TRONCEA VLAD

IERMOLAI ALEXEEVICI LOPAHIN – Livada cu visini de

A.P. Cehov

Lopahin se compune ca fiind unul dintre personajele simbolice, impreuna cu

Luibov Andreevna, cei doi trasand granitele lumilor in care se desfasoara “livada”, sau
din contra cei doi pot fi pilonii care sa lase portile deschise oricarei interpretari a spatiului
cehovian.

Un amanunt ce trebuie mentional si pe care il gasesc interesant este faptul ca rolul

lui Lopahin a fost scris pentru K.S.Stanislavski, care in momentul finalizarii piesei avea
varsta de 40 de ani, varsta de altfel corespondenta cu cea a personajului Lopahin. De
asemenea din corespondenta catre O.L.Knipper de la 30 octombrie 1903, Ialta aflam
ca :”Stanislavski va fi un foarte bun si original Gaev. Dar atunci, cine-l va juca pe
Lopahin? Doar Lopahin e rolul central al piesei!”

In ceea ce il priveste pe Lopahin, acest fiu de taran imbogatit, in varsta de 35- 40

de ani, are drept ocupatie negustoria. Poarta cat se poate de firesc o vesta alba si pantofi
galbeni, desi pastreaza o mandrie a originii sale, ca o meteahna a subconstientului: “ E
drept ca tata era taran, iar eu port vesta alba si pantofi galbeni”(Lopahin in Actul I). Nu
este nici pe departe unul dintre personajele cu un nivel de cultura dezvoltat, singurele
studii ale sale fiind cele primare insemnand ca stie sa scrie si sa citeasca, si atat: “ M-am
apucat sa citesc cartea asta si n-am priceput o boaba. Am adormit citind”(Lopahin in
Actul I).

Fundamentul lui Lopahin este munca, care de altfel pentru el devine sinonim cu
ideea de a trai, evadarea personajului fiind in munca, corespondenta cu “evadarea” la
Moscova a celor trei surori din piesa “Trei surori” :” Cand muncesc din greu timp
indelungat, mi-s gandurile mai sprintene si mi se pare ca stiu si eu pentru ce
traiesc”(Lopahin in Actul IV).

Un alt amanunt ce il consider interesant in ceea ce il priveste pe Lopahin este

faptul ca punctul sau energetic este canalizat la nivelul mainilor, nu intamplator pentru el
munca devine un mod de viata:” La despartire sa-ti dau un sfat: nu mai da atata din maini.
Lasa-te de obiceiul asta. Nu mai da din maini. Ai degete subtiri si delicate ca un artist, ai
un suflet delicat si ales”(Trofimov in Actul IV), si de asemenea Lopahin spune: “Nu pot
fara munca. Uite, nu mai stiu ce sa fac cu mainile. Imi atarna de parca n-ar fi ale
mele!”(Lopahin in Actul IV).

Lopahin este lipsit de libertatea interioara de a-si renega experientele trecutului

ramanand inlantuit in el. Astfel ca trecutul devine semnul servitutii sale, iar aceasta
dependenta ia forma livezii cu visini la nivel simbolic.Cu toate acestea desi grupul format
de Liubov Andreevna, Gaev, Ania, Iasa si Firs traieste parca intr-un trecut “imaginar”, in
schimb Lopahin, acest om al materiei traieste cu o jumatate din sine in lumea lor, dar cu
cealalata jumatate, cea puternica si invingatoare in lumea sa, care nu e altceva decat

Analiza textului dramatic

TRONCEA VLAD

viitorul:” Va mai aduc aminte ca la douazeci si doua august se va vinde livada de visini.
Ganditi-va bine la asta...ganditi-va bine.”(Lopahin in actul II).

In didascalii se repeta precizarea cum ca Lopahin are “ticul” de a se uita la ceas,

amintindu-si deopotriva siesi si celorlalti ca timpul se scurge. El ii agreseaza pe ceilalti,
tocmai datorita relatiei sale cu timpul, prin refuzul lentorii, al tihnei si al inconstientei
acesteia. De aici se genereaza si conflictul subteran. Daca Lopahin se simte legat de timp,
ceilalti se simt legati de spatiu. Desi este noul proprietar al livezii, pentru el totul se
masoara in zile si minute in timp ce pentru altii totul se masoara in hectarele livezii.
Intradevar toate personajele sunt constiente ca “vremea trece”, insa ritumurile lor de
abordare sunt complet diferite.

In ceea ce ma priveste, poate ca abordarea lui Lopahin poate parea o alegere nu

tocmai previzibila, insa vitalitatea lui arzatoare, patima pentru trairea nezagaduita in
intensitatea emotiilor puternice cat si in cea a socurilor existentei sale, independenta
precum si curajul de care da dovada m-au facut sa ma apropii de acest personaj.

Analiza textului dramatic