Biserica lui Mateiu Basarab și a lui Varlaam, maica spirituală a neamului românesc,

care a născut unitatea limbei și unitatea etnică a poporului.

Arhanghelul
(M. Eminescu)

Revistă trimestrială de cultură și religie rurală, editată de Asociația ,,Arhanghelul” din Birda, 2021, an X, nr. 2(38)

Editorial:
orial:
Zi de sărbătoare în parohia Birda
Zi de sărbătoare în parohia Birda
Să vă spun motivul pentru care merg
Comunitatea bisericească ortodoxă din Birda duminica la SăBiserică?
vă spun Nu pentru
motivulcă îmi place
pentru totulcare
se află în sărbătoare în anul acesta și în cel viitor. acolo, nu pentru că întâlnesc acolo creștini fără
Comunitatea
Astfel în 31 bisericească
martie 1911 ortodoxă
s-a hotărâtdin Birda
demolarea duminica
niciun la ci
reproș, Biserică? Nu pentru
fiindcă Domnul nostrucă îmi
Iisus place
ă în sărbătoare
vechii biserici îndin
anullemnacesta și în cel
și cărămidă, viitor.
punerea noii acolo,a nu
Hristos spus pentru
către ceică întâlnesc
ce se adună întru acolo
numele creștin
în 31 martie 1911 s-a hotărât demolarea
pietre de temelie în 16 mai 1911 și terminarea niciun reproș, ci fiindcă Domnul nostru
Său și primesc mesajul Lui: ,,Cel ce vă ascultă pe
construcției
biserici din lemn noii biserici în 20 mai 1912
și cărămidă, punerea (cf. Bogdan
noii voi, pe Mine
Hristos Mă ascultă”
a spus către cei(Lucace se10, adună
16). Iisusîntru n
Enășel, Monografia comunei Birda, Editura Hristos prezent, unit cu toți în Euharistie, este
de temelie
Excelsior Art,în Timișoara,
16 mai 2008, 1911p.și42-43).
terminarea
Așadar în Său și pentru
motivul primesccare mesajul Lui: ,,Cel
noi mergem ce vă ascu
la biserică
ucției2021-2022
noii biserici în 20 110-111
sărbătorim mai 1912 ani (cf.
de laBogdan
ridicarea voi, pe Mine
(Mitropolit EmilianosMăTimiadis,
ascultă”Preot,(Luca 10, 16).
parohie,
, Monografia
bisericii parohiale comuneicu Birda, Editura Hristos prezent, unit cuînnoire, toți în trad.Euharistie
Paul
hramul ,,Nașterea Mai-
ior Art, Timișoara, 2008, p. 42-43). Așadar în motivul pentru care noi mergem la b Brussanowski,
cii Domnului”. Editura Andreiană,
2022 sărbătorim Biserica110-111 este ani de la ridicarea (Mitropolit Emilianos Timiadis, Sibiu, 2015,Preot, p. pa
ii parohiale
pentru comunitatecu lăca- 120). înnoire, trad.
l ,,Nașterea
șul sființit,Mai-
în care cre- Brussanowski
Virtuțile
mnului”.dinciosul este la Sfânta creștine Editura
promovate Andr
Liturghie și celelalte de Biserică au fost
Biserica
slujbe împreunăeste cu practicateSibiu,
de creș- 2015
comunitate lăca-
Dumnezeu și cu sfinții tinii de 120).
ieri și de
ințit, săi
în care
prin cre-Mântuitorul astăzi din parohia Virtuți
Iisus la
sul este Hristos.
Sfânta De aici și Birda și creștine
filia Sân- prom
însușirea sfântă a george. Dovadă
hie adunării
și celelaltecredincioșilor. de Biserică
stau bisericile, casa a
împreună
A doua însușire cu este de parohialăpracticate
și capela de
ezeu și cu sfinții de pe
a trece pe creștini tinii de
din cimitir. Din ieri
prin pământ
Mântuitorulla cer, nu vreme astăzi
în vreme din p
individual, ci comunitar. De la începuturile sale – acestea au fost reparate și înfrumusețate prin jertfa
Hristos.dupăDe cum aici șine spune părintele Florovsky–, credincioșilor. Birda și filia
ea creștinismul
sfântă a aexistat ca realizare cooperativ, ca o Referindu-ne doar la biserică aceasta george. a fost D
rii credincioșilor.
comunitate. Nimeni nu putea fi creștin prin sine ridicată în stil baroc, a fost confecționatstau bisericile
mobilierul
însuși, este
a însușire ca individ
de izolat, ci doar ,,împreună cu liturgic, a fost pictată de pictorul Filip Matei (1925),
parohială și
frații”, în unire cu ei (Jean-Claude Larchet, iar în anii din urmă a fost schimbate ferestrele și
e pe creștini
Biserica, de pe lui Hristos. I Natura și structura
trupul ușile de acces, a fost introdusă încălzirea dincentrală.
cimitir.
t laBisericii,
cer, trad. nu Marinela Bojin, Editura Sophia, În urmă cu câțiva ani biserica a fost împodobităvreme cu în
dual, București,
ci comunitar. 2013, p.De la Cea
15). începuturile sale –a
din urmă însușire acestea
un au foststrăjuit
nou iconostas reparate și înfrumusețate
de icoane neobizantine și prin
cum ne spune părintele Florovsky–,de
Bisericii este cea învățătorească sau pedagogică, șase fresce exterioare.
credincioșilor.
a îndruma comunitatea spre practicarea virtuților Anul acesta cu începere din luna februarie și
ismulcreștine.
a existat ca realizare cooperativ, ca o Ajunul Sfintelordoar
până în Referindu-ne Paștila s-a
biserică
lucrat aceasta
la
nitate. Nimeni nu putea fi creștin prin sine ridicată în stil baroc, a fost confecționat mob
1
ca individ izolat, ci doar ,,împreună cu liturgic, a fost pictată de pictorul Filip Matei (
în unire cu ei (Jean-Claude Larchet, iar în anii din urmă a fost schimbate ferestr
acoperișul turnului-clopotniță schimbându-se înveli-
șul lemnos și cel metalic. În decursul timpului sub
păstorirea diferiților preoți (Ioan Cibian, Ioan Suci-
neanțu, Ionel Maftei, Valentin Bugariu) s-au făcut
lucrări de întreținere schimbându-se după caz fie o
piesă a structurii lemnoase, fie a celei metalice.
Astăzi, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului
Ioan, Mitropolitul Banatului, cu sprijinul Sectorului
Patrimoniu și Construcții al Arhiepiscopiei
Timișoarei, cu cel bănesc al Secretariatului de Stat
pentru Culte, al economistului Ioan Dancea și al
credincioșilor parohiei. Credinciosul Petre Mihai
din parohia Birda a realizat cele patru ferestre pe
profil metalic al turnului bisericii.
Ziua de 28 martie (Duminica a II-a din
Postul Mare) a fost o zi specială când parohia și-a
primit și-a primit Ierarhul pe Înaltpreasfințitul
Mitropolit Ioan care a sfințit crucea care va ocroti
biserica și întreaga comunitate locală.
În Duminica a II-a din Postul Mare la
Sfânta Liturghie oficiată în biserica ortodoxă din
Birda a participat Înaltpreasfințitul Arhiepiscop și
Mitropolit Ioan însoțit de P. On. Arhid. Timotei
Anișorac, consilier eparhial al Arhiepiscopiei
Timișoarei. La Sfânta Liturghie a slujit și P. On.
Părinte Ioan Prisăcean, protopopul Detei și P. C.
Părinte Valentin Bugariu, parohul locului.
Participarea Înaltului ierarh în biserica cu
hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia
Birda s-a datorat lucrărilor capitale efectuate la
acoperișul turnului clopotniță precum și lucrări de
zugrăvire a acestuia.
La Sfânta Liturghie a participat și Dl.
Marius Gh. Stoian, primarul Comunei Birda însoțit
de consilieri locali, credincioși din parohie și din
cele învecinate. Răspunsurile liturgice au fost date
de un grup de credincioși și tineri: Ionel Covaci,
Alexandru Orășanu, Markus Weisz, iar la priceasnă
tânăra Denisa Peia a interpretat un imn închinat
Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii parohiale.
La momentul potrivit mai mulți copii și
tineri s-au împărtășit cu Trupul și Sângele
Domnului. Elevii au fost însoțiți la Sf. Biserică de
prof. de Religie, Doru Popa.
Cuvântul de învățătură a fost susținut de
Înaltpreasfințitul Mitropolit Ioan care a tâlcuit
semnificația pericopei duminicale (Marcu 2, 1-12)
și totodată importanța sfințirii Sfintei Cruci pentru
comunitatea credincioșilor și a localității din pusta
Banatului.
După otpustul Sfintei Liturghii, Înaltprea-
sfințitul Părinte Mitropolit însoțit de ceilalți clerici a
sfințit Crucea care va străjui turla bisericii din
Birda.
Acest eveniment bisericesc reprezintă cel
mai frumos dar făcut bisericii parohiale odată cu
împlinirea a 110 ani de slujire liturgică neîntreruptă.
Un gând de mulțumire se cuvine Părintelui
Mitropolit, oficialităților locale și bisericești
prezente, credincioșilor, donatorilor și tuturor care
într-un fel sau altul au îmbogățit această zi.
Preot Valentin Bugariu
2
 Și ziua ne-o luminează
Tu să nu uiți nici odată
Seara să te rogi îndată.

Băniaș Daniela

Mama

Ea e mama, mama ta
Ce-a mai dragă de pe lume,
Familia mea Ea de tine grijă are
Te iubește tot mereu.
Când pe lume am venit
Să o asculți mereu la sfaturi,
Doi ochi eu am zărit
Și să fi bun și cuminte,
Era chiar mămica mea
Să nu te porți urât cu ea
Ce cânta și m-alinta.
Fiindcă mama te iubește și la bine și la rău.
Apoi am văzut mereu
Băniaș Daniela
Un om care îmi zâmbea
Era chiar tăticul meu
Ce de grijă îmi purta.

Când bunica m-a văzut

A fost foarte fericită
Că eram o frumușică
De era de necrezut

Bunicul meu n-am uitatam nici de el

Tare mult s-a bucurat
Toată noaptea a dorat
Și cu drag m-a legănat

Familia mea mă ocrotește

Tare mult ea mă iubește
Mă îndrumă să fac bine
Și-n totdeauna mă iubește. Iubirea față de Dumnezeu

Băniaș Daniela Când pe Domnul tu-l iubești

Tu iubirea să i-o arăți,
Dumnezeul tău La biserică să mergi
Să te rogi și să fi bun.

În-totdeauna să vorbești frumos,

Cine oare te-a creat?
El e Domnul minunat
El de rele te ferește
Și de toate se-ngrijește.
El presărat cu flori
Câmpul cu mii de culori
Tare mult el ne-a iubit
Și pentru noi El s-a Jertfit.
Să ajuți oamenii la greu
De părinți să asculți mereu,
De tu vrei să ajungi ceva în viață.
Băniaș Daniela
Rubrică coordonată de prof. Sorina Onița și
prof. Doru Popa

El acum din cer veghează

3
Restituiri:
Din impresiile unui detean, aflat temporar
în Timișoara (II)
Specific perioadei pandemice pe care o
parcurgem și o suportăm de un an și care a lăsat
urmări, mai cu seamă de natură psihică, timișorenii,
ca și ceilalți cetățeni europeni, pe stradă, în
magazine, cu masca pe obraz, par niște figuri
extraterestre.
Nu ne mai vedem la față, nu ne mai zărim
gura, nasul și, dacă întâlnim o persoană nevăzută
demult, trebuie să-și dezvelească chipul ca să ne
convingem cu cine vorbim. Ce am ajuns, Doamne!
Niște obiecte care se mișcă, tăcute, fără zâmbet, fără
suflet, precum roboții.
Dar prezentul are și el
contrastele lui. Văd o femeie,
probabil bolnavă și cunoscută
celor de aici, cu haine lungi și
multe pe ea: o rochie groasă,
până la asfalt de joasă, acoperă
aproape total vederii niște
pantaloni negri, peste ele un
palton vechi, ponosit, iar
deasupra de tot, o vestă
învăluie spatele puțin adus al
bătrânei. Un fular mare și gros
este înfășurat după gât și peste
capul abia zărit. În mâna
stângă, duce o pungă din
plastic, iar în dreapta, ce credeți
că avea! paharul cu cafea.
Unde locuiește și cum
viețuiește, n-am aflat. Alți doi
inși, mai zdrențăroși, au
deasemenea cafeaua în mână.
Zilnic îi văd matinal în aceeași
ipostază. Sunt oamenii străzii.
Oare au luat micul dejun
undeva?
Prin același filtru al actualității, văd pe
ecranul pieței Bălcescu, timișoreni cuminți,
ascultători, care, cu masca pe figură și distanțați
regulamentar, stau la rând și așteaptă: la bancomate,
la farmaciile din zonă, la chioșcul de ziare, la rulota
Agil cu mezeluri bănățene, la oficiul poștal și chiar
la cofetăria „Verona”, de după colț, de unde,
îndemnați de gustoasa provocare „Te servim
dulce!”, cei din zonă ies cu pachețele prețioase
pentru copilașii de-acasă. La fiecare unitate, alături
de orar, stă avertizarea privind purtarea măștii.
Locuitorii urbei, prin edilii lor, au înlesnit
prezența multor semne ale civilizației. Evidențiez
câteva. Pe piste vopsite cu verde, special amenajate,
paralel cu trotuarele, trec grăbiți, în slalom, bicicliști
tineri, copii și vârstnici. Cei mai mulți au, în față și
în spate, montate coșuri din grilaj metalic pentru
bagaje. Interesantă și inventivă mi se pare servirea
la domiciliu a produselor de catering prin
intermediul bicicliștilor. Cutiile cu felurile de
mâncare sunt așezate într-un rucsac spațios cu
colțuri în unghiuri de 90 de grade. Pe spatele
acestora, pentru reclamă, este scris numele firmei.
Lăudabilă această inițiativă. Zona pieței are clopotul
verde pentru deșeuri de sticlă, iar alături, un
container pentru colectarea hainelor folosite.
Aproape la fiecare stâlp, sunt montate recipiente
pentru hârtii și gunoi, pe care, spre cinstea lor,
„elisabetinii” le folosesc. O, dar și mai utile mi se
par panourile electrice montate
în stațiile de tramvaie și de
autobuze, prin care călătorii
sunt informați peste câte
minute sosește mijlocul de
transport. Farmaciile din
perimetru îi înstiințează pe
clienți că sunt deschise, prin
firme luminoase văzute de la
mare distanță.
Iar lăcașurile de
rugăciune, unde mulți locuitori
ai urbei își purifică sufletul,
uneori împovărat, și se
înnobilează spiritual, nu
lipsesc. Bisericile din zonă,
cea romano-catolică, (care
domină perimetrul pieței și
depărtările prin monumenta-
litate și arhitectură cu o
lungime de 52 de m, lățime de
22 de m și înălțime de 57 de
m, de prin anii 1919), și cea
ortodoxă, (aflată nu departe pe
o străduță, unul dintre cele mai vechi edificii
religioase din Timișoara, ce ocrotește enoriașii și
impresionează prin splendoare, de prin 1784, iar în
forma actuală, din anii 1894), amândouă s-au
adaptat la cerințele actuale și și-au iluminat artistic
locul de închinăciune, oferind un spectacol vizual
nocturn care le sporește măreția și valoarea istorică.
Imaginea de basm te bucură, te liniștește și te
încântă. Iar orologiul Domului catolic, prin bătăile
sale, anunță timpul, făcând o legătură de suflet
creștin cu înaintașii care l-au auzit acum o sută de
ani. Într-o consonanță culturală cu importanța
acestor repere de educație, între ele, stă cu
4
demnitate și mândrie Liceul teoretic „Grigore
Moisil”, înființat în anul 1971, iar cu profilul acesta,
în 1990, considerat cel mai bun liceu de acest fel
din municipiu în 2020 și, totodată, printre cele mai
reputate școli din România.
Iată câtă strălucire se află în această oază cu
un trecut plin de demnitate și un prezent de
referință. Și-acum, la finele acestor sincere impresii
oferite cititorului ca un dram de suflet curat, am
lăsat cea mai sentimentală imagine care unge și
inima celui mai insensibil consumator de frumusețe
și de umanitate. Atmosfera din cunoscuta piața se
purifică prin zborul planat, rotit sau săgetat al
stolurilor de porumbei care sălășluiesc aici de când
îi lumea și care viețuiesc alături de „elisabetinii” din
zonă. Aceste păsări simbolizează libertatea, armonia
și pacea. Porumbelul are o istorie care se pierde în
negura vremurior. Să ne amintim că unul alb i-a
adus patriarhului biblic, Noe, o ramură de măslin,
anunțând sfârsitul potopului, că, demult, chipul
păsării a fost folosit pe sigilii, pe monede, pe
bancnote chiar, iar universalitatea i-a dat-o Picasso
care-l imortalizează în tablourile sale. Și-atunci, de
ce să nu credem că și aceste vietăți zburătoare, prin
prezenta lor pe acoperișuri, pe spațiul verde din
centru, pe trotuare, pe asfalt, printre oameni, fac
casă comună cu locuitorii de aici. Nu se sperie, sunt
blânde, cuminți și emană numai înțelegere, iubire,
pace și, prin gânguritul lor nevinovat, mulțumesc
celor care le aruncă firimituri, radiind atâta
primăvară în jur și în sufletele confraților din zonă.
Iar, dacă nu credeți că prevestesc acest anotimp al
reînvierii, priviți jos în fața unei prăvălii și veți
vedea un copilaș de vreo opt anișori care, îngânând
un cântecel, vinde ghiocei. Da, aceste flori-simbol
ne arată că vechea piață este frumoasă ca o
primăvară, iar melodia fredonată este ca o odă
închinată acestui loc timișorean fără asemănare.
Prof. Iosif Marius Circa
Descoperiri arheologice în comuna Birda
Vârtejul dezlănţuit al evenimentelor istorice
petrecute de-a lungul timpului, au făcut ca teritoriul
Banatului din punct de vedere al cunoaşterii să
rămână vreme îndelungată un ţinut plin de taine,
care au început a fi dezvăluite începând cu secolul
al XIX-lea.
Între om şi mediul natural există o complexă
relaţie biunivocă, în sensul că mediul natural (solul,
subsolul, apele, clima, vegetaţia, fauna) au
influenţat asupra organizării sociale şi economice,
cât şi a manifestărilor spirituale ale omului. Omul,
la rândul său, a modelat şi a transformat mediul
natural în care a vieţuit. E bine să precizăm faptul
că în perioada antică, dar şi feudală, mediul natural
din microzona Birda a fost total diferit faţă de cel
actual. Mari modificări în ceea ce priveşte clima,
apele, vegetaţia, fauna s-au produs în aceste mari
unităţi de timp. Amintim, în treacăt, schimbările de
climă, care au dus la schimbarea regimului apelor
din perioada antică, lucrările de desecare a
mlaştinilor din perioada feudală, tăierea masivă a
pădurilor întreprinsă până la începutul secolului al
XX-lea, toate acestea au constituit elemente de
influenţă asupra habitatului şi implicit asupra
omului.
Pentru perioada preistorică, descoperiri
arheologice legate strict de hotarul comunei Birda
nu avem, ceea ce putem presupune că nu a existat
nici o aşezare bine constituită pe vatra comunei, sau
că arealul comunei n-a intrat în vederea
specialiştilor pentru săpături arheologice
sistematice, iar hazardul n-a scos la iveală fortuit
nici o dovadă arheologică demnă de remarcat.
Pentru a prezenta realitățile arheologice din
arealul comunei Birda pentru perioada veche am
apelat la o lucrare bine documentată și anume la
”Arheologie și istorie (II), Descoperiri din Banat”!,
Editura Economică, Sibiu, 2005 elaborată de
cercetătorul Sabin Adrian Luca
Lucrarea prezentă este un instrument de lucru
realizat pentru a a sigura o cât mai bună cunoaștere
a realităților arheologice ale locului, respectiv ale
comunei Birda.
Banatul a constituit, din paleolitic şi până
astăzi (prin caracteristicile sale fizico-geografice),
un spaţiu propice dezvoltării comunităţilor omeneşti
dar şi o arie importantă de legătură între zonele
înconjurătoare.
Prima constatare este că în satele Berecuța
și Sângeorge nu apare nicio descoperire arheologică
notabilă, în schimb la Birda și Mănăstire s-au făcut
modeste descoperiri arheologice pe care le
prezentăm în continuare:
Birda
1. Movile de pământ.
a) La est de sat, pe şoseaua Gătaia – Birda, în partea
din stânga acesteia, în faţa cantonului, este
semnalată o movilă de pământ1.
Mânăstire
1. Movile de pământ.
Adriana Horje
(Continuare în p. 12)
1
Florin Medeleţ- Ion Bugilan, Contribuţii la problema şi
repertoriul movilelor de pământ din Banat, în ,,Banatica” ,
Reşiţa, 1987,p. 109
5
Pagini de literatură:
Un mistic-martir: Părintele Ioan Negruțiu
Consemnările din Jurnal sunt prelucrate, nu
după mult timp, în gen epistolar. Se păstrează atât
acuitatea observațiilor și interesul predilect pentru
misticismul Părintelui, cât și emoția și căldura
notațiilor imediat succesive evenimentului: „... la
începutul lui 1998, ne aflam în chilia părintelui
Ioan. Am rămas de la ora 11 până pe la ora 15, timp
ce a trecut uluitor de repede: gazda noastră ne-a
povestit diverse episoade din existența sa de
anahoret (deloc ușoară) și ne-a tâlcuit Scripturile,
aproape fără oprire. Deși se deplasa cu dificultate,
era un român pietros, puternic în duh și în cuvânt.
Parcă-l văd: așezat pe patul din încăperea sa caldă și
curată (în sensul fizic și spiritual al termenului),
vorbindu-ne, firesc, despre marea taină a vieții
noastre efemere. [...] Deslușeam, în jurul acestui
mare mistic, un roi de suflete, doritoare să se
lumineze, să se adape, să se întărească, din
năvalnicul, blândul, bogatul, foarte concretul și
extrem de subtilul său discurs ziditor. Credința,
forța spirituală, umorul, dragostea de semeni, un
anume mister al bunătății totale, unit cu o
vehemență nevătămătoare – toate acestea (și altele
încă) se unesc într-o personalitate rară, rarisimă, de
adevărat oștean al lui Hristos. Vorbește pregnant, e
convingător, e plin de discernământ, e un duhovnic
desăvârșit” (Scrisori la un prieten, p. 126).
Sunt transferate întocmai, din Jurnal în
Scrisoare, referirile la contradicțiile nonantagonice
ce-l caracterizează pe Părintele Ioan Negruțiu, între
care se remarcă „misterul bunătății totale, unit cu
vehemența nevătămătoare”. Aceste două fațete ale
personalității sale își găsesc numeroase explicații
într-un destin care a generat conflicte lăuntrice
multiple, întotdeauna depășite cu inteligență,
discernământ și bărbăție.
Ca și Părintele Nicolae Neaga, despre care
Eugen Dorcescu a afirmat, într-o definiție-metaforă,
că „este un înger”, Părintele Ioan Negruțiu este
prezentat drept „un mistic. Un mare mistic”
(Ibidem), în aceeași structură proprie metaforei
coalescente. Așadar, este și el introdus într-o
categorie de ființe non-contingente, cu acces la
transcendență. Misticul, deci, este simbolul,
avatarul Părintelui, elementul reluat în toate
relatările jurnalistice („Aseară, la ora 17, am fost,
iarăși, în Aula Magna, de data aceasta, la conferința
Părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Lume
multă, foarte multă. Într-un discret prim-plan, poeta
Monica Rohan și soțul ei, arhitectul Ioan Șandru.
Părintele Ioan Negruțiu și Părintele Calciu – doi
mistici” – Îngerul Adâncului, 18 martie 1998),
prezent și în epistola-portret din Scrisori la un
prieten, intitulată chiar Un mare mistic, și în
Jurnalul aflat încă în manuscris („Acum rememorez
întâmplările zilei și nu-mi dau pace cuvintele
acestui mare mistic, preotul Ioan Negruțiu” –
Pagină inedită de Jurnal, 2 aprilie 2000) – un
veritabil liant intertextual. Eugen Dorcescu
consideră că a fost o mare șansă pentru sine
cunoașterea Părintelui Ioan Negruțiu, tocmai pentru
că a avut în fața sa, în carne și oase, un mare mistic:
„Nu ai prilejul oricând să întâlnești un mistic, un
mare mistic. Un om al lui Dumnezeu. Bărbat voinic,
viguros, oștean al lui Hristos” (Îngerul Adâncului, 3
ianuarie 1998). De altfel, Poetul se recomandă el
însuși drept mistic („Eu sunt creștin. Eu sunt poet.
Eu sunt poet creștin. Eu sunt poet mistic” – Ibidem,
11 decembrie 1997), însușindu-și, în mod obiectiv,
acest epitet, datorită felului cum își zămislește opera
– transcriind, ca un scrib, „ceea ce îi șoptește
Duhul” –, dar și pentru că nu îi sunt străine
experiențele mistice („Stăteam în stradă, spre seară
parcă, lângă niște copaci – plopi, oare? Și, deodată,
carapacea existenței s-a spart, am ieșit din somnul
vieții obișnuite, am avut un minim acces la/spre
beatitudine și lumină” – Pagină inedită de Jurnal, 22
mai 2002). El declară, de asemenea, în poezia
Templierul, plasată pe foaia de gardă a Îngerului
Adâncului, că face parte din „bravii oșteni ai lui
Hristos”:
„Mi-am amintit cumplita «Dies Irae»,
O zi de răzbunare. O, ce zi!
Cu trup cicatrizat în bătălii,
Înaintam, la trap, spre-o mănăstire.
Pe drum, eu, brav oștean al lui Hristos,
Eu, lângă crucea Domnului străjer,
Am fost trecut prin sabie și fier
De oamenii lui Filip cel Frumos”.
Mirela Ioana Dorcescu
6
 alte stihuri: Nunta în Imnul Carpaților, icoana
Documentar: (Hagia Sophia), diac (Către Eminescu), Trei sori
(Triada), sfânt, sacru, sfințenie, rob, rugă (Justinian
împăratul), Osana (Poetul și candela), cruce,
Ioan Alexandru la 20 de ani de la mormânt, monah (Rohia).
înveșnicire (III) Cuvinte și învățături religioase își continuă
șirul de-a lungul altui volum, Imnele Transilvaniei
Scrieri duhovnicești, amintește despre o (1976): Creația lumii (Frescă), Râmeți. Un poem
veche legendă a pelicanului: „Se spune că atunci este închinat unui apărător al Ortodoxiei românești,
când puișorii lui sunt înfometați, aprinși de sete sau Imnul lui Sofronie de la Cioara și Abel dedicat
vătămați de jigănii otrăvitoare, pelicanul își rănește profesorului de teologie Ioan Caraza de la
coasta sa și îi adapă cu sângele său. «În cuibul unui București. Altele, cu tematică monahală: Daniel
pelican a intrat odinioară un șarpe veninos. Sihastru, Efrem Sirul, Agapia, Pomelnicul
Pelicanul nu era în cuib, erau numai puișorii singuri. Mănăstirii Bistrița, Nicula, Curtea de Argeș,
Șarpele a început să muște și să bage veninul lui Sihăstria, Sihăstrie și Mlădița, Cernica. Trei din
ucigător în toți puișorii. Când era aproape să-i acestea, a patra, a opta și a noua sunt dedicate unor
înghită, a venit pelicanul. La zgomotul aripilor lui, personalități ale Bisericii Ortodoxe Române: Arhim.
șarpele a părăsit cuibul, fără să guste din pradă. Ioanichie Bălan, Arhim. Ilie Cleopa și Pr. Prof.
Bietul pelican vede cu durere că puișorii săi sunt pe Constantin Galeriu. Șirul se continuă cu alte vetre
jumătate morți, fiind otrăviți de veninul de șarpe. călugărești: Rohia, Sucevița, Mănăstirea Neamțu.
Fără să mai stea mult pe gânduri, el se hotărăște să-i
scape cu orice preț. Și iată anume ce face: își
găurește coasta lui cu ciocul și cu sângele său adapă
pe toți puișorii care sunt amețiți de veninul șarpelui.
Sângele lui curat are minunata putere să taie otrava
șarpelui și prin aceasta puișorii se înviorează și
scapă de moarte»”. Iar Sf. Maxim Mărturisitorul
aduce o explicație suplimentară: în
lucrarea Întrebări și nedumeriri ne spune: ,,Hristos
este pelicanul care își împunge cu ciocul coasta
până curge sânge ca să își reînvie puiii omorâți din
pricina veninului de șarpe; puiii pelicanului îi
reprezintă pe protopărinți, adică pe Adam și Eva
sau, mai simplu spus, simbolizează firea noastră
umană. Șarpele este în mod cert diavolul care, prin
viclenia sa (venin) îi omoară pe oameni
îndemnându-i la viețuirea în păcat”1:
,,...Pelicanul singur își frânge veșnic
Trupul pentru pui...”2 (Imnul Carpaților);
,,...Sângeră pelicanul și se văd
Ochii de jar ai rănilor-nafară
Puii durerii înfloresc tăceri Într-un poem, Luminație dezvoltă tema
Mocnind încet în liniștea de seară cinstirii morților prin rugăciune. Cum
..................................................... Transilvania și Banatul s-au aflat sub stăpânire
În sărutarea prelung încep austriacă și apoi austro-ungară, românii au suferit și
Nădejdiile cu toate să apună diferite influențe culturale și religioase. Una din
Pe deal se naște până-n zori acestea este sărbătorirea Zilei tuturor sfinților pe 1
Lumina lumii, veșnică și bună”3 (Pelicanul) noiembrie. Serbarea ne mai amintește că noi
În poemul Marele Preot, ,,Cădelnițează formăm cu cei morți, cu cei triumfători și chinuitori,
sfânta liturghie”4, iar alți termeni religioși apar în o unitate strânsă, cimentată prin iubire creștină. Tot
din dragoste creștinească ne rugăm pentru sufletele
1
https://evz.ro/care-este-legatura-dintre-hristos-si-un- osândiților, cărora după Sfânta Scriptură (II
pelican.html, accesat în 14. 09. 2020. Macabei 12, 46) le mai putem ajuta prin rugăciuni,
2
Ioan Alexandru, Opere I, p. 343.
3
Ioan Alexandru, op. cit., p. 650.
4
Ioan Alexandru, op. cit., p. 325.
7
liturghii, milostenie ș. a. Cununile și florile puse pe
morminte sunt semne de iubire și stimă1:
,,Se face luminația în țintirim
Pe deal tot satul urcă astă-seară
Copii și moși și tinere perechi
Cu brumărelele lumânări de ceară
.........................................................
Sătenii-ngenuncheați peste căciuli
Iau vorbele părintelui străbune
Și le-ncălzesc cu răsuflarea lor
Și-apoi le-mping la moșii din țărâne...”2.
Sunt în cuprinsul acestui volum, și în cel
următor, Imnele Transilvaniei (1976) poeme ce
trădează o bună cunoaștere de către stihuitor a
Istoriei Bisericii Ortodoxe Române. Astfel, Ego
Zenovius are ca sursă de inspirație o mărturie
arheologică paleocreștină descoperită în satul
Biertan din Ardeal. E vorba de partea superioară a
unui candelabru, denumit în literatura de
specialitate Donarium cu o inscripție în limba
latină: ,,Ego Zeno /vis vot / un posui”. Piesa
aparține veacului al IV-lea, iar istoricul Nicolae
Gudea opinează faptul că Zenovius a fost un preot
sau poate chiar un episcop creștin3. Celălalt poem,
Logos este o ofrandă pentru martirii Zotic, Atal,
Camasis și Filip de la Niculițel, sec. al IV-lea.
Martirii au pătimit pentru Hristos în
apropiere de Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea) în
timpul împăraților Dioclețian, Galeriu sau Liciniu.
Deasupra mormintelor a fost ridicată o biserică
cimiterială dărâmată după 610. Sfintele Moaște se
păstrează la Mănăstirea Cocoș4.
Alte imne poartă numele unor sfinți: Ioan
Climax, Imnul lui Ioan Valahul și Imn lui Nicodim
de la Tismana. Altele amintesc de cărți sfinte,
personaje biblice, sărbători, animale
binecuvântate, simboluri biblice, sfinți,
învățături dogmatice: Evangheliarul de la
Voroneț, Rut Moabiteanca, Saul, Iona, Iosif cel
Frumos, Michael, Gabriel, Înger, Jertfa laudei,
Bunavestire, Mielul, Maria Magdalena, Rugul
Încins, Îmbisericire, Toaca, Maxim Mărturisitorul,
Ioan Casianul, Nume (episcopii de Tomis),
1
Victor Aga, Simbolica biblică și creștină. Dicționar
Enciclopedic, Editura Învierea, Timișoara, 2005, p. 424.
2
Ioan Alexandru, Opere I, p. 1109.
3
Nicolae Gudea, Ioan Ghiurco, Din istoria creștinismului la
români. Mărturii arheologice, Editura Episcopiei Ortodoxe
Române a Oradiei, Oradea, 1988, p. 136.
4
Ene Branişte, Sfinţi mărturisitori şi martiri cinstiţi de
străromânii noştri pe pământul românesc dintre Dunăre şi
Mare, în lumina mărturiilor istorice, epigrafice şi
arheologice, în vol. Arhiepiscopia Tomisului şi a Dunării de
Jos, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1981, p. 111.
Eveniment și Sărbătoare lui Valeriu Anania, Fiul
Meu, Transfigurare, Toaca, Chenoza.
Acest volum ni-l înfățișează pe poet ca bun
cunoscător al Sfintei Scripturi, Aghiografiei,
Dogmaticii și Simbolicii ortodoxe.
Poemul Maxim Mărturisitorul transpune
în versuri suferința Sf. Maxim pentru apărarea
credinței ortodoxe, nefăcând nicio concesie de la
Dreapta Credință:
,,I-au tăiat limba din rădăcină
Ca să nu mai poată vorbi
Căci nu știa să spună decât Adevărul
I-au retezat și dreapta apoi
Ca să nu mai poată scrie
L-au trimis în exil și a murit
Într-o șură-nghețată
Pentru o dogmă aparent
Neînsemnată
Problema era dacă-n Logosul întrupat
Conviețuiesc cele două firi
Dacă omenescu-i sortit
Să se îndumnezeiască vreodată
Dacă are un sens viețuirea în curăție
Dacă nu-i mai de dorit să mori
Decât să trăiești în devălmășie...”5.
O altă poezie, Îmbisericire face trimitere
la administrarea Tainelor inițierii în viața
creștină, Botezul, Mirungerea și Împărtășania
care se dau după caz copilului, ori prin
convertire omului matur calitatea de mlădiță
(membru) al comunității ecleziale:
,,Prin cufundarea pruncului în apă
Prin ungerea cu mir și cu oloi
Sălbăticia viței se dezgoapă
Și e rănită-n coastă de altoi...”6.
Seria imnelor religioase se continuă și în
volumul următor, Imnele Putnei (1985): Imnul
Putnei lui Ștefan cel Mare, Ioan cel Nou, Bazilică,
Orbul din naștere, Fiica lui Iair, Lazăr, Maria din
Magdala, Antimis, Logosul, Agnus Dei, Emaus,
Toma, Biserica rupestră de la Murtfatlar, Psalm,
Imn, Procesiune, Săptămâna luminată, Vedere,
Triod, Ieșire.
Două imne sunt dedicate unor personalități
ale vieții bisericești, Dionisie Exiguul, profesorului
de teologie și eruditului patrolog bucureștean Ioan
G. Coman și Imnul morților închinat Mitropolitului
Antonie Plămădeală al Ardealului.
Preot Valentin Bugariu
5
Ioan Alexandru, Opere, vol II, Editura Fundației Naționale
pentru Știință și Artă, București, 2005, p. 69 (Se va prescurta
în continuare Opere II).
6
Ioan Alexandru, Opere II, p. 287.
8
Cronica parohială:
• Tedeum la început de An
Bisericesc la Birda. Marți, 1 septembrie de la orele
10,00 a fost oficiată slujba Tedeumului la începutul
noului An bisericesc în biserica cu hramul
,,Nașterea Maicii Domnului” din parohia Birda. Cu
acest prilej s-au înalțat rugăciuni cu caracter special
pentru iertarea greșelilor, binecuvântarea noului An
bisericesc, depărtarea mâniei și patimilor, întărirea
în dreapta credință, sănătate și lungime de zile
poporului, ploi la bună vreme și rouă aducătoare de
roadă.
• Hramul bisericii din Birda. La
Praznicul Nașterii Maicii Domnului, comunitatea
parohială creștin-ortodoxă din parohia Birda, și-a
serbat hramul bi-
sericii. În Ajunul
Praznicului a fost
oficiată Slujba Prive-
gherii (Vecernia unită
cu Litia și Utrenia),
iar în ziua Prea-
cinstirii Maicii Do-
mnului a fost săvârșit
Acatistul Maicii Do-
mnului – Bucuria
tuturor celor necăjiți,
Sfințirea Aghesmei
Mici și Sfânta Litur-
ghie.
La predică,
părintele Valentin Bu-
gariu a tâlcuit peri-
copa evanghelică a zilei (Luca 10, 38-42; 11, 27-28)
și a accentuat importanța prăznuirii hramului pentru
biserică și credincioșii ei. Pornind de la un roman
care își desfășoară acțiunea într-un sat
bănățean, Altare dărâmate. Romanul unei fete,
vorbitorul a scos în evidență importanța prăznuirii
hramului, ca zi de rugăciune dar și de valorificare a
bogăției etnografice românești.
În momentul potrivit mai mulți copii și
credincioși maturi s-au împărtășit cu Trupul și
Sângele Domnului.
După otpustul Sfintei Liturghii a fost oficiată
Rânduiala tăierii colacului, slujbă la care au
participat nașii de anul acesta: Denisa Anamaria,
Tudor, Delia și Mircea Peia. A fost prezentată și
distribuită revista de cultură și religie rurală
,,Arhanghelul” , nr. 35 / 2020.
În încheiere elevii Denisa Anamaria Peia și
Alexandru Orășanu au prezentat un buchet de
cântece populare românești care au bucurat sufletele
credincioșilor prezenți cu acest prilej.
• ,,Arhanghelul. Supliment catehetic”.
Începând cu Praznicul Nașterii Maicii Domnului
debutează un ,,Supliment catehetic” al revistei de
cultură și religie rurală ,,Arhanghelul” din Birda,
jud. Timiș. Am intitulat acestă nouă modalitate
propovăduire ,,Supliment”, nu din pricina faptului
că credința ar fi un supliment, ci că această
modalitate este până la urmă una alternativă, de
vestire a lui Hristos.
Sumarul fiecărui număr cuprinde: semnifi-
cația sărbătorii, textele scripturistice ale Sfintelor
Evanghelii citite la Utrenie și Sfânta Liturghie, a
Apostolului sărbătorii. Textele Sf. Scripturi sunt
urmate de un cuvânt de învățătură model alcătuit de
specialiști în Teologie, ,,Cuvinte de folos”, o rubrică
din scrierile Sfinților
Părinți și teologilor
ortodocși și un
,,Dicționar religios”
care să explice princi-
palele cuvinte de
specialitate ale credin-
ței creștine.
În ceea ce
privește grafica s-a
optat pentru un carac-
ter al literei mai mare
decât cel obișnuit și
material ilustrativ ico-
nografic care să dea
forță expresivă textu-
lui. Acest supliment
va fi realizat pentru
fiecare Duminică și sărbătoare doar în varianta on-
line și poate fi lecturat pe pagina ,,Hristos împărtășit
copiilor” de pe rețeaua de socializare Facebook.
• Început de An școlar la Birda și
Sângeorge. Deschiderea anului școlar 2020-2021 a
coincis anul aceasta cu Praznicul Înălțării Sfintei
Crucii. Fiind o situație specială din punct de vedere
sanitar, în Ajunul debutului noului an școlar a fost
oficiat în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci,
Tedeumul special pentru acest moment în care
părinți și copii ne-am rugat în biserica parohială:
,,Pentru ca să trimită asupra şcolarilor acestora
duhul înţelepciunii şi al înţelegerii şi să le deschidă
mintea şi cugetul şi să le lumineze inima lor spre
primirea învăţăturilor celor bune”.
Luni, 14 septembrie la orele 8,30-9,00 La
Școala Gimnazială din Birda și la Școala Primară
din Sângeorge a fost săvârșită rugăciunea specială
pentru binecuvântarea începutului de an școlar.
9
 Dincolo de simbol, Sfânta Cruce este și
reprezentare a credinței, precum și verticalitate a
gândurilor și trăirilor noastre. Nedespărțită de
Hristos, care I-a imprimat sensul de jerfă pentru
împlinirea unui ideal comunitar, Crucea va veghea
pe mai departe pe elevul ce își v-a pune nădejdea în
Fiul lui Dumnezeu, așa cum ne învață Sfântul
Apostol Pavel: ,,Căci cuvântul crucii este nebunie
pentru cei ce pier, iar pentru noi este puterea lui
Dumnezeu” (I Cor. 1, 18).
Un nou an școlar cu sănătate și învățături
bune pentru elevii și profesorii lor.
• Taina Sfântului Maslu la Birda. În
Duminica a XIX-a după Rusalii a fost oficiată Taina
Sfântului Maslu în biserica cu hramul ,,Nașterea
Maicii Domnului” din parohia Birda.
Cu acest prilej a slujit P. On. Păr. Ioan
Prisăcean, protopopul Detei și P. C. Părinți Zoran
Milovanov (parohia Be-
recuța), iconom Dragan
Giorgiev (parohia Voi-
teg), Călin Negrea (pa-
rohia Gătaia), Sebastian
Andrei Petrescu (pa-
rohia Percosova), Tibe-
riu Gherasim (parohia
Ferendia) și Valentin
Bugariu, parohul locul.
Cuvântul de
învățățătură ocazional a
fost susținut de Preao-
noratul Părinte Proto-
pop care a îndemnat pe
cei prezenți să se
împărtășească din harul
Sfintelor Taine dar să păstreze normele sanitare
cerute pentru păstrarea sănătății.
S-au bucurat de rugăciunea comună și de
eleoungerea cu untdelemn sființit mai mulți
credincioși din parohie și filia Sângeorge, precum și
din parohiile vecine: Berecuța, Deta, Gătaia, Sculea
și Voiteg.
• Donație către Biblioteca Comunei
Birda. Parohia Birda a realizat o nouă donație de
carte către Biblioteca Comunei Birda însumânnd
243 de volume și 33 de reviste. Aceste publicații
acoperă mai multe domenii: literatură universală și
română; diverse domenii științifice (Fizică,
Informatică, istorie și critică literară); lexicografie;
lucrări didactice și pedagogice și divertisment
(Teatru, Film ș. a.).
• Taina Sfântului Maslu la
Sângeorge. În Duminica a XXII-a după Rusalii a
fost oficiată Taina Sfântului Maslu de obște în
biserica cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și
Gavriil” din Sângeorge, filia parohiei Birda.
Cu acest prilej au slujit P. C. Părinți Zoran
Milovanov (parohia Berecuța), Dragan Giorgiev
(parohia Voiteg), Călin Negrea (parohia Gătaia) și
Valentin Bugariu, parohul locului.
Cuvântul de învățătură ocazional a fost
susținut de preotul iconom Dragan Giorgiev care a
scos în priveliște strânsa legătură dintre Biserică și
filantropie și dezvăluită prin unitatea de rugăciune
și mărturisire în vremuri grele. La final predicatorul
i-a îndemnat pe credincioși să înmulțească
rugăciunea și să-i pomenească pe semenii aflați în
suferință.
S-au împărtășit de harul Tainei Sfântului
Maslu mai mulți credincioși din Sângeorge, Birda,
Berecuța și Voiteg.
• Hramul bisericii ortodoxe din Sângeorge.
La sărbătoarea Sobo-
rului Sfinților Arhan-
gheli Mihail și Gavriil
și al tuturor cereștilor
puteri, biserica ortodo-
xă română din loca-
litatea Sângeorge și-a
cinstit hramul.
Sărbătoarea a
debutat în Ajun cu
Slujba Privegherii
(Vecernia unită cu
Litia și Utrenia) și a
continuat cu oficierea
Sfintei Liturghii și
ritualul tăierii cola-
cului.
La momentul potrivit, preotul Valentin
Bugariu a rostit un cuvânt de învățătură cu tema:
,,Sfinții Îngeri în Sfânta Scriptură”.
După otpustul Sfintei Liturghii s-a desfășurat
proiectul filantropic: ,,Sfinții Arhangheli, prietenii
copiilor” care avut ca beneficiari, 20 de elevi de la
școala din localitate.
Ca la fiecare rugăciune euharistică am fost
prezenți în fața Mântuitorului atât cei vii, cât și cei
adormiți care formăm comunitatea cea mare a
Bisericii. Rugăciuni pentru cei adormiți au fost
înălțate și în cele două cimitire ale parohiei.
• Lucrări edilitare în parohia Birda.
În cursul anului 2020 s-au efectuat două lucrări mai
însemnate la biserica filială din Sângeorge și la casa
parohială din Birda. Aceste lucrări au fost posibile
prin donația unor credincioși și munca benevolă a
altora.
La biserica cu hramul ,,Sf. Arh. Mihail și
Gavriil” din Sângeorge a fost realizat un sistem de
10
încălzire centrală compus din centrală, 11 calorifere
și coș de evacuare a fumului. Materialele pentru
realizarea întregului sistem a însumat 11.003 lei.
Manopera a fost realizată de Familia Eleonora, Dan
și Mircea Milac.
În curtea casei parohiale din Birda au fost
realizate două alei și un foișor. Au fost achiziționate
materiale în valoare de 8.500 lei. Prin donație a fost
primite următoarele materiale: 1 palet ciment de la
S.C. Angelessi Srl., două camionete de nisip și
balast de la Fam. Delia și Mircea Peia. Manopera
foișorului a fost executată de Dl. Ștefan Sas.
Tururor donatorilor și truditorilor mulțumiri
pentru susținerea Parohiei Birda.
• 1 Decembrie în parohia Birda.
Ziua Națională a sărbătorită
României a fost săr-
bătorită împreună cu
pomenirea Sf. Apostol
Andrei, Ocrotitorul
României în bisericile
din Sângeorge și Birda. În
Ajunul amintirii Sf.
Andrei a fost oficiată
Slujba Privegherii (Ve-
cernia unită cu Litia și
Utrenia), în filia Sân-
george. Sfânta Liturghie a
fost săvârșită în biserica
din Birda. La momentul
potrivit destinat predicii,
preotul Valentin Bugariu a susținut un cuvânt de
învățătură cu tema: ,,Apostolatul și unitatea, două
icoane ale spiritualității românești”.
După otpustul Sfintei Liturghii a fost realizat
montajul literar-artistic: ,,Ce-ți doresc eu ție dulce
Românie?” compus din poezie și cântece patriotice
interpretate de elevii Tudor și Denisa Peia.
Cu prilejul Zilei Naționale a României pe 1
Decembrie a fost oficiată de la orele 1000 slujba
Tedeumului pentru această ocazie. Rugăciunea a
fost urmată de proiecția filmului documentar:
,,Nașterea unei națiuni”, episod al filmului ,,1
Decembrie 1918. O zi pentru istorie” realizat de
regizorul timișorean Vasile Bogdan. Pornind de la
secvențele filmului, preotul Valentin Bugariu a
prezentat câteva volume ale făuritorilor Unirii din
Banat, dar și ai altor istorici bănățeni. Astfel au fost
ilustrate contribuțiile lui Valeriu Braniște, Avram
Imbroane, Ioan Munteanu și Pavel Panduru.
De Ziua Unirii publicistul și luptătorul
național Valeriu Braniște nota: ,,Ție, zi măreață a
istoriei, în care s-a înfăptuit această minune, ne
închinăm, înscriindu-te nu numai cu litere de aur pe
paginile istoriei, ci și cu litere nepieritoare pe
lespezile sufletelor noastre.
Am înviat! Suntem și vom fi. De acum
încolo prezentul și viitorul este în mâinile noastre.
Ne vom ocârmui prin noi înșine și singuri vor
decide de destinele noastre” (De la Blaj la Alba
Iulia, Articole politice, Ediție îngrijită de Valeria
Căliman și Maria Elena Simionescu, Editura Facla,
Timișoara, 1980, p. 386-387).
Din partea autorităților locale, Primăria și
Consiliul Local al Primăriei Comunei Birda au fost
depuse coroane de flori la monumentele eroilor de
pe raza comunei.
• Recital de colinde la Sângeorge.
Duminica de dinaintea Nașterii Domnului a fost
prin
rugăciune, împărtășire
cu Sfintele Taine,
comemorare și colind în
biserica cu hramul
,,Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavriil” din
localitatea Sângeorge,
filie a parohiei Birda,
proropopiatul Deta.
În Ajunul sărbă-
torii a fost oficiată Ve-
cernia urmată Duminică
dimineață de slujba
Utreniei și Sfânta Litur-
ghie. La momentul
potrivit mai mulți copii și credincioși s-au
împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului
La predică preotul Valentin Bugariu a scos
în priveliște însemnătatea pericopei evanghelice
duminicale, importanța comemorării eroilor
Revoluției din 1989 și rostul Recitalului de colinde:
,,Duminica dinaintea Nașterii Domnului nostru Iisus
Hristos are o întreită semnificație pentru noi
creștinii ortodocși din această biserică. În primul
rând ne amintim de strămoșii după trup ai
Mântuitorului Iisus Hristos prin Cuvântul
Evangheliei (Matei 1, 1-25). Această înșiruire
istorică se bazează pe mărturia proorocului Isaia:
,,O Mlădiță va ieși din tulpina lui Iesei și un lăstar
din rădăcinile lui va da” (11, 1). Dincolo de o
simplă prezentare, amintirea strămoșilor Domnului
Hristos este și un imn liturgic în care îi cinstim pe
înaintașii Mântuitorului. Cinstirea, prezența celor de
demult este o realitate a rugăciunii comunitare când
martori la Nașterea, Patimile, Moartea, Învierea
Domnului nu sunt doar cei vii dar și cei adormiți
trupește, dar vii prin credința lor.
Această Duminică este și o zi de
comemorare și amintire a celor ce și-au dat viața
11
pentru libertate în Decembrie 1989. Ziua de 20
decembrie a fost și ziua în care nu s-a înregistrat • Praznicul Nașterii Domnului în
nici un mort, o zi calmă în fața asaltului final și a parohia Birda. Sarbătorirea Praznicului
victoriei poporului împotriva dictaturii. Crăciunului a debutat în Ajun cu Slujba Privegherii
Declanșarea Revoluției de la Timișoara a avut (Vecernia unită cu Litia și Utrenia) în biserica cu
loc într-o zi de vineri (15 decembrie) când în hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, filia
sprijinul unui pastor reformat s-au aflat alături de parohiei Birda.
enoriașii maghiari și oameni cu lumânări în mâini, În ziua Praznicului a fost oficiată Sfânta
credincioși care nu aparțineau cultului reformat. Liturghie în biserica parohială cu hramul ,,Nașterea
Credința a însuflețit pe credincioșii deveniți Maicii Domnului” din Birda în prezența copiilor și
demonstranți și manifestanți în 16 decembrie, ea a credincioșilor.
fost și aluatul care a înmulțit La momentul predicii a
poporul de la 20 de oameni la fost citită Pastorala Înalt-
2.000, iar până în 21 decembrie preasfințitului Mitropolit Ioan
fiind 150.000 de oameni pe străzile al Banatului.
orașului. Crucea din fața bisericii S-au împărtășit cu
noastre a fost ridicată tocmai Trupul și Sângele Domnului
pentru a cinsti pe eroii Revoluției mai mulți copii și tineri.
din 1989 După otpustul Sfintei
În această zi avem și Liturghii credincioșii au primit
Recitalul de colinde intitulat ,,Vin colinda mai multor cete de
colindătorii cu veneau odată…”. colindători. Toți copiii prezenți
Ajuns la cea de-a IV-a ediție au primit daruri din partea
manifestarea se dorește un moment Parohiei și a Fundației Rudolf
de vestire a Nașterii Domnului Walther din Timișoara.
nostru Iisus Hristos prin colindă. O Pentru a doua zi de
profesoară din Pocola, un sat care Crăciun a fost săvârșită în Ajun,
aparține de Petranii Mitropolitului Vecernia, iar în ziua Soborului
Ioan ne spune urmăroarele: ,,Puține Maicii Domnului, Utrenia și
popoare au însoțit minuniea venirii Sfânta Liturghie în biserica
Fiului lui Dumnezeu cu o ortodoxă din Sângeorge.
îmbrățișare așa de caldă și de A fost de asemenea
duioasă și au exprimat-o așa de citită Pastorala Înaltpreasfințitu-
bogat în forme artistice, cum a lui Mitropolit Ioan al Banatului,
făcut-o poporul român”. O iar la momentul împărtășirii,
contribuție a locului, de promovare mai mulți copii au primit Sfânta
a glasul copiilor din Sângeoge și Euharistie.
Birda, dar și din satele apropiate lor”. La final cei mai mici credincioși ai bisericii
Mulțumim tuturor copiilor care prin colindă au primit daruri.
ne-au apropiat de Măritul Praznic al Nașterii Tot în biserica din Sângeorge a fost oficiată
Domnului. Slujba Privegherii pentru Sfântul Apostol și
Arhidiacon Ștefan care a fost urmată în ziua cinstirii
(Urmare din p. 5) de Acatistul Sfântului Ștefan și Sfânta Liturghie în
biserica din Birda.
(a) Punctul Gomila.
Microtoponimul se află în hotarul localităţii1.
2. Vestigii medievale. COLEGIUL DE REDACŢIE:
Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel
a) Către localitatea Sângeorge se află mănăstirea
Boldureanu, Dr. Florin-Corneliu Popovici, Prof. Ioan
ortodoxă cu hramul Sfântului Gheorghe. Ea are o Traia, Pr. dr. Iliia Pavlovici Pătruț
vechime neprecizată şi este situată pe malul Redactor-şef:
Bârzavei, într-o zonă odinioară împădurită2. Pr. dr. Valentin Bugariu
ISSN 2284 – 7731
1
Ibidem, p. 147 Redacţia: Birda, Str. Principală, nr. 229, tel.
2
Rusu Adrian A., Sabău Nicolaie, Burnicioiu I., Leb I.V., 0729145610, cod postal:307187, jud.Timiş, e-mail:
Lupescu M.M., Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, parohiabirda@yahoo.com
Banat, Crişana şi Maramureş. Cluj-Napoca, 2000, p.168-169
12