Pseudo-obsesiile

Intr-un film de copii suedez, Dunderklumpen este un capcaun care traieste singur, insa dupa cum
explica chiar el, nu e niciodata singur de tot, pentru ca are varstele anterioare cu el. “Daca tin
degetul in gura, am un an; daca fluier, am opt ani; daca tip: Hei tu de acolo, opreste-te, am 35. Sunt
cate o persoana pentru fiecare an din viata mea 1.”
Daca o viata trecuta este retraita, reapar si toate emotiile de atunci. De exemplu, cand un om este
respins la o intalnire se gandeste ca la varsta de 17 ani, cand a fost respins cu cea mai mare forta.
Apropae ca poate sa simta acneea cum ii inunda fata si poate chiar sa fredoneze melodiile de atunci.
A te afunda in trecut poate fi deranjant dar poate fi si placut atunci cand te afunzi in propria copilarie
– atunci cand te joci cu proprii copii, de exemplu. Noi ar trebui sa purtam toate vietile noastre
trecute in armonie intre ele, si accesibile una alteia, in acelasi timp acceptand ghidarea varstei
prezente.
Subpersonalitatile reale pe care le-am lasat in urma la nastere au si ele traume. Putine vieti sunt
complet curate. Ca si cu traumele emotionale care aduc schimbari somatice, nu putem niciodata sa
curatam complet aceste incarcari cat nu suntem incarnati. Traumele care provin din asa numitele
vieti “adormite” sunt restimulate mai lent, insa atunci se trezesc, sau cel putin incep sa viseze. Daca
rezolvam o trauma, personalitatea trecuta poate fi integrata ca o personalitate suplimentara, dar ea
poate sa nu devina activa.
Multi oameni aleg dintre personalitatile lor atunci cand se pregatesc pentru aceasta viata. Acestea se
aleg in functie de ce vor sa faca sau cu cine vor sa se intalneasca. Femeile care isi aleg o cariera
sociala au adesea ca personalitate de baza un barbat care a avut o pozitie sociala importanta, pentru
ca acea experienta o pot folosi cel mai bine. Daca vrei sa devii compozitor si intr-o viata trecuta in
Grecia antica ai cantat la flaut, vei lua acea viata cu tine.
Cand oamenii si pregatesc viata viitoare, personalitateacare care cel mai mult de oferit preia de
obicei rolul principal si devine personalitatea de baza. Acea personalitate are de obicei acelasi sex ca
si in viata aceasta. Cand oamenii nu planifica viata, de obicei ultima viata serveste ca personalitate
de baza.
Cand ne incarnam primim parinti care au o anumita ereditate. Acea ereditate include anumite
caracteristici genetice pe care nu le dorim dar trebuie sa le acceptam. Ne alegem parintii mai ales

1
Primul paragraf este pe pagina 61

62
pentru ca avem probleme karmice de finalizat impreuna sau pentru ca ii recunoastem ca pe vechi
prieteni. Oricare ar fi motivul, alegerea respectiva readuce amintiri ale vietilor in care i-am cunoscut,
poate chiar si vieti in care n-am vrut sa fim impreuna.
Pseudo-obsesiile sunt personalitati din vieti trecute care traiesc in noi sau in jurul nostru, ca si cum
ar fi oameni complet diferiti. Acestea sunt forme extreme ale subpersonalitatilor. Un pseudo-
obsesor nu este un reziduu partial dintr-o alta viata ci este intreaga personalitate a acelei vieti.
Personalitatea este constienta, insa continuta intr-o stare care mai degraba interfereaza decat
contribuie. Uneori am ales aceasta subpersonalitate, insa alteori ni se ataseaza ea insasi , ca si cum
ar fi un frate sau o sora pe care n-am dorit sa-i invitam. Personalitatea poate fi prostul satului care
ne-a urmat in acesta viata din instinct. Odata ce ii percepem prezenta putem crede ca este un
atasament si vrem sa scapam de el. Sau am adus-o cu noi in mod constient, ca sa o scoatem din acea
stare.
Deci, un pseudo-obsesor este o personalitate anterioara care ne incita si in acelasi timp este dificil de
abordat. Terapeutii PLT nu se ocupa de de pseudo-obsesiile unei varste trecute ci de o viata intreaga
neasimilata, care se invarte pe langa noi, interfereaza si uneori chiar devine principala. Multi pseudo-
obsesori sunt vieti trecute care au produs repercursiuni grave dupa traume, hangoveruri si
postulate, toate la un loc.
Sunt multe motive pentru ca o personliatate anterioara sa ramana pe din afara. Un tip frecvent de
pseudo-obsesor sunt cinicii. Sunt constienti, insa nu le place copilaria, nu sunt multumiti se sexul lor
feminin, sau de personalitatea prezenta. O fata poate avea aceasta forma de pseudo-obsesie
adormita, pana cand isi ia prima slujba responsabila. Atunci personalitatea adormita se trezeste si
simte ca ceva familiar se petrece; incepe sa caute si pur si simplu nu rezista sa nu se implice, fara ca
in mod necesar sa se integreze bine.
Multe femei poarta acest tip cinic alaturi de o femeie puternica, conducatoare. Cu astfel de persoane
complexe este dificil sa construiesti o relatie stabila, directa. Daca construiesti o relatie cu una din
parti, celalta incepe sa dea semne de nervozitate, si daca esti acceptabil pentru cealalta parte, atunci
prima iti face probleme.
Uneori, asfel de subpersonalitati cinice sunt mai intelgente decat terapeutul. Incearca sa te
depaseasca si sa te prinda, insa daca incerci sa eviti discutia, te tin in sah. Primul lucru pe care il ai de
facut este sa le castigi respectul;

63
dar ajuta daca si tu le respecti.
Adesea aceste subpersonalitati au fost active in politica sau in afaceri. Initial au fost mai sensibile
insa au avut o experienta care le-a inghetat si le-a facut indiferente. Daca au suficieta incredere in
tine, vor dori sa ajunga la acea experienta si raceala lor se va inmuia. Pot ramane personalitai
puternice, insa acum au empatie.
Alergiile, ca toate fenomenele psiho-somatice, sugereaza adesea pseudo-obsesii. Foarte rar am avut
pacienti care au venit la tratament pentru alergii, dar am avut adesea pacienti ale caror simptome
includeau alergiile. Cred ca multe alergii isi au originea intre primele vieti traite. Uneori pot fi o parte
a unei pseudo-obsesii, adesea cu o experienta traumatica neasimilata, si mai ales cu o experienta
traumatica a mortii. Cu alergiile nu incepeti cu pseudo-obsesiile ci mai degraba cu explorarea aurei.
Un pacient poate ca are astm din copilarie. Dar cand dispare astmul, apare o mancarime pe piele.
Aceasta schimbare poate sugera o pseudo-obsesie. Un punct blocat transmite energie negativa si
daca canalul normal este blocat, energia trebuie sa gaseasca alt mod de eliberare. Aceasta inlocuire
nu dovedeste prezenta unui pseudo-obsesor insa ofera indicatii puternice despre existenta sa.
Cum aflam diferenta dintre o pseudo-obsesie si o obsesie? Prin egostari o personalitate negativa
intra in camera. Intrebarile care diferentiaza intre cele doua sunt: De cand esti cu mine? De ce ai
venit? Ce vrei? Rar se intampla sa stii raspunsurile dinainte, cu toate ca tendintele de sinucidere de
obicei sugereaza obsesori.
Paranoia poate fi un obsesor care ne urmareste, ne forteaza, de obicei amintindu-si de o viata in
care am fost persecutati. Acest obsesor atunge un punct sensibil si intra. Paranoia poate fi si o
pseudo-obsesie, cineva care inca este instr-o stare de panica.
Alcolicii si drogatii sunt proprii lor obsesori. Isi dau voie sa fie preluati, nu de alte suflete ci de un
program creat de ei insisi, care in acest caz este fizic. Alcolicii pot atrage alti alcoolici neintrupati care
doresc sa bea. Oamenii se pot simti atat de mult in afara lor incat isi produc adevarati obsesori.
Sufletele noastre au fost reflectate in multe corpuri

64
in multe vieti, producand multe personalitati. Toate acestea formeaza o retea in crestere. Unele sunt
mai puternice, altele mai comunicative, iar altele raman izolate in intuneric. In final fiecare suflet se
pare ca se straduieste sa se dezvolte cat mai mult, sa devina bine rotunjit. Bine rotunjit inseamna sa
te simti complet, nu ca ceilalti.
O pseudo-obsesie este o viata trecuta care nu a fost bine integrata si bantuie in prezent ca o
personalitate deranjanta. Cauza insuficientei integrari este intotdeauna o moarte incompleta care
rezulta intr-o viata incomplet asimilata. Aceasta neasimilare poate veni din postulate sau dintr-o
moarte in copilarie. Poate viata a fost prea dura, a avut prea multe traume si hangoveruri. Pseudo-
obsesia poate fi cauzata de orice, dar problema centrala este ca nu a existat catharsis dupa moarte si
personaliatea a ramas blocata. Astfel, piatra de temelie in tratarea pseudo-obsesiilor este renovarea
experientei mortii.
Daca murim bine, chiar si dupa o viata de handicapat mental, ne putem intoarce la normal dupa
moarte, mai ales daca am ales sau am acceptat viata care tocmai s-a terminat. De aici nu rezulta nici
o pseudo-obsesie.
Subpersonalitatile reprimate sau respinse in viata noastra actuala de asemeni functioneaza ca
pseudo-obsesori. Poate ca pur si simplu ne-am ignorat vocea interioara si ne-am adaptat unor
circumstante care nu ne sunt potrivite. Daca ramanem pasivi, partea noastra activa se poate retrage
in disperare sau dezgust. Si atunci stam de o parte, plictisiti, fara energie. O astfel de pasivitate
devine o bucla, o capcana.
Cu o trauma apare numai incarcatura respectiva, insa cu o pseudo-obsesie apare la suprafata
intreaga personalitate din perioada anterioara, cu tot ce are ea. Daca personliatatea anterioara a
fost un urs de om care si-a trait viata dur, s-a comportat ca un badaran si un afemeiat si care la
sfarsitul vietii s-a simtit vinovat pentru niste oameni care au murit intr-un incendiu, atunci numai un
incendiu il poate trezi din starea de rusine in care a trait pana atunci. Atunci isi poate schimba brusc
obieceiurile si incepe sa manance cu lacomie, si persoana din prezent devine un badaran si prost
crescut si afemeiat.
Alt exemplu poate fi al unui om care sta intr-un colt fara sa manace pentru ca el crede ca sotia il va
otravi. Asta dureaza trei luni si apoi se termina. Asta poate fi o pseudo-obsesie. Cum ar putea un
obsesor sa se opreascaa? Poate deveni saturat sau, petru ca se imparte in interior, se poate simti
vinovat pentru ceea ce isi face lui insusi.

65
Daca observam acelasi model in fiica lui, acest model poate fi un obsesor. Sau poate o personalitate
din trecut a tatalui este obsesorul sau. Evident, aceasta situatie este de natura karmica.
O sa merg un pas mai departe si o sa fac subiectul si mai complicat. Oamenii isi pot face propriile lor
pseudo-obsesii. Unii isi pot construi o personalitate falsa si sa se identifice cu ea. Pentru a rezolva
aceasta situatie folosim disocierea. Atunci personalitatea falsa din prezent trebuie sa o recunoasca
pe cealalta, pentru ca aceea este cea adevarata.
O personalitate artificiala va arata un supergo, un parinte dominant care aplica reguli puternice. Ca
subpersonalitate, poate intra un cetatean normal (cineva care n-a trait in perioada anilor saizeci).
Dar noua venita poate fi o personalitate artificiala. Sau intra un tip prietenos: Doamne, ce-ai facut cu
mine? M-ai dat afara. Aceasta este personalitatea reala si pacientul este un robot. Pacientul poate
ca s-a adaptat prea bine circumstantelor.
Putem sa ne adaptam atat de bine incat sa plecam. Ne putem face atat de mici, ne reprimam atat de
mult, incat personalitatea noastra isi ia bagajele si pleaca, se retrage. Operatia a reusit, pacientul a
murit.
In copilarie ne identificam cu exemplele pe care le vedem, dar putem si sa respingem aceste
exemple si sa mergem pe propriul nostru drum. Adesea ne lipseste puterea de a face asta; uneori
insa o avem. Pentru unii dintre noi dominanta altora ne afecteaza mai mult, pe altii mai putin.
Daca parintele isi asupreste copilul, este total responsabil. Dar cat de puternic aceasta asuprire va
afecta copilul depinde numai de el insusi. Putem sa nu ne anulam propria noastra responsabilitate:
Bietul de mine, daca n-as fi avut un tata vitreg atat de salb si fara valoare, as fi fost diferit.
Pseudo-obsesiile produc intotdeauna o instabilitate emotionala, dar nu toti cei care prezinta
instabilitate emotionala au un pseudo-obsesor. Pseudo-obsesia se manifesta mai degraba printr-o
divizare impotriva noastra. Asa ca uitati-va dupa probleme de identitate. Lucrati cu egostarile.
Adesea apare o subpersonalitate care este o viata trecuta neasimilata. Veti recunoaste aceasta
situatie – persoana care intra este din alt timp.
Nu exista restimulari speciale pentru a trezi un pseudo-obsesor, dar un pseudo-obsesor care are
fixatii sexuale (de exemplu lascivitatea sau frica de ea), nu va aparea inainte de maturizarea sexuala.
La fel si in cazul anorexiei, maturitatea sexuala este butonul de pornire.
Unii pseudo-obsesori pot apare in timpul unei boli.

66
Daca nivelul de energie se prabuseste, o personalitate trecuta cu o energie scazuta poate sa se
conecteze si sa apara la suprafata. Alte situatii depind de incarcaturile care ascund pseudo-
obsesorul. Daca restimulam acele incarcaturi pseudo-obsesorul se trezeste.
Ce se intampla cu un pseudo-obsesor fara interventie? Poate se separa, poate este asimilat sau mai
curand se trezeste si isi forteaza drumul in viata actuala. Adesea se gaseste in persoana respectiva si
apare in timpul unei boli sau al altei perioade dificile. Dar astfel de personalitati izolate pot ramane
ascunse timp de secole intr-o stare de semiamortire, ca si cand ar fi murit incomplet. Cel mai posibil,
pseudo-obsesiile nu se vindeca spontan.
In cazuri exceptionale un pseudo-obsesor poate fi respins sau poate deveni un obsesor al altei
persoane. Tindem sa cautam alte persoane pentru ca avem probleme nerezolvate cu ei (30% din
situatiile obsesive sunt karmice), sau pur si simplu din ura.
Un pseudo-obsesor care nu a murit bine, nu si-a gasit linistea dupa maorte. Astfel, interfereaza, ne
scade energia, ne atrage catre emotii negative. Daca incercam sa lucram pe aceste emotii fara sa
lucram cu personalitatea implicata, putem sa cream o problema si mai mare in loc sa o rezolvam.
Tehnicile pentru traume inrautatesc cazurile de pseudo-obsesii.
Tratamentul pseudo-obsesiilor este eficient: ajuti doi odata, iar placerea este dubla. Ca atunci cand
pleci undeva cu partenerul tau pentru ca aveti o perioada dificila, si amandoi va intoarceti radiosi si
fericiti pentru ca simtiti fericirea celuilalt.
Putem recunoaste o pseudo-obsesie prin manifestarile ciudate din timpul introducerii, sau dintr-o
istorie a manifestarilor psiho-somatice schimbatoare. Cineva in sfarsit scapa de durerile de cap dar
acum are probleme cu mancarimi la coate, pe piele, sau stari care se manifesta prin plans.
Incepeti sa tratati pseudo-obsesiile ca si cum ati trata o subpersonalitate. Daca luati contact printr-o
punte somatica, incepeti sa localizati acea personalitate in corp, dar instruiti pacientul sa vada pe
cineva care sta in fata sa, ca si cum ati folosi o egostare. Faceti pacientul sa se simta bine si apoi sa
aduca subpersonalitatea colo.
Prima intrebare este intotdeauna: Ce iti arata aceasta fata? Cum o simti? In ce stare e? Concentrati-
va pe ochi. Ce exprima? Intrebati mai departe despre impresiile pe care le dau fata si postura.

67
Abordam problema in acest fel pentru ca vrem sa gasim incarcaturile, emotiile de baza. Faceti
pacientul sa vorbeasca cu acel pseudo-obsesor, sau vorbiti voi cu el prin intermediul pacientului.
Dupa ce faceti lista incarcaturilor pe care le aduce pseudo-obsesorul cautati-l in mediul sau de dupa
moarte. A ramas blocata, uitandu-se in gol intr-o piscina intunecata.
Ca si cu hangoverurile, retraiti episoade care sa ilustreze viata respectiva. Deobicei o viata
neasimilata are si hangoveruri si traume. Un copil creste fara dragoste, este neinteles, singur, si in
timpul unui bombardament moare intr-o stare de perplexitate si soc. Acest copil isi paraseste corpul
intr-o stare de izolare si neintelegere, fara directie. Astfel viata este povestita prin episoade.
Diferenta dintre aceasta situatie si un hangover comun este ca in acest caz produceti catharsisul
numai dupa renovarea experientei mortii.
Intai va duceti la episoade care explica calea vietii. Pseudo-obsesorul poate duce durerea ca pe
principala incarcatura. Puteti instrui pacientul: Du-te inapoi la situatia care ii explica durerea. Si
continuati: Mai sunt si alte situatii care au facut-o trista? Intr-o retraire catarhica normala folosim
timpul prezent si avem nevoie de identificare: pacientul spune eu in loc de el sau ea. Daca cineva
spune El a facut asta sau El a crezut ca, schimbam propozitiiile la Eu fac asta sau Eu cred asa.
Totusi in pseudo-obsesii retrairea este disociata, nu asociata. Pacientul descrie celelalte experiente
in termeni de el sau ea si ce i s-a inatamplat cu ea. Daca cineva coontinua la persoana intai, se
identifica cu ea, nu este gresit, insa tot avem nevoie de disociere si renovare a experinetei mortii
pentru a vindeca pseudo-obsesorul.
Daca pacientul a retarit mai multe episoade si a ajuns la o anumita intelegere si acceptare, atunci
mergeti inapoi la mediul de dupa moarte – de exmplu la piscina intunecata:
- O vezi stand langa piscina?
- Da, este tot acolo, insa este mai detasata, vrea sa plece.
Simpla renovare nu ajuta deobicei, este nevoie si de disociere. Pacinetul, persoonalitatea prezenta,
intra in mediul de dupa moarte al celeilalte personalitati pentru a o ajuta. Acest pas este necesar cu
copii care fug de acasa si cu persoanele deranjate.
Uneori oamenii se leaga de corpul lor mort. Se uita la corpul lor ranit. Renovarea poate consta in

68
ajutorul personalitatii prezente de a o face pe cealalta sa aiba grija de corp, sa o vindece si cateodata
sa o trezeasca la viata. Daca cealalta personalitate nu poate face asta, personalitatea prezenta
trebuie sa faca toate acestea, in timp ce prima observa. Aceasta abordare formeaza un triunghi:
corpul ranit, personalitatea trecuta care priveste si personalitatea prezenta care are grija de corp si il
vindeca. Se poate intampla orice, dar ceea ce trebuie facut de obicei vine de la sine.
De exemplu un copil care a murit in panica ramane ghemuit in coltul unei ruine. Cautati copilul in
propriul sau mediu. Va fi nevoie de timp sa-l linistiti, sa-l calmati, sa-l luati in brate si sa-l duceti catre
un mediu mai prietenos, de exemplu la o ferma de animale, unde are grijia de ele si este impacat.
Adesea copilul este foarte aproape sau se taraste inauntrul pacientului. Adesea creste mai tarziu si
fie pleaca, fie se integreaza in personalitatea prezenta.
Renovarea inseamna adesea ca personalitatea pur si simplu paraseste starea de izolare si tristete si
se duce la un loc luminos impreuna cu alti oameni. Cea mai comuna abordare este sa-i conduci pe
acesti oameni catre lumina. Eu prefer sa-i conduc catre oameni pe care i-au iubit.
Al doilea raspuns obisnuit dupa renovare este ca personalitatea prezenta si cea trecuta se regasesc si
pot chiar sa se amestece una in alta. Pacientul simte personalitatea trecuta cum intra in corpul
prezent. Cel mai obisuit loc este in piept si apoi in zona stomacului. Orice lata parte a copruluipoate
fi implicata, capul, mainile sau picioarele.
Daca renovarea este blocata, atunci a ramas o incarcatura nedescoperita sau blocata in timpul
regersiilor, sau inca mai este o regresie de facut. Intrebati: Ce te tine inca legat acolo? Localizati orice
incarcaturi ramase. Duceti-va inapoi la acele incarcaturi si faceti subpersonalitatea sa le retraiasca si
sa ajunga la catharsis daca se poate. Cu o pseudo-obsesie trebuie intotdeauna sa confirmati si sa
finalizati catharsisul in viata de dupa moarte.
Insa nu poti castiga intodeauna. Odata am avut o discutie cu un preot care arsese eretici. Nu regreta
nimic. Daca intervin religia si vina, vindecarea poate fi dificila.
In cazul adultilor care au murit, vedeti intai daca pot ajunge prin fortele lor proprii acolo unde vor sa
fie. Si locul acela este diferit. Se integreaza cu pacientul, sau merg catre lumina, sau se duc sa
doarma in pace, sau raman o subpersonalitate, dar sunt conectati in md armonios. Nu fortati
integrarea

69
ci intrebati-i ce vor. Daca nu primiti nici un raspuns intrebati persoana prezenta: Ce impresie ai? Ce
vrei sa faci cu el sau cu ea? Ce trebuie sa se intample?
Daca initial oamenii si-au imaginat subpersonalitatile intrand in camera, ca pe niste egostari, atunci
terminati tot acolo. Este acea subpersonalitate multumita, fericita? Verificati incarcaturile cu care ati
lucrat, ca si la traume. Daca cineva se blocheaza in timpul unei incarcaturi, puteti ajuta insa nu prea
mult, cu exceptia copiilor. Cu adultii nu intrati in viata de dupa moarte ca si cand ati fi un ghid
spiritual sau ingerul pazitor. Fiecare trebuie sa-si faca partea lui. Daca interventia voastra ca
terapeuti nu-i ajuta direct, atunci trebuie sa lucrati la postulate. Uneori sufletele sunt blocate de
comenzi de inchidere ale altora.
In plus fata de lucrul cu subpersonalitatile si atingerea retrairii catahice, in tratamentul pseudo-
obsesiilor aveti nevoie de metode de disociere si de renovare. Acestea sunt usoare, imaginative. Si
daca sunteti neindemanateci, tot functioneaza. O instructie simpla, generala si ineficienta ca “Du-te
catre lumina” de obicei functioneaza.
Renovati fie prin elementele care au aparut in timpul sesiunii sau prin inversare. Daca un copil
plange N-am avut niciodata o papusa, atunci dati-i o papusa. Daca copilul a avut o papusa care s-a
pierdut, a fost luata, a fost calcata de cai sau altceva, atunci acea papusa devine insasi simbolul
copilului. Copilul se simte pierdut, maltratat, acoperit de noroi: Unde-ti este papusa? Caut-o. Uite-o,
este acolo, in norori. Luam papusa si o renovam si apoi incepem sa lucram de acolo catre copil.
Folositi papusi pentru copii care au murit subit, mai ales fetite. O fata pierduta se va regasi intr-o
papusa. Tinand in brate acea papusa copilul isi mobilizeaza propria energie pozitiva care devine
astfel accesibila.
Intr-un alt exemplu, un grup de mercenari beti violeaza o fetita de doisprezece ani in timp ce o
omoara pe mama ei in bataie si apoi o omoara si pe fata. Acel copil mort este blocat in teroare, nu
creste pentru a fi adult este o teroare; sa fii barbat, sa fii femeie, este terorizant. Astfel, ea ramane
mica.
Dati-i acelei fete o papusa, o papusa frumoasa, de care sa-i pese, de care sa aiba grija. Prin acea
papusa o lasam sa vada tot ceea ce ar fi putut sa i se intmaple chiar ei. Daca fetei i-a fost taiat gatul,
papusa va avea gatul pe jumatate taiat. Vom repara, ingrija si vindeca acea papusa. Uneori asta ia
cateva zile, alteori cateva minute, si dintr-o data s-a produs vindecarea.

70
Daca copii sunt atat de afectati incat refuza sa ia contact cu maturii amenintatori, inclusiv cu noi ca
terapeuti, animalele de ferma pot ajuta. Undeva este un sopron cu niste miei si oi si pui de gaina.
“Du-te sa ai grija de ei”. Sau o matusica draguta este acolo sa-i ajute. Acele animale si acei oameni
pot fi forme gand si nu in mod necesar reale.
In acest fel, sufletul unui copil pierdut se intoarce in lumea locuita. Folositi papusi, animale sau chiar
bebelusi: “Uite, acolo este un bebelus care plange”. Copilul va proiecta asupra acelui bebelus
propriile sale amaraciuni si astfel sentimentele sale incep sa infloreasca din nou si mai tarziu sa se
integreze cu cele ale copilului maturizat.

71