CARACTERISTICI ALE MINERITULUI ROMANESC DIN PERIOADA. INTERBELICA Marea Unire din 1918 a ridicat pe o treapta superioara comunitatea statomicita de-a lungul veacurilor intre toate provinciile roménesti, a realizat cadrul national, economic, social si cultural pentru dezvoltarea mai rapida a fortelor productive. Unirea a determinat cresterea teritoriului si a potentialului demografic, dar gi posibilitti reale pentru folosirea unui potential economic si cultural divers, creat prin aducerea tuturor bogatiilor la trupul firesc al tari Mineritul ramane si in perioada interbelicd una din ramurile cele mai importante ale economiei, ct un aport substantial la realizarea produsului social sia venitului national! Contributia industriei extractive la venitul national ‘milioane lei - 196.000 12.480 145.000 12.767, 364 1519 10,80 111.000 9.007 404 1.109 10,20 103.000. 9.400 34 1233 11.84 Plecdnd de la realitti, un contemporan afirma c& ,aproape nicdicri pe glob nu se giseste 0 variatie aga de mare de minereu, fat cu 0 suprafati ca aceea a ffrii noastre” si face o descriere a acestui potential spundnd ci ,Romania este a7i nu numai a sasea {ar& producltoare de petrol din lume, cu ziciminte care fi deschid perspective surazitoare pentru viitor, ea are nu numai imense izvoare de gaz metan, care o clasifica a doua in lume dupa S.U.A. si care procurandu-si un eombustibil de 0 ieftinatate exceptionald fi dau posibilitai nebanuite pentru viitoarea sa dezvoltare industrial, dar Romania mai posed munti intregi de sare. zAcdminte imense de bauxita pe baza cArora s-ar putea intemeia © puternied industrie de aluminiu; foarte numeroase zickminte de cérbuni mine de aur si argint, minereu de fier, mangan si crom, arama, mereur, sulf, zinc, plumb, bismut, molibden, antimoniu, chihlimbar etc., ira sa mai vorbim de ape minerale”2, Dincolo de optimismul manifestat si care nu s-a materializat totdeauna, trebuie vAzut c&, in adevar, mineritul roménese a pus la dispozitia societaii bunuri indispensabile productiei materiale, axit sub forma de materii prime, cat si sub forma de combustibil, bunuri pe care, dac& nu le-am fi avut, ar fi trebuit s& le importam3, Dr. ing. 1on Marinescu, seful laboratorului Societatii ,Mica” si conferenjiar la Catedra de Prepararea minereurilor gi cirbunilor de la Scoala Politehnic& din Timisoara, serie in 1941 un articol demolator, initulat Lacune in viata noastrd tehnicei miniert, in care igi argumenteazd aser\iunea din titlu prin zece propozitii care duc la concluzia c& in mineritul roménese nu s-a facut nimic pozitiv; ca nu a existat interes pentru coordonarea ramurilor miniero-chimice si metalurgice, pentru realizarea unor studii cu privire la zicémintele de valoare comercial redusi; cl. nu exist controlul activitai din intreprinder, iar conducerea acestora nu se aflé in mainile celor mai valoroase elemente; c& nu s-2 realizat conlucrarea intre scolile superioare tehnice si industrie; c& nu existé institute de cercetare, nu exist literatura tehnicd. romaneasca, inclusiv pentru minerit, ¢& tehnica gi stiinfa romanease& nu sunt HNP. Arcadian, indusirilizarea Roméniei, Ediia a t-a, Imprimeria Nationals, Bucuret, 1936, p, 187. 2 Suefan Chicos, Bogaile miners ale Romaniel, Bucuresti, 1925, p. 8. 3 NP. Arcadian, op. cit, p. 195; dalele Minelor din Romania (A.M.R), XVI nt. 10, 1934, p. 393) 41, Marinescu, Lacune tn viaza noasirdtehnicd miner, A.MR., XXIV, 1961, a. 7, p. 169-172.188 M. BARON, OANA DOBRE-BARON, interesate de marile probleme ale societatii in general si ale industriei in special. Fara a nega in totalitate punetul de vedere al autorului, este necesar insi si vedem daca concluziile trase sunt valabile pentru minerit in totalitatea sa, dacd nu au existat factori materiali si spirituali care au incercat, si de multe ori au fost capabili, sA dea o alta imagine unor sectoare ale mineritului romanese. Sunt importante neimpliniri, dar nu se pot nega rezultatele pozitive, efortul facut pentru a asigura pe cit posibil necesarul de materii prime si energie pentru societatea romaneasca. Nu este mai putin adevarat c& progresul tehnic, atat cét existd, este apanajul marilor societati, interesate si capabile s suistind material $i uman un proces de continué modernizare. in aprecierea ritmului de dezvoltare a mineritului romanese trebuie finut cont de o serie de factori obiectivi si subiectiv, plecénd de la ritmul general de dezvoltare al societatii romanesti si incheind cu elementul uman, cu caracteristicile $i psibologia romaneasca. Evolutia, am indrazni si spunem pozitiva in cea mai mare parte a mineritului roménese din petionda interbelicd, nu ar fi fost posibilé fri implicarea accentuati a unui numar important de factori, fird o logistic& care si sprijine un asemenea proces. Statul roman, pus dup& Unire in fata unei realititi social-cconomice care incumba responsabilitiji $i necesara formare a unei viziuni noi privind gestionarea bogatiilor farii va incepe si fie mult mai interesatfimplicat in impunerea unor directii ale evolutiei si dezvoltirii si, in acest context, de asezare a mincritului pe noi baze, avand in vedere ca politica miniera nu poate urmari decat dou teluri fundamentale: si dezvolte cat mai mult mineritul si numai uneori sil $i impiedice, pentru a impiedica o risipire a bunurilor frit si, de asemenea, s& prevada o exploatare rational, avand de a face cu materiale epuizabile, deci cu o saricire a substantei avutiei nationaleS, Primul rzboi mondial, retragerea in Moldova si necesitatea valorific&rii maxime a resurselor de acolo, a dovedit cit de importanta este 0 anumita independent din punct de vedere al surselor de energie gi al materiilor prime®, Pe baza acestei experiente oamenii politci, dar si specialistii au pledat pentru dezvoltarea uni politici coerente a statului privind valorificarea resurselor in general si a celor iminerale in special. Era de asteptat, deci, realizarea cu prioritate a unui program legislativ in aceasta directie, care sd reglementeze si s stimuleze activitatea minieri. Perioada interbelica este bogata din punct de vedere al activitatii legislative, cu precddere cea vizdnd dezvoltarea industriala si, in acest context se inscrie si. mineritul7, Dincolo de ctiterii ideologice, de tentati electorale, de viziuni diferite asupra realittii social-economice care uneori au impus modificari nu totdeauna necesare sau de substanta, trebuie acceptat aportul acestei legislati. prima etapa o reprezinta aplicatea dupa razboi a legislatiei existente gi care viza, in interior, apararea patrimoniului roménese contra cotropirii de c&tre supusiistatelor cu care Romania se gasise razboi si care sub presiunea regimului de ocupatie fortasera pe concesionarii minieri sa le vénda perimetre si mine8, iar in exterior, apararea drepturilor RomAniei asupra bunurilor ce-i reveneau in 5 Encicfopedia Roméniel. I, p. 199, © Gheorghe Damaschin, Contibugiun’ fa studiul combustibilulul mineral fn cadrul problemei energie vol. | Lmprimeria Nationala, Bucuresti, 1939, p. 122-127. 7 Veoi analiza facut legisilieiindustriale la N. Piun, M. Stirban, Politica economicd a Romine’ intre primul gi al doilea razboi mondial, in vol. Dezvoltare si madernizare x Romania interbelie®. 1919-1939, Editura Politica, Bucuret 1988, p. 95-106. 8 Este vorba de: Lepea retatva la supusi statelorcu care Roménia se geste in stare de rzboi si unurile acestora in 22 decembrie 1916, moxificata la 1 aprlie, 31 mai si 9 octombrie 1918; Decretul - Lege din 4 juni 1919 care interzice scordarce oridrui tu de explorator i explorator minir; Decretele - Lege din 7 octombrie 1919 gi 12 septembrie 1919 prin cae se suspends pnd In 6 luni cela inehelerea pti generale Legea consolidari din 1 iunie 1913 si scordarea concesiunior $1 cesiunior de petrol (Gheorghe Damaschin, op. cit, vol I p. 201, 205-207); Decretul - Lege din 7 iunie 1920 pentru Interzicetea oriedror concesiun si tranzacil de mine, pevol, ozocheritl, asfalt, gaz metan tc. (C. Hamangia, Codul general al Ronnie, vol. IX-X, 1920, p. 369-370).Caractetistici ale mineritului roménesc din perioada interbelica 189 virtutea tratatelor de pace? si preluarea bunurilor ce apartinuserd statelor inamice gi supusilor acestoral. Momentul cel mai important il reprezinté insi opera legislativi realizati in perioada guvernarii liberale, in anii 1923 - 1924, Primul pas il va reprezenta adoptarea Constitutiei din 29 martie 1923, care intereseazi mineritul pentru ci reglementeazi regimul juridic al proprietatii iminiere. Fara a incerca si facem un istoric al legistatiei miniere romanesti,trebuie spus c& in Roménia se adoptase in 1895 0 cuprinzatoare lege a minelor, care a adoptat principiul separarii proprietati subsolului de proprietatea suprafetei!!, Dup& Unire, prin incorporarea noilor provincii, s-a ajuns in situafia in care functionau un numéar de 19 legi, regulamente si statute! 2, diferite din punct de vedere al continutului, dar si din punct de vedere al abordarii raportului de proprietate suprafata—subsol!3 Discutiile vor fi importante, interesante si interesate si, pe langa dezbaterile din parlament legate de adoptarea Constitutiei!4, au existat, printre altele, dezbaterile publice organizate de Institutul Social Romén, inclusiv pe tema proprietitii subsolului!. Am evidentia in acest sens preocuparea Analele Minetor din Romania de a prezenta intre 1919-1924, si chiar dupa aceea, o serie de opinii ale specialitilor in minerit si drept minier privitoare la modul in care trebuie tratata problema proprietati asupra subsolului!6 Analizand variantele posibile, si pe baza experientei dobandite in activitates, extractiva, legiuitorul din 1923 va adopta principiul domenial, al .nationalizarii” subsolului, care da intreaga bogifie a subsolului statului, adied intregii natiuni, articolul 19 din Constitutie precizand ca sictminteleminiere, precum si bogifille de orice naturale subsolului sunt proprietatea statului..” Pe baza trangarii in acest mod a problemei proprietatii subsolului, la 4 iulie 1924 este adoptata ,,Legea Minelor!8 care, cu modificarile din 28 martie 192919 si 24 martie 193720, va functiona in intreaga perioada interbelica. Potrivit promotorului legii, prin adoptarea acesteia se urmérea 0 cit mai bund valorificare a zAcimintelor miniere, dezvoltarea economiei nationale prin intarirea si armonizarea tuturor factorilor productiei nafionale i asigurarea consumérii lor, apirarea intereselor economici nationale pe piata internationalé2!, in acelasi timp, legea stabilea principiile ‘generale pentru punerea in valoare a substanfelor minerale; reglementa raporturile intre exploatatori 51 proprietarii suprafete, ca si intre vecini; stabilea mAsuri pentru conservarea si protejarea zécémintelor si a minelor, siguranta personalului, atributiile autoritatii miniere; cuprindea dispozitii speciale 9 Veri an. 297 din Tractatul de pace intre Puterile Aliete $1 Asoctate si Germania si Protocol semnate la Versailes ta 28 iwnie 1919, Imprimeria Statului, Bucuresti, 1920, p. 79-81 10 Pe bara an. 297 s-au preluat Minele statului maghiar din Lonea (urnalul Consilului de Minitri = 1C.M. 10647 decembrie 1918, publicat in Monitor! Oficial ne 240/11 dec. 1918 ), exploatrile de gaz metan din Transilvania, ‘futat si se inte In posesia capitalulul german din socierile ,Steaua Romina’ si ,Disribujia” etc. (Gheorghe Damaschin, +P: 202). 11.¢. Hamangiu, op. cit, vol, p. 706-728. 12 Tanered Constantinescu, Legea Minelor. Expunere de motive a leg, Imprimeriile Independenta, Bucuresti, 1924, p36 13 Stefan Chicos, Legislayia minierd, i, Enciclopedia Romdniei, Ul, p. 119-120; Al, Georpiade, Legislatia sminierd, AMR, IV, 1921, nt 89, p. 931-981 14 Eufrosina Popescu, Din istoria poled a Roméniet. Constintia din 1923, Eitura Politics, Bucuresti, 1983, 15 Alexandru Costin, Conceptile actuate ale proprietti si Consttuta, in vol. Consttuia din 1923 in desbaterea contemporanilor, Edtura Humanitas, Bucuresti, 1990, p, 374-378 161, Popescu, Contibusiun’ la rezolvarea problemei regimului subsoluut in Romania, AMR. VI, 1923, nr 45 334-346, 17. Hamangiu, op cit, vol. XIX, 1922-926, p. 5 18 sbidem, p. 617-678. 19 phidem, vol. XVI, 1929, p. 282-354, 20 shidem, vol. XXV. 1937, 9. 614-708. 21 Tancred Constantinescu, op cit, p36.190 M. BARON, OANA DOBRE-BARON privind acordarea concesiunilor proprietarului suprafefei si exploatatorilor; stabilea condiile pentru punerea in aplicare a prineipiului inseris in Constitutie privind recunoasterea si valorificarea drepturilor cBstigate22. Se mai poate, preciza faptul cf, alfturi.de, aceste trei:mari reglementiri, in toata perioada interbelica au mai fost adoptate legi, decrete, regulamente, J.C.M.-uri care au avut scopul de a sprijini sau corecta legile respective, de a.crea cadrul pentru punerea lor in practic, intr- un mod ct mai eficient. Este importanta si politica vamala practicati de statul roman in favoarea industriei extractive?3, Pe linga legislatic, statul va fi prezent in industria extractiva prin rolul atribuit si prin activitatea Ministerului Industrie’ si Comertului (din aprilie 1938, Ministerul Economiei Nationale), in eadru crua se creeaza, pe baza Regulamentuli de organizare si funetionare a MLC. din 19 martic 1919, 0 Directiune a Minelor®4, transformata de la | mai 1920 in Directiunea Generala a Minelor, aceasta avand printre servicii: Directiunea pentru aplicarea legilor si regulamentelor miniere; Ditectiunea combustibilului (carbune , gaz metan , petrol); Directiunea minelor si uzinelor metalurgice ale statului; Directiunea cdderilor de apa etc. in cadrul Directiunii Generale a Minelor va functiona si Consiliul Superior de Mine si Corpul Inginerilor Inspectori25. Pentru a controla si coordona activitatea in tcrtoriu, in conformitate si cu prevederile legii, activitatea de politie miniera va fi preluata de cele sapte Inspectorate Miniere, amplasate in principalele zone miniere ale farii si subordonate Directiei Generale a Minelor26, Ele aveau un rol important in acordarea permiselor exclusive de explorare si a concesiunilor de exploatare, urmareau modul in care se face exploatarea, modul de folosire a utilajelor, impundnd, pe cat posibil, o rationalizare in exploatarea zcdmintelor, pentru ca aceasta si nu se faci haotic, risipitor. Nu poate fi trecuta cu vederea nici activitatea desfaigurata direct de catre stat in minerit, Statul va exploata salinele exisienie, pana in 1929, in regie proprie, prin Regia Monopolurilor Statului (RMS,), din 1929 concesionand dreptul de exploatare a unora dintre industriile monopolizate , printre cate gi sarea , pe timp de 30 de ani , Casei Autonome a Monopolurilor Regatului Roméniei (C.AM.)27, Prin Regia Autonoma a intreprinderilor Miniere si Metalurgice ale Statului din Ardeal (RLMM.A.) va exploata uzinele metalurgice si metalo-chimice de la Zlatna, Firiza de Jos, Strambu, uzinele de fier ale statului de la Hunedoara gi Cugir, minele metalifere ale statului de la Sacdramb, Rosia Montana, Baiut, Dealu Crucii, Valea Rosie, Baia Sprie, Cavnic, Ghelar28; in industria carboniferi detinea ,Minele Statului Lonea” - exploatare preluata dupa Unire de la statul maghiar si transformaté in 1926 in Societatea Lonea”29; in industria gazului metan participa la activitatea »Societitii Anonime Romane de Gaz Metan” (S.R.G.) si a Societitii ,Sonametan”30; in industria petrolicra detinea patru conducte magistrale de transport al tifeiului in lungime de 760 km3! etc. fn sfarsit, nu poate fi eludat aportul statului la dezvoltarea industriei extractive prin reglementarea si dezvoltarea transportului feroviar si maritim, prin comenzile pe care le-a ficut 22 Veei continutul .Lesii Minelor” din 4 iulie 1924 23 1, Bathory. Aspecte ale politic economice roménesti tn industria carbonjerd (1919 - 1929), Award Insttutulud de istorie 5 arheologie Cluj ~ Napoca, XXVI, 1983-1984, p. 247-248 24 C. Hamangiv, op.elt, vol. IX-X, 1920, p. 43, 25 4.4¢R., Ml, 1920, or3-4, p. 296; A.MLR, II, 1920, ne. 10, . 683. Cele 7 inspectorate miniee: I~ Bacau; I~ Buzau; I -Ploest; IV = Petrogani; V- Cluj; V1 - Timigoara; VI - Baia Mare 26 Montanisicé si Metalurgie, V, 1926, ne. 1, p. 7-8. 27 Enciclopedia Romaniei, WM, p. 755. 28 Foidem, p. 725-726. 29 Monuorul Oficial, ee. 180, 19 august 1925, p. 9450. 30 Enciclopedia Romniei M, p. 667. 31. Paun, M,Stiban, op. et, p. 137Caracteristici ale mineritului romanesc din perioada interbelicd 191 direct sau indirect industriei extractive32, cat si prin politica de preturi impuse sau practicate de stat pentru produsele din industria extractivas3, Un alt factor interesat in dezvoltarea mineritului va fi capitalul, in special cel bancar, dar 51 cel industrial. Virgil Madgearu aprecia cd pind in 1923 finanfarea industri s-a facut exclusiv de binci si cA politica participarii bancilor la industrie, politica care a determinat impletirea intereselor bancilor si industriei, s-a mentinut peste 10 ani dup Unire, cu efecte pozitive pentru activitatea industriala; este drept c@, pe termen lung, pentru unele banci acest aspect al activitiii lor nu a fost tocmai favorabil>4 Spre deosebire de perioada antebelica, activitatea de baza a marelui capital devine finanfarea industri, iar marile banci devin treptat, alaturi de capitalul industrial, stapanele unei uriage mase de mijloace de productie, se transforma in cointeresati directi ai productiei industriale35, La randul lor, societitile industriale devin interesate in participarea la activitatea bancilor, pentru ci acestea le asigurau conditii mai bune de obtinere a creditelor si de pistrare a valorilor. De aceea, societatile industriale se straduiau sa obfina controlul sau influenta asupra baneilor prin cumpararea de actiuni bancare, participari a sporirea de capital, inflinjarea de banci specializate ca ,Banca Minelor”, Creditul Tehnic”, ,Creditul pentru Intreprinderile Electrice”, ,Societatea Nationala a Creditului Industrial”, Banca de Credit Aurifer si Metalifer”36. Are loc o erestere a dependentei industriei de sursele de finantare string, in special de banci, si in felul acesta creste in portofoliul baneilor valoarea plasamentelor industriale37. Un capitol aparte al acestei activitati fl reprezint, in contextul unui cadru legislativ favorabil si al afirmarii unor necesititi economice - sociale si politice, opera de ,nafionalizare” intreprinsa in industria roméneasc& in general, in minerit in special, in anii de dupa Unire. ,.Nationalizarea”, reprinsa vis-a-vis de intreprinderile industriale cu capital strain, in principal a celor care au avut inte legituri cu. grupurile financiare din Europa Centrala, s-a soldat cu pitrunderea marilor banci roménesti in sute de intreprinderi, mai ales in noile provinci, franand intr-o anumita masura tendinta capitalurilor engleze, franceze, italiene etc. de a acapara aceste intreprinderi. Aceasti activitate s- a facut cu sprijinul si indrumarea statului si cu aportul de necontestat al B.N.R. Sindicatul bancar implicat in acest proces, format din 22 de binci si societiti, in frunte cu cele mai mari 9 banci din Vechiul Regat38, a acceptat in 1920 si semneze cu M.LC. 0 conventie prin care se obliga ,a nu cumpara actiuni ale intreprinderilor industriale existente in acele teritorii si a nu participa la transformatea acestor intreprinderi in societati noi cu participarea capitalului roménesc, decat cu conditia ca cel putin 50 % din capitalul intreprinderii s& fie romanese si ca numarul membrilor Consiliului de Administratie s& fie cel putin jumatate romanese gi in plus presedintele Consiliului sé fie roman”39, Formandu-se mai multe consortii bancare - majoritatea in frunte cu .Banca Roméneasca”, principala banca cu capital roménese, liberala - acestea au participat la procesul de ,,nationalizare™40, 32 Athivele Nationale Deva (A.N.D.), Fond Soeietatea Petrogani”. Directia Generala, Dos. 4, 1940, p. $0: N. Danaila, Problema combustbuului fa CFR, Buletnul LR-E., en Vill, 1940, nf. 4, p. 772-784 33.11. Lazareseu, Consideratiun! asupra dispocisidorluate de stat pentru marirca productiel de aur in Roménia, AMAR, XXI, 1940, 8 5, 9175-185 34, Madgearu, Evolusia economiei romdnest dypa rizboiu! mondial, Bucuresti. 1940, p. 438 351N.P. Arcadian, Finantareaindustrei romanesti, Bucuresti, 1936, p10. 36 v. axenciuc, Sti x prvie la indrirea dominayiel capital financlar tx Ronni, n vol ‘tora economics a Romane, vol 1, Edtura Academie), Bucuresti, 1961, p 193. ua privind 37 sbidem,p. 200. 38 Cele 9 mari binci rau considerate a fi: Banca Roméneased, Banca Marmoroseh-Blank, Banca Generalt a Tit Rominesti, Banca Agricola, Banca de Credit Romin, Banca Comercials Roméng, Banca Chrissoveloni, Banca de Seon, ‘Banca Comerjull Craiova, 39.V. Axenciue, op.cit p. 197, 409" fonca Romincared. 1911 - 1920, Bucuresti, 1921, p. 23-24192 M. BARON, OANA DOBRE-BARON Sunt de amintit ,nationalizarea” si formarea societatilor miniere ,Petrosani” (1921), ,Lupeni”(1924), Valea Jiului de Sus”, .Minele de cArbuni din Ardeal”(1923) in industria carbonifera4!, a U.D.R. (1920) in industria metalurgicd si minier&, a Societitii ,Mica"(1920) in industria aurului4? etc, in timp, cu sprijinul capitalului bancar si industrial, au apirut societati miniere noi, ca de exemplu, Creditul Minier"(1919), Creditul Carbonifer"(1920), .Exploatirile de mica Voineasa”(1920) - ce va prelua apoi minele de aur din zona Bradului, constituind Societatea Mic Romania Carbonifera”(1920), .Minele de aur Breaza - Zlatna”(1928), LR.D.P.(1919)43 ete. Pe ling acestea exista si un numar mare de mici societ&ti miniere care contribuie, dac& nu calitativ, oricum cantitativ, la productia miniera; pot fi amintite aici societatile care se ocupau cu extractia de roci utile din cariere, iar in industria neferoaselor_producatorii individuali, dar mai ales asociafiile miniere pe cuxe din zona Mun{ilor Apuseni si Maramures, care la randul lor au avut sprijinul capitalului bancar, in principal prin credite. Capitalul bancar si industrial a favorizat, prin forta sa, si procesul continuu de tehnologizare, mai ales a societitilor miniete puternice, dar, in acelasi timp, a impus un proces de concentrare a productiei si capitalului, restrangind numérul de intreprinderi si dénd posibilitatea crearii unor adevarate holdinguti de tipul U.D.R., ,Petrosani”, ,Mica”, R.LM.M.A, ,Steaua Romana” etc., care au reusit si impuna in ramura lor de activitate propria politica economica4, Efortul statului, ca sia capitalului bancar gi industrial, va avea urmari benefice si din punct de vedere al diversificarii productiei miniere, atat prin exploatarea unor z4cminte noi cum ar fi: mic&, rom, bauxitd, antimoniu (in sulfuri asociate cu pirite, galene, blende, cuprifere), compusi de ‘magneziu (silicati, talc, azbest), bismut, molibden etc.45, edt si prin cresterea productiei in cele cca. 4.000 de cariere care produc materiale necesare in construetii, siderurgie, metalurgie, industria chimica etc.46. Meriti mentionat faptul c& dezyoltarea mineritului a fost favorizata de dezvoltarea necesititilor mane, dar la randul su a contribuit la dezvoltarea uno ramuri industriale, si Pentru aceastl perioadi este notabil progresul industriel chimice care foloseste ca materie prima Desigur c¥, dincolo de legislate, de interesul statului, al capitalului gi al intreprinzatorilor, un rol determinant in activitatea miniert il are dotarea tehnicd. Imediat dupa Unire s-au facut investi: importante48 care au avut drept scop punerea in functiune a exploatirilor existente, deschiderca 41L. Bathory, Socienaile carbonifere din Romana $1 capitalul Bancar autolton i sirdin (1919 - 1921), Studia Universitatis Babes-Bolya. series Historia, fasciculus 2, p. 123 = 131 42 Costin Murgeseu si colaboratori, Contribupiun! la itorla capitalulus strain in Romania, Edivara Academiei, Bucuresti, 1960, p. 77-81; Vasile Radu, Din isxoriel bureprinderit miniere , MICA” (1920 - 1927), Sargetia, X. 1973, p. 349; 9** Itoricul dezvoltriiindustrieipetrolifre in Romania, in Contribusunt la isoricul dezvoltaris industri miniere in Romania, Cariea Medical, Bucuresti 1931, p. 8 43 Ver, de exemplu, 4.4/2. Il, 1919, nr. 1, p. 57462; Ibidem, Il, 1920, ne. 8-9, p. $78, 639; Ibidem, I, ne. 6-7, pataat4, 427 44 sa juam ca exemplu Societatea .Mica” pentru perioada 1920-1927; Capitalul social eres dela 21 milioane lei 's constituire in 1920 la 87,5 milioane lei in 1925. Pe lingh proprile mine, Socitatea .Mica” participa la alte intceprinderi aurifere a ciror conducere 7 apartinea:.Pyrit” S.A.R., ,Breaza - Zlana” SAR., Aut” SAR. S.A. ,Mines d'or de Stan Sovietates Franceza de Mine de Aur din Transilvania ”. Societatea ,Mica si afiliatele sale reprezenta intre 1920 1927, 53% din productia de aur « Romaniei (In 1932- 66,65 %). Pe lingd exploatiei de aur ,Miea mai definea mina de cérbune TTebea (ea 35,000 t cérbune pe an), cariera de piatré Albesti, cuptoarele de var Matcins,sonda de petrol Chiciora ete (Vasile Radu , op ct. p. 349-354), 45 Constantin M. Mitieseu, Indusria minerituul In Romdnia, Economia Romans, XXV, 1943, nt. 1, p. 19-22. 46 Enciclopedia Romane, ML, p. 773-784 47 A. Dasctlescv, Situatia generald a industriet srt in Romania, A.M.R., XIV, 1931, nr. 7, p. 278; 2/3 din producta saline Uroara, sub formé de saramurd,aliment fabrica de soda caustic a Societfii Solvay”. 448 sift, capitalul investt in minritul romaneseereste de la 350,687,241 lei in 1913, la 686.348.241 lel in 1919 513.162.320.064 tei tn 1926 gi ceea ce este aris important, In timp ce capital strain investi erste de 12,69 ori, ponderea ‘celui roménese este de 46,24 ori mai mare (Siaistica minierd a Romdnies pe anul 1926, p13),Caracteristici ale mineritului romanese din perioada interbelica 193 altora noi, retehnologizarea, in functie de noile tehnologii aparute in domeniul extractiv. Dar, aga cum am mai aritat anterior, marile schimbari in tehnica si tehnologia aplicate in industria extractiva se produe la sfarsitul anilor "20 - anii °30 ai secolului al XX-lea, in suflul determinat de opera de rationalizare” ‘Sunt c&utiri fructuoase privind metodele de exploatare, care urmarese cresterea randamentului la dislocare si extractie, beneficiindu-se de noile tehnologii aparute in sustinere, dislocare, extractie. Putem aminti in mineritul de earbune, introducerea abatajelor cu front lung gi cu sustinere metalicd individuala49, generalizarea in mineritul de sare a exploatirii prin camere trapezoidale si folosirea procedeului de extragere prin formarea saramuriiS0, generalizarea, incepand cu 1927, in industria petroliera, a sistemului de foraj tip RotaryS!; in acelasi timp creste numarul de utilaje de dislocare folosite in minerit si, pe langa ciocane de abataj si perforatoare, atat in mineritul de cdrbune, cat si cel de sare, se generalizeazi folosirea havezelor52. Cresterea randamentului in abataj a impus cu necesitate sporirea capacitatii de transport pentru a scoate productia si asistim acum la introducerea scocurilor oscilante, a transportoarelor cu banda de cauciue si a transportoarelor cu raclete53; in galeriile de transport, forta umana sau a cailor este tnlocuité treptat de locomotive hidraulice, Diesel, electrice, cablu firs fine si se perfectioneaza transportul pe plane inclinate, folosind troliuri si pe puturi, prin utilizarea masinilor de extractieS4: se produce o concentrare a activitatii extractive. Cum finalitatea activitétii miniere 0 constituie valorificarea superioar’ a substantelor ‘minerale, un loc aparte in preocuparea marilor societaji miniere I-a reprezentat imbunatatirea continua a instalatilor de preparare. Aga de exemplu, in mineritul de substante neferoase, instalatile vechi nu puteau extrage in medie decat $5% din continutul de aur al minereului de la Dealu Crucii, iar a minele din Baia Sprie si Cavnic - unde procentul de zinc aproape echivala cu cel de plumb, nu se putea extrage pentru valorificare decét plumb argintifer. Pentru a remedia aceste deficiente se vor construi in mineritul metalifer transilvinean 0 serie de instalatii de flotatieS5 si se vor moderniza instalatiile Uzinei metalurgice de la Firiza de Jos a Societitii ,Phoenix” din Baia-Mare si ale Uzinei metalurgice Zlatna, iar in 1930 se construieste Uzina metalurgica din Diciosanmartins®, De asemenea, se vor construi patru preparatii pentru spalarea industriala a c&rbuneluiS7 si patru instalatii de innobilare a lignituluiS8, in industria petroliera se vor moderniza sau se vor construi noi instalati 49. AND. Fond Inspectoratal Minier Petrogani, Dos. 91/1937-1942, ££ 50 Veri: Hie Popescu, Salinele din Caciea, A.M, IL, 1920, nr 89, p, 499-503, A, Dasedleseu, ap. cit, p. 278; M. Stamati, Progresele tence realizae in explootarea srl, A.M.R. XN, 1934, ne. 11, p. 443 199 51 dstorieul dezvotarit indusrie petroifere In Ronni, p. 62-65; A. Pleniceanu, Progrese in arta forajulud in Romania, A.M.R., XVI, 1934, ar 1, p13 ~ 424 52 Veri, de exemplu: M. Stamatiu, Maginile haveze fn exploatirile de sare, A.M.R., XV. 1932, nr. 1, p. 401-406; nr. 12, p. 443-445; Ibidem, XVI, 1933, nr. 2, p. 60-61; Gheorghe Mardarescu, Mecanizarea exploatdrilor carbonifere, AMR, XI, 1929, ne. 12, p.$83-585, 53 AND, Loe. cit; Eugen Voross, Scocuri oscilande de eapacitatea mare cu. coniramotoare Eickhoff, A.M. XIII, 1930, ne. 5, p. 227-230. 54 A.N.D, Fond Societatea .Petrogani”. DM. Servciul Telnic, Dos. 91925-1932, £12. 55 Aplicarea practic a flotatiei a inceput fn anul 1927 prin aparaul de fotatie cu nr comprimat construit la mina -lba” a Societi:.Creditul Minicr 1ot fn 1927 Societatea ,Phoenix” a construto insaljie de flotyie eu aer comprimat la alan” gi In 1928 la Baia Mare o instalaie de flotalie diferentila pentru plumb si zinc; n 1930, Directia Minelor ‘Statului Baia Mare a pus in funefiune pentru minele .Dealu Cruct” si Baia Spr” o insilatie de flotatie diferenyialé. dlispunea la Dealu Crucii de o instalafie de amalgamare urmata de flotaje, montats de firma ,Krupp-Grusonwerk”, care era ‘cea mai modema instalafie pentru prepararea aurufui din Europa; tot acum Societatea Mica” consteueste o flotaje la Beldigor pentru pinitecuprifere; (4M... XV, 1932, nt. 5, p, 189) 56 Bnelelopedia Ronnie, Il p. 741-746. 57 AMR, XXII, 1939, ne. 7, p. 281 58 sider194 M. BARON, OANA DOBRE-BARON de rafinare a petroluluiS9; se vor perfectiona instalafiile de prelucrare a s&rii si se vor construi instalati pentru realizarca sari iodate60 ete. Trebuie spus c& majoritatea acestor dotari si tehnologii din minerit sunt rezultatul importului de utilaje si tehnologi, dar, in unele cazur, si al preocuparilor oamenilor de stint, si, mai ales, ale specialistilor din industria extractiva6l. Este adevarat c& lipsesc institutcle de cercetare specializate pentru domeniul extractiv (acestea se vor crea abia dupa al doilea rizboi mondial), dar au existat, in cadrul Scolilor Politehnice din Bucuresti $i Timisoara sau al Universitatilor din Bucuresti , Cluj, Lagi, laboratoate, devenite apoi institute de cercetare sau de incercar, care au oferit solutii pentru unele din problemele industriei extractive®?, Marile socictati miniere - ca de exemplu ,,Petrosani” , ,,Lupeni” , Mica” , U.D.R, - a avut laboratoare de cercetare sau au cerut specialistilor lor sa gliseasca solutii tehnice pentru problemele impuse de activitatea practic’®3, De asemenea, nu poate fi neglijat nici aportul Institutului Roman de Energie, al Institutului Tehnologic C.F.R. 5i al Institutului Geologie Romi (cteat in 1906). Acesta din urma a desfasurat pe parcursul anilor o activitate prodigioas’ de evidentiere @ potentialului de resurse al farii prin harti si publicatii, a fost subliniata importanta economica a ivirilor de substante minerale utile. Este drept e&, intrucat statul nu aloca fonduri pentru lucrati de prospectiuni si explorare, aceste semnalari au rmas fra urmar, iar necunoasterea exact a amplasiri gi marimii, a formei zacmintelor, a determinat in multe cazuri exploatri haotice si nerationale' In virtutea faptului cd mineritul impune oameni specializati pentru a face fata complexit meseriei, nevoia de cadre a fost imperioasa. De aceea s-a impus ca 0 necesitate, crearea unui sistem de pregatire care a inclus atat promovarea pe functii de maistri a minerilor cu o activitate indelungata, cit si infiimtarea scolilor de ucenici, dar, mai ales a scolilor de maistri si a celor pentru pregitirea inginerilor. Dupa peste o jumatate de secol de cdutéri si incerc&ri®S, in perioada interbelicé vajamantul minier este incorporat in structuri bine precizate atat in privinfa pregatirii cadrelor ‘medii, prin activitatea $colii de maigtri minieri de la Petrosani, $colii de maistri minieri si metalurai Baia Mare, devenita din 1937 Scoala de conductori tehnici minieri gi metalurgici si Scolii de maistri sondori si rafinori Campina®6, cat si in privinta pregatirii si formérii inginerilor. Cum ara avea nevoie dupa Unire de un numar mare de ingineri, si pentru aceasta erau angajafi anual din strdintate in jur de 40 de diplomat, s-a adoptat Decretul - Lege nr.2521 din 10 iunie 1920, publicat in Monitorul Ciicial ar.10 din 19 iunie 1920, prin care se aproba infiintarea Scolilor Politehnice din Roménia ca institute de invatamant superior tehnic, Prima dintre ele va fi Scoala Politchnica din Bucuresti, prin completarea si transformarea vechii $eoli Nationale de Poduri si Sosele, avand patru sectii de 59 Enciclopedia Romniei M, p. 650 60 Nic. Theodoru, C. Mose, Exploataile de sare tn cwrsul amu 1939, A.M.R., XXII, 1940, nt 2, p. 69-71 61 Veri. de excmplu: 0. Voieu, Exploatarea yi extracia aurulul din minereuri, .M.R. XVI, 1934, ne 9. p. 341 34; nr. 10, p. 377-383; 1. Huber-Panu, Stadia actual af teoreiflotatinl, A.M.R., XIll, 1930, a. 5, p. 207-210; Eugen Bidescu, Aplicarea flotant in tratamentul minereurilor de aur, AMR. XIV, 1931. nr. 5, p. 179-185, 62 vezi, de exemplu: Anuarul Scolil Politenice din Timisoara, XIV-XVM, 1933/1934 = 1936/1937, Cartea Roméncasc&, Timisoara, p. 126-127; C.C. Teodorescu, Sali, Cercetar, Institue, in Buletinul LE, X, 1942, nt. 4, p. 835 858. 63 AND, Fond Mina Lupent, Dos. 22-15/1935, £71; V. Cazacu, G, Vanei, Unc cin contribute la decvoltarea ‘mineritutui din Ardeatul de Nord. A.M.R. XXIV, 1941, ne, 1, 9. 295-307. 4 Bujor Almasan . Exploatarea =Acamanelor minerale din Roménia , vol. 1, Editura tehnics, Bucuresti, 1984, p. 15-16 65 Veri: ton foneseu, istorii Davatmantuultehnic in Romania pda tn 1930. in vol. Aniversarea @ 73 de ani de {mvamdint tehnic in Romania, 30 de ani de la reorganizarea Soli Nationale de Poduri gi Sasele, 10 ani de la tnftnarea ‘ScolitPatitehnice, Editura Carea Ronnincase®, Bucuresti, 1931, p. 108-113. (6 Regulament pentru functionarea seollor miniere din ara, Tipogratia Ducret, Baia Mare, 1938, p. S$; AN.D., Fond fnspectoratul General al Mineior de Carbuni din Valea Jtulut (LGMCV.1.) Doc.19/1923; Arpad Schreiber, La reorgenizarea geoalelor mintere, in Montanitied si Metalurge, I, 1924, a.7-8, p. 3-4 nr. 6, p. 8 IV, 1925; nt. 1.23. . 18.Caracteristic ale mineritului romanese din perioada interbelicd 195 specializare, printre care si aceea de Mine si Metalurgie67; prin Decretul - Lege nr. 4822 din 11 noiembrie 1920 se decide infiintarea, incepand cu 1S noiembrie 1920, a Scolii Politehnice din Timisoara cu doud sect a.Electromecanica; b. Mine gi Metalurgie®8. Prin Legea din 4 noiembrie 1938, privind modificarea gi completarea legilor privitoare la invaximantul superior si special, sectiile de Mine si Metalurgie ale celor dowd $coli Politehnice se transforma in Facultati de Mine si Metalurgie, unde, pe langa discipline fundamentale impuse tuturor facultiilor, se predau liscipline speciale. In aceste $coli Politehnice se va pregati o intreaga pleiada de ingineri minieri, iar numarul absolventilor se ridicd la Timisoara, intre sea 1940, la 324 ingineri minieri7, iar la Bucuresti, numai intre 1922-1931, la 190 ingineri miniet Nu poate fi eludat rolul important avut in sprijinirea activitatii din minerit de ,Asociatia nerilor si Tehnicienilor din Industria Miniera”, creat in 1918, prin: cele patru congrese ale sale n 1921, 1922, 1931, 1939, in care s-au prezentat si dezbatut aspecte vizand elemente de tehnicd si tehnologie in minerit, probleme de organizare si normare a muneii, chestiuni economice; prin seotiunile ,Asociatiei”, care au cuprins, pe zone miniere, cadrele cu studii superioare ce activau in minerit; prin atat de interesanta si documentata revisté ,Analele Minelor din Romania"(1918- 1946)72, in care, putem afirma, sa teflectat in perioada interbelica mersul mineritului romanese. Revista a promovat permanent noul, a permis specialistilor din productie si din invatamant si-si prezinte puncte de vedere si realizarile, a gazduit dezbaterea unor probleme importante pentru minerit (de exemplu, aspectele legate de adoptarea ,.Legii Minelor” etc.), a reflectat evolutiile calitative 5i cantitative din mineritul romanesc gi mondial efc. Au mai existat si alte reviste cu tematic& minierd, cca ,Miniera”(1926-1948) i ,Montanistica si Metalurgie"(1922-1927), iar literatura tehnic& cu specific miniet este bogata in perioada interbelica, sprijinind cunoasterea teoretica si practic’ a progreselor inregistrate in mineritul mondial3 ‘Am incercat in studiul de fata sa ereiondim, prin scoaterea in evidenta a unor aspecte, o imagine pozitiva a mineritului romanese din perioada interbelica, acesta avind, ca de altfel de-a Jungul intregii noastre istorii, un aport substantial la progresul economic si social al spatiului romanese. In MIRCEA BARON, OANA DOBRE-BARON CHARACTERISTICS OF THE ROMANIAN MINING BETWEEN THE TWO WORLD WARS SUMMARY 67 Decret - Lege relatv la tnfimarea 1 organizarea Scoalelor Politehnice din Romdnia, in Anuorul Scolit Politebnice din Tumigoara, 1921, p. 6-7, 68 roidem, 9.5 69°C. Hamangiu, op cit, vol. XXVI, parteaall-a, 1938, . 2124 - 2145, 70 anuarul Scot Pottehnice ain Tiigoara, XIV - XVII, p. 161; Athivele Nationale Timisoara, Fond Jasin! Politehnic Timiyoora, Dos. 16/1943, £28 71N, Vasilescu-Karpen, Imdjdondnnu! tonic in Romani, tn Buletinul Sceitai! Politehnice, XLV, 1931, ne. 12 2319 72 La 4 marie 1918 se constituie la Iasi, ,Asociatia Genorald a Inginerilor si Industraslor de Mine”, nomi apo! -Asociata Ingineritor de Mine” si dupa aceea .AsociatisInginerlor si Tehnicienilor din Industtia Minier8”; prin Statute se Drevedea constituirea unui organ de publiiate propriu”, Analele Minelor din Romdnia si care apare in august 1918 (et AMR. 1, 1918, 01.1, p18), 731, Blum, Urilizarea rationala a lignitlor romanesti, Editura Cultura Nationala, Bucuresti, 1929.196 M. BARON, OANA DOBRE-BARON ‘The paper attempts to point out the essential characteristics of the evolution of Romanian mining, integrated in the general development of the Romanian society in the inter-war period. It is also an attempt of approaching mining in its double relation with the Romanian society: on the one hand it was influenced by the development level and the necessities of the Romanian society in the inter-war period and, on the other hand, it influenced the tendencies and development level of a modern society by the resources it offered to it.