realizarea unui ppt și prezentarea acestuia în cadrul sesiunii de
evaluare de la Suceava.
REZULTATE PRECONIZATE:
•realizarea unui CD cu secvențe din derularea acțiunilor din cadrul proiectului;
•realizarea unei expoziții cu cărți confecționate de copii;
•un album cu fotografii din timpul derulării activităților;
•un album care să conțină creații ale copiilor de la toate grupele implicate în proiect;
RESURSE:
A. UMANE:
•cadrele didactice din unitățile implicate în proiect (educatoare);
•părinții copiilor, bunici, frați;
•copiii grupelor implicate în proiect;
•specialiști în domeniu: bibliotecari;
B. MATERIALE:
•planșe suport pentru povești sau poezii;
•CD-uri, DVD-uri, ppt-uri;
•soft educațional ,,PITI CLIC – Drumul cărții”;
SUCEAVA 2024
•imagini pentru colorat;

•jetoane, siluete, medalioane..etc
•cărți cu tematică diversă la biblioteca mobilă și la Insula de lectură;
C. FINANCIARE:
•autofinanțare;
PARTENERI:
PARTENERI INTERNI:
- cadrele didactice din unitatea coordonatoare, din structură și de la uinitățile implicate în
proiect ;
- părinții copiilor, bunici, frați;
- copiii grupelor și claselor implicate în proiect ;
- G.P.P,,Micul Prinț’’-Rădăuți
- G.P.N. Nr.2 Frătăuții Vechi ;
- G.P.N. Bivolărie ;
- G.P.N. Bălcăuți ;
- G.P.N. Satu Mare ;
PARTENERI EXTERNI:
- specialiști în domeniu: bibliotecari, profesor de limba română;
- Biblioteca Municipală-Rădăuți;
EVALUARE
•portofoliul cu lucrări și creații ale copiilor din grupele implicate în derularea
proiectului;
•concursuri:,,Concurs de recitare’’ și Concurs interșcolar de creații plastice inspirate
din creațiile lui Eminescu și Creangă;
•expoziție cu creațiile copiilor;
•fotografii, CD.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
Suntem încredințați că acest proiect educațional reprezintă o intervenție benefică în
viața copiilor și că va devein un bun obicei de petrecere a timpului liber, mai ales acum când
digitalizarea ne-a invadat viața tuturor, indiferent de vârstă.
SUCEAVA 2024
Proiectul are posibilitatea de dezvoltare și de continuare ulterioară prin atragerea de noi

parteneri și prin creearea unor oportunități inedited de învățare a lucrului cu cartea în diverse
moduri:
•cartea – deschizătoare de drumuri,
•cartea – izvor nesecat de noi cunoștințe;
•cartea – prietenă pentru impărtășirea de idei și sentimente,
•cartea – moment de visare;
Astfel momentul poveștilor de la grădiniță va continua și în famile, iar Insula de lectură
și biblioteca mobile vor fi zone preferate de copii.
BIBLIOGRAFIE
•MEN, (2019), Curriculum pentru educație timpurie;
•RFIDT;
•Dumitrana Magdalena, (1999), Educarea limbajului în învățământul preșcolar;
Vol. 1 – Cominicarea orală
Vol. 2 – Comunicarea scrisă
• www.ovidiu.ro – citește-mi 100 de povești;
• https://www.youtube.com/watch?v=tVc12TvPBwE
• https://www.youtube.com/watch?v=XdpLXmJqCUQ
• https://www.youtube.com/watch?v=WMZrEVnDXGE
• https://www.youtube.com/watch?v=iolyqWHubrY&jreload=101
• https://www.youtube.com/watch?v=K2zGdAccOoc
• https://www.youtube.com/watch?v=oQXa9t72Xoo
SUCEAVA 2024
198. ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CITITTULUI ÎMPREUNĂ. MODALITATE DE

MARCARE A COLABORĂRII GRĂDINIȚĂ – FAMILIE
Profesor Cristina DASCALIUC

G.P.P. „Gulliver”- Unit. Str. G.P.P. „ABC”, Suceava
Într-o lume a digitalizării devine din ce în ce mai greu să conectăm copiii și familiile
acestora cu lumea lecturii, ca și premisză pentru o dezvoltarea armonioasă a viitorului adult.
Conectați din ce în ce mai mult cu televizorul, tableta, canalul de youtube, calculator,
copilul anului 2024 se depărtează, din păcate, din ce in ce mai mult de carte.
Timpul din ce în ce mai ocupat al părinților determină apariția unui model nefavorabil
lecturii, pe care aceștia îl oferă propiilor copii. Nemumărate povești, clasice sau actuale, se
regăsesc în format video pe diferite rețele de socializare, determinând astfel un acces mai ușor
la conținutul poveștii dar, din păcate, nu întotdeauna la conținutul corect.
În unele cazuri, accesul facil la aceste povești pe diferite platforme de internet au ca
factor direct și lipsa unei biblioteci propii acasă, un alt factor fiind și prețul ridicat al acestora.
Ca urmare, revine în sarcina instituțiilor școlare de a conecta copiii cu tot ce reprezintă
cartea, biblioteca pentru o dezvoltare armonioasă din punct de vedere psiho-individual a
preșcolarului, pentru a trezi și a susține interesul și dragostea pentru citit a copiilor.
Tudor Vianu spunea că –„ O nație care nu citește, rămâne în stare de inferioritate, fără
forță și impuls de creație, fără sensibilitate pentru linie și rază, fără pasiune pentru gând și
frumusețea de sus.Cartea e un tonic- miracol și eternitate.”
Semnul lingnistic- cuvântul – participă chiar la formarea gândirii deoarece fiecare
comunicare presupune un act mental și o reprezentare pentru care folosește semnul lingvistic.Ca
urmare, cartea a r trebui să reprezinte principalul izvor de informare, formare și inserție socială
a noii generații.Instituțiile școlare devin astfel un loc în cadrul cărora cititul și lectura vor fi
mereu supuse reexaminării și aici nu se face referire doar la specialiști ci chiar la copii care se
află în situația de a învăța pe baza abilităților de citire și lectură deja formate.
Nicolae Iorga spunea in „A ști despre carte.” : „ A citi o carte, înseamnă a te împărtății
cu ea, a găsi prin ea sufletul, omul care a scris-o, a sta de vorbă cu el, a te lăsa înrăurit de dânsul,
a primi de la bunătatea lui lecții de iertare, , de la știința lui lecții de învățătură.”
Iată de ce cartea trebuie să rămână principalul izvor de informație, suportul de nelipsit
al activității educaționale în perioada de formare, fiind totdată o interacțiune între un subiect
cititor și un text scris.
Acestea ar fi doar câteva considerații teoretice care stau la baza realizării proiectelor
educaționale ce sprijină și urmăresc dezvoltarea competenșelor lingvistice la nivel preșcolar
prin intermediul Programului național Să citim pentru mileniul III.
Proiectul Carte, prietena copiilor derulat în acest an școlar își propune să trezească în
sufletele fragile şi avide de cunoaştere ale preşcolarilor dorinţa de a se apropia de carte, dorinţa
de a citi, dorinţa de a pătrunde încă de mici în universul liniştit al unei biblioteci, respectul faţă
de carte, faţă de cel care a scris-o.
SUCEAVA 2024
Începând din grădiniţă cu povestirile ilustrate, cu audiţii şi vizionări de diafilme sau

chiar filme, până în şcoală când dorinţa de a citi le va îndrepta paşii către bibliotecă, sperăm ca
prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie socotită – cartea.
Totodată, proiectul dorește să formăm în rândul preșcolarilor o atitudine de grijă şi
respect faţă de carte, să stimulăm interesul pentru lectură, îmbinând metode, mijloace de
învățământ atractive pentru copii, să îmbunătăţim comunicarea orală, favorizând
intercomunicarea, împărtășirea și coîmpărtășirea unor întâmplări reale sau fictive, să stimulăm
imaginaţia şi creativitatea verbală, să obișnuim preșcolarii și părinții, să adoarmă citind povești
împreună cu părinții sau frații mai mari, să intre în lumea mirifică a basmelor, apreciind binele
și condamnând răul, să aplice învățăturile morale din povești în viața personală.
Scopul proiectului este Apropierera preşcolarilor de carte şi de limbajul scris, cultivarea
gustului pentru lectură, pentru frumos, exersarea limbajului şi a variatelor posibilităţi de
comunicare, prin activităţi în parteneriat cu biblioteca şi cu şcoala.
Obiectivele organizate pe 3 categorii , vizând preșcolarii, părinții și cadrele didactice
urmăresc printre altele stimularea curiozităţii şi plăcerii pentru lectură, îmbogăţirea
vocabularului activ prin folosirea unor expresii literar artistice întâlnite în cadrul activităţilor
desfăşurate, apropierea copiilor preşcolari de carte prin participarea directă la diverse experienţe
cu cartea, însuşirea unor deprinderi de citit-scris prin recunoașterea unor etichete din mediul
ambiental, prin redarea unor mesaje simple prin scris, conştientizarea mesajului vorbit/ scris şi
a importanţei citit-scrisului în viaţa omului, familiarizarea cu instituţile care se ocupă de
realizarea, distribuirea şi/sau păstrarea cărţilor, cultivarea şi valorificarea potenţialului creativ
al copiilor, bună adaptare la cerinţele învăţământului primar, crearea unui mediu educaţional
favorabil şi stimulativ pentru motivarea copiilor în vederea îmbunătăţirii comunicării orale şi
stimularea interesului pentru citit-scris, conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali
din comunitate cu privire la necesitatea stimulării interesului copiilor de vârstă preşcolară
pentru lectură în vederea adaptării cu uşurinţă la cerinţele următoarei trepte de învăţământ,
implicarea acestora ca parteneri reali în activităţile din grădiniţă, răspunzând nevoilor
grădiniţei.
Din paleta de activități propuse spre a fi realizate aș putea enumera :
- Campanie de colectare pentru îmbogăţirea fondului de carte din biblioteca fiecărei grupe ,
prezentarea cărții aduse de fiecare copil;
- Vizionare film educativ din interiorul unei tipografii și din interiorul unei biblioteci;
- Observarea unei cărți;
- Prezentarea unor povești religioase și punerea lor în scenă cu ocazia sărbătorii Crăciunului;
- Activitate practică - Confecționare unui album prin lipirea unor fotogtafii cu momente din
vacanța;
- Marcarea unor evenimente importante cum ar fi Ziua internațională a lecturii, Ziua
internațională a citittului împreună.
În cadrul Zilei internaționale a citittului împreună , am derulat o activitate împreuna cu
grupe din alte 3 grădinițe- Grădinița Gulliver- 10 grupe, Grădinița 1-2-3 – 2 grupe, Grădinița
Țăndărică - 1 grupă.
Scopul activității a fost Acela de a provoca părinții și preșcolarii să marcheze această
zi citind împreună o poveste, pe care a două zi să o prezinte colegilor la grădiniță.
La plecarea acasa fiecare copil a primit un pliant ce cuprindea 4 pagini
- Pe Prima pagina era precizată denumirea activității și instituțiile partenere ale activității
SUCEAVA 2024
- Pe a doua pagina erau cuprinse imagini ce reliefau drumul unei cărți de la început până când
ajunge în mâna unor copii si este citită- de la sciitor, la editură, apoi la tipografie, la illustrator,
redactor și bibliotecă sau librărie, în final ajungând la cititor.
- Pe a treia pagina erau prezentate 2 chenare cu câte o precizare fiecare – în primul chenar trebuia
scris numele poveștii pe care au citit-o, activitate ce trebuia să o realizeze părintele și în al doilea
chenar copilul trebuia să rwealizeze un desen reprezentativ al poveștii al cărui titlu era precizat
mai sus.
- Pe ultima pagină a flyer-ului erau precizate , cu ajutorul unor imagini principalele întrebuințări
ale cărților – ele sunt făcute pentru a fi
Planul activității a fost următorulcitite și îndrăgite, împărțite, cumpărate, împrumutate,
microsite, păstrate.
• Informarea preșcolarilor și a părinților cu privire la activitatea ce se va derula;
• Oferirea fly-erelor acasă părinților și transmiterea invitației de a citi împreună cu preșcolarii o
poveste apoi realizarea unui desen simbolic reprezentând scene din poveste;
• Citirea poveștilor în echipă părinte-copil și realizarea unui desen simbolic;
• Aducerea fly-erelor la grădiniță și prezentarea acestora de către fiecare copil;
• Amenajarea unei expoziții cu fly-erele realizate acasă;
• Premierea preșcolarilor.
Numărul total de copii implicați in activitate a fost de 655 alătrui de părinții lor.
Activitatea s-a remarcat, în afară de nr mare de preșcolari , prin diversitatea poveștilor
citite și prezentate a doua zi în sala de grupă.
Se poate concluziona că lectura și deprinderea de a citi condiționează într-o manieră
fundamentală întreaga evoluție culturală a viitorului elev, reușita sau nereușita lui școlară și
socială. Implicațiile științifice și tehnice, psihologice și pedagogice se corelează într-un cadru
ce ascunde efecte interesante dar greu de controlat dacă obiceiul de a citi nu devine unul
interiorizat.
BUBLIOGRAFIE
1. CATALANO, H., ALBULESCU, I.( 2019 ), Didactica jocurilor, Editura Didactică și
pedagogică, București
2. BREBEN, s., ( 2010), Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la vârsta preșcolară și
școlară mica, Editura Reprograph, Craiova
SUCEAVA 2024
199. COPILUL ȘI CARTEA
Profesor învățământ preșcolar Dumitrescul Mihaela

G.P.P.,,Micul Prinț Rădăuți
Proiect educațional în cadrul Programului Național ,,Să citim pentru mileniul III”
STRUCTURA PROIECTULUI EDUCATIONAL
A. DENUMIREA PROIECTULUI
1.Titlul : “COPILUL ȘI CARTEA”
2. Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează - Educație pentru carte/lectură (DLC)
3. Tipul de proiect –Național
B. APLICANTUL
1. Unitatea de învăţământ : G.P.P. “Micul Prinț”-Rădăuți ;
Str. Alexandru cel Bun Nr.1 Rădăuți , jud Suceava; Telefon:0230/56248
2.Experiența în domeniu:Proiectul educațional « Copilul și cartea » se desfășoar de 15 ani în
unitatea noastră .Multitudinea mijloacelor de realizare a temelor propuse ne-au adus multe
rezultate frumoase,implicare din partea partenerilor,a specialiștilor,a părinților și
binențeles,implicarea preșcolarilor în desfașurarea lor !S-a observat o schimbare în atitudinea
copiilor față de carte,comparativ cu tehnologia care ocupă,din pacate,un loc fruntaș în timpul
liber al copiilor.
Fiind convinse că noua generatie manifesta interes față de carte,dorim să continuăm frumoasele
activități pentru a stârni și dezvolta respectul față de carte și cuvântul scris.
3.Coordonatorul proiectului -prof.Dumitrescul Mihaela ,grad didactic I
4.Echipa de proiect :
C.PARTENERI;
-părinții , bunicii, frații copiilor, (școlari,bibliotecari,profesori lb. Română
-Școala Gimnaziala - ,,Regina Elisabeta’’ Rădăuți
-Școala Gimnaziala -,,Bogdan Vodă’’ Rădăuți
-Școala Gimnaziala -,,Mihai Eminescu’’ Rădăuți
-Biblioteca Municipala,,Tudor Flondor,,
D. CONTEXT:Argumentarea proiectului propus / puncte tari / oportunitati.
Cartea reprezintă un izvor nesecat de cunoaștere,de informare de liniște,motiv pentru
care dorim să derulăm proiectul educațional,,Copilul și cartea”și în acest an școlar .Cartea
contribuie substanțial la formarea și modelarea personalității și comportamentului copiilor prin
exemplele positive pe care aceștia le regăsesc în povești, povestiri sau texte lirice. Prin derularea
acestui proiect noi,educatoarele,dorim sa trezim copiilor interesul pentru cunoastere,sa le
dezvoltam dragostea de carte,de citit,de lectura ,sa le formăm priceperi,deprinderi necesare
integrării şcolare, într-o era a tehnologiei printr-o multitudine de mijloace.
Audiind diferite tipuri de texte, preșcolarii sesizează odată cu conținutul de idei și expresiile
poetice, ceea ce conduce la îmbogățirea vocabularului facilitând însușirea corectă a limbii
române.Rolul educatoarelor este acela de a apropia copilul de carte si de a-l introduce ĩn
lumea pe care ne-o descopera povestile,oferind satisfacții celui care o parcurge, momente unice
pentru fiecare cititor, cartea a fost și va rămâne mereu prezentă în viața omului modern.Cum
lumea minunată a poveștilor își ține poarta mereu deschisă ,la fel mâinile noastre sunt întinse
către sufletele dragi și inocente ale copiilorspre a găsi împreună drumul care duce spre soare!
E:DESCRIEREA PROIECTULUI:
SUCEAVA 2024
1.SCOP:Stimularea interesului copiilor pentru lectură și pentru carte ; dezvoltarea capacităților

intelectuale și îndeosebi a gândirii creatoare ; formarea și dezvoltarea personalității copilului
încît să-i permită integrarea cu mai multă ușurință în cerințele programului școlar.
2.OBIECTIVE PROPUSE:.
1) PRIVIND COPIII PREȘCOLARI DIN UNITATE
*Formarea deprinderilor elementare de utilizare a cărților;
*Formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte;
*Stimularea gustului pentru lectură;
*Apropierea copiilor preșcolari și școlari mici de carte și de cuvântul scris;
*Stimularea gustului pentru lectură;
*Îmbunătățirea comunicării orale;
*Stimularea imaginației și a creativității verbale;
*Cunoașterea instituțiilor care se ocupă de apariția, distribuirea sau păstrarea cărților
2) PRIVIND CADRELE DIDACTICE DIN UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI
ÎNVĂȚĂTORII DE LA ȘCOLILE GENERALE PARTENERE DIN MUNICIPIU
*Încurajarea învățării culturale la vârstele mici utilizând metode bazate preponderent pe joc;
*Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la
vârstele mici;
*Construirea unui mediu educațional care să motiveze copilul în procesul de apropiere față de
carte și față de cuvântul scris
3)PRIVIND PĂRINȚII COPIILOR
*Conștientizarea părinților cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educația propriilor copii;
*Creșterea implicării părinților în activitatea grădiniței și a școlii în crearea unui mediu cald
și sigur pentru copil
3.GRUP ȚINTĂ: copiii preșcolari cu vârste între 3 si 5/6 ani
4. DURATA: un an școlar
5. CONTINUTUL PROIECTULUI
REGULAMENT
-În fiecare zi se va desfășura activitatea “ Povestea zilei “(MP) .
Momentul este ales de fiecare educatoare în raport cu programul si tema abordata la nivelul
grupei.
-activitățile propuse vor fi desfășurate lunar pe baza calendarului activităților cuprinse în
proiect, pe nivele de vârstă
-la nivelul fiecarei grupe implicate ,în derularea proiectului se va face cunoscută echipei de
proiect activitatea și modul de desfășurare .
-părinții vor fi solicitați să sprijine acțiunile noastre din cadrul proiectului prin donarea unor
cărți ce vor îmbunătăți baza materială a fiecărei grupe.
-pe parcursul derulării acțiunilor propuse în proiect se vor realiza fotografii, filmări, se vor cere
păreri, impresii sub forma interviului în legătură cu acțiunile desfășurate și impactul lor asupra
participanților.
-aceste materiale vor constitui părțial portofoliul de evaluare a activității.
CRITERII DE EVALUARE
Standarde şi indicatori:
- promovarea unei experienţe educaţionale de calitate pentru copii, părinţi şi comunitate;
- implicarea tuturor copiilor în proiect;
- adaptarea conţinutului în funcţie de nivelul de dezvoltare al copiilor;
- lucrul în parteneriat on line, pentru a asigura susţinerea motivaţiei permanente şi participarea
acestora la propria formare;
-colaborarea cu familia și alți factori educaționali ai comunității;
SUCEAVA 2024
-asigurarea unui spațiu educațional corespunzător derulării activităților propuse;

-selectarea materialelor educaționale în concordanță cu nevoile de dezvoltare ale copiilor;
-dozarea timpului alocat desfășurării fiecărei activități în concordanță cu particularitățile de
vârstă ale preșcolarilor;
-cunoașterea metodelor de stimulare a interesului pentru lectură.
6.Calendarul activitatilor:
Nr Tema/Mijloc de realizare Perioada/locul de Resurse Responsabil

Crt desfasurare umane
1. „Povestea cărții” de Emilia Noiembrie/Gradinita Educ si copii Cadrele did.
Caldararu implicate in
proiect
2. „Poveste de Craciun!” Decembrie/gradinita Educ Cadrele did.
-lect educ /Biblioteca Copii implicate in
Bibliotecar proiect
3. „Ziua Culturii Romane” Ianuarie/gradinita /Sc Educ Cadrele did.
-recitari,audieri,activități Gimnaziala Mihai Copii implicate in
practice,/concurs desene Eminescu/GPP Învatatoare proiect
”Prichindelul”
4. ,,Ridichea uriașă,, Februarie / Școala Înv. Grad Cadrele did.
-teatru de umbre Gimnazială 5 Loredana implicate in
proiect
5. „Un dar pentru mamica mea „ Martie /Grădiniță Educatoarele Cadrele did.
implicate în implicate in
-confectionare carticica proiect proiect
6. „Bucuria lecturii-Ziua Aprilie/ Biblioteca Bibliotecar Cadrele did.
internationala a cartii” 23 „Tudor Flondor” implicate in
Aprilie proiect
-recitari,lectii vizite
7. „Prietenie pe o sfoara”- Mai/ Biblioteca Bibliotecar Cadrele did.
expozitie cu desene din „Tudor Flondor” implicate in
povesti/poezii proiect
8. „Copilul si cartea”-ppt Iunie/ Suceava Coordona
/evaluare proiect torul
7.Metode şi tehnici de lucru: -Conversația, explicația, povestirea, lectura educatoarei,
jocul,activitate plastic,activitate practica, exercițiul, problematizarea, lucrul în perechi, munca
în echipă,jocul de rol,
-Activități frontale, pe grupuri mici și individuale
8.REZULTATE PRECONIZATE:realizarea unui ppt/CD cu secvențe din derularea acțiunilor
din cadrul proiectului; realizarea unei expoziții cu cărți confecționate de copii; diplome de la
concursul de desene.
9.RESURSE Umane :
-cadrele didactice din unitate de la grupele implicate în proiect
-copiii din grupele implicate în proiectul educațional
-părinții copiilor din grupele implicate în proiect, bunici, frați și scolari
-specialiști în domeniul limbii și literaturii române: profesori de limba și literatura română,
bibliotecari ,dne invatatoare si dne educatoare din cadrul parteneriatelor
-specialiști implicați în realizarea și comercializarea cărților: scriitori, tipografi, librari
SUCEAVA 2024
Materiale:-carti cu povesti si poezii

-secția Literatura pentru copii,din cadrul Bibliotecii Municipale
-foi,creioane colorate,aracet și alte materiale necesare,cartoane colorate
Financiare :-fonduri proprii sau sponsorizări din partea părinților.
10. PARTENERI INTERNI:
-cadrele didactice din unitate și de la școli implicate în proiect
-părinții copiilor, bunici, frați, școlari
-copiii grupelor și claselor implicate în program
EXTERNI:-Specialiști în domeniul limbii și literaturii române : bibliotecari
-Specialiști în realizarea și comercializarea cărților : scriitori, tipografi
-Biblioteca Municipală ”Iancu Flondor”-Rădăuți
-Tipografia « Hard »-Rădăuți
-G.P.P,,Prichindelul’’Rădăuți
-Școala Gimnaziala -,,Bogdan Vodă’’ Rădăuți
-Școala Gimnaziala -,,Mihai Eminescu’’ Rădăuți
• Responsabilităţi: asigurarea transportului, căutarea unor sponsori (stimulente, diplome,
medalii), organizarea unor activităţi cuprinse în calendar
F.EVALUARE :
-Portofoliu cu lucrări ale preșcolarilor din grupele implicate în proiect
-Expoziție cu cărți realizate de copii în diferite maniere de lucru
-Fotografii din timpul derularii activităților, CD-ppt .
-CD-ul pentru evaluarea proiectului
G. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
H. BIBLIOGRAFIE:
✓ Curriculum pentru învătământul preşcolar, ed.DPH, Bucureşti, 2009
✓ EZECHIL,Liliana,PĂIȘI LĂZĂRESCU,Mihaela,2001,Laborator preșcolar- ghid metodic-
Editura V&I Integral, Bucureşti;
✓ MĂTĂSARU,Maria, 20088,Secrete metodice în didactica preșcolară,Editura Rovimed
Publishers
✓ Învaţămantul preşcolar în mileniul III,nr19-20, 2015,MEN
SUCEAVA 2024
200. BUNE PRACTICI PENTRU PROMOVAREA LECTURII ÎN GRĂDINȚĂ CU

AJUTORUL PROIECTELOR EDUCAȚIONALE
Prof.Înv.Preșc.Galan Anca Mihaela

Școala Gimnazială Frătăuții Vechi
Structură G.P.N. Nr.2
Într-o lume în care tehnologia este cea în jurul căreia ne conturăm viețile , într-o lume
în care copiii ,adulții, preferă tehnologia în locul unei cărți,este cazul să încercăm să schimbăm
ceva,atît cât putem. Ca educator,încerc să țin pasul cu noutățile,și cred că este important să
evoluăm,să fim la curent cu tot ce este nou,trebuie să dăm dovadă de creativitate încât să
îmbinăm elementele noi cu cele tradiționale astfel încât scopul propus să se materalizeze.
Grădinița este locul în care preșcolarul are primele experiențe în domeniul cititului și
scrisului prin contactul cu poezia,lectura,etc.
Astfel am desfășurat la nivelul grupei ,mai mulți ani la rând ,proiecte educaționale ,cu
teme atractive pentru copii despre importanța cărților, a lecturii,în viața lor de preșcolar.
Un astfel de proiect desfășurat la nivelul unității noastre de învățământ este „O carte citită,o
comoară descoperită”.
Argumentul proiectului a fost următorul:
Ca obiective mi-am propus următoarele:

Privind copiii preșcolari și școlari:
* Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte, de lectură
* Dezvoltarea capacităţii de transmitere a propriilor idei, gânduri, trăiri afective, prin
intermediul limbajului scris/oral;
* Stimularea gustului pentru lectură;
* Apropierea copiilor preșcolari și școlari mici de carte și de mesajul scris;
* Îmbogăţirea şi extinderea vocabularului activ la copilor;
* Îmbunătățirea comunicării orale;
* Stimularea imaginației, a creativității și expresivității verbale;
* Cunoașterea unor instituții care se ocupă de apariția, distribuirea sau păstrarea cărților.
Privind cadrele didactice din învățământul preșcolar și primar:
* Popularizarea şi valorificarea unor strategii novatoare pentru îndrumarea şi optimizarea
activităţilor de educare a limbajului şi a comunicării orale-scrise în grădiniţă;
* Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la
vârstele mici;
* Abilitatea cadrului didactic cu capaciatatea de a contrui un mediu educaţional, care să
motiveze copilul în procesul de apropiere faţă de carte şi faţă de cuvântul scris;
Privind părinții copiilor
* Conștientizarea părinților cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educația propriilor copii;
* Creșterea implicării părinților în activitatea grădiniței prin crearea unui mediu cald și sigur
pentru copil;
Atragerea de sponzorizări şi finanţări pentru relizarea unei mini biblioteci prentru
două grupe de preşcolari.
Amintesc câteva teme din cadrul acestui proiect educațional și mijloace de
realizare a acestora:
În lumea poveștilor- prezentare de cărți, jocuri de rol.
SUCEAVA 2024
Eminescu și Creangă ,doi prieteni buni- auduții poezii și povești,participare concurs

interșcolar de desen,colaje,pictură.
Cărticica grupei- confecționare cărți
În lumea cărților-vizită la bibliotecă
Mi-aș dori să fiu....(personaj din poveste)-joc didactic
O poezie pentru mama mea- program literar
Preșcolari voioși-actori talentați- dramatizare după povești preferate.
Ca parteneri în cadrul acestui proiect,i-am avut ca parteneri în primul rând pe părinții
copiilor,dar am colaborat foarte bine și cu bibiloteca din comună ,reprezenatată de d na
bibliotecar,dar și cu elevii clasei pregătitoare .
În cadrul acestui proiect cu ajutorul părinților dar și a Asociației Ovidiu, am reușit și
am amenajat o mini bibliotecă în sala de grupă.
Prezența cărților este foarte importantă pentru copil,încă din primul an,deoarce îl
apropie pe acesta de lumea poveștilor și a cuvintelor,îl determină să îndrăgească lectura și să
o aleagă în detrimentul altor modalități de a-și petrece timpul liber,activitate care îl va ajuta
ulterior să se dezvolte armonios din punct de vedere al personalității.
Bibliografie:
DUMITRANA, Magdalena- 1991,2001-Educarea limbajului în învățământul preșcolar,vol.I
și II,Ed.Compania,București.
SUCEAVA 2024
201. CONTRIBUȚIA LECTURII LA DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR

LINGVISTICE ALE PREȘCOLARILOR
Prof. Gheață Paraschiva/Prof. Ilie Carmen Iuliana

Lectura este un proces cognitiv, complex, de decodare a simbolurilor cu scopul de a

construi sau de a deriva sens și înțelegere. Procesul de lectură , necesită preocupare continuă ,
care se dezvoltă și se reformează în timp. De aceea dorim să insuflăm dragul de lectură și carte
încă de la cele mai fragede vârste, să conștientizăm în sufletele mici și fragile importanța cărții,
a textului și a dorinței de a citi.
Știm că, la vârsta preșcolarității, copilul face cunoștință cu cartea, este pus în situația
de a o răsfoi, de a citi după imagini, de a face cunoștință cu coperta, cu filele cărții, cu imaginile
sugestive contextului, cu autorii și ilustratorii, pe care-i descoperă mereu, sub o înșiruire de
litere, numite numele și prenumele celor care-au scris și ilustrat cartea.
Cititul de la vârste cât mai fragede ajută la dezvoltarea creierului, a competențelor
lingvistice, stimulează creativitatea șși consolidează relația dintre părinte și copil. Cărțile oferă
oportunitatea excelentă de a vorbi, de a povesti, de a inventa și de a ne conecta cu cei mici.
Într-o perioadă în care în viețile copiilor noștri asaltul atracțiilor de tot felul – altele
decât lectura- este din ce în ce mai complex și mai prezent la tot pasul, cărțile frumoase și
inteligente scrise pot contribui la dezvoltarea armonioasă a oricărui copil. Rolul cărții în
grădiniță și nu numai, este acela de a dezvolta anumite abilități, de a încuraja creativitatea,
lucrul în grup, exprimarea unei opinii, formarea gustului estetic, contribuie la identificarea unor
tipologii de comportament și la însușirea unor norme de conduită.
Lectura rămâne una dintre cele mai intense , mai educative și mai răspândite activități.
Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atât mai importante și mai durabile
sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum și în cel al comportamentului și
al socializării. În acest context, pentru a potența efectul demersurilor inițiate, încă din 2002, în
cadrul proiectului național Să citim pentru mileniul III, se statuează, ca moment obligatoriu, de
10-15 minute/zi, Momentul poveștilor. Educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în
programul zilnic al copiilor, în funcție de modul în care își gândește derularea activităților din
zi, în funcție de temele abordate, de disponibilitatea copiilor, respectiv: fie la întâlnirea de
dimineață, fie ca moment de tranziție, fie la sfârșitul zilei sau a primei părți a zilei- înainte de
masă, de somn, de plecarea acasă etc. Această activitate nu se va opri doar la câteva întrebări și
răspunsuri pe baza acestuia, ci poate conține și redarea conținutului textului citit, ca un exercițiu
eficient de exprimare și comunicare, în care face dovada înțelegerii textului și unde copilul
ordonează și formulează propoziții, operații în care antrenează și gândirea.
Bebelușii și copiii mici sunt ca niște bureți care absorb practic tot ce se aflăîn jurul lor
– de la emoții, stări de spirit și până la limbajul verbal și non-verbal. Iar în timp ce le citim
povești, mintea lor funcționează, le dă frâu liber imaginației, ascultă activ și învață din lecțiile
pe care le învațăși personajele.
SUCEAVA 2024
Expertii în parenting încurajează părinții săînceapă să le citeascăcopiilor cât mai

devreme posibil, spunând că niciodată nu este prea devreme pentru a-i introduce pe cei mici în
lumea cărților. Putem începe să le citim copiilor de la 4 sau de la 6 luni și, în acest fel, îi ajutăm
enorm de mult să se dezvolte pe toate planurile. Cititul cu voce tare ajută la construirea unei
rețele bogate de cuvinte în creierul unui copil. Există studii care sugerează căacei copii cărora
părinții le citesc frecvent cunosc mai multe cuvinte până la vârsta de 2 ani decât copiii cărora
nu li s-a citit.
Cititul cu voce tare oferă numeroase beneficii:
➢ Învață copilul despre comunicare
➢ Introduce concepte precum cifre, litere, culori și forme într-un mod distractiv
➢ Dezvoltă abilități de ascultare, memorie și vocabular
➢ Oferă copiilor informații despre lumea din jurul lor
Poate că cel mai mare beneficiu al cititului cu voce tare este crearea unei legături între
cărți și lucrurile pe care copilul le iubește cel mai mult - vocea și îmbrățișarea părintelui.
Petrecând timp citindu-i copilului îi transmitem acestuia că cititul și cărțile sunt importante. Și
dacă reușim săîmbinăm jocul cu cititul, transmitem bucurie și emoție copiilor, crescând astfel
șansele ca ei să devină la rândul lor prieteni ai cărților.
A le citi copiilor nu înseamnă numai o modalitate de a le inspira dragostea pentru cărți
încă din copilărie, ci și o modalitate importantă de a dezvolta vocabularul unui copil - mai întâi,
vocabularul pasiv (de înțelegere) și, mai târziu, vocabularul activ (de exprimare a imaginii-
cuvânt). Pe măsură ce copilul vede în carte o imagine a unei păsări de culoare galbenă, iar
părintele numește acea pasăre, el începe să facă legătura între ceea ce părintele spune și
imaginea păsării galbene. Cu cât îi citim mai mult acea carte, cu atât devine mai puternică
legătura.
Beneficiile nebănuite ale cititului :
• Întărește relația părinte-copil
Lectura oferă o oportunitate minunată de conectare! Este un mod frumos de a petrece
timp împreunăși de a încheia o zi agitată. Mai mult, un studiu publicat în 2008 arată că lectura
consolidează relația unui părinte cu propriul copil. Bebelușii și copiii mici se simt în siguranță
când părinții le citesc.
• Dezvoltă abilitățile de ascultare
Ascultarea unei povești citite cu voce tare implică un anumit nivel de înțelegere din
partea copilului, iar acest nivel de înțelegere depinde de capacitatea copilului de a acorda atenția
necesară cititului, adică de abilitățile sale de ascultare. Unii experți consideră că ascultarea este
o abilitate pe care copiii trebuie să o dobândească dinainte de vârsta școlară. De asemenea, pe
lângă cititul și răsfoitul cărților, părinții sunt încurajați să asculte împreună cu cei mici inclusiv
povești audio.
• Susține dezvoltarea cognitivăși a limbajului
Un studiu publicat în 2013 arată căacei copii cărora părinții le citesc și le vorbesc mult
au un scor mai mare în ceea ce privește abilitățile lingvistice și dezvoltarea cognitivă, precum
și capacitatea de rezolvare a problemelor. O altă cercetare din 2018 sugerează că aceste abilități,
odată dobândite, se mențin cel puțin pânăîn adolescență.
• Imbogățește vocabularul
Lectura ajută la extinderea numărului și varietății de cuvinte pe care copiii le folosesc
și asta pentru că, adesea, prin cărți, părinții le fac copiilor cunoscute o multitudine de cuvinte
pe care nu le folosesc în conversațiile cotidiene. Conform unei cercetări din 2019, copiii cărora
SUCEAVA 2024
părinții le citesc în mod regulat în primii 5 ani de viață au un vocabular cu 1,4 milioane de
cuvinte mai bogat decât copiii cărora părinții nu le citesc.
• Dezvoltă capacitatea de atenție și concentrarea
Lectura ajută copiii să dezvolte abilități cheie de concentrare și autodisciplină. Iar acest
lucru poate fi ușor observat de părinți. De exemplu, adesea, copiii mici pot fi distrași în timpul
lecturii, însă, în timp, aceștia vor deveni mai liniștiți în încercarea de a asculta și a înțelege
povestea. În plus, atunci când ascultă activ, copiii își îmbunătățesc abilitățile de concentrare și
chiar de memorare.
• Stimuleaza creativitatea
Cărțile și poveștile deschid copilului o lume cu totul nouă. Adesea, poveștile folosesc
elemente fantastice care îi ajută pe copii să gândească neconvențional. Copiii au oricum o
imaginație bogată, iar lectura le hrănește creativitatea, care este importantă pentru dezvoltarea
intereselor și ideilor, precum și pentru încurajarea sănătății emotionale.
• Oferă lecții de viață
Cărțile oferă o oportunitate de a vorbi despre situații din lumea realăîn moduri adecvate
vârstei. Copiii preferăîn special cărțile în care personajele sunt de vârsta lor și fac lucruri pe
care și ei le fac în viața de zi cu zi. Prin urmare, copiii pot găsi în cărți soluții la diferite situații
reale, cum ar fi jocul colectiv, schimbul de jucării, dar și diferite experiențe cum ar fi mersul la
grădiniță sau mersul la dentist.
• Stimulează dezvoltarea sociala și emoțională
Lectura îi învață pe copii cum să faca față „experiențelor dificile sau stresante”. Cărțile
în care sunt prezentate emoțiile sau situațiile cu o puternicăîncărcatură emoțională pot ajuta la
începerea unei conversații despre sentimentele copiilor și le pot arăta acestora că sentimentele
lor sunt normale.
Biblioterapia este recunoscută pentru beneficiile ei, iar la copii funcționează foarte bine, pentru
că ei au darul de a intra ușor în lumea poveștilor și a imaginarului. Multe dintre lucrurile pe care ne-am
dori ca un copil să le dezvolte i le putem transmite prin intermediul unei povești, el reușind astfel să
integreze mult mai ușor valori, soluții și modele de comportament. De asemenea, citindu-i povești, îi
stimulăm dorința de a citi și inteligența verbal-lingvistică.
Poveștile terapeutice sunt croite într-un fel aparte. Ele se axează foarte mult pe empatie și pe
a-l ajuta pe erou să-și descopere propriile resurse, fie prin intervenția unui personaj magic, precum o
zână sau un spiriduș care îl ghidează, fie învățând singur din propriile experiențe.
Spre deosebire de poveștile clasice, acțiunea nu este construită în jurul luptei dintre bine și
rău. Acest lucru nu înseamnă că poveștile clasice nu au lucruri valoroase pe care copiii să le învețe. Spre
exemplu, basmele clasice pot fi interpretate ca un ritual de trecere de la copilărie la adolsecență, iar
fiecare personaj oglindește un aspect al sinelui – mama vitregă (detașarea copilului de familie),
personajul negativ (aspectul de umbra din noi), bătrâna (vocea intelepciunii), probele care duc la
decoperirea unor resurse s.a.m.d.
Pentru copii este esențial ca tema să îi atingă în mod personal, să fie un aspect din viața lor care
îi frământă.
Aparent, lectura pare a fi o activitate destinată vârstei școlare, după ce copilul învață să
citească și chiar este nevoit să ducă la îndeplinire teme pentru acasă ce presupun cititul
individual.
În realitate, cărțile, care reprezintă poate cel mai la îndemână instrument pentru a modela
intelectual un copil,pot face parte din viața micuților de la vârsta preșcolară.
Metode prin care puteti face mai atractiv obiceiul de a le citi copiilor:
SUCEAVA 2024
• din când în când, faceți pauze pentru a le cere părerea asupra poveștii, asigurându-vă că nu se
plictisesc. Îi puteți ruga să pună întrebări cu privire la personaje, îi puteți întreba care este
partea lor preferată din poveste sau chiar să încercați să găsiți împreună nume noi pentru
personaje
• fiți atenti la anumite cuvinte și expresii din cărți, pe care copilul pare să le îndrăgească și
inserați-le în conversațiile de zi cu zi
• puteți asocia momentul lecturii cu mici ritualuri care le fac plăcere. De exemplu, întotdeauna
când citim povestea la sfârsitul unei zile, bem un ceai sau ne alegem o poziție confortabilă
agreată de fiecare în parte.
• nu prelungiți foarte mult lectura, pentru că cei mici se plictisesc destul de repede
• adoptați un ton prietenos, vesel și chiar poznaș; pentru copiii mai mici, puteți imita voci sau
diverse tonalități amuzante
• dacă observați că au o poveste preferată, pe care o cer destul de des, putem să le propunem să
fie ei cei care spun povestea, pentru a le stimula capacitatea de exprimare, de rememorare și
de atenție
• dacă volumul din care veți citi este ilustrat, puteți începe prin a le arăta ilustrațiile și a-i întreba
despre ce cred că este vorba, stârnindu-le curiozitatea de câte ori aveți ocazia
• momentul de lectură poate include și diverse poezii pe care să le cântați împreună, asociindu-
le cu bătăi din palme, gesturi demonstrative sau chiar sărituri
Trucul este să alegi cărțile potrivite intereselor copilului, capacității acestuia de
înțelegere a limbajului scris și a conținutului. Mergeți împreună la librărie, încurajează-l să
răsfoiască pe loc cărțile, să își aleagă singur ceea ce va citi și nu uita: scopul este ca cel mic să
descopere singur plăcerea de a citi și de a transforma această plăcere într-un obicei care să
dureze toată viața.
Lectura pune mintea în mișcare, oferă oportunități pentru dezvoltarea emoțională a copiilor,
imaginația creatoare a acestora, gândirea prin analize simple , de moment ale imaginilor, ale
acțiunilor, iar Maurice Blachat spunea că „literatura este mai pozitivă decât creația, mai
creatoare, deși ea nu produce nimic”, dar noi știm că ascultătorul face schimbări în
comportament, atitudine și acțiune, în urma lecturii, iar vocabularul și limbajul copiilor se
dezvoltă mult mai repede prin comunicare și activități cu caracter literar.
Bibliografie
1. M.E.N., 2019„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
2. M. Balint , 2008, ”Metodica activităților de educare a limbajului în învățământușl preșcolar”
3. Dumitrana ,Magdalena (2001), Educarea limbajului în învățământul preșcolar,vol.2 , București,
Editura Compania
4. Dumitrana , Magdalena (2000), Copilul , familia și grădinița ,București,Editura Compania
5. www.hyperliteratura.ro
6. www.ArTerapia.ro
SUCEAVA 2024
202. IMPORTANȚA LECTURII ÎNTR-O LUME INFORMATIZATĂ
Prof. Hasna Albina

Școala Gimnazială „Dimitrie Onciul” Straja
Lectura, prin prisma definiției reprezintă „un proces cognitiv complex de decodare a
simbolurilor cu scopul de a construi sau a deriva sens și înțelegere”, în contradicție cu ceea ce
oferă tehnologie, adică informație gata procesată.
Lectura reprezintă „piatra de temelie” a unei gândiri logice, analitice, pe lângă aceastea
interacțiunea cu cărțile duce și la o dezvoltare a limbajului într-un mod armonios. Cu toate că,
aparent, lectura poate fi văzută ca o activitate care poate fi desfășurată de către copiii de vârstă
școlară, care învață sau știu să citească, în realitate, cărțile sunt un instrument la îndemână
pentru a modela intelectual un copil, încă de la vârsta preșcolară.
Preșcolarilor trebuie să li se facă cunoștință cu cărțile încă de la vârste fragede, un prim
pas pentru a le dezvolta „pofta” pentru citit este de a li se prezenta cărți cu ilustrații care să
conțină o succesiune de imagini care construiesc un fir narativ accesibil copilului însoțite de
explicațiile și de disponibilitatea părintelui sau a cadrului didactic de a oferi informații constante
despre legătura dintre imaginile prezentate și întrebările adresate de către copil. Un alt mod de
a-l familiariza cu lectura este cu ajutorul cărților de colorat, asfel copilul își poate contura
singur, împreună cu părintele sau cadrul didactic propria imagine referitoare la personajele
prezentate în carte. În opoziție cu cele prezentate despre cărți, tehnologia captivează atenția
copilului oferindu-i informația într-un mod agresiv chiar, foarte viu colorată, dinamică și fără
a-i oferi posibilitatea copilului de a se implica activ în desfășurarea unor acțiuni.
În prezent există o mare varietate plăcută pentru cei mici de a-și dezvolta obiceiul
lecturii utilizând cărți cu modele 3D sau efecte muzicale atunci când sunt deschise, în acest mod
ele pot fi percepute și ca o modalitate de joc și destindere. O dată cu dezvoltatea copilului și
plaja de oferte se diversifică putând fi folosite planșe, atlase (cu plante, animale etc.), pe când
în ceea ce privește tehnologia lucrurile rămân la același nivel.
Tehnologia și utilizarea acesteia este mai facilă, copiii fiind atrași de această sferă încă
de mici, lumea în care trăim este una a tehnologiei, însă cu un efort din partea părinților, în
primul rând, mai apoi din partea cadrelor didactice prin a le oferi copiilor o continuitate a
obiceiului dobândit acasă. Uneori, rolurile se schimbă și această etapă începe de la vârsta la
care preșcolarul ajunge la grădiniță și revine în sarcina cadrului didactic de a implementa
curiozitatea răsfoirii unei cărți, pentru început, mai apoi plăcerea și curiozitatea de a descoperi
lumea poveștilor.
Lectura pe lângă toate beneficiile legate de dezvoltarea limbajului, a imaginației are și
marele avantaj de a îi oferi copilului posibilitatea de a-și crea propria poveste, de a se folosi de
informațiile prezentate în povești pentru a se ipostazia în personajele preferate. Lectura nu îi
creează bariere, dimpotivă, îi deschide noi oportunități.
Tehnologia este mult mai la îndemână în această perioadă, oamenii sunt ocupați, pe fugă
și caută metode de a fi și în liniște pentru câteva momente așa că un telefon, o tabletă este mai
la îndemână și rezolvă repede și eficient aceste aspecte, însă se pierde ceva, copilul, intră într-
o lume care nu poate fi controlată întotdeauna de către părinte, pe când cartea oferă o conexiune
între parinte și copil, cadru didactic și copii, oferă libertatea de imaginați, creație și poate fi și
dirijată de către ambele părți implicate.
Lectura ajută copilul să-și dezvolte un vocabular bogat, cunoaște într-una cuvinte noi,
expresii care pe termen lung îl va ajuta să-și dezvolte partea logică și de comunicare cu ceilalți,
SUCEAVA 2024
își dezvoltă și latura artistică. Cărțile sunt un izvor de inspirație și noi informații din toate
timpurile, copiii ascultă povești despre lucruri fantastice, povești din popor, cărțile au fost și
actualizate și au primit amprenta unor autori contemporani care au venit cu povești noi, de
actualitate, din viața reală, cu inspirație fantastică, nu există limită pentru informațiile care pot
fi regăsite.
Tehnologia, după cum se poate observa în ultima vreme, captează atât de mult copiii
încât s-a ajuns la stadiul în care se afundă într-o lume din care cu greu mai pot fi scoși. Cu toate
acestea, dacă lucrurile sunt observate la timp și cu ajutor specializat, cu o atenție sporită din
partea tuturor părților implicate și copiii cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare pot fi
ajutați. Cărțile, oferă posibilitatea copiilor de a se concentra și de a analiza diferite situații
prezentate în care ei pot veni cu propriile rezolvări, idei, completări devenind astfel terapie atât
pentru trup cât și pentru suflet.
Școala vine în sprijinul părinților implementând proiecte educaționale care au ca scop
dezvoltarea interesului pentru lectură, cultivarea gustului pentru frumos, exersarea limbajuluiși
a posibilităților de comunicare și dezvoltarea gândirii creitice asemenea proiecte fiind „Să citim
pentru mileniul III” sau „Să facem cunoștință... cu cartea”.
Așadar nu putem trăi fără tehnologie, ea este și devine parte esențială a vieții cotidiene,
totul depinde de scopul în care o folosim și timpul pe care i-l alocăm, pe când lectura reprezintă
o evadare din cotidian, un univers fără bariere din care poți învăța la orice vârstă.
„Cărțile sunt ca albinele care poartă polenul însuflețit de la o minte la alta”.(James
Russell Lowell)
SUCEAVA 2024
203. ,,CARTEA, SUFLET ȘI CULTURĂ/ HAI SĂ CITIM ÎMPREUNĂ!”
Prof. Holca Andreea Veronica

UPJ: GPP Așchiuță/ U.S: GPP Nr 6 ,,Albinuța”
A. Denumirea proiectului:
1.Titlul proiectului: ,,Cartea, suflet și cultură/ Hai să citim împreună!” - Programul Naţional
de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul III”
2.Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: la nivelul mai multor domenii/
educație literară
3.Tipul proiectului: național
B. Aplicant:
1. Unitatea de învățământ: G.P.P. Nr. 6 ,,Albinuţa” Suceava, Str. Oituz, nr. 15, tel.
0230214247, email: gradinitaaschiuta@yahoo.com
2. Experiența în domeniu: Anual, în unitatea nostră s-au desfășurat diverse proiecte
educaționale (atât în cadrul programului național ,,Să citim pentru mileniul III”, cât și în
programul național ,,Citește-mi 100 de povești”) care au avut drept scop stimularea interesului
pentru lectură al preșcolarilor. În cadrul acestora s-au organizat activități cu un puternic impact
atât asupra preșcolarilor, cât și asupra părinților, deoarece au pășit împreună în lumea magică a
cărților. Activitățile desfășurate au fost popularizate în comunitatea locală, unde s-au bucurat
de un real succes. Copiii au dat dovadă de entuziasm în cadrul activităților și și-au manifestat
dorința de a participa și cu alte ocazii la astfel de acțiuni.
3. Coordonator proiect: Prof. Holca Andreea
4. Echipa de proiect: prof. Holca Andreea–coord, prof. Sadoveac Alina, prof. Ailioaie Paula
5. Echipa de implementare a proiectului: prof Ailioaie Paula, prof. Bivol Florina, ed.
Ciubotariu Teodora, prof. David Romina, prof. Georgiță Marta, prof. Gherasim Lorena, prof.
Holca Andreea, prof. Sadoveac Alina
C. Parteneri: părinții preșcolarilor din unitate; Librăria ,,Alexandria” Suceava; Prof. Maghiar
Irina – Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Mitropolitul Dosoftei” – GPP ,,Dumbrava
Minunată” - director, prof. Arhid. prof. dr. Hrișcă Bogdan Mihai; Prof. Marin Elena – Seminarul
Teologic Liceal Ortodox ,,Mitropolitul Dosoftei” – GPN ,,Piticot” - director, prof. Arhid. prof.
dr. Hrișcă Bogdan Mihai; Prof. Agavriloaei Paula – GPP ,,Pinocchio” Fălticeni - director, prof.
Samson Adriana; Biblioteca Bucovinei ,, I.G. Sbierea’’ Suceava; Prof. Daniela Jeder,
Universitatea ,,Ștefan cel Mare” Suceava, Facultatea de Ștințe ale Educației ; Prof. Gavriliuc
Adrian, Liceul cu Program Sportiv Suceava - director, prof. Anton Ciprian.
D. Contextul:
1. Argument: În primii ani de viață, creierul copilului se dezvoltă în proporție de 95%.
De aceea, este important ca fiecare copil să aibă acces la o educație timpurie de calitate și să fie
expus unor experiențe de învățare diverse, care să constituie baza dezvoltării sale intelectuale,
ca adult. Perioada preşcolarității se caracterizează prin formarea unor comportamente şi
deprinderi ce pot influenţa pozitiv copilul, urmărindu–se dezvoltarea sa integrală, ca viitor
SUCEAVA 2024
individ adaptabil pentru societate. Conform Curriculumului pentru educaţia timpurie, elaborat
de MEN în 2019, domeniul de dezvoltare intitulat Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi a
premiselor citirii şi scrierii ,,vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului,
gramaticii, sintaxei, dar şi a înţelegerii semnificaţiei), a comunicării (cuprinzând abilităţi de
ascultare, comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi
însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.”. Iar cel mai abordabil mod de a educa
aceste comportamente este de a apropia copilul de carte, de lectură.
Familiarizarea copilului cu cartea, cu valorile literare naţionale şi internaţionale este
vitală într-o lume aflată într-o continuă transformare, iar ,,lectura rămâne una dintre cele mai
intense, mai educative şi mai răspândite activităţi. Cu cât apropierea copilului de carte se face
mai devreme, cu atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al
comunicării, precum şi în cel al comportamentului şi al socializării.” (cf. ,,Curriculum pentru
educaţia timpurie”, pag 12). Prin lectură, copiii și adulții descifrează împreună tainele cărților
și ale universului.
Noi, adulții din viața copiilor (cadre didactice, specialişti în domeniu și părinţi), avem
misiunea de a-i ajuta pe micuți să înțeleagă ,,tainele” cărților, să le arătăm că acestea fac parte
integrantă din primii ani de viață ai fiecărui om și că putem afirma cu tărie: o copilărie frumoasă
începe mereu cu ,,A fost odată…”.
2. Puncte tari:
◆ Apropierea copiilor de carte și lectură;
◆ Dezvoltarea unor abilități, cunoștințe, atitudini și valori în cadrul activităților desfășurate;
◆ Încurajarea implicării preșcolarilor în activități culturale, artistice, literare etc;
◆ Încurajarea socializării, a interacțiunii între copii și adulți precum și între copii de vârste
apropiate.
3. Oportunități:
◆ Proiectul încurajează lectura în grădiniță și în familie;
◆ Proiectul oferă şansa dezvoltării copiilor a unor abilități, cunoștințe, atitudini și valori;
◆ Premierea copiilor motivează participarea activă la astfel de proiecte;
◆ Proiectul oferă şansa unei bune cooperări cu partenerii educaţionali;
◆ Proiectul oferă şansa mediatizării activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învățământ.
E. Descrierea proiectului
1. Scop:
Stimularea interesului pentru lectură, în grădiniță și în familie, prin apropierea
preșcolarilor de universul cărților, în vederea dezvoltării creativitătii și expresivităţii lingvistice.
2. Obiective:
• Privind copiii preşcolari:
- apropierea de carte, prin desfășurarea unor activități de lectură cu voce tare;
- formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie față de carte;
- identificarea unor surse de procurare a cărţilor;
- stimularea gustului pentru lectură, a imaginaţiei şi a creativităţii literare;
- stimularea potenţialului artistic a copiilor prin implicarea lor în competiţii;
- exersarea interacţiunii pozitive cu cei din jur (adulți și copii) în diferite situații date;
- explorarea unor cărți de către copii, cu teme noi, personaje și ilustrații diverse;
• Privind cadrele didactice:

SUCEAVA 2024
- familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a copilului în participarea

la activităţi cu caracter educativ, în vederea însuşirii unor cunoştinţe din domeniul respectiv;
- responsabilizarea cadrelor didactice de a construi un mediu educaţional, care să
sprijine copilul în dezvoltarea sa.
- implicarea unor parteneri care să le citească povești copiilor
- promovarea în comunitatea locală și în rândul părinților a activităților desfășurate
- planificarea unor activităţi diverse şi interesante pentru copii şi părinţi;
• Privind părinţii copiilor:

- creşterea implicării părinţilor în activitățile desfășurate în grădiniţă
- participarea la activități de lectură cu voce tare
- implicarea în activitățile instructiv- educative din grădiniță
- Educarea părinţilor cu privire la selectarea cărţilor potrivite vârstei copilului;
3. Grup ţintă:
◆ Beneficiari direcți: preşcolarii de la G.P.P. Nr. 6 ,,Albinuța” Suceava
◆ Beneficiari indirecți: cadre didactice, părinți, alte unități de învățământ
4. Durata: un an școlar (2023-2024)
5.Conținutul proiectului
Activităţile propuse a se desfăşura în acest an şcolar în Programul Naţional de stimulare
a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul III”, proiect educațional ,,Cartea, suflet
și cultură/ Hai să citim împreună!”, vor face parte din cadrul:
a) activităţilor pe domenii experenţiale:
DEC - ,,Lumea poveștilor”- expoziție (copertă creată de părinți și copii)
,,Personajul/ cartea preferată”- lucrări artistico –plastice (concurs intergrădinițe)
DLC - ,,Lectură...în natură”- lecturarea unor povești în aer liber
b) activităţi în parteneriat grădiniţă, familie, comunitate:

-,,Seara clubului de lectură”- vizită la librăria Alexandria
,,Personaje preferate, din povești adunate”- carnaval
c) activităţi educative:
,,Povestea Nașterii lui Iisus”- teatru-mimă cu actori/elevi/studenți (invitat preot)
,,Dăruiește o carte”- donație cărți cu povești pentru copii
Se vor utiliza, ca mijloace de realizare vizite, piese de teatru, donații de cărți, realizarea
unor lucrări artistico –plastice, expoziții, citirea unor povești care vor ajuta copiii în apropierea
față de carte, în dezvoltarea sentimentului de respect și dragoste față de lectură.
6. Calendarul activităților :
N Tema/ Mijloc de realizare Perioada/ Resurse umane Respon

r locul sabil
c desfăşurării
rt
SUCEAVA 2024
1 ,,Seara clubului de lectură” Noiembrie Cadre didactice, Bivol

- vizită la librăria Alexandria G.P.P. Nr. 6 părinți, preșcolari, Florina
,,Albinuța” librăria ,,Alexandria”
2 ,,Povestea Nașterii lui Iisus” Decembrie Cadre didactice, preot Georgiț

- teatru-mimă cu G.P.P. Nr. 6 Filip Marius, ă Marta
actori/elevi/studenți ,,Albinuța” preșcolari, actori/ Holca
(invitat preot) studenți de la Andree
Facultatea de Ștințe a
ale Educației
3 ,,Dăruiește o carte” Ianuarie Cadre didactice, Gherasi
- donație cărți cu povești pentru G.P.N părinți, preșcolari m
copii Mitocaș Lorena
4 ,,Personajul/ cartea Februarie Preșcolari, Sadove
preferată” G.P.P. Nr. 6 GPP,,Dumbrava ac
- lucrări artistico -plastice ,,Albinuța” Minunată”, Alina
(concurs intergrădinițe) GPN,,Piticot”, GPP
,,Pinocchio” Fălticeni
5 ,,Lumea poveștilor” Martie Cadre didactice, David
- expoziție (copertă creată de G.P.P. Nr. 6 părinți, Biblioteca Romina
părinți și copii) ,,Albinuța” Bucovinei ,, I.G.
Sbierea’’ Suceava
6 Ziua internatională a Cărților 2 Aprilie Cadre didactice, Ciubota
pentru copii,,Personaje G.P.P. Nr. 6 părinți, preșcolari riu
preferate, din povești ,,Albinuța” Teodor
adunate” - carnaval a
7 ,,Lectură...în natură” Mai Cadre didactice, Ailioaie
- lecturarea unor povești în aer G.P.P. Nr. 6 părinți, preșcolari, Paula
liber ,,Albinuța” elevi de la LPS
Suceava
8 Evaluarea proiectului Iunie Cadre didactice, Holca
părinți, preșcolari Andree
a
7. Metode, tehnici de lucru, forme de organizare

• Metode și tehnici de lucru: exerciţiul, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, descrierea,
povestirea, observația, problematizarea
• Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
8. Rezultate preconizate
- pliante, prezentare powerpoint, fotografii, diplome
9. Resurse:
A.Umane: cadrele didactice implicate în proiect, preşcolari, părinți, parteneri, elevii de la
Liceul cu Program Sportiv Suceava, studentele de la Facultatea de Științe ale Educației Suceava
B. Materiale: aparat de fotografiat, aparatură audio-vizuală, calculator, panouri pentru
expoziţie, alte materiale specifice activităților desfășurate
SUCEAVA 2024
C. Financiare: Extrabugetare: donaţii, sponsorizări, contribuţii personale, alte surse.
10. Parteneri:
- părinții preșcolarilor din unitate; Librăria ,,Alexandria” Suceava;Seminarul Teologic Liceal
Ortodox ,,Mitropolitul Dosoftei”, GPP ,,Pinocchio” Fălticeni, Biblioteca Bucovinei ,, I.G.
Sbierea’’ Suceava; Facultatea de Ștințe ale Educației; Liceul cu Program Sportiv Suceava
F. Evaluare
Evaluarea se realizează prin redactarea unui material powerpoint cu cele mai reușite
activități, ce va fi oferit fiecărui participant la acest proiect. Se va amenaja o expoziţie cu
fotografii din cadrul activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului, iar copiii vor primi diplome
de participare la acest proiect.
G. Sustenabilitatea proiectului
Ca urmare a bunei colaborări dintre grădiniță – familie, majoritatea copiilor care au
participat la acest proiect, continuă activitățile de acest tip acasă și în societate.
*Bibliografie:
- IONESCU, M.- coord. (2010), Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani, Editura Vanemonde
- M.E.N., (2019), Curriculum pentru educația timpurie, București
- TRELEASE, Jim, (2022), ,Manualul lecturii cu voce tare”, Editura Litera
- CERGHIT, Ioan, (1983), Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și
pedagogică
- SLAVU, Lorelai, (2022), Spre viață...prin lectură, Editura Cartea românească educațional
SUCEAVA 2024
204. IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIONALE DIN CADRUL

PROIECTULUI NAȚIONAL ,,SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III”
Prof. Maghiar Irina,

GPP ,,Dumbrava minunată” Suceava
Proiectul educaţional ,,Să citim pentru mileniul III” a fost şi este unul dintre proiectele
de succes la care au aderat numeroase grădiniţe şi şcoli, milioane de copii preşcolari şi şcolari
fiind familiarizaţi cu lectura, cu cartea, cu valorile literare naţionale şi internaţionale. În
grădinița noastră acest proiect a fost derulat an de an prin prisma poveştilor copilăriei, abordând
în manieră adecvată această lume fascinantă şi deschizând copiilor noi orizonturi, experienţe
provocatoare pentru cei mici şi pentru cei mari deopotrivă. Proiectul ,,Lumea minunată a
cărților” derulat anul trecut în unitatea noastră a avut ca scop stimularea interesului şi a
dragostei pentru lectură şi a gândirii critice, exersarea limbajului şi a posibilităţilor de
comunicare.
Un studiu realizat de Institutul pentru Educație din Marea Britanie a arătat că acei copii
cărora părinții le citeau la vârsta de 5 ani au înregistrat rezultate mai bune la vârsta adolescenței,
la testele de matematică, vocabular și ortografie decât cei cărora nu li se citea deloc. Remarcăm
faptul că, pentru un impact pozitiv asupra performanțelor școlare și al capacităților de învățare,
asimilare a școlarilor de mâine este nevoie să-i îndreptăm spre lectură, spre lucrul cu cartea.
În luna februarie am desfășurat o acțiune -,,Săptămâna poveștilor” din cadrul proiectului
educațional ,,Să citim pentru mileniul III” care a vizat preșcolarii grupei mari având ca scop –
stimularea gustului pentru lectură. Copiii au avut la dispoziție o săptămâna ca să lectureze
poveștile puse la dispoziție de colegii lor. Întrucât acțiunea a fost apreciată atât de copii cât și
de părinți, am realizat un studiul cantitativ care s-a bazat pe aplicarea unui chestionar părinților
din grupa mare prin intermediul căruia s-a urmărit identificarea obiceiurilor de lectură a copiilor
de vârstă preșcolară.
Scopul proiectului de cercetare:
Se urmărește investigarea tipurilor de povești, frecvența lecturii, implicarea familiei și
obiceiurile de cumpărare a cărților pentru copiii de vârstă preșcolară.
Ipoteza generală.
La nivelul învățământului preșcolar din țara noastră se constată o scădere a interesului
pentru lectură.
Ipotezele de lucru:
Există o relație statistică semnificativă între obiceiurile de lectură înainte și după
desfășurarea intervenției.
Investigarea obiceiurilor de lectură ale copiilor înainte și după intervenție;
SUCEAVA 2024
Investigarea atitudinii copiilor față de lectură după aplicarea intervenției.

Variabilele cercetării:
V.I.: intervenția
V.D.: obiceiurile de lectură
Metode de cercetare: ancheta pe bază de chestionar
Instrumente utilizate: chestionar
A fost întocmit un chestionar format din 10 itemi, adresat părinților care au copii de
vârstă preșcolară, fiecare având menirea să clarifice unele aspecte referitoare la obiceiurile de
lectură în cadrul familial.
Eșantion:
Chestionarele au fost administrate unui lot de 60 de părinți de la Grădinița cu Program
Prelungit ,,Dumbrava minunată” Suceava, în anul școlar 2022-2023. Nu au fost înregistrate
refuzuri.
Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării:
Prelucrarea datelor statistice a fost realizată cu ajutorul programului de analiză statistică
IBM – SPSS prin intermediul statisticii descriptive (analiza de frecvențe), evidențierea unor
corelații semnificative între variabilele cercetării prin calculul coeficienților de corelație
Pearson și teste T pentru eșantioane perechi.
Tabelul 1: Tabelul frecvențelor studiilor părinților
În urma analizei de frecvențe se constată că majoritatea părinților participanți la studiu
au studii medii 17,6%, universitare 66,5%, postuniversitare 16,3%.
Tabel 2: Tabelul frecvențelor numărului de copii în familie
În urma analizei de frecvențe se constată că majoritatea părinților participanți la studiu
au un copil - 43,3%, doi copii - 34,2%, mai mulți copii - 22,5%
Tabel 3: Tabelul frecvențelor în ceea ce privește existența unui set de cărți pentru copii
Se constată că 35% din familiile chestionate au peste 25 cărți pentru copii de vârstă
preșcolară, 47% posedă în jur de 15 cărți, iar restul familiilor au minim 5 cărți pentru copii.
Tabel 4: Tabelul frecvenței obiceiurilor de lectură înainte de intervenție
Din cei 60 de respondenți participanți la studiu, 19% citesc povești în fiecare seară
copiilor, 39,3% citesc povești copiilor lor de 2 – 3 ori pe săptămână, 35,3% citesc uneori (1-2
ori pe săptămână), iar 3,3% citesc mai rar, adică 1-2 pe lună.
Tabel 5: Tabelul frecvențelor în ceea ce privește frecventarea bibliotecilor
În urma analizei se constată că un procent de 92% dintre părinți nu au inițiat copiii să împrumute
cărți de la bibliotecă, iar restul celor chestionați au inițiat această activitate cu biblioteca.
SUCEAVA 2024
Tabel 6: Tabelul frecvenței obiceiurilor de lectură după intervenție

Din cei 60 de respondenți participanți la studiu, 27% citesc povești în fiecare seară
copiilor lor, 43,3% citesc povești copiilor lor de 2 – 3 ori pe săptămână, 29,6% citesc uneori
(1-2 ori pe săptămână).
Tabel 7: Tabelul diferențelor în ceea ce privesc obiceiurile de lectură
În urma analizei statistice, s-a constatat că există o diferență, ușor semnificativă între
obiceiurile de lectură înainte și după intervenție, adică obiceiurile de lectură s-au îmbunătățit.
Tabel 9: Tabelul frecvenței tipului de atitudine ale copilului în ceea ce privește lectura
Din cei 60 de respondenți, 46,7% nu au observat modificări a comportamentului
copilului lor în ceea ce privește lectura, iar 53,3% au observat că există un interes crescut în
ceea ce privește lectura. Majoritatea copiilor povestesc mai mult despre poveștile citite și își
doresc tot mai multe cărți.
Tabel 10: Tabelul frecvențelor în ceea ce privește povestea preferată
În urma analizei, s-a constatat că există o gamă variată de preferințe. Se remarcă că în
topul preferințelor se află poveștile interactive 38%, apoi povești cu teme actuale 34%, 20%
povești interculturale, iar 8% dintre părinți nu știu care este povestea preferată a copilului lor.
Concluziile cercetării:
La studiu au participat 60 de părinți care au copii în învățământul preșcolar din mediul
urban, majoritatea având studii superioare. În urma analizei statistice se observă că majoritatea
părinților citesc copiilor povești de 2 – 3 ori pe săptămână și că există o gamă variată de povești
preferate. Chiar dacă există o diferență statistică ușor semnificativă între obiceiurile de lectură
înainte și după intervenție, se constată un interes crescut al copiilor preșcolari în ceea ce privește
lectura. Își doresc mai multe cărți, doresc să povestească despre ce au citit, despre personajele
și faptele acestora.
Rezultatele cercetării duc la concluzia că astfel de proiecte care își propune să stimuleze
copiilor de vârstă preșcolară apetitul pentru citit sunt binevenite și că ele ar putea contribui la
dezvoltarea academică și socială a acestora.
Limite și posibile direcții de cercetare:
Eșantionul de participanți
Metoda de cercetare
Bibliografie:
✓ Griffith, Arthur (2010), SPSS for dummies. Wiley Publishing, Hoboken.
✓ www.tribunainvatamantului.ro/importanta-lecturii-in-instruirea-si-educarea-elevilor
SUCEAVA 2024
205. CARTEA, PRIETENA MEA- PROIECT EDUCAŢIONAL
Prof. înv.preș. Juravle Miruna

G.P.P. Așchiuță-Suceava
A. DENUMIREA PROIECTULUI:
a),,CARTEA,PRIETENA MEA.”
MESAJ: ”În cărți există mai multe comori decât în toate cufărele piraților de pe Insula
Comorii. ” – Walt Disney
b) DOMENIUL ŞI TIPUL DE EDUCAȚIE ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ:
-DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
c) TIPUL DE PROIECT : Naţional
B. PREZENTAREA APLICANTULUI :
- SCURTĂ PREZENTARE A EXPERIENŢEI ÎN DOMENIUL PROIECTULUI:
Programului național de stimulare a interesului pentru lectură ,,Să citim pentru mileniul
III” a fost lansat la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Așchiuță’’ cu mulți ani în urmă şi se
bucură de un număr destul de mare de colaboratori.
Rabelais spunea despre copil că ,,este un foc care trebuie aprins şi nu un vas care trebuie
umplut”. Secretul acestui foc rezidă în propria noastră capacitate de a-i prezenta cartea ca pe
ceva care merită să fie cucerit, ca pe o materie vie. Pentru a-i face pe copii să aprecieze
momentele de solitudine în faţa cărţii, pentru a-i face să descopere faptul că nu eşti niciodată
singur atunci când ai o carte în faţă, trebuie să împărtăşeşti cu ei plăcerea lecturii, să le citeşti
cărti, să le povesteşti cărţi, să-i încurajezi să vorbească despre lucrurile pe care ei le iţesc în
cărţi, despre lucrurile pe care ei înşişi le scriu.
Plăcerea de a citi este o plăcere pe care trebuie să o împărtăşeşti cu ceilalţi. Aceasta va
fi deviza cheie în cadrul acestui program şi ea va fi măsura pentru toate demersurile metodice
iniţiate în folosul stimulării interesului pentru lectură la copiii preşcolari.
- COORDONATOR PROIECT: prof. Miruna-Sonia Juravle
- ECHIPA DE PROIECT:
- ECHIPA DE IMPLEMENTARE:
C. PARTENERI:
• părinți, bunici, cadre didactice; Grădinița Specială Fălticeni; Şcoala Gimnazială Ipotești ;
Liceul Economic Dimitrie Cantemir; Biblioteca Judeţeană I.G. Sbiera Suceava; Tipografia
,,Mușatinii” Suceava; Librăria ,,Alexandria ” Suceava.
SUCEAVA 2024
ARGUMENT
Cartea care merită citită nu e cea care gândeşte pentru tine, ci cartea care te face să gândeşti. –
James McCosh
„Copilul – scria George Călinescu - se naşte curios de lume şi nerăbdător de a se orienta în
ea. Literatura îi satisface această pornire, îl incită”.
Programul educaţional ,,Să citim pentru mileniul III” îşi propune să trezească în
sufletele fragile şi avide de cunoaştere ale preşcolarilor dorinţa de a se apropia de carte, dorinţa
de a citi, dorinţa de a pătrunde încă de mici în universul liniştit al unei biblioteci, respectul faţă
de carte, faţă de cel ce a scris-o .
În ultimii ani se observă o scădere a interesului faţă de lectură. Televizorul, jocurile
video şi calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor şi chiar al adulţilor pentru a citi
o carte. Unii părinţi nu mai reprezintă un model pentru copil, din acest punct de vedere, pentru
că nici ei nu citesc. Aşadar, acest proiect îşi doreşte de fapt o nouă reconsiderare a cărţii, a
lecturii, ca parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ea are funcţie ludică şi formativă,
personajele constituind fie modele de urmat
în viaţă, fie modele de evitat pentru copii.
Cititul este una din achiziţiile de bază, obţinute la început în grădiniţă şi apoi în şcoală.
Astfel, familiarizând copilul de la cea mai fragedă vârstă cu exersarea acetuia, fundamentăm
adaptarea pentru viitor a copilului în orice situaţie care presupune cititul.
Lectura rămâne una din cele mai intense, mai educative şi mai răspândite activităţi. Cu
cât copilul se apropie mai devreme de lectură cu atât mai importante şi mai durabile vor fi
efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării precum şi al comportamentului şi al
socializării. Începând din grădiniţă cu povestirile ilustrate, cu audiţii şi vizionări de diafilme
sau chiar filme, până în şcoală când dorinţa de a citi le îndrepta paşii către bibliotecă, sperăm
ca prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie socotită – cartea.
Rolul educatoarei este acela de a îndruma copilul spre pasul următor – şcoala - şi mai
ales de a stimula disponibilităţile fiecărui copil spre cunoaştere, spre citit - scris. Copilul trebuie
să înţeleagă că scrisul este purtător de înţeles, că ne spune ceva, să-l intrige să-l citească.
Începând din grădiniţă cu povestirile ilustrate, cu audiţii şi vizionări de diafilme sau
chiar filme, până în şcoală când dorinţa de a citi le va îndrepta paşii către bibliotecă, sperăm ca
prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie socotită – cartea
Devenind prietenul copilului încă din etapa preşcolară, continuând în cea şcolară, cartea
îl va ajuta să parcurgă uşor căile cunoaşterii, de la concret la abstract, de la intuiţie la
reprezentare şi apoi la fantezie. Cu ajutorul ei, copilul intră în posesia numeroaselor instumente
care îi pot satisface dorinţa de a descoperi realitatea înconjuratoare, ea însăşi fiind o lume. În
contextul actual al reformei educaţionale, şcoala şi grădiniţa, ca instituţii-cheie, joacă un rol
important în apropierea copilului de lumea cărţii şi, implicit, de lectură.
Copilul trebuie să perceapă cartea ca pe un domeniu care merită să fie cucerit, ca pe un
prieten , mereu alături de el, un prieten care îi vorbeşte, îi dă sfaturi bune şi care nu-l trădează
niciodată.Lucrurile aflate din cărţi îi îmbogăţesc mintea şi sufletul, îl ajută să
se înţeleagă pe sine şi pe ceilalţi.
PUNCTE TARI:
• cultivarea premiselor învăţării prin acţiune într-un cadru propice de dezvoltare;
colaborarea strânsă între cadrele didactice pe nivele diferite şi dorinţa de perfecţionare;
• grupa de copii are un nivel ridicat de dezvoltare și pregătire, fapt ce poate direcţiona
SUCEAVA 2024
activitatea viitoare spre atingerea de performanţe;

nevoia valorificării experienţei pozitive în domeniu, legată de tema proiectului
• interes pentru o pregătire cât mai bună a copiilor şi disponibilitatea părinţilor în implicarea în
activitatea de pregătire pentru şcoală;
• creșterea calităţii serviciilor educaţionale oferite de grădiniţă în vederea pregătirii copiilor
pentru activitatea şcolară şi prevenirea eşecului şcolar;
• o mai strânsă colaborare între grădiniţă, familie, şcoală;
OPORTUNITĂŢI:
• şanse pentru toţi copiii de a beneficia de acţiuni care să-i pregătească pentru şcoală;
• biblioteca gradiniţei şi cea a grupei poate oferi posibilităţi de realizare a obiectivelor;
• resursele materiale de care dispune grădiniţa vin în sprijinul asigurării cproiectului.
E. DESCRIEREA PROIECTULUI:
1.SCOP:
Stimularea interesului pentru lectură în perioada preşcolarităţii, în vederea dezvoltării
creativităţii verbale şi plastice, a capacităţii de a dezvolta situaţii noi pentru personajele din
poveştile îndragite. Stimularea interesului şi a dragostei pentru lectură şi a gândirii critice,
exersarea limbajului şi a posibilităţilor de comunicare.
2.OBIECTIVE:
Privind copiii preşcolari:
• trezirea interesului pentru literatură a copiilor preşcolari;
• cultivarea dragostei pentru frumos,stimulând gustul pentru lectură;
• lărgirea ariei de informaţie a copiilor, cu informaţii din cadrul comunităţii;
• dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
• dezvoltarea dragostei copilului pentru creaţia literară destinată lui;
• dezvoltarea abilitatilor de utilizare a cartilor in vederea pregatirii pentru şcoală;
• formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie faţă de carte (autor,conţinut);
• creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii înconjurătoare;
• îmbunatăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris;
• cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu editarea cărţilor şi cu difuzarea acestora;
• îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
• stimularea imaginaţiei creative,împărtăşind experienţele personale;
• formarea deprinderii de a gândi şi a se exprima, realizând conexiuni interdisciplinare;
• lărgirea orizontului imaginativ în direcţia presupunerii unor universuri posibile,
ca o anticipare a lumii viitorului.
Privind cadrele didactice: abilitarea cadrului didactic de a construi un mediu educaţional care
să motiveze copilul în procesul de apropiere faţă de carte;
• familiarizarea educatoarelor cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură;
• formarea unei atitudini pozitive de abordare a metodei proiectelor ca metodă de lucru folosită
în sprijinul atingerii obiectivelor programei;
Privind părinții copiilor: citirea unor poveşti, lecturi adecvate copiilor
• conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia copiilor;
• educarea părinţilor cu privire la selectarea şi recomandarea cărţilor potrivite vârstei;
3.GRUP ŢINTĂ:
• Preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Așchiuță” Suceava
• Cadre didactice; Părinţii şi bunicii preşcolarilor
SUCEAVA 2024
4. DURATA: anul şcolar 2023-2024

5.CONŢINUTUL PROIECTULUI:
Prin abordarea temelor, bogate în conţinut literar şi informaţional, încercăm să
prezentăm cartea ilustrată care te invită la căutare, la cunoaştere şi în care se găsesc răspunsuri
la întrebările vieţii.
Participarea la activităţile proiectului presupune respectarea tematicii activităților
stabilite de coordonator;
Activităti propuse: - activitati didactice din cadrul domeniilor experentiale: Limba si
comunicare, Estetic si creativ, Om si societate; - activitati educative curriculare și
extracurriculare: - vizionare de filme, jocuri de rol, dramatizari, spectacole de teatru, programe
literar – artistice, vizite, excursii, intalniri cu oameni de cultura;
Metode / mijloace de realizare: - metode clasice şi moderne, metode interactive de grup,
întâlniri de grup, jocuri de rol, concursuri, expoziţii.
6.CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
NR. TEMA/ MIJLOCUL PERIOADA/ RESURSE RESPONSABIL
CRT DE REALIZARE LOCUL UMANE I
. DESFĂȘURĂ
RII
1. ,,Biblioteca copiilor” Octombrie Preșcolari, Prof. Juravle
Întâlnire între parteneri 2023 echipa de Miruna
Încheierea de Unități proiect, Echipa de
parteneriate partenere părinții proiect
educaționale de preșcolarilo Echipa de
colaborare-Lansare de r, parteneri; implementare
proiect;
2. ” 13 noiembrie- Ziua Noiembrie Preșcolari, Prof. Juravle
internațională a 2023 cadre Miruna
nevazatorilor” Sălile de grupă didactice Echipa de
Audiți povești, donarea Gradinița din unitate proiect
carților de povești Specială și de la Educatoare
Fălticeni. Grădinița Dragoi Ioana
specială Denis
Fălticeni- Prof. Sava Iulia
părinți;
3. ,,Povestea preferată a Decembrie Preșcolarii Prof. Florea
copilului meu” 2023 grupelor Anisoara
Citirea unei povești Sala de grupă mari Echipa de
preferate împreună cu implementare
cadre
părinții
didactice,
părinții
SUCEAVA 2024
4. „Mihai Eminescu- Ianuarie Preșcolarii Prof. Juravle

Răsai asupra mea 2024 grupelor Miruna
lumină lină” Sala de mari, cadre Prof. Curic
spectacol a didactice, Adina
Audiții, recital, Bibliotecii părinții Echipa de
expoziție de lucrări Județene preșcolarilo proiect
plastice/ practice Suceava r, elevi,
profesori de
lb.română;
5. ” 15 februarie- ziua Februarie Preșcolari, Prof. Axinte
lecturii- Cititori 2024 Iulia
cadre
sclipitori” Librarie Echipa de
didactice,
Prezentarea importanței implementare
citirii cărților părinții
preșcolarilo
r;
6. ,,Mama-cea mai bună Martie Preșcolari, prof. Juravle

prietenă a mea” 2024 școlarii Miruna
Confecționare felicitări Sala de grupă clasei I prof. Torohtei
Recitarea expresivă a Sala de clasă Corina
Cadre
unor poezii dedicate
didactice
zilei internaţionale a
mamelor părinții
preșcolarilo
r;
7. Aprilie Preșcolari, Prof. Apetrei
” 23 aprilie-ZIUA 2024 elevi, cadre Tatiana
INTERNAȚIONALĂ A Biblioteca didactice Echipa de
CĂRŢII” Județeană ,bibliotecari proiect
Expunerea unor cărți , profesori
deosebite relizate de de limba
preșcolari română
8. ,,15 MAI- Ziua Mai 2024 Preșcolari, Prof. Bejenariu

internațională a scolarii Lenuta
familiei” clasei a II-a Echipa de
Cartea familiei părinții implementare
preșcolarilo
r,
SUCEAVA 2024
9. ,,Proiectul în imagini” Iunie Preșcolari,

Participare la sesiunea 2024 părinții Prof. Juravle
de prezentare a G.P.P. preșcolarilo Miruna
proiectului. ,,Așchiuță” r, echipa de Echipa de
Suceava proiect, proiect,
echipa de Echipa de
implementa implementare,
re,
partenerii
din proiect;
7.METODE/TEHNICI DE LUCRU:
Întâlniri, dialog, dezbateri, expuneri,jocul de rol; expoziţii, lectura, conversaţia,
explicaţia, povestirea, expunerea exerciţiul,vizite ;
- FORME DE ORGANIZARE: - frontal, pe grupuri şi individual
8.REZULTATE PRECONIZATE:
• lărgirea ariei de informare a copiilor, îmbogatirea cunoștintelor și vocabularului;
• eficientizarea relației cu părinții și comunitatea locală; constientizarea si eficientizarea lucrului
in echipa; amenajarea bibliotecii din sala de grupa, îmbogatirea acesteia cu cărti noi;
confecționarea unor albume cu lucrari, creatii ale copiilor; confectionarea unui album cu poze
din activitatile desfasurate; pliant cu sugestii pentru părinţi şi copii; fotografii; postere,
concursuri, album, Jurnalul proiectului, expoziţii cu lucrări, fişe,
9.A. RESURSE UMANE: preşcolari, elevi; cadre didactice: educatoare, învăţători, profesoare
de limba română; specialişti, părinţi, bunici; parteneri educaţionali etc.
B. RESURSE MATERIALE:
• cărţi, reviste, CD-uri, softuri educaţionale; diplome,ecusoane; felicitări; tablă flip-chart;
videoproiector, computer, imprimantă; hârtie A4, A3 (albǎ şi coloratǎ), acuarele, lipici, paiete.
C. RESURSE FINANCIARE:
• pentru premierea copiilor se vor utiliza sponsorizările comitetelor de părinți;
• pentru materialele utilizate în timpul activităților se va apela la resursele; grupei/grădiniței;
10. PARTENERI INTERNI:
• Unităţi preşcolare care implementează un proiect din acelaşi tip de educaţie din județ; Școala
Gimnazială Ipotești Suceava; Liceul Economic Dimitrie Cantemir, Grădinița Specială Fălticeni
PARTENERI EXTERNI:
• Biblioteca Judeţeană I.G. Sbiera Suceava; Tipografia ,,Mușatinii” – Suceava;
• Librăria ,,Alexandria ” Suceava.
PROTOCOALE PARTENERIALE:
• Unităţi preşcolare și școlare care implementează proiecte din acelaşi tip de educaţie – participă
la acţiunile organizate, împărtăşesc experienţa proprie popularizează rezultatele;
• Biblioteca Judeţeană I.G. Sbiera Suceava – iniţiază activităţi de interes public, pentru preşcolari
şi părinţii acestora, pune la dispoziţie informaţii;
• Tipografia Mușatinii - facilitează însuşirea unor informaţii despre drumul cărții.
F. EVALUARE: Va consta în:
• Prezentarea periodică a activităţilor desfăşurate, a paginilor din realizarea unui film didactic
(înregistrând principalele acţiuni desfăşurate);
Evaluare sumativă (prin fişe de muncă independentă, jocuri didactice,
SUCEAVA 2024
Evaluare finală ( expoziţii cu lucrări, convorbiri, fişe, concurs de creaţie).

Discuţii cu copiii şi părinţii privind impactul proiectului asupra lor;
Alcătuirea unui album cu fotografii din perioada proiectului;
Expoziţie cu lucrări realizate de copii;
• Confectionarea unui album care să cuprindă lucrările copiilor realizate în timpul derularii
proiectului;
Popularizarea proiectului în cadrul comisiei metodice, schimburilor de experientă;
Activitățile din proiect vor fi publicate pe site-ul grădiniței și pe grupul de WhatsApp.
• Dialogul permanent care se naşte în acţiunile educative propuse, între cadrele didactice,
preşcolari/şcolari şi membri ai comunităţii locale este un act de cunoaştere şi căutare de soluţii
la problemele ridicate. Pentru a realiza acest dialog toţi cei implicaţi în acest proiect vom
coopera în permanenţă.
• Prin modul cum organizăm şi desfăşurăm întreaga paletă de activităţi, vom reuşi să dezvăluim
copiilor frumuseţea lumii mirifice adunată între coperţile unei cărţi, o lume fantastică şi
importanţa mesajului transmis cu ajutorul lor, a operelor literare destinate copilăriei;
• Lăsând loc spontaneităţii şi actului liber, valorificând fiecare moment, suntem convinşi că prin
derularea acestui proiect vom facilita în mod evident condiţiile de adaptare şi integrare a
învăţământului preuniversitar la noile cerinţe impuse de noul curriculum, la realitatea
contemporană;
• Proiectul este viabil şi vrem să fie încă un pas făcut în sensul desfăşurării şi altor activităţi
comune, împărtăşind astfel fiecare din experienţa sa, învăţând unii de la alţii.
H. BIBLIOGRAFIE
• Curriculum pentru educație timpurie, M.E.C., 2019.
• Culegere de texte literare pentru copii, volumul I.;Proză, volumul II; Poezie (2002), Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ;
• MICU Florica - Literatura pentru cei mici.
• EZECHIL Liliana, PAISI LĂZĂRESCU Mihaela (2002), - Laborator preşcolar ,
V&INTEGRAL, Bucuresti.
SUCEAVA 2024
206. COPIII ȘI LECTURA

Prof. înv. preșcolar, Negură Anișoara
G.P.P. ”Căsuța piticilor”, Gura Humorului
”Analfabetul de mâine nu va fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să
înveţe.”
H. Gerjouy
Pentru a nu deveni un analfabet care nu ştie să înveţe, fiecare dintre noi ar trebui să
stăpânească o tehnică de a învăţa eficient, o tehnică de a memora informaţia, a o selecta, a o
clasifica în mod organizat spre a putea fi utilizată ulterior.
Tehnicile de învăţare eficientă sunt diverse, fiecare ar trebui să selecteze acea tehnică
care i se potriveşte cel mai bine, dar şcoala şi cel dintâi învăţător are datoria de a-l învăţa pe
elev cum să citească un text, cum să extragă ideea principală, cum să o consemneze şi cum să
o folosească ulterior.
Până atunci însă, majoritatea dintre noi, trec prin lumea grădiniței.
Și acest loc este punctul de pornire al legăturii dintre copii și lectură, dintre copii și
cuvântul scris, dintre copii și poveste, dintre copii și copilărie.
Și, dacă învățătorul îl va învăța pe copil să citească, educatoarea îl așază pe copil pe
drumul viitoarei lecturi printr-o mulțime de activități:
- îi face cunoștință cu cartea;
- îi arată pozele frumoase și interesante;
- îi citește din carte;
- îi face cunoștință cu titluri de povești și autori;
- îi povestește;
- îl invită să povestească;
- îl ajută să descopere imagini și cuvinte cheie din text;
- îl îndrumă să descopere literele și cuvântul scris;
- îl dirijează către desenarea elementelor grafice;
- îi pune la dispoziție biblioteca grupei;
- îl duce în vizită la biblioteca orașului și la librărie;
Astfel povestea îi oferă copilului un prim suport pe drumul activității de a învăţa să
înveţe, de a deveni autonom, responsabil şi de a putea analiza cu discernământ nu numai texte
ci şi situaţii reale de viaţă.
În acest sens, voi enumera o serie de activități altfel, pe care le-am organizat cu
preșcolarii de la grupa pe care o conduc, activități deosebite și care au plăcut atât părinților, cât
și copiilor foarte mult.
”Poveste pe o sfoară”- la invitația Bibliotecii din oraș, am participat cu copiii la proiectul
Poveste pe o sfoară în anul 2022; Am primit din partea organizatorilor imagini sugestive din
cartea ”Micul prinț” de Antoine de Saint –Exupery; după ce și-au ales o imagine, copiii au
colorat-o cum au crezut de cuviință și au înșirat imaginile pe o sfoară. Cu ajutorul imaginilor
le-am citit povestea, după care, copiii au rearanjat imaginile pentru a respecta desfășurarea
firească a povestirii. Copiiilor le-a plăcut foarte mult ideea și de aceea am mai folosit procedeul
și la alte povestiri în timpul anului școlar. Reprezentanții bibliotecii au încurajat părinții și copiii
prezenți să devină abonați ai acesteia.
SUCEAVA 2024
O altă activitate deosebită a fost proiectul ” O carte, un glas, multe urechi!” ZICI-2023-
ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CITITULUI ÎMPREUNĂ desfășurată de Biblioteca orașului pe
1 Februarie, 2023 și continuată și anul acesta cu ”CITIM ÎMPREUNĂ ROMÂNIA!”-
desfășurată de Biblioteca orășenească pe 7 februarie 2024; în cadrul acestor manifestări am
organizat ore de lectură cu ajutorul școlarilor talentați la lectură și a bunicilor ( foste cadre
didactice); dacă în ultimii ani copiii au dovedit tot mai puțină răbdare la activitățile tradiționale
de lectură, aceste manifestări, lectorii aparte și textele inedite au făcut un succes din aceste
activități.
În această epocă a vitezei, a nerăbdării, a internetului, a lipsei de empatie și de valori,
iată că se mai găsesc idei care să salveze lectura și să îi ajute pe viitorii școlari să învețe cum să
învețe.
Bibliografie:
BERNAT, S, E, Tehnica învăţării eficiente, Cluj Napoca, 2003;
IONESCU, M, Bocoş, M, Tratat de didactică modernă, ed. PARALELA 45, Piteşti, 2009;
SUCEAVA 2024
207. IMPORTANȚA LECTURII ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU CES
Profesor pentru învățământul preșcolar, Nemeti Ana-Maria

Școala Gimnazială Ion Roșca Cochirleanca / GPN Boboc
„Copiii sunt ca fluturii care zboară în văzduh. Unii se înalță mai sus ca alții, însă fiecare
zboară cât de bine poate. De ce să-i comparăm între ei? Fiecare este diferit! Fiecare este special!
Fiecare este frumos…!”(Bruner)
Sunt copii care doresc să zboare dar, nu pot, pentru că nu știu și nu pot învăța. Aceștia
sunt copiii cu cerințe speciale sau copiii cu dificultăți de învățare. Așa cum spumea pedagogul
american Bruner (1970) faptul că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda
cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee
adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai
simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o
deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
Pornind de la această afirmație, se spune pe bună dreptate că expunerea la cărți și
povești joacă un rol important în dezvoltarea copiilor, fie că vorbim despre copii tipici, fie că
sunt copii cu cerințe educaționale speciale, deoarece îi transpun pe copii într-o lume fascinantă,
în care descoperă personaje interesante, subiecte adecvate vârstei lor, le îmbogățește
vocabularul, susținându-le astfel dezvoltarea imaginației, a gândirii, a conceptului de timp și
cronologie.
Deși pentru unii copii cu CES, poveștile clasice pot fi greu de înțeles datorită limbajului
folosit de către unii autori, impregnate cu multe cuvinte specifice zonei din care aceștia provin,
poveștile pot fi făcute accesibile sub forma unor piese de teatru, teatru cu umbre, dramatizări,
jocuri de rol, alte spectacole de genul carnavalului, șorțul povestitor, povești în făină etc. Din
experiența la clasă, prin folosirea de costume, de materiale naturale, punerea în scena a
poveștilor, interpretarea unor roluri, transpunerea în pielea personajelor, îi încântă pe copii,
produce bucurie, îi apropie unii de ceilalți, îi ajută să socializeze și în acest fel și cei care
prezintă cerințe educaționale speciale să se integreze în grupul de copii.
De asemenea, personajele întâlnite în povești pot constitui subiecte în cadrul altor
activități practice sau artistice, copiii fiind încurajați să confecționeze păpuși care să reprezinte
personajele preferate, să deseneze sau să picteze scene din poveștile lecturate, devenind o
adevărată terapie pentru ei, iar dacă folosim în cadrul acestor activități lucrul în perechi sau în
grupe mici de copii urmărim dezvoltarea comunicării și colaborea în realizarea sarcinilor date.
Jocurile teatrale au un rol important în dezvoltarea abilităților de comunicare ale copiilor
cu deficiență mintală. Prin intrmediul tehnicilor teatrale, copiii descoperă prin joc, prin
simularea unor situații și învață prin experimentare practică. De asemenea, prin jocurile teatrale,
copiii cu dificultăți de învățare își dezvoltă atenția, memoria, coordonarea, chiar personalitatea.
Copiii au mai multă încredere în forțele lor, capătă independență și siguranță.
Pe lângă poveștile clasice, la clasă sunt folosite poveștile terapeutice sau povești
inventate în funcție de situațiile apărute sau evenimentele petrecute în viața copiilor, povești
care îi stimulează din punct de vedere cognitiv sau emoțional prin găsirea unor soluții la
problemele apărute sau le favorizează înțelegerea unor sentimente, gânduri, trăiri. Mai mult de
atât, prin folosirea lecturii la clasă și transformarea acesteia într-o rutină se urmărește cultivarea
interesului pentru lectură, stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu
diversele mesaje receptate, cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare, prin nevoia de
SUCEAVA 2024
a înțelege și de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social,
cultivarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, pe baza metodelor din
conținuturile prezentate, dar și pe dezvoltarea judecăților morale, ținându-se cont de specificul
de dezvoltare al copiilor cu CES.
Organizarea spațiului educațional prin amenajarea unui colț al lecturii și punerea la
dispoziția copiilor a unor cărți adecvate particularităților de vârstă și nevoilor și intereselor
acestora a constituit un avantaj penru toti copiii, un loc care atrage prin căldura și diversitatea
lui, prin spațiul plăcut, prin imaginile viu colorate, prin pernițele care îmbie la șezătoare, unde
se poate explora lumea cuvântului sub toate formele, incită copiii să relaționeze și să se
integreze în grupul social. Acesta este locul unde copiii se întâlnesc într-o lume fără bariere,
adică lumea poveștilor.
Referindu-mă strict la condițiile concrete din grupa de preșcolari unde există trei copii
cu deficiențe grave psihice, pot spune că lectura este unul dintre momentele preferate ale zilei,
moment în care se strâng toți ca o familie și savurează tot ce se întâmplă acolo, chiar dacă acești
copii nu înțeleg povestea în sine, ritualul ce precede povestea, așezarea pe pernițe, îi aduce și
pe aceștia laolaltă acționând ca un grup omogen. Copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt
captaţi de lumea poveştilor prin frumuseţea scenelor care se derulează în faţa lor. Cuvintele şi
imaginile artistice devin „prieteni” ce îi poartă pe aripile cunoaşterii binelui, dar şi al răului.
Copilăria este vârsta tuturor posibilităților, este vârsta la care iubesc întâmplările cu
plante și animale, dar și întâmplările cu copii de vârsta lor, cu ale căror trăiri și acțiuni se pot
identifica. Astfel că prin lectură, copiii dezvoltă capacitatea de a prelua exemplele și de a-și
analiza propriul comportament vis-à-vis de cel al personajelor. Este vârsta la care pot înțelege
că o carte poate deveni o lume magică, primitoare și darnică pentru cei care o răsfoiesc,
înțeleaptă și plină de mistere ce abia așteaptă să fie descoperită.
Importanța lecturii este evidentă și mereu actuală. Lectura este un instrument care
dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităților de gândire și
limbaj. Lectura copiilor este o experiență personală profundă și în același timp, are o puternică
componentă relațională, este ca un proces de creștere, în care interesele individuale sunt linia
de bază pentru împărtășirea socială ulterioară, este un act intelectual esențial, care trebuie
îndrumat și supravegheat de școală și familie.
Bibliografie:
1.Didactica,( ian 2010) Revistă de comunicări ştiinţifice, nr. 11;
2.Radu, Gh. , (1999) Psihologia dezvoltării şcolarilor cu handicap, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică ;
3. Magdalena Dumitrana, (2012) Educarea limbajului în învățământul preșcolar, Volumul I -
Comunicarea orală, Editura Compania;
SUCEAVA 2024
208. FARMECUL POVEŞTILOR
Prof. Înv.Preșcolar Petraru Diana

Prof. Înv.Primar Cimpoieș Cristina
Școala Gimnazială „Acad. H. Mihăescu” Udești
„Poate că povestea este partea cea mai frumoasă a vieții omenești... cu povești ne leagănă lumea, cu
povești ne adoarme... Ne trezim şi murim cu ele.” (Mihai Eminescu)
Povestea e o lume în care visurile, dorințele si aspirațiile se pot îndeplini. Fiecare

poveste are un farmec aparte, sentimentele, gândurile, și ideile pe care le transmite punând în
evidență frumusețea lor. Cuvintele sunt cele care reușesc să deschidă ochii cititorului spre noi
orizonturi. Povestea este o plăsmuire a creatorului, o lume fără margini care reușește să-l facă
pe cititor să se simtă ca făcând parte din această lume. Atunci când citești o poveste și
profunzimea cuvintelor te învăluie, spunându-ți parcă povestea lor, îți dai seama de faptul că ai
descoperit farmecul acelei povești. Astfel, fiecare cuvânt are o poveste a lui: unul îți va spune
o întâmplare care te va face să plângi, altul te va îndemna să visezi, iar altul va încerca să-ți
picteze un mic zâmbet pe chipul fragil. Secretul poveștilor este acela că ele reușesc să te
introducă într-o lume nouă, o lume feerică și plină de culoare, o lume a ta. Povestea, această
creație pictată cu atâta măiestrie de către creator, caută să te impresioneze și să-ți creeze cele
mai firave sentimente. Acele sentimente pe care le simte un copil inofensiv în lumea sa plină
de culoare. Cel mai impresionant lucru la o creație este faptul ca ea ne ajută să resimțim acele
momente din copilărie, în care priveam cerul și ne amuzam de formele ciudate pe care le luau
norii. De aceea, adult fiind te bucuri că mai există încă în tine acea fărâmă din copilul inofensiv
și firav atunci când citești poveștile copilăriei tale. Astfel creația este asemeni unui felinar care
te ajută să descoperi drumurile vechi ale copilăriei, nemaiștiute de ochiul misterios al memoriei
adulte. Însă povestea nu este doar lumina din întunericul profund al nopții, ci e și cel mai bun
prieten al tău. Atunci când simți pentru o clipă că lumea ta s-a prăbușit, cufundă-te în rândurile
cărții și creează-ți o lume proprie, o lume în care totul e permis. Este de remarcat faptul că
uneori parcă povestea îți pune în față oglinda realității tale, și tot ea este cea care îți și dă
răspunsul la unele probleme. Te bucuri în astfel de momente că prietenul tău drag ți-a venit cu
răspunsul în ajutor și parcă dintr-o dată toate problemele au dispărut. Ce zâmbet, ce chip
neînțeles e povestea în sine. Dacă în copilărie ea îți spunea o întâmplare a unui ”Făt-Frumos”
de care te amuzai, mai târziu zâmbești privind inocența de care dădeai dovadă, întrucât povestea
nu avea același înțeles în copilărie.
Farmecul poveștilor constă în faptul că ele reușesc să ne desprindă de realitatea imediată
și să ne introducă într-o lume a infinitului, o lume a dorințelor devenite realitate. Dacă am avea
în acel moment de răsfoire a cărții o oglindă în fața noastră, am realiza faptul că povestea
SUCEAVA 2024
reușește să ne redea zâmbetul de altădată, zâmbetul de mult uitat, acel zâmbet al copilului din
noi. Povestea ne redă tinerețea. Inocența care însoțește vârsta copilăriei surprinde mereu prin
surâs şi candoare. Copii au felul lor de a vedea lumea cu farmecul ei.
E atât de greu sa ajungi la sufletul unui copil, însă e o aventură pe care noi, părinții,
merită într-adevăr să o trăim! Merită să luptăm pentru a câștiga încrederea copilului nostru, căci
inima lui e mai prețioasă decât un diamant, mai fragilă decât întreaga avere a lumii. Poveștile
reprezintă spațiul în care putem visa fără nici un fel de restricție. Ele conturează universul
propriu al copilului și imită lumea adultului. Nu de puține ori am auzit afirmația:” Am crescut.
Sunt prea mare pentru a citi povești sau basme.” Poate că așa e, poate că într-adevăr considerăm
că nu mai avem nevoie de asemenea narări, numindu-le chiar banalități. Sau poate că nu… Eu
încă recitesc cu mare emoție poveștile copilăriei mele. Mă fac să mă simt specială, inocentă,
să cred că întreaga lumea e a mea și să încep a-mi imagina din nou că pot fi o prințesă. Din
păcate, eroii copilăriei noastre sunt străini multor micuți de astăzi. Ei au fost înlocuiți de Shrek,
Nemo, Tom și Jerry, personaje la fel de interesante dar parcă fără farmecul eroilor de basm.
Prea puțini părinți găsesc timpul necesar pentru a spune copiilor poveștile cu care au crescut ei
însăși.
Poveștile au fost pe nedrept uitate, și sunt pe nedrept ignorate. Ele sunt pline de povețe
și întâmplări din care copii pot trage învățăminte utile: să nu fim neascultători ca Scufița Roșie,
să nu fim răutăcioși ca mama vitregă a Albei ca Zăpada, și lista ar putea continua. Din povești,
copiii află care sunt consecințele defectelor și calităților umane, care sunt efectele faptelor bune
și rele. Antitezele atotprezente în basme îi ajută să facă diferența dintre bine și rău, între
minciună și adevăr, între lașitate și curaj, îi învață care sunt calitățile pozitive și care sunt
defectele cele mai comune ale oamenilor. Trăind alături de personajul preferat și întâmplările
basmului, copilul învață despre lumea din jur, fără să fie el însuși pus în situații periculoase sau
dificile.
Un alt avantaj major al poveștilor este acela că stimulează imaginația și fantezia copilului.
Povestitorul folosește cuvinte pentru a descrie imagini pe care copilul nu le vede. De aici începe
să funcționeze imaginația celui mic care este nevoit să construiască în minte peisaje, chipuri,
situații.
În afară de imaginație, poveștile stimulează intelectul copiilor care se străduiesc să rețină
cât mai multe detalii ale poveștii, să memoreze cuvintele folosite de părinte pentru a fi capabil
să le reproducă. Nu trebuie să uităm nici de rolul benefic pe care poveștile îl au asupra
afectivității unui copil. Frica, bucuria, iubirea sunt trăite de copil la intensitate maximă, fără ca
el să fie pus în situații periculoase sau dificile. Există părinți care își fac griji în legătură cu
emoțiile prea puternice provocate de personajele negative. Copiii mai sensibili poate ar fi bine
să beneficieze de o variantă puțin “îndulcită” a poveștii, însă în rest, nu avem de ce să ne temem.
Să nu uităm că la un moment dat copilul va trebui să țină piept lumii care nu este întotdeauna
SUCEAVA 2024
atât de frumoasă pe cât ne-am dori. Poveștile îl pregătesc pentru momentul în care se va
confrunta cu situații neplăcute. Oricum, basmul îi transmite copilului că totul se va termina cu
bine la un moment dat.
Chiar și la vârste foarte fragede, poveștile au un rol important în dezvoltarea copilului.
Un bebeluș de câteva luni nu înțelege nimic din ce i se spune, însă ascultând povești învață
foarte mult despre limbaj, intonație, felul cum sunt create sunetele şi ce înseamnă
ele. Momentul poveștii este unul special și poate să se păstreze peste ani, când nu va mai fi
nevoie de povești, dar va fi nevoie de discuții ca între prieteni.
În basmele fantastice copilul descoperă existenţa unor lumi complexe, ce sunt guvernate
de reguli şi principii. Astfel, copilului îi este activat interesul pentru înţelegerea şi fixarea unor
concepte care altfel ar fi fost foarte greu de înţeles. Atunci când zmeul cel mare, din Greuceanu,
a furat de pe cer soarele şi luna, copilului îi va fi stârnit interesul să descopere funcţionalitatea
universului. El va întreba, de exemplu, cum se ajunge la soare, cum este format cerul sau ce
este luna. Educatoarea în aceste situaţii trebuie să reacţioneze pozitiv în sensul explicării acestor
concepte, în funcţie de vârsta şi cunoştinţele deja existente.
Poveştile îmbogăţesc viaţa afectivă a copilului, prin intermediul acestora copilul
ajungând să traiască alături de personaje, din punct de vedere afectiv, experienţele la care
acestea sunt supuse şi să înveţe să îşi exprime propria agentă emoţională în funcţie de contextul
şi desfăşurarea povestirii. Copiii pun întrebări educatoarei, se bucură pentru victoria
personajului cu care se identifică, devin trişti sau îngrijoraţi atunci când personajul respectiv se
află în dificultate şi învaţă să îşi definească propriile emoţii în raport cu anumite situaţii de viaţă.
Tot in acest context, copilul învaţă să îşi definească emoţiile pozitive, în raport cu cele negative
şi dezvoltă anumite comportamente de tip social.
Poveştile consolidează legatura dintre copil şi educatoare prin implicarea ambelor părţi
într-o activitate care îi reuneşte prin cuvinte, comportamente şi trăiri afective. Educatoarea este
cea care creează contextul, devenind regizorul unei scene de viaţă, iar copilul o traieşte.
Poveştile reprezintă pretextul cel mai favorabil pentru a stabili o legătură profundă între
educatoare şi copil, prin alocarea unui timp unic, comun, în care părţile consolidează relaţia.
Astfel, cititul sau nararea unei poveşti poate deveni un ritual al familiei, contribuind astfel la
definirea unui program comun.
Poveştile au un rol important în dezvoltarea anumitor abilităţi specifice necesare în
viaţă. Poveşti precum Greuceanu, Făt Frumos sau Harap Alb au un profund caracter iniţiatic,
oferindu-le copiilor anumite repere despre cum să acţioneze în viaţă în situaţii. Copiii se
identifică cu personajul şi înţeleg că atunci când ies de sub tutela familiei trebuie să înveţe
anumite comportamente care se dovedesc a fi vitale pentru dezvoltarea, adaptarea şi reuşita
acestuia pe viitor.
SUCEAVA 2024
Deşi poveştile pentru copii aduc beneficii şi sunt recomandate ca principal factor
educativ pentru această etapă de vârstă, sunt situaţii când educatoarea trebuie sa explice
copilului anumite cadre sau evenimente în funcţie de personalitatea celui mic. Unele poveşti
oferă scene intense de violenţă pe care educatoarea trebuie să le estompeze mai ales atunci când
copilul este sensibil şi reacţionează negativ la acestea. În Albă ca Zăpada, de exemplu,
vrăjitoarea îi cere vânătorului să îi aducă drept dovadă a morţii acesteia, ficatul, imagine care
poate declansa anumite emotii negative, temeri sau frici din partea copilului. De asemenea,
anumite personaje negative, întruchipate în balaur sau zmeu, sunt folosite dept mijloace
educative pentru pedepsirea copilului.
În zilele noastre, părinţii preferă să cumpere un DVD sau să permită accesul excesiv al copilului
la televizor sau calculator în detrimentul timpului alocat unei relaţii comune, în care ambii
parteneri au de câştigat: copilul se va dezvolta armonios şi va ştii să îşi rezolve conflictele, iar
părintele va câştiga un timp alături de propriul copil, pe care altfel nu l-ar mai fi primit niciodată.
Bibliografie:
1. ANDREI, Mariana (2006), Introducere în Literatura pentru copii, Editura Eminescu, București;
2. BRATU, Bianca (1997), Preșcolarul și literatura, Editura Didactică și Pedagogică, București;
3. ȘUTEU, Titus, Cunoaşterea şi autocunoaşterea copilului, Editura Didactică și Pedagogică,
București.
SUCEAVA 2024
209. CARTEA - JUCĂRIA PREFERATĂ PROIECT EDUCAȚIONAL
educ: Pîrghie Dulcineea

G.P.P. „Pinochio” Rădăuţi
A.DENUMIREA PROIECTULUI
a) Titlul:
”CARTEA- JUCĂRIA PREFERATĂ”
b) Slogan:
”CĂRȚI DESCHISE PENTRU MINȚI DESCHISE”
c) Domeniul și tipul de educație în care se încadrează:
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
d) Tipul de proiect:național
B. APLICANTUL
Coordonate de contact al unității de învățământ:
G.P.P. ”Pinochio” Rădăuți, str. Dimitrie Dan, nr.8A;
Telefon: 0330 803 275
E-mail: gpppinochio1_radauti
Scurtă prezentare a experienței în domeniul proiectului
G.P.P.,,PINOCHIO” a derulat acest proiect din anul 2012 obținând un real succes în
rândul copiilor și părinților, ceea ce conduce la continuarea acestuia.
C. CONTEXT ( ARGUMENT)
„O carte este un sprijin, o mângâiere, un îndemn. Este câte una căreia îi datorezi cât şi
celui mai bun învăţător. Ba chiar care-ţi este cât ţi-au fost şi părinţii… . Dar atunci trebuie să
citim cu alegere. ” ( Nicolae Iorga )
Realitatea contemporană, precum și discuțiile avute cu părinții, m-a determinat să meditez
asupra efectelor pe care le are intervenția permanentă a calculatorului în viața copiilor. Nu
contest valoarea cognitivă și pragmatică a acestuia ca sursă de informație, ci problema
consecințelor urmării în exces a unor programe neadecvate vărstei, a unor jocuri care
promovează violența, care pot constitui adesea un instrument nefast în formarea copilului.
De aceea am căutat să ofer o alternativă de antrenare a copiilor la acțiuni care vizează
întoarcerea la carte, lectură, la lumea poveștilor.
Nu există o lume mai frumoasă şi mai fascinantă ca lumea poveştilor. Vârsta preşcolară
este cea mai propice pentru a obişnui copilul cu cărţile, pentru, a-i stimula şi dezvolta imaginaţia
vocabularul, gândirea, spontaneitatea, creativitatea. Poveştile au fost dintotdeauna o modalitate
utilă şi plăcută de a petrece timpul alături de copil şi de a-i transmite un mesaj, de a-l învăţa să
descopere şi să se aventureze în minunata lume a fanteziei.
"Gustul" pentru citit se dezvoltă de la vârste fragede, când părinţii încep să îi citească
poveşti şi alte lucruri interesante din cărţi . De asemenea, exemplul personal contează foarte
mult: dacă părinţii citesc, dacă au în casă cărţi interesante, dacă au un spaţiu rezervat bibliotecii.
Copilul va urma exemplul părinţilor doar dacă aceştia au ştiut să-i dezvolte curiozitatea şi
SUCEAVA 2024
pasiunea pentru citit, argumentându-i, de asemenea, şi utilitatea şi importanţa de a citi cât mai
mult.
Copiii din ziua de azi trebuie „ispitiţi’’ cu poveşti. ,,Educaţia este cel mai frumos dar pe
care îl poate dobândi omul” spunea Platon.
DESCRIEREA PROIECTULUI
SCOP:
❖ Înțelegerea importanței lecturii, a influențelor axiologice pe care acesta le poate avea asupra
dezvoltării personalității copilului precum și stimularea interesului pentru citit şi mesajul scris
.
OBIECTIVE :
a)Privind copiii preșcolari:
- Stimularea imaginației și a creativității verbale
-Îmbogățirea vocabularului
-Dramatizarea unor texte cunoscute;
-Formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte;
b) Privind cadrele didactice:
- Familiarizarea cadrelor didactice cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la
vârstele mici;
- Identificarea nevoilor copiilor și a familiilor acestora cu referitoare la metodele de lucru cu
cartea;
- Evaluarea periodică a stadiului de derulare a proiectului și raportarea problemelor cu care se
confruntă coordonatorul de proiect.
c) Privind părinții și alți factori educaționali din comunitate:
-Conştientizarea necesităţii implicării părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea și educarea
propriilor copii;
-Creșterea implicării părinților în activitățile desfășurate în grădiniță;
-Implicarea autorităţilor locale şi a altor factori sociali în vederea susţinerii financiare;
GRUP ŢINTĂ:
Direct:-copii preșcolari
Indirect:-părinți, cadrele didactice îndrumătoare, comunitatea locală
Nr. LUNA TEMA ACTIVITĂŢII MIJLOC DE

crt. REALIZARE
1. Noiembrie „Călătorie în lumea -dramatizare poveste
poveștilor” preferată
2. Decembrie „O carte pentru cei -oferirea unui cadou celor
dragi” dragi
3. Ianuarie „Pe urmele lui -recitare poezii
Eminescu” -amenajarea unui centru
tematic în cinstea
poetului cu ajutorul
materialelor aduse de
copii și părinți
4. Februarie „Ghici, ghicitoarea mea” -concurs de ghicitori
SUCEAVA 2024
5. Martie „Gânduri pentru mama” -scrierea diferitelor

semne grafice învățate
6. Aprilie 23 Aprilie- „Ziua -confecționare cărți
cărților”
7. Mai „Azi preșcolari, mâine -vizită virtuală într-o sală
viitori școlari” de clasă
8. Iunie „Artiștii veseli” -povești realizate de copii
după ilustrații și cu
ajutorul cuvintelor date
de educatoare
DURATA: Noiembrie – iunie
METODE ȘI TEHNICI DE LUCRU: - observația, convorbirea, povestirea,memorizarea,
lectura după imagini, jocul de rol,brainstoming, concursuri, problematizarea, activitate
practică, exercițiul.
FORME DE ORGANIZARE: - frontal, individual, pe grupuri mici, în perechi, on-line
a)Pe termen scurt: fotografii, expoziții, postere.
b) Pe termen lung:
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi lectură.
Recitarea coerentă şi expresivă a unor conţinuturi literare.
Îmbunătăţirea aspectelor de comunicare, relaţionare cu cei din jur.
Expoziții cu diferite lucrări ale copiilor;
RESURSE UMANE: preşcolari, cadre didactice, părinţi, instituţii ale comunităţii locale;
PARTENERI: G.P.P.„Prichindelul”, Rădăuţi, G.P.N. ,,Arlechino”, Rădăuți
E. MONITORIZARE ȘI EVALUARE:
o Informarea şi documentarea copiilor, a cadrelor, a părinţilor, a partenerilor implicaţi.
o Amenajarea corespunzătoare a centrului Biblioteca din sala de grupă.
o Realizarea de expoziţii cu lucrări şi produse confecţionate în cadrul proiectului.
o Realizarea unui album cu fotografii și distribuirea acțiunilor pe grupul din mediul virtual al
părinților.
F.SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:
- Dialogul permanent care se naște în acțiunile educative propuse, între cadrele didactice,
preșcolari/școlari și membri ai comunității locale.Pentru a realiza acest dialog toți cei implicați
în acest proiect vom coopera în permanență.
- Prin modul cum organizăm și desfășurăm întreaga paletă de activități, vom reuși să dezvăluim
copiilor frumusețea lumii mirifice adunată între coperțile unei cărți, o lume fantasticăși
importanța mesajului transmis cu ajutorul lor, a operelor literare destinate copilăriei.
- Vom realiza pe deplin obiectivele propuse folosind mijloacele educative și de învățare moderne,
care să fie acceptate de către copii.
- Lăsând loc spontaneității și actului liber, valorificând fiecare moment, suntem convinși că prin
derularea acestui proiect vom facilita în mod evident condițiile de adaptare și integrare a
învățământului preuniversitar la noile cerințe impuse de noul curriculum, la realitatea
contemporană.
- Proiectul este viabil și vrem să fie încă un pas făcut în sensul desfășurării și altor activități
comune, împărtășind astfel fiecare din experiența sa, învățând unii de la alții.
SUCEAVA 2024
G.BUGETUL PROIECTULUI (Surse de finanțare):

- sponsorizări, fonduri proprii, donații personale ale părinților
BIBLIOGRAFIE:
-Curriculum pentru învăţământul preşcolar” – Ed.D.P.H. Bucureşti, 2009
-Georgeta Toma, ”Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar” ,
Ed. Delta Cart Educaţional, 2009
-I.Alecsa, D.Vieriu, -“Proiectarea pas cu pas”, Ed.Diamant, Piteşti, 2010
-S. Breben şi colaboratorii „Metode interactive de grup”, Ed. Arves, 2006
SUCEAVA 2024
210. DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE COMUNICARE PRIN TREZIREA

INTERESULUI PENTRU LECTURĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE
ÎNVĂȚARE
Prof. Plugariu Gabriela

G.P.P.„Gulliver”- structură „G.P.P.„ABC”
Cartea este o comoară fără de preț în care unii își adună cele mai frumoase gânduri, ca
alții să le poată folosi în voie.Ea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenești,
istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos, suferinţele, bucuriile,
înfrângerile şi biruinţele toate.
Educarea interesului pentru lectură se realizează mai întâi în cadrul familiei. Acest fapt
nu impune existenţa unui anumit nivel de instruire din partea părinţilor, dar cere tuturor
conştiinţa clară asupra importanţei lecturii în dezvoltarea deplină a copilului şi preocuparea
permanentă şi constantă de a-i trezi interesul pentru această activitate.
Stimularea interesului pentru lectură începe din grădiniţă şi se continuă la ciclul primar.
Dascălul este dator să îndrume paşii cu ajutorul unor metode inovative, creative şi interactive.
Pentru micii şcolari este foarte important modul în care păşesc în lumea lecturii, astfel încât să
fie vrăjiţi de carte, de imaginile colorate în care sunt prezentate personajele, de aventurile
acestora într-o lume fantastică, imaginară, făcând astfel cunoştinţă cu universul minunat al
cunoașterii
Importanța lecturii, fie că e efectuată în orele de lectură sau în afara orelor, costă în
faptul că ea contribuie la îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor, la formarea gustului pentru
citire independentă, la dezvoltarea vocabularului, la formarea unei atitudini pozitive.
Povestirile au valenţe terapeutice asupra tuturor copiilor, favorizând dezvoltarea
limbajului, sprijinind înţelegerea gândurilor şi sentimentelor oamenilor.
Copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt captaţi de lumea poveştilor prin frumuseţea
scenelor care se derulează în faţa lor. Cuvintele şi imaginile artistice devin „prieteni” ce îi poartă
pe aripile cunoaşterii binelui, dar şi al răului.Poveștile alină.Poveștile bucură, apropie.Utilizarea
poveștilor terapeutice ajută la înțelegerea propriei personae, a mediului înconjurător, la
învățarea din experiența altora sau la găsirea unor soluții pentru unele probleme.De asemenea,în
cadrul acestor activități copiii sunt ajutați să aibă o percepție pozitivă a copilului cu nevoi
speciale, prin schimbarea mentalității și a modului de relaționare cu copilul cu CES, prin
eliminarea stigmatizării, etichetării, discriminării și segregării ulterioare a celor cu deficiențe.
Pornind de la aceste premise putem afirma faptul că povestirea terapeutică, este un
mijloc excelent de a ne adresa copilului fie pentru a transmite anumite modele comportamentale
şi valori morale, fie pentru a înlătura anumite comportamente indezirabile, fiind una din cele
mai eficiente și mai plăcute mijloace de rezolvare a unor probleme socio-emoționale. Ea devine
astfel un instrument preţios care va scoate la iveală emoţii şi sentimente ce riscă să rămână
neidentificate: temeri, frici, dorinţe, obsesii, culpabilităţi, invidii, întrebări la care nu le-au găsit
răspunsuri.
Povestea terapeutică nu îl critică, etichetează, somează pe copil spre schimbare, ci
favorizează identificarea copilului cu anumite personaje şi implicit transpunerea soluţiei din
poveste şi în situaţia sa, iar copilul are capacitatea de a recepta mesajul poveștii, care îl poate
ajuta efectiv să-și asume responsabilitatea propriei schimbări. Nivelul de experiență este lucrul
SUCEAVA 2024
care îi diferențiază pe copii de adulți. La copii experiențele de viață sunt încă puține, acestea
acumulându-se pe măsură ce cresc în vârstă.
Rolul poveștilor terapeutice se poate sintetiza astfel:
• Poveștile transmit informații fiind parte integrantă din procesul de implicare a copiilor în
înțelegerea informațiilor;
• Poveștile educă abilități;
• Poveștile transmit valori – în povești se poate vorbi fie despre beneficiile respectării normelor
și valorilor morale, sănătoase, fie despre urmările negative ale încălcării lor;
• Poveștile disciplinează – în legătură cu această funcție există controverse. Dacă unii părinți își
disciplinează copiii folosind povești cu fantome, Bau-Bau sau Baba Cotoroanța, unii sunt de
părere că acestea sunt abuzive și nesănătoase pentru psihicul copilului. Această situație, dincolo
de dilema etică pe care o conține, ilustrează două aspecte:
– există moduri diferite în care poveștile sunt folosite în culturi diferite;
– poveștile au o mare putere de control asupra comportamentului, iar acest aspect este foarte
relevant pentru funcția lor terapeutică.
• Poveștile îmbogățesc experiența – copiii pot învăța să își accepte sentimentele negative, să le
conștientizeze și, pe de altă parte pot învăta că și în aceste întâmplări dramatice există
posibilitatea supraviețuirii;
• Poveștile propun soluții la diverse probleme -dezvoltând copilului abilitatea de a gândi
metaforic, facilităm dezvoltarea capacităților de gestionare a problemelor;
• Poveștile vindecă – poveștile terapeutice ajută copiii să idenifice și să recunoască propriile
emotii. Poveștile îi pot ajuta pe copii și în problemele sociale, îi pot învăța cum să își controleze
emoțiile, cum să se comporte pozitiv, cum să organizeze evenimentele dureroase cu care iau
contact.
Prin intermediul poveștilor terapeutice, educatoarea are prilejul de a pune copiii în
contact cu mijloace potrivite prin care să își gestioneze emoțiile și să devină stăpâni pe situație,
să aibă relaționări sănătoase cu cei din jur.
Jocurile teatrale au un rol important în dezvoltarea abilităților de comunicare ale
copiilor cu dificultăți de învățare. Prin intrmediul tehnicilor teatrale, copiii descoperă prin joc,
prin simularea unor situații și învață prin experimentare practică. De asemenea, prin jocurile
teatrale, copiii cu dificultăți de învățare își dezvoltă atenția, memoria, coordonarea, chiar
personalitatea. Copiii au mai multă încredere în forțele lor, capătă independență și siguranță.
Jocul teatral este un mediu favorabil dezvoltării creative a copiilor, iar această activitate ajută
la dezvoltarea vorbirii copiilor. Prin urmare, în procesul activităților de gaming includ: încălziri
muzicale și ritmice, acestea sunt jocuri și exerciții muzicale și practice care dezvoltă
mobilitatea, expresivitatea plastică, muzicalitatea și ritmul; gimnastica respiratorie și vorbire,
cu ajutorul căreia copiii formează articulația și pronunția corecte, clare.
Datorită numeroaselor abordări, terminologii și definiții ale dificultăților de învățare la
micii școlari, trebuie subliniat faptul că acestea nu trebuie înțelease ca niște „dificultăți”, ci ca
niște „diferențe” în modul de învățare. Deşi nu pun viaţa în pericol în comparaţie cu alte boli,
dislexia și disgrafia creează un handicap social major celor care suferă de ea. Prin
implementarea cât mai timpurie și mai frecventă a diverselor metode, menite să stimuleze și să
sprijine copiii aflați în astfel de situații, rezultatele pozitive vor apărea mult mai rapid. Elevii
dislexico-disgrafici ajung sã își dezvolte abilitãţi de înţelegere a citirii, fiind capabili să
progreseze la cel mai înalt nivel pe care îl pot aceștia realiza. Textele literare sau cele cu un
conținut stiințific se doresc a fi atent alese. De preferat este ca acestea să abordeze subiecte din
universul copilariei, pentru ca cei mici să se simță atrași de lumea poveștilor, a cărților. Lectura
este un stimul care trebuie să apară de la o vârstă cât mai fragedă. Pe lângă bagajul genetic,
SUCEAVA 2024
rolul grădiniței și mai ales acceptarea situației de către familie ș implicarea acesteia sunt factori
foarte importanti în susținerea și reușita copiilor cu/fără dificultăți de învățare.
Bibliografie:
1. DRIHA, O.(2013)Elemente de didactică preşcolară aplicată , Editura MEGA, Cluj-
Napoca
2..HÂRLAN, Ana(2003), Dezvoltarea capacității de comunicare a copilului preșcolar,
în „Revista învățământului primar”(2003), Editura Miniped, București, nr 4;
3.MITITIUC,Iolanda(1999), Ghid practice pentru identificarea și terapia tulburărilor de
limbaj, Editura Cantes, Iași
SUCEAVA 2024
211. PROIECT EDUCATIV „LECTURA- O FORMĂ A FERICIRII”
Prof. pentru educație timpurie Popescu Aspazia

Prof. pentru educație timpurie Toma Ruxandra
G.P.P „Gulliver”, structura G.P.P „ABC” Suceava
APLICANTUL:
Durata: 13-17 februarie 2023
Numele instituției: Grădiniţa cu Program Prelungit „ABC”- Suceava
Adresa: Strada Zorilor, Nr:10 A, Suceava
Email gradiniță:
Numele coordonatorului de proiect:
Email:
Echipa de iniţiere a proiectului: :

PARTENERI EDUCAȚIONALI:
o G.P.P ”GULLIVER”, structura G.P.P ”ABC”, Suceava

o G.P.N.,,OBCINI” Suceava
o Şcoala Generală Nr. 4, Suceava
o Şcoala Generală Nr. 9 ”Ion Creangă”, Suceava
ARGUMENT
„Într-o ţară în care sub 10% dintre cetăţeni cumpără o carte pe an, rolul şcolii devine
esenţial în a cultiva o activitate aparent desuetă, lectura, ca preocupare menită să ne salveze
dintr-un univers superficial, un univers în care dăm click fără a decide.Lectura construieşte
legături profunde şi statornice în minţile tuturor, fie copii sau adulţi”. Sorin Cîmpeanu
Lectura oferă posibilitatea omului de-a explora cu ochii minţii lumea nevăzută a
cărţilor şi de a trăi experienţe de viaţă remarcabile fără a fi nevoie să trăiască mai multe vieţi.
La vârsta preşcolară când imaginaţia zburdă nestingherită pe pajiştile fanteziei, cititul deschide
copilului noi orizonturi pentru a fi cucerite şi noi căi de străbătut.
Familiarizarea copilului cu lectura, cu cartea, cu valorile literare naţionale şi
internaţionale este vitală într-o lume cucerită de audio-vizual. Fără a neglija importantul procent
al copiilor preşcolari care manifestă tipuri diferite de inteligenţă, a oferi posibilitatea de lucru
cu cartea pune la dispoziţia preşcolarului noi instrumente de exlporare a lumii înconjurătoare.
Principiile învăţământului de calitate presupune integrarea conţinuturilor, activarea
tuturor tipurilor de inteligenţă, de aceea într-o lume dominată preponderent de imagine, se
impune cu imperiozitate formarea copiilor în domeniul investigaţiei profunde a fenomenelor,
dezvoltarea gândirii critice şi abilitarea cu instrumente de învăţare.
Grădiniţa şi şcoala sunt instituţiile unde se manifestă şi sunt încurajate experienţele
de debut ale copilului în domeniul limbajului, locul în care se înregistrează primele contacte ale
acestuia cu cartea, cu limbajul scris. Cultivarea limbii reprezintă obiectivul esenţial în formarea
copiilor cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabili să înţeleagă lumea în care
trăiesc şi să o transforme, să se cunoască pe sine, să recepteze şi să transmită mesaje,
exprimându-şi gândurile şi sentimentele într-un limbaj bogat, nuanţat şi corect din punct de
vedere gramatical.
SUCEAVA 2024
Lectura face parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii.
,,A fost odată ca niciodată…”…şi la auzul acestor cuvinte mă întorc în lumea minunată
a copilăriei, spre a mă preface în zână, în floare, în pasăre, în infinitul cerului şi al mării…
Ca educator nu poţi avea satisfacţie mai mare decât aceea de a şti că o mulţime de suflete
mici vibrează pe aceeaşi lungime de undă cu tine. Bucuria, tristeţea, durerea, speranţa şi
încrederea deschid aceste suflete conducându-le spre tărâmul basmelor cu intenţia de a învăţa
ce este binele şi răul. Din totdeauna, basmele au atras copiii, indiferent de vârstă sau generaţie,
de etnie sau de limba vorbită în familie. Cu toţii ne amintim de poveştile pe care ni le spunea
mama, bunica sau doamna educatoare. Fie că era acum 40 de ani, fie acum 20 sau în ziua de
azi, copilăria nu poate fi concepută fără basme şi poveşti. Aflat într-o cetate a cărţilor, copilul
se regăseşte în ,,Lumea Jucăriilor” (cartea) în care componentele ei sunt conţinuturile viu
colorate şi atractive, ori în ,,Lumea Poveştilor”, unde oricine este desprins de firul realităţii şi
atras involuntar de peripeţiile distractive ale personajelor acestora.
Așadar, să ne lăsăm îmbrățișați de lectură ...
SCOP
-dezvoltarea interesului pentru lectură, a respectului pentru carte şi pentru autorul acesteia;
-înţelegerea importanţei lecturii, a influenţelor axiologice pe care aceasta le poate avea asupra
dezvoltării personalităţii copiilor;
-dezvoltarea creativităţii, a expresivităţii şi capacităţii de a înţelege mesajul scris.
OBIECTIVE
Pentru copii.
- Să audieze texte literare în versuri sau proză, pentru a reţine momentele şi ideile ;
- Să se exprime clar corect şí expresiv atunci când reproduce sau crează un text;
- Să ajute la realizarea unei cărţi după puterile sale;
- Să-şi exerseze vorbirea sub aspect fonetic, lexical, gramatical;
- Să utilizeze cuvintele şi expresiile artistice întâlnite în text în diferite situaţii;
- Să compună texte în proză sau versuri folosind formulele specifice;
- Să interpreteze roluri utilizând mimică, gesturi, expresii potrivite textului scris;
- Să redea plastic scene, personaje preferate din poveşti;.
-Să identifice unele instituţii de realizare , distribuire şi procurare a cărţilor;
-Să se apropie de carte şi de limbajul oral şi scris;
Pentru colaboratori
- Să sprijine desfăşurarea proiectului personal, material şi financiar;
- Să se implice în crearea condiţilor optime derulării acţiunilor;
- Să stimuleze, să diversifice căile de comunicare între copii/ copii şi adulţi/copii;
-Să identifice nevoile copiilor şi a familiilor acestora referitoare la metodele de lucru cu cartea;
-Să conştientizeze rolul lecturii în dezvoltarea şi educaţia intelectuală a propriilor copii;
GRUP ŢINTĂ:
Preşcolarii de la G.P.P ”ABC” și G.P.N ”OBCINI”, școlari din clasa a I a B, de la Școala
Generală Nr.4, Suceava, școlari din clasa a III a D, de la Școala Generală Nr. 9, Suceava, cadre
didactice.
ECHIPA DE PROIECT:
DURATA 13-17.02. 2023
CONȚINUTUL PROIECTULUI
Nr Data Tema și mijlocul de Locul Participanți Responsa Evaluare
crt. realizare desfășur bili
ării
SUCEAVA 2024
1. 13.02. ”REDĂM VIAȚĂ Sălile Toate grupele Album

2023 CĂRȚILOR” de implicate foto
-recondiționare cărți- grupă
2. 14.02. ”TĂRÂMUL Salile Grupele mari Album
2023 POVEȘTILOR ÎN de și mijlocii foto
LUMEA grupă
COPILĂRIEI”
- jocuri didactice -
3. 15.02. ”CITIM ȘI NE Salile Toate grupele Album
2023 BUCURĂM de Școlari foto,
ÎMPREUNĂ” grupă înregistra
-Audierea unor re video
povești citite de
școlari-
4. 16.02. ”COLȚUL MEU Salile Toate grupele Album
2023 DE LECTURĂ” de implicate foto
-concurs- grupă Diplome
5. 17.02. ”MIRAJUL Holuril Grupele mari Album

2023 POVEȘTILOR” e și mijlocii foto
-expoziții de lucrări unitățil Diplome
plastice cu subiecte or de
din povești- învățăm
ânt
6. 13-17 ”CARTEA MEA” Sălile Grupele mari Expoziții
.02.20 -confecționare cărți- de Album
23 grupă foto
METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU: - metode clasice şi moderne, metode interactive de

grup, întâlniri de grup, convorbiri, audiţii, lecturi ale educatoarei, jocuri de rol, povestiri,
pictură, desen, tăiere, ansamblare, lipire,.
Forme de organizare: Frontal, pe grupuri, în perechi şi individual.
• Confecţionare cărţi
• Recondiționare cărți
• Expoziţii cu lucrări
• Concursuri
• Vizionare
• Realizarea de albume, C.D-uri cu aspecte din timpul desfăşurării unor acţiuni.
RESURSE UMANE: Copii preşcolari, cadre didactice, şcolari, învăţătoare, părinţi,
colaboratori;.
RESURSE MATERIALE: cărţi, reviste, planşe, fotografii, costume, aparate audio-video,
calculator, aparat foto digital, cameră video, machete, cartoane, carioca, creioane colorate,
acuarele, lipici, imagini din poveşti , materiale şi ustensile specifice educaţiei plastice, carton,
aracet, foarfecă, albume pentru fotografii, laptop, videoproiector, diplome pentru copii, diplome
pentru cadrele didactice implicate, etc.
ROLURI ŞI RESPONSABILITĂŢI:
SUCEAVA 2024
G.P.P. „ABC” Suceava- respectă termenele, îndrumă şi antrenează copiii la desfăşurarea

activităţilor conform programului elaborat
G.P.N. ,,OBCINI” Suceava- respectă termenele, îndrumă şi antrenează copiii la desfăşurarea
activităţilor conform programului elaborat,
Şcoala Generală Nr. 4 Suceava- sprijină copiii în prezentarea unor lecturi, specifice nivelului
de vârstă;
Şcoala Generală Nr. 9 ”Ion Creangă” Suceava- sprijină copiii în prezentarea unor lecturi,
specifice nivelului de vârstă;
Mass-media: asistă la desfăşurarea unor activităţi şi le popularizează în presă sau televiziune.
EVALUARE: - concurs de fotografii, expoziții virtuale, expoziţie cu lucrări artistico-plastice
ale copiilor „Mirajul poveștilor”, prezentare de carte, imagini foto, C.D-uri, DVD-uri cu
aspecte din timpul desfăşurării unor acţiuni, albume foto, confecţíonare carte – ,,Cărticica mea
”, etc.
MONITORIZAREA PROIECTULUI – se realizează de către conducerea unităţii, de către
părţile partenere prin:
• verificarea respectării calendarului activităţilor;
• feedback-urile pozitive din partea beneficiarilor;
• evaluarea impactului asupra copiilor;
SUCEAVA 2024
212. ROLUL LECTURII ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE

ÎNVĂȚARE ȘI TERAPIA PRIN LECTURĂ ÎN CADRUL PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE
Prof. Apetrei Tatiana-Livia

Grădinița cu Program Prelungit ,,Așchiuță” Suceava
În lumea educației, fiecare copil este unic, iar unii pot întâmpina dificultăți în procesul
lor de învățare. În contextul grădiniței, este esențial să ne asigurăm că toți copiii primesc
sprijinul de care au nevoie pentru a se integra în mediul școlar și pentru a dezvolta abilitățile
necesare pentru succesul lor viitor. Rolul lecturii în acest proces este deosebit de important, iar
terapia prin lectură reprezintă o metodă eficientă de intervenție în cazul copiilor cu dificultăți
de învățare.
Iată câteva exemple practice care ilustrează cum lectura și terapia prin lectură pot fi
integrate în proiectele educaționale pentru a sprijini integrarea și dezvoltarea copiilor de
grădiniță:
Sesiuni de lectură individualizate: În cadrul grădiniței, se pot organiza sesiuni de lectură
individualizate pentru copiii cu dificultăți de învățare. Aceste sesiuni pot fi conduse de către
profesori specializați sau de către voluntari, care lucrează cu fiecare copil în parte pentru a
identifica și a aborda dificultățile specifice de învățare.
Activități de lectură interactive: Pentru a stimula interesul și participarea copiilor cu
dificultăți de învățare, se pot organiza activități de lectură interactive. De exemplu, copiii pot fi
încurajați să participe la sesiuni de lectură în grup, să pună întrebări și să discute despre
poveștile citite pentru a-și dezvolta abilitățile de înțelegere și comunicare.
Utilizarea tehnologiei în terapia prin lectură: În era digitală, există o varietate de
instrumente și aplicații care pot fi utilizate în terapia prin lectură. De exemplu, aplicațiile
interactive de citire pot oferi feedback imediat și personalizat, adaptându-se nevoilor și ritmului
de învățare al fiecărui copil.
Programe de lectură adaptate: Pentru a face lectura mai accesibilă și mai plăcută pentru
copiii cu dificultăți de învățare, se pot folosi cărți și materiale adaptate. Acestea pot include
texte cu un nivel de dificultate mai scăzut, imagini sugestive și suport vizual pentru înțelegerea
conținutului.
Parteneriate cu comunitatea locală: Grădinițele pot dezvolta parteneriate cu biblioteci
locale, organizații non-guvernamentale și voluntari pentru a oferi copiilor acces la o varietate
de materiale de lectură și resurse educaționale suplimentare. Acest lucru poate extinde universul
lor literar și poate contribui la dezvoltarea abilităților lor de lectură și înțelegere.
Monitorizarea progresului și intervenția timpurie: Este important să se monitorizeze
progresul copiilor cu dificultăți de învățare în timpul sesiunilor de terapie prin lectură și să se
intervină prompt în cazul în care apar dificultăți sau întârzieri în dezvoltare. Prin identificarea
și abordarea acestor probleme în stadii incipiente, se poate evita amplificarea lor și se pot oferi
copiilor sprijinul necesar pentru a depăși obstacolele învățării.
Derularea propriu-zisă a proiectului educațional din cadrul Programului național de
stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul III”.
SUCEAVA 2024
Proiectul educațional ,,Popas în lumea căților” a fost derulat la grupa mare și prin
activitățile desfășurate s-a urmărit ca toți copiii să reușească să se integreze mediului școlar
deoarece cu toții știm că lectura în diversele ei forme joacă un rol esențial în dezvoltarea și
integrarea copiilor în mediul școlar, iar în cazul copiilor de grădiniță cu dificultăți de învățare,
acest rol devine chiar mai crucial. Prin intermediul lecturii, acești copii pot beneficia de
numeroase avantaje care contribuie la dezvoltarea abilităților lor cognitive, lingvistice și
sociale. În plus, terapia prin lectură reprezintă o metodă eficientă de intervenție pentru a sprijini
dezvoltarea acestor copii și pentru a-i ajuta să se integreze mai bine în mediul lor școlar și social.
Prin acest proiect de muncă extracurriculară, grădiniţa evidenţiază rolul complementar al
tuturor tipurilor de activităţi care valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile celor mici şi le
dă posibilitatea să-şi manifeste liber spiritul de iniţiativă.
Cadrele didactice împreună cu partenerii din proiect au încercat ca lectura să facă parte
integrantă din copilăria celor mai mulţi copii deoarece ea are funcţie ludică şi formativă,
personajele constituind fie modele de urmat în viaţă, fie modele de evitat pentru copii. De
asemenea sunt necesare cărţi pentru dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului copiilor şi nu în
ultimul rand pentru ocuparea timpului liber al copiilor. Pentru a realiza acest lucru va exista în
permanenţă un dialog între toţi cei implicaţi în proiect. Participanţii la proiect vor descoperi ce
înseamnă lucrul cu cartea, plăcerea lecturii, importanţa textului scris în dezvoltarea intelectuală,
toleranţa, bucuria de a dărui, munca în echipă. Comunitatea şi familia au fost stimulate în a se
implica efectiv în activităţile desfăşurate în cadrul grădiniţei.
Scopul proiectului a fost de a stimula interesul pentru lectură în perioada
preşcolarităţii, în vederea dezvoltării creativităţii verbale şi plastice, a capacităţii de a dezvolta
situaţii noi pentru personajele din poveştile îndragite.
Obiectivele proiectului au vizat preșcolarii, cadrele didactice și părinții preșcolarilor:
Privind preşcolarii:
- dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
- dezvoltarea dragostei copilului pentru creaţia literară destinată lui;
- dezvoltarea abilitatilor de utilizare a cartilor in vederea pregatirii pentru activitatea şcolară;
- trezirea interesului pentru literatură a copiilor preşcolari;
- cultivarea dragostei pentru frumos,stimulând gustul pentru lectură;
- lărgirea ariei de informaţie a copiilor, cu informaţii din cadrul comunităţii;
- formarea unei atitudini de grijă, respect şi consideraţie faţă de carte (autor,conţinut);
- creşterea interesului pentru cunoaşterea realităţii înconjurătoare;
- îmbunatăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris;
- cunoaşterea instituţiilor care se ocupă cu editarea cărţilor şi cu difuzarea acestora;
- îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dezvoltarea capacităţii de exprimare;
- stimularea imaginaţiei creative,împărtăşind experienţele personale;
- formarea deprinderii de a gândi şi a se exprima, realizând conexiuni interdisciplinare;
- lărgirea orizontului imaginativ în direcţia presupunerii unor universuri posibile,
ca o anticipare a lumii viitorului.
Privind cadrele didactice:
- familiarizarea educatoarelor cu metode noi de stimulare a interesului pentru lectură la vârstele
mici
- abilitarea cadrului didactic de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în
procesul de apropiere faţă de carte;
- formarea unei atitudini pozitive de abordare a metodei proiectelor ca metodă de lucru folosită
în sprijinul atingerii obiectivelor programei;
SUCEAVA 2024
Privind părinții copiilor:

- conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în dezvoltarea şi educaţia propriilor copii;
- educarea părinţilor cu privire la selectarea şi recomandarea cărţilor potrivite vârstei copilului;
- citirea unor poveşti, lecturi adecvate copiilor.
Prin abordarea temelor, bogate în conţinut literar şi informaţional, încercăm să prezentăm cartea
ilustrată care te invită la căutare, la cunoaştere şi în care se găsesc răspunsuri la întrebările vieţii.
Participarea la activităţile proiectului presupune respectarea tematicii activităților
stabilite de coordonator;
Activităti propuse: - activitati didactice din cadrul domeniilor experentiale: Limba si
comunicare, Estetic si creativ, Om si societate;
- activitati educative curriculare și extracurriculare: - vizionare de
filme, jocuri de rol, dramatizari, spectacole de teatru, programe literar – artistice, vizite,
excursii, intalniri cu oameni de cultura;
Metode / mijloace de realizare: - metode clasice şi moderne, metode interactive de grup,
întâlniri de grup, jocuri de rol, concursuri, expoziţii, vizite vituale, spectacole de teatru.
Calendarul activităților:
1. „Cartea-picături de înțelepciune”- audiții, creare de povești, povestiri;
2. ,,O bibliotecă altfel” - amenajarea unei bibliotecii în sala de grupă cu cărți care să vină în
sprijinul tuturor copiilor din grupă;
3. ,,Povestea preferată”- realizarea unei hărți a poveștii preferate împreună cu părinții și diferiți
specialiști (consilier școlar, logoped etc)
4. „Mihai Eminescu-Luceafărul poeziei românești ”- audiții, recital, expoziție de lucrări plastice/
practice
5. ,,Cărti senzorilae, de copii confectionate”- realizarea unor carti senzoriale de către copii
6. ,,Gânduri de ZIUA MAMEI” - scrierea unor urări de 8 MARTIE și recitarea expresivă a unor
poezii;
7. ,,Ghiozdanul călător” - vizionarea unui film de prezentare a școlilor unde copiii de grupa mare
vor merge în anul școlar viitor și întâlnirea cu viitoarele învățătoare;
8. ,,Muguri de vers”- lansare de carte
Prin activitățile derulate s-a urmărit:
1. Stimularea imaginației și creativității:
Lectura în grădiniță i-a expus pe copii la o varietate de povestiri, personaje și lumi
fantastice, care le stimulează imaginația și îi încurajează să-și dezvolte creativitatea. Într-o lume
informatizată, în care multe experiențe sunt intermediare de ecrane și de conținut predefinit,
lectura a oferit oportunități unice de a-și crea propriile imagini mentale și de a-și dezvolta
propriile povești.
2. Dezvoltarea abilităților lingvistice și a vocabularului:
Prin interacțiunea cu cărțile și prin ascultarea poveștilor citite de educatori, copiii și-au
îmbogățit vocabularul și și-au dezvoltat abilitățile lingvistice. Lectura în grădiniță a oferit
oportunități de a învăța noi cuvinte, expresii și structuri gramaticale, pregătindu-i astfel pe copii
pentru comunicarea eficientă într-o lume informatizată, în care abilitățile lingvistice sunt
esențiale.
3. Învățarea empatiei și a valorilor morale:
Multe cărți pentru copii din biblioteca grupei au abordat teme importante legate de
prietenie, compasiune, respect și înțelegere. Prin lectură, copiii au învățat să se identifice cu
personajele din povești și să înțeleagă diferite perspective și emoții. Această învățare a empatiei
SUCEAVA 2024
și a valorilor morale este crucială într-o lume informatizată, în care interacțiunile umane pot fi
adesea intermediare de ecrane și de comunicare virtuală.
4. Dezvoltarea concentrării și a atenției:
Lectura implică o activitate de concentrare și atenție, în care copiii trebuie să fie prezenți
și să urmărească firul narativ al unei povești. Într-o lume în care tehnologia oferă stimuli și
distracții constante, lectura în grădiniță i-a ajutat pe copii să-și exerseze capacitatea de a se
concentra și de a-și menține atenția asupra unei activități pentru perioade mai lungi de timp.
5. Promovarea legăturii dintre părinți și copii:
Lectura în grădiniță a facilitat legătura dintre părinți și copii, oferind momente de
conectare și de interacțiune afectuoasă în timp ce citesc împreună. Într-o lume în care tehnologia
poate să ducă adesea la distanțare și la izolare, lectura în grădiniță a adus împreună familii și a
promovat relațiile sănătoase.
Rolul lecturii în integrarea copiilor de grădiniță cu dificultăți de învățare și terapia prin
lectură în cadrul proiectelor educaționale este crucial pentru asigurarea succesului și fericirii
fiecărui copil în mediul școlar și dincolo de acesta. Prin adoptarea unor abordări personalizate,
interactive și adaptate la nevoile individuale ale copiilor, putem crea un mediu educațional
inclusiv și stimulant, în care fiecare copil are șansa să își atingă întregul potențial.
În concluzie, într-o lume informatizată, în care tehnologia este omniprezentă, lectura în
grădiniță rămâne un instrument esențial în dezvoltarea copiilor și în pregătirea lor pentru
provocările viitoare. Prin stimularea imaginației, dezvoltarea abilităților lingvistice, învățarea
empatiei și promovarea legăturii dintre părinți și copii, lectura în grădiniță oferă beneficii
semnificative și necesare într-o lume în continuă schimbare. Prin urmare, este esențial să
promovăm și să susținem practica lecturii în grădiniță, recunoscând și apreciind valoarea sa
în dezvoltarea copiilor și a societății în ansamblu.
Bibliografie:
1. Nikolajeva, Maria, (2011) Abordări estetice ale literaturii pentru copii, Editura: Scarecrow
Press, București;
2. Ivey, Gay și Peter H. Johnston (2015) Implicarea minții copiilor: Abordarea proiectului,
Editura: Heinemann, București ;
3. Liliana Ezechil, Mihaela Paisi Lazarescu (2002), Laborator preşcolar, V&INTEGRAL,
Bucuresti;
4. Bus, A. G., & de Jong, M. T. (2017). Parent-child book reading: A meta-analysis. Educational
Psychology Review;
5. Reese, E., Sparks, A., & Leyva, D. (2010). A review of parent interventions for preschool
children’s language and emergent literacy. Journal of Early Childhood Literacy.
SUCEAVA 2024
213. CARTEA, SURSĂ DE INFORMARE ȘI MIJLOC DE DEZVOLTARE A

GÂNDIRII ȘI LIMBAJULUI COPIILOR PREȘCOLARI
Prof. Robu Mihaela

Grădinița cu Program Prelungit ”Gulliver” Suceava
Literatura are rolul de ridicare a nivelului de cultură al copiilor încă de la cele mai
fragede vârste, prin cunoașterea a tot ceea ce a creat mai valoros omenirea în domeniul vieții
spirituale. Adevăratele comori ale sufletului, lecturile literare mențin o adeziune afectivă față
de tot ce e mai frumos, mai curat, mai mirific și inedit în această fermecătoare lume a copilăriei.
Fantezia cunoașterii se conturează treptat, copilul dobândind noi experiențe de învățare, pe care
le transfigurează în comportamente. Se apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei
rafinează gândirea și limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înțelege situații
interpersonale complexe și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea capacităților de
evaluare.
Conform noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, în programul cu cei mici se
impune un moment de lectură zilnic, lectura fiind „una dintre cele mai intense, mai educative
şi mai răspândite activităţi”, iar „cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu
atât mai importante şi mai durabile sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării,
precum şi în cel al comportamentului şi al socializării”. Aṣa cum se precizează ṣi în curriculum,
lectura este într-adevăr importantă. Din păcate, în era tehnologiei, importanța cărților a fost
mult diminuată. Chiar dacă sunt încă mici ṣi nu ştiu să citească, copiilor le poate fi insuflat
gustul pentru cărţi încă de la vârste fragede. Această vârstă este cea mai potrivită pentru a le
forma obiceiuri bune. Cărţile cu poveşti ilustrate, cu imagini colorate sunt primele cu care
copilul ia contact. Poveştile le sunt citite copiilor de către părinţi, apoi de către cadrele didactice,
stimulându-le treptat dragostea pentru lectură.
Cititul pentru copii e la fel de important pentru dezvoltarea acestora ca jocul. Povestirile
influențează în mod indirect și estetica comportării copiilor, contribuie la lărgirea orizontului
de cunoaștere prin multitudinea de aspecte din ambianța înconjurătoare la care face apel. În
procesul ascultării unei povestiri este antrenată în mare măsură activitatea psihică a copilului.
Copilul urmărește cu atenție datele povestirii, memorează, compară, analizează diferite situații,
stabilește pe plan mintal unele relații, fapte, însușiri ale personajelor. Astfel, este antrenată și
gândirea copilului, devenind capabil de a înțelege faptele, gândurile și sentimentele
personajelor.
Povestirile copiilor permit dezvoltarea cu precădere a limbajului preşcolarilor,
permiţându-le astfel să se exprime cu uşurinţă, atât în relaţie cu ceilalţi copii, dar şi cu adulţii.
Povestea este o deosebită modalitate de cunoaştere a lumii, este un mijloc de comunicare
şi o bună metodă de instruire. Ea conţine adevărurile fundamentale ale vieţii. Poveştile depăşesc
hotarele spaţiului şi timpului, fiind prima hrană spirituală a copilului care îl învaţă să judece; o
poveste bine spusă poate amuza, demonstra şi dezarma. Acesta are un rol fundamental în
dezvoltarea emoțională și intelectuală și în deprinderea abilităților de comunicare și interacțiune
ale copilului îmbogățind cunoștințele acestuia despre lumea înconjurătoare și cu
expresii/cuvinte care nu sunt folosite în limbajul de zi cu zi. Pe lângă faptul că îi dezvăluie
copilului lumea în care trăim și îl familiarizează cu noile cuvinte, cititul încurajează
creativitatea. Poveştile îmbogăţesc deprinderile de a comunica, îmbogăţesc vocabularul, cultivă
sentimente frumoase, stimulează imaginaţia şi creativitatea, educă spiritul de sacrificiu,
altruism, solidaritate, dreptate. Pune baza concepţiei despre lume şi viaţă.
SUCEAVA 2024
Se înţelege că gustul pentru lectură se formează timpuriu si de aceea în gradiniţă informaţiile

sumare legate de mediul înconjurător sau istorie se transmit prin intermediul povestioarelor.
Acestea fac trecerea de la lumea fabuloasă a poveştilor din grădiniţă la cea reală. Contactul cu
poveştile educatoarei conduce la dezvoltarea gustului pentru frumos, la îmbogăţirea
vocabularului, la creativitate.
Grădiniţa este unul dintre factorii decisivi în educarea copiilor prin frumos pentru valoare.
Intrând „în lumea poveştilor”, copiii vor învăța să deosebească binele de rău, adevărul de
minciună, faptele bune de cele rele, vor deveni mai atenţi, mai sensibili, încep să-și formeze
preceptele morale. Este de dorit ca preşcolarii şi elevii să-şi facă din cărti, cei mai buni prieteni,
să le dezvolte discernământul în selecţia valorilor, creativitatea, imaginația și descoperirea unor
soluții pentru rezolvarea diferitelor situații.
În etapa de dinaintea școlii, a citi cu copilul înseamnă să petreci timp împreună cu el și să te
bucuri de limbajul și ilustrațiile din cărți. Iată câteva sfaturi care pot ajuta atât adultul, cât și
preșcolarul să profite la maximum de timpul pentru citit.
Uitați-vă la carte
Înainte de a începe, pune-i copilului câteva întrebări despre carte:
• Cine este autorul?
• Despre ce crezi că este povestea?
• Ce personaje ar putea fi?
• Ce crezi că se va întâmpla?
Citiți povestea
• Variază ritmul lecturării, precum și intensitatea vocii. Schimbarea tonului și a expresiilor pentru
diferite personaje poate fi, de asemenea, de ajutor..
Uitați-vă la litere, cuvinte și punctuație
• Indică diferențele dintre litere și cuvinte, dar și dintre majuscule și minuscule. De exemplu,
“Există o majusculă “M”. Poți observa cum este mai mare decât această minusculă “m”?”;
• Indică diferite semne de punctuație, inclusiv puncte, semne de exclamare și semne de întrebare.
Explică care este semnificația lor.
• Când vezi cuvinte tipărite îngroșat sau mai mari, indică-le și explică modul în care se pronunță
aceste cuvinte.
• Jucați-vă “Găsește literele și cuvintele”.
În cadrul procesului de interacțiune didactică text-copil în comunicarea orală pentru
copilul preșcolar, elementele conceptuale și operaționale ale situației didactice presupun
selectarea operei literare pentru preșcolari, cunoașterea nevoilor și aspirațiilor acestora,
definirea situației didactice în general, a situației didactice de comunicare orală în special.
În activitățile de povestire, de lectură se pot folosi conținuturi specifice diferitelor
domenii. De asemenea, acestea pot crea, prin conținutul textelor alese, posibilitatea utilizării
informațiilor din domeniile științe, estetic și creativ, om și societate și îmbinarea lor cu măiestrie
în realizarea activităților integrate. În cadrul acestor activități se asigură transferul cunoștințelor
asimilate la situații noi, apropiate de viață, consolidează deprinderi motrice, facilitează efortul
intelectual și stimulează creativitatea copiilor.
Astfel, un exemplu îl reprezintă activitatea integrată ”Iarnă de poveste”, care a avut ca
elemente componente A.L.A. – ”Lume de poveste” (Artă: ” Căsuțe și bulgări de zăpadă” –
lipire, Științe: „Jocuri ale copiilor iarna”- puzzle, Nisip și apă: ”Cu zăpadă ne jucăm” – realizare
troiene, derdeluș, bulgări din nisip kinetic) și ADE: D.O.S.- „Întâmplare la derdeluș”– lectura
educatoarei. Scopul activității l-a reprezentat stimularea comportamentelor prosociale și
proactive pe baza percepţiei analitico-sintetice a unui context problematic concret şi exersarea
deprinderilor de exprimare orală, tehnico-aplicative şi plastice în situaţii noi.
SUCEAVA 2024
Un alt exemplu îl reprezintă activitatea integrată ”O zi cu albinuța Maia”, având ca

elemente componente ALA:”Ne jucăm, pe Maia o ajutăm” (Artă: ”Din culori amestecate, prind
viață flori minunate” - ștampilare, aplicare tempera cu pensula, Nisip și apă:Tema ”Drumul
spre stupul Maiei” – amenajare cu pietre, Joc de rol: Tema”Dulci prăjiturele, hrană prietenei
mele” – ornare prăjiturele) și ADE: DLC: Tema: ”Spune cine ești și cum ești!” joc didactic.
Activitatea a avut ca scop stimularea capacității de exprimare orală, prin activizarea limbajului
și aplicarea corectă și creativă a semnificațiilor structurilor verbale orale, valorificând
deprinderile artistico-plastice și tehnico-aplicative însușite în contexte anterioare și încurajând
utilizarea elementelor imaginației creatoare. Punctul de plecare este dat de povestea albinuței
Maia, care este foarte supărată, ea venind din Ținutul primăverii, unde vântul cel năzdrăvan i-
a luat căsuța în vârtejul pe care l-a format și i-a spulberat florile. Ea rătăcește de câteva zile,
flămândă și fără adăpost, dar noroc de bondarul Buzu care a înștiințat-o că stupul e la ”Albinuțe”
în grupă, dar florile nu au putut fi găsite. Albinuța Maia crede că nu întâmplător a ajuns aici ,
fiind informată de bondar că va găsi copii harnici și de ajutor, care o vor scoate din această
situație. Din acest motiv, Maia le cere copiilor să o ajute să ajungă la stup, să-i prepare ceva
dulce pentru a se hrăni până vor înflori și floricelele, când va putea să-și prepare singură mierea,
culegându-le polenul. Astfel, copiii se vor îndrepta spre centre, imitând ”Zborul fluturașilor”
(T), unde cu materialele puse la dispoziție (ALA1) – ”Ne jucăm, pe Maia o ajutăm”, vor încerca
să-i aducă albinuței zâmbetul pe buze, reparând ce a stricat vântul.
Activitatea integrată ”Darnici și buni de Crăciun” și-a avut punctul de plecare în textul
literar ”Crăciun fericit, Matei!” și a avut ca scop asimilarea și exersarea abilităților socio-
emoționale stimulate de contexte morale concrete, în scopul perceperii și exprimării propriilor
emoții, precum și a înțelegerii emoțiilor celorlalți, experimentând procese accesibile și exersând
deprinderi intelectuale și practic-aplicative. Elementele care au constituit această activitate au
fost DOS: ”Crăciun fericit, Matei!” – povestirea educatoarei, DȘ: ”Zăpadă artificială” –
experiment, DEC: ”Câte unul pe cărare” – joc cu text și cânt adaptat după poveste și ALA
(Știință: ”Saci cu boabe/ghinde” – umplerea sacilor respectând numărul de măsuri sau boabe
indicat, cântărire, Construcții: ”Mere” – construcții din lego, Artă: ”Spice de grâu”, ”Morcovi”
– modelaj prin tasare).
Un alt exemplu de activitate integrată care s-a construit având la bază textul literar îl
reprezintă activitatea „Când salata preparăm, legume de la piață /magazin cumpărăm”, cu
următoarele elemente componente: DȘ: ”La magazinul de legume” - joc exercițiu pentru
utilizarea bancnotelor și operarea cu valoarea acestora (numărare, adunare, scădere, compunere,
descompunere) în limitele 1-10, DOS: (Educație pentru societate): ”Mănâncă-ți legumele,
Bălăuco!” – lectura educatoarei și DOS(Activitate gospodărească): ”Salata de legume” –
preparare salată. Scopul activității l-a reprezentat stimularea capacităților intelectuale care
vizează gestionarea banilor prin participarea preșcolarilor la jocuri dirijate cu materiale care
ilustrează experiențe practice.
Storycubes reprezintă o resursă nesfârșită de spus povești. Potențialul cuburilor ”de spus
povești” este foarte mare. Manipularea zarurilor se poate face individual, de către fiecare copil
sau în formații de lucru mai mari sau mai mici, iar mesajele create pe marginea imaginilor pot
fi alcătuite în sarcini de lucru individuale, în perechi, sau în grupuri mici.
Seturile de cuburi se pot utiliza ca suport pentru o varietate de exerciții de comunicare,
descriere, caracterizare. De exemplu, li se poate cere copiilor să spună câte o trăsătură pe care
ar putea-o avea obiectele sugerate de pictogramele de pe zarurile primite (exemplu: gândac
negru/rapid/harnic/puternic). Deoarece pictogramele nu au detalii, ele pot sugera o varietate de
idei ( o săgeată poate însemna în același timp: drum, indicație, sfat, țel, armă etc.).
Pe marginea cuburilor se pot realiza exerciții cognitive de clasificare, asociere,
comparare pentru identificarea trăsăturilor comune și diferențiatoare, chestionare a realității
SUCEAVA 2024
exprimate de imagine (exemplu: o imagine cu o urmă a labei piciorului: Ce e cu talpa acesta?

Unde merge? Ce caută? Sunt mai multe urme?). De asemenea, se poate antrena flexibilitatea
gândirii, gândirea narativă și creativitatea copiilor, în forme ludice, pe marginea unor sarcini de
lucru pe care copiii le realizează cu plăcere.
Storycubes este un concept ce poate fi transferat și în activitatea de povestire cu alte
materiale suport: jetoane, obiecte mici, emoticoane, pictograme disponibile online etc.
Datoria noastră, a educatorilor, părinților este să aducem copiii în punctul de a iubi
poveștile, a le asculta cu plăcere, a răspunde copilului atunci când nu înțelege firul poveștilor,
cuvintele sau expresiile din text.
Lectura rămâne una dintre cele mai intense, mai educative și mai răspândite activități.
Cu cât apropierea copilului de carte se face mai devreme, cu atât mai importante și mai durabile
sunt efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării, precum și în cel al comportamentului și
al socializării.
În concluzie, se poate reţine că rolul şi importanţa povestirilor – ca activităţi organizate
– constă în valoarea lor cognitivă, etică şi estetică, prin care se exercită o puternică înrâuire
asupra întregii personalităţi a copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
Preda, VIORICA., (2003), ”Grădiniţa altfel”, Ed. V&I Integral, Bucureşti
Tătaru, LOLICA, Glava, ADINA, Chiș, OLGA, (2014), ”Piramida cunoașterii – repere
metodice în aplicarea curriculumului preșcolar”, Ed. Diamant, Pitești
Ezechil, LILIANA, Lăzărescu, MIHAELA, (2011), ”Laborator preșcolar”, Ed. V&I Integral,
București
MEN, (2019), ”Curriculum pentru educație timpurie”.
SUCEAVA 2024
214. PROIECT EDUCAȚIONAL ,,CARTEA- PRIETENA MEA”
Profesor învățământ primar Rusu Simona Liliana

„Cărţile sunt albinele care duc polenul însufleţitor de la o minte la alta.”

James Russell Lowe
A. APLICANTUL:
Coordonate de contact ale unității de învățământ:
Str. Păcii F.N
Tel/fax: 0230/517825
Email: mcostin_sv@yahoo.com
Scurtă prezentare a experienței în domeniul proiectului:
Coordonator proiect la nivelul unității: prof. Rusu Simona
Echipa de proiect:
➢ Prof.
B. PARTENERI:
➢ Școala Gimnazială Nr. 3 Suceava
➢ Școala Gimnazială Nr. 10 Suceava
➢ Școala Gimnazială ,,Aurel Stanciu” Salcea
➢ Tipografia ,,Tipoart”
➢ Librăria ,,Lidana”,
➢ Biblioteca Judeţeană ,,I. C.Sbiera” Suceava, filiala Burdujeni
C. CONTEXTUL:
Argumentarea proiectului propus:
„Copilul –scria George Călinescu - se naşte curios de lume şi nerăbdător de a
se orienta în ea. Literatura îi satisface această pornire, îl incită”.
La vârsta şcolară, când imaginaţia zburdă nestingherită pe pajiştile fanteziei, cititul
deschide copilului noi orizonturi pentru a fi cucerite şi noi căi de străbătut.
Proiectul educaţional “Cartea- prietena mea” îşi propune să trezească în sufletele fragile
şi avide de cunoaştere ale școlarilor dorinţa de a se apropia de carte, dorinţa de a citi, dorinţa
de a pătrunde încă de mici în universul liniştit al unei biblioteci, respectul faţă de carte, faţă de
cel ce a scris-o, o provocare lansată copiilor şi educatorilor ce constă în capacitatea de a evada
SUCEAVA 2024
în universul cărţilor, adică de a reuşi să pătrundă în acest loc tainic prin stăpânirea artei de a
asculta, de a analiza, de a învăţa, de a reproduce, de a acţiona, de a se relaxa.
Cartea este „o lume minunată”, primitoare şi darnică pentru cei care o răsfoiesc,
înţeleaptă şi plină de mistere care abia aşteaptă să fie descoperită. Ea este un adevărat prieten
pentru orice suflet, ce nu dezamăgeşte ci oferă posibilitatea de a reflecta asupra multor lucruri.
Atunci când deschizi o carte toate privirile sunt aţintite asupra ta, ochii te urmăresc de
parcă eroii din poveşti ,,defilează“ prin faţa ta iar imaginile capătă viaţă şi totul curge lin ca
susurul unei ape sau ca într-o inşiruire de mărgăritare care se vor lăsa privite, analizate şi
înţelese. Poeziile, basmele, legendele şi poveştile deschid o lume fantastică unde totul este
posibil, o lume minunată a cuvintelor magice, o lume care ne arată calea spre bine , dreptate şi
frumos. Şi atunci, cum ar fi tocmai lumea copilăriei fără farmecul inegalabil al cărţilor ?
În ultimii ani se observă o scădere a interesului faţă de lectură. Televizorul, jocurile
video şi calculatorul sunt cele care au „furat” interesul copiilor şi chiar al adulţilor pentru a citi
o carte. Unii părinţi nu mai reprezintă un model pentru copil, din acest punct de vedere, pentru
că nici ei nu citesc. Aşadar, acest proiect îşi doreşte de fapt o nouă reconsiderare a cărţii, a
lecturii, ca parte integrantă din copilăria celor mai mulţi copii. Ea are funcţie ludică şi formativă,
personajele constituind fie modele de urmat în viaţă, fie modele de evitat pentru copii.
Cărţile vor reuşi să stimuleze interesul copiilor pentru comunicare scrisă şi orală, le vor
ordona gândurile şi ideile, vor îmbogăţi viaţa afectivă, le vor oferi exemple clare de bine şi
frumos, le vor cultiva răbdarea, atenţia, motivaţia şi, mai ales, vor readuce între copii atmosfera
de calm, de pace, de bucurie, prilej de înălţare a minţii şi a inimii spre Frumos şi Bine.
Sperăm ca, prin acest proiect, prietenul nedespărţit şi cel mai drag copiilor să fie cartea.
D. DESCRIEREA PROIECTULUI:
Scopul:
- cultivarea dragostei pentru carte şi lectură, în vederea dezvoltării exprimării orale şi scrise, a
comunicării verbale, paraverbale şi nonverbale
- dezvoltarea gândirii critice şi a respectului cuvenit pentru carte şi autorul acesteia
- promovarea capacităţii reproductive şi creatoare a copiilor, prin valorificarea competenţelor
şi abilităţilor verbale, artistico-plastice şi estetice în situaţii variate
- formarea unor reprezentări morale şi a unui comportament civilizat faţă de copii şi adulţi,
precum şi a deprinderilor de muncă intelectuală necesară activităţii şcolare, prin intermediul
poveştilor
Obiective:
Pentru copii
- să identifice unele instituţii de realizare, distribuire şi procurare a cărţilor
- să se apropie de carte şi de limbajul oral şi scris
- să audieze texte literare în versuri sau proză, pentru a reţine momentele şi ideile
- să se exprime clar, corect şi expresiv atunci când reproduce sau crează un text
- să ajute la realizarea unei cărţi, după puterile sale
- să îşi exerseze vorbirea sub aspect fonetic, lexical, gramatical
- să utilizeze cuvintele şi expresiile artistice întâlnite în text în diferite situaţii
- să compună texte în proză sau versuri, folosind formulele specifice
- să interpreteze roluri, utilizând mimică, gesturi, expresii potrivite textului scris
- să își dezvolte capacitatea de interrelaționare și de exprimare a emoțiilor
- să redea plastic scene, personaje preferate din poveşti
-să își formeze o atitudine de grijă, respect și considerație față de carte (autor, conținut)
SUCEAVA 2024
Pentru cadre didactice și colaboratori

- să identifice nevoile copiilor şi ale familiilor acestora referitoare la metodele de lucru cu
cartea
- să își dezvolte abilitarea de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în
procesul de apropiere faţă de carte şi faţă de cuvântul scris
- să planifice activităţi diverse şi interesante pentru copii şi părinţi
- să sprijine desfăşurarea proiectului personal și material
- să stimuleze, să diversifice căile de comunicare între copii şi adulţi
- să conştientizeze rolul cărţilor în dezvoltarea şi educaţia intelectuală a propriilor copii
Grup țintă:
Beneficiari direcți: elevii de ciclu primar al celor 4 instituții
Beneficiari indirecți: părinții școlarilor și cadrele didactice din unitate, bibliotecari, vânzători
de carte, tipografi, alți colaboratori.
Durata: an școlar 2023-2024
Conținutul proiectului:
Metodologie:
- instuirea şi conştientizarea necesităţii derulării acestui proiect educaţional pentru elevi
- constituirea echipei de lucru
- elaborarea proiectului
- documentarea fiecărui membru al colectivului de implementare cu tematica, partenerii şi
strategiile de lucru specifice.
Regulament:
Conținutul și planificarea activităților vor fi adaptate la nivelul de vârstă
al copiilor, la disponibilitatea partenerilor educaționali, precum și la interesul manifestat de
copii pe anumite teme.
Criterii de evaluare:
monitorizarea proiectului la nivel de unitate, comportamente formate, analiza produselor
activității, rapoarte de evaluare, panou cu activitățile, convorbiri cu copiii, cărţi, fotografii,
analiza modului de implicare a partenerilor în realizarea proiectului, diseminarea experienţei
pozitive, aprecierea rezultatelor prin premii, ecusoane, medalii.
Necesitatea derulării acestui program:
Observând jocurile şi activităţile în care sunt implicaţi copiii, am constatat că o parte dintre
ei comunică şi interacţionează prea puţin sau deloc cu diferiţi parteneri şi nu implică alţi colegi
în discuţii pe o anumită temă. Unii copii reacţionează cu întârziere la mesajele transmise, se
exprimă defectuos şi nu întotdeauna reuşesc să se facă înţeleşi. Greu şi cu sprijin susţinut pot
să relateze verbal și în scris anumite întâmplări, idei sau impresii, nu utilizează detalii şi nu
folosesc un limbaj bogat în cuvinte şi expresii. Când li se citeşte o poveste, atenţia le este uşor
atrasă de persoane, zgomote şi acţiuni şi nu urmăresc cu atenţie un text.
SUCEAVA 2024
Standarde:
- creşterea calităţii serviciilor educaţionale, extinderea parteneriatelor, creşterea prestigiului în
comunitate
- generarea unor schimbări specifice în exprimare, scriere, citit, comportare , atitudini, abilităţi
- nivelul de vârstă de la care putem să insuflăm copiilor dragostea faţă de carte, limbă şi
comunicare
- dobândirea unor informaţii ştiinţifice, literare şi abilităţi de comunicare
- alte bune practici identificate în proiect
Indicatori:
- interesul sporit pentru cărţi şi literatură
- înlăturarea inhibiţiilor şi posibilitatea de a comunica uşor cu persoane din mediul apropiat
- înţelegerea de către şcolari a ceea ce înseamnă scris -cititul în activitatea de tip şcolar
- exprimarea clară, corectă şi expresivă a copiilor pe parcursul activităţilor
- dezvoltarea interesului pentru activitatea de tip şcolar, în special pentru cea de scris-citit
- dorinţa tuturor participanţilor de a continua să desfăşoare tipuri de activităţi de acest fel
Metode și tehnici de lucru: metode clasice şi moderne, metode interactive de grup, întâlniri de
grup, convorbiri, audiţii, cercuri de lectură, jocuri de rol, povestiri, pictură, desen, colaj.
Forme de organizare: frontal, în grupuri mici, în echipă, în perechi, individual.
➢ confecţionare de cărţi, cercuri de lectură
➢ perfecționarea abilităților de comunicare și relaționare cu ceilalți
➢ promovarea activităţilor din proiect în mass media locală – ziare, în revista și pe siteul
grădiniței, expoziţii cu lucrări, program artistic, concurs, realizarea de albume
Resurse umane:
➢ elevi, părinţi, cadre didactice, parteneri educaţionali, reprezentanţi ai comunităţii locale
Parteneri: Școala Gimnazială Nr. 3 Suceava, Școala Gimnazială Nr. 10, Școala Gimnazială
,,Aurel Stanciu” Salcea, Suceava tipografia ,,Tipoart”, librăria ,,Lidana”, Biblioteca
Judeţeană ,,I. C.Sbiera” Suceava, mass-media.
E. EVALUARE:
➢ Jurnalul proiectului (poster), Portofoliul proiectului
➢ Realizarea unei prezentări Power Point la sfârșitul anului școlar cu acțiunile desfășurate
Calendarul activităților
Nr. Perioada Tema/ Mijloc de realizare Locul de desfășurare Responsabil

crt.
1. Octombrie Biblioteca școlii mele- Biblioteca școlii Prof.

vizită
2. Noiembrie Micii tipografi- Sala de clasă Prof.
confecționare carte
SUCEAVA 2024
3. Decembrie Poveștile preferate, la Sala de clasă Prof.

școală ascultate - cerc de
lectură
4. Ianuarie Ziua Internațională a Sălile de clasă, Prof.
Cititului Împreună bibliotecă
Sala de festivități
5. Februarie Personaje și povești - Sala de festivități Prof.
dramatizare
6. Martie Semn de carte pentru Sala de clasă Prof.
mama mea
- confecționare -
7. Aprilie Sărbătorim împreună Ziua Sala de clasă Prof.
Cărții
23 aprilie
8. Mai Drumul unei cărți Librăria ,,Alexandria” Prof.
vizită la tipografie, vizită la Suceava Prof.
librărie Tipografia
,,Mușatinii” Suceava
Mai Călătorie în lumea poeziei Curea școlii Prof.
- concurs de recitare -
9. Iunie ,,Mesaje de bun-rămas” Sălile de clasă Prof.
-elemente de comunicare Prof.
scrisă pe obiecte personale
10. octombrie- ,,Învățăm unii de la alții” Sălile de clasă Cadrele
iunie - poezii, povești, ghicitori, didactice
proverbe
activitate cu caracter
permanent
,,Întâlnire între prieteni” –
întâlniri în mediul online
SUCEAVA 2024
215. CARTEA – PRIETENA MEA
Prof. Sadoveac Alina

G.P.P. ,,Așchiuță” Suceava/ G.P.P. ,,Albinuța” Suceava
A. DENUMIREA PROIECTULUI/ TITLUL: ,,Cartea – prietena mea”

1.MOTTO: ,,Fiecare carte pare că închide în ea un suflet. Şi, cum o atingi cu ochii şi cu
mintea, sufletul ţi se deschide ca un prieten bun.’’
(Maxim Gorki)
2. DOMENIUL ȘI TIPUL DE EDUCAȚIE ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ: Domeniul limbă
și comunicare (DLC)
3. TIPUL PROIECTULUI: proiect naţional de stimulare a interesului pentru lectură
B. APLICANTUL
Coordonate de contact ale unității de învățământ:
G.P.P. Nr. 6 ,,Albinuța”, Suceava
Tel.: 0230/214247
Str. Oituz Nr. 15, Suceava, jud. Suceava
Scurtă prezentare a experienței în domeniul proiectului:
La nivelul unităţii acest proiect a mai fost derulat și în anii anteriori. Preșcolarii au
participat cu real interes la activitățile desfășurate, constatându-se o implicare mai mare a
acestora la centrul Bibliotecă, dar și un progres vizibil al capacității de exprimare orală.
Coordonator proiect la nivelul unității: prof. Sadoveac Alina
Echipa de proiect: ............
Echipa de implementare: ...........
C. PARTENERI
- părinți, bunici, frați, elevi, muzeografi, bibliotecari, profesori de limba română.
D. CONTEXTUL
1. Argument:
Din păcate, în zilele noastre ne confruntăm cu o realitate dureroasă: scăderea
interesului pentru lectură manifestat atât de copii, cât şi de adulţi.
Acest proiect este născut din necesitatea contracarării acestei realităţi şi îşi propune
stimularea de la cea mai fragedă vârstă a curiozităţii, interesului şi plăcerii preşcolarilor pentru
lectură. Generoasă, cartea dăruieşte copilului un inestimabil tezaur al cultivării spirituale, o
SUCEAVA 2024
constelaţie de fascinante şanse de lumină şi de bucurie, de cântec şi de poezie, o lume inedită,

misterioasă, tulburătoare, dar foarte frumoasă. În faţa cărţii copilul simte de timpuriu o mare
atracţie, datorită faptului că mesajul şi imaginile ocupă un loc aparte în universul său interior.
Puterea cuvântului dă sentimentul curajului de a-şi exprima ideile, oferă copilului şansa să
trăiască şi să transmită sentimente, stări afective, stimulându-i nevoia de activitate.
Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte, a interesului pentru lectură,
îmbunătăţirea comunicării orale, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii verbale, sunt doar
câteva dintre obiectivele urmărite în desfăşurarea proiectului naţional ,,Să citim pentru mileniul
III’’ cu tema ,,Cartea – prietenă dragă’’.
Prin toate activităţile propuse intenţionăm să stimulăm imaginaţia creatoare, să nuanţăm
exprimarea literară şi estetică, să-i determinăm pe copii să aprecieze momentele de solitudine
în faţa cărţii, să descopere faptul că nu sunt niciodată singuri atunci când au o carte în faţă.
Pentru toate acestea este absolut necesar să împărtăşim cu ei plăcerea lecturii, să le citim şi să
le povestim cărţi, să-i încurajăm să vorbească despre lucrurile pe care ei le citesc în cărţi, aşa
cum Miron Costin spunea că ,,nu este alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului
zăbavă decât cetitul cărţilor’’.
2. Puncte tari
- Promovarea, în rândul preșcolarilor, a interesului și a dragostei pentru carte
- Îmbunătățirea comunicării orale, stimularea imaginației și a creativității verbale
3. Oportunități
- Proiectul oferă posibilitatea unei bune cooperări cu partenerii educaţionali
- Interacțiunea cu cartea, de la vârsta preșcolară, oferă șansa unei bune adaptări la viața școlară
- Proiectul oferă şansa mediatizării activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ
E. DESCRIEREA PROIECTULUI
1. Scopul:
Stimularea interesului pentru lectură în perioada preşcolarităţii, în vederea adaptării cu
uşurinţă la cerinţele următoarei trepte de învăţământ - clasa pregătitoare
2. Obiective:
Privind copiii preșcolari
- Formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte, prin participarea la experiențe de lucru
cu aceasta
- Cunoaşterea instituţiilor care se ocupă de apariţia, distribuirea sau păstrarea cărţilor
- Familiarizarea cu spaţiul bibliotecilor școlare, județene
- Formarea unor deprinderi de comportament civilizat în tipografii, librării, biblioteci, săli de
lectură
- Exersarea ascultării active a unui mesaj, în vederea înțelegerii și receptării lui
- Înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor, semnificațiilor
- Stimularea capacității de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități, acțiuni
- Respectarea regulilor de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
SUCEAVA 2024
- Îmbogăţirea şi extinderea vocabularului activ al copiilor

- Îmbunătăţirea comunicării orale şi stimularea interesului pentru citit-scris
Privind cadrele didactice
- Proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi care să cultive interesul pentru carte și lectură
- Dezvoltarea abilității de a construi un mediu educaţional care să motiveze copilul în procesul
de apropiere faţă de carte şi faţă de cuvântul scris
- Implementarea unui curriculum adecvat cerinţelor proiectului şi a unor activităţi care să
pună în valoare potenţialul fiecărui copil în raport cu comunitatea din care provine
- Educarea unei atitudini pozitive faţă de abordarea metodelor interactive, ca metode de lucru
folosite în sprijinul realizării obiectivelor programului
- Asigurarea unei comunicări eficiente cu părinţii și cu alți parteneri educaționali
Privind părinții copiilor
- Conştientizarea părinţilor cu privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea propriilor copii
- Creşterea implicării părinţilor în activitatea grădiniţei şi în crearea unui mediu sigur și
stimulativ pentru copil
3. Grup țintă:
- Preşcolarii de la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 6 ,,Albinuța” Suceava
- Cadre didactice
- Părinţii şi bunicii preşcolarilor
4. Durata: un an școlar
5. Conținutul proiectului:
Conținutul și planificarea activităților vor fi adaptate la nivelul de vârstă al copiilor, la
disponibilitatea partenerilor educaționali, precum și la interesul manifestat de copii pe anumite
teme. Proiectul se va desfăşura respectând calendarul activităţilor. În cadrul acestora vor fi
implicaţi copiii, părinții și comunitatea. Pe parcursul derulării proiectului, se vor realiza
expoziții cu lucrările copiilor, se vor mediatiza activitățile.
6. Calendarul activităților
Nr. Tema/ Mijloc de realizare Perioada/ locul Resurse umane Respon
crt de desfășurare sabil
1. ,,Cartea e prietena mea, voi citi Octombrie Preșcolari
curând din ea” – observarea cărților Sălile de grupă Cadrele didactice
din biblioteca grupei, etichetare,
personalizare
SUCEAVA 2024
2. ,,Pe tărâmul cărților” – vizite Noiembrie Preșcolarii grupelor

(tipografie, librărie, biblioteca Tipografia mijlocii și mari
județeană) ,,Mușatinii” Cadrele didactice
Biblioteca ,,I. G. Părinți
Sbiera” Tipografi
3. ,,Și părintele meu știe o poveste…” – Decembrie Preșcolari
lectură Sălile de grupă Cadre didactice
Părinți
4. ,,Săptămâna lecturii” – activități în Ianuarie Preșcolari
cadrul unui proiect tematic, Sălile de grupă Cadre didactice
îmbogățirea fondului de carte din Părinți
cadrul fiecărei grupe
5. ,,Urmași ai lui Eminescu” – audiții, Ianuarie Preșcolarii grupelor
recital, expoziție de lucrări plastice/Centrul cultural mijlocii și mari
practice Bucovina Cadrele didactice
Părinți
Profesor de limba
română
6. ,,Albinuțe hărnicuțe” – confecționare Februarie Preșcolari
de semne de carte/ carte Sălile de grupă Cadre didactice
7. ,,Prietenii din povești” – expoziție de Martie Preșcolarii grupelor
pictură Biblioteca ,,I. G. mijlocii și mari
Sbiera” Cadrele didactice
Bibliotecari
8. ,,Și școlarii sunt prietenii cărților” – Aprilie Preșcolari, elevi
cerc de lectură Liceul Sportiv Cadre didactice
Suceava Părinți
9. ,,Carnaval, vesel carnaval” – scenetă, Mai Preșcolari
dramatizare, prezentare de costume ale Sală de Cadre didactice
personajelor din povești festivități Părinți
10. ,,Ziua lecturii în aer liber” – audiție Iunie Preșcolari
Curtea grădiniței Cadre didactice
Părinți
11. ,,Momentul de lectură” - audiție, Activitate cu Preșcolari
lectură, povestire, repovestire caracter Cadre didactice
permanent
10-15 minute/ zi
7. Metode, tehnici de lucru, forme de organizare:
Metode și tehnici de lucru: memorizarea, convorbirea, audiţia, povestirea, joc de rol,
dramatizarea, pictura, desenul, tăierea, asamblarea, lipirea, şnuruirea.
Forme de organizare: frontal, în echipă, individual.
8. Rezultate preconizate:
- crearea unui mediu cultural activ şi stimulativ
- îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii de la fiecare grupă cu cel puțin 15 de cărți
SUCEAVA 2024
- stimularea interesului pentru limbajul scris

- formarea, în rândul preşcolarilor, a unor deprinderi de citit-scris
- educarea respectului pentru carte, pentru imagine, pentru munca celor care o realizează
- interesul sporit pentru cărţi şi literatură pentru cel puțin 75% dintre preșcolarii participanți la
activitățile proiectului (alegerea centrului Bibliotecă – opțiune principală)
- utilizarea și îngrijirea corectă a cărții de către 85% dintre copii
- înlăturarea inhibiţiilor şi posibilitatea de a comunica uşor cu persoane din mediul apropiat
- înţelegerea de către 80% dintre preşcolari a ceea ce înseamnă scris-citit în activitatea de tip
şcolar
- exprimarea clară, corectă şi expresivă a copiilor pe parcursul activităţilor
- participarea părinților la activitățile proiectului în proporție de 80%
9. Resurse:
➢ Umane
- copii preşcolari şi şcolari mici
- părinţi, bunici, frați
- cadre didactice: educatoare, învăţători
- parteneri educaţionali, reprezentanţi ai comunităţii locale
➢ Materiale
- cărți, reviste, ziare, cd-uri, videoproiector, acuarele, blocuri de desen, foi colorate, lipici, șnur
colorat, aparat foto, diplome, ecusoane, costumații, recuzită povești
➢ Financiare
- pentru premierea copiilor se vor utiliza sponsorizările comitetelor de părinți
- pentru materialele utilizate în timpul activităților se va apela la resursele grupei/grădiniței
10. Parteneri:
- Biblioteca ,,I. G. Sbiera” – Suceava, tipografia ,,Mușatinii” – Suceava, Liceul cu Program
Sportiv Suceava, Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava, Centrul Cultural ,,Bucovina”.
F. EVALUARE:
➢ Portofoliul proiectului (programe de activitate, fotografii etc.)
➢ Realizarea unei prezentări Power Point la sfârșitul anului școlar cu acțiunile desfășurate
➢ Realizarea evaluării sub forma unui calendar
Proiectul asigură formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de carte, a interesului
pentru lectură, îmbunătăţirea comunicării orale, stimularea imaginaţiei şi a creativităţii verbale.
Cu siguranță va fi derulat şi în anii următori, prin modalităţi noi de implicare a copiilor şi a
părinţilor, prin găsirea unor noi parteneri, care să le stârnească micilor preșcolari curiozitatea și
interesul pentru carte.
H. BUGETUL PROIECTULUI: din surse de finanțare proprii, sponsorizări, donații.

SUCEAVA 2024
216. PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ ÎNTR-O LUME INFORMATIZATĂ. ROLUL

LECTURII ÎN INTEGRAREA COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE ÎNVĂȚARE,
TERAPIA PRIN LECTURĂ
Educatoare Teleagă Raluca-Petronela

Grădinița cu Program Prelungit „Prichindelul”-Rădăuți
Lumea copiilor, bogată în numeroase evenimente, unele obișnuite, altele neobișnuite

sau poate chiar ciudate, cel puțin din punctul nostru de vedere, al adulților, are nenumărate
coordonate determinate de interesele foarte diverse ale eroilor acesteia care, imitând frumos pe
cei mari se vor a fi sau uneori chiar sunt câștigători ai unor concursuri de poezie și inventică
fiind în fruntea listei ai celor mai mari campioni olimpici la competițiile sportive. Așadar, nu
trebuie să ne mire că în spatele chipului inocent și al trupului firav al copilului se poate ascunde
unul din marii eroi ai lumii, iar această predispoziție de a fi genial se poate învăța sau poate fi
influențată de la vârste foarte fragede prin intermediul lecturii deoarece copiii își pot alege
modelul de urmat în viață dintr-o poveste, dintr-o istorisie, dintr-o simplă lectură citită la un
moment dat. Aici intervine și rolul nostru, al educatoarelor, în a alege cu multă atenție și
documentare anterioară ceea ce lecturăm copiilor întrucât, poate nu mereu realizăm acest lucru,
dar orice informație dată unui copil îi poate fi povață sau chiar un ghid pentru viață. De aceea,
consider că, aflându-ne într-un moment foarte avansat din toate punctele de vedere, în principal
al tehnologiei, al Erei trebuie să profităm de tot ceea ce avem la dispoziție pentru a oferi copiilor
o educație de cea mai bună calitate. Copiii știu să viseze și visează! Dar în spatele viselor lor
stă dorința lor de a fi utili, pasiunea pentru sensuri adânci. Privind dincolo de jocul lor cotidian
pe care îl trăiesc cu pasiune și fantezie, se ascunde o lume complexă cu trăiri adevărate.
Dezvoltarea psihică intelectuală a copiilor se realizează cu precădere datorită
activităților educative consecvente, organizate prin intermediul grădiniței/școlii, al familiei și
bineînțeles, un fapt uneori neglijat, al lecturii. De aici, și importanța ce se acordă cunoașterii
particularităților psihice de vârstă și obligația pe care o avem noi, educatoarele, de a aprofunda
și diversifica conținutul tematic, astfel încât, printr-o mare varietate de mijloace literare
adecvate, să contribuie în mod eficient, la dezvoltarea ritmică și mereu ascendentă a copiilor.
Fiecare copil este un manifest al bucuriei de a trăi, o comemorare pe cât de puternică, pe atât
de subtilă, adresată forței și înțelpciunii maturilor. Datorăm copiilor cel mai mare respect, dar
trebuie să luăm în considerare faptul că misiunea noastră de a ne apropia cu interes și
generozitate de copii, pentru afirmarea deplină a drepturilor celor mici la o literatură mare.
Care este rolul lecturii în viața copiilor? Autorii răspund la această la această întrebare
prin multitudinea de cărți existente, cărți cu subiecte și abordări din cele mai diverse. O
bibliotecă de sute și mii de cărți, zestre milenară necontenit în sporire, alcătuiește acest răspuns
despre care am putea chiar spune că s-a constituit înainte și independent de orice întrebare de
teorie literară. Cărțile copilăriei se nasc din dragoste. Cântecul, versul, basmul au încălzit
leagănul omenirii și glăsuirea lor a luminat inima fragedă și sufletul pur al copilului.
Există o vorbă folosită adesea: „bun-rău copilul mănâncă”. Pornind de la adevărul
acestei ziceri constatăm, în principal ca educatoare-profesioniste în învățământul preșcolar și
mai apoi ca părinți, că rolul nostru este de a da minților copiilor „să mănânce” ceea ce este bun,
adică cărți de bună calitate, o educație aleasă, stimulare spre autodepășire și progres. Noi, ca
formatori ai personalității și educației lor trebuie să recunoaștem și să fim conștiente că o carte
SUCEAVA 2024
și, implicit, informațiile pot fi comparate în ceea ce privește calitatea acestora. Unele pot fi utile
dezvoltării intelectuale, psiho-sociale ale copiilor, iar altele mai puțin utile sau chiar fără de
folos. Așadar, trebuie să acordăm o atenție foarte mare alegerii lecturilor pe care dorim să le
facem la grupă pentru a fi siguri 100% că preșcolarii vor avea cel puțin un lucru de adăugat
experienței lor de viață sau evoluției lor ca oameni în această societate. Revenind la zicerea
noastră, consider că noi suntem principalii responsabili a ceea ce „mănâncă” copilul întrucât el
nu este încă capabil să discearnă ceea ce este bun sau rău. Deci, dacă noi îi dăm să se
„hrănească” cu tehnologie, spre exemplu, abordată greșit din punctul meu de vedere, adică doar
jocuri pe calculator sau rețele sociale (auzim tot mai des copii de 3-4 ani că folosesc tiktok), el
cu asta se va hrăni; dacă noi îl hrănim cu lecturi/cărți de bună calitate și potrivite pentru fiecare
interval de vârstă, el cu asta se va hrăni și va evolua frumos devenind un viitor adult cu principii
capabil să gândească, să discearnă ceea ce este bun sau rău, să se adapteze cu evoluția rapidă a
civilizației. Din punctul meu de vedere lecturile, atât cele ale copilăriei citite de educatoare,
părinți sau oricine altcineva, cât și cele pe care ulterior copiii sau viitorii adulți și le vor alege
pentru a-și satisface propriile nevoi intelectuale joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor de
astăzi și a adulților de mâine. Dacă noi, astăzi, le oferim lectură de calitate, ulterior vor fi ei
înșiși capabili să își continue evoluția cu lecturi informaționale de calitate. Totodată, consider
că „simplele” povești ale copilăriei, precum cele a lui Frații Grimm, Charles Perrault, Lewis
Carroll, Homer sau chiar Creangă oferă copiilor o altă perspectivă de a privi lumea, de a-i
induce în lumi fantastice, în lumea poveștilor, le sporește creativitatea și imaginația, le
înfrumusețează copilăria și îi face să rămână copii. Din prisma repeziciunii cu care se întâmplă
astăzi lucrurile, precum și faptul că preșcolarii sunt expuși la prea multă tehnologie și uneori
informații neconforme vârstei lor consider că aceștia se maturizează mult prea rapid, uită să fie
copii, să își trăiască copilăria. Iar aici intervine de asemenea lectura. Prin lectură chiar și adultul
este introdus din nou lumii minunate a copilăriei. O carte bună, o abordare adecvată a cadrului
didactic, o lectură expresivă cu o gestică și mimică adecvată, eventual și însoțită de imagini
sugestive îl poate face pe copil să se simtă ca și cum ar fi chiar el însuși eroul poveștii.
Terapia prin lectură se referă la folosirea intenționată a cuvântului scris pentru a facilita
optimizarea psihologică, prin selectarea și discutarea unor creații literare care pot să genereze
o mai bună înțelegere de sine. Criteriile pentru a selecta operele literare potrivite pentru terapie
sunt: universalitatea, intensitatea, profunzimea, ritmul, imaginile, metaforele, accesibilitatea
limbajului, claritatea ideilor, tonul și relevanța temei pentru participanți. Literatura eficientă din
punct de vedere terapeutic este life-affirming, găsește speranță în condiția umană și prezintă
posibile soluții, fără a fi prescriptivă. În general, obiectivele terapiei prin lectură includ:
dezvoltarea înțelegerii de sine și a empatiei față de alții, promovarea creativitățiii, a auto-
expresiei și a încrederii în sine, întărirea abilităților de relaționare și comunicare, exprimarea
emoțiilor copleșitoare și reducerea tensiunii, facilitarea schimbării personale și dezvoltarea
abilităților de a face față problemelor sau emoțiilor. Terapeuții care practică această formă de
terapie folosesc expresia literară în toate formele sale: poem, poveste, roman, epistolă, jurnal,
basm, fabulă, eseu pentru a-i ajuta pe participanți să-și exploateze abilitățile creative și de
rezolvare de probleme, să comunice și să relaționeze mai bine cu ceilalți. Literatura, și poezia
în special, deține puterea metaforei, care poate juxtapune un concept lângă altul, poate schimba
semnificații și astfel deschide noi posibilitatăți și înțelesuri. O metaforă este ea însăși și altceva,
în același timp. Ea extinde, conectează și restructurează scheme vechi de interpretare. Având
toate aceste valori și avantaje, cu siguranță terapia prin lectură este o variantă foarte bună pentru
integrarea copiilor cu dificultăți de învățare deoarece prin aceste terapii copilul va ajunge să se
cunoască pe sine foarte bine, va ști care îi sunt capacitățile și limitele și totul cu ajutorul lecturii.
Mai mult decât atât, terapia de lectură se realizează prin mai multe etape bine stabilite și gândite,
care, de asemenea, consider că ajută la integrarea copiilor cu dificultăți de învățare. Dintre
SUCEAVA 2024
acestea amintim: recunoașterea-copiii reflectează asupra textului care s-a citit și se discută
semnificațiile pe care fiecare le extrage din el. Important de menționat este că nu există
interpretări bune sau rele, ceea ce poate conferi fiecărui copil care trece prin această terapie
încredere de sine și îl stimulează și încurajează să răspundă și să își expună punctul de vedere
fără a avea frica de a fi judecat de ceilalți); examinarea-copiii își explorează propriile reacții
(sentimente, imagini, amintiri, asocieri, ce le-a plăcut și le-a displăcut) pe care textul literar le-
a evocat în fiecare în mod unic. Astfel, vor înțelege că poate să le placă sau nu o anumită lectură
și nu este obligatoriu să ai aceleași preferințe cu ale colegilor tăi întrucât fiecare are propria
personalitate, modalitate, dar și libertate de a reflecta asupra unei cărți; juxtapunerea-copiii își
compară răspunsurile și interpretările. Diferitele puncte de vedere pot încuraja noi perspective,
noi comportamente, atitudini sau valori. Discuțiile generate pot evidenția punctele vulnerabile,
gradele de deschidere a fiecăruia și mecanismele de auto-apărare, putând în același timp să
conducă la sinteza unor idei; aplicarea la sine – În final, copiii sunt încurajați să integreze ceea
ce au învățat, să aplice noile cunoștințe la viața lor, să reflecteze la ceea ce trebuie să rămână la
fel și ce trebuie schimbat. Toți acești pași urmați în cadrul terapiilor prin lectură sunt benefici
pentru integrarea copiilor cu dificultăți de învățare deoarece ei învață pas cu pas să asimilizeze
informațiilor aduse prin lectură, sunt îndrumați spre înțelegerea unui text și înainte de toate sunt
ajutați să se cunoască pe ei înșiși.
De zeci de ani cărților li s-a atribuit o virtute, aceea de a vindeca. Însuși Mircea Eliade
a oferit în anul 1939 o pledoarie în ceea ce privește lectura ca terapie: „Avem zeci de mii de
formule farmaceutice, de tonice, de siropuri şi mai ştiu eu ce - dar nu s-a gândit nimeni să
folosească tehnic această colosală energie sufletească, latentă în cărţi. Literatura poate însemna
un stimulent uriaş. Cunosc cel puţin o duzină de tineri care şi-au întărit sufletele zdrenţuite de
adolescenţă prin lectura Omului sfârşit al lui Papini. Nu e vorba nici de igienă spirituală, ci
numai de tehnica prin care omul modern ar putea folosi izvoare necunoscute de energie şi de
contemplaţie, tehnica armonizării sale cu anotimpurile, cu revelaţiile...”
Cartea/lectura poate fi pentru mulți copii, dar nu numai, un prieten solitar care îi
însoțește în trăirile lor interioare, cât și exterioare, zugrăvind prin cele mai potrivite cuvinte o
lume care îi ajută să se autocunoască, dar și să înțeleagă lumea în care trăiesc, fapt foarte
important încă de la vârste foarte fragede. Lectura poate fi un bun înlocuitor al unor figure
importante care pot fi adevărate călăuze în devenirea și transformarea copilului în adult.
Lecturile oferă copiilor situații de viață pe care nu le-au întâlnit sau poate nici nu le vor întâlni
niciodată deoarece nu putem experimenta totul într-o singură viață, însă acestea îi învață să
caute și să găsească potențiale soluții la posibile situații noi, dificile. Raportându-ne la poveștile
copilăriei, putem afirma că acestea au ca scop pregătirea copiilor să facă față emotional unor
eventuale evenimente nefericite și să stabilească o modalitate foarte ingenuă de a discerne dintre
bine și rău.
BIBLIOGRAFIE
RAȚIU, Iuliu (2003), O istorie a literaturii pentru copii și adolescenți, Editura Biblioteca
Bucureștilor;
MALCHIODI, C. A., (2005). Expressive Therapies, New York, Guildford Press;
ANDREI, Mariana (2006), Introducere în literatura pentru copii, Editura Eminescu, București;
HUNT, Peter, (1996), International companion. Encyclopedia of cildren’s literature,
Routledge, London and New York
BIBLIOGRAFIE ONLINE
SUCEAVA 2024
https://www.farmaciata.ro/biblioterapia-vindeca-sufletul-cu-ajutorul-cartilor/
https://www.paginadepsihologie.ro/biblioterapia-vindecarea-prin-lectura/
https://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr16/diverse2.html
SUCEAVA 2024
217. PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ LA GRĂDINIȚĂ
Prof. Înv. Preșcolar:Ungureanu Nicoleta Alexandra

Liceul Tehnologic Oraș Pătârlagele
În universul copilăriei, unde fiecare zi este o descoperire, lectura joacă un rol esențial în
modelarea viitorului indivizilor. Grădinița, ca primul pas în educația formală, are
responsabilitatea și privilegiul de a deschide lumea vastă a cunoașterii și imaginației prin magia
cărților. În contextul acestui început de drum, pledoaria pentru integrarea lecturii în viața
copiilor de grădiniță devine nu doar relevantă, ci imperativă.
Lectura influențează creșterea și dezvoltarea lingvistică la preșcolar, îî stimulează
imaginația și creativitatea și îl încurajează pe copil sa fie empatic și parte a unei societăți
echilibrate.
Lectura în rândul copiilor de vârstă preșcolară pune bazele dezvoltării limbajului.
Cuvintele noi, structurile de propoziții variate și modurile diferite de a folosi limba sunt toate
aspecte pe care copiii le întâlnesc în timpul lecturii. Această expunere timpurie la limbaj
îmbunătățește nu doar vocabularul, dar și capacitatea de a comunica eficient, deschizând calea
către un succes academic și personal pe termen lung.
Cărțile sunt portaluri către lumi neexplorate, oferind copiilor ocazia de a trăi aventuri,
de a rezolva mistere și de a întâlni personaje de neuitat, toate din confortul sălii de clasă sau al
colțului de citit. Această călătorie nu doar că îmbogățește imaginația, dar stimulează și gândirea
creativă, încurajându-i pe copii să viseze și să creeze propriile lor povești.
Lectura povestirilor care reflectă o diversitate de experiențe de viață, culturi și
perspective îi ajută pe copii să dezvolte empatie. Prin identificarea cu personajele și trăirile
acestora, copiii învață să aprecieze diferențele și să cultive respectul față de ceilalți, abilități
esențiale într-o societate din ce în ce mai conectată și diversă.
Introducerea lecturii ca o activitate regulată și plăcută în viața copiilor de la o vârstă
fragedă pune bazele pentru formarea unui obicei de lectură pe viață. Acest obicei nu doar că
deschide ușa cunoașterii și a învățării continue, dar oferă și un refugiu, o sursă de confort și
relaxare în fața provocărilor vieții.
Într-o eră dominată de stimuli vizuali și tehnologie, capacitatea de a se concentra devine
o provocare tot mai mare pentru copii. Lectura cere timp, atenție și răbdare, antrenându-i pe
copii să se concentreze și să urmărească dezvoltarea unei povești de la început până la sfârșit.
Această abilitate de concentrare este vitală nu doar în contextul academic, dar și în viața de zi
cu zi, motiv pentru care și eu încerc să îi aduc pre preșcolarii grupei mele în contact cu lectura
cât mai des, într-un cadru formal sau mai puțin formal, alături de colegele din grădiniță dar si
cu invitați din exterior, părinți și școlari mai mari care să le citească și să îi poarte pe preșcolarii
grupei mele în lumea minunată a lecturii.
Concluzie
Angajamentul față de promovarea lecturii în grădiniță este un angajament față de
dezvoltarea întregului potențial al copiilor noștri. Este o investiție în viitorul lor, oferindu-le
uneltele de care au nevoie pentru a naviga cu succes prin lumea complexă în care trăim. Prin
încurajarea lecturii de la o vârstă fragedă, deschidem ușile imaginației, cultivăm compasiunea
și punem bazele pentru o viață de învățare și descoperire. În acest sens, lectura la grădiniță nu
SUCEAVA 2024
este doar o activitate educațională, ci o piatră de temelie pentru construirea unui viitor luminos
pentru toți copiii noștri.
Bibliografie
https://edict.ro/stimularea-lecturii-in-randul-prescolarilor-in-gradinita-si-in-familie/
https://montessoriland.ro/lectura-in-dezvoltarea-prescolarilor/
https://www.edu.ro/sites/default/files/Curriculum%20ET_2019_aug.pdf
SUCEAVA 2024
218. POVEȘTILE PENTRU COPII ȘI ADAPTAREA LOR ÎN VEDEREA EDUCĂRII

COMUNICĂRII ȘI A LIMBALULUI
Profesor învățământ preșcolar Voloc Dumitrița Camelia

Școala Profesională ,, Gheorghe Burac” Vlăsinești
Profesor învățământ preșcolar Olaru Luminița Rozaura
Școala Gimnazială ,, Sfânta Maria ” Botoșani
Dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari și educarea comunicării acestora urmărește

pregătirea lor pentru școală, stabilind o legătură apropiată între ceea ce conține munca
instructiv – educativă din cadrul grădiniței şi școlii.Pentru realizarea scopurilor și sarcinilor
specifice educației preșcolarilor, activitatea instructiv-educativă se ghidează după principiile
elaborate în cadrul programei.
Principiile specifice programei vor asigura un caracter științific activităților
educaționale, valorificând la maxim funcțiile activităților de educarea limbajului.În cadrul
conținutului programei prin care dezvoltăm și educăm limbajul și comunicarea orală se găsesc
activități de comunicare, prin care formăm deprinderi de exprimare ordonată a gândurilor, de
însușire, în mod treptat, a structurii gramaticale.Se depune o muncă intensă în cadrul
perfecționării limbajului, formării priceperilor de analiză a componenței sunetelor
cuvintelor, ce reprezintă baza utilă procesului citirii şi scrierii.Educarea și dezvoltarea
comunicării începe printr-o dezvoltare a limbajului, acest lucru nu se va reduce doar la exerciții
de fonetică, la dezvoltarea în mod cantitativ a vocabularului, asimilarea unui fond lexical,
preșcolarii își vor însuși și semnificațiile cuvintelor și structurilor gramaticale practice, ce au
loc în cadrul procesului concret al comunicării, prin ascultarea vorbirii adulților, prin participare
activă în cadrul activităților din grădiniță.
Copiii de vârstă preșcolară nu vor învăța regulile de tip gramatical, nu vor cunoaște
definițiile, nu vor recunoaște substantivul, verbul sau pronumele în cadrul contextelor verbale
utilizate, dar vor respecta în cadrul vorbirii regulile impuse de acestea, deoarece vor avea mereu
în jurul lor modele de vorbire, fiind antrenați să le cunoască prin intermediul limbajului utilizat,
fiind corectați de câte ori greșesc.Educarea și dezvoltarea limbajului reprezintă una din sarcinile
esențiale ale educației de tip intelectual în gradul grădinițelor, acesta fiind elementul prioritar
în cadrul comunicării.
Poveștile și povestirile își vor aduce contribuția în cadrul comportamentului
preșcolarilor, la dezvoltarea orizontului cunoașterii, prin aspectele ce țin de ambianța
corespunzătoare.Prin intermediul povestirilor și poveștilor se reușește o influența de tip estetic
a comportamentului la copiii preșcolari, lărgindu-le orizontul specific cunoașterii prin aspectele
din ambianța ce ne înconjoară. Atunci când se ascultă povestirile și poveștile se antrenează
activitate psihică a copiilor de vârstă preșcolară, aceștia vor asculta cu interes toate datele
povestirilor, poveștilor, vor învăța lucruri, compara, analiza situațiile create, vor stabili mental
faptele și relațiile ce se stabilesc între ele, vor compara, analiza situațiile, vor stabili însușirile
specifice personajelor.
Cu ajutorul poveștilor și povestirilor citite sau povestite li se antrenează gândirea
copiilor preșcolari, aceștia vor deveni capabili să înțeleagă faptele, sentimentele și gândurile
personajelor ce participă la acțiune. Poveștile și povestirile reprezintă modalitățile prin care
preșcolarii cunosc lumea, învață să comunice și devin mai buni și mai instruiți.
SUCEAVA 2024
Acestea conțin toate adevărurile specifice vieții, ele depășesc granițele spațiului și
timpului, constituind o adevărată hrană de tip spiritual ce îl educă pe copil cum să gândească
lucrurile, faptele și întâmplările din jurul lor, îi învață să judece, le poate crea bună dispoziție
sau le poate produce tristeți. Povestirile realizate de către copiii de vârstă preșcolară vor permite
dezvoltarea limbajului acestora, oferindu-le posibilitatea exprimării, atât în relație cu colegii,
dar și cu adulții din jurul lor.Cu ajutorul poveștilor și povestirilor vom îmbogăți vocabularul
copiilor preșcolari, le vom cultiva sentimente deosebite, le vom stimula imaginația și spiritul
creativ, spiritul de sacrificiu, le vom dezvolta altruismul, dorința de dreptate, vom pune bazele
concepției cu privire la lume și viață.Povestirile și poveștile citite vor cultiva la preșcolari gustul
pentru carte și lectură, toate lecturile vor face trecerea de la lumea plină de fabulos la cea reală
a vieții.
Din lumea poveștilor, preșcolarii vor învăța despre bine și rău și vor face deosebiri între
faptele bune și faptele rele, îi va ajuta să facă deosebi între adevăr și minciună, făcându-i mai
receptivi, își vor forma percepte de tip moral.Scopul activităților din grădiniță este acela de a
forma la preșcolari un discernământ al valorilor.
Tematica operelor literare ce se alege în cadrul activităților de povestire se va diferenția
de la o grupă la alta, astfel la grupa mare acestea vor deveni mai complexe, scopul fiind acela
de sesizare a planului real de cel fantastic, de stimulare a creativității preșcolarilor și o bună
exersare a capacității specifice comunicării. Elementele specifice poveștilor și povestirilor îl
vor face pe copilul de vârstă preșcolară să nu mai manifeste egocentrism, ei se vor identifica cu
personajele pe care le vor regăsi în conținuturile prezentate, cu care se vor identifica.
Educatoarea este pentru preșcolar un autor, un martor al întâmplărilor, un magician ce
îi deschide ușile necunoscutului, actorul ce îl învață cuvinte noi și îi povestește întâmplări
nebănuite.Prin intermediul repovestirii libere se dezvoltă imaginația copiilor preșcolari, aceștia
vor repovesti după preferințele lor, dar și după receptarea afectivă, uneori, dacă educatoarea
este permisivă, acesta va introduce personaje noi, din alte povești, va modifica întâmplările, va
îmbogăți acțiunile, va propune situații prin care vor preveni situațiile neplăcute.Este absolut
obligatoriu ca educatoarea să asigure succesiunea logică a întâmplărilor repovestirilor și să fie
atentă la exprimarea corectă și nuanțată a preșcolarilor.
Cele mai multe tipuri de povestiri create și rezolvate în cadrul grădiniței sunt acelea
create pe baza șirului de ilustrații și povestirile cu început dat.Tematica care se va alege în acest
caz va fi în strânsă legătură cu faptele cotidiene, cu întâmplările și momentele pe care le-au trăit
preșcolarii, legate de familiile sau prietenii acestora, întâmplări din viața animalelor care îi
înconjoară.Copiii de vârstă preșcolară își vor imagina locuri și întâmplări, fapte care au avut
loc sau se vor petrece în viitor, asemeni lumii reale, asemeni filmelor de desene animate sau
asemeni viselor.Preșcolarii vor fi independenți în utilizarea expresiilor, își vor arăta inițiativele,
spontaneitatea și imaginația bogată, atitudinea creativă în fața limbajului va depinde de
mesajele transmise, dar și de capacitățile de tip intelectual, lingvistic, afectiv.
Scopul principal al poveștilor și povestirilor este de îmbogățirea a vocabularului activ
al copiilor preșcolari, de educare a limbajului acestora, dar și cu educarea unor conduite și
comportamente morale, necesare unei bune adaptări vieții.
BIBLIOGRAFIE:
M.E.C.T.,- U. M.P.I.P. (2008) Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani
COJOCARU , Mihaela (2004) , Literatura pentru copii , Editura Universității Ploiești
BRATU , Bianca (1977) , Preşcolarul şi literatura, E.D.P., Bucureşti.
BOCOȘ, Mușata (2006) , Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, Presa Universitară
Clujeană.
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA a IV-a Valori ale artelor la vârste timpurii reflectate în studii/ cercetări/ referate,
auxiliare, opționale, activități didactice
SUCEAVA 2024
219. ARTA ȘI IMPACTUL EI ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Prof. Sanda Achihăie

Seminarul Teologic Liceal Ortodox ,,Mitropolitul Dosoftei”,
Grădinița cu Program Normal Nr. 5 - Suceava
,,Viața te doboară și te strivește, dar arta îți amintește că ai un suflet…” – Stella Adler
Ne naștem într-o lume în care, din clipa sosirii pe lume, totul în jur este armonie și
culoare, vibrație, măsură, ritm. Ne naștem spre a cunoaște, spre a căpăta experiențe, pentru a
zâmbi, pentru a ne găsi scopul printre miile de alte suflete ce ne înconjoară. Suntem artă de la
începutul vieții noastre până la cel din urmă moment, viața în sine este arta pe care mulți dintre
noi cu greu o înțeleg în profunzimea unicității sale.
În perioada copilăriei mici, suntem cu toții artiști vrăjiți de muzică, de ritmuri și imagini,
de nuanțe și forme, de cer, de iarbă, de frumusețea florilor, a arborilor, a apelor și a tot ceea ce
ne înconjoară. Respirăm și creștem în armonie cu acestea și, surprinzător, devenim la un
moment dat, adulți care uită să mai privească zâmbind spre cer, risipind sau pierzând părți din
magia copilăriei .
Educația și arta sunt, în esență, inseparabile, contopindu-se în mod excepțional spre a
contribui la dezvoltarea cognitivă și socio- emoțională a copilului.
Impactul artei asupra dezvoltării cognitive și emoționale a copilului
Dezvoltarea unui copil este un proces dinamic, copilăria timpurie fiind o perioadă cheie
pentru dezvoltarea mintală și emoțională a copiilor. Mediul social din copilărie, interacțiunile
cu oamenii, învățămintele, dar și felul în care cei mici răspund la toate acestea pot prezice
evoluția sănătății și bunăstării lor ca adulți. Influențele culturale unice, la care răspund copiii
încă de la naștere, printre care se numără obiceiurile și credințele legate de alimentație, expresie
artistică, limbă și religie, influențează modul în care se dezvoltă emoțional, social, fizic și
lingvistic.
Creierul uman este divizat in 2 emisfere, fiecare dintre ele procesând informatia diferit.
Cititul, scrisul, procesele matematice și știința sunt controlate de emisfera stângă, aceasta fiind
responsabilă de gândirea analitică și rațională.Emisfera dreaptă a creierului controlează
imaginația, percepția spațială și vizuală, fiind dominantă in ceea ce privește artele.
Copiii învață cel mai bine și se dezvoltă armonios când ambele emisfere ale creierului
sunt stimulate și participă activ în diverse activități.
Creierul continuă să se dezvolte și să se schimbe până la vârsta adultă, însă primii opt
ani de viață pot construi o bază pentru învățarea viitoare, pentru menținerea unei stări bune de
sănătate și pentru obținerea succesului. Modul în care creierul se dezvoltă este puternic
influențat de experiențele copilului cu alți oameni și cu lumea înconjurătoare, contextul cultural
oferind copiilor un sentiment despre cine sunt, dar și despre cine pot deveni.
SUCEAVA 2024
1.Artele plastice/ Vizuale (pictura, sculptura, desen, arhitectura) și beneficiile lor

Artele plastice, activând ambele emisfere cerebrale, reprezintă cea mai bună modalitate
de a stimula creativitatea și imaginația copilului, contribuind substanțial la dezvoltarea fizică,
socială, cognitivă și emoționala a acestuia, fiind un mijloc de exprimare, de manifestare a lumii
lor interioare.
Educația artistico-plastică plastică urmărește evoluţia spirituală a copilului, educaţia
acelor simţuri pe care se bazează conştiinţa artistică, inteligenţa şi gândirea creatoare a copiilor,
potenţând psihicul copiilor cu noi valori artistice care îmbogăţesc viaţa lor spirituală.
Artele plastice contribuie la îmbunătățirea memoriei, la dezvoltarea abilităților
cognitive și motrice, la cultivarea răbdării și totodată la formarea de abilități sociale, la
conștientizarea propriei diversități și specificități, stimulează entuziasmul, curiozitatea,
orientează întreaga activitate cognitivă şi creativă a copiilor, dezvoltă individualitatea şi
capacitatea de integrare în colectivul grupei şi totodată în munca socială.
Prin activităţile de artă plastică în educaţia timpurie copilul capătă cunoştinţe despre
armonia formelor, culorilor, despre armonizarea compoziţională elementară a elementelor de
limbaj plastic, despre anumite procedee, tehnici de lucru cu instrumente şi materiale de artă.
Desenul exprimă personalitatea copilului, interesele şi preferinţele lui, de aceea trebuie
să îi lăsăm copilului deplina libertate de exprimare, punându-i la îndemână materiale, tehnici,
modalităţi de exprimare, conţinutul rămânând la dispoziţia invenţiei şi originalităţii copilului.
Gândirea artistico-plastică , calitate a gândirii umane se realizează atât în cadrul
activităţilor de educaţie plastică cât şi în afara lor: cercuri, vizite la expoziţii, muze, excursii,
putând fi cultivată individual şi în grup.
2. Muzica și beneficiile ei
De la naștere, părinții, instinctiv, folosesc muzica pentru a liniști și a calma copilul,
pentru a-și exprima iubirea, bucuria și pentru a interacționa.Crescând, copiii iubesc să cânte pe
muzică și, împreună cu părinții sau educatorii, creează un mediu muzical care bucură și dezvoltă
aptitudini muzicale.Muzica ne aduce bucurie și este benefică dezvoltării armonioase fizic-
emoțional-mental-spiritual, mărește capacitatea de reținere a memoriei, aduce îmbunătățiri atât
academic, cât și intelectual, social și emotional, motric și dezvoltă limbajul. Muzica
ajută ca mintea și corpul să lucreze împreună.O cercetare efectuată în Canada sugerează că
educaţia muzicală timpurie stimulează creierul copiilor, ducând la o îmbunătăţire semnificativă
a inteligenţei verbale, demonstrând că există o relaţie semnificativă între educaţia muzicală şi
îmbunătăţirea capacităţilor verbale și un transfer la nivel înalt între capacităţile cognitive.
Educația muzicală ca disciplină școlară are ca scop final performanța în educația,
artistică ca parte componentă a culturii spirituale, pas către autodesăvărșirea personalității.
3.Beneficiile literaturii în educația sănătoasă a copiilor
Beneficiile cărților și a lecturii pentru creșterea armonioasă a celor mici sunt numeroase,
de la dezvoltarea creativității până la înțelegerea lumii înconjurătoare:
SUCEAVA 2024
Dezvoltarea abilităților lingvistice. Mai mult decât orice altă activitate culturală, lectură
îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile lingvistice de bază și să-și îmbunătățească vocabularul.
Obișnuit cu lectura, copilul va începe să citească singur după ce va învăța alfabetul.
Oportunitate minunată de conectare între părinți și copii. Lectura este un mod educativ
și frumos de a petrece timp împreună, consolidând relația părinte-copil, fiind recomandată încă
de la cele mai fragede vârste.
Dezvoltarea empatiei. Citirea unei cărți le permite copiilor să-și dezvolte empatia, pe
măsură ce experimentează viețile altor personaje și se pot identifica cu ele, putând folosi apoi
această înțelegere pentru a empatiza în lumea reală cu alți oameni. În plus, cei mici vor dobândi
o mai bună înțelegere a emoțiilor, ceea ce îi poate ajuta să-și înțeleagă propriile sentimente și
pe cele ale altora, un mare pas în față spre dezvoltarea lor socială.
Înțelegerea propriei persoane. Cărțile îi ajută pe cei mici să se înțeleagă mai bine pe ei
înșiși, să afle cine sunt, întărindu-le încrederea în sine, ajutându-i să descopere care le sunt
punctele forte și care le sunt slăbiciunile.
Îmbunătățirea abilităților de concentrare . Lectura consecventă poate contribui, de
asemenea, la îmbunătățirea abilităților de concentrare ale copilului, ceea ce îi va fi de folos și
în sistemul educațional. Avantajul lecturii este că poate fi o activitate solitară, însă poate fi
practicată și în grup: la cluburi de lectură, în parc ori la școală.
Dezvoltarea abilităților de gândire critică și analitică . Literatura ne oferă oportunitatea
de a evalua opiniile și argumentele personajelor și de a înțelege mai bine diferențele culturale
și sociale. Îmbunătățind conectivitatea creierului, literatura te face să te gândești mai bine la
anumite aspecte ale vieții și te învață cum să-ți dezvolți propriile argumente, opinii și idei.
Exprimarea creativității . Literatura poate fi o sursă de inspirație pentru dezvoltarea de
idei noi și inovatoare, stimulând capacitatea de a gândi creativ. Cărțile le oferă copiilor ocazia
de a experimenta diferite situații în imaginația lor înainte să li se întâmple în viața reală.
4.Beneficiile teatrului în educația sănătoasă a copiilor
Teatrul este o formă de artă prin care un copil își poate îmbogăți cultura generală, cu
beneficii în dezvoltarea intelectuală, emoțională și social, angajându-l creativ în jocul de
interpretare a unei lumi fictive.
Dezvoltarea creativității. Teatrul este o artă a imaginației. Artele spectacolului îi învață
pe copii cum să gândească creativ prin intermediul imaginației.
Dezvoltarea inteligenței emoționale. Prin participarea la spectacole de teatru,
capacitatea copiilor de a recunoaște ceea ce gândesc sau simt ei și oameni din jur, crește.
Dezvoltarea răbdării. La teatru, copiii nu văd o imagine nouă la fiecare câteva secunde,
cum se întâmplă în desenele animate, ceea ce poate fi o adevărată provocare la primele
participări ale lor la spectacole. Însă, în timp, cei mici își vor da seama că o poveste poate fi
distractivă și captivantă fără o schimbare constantă a decorului, învățând să stea liniștiți, să-i
respecte pe ceilalți și să fie atenți la desfășurarea acțiunii.
SUCEAVA 2024
Dezvoltarea limbajului și capacității de comunicare. Teatrul îi expune pe copii la noi

limbaje și modalități de interacțiune, învățându-i să comunice într-o varietate de moduri unice.
Aceștia sunt încurajați să se exprime atât verbal, cât și prin expresii faciale și limbaj corporal,
devenind comunicatori mult mai buni.
Înțelegerea lumii înconjurătoare. Spectacolele de teatru explorează o gamă largă de
teme diferite pe care le prezintă copiilor într-o varietate de situații reale și imaginare, stârnind
celor mici interesul pentru lumea în care trăiesc, activându-le curiozitatea.
Participarea la spectacole îi poate ajuta pe copii să își îmbunătățească dicția și vorbirea
pentru a-și exprima opinia în societate, le dezvoltă gândirea divergentă, invățându-i să
manifeste deschidere și înțelegere în fața diversității, dezvoltând și diversivicând percepția cu
privire la lumea înconjurătoare,
5.Beneficiile filmului în educația sănătoasă a copiilor
Filmele pot fi o modalitate de relaxare, o pauză de la activitățile zilnice ale copiilor. La
fel ca spectacolele de teatru, filmele influențează dezvoltarea și educația copiilor în numeroase
moduri:
Dezvoltarea abilităților cognitive. Filmele prezintă teme, situații, argumente, idei,
muzică, peisaje, care stimulează capacitatea cognitivă și oferă cunoștințe globale, contribuind
la formarea memoriei pe termen lung, menținerea concentrării, dezvoltarea logicii,
raționamentului, proceselor vizuale și auditive.
Dezvoltarea emoțiilor. Pe lângă faptul că filmele îi ajută să se relaxeze, răspunsurile
emoționale ale copiilor sunt stimulate în mod eficient prin narațiunea producției
cinematografice, devind atrași de povestea filmului și empatizând cu personajele.
Formarea gândirii critice. Faptul că se concentrează asupra intrigii unui film, observă
și înțeleg diferite forme de comunicare îi ajută pe copii să-și dezvolte abilitățile de interpretare
și de conștientizare a anumitor situații, să înțeleagă mai bine caracterul uman, dezvoltându-le
gândirea critică cu rol în formarea de opinii și idei.
Creșterea gradului de conștientizare – prin tematica diversă a filmelor vizionate
Învățarea unei limbi străine. Copiii descoperă noi limbaje, obișnuindu-se cu anumite
cuvinte, expresii pe care le vor utilizeza în activitățile lingvistice de la grădiniță sau școală.
Doza de timp petrecut împreună cu familia. Vizionarea unui film la cinema poate fi o
modalitate perfectă de a petrece timp de calitate cu părinții, bunicii sau alte rude apropiate,
întărind astfel relațiile familiale.
Este extrem de important ca spectacolele de teatru sau filmele ori cărțile pe care le citesc
să fie adecvate vârstei copiilor și preocupărilor pe care aceștia le au în acea perioadă .
6.Dansul și beneficiile lui
Dansul este unul dintre cele mai frumoase și complexe sporturi, care dezvoltă nu doar
latura fizică, ci și latura artistică a copiilor. Dansul îi ajută pe cei mici să fie mult mai deschiși,
să aibă o atitudine pozitivă și independentă.
SUCEAVA 2024
Printre cele mai cunoscute beneficii ale dansului se numără creșterea flexibilității,
coordonarea mișcărilor pe ritmul melodiei și echilibrul, perceperea componentelor spațio-
temporale, expresivitatea mișcărilor și a corpului, învățarea unei ținute corecte și elegante,
însușirea importanței disciplinei de grup și a concentrării.
Pe lângă beneficiile pe care dansul le aduce dezvoltării fizice a celor mici, există și
beneficiile în dezvoltarea emoțională, creșterea stimei de sine și a încrederii forțele proprii,
înlăturarea timidității și dezvoltarea abilităților de socializare sunt doar cateva dintre avantajele
emotionale si sociale pe care le poate aduce frecventarea cursurilor de dans de catre copii.
Orice faci în viață ar trebui să îţi placă, să faci cu drag, cu pasiune, cu bucurie, să fii
implicat pentru a obține rezultatele satisfăcătoare, arta fiind cea care învață copilul ce înseamnă
să fii implicat şi să descoperi ce îţi place.
Bibliografie
➢ CHELCEA, S. (2004), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
Editura Economica, București
➢ COSTACHE, I. (2017), Muzica, un plus pentru creierul copilului tău, Ed.Hyperion, Cluj
➢ FOLOȘTINA, R. (2019). Terapia ocupațională în educație: Integrare prin cântec și
culoare. București 2019, Editura Universității, București.
➢ ROGERS, C. (1989). Libertatea de a învăța, Ed.Hyperion, Cluj
➢ Sonore.ro. (2020). Educația muzicală din școli sau de ce este bine să facem muzică.
➢ Erasmus+ Programme of the European Union. (2017). - Teatrul ca metodă de învățare
experiențială: Procesul de implementare a Laboratoarelor de teatru în sala de clasă, pas cu
pas. OFF-Book Project.
➢ https://mimamuzica.ro/blog/beneficiile-muzicii/muzica-un-plus-pentru-creierul-copilului-tau/
SUCEAVA 2024
220. MAGIA CULORILOR
Profesor învățământ preșcolar, Borgovan Anamaria

Școala Gimnazială Dorna Arini, structura G.P.N. Dorna Arini
TIPUL OPŢIONALULUI: la nivelul unei categorii de activitate

GRUPA: nivel II, grupa mare
DURATA: un an şcolar
NUMĂR DE ACTIVITĂŢI PE SĂPTĂMÂNĂ: 1
NUMĂR DE PREŞCOLARI IMPLICAŢI:11
ARGUMENT
Omul se definește nu numai în conformitate cu mobiluri intelectiv-practice ci și
în concordanță cu legile frumosului, ale armoniei esteticului din natură, societate și opera de
artă. Viața cotidiană stă, în cea mai bună parte sub influența esteticului. La tot pasul vedem
obiecte și activități ce poartă această pecete.
La copilul mic se naște dorința și curiozitatea de a se întâlni cu frumosul. El își
formează tot mai multe impresii estetice, iar sarcina grădiniței constă în a-i oferi cât mai multe
posibilități de structurare a acestora. Copilul gândește cu ajutorul culorilor, formelor, al
sunetelor și al senzațiilor.
Preocuparea copiilor pentru desen și cu precădere pentru pictură este considerată o
activitate spontană ce poartă în sine caracterele jocului, joc care are un pronunțat caracter
intelectual. Desenele/picturile preșcolarului ne arată stuctura lui spirituală, preocupările,
interesele, natura sentimentelor și procesul dezvoltării intelectuale.
Copiii se lasă îndrumați și pot fi modelați în așa fel încât pe fondul lor afectiv să se
așeze elementele cunoașterii artistice care vor imprima gândirii lor anumite nuanțe care vor
îmbogăți cunoștințele deja dobândite.
Limbajul plastic este fără îndoială unul dintre cele mai iubite mijloace de comunicare
ale copiilor. Nu mai este nevoie să amintim că mulți copii de vârstă preșcolară exprimă prin
limbajul plastic ceea ce nu pot exprima prin mijloacele limbajului vorbit, cu alte cuvinte își
completează modul de a comunica cu ceilalți.
Lucrările copiilor reflectă personalitatea fiecăruia dintre ei, ne descoperă lumea așa
cum ei o văd, descoperindu-ne și nouă copilul pe care nu-l cunoaștem îndeajuns de bine.
Copiii inventează și transformă culorile în parteneri de joacă, vorbesc cu culorile și
vorbesc despre culori.
COMPETENȚE GENERALE
Dezvoltarea capacităţilor de a comunica idei, emoţii, sentimente, schimbări şi
transformări din mediul apropiat, exersând şi combinând elementele de limbaj plastic şi ale
limbajului scris în situaţii de învăţare activ-creative.
COMPETENȚE SPECIFICE
Redarea temei plastice specifice desenului /picturii (execută puncte, categorii de linii,
efecte plastice prin tehnici de lucru creative propuse spre învățare)- DEC
ORGANIZAREA STRATEGICĂ:
Folosirea metodelor: conversaţia, explicația, demonstrația, braistormingul,
ciorchinele, autoevaluarea rezultatului personal, aprecierea rezultatului în echipă sau în
pereche;
SUCEAVA 2024
Folosirea mijloacelor de învăţământ şi a audiovizualelor: tablouri, diapozitive din setul

de artă plastică pentru copii şi elevi, EDP Buc; diafilme şi diascolul, CD-uri educative tematice
şi calculatorul pentru prezentare;
Dezvoltarea abilităţilor de lucru în pereche, în echipă;
COMPORTAMENTE:
• cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice;
• execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
• îmbinarea culori, tonuri, nuanțe și sesizează efectele plastice;
• sesizează caracteristicile și transformările materialelor, aplicând diverse reguli
de utilizare a instrumentelor de lucru;
• cunoaște și diferențiază diferite materiale și instrumente de lucru și să le
folosească în crearea unor lucrări estetice;
• utilizează diferite tehnici de lucru pentru a obține efecte plastice;
• receptează arta plastică și interpretează liber, creativ lucrări plastice exprimând
diferite sentimente.
• utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă, ceracolor
etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri);
• redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
• aplică, pe suprafeţe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele, degetul,
palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de aţă, ţesături rare, ştampila, peria, tubul);
• obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
• realizează compoziţii plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin prelucrarea
formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte) prin intermediul cărora îşi exprimă
sentimente şi emoţii trăite;
• respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru.
CONȚINUTURI
Culori de bază-amestecuri-pata de culoare pe suprafață liberă; Culori de bază-
amestecuri -culorile spectrului solar; Utilizarea unor părți ale corpului în compunerea spațiului
plastic; Tehnica formelor spontane(prin presarea unor puncte de culoare fluidizată, stropirea
liberă, dirijarea picturilor de culoare); Picture cu plastilină; Pictură pe suprafețe tratate; Tehnica
suprapunerii grafice- efecte plastic; Organizarea spațiului plastic prin alăturare și suprapuneri
parțiale; Crearea de efecte plastic realizate cu ajutorul liniilor frânte; Stimularea trăirilor estetice
prin prezentarea de valori autentice; folosirea unui limbaj plastic adecvat; Familiarizarea cu
tehnica desenării cu lumânarea; Familiarizarea cu tehnica amprentei și ștampilării; Tehnica
stropirii culorii cu paiul; Exerciții de artă pentru obținerea formelor spontane prin stropirea pe
foaia uscată; Exerciții de artă pentru obținerea formelor spontane prin stropirea pe foaia uscată;
Utilizarea geamului pentru transpunerea unei imagini; Folia alimentară-dispersarea culorii
uniform; Asamblarea mai multor elemente oferite de educatoare într-o compoziție nouă;
Organizarea spațiului plastic prin alăturare și suprapunere; Cunoașterea procedeului
de nuațare prin amestecul a două culori luate în cantități egale sau inegale; Tehnica desenului
decorative cu ajutorul pieptenului; Utilizarea mai multor texturi; Gruparea punctelor prin
atingerea, presarea unor pete de culoare fluidizată cuprinse în mijlocul unei hârtii; Pata
cromatică-elemente de limbaj plastic; fuzionarea culorilor; Sesizarea efectului termo-dinamic;
Picture pe aracet cu sare; Pictură cu ață
SUCEAVA 2024
MODALITAŢI DE REALIZARE: Explicaţia; Demonstraţia; Analiza; Conversaţia;

Exerciţiul;
RESURSE:
UMANE: copii preşcolari, educatoare, părinţi, bunici, diverşi invitaţi.
MATERIALE: hârtie de desen, creioane colorate, cretă cerată, carioci, acuarele,
pensule, farfurii şi pahare de unică folosinţă, măşti albe din carton, culori de sticlă, forme de
plastic pentru vitraliu, hârtie glasată, ambalaje de flori, pastă de lipit, foarfeci, aracet, diferite
obiecte din ceramică, ouă din polistiren, sare ață etc.
DURATA DE DESFĂŞURARE: 35 de activităţi, pe durata unui an şcolar.
EVALUARE: Expoziţii temporare sau permanente cu lucrări ale copiilor; Măşti de
carnaval; Album cu cele mai frumoase lucrări;
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
O1. Să realizeze corespondențe între diferite elemente de limbaj plastic și observațiile
din mediul înconjurător(natură-artă-viață socială);
O2. Să omogenizeze un spațiu plastic prin îmbinarea culorilor, a tonurilor și nuanțelor
acestora și să sesizeze efectele plastice;
O3. Să sesizeze caracteristicile și transformările materialelor, aplicând diverse reguli
de utilizare a instrumentelor de lucru;
O4. Să cunoască și să diferențieze diferite materiale și instrumente de lucru și să le
folosească în crearea unor lucrări estetice;
O5. Să utilizeze diferite tehnici de lucru pentru a obține efecte plastice;
O6. Să recepteze arta plastică și să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând
diferite sentimente.
BIBLIOGRAFIE
Noul Curriculum, pentru educație timpurie, 2019
AMANDA, Renshaw (2017), Arta pe înțelesul copiilor. Cartea galbenă, editura
Arthur, București
BARBONI, Elena, BOJNEAG, Maria (2002), Pictura mai mult decât o joacă , Editura
Emia, Deva;
BOJNEAG, Maria (2007), Educație plastică, Editura Tehno-Art, Pitești;
HASSEY Jane (2019), Pictăm împreună, Editura Litera,București
PIRNOG Ion,(2007), Ghid metodic de educație plastică-de la grădiniță la liceu, Ed.
Compania, București;
ȘUȘALĂ, Ion(1982) ,Culoarea cea de toate zilele, Editura Didactică și Pedagogică,
București;
RĂILEANU, Daniela,(2005), Inițiere, cunoaștere, creativitate curriculum la decizia
grădiniței, Editura Delta Cart Educațional, Pitești;
WATT, Fiona( 2005), Artă și îndemânare, Editura
SUCEAVA 2024
221. VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTE TIMPURII, REFLECTATE ÎN STUDII
Prof. Burdujoc Roxana – GPP Prichindel, Suceava

Prof. Burdujoc Liliana – GPN Poiana, Zvoriștea
Artele sunt o parte fundamentală a dezvoltării umane, iar la vârste timpurii, acestea
joacă un rol esențial în formarea copiilor. În acest eseu, vom explora valorile aduse de artele
vizuale și performative în educația timpurie, evidențiate în diverse studii și cercetări.
Explorarea Creativității și Expresiei: Una dintre cele mai importante valori aduse de
arte este explorarea creativității și a expresiei personale. Studiile arată că activitățile artistice
încurajează copiii să-și dezvolte imaginația și să-și exprime liber gândurile și emoțiile lor. Prin
desen, pictură, sculptură sau dans, copiii pot să-și exploreze identitatea și să-și dezvolte
abilitățile de comunicare într-un mod non-verbal.
Dezvoltarea Abilităților Cognitiv-Educative: Artele sunt, de asemenea, asociate cu
dezvoltarea abilităților cognitive și educaționale la copiii mici. Diverse studii au arătat că
implicarea în activități artistice poate îmbunătăți capacitatea de rezolvare a problemelor,
gândirea critică și abilitățile matematice. De exemplu, prin jocuri de improvizație în teatru sau
prin lucrul cu modele și forme în arta vizuală, copiii își pot îmbunătăți capacitatea de a face
conexiuni și de a rezolva provocări complexe.
Promovarea Abilităților Sociale și Emoționale: Artele oferă, de asemenea, oportunități
de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale la copiii mici. Participarea la spectacole de
teatru sau la activități de grup în arta vizuală îi ajută pe copii să-și îmbunătățească abilitățile de
colaborare, empatie și rezolvare a conflictelor. În plus, exprimarea emoțiilor prin intermediul
artei poate contribui la gestionarea stresului și la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase.
Impactul Asupra Dezvoltării Sociale și Academice a Copiilor: Studiile longitudinale
au demonstrat că implicarea activă în arte în copilărie poate avea un impact semnificativ asupra
dezvoltării sociale și academice ulterioare a copiilor. Copiii care sunt expuși la programe
artistice în vârstă timpurie au tendința de a avea rezultate academice mai bune, de a fi mai
implicați în școală și de a avea relații sociale mai sănătoase în viața de adult.
Artele aduc o serie de valori esențiale în educația timpurie, influențând nu doar
dezvoltarea creativității și expresiei personale, ci și dezvoltarea abilităților cognitive, sociale și
emoționale. Studiile demonstrează că investiția în programe artistice pentru copiii mici are un
impact profund și pe termen lung asupra vieții lor. Astfel, promovarea artelor în educația
timpurie ar trebui să fie o prioritate pentru a sprijini dezvoltarea integrală a copiilor.
Există numeroase studii și cercetări care explorează rolul artelor în educația timpurie
și valorile aduse de acestea. Printre cele mai cunoscute și influente studii pe această temă se
numără:
1. Studiul "The Arts and Academic Achievement: What the Evidence Shows"
realizat de James S. Catterall și publicat în 2009, care a analizat legătura dintre participarea la
programe artistice și performanța academică a elevilor, evidențiind beneficiile educației
artistice asupra rezultatelor școlare.
2. "Critical Links: Learning in the Arts and Student Academic and Social
Development", un raport elaborat de Arts Education Partnership, care a examinat relația dintre
educația artistică și dezvoltarea academică și socială a elevilor, oferind dovezi empirice ale
beneficiilor educației artistice.
SUCEAVA 2024
3. Studiul "The Role of the Arts in the Early Years: Recognising and Valuing
Relationships" realizat de Penny Bundy și Kate Macfarlane, care a investigat impactul
activităților artistice asupra dezvoltării sociale și emoționale a copiilor în vârstă timpurie.
4. "Arts and Early Childhood Development: A Bibliography and Literature
Review" elaborat de Barbara A. Klocko, care sintetizează cercetările și literatura relevantă
privind rolul artelor în dezvoltarea copiilor mici.
Aceste studii și cercetări au contribuit semnificativ la înțelegerea importanței artelor
în educația timpurie și la promovarea valorilor pe care acestea le aduc în dezvoltarea copiilor.
Una dintre cele mai importante modalități de valorificare a artelor este prin explorarea
și încurajarea creativității copiilor. Educatoarele pot crea un mediu stimulativ și non-directiv în
care copiii să-și poată exprima liber gândurile și emoțiile prin diverse forme artistice precum
desenul, pictura, modelarea sau dansul. Prin oferirea de materiale variate și provocatoare,
educatoarele îi pot încuraja pe copii să experimenteze și să descopere noi modalități de
exprimare artistică.
O altă modalitate eficientă de valorificare a artelor este integrarea lor în activitățile
cotidiene ale grupei. De exemplu, educatoarele pot utiliza desenele și picturile copiilor pentru
a decora sala de clasă sau pentru a crea materiale didactice personalizate. De asemenea,
activitățile artistice pot fi integrate în temele și proiectele de învățare, oferind copiilor
oportunități de a-și aplica creativitatea în contexte relevante și semnificative pentru ei.
Pentru a valorifica munca și creativitatea copiilor, educatoarele pot organiza expoziții
și spectacole artistice în cadrul grupei sau al comunității. Aceste evenimente nu numai că oferă
copiilor o platformă de prezentare a creațiilor lor, dar îi ajută și să-și dezvolte încrederea în sine
și să-și împărtășească munca cu ceilalți. Prin implicarea în pregătirea și organizarea acestor
evenimente, copiii învață și abilități de colaborare și responsabilitate.
Fiecare copil are propriile sale talente și interese în domeniul artistic, iar educatoarele
au rolul de a le descoperi și de a le susține în dezvoltarea lor. Prin observație atentă și
interacțiune individuală, educatoarele pot identifica talentele și pasiunile artistice ale fiecărui
copil și le pot oferi sprijin și încurajare în explorarea și dezvoltarea acestora.
Valorificarea artelor de către educatoare în educația timpurie este esențială pentru
promovarea dezvoltării copiilor într-un mod holistic și echilibrat. Prin explorarea creativității,
integrarea artelor în activitățile cotidiene, organizarea de evenimente artistice și susținerea
talentelor individuale, educatoarele pot oferi copiilor o experiență educațională bogată și
stimulativă, pregătindu-i pentru o viață plină de descoperiri și realizări în domeniul artistic și
nu numai.
Bibliografie:
• BROWN, C. D. (2019)., Explorarea creativității în educația timpurie: o analiză a practicilor
educaționale. Editura Didactică și Pedagogică.
• CLARK, D. L. (2017). Impactul artelor asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor
preșcolari: o sinteză a cercetărilor actuale, Editura Universitară.
• GARCIA, M. L. (2020). Organizarea de expoziții și spectacole artistice în grădinițe: impactul
asupra dezvoltării copiilor preșcolari. Revista de Psihologie Educațională, 7(3), 78-91.
• JOHNSON, B. (2021). Valori ale artelor la vârste timpurii, reflectate în studii. Revista de
Educație și Cultură, 15(3), 102-115.
• JONES, E. R. (2018). Integrarea artelor în activitățile cotidiene ale grupei preșcolare. Jurnalul
Educației Timpurii, 5(1), 112-125.
• MILLER, S. R. (2016). Contribuția educației artistice la dezvoltarea cognitivă a copiilor mici.
Revista de Pedagogie și Psihologie, 8(2), 34-47.
SUCEAVA 2024
• SMITH, A. (2021). Modalități de valorificare a artelor de către educatoare în educația

timpurie. Revista Educație și Dezvoltare, 10(2), 45-58.
SUCEAVA 2024
222. MINIPROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPȚIONALĂ
Prof. Ciornei Aspazia Cătălina

Unitatea de învățământ: Grădinița „Wabi Sabi” Suceava

Denumirea opționalului: Teatru de păpuși -„In lumea minunată a poveștilor”
Propunătoare: Prof. Ciornei Cătălina
Nivelul/grupa: Nivelul I/grupa mijlocie
Număr de activități pe săptămână: 1 activitate pe săptămână
Durata opționalului: 1 an școlar
Tipul opționalului:integrat (DLC+ DOS+DȘ + DEC+DPM +ALA+ activități extracurriculare)
ARGUMENT
„Unde sunt copii, sunt şi poveşti. Nu se poate fără poveşti! Şi dacă eşti alesul hărăzit
să spui povestea copiilor, te poţi considera norocos, iar dacă eşti în stare să treci sufletul
poveştii prin păpuşa pe care o ţii în mână eşti de două ori mai norocos. De ce? Pentru că
nici o îndeletnicire pe lumea asta nu e răsplătită cu atâta dragoste ca cea de ,,spuitor” de
poveşti!”- Alexandrina Halic
Am conceput acestă miniprogramă pentru opţionalul de teatru de păpuși, plecând de
la argumentul adus de rolul pe care îl are lumea teatrului de păpuşi în formarea personalității
copilului preșcolar. Prin acest mijloc de promovare a artei actoricești, se reușește
introducerea copiilor într-un univers feeric, populat de personaje îndrăgite din poveştile
copilăriei. Orice copil ştie să se joace, fie cu un ursuleţ, un măgăruş sau o păpuşă, dar nu
oricine are darul să le însufleţească, să le facă să evolueze într-o intrigă anume.
Opţionalul de faţă îşi propune să umple de sens aceste aspecte ale transpunerii în arta
jocului de personaje din povești, oferind copiilor (dar şi educatorilor) posibilitatea de a fi
creatori de personaje cu tot ansamblul întruchipării acestora în elemente constitutive ale
acțiunilor ce pot transmite mesaje, pot exprima emoții și sentimente, pot crea iluzia unei vieţi
pline de peripeții și întâmplări, care, cu ajutorul actorilor şi a decorurilor bine alese și
realizate poate fi traită la maximum de micii spectatori.
Teatrul de păpuşi este o artă complexă, care reuneşte într-o armonie perfectă munca
intelectuală cu cea artistică şi tehnică. Prin limbajul specific al teatrului de păpuși,
personajele exponenţiale, epicul dens, conflictul împins spre suspans şi senzorial,
deznodământul fericit, contribuie la formarea şi modelarea caracterelor, la stimularea
dorinţei de cunoaştere şi perfecţiune. Formarea şi modelarea caracterelor, formarea
deprinderilor o dată cu respectarea unor norme de comportare civilizată precum și
dezvoltarea unor sentimente și calități morale (curajul, perseverenţa, respectul pentru
muncă), sunt cerinţe pe care o operă literară pusă în scenă trebuie să le indeplinească spre a-
și exercita valoarea.
De aceea, consider că opţionalul ales îmi dă posibilitatea de de a-i convinge chiar pe
preşcolari să devină prietenii artei de orice fel, dar mai ales ai artei teatrale, șă pătrundă în
această lume plină de emoții și necunoscut, în care păpușile pot deveni cele mai complexe
personaje-model pentru ei, pentru tot ce înseamnă comportament și atitudine în viața de zi
cu zi.
SUCEAVA 2024
Domeniul/domeniile de dezvoltareEZVOLTAREA SOCIO-EMŢIALĂ

B.- Dezvoltarea socio-emoţională
C.- Capacități și atitudini de învățare
D.- Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
Dimensiuni ale dezvoltării (pentru fiecare domeniu de dezvoltare)
B.- Dezvoltarea socio-emoţională
Dimensiunea 1.Autocontrol și expresivitate emoțională.
C. Capacități și atitudini de învățare
Dimensiunea 2. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități):
Dimensiunea 3.Activare și manifestare a potențialului creativ.
D. - Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
Dimensiunea 4. Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui
(comunicare receptivă);
Dimensiunea 5.Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare
expresivă).
Comportamente vizate pentru fiecare dimensiune a dezvoltării:
Dimensiunea 1 -Autocontrol și expresivitate emoțională:
Comportamente vizate:
1.1.- recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare,
personaje, costumații, etc.
1.2.- demonstrează abilităţi de autocontrol emoţional .
Dimensiunea 2 - Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități):
2.1. realizează sarcinile de lucru cu consecvență
2.2. integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină
dificultăți.
Dimensiunea 3. Activare și manifestare a potențialului creativ:
3.1. - manifestă creativitate în activități diverse;
3.2. - demonstrează creativitate în realizarea de costume pentru personaje, în jocul
păpușilor în interpretarea unor roluri, în conversații și dialoguri libere.
Dimensiunea 4 - Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui
(comunicare receptivă):
4.1. - se familiarizează cu aspecte narative ale limbii române ;
4.2.- înțelege mesaje simple;
4.3. - participă la activitățile trupei de teatru și la activitățile de joc în calitate de
spectator și de actor.
Dimensiunea 5- Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare expresivă).
5.1. Pronunță corectă sunetele specifice limbii române;
5.2. Participă la activitățile de grup și la activitățile de joc, în situații uzuale, în calitate
de
vorbitor;
5.3. Utilizează structuri orale simple ;
SUCEAVA 2024
5.4. Exersează și extinde progresiv vocabularul.

SUCEAVA 2024
Dimensiunea 1
-Autocontrol și expresivitate emoțională
Conținutul Comportamente Activități de învățare/tema Strategii/Indicat
învățării vizate Mijloc de realizare ori de evaluare
-Vizionarea - demonstrează „Poftiți la spectacol!”- Probă practică:
și audierea abilităţi de vizionarea unor spectacole -Vizionarea cu
unor piese de autocontrol de teatru de păpuși atenție a unui
teatru pentru emoţional în timpul prezentate de trupe de spectacol.
copii; vizionării pieselor profesioniști.
de teatru pentru
copii
- Analiza - se identifică cu unul „Personajul preferat”- Probă practică:
acţiunilor din personaje, intâlnirea cu personajul -Mânuirea unui
unor susţinându-și părerile , preferat, mânuirea acestuia. personaj și
personaje și afecțiunea și aprobarea analiza lui.
exprimare față de faptele acestuia;
într-o formă
fluentă,
expresivă, a
propriilor
opinii,
sentimente,
față de
faptele şi
acţiunile
personajelor
- Formularea - recunoaște și „Ce am învățat de la Probă orală:
corectă a exprimă emoții de personajul...” Expunerea
mesajului bază, produse de - convorbire mesajului
desprins din piese muzicale,
piesa texte literare,
prezentată personaje,
costumații, etc.
-Elemente de - recunoaște și „Sus cortina!”- Vizionarea Probă practică:
cultură exprimă emoții de unui film- spectacol de -Înțelegerea
teatrală: bază, produse de teatru de păpuși – convorbire termenilor
scenă, decor, piese muzicale, pe baza celor vizionate, specifici teatrului
actor, sufleor, texte literare, explicarea tuturor termenilor de păpuși
scenariu, personaje, specifici teatrului de păpuși
spectator, costumații, etc.
cortină,
culise,
spectacol,
marionetă,
păpuși, etc.
SUCEAVA 2024
- analiza
obiectivă a
tuturor
aspectelor
desprinse în
urma
vizionării
filmului.
Realizarea - demonstrează „Cel mai frumos decor” Probă practică:
decorului abilităţi de - activitate practică - Manifestă
pentru un autocontrol -pregătirea decorului pentru originalitate în
spectacol de emoţional în timpul un spectacol de teatru de pregătirea
teatru de pregătirii unui papuși decorului
păpuși. spectacol de teatru
de păpuși;
-Realizarea - recunoaște și „Cea mai frumoasă Probă practică:
de păpuși exprimă emoții de păpușă” -exersarea
pentru bază, produse de - activitate practică deprinderile
poveștile piese muzicale, - confecționare, împodobire, practice specifice
preferate; texte,literare,person recondiționare. confecționării de
- aje, costumații, etc. păpuși
Recondiționa
rea celor
existente.
- - demonstrează - „Micii artiști”-dramatizare Probă practică:

Actualizarea abilităţi de -capacitatea
rolurilor autocontrol interpretativă,
interpretate în emoţional în timpul imaginativă şi
diferite piese interpretării unor creativă
de teatru de roluri
păpuși.
- Participarea - recunoaște și - „Dialog cu Zâna Toamna” Probă practică:
la dialoguri, exprimă emoții de Convorbire pe scenariu - reproduce în
în situaţii bază, produse de versificat versuri unele
diverse de dialogurile replici ale
comunicare; personajelor. personajelor (
-Crearea de - demonstrează Zâna Toamnă,
situații abilităţi de măr, pară,
concrete autocontrol strugure, etc.
pentru emoţional în timpul
stabilirea de interpretării unor
legături între roluri.
informaţiile
din textul
literar
(poezie) şi
SUCEAVA 2024
fapte de
viaţă.
Reprezentare - demonstrează „ Jocul personajelor” Probă practică:
teatrală cu abilităţi de -mânuirea pesonajelor Interpretarea
ajutorul autocontrol preferate- Joc de rol- rolurilor preferate
păpușilor emoţional în timpul
puse la interpretării unor
dispoziția roluri preferate;
copiilor.
Prezentarea - demonstrează -„Noaptea sfântă de Probă practică:

unui program abilităţi de Crăciun”- Serbare dedicată Capacitatea
artistic autocontrol sărbătorilor de iarnă. interpretativă,
dedicat emoţional în timpul -Joc de rol; imaginativă şi
sărbătorilor pregătirii unui – Se va desfășura și o creativă
de iarnă prin spectacol ; activitate de pregătire a
care copiii serbării prin care se vor
pot să-și confecţiona elemente
etaleze specifice de decor, costume,
abilitățile etc.
artistice si
cele
actoricești.
Dimensiunea 2:
-Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
Stabilirea - realizează cerințele impuse de ”Vreau să fiu ca...”- Probă orală:
de legături temă cu consecvență; convorbire cu suport Exprimarea
între intuitiv propriilor idei
informaţiil - integrează ajutorul primit, raportate la
e din textul pentru realizarea sarcinilor la comportamentel
dramatic şi care întâmpină dificultăți. e personajelor
fapte de preferate
viaţă
Comparare - realizează sarcinile de lucru cu „Bucuria de a fi Probă practică:
a consecvență ; împreună cu familia și Exprimarea prin
mesajului prietenii”- desen/pictură a
literar -integrează ajutorul primit, desen/pictură sentimentelor de
dintr-o pentru realizarea sarcinilor de iubire fată de
piesă de lucru la care întâmplină membrii
teatru cu dificultăți. familiei, fată de
cel prieteni, apelând
transmis la comparații cu
prin scene identice
desen/pict din piesele de
ură; teatru cunoscute.
SUCEAVA 2024
Transferul -integrează ajutorul primit, „Cântecul caprei” din Probă orală:

unor pentru realizarea sarcinilor de povestea „Capra cu trei -reproducerea
mesaje ale lucru la care întâmplină iezi” sau „Noi suntem jocurilor cu text
pieselor dificultăți. piticii” din povestea și cânt învățate
de teatru „Albă ca zăpada și cei
cunoscute 7 pitici” – joc cu text și
în unele ce cânt- ed. muzicală
pot fi
transmise
prin
muzică și
dans;
Exterioriza - realizează sarcinile cu „Iedul cu trei capre”- Probă practică:
rea trăirilor consecvență ; dramatizare /joc de rol Interpretează
interioare liber cu gestică,
ale --integrează ajutorul primit, mimică și
personajel pentru realizarea sarcinilor de mișcare scenică
or prin lucru la care întâmplină rolul
gestică, dificultăți. personajului din
mimică, povestea pusă în
timbrul scenă.
vocii,
volum,
mişcare
scenică
Dimensiunea 3:
-Activare și manifestare a potențialului creativ
- Elemente - demonstrează „Căsuța din oală” - Probă practică:
specifice creativitate în realizarea teatru de umbre realizat Mânuirea
teatrului de de siluete ale de copii siluetelor din
umbre (siluete personajelor, în jocul poveste
ale păpușilor în interpretarea
personajelor) – unor roluri.
confecţionare
şi mânuire;
Poveşti – -manifestă creativitate în „O poveste minunată” Probă orală:
audiere, expunerea narativă sau în Audiții, povestiri, -Expunerea
repovestire, crearea de texte literare. repovestiri, povestiri cu evenimentelor
creare de inceput dat, etc. dintr-o povestire
povești de (se vor desfășura pe audiată,
către copii, parcursul a trei identificarea
modificare săptămâni- 3 activități) personajelor,
final. crearea de
povești și de
finaluri de
povești
SUCEAVA 2024
-Elemente - manifestă creativitate în „ Jocul marionetelor” Probă practică:

specifice activități de confecționare a Poveste creată cu Redă liber și
teatrului de unor marionete; mânuire de marionete creativ replici
marionete – - demonstrează creativitate confecționate ale personajelor
confecţionare în jocul marionetelor și în (2 activități)
şi mânuire; interpretarea unor roluri, în
conversații și dialoguri
libere.
Realizarea de -manifestă creativitate în „Micii păpuşari”- Probă practică:
păpuși prin activități de confecționare a activitate practică- Realizează
utilizarea unor unor păpuși; confecționarea de elemente
deprinderi păpuși pentru povestea componente ale
practice „Ursul păcălit de păpușilor-
cunoscute vulpe” personaje din
(lipire, tăiere, poveste
mototolire,răs
ucire, etc)
Transmite - demonstrează „Ursul păcălit de Probă practică
mesajul cerut creativitate în jocul vulpe” :
de poveste păpușilor și în -Teatru de păpuși Execută cât se
mânuind cât se interpretarea unor roluri. prezentat de copii, cu poate de corect
poate de bine păpușile confecționate mișcările
păpușa pe care de ei sugerate de
a ales s-o rolurile pe care
joace le interpretează.
-Elemente - demonstrează „O surpriză pentru Probă practică:
specifice creativitate în jocul mama mea”- spectacol -să se transpună
spectacolului păpușilor și în de teatru de tăpuși cu fidelitate
de teatru – interpretarea unor roluri. dedicat zilei de 8 rolurilor de
elaborare de Martie actori și
afiş, invitaţii, spectatori
program-
desfăşurător;
-Exprimă prin -manifestă creativitate în „La spectacolul de Probă practică:
desen/pictură, activități diverse; teatru”- -să redea prin
impresiile pe Desen/pictură -impresii desen/pictură,
care i le-a lăsat de la spectacolul impresii, trăiri,
spectacolul de dedicat mamelor sentimente.
teatru dedicat
mamelor.
Dimensiunea 4:
-Ascultarea activă a mesajului pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare
receptivă)
Expunere -se familiarizează cu aspecte „ In lumea Probă orală:
narativă; narative ale limbii române ; poveștilor” -Ascultă cu
reținerea unor Audiții, povestiri, atenție o poveste;
expresii -înțelege mesaje simple; repovestiri, -Identifică
literare și personajele
SUCEAVA 2024
utilizarea lor povestiri cu inceput -Înțelege mesajul

în dat, etc.
contexte
diferite.
Desprinderea - înțelege mesaje simple; „ Cine sunt eu?”- Probă orală:
semnificaţiei - participă la activitățile mânuirea unor - recunoaște
globale şi a trupei de teatru și la personaje îndrăgite și personajele și
unor activitățile de joc în reproducerea unor reproduce corect
informaţii de calitate de spectator și de replici ale acestora replicile acestora;
detaliu din actor. -selectează cu
mesajul ușurință mesajele
ascultat transmise.
Vizionarea - se familiarizează cu „Capra cu trei iezi”- Proba orală:

unui spectacol aspecte narative ale limbii teatru de păpuși -identifică
de teatru de române realizat de o trupă de personajele și le
păpuşi - înțelege mesaje simple; profesioniști caracterizează
Expunere -se familiarizează cu aspecte „Cearta Proba orală:
narativă; narative ale limbii române; păpușilor!”- -redarea unor
reținerea unor - participă la activitățile povestioare create de replici ce transmit
expresii trupei de teatru și la copii și puse in scenă mesaje educative
literare și activitățile de joc în cu ajutorul păpușilor.
utilizarea lor calitate de spectator și de
în actor.
contexte - înțelege mesaje simple
diferite.
Reproducerea - participă la activitățile „Dansul păpușilor”- Probă practică:

unor mișcări trupei de teatru și la dans ritmic, joc de Manifestă
de dans activitățile de joc în calitate mișcare. bucurie, trăind o
specifice de spectator și de actor. stare de bine prin
personajelor dans
interpretate cu
ajutorul
păpușilor
Dimensiunea 5:
Exprimarea orală a mesajului, a emoțiilor etc. (comunicare expresivă).
Interpretarea unui - Pronunță corectă sunetele „Păpușile ne spun Probă orală:
rol în mai multe specifice limbii române ghicitori”- joc de -redă în versuri
variante, în păpuși o dată cu , ghicitori,
manieră proprie - Participă la activitățile de expunerea de ghicitori folosind o
grup și la activitățile de joc, pronunție
în situații uzuale, în calitate corectă si
de vorbitor expresivă
Reținerea unor - Utilizează structuri orale „Spune mai Probă orală:
expresii literare și simple departe”- joc didactic Execută
sarcinile
SUCEAVA 2024
utilizarea lor în - Exersează și extinde jocului

contexte diferite. progresiv vocabularul. utilizând
structuri orale
simple
Manifestarea -Participă la activitățile de „De vorbă cu Zâna Probă
interesului pentru grup și la activitățile de joc, Primăvară” practică:
exprimarea de în situații uzuale, în calitate -joc de rol/ convorbire -realizarea
idei în contexte de vorbitor unui dialog
create prin joc bazat pe
intrebări și
răspunsuri bine
construite din
punct de
vedere
gramatical
Expunere -Pronunță corectă sunetele „Povestea Probă orală:
narativă a unor specifice limbii române preferată”-povestiri -utilizarea unor
povești cunoscute - Utilizează structuri orale ale copiilor construcții
și preferate de simple literare
copii. apropiate
- Exersează și extinde textului
progresiv vocabularul. povestirii
preferate.
Desfăşurarea -Participă la activitățile de „Hai la carnaval!”- Proba

unui carnaval grup și la activitățile de joc, program distractiv practică:
folosind costume, în situații uzuale, în calitate -Elemente specifice Redarea unor
măşti, decoruri şi de vorbitor. carnavalului (afiș, replici și
personaje din - Exersează și extinde invitații, program, mișcări de
poveştile progresiv vocabularul. dans, măşti, costume). dans specifice
dramatizate, personajului pe
piesele de teatru care-l
jucate pe interpretează
parcursul anului în carnaval.
şcolar
SUCEAVA 2024
FINALITĂȚI/ MODALITĂŢI DE EVALUARE:
Finalităţile evaluării la acest opţional sunt:

- cunoştinţe şi capacităţi;
- atitudini (artistice, practice, sociale, afective, etc.)
- interese;
-capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi
comportamentale).
Prin desfășurarea opționalului propus vom reuși să contribuim la :
- dezvoltarea autocontrolui și a expresivității emoționale;
- activare și manifestarea potențialului creativ;
- dezvoltarea vocabularului și a unei comunicări receptive și expresive;
- dezvoltarea capacităţii de receptare a unui text literar;
- dezvoltarea capacităţii interpretative, imaginative şi creative;
- educarea trăsăturilor pozitive de caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalți.
Pe parcursul derulării activităților planificate prin acest opțional accentul se va pune pe
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare, folosirea echilibrată a acestora
devenind o strategie esențială.
Metodele tradiţionale (probe orale, practice ) şi metodele alternative (observarea
sistematică a preșcolarului în timpul rezolvării unei sarcini date, investigaţia şi autoevaluarea)
vor constitui elementele de bază ale metodologiei de observare/evaluare a comportamentului și
cunoștințelor copilului inclus în acest program.
Formele de evaluare folosite vor urmări calitatea imaginaţiei copiilor, atitudinea de
responsabilitate, predispoziţiile pentru creaţie, stăpânirea anumitor operaţii superioare ale
gândirii, atitudinile de organizare, progresele în comunicare sau în relaţii, posibilităţile de
dezvoltare personală sau socială şi chiar fineţea estetică sau toate formele de bun simţ şi de
experienţă.
BIBLIOGRAFIE:
o BOTIS, Adina; MIHALCA, Loredana, (2007), Despre dezvoltarea abilităților emoționale și
sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până în 7 ani, Ghid pentru cadrele didactice din
învățământul preșcolar.
o PANAIT, Aurelia - De-a actorii… teatru pentru copii, Editura Aramis, Bucureşti, 1999;
o Set „Teatru de păpuşi cu siluete” , Editura Diana, Piteşti, 2015
o TOMA, Claudia - „Primii artişti”,Editura Aramis, Bucureşti, 2002
SUCEAVA 2024
223. PROIECT DE PROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPŢIONALĂ
Prof. Daniela Ionela Dănilă

G.P.P.”Pinocchio”-Structură ”Licurici” Fălticeni
DENUMIREA OPTIONALULUI: „Muzica românașilor”

CADRU DIDACTIC: Prof. Daniela Ionela Dănilă
NIVELUL II: Grupa „NAZDRAVANII”
NR. DE ACTIVITATI PE SĂPTĂMÂNĂ : 1
DURATĂ OPŢIONAL: un an şcolar (sept. 2022 – iunie 2023)
TIPUL OPŢIONALULUI : vocaţional - la nivelul mai multor domenii de activitate
ABILITATEA PENTRU SUSŢINEREA CURSULUI: Profesor pentru învăţământul preşcolar
ARGUMENT:
Folclorul copiilor este multifuncțional. Combină diferite funcții: utilitar-practic,
cognitiv, educațional, mnemonic, estetic. Ajută la insuflarea copilului abilități de comportament
în echipa de copii și, de asemenea, introduce în mod firesc fiecare nouă generație în tradiția
națională. Există diferite moduri și modalități de transmitere a folclorului tradițional pentru
copii: transmiterea conștientă de către adulți la copii; adopție spontană de la adulți, semeni sau
copii mai mari.
Clasificarea operelor de folclor infantil se poate face în funcție de rolul lor funcțional,
moduri de proveniență și existență, forma artistică, metodele de interpretare. Trebuie remarcată
unitatea sistemului de genuri ale folclorului pentru copii, a cărui originalitate este determinată
de diferența de viziune asupra lumii a copilului și a adultului.
Lucrări de folclor pentru copii sunt interpretate de adulți pentru copii (folclorul mamei)
și chiar de copii (de fapt folclor pentru copii). Folclorul matern include lucrări create de adulți
pentru a se juca cu copiii foarte mici (până la 5-6 ani). Ele încurajează copilul la trezire și acțiuni
fizice (anumite mișcări), trezesc interes pentru cuvânt.
Folclorul, interpretat de copiii înșiși, reflectă propria activitate creativă în cuvânt,
organizează activitățile de joacă ale echipei de copii. Include lucrări ale adulților, transmise
copiilor și lucrări compuse de ei înșiși. copii. Nu este întotdeauna posibil să se tragă o linie între
folclorul matern și cel al copiilor, deoarece de la vârsta de 4-6 ani, copiii încep să imite adulții,
repetând texte de joc.
Vârsta preşcolară este considerată ca cea mai importantă pentru acumulare de impresii
puternice, pentru formarea de deprinderi, deoarece muzica impresionează de timpuriu copiii
preşcolari; cântecele produc emoţii plăcute, puternice, le întovărăşesc jocul şi plimbările, fac
parte din distracţiile lor care le leagănă copilăria; cântecele audiate, învăţate acasă sau la
grădiniţă, produc copiilor bucurie, plăcere, destindere şi confort.
Nevoia de frumos se face simţită din ce în ce mai mult şi acest lucru se vede în plăcerea
cu care reacţionează cei mici atunci când realizează ei înşişi opere de artă, plastice sau
muzicale.
Opţionalul de faţă încearcă să satisfacă această nevoie de frumos şi-i pregăteşte pe cei
mici pentru viitoare manifestări cultural-artistice de mare anvergură .
DOMENII DE DEZVOLTARE:
- Domeniul Capacități si atitudini de învățare
- Domeniul Dezvoltare socio-emoțională
- Domeniul Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală
SUCEAVA 2024
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

Domeniul Capacități și atitudini de învățare
• Stimularea curiozitatii si interesului, a initiativei, perseverentei in activitate si creativitatii;
manifestarea curiozității şi interesului pentru învăţarea de lucruri noi;
• Susținerea exprimării creativității prin activități muzicale.
Domeniul Dezvoltare socio-emoțională
• Inițierea interacțiunilor cu adulții și cu copiii de vârste apropiate;
• Reglarea autocontrolului și a expresivității emoționale
Domeniul Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală
• Exersarea motricității grosiere a și motricității fine
• Stimularea dezvoltării senzorio-motorii
COMPORTAMENTE VIZATE:
• Domeniul Capacitati si atitudini de invatare:
- Formarea deprinderilor de a interpreta cântece, în aranjamente armonico-polifonice simple;
- Însuşirea intuitivă şi în mod gradat a principalelor elemente ale limbajului muzical;
- Dezvoltarea simtului muzical ritmic, armonie prin cântec, dans, joc cu text si cânt;
- Demonstrarea creativitătii prin cântec şi joc;
- Cunoaşterea unor genuri de muzică, care definesc spiritul poporului român;
- Manifestarea curiozitatii si interesului pentru experimentarea si invatarea în situatii noi;
- Realizarea unor sarcini primite, cu consecvență.
• Domeniul Dezvoltare socio-emoțională
- Inițierea unor interacţiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată
- Recunoașterea/exprimarea/gestionarea emoțiilor
- Antrenarea copiilor în diferite manifestări cultural-artistice ocazionate de evenimente diverse.
• Domeniul Dezvoltare fizică, sănătate și igienă personală
- Coordonarea mușchilor in desfășurarea unor activități diversificate
- Cultivarea aptitudinilor muzicale ale copiilor prin interpretarea cântecelor în diferite moduri
(solist-cor, dialog între grupe, cu acompaniament instrumente mânuite de copii)
- Participarea la jocuri muzicale ce implică mișcări variate sugerate de textul cântecului;
- Utilizarea mâinilor și a degetelor pentru scopuri diferite ( mânuirea unor instrumente muzicale
artizanale, executarea mișcărilor sugerate de text etc.)
- Utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil ) în interacţiunea cu mediul sau cu obiecte din
mediul înconjurător;
CONȚINUTURI:
1. Cântece și jocuri muzicale din folclorul copiilor:
• Interpretarea expresivă a cântecelor populare propuse, după ton şi semnal dat;
• Sincronizarea interpretării vocale cu acompaniamentul realizat prin procedeul sugerat de
partitura cântecului propus ;
• Exprimarea armoniei prin interpretare vocală cu cea instrumentală;
• Respectarea emisiei, dicției și ritmului, precum și a semnalului în interpretare ;
• Respectarea ritmului (allegro/andante) și a nuanței (piano/forte) sugerate prin semne dirijorale;
• Interpretarea unor cântece traditionale , în armonie cu acompaniamentul instrumental;
• Sincronizarea interpretării vocale cu acompaniamentul clopoțelului, chitării, viorii, tobiței etc.;
• Redarea emoțiilor, prin intermediul cântecelor populare
2. Jocuri de mișcare cu text și cânt

3. Euritmie
SUCEAVA 2024
4. Jocuri senzoriale, prin care copilul este stimulat să recunoască diferite instrumente muzicale
sau ”glasuri”
5. Audiții
6. Jocuri de rol prin care să exerseze un comportament corespunzător (”De-a vedeta”, ”La
concurs”, ” Micii interpreți” etc.)
7. Dans popular și mișcare creativă
8. Jocuri de mimă
9. Activități de redare a emoțiilor, prin creații muzicale din folclorul romanesc
MODALITĂȚI DE EVALUARE: Probe orale si probe practice: -interpretarea cântecului
învățat; recunoașterea cântecelor audiate, mânuirea corectă a instrumentelor de percuție,
executarea mișcărilor impuse de text, înregistrarea cântecului şi audierea înregistrării, serbări,
Folosirea corectă a instrumentelor muzicale, in ritmul impus de partitura cântecului sau de
educatoare, întrecere pe grupuri. .
RESURSE: laptop, CD-uri muzica populara/cântece pentru copii , softuri educaționale,

instrumente muzicale confecționate de copii, ppt-uri tematice, televizor, instrumente muzicale
(toba, chitara, vioara, xilofon, fluier, triolă, clopoței, orgă, culegere cântece etc.
Exemple de activități desfășurate în cadrul opționalului: „Cânta dupa mine” – joc
exercitiu, „Sunt un pui de moldovean ” din folclorul Moldovei– auditie, „Hai sa-ntindem hora!-
auditie cântec, „Altfel de colind/Colinda lui Stefan Voda ”- invatare colind, „Hora de la
Radaseni”-auditie cantec, „Povestea unui românaș”– spectacol muzical,s.a.
BIBLIOGRAFIE:
• ALDEA, G., MUNTEANU, G., 2001, ”Didactica educației muzicale”, București, E.D.P
• IOSIF, Csire,1998, ”Educația muzicală din perspectiva creativității”, București, Universitatea
Națională de Muzică
• LOMURĂ, Vasile, 1994, ”190 de cântece şi jocuri”, Bacău , Casa Corpului Didactic
• MOTORA –IONESCU, Ana, 1980,” Cântece şi jocuri pentru preşcolari, Bucureşti , , E.D.P.
• ŞOVA, Siminica (coord) , 2000, ”Activităţi opţionale din grădiniţă”, Bacău, Editura ASS
• ŢIPORDEI , Petre, 1976, ”Culegere de cântece şi jocuri pentru preşcolari” , Bucureşti , E.D.P.
• VASILE, Vasile, 2002, ” Curs de metodica educației muzicale”, București, Universitatea
Națională de Muzică
SUCEAVA 2024
224. FRUMOSUL ŞI ARMONIA - VALORI ALE ARTELOR DEZVOLTATE PRIN

INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR OPȚIONALE
Prof. Înv. Preșc. Olenici Luiza Elisabeta

Școala Gimnazială Moara Nică – G.P.N. Moara Nică
“Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele invizibele în imagini
vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o oglindă; operele de artă le folosim pentru a ne vedea
sufletul . “
(George Bernard Shaw)
Din cele mai vechi timpuri, omul a utilizat arta ca mijloc de comunicare, de exprimare
a trărilor și emoțiilor, a aspirațiilor sale, etc. Pentru copil, arta înseamnă un mijloc de
manifestare și exteriorizare a lumii sale interioare, a viselor sale, care-şi găsesc în artă o
traducere mai directă decât prin cuvânt. În felul acesta, activitatea artistică a copilului, nu numai
că reflectă orizontul psihic propriu acestuia, dar se şi desfăşoară purtând amprenta locului şi
momentului în care se inserează personalitatea sa.
Prin artă și experimentarea unor forme de limbaj artistic copilul își descoperă și dezvoltă
personalitatea, își antrenează receptivitatea sau spiritul critic, achiziționează deprinderi sau
cunoștințe din numeroase domenii, își formează atitudini față de lumea înconjurătoare, se
disciplinează și intră în relații armonioase cu ceilalţi.
Apelând la afectivitatea copilului, la emoţiile sale faţă de tot ce este frumos, cunoaşterea
devine mai accesibilă, abordează o scară mai largă. Copilul poate să oberve aspecte ale realităţii
pe care nu le-ar sesiza dacă acestea nu i s-ar oferi într-o formă artistică, plastică. Indiferent
despre ce fel de aptitudini artistice este vorba - muzicale, literare, coregrafice, plastice,etc. - în
general, toţi copiii, cu mici excepţii, sunt capabili să desfășoare activități artistice.
Activităţile incluse în Domeniul Estetic și Creativ constituie cadrul şi mijlocul cel mai
generos de activare şi stimulare a potenţialului creativ. Arta îl pregăteşte pe copil să trăiască în
frumuseţe, în armonie, să respecte frumosul şi să vibreze în faţa lui. Cuvintele, gesturile,
culorile, formele plastice sunt mijloace de exprimare, de exteriorizare a dorinţelor, a
aşteptărilor, relaţiilor cu ceilalţi, a problemelor.
Raportându-ma la educația pentru valori, în cadrul grupei de preșcolari pe care o
conduc, am valorificat potențialul creativ al copiilor în cadrul opționalului “Micii artiști”
desfășurat în ultimii doi ani școlari (am cultivat valorile “frumosul” și “armonia”).
În ceea ce privește dimensiunile dezvoltării, am avut în vedere: motricitate grosieră și
motricitate fină în contexte de viață familiare; conduită senzo-motorie pentru orientarea
mișcării; interacțiuni cu adulții și cu copiii de vârstele apropiate; comportamente prosociale, de
acceptare și de respectare a diversității; curiozitate, interes și inițiativă în învățare; finalizarea
sarcinilor și a acțiunilor; activare și manifestare a potențialului creativ; mesaje orale în contexte
de comunicare cunoscute; relații, operații și deducții logice în mediul apropiat.
Comportamente urmărite:
1. Își coordonează muschii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei;
a) Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;
b) Utilizează simțurile (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul, etc.) în interacțiunea cu mediul
apropiat.
2. Manifestă încredere în adulți cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia;
SUCEAVA 2024
a) Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice specifice;

b) Inițiază/participă la interacțiuni pozitive cu copii de vârstă apropiată;
c) Își însușește și respectă reguli, înțelege efectele acestora în planul relațiilor sociale, în contexte
familiare;
d) Exersează, cu sprijin, abilități de negociere și de participare la luarea deciziilor.
3. Manifestă curiozitate și interes pentru experimentarea și învățarea în situații noi;
a) Inițiază activități de învățare și interacțiuni cu copii sau cu adulți din mediul apropiat;
b) Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;
c) Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină dificultăți;
d) Manifestă creativitate în activitățile didactice;
e) Demonstrează creativitate prin activitățile artistico-plastice și practice;
4. Exersează cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii lui (comunicare
receptivă);
5. Compară experiențe, acțiuni, evenimente, fenomene/relații din mediul apropiat;
a) Construiește noi experiențe, pornind de la experiențe trecute;
b) Realizează în mod dirijat, activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și
metode specifice.
Am avut în vedere următoarele competențe specifice:
- Să recunoască materialele şi instrumentele de lucru;
- Să recunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora;
- Să utilizeze corect instrumentele de lucru în activitățile plastice;
- Să redea liber teme plastice specifice picturii;
- Să obţină efecte plastice, forme spontane prin tehnici specifice picturii;
- Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la activităţile plastice;
- Să compună în mod original şi plastic spaţiul plastic;
- Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
Abilităţile practice oferă posibilitatea de a constata cum se poate aplica în practică
creativitatea. Ele își aduc contribuţia la îmbogăţirea vieţii afective, copiii încercând un
sentiment de bucurie când reușesc să termine o lucrare, fapt ce contribuie la educarea dragostei
pentru muncă, la optimismul și încrederea în forţele proprii, la dezvoltarea gândirii creatoare.
Totodată, abilităţile practice constituie un mijloc important pentru formarea și dezvoltarea
deprinderii de a sesiza frumosul din natură și de a-l îndrăgi, deoarece grădiniţa prin procesul
instructiv-educativ le oferă această posibilitate. Pe lângă faptul că vin în contact cu bogăţia de
forme și de culori ale obiectului pe care îl au de executat în timpul lucrului, copiii au
posibilitatea să aprecieze calităţile artistice ale modelului, analizează coloritul, forma și
mărimea, proporţia și simetria. Prezentarea materialului într-o formă cât mai atrăgătoare îi
influenţează pe copii sub aspect estetic. Materialul din natură stimulează simţul de observaţie
al copiilor și imaginaţia creatoare. Varietatea infinită de frunze, flori de forme și culori diferite,
le oferă inepuizabile modalităţi de realizare a unor tablouri, machete, jucării. Ei încep să
pătrundă în frumuseţile naturii, să-i înţeleagă diversitatea formelor, a culorilor, încep să-i vadă
bogăţia și astfel să o iubească și mai mult.
Activitatea practică trebuie să se desfășoare sub îndrumarea directă a educatoarei, pentru
că, în unele situații, copiii întâmpină greutăți și se demoralizează ușor, putând deveni pasivi și
indiferenți faţă de munca pe care o execută. Dimpotrivă, ajutați și îndrumați, ei pot obţine
rezultate frumoase.
În cadrul activităților practice, am avut în vedere folosirea diverselor materiale:
SUCEAVA 2024
- Hârtia - pentru a realiza jucării, tablouri decorative, felicitări, podoabe, etc. Am folosit tehnica
colajului (“Grădinița mea”), tehnica mototolirii hârtiei (“Coșul toamnei”), tehnica rulării hârtiei
– quiling (“Felicitare pentru mama”), tehnica ruperii libere a hârtiei (“Câinele”), tehnica
origami (“Lebăda”).
- Materiale refolosibile: fire de aţă, lână, PNA pentru activități de șnuruire (“Mingea”), nasturi
(“Brăduțul”), capace de plastic (“Podoabe pentru brăduț”), farfurii din hârtie (“Ursulețul”),
pahare din hârtie (“Caracatița”), role de hârtie (“Decorațiuni pentru brad”), etc.
- Materiale din natură: seminţe, flori, frunze, castane, mălai, crenguţe, petale întregi, coji, conuri
de brad, ghinde, castane, coji de nucă, boabe de porumb, fasole, scoici, nisip, etc. Acestea au
fost valorificate atât în cadrul activităților de genul artei tranziente din cadrul Grădinii de
relaxare, liniște și învățare (“Mandala”), cât și în cadrul activităților din sala de grupă (“Podoabe
pentru brăduț”, “Décor de toamnă”).
- Materiale sintetice: ţesături, imprimeuri florale (“Rochița păpușii”).
La activităţile de educaţie artistico - plastică copilul capătă cunoştinţe despre frumos şi
proporţionalitatea formelor, despre armonia culorilor, precum şi despre unele legi ale
compoziţiei, moduri şi procedee de lucru cu creionul, pensula, acuarele, plastilină etc. Pentru
ca acest proces să devină mai eficient şi orientat mai mult spre dezvoltarea creativităţii este
necesară stimularea atitudinii participative a preşcolarilor în această activitate de cunoaştere.
Elementele de limbaj plastic: punctul, linia, forma spontană, îmbinate prin diferite
tehnici ale artei plastice sunt suportul pe care copilul îşi poate clădi conduita creativă.
În cadrul activităților artistico - plastice, am folosit diverse tehnici:
- dactilopictură (“Baloane colorate”);
- tehnica ştampilării: cu dopul de plută (“Mingea”), cu frunze (“Covor de frunze uscate”), cu
legume/fructe (“Vitamine din natură”), cu buretele (“Peștișorul curcubeu”), cu furculița
(“Câmpul cu lalele”);
- tratarea suprafeţelor cu ceară (“Tablou de familie ”);
- tehnica suflării cu paiul (“ Băiețelul și fetița”);
- pictura cu mâinile (“Buchet de flori pentru mama”);
- tehnica tamponării (cu hârtie mototolită) (“Casa mea”);
- tehnica desenului cu pic, cretă (“Iarna”);
- tehnica picturii cu plastilină (“Sorcova”);
- pictura marmorată (cu folie alimentară) (“Flori de gheață”);
- tehnica desenului decorativ cu ajutorul pieptenelui (“Prosop țesut”);
- tehnica picturii prin pânză (“Cuib de păsări”);
- tehnica presării (“Fluturi colorați”);
- pictură cu sare (“Fulgi de nea”);
- pictură cu pasta de dinți (“Barba lui Moș Crăciun”);
- pictură pe pietre (“Buburuza”);
- pictură cu bețișoare (“Pomi înfloriți”);
- compoziția decorativă (carioca) (“Ouă de Paște”);
- sprițuirea (stropirea cu periuta) (“Călătorie prin spațiu”);
- fuzionarea (pictura pe suprafață umedă) (“Ursulețul”).
Alte tehnici care pot fi valorificate în cadrul activităților artistico - plastice: pictura murală,
tehnica firului de aţă, tehnica culorilor umede (ex.: suprapunere, împăturire, îndoire), tehnica
petei de cerneală, tehnica jetului de aer, tehnica modelajului, tehnica picturii folosind nisipul
fin, aracetul şi pensula (în amestec); tehnica picturii pe sticlă, tehnica plierii hârtiei, pictura pe
ouă, etc.)
SUCEAVA 2024
Toate activitățile organizate în grădiniță au valențe estetice, dar un rol deosebit le revine
activităților comune de educație artistico- plastică, activități practice, excursii, drumeții,
plimbări în natură, etc. Activitățile opționale din Domeniul Estetic si Creativ completează oferta
pentru orientarea copiilor spre aspecte ale manifestării frumosului în viață și activitățile
cotidiene.
“Frumuseţea este pretutindeni. Nu ea lipseşte ochilor noștri, ci ochii noștri nu ştiu să o vadă.“
(Gottfried Wilhelm)
BIBLIOGRAFIE
- BARBONI, Elena, BOJNEAG, Maria, (2016), În lumea culorilor, Editura Tehno-Art,
Hunedoara;
- BARBONI, Elena, BOJNEAG, Maria, (2002), Pictura mai mult decât o joacă, Editura Emia,
Deva;
- BÂRLOGEANU, Lavinia, (2001), Psihopedagogia artei - Educația estetică, Editura Polirom,
Iași;
- BOJNEAG, Maria, (2007), Educație plastică, Editura Tehno-Art, Hunedoara;
- BOJNEAG, Maria, (2016), Modelajul, începutul unei pasiuni – ghid metodic, Editura Tehno-
Art, Hunedoara;
- WATT, Fiona, (2005), Artă și îndemânare, Editura Rao, București.
SUCEAVA 2024
225. ,,ARMONIE PRIN MUZICĂ”
Prof.Halip Viorica Rodica

Unitate structură G.P.N.,,Floare de Colț” C-lung Moldovenesc
Argument:
Idealul educațional se realizează și prin muzică.Muzica dă sens și valoare existenței
umane,fiind o componentă de bază a formării personalității.
Muzica reprezintă mai mult decât încântarea urechii prin străvechea practică a polifoniei;ea
reprezintă un mod inedit de a percepe frumosul din realitate,dezvoltă sentimente
estetice,determinând dezvoltarea cognitivă,socio-afectivă a individului.
Vârsta preșcolarității constituie o etapă de bază în dezvoltarea personalității,etapă în care
copilul trebuie centrat spre valorizarea potențialului de care dispune.,,Educația estetică
presupune o pregătire a copilului pentru a rezona cu teritorii aflate sub semnul inefabilului și
individualității estetice” (Cucoș Constantin, Pedagogie), creația artistică îmbiindu-l la explorare,
reflexie, stimulându-i spiritul.
Din muzică se nasc mugurii fericirii sublime.Educația muzicală reprezintă esteticul,ce
întemeiază arta.Cu ajutorul muzicii,copilul resimte acea,,emoție amplă,senzorio-afectivo-
intelectivă,care este bucuria estetică”.
Muzica este știință și artă.Este știință deoarece orice cântecel are măsură,ritm,este măsurabil
ca înălțime,durată,intensitate cu ajutorul notelor muzicale.
Copilul preșcolar are disponibilitate pentru muzică și joc muzical prin însăși specificul,natura
lui;este dinamic,sensibil,parcurgând cu succes etapa prenotației în care muzica se învață exclusiv
după auz,prin ascultare și interpretare.
Planificarea calendaristică a activităților
Semestrul I
Conținutul Comportamente vizate Tema activităților de Strategii/indi

învățării învățare catori de
evaluare
-Practica vocală -să diferențieze auditiv timbrul ,,Cine cântă așa”- Imitare a
sunetelor din mediul înconjurător exerciții muzicale de elementelor
-sunete din natură
imitare a elementelor naturii
din mediul
natural:ploaia,vântul,fo
cul,valurile apei,etc
Practica vocală -să diferențieze auditiv timbrul Să cântăm cu Imitare a
-sunete din natură sunetelor din mediul înconjurător ploaia,vântul,furtuna, elementelor
naturii
valurile
izvorului,râului,pârâului
mării.......etc.
SUCEAVA 2024
Elemente de -să asocieze mișcări cântecului;,,Răsare soare”-joc Însușirea

limbaj muzical creat de melodiei
-să exerseze elementele
muzical:calitatea componente ale educatoare Asocierea de
sunetului melodiei:armonie,polifonie, mișcări
muzical:durata
elemente ale
înălțimea expresivității,ritm,intensitate,înăl
,intensitatea țime,durată;
Melodia:sunete
înalte și joase
Ritmul -să asocieze mișcări cântecului; ,,Pică frunzele din ram”- Însușirea
muzicii:tempoul elementele euritmie melodiei;
-să exerseze
mișcării constante componente ale asocierea de
Melodia:sunete melodiei:armonie,polifonie, mișcări
înalte și joase elemente ale
expresivității,ritm,intensitate,înăl
țime,durată;
Practica -să descopere lumea sonoră a ,,Povestea notelor”- Recunoaștere

vocală:sunete muzicii cu ajutorul familiarizare cu pianul și însușire a
produse de pian pianului:auz,durată, intensitate sunetelor
produse de
pian
Elemente de -să interpreteze cântece în ,,Greierașul trist”- Recunoaște re
limbaj diferite moduri:solist,dialog între învățare cântec și însușire a
muzical:sunete grupe,cu acompaniament melodiei
din natură și din instrumental);
viața cotidiană
Ritmul -să asocieze mișcări cântecului;,,Asta-i ceată de Însușirea

muzicii:rărirea -să exerseze elementele voinici”-joc cu text și melodiei
sau accelerarea componente ale cânt creat de educatoare Asocierea de
mișcării melodiei:armonie,polifonie, mișcări
elemente ale
expresivității,ritm,intensitate,
înălțime,durată;
Melodia:sunete -să exerseze elementele ,,În împărăția notelor Recunoaștere

înalte și joase componente ale muzicale-învățarea a și însușirea
melodiei:armonie,polifonie, gamei cu ajutorul gamei
,timbrul
elemente ale instrumentului muzical
expresivității,ritm,intensitate,
SUCEAVA 2024
înălțime,durată;
Practica -să exerseze elementele ,,În pădure”-învățarea Însușirea

vocală:sunete componente ale cântecului cu ajutorul melodiei cu
produse de pian melodiei:armonie,polifonie, pianului ajutorul
pianului
elemente ale
expresivității,ritm,intensitate,înăl
țime,durată;
Elemente de -să descopere lumea sonoră a ,,Mergi cum bat”- Asocierea de

limbaj muzicii cu ajutorul euritmie;Recunoaște mișcări cu
muzical:sunetul auzului,duratei, intensității; glasul”joc muzical ajutorul
muzical și senzorial auzului
zgomotul
Melodia:sunete -să descopere lumea sonoră a ,,Ninge”-învățare cântec Însușirea
înalte și joase muzicii cu ajutorul creat de educatoare melodiei și a
auzului,duratei, intensității; versurilor
,timbrul
Melodia:sunete -să descopere lumea sonoră a ,,Sunt român”-cântec- Însușirea

înalte și joase muzicii cu ajutorul învățare melodiei și a
auzului,duratei, intensității; versurilor
,timbrul
Elemente de -să descopere lumea sonoră a ,,Cheia sol șicheia fa Cunoaștere și

limbaj muzicii cu ajutorul -învățare recunoaște re
muzical:durata,în auzului,duratei, intensității;
ălțimea,intensitat
ea
Ritmul -să exerseze elementele ,,Dansul fulgilor de Asociere:
muzicii:tempoul componente ale nea”-pași de dans; ,,Sunt ritm-melodie-
mișcării melodiei:armonie,polifonie,elem român”-repetare pași de dans
constante,rărirea ente ale
sau accelerarea expresivității,ritm,intensitate,înăl
mișcării țime,durată;
Elemente de -să descopere lumea sonoră a ,,Durata notelor Aprecierea

limbaj muzicii cu ajutorul muzicale”- duratei,interp
muzical:durata,în auzului,duratei, intensității; învățare;Colinde retare corectă
ălțimea,intensitat străbune-audiție
ea
SUCEAVA 2024
Ritmul -să descopere lumea sonoră a ,,Feeria iernii”- Receptare

muzicii;sunete muzicii cu ajutorul euritmie;Colinde corectă,aso
lungi și auzului,duratei, intensității; străbune-audiție cierea
scurte,pauzele,te melodiei cu
-să exerseze elementele ,,Colindiță
mpoul mișcării dansul
componente ale dragă,sfântă”-învățare
constante melodiei:armonie,polifonie, colindă creată de
Melodia:sunete educatoare
elemente ale
înalte și expresivității,ritm,intensitate,
joase:nuanțe:tare,
încet,timbrul înălțime,durată;
-să exprime prin muzică și
mișcare stări sufletești,
Elemente de -să exerseze elementele ,,Iarnă,iarnă”-cântec- Receptare

limbaj componente ale învățare corectă
muzical:sunetul melodiei:armonie,polifonie,ele Interpretare
muzicii,calitatea mente ale expresivității,
sunetului ritm,intensitate ,înălțime,durată;
muzical(durata,în -să exprime prin muzică și
ălțimea,intensitat mișcare stări sufletești,
ea)
Practica -să improvizeze spontan ,,Joc și cânt în Interpretare

vocală:sunete combinații ritmice,pe silabe Bucovina”-concurs corectă
vocale,vocea sonore onomatopeice; interșcolar cultural-
utilizată în artistic
-să improvizeze spontan,liber
cântece și vorbire scurte motive sincretice:text
onomatopeic+melodie+text
onomatopeic+mișcare;text
onomatopeic+melodie+mișcare
Bibliografie
o BURLACU,Decebal, KARPIȘ,Victoria,Culegere de cântece(1995),Editura Gheorghe
Cârțu,Craiova;
o MUNTEANU,Gheorghe,Jocul muzical(1997),Editura Academiei de Muzică,București
o POPESCU,Octavio,Abecedar pianistic,(2007),Editura Aramis,București;
o PREDA,Viorica,Terapie prin mediere artistică(2006),București;
o RAILEANU,Daniela,VIERIU,Dorina,ALECSA,Iuliana(2000),Sunetul muzicii în
grădiniță,Editura Deltacart Educațional;
SUCEAVA 2024
226. STADIUL DE DEVOLTARE AL DEPRINDERILOR DE EXPRIMARE

PLASTICĂ ŞI ACCENTE CREATIVE DATORITĂ FANTEZIEI, INTELIGENŢEI
SAU TALENTULUI
Prof. înv. preșcolar Petrea Alina

Grădiniţa.nr.16, Focşani - Vrancea
În procesul de comunicare distingem mai multe tipuri de comunicări: comunicarea

vizuală, comunicarea auditivă şi comunicarea mixtă. Comunicarea vizuală reprezintă sistemul
de relaţii cu lumea reală stabilită prin intermediul privirii asupra a tot ce există în jurul nostru
şi ne apare ca un univers de elemente prezente care comunică ceva din ceea ce le este propriu.
Copilul, prin structura lui, este un foarte bun receptor, dotat cu sensibilitate şi
discernământ pentru diferite valori. Viziunea lui, acest potenţial activ şi specific trebuie
exploatat. Copilul trebuie format să gândească vizual. Necesitatea îmbogăţirii stimulilor în
câmpul senzorial de desfăşurare al percepţiei constituie un obiectiv important care trebuie să
existe pentru fiecare educator, artistic.
Interesul psihologilor şi pedagogilor pentru realizările plastice ale copiilor a fost
prioritar, apreciind că practica desenului angajează puternic capacitatea de observaţie a
copilului, contribuind la dezvoltarea spiritului de observaţie. În lucrările lor, copiii prezintă
perioade de exprimare plastică specifice vârstei. Aceste lucrări dezvăluie orizontul larg de
preocupări, înţelegeri şi viziuni spaţiale ale lor, iar noi, educatorii suntem plăcut impresionaţi
de fantezia lor, de imaginaţia bogată, de puterea creaţiei, de inteligenţa raporturilor exprimate,
precum şi de talentul lor.
Fantezia copilului constă în crearea de noi forme, chiar personificate sau elemente ale
mediului înconjurător, transformate într-o viziune fantastică.
Imaginaţia, ,, facultatea de a concepe, unită cu talentul de a zugrăvi’’ cum o denumeşte
V.Conta, predomină în lucrările copiilor cu un spirit de observaţie mai dezvoltat. Cu cât o
lucrare a unui copil ne dezvăluie mai multe elemente reprezentative pentru ideea lui exprimată
plastic, cu atât mai multe aspecte de detaliu ale acestora se observa, cu atât putem afirma că
este vorba de imaginaţie bogată.
Inteligenţa înseamnă ,,a înţelege şi a inventa, a construi structurând realul’’, spunea J.
Piaget.
Organizarea şi invenţia vizuală sunt elemente derivate din funcţii cognitive cum sunt:
percepţia vizuală a lumii exterioare, elaborarea experienţei în cadrul gândirii vizuale în cadrul
vizuale şi intelectuale, păstrarea experienţei în memorie.
Intensificarea antrenamentului de educaţie vizuală a copilului sub o îndrumare
corectă, îl ajută să-şi îmbogăţească percepţia senzorială. Acest antrenament îl determină pe
copil să-şi mărească numărul de structurări senzorio-motorii, dublate de operaţii analitico-
sintetice de ordin intelectual, ajutându-l să descopere singur şi intuitiv, lumea din jur. Inteligenţa
este cea mai complexă aptitudine. Tot J. Piaget precizează că inteligenţa este o formă de
echilibru între organism şi mediu, o formă superioară de adaptare care se manifestă prin
eficienţă în înţelegerea şi rezolvarea de probleme, în descoperirea de relaţii noi.
Talentul, ,,aptitudinea norocos înnăscută de a învinge’’ este o deschidere, o îmbinare a
unor aptitudini din diverse domenii. Toţi copiii talentaţi sunt multilaterali, îmbinând în chip
fericit, aptitudinile cu o serie de cunoştinţe, cu trăsături de personalitate, precum motivaţia
pentru creaţie ca atitudine favorabilă muncii.
SUCEAVA 2024
Aptitudinile, procese şi însuşiri fizice şi psihice, structurate original, permiţând

efectuarea cu succes a anumitor activităţi, se dezvoltă numai stimulate de interes de cunoaştere
şi de atitudini participative. Astfel talentul ca o formă superioară a aptitudinilor, reprezintă o
combinare specifică a acestora, pe diferite însuşiri, afirmându-se numai printr-un proces
continuu de perfecţionare, de şlefuire.
Aptitudinile şi talentul se manifestă prin creativitatea individului. Personalitatea lui
creatoare se caracterizează printr-un complex de aptitudini şi însuşiri cum ar fi: flexibilitatea
gândirii, fluenţa ideilor, spirit de observaţie, originalitate în îmbinarea informaţiilor, gândire
divergentă, motivaţie pentru creaţie, curiozitate, perseverenţă şi experienţă bogată în domeniu.
Trebuie stimulată gândirea creativă şi învăţarea din propria iniţiativă. Astfel trebuie
cultivată gândirea divergentă căci în esenţă gândirea creatoare este o gândire divergentă. Spre
deosebire de gândirea convergentă, care implică o metodă standard de rezolvare, de căutare a
soluţiei corecte, care este una singură şi care poate fi găsită în mod cert printr-un număr finit de
trepte, gândirea divergenţă este orientată în direcţii diferite, spre o diversitate de soluţii, căci
pot să existe o mulţime de soluţii mai mult sau mai puţin adecvate, iar căi date de rezolvare nu
sunt; ele trebuie descoperite prin varierea direcţiei gândirii, plecând de la o informaţie dată.
În cadrul gândirii divergente trebuie dezvoltată în permanenţă componentele acesteia:
fluiditatea, flexibilitatea şi originalitatea. Experienţele psihologilor au demonstrat că în
condiţiile în care se dă posibilitatea copiilor să aibă un comportament creativ, disciplina se
instalează de la sine. Copiii trebuie să fie permanent conştientizaţi că trebuie să fie creativi.
Educatorul trebuie să accepte şi să dezvolte creativitatea copilului. Lucrările lui
Minnesota, demonstrează cât de mari şi de hotărâtoare sunt influenţele exercitate de către
educatoare asupra copilului. Educatoarea îndeplineşte o importantă latură a sarcinii sale, prin
crearea permiselor necesare promovării creativităţii copilului.
Una din problemele care apar în cadrul învăţământului creativ o constituie disciplina.
Disciplina constituie în acest context cea mai mare dificultate, deoarece nu se poate promova
spontaneitatea şi iniţiativa elevilor, păstrându-se şi posibilitatea de a se efectua un control
conştient. De asemenea unele răspunsuri neaşteptate ale copiilor surprind uneori educatorul
punându-l în încurcătură, dacă nu ştie ce să răspundă.
Uneori, din lipsă de timp, se oferă elevilor posibilitatea de rezolvare a problemelor,
răpindu-le astfel posibilitatea de a le rezolva original şi de a găsi soluţii noi. Educatorul trebuie
să lase copii să descopere răspunsurile chiar dacă această atitudine e mai apropiată de joc, el
trebuie să educe copii în spiritul conformismului.
Trebuie stimulată gândirea creativă şi învăţarea din propria iniţiativă. Astfel trebuie
cultivată gândirea divergentă, căci în esenţă gândirea creatoare este o gândire divergentă. Spre
deosebire de gândirea convergentă, care implică o metodă standard de rezolvare, de căutare a
soluţiei corecte, care este una singură şi care poate fi găsită în mod cert printr-un număr finit de
trepte, gândirea divergenţă este orientată în direcţii diferite, spre o diversitate de soluţii, căci
pot să existe o mulţime de soluţii mai mult sau mai puţin adecvate, iar căi date de rezolvare nu
sunt; ele trebuie descoperite prin varierea direcţiei gândirii, plecând de la o informaţie dată.
Copiii nu trebuie să fie reţinuţi de la efectuarea unei activităţi dorite, chiar dacă ele nu
corespund vârstei lor. Cu riscul de a simţi frustraţi datorită neputinţei de realizare a scopului
propus, ei se simt totuşi stimulaţi să continue cercetările.
Încrederea în sine: mulţi copii nu manifestă nici măcar năzuinţa de a fi talentaţi pentru
că ei nu vor să fie altfel decât colegii lor, această atitudine fiind determinată de conformism.
Personalitatea copiilor trebuie să fie scoasă în evidenţă, promovată, relevând aptitudinile prin
care el se deosebeşte de ceilalţi elevi. Felul în care reacţionează mediul reprezintă o condiţie
importantă a creativităţii. Pentru ca mediul să stimuleze creativitatea e necesar ca cei din jur să
manifeste îngăduinţă, iar copilul să ştie cum să folosească libertatea acordată de cei din jur.
SUCEAVA 2024
Copilul încetează să mai fie creator atunci când mediul reacţionează la manifestările sale de
creativitate.
Educaţia plastică. La vârsta preşcolară, creativitatea copiilor este în stadiu incipient.
Prima formă de exprimare graficăa copilului mic este mâzgălitura. Aceasta are un înţeles pentru
el, deşi adulţii nu percep reprezentarea. Treptat, cu ajutor şi perseverenţă, copiii învaţă să redea
obiecte sau chiar imagini respectând realitatea. Desenul nu este doar o modalitate de
autocunoaştere şi de autodezvoltare, ci şi un mijloc de comunicare şi de intrare în relaţie cu alte
persoane, prin utilizarea desenului în grup. Culorile alese, tipul de instrument pentru desen,
modul în care desenează, suprafaţa ocupată pentru a se exprima toate acestea sunt detalii foarte
importante pentru cunoaşterea persoanei. Desenul îi ajută să comunice, să accepte şi să
colaboreze. Desenele şi picturile se pot utiliza în diferite moduri şi cu multiple obiective.
Prin desen şi pictură copilul îşi exprimă sentimentele, trăirile, nevoile, se exprimă pe
sine, descoperindu-şi astfel identitatea. Pictura, ca şi desenul, este un joc, un dialog între copil
şi adult, este un mijloc de comunicare.
Desenul rămâne întotdeauna un mod de a descrie povestea care nu poate fi spusăîn
cuvinte. Culorile, hârtia, creta îl pot stimula pe copil să povestească diferite întâmplări, să scoată
la iveală scene din viaţa sa, pe care nu le poate exprima altfel. Povestea desenată de copil relevă
foarte clar trăirile şi sentimentele copilului.
Desenul poate fi utilizat în diferite scopuri:
• ca test al nivelului mental, evaluarea inteligenţei cu ajutorul desenelor;
• ca mijloc de comunicare, testându-se astfel nivelul de dezvoltare al limbajului şi al
comunicării în general;
• ca mijloc de explorare a afectivităţii copilului;
• ca mijloc de cunoaştere al propriului corp şi al orientării în spaţiu.
Un tablou singur este o stare, iar pentru a-l putea înţelege pe copil este bine să-l urmărim
în timp. Prin desen şi pictură copilul se eliberează, îşi exprimă atât senzaţiile vechi, cât şi pe
cele noi, se înţelege pe sine şi se transformă.
Odată ce stăpâneşte acest limbaj, copilul este capabil să formuleze orice, nimic nu mai
rămâne ascuns.
Atât educatoarele, cât şi părinţii trebuie săîncurajeze şi să ghideze paşii copiilor pentru
dezvoltarea gustului pentru frumos, artă şi pentru dezvoltarea unei personalităţi complexe.
Pentru a ajunge la cunoaşterea şi înţelegerea frumosului din natură şi artă, precum şi din viaţa
socială, copilul trebuie ajutat să recunoască elementele limbajului plastic care se regăsesc în
mediul înconjurător - punctul, linia, forma, culoarea.
La primele activităţi, educatoarea învaţă copiii să ţină creionul şi hârtia în mână, să
simtă că au ceva în mână și că depun un efort. Pe o foaie le cerem copiilor să deseneze
punctişoare sub formă de grăuncioare, apoi ploiţă din linii verticale, un balonaş şi aţă, panglici.
Apoi, ţinând în mânuţă foaia, ei vor desena calea ferată, compusă din linii verticale şi orizontale,
o scară, punctişoare în locul cuiului; îi învăţăm mişcările circulare mestecând mămăliga,
pisicuţa rostogolind ghemul, mingea ce se rostogoleşte, soarele.
Activitatea de pictură se desfăşoară diferit de cea de desen, prin faptul că se utilizează
instrumente diferite (pensula, acuarele, guaşe, pasta de dinţi, paie, dopuri de plută etc.),
păstrându-se aceleaşi teme sau se pot alege şi altele, în funcţie de context şi de vârsta copilului.
Prima formă de exprimare prin pictură la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu degetul.
La această vârstă, copiii nu au bine dezvoltaţi muşchii mici ai mâinii şi nu îşi pot coordona bine
mişcările, fiindu-le foarte greu să picteze cu pensula. De aceea, învaţă să picteze mai întâi cu
degetul, urmărind ca mai apoi să utilizeze pensula sau alte instrumente (vată, ştampile etc.). La
vârsta de 6-7 ani copiii cunosc culorile de bază şi le aplică în practică.
SUCEAVA 2024
Amestecând mai multe culori, ei obţin o nuanţă. Copilul trebuie învăţat cum să combine
şi cum să îmbine. Copilul nu poate sa înveţe prin explicaţie, demonstraţie, ci doar prin
activitatea practică. Prin mimică ne vorbeşte despre agresivitate, prin culoare redă starea
psihologică a unei fiinţe.
Forma joacă un rol important în expresivitate. Copilul foloseşte pătratul la redarea
batistuţei, a casei, ferestrei, triunghiul pentru a reprezenta bradul, trapezul la acoperiş.
Descoperirile copilului vizează:
• acoperirea spaţiului plastic, încercări compoziţionale;
• centrul de interes, gruparea egală/inegală a semnelor;
• încercarea de trecere de la „povestea haotică” la grafierea semnelor relevante, ce pot
fi recunoscute (soare, copac, casă, iarbă, nor, pasăre …);
• legarea semnelor, trecerea de la „intuiţia involuntară” la luarea în stăpânire conştientă
a spaţiului plastic (floarea în grădină, lângă casă; copacul are simţiri; soarele e sus; iarba e pe
pajişte; pasărea e pe cer …);
La nivelul culorii:
• descoperă calităţile constructive şi spaţiale ale culorii sau ale petei;
• lucrează voluntar/involuntar cu tonuri închise/deschise, culori calde/reci;
• este preţuită, deopotrivă, pata plată şi cea vibrată (în mod simplist);
• operează în monocromie simplă şi dezvoltată;
• descoperă în lucrări game: simplă, compusă, caldă-rece.
Prin intermediul culorilor, formelor, proporţiilor acestora (prin limbajul plastic) se
formează deprinderile de prezentare a propriilor idei, sentimente, trăiri, stări interioare.
De asemenea, prin pictură, desen şi modelaj, adultul formează copiilor deprinderi de
lucru, capacităţi de exprimare, îl ajută pe copil să realizeze corespondenţe între elementele de
limbaj plastic şi natură, stimulează expresivitatea, creativitatea şi dezvoltă armonios şi
multilateral personalitatea copilului.
Educaţia artistico-plastică în învăţământul preuniversitar se prezintă ca un mijloc de
realizare a unui echilibru între pregătirea cultural-ştiinţifică şi cea literar-artistică.
Complementaritatea acestor laturi pledează pentru dezvoltarea educaţiei artistice, pentru
ridicarea ei permanentă la nivelul cerinţelor actuale. În concluzie, creativitatea, această „fată
morgana” pentru marea majoritate a disciplinelor de studiu, cu caracter predominant explicativ-
informativ, este vocaţia funcţiei plastice a cortexului uman, dar ea poate rămâne o simplă
promisiune fără antrenare specifică, care s-o califice, în primul rând practic, prin activitate de
atelier.
BIBLIOGRAFIE:
o CAPLEANU, Ion, Inteligenţă şi creativitate, Editura militară,1979
o DIMA, Silvia, Copilăria - fundament al personalităţii, Revista de pedagogie
o OPRESCU, V., Atitudini, aptitudini, Editura Didacticăşi Pedagogică, 1992
o XXX, Ghiduri metodologice de educaţie plastică, Grupul editorial LITERA,Chişinău,2000
SUCEAVA 2024
227. ROLUL ARTEI ÎN DEZVOLTAREA COPIILOR ÎN VÂRSTE TIMPURII
Educatoare Schipor Florentina

Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” Rădăuți,structura G.P.P. „Voinicelul”
Artele ocupă un loc central în dezvoltarea copiilor în vârste timpurii, având impact
asupra aspectelor cognitive, emoționale și sociale ale acestora. Studii și cercetări ample au
evidențiat valori semnificative ale artelor în această etapă crucială a vieții. În cele ce urmează,
vom explora cum artele precum muzica, pictura și teatrul contribuie la dezvoltarea copiilor și
cum aceste constatări se reflectă în studii, referate, activități didactice și opționale.
Dezvoltarea cognitivă: Studiile au demonstrat că expunerea la arte încă din copilărie are
un impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive. Copiii care sunt implicați în activități artistice,
cum ar fi desenul sau cântatul, manifestă o creștere a abilităților de rezolvare a problemelor,
creativității și gândirii critice. Pictura, de exemplu, îi ajută pe copii să-și dezvolte coordonarea
mână-ochi și să-și îmbunătățească concentrarea.
Dezvoltarea emoțională: Artele oferă copiilor un mijloc expresiv prin care își pot
exprima emoțiile și trăirile interioare. Participarea la activități artistice îi ajută să-și dezvolte
înțelegerea emoțiilor proprii și ale celorlalți. Studiile au arătat că copiii care sunt implicați în
teatru, de exemplu, dezvoltă empatie și înțelegere pentru perspectiva altora, ceea ce contribuie
la formarea unor relații sănătoase.
Dezvoltarea socială: Artele facilitează interacțiunea socială și colaborarea între copii.
Activitățile artistice desfășurate în grup, precum dansul sau interpretarea unei piese de teatru, îi
învață pe copii să lucreze împreună, să împărtășească idei și să dezvolte abilități de comunicare.
Aceste experiențe contribuie la formarea unei comunități mai unite și la dezvoltarea abilităților
sociale esențiale.
Reflexii în studii și cercetări: Numeroase studii au evidențiat importanța artelor în
dezvoltarea copiilor în vârste timpurii. Cercetările au arătat că participarea la programe de
educație artistică îmbunătățește performanțele academice ale copiilor și contribuie la formarea
unor adulți mai creativi și mai echilibrați emoțional. Aceste constatări se reflectă în materialele
de studiu, referate și resurse auxiliare utilizate în domeniul educației timpurii.
Activități didactice și opționale: Artele au fost integrate în programele școlare și în
activitățile opționale pentru a oferi copiilor oportunități extinse de dezvoltare. Atelierele de artă,
lecțiile de muzică și programele de teatru sunt adăugate în planurile de studiu pentru a sprijini
dezvoltarea holistică a copiilor. Aceste activități contribuie la formarea unor elevi încrezători,
creativi și deschiși către diverse forme de exprimare artistică.
În concluzie, artele reprezintă o componentă esențială în dezvoltarea copiilor în vârste
timpurii, având un impact semnificativ asupra aspectelor cognitive, emoționale și sociale.
Studiile și cercetările au susținut acest aspect, iar implementarea practicilor artistice în
activitățile didactice și opționale reflectă recunoașterea valorii aduse de arte în formarea
indivizilor. Este esențial să continuăm să promovăm și să susținem educația artistică pentru a
asigura o dezvoltare integrală și echilibrată a copiilor noștri.
BIBLIOGRAFIE:
1. MECT, CNFP,2001, „Managementul proiectului – Ghid practic pentru formatori şi cadre
didactice”, Bucureşti.
2. MECT, 2001, Institutul de Ştiinţe al educaţiei „Managementul Educaţional pentru Instituţiile
de Învăţământ”, ”Managementul educaţional”, Bucureşti.
SUCEAVA 2024
3. Revista Învăţământul Preşcolar nr.1-2, 2009.

SUCEAVA 2024
228. MINIPROGRAMĂ PENTRU ACTIVITATE OPȚIONALĂ
Prof. Camilar Greta

Unitatea de învățământ: Grădinița „Wabi Sabi” Suceava

Denumirea opționalului:„ Creativitate, fantezie, dibăcie”
Propunătoare: Prof. Camilar Greta
Nivelul/grupa: Nivelul II/grupa mare
Număr de activități pe săptămână: 1 activitate pe săptămână
Durata opționalului: 1 an școlar
Tipul opționalului: integrat (DLC+ DOS+DȘ + DEC+DPM +ALA)
ARGUMENT
Pregătirea copilului pentru școală și formarea “aptitudinii de școlaritate” implica, pe langă
realizarea unor obiective ale educției intelectuale, morale, fizice și sarcini ale educației estetice.
Finalitățile educației artistice și estetice la vârsta preșcolară vizeaza atât formarea
premiselor unor componente ale atitudinii estetice cât și dezvoltarea aptitudinilor creatoare ale
copiilor în domenii ale artei.
Grădiniţa este primul factor care contribuie în mod organizat la conturarea personalităţii
umane. Activitatea plastică din grădiniţă este foarte îndragită de copii, ei fiind oricum atrași de
culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care își pot dovedi spontaneitatea, creativitatea,
pot da frâu liber imaginației și fanteziei lor.
Copiilor preșcolari le place să deseneze, să modeleze, să decupeze din hârtie diferite
siluete, iar in jurul nostru sunt multe materiale cu ajutorul cărora se pot crea imagini artistice
deosebite. Mânuind un material variat ca formă, culoare, mărime, așezându-l în diferite poziții
spațiale, tratându-l prin tehnici simple, specifice activităților practice, copiii vor gândi
independent și vor folosi și procedee și tehnici variate. În final toate duc la crearea unor lucrări
originale care înlătură monotonia și tipizarea în lucru și conduc la dezvoltarea simțului estectic
și a creativității copiilor.
DOMENIUL/DOMENIILE DE DEZVOLTARE
A. Dezvoltarea fizică, a sănătății şi igienei personale EZVOLTAREA SOEMŢIALĂ
B. Dezvoltarea socio-emoţională;
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII
(PENTRU FIECARE DOMENIU DE DEZVOLTARE)
A . Dezvoltarea fizică, a sănătății şi igienei personale EZVOLTAREA
Dimensiunea 1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
B. Dezvoltarea socio-emoţională
Dimensiunea 2.Autocontrol și expresivitate emoțională.
Dimensiunea 3. Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
Dimensiunea 4.Activare și manifestare a potențialului creativ.
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
Dimensiunea 5. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare (comunicare expresivă)
SUCEAVA 2024
COMPORTAMENTE VIZATE PENTRU FIECARE DIMENSIUNE A

DEZVOLTĂRII:
Dimensiunea 1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare. Comportamente

vizate:
1.1.- Își coordonează mușchii în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei.
1.2.- Participă la activităţi fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare.
1.3.- Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate.

Dimensiunea 2 -Autocontrol și expresivitate emoțională:
2.1.- Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare,
obiecte de artă, etc.
2.2.- Demonstrează abilităţi de autocontrol emoţional .
Dimensiunea 3 - Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități):
3.1. - Realizează sarcinile de lucru cu consecvență.
3.2. - Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăți.
Dimensiunea 4. Activare și manifestare a potențialului creativ:
4.1. - Manifestă creativitate în activități diverse
4.2. - Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice,
în
conversații și povestiri creative.
Dimensiunea 5. Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare (comunicare
expresivă)
5.1. - Demonstrează capacitate de comunicare clară a unor idei, nevoi, curiozități,
acțiuni,
emoții proprii (comunicare expresivă)
5.2 .- Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare
SUCEAVA 2024
Dimensiunea 1
Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
Conținutul învățării Comportamente Activități de Strategii/Indicat
vizate învățare/tema ori de evaluare
Mijloc de realizare
-Prezentarea -Participarea „ Creativitate, -Constată care
optionalului , interesată la fantezie, dibăcie” sunt activitățile ce
familiarizarea copiilor prima activitate -vizionare de PPT-uri vor fi desfășurate
cu scopul acestui din cadrul prin care copiii sunt cu ajutorul acestui
opțional, durata și opționalului; familiarizați cu opțional
modalitățile prin care -Manifestă conținuturile pe care le
se vor realiza, mare curiozitate şi vom parcurge prin
parte dintre activități; interes pentru opționalul
experimentarea
și învăţarea în
situații noi
Aprofundează,sistema -Își coordonează ”Mă oglindesc în Probă practică:
tizează cunoștințe mușchii în palma mea”- Realizează o
privitoare la reguli ce desfășurarea Pictura prin amprentare lucrare colectivă
trebuie respectate în unor activități -Realizează cu ajutorul prin amprentarea
realizarea sarcinilor de diversificate, mâinilor și a pălmuțelor.
lucru. specifice vârstei. materialelor puse la
-Utilizează dispoziție o lucrare
mâinile și colectivă, apelând la
degetele pentru imaginație și
realizarea de creativitate în alegerea
activităţi variate. culorilor.
Observarea, -Participă la ”Covor de frunze”- Probă practică:
cunoașterea aspectelor activităţi fizice Observare în natură și -observare în
coloristice ale variate, adecvate realizarea unui Colaj cu natură și
frunzelor; constată ce nivelului lui de aceeași temă realizarea prin
înseamnă un covor de dezvoltare După o plimbarea în lipire a temei.
frunze și realizează pădure, frunzele - Realizarea unei
prin lipire tema -Își coordonează adunate le lipesc expoziții cu toate
propusă. mușchii în realizând lucrări lucrările .
desfășurarea individuale ce
unor activități reprezintă tema
diversificate, propusă.
specifice vârstei.
-În urma plimbării în -Își coordonează ”Copacul toamnei”- Probă practică:
pădure, aplică unele mușchii în activitate practică Utilizează corect
cunoștințe acumulate desfășurarea (tăiere, imbinare, lipire) materialele și
utilizând deprinderi de unor activități – lucrare colectivă ce instrumentele de
activitate practică . diversificate, se realizează pe un lucru apelând la
specifice vârstei. suport de hârtie de imaginație și la
dimensiuni mari cunoștințele
acumulate prin
drumeția în
pădure.
SUCEAVA 2024
Expunerea
lucrării pe holul
grădiniței.
Dimensiunea 2
Autocontrol și expresivitate emoțională
Ințelegerea mesajului - Demonstrează abilităţi de ”Fețe vesele și Probă
exprimat de fețele pictate autocontrol emoţional . triste”- pictură practică:
prin exersarea tehnicilor de Redarea
îmbinare a culorilor și de elementelor
manipulare corectă a caracteristic
pensonului. e unor
trasături ale
feței.
Reactualizarea unor -Recunoaște și exprimă ”Ariciul” – Proba
cunoștințe referitoare la emoții în urma realizării confecționare practică:
viața ariciului, infățișarea lucrării propuse. prin utilizarea Îmbinarea
acestuia și rolul blăniței cu dibăcie a corectă a
pline cu ace. Transferul materialelor materialelor
acestora în activitatea din natură pentru
practică. (cartofi, realizarea
scobitori, temei
machetă cu propuse.
copăcei, iarbă,
etc.)
Realizarea prin utilizarea -Recunoaște și exprimă „Fructele Proba
deprinderilor practice de emoții de bază, produse de jucăușe”- orală:
tăiere și lipire și apoi de piese muzicale, texte tăiere, lipire și Verbalizare
desen a fructelor preferate, literare, obiecte de artă, desen a
personificându-le . etc. sentimentel
(jucăușe) - Demonstrează abilităţi de or transmise
autocontrol emoţional . de fructele
-Exprimarea de sentimente realizate
și emoții prin prin
personificarea fructelor. utilizarea
deprinderilo
r practice
cunoscute.
Utilizarea de instrumente -Recunoaște și exprimă ”Dovlecei de Proabă

și dovlecei în realizarea de emoții de bază, prin Haloween”- practică:-
personaje pentru realizarea de obiecte de realizarea din să realizeze
sărbătorirea Haloween - artă, etc. dovlecei de prin
ului personaje decupare ,
specifice personaje
sărbătoarei de cu diferite
Haloween. chipuri.
SUCEAVA 2024
Exprimarea propriilor - Demonstrează abilităţi de ”Vaze cu Probă

emoții și sentimente prin utilizarea a culorilor calde flori”- practică:
amprentarea florilor. și de autocontrol amprente de Realizează
emoţional. flori prin
amprentare
a vazelor cu
flori.
Eprimarea admirației față - Demonstrează abilităţi ”Coronița din Probă
de florile toamnei și practice și de autocontrol crizanteme ” practică:
utilizarea acestora în emoţional . Realizarea Sa
realizarea unor lucrări coroniței pe un împletească
plăcute. support, prin florile pe un
împletire a suport dat.
florilor de
crizanteme
Realizarea unei expoziții -Recunoaște și exprimă „Culorile și Probă
ale căror componenete emoții de bază, produse de bogățiile practică:
sunt lucrările realizate obiecte de artă, etc. Toamnei”- Expoziție
până acum și dedicate insușirea și cu lucrări
anotimpului Toamna. aplicarea de prin care
cunoștințe exprimă
referitoare la admirația
amenajarea față de
unei expoziții. bogățiile
toamnei.
Realizarea de măști și -Recunoaște și exprimă ”Carnavalul Proabă
folosirea lor în dansul emoții de bază, prin roadelor”- practică:-
executat in timpul realizarea de obiecte de confecționare să realizeze,
carnavalului. artă, etc. măști
- Demonstrează abilităţi de reprezentati
autocontrol emoţional . ve pentru
fructele și
legumele
toamnei și
apoi să le
utilizeze in
dans.
Stimularea creativității -Exprimă emoții și „Drag de Proba
prin crearea unei atmosfere sentimente patriotice. România practică :
de sărbătoare dedicată - Demonstrează abilităţi de mea”- -Să
Zilei de 1 Decembrie-Ziua autocontrol emoţional . mototolire și realizeze
României lipire-harta harta
României României
mototolind
și lipind
hârtie
colorată în
nuanțele
SUCEAVA 2024
reliefului
țării.
Reactualizarea - Demonstrează abilităţi ”Cizma lui Proabă
semnificației sărbătorii practice și de autocontrol Moș Nicolae”– practică:-
Sfântului Nicolae pentru emoţional . decupare, lipire să realizeze
copii și pregătirea pentru -Recunoaște și exprimă prin
sărbătorirea acesteia. emoții de bază, prin decupare și
realizarea de obiecte de lipire a
artă, etc. cizmei lui
Moș
Nicolae-
miniexpoziț
ie
Elemente de compoziție - Demonstrează abilităţi „ Daruri Proba
artistico-plastică și practice și de autocontrol pentru cei practică :
practică îmbinate cu emoţional . mici ”- -să utilizeze
scopul realizării unui mototolire, cu pricepere
obiect special pentru a fi lipire, pictura materialele
oferit celor dragi. și
instrumente
le de lucru
Crearea de situații -Recunoaște și exprimă „Să Proba
motivante pentru a pregăti emoții de bază, prin împachetăm practică :
cadouri pentru ce dragi realizarea de pachete- daruri”- -să
apelând la deprinderi cadouri.. îndoire , lipire, impachetez
practice cunoscute. - Demonstrează abilităţi de innodare e cadouri
autocontrol emoţional. panglică. indoind și
lipind hârtia
pentru
cadouri,
infășurând
și innodând
panglica.
Crearea unui atelier de -Recunoaște și exprimă ” Podoabe Proba
lucru specific pregătirilor emoții de bază, prin pentru brad” practică :
in așteptarea lui Moș realizarea de obiecte de -Confecționare - realizarea
Crăciun. artă, etc. prin tăiere , unui
lipire. „Târg de
Crăciun”
Dimensiunea 3
Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
Vizionarea unor Realizează sarcinile de lucru cu ”Bucuriile Metoda
imagini cu aspecte consecvență. iernii”- temă „Turul
esențiale specifice din imaginație galeriei”-
anotimpului iarna. - Integrează ajutorul primit, pentru - pictură expoziție cu
Redarea de teme realizarea sarcinilor de lucru la care lucrările
plastice, și obtinerea întâmpină dificultăți. realizate
de efecte plastice,
SUCEAVA 2024
forme spontane sau

elaborate prin
tehnici specifice
picturii.
Antrenarea copiilor - Integrează ajutorul primit, pentru „Omul de Probă
în activități de realizarea sarcinilor de lucru la care zapada” practică
reutilizare a unor întâmpină dificultăți. -îmbinare, Să așeze și
obiecte (pahare de lipire -pahare să lipească
plastic, peturi) în de plastic paharele din
scopuri plăcute și plastic
utile. respectând
indicațiile
date
Realizarea de lucrări Realizează sarcinile de lucru cu „Bucuria de a Expoziția
pentru participarea consecvență. fi împreună cu Concursul
la Concursul familia și ui realizată
Național „Penelul prietenii”- la nivel
fermecat” utilizând pictură, zonal ;
tehnicile grafică, Diplome,
recomandate de modelaj, premii.
Regulament mozaic.
Crearea de situații - Integrează ajutorul primit, „Tablou de Probă
provocatoare pentru realizarea sarcinilor de lucru la care iarnă” practică :
combinarea întâmpină dificultăți. -taiere, lipire, -Sa
tehnicilor de lucru completare diferentieze
astfel încât tema să -Realizează sarcinile de lucru cu materiale si
fie realizată cu consecvență. instrumente
plăcere de către de lucru si
copii. reguli de
utilizare a
acestora
prin
valorificare
a si
imbogatirea
propriei
experiente;
Organizarea în mod - Integrează ajutorul primit, „Flori de Probă
original a spatiului realizarea sarcinilor de lucru la care gheață”- practică :
de lucru, întâmpină dificultăți. pictură cu -să utilizeze
contribuind la cerneală, corect
îmbogatirea acestuia decolorare cu materialele
prin utilizarea unor pic. si
tehnici noi. instrumente
le
respectând
indicațiile
date.
SUCEAVA 2024
Identificarea de - Integrează ajutorul primit, „In lumea Probă

solutii de realizare a realizarea sarcinilor de lucru la care povestilor” practică :
temei propuse prin întâmpină dificultăți. Desen, pictură, -Sa
combinarea dactilopictură, realizeze
diverselor tehnici de -Realizează sarcinile de lucru cu colaj, etc. lucrari
lucru învățate; consecvență. practice si
plastice
inspirate din
povesti.
Dimensiunea 4.
Activare și manifestare a potențialului creativ
Crearea unui - Manifestă creativitate în activități „Mărțișoare, Probă
ambient stimulator diverse mărțișoare” practică :
pentru dezvoltarea -activitate
creativității și - Demonstrează creativitate prin practică- -expoziție
originalității în activități artistico-plastice și Confectionare cu
realizarea acestei practice. din carton mărțișoare.
teme . colorat, paste
făinoase,
material textil
Stimularea - Manifestă creativitate în activități ”Felicitare Probă

expresivității și diverse pentru practică:
imaginației mama”- Să relizeze
creatoare prin - Demonstrează creativitate prin Decupare, cu implicare
motivație activități artistico-plastice și indoire, lipire emoțională
emoțională. practice. carton colorat . o felicitare
pentru
mama.
Imbogățirea Demonstrează creativitate prin „Flori de Probă
cunoștințelor activități practice. primavară” practică:
copiilor despre --Lipire, Expunerea
materiale și îmbinare ( foi tablourilor
caracteristicile lor , cartonate, la panoul
precum și despre resturi părinților
utilizarea de tehnici obținute în
de lucru necesare urma ascuțirii
prelucrării acestora. creioanelor
colorate)
Organizarea unui Manifestă creativitate în activități ”Vestitorii Să utilizeze
spațiu ambiental diverse . primaverii”- deprinderile
propice Lucrare practice
SUCEAVA 2024
manifestărilor colectivă – insușite cu

creative ale copiilor. decupare, scopul
lipire. imbinare realizării
unei lucrări
colective.
Reactualizarea - Manifestă creativitate în activități „Ridichea Probă
povestirii „Ridichea diverse . uriașă” practică
uriașă” și aplicarea Colaj din Să redea în
cunoștințelor din - Demonstrează creativitate prin material textil contexte
poveste în contexte activități artistico-plastice și diferite,
diferite în care se practice. cunoștințe
apelează la din
creativitate și poveștile
îndemânare. cunoscute.
Aplicarea Demonstrează creativitate prin „Tabloul -Să imbine

cunoștințelor despre activități artistico-plastice și primăverii”- cu pricepere
anotimpul practice. lipire de și gust
primăvara prin semințe semințele
exersarea colorate colorate
deprinderilor pentru a
artistico-plastice . obține un
tablou
reprezentati
v al
primăverii.
Realizarea -Recunoaște și exprimă emoții de „Personajul Probă
transferului de bază, prin realizarea de obiecte de preferat”- practică
cunoștințe prin artă, etc. confecționarea -expunerea
exersarea din materiale personajelor
deprinderilor - Manifestă creativitate în activități textile a intr-un
artistice și realizarea diverse . personajelor spatiu
de obiecte , păpuși din povestea special
îndrăgite. „Puișorul si amenajat.
vulpea”
- 2 activități-
Realizarea de -Recunoaște și exprimă emoții de „Decorațiuni Târgul de
contexte bază, prin realizarea de obiecte de de Sfintele Paște –
stimulatoare pentru artă, etc. Sarbatorii exponate de
o implicare afectivă Pastale” (ouă, vânzare
în obținerea de - Manifestă creativitate în activități felicitări,
decorațiuni diverse . ornamente, etc)
specifice - 2 activități-
Sărbătorilor Pascale.
Aplicarea - Manifestă creativitate în „Peisaj de Probă
cunoștințelor despre activitățile artistice și practice. primăvară” practică:
anotimpul Să îmbine
primăvara prin corect
SUCEAVA 2024
exersarea Colaj - elementele

deprinderilor Lucrare componente
artistico-plastice și colectivă – ale colajului
practice.
Dimensiunea 5.
Mesaje orale în diverse situaţii de comunicare (comunicare expresivă)
Implicarea copiilor - Demonstrează capacitate de „E ziua ta, Probă
în acțiunile de comunicare clară a unor idei, nevoi, copile drag!”- practică:
pregătire a curiozități, acțiuni, emoții proprii picturi pe -Crearea de
Sărbătorii de 1 (comunicare expresivă) baloane, decoruri
Iunie. Comunicarea decoruri, pentru
expresivă în timpul zmee, sărbătoarea
amenajării spațiului de 1 Iunie
pentru sărbătoare.
- Crearea unei - Respectă regulile de exprimare „Carnavalul Probă
atmosfere de dans corectă, în diferite contexte de micilor orală și
și bună dispoziție comunicare artiști”- practică:
specifică realizarea prin Să redea cu
carnavalului. pictură/desen/ acuratețe
decupare de simboluri
simboluri ale ale
instrumentelor instrumente
folosite de lor pe care
artisti. le-au folosit
pe tot
parcursul
desfășurării
opționalului
Comunicare , Demonstrează capacitate de „Ne mândrim Metoda
observare, analiza și comunicare clară a unor idei, nevoi, cu munca „Turul
apreciere a curiozități, acțiuni, emoții proprii noastră ”- galeriei”
rezultatelor obținute (comunicare expresivă) amenajarea Expoziție
la final de an școlar. unei expoziții cu toate
Selectarea celor mai cu toate lucrările
reușite lucrări și rezultatele realizate
aprecierea lor. opționalului. prin
opțional
Atribuirea
de diplome,
premii.
SUCEAVA 2024
FINALITĂȚI/ MODALITĂŢI DE EVALUARE:

Finalităţile evaluării la acest opţional sunt:
- cunoştinţe şi capacităţi;
- atitudini (artistice, practice, sociale, afective, etc.)
- interese;
-capacitatea de a face aprecieri de valoare (opinii, adaptări atitudinale şi
comportamentale).
Prin desfășurarea opționalului propus vom reuși să contribuim la :
- dezvoltarea autocontrolui și a expresivității emoționale;
- activare și manifestarea potențialului creativ;
- dezvoltarea vocabularului și a unei comunicări receptive și expresive;
- dezvoltarea capacităţii de receptare a unui text literar;
- dezvoltarea capacităţii interpretative, imaginative şi creative;
- educarea trăsăturilor pozitive de caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalți.
Pe parcursul derulării activităților planificate prin acest opțional, accentul se va pune pe
diversificarea tehnicilor şi a instrumentelor de evaluare, folosirea echilibrată a acestora
devenind o strategie esențială.
Metodele tradiţionale (probe orale, practice ) şi metodele alternative (observarea
sistematică a preșcolarului în timpul rezolvării unei sarcini date, investigaţia şi
autoevaluarea) vor constitui elementele de bază ale metodologiei de observare/evaluare a
comportamentului și cunoștințelor copilului inclus în acest program.
Formele de evaluare folosite vor urmări calitatea imaginaţiei copiilor, atitudinea de
responsabilitate, predispoziţiile pentru creaţie, stăpânirea anumitor operaţii superioare ale
gândirii, atitudinile de organizare, progresele în comunicare sau în relaţii, posibilităţile de
dezvoltare personală sau socială şi chiar fineţea estetică sau toate formele de bun simţ şi de
experienţă.
Bibliografie:
o Curriculum pentru educație timpurie, MEN, 2019
o BOJNEAG, Maria, Educaţie plastică – ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Editura
Tehno – Art, 2007;
o CULEA, Laurenţia, Ȋndrumător metodic 3-4 ani, Editura Diana, Piteşti, 2015;
o GHERGHINA, Dumitru, OPRESCU, Nicolae, DĂNILĂ, Ioan, Metodica activităţilor
instructiv-educative pentru învăţământul preprimar, Editura Didactica Nova, Craiova, 2008
(vol. II);
o GHEORGHIU, Maria, Paleta copilăriei, Editura Tezit FZH, Bucureşti, 1998;
o PETRICICĂ, Maria, Petre, Maria, Metodica activităţilor manuale în gradiniţa de copii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997;
o ROŞCA, Adriana, MARCU, Vasilica, Aplicaţii cu materiale din natură, Editura Aramis,
Bucureşti, 2007;
o ŞUŞALĂ, Ion, GAVRILĂ, Tudora, Caiet de arte plastice, Editura Coresi, Bucureşti, 1992;
o PREDA Viorica, Metodica activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura
Sitech, Craiova, 2010;
o VRĂŞMAŞ, Ecaterina, Educaţia preşcolarilor în mileniul trei, Editura Polirom, Iaşi,
SUCEAVA 2024
229. IMPORTANȚA TEATRULUI PRIN EDUCAȚIE ȘI COMUNICARE
Profesor pentru educație timpurie: Sfichi Ioana-Andreea

Grădinița cu program prelungit ”Gulliver”
Lumea păpușilor ne-a fascinat încă din copilărie. Fie că erau din cârpe, paie, lemn sau
cele moderne din pluș, plastic sau alte materiale, păpușile ne-au făcut copilăria fericită.
Lumea copilăriei se desfășoară, până la un punct, pe două planuri: unul real și unul
imaginar, în care totul este posibil. Cine nu a ascultat vreodată o poveste?... Cine nu iși
amintește cu nostalgie de jocurile copilăriei în care noi eram prinț, prințese sau alte sute de
personaje îndrăgite de noi?... Cine nu știe momentele în care copacii vorbesc, animalele râd,
obiectele prind viață, apar și dispar și..... se transformă?
Teatru de păpuși are o deosebită importanță practică, este un mijloc de educație prin
care se acționează cu ușurință, în joacă, direct ți în același timp, puternic asupra vieții afective
a copilului. Elementul cel mai important este păpușa, un obiect ce capătă viață când este
mânuită de actor. Această păpușă este înrudită cu cea mai veche și dragă jucărie a copilului, în
care el are încredere.
Cu ajutorul jocurilor cu subiect din povești, copilul pătrunde mai adânc în lumea
personajelor și a trăirilor acestora din basm, povestire. Preșcolarii iau atitudine, gândesc, simt
și acționează la fel cu personajele, manifestându-se ca în fața unei persoane reale, concrete și
trăind sentimente de compasiune față de eroi. Prin aceste jocuri, copiii devin mai comunicativi,
mai sociabili, timiditatea dispare și devin mai încrezători în puterile lor. Jocul este mijlocul prin
care ființa umană, de la începuturile existenței sale, intră în contact cu lumea cunoașterii.
Un alt beneficiu este acela că prin jucarea unui rol copilul se exprimă nu numai verbal,
ci şi prin gesturi şi mimică, el învaţă să îşi controleze mişcările şi gesturile şi să le folosească
în anumite situaţii, ceea ce îi oferă o expresivitate corporală esenţială.
Teatrul de păpuși a reprezentat din cele mai vechi timpuri și până în epoca
supertehnologizării o fascinație pentru copii. Arta însuflețirii păpușilor îngemănează două
dintre elementele de bază ale vârstei copilăriei: păpușa și jocul. Teatrul, în general, și teatrul de
păpuși în mod special, au virtuți nu numai în sfera cognitivului, ci mai ales în cea a formării la
copii a unor trăsături de caracter, de comportament moral, a unor sentimente legate de situațiile
de viață prezentate, care sunt întotdeauna moralizatoare. Iar dacă copiii sunt nu numai
spectatori, ci chiar creatori, cu atât mai mult vor aprecia pe viitor arta.
Ca si gesturile, manifestările verbale și non-verbale sunt la fel de importante pentru
comunicarea umană, dramatizarea unei situații înseamnă a juca, a o decoda și a completa
interpretarea cu limbajul corpului. Ne întâlnim cu ceilalți prin strângeri de mână, îmbrățișări,
priviri sau ii chemam pe nume; de aceea gesturile sunt la fel de importante ca și limbajul. Dacă
educația învață limbajul, ar trebui să aibă si ore de predare a gesturilor.
Folosirea teatrului de păpuşi în terapie este un mijloc de dezvoltare a exprimării şi a comunicării
cu copiii şi adulţii, în cazul în care există dificultăţi în exprimarea verbală directă.
Prin intermediul păpuşii, adică a unei treilea persoane, teatrul de păpuşi stimulează abilitatea
copiilor de a spune poveşti, ajutând astfel la dezvoltarea comportamentului social al acestora.
Teatrul de păpuşi este integrat, de obicei, în practica dramaterapiei.
Există diferite căi de a confecţiona păpuşi simple şi multe feluri de a le prezenta. O
varietate de păpuşi pe mână sau deget pot fi confecţionate din materiale uzate ori care sunt
aruncate ,de exemplu nişte şosete uzate. Păpuşile pot căpăta corpuri din cârpă şi capete din
cartofi, mingi găurite ori linguri de lemn .Păpuşile pe deget pot fi făcute din petice textile, cusute
SUCEAVA 2024
astfel ca să se potrivească pe deget ori făcute din carton sau hârtie .Păpuşile pe băţ aşa cum le
arată şi numele, sunt figuri decupate, ataşate de un beţişor . Copiilor trebuie să
li se permită să mânuiască păpuşile, deşi marionetele, care sunt foarte distractiv de privit, sunt
de obicei prea complicat de manipulat de către copii. Adesea copilul va spune lucruri pe care
nu le-ar fi dezvăluit în alte situaţii. Dacă suntem atenţi la ce spun copiii şi observăm jocul lor
cu păpuşi , putem afla multe lucruri despre felul în care gândesc şi sunt ei .
O problemă importantă o constituie intensitatea vocii. Nu putem cere copiilor să aibă
voci puternice, important este să fie auzite. A vorbi ,, tare ‚’’ nu înseamnă ,, cu toată puterea’’
.Ritmul vorbirii poate să exprime diferite stări sufleteşti, dispoziţia bună sau rea şi trăsăturile
de caracter .Dacă un copil va trebui să interpreteze un rol de moşneag şi va vorbi cu voce
tinerească , deschisă ,în ritm grăbit, mijloacele artistice folosite nu vor mai corespunde
Cu ajutorul jocurilor cu subiecte din poveşti ,copilul pătrunde mai adânc în lumea
sentimentelor şi a trăirilor din basm ,povestire. Preşcolarii iau atitudine , gândesc ,simt şi
acţionează la fel cu personajele, manifestându- se ca în faţa unei persoane reale, concrete şi
trăind sentimente de compasiune faţă de eroi. Prin aceste jocuri copiii devin mai comunicativi,
mai sociabili, timiditatea dispare şi devin mai încrezători în puterile lor.
BIBLIOGRAFIE
 PANĂ, Cecelia, 1980 ,Dramatizări după poveşti şi povestiri celebre’’, Teatrul de păpuși, Horia
Stanca, Ed. Did. și Ped. București,
 GHEORGHIAN, Elena, TAIBAN Maria, ,,Metodica jocurilor şi a programului distractiv în
grădiniţa de copii’’ , Metodica activităţilor de educare a limbajului în învăţământul preşcolar-
Ediţia a 2-a,revizuită’’ HUMANITAS EDU
SUCEAVA 2024
230. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE ARTISTICO-PLASTICĂ (DEC)
Prof. Tunsu Mirela-Georgiana

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădința „Wabi Sabi”, Suceava

EDUCATOARE: Tunsu Mirela-Geoargiana
NIVEL DE VÂRSTĂ/ GRUPA: nivel I, Grupa mică
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC/ SĂPTĂMÂNII: ,,În lumea insectelor”
TIPUL DE ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE: Activitate artistico-plastică
TEMA ACTIVITĂȚII: ,,Omida mâncăcioasă!”
MIJLOC DE REALIZARE: Pictură - amprentare cu balonul
TIPUL ACTIVITĂȚII: Formare de priceperi și deprinderi
SCOPUL ACTIVITĂŢII: Formarea deprinderilor de amprentare cu balonul prin utilizarea
și asamblarea în mod creativ și estetic a culorilor.
✓ Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități plastice.
✓ Să denumească materialele şi ustensilele puse la dispoziţie.
✓ Să folosească tehnica de lucru sugerată – amprentare cu balonul, pentru a realiza lucrarea
propusă.
✓ Să participe cu plăcere la desfăşurarea activităţii.
✓ Să păstreze poziţia adecvată în timpul lucrului.
Metode şi procedee: Conversația, explicația, demonstrația, exercițiul, Turul galeriei.
Resurse materiale: Foi de bloc de desen A4, farfurii de unică folosință pentru culoare,
acuarele tub, baloane, cariocă neagră, maro (pentru trasarea piciorușelor omizii), modelul
educatoarei, cartea Omida Mâncăcioasă.
Forme de organizare: Frontal, individual.
DURATA: 20 minute.
BIBLIOGRAFIE:
❖ BOTEZ, S., SOLOVASTRU D., 2007, Atlas cu elemente de limbaj plastic: îndrumător pentru
educatoare, Ed, Aramis print, București,
❖ BREBEN, Silvia, GONEA, Elena, RUIU, Georgeta, Metode interactive de grup – ghid metodic
pentru îvățământ preșcolar, Ed. Aramis, București, 2002;
❖ Curriculum pentru educație timpurie , MEN, 2019
❖ CARLE, Eric,Omida mâncăcioasă, Editura Cartea copiilor, 2009
❖ RAFAILĂ, Elena, Educarea creativității la vârsta preșcolară, Ed. Aramis, București.
SUCEAVA 2024
Nr. Etapele Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare /

Crt. activităţii Metode şi Mijloace de Metode şi
Se realizează prin Scrisoarea de
1. Captarea şi prezentarea scrisorii la
orientarea sub forma unei frunze Conversaţia „Omida
atenţiei primite de la „Omida mâncăcioasă”
mâncăcioasă”, alături Observaţia și cutia cu
de o mulțime de alte surprize
materiale găsite în
cutia primită.
Se orientează atenţia
copiilor către
materialele din fața
lor.
Se prezintă copiilor
2. Anunţarea tema şi obiectivele Scrisoarea de Capacitatea
scopului şi a activităţii sub forma Conversaţia la copiilor de
obiectivelor scrisorii primite de la „Omida concentrare
„Omida Explicaţia mâncăcioasă” a atenției.
mâncăcioasă”.
Copiilor li se va
prezenta o metodă
nouă de a picta, prin
amprenta unui balon
lăsată pe foaie.
SUCEAVA 2024
Intuirea materialul Foi de bloc

3. Prezentarea didactic de desen A5,
optimă a Pe măsuţă, fiecare farfurii de Probă orală
conţinutului copil are foaia de bloc Observația unică
şi dirijarea de desen format A4, o folosință Capacitatea
învăţării farfurie de unică pentru copiilor de a
folosință pe care se culoare, intui
află acuarele de acuarele tub, materialele
culoare verde, cariocă Expunerea baloane, de lucru.
neagră și balonul cariocă
foarte puțin umflat, neagră
astfel încât să poată fi Explicaţia (pentru
ușor manevrat de către trasarea
copil. Demonstraţia piciorușelor
Prezentarea şi omizii).
analiza modelului
Împreună cu copiii se Exercițiul Planșa model
va analiza modelul a educatoarei
educatoarei, Observaţia
identificând
elementele Demonstraţia
componente, forma,
culoare, etc. Foi de desen,
Explicarea şi balon,
demonstrarea Explicaţia acuarele ,
modului de lucru carioca, Probă orală
Explicațiile se vor
axa pe precizarea Capacitatea
modului de execuție a copiilor de
tehnicii de amprentare concentrare
prin utilizarea corectă a atenției.
a materialelor puse la
dispoziție și în special
a instrumentelor cu
care se va realiza Exerciţiul
lucrarea:
- balonul care este Proba
foarte puțin umflat, practică
prins din partea unde Capacitatea
are nodul se va așeza copiilor de a
în farfuria cu culoarea efectua
verde; exercițiile
- amprentarea cu de încălzire
balonul pe foaie, a
pentru a rămâne musculaturii
forma colorată, fine.
asemănătoare unui
rotund.
SUCEAVA 2024
Se va repeta același
procedeu amprentând
corpul omizii, format
din mai multe
rotunduri verzi. Cu
ajutorul cariocii negre
se vor desena
piciorușele omizii,
ochii și gura acesteia.
Se vor face
precizări referitoare la
poziția corectă, la
utilizarea
corespunzătoare a
tuturor materialelor și
la executarea corectă
a tehnicii.
Copiii urmăresc cu
atenţie explicarea şi
demonstrarea
modului de lucru.
Exerciţii pentru
încălzirea muşchilor
mici ai mâinii
Se vor executa câteva
exerciţii de încălzire a
musculaturii mici a
mâinilor, recitând
totodată versurile:
,,Mâna lebădă o fac
Care dă mereu din
cap
Lebedele-n jur
privesc
Mâinile eu le rotesc.
Degetele-mi sunt
petale
Le deschid ca pe o
floare
Ploaia cade ne-ncetat
Vârful degetelor bat.
Mai apoi le răsfirăm
Și la un pian cântăm!”
Executarea temei de
4. Obţinerea către copii Materialele Proba
performanţei Se va da semnalul de Exerciţiul pregătite practica
începere a lucrului. pentru fiecare Capacitatea
Pe parcursul copil copiilor de a
activităţii, voi da Explicaţia realiza
SUCEAVA 2024
indicaţii cu privire la lucrarea,

respectarea cerinţelor Boxă audio utilizând
şi a tehnicilor de lucru. tehnica
De asemenea, voi prezentată.
atrage atenţia asupra
aplicării unei cantităţi
potrivite de culoare pe
balon, pentru a păstra
aspectul îngrijit al
lucrării.
Voi da indicaţii acolo
unde este cazul şi voi
nota numele copiilor
pe lucrări.
Realizarea temei se va
face pe fond muzical.
Îi voi stimula şi
încuraja pe copii să
lucreze frumos şi
îngrijit.
Se realizează Turul Observația Proba
5. Evaluarea galeriei - metodă Recompense practica
interactivă de grup, Turul Vizionarea
pentru a analiza toate galeriei expoziției de
lucrările. lucrări
In analiza lucrărilor se Abilitatea de
vor lua în considerare a aprecia și
următoarele criterii: de a se
- respectarea tehnicilor autoaprecia.
de lucru,
- acurateţea lucrărilor
realizate,
- finalizarea lucrărilor,
- colaborarea cu ceilalţi
copii.
Se fac aprecieri
generale şi individuale
privind
comportamentul
copiilor pe durata
întregii activităţi fiind
recompensaţi.
SUCEAVA 2024
231. JOCURILE MUZICALE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE
Profesor înv. preșcolar: Agavriloaei Paula

G.P.P. Pinocchio, Fălticeni
Prin artă se dezvoltă sensibilitatea, gustul pentru frumos, se întregește cunoașterea

realității cu date semnificative, care dau nuanțele, coloritul, finețea, poezia nebănuită a unor
fenomene care, astfel, ar rămâne ignorate.
Muzica este prezentă în nenumărate manifestări ale vieții noastre. Ea ne încântă, ne
bucură sau ne întristează, ne dezvăluieun bogat conținut de idei, ne ajută să înțelegem mai
profund gânduri și evenimente, ne mobilizează forțele, ne îndeamnă la realizări nobile.
Fiecare structură muzicală are un ritm, o trăire, o expresivitate vocală și emoțională,
conduce la reflectarea stărilor interne printr-o unică conștentizare asociată cu simțirea,
tensiunea interioară cu autocunoașterea și stima de sine.
Muzica creează în grădiniță premisele unui mediu educașional stimulativ, inclusiv,
declanșează emoții pozitive, influiențează posibilitatea cooperării, autocunoașterii, învățării
primelor lecții de viață emoțională, constructivă.
Practicarea jocurilor muzicale în copilăria timpurie este o modalitatefoarte eficientă
pentru copii de a-și dezvolta abilități cognitive în timp ce interpretează versuri sau pe măsură
ce inventează sau adaptează versuri.
Jocurile muzicale, în special cele libere, sunt însoțite de jocuri de mișcare, de imitație
sau de rol. De asemenea, stimularea senzorială este prezentată în jocul muzical și le oferă
copiilor o libertate suplimetară de a improviza și de a-și valorifica potențialul nativ. Este în
responsabilitatea adultului să ofere copiilor mijloacele de exprimare a acestor aptitudini
Nivelul de vârstă/ Grupa: nivelul I / grupa mijlocie „Voiniceii”

Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întamplă?”
Tema proiectului tematic: Tot ce e pe lume are-n rost anume
Tema săptămânală: „Natura ne învață”
Tipul de activitate de învățare: A.L.A. – jocuri și activităţi didactice alese
Tema activităţii : „Polca jucăușă! ”
Tipul activitatii: consolidare
Forma de realizare: joc muzical
Scopul: Relaxarea organismului, destinderea copiilor şi crearea unei bune dispoziţii prin
stimularea calităţilor artistice;
să recepţioneze muzica sonor şi afectiv;
să execute corect jocul muzical, respectând sarcinile acestuia,
să sincronizeze mișcările în ritmul muzicii;
Să redea ritmul melodiei cu ajutorul instrumentelor de percuție nestandardizate;
Joc muzical- polka jucăușă

Sarcina didactică: -recunoaşterea şi marcarea ritmului recitativului folosind bețele și pietrele.
SUCEAVA 2024
a) Metode şi procedee: jocul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul;
b) Resurse materiale: pietre, bețe din lemn, tricouri colorate, boxă, stik.
c) Forme de organizare: frontal;
Regulile jocului:
1. Se vor forma 2 echipe care vor reda ritmul jocului muzical cu ajutorul materialelor
primite: pietre și bețe. La fiecare rând melodic şi la semnalul educatoarei fiecare echipă va
acompania linia melodică a jocului muzical.
2. Se desfăşoară jocul muzical concomitent cu marcarea ritmului prin folosirea pietrelor și
bețelor.
Elemente de joc: surpriza, ghicirea, antrenarea solitară şi concomitentă a simţurilor, folosirea
instrumentelor neconvenționale, aplauze, recompense .
Durata: 20 minute
Bibliografie:
***MEN. 2019. Curriculum pentru educația timpurie de la naștere la 6/7 ani;
Catalano, Horațiu, Albulescu, Ion, 2019, ”Didactica jocurilor”, Editura Didactică și
Pedagogică, București;
Răileanu,Daniela,Vieriu, Dorina, Alecsa, Iuliana, 2019, ”Proiectarea pas cu pas”, Editura
Diamant , Pitești;
Răileanu, Daniela, Alecsa, Iuliana, Vieriu, Dorina, 2011, „Sunetul muzicii în grădiniţă” – ritm,
armonie, exprimare, Editura Delta Educaţional, Piteşti;
Nr. Etapele Conţinutul ştiinţific
SUCEAVA 2024 Strategii didactice Evaluare/
Crt. activităţii Metode şi Mijloace de metode şi
1 Captarea şi Se realizează prin orientarea Conversaţia
orientarea copiilor către un ultim element Observaţia
atenţiei surpriză din cutie- pietre și
bețe , care are rolul de a
motiva copiii să participe la
activitate.
2 Anunţarea Se comunică tema şi Conversaţia

temei şi a obiectivele ce urmează a fi Explicaţia
obiectiveloratinse pe parcursul activităţii
sub forma unor formulări
accesibile care să le trezească
interesul copiilor pentru
activitate.
3 Prezentarea a)Explicarea şi
optimă a demonstrarea jocului: Conversaţia tricouri Probă
conţinutulu Copiii sunt aşezaţi pe două Explicaţia colorate practică
i şi rânduri. Pe rând, la semnalul boxă Respectarea
dirijarea educatoarei, fiecare echipă va stick regulilor
învăţării acompania linia melodică a pietre jocului
jocului muzical. bețe Respectarea
-Se desfăşoară jocul muzical Demonstraţia https://www. ritmului
concomitent cu marcarea youtube.com/ melodiei în
ritmului prin folosirea watch?v=vms funcţie de
instrumentelor Exerciţiul V12DA9lE semnalul
neconvenționale (bețe, pietre). Jocul muzical. educatoarei
b) Jocul de probă
copiii vor desfășura jocul de
probă, împreună cu
educatoarea.
c)Executarea jocului Proba
muzical de către copii: practică:
Se va organiza grupul de copii Acompaniere
pe două rânduri. La semnalul a ritmică a
educatoarei fiecare echipă va cântecului cu
executa bătăile cu ajutorul instrumente
materialelor primite (pietre și muzicale
bețe), în funcție de ritmul
melodiei, ținând cont de
comenzile educatoarei.
Se va urmări respectarea
etapelor de joc, a regulilor,
precum şi îndeplinirea sarcinii
didactice prin recunoaşterea şi
marcarea ritmului
SUCEAVA 2024
recitativului folosind pietrele

și bețele.
Jocul muzical va fi repetat de
2-3 ori, în funcție de interesul
manifestat de copii.
4 Evaluarea Se fac aprecieri verbale Conversaţia
individuale şi generale asupra Aprecierea Autoevaluare
desfăşurării activităţii. verbală a
Aprecierea
Recompensa
SUCEAVA 2024
232. VALORIFICAREA LUCRĂRILOR ARTISTICO- PLASTICE ALE COPIILOR

ÎN IDENTIFICAREA UNOR TRĂIRI INTERIOARE ȘI CARACTERISTICI
INDIVIDUALE
prof. înv. preșcolar Bahna Mihaela Elena

Limbajul plastic are misiunea de a echilibra si armoniza relatiile copilului cu natura,

cu ceilalti, cu sine. Datele obtinute în urma investigatiei personalitãtii copiilor prin aceastã
tehnicã proiectivã oferã o imagine profundã asupra maturizãrii lor afective si de relationare.
Pe mãsurã ce deseneazã, gândirea încearcã sã mentinã ideea initialã, iar imaginatia încearcã
sã aducã temele interioare în prim-planul trãirii. Trasajul liniilor, culorile folosite, geometria
formelor, tema abordatã, persoanele prezente în desen sunt caracteristici ale desenului pe baza
cãruia se încearcã descifrarea trãirilor copilului.
Imaginatia este una din cele mai importante caracteristici ale unei persoane.Personalitatea
celui care dispune de o imaginație bogată poate fi apreciată ca originală, exprimându-se într-o
manieră distinctă, interesantă, chiar surprinzătoare.Desenele pe care le realizăm în mod obișnuit
au ca suport imaginația creatoare.
Asupra tinerei generații trebuie acționat de foarte devreme (3-4 ani) pentru a o face să
înțeleagă ideea de diversitate, de a le arăta că există modalități diferite de a desena și că cei care
folosesc alte metode, nu greșesc. Desenul, pictura, ne introduc într-o lume care ne ajută s-o
înțelegem mai bine pe aceea în care trăim. Înseamnă semnificații noi, o continuă provocare, o
posibilitate de a te regăsi. E ca o gură de aer într-o lume prea ocupată. De aceea, să invătăm
copiii să se descopere, să se refugieze în artă în momentele în care se simt triști, sau singuri,
atunci când vor să se regăsească, sau ăse afirme pe scena vieții.
Pictura este rezultatul nu numai al unui proces intelectual, ci și al unuia practic. Pretinde
creatorului talent și cunoștințe, să poată crea lucrări cât mai valoroase din punct de vedere
artistic. Pentru aceasta, educatoarea trebuie să stăpânească bine tehnicile de lucru, materialele
și întrebuințarea lor. În abordarea artelor plastice, să țină cont de dezvoltarea psihică, interesele
copilului și necesitatea stimulării expresivității prin desen ca mod de comunicare și cunoaștere.
Desenul liber constitue o modalitate de evaluare a personalității în formare , a
problemelor sale emoționale. Prin desen copilul ne transmite ceea ce nu poate spune prin
cuvinte, ne dezvăluie lumea sa interioară, puternic încărcată afectiv. Mai mult ca sigur, acest
desen ne exprimă o stare interioară a copilului. Unii specialiști au afirmat ca partea de jos a unui
desen este legată de nevoile primare, de viața de zi cu zi și exprimă materialismul, concretul,
activitățile. Partea superioară corespunde idealurilor, viselor, spiritualității. Alegerea culorilor
exprimă aspecte ale stării emoționale. Negrul folosit poate exprima tristețe, devalorizare,
anxietate, iar galbenul folosit în partea superioară poate exprima curiozitate, optimism.
Analizând acest desen putem spune că temperamentul copilului ce a desenat este coleric, având
în vedere conflictul relevant din tema lucrării, precum și din contrastul culorilor. Liniile
desenului sunt nesigure ceea ce denotă o anumită inadaptare.
Desenul este o modalitate de comunicare ce permite copilului să exprime prin imagini
ceea ce este dificil de surprins în cuvinte, să dea sens lumii sale interioare, sã vorbeascã celuilalt,
SUCEAVA 2024
sieși, sã-și descopere în concretul desenului propriile trãiri afective. Prin limbajul liniilor, al
culorilor, al semnelor grafice, desenul și pictura exprimã percepțiile, reprezentãrile, emoțiile,
cunoștințele receptate din diferite surse. Utilizând acest limbaj, copilul recreeazã un univers
care l-a impresionat(un obiect, un personaj, un animal), se contopește cu acest univers.
La 3-4 ani desenul este linear, presupune un numãr mic de elemente compoziționale,
neorganizate, în general din aceeași categorie. Fluiditatea și flexibilitatea sunt scãzute, colorația
este neomogenã, depãșește liniile contururilor și se face cu una, douã culori.
Spre 5-6 ani, crește numãrul elementelor compoziționale, acestea se diversificã

categorial, apar detaliile, începe sã fie sugeratã mișcarea. Elementele compoziționale, dispuse
în mai multe planuri, se organizeazã în ansambluri coerente, în jurul unei teme impuse sau alese.
Cel mai des întâlnite sunt urmãtoarele elemente: omul, casa, cerul, soarele, plantele, animalele.
Prezenta lor se datoreazã și faptului cã sunt și simboluri de securitate paternã si maternã, dar
mai ales faptului cã reprezintã primele obiecte ale cunoașterii imediate, nemijlocite, primele
obiecte ale spațiului cognitiv. Sunt utilizate mai multe culori cu îmbinãri originale și cu
intenționalitãți estetice.
Pe la 8-9 ani etapa „realismului intelectual” este înlocuitã de cea a „realismului vizual”,
în care pãrțile ascunse ale obiectelor nu mai apar în spatele ecranelor, acestea încep sã respecte
proporțiile reale în funcție de nivelul mental al copilului, mediul socio-cultural, maturitatea
afectivã.
Caracteristicile desenului pe baza cãrora putem încerca sã descifrãm trãirile copilului
sunt: trasajul liniilor, culorile folosite, geometria formelor, tema abordatã, persoanele prezente
în desen, etc.
Un copil timid, timorat, fãrã încredere în sine are tendința de a trasa linii subțiri, slabe,
șterge mereu, corecteazã sau este dezamãgit de estetica desenului, comentând pe tema
nepriceperii sale. Agresivitatea se traduce prin linii puternice, groase, cu riscul de a gãuri hârtia.
Liniile de intensitate medie caracterizeazã copilul echilibrat. Desigur, se ține cont și de starea
de moment a copilului.
Mãrimea personajelor vorbește despre importanța acordatã acestora, în mod negativ sau
pozitiv. Un personaj uriaș desenat poate simboliza admirația pe care o poartã
persoanei, respectiv, mãsura în care se teme de ea.
Modul în care sunt utilizate culorile poate da un aspect vesel sau deprimant desenului în
ansamblu, pe baza cãruia putem aprecia starea sa afectivã. Copilul extravertit foloseste o paletã
largã de culori luminoase, cel introvertit se limiteazã în general la 2-3 culori. Copilul optimist
va folosi culori vii și deschise, spre deosebire de cel trist, deprimat, care va opta pentru culori
închise, fãrã viațã.
Pentru a începe analiza desenului, trebuie sã împarțim simbolic foaia în patru pãrți
egale(Grünwald-Koch). Partea inferioarã este legatã de nevoile primare din viața de zi cu zi și
exprimã materialismul, concretul, activitãțile. Partea superioarã a foii corespunde idealurilor,
viselor, imaginației, spiritualitãții. Pãrțile din stânga și din dreapta sunt legate de gesturile pe
care le face vizavi de el și de ceilalti, de comunicare, de relații. Partea stângã evocã trecutul,
ezitãrile, protecția sinelui și indicã natura relației sale cu mama(fie cã mama este realã sau
simbolicã). Latura dreaptã a foii ține de viitor și de necunoscut, de capacitatea de inițiativã, de
relația cu tatãl și de modul în care se raporteazã copilul la autoritate. Dacã își concentreazã
desenul pe partea dreaptã, înseamnã cã este în cãutarea unui sprijin, a sentimentului de siguranțã
oferit de mamã. Dacã desenul tinde sã ocupe mai mult partea superioarã a foii este posibil sã
fie vorba de o pierdere a simțului realitãții, dar poate însemna și o mare dorințã de a se pune în
valoare, de a se impune. Unele dintre elementele foarte relevante pentru cunoașterea psihicã a
copilului, pe care le-am întâlnit pe parcursul anilor sunt:
SUCEAVA 2024
1) Omisiunile - lipsesc din desen pãrți importante care, în mod normal, ar trebui sã aparã, dar
copilul le scoate din dorința lui intimã ca acele lucruri, persoane sau situații sã nu fi existat în
viața lui. Aceasta aratã efortul copilului de a face fațã unei probleme interioare amenințãtoare.
2) Falsele erori - acestea au cea mai mare valoare diagnosticã. Copiii încep sã deseneze ceva,
mâzgãlesc peste ceea ce au desenat și spun „am greșit”. Întrebați despre acea greșealã, ei spun
cã de fapt nu era o greșealã, dar s-au rãzgândit pentru cã situația era foarte dureroasã pentru ei.
3) Utilizarea spațiului - de obicei, foaia de desen este folositã într-un mod echilibrat. La unii copii,
însã, desenul este înghesuit în marginea de jos sau împãrtit în douã – foarte sus și foarte jos –
mijlocul foii rãmânând liber. Mintal, pãstreazã legãtura cu viața de dinainte și nu se poate
adapta.
4) Spațiile închise - figuri umane, case, apar încercuite, închise într-un fel nepotrivit. Uneori
spațiile închise sunt date de zig-zaguri fãcute peste desen, ca un plic. Acestea evidențiazã
sentimentul de nesiguranțã în familie, oprimarea, îngrãdirea libertãții personale minime de cãtre
pãrinți posesivi, agresivi.
5) Disproporția elementelor:
a) foarte mare - un om cât toatã foaia, dar cu mâini și picioare foarte scurte. Aceasta exprimã
un nivel de aspirație exagerat, impus din afarã de cãtre pãrinți, care devine sursã de stres pentru
copil; el se simte amenințat de posibile eșecuri, de cerințe la care sã nu facã fațã.
b) foarte mic - unele pãrți din desen au dimensiuni normale, iar altele neobisnuit de mici.
Acestea indicã dorința intimã a copilului ca acel lucru sã nu existe, fiind deranjant, chiar
traumatizant pentru el.
Astfel au apãrut mai multe teste care au la bazã desenul ca tehnicã proiectivã: testul
casa, testul arborelui, testul persoanei, testul familiei (HTP: house-tree-person).
Testul de desen se numãrã printre cele mai rãspândite și aplicate tehnici proiective,
datoratã avantajelor certe: economie de timp, de mijloace materiale, diversitatea informațiilor
obținute care pot acoperi întregul sistem psihic, de la comportamentul direct observabil pânã la
conflicte și traume infantile.
Deși desenul copilului ne oferă informații, el nu poate fi folosit ca unică formă de
cunoaștere a sa. Toate datele obținute de cadrul didactic în urma analizei, uneori trebuie folosite
cu precauție înainte de a elabora o analiză hazardată. Datele trebuie coroborate cu restul
informațiilor obținute prin alte metode. Se impune crearea unui parteneriat educator – psiholog,
acesta din urmă, având abilitatea de a testa și diagnostica cu ajutorul altor instrumente copilul
respectiv.
În concluzie, putem afirma că desenul este o modalitate de cunoaștere a

copilului. De asemenea, dacă doriți să aflați mai multe despre universul său interior, profitaţi
de dorinţa copilului de a vorbi, şi, pornind de la desenul banal executat de el, începeţi o
poveste prin care să descoperiţi tot ce este ascuns în spatele şabloanelor.
Bibliografie:
1) Rafailã Elena, Evaluarea creativitãtii la vârsta prescolarã, Aramis, Bucuresti, 2002;

2) Bulboacã Madlena, Stimularea inteligentelor multiple ale copiilor si adultilor, Servo-Sat,
Arad, 2005;
3) Rozorea, M. şi Sterian, M., Testul Arborelui, Paidea, Bucuresti, 2008;
4) Popa , V. Activităţi de educaţie plastică în grădiniţă , Integral, Bucureşti, 2010;
5) Davido, R., Descoperiţi-vă copilul prin desen , Image, Iași, 2018;
6) www. didactic.ro
SUCEAVA 2024
233. STIMULAREA CREATIVITĂȚII ÎN CADRUL ACTIVITĂȚILOR LIBER

ALESE CENTRUL ARTĂ - PLAN DE CERCETARE
prof. înv. preșc. Bodea Mihaela Laura

G.P.P. ”Prichindelul”, Rădăuți
Acest referat reprezintă un fragment din planul de cercetare pe care l-am realizat în
cadrul lucrării metodico-științifice pentru obținerea gradului I – ”Rolul activităților liber alese
în dezvoltarea creativității la preșcolari”.
Prin această cercetare am încearcat să demonstrez faptul că, întrucât preșcolarul dispune
de un potențial creativ, stimularea acestuia este esențială prin cultivarea unor valori cum sunt
originalitatea, perseverența , interesele cognitive şi artistice. Ceea ce preşcolarul realizează în
cadrul tuturor activităților desfăşurate în grădiniță exprimă, în mare măsură, dorințele, nevoile,
trăirile sale, dar şi nivelul de dezvoltare al potențialului său creativ care se manifestă în
activitățile sale cotidiene: în joc (activitatea sa fundamentală), în desen și pictură, în limbaj.
Voi prezenta în continuare etapa de formare, care s-a derulat în perioada februarie-mai
2019 şi avut ca obiective:
-conceperea unor jocuri şi exerciții care să stimuleze potențialul creativ al preşcolarilor
-utilizarea unor strategii şi tehnici de lucru care să ducă la creşterea fluenței, flexibilității şi
originalității, factori care măsoară nivelul creativității.
Antrenamentul creativ s-a derulat în cadrul activităților liber alese, tocmai pentru a
evidenția rolul foarte important pe care acest tip de activități îl au în dezvoltarea creativității.
Pentru că lucrarea mea se încadrează în secțiunea a IV-a a Simpozionului, voi face
referire în continuare la programul de antrenament creativ pe care l-am conceput și aplicat cu
preșcolarii la centrul ”Arte”.
1. Jocuri creative şi activități al căror material este elementul plastic
La centrul Artă am desfăşurat jocuri şi activități creatice al căror material este elementul plastic
şi care pun în valoare spiritul artistic, creativitatea şi ingeniozitatea.
• ”Desen în lanț” . Se dă o temă şi pe o coală lungă de hârtie fiecare copil va desena /picta ce
crede că are legătură cu tema dată. Se poate aşeza foaia de hârtie pe măsuțe sau se poate lipi pe
perete. Noi am experimentat ambele variante şi copiilor le-a plăcut mai mult să deseneze din
picioare. Am aplicat acelaşi exercițiu creativ şi la pictură. În amândouă cazurile, copiii au avut
libertatea să deseneze/picteze ceea ce au crezut ei că se pretează temei date, potrivit imaginației,
creativității fiecăruia, în final rezultând ceva deosebit, original.
• Pata de culoare – se obține prin tehnica formelor spontane. Copiii pun pete de culoare pe
foaia albă şi o pliază. Apoi trebuie să găsească asemănari între formele obținute prin presare şi
elemente din mediul înconjurător. Acest joc dezvoltă originalitatea, gândirea divergentă, pune
la treabă imaginația şi îi ajută să vadă cu ochii minții. Analizând produsul muncii lor, copiii au
descoperit: fluturi multicolori, mari sau mici, , broscuțe, flori, o rachetă, baloane, un binoclu...
• Jocul culorilor – presupune mai multe activități plastice : ”Peisaj de iarnă”( culori reci), ”Să
privim prin ferestrele primăverii”(culori calde), ”Lumea din adâncuri”(culori calde +culori reci)
– exerciții de combinare a culorilor, recunoaşterea culorilor primare şi secundare.
- Stimularea gândirii creatoare, a curiozității, a originalității
SUCEAVA 2024
→ ”Peisaj de iarnă” – în realizarea acestei lucrări copiii au lucrat cu pensonul, folosind doar
culorile reci, transpunându-ne într-o lume rece, de gheață ca şi inima Crăiesei Zăpezii. Suportul
nu a fost foaia de bloc, ci folia transparentă,iar materia primă guaşele nediluate.
→ ”Să privim prin ferestrele primăverii” – această creație artistică reprezintă lumea pe care
ne-o imaginăm privin prin vitraliile palatului primăverii. O lume caldă, cu multă lumină şi flori.
→ ”Lumea din adâncuri” – la această temă se vede contribuția mai multor copii care au
adăugat elemnte noi, întregind astfel compoziția şi folosind o combinație de culori calde/reci.
Fiecare copil a descris elementul nou pe care l-a adăugat: peştişori mici şi zglobii, un rechin
uriaş, spaima celor mici, stele de mare cu fețe zâmbitoare, arici de mare cu țepi înțepători,
meduze cu brațele întinse, alge verzi şi răsfirate....
• Pictură pe suporturi mai puțin convenționale: - acest gen de activități le place foarte mult
copiilor pentru că sunt curioşi să experimenteze ceva nou, o suprafață pe care nu au mai lucrat
şi vor să vadă ce poate ieşi dintr-o piatră, o bucată de scoarță de copac, poilitiren... Le dezvoltă
imaginația creatoare, gândirea critică şi originalitatea. Materiale folosite: guaşe nediluate,
pensoane.
În cadrul acestor activități cu preşcolarii, am folosit atât elementul plastic, cât şi cuvântul în
vederea stimulării creativității.
• ”Desenatorii pricepuți” – bineînțeles că nu puteam să nu ne arătăm si măiestria în ceea ce
priveşte tehnica desenului, cu creioane obişnuite sau colorate
• desene în creion - Copiii au realizat lucrări ce reprezintă în special figuri umane , dar şi alte
elemente în completare cu ajutorul figurilor geometrice. Pe lângă efortul de imaginație si creație
pe care l-au depus în realizarea desenelor, mai importante au fost explicațiile lor, care exprimă
în cel mai original mod, felul lor de a vedea lumea: copii care merg la biserică, case cu
acoperişuri țuguiate, o fetiță cu păr lung şi galben ca al meu, casa mea cu multe geamuri, stele
cu colțuri care zâmbesc oamenilor, copaci înalți cât casa...
• desene cu creioane colorate – am ales o temă care le-a plăcut mult copiilor – poveştile lui
Creangă: Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Ursul păcălit de vulpe, Fata babei şi fata
moşului. Creațiile lor au arătat originalitate, dar şi imaginație, fiecare având ceva de completat
verbal în continuarea desenului , semn că fluența şi flexibilitatea lingvistică au crescut şi ei nu
pot reda prin desen chiar tot ce ar fi vrut să spună.
• desene pe asfalt - tema a fost liberă, fiecare copil a desenat ce a vrut, arătând cât de multă
imaginație are. A ieşit ceva frumos, original, o poveste pe asfalt.
• pictură cu plastelină – pentru ca se apropia Paştile am pictat siluete de ou cu plastelină. Fiecare
a decorat oul cu modele inedite, folosindu-şi imaginația creatoare. Am realizat şi harta
României cu formele de relief.
• desen cu temă data – poster - lucrare colectivă. Pornind de la o temă dată, copiii au realizat
lucrări foarte frumoase, originale, folosindu-se de experiențele anterioare şi de cunoştințele
acumulate deja; imaginația creatoare a fost evidențiată foarte bine în aceste lucrări.
• modelajul – Este o activitate în care creativitatea copilului este vizibilă. Copilul mânuieşte
plastelina prin diferite tehnici de lucru (apăsare, aplatizare); cu ajutorul palmelor, degetelor sau
a unor instrumente speciale ei pot obține diverse forme în relief aşezate orizontal sau vertical.
2. Jocuri creative cu obiecte
• colajul/macheta - sunt lucrări colective, care fac parte din categoria activităților practice
foarte îndrăgite de copii. Am pus la dispoziția copiilor materiale diverse, hârtie colorată, hârtie
creponată, materiale din natură: semințe, frunze, pene, scoici, crenguțe, mărgele, paie de unică
folosință,fire textile, peturi, capace, bobițe de polistiren, vată... pe care , cu ajutorul imaginației,
îndemânării au reuşit să realizeze lucruri originale, pornind de la o temă dată, dar având
libertatea de a alege şi a îmbina materialele, culorile, formele.
SUCEAVA 2024
Stimularea creativității trebuie să fie una din oportunitățile învățământului preșcolar,

deoarece aceasta facilitează oportunitățile de învățare viitoare.
Întreg actul educațional în grădiniță trebuie să stimuleze potențialul creativ al copiilor prin:
- stimularea curiozității, a motivației și a trebuințelor de cunoaștere la copii;
- asigurarea unui climat educațional dezinhibant, amenajat pe centre de interes;
- utilizarea jocului sub toate aspectele sale și a metodelor pedagogice active care să
permită libera exprimare a copilului, să încurajeze autonomia și inițiativa acestuia;
- alocarea timpului necesar copiilor pentru căutarea tuturor posibilităților pentru a reuși
să transforme ideile obișnuite în idei originale, inedite.
Bibliografie:
1. Alecu, S.,(2005) Metodologia cercetării educaționale, Galați, Editura Fundației Universitare ,,Dunărea
de Jos”;
2. Antonovici, Ș., Neațu, P., (2008), Jocuri şi activități alese, Bucureşti, Editura Aramis;
3. Landau, E., (1979) Psihologia creativității, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică;
4. Rafailă, E., (2002), Educarea creativității la vârsta preșcolară, București, Editura Aramis;
5. Răilenu, D.,(2005) Inițiere, Cunoaștere, Creativitate, Piteşti, Editura Delta Cart Educațional;
SUCEAVA 2024
234. ALFABETIZAREA EMOȚIILOR PRIN INTERMEDIUL ARTELOR
Profesor învățământ preșcolar Bosînceanu Gabriela

Școala Gimnazială Râșca/G.P.N Nr.2 Râșca
Alfabetizarea emoțională este capacitatea copiilor de a eticheta și de a vorbi despre

propriile emoții sau sentimente, precum și despre sentimentele și emoțiile celorlalți. Aceasta
este o componentă esențială a dezvoltării socio-emoționale, fiindcă le oferă copiilor
posibilitatea de cunoaștere a experiențelor emoționale și, în același timp, îi ajută să recunoască
și să înțeleagă experiențele emoționale ale altora. Alfabetizarea emoțională are rolul de a-i ghida
pe copii în rezolvarea problemelor întâmpinate și în controlul emoțiilor proprii; aceste abilități
sunt esențiale pentru succesul preșcolar și nu numai. Copiii care etichetează, vorbesc și sunt
conștienți de emoțiile lor au mai multe șanse să se concentreze și să se implice în rutinele și
activitățile din clasă și mai puțin probabil să devină frustrați cu ușurință, să aibă crize de furie
excesive sau să acționeze impulsiv.
A învăța cum să reglați și să exprimați emoțiile este o componentă cheie a dezvoltării
copiilor. Copiii care sunt capabili să își exprime și să își regleze emoțiile răspund mediului lor
cu un comportament emoțional competent care promovează auto-eficacitatea (Denham, 1998).
Un aspect important al reglării emoțiilor este să înveți ce strategii să folosești atunci când te
confrunți cu o situație stresantă emoțională. În timp ce adulții pot avea cunoștințe despre
strategiile cognitive și comportamentale care sunt cele mai benefice pentru o anumită situație,
copiii sunt mult mai puțin probabil să aibă astfel de cunoștințe (Parkinson și Totterdell, 1999).
Înțelegerea a ceea ce îmbunătățește starea de spirit a copiilor va permite părinților și
educatorilor să îi ajute pe copii să facă față situațiilor stresante. Copiii își reglează emoțiile într-
o varietate de moduri: prin rezolvarea problemelor, căutarea confortului, distragerea atenției,
evadare și căutarea de informații.
Deoarece fiecare copil este unic, preferințele lor pentru modul în care învață cel mai
bine sunt unice și pentru el. Copiii care rezonează bine cu artele (muzică, literatură, teatru) își
pot dezvolta abilitățile socio-emoționale prin aceste activități. Dacă abilitățile de verbalizare
sunt limitate, fie din cauza vârstei, fie din cauza ușurinței, artele îi pot ajuta pe copii să își
regleze și să își exprime emoțiile.
Indiferent dacă un copil are un interes puternic pentru arte sau pentru altă materie, aceste
activități vor fi captivante pentru simțul creativității oricui.
Desenele realizate de copii au fost tratate cu interes de majoritatea profesioniștilor care
activează în domeniul educației, realizând mai multe cercetări cu scopul de a desluși aceste
desene și de a le interpreta. Prin studiul modului de realizare al desenelor, se pot obține anumite
rezultate referitoare dezvoltarea socio-emoțională, intelectuală și fizică a copiilor. Pentru
aceștia, hârtia, creioanele și pensulele pentru pictat reprezintă unele dintre principalele
modalități prin care pot fi evidențiate atât emoțiile pozitive, cât și cele negative. Se poate
observa modalitatea de dezvoltare, precum și capacitățile preșcolarilor prin progresia desenelor
pe care aceștia le realizează într-un interval de timp (Brittain, Lowenfeld, 1987). Potrivit lui
SUCEAVA 2024
Lowenfeld (1987), copiii încep să deseneze imediat ce reușesc să țină în mână un instrument de
desen. Comunicarea copiilor cu mediul și cei din jur se realizează prin desenele pe care aceștia
le fac, începând cu desenele simple, fără prea multe detalii, până la întâiul desen expresiv.
Din punct de vedere al exprimării, se observă faptul că desenul, jocul și vorbirea se
încadrează în același domeniu. Prin desen, copiii își exprimă trăirile avute, expunând relația pe
care aceștia o au cu persoanele din jur și cu mediul în care trăiesc. În același timp, desenele pe
care copiii le realizează pot fi privite ca o imagine a personalității lor. De-a lungul timpului s-a
constatat faptul că atunci când un copil are anumite traume, refuză să deseneze. Personalitatea
copilului, dar și starea de spirit pe care o are, este dezvăluită de alegerile făcute de acesta în
momentul în care trebuie să aleagă uneltele cu care va desena, creioanele sau hârtia. De
exemplu, un copil care este hotărât, va alege să deseneze cu un creion cu vârful gros, pe când
un copil care este caracterizat de anumite dificultăți, atât în afirmare, cât și în exprimare, va
alege să utilizeze un creion cu vârful fin și subțire. O altă alegere care dezvăluie personalitatea
copilului și poziția pe care vrea să o aibă în viața de zi cu zi, este reprezentată de dimensiunea
colii de hârtie. Cu cât aceasta este mai mică, cu atât copilul se concentrează mai ușor și mai
bine, în timp ce o coală mai mare sugerează dorința de afirmare.
Desenul este un mod de exprimare al copiilor, fie că transmit prin acesta mesaje și emoții
importante sau mai puțin importante. Uneori, desenele pot fi interpretate astfel:
• desenarea unei persoane foarte mari: un desen care este de dimensiuni mari poate să
semnalizeze hiperactivitate și agresivitate.
• desenarea unei persoane mici: de obicei, se spune despre micile desene ale figurii umane că
arată sentimentele de incompetență, rușine, frică și depresie.
• exagerarea capului: aceasta indică faptul că ego-ul lui este mare.
• desenarea unei guri cu dinți mari: denotă agresivitate și faptul că acești copii vorbesc exagerat
de mult.
• desenarea ochilor mari, neîncrezători: este caracteristică acelor copii deranjați, care consideră
că sunt controlați de alte persoane.
• desenarea ochilor mici: denotă superficialitatea și dependența emoției, fiind o caracteristică a
copiilor ca care tind să atragă privirea.
• pictarea unui gât mult prea lung: indică faptul că respectivii copii întâlnesc anumite obstacole
în materializarea dorințelor, pe când cei care nu desenează gâtul deloc, au probleme în viața
lor.
• întinderea mâinilor: indică nevoia de a avea o legătură mai strânsă cu cei din jur și cu mediul,
dar și dorința de a le oferi celorlalți ajutor. În contrast cu aceasta, desenarea unor mâini mici,
poate emana neputință și nesiguranță. În cazul unui copil cu probleme sau dizabilități, dar și a
celui abuziv, se întâmplă, de cele mai multe ori, ca aceștia să uite să deseneze mâinile.
Persoana care interpretează trebuie să devină conștientă de impresia pe care o simte și
trebuie să păstreze această informație până mult mai târziu.
Imaginile spun într-adevăr despre existența, gândurile și sinele interior. Copiilor le place
să deseneze pentru că desenul stimulează dorința universală de a se exprima. Exprimându-se,
inima este eliberată. Tehnicile de desen permit obținerea ușoară a informațiilor de natură socială
SUCEAVA 2024
despre copii și de la aceștia, iar utilizarea testelor de desen este mult mai practică, deoarece pot
fi finalizate rapid, ușor și într-un mod plăcut, față de testele cu întrebări. (King, 1995)
Iată câteva activități care exersează abilitățile de învățare social-emoțională prin artele
pe care copiii le pot face acasă sau la grădiniță.
• Activitate de colaj: folosind reviste vechi, cerem copilului să decupeze imagini cu lucruri care
sunt importante pentru el (de exemplu, o imagine a unei familii, a unui animal de companie, a
locului preferat). Apoi purtăm o discuție despre ce au ales și de ce au ales acele imagini. Cu
această activitate copiii pot vizualiza lucrurile care înseamnă cel mai mult pentru ei și pot
împărtăși cu ceilalți de ce aceste lucruri sunt importante. De asemenea, copiii pot învăța valorile
altora, ajutându-i să își dezvolte empatia, dar și să poată înțelege diversitatea lor în perspective.
• Activitate muzicală: Educatoarea va cânta un cântec. Copiii trebuie să ghicească ce emoție
aud în cântec (fericire, tristețe, supărare). Acest joc îi va ajuta pe copii să recunoască și să
identifice emoțiile în tonul vocii. Odată ce copiii recunosc că tonurile vocii sunt asociate cu
emoțiile, ei își vor întări capacitatea de a răspunde în mod corespunzător la emoțiile celorlalți
și de a sublinia cu ei. Ei vor învăța că vocile fericite sună diferit decât vocile supărate și triste.
• Joc de rol: Copiii vor căuta soluții la povești oferite pentru a arăta ce ar face într-o anumită
situație. De exemplu:
▪ Ieri, la grădiniță, prietenul tău ți-a spus ceva care ți-a rănit sentimentele. Astăzi, își cer scuze și
vrea să fie din nou prietenul tău. Ce ai face?
▪ Fratele tău a luat jucăria ta preferată fără să te întrebe și a rupt-o din greșeală. Ce ai face?
Copiii pot juca, pe rând, diferite moduri de a gestiona situația. Apoi, discutați despre care
modalități au funcționat cel mai bine și care nu. Pot exersa limbajul corpului și intonațiile vocii
atunci când interpretează scenariile. Copiii vor crește empatia față de ceilalți prin
conștientizarea sentimentelor celeilalte persoane din scenariu. Reprezentarea acestor situații îi
va ajuta să înțeleagă perspectivele celorlalți și reacțiile lor comportamentale la diferite
situații.Activitățile artistice sunt o modalitate distractivă pentru copii nu numai de a deveni
creativi, ci da învăța despre noi perspective și de a crea relații pozitive.
Copiii sunt viitorul nostru, dar este bine să ne amintim că şi copiii sunt prezentul.
Copilăria nu este doar o pregătire pentru maturitate. Momentul prezent pentru fiecare copil este
valoros și determină starea prezentă a societății noastre ceea ce prețuim și ceea ce ne prețuim.
Exprimarea emoțiilor prin artă (fie că este vorba de teatru, dans, desen, cânt etc.) este o
cale către subconștient, acționând ca o pârghie cu interconexiuni profunde dintre aspectele
cognitive, emoționale și social-relaționale.
Rolul pe care educația artistică îl joacă în timpul școlii a evoluat de-a lungul timpului,
de la o materie plasată la periferie ca parte a unei educații complete, la a fi un instrument de
îmbunătățire a performanței academice, la a fi un mijloc de favorizarea a dezvoltării socio-
emoționale.
Emoțiile și creativitatea au o relație complexă; dacă emoțiile ajută sau împiedică
procesul creativ depinde de abilitățile emoționale ale copiilor. Decizia de a fi creativ și diferit
poate necesita curaj sau evoca anxietate, iar gândirea la idei noi poate aduce entuziasm sau
sentimentul de a fi copleșit. Copiii creativi învață să-și asculte sentimentele de inspirație, să
reziste criticilor la adresa muncii lor și să valorifice frustrarea pentru a-și dubla motivația.
SUCEAVA 2024
Artele vizuale, ca o formă de creativitate, oferă un mediu puternic pentru a face exact
acest lucru. Observând, discutând și făcând artă, copiii își pot construi vocabularul emoțional,
pot afla despre beneficiile și dezavantajele diferitelor stări emoționale, pot experimenta roadele
unei abordări neconvenționale și stăpânesc ceea ce au învățat prin activități practice. Abilitățile
emoționale, cum ar fi perceperea, înțelegerea, folosirea și reglarea emoțiilor în viața de zi cu zi,
sunt aspecte importante ale dezvoltării sănătoase ale copilului.
Educarea copiilor nu are doar scopul de a fi deștepți în sensul IQ-ului lui Gardner, ci
are în vedere formarea unor indivizi capabili de autocunoaștere și autocontrol, care au fost
dezvoltați emoțional și inter-relațional.
Artele sunt pentru fiecare copil. Nu există copil care să nu poată crea ceva de frumusețe
și valoare dacă i se oferă ocazia. Pentru fiecare copil a cărui voce creativă o reducem la tăcere,
privăm lumea de ceea ce ar fi putut fi, dacă nu un lider sau un gânditor de talie mondială, cel
puțin un cetățean fericit și bine adaptat. Toată lumea are puterea de a crea și de a imagina.
Fiecărui copil ar trebui să i se ofere oportunitatea de a explora artele.
BIBLIOGRAFIE:
BOJNEAG, M., 2007, Educație plastică- Ghid metodic pentru învățământul preșcolar,
Ed.Teno-art;
BREBEN, S., 2010, "50 Jocuri pentru dezvoltare inteligenței emoționale la vârsta preșcolară
şi școlară mică", vol. 4, 2010, p.19, Editura Reprograph, Craiova;
COSMOVICI, A., 1999, „Stimularea creativităţii la vârsta preşcolară” în Revista
învăţământului preşcolar nr.1-2;
DENHAM, S. A. (1998). Emotional Development in Young Children. New York, NY:
Guilford Press;
Ghid pentru cadrele didactice din Învăţământul preşcolar. UNICEF, 2007, Despre dezvoltarea
abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi cu vârsta până în 7 ani;
GHIOLMEZ, A, (2009), Creativitatea expresivă și receptarea operei de arta în grădiniță,-
art. , în Revista învățământului preșcolar, nr. 1-2/2009. p.87 Editura C.N.I. Coresi S.A.
București.
GOLEMAN, D. 2001, Inteligența emoțională, Curtea Veche, București;
MALCHIODI, C.,A 1998, Art Therapy SourcebookLos Angeles.CA: Lowell House.
PARKINSON, B., & TOTTERDELL, P. (1999). Classifying affect-regulation strategies.
Cognition and Emotion, 13, 277-303. doi:10.1080/026999399379285
POPA, V, 2000, ,,Activități de educație plastică în grădiniță" p.7, Editura V&I Integral ,
București
***Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7
ani, 2010:
*** Curriculumul pentru învățământul preșcolar românesc, 2019;
SUCEAVA 2024
235. FORME ȘI CULORI - MINIPROGRAMĂ OPȚIONAL -
Prof. Înv. Preșc. Carmen Cojocariu

Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să creeze frumosul, să-
l descopere sub aspecte noi.
Grădiniţa este primul factor care contribuie în mod organizat la conturarea personalităţii
umane. Activitatea plastică din grădiniţă este foarte îndrăgită de copii, ei fiind oricum atraşi de
culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea,
pot da frâu liber imaginaţiei şi fanteziei lor.
În Arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări plastice, artistice se
declanşează o mulţime de stări afective, de sentimente care îl fac pe copil să vibreze în faţa
problemelor vieţii.
Educaţia plastică poate introduce frumosul în viaţa de zi cu zi, dezvoltă sentimente
primare, amplifică emoţiile complexe.
Prin intermediul acestui opţional urmărim dezvoltarea şi cultivarea capacităţilor de a
comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa copiilor, sprijinindu-l atunci când
este nevoie pentru a evita o serie de greşeli care se întâlnesc în lucrările lor şi care diminuează
expresivitatea acestora.Tehnica de lucru poate fi diversă: în acuarelă, în tempera sau guaşe,
carioca, creioane colorate sau cretă cerată. Tehnica mixtă a colajului îmbinată cu pictura ajută
la formarea deprinderilor motrice în manieră artistică. Suportul, de asemenea are o mare
importanţă în realizarea lucrărilor şi estetica acestora. Hârtia este cea mai la îndemână, iar
cartonul de diferite texturi permite diversificarea formelor oferind „ajutor” în realizarea
esteticului. Vasele de ceramică constituie un alt suport pentru pictură şi dezvoltă deprinderi de
ornamentare şi înfrumuseţare a ambientului. Orice copil foloseşte elemente de limbaj plastic
din clipa în care prinde în mână un instrument de scris…linii, puncte, pete, toate reprezentând
FORMA. În momentul în care începe să conştientizeze formele, sub îndrumarea educatorului,
va observa că linia poate deveni lată sau îngustă, frântă sau sinuoasă, întreruptă sau continuă,
poate avea culori diferite, lungimi diferite, toate acestea prin simpla mişcare a unui punct pe
suportul de lucru. Va observa că şi punctul are diferite dimensiuni, iar cercul, oricât de mare ar
fi, se numeşte punct…Va şti că noţiunea de „pată” nu înseamnă „greşeală” sau „inestetic” ci
reprezintă aşezarea suprafeţelor de culoare pe un suport plan.Sub influenţa culorilor, formele
devin mai expresive, iar emoţia transmisă este mai puternică. Pornind de la cele trei culori
principale, prin amestecul lor, copiii vor învăţa că se pot obţine alte culori, secundare,
completându-se astfel paleta imaginaţiei lor.
Activităţile de Educaţie plastică trebuie să fie activităţi de descoperire, problematizare,
creaţie, concretizate în compoziţii şi proiecte-joc.
Astfel, acest opţional vizează disponibilitatea de a experimenta materiale, tehnici şi o
tematică variată. La activitate vor participa toţi copiii grupei, indiferent dacă au sau nu aptitudini
pentru pictură; şi aceasta deoarece considerăm că fiecăruia trebuie să i se acorde posibilitatea
de a se exprima prin intermediul limbajului plastic aşa cum poate el, de a învăţa, de a descoperi
şi cultiva gustul pentru pictură şi abilitatea de a picta. Fondul muzical folosit în timpul lucrului,
alcătuit din fragmente selectate din diverse opere clasice va avea ca scop stimularea imaginaţiei
şi crearea unei atmosfere plăcute.
Obiective cadru:
SUCEAVA 2024
✓ Cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi tehnicilor diferite de lucru, specifice activităţilor de

educaţie plastică;Dezvoltarea capacităţii creatoare a copiilor.
Obiective de referință:
✓ să redea teme plastice specifice desenului;
✓ să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici
specifice picturii;
✓ să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător;
✓ să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici
diverse alese de ei;
✓ să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete;
✓ să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării;
Durata 1 an școlar
1. Metode și procedee:explicaţia;demonstraţia;analiza;conversaţia;exerciţiul;munca în echipă;
2. Resurse materiale:
Poveşti şi poezii create, hârtie de desen, creioane colorate, cretă cerată, carioci, acuarele,
pensule, farfurii şi pahare de unică folosinţă, etc.
Exemple de activități de învățare:
➢ identificarea materialelor de lucru; exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor;să recunoască
culorile primare (roşu, galben, albastru), culori secundare (oranj, verde, violet), nonculori (alb,
negru); exerciţii de identificare şi obţinere a culorilor secundare;exerciţii de obţinere a culorilor
calde, a culorilor reci;
exerciţii de obţinere a griurilor închise şi deschise prin amestecul de alb şi negru; exerciţii de
obţinere a tonurilor spre deschis / închis prin amestecul culorilor cu alb / negru;realizarea unor
lucrări în care să folosească punctul, linia, pata cromatică, forma;
exerciţii de obţinere a petei de culoare;
Conținutul învățării:
✓ Pete de culoare;Culori primare;Culori secundare;Culori calde: roşu, galben, portocaliu; Culori
reci: verde, albastru, violet; Nonoculori: alb, negru; Tonuri de culori; Elemente de limbaj
plastic: punctul şi linia; Pata de culoare şi forma; Tehnici de lucru diferite;Forme spontane;
Structuri naturale.
Metode și tehnici de evaluare:
✓ aprecieri verbale; autoevaluarea;expunerea lucrărilor;participarea la concursuri locale,
naţionale şi internaţionale;organizarea unei expoziţii de 1 Iunie.
✓
TEMATICĂ ORIENTATIVĂ:
DA TEMA SUBTEMA
TA
Oct. „Curcubeul” „ Culorile curcubeului”/„ Curcubeul”/ „ Joc de curcubee”
Nov. „Culori „ Fructe şi legume roşii”/„ Portocale mari şi mici”/„ Soare, lună,
calde” stele”
/„ Peisaj de toamnă”
Dec. „Culori reci” „ Cerul şi marea”/ „ Crenguţe de brad”/„ Ornament violet”/ „ Chipul
iernii”
Ian. „Nonculori” „ Culori calde, culori reci” (temă aleasă)/„ Ninge”/ „ Stoluri de
păsări”
„ Şiraguri de mărgele”
SUCEAVA 2024
Feb. „Tonuri” „ Figuri geometrice”/„ Peisaj de iarnă”/„ Amestecuri cu alb”/„

Amestecuri cu negru”
Mar. „Culori „ Scenă din povestea preferată”/ „ Inimioare, inimioare”/„ Soarele”/„
primare” Autoportret”
Apr. „Culori „ Steaguri tricolore”/ „ În ţara lui Oranj”/„ Câmp cu iarbă”/„ Pahar
secundare” cu toporaşi”
Mai. „Compoziţii” „ Pictăm folosin culori secundare”/„ Câmp cu flori şi fluturi”/ „În
lumea culorilor preferate”„ Selectăm lucrări pentru expoziţii”
Iun. Evaluare Expoziţii de 1 Iunie
Bibliografie:
o “Curriculum pentru învăţământul preşcolar”
o Victor Dima, “Educaţie plastică”, Editura Teora, Bucureşti, 1998;
o Arnheim Rudolf, “Arta şi percepţia vizuală”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999;
o Mihaela Roco,“Creativitatea şi inteligenţa emoţională”, Editura Polirom, Iaşi, 2001;
o Susală, N. Ion,“Culoarea cea de toate zilele”, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982,
“Album metodic”, Culegere editată de I.S.J. Bucureşti, 1988,
o Lazăr, Larisa ,“De-a culorile” Îndrumător în predarea educaţiei plastice în ciclul primar, Ed.
Risoprint, Cluj Napoca, 2003,
o Arnheim Rudolf ,“Arta şi percepţia vizuală”, Editura Meridiane, Bucureşti, 1999;
o Mihaela Roco ,“Creativitatea şi inteligenţa emoţională”, Editura Polirom, Iaşi, 2001
SUCEAVA 2024
236. MICII ACTORI– OPȚIONAL
Prof. înv. primar,Rotariu Voichița

Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”,Rădăuți
Prof. înv. preșcolar, Chirilă Maria
G.P.N. Sfânta Treime, Rădăuți
Jocul este cel mai important mijloc de comunicare al tuturor copiilor. Prin joc putem
să-i cunoaştem, să-i înţelegem, putem ajunge direct la sufletele lor.Teatrul înseamnă
comunicare, interacţiune şi descoperire. Prin intermediul teatrului, ei se descoperă aşa cum sunt
în realitate, învaţă să se cunoască şi să se accepte aşa cum sunt. Prin mijloace specifice, teatrul
creează caractere, personalităţi puternice, care să-şi poată exprima punctul de vedere nu prin
violenţă, ci prin discursul logic, coerent, clar şi concis, bine argumentat, deoarece teatrul
operează cu individualităţi.Teatrul este un exerciţiu de cultură şi viaţă. Teatrul reuşeşte să le
educe gustul pentru lectură, pentru frumos, pentru adevărata cultură. Opţionalul “ MICII
ACTORI ” sensibilizează copiii faţă de artă, este un mijloc puternic de descoperire a
aptitudinilor actoriceşti şi-i familiarizează pe elevi cu munca actorilor.Arta, în general, şi în
teatru, în special, contribuie la educarea gândirii reproductive şi creative, inteligenţei,
imaginaţiei, inventivităţii şi spontaneităţii.Prin acest opţional creez cadrul favorabil exprimării
libere a tuturor copiilor, le stimulez spiritul de echipă, îi adaptez la cerinţele scenei, a publicului,
cu o aptitudine degajată din partea lor, lipsită de emoţii, educându-i ca spectatori şi ca “ actori
”.Activitatea artistică a copiilor are un rol important în îmbogăţirea culturii lor, în educaţia lor
afectiv – estetică şi, nu în ultimul rând, un rol distractiv - recreativ.Copiii sunt talentaţi, toţi pot
să se exprime artistic într-un gen sau altul spre delectarea lor şi a celor din jur. Procesul de
transpunere scenică a unui rol oferă multiple posibilităţi de cultivare a personalităţii copilului.
Elevii nu doar memorează şi interpretează roluri, ci şi ajută la confecţionarea decorurilor,
măştilor, a costumelor şi a altor materiale de recuzită. “ Regizorul ” doar creează atmosfera
momentului respectiv şi ajută copilul-actor să se contopească sufleteşte cu personajul.Copilul
îşi pune în valoare prezenţa scenică, dublată de aplomb, dicţia, mimica, siguranţa de sine,
plăcerea de a spune textele în faţa publicului. Un copil înzestrat cu vizibile calităţi artistice
place, cucereşte, emoţionează.
COMPETENŢE GENERALE
1 .Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Dezvoltarea capacităţii interpretative şi imaginative
4. Dezvoltarea spiritului de echipă şi al colaborării
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. RECEPTAREA DE MESAJE ORALE ÎN DIVERSE CONTEXTE DE
COMUNICARE
COMPETENȚE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1.1 înţelegerea semnificaţiei globală a mesajului - audierea unor piese de teatru ( de pe discuri,
audiat casete, C.D.) ;
SUCEAVA 2024
1.2 exprimarea prin mijloace verbale /- exerciţii de sesizare a elementelor

nonverbale a unui mesaj oral semnificative dintr-un mesaj ascultat prin
formularea de întrebări şi răspunsuri;
1.3 manifestarea interesului pentru mesajul
ascultat - exerciţii de identificare a informaţiilor
emise sau receptate;
1.4 Desprinderea unor informaţii şi mesaje din
texte citate sau audiate - jocul de rol care vizează formarea
comportamentului de ascultător.
2. EXPRIMAREA DE MESAJE ORALE ÎN DIVERSE SITUAŢII DE

COMUNICARE
2.1. pronunţarea clară şi corectă a unor - jocuri de cuvinte, exerciţii de pronunţie a unor
cuvinte şi enunţuri cuvinte: frământări de limbă;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonalităţii, a

2.2. adaptarea vorbirii la diferite situaţii de volumului vocii şi vitezei proprii de reglare;
comunicare dialogată - realizarea unor dialoguri improvizate pe
2.3. manifestarea iniţiativei în comunicarea orală, anumite teme şi în situaţii determinate
în funcţie de situaţia creată - exerciţii de mimă şi de sesizare a
corespondenţei elementelor verbale cu cele
2.4. emiterea a unor mesaje scurte în situaţii nonverbale
de interacţiune
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
comunicative şi a capacităţii de a interveni
2.5. integrarea cuvintelor şi expresiilor noi adecvat în actul comunicării.
în enunţuri proprii
3. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII INTERPRETATIVE ŞI IMAGINATIVE
3.1. exteriorizarea trăirilor interioare ale - joc – mimică;

personajelor prin gestică, mimică, timbrul - jocuri de rol: interpretarea unor roluri scurte
vocii, volum, mişcare scenică în manieră proprie;
- interpretarea unui rol în mai multe variante;
3.2. manifestarea spontană, dezinvoltă, în - exerciţiu de vorbire expresivă, artistică;
interpretarea personajelor - discuţii în grup pe marginea unor spectacole
vizionate sau audiate.
4. DEZVOLTAREA SPIRITULUI DE ECHIPĂ ŞI A COLABORĂRII
4.1. manifestarea interesului, cooperării, voinţei- dialog pe tema organizării activităţii,

în cadrul activităţii desfăşurate stabilirea unor reguli specifice grupului;
- alternarea unor situaţii de tipul actor –
spectator;
SUCEAVA 2024
4.2. adoptarea unui comportament adecvat în - identificare regulilor de comportare şi de

grup colaborare în prezentare şi exemple;
4.3. exprimarea impresiilor declanşate de - activităţi de analiză a interpretării colegilor

interpretarea unei scenete, folosind de grup,
terminologia adecvată - discuţii de grup pe baza unor spectacole
vizionate;
4.4. asumarea diferitelor roluri în realizarea - vizionări de spectacole de teatru pentru

unui spectacol. copii;
- stabilirea / crearea elementelor de decor,
alegerea scenariului, repartizarea rolurilor,
etc.
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Elemente specifice teatrului: machiaj, costume, măşti, marionete;
Termeni specifici teatrului:scenă, decor, actor, regizor, sufleor, spectator, cortină, culise;
Elemente de cultură teatrală: date despre piese de teatru: titlul, autorul, personaje;poezii,
povestiri, poveşti; monologuri, dialoguri scurte audiţii;jocuri de rol spontane; recitări de poezii
( impuse şi la alegere );joc – mimă: “ În avion ”, “ La cumpărături ”, “ La telefon ”, “ La
restaurant ”, “ În autobuz ”, “ Un interviu la radio sau TV”, “ La circ ”, etc. ( exerciţii – joc de
gestică şi mimică );serbări,vizionări de spectacole,scenete
V. MODALITĂŢI DE EVALUARE
1.METODE TRADIŢIONALE: probe orale şi practice

2.METODE ALTERNATIVE:
a. observaţia sistematică a comportamentului
elevului,portofoliul,autoevaluarea,proiectul
Alte modalităţi de evaluare-exemplificări
1. Vizionarea unor spectacole, observarea comportamentului de spectator şi discutarea modului
de interpretare a unor personaje
2. Interpretarea unui rol- transpunerea scenică a unui rol, modul de interpretare
3. Jocuri de rol, dramatizări, mimă
4. Confecţionarea recuzitei pentru spectacole, a unor postere
5. Punerea în scenă a unor piese de teatru pentru copii
BIBLIOGRAFIE:
ARCUDEANU,Ion Gheorghe(1985),Teatru pentru copii, Editura Casa Centrală,
București
AVASÂLCEI,Nicolae, Programe școlare pentru învățământul primar-discipline opționale,
Editura ASS
PENEȘ, Marcela, „Hai să facem un spectacol!”
PETROAIA,Elena, Discipline opționale la clasele I-IV , Editura Collegium Polirom
SUCEAVA 2024
237. BRÂNCUȘI PRIN OCHI DE COPIL
Profesor învățământ preșcolar: Fîntînariu Iustina-Cristina

Școala Gimnazială Râșca, Suceava/ G.P.N. Nr.1 Râșca
Știm că viitorul aparține copiilor noștri.Încă de mici, aceștia manifestă curiozitate față
de mediul înconjurător, precum și față de obiectele și oamenii care îi înconjoară. Această
curiozitate timpurie reprezintă o oportunitate crucială de a învăța și de asimilare de cunoștințe.
Educația timpurie profită de această oportunitate și oferă o serie de beneficii pentru învățare și
dezvoltare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Arta poate oferi copiilor o modalitate naturală și sigură de a comunica. Jucându-se, ei
pot experimenta, pot crea povești, folosind metafore pentru a reprezenta sentimentele, pot
explora narațiuni alternative, pot să își exteriorizeze sentimentele creând personaje, să reflecte
și să își împărtășească arta altora. Ei pot alege să folosească culoare, textură, diferite materiale,
obiecte găsite,fotografii, colaj, sculptură sau film, pentru a se exprima. Posibilitățile sunt
aproape nesfârșite și se pot adapta în funcție de nevoile fiecărui copil sau grup de copii.
„Limbajul artei vizuale – culori, forme, linii și imagini – ne vorbește în moduri în care cuvintele
nu pot. Terapia prin artă este o modalitate care folosește limbajul nonverbal al artei pentru
creșterea personală, perspectivă și transformare și este un mijloc de a conecta ceea ce este în
interiorul nostru – gândurile, sentimentele și percepțiile noastre – cu realitățile exterioare și
experiențele de viață.”
Nivelul/Grupa: nivel I
Tema anuală de învăţare: „Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „Emoții și sentimente”
Domeniul experiențial: Estetic și Creativ
Tema activității: ,,Brâncuși prin ochi de copil”
Mijloc de realizare: modelaj
Tipul activității: consolidare de priceperi și deprinderi
Scopul activităţii:Dezvoltarea creativității copiilor pe baza experienței senzoriale și motrice
acumulate, prin utilizarea de tehnici specifice modelajului, în urma familiarizării cu secvențe
din opera lui Constantin Brâncuși.
❖să cunoască cele mai de seamă capodopere ale artistului Constantin Brâncuși;
❖să contribuie activ și conștient la crearea unui mini-spațiu cultural în sala de grupă prin
realizarea Ansamblul Sculptural de la Tg-Jiu;
❖să utilizeze corect diferite materiale și instrumente de lucru pentru exprimarea liberă a temei
plastice date, cu respectarea unor succesiuni de etape de lucru;
❖să realizeze din materialele primite (lut, plastilină, aluat) creații originale, modelând prin
mișcări circulare, translatorii și de aplatizare a palmelor față în față și față de planșetă;
❖ să manifeste în timpul activității atitudini de cooperare, autocontrol, inițiativă, deprinderi de
auto/analiză a produselor activității, exprimându-se verbal și nonverbal.
SUCEAVA 2024
●Metode şi procedee: conversația, observația, explicația, demonstrația, exercițiul, expunerea,
dialogul, tehnica modelajului (mișcarea translatorie /circulară/ de aplatizare), tehnica
modelajului aplicat, tehnica zgrafitatului (zgârâiatului), jocul-recitativ, surpriza.
●Resurse materiale: lut, plastilină, aluat, planșete, cuțite din lemn, modele, pene, șervețele
umede
Forme de organizare: frontal, individual, în grupuri

Durata: 40 minute
❖ Bibliografie:
BOJNEAG, M., 2007, Educație plastică- Ghid metodic pentru învățământul preșcolar,
Ed.Tehno-art;
BOJNEAG, M., 2007, Modelajul, începutul unei pasiuni, Ed.Tehno-art;
BREBEN, S., 2010,"50 Jocuri pentru dezvoltare inteligenței emoționale la vârsta preșcolară
şi școlară mică", vol. 4, 2010, p.19, Editura Reprograph, Craiova
LOVINESCU, A.V., GURĂU, V., DATCU, A. (1974), Metodica predării desenului și
modelajului în grădinița de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București
RĂILEANU, D., VIERIU,D., Alexa, I. (2010 ), Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător pentru
cadrele didactice din învătământul preșcolar), Editura Diamant, Pitești.
MEN (2019), Curriculum pentru educația timpurie, Anexă la OMEN nr. 4.694/2.08.2019
https://www.youtube.com/watch?v=U7UmDoFUrlw
SUCEAVA 2024
Prof. Grigore Răduța-Mărioara

CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: Arte și Tehnologii
DISCIPLINA: Muzică şi mişcare
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: ,, Bun venit, primăvară!”
TEMA LECŢIEI: Legătura dintre text și melodie-cântecul ,,Albăstrele”
TIPUL LECȚIEI: predare-învățare
SCOPUL: Formarea simţului ritmico-melodic prin însuşirea corespunzătoare a cântecului;
DISCIPLINE INTEGRATE:
✓ Muzică și mișcare
✓ Comunicare în limba română
✓ Dezvoltare personală
COMPETENŢE SPECIFICE:
MUZICĂ ȘI MIȘCARE
1.4.Receptarea cântecelor cu un ambitus corespunzător;
2.1.Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text;
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de
exprimare.
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
1. 1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile
DEZVOLTARE PERSONALĂ
2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate;
O1 – să execute corect exercițiile vocal-auditive;
O2 – să rezolve corect şi conştient structura ritmică a cântecului;
O3 – să intoneze, corect şi expresiv, fragmente din cântecul nou învăţat;
O4– să execute integral, corect şi expresiv cântecul, atât individual, cât şi colectiv.
O5– să efectueze mişcări sugerate de linia ritmico-melodică a cântecului.
• METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, expunerea, exerciţiul
muzical, algoritmizarea, dialogul muzical, exemplul, munca individuală
• MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: videoproiector, ghicitori, auxiliare, creioane colorate
• MODURI DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual
TIPURI DE EVALUARE: observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale
RESURSE:
• UMANE: 27 elevi
• TEMPORALE: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
SUCEAVA 2024
• Motora- Ionescu Ana - „Îndrumător pentru predarea muzicii la clasele I-IV”, Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1978
• https://www.youtube.com/watch?v=Vf_miPqk99M
SUCEAVA 2024
N Timp Strategii didactice

r. Etapel O Conţinutul ştiinţific Evaluare
C e b
rt activită . Metode Mijloace Moduri
ţii O şi de de
p procedee învăţămân organizar
. t e
1 Mome Organizarea clasei pentru Conversa Frontal Capacitatea de

nt buna desfăşurare a lecţiei de ţia concentrare și
organi educaţie muzicală: observare
zatoric -pregătirea materialului Expunere
Captar didactic necesar; a
ea şi 1min. -asigurarea disciplinei;
orienta -reamintirea poziției corecte
rea de cânt (spatele drept,
atenţiei picioarele pe podea, mâinile pe
bancă).
2 Anunţ Se comunică tema şi Frontal Capacitatea de
area obiectivele ce urmează a fi Expunere Povestioar receptare a
temei 2min. atinse pe parcursul activităţii a ă mesajului
şi a într-o formă accesibilă, care să transmis
obiecti le trezească interesul copiilor
ve-lor pentru activitate.
Să ne imaginam
că, împreună cu Zâna
Primăverii am plecat într-o
călătorie în lumea minunată
a muzicii.
( noi am mai fost, știm cât e
de minunat și de aceea vrem
să se bucure și Zâna
Primăverii.)
Iată-ne ajunşi în faţa unui
mare palat – Palatul Muzicii.
3 Reactu 17min Exerciţii de cultură vocal- Frontal
alizare O auditivă Explicaţi
a •1 Exerciţii de respiraţie: a Poezioare
cunoști Demonstr Capacitatea de
nțelor -,,Simțim mirosul florilor de aţia a executa
primăvară” Exerciţiul corect
- „Suflăm puful păpădiilor” exerciţiile
Se solicită realizarea unei prevocale
inspiraţii ample şi a unei
expiraţii lungi.
Se demonstrează exerciţiile,
se execută concomitent cu
copiii, urmărind corectitudinea
executării.
Am deschis marea poartă a
palatului, un vânt puternic Explicaţi
încearcă să ne oprească din a
drum. Noi suntem mai Demonstr
puternici decât el. aţia
Se solicită inspiraţie amplă şi
expiraţie lungă, dozată cu
O rostirea silabei „Vâjjj...”
1
SUCEAVA 2024
Am reușit să pătrundem în Frontal Capacitatea de

palat. La ferestre sunt multe realiza corect
flori, iar noi le mirosim. exerciţiile de
Astăzi la plimbare, cultură vocală
Mirosim o floare!
Ce frumos miroase… Exerciţiul
Inspiraţie (2 timpi), expiraţie muzical
(2 timpi ) Frontal
Floarea cea aleasă flori
S-o aduci
acasă!
Inspiraţie (2 timpi),
expiraţie (2 timpi)
O privighetoare ne
întâmpină şi ne spune:
,,Haideţi cu mine”!
Licurici, licurici,
Se aprinde ici şi ici!
Inspiraţie – 2 timpi)
O
•1 Exerciţii de intonaţie:
Am plecat mai departe
conduşi de privighetoare care
ne cântă o frumoasă melodie.
Se intonează , pe sunetul
„sol” vocalele, în următoarea
ordine: a, e, i,o, u.ă.â Vor fi
intonate mai întâi separat, pe
sunete lungi, apoi unite toate
într-o singură respiraţie, Capacitatea de
ultima silabă intonându-se cât a pronunța
mai lung posibil, în scopul corect
obţinerii unei respiraţii costo- cuvintele
diafragmale cât mai corecte.
• Exerciţii de dicţie: Exercițiul
Mai mergem noi ce mai ritmic Frământări
mergem şi ne apare în faţă o de limbă
uşă mare care se va deschide
numai dacă vom rosti corect
versurile:
Mu-zi-ca îmi pla-ce mult
Şi s-o cânt şi s-o as-cult. Frontal
Tu, tu, tu, trom-pe-ta su-
nă
Toţi şco-la-rii se a-du-nă.
Merg în pas cu vo-ie bu-nă
Cân-tul lor vo-ios
ră-su-nă.
Șase sași în șase saci.
Un saș cam gras de-un
ceas sta la taifas.
E pestriță prepelița,dar
mai pestriți sunt puii pestrițe.
etc
Ritmice:
- „Cântecul tobei”
SUCEAVA 2024
→ bum-bum-bum-bum-bum-
bum
-,,Cântecul trompetei”
→ ta-ta-ta-ta-ta-ta-ta-ta Exerciţiul
Se demonstrează exerciţiile, muzical/
se execută concomitent cu conform
copiii urmărind corectitudinea sarcinilor
executării de pe
Vor executa bătăi din palme și bileţele
picioare indicate de cântec.
,,Jocul cu mâinile”
https://www.youtube.com/wat
ch?v=dqrXbEGaSMk Conversa
b) voi folosi un instrument de ția
percuție şi voi exemplifica un
O fragment ritmic; elevii vor
3 repeta bătând din palme; Frontal
Explicați
c) voi executa diferite a
fragmente ritmice cu sunete
emise de un clopoțel.
3. Vocalize:
Cânt cu “Primăvara” două Individual
fragmente. Primul fragment
este ca o întrebare, iar al doilea
fragment vine ca un răspuns la
primul fragment. Vor cânta şi
elevii.
Vom cânta succesiv astfel: eu
cânt întrebarea (primul
fragment), iar elevii, răspunsul
(al doilea fragment)-
(fragmente din …………..Cu
–cu ,Bună, bună bine te-am
găsit…
Ce frumoasa-i tara mea
Nu mai e alta ca ea!
Tare mult eu o iubesc Capacitatea de
Tot așa am s-o cinstesc! a interpreta
Uşa s-a deschis şi iată-ne corect,
în lumea minunată a muzicii! expresiv și
Aici găsim un mesaj. Hai să-l videoproie omogen
citim! ctorul cântecele
Bun venit, școlari voinici învățate
și dragă Zână Primăvară!
Iată-vă în această minunată
lume a muzicii! Pentru a vă
putea demonstra măiestria
de buni muzicieni aveţi de
trecut câteva probe. Să vă
văd! Sunteţi pregătiţi?
Exercițiul
Prezint elevilor „Săculeţul\ muzical
cutia surprize”- Invit elevii să
extragă câte o „surpriză” din
săculeţ\ cutia şi să realizeze
sarcina de lucru:
SUCEAVA 2024
După abordarea unei ţinute Capacitatea de

corespunzătoare a corpului memorare a
pentru activitatea muzicală, se unor versuri
propun mai multe Cântece -
jocuri muzicale.
Se va interpreta apoi în grup

ultimul cântec învățat
,,Bună dimineața!”-Ghidușii
ch?v=e81XzizdQqA
,,Colorate sunt florile toate”-

Liliput Music
O https://www.youtube.com/wat
5 ch?v=4dEE11JEclc
“Jocul ploii”
,,A venit primăvara”-tra La La

ch?v=8cSH38UvKRI
,,Înviorarea “-Ghidușii
ch?v=mndxc0i6MKs
,,Hai să fim fericiți” –Do Re
Mi-Show
ch?v=5MJ93ZPweAQ
,,Copiii colorează viața”-
Liliput Music
ch?v=kwePQrLj6n8&t
etc.
4 Dirijar 25min a.Familiarizarea cu noul
ea cântec Conversa Frontal
învățăr O -se va realiza cu ajutorul ția Capacitatea de
ii 2 videoproiectorului Individual a înțelege
b. Învățarea cântecului: conținutului
Prezint o planşă cu textul cântecului
cântecului „Albăstrele”.
Elevii au pe bănci fișa cu textul Expunere
cântecului. a videoproie Frontal
-se va interpreta cântecul ct-tor
model de învățătoare, corect şi
expresiv, apoi se va asculta, de Exerciţiul
O două – trei ori la calculator.
2 -se vor recita versurile primei
strofe, care apoi se repetă
împreună cu toți copiii Capacitatea de
-se vor recita versurile a reține
refrenului, care se repetă apoi versurile
împreună cu prima strofă cântecului
-se vor recita versurile celei
de-a doua strofe, care apoi se
repetă împreună cu refrenul
SUCEAVA 2024
-se vor face precizări aupra

modului corect de interpretare
a cântecului
Invit elevii să citească textul
cântecului scris pe fișă şi să Demonstr Frontal Capacitatea de
identifice eventualele cuvinte ația a respecta
necunoscute linia melodică
c. Executarea cântecului Explicați Pe grupe a cântecului,
împreună cu copiii: Se va a intensitatea
avea în vedere şi însuşirea sunetelor și
corectă a versurilor, frazarea, Fișa cu ritmul
emisia, dicţia. Exercițiul cântecul,,
Se va repeta cântecul de muzical Albăstrele
două-trei Capacitatea de
O ori(fete,băieți,împreună). a rezolva
2 ,,Albăstrele” corect cerința
https://www.youtube.com/wat dată
ch?v=Vf_miPqk99M
tipuri de albăstrele Videoproie
https://www.youtube.com/wat ctorul
ch?v=fH-Up8eb4Ec&t=1s
ch?v=1XMEoveCCHg
Învățătoarea va propune
copiilor să rezolve sarcinile Frontal
din fișă: individual
Anexa 3 Conversa
1.Completează ția
versurile:
2.Scrie însușiri Fișa de
potrivite albinei: Cadranel lucru
3.Alcătuiește familia e
cuvântului floare:
4.Desenează o
albăstrea:
3min. O Se va interpreta cântecul prin Conversa Frontal
5. Asigur 4 mai multe procedee: ţia
area - concurs muzical între grupe de Explicaţi Capacitatea de
retenți elevi şi între elevi; a a respecta
ei și a - dialog muzical; structura
transfe - interpretarea cu solist; ritmică
rului - interpretarea expresivă a
cântecului în tempoul şi
nuanţa potrivite. Exercițiul
- interpretarea cântecului cu muzical
mișcări:
În picioare ne ridicăm,
Cântecul interpretăm,
Pe melodie ne mișcăm
Cu sunetele ne
distrăm.
6. Evalua 2min. Se fac aprecieri finale, frontale Conversa
re și individuale, referitoare la ția
participarea la lecţie şi
calitatea interpretării .
SUCEAVA 2024
239. IDEI ȘI ACTIVITĂȚI SIMPLE DE PERCUȚIE CORPORALĂ LA COPII

”Felul în care suntem construiți anatomic ne informează despre felul în care a evoluat
corpul uman de-a lungul timpului în relație cu mediul înconjurător. Curbele, formele rotunjite,
asimetriile sunt mult mai aproape de natura noastră decât liniile drepte și coordonatele fixe –
sus/jos, stânga/ dreapta.”
Folosind inteligența corpului ca resursă ce se activează prin conștientizare și atenție
asupra mișcărilor pe care le facem deja, vom reactiva capacități ale corpului pentru a putea
deveni propriul nostru profesor în explorarea unor noi posibilități de mișcare, de redescoperire
a sunetelor într-un mod interactiv, dinamic și natural.
Invitația de redescoperire a gândirii prin mișcare specifică copilului poate fi făcută din
perspectiva de adult educator, pornind de la disponibilitatea fizică și energia celor mici pentru
a construi treptat trasee de mișcare în practici în care mobilitatea fizică se conectează cu
sunetele și muzica.
Percuția corporală este o parte importantă a educației muzicale în copilăria timpurie
pentru că muzica și mișcarea alcătuiesc cel mai adecvat mediu de exprimare și dezvoltare
afectivă, emoțională și cognitivă.
Percuția corporală este un concept care se referă la sunetele ce sunt emise de diferite
părți ale corpului cum ar fi mâinile, degetele, gura, picioarele. Corpul este folosit ca un
instrument, pentru a produce sunete ritmice și aceasta reprezintă o abordare ce oferă o
perspectivă mult mai largă în formarea simțului muzical.
Există patru mișcări principale care pot fi produse prin percuția muzicală: aplauze și
ciocănit, călcarea cu picioarele, atingerea și bătutul palmelor, pocnitul degetelor. Sunetele care
se obțin prin folosirea acestor mișcări pot fi încorporate în tot felul de activități, transformându-
le în lecții ușoare și distractive.
Trecând de la ritmuri și tempouri care sugerează mersul elefanților sau al păsărilor la
cântece de acțiune cu cuvinte, prin jocuri muzicale care le spun copiilor cum să-și miște corpul
(”Bat din palme: clap, clap, clap”, ”Dacă vesel se trăiește, bate-așa!”), alegând melodii ritmate
și care au un ritm constant, folosind rime cunoscute de copii și pe care le înlocuim cu sunete
corporale, îi învățăm să exploreze multisenzorial și să asculte în mod activ, prin joc, sunetele
ce se produc prin mișcarea diferitelor părți ale corpului. Le putem permite copiilor să scoată
aceste sunete împreună, creând un ansamblu astfel încât întreaga grupă să emită același fel de
sunete și, prin urmare, ”să facă muzică”. Îi putem învăța ce sunt instrumentele de percuție și
cum corpul nostru scoate sunete similare cu aceste instrumente.
Pocnind din degete sau pocnind obrajii, bătând din palme sau din picioare, atingând
degetele, plesnind din coapse sau frecând mâinile împreună, însoțind vocal cu sunete emise cu
SUCEAVA 2024
ajutorul gurii, copiii vor fi încurajați prin jocuri și joacă să improvizeze, apoi să compună chiar
propria muzică și să se bucure de ea, cântând-o.
Într-o astfel de ”jucășenie serioasă”, beneficiile vor fi multiple pentru cei mici:
-își vor dezvolta muzicalitatea și elementele de vocabular corporal în relație cu muzica (fie
ascultată, fie interpretată corporal sau cântată împreună);
-își vor însuși noțiuni muzicale (elemente melodice, elemente de puls și ritm);
-își vor dezvolta atenția, memoria și concentrarea, coordonarea, echilibrul și ritmul;
-își vor dezvolta discriminarea auditivă;
-vor deveni conștienți de propriul corp;
-vor construi abilități sociale în timp ce se mișcă și cântă împreună, capacități de socializare și
adaptare, de integrare în grup;
-își vor dezvolta imaginația și creativitatea în relație cu spațiul sonor creat;
Copiilor de vârstă preșcolară le place să se joace, să pretindă, să-și imagineze, să
experimenteze și să exploreze lucruri noi. Copiii au un impuls creativ incredibil care le aprinde
dorința de a învăța și acest lucru face ca acum să fie momentul perfect pentru abordarea
percuției muzicale, pentru că ”trăim într-un corp gânditor, o gândire vie care se naște la
intersecția fină dintre fizică, chimie, emoție, suflet”.
Webografie:
https://empoweredparents-co.translate.goog/activities-
preschoolers/?_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc
SUCEAVA 2024
240.VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTELE TIMPURII
Prof. Pentru Înv. Preșcolar Liuță Crenguța-Cătălina

Prof. Pentru Înv. Preșcolar Tataru Elena-Andreea
Educaţia artistică, ca parte a educaţiei culturale, ar trebui să înceapă în copilăria

timpurie. Limbajul plastic al copiilor reprezintă învelișul material al gândirii lor artistice, care
face posibil schimbul de idei, sentimente și stări emoționale. Este necesar ca adulții din jurul
copiilor să aducă în cadrul procesului de învăţare cunostinţe anterioare, elemente de artă,
experienţe de viaţă, care să le orienteze atenția preșcolarilor spre valori umane pozitive.
Activitatea plastică din grădiniță este foarte îndrăgită de copii, ei fiind atrași de
culoare, de diversitatea tehnicilor de lucru, prin care își pot dovedi spontaneitatea, creativitatea
și pot da frâu liber imaginației și fanteziei lor, învățând să respecte frumosul din natură și de a
fi ei înșiși.
De-a lungul istoriei educaţiei timpurii s-au conturat diferite abordări privind practica
educaţională. Unele dintre acestea se bazează pe teorii ale dezvoltării (Freud, Gesell, Erikson,
Piaget), iar altele pe teoriile învăţării (Skinner si Watson) și pe teorii pedagogice (Fröbel,
Montessori, Dewey).
Cercetătorii au accentuat importanţa implicării personale a copilului în procesul de
învăţare ca bază a educaţiei pentru creativitate, a contribuţiei stimulilor din mediul fizic, precum
și nevoia de a aloca perioade de timp adecvate, care să permită copilului să se angajeze în
gândirea creativă și să observe rezultatele acesteia într-un mod cât mai creativ.
O altă abordare referitoare la activitatea organizată în mod flexibil si intregrarea artelor
este abordarea Reggio Emilia. Aceasta nu este definită în termeni de cerinţe pentru un cadru
didactic sau pentru un sistem, ci mai degrabă este construită ca un răspuns la creativitatea
copilului și la procesul de învăţare care conduce la identificarea de semnificaţii de către copil.
Integrarea artelor, a activităţilor mesteșugăresti, muzicale și de teatru alături de
cerinţele pedagogice oficiale, formale, permite crearea unei dezvoltări curriculare și dezvoltarea
de proiecte în vederea dezvoltării personalității, precum și producerea gândirii flexibile și
creative.
Conform Curricumului pentru educație timpurie, nevoia de exprimare artistică a
peșcolarilor este abordată în cadrul activităților ce aparțin Domeniului Estetic și Creativ (DEC)
ce acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive,
sensibilitatea față de diferite niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului și a
adecvării acestuia la scop sau utilizare. O parte a manifestărilor creative practice este abordată
de Domeniul Om și Societate (DOS), cu extindere către contexte care privesc tehnologia, în
sensul capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Prin activitățile artistico-plastice se realizează și se antrenează la copii coordonarea
oculo-motorie, dezvoltarea mușchilor mici ai mâinii, simțul proporțiilor, orientarea spațială,
toate fiind elemente de spijin în învățarea scrierii din clasa I.
La vârsta preșcolarității, arta are multiple valori și beneficii, printre care:
1. Exprimarea creativității: Copiii folosesc arta pentru a-și exprima gândurile,
sentimentele și imaginația într-un mod liber și neîngrădit.
SUCEAVA 2024
2. Dezvoltarea abilităților motorii: Desenul, pictura sau modelajul îi ajută pe

copii să își dezvolte coordonarea ochi-mână și abilitățile fine motorii.
3. Explorarea identității și a emoțiilor: Artă poate fi o modalitate pentru copii
de a înțelege și de a explora emoțiile lor, de la bucurie și entuziasm la tristețe sau furie. Prin
artă, copiii pot explora și să-și exprime identitatea și interesele personale. Copiii pot să-și
exprime emoțiile și să înțeleagă mai bine propriile lor trăiri emoționale.
4. Învățarea și dezvoltarea: Prin artă, copiii își pot dezvolta abilități cognitive,
cum ar fi recunoașterea formelor, culorilor și texturilor, precum și capacitatea de a face
conexiuni și de a rezolva probleme.
5. Îmbunătățirea stimei de sine: Crearea de lucrări artistice și primirea de
aprecieri pentru acestea poate contribui la dezvoltarea unei stime de sine pozitive la copii.
6. Comunicare și interacțiune socială: Arta poate fi o modalitate de a comunica
și de a interacționa cu ceilalți copii și adulți, fie prin colaborare la proiecte artistice, fie prin
expunerea și discutarea lucrărilor lor. Prin crearea de lucrări artistice și primirea de aprecieri
pentru acestea din partea adulților, copiii pot să-și dezvolte o stima de sine pozitivă și să-și
înțeleagă valoarea.
Activități artistice potrivite pentru copiii de vârstă preșcolară:
1. Pictură: Copiii pot să-și folosească degetelele, pensoane, bureței, ștampile,
pentru a picta cu acuarele, tempera, acrilic sau alte substanțe non-toxice. Această activitate îi
ajută să-și dezvolte abilitățile motorii fine și să experimenteze cu texturi și culori.
Există o varietate largă de tehnici de pictură, fiecare cu propriile sale caracteristici și
modalități distinctive de aplicare a culorilor pe o suprafață. Iată câteva dintre cele mai comune
tehnici de pictură:
• Acuarela: Această tehnică utilizează culori diluate în apă, aplicate pe hârtie.
Culorile acuarelei sunt transparente și luminoase, iar preșcolarii pot construi culorile prin
suprapuneri subțiri de vopsea. O caracteristică distinctivă a acuarelei este capacitatea de a păstra
luminozitatea și transparența culorilor.
• Pictura în acrilic: Culorilor acrilice se usuca rapid și sunt solubile în apă.
Această tehnică permite copilului să creeze straturi de culoare și texturi variate.
• Pictura în pastel: Această tehnică implică utilizarea bucăților de pastel care
conțin pigmenți de culoare, ceară și un liant. Pastelul poate fi aplicat direct pe hârtie sau pe o
suprafață pregătită și se pot obține nuanțe bogate și o varietate de efecte prin amestecarea
culorilor.
• Pictura în tempera: Această tehnică folosește culori pulverizate amestecate cu
un liant, pentru a crea o vopsea opacă și luminoasă.
• Pictura în guașă: Presupune utilizarea unui pigment opac diluate cu apă. Guașa
poate fi aplicată pe o varietate de suprafețe, inclusiv hârtie, carton și pânză.
Câteva din tehnicile noi în activitățile artistico-plastice sunt:

• Desen-pictură cu spumă de ras și tempera: Spuma de ras se întinde pe o bucată
de placaj sau alt tip de suprafață. Peste aceasta se picură culoare din tuburile de tempera. La
final se așează o foaie albă deasupra și se apasă.
• Lucrări plastice cu nisip, tempera și aracet: Se amestecă nisipul, tempera și
aracetul. Pasta obținută se aplică pe foaie cu pensula, buretele sau periuța de dinți. (Ex.
“Valurile”, „Plaja”, „Anotimpurile”)
• Cretă colorată combinată cu cremă de mâini: Se desenează cu cretă colorată pe
foaia de hârtie. La final, se aplică pe desen cremă de mâini cu ajutorul unei pensule.
SUCEAVA 2024
• Tuș colorat și penițe din pene: Se udă bine foaia de hârtie. Cu ajutorul peniței
sau penei se trasează linii și se lasă la uscat.
• Folosirea dopurilor din plută: Culoarea se pregătește astfel încât să aibă
consistența unei paste mai groase. Dopurile se înmoaie ușor în culoare, apoi se ștampilează pe
foaie.
Ca tehnici de expresie, la nivel preșcolar pot fi folosite:
• dactilopictura,
• acoperirea de suprafețe,
• amestecul culorilor primare pe paletă,
• stropirea pe suprafață uscată și umedă,
• trasarea liniilor cu ceară/ pic/ creiane cerate,
• suflarea petelor de culoare,
• amprentarea cu hârtie mototolită,
• motivul decorativ,
• tehnici combinate.
Conținuturi ce pot fi abordate în cadrul activităților sunt: punctul, linia, forma, forma
spontană, forma elaborată, culori principale, culori secundare, culori calde, culori reci, non-
culori, monocromia, nuanțele, tonurile, spațiul plastic, centrul de interes, compoziția plastică,
compoziția decorativă.
2. Modelajul cu plastilină, argilă și lut: O activitate clasică și distractivă pentru

copii este modelajul cu plastilină sau lut. Copiii pot să-și folosească imaginația pentru a crea
diferite forme și obiecte. În afară de plăcerea jocului în sine, are valoare remarcabilă în lucru
cu preșcolarii care nu au dezvoltată atenția de lungă durată, perseverența sau care nu finalizează
sarcinile, ajutându-i, treptat, să se liniștească și să se concentreze. De asemenea, îi stimulează
pe cei timizi, inhibați.
Activitățile cu argilă, nisip și lut contribuie la apropierea de natură, la înțelegerea și
respectarea acesteia. Aceste materiale naturale au calități septice, facilitează înțelerea
fenomenelor din natură, încurajând curiozitatea copilului și dorința de explorare științifică.
Deprinderile necesare activităților de modelaj se formează treptat. Astfel, la fiecare
nivel pot fi abordate diferite tehnici:
Grupa mică:
1) Modelarea prin mișcări translatorii față de planșetă (Ex: „Bastonașe”);
2) Modelarea prin mișcarea translatorie a palmelor așezate față în față;
3) Modelarea prin mișcarea circulară a palmelor față de planșetă;
4) Modelarea prin mișcarea circulară a palmelor față în față (Ex: „Mingea”);
5) Modelarea prin apăsare- aplatizare, cu ajutorul palmei pe planșetă;
6) Modelarea prin apăsare- aplatizare, cu ajutorul palmelor așezate față în față (Ex:
„Plăcinta”, „Turtița”)
Grupa mijlocie:
1) Modelarea prin mișcarea translatorie a degetelor față de planșetă (Ex: „Morcovul”);
2) Modelarea prin mișcarea circulară a degetelor față de planșetă (Ex: „Omul de
zăpadă”);
3) Modelarea prin mișcarea translatorie a degetelor așezate față în față;
4) Modelarea prin mișcarea circulară a degetelor așezate față în față;
5) Modelarea prin apăsarea cu degetele pe planșetă (Ex: „Panglică”);
6) Modelarea prin adâncire cu degetul mare (Ex: „Paharul”).
Grupa mare:
SUCEAVA 2024
1) Modelarea cu vârful degetelor, prin mișcarea translatorie și cea circulară a degetelor

mare și arătător de la aceeași mână (dreapta sau stânga), așezate față în față (Exemplu: „Tortița
ceșcuței”, „Tortița tăviței”, „Bobițe pentru pui”);
2) Modelarea prin aplatizare între primele două degete ale unei mâini;
3) Modelarea unei rățuște (prin ciupire cu vârful degetelor);
4) Lipirea părților unui întreg, netezind bine lipiturile cu vârful degetelor;
5) Deprinderea de a lucra îngrijit cu mai multe culori de plastilină, fără a le amesteca;
6) Deprinderea de a folosi instrumente/ accesorii de lucru.
3. Desen cu creioane colorate: Simplu și accesibil, desenul cu creioane colorate

este o modalitate excelentă pentru copii să-și exprime creativitatea și să experimenteze cu
diferite culori și linii.
4. Colaj cu materiale diverse: Copiii pot să creeze colaje folosind hârtie colorată,
reviste vechi, țesături, frunze uscate, flori presate, pene sau paiete colorate pentru a reprezenta
diferitele anotimpuri. Această activitate îi încurajează să-și folosească imaginația și să
exploreze texturile și modelele.
Din materialele puse la dispoziție, preșcolarii pot decupa, lipi, mototoli, înșira, astfel
încât să realizeze tema propusă. Pentru a tăia pot fi folosite foarfecă dreaptă sau cu model
zimțat, clește, capsatoare cu forme. Formele obținute sau oferite de educatoare pot fi lipite cu
pastă de dinți, pastă de lipit, lipici solid sau plastilină.
Rolul artei este important în dezvoltarea imaginației creatoare și a gândirii. Arta este
o formă de cunoaștere prin intermediul imaginilor artistice și contribuie la lărgirea orizontului
de cunoaștere, la perceperea cât mai completă și mai cuprinzătoare a realității. Imaginea
artistică face apel la sentimentele copilului și antrenează activ latura afectivă a psihicului
acestuia. Tot ceea ce trăiește și cunoaște copilul, este exprimat în creațiile artistice. Așadar, ține
de noi, adulții, cum reușim să îl sprijinim în demersul său artistic și să îl stimulăm în această
direcție.
Bibliografie:
1. BOCA, Elena, Miron, CHICHIȘAN, ȚINICĂ, Elvira, LEVA, Silvia, Emilia, MICLEA, Maria,
POCOL, CÂMPEAN, Maria, Emilia, (2006), Ghidul metodologic și aplicativ al educatoarei,
Editura Eurodidact, Cluj-Napoca;
2. BOJNEAG, Maria, BĂRBONI, Elena, În lumea culorilor. Caiet pentru educație plastică,
Editura Tehno-Art, Cluj;
3. EDWARDS, Carolyn, SPRINGATE, Kay (1993). Inviting Children into Project Work.
Dimensions of Early Childhood 22;
4. LĂZĂRESCU, Mihaela, EZECHIL, Liliana, (2011), Laborator preșcolar, Editura V&I
Integral, București;
5. LOVINESCU, A., V., GURĂU, V., DATCU, A., (1974), Metodica predării desenului și
modelajului în grădinița de copii, Editura Didactică și Pedagogică, București;
6. RUNCO, M. (1993). Creativity as an educational objective for disadvantaged students. Storrs,
CT: National Research Center for on the Gifted and Talented.
SUCEAVA 2024
241. ACTIVITATE OPȚIONALĂ „ARTĂ PLASTICĂ”
Prof. învăț. preșcolar Ozarchevici Mioara,

G.P.P. ”Micul Prinț”-Rădăuți
Denumirea opționalului: „ARTĂ PLASTICĂ”

Numele cadrului didactic: Ozarchevici Mioara
Nivelul/grupa: Nivelul I/ Grupa mijlocie „Fluturașii”
Numărul de activități /săptămână: 1 activitate
Durata opționalului: 1 an
Tipul opționalului: Opţional la nivelul disciplinei- Activitate artistico-plastică
Argument:Activităţile artistico-plastice exercită o influenţă benefică asupra formării
personalităţii preşcolarilor,atât pe plan estetic,cât şi pe plan moral,afectiv şi intelectual.Prin
aceste activităţi ,copiii încearcă să-şi creeze propriul univers,dându-le posibilitatea de a se
exprima liber,de a aşterne pe hârtie cu ajutorul creioanelor,acuarelelor,ceea ce simt ,văd sau
ceea ce-şi imaginează.Educaţia plastică este o activitate importantă pentru educaţia copiilor,
deoarece îi învaţă să-şi exprime gândurile prin imaginile desenate ,cu ajutorul elementelor de
limbaj plastic şi a mijloacelor de expresie plastică.Opţionalul „Micii pictori”,prin varietatea
materialelor şi a tehnicilor de lucru le oferă copiilor posibilitatea de a descoperi frumosul din
lumea înconjurătoare, de a-şi exersa activitatea creatoare şi aptitudinile artistice.
Domeniul/domeniile de dezvoltare:
• I. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE
• II. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
• III.CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE;
Dimensiuni ale dezvoltării (pentru fiecare domeniu):
• I. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ŞI IGIENEI PERSONALE
✓ Dimensiune:1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
✓ Dimensiune:2.Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
• II. DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ
✓ Dimensiune: 3. Autocontrol și expresivitate emoțională
• II. Capacități și atitudini în învățare:
✓ Dimensiune:4.Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
✓ Dimensiune:5.Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
✓ Dimensiune:6..Activare și manifestare a potențialului creativ
Comportamente vizate/de urmărit (pentru fiecare dimensiune de dezvoltare):
✓ Dimensiune:1.Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
Comportament:
➢ Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate

✓ Dimensiune:2.Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
Comportament:
SUCEAVA 2024
➢ Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu mediul
apropiat.
✓ Dimensiune: 3. Autocontrol și expresivitate emoțională
Comportament:
➢ Recunoaște și exprimă emoții de bază, produse de piese muzicale, texte literare, obiecte de
artă etc.
✓ Dimensiune: 4.Curiozitate, interes și inițiativă în învățare;
Comportament:
➢ Manifestă curiozitate şi interes pentru experimentarea și învăţarea în situații noi
✓ Dimensiune:5.Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
Comportamente:
➢ Realizează sarcinile de lucru cu consecvență
➢ Integrează ajutorul primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmpină dificultăți.
✓ Dimensiune:6.Activare și manifestare a potențialului creativ
Comportamente:
➢ Demonstrează creativitate prin activități artistico-plastice, muzicale și practice, în conversații
și povestiri creative şi metode specifice;
Planificarea calendaristică a activităților:
Dimensiune1: Motricitate grosieră și motricitate fină în contexte de viaţă familiare
Conținutul Comportamente Activități de Strategii /indicatori Perioada
învățării vizate învățare/ de evaluare
Tema
Elemente de Utilizează 1.„Artă și culoare”- Prelucrarea Sept.
limbaj plastic: mâinile și desen decorativ formelor obţinute
linia, punctul, degetele pentru prin adaos de linii şi
pata de realizarea de puncte.
culoare, activităţi variate
forma.
Elemente de Utilizează 2. ”Şiraguri de Obţinerea formelor Oct.
limbaj mâinile și mărgele”- elaborate prin
plastic:linia, degetele pentru dactilopictură dactilopictură. Oct.
punctul, pata realizarea de 3.”Nasturi coloraţi” - Corectitudine în
de culoare, activităţi variate pictură prin aplicarea unor
forma. amprentare cu hârtie tehnici de lucru Dec.
Pensulația mototolită folosite în
Amprentarea 4.”Șervețelul”- activităţile plastice. Oct.
pictură decorativă
5.”Chipul meu”-
pictură prin
amprentare cu
șervețelul
Dimensiune2: Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării
Utilizează 6.”Frunzele Creativitate şi Noiemb.
Amprentarea simţurile (văzul, toamnei”-pictură originalitate în reali-
auzul, simţul zarea compoziţiilor
SUCEAVA 2024
tactil, mirosulprin presare cu plastice.Obţinerea Noiemb.

etc.) în
frunze naturale formelor spontane
interacţiunea cu
7.”Copacul toamna”- prin presare.
pictură
mediul apropiat. prin Obţinerea formelor Noiemb.
amprentare spontane prin
8.”Crizanteme”- ștampilare.
pictură prin ștamp. cu
crizanteme naturale
Dimensiune 3 : Autocontrol și expresivitate emoțională
Sentimente Recunoaște și 9.”Cel mai bun Recunoaşterea unor
estetice prin exprimă emoții prieten al meu”- tehnici şi elemente Martie
creativitate de bază, produse pictură(compozi-ţie de limbaj plastic.
plastică. de piese plastică) Interpretarea unei Mai
muzicale, texte 10. ”Natura prietena opere de artă pe baza
literare, obiecte mea”- pictură semnificaţiei
de artă etc. 11„Ce ne povesteşte culorilor,formelor. Mai
pictorul prin aceste Dialogul,descrierea.
picturi?”-evaluare Explicarea Iunie
12.”Micii pictori”- acţiunilor
expoziţie specifice tehnicii
folosite.
Explorarea de
mesaje artistice
Dimensiune 4: Curiozitate, interes și inițiativă în învățare
Amestec Manifestă 13.”Culorile Obţinerea unor Noiemb.
culori curiozitate şi toamnei”-pictură efecte plastice prin
primare(roşu, interes pentru 14.”Pădurea cu combinarea Feb.
galben,albastru experimentarea brazi”-pictură culorilor.
) şi culori și învăţarea în 15.”Pictorii amestecă Compunerea Feb.
secundare situații noi culorile”-pictură spaţiului plastic cu
(portocaliu, (joc de creație) elemente plastice
verde, violet) 16.„Panglici cunoscute, folosind Feb.
colorate”-pictură pe prin alăturare
Manifestă suport umed culorile dorite. Martie
Fluidizarea şi curiozitate şi 17. ,,Ploaia’’-pictură Corectitudine în
fuzionarea interes pentru prin tehnica aplicarea unor
culorilor,suflar experimentarea suflatului tehnici de lucru Feb.
ea liberă în și învăţarea în 18.”Dansul folosite în
diferite direcţii. situații noi culorilor”- pictură activităţile plastice. Ian.
prin tehnica Dirijarea
suflatului cu jetul de aer a unei
Contrastul 19. ”Cerul înstelat”- cantităţi de culoare
clar-obscur pictură pe foaia suport.
(ȋnchis-
deschis)
Dimensiune5: Finalizarea sarcinilor și a acțiunilor (persistență în activități)
SUCEAVA 2024
Elemente de Realizează 20.”Sacul lui Moș Creativitate şi Dec.

limbaj sarcinile de lucru Nicolae”-pictură originalitate în reali-
plastic:linia,cu consecvență 21.”Bradul de zarea compoziţiilor.
punctul, pata Crăciun”-pictură Dec.
de Integrează
culoare, 22.”Ninge peste Amestecarea
forma. ajutorul primit, oraşul meu”-pictură culorilor ȋn diferite Ian.
pentru realizarea pe pânză cantităţi pentru
sarcinilor de 23.”Bulgări de obţinerea nuanţelor Ian.
lucru la care zăpadă” -pictură pe dorite.
întâmpină pânză Obţinerea unor Martie
Tehnica prin dificultăți. 24.”Mărțișoare”- forme ȋn oglindă
fuzionare pictură prin prin suprapunere. Martie
ștampilare Organizarea echili-
Tehnica prin 25.”Flori pentru brată a compoziţiei Mai
suprapunere mama”-pictură prin plastice, aplicând
Tehnica prin suprapunere tehnici specifice
amprentare 26.”Chipul din unui anumit Aprilie
floare”-pictură conţinut.
27.”Punguţe pentru Obţinerea unor Martie
daruri”-pictură forme ȋn oglindă
decorativă prin suprapunere. Aprilie
28.”Flori surori”- Organizarea echili-
pictură prin brată a compoziţiei
suprapunere plastice, aplicând
29.”Peisaj de tehnici specifice
primăvară”-pictură unui anumit
pe piatră conţinut.
Dimensiune6: Activare și manifestare a potențialului creativ
Aptitudini Demonstrea-ză 30. ”Copiii, florile Amestecarea Mai
creatoare în creativitate prin planetei”-pictură culorilor ȋn diferite
domeniul activ. artistico- 31. ”Trenuleţul cantităţi pentru Mai
plastic. plastice, veseliei”-pictură obţinerea nuanţelor
Compunerea muzicale și 32. ”Feeria dorite. Aprilie
unui spaţiu practice, în culorilor”-pictură Organizarea
combinând conversații și spaţiului plastic cu
forme, linii şi povestiri ajutorul
puncte. creative şi diferitelor forme.
metode
specifice.
Finalități:
• Exprimarea liberă a impresiilor, emoțiilor și sentimentelor prin intermediul creațiilor plastice;
• Obținerea unor efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin achizițiile plastice dobândite;
• Cunoaşterea şi ȋnţelegerea frumosului din natură, artă şi viaţa socială;
• Utilizarea în mod creativ a elementelor de limbaj plastic pentru a realiza compoziții cu diferite
subiecte;
Bibliografie:
SUCEAVA 2024
• MEC, „Curriculum pentru educație timpurie”, 2019;

• ***(1999), „Îndrumător pentru educatoare”-ghid tematic pentru aplicarea programei, Ed.
Aramis,Bucureşti-;
• ŞOVA, Siminica( 2000 ), „Activităţi opţionale în grădiniţă”,Ed. AS, S, Iaşi;
• BOTEZ, Georgeta, SOLOVĂSTRU, Dana (2007), „Atlas cu elemente de limbaj
plastic”,Editura Aramis,București;
• ILIOAIA, Maria ( 1981), „Metodica predării desenului la clasele I-IV”, Ed. Didactică şi
Pedagogică Bucureşti.
SUCEAVA 2024
242. JOCURILE ȘI ACTIVITĂȚILE LIBER ALESE ÎN CULTIVAREA

CREATIVITĂȚII PREȘCOLARILOR
Profesor de psihopedagogie specială Pancu Gabriela

Școala Profesională Specială ,, Sf.Stelian”-Botoșani
Astăzi, când şcoala trebuie să răspundă exigenţelor contemporaneităţii, la nivelul

segmentului preşcolar se conturează dezvoltarea unei noi abordări educaţionale. Este vorba de
o abordare care determină organizarea şi trăirea unor experienţe de învăţare ţinând seama de
cerinţele viitorului şi de necesitatea producerii unor schimbări dorite în comportamentul
copilului de astăzi, o abordare care încearcă o îmbinare suplă a ideilor pedagogiilor alternative
moderne, cu ideile pedagogiei tradiţionale autohtone. În acest context a fost nevoie ca şi
grădiniţa să se reorganizeze, prezentând structuri, mecanisme şi servicii modernizate sau noi,
pe care să le poată oferi la standardele necesare noilor roluri şi responsabilităţi care i se atribuie.
Reforma sistemului de învăţământ are ca obiective schimbarea mentalităţii şi formarea unor
dascăli flexibili care să facă faţă noilor cerinţe. Trăind într-o lume care se schimbă, educaţia la
rândul ei este în schimbare.
Modernizarea procesului de învăţământ din grădiniţă implică mai multe componente:
proiectarea didactică, tehnici şi instrumente de cunoaştere şi evaluare a copiilor, parteneriate
educaţionale, activităţi extracurriculare, o metodologie didactică activă. Pentru creşterea
calităţii procesului instructiv – educativ din grădiniţă urmărim perfecţionarea metodelor
tradiţionale, dar şi introducerea unor metode şi procedee educative. Metodele implică mult tact
pedagogic din partea educatoarelor deoarece stilul didactic trebuie să-l adopte în funcţie de
personalitatea copiilor. Regândirea educaţiei formale duce la schimbarea relaţiei cu copiii,
promovând un dialog reciproc, constructiv. Proiectarea unui demers didactic, diferit de cel
tradiţional dă posibilitatea fiecărei educatoare să-şi valorifice propria experienţă prin utilizarea
unor metode moderne într-o abordare interdisciplinară. Dacă până acum educatoarea conducea
activitatea în stil tradiţional, acum aplicând metode moderne interactive de grup, rolul
educatoarei se schimbă. Ea devine coechipier, îi orientează pe copii să-şi caute informaţiile de
care are nevoie, îi învaţă să dialogheze cu colegii, să aibă iniţiativă şi rapiditate în gândire şi
acţiune, le stârneşte interesul pentru competiţii şi, nu în ultimul rând, îi consiliază. Întregul
proces educativ are în centrul său copilul cu nevoile, trebuinţele lui şi, în consecinţă, se
adresează fiecărui copil din grădiniţă
Bogatul conţinut cognitiv şi formativ al activităţilor din grădiniţă de copii devine
accesibil copilului prin intermediul limbajului şi se transformă în deprinderi hotărâtoare pentru
profilul personalităţii acestuia, în etapele ulterioare ale evoluţiei sale. O importanţa deosebită
pe o are, în cadrul procesului instructiv-educativ din grădiniţă, folosirea metodelor interactive
de grup.
Programa activităţilor din grădiniţă oferă libertatea educatoarelor da a-şi alege tipul de
activităţi, metode şi procedee în acord cu particularităţile de vârstă. Activitatea cu copiii trebuie
desfăşurată într-o atmosferă destinsă unde copiii să se manifeste spontan, să gândească şi să
acţioneze în funcţie de situaţie. Prin metodele interactive copilul intră în necunoscut, într-o
aventură a descoperirii de noi cunoştinţe, deprinderi el fiind participant activ. Acţionând alături
de ceilalţi din grup, începe să rezolve sarcini şi să se simtă că este persoană importantă, capabilă
să ia decizii pentru bunul mers al activităţii de grup. În grupul de copii fiecare trebuie să ştie să
descopere, compare, clasifice cunoştinţele dobândite. Efortul copiilor este unul intelectual, prin
SUCEAVA 2024
care se exersează procesele psihice cognitive. Metodele interactive îl motivează pe copil, îi

oferă o încărcătură afectivă deosebită.
Consider că metodele interactive au o contribuţie efectivă la transmiterea informaţiei
noi, la formarea unor aptitudini şi deprinderi intelectuale pentru preşcolari, la dezvoltarea
limbajului şi a creativităţii, bază pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii.
Jocul, după A. S. Makarenko „are în viaţa copilului o importanţă tot aşa de mare ca şi
munca sau serviciul pentru adult”. De aceea în grădiniţă cea mai mare parte din regimul zilei
este dedicată jocurilor şi activităţilor alese de copii.
Jocurile şi activităţile alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze
în mod progresiv şi sa se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia
îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri
mici, în perechi şi chiar individual.Reuşita desfăşurării jocurilor şi activităţilor didactice alese
depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta
trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune.
Jocul trebuie să se desfaşoare într-un spaţiu deschis ,primitor ,stimulator. Prima
impresie pe care şi-o formează copilul atunci când păseşte într-o sală de grupă este foarte
importantă ,de aceea spaţiul pe care îl găseşte acolo trebuie să fie amenajat astfel încat să-l
facă să se întoarcă cu placere.
Copilul învaţă prin jocuri şi activităţi alese :
◆ Să decidă singur asupra jocului şi a jucăriilor. Aflat în faţa mai multor
posibilităţi, copilul învaţă să aleagă ceea ce i se potriveşte, învaţă prin experienţă proprie.
◆ Să fie responsabil pentru decizia luată. Faptul că îşi alege singur jocul şi datorită
acestei alegeri numai el ştie să explice ce face şi cum face, îi oferă bucuria independenţei şi, în
acelaşi timp, răspunderea rezultatelor.
◆ Să aibă încredere şi curaj. Mediul securizat şi stimulativ, care susţine şi
încurajează dezvoltarea personalităţii copilului atât global, cât şi în componentele ei, oferă
cunoaşterea propriilor forţe, încredere şi creativitate.
◆ Să devină independent în luarea deciziilor, organizarea jocului , alegerea
relaţiilor sociale cu egali şi cu educatoarea. Într-un astfel de aranjament al spaţiului, copiii au
ocazia de a se întâlni în activitate cu ceilalţi, iar aceste relaţii devin libere, sunt orientate indirect
de educatoare prin comunicare, cooperare, colaborare, respect, negociere, acceptare, toleranţă,
prietenie.
◆ Să cerceteze şi să experimenteze noi soluţii. Acest lucru este posibil, numai dacă
ei simt libertatea şi au siguranţa că greşelile nu le sunt aspru sancţionate.
6. Să se cunoască. Acest lucru se poate realiza tot prin amenajarea adecvată a spaţiului.
Prin sprijin, interes şi înţelegere pentru eforturile copiilor, educatoarea contribuie la construcţia
delicată a imaginii de sine a fiecăruia.
În cadrul jocurilor şi activităţilor alese, copii organizează şi desfăşoară după preferinţă
diferite jocuri, desenează sau pictează, cercetează, îşi termină jucăria începută în activitatea
obligatorie, manifestându-şi din plin spiritul de iniţiativă şi de independenţă. Jocurile şi
activităţile alese constituie un mijloc principal prin care se realizează sarcinile educaţiei
preşcolare.
După cum se ştie, vârsta preşcolară este perioada care se caracterizează printr-un remarcabil
potenţial creativ ce trebuie fructificat, deoarece recuperările ulterioare vor fi minime.
Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa către nou, dorinţa sa de
a realiza ceva constructiv, pot fi puse adecvat în valoare prin multiple elemente pozitive în
stimularea creativităţii potrivit vârstei preşcolare.
Pentru a stimula creativitatea copiilor, se folosesc metode ,tehnici şi materiale diverse,
în concordanţă cu caracteristicile de vârstă şi individuale. Metodele utilizate în grădiniţă sunt
SUCEAVA 2024
atât clasice, cât şi moderne. Doar măiestria educatoarei poate transforma orice metodă folosită
într-un moment deosebit, încărcat emoţional, în aşa fel încât să-l determine pe copilul preşcolar
să îşi folosească gândirea şi creativitatea pentru a descoperi informaţii şi lucruri noi.
Atunci când abordăm problema creativităţii preşcolarului şi chiar a talentelor
manifestate precoce, ar fi greşit şi incomplet să ne referim doar la ceea ce este vizibil pentru
toată lumea, adică la talentele artistice, cele sportive, sau cele tehnice.
Creativitatea depistată şi cultivată la preşcolar poate deveni mai târziu un mare bun în folosul
lui. Atât acţiunile, cât şi raportările preferenţiale ale copiilor nu au numai direcţii artistice, ci
mii şi mii de alte direcţii.
Dezvoltarea personalităţii creatoare este favorizată de o afecţiune moderată a părinţilor
faţă de copii, combinată cu încurajarea independenţei lor intelectuale şi cu crearea de ocazii
care să favorizeze dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor pentru diferite domenii de activitate.
În grădiniţă sunt unele condiţii şi situaţii specifice care pot duce la dezvoltarea spiritului
investigativ, a gândirii divergente, a atitudinii creative. Astfel de condiţii şi situaţii pot fi :
încurajarea preşcolarilor să pună întrebări, să fie activi prin operare cu idei şi obiecte, să discute
şi să dezbată, să facă critici constructive, să folosească tehnici noi. Apariţia unei idei noi,
creatoare nu este un proces simplu şi facil. Ea trebuie să învingă numeroase bariere înainte de
a fi realizată în practică.
În concluzie, toate activităţile desfăşurate de copii în grădiniţă conduc spre stimularea
şi educarea creativităţii lor.
Bibliografie:
1. DUMITRANA M.;(2000),Copilul, familia şi grădiniţa, Editura Compania, Bucureşti.
2. JINGA,I. / ISTRATE,.E.;(2001), Manual de pedagogie, Editura ALL.
3. SĂLĂVĂSTRU, D.;(2004), Psihologia Educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
4. Lucrare licență(proprie),(2017)-Universitatea Al.Ioan Cuza Iași
SUCEAVA 2024
243. VALOAREA ARTELOR LA VÂRSTELE TIMPURII
Prof. înv. preșc. Pintea Mirela

Omul a găsit mereu, de-a lungul timpului, variate modalități de a-și exprima
sentimentele și aspirațiile sale prin gesturi, mimică, desen, muzică și cuvânt.
În fiecare copil, această dorință de comunicare este foarte puternică, fapt ce influențează
dezvoltarea unor conexiuni care duc la motivația exprimării. Expunerea grafică se
concretizează ca o completare a exprimării verbale. Astfel, prin activități instructiv-educative
structurate, copilul ajunge să se exprime corect gramatical și cursiv, iar din punct de vedere
plastic să se exprime prin desen, pictură și modelaj. Această ultimă variantă de exprimare este
utilizată mai des de către copiii mai emotivi, care se refugiază în lumea culorilor.
La început, la vârsta preșcolară, copiii se exprimă mai greoi verbal, alegând varianta
exprimării grafice. Studiile întreprinse , ca și experiența practică, evidențiază că activitățile
artistico-plastice exercită o influență benefică asupra formării personalității preșcolarilor, nu
numai pe plan artistic ci și pe plan moral, afectiv, intelectual etc.
Se știe că limbajul artistico-plastic al copiilor reprezintă învelișul material al gândirii lor
artistice, care face posibil schimbul de idei, de sentimente, de stări emotive, deci exprimarea
impresiilor vizual-estetice în structuri specifice artei plastice.
Prin desen, copilul se simte important, descoperind o altă variantă de exprimare a ceea
ce simte, a ceea ce gândește și cum percepe lumea înconjurătoare. Atât educatoarele, cât și
părinții trebuie să încurajeze și să ghideze pașii copiilor pentru dezvoltarea gustului pentru
frumos, artă și pentru dezvoltarea unei personalități complexe.
Desenul cu creioane colorate sau cu pensula îi atrage pe copii în mod deosebit. Copiii
de grupă mică se lasă furați mai ales de urmele colorate rămase pe hârtie. De aceea, fără a stabili
o corespondență cu obiectul a cărui imagine o redau, ei colorează la întâmplare, după dispoziția
de moment.
Adesea efectele coloristice ale lucrărilor copiilor mici ne surprind.
Cu timpul copiii se deprind să coloreze suprafețele, să coloreze imaginile după ce le-au
desenat, să depășească stadiul de simplă creionare a conturului. Copiii de 5-7 ani acordă o
importanță tot mai mare colorării imaginilor, încercând să le redea cât mai aproape de realitate.
Se observă tendința de îmbinare, de armonizare a culorilor. Apreciind diferitele lucrări ale
colegilor lor sau opere de artă, copiii sunt puternic impresionați de culoare.
Manifestarea constantă pentru o culoare sau alta exprimă nivelul dezvoltării universului
estetic al copilului.
Din punct de vedere psihologic, desenul poate fi utilizat fie ca test de inteligență, fie ca
test de personalitate. Ca test de inteligență -testul omului- detaliile anatomice și vestimentare
calculează vârsta mentală a copilului. Testul omului arată expresia de sine a copilului. Ca test
de personalitate , desenul este luat drept oglindă de reflexie a personalității. Copilul desenează
spontan, ce este important pentru el pozitiv și negativ. Pentru copil, desenul exprimă un fel de
proiecție a existenței sale. Persoana desenată este copilul însuși căruia , de multe ori, îi va da
propria vârstă și sex.
Diferențe semnificative în reprezentarea grafică a omului pot indica tendințe regresive
sau tendința de a crește. Persoana desenată reprezintă expresia de sine și imaginea corpului cu
emoțiile trăite de copil. Modul în care îl reprezintă depinde de dorințele sau de defectele
SUCEAVA 2024
acestuia. Prin acest proces de proiecție, copilul poate să își prezinte problemele sale, sentimentul
de sine, anxietatea și mecanismele sale de reacție sau mecanismele de apărare.
Interpretarea desenului depinde de o serie de factori și anume: maturitatea intelectuală,
perceptivă si vizuală a copilului, locația unde este realizat (acasă, la grădiniță, la cabinetul
psihologului), relația care se stabilește, momentul în care este realizat, aspectul adaptativ (Cum
acceptă copilul sarcina?, Răspunde spontan?, Pune întrebări înainte să înceapă?, Cererea a fost
simțită ca fiind frustrantă? etc.).
Activitatea de pictură se desfășoară diferit față de cele de desen prin faptul că se
utilizează instrumente diferite (pensula, acuarele, guase, pasta de dinți, paie, dopuri de plută
etc.) păstrându-se aceleași teme sau putându-se alege și altele , în funcție de context și de vârsta
copilului.
Prima formă de exprimare prin pictură la copiii mici este dactilopictura sau pictura cu
degetul. La aceasta vârstă, copiii nu au bine dezvoltați mușchii mici ai mâinii și nu își pot
coordona bine mișcările, fiindu-le foarte greu să picteze cu pensula. De aceea, învață să picteze
mai întâi cu degetul, urmând ca mai apoi să utilizeze pensula sau alte instrumente (vata,
ștampile etc.).
Cunoașterea limbajului și a tehnicilor de lucru de către copii duce la dezvoltarea
creativității în realizarea ideilor în forme artistice variate.
Prin tehnica modelajului, copiii construiesc ceea ce au perceput, au gândit și au
imaginat, într-o nouă dimensiune spațială. Ei observă forme din natură, apoi extrag ceea ce este
caracteristic și expresiv, simțind frumosul și producându-l în lucrările lor.
Modelajul contribuie în cea mai mare măsură la formarea gândirii spațiale a copiilor, le
dezvoltă răbdarea și perseverența, precum și relația manualitate – gândire - afectivitate.
Pentru dezvoltarea imaginației, educatoarele pot da copiilor teme concrete de realizat
sau îi pot lăsa să aleagă singuri ceea ce vor să redea prin desen și culoare.
Așadar, prin pictură, desen și modelaj, adultul formează copiilor deprinderi de lucru,
capacități de exprimare, îi ajută pe copiii să realizeze corespondențe între elementele de limbaj
plastic și natură, stimulează expresivitatea și creativitatea, și, nu în ultimul rând, dezvoltă
armonios și multilateral personalitatea copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
• ,,Curriculum pentru educație timpurie, 2019
• ,,Atlas cu elemente de limbaj plastic”, Îndrumător pentru educatoare, Georgeta Botez, Dana
Solovăstru, Ed. Aramis,2008
• ,,Activităţi de educaţie plastică în grădiniţă”, Valeria Popă, V& Integral, Bucureşti, 2000
• Curs- Educaţie plastică- prof. Geta Baciu şi prof. Sorin Dumitru Baciu
SUCEAVA 2024
244. VALOAREA ARTELOR CREATIVE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Copiii care se angajează într-o educație care este îmbogățită prin artă își maximizează
dezvoltarea cunoștințelor și abilităților specifice. Acest lucru le va încuraja imaginația și
creativitatea, precum și o mai bună înțelegere a valorilor culturale. Activitățile care implică în
mod activ imaginația copiilor prin artă, dans, joc dramatic, muzică sau povestire sunt etichetate
drept Arte creative. Acestea implică copiii în toate domeniile de dezvoltare. Când sunt oferite
nelimitat, ele ajută la stimularea gândirii divergente și susțin învățarea prin proces, mai degrabă,
decât să se concentreze pe rezultatul final, produsul.
Prin dans copiii vor dobândi o înțelegere prin mișcare că ideile pot fi comunicate și
influențate de contexte sociale, culturale și istorice. Va ajuta la dezvoltarea motorie a copiilor
de la mișcări simple la cele complexe, cum ar fi echilibrul, coordonarea și locomoția. Pe măsură
ce copiii explorează modul în care corpurile lor se pot mișca pe sunetul muzicii, ei văd legătura
în modul în care mișcările lor au exprimarea ideilor și a sensului.
Prin dramă copiii vor explora cum este să fii o altă persoană prin jocuri de rol și
improvizație. Ei vor învăța cum să-și folosească vocile, gesturile faciale și corporale pentru a-
și comunica în continuare ideile, despre identitatea lor personală, socială sau culturală. Pe
măsură ce copiii explorează diferite roluri în timpul jocului, ei încep să creeze scenarii și idei
pentru ei înșiși și colegii lor pe care să le extindă.
Prin muzică copiii vor explora modul în care sursele naturale și create de om pot fi
folosite pentru a transmite ritmul sau sunetul. Învățarea muzicii este continuă pe măsură ce
abilitățile sunt dezvoltate și apoi extinse. Copiii vor învăța să-și extindă limbajul pe măsură ce
dezvoltă un repertoriu de rime și melodii. Copiii vor învăța, de asemenea, că unele culturi
transmit muzica de-a lungul generațiilor, astfel încât identitatea lor culturală să rămână vie.
Învățarea muzicii și a vedea cum aceasta poate fi împletită cu alte subiecte de artă, cum ar fi
dansul și drama, îi va ajuta pe copii să-și construiască identitatea în toate cele cinci domenii ale
cadrului de învățare pentru anii timpurii.
Prin artele vizuale copiii vor dobândi o înțelegere a modului în care este realizată și
prezentată arta. Ei vor lucra cu o varietate de materiale (meșteșug și tehnologii) pentru a crea
lucrări plăcute estetice. Ei vor putea să-și comunice gândurile și sentimentele și să-și
îmbogățească imaginația. Copiii ar putea să se uite la lucrările altor artiști și să compare acea
artă cu a lor, în timp ce încep să recunoască faptul că arta poate spune narațiuni despre alții și
despre propria lor cultură.
Din momentul în care bebelușii sunt capabili să exploreze împrejurimile lor, ei încearcă
să dea sens la tot ce este în el. Ei ating, împing, se despart și lipesc lucrurile pentru a-și da seama
cum funcționează. Această explorare îi ajută pe copii să genereze și să dezvolte idei noi. Pe
măsură ce copiii cresc, acest nivel ridicat de creativitate poate să nu fie menținut de-a lungul
vieții unui copil, deoarece este influențat de propriul mediu și de șansele de viață. Deci, depinde
de adulții care îi îngrijesc și îi educă să ofere un mediu creativ care se bazează pe abilitățile
copiilor. În ceea ce privește ceea ce înseamnă cu adevărat creativitatea, există multe dezbateri,
deoarece mulți teoreticieni sugerează că înseamnă lucruri diferite pentru diferiți oameni; de
SUCEAVA 2024
exemplu, ar putea fi capacitatea de a vedea lucrurile în moduri noi, de a rezolva probleme

folosind o abordare netradițională sau de a crea ceva unic, original. Este posibil ca artele
creative să fie o combinație a tuturor celor trei definiții. Cu toate acestea, la copiii mici, accentul
nu este pe calitate sau pe produsul final, este pe procesul creativ. Deoarece copiii nu au dezvoltat
încă toate abilitățile necesare pentru a fi considerați că au obținut un rezultat creativ de succes.
Există o serie de dovezi din partea cercetătorilor în dezvoltarea copiilor care
demonstrează că ceea ce se întâmplă în primii ani ai copiilor are un efect de durată asupra
învățării și dezvoltării. Prin includerea artelor în programele pentru copii, se oferă copiilor
experiențe de învățare care le fac plăcere, îi provoacă și le dau un sentiment de stăpânire pe
măsură ce învață abilități complexe și sarcini de dezvoltare. Dezvoltarea are loc într-un proces
secvenţial în care copiii progresează de la abilităţi simple la abilităţi mai complexe, astfel încât
aceștia să fie capabili să adapteze aceste abilităţi la propriul ritm de dezvoltare.
Procesul de creare a artei este firesc pentru copii în timp ce explorează lumea din jurul
lor. Pe măsură ce copiii au libertatea de a explora și experimenta diferite materiale, ei încep să
ia decizii cu privire la ceea ce doresc să facă și ce materiale să folosească. Acest lucru
încurajează dezvoltarea socio-emoțională a copiilor în timp ce interacționează cu semenii lor
pentru a oferi și a primi feedback, astfel încât să le construiască stima de sine pe măsură ce
învață să accepte laudele și criticile de la alții. Dezvoltarea cognitivă a copiilor este îmbunătățită
prin utilizarea abilităților de gândire critică pe măsură ce copiii încep să ia alegeri și decizii cu
privire la diferite materiale pe care să le folosească și să experimenteze cu culori și texturi. De
asemenea, ei învață să lucreze în colaborare în grupuri în timp ce negociază și rezolvă
problemele.
Artele creative implică copiii în toate domeniile de dezvoltare și ajută la învățarea
anumitor discipline cum ar fi matematica, știința și alfabetizarea, deoarece copiii folosesc artele
pentru a consolida învățarea unor concepte precum dimensiunea, forma și raționamentul spațial
prin dans.
Un stil holistic de predare nu recunoaște doar învățarea cognitivă a copiilor, ci și
conexiunile dintre mintea, corpul și bunăstarea lor spirituală. Se bazează pe o concepție
conform căreia fiecare copil își găsește identitatea și sensul vieții prin implicarea directă în
mediul înconjurător și nu doar printr-o instruire directă.
Educatorul Maria Montessori (1870 - 1952) descrie un mediu primitor și care îi va
determina pe copii să poată lucra independent și în ritmul lor, (Montessori Media Center, n.d).
Abordarea „Waldorf” a lui Rudolph Steiner (1861 – 1925) se bazează pe înțelegerea
nevoilor și personalităților și a stadiului de dezvoltare a copiilor, astfel încât activitățile sunt
planificate special pentru ei (Mays & Nodwall, 2014).
Abordarea Reggio Emilia a lui Loris Malaguzzi (1920 – 1994) a pus un accent deosebit
pe autoexprimarea artistică și pe creativitatea angajată, (Centro Internazionale, (n.d.).
Adoptarea unei abordări holistice leagă expresia artistică cu dezvoltarea naturală a
copiilor. Copiii învață atunci când fac conexiuni între experiențele lor și nu în unități separate.
Cadrul de învățare pentru anii timpurii îmbrățișează accentul pe abordările holistice,
deoarece recunoaște importanța „viziunii întregului copil care se dezvoltă în contextul familiei,
căminului și comunității. Rezultatele învățării din document susțin că copiilor ar trebui să li se
ofere oportunități de a explora în mod activ mediul lor. Miller (2006) a descris un aspect cheie
al utilizării unei astfel de abordări, după ce a efectuat cercetări asupra metodologiilor de predare
SUCEAVA 2024
holistice. El a afirmat că copiii, familiile și educatorii au un puternic sentiment partenență la

comunitate și implicare.
În concluzie, artele creative sunt fundamentale în educația timpurie, deoarece copiii
beneficiază de utilizarea mediului lor pentru a le ajuta creșterea în toate domeniile de
dezvoltare. Copiii învață în mod natural prin mediu, așa că nu au nevoie de instrucțiuni despre
cum să învețe, ei pot transfera cunoștințele dintr-un context în altul. Educatorii care folosesc o
abordare holistică a predării pun la dispoziție copiilor un mediu care să le ofere învățare și
oportunități de a ajuta la construirea stimei de sine, în timp ce aceștia învață să aprecieze munca
celorlalți copii, precum și a lor.
Bibliografie
1. BÂRLOGEANU Lavinia, 2001, Psihopedagogia artei-Educația estetică, Editura Polirom,
Iași
2. BREAZU Marcel, Educația estetică prin artă și literatură, 1964, Editura Academiei
Republicii
Populare Române, București
3. Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, 2005, Ed. V&I Integral,
Bucuresti
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA A V-A TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC –

EXEMPLE PRACTICE
SUCEAVA 2024
245. EDUCAȚIA TRADIȚIONALĂ VS. EDUCAȚIA MODERNĂ
Profesor pentru învățământul preșcolar, Budăi Nicoleta

Liceul Tehnologic ,,Nicolai Nanu” Broșteni; GPP Broșteni
Metoda tradițională de predare este o metodă centrată pe profesor care promovează

supremația profesorului în cadrul clasei. Prin această metodă, copiii învață prin repetare și
memorare.
Educația modernă diferă semnificativ de metodele tradiționale și este acum practicată pe
scară largă în școli, cu un accent mai mare pe știință și tehnologie. O varietate de tehnologii
informatice, internetul și prezentările powerpoint ajută educația modernă să facă orele
interesante și interactive pentru elevi. Spre deosebire de manualele tradiționale și de învățarea
teoretică, educația modernă reduce granițele sistemului tradițional la învățarea prin
experimentare și experiență. Elevilor li
se oferă cunoștințe cunoscute în educația tradițională, dar, în același timp, au fost introduse
abilități de gândire critică și de rezolvare a problemelor, astfel încât să poată efectua cercetări
și să atingă niveluri superioare în educație.
Diferența dintre metodele tradiționale și cele moderne de predare:
Metoda tradițională de predare:
• bazarea exclusivă pe manuale;
• locația și orarul sunt prestabilite;
• metoda este centrată pe profesor;
• prezența fizică a profesorului și a elevilor într-un singur spațiu este obligatorie;
• urmează pedagogia instruirii directe;
• metoda tradițională de predare nu este atinsă de progresele tehnologice.
Metoda modernă de predare:
• utilizează toate resursele disponibile, inclusiv manuale, resurse electronice, prelegeri video
online, seminarii web;
• în ceea ce privește programul și locația sunt fexibile;
• metoda centrată pe elev;
• cursurile se desfășoară atât în mod online, cât și în mod offline;
• urmează mai multe pedagogii, inclusiv cursuri live, sesiuni online, prezentări;
• tehnologia se află în centrul metodei moderne de predare.
Avantajele metodelor tradiționale de predare
Metodele tradiționale de predare au multe avantaje. Cu toate acestea, aceste avantaje sunt
dezavantajele metodelor moderne de predare.
• Metoda tradițională de predare este mai puțin costisitoare și economică. Este în principal
învățarea la clasă. Deci este bine pentru învățarea în mediul rural.
• Oferă o legătură puternică între profesor și elevi datorită bunei sale interacțiuni și a celei mai
bune comunicări.
• Școlile tradiționale oferă întotdeauna cea mai bună disciplină în rândul elevilor. Școala a stabilit
cel mai bun mediu de studiu.
• Există anumite materii precum matematică, fizică, chimie și biologie care necesitată tablă
pentru cea mai bună înțelegere și explicație.
• Metoda tradițională de învățare este sănătoasă și nu dăunează sănătății elevului în general.
SUCEAVA 2024
Avantajele metodelor moderne de predare.Metodele moderne de predare au multe

avantaje.
• Metodele moderne de predare sunt largi cu procesul lor de învățare. Sunt mai interactive și îi
menține pe elevi implicați cu tehnicile lor de învățare.
• Sistemul modern introduce în educație animații, videoclipuri și imagini adecvate. Acest lucru
îi atrage pe elevi să obțină mai multe cunoștințe.
• Durează mai puțin timp pentru a finaliza programa școlii. Nu necesită tablă.
• Învățarea modernă oferă mai multe informații și tehnici pentru a rezolva problema rapid.
Metode moderne de predare pe care toți educatorii ar trebui să le cunoască:
1. Clasă inversată. Într-o clasă inversată, elevii învață mai întâi despre subiect pe cont
propriu, apoi vin în clasă pentru a rezolva întrebări și a exersa un subiect printr-un proiect de
colaborare sau o altă activitate care se potrivește cu domeniul subiectului. Această metodă îi
ajută pe elevi să aibă un rol activ și să dezvolte mai multă autonomie în procesul de învățare.
În loc să se bazeze pe educator pentru ai introduce în materie și pentru a le rezolva toate sarcinile
grele, elevii devin proprii lor profesori.
2. Învățare tactilă. Cunoscută și sub denumirea de învățare kinestezică, învățarea tactilă are
loc prin demonstrații și activități practice . Această metodă de predare se aplică și în sălilor de
clasă online, profesorul demonstrând o activitate și elevii exersează simultan din casele lor. Este
cel mai potrivit pentru subiectele practice și abilitățile în care cursanții trebuie să dezvolte
dexteritatea sau să construiască lucruri.Termenul de învățare tactilă se referă la învățarea activă
și colaborativă. Lucrând în același ritm ca și profesorul, greșelile pot fi identificate și corectate
imediat, împiedicând cursantul să dezvolte o tehnică greșită.
3. Învățare VAK. Învățarea VAK este mai largă decât metoda tactilă menționată mai sus,
deoarece implică toate cele trei tipuri de simțuri: vizual, auditiv și kinestezic. Cursanții vizuali
absorb informațiile mai bine atunci când văd materialul (manuale, prezentări, grafice,
diagrame), cursanții auditivi când aud (videoclipuri, discuții) și cursanții kinestezici în timp ce
interpretează conținutul. Învățarea VAK are ceva pentru toată lumea – folosind diferite tipuri
de materiale de învățare, poți fi sigur că studenții tăi vor anticipa întotdeauna ce urmează!
4. Învățare bazată pe proiecte. În învățarea bazată pe proiecte, profesorul atribuie un
proiect practic sau teoretic, iar elevii trebuie să lucreze pentru a materializa proiectul. Proiectele
urmăresc să rezolve probleme din viața reală și nu pe cele abstracte. Puteți atribui proiecte
individual sau în echipe mici. Oricare ar fi cazul, lucrul la un proiect este cel mai bun exemplu
de învățare activă. Îmbunătățește creativitatea și rezolvarea problemelor și îi invită pe elevi să
gândească practic.
5. Învățare prin cooperare. Această metodă de învățare este similară învățării colaborative.
Profesorul organizează elevii în grupuri mici , atribuind fiecărui membru un anumit rol și
sarcină de îndeplinit. În învățarea prin cooperare, studenții au un obiectiv comun de atins –
împreună, învață să colaboreze, să își asume responsabilitatea și să dezvolte spiritul de echipă.
6. Învățare bazată pe joc Învățarea bazată pe joc este aproape ceea ce descrie termenul -
utilizarea jocurilor ca parte a procesului de instruire. Jocurile au un element de învățare activă
și sunt deosebit de captivante, deoarece sunt un fel de „distracție” proprie de la învățarea tipică
. Jocurile online, de grup sau de rol pot face parte din programă. Jocurile fac automat mediul
de învățare distractiv, iar învățarea devine o aventură. De exemplu, resurse precum ABCmouse
încorporează jocuri interactive de lectură în platforma lor, îmbunătățind astfel experiența de
învățare prin combinarea distracției cu educația.
7. Învățare bazată pe anchetă. Învățarea bazată pe investigare este o abordare populară de
învățare în educația modernă. De obicei, profesorul pune o întrebare deschisă sau atribuie un
proiect, iar cursanții fac propriile cercetări pentru a finaliza proiectul sau pentru a forma o teorie.
SUCEAVA 2024
Învățarea bazată pe anchetă dezvoltă abilități esențiale de analiză și raționament și curiozitate .

Elevii învață să fie plini de resurse și observatori. La nivel secundar, această abordare este
eficientă și în îmbunătățirea abilităților de comunicare și prezentare.
8. Învățare bazată pe competențe. Învățarea bazată pe competențe poate fi utilizată și
împreună cu alte metode. În învățarea bazată pe competențe, profesorii folosesc evaluările
cursanților și proiectele practice pentru a confirma că elevul a atins obiectivele de învățare
dorite și este apt să treacă la un nivel mai avansat de dificultate. Învățarea bazată pe competențe
este, în mod implicit, personalizată . Programa cursului nu este predeterminată; se adaptează
continuu în funcție de performanța elevului. Învățarea bazată pe competențe sprijină învățarea
profundă – evaluarea cursantului nu măsoară dacă elevul a memorat fapte, ci dacă își poate
pune efectiv cunoștințele în acțiune .
Deoarece tehnicile tradiționale foloseau repetarea și memorarea informațiilor pentru a
educa elevii, aceasta însemna că aceștia nu își dezvoltau gândirea critică, abilitățile de rezolvare
a problemelor și de luare a deciziilor. Învățarea modernă încurajează elevii să colaboreze și,
prin urmare, să fie mai productivi. Spunând asta, metodele tradiționale și moderne de predare
sunt atât eficiente, cât și utile în educația de astăzi.Trebuie să înțelegem când o metodă
tradițională funcționează cel mai bine și când este corect să încercăm abordări noi și inovatoare.
Bibliografie:
• Graphy.com. (16 iunie 2022). What is the traditional method of teaching? Definition and
Characteristics. Disponibil la: https://graphy.com/blog/traditional-method-of-teaching/ Accesat la
data de: 18.02.2024
• KOUMADORAKi, A. (31 octombrie 2022). Modern Teaching Methods Revolutionizing
Online Education. Disponibil la: https://www.learnworlds.com/teaching-methods-online-education/
Accesat la data de: 18.02.2024
• Stephenperse.com. (31 iulie 2017). Teaching Methods: Traditional Vs Modern. Disponibil la:
https://sixthform.stephenperse.com/blog/?pid=458&nid=45&storyid=4728 Accesat la data de:
19.02.2024
SUCEAVA 2024
Prof. înv. preșc.Cobziuc Maria-Ancuța

Școala Gimnazială Măriței (G.P.N.Dărmănești)
Data:13.02.2024
Propunătoare: prof. Cobziuc Maria- Ancuța
Unitatea de învățământ:Grădinița cu Program Normal Dărmănești
Nivelul/grupa: nivel II/ grupa mare ”Puișorii”
Tema anuală de învățare: “Ce și cum vreau să fiu?”
Tema proiectului:”Când voi fi mare, ce voi fi oare?”
Tema săptămanii:”Îmi aleg o meserie”
Tema activității:”Ce știi despre meserii?”
DȘ:”Călătorie în lumea meseriilor”-joc didactic
ALA1:”Rostul meseriilor”
Bibliotecă:”Decorăm îmbrăcămintea păpușii”- trasare semne grafice după șablon
Construcții:”Blocuri mari și mici”- asamblare piese
Arte:”Tablou pentru camera păpușii ”-pictură
Joc de masă:”Doctori iscusiți”-reconstituire puzzle
Scopul activității integrate:Stimularea curioziţăţii copiilor, a interesului şi respectului faţă de
muncă, faţă de profesii şi meserii; utilizarea tehnicilor și deprinderilor însușite în contexte
diferite;
-să numească meseria ilustrată în imaginea de pe jeton;
-să recunoască meseriile descrise prin intermediul ghicitorii;
-să asocieze imaginea meseriei cu imaginea uneltelor necesare în desfășurarea ei;
-să traseze semne grafice pe materialul din pânză, după șablonul dat;
-să completeze corespunzător ”piramida” cu numărul de imagini solicitat;
-să asambleze corect piesele de construcție în vederea obținerii temei propuse;
-să obțină efecte plastice prin aplicarea culorii cu ajutorul ghemului de ață;
-să îmbine corect piesele de puzzle în vederea rezolvării problemei date (piese duale).
Sarcini didactice:
-recunoașterea meseriilor pe baza imaginilor prezentate;
-identificarea meseriilor pe baza ghicitorilor;
-selectarea de obiecte ce reprezintă unelte necesare în anumite meserii;
-așezarea imaginilor cu meserii, pe panoul ”Piramidei”, după criteriile cerute ;
Reguli de joc:
-copilul numit prin formula ”Bing, bang, bu, ia răspunde tu”, va extrage cu ochii închiși o
imagine cu o meserie, după care o va recunoaște;
-copiii ascultă cu atenție ghicitoarea, apoi, la semnalul educatoarei, copilul indicat denumește
meseria despre care este vorba;
-alt copil alege obiectele ce reprezintă uneltele necesare anumitor meserii;
-copilul numit v-a selecta numărul de imagini potrivite criteriului cerutde ”Piramida
meseriilor”;
SUCEAVA 2024
a)Metode şi procedee:conversația, explicația, exercițiul, observația, demonstrația, jocul
didactic, metoda interactivă de grup”Piramida”, învățarea prin descoperire, autoevaluarea
b)Mijloace de învăţământ:
Centrul „Bibliotecă”: masa luminoasă, articole vestimentare din pânză, păpușă, șablon semne
grafice, carioci.
Centrul „Construcții”:truse Lego
Centrul „Artă”: șevalet, foi albe pictură, guașe de diferite culori, ghem de ață, șervețele
Centrul ”Joc de masă”: piese puzzle (duale) prevăzute cu magnet, ramă suport puzzle.
*Alte materiale folosite pe parcursul activității: fotografii sugestive de la Gara
Dărmănești,paletă ”impiegat” cu semne distinctive (roșu-stop, verde-start, ), sfoară, halate
pentru patru meserii (mov-”croitori”, gri- ”constructori”, roșu- ”pictori”, alb-”doctori),
ecusoane, 4 bonete, recompense piese puzzle, sac, imagini sugestive meserii, obiecte specifice
unor meserii (seringă, stetoscop, ciocan, patent, pistol, cătușe, ață, foarfecă,penson,
acuarele),”Piramida meseriilor”,păpuși, diplome.
c)Forme de organizare: frontal, individual, în grupuri mici
d) Elemente de joc: mânuirea materialului, ghicire,interpretarea rolurilor de „călători și șef de
tren”, imitarea mersului trenului, închiderea ochilor
Mod de organizare: pe grupe/frontal/individual.
Durata: 60 minute
Bibliografie:
• *** (2005) Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. Polirom, Iaşi;
• *** (2019) Curriculum pentru educaţie timpurie, MEN, OMEN nr. 4694/ 02.08.2019;
• BREBEN, S., GONGEA, E., (2007) Metode interactive de grup, Ed.Arves, Bucureşti;
• CUCOŞ, C., (2005) Psihopedagogie pentru examene de definitivare şi grade didactice, Ed.
Polirom, Iaşi;
• PINTILIE, M., (2002) Metode moderne de învăţare, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca.

Preșcolarii se vor așeza pe pernuțe, în semicerc, în spațiul unde s-a desfășurat întâlnirea
de dimineață. Aceștia vor avea parte de un musafir care vine de la Gara Dărmănești și se
prezintă a fi ”Adi”, băiatul unui mecanic de locomotivă. Pentru a-l cunoaște mai bine și pentru
a-i afla dorința, ne propune să observăm câteva fotografii sugestive despre activitatea pe care o
desfășoară acesta împreună cu tatăl lui la gară. După ce vom observa fotografiile, aflăm că tatăl
său este foarte supărat pe Adi, deoarece într-o zi l-a auzit spunând că celelalte meserii nu sunt
frumoase și nici importante. Pentru a se convinge că toate meseriile sunt importante,Adi dorește
să pornim cu trenul într-o ”Călătorie în lumea meseriilor”, ca să afle cât mai multe informații.
(DȘ)
La propunerea educatoarei, preșcolarii rând pe rând, vor urca în ”tren” și la semnalul de
pe paletă (verde-start, roșu/stop) se vor deplasa pe liniile corespunzător delimitate, pe un fond
muzical. Adi, va fi șeful locomotivei iar copiii vor fi călătorii care se vor prinde de o sfoară
pentru a menține legătura cu celelalte ”vagoane”. Pentru a putea trece de cele patru bariere (cele
patru centre de lucru ce urmează a fi deschise), preșcolarii trebuie să răspundă corect la
întrebarea citită de educatoare,de pe spatele unei piese de puzzle. Copiii vor fi numiți să
răspundă cu ajutorul paletei de pornire/oprire a trenului prin formula:”Bing-bang-bu, ia
răspunde tu”. Fiecare răspuns corect este recompensat cu o piesă de puzzle și un halat specific
unei meserii. Piesele de puzzle adunate rând pe rând și lipite pe suportul din dreptul centrului
de lucru, evidențiază imaginea simbol a acelui centru. Cu ajutorul halatului și a simbolului
SUCEAVA 2024
atașat pe acesta, preșcolarii vor fi repartizati la cele patru centre de lucru, după finalizarea
jocului didactic (imagini simbol: ac cu ață, cărămidă,seringă, tablou).
Pentru a menține trează atenția copiilor se poartă scurte discuții cu Adi pentru a-i afla
părerea cu privire la activitatea desfășurată. După finalizarea tuturor sarcinilor se mai propune
încă o plimbare cu trenul(tranziție), iar la prima oprire coboară preșcolarii care au în piept
ecusonul cerut de centrul Bibliotecă, se intuiesc materialele puse la dispoziție și se prezintă
sarcinile de lucru ce urmează a fi îndeplinite. La a doua oprire coboară preșcolarii de la centrul
Construcție, la a treia oprire coboară preșcolarii de la centrul Arte, iar la ultima oprire coboară
cei de la centrul Joc de masă.
La centrul ”Bibliotecă”- Micii designeri, care au în piept imaginea pe ecuson ”ac și
ață”, vor trasa la masa luminoasă , semne grafice după un model de șablon, pentru a realiza
diferite modele pe îmbrăcămintea unei păpuși.
La centrul ”Construcție”- Micii constructori, care au în piept imaginea unei ”cărămizi”,
vor asambla piese de Lego”cărămizi” pentru realizarea de blocuri mari și mici.
La centrul ”Arte”- Micii pictori, care au în piept imaginea unui ”tablou”, vor picta cu
ajutorul unui ghem de ață îmbibat în culoare, un tablou pentru camera păpușii.
La centrul ”Joc de masă”- Micii doctori, care au în piept imaginea unei ”seringi”,vor
”însănătoși un pacient”, prin alegerea piesei corecte pentru reconstituirea unui puzzle. Unele
piese sunt aproape identice, pe una se observă pacientul bolnav, iar pe cealaltă, același pacient
sănătos (vesel).
Educatoarea oferă oportunitatea lui Adi de a alege la fiecare centru de lucru un lider
care se va diferenția de ceilalți membri prin purtarea unei bonete sau a unei șepci pe cap.Liderul
va avea sarcina de a aminti colegilor regulile propuse,de a face liniște la masă și de a transmite
la finalul activității păreri și aspecte din timpul lucrului.
Se execută câteva exerciții de energizare și încălzire a musculaturii fine a mâinilor, după
care, atenția copiilor va fi îndreptată către ceas pentru a se stabili timpul de lucru necesar. La
semnalul verbal dat de educatoare se permite preșcolarilor începerea lucrului.
Evaluarea activității ALA1, se va realiza cu ajutorul unui dialog între copil și
educatoare. Această conversație oferă posibilitatea copilului de a arăta ce a lucrat, cum a reușit
să realizeze acel lucru și cum s-a simțit ”în pielea” acelei meserii. Timp de cinci zile, se vor
nota pe un tablou aflat în dreptul fiecărui centru deschis, părerile copiilor privind sarcina de
lucru și meseria explorată.
Preșcolarii se vor ridica de la masă doar în momentul în care trenul va porni din gară și se va
opri în ”stația” lor. Preșcolarii se deplasează în pas vioi pe melodia ”Trenulețul muzical” și se
opresc în ultima stație în dreptul ”Poștei copiilor”.
Din spusele lui Adi, aflăm că este foarte mulțumit de prestația preșcolarilor și de faptul
că au descoperit împreună ”Rostul meseriilor”. Acesta își exprimă regretul că a îndrăznit să
creadă că doar meseria pe care urma el să o desfășoare este importantă. Drept răsplată, fiecare
preșcolar va primi câte o diplomă pentru ”Cel mai priceput copil”, pe care o vor introduce în
cutiuța personală de la ”Poșta copiilor”, în momentul părăsirii sălii de grupă. Preșcolarii vor
afla că diploma va fi expediată acasă de poștașul de serviciu prezent lângă poștă (marionetă
îmbrăcată corespunzător).
SUCEAVA 2024
247. PROIECT DIDACTIC “PITICII ÎN LUMEA POVEŞTILOR”
Prof. înv. preşcolar Corduneanu Sofia Valeria

Şcoala Gimnazialã Mitocu Dragomirnei, Suceava
Nivelul/Grupa: II/mare
Tema activităţii: ,,Piticii în lumea poveştilor”
Întâlnirea de dimineaţă ,,Bun sau rãu?”
ALA 1 - Artă: ,,Mãşti pentru carnaval” (lipire); Construcţii: “Castel pentru personajele din
poveşti” (joc de construcţii -asamblare); ,,Cartea personajelor din poveşti” ( confecţionare de
carte);
DLC - ,,Piramida poveştilor ”, „Diagrama poveştilor” - joc didactic
DŞ - „Piticii isteţi” - joc didactic
ALA 2 ,,Vã invitãm la carnavalul personajelor “ (dans şi voie bunã)
Scopul activităţii: consolidarea şi verificarea cunoştinţelor copiilor despre poveştile şi
personajele cunoscute; dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã, a creativitãţii şi
expresivitãţii limbajului oral; educarea abilităţii de a intra în relaţie, de a comunica şi coopera
cu membrii grupului din care face parte
- să identifice personajele pozitive şi negative din poveştile învăţate, aşezându-le în castelul
corespunzãtor
- să despartă cuvintele în silabe, identificând numărul acestora şi reprezentându-le grafic în
cărţile confecţionate la sectorul bibliotecă
- să realizeze lucrări estetice, lipind corect elementele din coşuleţe pentru redarea temei ,,Mãşti
pentru carnaval”
- să realizeze un castel pentru personajele din poveşti prin îmbinarea, asamblarea şi alăturarea
materialelor puse la dispoziţie
- să recunoască personajele şi poveştile din care acestea fac parte, pe baza unor ghicitori,
imagini, jetoane, replici folosite sau pe baza descrierii făcută de educatoare
- să rezolve corect operaţiile de adunare şi scãdere, reprezentând grafic exerciţiul problemelor
- să precizeze asemãnãrile şi deosebirile dintre poveştile „Punguţa cu doi bani” şi „Fata babei
şi fata moşneagului” prin completarea diagramei Venn
- să interpreteze cântecele în grup, respectând linia melodică
- să rezolve corect fişa, respectând cerinţele formulate de educatoare
- să compună o poezie scurtă despre Zâna Poveştilor, folosind metoda “cvintetului”
- să participe activ şi afectiv în cadrul secvenţelor de activităţi propuse, dând dovadă de
iniţiativă, empatie, cooperare şi respectarea sarcinilor de joc
a) Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observaţia, cubul, metoda
piramida, diagrama Venn, jocul didactic, problematizarea, cvintetul ;
b) Materiale didactice: cortinã, fântânã, gard, flori confecţionate, cãciuliţe de pitici, baghetã
fermecatã, scrisoare, planşe cu castele, jetoane cu personaje din poveşti, calendarul naturii,
panoul de prezenţă, jurnalul şi catalogul grupei, cub confecţionat, piramida, copaci
confecţionaţi, pere, carioci, cuptor confecţionat, plãcinte cu brânzã, clopoţei de vânt, carton
colorat, lipici, cuburi de lemn şi plastic, puzzle cu imaginea cãsuţei din sala de grupã, cufãr cu
dulciuri, pelerine, mãşti, panouri, buline zâmbitoare, CD player, cd-uri ;
c) Mod de organizare: în echipe, frontal, individual.
SUCEAVA 2024
Sala de clasă este amenajată cu elemente de decor specifice poveştilor. Captarea atenţiei
se va realiza prin aducerea unui colet cu o baghetã fermecatã şi a unei scrisori de la Zâna
Poveştilor în care le spune cã a ascuns în clasa lor o mare surprizã pentru ei. Pentru a gãsi
surpriza pregãtitã de Zâna Poveştilor, copiii vor participa la activitatea integrată, fiind atenţi şi
activi.
Activitatea debutează cu ADP - întâlnirea de dimineaţă „Bun sau rãu?” (activitatea de
grup), în cadrul căreia educatoarea va prezenta una din surprizele trimise de Zâna Poveştilor
(un castel urât şi un castel frumos pe care vor trebui aşezate imagini ale personajelor din poveşti,
grupându-le în personaje negative şi personaje pozitive) şi va urmări realizarea etapelor: salutul
,,Bună dimineaţa, pitici voinici!”; prezenţa copiilor; noutatea zilei ,,Astăzi avem musafiri şi de
aceea ne-am îmbrăcat frumos şi vom realiza o activitate frumoasă despre poveşti, cu multe
surprize”; calendarul naturii („Este o zi frumoasă pe care merită să o trecem în jurnalul
grupei!”).
Tranziţii : ”Nu mi-e fricã de Bau-Bau!” şi ”Noi suntem piticii”
În continuare se va organiza un concurs, iar echipa care va răspunde corect la cele mai
multe probe va fi declarată câştigătoare şi va primi surprizele ascunse de Zânã în clasã. Copiii
sunt împărţiţi în două echipe: echipa piticilor roşii şi echipa piticilor galbeni, fiind aşezaţi pe
scăunele în semicerc. Dupã fiecare probã, copiii vor primi un indiciu (o bucãţicã de puzzle) care
le va arãta locul în care se aflã surprizele ascunse de Zânã.
Se explică regulile şi se demonstrează jocul; se execută jocul de probă „Cubul sã-l
rostogoliţi, ghicitoarea s-o ghiciţi!”, copiii având sarcina de a rãspunde la ghicitorile scrise pe
feţele cubului, lipind imagini sugestive rãspunsurilor corecte.
În cadrul primei probe - ,,Piramida poveştilor ”(DLC), copiii vor avea sarcina de a
răspunde la întrebări, de a alege imaginile potrivite, pentru a realiza piramida poveştilor.
Tranziţie: ”Dacã vreau sã cresc voinic”
A doua probã se numeşte „Piticii isteţi”(DŞ) în cadrul cãreia copiii vor rezolva două
probleme matematice sub formă de ghicitoare.Tranziţie: ”Zãpãcesc poveştile” (cântec)
A treia probã „Diagrama poveştilor” (DLC) presupune rezolvarea sarcinilor specifice
diagramei Venn pentru poveştile „Punguţa cu doi bani” şi „Fata babei şi fata moşneagului”. Pe
panou vor fi desenate două cercuri care se intersectează. Echipa piticilor roşii va avea de aşezat
în primul cerc personajele din povestea „Punguţa cu doi bani”, iar echipa piticilor galbeni în al
doilea cerc personajele din povestea „Fata babei şi fata moşneagului”. În intersecţia celor două
cercuri se vor aşeza personajele comune: baba, moşul, precum şi poza autorului Ion Creangă.
Tranziţie: „Atinge clopoţelul de vânt sã audã Zâna!”
Rutine: ,,Piticii sunt flămânzi şi însetaţi” – pauza de masă
Tranziţii : ,,Cum putem merge?”
Pentru a descoperi surprizele pregãtite de Zâna Poveştilor, copiii mai au de trecut o probã,
drept pentru care se vor aşeza la mese, alegând sectorul dorit. La fiecare centru de interes
deschis copiii vor fi îndrumaţi şi ajutaţi de cadrul didactic pentru realizarea obiectivelor
propuse. Astfel, la sectorul Bibliotecă - copiii vor confecţiona ,,Cartea personajelor din
poveşti”, având ca sarcină didactică lipirea unor imagini cu personaje din poveşti, despărţirea
în silabe a cuvintelor enunţate şi reprezentarea grafică a acestora, alcătuirea unor enunţuri pe
baza imaginilor, numerotarea paginilor cărţii, iar la final aşezarea cărţilor confecţionate în
biblioteca clasei. La sectorul Artă, copiii vor realiza mãşti pentru carnaval, iar la sectorul
Construcţii vor construi un castel pentru personajele din poveşti.
Dupã finalizarea lucrului, copiii vor uni toate indiciile primite (bucãţile de puzzle) şi vor
descoperi imaginea cãsuţei din sala de clasã. Pentru a deschide cãsuţa (uşa acesteia fiind legatã
cu un şnur) şi a lua surpriza promisã de Zâna Poveştilor (un cufãr plin de dulciuri şi pelerine),
SUCEAVA 2024
copiii mai au de trecut o probã. Aceştia vor trebui sã deschidã sãculeţul agãţat de uşa cãsuţei şi
sã rezolve fişa pe care o vor gãsi. Dupã rezolvarea fişei, copiii vor putea intra în cãsuţã şi vor
lua surprizele.
La finalul zilei, copiii vor organiza un carnaval, folosind pelerinele primite şi mãştile
confecţionate la sectorul Artã. Pentru a-i mulţumi Zânei Poveştilor, copiii îi vor alcãtui o poezie,
utilizând metoda cvintetul.
Bibliografie:
• BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, FULGA, Mihaela (2002), Metode
interactive de grup, ghid metodic, Editura Arves
• STANCIU, Mihai (2003), Didactica postmodernă, Editura Universităţii , Suceava;
SUCEAVA 2024
248. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE DIN DOMENIUL ȘTIINȚĂ (CM)
Prof. Cuzuban Bianca

Nivel/Grupa: Nivel I/Grupa mijlocie

Tema anuală de studiu: „Când se-ntâmplă și de ce?”
Tema proiectului tematic: „A sosit toamna”
Tema săptămânii: „Toamna în livadă”
Tipul de activitate de învățare: DȘ (Domeniul Știință) – Cunoșterea mediului
Tema activității: „Toamna în livadă”
Mijloc de realizare: observare în natură
Tipul de activitate: de predare /învățare.
Scopul activității: Îmbogățirea volumului de cunoștințe despre caracteristicile anotimpului
toamna și stimularea proceselor de cunoașterea prin cercetarea directă a legăturilor dintre
fenomenele naturii și viața plantelor.
- să răspundă la întrebări, valorificându-și cunoștintele anterioare;
- să descrie toate aspectele observate pentru stabilirea clară a caractelisticilor principale
ale anotimpului toamna;
- să motiveze ceea ce susțin referitor la anotimp, utilizând un limbaj corespunzător;
- să pună întrebări și să se implice în constatarea răspunsurilor;
- să înțeleagă unele transformări ale naturii în funcție de anotimpuri;
- să participe cu interes la activitate și să se bucure de frumusețile naturii în anotimpul toamna.
• Metode şi procedee: observarea directă, experimentul, conversaţia, observația,
explicaţia, problematizarea.
• Resurse materiale: livada din curtea grădiniței, elemente din natură: fructe, frunze de
toate culorile, coșuri pentru fructe, aparat foto.
• Forme de organizare: frontal, individual.
Bibliografie:
- MEN-(2019)– Curriculum pentru educație timpurie;
-BREBEN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, FULGA, Mihaela, ( 2007), Metode
interactive degrup-Ghid metodic - Editura Arves ;
-EZECHIL, Liliana, LĂZĂRESCU, Mihaela, (2011), ”Laborator preșcolar”, Ed. VαI
Integral, București,
- RĂILEANU, Daniela, VIERIU, Dorina, ALECSA, Iuliana , (2013), Proiectarea pas cu pas,
Editura Diamant, Pitești.
SUCEAVA 2024
Strategii didactice Evaluare/

Etapele Conținutul științific Metode și
activității indicatori
Metode și Mijloace de
procedee învățământ
Orientarea şi concentrarea Coșul cu Observarea
1.Captarea atenției asupra elementului Conversația fructe, comportamentul
și surpriză, ,,Zâna Toamnă”, care scrisoarea ui preșcolarilor
orientarea are menirea de a activa de la Zâna în timpul
atenției motivaţia și stările afective prin Toamnă explicației.
intensitatea stimulilor şi In curtea
noutatea situaţiei, prezentând ca grădiniței
surpriză, un coș plin cu fructe de
toamnă , în care se află și o
scrisoare. Prin scrisoare, Zâna
Toamnă adresează copiilor,
invitația de a se deplasa
împreună în livadă, unde îi
așteaptă multe alte surprize
despre acest anotimp frumos.
Se vor deplasa, conduși de
educatoare, în livadă unde vor
recunoaște, în urma unei
ghicitori, că aici a sosit Toamna.
“Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit
Plouă, plouă într-una.
Cine a venit?
2. Se enunță scopul pentru care au Expunerea Livada cu Evaluarea
Anunțarea venit în livadă și tema activității. pomi gradului de
temei și a Se explică ce acțiuni vor fructiferi înțelegere a
obiectivelor desfășura aici pentru a descoperi temei și a
toate caracteristicile anotimpului obiectivelor.
Toamna.
3. Direcționarea atenţiei Probă orală și
Prezentare copiilor spre aspectele Conversația practică
a caracteristice unei livezi cu Explicația Capacitatea de a
conținutulu pomi fructiferi îmbrăcați în Observarea purta un dialog
i și culorile toamnei, apelându-se directă și de a răspunde
dirijarea la capacitatea de înţelegere a Explicația Coșuri provocărilor prin
învățării fenomenelor specifice pentru acțiuni directe
anotimpului toamna, prin Frunze și
explicații bazate pe cunoștințe Exercițiul pentru Capacitatea de a-
noi ce sunt transmise dar și fructe și menține
descoperite de copii prin atenția pe
observare directă, cercetare și parcursul
constatare. activității
Întrebările adresate
SUCEAVA 2024
copiilor vor fi axate pe

aspectele ce pot fi constatate
prin observare directă, iar
răspunsurile vor fi clare și cu
conținuturi explicite și reale
care vor fi permanent corectate
și completate.
Se va urmări descoperirea
de noi cunoștințe respectând
următorul plan de observare:
- Culorile livezii în anotimpul
toamna;
- Din ce este formată o livadă;
- De ce are livada aceste culori
în anotimpul toamna;
- Ce se întâmplă cu copacii în
acest anotimp și de ce?
- Observarea directă a diferitelor
culori ale frunzelor.
- Culegerea unor fructe și
discutarea despre stadiul lor de
dezvoltare în acest anotimp
precum și care este drumul lor
de aici încolo.
- Adunatul de fructe și gruparea
lor după soiul lor. (prune, nuci,
mere, etc.)
- Adunarea de frunze și gruparea
lor după culorile pe care le au.
4.Obținere Intoarcerea în sala de grupă cu Conversația Panou cu Probă practică
a coșurile pline de fructe și frunze Explicația structura Capacitatea de a
performanț va constitui un moment al metodei pe sintetiza în
ei reactualizării și sintetizării Metoda care se vor cuvinte și
cunoștințelor despre cele Diamantul lipi imagini propoziții
observate în livadă , referitoare la despre reprezentate de
anotimpul Toamna, cu ajutorul anotimpul imagini a
metodei interactive de grup Exercițiul Toamna cunoștințelor
„Diamantul”. despre
Jetoane cu anotimpul
În căsuța galbenă vor așeza imagini Toamna.
răspunsul (jeton) la ghicitoarea despre
cu care s-a inceput activitatea: toamnă
“Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit Probă practică
Plouă, plouă într-una. -să aleagă corect
Cine a venit? (TOAMNA) jetoanele în
-în căsuțele portocalii (arămii) funcție de
vor așeza două jetoane cerința
reprezentând fenomene specifice Diamantului și
SUCEAVA 2024
anotimpului toamna. (ploaie, să le așeze la

caderea frunzelor). locul potrivit,
-în căsuțele verzi vor așeza trei fixându-se astfel
jetoane cu imagini reprezentând cunoștințele
activități specifice anotimpului principale
toamna, în livadă (culesul despre
fructelor, curățatul copacilor, „Toamna în
adunatul frunzelor). livadă”
-în căsuțele maro vor așeza două
imagini reprezentând
îmbrăcămintea copiilor în acest
anotimp.
-în căsuța de culoare roșie vor
așeza imaginea unei toamne
personificate care arată bogăția.
Se fac aprecieri verbale asupra Conversația Recompens Autoaprecieri și

5.Evaluare comportamentului copiilor pe Aprecierea e aprecieri verbale
a parcursul întregii activități și se (medalioane asupra
împart recompense. cu fructe și participării
frunze de active a copiilor
diferite pe parcursul
culori) zilei.
SUCEAVA 2024
Educatoare: prof. Danileţ Rodica

Şcoala Gimnazială Nr. 6 – G.P.N. „Arlechino”, Suceava
Nivel/ Grupa: II/ mare

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost şi va fi pe Pământ?”
Tema proiectului: „Explorator în lumea animalelor”
Tema săptămânii: „În ogradă la bunici”
Tema activităţii integrate: „Iarna şi cifrele”
ADE: DLC: „Baba Iarna poznaşa” – povestirea copiilor
DȘ: „Unde au dispărut cifrele din sala de grupă” – joc didactic
Scopul activităţii: Consolidarea şi aprofundarea achiziţiilor lingvistice şi logico-matematice
pe baza percepţiei analitico-sintetice a reprezentărilor despre lumea înconjurătoare însuşite
anterior, prin participarea şi implicarea activă a copiilor la activitate; stimularea capacităţii
copiilor de a le aplica în noi contexte de învăţare.
- să redea pe fragmente firul epic al poveştii;
- să vorbească corect în propoziţii simple şi dezvoltate, respectând structurile gramaticale;
- să propună soluţii pentru a descoperi atât cifrele, cât şi animalele fermierului;
- să formeze grupe de obiecte în limitele 1-6, raportând corect cantitatea la număr și la cifră;
- să identifice poziţia spaţială a unui grup de obiecte prin raportare la un reper dat;
- să utilizeze un limbaj matematic corespunzător operaţiilor matematice efectuate;
- să valorifice pe tot parcursul activităţii cunoştinţele anterioare, îmbogăţindu-şi experienţa
cognitivă, psihomotrică, socială.
Sarcina didactică a jocului: Formarea grupelor de obiecte în limitele 1-6 și poziționarea
corectă a acestora, utilizându-se numeralul ordinal.
Regulile jocului: Copiii vor acţiona numai la indicaţiile educatoarei, găsind soluţii de rezolvare
a cerinţelor şi motivând acţiunea îndeplinită prin utilizarea corectă a unui limbaj matematic
adecvat.
d) Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, învăţarea prin descoperire, jocul didactic, povestirea copiilor, ciorchine –
metodă interactivă de grup.
e) Mijloacele de învăţământ: siluetă fermier, flanelograf, jetoane cu cifre, jetoane cu animale
domestice, planşe din povestea „Baba Iarna face pozne”, stimulente pentru copii, afiş ciorchine,
jetoane cu imagini.
f) Forme de organizare: frontal, individual
Durata: 60 minute
Bibliografie:
4. *** Curriculum pentru educația timpurie, MEN, OMEN nr.4694/ 02.08.2019;
5. CULEA, Laurenţia, şi colaboratorii, (2008) - Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. Didactica
Publishing House, Bucureşti;
SUCEAVA 2024
6. PETROVICI, Constantin, (2014) - Didactica activităţilor matematice în grădiniţă, Editura

Polirom, Iaşi.
SCENARULUI DIDACTIC
Copiii vor intra în sala de grupă pe fond muzical şi se vor aşeza pe scăunelele dispuse
în formă de semicerc. Ei sunt foarte plăcut surprinşi văzând în sala de grupă un fermier şi mai
multe pete de zăpadă pe covorul din sala de grupă.
Musafirul îşi va motiva prezenţa la această activitate în mijlocul lor. Este foarte supărat.
A nins atât de tare şi a bătut Vâjâie Vântul, că atunci când s-a dus la fermă să-şi hrănească
animalele, acestea nu mai erau. A venit la grădiniţă cu speranţa ca preşcolarii să-l ajute să le
găsească.
Doamna educatoare este şi ea supărată că din sala de grupă au dispărut toate jetoanele
cu cifre şi nu mai poate desfăşura cu copiii activităţile matematice. Au dispărut şi cifrele de pe
calendarul naturii, şi cifrele de pe tabelul de prezenţă, şi cifrele de pe flanelograf. Oare ce s-a
întâmplat? În mod sigur Baba Iarnă este poznaşa.
- Copii, vreţi să ne ajutaţi pe mine şi pe fermier să găsim animăluţele şi cifrele?
- Ce ştiţi voi despre Baba Iarnă?
Fermierul îşi exprimă dorinţa de a auzi de la copii ce pozne a mai făcut Baba Iarnă.
Astfel, se va schiţa cadrul în care se petrece acţiunea din poveste şi personajele principale. Se
vor schiţa momentele principale cu respectarea succesiunii episoadelor:
1. Baba Iarnă doreşte să îngheţe vieţuitoarele Pământului.
2. Păsările călătoare pleacă în ţările calde.
3. Animalele sălbatice s-au ascuns în culcuşurile lor, iar cele domestice stau la căldurică în grajd.
4. Peştii s-au ascuns în mâlul de pe fundul apelor.
5. Oamenii au aprins focurile în sobe.
6. Copiilor nu le-a păsat de Baba Iarnă, jucându-se prin zăpadă.
În timp ce copiii vor povesti, educatoarea va interveni dacă va fi cazul cu întrebări legate
de întâmplarea reprodusă pentru a le sugera episodul care urmează. Se va povesti în mod
expresiv, nuanţat, folosindu-se un ton şi o mimică adecvate cu respectarea structurilor
gramaticale.
- Oare Baba Iarnă, de supărată ce era, a intrat şi în grădiniţa noastră şi a luat animăluţele
fermierului şi cifrele? Dar nu trebuie să fim supăraţi pe ea! Noi o să căutăm să le descoperim.
O să mă ajutaţi pe mine şi pe fermier?
Tranziţie: Iarna - cântec
În următorul segment de activitate (DŞ) copiii vor fi îndrumaţi să caute prin nămeţii de
zăpadă din sala de grupă.
Explicare şi demonstrarea jocului
Se va propune copiilor să înceapă căutarea prin nămeţii mai mici, apoi prin cei mai mari.
În aceştia ei vor descoperi atât cifrele, cât şi animăluţele fermierului. Cifrele şi jetoanele cu
animale vor fi aşezate pe flanelograful din sala de grupă.
Jocul de probă
Copilul numit va descoperi sub cea mai mică pată de zăpadă atât cifra 1 cât şi un căluţ.
Jetoanele vor fi aşezate pe flanelograf. Copilul va fi întrebat ce a format (o mulţime de cai). Ce
cifră corespunde acestei mulţimi? (cifra 1) Prestaţia didactică a copilului va fi răsplătită prin
aplauze.
Jocul propriu-zis
SUCEAVA 2024
Jocul va continua până ce, pe flanelograf vor fi formate 6 mulţimi de animale domestice,
ataşându-li-se cifrele corespunzătoare, formând o scară matematică.
Se va urmări ca toţi copiii să participe la joc, respectând reguli simple, accesibile, să
exprime în limbaj matematic acţiunile efectuate, să verbalizeze acţiunile întreprinse de
educatoare. Acţiunile copiilor, răspunsurile tuturor vor răsplătite cu aplauze.
Complicarea jocului
Vor invitaţi în faţa grupei 6 copii. Aceştia vor primi în piept câte o cifră, de la 1 la 6.
Vor fin întrebaţi al câtelea copil este în şirul numeric şi care sunt vecinii săi.
Finalul activităţii va fi marcat de verbalizarea concluziilor referitoare la personajul Baba
Iarnă şi completarea afişului ciorchine. Bucuria copiilor va fi găsirea cifrelor care îi va ajuta la
desfăşurarea activităţilor matematice, la completarea calendarului naturii şi a tabelului de
prezenţă. Bucuria fermierului va nespus de mare că şi-a regăsit animalele şi va mulţumi
preşcolarilor că l-au ajutat, răsplătindu-i cu stimulente.
SUCEAVA 2024
Strategii didactice
Metode Mijloa Evaluare/
Etapele
Conţinutul ştiinţific şi ce de Metode şi
activităţii
procede învăţă indicatori
e mânt
Captarea şi Orientarea şi concentrarea Observaţ Siluetă
orientarea atenţiei asupra momentelor ia fermier
atenţiei surpriză (fermier şi pete de zăpadă) Conserva
sunt elemente ce vor avea ca scop ţia
trezirea interesului tuturor copiilor
pentru participarea activă la
rezolvarea sarcinilor cerute de
noile contexte de învăţare pregătite
pentru activitate.
Enunţarea Se vor urmări explicaţiile Explicaţi
scopului şi educatoarei, motivându-se, la a
a nivelul de înţelegere al copiilor,
obiectivelor scopul şi obiectivele urmărite.
Accesibilizarea obiectivelor
propuse va oferi copiilor situaţii
care să le trezească dorinţa de a
pune în practică cunoştinţele
învăţate.
Prezentarea Demersul didactic integrat va
optima a asigura copiilor un set coerent şi
conţinutulu atractiv de acţiuni specifice temei
i şi dirijarea acesteia, astfel încât fiecare copil
învăţării să participe cu plăcere, să se joace,
să acționeze cu diferite obiecte, să
comunice.
Conţinuturile structurate pe Probă
etape au un caracter lingvistic, Observaţ Planșe orală
ştiinţific și practic-aplicativ şi vor ia din Identificare
antrena copiii în folosirea tuturor Povestire poveste a
achiziţiilor dobândite axate pe: a copiilor momentelor
principale
DLC ale
Activitatea debutează cu naraţiunii
prezentarea personajelor și a
cadrului în care se desfăşoară
acţiunea. În prezentarea poveștii de
către copii, educatoarea va ține
cont de specificul vârstei acestora
și-i va îndruma să expună
momentele principale cu voce tare,
cu o dicție adecvată, într-un mod
expresiv, folosind limbajul
SUCEAVA 2024
dialogat și monologat. Se va pune

accentul pe:
- înţelegerea textului prezentat;
- utilizarea unui limbaj corect din Învăţarea Flanelo
punct de vedere gramatical; prin graf
- formularea de propoziţii simple şi descoper Jetoane Probă
dezvoltate sugerate de materialul ire cu cifre orală
prezentat şi utilizat. Jetoane Exprimarea
DŞ Problem cu verbală
În cadrul următorului segment atizarea animale adecvată a
de activitate, personajul surpriză relaţiilor și
invită copiii să se joace prin Jocul acțiunilor
nămeţii de zăpadă, formând grupe didactic matematice
de animale. Prin prezentarea
sarcinilor și a regulilor de joc,
copiii vor înțelege acțiunile și vor
participa în conformitate cu
acestea, răspunzând la întrebările
puse de educatoare.
Explicarea şi demonstrarea
jocului
Se va realiza apelându-se la
capacitatea de înţelegere şi de
atenţie a copiilor, sub forma unor
cerinţe simple care să reglementeze
întreaga acţiune de joc.
Se stabilesc criterii de reuşită şi
se prezintă sistemul de recompensă
– aprecierea prin aplauze.
Jocul de probă
Cuprinde precizarea laturii
constructive şi are menirea de a
fixa sarcinile şi regulile jocului.
Desfăşurarea propriu-zisă a
jocului
Copiii vor rezolva sarcinile de
joc prin formarea grupelor de
obiecte, identificarea poziţiilor în
şirul numeric prin raportare la un
reper dat, de utilizare a
terminologiei matematice
specifice.
Pe parcursul activităţii se va
urmări:
- respectarea regulilor şi încadrarea
în timp;
- sprijinirea copiilor cu întrebări
pentru a-i conduce spre direcţia
dorită;
SUCEAVA 2024
- autocontrol şi autoreglare;
- învăţarea prin acţiune şi
experienţa proprie a copilului.
Obţinerea Complicarea jocului Explicaţi Jetoane Probă
performanț 1. Identificarea locului obiectelor a cu cifre orală
ei într-un şir numeric matematic. Demonst şi Utilizarea
(numeralul ordinal) raţia imagini corespunzăt
2. Completarea afişului ciorchine: Exerciţiu Afiş oare a
integrarea informaţiilor dobândite l ciorchi limbajului
în ciorchine şi completarea ne matematic.
acestuia cu noi informaţii. Sintetizarea
cunoştinţelo
r despre
subiectul
dat.
Evaluare Se vor face aprecieri generale şi Conversa Stimule Aprecieri
individuale asupra modului de ţia nte verbale
realizare a sarcinilor şi a evaluativ pentru Cântec
comportamentului copiilor la ă copii
activitate.
SUCEAVA 2024
250. RELAȚIA COPILULUI CU MEDIUL EDUCAȚIONAL

Prof. inv. presc. Diaconescu Mihaela
G.P.N. Obcini Suceava
„ Educația este întotdeauna un orizont ,nu o destinație”Nicolae Iorga

Marele psihopedagog Pestalozzi , afirma acum două secole că “vârsta preşcolară a fost şi
va rămâne pentru copii, temelia educativă a întregii vieţi”. Acest lucru se poate aplica şi
demonstra, chiar acum în zilele noastre. Pornind de la această premisă, putem susţine faptul
că la o evoluţie pozitivă a copilului, unul dintre cei mai importanţi factori este grădiniţa.
Mediul educațional din grădiniță reprezintă un mediu bogat în stimuli care invită la
investigație și acțiune,experiențe de învățare diverse ce contribuie la procesul de dezvoltare și
maturizare socială dar și al definirii treptate a personalității.
Una dintre condiţiile esenţiale ale aplicării unui curriculum centrat pe nevoile, interesele şi
dezvoltarea lui globală, se referă la crearea unui mediu educaţional adecvat, care să permită
dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a
incluziunii sociale.
Mediul educativ în care trăieşte copilul oferă suportul necesar dezvoltării. Forţa pentru
creştere este internă şi îi aparţine copilului, dar pentru o dezvoltare armonioasă este nevoie de
un mediu asigurator, constant, coerent şi propice de care el să beneficieze în mod firesc. Acest
mediu se construieşte din relaţia tuturor influenţelor educative şi de aceea este într-o dinamică
permanentă.
Mediul educativ pentru copilul preşcolar este susţinut de către familie, grădiniţă, comunitate
şi de relaţia ce se stabileşte între acestea. Relaţia dintre factorii principali ai mediului educativ
este dinamică, într-o permanentă.
Mediului educativ se compune din spaţiul familial (casa personală şi casa rudelor apropiate),
spaţiul comunităţii din care face parte.
Copilul are nevoie de socializare, să meargă la grădiniță și la școală și să fie printre cei de
vârsta lui. Importanța colectivității de copii se reflectă în dezvoltarea conștiinței de sine,
empatiei, autocontrolului, abilităților de comunicare și abilităților interpersonale, gândirii
critice, în ajustarea atitudinilor, opiniilor și comportamentelor în sensul adecvării sociale și
adaptării, în stimularea încrederii în sine și autonomizării sale. De aici, vin o mai mare dorință
de a învăța și curajul de a avea experiențe noi, de a explora, de a avea inițiativă, de a-și stabili
obiective, de a avea un set propriu de valori pe care să și le afirme și să le susțină, de a-și asuma
răspunderi, de a rezolva probleme. Colectivitatea de copii este motivantă, previne plictiseala și
stimulează dezvoltarea intelectuală, emoțională și fizică a copilului, contribuind la starea sa
generală de bine.
Succesul activităţii didactice este legat în mod cert şi de amenajarea spaţiului educaţional,
de obţinerea unei atmosfere plăcute şi calde, de aducerea între zidurile grădiniţei a lumii în care
copilul trăieşte, toate având ca rezultat dezvoltarea lui fizică şi intelectuală armonioasă. Fără un
mediu educaţional protector, bine organizat şi frumos decorat, care să sporească starea
emoţională a copiilor , să le stimuleze şi să le pună la încercare abilităţile individuale, finalităţile
educaţionale sunt dificil de atins.
Mediul educaţional (spaţiul de învăţare) trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea
copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire, să vină în întâmpinarea nevoilor
individuale ale acestora , să le asigure sănătatea şi protecţia fără a impune restricţii.
SUCEAVA 2024
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar lasă cadrelor didactice libertatea de a amenaja

spaţiul de care dispun, ţinând cont de condiţiile particulare ale grădiniţei, spaţiul sălii de grupă,
materialele de care dispune, interesele copiilor, propria creativitate.
În organizarea spaţiului educaţional se va ţine seama de următoarele cerinţe :
• Sala de grupă să fie luminoasă, văruită în culori calde, vesele;
• Mobilierul să fie corespunzător vârstei şi dezvoltării fizice a copiilor, corect dimensionat,
rezistent, uşor de mânuit, din materiale netoxice, în culori vii;
• Dacă mobilierul este uşor şi poate fi mutat, spaţiul clasei poate fi modificat mereu, deplasându-
l şi rearanjându-l în funcţie de cerinţele activităţii;
• Poziţionarea corectă a centrelor în spaţiul sălii;
• Delimitarea spaţiilor, pentru a da impresia mai multor universuri ce
• aşteaptă să fie descoperite;
• Asigurarea accesului liber al copilului la materiale expuse la diferite sectoare;
• Alegerea materialelor în funcţie de vârsta şi interesele copiilor din grupă;
• Sortarea periodică a materialelor;
• Introducerea treptată a materialelor noi;
• Atenţie la caracteristicile estetice şi metodice ale mijloacelor vizuale expuse sau prezentate
copiilor. Acestea vor avea o dimensiune adecvată momentului şi obiectivului propus; culorile,
forma şi realizarea artistică se vor armoniza, oferind copilului încântarea pe care o provoacă
orice lucru despre care se poate spune că este frumos;
• Necesitatea stabilirii unor reguli de folosire a materialelor puse la dispoziţia copiilor în zonele
clasei, îndeosebi a cărţilor, jocurilor, imaginilor pe care aceştia le mânuiesc mai des, de
strângere şi ordonare a materialelor de lucru;
Grădiniţa trebuie oferă un mediu plăcut, frumos bine gândit în care copiii se simt bine.
Una din condiţiile esenţiale ale aplicării unui curriculum centrat pe nevoile, interesele şi
dezvoltarea lui globală se referă la crearea unui mediu educaţional adecvat, care să permită
dezvoltarea liberă a copilului.
Organizarea spaţiului educativ prin delimitarea centrelor oferă educatoarelor oportunitatea
de a-i observa mai bine pe copii în interacţiunea cu materialele, cu alţi copii sau cu adulţii. În
organizarea pe centre a spaţiului educativ educatoarea trebuie să asigure: securitatea şi protecţia
copiilor, confortul prin mobilier, existenţa unui spaţiu sufficient studiului şi întâlnirii cu alţi
copii
„Întâlnirea de dimineaţă” este primul moment al zilei în activitatea din grădiniţă. Modul în care
aceasta este desfăşurată şi organizată determină reuşita întregii zile. Această întâlnire pregăteşte
„terenul” pentru următoarele activităţi curriculare ale zilei.Activităţile pe domenii experienţiale
sunt activităţile integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte
planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi
de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
Pe lângă sectorizarea clasei şi dotarea cu materiale , un aspect esenţial îl reprezintă modul
în care se decorează sala de grupă, urmărind ca fiecare obiect, fiecare imagine să transmită ceva
copilului sau să-l pună în situaţia de a cerceta, de a face predicţii în legătură cu o temă de interes.
O aglomerare de materiale, fără nici un mesaj legat de interesul de moment al copilului, va crea
disconfort şi agitaţie în sufletul lui şi o situaţie conflictuală în clasă, între copii. Este
recomandabil să se regăsească în spaţiul educaţional elemente de decor sugestive pentru
anotimpul în care ne aflăm, pentru marcarea unui eveniment important social, cultural, religios
ce urmează să se desfăşoare( sau este în derulare).
Spaţiul educaţional este terenul unei educaţii timpurii adaptate copilului şi ritmului său de
dezvoltare, o treaptă a devenirii lui, furnizându-i informaţii în care găseşte răspuns propriilor
SUCEAVA 2024
întrebări. Un mediu educaţional planificat cu multă grijă, stimulează învăţarea şi dezvoltarea

copiilor, ajută la diminuarea comportamentelor negative.
Un rol foarte important în întâmpinarea nevoilor copiilor de a se juca, a comunica, a
coopera, a mânca, a dormi, a se târî, a sta, a se spăla îl are spaţiul de învăţare (sala de grupă,
terenul de joacă), care va fi împărţit în zone.
Zona pentru activitate va fi prevăzută şi cu un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă,
în care sunt aşezate salteluţe sau pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza pentru odihnă. Acest
spaţiu poate fi amplasat lângă un colţ considerat mai liniştit, cum ar fi colţul Bibliotecă.
La colţul Bibliotecă, copiii fac cunoștință cu lumea cărților. Unii copii adoră să răsfoiască
cărți să privească imagini. Tot aici, ei relaționează cu personajele preferate din povești. Sunt
atraşi de imaginile viu colorate, devin sensibili la muzică, la ritm, la melodie, la cântece pentru copii,
la jocurile muzicale. Le place să cânte şi să danseze. Colţul Bibliotecă fiind dotat cu casetofon
sau combină muzicală, dă posibilitatea copiilor de a audia jocuri muzicale şi cântece pentru
copii.
Colţul Construcţii este adesea spaţiul cel mai frecventat de copii. Jocul de constructive
oferă posibilităţi multiple de dezvoltare a copilului. Acest colţ trebuie plasat într-un loc
îndepărtat de zona liniştită, pentru a nu deranja. Materialele vor fi dispuse în cutii rotunjite la
colţuri sau rafturi, pe categorii: cuburi, figuri geometrice, Lego
Educatoarea trebuie să interacţioneze cu copiii mici fără a interveni în joc, stimulându-i şi
îmbogăţindu-le jocul. Jocul de construcţii satisface dorinţele imediate ale copiilor şi le
sugerează printre altele, imaginea clară a vieţii oamenilor. Ei se transpun imaginar în
constructori, vânzători şi cumpărători de materiale de construcţii, şoferi, etc.
Copiii trebuie încurajaţi să vorbească despre construcţiile lor pe măsură ce le ridică. În
Activităţile de construcţii limbajul şi acţiunea fuzionează. Jucându-se cu cuburile, copilul mic
se dezvoltă afectiv, fizic, cognitiv şi din punct de vedere al limbajului.
Colţul Căsuţa păpuşii oferă prilejul copiilor de a explora diferite roluri, adesea roluri de
adulţi sau persoane care sunt importante în viaţa lor. Jocul de rol îşi are sursa în imaginaţia
copiilor. Adulţii pot încuraja un joc de rol bogat confecţionând şi păstrând la îndemână
echipamente speciale care sunt, înesenţă, cutii (truse) umplute cu diferite obiecte pe care copiii
le vor utiliza jucându-se de-adoctorul, de-a poştaşul, de-a mecanicul, de-a vânzătorul, de-a
frizerul.
. Jocul de rol îmbogăţeşte viaţa personală a copilului prin relaţiile pe care lestabileşte cu colegii
de grupă, prin prieteniile care se leagă, astfel, copilul având posibilitatea să facă nu numai un
schimb de cunoştinţe, ci şi de sentimente şi de experienţă socială. Impresiile primite din
realitatea înconjurătoare au pentru copil adânci rezonanţe afective.
Colţul Artă oferă posibilitatea copiilor să exprime ce gândesc, să simtă şi să vadă lumea şi
astfel îşi pot exprima şi potenţialul creator. Majoritatea copiilor iubesc activităţile de acest gen.
Rolul cel mai important al educatoarei este să asigure un mediu, o atmosferă care încurajează
şi sprijină potenţialul de exprimare creatoare al copilului.
Un alt aspect ce trebuie luat în vedere este modul în care copiii mici interacţionează
unul cu celălalt. La doi-trei ani copiilor le place să se joace singuri, chiar dacă stau unul langă
celălalt. Pe măsură ce cresc, copiii încep din ce in ce mai mult să relaţioneze, să lucreze ori să
se joace în grupuri mici, de doi sau mai mulţi copii.Uneori întrega grupă se strânge ca un singur
grup mai mare, iar alteori, mulţi copii simt nevoia de a fi singuri într-un spaţiu mic dar
confortabil
Grădiniţa este mediul unde copiii preşcolari sunt primiţi, se mişcă şi se joacă, unde totul
trebuie gândit şi amenajat, astfel încât acesta să fie o sursă din care copiii se inspiră şi învaţă,
un loc plăcut, frumos, în care se simt bine, în siguranţă, un loc care le vorbeşte lor şi tuturor
celor care îl vizitează despre tot ce se întâmplă acolo.
SUCEAVA 2024
Sala de clasă trebuie să fie atractivă, plăcută, securizantă, funcţională, care să invite copiii
la joc şi activitate, unde ei să se simtă stăpâni şi în siguranţă.
Succesul activităţii didactice este legat în mod cert şi de amenajarea spaţiului educaţional, de
obţinerea unei atmosfere plăcute şi calde, de aducerea între zidurile grădiniţei a lumii în care
copilul trăieşte, toate având ca rezultat dezvoltarea lui fizică şi intelectuală armonioasă. Fără un
mediu educaţional protector, bine organizat şi frumos decorat, care să sporească starea
emoţională a copiilor , să le stimuleze şi să le pună la încercare abilităţile individuale, finalităţile
educaţionale sunt dificil de atins.
Mediul educaţional (spaţiul de învăţare) trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea
copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire, să vină în întâmpinarea nevoilor
individuale ale acestora , să le asigure sănătatea şi protecţia fără a impune restricţii.
Bibliografie:
- BOCOŞ Muşata-Dacia (coord.), RĂDUŢ-TACIU R., STAN C., (2017), Dicţionar
praxiologic de pedagogie. Volumul III: I-L, Editura Paralela 45, Piteşti
-CALUSCHI, M., (2012 a), Învăţare transgeneraţională – implicaţii în educaţia familială, în
Psihologie. Revistă ştiinţifico-practică, nr.3.
- GAVRILIUC, A., (2011), Psihologie interculturală, Editura Polirom, Iaşi.
- NICOARĂ, D., (2014), Educaţia familială – dincolo de transmiterea intergeneraţională şi de
reproducţia socială, în Revista de Psihoterapie Integrativă, Vol. 3., No. 2, Septembrie 2019
SUCEAVA 2024

PRACTICE
prof.înv.preșc: Grimmi Eva- Virginia

PJ. G.P.P. „Prichindelul” - US.G.P.P. „Pinochio” Rădăuţi
NIVELUL DE VÂRSTĂ / GRUPA: nivelul I / grupa mică “Buburuzele”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: “Cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA PROIECTULUI: ”Povestea culorilor”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE:”O călătorie colorată”
Activități pe domenii experiențiale:
DȘ: “În căutarea culorilor”- joc senzorial
DPM: “Drumul culorilor”- traseu aplicativ (variante de mers, săritură, mers în
echilibru, târâre)
Stimularea interesului și a curiozității copilului pentru explorarea realității înconjurătoare, a
dezvoltării bazei senzorio-perceptive prin antrenarea într-o activitate concretă orientată spre
descoperirea culorilor, concomitent cu exersarea unor deprinderi motrice de bază;
• să audieze cu atenție un text concomitent cu vizionarea imaginilor;
• să comunice impresii, enumerând culori şi obiecte întâlnite în textul audiat;
• să identifice fructele cu ajutorul analizatorilor (gustativ, vizual, tactil, olfactiv);
• să denumească fructele și legumele întâlnite pe parcursul activității;
• să efectueze mișcări corporale sugerate de versuri;
• să execute corect deprinderi motrice însușite anterior, respectând ordinea execuției și reperele
spațiale date;
• să colaboreze pe parcursul activității pentru realizarea sarcinilor primite;
d) Metode şi procedee: expunerea, conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
munca independentă, jocul, procedeul didactic mâna oarbă, învăţarea prin descoperire..
e) Resurse materiale: - carte povești ,,Culorile curcubeului”deÂ Juliana Perdomo, fructe și
legume în culorile curcubeului, lămâîe, apă, pietre, nisip, cutii, frunze uscate, tunel, pătură
pufoasă, suport curcubeu
f) Forme de organizare: frontal, individual.
ELEMENTE DE JOC: mişcarea euritmică, aplauzele, îndemnurile şi versurile recitative.
SCENARIUL DIDACTIC
Activitatea debutează cu captarea atenției, care se va realiza prin introducerea

elementului surpriză- sosirea unui colet, în care se află cartea „Culorile curcubeului” și un
suport alb în formă de curcubeu. Copiilor li se va comunica tema activității - ” O călătorie
colorată”.
SUCEAVA 2024
Așezați pe pernuțe, vor audia textul concomitent cu urmărirea imaginilor carții; apoi se
va purta o discuție despre culorile întâlnite în text, despre obiectele care aveau aceste culori.
Pentru a se pregăti de activitate copiii vor executa câteva exerciţii de pregătire generală
a aparatului locomotor:
Unu-doi/ unu- doi Duci în sus şi laşi pe rând
Înainte şi-napoi, Braţele pân la pământ.
Braţele cu palme mici Unu-doi/ unu- doi
Le cobori şi le ridici Ca o minge sari, apoi,
Unu-doi/ unu- doi Fiindcă ai, cât eşti de mic,
Ca o trestie te-ndoi, Inimioară de voinic.
Se va trece la desfăşurarea propriu - zisă a activităţii. Copiii vor porni pe traseul
aplicativ de stimulare senzorială amenajat în sala de grupă pentru a descoperi obiecte colorate.
Se va porni la drum călcând pe pietre, rostind versurile: ”Unul după altul/ În rând ne
așezăm/ Unul după altul/ Pe pietre noi călcăm.”
Educatoarea îi va întreba despre ce au simţit atunci când au călcat pe pietre.
Se va descoperi un bol în care sunt așezate fructe și legume de culoare roșie. Se vor
denumi fructele și legumele roșii, iar cu ajutorul procedeului „mâna oarbă” un copil îmbrăcat
în haine de culoarea respectivă, va fi invitat să analizeze pipăind conţinutul bolului și să
recunoască căpșuna.
Se va aplauda răspunsul corect, iar drept recompensă vor primi culoare roșie a
curcubeului pe care va fi lipită pe suportul dat.
Educatoarea va rosti următoarele versuri: Unul după altul/ În rând ne așezăm/ Și ca
piticii/ pe frunze înaintăm.
Traseul va continua în pasul piticului ascultând foșnetul frunzelor uscate. Copiii vor fi
stimulaţi să exprime ce au simţit când au călcat pe frunze.
În următorul bol se vor afla fructe/legume de culoare portocalie. Un copil îmbrăcat în
haine de culoarea respectivă, va fi legat la ochi și va identifica portocala cu ajutorul mirosului.
Răspunsul corect va fi recompensat cu aplauze și culoarea portocalie a curcubeului care va fi
aşezată la locul potrivit pe curcubeu.
Unul după altul/ În rând ne așezăm/ Pe vârfuri ne ridicăm/ Și la drum plecăm.
Traseul va continua în mers pe vârfuri pe o suprafaţă acoperită cu nisip până ce vor
întâlni un alt bol.
Un copil îmbrăcat în culoarea galbenă va gusta conținutul din bol. Dacă va fi
identificată lămâia, se vor primi aplauze şi culoarea galbenă pentru curcubeul suport.
Tunelul întâlnit în drum va fi următorul obstacol pentru copii. Aceştia vor fi încurajaţi
de către educatoare să treacă prin tunel pe versurile:
Unul după altul/ În rând ne așezăm/ Pe coate și genunchi/ În tunel intrăm.
Conţinutul bolului descoperit la capătul tunelului va fi analizat vizual, iar un copil
îmbrăcat în haine de culoare verde va alege fructul potrivit. Răspunsul corect va fi apreciat
verbal şi culoarea verde îşi va găsi locul pe curcubeul suport.
Copiii vor trece podul, exersând mersul în echilibru spre următorul bol, pe versurile:
Unul după altul/ În rând ne așezăm/ Pe pod înaintăm/ Și în echilibru traversăm.
Se va descoperi un bol în care sunt așezate fructe și legume de culoare albastră. Se vor denumi
fructele și legumele de culoare albastră, iar cu ajutorul procedeului „mâna oarbă” un copil
SUCEAVA 2024
îmbrăcat în haine de culoarea culoarea respectivă va fi invitat să analizeze pipăind conţinutul

bolului și să recunoască strugurele.
Răspunsul corect va fi apreciat şi recompensat cu culoarea albastră a curcubeului.
În pași de uriaș se va înainta spre următorul bol, pe versurile.
Unul după altul/ În rând ne așezăm/ Pași de uriaș/ Noi executăm.
Un copil în tricou indigo va analiza vizual conținutul bolului și va identifica afinele.
Drept recompensă va primi aplauze şi culoarea indigo a curcubeului.
Ultima parte a traseului se va parcurge cu sărituri pe ambele picioare până la bol, pe
versurile:
Unul după altul/ În rând ne așezăm / Ca niște broscuţe / Noi ne deplasăm.
Copiii se vor așeza pe o pătură moale, iar un copil îmbrăcat în tricou violet va analiza
vizual conținutul bolului şi va identifica pruna. Răspunsul corect va fi apreciat verbal şi
culoarea indigo va reîntregi curcubeul.
Se va face o verificare a poziţionării culorilor pe curcubeul suport după ordinea
imaginilor din textul prezentat.
Educatoarea va adresa copiilor întrebări despre activitatea desfăşurată.
1.Ce aţi descoperit în timpul călătoriei?
2.Îmi puteţi spune o culoare din curcubeu?
3.Ce am putea prepara din fructele descoperite? Dar din legume?
Educatoarea va emite aprecieri generale şi individuale asupra comportamentului copiilor despre
activitatea desfăşurată şi recompensarea lor.
BIBLIOGRAFIE:
nr.4.694/2.08.2019;
• RĂILEANU, D., VIERIU, D., ALECSA, I., NEGREANU D., (2019) Proiectarea pas cu pas,
Editura Diamant
• RĂILEANU, D., VIERIU, D., ALECSA, I., (2021) De la senzații la cunoaștere, ed.DPH.
SUCEAVA 2024
Prof. Iacob Mihaela

Unitatea de învățământ: G.P.P. ,,Căsuţa Piticilor”, Gura Humorului
NIVELUL /GRUPA: I /Mijlocie ,,Psicuțele”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Când/cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII-,,Jocurile copiilor iarna”
TEMA ACTIVITĂȚII-,,Bucuriile iernii”
ALA Jocurile copiilor în anotimpul iarna
- Bibliotecă:,,Veselie mare e pe pârtie” – exerciţii de dezvoltare a vorbirii
- Știință: ,, Omuleţii de zăpadă jucăuşi”- soft educațional
- Construcții:,,Drumul omului de zăpadă” –construcții Lego
DLC: Omul de zăpadă – memorizare
DOS: Omul de zăpadă – lipire, șnuruire
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
SCOP: dezvoltarea limbajului prin îmbogățirea și activizarea vocabularului, exersarea
capacității de reproduceare a unui text literar, extinderea sferei de cunoaștere pe baza
reprezentărilor acumulate despre anotimpul iarna și jocurile specifice acestui anotimp.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE :
• să alcătuiască propoziții simple pornind de la imaginile de pe jetoane,
• să recunoască materialele de pe măsuțe,
• să joace jocuri educative, utilizând corect mouse-ul, tastatura,
• să construiască din piese Lego drumul omului de zăpadă,
• să păstreze curățenia la centrul unde au lucrat,
• să exprime în cuvinte proprii sensul cuvintelor noi din poezie,
• să utilizeze cuvintele noi în contexte adecvate,
• să recite poezia cu respectarea intonației, a ritmului, a pauzei în concordanță cu mesajul
transmis,
• să realizeze oameni de zăpadă , prin lipire, șnuruire,
• să respecte etapele de lucru precizate prin explicație și demonstrație,
• să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor.
a) Metode și procedee: conversația, explicația, demonstrația, aprecierea, expunerea,
b) Mijloace de învățământ: ,,cubului de gheață”, o cutie mare cu fulgi de zăpadă pe ea, scrisoare
de la Zâna Iarna, ecusoane, imagini, jetoane cu jocurile copiilor iarna, puzzle cu imagini de
iarnă, cuburi Lego, imagini reprezentative pentru conținutul poeziei, laptop, om de zăpadă, ață,
farfurii de unică folosință, lipici, prezentare PPT, softuri educaționale,stick, videoproiector
c) Forma de organizare: pe grupe, individual;
BIBLIOGRAFIE:
• M.E.C.T.2019 - Curriculum pentru învățământul preșcolar;
• RĂILEANU, Daniela, VIERIU, Dorina, ALECSA, Iuliana, 2010, Proiectarea Pas cu pas
(Îndrumător pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar), Editura Diamant, Piteşti.
SUCEAVA 2024
Copiii sunt invitați să se așeze confortabil pe scăunele, iar atenția le va fi captată de apariția
,,Cubului de gheață”, o cutie mare cu fulgi de zăpadă pe ea. Voi scoate din cutie un stick pe
care îl voi introduce în laptop. Pe videoproiector va apărea Zâna Iarna, care îi felicită pe copii
pentru toate reușitele din săptămâna care a trecut , dar îi solicită să participe cu mare atenție la
activitățile din această zi pentru că vor avea parte de multe surprize frumoase. În cutie copiii
vor mai găsi și un tablou de iarnă care este incomplet. Din prezentarea PPT de pe
videoproiector, copiii află că pentru a putea completa tabloul trebuie să rezolve anumite sarcini.
Copiii se îndreaptă spre cele trei centre deschise în sala de grupă ALA (Bibliotecă, Știință,
Construcții) în funcție de ecusoanele din piept: oameni de zăpadă cu pălării: roșii, galbene,
albastre. Le voi explica ce au de făcut la fiecare centru: la centrul Bibliotecă vor avea de
observat și sortat jetoanele cu imagini de iarnă, cu ajutorul cărora vor alcătui propoziții simple
și corecte din punct de vedere gramatical valorificându-și totodată deprinderile de comunicare
și expresivitate a limbajului oral prin exerciții de vorbire corectă. La centrul Construcții au de
construit din Lego drumul omului de zăpadă, iar la centrul Știință au de vizionat un soft
educational și vor trebui să așeze imaginile care aparțin anotimpului iarna.
Voi solicita copiii să facă câteva exerciții de încălzire a mușchilor mâinii, iar pe tot parcursul
activității voi oferi informații și voi sprijini copiii care au nevoie de ajutor. Voi interveni , după
caz, încurajându-i să ducă sarcina la bun sfârșit, ajutându-i pe cei mai înceți să finalizeze
lucrarea, iar celor mai rapizi le voi da sarcini multiple. După ce vor finaliza lucrările pe centre,
fiecare copil va face curăţenie la locul de muncă și vor așeza o parte lipsă din tablou, astfel
prima sarcină din scrisoare este finalizată.
Urmează a doua sarcină completarea tabloului de iarnă care implică recitarea unei poezii.
Voi solicita atenția copiilor în urmărirea pe videoproiector a unui filmuleț din poezia ,,Omul
de zăpadă”. Copiii vizionează filmul pregătit și răspund întrebărilor adresate (În ce anotimp
suntem? Cum ne jucăm iarna? Care sunt sporturile de iarnă iubite de copii?.....). Apoi voi face
câteva exerciții de exersare a aparatului fonoarticular (broscuța, iepurașul, trompeta,
pronunțarea vocalelor). Voi recita poezia în întregime cu respectarea intonației, a ritmului, a
pauzei în concordanță cu mesajul transmis, urmând ca apoi să învățăm poezia pe unități logice
(strofe). Voi recita o dată sau de două ori prima strofă, apoi primul vers. Se repetă apoi al doilea
vers, apoi primul și al doilea vers, voi recita al treilea vers, voi recita al patrulea vers, apoi voi
recita împreună cu ei toată strofa. Mă voi asigura de înțelegerea textului, explicând copiilor
cuvintele noi, după care voi trece la recitarea strofei a doua din poezie, dar împreună cu prima.
Copiii vor recita versurile poeziei în ordinea lor de pe scăunele (primul copil, primul vers, al
doilea copil al doilea vers și tot așa în ordinea în care sunt așezați pe scăunele).
După ce copiii și-au însușit versurile poeziei, voi citi o ghicitoare, referitoare la Omul de
zăpadă.Vor fi întrebați dacă sunt dornici să continuie activitatea. La răspunsul afirmativ al
acestora, vor primi un nasture care va circula de la un copil la altul, iar când vor auzi sunetul
clopoțelului, copilul la care se află nasturele merge să îl așază pe haina omului de zăpadă și se
va așeza la măsuță.
Se vor prezenta, intui și descrie materialele puse la dispoziție, oferindu-se un model de lucru
al educatoarei. Voi explica și demonstra modul de realizare a omului de zăpadă. Înainte de a
trece la activitatea propriu-zisă se vor realiza exerciții de încălzire a mușchior mici ai mâinii.
Copiii au ca sarcină de șnuruit și lipit fulare , de lipit nasturi și căciulițe omului de zăpadă.
Copiii lucrează pe un fond muzical adecvat, cântece specifice anotimpului iarna, care creează
o atmosferă plăcută și relaxantă, îndrumați de educatoare și oferindu-le indicații și ajutorul
acolo unde este nevoie urmând ca apoi să completeze partea lipsă din tabloul iernii. După
finalizarea oamnenilor de zăpadă, copiii vor dărui omului de zăpadă lucrările făcute, iar Omul
SUCEAVA 2024
de zăpadă este fericit deoarece și-a făcut noi prieteni. Copiii au finalizat și această sarcină și se
va completa și ultima piesă din tabloul de iarnă.
STRATEGII
ETAPE DIDACTICE EVALUA
LE CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII METO MIJLOA RE/
ACTIVI DE ȘI CE DE METODE
TĂȚII PROCE ÎNVĂȚĂ ȘI INDICA
DEE MÂNT TORI
1.Capta Orientarea și concentrarea activității psihice Conversația Cubul de a)Observar
rea și cognitive asupra elementului surpriză: Explicația gheață , ea
orienta ,,Cubul de gheață” adus de Zâna Iarna aflate videoproie sistematică
rea la centru tematic care vor activa atenția și ctor, a
atenției dorința copiilor de a participa la activitate. laptop, comportam
entului
copiilor
b)Impactul
surprizei
2.Anun Expunerea
țarea Tema și obiectivele activității vor fi Conversația Jetoane cu
scopului prezentate pe înțelesul copiilor. Astfel, copiii Explicația titlul
și a vor fi anunțați că pentru a reconstitui tabloul centrelor
obiecti iernii vor trebui să rezolve câteva cerințe.
velor
Activarea planului motivațional al
3.Preze preșcolarilor, pentru a participa la secvențele Expunerea Ecusoane a)
ntarea de învățare propuse se va realiza prin cu oameni Observarea
optimă prezentarea materialelor şi a sarcinilor de Conversația de zăpadă sistematică
a lucru. cu pălării: a
conținu Copiii se vor așeza la cele trei centre Explicația roșii, comportam
tului deschise în funcție de ecusoanele din piept. galbene, entului
și Transferul de cunoștințe, priceperi și albastre. copiilor
dirija deprinderi se va realiza prin rezolvarea unor b)Interesul
rea situații problemă, prin antrenarea copiilor în pentru
învățării experiențe ludice noi, la centrele deschise: noutatea
Bibliotecă, Știință, Construcții. temei
Se va acorda o atenție deosebită Conversația
reactualizării selective a datelor utile,
semnificative și relevante pentru înțelegerea Explicația a)Probă
noilor informații care vor fi transmise. orală
Se va urmări prin intermediul limbajului b)Relaţiona
situațional și expresiv, extinderea sferei rea în
cognitive prin prezentarea și recunoașterea timpul
imaginilor ce aparțin anotimpului iarna. Lucrul Imagini, formării
Se vor valorifica deprinderile de comunicare individual jetoane cu grupurilor
și de expresivitate a limbajului oral jocurile
(Bibliotecă) prin exerciții de vorbire corectă copiilor
din punct de vedere gramatical cu privire la iarna
SUCEAVA 2024
imaginile de iarnă descoperite la acest centru.

Se vor valorifica deprinderile de lucru cu Laptop,
mouse-ul, tastatura ( Știință ) Se va pune softuri
accent pe exersarea abilităților practic- Munca în educaționa
aplicative, de îmbinare în realizarea originală echipă le Piticlic
a construcției (Construcții). La acest centru
copiii vor avea de asamblat drumul din piese
Lego. La toate cele trei centre se va urmări a)Probă
atât capacitatea de a rezolva sarcina practică, practică
cât şi capacitatea copiilor de a intra în relație b)Rezolvar
cu colegii și de a colabora în cadrul grupului ea corectă a
și de a rezolva situații neprevăzute. Se va piese Lego sarcinilor
urmări capacitatea empatică a fiecărui copil, Munca în primite la
interrelaționarea și comunicarea dintre ei, echipă fiecare
capacitatea de a rezolva situații conflictuale centru
sau neprevăzute. deschis,
DLC Expunerea poeziei cu ajutorul plăcerea de
imaginilor va solicita capacitatea de Dialogul a asambla
înţelegere a mesajului transmis precum şi piesele de
familiarizarea şi însuşirea unor cuvinte şi puzzle
expresii noi. Laptop,
Educatoarea recită poezia concomitent cu videoproie
prezentarea pe laptop a imaginilor sugestive ctor
din poezie. Se vor adresa întrebări referitoare
la conţinutul poeziei. Conversația
Antrenarea mecanismelor cognitive
superioare (gândirea, limbajul, memoria,
atenția, imaginația), capacitățile afective și
volitive ale copiilor, concomitent cu
exersarea unor deprinderi intelectuale, prin
implicarea copiilor într-o activitate dirijată. a)Observar
-concentrarea atenției voluntare pe parcursul ea
audierii expunerii; sistematică
-recitarea poeziei cu respectarea intonației, a Explicația ață, a
ritmului, a pauzei în concordanță cu mesajul Demonstrați farfurii de comportam
transmis. unică entului
DOS se face apel la tehnicile de lucru învățate Munca folosință, copiilor
anterior. Se explica și se demonstrează modul indepen lipici b)
de lucru, se prezintă materialele. Copiii vor fi dentă Exprimarea
motivați să realizeze sarcinile colaborând verbală
exersând deprinderile de lucru învățate.
Toate sarcinile au fost realizate pe rând și
astfel tabloul iernii este complet.
a)Proba
practică
SUCEAVA 2024
b)
Realizarea
lucrărilor
5. Determinarea calității demersului realizat Exercițiul aprecieri a)Observar

Evalua prin raportare la obiectivele anticipate și verbal stimulati ea
re finalitățile obținute prin aprecieri asupra ve sistematică
rezultatelor activității. Se stimulează Dialogul a
capacitatea copiilor în a-şi aprecia comportam
comportamentul propriu şi de grup. Se fac entului
aprecieri verbale individuale şi generale copiilor
asupra desfăşurării activităţii, iar copiii vor b) impactul
primi stimulente. aprecierilor
asupra
copiilor
SUCEAVA 2024
Prof. Luca Maria-Olga

Grădinița cu Program Prelungit „Așchiuță’’ Suceava
Nivelul de vârstă/Grupa: Nivel I/ Grupa mare

Tema anuală de învăţare: „Cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânii: „Semne de primăvară””
Tema activității integrate: „Zvon de primăvară”
• ADE: DLC: „Legenda ghiocelului” – povestirea educatoarei
DOS: „Ghioceii, vestitorii primăverii ” – lipire
DEC: „Vine primăvara” - joc cu text și cânt (repetare)
Scopul activităţii: Extinderea sferei de cunoaștere a copiilor despre aspecte specifice
începutului primăverii, în contextul unor activități din grădiniță.
- Să asculte cu atenţie o povestire concomitent cu vizualizarea materialului suport;
- Să identifice personajele din povestire, așezându-le la locul potrivit pe tabla interactivă;
- Să aprecieze unele comportamente şi atitudini din povestire în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute;
- Să denumească materialele puse la dispoziţie pentru confecționarea ghioceilor;
- Să lipească ghioceii confecționați pe suportul de carton, formând astfel buchețele;
- Să așeze buchetele de ghiocei pe macheta prezentată la începutul poveștii, completând spațiile
libere;
- Să redea corect și expresiv jocul cu text și cânt conform conținutului de idei și a liniei melodice;
- Să respecte regulile stabilite pentru realizarea acțiunilor propuse;
• Metode şi procedee: povestirea, conversaţia, observația, explicaţia, demonstrația, exerciţiul,
munca independentă, reflecția, instructajul, dialogul
• Resurse materiale: macheta cu elemente specifice anotimpului primăvara, siluete cu
personajele din poveste: Raza de soare, trandafir, lalea galbenă, crin, brândușă, ghiocel;
siluete ghiocei, suport de carton, lipici
• Forme de organizare: frontal, individual
• Durata: 50 minute
• Bibliografie:
1. ***MEN, Curriculum pentru educație timpurie, Anexa la Ordinul Ministrului Educației
Naționale nr.4.694/02.08.2019;
2. CULEA I., SESOVICI A., GAMA F., PLETEA M., IONESCU D., ANGHEL N., (2008),
„Activitatea integrată din grădiniță” (Ghid pentru cadrele didactice din învățămîntul
preuniversitar), Ed. Didactica Publishing House, București;
3. DUMITRANA M. (2001), ,,Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Comunicarea
orală’’, Ed. Compania Bucureşti
4. IONESCU Ana Motora, Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari, EDP, Bucureşti, 1980
5. RĂILEANU D., VIERIU D, ALECSA I., NEGREANU D., „Proiectarea pas cu pas”,
(2022), Ed. Diamant, Pitești, Îndrumător pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar.
SUCEAVA 2024
SCENARIUL ACTIVITĂȚII INTEGRATE
Copiii vor intra în sala de grupă, recitând poezia „Primăvara”de Vasile Alecsandri.
Atenția acestora va fi îndreptată spre surprizele pregătite: o machetă pe care este redat un peisaj
de primăvară și mesele acoperite care vor stimula și mai mult curiozitatea preșcolarilor.
Educatoarea îi îndeamnă pe copii să asculte povestea pe care le-a pregătit-o, iar dacă vor
participa la activitățile propuse și vor fi harnici și ascultători, vor deveni și ei niște copii curajoși
ca personajul principal.
Povestea (anexa 1) va fi redată cât mai expresiv, folosindu-se tonul, mimica și gestica
corespunzătoare. Simultan cu povestirea, va fi prezentat materialul suport, care va susţine
vizual înţelegerea de către copii a mesajului poveştii, explicându-se în același timp cuvintele și
expresiile necunoscute: firav, modest, frânge, „raiul pe pământ”, „obraji de aur” „lacrimă ca o
perlă”.
După expunerea povestirii, educatoarea îndreaptă atenția copiilor spre tabla interactivă.
Aceștia sunt chemați pe rând în față având ca sarcină identificarea personajelor și plasarea lor
la locul potrivit. Astfel pe baza unui plan de întrebări care urmărește redarea logică a secvențelor
din poveste se completează imaginile de pe tabla interactivă, realizându-se fixarea conținutului
acesteia.
1. Unde se petrece întâmplarea? ( Întâmplarea se petrece într-o grădină plină de flori).
2. Care sunt personajele povestirii? Colorează fiecare personaj așa cum este prezentat în
poveste!
( Personajele povestirii sunt: Raza de Soare , trandafirul, laleaua, crinul, violeta și ghiocelul).
3. De ce se contraziceau florile în grădină?( Florile se contraziceau deoarece nu știau ce floare
a cules din grădină Raza de Soare).
4. De ce plângea ghiocelul?( Ghiocelul plângea deoarece trena rochiei de aur a prințesei îi
frânse codița).
5. Cum s-a gândit prințesa să aline suferința ghiocelului?( Prințesa a vrut să-i îndeplinească o
dorință ghiocelului).
6. Ce a cerut ghiocelul? De ce?( Ghiocelul a cerut să fie prima floare care înflorește, răsărind
de sub zăpada rece. Și-a dorit să fie el vestitorul primăverii)
7. Ce părere aveți despre comportamentul florilor? (Florile au dat dovadă de îngâmfare,
considerându-se una mai frumoasă decât cealaltă).
Impresionați și încântați de bunătatea prințesei, copiii vor interpreta jocul cu text și cânt
”Vine primăvara”, apoi educatoarea le va propune să-și demonstreze și ei curajul și hărnicia,
ajutându-o pe Rază de Soare să înfrumusețeze grădina cu mai mulți ghiocei.
Prin intermediul tranziției ”Spre măsuțe ne-ndreptăm/Pe Rază de Soare o ajutăm!/
Suntem veseli spiriduși/ Harnici mici și jucăuși”, copiii se îndreaptă spre măsuțe. Sub formă
de surpriză, se descoperă materialele distribuite pe mese pentru fiecare copil și se intuiesc. Se
explică și demonstrează modul de lucru - modul de folosire a pastei de lipit, de încadrare în
spațiul corespunzător, felul în care trebuie răsucită hîrtia creponată pe sârmă respectând
algoritmul dat.
Înainte de a începe lucrul în sine, preșcolarii execută câteva exerciții pentru încălzirea
musculaturii fine a mâinilor, folosind un recitativ ritmic adecvat:”Batem palmele ușor/ Batem
palmele de zor/ 1-2-3, 1-2-3/ Închid pumnii și-i desfac/ Degetolor fac pe plac./Plic plac plic
plac/ Melodiile îmi plac/ Ploua ușor –să auzim, cu vârful degetelor banca lovim/ Plouă mai tare
ploaia tot vine/ Lovim cu degetele mai bine/ Tună departe- tună acum/ Batem cu pumnii/ Bum,
bum, bum/ Vreme frumoasă s-a făcut/ Un curcubeu a apărut/ Palmele ușor rotim/ Norii să-i
gonim”.
SUCEAVA 2024
După finalizarea sarcinilor, copiii se vor aduna în jurul centrului machetei, unde vor
aşeza toate lucrările realizate, aceasta reprezentând finalul fericit al poveștii, la care au
contribuit toți copiii grupei. Educatoarea va purta o scurtă conversație cu copiii pentru fixarea
laturii morale a povestirii. Activitatea se va încheia prin aprecierea comportamentului și a
gradului de participare al copiilor. Se va părăsi sala de grupă, imitând florile legănate de vânt
din povestea ascultată.
Etapele Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare

activităţii Metode şi Materiale
procedee didactice
Captarea și Orientarea atenției spre Conversaţia Macheta
orientarea macheta pe care este redat un Explicația /peisaj de
atenţiei peisaj de primăvară și mesele primăvară
acoperite care au rolul de a
stimula curiozitatea preșcolarilor.
Anunțarea Tema și obiectivele Expunerea
temei și a activității vor fi anunțate în Explicația
obiectivelor termeni accesibili copiilor, care să
activității le incite curiozitatea și să le
stimuleze interesul pentru
activitate.
Prezentarea - Expunerea poveștii de către Povestirea Machetă,
optimă a educatoare asigurându-se Observația siluetele
conţinutului conexiunea dintre imaginile personajelor
și dirijarea vizuale (siluetele personajelor Explicația din poveste
învățării așezate în ordinea derulării Conversați
secvențelor ) cu cele auditive; Explicația Tabla a de
Conversația interactivă pe verificare
- Adresarea de întrebări care să Exercițiul care apar
orienteze discuția către personajele din Recunoașt
identificarea personajelor care se poveste și erea și
regăsesc atât în poveste cât și pe Explicația scenele așezarea
tabla interactivă, plasarea Exercițiul corespunzătoar personajel
acestora în locul indicat. e or în locul
Exercițiul indicat
- Îndreptarea atenţiei copiilor spre Siluete
materialele de pe măsuțe în ghiocei, suport
vederea realizării unui proiect de carton, Probă
comun, completarea machetei cu lipici, sârmă, practică
ghioceii confecționați de ei; fâșii de hârtie Realizarea
Exercițiul creponată produselor
- Repetarea jocului cu text și cânt verde , ținând
„Vine primăvara” pe subgrupe, cont de
apoi cu toți copiii, de 2-3 ori în Macheta cu algoritmul
vederea însușirii corecte a siluetele de lucru
acestuia; personajelor comunicat
din poveste și
SUCEAVA 2024
- Finalizarea machetei cu accent ghioceii Observare

pe aportul adus de fiecare copil în confecționați a
parte la finalul fericit al poveștii, comporta
printr-o conversație care va mentului
evidenția faptul că ghiocelul are copiilor
rolul de a vesti sfârșitul
anotimpului rece, iarna și
trecerea într-un anotimp al
schimbării, al trezirii naturii la
viață, primăvara.
Evaluarea Aprecierea produselor Conversația Recompense Aprecieri

realizate de către copii și a individual
comportamentului acestora. e și de
grup
Anexa 1
Legenda Ghiocelului
(după o poveste populară)
A fost odată o Rază de Soare. Era chiar fata cea mai mică şi răsfăţata a astrului luminos.
Şi tocmai pentru că era cea mai mică şi mai răsfăţată, tatăl ei o lăsa să zburde pe unde îi dorea
inima. Şi iată că într-o bună zi, Rază de Soare a hotărât să se plimbe într-o grădină. Acolo era
Raiul pe pământ, nu altceva: flori care mai de care mai colorate şi mai parfumate se unduiau
sub adierea blândă a vânticelului cald de primăvară!
– Ce-ar fi să aleg eu o floare frumoasă pe care să mi-o prind în păr, spus Rază de Soare! Şi,
repezită cum era, s-a năpustit asupra grădinii, a cules o floare şi s-a înălţat din nou în văzduh.
Toate florile din grădina au privit mirate către cer şi au început să murmure:
– Aţi văzut-o? Era frumoasă? Avea rochie de aur? Ce floare o fi ales prinţesa?
– Cu siguranţă că a cules un trandafir, a spus un trandafir mare, catifelat şi roşu, pe care boabele
de rouă străluceau ca diamantele în soare.
– Ba eu cred că a fost una dintre noi, a murmurat o lalea galbenă, iar suratele ei dădeau din
capete încântate.
– Nici vorbă de aşa ceva! le-a retezat-o un crin mândru. A fost unul dintre fraţi mei. Nu vedeţi
ce frumoşi şi parfumaţi suntem?
Până şi o violetă mică, dar într-adevăr splendidă, a susţinut că Rază de Soare culesese o violetă,
şi nu altceva.
Numai într-un colţ cineva plângea. Era un ghiocel mic şi firav, a cărui codiţă fusese ruptă de
trena rochiei de aur a prinţesei.
Cum Rază de Soare nu era departe, l-a auzit şi i-a părut tare rău. Şi a rostogolit pe obrajii ei de
aur o lacrimă ca o perlă, care a căzut pe codiţa cea ruptă a ghiocelului, vindecând-o pe dată.
Dar nu a fost numai atât. Prinţesa Rază de Soare a venit lângă ghiocel şi i-a spus aşa:
SUCEAVA 2024
- Biată floricică firavă, îmi pare tare rău că te-am făcut să suferi! Ce dorinţă vrei să-ţi îndeplinesc
pentru a-mi repara greşeală?
– Nu vreau nimic, a răspuns ghiocelul, lăsându-şi frumosul căpșor în jos.
– Nu vrei frumuseţea trandafirului, parfumul crinului, strălucirea lalelei? A insistat Rază de
Soare.
– Bine, a încuviinţat ghiocelul. Dacă vrei într-adevăr să-mi faci un dar, dă-mi voie să răsar
primul dintre toate florile, de sub zăpadă rece, iar parfumul meu abia simţit să-i facă pe oameni
să se bucure şi să ştie că a venit primăvara!
Şi chiar aşa a fost. Rază de Soare l-a sărutat pe Ghiocel şi vraja a fost făcută. Apoi a
dispărut în înaltul cerului, de unde venise. De atunci, Ghiocelul este prima floare care ne
zâmbeşte dintre peticele de zăpadă în fiecare primăvară şi toată lumea ştie că vremea cea urâtă
este pe sfârşite
SUCEAVA 2024
254. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC EXEMPLE

PRACTICE
Prof. înv. preșcolar Mandric Roxana Ionela

Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” Rădăuți, Structura G.P.P.”Voinicelul”
Grădinița oferă cadrul propice pentru învățarea între tradițional și modern prin
amenajarea eficientă a spațiului educațional și permananta preocupare a educatoarei de
îmbinare a strategiilor moderne,ludic-acționale care ajută copiii să învețe mai profund,
cultivând relațiile bazate pe respect reciproc și colaborare constructivă.Tehnicile de învățare
prin cooperare implica strategii de atribuire a unor roluri active copiilor, pentru ca aceștia să
se sprijine reciproc în procesul de învățare.
În eforturile de modernizare a invățământului românesc în grădință și școli se
promovează strategii noi în acord cu tendințele actuale europene care să schimbe mentalitatea
privind concepția copilului ca membru al Comunității Europene.
Pregătirea specialiștilor- cadre didactice, părinți, în contextul standardelor
internaționale, respectând în același timp și metodele tradiționale, aplicarea unor strategii
curriculare specifice, programe și proiecte noi puse în prim plan prin respectarea drepturilor
copilului, va duce la realizarea activităților educative la standarde actuale.
Pedagogia modernă, la fel ca și cea tradițională, este călăuzită de multe principii
pedagogice fără a căror aplicare în actul instituțional ar face din acesta unul anost, fără finalități.
Printre multiplele principii pedagogice se numără și cel al intuiției.
La vârsta preșcolară materialul imagistic este esențial și obligatoriu. Iată de ce vom face
o pledoarie în favoarea folosirii principiului intuiției în etapa actuală a învățământului, chiar
dacă evoluția celor care ne înconjoară este atât de accentuată și de rapidă.
Principiul intuiției este un principiu pedagogic de bază în realizarea sarcinilor educației
preșcolarilor.
Această normă didactică cere ca în familiarizarea copiilor cu mediul înconjurător să se
pornească de la perceperea directă și activă fenomenelor, obiectelor și imaginilor.
Numai în acest fel se asigură o reflectare corectă în conștiința copiilor, a însușirilor și a
legăturilor cauzale dintre obiecte și fenomene.
În același timp se acumulează materialul necesar pentru dezvoltarea gândirii abstracte.
Asocierea cuvântului cu obiectul sau fenomenul perceput permite trecerea la o serie de
generalități.
La copii cele mai multe legături temporale la nivelul scoarței cerebrale se stabilesc prin
primul sistem de semnalizare. Această particularitate trebuie folosită îm scopul realizării
primilor pași în cunoașterea obiectivă a realității, asigurându-se perceperea însușirii obiectelor
și fenomenelor care duc la acumularea de activități necesare dezvoltării operațiilor gândirii și
formării deprinderilor de activitate practică
Intuiția ajută la dezvoltarea treptată a gândirii de la concret la abstract. Ea are un rol
deosebit în cunoașterea și înțelegerea fenomenelor mediului înconjurător, de aceea, folosirea
intuiției este esențială.
La nivelul de vârstă 3-5 ani, la toate categoriile de activități se folosește material intuitiv,
concret și cât mai aproape de realitate, asigurând concentrarea atenției, înțelegerea explicațiilor
și transmiterea cunoștințelor cât mai aproape de realitate.
SUCEAVA 2024
La această vârstă contactul direct cu obiectele, aspectele realității sunt importante în

formarea unor percepții, în stabilirea unor legături cauzale între acestea.
În activități comune cu tema ”Grădinița” sau ”Căminul meu” (cunoașterea celui mai
apropiat mediu din jurul copilului) se asigură contactul copiilor cu aspecte concrete ale
activității desfășurate în grădiniță (spălător, bucătărie, cabinet medical), urmând ca cele
observate să fie folosite la activitățile cu material intuitiv pentru consolidarea cunoștințelor
dobândite în urma observărilor efectuate.
La nivelul de vârstă 5-7 ani cadrul didactic va organiza activități comune folosind
materiale intuitive, treptat renunțând la acestea numai dacă s-a dus o muncă sistematică de
formare a reprezentărilor cu ajutorul materialului intuitiv.
În activitățile instructiv-educative se folosesc materiale intuitive(obiecte din natură) sau
material confecționat (machete, mulaje, jucării realizate în relief) sau material ilustrativ (planșe,
tablouri, etc).
În procesul didactic, dacă folosim material intuitiv trebuie să ținem cont de anumite
cerințe didactice:
1. Sub aspect tematic:
-să corespundă programei, fiind accesibil și interesant, să aducă de fiecare dată o noutate;
-să asigure realizarea obiectivelor cognitive și afective;
-să îndeplinească cerințe didactice( accesibilitatea, vizibilitatea, claritatea, atractivitatea);
-să aibă valoare estetică;
2. Sub aspect al scopului didactic:
-să asigure formarea unor reprezentări corecte;
-să contribuie la exersarea capacității de comunicare orală, prin care copiii să descrie, să explice,
să relateze acțiuni;
-să aibă dimensiuni corespunzătoare pentru a permite analiza și compararea elementelor, pentru
a fi vizibile, pentru a fi percepute fără dificultate.
Materialul intuitiv, prin natura sa contibuie la îmbogățirea și sistematizarea percepției și
reprezentărilor copiilor, la dezvoltarea gândirii copiilor.
Pentru înțelegerea mesajului cognitiv în activitatea didactică se folosesc planșe, tablouri,
imagini reprezentative. Acestea contribuie la învățarea conștientă a cunoștințelor transmise
bazate pe formarea unor reprezentări clare, precise.
Prin intermediul imaginilor, ilustrațiilor pot fi reactualizate imagini mentale anterioare
sau pot fi formate imagini mentale noi care să faciliteze înțelegerea unui nou mesaj.
În cadrul activităților de observare, pentru fixarea diferitelor noțiuni, ca de exemplu
planta, fructul, animalul, după convorbirea cu copiii, le-am prezentat diferite materiale
ilustrative (planșe, jetoane, diapozitive, albume) și mulaje pentru a analiza părțile componente
ale plantelor, animalelor, omului, etc.
De exemplu pentru atingerea obiectivelor în cadrul activității de observare cu tema
”Pinguinul”, copiii vor observa animalul oprindu-se mai mult la anumite aspecte ale acestuia,
toate acestea fiind posibile manipulând atlase, albume, tablouri. Am continuat cu o lectură
despre pinguin din cartea ilustrată ”La Polul Nord”, astfel aspectul imagistic se asociază cu cel
auditiv.
Se poate merge mai departe și se pot aborda documentarele televizate care oferă în acest
sens mai multe aspecte ale vieții animalelor utilizânt posul tv ”Animal planet”.
Iată cum putem folosi atât metodele clasice, tradiționale, cât și cele moderne în procesul
instructi-educativ.
În utilizarea materialului intuitiv este necesară respectarea unor condiții cum ar fi:
-să se folosească material lucios, suficient de mare pentru a fi observat de
copii;
SUCEAVA 2024
-materialul să nu fie static ci în mișcare;

-materialul să conțină elemente noi care să stârnească curiozitatea;
-cadrul didactic trebuie să evite amănuntele secundare, care plictisesc și distrag atenția de la
elementele esențiale:
-să se evite întrebările ambigue;
-să li se ofere copiilor suficient timp pentru a observa, pentru a da răspunsuri cu privire la
materialul intuitv folosit.
Învățarea colaborativă are un rol foarte mare prin utilizarea METODELOR
INTERACTIVE DE GRUP:
Pălăriuțele gânditoare
În evaluarea proiectului „Toamna’’ am aplicat metoda” Pălăriuțele gânditoare”la care toți copiii
pot valorifica cunostinte,deprinderi și atitudini gândite pe parcursul mai multor săptămâni
,poate face o poveste dovedind că pot asculta pe cel ce ne informează(pălăriuța albă),
clarifică(albastră) ,spune ce simte(roșie), identifică greșelile(neagră), găsește soluții
noi(verde), optimistă(galbenă).
Activitățile din grădiniță vor fi continuate cu vizite la muzee, la acvariu, la planetariu,
la grădina zoologică, părinții vor viziona împreună cu copiii programele tv care prezintă
documentare despre mediul apropiat și depărtat de copii. ( Teleenciclopedia, Animal Planet).
Programele învățământului preșcolar oferă posibilitatea cât și libertatea ca educaroarele
să-și aleagă tipurile de activitate, metodele, conținuturile în deplin acord cu nivelulde vârstă al
copiilor, de interesul lor, de dorința de cunoaștere a fiecăruia. În consecință folosirea
materialului intuitiv în procesul de predare, învățare, repetare, consolidare sau verificare a
cunoștințelor, este foarte importantă atât în învățământul tradițional cât și în cel modern.
BIBLIOGRAFIE:
1. EZECHIL, L.,PĂIȘI-LĂZĂRESCU, M, (2001), Laborator Preșcolar- ghid metodologic,
Editura V&I Integral, București
2. PIAGET, J, Psihologie și pedagogie ( traducere), (1972), Editura Didactică și Pedagogică,
București
M.E.C., Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii, (ediția a
II a revizuită și adăugită), (2005), București
SUCEAVA 2024
255. „FULGI DE NEA”
Prof. înv. preșc: Muntean Anamaria

G.P.P. ”Pinochio” Rădăuți
Nivel de vârstă/Grupa: Nivel II, grupa mare

Tema anuală de studiu: ,,Cum este, a fost și va fi aici, pe Pământ?”
Tema săptămânii: ,,Primii fulgi de nea la fereastra mea”
Tema activității: ”Fulgi de zăpadă”
Tema activităţii integrate: ”Fulgi de nea” (DLC+DOS+DȘ)
ADE:
DLC: ”Strălucirea Zăpezii” de Vera Crăciun - lectura educatoarei;
DOS(act. pract.): „Decorăm fulgi de zăpadă” - decorare, lipire;
DȘ(cun. med.): ”Zăpadă care nu se topește”- experiment.
Scopul activităţii:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de întelegere, de utilizare corectă a
semnificațiilor structurilor verbale orale prezentate în poveste prin dezvoltarea capacității de
cercetare și investigare a unor procese din mediul înconjurător precum și exersarea
deprinderilor artistico-practice în contexte creative.
• Să urmărească linia poveștii concomitent cu imaginile prezentate;
• Să rețină titlul poveștii;
• Să identifice personajele poveștii după înfățișare, comportament, atitudine, exprimându-și
aprobarea sau dezaprobarea față de acestea;
• Să folosească în mod adecvat instrumentele şi materialele de lucru puse la dispoziţie;
• Să decoreze suprafețele puse la dispoziție într-un mod cît mai creativ;
• Să identifice transformările survenite în urma hidratării granulelor de gelatină, verbalizând
efectul obținut;
• Să interacţioneze cu colegii de echipă, cooperând în realizarea sarcinilor;
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul,
problematizarea, metoda interactivă de grup ,,Piramida”;
Mijloace de învăţământ: carte de povești, planșe cu imagini din poveste, silute fulgi de
zăpadă, aracet/lipici, boluri, pipete, apă, pensoane/bețișoare igienice, sclipici, sare fină, făină
grâu, fir de mohair, dischete demachiante, șervețele, suport pentru expunerea lucrărilor, panou
suport pentru metoda interactivă.
Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual.
Elementele de joc: mișcarea, mânuirea materialelor, aplauze, recompensele.
Durata: 60-90 de minute
Bibliografie:
• Curriculum pentru învăţământul preşcolar(3-6/7 ani) – MEM – 2019;
• BREBEN, Silvia, FULGA, Mihaela, GONGEA, Elena, RUIU, Georgeta, (2007) „ Metode
interactive de grup”(ghid metodic), Editura Arves;
• ALECSA, I., VIERIU , D., (2010), ,,Proiectarea pas cu pas” , Ed. Diamant, Pitești.
SUCEAVA 2024
Activitatea va debuta cu invitația educatoarei adresată copiilor, de a intra în sala de

grupă pe fondul muzical ”Iarna a sosit la noi”. În momentul în care preșcolarii vor intra în sala
de grupă vor descoperi o cutie frumos ambalată. Expeditorul este un fulgușor de zăpadă, care
are nevoie de ajutorul lor.
Mai întâi trebuie să asculte cu atenția povestea ”Strălucire Zăpezii”(DLC) scrisă de
Vera Crăciun.
Copiii vor asculta cu atenție lectura educatoarei; în timpul lecturii îmi voi nuanța vocea,
gesturile și mimica pentru a putea fi cât mai ușor înțeleasă de către preșcolari. Voi citi
concomitent cu prezentarea imaginilor, urmând firul epic al poveștii. După lecturare, se va
verifica înțelegerea textului de către preșcolari.
Se va propune preșcolarilor să descopere celelalte materiale din cutia primită, pentru a
înțelege cum îl putem ajuta pe Fulgușor, în cutie se vor descoperi materialele pentru decorarea
fulgilorilor, granule de gelatină, pipete, vas cu zăpadă. Astfel se va îndrepta atenția preșcolarilor
spre experiment. Pentru a obține zăpadă care nu se topește, educatoarea le va explica și
demonstra cum trebuie să procedeze. Educatoarea le va comunica că astăzi sunt mici
cercetători, se vor juca și vor experimenta hidratarea granulelor de gelatină pentru a obține o
zăpadă care nu se topește.(DȘ cun. med.- experiment)
Mai întâi, prin compararea conținutului bolului cu zăpadă naturală care începe să se
topească datorită căldurii din sala de grupă, cu stratul de zăpada de afară, care nu se topește
datorită temperaturii scăzute de afară, apoi vor descoperi faptul că zăpada la căldură se
transformă în apă. Din nou, copiii sunt rugați să observe întreg procesul în care se vor hidrata
granulele de gelatină. În fața preșcolarilor se vor hidrata granulele de gelatină prin adăugarea
apei cu pipeta, observând modificarea consistenței granulelor de gelatină, care va deveni zăpadă
care nu se topește.
Tranziție cu ajutorul versurilor: ” Iubesc iarna friguroasă”
Iubesc iarna friguroasă
Pentru că este frumoasă.
Ne rotim ca niște fulgi,
Facem bulgări mari ca niște mingi,
Toți aleargă prin zăpadă,
Iai apoi când obosesc,
La căldură se opresc.
Preșcolarii se vor îndrepta spre măsuțele de lucru unde vor identifica și celelalte materiale
cu care vor lucra: apă, pahare, pipete, boluri cu gelatină, etc. Apoi li se va oferi posibilitatea de
a experimenta individual obținerea zăpezii care nu se topește. Se va folosi pipeta pentru a evita
excesul de apă, iar bolurile vor fi așezate lângă Fulgușor pentru a nu se simți singur.
Cu întrebarea: ”Nu vreți să îl ajutăm pe Fulgușor, să nu mai fie așa de singur și să grăbim
sosirea fulgilor de zăpadă?” se va îndrepta atenția preșcolarilor către următoarea sarcină din
cadrul activității.(DOS-act. prart.-decoare/lipire)
Se va trece la activitatea propriu-zisă. După explicarea modului de lucru, se vor încălzi
mușchii mici ai mâinilor apoi se vor decora siluetele de fulgi puși la dispoziție. Copiii vor fi
ajutați acolo unde este nevoie.
După ce toți copiii au decorat fulgii, sunt întrebați cum au obținut acele efecte speciale.
Produsele, după ce vor fi etichetate, se vor așeza cu grijă panoul de expoziție lângă Fulguşor
care va fi foarte fericit că are atât de mulţi prieteni.
SUCEAVA 2024
Se va verifica cu ajutorul metodei interactive de grup ”Cvintetul” înțelegerea textului şi a

întregii activităţi de către preșcolari.
Se vor invita copiii să se autoevalueze verbal, iar lucrările vor fi expuse pentru a putea fi
apreciate de către părinți.
Activitatea se va încheia cu audiția cântecului ”Iarna a sosit în zori”. Se vor face
aprecieri verbale asupa comportamentului copiilor pe întreg parcursul activității.
SUCEAVA 2024
256. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN DEMERSUL DIDACTIC
Prof. inv. preșc. Mutescu Mihaela Liliana

Liceul Tehnologic”Ion Nistor”,G.P.N.”Lumea copiilor” Vicovu de Sus
Trăind în epoca avalanşelor informatice, a calculatoarelor electronice din ce în ce

mai performante, îi pregătim pe copii pentru rosturi pe care nu le putem prevedea cu exactitate.
Totuşi, atât cât va exista omenirea, ea trebuie să păstreze acele valori care o
individualizează şi o definesc: sensibilitatea în faţa problemelor aproapelui, vibraţia pentru
frumos şi bine, grija pentru perpetuarea valorilor culturale create de omenire de-a lungul
existenţei sale.
Cunoscuta animatoare a mişcării feministe din Suedia, pedagogul Ellen Key considera
că secolul al XX –lea se va putea numi ,,secolul copilului”. Îşi intitula astfel o carte în care
argumenta părerea ei ,,prin faptul că persoanele mature vor înţelege, în sfârşit, spiritul copiilor
şi prin aceea că puritatea spiritului copilăresc va persista la persoanele mature”.
Am intrat într-un nou secol şi mileniu fără a ne fi pronunţat asupra esenţelor ce-l vor
defini. Grija pentru copil, pentru desăvârşirea fiinţei sale, pentru crearea condiţiilor
confortabile de viaţă şi de împlinire spirituală, ar trebui să stea la baza oricărei iniţiative
economice sau sociale, nu doar în grija instituţiei specializate în formarea personalităţii –
şcoala.
Pedagogii timpului nostru sunt în mod unanim de părere că în procesul didactic trebuie
să aibă loc o continuă inovare. Ca să-şi dovedească eficienţa ea trebuie să se afle cu rădăcinile
în tradiţie, nu în cenuşa, ci în flacăra ei. Acesta ar trebui să fie raportul între tradiţie şi inovaţie,
între clasic şi modern.
Îi cităm deseori pe pedagogii străini, dar uităm că gândirea pedagogică românească are
contribuţii remarcabile în domeniul perceperii şcolii ca un fenomen viu, în continuă
perfecţionare.
În orice domeniu termenul ,,clasic” înseamnă acţiune cu valoare de model, în care s-au
statornicit prin uz îndelungat valori și procedee ce şi -au dovedit eficienţa şi au persistat în
ciuda unor iniţiative care au constituit la un moment dat o modă.
„Modern” trebuie să însemne conţinuturi aduse la zi, atractive, orientate după nevoile
copilului, sincrone cu dezvoltarea economică şi socială, strategii didactice noi, adică mijloace
moderne de învaţare, ambient atractiv şi stimulativ, variate metode active, participative, forme
noi de organizare a activităţii didactice, o nouă relaţie educator – educat, utilizarea în practica
didactică a rezultatelor la zi ale cercetării pedagogice. Toate acestea presupun educatori
informaţi, cu gândire creativă, argumentată pedagogic şi nu doar schimbarea ca scop în sine,
cu efecte necercetate şi neprevăzute.
Educatorul timpului nostru trebuie să stabilească relaţii mai strânse de colaborare cu
familia, acum mai aptă pentru implicarea în actul educaţiei cu comunitatea şi cu alte instituţii
cu rol educativ: biserica, cluburile şcolare, centrele de agrement, muzeele etc.
În proiectarea activităţilor didactice educatoarea, învăţătorul, profesorul vor prevedea
acele demersuri care asigură o bună motivaţie a învăţării, obiective diverse, sistematizate
riguros de pedagogii moderni (cognitive, afective, psihomotorii), operaţionale, care se regăsesc
în secvenţe didactice distincte, măsurabile.
Din cibernetică a fost preluat conceptul de feedback, permanentul control asupra
modului în care s-a însuşit de către elevi informaţia în timpul etapelor transmiterii ei.
SUCEAVA 2024
Lecţia modernă utilizează evaluarea cu toate tipurile şi funcţiile ei şi îşi bazează

organizarea pe concluziile evaluării predictive, oferind copiilor ceea ce lipseşte din inventarul
lor de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi şi bazându-se pe acest inventar.
Într- un fel acţionează educatoarea cu copiii care au acasă calculatoar, aparate
electronice sau care îşi petrec vacanţele în staţiuni din ţară şi din străinătate şi într-un alt mod
se ocupă de copiii care trăiesc în condiţiile unui timp trecut.
Vorbim despre învaţământul orientat după nevoile copilului, dar şi despre egalitatea
şanselor şi educatoarea are imensa responsabilitate de a-i ridica pe copiii cărora familiile le
oferă prea puţin, fără a coborî ştacheta pentru cei dintâi.iulie 2017
Lecţia modernă pune în mişcare într-o mai mare măsură diversitatea structurilor
psihice, a disponibilităţilor aptitudinale de învăţare, prin adecvarea mai strânsă a ambientului
la acest specific, mergând până la centrarea predilectă pe elev a diferitelor componente şi verigi
ale lecţiei.
De aceste idei sunt călăuzită în activitatea mea cu o grupă mijlocie la Grădiniţa cu
Program Normal, Vicovu de Sus. Am acordat o deosebită atenţie alegerii conţinuturilor la
diferite discipline, aplicării în mod creator a metodelor didactice, creării de momente -surpriză
care sporesc interesul şi atenţia copiilor şi stimulează gândirea creatoare.
Am acordat o grijă deosebită pentru ambientul educaţional, probabil asemenea celor
mai multe dintre educatoare. Am amenajat corespunzător compartimentele pentru activităţile
liber-alese, pentru centrele: construcţii, artă, stiinţă, bibliotecă, nisip și apă. Îi urmăresc pe copii
şi îi îndrum pe cei care ocolesc un centru de interes. Folosesc orice moment pentru a-i apropia
pe aceşti copii de carte, de centrul artă, le cer să numere, să picteze, să exerseze elemente de
comunicare scrisă, să deseneze.......Urmăresc în acelaşi timp socializarea copiilor şi intervin în
vederea stabilirii unor relaţii de întrajutorare, de cooperare, de respect al individualităţii. Îi
antrenez pe copii să joace jocuri de rol, folosind trusele de la centrul ”Joc de rol”:trusa medicală,
trusa de bucătărie,. Îi indrum să confecţioneze din câteva resturi textile rochiţe pentru păpuşi,
săculeţi, băsmăluţe, ori diferite aranjamente folosind sâmburi de piersică şi castane, frunze
uscate sau macaroane de diferite forme pentru bucătărie
În activităţile pe domenii experențiale , acord o atenţie deosebită captării atenţiei prin
mijloace diferite. La momentul respectiv apare în clasă un poştaş care anunţă un concurs al
recitatorilor copiii într-o activitate de memorizare, organizez o discuţie despre conţinutul unui
săculeţ opac în care se află materialul didactic de utilizat într-o activitate matematică, un
televizor pe ecranul căruia se derulează o bandă desenată cu poveştile de repetat sau care anunţă
o poveste nouă cu doi iepuraşi (Puf-Alb și Puf-Gri),o scrisoare de la o rândunică ce va sosi la
noi în curând pentru o convorbire despre primăvară, o pagină ilustrată dintr-un Dicționar
Enciclopedic în care sunt prezentate animale sălbatice din alte zone geografice, o înregistrare
cu planetele şi deplasarea lor pe orbite, etc.
În momentul denumit „dirijarea învăţării” caut să utilizez într-o îmbinare armonioasă
metodele clasice şi metodele moderne. Conştientizez momentul în care acord prioritate
aplicării unui principiu didactic, al intuiţiei, de exemplu, sau principiului accesibilităţii şi al
individualizării învăţământului. Utilizez povestirea, conversaţia, lectura explicativă,
demonstraţia, dar apelez şi la problematizare, munca în echipă, studiul de caz sau utilizarea
proiecţiilor și a înregistrărilor.
Foarte interesantă a fost o activitate de desen în care am cerut copiilor să deseneze pe
o bandă de hârtie cu o lungime de 4-5 metri, scene din viaţa lor de la grădiniţă sau de acasă,
din jocurile copiilor. Nu renunţ la activităţile practice prin care urmăresc dezvoltarea
musculaturii fine a mâinii cu toate efectele ei în pregătirea preşcolarilor pentru scris, dar acord
în acelașiitimp atenţie jocului în aer liber, în care îi atrag şi îi urmăresc mai ales pe acei copii
care au tendinţa de a se juca singuri sau care îşi petrec prea mult timp în faţa calculatorului.
SUCEAVA 2024
N-am renunţat la basmele şi povestirile care au încântat copilăria unui lung şir de
generaţii, dar am adăugat la aceste valori perene, pagini din literatura contemporană. Atunci
când mi s-a părut că o pot face, am creat eu însămi poezioare accesibile copiilor la această
vârstă. S-a întâmplat ca mai mulţi copii să creeze şi ei povestiri interesante şi eu i-am
înconjurat, cu convingere.
Caut permanent jocuri noi, îmbin jocul cu cântecul şi caut să determin o atitudine
deschisă spre comunicare, spre interacţiune. Am înţeles să organizez cât mai multe activităţi
de observare a naturii, a animalelor şi a păsărilor, a cerului senin şi a celui înnorat.
Concep procesul de predare – învăţare ca un proces de comunicare, în care cei doi
factori implicaţi – emiţătorul şi receptorul- sunt deopotrivă de activi. Caut să găsesc codul
comun pentru a realiza obiectivele stabilite pentru fiecare activitate. Ţin seama că la cei doi
poli ai dialogului există indivizi cu stadii diferite ale gândirii, cu logică diferită, de aceea caut
un numitor comun şi-l găsesc în latura afectivă, motivaţională, a activităţii în grădiniţă .
BIBLIOGRAFIE
1. ENGELMANN, Siegfried & Tereza, (1992), Daţi copilului vostru o inteligenţă superioară-
Bucureşti, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltarea creativităţii
2. IONESCU, Miron, (1982), Lecţia între proiect şi realizare – Cluj-Napoca, Editura Dacia
3. KEY, Ellen, (1978), Secolul copilului - Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
4. PETRESCU, I.C., (1973), Şcoala activă- Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică
SUCEAVA 2024
257. TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ROMÂNESC- PLEDOARIE

PENTRU O EDUCAȚIE DE CALITATE
Profesor Pălie Carmen-Viorica

G.P.P. „ Pinocchio” Fălticeni-structura „ Dumbrava Minunată”
Învățământul românesc se înscrie în problematica mondială care se confruntă cu

probleme de tipul integrării noilor tehnologii în educație sau cu păstrarea metodelor tradiționale
care și-au dovedit utilitatea în timp. Cercetări actuale în educație ne dovedesc faptul că deși
oamenii au dobândit control asupra cunoștințelor din mai toate domeniile de activitate, ne aflăm
în perioada în care indivizii trebuie să acorde atenție și schimbărilor din societate, deci prin
urmare, să se adapteze la mediul și condițiile bazate pe tehnologie. Această realitate pune însă
presiune pe sistemele educaționale din întreaga lume, deoarece curricula ar trebui adaptată
acestor vremuri și profesorii ar trebui să beneficieze de o pregătire inițială corespunzătoare
utilizării noilor tehnologii la clasă. Pe de altă parte, inovația, rezolvarea problemelor, gândirea
critică și creativă, autoreglarea și utilizarea tehnologiei fac parte din tendințele actuale ale
acestui secol iar, acceptarea și utilizarea acestora va deschide drumul copiilor în construirea de
cunoștințe temeinice. Inovația în educație trebuie să ia forma de creare de cunoștințe, nu doar
de consumare și asimilare a acestora, de aceea, este nevoie de cadre inovatoare în educație.
Cadrele inovatoare trebuie privite nu doar din perspectiva cadrelor didactice care sunt deschise
utilizării metodelor moderne de predare și evaluare, ci și din prisma mediului educațional,
metodelor și resurselor materiale implicate în actul educațional.
Sporirea capitalului uman din educație dornic să se implice în reformularea conceptului
de cunoaștere inovativ, incluzând în actul de predare și evaluare atât metodele tradiționale, dar
implementând și noile tehnologii este o prioritate, dacă nu chiar o emergență, deoarece așa cum
precizează Boulin (2009) elevii s-ar putea să fie pregătiți pentru această transformare, dar
profesorii nu. Totuși, dacă vorbim despre inovare, ar trebui să se țină cont de faptul că aceasta
nu este pur și simplu legată doar de ideea de a folosi tehnologia, ci mai ales de crearea de
procese inovative de asimilare a cunoștințelor. Cele două concepte sunt legate între ele și
rolurile lor se pot schimba, de aceea important este să descoperim o cale de mijloc între
tradițional și modern în educație. S-ar putea ca majoritatea dintre noi să creadă că este inadecvat
să nu utilizezi tehnologia în predare în acest secol, dar întrebarea care ne vine în minte este
explicabil legată de faptul, dacă există tehnologii adaptate fiecărui nivel de vârstă al
utilizatorilor și dacă avem acces la acestea. Mai mult decât atât, inovația în educație ar trebui
să încurajeze atât cadrele didactice cât și copiii să cerceteze, exploreze și găsească toate
instrumentele care permit să se descopere ceva nou. Succesul societății noastre, dezvoltarea
acesteia au ca fundament educația care poate crește și economia, dar poate și să rezolve
probleme sociale și interpersonale, de aceea poate că unele concepte inovatoare sunt mai greu
de adoptat de profesorii care pleacă de la considerentul că ceea ce este testat este sigur.
Utilizarea metodelor tradiționale în detrimentul celor noi, vine și din teama de a nu le putea
controla sau stăpâni, din teama că nu suntem stăpâni pe situație. Utilizarea aplicațiilor,
gadgeturilor și instrumentelor tehnologice au devenit populare o dată cu introducerea noilor
tehnologii, dar și în perioada pandemiei când contactul direct dintre elevi și profesori a fost total
oprit. Educația a fost nevoită atunci să se adapteze situației și să ofere copiilor posibilitatea de
a parcurge materia, de participa la activitățile școlare prin intermediul tehnologiei.
SUCEAVA 2024
În 2013 Vincent evidenția faptul că indivizii dețin trei tipuri de abilități: tehnice, de
gândire și abilități creative, comportamentale și sociale. Acesta susținea că abilitățile tehnice
pot fi învățate sau îmbunătățite pentru a oferi indivizilor posibilitatea de a crea. De aceea,
datoria noastră este de a oferi copiilor abilități necesare pentru a descoperi tehnologia și astfel,
de a găsi locuri de muncă în societatea modernă în care trăim. Ceea ce de fapt face sistemul
educațional astăzi este să îi conducă pe copii spre necesitatea găsirii unui loc de muncă, nu spre
dezvoltarea gândirii creative.
Educația pentru inovare are la bază învățarea prin experiment și activități practice așa
cum susține Boekholt (2007) și că teoria trebuie legată de proiectare mai mult decât de utilizarea
tehnologiei. Mai mult decât atât, cercetători importanți precum Merisotis și Phipps (1999),
sugerează faptul că arta utilizării tehnologiei nu este la fel de importantă ca motivația
profesorului, caracteristicile elevilor și sarcinile de învățare. Prin urmare, inovarea în
învățământ este recunoscută ca fiind introducerea și utilizarea de concepte noi, proceduri,
instrumente și tehnici care să faciliteze creșterea elevului. Acest lucru presupune luarea unei
decizii de către profesor în abordarea proactivă și modernă a modului de predare și îmbinarea
celor două stiluri de predare pentru a facilita satisfacerea cerințelor în schimbare ale vremurilor,
copiilor și bineînțeles a corpului profesoral.
În acest sens se pot utiliza în cadrul activităților de cunoaștere și explorare a mediului
aplicații educaționale, resurse online și tehnologii digitale pentru o învățare individualizată și
interactivă prin folosirea realității virtuale și augmentate, îmbogățind astfel cunoștințele despre
fenomene ce nu pot fi observate în realitatea zilnică. De asemenea, pentru individualizarea și
personalizarea învățării se pot oferi platforme ce pot fi utilizate în cazul unor teme ce se pot
preda în ritmul personal al copiilor. În educația bazată pe proiecte copiii sunt implicați în munca
pe echipe și sarcini de rezolvare a unor probleme care poate fi facilitată și de utilizarea
tehnologiei care trebuie însă abordată și ca o muncă de grup. Folosirea conceptului de clasă
inversată s-a dovedit și ea a fi de un real folos în activitatea didactică. Copiii primesc sarcini
după ore, online, având timp să exploreze și prezinte apoi diferite informații a doua zi la clasă.
Învățarea experiențială, cea bazată pe joc pot dezvolta abilități de dezvoltare a unei gândiri
creative, critice. Pentru ca toate acest mijloace de predare moderne să poată fi utilizate trebuie
luate în calcul și oportunități oferite cadrelor didactice pentru a-și îmbunătăți abilitățile
pedagogice și cunoștințele despre utilizarea noilor tehnologii. Mediul educațional joacă și el un
rol important în activitatea de inovare deoarece ar trebui să fie reorganizat pentru a facilitata
flexibilitatea, creativitatea, munca în echipă. Dotarea cu table interactive, laptopuri, tablete sau
adevărate centre tehnologice cu mobilier reglabil ar putea facilita accesul la o educație modernă
nu doar din prisma dotărilor ci și din prisma modului de lucru, al metodelor activ-participative
aplicate în învățământ. Abordările educației interculturale fac și ele parte din procesul de
modernizare al învățământului românesc. Lucrul în proiecte internaționale cu copii din alte țări
deschid punți de cunoaștere, relaționare și împărtășire necesare în societatea actuală. Copiii au
acces nu doar la instrumente web care sunt testate și folosite de profesori din întreaga lume, ci
se facilitează și cunoașterea de aplicații sigure care intervin real în procesul cunoașterii. Pentru
o învățare cât mai variată abordarea unei educații incluzive facilitează accesul tuturor la
educație și încurajează diversitatea, echitatea și accesul la toate mediile de învățare.
Pe lângă toate acestea este necesară existența unor politici educaționale care să
încurajeze accesul liber la inovație și experimentare prin asumarea unei culturi inovatoare și
prin asumarea riscurilor. Dezvoltarea holistică a copiilor trebuie să ia în calcul pe lângă toate
SUCEAVA 2024
aceste aspecte și dezvoltarea emoțională a copiilor care să faciliteze obținerea de competențe

emoționale precum reziliența, empatia și cunoașterea de sine.
Tehnologia poate juca un rol important în modernizarea sistemelor de învățământ din
lumea întreagă dacă este utilizată în cunoștință de cauză și este un motor al evoluției societății.
Un rol important în implementarea programelor educaționale îl joacă tehnologia pentru că
aceasta oferă posibilități nenumărate de explorare și perfecționare nu doar a abilităților tehnice,
ci sporește și creativitatea, gândirea critică și rezolvarea problemelor.
Informațiile și tehnologia, deși tot mai accesibile în multe țări nu vor înlocui însă
niciodată rolul autentic al profesorului în procesul instructiv-educativ, dar împreună pot
converge spre o educație la un alt nivel.
În concluzie, învățământul se află într-un moment important al evoluției sale în care
tehnologia poate facilita accesul la informații, experimente și resurse de neimaginat, dar rolul
cadrelor didactice rămâne definitoriu în implementarea acestuia. Fără metodele care au dat
roade în decursul anilor educația nu ar putea beneficia de resursele tehnologiei. Rolul cadrului
didactic este acela de a le încorpora în stilul de predare și de a se baza pe propria gândire
creatoare atunci când planifică actul educațional. Corelarea metodelor moderne cu cele
tradiționale, adaptarea lor la nivelul clasei, al cunoștințelor și abilităților copiilor este cheia unei
educații de calitate.
BIBLIOGRAFIE:
1. BLOUIN, R. A., RIFFE, W. H., ROBINSON E.T., BECK D. E., GREEN, C., JOYNER P. U.
& POOLACK G. M. (2009), Roles of innovation in education delivery, American Journal of
Pharmaceutical Education, Vol.73, No.8,1-12
2. GUPTA, Yukti, (2024), Innovation In Education: Traditional To Modern
,http://dx.doi.org/10.1729/Journal.37599
3. SHAPIRO, H., HAAHR, J., BAYER, I. & BOEKHOLT, P.(2007). Background paper on
education, Danishtechnological Institute and Technopolis for the European Commission, DG
Education and Culture in thecontext of a planned Green Paper on innovation
4. Retrieved
fromhttps://www.researchgate.net/publication/267955018_Background_Paper_on_Innovation
_and_Education
(PDF) Innovation In Education: Traditional To Modern. Available from:
https://www.researchgate.net/publication/377658845_Innovation_In_Education_Traditional_To_Mod
ern [accessed Feb 17 2024].
SUCEAVA 2024
258. PROIECT DE LECȚIE
Profesor învățământ primar Popescu Gabriela

Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele
Clasa: a IV-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: A ști, a face, a fi împreună
Tema / Subiectul lecţiei: Subiectul. Acordul predicatului cu subiectul
Tipul lecţiei: Însușire de noi cunoștințe
Scop: formarea capacității de recunoaștere a părților principale de propoziție și de realizare a
acordului între predicat și subiect;
1. să identifice predicatele din propozițiile date, cu ajutorul întrebărilor;
2. să identifice subiectele din propozițiile date, cu ajutorul întrebărilor;
3. să selecteze subiectul potrivit în cel puțin două propoziții, astfel încât să realizeze acordul cu
predicatul;
4. să compună un cvintet care are ca temă subiectul, pe baza explicațiilor primite;
Elemente de strategie didactică:
Metode și procedee: conversația, explicația, exercițiul, metoda Stiu/ Vreau să Știu/Am învățat,
cvintetul, Turul galeriei.
Mijloace: manualul, caietele elevilor, laptop, retroproiector, fișe de lucru;
Forme de organizare: activitate individuală, frontală, pe grupe.
Evaluare: orală, scrisă, observarea sistematică
N Momente Conținuturile învățării Strategii Evaluare

r le lecției didactice
c
rt
1 Moment Se pregătește cadrul adecvat desfășurării orei
organiza- de limba și literatura română.
toric Se face prezența, se notează absenții.
2 Captarea Captarea atenției se realizează cu ajutorul unui Explicația Observarea

atenției rebus ce va fi rezolvat frontal la tablă. Exercițiul sistematică
Prin completarea rebusului se reactualizează Activitate
cunoștințele și se descoperă titlul noii lecții. frontală
1. Partea de vorbire care denumește ființe, Planșă cu
lucruri, fenomene ale naturii. rebusul
2. Partea de vorbire care înlocuiește un
substantiv
SUCEAVA 2024
3. Partea de vorbire care exprimă starea,

acțiunea sau existența.
4. Propoziția în care verbul este la forma
afirmativă.
5. Propoziția în care predicatul este însoțit de
negația NU.
6. Propoziția la finalul căreia se scrie semnul
exclamării.
7. Punct se scrie la finalul unei propoziții
..........
3 Anunțare ” Titlul lecției de astăzi este Subiectul. Acordul Explicația
a dintre subiect și predicat.Vom descoperi
subiectul împreună definiția subiectului, vom identifica
ui și a subiectul în propoziții, și vom observa că
obiectivel predicatul își schimbă forma în funcție de
or lecției subiect.”
4 Dirijarea Se propune un exercițiu care are la bază Exercițiul Observarea
învățării metoda Știu/ Vreau să știu/ Am învățat. sistematică
Elevii identifică predicatele în propozițiile Metoda
date, Știu/ Vreau
(Mihai citește. El are o carte cu povești. să Știu/ Am
Colegul de bancă i-a împrumutat-o), învățat
completând astfel rubrica Știu, apoi pe baza Activitate Evaluarea
întrebărilor Cine?/ Despre cine este vorba în frontală orală
propoziție?vor identifica subiectele, pe care le
vor nota, completând astfel rubrica Vreau să
știu, iar în final, vor descoperi definiția
subiectului, pentru a completa și rubrica Am
învățat (Partea de propoziție despre care se
spune ceva cu ajutorul predicatului are rol de
.................................... în propoziție).
Pentru a completa și ultima rubrică, elevii vor Exercițiul
urmări materialul informativ din manualul
digital.
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a% Activitate
20IVa/Limba%20si%20literatura%20romana/ individuală
Uy5DLiBJTlRVSVRFWFQg/
Se propune rezolvarea exercițiilor din manual,
ex.3 și ex. 4, elevii având sarcina de a completa
propozițiile cu subiectele potrivite, pe baza
imaginilor și de a sublinia subiectele din Evaluarea
propozițiile date. Exercițiul orală
După verificarea corectitudini rezolvării
sarcinilor se propune elevilor următorul
exercițiul, cu scopul de a identifica forma
potrivită a subiectului, pentru a se acorda cu
predicatul propoziției:
1.Alege forma corectă a subiectului din
propozițiile date.
SUCEAVA 2024
Prietenul/Prietenii l-au însoțit în excursie. Conversația

Colegul/Colegii din clasele mai mici vor Evaluarea
participa la un concurs de alergare. orală
Se cere elevilor să prezinte modul în care au
ales subiectele și să argumenteze. Explicația
Se urmărește din manualul digital al doilea
material informativ, cu referire la acordul
dintre subiect și predicat.
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%
20IVa/Limba%20si%20literatura%20romana/
Uy5DLiBJTlRVSVRFWFQg/
Se notează la tablă de către profesor și pe Activitate
caiete, de către elevi noțiunile noi. individuală
Se propune elevilor exercițiul 5, din manual,
sarcina fiind de a realiza acordul dintre subiect Exercițiul
și predicat.
Elevii prezintă modul în care au lucrat, iar
profesorul corectează și face aprecieri.
Se discută despre faptul că este foarte
important să vorbim și să scriem corect și
îngrijit, folosind acordul gramatical între
subiect și predicat.
5 Fixarea Acest moment al lecției se realizează cu Explicația Observarea
cunoștinț ajutorul unui cvintet (poezie cu formă fixă) Exercițiul sistematică
elor care are ca temă SUBIECTUL.
Primul vers prezintă tema: SUBIECT
Al doilea vers este alcătuit din 2 adjective. Interevalua-
Al treilea vers este alcătuit din 3 verbe. rea
Al patrulea vers reprezintă o propozitie
alcătuită din 4 cuvinte. Observarea
Al cincilea vers prezintă o însușire esențială a sistematică
subiectului.
Evaluarea cvintetului se realizează prin Turul
metoda Turul galeriei. Produsele sunt afișate în galeriei
clasă, iar grupele de elevi vor trece prin fața
fiecărui cvintet și vor scrie mesaje de
apreciere.
6 Încheiere La finalul lecției, profesorul face aprecieri în Explicația Observarea
a legătură cu lecția, anunță și explică tema sistematică
activității pentru acasă.
Bibliografie:
1.NUȚĂ, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, Vol I, II, Ed. Aramis,
București, 2000
2.ȘERDEAN, Ioan, Didactica limbii și literaturii române, Ed. Corint, București, 2006
Resurse online:
SUCEAVA 2024
1.MIHĂESCU Mirela, PACEARCĂ Mihai, DULMAN, Anița, ALEXE, Crenguța,

BREBENEL, Otilia, Manualul de limba și literatura română, clasa a IV-a, Ed. Intuitext,
București
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20IVa/Limba%20si%20literatura%20romana/U
y5DLiBJTlRVSVRFWFQg/
2.NASTAS, Svetlana, PISĂU, Aurelia, HÎNCU, Ionela, SÎRBU, Mihaela, Ghid metodologic-
Instrumente de implementare a tehnologiilor în învățământul general, Chișinău, 2018,
https://ise.md/uploads/files/1548841870_nastas.pdf
3.Programa şcolară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a III-a a IV-a, Aprobată
prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013, București, 2013;
https://rocnee.eu/index.php/dcee-oriz/curriculum-oriz/programe-scolare-front/planuri-cadru-
de-invatamant-si-programe-scolare-invatamant-primar
SUCEAVA 2024
259. PROFESORUL ROMÂN ÎNTRE TRADIȚIONAL ȘI MODERN
Prof. înv. preșcolar:Țintă Irina Liliana

Școala Gimnazială Iedera de Jos-Grădinița cu P.N.Colibași, județ Dâmbovița
Abilitățile profesorului modern, sau mai pe larg spus, ale educatorului de orice nivel,
sunt o largă arie de discuție. Articolul de față este un ajutor pe această „masă de discuție” deja
încărcată.
Știm despre abilitățile pe care trebuie să le aibă orice elev și de ce. Dar ce putem
spune despre profesori ? Nu am putea ajunge nicăieri fără ei și fără expertiza lor.
Profesorii au o mulțime de lucruri de făcut într-o zi. Sunt organizări și planificări de
făcut. Planuri de lecție, întâlniri cu părinții și elevii, dezvoltare profesională și multe altele
ocupă timpul unui profesor. Un milion de lucruri cu care trebuie să jongleze în fiecare zi. La
toate acestea adăugăm povara unei lumi aflate într-o schimbare exponențială. Tehnologia
pătrunde singură în viețile elevilor noștri. Următorul lucru pe care îl observi și știi este că ea le
reconfigurează mințile. Ca rezultat, elevii vin la clasă cu așteptări diferite pentru învățare.
Toți profesorii știu că acesta este punctul în care cumva, pe o anume cale, ei trebuie să
se adapteze. Și nu este nici o hartă sau ghid pentru acest proces. Nimeni nu a creat o cale sigură,
fără eșecuri, pentru a face asta să se întâmple. Adevărul este că noi cu toții trebuie să ne dăm
seama cum să o facem mai bine trecând pur și simplu prin acest proces. Dar nu este nici o
surpriză, profesorii sunt niște oameni uimitori. S-a tot spus în jur și s-a dezbătut mult despre
abilitățile Secolului 21, abilitățile de predare digitale, noile abilități și multe alte nume au fost
folosite. Discuțiile încă continuă în jurul a ce/ care sunt aceste abilități. Noi vrem să le
numim abilități moderne, pentru educatorii moderni.
Care sunt abilitățile Profesorului modern?
E ușor să ajungi supraîncărcat de sugestii. Inevitabil în aceste cazuri, toată lumea va
avea câte o opinie. Din fericire, printre aceste teme sunt unele cu care toată lumea poate fi de
acord. Acestea sunt acele abilități pe care educatorii din ziua de azi ar trebui să le aibă și să le
mențină. Acestea le asigură susținerea și succesul în era digitală a învățării. Un cadru didactic
modern trebuie să fie curajos, să învețe el însuși pe măsură ce avansează, să se adapteze la o
lume nouă.
Un profesor modern trebuie să fie flexibil și adaptabil în era digitală modernă. Profesorii
moderni măreți știu cum să înfrunte forțele potrivnice și să facă față provocărilor fără frică.
Era digitală se rezumă prin cuvântul “schimbare”. Noi tehnologii educaționale ne sunt
prezentate în fiecare minut. Fiecare elev învață într-un mod diferit și cu un ritm diferit. Sunt
schimbate și revizuite permanent regulile și așteptările. Vor fi întotdeauna probleme și
provocări de înfruntat. Această abilitate are nevoie de timp ca să se dezvolte, așa că fii răbdător
cu tine. Nu poți să le faci pe toate într-o singură zi.
SUCEAVA 2024
Un cadru didactic modern are o dorință continuă de a învăța. Aceasta merge mână în
mână cu a fi adaptabil. Învățarea este întotdeauna un proces pentru toată viața. Abilitățile
profesorului modern înseamnă ca profesorul să fie și elev în aceeași măsură în care înseamnă
ca profesorul să fie un ghid. Pe măsură ce peisajul lumii se schimbă, tot așa se schimbă peisajul
predării și al învățării. Succesul pe o piață a muncii globală depinde de abilitatea fiecăruia de a
fi învățăcel la timpul potrivit. Tehnologia de asemenea ne furnizează căi largi pentru
dezvoltarea personală și relaționare în rețea, care nu pot fi ignorate. Un profesor care este
întotdeauna dornic să învețe nu se va opri din creștere și din reușită.
Fiecare profesor trebuie să aibă încredere. Aceasta se aplică atât pentru sine cât și pentru
alții. Beneficiul de a avea această abilitate este incomensurabil.Sir Edmund Hillary (cel care a
cucerit primul Muntele Everest) ne-a spus că “noi nu cucerim muntele, ci pe noi
înșine.” Înfruntându-ne vulnerabilitatea, devenim mai puternici. Realizând ce nu știm, învățăm.
Înțelegând cine suntem, vedem ce putem deveni. Și totul se întâmplă când avem încredere.
Un profesor trebuie să aibă încredere să predea, de la bun început, așa că nu este o
sforțare. Totuși este mai mult decât despre a preda în clasă. Ceea ce contează este ca fiecare
cadru didactic să rămână încrezător.Să facă fiecare tot ce poate mai bine.
O deprindere esențială a profesorului modern este de a lucra în echipă. Fiecare educator
modern are nevoie să fie capabil să lucreze în grupuri sau echipe. Lucrul în rețea și rezolvarea
de probleme împreună înseamnă succes pentru toată lumea. Colaborarea cu elevii, colegii și
directorii este o normă pentru profesori. Aceste situații de colaborare se prezintă în fiecare zi.
Nu contează dacă sunt în mediul real sau virtual, profesorii întotdeauna lucrează cu ceilalți.
Făcând bine aceasta întărește susținerea și comunitatea în orice școală sau clasă. De asemenea,
ajută la crearea unui exemplu pentru grupurile de lucru ale elevilor din propria ta clasă.
Practicarea acestei abilități de învățare este, fără dubiu, crucială.
Nu mai puțin important este o mentalitate global.Tehnologia a sfărâmat multe bariere. Este
un adevăr valabil în școli și peste tot în altă parte. Clasa de școală și piața de muncă sunt acum
globale. Asta înseamnă noi moduri de a examina lumea și cum învățăm despre ea. Profesorii
trebuie să fie capabili să arate elevilor atât cum să se conecteze cât și să se protejeze în era
digitală. Proiectele vor cere colaborarea atât cu parteneri reali cât și digitali. Este mai ușor ca
oricând să te conectezi cu culturile și credințele lumii. Educatorii moderni știu de asemenea
cum să utilizeze tehnologia într-un mod sigur. Ei sunt conștienți de pericolele existente în lumea
online și îi ajută pe elevi să le înțeleagă și să le facă față.
BIBLIOGRAFIE:
• CRISTEA, Sorin -,,Conținuturile și formele generale ale educației’’, Didactica Publishing
House, București,2017;
• NICOLA, Ioan-,,Tratat de pedagogie’’. EDP,Bucureşti,2003;
• PĂCURARI, Otilia, TÂRCĂ, Anca, SARIVAN, Ligia-,, Strategii didactice inovative, Centrul
Educaţia 2000+, Bucureşti, 2003.
SUCEAVA 2024
prof. înv. preșcolar Lazăr Maria Silvia

GPN ,,Arlechino” Rădăuți
Nivel II/Grupa : mare,,Albinuțele”

Tema anuala de învățare:,,Cum este, a fost și va fi pe acest Pământ?”
Tema săptămânii: ,,Tot ce e pe lume are un rost anume”
Tema activității integrate:,,Călătoria lui Pipkin ”
Tipul de activitate: consolidare de cunoștințe
ELEMENTELE COMPONENTE ALE ACTIVITĂȚII INTEGRATE
ADE:
• DLC:,,Cât de sus este cerul? ”- lectura educatoarei
• DȘ: ,, Balon fermecat pentru Pipkin”- experiment
• DOS:,,Racheta pentru călătorie”-activitate practică
Scopul activității: Îmbogățirea experiențelor de cunoaștere și investigare a unor fenomene din
lumea înconjurătoare prin diferite strategii.
✓ să asculte activ textul literar, reținând cât mai multe aspecte din conținutul său;
✓ să motiveze răspunsurile date;
✓ să folosească instrumentele speciale pentru realizarea experimentului;
✓ să facă predicții cu privire la modificările ce vor apărea;
✓ să construiască rachete cu ajutorul cutiilor de la Actimel, carton pentru vârful și baza rachetei;
✓ să decoreze rachetele cu steluțe autocolante și fotografii;
✓ să comunice efectele observate.
a. Metode si procedee: observația, conversația, explicația, exercițiul, învățarea prin cooperare,
metoda predicțiilor, experimentul, problematizarea, învățarea prin descoperire, munca
independentă, munca în grup, jocul, experimentul, cvintetul.
b. Elemente de joc: elementul surpriza, aplauze, stimularea, cuvântul stimulativ, mânuirea
materialelor, recompensa.
c. Resurse materiale: cartea cu povestea ,, Cât de sus este cerul”, sticle transparente, baloane,
oțet, bicarbonat, pâlnii, lingurițe, pipete, flipchart, hârtie flipchart, marcher, șervețele uscate,
șervețele umede, cutii de la Actimel, lipici, steluțe autocolante,carton gri, fotografiile copiilor,
recompense.
d. Forme de organizare: frontal,individual,.
Durata: 60 minute
BIBLIOGRAFIE :
✓ ,,Curriculum pentru educaţie timpurie” MECT, 2019;
✓ ,,Cunoștințe despre natură în grădinița de copii”, (1979), E.D.P, București;
✓ BREABĂN, Silvia, GONGEA, Elena, RUIU, Mihaela, (2002), ,,Metode interactive de grup”,
Ed. Arves, București.
✓ CULEA, Laurenția, SEȘOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia, (2008), ,,Activitatea integrată în
grădiniță”, Ed. Did. Publishing Hous, București;
SUCEAVA 2024
Copiii vor intra în sala de grupă intonând cântecul,,Tot ce e pe lume are-un rost anume”, vor
saluta musafirii, dorindu-le o zi plăcută.În sala de grupă își va face apariția personajul surpriză
(pinguinul Pipkin). Acesta se va prezenta, le va spunecopiilor că auzind de activitatea lor de
astăzia pregătit pentru ei povestea lui, un praf fermecat primit în călătorie și invitația de a
construi o rachetă pentru o eventuală călătorie în spațiu. Le voi propune copiilor să răspundă
provocării lui Pipkin și să afle mai multe lucruri despre acesta. Voi anunța titlul poveștii și
autorul iar copiii se vor așeza pe covor în formă de semicerc pentru a asculta povestea. Voi
prezenta conținutul clar, coerent, expresiv, cu un ton și o mimică adecvată fiecărui moment din
poveste. Cu ajutorul imaginilor din posterul de la sfârșitul cărții vor continua discuțiile
referitoare la călătoria pinguinului explicându-le copiilor ce a intâlnit el în timpul zborului cu
albatrosul, balonul și racheta. Se va purta o scurtă conversație pe baza celor ascultate: ,,Despre
cine este vorba în povestea noastră? Cum era Pipkin? Ce întrebări își punea el? Cu ce a călătorit
Pipkin? Ce a descoperit despre albatroși? Dar despre balonul cu aer cald? Până unde a reușit să
zboare? Cu ce a zburat până acolo? A găsit răspuns la întrebare? Ce a înțeles el din această
călătorie?”. Se trage concluzia că cerul este infinit, nu are sfârșit, limite.
Le voi reaminti copiilor de praful magic a lui Pipkin și prin tranziția: ,,Unu-doi, unu-doi/
Pinguinule-napoi,/ Aripile tu le întinzi,/ Le apleci și le ridici!/ Unu-doi, unu-doi/ Pinguinule te-
ndoi,/ Duci în sus și lași pe rând,/ Aripile la pământ!/ Unu-doi, unu-doi/ Ca o minge sari apoi,/
Fiindcă ești de mic,/ Pinguin voinic!” ne vom deplasa către mese pentru a realiza cu copiii
experimentul propus, prin intuirea, descoperirea, demonstrarea și explicarea realizării balonului
folosind praful magic adus de Pipkin. În sticle incolore copiii vor pune cu pipeta oțet iar cu
ajutorul unei pâlnii vor pune în baloane câte 5 lingurițe din praful fermecat (bicarbonat de sodiu)
după care vor așeza gura balunul pe gura sticlei. La comanda mea toți copiii vor ridica de balon
în sus, bicarbonatul va aluneca în sticlă peste oțet, moment în care se va declanșa reacția dintre
oțet și bicarbonat și balonul se va umfla cu ajutorul gazului produs din reacție.
Înainte de a începe experimentul, copiii vor descoperi materialele puse la dispoziție, se vor
purta câteva discuții cu copiii, mai întâi vom încerca să intuim ce vom putea să realizăm cu
materialele de pe mese, apoi aceștia fiind invitați să spună, ce cred ei că se va întâmpla când
praful fermecat va aluneca peste oțet. După aceste discuții , le voi explica și demonstra copiilor
modul de lucru, apoi se va trece la realizarea experimentului de către fiecare copil în parte. La
sfârșitul experimentului, aceștia vor fi ajutați să impărtășească trăirile avute.
Ne vom reaminti de invitația lui Pipkin de a construi racheta. Așadar, copiii vor descoperi
materialele necesare realizării acestei sarcini (cutii de la iaurtul Actimel, conul și baza rachetei
din carton, lipici, steluțe autocolante, fotografiile lor), vor asculta modul de lucru iar cu ajutorul
cuvintelor: ,, Plouă ușor în depărtare, plouă în apropiere/ Bate gheața în depărtare, bate gheața
în apropiere/ Bate vântul în depărtare, bate vântul în apropiere/ Tună în depărtare, tună în
apropiere/A ieșit soarele! Ura! ” vom încălzi mâinile după care vor rezolva sarcina propusă.
Pentru evaluarea activității de astăzi voi folosi metoda ,,Cvintetului”.
Activitatea se va incheia cu jocul cu text și cânt ,,Pinguinul”. Îl vom întreba și pe Pipkin
dacă îl știe și îi vom propune să cânte și să danseze împreună cu noi. Se vor face aprecieri asupra
întregii activități iar copiii vor fi încurajați să spună cum s-au simțit astăzi și dacă le-a plăcut
activitatea . Pentru că au fost harnici, copiii vor primi recompense și vor părăsi sala de grupă
împreună cu Pipkin, fiecare luând cu el racheta realizată
SUCEAVA 2024
Prof. Seserman Ramona Elena

G.P.P. „Dumbrava Minunată”
Nivelul de vârstă/grupa: I, grupa mijlocie ,,Fluturașii”

Tema anuală de studiu: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
Tema proiectului tematic: ” Călătorie în lumea animalelor!”
Tema săptămânală: „Din lumea celor care nu cuvântă”
Tema activităţii integrate: „Cel mai bun câștigă!”
ADE - DLC „Cine știe câștigă” – joc didactic
DEC „Culoarea prietenilor lui Țup-Țup”- pictură
Scopul: Aprofundarea unor cunoştinţe referitoare la animalele domestice și sălbatice utilizând
experienţa socio-cognitivă acumulată formal, informal şi nonformal și dezvoltarea simţului
estetic al copiilor, formarea şi consolidarea tehnicilor de pictură.
-să denumească animalul de pe jeton așezându-l în mediul lui ;
-să identifice suntetul pe care îl produce fiecare animal ales;
- să aleagă răspunsul corect la ghicitoare;
- să denumească materialele şi instrumentele de lucru puse la dispoziţie;
- să aplice culoarea pe suprafaţa de lucru fără a depăşi conturul;
- să utilizeze materialele, tehnicile şi instrumentele de lucru adecvate contextului plastic;
- să identifice cu uşurinţă elementele de limbaj plastic ;
- să utilizeze tehnica picturii pentru realizarea imaginilor animalelor;
Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercițiul, demonstraţia, munca independentă
,cubul, evaluarea cu ajutorul calculatorului, metoda Piramida, expunerea, Turul galeriei,
conversaţia evaluativă.
Mijloace de învăţământ: jetoane cu animalele domestice, jetoane cu iepuraşi, Cub cu animale
domestice și sălbatice, roata animăluțelor, prezentare power point-joc, calculator, afiș piramidă,
tablouri cu animale, acuarele, pahare, pensoane, bețișoare de urechi, șervețele umede și uscate,
bulinuțe.
Elemente de joc: mânuirea materialului, scrisori-surpriză, ghicirea, aplauzele, înregistrarea
scorului, bulinuțe.
Sarcina didactică: recunoaşterea și descrierea animalelor, precizarea sunetului pe care îl
produc, foloasele pe care le avem de la ele, așezarea corectă a acestora în mediul lor de viață
și redarea culorii potrivite a fiecărui animal.
Reguli de joc: copiii sunt grupaţi în două echipe; probele cuprind aceleaşi sarcini, care se
rezolvă de către fiecare echipă, punctele se acordă pentru rezolvarea corectă a sarcinilor:
coechipierii pot completa răspunsurile, câştigă echipa care adună cele mai multe buline.
d) Elemente de joc: surpriza, mişcarea, aplauzele, mânuirea materialelor.
Bibliografie:
SUCEAVA 2024
 *** (2019) Curriculum pentru educaţie timpurie;

 BREBEN, Silvia şi colaboratorii, (2007), Metode interactive de grup Editura Arves,
Bucureşti.
 CULEA, Laurenția şi colaboratorii (2008), Activitatea integrată din grădiniță (ghid
pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar), Editura Didactică Publishing House,
București;
 GLAVA, Adina, TĂTARU, Lolica-Lenuţa, POCOL, Maria, (2009), „Educaţia timpurie
– ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar”, Editura Paralela 45.
Copiii vor intra în sala de grupă, intonând cântecelul ”Câte unul pe cărare!” foarte atenți
la fiecare detaliu, aceștia fiind orientați spre un indicator care arată direcția pe unde trebuie să
meragă pentru rezolvarea sarcinii următoare, plicul cu numărul 2. Copiii se așează pe scăunele
unde vor găsi un ecuson. Educatoarea alege plicul care este destinat jocului ”Cine știe,
câștigă!” (DLC), copiii având posibilitatea de a arăta că știu să denumească animalele
domestice și sălbatice, cunosc mediul lor de viață, sunetul după care îl putem recunoaște și
culoarea fiecărui animal.
Ecusonul de pe scăunel îi va ajuta pe copii să se grupeze în două echipe.
Educatoarea explică sarcina şi regulile jocului. Jocul este o întrecere între cele două
echipe rezolvând cele patru probe. Răspunsurile corecte sunt răsplătite cu aplauze şi cu buline
colorate.
Proba 1 a jocului este“ Învârte cubul și descrie animalul”- cubul misterios este rostogolit și
copilul la care se oprește, denumește animalul din imagine, îl descrie precizând ce mănâncă,
cum se numesc puii, ce foloase avem de la el, apoi îl așează în mediul lui de viată: în pădure
sau la fermă. Cubul se rostogolește până când sunt epuizate toate imaginile de pe el.
Tranziție ”Bat din palme!”-joc cu text și cânt
A doua probă a jocului se numește- “Graiul animalelor” – copilul învârte roata, aceasta se
oprește în dreptul unui pui de animal domestic sau sălbatic, copilul trebuie să precizeze
suntetul după care noi îl putem recunoaște.
Tranziție : ”Graiul animalelor”-cântec
Proba a treia ”Dă click pe răspuns!”- constă în alegerea răspunsului corect, la o ghicitoare pe
calculator. Calculatorul va recunoaște dacă copilul alege varianta corectă prin sunetul unor
aplauze sau varianta greșită printr-o față tristă.
Tranziție: ”Vine ploaia pe burlane!”
Proba a patra se numește ”Culoarea prietenilor lui Țup-Țup” (DEC) copiii sunt
invitați la măsuţele special amenajate pentru activitatea de pictură, unde vor trebui să redea
culoarea animalelor.Se vor intui materialele şi apoi li se va explica tehnica pe care trebuie să o
utilizeze. Prin intermediul unui joculeţ se realizează exerciţiile pentru încălzirea muşchilor mici
ai mâinii. „Bate palmele ușor/ bate palmele de zor/ unu doi, unu doi/ toţi suntem acum vioi/
Închid pumnii și-i desfac/ Degetelor fac pe plac/ Plic, plac, plic, plac/ melodiile îmi plac./ La
pian acum cântăm/ Liniște să ascultăm.
Lucrările vor reprezenta animale domestice și animale din pădure şi vor fi realizate prin
tehnici de pictură învăţate de copii: pictura cu estompa, dactilopictura şi pictura cu beţişorul.
La finalizarea lucrărilor, copiii sunt invitaţi să le expună la centrul expoziţional
organizat în sala de grupă.
SUCEAVA 2024
În obţinerea performanţei, copiii vor fi invitaţi să completeze un afiş pe care se află

piramida „Animalelor”. Copiii vor completa treptele piramidei cu imagini pictate de ei, acestea
reprezentând răspunsurile la întrebările educatoarei:
1. Care animal este și domestic și sălbatic și are corpul acoperit cu blană? (iepurașul)
2. Alege două animale domestice care se aseamănă între ele (calul și măgarul)
3. Numește trei animale care mănâncă pește ( vulpea, pisica și ursul)
4. Patru animale domestice care ne dau carne (vaca,porcul,capra și oaia)
Activitatea se va încheia prin aprecierea comportamentului copiilor, găsirea celei de-a
treia piesa de puzzle.
Tranziție -Cântec: „Dacă vesel se trăiește!”
SUCEAVA 2024
Evenimen Strategii didactice

tul Conţinutul ştiinţific al activităţii Metode şi Mijloace de Evaluare
didactic procedee învăţământ
Captarea Se orientează atenția copiilor Conversaţia Indicator de Proba
atenţiei către reperele ce îi va ghida spre Observaţia orientare, acțional
spațiul de desfășurare a activității. traseu practică de
Probele surpriză declanșează starea marcat cu orientare
motivațional afectivă, menită să iarbă,
regleze acțiunile în direcția unui
scop precizat.
Anunţare Tema și obiectivele activității Expunerea
a temei sunt comunicate copiilor într-o
manieră mai accesibilă, care să le
incite curiozitatea și să le stimuleze
interesul pentru activitate.
Prezentar Conţinuturile demersului didactic
ea integrat, structurate pe etape,
conţinutul cuprind activităţi care vor antrena
ui şi copiii în a dobândi noi informaţii Conversaţia Probă
dirijarea despre animalele domestice și Explicaţia orală
învăţării animalele sălbatice. Demonstraţi Plicuri Formulare
Se va pune accent pe exersarea a surpriză a corectă a
abilităţii de a stabili pe plan mintal Jetoane cu răspunsuri
structuri lingvistice şi artistico- animale lor
plastice pe baza unui suport intuitiv domestice și apelând la
adecvat: sălbatice cunoștințel
DLC Conversația Afiș e
* prezentarea regulilor jocului, Explicația diagrama acumulate
apelându-se la capacitatea de Jocul venn
înțelegere și de atenție a copiilor sub Cubul Roată
forma unor cerințe ferme care vor Calculator
reglementa întreaga desfășurare a Prezentare
jocului; power point
* sistematizarea și consolidarea Mouse
cunoștințelor referitoare la:
*denumirea animalelor, precizarea
hranei, așezarea în mediul lor de
viață; Observaţia
*recunoașterea sunetului produs de Conversaţia Tablouri
fiecare animal; Explicaţia Acuarele
* alegerea răspunsului corect ; Demonstraţi Beţişoare
*redarea culorii fiecărui animal ; a Pensoane Probă
DEC Munca Şerveţele practică
* compunerea spaţiului plastic în independent umede Exersarea
mod original; ă Șervețele abilităţilor
* îmbinarea creativă a elementelor uscate artistico-
de limbaj plastic; plastice
SUCEAVA 2024
* exersarea deprinderilor de folosire

corectă a instrumentelor pentru
pictură;
* utilizarea informaţiilor privind
realizarea unor compoziţii plastice
originale şi personale.
Obţinerea 1. Organizarea centrului Expunerea Panou Probă
performa expoziţional – realizarea de lucrări expoziţional practică
nţei plastice prin raportare la realitatea Lucrările Realizarea
văzută şi simţită de copii. Metoda copiilor unui
2. Sintetizarea principalelor piramida proiect
informaţii se va face prin Explicaţia comun
respectarea regulilor de elaborare a Demonstraţi Afiş
piramidei: a piramida Completar
* vizualizarea piramidei; Lucrările ea
* numerotarea treptelor piramidei; copiilor treptelor
* recunoaşterea culorilor; piramidei
* recunoaşterea formelor
geometrice din care este alcătuită;
* completarea treptelor cu imagini
corespunzătoare întrebărilor
adecvate.
Evaluare Determinarea calităţii demersului Stimulente Aprecieri
didactic realizat prin raportare la pentru copii verbale
obiectivele anticipate şi la Conversaţia Cântec
finalităţile obţinute. evaluativă
SUCEAVA 2024
262. ÎNVĂŢAREA SENZORIALĂ - DE LA CONCEPT, LA APLICAŢII ŞI

PRACTICI EFICIENTE
Prof. înv. preşcolar Sofron Gabriela

G.P.P.”Albă ca Zăpada”,G.P.P.”Scufiţa Roşie” - Vatra Dornei
„Simţurile sunt organele de prindere de lumea exterioară, care îi sunt necesare inteligenţei,
aşa cum mâna este organul de prindere a lucrurilor materiale, necesare corpului”
Maria Montessori
Percepţia senzorială ne însoţeşte de-a lungul întregii vieţi şi ne serveşte ca bază a realităţii.
O percepţie senzorială săracă determină o percepţie redusă a realităţii. Din acest motiv,
dezvoltarea senzorială reprezintă una din bazele constituirii realităţii.
M. Montessori, fondatoarea pedagogiei cu acelaşi nume, consideră că simţurile sunt nişte
„porţi deschise spre lume”, iar “o libertate reală și interioară nu poate fi oferită și nu poate fi
nici măcar cucerită; ea poate fi construită de către fiecare doar în sine însuși, ca parte a
personalității si de aceea nu poate fi nici pierdută.”
Pedagogia Montessori este o metodă de educaţie deschisă, care se bazează pe educaţia
senzorială a copilului. Educaţia este considerată a fi „un ajutor pentru viaţă”.
Maria Montessori descrie foarte bine postura şi rolul adultului în realizarea activităţilor
senzoriale:
• în loc să vorbească cu uşurinţă, trebuie să dobândescă puterea liniştii;
• în loc să-l înveţe, el trebuie să-l observe;
• în loc să se afirme printr-un soi de inflexibilitate, el trebuie să îşi asume o postură umilă.
Adultul ghidează copilul cu binevoinţă şi discreţie. El îi oferă posibilitatea şi libertatea de a-
şi explora mediul înconjurător, în funcţie de nevoile şi de capacităţile sale.
Conform pedagogiei Montessori fiecare copil are propriul său ritm şi propria sa dorinţă de a
descoperi ceea ce-l înconjoară. Este esenţial să nu fie forţat, ci doar însoţit cu bunăvoinţă în
activitatea sa de cunoaştere.
Maria Montessori numeşte „perioade senzitive” acele momente în care copilul îşi foloseşte
toată energia pentru a-şi descoperi o anumită competenţă.
Rolul adultului este acela de a crea un spaţiu de dezvoltare favorabil, într-un mediu securizat
şi bogat în posibilităţi de explorare, permiţându-i să descopere lucrurile care-l înconjoară.
Copilul explorează mediul înconjurător cu ajutorul simţurilor. Auzul, văzul, pipăitul, gustul
şi mirosul îi vor permite copilului să absoarbă tot felul de informaţii despre ceea ce-l înconjoară.
Filozoful francez Bergson spunea: „Nimic nu se găseşte în inteligenţă dacă nu s-a aflat mai
devreme în simţuri”.
Încă din primii ani de viață, dezvoltarea senzorială devine extrem de importantă, pe același
loc cu dezvoltarea fizică sau intelectuală. Procesele senzoriale reprezintă baza învățării și
experienței copilului stând la baza cunoaşterii. Copilul trebuie să interacţioneze prin
intermediul tuturor simţurilor pentru a putea învăţa despre oameni, locuri şi lucruri în general.
Copilul învață despre mediul în care trăiește cu toate cele cinci simțuri ale sale: văzul, auzul,
pipăitul, gustul şi mirosul.
În învăţământul preşcolar, jocurile şi exerciţiile senzoriale pot fi desfăşurate în cadrul unor
activităţi de dezvoltare personală, a activităţilor liber alese şi a activităţilor pe domenii
experenţiale sau pot fi incluse în activităţile integrate în funcţie de nivelul de dezvoltare al
preşcolarilor dar şi de creativitatea cadrului didactic. Totodată, jocurile şi exerciţiile senzoriale
SUCEAVA 2024
pot viza dezvolarea şi activarea unuia sau a mai mulţi analizatori. Acestea se pot organiza atât
în sala de grupă cât şi în aer liber, în funcţie de materialul utilizat şi de caracterul jocului.
Activitățile senzoriale la care îi încurajăm pe copii să participe, nu vor fi niciodată finalizate
cu eșec. De ce ? Pentru că ele deschid calea către jocurile libere, neîngrădite, care îl lasă să
exploreze fiecare material cu care vine în contact.
„Dintre cele cinci simţuri, văzul, auzul şi mirosul întâlnesc mai puţine interdicţii
decât atingerea şi gustul” - Leonard de Vinci
În exersarea sensibilităţii tactile şi termice, accentul se pune pe diferenţierea unor însuşiri
contrastante ale obiectelor: duritate (tare-moale), consistenţa materiei (lichide-solide),
asperitate (aspru-neted), rezistenţă (tare-fragil), masă (uşor-greu), mărime (mare-mic), volum
şi formă.
Iată câteva exemple de jocuri şi exerciţii senzoriale pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile
pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii grupei mijlocii în cadrul unor activităţi interesante
şi stimulative (ADP, ALA, ADE, AI):
„Drumuri colorate”
(Tema săptămânii - „Magia culorilor”, ADP - joc senzorial );
Obiective urmărite:
✓ să traseze drumuri colorate prin amprentarea cu picioarele goale şi vopsite cu acuarele
(ude) pe diferite suprafeţe;
Descrierea jocului:
✓ Copilul merge în picioarele goale și vopsite cu acuarele pe o suprafaţă (coli mari de
hârtie) pentru a lasă amprente și astfel să traseze drumuri. Alternativă: tălpile picioarelor pot fi
ude iar trasarea drumului să se realizeze pe o suprafaţă tare (ciment, dale, etc). Această activitate
se poate face și pe nisip.
„Aleea senzorială”
(Tema săptămânii - „A-nflorit un copăcel”, DPM – traseu aplicativ, exerciţiu senzorial)
✓ să identifice însuşirile suprafeţelor care formează aleea senzorială prin intermediul
analizatorului tactil, identificând duritatea şi asperitatea acestora;
Descrierea jocului:
✓ Copiii merg în picioarele goale pe diferite texturi care alcătuiesc aleea senzorială. Astfel
ei experimentează senzații diverse: aspru, fin, moale, tare/dur, lucios etc.
„Spune, ce am desenat?”
(Tema săptămânii - „Călătorie în lumea poveştilor”, DŞ – Joc logic: „La bibliotecă”, joc
senzorial )
✓ să identifice formele trasate cu degetul pe propria piele (pe spatele copilului);
Descrierea jocului:
✓ Pe spatele copilului se trasează diferite forme geometrice cu degetul, iar copilul trebuie
să identifice ceea ce s-a desenat (un cerc, un triunghi, un pătrat, un dreptunghi). Jocul poate fi
utilizat şi pentru identificarea cifrelor, a literelor şi a altor forme mai complexe, în funcţie de
nivelul grupei.
„Vedem bine doar cu inima, esenţialul este vizibil pentru ochi”- Antoine de Saint-
Exupery, Micul Prinţ
Jocurile şi exerciţiile care antrenează analizatorul vizual, au în vedere identificarea
culorilor şi a nuanţelor acestora, a dimensiunilor şi raporturilor dimensionale, a formelor plane
şi în volum şi a poziţiilor obiectelor: în faţă, în spate, deasupra, dedesupt, sus, jos, etc.
SUCEAVA 2024
Cum putem stimula simțul vizual al copilului? Iată câteva exemple de jocuri şi exerciţii
senzoriale pentru antrenarea analizatorului vizual pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii
grupei mijlocii în cadrul unor activităţi interesante şi stimulative (ADP, ALA, ADE, AI):
„Jocul fotografiilor”
(Tema săptămânii –„Unde au fugit odată jucăriile de la un copil”, DLC – lectura
educatoarei, joc senzorial)
✓ să descopere obiectele/jucăriile din încăpere pe baza imaginilor, fotografiilor prezentate
iniţial, denumindu-le;
Descrierea jocului:
✓ Se realizează fotografii ale obiectelor/jucăriilor din încăperea în care se desfăşoară
jocul. Aceste fotografii pot fi lipite pe mai multe cercuri realizate din carton. Copilul trebuie să
găsescă obiectele, după ce a privit şi analizat fotografiile, denumind obiectele. Jocul se poate
realiza şi sub formă de concurs, identificarea obiectelor fiind marcată printr-un cleşte de rufe
pe cercul din carton care conţine fotografia obiectului identificat.
„Paharele colorate şi degradeurile”
(Tema săptămânii – „Magia culorilor”, DŞ – „Culori principale, secundare şi degradeuri” –
experimente, exerciţiu senzorial )
✓ să obţină culorile secundare prin amestecare corespunzătoare a celor principale,
denumindu-le;
✓ să obţină degradeuri de culori prin adăugarea unei cantităţi diferite de colorant alimentar
în cele patru pahare cu apă, la acelaşi nivel, denumind nuanţele obţinute.
Descrierea jocului:
✓ Copiii primesc trei pipete cu colorant alimentar (roşu, galben şi albastru) şi 3 pahare cu
apă, la acelaşi nivel. În pahare copiii adaugă 2-3 picături de colorant alimentar din pipete pentru
a observa colorarea apei cu culorile principale. În continuare adaugă peste culorile principale
obţinute câteva picături din altă culoare pentru a obţine culorile secundare. Astfel:
- albastru + câteva picături de galben = verde
- galben + câteva picături de roşu = portocaliu
- roşu + câteva picături de albastru = violet
Analizând vizual paharele copiii denumesc culorile principale şi cele secundare obţinute în
urma experimentului.
✓ Pentru obţinerea degradeurilor de culori copiii au nevoie de 4 pahare cu apă, la acelaşi
nivel şi o pipetă cu colorant alimentar. Prin adăugarea de colorant alimentar în cantităţi diferite
( o picătură în primul pahar, două picături în al doilea pahar, etc.), copiii vor obţine degradeuri
de culoare, mai închise sau mai deschise, în funcţie de preferinţe.
Copiii identifică vizual culorile obţinute în urma experimentului, denumindu-le.
„Când ştim să ascultăm, vorbim întotdeauna bine” - Moliere
Jocurile şi exerciţiile care se adresează analizatorului auditiv obişnuiesc copiii cu bogăţia
sunetelor şi zgomotelor din mediul ambiant, îi deprind să le asocieze cu sursa care le-a produs,
îi deprind să le reproducă şi ei, să le determine unele caracteristici: intensitatea, înălţimea,
durata, ritmul.
Cum putem stimula simțul auditiv al copilului ? Iată câteva exemple de jocuri şi exerciţii
senzoriale pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii
„Atenţie la ritm”
( Tema săptămânii – „A-nflorit un copăcel”, ALA – joc senzorial )
SUCEAVA 2024
• să bată ritmul unui cântec folosind tobele confecţionate;

Descrierea jocului:
✓ Cu ajutorul tobelor confecţionate din cutii de lapte şi a beţelor din lemn, copiii bat în
ritmul unui cântec stabilit. La oprirea muzicii aceştia continuă să bată tactul auzit.
„Cum vorbesc?”
( Tema săptămânii – „Mare călător!”, DLC – joc exerciţiu, joc senzorial )
• să diferenţieze acustic tonul pronunţării propoziţiilor (trist, sever, tare, încet, repede,
nervos, etc);
Descrierea jocului:
• Copilul care conduce jocul spune la urechea colegului său o propoziţie, dându-i indicaţii
cum să pronunţe propoziţia (trist, sever, tare, încet, repede, nervos, plângăreţ, şoptit). După ce
propoziţia a fost rostită urmându-se indicaţiile, ceilalţi copii trebuie să spună pe ce ton a fost
rostită propoziţia. Copilul care răspunde corect devine conducătorul jocului.
„Culorile muzicale”
( Tema săptămânii – „Magia culorilor!”, ALA – joc senzorial pt dezvoltarea analizatorului
auditiv şi vizual )
• să se deplaseze, prin săritură, în ritmul melodiei „Culorile”, de la o culoare la alta,
respectând culorile indicate de text;
Descrierea jocului:
✓ Se formează pe covor un cerc din cartoane colorate, ordinea culorilor fiind indicată de
versurile melodiei „Culorile”. În ritmul impus de cântec, câte doi copiii se deplasează în acelaşi
timp, de la o culoare la alta, prin săritură.
„Mirosul este simţul imaginaţiei” - Jean- Jacques Rousseau
Jocurile care acţionează asupra sensibilităţii olfactive, urmăresc diferenţierea calităţilor de
ordin olfactiv ale alimentelor şi recunoaşterea lor după aceste însuşiri.
Cum putem stimula simțul olfactiv al copilului? Iată câteva exemple de jocuri şi exerciţii
senzoriale pentru dezvoltarea sensibilităţii olfactive pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii
„Jocul mirosurilor”
( Tema săptămânii – „Meserii îndrăgite de copii”, ALA – joc senzorial )
• să descopere mirosurile din cutiuţe prin intermediul analizatorului olfactiv;
Descrierea jocului:
✓ Se pregătesc mai multe cutiuţe mici cu diferite alimente (pudră de cacao, cafea,
scorţişoară, mentă, vanilie etc.) folosite de cofetar în prepararea dulciurilor. Un copil legat la
ochi trebuie să identifice şi să denumească mirosul descoperit în una dintre cutiile înmânate,
doar prin intermediul simţului olfactiv.
„Lotto cu mirosuri”
( Tema săptămânii – „Meserii îndrăgite ce copii”, ALA – JM – joc senzorial )
• să recunoască mirosul unor alimente asociind mirosul acestora cu imaginea
corespunzătoare;
Descrierea jocului:
✓ Se pregătesc mai multe fructe, legume şi alte alimente pe care copiii le pot mirosi precum şi
imaginile corespunzătoare acestor alimente. Legaţi la ochi, copiii trebuie să recunoască mirosul
pe care îl simt în apropiere (miros produs de un alt copil sau de adult prin desfacerea fructului,
SUCEAVA 2024
plimbarea săculeţului aromat prin dreptul acestora, ect.). După identificarea mirosului copiii se
dezleagă la ochi căutând cartonul cu imaginea alimentului pe care l-au mirosit. Jocul se continuă
cu un alt miros.
„Lichide parfumate”
( Tema săptămânii – „Meserii îndrăgite de copii”, ALA – Știință – joc senzorial )
• să identifice mirosul lichidelor specificând numele acestora după analizarea lor și prin
intermediul altor analizatori (vizual, gustativ);
Descrierea jocului:
✓ Se pregătesc, pentru fiecare copil, 4 – 5 pahare cu diferite lichide selecționate ( oțet,
sirop de mentă, suc de fructe, lapte, apă). Copiii studiază culoarea, aspectul lichidelor, gustă
lichidele dacă doresc, le miros determinând la final numele acestora.
„Gusturile nu se discută, dar ele se cultivă.” – Adrienne Maillet
Jocurile care acţionează asupra sensibilităţii gustative, vizează identificarea şi diferenţierea
principalelor gusturi: dulce, amar, sărat, acru.
Iată câteva exemple de jocuri şi exerciţii senzoriale pentru dezvoltarea sensibilităţii gustative
pe care le-am desfăşurat împreună cu copiii grupei mijlocii în cadrul unor activităţi interesante
şi stimulative (ADP, ALA, ADE, AI):
„La piaţă”
( Tema săptămânii – „Fructe dulci de toamnă”, DŞ – observare, joc senzorial )
• Să descopere prin intermediul analizatorului gustativ fructele de toamnă, denumindu-le
;
Descrierea jocului:
✓ Pe un platou se pregătesc bucăți din fructele pe care copiii le-au observat anterior. Un
copil legat la ochi trebuie să alegă un fruct de pe platou, să-l guste și să identifice fructul pe
care l-a gustat. Jocul continuă până ce toți copiii gustă din fructele de toamnă, denumindu-le.
„Ce aromă are?”
( Tema săptămânii – „Meserii îndrăgite de copii”, DOS – activitate practică, joc sezorial )
• Să guste cremele cu care vor orna brioșele cofetarului specificând aromele acestora
(afine, zmeură, căpșuni) ;
Descrierea jocului:
✓ Copiii trebuie să orneze brioșele cu cremă în funcție de aromele acestora. Ei gustă pe
rând din bolurile cu cremă și identifică aroma fiecăruia. După stabilirea aromelor copiii ornează
brioșele cu crema corespunzătoare indicațiilor date (brioșele mari cu cremă de afine, cele
mijlocii cu cremă de zmeură iar brioșele mici cu cremă de căpșuni).
„Gusturi perechi”
( Tema săptămânii – „Meserii îndrăgite de copii”, ALA – Stiință – joc senzorial )
• Să grupeze în perechi alimentele în funcție de gustul acestora (dulce, sărat, acru, amar)
;
Descrierea jocului:
✓ Pe un platou se pregătesc mai multe alimente astfel încât între acestea să se poată realiza
perechi în funcţie de gust (dulce, sărat, acru, amar). Copiii gustă alimentele şi formează perechi
în funcţie de gustul acestora.
Jocurile şi exerciţiile senzoriale organizate şi desfăşurate în grădiniţă acţionează direct
asupra analizatorilor determinînd creşterea sensibilităţii acestora, iar dezvoltarea senzorială este
foarte importantă pentru dezvoltarea personalităţii copiilor.
SUCEAVA 2024
Bibliografie
1. COTTE, Delphine Gilles, 2019, Montessori acasă: descoperă cele 5 simţuri ,
Didactica Publishing House, Bucureşti
2. EZECHIL, L., PĂIȘI Lăzărescu, M., 2002, Laborator Preșcolar, Ghid metodologic, Editura
V & I Integral, București;
3. ROCH Y. Le, 1976, Cum să facem exercițiile senzoriale, Editura didactică și
pedagogică, București;
SUCEAVA 2024
263. IMPLICAREA PREȘCOLARILOR ÎN CONSERVAREA MEȘTEȘUGURILOR

POPULARE, COMORI ADEVĂRATE ÎN DEZVOLTAREA VALORILOR
AUTENTICE ROMÂNEȘTI

G.P.P.„Prichindel” Suceava
Nivelul de vârstă/ Grupa: nivelul II / grupa mare

Tema anuală de studiu: „Ce și cum vreau să fiu?”
Tema săptămânală:„Meserii de azi și din trecut!”
Tema activităţii integrate: ,, Meșterii populari ne arată meserii de altădată!”
- A.L.A. – „ Ucenicii meșterilor populari!”
Centrul Artă - ,,Păpuși din linguri!”- confecție
,,Brățări tradiționale!„- înșirare
,,Farfuri și pahare din lut”- modelaj
Centrul Bibliotecă – ,,Trăistuțe și covoare tradiționale- elemente de comunicare scrisă
pe pânză;
Centrul Știință– ,,Obiecte de artă populară!”- puzzle
- A.D.E. – D.Ş. – „Ce știi despre...? ” – joc didactic
Scopul activității: Aprofundarea cunoștințelor copiilor cu privire la profesia de meșter popular
și obiecte tradiționale românești, recunoscând prin descriere verbală, activitățile și obiectele
specifice fiecăruia dintre ei utilizând achiziţiile tehnico - aplicative în contexte creative.
să confecționeze păpuși din linguri de lemn, utilizând materialele puse la dispoziție;
să înșire mărgelele pe șnur, realizând brățări;
să modeleze lutul, obținând fardurii și pahare;
să decoreze tăistuțele și covorașele tradiționale, exersând semnele grafice învățate;
să realizeze puzzle-ul, asociând cifra de pe piesă cu cea de pe tablou;
să dezlege corect ghicitorile, identificând meșterul popular;
să descrie silueta/imaginea cu meșterul popular ales, specificând activitatea acestuia;
să recunoască obiecte de artă populară specifice fiecărui meșter, așezându-le conform
indicațiilor;
să aleagă jetoanele corespunzătoare, completând piramida.
să-şi dezvolte interesul şi dragostea pentru creaţiile populare;
a) Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, explicaţia, exerciţiul, observaţia, jocul
didactic, Metoda interactivă ,,Piramida”.
b)Resurse materiale: plic, scrisoare, ghem de lână, roată, siluete cu meșteri populari, săculeți
de pânză nemerotați cu cifre, foi cu ghicitori, mărgele, ață, linguri de lemn, mohair colorat,
creioane, hârtie șablon pentru haine, lipici, lut, planșete, tablou pânză, piese de puzzle cu obiecte
realizate de meșteri populari, trăistuțe de pânză, covorașe din lână, carioci colorate, ladă, lână,
lemne, lut, jetoane cu imagini reprezentative pentru metoda interactivă,, Piramida”.
c)Forme de organizare: frontal, individual, grupuri mici;
Sarcina didactică:
SUCEAVA 2024
Dezlegarea corectă a ghicitorilor, descrierea activității meşterului popular ilustrat pe

siluete, alegerea obiectelor de artă populară realizate de aceştia şi clasificarea lor după criteriul
impus de educatoare.
Regula de joc:
Copiii vor fi împărțiți în patru echipe. Educatoarea aruncă un ghem de lână către un copil ce
va fi desemnat liderul echipei spunând:
,,Ghemul se rostogoleşte
Şi la .........se opreşte”
Copilul din echipa la care s-a oprit ghemul, vine în față și rotește o roată pe care sunt acoperite
siluetele mesterilor. Pe fiecare siluetă se află câte o ghicitoare la care preșcolarul trebuie să
răspundă descoperind apoi silueta ascunsă, iar la întrebarea educatoarei ,, Ce ştii despre....?”,
îl identifică și îi descrie activitatea. Ceilalți copii din echipă vor trebui să selecteze dintre
obiectele de artă realizate de ei la centre, acele obiecte ce pot fi realizate de meșterul descoperit
și le vor aşeza în fața atelierului lui. Se va proceda la fel cu fiecare echipă, până când vor
identifica fiecare meșter popular și obiectele realizate de acesta.
Elemente de joc: mânuirea materialului, elemente surpriză, mişcarea, recompensa, aplauzele
Durata: 1 h 15 min
Copiii intră în sala de grupă și se așază pe pernuțele special pregătite. Aceștia sunt
invitați să privească cu atenție în grupă și acolo vor descoperi pe lada trimisă de meșterii
populari o scrisoare, care le va capta atenția. Educatoarea deschizând plicul și citind-o, află
că meșterii populari bucovineni, vin la ei cu propunerea și dorința de a-i învăța să devină la
rândul lor mari meșteri populari. Aceștia le mai spun copiilor că ei nu au fost aleși la întâmplare
ci s-au interesat, aflând astfel că în grupa licuricilor sunt niște copii foarte harnici și dornici să
învețe meserii vechi, de mult uitate, dar care ne fac mândri ca popor.
În scrisoare, meșterii mai precizează faptul că au îmbătrânit și nu mai au puterea de a
duce mai departe aceste meștesuguri dragi, moștenite din neam în neam, și din dorința de a nu
se pierde, îi roagă pe copii să devină ucenicii lor pentru o zi și cu ajutorul materialelor și
instrucțiunile trimise de ei, vor putea învăța cum să devină meșteri și păstrători ai
meșteșugurilor strămoșești.
Educatoarea propune copiilor crearea unor echipe de lucru (cu ajutorul ecusoanelor din
pieptul copiilor), prezentându-se astfel oferta de lucru (ALA-,,Ucenicii meșterilor
populari!”.
După realizarea „planului de lucru” se recită versurile: „1,2/1,2/ Meșteri mari suntem și
noi,/ Forțele ne adunăm/ Meșteșugul învățăm/ Pe meșteri îi bucurăm/” (îndemn motivant).
Preșcolarii apoi, în funcție de ecusonul din piept, vor fi direcționați către centrele
deschise în sala de grupă după cum urmează: La centrul Știință, copiii care au pe ecuson un un
tablou vor realiza tablouri cu obiectele de artă ale meșterilor populari, asociind cifra de pe piesa
de puzzle cu cea de pe tablou. La centrul Arte, copiii care au pe ecuson ulcior, vor înșira
mărgele pe șnur, confecționând brățări, și vor modela lutul confecționând pahare și farfurii. La
centrul Bibliotecă, copiii care au pe ecuson un covor tradițional vor decora covoare și trăistuțe
din pânză exersând semnele grafice învățate.
După executarea exercițiilor pentru încălzirea mușchilor mâinii, preșcolarii își vor
desfășura activitatea pe fond muzical, educatoarea oferind îndrumări și sprijin pentru realizarea
corectă a lucrărilor.
priveşte finalizarea lucrărilor de la fiecare centru. Copiii îşi fac curat la locul unde au lucrat,
SUCEAVA 2024
lâsând lucrările pe aceeași masă, fiind folosite puțin mai târziu.(Rutina – „Masa mea e cea mai
curată”).
Copilașii se vor așeza în semicerc în fața spațiului frumos amenajat, asemenea unor mici
ateliere de artă tradițională, apoi educatoarea îi anunță că meșterii populari îi invită să ia parte
la un joc prin care vor dovedi dacă au învățat și pot deveni adevărați meșteri populari. D.Ş. –
„Ce știi despre...? ” – joc didactic.
Copiii vor fi împărțiți în patru echipe. Educatoarea aruncă un ghem de lână către un
copil ce va fi desemnat liderul echipei spunând:
,,Ghemul se rostogoleşte
Şi la .........se opreşte”
Copilul din echipa la care s-a oprit ghemul, vine în față și rotește o roată pe care sunt
acoperite siluetele mesterilor. Pe fiecare siluetă se află câte o ghicitoare la care preșcolarul
trebuie să răspundă descoperind apoi silueta ascunsă, iar la întrebarea educatoarei ,, Ce ştii
despre....?”, îl identifică și îi descrie activitatea. Ceilalți copii din echipă vor trebui să selecteze
dintre obiectele de artă realizate de ei la centre, acele obiecte ce pot fi realizate de meșterul
descoperit și le vor aşeza în fața atelierului lui. Se va proceda la fel cu fiecare echipă, până când
vor identifica fiecare meșter popular și obiectele realizate de acesta.
Se va desfăşura un joc de probă pentru verificarea înţelegerii regulilor de către copii
apoi se trece apoi la desfăşurarea propriu-zisă a jocului unde se va urmări dezvoltarea
capacităţilor de analiză şi sinteză în vederea rezolvării sarcinilor date.
În complicarea jocului, copiii vor avea de ales din lada adusă de meșteri, materialele pe
care aceștia le folosesc în timpul activităților identificându-le și sortându-le și așezându-le în
atelierul potrivit.
Prin intermediul metodei interactive ,,Piramida”, se va face evaluarea activității
urmărindu-se alegerea jetoanelor corespunzătoare cerinței educatoarei și așezarea corectă a
acestora completând piramida.
rezultatele obținute și mai ales de prin bucuria meșterilor populari.
Bibliografie:
❖ Curriculum pentru educație timpurie, 2019, anexa la ordinul ministrului Educației Naționale
nr. 4.694/2.08.2019
❖ RĂILEANU, Daniela, VIERIU Dorina, ALECSA Iuliana , (2010), Proiectarea Pas cu pas
❖ CULEA Laurenţia, SESOVICI Angela, GRAMA Filofteia, PLETEA Mioara, IONESCU
Daniela, ANGHEL Nicoleta, (2008), Activitatea integrată din grădiniţă”(ghid pentru cadrele
❖ BREBEN Silvia, GONGEA Elena, RUIU Georgeta, FULGA Mihaela, (2007), Metode
interactive de grup-Ghid metodic - Editura Arves
SUCEAVA 2024

PRACTICE
Prof. Calancea Bianca-Oana
G.P.P. „Gulliver” Suceava
Nivel de vârstă/ Grupa: nivel I/ grupa mică „Furnicuțele”

Tema anuală de studiu: „Cum exprimăm ceea ce simțim?ˮ
Tema săptămânii: „Ziua mamei” Valoare selectată pentru Modulul IV: Dragostea
Tema activității: „Dar pentru mama”
 DLC- „Năsturaș își iubește mămica”- povestirea educatoarei (cufărul povestitor)
 ALA1- Joc de rol: „Tort surpriză pentru mama”- elemente de activitate practic
gospodărească
Artă: „Ornamente florale pentru mama”- ikebana
Științe: „O limonadă delicioasă”- experiment
Scopul activității: Dezvoltarea achizițiilor lingvistice prin stimularea receptării mesajului oral
și activizarea limbajului, în situații de învățare orientate spre stimularea capacităților de
investigare/ cercetare a elementelor mediului și exersarea deprinderilor de exprimare artistică,
plastică și practic-gospodărești, valorificând cunoștințele și experiențele anterioare referitoare
la semnificația zilei de 8 Martie
 să audieze cu atenție textul, precizând succesiunea logică a evenimentelor;
 să formuleze răspunsuri, prin propozitii scurte si corecte din punct de vedere gramatical, la
intrebarile referitoare la conținutul poveștii;
 să realizeze torturi din aluat de clătite, ținând cont de instrucțiunile primite;
 să plaseze flori în coșulețe în vederea realizării de aranjamente florale;
 să experimenteze modalitatea de realizare a limonadei, prin combinarea succesivă a apei cu
zahăr, suc de lămâie, suc de afine;
d) Metode și procedee: conversaţia, observaţia, demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, expunerea,
activitatea independentă.
e) Elemente de joc: surpriza, aplauze, mânuirea materialelor;
f) Resurse materiale : cufărul povestitor, marionetele, plicurile cu întrebări, apă, pahare, boluri,
pipete, suc de lămâie, miere, zahăr, colorant natural extras din suc de afine, coșulețe pentru
flori, flori naturale (crizanteme, eucalypt, margarete, lalele), burete absorbant pentru
aranjamente, tăblițe pentru nume, folie transparentă, clătituțe, ciocolată, linguri de plastic, cuțite
de plastic, bomboane de decor, pudră de cocos, scobitori cu inimioară
g) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Bibliografie:
 MEN, (2019), ,,Curriculum pentru educația timpurie”;
 Răileanu, Daniela, Alecsa, Iuliana, Vieriu, Dorina, 2011, „Sunetul muzicii în grădiniţă – ritm,
armonie, exprimare”, Editura Delta Educaţional, Piteşti
993
SUCEAVA 2024
Simțind atmosfera festivă, dată de celebrarea zilei de 8 Martie, zi calendaristică ce

marchează momentul când toți copiii din întrega lume își sărbătoresc cu dragoste și afecțiune
mămicile, preșcolarii din grupa Furnicuțele vor păși în sala de grupă pe ritmurile melodiei
„Poveste pentru mami” (T) și se vor așeza pe pernuțele dispuse în formă de semicerc.
Aceștia vor descoperi, încă de la intrarea în grupă, faptul că aspectul este unul special,
semn că astăzi vor petrece o zi deosebită la grădiniță. În sala de grupă, este amenajat un colț
feeric de natură, o poieniță, unde locuiesc o mulțime de animale despre care, spre surprinderea
copiilor, vor afla pe parcursul zilei că și ele se pregătesc cum știu mai bine și mai frumos să
sărbătorească ziua mămicilor lor (lup, vulpi, urși, arici, veverițe, bursuci, stup de albine, bârlog
pentru animale, garduri din vreascuri, crenguțe și verdeață, brazi, instalație luminoasă etc.).
Captarea atenției va avea loc în momentul în care, educatoarea împreună cu preșcolarii
vor descoperi un cufăr frumos decorat, despre care îi va informa că nu este un cufăr obișnuit, ci
unul care știe să spună povești. Printr-o scurtă conversație, educatoarea îi va introduce pe
preșcolari în lumea magică a poveștii lui Năsturaș, un pui de arici care se străduiește și el pe cât
poate să își serbeze mămica cu ocazia zilei de 8 Martie.
Se va anunța titlul poveștii care urmează a fi ascultată („Năsturaș își iubește mămica”)
și care va fi accesibilizată prin rostirea succesiunii evenimentelor narațiunii (Anexa 1),
prezentată prin intermediul mânuirii de marionete. Prin intermediul unui recitativ ritmic, copiii
vor fi invitați să audieze povestea „Hai copii să ne-adunăm/ și-o poveste s-ascultăm”. Se va
reda conţinutul poveştii cât mai expresiv şi nuanţat, folosindu-se modulări ale vocii impuse de
acesta, pentru a spori atenția și interesul preșcolarilor. Se vor explica cuvintele și expresiile noi
prin apelare la sinonime: „poieniță”- suprafață de teren din interiorul unei păduri, populată de
copaci fel de fel și acoperită cu iarbă și cu flori; „prădător”- referitor la animale carnivore care
își urmăresc și capturează prada (vie); „original”- care creează ceva nou, personal, fără a folosi
un model făcut de altul. După ce educatoarea va termina de interpretat rolurile personajelor din
poveste, cu ajutorul marionetelor, va orienta atenția preșcolarilor spre repovestirea acţiunii şi
momentelor poveştii. În acest context, se vor preciza personajele din poveste, caracteristici/
însuşiri ale acestora, aspect ce va fi realizat pe baza întrebărilor educatoarei şi a răspunsurilor
primite de la copii, aceştia dovedind astfel înţelegerea mesajului textului. În final se va evidenţia
tristețea puiului de arici care nu știe ce cadou să îi ofere mamei sale cu ocazia zilei de 8 Martie.
Educatoarea va întreba preșcolarii, dacă le pare rău că micuțul arici este așa trist și apoi îi va
ruga să îl ajute în planul său de a o surprinde pe mămica lui cu un cadou deosebit. Din discuțiile
cu copiii, aceștia vor ajunge la concluzia că, cel mai frumos cadou, pe care puiul de arici l-ar
putea oferi mamei sale de ziua ei, ar fi o petrecere surpriză. Ideile oferite de prietenii lui
Năsturaș vor fi folosite în realizarea petrecerii din poieniță. Așadar, copiii vor fi de acord să îi
sară în ajutor micului pui de arici, însă nu înainte de a se realiza evaluarea povestirii. Fixarea
cunoștințelor copiilor cu privire la povestea audiată se va realiza cu ajutorul personajelor din
poveste, care vor veni, pe rând, în fața preșcolarilor, fiecare cu câte un plic magic ce ascunde
în interiorul său câte o întrebare, răspunsul cărora va demonstra sinteza lecției curente. În
interiorul plicului se vor găsi întrebări precum:
1. Cum se numește povestea pe care tocmai ați ascultat-o?(întreabă veverița Suzi)
2. Care este personajul principal al povestirii? (întreabă ursulețul Martinică)
3. Care erau prietenii puiului de arici? (întreabă bufnița Bobo)
4. Cum l-au ajutat prietenii pe Năsturaș? (întreabă iepurașul Țup-Țup)
5. De ce era supărat Năsturaș? (întreabă ariciul Năsturaș) (DLC)
(ANEXA 2)
Dorința copiilor de a-l ajuta pe micul arici fiind clară, aceștia vor descoperi oferta de
lucru pusă la dispoziție de centrele de interes. Înainte ca fiecare copil să se așeze la centrul la
care dorește, educatoarea împreună cu preșcolarii vor porni în șir indian cântând cântecelul
994
SUCEAVA 2024
„Lanț lanț” (T) și, succesiv, se vor prezenta materialele de la centre și se vor preciza sarcinile
pe care trebuie să le îndeplinească. Se va cere copiilor să recunoască materialele (lămâi, pipete,
boluri, colorant, ciocolată, miniclătite, bombonele decorative, paste colorate, flori, coșulețe
pentru ornamente florale). Se va explica și demonstra concomitent modul de lucru, pentru
fiecare centru.
Centrul știință le va oferi copiilor ocazia de a desfășura o activitate, menită să le
formeze deprinderi de investigare a elementelor din mediul apropiat și să stimuleze curiozatea.
Ținând cont de ideea oferită de ursulețul Martinică, aceea de a-i oferi mamei o băutură
delicioasă, copiii vor trebui să realizeze un experiment prin care să pregătească limonadă pentru
petrecere, cu ajutorul obiectelor puse la dispoziție (apă, pahare, boluri, pipete, suc de lămâie,
miere, zahăr, colorant natural extras din suc de afine). În prima etapă, copiii vor experimenta
fenomenul de înăcrire al apei, picurând suc de lămâie în paharele cu apă. Ei vor descoperi faptul
că, punând mai multe picături de extract de lămâie vor obține un gust mai acru al apei. Apoi,
preșcolarii vor fi îndemnați să adauge în compoziție zahăr, puțin câte puțin, observând astfel că
apa se îndulcește cu atât mai mult cu cât crește cantitatea de zahăr turnată. În final, se va colora
limonada formată cu ajutorul sucului de afine.
Copiii care se vor opri la prima măsuță unde este organizat centrul artă vor descoperi
următoarele materiale: coșulețe pentru flori, flori naturale (crizanteme, eucalypt, margarete,
lalele), burete absorbant pentru aranjamente, tăblițe pentru nume, folie transparentă. Urmând
ideea oferită de veverița Suzi, aceea de a oferi flori mamei, educatoarea le va explica copiilor
că aceste coșulețe se vor realiza prin plasarea prin înfigere a tulpinilor floricelelor în buretele
așezat deja în coșuleț, una câte una, alternând cu frunze de eucalypt pentru a realiza niște
ornamente florale deosebite pentru mama arici.
Copiii de la centrul joc de rol vor descoperi materialele de pe măsuțe: clătite, ciocolată,
linguri de plastic, cuțite de plastic, bomboane de decor, pudră de cocos, scobitori cu inimioară
în vârf, bucăți de fructe (kiwi, banane, căpșuni) tăiate rondele. Preșcolarii din cadrul acestui
centru vor trebui să asambleze ingredintele puse la dispoziție în niște tortulețe pentru petrecere.
Fiecare preșcolar va trebui să realizeze 2-3 tortulețe în maniera explicată: pe o bucată de clătită
se va întinde puțină ciocolată, peste care se va adăuga o felie de fruct tăiat, apoi iar o bucată de
clătită, procedeul repetăndu-se pâna la al treilea nivel. Când tortulețul va fi gata, se va asigurăa
poziția lui dreaptă prin înfigerea unei scobitori decorată în vârf cu o inimioară de culoare roșie.
Educatoarea le va atrage atenția copiilor la modul de lucru pentru a nu se accidenta din cauza
scobitorilor ascuțite sau a cuțitelor zimțoase.
După semnalul de începere a activității pe centre, pe tot parcursul lucrului, copiii vor fi
ajutaţi de către educatoare și de către Năsturaș, oferindu-le sprijin în realizarea sarcinilor. La
„Clinchetul clopoţelului” (T) copiii vor face ordine la măsuţe (R). Se vor analiza rezultatele
muncii pe centre și apoi, produsele activității copiilor se vor plasa în spațiul special amenajat
pentru a organiza petrecerea surpriză pentru mama arici(ALA1). Apoi, imitând mersul liniştit
(,,Mi-a şoptit un vânt uşor”)(T) se vor îndreapta spre grupul sanitar pentru a dovedi că sunt
adevăraţi prieteni ai curăţeniei (R).
Finalul activităţii va fi marcat de momentul verbalizării concluziilor referitoare la rolul
mamelor în viața noastră, dar și la activitatea desfăşurată, cu referire la respectarea tuturor
cerințelor impuse de temele abordate, modul de participare şi comportament. Se vor face
aprecieri verbale și asupra modului în care copiii au lucrat împreună pentru organizarea
petrecerii surpriză. Activitatea se va încheia într- un mod plăcut, făcându-se aprecieri colective
și individuale asupra desfășurării activității.
995
SUCEAVA 2024
265. METODE INTERACTIVE DE ÎNVĂŢARE
Prof. Char Virginia Elena

Liceul Tehnologic „Vasile Cocea” Moldovița, GPN Argel
Utilizarea metodelor interactive de învăţare în cadrul activităţilor desfăşurate cu copiii

preşcolari reprezintă un mijloc eficient de îmbunătăţire a calităţii structurilor de învăţare, copiii
fiind atraşi să participe activ la activitate şi să-şi menţină motivaţia pe parcursul acesteia. Cu
toate că utilizarea acestor metode îmbunăţăţeşte calitatea procesului instructiv-educativ, la nivel
preşcolar este necesar să adaptăm metodele utilizate în funcţie de particularităţile de vârstă ale
copiilor.
Voi prezenta în continuare câteva metode pe care le-am folosit cu succes la grupa
noastră. Deşi am adaptat conţinutul metodelor folosite, mi-am îndeplinit obiectivele propuse şi
mai mult decât atât, copiii au fost încantaţi şi şi-au dorit să facem aceste „jocuri ” în fiecare zi.
Explozia stelară- este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a
copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi de noi
descoperiri. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări la fel ca o
explozie stelară.
Această metodă am folosit-o lactivităţi de lectura de imagini , povestiri şi convorbiri.
Pentru această metodă am folosit o steluţă mare în care am lipit o imagine cu tema centrala şi
cinci steluţe mai mici, de culori diferite, aşezate în cele cinci colţuri ale stelei mari, conţinând
întrebările: „Ce?” , „Cine?” , „Când ?”, „Unde ?”, „De ce ?”
Pentru fixarea conţinutului poveştii „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil” de Nina
Stănculescu, am aşezat copiii în semicerc, în faţa lor fiind aşezat un panou conţinând materialele
necesare- cele şase steluţe şi jetoane cu imagini reprezentative pentru conţinutul poveştii.
Deoarece am folosit această metodă la nivelul I, am elaborat eu întrebări pe care le-am aşezat
în plicuri de culori diferite(steluţa cu întrebarea „Cine?” avea culoarea roşie iar plicul ce
conţinea întrebările de acest tip , avea aceeaşi culoare.) Copiii au venit pe rând şi au extras din
plicuri câte o întrebare la care au răspuns, aşezând apoi jetonul ce ilustra răspunsul la întrebare
în dreptul steluţei potrivite. I-am ajutat pe copii să formeze şi ei întrebari asemănătoare.
Am folosit întrebari de genul:
• ”Ce jucării sunt prezente în povestea noastră?”
• „Cine era Petrişor?”
• „Când se trezeau la viaţă jucăriile?”
• „Unde erau aşezate jucăriile lui Petrişor?”
• „De ce au hotărât jucăriile să plece?”
• „Unde au plecat jucăriile?”
• „Ce a simţit Petrişor când a rămas fără jucării?”
• „Ce a făcut Petrişor pentru a recupera jucăriile?”
• „De ce s-au întors jucăriile la Petrişor?”
Activitatea le-a plăcut foarte mult copiilor şi de câte ori un copil din grupă nu îşi aşaza
jucăria la locul potrivit, colegii îi amintesc de păţania lui Petrişor. Acest lucru m-a asigurat că
povestea şi-a atins obiectivul şi că informaţiile furnizate de această poveste pot fi transferate în
activitatea copiilor de zi cu zi.
O altă metodă pe care am utilizat-o pentru a evidenţia asemănările şi deosebirile dintre
două obiecte , este metoda Bula Dublă.
996
SUCEAVA 2024
Pentru a-i ajuta pe copii să descopere asemănările şi deosebirile dintre gheaţă şi zăpadă
am folosit două cercuri în interiorul cărora am lipit două imagini reprezentând fulgii de nea şi
un cub de gheaţă, apoi împreună am completat bula dublă cu asemănări şi deose
Metoda „PARTENERUL DE SPRIJIN” am folosit-o în cadrul domeniului estetico-
creativ (DEC) în cadrul unei activitaţi de lipire –„Bărcuţa”. Copiii aşezaţi câte doi la măsuţă ,
au primit materialele necesare: ( planşă A4, parţile componente ale bărcuţei, lipici, şerveţele
umede).Copiii au avut sarcina de a lucra în pereche, unul dintre parteneri aplicand lipiciul pe
părţile componente ale bărcuţei , iar celalalt lipind fiecare piesă la locul ei. Aplicarea acestei
metode i-a ajutat pe copii să lucreze în echipă şi au fost deosebit de satisfăcuţi având un partener
cu care să se bucure de realizarea lor. Lucrările copiilor le-am aşezat într-o expoziţie pentru
părinţi.
O altă metodă pe care am utilizat-o cu precădere în etapa de consolidare şi evaluare a
cunoştinţelor este METODA PIRAMIDEI. In cadrul proiectului tematic ”Sărbatori în suflet
de copil”, tema zilei fiind -„Crăciunul în inima copiilor”, am utilizat metoda Piramidei astfel:
Copiii au fost împărţiţi în şase grupe, fiecare grupă primind o planşă mare pe care era desenată
o piramidă, lipici şi imagini reprezentative pentru diferite sărbători.
Copiii au avut sarcina să asculte cu atenţie întrebarile adresate lor şi să aleagă imaginile
corespunzătoare pentru a completa piramida. Le-am explicat copiilor ca vom completa
piramida de la bază spre varf. Am folosit urmatoarele întrebări:
- Care sunt simbolurile Crăciunului? Copiii au lipit imagini cu brad împodobit, steaua care
vesteşte Naşterea Domnului, colindători.
- Unde sărbătorim Naşterea Domnului? Răspunsul a fost – acasă şi la biserică.
După ce copiii au completat şi al doilea rând al piramidei , am formulat următoarea întrebare:
- Cine le aduce copiilor cadouri de Crăciun? Copiii au lipit în vârful piramidei pe Moş Crăciun.
Metoda R.A.I.- RĂSPUNDE-ARUNCĂ- INTEROGHEAZĂ

O metodă activă folosită pentru fixarea şi consolidarea cunoştinţelor. În cadrul unei
activităti de povestire cu tema “Poveste de iarnă”metoda R.A.I a fost folosită în etapa de fixare
a cunoştinţelor.
Copiii au fost aşezaţi în cerc şi prin metoda R.A.I şi-au adresat întrebări cu privire la tema zilei
şi a săptămânii.Cqnd au întâmpinat dificultăţi i-am ajutat în elaborarea întrebărilor.
Au folosit întrebări precum:
-„Cu ce ne jucăm Iarna?”
- „Ce culoare are zăpada?”
- „Ce culoare are gheaţa?”
-„Ce sărbători aduce Iarna?”
- „Cine ne aduce cadouri?”
Copilul care a adresat întrebarea a aruncat mingea unui coleg , iar acesta a răspuns la întrebare,
apoi a adresat o altă întrebare şi a aruncat mingea unui coleg. Dacă un copil nu a ştiut răspunsul
, mingea s-a întors la cel care a adresat întrebarea, acesta oferind şi răspunsul .
Aceste metode sunt doar câteva din multitudinea metodelor interactive care stimulează
spiritul creativ al copiilor, care creează o atmosferă placută şi care stimulează comunicarea
implicându-i pe participanţi în activităţile de grup. Ele se evidentiază ca metode moderne de
organizare a conţinuturilor învăţării şi datorita caracterului lor interdisciplinar.
997
SUCEAVA 2024
BIBLIOGRAFIE:
nr.4.694/2.08.2019;
• Răileanu, D., Vieru, D., Alecsa, I., Negreanu D., (2019) Proiectarea pas cu pas, Editura
Diamant
• Răileanu, D., Vieru, D., Alecsa, (2021) De la senzații la cunoaștere, ed.DPH.
998
SUCEAVA 2024
Educatoare Cibireac Silvia Cecilia

Grădinița cu Program Normal Mihoveni
Grupa:mare/nivel II
Tema anuală de învăţare:Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim!
Tema săptămânii:În lumea cărților
Tema activităţii:Prima noastră carte
ALA :
• Ştiinţă- Reconstituirea şi clasificarea personajelor,numerotarea imaginilor în funcţie de ordinea
cronologică a evenimentelor;
• Artă- Coperţile cărţii-decupare personaje din poveşti,decupare litere,lipire
Personaje îndrăgite-pictură
• Construcţii- Personaje îndrăgite de prin carte dezlipite.
Tranziţii –Mersul personajelor din poveşti
DLC-Oglinda fermecată-joc didactic
Scopul activităţii:Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor privitoare la poveştile
învăţate,Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice,a competenţelor de folosire a limbii pentru
exprimarea corectă şi creativă în situaţii variate de comunicare.
-să identifice elemente distinctive ale unei cărţi:copertă,pagini,titlu,autor;
-să ordoneze imaginile în ordinea cronologică a evenimentelor;
-să reconstituie din piese de tip puzzle imagini ale personajelor din poveşti,scene din poveşti;
-să decupeze după contur personaje din poveşti,litere;
-să redea prin pictură imagini ale personajelor din poveşti;
-să integreze personajul în povestea din care face parte;
-să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite
şi cunoscute;
a)Metode şi procedee:povestirea,conversaţia,expunerea, observaţia,exerciţiul,problematizarea,
piramida, cvintetul, jocul dramatizat.
b)Elemente de joc: mişcarea, mânuirea materialelor, surpriza, aplauze.
c)Resurse materiale:
Ştiinţă-imagini din poveşti şi ale personajelor acestora de tip puzzle,cifre,carton
colorat:albastru şi galben,lipici;Artă-cartoane A,forfecuţe,lipici,imagini ale personajelor din
poveşti,foi litere,forfecuţe,pensoane, acuarele,foi bloc,siluete personaje,beţişoare.Construcţii-
personaje din poveşti pictate pe poliestiren, beţişoare.
DLC-oglinda ,cartea,lipici,materialele confecţionate la ALA1,imagini tip jetoane,recuzită
pentru jocul dramatizat,cifre,lipici.
d)Forme de organizare:frontal,individual,pe grupuri mici.
Bibliografie :
- Silvia BREBEN şi colaboratorii. (2007). Metode interactive de grup, Ghid metodic, Editura
Arves,Craiova
- EZECHIL Liliana, LĂZĂRESCU Mihaela. (2011). Laborator preșcolar, Ed. VαI
Integral,București.
999
SUCEAVA 2024

După momentul întâlnirii de dimineaţă copiii vor fi invitaţi să se aşeze pe pernuţe în
faţa clasei pe fundalul cântecului Scufiţa Roşie. În timp ce copiii ascultă cântecul,în sala de
grupă îşi face apariţia personajul surpriză: Povestitorul. Acesta poartă o scurtă conversaţie cu
copiii referitoare la poveştile învăţate şi vizita pe care au efectuat-o la Bibliotecă cu o zi înainte.
Educatoarea sesizează starea sufletească de tristeţe a musafirului şi-l roagă pe acesta să
dezvăluie copiilor motivul supărării,dar şi al vizitei lui la grupa mare. La solicitarea
educatoarei,povestitorul le împărtăşeşte copiilor supărarea concomitent cu prezentarea unei
cărţi confecţionată din foi A3 , ruptă şi murdară :Dimineaţă, când a intrat în Casa Poveştilor a
găsit cartea pe care dorea să o ofere unor copiii fără coperți, personajele desprinse şi rupte în
bucăţele,poveştile amestecate,iar alături un mesaj din partea cărţii,mesaj prin care aceasta
povesteşte copiilor trista întâmplare prin care a trecut.După prezentarea rugăminţii cărţii se va
solicita copiilor să analizeze comportamentul celui care a distrus cartea,apoi să prezinte câteva
reguli ce trebuie respectate atunci când se foloseşte o carte. Se va analiza apoi cartea ruptă şi se
va solicita copiilor să denumească elementele componente ale unei
cărţi:copertă,pagini,titlu,autor,text scris,imagini. Povestitorul le va dezvălui copiilor motivul
sosirii lui la grupa mare:speră că va fi ajutat să repare cartea. Pentru a-l ajuta a adus copiilor şi
materialele necesare. Educatoarea împreună cu musafirul prezintă copiilor materialele aflate în
tolba povestitorului,le aşează la centrele de interes deschise şi explică copiilor sarcinile de lucru.
Totodată solicită acestora idei şi sugestii privind modul în care ar putea să recondiţioneze
cartea. La sectorul Ştiinţă vor reconstitui din piese de tip puzzle imagini ale personajelor din
poveşti,apoi vor lipi pe cartoane albastre sau galbene imaginile reconstituite în funcţie de
comportamentul personajelor(pozitiv-negativ).De asemenea vor reconstitui scene din poveşti
şi vor lipi în partea dreaptă jos cifra care reprezintă numărul paginii,în funcţie de ordinea
cronologică a evenimentelor. La sectorul Artă vor avea de pregătit materiale şi recondiţionat
coperţile cărţii. Vor decupa după contur imagini tip jeton cu personaje din poveşti,vor tăia şi
lipi hârtie glase pe marginile foilor care vor constitui coperta cărţii. Tot la artă vor picta cu
pensula şi beţişorul personaje îndrăgite din poveşti. La sectorul Construcţii vor avea piese -
bucăţi de personaje şi beţe de frigărui şi vor trebui să îmbine piesele refăcând astfel personajele
ce vor fi oferite Povestitorului pentru decorarea Casei Poveştilor. După finalizarea sarcinilor se
va propune copiilor o scurtă plimbare prin această lume a poveştilor şi personajelor prin
intermediul jocului Mersul personajelor din poveşti. După scurta plimbare în lumea
personajelor, copiii vor fi anunţaţi că vor încerca folosind materialele confecţionate, să repare
cartea prin intermediul jocului “Oglinda fermecată”Copiii vor fi invitaţi să se aşeze pe pernuţe
în formă de semicerc,iar toate materialele pregătite şi cartea vor fi aşezate în faţa semicercului.
Se vor explica regulile de desfăşurare a jocului. Jocul începe cu recitarea de către educatoare
sau de copii,în cor,a versurilor:”Oglindă fermecată/Te rog să-mi spui pe dată/Ce-ascunzi
înăuntrul tău/Că aş vrea să ştiu şi eu!”În acest timp oglinda circulă de la copil la copil,fără a
zăbovi la vreunul din ei. Când se termină ultimul cuvânt,copilul la care se află oglinda o
deschide,priveşte imaginea şi le-o prezintă colegilor,prezintă pe scurt conţinutul acesteia,
povestea din care face parte fragmentul ilustrat de imagine. Imaginea va fi lipită pe prima foaie
din carte. Se solicită unuia din copiii care au lucrat la sectorul Ştiinţă să aleagă celelalte imagini
reconstituite care ilustrează povestea şi să le lipească pe foile următoare ţinând cont de cifra
aflată în partea dreaptă jos. Apoi oglinda va începe din nou să circule,de data aceasta având
personajele din povestea ale cărei imagini au fost lipite pe paginile cărţii. Se solicită copiilor să
caracterizeze în propoziţii dezvoltate personajele ascunse de oglindă. Se iau în discuţie celelalte
trei poveşti.
Capra cu trei iezi:după aşezarea imaginilor şi personajelor din poveste se solicită
copiilor să se joace de-a capre şi iezii(jocul dramatizat),redând astfel o scenă din poveste. Jocul
1000
SUCEAVA 2024
va continua cu poveste Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici,iar în final copiii vor asculta cântecul
Albă ca Zăpada şi vor executa câteva mişcări pe ritmul melodiei. Fata babei şi fata
moşneagului:pentru această poveste,educatoarea va da oglinda unui copil care trebuie să atingă
cu ea o imagine din poveste. Imaginea va fi lipită pe foile cărţii,alături de celelalte imagini din
poveste. Personajele din poveste vor fi selectate de copii prin atingerea lor cu oglinda fermecată.
După descrierea şi aşezarea personajelor pe paginile cărţii,utilizând metoda cvintetul se solicită
copiilor ca prin răspunsuri la întrebări să alcătuiască o scurtă poezie referitoare la personajul
pozitiv:fata moşneagului.-Cine este?-fata/ -Cum este? -frumoasă şi harnică/- Cum a reuşit să
treacă prin încercările?- îngrijind, spălând,gătind/-Ce simţi pentru ea?- admir,
iubesc,îndrăgesc,respect/-Descrie-mă printr-un cuvânt!- bunătate Aceleaşi sarcini vor fi
utilizate şi pentru povestea Scufiţa Roşie,însă în final copiii vor avea de selectat in proverb.
După reconstituirea poveştilor,copiii ajutaţi de educatoare ,vor lipi literele decupate scriind
astfel titlul poveştilor. Se va trece la repararea coperţii utilizându-se metoda piramidei.
Astfel,copiii se vor împărţi în patru grupe,în funcţie de simbolul pe care trebuie să-l aleagă din
coşuleţul Scufiţei Roşii:oglinda,covata sub care s-a ascuns iedul mijlociu,lădiţa aleasă de fata
moşului şi căţeluşa. Grupele vor veni pe rând şi vor lipi jetoanele pe coperta cărţii(pe piramida
desenată),în funcţie de cerinţele educatoarei. În selectarea jetoanelor se menţionează copiilor
că trebuie să colaboreze şi va câştiga grupa care a respectat cerinţele. Cartea finalizată va fi
dăruită povestitorului
N Strategii didactice Evaluare
r. Etapele
Conţinut ştiinţific Metode şi Mijloace de Metode şi
cr activităţii
t procedee învăţământ indicatori
Se va realiza prin crearea unui
mediu psiho-social şi cultural
Captarea
1. adecvat care să faciliteze
atenţiei expunerea cartea
procesul motivaţional de
realizare a performanţelor.
Se vor prezenta tema şi
obiectivele activităţii integrate
la nivelul de înţelegere al
Anunţarea
copiilor prin formularea
2. temei şi
dorinţei Povestitorului şi a Povestitorul
obiectivelor expunerea
cărţii şi prin disponibilitatea Cartea
copiilor de a veni în
întâmpinarea dorinţei acestora.
1001
SUCEAVA 2024
Observaţia
Prezentarea Rezolvarea de către copii a
Explicaţia
optimă a situaţiei problemă prezentate Imagini din
Conversaţia
conţinutului iniţial prin elaborarea unor poveşti de
Demonstra
3. şi dirijarea strategii şi alegerea unor tip puzzle, Probă
ţia
învăţării sarcini care să răspundă cartoane practică-
Exerciţiul
necesităţilor de formare a colorate; Reconstituire
competenţelor specifice. cifre; a imaginilor
Sistematizarea,consolidarea şi coperţile şi
îmbogăţirea cunoştinţelor cărţii, personajelor
referitoare la poveşti,elemente imagini tip din poveşti;
componentele ale unei cărţi jeton -Gruparea
prin parcurgerea cu succes a forfecuţe; acestora
sarcinilor jocului- exerciţiu foi cu litere, după fapte -
Oglinda fermecată foi bloc, Numerotarea
Sarcina didactică- imagini tip imaginilor,
-Recunoaşterea poveştii şi medalion recondiţionar
personajelor,caracterizarea şi ale ea coperţilor ;
clasificarea acestora. Se iau în personajelor identificarea
discuţie patru poveşti: Scufiţa din poveşti, poveştii;
Roşie, Capra cu trei iezi, Albă beţişoare povestirea
ca Zăpada, Fata babei şi fata acuarele. momentului
Explicaţia,
moşneagului. Piese – ilustrat de
Conversa
Regulile jocului bucăţi imagine;
ţia
Copilul la care s-a oprit personaje
Jocul dirijat
oglinda va povesti fragmentul din
Exerciţiul
din poveste ilustrat de imagine polistiren
sau va identifica şi caracteriza beţişoare.
personajul din interiorul Cartea;
oglinzii,va identifica povestea. Oglindă
Probă
Obținerea Complicarea jocului
Jocul practică
4. performanțe Sintetizarea conţinutului Recuzită
dramatizat -alegerea
i fiecărei poveşti prin modalităţi Litere
Cvintetul recuzitei;
diferite: Imagini tip
Problematiza crearea şi
1.Jocul dramatizat jeton
rea interpretarea
2.Audiţia Piramida
expresivă a
3.Cvintetul Carte
Piramida rolurilor;
4.Alegerea unui proverb. Cifre
Exerciţiul -Crearea
cvintetului
Se apelează la capacitatea
prin
copiilor de generalizare şi
răspunsuri la
5. abstractizare având ca mobil
întrebări;
Evaluare conţinutul activităţii în
integralitatea sa.
1002
SUCEAVA 2024
Prof. Cîmpanu Ana Maria

G.P.N. ,,Dumbrava Minunată”, Dumbrăveni
Nivelul de vârstă/ Grupa: II, Grupa Mare

Tema anuală de studiu ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „ Simbolurile primăverii”
Tema activităţii integrate: „Legenda mărțișorului”
ADE: DLC-,,Legenda mărțișorului” – Lectura educatoarei
DEC –,,Personaje din poveste”- pictură
- Cu situații de învățare din DEC- cântec
Scopul activităţii: extinderea și exersarea limbajului şi a deprinderilor intelectuale, artistico-
plastice, în contexte creative, cultivând, totodată, interesul copiilor pentru tradițiile naționale
• să audieze textul povestirii, concomitent cu imaginile derulate;
• să identifice personajele din „ Legenda mărțișorului”, pe baza textului audiat;
• să răspundă adecvat la întrebările adresate prin metoda interactivă cubul;
• să se exprime în propoziții simple și dezvoltate;
• să interpreteze corect melodia și textul cântecului;
• să picteze siluetele personajelor din polistiren;
• să aprecieze/autoaprecieze lucrările individuale realizate, raportându-le la proiectul comun;
a) Metode şi procedee: lectura educatoarei, conversaţia, explicaţia, cubul, activitatea individuală,
jocul, aprecierea.
b) Resurse materiale: figurină mărțișor, căsuța cu imagini din ,,Legenda mărțișorului”, cub,
machetă, figurine polistiren, acuarele, pensoane, apă, șervețele.
Bibliografie:
1. MEN – Curriculum pentru educaţie timpurie /2019
2. Culea, Laurenția, Sesovici, Angela, Grama, Filofteia, 2008, Activitatea integrată din
grădiniță – ghid pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, Editura Publishing House;
3. Răileanu, D., Alecsa, I., Vieriu, D., Negreanu, D. (2020), Proiectarea pas cu pas – Grupa
mare : îndrumător pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, revizuit în
conformitate cu prevederile Curriculum-ului pentru educație timpurie, aprobat prin Ordin al
M.E.C. nr. 4694/02.08.2019, Ed. Diamant, Pitești;
1003
SUCEAVA 2024
Pe ritmurile cântecului: ,,Iarnă să te duci cu bine!”, copiii se vor îndrepta spre scăunelele
dispuse în semicerc. Atenția lor va fi orientată către scrisoarea de la mărțișor, din care aceștia
vor afla că invitatul dorește să le împărtășească o poveste despre cum a apărut tradiția de a oferi
mărțișoare. Astfel, se va capta atenția copiilor cu o căsuță din lemn în care se regăsesc imagini
din conținutul poveștii. Cu această ocazie, educatoarea le va propune copiilor să asculte
povestea, concomitent cu prezentarea imaginilor. Textul va fi povestit cu accent pe tonalitate,
intonație, dialoguri și semne de punctuație. Expunerea textului se va face cu mimica și gestica
impuse de acesta și cu prezentarea personajelor. Voi explica cuvintele și expresiile noi prin
apelare la sinonime. Farmecul poveștii este dat de tânărul voinic care s-a hotărât să salveze
soarele capturat de zmeu.(ADE- DLC ,,Legenda mărțișorului- lectura educatoarei) .
Împreună cu educatoarea copiii încep o discuție despre firul poveștii, dar conversația le
este întreruptă de plânsul Mărțișorului. Educatoarea poartă o discuție cu Mărțișorul aflând că
acesta este foarte trist deoarece nu știe cum îi va povesti prietenei sale această legendă.
Din acest motiv, mărțișorul cere ajutorul copiilor, iar educatoarea le aduce la cunoștință
că vor avea de pictat diferite elemente din poveste și de așezat pe macheta adusă de mărțișor de
dimineață (ADE-DEC- ,,Personaje din poveste’’- picură)
Motivați de dorința de a ajuta, copiii se vor îndrepta, ,,zburând ca albinuțele’’(
Tranziție) spre măsuțe unde vor găsi figurine din polistiren, apă și acuarele.
Se execută lucrările de către copii. În timp ce aceștia lucrează, educatoarea îi
supraveghează, îi ajută și îi îndrumă acolo unde este nevoie.
În timp ce lucrările se vor lăsa să se usuce, copiii sunt recompensați cu un cub magic cu
care se vor juca. Pentru a realiza o sinteză a întregii activități și a stimula gândirea creativă a
copiilor, prin metoda cubului, copiii sunt solicitaţi să răspundă la câteva întrebări după cum
urmează:
1. DESCRIE - anotimpul primăvara
2. ANALIZEAZĂ- Ce a făcut soarele ?(a luat înfățișarea unui voinc și a coborât la horă în sat)
3. COMPARĂ- Cu cine se aseamnă tânărul din poveste ?( cu un voinic neînfricat )
4. ASOCIAZĂ - La ce ne gândim când vorbim despre mărțișor? (la vitejia tânărului, la curajul
de a doborî zmeul)
5. APLICĂ- Care sunt personajele pozitive/negative din poveste?
6. ARGUMENTEAZĂ- Este bine să dăruim mărțișoare, este bine să ajutăm?
După ce copiii au răspuns la întrebările de pe cub, se vor așeza elementele pictate pe
machetă și își va face apariția în clasă, Antonia, prietena mărțițorului. Copiii, ajutați de
educatoare îi vor cânta fetiței un cântec de primăvară ( element din DEC) și îi vor înmâna
acesteia mărțișoare.
Activitatea se va încheia cu aprecierea muncii şi eforturilor copiilor în ducerea la
îndeplinire a sarcinilor.
1004
SUCEAVA 2024
Etapele Conţinutul ştiinţific Strategii didactice Evaluare /

activităţii Metode şi Mijloace de Metode şi
1.Captarea
şi orientarea Crearea contextului afectiv Conversaţ Mărțișor Proba orală
atenţiei se va realiza prin prezentarea sub ia Scrisoare Înțelegerea
formă de surpriză a unui mărțișor Surpriza Casă de mesajului
ce a adus o scrisoare, și a unei Explicaţia lemn
căsuțe din lemn moment ce va
asigura implicarea motivaţională
a copiilor în activitatea propusă.
2.Anunţarea Tema şi obiectivele activităţii
temei şi a sunt anunţate în termeni Expunerea Scrisoare
obiectivelor accesibili copiilor cu ajutorul
scrisorii de la mărțișor. Contextul
creat va permite accesibilizarea
obiectivelor propuse și va oferi
copiilor situații care să le
trezească dorința de a acumula
informații prin oferta de lucru.
Activitatea intreagă va
3.Prezentare urmări dezvoltarea laturii Expunerea
a noului comunicative, stimulând în Probă orală
conţinut şi același timp creativitatea și Precizarea
dirijarea expresivitatea limbajului. momentelor
învăţării Activarea proceselor psihice de Casă lemn principale ale
cunoaştere în vederea Povestirea poveștii
sistematizării şi consolidării Imagini din
cunoştinţelor și deprinderilor poveste
referitoare la:
DLC Conversaț Probă
Accesibilizarea textului se ia practică
va realiza prin audierea unei Pictarea
povestiri concomitent cu Munca Figurine figurinelor de
expunerea imaginilor cu ajutorul independe polistiren polistiren
căsuței . Se vor stimula ntă Pensoane
4.Obținerea preşcolarii în a povesti textul Observați Apă
performanțe audiat pe baza imaginilor a Acuarele
i prezentate, respectând
succesiunea logică a
momentelor. Se va solicita Proba orală
capacitatea de înţelegere a Răspunsul
mesajului transmis, prezentarea copiilor la
personajelor și argumentarea întrebările de
opiniilor cu privire la faptele pe cub
săvârșite de personaje, descrierea
stării emoționale, personale Cubul cu
generate de sărbătoarea de 1 întrebări
Martie .
1005
SUCEAVA 2024
DEC
-exersarea deprinderilor
artistico- plastice de pictură pe o
suprafață dată și dezvoltarea
simțului estetic și creativ, prin
obținerea unor efecte plastice ,
corespunzătoare tehnicii folosite
.
Pentru o sinteză a întregii

activități, cu ajutorul unui cub,
copiii vor răspunde la întrebările
de pe fiecare față a
cubului.Abordarea conținutului
de studiat se poate face, pe de o
parte, într-o ordine de
complexitate a sarcinilor ce reia
traseul firesc al producerii
cunoașterii științifice astfel:
1 DESCRIE anotimpul
primăvara?
2.ANALIZEAZĂ ce a făcut
soarele?
3.COMPARĂ cu cine se
aseamnă tânărul din poveste?
4.ASOCIAZĂ la ce ne gândim
când vorbim despre mărțișor ?
5.APLICĂ care sunt personajele
pozitive/negative din poveste?
6.ARGUMENTEAZĂ este bine
să dăruim mărțișoare, este bine să
ajutăm?
Se va determina calitatea Probă orală
5.Evaluarea demersului realizat prin raportare Conversaţ Impactul
activității la obiectivele anticipate și la ia aprecierilor
finalitățile obținute. evaluativă asupra copiilor
Se solicită copiilor să se
autoevalueze şi să evalueze
activitatea per ansamblu, după
criterii comunicate de
educatoare. Se fac aprecieri
verbale și individuale cu privire
la activitatea desfăşurată cu
referire la respectarea tehnicilor
de lucru, modul de participare şi
comportament.
1006
SUCEAVA 2024
268. SPECIFICUL JOCURILOR ȘI ACTIVITĂȚILOR LIBER-ALESEÎN

GRĂDINIȚĂ
Prof.înv.preșc. Ciobanu Diana

G.P.N.,,Voinicelul”,Fălticeni
Jocul este, așa cum știm deja, reperul de bază al copilului la vârsta preșcolară. Jocul este
mijlocul cel mai important de a învăța și, de aceea, activitatea copilului în grădiniță se
conturează în jurul acestei metode. Jocurile și activitățile liber- alese, așa cum le spune și
denumirea, sunt activități libere, de joc, în cadrul cărora copilul se joacă și învață prin joc, într-
un cadru liber, dar totuși organizat.
Jocurile și activitățile liber-alese, deși oferă o mare libertate de mișcare copilului, au
numeroase valențe educative și oferă o multitudine de informații pentru cunoșaterea copilului
în mod natural, nedirijat. Jocul îndeplinește funcții psihologice, funcții în acumularea cognitivă,
funcții educative, în sensul că, prin joc, copilul își însușește conduite și comportamente pozitive,
acumulează informații noi și capacitatea de a acumula informații prin descoperire, se dezvoltă
atât psihic, dar și fizic prin acumulare de deprinderi și priceperi și, nu în ultimul rînd, se dezvoltă
social, dezvoltând o multitudine de capacități de relaționare.
Jocul dezvoltă imaginația copilului deoarece, în joc, copilul preșcolar poate ajunge
oriunde, chiar dincolo de barierele realității sau în lumi care nu pot fi atinse imediat.
Jocul și procesul de creștere sunt strâns legate unele de altele, copilul preșcolar are mai
multe ocazii de a se juca liber, însă treptat, joaca liberă a copilului este înlocuită de activități
structurate, atât acasă, cât și în grădiniță.. Pentru a se desfășura în condiții normale, eficiente,
este necesar și un aport din partea educatoarei. În primul rând, chiar fiind joc liber, acest tip de
activitate se desfășoară tot în legătură cu tema proiectului desfășurat sau cu tema săptămânii.
Educatoarea pune la dispoziție copilului materiale la centrele pe care le deschide într-o zi.
Așadar, jocul nu este chiar întâmplător. Materialele puse la dispoziție au legătură cu tema
discutată și, totodată, urmăresc însușirea unor cunoștințe și a unor deprinderi sau fixarea
acestora. (De exemplu, dacă cu o zi înainte copiii au învățat la matematică cifra 7, adoua zi, la
jocurile și activitățile liber alese, educatoarea pune la dispoziție la centrul ”Artă” plastilină cu
care copiii pot modela cifra 7 sau pot avea la centrul ”Construcții” bețișoare, pentru a construi
cifra 7 sau pot asocia mulțimi de 7 elemente cu cifre dintr-un joc de masă sau dintr-un joc tip
puzzle. În acest fel se consolidează în cadrul activității jocuri liber-alese pe centre, însușirea
cifrei 7) .
Copiii care se joacă sunt fericiți, liberi, își consumă energia care uneori pare a fi
nesfârșită. Niciodată copiii nu se satură de jocul liber. Oricât i-am lăsa, tot vom auzi un mârâit
de nemulțumire atunci când dorim să le întrerupem jocul. De aceea, de multe ori, jocurile de
rol sunt nesfârșite, iar dacă vom încerca să conducem ușor, din umbră, copilul către alt centru,
nemulțumirea lui va apărea imediat. Așa că este necesar să cunoaștem anumite ”tertipuri” prin
care să atragem copiii și spre alte centre deschise în cadrul acelei activități. Dacă, de exemplu,
un copil se joacă mereu la centrul ”Construcții” și refuză centrul ”Științe” unde am vrea să mai
repetăm cu el cifrele sau alte cunoștințe matematice, îl putem atrage prin implementarea unor
activități matematice în centrul pe care îl îndrăgește: dacă a construit un magazin frumos, îl
putem ruga să scrie cifre pe bucăți de hârtie pentru a face bani la magazin sau pentru a pune
1007
SUCEAVA 2024
prețuri, putem sugera construcția unei parcări unde mașinile să poată fi grupate pe mărimi sau
pe culori, poate decupa și lipi pentru a confecționa bani sau etichete. Astfel, îl atragem în cadrul
propus.
Ca şi celelalte tipuri de activităţi din grădiniţă, activitățile și jocurile liber-alese se
realizează prin metode diferite. Aproape toate metodele didactice pot fi utilizate în aceste
activităţi.
În cele ce urmează voi descrie, pe scurt, câteva metode pe care le putem folosi în
activitățile și jocurile- liber alese cu preșcolarii la grupă.
Pentru copil, jocul este munca sa. Este mijlocul ideal de educaţie în perioada copilăriei.
Jocul îndeplineşte funcţii psihologice complexe, funcţii educative, dintre care : asimilarea de
conduite, acumularea de experienţe şi informaţie, funcţii de dezvoltare fizică prin antrenarea
sau menţinerea capacităţilor fizice, funcţii în dezvoltarea relaţiilor sociale.
Sentimentul de siguranţă , încredere şi acceptare pe care i le conferă contextul jocului
permit copilului să îşi exprime emoţiile, să-şi asume riscuri, să încerce să experimenteze, să
descopere lucruri noi, să treacă peste dezamăgiri, nereuşite.
Povestirea, fie că este spusă de educatoare sau creată de copii în cadrul centrului
”Bibliotecă” este o metodă de transmitere de cunoștințe, de informații folosită în cadrul acestor
activități. Fie că sunt povești inventate de educatoare pentru a urmări anumite conținuturi și
transmise de acestea ,fie prin limbaj oral, fie pe cale digitală, sau sunt povești create de copii
după imagini, după un început dat, poveștile sunt întotdeauna îndrăgite de copii și oferă
posibilitatea transmiterii multor cunoștințe într-un timp scurt.
Explicația, metodă folosită în toate activitățile din grădiniță, este prezentă și aici. De
obicei, o combinăm cu demonstrația, în sensul că, explicând, în acelaşi timp demonstrăm
copiilor cum să realizeze ceea ce le-am explicat şi se împleteşte şi cu exerciţiul pentru că nici
o deprindere nu se dobândeşte fără exerciţiu.
Conversația este și ea foarte des utilizată împreuă cu interogația și dialogul. Prin
conversație reamintim copiilor cunoștințele acumulate anterior care vor fi utilizate în activitatea
de desfășurat, prin conversație conducem copiii spre explorare, spre descoperire.
Problematizarea este foarte des utilizată în cadrul activităţilor și jocurilor liber- alese
(De exemplu, la centrul ”Științe”,copiii vor experimenta și, cu ajutorul problematizării, vor
explica fenomenele observate , vor rezolva probleme ilustrate sau jocuri puzzle).
Observarea,ca şi metodă de învăţământ, este, de asemenea, foarte des întâlnită
(Exemplu:observăm producerea unor fenomene în cadrul unor experimente sau experiențe,
observăm cum încolțește și crește o plantă).
Dramatizarea este o metodă foarte îndrăgită de copii şi poate fi folosită de către
educatoare în activitățile de la ”Joc de rol”. (Exemplu: în activitatea ”Poveștile copilăriei”
desfăşurăm activităţi de dramatizare a unor poveşti lecturate şi discutate în prealabil.)
În afara metodelor tradiţionale, învăţământul modern propune utilizarea metodelor
interactive, metode noi de lucru cu copiii care stimulează învăţarea şi dezvoltarea copiilor şi
care sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de
cunoştinţe. Acestea stimulează creativitatea, comunicarea, activează toţi copiii şi formează
capacităţi precum: spiritul critic constructiv, independenţa în gândire şi acţiune, găsirea unor
idei creative, îndrăzneţe a sarcinilor de învăţare.
În cadrul jocurilor și activităților liber-alese se pot utiliza majoritatea metodelor
interactive de grup.
1008
SUCEAVA 2024
Brainstormingul este o metodă des folosită în grădiniță atunci când copiii au de realizat
un proiect comun. (De exemplu, în cazul realizării unui poster. Toți membrii grupului care
realizează proiectul aduc idei, sugestii de realizare a posterului, care sunt apoi ordonate și
sistematizate de liderul grupului pentru a putea fi folosite în realizarea lucrării comune.)
Ciorchinele este o metodă folosită cu precădere la grupele mari. Copiii aduc diverse
informații în legătură cu tema dată și acestea sunt organizate cu ajutorul adultului într-un
ciorchine care ilustrează mult mai bine informația necesară.
Diagrama Venn este o metodă îndrăgită de copii. Prin această metodă se evidenţiază
asemănările, deosebirile şi elementele comune în cazul a două idei,concepte sau fenomene
studiate.(De exemplu, într-o activitate de la centru ”Științe”, copiii compară animalele
domestice cu cele sălbatice și realizează o diagramă Venn care ilustrează foarte bine
caracteristicile celor două categorii.Educatoarea desenează pe flipchart două cercuri care se
intersectează.Copiii sunt împărtiţi în două grupuri, un grup are animale domestice,celălalt grup
animale sălbatice.Educatoarea va cere copiilor să aşeze în fiecare cerc animalele care sunt fie
domestice, fie sălbatice, iar în mijloc pe cele care pot fi și domestice și sălbatice- iepurele, capra,
pisica, calul, porcul).
Trierea aserţiunilor este o metodă simplă, dar eficace deoarece ajută copiii să-şi
consolideze unele noţiuni prin aprecierea unui enunţ ca fiind adevărat sau fals.(De exemplu,
pentru a ne aminti despre animalele domestice, adresăm copiilor câteva enunțuri. Copiii
primesc palete de culoare verde şi roşie şi sunt rugaţi să arate paleta roşie atunci când enunţul
este corect, şi paleta verde atunci când enunţul auzit este fals.)
Blazonul este una din cele mai des utilizate metode din cadrul activităților liber-alese.
Blazonul poate avea o formă geometrică sau o formă dată de tema blazonului (de exemplu,
pentru meserii, poate avea forma unei pălării de bucătar sau a unei palete pentru pictor).
Blazonul este împărţit în mai multe compartimente în care sunt aşezate imagini, jetoane sau
sunt scrise ,desenate imagini care înglobează o temă dată. (De exemplu, la tema ”Culorile”,
copiii de grupă mică vor selecta jetoane cu obiecte în culorile roșie, galbenă și albastră și le
vor așeza pe blazoanele corespunzătoare- găletușe cu vopsea roșie, galbenă și albastră).
Am enumerat câteva metode interactive pe care eu le-am utilizat la grupa mea.În afara
acestora,mai precizez metode cum ar fi: diamantul, răspunde-aruncă-întreabă, pălăriile
gănditoare, pătrate divizate, harta grafică, lotus, colţurile, metode care pot fi, de
asemenea,utilizate cu uşurinţă în activitățile acestea cu preșcolarii.
Bibliografie:
▪ M.E.C.T., (2019)- Curriculum pentru educație timpurie–Bucureşti.
▪ Breban, S.; Gongea. E.; Fulga. M. (2002). Metode interactive de grup. Ed. Arves .
▪ Catalano, Horațiu , Albulescu, Ion. (2018). – Pedagogia jocului și a activităților ludice.
București: Editura didactica și pedagogică.
▪ Catalano, Horațiu , Albulescu, Ion. (2019). –Didactica jocurilor. București: Editura didactica
și pedagogică.
▪ Lespezeanu, Monica. (2007). Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar. Bucureşti: Ed.
Omfal Esenţia
1009
SUCEAVA 2024
269. COMPARAȚIA DINTRE METODELE TRADIŢIONALE ŞI MODERNE

UTILIZATE ÎN PREDARE
Educatoare: Cîrdei Elena

GPN ”Prichindel” „-Putna
Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor finalităţi, este pusă în practică

prin intermediul unui sistem de metode şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de
realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar
integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie centrală revine metodelor care fac
posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.
Etimologic, termenul metodă provine din grecescul „methodos”, care înseamnă „drum
spre”. Metodele de învăţământ pot fi definite ca „modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora, elevii,
în mod independent sau sub îndrumarea profesorului, îşi însuşesc cunoştinţe, îşi formează
priceperi şi deprinderi, aptitudini, atitudini, concepţia despre lume şi viaţă”.( M.Ionescu,
V.Chiş, p.126)
Din punct de vedere executiv, operaţiei îi corespunde un procedeu, acţiunii o anumită
metodă, iar activităţii o metodologie. Procedeele pot fi considerate tehnici mai limitate de
acţiune care reprezintă un mod concret de valorificare a metodei. Metoda se poate defini ca o
acţiune comună a binomului profesor-elev pentru informarea şi formarea elevului, în timp ce
metodologia didactică reprezintă ansamblul metodelor şi procedeelor folosite în învăţământ.
Între elementele constitutive ale procesului intsructiv-educativ se stabileşte o relaţie de
interdependenţă, în care metodelor didactice le revine o importanţă deosebită. În conformitate
cu principiile didacticii moderne, se acreditează ideea transformării elevului în subiect al
acţiunii instructiv-educative şi implicării sale active în realizarea acestui proces. Elevii prezintă
particularităţi psihoindividuale, astfel încât se impune utilizarea unei game cât mai ample de
metode de predare care să le valorifice potenţialul. Semnificaţia metodelor depinde, în cea mai
mare măsură, de utilizator şi de contextul în care este folosită. Metodele tradiţionale, expozitive
ori frontale lasă impresia că nu ar mai fi în conformitate cu noile principii ale participării active
şi conştiente a elevului. Acestea pot însă dobândi o valoare deosebită în condiţiile unui auditoriu
numeros, având un nivel cultural care să-i asigure accesul la mesajul informaţional transmis
raportat la unitatea de timp.
Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor
în procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. În acest context, prefacerile pe
care le cunosc metodele de învăţământ cunosc câteva direcţii definitorii. Relaţia dinamică-
deschisă constă în raporturile în schimbare ce se stabilesc între diferitele metode. Diversitatea
metodelor este impusă de complexitatea procesului de învăţare, fiecare metodă trebuie să fie
aleasă în funcţie de registrul căruia i se raportează. Amplificarea caracterului formativ al
metodelor presupune punerea accentului pe relaţiile sociale pe care le are elevul în procesul de
culturalizare şi formare a personalităţii. Reevaluarea permanentă a metodelor tradiţionale
vizează adaptarea lor în funcţie de necesităţi şi raportarea lor la evoluţia ştiinţei.
Metodele de predare-asimilare pot fi clasificate în :
1. Tradiţionale: expunerea didactică, conversaţia didactică, demonstraţia, lucrul cu manualul,
exerciţiul;
2. Moderne: algoritmizarea, modelarea, problematizarea, instruirea programată, studiul de caz,
metode de simulare( jocurile, învăţarea pe simulator), învăţarea prin descoperire.
1010
SUCEAVA 2024
Principala metodă de educare a gândirii în învăţământul tradiţional o constituie expunerea

profesorului, completată cu studiul individual al elevului. Această metodă a fost criticată,
susţinându-se că ea nu favorizează legătura cu practica. Lipsa de legătură cu realitatea vine de
la atitudinea elevilor: ei asistă pasiv la expunere, pe care ştiu că trebuie să o repete. Cealaltă
metodă tradiţională, convorbirea cu întreaga clasă, antrenează mai mult participarea elevilor,
dar elevii sunt ghidaţi, nu ştiu ce se urmăreşte. Aşadar, forma clasică a învăţământului dezvoltă
puţin gândirea elevilor.
La începutul secolului XX s-au preconizat diverse moduri de organizare a învăţământului,
denumite şcoli active, în care accentul cade pe studiul individual efectuat de elevi. Modul nou,
activ, de organizare a învăţământului se dovedeşte superior, dar solicită mult timp. Odată cu
descongestionarea programelor şcolare în cadrul reformei învăţământului, se va începe şi
activizarea predării în şcoala românească.
Metodele activ-participative pun accent pe învăţarea prin cooperare, aflându-se în antiteză
cu metodele tradiţionale de învăţare. Educaţia pentru participare şi democraţie face parte din
gama noilor educaţii, care reprezintă cel mai pertinent şi mai util răspuns al sistemelor educative
la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, elevii îşi pot
exprima opţiunile în domeniul educaţiei, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanţi la
propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informaţii, ci şi un participant activ la
educaţie.În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă
pasul de la „a învăţa” la a „învăţa să fii şi să devii”, adică pregătirea pentru a face faţă situaţiilor,
dobândind dorinţa de angajare şi acţiune. Principalul avantaj al metodelor activ-participative îl
reprezintă implicarea elevilor în actul didactic şi formarea capacităţii acestora de a emite opinii
şi aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le va fi dezvoltată o gândire
circumscrisă abilităţilor cognitive de tip superior, gândirea critică. Aceasta reprezintă o gândire
centrată pe testarea şi evaluarea soluţiilor posibile într-o situaţie dată, urmată de alegerea
rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic înseamnă a deţine cunoştinţe valoroase
şi utile, a avea convingeri raţionale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot
fi discutate şi evaluate, a construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ şi a
colabora la găsirea soluţiilor. Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: Gândiţi,
lucraţi în echipă, comunicaţi; Termeni-cheie iniţiali; Ştiu-vreau să ştiu-am învăţat; metoda
Sinelg; metoda Mozaic; Cubul; Turul Galeriei; Elaborarea unui referat/eseu; Jurnalul în trei
părţi; Tehnica predicţiei; Învăţarea în grupuri mici; Turneul între echipe; Linia valorilor.
Pentru ca învăţarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea
unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuşi să lucreze
în echipă, se impune respectarea a două condiţii: asigurarea unui climat pozitiv în clasă;
formularea unor explicaţii complete şi corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să
fie înţeleasă de toată lumea.
În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă
impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea
de expectanţe pozitive faţă de elevi; utilizarea unor strategii de management educaţional
eficient; stabilirea de obiective clare şi comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a
timpului destinat predării; evaluarea obiectivă.
Eficienţa muncii în grup depinde de claritatea explicaţiei pentru sarcinile de lucru. Profesorii
trebuie să ofere explicaţii cât mai clare şi să se asigure că ele au fost corect înţelese de către
elevi.
V. Guţu oferă o imagine fidelă asupra antitezei care se creează între metodele tradiţionale şi
cele moderne utilizate în predare. Metodele tradiţionale au următoarele caracteristici:
•pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura informativă a educaţiei;
1011
SUCEAVA 2024
•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al

instruirii;
•sunt predominant comunicative, verbale şi livreşti;
•sunt orientate, în principal, spre produsul final;
•au un caracter formal, sunt rigide şi stimulează competiţia;
•stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind impusă.
La polul opus, metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:
•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului
educaţional;
•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
•sunt orientate spre proces;
•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi;
•stimulează motivaţia intrinsecă;
•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina derivă din
modul de organizare a lecţiei.
Din toate cele menţionate rezultă faptul că profesorul trebuie să-şi schimbe concepţia şi
metodologia instruirii şi educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de integrare
socioprofesională şi educaţie permanentă, să se implice în deciziile educaţionale, să asigure un
învăţământ de calitate. Pregătirea managerială a profesorului, însuşirea culturii manageriale, nu
numai cea tradiţională psihopedagogică şi metodică, pot asigura esenţial înţelegerea şi aplicarea
relaţiei autoritate-libertate, ca nou sens al educaţiei, prin predare-învăţare şi rezolvarea altor
situaţii din procesul educaţional şcolar.
Profesorul nu va putea dezvolta elevul pentru şi prin libertatea raţională şi creativă, dacă el
însuşi nu o cunoaşte, nu o înţelege, nu are un comportament de om liber. Reconsiderarea relaţiei
autoritate-libertate, orientarea prioritară spre elev, spre obiectivele formativ-educative au
generat şi o altă alternativă în sistemul concepţiilor educaţionale- perspectiva umanistă asupra
educaţiei. Excesul de control dăunează conduitei fireşti, valorile morale trebuie să joace un rol
mai important, omul trebuie format pentru schimbare, afirmarea sa trebuie să fie liberă şi
constructivă.
.
BIBLIOGRAFIE
1. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997

2. Cucoş, C.( coordonatori), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Editura Polirom, Bucureşti, 1998
3. Dumitru, I., Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, Timişoara,
2001
4. Guţu, V., Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadru
conceptual, Grupul Editorial Litera, Chişinău, 1999
5. Ionescu, M., Radu I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
6. Marcu V. , Filimon L., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor, Editura Universităţii din
Oradea, 2003
1012
SUCEAVA 2024
270. TENDINŢE ŞI DIRECŢII NOI DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PREŞCOLAR
Prof. Forgaci Irina

G.P.N. Samariteanul nr 20 Suceava
Complexitatea şi dinamica vieţii sociale mondiale impune o nouă mentalitate educativă,

bazată pe democratizarea reală a învăţământului. Educaţia contemporană este o educaţie
universală, concepută într-o viziune holistică (globală) şi prospectivă (de anticipare) care se
dezvoltă şi se diversifică, îmbogăţindu-se cu noi conţinuturi şi dobândind noi orientări.
Provocările lumii contemporane fac ca menirea principală a educaţiei societăţii moderne
este aceea de a-i forma omului capacitatea de adaptare. Grigore Moisil (1989) afirma că ”o
societate nu este bună azi, dacă ieri nu s-a gândit la mâine”. Instituţiile educaţionale trebuie să-
i pregătească pe copii pentru învăţarea continuă, pentru autoeducaţie şi autoinstruire.
Unii pedagogi contemporani, printre care se numără şi J. Delors, au ajuns la concluzia
că educaţia trebuie organizată în patru pioni ai cunoaşterii: a învăţa să ştii (dobândirea
informaţiilor cunoaşterii); a învăţa să faci (relaţionarea cu mediul înconjurător); a învăţa să
trăieşti împreună cu alţii (cooperarea şi participarea la activităţile umane); a învăţa să fii, care
rezultă din primele trei elemente enumerate mai sus (J. Delors, 2000, pg 69).
Unul dintre obiectivele concrete ale reformei învăţământului românesc este şi
transformarea sa într-un învăţământ în esenţă creativ. Situarea copilului în centrul procesului
de predare-învăţare-evaluare a atras după sine necesitatea găsirii acelor soluţii didactice care să
stimuleze performanţele copilului. Se impune tot mai ferm realizarea unui învăţământ formativ,
ceea ce presupune selectarea periodică a conţinutului, dezvoltarea capacităţilor intelectuale şi a
creativităţii, cultivarea intereselor cognitive, formarea dorinţei de investigare precum şi a unui
stil de muncă independent.
O reformă autentică a învăţământului este centrată pe autonomia, inteligenţa,
sensibilitatea, voinţa şi creativitatea copilului. Acesta trebuie “ascultat” cu răbdare, lăsat să se
exprime, să se dezvăluie, să-şi manifeste opinia, să acţioneze. El trebuie acceptat aşa cum este,
ajutat să fie el însuşi, să-şi manifeste personalitatea şi propria opinie, valoare, să-şi găsească
propriul drum dezvoltându-şi inclinaţiile, preocupările şi interesele. Schimbarea efectivă a
activităţii în clasă trebuie să înceapă cu o nouă relaţie a dascălului cu copiii, cu repoziţionarea
rolului copilului în procesul educaţional, precum şi cu noi funcţii ale educatoarei.
Noua relaţie dominant umanistă, democratică, va consolida noi roluri ale educatorului:
organizator, moderator, manager al procesului educaţional, evaluator, facilizator al relaţiilor şi
activităţilor de grup, consultant etc. Astăzi, în conţinuturile învăţământului şi educaţiei, alături
de cunoştinţe sunt incluse capacităţi şi atitudini care trebuie formate pentru experienţele de
învăţare organizate în şcoală. Într-o asemenea perspectivă se sublinează atât finalităţile
informative cât şi funcţiile tematice ale conţinuturilor învăţământului.
Învăţământul preşcolar este o parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ,
pentru care el este supus, asemenea celorlalte componente ale acestuia, schimbărilor produse în
societatea actuală. Abordarea curriculară la nivel preşcolar ia în considerare în plan teoretic şi
practic întreaga complexitate a procesului educaţional. Ea presupune schimbarea în ceea ce
priveşte orientarea, structura şi conţinuturile sistemului de învăţământ preşcolar. Vârsta
preşcolară este etapa în care se pun bazele personalităţii copilului. Acum, copilul traversează
un stadiu de maximă flexibilitate şi receptivitate la influenţele mediului. De aceea este
1013
SUCEAVA 2024
important să proiectăm cât mai eficient activităţile, valorificând la maximum valenţele

biopsihice ale copiilor.
Tendinţele învăţământului preşcolar presupune crearea unui mediu educaţional adecvat,
în vederea stimulării continue a învăţării spontane a copilului, accentuarea folosirii contextului
în învăţare şi introducerea acestuia în ambianţa culturală a spaţiului căruia îi aparţine.
Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, care să
solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, imaginaţiei şi creativităţii. “Activitatea” este
copilul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi atractivă, care intreprinde o acţiune
mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe.
“Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material activismului interior (psihic,
mental), să devină purtător al acestuia.
În învăţământul preşcolar se urmăreşte atingerea unor obiective didactice formative:
satisfacţia lucrului bine făcut, bucuria că tot a fost înţeles; crearea unor situaţii de predare-
învăţare stimulative; învăţarea prin acţiuni; stimularea şi dezvoltarea motivaţiei cognitive;
atractivitatea activităţilor să producă plăcere, curiozitate, încredere în capacităţile cognitive,
bucuria succesului, descoperirea, redescoperirea; obiective formative din domeniul afectiv,
motivaţional, atitudinal. Jocul este un mobil al dezvoltării cognitive, afectiv-emoţionale,
psihomotorie şi de modelare a personalităţii. Cunoaşterea prin experienţa directă pe care o
asigură jocul, presupune implicarea capacităţilor perceptive, a abilităţilor de reacţie, a
capacităţilor de relaţionare şi a posibilităţilor de comunicare.
Vârsta preşcolarităţii înseamnă curiozitate dominată de cunoaştere, investigare,
cercetare, sinceritate în interpretarea dată oricărei activităţi spontane sau planificate. La această
vârstă este necesară stimularea potenţialului creator al copiilor. Trebuie cultivate: originalitatea,
perseverenţa, interesele cognitive, artistice. Specific acestei vârste este activismul participativ
al copiilor, ca şi fantezia, exprimarea liberă, producţiile originale, imaginaţia bogată exprimată
prin: expresii plastice, modelaj, desen, simbolistica verbală şi ludică originală.
Ficţiunea şi simbolul joaca un rol important în gândirea preşcolarului pentru care
imposibilul devine posibil, dorinţele devin realitate ca în basme, imaginarul devine real dar şi
instrumente de intervenţie în situaţii noi sau dificile.
Curriculum pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistematică în vederea
asigurării continuităţii în interiorul aceluaşi ciclu curricular, interdependenţei dintre discipline
şi tipuri de activităţi de învăţare, deschiderii spre modulele opţionale.
Într-un efort coerent al centrării demersurilor educaţionale pe copil, curriculum pune un
accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcţiilor mintale, constructive
şi creative ale copiilor. Prefigurarea unei viziuni didactice de tip curricular implică proiectarea
activităţii instructiv-formative pornind de la obiective (şi nu de la conţinut), ce sunt suficient de
flexibil formate, astfel încât trebuinţele de dezvoltare ale copilului să fie pe deplin valorificate
şi îndeplinite.
În acest sens este necesară crearea unui mediu educaţional care să permită învăţarea
spontană a copiilor, aceasta însemnând un spaţiu în care copiii să fie expuşi permanent
stimulilor şi mijloacelor educaţionale. Expunerea la stimuli educaţionali trebuie dublată de
crearea unei atmosfere propice învăţării prin atenţia pentru calitatea relaţiilor interumane,
valorile promovate indirect, medierea relaţiilor copiilor cu stimuli educaţionali.
Demersurile educatoarei trebuie să contribuie la dezvoltarea capacităţilor de gândire a
copiilor, în vederea dobândirii unor competenţe care să le asigure utilizarea cunoştinţelor şi
abilităţilor în diferite situaţii (şcolare şi de viaţă socială), să determine motivaţia şi
disponibilitatea de a accepta, de a influenţa şi de a impune schimbarea ca premise a dezvoltării
sociale.
1014
SUCEAVA 2024
În acest context activităţile desfăşurate trebuie să capete acea notă de firesc şi naturaleţe
care nu stresează şi nu dă emoţii negative copiilor, căpătând o formă frumoasă, coerentă, logică,
asemenea unei poveşti gândită şi spusă bine, dar de fiecare dată altfel.” (Curriculum pentru
învăţământ preşcolar – Reprezentare şi explicaţii – Bucureşti 2009, pg 27).
Activităţile integrate propuse de curriculum, reunesc conţinuturi din ştiinţe şi domenii
diferite, înlesnesc copilului procesul înţelegerii, instruirii şi aplicării cunoştinţelor. Astfel se
creează situaţii de învăţare “optim structurate din punct de vedere logic, psihologic şi
pedagogic, determinând experienţe de învăţare complexe, net superioare celor
monodisciplinare”. (Curriculum pentru învăţământ preşcolar, op cit, pg 29).
Experienţele de învăţare la care copilul este cooptat sau provocat să participe pot fi
comune tuturor copiilor din grupă sau pot fi diferenţiate, în funcţie de nivelul acestora şi se pot
organiza prin alternarea tuturor formelor de învăţare – individual, pe grupe, în perechi sau cu
întreaga grupă: deschiderea grădiniţei către exterior, către comunitate; utilizarea în mod mai
flexibil a spaţiului, mobilierului, materialelor şi diagramelor specifice; diversificarea
strategiilor; rolul familiei de partener; diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare;
Acestea conduc la achiziţii ale copiilor în plan personal, care se relevă printr-o
modificare în sens pozitiv a structurilor cognitive, afective sau psihomotorii, mult mai
complexe, pe măsura sarcinilor de învăţare şi efortului depus în realizarea lor. Copii sunt
atrenaţi prin joc să asocieze, să analizeze, să compare, să formuleze păreri, să facă deducţii, să
formuleze concluzii despre fiinţe, obiecte, lucruri, fenomene.
Educatoarea are rol de persoană resursă, care informează preşcolarul şi îi facilitează
acestuia accesul la informaţii, care diagnosticheaza dificultaţile copilului şi care îl sprijină şi
orientează fără a-l contrazice sau eticheta, care lucrează individual sau în grupuri mici cu
preşcolarii respectând ritmul lor propriu. Educatoarea trebuie să asigure o formă plăcută,
antrenantă, stimulativă în organizarea conţinuturilor de învăţare. Atunci când copiii îşi satisfac
curiozitatea, ei acumulează informaţiile, găsesc singuri explicaţiile, formulează concluzii,
exersând arta de a învăţa.
Bibliografie:
1. ”Curriculum pentru învăţământul preşcolar” – prezentare şi explicaţii, Bucureşti 2009 Ed

Didactica Publishing House
2. Delors J (coordonator) 2000 Comoara Launtrica - “Raportul Unesco al Comisiei Internaţionale
pentru educaţie în sec XXI”, Ed Polirom Iaşi
3. Lespezeanu Monica “Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar românesc” , Ed Omfal
Esential, Bucureşti 2007
4. Moisil Grigore “Dimensiuni şi forme ale educaţiei prospective în revista de pedagogie nr 4”
1989
5. Păun Emil, Iucu Romiţa “Educaţia preşcolară în România” Ed Polirom Iaşi 2005
6. Rogu C, “Educaţia Nouă” EDP Bucureşti 1978
1015
SUCEAVA 2024
Profesor Gheorghiță Consuela

G.P.P. ,, Gulliver” Suceava
Data:
Educatoare: Profesor Gheorghiţă Consuela
Unitatea de învăţământ: G.P.P. Nr. 1 „Gulliver”, Suceava
Nivelul /Grupa: Nivelul II / Mare
Tema anuală de studiu: „Cine / suntem?”
Tema săptămânală: „Grădiniţa – o căsuţă ca-n poveste”
Tema activităţii: „În lumea poveştilor”
DLC: „Trăistuţa cu poveşti” – joc didactic
DEC: „Poftiţi la carnavalul din poveste!” – repetare cântece despre poveşti
ALA: „În lumea poveştilor”
• Joc de masă: „ Poveşti îndrăgite” - puzzle
• Construcţii: „Căsuţe din poveşti”- construcţii cu materiale din natură
• Artă: „Scene din poveşti” – desen
Scopul activităţii: consolidarea cunoştinţelor despre poveştile şi personajele din poveştile
cunoscute exersând un limbaj corect din punct de vedere gramatical
Obiectivele operaţionale:
– să recunoască diferite poveşti având ca suport diverse elemente (siluetele unor personaje,
imagini, obiecte aparţinând unor personaje, replici ale personajelor) ;
– să se exprime corect din punct de vedere gramatical, lexical, fonetic şi fonologic;
– să interpreteze rolul unor personaje redând stările sufleteşti ale acestora, utilizând mimica,
gestica, intonaţia adecvată acestuia;
– să interpreteze cântecele corect din punct de vedere melodic şi ritmic;
– să construiască din materiale din natură căsuţe din poveştile cunoscute;
– să asambleze corect piesele puzzle reprezentând imagini din poveşti;
– să redea prin desen scene din poveştile cunoscute utilizând culorile adecvate;
– să valorifice în joc informaţiile nou-primite, cooperând pentru realizarea unui „proiect comun”.
Regulile jocului: Copilul numit de educatoare va recita versurile:
„Trăistuţă fermecată,
Hai deschide-te îndată!”
apoi va descoperi în „trăistuţa cu poveşti” un element specific unei poveşti (siluetele unor
personaje, imagini, obiecte aparţinând unor personaje, replici ale personajelor) şi va denumi
povestea din care face parte. Copilul va fi recompensat cu aplauze, iar jocul se va continua până
la epuizarea materialelor.
Complicarea jocului: Copiii îmbrăcaţi în costumele specifice unor personaje din poveşti vor
interpreta rolul acestora adoptând o mimică, o gestică şi o intonaţie corespunzătoare.
Sarcina didactică: recunoaşterea poveştilor şi personajelor îndrăgite de copii având diferite
indicii (siluetele unor personaje, imagini, obiecte aparţinând unor personaje, replici ale
personajelor, ghicitori).
Elemente de joc: surpriza, închiderea şi dechiderea ochilor, stimularea, aplauzele, mânuirea
materialelor
1016
SUCEAVA 2024
Strategiile didactice:
a) Metode şi procedee: conversaţia, expunerea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, munca
independentă, munca în echipă, jocul, jocul de rol
DLC + DEC : o trăistuţă ce conţine elemente specifice unor poveşti (siluetele unor personaje,
imagini, obiecte aparţinând unor personaje, baloane având în interior replici ale personajelor
din povești, costume adecvate rolurilor interpretate, calculator
ALA: „Joc de masă”: puzzle reprezentând diferite poveşti, carton A3, lipici
„Construcţii”: materiale din natură (beţişoare, sâmburi, castane, crenguţe), truse de lemn
„Artă”: Foi albe A4, carton colorat, creioane negre, creioane colorate
c) Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Bibliografie:
CULEA, Laurenția, SEȘOVICI, Angela, GRAMA, Filofteia (2008), Activitatea
integrată în grădiniță. Ed. Did. Publishing House, București;
BREBEN Silvia şi colaboratorii. (2007) Metode interactive de grup, Ghid metodic,
Editura Arves, Craiova;
ANDREESCU Livia, GURLUI Ileana (2014), Activitățile integrate în grădiniță, Ghid
metodic, Editura Carminis, Pitești;
Copiii vor intra în sala de grupă şi se vor aşeza în semicerc pe pernuţe. Îi va surprinde
apariţia unei „trăistuţe cu poveşti” care îşi manifestă supărarea pentru că a încurcat toate
poveştile şi personajele îndrăgite de copii. „Trăistuţa” cere ajutor copiilor (prin recitarea unor
versuri) în descoperirea poveştilor şi a personajelor.
„Eu sunt trăistuţa fermecată,
Dar astăzi sunt supărată,
Că poveştile le-am încurcat,
Toate s-au amestecat.”
Mi-aş dori copii isteţi,
Să mă ajutaţi de vreţi,
Să răspundeţi la-ntrebări,
Să dezlegaţi ghicitori...
Eroii să-i descoperiţi,
Şi de ei să povestiţi”.
Copiii sunt solicitaţi să desfăşoare jocul „Trăistuţa fermecată”
„Astăzi ne adunăm,
Pe trăistuţă s-o ajutăm,
Cu toţii să ne bucurăm!” (tranziţie)
Copilul numit de educatoare va recita versurile:
„Trăistuţă fermecată,
Hai deschide-te îndată!”
apoi va descoperi în „trăistuţa cu poveşti” un element specific unei poveşti (siluetele unor
personaje, imagini, obiecte aparţinând unor personaje, replici ale personajelor) şi va denumi
povestea din care face parte. Copilul va fi recompensat cu aplauze, iar jocul se va continua până
la epuizarea materialelor. Trăistuţa mulţumeşte copiilor şi le propune să descopere alte surprize
la centrele deschise în sala de grupă:
„Vreţi să mă mai ajutaţi?
La centre vă aşezaţi,
Eu spun să vă îndreptaţi,
1017
SUCEAVA 2024
Unde-i steguleţul care,

Are aceeaşi culoare
Pe care o poartă fiecare”.
Copiii îşi aleg centrul conform indicaţiilor trăistuţei după culorile bulinelor din piept,
culori specifice unor elemente ale unor poveşti. Deplasarea spre centre se realizează prin „paşi
mici de pitici” (tranziţie).
Se realizează apoi intuirea materialului pus la dispoziţie la fiecare centru, sarcinile pe
care le au de îndeplinit, modul de cooperare în cadrul fiecărui grup pentru realizarea sarcinilor.
La centrul „Joc de masă” copiii vor reconstitui din piesele tip puzzle imaginile unor
scene din poveşti cunoscute.
La centrul „Construcţii” copiii vor construi căsuţe din poveşti din truse de lemn şi
materiale din natură.
La centrul „Artă” copiii vor reda prin desen scene din poveşti utilizând corect
materialele şi intrumentele de lucru.
Pentru a se bucura de reuşita lor copiii vor intra în lumea poveştilor prin interpretarea
unor cântece învăţate despre povești (DEC)
Complicarea jocului
Se va realiza printr-un joc-exercițiu ,,Recunoaște personajul după replica lui!” (DLC).
Copiii costumați adecvat vor interpreta o secvență dintr-o poveste , iar ceilalți vor recunoaște
povestea.
Trăistuţa mulţumeşte copiilor pentru ajutorul dat în descoperirea poveştilor şi
personajelor.
„Tare mulţumită sunt,
C-aţi muncit cu drag
Şi poveştile pe rând,
Voi le-aţi descurcat.
Vă îndemn de pe acum:
Când mai mari veţi creşte,
Să citiţi cu mare drag,
Orişice poveste.”
La finalul activităţii se vor face aprecieri asupra modului de desfăşurare a activităţii şi
a participării afective a copiilor la aceasta.
1018
SUCEAVA 2024
272. O ZI CU ELMER
Prof. Irimia Cătălina- Gabriela

G.P.N. Nr.8, Suceava
NIVELUL/GRUPA: nivelul II/ grupa mare „Fluturașii veseli ”

TEMA ANUALĂ DE ÎNVĂȚARE: „ Cum este /a fost şi va fi aici pe pământ ?”
TEMA SAPTĂMÂNII : „ O călătorie în junglă”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: „O zi cu Elmer”
-DLC-„Elefantul Elmer”-lectura educatoarei
-DEC-„Elmer și prietenii săi”-pictură pe siluete
-ALA-„Pregătim ziua lui Elmer”
• Bibliotecă-felicitări pentru Elmer-elemente de limbaj scris
• Joc de masă-imagini din junglă-puzzle-
• Artă-ramă foto-lipire
SCOPUL: dezvoltarea achizițiilor lingvistice, asimilarea elementelor de bază ale principalelor
limbaje convenționale (scris, citit) a competențelor de folosire a limbii pentru exprimarea
corectă, eficientă, precum și perfecționarea unor deprinderi practice și artistico-plastice.
-să audieze cu atenție textul lecturii, reținând ideile principale;
-să identifice momentele principale din lectură, extrăgând cu ajuorul doamnei educatoare, latura
educativă;
-să sintetizeze acțiunea poveștii printr-o poezie, utilizând metoda interactivă cvintetul;
-să utilizeze corect materialele de lucru, realizând lucrări plastice originale;
-să realizeze un experiment simplu prin care să descopere o modalitate de obținere a trei culori
(gri, violet și portocaliu);
-să lipească diferite siluete de animale pentru a realiza rame foto;
-să îmbine piesele de puzzle în mod corect, redând imaginea respectivă;
-să traseze semne grafice învățate, utilizând corect instrumentele de scris;
-să traseze cu ajutorul punctelor, literele care compun urarea „La mulți ani!”.
a) Metode și procedee: conversația, explicația, lectura educatoarei, exercițiul, demostrația,
experimentul, metoda interactivă cvintetul;
b) Resurse materiale: imagini din poveste, siluete de animale, rame foto din carton, lipici, puzzle,
goașe, pensoane, apă, foi cu siluete de elefanți, clopoțel, felicitări, instrumente de scris,
flipchart.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupuri.
BIBLIOGRAFIE:
Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2009, Editura Didactică Publishing House,
București;
Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga, 2007, Metode interactive de grup-
Ghid metodic-Editura Arves;
Daniela Răileanu, Dorina Vieriu, Iuliana Alecsa, 2010, Proiectarea Pas cu pas (Îndrumător
pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar), Editura Diamant, Pitești;
1019
SUCEAVA 2024
Tătaru, Lolica, Glava, Adina, Chiș, Olga, (2014), „Piramida cunoașterii-repere metodice în
aplicarea curriculumului preșcolar”, Ed. Diamant, Pitești.
Copiii, așezați pe scăunele sunt invitați să privească spre centrul tematic, unde atenția le va
fi captată de prezența unui cadou. În cadou, copiii vor descoperi o poveste și imaginile
sugestive. Cu această ocazie, educatoarea le va prezenta copiilor posibilitatea de a asculta
povestea „Elefantul Elmer”. Aceștia își exprimă dorința de a-i afla povestea și sunt nedumeriți
de ce Elmer nu are culoarea gri, ca toți elefanții.
Educatoarea citește povestea, folosind un ton și o mimică adecvată, explicând totodată
cuvintele și expresiile noi întâlnite, prin apelarea la sinonime (turmă-grup, mulțime; arbust-
copac, pom; a se tăvăli- a se rostogoli, a se murdări; a-și croi drum- a trece, imens- mare).
După ce educatoarea termină de citit textul poveștii (anexa 1), pe baza planșelor expuse, se
va povesti acțiunea și momentele principale, se va preciza personajul din poveste, caracteristici/
însușiri ale acestuia, aspect ce va fi realizat pe baza întrebărilor educatoarei și a răspunsurilor
primite de la copii, aceștia dovedind înțelegerea mesajului. Fiecare trebuie să se bucure de felul
cum arată, să se accepte așa cum este. Important este ca în relațiile cu cei din jur să răspândească
bunavoie, veselie, optimism.
Tranziție: „Câte unul pe cărare”-joc cu text si cânt (text adaptat), (anexa 2).
Copiii doresc ca astăzi să fie ziua lui Elmer și să-i vină în ajutor la pregătirea pentru
petrecere. La îndemnul educatoarei „Hai copii să ne grupăm/ De lucru să ne-apucăm/ Pe Elmer
să-l ajutăm!”, copiii se grupează la cele trei centre deschise în funcție de ecusonul primit la
venirea în grădiniță (elefanți, lei, girafe). Se realizează intuirea materialelor puse la dispoziție
la fiecare centru, sarcinile pe care le au de îndeplinit, în cadrul fiecărui grup.
La sectorul Artă, copiii vor lipi diferite siluete de animale, pe un suport de ramă foto,
motivând faptul că la sfârșitul activității vor face fotografii pentru a le avea ca amintire.
La sectorul Joc de masă, copiii vor îmbina corect piesele de puzzle, pentru a reda
imagini din junglă.
La sectorul Bibliotecă, copiii vor trasa semne grafice învățate, după model, pentru a
realiza felicitări pentru ziua lui Elmer. De asemenea, ei vor trebui să scrie cu ajutorul punctelor
literele care compun urarea de „La mulți ani”.
În timp ce copiii lucrează, voi trece pe la fiecare centru și acolo unde va fi nevoie voi
veni cu explicații și indicații suplimentare. Precizez copiilor că ceea ce vor lucra ei va fi folosit
la amenajarea unei machete care redă imaginea junglei, deoarece atât Elmer, cât și prietenii lui
se simt cel mai bine acolo.
Atrag atenția copiilor că trebuie să se apropie de finalizarea lucrărilor, iar după câteva
minute, la clinchetul clopoțelului se va încheia activitatea de la fiecare centru. Se face ordine la
măsuțe („Locul meu de joacă este curat și frumos„), apoi se vor deplasa pe rând cu lucrările
realizate pentru a completa macheta. Și pentru că de la orice petrecere nu lipșete muzica care
să ne binedispună, propun copiilor să execute câteva mișcări sugestive pe versurile cântecului
„Jungla”-tranziție.
Educatoarea reamintește copiilor că, în poveste, de ziua lui Elmer toți elefanții erau
colorați, iar acesta avea culoarea gri. O zi pe an, elefanții își vopsesc pielea în culori, iar Elmer
se pictează în culoarea elefanților.
La îndemnul educatoarei „Hai copii să ascultăm/ La mese să ne-ndreptăm/ Pe Elmer și
prietenii săi/ Să-i pictăm!”, copiii revin la măsuțe și descoperă materialele pregătite.
Educatoarea cere copiilor să-și aducă aminte cum era Elmer (Elmer era multicolor...era galben
și portocaliu și roșu și roz și violet și albastru și verde și negru și alb), apoi să privească pe masa
de lucru și să observe ce culori au (verde, albastru, roșu, galben, negru). Copiii observă că nu
1020
SUCEAVA 2024
au culoarea violet și portocaliu, dar nici gri. Educatoarea îi încurajează să experimenteze

obținerea unei culori care lipsește, prin combinarea a două culori existente pe masa.
În fața preșcolarilor, se va amesteca galben cu roșu, trăgând concluzii (obținerea culorii
portocalii), apoi li se va oferi posibilitatea de a experimenta individual obținerea culorii
portocalii, din galben și roșu. La fel se va proceda și la obținerea culorii violet din combinarea
culorilor roșu și albastru, precum și obținerea culorii gri din negru și alb. Culorile astfel obținute
sunt folosite în mod original de către fiecare copil la colorarea siluetelor de elefanți.
După ce toți copiii au pictat elefanții, sunt întrebați cum au obținut culoarea portocalie,
violet și gri. Aceștia vor constata că atunci când amestecăm galben cu roșu obținem culoarea
portocalie, când amestecăm roșu cu albastru obținem culoarea violet, iar când amestecăm negru
cu alb, obținem culoarea gri.
Pentru a-i face ziua mai frumoasă lui Elmer, educatoarea propune copiilor să compună
împreună o poezie după metoda cvintetului.
La îndemnul educatoarei „De pe scăunele ne ridicăm/ Rândul iute îl formăm/ Spre baie
să ne-ndreptăm/ Și pe mâini să ne spălăm!” copiii vor părăsi sala de grupă pentru a servi
gustarea și pentru a se pregăti pentru următoarea activitate.
1021
SUCEAVA 2024
ETAPELE CONŢINUTUL STRATEGII EVALUARE/

ACTIVITĂȚII ŞTIINŢIFIC DIDACTICE METODE ȘI
INDICATORI
Metode și Mijloace
procedee de
învățământ
1.Captarea și Se realizează prin Conversația Cadoul cu Observarea
orientarea descoperirea textul sistematică a
atenției cadoului așezat la Observația poveștii și comportamentului
centrul tematic. Prin imaginile copiilor
descoperirea textului sugestive
și a imaginilor din
cutie, este propusă
spre ascultare
povestea „Elefantul
Elmer”.
2.Anunțarea Tema și obiectivele Explicația
temei și a activității sunt
obiectivelor anunțate în termeni Expunerea
accesibili copiilor.
Contextul creat va
permite
accesibilizarea
obiectivelor și va
oferi copiilor situații
care să le trezească
dorința de a acumula
informații prin
oferta de lucru.
3.Prezentarea Accesibilizarea Povestirea Imagini Observarea
optimă a textului se va realiza Expunerea sugestive sistematică a
conținutului și prin audierea unei Explicația din poveste comportamentului
dirijarea povești, concomitent copiilor
învățării cu expunerea Conversația
elementelor Povestirea Probă orală:
ilustrative ce redau Expunerea precizarea
momente din Explicația momentelor
poveste. principale ale
poveștii, a
Se vor stimula Explicația personajelor și a
preșcolarii în a Conversația caracteristicilor
povesti textul audiat lor/ emiterea de
pe baza imaginilor ipoteze
prezentate,
respectând
succesiunea logică a
momentelor, în a Explicația Felicitări
prezenta și descrie Conversația Carioca
personajele, precum Exercițiul Felicitări
1022
SUCEAVA 2024
și în a-și argumenta Munca Probă practică:

opiniile. independentă felicitări decorate
Rame foto cu semne grafice;
din carton redarea literelor
Prezentarea Siluete de ce compun urarea
materialelor și a animale de „La mulți ani!”
sarcinilor de lucru Lipici
precede repartizarea Probă practică:
copiilor la centrele Joc de masă rame foto
deschise. Preșcolarii tip puzzle decorate
vor fi motivați să
apeleze la achizițiile Produsele
cognitive, tehnico- activității
aplicative și motrice, copiilor
explicându-le și Probă practică:
demonstrându-le Conversația imagini din junglă
modul de lucru. Se euristică prin îmbinarea
vor preciza Goașe pieselor de puzzle
elementele care vor Experiment Apă
orienta demersurile Muncă Pipete
didactice pe centre: independentă
modul de distribuire
al copiilor pe centre, Conversația
mijloacele de Explicația
învățământ exercițiul
existente, sarcini de
lucru, operații Siluete de
necesare realizării Exercițiul elefanți
sarcinilor. Explicația Goașe
Demersul didactic Pensoane
anticipat vizează: Palete
• Exersarea Apă
deprinderilor de
execuție a
elementelor de
scriere grafică după
un model; utilizarea
elementelor de
comunicare scrisă în
contexte noi;
• Exersarea
deprinderii de a
plica diferite siluete
pe suprafața unei
rame foto din carton
1023
SUCEAVA 2024
• Exersarea
deprinderilor
intelectuale și
practic-aplicative de
îmbinare în mod
corect a pieselor de
puzzle;
Motivarea
preșcolarilor în a
realiza lucrări
necesare pregătirii
zilei lui Elmer.
Descrierea stării
emoționale
personale generate
de pregătirea
elefanților pentru
sărbătorirea zilei lui
Elmer și de
participarea la
activitate.
Dezvoltarea
abilităților
intelectuale, prin
realizarea unor
experimente pentru a
descoperi relația
cauză-efect
(obținerea culorilor
portocaliu, violet și
gri)
Dezvoltarea
capacităților de
utilizare a
intrumentelor și
materialelor de lucru
în vederea cercetării
unor ipoteze
(amestecul culorilor)
și utilizarea culorilor
obținute în colorarea
siluetelor de elefanți
Stimularea
creativității în
realizarea lucrărilor
artistico-plastice.
1024
SUCEAVA 2024
4. Obținerea Copiii vor fi Metoda Capacitatea de

performanței încurajați să interactivă izolare pe plan
compună o poezie de grup, mintal al unor
împreună cu cvintetul aspecte sau relații
educatoarea despre Conversația între personaje
Elmer după metoda Explicația pentru a le
cvintetului transpune mai
apoi în plan
verbal.
5. Evaluare Se solicită copiilor Conversația Produsele Analiza
să se autoevalueze și evaluativă activității produselor
să evalueze copiilor activității
activitatea per Autoevaluarea
ansamblu, după
criterii comunicate
de educatoare.
Se fac aprecieri
verbale și
individuale cu
privire la activitatea
desfășurată cu
referire la
respectarea
tehnicilor de lucru,
modul de participare
și comportament.
1025
SUCEAVA 2024
Profesor învățământul preșcolar: Ionesi Liliana

Școala Gimnazială „Gheorghe Popadiuc” – G.P.N. Nr. 6, Rădăuți
NIVELUL DE VÂRSTĂ / GRUPA: nivelul I / grupa mijlocie „Fluturașii”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „În lumea animalelor”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Locuitorii pădurii”
TEMA ACTIVITĂŢII INTEGRATE: „Aricel-prietenul nostru”
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare și sistematizare de cunoștințe
DOS: „O zi de iarnă” de Christina Butler - povestea educatoarei (MP)
DOS: „Daruri pentru prieteni” – lipire
Valorificarea și sistematizarea cunoștințelor prin antrenarea copiilor într-o activitate concretă
spre identificarea unor comportamente cu semnificații morale, valorificând și sistematizând
cunoștințe și deprinderi practico-aplicative în contexte noi și variate.
- Să dovedească înțelegerea mesajului care se desprinde din poveste prin formularea acestuia;
- Să identifice propriile emoții produse de povestea audiată;
- Să verbalizeze ideile, gândurile față de unele situații de viață întâlnite în poveste;
- să descrie trăsăturile morale ale personajului principal al textului;
- să exerseze tehnici de lucru (lipirea) însuşite anterior pentru realizarea unor lucrări practico-
aplicative;
a) Metode si procedee: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, demonstraţia, jocul,
povestirea, învăţarea prin descoperire, munca independentă, observaţia, metoda interactivă de
grup „Interviul”;
b) Resurse materiale: decor special amenajat ce ilustrează diorama unei păduri în anotimpul
iarna, siluete cu personajele din poveste, casă pentru arici, fulgi de zăpadă, jucării de pluş,
obiecte de îmbrăcăminte (fular, mănuşi, căciuli) din fetru, hârtie gumată, elemente decorative
perforate, materiale tăiate, lipici, șerveţele umede, microfoane
c) Elemente de joc: traseul pe urmele lui Aricel, surpriza, mânuirea materialului, aprecieri
stimulative, mișcarea
d) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
DURATA: 50’
BIBLIOGRAFIE:
- Ministerul Educației Naționale- „Curriculum pentru educație timpurie” (3-6/7)ani, București,
2019;
- Ezechil, Liliana, Lăzărescu, Păiși, Mihaela, 2004, - „Laborator preșcolar”, Ghid metodologic.
V&Integral, București;
- Silvia, Breben, Elena, Gongea, Georgeta, Rusu, Mihaela,Fulga – „Metode interactive de grup”,
Ed. Arves, 2002;
1026
SUCEAVA 2024
- Vieriu, Dorina, Alecsa, Iuliana, Ed. Diamant, 2019 – „Proiectarea pas cu pas –îndrumător
pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar”.
SCENARIUL DIDACTIC
Invitatul zilei, Aricel, așteaptă cu nerăbdare să ne conducă într-o călătorie imaginară.

Copiii vor fi provocați să urmeze traseul urmând urmele ariciului pentru a descoperi decorul
special amenajat ce ilustrează diorama unei păduri în anotimpul iarna.
Dornici să-l ajute pe Aricel, copiii sunt îndrumați de educatoare spre desfășurarea activității
integrate „Aricel – prietenul nostru”.
Educatoarea va iniţia o discuţie referitoare la decorul observat, atenţia fiindu-le dirijată asupra
unui fulg de zăpadă cu un indiciu pentru copii. Astfel, se creează un moment menit să stimuleze
atenţia acestora, iar educatoarea va citi mesajul: „Norii cern uşor zăpada,/ Fulgii cad, parcă
plutesc/Iar copacii în zăpadă/ O poveste vă şoptesc.”
Educatoarea va anunța titlul și autorul poveștii, iar apoi va expune conținutul textului
într-o manieră clară și accesibilă copiilor, cu ajutorul siluetelor din poveste. Acțiunea poveștii
se va derula într-o ordine logică, cu respectarea principalelor momente ale poveștii:
-o furtună puternică îl lasă pe arici fără adăpostului lui, doar cu o căciulă, un fular şi o pereche
de mănuşi ;
-ariciul decide să traverseze pădurea pentru a se adăposti împreună cu bursucul în casa acestuia;
-ariciul dăruieşte căciula de lână familiei de şoricei care tremurau ghemuiţi printre firele uscate
de iarbă;
- traversând râul, ariciul întâlneşte o vidră care avea lăbuţele îngheţate de frig, iar acesta îi oferă
mănuşile sale;
-continuând drumul, ariciul întâlneşte o căprioară cu puiul ei care tremura de frig, iar acesta îi
dăruieşte fularul său;
- ariciul ajunge la casa bursucului şi stau împreună până trece furtuna;
-ariciul este îngrijorat pentru adăpostul lui, dar bursucul îi oferă ajutorul său pentru a-şi construi
altă căsuţă;
-surpriza animalelor pe care le-a ajutat în timpul furtunii: un culcuş foarte frumos.
Textul va fi prezentat într-o manieră expresivă ce va ține treaz interesul copiilor și va asigura
motivația învățării, după care se vor adresa întrebări pentru a fixa conținutul de idei al textului
audiat, despre personaje şi comportamentul acestora. Pentru a oferi o viziune mai amplă, se va
discuta despre trăsăturile personajului principal, iar cu ajutorul educatoarei se va desprinde
mesajul educativ al textului: bunătatea și dărnicia sunt binevenite oricând.
Cu ajutorul versurilor şi mişcărilor sugerate de acestea, vom face o călătorie în pădure (tranziție)
unde vom găsi o cutie surpriză.
Tranziție-versuri:
Prin pădure am pornit,
Uite-un neam de șoricei
Zgribuliți ca vai de ei.
Vidra cu blană lucioasă
Este foarte friguroasă
Lăbuțele le-ncălzește
Suflă-n ele, le rotește.
Un ied și o căprioară
Ghemuit se așezară.
Că furtuna s-a pornit
1027
SUCEAVA 2024
Prin pădure ne-a găsit

Și ne-a fugărit.
O cutie am zărit
Oare cine a ieșit?
În cutie vom găsi o scrisoare de la bursuc care ne propune să îl ajutăm pe arici să le facă
o surpriză prietenilor săi din pădure.
Copiii se vor îndrepta spre locul destinat decorării mănuşilor, căciulilor şi fularelor,
unde vor descoperi mai multe materiale pe care le vor folosi în mod creativ. Se vor prezenta,
intui şi analiza materialele, se va explica tehnica de lucru - lipire. Se vor realiza exerciţii pentru
încălzirea muşchilor mici ai mâinii şi apoi se va executa tema propusă. În timp ce aceştia
lucrează, educatoarea le va oferi indicaţii încurajând fiecare copil să îşi decoreze obiectul de
îmbrăcăminte ales. La final, educatoarea îi va invita pe copii să aşeze obiectele decorate pe
sforile panoului decorativ care va completa tabloul pădurii.
Călătoria în lumea minunată a animalelor din pădure se va încheia prin intermediul
metodei interactive de grup „Interviul”, cu ajutorul căreia se va analiza activitatea în
integralitate. Copiii vor fi stimulați să adreseze și să răspundă la întrebări, exprimându-și
gândurile și impresiile trăite pe parcursul desfășurării activității.
În încheierea activității se vor face aprecieri cu privire la comportamentul și implicarea copiilor
în desfășurarea activității.
1028
SUCEAVA 2024
Prof. pt. înv. preșc. Kuruc- Tcaci Emilia

G.P.P. ,,Căsuţa Piticilor”, Gura Humorului
Nivelul /grupa: II/Mare,,Greierașii”

Tema anuală de studiu: ,,Cine sunt /suntem”
Tema anuală de studiu: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema săptămânală: „Animalele în povești”
Tema activității: Să învățăm din povești
DLC-Povestea ursului cafeniu- lectura educatoarei
DOS – Prietenii ursulețului cafeniu – asamblare și lipire
Scopul activităţii: Dezvoltarea achiziţiilor lingvistice, a structurilor verbale orale prin
stimularea receptării mesajului oral, activarea limbajului, proiectarea si găsirea a cât mai multe
solutii pentru realizarea temei din cadrul activitatilor practice propuse.
• să asculte cu atenţie textul povestirii, asociindu-l cu imaginile prezentate ;
• să denumească personajele principale ale povestirii, realizând scurte caracterizări;
• să redea fragmente de poveste, respectând succesiunea cronologică a evenimentelor
• să formuleze propoziţii interogative („Ce?”, ”Cine?”, ”Unde?”, ”Când?”, ”De ce?”).
• să desprindă mesajul poveștii
• să lipească formele date în spațiul dat;
• să demonstreze creativitate în realizarea tablourilor;
• să lipească elementele componente ale tabloului pe un suport dat;
• să participe activ la activitate.
a. Metode şi procedee: povestirea, conversația, explicația, explozia stelară
b. Resurse materiale : ursulețul Martinel, steluțe cu întrebări, povestea ,,Povestea ursului
cafeniu”, imagini din poveste, lipici, cartoane colorate
c. Forme de organizare: frontal, individual
Bibliografie
- Alecsa Iuliana, Răileanu Daniela, Vieriu Dorina, 2010, Proiectarea pas cu pas – îndrumător
pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, Editura Diamant;
- Silvia Dima, Daniela Pâclea, Elena Tarcă, 1999, Jocuri logico-matematice pentru preșcolari și
școlarii mici, Editura Coresi, București
DEMERS DIDACTIC
Momentul surpriză al activităţii, ursulețul Martinel, materialul didactic prezentat pe care

îl propune educatoarea vor activa atenţia copiilor şi vor motiva dorinţa acestora de a participa
la activitate.
Se comunică tema și obiectivele ce urmează a fi realizate pe parcursul activitătii sub
forma unor formulări accesibile care să le trezească interesul copiilor pentru activitate.
1029
SUCEAVA 2024
Debutul activității va fi marcat de curiozitatea copiilor de a afla de ce este trist ursulețul

Martinel.
Educatoarea citește povestea concomitent cu prezentarea ilustrațiilor. Se vor adresa
întrebări referitoare la conţinutul poveştii, evidențiind mesajul poveștii.
-va plăcut povestea?
-cum se numește povestea?
-ce s-a întâmplat cu Ursul cafeniu?
-cum a ajuns la Polul Nord?
-cum s-a simțit ursul?
-ce am învățat din această poveste? (să fim mai buni)
Copiii vor fi stimulați astfel încât să povestească textul audiat, respectând succesiunea
logică a momentelor, șă prezinte şi să descrie personajele şi să-și argumenteze opiniile cu
ajutorul metodei Explozia stelară.
Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Vom fixa povestea cu ajutorul
întrebărilor prin metoda : ,,Explozia stelară”, adaptată particularităților de vârstă ale copiilor.
Copiii vor răspunde la întrebările adresate de educatoare. Cu ajutorul întrebărilor se va reda pe
scurt conținutul povestirii. Voi folosi la Metoda stelară întrebări care încep cu : cine?, cum?, de
ce?, unde?, ce? Pe steaua mare se afișează o imagine sugestivă din poveste . copiii se grupează
în cinci grupe de lucru. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor, apoi se așează în jurul
steluţei mari şi comunică întrebările elaborate:
-Unde se petrece acțiunea?
-Unde s-a pierdut Martinel?
-Când a venit ursul la Polul Nord?
-De ce a plecat la Polul Nord?
-De ce nu are prieteni?
-De ce este trist?
-De ce este diferit de ceilalti ursi?
-Cine a salvat puiul de ursuleț?
-Cine mai traieste la Polul Nord?
-Ce s-a întâmplat cu Martinel?
-Ce anotimp este prezentat în imagini?
Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări, creativitatea
în adresarea întrebărilor şi aflarea răspunsurilor precum şi modul de cooperare şi interacţiune.
Apoi imitând mersul ursulețului cafeniu, copiii vor merge la măsuțe unde vor avea de lipi
și asamblat imagini din poveste.
Se fac aprecieri verbale și individuale cu privire la activitatea desfăşurată cu referire la
respectarea tehnicilor de lucru, modul de participare şi comportament
Explozia stelară
Este simplu de spus că folosești la grupă metodele interactive de grup; este mai greu
să o faci pentru că trebuie să dedici timp să studiezi metoda, să o înțelegi, să-ți dai seama cum
o poți folosi la grupă și mai ales cât de mult își poți permite să o adaptezi nivelului grupei și
temei, în așa fel încât să-și păstreze calitatea și eficiența.
De asemenea, este foarte important să confecționezi materialul didactic adecvat
metodei, material fără de care metoda nu poate fi aplicată; acest material ajută cadrul didactic
în cea mai mare măsură să desfășoare cu succes o metodă interactivă de grup.
1030
SUCEAVA 2024
Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, de relaxare a copiilor, care

se bazează pe formularea de întrebări în vederea rezolvării de probleme şi realizării de noi
descoperiri, prin stabilirea de conexiuni între ideile emise de copii în comun şi individual.
Foarte des folosesc ,,Explozia stelară” în activităţi de povestire şi în activităţi din
domeniul ştiinţă pentru a rezolva probleme şi a-i obişnui cu creativitatea de grup; gruparea
copiilor se face cu ajutorul ecusoanelor tematice şi deşi sunt mici cunosc deja întrebările iar
răspunsurile lor sunt sintetizate de imaginile pe care grupurile le folosesc; imaginile exemplifică
folosirea metodei în cadrul jocurilor despre anotimpuri.
1031
SUCEAVA 2024
Profesor pentru educație timpurie, Matei Maria

Grădinița cu Program Prelungit ,,Gulliver” Suceava
Data:
Educatoare: Matei Maria
Unitate de învățământ: G. P. P. ,,Gulliver” Suceava
Nivel de vârstă/ Grupa: Nivel I / Grupa mijlocie
Tema săptămânii: „Zumzet de primăvară”
Tema activității integrate: „Flori, insecte, culori”
Tipuri de activități de învățare abordate: Activitate pe un domeniu experențial, Jocuri și
activități didactice liber-alese
D.L.C. : „Povestea lui Albăstrel” – povestirea educatoarei
Jocuri și activități liber-alese- Tema „Grădina fermecată a primăverii ”
• Centrul Bibliotecă – „Fluturași multicolori” – elemente de comunicare scrisă
• Centrul Construcții- „Grădina minunată”- construcții din bucăți de polistiren
• Centrul Artă – „Flori parfumate” – pictură prin ștampilare
Scopul activității: Dezvoltarea achizițiilor lingvistice, a structurilor verbale orale prin

stimularea receptării mesajului oral, precum și a exersării deprinderilor intelectuale, practice,
tehnico- aplicative și prosociale în contexte variate, valorificând cunoștințe despre insecte;
• să audieze cu atenție textul, precizând succesiunea logică a evenimentelor;
• să denumească personajele din povește, asociindu-le cu acțiunile și trăirile afective ale acestora;
• să răspundă în propoziții la întrebările adresate pe marginea textului, prin metoda interactivă
Cubul;
• să traseze elemente grafice pe suport punctat, realizând aripile fluturelui;
• să „construiască” gardul grădinii cu ajutorul „scândurilor” de polistiren, prin înfigerea
acestora pe suportul dat;
• sî picteze prin tehnica ștampilării florile realizate din materiale neconvenționale.
a. Metode și procedee: conversația, observația, demonstrația, problematizarea, explicația,
exercițiul, munca independentă, munca în echipă, metoda interactivă ,,Cubul”.
b. Resurse materiale: poveste, siluete personaje, șorț povestitor, colet surpriză, cub din
piese de puzzle buretate, plăci polistiren, siluete cu flori din polistiren, lipici, „scânduri” din
polistiren, clopoțel, șervețele umede, carton colorat, pensule buretate, acuarele, sorț pentru
pictură, ecusoane, scobitori, boabe de năut, paste colorate, bandă dublu adezivă.
c. Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Bibliografie:
• *** – ,,Curriculum pentru educaţie timpurie”, aprobat prin OMEN 4694/2019;
• Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. „Metode interactive de grup. Ghid metodic”,
Editura Arves, 2007
1032
SUCEAVA 2024
• Daniela Răileanu, Daniela Jeder, Iuliana Alecsa, Dorina Vieriu, Otilia Flocea, Marinela
Handruc, „Elemente de didactică aplicată în învățământul preșcolar”, Ed. DPH, București,
2017
Resurse bibliografice on line:
• https://anidescoala.ro/divertisment/povesti/povesti-populare/legenda-albastrelelor/
• https://www.youtube.com/watch?v=ji12zPF1tp4
SCENARIUL DIDACTIC
Copiii vor intra în sala de grupă şi se vor aşeza pe scăunelele dispuse în formă de
semicerc. În scopul creării unei atmosfere prielnice începerii activităţii de povestire,
educatoarea îi va informa pe copii că ar fi trebuit să le spună o poveste foarte frumoasă, făcând
o ,,călătorie” în cea mai minunată grădină, alaturi de cea mai frumoasă insectă (este vorba
despre fluturașul Albăstrel, însă nu-i va pomeni numele), însă din păcate nu a primit cartea
comandată și nu le-o poate citi. O bătaie în ușă va direcționa atenția copiilor spre aceasta.
Educatoarea îi va întreba dacă trebuie să mai sosească cineva, copiii vor răspunde că ,,Nu!” și
va deschide ușa. Surpriza momentului va fi Poștașul, care a venit în mijlocul copiilor şi le-a
adus un colet surpriză. Educatoarea îi va întreba pe copii dacă cineva așteaptă ceva, iar
răspunsul lor va fi „Cartea cu povestea pe care urma să le-o citească.” Astfel se va trezi interesul
şi curiozitatea copiilor pentru urmărirea fragmentelor povestite de educatoare. Copiii îl vor
saluta, îi vor mulțumi și își vor lua la revedere de la poștaș după preluarea coletului de către
educatoare.
După plecarea Poștașului, la propunerea educatoarei, se va deschide coletul surpriză și
se va descoperi un șorțuleț, dar nu unul folosit în bucătărie, ci unul utilizat în fascinanta lume a
poveștilor, pentru că este un ,,Șorțuleț povestitor”, ce ascunde în buzunar o poveste și siluetele
personajelor. Copiii își vor exprima dorința de a asculta povestea, iar aceasta se va povesti
concomitent cu atașarea/vizionarea siluetelor ilustrative, pe șorțul povestitor. Textul va fi
prezentat reflectând tonalitate, intonație, dialoguri și semne de punctuație. Expunerea textului
se va accesoriza cu mimica și gestica impuse de acestea. Se vor explica cuvintele și expresiile
noi prin apelare la sinonime: „poznaș” - hazliu, glumeț; „nestingherit”- liber să acționeze în
bune condiții; „tovaraș”- prieten; „ploaie torențială”- ploaie rapidă cu stropi mari și tunete.
După ce educatoarea va expune povestea, copiii vor fi antrenaţi în relatarea acţiunii şi
momentelor poveştii, precizând personajele din poveste, caracteristici/însuşiri ale acestora,
secvenţă ce va fi realizată pe baza întrebărilor educatoarei şi a răspunsurilor primite de la copii,
aceştia dovedind astfel, înţelegerea mesajului textului.
În contextul creat, educatoarea va încerca să inducă copiilor ideea că ei pot fi prietenii
fluturașului și le va îndrepta atenţia preşcolarilor spre măsuţele de lucru, unde îi aşteaptă
surprizele, spunându-le că Albăstrel cu siguranță va fi foarte bucuros dacă îl vor ajuta, prin
rezolvarea sarcinilor de la centrele de interes deschise, să readucă la viață minunata grădină
(ALA 1 - ,,Grădina fermecată a primăverii”), cu ajutorul materialelor puse la dispoziție.
Interpretând cântecul „Fluturașul”(T), preșcolarii vor viziona centrele de interes.
Rând pe rând se vor intui materialele de lucru, iar educatoarea va explica tehnicile de
lucru pentru fiecare centru. „Fluturașii” de la centrul Bibliotecă vor avea de realizat semne
grafice pe un fluturaș, unde vor plasa boabe de năut de diferite culori și paste colorate, pe linia
punctată, prin aplicarea acestora cu bandă adezivă. „Furnicuțele” de la centrul Construcţii
vor avea ca sarcină să realize un gard din „scânduri” din polistiren prin înfigerea acestora în
suportul dat pentru a împrejmui grădina. „Albinuțele” de la centrul Artă vor picta flori realizate
din polistiren pentru a putea reamenaja grădina fermecată. Vor avea la dispoziție acuarele și
1033
SUCEAVA 2024
pensule buretate. La fiecare centru se va explica și demonstra tehnica de lucru. După

prezentarea centrelor de interes, a materialelor și tehnicilor de lucru, dornici să-i ajute pe
fluturașii din poveste, copiii, se vor deplasa spre măsuţe imitând ,,zborul fluturașului” (T).
Repartizarea acestora la mese se va realiza în funcţie de ecusoanele din piept, pe care sunt
reprezentate următoarele simboluri: fluturi, albine, furnici.
Înainte de a începe lucrul pe centre, copiii vor executa câteva exerciții de încălzire a
mușchilor mici ai mâinilor prin intermediul tranziției „Batistuța”: „Spălăm batistuța”/ Clătim
batistuța!/ Stoarcem batistuța!/ Scuturăm batistuța!/ Punem pe sârmă batistuța!”.
Se vor preciza reguli de utilizare a instrumentelor de lucru și a materialelor, referitoare
la neintroducerea acestora în ochi sau guriță, pentru că, astfel, vor deveni periculoase pentru
sănătate.
Pe parcursul activității pe centre se va urmări modul în care fiecare preșcolar realizează
sarcinile utilizând corect instumentele de lucru și materialele puse la dispoziție, iar educatoarea
le va oferi deopotrivă explicații și sprijin în caz de nevoie, cât și sarcini suplimentare în situații
punctuale.
Copiii vor fi atenţionaţi că urmează finalizarea lucrărilor, fapt pentru care trebuie să se
încadreze în timpul pus la dispoziţie, iar la clinchetul clopoţelului, (T) se încheie activitatea de
la fiecare centru, după care copiii fac ordine la măsuţe (R) (,,Locul meu de joacă e curat şi
frumos”), apoi imitând mersul liniştit (,,Mi-a şoptit un vânt uşor”) (T) se vor îndreapta spre
grupul sanitar pentru a dovedi că sunt adevăraţi prieteni ai curăţeniei (R).
După întoarcerea copiilor în sala de grupă, se va amenaja ,,Grădina fermecată a
primăverii”, ajutându-i astfel pe micii fluturași, cu ajutorul produselor activităţilor de la centre.
Educatoarea va face aprecieri asupra creativității și finalității sarcinilor avute.
Lângă macheta finalizată, educatoarea va descoperi un cub, și le va propune copiilor un
nou joc ,,Cubul” prin care se va realiza fixarea poveştii. Copiii fiind aşezaţi în cerc, pe piese
de puzzle buretate, cubul merge din mână în mână. În momentul în care se aude un clinchet de
clopoţel, acesta se opreşte la un copil care îl va rostogoli, după care răspunde la întrebarea de
pe faţa respectivă a acestuia, folosindu-se de cunoştinţele dobândite în timpul poveştii.
(Descrie cum se simțea fluturașul când nu avea cu cine să se joace?
Compară cum arăta grădina înainte de ploaia torențială, dar după?
Asociază găsind însuşiri următoarelor cuvinte: fluture, albină, buburuză, flori.
Analizează comportamentul fluturașului când a văzut grădina distrusă.
Argumentează care era dorința fluturașului?/De ce a vrut Albăstrel să reconstruiască grădina
fermecată?
Aplică alcătuind o propoziţie despre fluturaș.
Activitatea se va încheia într- un mod plăcut, făcându-se aprecieri colective și individuale

asupra desfășurării activității.
Preșcolarii vor ieși din sala de grupă prin intermediul tranziției ,,Zburăm ca
buburuzele".
1034
SUCEAVA 2024
276. EDUCAȚIA PENTRU ȘTIINȚĂ LA PREȘCOLARI
Prof. Mehedeniuc Doina-Elena

Curiozitatea şi dorinţa de a explora tot ce mişcă împrejur îi vor fi încurajate la grădiniţă.

Aici, vor învăţa despre plante şi animale, cele cinci simţuri, dezvoltarea gândirii, activităţi
sportive şi obiceiuri sănătoase. Introducerea este la nivel general, de cunoştinte care să îl ajute
pe cel mic să înţeleagă mai bine lumea înconjurătoare, cu atât mai mult cu cât la această vârstă
este plin de întrebări.
Într-o societate aflată în schimbare, pentru care trebuie reconsiderate dimensiunile
teoriei și practicii educaţionale, este firesc ca în centrul preocupărilor specialiștilor în domeniul
educaţiei să stea identificarea nevoilor de învăţare și dezvoltare, precum și strategiile optime de
aplicare a acţiunilor instructiv-educative. Transformările tehnologice masive din secolul XXI
ne arată că acum trebuie să învăţăm mai repede ca niciodată, să stăpânim competenţe profesio-
nale și transferabile nu numai atunci când suntem tineri, ci pe parcursul întregii noastre vieţi.
Învăţământul contemporan formează foarte puţin sau deloc cea mai importantă
capacitate umană, și anume aceea de a gândi. Este necesar să se schimbe în mod radical însuși
modul de elaborare a disciplinelor școlare, pentru ca însușirea lor să fie în același timp și
formare a capacităţii de gândire.
Dezvoltându-le intelectul într-o nouă formă, orice obstacol poate fi privit ca o piatră de
încercare. Pășind pe cale, dintr-o dată în faţă îţi apare o stâncă uriașă. Pentru unii, ea va deveni
un obstacol, iar ei se vor întoarce din drum, convinși că acesta nu duce nicăieri. Dacă s-ar căţăra
pe stâncă, ar vedea că în faţă se întinde o nouă cale, un alt nivel, complet diferit de primul.
Omul lipsit de inteligenţă se va întoarce din drum, cel inteligent se va folosi de piatră ca de o
scară, iar cel care va ajunge în vârf va accesa noi trepte ale cunoașterii. Astfel, propria
dezvoltare și cunoaștere de sine vor domina acţiunile din viitor ale omului, liberul arbitru al
fiecăruia fiind ghidul în evoluţia personală, și nu idei, concepte impuse din afară. În felul acesta,
fiecare persoană care învaţă să se cunoască pe sine va ajunge să se respecte și apoi să-i respecte
și pe cei din jur.
Un studiu al OECD, intitulat „Evoluţia interesului elevilor pentru studiul știinţelor și
tehnologiilor”, subliniază rolul primordial pe care îl are stabilirea unei legături pozitive cu
știinţele de la vârsta preșcolarităţii. Printre cauzele identificate se numără nesiguranţa unora
dintre cadrele didactice privind aspectele știinţifice. Astfel, tendinţa este aceea de a recurge la
metode tradiţionale, respingând demersurile investigative care necesită o cunoaștere integrată
a știinţelor. Accentul este pus pe aspecte teoretice, timpul alocat experimentelor care sunt
purtătoare de semnificaţie pentru copii fiind încă insuficient.
Abordarea știinţelor trebuie făcută printr-o diversitate de practici: lucru în echipă,
activităţi practice, activităţi transdisciplinare etc. Derularea experimentelor cu materiale simple,
din mediul înconjurător, stimulează ideea că știinţele naturii sunt un domeniu accesibil tuturor,
inclusiv copiilor. Prin experimente preșcolarii achiziţionează cunoștinţe din domeniul
electricităţii, energiei, mediului și sănătăţii încă din grădiniţă. Așadar, abordarea modernă a
proiectării, implementării și evaluării cunoștinţelor știinţifice prin intermediul unor produse
curriculare reprezintă o modalitate eficientă de a răspunde preocupărilor de optimizare a
demersului didactic și constituie o punte de legătură între individ și comunitatea știinţifică.
1035
SUCEAVA 2024
Curiozitatea şi dorinţa de a explora tot ce mişcă împrejur îi vor fi încurajate la grădiniţă.

Aici, vor învăţa despre: plante şi animale, natură și om. Natura este prima care îi stârneşte
micuţului curiozitatea, aşa că va fi încântat să afle câte ceva despre ea. Va învăţa cum să le
recunoască, să le descrie şi să le îngrijească. Cele cinci simţuri: gustul, mirosul, văzul, auzul şi
simţul tactil îi sunt exploatate celui mic la maximum pentru a face cunoştinţă cu lumea
înconjurătoare.
Copilul va învăţa să pună întrebări, să asculte, să oberve detalii şi să intreprindă mici
experimente. Copiii sunt adeseori duşi, în sezonul de primăvară sau toamnă, în parc sau în
curtea grădiniţei pentru puţină mişcare. În acest fel, ei învaţă cât de importantă este dezvoltarea
fizică prin exerciţii de gimnastică, alergare şi sporturi de echipă.
Cu siguranţă, copiii au învăţat de acasă regulile de igienă personală, dar la grădiniţă
vor aprofunda obiceiurile despre curăţenia proprie, dar şi a locului unde stau. Spălatul pe dinţi
şi ordonarea jucăriilor sunt primele pe listă. Ministerul Educaţiei acordă, an de an, o importanţă
deosebită deschiderii anului școlar nu numai datorită faptului că învăţământul românesc este,
așa cum toţi considerăm firesc, o prioritate naţională, dar mai ales datorită rezultatelor deosebite
obţinute de cadrele didactice și preșcolarii/elevii din sistem de-a lungul anilor. Noul curriculum
pentru vârstele timpurii promovează flexibilitatea programului instructiv-educativ, cu scopul
de a crește calitatea educaţiei la acest nivel de vârstă. Ceea ce propune noul curriculum este
atingerea cunoașterii prin intermediul învăţării experienţiale, proiectată cu ajutorul jocului,
generator de satisfacţii și motivaţie internă.
Bibliografie:
1. Albulescu, Ion, Doctrine fundamentale în științele educației, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca,
2009.
2. Bruner, Jerome S., Pentru o teorie a instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1970.
3. Bruner, Jerome S., Procesul educației intelectuale, Editura Didactică și Pedagogică, București,
1970.
1036
SUCEAVA 2024
277. „CE FAC IEPURAȘUL ȘI PRIETENII LUI ÎN IARBĂ?”
Profesor învățământ preprimar Merkler Veronica Martina

Grădinița cu P.P. „Căsuța fermecată” Gherla, Cluj
Grupa: Mică „Steluțele”

Tema anuală de studiu: Cum este a fost și va fi aici pe Pământ?
Tema proiectului:„Animale mari și mici”
Tema săptămânii: „Iepuraș coconaș”
Tema activității: „Ce fac iepurașul și prietenii lui în iarbă?”
Categorii de activități de învățare:
Activități pe domenii experiențiale:
DEC-desen cu creta –„Iepuraș în iarbă” (linia verticală);
DLC-joc didactic„Spune ce face”- (formularea de propoziții utilizând corect verbele la
prezent);
Mijlocul de realizare: Activitate integrată pe domenii experiențiale
Comportamente urmărite pe parcursul derulării activității:
A.1.3.Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activități variate;
A.1.2.Participă la activități fizice variate, adecvate nivelului lui de dezvoltare;
B.1.2.Demonstrează abilități de solicitare și de primire a ajutorului în situații problematice
specifice;
B.4.2.Demonstrează abilități de autocontrol emoțional;
C.1.1.Manifestă curiozitate și interes pentru exprimarea și învățarea în situații noi;
C.2.2.Integrează a jutorul primit pentru rezolvarea sarcinilor de lucru la care întâmpină
dificultăți;
D.1.2.Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor, emoțiilor,
semnificațiilor;
D.2.2.Respectă regulile de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare;
E.Identifică și valorifică unele caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului.
O1Preșcolarul va fi capabil să deseneze, cu sprijin/fără sprijin, linia verticală folosind creta,
respectând indicațiile educatoarei (direcția de trasare de sus în jos, folosirea întregii suprafețe a
foii, evitarea conturului iepurașului) în urma exercițiilor de încălzire a mâinilor și a celor de
trasare liberă;
O2.Preșcolarul va fi capabil să participe la joc folosind tabla interactivă și aplicația wordwall
(cu șabloanele „Deschide caseta”și „Roata aleatoare”), manifestând curiozitate și interes;
O3Preșcolarul va fi capabil să formuleze propoziții simple despre iepure (cu sprijin/fără sprijin)
pe baza imaginii descoperite din caseta deschisă și în urma rostirii sintagmei „Spune ce face
iepurașul”, exprimându-și adecvat emoțiile;
O4Preșcolarul va fi capabil să formuleze propoziții complete despre animale sălbatice (cu
sprijin/fără sprijin) pe baza imaginii descoperite în urma învârtirii roții virtuale și în urma rostirii
sintagmei „Spune ce face…”, exprimându-și adecvat emoțiile;
O5 Preșcolarul va fi capabil să execute exerciții de mișcare prin imitarea unor elemente din joc
(privitul cu binoclul, învârtirea roții) și a unor acțiuni specifice animalelor,exprimându-și
adecvat emoțiile;
1037
SUCEAVA 2024
O6 Preșcolarul va fi capabil să verbalizeze modul de realizare a desenele colegilor cu ajutorul

educatoarei, făcând referire la aspectul estetic și la modul de realizare (trasarea liniilor în poziția
verticală, respectarea conturului iepurașului);
Mijloace de învățământ: cretă, foi verzi cu silueta de iepuraș desenată, tabla interactivă, măști
de: iepure, urs, vulpe, lup, aplicația Wordwall;
Metode și procedee didactice: jocul didactic,conversația, explicația, demonstrația, exercițiul;
turul Galeriei.
Forme de organizare a activității: frontală, individuală;
Durata: 30-40 min
Evaluare:
-calitatea și corectitudinea executării produselor activității : trasarea pe verticală a liniilor fără
a acoperi și conturul imaginii iepurașului;
-înțelegerea regulilor jocului prin utilizarea aplicației wordwall: atingerea unei căsuțe in funcție
de șablon, utilizarea sintagmei „spune ce face...” și oferirea răspunsurilor prin formularea de
propoziții complete;
Scenariul activității:
1.Moment organizatoric:
Activitatea se desfășoară în două săli diferite : prima parte a activității în sala de grupă,
iar a doua parte în sala metodică a grădiniței unde există tabla interactivă.
Scăunelele copiilor sunt aranjate în semicerc, iar în fața lor este pregătită planșa model
și materialele necesare demonstrației. În spatele scăunelelor sunt aranjate măsuțele în formă de
careu, iar pe fiecare masă, pentru fiecare copil sunt pregătite o foaie verde cu silueta unui
iepuraș și o bucătă de cretă. În sala metodică, scăunele copiilor sunt așezate în formă de
semicerc în fața tablei interactive. Măștile de iepure, urs, vulpe și arici sunt așezate într-un coș
pe birou alături de laptop (cu aplicația worwall deschisă cu cele două variante de joc).
2.Captarea atenției
Educatoarea împreună cu preșcolarii intonează cântecul „Iepuraș coconaș” învățat cu o
zi înainte, timp în care își face apariția și Tomiță iepurașul (prezent și la activitatea din ziua
precedentă).
Iepurașul îi salută și le spune că doar acum a ieșit din „codru-ntunecat” după ce l-a
alungat Codău „câine rău”. El le spune copiilor că dorește să se întoarcă pe imaș (câmp) și să
vadă ce fac ceilalți iepurași, dar și celelate animale din pădure care îi sunt prietene. El le explică
copiilor că îi este foarte frică și că are impresia că iarba nu e foarte deasă și poate fi descoperit
din nou de Codău. El mai spune că își dorește foarte mult ca să vadă ce fac celelate animale și
îi roagă pe copii să găsească o soluție să îl ajute.
3.Anunțarea temei și a obiectivelor urmărite:
Se anunță tema activității „Ce fac iepurașul și prietenii lui în iarbă”. Apoi d-na
educatoare le explică preșcolarilor cum să îl ajute pe Tomiță iepurașul. Ea le spune că ei pot
desena fire de iarbă pe o foaie, menționând că vor trasa linii de sus în jos așa cum au învățat și
săptămânile trecute. Astfel iarba va fi mai deasă și prin urmare, „Iepurașul în iarbă” poate scăpa
nevăzut de Codău. Apoi cu ajutorul unui joc vor spiona împreună cu Tomiță ce fac ceilalți
iepurași și celelalte animale și vor „Spune ce face...”. Copiii sunt anunțați că vor coborâ în sala
metodică pentru desfășurarea jocului.
4.Dirijarea învățării și obținerea performanței
Se descoperă planșa model pentru activitatea de desen și cu ajutorul unor întrebări se
stabilește culoarea foii de lucru și ceea ce au copiii de realizat: linii verticale trasate de sus în
jos; folosirea cretei în locul creionului; trasarea liniilor verticale în jurul iepurașului fără a-l
„atinge” și pe el. Apoi d-na educatoare demonstrează modul de lucru pe foaie.
1038
SUCEAVA 2024
Copiii sunt invitați să își găsească un loc la masă, intonându-se în acest timp cântecul
„Iepuraș coconaș”. Se intuiesc materialele puse la dispoziție, iar apoi se desfășoară exercițiile
de încălzire a mușchilor mici ai mâinii cu ajutorul unor poezii: 1.„Mișcăm degețele, batem-
batem palmele/Cu-ale noastre degețele facem mândre păsărele/ Zburăm sus, zburăm jos,/ Si
facem un cuib frumos.”;2. „Un arici cu țepii mici/ A plecat după furnici./Țepii și i-a scuturat/
Căpșorul și la rotat/ Vai, vai ce arici,/Ce arici cu țepii mici”.
Se fac exercițiile de trasare a liniilor verticale cu ajutorul degetului arătător. Copiii
desenează cu degetul pe foaie liniile verticale timp în care d-na educatoare trece pe la fiecare și
îi corectează în funcție de cele observate. Apoi se trece la realizarea propriu-zisă a activității de
desen. Educatoarea trece pe la fiecare, oferind ajutor celor care o solicită. La sfârșitul activității,
lucrările sunt așezate pe un panou, creta este pusă înapoi în cutie, iar copiii se șterg cu șervețele
umede. Lucrările sunt aplaudate, iar educatoarea le spune copiilor că după desfășurarea jocului
„Spune ce face”la sala metodică, se vor întoarce și vor analiza cum au fost realizate.
Scăunelele sunt reașezate în semicerc în fața măsuțelor, copiii fac rândul și se coboară
la sala metodică folosindu-se tranziția „Iepuraș coconaș”. Iepurașul Tomiță îi însoțește pe copii.
Copiii se așează pe scăunelele din fața tablei interactive. Tomiță împreună cu
educatoarea le mulțumește copiilor pentru iarba deasă desenată și le spune că acum poate să îi
urmărească pe iepurași și pe celelalte animale din pădure fără ca să îl găsească Codău. Se imită
modul în care Tomiță îi spionează pe ceilalți iepurași de la distanță: degetele rotunjite asemeni
unui binoclu și duse la ochi.
Se anunță titlul jocului: „Spune ce face”. Se explică sarcina (indicarea acțiunii
descoperite în imagine sau desfășurată de alt copil), regula (copilul indicat de educatoare
folosind aplicația Wordwall descoperă o acțiune și se adresează celorlați copii cu „Spune ce
face”; alt copil numit, exprimă verbal acțiunea identificată în imagine) și modul de desfășurare
al jocului cu ajutorul aplicației Wordwall.
5.Asigurarea retenției și transferului
Varianta I: „Ce face, iepurașul?” https://wordwall.net/ro/resource/30151190/ce-face-
iepurele
Cu ajutorul șablonului Deschide caseta au fost create 8 casete cu imagini în care câte
un iepuraș face o acțiune: mănâncă iarbă, sare, bea apă, aleargă, doarme, ciulește urechile,
ronțăie morcov, își pune lăbuțele la ochi. Copilul numit vine în față, alege o casetă, o atinge, iar
după ce aceasta se deschide și ceilalți colegi o observă, copilul se așează într-o parte a tablei
interactive și rostește: „Spune ce face iepurașul”. Copiii care știu răspunsul ridică mânuța, iar
educatoarea va numi unul dintre ei să răspundă. Se urmărește ca răspunsul să fie dat prin
formularea de propoziții: ex.„Iepurașul ronțăie un morcov”.
După ce toate casetele au fost descoperite, educatoarea le amintește copiilor că vor
spiona și alte animale care sunt prietene cu iepurașul. Se imită din nou acțiunea, iar apoi se vor
enumera animalele : urs, vulpe, veveriță, arici, iepure.
Se trece la Varianta aII-a a jocului care a fost creată cu ajutorul șablonului Roata
aleatoare https://wordwall.net/ro/resource/30151977/ce-face
Copilul numit de educatoare atinge caseta care învârte roata. După ce o imagine se
oprește în dreptul unei săgeți și se identifică animalul și acțiunea ce o desfășoară, copilul aflat
în față rostește „Spune ce face veverița (ursul, ariciul, vulpea, iepurele)”. Copiii care stiu
răspunsul ridică mâna, iar un copil numit va răspunde prin formularea unor propoziții mai
complete: ex. „Veverița mănâncă o nucă”. Varianta de joc continuă până se epuizează toate
imaginile de pe roată. Pentru animarea jocului, copiii pot imita mișcarea de rotire cu ajutorul
brațelor („morișca”) până când roata se oprește în dreptul săgeții.
6.Asigurarea feedbackului și evaluarea
1039
SUCEAVA 2024
Educatoarea arată copiilor măștile, iar apoi le explică cum se vor juca. Un copil va veni în față,
va primi masca unui animal și va interpreta o acțiunea șoptită de d-na educatoare. Aceasta
rostește „Spune ce face iepurele (ursul, vulpea, ariciul etc)” și copiii vor răspunde în cor, iar
apoi vor imita cu toții acțiunea. Jocul se va desfășura cu toate măștile existente.
Preșcolarii vor merge în sala de grupă intonând cântecul „Iepuraș coconaș” și se vor
așeza pe scaune. Apoi pe rând vor trece și vor vizualiza lucrările „Iepurașul în iarbă” expuse pe
panou. Tot pe rând, cîte un copil va veni în față, va alege o lucrare care i-a plăcut și se va discuta
despre modul de lucru (dacă s-a respectat poziția verticală a liniilor desenate; dacă liniile au
fost trasate fără să atingă conturul imaginii iepurelui) și despre estetica lucrării. Toate lucrările
vor fi aplaudate.
7.Încheierea activității
La sfârșitul activității copiii se vor mișca pe cântecul „Iepurașul Țup”.
Bibliografie
***Curriculum pentru educație timpurie (a copiilor de la naștere până la vârst de 6 ani), 2019,
M.E.N., București;
Glava, A., Tătaru, L., Mureșan-Balasz D.,(2019) Proiectarea didactică la nivel
micropedagogic în contextul curriculumului pentru educația timpurie în Învățământul preșcolar
în mileniul III, Nr.29/30, pag. 27-39.
Taiban, M., Petre, M., Nistor, V., Berescu, A. (1976) Jocuri didactice pentru grădinițele de
copii, pag. 82-83, Editura Didactică și Pedagogică București;
1040
SUCEAVA 2024
278. ȘCOALA INCLUZIVĂ – JOC ȘI CREATIVITATE
Prof.Niga Maria-Alexandra
Școala Gimnazială „Ion Șuhane” Frumosu, GPN „Șotronel” Frumosu
Educația incluzivă presupune un process permanent de îmbunătățire a instituției

școlare,având drept scop eploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru
a susține participarea la procesul de învățământ a tuturpr elevilor din cadrul unei
comunității.
Educaţia incluzivă este o abordare strategic desemnată pentru a facilita succesul
învăţării pentru toţi copiii. Şcoala incluzivă se adresează copiilor prin adaptarea sa continuă,
flexibilă şi dinamică la cerinţele dezvoltării şi învăţării acestora. Nu copilul urmează
curriculumul, ci acesta este un instrument menit să sprijine dezvoltarea lui, se adaptează
nevoilor şi particularităţilor acestuia, stimuleazӑ potentialul creativ al copilului.
Creativitatea constituie una dintre cele mai importante valori umane, sociale, educaţionale.
Rolul creativităţii în procesul culturii şi civilizaţiei este enorm, iar în şcoala contemporană
este prezentă o vie preocupare pentru educarea creativităţii.
Cadrul propice de manifestare şi de stimulare a potenţialului creativ este jocul. Este
bine ştiut faptul cӑ jocul este cea mai sigură cale de acces la sufletul copilului ocupând o
poziţie privilegiată la această vârstă.
Formarea noastră pentru interculturalitate ne va ajuta: să răspundem nevoilor fiecărui
copil, să le recunoaştem aptitudinile. Toate abilitӑțile, incepând cu abilitӑtile intelectuale şi
terminând cu abilitӑtile sociale, comportamentale, fac parte din strategiile individuale. Dar
nu trebuie neglijat faptul cӑ strategiile individuale sunt rezultatul unor strategii colective de
integrare la care individul este supus in permanent. Ceea ce este important, este cӑ aceste
strategii individuale nu constituie mecanismele de eludare, ci forma de fluențӑ si creativitate
cu care individul este inarmat. Pentru ca activitatea instructiv– educativă să fie profitabilă
pentru toţi elevii, aceasta trebuie să se realizeze diferenţiat. Educaţia diferenţiată vizează
adaptarea activităţii de instruire la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de
înţelegere şi ritmul de lucru propriu unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte.
Jocul este domeniul principal în care se manifestă şi se exersează imaginaţia, este
climatul psihologic cel mai favorabil al copilului şcolar pentru a se forma armonios. Prin
joc copilul ne dăruieste tot ce are el mai bun, atât ca forţe fizice, cât şi ca valori morale. El
contribuie la formarea personalităţii copilului şi creează o ambianţă de cooperare. Jocurile
didactice oferă un cadru propice pentru învăţarea activă, participativă, stimulând iniţiativa
si creativitatea elevului. Elementele de joc: descoperirea, ghicirea, simularea, întrecerea,
surpriza, aşteptarea vor asigura mobilizarea efortului propriu în descoperirea unor soluţii,
în rezolvarea unor probleme, stimulând puterea de investigaţii şi cointeresarea continuă.
Prin joc, copilul poate fi oricine îşi doreşte, poate inventa jocuri de rol, poate crea personaje.
Creativitatea poate fi consideratã o aptitudine. Existenta creativitӑṭii se constatӑ prin
flexibilitatea, noutatea, originalitatea, fluenṭa, senzitivitatea, ingeniozitatea elevului. Scoala
trebuie să stimuleze exprimarea potenţialului creativ al fiecărui copil, să încurajeze
iniţiativele lui, ingeniozitatea şi curiozitatea, să favorizeze stabilirea unor relaţii, să ofere
ocazii elevului de a lua singur decizii şi să stimuleze încrederea în sine, într-o atmosferă de
comunicare liberă.
1041
SUCEAVA 2024
Modernizarea şi perfecţionarea procesului instructiv-educativ impun îmbinarea

activităţii şcolare cu activităţi extraşcolare. Desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare
permite şi manifestarea creativitӑții de grup. În activităţile extraşcolare, elevul se transformă
într-un „gânditor creativ”, care explorează, reconstruieşte, redescoperă, generalizează,
asimilează, se îndreaptă spre căutări, prin muncă personalã, independentă sau în grup.
Fiecare copil este înţeles ca un participant activ la învăţare şi predare şi pentru că fiecare
aduce cu sine în procesul complex al învăţării şi dezvoltării o experienţă, un stil de învăţare,
un model social, o interacţiune specifică, un ritm personal, un mod de abordare, un context
cultural căruia îi aparţine.
Activităţile de desen, pictură, modelaj vizează însuşirea unor norme estetice care sunt
transpuse în produsele activităţii copiilor. Ei învaţă nu doar gama de culori, tonuri şi nuanţe,
ci şi modul în care le pot obţine şi combina în propriile lor creaţii. Programul creativ propus
va duce la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la atitudinea de confort,
imitaţie, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale. Copilul trebuie
lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale.
Invӑțӑtoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului, utilizând metode de
stimulare a creativităţii, folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane.
Acest lucru se poate realiza doar prin integrarea conţinuturilor şi eliminarea barierelor între
domeniile de activitate.
Jocuri didactice folosite la educaţie plastică pentru dezvoltarea creativităţii:
» Continuă ce am început eu!—este un exerciţiu care cere îmbogăţirea formei date. Se oferă
spre observare o planşă pe care au fost desenate fragmente, elemente, forme: o mână, un
cap de peşte, un triunghi, o pălărie, o frunză, o petală şi se cere elevilor să constituie, alegând
dintre posibilităţi pe aceea care li se pare cea mai potrivită, pentru a realize ei înşişi o
compoziţie, completând partea aleasă cu elementele care întregesc forma.
» Realizaţi un desen folosind doar figuri geometrice. Coloraţi-l. Daţi-I un titlu.
» Realizaţi un desen pornind de la un triunghi.Ce titlu se potriveşte acestui desen?
O metodă activă care stimulează creativitatea este,,Explozia stelară” care are ca scop
obţinerea a cât mai multor conexiuni şi aspecte provocând copiii să formuleze întrebări. Se
stabileşte tema şi se pun întrebări în legătura cu ea: Ce? Cine? Când? Unde? De ce?
Întrebările iniţiale pot genera şi altele ca răspunsuri inedite. Alte metode care stimulează
creativitatea sunt: ,Brainstormingul”,,Tehnica Lotus”,,,Pălăriile gânditoare”.,, Tehnica
viselor” mai este numită şi tehnica visării cu ochii deschişi. Copilul îşi lasă imaginaţia să
lucreze şi apoi exprimă cum îşi închipuie aspecte proiectate in viitor:,, Oraşul meu”, ,,Casa
mea”, ,, Eu când voi fi mare” etc.
Am aplicat această metodă astfel: am împărţit copiii în grupuri de câte 4 – 5.
1. ,,Constructorii” – construiţi oraşul vostru aşa cum va arăta când veţi fi voi mari:
2. ,,Plasticienii” - desenaţi aşa cum v-ar plăcea să arate casa voastră:
3. ,,Povestitorii” - compuneţi o mică poveste despre voi când veţi fi mari.
Copiii colaboreazӑ in grup, sunt stimulați în funcţie de inteligenţa manifestată. M-am
bazat pe teoria inteligenţelor multiple.
În activităţile de comunicare prin jocuri de cuvinte, ghicitori, poveşti create am stimulat
dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii copiilor care au venit cu idei originale dovedind
iniţiativă şi spirit de observaţie.
BIBLIOGRAFIE:
Gongea, Elena; Breben, Silvia; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive
de grup, Editura Arves, 2002
Popescu, Gabriela, Psihologia creativităţii, Editura Fundaţiei Române de Mâine,
1042
SUCEAVA 2024
Bucureşti, 2004
Ecaterina Vrăşmaş-,,Introducere în educaţia cerinţelor speciale”, Editura Credis
1043
SUCEAVA 2024
279. PROIECT DIDACTIC PENTRU ACTIVITATE INTEGRATĂ ( OUTDOOR )
Prof.înv.preșc. Rusu Liliana

Grădinița cu Program Normal ”Dumbrava Minunată” Dumbrăveni
Nivelul/grupa: nivel II/grupa mare

Tema anaulă de studiu: „Când/ cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Natura inspiră, dăruiește și ne învață”
Tema activității integrate: „În poiana din pădure ”
Elementele activității integrate:
DOS : „O poiană pentru toți ”– povestirea educatoarei
ALA : Natura ne inspiră
Artă: ” Copăceii din poiană ”-lipire
“ Când pietrele prind viață ”-pictură pe pietre
Nisip și apă: Poiana ursului-asamblare microclimat
Știință-educație ecologică-Florile din poiană -plantare de răsaduri
DPM: „ Tropa, tropa prin pădure ”- variante de mers- secvențe de învățare
DȘ: „ Ne jucăm și adunăm ”-secvențe de învățare
Scopul: Extinderea sferei cognitive a copiilor cu privire la elemente ale mediului înconjurător
prin antrenarea cât mai multor analizatori ( vizual, olfactiv, kinestezic, gustativ) prin contactul
direct cu materiale din natură, valorificând deprinderile motrice și artistico-plastice însușite
anterior .
-să audieze textul poveștii, urmărind șirul logic al evenimentelor și acțiunile personajelor;
- să identifice într-un mod pozitiv răspunsul situației la problema creată;
-să identifice forme, caracteristici ale unor elemente din mediul înconjurător (pietre, felii de
lemn, mușchi, crenguțe) prin antrenarea analizatorilor vizual, tactil și kinestezic;
-să folosească materiale din natură pentru a realiza microclimatul ;
-să exerseze deprinderi motrice și utilitar aplicative însușite anterior: pășire peste obstacole,
mers în echilibru, săritura pe ambele picioare ;
-să-și imagineze un final logic al povestirii, utilizând un limbaj oral creativ;
-să efectueze operații de adunare cu o unitate în limitele 1-10 ;
a) Metode şi procedee: conversaţia, observația, exercițiul, povestirea, explicaţia,
problematizarea, învățarea prin descoperire, metoda RAI .
DOS - decorul pădurii, personaje din poveste confecționate, ALA:Artă-felii lemn, crenguțe
copaci, flori, frunze perforate, lipici, pietre, acuarele, pensoane Nisip și apă-kituri pietre,
crenguțe, mușchiDS - pietre, felii lemn, fagure de miere, flori, scoarță de copac, lupe, semințe,
conuri de brad, cutiuțe lemn .DPM –cărări din bușteni, pietre, felii lemne, urme animale .
c) Forme de organizare: individual, pe echipe, frontal.
d) Elemente de joc: surpriză, aplauze, mânuirea materialelor, recompense, stimularea.
Durata: 60 minute
Bibliografie :
- Preda, Viorica, Pletea, Mioara, Grama, Filofteia, Flangea, Niculina, Pletea, Gerorgeta,
Grigore, Lidia-Anca, Ciobanu, Cristina, 2011. 450 de jocuri educaționale. Repere
1044
SUCEAVA 2024
fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului, Editura Didactica Publishing

House, Bucureşti
Pe versurile cântecului „În poiana verde ”, copiii sunt invitați în Grădina de relaxare,
liniște și învățare amenajată în curtea grădiniței, unde vor descoperi ambientul deosebit al
curții, ornamentele și materialele puse la dispoziție. După intonarea cântecului se vor așeza pe
trunchiurile copacilor și pernuțele organizate în semicerc, în spațiul special amenajat al pădurii.
Educatoarea începe să numere de la 1, copiii sunt solicitați să se concentreze asupra numărătorii
apoi li se sugerează să închidă ochii și să-și imagineze că sunt într-o pădure, că razele soarelui
pătrund printre ramurile copacilor, păsărelele ciripesc și să numere în gând pașii pe care-i fac.
Le sugerează să deschidă ochii, să se uite cu atenție în jur și să găsească corespondențe între
ceea ce și-au imaginat și ceea ce văd.Percepția copiilor este dirijată spre personajele din decorul
pregătit făcându-se astfel trecerea spre prima activitate – “O poiană pentru toți” . Textul
poveștii este expus pe baza decorului creat și a materialelor din mediul natural ( faguri de miere,
scoarță de copac, mușchi) Povestea va fi redată clar, accesibil și expresiv pentru a putea trezi
emoții și pentru a asigura motivația învățării, explicându-se în același timp cuvintele și
expresiile noi prin sinonime cunoscuteFinalul deschis al poveștii va fi identificat cu ajutorul
preșcolarilor pe baza firului narativ expus anterior. Copiii vor deduce că realizarea poieniței
pentru toate viețuitoarele va fi un final fericit. Cu ajutorul întrebărilor educatoarei, copiii vor
reda conținutul poveștii în paralel cu analizarea unor elemente din mediul înconjurător(
Secvențe DȘ)După redarea conținutului poveștii, li se menționează copiilor că pentru a putea
ajunge la zona cu materialele pregătite în scopul reparării greșelii puilor de animale, trebuie să
treacă peste o probă. În acest sens se solicită copiilor să se grupeze în patru grupe după
ecusoanele pe care le au în piept ( Grupa Aricilor, Grupa Veverițelor, Grupa Iepurașilor, Grupa
Căprioarelor). Educatoarea îi invită pe copii să parcurgă traseul spre noile surprize ale zilei,
propunându-le să facă mișcare pe melodia „Tropa, tropa prin pădure”(T). Fiecare echipă va
merge pe cărările pe care a umblat ursul în pădure atunci când și-a adunat tot ceea ce i-a trebuit
ca să-și amenajeze poiana, astfel:
Grupa Veverițelor va merge în echilibru pe cărarea din inele de lemn și va aduna în
cutiuțele așezate sub copacul la care se termină cărarea, felii de lemn. ( mai multe cu una decât
indică cifra scrisă pe cutie).Grupa Căprioarelor va merge pășind peste obstacole pe cărarea cu
butuci și va aduna în cutiuțele așezate sub copacul la care se termină cărarea, rămurele.( mai
multe cu una decât indică cifra scrisă pe cutie).Grupa Iepurașilor va merge sărind ca iepurașii
pe cărarea din pietre și resturi de lemne și va aduna pietre. (mai multe cu una decât indică cifra
scrisă pe cutie)Grupa Aricilor va merge pășind pe urmele lăsate de urs și va aduna conurile de
brad aflate sub copacul la care se termină traseul. ( mai multe cu unul decât indică cifra scrisă
pe cutie).Pentru dirijarea corespunzătoare a orientării copiilor, educatoarea va preciza
denumirea copacilor ( arțar , brad).
Toate materialele vor fi așezate la Centrul Nisip și Apă, iar prin sondaj va fi verificată
corectitudinea îndeplinirii sarcinii, menționându-se copiilor că toate aceste materiale vor fi
folosite pentru a repara greșeala puilor de animale, apoi se va prezenta oferta activităților de la
centrele deschise.La centrul Artă copiii vor realiza ”Copăceii din poiană” lipind pe ramurile
copacilor flori și frunze și vor picta pe pietre albine, buburuze și fluturași.La centrul Nisip și
apă vor avea de asamblat din pietre colorate, pietre , felii lemne, crenguțe, poiana ursului și
celelalte elemente ale microclimatului ( cerul, soarele) .La centrul Știință -educație ecologică
copiii vor planta răsadurile de flori.După expirarea timpului, copiii de la centrele Artă și Știință
vor fi invitați să așeze lucrările și pe locurile indicate de la centrul Nisip și Apă, realizându-se
astfel poiana pentru toți și se va pune accent pe mesajul poveștii - Împreună reușim.După
finalizarea amenajării microclimatului și extragerea mesajului, copiii vor fi invitați în pădure
1045
SUCEAVA 2024
pentru a descoperi ultima surpriză a zilei- Puiul de urs și mingea cu care se va juca jocul
”Răspunde , aruncă , interoghează ”.( metoda RAI).Activitatea se încheie într-o atmosferă
de bună dispoziție și bucurie determinată de rezultatele obținute și de finalul poveștii, prin
interpretarea jocului cu text și cânt ”Câte unul pe cărare”.
Nr. Etapele Strategii didactice Evaluare/
crt. activității Conținutul științific metode și
Metode și Mijloace indicatori
procedee de
învățămân
t
1. Captarea și Orientarea și concentrarea atenției Observația
orientarea asupra elementului surpriză – decorul. Conversa- Decorul
atenției Pădurea amenajată are ca scop trezirea ția pădurii
interesului tuturor copiilor pentru
participarea activă la rezolvarea
sarcinilor cerute de noile contexte
pregătite pentru programul zilei.
2. Anunțarea Tema și obiectivele activității se Explicația
temei și a anunță în termeni accesibili copiilor
obiective pentru incitarea curiozității și
lor stimularea interesului pentru finalitatea
enunțată.
3. Prezenta- Se redă cât mai expresiv conținutul Conversa- Personaje
rea poveștii, ținându-se cont de modularea ția din Probă
conținutului vocii, a ritmului vorbirii pe parcursul poveste orală:
și dirijarea expunerii, de pauzele logice, Fagure Audierea
învățării. accentuarea sau scăderea intensității miere textului
vocii, folosirea mimicii și gesticii Explicația Scoarță poveștii
corespunzătoare. Se va urmări copac
activarea întregii activități psihice a Povestirea Flori Probă
copilului: atenția, limbajul, gândirea și Pahare orală:
imaginația.Integrarea conținuturilor se Observația miere Utilizarea
va realiza printr-un transfer de Învățarea Lupe operațiilor
cunoștințe, pricepri și deprinderi în prin desco- Machetă gândirii în
vederea rezolvării tuturor provocărilor perire povest contextul
din cadrul ADE și ALA , urmărindu- Conversa- Pietre creat
se:- antrenarea capacității de a audia un ția Felii lemn Probă
text, precum și antrenarea atenției și Problema- Elemente practică:
stimularea memoriei vizuale și tizare senzoriale Manipula
auditive;- sensibilizarea și Exercițiu Bucăți de rea
determinarea unei stări de empatie față Demon lemn corectă a
de personajele din poveste prin -strația Bușteni materiale
intermediul expunerii poveștii și prin Urme de lor puse la
folosirea unui limbaj artistic ;- viețuitoare dispoziție
utilizarea unui limbaj corect din punct Felii lemn conformind
de vedere gramatical;exersarea Crenguțe icațiilor
capacităţii de a discuta despre Lipici date
atitudinea personajelor, identificarea Floricele
1046
SUCEAVA 2024
unor elemente componente ale Frunze probă

4.Obține mediului înconjurător practică
rea -aplicarea cunoștințelor, priceperilor și Probă
performan- deprinderilor în contexte variate pentru practică:
ței rezolvarea unor situații problemă Executarea
astfel: RAI corectă a
-Exersarea deprinderilor de a lipi tipurilor
5.Evaluare utilizând materiale din natură; de mers
-Exersarea deprinderilor de asamblare Proba
a materialelor din natură în vederea orală:
reconstituirii microclimatului; Realizarea
-Exersarea deprinderilor de utilizare a Autoevaluă
instrumentelor de grădinărit . rii/
- descoperirea de experiențe noi la care coevaluării
provocările satisfac dorințe și interese
de cunoaștere, implicarea și rezultatele
efortului individual;
- realizarea corectă a tuturor sarcinilor
de lucru, solicitând copiii să participe
activ la învățare, cooperând pentru
realizarea unui obiectiv comun-poiana
ursului .Se va face prin sintetizarea
cunoștințelor cu ajutorul metodei
interactive RAI .Educatoarea va arunca
mingea către un copil punând o
întrebare cu referire la povestea
ascultată , iar copilul la care va ajunge
va răspunde la întrebare , va arunca
mingea altui copil punând o întrebare .
Se fac aprecieri verbale și individuale
cu privire la activitatea desfășurată cu
referire la respectarea sarcinilor de
lucru, a modului de participare și
implicare în activitate.
1047
SUCEAVA 2024
Prof.: Slevoacă Cristina

G.P.P.„Căsuța Piticilor”Gura Humorului
NIVELUL /GRUPA: I/Mare „Ștrumfii”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
TEMA SĂPTĂMÂNII- „Povești de iarnă”
TEMA ACTIVITĂȚII-„Piticul Știe Tot”
ALA Povești de iarnă
-Bibliotecă: „ Brăduțul” –semne grafice
-Artă: „Fulgi –lipire
-Știință: „ Omul de zăpadă” – asamblare
DȘ: Piticul Știe Tot – joc exercițiu
ALA: Aruncă bulgării la țintă- joc distractive
TIPUL ACTIVITĂȚII: consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
SCOP: Consolidarea cunoștințelor despre anotimpul iarna prin valorificarea lor în diverse
situații, precum și a cunoștințelor copiilor legate de numerația în limitele 1-7
• să traseze linii oblice pe spațiile punctate,
• să lipească fulgi mici și mari,
• să asambleze oameni de zăpadă,
• să numere conștient în limitele 1-7,
• să alcătuiască grupe de obiecte în funcție de numărul dat,
• să asocieze numărul de obiecte cu cifra corespunzătoare;
• să rezolve exerciții de adunare și scădere cu o unitate,
• să respecte regulile de joc.
a) Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrația, exercițiul, munca individuală și
în echipă, aprecierea, problematizarea, demonstrația, jocul, surpriza.
b) Mijloace și procedee: scrisoare, cufăr, piticul Știe Tot, fișe cu semene grafice, creioane
colorate, hârtie glace, lipici, jetoane cu cifre, tablou de iarnă, fulgi, brăduți, oameni de zăpadă,
mingi
c) Forma de organizare: frontal, individual
BIBLIOGRAFIE:
- M.E.C.T.2019 – Curriculum pentru învățământul preșcolar
- Alecsa, Iuliana, Răileanu, Daniela, Vieriu, Dorina, 2010, Proiectarea pas cu pas – îndrumător
pentru cadrele didactice din învățământul preșcolar, Editura Diamant
1048
SUCEAVA 2024
Copiii sunt invitați să se așeze confortabil pe scăunele, iar atenția le va fi captată de

prezența piticului Știe Tot care a venit la ei în grupă cu un cufăr și o scrisoare. Copiii își
manifestă dorința de a-l ajuta pe pitic și astfel educatoarea citește scrisoarea. Din scrisoare copiii
află că pentru a putea deschide cufărul trebuie să rezolve anumite sarcini, mai exact ei au de
trecut trei probe. Prima probă: copiii vor trebui să completeze elementele lipsă dintr-un tablou.
Educatoarea le prezintă un tablou de iarnă care nu este complet. Pentru a completa elementele
care lipsesc din tablou, copiii se îndreaptă spre cele trei centre deschise în sala de grupă ALA
(Bibliotecă, Artă, Știință) în funcție de culoarea fulgușorului de pe mână, pentru a pregăti
materialele necesare. Educatoarea le explică ce au de făcut la fiecare centru: la centrul
Bibliotecă au de trasat semene grafice pe brăduț (linia obilcă), la centrul Artă au de lipit fulgi
mari și mici, iar la centrul Știință au de asamblat oameni de zăpadă. Educatoarea solicită
copiilor să facă câteva exerciții de încălzire a mâinilor și îi ajută pe cei care întâmpină dificultăți.
Toate lucrările realizate la centre vor fi duse în fața tabloului, astfel prima probă din scrisoare
este finalizată.
Urmează a doua probă, completarea tabloului de iarnă care implică cunoștințele
matematice ale copiilor DȘ. Toate materialele pregătite la centre vor fi lipite pe tablou.
Educatoarea solicită un copil să așeze trei fulgi mari pe tablou și cifra corespunzătoare
numărului de fulgi, apoi un alt copil va așeza trei fulgi mici pe norul mic, verbalizând totodată
acțiunea efectuată. Va veni apoi un alt copil care va mai adăuga un fulg pe norișorul mic și va
observa că numărul fulgilor s-a schimbat și va trebui să așeze cifra corespunzătoare numărului
de fulgi. Completarea tabloului continuă cu așezarea oamenilor de zăpadă în ordine crescătoare
și numărarea acestora. Deoarece tabloul conține doar un brăduț, educatoarea solicită un copil
să așeze pe tablou încă cinci brazi, apoi să-i numere pe toți și să așeze cifra corespunzătoare
numărului de brazi. După ce tabloul de iarnă este completat cu elemnentele lipsă, educatoarea
va rezolva împreună cu preșcolarii câteva exerciții de adunare și scădere cu o unitate. Copiii au
arătat piticului că știu să numere, să rezolve exerciții de adunare și totodată au reușit să
completeze tabloul cu elementele lipsă; astfel și proba a doua a fost finalizată cu succes.
Pentru ultima probă ALA II, copiii vor juca jocul distractiv : ,,Aruncă bulgării la țintă”.
Educatoarea le explică regulile jocului, fiecare copil are dreptul să arunce de două ori mingea
pentru a nimeri în centrul cercului. Jocul se joacă de două ori. Deoarece și această probă a fost
finalizată cu success, copiii descoperă surpriza din cufăr ( o surpriză dulce
1049
SUCEAVA 2024
DEMERS DIDACTIC
ETAPE STRATEGII DIDACTICE EVALUAR

LE CONȚINUTUL METODE MIJLOAC E/
ACTIVI ACTIVITĂȚII ȘI E DE METODE
TĂȚII PROCEDE ÎNVĂȚĂ ȘI
E MÂNT INDICATO
RI
1.Capta Orientarea și concentrarea a)Observarea
rea și activității psihice cognitive Conversația Piticul, sistematică a
orientare asupra elementului surpriză: Observaţia cufărul, comportame
a atențieipiticul ,cufărul și scrisoarea scrisoarea ntului
activează atenţia şi motivează copiilor
dorinţa copiilor de a participa la b) Impactul
activitate. surprizei
2.Anunța Se comunică tema și obiectivele
rea ce urmează a fi realizate pe Expunerea
scopu parcursul activitătii sub forma Conversația
lui și a unor formulări accesibile care să Explicația
obiective le trezească interesul copiilor
lor pentru activitate
Copiii se vor așeza la cele
trei centre deschise în funcție de
culoarea fulgului. Conversaţia
3.Prezent Transferul de cunoștințe, a)Observarea
area priceperi și deprinderi se va sistematică a
optimă a realiza prin rezolvarea unor Explicația comportame
conținut situații problemă, prin antrenarea fișe cu ntului
ului și copiilor în experiențe ludice noi, semene copiilor
dirijarea la centrele deschise: Bibliotecă, grafice,
învățării Artă, Știință. creioane b)Interesul
Se vor valorifica Munca colorate pentru
deprinderile limbajului scris individuală noutatea
(Bibliotecă). La acest centru hârtie glace, temei
copiii vor avea trasat linii oblice lipici a)Proba
pe spațiile punctate pentru a Munca în practică
realiza brăduții. echipă Trasarea
Se vor valorifica deprinderile oameni de semnelor
practice de lipire. ( Artă) La acest zăpadă grafice pe
centru copiii vor descoperi și spațiile date
denumi materialele puse la Lipire
dispoziție ( lipici, hârtie glace), Asamblare
din care vor realiza fulgi mari și Dialogul b)Rezolvarea
mici. corectă a
Se va pune accent pe sarcinilor
exersarea abilităților practic- primite la
aplicative, de decorare în fiecare
1050
SUCEAVA 2024
realizarea originală a oamenilor jetoane cu centru

de zăpadă (Știință). La acest Jocul cifre, deschis,plăce
centru copiii vor realiza oameni exercițiu tablou de rea de a
de zăpadă. Educatoarea va iarnă, lipi,asambla
motiva preșcolarii să realizeze fulgi, a)Observarea
sarcinile colaborând, Conversația, brăduți, sistematică a
comunicând liber, exersând oameni de comportame
deprinderile de lucru învățate. zăpadă, ntului
La toate cele trei centre se va Explicația, copiilor
urmări capacitatea copiilor de a b)Impactul
intra în relație cu colegii și de a materialului
colabora în cadrul grupului și Problematiza asupra
capacitatea de a rezolva situații rea copiilor
conflictuale sau neprevăzute. plăcerea de a
Activarea planului mingi lucra ,de a
motivațional al preșcolarilor, verbaliza
pentru a participa la secvențele de acțiunea,nu
învățare propuse se va realiza Jocul mărare
prin prezentarea materialelor şi corectă
a sarcinilor de lucru.
DȘ Jocul exercițiu propus se
va realiza pe mai multe
palierecapabile să antreneze
copiii în adevărate exerciții
funcționale exersându-li-se
limbajul și gândirea, imaginația.
În timpul jocului exercițiu se va
pune accent pe exersarea
capacităților și deprinderilor
intelectuale numărare, potrivire,
așezare de grupe de obiecte,
sistematizarea și consolidarea
cunoștințelor matematice
referitoare la:
- constituirea de mulțimi după
criteriile date,
- utilizarea corectă a numerelor în
limitele 1-7
- consolidarea deprinderii de a
număra în limitele 1-7 folosind
materialele puse la dispoziție,
- raportarea numărului la cantitate
și invers,
- efectuarea de operații de adunare
și scădere cu o unitate,
- verbalizarea acțiunilor folosind
expresiile matematice adecvate
1051
SUCEAVA 2024
ALAII activitatea se încheie cu

un joc distractiv : „Aruncă
bulgării la țintă”.
5 Se solicită copiilor să se Conversația Aprecieri a)Analiza
Evaluare autoevalueze şi să evalueze stimulative produselor
a activitatea per ansamblu, după activităţii
criterii comunicate de b)Autoevalu
educatoare. are
Se fac aprecieri verbale și
individuale cu privire la
activitatea desfăşurată cu referire
la respectarea tehnicilor de lucru,
modul de participare şi
comportament
1052
SUCEAVA 2024
Prof. Stratu Anamaria Ilinca

P.J. GPP „PRICHINDELUL”/ U.S. GPP „PINOCHIO”
NIVEL DE VÂRSTĂ/GRUPA: I/mijlocie

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Călătorie în lumea apelor”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Prietenii Peștișorului Curcubeu” (Valoare: Prietenia)
Activități pe domenii experențiale:
DLC: - „Peștele - Curcubeu” -lectura educatoarei (Momentul de Poveste)
DOS: - „Prietenii Peștelui” – îndoire, lipire
SCOP: Formarea unor comportamente şi atitudini pozitive faţă de vieţuitoarele marine,
raportate la personajele din poveste, exersând deprinderi intelectuale, practic-aplicative în
contexte de învățare variate;
➢ să audieze cu atenție textul, concentrându-se asupra conținutului și a acțiunii personajelor;
➢ să denumească personajele povestirii, realizând scurte caracterizări;
➢ să desprindă cu ajutorul educatoarei latura educativă a textului prezentat;
➢ să execute actiuni motrice învățate, în contexte variate;
➢ să realizeze peștișorii, prin lipirea materialelor puse la dispoziție;
➢ să interacționeze pozitiv cu ceilalți, dovedind empatie și toleranță.
a) Metode și procedee: explicația, povestirea, conversația, observația, demonstrația, expunerea,
exercițiul.
b) Resurse materiale: barcă, ancoră, cufăr, cartea cu povestea ,,Peștișorul Curcubeu”, silueta
„Peștișorului Curcubeu”, jetoane, siluete de peștișori pentru lipit, solzi din coli colorate din
spumă, lipici, solzi strălucitori, etichete, servețele umede.
c) Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe
ELEMENTE DE JOC: mânuirea materialelor, surpriza, mișcarea, stimularea, jocul ritmic,
aplauze, recompense.
BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru educație timpurie” , 2019;
- „Metode interactive de grup”, S. Breben și colaboratorii, Ed. Arves, 2006;
- „Suport pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operaționează
curriculumul pentru educație timpurie”;
-,,Proiectarea pas cu pas”, D. Răileanu,Ed.Diamant, Piteşti, 2010
Copiii vor intra în sala de grupă, pe un fond muzical plăcut, unde vor descoperi un decor
tematic: o barcă uriașă ce are rolul de a ai conduce „Într-o călătorie pe mare”. Preșcolarii vor fi
încântați de propunerea educatoarei, care totodată le va anunța tema activității: „Prietenii
1053
SUCEAVA 2024
Peștișorului Curcubeu”. Cu ajutorul tranziției: „Un pește mic, un pește mic” se vor urca în barcă
și vor porni într-o călătorie imaginară pe mare. Se va purta o dicuție despre călătoria ce urmează
să o facă, se vor stabili câteva reguli și se va interpreta cântecul: „Călător în Lumea Mărilor”.
Educatoarea va ridica ancora, iar preșcolarii vor observa cufărul prins de aceasta. La solicitarea
copiilor, barca se va opri, se va arunca ancora și se va deschide cufărul. În acesta vor găsi
cartea: „Peștele - Curcubeu” de Marcus Pfister, poveste trimisă de Zâna Apelor.
După ce preșcolarii își vor exprima dorința de a asculta povestea, aceasta va fi redată
clar, accesibil și expresiv pentru a putea trezi emoții și pentru a asigura motivația învățării.
Expresivitatea expunerii se va realiza prin intonația adecvată, timbrul calm și plăcut, mimică și
gestică potrivită. Expunerea se va alterna cu dialoguri scurte adresate copiilor pentru a le
întreține atenția și pentru a crea starea emoțională corespunzătoare conținutului. După audierea
poveștii, copiii vor fi încurajați să răspundă la câteva întrebări referitoare la conținutul și la
acțiunile personajelor pentru o mai bună fixare a evenimentelor principale ale poveștii.
„- Cum s-a numit povestea?”
„- Care este personajul principal al poveștii?”
„- Cum era Peștele – Curcubeu?”
„- Cine l-a sfătuit să împartă solzii sclipitori?”
„- Cui i-a dat primul solz sclipitor?”
„- Cu câți solzi sclipitori a mai rămas Peștele – Curcubeu?
Mesajul extras în urma povestirii va stimula dorința preșcolarilor de a fi buni unii cu
alții și darnici, motiv pentru care vor fi încântați să ofere ajutor „Peștelui – Curcubeu” ce se afla
în cufăr, alături de cartea de povesti.Odată ajunși la mal, copiii vor descoperi un cufăr mai mic
în interiorul căruia vor găsi materialele pentru următoarea surpriză pregătită.Se va realiza
familiarizarea preșcolarilor cu materialele specifice, se vor executa exerciții de încălzire a
musculaturii fine a mâinilor și se va realiza individual lipirea solzilor, valorificându-se tehnica
de lucru –îndoire, lipire, însușită în activități anterioare.Copiii care vor întâmpina dificultăți,
vor fi îndrumați și ajutați acolo unde este nevoie.
După finalizarea activității practice se vor întoarce pe barcă și vor asculta cu atenție
mesajul transmis de Peștele –Curcubeu. Bunătatea copiilor va fi răsplătită cu câte un solz
sclipitor fiecărui pește lucrat de ei.
Copiii vor aprecia schimbarea Peștelui –Curcubeu și vor elibera toți peștișorii în
mare. Cu ajutorul metodei interviului se va desprinde mesajul moral al întregii activități prin
care copiii vor afla că bunătatea şi dărnicia sunt binevenite oricând.
Copiii vor împărtăşi opinii faţă de activitatea desfăşurată şi vor verbaliza concluziile
referitoare la prietenie, bunătate, ajutor, dărnicie, respect, iar educatoarea emite aprecieri
generale şi individuale asupra comportamentului copiilor.
1054
SUCEAVA 2024
283. POVESTIREA ȘI REPOVESTIREA - TRADIȚIONAL ȘI MODERN ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR
Profesor învățământ preșcolar Vicovan Diana-Veronica

Grădinița cu Program Normal Capu Câmpului
Ca în toate celelalte niveluri ale învăţământului, metodele de învăţare fac parte din
activitatea comună a personalului didactic şi a copiilor educaţi. Termenul de „metodă” vine
dinspre cunoaşterea ştiinţifică, dinspre ştiinţă şi acţiunea întemeiată pe cunoaştere. În
semnificaţie originară, cuvântul metodă, provine din grecescul methodos (odos-cale, drum şi
metha-către, spre), „cale care duce spre”.....aflarea adevărului, „cale de urmat”, în vederea
descoperirii adevărului. Metodele de instruire îşi au sorgintea în metodele de cunoaştere
ştiinţifică.
Pentru educatori, învăţători şi profesori, metoda didactică reprezintă:
- o cale de organizare şi conducere a activităţii de învăţare a elevului;
- o cale de conducere spre construcţia cunoaşterii individuale ale acestuia;
- un instrument didactic cu ajutorul căruia îi determină pe cei aflaţi în procesul instructiv-educativ
la un demers de asimilare activă a unor noi cunoştinţe şi forme comportamentale.
Povestirea şi repovestirea reprezintă un exerciţiu util de dezvoltare a vorbirii şi
comunicării. Prin acestea se modelează procesele intelectuale superioare care participă la
construirea limbajului, povestirea solicită imaginaţia şi memoria, este un mijloc de exprimare
contextuală. De asemenea, povestirea joacă un rol important în educarea morală, estetică,
deoarece se reflectă şi exprimă frumuseţea morală a unor personaje, copiii fiind puşi faţă în faţă
cu un ideal concret spre care tind.
În mod indirect, acest tip de activităţi influenţează estetica atitudinilor comportamentale
ale copiilor, contribuind la extinderea orizontului de cunoaştere prin multitudinea aspectelor
din ambianta înconjurătoare la care se face apel. Ei află ce e bine şi ce e rău, cum este pedepsită
lumea, minciuna, lăcomia, ca exemplu avem poveştile: „Fata babei şi fata moşnegului, Ursul
păcălit de vulpe, Coliba iepuraşului” etc. Din alte poveşti, copiii au posibilitatea să afle şi să
aprecieze ajutorul reciproc, necesitatea şi binecuvântarea unei prietenii, viaţa în colectiv.
Totodată, în grădiniţă se ascultă poveşti în care este vorba despre dragostea fără margini a
părinţilor şi grija acestora pentru ei, despre bunătatea şi sacrificiul lor, dar şi despre ajutorul şi
iubirea care există între fraţi.
De reţinut este faptul că o poveste contribuie la aşezarea lucrurilor într-o ordine concretă,
atenţia copiilor fiind supusă unui efort deosebit în urmărirea evenimentelor şi a părţii
imprevizibile a fiecărei acţiuni în parte. Cu ajutorul povestirii ca metodă, educatoarea realizează
apropierea copiilor de cele mai variate domenii de viaţă şi activitate şi îi informează cu privire
la unele evenimente, fapte care nu pot fi cunoscute prin experienţa lor personală.
Importanţa rolului povestirii şi repovestirii desfăşurate ca activităţi în grădiniţă constă
în valoarea lor cognitivă şi estetică prin care se intervine benefic asupra personalităţii copilului.
În cadrul povestirilor se acţionează asupra vorbirii copilului, se formează dorinţa de a asculta
şi a povesti independent, fapt ce contribuie la maximizarea posibilităţilor de exprimare corectă,
coerentă şi expresivă.
Competenţele urmărite pentru a fi dezvoltate copiilor sunt:
• să folosească structurile gramaticale corecte;
• să formuleze propoziţii simplificate şi complexe.
1055
SUCEAVA 2024
Povestirea este una dintre cele mai plăcute activităţi de educare a limbajului, deoarece
satisface nevoia de cunoaştere şi afectivitate a copilului, le stimulează imaginaţia şi constituie
cadrul optim de exersare a capacităţii de comunicare.
Cu ajutorul povestirii ,,Cocoşul, cotoiul şi vulpea” se utilizează, pentru a se identifica
caracteristicile vulpii, în fraze consecutive, adjectivele: „şireată şi vicleană”. Preşcolarul care
povestește pe baza planşelor şi explicaţiilor prezentate de educatoare, realizează decrierea
animalului prezentat. Răspunsul copilului poate fi că este ,,şireată’’, căutându-se un înţeles
asemănător pentru acest cuvânt. Cuvântul nou descoperit: ,,vicleană”, făcându-se precizarea că
înţelesul celor două cuvinte este acelaşi.
Cu ajutorul poveştii ,,Fulgul de zăpadă’’, poate fi prezentată copiilor o imagine cu o scenă
de iarnă cu foarte multă zăpadă. Prin intuirea liberă a imaginii şi descrierii de către copii, se
ajunge la cuvântul zăpadă. Se cere copiilor să spună un cuvânt care să semnifice tot zăpadă.
Răspunsul copilului poate fi ,,omăt”. Se repetă propoziţia care conţine cuvântul zăpadă,
înlocuindu-se mai apoi cu sinonimul ,,nea’’, oferindu-se explicaţii că există obiecte pe care le
putem numi folosind cuvinte diferite. Pentru realizarea retenţiei,copiii memorizează o scurtă
poezie în cadrul altei activităţi:
,,Zăpadă, omăt sau nea
Aşterne-ţi covorul moale
De fulgi albi, pufoşi şi moi
Ce ne bucură pe noi.”
Omonimitatea cuvintelor poate fi redată şi de povestea „Ţupa – Ţup”, de Irimie Străuţ.
Personajul principal este un iepuraş care îşi pierde tocul de scris, arătându-i-se copilului,
concretizarea imaginii artistice, reprezentarea personală a fiecăruia pentru înţelesul cuvântului
„tocul”. Aşadar:
- pentru preșcolar – tocul reprezintă instrumentul de scris;
- pentru o vulpe – tocul de pantof;
- pentru urs - tocul de uşă;
- pentru greiere -un toc de vioară.
În povestirea creată „Iepuraşul la dentist”, copiii vor remarca perechea de paronime:
- „abces” (la măsea);
- „acces interzis” (intrare).
În cadrul activităţilor de povestire, pentru a facilita copiilor înţelegerea semnificaţiilor
cuplurilor antonimice, se pune un accent deosebit pe sublinierea principalelor trăsături de
caracter, făcând apel la antiteză, pentru a le evidenţia pe cele mai reprezentative. Una din
modalităţile prin care pot fi caracterizate prin crearea unor versuri simple, astfel:
URSUL
„Ştiţi? Eu am avut o coadă
Lungă, mare şi stufoasă…
Şi o mai aveam şi astăzi ,
Dacă nu mă lăcomeam
Să prind peşte mult din baltă,
Precum vulpea m-a învăţat,
De asta am un ciot de coadă
Şi sunt tare supărat!”
În povestea „Fata babei şi fata moşneagului”, de I. Creangă, prin costumaţia artistică se
arată copiilor antiteza sensurilor: muncitor-leneş, bun-rău, frumos-urât. Pentru a verifica
perceperii şi deosebirii cuvintelor opuse, s-au desfăşurat activităţi alese jocului „Ce-ţi spune
imaginea?”, prin folosirea unor imagini reprezentative personajelor, caracteristice
particularităţilor contrare. Primesc ca sarcină gruparea de câte două imagini după
1056
SUCEAVA 2024
particularităţile adverse pe care le au, denumirea şi alcătuirea propoziţiilor cu aceste cuvinte,

de exemplu: bun-rău, frumos-urât, muncitor-leneş.
Un exemplu de utilizare al povestirii ca mijloc didactic modern poate fi utilizarea
acesteia în cadrul metodei pălăriile gânditoare. Astfel, la povestea „Scufiţa Roşie” – povestirea
copiilor se utilizează povestirea, ca mijloc didactic.
Prima etapă va fi anunţarea subiectului şi regulile acestei tehnici. După aceasta, copiii
se vor număra de la 1 la 6, conform numărului de pălării. Apoi, se formează 6 grupe, atribuindu-
se fiecărui grup câte o pălărie. Fiecare are culoare diferită respectiv şi semnificaţie diferită.
Explicând semnificaţia fiecărei culori a pălăriei se atribuie următoarele sarcini:
Pălăria albă – povesteşte pe scurt textul povestirii;
Pălăria albastră – caracterizeaz-o pe Scufiţa Roşie în contradicţie cu lupul: (
Răspuns: veselă, prietenoasă, bună la suflet, gata să sară în ajutor, dar neascultătoare, în timp
ce lupul este rău, lacom, şiret; arată ce se întâmplă când un copil este neascultător).
Pălăria roşiatică – ne dezvăluie dragostea Scufiţei pentru mama şi bunica sa, de care a
ascultat mereu.
Pălăria maro – criticarea atitudinii Scufiţei, care trebuia să nu iasă din vorba mamei
(Răspuns: trebuia să nu se abată de la drumul către căsuţa bunicii). Socoteşte că nu trebuie să
se încreadă în vieţuitoare, nu trebuie să ofere informaţii despre planurile ei.
Pălăria violet – acordarea variantei Scufiţei: dacă dorea să culeagă flori pentru bunica,
trebuia răspuns: să îi spună mamei să îi dea bani pentru a cumpăra buchetul de flori; dacă vroia
să se abată de la drum, trebuia- răspuns: să o roage pe mama ei să o însoţească în pădure.
Pălăria portocalie – găsirea unui final diferit: (Răspunsuri: Scufiţa putea să nu se ducă
la bunica ştiind că trecerea este prin pădure; Scufiţa nu trebuia să asculte de lup; lupul îi indică
Scufiţei cărarea cea mai scurtă către căsuţa bunicii; lupul culege florile ştiind că bunica este
bolnavă; vieţuitoarele pădurii îi spun Scufiţei să îl urmeze pe lup).
Totodată, se oferă tuturor copiilor posibilitatea de a răspunde la cerinţa acordată
grupului cu pălăria respectivă. Beneficiile povestirii combinată cu pălăriile gânditoare fac
trimitere la aprecierile verbale.
În urma acestei activități, copiii sunt capabili:
• să exprime ceea ce simt fără piedici;
• să-şi exteriorizeze impresiile, din perspectiva culorilor pălăriilor;
• să-şi exprime emoţii, sentimente;
• să prevină greşeli;
• să conştientizeze însemnătatea culorilor;
• să-şi formeze o modalitate de gândire prin schimbul de experienţe.
În concluzie, metoda povestirii și a repovestirii sunt metode tradiționale, dar pot folosi
intrumente moderne ce conduc la dinamizare şi eficientizare, cu ajutorul înţelegerii noţiunilor
şi asimilarea durabilă a conţinuturilor. În acelaşi timp, lectura literară îi sensibilizează pe copii,
făcându-i pe aceștia să urmeze exemplele pozitive oferite de personajele din text, ajutându-i
astfel să-și însușească mai ușor și mai repede normele morale și etice transmise de acestea.
Bibliografie:
➢ ALBULESCU, Ion, CATALANO, Horațiu (2019), Sinteze de pedagogia învățământului
preșcolar, Editura DPH, București
➢ CUCOȘ, Constantin (1996), Noi direcţii în structurarea conţinuturilor, perspectiva
interdisciplinară şi organizarea modulară în Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
➢ CUCOȘ, Constantin (2002), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
1057
SUCEAVA 2024
284. DEMERSUL INTREGRAT – REUȘITĂ A ACTIVITĂȚII DIDACTICE

SCENARIU DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
prof. Vieru Cristina

G.P.P.„Pinocchio” – structura G.P.P. „Licurici” Fălticeni
Nivel I: grupa mijlocie

Tema anuală de studiu: ,,Cum este, a fost şi va fi aici pe Pământ? ‘’
Tema săptămânii: ,,Lumea apelor’’
Tema activităţii integrate: ,,Învățăm de la peștișori să fim prietenoși’’
Elementele componente ale activității integrate: ADE: DLC+ DEC
DLC- ,,Peştele curcubeu” (Marcus Pfister) - povestirea educatoarei
DEC- ,,Peştele curcubeu în acvariu”- pictură- amprentare
Scopul activităţii:
Exersarea comportamentelor asociate prieteniei, empatiei și toleranţei, prin valorificarea unor
deprinderi specifice exprimării vieții interioare a preșcolarilor, într-un context ludic atractiv,
creat prin povestire şi joc
o Să asculte cu interes textul povestirii, pentru însușirea acestuia, urmărind imaginile expuse pe
sorțul povestitor;
o Să formuleze răspunsuri la întrebări sub forma enunțurilor dezvoltate, corecte din punct de
vedere gramatical, folosindu-se de conținutul povestirii audiate sub forma imaginilor afișate
în fața grupei.
o Să identifice, numid trăsăturile personajului principal, prin raportare la întâmplările și la
acțiunile la care acesta a luat parte și la comportamentele lui față de celelalte personaje;
o Să repovestească pe scurt textul literar, apelând la exprimarea verbală și nonverbală, într-o
manieră individuală, expresivă și relevantă pentru context și cuvintele/expresiile transmise;
o Să formuleze un îndemn/mesaj educativ, pe baza textului audiat, cu ajutorul întrebărilor
educatoarei, corespunzător valorii morale a modulului IV și a comportamentelor asociate
acesteia;
o Să redea în mod creativ și original elemente din povestea audiată, prin realizarea unor lucrări
artistico-plastice care să valorifice deprinderi de lucru specifice, însușite anterior (pictură prin
amprentarea unei suprafețe date)
o Să participe activ și conștient la activitate, manifestând empatie, bucurie, dorinţă de a
descoperi, de a împărtăşi rezultatele cunoaşterii cu colegii din grupă.
a) Metode şi procedee: povestirea educatoarei, repovestirea, tehnica șorțul povestitor, dialogul,
exemplificarea, tehnica acvariului, explicația, demonstrația, observația, pictura, cântecul.
b) Resurse materiale: șorțul povestitor, imagini personaje din poveste ( peştele-curcubeu,
caracatiţa, steluţa-de-mare, peştişorul albastru), panou cu pânză albastră (repovestirea), siluete,
faină, strecuratoare, acuarele, pensoane, suport acuarelă, pom-pon burete, acvariu, calculator,
folie transparentă, jetoane peștișorul curcubeu pentru pictură, jetoane peștișorul curcubeu
(fixarea), ecusoane, stimulente
c) Forme de organizare: frontal, individual, în grupuri mici
d) Metode evaluare: proba orală, proba practică, proba mixtă, conversaţia examinatoare,
observarea directă a comportamentului, analiza produselor activităţii,
1058
SUCEAVA 2024
Durata: 130 h
Bibliografie:
MEN, (2019), Curriculum pentru educaţia timpurie (copii de la naştere la 6 ani), Bucureşti.
Culea L. &All, (2008), Activitatea integrată din grădiniţă, Editura Didactică Publishing
House, Bucureşti.
Gherghina D.,(2007), Metodica activităţilor instructiv- educative în învăţământul preprimar,
Editura Didactică Nova, Craiova.
Educatoarea va îndruma copiii să se așeze în semicerc, în fața grupei, pe covorașul

special amenajat pentru activitate. Li se va prezenta copiilor din nou peştele curcubeu , (peşte
decorat faţă-verso, o parte cu solzi coloraţi şi trist şi o parte cu un singur solz argintiu, dar
vesel), care încă mai este trist, singur și nu are prieteni. Peștișorul Curcubeu le spune copiilor
că doreşte să împărtășească cu ei povestea lui din adâncuri și emoțiile pe care le-a experimentat.
Se va anunţa cu ajutorul peştişorului, tema activităţii integrate şi componentele acesteia;
copiii le vor repeta frontal, pentru a le memora. Peştişorul îi invită să-şi amintească de
comportamentele necesare ascultării unei poveşti, prin repetarea acestora cu toată grupa: corpul
se relaxează și stă liniștit, ochii privesc imaginile, urechile ascultă ceea ce spune povestitorul.
Se va expune integral povestea de către educatoare, prin folosirea șorțului povestitor și
a decupajelor relevante pentru poveste, astfel încât toți copiii să le poată urmări și vedea, prin
urmărirea planului de idei:
CUM se numește povestea noastră?
- Povestea se numește: Peștele-curcubeu!
CARE sunt personajele poveștii?
- Personajele poveștii sunt: Peștele-curcubeu, peștișorul albastru, steaua de mare, caracatița
Octopus, peștii.
CINE l-a ajutat să își schimbe comportamentul?
DE CE peștișorul curcubeu nu avea prieteni?
-Pentru că nu a vrut să-și împartă solzii.
- Caracatița Octopus!
UNDE a găsit-o pe caracatița Oktupus?
- Într-o grotă, peșteră.
După ce și-a împărțit solzișorii cu ceilați pești.
CÂND a fost fericit peștișorul?
Se va iniţia o scurtă discuţie despre cele audiate, făcându-se referire la consecințele
comportamentelor noastre. Se vor analiza astefel comportamentele personajului principal,
peştele-curcubeu, care atunci când era îngâmfat şi nu se juca cu nimeni era trist, iar după ce a
fost sfătuit să dăruiască ce avea el mai de preţ, acesta a început să se simtă bine, era vesel şi toţi
erau prieteni cu el. Activitatea continuă cu repovestirea de către copii a momentelor principale
ale poveştii Peştele- curcubeu cu ajutorul unei pânze albastre expuse frontal, pe care se va
reconstitui pas cu pas povestea, cu ajutorul personajelor, făină și o strecurătoare.
Tranziţie - ,, Peștișorul drăguț ”-cântec și mișcare, situație în care copiii se vor deplasa,
împreună cu peștele curcubeu, spre zona in care este amenajat spațiul pentru pictură.
1059
SUCEAVA 2024
Educatoarea va invita copiii să se aşeze în jurul meselor pregătite, unde se intuiesc

materialele de lucru, se explică/demonstrează etapele realizării, dar și tehnicile care vor fi
folosite pentru îndeplinirea sarcinii.
Înainte de a începe lucrul, se vor face câteva exerciţii pentru încălzirea degetelor şi a
mușchilor mici ai mâinilor sub formă de joc. Într-o primă etapă, copiii sunt îndrumați să picteze
apa din acvariu, folosind mai multe nuanțe de albastru. La un moment dat, în interiorul
acvariului (sub apă) își face apariția un prin jetonul întors pe dos, un pește fără culoare. Peștele
curcubeu se oferă să le fie model copiilor în pictarea personajului. El va sta la loc vizibil pentru
toți copiii. Educatoarea îi îndeamnă pe copii să folosind de această dată amprentarea și toate
culorile preferate de ei și le explică/demonstrează tehnica.
Fiecare copil, va picta în mod original, după cum doreşte, inspirați fiind de imaginile
din povești și de personajul principal. Se va oferi sprijin sau indicații, dacă preșcolarii cer acest
lucru. La terminarea picturii, copiii vor exersa deprinderi de ordine și igienă pentru a putea să
se joace mai departe.
Tranziţie - ,,Peștișorul năzdrăvan”- cântec și mișcare, prin intermediul căruia copiii se
vor deplasa și se vor așeza pe covor.
În fața copiilor, pe covor, sunt expuse imagini amestecate din povestea ascultată.
Educatoarea îi invită pe copii să repovestească continutului principal, reconstruind povestea cu
ajutorul imaginilor pe care le vor ordona pe un panou. Copiii vor fi ajutați în acțiunile lor de
întrebările educatoarei, la care ei trebuie să formuleze răspunsuri în propoziții dezvoltate,
logice, corecte gramatical și cu folosirea cuvintelor și a expresiilor noi auzite în activitate.
După ce a fost reconstruită povestea, iar copiii au repovestit conținutul principal (de
idei/acțiuni), se va face un exercițiu de aprofundare a seminifcației conținutului și de corelare a
acestuia cu comportamentele potrivite în manifestarea PRIETENIEI.
Li se va reaminti copiilor cât de important este să aibă prieteni, să fie veseli, să se bucure
de momentele petrecute împreună, atrăgându-se atenția copiilor spre zona produselor activității
de pictură. Aceasta este asociată cu imaginea finalului poveștii ascultate, situație în care toate
personajele se joacă împreună, cu prietenie.
Peștele curcubeu își exprimă bucuria de avea mulți prieteni, atât în poveste cât și printre copiii
din grupa Albinuțe, le mulțumește copiilor că l-au ajutat să înțeleagă importanța prieteniei. El
scoate un solzișor pe care e scris cuvântul BUCURIE și îl așază pe un acvariu pictat de copii și
îi invită și pe ei să spună, folosind un singur cuvânt, ce emoții au, cum se simt când se joacă
împreună cu prietenii. Fiecare cuvânt va fi scris de către adult pe un jeton și așezat în
ACVARIUL EMOȚIILOR/ PRIETENIEI. După ce s-a asigurat că toți copiii au găsit cuvântul
potrivit, educatoarea va citi toate cuvintele afișate, accentuând nevoia oamenilor de a avea
prieteni, cât și comportamentele prin care ne arătăm prietenia unii față de alții. Toată grupa de
copii va repeta mesajul extras de copii din povestea învățată, mesaj care va fi expus la centrul
întâlnirii de dimineață.
Se repetă tema/mijloacele de realizare a acesteia de către 2-3 copii.
Peștele curcubeu îi recompensează pe copii, le mulțumește că l-au primit în jocurile lor
și va cânta împreună cu ei ,,Cântecul prieteniei”, în timp ce părăsesc sala de grupă.
1060
SIMPOZION NAȚIONAL ”Educația timpurie – provocări și realizări”
SUCEAVA 2024
SECȚIUNEA A VI-A - RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ -

SECȚIUNE ÎN CADRUL PROIECTELOR ERASMUS +
1061
SUCEAVA 2024
285. RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITĂȚILE DIN GRĂDINIȚĂ
Prof. Înv. Preșcolar Aconstantinesei Daniela,

Grădinița cu P.P. Nr. 6 Dorohoi, județul Botoșani
Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structuri şi forme diferite care

coreleaza diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale,
conexiunea inversă.
Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca
şcoala/grădiniţa să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin aceasta conţinutul,
metodele, formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie
educaţională care dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil.
Educatorul în era digitală trebuie să fie capabil să-și adapteze practicile de instruire la
nevoile copiilor, trebuie să răspundă critic și creativ noilor tehnologii pentru comunicarea cu
preșcolarii, trebuie să combine TIC cu metodele tradiționale pedagogice, trebuie să-și asume
învățarea continuă, trebuie să-și organizeze optim lecțiile folosind resursele existente, trebuie
să colaboreze pentru asigurarea accesului fiecărui preșcolar la educație, implicit al celei online.
Activitățile on-line se pot desfășura sincron cu întreaga grupă/grupuri mici, cel puțin o
dată/ săptămână, durata: 10-30 minute sau asincron transmiterea sarcinilor de lucru: prin poșta
locală, intermediari, angajații grădiniței, etc.; pe platforma grădiniței; grupuri restrânse
(whatsapp, facebook, messenger,etc.)
Structura activităților on-line începe cu întâlnirea de dimineață, cu poezii și cântecele
pe teme specifice (cu diferite rutine-cum ne spălăm pe mâini/ ne îmbrăcăm/ ne petrecem timpul
acasă), iar întâlnirile sincron păstrează ideea de apartenență la grupul și programul școlar, copiii
se văd, se aud, comunică, socializează.
Activitățile recomandate sunt de una, maxim două-trei activități pe săptămână. Durata
unei activități în sincron este de min. 10 minute până la 30 minute, ținând cont de
particularitățile de vârstă și interesele copiilor, se sugerează ca întâlnirea sincron să se realizeze
cel puțin o dată/săptămână. Este recomandat ca pauzele de realaxare să fie de 15-20 minute.
Resursele folosite trebuie să fie accesibile părinților, pentru a răspunde în consecință.
Tipurile de activități pot fi: materiale audio-video transmise pe grupurile de părinți,
link-uri către filmulețe educative, povești terapeutice, jocuri educative create pe site-uri
specializate.
Experiența on-line la vârsta timpurie este despre: a crea emoție, a crea o poveste, a
învăța să fim altfel.
Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,
abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației
pe tot parcursul vieții.
CONFERINȚELE ON-LINE facilitează transmiterea de informații în timp real și
învățarea sincron a preșcol arilor. Printre cele mai cunoscute sunt: Zoom, GoogleMeet, Webex,
Twinspace etc. ZOOM - Este platforma de ore on-line cea mai utili zată de către cadrele
didactice din România. Se cr eează conturi gratuite pentru profesori (contul șco lii nu are limită
de timp. Preșcolarilor și părinților acestora le trimiteți link-ul. Pe white board se poat e desena,
colora, face operații matematice sau ad notări pe ecran; se pot împărtăși ecranul și documentele
1062
SUCEAVA 2024
aflate în calculator/laptop. Se pot crea camere secundare pentru preşcolari p entru a încuraja
munca în grupuri mici. ( Breakout rooms)
eTwinning Twinspace - Accesul la platformă este gratuit și nelimitat, motiv pentru care
eTwinning și Twinspace sunt perfect accesibile pentru oricine alege să-și creeze un cont de
utilizator conectat cu emailul personal. În ceea ce privește protecția informației, trebuie observat
că, atât eTwinning, platforma-mamă, cât și TwinSpace, platforma propriu-zisă de dezvoltare a
proiectelor europene, au o parte publică și o alta accesibilă numai pentru membri (după caz,
membrii comunității eTwinning sau membrii unui anumit parteneriat). Dintre aplicațiile
disponibile pe TwinSpace, unele vizează cu prioritate managementul de proiect(calendarul de
pe pagina principală, dar trebuie luată în considerare și plasarea de aplicații ușor de utilizat de
către participanți pe paginile speciale ale profesorilor și elevilor), altele sunt special concepute
pentru a facilita comunicarea (blogul de pe pagina principală, ferestrele în care sunt listate
ultimele accesări și ultimele acțiuni din secțiunea de activități a proiectului).
www.etwinning.net
PEREŢII VIRTUALI- sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât
pentru varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet si
lino.it. PADLET- este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete
virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe
o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web.
Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de yahoo, gmail sau
Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com
CREATOARE ON-LINE- sunt aplicaţii uşor de folosit, foarte vizibile ne ajută în
crearea de colaje, slide-showuri, filmuleţe, animaţii. Cele mai cunoscute sunt: Pizap, Pixl,
Kizoa, Animoto. PIZAP- este un editor on-line cu ajutorul căruia putem edita imagini, crea
colaje de fotografii, afişe în format digital etc. Este foarte uşor de utilizat, este gratuit şi nu
necesită crearea unui cont. Se poate accesa de aici: https://www.pizap.com/
JOCURI DIDACTICE - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line. Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau
Learningapps.
WORLDWALL - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea
jocur i interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu:
Cuvântul lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Ch estionare,
Spânzurătoare, Deschide cutia et c); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii
datorită elementelor ludice inserate. https://wordwall.net Learningapps- este o platformă
care oferă m odele de aplicații, precum şi posibilitatea cre ării de conținut; Există aplicații
interesante (de exemplu: reb us, uneşte perechile, puzzle, completează cuvântul lipsă etc.);
Avantajul este că se pot ușor partaja (link, cod de încorporare) sau pot fi folosite drept material
de învățare pe platforma LearningA pps (creând clase în care să îi invitați pe cop ii ; se pot face
si sondaje pentru a măsura fe ed-back-ul) –https://learningapps.org/
APLICATII FEED-BACK- instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj
și de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc. KAHOOT-
Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează teste interactive
pentru copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN) elevilor care accesează
testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame întrebărilor pentru a
crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt op, tabletă sau telefon mobil.
Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui clasament.
https://kahoot.com/
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
1063
SUCEAVA 2024
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă . Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt
uşor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă
profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp
etc. https://quizizz.com/admin
Putem afirma că jocurile digitale educative reprezintă un mijloc atractiv de realizare a
obiectivelor propuse în cadrul activităților din grădiniță. Cadrul didactic trebuie să stăpânească
foarte bine tehnologia digitală, să ofere copiilor posibilitatea de a explora și desfășura diferite
tipuri de joc, adaptate nivelului vârstei și care să fie în concordanță cu tema abordată. În acest
mod, învățarea devine plăcere, iar copiii se vor implica activ în cadrul fiecărei activități.
Bibliografie:
• CRISTEA, Ioan, Jocul didactic – teorie și aplicații, (2015), Editura Sillabus, Academia, Iași
• NEACȘU, Ioan, Metode și tehnici de învățare eficientă (1900), Editura Militara, București
• ORDEAN, Grațian, Primii pași în lumea calculatoarelor, (2001) Editura Sigma Plus, Deva
1064
SUCEAVA 2024
286. CONSIDERAȚII PEDAGOGICE ALE E-LEARNING-ULUI

Școala Gimnazială Ipotești, G.P.N. Tișăuți
The evidence from literature indicates multiple opportunities of e-learning that can be
beneficial for both teachers and students. Accessibility, flexibility, pedagogy of learning, and
lifelong learning are some of the arguments associated with online education. It is considered
easily accessible, reaching even rural areas, and relatively more cost-effective due to lower
transportation, accommodation, and overall learning costs. Flexibility allows learners to
schedule and plan their time for completing online courses. Combining face-to-face lectures
with technology gives rise to blended learning, enhancing students' learning potential.
Advantages of online learning:
- Flexibility of the learning schedule;
- Reduced costs;
- Instructional selectivity, allowing learners to choose materials matching their interests and
knowledge level;
- Better time management;
- Self-paced learning;
- Developing computer skills, transferable to other areas;
- Increased confidence in self-directed learning;
- Enhanced learning motivation.
On the other hand, online learning has highlighted some disadvantages:
- Potential frustration and dissatisfaction;
- Dependency on technical and logistical aspects hindering the natural learning process;
- Limitations in interaction with the teacher;
- Difficulty in building closer relationships with fellow students;
- Higher probability of dropping out or falling behind in learning;
- Confusion regarding educational requirements;
- Demotivation due to skill differences among students;
- Cultural barriers.
Dovezile din literatură indică multiple oportunități ale e-learning-ului care poate fi
benefic atât pentru profesor, cât și pentru elev. Mai multe argumente sunt asociate cu e-learning.
Accesibilitatea, flexibilitatea, pedagogia învățării, învățarea pe tot parcursul vieții sunt unele
dintre argumentele legate de pedagogia online. Se spune că modul online de învățare este ușor
accesibil și poate ajunge chiar și în zonele rurale. Se consideră că a fi un mod relativ mai ieftin
de educație în ceea ce privește costul mai scăzut al transportului, cazării și costul global al
învățării din instituții. Flexibilitatea este un alt aspect interesant al învățării online, un cursant
poate programa sau planifica timpul pentru finalizarea cursurilor disponibile online.
Combinarea prelegerilor față în față cu tehnologia dă naștere învățării mixte, acest tip de mediu
de învățare poate crește potențialul de învățare al elevilor. Elevii pot învăța oricând și oriunde,
își pot dezvolta noi competențe în procesul care duce la învățarea pe tot parcursul vieții
(Dhawan, 2020).
Ozurorcun & Tabak (2012) identifică o serie de avantaje ale învățării online:
1065
SUCEAVA 2024
• flexibiliatea programului de învățare – timpii de lucru în cadrul grupului de cursanți vor

fi structurați în funcție de perioadele disponibile;
• costuri reduse;
• selectivitate instrucțională – cursanții au posibilitatea să selecteze materialele
educaționale care corespund intereselor și nivelului individual de cunoștințe;
• gestionare mai bună a timpului;
• realizarea instruirii în ritm propriu;
• dezvoltarea deprinderii de a utiliza calculatorul, fapt ce permite transferarea unei
priceperi și către alte domenii de activitate;
• sporirea încrederii în capacitățile proprii de management al autoinstruirii;
• creșterea motivației învățării.
Pe de altă parte, învățarea în mediul online a pus în evidență și o serie de dezavantaje:
• posibilitatea de a ajunge la un anumit nivel de frustrare și insatisfacție;
• dependența prea mare de unele aspecte tehnice și logistice, ceea ce împiedică procesul
firesc de învățare;
• limitări în ceea ce privește interacțiunea cu profesorul;
• dificultăți în construirea unor relații mai apropiate cu ceilalți cursanți;
• probabilitatea mai mare de a părăsi cursurile sau de a rămâne în urmă cu învățarea;
• apariția confuziilor în ceea ce privește cerințele educaționale;
• demotivarea din cauza diferențelor de competențe dintre cursanți;
• barierele culturale care pot modela diferit e-learning-ul (Ozuorcun & Tabak, 2012);
• nu toate domeniile sau disciplinele pot folosi tehnica de e-learning în educație. De
exemplu, domeniile științifice care includ activități practice nu pot fi studiate în mod
corespunzător prin e-learning.
Bibliografie:
o HRASTINSKI, Servis (2019), What Do We Mean by Blended Learning? TechTrends, 63(5),
564–569. https://doi.org/10.1007/s11528-019-00375-5
o KNEZEK, Gerald, CHRISTENSEN, RHONDA (1996), Validating the Computer Attitude
Questionnaire
o OZUORCUN, Nilcan, Ciftci, TABAK, Feride (2012), Is M-learning Versus E-learning or are
They Supporting Each Other?, Procedia - Social and Behavioral Sciences, 46, 299–305.
https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.05.110
o RASHEED, Abubakar, KAMSIN, Amirrudin, ABDULLAH, Nor, Aniza (2020), Students and
teachers’ challenges of using technology in blended learning environments, Proceedings of the
2020 the 3rd International Conference on Computers in Management and Business, 195–200.
https://doi.org/10.1145/3383845.3383875
1066
SUCEAVA 2024
287. RESURSE DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂPROGRAME PENTRU

PARTAJAREA CONȚINUTULUI
Prof. Boiciuc Andreia

Prof. Burdujoc Roxana
G.P.P. Prichindel, Suceava
Abstract
In the digital era we live in, digital content sharing programs have become an essential
tool in preschool education. Popular applications such as WhatsApp, Messenger, and Google
Classroom have revolutionized the way educators, parents, and children interact and learn
together. This essay explores the role of these digital programs in the context of preschool
education, highlighting their benefits, challenges, and effective ways of use.Digital content
sharing programs bring numerous benefits to preschool education. Firstly, they facilitate rapid
and efficient communication among educators, parents, and children. Through applications like
WhatsApp and Messenger, educators can send important information, educational materials,
and updates about classroom activities to parents in real-time. Additionally, these programs
allow direct interaction among children, stimulating collaboration and developing the social
and emotional skills of preschoolers. Moreover, platforms like Google Classroom provide a
safe and accessible virtual environment for sharing educational resources, assigning tasks, and
assessing students' progress.
Keywords: digital content sharing programs, preschool education, WhatsApp,
Messenger, Google Classroom
În era digitală în care trăim, programele digitale de partajare a conținutului au deveint
un instrument esențial în educația preșcolară. Aplicații populare precumWhatsApp, Messenger
și Google Classroom au revoluționat modul în care educatori, părinți și copii interacționează și
învață împreună. Acest eseu explorează rolul acestor programe digitale în contextual educației
preșcolare, evidențiind beneficiile, provocările și modalitățile de utilizare eficientă a acestora.
Programele digitale de partajare a conținutului aduc numeroase beneficii în educația
preșcolară. În primul rând, acestea facilitează comunicarea rapidă și eficientă între educatori,
părinți și copii. Prin intermediul aplicațiilor precumWhatsApp și Messenger, educatorii pot
trimite informații importante, material educaționale și actualizări despre activitățile din clasă
către părinți în timp real. De asemenea, aceste programe permit interacțiunea direct între copii,
stimulând colaborarea și dezvoltând abilitățile sociale și emoționale ale preșcolarilor. În plus,
platformele precum Google Classroom oferă un mediu virtual sigur și accesibil pentru
partajarea resurselor educaționale, asignarea sarcinilor și evaluarea progresului elevilor.
Pentru a maximize beneficiile și a minimize provocările asociate cu utilizarea
programelelor digitale în educația preșcolară, este crucial să se adopte o abordare echilibrată și
bine gândită. În primul rând, este important ca educatorii să selecteze cu atenție programele și
aplicațiile potrivite pentru nevoile și obiectivele lor specifice. De asemenea, este esențialsă se
ofere formare și suport adecvat atât pentru educatori, cât și pentru părinți, pentru a utiliza
eficient și în siguranță aceste tehnologii în mediul educațional. În plus, este benefic să se
stabilească limite clare privind utilizarea dispozitivelor digitale și să se promoveze un echilibru
sănătos între activitățile online și offline în viața preșcolarilor.
1067
SUCEAVA 2024
Utilizarea aplicației WhatsApp în contextual educației preșcolare poate adduce

numeroase beneficii atât pentru educatori, cât și pentru părinți și copii. WhatsApp este una
dintre cele mai populare și accesibile aplicații de mesagerie instantanee, ceea ce o face o opțiune
atractivă pentru comunicarea și colaborarea în mediul educațional.
Pentru educatori, WhatsApp oferă un canal rapid și eficient de comunicare cu părinții.
Ei pot trimite actualizări despre activitățile din clasă, notificări despre evenimente și informații
importante legate de program sau alte aspect organizatorice. De asemenea, educatorii pot
partaja material educaționale relevante, precum poze, videoclipuri sau documente, pentru a
susține învățarea și dezvoltarea copiilor. Această comunicare constant și transparent între
educatori și părinți poate contribui la crearea unei legături puternice între școală și familie,
esențială pentru succesul copiilor în educație.
Pentru părinți, WhatsApp oferă o modalitate comodă de a fi conectați cu activitățile și
progresul copiilor lor în școală. Prin intermediul grupurilor de discuții create de educatori,
părinții pot primi actualizări în timp real despre ceea ce se întâmplă în clasă și pot fi informați
despre sarcinile sau proiectele de lucru ale copiilor. De asemenea, WhatsApp oferă oportunități
pentru părinți de a participa activ la educația copiilor lor, oferind feedback, sprijin și resurse
suplimentare acasă.
O altă aplicație de partajare a conținutului utilizată în educația preșcolară este
Messenger. Pentru educatori, Messenger poate fi utilizat pentru a comunica cu părinții și a le
transmite actualizări despre activitățile din clasă, informații despre evenimente școlare sau alte
aspect organizatorice. Prin intermediul mesajelor, educatori pot răspunde rapid la întrebările și
preocupările părinților, asigurând o comunicare constant și transparentă. De asemenea, pot
utiliza Messenger pentru a partaja material educaționale relevante, cum ar fi resurse didactice,
materiale video sau poze din clasă, pentru a susține procesul de învățare al copiilor.
Pentru părinți, Messenger oferă o modalitate convenabilă de a fi conectați cu
activitățile și progresul copiilor lor în școală. Prin intermediul grupurilor de discuții create de
educatori, părinții pot primi actualizări în timp real despre ceea ce se întâmplă în clasă și pot fi
informați despre sarcinile sau proiectele de lucru ale copiilor. De asemenea, Messenger permite
părinților să se implice în educația copiilor lor, oferindu-le posibilitatea de a oferi feedback,
suport și resurse suplimentare acasă.
eTwinning este o platform educațională online ce facilitează colaborarea între
profesori și școli din întreaga Europă. Deși nu este la fel de popular ca alte platform educaționale
sau sociale, cum ar fi Google Classroom sau Facebook, eTwinning este valoroasă datorită
resurselor și oportunităților pe care le oferă în ceea ce privește proiectele educaționale
transfrontaliere.
Una dintre valorile esențiale ale eTwinning constă în promovarea colaborării între
profesori și elevi din diferite țări europene. Această colaborare transfrontalieră permite elevilor
să își dezvolte abilități intercultural și să își îmbunătățească competențele lingvistice, deoarece
interacționează și lucrează alături de colegi din altețări cu limbi și culture diferite.
În plus, eTwinning oferă profesorilor o gamă largă de resurse educaționale,
instrumente de colaborare și suport pentru dezvoltarea profesională. Prin intermediul
platformei, aceștia pot găsi parteneri de proiect din alte țări, pot accesa material didactice și
exemple de proiecte reușite, și pot lua parte la diverse evenimente și traininguri online.
Un alt aspect valoros al eTwinning este faptul că promovează inovația și creativitatea
în educație. Profesorii pot să își împărtășească idei și să colaboreze la proiecte inovatoare, care
să încurajeze implicarea activă a elevilor și să stimuleze învățarea prin explorare și
experimentare.
1068
SUCEAVA 2024
În concluzie, aplicațiile de partajare a conținutului aduc numeroase beneficii în

educația preșcolară, revoluționând modul în care educatori, părinți și copii interacționează și
învață împreună. Aceste programe digitale facilitează comunicarea rapidă și eficientă între toți
participanții la procesul educațional, permitându-le educatorilor să transmit informații
importante, material educaționale și actualizări despre activitățile din clasă către părinți în timp
real. De asemenea, acestea promovează interactivitatea direct între copii, stimulând colaborarea
și dezvoltând abilitățile sociale și emoționale ale preșcolarilor. Astfel, aplicațiile de partajare a
conținutului reprezintă un instrument esențial în educația preșcolară, îmbogățind experiența
educațională și contribuind la crearea unui mediu de învățare colaborativ și eficient.
Bibliografie:
1. Johnson, L., Adams, S., & Cummins, M. (2012). NMC Horizon Report: 2012 K-12 Edition.
The New Media Consortium.
2. Kucirkova, N. (2019). How digital technologies can help young children to develop a love for
reading and writing. Journal of Early Childhood Literacy, 19(1), 3-7.
3. Plowman, L., &McPake, J. (2013). Seven myths about young children and technology.
Childhood Education, 89(1), 27-33.
4. Stephen, C., & Edwards, S. (2018). Digital play and learning in the early years: A review of the
evidence. National Literacy Trust.
5. Takeuchi, L. M., & Stevens, R. (2011). The new coviewing: Designing for learning through
joint media engagement. Joan Ganz Cooney Center at Sesame Workshop.
1069
SUCEAVA 2024
288. RELAȚIA DINTRE TEHNOLOGIE ȘI ÎNVĂȚARE
Prof. înv. preș. Bordeianu Adina

Prof. înv. preș. Nastasi Elena
G.P.P. ”Prichindel” Suceava
The relationship between technology and learning has led to a detailed analysis of their
interdependencies. Various analogies have been used to characterize the influence of
technology in education, leading to the identification of several analysis directions, such as:
- Technology as a source of information for learning;
- Technology as a curriculum domain in learning;
- Technology as a communication medium in learning;
- Technology as a tool for rethinking learning;
- Technology as an environment for learning;
- Technology as a partner in learning;
- Technology as a support for learning;
- Technology as a perspective tool in learning (Goldman‐Segall & Maxwell, 2003).
These conveyed ideas emphasize the potential these innovations have for expanding
conceptions of human functioning and promoting education.
Online education can provide a new perspective by eliminating time and space constraints,
granting access to diverse sources of information, and facilitating remote communication.
Numerous online tools are available to create an effective learning environment. Consequently,
digital-mediated education should be a concern not only for education professionals but also
for parents.
Învățarea online, ca rezultat direct al integrării tehnologiei și educației, a apărut ca un
mediu puternic de învățare, care se realizează cu ajutorul dispozitivelor tehnologice, a
instrumentelor și a internetului (Means et al., 2009). Tehnologia are un impact profund asupra
educației, a metodelor de predare și învățare. Utilizarea tehnologiei are o influență marcantă în
mediul educațional și a experimentat schimbări majore de paradigmă cu aparițiile de e-learning
și m-learning. Ca o consecință așteptată a evoluției e-learning-ului și a m-learning-ului și a
îmbunătățirii capacității tehnologiilor și a internetului, profesorii și elevii beneficiază de
tehnologii și medii de învățare tot mai performante. Odată cu importul în creșterea de
flexibilitate și personalizarea programelor de învățare online, acest nou format de învățare este
necesar pentru a răspunde nevoilor elevilor(Durak & Çankaya, 2020). Însă, Kopp et al. (2019)
evidențiază cinci ipoteze, considerate obstacole în contextul predării și învățării online:
schimbare, ritm, tehnologie, competențe și finanțare. O problemă de care mai multe părți
interesate din domeniul educației trebuie să se simtă preocupate este varietatea de cursuri și
sisteme de e-learning, majoritatea orientate către învățământul superior, care oferă diferite tipuri
de servicii adaptate pieței. Pornind de la această problemă, apar întrebări precum:” Cum pot
noile tehnologii să stimuleze procesul de învățare și să îmbunătățească performanțele elevilor
și studenților?”;” E-learning-ul este mai eficient decât învățarea clasică?”;” Cum afectează
mediul on-line capacitățile cognitive ale unei persoane?”(C. Ceobanu, 2016)
Relația dintre tehnologie și învățare a condus la o analiză amănunțită a
interdependențelor dintre acestea. Diverse analogii au fost utilizate pentru a caracteriza
influența tehnologiei în educație, conducând la definirea câtorva direcții de analiză,cum ar fi:
• Tehnologia ca sursă de informații pentru învățare;
• Tehnologia ca domeniu de curriculum în învățare;
• Tehnologia ca mediu de comunicare în învățare;
1070
SUCEAVA 2024
• Tehnologia ca instrument pentru regândirea învățării;

• Tehnologia ca mediu pentru învățare;
• Tehnologia ca partener în învățare;
• Tehnologia ca suport al învățării;
• Tehnologia ca instrument de perspectivă în învățare (Goldman‐Segall &
Maxwell, 2003).
Ideile transmise subliniază potențialul pe care aceste inovații l-au pentru extinderea
concepțiilor despre funcționarea umană și promovarea educației.
Studii relevante, referitoare la învățarea online în mediul preșcolar, pot fi căutate,
accesând diferite motoare de căutare: Google Scholar, Science direct, SSRN Scholarly Paper,
Central and Eastern European Online Library ( CEEOL).
BIBLIOGRAFIE:
➢ Ceobanu, C. M., & Cucoş, C. (2016). Învăţarea în mediul virtual: Ghid de utilizare a
calculatorului în educaţie. Polirom
➢ Dong, C., Cao, S., & Li, H. (2020). Young children’s online learning during COVID-19
pandemic: Chinese parents’ beliefs and attitudes. Children and Youth Services Review, 118,
105440. https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.
➢ Watson, S., & Sutton, J. M. (2012). An Examination of the Effectiveness of Case Method
Teaching Online: Does the Technology Matter? Journal of Management Education, 36(6),
802–821. https://doi.org/10.1177/1052562912445281
1071
SUCEAVA 2024
289. PERFECȚIONAREA CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE ÎN SISTEMUL

ONLINE
Prof.înv. preș. Buiciuc Genoveva

Ed. Zavate Diana
The introduction of TIC in traditional education involved "a change of didactic

mentality, an overcoming of the common places and a permissiveness to the new, which is not
within everyone's reach. Thus, we can prevent ourselves from "traditional mindsets", "bars of
convenience" that can be hardly overcome. The involvement in online education requires
additional efforts from the teachers: adapting the traditional course to the online form, creating
materials for learning support , giving time to students to correct homework assignments, for
feedback, for additional explanations and instructions in solving tasks, motivating learners and
supporting learning. (C. M. Ceobanu & Cucoş, 2016).
There is a requirement for rapid change to online learning mode. Therefore, google
products can be very useful in such problematic situations. These are: (a) Gmail, (b) Google
Forms, (c) Calendars, (d) G-Drive, (e) Google Hangouts, (f) Cartoon, (g) Google Classroom
and (h) Software open board. (Basilaia et al., 2020).
These tools can be used successfully as an alternative for face-to-face classes. Most
schools have moved their teaching activity to online institutional platforms, as well as to free
platforms (such as ZOOM, Discord, talk.io, Google Hangouts or YouTube, Skype, etc.)
Looking at the bigger picture, specialized e-learning platforms are not in reality a very attractive
option for teachers due to: required technical skills, the IT infrastructure problem, costs of use,
lack of technical or pedagogical support. (Botnariuc et al., 2020).
To facilitate the familiarisation of students and teachers with these types of platforms,
some educational institutions have started to provide technical assistance in order to help
teachers and students use the digital platforms. (Botnariuc et al., 2020).
Another measure used to improve online teaching and learning conditions was providing
psychological counseling. (Edelhauser & Lupu-Dima, 2020).
Support measures for teachers
The transfer of educational activity from face-to-face interaction to virtual interaction
required the adoption of specific measures to support the activity of students and teachers.
As regards the support offered to teachers, the most significant initiatives came from the school
manager, followed by collegial support, town hall, local councils and some NGOs, as well, by
facilitating the use of new technologies in educational contexts through platforms, applications,
tools made available on dedicated websites, but also online seminars (webinars). (Miulescu,
2020).
Introducerea TIC în învățământul tradițional a presupus “o schimbare de mentalitate

didactică, o depășire a locurilor commune și o permisivitate la nou, ceea ce nu este la îndemâna
oricui “(Cucoș, 2006). Astfel, ne putem împiedica de “mentalități tradiționale”, “bariere de
comoditate” care pot fi depășite cu greu. Implicarea în învățământul online presupune eforturi
suplimentare din partea cadrelor didactice: adaptarea cursului traditional la forma on-line,
realizarea unor materiale pentru suportul învățării, oferirea de timp elevilor/studenților pentru
corectarea temelor, pentru feedback, pentru explicații suplimentare și indicații în rezolvarea
sarcinilor, motivarea cursanților și sustinerea învățării (C. M. Ceobanu & Cucoş, 2016).
1072
SUCEAVA 2024
Există o cerință de schimbare rapidă la modul de învățare online. Prin urmare, produsele
de google pot fi foarte utile în astfel de situații problematice. Acestea sunt: (a) Gmail, (b)
Google Forms, (c) Calendare, (d) G-Drive, (e) Google Hangouts, (f) Desene, (g) Google
Classroom și (h) Software open board (ajută la înregistrarea întâlnirilor sub formă de fișiere).
Aceste instrumentele pot fi utilizate cu succes ca alternativă pentru clasele față în față (Basilaia
et al., 2020).
Cele mai multe unități școlare și-au mutat activitatea didactică pe platforme
instituționale online, precum și pe platforme gratuite (cum ar fi ZOOM, Discord, talk.io, Google
Hangouts sau YouTube, Skype etc.). La aceste platformne, se pot adauga instrumentele și
aplicațiile online pentru activitățile de învățare (ex.: Kahoot, Wordwall, Padlet, Bubbl.us,
Dotstorming, etc.), precum și platforma eTwinning utilizată pentru proiectele colaborative
complexe.
Privind per ansamblu, platformele specializate de e-learning, nu sunt în realitate o
opțiune foarte atractivă pentru cadrele didactice datorită: abilităților tehnice de utilizare, cu
problematica infrastructurii de informatică, costurile de utilizare, lipsa unui suport tehnic sau
pedagogic. La acestea putem adauga un element destul de important, care determină calitatea
învățării online și anume: exercițiul utilizării mediului online pentru proiectarea și desfășurarea
activităților didactice complexe, relevante, semnificative și integrate în parcursul de învățare de
lungă durată (Botnariuc et al., 2020).
Pentru a facilita familiarizarea cursanților și profesorilor cu aceste tipuri de platforme,
unele instituții școlare au început să ofere asistență tehnică pentru a ajuta profesorii și cursanții
să utilizeze platformele digitale. Astfel, unele unități școlare au creat grupuri instituționale
pentru a coordona activitatea online, pentru a oferi asistență tehnică cursanților și profesorilor
sau au creat ghiduri online simplificate pentru utilizarea platformelor digitale, diverse programe
cu o componentă digitală (de exemplu, sistemul educațional (SEI), acțiunea eTwinning, ROSE
și CRED)(Botnariuc et al., 2020).
O altă măsură utilizată pentru îmbunătățirea condițiilor de predare și învățare online a
fost furnizarea de consiliere psihologică (Edelhauser & Lupu-Dima, 2020).
Oportunitățile de dezvoltare profesională pentru a dobândi și extinde competențele de
utilizare a tehnologiei în procesul de predare online, au constat în participarea la diferite cursuri
pentru activități didactice online, programe de dezvoltare a competențelor legate de tehnologie,
consilierea oferită de colegii cu mai multă experiență, bunele practici împărtășite de colegi,
diferite tutoriale găsite pe Internet. Însă, cu toate acestea, pentru grădiniță, nu există o politică
națională specifică în domeniul TIC. În acest sens și în conformitate cu schimbare în 2020,
Ministerul Educației și Cercetării din România a lansat procesul de consultare publică privind
Strategia de digitalizare a educației (SMART-Edu) și a propus o cerere de acțiune pentru o
cooperare mai strânsă a tuturor cadrelor didactice pentru dezvoltarea competențelor digitale la
toate nivelurile de educație, diverse resurse educaționale deschise (OER) și instrumente
educaționale digitale, îmbunătățirea infrastructurii digitale, sprijinirea formării digitale înainte
de serviciu și a formării digitale a cadrelor didactice, promovarea inițiativelor privind protecția
datelor, igiena cibernetică, etica informatică etc. (MEC, 2020).
Măsuri de sprijin pentru cadrele didactice
Transferul activității educaționale de la interacțiunea față în față la interacțiunea virtuală
a presupus adoptarea unor măsuri specifice pentru susținerea activității cursanților și
profesorilor.
În ceea ce privește sprijinul oferit cadrelor didactice, cele mai semnificative inițiative au venit
din managerului școlar, urmat de sprijinul colegial, primărie, consilii locale și unele ONG-uri,
prin facilitarea utilizarea noilor tehnologii în contexte educaționale prin intermediul
1073
SUCEAVA 2024
platformelor, aplicații, instrumente puse la dispoziție pe site-uri dedicate, dar și seminarii online
(webinarii) (Miulescu, 2020).
Însă, experiențele și inițiativele de sprijin cele mai semnificative ale cadrelor didactice
țin de propria activitate, de motivația și interesul pentru performanță în domeniul profesional,
precum și caracteristicile unui cadru didactic proactiv, cum ar fi: încercări anterioare propriil
de a introducerea TIC -ului în activități didactice, diversele tutoriale găsite pe internet, grupurile
de suport colegial precum grupuri ale profesorilor de pe Facebook.
Cadrele didactice au avut parte de sprijin formalizat prin: diversele programe de formare
în domeniul TIC desfășurate cu ajutorul CCD-uri, portalul deschis de Ministerul Educației pe
site-ul digital.educred.ro, multitudinea ideilor de activități cu suport digital postate pe
digitaledu.ro , atelierele CRED care s-au desfășurat prin videoconferință, resursele educaționale
deschise selectate de inspectoratele școlare din ultimii trei ani, desfășurarea programele de
formare în domeniul TIC de ONG-uri/ companii și nu în ultimul rând platforma eTwinning.
O bună soluție de sprijin a fost crearea unui portal cu sugestii și resurse, disponibil pe
digital.educred.ro, având două aspecte importante: (1) acoperirea suporturilor pedagogice prin
exemple concrete de utilizare a tehnologiei în educație și (2) îndrumarea cadrelor didactice către
diferite grupuri de suport colegial, care au fost constituite deja pe rețele sociale, unde cadrele
didactice pot să primească ajutor de la alte cadre didactice pentru probleme punctuale și diferite
situații particulare (Botnariuc et al., 2020))
BIBLIOGRAFIE:
➢ Bracken, S. S., & Fischel, J. E. (2008). Family Reading Behavior and Early Literacy Skills in
Preschool Children From Low-Income Backgrounds. Early Education and Development, 19(1),
45–67. https://doi.org/10.1080/10409280701838835
➢ Botnariuc, P., Cucoș, C., & Glava, C. (2020). Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf.
Retrieved February 15, 2021, from https://stiriedu.ro/wp-
content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf
calculatorului în educaţie. Polirom.
➢ Miulescu, M. L. (2020). DIGITAL MEDIA: FRIEND OR FOE? PRESCHOOL TEACHERS’
EXPERIENCES ON LEARNING AND TEACHING ONLINE. Journal of Pedagogy - Revista
de Pedagogie, LXVIII(2), 203–221. https://doi.org/10.26755/RevPed/2020.2/203
1074
SUCEAVA 2024
290. IMPORTANȚA UTILIZĂRII RESURSELOR DIGITALE ÎN CADRUL

ACTIVITĂȚILOR DIN GRĂDINIȚĂ

Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Straja
Competențele cheie reprezintă un pachet mutifuncțional, transferabil de cunoștințe,

abilități și atitudini de care au nevoie toți indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală,
incluziunea socială și găsirea unui loc de muncă. Acestea trebuie să se fi dezvoltat la sfârșitul
educației obligatorii și trebuie să acționeze ca fundament pentru învățare, ca parte a educației
pe tot parcursul vieții. Aceasta prezentare este un prim pas spre utilizarea tehnologiei de către
educatoare / profesori înv. preşcolar la grupă sau pentru derularea activităților on-line. În marea
majoritate a timpului, utilizarea e-tehnologiilor salvează timp și energie, captându-se usor
atentia prescolarilor.
În alegerea instrumentelor digitale, cadrele didactice trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea
competențelor etc.). Un aspect motivant pentru cadrele didactice îl reprezintă schimbul de bune
practici şi asistenţă din partea colegilor.
Instruirea asistată de calculator reprezintă o nouă cale de învăţare eficientă, valabilă la
toate nivelurile, treptele şi disciplinele preşcolare și şcolare. Resursele sale interactive
angajează practic „o modalitate de articulare a diferitelor categorii de valori, teorii şi cunoştinţe
existente în planurile şi programele şcolare de astăzi şi de mâine”. La fel învăţarea asistată de
instrumente digitale impune o regândire şi o restructurare a procesului educativ, o intensificare
a cercetărilor privind psihologia cognitive.
Informatizarea învăţământului evidenţiază resursele pedagogice angajate la nivel de
politică a educaţiei prin: valorificarea noilor tehnologii în direcţia procesării, esenţializării şi
amplificării activităţii intelectuale la parametrii de eficienţă individuală şi socială; promovarea
unei educaţii /instruiri individualizate în contextul (auto)evaluării formative/continue a
rezultatelor acţiunii didactice / educative care reflectă calitatea corelaţiei funcţional-structurale
dintre subiectul şi obiectul educaţiei; stimularea creativităţii „actorilor educaţiei” în condiţii de
productivitate inventivăinovatoare şi de procesualitate optimă în raport cu posibilităţile maxime
ale fiecărei personalităţi implicate în activitatea didactică / educativă; antrenarea tuturor
dimensiunilor educaţiei (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) în contextul unor
acţiuni de instruire formală-nonformală-informală, integrate în sensul educaţiei permanente.
Introducerea tehnologiilor digitale și internetului în actul educațional nu este utilă doar
pentru faptul că mediul digital este un mediu prietenos cu copiii şi care stârnește curiozitatea
acestora. Principiul pe care se bazează folosirea în scopuri educative este că permite atât
copiilor, cât și cadrelor didactice, accesul la informații de actualitate ce se află în baze de date,
muzee, biblioteci online.
Folosirea tehnologiilor moderne, a calculatorului în educaţia preşcolarilor facilitează
transmiterea și însușirea unor cunoştinţe într-un mod captivant pentru copii. Astfel, procesul
educațional devine mult mai eficient. Copiii învaţă prin joc, sunt puşi în situaţia de a identifica
soluţii şi de a lua hotărâri prin joc pentru rezolvarea problemelor.
În cazul copiilor din grădiniță, transpunerea obiectivelor didactice printr-un joc educativ
desfășurat pe calculator îi determină pe aceștia să accepte în mod inconștient sarcinile propuse,
pentru că acestea pot fi realizate mai ușor. În acest mod, parcurgând povestea propusă şi
1075
SUCEAVA 2024
participând la jocul propus, copilul își însușește cunoştinţe fără a i se părea grea activitatea de
învăţare. Prin combinarea celor trei elemente: joc, tehnologia modernă şi obiective se realizează
finalitatea propusă în actul educațional. Mediul atractiv, cu personaje drăguțe care îi transmit
anumite sarcini, îl transpun în spațiul virtual, iar copilul nu resimte presiunea rezultatului.
Rezultatele sale sunt percepute ca o finalitate a propriilor acţiuni. Scenariul didactic este foarte
important: obiectivele educaţionale sunt transpuse în joc pentru a fi atractive. Comparativ cu
metodele clasice de învăţare, în care obiectivele sunt precizate concret, sarcinile cuprinse într-
un joc educaţional sunt atractive și antrenante.
Jocurile educative pot aborda diferite subiecte care au rolul de a forma anumite
priceperi, deprinderi, comportamente. Fiecare obiectiv stabilit necesită o abordare creativă și
diferită. Jocurile educaţionale presupun în special obiective educaţionale, apoi interactivitate,
atractivitate şi mișcare. Prin ele se dezvoltă atenţia şi imaginaţia utilizatorului. Reprezintă o
valoare cognitivă incontestabilă şi mijloc de joacă foarte atractiv.
În alegerea instrumentelor digitale, educatoarele trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora: gradul de interacțiune, gradul de comunicare și colaborare, gradul de
dezvoltare a competentelor specifice. Pentru că principala activitate în grădiniță este jocul, sub
toate formele sale, în strategia didactică se vor folosi instrumente digitale care să păstreze simțul
ludic, dar care să ofere și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor pe toată
durata activității, îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ, urmărind
în același timp crearea de abilități și competențe specifice activității propuse.
Folosit cu îndemânare şi fără exces, calculatorul a devenit un mijloc prin care s-a
îmbunătăţit simţitor eficienţa unor activităţi folosite în vederea pregătirii preşcolarilor pentru
şcoală. Principalele aspecte ce vizează trecerea spre învăţarea şcolară sunt legate de realizarea
obiectivelor privind educarea limbajului şi a comunicării orale (cu aspectele fonetic, lexical şi
gramatical) precum şi educarea comunicării scrise prin pregătirea pentru scris-citit. Alături de
cunoştinţele matematice şi cele de cunoaştere a mediului, am considerat că mai ales în cadrul
acestor activităţi este necesară integrarea calculatorului.
Jocurile pe calculator îl pun pe copil în situaţia de a rezolva sarcini, care altfel ar părea
inaccesibile, dar atmosfera plăcută de lucru, caracterul ludic al acţiunii, posibilitatea îndreptării
greşelilor, „stimulentele” primite: încurajări, aplauze, imagini cadou, diplome de învingător,
medalii, situarea în fruntea clasamentului, melodii, îi creează copilului emoţii pozitive, bucuria
că a rezolvat singur o sarcină şi îl responsabilizează, trecând de la învăţarea pasivă la cea activă,
în care îşi însuşeşte cunoştinţe, acţionând într-o strânsă relaţie de comunicare interactivă
calculator-copil. Mişcarea imaginilor, culorile diferite, dialogul, spiritul de glumă şi de joc, fac
ca factorii stresanţi, inhibatori să dispară, iar copilul să acţioneze fără constrângeri.
Avantajele oferite de utilizarea instrumentelor digitale în procesul de instruire impun
stabilirea cât mai exactă a modului în care calităţile acestora ca interactivitatea, precizia
operaţiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor
şi, mai ales, faptul că pot interacţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare copil în parte, pot fi cât
mai bine valorificate.
Consider că utilizarea calculatorului este benefică dacă copilul este activat şi motivat,
dar nu trebuie să ne scape din vedere timpul petrecut de copil în faţa calculatorului. O dozare
incorecta a timpului petrecut de copil în faţa calculatorului poate duce la dependenţă, extenuare,
dizabilităti funcţionale. Şi atunci, din prieten, calculatorul poate deveni duşmanul copiilor.
Bibliografie:
• Cristea, I.M.(2015), Jocul didactic – teorie și aplicații, Sillabus, Academia;
1076
SUCEAVA 2024
• MECT. (2008) Curriculum pentru învățământul preșcolar;.

• Neacșu, I. (1990) Metode și tehnici de învățare eficientă. Editura Militara, București;
• Ordean, Grațian (2001) Primii pași în lumea calculatoarelor. Editura Sigma Plus, Deva;
• Oprea, C. L. (2007) Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică, București;
• Planchard, E. (1976), Introducere in pedagogie, Editura Didactica şi Pedagogica
• Poenaru, Vasile (2005),, Calculatorul, prietenul nostru”, Ed.Coresi, Bucureşti;
• TEHNE- Centrul pentru Inovare în Educație (2004). Impactul formativ al utilizării AEL în
educație. București.
If preschoolers would benefit from a qualitative orientation from the first years of life
regarding the rational use of the computer, they will have the chance to enter the increasingly
complex world of information, but also to benefit from the satisfaction of using this information
in their benefit. The role of the educator is to select with discernment the programs addressed
to the children. The use of computers in the education of preschoolers allows the transmission
and assimilation of new knowledge through an attractive way for children. The educational
process is much more efficient, children learn by playing, they are put in a position to quickly
find solutions and make decisions to solve problems . The computer is an instructional tool that
keeps the child's attention active throughout the learning activity. Imagination at preschool age
enters a new phase of development, acquires new aspects. Competence formation is more easily
achieved if classic teaching-learning-assessment strategies are harmoniously combined with
computerized means of differentiated, individual, age-level instruction, with the help of
educational software that can be a successful alternative.
1077
SUCEAVA 2024
291. INVĂȚAREA PRIN JOCURI VIRTUALE
Prof. înv. preșc. Carmen Cojocariu

Utilizarea computerului în grădiniță reprezintă o modalitate de îmbunătățire a calității

procesului de predare și învățare. Folosirea computerului implică o strategie nouă pentru
educatoare în lucrul cu copiii, oferind beneficii semnificative din punct de vedere formativ și
informativ și reprezentând o modalitate nouă de predare. Integrarea noilor tehnologii în
educație este o preocupare de actualitate și este abordată din diverse perspective, evidențiindu-
se în special avantajele, resursele necesare și implicațiile la diferite niveluri. Utilizarea
calculatorului în educația preșcolarilor facilitează transmiterea și asimilarea noilor cunoștințe
într-un mod captivant pentru copii. Procesul educativ devine mult mai eficient, deoarece copiii
învață în timp ce se joacă, fiind încurajați să găsească rapid soluții și să ia decizii pentru
rezolvarea diverselor provocări. Calculatorul reprezintă un instrument de instruire care
menține atenția copiilor activă pe durata întregii activități de învățare. La vârsta preșcolară,
imaginația intră într-o fază nouă de dezvoltare, descoperind noi dimensiuni. Instruirea
diferențiată, adaptată la nivelul de vârstă, cu ajutorul software-ului educațional, poate constitui
o alternativă de succes în procesul de învățare.
Pentru că principala activitate în grădiniță este jocul, sub toate formele sale, în strategia
didactică se vor folosi folosit instrumente digitale care să păstreze simțul ludic, dar care să ofere
și posibilitatea de a capta atenția și a menține interesul copiilor pe toată durata activității,
îmbinând aspectul formativ cu cel informativ într-un context creativ, urmărind în același timp
crearea de abilități și competențe specific activității propuse.
În cadrul activităților cu preșcolarii, sunt evidențiate câteva instrumente care formeaza
procesul de predare- învățare si asimilarea de cunoștințe.
În procesul educațional, jocurile didactice reprezintă instrumente esențiale care facilitează
colaborarea în timp real în cadrul conferințelor online. Există diverse instrumente
recomandate pentru aceasta, cum ar fi Worldwall. Worldwall este o aplicație utilă pentru
cadrele didactice, permițându-le să creeze jocuri interactive menite să sprijine procesul de
învățare. Aceasta oferă flexibilitate, putând fi create între 1 și 8 modele distincte. Un alt
instrument digital este Wheel of Names este un instrument interactiv pentru captarea atenției
copiilor, oferind posibilitatea de a selecta aleatoriu copiii pentru a participa la diverse activități
educaționale, cum ar fi povestirea unui fragment dintr-o poveste. Edpuzzle este un instrument
pe o platformă care permite editarea și adaptarea videoclipurilor pentru a crea teste și întrebări
în timpul vizionării acestora, fiind util într-o varietate de domenii educaționale.
Kahoot! Este o platformă interactivă de jocuri educaționale, unde cadrele didactice pot
crea teste, sondaje și jocuri de tip trivia pentru preșcolari. Este o modalitate distractivă și
captivantă de a evalua cunoștințele preșcolarilor.
Piktochart - este o aplicație ușor de folosit pentru crearea de infografice de calitate. Le
putem îmbina prin jocuri( continuă șirul, ordonează și sortează obiectele) la domeniul științe
.Prin jocul ( În livadă ) copilul este pus în situație de problemă, respectiv trebuie să selecteze
toate merele de culoare roșie după care să numere câte are în coș.
Intrumentul Diffen ajută să planifici însărcinări pentru dezvoltarea gândirii critice a
preșcolarilor. Este folosită în cadrul activităților de formare a reprezentărilor elementare
matematice, unde comparăm noțiuni ( mare-mic, lung-scurt, care este mai greu mingea sau un
sac de cartofi.)
1078
SUCEAVA 2024
Art este un instrument folosit în cadrul activităților de dezvoltare a limbajului,

deoarece prezintă proverbe, ghicitori care se realizează în relație cu ed. muzicală, asfel copii
se distrează și învață concomitent. Acest intrument dezvoltă gândirea,atenția,observația și auzul
muzical al copilului.
Jocuri on-line – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece îşi
păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
JINGSAWPLANET- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.
Legatura între procesului de învăţământ şi calculatorul presupune: predarea unor lecţii de
comunicare de noi cunoştinţe, aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe,..
Procesul instructiv- educativ atât de complex, devine scena a trei actori:educatorul, copilul şi
calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Educatorul are rolul
schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune
în acest context ca educatorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al
procesului didactic, el nemaifiind principala sursa de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar
educatorul îşi pierde rolul principal ci şi cartea, care nu mai este sursa informaţională de bază,
el devenind un mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul
calculatorului. Copilul este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales
în contextul ultimilor ani. Jocurile sunt predominate de activităţi de simulare; copilul este pus
în faţa unor situaţii problemă pe care trebuie să le rezolve cu ajutorul unor reguli şi prin diferite
modalităţi de acţiune care să vizeze atingerea scopurilor.
În derularea jocului copilul trebuie să aibă posibilitatea să se corecteze atunci când
greşeşte, atenţionat fiind că a greşit. Prin astfel de jocuri se pot învăţa limbi străine, operaţiile
elementare în matematică, cunoaşterea mediului, ş.a. Foarte mult se întâlnesc jocurile în
învăţământul preşcolar.
Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea sistemelor informatice a câştigat teren
datorită virtuţilor foarte atractive pentru copii, accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării
prezentării informaţiilor. Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita
trecerea de la acumularea pasivă de informaţii de către copii la învăţarea prin descoperire, ei
învaţă să înveţe, dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor
folosi şi adapta în diverse alte situaţii. Acest fapt aduce o mare flexibilitate în învăţare şi la
stimularea copiilor de a se implica în procesul educaţional şi de a deveni parteneri ai
educatorului în cadrul clasei. Calculatorul nu poate înlocui cadrul didactic, care rămâne o
prezenţă activă, vie, în comunicarea cu copii, iar relaţia aceasta nu poate fi substituită de lecţiile
interactive.
Metodele învăţământului tradiţional nu pot face faţă avalanşei de cunoştinţe şi acestei
dispersii accentuate a calificărilor, meseriilor şi domeniilor de activitate, care devin tot mai
specializate şi mai interconectate. Astfel, în sprijinul educaţiei intervin noile thnologii ale
societăţii informaţionale. Introducerea tehnologiei informaţiei în toate domeniile de activitate
a influenţat şi sistemul de învăţământ. Utilizarea calculatorului în procesul de predare –
învăţare – evaluare reprezintă o metodă modernă de activitate didactică, interactivă şi dirijată.
Tehnologia, prin ea însăşi, nu schimbă şi nu îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea. Cheia pentru
introducerea cu succes a tehnologiei în predare şi în învăţare , constă în acordarea unei atenţii
sporite, managementului proceselor, strategiei, structurii şi mai ales rolurilor şi deprinderilor.”
Tehnologia este doar vârful icebergului în procesul de planificare a instruirii, servind doar ca
vehicul util, printre altele vitale.
Avantajele oferite de utilizarea instrumentelor digitale în procesul de instruire impun
1079
SUCEAVA 2024
stabilirea cât mai exactă a modului în care, calităţile acestora ca interactivitatea, precizia
operaţiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor
şi, mai ales, faptul că pot interacţiona consistent şi diferenţiat cu fiecare copil în parte, pot fi
cât mai bine valorificate.
Bibliografie:
o Adrian ADĂSCĂLIȚEI (2007), Instruire asistată de calculator: didactică informatică, Editura
Polirom, Iași;
o Mihaela BRUT (2006), Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului
modern, Editura Polirom, Iași;
Summary
The integration of computer technology in kindergarten education presents a modern

approach aimed at enhancing teaching and learning quality. Utilizing computers in early
education not only introduces a novel teaching strategy but also fosters valuable
developmental and educational benefits. By incorporating educational software and digital
tools, educators can engage preschoolers in interactive learning experiences that are both
informative and enjoyable. These tools range from didactic games and online puzzles to
interactive videos and infographics, all designed to facilitate learning across various subjects
such as language, mathematics, science, and art. Through the use of technology, children are
encouraged to actively participate in the learning process, developing essential skills and
cognitive strategies. However, it's crucial to recognize that while technology can enhance
education, it cannot replace the role of educators who remain vital in guiding and facilitating
children's learning journeys. Moreover, the successful integration of technology hinges on
effective process management, strategic planning, and the cultivation of relevant skills among
educators. Ultimately, the utilization of digital tools in education serves as a means to enrich
and optimize the learning experience, emphasizing the importance of thoughtful
implementation and pedagogical innovation.
1080
SUCEAVA 2024
292. PROVOCĂRILE SOCIETĂȚII CONTEMPORANE
Prof.inv.preșcolar COJOCARIU TANȚA

The contemporary society is dominated by the scientific revolution, which imposes

itself by its greatness and the deepness of thought, influencing all the elements of the production
forces and all activity fields.
The Romanian educational system dealt with many changes and transformations. The
many changes of the Government meant many education ministers, each one bringing on the
table many ideas and new experiences which once implemented proved not so suitable to the
Romanian educational system.
Romanian school is crossing an acute identity now and it’s not enough just to say
“the youth of today ... what an impossible generation!” In fact, the youth of today are a
signal. They want different. It’s not that they don’t want to learn anymore; they just don’t
want to learn like this no more. The communist teaching methods, based on plying back
the ideas taught, pupils’ methods of learning just to get a good grade or pass an exam
neutralize the creativity.
The schools are not ready yet to understand, accept and promote diversity, as they are
very little opened to capitalize the challenges of the present day society.
As for the educational system to reform, it’s mandatory to reorganize the school
network; to match the specialities to the labour market; to develop and sustain projects for the
disadvantaged; to have equal opportunities both for women and men, for people coming from
rural or urban area or from different ethnical groups; to invest in developing the arts and crafts
or vocational schools; to have programs that involve the family into the educational process;
awareness programs to advertise the positive effects of the education in order to prevent the
school abandon; to raising the percent of people enrolled into arts and crafts or vocational
schools.
The great philosopher Constantin Noica dreamt at a non-teaching school. “A state of
mind, that’s what we have to give to others, neither content, nor advice, nor teachings”. That’s
why we don’t need lessons. Not even a man that asks a question one should not teach a lesson.
A book that you take from your library, Bach’s Prelude that you play in the evening’s quietness
or an example of intellectual serenity are much more enriching than a lesson. The people,
those young men, see that you are putting an idea into a context and start to put one by
themselves.
Even though it’s a long way until we get there, it’s a difficult and necessary one, which
goes through internal healing and self-crystallization.
Societatea contemporană este dominată de revoluția științifică și tehnică ,ce impune prin
amploare și profunzime ,influențând toate elementele forțelor de producție și toate domeniile
de activitate.
Complexitatea și dinamica vieții sociale mondiale impun o nouă mentalitate educativă
fondată pe democratizarea reală a învățământului, egalizarea șanselor la instruire pentru toți
copii,crearea condițiilor optime pentru educare.
Sistemul educaţional din România a suferit multe transformări. Perindarea Guvernelor a
însemnat mai mulţi miniştrii, fiecare cu tot mai multe idei şi experienţe noi care, odată ce au
1081
SUCEAVA 2024
fost puse în practică, nu se potriveau structurii învăţământului românesc. Într-un desavârşit

limbaj de lemn, Miniştrii Învăţământului au constatat, au criticat, au oferit soluţii, dar nu au
spus nici un cuvânt despre partea lor de vină.
Şcoala românească trece printr-o acută criză existenţială şi nu ajunge doar să spui
“tinerii ăştia…ce generaţie imposibilă”. De fapt tinerii aceştia sunt un semnal. Ei vor altceva.
Nu înseamnă că nu mai vor să înveţe- ei nu mai vor să înveţe aşa. Metodele comuniste de
predare-redare, învăţare pentru nota sau pentru examene care anihilează creativitatea, gândirea
nu sunt de nici un folos, nefacând decât rău. Metodele de pedeapsă a elevilor ‘indisciplinaţi’
nu-i corectează nicidecum dar generează şi mai multă agresivitate: acei tineri, care, dorind să
fie înţeleşi, acceptaţi, dar neştiind să arate asta decât în felul acela agresiv, izbindu-se de
duritatea adulţilor care nu le arată cum să fie mai buni dar le pretind asta, nu vor deveni niciodată
mai buni.
Pentru a nu muri, şcoala românească ar trebui reinventată. Metodele ei dintr-o altă
epocă, dintr-o altă realitate, păstrate din inerţie şi indiferenţă îndepărtează tinerii de la procesul
frumos şi natural al instruirii, pentru că ea, şcoala a uitat să fie frumoasă şi naturală.
Riscurile sociale asociate educaţiei româneşti sunt legate în principal de performanţa
scăzută a acesteia, atestată de rezultatele slabe obţinute la testările internaţionale pentru
învăţământul preuniversitar şi de absenţa universităţilor din România din topul mondial al
primelor 500 de astfel de instituţii.
Ţările mai puţin dezvoltate economic şi cu o populaţie cu un nivel de instrucţie şcolară
mai redus tind să aibă rezultate mai slabe în testele care evaluează performanţa sistemelor
educaţionale. România este o astfel de ţară, mai săracă decât majoritatea ţărilor europene, mai
puţin dezvoltată economic, cu o populaţie mai slab instruită şcolar. Inegalităţile relevate de
testele internaţionale pentru întreaga masă de elevi nu sunt mari. În schimb, comparaţiile urban-
rural în ce priveşte performanţa la tezele naţionale sunt net defavorabile ruralului.
Indicatorii relevă un învăţământ preuniversitar puţin performant, cu precădere la nivelul
marii mase a elevilor. În plus, mitul elitelor înalt performante, poate fi în cel mai bun caz
restrâns la o pătură extrem de subţire de elevi, cu o probabilitate extrem de ridicată de a emigra
imediat după încheierea studiilor liceale şi nereprezentativă pentru ansamblul învăţământului
românesc.
Se adaugă deficienţe importante legate de suspiciunile de corupţie la examenele
naţionale, fie că este vorba de tezele naţionale, fie că este vorba de cele de bacalaureat.
Rezultatele adesea contradictorii ale acestora, includ creşteri sau modificări substanţiale ale
ratelor de promovabilitate de la un an la altul, fie la nivel de localitate, judeţ sau unitate şcolară,
greu de explicat prin factori ce nu iau în calcul posibila fraudare.
Participarea la învăţământul preşcolar este similară altor ţări europene. Există însă grupuri
care prezintă deficite cronice de participare: copii din localităţile rurale izolate, copii proveniţi
din comunităţi de romi şi copii cu cerinţe educaţionale speciale (CES). Acest fapt accentuează
inegalităţile existente.
Ratele brute de participare la învăţământul primar şi gimnazial plasează România la un
nivel comparabil cu media europeană, iar cele pentru învăţământul liceal şi profesional au avut o
tendinţă generală de creştere. Există însă un decalaj cantitativ şi calitativ între rural şi urban:
absolvenţii de gimnaziu din mediul urban urmează în măsură mult mai mare ruta academică, pe
când cei din rural se înscriu mai des pe ruta profesională. Masificarea învăţământului superior
reduce decalajele cantitative urban-rural sau faţă de grupuri precum tinerii proveniţi din familii
foarte sărace şi din comunităţile de romi, însă le transformă în decalaje calitative: elevii din
medii defavorizate tind să acceseze facultăţi şi specializări cu un prestigiu mai redus şi care
asigură o integrare mai slabă pe piaţa muncii şi în societate.
1082
SUCEAVA 2024
Problemele sistemului de învăţământ tind să aibă un efect negativ mult mai puternic
asupra rezultatelor şcolare ale elevilor provenind din familii sărace, elevilor romi, celor cu
cerinţe educaţionale speciale sau ale celor infectaţi cu HIV. Aceştia sunt de multe ori
marginalizaţi, segregaţi şi uneori chiar excluşi în şcoli din România.
Şcolile nu sunt suficient pregătite să înţeleagă, să accepte şi să promoveze diversitatea,
fiind prea puţin deschise pentru a valorifica specificul cultural al unor grupuri minoritare sau
pentru a se adapta acestui specific şi a facilita şi în acest fel participarea şcolară a copiilor
aparţinând acestor grupuri.
De asemenea scăderea natalităţii ori menţinerea ei la un nivel scăzut pentru o lungă
perioadă de timp duce la deteriorarea structurii pe vârste a populaţiei. În România de astăzi, din
cauza condiţiilor economice şi sociale, tinerele cupluri optează pentru mai puţini copii (unul,
de preferinţă) şi acela născut mai târziu. Dacă în 1967 şi 1968 în România s-a născut peste o
jumătate de milion de copii, iar în intervalul 1985-1990 – o medie de aproximativ 360.000
anual, în ultima decadă numărul de nou-născuţi a oscilat în jurul a 220.000 pe an.
Nu este de neglijat nici faptul că scăderea masivă a natalităţii se găseşte la mamele cu
grad ridicat de educaţie şi nivel mediu de trai.
Primul efect la reducerii natalităţii este scăderea continuă a populaţiei şcolare. Pe plan
local, acest lucru generează disfuncţii majore care necesită restructurarea posturilor cadrelor
didactice sau închiderea şcolilor şi grădiniţelor.
Ca în aproape toate domeniile, situaţia este mult mai dramatică pentru copiii şi tinerii
din mediul rural, unde educaţia nu este la acelaşi nivel ca în mediul urban. De aceea ei sunt mai
vulnerabili la abandonul şcolar, iar familiile lor – la emigrare.
Astfel, România pierde capital uman calificat pe două fronturi: prin naşterea unui număr
prea mic de copii şi prin educaţia defectuoasă a celor existenţi. Măsurile în acest domeniu
trebuie să vizeze două aspecte diferite: crearea condiţiilor socio-economice pentru ca familiile
să aibă atâţia copii cât îşi doresc şi reformarea sistemului de educaţie pentru a răspunde mai
bine nevoilor actuale.
În privinţa reformării sistemului de educaţie, este nevoie de restructurarea reţelei
şcolare; corelarea specializărilor cu piaţa muncii; dezvoltarea şi susţinerea proiectelor destinate
categoriilor defavorizate; creşterea egalităţii de şanse în sistemul de învăţământ între femei şi
bărbaţi, între urban şi rural, între etnii; dezvoltarea şcolii de arte şi meserii şi a celei profesionale
care oferă o calificare; programe care vizează familia: sensibilizare privind efectele pozitive ale
educaţiei, pentru a preveni abandonul şcolar; creşterea ratei de cuprindere în liceu şi şcoli
vocaţionale.
Noica visa la o şcoală în care să nu se predea nimic. ”Stări de spirit, asta trebuie dat
altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţaturi. De aceea nici nu trebuie lecţii. Chiar unui om
care te întreabă, nu ai nevoie să-i dai “lecţii”. O carte pe care o scoţi din bibliotecă, un Preludiu
de Bach pe care-l pui seara, în linişte, sau un exemplu de seninătate intelectuală, sunt mult mai
educative decât o lecţie. Oamenii ,aceia tineri văd că vrei să încorporezi o idee şi încep să
încorporeze şi ei una.
Chiar dacă e un drum lung până acolo, e drumul anevoios şi necesar care trece prin
vindecare interioară şi cristalizare de sine.
BIBLIOGRAFIE :
Băban, A. Consiliere Educaţională, Cluj-Napoca, 2001.
Cosmovici, A. Psihologie Generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1996.
Tomșa, Ghe.Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare,București,2007
1083
SUCEAVA 2024
293. CELE MAI BUNE APLICAȚII DE EDITARE VIDEO

Nowadays, video editing is a simple process within the reach of anyone, especially if
we are not talking about professional editing. Now you no longer need a powerful computer to
be able to give a new dimension to the clips you record, but it is enough to have a smartphone
and an application that offers you diversity and ease in video editing.
There are many video editing apps and it was not easy to choose the best ones. Some
are also available on the computer, not just on the smartphone. The best video editing apps are
adapted to the smaller smartphone display. One thing to consider is that for more demanding
editing, you usually have to pay. Let's see what are the best options.
În zilele noastre, editarea video este un proces simplu, la îndemâna oricui, mai ales
dacă nu vorbim despre editare profesionistă. Acum nu mai este necesar un calculator puternic
ca să poți oferi o nouă dimensiune clipurilor pe care le înregistrezi, ci este suficient să ai un
smartphone și o aplicație care să îți ofere diversitate și ușurință în editarea video.
Există multe aplicații pentru editat video și nu a fost ușor să le alegem pe cele mai bune.
Unele sunt disponibile și pe calculator, nu doar pe smartphone. Cele mai bune aplicații de
editare video sunt adaptate la display-ul mai mic al smartphone-ului. Un lucru pe care trebuie
să-l iei în calcul este că pentru o editare mai pretențioasă, de cele mai multe ori trebuie să
plătești. Să vedem care sunt cele bune variante.
Cele mai bune aplicații de editare video pentru a adăuga subtitrări
• iMovie
• Splice
• Vont
Ce este iMovie?
iMovie este un instrument de editare video foarte cunoscut de la Apple. Nu este disponibil doar
pentru iPhone și iPad, ci are și o versiune pentru Mac. Este un instrument complet gratuit, pe
care orice utilizator de iOS îl poate descărca din App Store și îi poate folosi gratuit funcțiile.
Nu va exista niciun filigran pe video.
Caracteristici:
• Este un software de editare video ușor de utilizat, care permite utilizatorului să editeze cu
ușurință videoclipuri cu o interfață intuitivă.
• Adăugarea de text în videoclipuri este ușoară cu iMovie. Atingeți „T „, care este prescurtarea
de la text, și scrieți orice doriți.
• Dispune de o funcție de selectare a duratei pentru text. Doar în această perioadă textul va fi
vizibil pentru telespectatori.
• De asemenea, oferă efecte de ecran divizat, 10 filtre de înaltă fidelitate, efecte de ecran verde
și posibilitatea de a crea videoclipuri profesionale.
Ce este Splice?
Splice este editorul video al GoPro. Este un instrument de editare video care ajută utilizatorul
să își editeze videoclipurile fără nicio dificultate. Splice este destinat în principiu începătorilor
1084
SUCEAVA 2024
care învață să editeze videoclipuri. Utilizează o tehnică simplă de editare a clipurilor video,
ceea ce îl face destul de ușor de înțeles pentru utilizator.
Caracteristici:
• După ce încărcați videoclipul, veți avea o opțiune de editare a textului. Atingeți-l pentru a
adăuga text la videoclipuri.
• Vă permite să schimbați culoarea textului, fontul și fundalul sau să alegeți diferite efecte de
text, cum ar fi fade in și fade out, pentru a obține un aspect mai stilizat.
• Adăugați text la videoclipurile dvs. cu ajutorul funcției de suprapunere și obțineți acces la multe
alte funcții de editare video.
• Este un instrument plătit, dar are și o versiune gratuită. Acesta permite începătorilor să învețe
cu ușurință editarea video.
Ce este Vont?
Este o altă aplicație iOS care ajută utilizatorul să adauge cu ușurință text la videoclipuri. Cu
sute de fonturi și stiluri, oferă utilizatorului posibilitatea de a personaliza videoclipul. Este un
instrument gratuit, iar adăugarea de text la videoclipuri cu acest instrument este foarte ușoară.
Caracteristici:
• Vont permite utilizatorului să adauge text la un videoclip cu o singură atingere.
• Are peste patru sute de fonturi, ceea ce oferă utilizatorului o varietate de opțiuni.
• Deoarece este un instrument gratuit, unele dintre caracteristicile sale sunt limitate la versiunea
gratuită. Există mai multe funcții prin achiziții în aplicație.
Pentru dispozitivele Android, cele mai bune aplicații sunt disponibile în Google Play Store.
• Adobe Premiere Pro și Rush
• InShot
• VideoShow
• Filme
Ce este Adobe Premiere?
Este una dintre puținele aplicații care este disponibilă atât pe Android, cât și pe iOS. În plus,
are și versiuni pentru PC, care permit utilizatorului să editeze fotografii și videoclipuri în mod
profesionist pe Windows și macOS. Este un instrument complex, deoarece are caracteristici
avansate ca nicio altă aplicație. Consultați tutorialul video de pe Youtube pentru informații mai
detaliate despre aceste funcții.
Caracteristici:
• Dacă doriți să adăugați text la orice videoclip, încărcați videoclipul și accesați opțiunile grafice.
Selectați stratul și tastați textul pe care doriți să îl afișați deasupra videoclipului.
• Pe lângă adăugarea de text animat, puteți ajusta viteza și culoarea video și adăuga efecte
speciale, cum ar fi filmarea cu încetinitorul și adăugarea de blur la video.
Ce este InShot?
Editorul video al InShot este folosit pentru a adăuga text la videoclipurile lor. Este complet, cu
multe instrumente, cum ar fi controlul vitezei de redare și adăugarea de muzică, filtre,
autocolante și emoticoane la videoclipurile tale. Este disponibil și pentru iOS.
Caracteristici:
• Exportați cu ușurință clipuri video direct în rețelele de socializare, cum ar fi Instagram și
TikTok, la o calitate ridicată.
• Este o aplicație gratuită.
Ce este VideoShow?
VideoShow este o aplicație gratuită de editare video. Dispune de o varietate de instrumente și
funcții de editare care permit utilizatorului să editeze videoclipurile ca un profesionist.
Caracteristici:
1085
SUCEAVA 2024
• Mergeți la modul de editare și apăsați pe „Subtitle ” dacă doriți să adăugați text la videoclip.
• Aveți mai multe opțiuni pentru a schimba designul și fontul textului adăugat la videoclip.
• Împreună cu funcția de text, aveți o gamă variată de opțiuni de editare a videoclipului. Fie că
este vorba despre adăugarea de efecte video, tranziții, filtre, tăiere și audio, VideoShow
funcționează de minune.
• De asemenea, această aplicație pune la dispoziție peste 50 de teme și peste 30 de filtre pentru
ca utilizatorii săi să creeze videoclipuri și prezentări, precum și instrumente de editare pentru a
putea diviza și îmbina diferite videoclipuri.
Ce este Filme?
iMyFone Filme este un instrument de editare video care dispune de numeroase funcții. Este
disponibil pentru macOS și Windows. Este un instrument ușor de utilizat pentru începători.
Caracteristici:
• Cu Filme, creați un nou proiect selectând un raport de aspect.
• Dispune de diferite efecte, filtre și tranziții care sunt adăugate la videoclip și îl fac mai atrăgător.
• iMyFone Filme dispune de o linie de timp pentru editare. Trebuie doar să trageți și să fixați
orice pe linia de timp.
Bibliografie
-https://economie.hotnews.ro/stiri-gadget-24575545-cele-mai-bune-aplicatii-editat-video-
pentru-telefonul-tau-atat-pentru-avansati-cat-pentru-incepatori.htm
-https://ishoot.ro/blog/10-programe-de-editare-video.-lista-cu-aplicaii-uor-de-folosit/
1086
SUCEAVA 2024
294. PERCEPȚIA ÎNVĂȚĂRII ONLINE DE CĂTRE PROFESORI ȘI PĂRINȚI
prof. înv. preș. Croitoru Alina

prof. înv. preș. Aioanei Denisse
G. P. P. „Prichindel” Suceava
Cercetarea își propune să investigeze perceptia cadrelor didactice și a părinților asupra

eficienței învătării în mediul online la preșcolari, precum și atitudinea acestora față de
calculator. La baza cercetării au stat opt ipoteze, iar participanții la studiu au fost de cadre
didactice pentru învățământul preșcolar și de părinți a căror copii sunt preșcolari. Studiul a
evaluat percepția și atitudinea față de calculator a părinților și a cadrelor didactice. Pentru
percepția eficienței învățământului online am utilizat o scală care măsoară șapte dimensiuni
pentru părinți: adaptare, participare, confort resimțit, satisfacția părintelui, blocaje, dificultăți,
satisfacția copilului precum și o scală care măsoară șase dimensiuni pentru cadrele didactice:
adaptare, participare la cursuri de formare, confort resimțit, satisfacția, implicare, comunicare
cu părinții. Scala pentru atitudinea față de calculator măsoară patru dimensiuni: importanța
calculatorului, plăcerea, anxietate, izolare.
Prima ipoteză a studiului analizează relația dintre atitudinea față de calculator a
părinților si perceptia eficientei invatamantului online pentru prescolari. Ipoteza s-a confirmat,
astfel, existând o legătură între cele două variabile (p<.001). Părinții care manifestă o atitudine
pozitivă față de calculator tind să considere învățământul online ca eficient pentru preșcolari.
A doua ipoteză analizează relația dintre vechimea în învățământ a cadrelor didactice și
percepția eficenței învățământului online la preșcolari. Rezulatele obținute ne arată că vechimea
în învățământ nu inflențează percepția pe care o au cadrele didactice asupra învățământului
online. Altfel spus, vechimea pe care o au cadrele didactice în învățământ nu determină o
creștere sau o scădere a nivelului percepței.
Cea de-a treia ipoteză studiază relație dintre nivelul implicării cadrelor didactice și
atitudinea pe care o au acestea față de calculator. Rezultatele ne arată că atitudinea cadrelor
didactice față de calculator influențează semnificativ nivelul implicării pe perioada
învățământului online. Prin urmare, cadrele didactice care acordă importantă calculatorului, îl
utilizează cu plăcere, au un nivel de anxietate și izolare scăzut tind să aibă un nivel al implicarii
în invațământul online mai ridicat.
În ceea ce privește a patra ipoteză faptul că cele patru dimensiuni ale atitudinii față de
calculator corelează pozitiv semnificativ cu adaptarea cadrelor didactice la învățământul online,
ne arată că, cadrele didactice care au un nivel ridicat al altitudinii față de calculator s-au adaptat
mai ușor la învățământul online.
A cincea ipoteză se referă la legătura dintre dificultățile întâmpinate de părinți pe
perioda învățământului online și nivelul de anxietate al acestora. Din rezultate putem observa
că nu este nicio corelație negativă semnificativa intre cele două variabile.
A șasea ipoteză analizează diferențele de mediu al părinților în ceea ce privește perceptia
eficientei învățământului online. Rezultatele obținute ne arată că mediul de proveniență a
părinților nu determină o creștere sau o scădere a nivelului percepției eficenței învățământului
online.
Ce-a de-a șaptea ipoteză studiază diferențele de gen în ceea ce privește atitudinea față
de calculator a părinților. Rezultatele pe care le-am obținut la Testul T ne arată că nu existe
diferențe semnificative de gen în ceea ce privește atitudinea față de calculator.
1087
SUCEAVA 2024
Ultima ipoteză care a analizat diferențele de gen în ceea ce privește confortul resimțit
de părinți pe perioada învățământului online a fost validată. Se observă că rezultatelor obținute
la testul T ne arată că există o diferență semnificativă de gen între cele două grupuri, în sensul
că bărbații au un nivel al confortului resimțit în perioada învățământului online mai mare decât
femeile.
Conform rezultatelor studiului, atât profesorii cât și părinții au întâmpinat probleme în
perioada învățământului online, datorită faptului că nu aveau cunoștințe și abilități adecvate
pentru a desfășura în mod corespunzător procesul educațional în mediul online. Posibilitatea de
a menține implicarea și motivarea copiilor în activitățile online, de a comunica cu părinții,
reprezintă situații problematice pentru profesori. Părinții s-au confrunat cu lipsa timpului pentru
activități, motivarea, lipsa de concentrare și refuzul copiilor de a participa la activitățile
desfășurate online, deoarece le-a lipsit interacțiunea cu educatoarea și colegii.
În urma analizelor corelaționale a reieșit faptul că profesorii care au o atitudine pozitivă
față de calculator s-au adaptat la învățământul online și tind să aibă un nivel al implicarii în
invațământul online mai ridicat. Rezultatele obținute au indicat că nu există o corelație între
vechimea în învățământ a cadrelor didactice și percepția eficenței învățământului online.
Părinții care manifestă o atitudine pozitivă față de calculator tind să considere învățământul
online ca fiind eficient pentru preșcolari. Nu s-a găsit nici o corelație negative între dificultățile
întâmpinate de părinți și nvelul de anxietate. Nivelul percepției eficenței învățământului online
nu este influențat de mediul de proveniență a părinților, iar atitudinea față de calculator nu diferă
în funcție de genul părinților. În schimb, nivelul confortului resimțit în perioada învățământului
online a fost mai ridicat la bărbați comparativ cu femeile.
Practicile care au caracterizat educația în timpul pandemiei solicită o abordare
modernizată a pedagogiilor (aplicații pentru preșcolari, cursuri de formare digitală pentru
profesori și părinți) în ceea ce privește eficiența învățământului online.
Rezultatele studiului sunt consistente cu rezultatele raportate în alte cercetări empirice
anterioare completând astfel rezultatele din România.
BIBLIOGRAFIE:
45–67. https://doi.org/10.1080/10409280701838835
content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf
calculatorului în educaţie. Polirom.
Summary
The research aims to investigate teachers' and parents' perceptions of the effectiveness
of online learning for preschoolers, as well as their attitudes toward computers.
1088
SUCEAVA 2024
The study was based on eight hypotheses, with participants including preschool teachers
and parents of preschool children. The research evaluated the perception and attitude towards
computers among both parents and teachers. A scale measuring seven dimensions for parents
(adaptation, participation, perceived comfort, parent satisfaction, obstacles, difficulties, child
satisfaction) and a scale measuring six dimensions for teachers (adaptation, participation in
training courses, perceived comfort, satisfaction, involvement, communication with parents)
were used to assess the perception of online learning effectiveness.
The computer attitude scale measured four dimensions: computer importance,
enjoyment, anxiety, and isolation.
The level of perception of online learning effectiveness is not influenced by the parents'
background, and attitudes toward computers do not differ based on the gender of the parents.
However, the perceived comfort level during online learning was higher in men compared to
women. The practices that characterized education during the pandemic call for a modernized
approach to pedagogies, including applications for preschoolers and digital training courses for
both teachers and parents, to enhance the efficiency of online learning.
1089
SUCEAVA 2024
295. WEB TOOLS USED IN THE TEACHING ACTIVITY
Preschool education teacher Colonescu Daniela

Secondary school ”M. Sadoveanu”, Bacău
In a world where the use of mobile devices (phones, iPhones, tablets, etc.) has become
indispensable; a world where students perceive these types of tools as a necessity of everyday
life, from which they cannot be separated even when they are in the classroom, a world where
parents and teachers advertise their intensive use by the little ones, also it is up to us, the adults,
to train students to use these means effectively, to get closer to their world and to adapt the
multiple application of the new technological realities of our days.
E-Learning
E-Learning: The process of learning, training or instruction through electronic means. E-
learning involves using a computer or other digital equipment (for example, a mobile phone) in
a special way to provide training or study and educational materials. (Derek Stockley 2003)
E-learning: acquiring knowledge and skills using electronic technologies, such as computer-
assisted or Internet-based courses, accessed locally or via broadband networks.
What is e-learning?
If we refer specifically to higher and corporate education, e-learning incorporates training at all
levels, both formal and non-formal, that use information networks: Internet, intranet (LAN) or
extranet (WAN)— fully, jointly or partially for the dissemination of the course, interaction and
facilitation of learning. A number of authors prefer to use the notion of online learning.
Web learning is a subcomponent of elearning and refers to learning instrumented by a Web
navigation system (such as Internet Explorer, Opera, Google Chrome, etc.)
What is blended learning?
Blended learning is a training model that combines traditional classroom training methods with
e-learning tools and solutions. For example, the students of a group study in a traditional
classroom, but receive digital materials by e-mail, have discussion sessions with the teacher via
chat, or even take some tests online. Another example is augmenting a Web-based training
course with face-to-face (f2f) learning sessions or discussions. Mixed training and its
development is the tacit recognition of the fact that training based only on the Web cannot
ensure as high a level of reaching the goals of a course as the one that can be reached when the
learner is guided by a real instructor.
What is distance and open learning?
Distance and open learning is defined in general terms as "a method of delivering learning
opportunities, characterized by the separation of instructor and learner in time or space (or time
and space)". Distance and open training should be duly certified by an authorized institution or
agency. Another specific feature is the possibility of using a wide range of media tools,
bidirectional communication between students and instructors, the possibility of organizing f2f
sessions and the presence of a structure specialized in the production and dissemination of
training materials.
What is meant by student-centered environment?
The notion of a student-centered environment derives from the constructivist theory of

learning, which perceives learning as a process in which the individual "builds" his new
knowledge based on what he has previously acquired and practical experience. Experience
allows learners to define mental models or schemas for defining new concepts and
1090
SUCEAVA 2024
accumulating further experience. Thus, knowledge is no longer independent of the trained

person and is no longer received passively - they are created in an active process, in which the
trained process the information, build hypotheses, make decisions, using their own mental
models. One of the constructivist currents, called social constructivism, highlights the role of
the instructor, parents, colleagues, the community in general for the individual acquisition of
knowledge and the improvement of the knowledge process. In the context of social
constructivism, the learning process must be active, contextual and social. It is done more
demandingly in a group, under the direction of a tutor (mentor, instructor, coordinator, etc.).
In a material posted on the University of Pittsburgh website, Meiyi Song states that Web
2.0 tools are "technologies used for web design that have brought important changes to the
Internet, in the sense that static web pages have become dynamic through interaction with the
users, by the fact that they were allowed to contribute to updating the posted contents,
collaborate and develop, in turn, new contents by using the resources available in the virtual
environment". (Song 2015).
Next, I will present two tools that I currently use in the classroom at the middle and high
school level, namely: Kahoot and Storybird. The examples that I will give refer to the possibility
of using these tools both to achieve cognitive objectives related to the basic levels, such as
understanding, and to the higher levels, where we are dealing with the creation of original
activity products, which capitalize students' knowledge, skills and creative potential.
The Kahoot application (kahoot.com) is a tool that can be used at any age, in any
discipline and that turns learning into play. The application is available online for free and
requires a computer that displays a series of questions with four possible answers; students
register using a pin code provided by the app through the teacher. They can participate in the
game individually or in teams. The set of questions can be made by teachers on their own or
selected from a list of available "games". The teaching staff has control over the activity; he
decides when the game starts and when to move on to the next question. Students' answers must
be marked in a time previously set by the teacher, by selecting from their mobile terminals the
option they consider correct. After time runs out, the correct answer is displayed, giving
students feedback on their knowledge.
Personally, I use this Web 2.0 tool when I intend to check the assimilation of some
contents by the students (in the stage of knowledge updating or within some formative
assessment activities), when I request the practice of some grammar or vocabulary contents in
a way interactive (for example, completing sentences in English with the past forms of verbs –
past simple, continuous or perfect), identifying some information necessary to read a text (for
example, vocabulary notions), etc. The app can also be used to set homework for students to
solve digitally.
Storybird (storybird.com) is an application that allows the creation of illustrated stories,
using the resources available online (various graphic representations). Like most tools, it has a
tier that is free to use and one that involves the purchase of additional options, such as the ability
to print the story you create on the site.
Next we will refer to the free version. It has dedicated areas for teachers, students and
parents. They can interact and have the opportunity to provide feedback by posting by
comments on activity products. Once completed, the stories can be made public or viewable
only by the group of friends. Teachers can set a theme from the Assignments area, view the
materials made by students, give them feedback and invite parents to see the stories made by
their own children. Parents only have access to the materials created by their children, not being
allowed access to the materials of other students (unless they are posted in the public area).
1091
SUCEAVA 2024
Students create the mini-storybooks starting from models provided by the platform and
drawings available online; they solve tasks assigned by the teacher and can take part in periodic
tasks (challenges) proposed by the administrators. They are usually monthly and consist of
writing stories with a given theme. For example, the theme for November 2017 was called Who
Cares? and prompts users to create stories to showcase their relationship with an important
person in their life. The best stories were posted and went public.
The Storybird application is an easy-to-use tool for subjects included in the Language
and Communication curriculum area (especially English), but also for other subjects, such as
civics, geography, biology, history, art education or management. Also, the application can be
used to carry out extracurricular projects that stimulate students' creativity, develop their digital,
linguistic and artistic skills, etc.
The use of wiki sites in education
They help to: - coordinate conferences and colloquia - many schools, universities or
departments organize conferences and colloquia. By allowing those presenting at these
meetings to add and edit content, a wiki can serve as a resource before, during, and after the
event. Also, the wiki can be used by the conference administrator for its organization and
popularization;
–syndication/aggregation of Web resources – as part of social software, wikis allow
users to extract resources from other existing Web resources or provide their own content to
other sites. Examples of types of resources that can be included in the wiki are those provided
by blogs, other wikis, as well as personal or collaborative feeds provided by some social tools
(eg: Flickr);
- the management of projects between terms - in some classes of students, such as those
in the field of informatics and architecture, some projects cross several terms, even several
years. Wikis can be used for the time management of these projects, even when students (or
even educators) change;
-creating your own journal - educators can ask each student to keep (using a wiki) a
journal in which they will demonstrate (by means of notes) whether or not they understood the
concepts taught in class, or in which they will include solving the homework.
-creating a space for debates and discussions for members
The educational platform, didactic tool - IT considered the ideal solution in teacher-
student communication, was originally designed as an Open Source solution proposed by
Joomla - Mambo that complexly models the behavior of a teacher and the context of the
activities carried out within a lesson; we mention the Open Source application as a means of
communication or the i-Teach, edu-Integrator applications that can have the same expected
results, only after installing certain sectors in Windows 2000, 2007, XPProfessional software.
The students' need to ask questions was satisfied by presenting some frequently asked questions
(FAQ) to which clear and detailed answers are provided;
- managing the documents of a class;
-creating a space for debates and discussions for members
The educational platform, didactic tool - IT considered the ideal solution in teacher-
student communication, was originally designed as an Open Source solution proposed by
Joomla - Mambo that complexly models the behavior of a teacher and the context of the
activities carried out within a lesson; we mention the Open Source application as a means of
communication or the i-Teach, edu-Integrator applications that can have the same expected
results, only after installing certain sectors in Windows 2000, 2007, XPProfessional software.
The students' need to ask questions was satisfied by presenting some frequently asked questions
(FAQ) to which clear and detailed answers are provided; but, if the question is not found here,
1092
SUCEAVA 2024
you can use the search engine, the key terms in the question being attached, you can find them
"offline" and the application is presented in the form of a program that is installed and does not
need an Internet connection: e.g. "Technology Prof" applications or e-Encyclopedias, these
started to develop with the support of the Internet, with info networks (WinkPedia, Wikipedia,
EncycloPedia).
Bibliography:
1. Șchiopu, L., Chiriac, T. Integration of online digital educational resources in development
communication skills. Curricular support. Chisinau, 2020.
2. Vinnicenco, E. The specificity of modern educational technologies in primary education.
Chisinau:U.P.S. "I.Creangă", 2011.
3. https://www.elearning-forum.ro/resurse/a1-elearning.html (accessed on 14.02.2024).
4. https://gutenberg.ro/instrumente-digitale-pentru-predarea-online/ (accessed on 14.02.2024).
SUMMARY
Against the background of the rapid changes that society is going through and thanks to
technological progress it has reached the registration of a real revolution in the field of
computer-assisted training. Currently there is more and more talk about globalization in all
fields, but globalization in education would mean to remove barriers between learners and open
new perspectives in pedagogical practice.
As our research shows, we have open-minded students who want to explore this field of
IT technologies, use it and prefer it to methods traditional, but the way it is used and is valued
also depends on the mastery of the teacher and the way how every teacher knows how to
combine methods with didactic means in the success of the didactic approach.
Of course, these technologies do not have to replace traditional education, these modern
learning methods must be seen as a complementary form of teaching aimed at to cheer up, to
diversify the act of teaching-learning, but with all their unanimously expressed usefulness and
teachers and students, there are still teachers who show their reluctance for lessons on computer,
I reject this idea precisely because they went through the communist period in which it did not
exist technology in the school and now they are faced with the lack of homogeneity of their
students, with the adaptation to the demands of today's consumer society.
Although e-learning and IT are used in schools in Romania, especially in terms of
distance education, we are still in the pioneering phase in terms of their quality, the degree of
spread and recognition of their benefits and it is noted the reluctance with which they are
regarded when some teachers or students for purely subjective reasons do not use them or find
them more ineffective than traditional teaching methods.
Even though the statistics show that our country is below the average for the use of
technologies at EU level, the offer of open source e-learning platforms Web platforms is
constantly expanding, many university and pre-university education institutions using these
platforms.
1093
SUCEAVA 2024
296. PLATFORME EDUCAȚIONALE

Prof.înv.preş. Dutcovici Marinela Anca
Prof.înv.preş. Pamparău Simona
Grădiniţa cu Program Prelungit ,,Prichindel” – Suceava
O lume într-o continuă schimbare! Cum vezi tu schimbarea aceasta, oare? Ce interesantă
abordare în ceea ce privește viața – generație nouă, viață nouă, atitudini noi! Fie că ne raportăm
la viața personală sau cea profesională, schimbările, noile provocări sunt într-un val continuu.
Cu toții suntem într-o adaptare și o readaptare la tot ceea ce ne înconjoară.
„Cea mai mare descoperire a oricărei generații este aceea că o ființă umană își poate
schimba viața prin schimbarea propriei atitudini.” –William James.
În timpuri noi, moderne, activitatea cadrelor didactice trebuie adaptată și revizuită
conform noilor cerințe în domeniu, conform noilor generații de copii, născuți în era tehnologiei.
Fie că suntem încântați sau nu prea de acest lucru, lumea este într-o schimbare continuă, iar
atitudinea conservatoare nu ne este de mare ajutor.
Odată cu noua provocare de desfășurare a activităților educaționale cu copiii preșcolari
în mediul virtual, online, și noi, ca profesori în învățământul preșcolar am avut nevoie de o
reorganizare, o regândire a modalităților de desfășurare a activităților. Știm că atât pentru
preșcolari, cât și pentru cadrele didactice acest lucru nu a fost un lucru ușor de apucat.
Dacă în general munca unui profesor pentru învățământul preșcolar se rezumă la activitatea
concretă cu copiii, la grupă, în diferite contexte, situații de viață noi, acest lucru nu mai este
posibil din cauze independente de noi, educatoarele, copiii sau părinții. Astfel, munca noastră
cea de toate zilele cu copiii, ajunge să se desfășoare din spațiul concret, fizic, în cel virtual. Fie
că ne face plăcere acest lucru, sau nu, este nevoie de acceptare și toleranță, încredere în faptul
că toate lucrurile într-o zi se vor așeza la locul lor. Cu siguranță, în ceea ce privește cadrele
didactice, fiecare cadru didactic s-a străduit să țină pasul cu noile cerințe și să-și dezvolte,
perfecționeze abilitățile de muncă cu calculatorul, laptopul sau alte gadgeturi care să-i ofere o
nouă abordare a activităților educative de la nivel preșcolar.
Mai jos vom descrie pe scurt platforma wordwall.net, care ne permite crearea unor
jocuri, activități interactive pentru copii, ținând cont de particularitățile de vârstă și de
cunoștințele copiilor. Aplicaţia se găseşte la adresa https://wordwall.net/ şi permite realizarea
de jocuri educaționale interactive în format digital, ce pot fi inserate în alte platforme de învățare
sau distribuite prin link şi resurse în format pdf, aferente jocurilor create (Wordwall, 2020).
Mai întâi accesam pagina wordwall.net. Deschidem site-ul wordwall și ne înregistrăm
cu adresa de mail și o parolă aleasă de către dvs. După înregistrare, pagina deschisă va fi în
limba engleză. Acest lucru se poate schimba de la iconașul cu adresa noastră – Language and
location, setăm dacă dorim, limba- română, România. Mai apoi click pe “create activity”-
„creeaza o activitate”. Putem alege tipul jocului din multitudinea de variante existente: Quiz,
Open the box, Match up, Group sort, Random wheel, Find the match etc.
Alegem un șablon/ tip de joc: exemplu: 1. „Random wheel” sau în limba română-
„Roata aleatoare”- 2. introducem la secțiunea „titlul activității”- titlul dorit. 3. Introducem apoi,
pe rând, în fiecare coloană cerința pentru copii- exemplu: „Desparte în silabe cuvântul
„MAŞINA”. Numără silabele și bate din palme de tot atâtea ori. Încărcăm o imagine cu o
maşină, imagine salvată în prealabil în propriul computer/ laptop. 4. Introducem atâtea cerințe,
imagini câte dorim de la „adaugă un element”. 5. Mai apoi, click pe „Terminat” și jocul a fost
creat. Ne redirecționează apoi pagina la jocul creat, pe care îl putem deschide și utiliza.
1094
SUCEAVA 2024
La secțiunea „activitățile mele”, regăsiți fiecare joc creat de către dvs, iar la secțiunea
„comunitate” puteți găsi jocuri create de către alți utilizatori ai platformei, jocuri care poate se
potrivesc nevoilor copiilor dvs.de la clasă/ grupă. Navigând pe platforma wordwall.net, puteți
descoperi noi modalități de realizare ale activităților dorite, prin aplicarea diferitelor șabloane
pentru modificarea jocului dorit.
Avantajele aplicaţiei:
• Are o versiune gratuită.
• Generează interacţiune şi colaborare, se poate folosi indiferent de vârstă şi numar de participant.
• Poate fi utilizată pentru a crea activități atât interactive, cât și printabile.Activitățile create se
realizează folosind un sistem de șabloane.
• După ce s-a creat o activitate, aceasta se poate comuta la un alt șablon cu un singur click; Dacă
o activitate nu corespunde clasei sau nivelului elevilor, se poate personaliza cu ușurință.
• Activitățile Wordwall pot fi integrate pe un alt site web, se pot integra în Google Classroom, se
pot trimite pe email sau se poate încărca link-ul pe reţele de socializare.
• Aplicaţiile realizate se pot integra în orice etapă a lecţiei sau pot fi trimise elevilor sub formă
de teme.
• Există interfață în limba română; • Aplicaţia se poate accesa de pe orice dispozitiv mobil
(telefon, tableta) (Wordwall, 2020).
Dezavantajele aplicaţiei:
• Versiunea gratuită este limitată la 5 resurse.
• Aplicaţia este împărţită pe 6 secţiuni: acasă, caracteristici, activităţile mele, comunitate,
rezultatele mele şi creare activitate
Iată câteva exemple de jocuri interactive create pentru copii pe platform wordwall:
https://wordwall.net/ro/resource/51720024/desparte-%c3%aen-silabe-cuv%c3%a2ntul
https://wordwall.net/ro/resource/18801665/caut%c4%83-m%c4%83
https://wordwall.net/ro/resource/51697036/g%c4%83se%c5%9fte-cuv%c3%a2ntul-potrivit
,,Tehnologia nu este nimic. Important este că aveți încredere în oameni, că sunt practic
buni și inteligenți și, dacă le dați instrumente, vor face lucruri minunate cu ei. “
- Steve Jobs.
Bibliografie:
➢ Daniela Roxana Andron Ştefania Kifor,(2021), TEHNOLOGII DIGITALE ÎN
ACTIVITATEA DIDACTICĂ, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu
➢ https://wordwall.net/ro/create/picktemplate
➢ https://wordwall.net/ro/features
➢ https://edict.ro/jocul-didactic-liantul-partenerilor-in-proiectul-erasmus-teach-and-learn-outside-the-
walls-through-playing/
➢ https://edict.ro/wordwall-o-platforma-si-pentru-prescolari/
Summary
A world in constant change! How do you see this change? What an interesting approach
to life – new generation, new life, new attitudes! Whether we refer to personal or professional
life, changes, new challenges are in a continuous wave. We are all in an adaptation and re-
adaptation to everything that surrounds us.
1095
SUCEAVA 2024
"The greatest discovery of any generation is that a human being can change his life by
changing his attitude." -William James.
In new, modern times, the activity of teaching staff must be adapted and revised
according to the new requirements in the field, according to the new generations of children,
born in the age of technology. Whether we like it or not, the world is constantly changing, and
the conservative attitude is not very helpful.
1096
SUCEAVA 2024
297. PROGRAME UTILIZATE ÎN GRĂDINIȚĂ PENTRU GESTIONAREA

ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚIONALE
Prof. Ilie Carmen Iuliana/Prof. Gheață Paraschiva

The Erasmus+ project KA2 LIBERTEC - LIBrary as online Educational

Repository Techniques in European Community Preschools, focuses on the opportunities that
can be created by updating the digital competences of educators and preschool teachers, to cope
with pedagogical activities and managerial procedures for work within the age range
educational 0-6. The central point of the project consists - indeed - in the key role attributed to
the application of ICT in the educational process, especially in the fulfillment of the
documentation task and pedagogical coordination activities, necessary for the proper
functioning of the services/activity with preschoolers. To this end, teachers, educators and
pedagogical coordinators should have specific digital competences that are in line with the 6
areas of the European Digital Competence Framework for Educators.
The huge variety of digital resources easily accessible to children, young people and
their families becomes an imperative factor for changes in learning strategies implemented in
all educational processes. Children are experiencing digital resources earlier and earlier, some
of them even before their own parents or educators.
We know for sure that digital resources intended for children must have a markedly
playful component and, when used in non-formal learning contexts, promote greater
satisfaction in carrying out activities, thus contributing to strengthening children's learning.
Proiectul Erasmus+ KA2 LIBERTEC - LIBrary as online Educational Repository

Techniques in European Community Preschools, se concentrează pe oportunitățile care pot fi
create prin actualizarea competențelor digitale ale educatorilor și profesorilor preșcolari, pentru
a face față activităților pedagogice și procedurilor manageriale pentru munca în cadrul
intervalul de vârstă educațional 0-6. Punctul central al proiectului constă – într-adevăr – în rolul
cheie atribuit aplicării TIC în cadrul procesului de învățământ, în special în îndeplinirea sarcinii
documentare și a activităților de coordonare pedagogică, necesare pentru buna funcționare a
serviciilor/activității cu preșcolarii. În acest scop, profesorii, educatorii și coordonatorii
pedagogici ar trebui să aibă competențe digitale specifice care să fie în acord cu cele 6 domenii
ale Cadrului European de Competențe Digitale pentru Educatori.
Varietatea uriașă de resurse digitale ușor accesibile copiilor, tinerilor și familiilor
acestora devine un factor imperativ pentru schimbările în strategiile de învățare implementate
în toate procesele educaționale. Copiii experimentează resursele digitale din ce în ce mai
devreme, unii dintre ei chiar înaintea propriilor părinți sau educatori.
Știm sigur că resursele digitale destinate copiilor trebuie să aibă o componentă marcant
ludică și, atunci când sunt utilizate în contexte de învățare non-formală, promovează o mai mare
satisfacție în desfășurarea activităților, contribuind astfel la întărirea învățării copiilor.
Alegerea acestor instrumente digitale ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea
abilităților pentru:
● Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a spori incluziunea, personalizarea și implicarea activă
a cursanților;
1097
SUCEAVA 2024
● Permiterea cursanților să utilizeze tehnologiile digitale în mod creativ și responsabil pentru

informare, comunicare, creare de conținut, bunăstare și rezolvare de probleme. (DigCompEdu,
2017, p.12)
Cu toate acestea, problemele de securitate și confidențialitate trebuie asigurate în
contextul educațional atunci când copiii accesează resursele educaționale digitale. Educația
media și utilizarea tehnologiilor digitale devin fundamentale pentru dezvoltarea integrală și
responsabilă a copiilor care merg la școală.
În această relație de încredere între familii și educatori, trebuie să ne asigurăm că
persoanelor străine le este împiedicat accesul și partajarea datelor cu caracter personal ale
copilului, că acesta este protejat de expunerea la elemente de distragere a atenției și de
publicitate, adesea ascunse în programe, aplicații sau alte instrumente digitale.
Fără alfabetizarea media și informațională, în diferitele tipuri de media disponibile
acum, copiii noștri nu pot acționa ca cetățeni responsabili, digitali sau de altă natură, iar
întrebarea cine va preda acest lucru copiilor noștri nu a fost încă stabilită. (Consiliul Europei,
2023)
În continuare vă propunem o serie de programe care ar putea fi utilizate de către
cadrele didactice pentru a desfășura activități educaționale cu copiii, permițându-le să creeze
jocuri și activități educaționale (cu forme, culori, litere, imagini, povești) conform acestora
propriul stil educativ și vizează diferitele grupe de vârstă ale elevilor, respectând regulile de
copyright și protejând conținutul sensibil și datele confidențiale ale activităților și utilizatorilor.
Card Talk - este o strategie de limbaj verbal pentru rezolvarea unor dificultăți de
comunicare a unor copii. Comunicarea lingvistică cu această aplicație pentru copii este orientată
spre a indica emoția și intenția cu carduri. Acest tip de activități facilitează comunicarea verbală
pentru copiii care au dificultăți în relațiile sociale. Textul din carduri este legat de fișierele audio
vocale pentru a încuraja copiii să folosească o pronunție corectă a cuvintelor. Aplicația este
deținută de „LITALICO”, un nume care combină cuvintele japoneze: altruism și egocentrism.
Aceste 2 cuvinte sunt conceptele pentru principiile filozofice ale companiei de „construire a
unei relații între beneficiile societății și fericirea fiecărui individ”, având ca scop „de a crea o
lume în care să putem realiza ambele concepte, prin construirea unei relații între beneficiile
societații și fericirea fiecărui individ”.
Cum/ pentru ce poate fi folosit de profesori-educatori?
➢ Prin facilitarea comunicării verbale pentru copiii care au dificultăți de relație, profesorii pot
promova începerea conversației folosind carduri digitale din aplicație.
➢ Aceste carduri sunt organizate în trei pachete: Mâncare, Oameni și Animale. Fiecare cartonaș
este numit și copilul poate asculta cuvântul care reprezintă imaginea.
➢ Doar în versiunea gratuită este posibilă crearea unei secvențe de cuvinte, iar educatorul poate
cere copiilor să facă propoziții cu privire la alegeri.
➢ Versiunea completă este posibilă pentru a organiza propoziții pentru comunicarea emoțională
și intenționată a copiilor.
➢ Învățarea cuvintelor în alte limbi este, de asemenea, posibilă.
➢ Este tradus în 10 limbi, inclusiv spaniolă și portugheză.
Utilizând acest program la clasa, copiii pot identifica obiecte, persoane sau animale și
le pot asculta numele. Apoi, ei pot repeta ceea ce au auzit și pot încerca aceleași cuvinte în alte
limbi.
Educatorii își pot face, de asemenea, carduri cu imagini originale pentru a extinde
cunoștințele.Pentru a asigura încrederea, aplicația a fost îmbunătățită pe baza feedback-urilor
din sălile de clasă.Unele comentarii au anunțat rezultate bune la copiii cu autism.
1098
SUCEAVA 2024
Storyjumper - este o aplicație web care vă permite să creați cărți și povești pe care să
le răsfoiți digital și interactiv. Acest program este gratuit pentrucrearea de cărți online și se
adresează profesorilor, educatorilor și familiilor; prin crearea unui cont, poți crea cărți și povești
digitale, complet personalizabile: de la fundal, la imagini, audio, text. StoryJumper ajută la
împărtășirea poveștilor din inima și mintea ta - atât cu cei din jurul tău, cât și din întreaga lume.
StoryJumper este un program de publicare web care le permite copiilor să creeze
imagini care să meargă împreună cu textul, creând o carte pentru copii cu aspect profesional pe
care părinții o pot imprima sau chiar plăti pentru a le lega.
Shadow puppet – este folosită pentru activități educative în învățământul prescolar.
Este o aplicație cu adevărat versatilă, potrivită atât pentru copii, cât și pentru adulții care doresc
să creeze și să împărtășească o poveste. Copiii pot alege imagini sau videoclipuri, apoi pot
adăuga muzică și/ sau își pot înregistra povestea vocal.
Pentru a crea o poveste digitală pentru preșcolari, în funcție de interesele, imaginația și
nevoile acestora.
Printre punctele forte ale utilizării acestui program în raport cu nevoile cadrului didactic
putem enumera:
✓ Ajută la crearea unor prezentări simple, atrăgătoare pentru copii;
✓ Util pentru a arăta orice idei creative, iar odată realizate aceste prezentări, acestea sunt salvate
atât pe dispozitivul local, cât și în cloud.
✓ De asemenea, poate fi partajat printr-o serie de servicii precum Facebook, Youtube și multe
altele.
Pachet educațional EDU - este folosit pentru activități educaționale în învățământul
preșcolar. Pachetul conține activități integrate de învățare a matematicii, educația lingvistică,
educația socio-emoțională, limba engleză sau cunoașterea mediului. Acestea sunt destinate
preșcolarilor și sunt concepute pentru două niveluri de vârstă: 3-5 ani și 5-6 ani. Tot conținutul
educațional este într-o aplicație digitală cu 20 de jocuri educaționale și 31 de animații și o revistă
(64 de pagini). Revista care însoțește CD-ul are 64 de pagini color pline cu activități de învățare
integrate.
Multe dintre sarcini presupun activități practice (tăiere, lipire), foarte utile pentru
formarea dexterității la vârsta preșcolară. Activitățile se pot desfășura atât online cu ajutorul
aplicației digitale (cu ajutorul părinților), cât și în grup cu ajutorul educatoarei, atât în aplicație,
cât și prin lucrul la revistă. Jucându-se, preșcolarii învață principalele teme propuse, prin
animații amuzante și aplicații educaționale.
Un punct forte al utilizării acestui program de către educatori este contribuția la educația
ecologică (educarea unei atitudini pozitive față de mediu, poluarea și distrugerea mediului),
educația socio-emoțională (înțelegerea emoțiilor prin empatie), înțelegerea unui text (ascultarea
unei lecturi după imagini), comunicarea orală (formularea de propoziții). și dramatizări) și
multe altele.
Youtube Kids - este folosit pentru a oferi copiilor un mediu mai limitat, plin de
videoclipuri potrivite pentru familii pe subiecte diferite. Este o aplicație oficială de la YouTube,
concepută pentru a le permite copiilor mici să se bucure de conținut special adaptat pentru ei.
Cele mai importante două opțiuni de configurare ale YouTube Kids sunt următoarele:
posibilitatea de a restricționa căutările și de a seta olimită de timp. A doua opțiune vă permite
să monitorizați cu ușurință cantitatea de timp pe care cei mici petrec în fața ecranului vizionând
videoclipuri.
1099
SUCEAVA 2024
Înainte de a începe să folosească această aplicație, un adult poate selecta dacă dorește
să includă conținut pentru copiii preșcolari sau pentru copiii care au început deja școala primară.
Profesorii pot ghida, de asemenea, căutările, astfel încât copiii să poată descoperi lucruri noi și
interesante pe parcurs. Căutarea poate fi folosită pentru a oferi copiilor diferite videoclipuri/
povestiri/ experimente educaționale pe subiectele discutate în învățământul preșcolar.
Ca și punct forte al utilizării acestui program de către cadrele didactice în raport cu
Profesorii pot clasifica conținutul/ videoclipurile în liste de redare, conținutul poate fi partajat
și încărcat pe alte platforme, pot fi puse mai multe informații pentru mulți copii într-o perioadă
scurtă de timp, utilizează cookie-uri foarte bine.
Bibliografie:
o Kolumbus, E.S., Didactica preșcolară (“Is it tomorrow yet?” – titlu original, traducere în limba
română de Magdalena Dumitrana), București, Editura V&I Integral, 1998
o Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluării, București, Editura Universitară, 2010
o Vrânceanu M. (coord.), Educația și Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului,
UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chișinău, 2005
1100
SUCEAVA 2024
298. RESURSE DIGITALE UTILE PENTRU ELEVI ȘI PROFESORI
prof.înv.primar Grigore Răduța-Mărioara

Școala Gimnazială,,Miron Costin Suceava
Platformele educaționale sunt resurse online pentru elevi și profesori, concepute pentru
a facilita procesul de învățare și predare. Ele includ o varietate de materiale cum ar fi : lecții
video, explicații textuale, exerciții interactive, teste, design grafic etc.
În general lecțiile video sunt înșoțite de imagini, exerciții interactive, explicând
conținutul într-un mod accesibil și atractiv adesea acesta fiind însoțit de exemple concrete.
Exercițiile interactive sunt utile deoarece le permit elevilor să evalueze progresul sau regresul.
Platformele educaționale au propriile caracteristici și atuurile lor.
Candva este o platformă utilă în crearea materialelor vizuale(pliante,afișe, fișe de lucru,
postere, documente, prezentări de carte etc.), dar ajută și elevii să dezvolte competențe esențiale
în design grafic ori să utilizarea tehnologiilor digitale.
LiveWorksheets e o platformă online educativă care permite transformarea fișelor de
lucru tipărite în fișe interactive online. LiveWorksheets e un instrument excellent pentru a aduce
inovația și interactivitatea în materialele educaționale. Le permite profesorilor să creeze resurse
personalizate care să se potrivească stilurilor diverse de învățare ale elevilor, făcând activă și
eficientă învățarea . E o modalitate modernă și interactive de a aborda educația cu beneficiile
sale.
Padlet e o aplicație online interactivă ce funcționează ca un panou de afiș digital, unde
utilizatorii pot colabora. El este un instrument colaborativ valoros care facilitează partajarea
ideilor și informațiilor într-un format vizual plăcut. E potrivit pentru utilizarea în medii
educaționale, profesionale, dar și personale.
EduBoom e o platformă îndrăgită de elevi și profesori deoarece lecțiile sunt structurate
pe niveluri de școlarizare, pe discipline, având lecții video, aplicații și teste. E structurată pentru
a facilita învățarea prin folosirea unui limbaj ușor de înțeles. Metodele moderne de predare îi
ajută pe elevi să sintetizeze conținutul și să-l asimileze. Lecțiile video sunt scurte și ușor de
parcurs, adaptate programelor școlare actuale. Resursele ei sunt gândite pentru a sprijini
învățarea și a oferi un support educațional interactiv accesibil. E o platformă unde te poți bucura
de materiale bine structurate, ușor de parcurs și captivante.
Pinteres facilitează munca profesorului prin oferta de materiale variate din diverse
domenii de activitate.
Tabla înmulțirii.ro ajută în reținerea tablei înmulțirii prin aplicații, exerciții, evaluare,
dar și obținerea unei diplome pentru parcurgerea exercițiilor, înmulțirii cu fiecare număr.
Utilizarea unor instrumente digitale poate transforma testarea cunoștințelor într-o
activitate distractivă și interactivă, reducând anxietatea pe care mulți elevi o resimt atunci când
aud cuvântul „test”. Aceste aplicații sunt folositoare mai ales pentru recapitulări sau învățarea
prin joc. Se recomandă precauție în cazul în care doriți să le utilizați pentru teste oficiale, la
care elevii vor fi evaluați printr-o notă în catalogul școlar, deoarece pot apărea dificultăți
tehnice.
Kahoot este un instrument foarte bun pentru testarea cunoștințelor tuturor elevilor, în
timp real, la curs. Este nevoie de prezența profesorului pentru ca elevii să vadă întrebările. Alte
1101
SUCEAVA 2024
aplicații, precum Educaplay, Quizizz sau LearningApps, pot fi utilizate atât la curs, cât și în
afara lui (de exemplu, ca temă de acasă), deoarece pot fi accesate oricând printr-un link oferit
de profesor. Quizlet permite crearea de flashcards, niște cartonașe foarte utile pentru procesul
de învățare, deoarece elevii se pot autoevalua și pot decide ce informații necesită aprofundare.
Tehnologiile de facilitare a predării online ajută la interacționarea cu elevi și e și un
mod de a îi ajuta pe elevi să nu involueze, câteva exemple de astfel de platforme sunt: Zoom,
Google Meet și Google Classroom. Poți folosi ca tablă virtuală, OpenBoard, care permite să
încarcați toate materialele de care aveți nevoie la fiecare lecție – manuale digitale, imagini, fișe
de lucru, filme video și a oferă acces la o mulțime de instrumente extrem de utile: casetă de
scriere, marker pentru sublinierea conținuturilor esențiale, lupă, rigle, compas etc.
Wordwall este o platformă educațională care permite profesorilor să creeze o varietate
de activități interactive, cum ar fi puzzle-uri, jocuri, flashcard-uri, activități de tip trivia și multe
altele.
Mentimeter este o companie suedeză cu sediul în Stockholm, care dezvoltă și menține
o aplicație eponimă folosită pentru a crea prezentări cu feedback în timp real.
Kinderpedia este o platformă de management al proceselor educaționale. Utilă
activităților din școli și grădinițe, iar Kidibot e o platformă educațională ce ajută copiii să
citească și să învețe mai mult.
Livresq e o platformă de creare de lecții interactive și cursuri online ce pot fi
descărcate și apoi încărcate în alte platforme. Ea integrează și inteligența artificială pentru a
ajuta cadrele didactice să creeaze lecții și cursuri, mai bune și mai repede. Toate materialele
funcționează și se adaptează automat pe orice dispozitiv cu browser.
Twinkl este o editura educațională online, care produce materiale didactice. Resursele
educaționale sunt create de profesori cu experiență. Pe langă materialele didactice puse la
dispoziție există jocuri si povești.
Învățarea online se realizează prin experiențe de învățare individuale sau ghidate de
professor, medii sincrone sau asincrone folosind diferite dispositive cu acces la internet.
Elevii pot participa și învăța din orice locație, fiind independenți spațial (de
oriunde) pentru a învăța și interacționa cu profesorii
și colegii lor. În învățarea online, elevii pot utiliza conținutul de învățare online pe care îl
găsesc în diverse formate (text, video, audio, grafice
etc.) prin utilizarea de metode didactice și tehnologii diferite, stabilindu-
și de cele mai multe oriobiective, un timp și un ritm de învățare propriu (oricând). D e r e ț i n u t
că mediile online, atât cele sincrone cât și cele asincrone, pot
p r o m o v a dezvoltarea socială și abilitățile de colaborare, precum și relațiile personale între
participanți.
Resursele educaționale deschise (RED) câștigă acțiune în sectorul educațional ca o

modalitate accesibilă și eficientă de a folosi materialele de învățare. Resurse educaționale
deschise sunt orice tip de material educațional, cum ar fi prelegeri, materiale de lectură,
programe de curs, teme pentru acasă și conținut multimedia care este disponibil gratuit online,
fără restricții de drepturi de autor. Utilizarea resurselor educaționale deschise de către educatori
și studenți deopotrivă, are atât beneficii, cât și provocări asociate cu adoptarea lor.
Beneficiul principal al utilizării resurselor educaționale deschise constă în economiile
de costuri pentru cursanți. Prin accesarea materialelor gratuite sau la preț redus dintr-o varietate
de surse online sau prin biblioteci, elevii pot economisi bani pe manuale și alte materiale de
învățare tradiționale. În plus, profesorii pot încorpora resurse educaționale deschise existente în
1102
SUCEAVA 2024
clasele lor în loc să creeze altele noi de la zero; acest lucru reduce nu numai costurile, ci și
timpul petrecut pentru crearea materialelor didactice. În cele din urmă, deoarece multe resurse
educaționale deschise sunt actualizate în mod regulat cu informații actuale despre un anumit
domeniu sau domeniu, ele rămân actualizate mult mai ușor decât manualele publicate în mod
tradițional, care necesită actualizări periodice cu cheltuieli considerabile pentru a le menține la
zi.
Pe lângă economiile de costuri, există și alte avantaje asociate cu utilizarea resurselor
educaționale deschise în practica didactică: Acestea oferă instructorilor flexibilitate atunci când
proiectează cursuri datorită gamei vaste de subiecte abordate de diferiți autori; permit procese
de evaluare inter pares în care experții dintr-un domeniu pot evalua calitatea înainte de a o
împărtăși altora; facilitează colaborarea între elevi\studenți din cadrul instituțiilor, deoarece
toată lumea are acces la același set de materiale; în cele din urmă, ele încurajează implicarea
eleviilor, deoarece explorarea media interactive încorporate în unele OER le permite cursanților
să devină participanți activi, mai degrabă decât receptori pasivi în propriul proces de învățare.
Bibliografie:
1.Andreiescu, Carmen Vasilica 2024 ,,Platforme educaționale” Editura AtelieR
2.Pinteres
Summary
Educational platforms are online resources for students and teachers designed to
facilitate the learning and teaching process. They include a variety of materials such as: video
lessons, textual explanations, interactive exercises, tests, graphic design etc.
In general, video lessons are accompanied by images, interactive exercises, explaining
the content in an accessible and attractive way, often accompanied by concrete examples.
Interactive exercises are useful because they allow students to assess their progress or
regression. Educational platforms have their own characteristics and strengths.
EduBoom is a platform loved by students and teachers because the lessons are structured
by schooling levels, by subjects, with video lessons, applications and tests. It is structured to
facilitate learning by using easy-to-understand language. Modern teaching methods help
students synthesize content and assimilate it. Video lessons are short and easy to follow, adapted
to current school curricula. Its resources are designed to support learning and provide accessible
interactive educational support. It's a platform where you can enjoy well-structured, easy-to-
follow and engaging materials.
1103
SUCEAVA 2024
299. COPIII DIGITALI ȘI CÂTEVA JOCURI ONLINE ADECVATE VÂRSTEI MICI

Play is the natural and natural activity of children, but it is also one of their favorite learning
tools. Learning through play facilitates information to be absorbed more easily and attention to
remain captured for a long time.
Children could play all day long, but they need the guidance of their parents so that the
games are useful, meaningful and move in the right direction to understand and integrate new
information and knowledge.
"Today's children are the first generation of "digital natives", in the sense that they were
born and raised in a world where their experiences, learning and lifestyle are strongly influenced
by digital means."
It is said that not IQ but DQ will be essential for the future.
Learning through digital games is a fun and engaging way for preschoolers to acquire
information, build skills and abilities.
Online games are interesting and challenging. There are a multitude of such educational
games online. They are a part of children's lives and have become a main medium of reference
for the current generation.
There are several categories of educational digital games. The ones with animals are very
popular with young children. By playing these games, they can learn about species, habitats,
nature conservation and all kinds of new things that train the mind, develop intelligence,
creativity and stimulate curiosity.
Un articol publicat pe World Economic Forum aduce în atenție o afirmație curajoasă

precum că nu IQ-ul, ci DQ-ul va fi esențial pentru viitor.
DQ-ul reprezintă inteligența digitală și se referă la ”suma abilităților sociale, emoționale și
cognitive care le permit indivizilor să facă față provocărilor și să se adapteze la cerințele vieții
digitale”.
Specialiștii au identificat, până în acest moment, opt componente ale inteligenței digitale și
acestea ar fi:
▪ identitatea digitală: practic, este vorba de avatarul din lumea digitală, care definește persoana,
cine este și cum își gestionează identitatea digitală;
▪ practica digitală: se referă la skill-urile facilitate de mediul digital, printre care se enumeră și
abilitatea de a ști să folosești dispozitive, aplicații, programe, etc.;
▪ siguranța digitală: e componenta umană asociată riscurilor online, ca cyberbulling-ul și este
vorba despre identificarea practicilor de acest gen și a unor modalități de distanțare față de
acestea;
▪ securitatea digitală: e componenta tehnică a siguranței pe internet, corelată cu aspecte ca
hacking, escrocherii digitale, malware, etc;
▪ inteligența emoțională digitală are legătură cu empatia manifestată online, racordarea
emoțională la ceilalți în acest mediu nou, în care comunicarea e trunchiată și diferită de cea din
realitate;
1104
SUCEAVA 2024
▪ alfabetizarea digitală are în vedere capacitatea de a jongla cu conținuturile din online: modul de
documentare, de creare a conținuturilor, manifestarea capacității de discriminare între
informațiile bune și cele false;
▪ drepturile digitale vizează aspecte ca: dreptul la viață privată, proprietate intelectuală, libertatea
de exprimare;
Nu ne mai mirăm deloc atunci când privim în jurul nostru și vedem adulți nedezlipiți de
telefoanele lor, dar și copii care utilizează dispozitivele electronice de la vârste foarte mici.
Pentru toți, jocurile și filmele sunt fascinante, atractive mai ales prin dinamica lor vizuală. În
același timp, telefoanele și computerele sunt și un portal către informație. Practic, sunt o sursă
extraordinară de învățare. Mai ales când ești mic și ai atâtea de aflat!
Copiii și adolescenții din jurul nostru manevrează dispozitivele electronice ca niște nativi,
cu o perspicacitate ieșită din comun, pentru că pur și simplu au crescut cu tehnologia aproape.
Tehnologia este peste tot în jurul nostru și este unul dintre factorii care influențează major
copilăria zilelor noastre. Este omniprezentă în casele tuturor și face ca viața oricărui copil să
aibă o dimensiune digitală. Constatăm că pe lângă inteligența socială, emoțională, lingvistică,
spațială sau logico- matematică se adaugă un tip aparte de inteligență și anume inteligența
digitală.
Referindu-se la creșterea copiilor în era digitală, un moralist observa că ”suntem martorii
unei epoci noi, când copiii par cetățeni cu drepturi depline în lumea digitală, în timp ce părinții
au doar statutul de imigranți. Cu alte cuvinte, mulți copii știu mai multe despre tehnologie decât
părinții lor, situație cu totul diferită de cea pe care o cunoștea lumea noastră cu câteva secole în
urmă. (...) Iar în zilele noastre, pozițiile aproape s-au inversat. Părinții se străduiesc să înțeleagă
viețile tehnologizate ale copiilor și adolescenților, cerându-le sfatul copiilor în tot soiul de
probleme, de la parole la scrierea de mesaje (...). Într-adevăr, copiii pot avea un simț tehnologic
mai dezvoltat decât părinții lor, dar ei încă au nevoie de bunul simț și discernământul unei
persoane cu autoritate, care să îi îndrume pe cărările vieții”.
”Nativii digitali”, ”i-kids” sau ”iGeneration” sunt generația internetului, tehnologie care a
pătruns, inițial, în scop recreațional, în spații tot mai largi, nu doar profesionale, ci în cămine
sau familie. ”i-kids” sunt copiii pentru care tehnologia constituie parte integrantă fundamentală
în existența lor. Ei sunt captivați, uneori până la dependență, de dispozitivele digitale
personalizate (smartphone, tablete, playere MP3, readere, ebook, jocuri video, etc.). Pentru
aceștia, mijloacele tahnologice nu sunt doar accesorii, ci prieteni, elemente absolut necesare
pentru viața și fericirea lor. Tot dintre aceștia, un număr restrâns, de până 10%, vor dezvolta
dependențe digitale. Pentru acești „digi- prichindei” , iar apoi ”tehno- puști”, internetul și
smartphone-ul servește de ”iPăturică”. O lume într-o revoluție digitală, în care tot mai multe
persoane migrează către spațiul cibernetic, și care asimilează tot mai mult și mai acerb spațiul
personal și profesional.
În fața unei asemenea realități, reflecția morală, controlul parental și disciplina sau etica
digitală, având ca scop dezvoltarea unui comportament echilibrat față de tehnologia digitală,
precum și a discernământului spiritual, atât în privința timpului consacrat acesteia, cât și a
conținuturilor accesate, sunt absolut esențiale, rolul capital revenind adultului din preajma
copiilor.
În lumea nativilor digitali, școala are rolul ei. Trebuie să se reinventeze pentru a fi capabilă
să ofere copiilor ceea ce au nevoie pentru propria lor dezvoltare, să asigure motivarea ca
element cheie al învățării eficiente, dar motivația trebuie susținută prin feedback, răspunsuri,
reflecție și implicare activă, iar învățarea digitalizată să constituie liantul dintre clasic și
modern.
1105
SUCEAVA 2024
”Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se
adapteze.” (Maria Montessori- ” Descoperirea copilului”)
Jocurile digitale au multe în comun cu învățarea.
Există multe jocuri online cu conținut educativ care sunt folosite în cadrul școlii și acasă,
într-un format prietenos și interactiv. Ce face ca jocurile online să fie și mai cool este că
utilizarea și crearea unor lumi virtuale în care jucătorii cresc se face într-un mediu sigur și
prietenos, în care este firesc să greșești și să înveți din asta.
Pentru copiii de până la 6-7 ani, există numeroase jocuri în mediul online care le dezvoltă
celor mici abilități și deprinderi și îi învață să facă rapid conexiuni. Un exemplu de platformă
cu jocuri online gratuite este GOKID. Aici, copiii pot descoperi jocuri cu și despre animale,
descoperind habitate și învățând despre hrana și îngrijirea acestora. Jocurile pot fi jucate pe
calculator, smartphone sau tabletă.
Câteva dintre jocuri sunt oferite online de Centrul de Educație Științifică Smithsonian, parte
a instituției Smithsonian din Washington, cel mai mare complex de muzee, educație și cercetare
din lume, cu 19 muzee și grădina zoologică națională, toate administrate și finanțate de guvernul
Statelor Unite și de diverse fonduri caritabile.
Jocul ”Descoperă habitate!” îi conduce pe copii în locul unde trăiește broasca cu ochii roșii
și alte animale, explorând deșertul, recifele de corali, jungla și mlaștina. Jocul este disponibil
pentru calculator și laptop.
”Protejează micul pinguin!” este un joc ce le permite celor mici să preia rolul unui pinguin
adult care își crește și își protejează puii. Jocul este disponibil pentru calculator și laptop, dar
poate fi și descărcat ca aplicație din Amazon, Apple App Store sau Google Play Store.
Micii iubitori de animale se pot ocupa de conservarea naturii în jocul ”Protectorii Grădinii
Zoologice”. În acest joc misiunea lor este salvarea speciilor. Cîlătoresc în zone sălbatice pentru
a îngriji și proteja animale amenințate cu dispariția. În ”Zoo Guardians”, un joc pentru
dispozitive mobile în care jucătorii își construiesc propriile grădini zoologice, copiii
interacționează cu animalele prin realitate augumentată și învață ce specii au nevoie de protecția
oamenilor. Jucătorii pot alege dintre 67 de specii pentru a le adopta, îngriji și conserva. Jocul
este o aplicație de Android și iOS.
”Puzzle cu animale” este un joc simplu de puzzle online pentru copii mici și preșcolari, care
oferă un mod facil și distractiv pentru a învăța despre animale. Copiii au ca misiune să
completeze nu mai puțin de 15 puzzle-uri cu diverse animale, o metodă eficientă de a dezvolta
inteligența și abilitățile de recunoaștere.
Capacitatea de a memora într-un interval scurt de timp este foarte utilă în procesul de
învățare.”Birds Memory” este un joc online de memorie distractiv și educativ, pe care copiii îl
pot juca gratuit. Ei trebuie să memoreze locul în care se găsește fiecare pasăre, încercând să
alcătuiască perechi.
Un joc plăcut și antrenant pentru copii este ” Hrănește păsări” în care ei trebuie să o ajute
pe Nature Cat să hrănească cât mai multe păsări din pădure.
”Stivuiește vaci!” este un joc în care jucătorii sunt provocați să facă un turn de vaci, putând
stivui, îngrămădi, muta sau chiar răsturna vaci pentru a duce la îndeplinire misiunile jocului.
În ”My fish tank”, copiii pot hrăni peștii, observând cum aceștia, ca și oamenii, seamănă
mult între ei și totuși fiecare este unic. Atunci când îi privesc cum se mișcă, cei mici își
concentrează atenția, o parte extrem de importantă a procesului de învățare.
În lume sunt animale mici, altele sunt mari, iar unele sunt chiar imense! În jocul ”Care
animal e mai mare?”, copiii descoperă animale de diferite dimensiuni și învață să facă diferența
dintre acestea. Jocul este în limba engleză.
1106
SUCEAVA 2024
Cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani, Grădina Zoologică din San Diego le oferă celor
mici un joc de perspicacitate care celebrează animalele ”Legende în viață”.
Fie că sunt jocuri de memorie, de atenție, de îndemânare, de logică și inteligență, de tactică
și strategie sau jocuri creative și de imaginație, de răbdare, de cooperare, toate aceste ”game”-
uri online vor contribui la învățarea prin joc, răspunzând într-un mod antrenant și distractiv la
întrebări încuietoare, punând copiii în situația de a rezolva probleme, antrenând mintea cu
ajutorul unor situații spumoase și personaje pline de culoare, dinamice și prietenoase.
Bibliografie:
1.CHAPMAN, Gary, PELLICANE, Arlene (2018), Creșterea copiilor în era tehnologiei. Copii
sociabili într-o lume a ecranelor, traducere de MIRĂUȚĂ, Raluca, Editura Casa Cărții, Oradea;
2.Jodi GLOD, Jodi (2016), Părinte în era digitală. Învață-ți copilul cum să folosească adecvat rețe-
lele sociale și aparatele digitale, traducere din engleză de SEVCENCO, Anca, Editura Trei,
București;
Webografie:
https://codeschoolclubs.ro/programe-editare-video/
https://gokid.ro/jocuri-online-educative-cu-animale-pentru-copii-mici/
1107
SUCEAVA 2024
300. ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE INSTRUMENTE DIGITALE LA NIVEL

PREȘCOLAR
Prof. Luca Maria Olga

G.P.P.„Așchiuță” Suceava
„Supravieţuirea omului depinde de capacitatea sa de a învăţa, de a se recalifica, de a uita ce

a învăţat cândva şi de a se instrui cu totul altfel pe viitor.” (Horst Siebert)
Accelerarea progresului tehnologic aduce numeroase modificări în societate. Fiecare

strat este afectat, cu implicații de intensități diferite. Viitorul va fi complex, fundamentat pe
revoluția inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente. În acest context, profesorii români
au sarcina dificilă de a ajuta elevii să fie cât mai bine pregătiți pentru nenumăratele provocări
ale viitorului. Competențele necesare pentru a prospera în societatea secolului XXI se schimbă
de la o lună la alta. Apar tehnologii noi care influențează dezvoltarea skill-urilor necesare în
viitor. Aspirațiile elevilor încep să se formeze în clasele primare, iar competențele le pot
transforma în realitate. Profesorii români vor fi nevoiți să se îndepărteze de spectrul predării
tradiționale dacă doresc, cu adevărat, să-și ajute elevii să dezvolte competențe adecvate
viitorului. De la gândirea critică și creativă, la abilități fluide de adaptare și reziliență la
schimbare, pregătirea elevilor necesită o abordare multidisciplinară și utilizarea adecvată a
tehnologiei digitale.
Competențele esențiale ale secolului XXI
Sir Ken Robinson consideră creativitatea, gândirea critică și colaborarea socială drept
competențe esențiale pentru elevii care vor ajunge la maturitate într-un prezent complex, cu
schimbări frecvente și instabilități tehnologice.
Elevii români sunt deja bombardați zilnic cu informații diverse, modele variate și presiuni
sociale greu de imaginat în anii precedenți. Trecând peste aspectul negativ al unor rețele de
socializare, internetul asigură acces la posibilități infinite de dezvoltare personală. Tânărul
poate accesa o gamă variată de informații, care îi dezvoltă capacitatea de a genera idei
inovatoare și de a colabora eficient cu alte persoane. Dezvoltarea competențelor digitale este
esențială în lumea digitală aflată într-o continuă schimbare. Copiii învață un mod de gândire
care le va fi util în orice profesie viitoare.
Competențe academice
- Gândire algoritmică/ Găsirea de soluții creative și eficiente pentru probleme din viața reală.
- Rezolvarea problemelor/ Copiii învață să vadă erorile, greșelile ca pe niște oportunități și nu
ca pe niște eșecuri.
- Gândire analitică și logică/ Programarea îi ajută pe copii să înțeleagă concepte abstracte prin
exemple vizuale reale.
- O mai bună înțelegere a materiilor din cadrul STEM/ Copiii obțin mai ușor note mai bune,
iar performanțele lor se pot îmbunătăți rapid.
- Abilități SOFT
- Creativitate/ Găsirea celei mai bune soluții sau inventarea uneia noi sporește mult creativitatea
copiilor.
- Concentrare și precizie/ În timp ce programează, copiii învață cum să dea comenzi precise în
ordinea corectă, ceea ce le îmbunătățește concentrarea în general.
1108
SUCEAVA 2024
- Perseverență/ Jocurile mai complexe au nevoie de mai multă codare, ceea ce presupune mai
mult timp și concentrare.
- Încredere în sine/Crearea de coduri complexe este o adevărată superputere de care copiii sunt
mândri.
Învăţarea asistată de instrumente digitale impune o regândire şi o restructurare a
procesului educativ, o intensificare a cercetărilor privind psihologia cognitivă.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele pedagogice ale
acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea competențelor
secolului al XXI-lea etc.).
În continuare voi prezenta câteva dintre aplicaţiile și instrumentele digitale care se pot
utiliza în facilitarea învățării on-line și în susținerea grădiniței de acasă.
➢ Google Meet - este aplicația din suita Google for Education pe care o folosim în unitatea noastră
și pe care o putem accesa doar dacă avem un cont de g-mail. G-mailul a primit recent, datorită
pandemiei Covid-19, si opțiunea de meet care anterior a fost doar plătită.
➢ Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare
instant prin video și chat, unde putem crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-
l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra in sesiunea online. Meet acceptă până
la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu
participanţii cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios
pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.
➢ Jocurile on – line sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice deoarece îşi
păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
➢ Jigsaw Planet este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau fotografie şi
decuparea sub formă de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva sute de
bucăţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.
➢ Creatoare on-line sunt aplicaţii uşor de folosit, foarte vizibile ne ajută în crearea de colaje,
slide - showuri, filmuleţe, animaţii. Cele mai cunoscute sunt: Pizap, Pixl, Kizoa, Animoto.
➢ PIZAP- este un editor on-line cu ajutorul căruia putem edita imagini, crea colaje de fotografii,
afişe în format digital etc. Este foarte uşor de utilizat, este gratuit şi nu necesită crearea unui
cont.
➢ Jocuri didactice - instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul conferințelor on-line.
Dintre instrumentele recomandate putem utiliza: Worldwall sau Learningapps. Worldwall -
este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri interactive pentru
susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Imaginea lipsă, Anagrame,
Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, , Deschide cutia et c); Este un
instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice inserate.
Dacă preşcolarii beneficiază de o orientare de calitate încă din primii ani de viaţă în
privinţa utilizării raţionale a calculatorului, ei vor avea şansa de a pătrunde în lumea din ce în
ce mai complexă a informaţiei, dar şi de a beneficia de satisfacţia utilizării acestei informaţii în
folosul lor. Rolul educatoarei este de a selecta cu discernământ programele adresate copiilor.
Utilizarea calculatorului în educaţia preşcolarilor permite transmiterea și asimilarea de noi
cunoştinţe într-un mod atractiv pentru aceștia. Procesul de educaţie este mult mai eficient, copiii
învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de a găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru
rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă
pe tot parcursul activităţii de învăţare.
Imaginaţia la vârsta preşcolară, intră într-o nouă fază de dezvoltare, capătă noi aspecte.
Formarea competenţelor este mai uşor realizată dacă strategiile clasice de predare –învăţare -
evaluare sunt îmbinate armonios cu mijloacele computerizate de instruire diferenţiată,
1109
SUCEAVA 2024
individuală, pe nivele de vârstă, cu ajutorul softului educaţional care poate fi o alternativă de

succes.
În învăţământul preşcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului
instructiv-educativ, iar calculatorul este pentru copil un alt mod de a învăţa jucându-se, este
parte din spaţiul socio-cultural al lui, care îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se adapta
la o lume în care informaţia circulă, îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală şi totul
cu paşi repezi.
Prin folosirea diferitelor programe sau softuri educaționale, copilul este ajutat să-şi
formeze o pronunţie corectă, să vizualizeze scrierea grafică a unor cuvinte simple, să o asocieze
cu termenul corespunzător, să audieze cursuri de iniţiere într-o limbă străină. Ascultând şi
pronunţând concomitent cu calculatorul, copilul îşi formează mai uşor o pronunţie corectă. De
asemenea preşcolarul are posibilitatea să asculte cântece, să execute jocuri didactice, să
vizioneze desene animate, documentare şi filme artistice pentru copii.
Resursele digitale sprijină respectarea ritmului propriu de învăţare a preşcolarului. Acesta poate
relua orice secvenţă de învăţare din cadrul programului digital utilizat, pentru înțelegerea şi
rezolvarea corectă a sarcinii de lucru, fapt care contribuie la sporirea încrederii în forţele proprii.
Un număr semnificativ de softuri adaptate vârstei preşcolare contribuie din plin la
fixarea cunoştinţelor, dar mai ales la îmbogăţirea culturii generale. Utilizarea softurilor
educaţionale este o metodă ce conferă calculatorului o triplă ipostază: de jucărie, unealtă şi
sursă de informații. Softurile educaţionale trebuie să fie centrate pe nevoile şi interesele
copiilor, contribuind la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie la aceştia, printr-o învăţare
dirijată, cu ajutorul imaginilor vizuale şi auditive prezentate într-o formă atractivă, ce respectă
particularităţile de vârstă şi individuale.
Societatea informaţională este o stare de fapt a prezentului şi rămâne la latitudinea
noastră cât de repede vom şti să facem parte din ea, iar din acest punct de vedere cadrele
didactice au menirea de a ajuta tânăra generaţie să se adapteze şi să se dezvolte individual
armonios în acest context, de la cele mai fragede vârste. Totuși o dozare incorecta a timpului
petrecut de copil în faţa calculatorului poate duce la dependenţă, extenuare, dizabilităţi
funcţionale.
Deși învățământul prin intermediul resursele web prezintă numeroase avantaje față de
învățământul tradițional, putem afirma faptul că nu întotdeauna metodele de e-learning sunt
cele mai eficiente și nu vor reuși niciodată să le anuleze pe cele clasice, față în față.
Poate cel mai mare beneficiu pentru predarea online este acesta - profesorii joacă în continuare
cel mai important rol în experiența de învățare. Tehnologia nu poate înlocui meseria
profesorului, dar se pretează ca un instrument foarte util pentru îmbunătățirea experienței atât
pentru profesor, cât și pentru copil.
Bibliografie:
Brut, M., 2006, Instrumente pentru e-learning: ghidul informatic al profesorului

modern, Editura Polirom, Iași;
Cerghit, Ioan, 2002, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,
stiluri si strategii, Editura Aramis, București;
Drăgănescu, Mihai, 2003, Societatea informațională și a cunoașterii. Vectorii societății
cunoașterii;
"The survival of man depends on his ability to learn, to requalify, to forget what he once learned,
and to train himself entirely differently in the future." (Horst Siebert)
1110
SUCEAVA 2024
In preschool education, play is the main form of organizing the instructional-educational

process, and the computer is another way for the child to learn through play. It is part of their
socio-cultural space, putting them in a situation to quickly find solutions, to adapt to a world
where information circulates, influences their language, non-verbal communication, all at a fast
pace. By using various educational programs or software, the child is helped to form correct
pronunciation, to visualize the graphic writing of simple words, to associate it with the
corresponding term, to listen to introductory courses in a foreign language. By listening and
pronouncing simultaneously with the computer, the child finds it easier to develop correct
pronunciation. Additionally, preschoolers have the opportunity to listen to songs, play
educational games, watch cartoons, documentaries, and artistic films for children.
Digital resources support the preschooler's own learning pace. They can review any
learning sequence from the digital program used to understand and correctly solve the task,
which contributes to increasing self-confidence. A significant number of software programs
adapted to preschool age contribute greatly to consolidating knowledge, but especially to
enriching general culture. The use of educational software is a method that gives the computer
a triple role: as a toy, a tool, and a source of information. Educational software should be
centered around the needs and interests of children, contributing to their formation and
development of key competencies through directed learning, using visually and auditorily
presented materials in an attractive format that respects age and individual characteristics.
The survival of humans in the era of technology and constant change depends on their
adaptability and their ability to continuously learn and requalify. In an environment where
technological progress is evolving rapidly, society faces numerous changes and challenges.
Romanian teachers have the responsibility to prepare students for a complex future marked by
the revolution of artificial intelligence and emerging technologies. The skills needed to thrive
in this context are constantly changing, and teachers must adapt to help their students develop
the appropriate abilities. Skills such as critical thinking, creativity, and digital skills are
considered essential in today's world. Learning assisted by digital tools and their appropriate
use can improve the educational process, allowing students to develop their skills in an
interactive and engaging way. However, it is important to have a balanced approach between
the use of technology and traditional teaching methods, and the essential role of teachers in
guiding and mentoring students cannot be replaced by technology.
1111
SUCEAVA 2024
301. INSTRUMENTE DIGITALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Importanța instrumentelor digitale reflectă un rol esențial pentru formarea atât a cadrelor
didactice competente, cât si dezvoltarea personalității preșcolarilor.
Învățământul preșcolar este ramura fundamentală care stă la baza educației, unde
schimbările care se produc favorizează nivelul de cunoaștere și dezvoltare multilaterală.
Instruirea cu ajutorul instrumentelor digitale reprezintă o metodă didactică / de
învățământ, care valorifică principiile de modelare şi de analiză cibernetică a activităţii de
instruire în contextul noilor tehnologii, informaţionale şi comunicaţionale, caracteristice
societăţii de tip postindustrial. Instruirea asistată de calculator reprezintă o nouă cale de învăţare
eficientă, valabilă la toate nivelurile, treptele şi disciplinele preşcolare, şcolare şi universitare.
Învăţarea cu ajutorul instrumentelor digitale încearcă să depăşească modelul linear al
comunicării didactice, realizând o diversitate a modurilor de construcţie a realităţii de către
participanţii la actul învăţării, o compatibilizare a noilor conţinuturi – prin trimiteri la realităţi
abstracte, ştiinţifice şi culturale – cu constructele subiecţilor.
Materialele audiovizuale pot pune la dispoziţie resurse valoroase pentru sistemul de
învăţare. Copiii trebuie să înveţe şi trebuie să fie implicaţi, să fie provocaţi să se gândească la
ceea ce li se prezintă.
Adevăratele sisteme interactive de învăţare pot evolua prin sistemele multimedia sau
pedagogice care să uşureze predarea şi învăţarea.
Este important ca educatorul utilizator să poată diferenţia un soft educaţional (în
accepţiunea clasică a învăţării asistate de calculator) de un soft utilitar sau de soft-urile de
prezentare (tematice). Toate pot fi utilizate în demersul instruirii, dar numai softul educaţional
cuprinde în el şi o strategie pedagogică (concretizată în sarcinile de lucru) care determină modul
de interacţiune a elevului cu programul: această interacţiune, a cărei specificitate este
determinată de obiectivele urmărite, produce învăţarea.
Unul dintre obiectivele importante ale activităţii din grădiniţă este pregătirea pentru
şcoală, cu multitudinea de aspecte pe care le îmbracă: motivaţional, afectiv, intelectual,
acţional, fizic, ea este completată alături de celelalte forme de organizare şi prin activităţi
comune, complementare, individuale în care utilizăm calculatorul ca mijloc de învăţământ
integrat în cadrul acestor activităţi.
Folosit cu îndemânare şi fără exces, calculatorul, a devenit un mijloc prin care s-a
îmbunătăţit simţitor eficienţa unor activităţi folosite în vederea pregătirii preşcolarilor pentru
şcoală. Principalele aspecte ce vizează trecerea spre învăţarea şcolară, sunt legate de realizarea
obiectivelor privind educarea limbajului şi a comunicării orale (cu aspectele fonetic, lexical şi
gramatical) precum şi educarea comunicării scrise prin pregătirea pentru scris-citit alături de
cunoştinţele matematice şi cele de cunoaştere a mediului, am considerat că mai ales în cadrul
acestor activităţi este necesară integrarea calculatorului.
Utilizarea calculatorului în educatia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea
noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Procesul de educatie este mult mai eficient.
Copiii învaţă jucându-se, sunt puşi în situaţia de găsi repede soluţii şi de a lua decizii pentru
1112
SUCEAVA 2024
rezolvarea problemelor. Calculatorul este un mijloc de instruire care ţine atenţia copilului activă
pe tot parcursul activităţii de învăţare.
În cadrul activităților cu preșcolarii, sunt evidențiate câteva instrumente care formeaza
procesul de predare- învățare si asimilarea de cunoștințe.
JOCURI DIDACTICE – instrumente care facilitează munca în sincron în cadrul
conferințelor on-line.
Dintre instrumente recomandate puteti utiliza: Worldwall sau Learningapps.
WORLDWALL (https://wordwall.net) – este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece
se pot crea jocuri interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. Este
un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită elementelor ludice. (Cuvântul
lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare,
Deschide cutia etc.). De exemplu: Cuvântul lipsă îl putem folosi în cadrul activităților de
dezvoltare a limbajului unde prin imagini concrete demonstrate preșcolarilor reflectăm
realitatea înconjurătoare. La fel îl folosim la educația pentru mediu, unde prin jocul “Denumeste
printr-un cuvânt “- teiul, bradul, arțarul, sau adaugă un cuvânt – albina, buburuza, fluturele.
• Un alt instrument digital, este wheel of names – care reprezinta o metoda interactiva,
de captare a atentiei copiilor, aici putem selecta copii dupa ce ordine sa raspunda in cadrul unei
activitati, la fel la dezvoltarea limbajului unde avem: povestea Scufița Roșie, preșcolarii rotesc
roata și la semnalul educatorului, povestesc un fragment din povestea dată, astfel învață
jucându-se, si se concentreaza pânâ în monentul unde anume se va duce săgeata.
• Edpuzzle-este un instrument pe o platformă în care putem edita videoclipul, putem
tăia fragmentul necesar, putem adăuga comentarul audio la videoclip, La fel putem crea un test
cu mai multe tipuri de întrebări.care apar în videoclip la un moment dat.Acest intrument se
poate utiliza în toate domeniile ( limbaj si comunicare, eu, familia și societatea, științe și
tehnologii, sănătate și motricitate.) Exemplu video despre animale sălbatice, în care pe
parcursul vizionării videoului se oferă întrebări copiilor, la fel pot apărea surprize (cu ar fi o
mascotă, sau o siluetă, care să evalueze cunoștințele copiilor).
• Powerpoint la fel este un intrument foarte valorificat unde prin relizarea animațiilor
putem realiza activități la domeniul : educație pentru mediu (cum se îngrijesc animalele , sau
evoluția unei plante).
• Piktochart - este o aplicație ușor de folosit pentru crearea de infografice de calitate. Le
putem îmbina prin jocuri (continuă șirul, ordonează și sortează obiectele) la domeniul științe și
tehnologii. Prin jocul (În livadă) copilul este pus în situație de problemă, respectiv trebuie să
selecteze toate merele de culare roșie după care să numere câte are în coș.
• Intrumentul Diffen ajută să planifici însărcinări pentru dezvoltarea gândirii critice a
preșcolarilor. Este folosită în cadrul activităților de formare a reprezentărilor elementare
matematice, unde comparăm noțiuni (mare-mic, lung-scurt, care este mai greu mingea sau un
sac de cartofi.)
• Art este un instrument folosit în cadrul activităților de dezvoltare a limbajului,
deoarece prezintă proverbe, ghicitori care se realizează în relație cu ed. Muzicală, asfel copii se
distrează și învață concomitent. Acest intrument dezvoltă gândirea,atenția,observația și auzul
muzical al copilului.
• APLICATII FEED-BACK– instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj
și de evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
KAHOOT – Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează
teste interactive pentru copii; profesorul creează testu l, apoi trimite codul de acces (PIN)
elevilor care accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi
1113
SUCEAVA 2024
diagrame întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe deskt
op, tabletă sau telefon mobil.
Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma unui
clasament. (https://kahoot.com/)
• JOCURI ON-LINE – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice
doarece îşi păstrează simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-
urile on-line.
JINGSAWPLANET - este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită (de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.
(www.jingsawplanet.com)
Dupa cum ştim societatea informatizată a ultimilor ani a impus utilizarea calculatorului
în procesul didactic. Instruirea asistată de calculator a devenit una dintre metodele de
învăţământ de bază în procesul didactic modern.
Legatura între procesului de învăţământ şi calculatorul presupune: predarea unor lecţii
de comunicare de noi cunoştinţe, aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunoştinţe,..
Procesul instructiv- educativ atât de complex, devine scena a trei actori:educatorul, copilul şi
calculatorul, care împreună caută să asigure succesul demersului didactic. Educatorul are rolul
schimbat, el nemaifiind actorul principal care dirijează întregul proces didactic. Putem spune în
acest context ca educatorul devine un consultant, un coordonator şi un verificator al procesului
didactic, el nemaifiind principala sursă de transmitere de cunoştinţe. Şi nu doar educatorul îşi
pierde rolul principal ci şi cartea, care nu mai este sursa informaţională de bază, el devenind un
mijloc de start care se completează cu informaţiile obţinute cu ajutorul calculatorului. Copilul
este un adept al utilizării calculatorului în procesul didactic, mai ales în contextul ultimilor ani.
Jocurile sunt predominate de activităţi de simulare; copilul este pus în faţa unor situaţii
problemă pe care trebuie să le rezolve cu ajutorul unor reguli şi prin diferite modalităţi de
acţiune care să vizeze atingerea scopurilor.
În derularea jocului copilul trebuie să aibă posibilitatea să se corecteze atunci când
greşeşte, atenţionat fiind că a greşit. Prin astfel de jocuri se pot învăţa limbi străine, operaţiile
elementare în matematică, cunoaşterea mediului, ş.a. Foarte mult se întâlnesc jocurile în
învăţământul preşcolar.
Fiind un mijloc modern de educaţie, utilizarea sistemelor informatice a câştigat teren
datorită virtuţilor foarte atractive pentru copii, accesibilităţii pentru aceştia şi facilitării
prezentării informaţiilor. Utilizarea calculatorului în educaţie are marele avantaj de a facilita
trecerea de la acumularea pasivă de informaţii de către copii la învăţarea prin descoperire, ei
învaţă să înveţe, dezvoltându-şi în acest mod abilităţile şi strategiile cognitive pe care le vor
folosi şi adapta în diverse alte situaţii.
Utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare – evaluare reprezintă o
metodă modernă de activitate didactică, interactivă şi dirijată. Tehnologia, prin ea însăşi, nu
schimbă şi nu îmbunătăţeşte predarea şi învăţarea. Cheia pentru introducerea cu succes a
tehnologiei în predare şi în învăţare , constă în acordarea unei atenţii sporite, managementului
proceselor, strategiei, structurii şi mai ales rolurilor şi deprinderilor.” Tehnologia este doar
vârful icebergului în procesul de planificare a instruirii, servind doar ca vehicul util, printre
altele vitale.
Bibliografie:
1114
SUCEAVA 2024
-CUCOȘ, Constantin, 2006, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” ,

Editura Polirom, Iași;
-Curs online DIGITAL CRAFTS;
-Noile tehnologii pentru educația preșcolarilor (Elena Nica);
-PETRE BOTNARIUC - Școala online;
-Standarde de învățare și dezvoltare a copiilor de la naștere până la vârsta de 7 ani - Chișinău
2019.
In this article the main subject is digital learning. With the increase of population and
the technology of today, a new updated way of learning is more important than ever. Nowdays
technology quickly established as one of the most important features. Using technology in the
right way could help our next generation of teachers and preschoolers.
Talking in more detail about preschoolers, education is the most important part because
this is how children learn how to behave in society and automatically results in a better
knowledge development. Digital learning is a new efficient learning solution because in this
way a child can learn a lot of new things in a fun and interactive way.
In choosing digital tools, teachers must follow their pedagogical values (degree of
interaction, communication and collaboration, development of 21st century skills, etc.). It is a
much more comfortable learning environment, but which requires support for adults (parents,
in the case of home learning). A motivating aspect for teachers is the exchange of good practices
and assistance from colleagues.
It shows the new requirements of the society. Integrating modern technology in
education represents maybe one of the biggest challenges in a long long time. Still there is a lot
of progress like integrating high speed internet, new software from the biggest corporations and
teacher guides. A lot of new projects are about this topic and rightly so, there a lot of programs
that can be used to train teachers for this change to help younger teachers and also the elder
generation of teachers.
Because the main activity in kindergarten is the game, in all its forms, in the didactic
strategy will be used digital tools that keep the playful sense, but also offer the possibility to
capture the attention and maintain the interest of children throughout the activity, combining
the formative aspect with the informative one in a creative context, aiming at the same time to
the creation of abilities and competences specific to the proposed activity. There are a lot of
computer applications and games available for the teachers to use with children, examples that
are given in this paper.
1115
SUCEAVA 2024
302. UTILIZAREA PLATFORMELOR E-LEARNING ÎN PROCESUL DE

PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE
Prof. înv. preșcolar Alina Petrea

Grădinița nr. 16 Focșani
Summary
In a society in permanent change, any development goes through education, so the
education system must adapt to the new changes and support the new generations with resources
and offers that respond to these needs of the trainees, which makes practical impossible to
revive the education process without the implementation of information technologies.
In the current context of the 21st century, the term digital pedagogy is circulating more
and more, which aims at the use of digital technologies in education and their application in an
andragogical but also pedagogical perspective through the design of educational paradigms.
The use of technology has recently become a necessity, with the ultimate goal of
satisfying the training needs of students, valuing the correlation of technological aspects with
pedagogical ones.
Devices have facilitated interconnectivity and facilitated access to information, actually
representing a much faster source of documents and an access path to a new, more effective
teaching-learning style.
Școala noastră eate reflexia în timp a acțiunilor noastre de aceea este necesară o analiză
a utili- tății metodelor tradiționale de predare-învățare dar și o analiză a funcționalității
sistemelor moderne de învățare. Programele informatice sunt utilizate deliberat de către
profesori și vin în ajutorul acestora pentru a organiza un demers didactic eficient, creativ astfel
că ele se mai numesc și programe edu- caționale sau software educațional.
„Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică sau o metodă de
învăţământ, care valorifică principiile de modelare şi analiză cibernetică a activităţii de instruire
în contextul noilor tehnologii informatice şi de comunicaţii, caracteristice societăţii
contemporane”, așa cum o definea Adrian Adăscăliței într-o lucrare de referință. (A. Adăscăliței
2007).
Proiectarea instruirii asistate de calculator (IAC) poate fi definită ca fiind o metoda de
învațământ care valorifică dezvoltarea sistematică a activităților procesului de învățămînt,
utilizând teoriile învăţării şi instruirii pentru a asigura realizarea unui proces de instruire
superior din punct de vedere calitativ.
Calculatorul se utilizează pe tot parcursul lecției în scopul stimulării creativității
educabilului, în sinteza și organizarea informațiilor, rezolvarea sarcinilor propuse, provocarea
învățării cognitive superioare a formabililor.
IAC nu este o reeditare a învățământului programat, calculatorul fiind utilizat in lecție
atunci când se urmarește o creștere a calității actului de predare-învățare, deoarece există
posibilitatea vi- zualizarii unor procese și fenomene, ilustrarea animată a unor mecanisme din
lumea vie, ilustrarea grafică a unor concepte abstracte, calcule laborioase, grafice, etc.
Dintre cele mai des utilizate sisteme de grafica sunt cele ale WINDOWS-ului de exemplu:
PAINT, PHOTOPAINT-UL, Sistemul CORELL DRAW, AUTOCAD, etc.
1116
SUCEAVA 2024
Dintre formele de invaţare asistată de calculator cele mai folosite sunt: conceptele de E-
learning, Blended learning şi Distance learning.
Blended learning-ul este un teremen care descrie o modalitate de învățare mixtă, ce
combină metodele de învățare tradiționale cu studiul independent obținând astfel o nouă
metodologie hibridă de învățare. Acesta reprezintă o schimbare majoră în strategiile didactice
prin introducerea computerului actul de predare-învățare-evaluare.
Utilizarea aplicațiilor în activitatea didactică este deosebit de utilă, nu doar în cazul
învățării limbilor străine (poate cele mai multe aplicații educaționale sunt platforme sau softuri
pentru învățarea și exersarea limbilor străine), dar poate fi o variantă mult mai creativă de a
realiza proiecte, de a evalua cunoștințe și competențe, de a antrena anumite deprinderi de lucru,
de a exersa algoritmi, de a sintetiza și schematiza conținuturi pentru predare/recapitulare.
Singurul inconvenient este generat de aceeași evoluție tehnologică explozivă care ne oferă
această oportunitate dar ne și obligă la reactualizarea permanentă a informației oferite sau
utilizate în predare sau evaluare.
Anul 2020, cu evoluțiile sale dramatice, a adus în atenția tuturor ideea că resurse
inepuizabile ale tehnologiei au fost insuficient exploatate. Criza care a determinat generalizarea
învățării online va ajunge la inevitabilul său sfârsit, dar predarea și învățarea online nu vor
dispărea odată cu situația dra- matică ce a generat expansiunea acestei modalități de lucru. O
foarte valoroasă experiență acumulată în această perioadă va trebui fructificată în viitor.
Tehnologiile educaţionale presupun mijloace şi metode, structuri şi forme diferite care
coreleaza diferite concepte operaţionale: proiectul pedagogic, mesajele educaţionale,
conexiunea inversă etc.
Integrarea tehnologiilor educaţionale în cadrul învăţământului formativ presupune ca
şcoala/grădiniţa să se centreze pe dezvoltarea gândirii, selectând prin aceasta conţinutul,
metodele, formele şi criteriile de formare şi evaluare, adică să elaboreze acea tehnologie
educaţională care dezvoltă un anumit stil de învăţare cu efect durabil.
Educatorul în era digitală:
• Trebuie să fie capabil să-și adapteze practicile de instruire la nevoile copiilor;
• Trebuie să răspundă critic și creativ noilor tehnologii pentru comunicarea cu preșcolarii;
• Trebuie să combine TIC cu metodele tradiționale pedagogice;
• Trebuie să-și asume învățarea continuă;
• Trebuie să-și organizeze optim lecțiile folosind resursele existente;
• Trebuie să colaboreze pentru asigurarea accesului fiecărui preșcolar la educație, implicit al celei
online.
ACTIVITĂȚILE ON-LINE:
*SINCRON:
• Întreaga grupă/ grupuri mici
• Cel puțin o dată/ săptămână
• Durata: 10-30 minute
*ASINCRON:
• Transmiterea sarcinilor de lucru: prin poșta locală, intermediari, angajații grădiniței, etc.; pe
platforma grădiniței; grupuri restrânse (whatsapp, Facebook, Messenger,etc.)
*EVALUARE/FEEDBACK:
• Obținerea feedback-ului prin colaborarea părinților;
• Realizarea unor filme de sinteză a zilei, săptămânii/ proiectului tematic.
STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ON-LINE:
CU CE ÎNCEPEM?
1117
SUCEAVA 2024
• Începem cu „Întâlnirea de dimineață”, cu poezii și cântecele pe teme specifice (cu diferite rutine
- cum ne spălăm pe mâini/ ne îmbrăcăm/ ne petrecem timpul acasă);
• Întâlnirile SINCRON păstrează ideea de apartenență la grupul și programul școlar, copiii se
văd, se aud, comunică, socializează...
CÂTE ACTIVITĂȚI?
• Activitățile recomandate sunt de una, maxim două-trei activități pe săptămână.
CARE ESTE DURATA UNEI ACTIVITĂȚI ÎN ÎNTÂLNIREA SINCRON?
• Durata unei activități sincron este de minim 10 minute până la 30 minute, ținând cont de
particularitățile de vârstă și interesele copiilor.
• Se sugerează ca Întâlnirea Sincron să se realizeze cel puțin o dată/săptămână.
PAUZE
• Se pot face pauze de realaxare de 15-20 minute.
CE TIP DE RESURSE FOLOSIM ÎN LECȚIILE ON-LINE?
• Resursele folosite trebuie să fie accesibile părinților, pentru a răspunde în consecință.
TIPURI DE ACTIVITĂȚI:
• Materiale Audio-Video transmise pe grupurile de părinți;
• Link-uri către filmulețe educative, povești terapeutice;
• Jocuri educative create pe site-uri specializate.
RESURSE DIGITALE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR:

- Youtube.com –Creare filmulețe educative
- Facebook – grupuri pentru educatoare
- https://wordwall.net/ - Creare de jocuri
- https://im-a-puzzle.com –Creare de puzzle-uri;
- Youcut- program editare video
- Powerpoint
- Programe pentru înregistrare voce
- Voicethread- adăugare de voce prezentărilor
Link-uri pentru activități artistico-plastice
Fișe printabile pentru pagini de colorat
- http://www.coloring.ws
- https://www.coloring.ws/coloring.html
Link-uri pentru activitati muzicale
- Joc de confecționare instrumente muzicale
- https://gokid.ro/10-cantecele-pentru-copii-de-gradinita/
- https://ghindoc.ro/cantece-pentru-copii-gradinita/
EXPERIENȚA ON-LINE LA VÂRSTA TIMPURIE este despre:
- A crea emoție;
- A crea o poveste;
- A învăța să fim altfel.
SFATURI PENTRU ȘCOALA LA DISTANȚĂ:
Educatorul:
- să aibă planuri multiple A, B, C, D;
- să aibă o structură clară, dar și mici surprize;
- să îi implice pe copii cât mai mult;
- să alterneze activitățile de stat pe scaun, cu mișcarea;
- să-i laude pe copii. Să încurajeze părinții;
- să profite de mediul înconjurător al copilului;
1118
SUCEAVA 2024
Pe fondul schimbărilor rapide prin care trece societatea și datorită progresului tehnologic
s-a ajuns la înregistrarea unei adevărate revoluții în domeniul instruirii asistate de calculator.
La ora actuală se vorbește tot mai mult de globalizare în toate domeniile, dar globalizarea în
educație ar însemna să elimine barierele dintre educabili și să deschidă noi perspective în
practica pedagogică.
În România există elevi deschiși spre cunoaștere care doresc să exploreze acest domeniu
al tehnologiilor IT, se folosesc de el și îl preferă în schimbul metodelor tradiționale, dar modul
cum este folosit și este pus în valoare ține și de măestria profesorului și felul cum fiecare
profesor știe să împletească metodele cu mijloacele didactice în reușita demersului didactic.
Bineînțeles că aceste tehnologii nu trebuie să înlocuiască învățământul tradițional, aceste
metode moderne de învățare trebuie privite ca o formă complementară de predare menite să
înveselească, să diversifice actul de predare-învățare, dar cu toată utilitatea lor unanim
exprimată și de profesori și de elevi, există totuși profesori care își manifestă reticența pentru
lecțiile pe calculator,resping acestă idee tocmai din cauză că ei au traversat perioada comunistă
în care nu exista tehnologie în școală iar acum se confruntă cu lipsa de omogenitate a elevilor
lor, cu adaptarea la cerințele societății de consum actuale.
Cu toate că în școlile din România se folosește e-learningul și IT mai ales în ceea ce
privește învățământul la distanță, suntem totuși în faza pioneratului în ceea ce privește calitatea
lor, gradul de răspândire și recunoaștere a beneficiilor lor și se remarcă reticența cu care sunt
privite atunci când unii profesori sau elevii din motive pur subiective nu le folosesc sau li se
par mai inefieciente decât metodele tradiționale de predare.
Chiar dacă statisticile arată că țara noastră se află sub media de folosire a tehnologiilor la
nivelul UE, oferta de platforme Web de platforme e-learning de tip open source este în continuă
expan- siune, multe instituții de învățământ universitar dar și preuniversitar folosind aceste
platforme.
Folosinduse de tehnologia modernă și de platformele e-learning, elevii beneficiază de o
îmbunătățire a abilităților de organizare grafică, scris, citit, calcul tabelar, calcule matematice,
etc.
De asemenea, oferă elevului flexibilitate în gândire dar și în ceea ce privește organizarea
timpului de lucru, ajută elevii să se concentreze pe tot parcursul lecției, crește interesul elevilor
pentru lecție, îi încurajează spre munca individuală dar și pentru munca pe grupe.
Folosirea metodelor didactice interactive produc un demers didactic captivant, motivant,
benefic și pentru profesori și pentru elevi atât pe plan social cât și cognitiv. Profesorii
constructiviști sunt cei care mediază între învățarea curentă și nevoile emergente ale elevilor
lor.
Putem concluziona că introducerea platformelor educaționale este benefică în școli la
toate profilurile și toate nivelele de învățământ, ar trebui introduse mai multe ore de TIC pe
săptămână, profesorii să participe la mai multe cursuri în domeniul IT, școlile să fie dotate cu
internet și calculatoare bune și ideal ar fi nu numai la TIC dar și la alte discipline să se lucreze
cu grupe mai mici de elevi.
Bibliografie:
***http://educatiacontinua.edu.ro/resurse-educationale.html
***http://www.elearning.ro/scoala-romaneasca-incotro
***https://files.eric.ed.gov/fulltext/ED509636.pdf
***http://www.elearning.ro/elearningromania
1119
SUCEAVA 2024
303. INTEGRAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
Prof. învățământ primar Popescu Gabriela

Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele, Jud. Buzău
The activities carried out in school have the role of forming the learner for the world of
tomorrow, which will be the result of technological and digital evolution. The world of the
future will certainly be digitized and some areas of human activity will be replaced or assisted
by artificial intelligence. The pandemic of 2020 has subjected the educational system to a huge
challenge, that of moving from traditional, physical learning to online learning. Although digital
educational resources had been used in the classroom until then, the teachers had to adapt the
teaching-learning-evaluation strategies for carrying out the school program in the online
environment.
With the return to learning in the physical environment at school, digital educational
resources have become essential in learning activities. Today's children, digital natives, are
familiar with these digital tools, learn to use them very quickly and enjoy learning with them.
Both in the online and in-school courses, we used numerous digital resources: Mentimeter,
Wordwall, ChatterPix, Kahoot, Padlet. Digital resources have proven useful, even valuable in
learning activities. Students feel at ease, because they easily become familiar with digital tools
and are motivated in learning. With the help of these digital learning tools, information becomes
accessible, being a click away, students are more involved, more active, can interact and
develop their digital skills, so necessary in the world we live in.
Lumea în care trăim este într-o permanentă schimbare, iar elevii noștri vor fi adulți într-
o lume nouă, necunoscută astăzi, pentru care trebuie să fie pregătiți. Activitățile desfășurate în
școală au rolul de a-l forma pe educabil pentru lumea de mâine, care va fi rezultatul evoluției
tehnologice și digitale, tot mai accentuată în ultima perioadă. Formarea elevului trebuie să pună
accent pe capacitatea acestuia de adaptare la situații noi, pe formarea gândirii critice, pe
capacitatea acestuia de a selecta informațiile dintr-o multitudine de surse și de a le folosi în
mod corect, pe capacitatea de a-și forma și exprima propriile opinii, pe baza unor argumente
solide.
Lumea viitorului va fi, cu siguranță, digitalizată și o parte dintre domeniile de activitate
umană vor fi înlocuite sau, cel puțin, vor beneficia de asistența inteligenței artificiale. Cine și-
ar fi închipuit la începutul anului 2020 că lumea se va schimba atât de repede din cauza unui
virus? Sistemul educațional a fost supus unei provocări imense, aceea de a trece de la învățarea
tradițională, fizică, în sala de clasă, la învățarea în sistem online, ceea ce i-a luat prin surprindere
atît pe profesori, pe elevi, cât și pe părinți. Deși se foloseau și până atunci resurse educaționale
digitale în cadrul orelor de curs, profesorii au fost nevoiți să adapteze strategiile de predare-
învățare- evaluare pentru desfășurarea programului școlar în mediul online. Activitățile școlare
au ajuns să se desfășoare în condiții optime mulțumită profesorilor, dar și elevilor care au
manifestat capacități de adaptare rapidă la noua situație în care a ajuns lumea. Trebuie să
recunoaștem că din acel moment sistemul educațional nu a mai fost același și s-a luat în calcul
posibilitatea de a trece de la sistemul fizic de învățare la cel online, din diverse motive.
Autoritățile au luat măsuri de a asigura instrumente digitale elevilor defavorizați, pentru a avea
1120
SUCEAVA 2024
acces la educație, în noul sistem online, școlile au achiziționat platforme educaționale, cu

ajutorul cărora să se desfășoare cursurile online, atât sincron cât și asincron.
În cadrul activităților online, am folosit platforma educațională Google Classroom care
s-a dovedit o resursă foarte eficientă în cadrul activităților de învățare prin faptul că pune la
dispoziția profesorului și a elevilor un spațiu virtual de învățare, unde, după întâlnirile online,
elevii primesc teme și încarcă rezolvarea sarcinilor, profesorii au posibilitatea de a creea teste
de evaluare, chestionare, iar elevii primesc feedback imediat după ce au finalizat proba. Am
folosit această platformă și după încheierea cursurilor online și întoarcerea la școală, pentru că
elevii s-au obișnuit cu ea și era mult mai facil să primească materiale educaționale pe platformă,
să le acceseze, să adreseze întrebări, să facă aprecieri. Munca din clasă se continua în acest
spațiu virtual de învățare și acasă.
Odată cu întoarcerea la învățarea în mediul fizic, la școală, resursele digitale
educaționale au devenit esențiale în cadrul activităților de învățare. Copiii de astăzi, nativi
digitali, sunt familiarizați cu aceste instrumentele digitale, învață să le utilizeze foarte repede și
învață cu plăcere cu ajutorul lor. Atât în cadrul cursurilor online, cât și în cadrul celor care s-au
desfășurat la școală, am folosit numeroase resurse digitale: Mentimeter, Wordwall, ChatterPix,
Kahoot, Padlet.
Mentimeter (www.mentimeter.com) este o aplicație pe care am folosit-o în cadrul
lecțiilor, atât în etapa captării atenției, pentru a surprinde așteptările elevilor în legătută cu
activitatea, cât și la finalul lecției, în încheierea lecției, cu scopul de a primi feedbackul elevilor,
sau la finalul lecturării unui text, pentru a surprinde emoțiile trezite de personaje, fapte.
Profesorul pregătește un WordCloud, pe baza unui șablon, apoi adresează o întrebare (Cum te-
ai simțit la lecția de astăzi? Ce așteptări ai în legătură cu lecția de astăzi? Ce sentimente te-au
încercat în timp ce ai citit textul?). Elevii primesc un cod pe care îl introduc după accesarea
aplicației și scriu trei cuvinte pentru a răspunde la întrebare. Cuvintele folosite cel mai frecvent
apar în șablon evidențiate, cu caractere pronunțate. Este un exercițiu atractiv, plăcut pentru elevi
cu ajutorul căruia își exprimă sentimentele, emoțiile așteptările, trăirile experimentate în timpul
unei lecții.
Wordwall (wordwall.net) este o aplicație ce poate fi folosită în orice moment al lecției,
șabloanele pentru jocuri fiind foarte variate. Spre exemplu, roata aleatorie, poate fi folosită
pentru captarea atenției, frontal, în lecția ”Grupul de litere ce”, la clasa I, sarcina de lucru fiind:
”Denumește imaginea!”. Elevii vin, pe rând în fața clasei, învârt roata și denumesc imaginea
indicată (ceainic, ceas, ceapă, cerb, ceaun, cereale,ceașcă, cercei, cenușă, Cenușăreasa).
Întrebarea ”Cu ce grup de litere începe fiecare cuvânt?”va face trecerea spre momentul
următor al lecției, anunțarea subiectului lecției.
De asemenea, roata aleatorie poate fi utilizată pentru verificarea cunoștințelor
anterioare, în prima parte a lecției, cunoștințe pe baza cărora se construiesc noi achiziții. Spre
exemplu, la lecție de matematică, cu tema ”Scăderea numerelor naturale de la 0 la 100”,
sarcinile descoperite de către elevi prin învârtirea roții vor fi: Cum se numesc numerele care se
adună? Cum se numește rezultatul adunării? Cum se numesc numerele care se scad? Care este
rezultatul scăderii? Ce număr trebuie să adun cu 20 pentru a obține 60? Care este suma
numerelor 23 și 42? Cunoștințele noi se construiesc pe baza celor deja existente, așadar pentru
a face noi achiziții, cele existente trebuie să fie bine fixate. Acest lucru esențial în învățare se
poate realiza într-un mod distractiv, cu ajutorul unui joc, ca cel descris mai devreme.
Aplicația Wordwall poate fi utilizată și pentru fixarea cunoștințelor însușite în lecție sau
pentru evaluare. Jocurile de tipul ”Deschide cutia” pot fi foarte eficiente în exersarea operațiilor
de adunare și scădere a numerelor de la 0 la 100, la clasa I. Elevul deschide cutia virtuală, prin
atingere și efectuează operația descoperită. Pentru fiecare operație efectuată corect elevul
1121
SUCEAVA 2024
primește un scor, pe baza scorurilor obținute de elevi se face un clasament, astfel încât se acordă
și feedback. Jocul de tipul ”Găsește perechea” se pretează pentru exercițiile de asociere a
cuvintelor cu sens opus sau cu același sens, pentru folosirea semnelor de punctuație potrivite la
finalul propozițiilor sau pentru asocierea unor operații cu rezultatul potrivit. Posibilitățile de
introducere în lecție a acestor jocuri sunt nelimitate și au un efect de optimizare a învățării, prin
faptul că sunt atractive, plăcute, provocatoare pentru elev și fac parte din sfera de interes a
acestora.
O altă aplicație, de data aceasta doar pentru telefon, special creată pentru copii, este
ChatterPix. Cu ajutorul acesteia, elevii pot da voce personajelor preferate, prietenilor
necuvântători, jucăriilor preferate. Am utilizat această aplicație în foarte multe activități la
clasele primare, spre exemplu, la clasa pregătitoare, în lecția ”Jucăria preferată”, la disciplina
Dezvoltare personală. Elevii au fotografiat jucăria favorită, s-au înregistrat descriind-o și i-au
dat glas cu ajutorul aplicației. La lecția cu tema ”Animalul preferat”, elevii au desenat animalul
preferat, apoi l-au personificat, făcându-l să vorbească. De asemenea, variantele de folosire a
acestui joc sunt nelimitate, existând posibilitatea de explorare a unor teme diverse. Cu ajutorul
acestei aplicații, elevii devin mai creativi, mai încrezători în forțelr proprii, depășindu-și de
multe ori timiditatea. Pe de altă parte, ChatterPix poate dezvolta gîndirea critică, elevii fiind
nevoiți să selecteze informațiile esențiale pe care le vor expune în timpul stabilit.
O expoziție a produselor realizate cu ajutorul tehnologiei și nu numai, se poate realiza
prin folosirea website-ului Padlet (padlet.com). Profesorul folosește un șablon, dă un titlu
expoziției, apoi trimite link-ul elevilor pentru a încărca produsele, ce vor fi vizualizate de către
toți ceilalți elevi. Am utilizat acest tip de expoziție virtuală pentru a prezenta lucrările elevilor
realizate în cadrul orelor de arte vizuale și abilități practice, dar nu numai. Padlet s-a devedit a
fi de mare ajutor și în prezentarea lucrărilor realizate de grupele de elevi în cadrul proiectelor
sau în cadrul lecțiilor. Spre exemplu, la lecția de limba română ”Scrisoarea a III-a”, de la clasa
a IV-a, elevii au fost împărțiți în patru grupe care au primit sarcini diferite. Prima grupă de elevi
a primit sarcina de a realiza un cvintet care îl are ca subiect pe Mircea cel Bătrân. A doua grupă
a avut sarcina de a identifica elemente din natură, în poezie și să realizeze un desen pe baza
acestora. A treia grupă a prezentat argumente pro și contra luptei dintre Mircea cel Bătrân și
Mahomed, iar a patra grupă a compus o problemă care a avut ca temă lupta dintre oștenii
conduși de Mircea și ienicerii lui Mahomed. Produsele elevilor au fost încărcate în Padlet, apoi
proiectate, pentru a fi vizualizate de către toți elevii. Fiecare grupă și-a prezentat lucrarea, iar
ceilalți elevi au făcut aprecieri.
Pentru evaluarea învățării, am folosit platforma Kahoot (Kahoot.it), folosind
joculețele de tip quiz, create în prealabil. Elevii intră pe platformă și primesc un cod de acees
specific quiz-ului, parcurg testul și primesc feedback imediat. O altă modalitate de realizare a
evaluării cu ajutorul resurselor digitale este folosirea joculețele de tip quiz oferite de aplicația
wordwall. Acest tip de evaluare se pretează la majoritatea disciplinelor studiate la ciclul primar.
Cu ajutorul acestui instrument digital, evaluarea devine distractivă și eficientă.
Profesorul este cel care selectează cele mai eficiente resurse digitale și le introduce
în lecție în momentul cel mai potrivit. Resursele digitale s-au dovedit utile, chiar valoroase în
activitățile de învățare. Elevii se simt în largul lor, pentru că se familiarizează ușor cu
instrumentele digitale și sunt motivați în învățare. Folosirea instrumentelor digitale îi ajută să-
și depășească limitele și să capete încredere în ei. Cu ajutorul acestor instrumente digitale de
învățare informația devine accesibilă, fiind la un click distanță, elevii sunt mai implicați, mai
activi, pot interacționa și își pot dezvolta competențele digitale, atât de necesare în lumea în
care trăim.
1122
SUCEAVA 2024
Bibliografie:
1. CERGHIT, Ioan şi alţii, Didactica, Manual pentru clasa a XI-a, şcoli normale, E. D. P., R.
A., Bucureşti, 1994
2. CUCOȘ, Constantin, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 2000
Resurse online:
1. Asociația Techsoup, Curs - Intensiv de educație digitală pentru învățământ primar (Primăvară
2021) https://predauviitor.ro
2. Asociația Techsoup, Curs - Portofoliul digital esențial al profesorului de învățământ primar,
https://predauviitor.ro
3.NASTAS, Svetlana, PISĂU, Aurelia, HÎNCU, Ionela, SÎRBU, Mihaela, Ghid metodologic-
Instrumente de implementare a tehnologiilor în învățământul general, Chișinău, 2018,
https://ise.md/uploads/files/1548841870_nastas.pdf
4. https://wordwall.net/
5.https://play.google.com/store/apps/details?id=com.duckduckmoosedesign.cpkids&hl=ro&gl=US
6. https://padlet.com/
7. https://kahoot.com/
8. https://www.mentimeter.com/
9. https://classroom.google.com/
1123
SUCEAVA 2024
304. ALFABETIZAREA DIGITALĂ: ACTIVITĂȚI CE INCLUD TEHNOLOGIA

PENTRU PREȘCOLARI

Alfabetizarea digitală este o abilitate esențială pentru ca preșcolarii să învețe în lumea de astăzi
din ce în ce mai centrată pe tehnologie. Prin implicarea în activități ce foloses tehnologia, preșcolarii
pot dezvolta abilități motorii fine, pot înțelege concepte precum literele și cifrele și pot învăța să
folosească tehnologia în siguranță și în mod responsabil.
Profesorii din învățământul preșcolar nu trebuie să fie experți în tehnologie pentru a utiliza
activitățile tehnologice în clasă. De la diverse aplicații până la utilizarea tabletelor sau smartphone-
urilor, există o mulțime de activități simple care ajută la dezvoltarea abilităților esențiale de alfabetizare
digitală ale copiilor.
Aceste activități tehnologice sunt ușor de configurat și pot fi adaptate la nivelul de dezvoltare al
copiilor.
Ce este alfabetizarea digitală în educație?
Alfabetizarea digitală folosește tehnologia pentru a găsi, evalua, crea și comunica informații.
Pentru a fi alfabetizat digital, trebuie să fii capabil să folosești un computer și internetul în diverse
scopuri, inclusiv cercetare, e-mail și rețele sociale.
Alfabetizarea digitală este o abilitate esențială pentru ca cei mici să învețe să aibă succes. Având
în vedere dependența din ce în ce mai mare de tehnologie atât la locul de muncă, cât și în viața de zi cu
zi, este mai important pentru preșcolari să folosească tehnologia în mod eficient.
Preșcolarii încep să dezvolte abilitățile de care vor avea nevoie pentru a fi alfabetizați digital.
Oferindu-le oportunități de a utiliza tehnologia în diferite moduri, sunt ajutați să dezvolte aceste abilități
esențiale.
Activitățile tehnologice pentru preșcolari ar trebui să fie concepute pentru a le permite să
experimenteze o varietate de tehnologii diferite. În plus, expunerea la diverse tehnologii îi va face mai
bine pregătiți pentru a le utiliza în viitor.
De ce este importantă alfabetizarea digitală?
Se folosește tehnologia în viața de zi cu zi. De la smartphone-uri, computere care sunt folosite

la serviciu și sisteme de divertisment din casele noastre, dispozitivele digitale au devenit un element de
bază în aproape fiecare aspect al vieții.
În timp ce prea mult timp pe ecran poate fi dăunător, dispozitivele digitale și tehnologia sunt
instrumente puternice pentru învățare atunci când sunt utilizate cu moderație. Pentru preșcolari,
învățarea să folosească tehnologia în moduri distractive și captivante îi va ajuta să-i ajute să aibă succes
la școală și nu numai.
Iată motivele pentru care alfabetizarea digitală este esențială pentru preșcolari:
Învață cum să folosească tehnologia
Într-o lume în care tehnologia devine din ce în ce mai omniprezentă, transmiterea abilităților de
alfabetizare digitală îi familiarizează cu funcțiile de bază ale dispozitivelor și aplicațiilor populare.
Această familiaritate va fi utilă pe măsură ce ei cresc și se așteaptă să folosească tehnologia pentru
școală, serviciu și alte activități.
Dezvoltă abilitățile motorii fine
1124
SUCEAVA 2024
Utilizarea unui computer sau a unei tablete necesită abilități motorii fine pe care majoritatea
preșcolarilor încă le dezvoltă. Utilizarea regulată a acestor dispozitive le îmbunătățește abilitățile și îi
pregătește pentru sarcini care necesită mișcări precise ale mâinii, cum ar fi scrisul.
Învață concepte și idei noi
Tehnologia permite preșcolarilor să exploreze și să-și extindă orizonturile. Cu ajutorul
aplicațiilor, site-urilor web și a altor resurse digitale, aceștia pot afla despre orice îi interesează, de la
animale și plante la istorie și spațiul cosmic.
Ajută la exersarea abilităților esențiale
De la numărare și potrivire, la citire și scriere, există multe modalități prin care preșcolarii pot
exersa abilitățile esențiale folosind tehnologia. Găsirea de aplicații și jocuri care se concentrează pe
abilități specifice îl ajută pe copil să stăpânească elementele de bază înainte de a trece la concepte mai
provocatoare.
Încurajează creativitatea
Dispozitivele și aplicațiile digitale pot încuraja creativitatea și pot permite preșcolarilor să se
exprime în noi moduri. Prin intermediul media și tehnologiei digitale, aceștia pot experimenta muzica,
arta, designul și povestirea.
Îmbunătățește abilitățile de rezolvare a problemelor
Utilizarea tehnologiei necesită abilități de rezolvare a problemelor, de la a învăța cum să
folosești o nouă aplicație până la depanarea problemelor tehnice. Pe măsură ce preșcolarii se confruntă
cu noi provocări în timp ce folosesc dispozitive, ei vor dezvolta aceste abilități esențiale și vor învăța
cum să le aplice în alte domenii ale vieții lor.
Predarea alfabetizării digitale
Media și tehnologia digitală pot fi încorporate în activitățile și experiențele de zi cu zi.

Sfaturi pentru predarea abilităților de alfabetizare digitală la grupa de preșcolari:
Utilizarea cu moderație
Copiii trebuie ajutați să înțeleagă importanța utilizării responsabile a tehnologiei. Se stabilesc
limite clare ce trebuie respectate. De exemplu, dacă ar trebui să-și folosească gadgeturile timp de 30 de
minute, rămâneți la asta.
Găsiți conținut adecvat vârstei
În momentul utilizării unor aplicații, site-uri web, jocuri și videoclipuri pentru învățare, este
esențial să se utilizeze conținut adecvat vârstei. Există o multitudine de conținuturi educaționale
disponibil online.
Folosirea aplicațiilor și jocurilor care se concentrează pe abilități specifice
Există o mulțime de aplicații și jocuri care îi vor ajuta pe preșcolari să-și exerseze abilitățile
esențiale, cum ar fi număratul și cititul.
Tipuri de activitati ce utilizează tehnologia la grupa de prescolari:
Înregistrarea unui videoclip

Această activitate poate încuraja munca în echipă și jocul imaginativ.
Imitarea mișcărilor dintr-un video
Copiii privesc desene animate dansând și imită mișcările acestora. Videoclipurile de urmărire care
încorporează muzică și mișcare pot ajuta copiii să dezvolte lucruri precum abilitățile motorii și
lingvistice. Copiii pot urmări mișcările și pot cânta împreună și își pot angaja diferitele simțuri în
procesul de învățare.
Trasarea de semne grafice, litere, cifre
Tehnologia poate fi folosită pentru a ajuta copiii să stăpânească abilitățile timpurii de alfabetizare, cum
ar fi fonetica și trasarea literelor. O aplicație care se concentrează pe învățarea sunetelor alfabetului și
modul de a urmări și identifica literele oferă o experiență interactivă, educațională, care poate suplimenta
învățarea la clasă.
1125
SUCEAVA 2024
Introducerea alfabetizării digitale în educația timpurie poate ajuta copiii mici să dezvolte
abilități motorii fine, gândire critică și creativitate. De asemenea, le poate oferi o bază pentru a deveni
utilizatori competenți ai tehnologiei pe măsură ce cresc.
Încorporând activități ce utilizează tehnologia în sala de grupă, profesorii își ajută copiii să dezvolte
abilitățile de care au nevoie pentru a avea succes în lumea digitală.
Bibliografie:
BALTAC, Vasile – Lumea digitală. Concepte esențiale, 2015 Editura Excel XXI Books,
București
CERGHIT, Ioan, ,,Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri si
strategii” , 2002, Editura Aramis, București;
CUCOȘ, Constantin, ,,Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizarii formării” , 2006,
Editura Polirom, Iași;
SUSSKIND, Jamie – Politica viitorului. Tehnologia digitală și societatea, 2019, Editura Corint,
București
Summary
Key competences represent a multifunctional, transferable package of knowledge, skills and

attitudes that all individuals need for fulfillment and personal development, social inclusion and finding
a job. They must have developed at the end of compulsory education and must act as a foundation for
learning as part of lifelong education.
The importance of digital tools reflects an essential role for the training of both cadres competent
didactics, as well as the development of preschoolers' personality.
Preschool education is the fundamental branch that is the basis of education, where the changes that are
produced favor the level of knowledge and multilateral development.
Training with the help of digital tools for didactic / educational application,which leverages the
principles of modeling and cyber analysis of training activities in context new technologies, information
and communications.
In choosing digital tools, teachers must follow the valences their pedagogies (degree of
interaction, communication and collaboration, development
21st century skills, etc.). Benefits for preschoolers: a much better learning comfortable environment, but
which requires the support of adults (parents, in the case of home learning).
The use of the computer in the education of preschoolers allows the transmission and
assimilation of new information knowledge in an attractive way for children. The education process is
much more efficient. Children learn playing, they are put in a position to quickly find solutions and
make decisions to solve problems.
The use of the computer in the education of preschoolers allows the transmission and
assimilation of new information knowledge in an attractive way for children. The education process is
much more efficient. Children learn playing, they are put in a position to quickly find solutions and
make decisions to solve problems.
The computer is a means of training that keeps the child's attention active throughout the activity
learning.
1126
SUCEAVA 2024
305. TOOLS FOR ENHANCING MOTIVATION LEARNING ENGLISH
Prof. înv. primar Rusu Simona Liliana

Prof. Piniuc Ionela
The students’ motivation in an English as a Foreign Language (EFL) classroom is

affected by their perceptions of the teaching strategies used. The present paper aims at
investigating what influences young students’ motivation for learning English and what
influences their motivation for learning English and it also aims at exploring some views of
teaching strategies considered useful and successful to motivate students in order to be more
enthusiastic and receptive. As previous research has been analyzed these questions came up:
▪ What different kinds of strategies seem to be the most motivating for the students?
▪ What kind of motivation do learners have for learning English?
▪ Are learners positive or negative towards English, does their motivation come from within
themselves or does it come from elements outside themselves?
▪ How important is it for learners that what they study is meaningful for them?
▪ How important is the teacher – student relationship for motivation?
▪ What are the best ways of learning?
The aim of this paper is to present some motivational strategies that apply to students,
with emphasis on young learners of English. It also investigates what influences learners`
attitudes towards learning English. There are different teachers with different philosophies
about how to teach English. However, some of these philosophies might or might not motivate
learners as their attitude and motivation towards English is different through time and it also
varies according to teacher’s personality. The question is why some think that English is
important and why they are motivated to learn more while some are not. It is our duty as teachers
to find the most useful strategies to motivate our students to be more open and understand the
importance of English in the language classroom and later in real life.
The main question is as written before: “What influences students’ motivation to learn
English?”. Other perspectives are: What different kinds of strategies seems to be the most
motivating for young students? What kind of motivation do learners have? Are learners positive
or negative towards English, does their motivation come from within themselves (intrinsic) or
does it come from elements outside of themselves (extrinsic)? How important is it for learners
that what they study is meaningful for them? How important is the teacher – student relation
for motivation?
❖ Teaching with variety- “Variety’s the very spice of life that give it all its flavors.”
❖ Conscious and unconscious learning
❖ The student-teacher relationship represents an element which can help motivate children to
learn more
Discussing the perceptions of student and teachers in a language classroom cannot be
done without understanding the concepts of motivation in the broader field in general and in
the second/foreign language area in particular. Therefore, key issues related to motivational
strategies such as general concepts of motivation and the construct of motivation in the
second/foreign language classroom are included.
1127
SUCEAVA 2024
❖ Songs are found amongst the most culturally rich and enhancing resources which can be easily
used in different language classrooms;
❖ Songs bring a shift in the routine classroom activities and they are valuable resources in the
process of developing students’ abilities of speaking, listening, writing and reading.
A comparison of students’ and teachers’ perceptions of the teaching strategies and
techniques that these two parties perceive as motivational is also described.
❖ Visual Tools are powerful retention aids which increase understanding- “A picture is worth a
thousand words.”
❖ Projects
❖ A well-designed introductory text used in terms of the inductive method, theory of creativity,
and Vygotsky’s socio-cultural theory can be a useful technique of enhancing students’
motivation.
I think we, as teachers need to create a pleasant and supportive classroom atmosphere.
This will allow the students to feel comfortable, safe and engaged – something that all students
deserve. In a classroom where values and roles remain constant and focus is placed on the
positive aspects of learning, students will be more open to actively participating in class. If
students are given the opportunity to become responsible for their own learning, students will
be more likely to benefit from the lesson, and thus more likely to be self-motivated. This should
be a primary goal for all teachers, since lack of motivation is often the root of disciplinary
issues.
❖ I think that the teachers have a crucial role in maintaining and creating students’ motivation
within the classroom by using productive and successful strategies in increasing and smoothing
the learning process regarding learners’ motivation (the engine of personality).
❖ Giving children science seems a relatively easy thing to do, but training people in the fullness
of the world is especially difficult. The student's influence by the teacher is done directly,
through attitude, verbal message, gestures, facial expressions, emotional state, personal
example, ie through his active presence.
1128
SUCEAVA 2024
306. UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof.Dunăreanu Dorina
G.P.P. ,,Prichindel” Suceava
Grădiniţa este un mediu creativ şi interesant, care pune baza educaţiei copilului şi îl
ajută să deprindă primele aptitudini necesare pentru următoarele etape din viaţa sa. Trăim într-
o epocă în care învăţarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la vârste din ce
în ce mai fragede.
Utilizarea calculatorului în educaţia preşcolarilor permite transmiterea şi asimilarea
noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii. Calculatorul este un mijloc de instruire care
ţine atenţia copilului activă pe tot parcursul activităţii de învăţare.
Folosirea calculatorului în grădiniţă constituie o creştere a calităţii predării și învăţării.
Alături de mijloacele didactice ce pot fi folosite în scopul eficientizării tuturor activităţilor din
grădiniţă. Interesul copiilor se menţine pe tot parcursul activităţilor, folosind acest mijloc
didactic.
Eficienţa calculatorului în procesul educativ este determinată de mai multi factori: gradul
de pregătire al cadrului didactiv in utilizarea calculatorului, de numărul de copii, de interesul,
cunoştiinţele şi abilităţile acestora, de atmosfera din clasă şi tipul programelor folosite, de
sincronizarea explicaţiilor cu secvenţele utilizate, de metodele de evaluare, de fişele de lucru
elaborate.Utilizarea calculatorului are şi numeroase avantaje: stimulează capacitatea de
învăţare, consolidează abilităţile de investigare ştiinţifică, stimulează gândirea logică, memoria
şi imaginaţia şi dezvoltă cultura vizuală.
Calculatorul este extrem de util deoarece stimulează procese şi fenomene complexe pe
care nici un alt mijloc didactic nu le poate pune atât de bine în evidenţă. Astfel, prin intermediul
lui se oferă copiilor modelări, justificări şi ilustrări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale
proceselor şi fenomenelor neobservabile din diferite motive. Permite realizarea unor
experimente imposibil de realizat practic datorită lipsei materialului didactic, a dotării
necorespunzătoare.
Utilizare calculatorului la întâmplare, fără un scop precis, la un moment nepotrivit a
calculatorului în timpul activităţii conduce la plictiseală, monotonie, ineficienţa învăţării prin
neparticiparea unor copii la activitate, nerealizarea obiectivelor propuse şi poate produce
repulsie faţă de acest mijloc modern de predare-învăţare-evaluare.
Folosirea calculatorului în exces poate avea şi numeroase dezavantaje precum pierderea
abilităţilor practice, de calcul si de investigare a realităţii, la deteriorarea relaţiilor umane, nu
favorizează relaţiile sociale, putând duce la aşa numită ,,singurătate computerizată” şi este o
,,fabrică” uriaşă de cunoaştere, dar care exploatată excesiv provoacă pierderea unor aspecte din
basme, poveşti și a jocurilor în aer liber.
În învăţământul preşcolar, jocul este principala formă de organizare a procesului
instructiv-educativ, iar calulatorul este un alt mod de a învăţa jucându-se, este parte din spaţiul
socio-cultural al lui, care îl pun în situaţia de a găsi rapid soluţii, de a se adapta la o lume în
care informaţia circulă, îi influenţează limbajul şi comunicarea non-verbală cu paşi repezi.
Imaginaţia, la vârsta preșcolară, intră într-o nouă fază de dezvoltare și capătă noi
aspecte. Formarea competențelor descrise prin programa școlară nu este posibilă doar prin
utilizarea unor strategii clasice de predare-învăţare-evaluare. Instruirea diferențiată individuală,
pe nivel de vârstă, cu ajutorul softului educațional, poate fi o alternativă de succes. Soft-ul
educațional realizat pentru copii poate fi educativ, distractiv si interactiv. De exemplu, folosind
1129
SUCEAVA 2024
dorința copilului de a citi, este invitat într-o ,,Călătorie misterioasă la bibliotecă”, unde are mai
multe variante de joc. Preșcolarii își pot consolida cunoștințele, rezolvând sarcinile primite.
Personajul îi cere copilului să analizeze imaginea de pe ecran, să compare forma și mărimea
cărților prin alăturare vizuală și apoi să le așeze pe rând în rafturile bibliotecii. Imaginile
individuale se prezintă pe rând și copilul trebuie să facă apel, fie la imaginea de ansamblu care
i se prezintă când greșește, fie la cunoștințele dobândite anterior. Jocul se desfășoară interactiv,
calculatorul îl sfătuiește pe cel ce se joacă, să se găndească bine și îl incurajează să încerce din
nou, dacă a greșit.Răspunsurile corecte sunt răsplatite cu strigăte de bucurie, aplauze și laude.
Jocurile de orientare de tip labirint îl ajută pe copil să folosească tastele de deplasare
stânga-dreapta, sus-jos, să își dezvolte viteza de reactie, coordonarea oculo-motorie, dar și
spiritul de competiție, capacitatea de a acționa individual.
Prin intermediul jocurilor pe calculator îl pun pe copil în situația de a rezolva sarcini, care
altfel ar părea inaccesibile, dar atmosfera plăcută de lucru, caracterul ludic al acțiunii,
posibilitatea îndreptării greșelilor.
Pedagogia modernă pune în prim plan copilul, cu trebuințele și nevoile lui de
dezvoltare.Copiii vor să se descurce singuri si vor în același timp ca persoanel în care au
încredere să-i ocrotească. Tehnica modernă și învățământul centrat pe nevoile, dorințele și
posibilitățile copilului impune desfășurarea de activități diferențiate pe grupe de nivel.
Toate sistemele de învățământ sunt în căutara unor metodologii noi, rămâne de actualitate
totuși, o orientare tradițională. Se păstrează în actualitate o ortientare îndreptată spre menținerea
în folosință a unor metode tradiționale sau clasice, în pofida faptului că învățământul actual este
în căutarea și absorbția unor noi metode mai eficiente, în măsură să asigure condiții optime
pentru învățare și să ajute preșcolarii în atingerea unui nivel mai înalt de pregătire.
Activităţile din grădiniţă au un caracter organizat, sistematic, fiind subordonate
obiectivelor formării personalităţii copilului. Prin acest aspect ea difera de cea din familie, dar,
totodată se deosebeşte si de cea şcolară, de lecţie, fiind mult mai flexibilă, mai adecvată celor
mici. Jocul domină ca formă de activitate şi metodă ded educare, dar este completat şi de alte
activităţi ce se apropie oarecum de învăţare şcolară (activităţi comune şi extinderi) şi de
activităţi la alegere si opţionale.
Interesele, preocupările copiilor de moment pot să încline spre o anumită formă de activitate:
individuală sau de grup. Angajarea în activitate a tuturor copiilor face posibilă realizarea unei
mari varietăţi de activităţi din punctul de vedere al conţinutului şi a formelor de activitate.
Tipologia variată a activităţilor instructiv-educative din grădiniţă este determinată de
conţinutul, metodele si mijloacdele de învăţământ, de concepţia şi ecuaţia personală a cadrului
didactic. O îmbinare armonioasă a tuturor tipurilor de activităţi, în acord cu prevederile
documentelor oficiale, va face posibil un învăţământ preşcolar de călitate. Tipurile de activităţi
trebuie concepute ca un ansamblu unitar, cu orientare spre finalitatea învăţământului prescolar:
pregătirea copilului pentru o integrare activă în viaţa şcolară, stimularea independenţei şi
libertăţii de manifestare, educaţia timpurie a acestuia pentru integrare socială şi afirmare
personală.
1. Monica Lespezanu- Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura Omfal Esenţial

2007
2. S.M. Cioflica, B. Iliescu- Prietenul meu, calculatorul, Editura Tehno-Art 2003
3. Revista de pedagogie , nr. 1-2- Informatizarea învăţământului, Institutul de Ştiinţe al Educaţiei
1994
1130
SUCEAVA 2024
The kindergarten is a creative and interesting environment, which lays the foundation
for the child's education and helps him learn the first skills necessary for the next stages of his
life. We live in an age where learning is a dynamic process, which begins to form from an
increasingly young age. The use of the computer in the education of preschoolers allows the
transmission and assimilation of new knowledge in an attractive way for children. The computer
is a means of training that keeps the child's attention active throughout the learning activity.
The use of the computer in kindergarten constitutes an increase in the quality of teaching and
learning. Along with teaching aids that can be used to make all activities in the kindergarten
more efficient. The children's interest is maintained throughout the activities, using this
teaching tool. The efficiency of the computer in the educational process is determined by
several factors: the degree of preparation of the teaching staff in the use of the computer, the
number of children, their interest, knowledge and abilities, the atmosphere in the classroom and
the type of programs used, the synchronization of the explanations with the sequences used ,
evaluation methods, elaborated worksheets. Using the computer also has numerous advantages:
it stimulates learning capacity, strengthens scientific investigation skills, stimulates logical
thinking, memory and imagination and develops visual culture. The computer is extremely
useful because it stimulates complex processes and phenomena that no other didactic means
can highlight so well. Thus, through it, children are offered models, justifications and
illustrations of abstract concepts, illustrations of processes and phenomena unobservable for
various reasons. It allows the realization of experiments that are practically impossible due to
the lack of didactic material and inadequate equipment. Random use of the computer, without
a specific purpose, at an inappropriate time during the activity leads to boredom, monotony,
learning inefficiency due to the non-participation of some children in the activity, failure to
achieve the proposed objectives and can produce repulsion towards this modern means of
teaching and learning - evaluation.
1131
SUCEAVA 2024
307. MANAGEMENTUL ȘI IMPLEMENTAREA RESURSELOR DIGITALE

Noile paradigme educaționale, precum și transformările constante din societate, ne

determină în mod necesar să reflectăm pentru la noile provocări cu care se confruntă profesorii
și la schimbările necesare în consolidarea educației digitale.
Varietatea enormă de resurse digitale ușor accesibile copiilor, tinerilor și familiilor
acestora devine un factor convingător pentru schimbări în strategiile de învățare implementate
în toate procesele educaționale.
Copiii experimentează resursele digitale la o vârstă din ce în ce mai fragedă, unii dintre
ei chiar înaintea propriilor părinți sau educatori. Știm, cu siguranță, că resursele digitale pentru
copii au o componentă puternic ludică și, atunci când sunt utilizate în contexte de învățare non-
formală, promovează o mai mare satisfacție în realizarea activităților, ceea ce contribuie la
întărirea învățării copiilor.
Cu toate acestea, în ciuda utilizării fluente a informației digitale, a comunicațiilor și a
tehnologiei educaționale în viața lor personală, acest lucru nu înseamnă că sunt capabili să
aleagă și să utilizeze instrumente pentru a-și gestiona și construi munca digitală pedagogică sau
pentru a le împuternici să aleagă digital adecvat. instrumente pe care copiii (sau elevii) să le
utilizeze în contexte de învățare formale sau informale.
Această organizare și utilizarea calitativă devin factori determinanți pentru ca
tehnologiile și instrumentele digitale să devină un atu în procesul de predare și învățare.
În paragrafele următoare, vom explora cum să ne ocupăm de resursele digitale deja
disponibile atât educaționale, cât și utilizabile în scopuri de gestionare. Aceasta se va face
oferind cititorului o listă ușor consultabilă a celor mai utilizate sau interesante programe deja
aplicate sau utilizabile de către profesori, educatori și coordonatori pedagogici pentru a-și
gestiona activitatea zilnică în cadrul preșcolarului, precum și pentru a se ocupa de activitățile
educaționale.
Stăpânirea următoarelor programe enumerate poate sprijini profesorii în dobândirea și
în dezvoltarea abilităților digitale aferente.
Astfel, fiecare educator trebuie, într-o logică de învățare continuă, să-și dezvolte abilități
de:
● Aprovizionarea, crearea și partajarea resurselor digitale;
● Gestionarea și orchestrarea utilizării tehnologiilor digitale în predare și învățare;
● Utilizarea tehnologiilor digitale pentru a spori incluziunea, personalizarea și
implicarea activă a cursanților;
● Permiterea cursanților să utilizeze în mod creativ și responsabil tehnologiile digitale
pentru informare, comunicare, creare de conținut, bunăstare și rezolvare de probleme.
Din ce în ce mai mult, referințele și îndrumările pentru educatori sunt digitalizate,
disponibile pe platformele de internet, răspunzând cerințelor tehnologice ale lumii moderne
În paginile următoare este prezentată o propunere de programe care ar putea fi utilizate
de către membrii echipați educațional pentru a-și gestiona activitățile de lucru.
SKETCH ON PDF este cel mai simplu program pentru corectarea sau adnotarea
lucrărilor copiilor, precum și pentru a fi utilizat cu documente administrative sau de învățare.
Dintre toate programele cunoscute acesta pare să fie cel mai asemănător cu documentele fizice.
1132
SUCEAVA 2024
O strategie bună ar putea fi utilizarea unui procesor de text sau a unei prezentări de diapozitive
pentru a face fișe de lucru pentru copii, a converti documentul final în PDF și apoi, cu această
aplicație, a pune copiii să scrie de mână folosind un pix digital peste o tablă interactivă din
clasă. Este util pentru diferite corecții, lucrări de adnotare și scriere de mână pe spațiul de hârtie
digitală de pe ecranele tactile. De asemenea, este posibilă citirea și adnotarea cărților electronice
PDF. Este posibilă marcarea de cuvinte cheie și propoziții, notarea de comentarii, extinderea
marginilor, alegerea culorii, derularea ușoară prin documentul PDF.
SPLICE. Uneori, educatorii și profesorii trebuie să facă videoclipuri amuzante pentru
învățarea motivațională a copiilor respectând obiectivele curriculei. Alte ori este necesară
documentarea în practici video, vizite de studiu făcute cu copiii, excursii pe teren și alte întâlniri
educaționale ce trebuie apoi raportate prin documente video. Prin urmare, aplicația este utilă
pentru înregistrarea activităților educaționale. Cu această aplicație este foarte ușoară crearea de
materiale didactice cu un aspect profesional, realizarea de îmbinări, suprapuneri, titluri de
clipuri video, sincronizarea coloanei sonore, reglarea timpului, transformarea ușoară a modului
de realizare și direcționare a videoclipurilor. Această aplicație are instrumente pentru litere,
pentru tăierea și ajustarea clipurilor, adăugarea de muzică, reglarea vitezei de mișcare, crearea
de diapozitive; partajarea ușoară pe rețelele sociale.
GOOGLE DRIVE AND DOCS Este un spațiu de stocare virtual cu aplicații bazat pe
cloud. Este posibilă stocarea de documente, videoclipuri, fotografii, muzică sau orice alt tip de
fișier. Marele avantaj al unei astfel de resurse este modalitatea ușoară de a accesa și sincroniza
fișierele de oriunde, cu orice dispozitiv atâta timp cât ai o conexiune la Internet. Această soluție
cloud permite utilizatorilor accesul rapid la fișierele lor principale ori de câte ori au nevoie.
Fișierele sunt mai mult sau mai puțin protejate împotriva spam-ului, virușilor și altor programe
malware, ceea ce oferă utilizatorilor o încredere moderată în utilizarea acestui instrument.
Utilizarea Google Drive încurajează munca bazată pe colaborarea în echipă și integrarea în
instrumentele Google Docs (un set de aplicații pentru scrierea de documente, foi, diapozitive,
formulare, note și multe altele). Având un cont Google bazat pe caseta Gmail,
educatorii/profesorii pot folosi aplicațiile Google Docs pentru munca lor pedagogică sau
administrativă și pot evita software-ul instalat, cum ar fi principalele aplicații ale Microsoft
Office. Cu Google Docs se pot crea și edita documente text direct în browserul web. Ceea ce
este important este faptul că mai mulți oameni pot lucra în același timp, putându-se vedea
modificările oamenilor pe măsură ce le fac și fiecare modificare este salvată automat. Toate
fișierele pot fi partajate cu persoanele și grupurile alese. Posibilitatea de a lucra în echipă la
crearea și revizuirea documentelor este cea mai bună caracteristică pentru munca educatorilor
și a profesorilor
PADLET este o aplicaţie online care permite utilizatorilor să-și exprime cu ușurinţă
opiniile pe un subiect comun pe un „avizier” virtual (wall). Este un instrument de colaborare
digital gratuit, ușor de utilizat pentru mediile școlare. Încorporează cu ușurință text, fotografii,
video, audio și link-uri web pentru partajare. Se poate lucra cu colaboratori nelimitați, oferi
acces numai pentru citire, scriere de către moderator sau administrator. Atunci când se dorește
folosirea unei tehnici de brainstorming de aplicat asupra ideilor contributive pe care echipele
doresc să le împărtășească, fiecare profesor își poate scrie opiniile, fotografiile, sunetele,
videoclipurile, siteurile web sau alt conținut digital pe o notă „adezivă” și o poate adăuga pe o
tablă albă. Apoi, toți împreună, pot rearanja notele pe tablă și pot organiza strategia de
comunicare. Educatorii pot să se organizeze și colaboreze în perechi sau familii și să primească
feedback, să creeze aviziere, să împărtășească munca copiilor, să urmărească cine are nevoie
de ajutor, să împărtășească activități de planificare sau alte teme. O altă modalitate de utilizare
1133
SUCEAVA 2024
bună este configurarea unei colecții de cărți, cântece, site-uri, locuri de explorat. Probabil limita
este folosirea imaginației fiecăruia.
BOOK CREATOR este un instrument pentru crearea de cărți digitale și producerea de
cărți electronice care pot fi citite online sau descărcate în format ePub. Book Creator permite
inserarea de text, imagini, audio și video în cartea digitală pentru a crea povești interactive,
documentarea proiectelor, narațiuni speciale etc. Este un instrument care poate fi folosit de
profesori pentru a împărtăși familiilor activitățile realizatele sau pentru a crea narațiuni digitale
pentru copii. Este posibil să se creeze cărți digitale pentru fiecare copil în parte, pentru fiecare
clasă sau pentru școală. Book Creator a fost creat inițial ca o aplicație, dar acum este accesibil
direct din Google Chrome. Nu există niciun cost pentru studenți și nu există limită pentru
numărul de studenți care se pot abona la biblioteca unui profesor
CLASSROOM este un serviciu web educațional gratuit dezvoltat de Google. Face parte
din pachetul G Suite for Education, care include Google Drive, Docs, Gmail și Calendar.
Classroom facilitează comunicarea între elevi-familii și profesori, atât în interiorul, cât și în
afara centrelor de învățământ. Classroom economisește timp și hârtie și permite crearea de
cursuri, distribuirea de sarcini, partajarea de documente, fișiere, comunicarea și organizarea
într-un mod simplu.
Classroom oferă mai multe avantaje profesorilor:
- este ușor de configurat: profesorii pot adăuga elevi și/sau familii direct sau le pot oferi
un cod pentru a se înscrie ei înșiși. Se instalează în doar câteva minute.
- economisește timp: cu un flux de lucru simplu și fără a fi nevoie de documente pe
hârtie, profesorii pot crea, revizui și nota teme rapid într-un singur loc.
- îmbunătățește organizarea: elevii pot vedea toate temele pe o pagină dedicată, iar toate
materialele de clasă (de exemplu, documente, fotografii și videoclipuri) sunt arhivate automat
în dosarele Google Drive.
- facilitează comunicarea: Classroom permite profesorilor să trimită notificări imediat.
Elevii și/sau familiile pot împărtăși resurse cu alții sau pot răspunde la întrebări de pe anunț.
- este sigur. Classroom oferă un mediu digital educațional sigur și ușor de utilizat pentru
întreaga comunitate educațională. Classroom nu conține reclame și nu folosește niciodată
conținutul sau datele studenților în scopuri publicitare
CANVA Este un instrument de proiectare online. Permite crearea de conținut de
comunicare, cum ar fi postere, imagini din rețelele sociale, infografice, prezentări și chiar
videoclipuri. Canva oferă o colecție de 8.000 de șabloane gratuite pentru 100 de tipuri de design
multifuncțional. De asemenea, vă permite să vă faceți propriile modele de la zero, adăugându-
le imagini, alte elemente și texte. Pentru a face acest lucru se folosește o interfață în care trebuie
doar să mutați elementele de meniu în compoziție cu mouse-ul. Printre modelele pe care le poți
crea cu Canva ai logo-uri, postere și cărți de vizită. De asemenea, puteți crea postere, coperți,
programe și invitații, șabloane de lucru, și publicații pentru rețelele de socializare, printre altele.
Cu Canva for Education, cursurile pot fi mai captivante și activitățile mai organizate pentru ca
elevii să le finalizeze în clasă sau online.
MICROSOFT 365 este o colecție de instrumente de birou cele mai utilizate de profesori
pentru planificarea și elaborarea activităților de lucru.
Microsoft Word - pentru a planifica activități didactice săptămânale, anuale și
majoritatea documentelor curriculare;
Microsoft Power Point - pentru acrea povești, prezentări cu temele abordate în grupa
preșcolară;
Microsoft OneDrive - folosit pentru stocarea materialelor didactice;
Microsoft Paint - pentru a edita și crea imagini;
1134
SUCEAVA 2024
Ajută profesorii să scrie documente oficiale, să realizeze diferite materiale didactice/

videoclipuri/ povestiri/ experimente educaționale pe subiectele discutate la clasăÎi ajută pe
profesori să transforme modul în care își proiectează activitățile de învățare la clasă, făcându-
le mai atractive și mai reale pentru elevi, permițându-le să creeze ușor și rapid documente, foi
de calcul și prezentări.
VOICE CHANGER WITH EFFECTS este utilizat pentru a înregistra o poveste sau
pentru a crea o înregistrare pentru teatru de păpuși. Este o aplicație foarte simplă care vă permite
să înregistrați vorbirea și să îi aplicați zeci de efecte distractive pentru a crea o poveste digitală
pentru preșcolari, în funcție de interesele, imaginația și nevoile acestora. Voice Changer este
100% gratuit, programul este ușor de utilizat și poate produce efecte sonore, are un sunet de
înaltă calitate, acceptă multe efecte diferite și poate fi personalizat foarte bine pentru a obține
cel mai bun efect de sunet.
SOLVEME PUZZLE este o aplicație care încurajează jocul bazat pe matematică. Este
folosit de profesorii preșcolari pentru a crea puzzle-uri pe diferite teme. Puzzle-urile SolveMe
sunt o modalitate excelentă de a-i implica pe copii să gândească strategic, flexibil și să dezvolte
limbajul.
Summary
The new educational paradigms, as well as the constant transformations in society,
necessarily lead us to reflect in order to solve the new challenges that teachers face and the
necessary changes in the pedagogical dynamics, particularly in the reinforcement of digital
education.
The enormous variety of digital resources easily accessible to children, young people
and their families becomes a compelling factor for changes in those dynamics and in the
learning strategies implemented in all educational processes. Children experience digital
resources at an increasingly early age, some of them even before their own parents or educators.
Today, there are already several online platforms where lessons are available, mainly
for teachers, to be used in their classes. We know, for sure, that digital resources for children
have a strongly playful component and, when used in non-formal learning contexts, they
promote greater satisfaction in the performance of activities, which contributes to the
reinforcement of children's learning. Each educator must, in a logic of continuous learning,
develop skills to:
● Sourcing, creating and sharing digital resources;
● Managing and orchestrating the use of digital technologies in teaching and learning;
● Using digital technologies to enhance inclusion, personalization and learners’ active
engagement;
● Enabling learners to creatively and responsibly use digital technologies for information,
communication, content creation, wellbeing and problem-solving.
Bibliografie
1. Catarsi E. (2010), Coordinamento pedagogico e servizi per l'infanzia, Junior editori
2. Farné R., Bortolotti A., Terrusi M. (2019), Outdoor education: prospettive teoriche e buone
pratiche, Edizioni Guerrini
3. Pérez Gómez, A.I. (2012). Educarse en la era digital. Ediciones Morata S. L.
4. Santos Guerra, M.A. (1998). La evaluación, un proceso de diálogo, comprensión y mejora.
Ediciones Aljibe.
1135
SUCEAVA 2024
308. INSTRUMENTELE DIGITALE, CĂI ATRACTIVE DE PREDARE/EVALUARE

A CUNOȘTIINȚELOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Prof. înv. preș. Opariuc Diana
Grădiniţa este un mediu creativ şi interesant, care pune baza educaţiei copilului şi îl
ajută să deprindă primele aptitudini necesare pentru următoarele etape din viaţa sa. Trăim într-
o epocă în care învăţarea este un proces dinamic, care începe să se formeze de la vârste din ce
în ce mai fragede.
Utilizarea instrumentelor digitale în educaţia preşcolarilor permite transmiterea şi
asimilarea noilor cunoştinţe într-un mod atractiv pentru copii.
Folosirea acestora în grădiniţă constituie o creştere a calităţii predării și învăţării. Alături
de mijloacele didactice ce pot fi folosite în scopul eficientizării tuturor activităţilor din grădiniţă.
Interesul copiilor se menţine pe tot parcursul activităţilor, folosind acest mijloc didactic.
În alegerea instrumentelor digitale, profesorii trebuie să urmărească valențele
pedagogice ale acestora (gradul de interacțiune, de comunicare și colaborare, dezvoltarea
competențelor secolului al XXI-lea etc.). Beneficii pentru preşcolari: un mediu de învăţare mult
mai confortabil și atractiv.
Dintre instrumentele digitale pe care le putem folosi în învățământul preșcolar putem
enumera următoarele:
Hărți digitale- printre cele mai cunoascute tipuri de aplicaţii digitale se numără şi
hărţile dintre care enumerăm Google Maps, Tripline şi Zeemaps, ca şi instrumente colaborative
care se pot utiliza cu succes şi la ciclul preşcolar.
Zeemaps- este una dintre cele mai uşor de folosit aplicaţii prin completarea unor
câmpuri şi identificare pe hartă a poziţiei tale, a grădiniţei tale. Este un instrument care permite
vizulizarea datelor geografice. Nu necesita cont de utilizator şi este gratuit. Îl puteţi accesa de
aici: www.zeemaps.com
Pereți virtuali- sunt aplicaţii digitale care oferă spaţiu de afişare colaborativ atât pentru
varianta text, imagine, video, site-uri web. Printre cele mai cunoscute sunt Padlet și lino.it.
Padlet- este o aplicaţie care permite utilizatorilor să afişeze materialele în acest perete
virtual. Peretele este o pagină web care permite utilizatorilor încărcarea diferitelor materiale pe
o temă dată, materiale de tipul documentelor, prezentărilor, legaturilor spre diferite site-uri web.
Este gratuită, dar necesită crearea unui cont. Te poţi loga cu contul de yahoo, gmail sau
Facebook. Se poate accesa aici: www.padlet.com
Jocuri online – sunt aplicaţii plăcute de către copii şi de cadrele didactice doarece îşi păstrează
simţul ludic. Cele mai utilizate la vârstele timpurii sunt puzzle-urile on-line.
Jingsa wplanet- este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese în funcţie de complexitatea dorită( de la 3 la câteva
sute de bucaţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator. Se poate
accesa de aici: www.jingsawplanet.com
Creatoare online- sunt aplicaţii uşor de folosit, foarte vizibile ne ajută în crearea de
colaje, slide-showuri, filmuleţe, animaţii. Cele mai cunoscute sunt: Pizap, Pixl, Kizoa,
Animoto.
1136
SUCEAVA 2024
Pizap- este un editor on-line cu ajutorul căruia putem edita imagini, crea colaje de
fotografii, afişe în format digital etc. Este foarte uşor de utilizat, este gratuit şi nu necesită
crearea unui cont. Se poate accesa de aici: https://www.pizap.com/
Editori digitali- sunt platforme online care găzduiesc publicaţii în format electronic de
tipul revistelor, auxiliarelor didactice, fluturaşi, materialelor didactice, cărţi etc. Printre cele mai
utilizate sunt issuu.com ,calameo, smore.com.
Issuu - este o platformă de editare digitală care pemite găzduirea de materiale didactice,
împărtăşirea şi descărcarea unor materiale educaţionale. Este gratuită, necesită cont de utilizator
prin logare cu emailul sau contul de Facebook. Informaţii utile găsiţi aici: https://issuu.com/
Jocuri didactice - instrumente care facilitează munca. Dintre instrumente recomandate
puteti utiliza: Worldwall sau Learningapps.
Wordwall - este o aplicație utilă pentru cadrele didactice deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele. ( De exemplu: Cuvântul
lipsă, Anagrame, Puzzle, Rebus, Adevărat sau Fals, Sortează, Chestionare, Spânzurătoare,
Deschide cutia etc); Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită
elementelor ludice inserate. https://wordwall.net
Aplicații feed-back- instrumente de măsurare a impactului învățării, de sondaj și de
evaluare. Printre cele mai cunoscute sunt: Quizizz, Kahoot, Mentimeter etc.
KAHOOT- Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se creează
teste interactive pentru copii; profesorul creează testul, apoi trimite codul de acces copiilor care
accesează testul într-un timp limitat. Puteți adăuga imagini, clipuri video şi diagrame
întrebărilor pentru a crește gradul de interacțiune al jocului. Se poate juca pe desktop, tabletă
sau telefon mobil. Rezultatele testului sunt vizibile tuturor, la încheierea acestuia, sub forma
unui clasament. https://kahoot.com/
Quizizz - Este un instrument on-line pentru feed-back, cu ajutorul căruia se pot realiza
evaluări formative într-un mod distractiv pentru preșcolari. Permite inserarea de răspunsuri
multiple, imagini, audio text, sondaje, răspunsuri deschise; se pot utiliza atât pentru învățarea
sincron live, cât și pentru cea de acasă . Au o interfață prietenoasă, se văd întrebările şi sunt
uşor de utilizat în diferitele modele oferite de platformă. Sunt importante pentru că oferă
profesorului statistici, progresul copiilor, precm şi rapoarte detaliate despre răspunsuri, timp
etc. https://quizizz.com/admin
Bibliografie
45–67. https://doi.org/10.1080/10409280701838835
content/uploads/2020/05/Scoala_Online_Raport_aprilie_2020.pdf.
Summary
Kindergarten is a creative and interesting environment, which lays the foundation for
the child's education and helps him learn the first skills necessary for the next stages of his life.
1137
SUCEAVA 2024
We live in an age where learning is a dynamic process, which begins to form from an
increasingly young age.
The use of digital tools in the education of preschoolers allows the transmission and
assimilation of new knowledge in an attractive way for children.
Their use in kindergarten constitutes an increase in the quality of teaching and learning.
Along with teaching aids that can be used to make all activities in the kindergarten more
efficient. The children's interest is maintained throughout the activities, using this teaching tool.
In choosing digital tools, teachers must follow their pedagogical values (degree of
interaction, communication and collaboration, development of 21st century skills, etc.).
Benefits for preschoolers: a much more comfortable and attractive learning environment.
Among the digital tools we can use in preschool education, we can list the following:
Digital maps, Virtual walls, Online creators, Digital editors, Didactic games, Feed-back
applications
1138

Revista Simpozion Cred 2024

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Simpozion Cred 2024

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SIMPOZIONUL NAŢIONAL „Educația timpurie – provocări și realizări”

12.IMPORTANŢA PARTENERIATULUI EDUCAŢIONAL DINTRE GRĂDINIŢĂ ŞI

Prof. Aanei Mirela Elena

G.P.P. „Căsuța piticilor”-Gura Humorului

Profesor învăţământ preşcolar Chiuaru Anca Maria

ASIGURAREA REUŞITEI ŞCOLARE............................................................................. 228

Prof. Înv. Preșcolar: Mîrza Floarea

DE PREVENȚIE A COMPORTAMENTELOR AGRESIVE LA COPIII DE VÂRSTA

Școala Gimnazială Măriței - G.P.N. Dănila

Prof. ed. timpurie: Florea Cipriana Maria

Prof. Cozan Ramona-Alina

153. EDUCAȚIA INTEGRATĂ: AVANTAJE ȘI REZULTATE ÎN EXEMPLE

Profesor pentru educație timpurie Nastasă Anuca ....................................................................................... 598

179. BANII – RĂSPLATA MUNCII .................................................................................. 662

194. MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ASUPRA PROBLEMELOR DE

Prof. Înv.Preșcolar Petraru Diana

221. VALORI ALE ARTELOR LA VÂRSTE TIMPURII, REFLECTATE ÎN STUDII

232. VALORIFICAREA LUCRĂRILOR ARTISTICO- PLASTICE ALE COPIILOR

Școala Gimnazială Râșca/G.P.N Nr.2 Râșca

Prof. Cuzuban Bianca

262. ÎNVĂŢAREA SENZORIALĂ - DE LA CONCEPT, LA APLICAŢII ŞI

Prof. Mehedeniuc Doina-Elena

290. IMPORTANȚA UTILIZĂRII RESURSELOR DIGITALE ÎN CADRUL

Liceul Tehnologic oraș Pătârlagele, Jud. Buzău

SECȚIUNEA I - EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVA TRIADEI:

1.GRĂDINIȚA, FAMILIA ȘI COMUNITATEA-PARTENERI ÎN EDUCAȚIE

prof. înv. preșcolar, Bidalach Any Alina

potențialului fizic și psihic al fiecărui copil. Îmbinarea în parteneriat a informațiilor deținute de

2. PREZENTAREA PROIECTULUI „BORCANUL CU BUCURII”- PROIECT

Profesor învățământ preșcolar Bradu Iulieta

Simpozionul Național cu tema „Educația timpurie – provocări și realizări” îmi oferă

3. ÎMPREUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPILULUI PREȘCOLAR

Prof. învățământ preșcolar Brăescu Floarea

Colaborarea cu şcoala este foarte importantă întrucât în această instituţie va continua

• CULEA, Laurenţia. - Curriculum pentru educarea timpurie – o provocare ? , Editura Diana,

• DUMITRANA, Magdalena – „Copilul, familia şi grădiniţa”, Ed. Compania, 2000

4. GRĂDINIȚA-FAMILIA-COMUNITATEA – UN DRUM COMUN CĂTRE

Prof. Bubuțanu Ana Loredana

Educația copiilor reprezintă o provocare complexă și esențială în formarea viitorului

În întreaga mea activitate didactică am stabilit relaţii de colaborare între educator şi

5.EDUCAȚIA COPIILOR DIN PERSPECTIVE TRIADEI: GRĂDINIȚĂ/ȘCOALĂ-

Prof.înv.preș.Coca Camen Maria

Activitatea educativă realizată în grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe

În familie se formează cele mai importante deprinderi de comportament: respectul,

6.STRATEGII, METODE ȘI DEMERSURI REUȘITE ÎN FORMAREA PĂRINȚILOR

Prof. învățământ preșcolar: Chiriac Marta Elena

Grădinița oferă o gamă diversă de posibilități de comunicare:

Creşterea cantitativă şi calitativă a participării tuturor factorilor implicaţi în toate formele

Organizaţi în grupuri mixte, alteori în perechi, copiii cooperează, colaborează, acceptă

7.EGALITATEA DE ȘANSE ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE – PREMISĂ PENTRU

Profesor pentru învățământ preșcolar Cîrdei Nicoleta

deprinderile, interesele, potențialul intelectual, trăsăturile de personalitate, etc. Pe de altă parte;

8.IMPORTANȚA PARTENERIATULUI GRĂDINIȚĂ-FAMILIE-COMUNITATE ÎN

Prof. Cotos Maria Adriana și prof. Juravle Marioara

Parteneriatul grădiniță-familie-comunitate, necesită din partea tuturor celor

parteneriatul dintre familie și grădiniță să funcționeze trebuie să existe încredere, comunicare,

Aceste parteneriate conduc spre:

• Instituții sanitare: contribuie la formarea unui stil de viață sănătos.

1. Băran- Pescaru, A.,2004, ,,Parteneriat în educaţie”, Bucureşti, Editura Aramis Print.

9.ABORDAREA POZITIVĂ DE CATRE PĂRINȚI ȘI GRĂDINIȚĂ A

Prof: Cozma Alina Elisaveta

-reprezintă un deficit (realizarea temelor de casă)

- probleme financiare și stresul zilnic de la locul de muncă;

• Recompensaţi comportamentul adecvat, nu lipsa celui inadecvat;