NOTĂ INFORMATIVĂ

privind investiţiile în Republica Moldova

pe 9 luni ale anului 2010

01. În trimestrul III 2010 au apărut primele semne de relansare a situaţiei în sectorul
construcţiilor. Aşadar, pentru 9 luni 2010 întreprinderile şi organizaţiile din contul tuturor
surselor de finanţare au realizat investiţii în capital fix în valoare de 6392,3 mil. lei, constituind
115,8% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2009. Deşi nu a fost atins
nivelul anului 2008, când a fost înregistrat cel mai mare flux de investiţii atât autohtone, cât şi
străine atrase în economia republicii, totuşi investiţiile în capital fix au constituit 2/3 din
volumul anului 2008.

Tab 1. Investiţii în capital fix pentru 9 luni ale anilor 2007-2010

9 luni 9 luni 9 luni 9 luni
2007 2008 2009 2010

Investiţii în capital fix ,

mil. MDL (preţuri curente) 7527,4 9575,1 5555,2 6392,3

Ritmul de creştere a investiţiilor în capital fix,

% faţă de anul precedent (preţuri 128,7 109,0 57,5 115,8
comparabile)
PIB, mil. MDL (preţuri curente) 40466 47165 44166 -
Investiţii în capital fix / PIB, % 18,6 20,3 12,6 -
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

02. Tab. 1 indică că diminuarea investiţiilor în capital fix nu numai că a încetat, dar din contra
investiţiile au început să crească. Volumul investiţiilor în capital fix în 9 luni a.c. a constituit
6392,3 mil. lei, depăşind de 1,9 ori (în preţuri curente) cel din sem. I (3305,1 mil. lei).
Tab 2. Structura investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare (la preţuri curente), %
9 luni 9 luni 9 luni 9 luni
2007 2008 2009 2010

Total investiţii în capital fix, % 100 100 100 100

finanţate din contul:
bugetului public 14,7 14,3 9,8 7,9
mijloacelor proprii ale agenţilor
56,3 53,0 58,0 61,1
economici şi mijloacelor populaţiei

mijloacelor investitorilor străini 16,7 19,1 19,0 13,0

altor surse, 12,3 13,6 13,2 18,0

din care credite bancare 11,3 11,7 10,7 15,6
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

03. Din Tab.2 observăm că sursele principale de finanţare ale activităţii investiţionale rămân a fi
mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei (61,1%), sau 3/5 din totalul investiţiilor
în capital fix. Investiţiile finanţate de investitorii străini sunt în diminuare atît în comparaţia cu
anul precedent, cît şi în a.c. (23,6% - trim. I şi respectiv 16,1% sem. I) şi deocamdată nu
asigură o dezvoltare durabilă şi modernizare a economiei naţionale. Din contul mijloacelor
bugetare au fost realizate 7,9 % din volumul total al investiţiilor în capital fix, sau cu 1,8

1
 puncte procentuale mai puţin decât în perioada respectivă a anului precedent. Criza economică
a afectat puternic mijloacele publice, ponderea cărora s-a redus circa de 2 ori comparativ cu 9
luni ale anului 2008, totodată ponderea mijloacelor finanţate din bugetul de stat s-a diminuat
de 2,7 ori pe cînd ponderea mijloacelor finanţate din bugetele unităţilor administrativ-
teritoriale a crescut de 1,4 ori. Următoarea sursă (ca pondere) reprezintă creditele bancare,
cota cărora a crescut considerabil în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului 2009,
depăşind indicele anilor 2007 şi 2008.
Tab 3. Investiţii în capital fix pe surse de finanţare, pentru trim. I şi II al anilor 2009-2010
(la preţuri curente)

9 luni 2009 9 luni 2010

Trim. I Trim. II Trim. III Trim. I Trim. II Trim. III

Total investiţii în capital fix, (mil.

MDL) 1183,2 2249,0 2123,0 880,4 2424,7 3087,2
finanţate din contul:
bugetului public 92,1 187,0 263,3 44,0 166,2 295,5

bugetul de stat 62,3 113,2 178 25,5 79,1 178,6

buget unit. admin.- teritoriale 29,8 73,8 85,3 18,5 87,1 116,9
mijloacelor proprii ale agenţilor
718,7 1403,5 1100,0 558,9 1703,6 1644,0
economici şi mijloacelor populaţiei

mijloacelor investitorilor străini 222,9 391,6 443,5 207,3 326,2 296,2

altor surse 149,5 266,9 316,2 70,2 228,7 851,5

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

04. Datele din tab. 3 arată evoluţia în valori absolute a investiţiilor în capital fix în trim. I, II şi III a
anului 2009 şi respectiv 2010. Nu este posibil de făcut o comparaţie, deoarece preţurile sunt
curente, dar este foarte vizibilă tendinţa intensificării fluxurilor de investiţii în trimestrul III
2010. Aşadar, volumul investiţiilor în capital fix în trim. III 2010 depăşeşte cu 964,2 mil. MDL
indicele trim. III 2009, ceea ce demonstrează trendul de amplificare a investiţiilor.

Tab 4. Dinamica investiţiilor în capital fix pe surse de finanţare,

în % faţă de anul precedent (la preţuri comparabile)
9 luni 2009 9 luni 2010

Total investiţii în capital fix, % 57,5 115,8

finanţate din contul:
bugetului public:

bugetul de stat 30,7 80,6

buget unit. admin.- teritoriale 80,5 118,5
mijloacelor proprii ale agenţilor
economici şi mijloacelor populaţiei 62,9 122,0

mijloacelor investitorilor străini 57,5 78,9

altor surse 55,7 158,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

05. Analizând ritmurile anuale de creştere / scădere după sursele de finanţare a investiţiilor în
capital fix, putem constata că investiţiile finanţate din mijloacele bugetelor locale au crescut

2
 considerabil în comparaţie cu 9 luni ale anului 2009 cu 18,5%, în acelaşi timp cele finanţate
din bugetul de stat au scăzut cu 19,4%, dar cu un ritm mai lent de diminuare decât cel din
2009 (69,3%). Mijloacele investitorilor străini s-au micşorat cu 21,1% (de la 1058 mil. MDL în
9 luni 2009, până la 829,7 mil. MDL în 2010), cu toate că în trim. I această diminuare a fost
4,3% comparativ cu anul precedent.
Tab 5. Structura investiţiilor în capital fix pe forme de proprietate, % (la preţuri curente)
9 luni 9 luni 9 luni 9 luni
2007 2008 2009 2010
100 100 100 100
Investiţii în capital fix, total
Proprietatea publică 31,9 25,4 26,7 34,0
Proprietatea privată (autohtonă)
37,8 39,0 41,7 35,3
Proprietatea mixtă (publică şi privată) fără
1,5 1,6 2,2 1,1
participare străină
Proprietatea străină 10,1 18,7 9,3 9,3
Proprietatea întreprinderilor mixte 18,7 15,3 20,1 20,3
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

06. Dacă încercăm să analizăm structura anuală a investiţiilor în capital fix pe forme de
proprietate, vom observa că până în anul 2008 inclusiv (până a începe criza globală) motorul
investiţional în RM au constituit întreprinderile cu proprietatea privată autohtonă, cu
proprietate publică şi cele cu proprietatea întreprinderilor mixte, aproximativ acelaşi tablou
păstrându-se şi pentru 9 luni ale anului 2010. În structură 34,0 % revin agenţilor economici
cu forma de proprietate publică, cota preponderentă (2/3) revenind agenţilor economici din
sectorul nestatal al economiei naţionale, care au executat lucrări în antrepriză în sumă de
1975,7 mil. lei sau 81,8 % din volumul total al lucrărilor executate şi 92,7% din totalul
caselor de locuit date în folosinţă. Astfel, ponderea investiţiilor în sectorul public s-a majorat
de la 26,7% în 9 luni 2009 până la 34,0% în 9 luni 2010. În acelaşi timp ponderea
întreprinderilor cu investiţii străine în perioada de gestiune a rămas neschimbată. În ceea ce
priveşte proprietatea mixtă (publică şi privată) fără participare străină relatăm, că cota-parte
a acestora a scăzut şi constituie doar 1,1% din volumul total al investiţiilor în capital fix
comparativ cu 2,2% în 9 luni 2009.

Tab 6. Dinamica investiţiilor în capital fix pe tipuri de mijloace fixe, în % faţă de perioada
respectivă a anului precedent (la preţuri comparabile)
9 luni 2008 9 luni 2009 9 luni 2010

Investiţii în capital fix, total 109,0 57,5 115,8

din care:
clădiri de locuit 100,5 59,3 106,7
clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii 108,1 49,1 93,7
utilaje şi maşini 117,7 53,6 114,0
mijloace de transport 99,9 46,5 de 3,0 ori
Altele 126,0 73,1 114,7
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

07. Chiar dacă în anul 2009 s-a observat micşorarea investiţiilor în construcţia clădirilor de locuit,
anul 2010 demonstrează o ameliorare în acest sector din contul evoluţiei indicatorilor per
ansamblu, în comparaţie cu anul 2009. Atrage atenţia sporirea investiţiilor în sectorul de
producţie, anume investiţiilor în procurarea utilajelor şi maşinilor şi mijloacelor de transport

3
 114,0% şi respectiv de 3 ori în raport cu 9 luni 2009, care şi sunt baza producerii de mărfuri şi
servicii.
Tab 7. Structura investiţiilor în capital fix pe tipuri de mijloace fixe, % (la preţuri curente)
9 luni 9 luni 9 luni 9 luni
2007 2008 2009 2010
Investiţii în capital fix, total 100 100 100 100
din care:
clădiri de locuit
23,4 21,6 22,2 20,5
clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii
30,8 30,5 26,1 21,1
utilaje şi maşini
29,1 30,3 31,5 30,4
mijloace de transport
6,4 5,7 5,1 13,0
Altele
10,3 11,9 15,1 15,0
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

08. Din datele Tab.7 observăm că în structura investiţiilor în capital fix pe tipuri de mijloace fixe o
parte importantă a fost orientată la construcţia clădirilor şi edificiilor, care a constituit 41,6 %
din volumul total al investiţiilor însuşite (din care 20,5 % – clădirilor de locuit şi 21,1 % – alte
clădiri şi edificii) faţă de 48,3% în 9 luni 2009 sau cu 6,7 puncte procentuale mai puţin decât în
perioada respectivă a anului precedent. Cota-parte a investiţiilor la construcţia clădirilor de
locuit s-a micşorat cu 1,7 p. p., la construcţia clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuit şi
edificiilor s-a micşorat cu 5,0 p. p. Cota-parte a investiţiilor utilizate la procurarea utilajului,
maşinilor şi mijloacelor de transport a constituit 43,4% din volumul total al mijloacelor
utilizate, fiind în creştere cu 6,8 puncte procentuale în comparaţie cu perioada respectivă a
anului precedent. Totodată, cota-parte a investiţiilor în capital fix utilizate la construcţia
clădirilor şi edificiilor scade treptat, de la 54,2 % din volumul total al investiţiilor însuşite în 9
luni 2007 până la 41,6% în 9 luni 2010 sau cu 12,6 p. p.
Tab 8. Structura investiţiilor în capital fix pe zone şi raioane, mil. MDL (la preţuri curente)
9 luni I 9 luni I 9 luni I 9 luni I
2007 2008 2009 2010

TOTAL pe Republica Moldova, mil. MDL 7527,4 9575,1 5555,2 6392,3

cota-parte, % 100,0 100,0 100,0 100,0
Municipiul CHIŞINĂU 3900,3 5072,4 2883,7 3824,6
cota-parte, % 51,8 53,0 52,0 59,8
NORD 1181,5 1559,8 1044,8 984,1
cota-parte, % 15,7 16,3 18,8 15,4
MUN.BALTI 364,9 533,0 319,8 306,1
BRICENI 67,9 ]109,4 70,3 55,7
EDINET 95,6 116,6 55,1 35,3
SOROCA 188,7 207,0 87,1 85,5
CENTRU 1310,7 1419,4 760,4 851,7
cota-parte, % 17,4 14,8 13,7 13,3
ANENII NOI 118,7 157,2 113,6 84,5
HINCESTI 197,3 110,9 94,3 138,0
IALOVENI 153,6 144,6 81,6 112,3
NISPORENI 104,2 51,0 43,5 12,8
ORHEI 74,2 166,8 72,9 138,6
REZINA 168,9 174,2 38,9 34,7
UNGHENI 89,2 155,1 101,2 85,1
SUD 703,4 960,3 524,8 434,3

4
 cota-parte, % 9,3 10,0 9,4 6,8
CAHUL 188,0 479,0 171,5 125,1
CAUSENI 76,4 107,1 48,4 43,2
CIMISLIA 145,7 61,7 51,9 35,7
U.T.A. Gagauzia 130,9 216,1 174,2 157,5
cota-parte, % 1,7 2,3 3,1 2,5
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

09. Dacă analizăm structura investiţiilor în capital fix pe zone şi localităţi în dinamică din Tab. 8,
remarcăm că activitatea investiţională este distribuită neuniform pe teritoriul RM, fiind puternic
concentrată într-un singur centru - mun. Chişinău, unde volumul investiţiilor pe parcursul
ultimilor ani variază între 52 – 60% din totalul pentru Republica Moldova. Al doilea centru din
ţară atractiv pentru investiţii este oraşul Bălţi cu aproximativ 306,1 mil. lei investiţii alocate în
9 luni 2010 sau 4,8% din total. Totodată, la moment sunt în realizare o serie de proiecte
investiţionale majore, inclusiv în cadrul zonelor economice libere care vor duce la creşterea
cotei-părţi a regiunilor ţării, printre care mun. Bălţi, raioanele Ungheni, Cahul, Ocniţa ş.a.

10. Datele pentru 9 luni ale anului 2010 indică o revigorare a activităţii investiţionale. Cu toate
acestea, este necesar de a reda acestui proces mai multă dinamică şi susţinere din partea
statului. În acest scop, sunt necesare activităţi suplimentare de atragere a investiţiilor, inclusiv
a celor străine, în economia naţională şi crearea condiţiilor favorabile pentru activitatea de
întreprinzător.
Întru realizarea acestora, considerăm oportun:
- introducerea beneficiilor suplimentare şi stimulentelor pentru investitorii ce importă noi
echipamente tehnologice, inclusiv echipamente de conservare a energiei şi a surselor
alternative de energie;
- consolidarea politicilor publice de dezvoltare a transportului şi a infrastructurii comunale;
- dezvoltarea instrumentelor noi de atragere a investiţiilor, precum parcurile industriale,
incubatoarele de afaceri, proiecte în cadrul parteneriatului public-privat, de asemenea
acordarea suportului necesar la înfiinţarea companiilor de investiţii şi venture;
- contribuţii la realizarea proiectelor investiţionale strategice în zonele economice libere,
precum şi în Aeroportul Internaţional "Giurgiuleşti" şi Portul Internaţional Liber "Mărculeşti";
- atenuarea sau eliminarea barierelor de vize pentru investitorii străini, îmbunătăţirea paginilor
Internet a organelor publice şi a portalurilor investiţionale, în scopul oferirii informaţiilor
necesare pentru investitori, precum şi asigurarea furnizării notelor analitice oficiale şi
previziunilor pentru pieţe concrete de mărfuri.