DESPRE BURSA DE VALORI A MOLDOVEI

În orice ţară dezvoltată rolul de indicator al pieței valorilor mobiliare aparţine bursei
de valori, menită să realizeze funcţiile unei pieţe organizate, asigurând un "loc de
întâlnire" al cererii şi ofertei. În rezultat pentru vânzător şi cumpărător este obţinut cel
mai bun preţ. Funcţia de bază a bursei de valori este dezvoltarea pieţei bursiere
organizate, orientată spre crearea infrastructurii şi acordarea serviciilor ce asigură
efectuarea tranzacţiilor civile între participanţii pieţei valorilor mobiliare, având ca
obiect valori mobiliare. Aici se concentrează toată informaţia refe itoare la cerere şi
ofertă privind valorile mobiliare, ceea ce creează cele mai favorabile condiţii pentru
determinarea cursului valorilor mobiliare. Reprezentând o formă a pieţei organizate,
bursa de valori are specificul său, ceea ce o deosebeşte de alte pieţe, în special de
pieţele financiare.

Scurt istoric.

În luna decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi

bursele de valori, a fost fondată Bursa de Valori a Moldovei (BVM), reprezentând o
societate pe acţiuni de tip închis. La crearea bursei au participat 34 de fondatori -
participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Primele negocieri au avut loc la
26 iunie 1995, considerată ziua de "naştere" a Bursei de Valori a Moldovei.

Odată cu deschiderea Bursei a fost creată baza juridică şi organizatorică, contribuind la

realizarea proceselor complexe pe piaţa de capital.

Graţie susţinerii din partea SUA (ajutor acordat prin Agenţia Statelor Unite ale
Americii pentru Dezvoltare), Bursa de Valori este inzestrată cu tehnologii moderne de
tranzacţionare.

Potrivit opiniei experţilor internaţionali ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare (1998), Bursa de Valori a Moldovei este o organizaţie ce se dezvoltă rapid
şi progresează, în mod strălucit se distinge printre noile burse de valori din Europa de
Est, avînd un grad minimal de risc. începînd cu luna mai 1995 BVM este membru
activ al Federatiei Burselor Euro-Asiatice (FBEA), creată în 1995 la iniţiativa Bursei
de Valori din Istambul, ale carui obiective principale sunt:

- dezvoltarea pieţei de capital a ţărilor-membre privind perfecţionarea structurii

organizatorice;

- soluţionarea problemelor reglementării şi autoreglementării mecanismului pentru

brokeri şi dealeri;

- organizarea unui monitoring eficient;

- elaborarea principiilor administrării corporative etc.

La etapa iniţiala de dezvoltare pentru Bursa de Valori au fost stabilite cerinţe privind
mărimea capitalului social. La momentul fondării capitalul social al Burei constituia
238 000 lei, în 1998 era de 392 000 lei şi în prezent acesta este de 500 000 lei.
Normativele suficienţei capitalului social de 650000 lei inclusiv a fondului de garanţie
de 30 la sută din capitalul social stabilite de legislaţie în prezent sunt respectate.

In anul 1998 BVM a fondat Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) -

societare pe acţiuni ne comercială de tip închis. Acest eveniment a coincis cu jubileul
de trei ani al primelor negocieri la Bursă. Odată cu dezvoltarea pieţei de capital cota
parte de proprietate a BVM s-a micşorat şi acţiunile sunt împărţite între participanţii
DNVM. Implementarea în 1998 a unui nou sistem de tranzacţionare, integrat cu
sistemul de depozitare, a permis realizarea garantată şi operativă a negocierilor.
Implementarea acestui sistem, la fel ca şi crearea DNVM, a fost posibilă graţie
companiilor americane Prise Waterhouse şi USAID. La etapa iniţială numarul
emitenţilor incluşi în sistemul depozitar era de 5, la finele anului 1999 acesta a atins
cifra de 48. În prezent toate valorile mobiliare admise spre negocieri la Bursa se află în
Depozitarul Naţional, cu excepţia valorilor mobiliare ale fondurilor de investiţii.

In toamna anului 2001 au fost aprobate comisioane şi taxe noi, ele fiind impărţite între
Bursa de Valori şi Depozitarul Naţional. în aceeaşi perioadă, în bază de tender, a fost
ales Preşedintele Depozitarului Naţional, precum şi banca unică de decontări pentru
ambele structuri, este efectuat monitoring-ul tuturor documentelor de constituire şi
normative, se implementează în practică Concepţia Depozitarului Naţional elaborată
de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

In luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de organizaţie ne

comercială de autoreglementare (OAR). Fiind organizaţie de autoreglementare Bursa
este o parte componentă a mecanismului unic de reglementare a pieţei valorilor
mobiliare, inzestrată cu imputerniciri respective, elaborează reguli şi standarde
ale activităţii membrilor săi.

Noile Reguli ale BVM, introduse în anul 2000, au schimbat calitativ mecanismul
negocierilor. În prezent, Regulile respective au suferit modificări şi completări
esenţiale privind tehnologia efectuării tranzacţiilor.

In cadrul cerintelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente, proceduri

şi instrucţiuni ce reglementează activitatea Bursei. In afară de aceasta, a fost creata
Comisia de respectare şi examinare a chestiunilor ce ţin de incălcarea de către Membrii
Bursei a Regulilor Bursei de Valori şi aplicarea măsurilor disciplinare.

Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a Bursei

este apariţia indicelui bursier. La inceputul anului 2000 Comisia Naţională a Valorilor
Mobiliare a introdus în circulaţie indicele CNVM-32 (publicarea lui oficială a început
în vara anului 2000). Indicele se calculează săptămînal după inchiderea şedinţei de
vineri (sau a celei de luni) de tranzacţionare la BVM. Drept bază pentru calcularea
indicelui respectiv a fost luat cel mai răspindit în lume indice - "Dow Jones", calculat
în regimul timpului real în baza rezultatelor negocierilor la bursa de valori din New-
York. Structura portofoliului CNVM-32 practic reflectă structura produsului intern
brut (PIB) în Moldova: 57,55 la sutaă din intreprinderile incluse în indice se referă la
producerea produselor alimentare şi a băuturilor; 19,42 la sută - la industria uşoară;
15,85 - la industria grea şi 7,18 la sută - la sfera serviciilor.

Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în
dezvoltarea economiei, precum şi a urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia.
Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea
investiţiilor sale. Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic, deoarece
economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită tendinţă pe piaţa de
valori. Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele intr-
adevar sa fie orientat spre planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca
activitatea Bursei pe viitor să sporească odata cu limitarea considerabilă a activităţii
pieţei extrabursiere. în prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este de aşa natură că
oscilaţiile acestuia într-o directie sau alta vor indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă,
atunci vizavi de unii emitenţi.

Structura Bursei de Valori a Moldovei.

Organul suprem al Bursei este Adunarea generala a Membrilor. în perioada dintre

adunările Membrilor administrarea reglementată şi eficientă a Bursei este efectuată de
Consiliul Bursei constituit din 18 persoane alese pe un termen de un an. Realizarea
eficientă a obiectivelor Bursei este asigurată de Preşedintele Bursei. Din anul 1997
funcţia de Preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei o deţine dl Corneliu Dodu.
Activitatea Bursei este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia, ele efectuînd
funcţii clar determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea
şi funcţionarea, aprobate de Preşedintele Bursei. în prezent în cadrul Bursei îşi
desfăşoara activitatea urmatoarele subdiviziuni şi departamente:

1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupa de înregistrarea valorilor

mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Cota
Bursei (listing) este un sistem de susţinere a pieţei care creeaza condiţii favorabile
pentru piaţa organizată, permite a depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare
şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. în departamentul respectiv sunt realizate
urmatoarele obiective: politica de acţionariat, politica valorilor mobiliare şi politica
dividendelor. Ca sursă de informare şi piată organizată Bursei îi este atribuit un rol
deosebit în răspindirea oricărei informaţii referitoare la valorile mobiliare.
Departamentul nominalizat publică lunar în buletinul informativ "Bursa de Valori a
Moldovei" informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă,
prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă informaţie. Toată
informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.

2) Departamentul Clearing şi Decontări. Clearingul reprezintă totalitatea acţiunilor

intreprinse de Departamentul specializat al Bursei în vederea colectării, verificării,
corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la
Bursă, perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi stingerea
obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.

3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei realizează urmatoarele funcţii:

- respectarea corespunderii normelor şi cerintelor legislaţiei la realizarea activităţii

Bursei şi a Membrilor ei;

- supravegherea - urmarirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a activităţii

cu valorile mobiliare la Bursă în scopul asigurării comportamentului respectiv al
Membrilor pe piaţa valorilor mobiliare;

- soluţionarea problemelor juridice.

 4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt
supravegherea şi susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionare la Bursă.

Circulaţia valorilor mobiliare la Bursă.

Spre circulaţie (tranzacţionare) la Bursă sunt admise următoarele valori mobiliare:

a. valori mobiliare emise de către stat, municipii, autorităţi ale

administraţiei publice centrale şi locale;

b. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice locale;

c. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice străine

(sectorul internaţional);

d. opţiuni la valorile mobiliare şi alte contracte la termen ;

e. alte valori mobiliare şi instrumente financiare, circulaţia cărora nu este

interzisă de legislaţia în vigoare .

Bursa este în drept să inregistreze valorile mobiliare ce nu au restricţii de circulaţie

liberă. Lista valorilor mobiliare corporative aflate în circulaţie la Bursă este structurată
în două subdiviziuni:

- valorile mobiliare înscrise la unul din nivelurile Cotei Bursei (două niveluri);

- valorile mobiliare înregistrate la Bursă (non-listing), care în funcţie de conformarea

emitentului anumitor cerinţe de calificare, sunt repartizate în 2 sectoare: principal si
secundar.

A II-a BURSĂ de valori în Republica Moldova

MARŢI, 24 MAI 2011 09:01 DRAGOŞ CONDREA

Republica Moldova va avea, în curând, două Burse destinate

tranzacţiilor de acţiuni, din dorinţa de a crea o competiţie pe piaţa
locală, a declarat, luni, Aurica Doina, vicepreşedintele Comisiei
Naţionale a Pieţei Financiare din Republica Moldova, cu ocazia
deschiderii şedinţei de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti.

'Avem intenţia de a deschide cea de-a doua Bursă în Republica

Moldova. A doua Bursă, zicem noi, va crea o competiţie pe piaţă. Este
vorba despre o Bursă de tranzacţionare a acţiunilor', a afirmat Doina.

Oficialul moldovean a precizat că decizia a fost dată de către piaţă, în tot

acest timp fiind aşteptată votarea Legii privind piaţa de capital din
Republica Moldova.

'Piaţa dictează necesitatea creării unei noi Burse, dar şi pentru a

intensifica competiţia. La ora actuală, programul de implementare a celor
36 de acte normative privind piaţa de capital, este în derulare. În termen
de şase luni ar putea fi aprobată Legea pieţei de capital din Republica Moldova', a explicat Aurica Doina.

La rândul său, Valentin Ionescu, directorul general al BVB, a evitat să dea un răspuns pe tema intrării Bursei de la Bucureşti în acţionariatul
unei dintre Bursele din Republica Moldova.

Şedinţa de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti a fost deschisă, luni, de către Aurica Doina, vicepreşedintele Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare din Republica Moldova.
La evenimentul care se înscrie în programul demarat de BVB sub denumirea 'Personalităţi deschid Bursa', au participat şi reprezentanţi ai
Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlamentului Republicii Moldova.

Bursa de Valori a Moldovei a fost înfiinţată în decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori,
reprezentând o societate pe acţiuni de tip închis. La crearea bursei au participat 34 de fondatori - participanţi profesionişti la piaţa valorilor
mobiliare. Primele negocieri au avut loc la 26 iunie 1995, considerată ziua de naştere a BVM.

La momentul fondării, capitalul social al BVM constituia 238.000 lei, în 1998 era de 392.000 lei, iar în prezent acesta este de 500.000 lei,
potrivit datelor postate pe pagina oficială a Bursei din Republica Moldova.

Normativele suficienţei capitalului social de 650.000 lei, inclusiv a fondului de garanţie de 30% din capitalul social, stabilite de legislaţie, sunt
respectate.

Sursa: timpul.md

Lasă un comentariu

BURSA DE VALORI A
MOLDOVEI S.A.
Acasă » Catalogul IMM » Bănci şi instituţii financiare » Investiţii »  BURSA DE VALORI A MOLDOVEI S.A.
Bursa de valori. În orice ţară dezvoltată rolul de indicator al pietei valorilor mobiliare aparţine bursei de valori, menită să realizeze

funcţiile unei pieţe organizate, asigurînd un "loc de întîlnire" a cererii şi ofertei. În rezultat pentru vînzător şi cumpărător este obţinut

cel mai bun preţ. Funcţia de bază a bursei de valori este dezvoltarea pieţei bursiere organizate, orientată spre crearea infrastructurii

şi acordarea serviciilor ce asigură efectuarea tranzacţiilor civile între participanţii pieţei valorilor mobiliare, avînd ca obiect valori

mobiliare. Aici se concentrează toată informaţia referitoare la cerere şi ofertă privind valorile mobiliare, ceea ce creează cele mai

favorabile condiţii pentru determinarea cursului valorilor mobiliare şi formarea unui spaţiu centralizat de comerţ. Reprezentînd o

formă a pieţei organizate, bursa de valori are specificul său, ceea ce o deosebeşte de alte pieţe, în special de pieţele financiare.

Scurt istoric.

În luna decembrie 1994, în baza Legii cu privire la circulaţia valorilor mobiliare şi bursele de valori, a fost fondată Bursa de Valori a

Moldovei (BVM), reprezentînd o societate pe acţiuni de tip închis. La crearea bursei au participat 34 de fondatori - participanţi

profesionişti la piaţa valorilor mobiliare. Primele negocieri au avut loc la 26 iunie 1995, considerată ziua de "naştere" a Bursei de

Valori a Moldovei.

Odata cu deschiderea Bursei a fost creata baza juridică şi organizatorică, contribuind la realizarea proceselor complexe pe piaţa de

capital.

Graţie susţinerii din partea SUA (ajutor acordat prin Agenţia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare), Bursa de Valori este

inzestrată cu tehnologii moderne de tranzacţionare.

Potrivit opiniei experţilor internaţionali ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (1998), Bursa de Valori a Moldovei

este o organizaţie ce se dezvoltă rapid şi progresează, în mod strălucit se distinge printre noile burse de valori din Europa de Est,

avînd un grad minimal de risc. începînd cu luna mai 1995 BVM este membru activ al Federatiei Burselor Euro-Asiatice (FBEA),
creată în 1995 la iniţiativa Bursei de Valori din Istambul, ale carui obiective principale sunt:

- dezvoltarea pieţei de capital a ţărilor-membre privind perfecţionarea structurii organizatorice;

- soluţionarea problemelor reglementării şi autoreglementării mecanismului pentru brokeri şi dealeri;

- organizarea unui monitoring eficient;

- elaborarea principiilor administrării corporative etc.

La etapa iniţiala de dezvoltare pentru Bursa de Valori au fost stabilite cerinţe privind mărimea capitalului social. La momentul

fondării capitalul social al Burei constituia 238 000 lei, în 1998 era de 392 000 lei şi în prezent acesta este de 500 000 lei.

Normativele suficienţei capitalului social de 650000 lei inclusiv a fondului de garanţie de 30 la sută din capitalul social stabilite de

legislaţie în prezent sunt respectate.

In anul 1998 BVM a fondat Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) - societare pe acţiuni ne comercială de tip închis. Acest

eveniment a coincis cu jubileul de trei ani al primelor negocieri la Bursă. Odată cu dezvoltarea pieţei de capital cota parte de

proprietate a BVM s-a micşorat şi acţiunile sunt împărţite între participanţii DNVM. Implementarea în 1998 a unui nou sistem de

tranzacţionare, integrat cu sistemul de depozitare, a permis realizarea garantată şi operativă a negocierilor. Implementarea acestui

sistem, la fel ca şi crearea DNVM, a fost posibilă graţie companiilor americane Prise Waterhouse şi USAID. La etapa iniţială

numarul emitenţilor incluşi în sistemul depozitar era de 5, la finele anului 1999 acesta a atins cifra de 48. În prezent toate valorile

mobiliare admise spre negocieri la Bursa se află în Depozitarul Naţional, cu excepţia valorilor mobiliare ale fondurilor de investiţii.

In toamna anului 2001 au fost aprobate comisioane şi taxe noi, ele fiind impărţite între Bursa de Valori şi Depozitarul Naţional. în

aceeaşi perioadă, în bază de tender, a fost ales Preşedintele Depozitarului Naţional, precum şi banca unică de decontări pentru

ambele structuri, este efectuat monitoring-ul tuturor documentelor de constituire şi normative, se implementează în practică

Concepţia Depozitarului Naţional elaborată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

In luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de organizaţie ne comercială de autoreglementare (OAR). Fiind

organizaţie de autoreglementare Bursa este o parte componentă a mecanismului unic de reglementare a pieţei valorilor mobiliare,

inzestrată cu imputerniciri respective, elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi.

Noile Reguli ale BVM, introduse în anul 2000, au schimbat calitativ mecanismul negocierilor. În prezent, Regulile respective au

suferit modificări şi completări esenţiale privind tehnologia efectuării tranzacţiilor.

In cadrul cerintelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente, proceduri şi instrucţiuni ce reglementează activitatea

Bursei. In afară de aceasta, a fost creata Comisia de respectare şi examinare a chestiunilor ce ţin de incălcarea de către Membrii

Bursei a Regulilor Bursei de Valori şi aplicarea măsurilor disciplinare.

Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a Bursei este apariţia indicelui bursier. La inceputul
anului 2000 Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a introdus în circulaţie indicele CNVM-32 (publicarea lui oficială a început în

vara anului 2000). Indicele se calculează săptămînal după inchiderea şedinţei de vineri (sau a celei de luni) de tranzacţionare la

BVM. Drept bază pentru calcularea indicelui respectiv a fost luat cel mai răspindit în lume indice - "Dow Jones", calculat în regimul

timpului real în baza rezultatelor negocierilor la bursa de valori din New-York. Structura portofoliului CNVM-32 practic reflectă

structura produsului intern brut (PIB) în Moldova: 57,55 la sutaă din intreprinderile incluse în indice se referă la producerea

produselor alimentare şi a băuturilor; 19,42 la sută - la industria uşoară; 15,85 - la industria grea şi 7,18 la sută - la sfera serviciilor.

Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dezvoltarea economiei, precum şi a urmăririi

dinamicii de dezvoltare a acesteia. Investitorii autohtoni şi străini urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea investiţiilor sale.

Specialiştii consideră acest indice nu întru totul clasic, deoarece economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită

tendinţă pe piaţa de valori. Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele intr-adevar sa fie orientat spre

planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea Bursei pe viitor să sporească odata cu limitarea considerabilă

a activităţii pieţei extrabursiere. în prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este de aşa natură că oscilaţiile acestuia într-o directie

sau alta vor indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă, atunci vizavi de unii emitenţi.

Structura Bursei de Valori a Moldovei.

Organul suprem al Bursei este Adunarea generala a Membrilor. în perioada dintre adunările Membrilor administrarea reglementată

şi eficientă a Bursei este efectuată de Consiliul Bursei constituit din 18 persoane alese pe un termen de un an. Realizarea eficientă

a obiectivelor Bursei este asigurată de Preşedintele Bursei. Din anul 1997 funcţia de Preşedinte al Bursei de Valori a Moldovei o

deţine dl Corneliu Dodu. Activitatea Bursei este realizată nemijlocit de Departamentele acesteia, ele efectuînd funcţii clar

determinate în baza propriilor regulamente privind organizarea şi funcţionarea, aprobate de Preşedintele Bursei. în prezent în cadrul

Bursei îşi desfăşoara activitatea urmatoarele subdiviziuni şi departamente:

1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupa de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea

valorilor mobiliare la Cota Bursei. Cota Bursei (listing) este un sistem de susţinere a pieţei care creeaza condiţii favorabile pentru

piaţa organizată, permite a depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. în

departamentul respectiv sunt realizate urmatoarele obiective: politica de acţionariat, politica valorilor mobiliare şi politica

dividendelor. Ca sursă de informare şi piată organizată Bursei îi este atribuit un rol deosebit în răspindirea oricărei informaţii

referitoare la valorile mobiliare. Departamentul nominalizat publică lunar în buletinul informativ "Bursa de Valori a Moldovei"

informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă, prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă

informaţie. Toată informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.

2) Departamentul Clearing şi Decontări. Clearingul reprezintă totalitatea acţiunilor intreprinse de Departamentul specializat al Bursei

în vederea colectării, verificării, corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la Bursă,

perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.

3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei realizează urmatoarele funcţii:

- respectarea corespunderii normelor şi cerintelor legislaţiei la realizarea activităţii Bursei şi a Membrilor ei;
- supravegherea - urmarirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a activităţii cu valorile mobiliare la Bursă în scopul

asigurării comportamentului respectiv al Membrilor pe piaţa valorilor mobiliare;

- soluţionarea problemelor juridice.

4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt supravegherea şi susţinerea sistemului electronic

pentru tranzacţionare la Bursă.

Circulaţia valorilor mobiliare la Bursă.

Spre circulaţie (tranzacţionare) la Bursă sunt admise următoarele valori mobiliare:

1. valori mobiliare emise de către stat, municipii, autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale;

2. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice locale;

3. valori mobiliare corporative, emise de persoane juridice străine (sectorul internaţional);

4. opţiuni la valorile mobiliare şi alte contracte la termen ;

5. alte valori mobiliare şi instrumente financiare, circulaţia cărora nu este interzisă de legislaţia în vigoare .

Bursa este în drept să inregistreze valorile mobiliare ce nu au restricţii de circulaţie liberă. Lista valorilor mobiliare corporative aflate

în circulaţie la Bursă este structurată în două subdiviziuni:

- valorile mobiliare înscrise la unul din nivelurile Cotei Bursei (două niveluri);

- valorile mobiliare înregistrate la Bursă (non-listing), care în funcţie de conformarea emitentului anumitor cerinţe de calificare, sunt

repartizate în 2 sectoare: principal si secundar.

Cele mai scumpe companii la bursa din Moldova

Ediţia de Vineri Nr.200985 din 11 septembrie 2009

    Acţiunile băncii „Mobiasbancă” au fost cele mai scumpe din istoria Bursei de Valori a
Moldovei, indică un clasament elaborat de agenţia „Estimator – VM”.

    Potrivit clasamentului acţiunilor cu cea mai mare valoare de piaţă de la existenţa Bursei de Valori a
Moldovei, „Mobiasbancă” este urmată în top de compania „Moldova-Gaz” şi Banca de Economii. Valoarea
acţiunilor companiei „Mobiasbancă” comercializate la Bursa de Valori a constituit 2 miliarde de lei.
Clasamentul include zece companii, dintre care şase poziţii sunt ocupate de instituţii bancare.
    În acelaşi timp, valoarea acţiunilor celei mai mari bănci din ţară, „MOLDOVA-AGROINDBANK”, s-a diminuat, instituţia bancară respectivă
coborând cu 2 poziţii, deţinând locul 4 în acest clasament. În schimb, au avansat simultan cu o poziţie „Banca de Finanţe şi Comerţ”,
compania „Produse Cerealiere” şi „Banca Socială”. Modificările respective s-au datorat părăsirii topului de către acţiunile emise de SA „Tutun-
CTC”, care deţinea anterior locul 7.

     Valoarea capitalizării bursiere, evaluată după metodologia Grupului de Companii „EVM Grup”, marca la finele lunii august curent 13,702
miliarde lei sau cu 96 milioane de lei mai puţin decât în luna precedentă. Astfel, valoarea indicatorului dat a coborât sub pragul de 14
miliarde lei. Potrivit experţilor din cadrul agenţiei „Estimator – VM”, capitalizarea bursieră s-a redus pe parcursul ultimelor două luni de la
valori de peste 15 miliarde lei la cele sub 14 miliarde lei.

Ce este Ratingul
Ce este ratingul?
Ratingul este un sistem prin care se asociaza fiecarei companii (sau entitati, inclusiv tari, administratii locale, instrument financiar,
etc) un calificativ, pe baza informatiilor despre acea companie. Calificativul poate avea diverse forme: litere (de exemplu AAA, AA,
etc pana la D), cifre (de exemplu de la 1 la 10), combinatii ale acestora sau alte notatii. 
Toate tipurile de calificative exprima intr-o forma standardizata ‘bonitatea’ companiei, adica sunt o masura a sigurantei pe care o pot avea
partenerii de afaceri ai companiei respective in relatia cu aceasta. Informatiile utilizate sunt de obicei cele financiare, disponibile public din
surse oficiale, dar in unele cazuri sunt utilizate si alte informatii (numite informatii calitative) care sunt obtinute direct de la companie si nu pot
fi exprimate prin cifre: calitatea managementului, calitatea produselor sau serviciilor oferite de companie, existenta politicilor de guvernanta
corporativa etc.
Ratingul este utilizat atat la determinarea evolutiei in timp a bonitatii unei companii, cat si la compararea unei anumite companii cu altele din
industria sa si nu numai. Datorita standardizarii obtinute prin sistemul de rating, oricine poate compara doua companii in orice moment, in
ceea ce priveste bonitatea. In acest fel, un partener de afaceri va putea determina de exemplu ce limita de credit poate oferi companiei,
pornind de la ratingul asociat acesteia. Mai mult, atunci cand ratingul unei companii s-a deteriorat fata de perioada anterioara, partenerii
acesteia isi vor limita expunerea (de exemplu creditul furnizor acordat) fata de ea si invers, atunci cand ratingul unei companii se
imbunatateste fata de perioada anterioara, acesta este un semn pentru partenerii sai ca firma este mai putin riscanta. Ratingul este utilizat
pe scara larga si de catre institutiile financiare atunci cand stabilesc dobanda la care imprumuta o anumita companie fie in mod direct, fie
prin intermediul instrumentelor de credit (de exemplu obligatiuni corporative), ca o reflectare a relatiei care exista intre rata dobanzii si riscul
companiei de a nu rambursa creditul (de a intra in incapacitate de plata).

Cum te ajuta Ratingul?

Ratingul IMM dezvoltat de catre efin.ro este un sistem prin care companiilor li se asociaza un calificativ, pe baza datelor financiare
cele mai recente depuse de catre companie catre institutiile statului. El a fost dezvoltat si se aplica in special companiilor mici si
mijlocii, desi poate fi utilizat si pentru evaluarea bonitatii companiilor mari.
Ratingul IMM contine doua parti. Ratingul general indica posibilitatea ca o companie sa aiba sau nu probleme financiare si de lichiditate
majore in perioada urmatoarelor 12 - 24 luni de la data situatiilor financiare utilizate. In plus fata de acesta, este prezentat si un rating detaliat
pentru un numar de indicatori financiari. Pentru fiecare indicator este prezentata formula de calcul, o valoare optima tinand cont de sectorul
de activitate in care activeaza compania, precum si un rating obtinut din compararea rezultatului obtinut de companie cu valoarea optima
precizata. In plus, in functie de ratingul obtinut, este prezentat un comentariu privind evaluarea riscurilor cu care se confrunta compania in
privinta indicatorului analizat. Deoarece valoarea indicatorilor financiari depinde de sectorul de activitate in care activeaza compania, a fost
necesara compararea acestora cu valori considerate optime pentru fiecare indicator in parte si respectiv pentru sectorul de activitate specific
al companiei pentru care se realizeaza analiza de rating.
Ratingul IMM al efin.ro te ajuta sa intelegi care este bonitatea generala a companiei pe care doresti sa o analizezi si iti ofera informatiile
detaliate pe baza carora a fost construit acest rating, inclusiv comentariile aferente fiecarui indicator financiar evaluat.

Ratingul este un cuvânt de origine anglo-saxonã a carui traducere literala este -evaluare,desemnând,în acelasi timp, un
proces (analiza riscului),cât si rezultatul final al acestuia (nota).
O definitie, întâlnita mai ales printre profesionisti este si aceea ca ratingul este procesul de evaluare a riscului atasat unui
titlu de creanta sintetizat într-o nota,permitând un clasament in functie de caracteristicile particulare ale titlului si ale
garantiilor emitentului.
Agentiile de rating au aparut pentru prima data în S.U.A. Prima societate ce s-a lansat în activitatea de rating a fost The
Mercantile Agency, aparuta în 1841 la New York. Primul birou situat în afara Americii de Nord a fost cel deschis în 1857, în
Londra. În 1859, The Mercantile Agency trece în proprietatea lui Robert Graham Dun, schimbându-si totodata si denumirea
în R.G. Dun & Company.
Înca din 1849 au început sa apara si companiile concurente; în acel an s-a lansat pe piata The John M. Bradstreet
Company în Cincinnati, care a publicat în 1857 primul manual de rating denumit The Bradstreet Rating Book.
În 1933, sub presiunea conjuncturii economice, cele doua societati au fuzionat, noua agentie numindu-se Dun &
Bradstreet.
De asemenea, în 1900, John Moody a pus bazele companiei Moody's Investors Service, când a si publicat Moodys Manual
of Industrial and Miscellaneous Securities.
În 1909 Moody a emis pentru prima data ratinguri de titluri financiare în lucrarea Moodys Analysis of The Railroad
Investments. În acest material, autorul a folosit
pentru prima oara clasificarea de la Aaa la C pentru a evalua aproximativ 1500 de titluri financiare individuale emise de
peste 200 de societati.
În 1860 s-a înfiintat Poors Publishing Company, o data cu publicarea lucrarii lui Henry Varnum Poor The History of
Railroads and Canals of the United States, ce a
început sa furnizeze ratinguri din 1916.
În 1906 a fost fondat Standard Statistic Bureau, care din 1922 a început sa emita la rândul sau ratinguri pentru titlurile
emise de întreprinderi. La scurt timp dupa aceea a
efectuat primele ratinguri suverane. Anul 1941 a marcat prima fuziune importanta din industria ratingului când cele
doua firme au creat Standard and Poors Corporation.
Cea de-a treia mare companie de rating, Fitch Publishing Company, a început sa emita ratinguri în 1924.
Situatia de pe piata americana, dominata de cele doua mari agentii Moodys si Standard and Poors, n-a împiedicat
dezvoltarea altor agentii mai mici ca Duff and Phelps si Mc Carthy Crisanti and Maffei. Chiar daca notarea era destul de
raspândita înaintea celui de-al doilea razboi mondial, ea nu privea decât Statele Unite. Autoritatile de reglementare au
impus societatilor financiare constituirea de provizioane pentru titlurile speculative grade
(titluri având o nota sub BBB pe scala Standard and Poors si Fitch sau Baa pe scala dezvoltata de Moodys).
Agentiile de rating sunt organizate ca societãti prestatoare de servicii financiare cu înaltã valoare adãugatã. Structura lor
organizatoricã este suplã si presupune un numãr limitat de colaboratori repartizati peste tot în lume.
Desi ratingul s-a afirmat relativ recent, literatura de specialitate retine doua functii care caracterizeaza agentiile
de rating:
-supravegherea intereselor financiare externe ale
întreprinderilor nationale si ale statelor , punând la dispozitie,

Cine e "omul-foarfeca", cel care decide cat de riscanta este o tara

     

Foto: Arhiva

Tablete Pc ONDA VX610W Android

2.3 Gingerbread 7inch Capacitive
+Limba Romana!495 RON
Agentia de rating Standard&Poor's a retrogradat pe 13 ianuarie noua tari din zona euro, Franta si Austria ramanand fara ratingul de
triplu-A. Astfel, un mare semnal de alarma a fost dat pe piete cu privire la sanatatea financiara a regiunii.

Totodata, miscarea a adus in centrul atentiei publice persoanele din cadrul agentiei de rating care iau aceste decizii, potrivit Reuters.

Poate ca Moritz Kraemer, analistul-sef al departamentului S&P, este un analist putin cunoscut public, insa deciziile sale au un impact urias.
Din 2007, Kraemer si echipa sa de economisti putin cunoscuti din divizia europeana a S&P au retrogradat tarile din zona euro de 36 de ori.

Valuri de taieri i-au asigurat lui Kraemer porecla de "omul foarfeca" ("Mr Scissorhands").

Kraemer, care a crescut in Germania, si-a obtinut doctoratul de la Universitatea Goettingen din centrul Germaniei, unde a studiat economiile
din tarile in curs de dezvoltare, defrisarea tropicala si modalitatile in care proiectele de cai ferate pot reduce saracia in Africa.

Analistul vorbeste engleza, germana, franceza si spaniola.

Kraemer s-a alaturat in 2001 biroului din Londra al S&P in calitate de analist pe probleme suverane. In doi ani a devenit seful echipei de
analisti ai diviziei europene, ulterior fiind pormovat la supravegherea Europei, Orientului Mijlociu si Africii in 2006. Aceasta promovare i-a
permis sa revina in Frankfurt.

In prezent, Kraemer coordoneaza o echipa de 12 analisti.

Cand un analist recomanda o modificare a ratingului, isi prezinta evaluarea unui comitet de rating secret care poate aproba sau respinge
schimbarea.

Retrogradarea sau imbunatatirea ratingului datoriei unei tari influenteaza costurile de finantare ale intregii natiuni si chiar poate determina
daca investitorii vor investi sau nu in aceasta tara.

Agentiile de rating au fost dur criticate dupa criza financiara din 2008 si se afla din nou in in in Europa din cauza deciziilor lor. 

Agentiile americane de rating - sa ne temem sau nu de ele?

     
Foto: Arhiva

Evaluarile facute de agentiile de ratinginfluenteaza direct pietele financiare, reprezentand principalul indicator care ghideaza
activitatile investitorilor, determinand in final starea generala a economiei. Fiind vorba, asadar, de o responsabilitate uriasa,
obiectivitatea si competenta sunt atribute cheie pentru activitatea agentiilor de rating. 

De aceea, actiunile principalelor agentii de evaluare financiara, companiile americane Standard&Poor's,Moody's si Fitch vizand
retrogradarea ratingurilor tarilor indatorate din zona euro, in pofida eforturilor necontenite ale liderilor europeni de a pune capat crizei au
atras numeroase critici si acuzatii.

In special, decizia S&P din luna ianuarie privind reducerea ratingurilor a noua state din zona euro, printre care si Franta si Austria, care si-au
pierdut calificativele maxime triplu "A", a atras furia liderilor europeni.

Astfel, Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice si monetare si-a exprimat convingerea ca momentul ales nu este accidental
si a descris decizia ca fiind "inconsistenta intr-o perioada in care zona euro desfasoara o activitate decisiva pe toate fronturile ca raspuns
la criza", intr-o declaratie publicata pe pagina de Internet a Comisiei Europene.

Desigur, decizia S&P a venit dupa un alt summit neincununat de succes al oficialilor europeni. 

Potrivit directorului Asociatiei Managementului Investitiilor, Guy Sears, retrogradarile recente demonstreaza faptul ca agentiile reflecta, nu
cauzeaza problemele fiscale de baza.

"Agentiile de rating vor ramane o parte importanta pe pietele financiare in anii care vor urma", a spus Sears, potrivit The Telegraph.

Raman insa de actualitate acuzatiile privind practicile incorecte ale agentiilor de evaluare financiara din 2008, la inceputul crizei financiare
globale, potrivit carora, in incercarea de a-si creste cota de piata, ar fi orientat gresit investitorii acordand ratinguri de top bancilor cu o
calitate dezastruoasa a portofoliilor de credite ipotecare. 

Acum sunt acuzate de exces de zel pentru a arata ceea ce toata lumea cunoaste, manifestandu-si ingrijorarea fata de fragilitatea zonei euro
si anuntand falimentul Greciei. 

Potrivit ministrului german al Finantelor, Wolfgang Schauble, citat de BBC, "actiunea agentiilor de rating nu ar trebui supraestimata." 

Totusi, acestea contribuie prin deciziile lor la aplificarea tensiunilor de pe piete si inrautatirea situatiei tarilor aflate in vizor, ducand la
cresterea costurilor de finantare. 

UE va supraveghea agentiile de rating

Comisia Europeana (CE) a aprobat, marti, o serie de propuneri de consolidare si inasprire a reglementarilor pentru activitatea agentiilor de
rating, in urma crizei financiare, printre care supravegherea acestor companii de catre reprezentanti ai UE.

"Noile reglementari au fost gandite astfel incat sa asigure ratinguri de credit de inalta calitate, care sa nu fie influentate de conflicte de
interese", se arata intr-un comunicat al Executivului Uniunii Europene, citat de Mediafax.

Astfel, agentiile de evaluare vor avea nevoie de autorizatii pentru a opera in conformitate cu reglementarile UE, in contextul in care regulile
existente, urmate voluntar de companii, sunt insuficiente, este de parere Charlie McCreevy, comisarul european pentru Piata Interna.

Legislatia UE va inlocui, astfel, codul de conduita voluntara elaborat de IOSCO, un grup-umbrela format din reglementatori nationali din
intreaga lume.

Totodata, noul pachet de reglementari ar tine cont de pregatirea si abilitatile unor directori non-executivi de la agentiile de rating, pentru a
crea certitudinea ca acestia inteleg procesul de evaluare la care iau parte. mai mult

Miercuri, 12 Noiembrie 2008, ora 17:41

Alte articole despre: Comisia European

UE va supraveghea agentiile de rating

Comisia Europeana (CE) a aprobat, marti, o serie de propuneri de consolidare si inasprire a reglementarilor pentru activitatea agentiilor de
rating, in urma crizei financiare, printre care supravegherea acestor companii de catre reprezentanti ai UE.
"Noile reglementari au fost gandite astfel incat sa asigure ratinguri de credit de inalta calitate, care sa nu fie influentate de conflicte de
interese", se arata intr-un comunicat al Executivului Uniunii Europene, citat de Mediafax.

Astfel, agentiile de evaluare vor avea nevoie de autorizatii pentru a opera in conformitate cu reglementarile UE, in contextul in care regulile
existente, urmate voluntar de companii, sunt insuficiente, este de parere Charlie McCreevy, comisarul european pentru Piata Interna.

Legislatia UE va inlocui, astfel, codul de conduita voluntara elaborat de IOSCO, un grup-umbrela format din reglementatori nationali din
intreaga lume.

Totodata, noul pachet de reglementari ar tine cont de pregatirea si abilitatile unor directori non-executivi de la agentiile de rating, pentru a
crea certitudinea ca acestia inteleg procesul de evaluare la care iau parte. mai mult

Miercuri, 12 Noiembrie 2008, ora 17:41

Alte articole despre: Comisia Europea