Revista Armonia Artelor Nr.3-2022

MINISTERUL EDUCAȚIEI INSPECTORATUL ȘCOLAR
NAȚIONALE JUDEȚEAN VASLUI
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.C. EPUREANU” BÂRLAD
ARMONIA ARTELOR
REVISTA NAȚIONALĂ
NR. 3/ ANUL 2022
ISSN 2668-6619
ISSN-L 2668-6619
REVISTA NAȚIONALĂ ,,ARMONIA ARTELOR” NR. 3/ 2022
REVISTA NAȚIONALĂ
NR. 3/ 2022
DIRECTORI: Prof. Samson Oana Nicoleta

Prof. Marin Cristina Alina
COORDONATORI:
1. Prof. Arteni Niculina Liliana- coordonator Școala Gimnazială ”M.C.Epureanu”
Bârlad
2. Prof. Oprea Mihaela- coordonator Liceul Pedagogic ”I.Popescu” Bârlad
Tehnoredactor- prof. Roseti Gabriela Sorina- Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad

Grafică- prof. Oprea Mihaela
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
1. Prof. Plăcintă Gabriela
2. Prof. Samson Oana Nicoleta
3. Pip. Marin Cristina-Alina
4. Prof. Cărăbăț Niculina
5. Pip.Paiu Cătălina
6. Pip. Gălățanu Loredana
7. Prof. Gîtin Crenguța Georgiana- Clubul Copiilor ,,Spiru Haret” Bârlad
8. Pip. Hreniuc Daniela
9. Pip. Ciolan Eugenia
10. Pip. Corbeanu Gabriela
11. Prof. Matu Adrian
12. Secretar Rusan Irina
13. Secretar admn. Paiu Ionuț
14. Admn. financiar Petcu Larisa
15. Prof. Pricop Camelia- Școala Gimnazială ,”Stroe Belloescu” Bârlad
1
Cuprins
SECȚIUNEAI
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI
(ARTICOLE, REFLECȚII, REFERATE)
1. ADEVĂRUL, FRUMOSUL ȘI BINELE- VALORI FUNDAMENTALE ALE

OMENIRII- Prof. Plăcintă Gabriela, Școala Gimnazială ,,M.C. Epureanu” Bârlad, jud.
Vaslui…...……………………………………………………………………………...p. 8
2. ȘCOALA ÎN PANDEMIE-CUM NE AFECTEAZĂ LIPSA ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE-prof dir. Samson Oana, Școala
Gimnaziala ”M.C.Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui……………………………………..p.10
3. ERASMUS+, PROGRAMUL CARE TE AJUTĂ SĂ EXPLOREZI ÎNVĂȚAREA-
Insp. Carmen Iacob……………………………………………………………………p.12
4. ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE- FORME COMPLEMENTARE ALE
EDUCAȚIEI- Prof. Aura Cristina Glodeanu, Colegiul Tehnic ,,Ion Holban” Iași, jud.
Iași.................................................................................................................................p.13
5. STIMULAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRINACTIVITĂŢILE
EXTRAŞCOLARE- Prof. înv. primar Chiorean Mihaela, Școala Gimnazială
,,Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui………………………………………p.15
6. ROLUL EDUCAȚIEI PERMANENTE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Prof.înv.primar PAIU CĂTĂLINAȘcoala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu”,
Bârlad, jud. VAslui……………………………………………………………………p.17
7. ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA
PERSONALITĂȚII ELEVILOR- Prof. înv. primar Toader Loredana, Școala
Gimnazială Deduleşti,Jud. Buzău…………………………………………………….p.18
8. ICOANELE ŢĂRĂNEŞTI PE STICLĂ, EMBLEMĂ IDENTITARĂ A
ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA- Profesor Tudose Cristina, Şcoala Gimnazială
“Iorgu Radu” Bârlad, jud. Vaslui...................................................................................p.19
9. DUILIU ZAMFIRESCU ȘI RĂDĂCINILE LIMBII VORBITE-Prof. dr. Stoica Ana-
Maria, Școala Gimnazială”Ion Murgeanu” Zorleni, jud. Vaslui……………………...p.21
10. ANGLICISMELE DE LUX-Prof. Niculina Cărăbăț, Școala Gimnazială ,,M.C.
Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui………………………………………………………...p.24
11. DIN BĂTRÂNI SE POVESTEȘTE-Înv. Maxim Ruxandra Gina, Școala Gimnazială
”Vasile Pârvan” Bârlad, jud. Vaslui…………………………………………………..p.29
12. ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂȚII ELEVILOR- Profesor-educator Ungureanu Maria-Gabriela,
C.S.E.I. ,,Constantin Pufan”, Jud.Vaslui……………………………………………...p.31
PERSONALITĂȚII ELEVULUI-Prof. înv. primar Ciolan Eugenia, Școala Gimnazială
,,Manolache Costache Epureanu’’ Bȃrlad, jud. Vaslui………………….………….....p.33
14. ACTIVITĂȚI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE- Profesor pentru învățământul
primar Gălățanu Loredana, Școala Gimnazială ,,Manolache Costache Epureanu” Bârlad,
Profesor foto-cineclub -Gîtin Crenguța Georgiana Clubul Copiilor ,,Spiru Haret” Bârlad,
jud. Vaslui………………………………………………………………………….….p.35
2
15. INTERDISCIPLINARITATEA- FACTOR DE CREȘTERE A CALITĂȚII

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI -Sandu Daniela, Școala Gimnazială Nr. 1 Draxeni, Jud.
Vaslui………………………………………………………………………………….p.37
16. ȘCOALĂ– FAMILIE– COMUNITATE- secretar Ionuț Paiu, Școala Gimnazială
,,Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui………………………………..p.39
17. SERBĂRILE ȘCOLARE ȘI ROLUL LOR- Profesor în învățământul primar Duran
Niculina, Școala Gimnazială “Ion Roșca” Cochirleanca, jud. Buzău………………...p.41
18. NOI, OAMENII, SUNTEM TOȚI CHIMIȘTI- Prof. Pricop Camelia, Școala
Gimnazială ,,Stroe S. Belloescu” Bârlad, jud. Vaslui…………………………………p.42
19. ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN
FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI- Prof. Groza Georgiana Nela, Școala
Gimnazială nr. 1 Dângeni, jud. Botoșani……………………………………………...p.44
20. LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR- P.I.P. Năstase Otilia, Școala Gimnazială,,Stroe S. Belloescu” Bârlad, jud.
Vaslui………………………………………………………………………………….p.45
21. ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXRACURICULARE ÎN GRĂDINIȚĂ- Prof. Înv.
Preșcolar Butnaru Cristina, Grădinița cu P.P nr. 10 Huși, jud. Vaslui……………..…p.47
PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI- Prof.înv.preșc. Coteț Eugenia-Iuliana,
Grădinița cu P.N.Nr 1 Furcenii Noi, Jud. Galați……………………………………....p.49
23. ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE ÎN
FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI- Prof.înv.primar Munteanu Rodica,
Şcoala Gimnazială ,,General Dumitru Dămăceanu Cosmeşti, jud.Galaţi......................p.50
24. ROLUL ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN TIMPUL LIBER ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂȚII COPIILOR PREȘCOLARI-Prof. Înv.
preșcolar Roseti Gabriela Sorina, Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui………..p.53
25. REFLECȚII PERSONALE PRIVIND ROLUL ACTIVITĂȚII EXTRAȘCOLARE
ȘI EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI-
Prof. Dragomir Carmen Gabriela, Palatul Copiilor Brăila, jud. Brăila..........................p.55
26. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI ARTISTIC AL ELEVILORPRIN
ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE- Prof. Oprea
Mihaela, Liceul Pedagogic ,,I. Popescu” Bârlad, jud. Vaslui…………………………p.57
PERSONALITĂȚII ELEVULUI- Prof. înv. Primar Corbeanu Gabriela, Școala
Gimnazială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui…………………...p.59
28. JOCUL – BUCURIA COPILULUI-Prof. Cioacă Elena Daniela, Grădinița cu P.P. Nr.
33, Brașov, jud. Brașov..................................................................................................p.61
29. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE, UN ALT MOD DE A ÎNVĂȚA- Prof.
Brehoi Maria, Grădinița cu P.P. Nr.33 Brașov, jud. Brașov………………………….p.65
30. PRACTICAREA GIMNASTICII ȘI ROLUL EI IN FORMAREA
PERSONALITATII COPILULUI- Prof. educație fizică și sport Juverdeanu Elena
Diana, Școala Gimnazială Gara Banca și Sat Banca, Vaslui……………………….…p.67
31. DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE EXTRACURRICULARE- Prof. Tatiana David
Grădiniţa cu P.P. Nr.10 Huşi, jud. Vaslui…………………………………………..…p.69
32. ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE ÎN
FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI- Prof.înv. primar Dranga Oana
Mihaela, Şcoala Gimnazială ”Ion Murgeanu” Zorleni, Jud. Vaslui…………………..p.70
3
33. SERBĂRILE DIN GRĂDINIŢĂ– MIJLOC DE DEZVOLTARE ŞI

VALORIFICARE A APTITUDINILOR ARTISTICE- Prof. Înv. Preşcolar Petrea
Mihaela, Grădiniţa cu P.P. Nr. 33 Brașov, jud. Brașov……………………………….p.72
34. ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII- prof. înv. preșcolarNăstasă Paula-Anca, Grădinița cu P.P. Nr. 8,
Bârlad, jud. Vaslui…………………………………………………………………….p.74
35. ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR- prof. înv. primar Pîrlea Ana-
Maria, Școala Gimnazială Măicănești, jud. Vrancea………………………………….p.76
36. TIMPUL VALOREAZĂ, COSTĂ ȘI ADUCE PROFIT- secretar șef Rusan Elena
Irina, Școala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui……..p.78
37. ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE– PUNTE DE LEGĂTURĂ ȊNTRE
ELEVI ŞI COMUNITATE- ȋnv. Pruteanu Claudia, Şcoala Gimnazială “Ion Murgeanu”
Zorleni, jud. Vaslui……………………………………………………………………p.79
38. ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII ELEVULUI- Profesor Ceru Monica, Şcoala Gimnazială
,,G.Tutoveanu” Bârlad, Jud.Vaslui…………………………………………………...p.81
39. IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE. TABĂRA ȘI
EXCURSIA ȘCOLARĂ- Prof. Dobrea Cătălina Denisa Maria, Școala Gimnazială
„Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui………………………………...p.83
40. ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN
FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI- Prof. Luca Gabriela, Școala
Gimnazială „Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui…………………………p.85
41. MIŞCAREA ŞI ACTIVITĂŢILE SPORTIVE– MIJLOACE EFICIENTE DE
PETRECERE A TIMPULUI LIBER- Prof. Înv. primar Zahorneanu Elena, Liceul
Tehnologic Răchitoasa, jud. Bacău……………………………………………………p.87
42. EXCURSIA DIDACTICA, Prof. Inv. Primar Zahorneanu Ciaia Sorina, Școala
Gimnazială Nr. 78 București………………………………………………………….p.89
43. JOCURILE COPIILOR ÎN AER LIBER- Prof. Înv. preșcolar Radu Geanina,
Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui…………………………………………..p.91
44. IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE ÎN
DEZVOLTAREA EDUCAȚIONALĂ A ELEVULUI- Prof. Matu Adrian, Școala
Gimnazială ,,Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui…………………...p.93
45. LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN EDUCAŢIA
COPIILOR- Prof. Înv. preșcolar Șișcă Sorina, Grădiniţa cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud.
Vaslui ............................................................................................................................p.95
46. VALENȚE FORMATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE- Înv:
Spanache Alina, Școala Gimnazială nr 1, sat Stănilești, jud. Vaslui………………….p.96
CREATIVITĂȚII ELEVILOR- prof. înv. primar Tudor Marcela, Școala Gimnazială
nr. 1 Băcani, jud. Vaslui……………………………………………………………….p.98
4
SECȚIUNEA NR 2
MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ
1. EDUCATION WITH LEGO”, UN PROIECT ETWINNING DE SUCCES- Ciobanu

Elena Monica/Stănciulică Steluța, Grădinița cu P.P. Nr 1 Târgoviște........................p.102
2. ÎNVAȚĂ DIFERIT. ALEGE UN PROIECT!- Prof. Dumitriu-Broștic Elena, Școala
Gimnazială „Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui………………………...p.104
3. MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ- PROIECTUL ERASMUS +’’COUNSELLING
AT SCHOOLS”- profesor consilier şcolar Anton Beatrice Alina, Liceul Tehnologic
’’Petru Rareş’’ Bârlad, jud. Vaslui................................................................................p.108
4. VALORIZAREA ARTEI POPULARE ROMÂNEȘTI. ÎNVĂȚAREA PRIN
PROIECTE-Prof. înv. primar Flueraș Mihaela, Școala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu”
Vaslui............................................................................................................................p.110
5. ACȚIONĂM ÎMPREUNĂ PENTRU O LUME MAI BUNĂ!– activități
extracurricularerealizate în Săptămâna Educației Globale- Prof. Doina Radu, Liceul
Teoretic ”Mihai Eminescu” Bârlad, jud. Vaslui……………………………………...p.112
6. ZIUA MONDIALĂ A CURĂȚENIEI-Pătulea Rodica, Școala Gimnazială Lucieni, Jud.
Dâmbovița…………………………………………………………………………….p.114
7. MODALITĂŢI DE FORMARE A PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN
ACTIVITĂŢI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ABUZULUI ŞI VIOLENŢEI
ÎN ŞCOLI- Prof. înv. primar Marin Cristina-Alina, Şcoala Gimnazială ”Manolache
Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui………………………………………….…..p.115
8. MODELE DE BUNE PRACTICI ÎN ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR
EXTRAȘCOLARE(cursul de formare CRED)- Imre Ildikó,Școala Gimnazială ”Tompa
László” Odorheiu Secuiesc, jud. Harghita…………………………………………....p.117
9. BUNE PRACTICI DIN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE- Péterfi Antónia –
Imola, Școala Gimnazială ”Tompa László” Odorheiu Secuiesc, județul Harghita…...p.119
10. ȘCOALA… ALTFEL- Budescu Viorica Gioconda, Liceul Tehnologic Puieşti, județul
Vaslui………………………………………………………………………………....p.122
11. MARŢIPANUL-PLASTILINA COMESTIBILĂ- înv.Tudor Vasilica, Şcoala
Gimnazială Puchenii Moşneni, Judeţul Prahova………………………………..…….p.123
12. SĂ PREVENIM POLUAREA ORAȘULUI MEU!-Prof.înv.preșcolar Bleoju Geanina
Alina- Grădinița cu P.P. Nr.11 Bârlad, jud.Vaslui…………………………………....p.125
13. CENACLUL LITERAR- ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ- Prof. Chirica
Anca, Liceul Tehnologic ”Ion Mincu” Vaslui……………………………………..…p.128
14. ȘEZATOAREA LITERARĂ – MODALITATE EFICIENTĂ DE ÎMBOGĂȚIRE A
CUNOȘTINȚELOR-Prof. înv. primar Hreniuc Daniela, Școala Gimnazială „Manolache
Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui……………………………………………..p.129
15. MAGIA POVEȘTILOR- prof. pentru înv. primar Medeșan Dorina-Stela, Școala
Gimn.azială Nr. 1 Ip, jud. Sălaj.....................................................................................p.131
16. MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A DRAMATIZĂRII ÎN ACTIVITĂȚILE
ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE ÎN CICLUL PRIMAR- Pip. Buguleț Aneta
Gianina, Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Vaslui, jud. Vaslui………………….p.133
17. CLUB DE LECTURĂ PENTRU PITICI proiect educaţional socio-cultural-artistic –
educ. Damian Ionela, Grădiniţa cu P.P. Nr. 10 Huşi, jud. Vaslui………………..…..p.136
18. ȘCOALA PĂRINȚILOR– PARTENERIAT PEDAGOGIC ÎNTRE ȘCOALĂ ȘI
FAMILIE- Prof. Arteni Niculina-Liliana, Școala Gimnazială ,,Manolache Costache
Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui…………………………………………………….….p.138
5
19. PROIECTEDUCAȚIONAL”ŞCOALA PĂRINŢILOR”- Prof. ȋnv. primar Pînzariu

Petrone/ Prof. ȋnv. primar Coșug Doina, Școala Gimnazială ”George Coșbuc” Iași, jud.
Iași.................................................................................................................................p.141
20. ÎMPREUNĂ ȘI ÎN PANDEMIE-Profesor Tănasă Daniela Gabriela, Școala Gimnazială
„Ștefan cel Mare” Vaslui, Jud. Vaslui……………………………………………..….p.143
21. PROIET EDUCAȚIONAL JUDEȚEAN „COPILĂRIA, CULOARE ȘI CUVÂNT”-
Maistru instructor Corbeanu Ovidiu, Liceul Tehnologic„Al. I. Cuza” Bârlad, jud.
Vaslui…………………………………………………………………………………p.144
22. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ “Pentru tine, mama mea” Educatoare:
Contaş Andreea, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Gorbănești ………………………………p.146
23. MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE TIMPURIE ÎN SCOPUL PREVENIRII
ANALFABETISMULUI FUNCȚIONAL PRIN INTERMEDIUL
ACTIVITĂȚILOR ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE/ EXTRACURRICULARE
Prof. Tinică Maricela – Paula, Școala Gimnazială ,,Ion Murgeanu” Zorleni, jud.
Vaslui…………………………………………………………………………………p.148
24. MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ- IMPORTANȚA MULAJELOR ÎN PREDAREA
GEOGRAFIEI- Ibănescu Roxana, Școala Gimnazială Nr.3 Popeni, comuna Zorleni,
Școala Gimnazială nr.1 Ibănești,comuna Ibănești Județul Vaslui…………………...p.151
25. NECESITATE IMPOZITELOR, TAXELOR ȘI AL ALTOR CONTRIBUȚII
CURENTE- Petcu Larisa-adm.financiar, Şcoala Gimnazială ”Manolache Costache
Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui……………………………………………………...…p.153
26. EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ PROIECTUL ERASMUS+ -Nechifor Violeta
Școala Gimnazială,, George Tutoveanu” Bârlad, jud. Vaslui……………………...…p.154
SECȚIUNEA NR. 3
CREAȚII PERSONALE
1. LUCRĂRI REALIZATE- prof. Tudose Cristina, Școala Gimnazială ,,Iorgu Radu”

Bârlad, jud. Vaslui………………………………………………………………….…p.158
2. FOTOGRAFII- prof. Gâtin Crenguța, Clubul Copiilor ,,Spiru Haret” Bârlad, jud.
Vaslui…………………………………………………………………………………p.159
3. POEME- prof. Cărăbăț Niculina, Școala Gimnazială ,,M.C. Epureanu” Bârlad, jud.
Vaslui..………………………………………………………………………………..p.160
4. SUFLET DE COPIL- prof. Miron Ana Maria, Școala Gimnazială Nr. 3 Galați, jud.
Galați.............................................................................................................................p.162
5. ÎNVĂȚĂTOAREA MEA- Prof. înv. primar, Popa Emilia, Școala Gimnazială Mateești,
jud. Vâlcea…………………………………………………………………………….p.163
6. ÎNDEMN- prof. primar Popa Mihaela-Loredana, Școala Gimnazială ,,Ion Murgeanu”
Zorleni, Jud. Vaslui………………………………………………………….………..p.163
7. MEȘTER MARE- Prof.înv. primar Galan Claudia Elena,Şcoala Gimnazială,,Principesa
Elena Bibescu”, Structura,,V.I.Popa” Bârlad, jud. Vaslui............................................p.164
8. SERBAREA ABECEDARULUI- prof. înv. primar Răileanu Luminiţa, Şcoala
Gimnazială Nr. 1 Râmnicu Sărat, jud. Buzău………………………………………...p.165
9. FATA SOARELUI –Prelucrare după „Legenda Florii Soarelui- prof. pipp Pisaltu
Cecilia, Grad. cu P.P.Nr.13 Huși, jud. Vaslui…………………..…………………….p.167
10. SUFLETUL ARDEALULUI, Arsenie Boca- Învățător Poghirc Simona-Valeria,
Școala Gimnazială “Ion Murgeanu” Zorleni, jud. Vaslui…………………………….p.168
6
SECȚIUNEA NR 1
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI

EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII
COPILULUI
(ARTICOLE,REFLECȚII, REFERATE)
7
ADEVĂRUL, FRUMOSUL ȘI BINELE-

VALORI FUNDAMENTALE ALE OMENIRII
Prof. Plăcintă Gabriela

Școala Gimnazială,,M.C. Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Exprimarea prin artă devine din ce în ce mai complexă și începe să fie

privită, în același timp,ca un mijloc cathartic indispensabil, de cunoaștereși
autocunoaștere,element ce contribuie la îmbogățirea relațiilor interumane și
la îmbogățirea emoțională.” (Marinela Rusu)
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai

ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe
informativ pe formativEducaţia depăşeşte limitele exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre
universalitate, spre patrimoniul valoric comun al umanităţii.
Procesul educaţional din şcoală presupune şi forme de muncă didactică- complementară
activităţilor obligatorii.Acestea suntactivităţi extracurriculare şi se desfăşoară sub îndrumarea
atentă a cadrului didactic. Astfel, fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot
mai evident faptul că educaţia extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de
învăţământ, îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl trăim cere
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a
individului.Sistemele educaţionale care se respectă şi care nu sunt forme fără fond se întemeiază
organic pe valori.Valorile înseamnă cheia de boltă a rostului pe lume al sistemelor
educaţionale.
Activitățile școlare și extrașcolare sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de
mass media şi ne referim la televizor, calculator şi internet, care nu fac altceva decât să
contribuie la transformarea copiilor noştri în niste persoane incapabile de a se controla
comportamental, emoţional şi mai presus de toate slabi dezvoltaţi intellectual
În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor.În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii
sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, estetic, pentru o cât mai uşoară integrare social.
În prejma artei, copilul trebuie să resimtă experiența, bucuria și taina
lucrului nou făcut. Voința binelui moral este o virtute sufletească și o condiție a creativității
artistice în spiritul adevărului. Procesul este îndelungat și se supune unor legi ce țin de dezvoltarea
etapizată atât din perspectivă intelectivă, moral-spirituală cât și socio-emoțional. Educația din viața
familiară este locul unde se creează, crește și se dezvoltă frumosul – ea trebuie să se refere la
dezvoltarea esteticului în viața de familie.Frumosul apare în mintea oamenilor pe măsură ce
cunosc lucrurile. Frumosul este universal, în lume existând un număr nesfârşit de lucruri pe care
toţi oamenii le apreciază ca frumoase, de la natură la cerul înstelat, de la întrebarea inocentă a
copilului la răspunsul înţelept al dirigintelui şi de la casa părintească la drumul spre afirmare.
Definirea conceptelor de adevăr, frumos și bine datează de la începuturile civilizației.
Epocile și societățile și-au dezvoltat propriile interpretări ale acestor valori perene și s-au
confruntat astfel cu unele dintre cele mai dificile întrebări ale umanității.Cele trei valori sunt
absolut necesare vieţii sufleteşti. „Ideea că frumuseţea e în iubire şi binele în frumuseţe e
comună cugetării clasice creştine”, spunea Nichifor Crainic. Frumosul se află într-o minunată
perihoreză cu adevărul şi binele. Dacă una dintre valori lipseşte şi celelalte pălesc, se întunecă şi
pier. Fenomenul estetic este deopotrivă frumos al voinței morale și al adevărului sensibil. Este
8
încercarea creativă a omului de a concepte și proiecta artistic o lume ideală pe măsura

aspirațiilor sale cele mai nobile.
În "Adevărul, frumosul și binele", renumitul om de știință Howard Gardner explorează
transformările uimitoare care au loc în zilele noastre în conceptualizarea acestor valori și descrie
noile provocări pe care ni le lansează noile lor semnificații.De vreme ce copiii își dezvoltă
înțelegerea moralei, a frumosului și a adevărului de la o vârstă fragedă, suntem obligați să
modelăm aceste valori prin educație și prin propriile noastre acțiuni. Dar, după cum relevă
Gardner, ne putem rafina înțelegerea asupra acestor virtuți și la vârstă adultă, atâta vreme cât
suntem deschiși spre confruntarea și reflecția asupra noilor exemple de adevăr, frumos și bine și
cât încercăm să le interiorizăm ca valori perene.Trebuie să le îmbrățișăm dinamismul în loc să
renunțăm pur și simplu la ele. "Adevărul, frumosul și binele" constituie un semnal prin care
Gardner evidențiază starea de fapt a trioului de valori clasice și demonstrează cum îl putem
integra în educație - pe parcursul întregii vieți - fie în școală, fie în afară ei.
Arta și frumosul ne ajută în traducerea adecvată a dominantelor „umanității“, cele cu
care omul a fost hărăzit sau cu care a fost înzestrat prin cultură și educație. Desigur că omul –
înțeles conform maximei sofiste ca „măsură a tuturor lucrurilor“ – ne îndeamnă la înțelegerea
unei multitudini de aspecte ale vieții, însă frumosului și artelor le revine meritul de a contura o
schița concretă si ușor recognoscibilă a vieții noastre interioare, despre care vom putea, în final,
spune că reprezintă cel puțin repere ale (auto)cunoașterii, dacă nu certe mijloace de înțelegere a
adevărului lumii in care trăim.“ - Sabin Sabados
Arta are o importanță vitală pentru copii. Este modul în care un copil de vârstă mică
poate interacționa și poate astfel, înțelege mediul în care trăiește. Aceasta îl va ajută să participe
mai mult în lumea complexă și adesea confuzională a adulților. Implicarea unui copil în artă
reprezintă o experiență personală și individuală. Ea oferă copilului oportunitatea de a crea, dar
și de a vedea rezultatul propriului act creator și poate fi un mijloc de exprimare de sine cât și de
comunicare cu ceilalți dar poate fi, în același timp, o interacțiune personală, intimă între sine și
mediul artistic.
Prin artă se poate exprimă orice, de la o simplă viziune sacadată ce izvorăște din
inconștientul psihicului nostru, transformându-se în materie de reflecție sau de autoreflectie,
până la cele mai abstracte ipoteze. Ea exprimă omul, iar omul înființează, prin artă, o
reîntoarcere în sacru.
În procesul de educație, odată cu dezvoltarea creativitățîi și a imaginației, prin
intermediul artelor, se dezvoltă și inteligența. De altfel, Elbert Hubbard spunea despre artă că
aceasta nu este un lucru, ci o cale. Arta este, astfel, calea prin care atribuim realității un sens
ultim, prin care conturăm categorii estetice, precum urâtul, frumosul, grotescul, toate gravitând
în jurul realității umane și, nu în ultimul rând, calea prin care ajungem la educație.Atitudinea
față de muncă dă posibilitatea întelegerii vieții și creează baza esteticului. Să ne îngrijim deci ca
în viața copilului să creăm esteticul :să-i făurim o concepție bună despre lume. Părinții sunt cei
care îi deschid porțile largi ale vieții – vorbindu-i frumos, prezentându-i lucrurile frumoase. În
felul acesta, copilul se va dezvolta armonios și cu sentimente bune.
Ca şi tot ce-i omenesc, percepţia şi crearea frumosului se învaţă prin educaţia aleasă din sânul
familiei şi al şcolii, lipite strâns de sufletul neamului şi spiritul universal. Este firesc deci, ca
orice om care a beneficiat de o educaţie corectă să îndrăgească cel puţin muzica, să fie receptiv
la întreg melosul românesc şi la muzica altor popoare.
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale constituie un
mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru.accesibilă.
Vizionările de spectacole constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală,
prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.Deşi această formă de activitate îl
pune pe copil, în majoritatea cazurilor, în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în
9
faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, prin faptul că apelează,

permanent, la afectivitatea copilului.
Vizionarea unor filme, diafilme, spectacole de teatru precum şi a emisiunilortv. poate
constitui de asemenea o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp un punct de plecare în
organizarea unor acţiuni interesante. De exemplu: vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de
copii, distractive sau sportive, urmată de discuţii pregătite în prealabil, pe lângă faptul că
realizează completarea unor aspecte educative, stimulează şi orientează copiii spre unele
domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură. Vizionarea filmelor şi a emisiunilor la
televizor aduce copiilor o mare satisfacţie, prin faptul că arta filmului dă copiilor iluzia realităţii.
Profesorii au un rol deosebit de important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor
de televiziune pentru copii şi selecţionarea emisiunilor, programelor distractive care au o
influenţă pozitivă mai evident conturate.
În concluzie, putem spune ca activitatea extracurriculară e o componentă educaţională
valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în
primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu
elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie:
1. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Revista învăţământului
primar, 3-4/2006,
2. IONESCU, M.; CHIŞ, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
3. PREDA. VIORICA, Metodica activităţilor instructiv educative în şcoală, Editura „Gheorghe
Cârţu Alexandru”, Craiova 2009
ȘCOALA ÎN PANDEMIE -CUM NE AFECTEAZĂ LIPSA ACTIVITĂȚILOR

EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE
Prof dir. Samson Oana
Școala Gimnaziala”M.C.Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și

locul bine stabilit în formarea personalitățîi copiilor noștri. Educația prin activitățile
extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoștințe
punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele din natură.Trebuinţa de se juca, de a fi
mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școală cu viaţa.
Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţîi şi să-şi maximizeze
potenţialul intelectual.
Chiar dacă mulți dintre noi, în mod eronat, am considerat activitățile extrașcolare de tipul
excursii, cluburi de lectură, concursuri, activități de voluntariat, ca având un rol mai puțin
10
important în aplicarea programelor școlare sau atingerea obiectivelor propuse la clasă, am putut
ușor constata în ultimul an, în care ne-am confruntat cu multiple restricții impuse de pandemia
de Covid-19, cât de importante erau acestea, nu doar pentru elevi, ci și pentru noi, cadrele
didactice. Copiii au nevoie de astfel de activități care să le lărgească orizonturile, să le ofere
prilejul să interacționeze unii cu alții în diferite situații, care să le ofere prilejul de a-și formă
convingeri de viață,de a lega prietenii sau de a-și învinge timiditatea. Oricât ar fi de importantă
educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor
formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care
viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi
factori acţionează pozitiv.
Interacțiunea școlară, într-un mediu diferit de sala de clasă, prin activități ce nu implică
doar învățarea formală, clasică ne lipsește atât nouă, cadre didactice, dar mai ales elevilor, care
reușeau prin intermediul acestora să cunoască cadrul didactic și că om, nu doar că profesor.
Experiența era inedită și pentru noi, având posibilitatea să-i descoperim altfel pe elevi, să
pătrundem dincolo de formalitățile obișnuite ale relației profesor-elev. De-a lungul anilor,
activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având că scop învățarea nonformală și
petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care cuprind domenii și arii
foarte mari, elevii își pot dezvoltă anumite competențe și abilități necesare unei bune dezvoltări
armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de activități extrașcolare, ne referim la
acel program la care elevul participă după ore și ar trebui să facă acest fapt cu plăcere deoarece
scopul este acela de a-i formă abilitățile necesare unei bune dezvoltări, formării personalitățîi
elevului care își va găși prin acestea înclinațiile, talentul și domeniul în care ei vor fi
performanți.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască
momente înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui că individ și să participe la
toate evenimentele importante alături de familia unită. Această este soluția vitală pentru o viață
echilibrată, pentru petrecerea momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea că
individ responsabil și valoros pentru societate.
Mulți dintre noi am constatat de-a lungul timpului că nu poți reduce dezvoltarea
copilului doar la activitatea de predare, învățare, evaluare din sala de clasă, ci este necesar să ne
aplecăm și spre alte forme de activitate, cum ar fi: cluburi organizate pe diverse domenii, vizite
şi excursii, concursuri școlare etc., dat fiind faptul că reușesc într-o mult mai mare măsură să
contribuie la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea intereselor şi pasiunilor, stimulând
creativitatea, dezvoltarea atitudinilor de respect pentru cunoaștere și pentru cultură, întărind
trăsături pozitive de caracter.Activitățile extraşcolare vin în sprijinul acestui demers, așadar să
încercăm să punem accent pe acestea, atunci când situația o va permite, pentru noi și pentru
copiii pe care îi educăm.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional,1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
11
ERASMUS+, PROGRAMUL CARE TE AJUTĂ

SĂ EXPLOREZI ÎNVĂȚAREA
Insp.prof. Iacob Carmen

ISJ Vaslui, jud. Vaslui
Conceput în urma unei analize Swot riguroase la nivelul școlii noastre, proiectul ”Învață
diferit. Alege un proiect!” a fost propus având drept obiectiv dezvoltarea unui mediu școlar
incluziv, bazat pe competențele profesionale a celor 12 cadre didactice de a concepe și
implementa proiecte de învățare pentru toate categoriile de elevi la nivel de clasă, școală și
comunitate locală, națională și europeană.
Prin activități de valorificare – transfer, rezultatele proiectului au fost extinse ca bune
practici educative prin: elaborarea și punerea în practică a planurilor, a tehnicilor de învățare
colaborativă eficientă; motivarea și ajutarea elevilor în diverse situații inovative de învățare,
motivarea și inspirarea cadrelor didactice din ideile nou promovate în standardele de calitate
europeană în educație.
Mobilitatea Erasmus+ prin proiectul ”Învață diferit. Alege un proiect!” a permis
familiarizarea cu alte puncte de vedere și perspective, schimbul de idei și de experiență,
împărtășirea de valori și posibilitatea demarării unor noi proiecte viitoare. Erasmus+ deschide
noi orizonturi, o înțelegere comună mai bună și mai multe competențe și posibilități. Proiectul
”Învață diferit. Alege un proiect!” este atât un mod eficient și plăcut de a învăța și de a dezvolta
competențe necesare succesului în școală, în carieră și în viața civică, cât și o metodă de
predare‐învățare în care elevii dobândesc cunoștințe și abilități, muncind o perioadă lungă de
timp pentru a investiga și a răspunde la întrebări, probleme sau provocări autentice și
complexe.
Proiectele oferă elevilor posibilitatea de a utiliza tehnologia. Elevii sunt familiarizați cu
game variate de instrumente tehnologice și se bucură de aceasta. Cu ajutorul tehnologiei,
profesorii și elevii nu numai că pot găsi resurse și informații și realiza produse, dar pot colabora
mai eficient și se pot conecta cu experți, parteneri și publicul din întreaga lume.
Proiectele permit profesorilor să colaboreze mai strâns cu elevii implicați în activitățile
de proiect și, în multe cazuri, să redescopere bucuria de a învăța împreună cu elevii lor.
Proiectele permit elevilor să abordeze și să rezolve probleme importante pentru ei,
pentru comunitatea școlară și/sau locală. Elevii învață cum să interacționeze cu adulții și
organizațiile, sunt expuși locurilor de muncă și pot dezvolta interese pentru viitoarea carieră.
Părinții și membrii comunității pot fi implicați în proiecte.
Mă simt mai bogată în urmă acestei experiențe și sper că viața să-mi ofere și alte astfel
de oportunități de dezvoltare personală și profesională! Încurajez participarea la mobilități
Erasmus+ și implicarea în astfel de proiecte, deoarece te ajută nu numai să descoperialți oameni,
alte culture și moduri de gândire, dar îți dă și ocazia să te descoperi pe ține însuți, să devii o
persoană mai organizată, responsabilă și autonomă
12
ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
FORME COMPLEMENTARE ALE EDUCAȚIEI
Prof. Aura Cristina Glodeanu

Colegiul Tehnic,, Ion Holban” Iași, jud. Iași
Activitățile extrașcolare reprezintă o resursă educațională valoroasă pentru întregul

demers didactic și pentru dezvoltarea personalității elevilor. Fiind parte a educației nonformale,
aceste activități sunt organizate în mod conștient și planificat pentru elevi în instituții din afara
sistemului de învățământ.
Scopul activităţilor extraşcolare este conturat de dezvoltarea unor aptitudini speciale ale
elevilor, de antrenarea copiilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, de cultivarea
interesului pentru activităţi socioculturale, de facilitarea integrării în mediul şcolar, de oferirea
de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, de fructificarea talentelor personale şi corelarea
aptitudinilor cu atitudinile caracteriale.
Deoarece activităţile extraşcolare aduc elevii în situații noi, în contexte diferite, acest
lucru generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi
o atitudine justă faţă de scopurile urmărite. Valorificarea activităţilor extraşcolare în contribuie
la dezvoltarea armonioasă a elevilor și la întărirea relațiilor dintre colegi sau chiar la
descoperirea și formarea unor legături de prietenie ce nu sunt posibile în spațiul educațional
formal. Acum elevii își descoperă înclinații și interese comune cu alți colegi, interacționează și
colaborează cu colegi pe care poate îi ignorau la clasă. Toate acestea întăresc coeziunea grupului
clasă. Spațiul școlar devine un factor propice formării și dezvoltării depline a elevilor dacă aici
educații găsesc un mediu, un climat de încredere, de susținere și de acceptare. Iată motivul
pentru care activitățile extrașcolare trebuie valorificate și din prisma acestei realități.
Activităţile extraşcolare au unele particularităţi prin care se deosebesc de activităţile
şcolare. Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
formelor de organizare a activităţii.
Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un curriculum obligatoriu;
elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă concordanţă cu
interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de activitate –
parte componentă a educaţiei – care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia, talentul,
încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe 28
iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi
complexe. Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca
diferite forme: excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de
filme, competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin
specificul lor, imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
declanşând anumite sentimente. Prin activităţile la care participă, ei îşi însuşesc cunoştinţe în
domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu caracter artistic, la
manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la cinematograf, elevii îşi
cultivă dragostea pentru frumos.
Organizarea şi desfăşurarea activităţilor extraşcolare respectă anumite condiţii: sunt
subordonate procesului de învăţământ care se desfăşoară în clasă; se evită supraîncărcarea
elevilor; se desfăşoară în colectiv, fiind create şi organizate pe principiul liberului
consimţământ; la antrenarea elevilor trebuie să se ţină seama de particularităţile de vârstă şi
interesele elevilor, precum şi de posibilităţile de realizare pe care le au, fără să fie reţinuţi de la
ore sau pregătirea lecţiilor.
13
Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii

experienţei de viaţă a elevilor. Aceste activităţi se organizează în funcţie de conţinutul lecţiilor și
„Prin conținutul lor se deosebesc de cele cu caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau
școlii, cu participare benevolă, ele urmăresc lărgirea orizontului de cunoștințe etc.”
Vizitarea unui muzeu, expoziţii, a unui atelier al meșterului popular sau artist plastic
poate fi o situaţie de învăţare cu scop cultural-artistic, dar şi un moment de reconciliere ori de
introspecţie, în funcţie de educaţia anterioară a elevilor sau de tematica în care se încadrează
excursia. Legătura organică a procesului de învăţământ cu excursiile şi vizitele asigură eficienţa
educativă a acestor activităţi. Menţionăm că influenţa educativă a excursiilor şi vizitelor depinde
şi de caracterul lor variat. Prin conţinutul lor, excursiile şi vizitele se deosebesc de activităţile cu
caracter didactic. Organizate la nivelul clasei sau şcolii, cu participare benevolă, excursiile şi
vizitele au drept scop lărgirea orizontului cognitiv, familiarizarea elevilor cu frumuseţile ţării.
Activităţile extraşcolare cer o bună pregătire metodologică din partea profesorilor. Este
necesar să se creeze o atmosferă deosebit de favorabilă pentru instruire şi educaţie, să se ofere
posibilitatea de completare şi de aprofundare a cunoştinţelor şi abilităţilor obţinute la lecţii, să
fie create condiţii de formare a personalităţii în spiritul culturii naţionale. Este necesar să se
îmbine în mod util şi plăcut timpul în afara orarului şcolar al elevilor, odihna activă să fie
marcată de certitudinea utilităţii organizării plăcute a timpului liber într-un mediu sărbătoresc.
Întreaga activitate în afara clasei are conţinut variat, determinat de interesele cognitive ale
elevilor şi de dorinţele lor. Cercetările recente din domeniul psihopedagogiei arată că utilizarea
povestirilor ca metode de învățare dezvoltă imaginația copiilor.
Metodele și tehnicile moderne, activ-participative, capabile să mobilizeze energiile
elevilor, să le capteze atenția, care-i îndeamnă să-și pună în joc imaginația, înțelegerea,
memoria, abilitățile artistice sunt extrem de potrivite în educarea copilului pentru problemele
ridicate de societatea contemporană. Aceste metode sunt utile, pentru că dezvoltă competențele
cognitive; sprijină și extind viața socială a elevului; dezvoltă gândirea creatoare individuală și de
grup; facilitează comunicarea conținutului prin proiectarea în lucrările plastice a propriilor trăiri
și sentimente; conduc la apariția unor raporturi noi de cunoaștere și autocunoaștere; ajută la
educarea inteligenței emoționale a copilului și elevului, a empatiei ca fenomen psihic de retrăire
a stărilor, gândurilor și acțiunilor celuilalt. 31 Prin urmare, elevii trebuie ajutați să participe la
activitățile educative, să se implice afectiv, cu plăcere și bucurie spontană în ceea ce fac. De
aceea, un rol important în dezvoltarea aptitudinilor artistice ale copiilor au ilustrarea poveștilor,
miturilor, basmelor și poeziilor prin aplicarea metodelor, procedeelor și tehnicilor artistico-
plastice.
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi
ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea
activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica
educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea
armonioasă a elevilor.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Bucureşti, Polirom, 2002.
2. Gârboveanu, M., Creativitatea elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Litera
Internaţional, 1981.
3. Iucu, R., Instruire extraşcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Iaşi, Polirom, 2001.
4. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, București, Aramis, 2000
14
STIMULAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN

ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE
Prof.inv.primar Chiorean Mihaela,

Școala Gimnazială,,Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele
mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.Activităţile complementare
concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un
anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare
contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implicăîn mod
direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara
clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.Şcoala, oricât de bine ar fi organizată,
oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da
satisfacţie setei de investigare şi cutezanţă creatoare, trăsături specifice copiilor. Ei au nevoie de
acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoastere, să le ofere
prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma
convingeri durabile.
Experienţa mea de 25 ani de activitate în mijlocul copiilor mi-a întărit convingerea
căserbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii artişti, cât si pentru părinţii lor.
Am explicat, în momente oportune, cu tact şi cu răbdare, motivul si sensul serbării, am antrenat
părinţii în pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulaţi să participe activ,
fiecare primind rolul potrivit preferinţelor si talentului său.
Menţionez că pentru pregătirea acestor serbări am folosit şi orele de educaţie fizică,
educaţie muzicală, fără să afectez procesul insturctiv-educativ, respectând programul afectat
celorlalte discipline şcolare. La început este, desigur, mai greu, pentru că trebuie îndrumat fiecare
pas, trebuie urmărită fiecare mişcare şi asigurată sincronizarea diferitelor activităţi; să fie
suficiente repetiţiile unde să domnească buna dispoziţie, dar şi disciplina şi rigurozitatea
necesară.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară
valorifică varietatea, preocuparea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca
şi priceperea colectivului clasei şi transformăîn plăcere şi satisfacţie publică străduinţele
colectivului clasei şi ale fiecărui copil în parte.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul,
impulsioneazăîn mod favorabil, face ca elevul să trăiască clipe de desfătare sufletească. Consider
că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor, pentru a se simţi parte
integrantă a colectivului, să fie constient că şi de participarea lui depinde reuşita unei serbări
şcolare. Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat, că acel contact cu publicul
trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a învinge dificultăţile, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi
bucuria reuşitei.
E fascinant când pe marea scenă, sub lumina reflectoarelor, apar micii artişti, recitatori,
cântăreţi ori dansatori îmbrăcaţi în costume superbe. Este cu adevărat extraordinar când ei
reuşesc să trezeascăîn sufletul spectatorilor emoţii, bucurii de neuitat, când în sală răsună ropotul
aplauzelor. Întregul lanţ de manifestări organizate în şcoală şi în afara ei, sub atenta şi priceputa
îndrumare a dascălului aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor, în
modelarea sufletelor acestora, are profunde implicaţii în viaţa spirituală şi educativă a
comunităţii, restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei. Iată deci că prin
frumoasele serbări prezentate de către şcolari în faţa părinţilor adeveresc arta unui mare şlefuitor
15
de cuvânt, care s-a identificat trup şi suflet lăsând să vadă amprenta şi atmosfera sfântă a
diferitelor sărbători.Aceste serbări organizate evaluează talentul colectivului clasei şi al fiecărui
copil în parte. Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“ cât şi “spectatorilor“,
elevi şi părinţi, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
O altă activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalităţii elevilor
este excursia. Aceasta ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui .
Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale
importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi suplimentează
şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe. Excursia reprezintă
finalitatea unei activităţi îndelungate de pregătire a elevilor, îi ajută săînţeleagă excursiile nu
numai din perspectiva evadării din atmosfera de muncă de zi cu zi ci şi ca un act de ridicare a
nivelului cultural.
În realizarea unei excursii şcolare de mică sau mare anvergură, m-am documentat, mi-am
pregătit un minuţios plan de lucru, pe care l-am realizat secvenţial, cu o abordare
interdisciplinară şi după o atentă prelucrare a normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-
sanitare, a regulilor de comportare civilizată, a regulamentului şcolar în ansamblu.
Concursurile pe diferite teme sunt, de asemenea, momente deosebit de atractive pentru
cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă,
să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Emisiunile TV constituie şi ele un
aport substanţial la lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al elevului. În stimularea creativităţii un
rol important îl are şi biblioteca şcolară, care-l pune pe copil în contact cu cărţi pe care acesta nu
le are şi nu le poate procura. Lectura este cea care îl ajută la dezvoltarea cât şi la îmbogăţirea
vocabularului cu cuvinte frumoase, pe care elevii pot să le foloseascăîn orice împrejurare.
Manifestările mai mult sau mai puţin numeroase şi relevante, sunt dirijate şi valorificate
într-o anumită măsurăîn familie, urmând ca în şcoală să se accentueze procesul de depistare,
stimulare şi formare a aptitudinilor la elevi.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se
afirme conform naturii sale.
Participarea efectivă şi totalăîn activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi
temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influenţe reciproce, dezvoltă spiritul de
cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
Elevii se autodisciplinează, prin faptul căîn asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de activitate posibilităţi
deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi
mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă. Ţin să precizez că renunţarea
la serbări şcolareînseamnă sărăcirea vieţii sufleteşti a copiilor, privarea lor de sentimente şi
emoţii estetice de neînlocuit, fiindcă cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale
elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de
dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a
posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie:
1) Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului
deînvăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti.
2) Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului
primar,în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
16
ROLUL EDUCAȚIEI PERMANENTE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ
Prof.înv.primar Paiu Cătălina

Școala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
„Înainte de a acţiona asigură-te că ştii şi că ai o strategie bine pusă la punct”

Pera Novacovivci
Există o serie de factori care contribuie la creşterea importanţei învăţării pe tot parcursul
vieţii în secolul al XXIlea în întreaga Uniune Europeană, dar şi în afara acesteia. Aceştia includ,
din punct de vedere economic, o competiţie globală în creştere, o cerere mai mare de forţă de
muncă mai bine calificată şi schimbări tehnologice rapide. Din punct de vedere social, factorii
includ necesitatea integrării sociale reînnoite constant şi capacitatea de a participa la o societate
democratică. Aceşti factori operează în contextul modificării profilurilor demografice şi a
mobilităţii transfrontaliere crescute.
România, asemenea altor state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu aceste
provocări simultan, ceea ce necesită o extindere strategică a învăţării pe tot parcursul vieţii.
Învățarea pe tot parcursul vieții(ÎPV) în cel mai larg sens include prin urmare toate
formele de învăţare: educaţia formală, educaţia non-formală şi educaţia informală . Conceptul de
ÎPV folosit în acest cadru strategic înseamnă noţiunea de învăţare oriunde şi oricum,noţiunea de
învăţare permanentă, care presupune o atitudine favorabilă faţă de învăţare.
Educaţia formală este furnizată în sistemul de învăţământ care include şcoli, colegii,
universităţi şi alte instituţii de educaţie formală care acoperă, în mod normal, procesul de
învăţământ formal continuu pentru copii şi tineri, în general începând de la vârsta de cinci-şapte
ani şi continuând până la 20 sau 25 de ani. În România, acesta include clasa pregătitoare (un an),
ciclul primar (patru ani), gimnazial (patru ani), liceal (patru/cinci ani) şi educaţia terţiară .
Educaţia non-formală este definită ca fiind orice fel de activitate educaţională
intenţionată, organizată şi susţinută, care nu corespunde definiţiei educaţiei formale şi care, în
general, nu conduce la atingerea unui anumit nivel de educaţie. Ea este furnizată, de obicei, în
afara instituţiilor publice de învăţământ, însă este structurată pe obiective educaţionale, timp de
studiu sau sprijin pentru învăţare şi se adresează persoanelor de toate vârstele.
Educaţia non-formală poate fi furnizată de angajatori, instituţii de învăţământ private,
ONG-uri şi alte organizaţii. În funcţie de contextul specific al fiecărei ţări, educaţia non-formală
poate cuprinde activităţi care să asigure alfabetizarea adulţilor, educaţia de bază pentru copiii
aflaţi în afara sistemului de educaţie, aptitudini de viaţă, competenţe profesionale şi cultura
generală.
Educaţia adulţilor include cursuri, seminarii şi ateliere de lucru din afara sistemului de
educaţie formală (inclusiv educaţia non-formală la distanţă), lecţii private, conferinţe sau cursuri
de formare profesională sub îndrumare, toate fiind fie legate de locul de muncă sau fără legătură
cu acesta.Învăţarea informală rezultă din activităţile zilnice legate de muncă, familie sau
petrecerea timpului liber. Aceasta nu este structurată (pe obiective de învăţare, timp de studiu şi
sprijin pentru învăţare) şi, de obicei, nu se finalizează cu certificare. Învăţarea informală poate fi
intenţionată sau neintenţionată. Include autoeducarea, în cadrul căreia persoana nu îşi testează
cunoştinţele acumulate. Nu este coordonată instituţional şi, de obicei, nu este sistematică.
 Cea mai faimoasă teorie asupra învăţării este aceea enunţată de Kolb (1981) şi se referă
la învăţarea experienţială (învăţarea din practică), bazată pe următoarele principii:
- învăţarea trebuie percepută mai degrabă ca un proces decât în termeni de
rezultate;
- învăţarea este un proces continuu bazat pe experienţă;
17
-procesul de învăţare necesită rezolvarea conflictelor între moduri dialectic opuse

de adaptare la mediu;
- învăţarea este un proces holistic de adaptare la mediu;
- învăţarea implică schimburi între om şi mediu;
- învăţarea este un proces de cunoaştere creativă.
 Educaţia permanentă furnizează următoarele beneficii:
- contribuie la consolidarea stimei de sine a persoanei care participă la procesul
instructiv;
- furnizează cunoştinţe suplimentare;
- urmăreşte îmbunătăţirea unor abilităţi punctuale;
- este un factor de integrare socială;
- oferă într-un interval scurt de timp un set de informaţii structurate astfel încât să
poată fi asimilate cu uşurinţă şi puse în practică rapid după finalizarea
programului de formare.
Bibliografie‫׃‬
1a0aic.rn in a cuin iuițacudELaegLLației
https://eduform.snsh.ro/campanie-online/invatare-pe-tot-parcursul-vietii
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA

PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Prof. înv. primarToader Loredana

Școala Gimnazială Deduleşti, jud. Buzău
Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în

clasă și urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei, cultivă interesul pentru diferite domenii, atrag
individul la folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi eficient, contribuind la formarea
personalităţii acestuia. În acest sens, şcoala trebuie să fie deschisă spre acest tip de activitate
care îmbracă cele mai variate forme. În cadrul acestor activități, elevii deprind folosirea
diverselor surse informaționale, se autodisciplinează, învață să învețe, iar cadrul didactic poate
să le influențeze dezvoltarea și să-i pregătească pentru startul în viață.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se
adapteze.” (Maria Montessori –“Descoperirea copilului”)
În ultima perioadă, a devenit tot mai pregnant faptul că educaţia extracurriculară, are un
rol deosebit şi bine stabilit în formarea personalităţii şcolarilor. Educaţia eficientă, depinde în
mare măsură de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine.
Un alt factor care influențează dezvoltarea copilului este și măsura în care cadrul didactic
reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, activitatea organizată și
dirijată de profesor are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect fizic şi socio-afectiv, pentru o
integrare socială cât mai uşoară. Pentru o mai mare reușită este imperios necesar îmbinarea
activităţilor curriculare cu cele extracurriculare, iar în acest caz, parteneriatul educaţional
devine o necesitate. Consider, că din acest punct de vedere,, activităţile extracurriculare sunt
deosebit de importante deoarece, contribuie la dezvoltarea gândirii şi completarea procesului de
învăţare. De asemenea, prin intermediul acestora, se pot descoperi și
dezvolta anumite înclinaţii şi aptitudini ale copiilor. Fiind foarte atractive, copiii participă cu
18
mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi,

îmbinându-se utilul cu plăcutul.
Activitățile extrașcolare pot îmbrăca diverse forme, ceea ce devin extrem de atractive
pentru școlari. Punctul forte este acela că antrenează copiii în activităţi cât mai variate şi
bogate, care sunt diferite de clasica activitate didactica la clasă. O activitate desfăşurată într-un
mediu extraşcolar permite de asemenea şi dezvoltarea unor aptitudini speciale şi facilitarea
integrării în mediul şcolar.Trebuie să ţinem cont că, indiferent ce metodă se adoptă în educaţia
tradiţională, indiferent dacă are o finalitate pozitivă şi un obiectiv primar atins, ea nu va epuiza
niciodată sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Din seria activităţilor
extraşcolare pot fi amintite următoarele: vizionarea de spectacole, tabere, excursii, piesele de
teatru, atelierele creative, şezătorile, spectacolele în aer liber, vizitele la muzee, parteneriate
interșcolare sau cu diverse instituții, competiții școlare etc. Copiii trebuie să fie îndrumaţi să
dobândească în primul rând o gândire independentă ,toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a
descoperi probleme noi şi de a găsi modul de rezolvare a lor şi nu în ultimul rând posibilitatea
de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă foarte important ca însuși cadrul didactic să
fie creativ, pentru că numai aşa poate să aducă în atenţia copiilor săi diverse tipuri de activităţi
extraşcolare care să le provoace interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de a participa
necondiţionat la desfăşurarea acestora. Fiecare activitate contribuie, într-o mică sau mai mare
măsură, la formarea și îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la educarea
dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă si cultură, oameni etc.
Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi timp este
necesar să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională
Bibliografie:
1. Gherghina, Dumitru, Ana Dănilă, Loredana Roman Activităţi extracurriculare
şi extraşcolare cultural-artistice în învăţământul preuniversitar, Ed. Didactica Nova,
Craiova, 2009.
2. Ioan, Nicola Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis, Bucureşti, 2000.
3. Mircea, Agabrian, Şcoala, familia, comunitatea, Institutul European, Iaşi, 2006.
ICOANELE ŢĂRĂNEŞTI PE STICLĂ, EMBLEMĂ IDENTITARĂ

A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA
Profesor Cristina Tudose

Şcoala Gimnazială “Iorgu Radu” Bârlad, jud. Vaslui
Icoanele transilvănene pe sticlă constituie una dintre valorile inestimabile ale artei
populare româneşti. Lucrate de ţărani şi destinate ţăranilor, aceste icoane au avut iniţial rol de
obiecte de cult.
În secolul al XVII-lea, Transilvania era locuită în mare parte de români. Dar dominaţia
maghiară şi apoi anexarea la Imperiul Habsburgic (1699), au facut din Transilvania o regiune
unde timp de sute de ani, populaţia română, deşi majoritară, trăia în condiţii de dură oprimare.
Printre altele, ei au fost împiedicaţi să construiască biserici din piatră (cu rare excepţii precum
Sâmbăta de Sus şi Şcheii Braşovului) şi au fost supuşi de către principii reformaţi unor insistente
19
presiuni de protestantizare şi apoi de catolicizare din partea habsburgilor. Unul dintre mijloacele
eficiente de dizidenţă şi de păstrare a identităţii ortodoxe, l-a reprezentat, pentru românii
ardeleni, icoana pe sticlă.
Mai târziu a fost investita şi cu rol de podoabă, decorând interioarele caselor ţărănesti în
deplină armonie cu mobilierul, ceramica şi ţesăturile populare. Pictura pe sticlă este o tehnică
milenară, cunoscută încă din Roma antică. Iconarii transilvăneni au preluat tehnica picturii pe
sticla din ţările invecinate (Austria, Boemia, Slovacia).
Primele icoane pe sticlă au apărut în prima jumatate a secolului al XVIII-lea la Nicula,
sat din Nordul Transilvaniei care, împreună cu localităţile vecine Gherla si Hăşdate, constituie
primul centru românesc de pictură religioasă pe sticlă.
La 15 februarie 1694 (1699 dupa unii cercetatori), pe chipul Fecioarei cu Pruncul
reprezentat în icoana pe lemn a bisericii din Nicula, pictată în 1681 de Părintele Luca din Iclodul
Mare, au curs timp de 26 de zile lacrimi observate de numeroşi credincioşi. Evenimentul
miraculos a transformat satul în destinaţia unor mari pelerinaje, ocazie cu care credincioşii
doreau să-şi procure o imagine a Maicii Domnului. Între cei veniţi la Nicula au fost şi pictorii pe
sticla din Sandl, Austria, cu lucrări ce se distingeau printr-o preferinţă tematică şi concepţie
artistică de factură apuseana. Lumea românească din Transilvania, fiind până atunci ortodoxă,
nu a fost atrasă de oferta celor de la Sandl. În schimb, niculenii şi-au însuşit tehnica pictării pe
sticlă de la meşterii din Tirol şi au inceput să realizeze icoane pe sticlă în respectul iconografiei
bizantine şi a subiectelor solicitate de comanda socială, circumscrisă comunităţilor rurale în
principal.
Dezvoltarea excepţională a producţiei autohtone a fost favorizată şi de presiunile
catolicizante de la mijlocul secolului al XVIII-lea, în urma cărora monahii din mănăstirile
distruse de habsburgi s-au refugiat în satele româneşti împreună cu icoanele lor.
Centre de pictură pe sticlă: De la Nicula, icoana pe sticla se răspândeşte în întreaga
Transilvanie, conturându-se mai multe centre:
- Nordul Transilvaniei (Nicula, Gherla) Icoanele sunt caracterizate prin forme simplificate,
spaţii saturate, motive decorative recurente. Se recunosc prin formatul mic, 20/30 cm, şi prin
strălucirea deosebită a sticlei. Dimensiunile reduse ale spaţiului şi renunţarea specific bizantină
la perspectivă şi la proporţii naturaliste, constrâng pictorul la soluţii particulare, mai ales în
cazul reprezentărilor ce prevăd multe personaje.Culoarea este cu precădere albul, ocrul, negru,
maro închis, roşu cărămiziu, verde măsliniu, albastru-gri şi auriul. În prim plan este subiectul
reprezentat, lipsit de ambientare arhitectonică sau peisaj şi frecvent o bordură cu trei laturi care
reproduce o funie, simbol al celor două naturi ale lui Hristos şi al eternităţii în iconografia
ortodoxă, inclusiv în arta populară din Nordul Transilvaniei.
- Iernuţeni- Icoanele acestui centru de pictură pe sticlă se circumscriu perioadei 1796-1808 şi
se disting prin formatul mai mare (60/40), quasi-monumental, accentuat de fondul aurit si
decorat cu motive florale stilizate. Iernuţeni se distinge prin transpunerea modelelor preluate din
icoanele pe lemn: Arh.Mihail, Sf. Nicolae, Iisus Invăţătorul, Maica Domnului, Sf. Cruce.
- Şcheii Brasovului - Icoana pe sticlă şi-a croit drumul prin pictorii din Nicula, dar a dobândit
caracteristici stilistice specifice. Apogeul producţiei este atins în a doua jumatate a secolului al
XIX-lea şi se caracterizează prin forţa cromatică şi prin mari dimensiuni ale figurilor. Cresc şi
dimensiunile ramelor, adesea lucrate cu un desen de linii ondulate inspirate din stilul
Biedermeier. Tematica: Maica Domnului cu Pruncul sau alaptând Pruncul, Prohodul, Maica
îndurerată, Botezul Domnului, Sfântul Ilie, Adam şi Eva.
- Ţara Oltului si Făgăraş- Devine centru de producere a icoanelor pe sticlă încă de la sfârşitul
secolului al XVII-lea,datorită stabilirii aici a unor meşteri din Nicula. Se pot distinge
dimensiunile mari ale icoanelor (70/90, 60/70 cm). Gama cromatică: roşu englez, verde-crud,
verde, maro.
20
- Valea Sebeşului (Laz, Lancrăn)Creaţia acestei zone este caracterizată de culori sobre şi
compoziţii mai putin statice. Pictorii au folosit pentru modelele lor xilogravuri provenite din
tipografiile oraşului vecin Blaj. Influenţa tradiţiei bizantine este marcantă, deşi se introduc noi
variante coloristice. Larg răspândită este folosirea foiţei de argint oxidată, care îi degradează
aspectul cromatic unitar, acesta fiind dominat de verdele acid.
- Mărginimea Sibiului (Sălişte,Vale şi Poiana)Întâlnim o pictură marcata de influenţa barocă,
exuberantă prin culoare si desen, cu un amestec de elemente de pictură cultă şi de tradiţie
populară.O pictură realizată de ţărani
Spre deosebire de artizanii din Boemia sau Austria, pictura pe sticlă din Transilvania-cu
excepţia celor care deja pictau pe lemn sau zugrăveau biserici, sau a celor care i se dedicau
ulterior în întregime-nu era ocupaţia principală a celor care o practicau. După lucrul câmpului
sau când anotimpul nu permitea activităţi în exterior, aceşti ţărani se dedicau pictării icoanelor
pe sticlă, adesea implicând întreaga familie în pregătirea culorilor, trasarea desenului sau
confecţionarea ramelor.Majoritatea celor care realizau icoanele erau ţărani anonimi şi, în mare
parte învăţau aceasta artă din experienţă.Totuşi, unii pictori, al căror nume a rămas cunoscut, au
dezvoltat o personalitate artistică proprie. Aşa au fost Sandu Popa din Iernuţeni (Valea
Mureşului), Savu Moga din Arpaşul de Sus, Matei Ţâmforea tot din Făgăraş, Ion Morar originar
din Laz şi fiicele sale Emilia şi Elisabeta care i-au continuat activitatea, familia Poienaru, Ana
Deji, descendentă a familiei de pictori Tămaş. Ca sursă de inspiraţie pentru izvoade au fost
icoanele din biserici, miniaturile din manuscrise, xilogravurile. Icoana pătrunde astfel în cultul
particular al ţăranilor români, cărora le-a devenit accesibilă în forma ei pictată pe sticlă, mai
mică, uşor de transportat şi mult mai ieftină.
Bibliografie:
1. Coman-Sipeanu, Olimpia, Tematica hristologică a icoanelor pe sticlă, Studia Universitatis
2. Cibiniensis, Series Historica, tomul 5, 2008;
3. Coman-Sipeanu, Olimpia, Icoane pe sticlă din patrimoniul Muzeului Astra Sibiu Colecţia Ion Irimie,
Editura Astra Museum, Sibiu, 2010;
4. Coman-Sipeanu, Olimpia, Conservarea şi restaurarea icoanelor pe sticlă, în Studii si comunicări de
etnologie, XVI;
5. -Dancu I., Dancu D., Pictura ţărănească pe sticlă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1975;
6. Ene D. Vasilescu, Elena, Icoană şi iconari în România: cât Bizanţ, cât Occident?, Editura Trinitas,
Iaşi, 2009;
7. -Mihalcu M.,1984, Valori medievale româneşti, Editura.Sport-turism, Bucureşti, 1984
8. -Roşu Georgeta, Icoane pe sticlă din colecţia Muzeului Ţăranului Român, Editura Alcor Edimpex,
Bucureşti, 2009
9. -Ruggeri Giovanni, Icoanele pe sticlă din Sibiel, Editura Citta Aperta, Troina, Italia, 2008
DUILIU ZAMFIRESCU ȘI RĂDĂCINILE LIMBII VORBITE

Prof. Dr.Stoica Ana-Maria
Școala Gimnazială”Ion Murgeanu” Zorleni, jud. Vaslui
Duiliu Zamfiresu, autorul junimist prin excelență și discipolul maiorescian prin vocație,
și-a păstrat puterea de creație până dincolo de vârsta maturității datorită neîntreruptelor sale
preocupări intelectuale, care-i țineau spiritul mereu viu și-i dădeau necontenit puncte de vedere
noi. Publicistica sa vastă, diversă tematic și stilistic, inegală valoric, ilustrează o personalitate
puternică, imprevizibilă, contradictorie. Ea este o inestimabilă mărturie a răsunătoarelor lupte de
idei și de interese a epocii respective. Opera sa publicistică este încă o dovadă, că acest gen
21
complex, are un rol ziditor, rol pe care nu și-l poate asuma oricine. A publicat in revistele ,,
Ghimpele",,Resboiul" ,,Literatorul ",, Convorbiri literare" ,,România literară".
Observăm că Duiliu Zamfirescu a colaborat cu numeroase periodice ale acelor timpuri,
dar în paginile următoare vom acorda o atenție deosebită perioadei 1881- 1884 perioadă în care
a fost redactor la România liberă, ,,ziar cu excelente , pentru acea vreme , rubrici culturale", ce
,,a înlăturat fireștile rezerve cu care sunt întâmpinați necunoscuții, rezultatul fiind că numele
noului colaborator apare cu o frecvență niciodată întâlnită în trecut". Devine cronicarul literar,
teatral și artistic al ziarului, ziar unde publică versuri, nuvele , pamflete, note, corespondențe în
propria rubrică intitulată ,, De las palabras"( 38 de articole) devenită Palabras ( 25 de articole)
semnându-se Don Padil. Această perioadă este memorabilă pentru gazetar deoarece leagă o
prietenie de durată cu Nicolae Petrașcu. Gazetarul își lua în serios profesia, dornic de a se
familiariza cu cele mai diverse medii și a-și lărgi considerabil cercul de cunoștințe, interesat să
se realizeze pe plan intelectual. Duiliu Zamfirescu a fost profund implicat în evenimentele
importante ale epocii sale. La România liberă publică foiletoane, cronici teatrale, literare,
muzicale, publică versuri,nuvele, un roman, dar și foiletoane politice, adoptând tehnica mozaic,
iar trecerea de la un subiect la altul este bruscă, uneori. ,, Fiindcă veni vorba de cântece să
prindem ocazia spre a spune câteva și de Operă. Trecerea de la una la alta e cam bruscă, dar nu
face nimic”. Era interesat de operă, de teatru, concerte,baluri, saloane literare, de Șosea,
grădinile Rașca și Stavri.
Reliefarea unor cunoștințe etimologice.
Scriind ,, O scrisoare" ( ce se va publica în Noua revistă română 1901) ca răspuns la
cererea domnului Sanielevici ce-i ceruse colaborarea la Noua revistă română-romanul
Îndreptări, analizează scriitura (publicațiile) colaboratorului Săineanu,(1859-1934,lingvist și
folclorist) ,,unul din lucrătorii serioși ai ziarului” contrazicând cunoștințele sale etimologice în
ce privește proveniența cuvintelor cireșși vișin din slavonă.
,,La drept vorbind, ele nu sunt nici turcești, nici slavone,-scrie gazetarul, dar dacă e să fie
altceva decât latinești, parcă una e mai mult turcă decât slavă. Cireșe e neaoșe a noastră, că doar
e latinescul cerasum (etimonul real pentru cireașă este lat.ceresia), grecul Kerasion, italianul
ciriegia, toscanul ciliegia, iar în provinciile romane de astăzi se zice cerase ca în Oltenia ( la
cireșele noastre bășicate, se zice la roma cerase di carne).”
Și despre proveniența cuvântului vișin ne oferă explicații: ,, vișin și vișină îl găsim în
turcescul wiș'ne, în germanul weschsel, în iliricul viscuja, dar îl găsim și în italianul visciola (
citește vișola), și anume îl găsim la Roma , cu înțelesul nostru românesc de vișină ( în restul
Italiei se zice marasche=amarasche, ceea ce ar semăna cu fonetica, cu cireșele amare de la noi;
de aici maraschino, licoarea cunoscută).Nu întotdeauna etimologiile sale sunt fără greș. Dă
dovadă de amator în ce privește cunoștințele filologige când explică etimologia cuvintelor
cașcaval ce derivă de fapt din turcescul kașkaval și nu cacio-cavallo (italiană) sau caseus-
caballus. ,,Așa , bunăoară, cuvântul cașcaval, este italianul cacio-cavallo, exact cacio a cavallo (
brânză ce se pune în săculețe și se anină pe cai în mers, spre a se scurge). Cum a ajuns până la
noi caccio-cavallo? E admisibil că-l aveau și românii din popor, cu același nume, caseus-
caballus ( de la grecul caballos –cal de muncă)?...Cine poate răspunde cu hotărâre?"dar și pentru
cuvântul căldură, explicațiile oferite nu sunt tocmai concludente. Căldura vine din latinescul
popular caldura iar părerea lui Zamfirescu că ,, sub forma aceasta " nu se găsește în latină, e
pripită. ,,Dar cuvântul românesc căldura, care se găsește tocmai în italienescul modern caldura și
nu se găsește sub forma aceasta în latină (aestus, calor)?...Cu mai multă siguranță ( și exactitate)
explică proveniența cuvintelor călimări,întreg, mătase, măcar, a afunda, ciubote, a se culca.
Pentru călimări : ,,moldovenesc călămară, italienesc calamajo și calamaro, de la latinescul
calamus, care înseamnă pană de scris."hiar dacă etimologiile propuse de Duiliu Zamfirescu, nu
22
sunt riguros exacte, ele sunt aproape de adevăr demonstrând că publicistul nostru, avea spiritul
limbii latine.
Preocuparea pentru dezvoltarea limbii literare vii, pentru frumos și estetic în literatură.
Duiliu Zamfirescu, ,,care avea mai curând o bază sufletească estetică",,pasionat de
frumos și torturat de ce era urât” spelcuitul Don Padil, atent la limba pe care o folosește pentru
a-și exprima opiniile și nu numai, a fost preocupat de dezvoltarea literară a limbii române,
urmărind îndeplinirea condițiilor obligatorii necesare acesteia, fără de care, după părerea sa, nu
se poate scrie un roman. Acestea sunt:,,să fie limbă vie;să fie mlădioasă și elegantă;să fie
curată;".
Ce înțelege prin limbă vie ?,, limba Parlamentului, împestrițată de neologisme aduse de
obiceiuri străine; limba vie este limba universităților ( mai cu seamă a celei de litere) pe care
terminologia sistemelor filozofice moderne o face să fie neînțeleasă chiar publicului cult; limbă
vie este limba baroului, a advocaților, a judecătorilor și grefierilor ( redactorii-cât de puțini
literari!- ai sentințelor) limbă vie este limba militarilor, a soldaților ieșiți din servici, care duc cu
dânșii la țară o mulțime de cuvinte pocite și comice, aduse de reglementele școlare din
Fontainebleau, Saumur și altele; limbă vie este limba cluburilor, limba gazetarilor zeflemiști,
limba modistelor etc.etc." Mai pe scurt ,,orice limbă vorbită, fie oricât de rudimentară ,oricât de
armonică, este o limbă vie."
Limba creației zamfiresciene este una vie, bine îngrijită; ,,epitetul de eleganță i se
potrivește perfect, căci e ca o haină tăiată după moda cea nouă."Adept al frumosului estetic în
literatură, îl rezumă la :
,, a) atribut al perfecțiunii divineb) imitațiune a naturiic) personalitatea artistului"
A considera că frumosul în artă e totuna cu frumosul din natură, pentru Zamfirescu este
o banalitate, deoarece, după propria-i credință ,, frumosul în artă este o realitate bazată pe
mijloace iluzorii, pe când frumosul în natură este o realitate desăvârșită. Convingerea sa este că
nu se poate scrie despre ceva ce nu se găsește în natură .
,,Este o enormitate, dacă o luăm în înțeles științific, căci a face ceva în artă, care să nu fie
în natură, e absolut cu neputință."
Asta nu înseamă că ,, frumosul în natură nu există." Dar, personalitatea artistului, în actul
creației este cea mai împortantă. (,, această personalitate capătă importanță numai din momentul
ce vrea să dobândească proprietățile prismei. Pe câtă vreme nu încearcă să dea iluzia naturei prin
mijloace artistice, artistul rămâne el însuți, un element impresionabil, o prismă cu o fațetă
transparentă și cu celelalte opace."). Ajunge la concluzia că elementele frumosului artistic, ale
esteicii, sunt:,,natura și imitațiunea ei în tot ce are armonic ;personalitatea artistului, caracterul
lui moral și intelectual;ridicarea fantaziei la potența idealurilor.,,
,,Gazetarul Duiliu Zamfiresu depăşeşte scriitorul. Oricum însă l-ar completa fericit. Şi e
păcat ca Duiliu Zamfirescu – clasicul nostru Duiliu Zamfirescu – să nu fie ştiut aşa cum a fost în
toate faţetele şi resursele lui ".
Bibliografie :
Bucuța Emanoil, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, Fundația pentru literatură și
carte ,,Regele Carol", București, 1937
Cioculescu Șerban, Istoria literaturii române III, Epoca Marilor Clasici, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București, 1973
Petrașcu N. , Duiliu Zamfirescu, Editura Cultura Națională, București, 1929
Săndulescu Alexandru, Duiliu Zamfirescu. Scrisori inedite, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 1967
Săndulescu Alexandru, , Pe urmele lui Duiliu Zamfirescu, Editura Sport-Turism, București,
1989,
23
Săndulescu Alexandru, Literatura epistolară, Editura Minerva, București, 1972

Lovinescu Eugen, T. Maiorescu și posteritatea lui critică, Ed. Casa Școalelo, București, 1943
TorouțiuI. E. , Studii și documente literare vol VI , Junimea, București 1939
Zamfiescu Duiliu, Opere vol. V, Editura Minerva, București, 1982.
ANGLICISMELEDE LUX
Prof. Cărăbăț Niculina

Școala Gimnazială ,,M.C. Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Anglicismele de lux reprezintă împrumuturi inutile şi în unele cazuri chiar dăunătoare.

Ele sunt nemotivate sau posedă motivaţii de tip negativ, precum veleitarismul intelectual şi
afectarea traduse prin snobism lingvistic, insuficienta cunoaştere a resurselor limbii materne,
comoditatea sau graba care nu le permit persoanelor să reflecteze asupra echivalenţelor lexicale
pentru a alege termenul cel mai adecvat. Întrucât asemenea cuvinte nu fac decât să dubleze
cuvinte româneşti fără a aduce informaţii suplimentare, aceste împrumuturi constituie
manifestări tipice de anglomanie, putând fi încadrate în categoria aşa numitelor cultisme. Există
anglicisme de lux absente din DCR, sau care au alte sensuri decât cele înregistrate:
Termeni din domeniul economic financiar, comercial şi al profesiilor deţin o pondere
însemnată în textele de presă în anunţurile publicitare, precum şi în denumirile de firme,
societăţi comerciale etc.: advertising-publicitate, agreement-acord financiar, comercial, nurse-
asistentă medicală, part-time - angajat pe o durată limitată, plătit cu ora, programme officer -
responsabil, coordonator de program, showroom- magazin expoziţie, salesman - agent
comercial, vânzător, sales person - vânzător, sales manager - director comercial. Anglicismele
store, shop, shopping (super sau minimarket) apar frecvent în denumirea unor magazine: „Dacă
ai un smartphone cu Android, cumperi direct din Google Play Store”, „Dacă vă aflați într-un
magazin Mega Image, Carrefour, Cora, Dedeman, Mobexpert, Metro, la mall-urile Băneasa
Shopping City, Iulius Mall din Iaşi, Timişoara, Cluj, Suceava, Palas Mall Iaşi, Pitești Mall, Hello
Shopping Park și Arena Mall din Bacău, Gold Plaza Baia Mare, Librăriile Humanitas, Castelul
Bran, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti, PWC România și CRH România, puteți asculta
celebra Arie din Suita a III-a pentru orchestră de Bach.”, Nicomar Divers Shop SRL, Maria
Mădălina Minimarket SRL. (Dilema veche, nr. 591, 11-17 iunie 2015).
Termeni din domeniul comunicaţiilor :
- briefing - conferinţă de presă, panel - secţiune a unei conferinţe, reuniuni, press release-
comunicat de presă, key note adress - mesaj inaugural al unei reuniuni, key speaker - vorbitor
principal „Keynote speaker-ii se aşezaseră în prezidiu. Îngrozit, am ieşit din sală şi mi-am apelat
amicul.” (Dilema veche, nr. 567, 24-30 decembrie 2014).
Din domeniul învăţământului pe lângă training - pregătire, instruire profesională „Nu-mi ies
din cap şedinţele de training ale unor mari corporaţii şi bănci, la care am participat, şi care
includeau jocuri de societate, baloane colorate cu mesaje menite să dezvolte comunicarea şi, în
general, something fun.” (Dilema veche, nr. 553, 18-24 septembrie 2014) şi workshop - atelier
de lucru, seminar „Nu iartă nimic spre a te convinge de excepţionalitatea lor. CV-ul e o colecţie
aşa stufoasă de conferinţe, workshop-uri,training-uri, sesiuni ştiinţifice şi responsabilităţi
speciale revenite prin prisma job-urilor ce s-au perindat în viaţa lor că, pentru a răsfoi etapele
specializării lor multiple, ai avea nevoie de mai mult timp decât pentru a citi Muntele vrăjit al lui
Thomas Mann.” (Dilema veche, nr. 603, 3-9 septembrie 2015), mai apar ca anglicisme de lux:
item – întrebare, punct dintr-un test „O bază de date cu zeci de mii de itemi, cu o diversitate
enormă de texte suport, având în spate munca profesionistă a unor echipe de specialişti care au
24
trudit” (Dilema veche, nr. 590, 4-10 iunie 2015), „text-book - manual curs universitar, visiting-
professor – profesor-oaspete „visiting-professor” (Dilema veche, nr. 646, 7-13 iulie 2016 ),
vocaţional - personal de lucru, colectiv angajat „În cadrul acestui proiect au fost deschise două
centre vocaţionale (două mini-tipografii) la Arad şi Timişoara, unde tinerii cu
surdocecitate/DSM învaţă o meserie care le va creşte şansa de a duce o viaţă independentă.”
(Dilema veche, nr. 581, 2-8 aprilie 2015).
Terminologia politico-administrativă:
- board - consiliu de conducere „Arătându-l cu degetul doar pe el, ar însemna să credem că
ceilalţi şapte membri ai consiliului de conducere (board-ul Volkswagen) sunt inocenţi, complet
neştiutori şi neimplicaţi în strategia din ultimii şase ani a grupului. ” (Dilema veche, nr. 612, 5-
11 noiembrie 2015), chairman- preşedinte al unei reuniuni „După cum recunoştea Jeffrey Isaac,
chairman-ul departamentului de Political Science al Universităţii Indiana - Bloomington, un
autor cu un stil original, precum ... ” (Dilema veche, nr.235, 14 Aug 2008), exit-poll - sondaj la
ieşirea alegătorilor de la votare „Nicușor Dan a obținut un scor peste sondajele pre-alegeri la
Primăria Capitalei; la ora la care scriu, el nu este cunoscut, dar exit-poll-urile îi acordă 29-30 de
procente.” (Dilema veche, nr. 642, 9-15 iunie 2016), staff - personal angajat, colectiv de lucru.
Din domeniul artistic:
Backingvocal - acompaniament muzical „O vreme a făcut backing-vocals, iar albumul de
debut, Little Earthquakes (1992), a fost lansat mai întâi în Marea Britanie. Simplitatea şi
eleganţa ...” (Dilema veche, 7 iunie 2014), band - orchestră, formaţie muzicală „La 36 de ani de
la apariţia acestui band unic în istoria muzicii fabricate aici.” (Dilema veche, nr. 492, 18-24 iulie
2013), evergreen - şlagăr care a rezistat timpului „...aţi ghicit, Spărgătorul de nuci, lucrare ce
rămâne unul dintre evergreen-urile muzicii de balet şi respectiv ale perioadei ce precede
Crăciunul.” (Dilema veche, nr. 410, 22-28 decembrie 2011), performance – spectacol „Aceasta
este o secvenţă din performance-ul care imaginează universul (universurile?) interior al unui
copil cu autism.” (Dilema veche, nr. 618, 17-23 decembrie 2015 ).
Apar în presă termenii casting „...loc frecventat şi de mine în perioada studenţiei, iar în
timpul casting-ului, am ales un actor pentru un rol, fără să dea nici o probă” şi românce „...sau
ceva gen: saijaku muhai na bahamut ceva care să aibă și suspans și super puteri dar și puțin
românce, harem.” (Dilema veche, nr. 636, 28 aprilie - 4 mai 2016 ). Primul are în engleză sensul
„selectare a actorilor pentru anumite roluri”; în presa românească el circulă cu sensul de „bancă
de date privind actorii de teatru, film şi TV”. Al doilea are sensul de „roman de dragoste”este
utilizat şi ca sinonim pentru „film de dragoste”.
O tipică manifestare de anglomanie este abundenţa anglicismelor închise în titulatura
unor rubrici din presă și televiziune: „Școala de canto ‹‹Soul Music Art›› din Bârlad este din
nou pe scena de la Next Star prin Diana Irimia” (Vremea nouă, marți, februarie 23, 2016),
Country Music Fan Club, FashionUp, Smart Shopping - FashionUp.ro.
Din terminologia sportivă:
- pe lângă anglicismele incluse în dicţionar coach- antrenor „Coach-ii urmează programe
speciale pentru certificare, dar coaching-ul ca proces tinde să devină un stil de comunicare și
leadership” (http://sport-copii.ro), goalkeeper - portar de fotbal ... „fără succes, protagonistul
meciului a fost goalkeeper-ul oaspeților” (http://www.digisport.ro), ..., team - echipă sportivă
„Viaţa a patru personaje – un responsabil de asigurarea calităţii în subcontracte delocalizate, un
supraveghetor de sală call center (team leader), un operator de...” (Dilema veche, nr. 552, 11-17
septembrie 2014), pot fi considerate împrumuturi de lux: draft - transferat (despre jucător)
„Draft-ul NBA a avut loc în cursul nopții precedente, la New York.”
(http://www.totalbaschet.ro),pole-position poziţie de favorit într-o competiţie sportivă, soccer
fotbal, under 20, sintagme care desemnează categorii de vârstă pentru fotbalişti.
25
Dindomeniul vieţii mondene:

- sunt folosiţi îndeosebi termenii legaţi de modă: fashion club, fashion buisness, make - up -
farduri, modelling - meseria de manechin, t-shirt - tricou.
În aceeaşi categorie se înscriu termeni din sfera gastronomiei. Pe lângă binecunoscutele
anglicisme hamburger „Care este cel mai mare hamburger pe care îl aveţi?“. „Superburgerul.
Sunt doi hamburgeri într-unul.“ „OK, atunci vreau doi superburgeri.“ (Dilema veche, nr. 492,
18-24 iulie 2013), cheesburger „Nu am avut chef de nimic complicat, așa că am adus fast-food-
ul la noi acasă și am făcut cheeseburger”, hot dog „La hot dog-ii cu orice care se puteau mânca
acolo, la empanadas devenite meniu în diverse promoții, la înghețatele cu covrigei...”, juice
„…unde eram la bursă şi a fost foarte dezamăgit, avea gust dulce de maple juice!”, mai pot fi
menţionaţi şi toast - pâine prăjită crocantă, snacks- gustări aperitive, grill - grătar, steak -
friptură etc.
În prezent, un număr considerabil de cuvinte de origine engleză a „invadat” diferite
spaţii culturale, economice, politice, administrative, formativ-educative, sportive, mondene,
publicistice etc. şi suntem martorii unui proces de bilingvism interspaţial anglo-român. În faţa
acestui abuz al anglicismelor asupra lexicului limbii române, ne întrebăm cât de benefică este
această influenţă.
Acest fenomen lingvistic nu trebuie considerat ca fiind mai periculos în comparaţie cu
celelalte influenţe străine (slave, maghiare, greceşti, ruseşti, franţuzeşti etc.). Acesta s-a exercitat
şi se mai exercită încă asupra limbii române.
Evitând anglicismele de lux care se suprapun peste structurile lingvistice existente deja
în limba română, (engl. discount – rom. reducere, engl. cash – rom. bani gheaţă/numerar, engl.
leader – rom. conducător, engl. dealer – rom. agent de bursă etc.) sesizăm că există domenii în
care cuvintele de origine engleză chiar sunt necesare, fiindcă nu au corespondent românesc sau
în ipoteza în care l-ar avea, acesta nu ar deţine aceeaşi încărcătură semantică cu cea din limba
engleză:
- în informatică: boot, browser, engine, soft, hard, driver, search, click, share, device,
mouse, keyboard etc.
- în sport: match, game, knock-down, knock-out etc.
- în economie: market, skills, business,banking, account, manager, chief, marketing,
management
Prin intermediul influenţei limbii engleze asupra vocabularului limbii române, anumiţi termeni
englezi s-au românizat, prin procesul de adaptare foneticografică, morfosemantică. Mioara
Avramafirmă: „descrierea semantică a anglicismelor din română, ca şi cea fonetică, este corectă
numai dacă reflectă situaţia din această limbă, deci trebuie să indice sensurile existente în
română, fie şi improprii, nu pe cele din engleză, cum fac unele lucrări”.
- în limbajul argotic: rom. bişniţă<engl. business, rom. ciungă<engl. chewing-gum;„Cum
fixează prețul „bișnițarii”!” (Vremea nouă, vineri, iulie 11, 2014);
- în limbajul colocvial (familiar): rom. budincă<engl. pudding, rom. clovn<engl. clown, rom.
docar<engl. dog-cart, rom. bovindou<engl. bow window, rom. club < fr., engl. club, rom.
bar<engl., fr. bar, rom. lider<engl. leader, rom. miting <engl. meeting etc. „Mai mulți indivizi
de etnie rromă, din clanul Dura, arhicunoscut în Bârlad de către polițiști, erau surescitați și
nervoși, deoarece unul dintre ei se afla la CPU, adus cu ambulanța, pentru că avuseseră un
conflict cu niște luptători MMA din cadrul Clubului “Fight Club Titans” din Bârlad.” (Vremea
nouă, duminică, iunie 26, 2016); „Plutonierul Marcel Chiriac s-a oferit să-i „ajute” și pe alți trei
tineri cu care s-a întâlnit, în 2015, într-un bar din Bârlad și care doreau să se angajeze în cadrul
Ministerului Apărării Naționale ca soldați gradați voluntari. (Vremea nouă, marți, iunie 28,
2016); „După ce Obama s-a declarat de partea campaniei „Remain“, Johnson, lider al campaniei
„Leave“, a publicat un editorial în The Sun, în care amintea tuturor britanicilor că Obama a scos
26
bustul lui Churchill din Biroul Oval imediat ce a devenit preşedinte, în 2009...” (Dilema veche,
nr. 645, 30 iunie - 6 iulie 2016) etc.
- în limbajul sportiv: rom. trening<engl. training, rom. bodicec<engl. bodycheck – de aici, a
derivat şi verbul „a bodiceca”, rom. meci (redat grafic în ziarele sportive chiar în forma
precizată) <engl. match, rom. blugi<amer. blue-jeans, rom. baschet<engl., fr. basket, rom.
tenis<fr., engl. tennis etc. „Ljajici a dublat avantajul din penaltyul scos tot de sârb, dar Lazio
rămăsese în 10 oameni, Dias primind „roşu" pentru un bodycheck uşor la Totti.”
(www.diacaf.com/stiri/local). „Te facem mare pe singurul site al fotbalului mic!” (Vremea nouă,
4 septembrie 2015);
- în limbajul economic: rom. broker<engl. broker, rom. brokeraj<engl. brokeaj, rom.
companie<engl. company, rom. manager<engl. manager, rom. marketing<engl. marketing, rom.
trend<engl. trend, rom. mall<engl. mall, rom. brand <engl. brand, rom. boom<amer. boom,
rom. dealer <engl. dealer etc. „Poșta Română Broker de Asigurare (PRBA) anunță lansarea
unor noi polițe de asigurare destinate persoanelor cu venituri reduse, prima anuală pe care
fiecare persoană urmează să o plătească fiind de 50 de lei, informează luni compania.”(Vremea
nouă, luni, august 10, 2015); „Cele trei mari trend-uri care au provocat decesele sau suferințele
tehnologice de mai sus sunt digitalizarea audio și video, fișierele stocate local (pe calculator,
player, telefon) și ecranele tactile.” (Dilema veche, nr. 645, 30 iunie - 6 iulie 2016); „China şi
America vor conduce mega-boomul global. ...China va deveni cea mai mare economie, cu un
PIB de 24,6 trilioane dolari.” (Vremea nouă, joi, ianuarie 6, 2011); „Pronostic: Cum revistele
care vindeau altădată 50-100.000 de exemplare, gen Avantaje, Cosmopolitan sau Unică, se
distribuie azi în 12-13.000 de copii fiecare, dispariţia unora dintre branduri, măcar din print, e
previzibilă. ” (Dilema veche, nr. 568, 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015);
Se poate observa că în unele contexte, lexemul românesc – marcă – este dublat de echivalentul
său din limba engleză. În accepţia noastră, sugerăm că are loc o accentuare a valorii semantice a
lexemului – brand – supus abordării lingvistice. „Cu toate acestea, primul loc la secțiunea “Cele
mai cool zece branduri românești” este ocupat de Musette, bussinesul cu pantofi făcuți la Huşi
care a cucerit lumea, această marcă depășind în clasament Dacia, care ocupă locul 8, sau
Gerovital, locul 6.” (Vremea nouă, miercuri, februarie 10, 2016). De la englezescul brand au
derivat în limba română o serie de cuvinte precum: branduială, branduire și rebranding. „...aşa
că spontan a venit şi sloganul campaniei noastre de branduire.”), verbul (a) rebrandui –
„Humanitas s-a rebrănduit iar angajații își iau tălpășița”, substantiv: rebranding (schimbare,
refacerea brandului): „ritmul său de producție a fost constant – ceea ce se prezentă în 2010 drept
resuscitarea Swans nu a fost decât rebranding-ul unui proiect ce nu cunoscuse niciodată
întrerupere.”, rebranduială: „Anunţată încă din 2013, tranzacţia a fost oficializată în martie
2014, prin rebrănduială în Burda Media Bucureşti, şi înseamnă transformarea pieţei de reviste
din România într-un duopol. Principalul concurent al Burda-Sanoma e Ringier, care a înglobat
în 2011 Edipresse.” (Dilema veche, nr. 568, 31 decembrie 2014 - 7 ianuarie 2015), accidentalul
brandist „Frunză verde de brandist, hai să punem de-un castel udrist!”. (Dilema veche,
„Recucerirea cetăţii Râşnov”, nr. 386, 7-13 iulie).
Rodica Zafiu precizează faptul că anglicismul brand, în calitate de substantiv comun de
genul neutru în limba română, prin formarea pluralului cu ajutorul desinenţei -uri, se numără,
estimativ vorbind, printre cele mai frecvente lexeme întâlnite în media românească, alături de
cuvinte precum: lobby, dealer, summit, broker, leasing, discount, leader (în adaptare
principiului fonetic în limba română: lider), manager, marketing, management, stres, trend (cu
derivatul său de tip adjectival: trendy), share (cu derivatele sale romanizate: shăruit, a shărui;
sau în structuri precum: file sharing), weekend, business, fotbal (receptat în adaptare fonetico-
grafică conform principiului fonetic, în limbă română), bonus (cu derivatul substantivizat:
bonusare <subst. bonus + suf. inf. -a + suf. subst. -re, în contextul: „practica bonusării”:
27
„Norvegia a contorizat în luna martie maşina electrică cu numărul 50.000 vândută în cei trei ani
de la startul schemei de bonusare.” (Vremea nouă, 4 mai 2015).
Dacă la început, termenul brand făcea referinţă la noţiunea de „marcă”, odată cu utilizarea
frecventă a anglicismului în limba română, semnificaţia termenului a evoluat; în prezent,
brandul „fiind un set de asocieri definit pe baze raţionale şi emoţionale între o organizaţie sau
un produs şi publicul/publicurile acesteia” (Zafiu 2006:14). Se contată că în MDN, termenul nici
nu este înregistrat; prezent este doar brand< germ. brandt, cu sensul de: „aruncător de bombe
sau mine, cu ţeavă neghintuită în interior şi traiectoria curbă”. (s.v.); prin urmare, observăm că
nu există nici o echivalenţă semantică între engl. brand şi, respectiv, germ. brandt.
Datorită dinamicităţii limbii române, sunt termeni pe care dicţionarele nu îi înregistrează: –
smac (probabil <engl. smack – engl.: heroină, drog, stupefiant – substanţă nocivă, în adaptare
românească): „A rostogolit roata în fundul lui de vulcanizare şi a umflat-o, a decrăcit-o, a frecat
janta şi cauciucul cu peria încet-temeinic, a căutat-o de bube, de răutăţi, tacticos, a dat-o cu
smacuri multe să facă etanşul cum trebuie.”. (Dilema veche, nr. 430, 10-16 mai 2012), - pet
(uri) <engl. pet – cu sensul de: animal de casă este folosit pentru a desemna recipient din
material plastic prin abreviere; „Câțiva localnici s-au strâns la un magazin aflat în preajma
Postului de Poliție Văleni pentru a-i susține pe cei șapte tineri, oamenii aruncând cu PET-uri
spre grupul de jurnaliști.”. (Vremea nouă, miercuri, 22 iulie 2015); pet(uri) – animale, „Îmi
amintesc de exemplu de căluţul de mare cumpărat de la pet-shop” (Dilema veche, nr. 339, 12 -
18 august 2010) etc.
Spre deosebire de limbile romanice (franceză, spaniolă, italiană, portugheză etc.), din
rândul cărora limba româna face parte, limba engleză aparţine familiei limbilor germanice; prin
urmare, împrumuturile din limba engleză ridică probleme de adaptare fonetico-grafică,
morfosintactică şi semantică. Dar, prin faptul că şi limba engleză deţine o importantă
componentă romanică de origine franceză, precum şi numeroase lexeme etimologice latine de
tipul: audit, bonus, campus, item, medium etc. putem afirma că limba engleză continuă în mod
indirect, vechiul proces de re-latinizare a limbii române moderne. Astfel, un latinism ardelenesc,
verbul a gratula, cu sensul a felicita, este perceput astăzi ca anglicism, deoarece este înţeles mai
mult prin analogie cu verbul englezesc congratulate, decât prin latină, care nu mai este cultivată
de români. Un alt exemplu este acela al verbului a computa care este perceput mai clar, prin
corelaţie cu lexemul englezesc computer.
Un alt aspect pozitiv pe care influenţa engleză îl are, este importanta sursă sinonimică
creată în română: – engl. mouse – şoarece; dispozitiv utilizat pentru deplasarea cursorului pe
ecran şi românescul şoarece, (i) s.m.- animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenuşie-
închisă, cu botul ascuţit şi cu coada lungă şi subţire (Mus Musculus) <lat. sorex, -icis. Se
observă că rom. şoarece nu corespunde nici etimologic şi nici din punct de vedere semantic
engl. mouse. Este doar o simplă asemănare fizică între dispozitivul folosit în informatică şi
micul animal din ordinul rozătoarelor. Prin urmare, prin procedeul extinderii semantice, lexicul
limbii române se îmbogăţeşte cu noi sensuri, intră în uzul limbii cuvinte noi, specifice diferitelor
domenii de activitate, iar limba română se află într-o permanentă schimbare şi inovaţie
lingvistică, deoarece anglicismele ca şi alte elemente neologice constituie o bogată sursă
sinonimică în cadrul organizării interne a lexicului unui idiom.
Pentru lobby în limba română, s-a păstrat sensul figurat: „grup de persoane care influenţează
din afară, prin diferite discuţii, hotărârile unui parlament” şi nu de hol, vestibul; procedeul
lexical utilizat, este acela al restricţiei semantice. „Economia județului moare, iar Buzatu face
lobby pentru Chevron!” (Vremea nouă, marți, noiembrie 5, 2013).
Pot fi situaţii în care vorbitorii să nu cunoască semnificaţiile şi nici etimologiile corecte
ale cuvintelor, realizând comparaţii interlexematice total greşite. Este vorba despre fenomenul
numit hipercorectitudine. De exemplu, pronunţia incorectă a cuvintelor şpicher şi ştart printr-o
28
analogie incorectă cu lexemul de origine germană: ştecăr <germ. stecker, când, de fapt, formele
corecte sunt: rom. spicher<fr., engl. speacher; rom. start<engl. start; în structura întâlnită
deseori în limbajul uzual: Lenor Spring, pronunţia cu ajutorul consoanei siflante [s] a lexemului
englezesc spring (primăvară): [∫praing], este incorectă; cu siguranţă, vorbitorii realizează
analogii cu un posibil lexem german. În comunicarea interpersonală, apar structuri pleonastice
ca o consecinţă a necunoaşterii laturii semantice a anglicismelor: hit de mare succes→ engl. hit
– clasament, top al şlagărelor; persoană VIP (Very Important Person).
Influxul de neologisme care a avut loc după revoluţie a fost cel mai important din istoria limbii
române. Fiecare domeniu de activitate şi-a îmbogăţit jargonul specific cu cel puţin câteva zeci
de cuvinte provenind din limba engleză. Dintre acestea, o mare majoritate sunt însă barbarisme
care au corespondenţe în limba română, dar acestea din urmă sunt mai puţin folosite din diverse
motive, altele decât cele lingvistice.
DIN BĂTRÂNI SE POVESTEȘTE
Înv.Maxim Ruxandra Gina

Școala Gimnazială ”Vasile Pârvan” Bârlad, jud. Vaslui
Moldova are o bogată istorie, iar tradițiile nu s-au pierdut, dimpotrivă, au fost îmbogățite
cu noi calități, dându-le un nou colorit, formând un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri și
folclor, omniprezente în satele Moldovei.
Una din importantele calități a moldovenilor este ospitalitatea, unde fiecare oaspete este
primit cu deosebită caldură, iar gospodarul casei întotdeauna va găsi pentru el un pahar de vin
bun moldovenesc, iar gospodina, cele mai alese bucate. Sărbătorile sunt desfășurate în “casa
mare”, cea mai frumoasă odaie dintr-o casa moldovenească, invitându-şi rudele, prietenii,
vecinii și cunoștințele, iar pereții acestei camere fiind decorați cu fotografii ale rudelor și cu
prosoape brodate din stofă de casă.
Înaintăm cu paşi repezi spre „occidentalizarea” României, fără să ne punem cu suficient
discernământ problema realităţilor româneşti şi a valorilor locale care nu au nevoie de
„occidentalizare”, întrucât universalitatea lor se ascunde tocmai în spatele unicităţii lor locale.
Cultura şi civilizaţia occidentală neglijează valorile deja existente în cultura tradiţională.
Folclorul se referă la tot ceea ce ţine de cultura orală, indiferent de forma de exprimare.
Aici intră literatura, muzica, jocul, meşteşugurile, arhitectura, costumul, activităţile productive
(agricultura, păstoritul, plutăritul, toate tipurile de vânătoare), inclusiv tradiţiile legate de
ciclurile calendaristice şi ale vieţii de familie– toate într-un proces dinamic, pentru că fenomenul
folcloric însoţeşte existenţa comunităţii în mod permanent; el este activ şi astăzi, aşa cum a fost
activ şi acum două mii de ani.
În context european se pune din ce în ce mai des problema identităţii poporului român.
Ori această identitate nu trebuie căutată decât în conştiinţa valorilor culturale şi tradiţionale ale
spaţiului spiritual ţărănesc.
După părintele Dumitru Stăniloaie elementele identitare ale poporului român sunt
următoarele:înrădăcinarea în spaţiul propriu;componenta creştină originară;credinţa în viaţa
viitoare;preluarea valorilor universale într-o superioară sinteză şi umanizare, autohtonizarea lor
– dorul.
Aceste valori se referă cu precădere la ţăranul român, ducând astfel la ideea că identitatea
ţărănească are un caracter determinativ pentru identitatea românească.
29
Aşadar folclorul a luat naştere din înţelepciunea poporului, cuprinzând totalitatea

manifestărilor şi creaţiilor culturale ale acestuia, ce-i definesc specificul naţional şi spiritual,
individualizându-l.
Schematic, creaţiile folclorice se pot prezenta astfel:Creaţiile materiale: casele,
ceramica;Creaţiile spirituale: arta plastică, muzica, literatura;Creatiile poporului: anonime-nu
cunosc autorii; colective ; orale - transmise pe cale orala; sincretice - sincretism: participarea
mai multor arte la un act folcloric;
Categorii folclorice muzicale:
A. Ocazional - legat de anumite date calendaristice, anumite sărbători:
I Folclorul obiceiurilor:
1. Folclorul obiceiurilor de iarnă -perioada de desfăşurare (24 dec – 6 ian):
-colinde, cântece de stea, plugușoare, sorcove, Vasilca( 25 dec. - Steaua;31dec. -
Pluguşorul;1 ian. - Sorcova; 2 ian. – Vasilca)
2.. Obiceiuri de primăvară – vară, toamnă: -călușul, hăulitul, lioara, lăzărelul
obiceiuri de secetă (paparudele; scaroianul), cântecul cununii, de strângere a recoltei, claca și
șezătoarea
3. Folclorul evenimentelor din viaţa omului:
a) nunta: cântecul miresei;cântecul mirelui cântat de tinerii din sat;cântecul
soacrei;cântecul găinii;nuneasca
b)repertoriu funebru:bocetul;cântecul bradului;cântecul zorilor practicat în dimineaţa
înmormântărilor.
c). practici magice:descântecele
B. Neocazional - Nu este legat de niciun eveniment.
Una din latura mai puțin abordată a folclorului românesc, este cea a descântecelor.
Descântecele sunt de o largă varietate funcţional-tipologocă şi cu o răspândire teritorială
pe care nu o cunosc decât colindele şi pote cântecele rituale de nuntă în întregul complex al
ritualurilor tradiţionale româneşti. Din punct de vedere ştiinţific, am putea spune că aceste
descântece au luat naştere din superstiţii. Dar ele sunt atât de bine închegate, cu o varietate de
teme şi motive, cu personaje complexe, încât au devenit parte importantă a culturii tradiţionale
româneşti. Descântecele sunt parte integrantă a folclorului literar, fiind creaţii cu caracter
magic.
Aceste practici de descântat reflectă principiile Binelui şi Răului, personificate în
Dumnezeu, sfinţi şi îngeri, respectiv diavol. Prezenţa Divinităţii în textele descântecelor ne oferă
şi amănunte despre creştinismul popular. Astfel Dumnezeu este invocat în toate activităţile
cotidiene, întruchipând sursa binelui şi al bunului mers al lucrurilor.
Descântecul face parte, alături de celelalte momente importante din viaţa omului
(naşterea, nunta şi înmormântarea), din poezia ceremonialului de trecere. Deopotrivă aceste
descântece reflectă fidel mentalitatea vremii, gradul de cultură al sătenilor, aspectul magic, dar
şi religios al mentalităţii locuitorilor, credinţa în existenţa făpturilor mitologice. Ele sunt
importante prin însuşi textul lor, adevărate creaţii populare, ce ne stârnesc admiraţia şi
aprecierea deopotrivă. Trebuie spus că prezentarea propriu-zisă a practicii descântatului este
absolut necesară pentru reflectarea substratului magic.
Femeile bătrâne, „babele” de la sat, sunt cele care ştiu cele mai multe descântece. Tot ele
sunt şi cele care le practică, însă acest lucru este tăinuit, descântecele nu se spun niciodată, nu
sunt explicate, ele „se fură”. Cu toate acestea descântecele se deosebesc de vrăji şi farmece atât
în privinţa cuprinsului dar mai cu seamă în privinţa scopului ce-l urmăresc. Astfel „descântecele
au în vedere întotdeauna întoarcerea, alinarea, şi vindecarea diferitelor boli corporale de care
suferă nu numai oamenii, ci şi animalele domestice”.
30
„Scopul vrăjilor însă, este de a constrânge pe cineva, contra dorinţei sale, să asculte şi să
facă toate cele ce i se spun şi să pretindă că face toate acestea de la sine putere, prin propria-i
voinţă şi dorinţă”. În schimb, farmecele se disting de vrăji atât în privinţa cuprinsului, al
scopului ce-l urmăresc şi a mijloacelor ce le întrebuinţează, cât şi în privinţa timpului când se
fac.
Privite din perspectivă istorică, ca o realitate a trecutului, ele ne oferă interesante
documente pentru mentalitatea magică şi superstiţioasă, precum şi un bogat material lingvistic şi
poetic tradiţional local, care ne dezvăluie aspecte din ocupaţiile şi din modul de viaţă al
strămoşilor noştri. Descântecele se transmiteau de la o generaţie la alta, cele generale şi mai des
întâlnite fiind cunoscute de toate femeile, dar mai ales de bătrâne, iar cele speciale, mai rare,
practicate doar de unele femei mai pricepute.
Aici nu există profesioniste, ci doar femei „bune cunoscătoare”, azi numai vârstnice şi
din ce în ce mai puţine. Prin urmare, ele dispar treptat, pe măsura dezvoltării ştiinţei în rândurile
maselor de oameni, practicarea lor în zilele noastre fiind un semn al înapoierii.
În faţa unui proces activ de globalizare, trebuie să conştientizăm faptul că fenomenul
folcloric este ireversibil şi irepetabil. De aceea este foarte important ca aceste elemente ale
folclorului – descântecele – să fie consemnate ca o realitate a neamului nostru şi alături de
colinde, de ritualurile specifice nunţilor sau înmormântărilor sau de practicile în anumite
sărbători, să devină puncte de reper pentru poziţia noastră spirituală şi culturală în Europa şi în
întreaga lume.
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Eretescu, Folclor literar contemporan, Editura Compania, Bucureşti
2. Pr.Prof. Dr. Dumitru Stăniloaie, Ortodoxie şi românism, reeditare a cărţii apărute la
Sibiu, în 1939, prin grija Asociaţiei Românilor din Bucovina, 1992, pp. 63-66
3. Simion Florea Marian, Vrăji, farmece şi desfaceri, Lito-Tipografia Carol Gőbl, Bucureşti, 1893,
p. 6
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA

PERSONALITĂȚII ELEVILOR
Profesor-educator Ungureanu Maria-Gabriela
C.S.E.I. ,,Constantin Pufan”, Jud.Vaslui
Moto:,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul catânărul să părăsească băncile ei nu

caspecialist, ci ca o personalitate armonioasă.’’( Albert Einstein)
Demersurile educaţionale, vizând dezvoltarea personalităţiielevilor, impun participarea
activă, conştientă şi responsabilă a acestora în propria formare.Diferenţierea şi individualizarea
demersului educativ trebuie să devină un scop şi un mijloc înacelaşi timp. Dezvoltarea
personalităţii elevilor este condiţionată de folosirea unor metodeadecvate, care permit
individualizarea ȋnvaţământului, astfel încat fiecare elev să-şi dezvoltela maximum capacităţile
şi aptitudinile creatoare prin procesul învăţării .
Componenentă importantă a educaţiei nonformale, activităţile extraşcolar (extradidactice
sau extracurriculare) oferă cele mai eficiente metode de formare a caracterului încă din clasele
primare. Ele au un rol foarte important datorită caracterului lor activeparticipativ, facilitând
integrarea eficientă şi rapidă a elevilor în colectivitate. Această integrarefacilitează la randul ei
31
procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, eleviidevin “subiecţi”

conştienţi ai acţiunii, trăind intens succesele sau insuccesele propriei loractivităţi. Ei devin
capabili să-şi orienteze curiozitatea nu numai asupra lumii exterioare, ci şiasupra personalitǎţii
lor. Se formează astfel ,,imaginea de sine’’, esenţială în succesul şcolar.Programul activităţilor
extracurriculare, stabilit ca o unitate ȋn ethosul si culturaorganizaţională a şcolii, vizează acţiuni
care să îi ajute pe elevi să îşi însuşească ideile decorectitudine şi respect, să cunoască şi să
respecte valorile culturale si etnice ale comunităţii, sătrăiască experienţe de viaţă competitive.
În lucrarea intitulată ,,Descoperireacopilului”, Maria Montessori făcea următoarea afirmaţie :
,,Să nu-i educăm pe copiii noştripentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când
ei vor fimari şi nimic nu ne permite săştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se
adapteze.’’ Activităţile extraşcolare vin însprijinul acestui demers.
Datorită caracterului lor interdisciplinar, activităţile extracurriculare constituie pentru
elevi un prilej de lărgire a cunoştinţelor de cultură generală, facilitând formarea culturii
profesionale şi duc la formarea competenţelor transdisciplinare.
Activităţile extracurriculare reprezintă un element prioritar în politicile educaţionale
întrucât au un impact pozitiv asupra dezvoltării personalităţii tânărului, asupra performanţelor
şcolare şi asupra integrării sociale în general. Participarea la activităţi extracurriculare
structurate şi organizate de şcoli, spre deosebire de participarea la activităţi nestructurate se
asociază cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor: performanţă şi
rezultate şcolare mai bune , coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi, o stare psihologică mai
bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji privind viitorul şi
sentimentul redus de izolare socială, un grad mai scăzut de abuz de substanţe nocive.
Educaţia religioasă, componentă extrem de importantă a personalităţii umane, este un
obiectiv al educaţiei non-formale. Prin serbarea celor mai importante sarbători din
calendarulcreştin, elevii îşi însuşesc cultura religioasă şi se formează în spiritul moralei creştine.
Ei suntastfel ajutaţi şi să îşi formeze trăsături de caracter pozitive .
Activităţi precum vizitarea lǎcaşelor de cult şi audierea slujbelorreligioase la sărbători,
transpunerea în fapte a unor maxime religioase şi morale, participarea laconcursuri de
iconografie pe sticlă sau realizarea icoanelor cusute pe carton sunt deosebit de importante în
realizarea educaţiei religioase.Activităţile extraşcolare contribuie în mod semnificativ la
realizarea educaţiei estetice aelevilor, componentă a educaţiei integrale şi armonioase. Ele sunt
activităţi de cultivare adorinţei de frumos, stimulând elevii în sesizarea frumosului sub toate
aspectele sale, înînţelegerea mesajului unei opere de artă etc. Vizitele la galeriile de artă şi la
expoziţiile depictură sau sculptură, cercurile artistice organizate de Clubul Copiilor sau
concursurile de artă şicreativitate plastică sau fotografică, concursurile de sculptură sau
confecţionarea de jucării încadrul atelierelor de creaţie, festivalurile naţionale de muzică uşoară
şi folclor, activităţilecultural-artistice desfăşurate în cadrul şcolii, decorarea sălii de clasă în
funcţie de eveniment şianotimp, organizarea de ateliere de creaţie ȋn cadrul cǎrora elevii sǎ
ȋnveţe tehnica cusǎturilor pe suport de carton , pe etaminǎ, alte activitǎţi ca drumeţiile şi
excursiile în natură sunt exemple care asigură cadrul deexersare şi cultivare a diferitelor
înclinaţii, aptitudini şi capacităţi.
Şcoala, ca instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă eficientnevoilor
psihologice şi sociale ale elevului, trebuie să asigure cadrul optim pentru starea sa de bine,pentru
diminuarea si prevenirea tulburărilor de adaptare specifice vârstei, pentru formarea unorcetăţeni
responsabili. Educaţia non-formală contribuie la formarea şi dezvoltareacomplexă a
personalităţii elevului în plan moral, intelectual, estetic, civic şi fizic prin atingereatuturor
dimensiunilor educaţiei al cărei scop ultim este pregătirea pentru viaţă a elevului. Problematica
educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii , date mai ales de schimbările fără
precedent din toate domeniile vieţii sociale. Accentul trece de pe informativ pe formativ.
32
Bibliografie:
Baban, Adriana, Consiliere educaţională, Cluj - Napoca , 2001
Cristea, Gabriela, Pedagogie generală, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,2002
Kulcsar, Tiberiu, Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, Ed. Didactică şiPedagogică,
Bucureşti,1987
Stoica Marin, Pedagogie şi psihologie, Ed. Gheorghe Alexandru, 2001
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Prof. înv. Primar Ciolan Eugenia

Școala Gimnazială ,,Manolache Costache Epureanu’’ Bȃrlad, jud. Vaslui
“Sǎ nu-i educǎm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceastǎ lume nu va mai exista
cȃnd ei vor fi mari si nimic nu ne permite sǎ știm cum va fi lumea lor. Atunci sǎ-i învǎțǎm sǎ
se adapteze.”(Maria Montessori–”Descoperirea copilului”)
Activitățile extrașcolare contribuie la formarea personalității elevului. Sunt importante și
utile. Dar sunt anumite aspecte care ar putea să influențeze succesul acestora, printre acestea
numărându-se: desfășurarea acestora după programul de studiu, când elevii sunt deja obosiți sau
înainte și aceștia nu se mai pot concentra la ore. Deci, programul elevului este mai încărcat.
Profesorii caută soluții pentru valorificarea lor: urmăresc programul elevului din ziua respectivă,
cât a avut de îvățat sau de scris. Dar, este suficient? Întrebând elevii despre aceste aspecte, au
recunoscut că este destul de greu să desfășori multe activități extrașcolare, pentru că programa
școlară este încărcată. Se pune întrebarea: cum îi determinăm pe elevi să se implice în
desfășurarea activităților extrașcolare?
De-a lungul anilor, activitățile extrașcolare au luat forme variate, toate având ca scop
învățarea nonformală și petrecerea în mod plăcut a timpului liber. Prin aceste activități, care
cuprind domenii și arii foarte mari, elevii își pot dezvolta anumite competențe și abilități
necesare unei bune dezvoltări armonioase pentru o integrare în societate. Când vorbim de
activități extrașcolare, ne referim la acel program la care elevul participă după ore și ar trebui să
facă acest fapt cu plăcere deoarece scopul este acela de a-i forma abilitățile necesare unei bune
dezvoltări, formării personalității elevului care își va găsi prin acestea înclinațiile, talentul și
domeniul în care ei vor fi performanți.
Ca învǎțǎtor am căutat să îndrept elevul spre abordarea textului literar din mai multe
perspective, astfel încât elevului să i se dezvolte orizontul cultural și spiritual. Încă din clasa a
II-a, am pus accent pe valorificarea valențelor pozitive din basme, insistând pe victoria binelui
în lupta cu răul, pe virtuțile alese ale personajului principal, care simbolizează idealul de curaj,
demnitate, frumusețe fizică și morală. Pornind de la această temă se poate realiza în cadrul
orelor extrașcolare o prezentare a aspectelor negative din societate și elevii vor fi stimulați să
propună soluții prin care să îndrepte răul, aspectele negative, dând alternative la aceste fapte. Tot
de la această specie literară, elevul este pus să contureze un CV imaginar al unui personaj
negativ sau al unui personaj pozitiv.
Pornind de la schițele lui I. L. Caragiale, elevii dezbat comportamentul lui Goe, lui
Ionel și apoi se realizează o dezbatere amplă pe teme bunelor maniere. Elevii, jucând joc de rol
vor crea scenete în care ei vor fi personaje din opere și vor dovedi că știu cum ar trebui să se
comporte în anumite situații.
33
Un succes deosebit l-a înregistrat dramatizarea unor fabule în cadrul unui concurs între
clase. Elevii au selectat fabula preferată, au dramatizat, punându-se în situația unui anumit tip
de personaj. Concursul a fost unul deosebit, au fost premiați cei mai buni elevi. După concurs s-
au valorificat anumite teme din care elevii să învețe cum ar trebui să se comporte civilizat și
adecvat în mai multe situații. Prin fabule se critică defectele omenești cu scopul de a le
îndrepta. Valorificând învățătura fabulei, morala, elevii învață să aprecieze anumite valori:
cinstea, dreptatea, modestia, onestitatea. La aceste activități deosebite pot participa și părinții,
pot ajuta la crearea decorului în care elevul să performeze sau pot fi simpli invitați. Aceste texte
literare contribuie la formarea personalității elevilor, la conturarea unor valori morale pe care să
și le însușească pe viitor.
În preajma sărbătorilor se organizează activități literar-artistice cu scopul de a
valorifica tradițiile, obiceiurile, specificul poporului nostru. Elevii cântă colinde, se bucură de
magia sărbătorilor de iarnă, la școală, dar și în cadrul familiei. Frumusețea colindelor parcă
împrăștie în zare puritatea, iubirea, dragostea de aceste comori preluate din moși strămoși. O altă
sărbătoare importantă este 1 Decembrie, zi în care fiecare suflet de român vibrează la tot ceea ce
înseamnă tradiție, patriotism, iubire de neam și țară. Promovând valorile naționale învățăm să
ne apreciem, să valorificăm virtuțile noastre ca nație. Valorificarea specificului neamului nostru
îl poate determina pe elev să interiorizeze anumite trăiri, să iubească țara, neamul și pe cei de
lângă ei. Iubirea, colaborarea, dăruirea ne face mai buni, mai valoroși și acest lucru elevii îl află
indirect din aceste activități.
O altă temă foarte importantă este timpul liber și elevul trebuie să aibă alternative
atractive și care îi dezvoltă competențele însușite în școală. Activitățile extrașcolare sunt acele
uși care se deschid pe ambele părți, scopul lor fiind același, dezvoltarea personalității, stimularea
încrederii în sine. Este de dorit ca elevul să învețe prin joc, să asimileze noi cunoștințe și într-
un cadru nonformal. Datoria noastră de dascăli este de a-i crea elevului spațiul, conjuctura care
să îl ajute să dea frâu imaginației, să își valorifice înclinațiile dezvoltându-le până va ajunge la
performanță.
Un eveniment atât de important, Învierea Domnului, este un prilej de bucurie și orice
persoană trăiește intens toate etapele care duc la înălțarea sufletească de-a lungul acestor
importante săptămâni. În aceste săptămâni, în cadrul activităților extrașcolare este necesar să se
desfășoare activități extrașcolare care au ca scop formarea unor personalități armonioase, cu
adâncă trăire și familiarizarea tânărului cu semnificațiile religioase ale zilelor care premerg și
urmează Învierii Domnului. În cadrul activităților educative, se pot desfășura activități precum:
recitarea unor poezii, creații ale elevilor, scenete, realizarea de felicitări, desene tematice. Este
recomandat ca aceste activități să se desfășoare de la vârstele mici, ca orice tânăr să se identifice
cu tradițiile, obiceiurile, slujbele religioase care marchează momentele cruciale ale existenței
umane.
Prin aceste activități li se oferă elevilor un alt mod de însușire a unor trăiri, valențe
pozitive ale vieții. Cât sunt mici, toți copiii trebuie să își însușească valori morale, să trăiască
momente înălțătoare, să conștientizeze rolul religiei în formarea lui ca individ și să participe la
toate evenimentele importante alături de familia unită. Aceasta este soluția vitală pentru o viață
echilibrată, pentru petrecerea momentelor neegalabile din mijlocul familiei, pentru formarea ca
individ responsabil și valoros pentru societate.Se recomandă desfășurarea de parteneriate
școlare având ca parteneri: familia, comunitatea, reprezentanții bisericii, școala. Această
triadă stă la baza formării individului și niciun factor nu poate lipsi pentru că acest echilibru
pentru viitorul individului va fi afectat.
Cum se poate lucra în parteneriat? Este foarte simplu: în cadrul școlii se pot organiza
simple activități literar-artistice, serbări, concursuri tematice la care să fie invitați părinții sau
membri comunității. Chiar dacă părinții sunt la mare depărtare, în străinătate, prin mijloace
34
moderne, prin internet, Skype, ei pot viziona aceste evenimente și pot lua parte, chiar dacă nu
sunt prezenți în acel loc. Ei pot urmări evoluția elevului și acest lucru este foarte important.
Depărtarea părinților declașează mari drame în sufletul elevilor și aceste evenimente îi pot
apropia, deoarece ei trăiesc emoții puternice.
Elevii sunt încurajați în urma acestor activități să scrie versuri, jurnale ale trăirilor, astfel
transmițând sentimentele trăite, puternice, emoțiile și celor din jur. Mult mai interesant ar fi dacă
și părinții ar contribui la aceste moment. Important ar fi ca în cadrul acestor activități să fie
inserate și momente muzicale, cântări religioase pe care ei să le îndrăgească. Se pot interpreta
cântece alături de părinți, bunici, chiar și în biserică, mai ales în anumite momente. Pot fi
organizate și voluntariate sau se pot dona lucruri, dulciuri, alimente pentru cei nevoiași. În acest
caz, se dă o mai mare amploare evenimentului. Este destul de greu să se găsească mult timp
pentru pregătirea acestor activități, dar dacă se pornește de la ceea ce ei știu din familii, mai ales
cei care locuiesc la țară, rezultatul va fi unul deosebit. Sunt activități frumoase care înnobilează
sufletul omului și care îi dau strălucirea celui care aspiră la frumos, puritate.
Bibliografie:Stoica, Marin (2002). Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru
ACTIVITĂȚI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

Profesor pentru învățământul primar-Gălățanu Loredana
Școala Gimnazială ,,Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Profesor foto-cineclub-Gîtin Crenguța Georgiana
Clubul Copiilor ,,Spiru Haret” Bârlad, jud. Vaslui
,, Dacă şi profesorul învaţă, predarea dobândeşte o nouă calitate’’(Jerome S. Bruner)

Educația dobândește în societatea actuală noi abordări, determinate mai ales de
schimbările fără precedent din toate domeniile vieții sociale . Predarea online este noutatea care
a bulversat întreaga lume.
Activitatea din grădinițe și școli presupune și forme de muncă didactică complementară
activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în mediul online în afara activităților
obligatorii sau activități desfășurate în afara școlii. Ele sunt activități extracurriculare și se
desfășoară sub îndrumarea directă a educatoarelor, învățătoarelor, profesorilor. Astfel, fără a
nega importanța educației de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educația
extracurriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învățământ, își are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității elevilor. Acestea sunt activități menite să deconecteze, să
aducă optimism și stare de bine.
În prezent, eficiența educației depinde de gradul în care se pregătește copilul pentru
participarea la dezvoltarea de sine și de măsura în care reușește să pună bazele formării
35
personalitățîlor copiilor. În acest cadru , învățământul are nobila datorie de a-i forma pe copii
sub aspect psihointelectual , fizic și socioafectiv, pentru o cât mai ușoară integrare socială în
mediul online , deoarece încă se impune distanțarea fizică.Tururile virtuale prin muzee,
expoziții , case memoriale constituie un mijloc de a intui și prețui valorile culturale,folclorice
și istorice ale poporului nostru. Vizionările unor spectacole constituie o altă formă de
activitate extracurriculară prin care copilul observă și admiră lumea minunată a artei.
Toate acestea îl pun pe elevul nostru în majoritatea cazurilor în rolul de spectator,
valoarea ei deosebită rezidă însă din faptul ca ea constituie o sursă imensă de impresii
puternice, precum și în faptul că apelează, permanent, la sufletul copilului.
Spectacolele de teatru online puse la dispoziție de inimoși actori precum și a emisiunilor
tv, poate constitui de asemenea o bogată sursă de informații, dar în același timp un punct de
plecare în organizarea unor acțiuni interesante deoarece acestea au rolul de a incita. Vizionarea
împreună cu cadrul didactic a emisiunilor muzicale, despre fotografie , de teatru de copii,
distractive sau sportive, urmată de discuții pe platforme online pregătite în prealabil, pe lângă
faptul că realizează completarea unor aspecte educative, stimulează și orientează copiii spre
unele domenii de activitate: fotografie, muzica, sport, poezie, pictură, etc.Vizionarea filmelor și
a emisiunilor la televizor sau pe internet aduce copiilor o mare bucurie, prin faptul ca regia
filmului dă copiilor iluzia realitătii. În această perioadă, cadrele didactice au un rol deosebit de
important în alegerea spectacolelor, la recomandarea emisiunilor de televiziune pentru copii și
selecționarea emisiunilor, programelor distractive care au o influență pozitivă mai evident
conturate. Ei descarcă aceste materiale și copiază linkuri punându-le la dispoziție elevilor.
Telefonul și camera foto pot deveni prietenii care ne însoțesc în plimbările noastre pe
care nu le mai putem face împreună cu prietenii și prin intermediul fotografiilor putem
împărtași și celorlalți frumusețea locurilor văzute sau rezultatele muncii noastre.Activitatea
extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic
trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare, atât în modul de
realizare al activităţilor online, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă
care să permită stimularea creativă a elevilor.În aceasta perioadă, cadrul didactic poate face
multe pentru educarea spiritului creativ în cadrul activităţilor extracurriculare desfășurate în
mediul online, dar se vede necesitatea de a modifica destul de mult modul în care își concepe
activitatea, să evite critica, să încurajeze elevii şi să realizeze o retenție șî un transfer
pozitiv.,, O nouă viaţă începe pentru noi cu fiecare secundă. Să mergem înainte, cu bucurie,
să o întâmpinăm. Chiar dacă o vom face sau nu, trebuie să insistăm şi vom merge mai bine cu
ochii aţintiţi înainte, decât privind înapoi.’’citat clasic din Jerome K. Jerome
BIBLIOGRAFIE:
1. IONESCU, M. CHIŞ, V.,Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile
de instruire şi autoinstruire, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
36
INTERDISCIPLINARITATEA- FACTOR DE CREȘTERE A CALITĂȚII

ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Sandu Daniela
Școala Gimnazială Nr. 1 Draxeni, Jud. Vaslui
Problema interdisciplinarităţii a preocupat filosofii şi pedagogii încă din cele mai vechi
timpuri: filosofiştii greci, Plinius, Comenius şi Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif Gabrea, G.
Găvănescu şi,dintre numeroşii pedagogi ai perioadei contemporane, amintim pe G. Văideanu.
În opinia lui G. Văideanu, interdisciplinaritatea “implică un anumit grad de integrare
între diferitele domenii ale cunoaşterii şi diferite abordări, ca şi utilizarea unui limbaj comun
permiţând schimburi de ordin conceptual şi metodologic”.(G. Văideanu, 1988)
"Interdisciplinaritatea este o formă a cooperării între discipline diferite cu privire la o
problematică a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergenţă şi o
combinare prudentă a mai multor puncte de vedere." (C. Cucoş, 1996).
Interdisciplinaritatea se impune ca o exigenţă a lumii contemporane supusă schimbărilor,
acumulărilor cognitive în diferite domenii ale cunoaşterii. În perioada contemporană reforma
conţinuturilor învăţământului românesc a creat cadrul unor transformări la nivelul
curriculumului, între care se distinge perspectiva interdisciplinară. Interdisciplinaritatea se referă
şi la transferul metodelor dintr-o disciplină într-alta, transfer cu grade diferite de implicare sau
finalizare.
Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, cu
implicaţii asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului, care oferă o imagine unitară
asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care
facilitează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor dobândite.În procesul de învăţământ se
regăsesc demersuri interdisciplinare la nivelul corelaţiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de
planul de învăţământ sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. În înfăptuirea unui
învăţământ modern, formativ, considerăm predarea – învăţarea interdisciplinară o condiţie
importantă. Corelarea cunoştinţelor de la diferitele obiecte de învăţământ contribuie substanţial
la realizarea educaţiei elevilor, la formarea şi dezvoltarea flexibilităţii gândirii, a capacităţii lor
de a aplica cunoştinţele în practică; corelarea cunoştinţelor fixează şi sistematizează mai bine
cunoştinţele, o disciplină o ajută pe cealaltă sa fie mai bine însuşită. Predarea – învăţarea prin
corelarea obiectelor de studiu reprezintă noul în lecţii, care activează pe elevi, le stimulează
creativitatea şi contribuie la unitatea procesului instructiv – educativ, la formarea unui om cu o
cultură vastă.
Legătura dintre discipline se poate realiza la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se
creează şi un mediu propice pentru ca fiecare elev sa se exprime liber, să-şi dea frâu liber
sentimentelor, sa lucreze în echipă sau individual.
În învăţământul preuniversitar, (conform lui Văideanu, 1988) se pot identifica trei
direcţii ale interdisciplinarităţii :la nivel de autori de planuri, programe, manuale şcolare, teste
sau fişe de evaluare;puncte de intrare accesibile profesorilor în cadrul proceselor de predare
– evaluare (în acest caz programele rămân neschimbate);prin intermediul activităţilor
nonformale sau extraşcolare.
Intervenţia profesorului determină corelaţii obligatorii prevăzute de programele şcolare
şi impuse de logica noilor cunoştinţe, fapt ce duce la interdisciplinaritate.Se pot elabora, în
echipă, proiecte de lecţii, planificări semestriale sau anuale comune a două sau mai multe
discipline (biologie – chimie, biologie – fizică, matematică – fizică sau biologie – fizică –
chimie etc.).
37
La nivel de reflecţie şi de elaborare curriculară profesorii de discipline diferite trebuie sa

realizeze planificări şi proiecte de activitate didactică în comun, în raport cu unele criterii şi
principii pedagogice asumate de către toţi. Mai există dificultăţi în lipsa competenţelor de
colaborare, de cooperare şi de lucru în echipă.Un conţinut şcolar structurat în chip
interdisciplinar este mai adecvat realităţii descrise şi asigură o percepere unitară şi coerentă
fenomenelor. Astfel avantajele interdisciplinarităţii sunt multiple:
 Permit elevului sa acumuleze informaţii despre obiecte, procese, fenomene care vor fi
aprofundate în anii următori ai şcolarităţii;
 Clarifică mai bine o temă făcând apel la mai multe discipline;
 Creează ocazii de a corela limbajele disciplinelor şcolare;
 Permite aplicare cunoştinţelor în diferite domenii;
 Constituie o abordare economică din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de
cunoştinţe şi volumulde învăţare.
 Integrarea intradisciplinara se realizeaza prin:
 Insertia unui fragment in structura unei discipline pentru a clarifica o temă.
 Armonizarea unor fragmente in cadrul unei discipline, pentru rezolvarea unei probleme
sau dezvoltarea unor capacitati si aptitudini.
Intradisciplinaritatea are în vedere :
 Integrarea la nivelul continuturilor
 Integrarea la nivelul deprinderilor si competentelor.
 Intradisciplinaritatea e posibil a se realiza
a) Pe orizontala, intre continuturi si competente ale disciplinei la acelasi nivel de
studiu
b) Pe verticala, intre continuturi si competente de la niveluri diferite de studiu.
Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării
copilului: intelectuală, emoţională, socială, fizică şi estetică. Abordarea interdisciplinară
porneşte de la ideea că nici o disciplină de învăţământ nu constituie un domeniu închis, ci se pot
stabili legături intre discipline. Succesul în activitatea tinerilor este posibil, numai dacă aceştia
pot să coreleze interdisciplinar informaţiile obţinute din lecţii.Capacitațile metacognitive, cum ar
fi luarea deciziilor, rezolvarea de probleme, învațarea eficientă, sunt unele din aceste obiective.
Prin interdisciplinaritate se realizează acțiunea deschisă dintre competențe sau

conținuturi interdependente din două sau mai multe discipline, ce implică interpenetrarea
disciplinelor.
La nivelul proiectării curriculare vorbim de competențe transversale sau competențe
cheie.
Prin interdisciplinaritate se dezvoltă competențe integrate / transversale / cheie /
crosscurriculare.
La nivel interdisciplinar apar transferuri orizontale ale cunoștințelor dintr-o disciplină în
alta la nivel metodologic și conceptual.
Avantajele învățării la nivel interdisciplinar:
a) Incurajarea colaborarii directe și a schimbului între specialiști care provin din discipline
diferite, contribuind la constituirea unui caracter deschis al cercetării, al practicilor
sociale și al curriculumului școlar.
b) Centrarea procesului de instruire pe învatare, pe elev, dezvoltarea pedagogiilor active ,
participative de lucru la clasa, lucrul pe centre de interes, învățarea tematică sau
conceptuală, învățarea pe baza de proiecte sau de probleme, învățarea prin cooperare.
38
c) Crearea unor structuri mentale și acțional - comportamentale flexibile și integrate, cu

potențial de transfer și adaptare.
d) Învatare durabilă și cu sens, prin interacțiuni permanente între discipline, prin relevanta
explicita a competențelor formate în raport cu nevoile personale, sociale și profesionale.
e) Decentrarea teoriei și practicii pedagogice de pe ideea de disciplină și a
decompartimentarii achizițiilor învățarii în favoarea interacțiunilor și corelațiilor .
Bibliografie:
1. Lucian Ciolan, Invatarea integrata, fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Editura Polirom, Bucuresti 2008.
2. Miron Ionescu, Ioan Radu, Didactica Moderna, Editura Dacia, Cluj- Napoca,
2004
3. Basarab Nicolescu, Transdisciplinaritate - Manifest, Editura Polirom, Iasi, 2008
ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE

Admin. Paiu Ionuț
Școala Gimnazială,, M.C. Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
„ Părinţii care au primit ei înşişi o educaţie sunt deja nişte modele după care se
îndreaptă copiii.”( Immanuel Kant)
Educaţia în familie este o parte integrantă a educaţiei. Factorul care exercită cea mai
mare influenţă asupra copiilor, alături de școală, este familia, încă de la începutul secolului
trecut.
Din perspectivă istorică, educaţia părinţilor – ca și educaţia (poporului) în general –
apare necesară atât pentru creşterea şi educarea copiilor, cât şi ca o cale de emancipare spirituală
şi socială, ca un vector al democratizării educaţiei şi societăţii. Atunci când părinţii, elevii şi
ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul
elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o
componenta esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt demult
considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura
relaţiilor publice. Atunci când şcolile, familiile şi comunităţile lucrează împreună ca parteneri,
beneficiarii sunt elevii. Parteneriatele dintre şcoli, familii şi comunităţi pot:
 ajuta profesorii în munca lor;
 perfecţiona abilităţile şcolare ale elevilor;
 îmbunătăţi programele de studiu şi climatul şcolar;
 îmbunătăţi abilităţile educaţionale ale părinţilor;
 dezvolta abilităţile de lideri ale părinţilor;
 conecta familiile cu membrii şcolii şi ai comunităţii;
 stimula serviciul comunităţii în folosul şcolilor;
 oferi servicii şi suport familiilor;
 crea un mediu mai sigur în şcoli.
Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii
să aibă succes la școală şi, mai târziu, în viaţă. În ceea ce priveşte relaţia şcoală-familie se impun
39
deschideri oferite părinţilor privind aspectele şcolare, psihopedagogice, pe lângă aspectele

medicale, juridice etc.
Obstacolele relaţiei școală – familie pot fi de ordin comportamental (întâlnite, atât între
părinţi, cât şi la profesori şi administratori şcolari) sau de ordin material (relaţia şcoală-familie
cere un surplus de efort material şi de timp). Dificultăţile pot rezulta din ideile divergente
privind:responsabilitatea statului şi a familiei privind educaţia copiilor;libertatea de alegere a
şcolii de către părinţi sau unicitatea învăţământului;impactul mediului familial asupra
rezultatelor şcolare ale copilului;randamentul pedagogic şi datoria parentală;participarea
părinţilor la gestionarea şi procesul decizional din instituţia şcolară.
Se consideră, în general, că problema este de atitudine; este dificil de pretins, atât la
părinţi, cât şi la profesori, că relaţia de colaborare școală – familie (nu) este doar un „drept de
opţiune”.Informarea şi formarea părinţilor în ceea ce priveşte şcolaritatea copilului presupune ca
fiecare părinte să cunoască:
 obligaţiile legale privind educaţia copilului;
 drepturile de care dispune pentru educaţia copilului și importanţa atitudinii lui pentru
reuşita şcolară a copilului;
 metodele de colaborare cu şcoala. În acest scop este necesar un dialog între profesori şi
părinţi;
 profesorii trebuie să primească o pregătire în materie de relaţie cu părinţii iar competenţa
lor în aceasta materie trebuie considerată ca o aptitudine profesională;
 părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu profesorii;
 şcolile trebuie să asigure (asociaţiilor) părinţilor asistenţa necesară.
Un rol deosebit, atât pentru colaborarea familie – școală şi participarea la gestiunea şcolii,
cât şi pentru educaţia părinţilor îl au asociaţiile de părinţi, a căror finalitate este, în principiu,
protecţia copilului prin educaţie.
Un real parteneriat între școală şi familie nu este cel înscris pe o coală de hârtie semnat
de părinte şi director, este relaţia activă, de implicare şi de o parte şi de cealaltă, este bucuria şi
tristeţea, este succesul şi eşecul, este zbaterea şi rezultatul din care beneficiarul este COPILUL–
o taină pe care întâi trebuie să ne dorim să o descifrăm şi apoi să lucrăm neîntrerupt pentru
asta, părinţi şi profesori. Trebuie să-l înţelegem, ca apoi să se înţeleagă pe sine şi lumea în
care trăieşte.
Bibliografie:
1. Bunescu Gheorghe, „Şcoala şi valorile morale”, EDP, R:A:, Bucureşti, 1998
2. Şincan E., Alexandru Ghe., „Şcoala şi familia”, Editura „Gheorghe – Cârţu Alexandru”,
Craiova, 1993
3. Jean Marc Monteil, „Educaţie şi formare – perspective psihologice”, Editura Polirom, Iaşi, 1997
4. https://lume.bassin.ru/comunicarea-scoala-familie-comunitate/
40
SERBĂRILE ȘCOLARE ȘI ROLUL LOR

Profesor în învățământul primar Duran Niculina
Școala Gimnazială “Ion Roșca” Cochirleanca, jud. Buzău
Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, la

cultivarea înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora de la cea mai fragedă vârstă, la organizarea
raţională şi plăcută a timpului liber . Ele au cel mai larg caracter interdisciplinar ,oferă cele mai
eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare ,deoarece sunt
factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Serbarea şcolară reprezintă o modalitate eficientă de valorificare a capacităţilor de
vorbire şi înclinaţiilor artistice ale elevilor .Din conţinutul serbării ,elevii culeg o bogăţie de idei
,impresii ,trăiesc ,,autentic,, , spontan şi sincer situaţiile redate Alegerea din timp a materialului
şi ordonarea lui într-un repertoriu cu o temă centrală este o cerinţă importantă pentru orice fel de
activitate extraşcolară.Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii şi învățători ,cât
și pentru pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a pune în
valoare imaginaţia şi creativitatea fiecărui cadru didactic. Organizând o serbare verificăm , de
câteva ori pe an, că elevii şi-au însuşit informaţiile transmise în timpul activităţilor didactice şi
le dăm posibilitatea de a aplica învăţătura din clasă. Cântând, dansând, recitând, interpretând un
rol dintr-o scenetă, copilul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Acestea îl vor ajuta să-şi
dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările contribuie la stabilirea
unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
Stimularea şi educarea atenţiei şi exersarea memoriei constituie obiective importante
care se realizează prin intermediul serbării .Intervenţia la momentul oportun ,cu rolul pe care îl
are de îndeplinit fiecare elev şi susţinută de raportul afectiv motivaţional , contribuie la mărirea
stabilităţii atenţiei ,iar cu timpul sporeşte capacitatea rezistenţei la efort. Lectura artistică
,dansul, devin puternice stimulări ale sensibilităţii artistice.Valoarea estetică este sporită şi de
cadrul organizatoric – sala de festivităţi ,un colţ de natură amenajate în chip sărbătoresc .
Contribuţia copilului la pregătirea şi organizarea unui spectacol artistic nu trebuie privită
ca un scop în sine, ci prin prisma dorinţei de a oferi ceva spectatorilor: distracţie ,înălţare
sufletească ,plăcere estetică ,satisfacţie – toate acestea îmbogăţindu –le viaţa ,făcând –o mai
frumoasă ,mai plină de sens .
Copilul simte un succes extraordinar ,o
trăire minunată ,când reuşeşte să trezească o
emoţie în sufletul spectatorilor .Reuşita
spectacolului produce ecou în public si îi
stimulează pe copii să dea tot ce sunt în stare. El
evaluează talentul ,munca şi priceperea
colectivului clasei şi transformă în plăcere şi
satisfacţie publică străduinţele colectivului clasei şi
ale fiecărui elev în parte .
Elevii au nevoie de acţiuni care să le
lărgească lumea lor spirituală ,să le împlinească
setea de cunoaştere ,să le ofere prilejuri de a se
emoţiona puternic ,de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile .
Serbările copilăriei, momentele acestea de maximă bucurie,atât pentru copii, cât și
pentru părinți,întăresc și fortifică sufletele viitorilor adulți. Toate acestea aduc lumină în
suflete,dau aripi imaginației, entuziasmului și stimulează gândirea creatoare.
41
Întregul lanţ de manifestări organizate de şcoală şi în afara ei ,sub atenta şi priceputa

îndrumare a dascălului ,aduc o importantă contribuţie în formarea şi educarea copiilor ,în
modelarea sufletelor acestora şi are profunde implicaţii în viaţa spirituală a comunităţii
,restabilind şi întărind respectul acesteia faţă de şcoală şi slujitorii ei .
„Copilăria este o lume de miracole și de uimire a creaţiei scăldate de lumina,ieşind din
intuneric, nespus de nouă si proaspătă uluitoare.” (Eugen Ionescu).
NOI, OAMENII, SUNTEM TOȚI CHIMIȘTI

Prof. Pricop Camelia
Școala Gimnazială,, Stroe S. Belloescu” Bârlad, jud. Vaslui
Chimia are reputația de a fi o știință complicată și plictisitoare, dar, în cea mai mare
parte, această reputație este nemeritată. Artificiile și exploziile se bazează pe chimie, deci cu
siguranță nu este o știință plictisitoare. Dacă înveți la școală chimie, vei aplica matematica și
logica, ceea ce poate face din chimie o provocare chiar dacă ești slab în aceste domenii. Cu toate
acestea, oricine poate înțelege elementele de bază ale modului în care funcționează lucrurile, iar
studiul chimiei este o provocare și înafara sălii de clasă . Pe scurt, importanța chimiei este că
explică lumea din jurul tău cum nici nu gândești.
Deşi este o ştiinţă exactă, experimentală, axată pe procedee algoritmice, chimia oferă
suficient spaţiu manifestării creativităţii. De aceea, profesorul este dator să suscite interesul
elevului pentru acest domeniu, să-l orienteze în aşa mod încât să vină din plăcere la ore. Chimia
nu este o cunoaștere secretă, inutilă pentru nimeni în afară de un om de știință. Este explicația
pentru lucrurile de zi cu zi, cum ar fi de ce detergentul pentru rufe funcționează mai bine în apă
fierbinte sau cum funcționează bicarbonatul de sodiu sau de ce nu toți analgezicele funcționează
la fel de bine la o durere de cap.
Haideți să încercăm să vedem ce face chimia explicată altfel. Cum arată dimineața mea
în molecule? Vă invit să vă turnați o ceașcă de cafea, ceai sau altă băutură fierbinte la alegere,
pe care o puteți sorbi în liniște, în vreme ce lecturați. Nu există modalitate mai bună de a privi
lumea în molecule ca o băutură caldă. Când îmi pun ceașca aburindă în fața mea, pe masă, în
scurt timp se va încălzi și masa. Și dacă aștept mai mult, cafeaua se va răci. V-ați întrebat unde
se duce căldura? Cu întrebarea asta tocmai am atins una dintre temele mele preferate: modelul
particulelor. Poate nu pare foarte interesant, dar veți vedea că veți fi fascinați. Modelul
particulelor spune că fiecare substanță din univers este compusă din particule. Pot fi atomi,
molecule – de fapt, nici măcar nu contează cum arată exact.
Prin intermediul acestui model putem să descriem surprinzător de bine lumea. De
exemplu, cafeaua mea. Când beau cafea, beau particule de cafea. Să ne imaginăm aceste
particule ca pe niște biluțe invizibile cu ochiul liber. În realitate, este vorba în principal de
molecule de apă, un pic de cofeină și câteva alte molecule, cum ar fi aromele. Aceste particule
se mișcă încontinuu. Putem vedea asta, chiar dacă nu putem privi cu ochiul liber moleculele.
Cum? Simplu: luați un pahar de apă potabilă și puneți în el un strop de cafea (cerneala e și mai
potrivită, dar dacă tot beți cafea…).
Chiar dacă nu mișcăm paharul de pe masă și nu amestecăm lichidul, este doar o
chestiune de timp până când stropul de cafea se va răspândi peste tot. Nu cred că vă impresionez
cu observația asta. Vreau doar să vedeți câte se întâmplă într-un simplu pahar cu apă. O
debandadă și o forfotă, ce mai, o adevărată petrecere a particulelor! Aș vrea să vă invit la această
sărbătoare – pentru că exact aici începe chimia.
42
Apropo: paharul cu apă, ceașca de cafea, masa, podeaua pe care stă masa, aerul și
desigur, chiar și noi, suntem alcătuiți din particule. Și ele se mișcă! Practic nu există repaus.
Exact în acest moment, peste tot – în ceașcă, sub picioarele tale și în corpul tău – se dă o
petrecere a particulelor, doar că tu nu le poți vedea. Ai să te întrebi ce rost are să-ți închipui o
lume din multe particule minuscule, dacă oricum nu le poți observa? În acest fel îți poți explica
cum se formează diversele stări de agregare: solidă, fluidă și gazoasă. Un strop de cafea sau de
cerneală adăugat într-un pahar cu apă. Petrecerea particulelor.
Cafeaua sau cerneala se împrăștie în apă.. În funcție de mobilitatea particulelor, substanța
este solidă, lichidă sau gazoasă. Ceașca mea de cafea este solidă, pentru că particulele ei se
mișcă puțin. Ele sunt prinse între ele prin legături moleculare. În conținutul lichid al ceștii,
cafeaua, particulele sunt mai mobile, chiar dacă și ele interacționează mult. Dar cele mai
sălbatice sunt moleculele de aer, cele gazoase. Ele se mișcă fără să țină cont de vecinele lor. Ca
să treci dintr-o stare de agregare în alta trebuie să modifici temperatura. Știm asta din exemplul
clasic cu apa. Dacă încălzim apa solidă, adică gheața, se topește și se transformă în lichid. Dacă
o încălzim și mai mult, se evaporă și se transformă în gaz. Dacă în acest moment aburii de apă
se lovesc de o suprafață rece, ca oglinda din baie, ei se condensează, adică apa devine din nou
lichidă.
Dacă continuăm să răcim apa, ea va îngheța:temperatura nu este nimic altceva decât
mișcarea particulelor. Cu cât mai fierbinte, cu atât mai rapidă, cu cât mai lentă, cu atât mai rece.
Nu este extraordinar să ai o definiție moleculară a temperaturii? Nu vă satisface mai mult decât
o temperatură măsurată cu un termometru? Dacă priviți acum ceașca de cafea aburindă,
înțelegeți mult mai bine că, atunci când lichidul este fierbinte, moleculele de apă se mișcă
repede și se lovesc unele de altele. Cele care se transformă în aburi sunt atât de rapide și au
nevoie de atât loc, că în înghesuială ies din ceașcă și se transformă în aburi.
Cum se transmite căldura din cafea în ceașcă și apoi pe masa din bucătărie? Transmiterea
căldurii este rezultatul coliziunii dintre particule și a transferului de energie cinetică. Particulele
de cafea o iau razna în ceașcă, iar în mișcarea lor dezordonată se tot lovesc de marginea
recipientului. Închipuiți-vă niște mașinuțe într-un parc de distracții. Când particulele de cafea se
lovesc de margine, particulele ceștii se activează și ele și încep să vibreze mai repede. La rândul
lor, ele se lovesc de particulele mesei din bucătărie și le fac și pe acestea să vibreze mai
puternic.
Deoarece căldura se transmite mereu mai departe către un loc mai rece, masa de sub
ceașcă se încălzește. Acum înțelegem de ce cafeaua se răcește la un moment dat: ca la mașinuțe,
particulele se frânează unele pe altele prin coliziune, până când toate ajung la temperatura,
respectiv la viteza din spațiu. Toate particulele, dar și întregul Univers, cu tot ce conține el, se
supun primului principiu din termodinamică. Este vorba despre principiul care spune că energia
se conservă în timp, ea nu poate fi creată sau distrusă, ci doar transformată dintr-o formă în alta.
Înainte să ne întoarcem la treburile de zi cu zi, un ultim experiment mental interesant cu
modelul particulelor, poate chiar cel mai interesant dintre toate: indiferent unde vă aflați acum,
obiectele din jurul vostru se simt mai calde sau mai reci. Într-o cameră închisă, toate obiectele
au aceeași temperatură, cea din cameră. Și atunci de ce o lingură de metal pare mai rece decât
una de lemn? Pentru că în acest spațiu un singur lucru nu este la temperatura camerei, și anume
corpul vostru. El o are pe a sa proprie, temperatura corpului, în mod normal mai ridicată decât
cea a camerei.
Când puneți mâna pe o lingură sau pe o masă de lemn, nu simțiți altceva decât propria
temperatură a corpului! Când căldura este transmisă repede, obiectul se simte rece, când este
transmisă lent, obiectul se simte cald. Când pun mâna pe o lingură, particulele din mâna mea se
lovesc de cele din lingură și le fac să vibreze. Cu cât atomii de metal din lingură vibrează mai
repede, cu atât ea se încălzește mai mult. Metalul este un bun conductor de căldură. Când
43
particulele de metal se lovesc de particulele din corpul nostru, mișcarea se transmite cu ușurință
prin lingură. Metalul este un bun conductor datorită legăturilor din metal. Când pui mâna pe o
masă de lemn, faci să vibreze doar acele particule din imediata apropiere a mâinii. Vibrația și
mișcarea nu se transmit ușor prin acest material, care este mai cald la atingere decât o lingură de
metal.Dacă temperatura nu este altceva decât mișcarea particulelor, atunci al doilea principiu al
termodinamicii este ușor de înțeles. Potrivit acestuia, căldura se transmite mereu de la cald la
rece și niciodată invers. Dacă puneți o sticlă de Cola într-o găleată cu gheață, răceala nu se va
transmite din gheață în sticlă, ci invers. Căldura din sticlă se transmite în cuburile de gheață,
acestea se încălzesc și, astfel, sticla se răcește. Când cineva mai exclamă „Închide fereastra că
intră frigul”, răspundeți-i: „Vrei să zici că iese căldura!”.Poate că foarte simplu nu este, dar vi
se pare plictisitor?
Noi, oamenii, suntem toți chimiști. Folosim substanțe chimice în fiecare zi și efectuăm
reacții chimice fără să ne gândim prea mult la ele. Chimia este importantă pentru că tot ceea ce
faci este chimie! În primul rând corpul tău este format din substanțe chimice. Reacțiile chimice
apar atunci când respiri, mănânci sau pur și simplu stai acolo citind. Toată materia este formată
din substanțe chimice diferite care interacționează între ele, deci o discuție plăcută dar
fundamentată științific se poate aborda oriunde, indiferent de vârstă.
Bibliografie
1. Sommer, K.; Wunsch, K.; Zettler, M., Compendiu de chimie, Bucureşti, Ed. ALL, 2000
2. Mai Thi Nguyen-Kim , O sa razi, totul e chimie!,Ed. Publica,2020
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN

FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI
Prof. Groza Georgiana Nela
Școala Gimnazială nr. 1 Dângeni, jud. Botoșani
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi, această lume nu va mai exista
cand ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se
adapteze.” (Maria Montessori)
Dincolo de a fi o instituție, școala este un mijloc prin care elevii sunt pregătiți pentru
viață. Școala nu reprezintă doar însușirea unui bagaj de informație, ci este și deschizătoare de
drumuri. Pe lângă informațiile pe care le primesc cu ajutorul desfășurării diverselor activități, se
poate aduce o schimbare în comportamentul social al elevilor, aceștia învață cum să se comporte
44
într-un grup sau într-o anumită instituție publică, să consolideze valorile morale și atitudinale, să
colecteze informații importante din mediul din afara școlii, dar și să proceseze și să aplice
informațiile dobândite.
Activitățile extrașcolare și extracurriculare au o mare contribuție în dezvoltarea
personalității copilului, copiii autodisciplinându-se, supunându-se de bunăvoie regulilor și
asumându-și responsabilități. Prin intermediul acestor activități, cadrul didactic poate observa
care sunt înclinațiile elevului, ce activități îl atrag, hobby-urile acestora. În acest sens, în urma
unei vizite la sediul Detașamentului de Pompieri, care a inclus informații despre cum să prevină,
sau cum să se comporte în caz de incendiu, cutremur sau alte situații de urgență, precum și
prezentarea autospecialelor și a echipamentelor folosite la intervenții, mare parte din elevi au
fost foarte încântați de această meserie și și-au exprimat dorința ca pe viitor să lucreze în acest
domeniu. Așadar, aceste activități au rol de informare, de ghidare a copiilor în viață, de
dezvoltare a înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, de organizare plăcută a timpului liber.
Cunoscându-i mai bine pe elevi și observând ceea ce îi atrage, cadrul didactic poate să
descopere și să valorifice metode și tehnici de îmbunătățire a calității actului educațional .
Poziționarea elevului în centrul actului educațional poate conduce la integrarea socială și
la participarea activă a acestuia în comunitate, dar și la îmbunătățirea activităților instructiv-
educative. Mai mult, cred că punerea elevului în prim plan ar fi o măsură pentru reducerea
abandonului școlar. Dacă cel mai adesea la școală unii elevi cu dificultăți în afirmare nu răspund
și nu sunt activi la ore, atmosfera din afara școlii, va permite și va stimula preluarea de inițiativă
în cadrul activităților realizate la nivelul grupului.
Alegerea activităților trebuie să aibă în vedere respectarea particularităților vârstei
elevilor, prezentând experiențe reale de învățare, în vederea integrării lor pe piața muncii.
Astfel de activități extrașcolare desfășurăm și în cadrul programului „Școala Altfel”.
Impactul cel mai bun îl au excursiile, elevii fiind astfel entuziasmați, iar cadrele pot să le
cunoască astfel mai bine nevoile, spiritul de echipă și modul de comportament în afara școlii.
Elevii doresc astfel de activități, ei nemaifiind stresați de clopoțel, de teste și teme.
Putem spune că activitățile extrașcolare și extracurriculare reprezintă o componentă
educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,
asigurând o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor.
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
P.I.P. Năstase Otilia

Școala Gimnazială,,Stroe S. Belloescu” Bârlad, jud. Vaslui
“Să nu-i educam pe copiii noștri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista
când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se
adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Educatia extracurricularâ (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și
locul bine stabilit în formarea personalității copiilor noștri.
Educatia prin activitatile extracurriculare urmarește identificarea și cultivarea
corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoștințe punandu-i în contact direct cu obiectele și fenomenele
45
din natură.Trebuința de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să

împăcăm scoala cu viaţa.
copiilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi maximizeze
Exemple de activitati extrașcolare:
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale – organizate
selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale
poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de
trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi
culturii universale şi naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor,
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează
și orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile și taberele școlarecontribuie la îmbogațirea cunoștințelor copiilor despre
frumusețile țării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin
excursii, copiii pot cunoaște realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trait și au creat
opere de artă.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul
face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie
o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la
afectivitatea copilului sau nu, asupra dezvoltării elevilor.
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copiilor și de
respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă
destindere,îincredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și
recunoaștere a aptitudinilor.
Activitatea educativa școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează
implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al
asumării responsabilităților sociale, realizându-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta
cognitivă și cea comportamentală.
La vârsta şcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în
legatură cu mediul , fiind dispuşi să acţioneze în acest sens.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii
elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Serbările și festivitățile – marcheazăevenimentele importante din viața copilului. Din
punct de vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a copilului
precum și în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări, organizate de
către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, și de asemenea au un rol
de motivare, mai puțin seminificativ.
46
Concursurile școlare – sunt o metodă extracolară de a stârni interesul elevului pentru

diferite arii curriculare având, în același timp, o importanță majoră și în orientarea profesională a
elevilor, făcându-le cunoscute toate posibilitățile pe care aceștia le au.Dacă sunt organizate într-
o atmosferă plăcută vor stimula spiritul de inițiativitate al copiluiui, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârsit exercițiile și va asimila mult mai ușor
toate cunoștintele.
mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece
sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat
de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are,
prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le
influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea
copilului pentru viaţă.. Realizarea acestui obiective depinde în primul rând de educator, de
talentul său, de dragostea sa pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea
în valoare a posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi .
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare,
la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi
optimism, cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor
extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai
încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te
conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
Bibliografie:
Ţîru C. Maria, „Pedagogia activităţilor extracurriculare” – Suport de curs, Cluj-Napoca 2007
Ionescu M.; Chiş V. – Mijloace de învăţământşiintegrareaacestoraînactivităţile de instruire şi
autoinstruire, Editura PresaUniversitarăClujeană, Cluj-Napoca, 2001
Lazăr V., Cărăşel A., Psihopedagogiaactivităţilorextracurriculare, Ed. Arves, Craiova, 2007.
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXRACURICULARE ÎN GRĂDINIȚĂ
Prof. Înv. Preșcolar Butnaru Cristina

Grădinița cu P.P. Nr. 10 Huși
Educația extracurriculară își are rolul și locul bine stabilit în formarea personalității
copiilor noștri. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește identificarea și cultivarea
corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viață civilizat, precum și
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă varstă,
copiii acumulează o serie de cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și fenomenele
47
din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm școala cu viaţa.
copiilor în activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea unui suport pentru reuşita şcolară
în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile
caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite copiilor cu
Activităţile extracurriculare organizate de grădiniţă au conţinut cultural, artistic, spiritual,
ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau sunt simple activităţi de joc sau de participare la viaţa şi
activitatea comunităţii locale.
Activităţile extracurriculare de masă reprezintă activităţi care cuprind aproape întreaga
masă a copiilor dintr-o grupă, mai multe grupe, sau chiar grupe de copii din mai multe grădiniţe.
Aceste activităţi le oferă destindere, recreere, voie bună, satisfacţiile atmosferei de grup,
iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi recunoaştere a aptitudinilor.
Activităţile recreative au caracter ocazional şipot lua forme foarte variate: sărbătorirea
zilei de naştere a unui copil la care participă colegi din toată grădiniţa;aniversarea zilei de
naştere a unor copii care au frecventat grădiniţa şi acum sunt la şcoala primară;vizionarea în
grup a unor spectacole la teatrul de păpuşi; vizitarea centrului de plasament;
excursii;plimbări în parc; vizită la diferite muzee.
Excursiile contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii
cunosc locul natal în care au trăit, muncit şi luptat înaintaşii lor învăţând astfel să-şi iubească
ţara, cu trecutul şi prezentul ei. Tot prin excursii copiii pot cunoaşte realizările oamenilor,
locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă scriitori şi artişti.
Serbările reprezintă un necesar izvor de satisfacţie, bucurii, creează buna dispoziţie.
Serbările pot lua forme variate, de la solemna evocare istorică la un vesel carnaval. La pregătirea
şi realizarea serbărilor, copiii participă cu însufleţire şi dăruire, din dorinţa de a oferi
spectatorilor momente de ţinută estetică, distracţie, satisfacţie, făcându-le viaţa mai frumoasă,
mai plină de sens.: Ziua mamei, Ziua copilului, Sfârşit de an; Serbări cu caracter istoric,
cultural, comemorativ si religios: Ziua recoltei, Sf. Nicolae, Crăciun, Paşti, 1 Decembrie, 24
Ianuarie, Ziua lui Eminescu, Ziua Europei, Carnaval;
Serbarea este modalitatea eficientă de cultivare a înclinaţiilor artistice ale copiilor
contribuind la dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor.
Vizionările şi spectacoleleconstituie o altă formă de activitate extracurriculară în
grădiniţe, prin care copilul face cunoştinţă cu lumea minunată a artei.
Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea cazurilor în rolul de
spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursa inepuizabilă de impresii
puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare,
la dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor preşcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a
timpului lor liber.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii variate.
Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase.
În concluzie putem spune că activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă
şi eficientă căreia orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie,adoptând el în primul rând o
48
atitudine creatoare,atât în modul de realizare al activităţii,cât şi în relaţiile cu copii ,asigurând

astfel o atmosferă relaxantă care să permită stimularea creativă.
Bibliografie :
1. Curriculum pentru educația timpurie, 2018
2. Lespezeanu M. ,,Tradiţionalism şi modern în învăţământul preşcolar’’Editura S.C.
Omfal,Bucureşti, 2007
3. Viorel Lazăr, Aurel Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Ed. Arves,
Craiova, 2007
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII PREȘCOLARULUI
Prof.înv.preșc. Coteț Eugenia-Iuliana,

Grădinița cu P.N.Nr 1 Furcenii Noi, Jud. Galați
“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se
adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”).
Grija față de timpul liber al copilului, atitudinea de cunoaștere a dorințelor copiilor și de
respectare a acestora trebuie să fie dominantele acestui tip de activități. Acestea le oferă
destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări și
recunoaștere a aptitudinilor.
Activitatea educativă școlară și extrașcolară dezvoltă gândirea critică și stimulează
implicarea tinerei generații în actul decizional în contextul respectării drepturilor omului și al
asumării responsabilităților sociale, realizțndu-se, astfel, o simbioză lucrativă între componenta
cognitivă și cea comportamentală.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate și
sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe
care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta preşcolară,
copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi
să acţioneze în acest sens.
Serbările și festivitățile – marchează evenimentele importante din viața preșcolarului.
Din punct de vedere educativ importanța acestor activități constă în dezvoltarea artistică a
copilului precum și în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări,
organizate de către cadrele didactice, le oferă copiilor răsplata primită după muncă, și au un rol
de motivare, mai puțin semnificativ.
Activităţile extracuriculare sunt activităţii complementare, activităţi de învăţare realizate
la grupă şi urmăresc îmbogăţirea informaţiilor primite în cadul activităţii didactice, cultivă
interesul pentru desfăşurarea anumitor domenii, atrag copilul la integrarea în viaţa socială, la
folosirea timpului liber într-un mod plăcut şi util, contribuind în felul acesta la formarea
personalităţii copilului. De aceea grădiniţa trebuie să ofere diverse astfel de activităţi pentru ai
atrage pe copii.Dintre activităţile pe care le-am desfăşurat la grupă, pot aminti: serbări
desfăşurate cu diferite ocazii: 8 Martie, Crăciun, sfârşit de an, finalizare de proiecte etc.,
desfăşurarea unor concursuri în grădiniţă: Micul Creştin, Voinicel, Smarty, activităţi de desene
pe asfalt cu ocazia zilei de 1 Iunie, activităţi desfăşurate cu ocazia zilelor de 1 Decembrie, 24
Ianuarie, activităţi desfăşurate în parteneriat cu alte grădiniţe şi alte instituţii.
49
Toate activităţile extracuriculare desfăşurate cu copiii au rolul lor în dezvoltarea ca

persoane inteligente, sigure pe ele capabile să se descurce în orice situaţie, bogate din punct de
vedere cultural în această societate plină de pseudo-cultură. În cadrul activităţilor didactice şi
extracuriculare, alături de îndrumătorii lor, aceştia dovedesc creativitate, imaginaţie, atitudine,
talent, afirmându-şi în mod original personalitate. Activităţile extracuriculare bine pregătite, sunt
atractive pentru orice vârstă, stârnindu-le interesul producându-le bucurie, uşurându-le
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă presupun un efort suplimentar. În cadrul acestor activităţi
sunt atraşi şi copiii timizi, dar şi cei impulsivi, învăţând astfel să se tempereze în preajma
colegilor lor – “copilul care este lăudat învaţă la rându-i să aprecieze” (D.I. Nolte).
BIBLIOGRAFIE:
1. Mangri, F., Elisei, E., Dorobeti, T., Bucovală, G., Experienţe didactice şi pedagogice de
succes, Poarta Albă, 2010, pagina 230.
2. Dumitru, G., Novac, C., Mitracche, A., Ilie, V., Didactica activităţii instructiv-educative
pentruînvăţământul preprimar, Craiova, Editura Nova.
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE ÎN

FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI
Prof.înv.primar Munteanu Rodica

Şcoala Gimnazială ,,General Dumitru Dămăceanu” Cosmeşti, jud.Galaţi
“Menirea firească a şcolii nu e să dea înţăţătură, ci să deştepte cultivând destoinicirile

intelectuale în inima copilului, trebuinţa de a învăţa toată viaţa”.(Ioan Slavici)
Activităţile extracurricularese referă la toate acele activități care se desfășoară sub
îndrumarea cadrului didactic, dar nu sunt prevăzute în documentele școlare. Aceste activități
sunt complementare activităților didactice și vizează valorificare intereselor, dorințelor, apti-
tudinilor elevilor.
Şcoala,oricât de bine ar fi intenționată, oricât de bogate și variate ar fi competențele pe
care le formăm și dezvoltăm elevilor, nu poate da satisfacţie setei de cunoaștere şi perso-nalității
creatoare specifice elevilor.
Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea, să le potolească setea de cunoaşte-re,
să le ofere prilejul de a vibra emoţional puternic, de a fi în stare să descopere singuri pen-tru a se
forma ca indivizi autonomi, independenți, care să se integreze armonios în lumea lor.Activităţile
extracurriculare joacă un rol foarte important în dezvoltarea fizică şi psihică a elevului. Prin
intermediul acestora, elevul învaţă să interacţionez cu cei din jur, îşi valorifică potenţialitățile
specifice (din domenii spre care are înclinaţii). Activitățile extracurriculare oferă încredere,
destindere, recreere, afirmare şi recunoașterea disponibilităților proprii ale educatului.
Asemenea activităţi generează relaţii de prietenie, întrajutorare, fortifică simţul
responsabilităţii,statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi faţă de scopurile urmărite. Tot
activităţile extracurriculare sunt cele care contribuie la formarea conştiinţei şi conduitei
cooperante. Libertatea de exprimare, libertatea de acțiune,precum și relațiile cu colegii
îmbogățesc experiențele sociale ale elevilor.
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul
şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Elevii nu pot evolua doar în cadrul
orelor de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de:
50
sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a

încrederii în forţele proprii.
Elevilor le trebuie înlăturate constrângerile,elevii trebuie lăsaţi să caute ceea ce este nou,
să-şi descopere plăcerea de a crea. Grija faţă de timpul liber al copilului, atitudinea de
cunoaştere a dorinţelor acestuia trebuie să fie dominantele acestui tip de activitate. Acestea le
oferă destindere, încredere, recreere, voie bună, iar unora dintre ei posibilitatea unei afirmări şi
recunoaştere a aptitudinilor. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă cu voie
bună cu însufleţire şi dăruire.
Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi soluţii vari-
ate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria, dragostea din sufletul co-
piilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Activitatea educati-
vă şcolară şi extraşcolară dezvoltă gândirea critică şi stimulează implicarea tinerei generaţii în
actul respectării drepturilor omului şi al asumării responsabilităţilor sociale, realizându-se ast-
fel o simbioză lucrativă între componenta cognitivă şi cea comportamentală. Secretul este să
ştim ce măsuri şi cum să le luăm la momentul potrivit.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i
în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natura. În cadrul acestor activităţi elevii se
deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să siste-
matizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se autodisciplinează.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii,
să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul
principal al şcolii – pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor extraşcolare este
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi bogate în
conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei şi fructificarea talentelor
personale.
Activităţile extraşcolare vizează de regulă acele activităţi cu rol complementar orelor
clasice de predare-învăţare. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee,
cinematografe, teatre, operă, balet, pot fi excursii şi vizite la instituţii publice sau alte obiective
de interes comunitar, pot fi vizite la alte şcoli, pot fi activităţi artistice, de hobby, cluburi
tematice şi echipe sportive, pot fi activităţi legate de protecţia mediului.
Într-o clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară, adică educţia de dincolo de
procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
Educaţia informală, reprezentând influenţa incidentală a mediului social transmisă prin
situaţiile vieţii de zi cu zi. Ne referim aici la educaţia în familie, dar şi la influenţa comunitaţii
sociale, a grupurilor de prieteni, a mass – mediei (în special a televiziunii). Deşi lipsite de o
structurare precisă şi de o proiectare sistematică, toate acestea au o mare forţa de înrâurire.
Educaţia non-formală, care se realizează fie sub egida unităţilor din sistemul de
învăţămant, fie în cadrul unor organizaţii cu caracter educativ, independente de sistemul de
învăţământ dar ale căror obiective educaţionale sunt în consonanţă cu cele ale şcolii.
Activităţile extracurriculare sunt apreciate atât de către copii, cât şi de factorii
educaţionali în măsura în care valorifică şi dezvoltă interesele şi aptitudinile elevilor,
organizează într-o manieră plăcută şi relaxantă timpul liber al elevilor contribuind la
optimizarea procesului de învăţământ , formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu
caracter recreativ, iar elevii au teren liber pentru a-şi manifesta în voie spiritul de iniţiativă şi
participarea este liber consimţită, necondiţionată, constituind un suport puternic pentru o
activitate susţinută. Acestea au un efect pozitiv pentru munca desfăşurată în grup, sunt
caracterizate de optimism şi umor, creează un sentiment de siguranţă şi încredere tuturor
51
participanţilor, urmăresc lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ,

contribuie la dezvoltarea armonioasă a elevilor.
Un număr mare de cercetători au examinat avantajele participării tinerilor la activități
extracurriculare, reliefând o serie de rezultate, după cum urmează: elevii/tinerii care participă la
activități extracurriculare obțin note mai mari la evaluările curente, la testările standardizate,
au continuat studiile (învățământ superior) , frecventează regulat școala şi au o stimă de sine
ridicată.
De ce se întâmplăacest lucru? Unii cercetători au explicat cătinerii care participăla
activități extracurriculare își dezvoltăo serie de abilități și competențe precum lucrul în echipă,
abilitățile de comunicare și cele de leadership (Olanda & Andre, 1987). Alți cercetători au
evidențiat factorul timp liber petrecut socialmente util prin implicarea în activități
extracurriculare (Carnegie, 1992).
De exemplu, s-a constatat cătinerii implicați în astfel de activități sunt mult mai puțin
predispuși săfie victime sau săcomităinfracțiuni. Alte cercetări au evidențiat rolul valorilor
promovate în aceste tipuri de activități și al internalizării acestor valori de către elevi.
Cum organizăm activități extracurriculare de calitate?
Iatăcâteva sugestii:participând la activitatea extracurriculară, elevii simt căsunt parte a
unui grup și căfac lucruri speciale; elevii au posibilitatea de a dezvolta relații nonformale cu
covârstnicii și cu adulții; programul are ca scop săîncurajeze elevii să-şi asume
responsabilități,dar și sărespecte o serie de norme și standarde .
Dintre activităţile extracurriculare desfăşurate în mediul şcolar enumerăm:
manifestări pentru promovarea unor noi educaţii, cluburile sau cercurile de elevi, consultaţiile şi
meditaţiile, serbările şcolare, programul Şcoală după şcoală, Şcoala altfel, activităţile cu
părinţii,cu şcoala şi comunitatea locală, concursurile şi olimpiadele şcolare. Activităţi culturale
precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul şcolii, vizionarea unor spectacole cultural
artistice. Alte activităţi distractive: discoteci, serate etc.Această tipologie este în funcție de
grupul țintă și de dimensiunea acestuia.
Activitățile extracurriculare din instituțiile de învățământ pot fi desfășurate: cu întreaga
clasă de elevi (parteneriate educaționale cu alte școli), cu anumite grupe de elevi (concursuri
școlare), individual (îmi ajut colegul).
În funcție de finalitatea urmărită, activitățile extracurriculare pot fi cu caracter
predominant informativ (Eco-educația în școală) şi cu caracter predominant formativ (Un pom –
o viață).
În funcție de dimensiunea educațională dominantă sunt: activități tehnico-științifice,
activități sportive, activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea
valorilor umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate
socială, relații și comunicare etc), activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos
(inclusiv referitoare la dependența de calculator, siguranță pe internet, etc.), activități de
educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea
energiei, energie alternativă etc), activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții
corectă în situații de urgență.
Activităţile extracurriculare desfăşurate în afara mediului şcolar
Activitățile extracurriculare în afara școlii se desfășoară, în general, în parteneriat cu
comunitatea locală. Ele pot duce la: formarea unei rețele de sprijin comunitar complementar
școlii, pentru realizarea unor obiective; cunoașterea specificului cultural, a valorilor mediului
comunitar; antrenarea membrilor comunității în luarea unor decizii privitoare la dezvoltarea
școlii; participarea elevilor la unele manifestări festive organizate de comunitate
52
Activităţileextracurriculare desfăşurate în afara mediului şcolarse referă la excursiile şi

vizitele didactice, taberele şcolare, activităţi specifice extracurriculare ce funcţionează în Palatul
copiilor, în alte organizaţii sau case de cultură, şcoala de week-end.Rolul activităţile
extracurriculare este de a alunga stresul, sunt benefice pentru sănătate, îi ajută pe copii să-şi
dezvolte abilităţile de management al timpului, dezvoltă spiritul de echipă, duc la descoperirea
talentelor ascunse, dezvoltă spiritul civic.
Întotdeauna obiectivele instructiv – educative trebuie să primeze, dar în acelaşi timp este
necesar să prezentăm în mod echilibrat şi momentele recreative şi de relaxare.
În concluzie, putem spune că activitatea extracurriculară este o componentă educaţională
Bibliografie:
1.Crăciunescu N.-,,Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii ciclului primar”, în
,,Învăţământul prima’’ nr.2,3/2000, Bucureşti
2.Decun L.-,,Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”,în ,,Învăţământul primar’’ nr.4/1998 , Bucureşti
3.Nicola I.-,,Tratat de pedagogie şcolară” , Editura Aramis,Bucureşti, 2003
ROLUL ACTIVITĂȚILOR DESFĂȘURATE ÎN TIMPUL LIBER ÎN DEZVOLTAREA

PERSONALITĂȚII COPIILOR PREȘCOLARI
Prof. înv. preșcolar Roseti Gabriela Sorina

Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui
"Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de educator, de grădinar de suflete
umane, de călăuză a celor mai curate și mai pline de energie mlădițe." (D. Almaș)
Activitățile desfășurate în timpul liber, activitățile extracurriculare în general, au cel mai

larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalități de formare a caracterului
copilului, încă de la grădiniță, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciați și cei mai
accesibili sufletelor acestora. Activitățile complementare concretizate în excursii și drumeții,
vizite, vizionări de filme sau spectacole, serbări, imprimă copilului un anumit comportament, o
ținută adecvată situației, declanșează anumite sentimente. O mai mare contribuție în dezvoltarea
personalității copilului o au activitățile extracurriculare care implică în mod direct copilul prin
personalitatea sa și nu prin produsul realizat de acesta.
53
Grădinița, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe

care vrem să le transmitem copiilor, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță
creatoare, trăsături specifice acestora. Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea lor
spirituală, să le îndeplinească setea de cunoaștere, să le ofere prilejuri de a se emoționa puternic,
de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile.
Experiența în mijlocul copiilor ne-a întărit convingerea că serbările realizate cu diferite
ocazii au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinți. Serbările reprezintă
un nesecat izvor de satisfacții, bucurii, creează bună dispoziție, favorizează dezvoltarea copiilor
din punct de vedere fizic și psihic, desfășurându-se într-o atmosferă specifică. Am explicat, în
momente oportune, cu tact și răbdare, motivul și sensul serbării, am antrenat părinții în
pregătirea acestor manifestări deosebite, iar copiii au fost stimulați să participe activ, fiecare
primind rolul potrivit preferințelor și talentului său.
Pentru fiecare generație, am căutat să descoperim și să cultivăm talentele copiilor,
calitățile de ritm, grație, armonie, găsind pentru fiecare un rol potrivit, locul într-o anumită
formație (de dans popular, piese, dramatizări).
Prin conținutul bogat și diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea
valorifică varietatea intereselor și gusturilor copiilor. Ea evaluează talentul, munca și priceperea
colectivului de copii și transformă în plăcere și satisfacție publică stăruințele grupei și ale
fiecărui copil în parte.
Perioada de pregătire a serbării, dorința sinceră de succes sudează colectivul,
impulsionează copiii în mod favorabil, face ca aceștia să trăiască clipe de desfătare sufletească.
Considerăm că fiecare copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor, pentru a se
simți parte integrantă a colectivului grupei, să fie conștient că și de pariciparea lui depinde
reușita unei serbări.
Am trăit alături de ei bucuria succesului, am remarcat că acel contact cu publicul trezește
în sufletul copiilor dorința de a învinge dificultatea, de a-și stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria
reușitei.
Este fascinant momentul când, într-un decor minunat, apar micii artiști - recitatori,
cântăreți sau dansatori, îmbrăcați în costume superbe. Este cu adevărat extraordinar când ei
reușesc să trezească în sufletul spectatorilor emoții, bucurii de neuitat, când în sală răsună
ropotul aplauzelor.
Întregul lanț de manifestări artistice organizate în grădiniță și în afara ei, sub atenta și
priceputa îndrumare a dascălului aduce o contribuție deosebită în formarea și educarea copiilor,
în modelarea sufletului acestora, are profunde implicații în viața spirituală și educativă a
comunității, restabilind și întărind respectul acesteia față de grădiniță și slujitorii ei.
Un alt tip de activitate deosebit de plăcută, care contribuie la stimularea personalității
copiilor este excursia. Aceasta contribuie la dezvoltarea intelectuală și fizică a copilului, la
educarea lui moral-civică. Excursia este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuiește
însușirea unei experiențe sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural-științific.
Excursia este mijlocul prin care se asigură organizarea activității în mijlocul naturii și al
vieții sociale și presupune confruntarea copiilor cu realitatea printr-o percepere activă,
investigatoare, a unor zone geografice și locuri istorice, prin acțiuni directe asupra obiectelor,
fenomenelor din mediul înconjurător.
Putem spune din experiență că prin excursiile didactice favorizăm formarea treptată a
sentimentelor de respect și dragoste pentru natură și pentru om, pentru munca și realizările lui.
Dacă obișnuim un copil să admire frumusețea unei păduri, să asculte cântecul păsărilor, dacă-i
explicăm cât de important este să protejăm mediul înconjurător, el va deveni, mai târziu,
prietenul naturii și va învăța să o protejeze cât mai bine.
54
Desfășurarea activității într-un alt cadru decât cel obișnuit, al sălii de grupă, asigură o
mai bună coeziune a grupului, copiii descoperind „lumea” împreună. O excursie îi pune pe copii
în situația de a interacționa, de a trăi unele experiențe comune.
În realizarea unei excursii, ne-am documentat, ne-am pregătit minuțios un plan de lucru,
pe care l-am realizat secvențial, cu o abordare interdisciplinară și după o atentă prelucrare a
normelor de deplasare în grup, a cerințelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată.
cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea de a demonstra ce au învățat la grădiniță sau acasă,
de a reda prin desene diferite aspecte, sau de a realiza modele variate, dezvoltându-și astfel
interesul pentru frumos, sensibilitatea și personalitatea.
Activitățile extracurriculare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoștințe, chiar dacă necesită un efort
suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operațional, având fiecare posibilitatea să se
afirme conform naturii sale. Participarea efectivă și totală în activitate angajează atât copiii
timizi cât și pe cei slabi, îi temperează pe cei impulsivi, dezvoltă spiritul de cooperare,
contribuie la închegarea colectivului de copii.
Educatoarea are, prin acest tip de activități, posibilități deosebite să-și cunoască mai bine
copiii, să-i îndrume, să le influențeze dezvoltarea, să realizeze mai ușor și mai frumos obiectivul
principal al educației preșcolare – pregătirea copilului pentru viață.
Realizarea acestor activități depinde în primul rând de educatoare, de talentul său, de
posibilităților și resurselor de care dispune grupa de copii.
BIBLIOGRAFIE:
1. M.E.C., Revista Învățământul preșcolar, nr.3-4/2006;
2. M.E.C.T., Revista Învățământul preșcolar, nr.1-2/2008;
3. Dima, Silvia, Copilăria, fundament al personalității, Revista Învățământul
preșcolar/1997, București;
REFLECȚII PERSONALE PRIVIND ROLUL ACTIVITĂȚII EXTRAȘCOLARE ȘI

EXTRACURRICULARE ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI.
Prof. Dragomir Carmen Gabriela

Palatul Copiilor Brăila, jud. Brăila
.
Instituția de înavățământ este locul unde copilul armonizează , unde învață diferite
materii sireguli de conduită .De peste tot, omul învață ceva, însă depinde și de felul cum învață.
Instituțiile non-formale vin în ajutorul copiilor deoarece metodele de învățare sunt datorate
pasiunii , să aducă plus valoare segmentului pentru care face alegerea .Spun aceste lucruri,
dezvoltând subiectul în domeniul coregrafic fiind o punte între cunoștințele asimilate la lecțiile
de la școală și informațiile acumulate informal pe un domeniul cu totul nou.
Obiectivele educației nonformale sunt pentru lărgirea și completarea noțiunilor de
cultură, pentru desăvârșită contribuției la recrearea destinderii elevilor. Avantajele educației
non-formală se datorează faptului că este centrată pe cel ce învață , pe procesul de învățare,
curriculum la alegere, flexibil, reală contribuție la lărgirea și îmbogățirea culturii generale
folosind noi tehnologii comunicaționale.Pentru a reușii să înveți elevii să danseze, nu este
suficientă doar pregătirea proseforului de specialiate ci și analiză personală a competențelor
pedagogice menționată în proiectarea instruirii unde trebuie să urmărim;
55
1.Competențele de specialitate:
 -cunoașterea materiei predate.
 -capacitatea de legătură între teorie și practică demonstrativă.
2. Competențe psiho-pedagogice
 capacitatea de cunoaștere a elevilor (particularitățile)
 capacitatea de a preda și realiza activități instructiv-educative( predarea obiectivelor,
selecționarea conținutului).
 capacitatea de pregătire a elevilor pentru autoinstruire și autoeducare.
3.Competențe psiho-sociale și managerială.
 capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii, de a stabili
responsabilități de grup.
 capacitatea de a statornici relația de cooperare, crearea unui climat adecvat de grup de
elevi și de a soluționa conflicte.
 capacitatea de asumare a răspunderii.
Profesorul are rolul principal de a furniza informații, de a fi model de comportament,
organizator, conducător.
Activitatea complexă a metodelor didactice a proiectării se realizează cu ajutorul
proceselor de anticipare a ceea ce își planifică profesorul fiind dezirabil pe o perioada bine
definită, realizarea cu elevii a obiectivelor coregrafice.În sala de dans, învățarea devine un
proces analitic, organizat, planificat și finalizat.Dansul în cadrul instituționalizat sub
conducerea profesorului coregraf este orientate pe planuri de învățare. Din p.d.v. psihologic pe
lângă noțiunile și cunoștințele specifice învățate, elevii își dezvoltă procedee, norme și modele
de acțiune specifice activității artistice, dezvoltând cunoștințele factuale și procedurale:
a) factualale, referitor la fapte(modurile de utilizare a datelor factual de analiză evaluare și
aplicare practică a acestora)
b) proceduale, referitoare la stagii și procedee utilizate în sala.
Elevii învață:
 să observe, să privească atent mișcările executate,să asculte atent sunetele melodiei
(adică,folosind învățarea perceptivă).
 învață limbajul diferențiat în funcție de împrejurare, denumirile specifice
coregrafice(metodă verbală)
 -învățarea de noțiuni, teorie, judecată raționament (metodă conceptuală).
 -învățarea de mișcări operații și acțiuni concrete, de gesturi (motorie).
 -învățarea de expresie emoțională (afectivă).
În practică personală, după predarea unor elemente coregrafice, folosesc metodă numită
de mine de reflexivă, unde elevii relaxați întinși pe spate pe podea cu ochii închiși, încearcă să-și
vizualizeze corpul și mișcările demonstare personal , în ritmul cerut și încercând să-și amintesca
și denumirile aferente. Importantă vizualizării mentale a corpului este foarte importantă în
mișcările coregrafice având impact constructiv în momentul vizionării în oglindă a mișcărilor
cerute, pe ritmul dat.
Prin muncă depusă reușesc să constitui un domeniul captivant datorită necunoscutului,
dezirabil, datorat noului, provocator și motivant reflexia efectelor obținute interesant, datorate
neprevăzutului.
Activitatea mea în instituția non-formală , mă șlefuit în decursul anilor, conștientizând
schimbările rapide, constructive, că un DAR pentru profesie.
Fiecare persoană reflectă realitatea obiectivă în mod diferit, propriul, personal, adică
subiectiv,în funcție de experiență proprie,de vârstă, grad de cultură, nivel de
instruire,specialitate profesională, interese, scopuri, idealuri, trăiri afective s.a.m.d.
56
Elevii , copii fiind, construiesc prin psihicul lor realitatea externă, creându-și propiul
model mental și subiectiv al unuia și aceleași realități obiective, reacționând la stimulii mediului
social ale normelor de grup, la valorile sociale, la obiceiuri, tradiții , mentalități și prejudecăți.
Dezvoltarea psihicului nu se realizează de la sine, ci prin intermediul mijloacelor fizice,
(instrumente,tehnologii, unelte) și a celor spiritual (limba, valori sociale, norme sociale,
obiceiuri, tradiții oferite de mediul social și a apartenetei.
Sistemul psihic uman(SPU)cuprinde totalitatea proceselor, stărilor, însușirilor psihice
aflate în reacții de interacțiune și intercondiționare reciprocă servind bunei adaptări a omului la
condiții le și situațiile lumii externe. Întodeauna stimularile elevilor, adică influență cerințelor
externe acționează prin intermediul condițiilor interne ale lor.
Nu sunt un simplu profesor, un simplu modelator, ci un manager educațional atribuțiile
fiind multiple. Părinții sunt parte integrantă în alegerea profesorului, deoarece analizează atent și
discret calitățile profesionale și morale a persoanei care urmează a fi modelatorul copilului.
Calitatea profesorului este dată de convingerea muncii, de atracția copiilor, de personalitatea
didactică, de feed-back-ul pozitiv datorat longevității la cursuri a copiilor și sprijinul acordat de
părinți în activitatea copiilor cât și a instituției pe care o reprezint .
Artă coregrafică, dezvoltă, modelează și formează memorie vizuală, ureche muzicală,
estetică frumodului, aspect fizic cât și eliberarea inhibiției și a emotivității.
În colectivitate, elevii învață să relaționeze între ei, dezvoltând sentimente de încurajare,
eliminare a rasismului și de empatie.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI ARTISTIC AL ELEVILOR

PRIN ACTIVITĂȚILE EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE
Prof. Oprea Mihaela
Liceul Pedagogic ,,I. Popescu” Bârlad, jud. Vaslui
Activităţile extracurriculare au un rol complementar faţă de activităţile didactice,

urmărind lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ, valorificarea şi
dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor elevilor, organizarea judicioasă şi atractivă a timpului
liber al elevilor. Conţinutul se fixează în funcţie de dorinţele şi preferinţele elevilor, de condiţiile
şi posibilităţile de realizare. Formele de organizare sunt mult mai elastice, ingenioase şi cu
caracter recreativ. Se oferă în acest fel câmp deschis manifestării spiritului de iniţiativă din
partea elevilor.
Valorificarea potenţialului individual muzical-artistic al elevilor presupune identificarea
adecvată a capacităţilor elevilor şi dezvoltarea lor ulterioară eficientă, interesul şi dragostea
pentru arta muzicală; deprinderile de percepţie muzicală, de ascultare şi auzire, de simţire şi
trăire a muzicii; deprinderile muzicale practice, de interpretare vocală şi instrumentală a muzicii;
volumul anumit de cunoştinţe; creativitatea muzicală; gustul muzical elevat; reflecţia despre
muzică, aprecierea muzicii din punct de vedere valoric.
Muzica educă şi dezvoltă o serie de procese psihice superioare (gândirea), ce devin
productive şi la alte activităţi şi în alte domenii: analiza, sinteza, comparaţia, asocierea,
disocierea, abstractizarea, generalizarea, concretizarea, de asemenea beneficiarii unei
educaţii muzicale au un limbaj mai fluent, expresiv, dicţie clară, nuanţă şi frazare corectă,
scriere corectă, auz fonematic dezvoltat, îşi însuşesc mai repede şi corect
pronunţia.Specialiştii recomandă ca terapie cântatul vocal (mai ales), ce are efect benefic (fizic,
intelectual, emoţional), declanşând aptitudini latente şi capacităţi nebănuite.
Calea cea mai concretă şi directă de a ajunge în universul muzicii o reprezintă activitatea
muzicală reală, prin practica muzicală. Activitatea centrală a întregului proces de educaţie
57
muzicală (din punct de vedere senzorial, cognitiv şi afectiv) o constituie cântarea (vocală şi
instrumentală). Modul de prezentare, trăirea estetică, colaborarea cu elevii, deschierea la ideile
pe care aceştia le prezintă, cadrul în care ne desfăşurăm activitatea, toţi aceşti factori îi consider
foarte importanţi în a apropia copiii de muzică, de cultură, de frumos.
Activităţile ansamblului coralau un impact pozitiv asupra dezvoltării
comportamentului motor, a imaginilor vizuale, a limbajului şi a emoţiilor. Învățarea unui cântec
contribuie la îmbogăţirea vocabularului, dezvoltă memoria şi îi învaţă pe copii să se
exprime.Prin gradul de asimilare al artei muzicale poate fi apreciat nivelul de cultură
muzicală al unei persoane. În formarea unei culturi muzicale este necesară acumularea
experienţei de receptare a muzicii, care se întregește prin reflecții. Muzica nu poate exista în
afara percepţiei. Orice formă de comunicare cu muzica, orice activitate muzicală ne dezvoltă
simţul muzical, sentimentul muzical, inteligenţa muzicală, conştiinţa muzicală.Muzica ne
deşteaptă emoţii puternice, ea invită şi predispune la meditaţie şi la surprinderea directă a
înţelesului. Emoţiile provocate de creaţia artistică pot servi drept unul din indicele de cunoaştere
a fenomenului artistic.
1.Dintre toate activităţile cultural –artistice organizate de şcoală Serbarea şcolară
rămânemodalitatea clasică de educaţie pentru toate vârstele şi are un rol educativ bine definit.
Aceste serbări a căror tematică şi mobil educativ sunt indisolubil legate de nevoile spirituale ale
poporului nostru, de credinţa oamenilor, de datinile, obiceiurile lor, de muncă, de luptă,
bucuriile, aspiraţiile gloriosul trecut, sunt pregătite cu mare responsabilitate.
2. Cercul muzical desfăşurat ca o activitate extracurriculară presupune participarea unui
număr însemnat de elevi dornici să se perfecţioneze. Activitate utilă, atractivă şi plăcută, cu un
scop bine precizat este deschisă tuturor elevilor cu reale calităţi native, sensibile şi cultivabile
prin muzică , în conformitate cu un program judicios pregătit. În cadrul cercului muzical- jocul de
rol are largă audienţă, dat fiind faptul că aici se pregătesc piesele de teatru folcloric sau alte personaje
din lumea basmului popular unde muzica coexistă cu literatura. Relaţia de interdisciplinaritate ce se
poate stabili mai cu seamă în cadrul cercului folcloric este dintre muzică şi dans cu alte domenii ale artei
3. Teatrul popular este considerat o formă sincretică de formare a personalităţii, copilul
fiind pus în situaţia de a reda anumite gesturi, atitudini, voce, vestimentaţie, anumite mesaje,
având conotaţii morale, spirituale, estetice, culturale, identificându-se cu personajele din opera
aleasǎ.
4. Excursia de documentare- mijloc de agrement şi educaţie, cultivă interesul pentru
cunoaştere şi preţuire a valorilor naţionale. Iniţierea elevilor în culegerea şi prelucrarea
folclorului, familiarizarea cu obiceiurile şi ritualurile din zona explorată , cunoaşterea unor
elemente specifice , a portului popular , a instrumentelor populare din acea zonă , întâlnirea cu
rapsozi din satele vizitate, sunt un prilej de bucurie şi contribuie la realizarea educaţiei estetice.
5. Şezătoarea -prilej de bucurie , în care în ritmul viu al muzicii lumea cântă, este unită
şi stimulată la muncă . Şezătorile sunt organizate mai ales în lunile de toamnă.
6. Acelaşi atribut esenţial se găseşte în dansul–gen foarte des abordat de elevi sub
îndrumarea competentă a instructorului.Adăugăm că dansul reprezintă bucuria de a trăi. Putem
spune că această activitate împlineşte pe un plan nou personalitatea şi contribuie la dezvoltarea
ei multilaterală.
7.O activitate destul de antrenantă şi interesantă care pune în discuţie valorificarea
cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor muzicale este concursul între clase, sau, concursul
între şcoli competiţie care poate fi organizată în şcoală sau într-o locaţie neutră. Concursurile
între clase sau între şcoli sporesc spiritul competitiv, cultivă interesul pentru redactarea unor
răspunsuri corecte şi rapide, îmbogăţesc vocabularul, dezvoltă atitudini pozitive dintre care
putem enumera: corectitudinea, disciplina, perseverenţa, cinstea, credibilitatea.
58
8.Hora satului şi-a pierdut, în general, rosturile sacre, căpătând caracter de

divertisment, care presupune, totuşi, ilustrarea unui spirit comunitar. Chiar dacă hora
contemporană poate fi considerată un dans ca toate celelalte, o anumită notă de solemnitate
transpare, fără a fi conştientizată de protagonişti.
Abordarea integratǎ a douǎ sau mai multe discipline în studiul muzicii, va avea
drept obiectiv formarea idealului estetic prin atitudine esteticǎ şi de a pregǎti pe viitorii
oameni cunoscǎtori avizaţi de valori estetice muzicale şi, eventual, interpreţi, compozitori,
actori, pictori, coregrafi, etnografi.Experienţa de la catedră dovedeşte că pentru un program
artistic reuşit, este nevoie de o formaţie corală care să aibă în repertoriu cel puţin o piesă
populară sau scrisă în stil popular, ştiut fiind faptul că prin aceste lucrări urmărim: a)deşteptarea
pasiunii pentru muzică începând cu cultivarea gustului pentru melodie şi înţelegerea ei; b)
dezvoltarea şi rafinarea gustului estetic, perceperea profund emoţională a muzicii; c) cultul
valorilor naţionale de primă mărime în virtutea cărora spiritualitatea românească intră în
circuitul muzicii universal al muzicii.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Delion, Pavel (1982), FOLCLOR MUZICAL JUDEŢUL VASLUI, Centrul de
Îndrumare a Creaţiei Populare şi Mişcării Artistice de Masă, Vaslui
3. Ionesc, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
4. Vlăsceanu, Gheorghe, coord., Neculau, Adrian, Şcoala la răscruce. Schimbare şi
continuitate în curriculumul învăţământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura
Polirom, 2002

PERSONALITĂȚII ELEVULUI
Prof. pentru înv. primar, Corbeanu Gabriela

Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Educația extracurriculară se realizează în afara orelor de curs și are rolul și locul bine
stabilit în formarea personalității copiilor. Educația prin activitățile extracurriculare urmărește
identificarea și cultivarea corespondenței optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
59
viată civilizat, precum și stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Încă de la

grădiniță copiii acumulează diverse cunoștințe punându-i în contact direct cu obiectele și
fenomenele din natura.Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne
permite să împăcăm mediul școlar cu cel social.
caracteriale.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal, ce permite elevilor cu
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea
nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al
timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare
şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
Printre activitățile pe care le putem desfășura cu elevii sunt: vizitele la muzee, expoziţii,
monumente şi locuri istorice, case memoriale , excursii. Acestea constituie un mijloc de a intui
şi preţui valorile culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul
de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în desfăşurarea
sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de viaţa şi
activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale, relaţiile
dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare, întregesc
şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
În urma plimbărilor, a excursiilor în natura, copiii pot reda cu mai multa creativitate și
sensibilitate , imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj , iar materialele pe
care le culeg ,sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie. La vârsta şcolară, copiii
sunt foarte receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legatură cu mediul , fiind dispuşi să
acţioneze în acest sens.
Activităţile extraşcolaresunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc

bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor
li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, îndemânarea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme
conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun
de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activitate ,posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal – pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
resurselor de care dispune clasa de elevi .
60
Activitatile extracurriculare sunt apreciate atat de catre copii, cât și de factorii educaționali
în măsura în care :
 valorifică și dezvoltă interesele și aptitudinile copiilor;
 organizeaza într-o manieră plăcută și relaxantă timpul liber al copiilor contribuind la
optimizarea procesului de învățământ ;
 urmăresc largirea și adâncirea influențelor exercitate în procesul de învățământ;
 formele de organizare sunt din cele mai ingenioase, cu caracter recreativ ;
 copiii au teren liber pentru a-și manifesta în voie spiritul de inițiativă;
 participarea este liber consimțită, necoditionată, constituind un suport puternic pentru o
activitate susținută;
 au un efect pozitiv pentru munca desfășurată în grup;
 sunt pline de optimism și umor;
 creează un sentiment de siguranță și încredere tuturor participanților;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber.Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism,
cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este
generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia,
bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni
frumoase şi valoroase.
JOCUL – BUCURIA COPILULUI
Prof. Cioacă Elena Daniela

Grădiniţa Cu P. P. Nr. 33 Brașov, jud. Brașov
,,Omul este întreg doar atunci când se joacă”, scriaSchiller

Jocul poate fi definit ca o activitate spontană , atractivă, liberă care contribuie la
dezvoltarea psihică a copiilor, la pregătirea lor pentru integrarea socială, produce copilului
bucurie şi plăcere. Prin intermediul jocului copilul îşi satisface nevoia de activitate, de acţionare
asupra obiectelor şi de transpunere în situaţii diferite. Practic, copilul descoperă lumea prin
intermediul jocului.
Jocul este mijlocul prin care copilul câştigă anumite deprinderi fizice, cognitive şi
sociale. În timpul jocului copilul experimentează anumite acţiuni, care ulterior vor fi combinate
cu alte deprinderi mai complexe. Astfel, iniţial copilul mânuieşte piesele unui joc, apoi va
încerca să realizeze câteva combinaţii, pentru ca în final să ajungă la adevărate construcţii. În
acest fel copilul reuşeşte să rezolve unele probleme şi să înţeleagă modul de folosire a unor
obiecte.
Clasificările jocurilor
Jocul reprezintă pentru copil o modalitate de a-şi exprima propriile capacităţi. Prin joc,
copilul capătă informaţii despre lumea în care trăieşte, intră în contact cu oamenii şi cu obiectele
din mediul înconjurător şi învaţă să se orienteze în spaţiu şi timp. Putem spune că jocul este
,,munca copilului”.
În timpul jocului, copilul vine în contact cu alţi copii sau cu adultul , astfel că jocul are
un caracter social. Din acest punct de vedere, K. Berger deosebeşte mai multe tipuri de joc.
61
- Jocul de unul singur- unde copilul se joacă singur, prefernâd alte jucării faţă de ceilalţi
copii, dar el se simte bine jucându-se în prezenţa altor copii. Interesul copilului este
centrat doar asupra propriei activităţi.
- Jocul paralel –copiii se joacă în acelaşi fel cu aceleaşi jucării, dar independent unul de
celălalt.
- Jocul de cooperare apare atunci când el este organizat în grup, copiii planificând
activitatea în dorinţa de a atinge un scop.
Reguli în învăţarea şi desfăşurarea jocurilor
Învăţarea jocului trebuie să se realizeze în paşi mici şi siguri, noile deprinderi trebuie să fie
introduse treptat.
Durata jocului este importantă, deoarece copilul poate deveni frustrat dacă timpul alocat jocului
este prea scurt sau poate deveni plictisit dacă timpul de joc este prea lung.
Jocul v-a trebui să fie vesel şi nu forţat.
Jocurile de mişcare organizate de educatoare sunt frecvente în practica grădiniţei ca jocuri
didactice cu reguli. Aşa cum exprimă şi denumirea lor, aceste jocuri satisfac în cea mai mare
măsură nevoia de mişcare a copiilor, bazându-se pe diferite mişcări şi reguli. Ca tip de joc, ele
ocupă o poziţie intermediară între cele de creaţie şi cele sportive, apropiindu-se de primele prin
trăirile afective puternice pe care le generează şi de cele sportive prin regulile dinainte fixate,
prin formularea de comenzi şi prin elementele de competiţie pe care le cuprind.
Regulile jocului sunt prezentate copiilor înainte de începerea activităţii. Deşi sunt obligatorii
pentru toţi copiii, ele nu trebuie să-i încătuşeze, să le restrângă prea mult libertatea, să ducă la
limitarea iniţiativei şi a plăcerii de a se juca. În acest scop este necesar ca regula să decurgă din
însuşi conţinutul intern al jocului.
Prin conţinutul lor, jocurile de mişcare sunt extrem de variate. În acest sens, se pot
distinge următoarele categorii de jocuri de mişcare:
- jocuri de mişcare cu subiect, în care mişcările şi regulile se îmbină cu un anumit conţinut
imaginativ: întruchiparea personajelor şi a ,,acţiunilor” acestora.(Ex.: Puişori veniţi
acasă”.,,Gâştele şi vulpea” , Hai cu mine, fugi de mine!” ,,Coşul rupt” ,,Scaunelul care fuge”).
- jocuri cu text şi cântec, în care mişcările sunt însoţite de texte şi cântece. Aceste jocuri se
desfăşoară mai ales în cerc, în horă, rolul activ avându-l unul sau mai mulţi copii. Textul
cântecului şi ritmul îl ajută pe copil să execute mişcările mai corect. (Ex. ,,Ursuleţul doarme”,
,,Albina şi florile”, ,,Gâştele vesele”).
-jocurile hazlii îi atrag pe copii prin umorul şi simplitatea acţiunii.(Ex. : ,,Cine l-a chemat pe
ursuleţ?”, ,,Găseşte şi taci”).
- jocurile fără subiect se întemeiază pe îndeplinirea unor cerinţe, pe respectarea unor anumite
reguli.La baza acestor jocuri stau diferite mişcări executate cu diferite obiecte: mingea, cercul,
coarda etc.(Ex. : ,,Nimereşte la ţintă”, ,,Cine aruncă mai departe”).
Desfăşurarea jocurilor de mişcare necesită pregătiri adecvate de ordin material, începând cu
amenajarea funcţională a sălii de grupă şi a curţii grădiniţei (leagăn, scări de căţărat, bănci lungi
mobile). Este posibilitatea ca în curtea grădiniţei , sau în apropierea ei, să existe spaţii verzi
pentru jocurile de mişcare cu caracter competitiv şi sportiv, precum şi un spaţiu asfaltat pentru
mersul pe tricicletă, role.
Rolul educatoarei în organizarea şi dirijarea jocurilor de mişcare se referă la:
a)Selecţionarea şi programarea jocurilor de mişcare. În alegerea jocurilor este necesar să se ţină
seama, în mod deosebit, de posibilitatea respectării regulilor de igienă, de efectul mişcărilor
asupra proceselor fiziologice, precum şi de particularităţile de vârstă ale copiilor, evitându-se ,
în felul acesta, oboseala şi epuizarea fizică. În alegerea jocurilor trebuie să se ţină seama şi de
particularităţile individuale ale copiilor pentru stimularea dezvoltării unor trăsături pozitive de
caracter ca : iniţiativa, curajul, perseverenţa, spiritul de întrajutorare.
62
b) Explicarea conţinutului şi a regulilor jocului.Modalitatea cea mai adecvată de a face acest

lucru se realizează prin participarea directă şi efectivă a educatoarei la joc, când copiii îşi vor
însuşi conţinutul activităţii şi regulile acesteia în chiar procesul desfăşurării nemijlocite a
jocului.Explicaţiile vor fi însoţite de demonstrarea mişcărilor.
În cazul copiilor mai mari, atribuţiile educatoarei în conducerea jocului sunt direcţionate către:
a) stimularea interesului pentru joc;
b) urmărirea felului în care sunt respectate regulile:
c) reglementarea relaţiilor sociomorale dintre participanţii la joc;
d) participarea tuturor copiilor la joc.
Jocurile de mişcare trebuie să cuprindă mai mult decât exerciţiile de rutină. Pentru copiii mici,
regulile jocului trebuie să fie simple. Iată câteva exemple de jocuri de mişcare:
În jocul ,,Coşul rupt”, copiii stau pe scăunelele aranjate în cerc.Conducătorul jocului stă
în mijloc.Fiecare copil îşi alege numele unui fruct pe care-l anunţă grupului.Conducătorul,
mişcându-se în cerc, trece prin faţa scăunelelor şi spune, de exemplu: ,,Mă duc la piaţă să
cumpăr şi să pun în coş o piersică”.Copilul care a ales să fie piersică se ridică şi porneşte după
conducător, care-şi urmează permanent mersul în cerc.Conducătorul spune iar: ,,Mă duc la piaţă
să cumpăr şi să pun în coş un măr”.Copilul care este ,,măr” se ridică şi se aşază în spatele
,,piersicii”.Jocul continuă astfel, până când conducătorul exclamă brusc: ,,S-a rupt coşul!”.La
aceasta, fiecare, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un scaun.Dar pentru că în cerc
există cu un scaun mai puţin şi iniţial toate scaunele erau ocupate de ,,fructe”, nefiind nicun loc
liber pentru copilul din mijloc, desigur că un copil va rămâne în picioare. El va deveni noul
conducător al jocului. În acest fel, copilul va învăţa şi îşi va aminti numele mai multor fructe. În
funcţie de obiectivele urmărite numele de fructe poate fi înlocuit cu nume de legume, jucării,
plante şi altele.
În unele jocuri, copiii fug toţi în toate părţile de cel care încearcă să-i prindă.
Un asemenea joc este ,,Puişori veniţi acasă”. Se joacă astfel: În faţa casei (un tufiş, un
cerc desenat cu creta, o cărămidă) stă mama cloşcă. În faţa ei, dar mai departe, stau puişorii.
Între casă şi copiii- puişori stă vulpiţa roşcovana.Mama cloşcă îşi strigă puişorii: ,,Puişori ,
veniţi acasă!” Puişorii răspund: ,,Nu putem!”. Din nou mama îi cheamă, iar puii refuză iar,
spunând: ,,Ne este frică!”. Mama întreabă: ,,Dar de cine?”, iar puii răspund: ,,Este vulpea pe
cărare!”.În cele din urmă, mama îi cheamă iar: ,,Puişori, veniţi acasă!”. De data aceasta, toţi
puişorii aleargă către casă. Pândind acest moment, Roşcovana încearcă să-i prindă.Cel pe care
ea va reuşi să-l prindă devine ,, vulpoi” pentru noul joc.
Un alt joc ar fi:Hai cu mine, fugi de mine!”caracterul jocului: alergare în circuit.
Colectivul de joc se împarte în mai multe echipe, formate din câte 4-5 jucători, care se dispun pe
şiruri, în formă de raze, cu faţa spre exterior. Numărul de raze poate fi de la 4 la 6, în funcţie de
numărul participanţilor. Se alege un jucator „provocator', care începe jocul. Acesta aleargă în jurul
cercului de raze, se opreşte pentru un moment în faţa unei echipe, atinge cu palma .umărul
jucatorului aflat în faţa sa, adresandu-i-se cu cuvintele: „Hai cu mine!' sau „Fugi de mine!', după
care continuă alergarea în jurul cercului pentru a reveni cât mai repede la locul ocupat de aceasta
echipă, în acelaşi timp, întreaga echipa se angajează în alergare în jurul cercului, în aceeaşi directie
în care aleargă „provocatorul', în timpul circuitului, fiecare jucator încearcă să-şi depăşească
coechipierii aflaţi în faţă, pentru a ajunge înaintea lor şi a ocupa un loc mai bun. Ajunşi la locul de
plecare, fiecare se aşeaza în ordinea sosirii, de la margine spre centru.În cazul cand se spune: „Fugi de
mine.' echipa va alerga în sens opus. Jucătorul sosit ultimul va continua jocul cu provocarea altei
echipe.Reguli: Alergarea se va face numai în afara cercului şi în sensul indicat de
provocator. Nu este ingaduită trecerea printre raze, pentru a scurta drumul.- Nu este îngaduită
împingerea jucătorilor aflaţi în faţa, de asemenea, punerea piedicii.
63
Toate aceste jocuri îi activizează pe copii, implicându-i şi oferindu-le oportunităţi pentru

a-şi dezvolta atenţia, imaginaţia şi aptitudinile motrice. Pentru a readuce veselia pe chipurile
copiilor atunci când din diverse motive, plâng ori sunt supăraţi, unul dintre adulţi îi ia o mânuţă
şi arătându-i pe rând toate degetele, spune:Aista-i urs/ Aista-i ursoaică/ Aista-i lup/ Aista-i
lupoaică/ Aista-i vulpoi / Are coadă lungă/ Vine să te-mpungă. Se îndreaptă mânuţa spre el,
parcă vrând să-l împungă şi i se zice: ,,Bu-u-u! Copilul uită de supărare şi începe să râdă.
La loc!”: următoarele recitative pot fi folosite atunci când copiii trebuie să încheie un joc/ o
activitate recreativă și să se așeze la locuri pentru următoarea activitate de învățare:
Noi zburăm ca fluturașii Eu pe –al meu și tu pe al tău,
Ronțăim ca iepurașii,Iar apoi ne așezăm
Desenăm un curcubeu Liniștea noi o păstrăm
O poveste ascultăm.
Jocul înseamnă cunoaştere, înseamnă asimilare practică şi mentală atât a însuşirilor lumii
înconjurătoare, cât şi a experienţei de viaţă.
Jocul contribuie la dezvoltarea inteligenţei sociale.Pentru un copil, este important să fie
sociabil, să se afle printre alţi copii de vârsta lui. Nu doar că învată mai uşor anumite lucruri, dar
şi socializează, îşi dezvoltă inteligenţa socială, învată să nu se teamă de oameni, învaţă ce este
invidia, învaţă să fie ambiţios şi începe să îşi dorească să fie cel mai bun din colectivitate. Jocul
nu oferă doar posibilitatea dezvoltării sau formării anumitor operaţii intelectuale, prin el se
realizează o schimbare radicală a poziţiei copilului faţă de lumea înconjurătoare.
Părinţii, bunicii şi educatorii sunt cele mai importante persoane care ajută copilul să îşi dezvolte
intelectul prin joc şi joacă. De aceea, cât sunt preşcolari, copiii ar trebui încurajaţi să se joace şi
să aibă activităţi sportive. Prin joc, îţi poţi da seama care sunt aptitudinile copilului, daca are
înclinaţii artistice, dacă îi place să deseneze, dacă are talent muzical sau actoricesc. Desigur,
toate aceste calităţi sunt neşlefuite, dar cu cât sunt descoperite mai repede, cu atât copilul are
mai mult timp la dispoziţie să şi le dezvolte. Jocul este viaţa copilului. Copilul se dezvolta prin
joc, acesta fiind primul stadiu de învăţare şi activitate creatoare.Copilul dobândeşte prin joc
capacităţi şi experienţe noi, îşi cultivă spiritul de observaţie, memoria, atenţia, fantezia, gândirea
şi spiritul artistic.
Pe lângă aceste calităţi, jocul este considerat principala activitate cu rol în dezvoltarea şi
educarea copilului şi are de asemenea şi un rol pozitiv în relaxarea acestuia.
BIBLIOGRAFIE :
1. Epuran Valentina – „Jocuri de mişcare” ,Bucureşti , I.E.F.S. 1973
2. Zapletal Milos – „Mica enciclopedie a jocurilor” , Bucureşti , Editura Sport –Turism ,
1980
64
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE,
UN ALT MOD DE A ÎNVĂȚA!
Prof. Brehoi Maria
Grădinița cu P.P. Nr.33Brașov, jud. Brașov
Copilul râde:
"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul".
Tânărul cântă:
"Jocul şi înţelepciunea mea e iubirea".
Bătrânul tace:
"Iubirea şi jocul meu e înţelepciunea". (Lucian Blaga)
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista
când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci, să-i învăţăm să
se adapteze.” (Maria Montessori –”Descoperirea copilului”)
Şcoala este ca o lume fermecată, plină de basm şi feerie, este lăcaşul unde se pun bazele
,,clădirii’’fizice şi spirituale a ,,puiului de om’’. Doar ,,zâna’’, modelatoarea de suflete şi minţi,
ştie cu mult tact şi răbdare, să-i treacă pragul palatului fermecat pentru a îmbrăca haina plină de
vrajă şi mister a basmului, a jocului, a cântecului şi a poeziei. Pedagogul american Bruner
consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o formă
intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc metode şi procedee adecvate stadiului
respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată „într-o formă mai simplă, astfel încât
copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai temeinic spre o deplină stăpânire a
cunoştinţelor”. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne
cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul
de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltării elevilor. Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ) îşi
are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri.
Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe, punându-
i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în
mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca
obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi
momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul
acestor activităţi copiii se deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească
colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic
are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască grupa de copii, să-i dirijeze,
să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al
învăţământului preșcolar și primar– pregătirea copilului pentru viaţă. Scopul activităţilor
extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea copiilor în activităţi cât mai
variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea
integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile
extracurriculare permit copiilor cu dificultăţi de afirmare să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual. Exemple de activităţi extraşcolare:
poporului nostru. Ele oferă copiilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
65
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce copiii acumulează în cadrul
lecţiilor. Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimuleaza
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzică, sport, poezie, pictură.
Excursiile şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile
ţării, la educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii,
copiii pot cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de
artă. De la cea mai fragedă vârstă , copiii acumulează o serie de cunoştinte punându-i in contact
direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Activităţile de acest gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de
acţiuni turistice: plimbări, excursii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieţii
sociale, copiii se confruntă cu realitatea şi percep activ, prin acţiuni directe obiectele ,
fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în principal pe viaţa în aer liber, copiii îşi pot
forma sentimentul de respect şi dragoste faţă de natură, faţă de om şi realizările sale. În urma
plimbărilor, a excursiilor în natură, copiii pot reda cu mai multă creativitate şi sensibilitate,
imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar materialele pe care le culeg,
sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
La vârsta preșcolară, copiii sunt foarte receptivi la tot ce li se arata sau li se spune în
legatură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Excursia ajută la dezvoltarea
intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl
reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe sociale importante, dar şi
îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Am acordat importanţa cuvenită sărbătorilor şi
aniversărilor importante din viaţa ţării şi a copiilor. Acestea au fost un bun prilej de destidere, de
bună dispoziţie, dezvoltând la copii sentimental apartenenţei la colectivitatea din care fac parte,
deprinzându-i totodată să-şi stăpânească emoţiile provocate de prezenţa spectatorilor.
cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la grădiniță,
acasă, să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Acelasi efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasă. Dacă sunt organizate într-o
atmosferă placută vor stimula spiritul de iniţiativitate al copilului, îi va oferi ocazia să se
integreze în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor
toate cunoştinţele.
Copiii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la dezvoltarea
creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind respectarea
drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia pentru păstrarea
valorilor, etc. Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de
filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei,
declanşează anumite sentimente.
O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile
extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat
de acesta. Activitatea în afara clasei trebuie să cuprindă masa de copii. Activităţile extraşcolare
bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează
acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea
fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Realizarea
acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa pentru
66
copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi

resurselor de care dispune grupa de copii.
Activităţile extracurriculare deţin un rol important în viaţa copilului, oferindu-i un alt
mod de dobândire a informaţiilor.
Bibliografie :
1. Cernea, Maria, Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol, Bucureşti;
PRACTICAREA GIMNASTICII ȘI ROLUL EI

ÎN FORMAREA PERSONALITATII COPILULUI
Prof. educație fizică și sport Juverdeanu Elena Diana

Școala Gimnazială Gara Banca și Sat Banca, jud. Vaslui
Gimnastica este mijlocul de bază al educației fizice multilaterale a copiilor, treapta

inițială a perfecționării fizice. Cu ajutorul gimnasticii se rezolvă cu succes sarcinile dezvoltării
fizice generale a omului și perfecționarea capacităților sale motrice.
Caracterul analitic al exercițiilor de gimnastică se reflectă în particularitățile metodice
ale gimnasticii în ansamblu și chiar în exercițiile aplicative.
Datorită complexității exercițiilor și dificultății diferite în execuție, se pot însuși cu
succes bazele generale ale tuturor mișcărilor posibile pentru om. Exercițiile de gimnastică se
caracterizează prin precizia formei de executare, lucru care în multe privințe determină atingerea
rezultatului propus.
Scopul principal al gimnasticii în școală îl constituie perfecţionarea dezvoltării fizice
multilaterale şi armonioase a organismului uman.
Dintre sarcinile cele mai importante ale gimnasticii şcolare, putem aminti:
 Optimizarea proceselor de creştere şi dezvoltare fizică;
 Întărirea sănătăţii elevilor şi creşterea capacităţii de muncă fizică şi intelectuală;
 Dezvoltarea calităţilor motrice de bază şi specifice gimnasticii;
 Dezvoltarea aptitudinilor psiho-motrice generale şi specifice;
 Formarea şi perfecţionarea la elevi a priceperilor şi deprinderilor motrice
specifice gimnasticii;
 Formarea şi dezvoltarea ţinutei corecte şi a expresivităţii;
 Prevenirea şi corectarea unor deficienţe fizice şi motrice;
 Dezvoltarea capacităţii de relaxare a diferitelor grupe musculare sau a întregului
organism pentru contracararea efectelor nocive ale activităţii intense şi stresului;
 Formarea obişnuinţei de practicare sistematică şi independentă, în timpul liber, a
exerciţiilor fizice în vederea autoperfecţionării continue.
Contribuția gimnasticii ca activitate extrașcolară, la formarea personalității omului se
concretizează prin realizarea următoarelor sarcini :
 Asigurarea condițiilor optime pentru o corectă și armonioasă dezvoltare a
organismului în creștere;
 Stimularea și îmbunătățirea tuturor funcțiilor organismului, baza sănătății și
capacității de muncă;
 Dezvoltarea și perfecționarea calităților fizice de bază, sporind în mod deosebit
indicații de forță și capacitatea de coordonare a mișcărilor;
67
 Dezvoltarea calităților de voință și formarea trăsăturilor pozitive de caracter;

 Menținerea și întărirea capacității fizice la vârstă înaintată;
 Combaterea influenței negative asupra organismului a unor activități profesionale
unilaterale;
 Educarea estetică a executanților.
Spre deosebire de alte discipline practice, gimnastica prezintă următoarele caracteristici:
 Are un conținut specific de mijloace care permit execuția lor la orice vârstă,
indiferent de nivelul de pregătire fizică, îmbunătățind sănătatea executanților și creșterea
rezistenței la îmbolnăviri;
 Are posibilitatea influențării precise și selective asupra diferitelor grupe
musculare și articulare, având influențe pozitive și asupra sistemului nervos și a celorlalte
funcții și organe ale corpului;
 Determină stăpânirea elementară și multilaterală a aparatului locomotor în
diferite poziții de sprijin, atârnat, echilibru, contribuind și la dezvoltarea orientării spațio-
temporale și a calităților fizice;
 Oferă posibilitatea prelucrării organismului în ansamblu sau în mod analitic,
contribuind la dezvoltarea fizică armonioasă a executanților, la formarea unei ținute corecte
și la înlăturarea diferitelor atitudini deficitare sau deficiențe fizice;
 Are o varietate mare de exerciții care oferă posibilitatea combinării diferitelor
poziții și mișcări pentru a crea o dificultate în vederea obținerii unei pregătiri fizice
multilaterale;
 Solicită dezvoltarea potenţialului biopsihomotrice;
 Educă „limbajul corpului”;
 Oferă experienţă de aplicare a cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor motrice
etc.
Practicarea gimnasticii în cluburi sau cercuri extracurriculare, se concretizează prin :
•Conținut bogat, variat, specific de mijloace ce permite diferențierea precisă a gradului
de dificultate;
•Posibilitatea selectării exercițiilor în funcție de vârstă, grad de pregătire, sex, solicitări;
•Datorită caracterului analitic al mișcărilor din gimnastică putem influența precis diferite
grupe musculare și articulații prin alternarea și gradarea eficientă a mișcărilor;
•Executarea mișcărilor cu maximum de corectitudine și amplitudine și stabilirea
riguroasă a formei de execuție specifică gimnasticii;
•Stăpânirea elementară și multilaterală a aparatului locomotor, în condiții obișnuite și
neobișnuite, prin folosirea mișcărilor naturale și artificiale special create de om;
•Dezvoltarea aptitudinilor psiho-comportamentale, cum sunt: inteligența motrică,
capacitatea de învățare și execuție, capacitatea de refacere fizică și psihică și cele psiho-motrice:
coordonare, echilibru, percepția kinestezică și spațio- temporală;
•Contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a executanţilor, dar şi la formarea
capacităţii de execuţie estetice a mişcărilor;
•Gimnastica dezvoltă calități psihice volitive ca: dârzenia, perseverența, voința,
stăpânirea de sine, curajul;
•Dezvoltă capacitatea de colaborare, de întrajutorare, de autoaprecire, precum si simțul
răspunderii colective;
•Folosește pe scară largă, acompaniamentul muzical, dezvoltând simțul ritmului și
expresivitatea mișcării.
• Mijloace variate, bogate, specifice scopului utilizării exerciţiului: de educare a
68
calităţilor motrice; de pregătire tehnică; de refacere; de relaxare; de antrenament fizic etc.

•Realizează îmbinarea exerciţiului cu practica vieţii reale de toate zilele şi efectul
complex pentru care se recomandă: lichidarea vechiului obicei; de uitat informaţiile vechi;
formarea altor noi competenţe de gîndire, înţelegere şi cunoaştere de a aplica şi de a autoevalua.
Bibliografie:
1. Dumitrescu, E., Gimnastica ritmică sportivă. Curs de bază. Tipografia Universităţii din
Craiova, 2001,
2. Nanu, L., Expresivitate corporală şi motrice prin utilizarea mijloacelor gimnasticii
ritmice. Galaţi: University Press, 2010,
3. Dumitru, I., Gimnastica de bază, (2015), Editura PIM, Iași
4. Niculescu, G., Gimnastica de bază. Curs(2012), Editura Fundaţiei România de mâine,
Bucureşti
5. Pașcan, I., Gimnastica în școală – Note de curs, (2010), Editura Napoca Star, Cluj
6. Teșu, A., Culegere de jocuri, ștafete și parcursuri aplicative pentru învățarea-
consolidarea principalelor elemente acrobatice, (2016), Editura StudIS, Iași
DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE EXTRACURRICULARE
Prof. Tatiana David

Grădiniţa cu P. P. Nr.10 Huşi, jud. Vaslui
Activităţile extracurriculare derulate:„Grădinița ca o floare! ” ,,Arată că-ţi pasă de

sănătatea ta!”,,Surprizele Toamnei” „Ne plimbăm, ne jucăm, ne bucurăm” „1 Decembrie- Ziua
României”,,Vizită la biserică- educație prin credință”, ,,Strada nu e loc de joacă!- întâlnire cu
polițistul de circulație și ,,Am plecat să colindăm”
Tipul de activităţi derulate: culturale-artistice, de educaţie ecologică şi de protecţie a
mediului, activităţi de educaţie rutieră, educaţie prin credinţă, plimbări şi vizite:
Resursele implicate: cadre didactice, preşcolarii de la grupa mică Fluturașii veseli, părinţii şi
invitați.
Obiectivele urmărite:
Îmbogăţirea cunoştinţelor de cultură generală, lucrul în echipă, fair play;
Formarea unei atitudini ecologice responsabile prin exersarea unor deprinderi de ocrotire a
mediului;
Înţelegerea funcţionării unei companii, importanţa meseriei, atribuţiilor, abilităţile şi
competenţele necesare postului;
69
Fixarea cunoştinţelor, dezvoltarea abilităţilor practice, lucrul în echipă;

Stimularea creativităţii şi imaginaţiei preşcolarilor, aprecierea frumuseţilor din comunitatea
natală.
Modalităţi de evaluare a activităţii:
Postarea activităţilor pe site-ul Grădinița cu Program Prelungit-Nr.10Huși
Expoziţie cu cele mai reuşite lucrări artistico- plastice ale preşcolarilor;
Albume fotografii; CD-uri
Diplome premii, adeverinţe şi protocoale de colaborare.
Rezultate înregistrate:
Formarea deprinderilor de a lucra în echipă;
Descoperirea unor aptitudini noi;
Relaţionarea armonioasă cu cei din jur şi îmbogăţirea orizonturilor culturale.
Exemplific prin activitatea ,,Strada nu e loc de joacă! Astfel, domnul poliţist agent şef principal
a inițiat un concurs pe teme de educaţie rutieră cu preşcolarii de la cele cinci grupe de copii apoi
le-a prezentat semnele de circulaţie: trecere pietoni, stopul, drum pentru pietoni, atenţie și le-a
explicat semnificația fiecăruia.
Preşcolarii au prezentat sceneta Semaforul şi au recitat poeziile: Semaforul, Sfat, Stopul,
dansează o suită de dansuri populare şi au cântat cântece cu conţiunut de educatie rutieră.
Evaluarea activităţii a constat în realizarea unor desene cu tematică de educaţie
rutieră- cu Aşa da! Aşa nu! Apoi, în încheierea activității au vizionat unui film educativ de
educatie rutieră.
În toate circumstanţele este nevoie de pasiune, de acel ,,foc ce mistuie şi preajmă şi
purtător”, după cum afirma Lucian Blaga, deoarece munca cu omul nu poate fi pe deplin
eficientă, dacă nu vom ţine seama că fiecare copil are ceva bun în el, ceva ce îl poate înălţa spre
soare şi că, prin felul nostru de a fi, prin arta de a lucra cu el, putem să-l ajutăm pentru adaptarea
la viaţa şcolii.
Bibliografie:
1.Curriculum pentru educație timpurie, AnexălaordinulministruluiEducațieiNaționalenr.4.694/2.08.2019
2.Viorel, Lazăr, Aurel, Cărăşel, Psihopedagogia activităţilor extracurriculare, Editura Arves, 2007
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂŢII COPILULUI
Prof.înv.primar Dranga Oana Mihaela,

Şcoala Gimnazială ”Ion Murgeanu” Zorleni, Jud. Vaslui
“Natura ne aseamănă. Educaţia ne deosebeşte”-Confucius

În ultimii ani, relaţia dintre educaţia formală şi cea non-formală s-a aflat din ce în ce mai
frecvent în centrul discursului educaţional internaţional. În plan european, iniţiativa promovării
rolului important al activităţilor şcolare şi extraşcolare s-a concretizat în recomandările
Consiliului Europei, prin Comitetul de Miniştri, în Recomandarea din 30 aprilie 2003. Acest
document precizează direcţiile de acţiune referitoare la recunoaşterea statutului echivalent al
activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, cu cel al educaţiei formale, din perspectiva
contribuţiei lor egale la dezvoltarea personalităţii libere a copilului şi a integrării lui în societate.
Documentul prevede: -statutul activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune
a procesului de învăţare permanentă;
70
-necesitatea recunoaşterii activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca parte esenţială a

educaţiei obligatorii;
-importanţa activităţii educative şcolare şi extraşcolare pentru dezvoltarea sistemelor relaţionate
de cunoştinţe, a abilităţilor şi competenţelor;
-oportunitatea oferită de activitatea educativă şcolară şi extraşcolară pentru crearea condiţiilor
egale/echitabile de acces la educaţie pentru dezvoltarea deplină a potenţialului personal şi
reducerea inegalităţii şi excluziunii sociale;
-stimularea implicării copiilor în promovarea valorilor şi principiilor etice: dreptate, toleranţă,
pace, cetăţenie activă, respectarea drepturilor omului;
-utilizarea potenţialului activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca mijloc complementar de
integrare socială şi participare activă a copiilor în comunitate;
-promovarea cooperării în vederea utilizării diverselor abordări didactice necesare ridicării
standardelor calităţii procesului educaţional;
-asigurarea resurselor umane şi financiare pentru implementarea şi recunoaşterea valorică a
programelor educative şcolare şi extraşcolare din perspectiva rezultatelor învăţării;
-recunoaşterea activităţii educative şcolare şi extraşcolare ca dimensiune semnificativă a
politicilor naţionale şi europene în acest domeniu. Modelarea, formarea şi educaţia omului cere
timp şi dăruire.
Timpul istoric pe care îl trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se
completează pentru propria evoluţie a individului. În şcoala contemporană, eficienţa educaţiei
depinde de gradul în care se pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de
măsura în care reuşeşte să pună bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru,
învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv,
pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu
cele extracurriculare. După o binecunoscută clasificare UNESCO, educaţia extracurriculară,
adică educaţia de dincolo de procesul de învăţământ, apare sub două aspecte principale:
♠ educaţia informală – reprezintă influenţa incidentală a mediului social transmisă prin situaţiile
vieţii de zi cu zi;
♠ educaţia non-formală, care se realizează fie în sistemul de învăţământ, fie în cadrul unor
organizaţii cu caracter educativ.
Activităţile extracurriculare organizate împreună cu elevii noştrii au conţinut cultural,
artistic, spiritual, ştiinţific, tehnico-aplicativ, sportiv sau simple activităţi de joc sau de
participare la viaţa şi activitatea comunităţii locale.
sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora. Activităţile
complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite
sentimente.
În sistemul românesc de învăţământ sunt utilizate deopotrivă sintagmele „activitate
extraşcolară” şi „activitate extracurriculară”. Uneori, diferite documente şcolare sau studii în
domeniul educaţiei consideră cei doi termeni ca având aceeaşi semnificaţie şi îi utilizează fără
nicio diferenţiere, alteori sunt consideraţi termeni complementari şi sunt utilizaţi împreună. Alte
documente şi regulamente în domeniul educaţiei utilizează sintagma de „activităţi educative
şcolare şi extraşcolare”. În plan teoretic, se poate fac o anume diferenţiere între cei doi termeni.
Activităţile extracurriculare sunt cele care nu intră în domeniul curriculumului oficial, dar au
finalităţi menite să susţină în mod direct dezvoltarea competenţelor promovate prin programele
şcolare.
71
Activităţile extracurriculare au caracter complementar activităţilor de învăţare realizate

la clasă, urmăresc lărgirea şi adâncirea informaţiei şi cultivă interesul pentru diferite domenii de
cunoaştere. Astfel de activităţi funcţionează, în general, cu rol de „curriculum suplimentar”.
Activităţile extraşcolare sunt activităţile care intră în sfera educaţiei nonformale, la care pot
participa elevii în afara programului şcolii. Acestea au scopuri variate: interacţiune socială,
leadership, recreere şi educaţie pentru sănătate, autodisciplină şi creştere a încrederii în sine.
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare are o vechime mare în sistemele formale de
educaţie. Iniţial, ideea activităţilor extraşcolare era menită să ofere copilului alternative la
educaţia şcolară, care necesita un efort intelectual predominant.
Astfel, activităţile extraşcolare aveau scopul de a oferi copilului posibilitatea să se mişte,
să se exprime liber, să facă lucruri care îi plac. Treptat, sfera activităţilor extraşcolare s-a
diversificat, iar problematica valorificării educaţiei nonformale în spaţiul şcolii a căpătat din ce
în ce mai multă importanţă. Diferiţi autori trec în revistă marea varietate a acestora şi
evidenţiază faptul că, în timp, tipologia lor a crescut foarte mult: excursii şi vizite la muzee,
vizionarea de filme sau piese de teatru la cinematograf şi teatru, vizite la instituţii publice,
excursii la obiective de interes ştiinţific sau comunitar, vizite la alte unităţi de învăţământ,
serbări şcolare şi alte activităţi artistice, activităţi sportive, activităţi literare, activităţi ce vizează
protecţia mediului etc.
Achiziţiile dobândite în contextele de învăţare din activităţile extraşcolare le pot servi
elevilor ca suport pentru învăţare în activităţile de la clasă, motiv pentru care participarea
(activă) la activităţile extraşcolare ar trebui valorificată, dar şi încurajată în permanenţă.
Bibliografie:
1. Cernea, Maria, "Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
2. Crăciunescu, Nedelea, "Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / 2000", Ed. Discipol, Bucureşti;
3. D. Ionescu, R. Popescu, „Activităţi extraşcolare în ruralul românesc. Dezvoltarea de
competenţe cheie la copii şi tineri”, Editura Universitară, Bucureşti 2012;
SERBĂRILE DIN GRĂDINIŢĂ – MIJLOC DE DEZVOLTARE ŞI VALORIFICARE

A APTITUDINILOR ARTISTICE
Prof. înv. preşc. Petrea Mihaela

Grădiniţa cu P.P. Nr. 33 Brașov, jud. Brașov
Dezvoltarea personalităţii umane nu poate face abstracţie de influenţa cu larg ecou pe

care o are fenomenul artistic.
Arta, ca unul dintre aspectele privilegiate ale activităţii umane, este privilegiată şi din
punct de vedere al ascendentului pe care mijloacele ei specifice le au asupra psihicului omenesc.
Nu se exagerează atunci când se afirmă că, în multe împrejurări, influenţa artei prevalează
asupra influenţei exercitate de ceilalţi factori ai educaţiei, mai proprii şi mai comuni.
Ţinând seama de acest privilegiu al artei ca factor de educaţie, se pune problema
organizării conştiente şi chiar ştiinţifice a influenţelor ei. Aceasta presupune însă respectarea a
cel puţin doua condiţii de bază: fundamentarea psiho-pedagogică a procesului de educaţie
artistică şi conteporaneizarea acestui proces, aducerea lui în actualitate.
În fundamentarea psihologică a educaţiei artistice trebuie avute în vedere formele
specifice pe care le îmbracă limbajul artistic. Familiarizarea copilului cu limbajul sunetelor, al
72
formelor, al culorilor, cu limbajul poetic şi literar în general este un proces îndelungat, care se
supune unor legi derivate din natura psihică a copilului. Nu trebuie neglijat nici o clipă adevărul
că, pentru copii şi nu numai, arta înseamnă mijloc de exprimare, un mijloc de masifestare şi
exteriorizare a lumii sale interioare, a tendinţelor şi aspiraţiilor sale, care îşi găsesc în artă o
traducere mai directă, uneori mai adecvată decât prin cuvânt.
În felul acesta, activitatea artistică a copilului nu numai că reflectă orizontul psihic
propriu acestuia, dar se desfăşoară purtând amprenta locului şi momentului în care se inserează
personalitatea sa. Această determinare se reflectă atât în conţinutul activităţii cât şi în mijloacele
folosite pentru exprimarea acestui conţinut. Copilul rămâne ceea ce el este prin vârsta sa, i se
schimbă dominantele activităţii sale de cunoaştere şi în aceeaşi măsură, mijloacele de expresie,
ecoul acestora în lumea sa interioară şi capacitatea de recepţie şi trăire. În felul acesta, analiza
psihologică te aduce în contemporaneitate.
Educaţia estetică presupune nu numai formarea capacităţii de apreciere estetică a
judecăţii estetice, ci şi dezvoltarea capacităţii de a recepta frumosul, a nevoii de frumos, a
deprinderilor de trăire emotivă, a valorilor artistice, a capacităţii de sesizare justă a mesajului
unei opere şi de participare raţională şi afectivă la traducerea lui în viaţă.
Printre multe alte forme de realizare a educaţiei estetice, serbările şcolare ocupă un loc
important, se situează între cele mai complexe şi adecvate forme de manifestare a relaţiei dintre
copil şi artă. Orice serbare şcolară este o sărbătoare, atât pentru copii cât şi pentru educatorii lor
şi, nu în ultimul rând, pentru părinţii copiilor. Pregătirea unei serbări este un excelent prilej de a
pune în valoare imaginaţia şi creativitatea fiecăruia – copil sau educatoare. De ce organizăm
serbări? Verificăm astfel, de câteva ori pe an, că micuţii şi-au însuşit informaţiile transmise la
grădiniţă şi le dăm posibilitatea de a aplica învăţătura din clasă. Cântând, dansând, recitând,
interpretând un rol dintr-o scenetă, preşcolarul îşi perfecţionează deprinderile artistice. Acestea
îl vor ajuta să-şi dezvolte gustul, dragostea de frumos, aptitudinile pentru arte. Serbările
contribuie la stabilirea unei legături între cunoaşterea artei şi practicarea ei.
În proiectarea scenariului unei serbări trebuie să se ia în calcul, pe lângă conţinuturi, care
trebuie să fie apropiate experienţei de viaţă a copilului, să răspundă nevoilor sale de cunoaştere,
de nou şi de frumos, înca două coordonate majore: mişcarea, atmosfera de veselie și destindere
pe de o parte, şi atmosfera încărcată de emoţii ,ce produce o anumită tensiune interioară fiecărui
copil, pe de altă parte.
Serbările desfăşurate după anumite reguli, ce asigură îmbinarea armonioasă a părţilor
într-un întreg, decorul neobişnuit, costumaţia copiilor, a educatoarei, ţinuta sărbătorească,
accesoriile necesare, fondul muzical, semnalele sonore, jocul de lumini - reprezintă toate,
elemente importante ce contribuie la construirea unor valenţe estetice şi educative deosebite.
Serbările şcolare contribuie la acumularea de cunoştinţe şi la lărgirea orizontului de cunoaştere
a copiilor. Înţelegând şi memorând poezii, texte ale scenetelor sau cântece se dezvoltă memoria
şi limbajul. Această formă de învăţare este condiţionată de dezvoltarea atenţiei. Materialul
artistic folosit trebuie să aibă valoare educativă şi să cuprindă materiale accesibile
particularităţilor individuale şi de vârstă ale copiilor.Serbarea este modalitatea eficientă de
cultivare a capacităţilor de vorbire şi a înclinaţiilor artistice ale copiilor, care contribuie la
stimularea şi educarea :
- atenţiei( prin respectarea indicaţiilor regizorale şi în special a atenţiei distributive prin
raportarea copilului la ceilalţi membri ai echipei de lucru);
- memoriei( prin repetiţiile organizate pentru consolidarea replicilor, mişcărilor, etc);
- voinţei( prin implicarea copilului în mod benevol);
- afectivităţii( prin filtrarea mesajelor culturale, artistice, pe plan afectiv);
- imaginaţiei si creativităţii( prin implicarea directă a copiilor, propunând numere artistice în
serbare şi soluţii pentru o anumită frecvenţă);
73
- atitudinilor pozitive( prin crearea de situaţii concrete şi inteligibile, pentru care copilul va
aproba/ aborda o anumită conduită);
- gândirii( prin momentele de criză, de luare a deciziilor, când apar situaţii neprevăzute în
derularea spectacolului).
Ocaziile cu care se organizează serbări în grădiniţe sunt diverse.
Serbarea de Crăciun este cea mai îndrăgită de copii, de aceea, pentru reuşita ei există
preocupări susţinute: audierea colindelor, împodobirea sălii de grupă, stabilirea centrului tematic
, împodobirea bradului, pregătirea cadourilor etc. Această serbare se poate desfăşura în locaţii
diferite cum ar fi săli de spectacole, curtea grădiniţei, o serbare cu ,,Porţile deschise’’,
desfăşurată în parteneriat cu alte instituţii de învăţământ din localitate, cu o mare implicare a
familiei, a comunităţii locale.
Venirea Primăverii aduce cu ea ,,Ziua de 8 Martie’’. De această dată decorul sălii de
grupă şi al serbării îmbracă haina primăverii. Dacă la Crăciun, copiii primesc daruri, acum ei
sunt cei care oferă mamelor câte un dar realizat de ei, pentru a învăţa că în viaţă există o lege a
echilibrului, primim dar trebuie să şi dăruim atunci când vine vremea.
Serbările de sfârşit de an şcolar fac referire la anotimpul vara, la faptul că grupele mari
părăsesc grădiniţa, îndreptându-se spre şcoală, aceasta fiind serbarea bilanţului.
Pe lângă aspectele prezentate amintim şi alte ocazii cu care se organizează serbări în
grădiniţă, cum ar fi: Sfintele Sărbători de Paşte, 1 Iunie, finalizarea unor proiecte educative.
Pentru toate aceste ocazii serbarea creează un cadru de realizare a educaţiei nonformale
cu un conţinut adaptat nevoilor copilului şi pentru eficientizarea învăţării formale.
Toate aceste experienţe ne oferă satisfacţii uriaşe şi contribuie într-o mare măsură la
destinderea copiilor în mediul grădiniţei, la realizarea unei atmosfere relaxante şi constructive,
între grădiniţă, familie.Serbările şi activităţile susţinute cu diferite ocazii de către copiii din
grădiniţă, oglindesc cel mai relevant dinamica grădiniţei, implicarea ei în viaţa comunităţii şi nu
în ultimul rând ceea ce se învaţă în instituţia respectivă.
Reuşita unei serbări este rezultatul unei bune pregătiri, asigurarea unei atmosfere calme
şi liniştite în timpul desfăşurării acesteia. Serbarea de sfârşit de an şcolar constituie de fapt o
evaluare a aptitudinilor şi înclinaţiilor artistice dobândite şi dezvoltate în cursul anului. Serbările
din grădiniţă ocupă un loc important în activitatea instructiv- educativă, ele vizând nu numai
depistarea şi dezvoltarea aptitudinilor, ci şi valorificarea potenţialului creativ al copiilor.
BIBLIOGRAFIE:
1. Ciubuc Iuliana , Armonia naturii , Editura Aureo , Oradea , 2011
2. Mangri. F, Elisei.E, Dorobeti T., Bucovală G., Experienţe didactice şi pedagogice de
succes ,Poarta Albă , 2010
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE ÎN

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII
Pip. Năstasă Paula-Anca,

Grădinița cu P.P.Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi

este specifică fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a
omului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic.
Asupra individului se exercită o multitudine de acţiuni şi influenţe educaţionale de-
alungul vieţii. Specialiştii le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru
74
viaţă:educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care

individual le preia zi de zi: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educaţia nonformală îşi are începuturile încă din timpul fondării educaţiei și conţine
majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau
activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ. Acţiunile
educative plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor
interese, în mod particular pentru fiecare persoană.
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate
de schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele
exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al
umanităţii. Din acest motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată
pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea
verbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este
pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a
forma deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.
Procesul educaţional presupune şi forme de muncă didactică complementară activităţilor
obligatorii.Oricât de importantă ar fi educaţia curriculară realizată prin procesul de
învăţământ,ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului.
Educatia extracurrriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul
şi locul bine stabilit în formarea personalităţii tinerilor. Activităţile extraşcolare constituie
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.
Prin activităţile extracurriculare, educaţia urmăreşte identificarea şi cultivarea
corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii.
Activităţiile extraşcolare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor
liber. Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă relaxantă , cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale
şi corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un
cadru informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul
anxietăţii şi să-şi maximizeze potenţialul intelectual
Activităţile extracurriculare au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor într-un
mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile
extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod
echilibrat şi momente recreative.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme
sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată
situaţiei,declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii
copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi
nu prin produsul realizat de acesta.
75
Se ştie că încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe dacă
sunt puşi în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură.
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească
setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească
singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi
cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
Elevii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Cadrul didactic are, prin acest tip de activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii,să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai plăcut şi mai temeinic
obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de
Gândirea creativă şi învăţarea din proprie iniţiativă trebuie încurajate prin laudă. Trebuie
promovat modul variat de abordare a problemelor de manipulare a obiectelor şi a ideilor. Elevii
trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată de grup,
toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul de
rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv.
Înainte de toate, este însă important ca profesorul însăşi să fie creativ, pentru că numai
aşa poate să aducă în atenţia elevilor săi tipuri de activităţi extraşcolare care să le stârnească
interesul, curiozitatea, imaginaţia şi dorinţa de aparticipa necondiţionat la desfăşurarea acestora.
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE

ÎN DEZVOLTAREAPERSONALITĂŢII ELEVILOR
Prof. înv. primar Pîrlea Ana-Maria

Școala Gimnazială Măicănești, jud. Vrancea
Educaţia este un fenomen social definitoriu apărut odată cu societatea umană. Acesta
este specific fiecărei organizări sociale și îndeplinește atât funcţia de informare cât şi pe cea de
formare a individului din punct de vedere intelectual, moral, artistic, fizic ș.a.m.d.
În literatura de specialitate se regăsesc trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă:
educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care individul
le preia zi de zi din diverse grupuri).
Pornind de la semnificația cuvintelor ”extrașcolar” (se referă la activități desfășurate în
afara programului școlar) și „extracurricular” (face trimitere la activități educative organizate de
instituții școlare sau de alte organizații în scop educațional, mai puțin riguroase decât cele
formale și desfășurate în afara programelor școlare, conduse de persoane calificate, cu scopul
completării formării personalității elevilor) putem afirma faptul că problematica educaţiei a
dobândit noi conotaţii, provocate de schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale.
Educaţia nonformală a debutat încă din timpul fondării educaţiei și conţine majoritatea
influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau activităţi
opţionale.
76
Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ, iar acţiunile educative
plasate în cadrul acestui tip de educaţie sunt flexibile şi vin în întâmpinarea diferitelor interese,
pentru fiecare persoană în parte.
Educația prin activități extracurriculare este realizată dincolo de procesul de învăţământ
şi îşi are rolul bine stabilit în formarea personalităţii elevilor. Activităţile extraşcolare constituie
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei.Prin acestea educaţia urmăreşte
identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de
viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Totodată, în
cadrul acestor activități se contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor elevilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor.
Scopurile unor astfel de activităţi sunt diverse, iar printre acestea se enumeră:
dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în proiecte cât mai variate şi creative,
cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în diverse grupuri,
exprimarea talentelor personale,dezvoltarea gândirii, creșterea încrederii în sine, amplificarea
dorinței de a-și exprima punctul de vedere etc.
Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru informal și oferă elevilor cu
dificultăţi de afirmare în mediul şcolar posibilitatea să-și reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual și nu numai.
Activităţile extracurriculare au scopul de a valorifica timpul liber al elevilor într-un mod
plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională. Este necesar ca în activităţile
extracurriculare obiectivele instructiv-educative să primeze, dar trebuie să fie integrate în mod
echilibrat şi momente recreative.
Cadrul didactic are, prin astfel de activități, posibilitatea deosebită de a-şi cunoaște
elevii, de a-i dirija, de a le influenţa dezvoltarea, de a realiza mai plăcut şi mai temeinic
obiectivul principal al şcolii şi al învăţământului primar și anume pregătirea copilului pentru
viaţă. Participarea efectivă în activitate angajează toți elevii, îi temperează pe cei impulsivi,
dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi.
Elevii se autodisciplinează prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie
regulilor și își asumă responsabilităţi. Din categoria activităților menționate anterior fac parte:
serbările şi festivităţile; concursurile şcolare; excursiile şi drumeţiile; vizitele; vizionările.
Activităţile din această sferă sunt atractive în orice moment al vieții deoarece stârnesc
interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe, iar copiilor li se dezvoltă spiritul
practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se afirme.Totodată, activitățile extrașcolare și
extracurriculare presupun:
 valorificarea şi dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor copiilor;
 organizarea într-o manieră plăcută şi relaxantă a timpului liber al copiilor,
contribuind la optimizarea procesului de învăţământ ;
 alegerea unor forme de organizare ingenioase, cu caracter recreativ ;
 manifestarealiberă și în ritm propriu a spiritului de iniţiativă al copiilor;
 participarea liber consimţită, necodiţionată care constituie un suport puternic
pentru o activitate reușită;
 optimism şi umor;
 crearea unui sentiment de siguranţă şi încredere tuturor participanţilor;
 lărgirea şi adâncirea influenţelor exercitate în procesul de învăţământ;
 dezvoltarea armonioasă a tuturorelevilor.
În concluzie, activitățile extrașcolare și extracurriculare vin în completarea procesului
77
instructiv-educativ și reprezintă o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice

cadru didactic trebuie să îi acorde atenţie prin adoptarea unei atitudini creatoare atât în modul de
realizare a activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii.
Bibliografie:
1. Cernea, M. (2000).Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ, în “ Învăţământul primar“ nr. 1. București: Editura Discipol;
2. Crăciunescu, N. (2000). Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar, în ,,Învăţământul primar“ nr. 2, 3. Bucureşti: Editura Discipol;
3. Nicola, I. (2003). Tratat de pedagogie școlară. București: Editura Aramis.
TIMPUL VALOREAZĂ, COSTĂ ȘI ADUCE PROFIT
Secretar șef Rusan Elena Irina

Școala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
În cadrul unităților de învățământ elevul învaţă că timpul este delimitat, structurat,

valorează, costă şi aduce profit, deci timpul este foarte important pentru dezvoltarea unui elev.
Fiecare elev are dreptul la odihnă şi timp liber, dreptul de a participa la jocuri şi la activităţi
recreative proprii vârstei sale. Timpul liber al elevului ar putea fi folosit pentru a-l ajuta în
dezvoltarea lui fizică, psihică, socială, cognitive și relațională. În acelaşi timp, trebuie să avem
în vedere că: timpul liber se distribuie nu numai zilnic, ci şi săptămânal, lunar, semestrial, anual;
timpul liber este un timp pe care subiectul îl caută, şi-l creează sau şi-l rezervă; timpul liber este
timpul pe care subiectul concret şi în condiţii concrete îl resimte ca liber, ca pe un drept. Modul
în care copilul îşi petrece efectiv timpul liber poate fi clasificat în timpul liber activ, în care face
lucruri de plăcere şi în interesul dezvoltării sale, şi timpul liber pasiv, în care îşi omoară
plictiseala, făcând ce se nimereşte. Este de la sine înţeles că timpul liber activ trebuie încurajat,
dar şi cealaltă modalitate nu este complet de neglijat, pentru că rolul timpului liber pasiv este de
relaxare şi de odihnă (dar nu în exces). Timpul liber al copiilor este poate o problemă gravă în
societatea românească, în timpul liber luând naștere o serie de comportamente deviante ale
acestora, mai ales în zonele de dezorganizare socială şi în familiile unde părinții sunt ocupați cu
o multitudine de obligații profesionale. Organizarea timpului poate fi de multe ori cheia
succesului în viaţă. Dacă în petrecerea timpul la şcoală copilul este ghidat de un program stabilit
de cadru didactic, organizarea timpului liber al copilului ţine foarte mult de părinţi. Ei sunt cei
care îl pot ghida şi orienta spre petrecerea timpului liber într-un mod cât mai eficient, astfel încât
acesta să constituie un prilej de deconectare pentru copil, să contribuie la dezvoltarea sănătaţii
psihice şi fizice a copilului, să fie un mijloc de unificare a familiei şi a grupului din care face
parte copilul. Prin jocul liber copiii învaţă să-şi controleze emoţiile şi să relaţioneze cu ceilalţi
de la egal la egal. Astfel, timpul liber şi jocul liber pot fi înţelese drept un teren de pretestare
pentru viaţă, oferind experienţe cruciale fără de care un copil nu se poate maturiza într-un adult
încrezător şi competent. În concluzie, putem spune că timpul liber al copilului ar trebui să
însemne multă mișcare în aer liber, jocuri în familie și distracție, socializare cu prietenii,
posibilități de explorare și dezvoltare a abilităților motrice. Înainte de a înscrie copilul la o
activitate, trebuie luat în calcul timpul care îi rămâne să se joace, deoarece copilul transpune prin
joc evenimentele trăite zilnic, fiind metoda cea mai ușoară de a-și exprima sentimentele, de a
elimina stresul. În cadrul instituţiilor şcolare, elevii învață să fie cât mai autonomi în folosirea
eficientă a timpului, să-şi planifice singuri activităţile de învăţare de acasă, să-şi coreleze timpul
de pregătire cu cel liber.
78
ACTIVITĂŢILE EXTRACURRICULARE – PUNTE DE LEGĂTURĂ

ȊNTRE ELEVI ŞI COMUNITATE
Înv. Pruteanu Claudia

Şcoala Gimnazială “Ion Murgeanu” Zorleni, jud. Vaslui
Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai

ales de schimbările fără precedent din toate domeniile vieţii sociale. Prin urmare, accentul trece
de pe informativ pe formativ.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpurile actuale cer
oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria evoluţie a
individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se pregăteşte
copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună bazele
formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe copii
sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare socială.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune îmbinarea activităţilor curriculare cu
cele extracurriculare, iar parteneriatul educaţional, ca set de intervenţie complementară, apare ca
o necesitate.
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i
se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc
metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată
„într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”. Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară
realizată prin procesul de învăţământ, ea nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate
asupra copilului.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât
cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv sau
nu, asupra dezvoltării elevilor. Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea
şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă
civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea
mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i in contact direct cu
obiectele şi fenomenele din natură. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai
ceea ce ne permite să împăcăm şcoala cu viaţa. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de
relaxare, atunci rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se
deprind să folosească surse informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze
date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor,
asumându-şi responsabilităţi, copiii se autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de
activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul.
Activitatea extracurriculară e o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia
orice cadru didactic trebuie să-i acorde atenţie, adoptând el, în primul rând, o atitudine creatoare,
atât în modul de realizare al activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă
relaxantă care să permită stimularea creativă a elevilor. Diversitatea activităţilor extraşcolare
oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională.
Educaţia extracurriculară este realizată dincolo de procesul de învăţământ şi îşi are rolul
şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare constituie
modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. Elevii nu pot evolua doar în cadrul
orelor de curs, ci au nevoie de aceste activităţi prin care să-şi poată dezvolta capacităţi ce ţin de:
79
sociabilitate, optimism, creşterea sentimentului valoric personal, creşterea stimei de sine şi a

încrederii în forţele proprii.
Exemple de activităţi extraşcolare
Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case memoriale oferă elevilor
prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor naturală, procesul de producţie în
desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul istoric local, naţional, de
viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi naţionale,
relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
Excursia ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui
cetăţenească şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii
elevii îşi suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi
cunoştinţe.
cei mici.
Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze practic ce au învăţat la şcoală, acasă,
să deseneze diferite aspecte, să confecţioneze modele variate. Același efect îl pot avea
concursurile organizate de către cadrele didactice în clasa. Dacă sunt organizate într-o atmosferă
plăcută vor stimula spiritul de iniţiativă al copilului, îi va oferi ocazia să se integreze în diferite
grupuri pentru a duce la bun sfârşit exerciţiile şi va asimila mult mai uşor toate
cunoştinţele.
Ȋn cadrul proiectelor de parteneriat educational, copilul vine ȋn contact cu diferite
persoane, creşte şi se dezvoltă ȋntr-un mediu comunitar variat şi necunoscut pentru el.
Activitatea extraşcolară generează relaţii de prietenie şi ajutor reciproc, educă simţul
responsabilităţii şi statornicesc o atitudine justă faţă de colectiv şi faţă de scopurile urmărite.
Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă, nedeterminată
de grup, toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi şi de a găsi modul
de rezolvare a lor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă important ca
profesorul însăşi să fie creativ. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, recreative, distractive,
care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional
privind respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră,
educaţia pentru păstrarea valorilor, etc.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau
spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează
anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au
activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin
produsul realizat de acesta.
Ȋn concluzie, rolul activităţilor extraşcolare este de a forma și de a dezvolta anumite
aptitudini speciale, de a-i antrena în activităţi cât mai diverse şi bogate în conţinut,
oferind suport pentru reuşita şcolară, fructificarea talentelor și crearea unei atmosfere prielnice
învățării.
Bibliografie:
1. Cucoş, C., Pedagogie (ediţia a doua, revăzută şi adăugită), Polirom, 2002;
2. Crăciunescu, Nedelea, Forme de activităţi extracurriculare desfăşurate cu elevii
ciclului primar, în “Învăţământul primar“ nr. 2, 3 / Ed. Discipol, 2000;
3. Stoica, Marin, Pedagogie și psihologie. Editura Gheorghe Alexandru, 2002;
80
ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ÎN DEZVOLTAREA

PERSONALITĂŢII ELEVULUI
Profesor Ceru Monica

Şcoala Gimnazială ,,G.Tutoveanu” Bârlad, Jud.Vaslui
Procesul dezvoltării tinerei generaţii nu poate fi redus numai la activitatea instructiv-

educativă care se desfăşoară în cadrul lecţiilor. În acest scop se folosesc şi alte forme de
activitate, cum ar fi: cercurile organizate la diferite obiecte, vizitele şi excursiile, concursurile
şcolare etc., care contribuie la adâncirea cunoaşterii, la descoperirea, dezvoltarea şi valorificarea
intereselor şi pasiunilor, stimulează creativitatea, oferă cadrul afirmării şi recunoaşterii
performanţelor. În plan moral, aceste activităţi contribuie la formarea şi dezvoltarea atitudinilor
de respect pentru cunoaştere, pentru cultură, pentru creatorii ei, la exersarea trăsăturilor pozitive
de voinţă şi caracter.
Activităţile extraşcolare vin în completarea procesului de învăţământ şi contribuie la
descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor elevilor în diverse domenii artistice.
Pedagogul american Bruner consideră că „oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare i
se poate preda cu succes, într-o formă intelectuală adecvată, orice temă”, dacă se folosesc
metode şi procedee adecvate stadiului respectiv de dezvoltare, dacă materia este prezentată
„într-o formă mai simplă, astfel încât copilul să poată progresa cu mai multă uşurinţă şi mai
temeinic spre o deplină stăpânire a cunoştinţelor”.
Modelarea, formarea şi educaţia omului cere timp şi dăruire. Timpul istoric pe care îl
trăim cere oameni în a căror formaţie caracterul şi inteligenţa se completează pentru propria
evoluţie a individului. În şcoala contemporană eficienţa educaţiei depinde de gradul în care se
pregăteşte copilul pentru participarea la dezvoltarea de sine şi de măsura în care reuşeşte să pună
bazele formării personalităţii copiilor. În acest cadru, învăţământul are misiunea de a-i forma pe
copii sub aspect psihointelectual, fizic şi socioafectiv, pentru o cât mai uşoară integrare social.
Ideea de activitate extracurriculară a apărut în contextual reorganizării sistemului global
de învăţământ, care mizează, cu rare excepţii, pe formativ, în detrimentul informativului specific
învăţământului de tip tradiţional. În plus, vorbim de necesitatea învăţării pe parcursul întregii
vieţi sau a educaţiei permanente. Educaţia de tip extracurricular nu vine să răstoarne un sistem
de valori, să contravină educaţiei de tip curricular încetăţenite, ci o completează, făcând-o mai
atractivă pentru educabili şi mai eficientă.
Educaţia extracurrriculară realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi
locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Activităţile extraşcolare au unele
particularităţi prin care se deosebesc de activităţile şcolare.
Ele sunt diferite din punct de vedere al conţinutului, duratei, metodelor folosite şi
formelor de organizare a activităţii. Conţinutul activităţilor extraşcolare nu este stabilit printr-un
curriculum obligatoriu; elevii au libertatea deplină de a alege conţinuturile care sunt în perfectă
concordanţă cu interesele şi dorinţele elevilor. Astfel, acestea devin o formă complementară de
activitate, parte componentă a educaţiei,care stimulează valori, aptitudini şi dezvoltă vocaţia,
talentul, încurajând competiţia, asumarea de responsabilităţi, comunicarea, abordările bazate pe
iniţiativă, imaginaţie și opţiune. Toate acestea duc la formarea unor personalităţi complete şi
complexe.
Având cel mai larg caracter interdisciplinar, activităţile extraşcolare pot îmbrăca diferite
forme:excursii, drumeţii, vizite, spectacole cultural-artistice, tabere şcolare, vizionări de filme,
competiţii sportive, cercuri de creaţie, cercuri pe discipline, concursuri, care, prin specificul lor,
imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, preţuind astfel valorile
culturale, folclorice şi istorice ale poporului nostru. Prin activităţile la care participă, ei îşi
81
însuşesc cunoştinţe în domeniul ştiinţei, tehnicii, literaturii și artei. Participând la acţiuni cu

caracter artistic, la manifestări cultural-artistice, vizionând spectacole de teatru şi filme la
cinematograf, elevii îşi cultivă dragostea pentru frumos.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
stimularea comportamentului creativ in diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele si fenomenele
din natura. Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să
împăcăm şcoala cu viaţa.Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv – educative să primeze, dar să
fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci rezultatele vor fi
întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe.
caracteriale.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea
nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al
timpului liber al copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare
şcolară. În acest cadru, numeroşi alţi factori acţionează pozitiv.
82
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE.

TABĂRA ȘI EXCURSIA ȘCOLARĂ
Prof. Dobrea Cătălina Denisa Maria

Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Educaţia prin metode non-formale, reprezintă o necesitate a lumii moderne. Într-o

societate în permanentă schimbare pedagogia modernă își propune depășirea vechilor concepte
educaționale, care erau centrate pe acumularea unui volum mare de informație de către elevi și
pune accent pe formarea unei căi de legatură între activitatea educativă școlară și extrașcolară,
între formalul lecțiilor predate de cadrele didactice și punerea lor în practică în activități
concrete.
Educația, prin activități extracurriculare, are rolul de a dezvolta aptitudini speciale,
consolida informații, forma deprinderi, dezvolta motivația pentru învățare și activități
productive, cultiva interesului pentru activități socio-culturale, fructifica talentul personal și
corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale.
Activitățile extracurriculare au ca obiectiv valorificarea timpului liber al elevului într-un
mod util. Aceste activități sunt desfășurate într-un cadru informal unde se creează o atmosferă
relaxantă, un cadru atractiv în care nivelul de stres este redus și astfel, elevul poate să își
maximizeze potențialul intelectual.
Activitățile din sfera turistică sunt activitățile extracurriculare care au o deosebită
influență formativă asupra copiilor.Este cunoscut faptul că începând de la vârste fragede copiii
acumulează importante cunoștințe atunci când intră în contact direct cu obiectele și fenomenele
din natură.
,,În natură găsesc şi regăsesc toate leacurile miraculoase care mi-au vindecat mintea,
trupul şi sufletul. Natura m-a învăţat să am răbdare, să iubesc şi să preţuiesc tot ce mă
înconjoară. Să fiu recunoscătoare pentru fiecare clipă pe care o trăiesc şi pentru fiecare secundă
în care pot respira şi pot simţi parfumul florilor. Cerul peste care se revarsă toate nuanţele de
albastru, entuziasmul de a simţi mirosul libertăţii, dansul în ploaie sunt bucuriile cele mai mari
ale vieţii.” (M.Mihalache)
Tabăraşcolară este o activitate extracurriculară cu o caracteristică particulară: presupune
aducerea la un loc a mai multor elevi, din clase diferite, cu interese diferite, pe o perioadă de
timp îndelungată, și acomodarea lor la obiectivul general pe care și l-a propus.
Tabăra înseamnă relaxare, dar şi dezvoltare personală, copiii având posibilitatea să comunice şi
să îsi exprime creativitatea.
Tabăra şcolară le oferă copiilor ocazia să se acomodeze într-un mediu nou.Atunci când se află
într-o tabără, copiii nu-i mai au alături pe părinţi, au ocazia de a se descoperi în interacţiunea cu
alţi copii şi adulţi ce nu fac parte din anturajul lui obişnuit. Vor învăţa să aibă grijă de ei înşişi,
vor avea ocazia să ia singuri decizii şi să gestioneze diverse aspecte ale rutinei zilnice.
În cadrul taberei, copii dezvoltă abilităţi sociale, capătă mai multă încredere în propria
persoană și dezvoltă noi interese.
Odată ajunşi în tabără, anturajul lor devine extrem de divers, ceea ce le dă oportunitatea
să găsească persoane compatibile sau interesante, extinzându-şi cercul de prieteni. Această
experienţă se poate dovedi extrem de valoroasă, mai ales atunci când un copil trebuie să
schimbe un colectiv. Spre exemplu, schimbarea ciclului de studii, trecerea elevilor de la
ciclul primar la ciclul gimnazialș.a.m.d.
În cadrul activităților de grup, atunci când ideile copiilor sunt puse în practică, când
opinia lor este luată în considerare încrederea în sine se dezvoltă.
83
Programul încărcat şi divers al taberelor permite copiilor să încerce lucruri noi: de la

sporturi şi ore de limbi străine până la drumeţii, jocuri pe echipe, dansuri şi karaoke. Astfel,
copiii pleacă din tabără cu o nouă pasiune sau cu o experienţă ce le va deschide noi perspective
în viaţă.
Taberele sunt mediul ideal pentru exersarea abilităţilor de lider, deoarece copiii vor
trebui să facă alegeri şi să ia decizii, să conducă proiecte şi să coordoneze echipe. Unii copii se
vor remarcă prin iniţiativa, fiind cei care vor seta pasul şi tonul pentru alţi copii. Ordinea între ei
se va crea natural şi ei se vor simţi că o echipa.
În tabără copii invăță să aprecieze darurile pe care ni le oferă natura.Majoritatea taberelor sunt
situate în zone apropiate de natură, copiii care şi-au petrecut majoritatea timpului în oraş vor
avea ocazia să exploreze şi să descopere natura. Nicio poveste sau înregistrare video nu poate
înlocui mirosul de pădure, cântecul păsărilor, senzaţia atingerii unui melc sau gustul unei
coacăze sălbatice.
Excursia reprezintă o călătorie de cel puţin o zi, efectuată înafara localităţii de reşedinţă,
cu un mijloc de transport, având ca scop recreerea, vizitarea, informarea și studiul.Aceasta
permite o abordare interdisciplinară, făcând apel la mai multe discipline: limba română,
geografie, istorie, educaţie ecologică, educaţie plastică, educaţie muzicală, educaţie religioasă.
Există mai multe categorii de excursii:
o excursii pentru cunoaşterea componentelor naturale ale peisajului geografic;
o excursii pentru cunoaşterea anumitor obiective social-economice şi culturale din peisajul
geografic;
o excursii cu obiective mixte;
Excursia este un mijloc didactic de mare importanţă în raport cu dezvoltarea cognitivă şi
afectivă a copilului, oferă copiilor posibilitatea să observe, să cerceteze, să cunoască în mod
direct o mare varietate de aspecte din natură, zone geografice si locuri istorice. Contribuie la
educarea şi dezvoltarea simţului estetic, trezeşte dragostea pentru natură şi respectul pentru
frumuseţile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia întipărindu-şi în
memorie unele aspecte care poate vor fi de neuitat pentru ei.
Aceasta ajută la dezvoltarea intelectuală şi fizică a copilului, la educarea lui cetăţenească
şi patriotică. Ea este cea care îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei experienţe
sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural ştiinţific. Prin excursii elevii îşi
suplimentează şi consolidează instrucţia şcolară dobândind însuşirea a noi cunoştinţe.
Excursia înseamna a vedea , a cunoaște , a descoperi, a ocroti, a respecta, a se împrieteni,
a cuteza.
În excursii, informațiile din timpul orelor de învațare devin realitate, se împlinesc și sunt
umplute cu substanță. În mijlocul naturii, copiii refac traseul abstract-concret si concret-
abstract. În aceste momente cadrul didactic devine prieten și chiar parintele pe care îl întrebi
mereu:Ce? Cine? Unde? Cand? Cum? De ce?
Copilul se manifestă dezinvolt, fără reținere și poate fi observat cu cea mai mare
usurință. Actul comunicării devine un lucru normal, lipsit de conveniente, întrebarile curg cu
repeziciune, toate împletite cu voie bună, cu bună dispoziție. Încetul cu încetul, chiar și cei
timizi și reținuți cedeaza, intră în conversație și joc, ceea ce face ca și comportamentul lor după
asemenea activități să se schimbe.
Excursia este mai mult decât o lecţie. Ea ne oferă prilejul, după cum spunea Nicolae
Iorga “să străbatem cu piciorul şi să înţelegem cu gândul şi cu sufletul”.
BIBLIOGRAFIE:
1. Cernea, Maria, ”Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ, în învățământul primar” nr.1/2000, Ed. Discipol, București;
84
2. Mangri. F,Elisei.E, Dorobeti,T, Bucovală .G, Experienţe didactice şi pedagogice de

success ,Poarta Albă , 2010;
3. Ionescu, M., Radu, E., (coord.), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 2001;
4. Dulamă, Maria Eliza - Metodologie didactică, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 2006
 Site-uri:
o https://edict.ro/importanta-activitatilor-extracurriculare-tabara-scolara/
o https://www.didactic.ro/
ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ȘI EXTRACURRICULARE

ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII COPILULUI
Prof. Luca Gabriela,

Școala Gimnazială „Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui
Studiile de specialitate susțin căactivitățile extrașcolare ajută elevii la formarea unei

atitudini pozitive față de învățare. ei au performanțe școlare mai ridicate, li se formează abilități
practice diversificate, precum și strategii adcvate de rezolvare de probleme. Pe lângă toate
acestea, activitățile extrașcolare acționează și asupra stimei de sine, iar sentimentul de împlinire
e mult mai ridicat.
Definiție. Sunt ecele activități realizate în afara mediului școlar, în afara instituției de
învățământ, cu participarea clasei, a mai multor clase sau a mai multor instituții de învățământ.
Exemple
- excursii în afara orașului;
- vizite la grădina zoologică, la muzee, expoziții, monumente istorice, case memoriale;
- vizite la diverse instituții sau fabrici, la alte unități de învățământ;
- vizionare de spectacole de teatru;
- vizionare de filme la cinema;
- vizite la mall (de ce nu?);
- activități artistice (quilling, origami, decorațiuni de Crăciun etc.)
- organizarea de serbări școlare.
85

poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
stimulează activitatea de învăţare, întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul
lecţiilor.
Vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii, distractive sau sportive, stimulează
şi orientează copiii spre unele domenii de activitate: muzica, sport, poezie, pictura. Excursiile si
taberele şcolare contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre frumuseţile ţării, la
educarea dragostei, respectului pentru frumosul din natură, artă, cultură. Prin excursii, copiii pot
cunoaşte realizările oamenilor, locurile unde s-au născut, au trăit şi au creat opere de artă.
Spectacolele constituie o formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul
face cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în
majoritatea cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie
o sursă inepuizabilă de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la
afectivitatea copilului sau asupra dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală
importanţă într-o lume dominată de mass-media şi ne referim la televizor, calculator și internet,
care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea copiilor noştri în nişte persoane
incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de toate slab dezvoltaţi
intelectual.
Se ştie că, începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o serie de cunoştinţe
punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest gen au o
deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii,
tabere. .
Serbările şi festivităţile marchează evenimentele importante din viaţa şcolarului. Din
punct de vedere educativ importanţa acestor activităţi constă în dezvoltarea artistică a
elevului precum şi în atmosfera sărbătorească instalată cu acest prilej. Aceste mici serbări,
organizate de către cadrele didactice, le oferă elevilor răsplata primită după muncă, şi de
asemenea au un rol de motivare.
Caracterisitici ale activităților școlare
- au rol complementar celui al școlii;
- înglobează activitățile organizate de școală în afara mediului școlar și/sau de către alte
instituții extrașcolare specializate (cluburi sportive, cluburi și palate ale copiilor, școli de
artă/ muzică pentru copii etc.);
- dezvoltarea copiilor depinde de un întreg sistem de fenomene și relații, iar activitățile
extrașcolare reprezintă un element fundamental în rețeaua școală -familie - comunitate;
- oferă posibilitatea de exprimare și explorare a identității, dezvoltă capitalul social al
copiilor.
Pedagogul C. Cucoș consideră că, între activitatea desfăşurată de către elevi în cadrul
lecţiilor şi activitatea desfăşurată de ei în afara clasei şi a şcolii, există deosebiri din punct de
vedere al conţinutului şi al formelor de organizare:
1. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară are un conţinut deosebit de activitatea în
cadrul lecţiilor. Desfăşurarea lecţiilor şi volumul cunoştinţelor predate sunt determinate de
curriculumul la disciplină, în timp ce conţinutul şi desfăşurarea activităţilor în afara clasei au
conţinut flexibil 30 şi foarte variat, cuprinzând cunoştinţe din domeniul artei, ştiinţei, tehnicii,
sportului. Totuşi nici conţinutul acestor activităţi nu se stabileşte în mod întâmplător, ci pe baza
anumitor principii.
86
2. Încadrarea elevilor în diferite forme ale activităţii în afara clasei şi extraşcolare se face
pe baza liberei alegeri, sub îndrumarea cadrelor didactice, care îi pot sugera fiecărui copil ce
formă de activitate este mai potrivită pentru interesele şi înclinaţiile lui.
3. Durata activităţilor în afara clasei şi extraşcolare variază. O lecţie are durata fixă de
45 de minute, iar activitățile în afara clasei sau extraşcolare durează de la o jumătate de oră până
la două ore.
4. Verificarea, aprecierea şi evidenţa rezultatelor activităţii în afara clasei şi extraşcolare
au forme specifice. Verificarea are caracter practic. Spre deosebire de aprecierea făcută în cadrul
orelor prin intermediul notelor, ceea ce a făcut elevul în afara orelor de clasă se concretizează
prin intermediul calificativelor slab, bine, foarte bine.
5. Activitatea în afara clasei şi extraşcolară este propice pentru manifestarea spiritului de
independenţă şi a iniţiativei elevilor.
6. O altă particularitate a activităţii extraşcolare o constituie legătura ei cu practica.
Aplicarea cunoştinţelor în cadrul activităţilor extraşcolare are şi valoarea unui exerciţiu de
dezvoltare a aptitudinilor elevilor.
În cadrul orelor de limba engleză, activitățile extrașcolare pot avea loc de Ziua Limbilor
Moderne (26 septembrie), Halloween (31 octombrie), Ziua Recunoștinței (a 4-a joi din
noiembrie), de Crăciun.
Exemple concrete sunt :
- vizionarea de Power Point-uri despre Londra, Marea Britanie, Stalele Unite;
- vizionarea unui film cu sau fără subtitrare în engleză;
- realizarea de proiecte pe teme de interes;
- realizarea unei scenete de Ziua Recunoștinței;
- învățarea de cântece și poezii de Crăciun.
- activități de tip joc (Word search, dezlegarea sau crearea de rebusuri)
În concluzie, putem menționa că activităţile extraşcolare generează relaţii de prietenie şi
ajutor reciproc între elevi, educă simţul responsabilităţii şi o atitudine justă faţă de scopurile
urmărite. Important este ca elevii să fie antrenaţi nu numai în desfăşurarea unor asemenea
activităţi, ci şi în iniţierea şi organizarea lor. Valorificarea activităţilor extraşcolare în practica
educaţională ar trebui să se producă sistematic şi cu mai multă eficienţă, pentru dezvoltarea
armonioasă a elevilor.
Bibliografie
Cucoş, C. - Pedagogie (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită), Ed. Polirom, Iași, 2002
Ionescu M., Chiş V. – Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
MIŞCAREA ŞI ACTIVITĂŢILE SPORTIVE –

MIJLOACE EFICIENTE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER
Prof. Înv. primar Zahorneanu Elena

Liceul Tehnologic Răchitoasa, jud. Bacău
Educaţia fizică şi activităţile sportive sunt preocupări constante pentru toţi factorii
responsabili de educaţia generaţiilor în formare, de sănătatea şi capacitatea biomotrică a
populaţiei.
De la lumea antică, care a acordat multă atenţie şi a apreciat, preţuind nespus mişcarea,
am păstrat cunoscutele percepte: „Kalos kai agatos” (Frumos şi bun) şi „Mens sana in corpore
sano” (Minte sănătoasă în corp sănătos). În conţinutul acestor percepte, sunt sintetizate idei
87
valoroase despre idealul educativ, relevându-se unitatea strânsă dintre fizic şi psihic, multipla şi
complexa lor intercondiţionare.
Activităţile pronunţat unilaterale, sedentarismul, alimentaţia considerabil îmbunătăţită şi
abundentă, stresul, limitarea efortului, ridică tot mai acut, problema folosirii pe o scară tot mai
largă a activităţilor de educaţie fizică şi sport, ca mijloace preventive şi compensatorii, de
destindere şi agrement, capabile să protejeze fiinţa umană în faţa acestor fenomene nocive, să o
potenţeze şi să-i asigure prelungirea vieţii active.
Nu există limită inferioară de vârstă pentru începerea dezvoltării calităţilor motrice.
Există doar metode şi mijloace adecvate acesteia, perioade de dezvoltare mai intensă şi de
relativă stagnare.
• Copilul se dezvoltă foarte repede din punct de vedere motric, învăţând să prindă sau să
arunce, precum şi primele acţiuni motrice combinate: alergare cu săritură, aruncare şi prindere,
prindere şi aruncare, alergare şi aruncare sau prindere;
• viteza şi formele sale de manifestare se dezvoltă mai puţin la această vârstă, datorită
slabei mobilităţi a proceselor nervoase;
• forţa şi îndemânarea au un nivel scăzut şi se dezvoltă destul de puţin, deoarece în jocul
neorganizat al copiilor corelarea acestor calităţi este dificil de realizat;
• mobilitatea se dezvoltă deosebit de bine;
• rezistenţa, datorită activităţii de joc a copiilor, se dezvoltă la nivelul solicitat de
efectuarea acesteia.
Se recomandă ca atenţia educatoarelor să fie îndreptată, la această vârstă, spre
dezvoltarea vitezei, îndemânării şi întăririi musculaturii extensoare, efectuând zilnic exerciţii
corespunzătoare.
În efectuarea acţiunilor fizice trebuie să se ţină seama de faptul că la această vârstă copiii
manifestă o plăcere deosebită pentru mişcare şi mai ales pentru joc, dar au o capacitate de
concentrare redusă, o atenţie instabilă, iar dorinţa de a învăţa, de a repeta, nu este încă,
conturată.
Cu toate aceste particularităţi specifice vârstei preşcolarilor, este posibilă şi chiar indicată
începerea organizată a activităţii fizice, chiar şi pregătirea pentru practicarea unor ramuri de
sport ca: patinajul artistic, săriturile de la trambulină, înotul, gimnastica, schiul.
Activităţile obligatorii ocupă numai o parte din timpul pe care copiii îl petrec în
grădiniţă, restul timpului fiind afectat jocurilor şi activităţilor alese de copii sub îndrumarea şi
supravegherea educatoarei.
Dezvoltarea generală a copilului, deprinderile vieţii în colectiv, depind într-o largă
măsură de felul ocupaţiilor rezervate acestui timp.
În cadrul jocurilor şi activităţilor alese, o parte din vreme este destinată jocurilor de
mişcare, precum şi altor activităţi legate de educaţia fizică: plimbări, exerciţii distractive cu
caracter de mişcare – cu trotinete, cu triciclete, cu role, cu săniuţe etc.
Jocurile de mişcare învăţate în activităţile obligatorii se pot repeta şi în celelalte
momente ale zilei, fără ca participarea la joc să fie obligatorie pentru copii. Aceste jocuri se pot
organiza din iniţiativa lor, precum şi la sugestia educatoarei. Aceasta urmăreşte să formeze
copiilor priceperea de a organiza şi a conduce singuri jocurile de mişcare, depinzându-i astfel să-
şi petreacă timpul într-un mod plăcut şi instructiv.
Jocurile şi exerciţiile în cadrul activităţilor libere, se organizează în funcţie de anotimp şi
de ambianţa în care ele se desfăşoară – pe pajişte, în pădure, la nisip, la plajă, pe zăpadă.
Expunerea clară a regulilor de desfăşurare a fiecărui joc în parte, variantele ce se pot crea
cu ajutorul fanteziei copiilor, dezvoltă în acelaşi timp memoria, spiritul de observaţie şi
organizatoric, perspicacitatea, inventivitatea, iniţiativa şi atitudinea creatoare.
Jocurile de mişcare cuprind:
88
• jocuri diferite, jocuri cu mingea, jocuri cu elemente applicative, ştafete, jocuri din
popor, jocuri de mişcare cu elemente hazlii, jocuri de mişcare în apă şi pe zăpadă.
Jocurile de mişcare creează situaţii în care copiii, fără efort fizic şi psihic prea mare reuşesc să
execute şi să-şi însuşească o serie de mişcări importante. Valoarea educativă a jocurilor de
mişcare creşte prin caracterul lor aplicativ, oferind posibilitatea repetării mişcărilor în condiţii
variate, potrivit specificului vârstei. Pentru a deveni un mijloc educativ eficient, fiecare joc de
mişcare trebuie sa aibă reguli precise, să aibă un scop clar, precis şi să cuprindă unele mişcari de
bază .
Plimbările şi excursiile oferă posibilitatea de a adânci şi continua acţiunea favorabilă a
activităţilor de educaţie fizică asupra dezvoltării organismului copiilor şi a întregii lor
personalităţi. Totodată, în plimbări şi in exercursii, copiii se familiarizează cu mediul
înconjurător, cunosc aspecte din activitatea oamenilor care contribuie la educaţia morală a lor.
Cu certitudine, se poate afirma că dacă vom continua să facem mişcare, să desfăşurăm
cât mai multe activităţi cu caracter sportiv, să încercăm să descoperim acele viitoare speranţe ale
sportului, sigur vom reuşi să modelăm atât fizicul cât şi... sufletul copilului. Îl putem face să fie
„frumos şi bun”.
BIBLIOGRAFIE:
1. Andrei Barta şi Petrică Dragoş, Deprinderi motrice la preşcolari, Editura V &Integral,
Bucuresti, 1995;
2. Mariana Ciocârlie, Rodica Câşlariu, Lucia Nicolau, Educaţia fizică în grădiniţe, Editura
Spiru Haret, 1999;
3. Metodica Educaţiei fizice, Editura Sport – turism, 1975
EXCURSIA DIDACTICA
Prof. Inv. Primar Zahorneanu Ciaia Sorina

Școala Gimnazială Nr. 78 București
Excursia, ca activitate extracurriculară, are multiple valenţe de informare şi de educare a

copiilor contribuind la adâncirea şi ,,ancorarea” în realitatea mediului natural şi social explorat
direct. Conţinutul didactic al excursiilor este mai variat şi mai laborios decât al activităţilor din
clasă, având un caracter atractiv, copiii participând cu voioşie şi însufleţire la asemenea acţiuni.
Orice copil trebuie învăţat de mic să fie receptiv la nou, să vibreze în faţa frumuseţilor
naturii, a lumii în continuă schimbare şi să aprecieze valorile trecutului. Pentru a trezi interesul
copiilor pentru asemenea acţiuni extracurriculare, excursiile sunt popularizate prin: hărţi,
ilustraţii, vederi,descrieri geografice, povestiri a unor eroi români cu care ne mândrim sau a
unor scriitori cunoscuţi.
Excursia didactică are ca scop principal lărgirea orizontului didactic, realizând legătura
între teorie şi practică. Acest tip de activitate anticipează intuirea, cunoaşterea generală, uşurând
succesul învăţării. Are avantajul de a facilita observarea elementelor mediului în ansamblul lor,
cu interrelaţiile specifice, uşurând deducerea cauzelor care le-au generat. Este una dintre cele
mai atractive, plăcute şi utile activităţi de recreere şi odihnă activă, facilitând contactul direct cu
mediul, aceasta presupunând o percepere activă a unor zone culturale istorice, culturale,
religioase, a unor peisaje, acţionând direct asupra acestora. Prin aceste acţiuni copiii dobândesc
informaţii, îşi formează reprezentări, trăiesc experienţe de învăţare.
Dorinţa de mişcare şi dinamismul sunt caracteristici ale copiilor preşcolari. În
îndeplinirea acestor deziderate, alături de un regim de viaţă corect, de odihnă şi de o educaţie
89
sănătoasă, un rol important îl au excursiile - ca forme de petrecere a timpului liber al copiilor de

vârstă preşcolară.
Excursia înseamnă plimbare sau călătorie făcută, de obicei în grup, pe jos sau cu un
mijloc de transport în scop educativ, sportiv, recreativ etc.
Valenţele formative ale excursiilor se extind asupra tuturor comportamentelor,
îmbogăţind sfera informaţională, declanşând trăiri afective şi oferind condiţii prielnice exersării
conduitei moral-civice a copiilor. Specific acestor activităţi este faptul că oferăposibilităţi mai
largi de cunoaştere directă a realităţii, stimulează spiritul de iniţiativă şi dispune de o
încărcătură afectivă puternică.
Prin excursiile organizate de școală se urmăreşte şi întărirea organismului copiilor,
călirea organismului, formarea unor deprinderi de igienă şi de comportare civilizată. Se mai are
în vedere educarea copiilor în spiritul colectivului prin subordonarea interesului individual faţă
de cel colectiv, educarea spiritului de ordine şi disciplină.
Copiii învaţă să se comporte în grup, să protejeze mediul şi să se destindă. Acestea aduc
o contributie însemnată la realizarea sarcinilor activităţilor de educaţie fizică, astfel urmărindu-
se:
- să contribuie la dezvoltarea armonioasă şi multilaterală a organismului şi la formarea
unei ţinute corecte;
- să asigure călirea organismului şi întărirea sănătăţii folosind mijloace naturale;
- să formeze şi să dezvolte calităţi motrice şi voliţionale, cum ar fi: hotărârea,
perseverenţa, tenacitatea, corectitudinea, curajul, voinţa, stăpânirea de sine, disciplina, simţul
estetic, încadrarea în colectiv etc;
- să conştientizeze conţinutul unor norme de conduită civilizată, cum trebuie să meargă
pe stradă, pe cine să salute, să păstreze bunurile realizate de oameni, să ocrotească natura.
Excursia reprezintă o formă de activitate extraşcolară care face posibil contactul
nemijlocit cu lumea vie, oferind prilejul elevilor de a efectua observaţii asupra obiectelor şi
fenomenelor, aşa cum se prezintă ele în stare naturală.
Excursia cultivă dorinţa de a călători, de a cunoaşte, de a şti cât mai mult, de a caştiga
prin propriile forţe cunoştinţe noi, de a se supune unui program de lucru în care activitatea
intelectuală este împletită cu munca fizică.
Cadrul didactic însoţitor are, în excursie, numeroase posibilităţi de a traduce în
viaţă sarcinile procesului instructiv-educativ. Datorită faptului că este poate mai apropiat de
copil decât în școală, reuşeşte să-l cunoască mai bine în toate manifestările lui şi ca atare să
poată realiza mai fructuos sarcinile educaţiei morale.
Excursia contribuie într-o mai largă măsură şi la educaţia estetică a copiilor, constituie
un prilej de stimulare a creaţiei artistice, de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor, etc.
Excursiile organizate de școală au multiple valenţe de informare şi educare a copiilor.
Dacă sunt bine pregătite excursiile devin atractive la orice vârstă pentru că se desfăşoară într-un
cadru nou, stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă
reclamă efort suplimentar. Mediul de acţiune este diferit, iar tehnicile de instruire sunt altele, ca
urmare contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, îmbunătăţirea memoriei vizuale şi
auditive, formează gândirea operatorie a copilului, cu calităţile ei de echilibrare, organizare şi
obiectivare.
Preferinţa pentru excursie, participarea lor masivă, sunt argumente suficiente pentru a
demonstra că elevii sunt însetaţi de a cunoaşte cât mai multe lucruri noi în mod direct, că se simt
deosebit de satisfăcuţi şi bucuroşi de a-şi petrece timpul în mijlocul frumuseţilor naturii, că
trăiesc simţiri dintre cele mai intense în contactul direct cu tezaurul de valori al înaintaşilor, că,
în acest cadru, prieteniile şi colegialitatea cunosc noi dimensiuni.
90
JOCURILE COPIILOR ÎN AER LIBER
Prof. Înv. preșcolar Radu Geanina

Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui
Dorinţa de mişcare, dinamismul - caracteristice copiilor - trebuie să devină instrumente

în mâna părinţilor, educatorilor, prin care să se acţioneze în sensul formării unor oameni
sănătoşi, viguroşi, apţi din punct de vedere moral.
Prea mult timp stau copiii noştri în faţa calculatorului şi asta se întâmplă tot din cauza
noastră. Încă nu e prea târziu să-i învăţăm jocurile în aer liber, jocuri pe care noi le îndrăgeam şi
de care nu ne săturam niciodată. Jocul în aer liber are un rol crucial în dezvoltarea armonioasă şi
sănătoasă a copilului. Într-o epoca în care televizorul şi calculatorul domină din ce în ce mai
mult viaţa copilului şi îl atrag în plasa sedentarismului, activităţile în aer liber sunt o fărâmă de
speranţă la care merită să apelezi pentru a creşte un prichindel falnic şi sănătos, atât din punct de
vedere fizic, cât şi mental! Joaca în aer liber dezvoltă copilului o mulţime de abilităţi noi,
complet diferite de cele pe care le dobândeşte din joaca în spaţii închise!
Când vremea e frumoasă afară, copiii au chef de sărit, de alergat sau de căţărat. Sau cel
puţin unii dintre copii, cei care sunt încurajaţi de catre părinţi să petreacă timpul în aer liber.
Este oare jocul un mijloc important de educaţie? Merită să-i acordăm atenţie deosebită?
Nu sunt oare eforturile noastre sortite eşecului? Pentru a răspunde la aceste întrebări este necesar
să privim jocul ceva mai îndeaproape. Să urmărim, de exemplu, un grup de copii care se joacă
într-un parc. În 10 minute ei fac mai multe mişcări decât
execută în mod obişnuit într-o oră. Prin urmare, într-un
interval scurt de timp, jocurile îi ajută să contracareze
efectele sedentarismului, satisfăcându-le totodată nevoia
de mişcare.
Majoritatea jocurilor solicită multilateral
organismul; aceasta nu înseamnă că n-ar exista jocuri cu
destinaţie precisă. Astfel, un copil care sare coarda îşi
supune gleznele unui antrenament excelent.
Jocul în aer liber oferă copilului oportunitatea de
a alerga, de a se plimba sau de a merge cu rolele,
bicicleta, trotineta etc. Exista o multime de jocuri pe
care le pot practica copiii în aer liber şi care au un rol
esenţial în a-l menţine activ şi sănătos. Ţopăiala şi
alergatul de colo până colo sunt exerciţii fizice importante, care ajută la dezvoltarea grupelor de
muşchi, la întărirea oaselor şi la buna funcţionare a tuturor organelor.
Sintetizând efectele jocului de mişcare putem afirma că ele dezvoltă forţa, viteza,
îndemânarea şi perseverenţa, desăvârşesc pregătirea fizică şi întăresc sănătatea.
S-ar putea aduce argumentul că acelaşi rol îl îndeplinesc activităţile de educaţie fizică
şcolară şi extraşcolară. Atractibilitatea şi spontaneitatea lor mobilizează toate forţele, menţinând
treaz interesul copiilor. Jocurile simple pot fi practicate oriunde şi oricând.
În acest sens, voi exemplifica câteva activităţi de joc desfăşurate cu copiii preşcolari în
aer liber.
Aflaţi într-o excursie în pădure, copiii repartizaţi pe două echipe se joacă „de-a v-aţi
ascunselea”. Într-un loc colectiv, în aer liber, fiecare participant are libertatea de acţiune şi
respectă regulile jocului. Aici, nu este vorba numai de mişcarea în aer liber, ci şi de dezvoltarea
spiritului de fair-play, care este principiul de bază al tuturor jocurilor.
91
Un alt exemplu, jocul de mişcare „Veveriţele şi vânătorii” pe care copiii îl îdrăgesc

foarte mult, în care un copil (vânătorul) păzeşte un teren delimitat; ceilalţi intră prin toate părţile,
apoi îl părăsesc în grabă. „Vânătorul” îi goneşte, încercând să prindă una din „veveriţe”. Ar fi o
mulţime de jocuri: „Căruţa”; „Cursa vrăbiuţei sau cursa într-un picior”; „Apucarea şi ridicarea
unui beţişor cu degetele picioarelor şi aruncarea lor”, etc.
Interesul copiilor pentru jocurile în aer liber este foarte mare la această vârstă.Jocul
organizat în mijlocul naturii, departe de praful străzilor este folosit ca un mijloc de dezvoltare
fizică armonioasă. Copilul trebuie învăţat să-şi petreacă mult timp în aer, să se bucure de soare,
lumină, apă.Jocurile se pot adapta în funcţie de mediu, bază materială şi anotimp. Ele se pot
desfăşura pe perechi, în grupuri restânse sau lărgite.
Poate cele mai plăcute şi mai distractive jocuri ale copiilor sunt cele din toiul iernii. Am
căutat să le organizez astfel încât ele să contribuie în cât mai mare măsură la dezvoltarea şi
fortificarea organismului copiilor.
În acest sens voi exemplifica câteva jocuri: „Aruncarea cu bulgări de zăpadă la distanţă -
Cine aruncă mai departe”; „Aruncarea cu bulgări la ţintă (în omul de zăpadă)”; „Urcare pe
derdeluş, coborâre prin alunecare, în trei, prinşi de mâini”; etc.
De asemenea, preşcolarii trebuie deprinşi cu apa, trebuie să fie învăţaţi să se mişte liber
în ea. Înotul este folositor, el dezvoltă inima, plămânii, întăreşte musculatura şi căleşte
organismul.
Nici nisipul şi plaja nu sunt de neglijat. Aici copiii pot efectua numeroase exerciţii şi
jocuri, care să contribuie la creşterea, dezvoltarea şi fortificarea lor. Exemplu: Din poziţia
şezând, cu sprijinul palmelor înapoi, se fac găuri în nisip cu degetul mare al piciorului, nisipul
împingându-se alternativ cu un picior şi cu altul. Acest exerciţiu se desfăşoară cu copiii în
curtea grădiniţei la groapa de nisip.
Jocul este mijlocul prin care se educa la cel mai înalt nivel relaţiile de grup , favorizând
manifestarea iniţiativei , independenţei , a responsabilităţii . Respectarea disciplinei colectivului
, regulilor de întrecere, asumarea unor sarcini în cadrul colectivului, integrarea în colectiv,
sarcini competitive- reprezintă doar câteva din caracteristicile jocului.
În joc apar relaţii de grup în formele cele mai complexe de intercondiţionare. Coeziunea,
unitatea în acţiuni şi efortul tuturor depus condiţionează
reuşita.
Jocul de mişcare permite manifestarea iniţiativei şi
independenţei în acţiuni. Aceasta este posibila numai în
cazul în care preşcolarii stapânesc un bagaj mare de
deprinderi, au calităţi fizice dezvoltate corespunzător şi au
fost instruiţi în limitele unor reguli precise.
Pentru că participanţii sunt obligaţi să aplice ceea ce
cunosc în situaţii mereu noi, ei reacţionează rapid şi găsesc
soluţii potrivite. Se dezvoltă astfel gândirea, creativitatea,
iniţiativa, capacitatea de anticipare şi decizie. Jocurile au ca
element caracteristic de desfăşurare întrecerea,
competitivitatea, care impune existenţa unui fond de
deprinderi şi calităţi motrice temeinic consolidate. Întrecerea sporeşte interesul copiilor pentru
activitate, le imobilizează forţele şi-i stimulează.
Mulţi părinţi ezită să îşi scoată copiii foarte des afară, la aer, fie din lipsă de timp,
fie pentru că au impresia ca este o pierdere de vreme.
Rolul educativ al jocului în aer liber este nelimitat. De când ieşi cu micuţul pe uşa casei,
ai şansa să îl înveţi lucruri esenţiale pentru educaţia şi siguranţa lui. Îmbinarea jocului în natură
cu regulile de siguranţă pe care le presupun anumite medii de joacă, cu conduita potrivită pe
92
care trebuie să o aibă în public şi învăţarea locurilor pe unde şi cum să traverseze corect ajută
copilul să se descurce mai uşor în spaţiile exterioare, din afara casei.
Majoritatea adoră să se joace în aer liber, însă uneori au nevoie de o mână de ajutor cu
privire la noi idei de joacă şi activităţi.
Bibliografie :
1. „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, M.E.C.T., 2006;
2. Emilia Ivan, „Educaţia fizică în grădiniţă”, Editura Sport –Turism, 1976
IMPORTANȚA ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

ÎN DEZVOLTAREA EDUCAȚIONALĂ A ELEVULUI
Prof. Matu Adrian

Școala Gimnazială ,,Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Educaţia reprezintă un fenomen social fundamental apărut odată cu societatea umană şi

este specific fiecărei organizări sociale, îndeplinind funcţiile de informare şi de formare a
omului din punct de vedere intelectual, moral, spiritual, artistic, fizic.
Asupra elevului au loc mai multe acţiuni şi influenţe educaţionale de-a lungul vieţii iar
specialiştii în educație le-au sistematizat în trei tipuri de realizare a pregătirii pentru viaţă:
educaţia formală (școlară), nonformală (extrașcolară), informală (cunoştinţele pe care elevul le
asimilează zilnic: în familie, cu prietenii, pe stradă, în mass-media).
Educaţia nonformală se exercită asupra elevului de la începutul educaţiei sale șiconţine
majoritatea influenţelor educative care au loc în afara clasei, fiind activităţi extrașcolare sau
activităţi opţionale. Are un caracter mai puţin formal, dar cu acelaşi rezultat formativ.
În societatea contemporană, problematica educaţiei dobândeşte noi conotaţii, provocate
de schimbările care se produc în toate domeniile vieţii sociale. Educaţia depăşeşte limitele
exigenţelor şi valorilor naţionale şi tinde spre universalitate, spre patrimoniul valoric comun al
umanităţii. Din acest motiv, un curriculum unitar nu mai poate răspunde singur diversităţii
umane, iar dezideratul educaţiei permanente tinde să devină o realitate de necontestat.
Pedagogia modernă urmăreşte depăşirea vechii concepţii educaţionale care era centrată
pe achiziţionarea de către elev a unui volum mare de informaţii. Această concepţie presupunea
verbalism, enciclopedism, ineficiente în planul integrării profesionale şi sociale. Accentul este
pus acum pe aplicarea practică, al cărei rol este de a consolida informaţiile, de a forma
deprinderile, de a dezvolta motivaţia pentru învăţare şi activităţile productive.
Scopul activităţilor extracurriculare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
elevilor în proiecte cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi
socio-culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudini caracteriale, au menirea de a valorifica timpul liber al elevilor
într-un mod plăcut şi util şi de a-l transforma într-o sursă educaţională.
Dezvoltarea educațională a elevilor prin activităţi extracurriculare
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme
sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, declanşează anumite sentimente.
Participarea efectivă şi totală în activitate angajează atât elevii timizi cât şi pe cei slabi, îi
93
cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi. Elevii se autodisciplinează, prin faptul că

în asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de
Exemple de activități extracurriculare
Serbările şi festivităţile - serbările şcolare au un caracter stimulator atât pentru micii
artişti, cât şi pentru părinţii lor. Punerea serbărilor în scenă aduc satisfacţii atât “artiştilor“, cât şi
“spectatorilor“, elevi şi părinţi, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
Perioada de pregătire a serbării, dorinţa sinceră de succes, sudează colectivul,
impulsionează în mod favorabil, cultivă capacităţile de comunicare şi înclinaţiile artistice ale
elevilor, atenţia, memoria, gustul pentru frumos.
Prin conţinutul bogat şi diversificat al programului pe care îl cuprinde, serbarea şcolară
valorifică varietatea intereselor şi gusturilor şcolarilor. Ea evaluează talentul, munca şi
priceperea colectivului clasei şi transformă în plăcere şi satisfacţie străduinţele colectivului şi ale
fiecarui elev în parte. Este important ca fiecare copil să aibă un loc bine definit în cadrul
programelor pentru a se simţi parte integrată a colectivului şi pentru a fi conştient că şi
participarea lui contribuie la reuşita serbării şcolare. De asemenea, un rol educativ îl au
activităţile realizate cu prilejul sărbătorilor naţionale şi internaţionale.
Concursurile şcolare - concursurile şcolare sunt o metodă de a stârni interesul elevului
pentru diferite arii curriculare, având în acelaşi timp o importanţă majoră şi în orientarea
profesională a acestuia. Concursurile şcolare oferă elevilor posibilitatea de a demonstra practic
ceea ce au învăţat la şcoală şi acasă.
Acelaşi efect îl pot avea concursurile organizate la nivelul clasei sau al şcolii. Dacă sunt
organizate într-o maineră plăcută, vor stimula spiritul de competitivitate, oferindu-i copilului
prilejul de a se integra în diferite grupuri pentru a duce la bun sfârşit munca, precum şi ocazia
de a asimila mult mai uşor cunoştinţele.
Excursiile şi drumeţiile - excursia îl reconfortează pe copil, îi prilejuieşte însuşirea unei
experienţe sociale importante, dar şi îmbogăţirea orizontului cultural-ştiinţific. Excursia este o
formă de activitate cu caracter atractiv şi mobilizator. Este o modalitate deosebită de educaţie
completă deoarece permite o abordare interdisciplinară a cunoştinţelor. În realizarea unei
excursii şcolare e nevoie de un plan de lucru cu abordare interdisciplinară, de prelucrarea
normelor de deplasare în grup, a cerinţelor igienico-sanitare, a regulilor de comportare civilizată.
O excursie în natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura dintre cunoştinţele dobândite la
diferitele discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, le oferă posibilitatea de a se implica activ
în propriul proces de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-
şi susţine în mod public opiniile. Lucrările realizate pe baza materialelor culese, compunerile,
desenele, portofoliile, oferă posibilitatea unei evaluări temeinice.
Vizionările - vizionarea în grup de filme, spectacole de teatru sau circ specifice vârstei
lor, poate constitui o sursă de informaţii, dar în acelaşi timp şi un punct de plecare în realizarea
de către elevi a unor activităţi interesante. Copilul face astfel cunoștinţă cu lumea artei, învaţă să
o descifreze şi să o îndrăgească.
Aceste activităţi vor pune elevul în rol de spectator şi vor reprezenta pentru el o sursă de
impresii: stimularea afectivităţii copilului şi cultivarea dragostei pentru artă (cărţi, teatru,
muzică).
Alte activităţi - pot fi alese de către copii, participând la ele în timpul liber. De obicei,
acestea sunt alese ca pasiune personală sau chiar cu scopul de a îşi aprofunda cunoştințele dintr-
un anumit domeniu.
94
Ca o concluzie putem afirma că activităţile extraşcolare sunt atractive la orice vârstă. Ele
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de cunostinţe. Copiilor li se dezvoltă
spiritul practic, fiecare dintre ei având posibilitatea să se afirme conform naturii sale. Activitatea
extracurriculară este o componentă educaţională valoroasă şi eficientă căreia orice cadru
didactic trebuie să îi acorde atenţie, adoptând o atitudine creatoare atât în modul de realizare a
activităţii, cât şi în relaţiile cu elevii, asigurând astfel o atmosferă relaxantă care să permită
stimularea creativă a elevilor.
Bibliografie :
1. Cocoș, C , Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2006.
2. Ionescu, M., Chiş, V., Mijloace de învăţământ şi integrarea acestora în activităţile de
3. Lespezeanu, M., Tradiţional şi modern în învăţământul preşcolar, Editura S.C. Omfal,
Bucureşti, 2007;
LOCUL ŞI ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE

ÎN EDUCAŢIA COPIILOR
Prof. Înv. preșcolar Șișcă Sorina

Grădiniţa cu P.P. Nr. 8 Bârlad, jud. Vaslui
Activitățile extrașcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele
mai eficiente modalități de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece
sunt factorii educativi cei mai apreciați și mai accesibili sufletelor noastre.
Activitățile extracurriculare contribuie la gândirea și completarea procesului de învățare,
la dezvoltarea înclinațiilor și aptitudinilor elevilor, la organizarea rațională și plăcută a timpului
lor liber.
Având un caracter atractiv, elevii participă într-o atmosferă de boie bună și optimism, cu
însuflețire și dăruire. Potențialul larg al activităților extrașcolare este generator de căutări și
soluții variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginația, bucuria și în dragostaea
din sufletul copiilor.
Serbările școlare au un caracter stimulator atât pentru micii artiști, cât și pentru părinții
lor. Prin conținutul bogat al programului pe care îl cuprinde serbarea școlară valorifică
varietatea, preocuparea intereselor și gusturilor școlarilor. Ea evaluează talentul, munca și
priceperea colectivului clasei și transformă în plăcere și satisfacție străduințele acestuia.
Perioada de pregătirii a serbării, dorința sinceră de succes pot suda colectivul clasei,
impulsionează în mod favorabil fiecare copil să trăiască acele momente. Consider că fiecare
copil trebuie să aibă un loc bine definit în cadrul programelor artistice pentru a se simți parte
integrantă, să știe că și datorită lui serbarea a avut succes. Cadrul didactic trăiește alături de elevi
reușita serbării, contactul cu publicul trezește în sufletul copiilor dorința de a învinge timiditatea
și a da tot ce are mai bun.
E fascinant când pe scenă apar micii artiști, recitatori, cântăreți, dansatori, etc. Este cu
adevărat extraordinar când ei reușesc să trezească în sufletul spectatorilor emoții, bucurii.
Întregul lanț de activități desfășurate în școală și în afara ei, sub atenta supraveghere a cadrului
didactic, contribuie la formarea și educarea copiilor, are implicații și în viața spirituală și
culturală a comunității. Punerea în scenă a serbărilor aduce satisfacții atât micilor artiști, cât și
spectatorilor, contribuind la socializarea copiilor de la o vârstă fragedă.
O altă activitate deosebit de plăcută care contribuie la stimularea personalității elevilor
este excursia. Aceasta ajută la dezvolatrea intelectuală și fizică a copilului, la educarea lui
95
cetățenească. Excursia este cea care îl relexează pe elev, îi prilejuiește însușiirea unor experiențe
sociale importante, dar și îmbogățirea orizontului cultural-științific. În realizarea unei excursii
școlare, fie de mică sau de mare anvergură, trebuie întocmită o documentație serioasă, fapt care
nu trebuie să-i descurajeze pe dascăli în organizarea unor astfel de activități extrașcolare.
cei mici. Acestea oferă copiilor posibilitatea să demonstreze ce au învățat în cadrul orelor de
curs. În stimularea creativității un rol important îl are și biblioteca școlară, care-l pune pe elev
în contact cu cărți interesante și pe care el poate nu le are acasă. Concursurile de lectură pot
contribui la dezvoltarea și îmbogățirea vocabularului elevilor, la stimularea elevilor spre
activitatea de lectură.
Activitățile extrașcolare bine pregătite sunt atractive pentru elevi la orice vârstă. Ele
stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de noi cunoștințe și priceperi. Elevilor li
se dezvoltă simțul practic, operațional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se manifeste
conform naturii sale.
Participarea efectivă într-o activitate extrașcolară angajează atât elevii timizi, cât și pe
cei temperamentali, dezvoltă spiritul de cooperare și fairplay-ul.
Elevii se autodisciplinează prin faptul că îmbină utilul cu plăcutul, în același timp
asumându-și și anumite responsabilități. Cadrul didactic are responsabilitatea să-i dirijeze bine
pe elevi, să-i implice pe toți și să încerce să atingă obiectivul principal – pregătirea copilului
pentru viață. Renunțarea la realizarea efectivă a activităților extrașcolare înseamnă sărăcia vieții
sufletești a copiilor, privarea lor de sentimente și emoții; deoarece acestea contribuie la formarea
capacităților de comunicare ale elevilor, atenției, memoriei, gustului pentru frumos.
Activitățile extrașcolare nu au un spectru al activităților impus, ele oferă o mare libertate
de construție a învățării. Totul depinde de talentul cadrului didactic, de dăruirea sa în această
meserie, de modul creator de abordare a acestor activități prin punerea în valoare a tuturor
resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie:
1) Cernea, M., Contribuția activităților extracurriculare la optimizarea procesului de
învățământ în înv. primar, Ed. Discipol, București;
2) Crăciunescu, N., Forme de activități extracurriculare desfășurate cu elevii cilului
primar, Ed. Discipol, București;
3) Jinga, I; Istrate, E, (1998), Manual de pedagogie, Ed. All, București.
VALENȚE FORMATIVE ALE ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Înv: Spanache Alina

Școala Gimnazială Nr 1 sat Stănilești, jud. Vaslui
Activitățile extrașcolare ocupă un loc important în ansamblul influențelor educative.

Participarea la acest tip de activități lărgește orizontul cultural al elevilor, completând cu noțiuni
noi volumul de cunoștințe însușite în cadrul orelor de curs. De asemenea, constituie un mijloc de
formare a competențelor, contribuie la educarea morală, estetică a elevilor, diciplinându-le
acțiunile și extinzându-le orizontul cultural-artistic. Activitățile extrașcolare reprezintă un mijloc
de formare a deprinderilor elevilor de a-și folosi, în mod rațional, timpul liber, sunt propice
manifestării spiritului de independență și inițiativei.
Participarea elevilor la activităţile extracurriculare si extraşcolare se face pe baza liberei
alegeri, dupa interesele, pasiunile şi înclinaţiile fiecăruia. Caracterul voluntar al acestor activităţi
96
asigură participarea activă a elevilor la desfăşurarea lor. Aceasta nu înseamnă că desfăşurarea

lor este lăsată la voia întâmplării; dimpotrivă, cadrele didactice îi ajută pe elevi să se orienteze
mai ales spre acele forme de activitate care sprijină dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor lor.
Conducerea şi organizarea lor bine chibzuită le asigură succesul.
Conţinutul acestor activităţi este şi el diferit de cel al lecţiilor, în sensul că este mult mai
elastic şi mai variat. El se poate extinde asupra unor domenii variate ale ştiinţei, artei,
tehnicii,culturii etc., depăşind limitele planului şi programelor unei clase, dar ţinând seama de
interesul elevilor şi de condiţiile concrete ale şcolii.În cadrul acestor activităţi se pot completa
sau adânci unele aspecte ale problemelor discutate la lecţii, se pot trata altele înrudite, legându-
se toate cât mai strâns de practică. În orice caz, conţinutul activităţilor extracurriculare şi
extraşcolare trebuie să se lege strâns de conţinutul lecţiilor şi să se bazeze pe sistemul de
cunoştinţe, priceperi şi deprinderi ale elevilor, lărgindu-l şi adâncindu-l.
Activităţile extracurriculare pot îmbrăca variate forme: spectacole cultural–artistice
(serbările şcolare), excursii, vizite, drumeţii, concursuri, întreceri sportive, cercuri pe discipline,
cercuri literare, vizionări de spectacole, proiecte educaţionale ş. a.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea
cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în programa
şcolară. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la
dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia
pentru păstrarea valorilor, toleranţa, comunicarea interculturală etc.
În cadrul activităţilor extracurriculare cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse
toate formele de acţiuni care se realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în
natură, excursii, tabere, serbări cu diferite ocazii, concursuri între şcoli, parteneriate şcolare pe
diferite temeetc.
Dintre activităţile extracurriculare desfăşurate cu elevii clasei pregătitoare A de la Şcoala
Gimnazială nr 1, sat Stănilești enumerăm:
-activități de dans, teatru, pictură, activități de ecologizare, carnaval .
Activităţile extraşcolare, bine pregătite, sunt atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes,
produc bucurie, facilitează acumularea de cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar.
Copiilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să
se afirme conform naturii sale. Copiii se autodisciplinează, prin faptul că în asemenea activităţi
se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi. Dascălul are, prin acest tip de
activitate posibilităţi deosebite să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea,
să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru viaţă.
Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de educator, de talentul său, de dragostea sa
pentru copii, de modul creator de abordare a temelor, prin punerea în valoare a posibilităţilor şi
resurselor de care dispune clasa de elevi.
Bibliografie :
1. Cernea, M., „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de
învăţământ”, în “Învăţământul primar“ nr. 1 / 2000, Ed. Discipol.
97

CREATIVITĂȚII ELEVILOR
prof. înv. primar Tudor Marcela
Școala Gimnazială nr. 1 Băcani, jud. Vaslui
Tendinţele contemporane au dus la modificarea paradigmei educaţionale prin

deplasarea centrului de greutate dinspre învăţarea conformistă spre cea inovatoare. În
noul context, accentul cade pe cultivarea receptivităţii şi formării abilităţilor holistice care
permit elevilor să realizeze conexiuni rapide şi eficiente între informaţiile noi, facilitatea
accesului direct la sursele de informare, preocuparea pentru performanţele individuale,
stimularea creativităţii şi a activităţii în echipă.
Pentru a se încadra cu succes într-o lume în permanentă schimbare, elevii vor avea nevoie
de abilitatea de a selecta informaţiile şi a înţelege corelaţia dintre ele, de a decide ce este/ ce nu
este important, de a plasa în diverse contexte idei şi cunoştinţe noi, de a descoperi esenţa
lucrurilor întâlnite pentru prima oară, de a respinge datele irelevante/false, de a da sens critic,
creativ şi productiv acelei părţi din universul informaţional cu care se vor confrunta. Pentru a
manevra bine informaţiile, elevii trebuie să ştie să aplice operaţii de gîndire, să înveţe în mod
critic, să trieze eficient datele, să le ofere sensuri care, la rîndul lor, vor fi materializate în
anumite comportamente.
Fără a nega importanţa educaţiei de tip curricular, devine tot mai evident faptul că educaţia
extracurrriculară, adică cea realizată dincolo de procesul de învăţământ, îşi are rolul şi locul bine
stabilit în formarea personalităţii copiilor. Complexitatea finalităţilor educaţionale impune
îmbinarea activităţilor curriculare cu cele extracurriculare. Diversitatea activităţilor extraşcolare
oferite creşte interesul copiilor pentru şcoală şi pentru oferta educaţională. În cadrul activităţilor
extracurriculare, cu o deosebită influenţă formativă sunt incluse toate formele de acţiuni care se
realizează în afara programului propriu zis: plimbări, ieşiri în natură, excursii, tabere, serbări cu
diferite ocazii, concursuri, parteneriate şcolare pe diferite teme, etc.
Activităţile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor şcolarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului
lor liber. Având un caracter atractiv, şcolarii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism,
cu însufleţire şi dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este
generator de căutări şi soluţii variate. Succesul este garantat dacă avem încredere în imaginaţia,
bucuria şi în dragostea din sufletul copiilor, dar să îi lăsăm pe ei să ne conducă spre acţiuni
frumoase şi valoroase. Activităţile extraşcolare aduc o contribuţie însemnată şi la educaţia
morală, estetică a copiilor, disciplinându-le acţiunile şi lărgindu-le orizontul artistic.
Este foarte important să observăm caracteristicile generale de personalitate ale elevilor
astfel încât să putem cunoaşte capacitatea creativă a acestora. Acest aspect ne determină să
considerăm capacitatea creativă ca fiind rezultatul unui cerc larg de influenţe determinate de
calitatea gândirii creative a elevilor.
De aceea, abilitatea de creaţie a elevilor este foarte dificil de evaluat deoarece se poate
manifesta în moduri diferite. Urmărind ca fiecare elev să aibă propria experienţă, descoperim că
metodele utilizate în dezvoltarea gândirii creative care funcţionează bine pentru un elev pot duce
la o mare frustrare pentru un alt elev. Astfel, este necesar să dezvoltăm stilul propriu de gândire
al elevilor care îi ajută să-si exprime gândurile si ideile creative în moduri unice. Astfel,
potenţialul creativ al fiecărui elev îl punem în valoare prin utilizarea unor metode si tehnici care
oferă posibilitatea unei exprimari cu valoare individuală si socială.
98
În realizarea acestui proces complex, observaţiile zilnice asupra elevilor ne ajută să

descoperim punctele forte, temerile si fanteziile lor, eliberându-i de teama de a nu gresi sau de a
fi gresit înţelesi. În acest context putem asigura elevilor o învăţare creativă, care să ofere
iniţiativă, muncă independentă, încredere în forţele proprii si reacţie pozitivă la solicitările
mediului.
Relaţia educaţională prin atitudinea cadrelor didactice în clasă si în afara ei reprezintă
pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar, factorul esenţial pentru stimularea capacităţii
lor creative datorită tendinţei de a împrumuta de la educatori opinii si sisteme de valori. De fapt,
stimulând capacitatea creativă a elevilor realizăm un demers complex ce cuprinde fenomene de
activare, antrenare, cultivare si dezvoltare a potenţialului lor creator de care pot beneficia pe tot
parcursul scolarităţii.
În sistemul metodelor si tehnicilor de stimulare, imaginaţia se identifică cu creativitatea
datorită concomitenţelor afective si emoţionale si a desfăsurării spontane, relativ inconstiente a
mecanismelor de creaţie. Desfăsurarea unor activităţi în afara orelor de curs în care sunt folosite
metode creative, permit elevilor iesirea dintr-un sistem cunoscut si descoperirea altor moduri de
a gândi. Asocierile si combinările unor obiecte sau fenomene cât si aprecierea unor elemente
mai îndepărtate, stimulează capacitatea creativă a elevilor ducând astfel la apariţia ideilor
originale.
Mediul creat de profesor este unul creativ dacă: elevii pun în discuţie idei, pun întrebări,
fac legături, observă relaţii, elevii gândesc lateral, fac asociaţii neobişnuite, elevii au o viziune
despre cum vor fi lucrurile, îşi imaginează posibilităţi, se întreabă „cum ar fi dacă...?”, văd
alternative, privesc lucrurile din mai multe puncte de vedere, explorează idei şi opţiuni, se joacă
cu ideile, încearcă ceva diferit, abordări noi, sunt deschişi la noi idei, îşi schimbă ideile pentru a
obţine ceva nou, reflectă critic asupra ideilor, acţiunilor, rezultatelor, analizează progresele,
invită şi dau feedback, ştiu să critice constructiv şi să facă observaţii pertinente, nu se tem de
greşeli, îşi asumă riscul de a greşi şi învaţă din ele.
Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea
stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă,
copiii acumulează o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele
din natură. Scopul activităţilor extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea
caracteriale.
Implicarea copiilor în proiectele educaționale este o modalitate de realizare de activități
reconfortante care să le stimuleze imaginația, talentul, să le dezvolte valori ca bunătatea,
toleranța, acceptarea celor din jur, ajutorarea. Activităţile extraşcolare bine pregătite sunt
atractive la orice vârstă. Ele stârnesc interes, produc bucurie, facilitează acumularea de
cunoştinţe, chiar dacă necesită un efort suplimentar. Copiilor li se dezvoltă spiritul practic,
operaţional, creativitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale.
Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea
cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în cadrul orelor prevăzute în programa
şcolară. Elevii sunt atraşi de activităţile artistice, reacreative, distractive, care ajută la
dezvoltarea creativităţii, gândirii critice şi stimulează implicarea în actul decizional privind
respectarea drepturilor omului, conştientizarea urmărilor poluării, educaţia rutieră, educaţia
pentru păstrarea valorilor, toleranţa, comunicarea interculturală. Şcoala, oricât de bine ar fi
organizată, oricât de bogat ar fi conţinutul cunoştinţelor pe care le comunicăm elevului, nu poate
da satisfacţie setei de investigare a copiilor. Ei au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea
99
lor spirituală, să le împlinească setea de cunoastere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona

puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile.
Dascălul are posibilitatea să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze
dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal - pregătirea copilului pentru
viaţă. Realizarea acestor obiective depinde în primul rând de cadrul didactic, de talentul său, de
posibilităţilor şi resurselor de care dispune clasa de elevi. Serbările, prin specificul lor de
activitate extracurriculară, reprezintă un nesecat izvor de satisfacţii şi bucurii, creează bună
dispoziţie şi favorizează dezvoltarea copiilor din punct de vedere fizic şi psihic. Importanţa lor
educativă constă în conţinutul artistic prezentat, precum şi în atmosfera de sărbătoare ce se
instalează cu acest prilej. Prin organizarea serbărilor dezvoltăm copiilor dragostea pentru artă,
pentru frumos. Ele aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei, entuziasmului şi rămân
momente de neuitat în viaţa fiecăruia.
Valorificarea și dezvoltarea spiritului de observație al elevilor pot constitui premise ale
apariției și manifestării conduitelor lor creatoare. Cultivarea flexibilității gândirii, a curajului de
a încerca, a perseverenței, dezvoltarea gustului riscului, dezvoltarea fluidității ideilor sunt
situații de instruire care contribuie la dezvoltarea creativității elevilor în cadrul activităților
școlare și extrașcolare.
Nu există ”rețete miraculoase” prin care să stimulăm creativitatea elevilor. În esență, este
vorba de o nouă abordare a procesului de instructiv-educativ, în sensul unei schimbări complete
a stilului. Activitățile școlare și extrașcolare orientate spre creativitate implică un set de condiții
favorabile, iar decisivă este încurajarea elevilor să lucreze și să gândească independent, să-și
eleboreze propriile proiecte și să se debaraseze de ideea că în școală, orice activitate trebuie să
fie strict dirijată și controlată de cadrul didactic.
Bibliografie:
Amabile, T., Creativitatea ca mod de viață. Ghid pentru părinți și profesori, editura
Știință și Tehnică, București, 1997.
Fryer, M., Predarea și învățarea creativă, editura Paideia, București, 1996
Ionescu, Miron, Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj Napoca, 2000
100
101
Secțiunea nr. 2
„EDUCATION WITH LEGO”, UN PROIECT ETWINNING DE SUCCES

Ciobanu Elena Monica,
Grădinița Cu P.P. Nr 1 Tîrgoviște, jud. Dâmbovița
Stănciulică Steluța,
Grădinița Cu P.P. Nr 1 Tîrgoviște, jud. Dâmbovița
ETwinning este o comunitate profesională extinsă – pe de o parte datorită faptului că

acționează la nivel internațional, pe de altă parte pentru că are în cuprindere persoane care
acționează în domenii și la nivele educaționale diverse. Astfel, eTwinning ne pune în legătură cu
mediul profesional european și facilitează selectarea de parteneri de dialog sau parteneri de
proiect compatibili. Din această perspectivă, eTwinning ne face să ne simțim aproape de orice
colț al Europei, ne transformă în mod natural în profesor european. ETwinning a dezvoltat mai
multe instrumente de recompensare a profesorilor activi, a membrilor platformei – elevi sau
profesori – care se fac remarcați prin activități educaționale în parteneriat de calitate: certificate
prin care se autentifică un parteneriat, certificate naționale și europene de recunoaștere a calității
activității de proiect a unui profesor, certificate de calitate pentru elevi, premii la diverse
competiții tematice naționale și europene, certificate de formare continuă pentru cei care
participă la cursuri on-line, la seminarii de contact, etc.Proiectul „EDUCATION WITH LEGO”
a pornit de la idea ca lego înseamnă joc în mediul natural, ajută la dezvoltarea abilităţilor
motrice şi coordonarea dintre mână şi ochi;abilităţilor de orientare în spaţiu;capacității de
gândire creativă şi divergentă;abilităţilor sociale și abilităţilor lingvistice. Acest proiect a permis
copiilor să cunoască copii europeni. În derularea proiectului am împletit metodele tradiționale
cu cele moderne, sarcinile de lucru pentru preșcolari fiind clare și precise. Pentru atragerea
copiilor în activitățile proiectului am folosit computerul, am urmărit postările partenerilor,
modul de abordare a temelor cu ajutorul pieselor de lego, au evaluat singuri activitățile
proiectului. Copiii au făcut cunoștință cu partenerii prin intermediul Twinspace-ului.Pot spune
că acest proiect a fost proiectul copiilor și nu al cadrului didactic. De la început până la sfârșit
temele abordate au ținut cont de nevoile lor, de dorințele lor, obiectivele ce trebuie atinse pentru
acest nivel de varsta.Proiectul s-a dovedit a fi anvelopa programului de la clasă. Activitățile
proiectului s-au derulat în procent de 100% în timpul programului de la clasă. Au fost cuprinse
activități din toate domeniile de activități-EDUCAREA LIMBAJULUI, MATEMATICE,
CUNOAȘTEREA MEDIULUI, EDUCAȚIE FIZICĂ, ETC. Obiectivele proiectului
EDUCATION WITH LEGOau fost realizate fără să ne abatem de la activitățile zilnice, fără a
ne abate de la programa pentru învățământul preșcolar românesc, aceste jocuri contribuind cu un
102
real success la abordarea diferită a temelor propuse, abordare care a venit în sprijinul copiiilor.
Copiii și-au dezvoltat și consolidat toate abilitățile stabilite la începutul proiectului:
sociale, emoționale, motorii, cognitive, de vorbire. Integrarea proiectului în curriculum s-a
realizat prin integrarea obiectivelor proiectului în obiectivele propuse la clasă prin proiecte
tematice, planificări săptămânale și zilnice. Prin învățarea despre diferite țări, diferențe și
asemănări culturale ne-am concentrat pe cunoașterea mediului educațional existent în sălile de
clasă ale fiecărui partener. Prin activitățile specifice educării limbajului, am dezvoltat abilitățile
de comunicare în limba engleză(acest lucru fiind aprofundat și în cadrul opționalului de limba
engleză derulat la clasă), și nu numai. Activitățile propuse de proiect pentru educarea limbajului
au facilitat învățarea de cuvinte noi,din țările partenere cu ajutorul jucăriilor lego, acest lucru
transformând învățarea într-un lucru extreme de facil și benefic pentru preșcolari. Tot în cadrul
activităților de educarea limbajului au fost create povești cu ajutorul pieselor de lego, poveștile
create de copiii mei fiind realizate cu o reală plăcere,fiind ajutați de aceste piese. În mod normal,
atunci cănd ne dorim acest lucru , la categoria de vârstă a copiilor mei(3-4 ani) întâmpinăm
dificulțăți deoarece comunicarea este destul de dificilă. Aceste piese de lego, au rupt bariera
comunicării verbale.În cadrul activităților matematice am putut vedea și chiar experimenta la
clasă modalități diverse de abordare a număratului(metode noi, materiale noi), specifice fiecărui
sistem de învățământ în parte. Cifrele au fost învățate cu ușurință, într-in mod foarte plăcut, cu
ajutorul jucăriilor din lego. La cunoașterea mediului am studiat harta Europei, am abordat
temele curriculare(animale, flori,anotimpuri) cu ajutorul pieselor de lego, renunțând la clasicele
fișe și jetoane, acest lucru fiind pe placul copiilor mei, activitățile derulate în acest mode reușit
să capteze atenția și celor mai reticienți copii, iar obiectivele fiecărei activități fiind atinse rapid
și în proportie de 100%. La domeniul om și societate, am învățat mai multe despre cultura
partenerilor, despre toleranță, despre modul de abordare a sărbătorilor de iarnă în fiecare țară
parteneră. Pe plan social,lego i-a incurajat pe copii să-si faca prieteni și să devină cooperanti.
Pe plan fizic, atunci cand copiii au reusit să ridice,să stocheze sau să combine cuburile,ei au
dobândit mai multa putere în maini si degete,si și-au dezvoltat coordonarea dintre ochi si maini
Lego i-a ajutat pe copiii de gradinita si pe cei din clasele primare sa-si dezvolte simtul
artistic,echilibrul si stabilitatea. Pe plan intelectual-lego i-a ajutat pe cei mici sa-si dezvolte
vocabularul pe masura ce invata sa denumeasca formele,marimea si culorile .Proiectul a avut un
mare impact atât în rândul copiilor dar și în rândul cadrelor didactice prin dezvoltarea spiritului
de echipă, cunoașterea diferitelor culturi, a sistemelor de învățământ, dezvoltarea creativității și
îmbunătățirea imaginii de sine. Activitățile derulate la clasă au fost cunoscute de alte cadre
didactice, noi am putut vedea alte abordări ale activităților instructiv educative la vârsta
preșcolară, reușind astfel un schimb de bune practici vis-a-vis de abordarea temelor
educaționale în diverse sisteme de învățământ. Prin activitățile derulate, proiectul a reușit să
ajungă la rezultatele propuse inițial:
*cunoașterea diversității culturale
*schimbul de bune practici vis-a-vis de sistemele de învățământ din țările partenere
* schimbul de produse atât on-line dar și letric (prin coletele expediate)
În cadrul focus-grupului organizat la nivelul comisiei metodice din grădiniță
colegele mele au avut posibilitatea de a vedea modul în care cadrele didactice de nivel preșcolar
din alte țări lucrează și de a adapta aceste practici în activitatea lor. Rezultatul concret al
proiectului este faptul ca am învățat unii de la alții am primit si împărtășit idei noi.
103
de activități interesante pentru dezvoltarea copiilor.Proiectul a fost premiat cu premiul național

și european de calitate, atât pentru cadrul didactic. dar și pentru copii.
Bibliografie:
iTeach‐ Introducere in eTwinning‐ http://iteach.ro/cursuri/course/view.php?id=2
VELEA, S., Noile tehnologii în educaŃie – între slogan şi impact autentic în activitatea de
predare-învăŃare, în "Tehnologii moderne în educaŃie şi cercetare, CNIV 2009, Editura
UniversităŃii din Bucureşti, 2009.
EXEMPLU DE BUNĂ PRACTICĂ DIN CADRUL PROIECTULUI „ÎNVAȚĂ DIFERIT.

ALEGE UN PROIECT!”, nr. de referință2020-1-RO01-KA101-078872, în cadrul
Programului Erasmus+, Acțiunea cheie 1, Mobilități de personal
Prof. Dumitriu-Broștic Elena

Școala Gimnazială „Principesa Elena Bibescu” Bârlad, jud. Vaslui
1. Data:06 noiembrie 2021, ora 08ºº, Şcoala Gimnazială Principesa Elena Bibescu, Bârlad,
2. Activitatea: 5
3. Titlul activității: (Realizarea unui proiect Project Based Learning – PBL)cu tema: „Cum
reducem violența din clasa/școala noastră?”
4. Obiective: Dezvoltarea responsabilității față de propria persoană și față de ceilalți și a
inițiativei în situații de violență.
Stimularea responsabilității față de propria persoană și față de ceilalți și a capacității de
asumare a acesteia.
Să înţeleagă conceptul de bullying şi rolul personal în diminuarea acestui fenomen.
Dezvoltarea gândirii critice și a gradului de angajament în societate.
5. Grup ţintă: 12 elevi ai clasei a VII-a
6. Număr de participanți (pe categorii de grupuri țintă): 20 de elevi (11 fete, 9 băieți, 1
profesor, consilierul școlar).
7. Mijloace și metode utilizate: fotografii, fişe, laptop, telefon,tablă/flipchart, markere, siluetă
umană, expunerea, observarea dirijată, povestirea, studiul de caz, problematizarea, jocul de
rol.
8. Descrierea activității pe scurt:Moment organizatoric: Discuție pe baza unei întrebări de
creare a angajamentului: „Cum stați azi cu energia/interesul față de școală, etc?”, eventual și
o glumă/întâmplare personală. Captarea atenției/anunțarea temei:Doi elevi au simulat un
conflict care s-a rezolvat prin manifestarea agresiunii unul față de altul. Dirijarea
învățării:Discuție pe marginea a ceea ce au observant la cei doi colegi. Agresorul îi împinge
pe alții în jos crezând că este mai sus, că e mai bun, crede că se ridică, călcând pe alții. De
fapt, ce se întâmplă? În fapt, se coboară. Se coboară în ochii noștri pentru că noi știm că e de
fapt slab. Se coboară. E slab pentru că nu se poate face remarcat decât prin agresiune, fie ea
fizică sau verbală. E slab pentru că își alege victime mai mici decât el. Elevii definesc
BULLYING-ul?Bullying-ul e definit ca umilire, ca batjocură. Analizează cuvântul
BAT+JOC+URĂ Cum începe bullying-ul? O bătaie în joacă. Apoi...un copil este etichetat,
tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume
fel... Acele tachinări - care din păcate uneori se transformă în îmbrânceli sau chiar în atacuri
fizice - generează URĂ.
Violența are trei caracteristici:
a) -este intenționată – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
104
b) -este repetată – aceeași persoană este rănită mereu;

c) -apare dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Elevii au propus soluții la problema discutată utilizând inteligențele multiple. Elevii au
avut câte o siluetă căreia i-au atribuit „o identitate”. După terminarea exercițiului, silueteleau
fost lipite pe tablă și un lider a prezentat cine este noul coleg care se asundea sub silueta primită.
Elevii au putut manifesta agresivitate față de noul coleg ilustrat de silueta personalizată de ei. Li
s-a cerut să repare silueta. Au putut astfel constata care sunt urmările violenței și cum
consecințele acestui tip de comportament sunt extrem de grave.
Obținerea performanței:Elevii au constatat mai devreme că, dacă începi să-i împingi pe alți
oameni în jos, te cobori. Aceștia au privit și la reversul medaliei. Dacă încerci să ajuți pe cineva
să se ridice, să îl împingi în sus, te ridici pe vârfuri, ești mai sus decât înainte, te îmbunătățești
pe tine. Ca să ridici pe altul, trebuie să te ridici pe tine mai întâi.
Care este Regula de Aur? „Fă altora ceea ce ţi-ar plăcea să-ţi facă ei ţie.”
Am solicitat elevilor să noteze răspunsurile la următoarele întrebări şi să le împărtăşească clasei:
1. Cum îţi vei folosi influenţa dacă vezi pe cineva insultat sau abuzat?
2. Cum te poţi apăra dacă un tiran este agresivcu tine?
Încheierea activității/concluzii/evaluare:Răspund la eventuale întrebări care au apărut și cer
feedback legat de cum s-au simțit și ce i-a ajutat cel mai mult.
9. Evaluare: Completarea unui chestionar prin care se stabilește rezolvarea unei probleme care
îi preocupă prin alegerea unui proiect care va fi realizat de către elevi.
10. Rezultate obținute:Participarea/implicarea elevilor în proiecte care vizează reducerea
violenţei şcolare.
Acţiuni de conştientizare de către elevi a efectelor negative ale violenţei.
Dezbateri tematice organizate de elevi, organizarea ,,săptămânii toleranţei”, a ,,săptămânii
antiviolenţă” în şcoală.
Realizarea unui colaj de imagini din clasă, școală, presă care prezintă situaţii de violenţă şi
analiza acestora.
Realizarea unei prezentǎri Power Point care să urmărească o temă relevantă privind violenţa
şcolară.
Conştientizarea de către părinţi a responsabilităţii pe care o au în educarea copiilor, în
spiritul acceptării diferenţelor culturale, etnice şi sociale.
Anexele 1 și 2
Fișă de lucru: Activitatea nr. 5 - Realizarea unui proiect Project Based Learning – PBL)
cu tema: „Cum reducem violența din clasa noastră/școala noastră?”
Nume:
Clasa a VII-a
1) Cât de mulţumit/ă eşti în general de?
a) Rezultatele tale şcolare?FOARTE MULŢUMIT____
MULŢUMIT____
NEMULŢUMIT____
FOARTE NEMULŢUMIT____
b) Decolegii tăi? FOARTE MULŢUMIT____
MULŢUMIT____
NEMULŢUMIT____
c) De profesorii tăi? FOARTE MULŢUMIT____
MULŢUMIT____
NEMULŢUMIT____
105
d) De şcoală în general? FOARTE MULŢUMIT____
MULŢUMIT____
NEMULŢUMIT____
FOARTE NEMULŢUMIT___
2) Eşti de părere că:
a) Profesorii au o relaţie bună cu elevii: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
b) Mă simt la şcoală ca într-o echipă: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
c) Profesorii ne respectă opiniile: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
d) Profesorii sunt interesaţi să avem
rezultate bune la şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
e) Sunt tratat corect în şcoală: NU___ AŞA ŞI ASA___ DA____
3) În ultimul an cât de des s-a întâmplat ca:
a) Un coleg să vorbească urât de tine sau să râdă de tine:
DES____ NU PREA DES___DELOC___
b) Un coleg să nu vrea să fie prieten cu mine:
NU___ NU PREA DES___ DA____
c) Să mă simt respins la şcoală:
d) Să simt că nu mai îmi place deloc la şcoală:
4) Tegândeşti câteodată că vrei să faci altceva decât să mai vii la şcoală? DA___NU___
5) În ultimul semestru/an școlar ai avut probleme legate de absenţe?
DA (număr foarte mare de absențe nemotivate)___ AŞA ŞI AŞA (număr mare de absențe
nemotivate)____NU (nu am avut deloc absențe)____
6) Eşti de părere că materiile sunt interesante? DA___ AŞA ŞI AŞA___ DELOC___
7) Înveţi când ceva ţi se pare interesant? DA___NU___
8) Poţi să te concentrezi la ore sau la teme? DA____AŞA ŞI AŞA____NU___
9) În general îţi faci temele pentru acasă? DA___NU___
10) Îţi place la şcoală? DA___NU___
11) Ai avut probleme la şcoală în ultimul an?
a) Bătăi cu colegii sau alţi elevi: DA___NU___
b) Am jignit colegii sau/și profesorii: DA___NU___
c) Am fost atenţionat de diriginte sau de doamna director pentru comportament: DA___NU___
12) Îţi place mai mult să faci altceva decât să vii la şcoală? DA___NU___
13) Dacă la întrebarea anterioară ai răspuns DA: Ce altceva îţi place să faci mai mult decât să vii
la şcoală?
________________________________________________________________________
14) Familia ta este preocupată de rezultatele talela şcoală? DA___AŞA ŞI AŞA___NU___
15) Simţi câteodată că lecţiile sau temele sunt prea grele? DA___NU___
16) Poţi să îţi faci temele acasă fără să te ajute cineva? DA___NU____
17) Ce loc ocupă școala în preocupările tale de zi cu zi?
a) FOARTE IMPORTANT _____
b) IMPORTANT ____________
c) NESEMNIFICATIV ______________
d) NEIMPORTANT _________________
e) NU MĂ INTERESEAZĂ ___________
106
Fișă de lucru- Chestionar despre relații de motivație, cooperare și violență în spațiul școlar
Nume:
Clasa a VII-a
1) Vorbești cu părinții, frații, prietenii?
a) -zilnic, de mai multe ori;
b) -da, când plec la școală;
c) -uneori.
2) Sunt în clasǎ colegi care vă deranjează zilnic cu limbaj licențios sau cu violențe în timpul
lecțiilor și în pauze?
a) -destui;
b) -câțiva;
c) -nu prea.
3) Părinții tăi vin la școală, ca să discute cu profesorii despre comportamentul tău și despre
rezultatele tale școlare?
a) -aproape lunar;
b) -când e cazul;
c) -când sunt chemați de diriginte, un profesor sau director;
d) -nu e cazul.
4) Profesorii tǎi folosesc un ton calm, degajat și cooperant la lecții?
a) -toți;
b) -câțiva;
c) -majoritatea;
d) -doar unul/ una.
5) Simți, că ai putea discuta orice problemă sau secret cu profesorii tăi?
a) -cu unii;
b) -doar cu unul;
c) -cu majoritatea;
d) -cu dirigintele;
e) -nu e cazul.
6) Ce este violenţa în opinia ta?__________________________________________________
7) Care sunt formele de manifestare ale violenţei?____________________________________
8) Cum se poate preveni?________________________________________________________
9) Cum putem diminua acest fenomen?_____________________________________________
Fotografii din cadrul activității:
107
MODELE DE BUNĂ PRACTICĂ - PROIECTUL ERASMUS +’’COUNSELLING AT

SCHOOLS”
profesor consilier şcolar Anton Beatrice Alina

Liceul Tehnologic ’’Petru Rareş’’ Bârlad, jud. Vaslui
Proiectul Erasmus +’’Counselling at schools” nr. de referinţă 2018-1-TR01-KA229-059874, s-a

derulat în perioada 01.09.2018-31.08.2021 şi a avut ca scop general concentrarea pe consilierea
profesională și non-profesională în toate şcolile partenere.
Proiectul a fost finanţat de Comisia Europeană prin programul Erasmus + prin care UE sprijină
educaţia, formarea, tineretul şi sportul în Europa. Proiectul s-a realizat prin intermediul Agenţiei
Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, în parteneriat cu
următoarele şcoli: Cağaloğlu Anadolu Lisesi, Istanbul, Turcia
( coordonatorul proiectului), Şcoala Generală Hristo Botev,
Kubrat, Bulgaria, Liceul Stefan Zeromski, Bielsko-Biala,
Polonia şi Liceul Tehnologic ’’Petru Rareş’’ Bârlad, Vaslui.
Prima activitate de învățare / predare / instruire s-a
realizat la şcoala coordonatoare a proiectului Erasmus+
’’Counselling at schools’’ laCağaloğlu Anadolu Lisesi,
Istanbul, în perioada 03.12.2018.-09.12.2018.Tema acestei
reuniunii de proiect s-a numit: orientarea universitară şi
planificarea carierei elevilor. La această reuniune de proiect
au participat 7 elevii şi 3 cadre didactice de laLiceul
Tehnologic ’’Petru Rareş’’ Bârlad, Vaslui.
În perioada 08.04.2019-12.04.2019 s-a realizat cea de-
a doua activitate de învățare / predare / instruire la Liceul
Tehnologic ’’Petru Rareş’’ Bârlad, Vaslui. Tema acestei
reuniunii s-a numit: Rezolvarea problemelor elevilor.
Următoarea activitate de învățare / predare / instruire s-a
realizat la şcoala parteneră a proiectului Erasmus+
’’Counselling at schools’’ laLiceul Stefan Zeromski, Bielsko
Biala, Polonia, în perioada 21.10.2019-25.10.2019.Tema
acestei reuniunii s-a numit: Studiul/Lucrul în străinătate şi
diferenţele între viaţa profesională şi educaţie.
În perioada 27.05.2021 - 28.05.2021 şi 31.05.2021- 02.06.2021
a avut loc ultima activitate de învăţare/predare/ instruire din
cadrul acestui proiect. Activitatea s-a desfăşurat online din cauza
pandemiei de COVID-19 şi a fost organizată de ŞcoalaGenerală
Hristo Botev, Kubrat din Bulgaria. Tema acestei reuniunii de
proiect s-a numit:Tineret şi dezvoltare personală. La această
reuniune online au participat 25 de cadre didactice şi 79 elevii de
la Liceul Tehnologic ’’Petru Rareş’’ Bârlad, Vaslui.
ProiectulErasmus + ’’Counselling at schools’’ a avut ca
rezultate: broșura proiectului, prezentările, rapoartele,
cercetările, stagiul de pregătire profesională, programa de
orientare şcolară, sondajele, expozițiile, vizitele, cursurile,
interviurile, scurt-metraje, CV-uri, utilizarea eTwinning,
documentele de mobilitate Europass și contul Instagram al
proiectului.
Printre principalele activităţi extracurriculare desfăşurate în
cadrul proiectului Erasmus + ’’Counselling at schools’’ putem
enumera:
108
Vizita de studiu în cadrul Universităţii ’’Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi. La această vizită de
studiu au participat 21 de elevii şi 4 cadre didactice. În data de 18 noiembrie 2018, elevii şi profesori au
avut şansa să participe la workshopuri despre carieră ’’Cum să-ţi alegi facultatea’’. În cadrul sălii
multimedia au cunoscut istoria Universităţii ’’Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi, facultăţile, specializările,
condiţiile de admitere, posibilităţile de cazare, inserţia profesională a absolvenţilor după absolvirea
studiilor de licenţă, masterat şi doctorat. Următorul obiectiv de vizitat a fost: Biblioteca Centrală
Universitară ’’Mihai Eminescu’’ Iaşi.
Elevii au cunoscut sediul bibliotecii, programul de lucru, regulamentul de organizare şi
funcţionare a bibliotecii. Elevii au aflat despre fondul existent de carte ( peste 2 milioane de cărţi), săli
de lectură ( 30 de săli), personalul bibliotecii ( 188 angajaţi), despre Fundaţia Regele Ferdinand I, care a
contribuit la întemeierea la Bibliotecii Centrale Universitare ’’Mihai Eminescu’’ Iaşi. În a doua
parte a zilei s-a vizitat Muzeul Universităţii din Iaşi.Muzeul este deschis pe strada Titu Maiorescu, nr.
12, Iaşi şi cuprinde două secţiuni Muzeul Civilizației Cucuteni și Muzeul Academic.
În cadrul reuniunii din România

desfăşurată în perioada 08.04.2019-
12.04.2019 s-a vizitat Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Anti Drog, Iaşi,
România.
La această vizită de studiu au participat 8 elevii şi 4 profesori din Turcia, 7 elevii şi 3
profesorii din Polonia, 7 elevii şi 3 profesorii din Bulgaria, 25 elevii şi 7 profesori din România.
Domnul inspector poliţist Mihai Manea a prezentat structura centrului Anti Drog Iaşi pe care îl
coordonează, precum şi scopul instituţiei de reducere a consumului de droguri, prin campanii în
109
şcoală, în comunitate, precum şi asigurarea de servicii de consiliere pentru persoanele

consumatoare de droguri.Doamna psiholog Mihaela Ciobanu a prezentat etapele unui program
de diminuare şi combatere a consumului de droguri.
Concursul de eseuri’’Visul meu de carieră’’ s-a desfăşurat în luna noiembrie 2019.
Acest concurs a avut ca scop principal proiectarea în scris a propriului drum de dezvoltare a
unui elev în acord cu posibilităţile personale şi cu cerinţele societăţii. Câştigători concursului
’’Visul meu de carieră’’ au fost:Brezuleanu Claudia – clasa a X-a A3 – 25 puncte- premiul I,
Pletosu Răzvan– clasa a IV-a – 23 puncte- premiul II.
Disclaimer "Material realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Conţinutul prezentului
material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană
nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei."
VALORIZAREA ARTEI POPULARE ROMÂNEȘTI

Învățarea prin proiecte
Prof. înv. primar Flueraș Mihaela

Școala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu” Vaslui, jud. Vaslui
Grup ţintă: elevii clasei a II-a A

Perioada: septembrie-octombrie 2019
Scopul: Desfăşurarea unor activităţi legate de arta populară, valorizarea acestora şi afirmarea
copiilor prin limbajul universal al artei
Obiective:
 Să aplice elemente din arta decorativă populară în propriile creații;
 Să participe cu interes la ateliere creative;
 Să-și dezvolte aptitudinile creative;
 Să valorifice produsele obținute;
 Să-și exerseze abilitățile antreprenoriale;
Activităţi propuse:
 vizită la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui;
 vizită la Palatul Culturii, Iași, secția de etnografie;
 participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de
marionete, semne de carte, pictură pe linguri cu ocazia Târgului de meșteri
populari);
 organizarea unei expoziții/ a unui târg cu posibilitatea realizării unor schimburi între
produsele făcute de elevi, în scopul valorificării acestora și/ sau al exersării
abilităților antreprenoriale (de Zilele Școlii);
Locul desfăşurării: Școala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu”, Vaslui
Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui;
Palatul Culturii, Iași, secția de etnografie.
Număr de participanţi: 26 elevi, prof. înv. primar, parteneri de la muzeul județean, părinţi;
Responsabili: Flueraș Mihaela
Beneficiari: elevii clasei
Mijloace materiale necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea activităţii: calculator,
imprimantă, CD-uri;hârtie colorată, material textil, fire, foarfece, linguri de lemn, carioci, sticlă
protejată cu bandă adezivă pentru icoane, acuarele, pensule, diplome;
Desfăşurarea activităţii:
110
Responsabilul proiectului a stabilit conținutul și modalitățile de desfășurare a activității,

a comunicat elevilor etapele desfășurării acțiunilor, iar partenerilor datele de contact și zilele
pentru vizită. S-au procurat materialele necesare desfășurării activităților.
Activitatea 1- Vizită la Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui și la Palatul Culturii,
Iași, secția de etnografie.
Scopul acestei activități a fost cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor populare românești,
dar și observarea elementelor de artă decorativă- linia, punctul, forma, în diferite exponate
(costume populare, ștergare, fețe de masă și alte țesături țărănești, vase din ceramică- căni,
farfurii, diferite obiecte din lemn- lăzi de zeste, linguri, picture pe sticlă etc).
Activitatea 2 - Atelier de personalizat linguri de lemn, creare de semne de carte, de

păpuși, pictură pe sticlă;
Atelierul, o activitate care presupune creație, talent și dăruire, a urmărit valorificarea
elementelor de limbaj plastic și a tehnicilor de lucru însușite în cadrul orelor de Arte vizuale și
abilități practice, dar și aplicarea unor motive din arta tradițională românească. În obiectele
realizate s-au regăsit pe lângă linie, punct și elemente geometrice, flori, animale/păsări.
Activitatea 3 - Organizarea unei expoziții cu cu posibilitatea de a schimba obiectele
lucrate între ei, în scopul valorificării acestora și al exersării abilităților antreprenoriale
(negociere, troc).
Obiectele confecționate au fost schimbate cu altele de la elevii altor clase și constituie
zestrea noastră pentru fiecare expoziție realizată cu ocazia sărbătoririi unor zile naționale.
Evaluarea activităţilor:observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind
progresul personal; autoevaluarea; realizarea unei expoziții cu produsele copiilor de Ziua
națională a României
Procesul de evaluare a pus accent pe recunoașterea experiențelor de învățare și a
competențelor achiziționate de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluția

copilului a fost înregistrată, comunicată și discutată cu părinții. În întreaga activitate de învățare
și evaluare a fost urmărit, încurajat și valorizat progresul fiecărui copil.
111
ACȚIONĂM ÎMPREUNĂ PENTRU O LUME MAI BUNĂ!– ACTIVITĂȚI

EXTRACURRICULARE REALIZATE
ÎN SĂPTĂMÂNA EDUCAȚIEI GLOBALE
Prof. Doina Radu

Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu”Bârlad, jud. Vaslui
În săptămâna 15-19 noiembrie 2021, la Liceului Teoretic ”Mihai Eminescu” Bârlad s-a
derulat Proiectul Educațional ”Acționăm împreună pentru o lume mai bună!”, realizat în
cadrul Programului European Educația Globală, coordonatori fiind doamnele profesoare Rica
Luchianov, Gabriela Dobrea, Camelia Stoica și Doina Radu.
Proiectul și-a propus să prezinte elevilor cele mai importante provocări ale lumii
contemporane la nivel global, provocări ce pot fi rezolvate printr-un efort susținut, din partea
tuturor. Poluarea, rasismul, bullyng-ul, drepturile omului, implicit drepturile copiilor, pacea,
interculturalitatea, au fost temele abordate de-a lungul Săptămânii Educației Globale. Au
participat 250 de elevi și 15 cadre didactice. Activitățile s-au desfășurat sub formă de dezbateri,
ateliere de lucru, mese rotunde, seminarii și wokshop-uri.
Seminarul Este lumea noastră, să acționăm împreună!”,a cuprins o prezentare a
educației globale, ce este și ce tipuri de educații cuprinde; prezentarea succintă a educației
pentru dezvoltare, educația privind drepturile omului, educația interculturală și educația pentru
pace și soluționarea conflictelor. Elevii au realizat lucrări cu un bogat conținut de idei legate de
provocările contemporane ale globalizării, cum ar fi: pandemia Covid 19, discriminarea rasială,
bullyng-ul, efectele migrației în Europa, interculturalitatea.
Pentru fiecare problemă ridicată, Participanții au căutat să găsească diverse soluții și

rezolvări.
Atelierul delucruSpunem STOP rasismului!”, a început cu o prezentare a Programului
european ”Educația Globală”, aflat în anul 2021, în cel de-al XXIII-lea an de derulare. Elevii s-
au arătat foarte interesați de activitate, au participat cu plăcere la discuțiile legate de subiect și au
dat dovadă de multă creativitate în ceea ce privește modul în care au oglindit fenomenul
rasismului existent în această perioadă, în lume.
Masa rotundă,”Democrația și drepturile omului încep cu noi!”, a urmărit cunoașterea
drepturile copiilor, așa cum sunt ele precizate în Carta Consiliului Europei privind educația
pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului. Activitatea a avut drept scop
creșterea gradului de conștientizare a nevoii de solidaritate și de valorizare a diversității prin
dezvoltarea cetățeniei globale, în rândul elevilor de liceu.
112
În cadrul atelierului de lucru, ”Împreună pentru pace!,au fost realizate o serie de lucrări
inedite prin conținut și exprimare. Deoarece pacea în lume este un subiect de interes mondial,
elevii au realizat o broșură în care au selectat citate celebre, zicători și proverbe despre pace,
precum și postere, lucrări colective și individuale.
În urma desfășurării activităților din cadrul Săptămânii Educației Globale, au fost atinse
obiectivele propuse astfel:
 Participanții au ajutat la realizarea unor activități diverse și interactive;
 Elevii au dezvoltat abilități personale și sociale necesare convețuirii în armonie
cu ceilalți;
113
 Valorificarea experienței fiecărui partener (elevi, profesori, părinți etc.), a

comunicării clare, a înțelegerii depline a rolului asumat și a responsabilizării;
 Elevii au dezvoltat atitudini de respect pentru diversitate și abilități de
comunicare interculturală;
 Conștientizarea rolului nostru într-o lume globalizată;
 Formarea unui comportament responsabil;
 Dezvoltarea unor atitudini de respect pentru diversitate și abilități de comunicare
interculturală;
MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ

ZIUA MONDIALĂ A CURĂȚENIEI
Prof. Pătulea Rodica

Școala Gimnazială Lucieni, Jud. Dâmbovița
Clasa: clasele I-VIII

Categoria de bună practică:-derularea parteneriatelor cu părinții/ cu comunitatea locală/ONG-uri
PREZENTARE:
a.)Descriere:
Aceasta experiență de voluntariat a stârnit dorința elevilor claselor I-VIII de a participa și
anul acesta la proiectul ,,Ziua Mondială a Curățeniei "desfășurat pe plan mondial sub
numele de ,,World Cleanup Day" organizat de Asociația Studențească Ingmed în
parteneriat cu Let’s do it,România!care s-a desfășurat în data de 18 Septembrie 2021 și a
avut ca scop mobilizarea unui număr cat mai mare de voluntari și ecologizarea comunităților
acestora.Au participat un număr de 50 elevi care au colectat deșeuri din împrejurimile localității
Lucieni.Aceștia au primit saci de gunoi și manusi din partea partenerilor din proiect.Prin urmare,
există entuziasm pentru participarea ca voluntari,în cadrul acestui proiect,atât din partea
elevilor,părinților cat și din partea cadrelor didactice, reprezentanții Consiliul Local,oameni din
comună dispuși sa colaboreze cu noi la desfașurarea acestei activități.Fiind instruiți în prealabil
,cu privire la normele de siguranță,elevii au colectat deșeurile răspandite pe marginea râului
Dâmbovita. In urma activității, s-au colectat foarte mulți saci cu deseuri,aceștia fiind ridicați,la
scurt timp de firma de salubritate parteneră.
b.) Beneficii:
-elevii au învățat sa-si asume unele responsabilități de ocrotire a mediului;
-s-a intensificat relația dintre copii,parinți si învățători/profesori prin implicarea familiei la
stangerea deșeurilor ;
114
-au cunoscut unele reguli de protejare a mediului;

-au conștietizezat faptul că pot pot pune în valoare mediul înconjurător,ei au datoria de a pastra
mediul curat pentru a se bucura si urmatoarea generatie de el;
-și-au manifestat comportamentul specific voluntarului.
c).Dovezi:
MODALITĂŢI DE FORMARE A PERSONALITĂŢII COPILULUI PRIN ACTIVITĂŢI

DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A ABUZULUI ŞI VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI
Prof. înv. primar Marin Cristina-Alina

Şcoala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
În perioada 1-19 noiembrie 2021, Școala Gimnazială ,, Manolache Costache Epureanu”

din Bârlad, judeţul Vaslui, s-a implicat în campania internațională ,,19 zile de prevenire a
abuzurilor și violențelor asupra copiilor și tinerilor’’, inițiată deFundaţia Summitul Femeilor
Lumii, Geneva (World Women֨s Summit Foundation) și promovată în România de către
115
organizaţia nonguvernamentală FICE România.Prin înscrierea la acest proiect educaţional,ne-

am asumat implementarea de activități specifice de prevenire a agresivității între elevi , pentru
prevenirea comportamentului de bullying, cât şi orice formă de abuz şi violenţă asupra copiilor
şi tinerilor.
În desfăşurarea activităţilor din cadrul proiectului educaţional ֦Campania celor 19 Zile de
prevenire a abuzurilor şi violenţelor asupra copiilor şi tinerilor֞, au participat un număr de 489
elevi din clasele pregătitoare - a VIII- a, 21 de profesori coordonatori şi 4 cadre didactice
auxiliare din Şcoala Gimnazială ֞Manolache Costache Epureanu֞ Bârlad, judeţul Vaslui.
Scopul proiectului
Activismul înseamnă luarea de măsuri pentru a determina schimbări sociale, care pot apărea în
mai multe moduri. Cel mai adesea aceasta implică acțiuni de schimbare a lumii - social, politic
sau economic - sau prin abordarea drepturilor omului și/sau a problemelor de mediu. Activismul
poate fi condus de indivizi, dar este în mare parte realizat prin mișcări sociale, iar în cazul
Proiectului Campania 19 Zile de prevenire a abuzurilor și violențelor asupra copiilor și tinerilor
folosim entuziasmul copiilor și tinerilor pentru a cataliza activitățile și pentru a genera schimbări
în școli și comunități.
Obiectivele proiectului֦Campania 19 Zile de prevenire a abuzurilor și violențelor asupra
copiilor și tinerilor֞ sunt:
Stoparea abuzului, exploatării, traficului și tuturor formelor de violență împotriva
copiilor
Eliminarea tuturor formelor de violență împotriva femeilor și fetelor în sferele publice și
private
Eliminarea tuturor practicile dăunătoare, precum căsătoria copilului, căsătoria timpurie și
cea forțată
Eliminarea celor mai grave forme de muncă a copilului, incluziv sclavia și recrutarea în
vederea traficului de ființe umane
Oferirea tuturor copiilor de medii de învățare sigure, incluzive și eficiente
Asigurarea că toți copiii obțin cunoștințe și abilități pentru promovarea unei culturi de
pace și non-violență
Reducerea impactului violenței în familii, școli și comunități
Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență în mediul școlar
Temele desfăşurate în cadrul proiectului:
1. Prevenirea violenței și abuzului sexual asupra copiilor
2. Prevenirea pedepselor corporale
3. Prevenirea pornografiei infantile
4. Prevenirea discriminării pe baza condițiilor de sănătate
5. Prevenirea dependenței și a abuzului de substanțe
6. Prevenirea pericolelor TIC (tehnologia informației și comunicațiilor)
7. Justiția pentru minori și copiii privați de libertate/Ziua mondială pentru prevenirea
violenței împotriva copiilor/tinerilor 19 noiembrie
8. Prevenirea abandonului școlar și a absenteismului
9. Problematica copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate
Scopul programului este acela de a-i ajuta pe copiii rămași singuri acasă, dar și pe
părinții sau persoanele în grija cărora au rămas copiii să depășească această perioadă de criză,
prin dezvoltarea de servicii destinate acestora (de intervenție directă și de consiliere telefonică și
online) și prin demersuri de îmbunătățire a aplicării legislației.
Pe parcursul desfăşurării activităţilor din proiect, au fost evidenţiate reacţiile de formare
prin cooperare, conlucrare,discuţii şi dezbateri, a unor atitudini proactive, de denunţare a actelor
116
de violenţă şi de susţinere a acelor abuzaţi. Activităţile au avut un impact deosebit, pozitiv

asupra elevilor, părinţilor şi profesorilor.
MODELE DE BUNE PRACTICI

ÎN ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE
Imre Ildikó,
Școala Gimnazială ”Tompa László”Odorheiu Secuiesc, jud.Harghita
Competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii reprezintă o combinaţie a cunoştinţelor,

a abilităţilor şi a atitudinilor adecvate fiecărui context. Acestea sunt necesare pentru dezvoltarea
personală şi incluziunea socială. Dobândirea a celor opt competenţe-cheie se încadrează în principiile de
egalitate şi acces pentru toţi.Cele opt competenţe –cheie sunt:
 comunicarea în limba maternă
 comunicarea în limbi străine
 competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia
 competenţa digitală
 capacitatea de a învăţa procesul de învăţare
 competenţe sociale şi civice
 simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului
 conştiinţa şi expresia culturală
Sunt profesor în învăţământul primar, sunt adeptul dezvoltării. Am participat la cursul de
formare CRED, sunt formator, mentor de practică pedagogică, deci pot să afirm că sunt pregătită în
domeniu şi încerc să aplic aceste noutăţi în practica zilnică.
Fiind vorba de competenţe transversale, sunt atentă să planific toate activităţile cu scopul de a
dezvolta aceste competenţe. Folosesc des metoda proiectului, ţin activităţi integrate, dar am mai găsit o
cale de a dezvolta competeneţele-cheie:- la activităţile extraşcolare.
Ar trebui să ţinem lunar câte o activitate extraşcolară, dar în clasa mea aceste activităţi sunt
zilnice.
Predau într-o şcoală incluzivă, unde din 16 elevi, 4 sunt copii cu CES, cu dificultăţi de învăţare şi
unii cu probleme comportamentale grave.Sunt şi consilier psihologic,deci mi-am dat seama că aceşti
copii au nevoie de ajutorul unui specialist.Le-am oferit ajutorul meu –ceea ce constă în activităţi-Şcoală
după şcoală.Din partea mea este voluntariat, dar merită, pentru că sunt rezultate vizibile.
Obiectivele acestor activităţi sunt:
 dezvoltarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în limba română

 dezvoltarea competenţelor de matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia
117
 dezvoltarea capacităţii de a învăţa

 dezvoltarea competenţelor sociale şi civice
 dezvoltarea simţului iniţiativei şi al antreprenoriatului.
Activităţile „Şcoală după şcoală” conţin activităţi de învăţare, pregătiri pentru concursuri, concursuri şi
activităţi ludice,ore de șah, educație muzicală, educație pentru sănătate, activități de educație rutieră.
Activităţile extraşcolare durează zilnic 3 ore. Prima oră este ora activităților ludice.Apoi urmează
o plimbare în aer liber,luăm masa într-o cantină.După masă urmează o oră a învățării: recapitulăm cele
învățate în cursul zilei, elevii rezolvă exerciții individuale și lucrările lor sunt verificate și evaluate.
Elevilor le place să exerseze.Sunt motivați:ei aleg felul exersării.Sunt zile în care vor să lucreze
cu fișe de lucru.În alte zile scriu pe tablă sau exersează cu manuale digitale.Nu sunt activități
obișnuite.Elevii se simt la școală ca și acasă.
1.1.Învățăm să scriem primele cuvinte
După
învățare de o oră, revenim la activitățile ludice.
Sunt conştientă că aceste activități contribuie la dezvoltarea competenţelor sociale şi civice. Nu
am cerut ajutor material de la părinţi, am fost sponzorul clasei mele.Le-am cumpărat jucării care ajută la
dezvoltarea atenţiei, memoriei, concentraţiei, creatvității,dar şi jucării care să contribuie la socializarea
lor prin respectarea regulilor.
2.1.Activități ludice
Suntem şcoală de aplicaţie-sunt mentor de practică pedagogică.O studentă a făcut o cercetare în

clasă.A vrut să dovedească rolul pozitiv al activtăţilor ludice asupra socializării elevilor. Ea a ținut
săptămânal două activităţi unde a aplicat jocuri de intercunoaştere şi de socializare. Rezultatele au fost
măsurabile.Am făcut sociograma clasei la începutul anului şcolar. În timpul activităţilor ludice am avut
grijă să evidenţiem calităţile elevilor marginalizaţi portivit sociogramei clasei. După 2-3 activităţi aceşti
elevi au fost acceptaţi , iar clasa a devenit omogenă.
O activitate extraşcolară specială ,aplicată ,este activitatea de educaţie rutieră.Educaţia rutieră este
opţionalul clasei.Acest opţional a fost conceput de mine şi este o programă şcolară organizată modular.
La ore învăţăm teoria, iar începând din luna aprilie, avem activităţi extraşcolare de educaţie rutieră-
săptămânal 6 ore. Aceste activităţi contribuie la formarea progresivă a competenţelor-cheie stabilite de
către Comisia Europeană şi a competenţelor generice definite prin CRCN-2012, îndeosebi în ceea ce
priveşte:
 Utilizarea de modalităţi de comunicare în limba maternă într-o varietate de situaţii
 Utilizarea conceptelor şi a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii şi a
instrumentelor tehnologice, în vederea rezolvării de probleme în contexte şcolare şi
extraşcolare
 Integrarea, participarea activă şi responsabilă la viaţa socială
118
 Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele.

Elevilor le plac foarte mult pregătirile teoretice cu polițiștii,și cele practice.Învățăm
indicatoarele, exersăm traseul de îndemânare şi parcul şcoală, avem şi concursuri, lucrăm
împreună cu poliţistii rutieri din oraş.
După cum reiese din cele

prezentate, activitățile extrașcolare sunt un bun prilej pentru dezvoltarea competențelor
cheie.Aceste activități sunt interesante, sunt organizate astfel, încât copiii să se simte la școală ca
acasă.
Elevilor mei le place foarte mult la școală.Nu vor să plece acasă.Se întâmplă des că părinții stau
o oră întreagă în clasă și așteptă terminarea jocului.Acest timp este folosit de mine pentru
consilierea părinților.Discutăm cele întâmplate în cursul zilei, părinții se interesează de munca și
comportarea copiiilor.Suntem ca o familie.
BIBLIOGRAFIE
CNEE - Coordonate ale unui nou cadru de referinţă al curriculumului naţional, Editura Didactică şi
pedagogică, Bucureşti, 2012
CNEE- Studiul dintre curriculum, competenţe, motivaţie, învăţare şi rezultate şcolare, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2012
BUNE PRACTICI DIN ACTIVITĂȚILE EXTRAȘCOLARE
Péterfi Antónia – Imola

Școala Gimnazială ”Tompa László” Odorheiu Secuiesc, județul Harghita
Şcoala nu trebuie înţeleasă ca fiind locul unde profesorul predă şi elevii ascultă.
Învăţarea devine eficientă doar atunci când elevii participă în mod activ la procesul de învăţare:
discuţia, argumentul, experimentul devin metode indispensabile pentru învăţarea eficientă şi de
durată.
Sunt profesor în învățământul primar și în ultimii ani, am încercat să dezvolt elevile mele
un mod conștient. În clasa mea activitățile extrașcolare sunt organizate zilnic. Am oferit pentru
elevii mei un fel de program „Școală după școală”. Aceste activități sunt altfel, adică din partea
mea este voluntariat, dar merită pentru că dezvoltă multilaterală a personalității elevilor.
Obiectivele acestor activități sunt: dezvoltarea competenţelor cheie ale elevilor.
Activitățile conţin activităţi de învăţare, pregătiri pentru concursuri şi activităţi ludice.
Scopul acestori activității este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în
activităţi cât mai variate şi bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-
culturale, facilitarea integrării în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în
caracteriale. În cadrul acestori activități sunt atrași și copii timizi, dar și cei impulzivi.
Activitățile petrecute împreună sunt foarte prețioase. Am învățat pentru elevii mei niște
technici de învățare, și cu folosirea acestori technici însușite ei învață cu ușurință, fiecare în ritm
119
propriu. Aceste technici ajută pentru ei atât la memorizarea cuvintelor străine cât și rezolvarea
diferite probleme matematice. După terminarea temelor urmează activitățile ludice.
1.1. Învățarea învățării 1.2. Învățarea învățării
Jocul este una dintre cele mai îndrăgite activiăți, așa elevii mei se joacă cu interes. Jocul
ajută la dezvoltarea memoriei, concentrației, atenției, dar dezvoltă și socializarea lor prin
respectarea regurilor. Le plae mult orele ținute de către consilierul școlii. Aceste ore sunt
distractive, așa elevii au devenit elevi deschiși și mai echilibrați.
1.3. Jocul în aer liber 1.4. Jocul în aer liber
Începând de luna aprilie avem ore de educaţie rutieră. Elevilor le place foarte mult la
pregătiri practice, exersarea traseului de îndemânare avem şi concursuri, lucrăm împreună cu
poliţistii rutieri din oraş.În fiecare an școlar facem plimbări în orașul nostru. În aceste plimbări
observăm frumusețiile orașului, și învățăm mult despre reguri de circulație pe drumuri publice.
Aici copiii cunoaşte semnele de circulaţie, învață să respecte regulile de circulaţie, face
cunoștință drepturile şi îndatoririle pe care le au pietonii şi conducătorii de autovehicule, în
concluzie învață să-şi apere viaţa.
În fiecare an organizăm excursii școlare și plimbări în natură. Excursiile au caracter atât
turistic, cât şi recreativ, oferă copiilor ocazia de a ieşi din perimetrul local şi de a cunoaşte şi alte
locuri (există destui copii care nu au ieșit din oraș). În acest an am vizitat o femă de capre, unde
au învățat, cum va fi din lapte proaspăt cașcaval.
1.3. Activități de educație rutieră 1.4. Activități de educație rutieră
120
În urma plimbărilor, și a timpului petrecute în natură, copiii pot reda cu mai multă
creativitate şi sensibilitate, imaginea realităţii, în cadrul activităţilor de desen şi modelaj, iar
materialele pe care le culeg, sunt folosite în activităţile practice, în jocurile de creaţie.
1.5. Preparăm cașcaval 1.6. Cât de mare este promul?
1.7. Pregătiri pentru concursuri 1.8. Pregătiri pentru concursuri
Diversitatea activităţilor creşte interesul elevilor pentru şcoală şi pentru oferta

educaţională.
Activităţile petrecute îmbină munca individuală cu munca în echipă şi în colectiv,
dezvoltă copiilor o motivaţie intrinsecă, implică întreg colectivul, elevul devine obiect şi subiect
al actului de instruire şi educare, îmbină armonios învăţarea individuală cu învăţarea socială,
stabilesc relaţii de colaborare şi comunicare între membrii unui grup, elevii învaţă să trăiască în
grup şi să aparţină unui grup.
121
ȘCOALA ... ALTFEL

Budescu Viorica Gioconda
Liceul Tehnologic Puieşti, județul Vaslui
V-ați intrebat vreodatǎ ce rǎmâne dupǎ ce uitǎm tot ce-am învǎțat la şcoalǎ?
Am pornit în cǎutarea rǎspunsului la aceastǎ întrebare pe un drum lung şi anevoios.
Pentru asta am depǎşit zidurile şcolii, lǎsând în urmǎ tabla, caietele, manualele şi m-am
gândit ce anume îl aduce pe copil în armonie cu el însuşi, cu firea lui.
Am avut totuşi ca punct de pornire disciplinele înscrise pe cea de-a doua paginǎ a
catalogului, disciplinele care țin mai degrabǎ de sufletul copilului, de abilitǎțile lui, disciplinele
care îl fac sǎ se simtǎ mai liber, mai în apele/ elementul lui.
Apoi am încercat totuşi sǎ-l readucem la şcoalǎ, la şcoala altfel.
Școala altfel – sǎ ştii mai multe, sǎ fii mai bun – ne dǎ şansa de a modela caracterul şi
mintea copilului folosind de cele mai multe ori jocul şi joaca. Astfel, prin intermediul
activitǎților sportive, artistice sau a proiectelor îl determinǎm pe copil sǎ se dezvolte nu doar
fizic sau intelectual ci şi emoțional şi moral.
Activitǎțile sportive au demonstrat de-a lungul timpului cǎ au un rol important nu doar
în dezvoltarea armonioasǎ a corpului ci şi în dezvoltarea psiho-socialǎ a copilului.
Practicarea unui sport îi aduce copilului stimularea încrederii în sine dat fiind cǎ, de la cele mai
fragede vârste, oamenii acordǎ un plus aspectului fizic – element de maximǎ importanțǎ în
construirea imaginii de sine.
Un alt avantaj oferit de sport constă în oportunitatile de socializare cu alţi copii.
Desfǎşurarea activitǎții fizice în mod organizat în cadrul unui grup sau club sportiv reprezintă
modalitatea idealǎprin care copilul îşi poate dezvolta abilităţile de comunicare şi interacţiune. El
stabileşte relaţii, comunică cu alţi copii, profesori şi instructori, învaţă comportamente specifice
prin expunerea în grup şi dobândeşte abilităţi de adaptare şi integrare în colectiv. Interacţiunea
cu alte persoane îl ajută pe copil să se formeze pentru provocările şi experienţele din viaţa de
adult.
Sportul ajută copilul să se dezvolte şi din punct de vedere mental-intelectual. Pe această
cale, copiii sunt stimulaţi în dezvoltarea potenţialului aptitudinal şi în optimizarea reacţiilor
emoţionale. Copilul va învăţa să îşi câştige autonomia afectivă şi controlul asupra propriilor
stări. Capacităţi precum autocontrolul, stabilitatea emoţională, încrederea în forţele proprii sau
iniţiativa sunt şi efectul performanţelor de ordin fizic.
Iniţial, sportul trebuie privit doar ca o joacă. Ulterior, sportul trebuie prezentat ca fiind
un joc cu reguli şi norme proprii şi privit prin prisma valorii spiritului de competiţie. Acest
demers dezvoltă nevoia de performanţă a viitorului adult!
Sportul, mai ales cel de performanţă, reprezintă cadrul ideal pentru dezvoltarea personalităţii
copilului în sensul respectării unor reguli şi norme de desfăşurare. Pe termen lung, aceste reguli
vor fi transferate în viaţa viitorului adult. Acesta va învăţa să respecte anumite cadre de
funcţionare în societate şi îşi va dezvolta abilitatea de a fi tolerant şi de a se integra în grup.
Un alt avantaj pe care îl oferă practicarea unui sport este faptul că îi va oferi copilului o
ocupaţie constructivă. Activitatea de tip fizic reprezintă o alternativă sănătoasă şi plăcută de a
petrece timpul liber. Exerciţiile recreative activează şi dezvoltă resursele creative ale copilului, îl
fac să se simtă valorizat şi îi ocupă timpul într‑un mod constructiv.
Activitǎțile artistice.Chiar dacǎ arta a fost inclusǎ ca mijloc important în educație încǎ
din antichitate, ea rǎmâne pânǎ astǎzi un instrument mereu îmbogǎțit în procesul de formare al
copiilor.
Henri Delacroix afirma :”dacǎ arta nu ar fi existat, omul ar fi fost vǎduvit de o lume
întreaga”.
122
Arta constituie forma de exprimare, prin care se dezvoltǎ atât sensibilitatea senzorialǎ,
cât şi cea artisticǎ, având o mare contribuție şi în formarea comportamentului. Deşi are la bazǎ
factorul genetic, educația rǎmâne modalitatea prin care se dezvoltǎşi modeleazǎ orice formǎ de
exprimare artisticǎ.
Activitǎțile artistice de tip desen, picturǎ, modelaj sunt pentru copil mijloace de
exprimare la fel de bogate ca limbajul, permițându-i sǎ creeze în realitate tot ceea ce a vǎzut,
trǎit sau imaginat. Activitǎțile artistice de tip muzical sunt pentru copii mijloace de descoperire a
universalitǎții „limbajului” muzical, ducând la ignorarea aspectelor discriminatorii legate de sex,
culoare a pielii, culoare politicǎ sau limbǎ, inducându-le copiilor toleranța, empatia,
compasiunea. Sunt de asemeni foarte importante pentru dezvoltarea gândirii, oferind o
diversificare a trǎirilor personale, stimulând dezvoltarea inteligenței emoționale şi abilitǎților de
comunicare cu celǎlalt.
Fǎrǎ prezența artelor în procesul educativ, modelarea personalitǎții copiilor nu ar fi
posibilǎ.
Emoția artisticǎîmbogǎțeşte, dǎ culoare, aprofundeazǎ legǎturile interumane, şi cultivǎ la
rândul ei, dimensiunea umanului.
Ȋn artǎ ne reflectǎm, dar în acelaşi timp arta ne modeleazǎ comportamentul, gândirea şi simțirea.
Un alt capitol care vizeazǎ formarea caracterului încǎ de la vârste mici este reprezentat
de implicarea elevilor în proiecte cu impact social/ civic, fie în plan local, fie de interacțiune
cu elevi de aceeaşi vârstǎ/ vârstǎ apropiatǎ din alte țǎri (tip Comenius, Erasmus, Global
Education, Youth Service America, UNICEF).
Pe lângǎ familiarizarea participanților cu etapele întocmirii, aplicǎrii şi evaluǎrii efectelor unui
proiect, acest tip de activitate favorizeazǎ dezvoltarea capacitǎții de organizare, comunicarea,
responsabilizarea, valorizarea cunoştințelor şi abilitǎților proprii, dobândirea altora noi cât şi
gândirea criticǎ, cǎutarea de soluții, luarea de decizii, rezolvarea de situații.
Toate aceste aspecte dubleazǎ şi amestecǎ din umbrǎ „teoriile” învǎțate în bancǎ, scriind
pe caiet, fațǎ în fațǎ cu tabla şi profesorul, conducând la formarea OMULUI cu toate laturile
sale.
Și, pentru cǎ tot suntem în perioada Crǎciunului şi-mi sunǎ ostentativ- obsesiv în urechi
„de Crǎciun fii mai bun” nu mǎ pot împiedica sǎ mǎ întreb de ce doar de Crǎciun sǎ fii mai bun?
Tot astfel mǎ întreb: cine ne opreşte pe noi toți, copii şi adulți, sǎ ştim mai multe şi sǎ fim mai
buni nu doar în sǎptǎmâna „Școala altfel”?
MARŢIPANUL-PLASTILINA COMESTIBILĂ
Înv.Tudor Vasilica
Şcoala Gimnazială Puchenii Moşneni, Jud. Prahova
Eram in criză de idei pentru activitatea realizată împreună cu părinţii şi elevii.Trebuia

să fie ceva interesant, nou, ieftin, propus de copii pentru activitati nonformale.Ei îşi doreau de
mult să facă prăjituri.O mămică ne promisese să le coacă, iar alta să facă un amestec ce nu
presupunea coacere.Ideile erau bune, dar nu foarte practice.
Atunci a venit cu o propunere o mămică ce lucra la cofetărie:să ornamentăm cu marţipan
nişte brioşe pe care le aducea, apoi acestea puteau fi mâncate.Ideea a avut mare succes în rândul
copiilor,iar eu am fost încântată, deşi nu ştiam ce e …marţipanul.
După ce am stabilit detaliile organizatorice, a sosit şi ziua în care trebuia să se desfăşoare
activitatea.Copiii au primit şorţuri de unică folosinţă şi bonete, dar şi mănuşi de protecţie.Apoi ,
doamna de la cofetărie a împărţit bucăţi de marţipan pregătit şi colorat din care au modelat flori,
123
considerate cele mai simple ornamente.Au pregătit sfere mici de mărimi diferite pe care le-au
aplatizat şi le-au aşezat una peste alta crescător, cea mică fiind în centru.
Au lucrat împreună cu părinţii, iar rezultatul a fost delicios.Au mâncat cu poftă rezultatul
muncii.
A fost una dintre cele mai frumoase activităţi realizate cu copiii. Pentru a pune şi
creativitatea părinţilor la încercare, aceştia au fost rugaţi să aducă prăjituri de casă.Deşi încerc să
le impun reguli de hrănire sănătoasă, această excepţie a adus bucurie tuturor, iar copiii nu au
avut probleme de sănătate.
Astfel am făcut primii paşi spre o meserie grea şi nu foarte dorită de copii: cea de
cofetar, învăţând astfel că meseriile sunt grele, dar şi frumoase şi ne pot aduce satisfacţii.
Despre marţipan
Un dulce cu o aromă inconfundabilă, marţipanul este unul dintre primele produse de
cofetărie, care a rămas neschimbat până în ziua de azi. Inventat de egipteni, care îl considerau
hrana zeilor, perfecţionat de perşi şi adus în Europa, prin Roma antică, marţipanul este preparat
din pudră de migdale, zahăr, albuş de ou şi arome. În vechime se folosea mai ales apa de
trandafiri, dar şi fistic şi sirop de stânjenei atât pentru aromă, cât şi pentru culoare.
Marţipanul este un produs făcut din migdale măcinate, zahăr şi diverse arome şi culori. Vorbind
de cel simplu, acesta îşi ia gustul său caracteristic din migdalele amărui care intră în compoziţia
sa, procentul lor putând ajunge până la 4-6%. Persipanul, pe de altă parte, este un produs destul
de asemănător cu marţipanul, singura diferenţă fiind aceea că migdalele sunt înlocuite de
sâmburi de piersică sau caisă.
Marţipanul, aproape identic cu cel din ziua de azi, a fost făcut de vechii perşi (pe
teritoriul Iranului de astăzi), acum 3.000 de ani. Baza reţetei a fost luată de la egipteni, care
preparau un fel de marţipan lichid, din pudră de migdale şi miere. La acel moment combinaţia
era unul din puţinele dulciuri cunoscute, altul decât mierea şi pasta de sfeclă, astfel că era foarte
apreciat, motiv pentru care egiptenii l-au folosit ca monedă de schimb. Pe calea Nilului,
marţipanul egiptean a ajuns la perşi ,şi de aici, în Imperiul Roman..Pe continentul nostru, el a
ajuns în timpul cruciadelor , prin intermediul negustorilor arabi care făceau comerţ în Europa, în
special cu tări precum sunt Spania sau insule gen Sicilia.
În epoca medievală multa lume de pe continentul european cunoştea destul de bine
marţipanul, dar pentru mulţi oameni era un aliment de lux, pe care foarte puţini îşi permiteau să-
l cumpere. Acest lucru se datora faptului că în compoziţia sa intra şi zahărul, care nu era incă
disponibil în cantităţi mari la acea vreme. De asemenea, se utiliza ca medicament, de aceea era
produs mai mult de farmacişti.Dupa descopirerea Americii şi a sfeclei de zahăr, europenii au
început să aiba acces mult mai uşor la cantităţi din ce în ce mai mari de zahăr, iar producţia de
marţipan a trecut în sarcina cofetarilor. Aceştia sunt responsabili pentru transformarea
marţipanului în adevărate opere de artă. Nu se cunoaste exact provenienţa numelui marţipanului.
Probabil că denumirea sa se trage din cuvântul italian „marzapane”, dar la fel de bine poate avea
şi origini greceşti sau arabe. De asemenea, posibil ca marţipanul să fi fost denumit dupa oraşul
Martaban din Birmania, foarte cunoscut pentru borcanele care se produceau aici.
124
Marţipanul se face şi în zilele noastre dupa reţeta tradiţională: amestecul de migdale

măcinate şi zahărul se pun într-o oală la foc. În timpul fierberii, zahărul se topeşte şi se
eliberează şi uleiul de migdale, rezultând o masă de produs moale. Dupa ce se lasă la răcit, se
poate modela în forma dorită.Cum marţipanul este un produs destul de versatil şi maleabil, din
el se pot modela diverse figurine sau i se pot da o serie de forme exotice. Foile de marţipan sunt
printre cele mai populare, ele folosindu-se şi la torturile de nuntă în multe ţări ale lumii. În alte
părti, din el se fac figurine care întruchipează animale , fructe, legume, cărţi, vrăjitori .
Datorită conţinutului de migdale (bogate în lecitină), marţipanul stimulează celulele
nervoase şi este recomandat elevilor care învaţă pentru examene, pentru că ajută memoria. De
asemenea, este recomandat celor care muncesc îndelung sau în condiţii grele pentru că este o
sursa importantă de energie. Marţipanul te poate energiza, fără a produce eventuale efecte
adverse în organismul tău, spre deosebire de băuturile energizante, de exemplu. Singurul lucru
de care trebuie să ţii cont este că un consum exagerat de marţipan îţi poate afecta silueta.În
Rusia, marţipanul a devenit cunoscut datorită poveştilor lui H.C Andersen, Hoffmann sau fraţii
Grimm. În poveştile acestora marţipanul simboliza fericirea şi magia copilăriei. Sub conducerea
ţarilor, marţipanul a fost produs pentru mai bine de o sută de ani, dar doar cei bogaţi îşi
permiteau acest desert rafinat, un adevarat răsfăţ regal.
Cum se colorează marţipanul
Pentru ca marţipanul să fie colorat uniform, se amestecă separat colorantul cu puţină
pastă, apoi se incorporează mixul în aluat şi se frământă bine. Este bine ca, întotdeauna, atât
colorantul, cât şi zahărul să fie adaugate etapizat. Pentru colorarea marţipanului este indicat să
se folosească o pereche de mănuşi.
Cum se picteaza marţipanul

Mai întâi, se modelează marţipanul pentru a obţine formele dorite. Se pun una sau două
picături de votcă sau alcool de cereale într-un bol. Se adaugă colorantul şi se amestecă bine cu o
linguriţă.Se testează culoarea prin pictarea unei mici părţi din marţipan. Dacă mai trebuie, mai
se pune alcool. Se pictează formele de marţipan, apoi se lasă să se usuce.
SĂ PREVENIM POLUAREA ORAȘULUI MEU!
Prof.înv.preșcolar Bleoju Geanina Alina

Grădinița cu P.P.Nr.11 Bârlad, jud.Vaslui
Descrierea unei activităţi extraşcolare

În activitatea iniţială scopul urmărit a fost stabilirea unui plan de acţiune pentru
identificarea factorilor de poluare din oraş, aplicând metode ca problematizarea,
brainstormingul.
Obiective urmărite:
- studierea formelor şi a efectelor poluării în general;
- identificarea principalelor surse de poluare şi modalităţi de protecţie specifice ;
125
- contactarea unor instituţii ce ar putea oferi date suplimentare (Oficiul de Protecţia Mediului,
Apele Române,s.a.);
- căutarea în ziarele locale a unor exemple concrete ale efectelor poluării sau protecţiei
mediului;
- efectuarea de fotografii în diferite zone poluate;
- activitate de teren pentru constatări directe ;
Activitatea a fost structurată pe trei etape: Evocare, Realizarea sensului şi Reflecţie.
1. Evocare
Din discuţiile purtate cu copiii a rezultat faptul că aceştia aveau cunoştinţe de bază referitoare
la căile de poluare şi protecţie.
S-a făcut un exerciţiu de imaginaţie cerând copiilor să-şi amintească ce au văzut ei prin oraş şi
nu le-a plăcut. S-a împărtit grupa de copii în două grupe: o grupă de copii a identificat modul de
poluare al oraşului, iar cealaltă grupă a urmărit atitudinile oamenilor, copiilor.
Grupa 1.
- resturi menajere lăsate peste tot, chiar şi acolo unde există coşuri de gunoi;
- desene şi picturi pe garduri şi pereţii clădirilor;
- spaţii verzi distruse;
- în parcuri este prea multă gălăgie;
- miros neplăcut atunci când trece pe lângă noi câte o maşină , mai ales autobuze;
Grupa 2.
- oamenii aruncă pachetul de ţigări şi resturile de la ţigară pe unde trec;
- în parc oamenii joacă table, cărţi , beau bere, suc şi lasă sticlele pe jos;
- copiii calcă iarba, florile, se leagănă pe crengile copacilor;
- copiii desfac dulciuri, gumă şi aruncă ambalajele acolo unde se găsesc;
Le dau posibilitatea celor două grupe să se completeaze reciproc, punând întrebarea:
„Ce mai ştiţi, ce-aţi mai observat?”.
2. Realizarea sensului
A devenit evidentă, însă, necesitatea unei informări suplimentare.
Am invitat în grupă un reprezentant al Oficiului pentru Protecţia Mediului, care a adus
material informativ ilustrat pe care l-a folosit în explicarea surselor de poluare pe care copiii nu
le-au amintit: fabricile, ţigara, gazul emis de maşini, diferite tipuri de îngrăşăminte, aruncarea
deşeurilor în apă etc.
Cu materialele aduse s-a amenajat un colţ intitulat « Toţi împotriva poluării ! »
Am trecut la organizarea unei activităţi de teren în vederea îmbogăţirii materialului
informaţional.
Am urmărit realizarea unei atmosfere relaxante, de cooperare care să stimuleze
participarea fiecărui preşcolar, dezvoltarea gândirii critice şi a aptitudinilor creative.
Brainstorming
Am adresat întrebarea : “Ce măsuri şi atitudini pot lua oamenii pentru a avea un oraş
curat?”
- să facă observaţii atunci când cineva aruncă orice tip de ambalaj pe jos;
- fabricile să aibă filtre de gaz, să nu arunce resturile în ape ;
- oamenii să nu fumeze pentru că nu este sănătos ;
- să planteze mulți pomi,
- să amenajeze mai multe parcuri ;
- poliţia să pedepsească pe cei care fac mizerie;
- oamenii de la Primărie să amenajeze containere mai multe şi mai mari şi pe fiecare container
să fie desenat ce tip de deşeuri trebuie puse ;
126
- să organizăm mitinguri pentru a atrage atenţia asupra faptului că dorim să creştem sănătoşi ;
Am optat pentru realizarea unei hărţi a oraşului, pe care, prin semne convenţionale, am
marcat zonele poluante sau protejate, susţinute de materialul fotografic realizat şi de scurte
prezentări realizate de copii, prin desene, picturi, sau machete cu materiale din natură.
Reacţia pozitivă a copiilor mi-a dat încredere că, deşi mici, ei se comportă ca adevăraţii
ecologişti şi în viitor ne putem baza pe acţiunile lor de protejare a mediului înconjurător.
Reflecţia
Jurnalul reflexiv.
Copiii au înţeles că fiecare dintre noi trebuie să devină prieten al naturii, să protejeze
solul ca fiind un susţinător al vieţii pe Pământ. Majoritatea şi-au schimbat comportamentul de
manifestare în diferite împrejurări.
In Jurnalul reflexiv am notat opinii şi interacţiuni ale copiilor în situaţii diferite, iar din
numeroasele idei ale copiilor le-am ales pe cele mai interesante:
Rareş – eu n-am să mai arunc niciodată hârtii pe jos;
Andra – când am fost în pădure cu mama şi tata am adunat resturile de mâncare şi hârtiile într-o
pungă şi am aruncat-o în oraş într-un container;
Tudor – m-am plimbat cu mama şi tata prin oraş şi în faţa mea un om şi-a aprins o ţigară şi a
aruncat pachetul pe jos. I-am spus că trebuie să-l arunce la un coş de gunoi, dar el a plecat mai
departe. Deşi mama m-a certat, spunând să las oamenii pe care nu-i cunosc în pace, eu i-am
povestit despre experienţele făcute la grădiniţă şi ce mult pot îmbolnăvi aceste gesturi Pământul.
Andreea Radu – un vecin, Rareş, elev, (l-a trimis mama lui cu gunoiul la container) a
arucat punga cu gunoi în părculeţul din faţa blocului în care locuim amândoi, eu i-am spus să o
ducă la container, dar el mi-a răspus: nu vreau, ce-ți pasă ţie ce fac eu! L-a văzut şi mama mea
care i-a spus să o ducă unde trebuie, dar, mama lui, care a auzit discuţiile, a spus să lăsăm
copilul ei în pace. Atunci am rugat-o pe mama să luăm punga şi să o ducem la container,
deoarece am învăţat la grădiniţă cum se poate îmbolnăvi pământul din cauza deşeurilor
aruncate oriunde.
Acţiuni prin cooperare desfăşurate pe baza opiniilor din Jurnalul reflexiv.
1. Harta conceptuală.
1. Am desenat conturul oraşului în mijlocul unei coli de hârtie şi am împărţit grupa de
copii în grupe de patru copii. Două grupe au primit câte o coală în care trebuiau să deseneze în
contur ceea ce distruge oraşul nostru, iar celelalte două grupe au primit câte o coală în care
trebuiau să deseneze ce poate salva oraşul nostru. Timp de lucru 20 minute.
A urmat Turul galeriei , copiii din primele două grupe au afişat lucrările pe un panou pe
care era scris „Așa nu”, iar celelalte grupe au afişat lucrările pe un panou pe care era scris „Aşa
da”.Cele patru grupuri au vizualizat lucrările şi fiecare a putut completa lucrările, chiar dacă n-
au făcut parte din grupul respectiv. Astfel, prin cooperare, s-au format opinii corecte,
constructive despre ceea ce este bine sau rău pentru oraşul nostru.
2. Am împărţit grupa de copii în două grupe de câte şapte copii: fiecare copil din prima
grupă a trebuit să deseneze elemente care poluează pământul, iar fiecare copil din a doua grupă a
trebuit să deseneze elemente care împiedică poluarea.
Copiii din prima grupă s-au grupat, au expus desenele, au „citit” elementele desenate, iar
copiii din cea de-a doua grupă au putut completa cu alte elemente (care n-au fost amintite).
La fel s-a procedat şi cu cea de-a doua grupă, iar copiii din prima grupă au putut face completări
până când toate elementele care împiedică poluarea au fost amintite.
Concluzie
Toate activităţile desfăşurate în grădiniţă trebuie continuate şi perfecţionate la vârste mai
mari, în nici un caz nu trebuie abandonate. In tot acest timp, copilul trebuie încurajat să pună
127
întrebări, să caute răspuns singur la unele dintre ele şi să găsească alternative de soluţionare la
unele probleme.El trebuie învățat să aleagă, să fie selectiv, să gândească în favoarea naturii.
CENACLUL LITERAR- ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ
Prof. Chirica Anca

Liceul Tehnologic ⹂Ion Mincu” Vaslui, jud. Vaslui
Activitățile extracurriculare pot contribui la descoperirea și stimularea talentului

elevului, la consolidarea informațiilor acumulate la orele de limba și literatura română, la
dezvoltarea interesului pentru literatură.
Una dintre activitățile extrașcolare o constituie CERCUL DE CREAȚIE sau
CENACLUL.Conținuturile care pot fi abordate în cadrul acestuia sunt de lingvistică și
comunicare, elemente de teoria literaturii și de istorie a literaturii române și universale, de
stilistică și de compoziție literară, precum și de interpretare și analiză de text. Activitatea
cenaclului poate să fie constituită din două componente: o componentă teoretică, de predare
propriu-zisă și de însușire a noțiunilor, și o componentă “practică”, ce constă în realizarea unor
ateliere de creație și a unor sedințe de cenaclu sau “șezători”, în cadrul cărora cenacliștii își
citesc textele; acestea sunt receptate și comentate de ceilalți.
Sedințele de cenaclu constituie mese rotunde, în care principiul este unitatea în
diversitate. Este important să se realizeze un climat in care participanții să poată împlini o relație
intrapersonală și interpersonală fecundă, să primească informații de ordin cultural, dar și să fie
însoțiți pe drumul lor de descoperire pe cont propriu a unor conținuturi de realitate intelectuală.
Pe cât posibil, activitățile să fie creative și descriptive, nu prescriptive.
Obiectivelecare pot fi urmărite în activitatea unui cerc de creație sunt:
1. DE INSTRUCŢIE
- predarea şi consolidarea unor noţini de teorie critică şi istorie literară;
- dezvoltarea, îmbogăţirea, nuanţarea vocabularului elevilor;
- formarea spiritului analitic, critic, necesar în aprecierea unor creaţii literare -
dramaturgie, eseistică, poezie, proză...;
- formarea deprinderilor de a realiza comentarii literare complexe pe rnarginea unei opere
literare;
- formarea deprinderilor de a recenza o carte, de a întocmi fişe de lectură, de a căuta şi
studia material bibliografic;
- dezvoltarea şi stimularea creativităţii elevilor sub toate aspectele: gândire, imaginaţie,
aptitudini, talent;
- introducerea elevilor în pulsul viu al actualităţii culturale (literare, plastice, teatrale etc);
128
- însuşirea creatoare a limbii române;

- formarea gustului pentru literatura de calitate; dezvoltarea capacităţii de a discerne
valoarea de nonvaloare, frumosul literar - artistic de kitch.
2. DE EDUCAŢIE
- educarea estetică a elevilor prin realizarea unor dezbateri literare pe teme privind
categoriile estetice comune tuturor operelor de artă;
- organizarea unor convorbiri despre artă, despre creaţia literar-artistică, în general,
despre marile teme ale creaţiei literare româneşti şi universale;
- orientarea lecturii elevilor pe categorii de vârstă;
- cultivarea dragostei pentru literatură;
- depistarea şi cultivarea aptitudinilor creatoare aleel elevilor în domeniul literar.
3. ACTIVITATEA DE CREAŢIE
- selectarea celor mai bune lucrări de creaţie literară ale elevilor, dupa comentarea lor în
grupele respective;
- participarea la concursuri literare judeţene, interjudeţene, naţionale;
- realizarea unei revistecu toate lucrările participanților la cenaclu.
Bibliografie:
1. Bărboi,Constanţa (coordonator), Metodica predăriilimbiişi
literaturiiromâneînliceu,EDP,Bucureşti,1983
2. Cristea, Gabriela C., Pedagogie generală, EdituraDidacticăși Pedagogică, București,
2008
3. Neştian,ValeriuC.,Metodicapredăriitextuluiliterarînliceu,EDP,Bucureşti,1998
ȘEZATOAREA LITERARĂ – MODALITATE EFICIENTĂ DE ÎMBOGĂȚIRE A

CUNOȘTINȚELOR
Prof. înv. primarHreniuc Daniela

Școala Gimnazială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud.Vaslui
Şezătoarea reprezintă o formă atractivă, recreativă şi dinamizatoare foarte potrivită

pentru realizarea obiectivelor propuse în domeniul lecturii literare. Este cadrul cel mai adecvat
manifestării libere a elevilor şi în consecinţă, cel mai eficient mijloc de exersare şi cultivare a
relaţiilor de colaborare, de încredere, fiind o formă de activitate colectivă. De obicei se
organizează la anumite intervale de timp, ceea ce permite acumularea unor cunoştinţe pe baza
cărora elevii să poată participa la desfăşurarea acesteia. Temeiul includerii şezătorii în sistemul
de activităţi programate de cadru didactic în munca cu cartea este bine venită mai ales pentru
elevii mici. Şezătoarea literară reprezintă o modalitate eficientă de îmbogăţire a cunoştinţelor şi
de cultivare a capacităţii de vorbire. Prin conţinutul informaţional vehiculat în cadrul şezătorii,
prin intermediul celor mai accesibile producţii literare - poezii, snoave, ghicitori, poveşti,
povestiri, basme, proverbe, zicători - elevii află, culeg idei, impresii, trăiesc autentic, spontan şi
sincer situaţiile redate. De aici decurge o altă funcţie formativă, şi anume stimularea proceselor
memoriei.
Fondul afectiv pozitiv este mare. Învăţarea de tip afectiv, la vârsta şcolară mică este mai
puternică. De asemenea ceea ce s-a fixat într-un cadru plăcut, cu stimulări variate, devine mai
temeinic prin conexiunile multiple în care intră cunoştinţele şi deci păstrarea devine mai sigură,
durează perioade mai îndelungate.
129
Stimularea şi educarea atenţiei este, de asemenea, o latură importantă care se realizează

prin intermediul şezătorii. Varietatea răspunsurilor ce trebuie urmărite pe parcursul derulării
conţinutului, intervenţia, la momentul oportun, cu răspunsul sau rolul pe care-l are de îndeplinit
fiecare elev, susţinute de suportul afectiv-motivaţional, contribuie la mărirea stabilităţii atenţiei
fără a-i resimţi efortul şi în felul acesta se cultivă încetul cu încetul, atenţia post voluntară,
sporeşte capacitatea de rezistenţă la efort.
Lectura artistică, declamarea, dansul, cântecul sunt puternice stimulări ale sensibilității
estetice. Elevii manifestă un deosebit interes față de producțiile literare, când sunt prelucrate și
utilizate în lumina cerințelor estetice. La îmbogățirea laturii estetice mai contribuie, totodată, și
cadrul organizatoric.
Şezătorile literare se organizează în cadrul clasei sau cu clase diferite. În cadrul acestor
manifestări se invită şi părinţii elevilor. Se recită poezii, se dramatizează povestiri, se povestesc
episoade mai interesante din opera unui scriitor, se cântă în cor sau individual, duete, unele
melodii pe versuri ale autorului sărbătorit sau a mai multor poeţi.
Pregătirea elevilor pentru şezătoare este un aspect tot atât de important ca şi pregătirea
cadrului didactic pentru fiecare lecţie în parte. Această cerinţă se traduce într-o acţiune ce
cuprinde mai multe momente:
• comunicarea din timp a datei la care va avea loc şezătoarea;
• comunicarea temei; cunoaşterea din timp de către elevi a tematicii contribuie la
orientarea interesului şi menţinerii acestuia, ceea ce favorizează receptarea conţinuturilor
informaţionale ce se prelucrează în cadrul lecţiilor, sporeşte eficienţa învăţării;
• pregătirea cadrului corespunzător;
Pe cât posibil, aceasta să se desfăşoare într-un cadru deosebit de cel al clasei. În primul rând,
pentru motivul că şezătoarea câştigă mult în valoare dacă se desfăşoară într-o ambianţă a cărei
notă festivă trebuie să fie evidentă; în al doilea rând, schimbarea decorului ambiant modifică în
mod favorabil dispoziţia, crează disponibilităţi psihice în plus, accentuează trăirile estetice şi în
consecinţă, deschide spiritul copilului către comunicare şi cunoaştere. Este bine ca şezătoarea să
aibă loc în sala de festivităţi a şcolii, în aer liber, unde s-au creat anumite condiţii estetice, iar
dacă aceasta se desfăşoară chiar în sala de clasă, trebuie să se modifice decorul;
• amenajarea unei mici expoziţii de carte creşte valoarea educativă a ambianţei;
• deschiderea şezătorii printr-un cuvânt scurt al cadrului didactic, prin care se precizează
scopul şezătorii şi subliniază importanţa momentului, orientând totodată atenţia elevilor printr-o
motivaţie succintă;
• încheierea şezătorii reprezintă un moment căruia trebuie să i se acorde importanţa
necesară; cadrul didactic trebuie să aprecieze în termeni laudativi comportarea elevilor, calitatea
contribuţiei fiecăruia, eventual, distribuind anumite recompense, premii.
Șezătorile literare sunt manifestări cultural-artistice care sporesc în mod explicit
obiectivele citirii și lecturii în afara clasei, prin îmbogățirea fondului lexical, prin formarea
capacității de prelucrare semantică, fixarea vorbirii gramaticale, modelarea expresivității,
coerenței și fluenței. Acestea conduc spre formarea trăsăturilor de personalitate, a aptitudinilor, a
trăsăturilor de voință și a caracterului.
Întreaga activitate desfăşurată pentru îndrumarea lecturii particulare a elevilor urmăreşte
cultivarea interesului, a gustului elevului pentru a citi, pentru folosirea corectă a cărţii în mod
independent, din proprie iniţiativă.
Necesitatea îndrumării lecturii elevilor este indiscutabilă. Nu se poate contesta
incapacitatea copilului de a se ghida fără greş în noianul de opere literare ce-i stau la îndemână
şi nevoia călăuzirii lui în anii de formare intelectuală. Important este în ce măsură se poate
exercita îndrumarea şi până unde trebuie să meargă ea. Aceasta depinde, în mare măsură, de noi
dascălii!
130
MAGIA POVEȘTILOR
prof. pentru înv. primar și preșcolar Medeșan Dorina-Stela

Școala GimnazialăNr. 1 Ip, jud. Sălaj
Poveștile sunt iubite atât de cei mici, cât și de cei mari, chiar dacă nu tuturor ne place să
recunoaștem. Ele ne transpun într-o lume fantastică, în care totul este posibil. Este firesc să ne
dorim să cunoaștem mai mult, să aflăm povești de viață ale semenilor noștri pentru a vedea cum
au depășit ei situații deosebite prin care au trecut, pentru a învăța din experiențele lor.
Fiecare poveste poate fi o pildă, o depozitare de înțelepciune care se transmite din
generație în generație. În același timp, este o modalitate atractivă de petrecere a timpului liber,
dar și un mod plăcut și activ prin care ne familiarizăm cu situații noi, trăite de eroi, care devin
uneori preferații noștri, preluând de la ei unele comportamente.
Poveștile pot fi adaptate sub formă de piese, care pot fi interpretate cu succes de copii.
Prin dramatizare se mobilizează deprinderi de comunicare, copiii reprezintă personaje și ,,se pun
în pielea lor” într-un cadru adecvat, trăiesc cu intensitate situațiile- problemă cu care vin în
contact. Ei își educă capacitatea de a-și exprima liber trăirile și ideile, se dezvoltă pe plan
intelectual, moral și fizic. Piesele trebuie să reproducă cât mai fidel realitatea, dar în același timp
să păstreze profunzimea și frumusețea originalului. Calitatea dramatizării depinde în mare
măsură de abilitățile de actorie ale celor care interpretează, aceștia ar trebui să nu aibă inhibiții,
să-și exprime sentimentele.
Părerea mea este că poveștile, prin mesajele pe care le transmit contribuie la formarea și
dezvoltarea tuturor competențelor generale incluse în programă, prin multiple competențe
specifice.
La clasa a III-a:
 1.2. Identificarea unor norme morale definitorii ale persoanei;
 2.1. Recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;
 2.2. Manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu plantele și animalele;
 2.3. Explorarea unor relații existente între oameni în cadrul grupului;
 3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru realizarea unor sarcini simple de lucru.
La clasa a IV-a:
 1.3. Explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni;
 2.1. Explorarea unor valori morale ce stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
 2.2. Recunoașterea unor comportamente moral- civice din viața cotidiană;
 2.3. Deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale;
 3.1. Relaționarea pozitivă cu ceilalți, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru.
Voi prezenta poezia personală ,,Scufița Roșie” compusă de câțiva ani, adaptare după
cunoscuta poveste, pe care am reușit să o pun în aplicare, la sfârșit am atașat câteva poze.
Scufița Roșie
1.A fost odat’ ca niciodat’ 2. Pe mama ei o asculta

O mamă și-o fetiță, Din cuvântul ei nu ieșea,
Ce-n roșu era îmbrăcată Avea grijă s-o ajute
Și se numea Scufiță. Făcea și ea prin casă, multe.
131
3. Iar într-o zi de toamnă 4. În coș ea avea

Mama i-a cerut, Mere, plăcinte și halva,
Să meargă la bunica Sarmale, brânză și chiftele
Să-i ducă mâncărica. Puțin vin și căpșunele.
5. Bunica abia o aștepta 6. Drumul ei prin crâng trecea,

Era bolnavă, săraca. Pe cărarea șerpuită ea strângea
La marginea pădurii locuia, Flori frumos colorate,
Nu era nimeni lângă ea. Să i le dea bunicii toate.
7. Și când brațul i-a fost plin 8. A lăsat-o în pădure

Un lup a apărut din senin Să culeagă fragi și mure.
El mieros vorbea cu ea Și el repede a săltat-o
Să afle unde se ducea. Pe bunica a mâncat-o.
9. Când Scufița a ajuns 10. Și Scufița a fost mâncată

Îndată s-a pus pe plâns. Și în burtă așezată,
Bunica era schimbată Lupul acum s-a săturat
N-o mai recunoștea, iată! Doarme dus în pat.
11.Vânătorul vine iute 12. Scoate foarfeca și taie

Pe bunica s-o salute Burta lupului încet,
Dar nu e ea in pat! Și o scapă pe fetiță
Vânătorul e mirat. Și apoi pe bunicuță.
13. Cele două-i mulțumesc 14. De acum va fi cuminte,

Se îmbrățișează și vorbesc Cu străini nu va vorbi,
Fetița-și ia la revedere-apoi Din cuvântul mamei
Și se duce la mama înapoi. Niciodată nu va mai ieși!
132
Bibliografie:
 Programa școlară de educație civică pentru clasele a III-a și a IV-a;
 https://ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/lumina-literara-si-artistica/perspective-
nevoia-de-poveste-142512.html;
MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A DRAMATIZĂRII ÎN ACTIVITĂȚILE

ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE ÎN CICLUL PRIMAR
Pip. Buguleț Aneta Gianina

Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare” Vaslui, jud. Vaslui
,,Teatrul este poarta spre visare creație și educație.”

Dramatizarea este un joc al copiilor care le dă satisfacție și le stimulează creativitatea
lingvistică. Este un exercițiu prin care școala învață copiii cum să învețe împreună astfel încât
conținutul instruirii să devină eficient.
Folosirea dramatizărilor în lecții

Dramatizările constituie o modalitate atractivă de îmbogățire afectiv- estetică a copiilor.
Sunt activități care le plac, îi antrenează, le activizează vocabularul și le oferă multiple
posibilități de cultivare a personalității. Elevii nu numai că citesc și memorează, dar și
interpretează un rol, se transpun într-un personj și-l îndrăgesc.
Aceste activități îi antrenează pe ,,micii actori”, le pun în evidență talente artistice și
creativitatea, întăresc coeziunea colectivului, favorizează colaborarea în grupuri mici sau mari.
Se creează atmosfera momentului care-i ajută să se contopească sufletește cu personajul
îndrăgit. Copiii, prin calitățile lor artistice, prin abilitățile de comunicare verbală, nonverbală și
paraverbală prin costumație, reușesc să emoționeze spectatorii.
Dramatizările prezintă și situații controversate, determinând comentarii cu valențe
educative referitoare la comportamentul personajelor.
De asemenea, elevii se antrenează în crearea de dialoguri care le sporesc încrederea în
sine și în posibilitățile de comunicare.
Formarea la elevi a unei culturi afectiv-estetice de bază care să le ofere posibilitatea să
comunice, să-și exprime gânduri și sentimente, să fie sensibili la frumosul din natură și artă, să-
și cultive aptitudini și talente, să-și adapteze comportamentul la mediul social este principalul
133
obiectiv pe care învățătorul trebuie să-l urmarească în folosirea dramatizărilor la clasă.

Dramatizarea nu este o noutate didactică. Dar trebuie reținut faptul că jocul de rol ca atare este
doar ultimul pas, precedat de alte etape care mobilizează deprinderile de comunicare.
La clasa a II-a, accentul l-am pus pe activitățile individuale și de grup, în scopuri
imaginative, precum și pe acte de limbaj: descrierea, caracterizarea, exprimarea sentimentelor, a
opiniei, rezumarea, schimbarea punctului de vedere atât în cadrul orelor de Comunicare în limba
română cât și în cadrul orelor de Dezvoltare personală, Arte vizuale și abilități practice, Muzică
și mișcare, Educație fizică chiar și Matematică. Aceste deprinderi au fost antrenate progresiv, în
mai multe etape:
 Rezumarea conținutului textului: (o poveste la opționalul Micii artiști în lumea
teatrului, o lectură din manualul de Comunicare în limba română, un joc de rol la Dezvoltarea
personală, povestea cifrelor la Matematică și explorarea mediului, etc.). Selectarea principalelor
idei și înlănțuirea lor pentru a oferi o varietate esențială a textului constituie un exercițiu bun
pentru clarificarea conținutului și urmărirea liniei sale principale.
 Relatarea textului prin adăugarea de detalii noi: Acest pas îi incită pe elevi să-
și folosească imaginația pentru lărgirea contextului inițial. Ei pot face o descriere detaliată a
vestimentației personajului, inventând culori, tipuri de țesături, forme, model. Cel mai important
lucru pe care îl poate face învățătorul este acela de a-l lăsa liber pe copil să intervină în poveste
cu propriile sale idei.
 Relatarea conținutului textului dintr-un alt punct de vedere: Acesta este
momentul favorit al elevului și pe care îl îndrăgește cel mai mult. Reluarea conținutului
textului/poveștii dintr-un alt punct de vedere este activitatea de aprofundare și de disciplinare a
imaginației. Copiii au foarte multă imaginație și în felul acesta învață să inventeze povești
paralele.
 Descrierea personajelor și a stărilor afective: Activitatea are ca scop
observarea și concentrarea atenției asupra personajelor din text. La început copiii pot fi puși să
identifice personajul în funcție de o imagine dintr-o colecție de decupaje, înfățișând personaje de
diferite vârste care sunt imortalizate în diferite situații și cu o anumită stare afectivă. Pentru a
identifica stările afective elevii vor fi puși în situația de a mima emoții. Pentru reprezentarea
corporală a personajului, elevii pot arăta cum se mișcă acesta, cât de voinic este, cât de înalt, etc.
Abia după ce au fost făcute foarte multe exerciții de felul acesta se poate trece la verbalizare,
moment în care trebuie căutate cele mai potrivite cuvinte și o înlănțuire corectă a acestora pentru
a da o imagine adecvată personajului și a stării afective a acestuia.
 Pregătirea interpretării: Această etapă se desfășoară în grup unde copiii
discută cum ar putea fi interpretat personajul. Este responsabilitatea grupului de a alege cine este
cel mai potrivit copil pentru a interpreta rolul, cum ar trebui să se miște, să se comporte, ce ton
să adopte. Cu timpul,copiii capătă experiență, dar, la început este datoria învățătorului să acorde
sprijin pentru reușita acestei activități.
 Interpretarea și evaluarea: Fiecare grup își prezintă activitatea în fața clasei.
Elevii intră în mod natural în joc. Cei care interpretează ,,intră în pielea personajului” iar ceilalți
preiau rolul de ,,public” în sală, încercând să identifice rolurile și să înțeleagă mesajul. După
interpretare se trece la acțiunea de evaluare/jurizare. Elevii trebuie să fie foarte obiectivi, să-și
exprime liber punctul de vedere despre cine a fost cel mai bun, vor spune deschis care au fost
greșelile care s-au făcut, vor face remarci asupra modului de interpretare a unui grup. Dincolo de
toate acestea, această etapă constituie o ocazie care pune elevii în rolul de aș exprima părerea
din punct de vedere personal și de aș motiva alegerea. După fiecare text/poveste studiat/studiată,
după ce elevii și-au însușit conținutul, au făcut cunoștință cu personajele, se poate trece la
dramatizarea lui/ei. Elevii își pot alege personajul de acasă și își pregătesc replicile, fiecare
poate veni cu ceva nou, interesant pentru colegii lui.
134
Ca să pot aprofunda dramatizarea, am plecat la drum cu opționalul ,,Micii actori în

lumea teatrului”, dar și cu un cerc de teatru. Un cerc de teatru la clasă poate aduce schimbări
majore în formarea copiilor ca oameni responsabili, interesați de propria lor devenire, poate crea
copii care reflectează critic la societatea din care fac parte, care se simt mult mai impilcați să
intervină și să schimbe mentalități din jurul lor, care știu să comunice, să asculte și să răspundă,
conștienți de valoarea mesajului lor și de sensul profund al întrebărilor. Teatrul leagă lumi care
nu s-au cunoscut niciodată și le dă șansa să se audă, să-și conștientizeze dorințele și nevoile
comune. Teatrul poate construi, la clasă, un colectiv de elevi care învață să fie uniți, care învață
că doar împreună produc schimbări.
Prin activitățile propuse, elevii recreează universuri, învață să recite, râd de prostia
omenească interpretând fabule celebre, știu să reînfrumusețeze existența celorlalți. Dar ceea ce
este mai important, este faptul că fiecare elev învață să-și descopere nevoia de comunicare
artistică. Evoluând în fața colegilor, părinților și a dascălilor, elevii învață să-și controleze
emoțiile și să le domine, să-și dezvolte creativitatea, să-și deschidă un câmp vast de
experimentare, de descoperire, de autocunoaștere. Micii actori se simt ca niște actori adevărați
trăind emoțiile dinaintea spectacolelor, intrând în pielea personajelor și primind aplauzele
cuvenite la sfârșiul reprezentațiilor.
Copiii au nevoie, mai mult ca oricând, de atitudini și de valori care să le asigure o
evoluție armonioasă și să-i determine să-și selecteze corect modele, de aceea activitățile
extracurriculare reprezintă cele mai potrivite contexte pentru dezvoltarea atitudinilor conturate
la orele de predare-învățare a limbii și literaturii române. Formarea de valori și de atitudini
trebuie să fie dominant activității învățătorului, întrucât elevii au nevoie de ajutor în
identificarea modelelor, ori, nesiguranța caracteristică vârstei se reflectă tocmai în acceptarea
anti-modelelor oferite de societate.
Activitățile desfășurate în cadrul opționalului și la cercul de teatru le oferă elevilor acel
context de împlinire prin efort propriu, de aceea elevii participă cu plăcere la toate acțiunile.
Bucuria succesului obținut pe scenă depășește, de multe ori, bucuria notelor mari obținute la
obiectele de studiu. Elevii se refugiază într-o lume a lor, ruptă de exterior și guvernată de legile
loialității, pentru a fi ei înșiși, pentru a se confrunta cu propria imagine ascunsă în spatele unei
,,măști” dintr-o operă literară și pentru a-i cunoaște și pe cei de lângă ei. Cu acest prilej îi
cunoaștem în toate ipostazele: de parteneri, de inventatori ai unor situații, de autori ai unor texte
literare, de interpreți ai unor roluri și de benificiari ai produselor rezultate.
Cercul de teatru apare ca un tărâm al împlinirilor!
Elevii au creat în acest an roluri apreciate de spectatori: Soacra cu trei nurori, Fata
babei și fata moșneagului, Moș Crăciun, Stop!, La cireșe- și acestea sunt doarcâteva din
abordările teatrale ale unor scrieri cunoscute și îndrăgite de copii.Nu ne-au fost străine nici
datinile și obiceiurile românilor, teatrul folcloric.
Pornind de la opțional și cercul de teatru, am participat cu elevii la concursuri și
festivaluri de teatru de unde ne-am întors învingători (,,Talente în devenire”, Festivalul
Internațional al Umorului ,,Constantin Tănase”, ,,Clubul de teatru”, ,,Eu, tu și scena!”).
135
CLUB DE LECTURĂ PENTRU PITICI

-proiect educaţional socio-cultural-artistic-
educ. Damian Ionela

Grădiniţa cu P.P. Nr. 10 Huşi, jud. Vaslui
Motto: „Păsările au aripi, copiii au cărţi”

Copiii iubesc poveştile cu „a fost odată”, cu iepuri sau zâne, cu balauri sau elefanţi sau
tot felul de animale pline de viaţă şi de culoare. Se regăsesc mereu în ghiduşiile personajelor, în
întâmplările haioase ale unui şoricel, urs sau creaturi fantastice, precum un Gruffalo. Copiii
învaţă din poveşti să fie curajoşi, să îşi iubească aproapele, să fie cinstiţ şi oneşti, învaţă
însemnătatea unor virtuţi precum adevărul, dreptatea şi înţelepciunea.
Totuşi, cãrţile sunt ca nişte tãrâmuri ferecate pentru cã cei mici nu cunosc încã taina
cititului... Doar adulţii deţin cheia pentru a le permite sã pãşeascã cu drag în lumea mirifica a
poveştilor. De aici, iatã, s-a nãscut aceastã dorinţa de a crea un club de lecturã pentru piticii din
grãdiniţã, în care personajele prind viaţã prin vocea pãrinţilor.
Studiile aratã cã un copil ai cãrui pãrinţi îi citesc poveşti cu voce tare, va avea un limbaj
mult mai bine dezvoltat faţã de alţi copii. Cititul nu e doar un mod în care sã peterecem timp
calitativ cu ai noştri copii sau o metodã prin care cei mici îşi petrec timpul şi se distreazã.
Cititul e la fel de important pentru dezvoltarea unui copil ca jocul! De fapt are un rol
fundamental în dezvoltarea emoţionalã şi intelectualã şi în deprinderea abilitãţilor de
comunicare şi interacţiune ale copilului, îmbogãţind cunoştinţele acestuia despre lumea care îl
înconjoarã şi cu expresii/cuvinte care nu sunt folosite în limbajul de zi cu zi. Un mare avantaj al
copiilor cãrora li se citeşte este cã au o mai mare expresivitate în limbaj şi o coerenţã a ideilor:
prin citit, copiii învaţã structura de bazã a limbajului, început-cuprins-încheiere.
Unul dintre cele mai simple moduri prin care pãrinţii îşi pot ajuta copiii sã devinã
„cititori” mai buni este sã le citeasca în fiecare zi. Astfel, vor preda copilului lecţii importante
fãrã a o face în mod direct.
Existã o frumuseţe şi o sensibilitate a sufletului de copil care, iniţiat în universul magic al cãrţii
descoperã o lume fascinantã ce îi dezvoltã imaginaţia. Astfel, prin acest club de lecturã, micii
cititori, vor descifra taine şi poveşti nemaipomenite, iar la final vor înţelege cã lectura ocupã un
loc esenţial în programul de distracţie al copilãriei, alãturi de/ împreunã cu pãrinţii.
Obiectivul general şi obiectivele specifice ale proiectului:
 Stimularea interesului pentru „lectura” cãrţilor specifice vârstei, în vederea
dezvoltãrii şi îmbogãţirii vocabularului şi expresivitãţii în limbaj, prin participarea
pãrinţilor ca „cititori cu voce tare”, povestitori
- dezvoltarea capacitãţii de exprimare oralã;
- valorificarea potenţelor literare estetice şi etice ale textelor lecturate, în procesul
dezvoltãrii intelectuale, afective şi morale;
- dezvoltarea gândirii critice şi a capacitãţii de a diferenţia rãul de bine, urâtul de frumos;
- implicarea activã şi directã a pãrinţilor în acţiunile extraşcolare ale grãdiniţei şi în
crearea unui mediu cald şi primitor în interiorul clubului de lecturã.
Activitatea nr. 1: lansarea proiectului
Intenţia de a derula proiectul a fost anunţatã pãrinţilor preşcolarilor în cadrul primelor
şedinţe, aceştia fiind solicitaţi şi în completarea unui chestionar tematic. Ambele pãrti au venit
cu propuneri în ceea ce priveşte bibliografia specificã vârstei copiilor, precum şi idei pentru o
bunã desfãşurare a activitãţilor de lecturã. Dupã stabilirea acestora, pãrinţii au fost informaţi în
136
legãturã cu programarea activitãţilor, modalitãţile de realizare şi alte lucruri de naturã

organizatoricã.
Activitatea nr. 2: „Alege o carte”
Copiii sunt invitaţi alãturi de pãrinţi sã pãşeascã în lumea cãrţilor, în interiorul
bibliotecii, unde vor avea ocazia sã îşi aleagã singuri cãrţile favorite.
În sala de lecturã li se va citi o carte aleasã cu grijã de educatoare şi doamna bibliotecarã,
vor avea loc discuţii, jocuri. Pãrinţii vor primi pliant cu informaţii ce vin în ajutorul lecturii
acasã.
Activitatea nr. 3: „A fost odatã o turmã de elefanţi”
În aceastã activitate copiii îl vor cunoaşte pe Elmer, un elefant diferit de ceilalţi elefanţi.
Elmer era multicolor. Prin aceastã lecturã vor învaţa despre diversitate şi despre acceptarea celui
diferit, vor învaţa cât e de minunat este, de fapt, sã fii altfel decât ceilalţi, sã fii unic! Activitatea
se va finaliza printr-un proiect artistic, intitulat „Ziua lui Elmer”, picturã.
Activitatea nr. 4: „Poveste de Crãciun”
Se apropie sãrbãtoarea magicã pentru copii, care nerãbdatori îşi lustruiesc ghetuţele sau
pregãtesc scrisorile pentru Moş Crãciun. Lectura din aceastã activitate îi va transpune dincolo de
marketingul acestei sãrbãtori, într-o lume a prieteniei şi a bunãtãţii, învãţându-i care este
adevãrata însemnãtate a Crãciunului. La final vom confecţiona, alãturi de pãrinţi, podoabe
pentru braduţul lui Findus, unul dintre cele mai fermecãtoare personaje din cãrţile de poveşti.
Activitatea nr. 5: „Un şoricel mergea prin codru-ntunecos\Vãzându-l, vulpea s-a gândit
c-aratã delicios!”
Copiii sunt nişte fãpturi mici, care uneori trec prin încercãri grele care îi fac sã se întrebe
„Când o sã fiu şi eu mare şi puternic?”.„Chiar acum!” îi va rãspunde lectura din aceastã
activitate. Dacã ai CURAJ şi IMAGINAŢIE, Gruffalo cel fioros şi toţi cei ca el vor fugi care-
ncotro. Activitatea se va finaliza printr-o expoziţie a personajelor din poveste colorate de
mâinile dibace ale micilor cititori.
Activitatea nr. 6: „Mica sãmânţã”, Eric Carle
Natura este pentru copii asemenea unei enciclopedii, din care mereu învata ceva nou.
Curiozitatea la aceastã vârstã, a preşcolaritãţii, nu are limite.
Eric Carle ne invitã prin paginile cãrţii sale sã urmãrim povestea unei seminţe dea lungul
întregii sale existenţe. Şi ca proiectul din aceastã activitate sã aibã o finalitate cu farmec pentru
cei mici, vom încheia cu experimentul „dintr-o micã sãmânţã”.
Activitatea nr. 7: „Mami îmi citeşte”
Luna martie aduce o zi specialã, în care sunt sãrbãtorite femeile. Ce ocazie mai bunã ca
mamele sã işi ia copiii în braţe şi sã le citeascã poveşti fermecate?! Cartea cititã în aceastã
activitate va fi aleasã şi lecturatã de cãtre una dintre mãmicile înscrise în clubul de lecturã. La
finalul activitãţii vom derula un mic spectacol cu dansuri, cântecele şi voie bunã în cinstea celei
mai minunate femei: MAMA.
Activitatea nr. 8: „Gâz-album cu pãsãrele”
Copiii pornesc într-o nouã aventurã, alãturi de douã pãpuşi albastre, Luna-Betiluna şi
Dora-Minodora, ce au pornit singure la drum prin pãdure. Povestea în versuri îi va transpune pe
copii în lumea micilor vieţuitoare, cu gâze rele precum ţânţarul şi muscoiul, şi cele bune,
precum albina şi furnica.
Activitatea va continua pe centre de interes, unde vor descoperi imagini, enciclopedii cu
şi despre insecte, insectarul grãdiniţei, vor crea în acuarele amprente de gândaci sau fosilele
acestora în plastilina\aluat şi vor cãuta gâzele în cutiile senzoriale pregãtite.
Activitatea nr. 9: „Aventurile unui fir de nisip”
Povestea unui fir de nisip curios, isteţ, aventuros şi plictisit de viaţa de pe fundul mãrii,
care pleacã într-o cãlãtorie plinã de aventuri, alãturi de prietena sa Noctiluna. Copiii vor
137
experimenta întâlnirea cu nisipul, marea şi vietãţile ei şi vor învãţa

despre multiplele valenţe ale relaţiilor interumane pe care le dezvoltãm
cu cei care sunt diferiţi de noi.
Apa şi nisipul reprezintã joaca perfectã într-o zi caldã de mai. Şi
dacã mai adaugi şi câteva vieţuitoare marine, distracţia e garantatã!
Activitatea nr. 10: „Din poveşti adunate...”
Proiectul „Clubul de lectură pentri pitici” se va finaliza cu o
paradă a personajelor din poveştile lecturate în cadrul clubului, într-un
cadru de vis, înconjuraţi de natură, fotogtafii şi lucrări realizate de-a
lungul activităţilor. Totul va fi surprins într-o mică dramatizare ce se va
încheia cu dansuri specifice.
Rezultatele aşteptate ca urmare a implementarii proiectului
(cantitative si calitative):
- Implicarea directă şi continuă a părinţilor în educaţia prin lectură
a preşcolarilor
- Sporirea interesului pentru cărţi, poveşti
- Modelarea gustului pentru literatura specifică vârstei
- Formarea deprinderilor de apreciere justă a valorilor lumii în
care trăiesc
- Dezvoltarea unor comportamente pozitive precum bunătatea,
altruismul, curajul, empatia, întâlnite în acţiunile personajelor din cărţi
- Încurajarea preşcolarilor de a se exprima liber, de a transmite propriile emoţii, trăiri, idei,
privitoare la mesajul transmis
- Consolidarea prin lectura cu voce tare a relaţiei părinte-copil, educator-copil.
Lumea micii copilării este o lume de poveste lungă şi frumoasă, iar cãrţile o
îmbogãţesc cu fiecare personaj şi diferitele universuri ce se ascund în filele lor.
ȘCOALA PĂRINȚILOR – PARTENERIAT PEDAGOGIC

ÎNTRE ȘCOALĂ ȘI FAMILIE
Prof.Arteni Niculina-Liliana
Școala Gimnazială ,, Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Născută din necesitatea colaborării intense a școlii cu familia la nivelul comunității,

Școala Părinților – activitate desfășurată lunar la Școala Gimnazială,, Manolache Costache
Epureanu” Bârlad, a devenit factor de cultură și educație în rândul părinților din orașul nostru.
Având în vedere modificările apărute în şcoala românească,se constată că părinţii
întâmpină probleme în educarea copiilor- scopul comun atât al familiei cât şi al şcolii.
Acest deziderat poate fi realizat eficient, doar printr-o relaţie de colaborare între partenrii din
educație prin acceptarea rolurilor, înţelegerea responsabilităţilor, implicarea comună în
rezolvarea situaţiilor neprevăzute, prin împărtăşirea informaţiilor.
Implicarea părinţilor în educarea copiilor pe termen lung, trebuie făcută cu multă
responsabilitate şi în deplină cunoştinţă de cauză a situaţiei. Este nevoie permanent de acţiune,
de interacţiune, de adaptare, de schimbare şi de disponibilitate către dialog între cele doua
părţi.Avem o colaborare excelentă cu părinţii, dar unilaterală: de cele mai multe ori, feed-back-
ul nu se realizează, sunt foarte buni executanţi, vor să ajute, se implică, dar nu ştiu „cum” şi
138
„când” să facă ceea ce este potrivit unei situaţii.Astfel familiei i se aduc la cunoştinţă interese,
nevoi, responsabiltăţi şi, în cele din urmă, dobândesc metode educative cu scopul integrării
micii fiinţe în alte grupuri şi în societate.Familia este primul inițiator socio-cultural al copilului,
iar școală constituie experiența de viață a acestuia în societate. Părinţii sunt preocupați în a-
şi clarifica şi înţelege importanța educaţiei în familie şi a colaborării cu şcoala ca parteneri,
conștientizând deopotrivă necesitatea coerenței influențelor educative ale tuturor factorilor care
acționează asupra copiilor.
Noutatea acestui parteneriat din școala noastră este de a păstra cât mai eficient legătura
părinte-educator prin: întâlniri lunare, afișarea lucrărilor copiilor, evaluări periodice, participarea
la activități demonstrative, procurare de material informațional necesar proiectelor tematice,
activități opționale, activități extracurriculare, serbări, evenimente socio-culturale, email-uri cu
materialele informative și educative trimise de cadrele didactice.
Școala Părinților are drept scop optimizarea relației școală- familie - societate în vederea
eficientizării procesului instructiv educativ din școala noastră.
OBECTIVELE URMĂRITE SUNT:

1. Informarea/ formarea/ implicarea părinţilor în ceea ce priveşte personalitatea şi
şcolaritatea copilului;
2. Identificarea obligaţiilor legale privind educaţia copilului, drepturile de care dispun
pentru educaţia lui, importanţa propriei atitudini faţă de reuşita şcolară şi socială a
copilului, metodele de colaborare cu şcoala;
3. Optimizarea activității de comunicare cu părinții/familia;
4. Dobândirea unor tehnici şi metode de identificare şi monitorizare a aptitudinilor şi
atitudinilor copiilor;
5. Îmbunăţătirea abilităţilor de consiliere şi relaţionare cu familia, îndeosebi cu familii în
situaţii de criză;
6. Promovarea unor schimbări în mentalitatea tradiţională în raport cu poziția copilului în
familie;
7. Dezvoltarea unor atitudini stimulative în rândul părinţilor, bunicilor, cadrelor didactice,
asistenţi sociali;
8. Cunoaşterea unor metode şi procedee pentru a preveni agresivitatea copiilor;
TEMATICA ACTIVITĂȚILOR :
1. ,,Calitatea educației-un deziderat posibil în școala noastră”
2. ,,Părinții și implicarea lor în activități extracurriculare”
3. ,,Drogul-un pericol iminent”
4. ,,Rolul activităților extrașcolare în dezvoltarea personală a elevului
5. ,,Strategie locală pentru prevenirea și combaterea abandonului școlar”
6. ,,Familia și școala – parteneri în educarea și formarea copilului către o profesie”
7. ,, Acțiuni integrate pentru combaterea absenteismului școlar”
8. ,, Evitarea abandonului şcolar al copiilor cu CES”
REZULTATE AȘTEPTATE:
1. Abilităţi de comunicare, în beneficiul copiilor și al şcolii ;
2. Dezvoltarea capacităţii de a-şi înţelege şi de a-şi ajuta copiii;
3. Mai mulţi părinţi/bunici implicaţi în educatia copiilor;
4. Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor ;
5. Ameliorarea calităţii deprinderilor parentale;
6. Dezvoltarea unor atitudini si comportamente civiceale elevilor faţa de şcoală;
139
7. Creşterea motivaţiei şcolare și a stimei de sine la elevi;

8. Diminuarea problemelor de comportament ale elevilor de tipul atenţiei deficitare,
agresivităţii, violenţei;
9. Elaborarea unor portofolii tematice care se vor folosi în activităţile instructiv-educative.
10. Îmbunătăţirea relaţiilor dintre membrii comunităţii .
Școala Părinților este funcțională și are beneficii în rândul elevilor și al părinților prin
învățarea centrată pe elev, conduce la dezvoltarea deprinderilor şi a competenţelorintegratoare,
transferabile, utile individului atât în viaţa şcolară, cât şi cea familială, prevenind absenteismul
școlar, motivaţia şcolară scăzută, lipsa de interes, încrederea scăzută în educaţia şcolară,
oboseala, anxietatea, autoeficacitatea scăzută, imaginea de sine deteriorată, sentimentele de
inferioritate, abilităţile sociale reduse, pasivitatea, refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii
(reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor).
Bibliografie:
1. E.Stănciulescu, Sociologia educaţiei familiale, volumul I, Editura Polirom, Iaşi, 1997;
2. A.Baban, Consiliere educativă, Editura Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001;
3. E.Şincai, G.Alexandru, Şcoala şi familia, Editura Gheorghe Cârţu-Alexandru, Craiova,
1993;
140
Proiect educațional
ȘCOALA PĂRINȚILOR
Prof. ȋnv. primar Pînzariu Petronela

Prof. ȋnv. primar Coșug Doina
Școala Gimnazială ”George Coșbuc” Iași, jud. Iași
Grup ţinţă: părinţii elevilor din clasele pregătitoare -VIII

Durata: 50 minute
Tema:Rolul activităţilor extraşcolare şi de petrecere a timpului liber
Tipul activităţii: consiliere colectivă
Descrierea activităţii pe scurt: Timpul liber poate deveni un mijloc de formare a personalităţii
umane, de educaţie permanentă. Această activitate independentă duce la formarea unor
convingeri şi atitudini care îl vor ajuta pe copil în viaţa de adult.
Activităţile extraşcolare sunt o alternativă la jocurile pe calculator: spectacolele, muzica,
teatrul, dansul şi artele plastice, excurii şi drumeţii, tabere şcolare, voluntariatul, şahul, puzzle-ul
şi altele.
Obiective operaţionale:
Părinţii vor fi ȋn măsură:
1. să acorde interes activităţilor extraşcolare şi de petrecere a timpului liber al copiilor;
2. să facă diferenţă între activităţi extraşcolare şi de petrecere a timpului liber;
3. să dovedească, prin exemplificări, cunoaşterea îndeaproape a activităţilor şcolare şi
extraşcolare a copiilor lor;
141
4. să manifeste interes pentru o mai strânsă colaborare cu şcoala;

5. să propună modalităţi pentru o mai mare implicare a părinţilor în activităţile
extraşcolare ale copiilor lor;
Strategii:
- metode şi procedee: exerciţiu de energizare, explicaţia, conversaţia, problematizarea
- materiale şi instrumente: fişe cu jocul icebreaking, coli albe, bileţele, planşă cu joc
“BINGO!”, calculatoare
Bibliografie: Diana Cărăuş şi Valentina Lungu,Şedinţe cu părinţii eficiente şi antrenante,
Editura ARC, 2008, Chişinău, Republica Moldova
Etapele activităţii
1. Joc de cunoaştere (5 minute):
Prezentarea prenumelui şi a unei calităţi personale (Anexa 1)
2. Joc BINGO (30 minute):
Răspunde la întrebare! (Anexa 2)
- Se împart părinţilor bomboane pe culori
- Se fac grupe pe culorile bomboanelor (3 grupe)
- Se trage la sorţi un număr din coşuleţ
- Se ia de pe planşa BINGO biletul cu numărul tras la sorţi
- Se consultă în cadrul echipei în legătură cu răspunsul ce trebuie dat
- Se striga numerele de către profesor, iar numărul strigă BINGO
- Părinţii vin la planşa BINGO, dau răspunsul, pun biletul la numărul potrivit, apoi merg la
loc
- Fiecare răspuns va fi notat cu 10 puncte
- Echipa cu cele mai multe puncte este câştigătoare
3. Chestionar online în laboratorul de informatică (10 minute)
Feedback-ul oferit profesorului (5 minute)

- 3 cuvinte despre activitate pe un bilet cu bandă adezivă
142
ÎMPREUNĂ ȘI ÎN PANDEMIE
Profesor Tănasă Daniela Gabriela

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Vaslui, Jud. Vaslui
Am derulat de-alungul carierei mele ca profesor, o multitudine de proiecte, dar recunosc,

cele de voluntariat îmi sunt cele mai aproape de suflet. Un astfel de proiect de voluntariat a fost
și Proiectul pentru implementarea strategiei naționale de acțiune comunitară „Împreună și în
pandemie”.
Proiectul s-a desfășurat pe parcursul anului școlar 2020-2021, cuprinzând șapte activități
diverse, menite să le dezvolte elevilor celor două școli participante, dorința de colaborare, de
întrajutorare, de respect, de prietenie, de socializare, de toleranță, de a fi mai bun.
Printre activitățile desfășurate, menționez următoarele:
- Hristos a Înviat
- La început de drum-voluntari, beneficiari
- Un mărțisor, un gând, o floare
- Dușmanii sănătății
- În așteptarea Craciunului
- Săptămâna legumelor și a fructelor donate
143
- Ziua Internaținală a Toleranței

Au fost activități care au stat sub auspiciul emoției, sensibilului, frumosului și filantropiei.
Atât elevii participanți, cât și profesorii s-au bucurat împreună, au participat la activități
comune, care o parte s-au desfășurat online,o parte fizic, au creat prezentări ppt pe temele
dezvoltate, au realizat expoziții de icoană, felicitări, mărțișoare, cu diferite evenimente
importante de pe parcursul anului școlar, și-au oferit unii altora daruri, zâmbete, emoții, au legat
prietenii. S-a dorit creşterea interesului pentru implicarea elevilor în viaţa comunităţii prin
activităţi de voluntariat.
Suntem fermi convinși că altfel s-ar fi desfășurat activitățile, dacă se puteau desfășura doar
în format fizic, dar suntem totdeodată mulțimiți că am putut aduce un strop de bucurie copiilor
participanți, am reușit preț de câteva activități să le aducem zâmbete pe chipuri.
PROIET EDUCAȚIONAL JUDEȚEAN

„ COPILĂRIA, CULOARE ȘI CUVÂNT”
Maistru instructorCorbeanu Ovidiu

Liceul Tehnologic„Al. I. Cuza” Bârlad, jud. Vaslui
Proiectul educațional județean „ Copilăria ,culoare și cuvânt”, inițiat de Școala

Gimnazială „Manolache Coastache Epureanu”Bârlad și desfășurat în anul școlar 2019-2020, a
avut următorii parteneri: Școala Gimnazială nr. 1 Băcani, Școala Gimnazială „ Ion Murgeanu”
Zorleni, Școala Gimnazială „ Principesa Elena Bibescu” Bârlad, Școala Gimnazială „ Ep. I.
Antonovici” Bârlad, Liceul Tehnologic„ Al. I. Cuza” Bârlad, Grădinița cu Program Prelungit „
Rază de soare” Bârlad
Activitățile propuse în cadrul acestui proiect „ Copilăria, culoare și cuvânt” s-au
desfășurat pe parcursul anului școlar 2019-2020 , atât în timpul activităților directe cu elevii, la
școală, cât și prin activități online.
144
Parteneriatul educațional și-a propus implicarea elevilor în derularea unor activități

deosebite, creative prin favorizarea unor situații de dezvoltare a respectului pentru propria
persoană și față de semeni, de integrare în grupul social, de dezvoltare a încrederii în forțele
proprii, stimularea creativității elevilor prin realizarea unor produse.
Obiectivele propuse în cadrul parteneriatului educațional au fost atinse prin activități care
implică formarea și dezvoltarea la copii a abilităților necesare activităților cotidiene, socializarea
și respectarea normelor de conduită morală, dar și stimularea creativității .
Educarea gustului artistic și creativ se formează pas cu pas cu implicarea directă a
elevilor în situații practice. Elevii au participat la activități cultural- artistice, civice și de
informare ,care să le satisfacă nevoia de comunicare și de afirmare, sporindu-le capacitarea de
adaptare la mediul social actual.
Scopul proiectului a fost atins prin activitățile propuse care s-au desfășurat atât față în
față,cât și online.
S-au desfășurat următoarele activități:
- Lansarea proiectului;
- Activitatea 1 „ Anotimpul bogăției”;
- Activitatea 2 „ Datini și obiceiuri strămoșești”;
- Activitatea 3 „Miracolul naturii”;
- Activitatea 4 „Copiii, cele mai frumoase flori”;
- Activitatea 5 „ Monitorizare și diseminare”;
Diseminarea proiectul educațional județean„ Copilăria, culoare și cuvânt” s-a realizat
online prin conectarea partenerilor la aplicația WhatsApp.
Fiecare partener al proiectului și-a susținut activitatea, arătând care au fost punctele tari,
ce alte activități ar trebui să mai desfășurăm în viitor, impresiile copiilor, obiectivele care au
fost urmărite. Cadrele didactice, elevii și părinții, parteneri în cadrul proiectului, și-au
unit forțele și și-au arătat măiestria, talentul și priceperea realizând activități variate,
educative care au vizat atingerea obiectivelor propuse.
Scopulproiectului educațional a urmăritcreșterea interesului elevilor pentru
activitățile extracurriculare și atragerea lor în acțiuni care au drept scop ocuparea timpului
liber într-un mod plăcut , creativ și instructiv. Proiectul a mai urmărit stimularea interesului
elevilor de a participa la activități extrașcolare diferite de cele desfășurate în cadrul orelor,
orefindu-le posibilitatea de a se afirma, de a relaționa cu alți copii din medii școlare diferite.
Elaborarea, coordonarea şi desfăşurarea unor proiecte educative extracurriculare atrag
atenţia nu atât asupra importanţei acestora în sine, cât mai ales asupra implicaţiilor pe care le au
asupra construirii şi modelării personalităţii viitorilor cetăţeni.
145
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

“Pentru tine, mama mea!”
Educatoare: Contaş Andreea

Şc. Gimnazială Nr.1 Gorbăneşti
Data:
Grupa: Nivel II
Tema anuală de studiu : ,,Cum exprimăm ceea ce simțim?”
Tema proiectului tematic: „Zvon De Primăvară”
Tema săptămânii: ,,Pentru Tine, Mamă!”
Tema activităţii integrate: “Pentru Tine, Mama Mea!”
Activitate integrată: Adp + Ala I + Ade: (Dlc+Dec) + Ala Ii
Tipul activităţii: mixt
Scopul activităţii: Dezvoltarea capacității de exprimare orală corectă; educarea sentimentelor
de dragoste, grijă şi respect faţă de mame; exersarea deprinderilor de lucru însuşite prin
realizarea unei lucrări artistico-plastice.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Locul desfăşurării: sala de grupă.
Durata: o zi
Categorii de activităţi de învățare
I. ADP: Întâlnirea de dimineață: ,,Pentru ziua ta, mamico!”
- Salutul
- Prezența
- Noutatea zilei
- Calendarul naturii;
- Rutine: sosirea copiilor, servirea mesei, exersarea unor deprinderi igienico-sanitare, ,,Un
dar pentru tine!”-deprinderea de a dărui.
- Tranziție: ,,Bat din palme”-cântec,Joc de atenţie: “Mergi cum iţi spun”, ,,Gărduțul”-
recitative, ,,Cântec de primăvară”-cântec.
II. Activități liber alese (ALA)
- Bibliotecă: a) „ Ce fac mamele din imagini?” -citire de imagini
b) Tablou pentru mama – trasare semne grafice (exerciţii de limbaj scris).
- Joc de masă: ”Mărgele sau brățari pentru mama!”- numărare și înșiruire.
- Joc de rol: ,,”Prăjituri pentru mama”-aranjarea mesei și pregătirea prăjiturilor
(din plastilină) de către copii.
III. Activități pe domenii experiențiale (ADE)

DLC: Domeniul Limbă și Comnicare – joc didactic: ,,Surprize pentru mama”.
Sarcina didacticã:
 recunoaşterea acţiunii, interpretarea corectă a mesajului transmis de imagini,
descoperirea unor noi posibilităţi de rezolvare a unei situaţii problemă;
 precizarea sunetului inițial al cuvintelor și identificarea altor cuvinte care încep cu acelați
suntet;
 despărţirea cuvintelor în silabe și precizarea numărului acestora;
 formarea pluralului unor substantive;
146
 formularea propozițiilor și reprezentrea grafică a silabelor cuvântului ales;

 descoperirea cuvintelor lipsă din poezie, a sunetului cu care încep acestea și a altor
cuvinte care încep cu același sunet și recompunerea poeziei pe baza imaginilor
proiectate.
Reguli de joc: ,,Bagheta Fermecate” îi va desemna ( prin formula magică” Bagheta Fermecată
te alege-ndată!”) pe copiii atenți să îndeplinească o sarcină, deschizând pe rând câte o cutie cu
surprize din colet.
Elemente de joc: surpriza, Bagheta Fermecată, aplauzele;
DEC: Activitate artistico- plastică -: ,,Flori pentru mama”- pictură și amprentare.
IV. Activități liber alese 2 (ALA 2)
,, Puișori, veniți la mama!“– joc de mișcare, ,, Bucheţelele”- joc de mișcare, ,,Șarpele”-joc de
mișcare, M.P.: ,,Flori pentru mama” de Teodora Soare - lectura educatoarei; ,,Culorile”- joc cu
text și cant.
Obiective operaţionale :
ADP:
1. să utilizeze formule de salut adecvate momentului zilei;
2. să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg;
3. să identifice simbolurile adecvate caracteristicilor zilei ( vreme, anotimp, lună);
4. să colaboreze cu cei din jur în realizarea activităţilor de grup;
ALA I:
Bibliotecă:
 să citească (analizeze/ interpreteze) imagini care surprind diferite activități realizate de
femei;
 să poarte discuţii cu colegii/ educatoarea pe baza imaginilor „citite”.
 să traseze într-un spaţiu dat semnele grafice indicate;
Artă:
 să numere materialul pus la dispoziție (mărgele) în funcție de criteriile stabilite de
educatoare;
 să înșire pe un șnur materialul, pentru a confecționa mărgele sau brățări pentru mama;
Joc de rol:
 să desfăşoare jocuri de rol respectând tema propusă;
 să-şi distribuie diferite roluri în joc;
 să-și cultive simțul practic și gospodăresc.
ADE:
a)DLC:
 să identifice activitățile de zi cu zi ale mamelor, formulând propoziții simple și compuse,
printr-o exprimare clară și corectă;
 să-și imagineze diferite scenarii pentru a-și ajuta mama la activitatea gospodărească
respectivă;
 să identifice obiectele prezentate;
 să descopere sunetul inițial al cuvântului din imagine;
 să găsească forma la plural a unor substantive;
 să despartă în silabe precizînd numărul de silabe dintr-un cuvânt;
 să reprezinte grafic numărul silabelor din cuvânt.
b)DEC:
 să denumească materialele puse la dispoziţie;
 să utilizeze corect materialele de lucru;
147
 să evalueze lucrările colegilor, dar şi propria lucrare, în raport cu criterii dinainte

stabilite(acurateţea lucrării, respectarea culorilor, aspectul estetic);
 să manifeste interes şi plăcere pe parcursul activităţii.
ALA 2:
 să asculte cu atenţie regulile jocului;
 să manifeste interes, spirit de competiţie pe parcursul jocului.
Strategii didactice
Metode și procedee : conversaţia, explicaţia, observația, exercițiul grafic, problematizarea,
jocul didactic, brainstormingul, jocul, expunerea, turul galeriei.
Mijloace didactice :Calendarul Naturii, scrisoarea , colet cu surprize, jetoane, ilustrații, fișe
individuale, creioane, mărgele, șnur, farfurii din carton, pahare din plastic, tacâmuri de unică
folosință, șervețele, plastilină, forme pentru plastilină, ilustrații, jetoane, obiecte de uz casnic,
poezia, tablă magnetică, pensule, acuarele, pahare cu apă, planşele model, felicitările copiilor,
șervețele umede, recompense.
Material bibliografic :
- MEN- „Curriculum pentru educaţie timpurie”, 2019;
- S.Cioflica-,,Ziua bună începe la „Întâlnirea dimineaţă”,Editura Tehno-ArtCompania 2002;
- Silvia Breben,Elena Gongea,Georgeta Ruiu,Mihaela Fulga-Metode interactive
de grup,editura Arves,2002;
- Ştefania Antonovici, Paula Neaşu-Jocuri şi activităţi alese,editura Aramis,2008;
- Revista Învăţământul Preşcolar nr.3-4/2015.
MODALITĂŢI DE INTERVENŢIE TIMPURIE ÎN SCOPUL PREVENIRII

ANALFABETISMULUI FUNCŢIONAL PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂŢILOR
ŞCOLARE ŞI EXTRAŞCOLARE/ EXTRACURRICULARE
Prof. Tinică Maricela – Paula
Școala Gimnazială ,,Ion Murgeanu”, sat. Zorleni, jud. Vaslui
,,Ai reprodus foarte frumos lecția de istorie pe care ai avut-o scrisă în caiet, dar vreau să-
mi spui folosind cuvintele tale, despre ce anume este vorba.
- Cum adică, întreabă copilul?
- Simplu. Spune-mi ce ai reținut din lecție, fără a folosi cuvintele din caiet.
- Păi…nu știu.”
148
Astfel de situații, în care copiii, atunci când sunt nevoiți să folosească informațiile pe
care le-au memorat, nu reușesc să o facă, sunt destul de frecvente. Aceste situații sunt specifice
pentru cei care intră în categoria ,,analfabeților funcționali”.
Analfabetismul funcţional se defineşte ca fiind incapacitatea unei persoane de a utiliza
eficient deprinderile legate de: scris, citit, socotit, de a realiza aplicaţii simple pe computer, de a
răspunde unor solicitări privind rezolvarea unor situaţii curente. Se apreciază că aceste persoane
au dificultăţi în înţelegerea mesajelor scrise şi a celor auditive. Dimensiunile operaționale ale
problematicii analfabetismuluifuncțional se identifică prin raportare la capabilitatea unei
persoane în raport cu achizițiile legate de cunoaștere (comprehensivitate, explicație, știință,
aplicabilitate, reprezentare).
În acest context, persoanele care au dificultăţi la nivelul dimensiunilor analizate, nu
înţeleg conţinutul și modul în care se completează un formular, nu înţeleg prescripţii sau
instrucţiuni de utilizare simple a diferitelor obiecte achiziţionate, nu înţeleg presa scrisă, nu se
pot orienta după hartă, nu ştiu să utilizeze un dicţionar, nu înţeleg semnele de circulaţie, nu
înţeleg semnificaţiile lexicului uzual, cunosc termenii dar nu îi pot plasa într-un context valid,
nu răspund la întrebări legate de subiectul dat, reformulează deficitar, eronează explicaţiile
legate de subiectul solicitat, nu înţeleg sensul discursurilor televizate, al verbalizărilor prezentate
sub formă de recomandări în a ,,face”, ,,a executa”, ,,a aplica” etc. La nivel de problemă socială,
indicatorii măsurabili corelaţi cu analfabetismulfuncţional ca proces reprezintă numărul de
persoane care au abandonat timpuriu şcoala, numărul persoanelor adulte care nu urmează nicio
formă de pregătire profesională după ce au absolvit nivelul minim obligatoriu şcolar, rezultatele
scăzute la examene şcolare naţionale şi internaţionale, numărul redus de programe de formare
continuă a adulţilor și de programe educaţionale care nu corespund nevoilor de dezvoltare
socială.
Considerată drept o problemă actuală a societăţii postmoderne bazate pe cunoaştere, în
vederea rezolvării acesteia este necesară identificarea cauzelor care îi facilitează prezenţa. Se
apreciază faptul că analfabetismuluifuncţional îi corespund o serie de factori microsociali şi
macrosociali. În categoria cauzelor microsociale, se pot evidenţia pe de o parte factori direcţi, cu
influenţe asupra performanţelor și progresului educaţional (tulburări de atenţie - cu precădere
copiii identificaţi cu ADHD, dislexii, deficienţe intelectuale, handicapuri fizice, senzoriale,
motorii, somatice) iar pe de altă parte, factorii indirecţi, reperaţi la nivelul mediului de
dezvoltare psihosocială a persoanei, cu influenţă directă asupra calităţii în funcţionarea socială şi
educaţională (mediul sociocultural şi geografic).
Şcolarizarea copiilor cu cerinţe educative speciale (CES), reprezintă un indicator relevant
al demersului analitic în cauză. În România se apreciază faptul că, în contextul factorilor
menţionaţi, neşcolarizarea şi abandonul şcolar timpuriu se identifică cu precădere la populaţia
reprezentată de persoanele cu dizabilităţi provenite în special din mediul rural. Totodată se
apreciază faptul că rata neşcolarizării în rândul persoanelor cu dizabilităţi este de şapte ori mai
mare decât în rândul persoanelor fără dizabilităţi, iar rata persoanelor care abandonează timpuriu
sistemul de învăţământ este de două ori mai mare la persoanele cu dizabilităţi faţă de cele fără
dizabilităţi.
Cercetările efectuate cu privire la analiza cauzelor care favorizează neşcolarizarea şi
abandonul timpuriu al educaţiei au constatat următoarele:competenţe insuficiente la nivelul
cadrelor didactice în sfera educaţiei incluzive şi în abordarea eficientă a copiilor cu CES,
ignorarea de către părinţi a importanţei pe care o are evoluţia şcolară şi dezvoltarea intelectuală
a copiilor, atitudini mai puţin deschise ale unor cadre didactice faţă de părinţi, rezerve privind
necesitatea şi eficacitatea procesului educaţional, anumite stereotipii conform cărora părintele
este needucat, disfuncţional şi neinformat, deficienţe de comunicare dascăli-părinţi, lipsa
experienţei de a lucra în parteneriat cu familia, alterarea sau absenţa empatiei unor cadre
149
didactice faţă de copii, nivelul redus de informare al părinţilor cu privire la beneficiile pe care le
poate aduce şcoala copilului, o colaborare deficitară dintre familie şi şcoală, cunoştinţe limitate
referitoare la modul în care părinţii pot ajuta şcoala. Toate aceste cauze, premergătoare
analfabetismuluifuncţional, fac obiectul articulării imperativelor privind implementarea la
nivel de sistem, a educaţieiincluzive, direcţie considerată de altfel şi de politica educaţională din
România.
În contextul cadrului de analiză prezentat, la nivel mondial, direcţiile strategice propuse
de către ONU în domeniul educaţiei urmăresc, în egală măsură, dezvoltarea dimensiunii de
şcolarizare la un nivel accesibil tuturor copiilor şi adolescenţilor, reinserţia şcolară a copiilor
care au abandonat şcoala, inserţia educaţională a copiilor cu nevoi speciale şi a celor cu
dizabilităţi precum şi asigurarea succesului şcolar al acestora. Prin urmare, succesul măsurilor
preconizate iau în calcul intervenţiile specializate multisectoriale.
La nivel microsocial, se pot identifica următoarele cauze: handicapuri sociale urmare a
unor modele de educaţie familială deficitară unde plasarea eronată a rolurilor sociale în cadrul
familiei generează tulburări de percepţie identitară, tulburări de personalitate, constrângeri
personale în comportamentul social urmare a însuşirii unor seturi de valori sociale eronate, fuga
sau refuzul de responsabilitate individuală şi colectivă, sistem motivaţional deficitar, expectaţii
eronate privind implicaţiile personale în dezvoltarea socială după modelul ,,nu trebuie să ştiu eu,
sunt alţii care vor face şi pentru mine”, ,,găsesc pe cineva care să rezolve”, ,,de ce trebuie să
ştiu?”, model social negativ, percepţii eronate referitoare la necesitatea şi importanţa cunoaşterii,
destructurarea sistemului de valori, dezvoltarea comportamentelor sociale deformate ca urmare a
devalorizării şi a funcţionării sociale după modelul explicativ derivat din analiza ,,cost-
beneficiu”, devianţe socio-comportamentale şi educaţionale, dependenţe individuale şi sociale.
La nivel macrosocial, analfabetismulfuncţional este sprijinit de: precarități şi
vulnerabilităţi sociale cu impact asupra nucleului familial (sărăcia, şomajul, alterarea statutului
bunăstării, disoluţii familiale, conflicte familiale, violenţa în familie, evenimente familiale
dramatice etc.). Toate acestea determină deplasarea atenţiei individului de la nevoia şi
importanţa de dezvoltare personală şi socială la posibilitatea de ieşire din situaţia de criză
manifestă, pe modelul acțional, de intervenţie în criză şi de rezolvare a problemelor într-un
interval de timp foarte scurt, fără a fi luate în calcul acţiunile cu rol preventiv şi durabil.
Tabloul acestei analize este completat şi de alte descrieri ale unor elemente care fac
obiectul status/ rol la nivel de grup social multicultural: locul şi poziţia persoanei în cadrul etniei
majoritare, în cadrul grupului de apartenenţă(de prieteni, de muncă, de coabitare). Problemele
derivate sunt: marginalizarea, excluziunea, stigmatizarea, izolarea, etichetarea, cu implicaţii
directe şi majore asupra persoanei (stimă de sine scăzută, inutilitate, demotivare, activitate
socială de tip mecanicist).
Dincolo de aceste proiecţii, sunt luaţi în calcul factorii care se regăsesc în cadrul
sistemului educaţional. Condiţiile precare de învăţare ale elevilor generează dezechilibre privind
calitatea achiziţiilor dobândite şi importanţa lor pe termen lung. Astfel, supraîncărcarea elevilor
cu sarcini suplimentare pentru şcoală, pentru fiecare obiect în parte, fără o evaluare a
randamentului elevului, conduce la oboseală, repulsie faţă de obiect şi implicit faţă de programul
şcolar.
Absenţa învăţământului centrat pe elev şi pe nevoile acestuia, absenţa evaluării
progresive a aptitudinilor şi canalizarea educaţiei pe achiziţii cognitive în detrimentul dezvoltării
competenţelor instrumental- aplicative facilitează lipsa de interes a elevului pentru descoperire
şi implicare personală în cunoaştere. La acestea se pot adăuga cauzele extrinseci personalităţii
elevului: mijloace didactice precare sau absente, metode didactice neadecvate conţinuturilor,
personalitatea deficitară a cadrului didactic, gestionarea deficientă a mediului educaţional ș.a.
150
Ce măsuri pot fi luate pentru a preveni analfabetismulfuncțional?

1. Stimularea interesului copiilor pentru lectură.
2. Încurajarea copiilor de a folosi cuvintele noi învățate în contextele potrivite. Atunci
când descoperă semnificația unui cuvânt nou, trebuie să-i oferim și exemple de situații în care îl
poate folosi și să-l întrebăm pe copil în ce alte contexte poate fi utilizată noțiunea respectivă.
3. Realizarea de exerciții care să îmbunătățească vocabularul copiilor, comunicarea
verbală și cea nonverbală.
4. Încurajarea gândirii logice de la cele mai mici vârste, prin adresarea de întrebări care
să îl ajute pe copil să se gândescă la cauzele fenomenelor, la modul de apariție al acestora sau la
situațiile în care anumite reguli se aplică sau nu.
5. Plasarea accentului pe ceea ce copilul poate să reproducă cu propriile cuvinte sau să
utilizeze ceea ce a memorat mecanic.
6. Evaluarea elevilor bazată pe testarea abilității lor de a pune în practică informațiile
învățate, nu doar pe testarea capacității lor de reproducere a informațiilor învățate.
7. Discuții aplicative cu elevii prin care aceștia să înțeleagă ,,de ce” învață ceea ce li se
predă, care este scopul, sensul și cum anume le vor fi utile aceste informații .
Problema analfabetismuluifuncţional nu este specifică unui segment de vârstă, aceasta
afectează toate grupele de vârstă indiferent de mediul de provenienţă al acestora, urban sau
rural.
Convingerile individuale restrictive privind nevoia de achiziţii cognitive şi importanța
acestora pentru viața socială reprezintă un alt impediment în dezvoltarea personală. Percepţia
eronată asupra nevoii de educaţie constituie de asemenea o măsură descriptivă a acestei
abordări. Aceste delimitări pot constitui elemente ale factorilor de risc pe care actanţii politicilor
în educaţie trebuie să leia în considerare.
Bibliografie:
1. Lect. univ. dr. Anghel, Gabriela Alina, Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic, Universitatea Valahia, Târgovişte,Incursiuni Didactice în Dinamica Educaţională,
Conferinţa Naţională de Educaţie (CNEFSE-USV), ediţia a III-a, Suceava, 17 Mai 2014;
2. Sintezele iniţiale ale proiectelor de analize socio-economice elaborate până în prezent la
nivelul Comitetelor Consultative;

ÎMPORTANȚA MULAJELOR ÎN PREDAREA GEOGRAFIEI
Prof. Ibănescu Roxana

Școala Gimnazială nr.3 Popeni, com. Zorleni
Școala Gimnazială nr.1 Ibănești,com. Ibănești, Județul Vaslui
Deoarece în predarea geografiei un rol important îi revine laturii aplicative,practice, am

considerat necesar implicarea elevilor în obținerea unor materiale didactice care să îi ajute să
vizualizeze mai bine cele predate și totodată să rețină informațiile mult mai ușor.
151
Predând în mediul rural de multe

ori am întâmpinat dificultăți cu privire la
materialele didactice necesare procesului
instructiv educativ și astfel am reușit să
apelez la abilitățile manuale ale elevilor
pentru a le obține. Confecționând
împreună cu aceștia unele dintre cele mai
uzitate materiale precum globuri
geografice,mulaje de hărți ale
continentelor sau mulaje de hărți ale
României, am observat mici progrese în
dezvoltarea abilităților, interesului spre
această disciplină și alte aspecte ale
elevilor,cu precădere ale acelor care întâmpină probleme în dezvoltarea cognitivă.
Astfel, am considerat necesar, ca fiecare elev de clasa a V-a, să aibă propriul Glob
geografic pe banca sa confecționat din materiale reciclabile și ușor de procurat, de altfel un
material didactic important pentru conținuturile geografice predate la această clasă de la început
și până la sfârșit.
Un alt material didactic de mare ajutor este cutia care ne arată expansiunea fundului
oceanic și împreună cu un mulaj a unui vulcan elevii de clasa aV-a reușesc să înțeleagă mai ușor
lecția de geografie „Dinamica plăcilor
tectoniceˮ.
Hărțile realizate din polistiren pot
fi considerate importante resurse pentru
profesorul de la clasă care, cu ajutorul
acestora, reușește să transforme o lecție
obișnuită unde harta din fața clasei
reprezintă principalul actor, într-o lecție
în care elevul poate ține în mână un
continent sau harta României, se
familiarizează cu forma acestora, învață
despre reliefului lor, pot să le identifice
mai ușor la hartă, iar aceștia din urmă
sunt mai stimulați să participe la oră.
La clasele a VII-a și a VIII-a pot fi date și sub formă de proiecte, unde fiecare să adauge
pe harta contur formele majore de relief, rețeaua hidrografică sau organizarea administrativ-
teritorială (țările).
Consider că aceste puține exemple
oferite în rândurile de mai sus oferă
posibilitatea ridicării calității procesului de
învățământ și confecționarea materialelor
didactice împreună cu elevii poate genera
o schimbare în aceștia, astfel încât să
poată învăța și să își îmbunătățească
abilitățile și totodată prin aceste activități reușești să obții participarea tuturor elevilor atât cu
dificultăți cognitive sau fără.
152
NECESITATE IMPOZITELOR, TAXELOR ȘI AL ALTOR

CONTRIBUȚII CURENTE
Petcu Larisa-adm.financiar
Şcoala Gimnazială ”Manolache Costache Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil, datorata

conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și juridice pentru veniturile pe care le
obțin sau pentru bunurile pe care le poseda. Astfel, impozitul este o contribuție banesca în sensul
că debitorii sunt obligați să participe la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societății
necesare finanțării unor obiective social-economice în folosul societății. Spre deosebire de
statele sclavagiste unde impozitele se percepeau de regula în natura, condițiile statului modern
contribuția se realiza numai în forma bănească.
Impozitul este o contribuție obligatorie în sensul că toate persoanele fizice și juridice
care beneficiază de acțiunile sau obligațiile finanțate din fondurile generale ale societății, trebuie
să participe la formarea acestor fonduri, nerespectarea acestei obligații atrăgând sancțiunile
prevăzute de lege. Impozitul este o categorie economica apărută odată cu statul și este strâns
legata de acesta.Impozitul este plata bănească obligatorie, generala și definitiva
(nerambursabila) efectuata de persoane fizice și juridice la bugetul statului, în cuantumul și la
termenele prevăzute de lege, fară obligația statului de a presta plătitorului un echivalent direct
sau indirect, necesara pentru satisfacerea cerințelor societății.
Taxele reprezintă cea de-a doua categorie principala de venituri ale bugetului de stat și
reprezintă plata efectuata de persoanele fizice și juridice pentru serviciile prestate acestora, în
mod direct și imediat de autoritățile publice.
Prin urmare, taxele subnt reglementate că obligații bugetare datorate de persoane fizice
sau juridice, reprezentând plata neechivalenta a unor servicii solicitate de aceștia, unor instituții
de stat, după principiul recompensei speciale.
Trăsăturile specifice ale taxelor sunt: - reprezintă plata neechivalenta pentru serviciile
sau lucrările efectuate de organele sau instituțiile care primesc, întocmesc sau eliberează diferite
acte, prestează servicii și rezolva alte interese legitime ale persoanelor fizice sau juridice.
Plata serviciilor este neechivalenta deoarece, conform dispoztiilor legale, aceasta poate fi
mai mare sau mai mica comparativ cu valoarea prestațiilor efectuate de organe sau instituții de
stat. - taxele reprezintă o contribuție de acoperire a cheltuielilor necesare serviciilor solicitate de
diferite persoane. - subiectul plătitor este precis din momentul când acesta solicita efectuarea
unuei activități din partea unui organ sau instituție de stat. - taxele reprezintă plati efectuate de
persoane fizice sau juridice pentru servicii sau lucrări efectuate în mod direct și imediat acestora
de către organe sau instituții de stat .
Principiile de stabilire și aplicare a taxelor sunt:
a) unicitatea taxei, pentru unul și același serviciu prestat unei persoane, acesta nu
datorează taxa decât o singura data;
b) răspunderea pentru neandeplinirea obligației de plata revine funcționarului sau
persoanei îndatorate de la instituția sau organul de stat respectiv și a debitorului;
c) nulitatea actelor nelegal taxate;
d) taxele sunt anticipate, ele se datorează și se achita solicitării serviciilor sau lucrărilor
ce urmează a fi efectuate de organe sau instituții de stat ;
Intre impozite și taxe exista câteva deosebiri: - în cazul impozitului statul nu este obligat
să presteze un echivalent direct și imediat plătitorului, pe când taxa se prestează de către stat
pentru un serviciu direct și pe cât posibil imediat.
153
- cuantumul impozitului se determina în funcție de natura și venitul impozabil,în timp ce

mărimea taxei depinde în mod obișnuit de felul și de costul serviciilor prestate.
- la impozite termenele de plata se stabilesc în prealabil, în timp ce termenele de plata ale
taxelor se fixeza de regula în momentul solicitării sau după prestarea serviciilor.
Bibliografie
1. Codul fiscal;
2. Georgeta Vintilă - Fiscalitate Editura Economica 2006
EXEMPLE DE BUNE PRACTICE PRIN PROIECTELE ERASMUS+

’’Great things can best be said in silence’’ . Polish Proverb
Profesor învățământ primar Nechifor Violeta

Școala Gimnazială ,,George Tutoveanu” Bârlad, jud. Vaslui
Proiectul Erasmus+,, Învață diferit. Alege un proiect!’’mi-a oferit mie și colegilor mei
oportunități de învățare și sprijin pentru internaționalizarea și dezvoltarea instituțională a școlii.
După o experiență de 24 de ani la catedră am reușit să scriu împreună cu echipa de lucru
din cadrul Școlii Gimnaziale ,,Principesa Elena Bibescu’’ Bârlad un proiect Erasmus+ KA101,
proiect de educație școlară. Timp de un an și jumătate de muncă continuă, în care nopțile s-au
transformat în zile, am reușit să facem o documentare corectă a tipului de proiect potrivit
nevoilor elevilor din școală și care corespunde în mod real nevoilor de formare a cadrelor
didactice din școală. Pentru cine nu este familiarizat cu munca unui cadru didactic ar părea
extrem de simplu la prima vedere.
Atunci când pornești la lucru și începi să descoperi lucruri noi, poți spune că ai început o
adevărată aventură care, pentru mine personal, a început la diseminariile susținute de colegii mei
implicați în astfel de proiecte Erasmus+. Încurajarea a fost făcută de inspectorul meu de
specialitate care, mi-a îndrumat pașii spre scrierea unui astfel de proiect (fiind responsabil pe
proiecte educative în școală). Erau zile, poate nopți când aș fi vrut să renunț, deoarece munca
enormă din spatele acestui proiect, documentarea, traducerea multor fraze din limba engleză,
cum ar fi: obiectivul general, obiective specifice, buget, scrierea în limba engleză (rezumatul
proiectului), rezultate, căutarea furnizorului de formare care să corespundă cerințelor școlii
noastre etc. ar fi epuizat pe orice om, întrucât, pe lângă volumul mare de lucru, era o muncă
voluntară. Am trimis acest proiect și au urmat câteva luni de așteptări și, când nu mai speram să
văd un răspuns pozitiv am primit rezultatul selecției și admiterea proiectului. După primirea
acestei vești, bucuria a făcut să uit de toată munca și tot efortul susținut anterior și să învăț din
mers care sunt pașii următori. Deoarece am cochetat toată viața cu limbile străine, fiind și
profesor de limba franceză timp de 9-10 ani consider că acest lucru a constituit un avantaj și
încurajez pe orice coleg să studieze măcar o limbă străină.
Au urmat multe clipe în care pandemia mi-a dat planurile peste cap. În calitate de
coordonator de proiect Erasmus+KA101 trebuia să iau decizii rapide , decizii ce priveau
coordonarea activităților în format fizic sau online. Am fost optimistă tot timpul după aprobarea
proiectului și, deși primeam mesaje negative de tipul ,,nu cred că putem să ne deplasăm în țara
,,X’’ deoarece sunt anunțate restricții, ba e zonă,,galbenă’’, ba e zonă ,,roșie’’, ba a renunțat o
colegă etc.
Nu am renunțat nicio clipă, indiferent de impedimentele care au avut loc care, în opinia
mea, consider că m-au întărit și, totodată am continuat în paralel să lucrez la un alt proiect
KA220( fiind activă pe rețele sociale, trimițând linkuri de întâlniri săptămânale și colaborând tot
154
timpul cu parteneri din alte cinci colțuri ale lumii: Italia, Spania, Grecia, Portugalia și Slovacia).
Am implicat activ în proiecte pe unii dintre colegii din școală care au prins gustul pentru limba
engleză, pentru dialogul intercultural, pentru o bună colaborare, având drept scop parteneriatul
școlar,îmbogățirea nivelului de pregătire profesională a cadrelor didactice la standarde europene;
idei care corespund dimensiunii europene și dezvoltării profesionale pentru a putea oferi o
predare de calitate.
Titlul proiectului:,, Învață diferit. Alege un proiect!’’( Learn different. Choose a
project!’’)a avut ca obiectiv general : dezvoltarea unui mediu școlar incluziv, bazat pe
competentele profesionale ale cadrelor didactice de a concepe si implementa proiecte de
învățare pentru toate categoriile de elevi la nivel de clasă, școală și comunitate locala, națională,
europeană. Obiectivele specifice propuse în cadrul acestui proiect au fost :
1.Dezvoltarea competentelor profesionale pentru 12 cadre didactice de la toate nivelurile de
educatie (prescolar, primar, gimnazial)în domeniul învățării interactive, colaborative, necesare
aplicării învățării bazate pe proiecte până în ianuarie 2022; 2.Îmbogatirea portofoliului de
metode didactice necesare învățării bazate pe proiecte pentru 12 cadre didactice până în ianuarie
2022, 3.Dobândirea de către 12 cadre didactice de noi metode/tehnici de predare-învățare-
evaluare în vederea centrării procesului instructiv-educativ pe nevoile de învățare și pe
motivarea elevului până în ianuarie 2022 - Aplicarea metodelor activ-participative si implicarea
în învățarea prin proiecte a tuturor elevilor; - Îmbogățirea nivelului de pregătire profesională a
cadrelor la standarde europene; -Multiplicarea proiectelor școlare locale si europene; -Afirmarea
statutului de școală europeană modernă în cadrul comunității.
Parcurgerea acestui traseu în dezvoltarea profesională a fiecărui cadru didactic implicat
în acest proiect la nivelul școlii, al comunității locale a avut un impact extrem de pozitiv
deoarece s-a văzut entuziasmul cu care au început să pună în practică ceea ce au dobândit la
cursul de formare din Spania. Feedbackul pozitiv este resimțit și în rândul elevilor, al părinților,
al comunității locale.
Mulți dintre colegi au început să caute parteneri pe rețele sociale internaționale, au
participat la Conferințe internaționale, simpozioane internaționale, elaborează activități la clase
prin ,,Învățarea bazată pe proiecte ‘’( ’’Project Based – Learning’’) ceea ce arată că scopul
acestui proiect a fost atins.
Activitățile din cadrul proiectului au avut un real succes în rândul elevilor care, prin
învățarea pe bază de proiecte au reușit să-și însușească cunoștințele mult mai ușor. Elevii ne-au
surprins în mod plăcut fiind integrați toți elevii prin participarea la proiecte, de la grădiniță și
până la clasele gimnaziale.
Câteva imagini relevante din acest proiect, imagini de la activitățile proiectului:
155
Încurajez colegii să scrie astfel de proiecte Erasmus+ întrucât mi-am îmbogățit portofoliul
cu metode didactice necesare învățării bazate pe proiecte, am dobândit împreună cu colegii
meinoi metode/tehnici de predare-învățare-evaluare în vederea centrării procesului instructiv-
educativ pe nevoile de învățare și pe motivarea elevului, ne-amîmbogățit nivelul de pregătire
profesională la standarde europene și îmi doresc alături de colegi să putem multiplica proiectele
școlare locale, județene, naționale și europene.
Pentru informații și vizitarea sitului proiectului:http://invatadiferit.webnode.ro/contact/
156
SECȚIUNEA NR3.
CREAȚII ARTISTICE PERSONALE
157
REVISTA NAȚIONALĂ ,,ARMONIA ARTELOR” NR. 3 BÂRLAD 2022
Prof. Cristina Tudose

Școala Gimnazială,, Iorgu Radu” Bârlad
Pasărea
suflet
Expoziție Centrul Comercial Bârlad Diseminare proiect Comenius
158
GÎTIN CRENGUȚA GEORGIANA

CLUBUL COPIILOR,, SPIRU HARET” BÂRLAD
159
POEME
Prof. Cărăbăț Niculina
Școala Gimnazială ”M.C. Epureanu” Bârlad, jud. Vaslui
Când voi pleca

Când voi pleca, sărută-mă pe frunte Iar de vei vrea, așază-mă pe-o zare,
și dă-mi curaj să nu privesc în urmă, să-ți înfloresc în palme trandafiri,
mi-e pasul greu ca stânca unui munte din veșnicia marii nemuriri,
ce-n sfânt izvor durerile își curmă. se vor trezi toți sfinții din altare.
Și dacă îmi vei spune c-ai închis În vremuri grele-ți fi-voi dumnezee,
toți zorii dimineților târzii, lumină caldă-n suflet și icoană,
mă voi ascunde-n taina unui vis cu mir sfințit, voi unge orice rană,
să mai trăiesc o noapte și-nc-o zi. să uiți c-am fost și eu, cândva, femeie.
Acasă, în sufletul ei când apa vie boteza pământul,

Du-te și spune-i că vine primăvara iar ea o preschimba-n mărgăritare.
și ninge în grădini cu dalbe flori, Șoptește-i numai ei că e frumoasă,
că-n visul lor de taină îi condamnă cum nicio primăvară n-a mai fost,
pe fluturi să se nască până-n zori. că doar la ea în suflet ești acasă
Fă-o s-audă cum îi cresc în palme și-n lipsa ei ți-e viața fără rost.
albi ghiocei din roase calendare,
. Floare de vânt
M-am trezit într-o floare de vânt, Nu-ntreba dacă timpu-i târziu,
cernută dintr-o umbră de noapte nu întreba de ce-nalț fluturi roi,
și-am văzut cum cireșele coapte și pe-obraz lacrimi curg în șuvoi,
se-mbătau cu miros de pământ. nu întreba, nici asta nu știu.
Te-am visat, te-am dorit, nu mai știu, Visează-mă sau strigă-mă-n gând,
chipul tău mi se-ncurcă prin gene, cu iubirea din blândele șoapte,
pentru somn, acum, nu e vreme, și-am să vin, de e zi sau e noapte,
te aștept ca să-mi fii și să-ți fiu. să nu mă pierd într-o floare de vânt.
Echilibru fragil
Ți-ai imaginat vreodată, cum să-ți păstrezi echilibrul,
cum e să trăiești,
în fiecare zi, te voi învăța,
pe un fir de ață, atât
într-un echilibru fragil, cât trebuie
rugându-te să știi,
să nu cazi să nu cazi
în arena înfricoșătoare a vieții? în gol...
Când vei dori să afli, Între timp,
îți voi povesti eu voi fi deprins zborul.
160
Se rupe timpul
Te-ai întrebat vreodată ce se-ntâmplă M-ai rătăcit prin negura uitării
când vorba ți-e umbrită și tăioasă, sau poate inima ți s-a făcut străină,
când lacrimile sapă-adânc în tâmplă, pornit cu haita lupilor în goană,
când moare-n mine raza luminoasă? ai blestemat iubirea fără vină.
Mă împresoară un fior de moarte, Și dacă între noi se rupe timpul,

când lupi flămânzi fac luna să tresară, când taci prea mult și-n juru-mi e prăpăd,
de-al urletului tunet și mi-e teamă te-ai întrebat de ce-am în ochi furtună
că vor mușca din mine astă-seară. și-n tine nu mai pot deloc să văd?
Năzuință
N-am știut că pot să zbor, Mă întreb fără-ncetare,
până nu am încercat, am greșit c-am încercat?
însă repede-am aflat Mi-amintesc plutirea lină,
că nu-s pasăre, ci om. calda batere de vânt,
Aripa mi-a fost dorința când pășeam în raiul sfânt,
de a năzui mai sus, să-I cer Domnului lumină.
dar m-am stins într-un apus, Port în suflet o frântură
arătându-mi neputința. de speranță și de dor,
Am visat sau am zburat, să mă-nalț din nou în zbor,
pe a cerului cărare? spre o lume fără ură.
Umbra călătoare
Rătăcind pe coridoarele pustii,
ca o umbră călătoare, că ar putea reveni în trupul
sufletul ei evadase din care nu mai rămăsese
din sala de reanimare, decât un contur vinețiu,
unde secundele îi erau măsurate încerca, zadarnic,
de compresia defibrilatorului rece cu ultimele puteri,
și de țăcănitul implacabil al monitorului să se agațe
pe care abia mai tremura de cea din urmă
o linie albă, sclipire de soare,
subțire reflexie a răsăritului
ca un fir desprins neapus din inima ei,
din pânza unui păianjen… în timp ce tavanul
Odată cu urma zgâriată pe tavan, se lărgea,
cu unghia arătătorului, tot mai mult,
dispăruse iluzia, într-un oranj infinit.
161
SUFLET DE COPIL
Prof. înv. primar Miron Ana-Maria

Școala Gimnazială Nr. 3 Galați, jud. Galați
Un suflet de copil să ocrotești,

Să îl educi și să-i îmbogățești
Purtarea, cunoștința, cutezanța,
Așa cum dascălii își etalează prestanța.
Cu măiestria unui dascăl devotat

Tu, luminează-i calea, așa cum ți-a fost dat,
Condu-l spre culmile cele înalte,
Încât să zboare cu forțe fulminante.
Jocul, cântecul, tradiția strămoșească,

Să însoțească educația aleasă,
Să lumineze calea micilor învățăcei
Și să-i înalțe spre culmi, ca pe niște zei.
Copile, joacă-te, învață, fii educat

Așa cum școala te-a învățat,
Căci viitorul îți deschide drumul
Și năzuința ta zboară precum gândul.
Cinste profesorilor ce ne-au îndrumat

Și ne-au ghidat spre zborul cel înalt,
Au picurat din seva educației alese,
N-au pregetat să-ndrume generații de poveste.
5.01.2020
162
ÎNVĂȚĂTOAREA MEA
Prof. înv. primar, Popa Emilia

Școala Gimnazială Mateești, jud. Vâlcea
Când mi-a luat mânuța-n mână, Ne stiliza cu frenezie

În prima zi din săptămână, Atâtea frumuseți pe ie,
Cu bucurie mi-am dat seama Și ne-așteptau în mai tot locul,
Ce bine o înlocuia pe mama… Firești, și cântecul, și jocul.
Iar când am început a scrie,
mi-a deschis porți la-mpărăție, Atâta facere de bine
iar numerele-aveau rigoare, Eu simt că a trecut și-n mine,
dar și contururi, și culoare… Și-omagiez nu la-ntâmplare,
Că și eu-s tot învățătoare.
ÎNDEMN
Prof. pentru înv. primar Popa Mihaela-Loredana

Școala Gimnazială ,,Ion Murgeanu” Zorleni
Județul Vaslui
Iubește, copile, Iubește, copile,

Roua ce cade în zori- Albul zăpezilor noastre-
Iubește-o că ea îți arată Iubește-l că poate
Urcușul spre nori. Să spele greșelile toate.
Iubește, copile, Iubește, copile,
Verdele câmpului roditor- Iubește-ți părinții,
Iubește-l că-ți poate aduce Iubește-ți bunicii
Speranța în cel mai frumos viitor. Și frații cuminți!
Iubește, copile, Iubește-i pe ceilalți
Albastrul din apa de munte- Că-n toate-i iubirea
Iubește-l că știe Și ea ne-nsoțește
Tristețea s-o mute. În Raiul cu sfinți
.
163
MEȘTER MARE
Prof.înv. primar Galan Claudia Elena
Şcoala Gimnazială,,Principesa Elena Bibescu”
Structura,,V.I.Popa” Bârlad, jud. Vaslui
Eu, Ionuț, sunt meșter mare Construiți, copii, și voi

Vreau să vadă fiecare Căci sunteți meșteri de soi!
Singur cum îmi construiesc Uite, eu am reușit
Un vapor, și-am să-l pornesc. Și sunt tare fericit
Scândurele potrivesc, Că vaporul meu plutește
Bat cuie și zoresc - Hai,cine mai construiește?
Să ridic și un catarg,
Vaporul să plece-n larg.
Iar, eu, căpitan să fiu

Cu costum și cu chipiu,
ZIUA MAMEI
Şcoala Gimnazială,,Principesa Elena
Bibescu”,Bârlad,Vaslui
Structura,,V.I.Popa”
Porumbei, spre larga zare,

Vestesc marea sărbătoare,
Sărbătoarea cea mai dragă,
Sărbătoare-n lumea-ntreagă.
Astăzi de ziua mamei Ți-am strîns florile-n cunună
Înfloresc toți ghioceii Iți doresc ca să trăiești
Păsărele-n crâng o mie Mulți ani să mă păzești.
Vor să-ți cânte numai ție. Toți voinici și năzdrăvani
Ție, mama –atât de bună, Îți cântăm ,,Mulți ani, mulți ani!”
VINE PRIMĂVARA
Şcoala Gimnazială,,Principesa Elena Bibescu”,Bârlad,Vaslui
Structura,,V.I.Popa”
Vezi,copile,colo-n zare
Șir de păsări călătoare?
Se întorc la noi în țară
Că e iară primăvară!
164
Vezi și gâzele au ieșit

La soare s-au încălzit!
Uite un cuib de rândunici
C-o mulțime de pui mici.
Uite colo ghiocei,

Parcă-s niște clopoței
Hai copii, la joacă-afară
Că e iarăși primăvară!
SERBAREA ABECEDARULUI
prof. înv. Primar Răileanu Luminiţa

Şcoala Gimnazială Nr. 1 Râmnicu Sărat, jud. Buzău
Scena este numai lumină. Elevii clasei pregătitoare, emoţionaţi mai mult ca oricând,
aşteaptă să înceapă serbarea de final de an şcolar, “Serbarea Abecedarului”.
Fetiţele în rochii elegante şi băieţeii în cămăşi albe şi cu papion, s-au aliniat în ordinea
literelor alfabetului. Ȋn mânuţele uşor tremurânde ţine fiecare câte o planşă cu o literă a
alfabetului şi desigur, imagini a căror denumire începe cu litera respectivă.
Doamna învăţătoare însă observă curând că trei copii lipsesc. Se îngrijorează. Cum s-
ar putea ţine serbarea aşa? Şi ce se întâmplă de fapt cu cei trei copii?
Cu gândul că cei Măriuca, Ioana şi Radu vor întârzia doar câteva minute, doamna
învăţătoare dă bucuroasă startul serbării.
Prezentatorul, Mihăiţă din banca întâi, în frac şi cu o mină serioasă, salută publicul,
părinţi şi bunici mai emoţionaţi decât cei mici, în aplauzele tuturor.
Miru face un pas timid în faţă şi recită cu voce joasă poezia literei A:
Ac, alună, aricel,
Ardei, apă sau apel,
Aici pe toate le vedeţi
Şi vă rog, dacă puteţi,
Să rostiţi cu mine-n cor:
A e mereu în decor.
Aplauzele vin imediat, iar fetiţa îşi reia locul mulţumită
că nu a încurcat versurile şi că a încheiat cu bine reprezentaţia.
Emoţiile rămân însă cu ea până la finalul serbării. Are emoţii
pentru fiecare coleg în parte şi se gândeşte că, dacă vreunul
ezită, îl poate ajuta, pentru că ştie versurile tuturor.
Vlăduţ, cu litera B în braţe, curajos nevoie mare, calcă
mândru spre centrul scenei. Ȋşi dă sufletul recitând cât poate de
tare:
Bunic, bondar şi bombonică
Pentru-o fată aşa de mică,
Barcă, baston sau chiar brăduţ
Pentru-un băiat aşa micuţ,
Toate, cu mine, B, încep,
Fiindcă sunt cel mai deştept.
165
Ce râsete în public! Vlăduţ a fost actor desăvârşit. Aplauzele sunt pe măsură. La fel de
mândru păşeşte spre locul lui, predându-i ştafeta Zinei pentru litera C.
Cuminte, roşie toată la faţă şi cu inima cât un purice, începe să recite poezia pe loc.
Doamna învăţătoare o încurajează, iar colegii din stânga şi dreapta îi dau coate să meargă în
faţa publicului.
Ce paşi timizi! Draga de ea! Vocea îi este gâtuită, dar începe să recite versurile literei
C:
Caşă, calte, caculatol,
Câine, claşă, călătol,
Cheon, castel, copiatol,
Copac, caval sau caşcadol,
Toate-l au pe C în faşă,
Pentlu cine le învaşă.
Acum totul se limpezeşte. Teama copilei este de înţeles. Publicul şi colegii o
aplaudăla scenă deschisă şi fiecare se amuză în gând încercând să repete versurile aşa, în
limba Zinei.
Deliuţa, care a primit chiar litera D, este stăpână pe ea. Ştie versurile perfect, repetate
de mii şi mii de ori, ca totul să iasă ca la carte.
Dinozaur, dromader,
Dulceaţă, debarcader,
Dovleac dolofan de fel,
Dinte şi Dulău, căţel,
Când întrebi ce-au la-nceput,
Răspunsul este cel ştiut: D.
Mulţumită se retrage la locul ei.
Doamna învăţătoare, luată de emoţia serbării, uitase de copiii care lipsesc. Şi iată că e
rândul lui E, iar Măriuca nu a ajuns. Mama ei era în public, crezând că Măriuca, Ioana şi
Radu au şi vreun rol surpriză de nu sunt încă pe scenă. La fel şi părinţii Ioanei şi ai lui Radu.
Dintr-o singură privire, doamna învăţătoare constată că încă lipsesc toţi cei trei, adică literele
E, L şi T.
Copii, părinţi, bunici, toţi se alarmează neştiind unde sunt cei trei copii. Colegii se uită
unii la alţii, părinţiidau din umeri, bunicii şi mai panicaţi. Ȋntr-o imensă agitaţie, toţi pornesc
166
care încotro să caute copiii. După cinci minute, nimic, după alte cinci, tot nimic. Strigă în
stânga şi în dreapta toţi şi aleargă fără ţintă. E un haos total.
După încă cinci minute de panică, pe scenă ajung cei trei copii, plânşi şi cu lacrimi
încă pe obraji. Sunt trişti că au stricat astfel serbarea, dar şi dacă ar fi venit, spun ei, tot ar fi
stricat-o.
Măriuca, printre suspine, spune:
—Nu puteam veni… Eu sunt E, de la elefant… M-am gândit că ar putea dărâma
şcoala cu paşii lui greoi…
—Iar noi, L de la leu şi lup, şi T de la tigru, nu am vrut să vă punem în pericol… aşa
animale feroce în şcoală, printre noi…, adăugară Ioana şi Radu, la fel de speriaţi ca şi
Măriuca.
Pe planşele lor nu se mai aflau decât literele, fără imaginile care îi îngroziseră. Ȋn tot
timpul în care lipsiseră, au stat ghemuiţi sub o catedră, în altă clasă, căutând o soluţie ca
serbarea să se ţină în siguranţă. Aşa că au căutat o foarfecă şi au decupat de pe planşe
imaginile de coşmar.
Naivitatea lor a fost aplaudată şi au fost îmbrăţişaţi de toţi cei prezenţi. Serbarea
Abecedarului nu a mai continuat, pentru că erau cu toţii deja foarte obosiţi şi deconcentraţi.
A urmat o petrecere pe cinste. Această serbare nu avea să fie uitată de nimeni, de la
mic la mare. A rămas cea mai povestită Serbare a Abecedarului.
((Textul face parte din cartea mea de povestiri pentru copii “De ce luminează licuricii”, Ed.
RAFET, Râmnicu Sărat, 2021)
"FATA SOARELUI –
Prelucrare după „Legenda Florii Soarelui”
prof. pipp Pisaltu Cecilia,
Grad. cu P.P.Nr.13 Huși, jud. Vaslui
Trăia un împărat odată,

Într-un castel, lâng-o pădure,
Avea bătrânu-o mândră fată,
Pe care-un crai voia s-o fure.
Îi dete tatăl ei poruncă,
Să nu iasă din castel,
S-au tras zăvoarele;ba încă,
Ferestrele le-a ferecat chiar el.
Iar Craiu-acela Soarele era
Şi-avea împărăţia sus... în vânt,
Pe fată fecioreşte o iubea,
Dar nu putea să vină pe Pământ.
Atuncea Craiul mult că s-a rugat,
De Zâna bună să-l prefacă-n om;
Cu-aripi de aur ea l-a-naripat,
Şi la trimis în zbor înspre palat.
Aici, într-o odaie-nchisă sta,
Fata, de frica lui să n-o răpească,
Din caier lâna ea torcea,
Stând pe-o sofa împărătească.
167
Jur-împrejur, prin curte la palat

A căutat pe fată s-o zărească,
Dar a văzut că totu-i ferecat
Şi Soarele-a-nceput să plănuiască:
Printr-o deschizătură a uşii lumină se zărea,
Pesemne împăratul n-o văzuse,
Dar Craiului ce bine îi părea,
Pe acolo în palat uşor pătrunse.
Găsise fata, care-nspăimântată,
A vrut să ţipe, dar.... nu mai putea
Şi făr a mai avea simţiri deodată,
Căzu pe braţul celui ce-o iubea.
Atuncea, Soarele pe cal o suie
Şi-n zbor cu ea spre ceruri a plecat.
Când a ajuns, fata văzu că nu e
Ca pe Pământ; şi mult s-a minunat.
Dar bucuria fetei n-a durat,
Ne-având aici cu cine să vorbească,
Căci soarele era ziua plecat
Pe cer; Pământul ei să-l încălzească.
Zilele de-a rândul fata întristată,
A plâns. Iar mamaSoarelui deodat
La o caleaşcă poleită toată,
Doi cerbi şi două căprioaree a-nhămat.
Zbura fata cu bucurie mare,
Către castelul ce l-a părăsit,
Dar iată că o rază lucitoare,
O urmăreşte de la asfinţit.
Ajunsă-n curte, îi zâmbea în prag,
Bătrânul împărat ce-o aştepta cu drag.
Văzând că nu mai opoate s-o ajungă
Cu lacrimi Soarele a blestemat:
În floare galbănă şi cu tulpină lungă,
Să se prefacă fata deodat.
Şi de atunci când floare înfloreşte
Privirea către Soare şi-o roteşte,
Iar Soarele, mergând pe cer haihui
Priveşte-n jos, la Floarea Soarelui.
Sufletul Ardealului, Arsenie Boca

Învățător Poghirc Simona-Valeria
Școala Gimnazială “Ion Murgeanu” Zorleni, jud. Vaslui
Toamna la Prislop este o binecuvantare! Micuţa mănăstire, chiliile albe şi parcă mereu
proaspăt văruite, maicuţele blajine sunt mângâiate de soarele strălucitor parcă cu şi mai multă
intensitate. Culorile minunate ale munţilor din jur sunt parcă puse de o mână divină pentru a
primeni pietrele cele vechi ale mănăstirii. La trecerea dintre Valea Cernei si Ţara Haţegului,
168
într-o poiană minunată înconjurată de culmi molcome de dealuri, spaţiul şi timpul sunt altfel,
iar tu, trecător, te simţi mangâiat de Dumnezeu.
Mănăstirea a fost ridicată, se spune, de Sf. Nicodim de la Tismana,considerat astăzi
reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc la începutul Evului Mediu. Un
adevarat bastion al ortodoxiei dincolo de Carpaţi, Mănăstirea Prislop a avut mai mulţi ctitori.
Pe langă Nicodim de la Tismana, a fost şi Domniţa Zamfira, fata lui Moise Vodă al Ţării
Româneşti, retrasă la mănăstire.
Câţiva ani mai târziu, episcopul unit Petru Pavel Aron din Blaj a cerut să fie alungaţi
călugării de la Prislop. După mai multe încercări ale dreptei credinţe, mănăstirea şi-a regăsit
liniştea. Ba, la începutul secolului al XVIII-lea, a fost readusă aici Icoana Fecioarei făcătoare
de minuni, care a fost luată în urma răscoalei de la Blaj.
Dar cel mai important moment al mănăstirii a fost sosirea aici, a celui de-al treilea ctitor,
părintele Arsenie Boca. Cu sprijinul mitropolitului Ardealului, Nicolae Balan a sculptat
catapeteasma, a pictat pereţii, a executat şi alte lucrări de restaurare a bisericii. Mormântul
său se află în cimitirul mănăstirii Prislop. La mormântul părintelui Arsenie, vin şi acum o
mulţime de pelerini. De altfel, el este supranumit Sfântul Ardealului. Urmarit de securişti, e
mutat şi strămutat în toată ţara, alungat de la mănăstire şi apoi angajat la Patriarhie, în
Bucureşti, doar ca pictor, părintele Arsenie a fost unul din cei mai iubiţi si ascultaţi
duhovnici, iar rugaciunile şi reculegerea la mormântul lui fac şi acum minuni. Oamenii vin la
Prislop să-l întrebe ce să facă, ce drum să apuce. Şi, zicmartorii, părintele le răspunde. Totul
se petrece într-o tăcere nefirească. Acolo, lângă mormânt, oamenii, aerul, frunzele - totul
pare încremenit în rugăciune şi pioşenie.
Înainte de moarte, părintele Arsenie le-a promis miilor de credincioşi care plângeau că vor
rămâne singuri, că el îi va ajuta și mai mult dupa moarte. Şi, aşa cum relateazăpelerinii veniţi
să se roage cu credinţă, s-a ţinut de cuvânt. A vindecat boli, a arătat oamenilor calea cea
dreaptă, drumul pe care se vor simţi poate mai săraci din punct de vedere material, dar mai
bogaţi spiritual si duhovniceşte
Am dorit să vorbesc despre acest subiect deoarece m-a impresionat profund faptul, că după
trecerea lui la Domnul, aduna parcă şi mai mulţi pelerini la mormântul său, uniţi de aceeaşi
credinţă, revenind la chemarea, învăţăturile sale şi pentru vindecările sale miraculoase
Pe bună dreptate, recunosc şi sociologii puterea marelui duhovnic şi capacitatea lui de a
infuenţa şi a uni masele de oameni, numindu-l un ,,fenomen social’’.
Sincer cred, că aşa cum biserica este considerată casa lui Dumnezeu, părintele Arsenie Boca
este văzut ,,sufletul’’ mănăstirii Prislop, de miile de pelerini veniţi aici.
169
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.C. EPUREANU”

BÂRLAD
ȘCOALĂ EUROPEANĂ
ARMONIA ARTELOR
ISSN 2668-6619
ISSN-L 2668-6619
170
REVISTA NAȚIONALĂ ,,ARMONIA ARTELOR”

2022
ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.C. EPUREANU” BÂRLAD

NR. 3/ 2022
171

Revista Armonia Artelor Nr.3-2022

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Armonia Artelor Nr.3-2022

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAȚIEI INSPECTORATUL ȘCOLAR

NAȚIONALE JUDEȚEAN VASLUI

ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,M.C. EPUREANU” BÂRLAD

DIRECTORI: Prof. Samson Oana Nicoleta

Tehnoredactor- prof. Roseti Gabriela Sorina- Grădinița cu P.P. Nr. 8 Bârlad

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI EXTRACURRICULARE

1. ADEVĂRUL, FRUMOSUL ȘI BINELE- VALORI FUNDAMENTALE ALE

15. INTERDISCIPLINARITATEA- FACTOR DE CREȘTERE A CALITĂȚII

33. SERBĂRILE DIN GRĂDINIŢĂ– MIJLOC DE DEZVOLTARE ŞI

1. EDUCATION WITH LEGO”, UN PROIECT ETWINNING DE SUCCES- Ciobanu

19. PROIECTEDUCAȚIONAL”ŞCOALA PĂRINŢILOR”- Prof. ȋnv. primar Pînzariu

1. LUCRĂRI REALIZATE- prof. Tudose Cristina, Școala Gimnazială ,,Iorgu Radu”

ROLUL ACTIVITĂŢILOR EXTRAŞCOLARE ŞI

ADEVĂRUL, FRUMOSUL ȘI BINELE-

Prof. Plăcintă Gabriela

Exprimarea prin artă devine din ce în ce mai complexă și începe să fie

Problematica educaţiei dobândeşte în societatea contemporană noi conotaţii, date mai

încercarea creativă a omului de a concepte și proiecta artistic o lume ideală pe măsura

faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă de impresii puternice, prin faptul că apelează,

ȘCOALA ÎN PANDEMIE -CUM NE AFECTEAZĂ LIPSA ACTIVITĂȚILOR

Educația extracurriculară (realizată dincolo de procesul de învățământ) își are rolul și

ERASMUS+, PROGRAMUL CARE TE AJUTĂ

Insp.prof. Iacob Carmen

Prof. Aura Cristina Glodeanu

Activitățile extrașcolare reprezintă o resursă educațională valoroasă pentru întregul

Excursiile şi vizitele sunt acţiuni cu caracter de masă organizate în scopul îmbogăţirii

STIMULAREA PERSONALITĂŢII ELEVILOR PRIN

Prof.inv.primar Chiorean Mihaela,

ROLUL EDUCAȚIEI PERMANENTE ÎN DEZVOLTAREA PERSONALĂ

Prof.înv.primar Paiu Cătălina

„Înainte de a acţiona asigură-te că ştii şi că ai o strategie bine pusă la punct”

-procesul de învăţare necesită rezolvarea conflictelor între moduri dialectic opuse

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN FORMAREA

Prof. înv. primarToader Loredana

Activităţile extrașcolare sunt activităţi complementare activităţilor de învăţare realizate în

mare plăcere, într-o atmosferă relaxantă, cu însufleţire şi dăruire la astfel de activităţi,

ICOANELE ŢĂRĂNEŞTI PE STICLĂ, EMBLEMĂ IDENTITARĂ

Profesor Cristina Tudose

DUILIU ZAMFIRESCU ȘI RĂDĂCINILE LIMBII VORBITE

Săndulescu Alexandru, Literatura epistolară, Editura Minerva, București, 1972

Prof. Cărăbăț Niculina

Anglicismele de lux reprezintă împrumuturi inutile şi în unele cazuri chiar dăunătoare.

Dindomeniul vieţii mondene:

DIN BĂTRÂNI SE POVESTEȘTE

Înv.Maxim Ruxandra Gina

Aşadar folclorul a luat naştere din înţelepciunea poporului, cuprinzând totalitatea

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE ÎN DEZVOLTAREA

Moto:,,Şcoala trebuie să urmărească tot timpul catânărul să părăsească băncile ei nu

procesul de autocunoaştere. Implicându-se în acest tip de activităţi, eleviidevin “subiecţi”

ROLUL ACTIVITĂȚILOR EXTRAȘCOLARE

Prof. înv. Primar Ciolan Eugenia

ACTIVITĂȚI ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE

,, Dacă şi profesorul învaţă, predarea dobândeşte o nouă calitate’’(Jerome S. Bruner)

INTERDISCIPLINARITATEA- FACTOR DE CREȘTERE A CALITĂȚII

La nivel de reflecţie şi de elaborare curriculară profesorii de discipline diferite trebuie sa

Prin interdisciplinaritate se realizează acțiunea deschisă dintre competențe sau

c) Crearea unor structuri mentale și acțional - comportamentale flexibile și integrate, cu

ȘCOALĂ – FAMILIE – COMUNITATE

deschideri oferite părinţilor privind aspectele şcolare, psihopedagogice, pe lângă aspectele

SERBĂRILE ȘCOLARE ȘI ROLUL LOR

Activităţile extraşcolare contribuie la dezvoltarea personalităţii armonioase a copiilor, la