Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2021, an X, nr. 1(37)

orial:
Editorial:

Ioan Ioan
Alexandru lala20
Alexandru 20de anidedelala
de ani înveșnicire
înveșnicire (II) (II)
Domnule părinte”, îi zice atunci soldatul lăsându-se
În 12 decembrie 1984, preotul Ion Chilan, înDomnule
genunchi, părinte”,
și popa Ioanîi zice
face oatunci
slujbă.soldatul
Părintele lăsân
În 12 decembrie
parohul așezământului1984, religios
preotulSfântul
Ion Chilan,
Spiridon în genunchi,
Ioan și popa șiIoan
merge la Televiziune face oseară
în aceeași slujbă.
(22 Pă
din Ploiești, l-a rugat să
ul așezământului religios Sfântul Spiridon participe la slujba decembrie) se înființează la el acasă
Ioan merge la Televiziune și în aceeași sea Partidul
religioasă prilejuită de hramul bisericii. Cuvân- Național Creștin și Țărănesc 3. A devenit
loiești, l-a rugat să participe la slujba
tul poetului în care se adresa credincioșilor,
decembrie) se înființează la el acasă P
vicepreședinte al partidului și parlamentar (deputat,
oasă prilejuită
,,chemându-ide hramul
la calea bisericii.
de a-L Cuvân-a
urma pe Hristos” Naționalși senator,
1990-1992 Creștin și Țărănesc 3. A d
1992-1996).
oetului în care
,,zguduit” se adresa
conștiințele. De acum credincioșilor,
încolo, în a doua vicepreședinte
Pe 8 aprilie al partidului
1990 seara, și parlamentar
la slujba (de
săptămână a lunii decem-
mându-i la calea de a-L urma pe Hristos” a 1990-1992 și senator, 1992-1996). Alexan-
Vecerniei, Ioan
brie, în anii ce vor veni, dru a vorbit în Catedrala
uit” Ioan
conștiințele. De acum încolo, în a doua
Alexandru a fost
Pe 8 aprilie Mitropoliei
1990 seara, despre
la
mânănelipsita luniide decem- la hramul Vecerniei,
Timișoara, oraș denumit Ioan A
în anii ce ploieștene,
bisericii vor veni,aștepta dru a,,Ierusalimul
de vorbitor vorbit în Cate
fiecare dată ade ofost
Alexandru mare de neamului românesc”. A
Mitropoliei d
credincioși1. fost de față și Mitropolitul
it de la hramul
În 1987, la Tokyo, NicolaeTimișoara,
al Banatului. oraș de
cii ploieștene,
primește „Medalia aștepta de aur”, dePoetulvorbitor
și-a luat ,,Ierusa
în
e dată de o mare de poet
conferită unui mare serios neamului românesc
misia lui politică,
ncioșicreștin.
1
. Tot în acest an a intră înfost de față șiunde
parlament, Mitrop
iscălit o prefață la volumul ține discursuri patetice,
În Surâsul
1987, Korei,
la Tokyo, de Rolando
Nicolae al Banatului
merge prin țară unde
ște „Medalia
Certa, de aur”, Facla,
Editura vorbește mulțimii Poetul și-a lu
însetate
rită Timișoara
unui mare 2
. poet de justiție socială și de adevăr serios misia
spiritual lui po
despre
n. Tot în acest an înainte
Cu un an a de revoluție, i-a fost reîncreștinarea românilor, cumintră zice unînomparlament,
politic
publicat un nou volum: Imnele Maramureșului. țărănist din vechea gardă, în fine, călătorește în
o prefață Revoluția
la volumul din 1989 l-a găsit pe Ioan
ține discursuri pa
Statele Unite, unde participă la Washington la
ul Korei,
Alexandrude Rolando
în fruntea demonstranților. În merge prin
Micul Dejun cu Rugăciune al Președintelui, și scriețară
Editura din 21Facla,
noaptea decembrie 1981 se duce în Piața la reîntoarcere cu o broșură Cu vorbește mulțimii în
Biblia prin America.
oara .2 Universității cu o cruce, cu Sfânta Scriptură și cu În 1991 publică volumul Bat
de justiție socială și de adevăr spiritual clopotele în d
Ardeal. Publică volumul Căderea Zidurilor
un anMântuitorului
Cu icoana înainte de în mână, arătându-le
revoluție,
soldaților, le ține predici, îndemnându-i să nu
i-a fost reîncreștinarea românilor, cum zice un om
Ierihonului sau Adevărul despre Revoluție, la
at untragă.
nou volum: Imneleși Maramureșului.
Face rugăciuni un soldat îl întreabă: ,,Ești țărănist
Editura dinPlopilor”
„Valea vecheadingardă,
Vălenii de în Munte.
fine, călătore
Revoluția
popă?” ,,Da,dinsunt 1989
popă”l-a– îigăsit pe el.Ioan
răspunde ,,Hai Statele Unite, unde participă la Washingt
ndru în fruntea demonstranților. În Micul Dejun cu Rugăciune Preot Valentin Bugariu
al Președintelui, ș
(Continuare în p. 5)
ea din1
Ion21 decembrie
Bălu, Ioan Alexandru, 1981 se duce
monografie, încomentată,
antologie Piața la reîntoarcere cu o broșură Cu Biblia prin Am
rsității cu o cruce, cu Sfânta Scriptură și cu
receptare critică, Editura Aula, Brașov, 2001, p. 28. În 1991 publică volumul Bat clopot
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Alexandru_(scriitor),
a Mântuitorului
accesat în 14. 09. 2020.în mână, arătându-le Ibid., p. XXIX.Publică
3 Ardeal. volumul Căderea Zid
ilor, le ține predici, îndemnându-i să nu Ierihonului sau Adevărul despre Revoluț 1
Face rugăciuni și un soldat îl întreabă: ,,Ești Editura „Valea Plopilor” din Vălenii de Munte
” ,,Da, sunt popă” – îi răspunde el. ,,Hai

Portul popular vâlcean
Portul popular vâlcean poate fi clasificat în 2
categorii: portul vâlcean propriu-zis și cel cu
influențe transilvănene, care se găsește în nordul
extrem al județului ( de exemplu în comuna
Vaideeni și satele învecinate), unde portul popular
este identic cu cel din județul Sibiu.
În județul Vâlcea, ia femeiască este încrețită
la gât și este de multe ori unită cu poalele .Mânecile
iei sunt încrețite la încheietura mâinii dar pot fi
strânse la încheietură și cu ajutorul unui șnur, fără
ca acestea să fie încrețite. Cusăturile iei sunt variate:
ele pot fi motive florale, policrome, specifice
spațiului oltenesc sau pot fi motive geometrice în
culori reci, cu influențe argeșene-muntenești. Unele
ii vâlcenești sunt colorate în culori carpatice, roșu
sau albastru intens. În ceea ce privește catrințele,
portul vâlcean se împarte, din nou, în 2 categorii:
portul cu două zăvelci (catrințe) și portul cu vâlnic
(fotă). Portul cu zăvelci era specific
sezonului de vară, pe când cel cu
vâlnic era specific sezonului de iarnă.
Cele două zăvelci sunt late și ornate
cu motive geometrice și florale, pe un
fundal negru. Marginile și partea de
jos a acestora sunt brodate cu dantelă.
De obicei, zăvelcile sunt croite cu
dungi. Zăvelca din față are dungi orizontale, pe
când cea din spate, dungi verticale. Există și zăvelci
cusute cu fir metelic, ce împrumută modele
specifice vâlnicelor.
Portul cu vâlnic este aproape identic cu cel
prezentat anterior, cu excepția faptului că zăvelcile
sunt înlocuite de vâlnic, care este un material textil
dreptunghiular, lat de 0,80 m și lung de 1,50 m,
cusut, fie cu fir metalic (cu influențe argeșene), fie
cu fir normal, în culori vi, specifice Olteniei.
Femeile își încingeau mijlocul fie cu un
brâu, fie cu o cingătoare lungă numită beteală.
Costumul popular bărbătesc este alcătuit din
cămașa lungă până deasupra genunchilor, specifică
Olteniei de nord, cu mâneci largi, încinsă cu un
brâu, numit cingătoare, la tineri și cu un chimir
(curea de piele care se punea peste cingătoare) la
bătrâni. Acest chimir avea buzunare în care se
puneau banii și batistele. Pantalonii erau mai
strâmți, croiți din mai multe părți.
Alexandru Orășanu,
elev Liceul Teoretic Gătaia
2
Restituiri:
Din impresiile unui detean, aflat temporar
în Timișoara
„Cu fiecare evocare, pleacă din
mine o bucată”
Dite Dinesz
Superbă cugetare a cunoscutei realizatoare
de reportaje de suflet la TV. Timișoara. Și în cazul
meu, dacă ai plăcerea să scrii, să comunici cu
semenii prin textul tipărit, o faci cu drag, cu pasiune
și transmiți cititorului o bucată din sufletul tău.
Aceste izvodiri, închise între marginile paginii, dar
deschise cu dărnicie iubitorilor de frumos, sunt, de
fapt, niște cămări ale sufletului, pe rafturile cărora
fragmentele de viață își așteaptă cu drag cititorii.
Asta fac și de astă dată,
cum mărturiseam și cu
alte prilejuri, îmi mân-
gâi, apoi îmi eliberez
trăirile, experiențele de
viață, și, oferindu-le ci-
titorului, le asigur taina
ne- muririi. Din fapte
ale prezentului, ele vor
deveni episoade și
amintiri ale trecutului.
Și asta, pentru că ,,Tre-
cutul trăiește, e viu, ia
parte la prezent, îl
influiențează și se
schimbă în funcție de
ceea ce ni se întâmplă”.
(Octavian Paler)
Am întrerupt, pentru scurt timp, serialul
„Din amintirile unui colonist...”, întrucât mă aflu, de
nevoie, pentru o perioadă în orașul studiilor mele și
m-am gândit să-mi aștern pe hârtie impresiile
despre prezentul care mă înconjoară. Da, prezentul
pe care îl trăim și care este atât de imprevizibil.
Adevăr grăiește Cornel Stelian Pop în aforismul
său: „Strivit între trecut și viitor, prezentul își trage
cu greu răsuflarea”. Dar cum cred eu că se definește
acest timp. Prezentul înseamnă să-ți trăiești intens
clipa, să fii mulțumit atunci când ai lângă tine pe cei
dragi și când depășiți impreună meandrele vieții, să
crezi și să ai încredere în Cel de Sus că te ocrotește,
să simți mult drag pentru familia ta, pentru satul și
orașul tău, pentru țara, neamul și limba acestui
popor care te-a zămislit, (chiar dacă nedreptatea a
atins cote alarmante: unii supraviețuiesc cu o pensie
de 800 de lei, iar alții se lăfăie cu o pensie specială
de aproape 100 de ori mai mare, adică 78.000 de lei.
Ce inimă or fi având acești neoameni? N-au
remușcări că au luat pita de la gura altora?), să-ți
prețuiești trecutul măreț și să ai nădejde în viitor.
De la fereastra unde locuiesc și din ceea ce
am văzut în stradă, Piața Bălcescu își trăiește
clocotul prezentului prin furnicarul de lume și de
mașini care străbate acest perimetru. Dinspre Liviu
Rebreanu, un val de automobile de mărimi și tipuri
diferite, în ritm de paradă se revarsă sclipitor în
albia pieței, iar, de pe Porumbescu, intră cu
prioritate un alt șuvoi metalic cu ochi de foc, apoi
grosul acesta în mișcare accelerândă sufocă de-
adevăratelea bulevardul Mihai Viteazul. Și se duc,
se tot duc pe alte artere ale marelui oraș. Cu peste o
jumătate de secol înainte, puteai număra pe degete
mașinile ce treceau pe aici.
Scrâșnetul roților de tramvaie la curbe,
huruitul mersului pe șine și țiuitul metalic la oprirea
în stații a celor de pe
liniile cu nr. 8, 6 și 7
au devenit pentru
locuitorii din zonă
melodii cunoscute și
acceptate. S-au obiș-
nuit reveranii cu
această muzică, care
face parte din peisajul
sonor al vechii piețe.
Oricum, nu depășește
în decibeli zgomotul
făcut de difuzoarele
de la o discotecă. De
remarcat aici este
faptul că vagoanele
de tramvai ,,Armo-
nia” construite la Uzinele din Arad sunt mai
frumoase, mai silențioase, chiar elegante și,
deocamdată, nemâzgălite cu anunțuri și reclame.
Îmi vin în minte vagoanele care își făceau veacul
prin oraș acum 65 de ani: modeste, cu spații
deschise la capete, la coborâre...
Dar sufletul și inima acestei zone sunt
oamenii, locuitorii de aici, de la cei de la ferestre și
de la balcoane, până la cei care fac pași pe
caldarâmul din acest spațiu.
Văd fel de fel de chipuri: tineri solitari
grăbiți pentru treburi sau alții în tricou fără mîneci
și cu pantaloni scurți alergând atletic, cupluri
ținându-se de mână împărtășindu-și veselia, prin
gesturi vârstnici singuri sau cu perechea trăgând
după ei căruțul pe două roți încărcat cu ce au
cumpărat, tineri cu mândrie părintească, împingând
Prof. Iosif Marius Circa
(Continuare în p. 9)
3
Pagini de literatură:
Un mistic-martir: Părintele Ioan Negruțiu
Am identificat, în acest sens, în manuscrisul
Jurnalului, o mărturie ce ține de „istoria orală”,
consemnată de Eugen Dorcescu în 8 mai 2000: „La
întoarcere, ne-am întâlnit cu doamna Aurora Rotar.
Ne-a povestit despre părintele Ioan. Ce ciudat: i-a
mărturisit că îi e frică de moarte. Apoi, cum ea
plângea, i-a spus că lacrimile ei l-au trezit”. Această
scurtă relatare despre „trezirea” Părintelui din
agonie, în momentul când a simțit câtă tristețe îi
prilejuise slăbiciunea sa unei enoriașe, relevă
intensitatea legăturii lui afective cu lumea și puterea
neobișnuită de a i se dărui. Dăruirea a fost însușirea
fundamentală a comportamentului său duhovnicesc.
Părintele Ioan Negruțiu reușea să li se
dedice credincioșilor în orice împrejurare. Ca atunci
când le-a făcut biserică sfințită în
Bărăgan („Trimis, cu domiciliu
forțat, la Rubla, în Bărăgan, preotul
martir Ioan Negruțiu a avut puterea
să transforme o casă părăginită în
biserică și să o târnosească” –
Preot Ionel Popescu, Icoane vii ale
spiritualității românești, Timișoara,
Ed. Partoș, 2015, p. 150 –, răvășit
fiind la vederea lor, la ascultarea
rugăminții lor, izvorâtă dintr-o
legitimă nevoie spirituală: „Când
am ajuns acolo, m-au întâmpinat în
satul respectiv, îi zicea Rubla sau
Valea Călmățuiului, zeci de
români, bieții, care erau acolo cu
domiciliu obligatoriu, ieșiseră din
închisori, și m-au întrebat dacă
sunt preot. «Sunt preot». «Bine, Părinte, uite,
suntem aici de ani de zile patru sute de familii, n-
avem preot, n-avem biserică, stăm în pământ ca
niște animale...» – Vartan Arachelian, Cuvântul care
zidește. Dialoguri, București, Ed. Roza Vânturilor,
1993, p. 43-48), sau ca atunci când, deși eliberat, a
rămas în lagăr, fiindcă acolo era nevoie de el („...
părintele Ioan a refuzat propunerea patriarhului
Justinian de a fi scos din lagăr, preferând să
pătimească în continuare, pentru a-i întări pe frații
de suferință” (I. Băiaș, C. Condurache, Părintele
Ioan Negruțiu..., apud Ionel Popescu, op. cit., p.
150).
Părintele Ioan Negruțiu, preot celib, profesor
de religie, prigonit de comuniști, eliberat în 1964 și
ajuns, la senectute, pe meleaguri bănățene (în 1979,
ca redactor principal la „Mitropolia Banatului”; și în
perioada 1981-2003, până la mutarea sa la Domnul,
ca duhovnic la Mănăstirea Șag Timișeni), ilustrează,
prin propria evoluție și prin convingerile sale,
modul cum se poate birui, oricând și oriunde, în
orice formă s-ar înfățișa, răul, dacă îl mărturisești pe
Iisus și îți arăți credința prin fapte. Eugen Dorcescu,
scriitor creștin, stihuitorul Psalmilor, al
Ecclesiastului și al Pildelor, l-a cunoscut târziu, în 3
ianuarie 1998, după cum a rămas consemnat în
Îngerul Adâncului. Această dată s-a fixat pentru
totdeauna în „memoria palpabilă” a confesorului,
deoarece „a fost una dintre cele mai importante zile
din existența mea” (Îngerul Adâncului, 3 ianuarie
1998). Întâlnirea lor nu a implicat hazardul, ci,
probabil, tot grația divină. După apariția Psalmilor
în versuri (ediția I, 1993; ediția a II-a, 1997),
Părintele Negruțiu a cerut să îi fie adus, din
Timișoara în chilia sa de la Șag Timișeni, stihuitorul
Psalmilor: „De ce a dorit Părintele Ioan să mă
cunoască?” se întreabă Eugen Dorcescu. Și, de
parcă s-ar îndoi că acesta este
într-adevăr motivul, sau că
numai acesta ar putea justifica
memorabila întâmplare, își
răspunde: „Doamna Rohan
spune că [Părintele] a citit
Psalmii în versuri (ed. I) și i-au
atras atenția” (Ibidem).
Prima vizită, primele
impresii sunt consemnate cu
nerv, cu emoție, cu frenezie.
Expresiile nominale, detaliile
precise, comentariile încadrate
de paranteze etc. trădează un
entuziasm un pera des întâlnit în
relatările diaristice ale sobrului
Eugen Dorcescu: „O zi
splendidă. Soare, cer albastru, lumină clară, ca în
aprilie. La ora 10:30 a sosit familia Rohan și am
plecat la Mănăstirea Șag-Timișeni. Părintele Ioan
Negruțiu ne-a primit aproape imediat și am rămas
cu el până la ora 15” (Ibidem). Poartă aceleași mărci
stilistice și caracterizarea Părintelui duhovnic, care i
se dezvăluie integral Poetului, la prima vedere.
Portretul sacerdotului este creionat la cald, în urma
unei psihanalize rapide, ferme și infailibile: „Bătrân,
bolnav (îl tratează Lucian Petrescu... Cum se leagă
lucrurile, cum adună și desparte Dumnezeu
oamenii!), degajă, totuși, o forță cu totul ieșită din
comun. Credință, tărie spirituală, umor, dragoste de
semeni, un anume mister al bunătății totale, unit cu
vehemența nevătămătoare – toate acestea și multe
altele se unesc într-o personalitate foarte puternică”
(Ibidem).
Mirela Ioana Dorcescu
4
(Urmare din p. 1)
Imnul ca formă a poeticii religioase a fost
întrebuințat din zorii creștinismului, în prima lui
etapă de existență el s-a confundat cu psalmul,
cântările de origine biblică și duhovnicească 1. Ioan
Alexandru și-a ales drept model pe Roman Melodul
care a adus poezia imnografică pe culmi, prin imne
poetul transilvănean dorea s-a redeștepte ,,toate
frumusețile Cosmosului în lumina Învierii,
neamului și graiului și părinții, așa cum au făcut
marii poeți ai altor neamuri, Dante ori Roman
Melodul, ori Eminescu, Coșbuc și Blaga la noi” 2.
Imnograful nostru prin excelență, Ioan Alexandru
poate fi așezat în rândul marilor imnografi, în
descendența lui Roman Melodul, Cosma Melodul,
Ioan Damaschin, monahia Cassia sau Icassia,
Sfântul Efrem Sirul3.
Temele creștine răzbat din fiecare volum,
mai abitir după cel de-al treilea volum, Infernul
discutabil (1966). În primul volum, Cum să vă spun
(1964) apar mai multe teme creștine: Botezul
(Copilul păcii), jertfa (Autoportret), Nunta
(Sentimentul mării). Cea mai reușită poezie de
inspirație creștină rămâne Monumentul:
,,În mijlocul satului se află monumentul eroilor;
Cei căzuți în primul mare război
Cu numele Ion, Petre, Gheorghe, Vasile,
Și iar Ion și iar Petre și așa mai departe...”4.
Cel de-al doilea volum, Viața deocamdată
(1965) scoate în priveliște imaginea cimitirului în
poemul Ca în Paradis, ca realitate locală și
eshatologică în același timp. Rugăciunea
comunitară a Bisericii, în special Sfânta Liturghie
adună laolaltă nu doar cei vii, ci și pe cei adormiți
formând comunitatea cea mare a Bisericii:
,,Cimitirul la noi e un pogon comun
înconjurat cu gard de piatră,
să nu se molipsească pământul viu
în libertate
.......................................................
tatăl meu peste bunicul meu
și tot așa vechiul primar – vechiul popă
1
Petre Vintilescu, Poezia imnografică din cărțile de ritual și
cântarea bisericească, Editura Renașterea, Cluj-Napoca,
2005, p. 10.
2
Eugen Simion, Introducere, p. XXV.
3
Maria-Daniela Pănăzan, Poezia religioasă românească. Eseu
monografic, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2006, p. 229.
4
Ioan Alexandru, Opere, vol I, Editura Fundației Naționale
pentru Știință și Artă, București, 2005, p. 8 (Se va prescurta în
continuare Opere I).
peste străvechiul popă,
vechiul sat peste străbunul meu sat...”5.
Cu Infernul discutabil (1966) se înmulțesc
temele de origine creștină: Tatăl, Fiul și Sfântul
Duh (Trei), înmormântarea dușmanilor, prapuri
(steaguri bisericești), (Ca de la Tatăl la fiu).
Copilul meu dezvoltă teologia creștină a
Înnomenirii Fiului lui Dumnezeu pentru
mântuirea lumii, pe altarul de jertfă al Crucii.
Promisiunea venirii unui Mântuitor a fost făcută de
Dumnezeu omului în chiar cartea Facerii (3, 15)
lumii:
,,...Nașterea ta, Mântuitorule, nu-i așa –
era mult mai importantă și de interes mai
obștesc,
și tu știai foarte de timpuriu lucrul acesta.
Lemnul crucii tale era viu și însemnat demult..”6.
Vămile pustiei (1969) aduce o noutate, o
poezie (Ascensiunea) dedicată marelui teolog
român, Dumitru Stăniloae (1903-1990). Apar și în
acest volum, imaginea cimitirului, a Pantocratorul,
icoană care veghează lăcașul bisericesc de orice
ispită dar și metaforic, înmormântarea unui tânăr
mire în Via dolorosa.
Fără nicio îndoială poemul Lumină lină din
volumul Imnele bucuriei (1973), reprezintă
capodopera liricii religioase a lui Ioan
Alexandru. Lumina este simbolul prin excelență a
lui Dumnezeu. Oamenii se pot împărtăși din această
lumină care este întruchipată în Iisus Hristos:
,,Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează
pe tot omul” (Ioan 1, 9). Lumina pe care Iisus o
aduce lumii are nenumărate însușiri: ea arată
drumul către Tatăl, ea explică prorocirile, sensul
minunilor, dar poate să dezvăluie secretele
inimilor7:
,,Cine te așteaptă te iubește
Iubindu-te nădăjduiește
Că într-o zi lumină lină
Vei răsări la noi deplină
Cine primește să te creadă
Trei oameni vor veni să-l vadă...”8.
Tot în acest volum cititorii sunt
familiarizați cu alte cuvinte ale lexicului religios:
sângele Pelicanului (Graiul Patriei). Mântuitorul
este comparat cu un Pelican în duioasele cântări
ale Prohodului (Starea a II-a, strofa 43). Sfântul
Ioan Iacob Hozevitul, în cartea sa Din Ierihon către
Sion.
5
Ioan Alexandru, Opere I, p. 65.
6
Ioan Alexandru, op. cit., p. 250.
7
Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice. Lexic teologic, trad.
Michaela Slăvescu, Editura Humanitas, București, 1997, p. 21.
8
Ioan Alexandru, Opere I, p. 313.
5
Documentar:
Câte ceva despre Biserica Ortodoxă
Română din Sărcia
Se știe că satul Sărcia se află lângă actualul
sat Șurian și aveau o parohie comună. În jurul
anului 1787 românii sărcinenți se
mută pe locul actual (la cca. 25
km. de vatra veche, pe malul drept
al Timișului). Aici, în anul 1794,
strămoșii noștri au început
construirea unei biserici, care a
fost sfințită în anul 1796. La o sută
de ani de la sfințirea acestei
biserici, în anul 1896 se face
sfințirea actualei biserici (pe locul
bisericii vechi). Sfințirea acestei
biserici s-a făcut în ziua de Sfinții
Apostoli Petru și Pavel, de către
episcopul Ioan Mețianu. Biserica
s-a făcut după planul ing. Paul
Rozvan, cu contribuția credin-
cioșilor din sat, conduși atunci de
preotul Liuba Nestorovici, paroh.
Iconostasul este din lemn. În
biserică se află și picturi din anul
1836 (deci, din biserica veche), dar
și picturi murale executate în urmă
cu cca. 50 de ani. Dacă biserica
veche avea doar un clopot, cea
acuală are trei.
În anul 1928 episcopul din Arad (căruia
aparținea și Sărcia), Grigorie Comșa, face o vizită la
Sărcia. La frontiera româno-iugoslavă este
întâmpinat de protopopul de Sărcia, Gherasim
Andru, preotul nostru.
În cadrul bisericii a activat un cor începând
din anii 1890/91. A activat, cu întreruperi, până în
anul 2003. De o bibliotecă se vorbește în anul 1916.
Ceva din acele cărți se mai păstrează și azi, dar și
multe ale cărți de dată mai recentă. Biblioteca se
păstrează în casa parohială (care se află lângă
biserică). Aici există și o sală și altele.
Din păcate preot în sat nu mai avem din anul
1983. Din 2003 nici cantor. Slujbele religioase se
fac odată pe lună (și la sărbători mai mari). Acum
slujbele se efectuează de către pr. Cristian Popi din
Torac. În decursul anilor altarul bisericii din Sărcia
l-au slujit Grigorie Petrovici, Iancu Trailovici, Pavel
Martinovici, Pavel Condan (sărcineanț), Liuba
Nestorovici, Gherasim Andru, Bujorel Lupșici,
Ocravian Păuța, Romulus Ioța, Constantin Suru
(ultimul care a trăit la Sărcia) dar și alții.
Anul 1996 a fost pentru credincioșii
ortodocși români din Sărcia, anul aniversărilor. S-au
aniversat 200 de ani de la sfințirea bisericii vechi și
100 de ani de la sfințirea bisericii actuale.
Aniversarea a avut loc pe 18 august, cu care ocazie
s-a făcut și sfințirea unei minunate troițe care a fost
ridicată în fața bisericii. Această troiță, sculptată în
lemn de stejar, a fost dăruită sărcnenților de către S.
C. P. ,,Avram Iancu” din România. Au fost prezenți
și președintele Societății, Ioan
Teodor Stan, vicepreședintele
Ioan traia, reprezentanți ai
Postului de Radio Timișoara, a
Studioului Cluj a TVR, ai
redacției române RTV Novi-Sad,
ai săptămânalului în limba română
,,Libertatea” din Panciova…
Se poate spunecă în
momentul de față biserica noastră
este destul de bine îngrijită. S-au
făcut destule reparații. De
exemplu în anul 2001 s-a făcut
izolația de igrasie, în 2015 s-a
făcut o reparație a interiorului și
exteriorului (asta cu un mare
ajutor de la sărcinenții care trăiesc
în București). Ne-au ajutat și
oamenii din sat dar și sărcinenții
care trăiesc în S. U. A. De buna
îngrijire a bisericii se ocupă în
momentul de față Consiliul
Parohial, din care fac parte: pr.
Cristian Popi, Pavel Pancaricean-
Lonti (președinte), Lucian Moșescu (secretar),
Valeri Moșescu (epitrop și crâsnic), Pavel Popovici,
Moise Marian Miloș și Iancu Murărescu. Ei și
puținii români care mai sunt în sat (sub 300).
Să mai amintesc că la biserica noastră a fost,
în câteva rânduri, și Episcopul Daciei Felix, PSS.
Daniil. Dânsul a fost prezent și pe 5 februarie 2017,
când s-a făcut (re)sfințirea bisericii.
Să mai spun că avem colaborări și cu ceva
biserici din România, ca de exemplu cu bisericile
din Birda, cu cea din Bocșa Montană, Dobra,
Govândari.
La sfârșit să mai adaug că începând cu anul
2010 (de la nr. 16) în cadrul bisericii noastre apare
publicația ,,Sărcia”. Până în prezent au apărut 52 de
numere. Și prin ,,Sărcia” și prin biserica noastră
încercăm să ne păstrăm ca români. Doamne ajută!
Iancu Murărescu
6
 Raport de activitate al Parohiei Birda pe
anul 2020
Parohia Birda împreună cu filia
Sângeorge face parte din protopopiatul Deta din
Arhiepiscopia Timișoarei, fiind o parohie rurală de
categoria a II-a. Conform Conscripției parohiale
sunt înregistrați 799 de credincioși din care 497
maturi și 130 de copii. În filie sunt 142 de
credincioși maturi și 30 de copii.
Parohia Birda dispune de biserică parohială,
capelă în filia Sângeorge, capelă mortuară în
cimitirul din Birda, casă parohială și teren arabil.
Planul cadru al activităților religios-
pastorală, cultural-educativă; misionar-filantropică
și administrativ-gospodărească inițiate de parohie l-
a reprezentat Anul Omagial al pastorației
părinților și copiilor și
Anul comemorativ al
filantropilor ortodocși
români. Pentru a prilejul Zilei Deținuți-
evidenția importanța
omagierii pastorației și
comemorării filantropilor
ortodocși au fost realizate
două activități: două
planșe tematice dedicate
pastorației în parohia Bir-
da și o activitate dedicată
filantropului bănățean
Emanuil Ungurianu
(1845-1929) care s-a
desfășurat on-line în ziua
trecerii la cele veșnice la
Praznicul Bunei Vestiri.
Activitatea religios-pastorală
În cursul anului atât în biserica parohială,
capela din Sângeorge, parcurile lăcașelor de cult dar
și la casele credincioșilor cuvântul Evangheliei a
fost vestit. În cadrul cultului divin public a fost
oficiată în Duminici și sărbători, Vecernia,
Utrenia și Sfânta Liturghie. Cu prilejul
sărbătorilor a fost săvârșită și Litia care a unit
Vecernia și Utrenia sub forma unei Slujbe de
Priveghere.
În timpul Postului Mare a fost săvârșită
Liturghia Darurilor mai înainte sfințite,
Liturghia Sf. Liturghie a Sfântului Vasile cel
Mare, slujba Deniilor, iar în Postul Adormirii
Maicii Domnului a fost săvârșită zilnic slujba
Acatistului și Paraclisului Maicii Domnului și
Prohodul Maicii Domnului.
Sfintele Taine au fost oficiate la cererea
credincioșilor. S-au oficiat 11 Botezuri, 1 Cununie
și de trei ori Taina Sfântului Maslu de obște. În
cele patru posturi dar și oricând au dorit credincioșii
s-au împărtășit cu Sfintele Taine ale Mărturisirii și
Cuminecării.
Au trecut la Domnul 13 credincioși, 10 din
parohie și 3 din filie. În categoria ierurgiilor
amintim Slujba Aghiasmei Mari cu prilejul
Bobotezei și sfințirea mică a apei la Praznicul
Izvorului Tămăduirii.
Au fost săvârșite și slujbe ocazionale la
Zile importate din istoria țării: parastas pentru
poetul Mihai Eminescu, Ziua Culturii Române (15
ianuarie), pentru eroii Revoluției din 1989 (20
decembrie); Tedeum de Ziua Unirii Principatelor
(24 ianuarie), Ziua Independenței României
(1877), Începutul anului bisericesc (1 septembrie);
Ziua Națională a României (1 Decem- brie);
Sfânta Liturghie și
parastas de obște cu
lor Politici din Româ-
nia (9 martie); Sfânta
Liturghie, Tedeum și
parastas pentru eroii
neamului la Înălțarea
Domnului (28 aprilie);
Sfânta Liturghie și
Acatistul Sf. Martiri
Brâncoveni în Ziua de
conștientizare a vio-
lenței împotriva crești-
nilor (16 august).
Mântuitorul
Iisus Hristos a fost prezent prin rugăciune la debutul
Anului școlar la școlile din Birda și Sângeorge.
În perioada stării de urgență sub forma
unei înregistrări textul Evangheliei zilei și
cuvântul de învățătură a ajuns prin intermediul
internetului în casele credincioșilor. În casele
creștinilor din parohie și filie cu sprijinul
voluntarilor au ajus Sfânta Lumină, Paștile și
apa sființită la Izvorul Tămăduirii.
Tot prin rugăciune, Slujba Privegherii și
Sfânta Liturghie a fost semnalată și Ziua Universală
a Iei (24 iunie) și hramul bisericilor, la Praznicul
Nașterii Maicii Domnului la Birda și sărbătoarea
Soborului Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil la
Sângeorge. Cu acest prilej a fost oficiată și Sfințirea
Mică a Apei și Acatistul zilei.
Pastorația individuală a fost realizată prin
intermediul Tainei Spovedanii, dar și prin cele trei
vizite pastorale: de Bobotează, Înălțarea Sfintei
Cruci și Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos.
7

Activitatea cultural-educativă
Educația religioasă a fost prezentă la fiecare
serviciu religios prin intermediul predicii (omilie,
predică tematică și ocazională) dar și prin cateheză.
La bisericile din Birda și Sângeorge au fost
distribuite ,,Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române și
revista ,,Învierea” a Arhiepiscopiei Timișoarei. Tot
pentru credincioșii din cele două
comunități a fost dăruită
publicația ,,Arhanghelul, revis-
tă de cultură și religie rurală”
în 4 numere. Ultimul număr a
adus credincioșilor și un
calendar creștin-ortodox de
buzunar.
Cu experiența stării de
urgență abia trecute pentru
nevoile religioase ale credin-
cioșilor a fost redactat suplimen-
tul ,,Arhanghelul. Supliment
catehetic” pentru fiecare Du-
minică și sărbătoare. Această
inițiativă a debutat cu începutul
Anului bisericesc și se va sfârși
odată cu încheierea lui (31
august). Până acum au apărut în
format electronic (pe pagina
,,Hristos împărtășit copiilor în
parohia Birda” de pe rețea de socializare
https://www.facebook.com/groups/1291688476692
89) 27 de numere însumând 244 pagini. În sumarul
fiecărui număr cititorul găsește textele pericopelor
scripturistice citite, un cuvânt de învățătură, un
cuvânt de folos tematic din Sfinții Părinți, Proloage,
cărți de teologie ortodoxă și zidire duhovnicească,
Sfinții zilei și un Dicționar religios. Fiecare număr
reproduce icoana Duminicii sau a sărbătorii.
Au fost realizate momente culturale și
educative prin prezentări și expoziții de carte,
expoziție de costum popular, poezie, cântec
religios și patriotic și film documentar la Ziua
Culturii Române, Ziua Unirii Principatelor, Ziua
Universală a Iei și Ziua Națională a României.
La Sângeorge s-a desfășurat recitalul de colinde
destinat copiilor ,,Vin colindătorii cum veneau
odată…” ajuns la cea de-a IV-a ediție.
Credincioșii au la dispoziție și o pagină de
internet a parohiei, http://parohiaortodoxabirda.
blogspot.com pe care au fost stocate în cursul anului
97 de materiale reprezentând știri, fotografii de la
activitățile realizate, cuvinte de învățătură,
prezentări de carte și revistă religioasă ș. a..
Preotul Valentin Bugariu a reprezentat
parohia la realizarea unor emisiuni la Radio Trinitas
și la apariția unor publicații eparhiale: ,,revista
,,Învierea” și ,,Almanahul Arhiepiscopiei
Timișoarei”, de cultură istorică, revista ,,Morisena”
din Cenad, a altor publicații parohiale și rurale din
Banat. Același autor a contribuit la apariția a două
cărți prin două studii, Daniel Alic (coord.),
Credință, cultură și vrednicie în slujirea altarului
bănățean. Volum omagial
dedicat Pr. Dr. Ionel Popescu,
Editura Partoș, Timișoara,
2020, p. 202-211 și Gabriela
Șerban, Valentin Costea,
Portrete de preoți și teologi
ortodocși din Bocșa de ieri și
de azi, Editura Tim, Reșița,
2020, p. 101-123.
Activitatea misionar-
filantropică
Credincioșii au benefi-
ciat de prezența preoților din
apropiere care au participat la
Taina Sfântului Maslu, aceștia
au susținut predici ocazionale
cu acest prilej. Credincioșii au
participat la slujbe arhierești la
Mănăstire, Voiteg și Berecuța.
Sub raport filantropic au fost realizate
colecte care au fost trimise Protopopiatului Deta.
Cu prilejul Nașterii Domnului au fost
dăruite copiilor din Birda și Sângeorge 100 de
pachete de Crăciun și dulciuri. Tot dulciuri și
fructe au fost dăruite celor prezenți la activitățile
religioase și culturale realizate.
Toate publicațiile religioase au fost
distribuite gratuit credincioșilor.
Activitatea administrativ-gospodărească
În cursul anului 2020 au fost achiziționate
lumânări, candele, cărți și reviste care au fost
folosite la slujbele oficiate dar și la zidirea
duhovnicească a credincioșilor.
Potrivit registrului pangar au fost
achiziționate 92 de pachete de lumânări, mai multe
cutii de candele. La sfârșitul anului se află în stoc
36 pachete lumânări și 9 cutii candele.
În biblioteca parohială a intrat o carte, 10
reviste de la Patriarhie, 13 reviste și 1 Almanah de
la Arhiepiscopia Timișoarei.
8
 Au fost distribuite credincioșilor 300
calendare creștin-ortodoxe de perete, 10 calendar
broșură, 5 calendar birou și 4 calendare cu spirală.
Sub raport gospodăresc au fost efectuate
mai multe lucrări: un sistem de încălzire
centrală la capela din Sângeorge prin donația
materialelor de credincioși și a manoperei de alți
buni credincioși.
La casa parohială a fost realizat un foișor
prin donația mai multor materiale, a manoperei
dar și prin resurse proprii. S-au cheltuit cu acest
prilej 81.000 lei.
S-au realizat și
alte mici lucrări:
curățirea și lăcuirea
Crucii Eroilor de la
Birda, repararea a două
uși de acces la bisericile
parohiei, zugrăvirea
unei anexe la capela din
Sângeorge. Tot prin
intermediul a două
donații au ajuns la
capela din Sângeorge
două policandre și un
vas de anafură cu picior
la Birda.
La cele două
biserici s-a întreținut curățenia în interiorul și în
parcul acestora cu flori de sezon și iarbă cosită.
Pentru perioada iernii, bisericile au fost înzestrate
cu combustibil solid necesar încălzirii acestora.
În vederea refacerii acoperișului turnului
bisericii parohiale a fost achiziționată tabla de
titan-zinc în valoare de 10.160 lei.
(Urmare din p. 3)
căruciorul din care abia i se vedea năsucul
pruncului învelit de teama lui ianuarie buclucaș. Iată
alături de prezent și simbolul viitorului. Alții au
ieșit să se plimbe sau să-și plimbe patrupezii. Unii
sunt drăgălași, cuminți, de alții te ferești, dar
stăpânii îi controlează cu lesa și te simți în
siguranță. Păcat că un proprietar își lasă animăluțul
să se se ușureze pe pereți. Urât și rușinos lucru!.
Alături, văd căței priponiți de balustradă, de vreun
stâlp, până când stăpânii își fac cumpărăturile.
Nerăbdători, unii latră, certându-și gazdele care
întârzie.
Cronica parohială:
 Sărbătorirea Sfinților 40 de Mucenici la
Birda. Luni, 9 martie în ziua cinstirii Sfinților 40 de
Mucenici din Sevastia a fost oficiată Liturghia
Darurilor mai înainte sfințite în biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. La
finalul Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba
parastasului pentru victimele regimului comunist,
ziua sărbătoririi Mucenicilor este și Ziua
Deținuților anticomuniști din România. Pentru a
evidenția jerfa acestora, preotul Valentin Bugariu a
pregătit un cuvânt de învățătură care scoate în relief
importanța cinstirii mucenicilor pentru credința
creștină și suferința unui întemnițat în timpul
regimului comunist.
 Donație către
Biblioteca Comunală
din Birda.
În cadrul Acordului de
Parteneriat încheiat
între Parohia Orto-
doxă Birda și Biblio-
teca Comunei Birda se
desfășoară periodic
mai multe activități
culturale. Una dintre
acestea o reprezintă
donarea de carte și re-
vistă cu scopul îmbo-
gățirii fondului de
carte existent.
În luna martie au fost donate bibliotecii
locale un număr de 4 volume și 126 publicații
bănățene, de informație, culturale și religioase. Între
publicațiile donate amintim volumele Ciudata viață
a cuvintelor, 3 vol., de G. I. Tohăneanu și exem-
plare din reviste locale din Caraș-Severin și Timiș.
 Rugăciunea comună la Birda și Sângeorge.
Potrivit situației de urgență decretate au fost
suspendate și activitățile religioase din biserici. În
acest sens potrivit îndumărilor Patriarhiei, slujbele
bisericești vor fi oficiate în aer liber, lângă biserică
cu participarea a 100 de credincioși.
Miercuri, 25 martie, fiind praznic împărătesc,
Buna Vestire, va fi oficiată în Ajun, Slujba
Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia), iar
în ziua praznicului, Sfânta Liturghie.
Sunt vremuri grele însă să nu lăsăm ca
panica să întreacă gravitatea epidemiei. Să rămânem
încredințați că împreună cu noi este Dumnezeu așa
cum ne învață Scriptura: ,,Domnul este luminarea
mea și mântuirea mea; de cine mă voi teme?” (Ps.
26, 1).
 Concursul Național
Catehetic ,,Iubirea lui Hristos în familia mea” la
Birda și Sângeorge.
A. Titlu: ,,Biserica – familia mea”;
B. Echipa de realizare:
9
- Parohia, date de contact: Birda, str.
Principală, nr. 229;
- Prenume și nume, adresă, telefon, e-mail: Pr.
Valentin Bugariu, tel. 0729145610, e-
mail: bugariu_vali@yahoo.com;
- Numele și prenumele copiilor și rolul avut în
proiect: Peia Denisa; Orășanu Alexandru, -
interpretare cântece patriotice; Moscovici Denisa;
Ciobanu Alexandru; Noje Flavia, Baniaș Daniela –
recitare poezie; Bene Bogdan; Aprodu Cristina,
Bistrian Daniel; Danci Narcisa; Pojar Flavius;
Neamțu Alexandra; Rusu Daniel; Dragomir
Florin – atelier de pictură; Weisz Markus –
documentare activități; Crețu Denisa; Dulgheru
Sofia; Cherciov Alexandra; Nițulescu Ionela; Ștefan
Georgiana; Dulgheru Raul; Chindriș Alessia; Ilițoi
Daria – atelier de- sen.
C. Locul de desfășu-
rare: biserica parohială cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului”,
Școala Gimnazială cu clasele I-
VIII din Birda și Școala Primară cu
clasele I-IV din Sângeorge;
D. Perioada de organi-
zare: 13 ianuarie-25 martie;
E. Buget: resurse umane: 1
preot, 1 bibliotecar, 5 profesori, 23
elevi; resurse materiale: obiecte
liturgice, cărți și documente din
biblioteca și arhiva parohială,
carton pânzat, culori de
apă; financiare: plata unor bilete la
montajele literar-artistice, achizi-
ționarea unor icoane realizate de
către elevii claselor I-VIII.
F. Beneficiari: Un grup de
45-50 de beneficiari, în marea lor
majoritate persoane singure care au apreciat efortul
copiilor în prezentarea unor subiecte religioase,
istorice, tradiționale care au îmbinat informarea,
documentarea cu creativitatea.
G. Descrierea miniproiectului:
1. Obiectivele miniproiectului:
O1 Miniproiectul prin activitățile derulate
și-a propus să aducă bucurie beneficiarilor trecuți de
prima tinerețe al căror copii sau nepoți locuiesc
departe de părinții și bunicii lor.
O2 Să ofere credincioșilor un buchet de
rugăciuni, cuvinte de învățătură, poezii, cântece
religioase și patriotice, desene și icoane tematice.
Momente de agapă creștină de Ziua Culturii
Naționale, Unirea Principatelor și sărbătorirea
Sfinților 40 de Mucenici.
O3 Întărirea sentimentului de apartenență la
Biserica parohială, precum și interesul acesteia
pentru enoriașii aflați în diferite situații mai grele, în
acest caz s-a încercat scoaterea din izolare a
beneficiarilor.
2. Activitățile miniproiectului:
A1 Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie).
Pregătirea unui montaj literar artistic compus din
poezie și cântece patriotice de către 6 elevi,
pregătirea unui material power-point care ilustrează
viața și activitatea poetului Mihai Eminescu (coord.
prof. Mihaela Coman, prof. Mădălina Ianin). Cu
acest prilej a fost oficiată o slujbă de pomenire și o
cateheză cu tema: ,,Reflectarea credinței creștine
ortodoxe în opera lui Mihai Eminescu”. Atât
cateheza, cât și activitatea au fost publicate în
revista eparihială ,,Învierea”, nr. 91, 2020, p. 29-31,
45. Cele două activități au fost anunțate prin
realizarea a două afișe, iar
activitățile au fost publicate pe
bloggul parohiei și pagina
destinată copiilor intitulată
,,Hristos împărtășit copiilor în
parohia Birda”.
A2 Proclamarea „Anului
omagial al pastorației părin-
ților și copiilor” (20-24 ianua-
rie) în parohia Birda și filia
Sângeorge prin realizarea a
două planșe tematice care
cuprind activitățile religioase,
educative, filantropice realizate
pentru copii și părinți în parohie
și filie. La această activi-
tate au lucrat mai mulți copii
care au identificat activitățile
cele mai reprezentative în arhiva
media a parohiei, apoi au
realizat cele două planșe care
vor rămâne în biserică până la finalul anului.
A3 Ziua Educației creștine (30 ianuarie).
Sărbătorirea liturgică a Sfinților Trei Ierarhi este și
un prilej de cinstire în mod deosebit a educației
religioase. La această activitate au participat elevii
claselor I-III de la Școala Primară din Sângeorge
care au realizat o expoziție de desen intitulată:
,,Sfinții Trei Ierarhi, prietenii copiilor” (coord. Prof.
Maria Miron). Activitatea a fost mediatizată prin
realizarea unui afiș și publicarea unei știri pe blogg-
ul parohial.
A4 ,,Prima mea icoană” este un atelier de
pictură ajuns la cea de-a treia ediție. În cadrul
acestui an s-a urmărit prin intermediul icoanelor
ilustrarea Anului Omagial și Comemorativ, dar și
legătura credinței cu cele două localități: Birda și
Sângeorge prin pictarea Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, patronul spiritual al comunei Birda.
10
Icoanele realizate de 10 elevi din clasa a VII-a au
fost expuse în biserica parohială (coord. Prof. Doru
Popa). După otpustul Sfintei Liturghii din Duminica
Ortodoxiei icoanele au fost vernisate printr-o
prezentare credincioșilor.
A5 A fost promovată educația pentru sănătate
în activitatea ,,Luptăm împotriva coronavirusului”
(6-15 martie) prin realizarea unor știri, informația,
preluarea unor rugăciuni care au fost publicate pe
bloggul parohial și pagina destinată copiilor
,,Hristos împărtășit copiilor în parohia Birda”. Doi
elevi au identificat în Liturghier rugăciuni pentru
sănătate care au fost publicată împreună cu icoana
sfântului care a reali-
zat această rugăciune.
A6 Participarea
grupului catehetic la
Săptămâna duhovni-
cescă (1-8 martie).
Copiii au participat la
slujba Canonului Ma-
re, a Sfintei Liturghii,
a Tainei Sfântului
Maslu și pomenirea
de obște a celor
adormiți.
A7 Grupul
catehetic al parohiei a
participat la sărbăto-
rirea Sfinților 40 de
de Mucenici (9 martie). Cu acest prilej au fost
pomenții eroii din temnițele comuniste și s-au
bucurat de prezența mucenicilor ca semn văzut al
suferinței dar și al bucuriei acestora.
A8 ,,La bibliotecă” (11 martie), o activitate
care a presupus donarea a 4 volume și 126 de
reviste de la biblioteca parohială către cea
comunală. Trei elevi au identificat dublurile
revistelor care au fost donate.
A9 ,,Remember Irina Petrescu” (19 martie). O
activitate care și-a propus amintirea actriței Irina
Petrescu (1941-2013). Pentru această activitate 6
elevi au căutat pe internet fotografii cu îndrăgita
actriță, mărturii (interviuri, reportaje, emisiunea
,,Planeta cinema”, http://www.eugeniavoda.ro/ro/
emisiuni/arte/irina-petrescu). A fost realizată o
prezentare a actriței la 7 ani de la plecarea la cele
veșnice. A fost pregătită și o vizionarea filmului
,,De-aș fi... Harap-Alb” (1965) la Școala Primară
din Sângeorge.
A10 Cu prilejul Praznicului Bunei Vestiri (25
martie) a fost realizată activitatea ,,Emanuil
Ungurianu – un filantrop bănățean” cu prilejul
Anului Comemorativ al filantropilor ortodocși
români. În ziua de Buna Vestire a anului 1929 a
trecut la cele veșnice marele filantrop bănățean
Emanuil Ungurianu, susținător al Bisericii și Școlii
bănățene de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
începutul celui următor. Pentru realizarea acestei
comemorări, 4 elevi au căutat volume dedicate
avocatului Ungurianu, fotografii și au realizat o
miniexpoziție dedicată lui.
3. Rezultatele așteptate:
R1 În cadrul miniproiectului au fost realizate 10
activități care au presupus activități religioase,
educative și filantropice îndreptate spre beneficari
care și-au propus scoaterea din izolare și uitare a
beneficiarilor. Pentru acest proiect s-a cheltuit suma
de 500 lei (cinci sute
lei).
H. Descrierea
sumară a activităților și
a impactului mini-
proiectului:
Icoana este o
închipuire a unui sfânt
unde fiecare figura este
făcută cu acuratețe si
cu multa atenție ea este
pusa in biserici si
mănăstiri pe pereți sau
pe analog icoana este
sfințită înainte de a fi
atașată pe perete.
Oamenii la biserica vin
si se închin icoanei pentru sănătatea familiei si a lui.
Acasa oamenii îngenunchează cu o carte de
rugăciuni si citește rugăciunea in fata icoanei.
Icoana este un lucru sfânt pentru orice
creștin.
Neamțu Alexandra, cls. A VII-a
A fost o activitate ce ne-a învățat să ne
iubim tara intr-un mod cu totul deosebit: prin
rugaciune si cântec strabun.Aceasta activitate a fost
un prilej bine primit de a-i multumi lui Dumnezeu
pentru binefacerile revărsate asupra neamului
românesc. După slujba de Tedeum, am ascultat o
predică foarte captivantă despre unitatea neamului
romanesc si am ascultat si interpretat un buchet de
cântece populare culese din toate regiunile țării.
Prin aceasta activitate deosebita i-am comemorat si
pe martirii neamului ce și-au dat viata pentru tara
noastra, Grădină Maicii Domnului ,acesti martiri,
fie olteni, ardeleni sau moldoveni, împreună cu
sfinții români, fiind florile ce impodobesc aceasta
sfințită grădină.
Orășanu Alexandru, cls. a IX-a
 Ziua Eroilor cinstită în parohia Birda.
La Praznicul Înălțării Domnului se cinstesc eroii
11
neamului românesc căzuți în toate locurile și Sărbătoarea Universală a Iei a fost realizată
timpurile pentru libertatea, independența și unitatea prin contribuția elevei Denisa Peia care a expus 12
poporului român. Rugăciunea publică a debutat cu costume din colecția personală.
prăznuirea Înălțării Dom- nului, în Ajun, 27 mai  Ziua Națională de conștientizare a violen-
prin oficierea Slujbei Privegherii (Vecernia unită cu țelor împotriva creștinilor la Sângeorge, jud.
Litia și Utrenia) la biserica cu hramul ,,Nașterea Timiș. Duminică, 16 august, au fost cinstiți în mod
Maicii Domnu- lui” din parohia Birda. În ziua de special Sfinții Martiri Brâncoveni în bisericile din
Înălțare a Domnului, de la orele 9,00 a fost oficiată Birda și Sângeorge, ale parohiei Birda. La biserica
slujba Parastasului pentru eroi la Monumentul cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din
închinat memoriei lor din curtea bisericii parohiale. Sângeorge a fost oficiat Acatistul Sfinților Martiri
Cu începere de la ora 10,00 a fost săvârșită Brâncoveni, a fost susținută o cateheză tematică și
Sfânta Liturghie în curtea bisericii cu hramul s-a vizionat filmul documentar: ,,Epoca
,,Sfinții Arhangheli domnitorului Constantin
Mihail și Gavriil” din Bâcoveaeanu: om de stat;
filia Sângeorge. După ctitor de cultură și martir al
otpustul Sfintei Liturghii credinței” realizat de
a fost oficiată slujba Televiziunea Trinitas a
Parastasului pentru eroi la Patriarhiei Române.
Monumentul dedicat Cu acest prilej a fost
acestora. Prin grija susținută și o cateheză care
Primăriei și Consiliului a scos în priveliște
Local Birda au fost contribuția Sfântului Voie-
așezate cu această ocazie vod Constantin Brânco-
coroane de flori ca simbol veanu la dezvoltarea
de cinstire și neuitare a culturii românești.
jertfei eroilor locali din Sf. Martiri Brâncoveni
cele două războaie reprezintă o icoană a
mondiale. suferințelor îndurate de creștini din partea
 Sărbătorirea Iei românești la necredincioșilor.
biserica din Birda. Miercuri, 24 iunie la (Urmare din p. 9)
sărbătoarea Nașterii Sfântului Prooroc Ioan Specific perioadei pandemice pe care o
Botezătorul, a fost cinstită Ziua Universală a Iei. parcurgem și o suportăm de un an și care a lăsat
Rugăciunea liturgică a debutat în Ajun cu Slujba urmări, mai cu seamă de natură psihică, timișorenii,
Privegherii (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) și a ca și ceilalți cetățeni europeni, pe stradă, în
continuat cu Sfânta Liturghie în ziua sărbătorii. magazine, cu masca pe obraz, par niște figuri
Cuvântul de învățătură a aparținut părintelui extraterestre.
Valentin Bugariu care a pregătit și susținut
meditația ,,Sânzienele și ia, două sărbători ale Acest număr a fost tipărit prin sprijinul
neamului românesc”. Pornind de la cuvintele Fam. Tudor, Denisa, Delia și Mircea Peia din
Evangheliei, vorbitorul a expus rolul Sfântului Ioan Birda. Și prin acest indermediu adresăm
Botezătorul din cărțile populare, care debutează cu mulțumiri pentru jertfa făcută.
textul scripturistic de la Luca 1, 79: ,,Luceafărul” – Redacția
mărturisește Gelu Furdui – propovăduiește nașterea
,,Soarelui” Iisus Hristos, pregătindu-i pe oameni să- COLEGIUL DE REDACŢIE:
L primească cu dragoste și cu bucurie. Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
Floarea de sânziene este numită în Banat, Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
floarea Sfântului Ioan Botezătorul. Din credința Traia, Pr. dr. Iliia Pavlovici Pătruț
populară aflăm că ea este socotită tămăduitoare de Redactor-şef:
Pr. dr. Valentin Bugariu
boli și alungătoare a răului, de aceea ea este așezată
ISSN 2284 – 7731
la poarta și fereastra casei. Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
La momentul potrivit credincioșii pregătiți 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
s-au împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului Iisus parohiabirda@yahoo.com
Hristos.

12