Pangeea

Acum 300 de milioane de ani, Pământul nu avea şapte continente, ci unul singur numit
Pangeea, care era înconjurat de un singur ocean numit Panthalassa. Explicaţia formării
supercontinentului a dus la elaborarea teoriilor plăcilor tectonice, care stă la baza geologiei.
În afară de acest aspect, Pangeea are câteva particularităţi care merită amintite pentru a
înţelege mai bine istoria geologică a Terrei din ultimii 300 de milioane de ani.

Pe parcursul întregii istorii a Pământului, s-au format şi dezintegrat mai multe

supercontinente, datorită mişcărilor crustei pe manta. Acestea au influenţat dramatic istoria
planetei, scrie Live Science.
„Este ceea ce a condus întreaga evoluţie a planetei în timp. Este o caracteristică majoră
a Terrei”, a precizat Brendan Murphy, profesor de geologie la St. Francis Xavier University,
din Antigonish, Nova Scotia.
Istoria continentului Pangeea
Toată ideea formării supercontinentelor în istoria planetei a început acum mai bine de un
secol, când Alfred Wegener a propus noţiunea unui supercontinent străvechi, care a fost
numit Pangeea, după ce a adus mai multe dovezi în acest sens.

Cea mai evidentă dovadă este aceea că marginile continentelor se potrivesc precum piesele de
puzzle, ceva ce putea fi observat şi acum mai bine de o sută de ani cu o hartă cât de cât
precisă. O altă dovadă provine din observaţiile asupra fosilelor. Depozitele de cărbune din
Pennsylvania au o compoziţie similară cu cele din Polonia, Marea Britanie şi Germania din
aceeaşi perioadă; ceea ce arată că America de Nord şi Europa formau un singur continent. De
asemenea, orientarea mineralelor magnetice în sedimente scoate la iveală modul în care polii
magnetici ai Pământului au migrat în timp.
În înregistrările fosile, plantele identice precum feriga Glossopteris sunt găsite acum pe
continente diferite. Lanţurile muntoase care acum se află pe continente diferite, precum
Apalaşii din Statele Unite şi Munţii Atlas din Maroc fac parte din Munţii Pangeei Centrale,
formaţi în urma coliziunii dintre supercontinentele Gondwana şi Laurusia.
Pangeea s-a format printr-un proces gradual care s-a întins pe mai multe sute de milioane de
ani. A început acum 480 de milioane de ani, atunci când un continent numit Laurentia, care
include părţi din America de Nord, a intrat în coliziune cu mai multe microcontinente pentru
a forma Euramerica. Aceasta a intrat în coliziune cu Gondwana, care includea Africa,
Australia, America de Sud şi subcontinentul India.

Acum 200 de milioane de ani, supercontinentul Pangaea a început să se dezintegreze.

Gondwana a început să se desprindă de Laurasia (Eurasia şi America de Nord). Apoi, acum
150 de milioane de ani, Gondwana a început să se dezintegreze. India s-a desprins
din Antarctica şi Africa s-a desprins de America de Sud. Acum 60 de milioane de ani,
America de Nord s-a desprins de Eurasia.
Viaţa şi climatul de pe Pangaea
O singură masă de uscat duce la un climat diferit. Spre exemplu, interiorul continentului
Pangeea era extrem de uscat şi era izolat în spatele lanţurilor muntoase masive care blocau
umezeala şi norii.

Totuşi, depozitele de cărbune găsite în Statele Unite şi Europa au scos la iveală că părţi din
supercontinentul străvechi din apropierea ecuatorului au fost acoperite de păduri tropicale,
similare cu pădurea amazoniană. „Zăcămintele de cărbune sunt esenţiale pentru că ne spun că
exista multă viaţă pe uscat”, a precizat Murphy pentru Live Science.
Modelele climatice elaborate cu ajutorul studierii paleosolurilor arată că interiorul continental
al Pangeei avea o climă sezonieră, cu perioade uscate urmate de ploi abundente, precum se
întâmplă astăzi în centrul Australiei.
Pangeea a existat timp de 100 de milioane de ani, iar în această perioadă, au existat mai multe
animale esenţiale pentru evoluţia ulterioară a vieţii, precum Traversodontidae, o familie de
animale erbivore care include strămoşii mamiferelor.
În timpul Permianului, populaţiile de insecte au înflorit. Existenţa Pangeei s-a suprapus însă
cu cea mai mare extincţie din istoria vieţii de pe Terra (Marea Extincţie), marcată de trecerea
de la Permian la Triasic acum 252 de milioane de ani. Triasicul timpuriu se remarcă prin
emergenţa arhozaurilor, un grup de animale care vor duce la apariţia crocodililor, păsărilor şi
a mai multor reptile. Acum aproximativ 230 de milioane de ani, au apărut primii dinozauri.

Laurasia a fost un supercontinent situat în emisfera nordică, care s-a format prin

despărțirea supercontinentului Pangeea (celălalt era Gondwana) în timpul Triasicul mijlociu,
cu 335-175 milioane de ani în urmă. Laurasia s-a separat de Gondwana acum 215-175
milioane de ani în urmă (începând din perioada Triasicul târziu).
Numele combină denumirile Laurenția și Eurasia. Cum sugerează și denumirea geologică,
Laurasia a inclus cea mai mare parte a maselor de uscat care alcătuiesc continentele de astăzi
din emisfera nordică, în special Laurenția, Baltica, Siberia, Kazakhstania și cratogenele China
de Nord și China de Est.
Nu trebuie confundat cu Laurussia, continent din Devonian, anterior formării Pangeei.