% PROLOG /€ bsp 3 = Morfologia normala a mucoasei orale Enumerati formatiunile anator rmale de la nivel asel = Linia alba jugala = pliu de tesut de'a lungu! planului de ocluzie ‘© Ea poate fi mai mult sau mai putin proeminenta, uneori keratinizata = Papila canalului Stenon = deasupraliniei albe jugale, in dreptul M2 ‘© Uneori poate fi proeminenta < Ramificatille terminale ale arterei bucale = anterior de Papila canalului Stenon numer ati Jce normale de la nivel tare. = Mucoasa jugala se continua cu mucoasa regiunii retromolare = Cand gura este larg deschisa se observa 1-2 plici verticale (© Cea externa - ridicata de fasciculul intern al m. temporar ‘© Cea interna - ridicata de ligg pterigomandibular ~ pe care se insera m. buccinator = Intre cele 2 plici sant care urca pana la % distantei dintre cele 2 maxilare = Sant retromolar - Posterior -pilierul posterior amigdalian (arc palato-faringian) = Inferior - fata D a limbii (dorsul limbil) Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetel dorsala a limbii = Fata dorsala prezinta un aspect mat, rugos, datorita prezentei pe suprafata el a numeroaselor papile care prezinta un grad variabil de keratinizare = Papllele filiforme = subtir si alungite = Papilele fungiforme rotunjite ~ 1-2 mm diametru, cul rosu inchis, prezente printer papllele fiiforme = Papilele circumvalate = la limita 2/3 anterioare cu 1/3 posterioara, dispuse in forma de “V" cu vf posterior (© Sunt in numar de 8-10, dispuse in 2 lini ce formeaza “V"-ul lingual ‘© In mucoasa acestor papile ~ numerosi muguri gustative = Foramen caecum = la vf “V"-ului lingual, vestigiu al canalului tireoglos ‘© Uneori si prezinta ca un fund de sac, uneori ca un canal permeabil = Papilele foliate - pe marginile limbii in portiunea mijlocie = miei fisuri vertical paralele, care contin muguri gustativi ~ Mici mase rotunjite proeminente — printer papilele foliate si posterior de ele (© Sunt date de folicili imfatici ai amigdalei lingual (©. Pot fi observati si pe fata dorsala in 1/3 posterioara = Fata dorsala a limbii prezinta in mod normal un aspect uniform. Uneori ea este fisurata, plicaturata aspect numit limba fisurata Descrieti structurile anatomice de suprafata ale fetei ventrale a limbil = Fata ventrala a limbii prezinta 0 mucoasa foarte subtire, relativ transparent, prin grosimea careia se pot observa decvent venele sublinguale = Frenul lingual = plica subtire de mucoasa ce uneste fata V cu planseul bucal = Carunculele sublinguale - Ia baza frenului de o parte si de alta = orificlle de deschidere a can Warthon rieti rile anatomice de suprafata ale planseulul bucal = Planseul bucal ~ mucoasa fina, foarte subtire = Plica sublinguala =o plica mai mult sau mai putin proeminenta situata in 2/3 anterioare = Santul paralingual = in 1/3 posterioara planseul lingual se ingusteaza foarte mult devenind practic un sant Santul paralingual. Delimitare = Posterior ~ pica gloso amigdaliana = Medial ~ mucoasa fetei V a limbil= Lateral - mucoasa procesului alveolar mandibular din dreptul M2, M3 8. Descrieti structurile suprafata ale palatului dur = Mucoasa palatului dur are o culoare roz pal, este in general keratinizata si prezinta un aspect neuniform = Rugile palatine — in 1/3 anterioara = plicitransversale de mucoasa ce pornesc dinapoia papilei incisive = Papila retroincisiva = mica proemineta de mucoasa ce se suprapune peste orificiul can incisiv = Omica foseta - in dreptul M2 = Torusul palatin — formatiune osoasa alungita, de dimensiuni variabile 2 rile anatomice fata ale in = Continua palatul dur formand un unghi variabil cu acesta = Rafeul median — pe linia mediana = Foveele palatine — la limita cu palatul dur, 2 mici fosete = Hamulusul pterigoidian ~ spre limita cu procesul alveolar = o proeminenta simetrica. 10. ti zonele cat inde exista 0 fiziologica a = Fata dorsala a limbil - datorita prezentei numeroaselor papile mai mult sau mai putin keratinizate = Mucoasa palatului dur ~ este in general kerat = Mucoasa care acopera gingiile 11, Casifcarea embriologica a epitelilul bucal = Substructurile epiteliale ale CB pot fi impartite dpdv embriologic in 2 grupe mari: 1. Epiteli profunde 1. Epitelile odontogene b. Epitelile glandulare 2. Epitelii superficiale 112, Clasificarea tipurilor de mucoasa bucala, = Mucoasa bucala se imparte in 3 tipuri dpdv functional: 1, Mucoasa masticatorie 2, Mucoasa de acoperire 3. Mucoasa specializata (senzoriala) 13, Ce este mucoasa bucala masticatorie = Mucoasa masticatorie reprezinta cca 25% din totalu suprafetei CB = Acopera gingille si palatul dur (regiuni supuse permanent solicitarilor masticatoril) = _ Este formata dintr'un epiteliu keratinizat, strans legat de periostul subadiacent = Acest tesut sufera un proces de diferentiere terminala, in care straturile superficiale de cell keratinizate vor da nastere unui strat de keratina asemanator pieli 4. mucoasa but ire? = Mucoasa de acoperire reprezinta cca 60% din suprafata mucoasel bucale = Tapeteaza regiunile: jugala, labiala, planseu, fata V a lb si palatul moale = Prezinta o deosebita flexiblitate, fiind adaptata masticatiei, fonatiei si deglutitiei = _ Este formata dintr'un epiteliu nekeratinizat, situat pe un corion conjunctiv lax, bogat keratinizat 15, Ce este mucoasa senzoriala? = Reprezinta cca 15% din suprafata mucoasei bucale si acopera fata D a limbii = Este 0 mucoasa cu un grad variabil de keratinizare, fara corion, legata direct de suprafata musculara = Mugurii gustativi ~in abundenta la niv papilelor linguale 16. Enumerati tipurils ficari ale mucoasei bucale == Dpdv embriologic = Dpdvstructural = Dpdv functional Histologie 1. Descreti stratul bazal al epitetiuk til bucale = Stratul bazal sau germinati = stratul cel mai profund imediat vecin tesutului conjunctiv = _ Este format din 1-2 randuri de cell Se afladispus pe membrana bazala care il separa de corion = Cell au forma cuboidala sau alungita, cu nuclei voluminosi,situat la polul bazal = Cellsunt into diviziune permanenta, dand nastere straturilor supraadiacente © Cell bazale prezinta un nucleu voluminor cu contur putin plicaturat si 1-2 nucleoli (© Citoplasma contine organitele cell uzuale © In interiorul cell epiteliale - tonofilamente = proteine filamentoase sintetizate la niv RE, participa la formarea citoscheletului 2. Descrietistratul spinos al epiteliululcavitati bucale Se afla situat deasupra stratului bazal, 7-8 randuri de cell = Nucleii lor se coloreaza mai putin intens (este bine delimitat de stratul bazal) | Cell spinoase au un contur bine defint cu spatiintercell viable. = Cell par unite prin fine filamente citoplasmatice = punti intercelulare => aspect de spini | pemasura apropieri de suprafata~ cell spinoase devin mai turite * instratulspinos nu se mai observa cell in mitoza 3. Des ul granular si keratin itetiului ca cal = Stratul granular ‘© Este situat deasupra stratului spinos © Este compus din cateva randuri de cell turtite, contin in citopl granule colorate intens ‘© aceste granule contin kerato-hi (© acest strat nu este totdeauna prezent (© apare in general atunci cand exista si strat cornos (keratinizat) - _stratul cornos(sau Keratinizat sau Exfoliator) ‘0. nu este intotdeauna prezent la nivelul mucoasei (©. are un aspect nestructurat, compus din straturi suprapuse de keratina ce mai prezinta pe alocuri urme de nuclei picnotici, degenerati. ‘© Grosimea este variabla in functie de zonele CB ‘= Aproape absent: planseu, fata V, palatul moale = Bine reprezentat: palat dur, gingie fixe 4, Lamina lucida, Structura, = Membrana bazala este formata © Lamina lucida ~ stratul superficial electrono-transparent (© Lamina densa ~ stratul profund,mai opac, cu structura fibrilara = Lamina lucida = strat de natura proteica ce contine o serie de glicoproteine cu rol fundamental in fixarea cell bazale, 2 ‘© Dintre acestea : laminina si epiligrina ~ constituie liganzi extracell 9 ME: Areo structura anhista = Formata dintr’o serie de protele lamerare (laminina si epiligrina) 3Structura. = Sub lamina lucida, este al 2 lea strat al membranei bazale, mai gros si mai electronodens, = Este alcatuita din fibre de colagen tip IV, invelite in heparansulfat - Peele se insera fibre de tip VIl,ce se intind de la lamina densa spre corion ~ ME: prezinta o structura fibrilara ‘© Este formata din fibre de reticulina si colagen 6. Corion nerala = Corionul sau submucoasa ~ este compus din tesut conjunctiv = Dpvd topografic se imparte i ‘© Corionul superficial sau papilar ~ imediat sub epiteliu ~in zona retelei papilare © Corionul profund - situat spre structurile subadiacente ~ Grosimea corionului variaza in functie de zone: 8 (© Foarte ingust : gingie fixa, palat dur (© Gros: mucoasa labiala, jugala = Structura corionului este aceeasi cu a unui tesut conjunctiv: fibre si cell dispuse intr’o substanta fundamentala, _ vase sinn ibrele: sunt reprezentate de fascicule dense de colagen, reticulina si fibre elastice Celulele: fibroblasi si cell cu functilimunitare: macroface. Langerhans, T, B, plasmocite, melanocite = _ Vasele: bine reprezentate — fiecare papila prezinta un ax conjunctivo-vascular Corionul profund prezinta o retea vasculara cu numeroase anastomoze Glande salivare mici ooooo 7. Complexul bazal. Definitie = Complexul bazal = o structura proteica complexa, stratificata, ce contine multiple molecule de adeziune; se mi numeste si zona membranei bazale = Carte noua: este o structura morfo-functionala, complexa la care participa cell bazale, membrana bazala si conjunctivul subadiacent 8 Complexul bazal. Functii = Ofera o suprafata de schimb metabolic intre circulatie si epiteliu = Ofera suport mecanic pentru cell bazale siepiteliu = Asigura adeziunea intre epiteliu si corion igura rezistenta la solicitarile dinamice ale mucoasei = Funetioneaza ca o bariera selectiva pentru metaboliti, macromolecule si cell imunitare migratorii 9. Enumerati tipurile de jonctiuni intercel lul lor = Exista 3 clase de jonctiunt intercelulare eS 1. Jonctiuni de inchidere L > Rol de a solidariza cell intr‘un strat continuu, care va functiona ca o membrana cu permeabilitste selectiva 2. Jonetiuni de ancorare C > Rol: controlul stratificaril celulare (Zona Adherens) si cresc rezistenta stratului epitelial (Desmozomil) 3. Jonetiuni de comunicare > Rol: actioneaza ca un canal de comunicare intre 2 cell vecine C 10. Zona Adherens. Functie. Structura generala = Face parte din jonctiunile de ancorare. a = Funct (© Este un complex de jonctiuni intrecell situat la polul apical sub nivelul jonctiunii stranse, cere solidarizeaza cell epiteliale intre ele a 4‘© Rol esential in controlul stratificari epiteliale = Structura ‘© Cadherinele ‘= Sunt glicoproteine transmembranare care se leaga unele de celelalte in zona extracell = Alcatuire: © Domeniu extracelular ‘© Domeniu transmembranar ‘+ Domeniu intracitoplasmatic ~ prin care se leaga de protein« (© Proteinele intermediare ‘= Sunt proteine intracitoplasmatice cu rol de a conecta fibrele de actina din citoschelet la cadherine © Filamentele de actina = Se insera pe proteinele de legatura =O parte din filamentele de actina alcatuiesc la polul apical al cell un inel contractil 11. Desmozomil. Descriere si structura generala = Functie: ‘©. Sunt suprafete de contract intercell care solidarizeaza cell epiteliale, fiind situate in zona lor bazo-laterala © Cresc rezistenta stratului epitelial prin interconectarea filamentelor intermediare din citoschelet = Structura: © Cadherinele ‘= Sunt glicoproteine transmembranare, difera de cele din zona adherens. (© Proteinele de legatura ‘= (demoplachia 1 si 2) sunt proteine endocelulare care conecteaza domeniul intracitoplasmatic al cadherinelor de filamentele intermediare (citokeratine) = Filamentele intermediare (tonofilamentele) se insera pe proteinele intermediare, apoi se contiuna transmembranar, ocolesc nucleul sie insera pe alti desmozomi © Practic conecteaza desmozomiila citoschelet 12. Hemidesmozomil, Descriere, functii = Functi ‘© Sunt structuri specializate de membrana care leaga cell bazale de matricea extracelulara, respectiv membrana bazala ‘© Endocelular sunt legati de citoschelet, respectiv de reteaua de tonofilamente Sunt prezenti numai la polul bazal al cell bazale ‘0 Spre deosebire de desmozomi prezinta un complex de adeziune asimetric 0 Membrana bazala nu prezinta un complex de adesiune similar cu care sa se poata lega 13. Definitie, functil, component = Definitie : (© Citoscheletul reprezinta o retea spatiala dinamica de filamente (actin, filamente intermediare si microtubuli) ce asigura stabilitatea volumetrica a celulelor = Functii: © Mitoza © Transportul endocelular © Contractul intercelular © Motilitatea celulara = Componente: © Filamentele de acting © Filamentele intermediare (tonofilamentele) © Microtubulii 14, Enumerati tipurile de fibre din citoschelet: Filamentele de actina, tonofilamentele, microtubuli 515. Tonofilamentele — definitie, functii Tonofilamentele sunt proteine filamentare din grupul citokeratinelor = Rolimportant in: (© Asigurarea stabilitatil volumetrice (© Asigurarea rezistentei mecanice (© Asigurarea contactelor intercelulare -Traverseaza citoplasma, ocolind nucleul, se insera pe desmozomi sau hemidesmozomi pe care ii interconecteaza 16, Fllamentele de actina ~ definite, funetii - = Definitie: ‘© Sunt fascicule de actina care se insera pe proteinele de legatura din contactele focale Sunt dispuse de jurimprejurul suprafeteicelulare, sub membrana plasmatica, concentrate spre poll apical =~ = Funeti: ‘©. Formeaza un fel de centura circulara ce asigura forma suprafeteicelulare © Rol important in motilitatea cell epiteliale a 17. Fibroblastele — functii = Sunt celule mari, de forma alungita, fuziforma a = Principala functie: sinteza colagenului = El pot fi considerati ca cell proprii ale tes conjunctiv = _ Fibroblast secreta factori activi solubili cu rol important in morfogeneza si diferentierea cell epiteliale (KGF)—_ 118. Jonetiuni de inchidere — descriere, functil = Descriere: ‘© Sunt formate din lanturi proteice continue, care trec de la o celula la alta, sigiland membranele cell (© Pe fata endocelulara se insera filamente de actina © Sedispun ca un inel circular, situat la polul apical - Functit ‘© Solidarizeaza cell intr'un strat continuu care va functiona cao membrana cu permeabilitate selectiva © Impiedica trecerea intercelulara a diferitelor substante = Aceasta trecere este selectiva si poate fi reglata 19. Celulele de tip progenitor ~ definitie, functii = Definitie : ‘© Cell de tip progenitor sunt cell situate in stratul bazal sau parabazal care au tendinta se se adune in ‘grupuri la varful prelungirilor interpapilare = Dupa diviziune fiecare cel poate ramane in compartimentul progenitor sau poate intra in grupul de tip maturativ = Un mic numar de cell vor ramane in grupul progenitor => celule STEM = Funeti ‘© Cell STEM au un ript de diviziune foarte lent, avand ca functie : + producerea de noi cell bazale ‘= mentinerea capacitatii generative a epiteliului = deoarece se divid rapid au capacitatea de a conserva tiparul genetic al tesutului + cea mai mare parte a cell progenitor 20. Celulele de Definit © Cell de tip maturativ constituie un grup de cell a carei functie este de a-asigura, prin multiple diviziuni, necesarul de cell disponibile pentru maturare Acest proces se numeste “amplificare mitotica” (© Maturarea celulara se face fie catre un epiteliu de tip keratinizat, fie catre unul de acoperire ~ Controtul proliferariiepiteliale este supravegheat de anumite gene ADN = protooncogene 6 maturativ — de i biunii celulare dar sia ritmului mitotic © Auca functie reglarea cresterii si di 21. Ce reprerinta Ritmul mitotic? = Ritmul mitotic este rezultatul echilibrului dintre factorii stimulatori si factor (ampiiicare mitotica) ~ _ Ritmul mitotic poate fi apreciat prin indexul mitotic sau turn-over epitelial -Reprezinta timpul necesar pentru ca o cell din stratul bazal sa se divida si sa parcurga intreaga grosime a epiteliulul 22. Cum se materializeaza functional relatia epiteliu-corion ? = Epiteliul si tesutul conjunctiv sunt 2 tesuturi vecine, de origine ‘embrionara diferica, care formeaza o singura mucoasa bucala. inhibitori ai procesului de maturare (© Inprocesul de morfogene: (© Inhomeostazia mucoasei din viata adulta = Citokinele produse de cell epiteliale (IL-1) pot influenta metabolismul tesutul fibroblastelor, sinteza fibrelor conjunctive sau a substantel fundamentale. = La randul sau, tesutul conjunctiv are un rol important in morfogeneza, diferentierea si fiziologia normala a epiteliului (© Morfogeneza epiteliului este influentata de factorii solubil secretati de fibroblaste (KGF, GM CSF) = La randul el, IL-1 stimuleaza fibroblastele in aceasta sinteza conjunctiv, cresterea 23, Enumerat ide car fe permeabili bi = Zonele topografice + Tipul de substante = Greutatea moleculara ~ Structura chimica peut = gradul de ionizare, in cazul solu 24, Enumerati calle pe care substantele pot strabate epiteliul = Substantele in functie de proprietatile lor chimice strabat epiteliul pe 2 cal: (© Transcelular — se refera la materialul care este transportat prin celula, trecand prin membrana si citoplasma © Intercelular— se refera la materialul trasportat printre celule C. Imunologie 4. Enumerati cele 4 subsisteme ce concura la apararea cavitatii bucale = Imunitatea generala a organismului (imunitate celulara si umorala) ~ Imunitatea locala stemul imun comun al mucoaselor (CMIS) Imunitatea prin peptidele antimicrobiene 2. Enumerati barierele de aparare ale mucoasei bucale = Fata de agresiuni, cavitatea bucala are mai multe bariere de aparare: ©. Saliva ‘© Integritatea mucoasei bucale © Tesuturile limfoide bucale © Mecanismele imunitare de aparare din mucoasa (sistemul imun al mucoasei) 3. Ceeste sistemul imun comun al mucoaselor? = Sistemul imun comun al mucoaselor (CMS) este un compartiment imut sintezei si secretiei de IgA = EMIS este compus din 2 compartimente yr aparte unde are loc declansarea© Compartimentul inductor © Compartimentul efector 4. Definiti notiunea de compartimentare a sistemului imun = Se refera la faptul ca fiecare organ/sistem/aparat isi are imunitatea sa proprie, dar participa si la apararea generala a intregului organism. = Astfel pe langa organele imunitare clasice (maduca, timus, ggl limfatici) au un important rol imunitar pielea, CMIS, ochiul,ficatul, sistemul nervos = Cele 2 situsuri (inductor si efector) compun CMIS. - Glandele salivare faci siele parte din acest sistem. - ~ Celulele producatoare de ig A de la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale 5. Care sunt zonele inductor multi | mucoas us)? u ‘Compartimentul inductor i. Tesut limfoid asociat cavitatii nazale (NALT) ‘Tesut limfoid intestinal -Placile Peyer din intestin (structurile GALT) u ‘Tesut limfoid asociat arborelui traheo-bronsic ~ Str.limfatice bronsice (structurile BALT) La acest nivel antigenele declanseaza un raspuns imun specific, avand ca rezultat aparitia unor celule capabile de sinteza Ig A secretor u sunt z0n¢ tale si inmun al mu (cms) ‘Compartimentul efector i. Este reprezentat de totalitatea structurilor glandulare anexe mucoaselor unde are loc productia de_ AC specifi 1. Glandele intestinale 2. Glandele salivare 3. Glandele lacrimale Situsurile inductor + efector compun Sist Imun comun al mucoaselor, din acest sistem fac parte si Gl. Salivare 1. Cell producatoare de Ig A ed la acest nivel provin din structurile limfoide intestinale Julele M. Definit tit + Definitie: (© Celulele M (membranoase) ~ fac parte din mucoasa acoperitoare a structurilor GALT, find in contact direct cu foliculi imfoizi Funct ‘© Cell care acopera efectiv placile Peyer, nu poseda microcili (© Prezinta o intensa activitate pinocitara si de transport molecular © Cell M functioneaza ca un “dispencer” imunitar, capabil sa trieze si sa transporte transmucos— mubstantele din continutul intestinal ‘© Ele nu functioneaza ca cell prezentatoare de antigen, substantele transportate vor fi transmise cell din structurile GALT. L ‘8. Peptidele antimicrobiene = peptidele antimicrobiene epiteliale B (©. facparte din structurile de aparare innascute, extraimunitare cu rol de protectie sunt unul dintre cele mai vechi mijloace de protectie a suprafetelor corpului prezinta un spectru larg antimicrobian B rol important in temperarea activitatiiflorei saprofite de suprafata actiune asemanatoare unui AB cu spectru larg actioneaza rapid pe: G (+), (-) H 20000© la nivelul mucoaselor peptidele antimicrob actineaza sinergic cu alti factori imunitari antimicrobieni toleranta imuna ? ‘© Expunerea la antigene solubile (alimente sau produsele florei microbiene saprofite intestinale) duce la aparitia “tolerantei imunitare” = lipsa de raspuns imun © Este influentata de : Natura AG, Doza, Imaturitatea imunologica a persoanei, Factori genetici (© Are la baza un mecanism imunitar - ANERGIE CLONALA (DELECTIE) care se traduce prin lipsa de raspuns @ cell T-helper la anumite tipuri de antigene. © Acest fapt se datoreaza unei prezentari eronate sau incomplete a AG din partea cell M intestinale sau 2 cell prezentatoare de antigen (Macrofage) 10. Ce este comutarea imunologica ? = Inducerea secretiei de Ig A este un proces particular denumit comutare imunologica (sau switching) care are ca rezultat modificarea secretiei de lg G monocatenar in ig A bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite) 1. sntigene induc aparar ia de Ig A secretor = Expunerea la antigene microbiene vii, in multiplicare 12, Deserieti circuitul imun care are loc la nivelul placilor Peyer, avand ca rezultat formarea de cell B secretoare de IgA. © Etape: 1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M 2)Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG 3)Prezentarea AG procesate celulelor T— helper 4)cell Th; si Thastimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de Ig A 13. Rolul structurilor GALT. = Structurile GALT sunt importante formatiuni limfoide inductori = In structurile GALT are loc un proces imunitar complex, care realizeaza un echilibru functional intre capacitatea acestora de a reactiona la potentialii agenti patogeni intestinali si de a nu reactiona la alte antigene din hrana sau din flora saprofita din intestin 14, Ce tipuri de antigene induc toleranta imuna 2 = Expunerea la antigenele solubile © Alimente © Produsele florei microbiene saprofite intestinale = Toleranta imunitara este influentata de : natura AG, doza, imaturitatea imunologica a persoanei si factori genetic! 15. Enumerati tipurile de raspunsul imune induse de expunerea la antigenele digestive = In functie de tipul de antigen in cauza, la nivel intestinal se pot obtine urmatoarele feluri de raspuns: ‘a. Lipsa de raspuns imun (TOLERANTA IMUNITARA) ~ expunerea la antigene solubile b. Aparare imunitara generala si sinteza de Ig A prin COMUTARE IMUNOLOGICA ~ expunerea la antigene microbiene vi c. Cand echilibrul este perturbat apar raspunsiri de tip ALERGIC, sau REACTII DE INTOLERANTA la nivel intestinal d._ Persistenta acestor raspunsuri si in viata adulta duce la aparitia unor REACTH INFLAMATORII INTESTINALE 16. Cat este fluxul salivar normal intr’o ora? Dar in 24 de ore 2 = In gura exista un flux salivar continuu, care fara o stimulare suplimentara este de cca 20 ml/ora = Cantitatea secretata zilnica este de cca 500 ml = Fluxul salivar creste considerabil in prezenta alimentelor asticatiel 17, Enumerati factorii care scad fluxul salivar= Fluxul salivar scade considerabil in : © Deshidratari © Stari febrile ‘© Inurma unor tratamente medicamentoase 5 18, Enumerati enzimele din structura salivei. 19.) 20. 21. Lacts i. Lyzosimul sau muramidaza a fi, Lactoperoxidaza iii. Lactoferina 1. Me actiun * Lyzosimul sau muramidaza ‘© Este o enzima cu actiune bactericida, prin desfacerea acidulul N-Acetil Muranic din capsulale bacteriana Se mai gaseste in lacrimi sau la niv leucocitelor Prezinta o activitate antibacteriana directa legata de transportul metabolitilor prin peretele microbian ‘+ Prezinta o capacitate de agregare microbiana si astfel de eliminare a lor Intervie in controlul muttiplicarii microorganismelor comensuale ale CB Rol. ism de a * Lactoperoxidaza 5 ‘© Este o enzima cu rol in inhibarea enzimelor glicoltice Ia anumite tulpini de streptococ sau lactobacilus acidophilus ‘* Prezinta o activitate bacteriana si antivirala prin blocarea unor cai metabolice ale acestora . Rol. Mecanism de: + Lactoferina ‘© Este oproteina ce se gaseste in saliva si in lapte a + Are un efect bacteriostatic asupra unui spectru larg de germeni + Scade fierul liber din mediu necesar dezvoltari germenilor 22. Descretistructura IgA secretor. > Secretia de Ig A~ salivar ° ° ° Cell B activate sunt cantonate la nivelul tes conjunctiv ce inconjoara acinii glandulari Ele vor secreta Ig A bicatenar, Ig A'ul salivar se compune din 2 molecule de Ig A cuplate intre ele la capatul Fe printr“un polipeptid (numit lant) Se formeaza astfel dimer lg A cuplati prin lanturi J Ia gruparea Fea Ig A. Dimerii sunt exocitati printrun mecanism de pinocitoza inversa si se fixeaza printr“un receptor specific pe membrana cell epiteliale glandulare. ‘Apoi, traverseaza membrana cell si patrund in interiorul cell acinoase = La acest nivel dimerilor Ig A li se fixeaza 0 proteina numita componenta secretorie care este sintetizata la niv cell acinoase. = Componenta secretorie stabilizeaza dimeril, facandu't rezistenti la actinea proteazelor bacteriene— + Astfel iau nastere molecule de lg A secretor, care apoi sunt exocitate 0 data cu celelalte componente ale salivel si eliminate in cavitatea bucala + IgAsecretor, ajuns impreuna cu saliva pe suprafata mucoasei bucale, adera la cell epiteliale printr'un receptor specific 10* Astfel devine un mijloc ideal de protectie a mucoaselor impotriva colonizarii microbilor «© IgAsecretor mai este denumit si vopsea antigenica 23, Proprietatile nA secretor Neutraliarea enzimelor si toxinelor microbiene Inhibarea aderentei micro Capacitatea de aglutinare a microbilor, blocarea mobiltati bacteriene Favorizeaza activitatea citotoxica celulara dependenta de anticorpi Neutralizarea partiulelor vrale Impiedica patrunderea antigenelor solubile prin mucoasa, prevenind astfel reactiile alergice si reactiile autoimune Creste actiunea factorilor antibacterieni nespecifici (lactoferina, peroxidaza, lizozina) Este rezistent la degradarea enzimatica bacteri © Ig A‘ul secretor nu activeaza complementu! nici pe cale clasica nici pe cale alternativa 000000 oo 24. Unde sur tizate moleculele de 1gA? Dar lanturile J? D: sec = Moleculele de IgA sunt sintetizate de cell B cantonate la nivelul tesutului conjunctiv ce inconjoara acit = Laacest nivel 2 molecule de IgA se cupleaza intre ele printr'un polipeptid cu GM 15.000 Dalton! = lant J) = Componenta secretorie este sintetizata la nivelul cell epiteliale secretori ale acinilor salivar, nivel unde are loc si fixarea sa pe dimerii IgA uniti prin lant J glandulari 25. Structura amigdalei palatine > Amigdalele palatine = sunt 2 mase de tes limfoid situate in fosele tonsilare (dr/stg) dispuse intre CB si faringe = mucoasa acoperitoare formeaza in grosimea tesutuluilimfoid 0 serie de fsuri~ CRIPTE in nr de 10-20 = sub epiteliu se pot obs folicului imfatic alcatuiti dit © aglomerai de cell B (© _limfocite T si plasmocite care acopera la periferie aglomerarile de cell B - cell B prolifereaza in centrele germinative si migreaza apoi in capusonul folicull plasmocite ce sintetizeaza Ig = amigdala prezinta numai vase limfatice eferente nu si aferente fie ca limfocite B, fie ca EPITELIUL CRIPTELOR (© Este specializat, prezinta 0 permeabilitate crescuta pentru diferite substante provenite din CB © AG ce patrund in cripta trec usor prin epiteliul acestora si sunt apoi prelucrate de macrofagele din centrul ‘germinativ si tesutul perifoicular si prezentate cell formatoare de AC ©. Cell tonsilare raspund la antigenele specifce cell Ts prin productie de AC (© Majoritatea plasmocitelor producatoare de AC sunt ig G pozitive si mai putin Ig A sau ig M (© Moleculele de ig A sunt de tip monocatenar fara lant Jiar componenta secretorielipseste = amigdalele au o organizare foarte asemantaore cu structurle GALT din intestin, prin faptul ca tesutullimfoid se afta imediat sub cel eptelial tle prezinta in acelasi timp atat o functie inductoare cat si una efectoare > [a nivel amigdalian se vor produce AC majortar de tip IG G, ca raspuns la stimulul imunitar produs de AG ce patrund direct prin mucoasa ‘© avantajul major al acestui tip de raspuns imun este cae cel mai scurt si cel mai rapid = amigdalele au in acelasi timp inso 0 organizare foarte asemanatoare cu limfonodulii prezentant atat 0 arie B dependenta cat | oarie T dependenta 26, Descrieti circuitul imunitar amigdalian. = raspunsul imun specific structurilor limfoide poarta numele de circuit imunitar amigdalian si prezinta urmatoarea funtionalitate (© AG patrund prin epiteliul criptic la nivelul folucululor lima (© AG sunt preluate de macrofage sau de cell dendritice si prezentate cell B siT n‘© Rezultatul este producerea de AC majoritar de tip le. G © AC parasesc amigdalele fie pe calea vaselorlimfatice eferente, fie transmucos © Se raspandesc in gura si in faringe © Astfel amigdalele prezinta o functie de aparare locola imunitara imediata, protejand atat calle digestive, cat sical respiratorii superioare 27. Ce tipuri de anticorpi se sintetizeaza la nivelul amigdalelor = Cea mai mare parte din AC produsi la nivelul amigdalelor palatine sunt de tip IgG si foarte putini de tip IgA 22, dona tu ‘Amigdalele linguale = mick proeminente nodulare pe suprafatalimbil situate inapoi sau lateral de V'ul lingual = dimenisuni de cca 3-5 mm a = epitelul coboara in masa limfoida producand cripte = ductele unor glande salivare mici se deschid in aceste cripte ~ saliva spala criptele, antrenand cu ea atat AC secretati si cell imunocomponente cat si resturle acumulate aici, protejand de infectie aceste spa ~ casiin cazul amigdalelor palatine se pot observa nodulilimatici cu centri germinativi sari peifoliculare formate din infiltrate celulae difuze A = functional sunt similare amigdalelor palatine lini a 29. Masel ymucoase. Definitie. Localizar > Aglomerarile (masele) limfatice ~ mase de tesut limfatic in submucoasa palatului moale, planseu, fata V a Ib si uneori obraz si buze - se prezinta ca mase unice, mici de tes limfatic cu o cripta centrala captusita cu epiteliu pavimentos stratificat aceste mase sunt similare cu tesutul tonsilar ‘submucoasa (corion) poate fi observat un strat difuz de limfocite, numit infltrat fiziologic, este posibil ca atunci cand sunt activate, aceste cell sa prolifereze, generand mici mase limfoide ‘Tesutul limfoid al glandelor salivare mase de cell imfatice (limfocite, plasmocite) in gl salivare mici cat si in cele accesorii = tesutul limfoid apare sub forma unor mici aglomarari localizate, vecine ductelor salivare sau raspandite printre acini slandulari = numeroasele plasmocite observate la acest nivel vor secreta lg A dimeric 30. Tesutul limfoid al glandelor salivare. Definitie. Localizare. Componenta. Fi > 31. Tes ngival. . Componenta. = se prezinta sub forma unul infiltrat subepitelialrelativ putin dens in stare normala eg = este compus din: (© limfocite © plasmocite - © macrofage = structura se schimba in mod dramatic odata cu aparitia si acumularea placii bacteriene = daca in sangele circulant raportul cell T/ cell B = 4:1 in fluidul din sacul gingival devine 1:3 L = concomitent apar aglomerari de plasmocite vecine fundului de sac gingival = treptat corionul din intreaga gingie apare infiltrat cu astfel de cell lferearea acestor cell are loci (© gg regionali ca urmare a unui raspuns imun secundar si apoi di (©. limfocitele locale sunt stimulate si prolifereaza pe loc sub actiunea AG bacteriene din placa bacteriana 32. Ce este comutarea imunologica? 'oEste un proc denumit Comutare imunologica , si are ca rezultat modificarea secretiei de Ig G monocatenar in. IgA bicatenar la nivelul cell B activate (plasmocite) a 20 Etape: 1)Preluarea diferitelor subst din continutul intestinal de catre cell M 2) Prelucrarea si procesarea de catre macrofage a acestor substante cu valoare de AG 3) Prezentarea AG procesate celulelor T — helper 44) Cell Thy si Tha stimuleaza comutarea cell B producatoare de Ig G, in cell secretoare de 1 A = Exista 2 tipuri de comutare imunologica ‘© Dependenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor ‘+ Independenta de Sistemul Imunitar Comun al Mucoaselor = Prin comutare cell B devin celule secretoare de lg A. Cell B activate nu raman la nivelul structurilor GALT, ci migreaza pe cale limfatica ( gg mezenterici, duct toracic, circulatie sangvina) la distanta in diferitele structuri glandulare periferica( g! mucoasei intestinal, gl salivare, gl lacrimale, mamare, gl arborelui traheo-bronsic) La acest nivel cell B se vor fixa intraglandular si vor deveni plasmocite secretoare de Ig A 33. Enumerati categorille de celule care concura la elaborarea raspunsulul imun la nivelul mucoasei cavitatii bucale = Celulele imunocompetente migratorii (circulante) de origine medulara (© Limfocite, macrofage, cell L, mastocite, granulocite = Celulele proprii (authtone) ale mucoasei ‘© Kenatinocite, fibroblast cell endoteliale si mastocitele Julele de origine m ‘care concura la elaborarea raspunsului imun la nivelul mucoasel cavitatil = Limfocite: B,T = Monocite = Granulocit - Mastocite = Hematil = Trombocite cell Langerhans = Cellendoteliale 35, Enumerati celulele aut care c la el a ras irmun fa nivelul mucoasei bucale, = Keratinocitele = Celulele endoteliale = Mastocitele = Melanocitele = Fibroblasti rin notiunea de “semnale imunitare” 2 itatea de comunicare intre celulele implicate = Aceste semnale sunt reprezentate de mediatorii c rnumite citokine = Citokinele sunt secretate de cell implicate in raspunsul imun = Cella randul lor sunt sensibile la aceste citokine prin receptorii membranari specific (molec de adeziune) in elaborarea raspunsului imun jolubili de natura proteica cu masa moleculara mica ~ 37, Deserieti structura generala a unei imu line. = 2lanturi heavy ~~ = 2lanturi light --—~> legate prin punti disulfurice - Prezinta: © 2domenii variabile Fab 0 Undomeniu constant FC - permite fixarea la complement, macrofage, lant J = Unitatea structurala a anticorpului este monomerul. 3B= Monomerul este o proteiné tetracatenard, avand dous lanturi formate fiecare din céte 450 de aminoacizi cu masa molecular8 mare, si dou’ lanturi fiecare a cate 216 aminoacizi cu masa molecular8 micé, intre catene stabilindu- se legaturi prin punti. = Dea lungul catenelor se gésesc secvente sensi lela actiunea structurilor chimice strdine, si care pot reconfigura— 38. Moleculele de adeziune. Definitie. Funct “ = sunt glicoproteine de membrana care mediaza contactele intre cell sau contactele cella structurile extracell = Se mai numesc si receptor! = Gruparile chimice de care se leaga se numesc liganzi a ~ _Legatura receptor-ligand functioneaza ca un mecanism chele-broasca si prezinta un gr inalt de specificitate ~ Sunt prezente pe majoritatea cell eucariote - _ Aparitia lor pe membrana este indusa de mediatori ai imunitati (citokinele) eS > Functiile moleculelor de adeziune ‘© Rolin adeziunea intercelulara sau la matricea extracelulara ‘Asigura contactele temporare intre cell imunocompetente (prezentare de AG) Rol in migrarea, proliferarea, diferentierea celulara si apoptoza Repartizarea specifica a cell imunocomp catre anumite tesuturi sau organe = Efectul HOMING Cell catre ganglioni, Cell B catre structurile GALT i Dirjarea cell munocomp spre sedille de inflamatie sau alte conflicte imune Rol in declansarea diferitelor circuite functionale intracell, legate de cresterea cell, activarea celulel, apoptoza, refacere tisulara u ooo oo 39. Homing receptors. Definite. Rol = Directionarea cell imune catre anumite organe/tesuturi ‘0. Se face prin receptori de membrana specifici pentru tesuturile sau org respective © Se numesc Homing receptors (receptori de repartizare) © Au rolul de a dirija preferential cell imuni catre aceste organe si de a le favoriza extravazarea spre. tesuturi - 40. Enumerati citokinele care induc aparitia moleculelor de adeziune = Th, IL-3, 16,18 = Factorul necrozant al tumorilor (TNF) Factorii de crestere (CSF) Factorii supresori (TGF) 41. Enumerati superfamilile moleculelor de adeziune Superfamilia imunoglobulinelor ~ Superfamilia cadherinelor Superfamilia selectinelor + Superfamilia cadherinelor re 442. MHC clasa |. Functil ‘¢ Gruparile MHC cl L ‘© Sunt macromolecule de membraca ce apartin sistemului HLA de histocompatibilitate ‘© Sunt prezente pe toate cell nucleate, cu exceptia hematiilor (© Constituie o bariera contra actiunii cell Tcitotoxice proprii a © Sunt recunoscute prin rec COB 43, MHC clasa Il, Funct © Gruparile MHC cll a (© Sunt prezente pe toate cell prezentatoare de AG (langerhans, macrofage, cell B) si pe cell neimunitare (keratinocite, cell endoteliale) in conditiiinflamatorii ‘© Prezinta AG exogene fagocitate si procesate endocelular pe care le pot schimba.cu usurinta a 1“(© Prezinta aceste AG cell T-helper care devin activate si vor secreta citokine necesare Ri ‘© Gruparile MHC II sunt recunoscute prin receptorii CD4 44, Citokinele. Definitie generala. Actiuni fiziologice. + Definitie: sunt substante care induc, modifica sau sup intermediul unui receptor specific ~ Prezentare general (© Sunt mesageri ai sistemului imunitar, cu functie imunoreglatorie © Influenteaza metabolismul hepatic osos sau cutanat, hipotalamusul, maduva hematogena, metabolismul lipidic (© Sunt elemente indispensabile pentru comunicarea si legatura intre sistemul imunitar, nervos si endocrin (© Ocitokina poate atinge mai multe cell tinta, iar 0 celula tinta poate fi influentata de mai multe citokine (© Celula tinta trebuie sa poarte pe membrana sa receptorul specific pentru citokina respectiva ~ Modul de actiune ‘0 Dupa ce se leaga de membrana o citokina poate declansa o cascada de evenimente membranare, apol citoplasmatice, apoi nucleare - Efectele obtinute (© Reglare termica, resorbtie osoasa, cicatrizare, activare imunitara, diferentiere cell, crestere cell, apoptora (© Regleaza inflamatia, apararea contra agentilor infectiosi, apararea antitumorala © Mucoasa bucala se comporta ca un subsistem imunitar = Citokinele produse de cell epiteliale actioneaza aspura altor cell care vor initia diferite raspunsuri imune 1a functia unei celule, cresterea si diferentiorea celulara prin 48, Citokinele. Enumer junilor generale in procesele patologice (© Inflamatie © Aparare antiinfectioasa © Aparare antitumorala © Soc septic 46. Enumeraticitokinele secretate de keratinocite = Keratinocitele sau cell epiteliale produc mai multe citokine © IL-1, 1L-3, 1-6, 1L8 © Factorul necrozant al tumorilor TNF-2,b (9 Factorii de crestere (colony stimulating factors- CSF) 8 = GM-CSF = G-CSF = MCSF ‘© Factorii supresori: TGF-a,b (transforming growth factor) 47. Enumerati celulele epiteliale si din corion capabile sa produca citokine, (©. Keratinocite (cell bazale, spinoase), melanocite © Dincorion: = Fibroblasti, cell endoteliale, cell imunocompetente (LT, LB, plasmocite, mastocite, PIN) 48. Ei i actiunile IL-1 aspura celulelor imunocompetente si ast ulelor li & INTERLEUKINA 1 4 Este un factor cu efect multifunctional & Secretia ei e produsa de : ultraviolete, produse bacteriene, promotori tumor % Are actiuni multiple: = Asupra cell T~ efect stimulator de activare sidivizare = Asupra cell B —le stimuleaza activitatea : transfomarea in plasmocite si secretie de AC = Asupra monocitelor — efect stimulator de secretie IL-1, IL-6, TNF—a 15 li sialte citokine (TNF, IL-6, IL-1)‘© Determina diferentierea cell Langerhans si prezentarea de antigen = Asupra hepatocitelor ~ stimuleaza secretia de proteine legate de inflamatie ‘= Stimuleaza fibroblastele si osteoclastele = Stimuleaza cell endoteliale — induce aparitia moleculelor de adeziune pentru neutrofile,limfocite, si~ ‘monocite => determina aderenta si extravazarea acestora = Asupra hipotalamusului ~ actiune pirogena = Stimuleaza melanocitele din piele 49, Ce interleukine au rol in reactia febrila? o Wa a © ILé o TNF 50. cel putin 3 actiuni ale 1-6. a INTERLEUKINA 6 ‘ca siIL-1 este o citokina cu efect multifunctional a secretia el este stimulata de endotoxine si raze ultraviolete se secreta in traumatisme ale epiteliului este produsa si de alte celule: macrofage, fibroblaste, cell endoteliale Actiunis ‘= stimuleaza proliferarea si functionalitatea cell T si B este un pirogen endogen in reactia febrila l este mediatorul principal al fazei acute in inflamatie are actiuni asemnatoarea cu IL-1 careia ii amplifica actiunea => creste apararea locala bRRREE 51, Interleukina 8 —actiuni. & INTERLEUKINA 8 & Producerea ei este stiumulata de IL-1 si TNF ~ a. & Actiuni: = Puternic chemotactic al PMN neutrofile, prin interactiune pe un rec. membranar specific = Contribuie la adeziunea PMN la peretii vasculari = Neutrofilele sunt implicate in afectiuni ca: aftoza cronica recidivanta sau candidoza cr, in care cell epiteliale mai produc un alf factor chemotactic pentru neutrofile : GRO a 52. INF-enumerati actiunile antitumorale a Actiuni: = Puternic stimulent al secretiei de IL-1, IL-6, efect pirogen = Actiune antitumorala, efect citostatic,citolitic pe multe cell tumorale Blocheaza cell leucemice 53, TNE-enumerati actiunile asupra celulelor endoteliale, a fibroblastilor si a keratinocitelor ‘© Rolin proliferarea cell endoteliale ‘= Stimuleaza aparitia MHC clasa | si si moleculelor de adeziune pe keratinocite si cell endoteliale = — * Stimuleaza diferentierea si proliferarea cell T si B = Activitate antivirala 54, Enum latoare ale lor. ‘IL-3 (multicolony stimulating factor) GM-CSF & G-CSF MCSF Q 1655. Enumerati principalele ‘cu actiune ala TNFa ° FF 0 GM-CSF ‘56, Rolulinterleukinei 10. ob Actiur = inhiba sinteza IL-1 IL-3 si GM/CSF = are proprietati imunosupresive, de stingere a raspunsului imun 57. Funetile celulelor Langerhans. © Cell Langerhans ° ° ° ° ° 58. De 60. ecco0 Constituie placa turnanta 2 raspunsului imun cutaneo-mucos Se gasesc in numar mare in piele si in mucoasa Prezinta 0 forma dendritica cu prelungiri citoplasmatice numeroase MO-> citoplasma aspect clar cu un organism specific in forma de bastonas (Bibeck) ‘= Are un nucleu lobular si nu prezinta desmozomi Origine -> maduva hematogena, prezinta AG CD-45 (specific cell dendritice) Cell Langerhans migreaza din maduva sub forma de precuror in piele si mucoasa = -Aici ramane inactiv timp de cateva luni = Se cantoneaza suprabazal si fac parte din cell migratorit ale mucoasel ‘= Suprafata cell prezinta numeroase antigene de membrana Isl ex rezent tigen sngerhans Funetia de prezentare de antigene, ca si macrofagele Sunt cell foarte mobile capabile sa'si modifice repede forma si numarul si sa transporte AG la limfonoduli regionali ‘Sub actiunea stimularil > cell L devin activate -> preiau AG -> expun pe membrana gruparea MHC Il -> ‘cresc secretia de IL-1 -> pierd forma dendritica > migreaza spre ganglioni pe calea vaselor limfatice In timpul acestui drum inglobeaza AG prin endocitoza, il prelucreaza si il reexprima pe suprafata cell cuplat pe molocula MHC I! ‘Dupa ce ajung in limfonoduli cell L prezinta AG cell T naive sau T de memorie Capacitatea lor prezentatoare depinde de starea lor de activare Citokinele influneteaza considerabil functia cell L, morfologia viabilitatea, migrarea...etc Cell L din mucoasa sunt mai bune prezentatoare de AG decat cele cutatate pre deosebire de macrofage sunt foarte slabe cell efectorii 1merati principalele functil ale macrofay * Macrofagele e000 ° ‘Au un rol f important in procelele imune ridicate impotriva AG corpusculare (bacterii) Ca sicellL, au rol de cell prezentatoare de AG Macrofagele servesc si ca cell efectoare in raspunsul imun, atacand cell devenite tinta COriginea -> in maduva osoasa de unde se deplaseaza slectiv in diverse tesuturl la care ajung pe cale irculatorie. ‘Macrofagele reprezinta o populatie celulara heterogena, suprafelele lor prezentand markeri diferiti in functie de tesutul in care sunt cantonate (homing receptors) ‘=> ca precursorii medulati ai macrofagelor se matureaza, in final in tesutul respectiv sub actiunea unor factorilocali i principalele subgrupe de limfocite T ‘©. (helper © LTeitotoxic(K siNK) v© UT naive © LT de memorie 61, Sub influenta caror factor are loc actvarea LB? * IL1 produsa de cell B si macrofage este necesara pentru activarea cell T helper, care la randul sau va elibera: 1L3,4,5,12 siIFN-g Factor care activeaza LB: ° o0°0 wa U3 Anti ur 4512+ INFg igene a elper 62. Ce sunt limfocitele B de memorie & 63. Rolul: 64, Enum ° 00000000 IL-1 este secretata de cell B si macroface care activeaza cell T care elibereaza IL-3,4,5,12 si IFN-g Sub influenta acestor citokine cell B se divid rapid => clone celulare Tot sub influenta citokinelor si cell T, o parte din cell B se transforma in plasmocite secretoare de AC specific iar 0 parte in imfocite B “de memorie” (acestea vor reactiona mai rapid si mai eficient la un nou contact cu acelasi AG) ‘= Acest fapt se explica incat cell B de memorie poseda pe suprafata molecule de AC identici, care vor servi drept receptor a un al doilea contact cu acelasi AG {in raspunsul imut la Limfocitele T constituie principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentulul Ele sunt responsabile si de apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitatil ‘Se gasesc in abundenta atat in infiltratulfiziologic din corion, cat sin cell migratorii din epiteliu Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cal si cell citotoxice CD8 de memorie Cell T CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC I = TCR Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica, Concomitent aceste cell vor sintetiza IL-2, care prezinta o puternica actiune de stimulare a proliferarii nor noi cell CD8 specifice AG respective sub actiunea Fe loc activarea limfocitelor T + Cell BsiAPC =a 65, Rolul interleukinel 2. Ce alta interleukina influenteaza 7 1L2 prezinta © Efect autostimulator ~ stimuleaza diviziunea celulelor activate intial, care o si sintetizeaza (© Efect de recrutare ~ noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun na 36. Descriett 90000000 stimuleaza sinteza de IL-2 t iere celulara, inti iducere, efect. Limfocitele T constitule principalele cell implicate in apararea imunitara a tegumentulul G Ele sunt responsabile side apararea mucoaselor prin bratul celular al imunitati Se gasesc in abundenta atat in infiltratul fiziologic din corion, cat si in cell migratori din epiteliu Pot fi intalnite atat cell T helper CD4 cai si cell citotoxice CD8 de memorie a Cell T.CD8 prezinta pe membrana receptori specifici pentru gruparile MHC 1 = TCR Dupa recunoastere ele se fixeaza pe cell tinta devenind cell activate Cell activate prolifereaza => o clona citotoxica Concomitent aceste eel vor sintetiza IL-2, care prezinta 0 puterica actiune de stimulare a proliferari ‘unor noi cell CD8 specifice AG respective 18© IL-2 prezinta = Efect autostimulator stimuleaza diviziunea celulelor activate initial, care o si sintetizeaza = Efect de recrutare — noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict imun (© Concomitent, macrofagele vor fagocita resturi de cell distruse, le vor procesa si le vor expune ca proteine rnon-selft pe gruparile MHC cl It = Vor antrena astfel in reactia imuna si celulele T— helper, care devin activate, secretand la randul lor it-2 = Aceasta va atrage si stimula noi contingente de cell din vecinatate, amj recrutare = Prin diferentiere, clonele de cell citotoxice vor sintet and efectul de limfotoxine. Acestea contin enzime proteolitice care vor produce distrugeri ale membranei cell tinta antrenand dupa sine apoptaza, celulara (© Ocellcitotoxica poate distruge mai multe cell tinta, datorita faptului ca ea se deplaseaza si identifica noi asftel de cell © O parte din clona activata de cell CD8 se va diferentia in cell T de memorie * Cele mai multe limfocite T aflate in epiteliu sunt cell T de memorie = Ele sunt atrase aici de catre cantitatile mici de citokine produse in mod fiziologic de keratinocite {lL-1,8) si care au un efect chemotactic pozitiv 67, Rolul IL-2 in raspunsul imun mediat celular, 'a.. Efect autostimulator — stimuleaza diviziunea celulelor activate intial, care o si sintetizeaza b. Efect de recrutare — noi contingente de cell T din vecinatate vor fi activate si angrenate in acest conflict mun 68. le imunitare. inocitelor ‘© Maturarea, activarea, diferentierea cell T implicate in mecanismele de aparare ‘= Modularea functionale — expresie antigenica, viabilitate, motilitate, prezentare de antige, fagocitoza a cell Langerhans si macrofagelor * Initierea raspunsulul imun prin eliberarea de citokine ((L1,6, GM CSF, M CSF, G CSF) = Stoparea raspunsului imun sia inflamatiei prin eliberarea de citokine + Lanivtegumentelor :initierea si stoparea reactilor adiacente insolatie! = Refacerea functionala dupa expunerea la radiatii UV = Rol crucial in refacerea plagilor, a defectelortisulare 68. Ce sunt neuropeptidele? Definitie. Functi = Neuropeptidele sunt sintetizate de neuroni, eliberate din terminatille lor presinaptice = Neuropeptidele secretate s'au dovedit a avea si o functie imunoreglatori = _ Ele inhipa productia de INF-g, dar in schimb crese productia de IL-10 de catre cell T = Sunt capabile sa regleze productia de IgE la persoanele atopice 70. rare loc celulelor end = Activarea cell endoteliale se face su actiunea unor citokine ca: © IL-4, TNFa sib, IL-6, FN-g 74. Prince se manisfesta activarea cell endoteliale? ‘© Rezultatul va fiexprimarea unor molecule de adeziune ‘© Raspunsul depinde de tipul si de marimea vasului, precum side sediul anatomic al acestuia 2 adeziune in, I de extravai itelor = moleculele de adeziune L-selectina si P-selectina vor opr, fixa si extravaza neutrofilele circulante spre sedi inflamatie 1973. La ce nivel are loc extravazarea tala a limfocit L (© limfocitele T vor extravaza diferentiat in functie de subseturile carora apartin si de tesuturile unde urm sa ajunga ‘= Acest proces denumit “homing effect” este practic o dirjare selectiva a limfocitelor spre tesuturile de destinatie = El face parte prin complementaritatea receptorilor homing ai cell T cu linganzil lor de pe cell endoteliale a = Astfel cell T extravazeaza la niv gangl limfatici in zonele vasculare foarte specializate (venule post- capilare cu endoteliu inalt) datorita prezentei pe suprafata lor a unei Lselectine Leccam 1 74, Ce sunt venulele cu endoteliu inalt si care este rolul lor? = Venulele cu endoteliu inalt = vase postcapilare specializate in ganglioni, si reprezinte locul unde se face extravazarea celulelor T I - _Extravazarea se face datorita prezentei pe suprafata lor a gruparii LECCAM-1, 0 L-selectina 75. Enumerati functille mastocitelor © Sunt cell cu importante functilimunitare * Sintetizeaza multiple citokne i-1, IL-3, IL-6, IL-8, IL-10, TGF b, GM CSF cu rol in intierea si mentinerea raspunsululinflamator * Sintetizeaza numeroase substante vazo-active si mediatori ai inflamatiei (histemina, serotoni postaglandine, leucotriene) ‘= Sintetizeaza numeroase enzime (heparina, hialuronidaza,triptaza) ‘= Sunt puternic implicate in reactia de hipersensibilitate imediata, datorita capecitati lor de fixare 0 moleculelor deg E * Secreta substante puternic chemotactice pentru neutrofie, limfocite, macrofege * Deseori sunt localizate in vecinatatea fibrelor nervoase din corion si pot primi si transmite influente ~ imunomodulatori spre si dinspresistemul nervos 76. Enumerati fazele refaceriitisulare S = reparatia tesuturilor dupa pierderi de substanta (traumatisme, plagi, inflamatii, necroze) este un proces stadialirat, care implica (© formarea tesutului de granulatie a ‘© depunerea matrici tisulare si remodelarea sa © reepitelizarea 7. Formarea tesutului ~ Tesutul de granulatie ia nastere din cumularea locala de macrofage ce secreta numeroase citokine (IL-1, TGFa,b, FGF, EGF, PDGF, IGF = insulin growth factor) 5 © Acestea induc = Angiogeneza (IGF, FGF, PDGF) ‘= migrarea si proliferarea fibroblastelor (IL-1, FGF, TGF b) a ‘© sia.cell epiteliale (IL-1, EGF, TGF a) 78, Formarea tesutull epitelal __ Matricea protetica extracel necesara refacerii tisulare este produsa prin sinteza proteica a tuturor cell din tesutul de eranulatie ‘© Comporitia sa este compleza si depinde de stadiul de reparatie tsulara © Eaeste reglata in mod diferentiat de diferite citokine © In timpul remodelarii tisulare anumite proteine din matrice sun degradate, in timp ce altele sunt sintetizate, dinnou 20D. 6. (© Procesul este reglat de o serie de enzime : proteaze, plasimna, colagenazele, stromolizina, a caror secretie este reglata de citol Epitelizarea plagii se face prin alunecarea cell epiteliale pe suprafata matricii proteice, sub actiunea unor citokine (© cellepiteliale provin din marginile indemne ale plagii sau din ductele glandulare ‘© cea mai importanta citokina implicata in procesele de remodelare tisulara este TGF-b = eaeste: ‘© chemotactica pentru macrofage ‘© induce secretia de IL-1, FGF, TGF, EGF, PDGF '* este un puternic inductor al sintezei de colagen si fibronectina Variantele normalului Descrieti aspectul clinic al leucoedemului ~ Leucoedemul este o modificare de aspect a mucoasei jugale = Aspect opalin-albicios, usor plicaturat (ca un val translucid) = Consistenta supla, elastica, nemodificata Lew i histol Epiteliu mai gros ca normalul Reteaua papilara mai proeminenta Cell stratului spinos apar mai vacuolizate deoarece contin mai mult glicogen ise di melani rati sediile de predil Pigmentatia melanica rasiala se datoreaza prezentei melanocitelor intr°o proportie mai mare in portiunile profunde ale epiteliului ‘Apare in special la pers cu pielea mai inchisa Frecvent pe: gingii, palat, mucoasa jugala Ce sunt granulatille Fordyce? Aspect clinic sunt glande sebacee prezente in mod neobisnuit la nivelul mucoasel bucale Clinics ‘© Sub forma unor mici papule alb-galbui cu diam de 1-2 mm dispuse izolat sau in aglomerari dense (© Apar mai frecvent la niv mucoasei jugale sat labiale sinu au semnificatie patologica ce jlta glandulara’ Se mai numeste adenomatoza labiala sau hipertrofia simpla a glandelor salivare mici Glandele salivare mici sunt mai numeroase si mai proeminente (© Pot fi palpate ca mici proeminente submucoase (© Fata interna a buzei apare boselata Ce este limba fisurata? Este o anomalie foarte frecventa transmisa autozomal dominant. Poate fi considerata o verianta ‘morfologiei limbil fara conotatil patologice Limba prezinta pe fata dorsala numeroase santuri sau creste de marimi varia ‘© Uneori aceste santuri pot aparea si pe marginile imbii care capata un aspect franjurat Cand volumul limbii este mare ~ marginile prezinta amprentele dd din zonele laterale Santurile si fisurile sunt epitelizate ~ fapt ce le diferentieaza de ulceratil si eroziuni Datorita numeroaselor anfractuozitati, limba fisurata prezinta un mediu ideal pentru staza si multiplicarea microblana (© Foarte frecvent limba fisurata se asocieaza cu glosita migratorie (20-40%) a7. Glosita migratorie (limba geografica). Aspect clinic = Este o anomalie de etiologie necunoscuta, complet benigna = Clinic ‘© Zone depapilate de culoare rosie cu contur neregulat, de dimensiuni variabile situate pe fata D sau pe ~ rmarginilelimbit ‘© Zonele prezinta un contur alb-cenusiu mai reliefat datorita hiperplaziei sau keratinizarii papilelor fiiforme si a unor depozite care le acopera © Letiunea prezinta un aspect de harta Forma, marimea si dispozitia acestor zone e schimbatoare in timp. © Uneor poate fi foarte accentuate, ateori poate disparea aproape complet a + Leziunile se insotesc uneori de descuamar epiteliale + Leziunile sunt in general asimptomatice, rareori creaza o stare de discomfort (usturime) 8. Glosita migratorie. Aspect histologic = Se pot observa: (© Oatrofie epiteliala cu tendinta de descuamare a straturilor superficial a (© Aplatizarea retelei papilare ‘© Inflamatie cronica nespecifica in corion Ce este limba saburala sau incarcata ? = La persoanele sanatoase pe fata dorsa a limbii apare un foarte subtire depozit fiziologic format din cell descuamate, resturialimentare si microorganisme © Miscarile limbii si fluxul salivar indeparteaza permanent depozitul format = Autocuratirea este diminuata in starile febrile, afectiuni digestive, exces de fumat sau leziuni care stanjenesc miscarile limbii (© => aparitia unor depozite mai consistente pe fata Da limbii ce dau nastere la LIMBA SABURALA (© Aceasta stare este de cele mai multe ori tranztorie (©. Persistenta mai indelungata poate favoriza o hiperpl cunoscuta sub numele de limba piloasa (alba sau neagra) 410 hiperkeratinizare a papilelorlinguale 10. Enumerati factorii care duc la imbii saburale = Diminuarea autocuratiri r © Febra (© Afectiuni ale tubului digestiv 0 Exces de fumat = © Leziuni ale mucoasei bucale care stanjenesc miscarile imbii © Reducerea ocazionala a fluxului salvar, 111, Cul se datoreaza aparitia limbii negre piloase. = Limba neagra piloasa apare frecvent in urma unor tratamente locale cu AB care pot favoriza dezvoltarea unor ‘germeni anaerobi producatori de pigment. B = Aspectul brun-inchis poate fi datorat si oxidaril keratinei de pe papilele filiforme hiperplaz = Afectiunea odata aparuta se poate autointretine = Datorita suprafetel sale neregulate si numeroaselor sale interstti, fisuri, neregulari mediu pentru dezvoltarea germenilor anaerobi = Unii specialisti considera limba neagra piloasa ca fiind de cauza idiopatica = In aparitia limbii piloase au fost incrimiate: u (© Cauzele generatoare de leucoplazii © Fumatul (© Divers! factortirtativilocali g © Tulburarea echilibruluiflorei microbiene locale i, constituie un bun — 112, Tratamentul limbii negre piloase a 2= Tratamentul este in general nesatisfacator = Cam pot fi decelati factorii cauzali— eliminarea lor duce la disparitia modificarilor - Cand cauzele aparitiel sunt necunoscute este necesar un tratament local: ‘© Antiseptice: clorhexidina, violet de gentiana © Substante mucolitice © Keratinolitice ~ acid salicilic 5-10% (© Cauterizarea superficiala a suprafetelor hiperpl = Poate persista un numar de ani sau poate disparea spontan siraclarea cu chiureta 13. Coeste gl ni dala? lini = _ Este o anomalie congenitala sau o varianta structurala = Se prezinta sub forma unei mici proeminente rotunde sau ov inaintea V'uluiu lingual = Suprafata este neteda sau boselata, fara papile = _ Este de culoare mai rosie si in general asimptomatica = Uneori zona poate fi plata, nereliefata = Uneori glosita romboidala este confundata cu o leziune tumorala sau ca 0 forma candidozica cronica re situate in 1/3 posterioara a fetel D a limt 14, Ce sunt varicele sublinguale = Sunt anomalii venoase ce se prezinta sub forma unor traiecte dilatate, = Mai frecvente la pacientif in varsta = Situate imediat sub mucoasa, pot fi inuoase situate pe fata V a limbii . in cusrul unor manevre stomatologice => sangerari importante E. Leziunile elementare 1. M ite. = Macula este o 20a circumscrisa, plana de coloratie diferita de mucoasa = Diametru 1-2 mm pana la cativa cm = Ingeneral : culoare mai inchisa decat mucoasa normala si pot fi ‘© Rosii,rosil brune, brune spre negru Pot prezenta un contur net sau mai putin bine delimitat 2. Petesille — echimozele. Definitie Sunt extravazar sangvine in tesuturi de natura traumatica sau metabolica = Caracteristic este k ele nu dispar la vitropresiune 3. Pat ite = Papulla este o leziune redusa, cu forma bine circumscrisa = Diametru 1-5 mm ~ Are o forma rotunda sau ovala ‘Suprafata poate fi ascutita sau plana Culoarea —alb cenusiu sau roz 4, Coeste o eruptie papulara? =O eruptie papulara consta intr'un numar mare de papule, extinse pe o are mai mult sau mai putin intinsa si avand dispoziti diferite = Oeruptie papulara poate fi uneori foarte densa, leziunile conflueaza in placi sau retele 5. Placile sau le= ~ Placile sau placadele sunt leziuni mai mult sau mai putin proeminente, ferme, bine delimitate - Culoare gri,albicoasa sau rosiatica + Dimensiuni 5 mm -> cativa cm = Suprafata poate fi rugoasa sau neteda, fisurata sau uneori cu aspect verucos = Consistenta poate fi supla, asemanatoare mucoasei, sau mai crescuta, mai aspra 236. Veziculele ~definitie = Vezicula este o mica leziune circumscrisa 2-5 mm proeminenta ce contine o acumulare de lichid = Este acoperita de un epiteliu subtiat (membrana vericulara) = Continutul poate fi lar sau rosiatic in functie de severitatea de la baza veziculei = Prin ruperea membranei => ulceratie 7. Bula=definitie Bula este o leziune veziculara mare (5 mm -> cativa cm) = Membrana acoperitoare sau tavanul bulei poate fi mai subtire sau mai =O bula poate rezulta din confluarea mai multor vericule sau poate evolua direct ca atare. = Incavitatea bucala bulele se sparg rapid => ulcerati 8. Pustula, Definite = Pustula este o leziune veziculara cu continu purulent = Apare rar la nivelul cavitati bucale u Eroziunea. Definitie = Eroziunea este o pierdere de substanta a mucoasei ce nu afecteaza stratul germinativ a = Are in general un contur neregulat sau linear = Are culoare rosie datorita vascularizatiei din corion, mai vz prin epiteliul subtiat 10. Ulceratia. Definitie = Uleeratia este 0 pierdere de substanta (sau defect al mucoasei) cu intreuperea intregului epiteliu si a corionutu mucoasel = Marimea ei poate varia de la cativa mm la peste 1 cm in diametru ‘© Pot fi plane sau reliefate = Fundul (sau podeaua) ulceratiei - este compusa din tes conjunctiv si fibrina cu infltrat de PMN. (© Poate avea aspect proliferativ granular sau un aspect galbui-purulent sau alb-galbul CConsistenta - este varia © Ulceratile cronice ~ consistenta mi cracute ©. Uleeratile maligne ~ indurate 12. Atrofi i. Definite clin = Leziunea atrofica este practic o subtiere a epiteliului pe suprafete mai limitate sau mai extinse - Zonele de atrofie pot fi difuze sau bine delimitate = _ Uneori sunt mai deprimate decat epiteliul vecin = Prezinta o culoare rose-ro, datorita vasculaiza 13, Lesiunile granulare = descrere = Leziunile granulare sunt leziuni de culoare rosie = Suprafata lor prezinta mici proeminete, priliferari de 1-3 mm side o orion, mai vizbile prin epiteliul subtire u Jnchis sau rosu viu, cu aspect proliferativ este mai ridicata decat mucoasa vecina 14, Nodulul Definite = Noduiul este o lezune circumscrisa, proeminenta a mucoasei cu diametrul dela 5 mm-> 2.¢m = Renta din impingerea mucoasei in afara de catre o masa bine delmitata de tesut subadiacent (conjunet, slandular, tumoral) 15. Tumora —definitie = Tumora este o leziune proliferativa de marime ce porneste de la nivelul mucoasei, avand tendinta de crestere fie in afara, fie in profunzime. 3 24= Aceste leziuni cuprind neoplasmele adevarate cu trasaturi histologice speficce si pseudotumori cum sunt granulomul piogen , epulisul. = Tumorileepiteliale pot fi benigne sau maligne 16, Prince se caracterizeaza clinic tumorile benigne? = Tumorile benigne au in general o suprafata mai regulata si sunt mobile pe planurile profunde = Aun contur mai bine deimitat la palpare 17. Prin ce se carat jc tumorile mali = Tumorile maligne au deseori o suprafata neregulata, ulcerata sitind sa fie fixate pe planurile profunde F. Leziuni histologie ale epiteliului 1. Hiperkeratoza ~ definitie microscopica, tipuri de keratinizare Hiperkeratoza este o ingrosare anromala a stratului cornos Microscopic putem distinge: ingrosarea stratului cornos fara persistenta nucleilor ingrosarea stratului cornos cu prezenta nucleilor (in stratul exfoliator) pinos de la 7-8 la peste 15 randuri de cell ingrosarea, cresterea randurlor stratult - Se datoreaza unui ritm mitotic accelerat = Se poate insoti de o jonctiune epitelio conjunctiva neregulata 3, Atrofia epiteliala — definitie microscopica = Atrofia este o subtiere de ansamblu a epiteliulul produsa in special pe seama stratului spinos - _ Acesta poate prezenta uneori intre 2-3 randuri de celule - Stratul bazal desi in general in suferinta, este prezent 4. Spongionza. Definitie ‘Spongioza este o largire a spatillor intercelulare din stratul spinos (edem intercelular) 5. Acantoliza. Definitie = Acantoliza este o pierdere a coeziunii cell din stratul spinos, ce duce la o separare a cell intre ele = Prin acantoliza se poate ajunge la un clivaj intraepitelial cu formarea unor vezicule sau bule 6. Papilomatoza. Definitie = Papilomatoza = adancire mare a retelei papilare = Se caracterizeaza printr’o adancire de amplare variabila a prelungirilor intercapilare in corionul subadiacent = Acest fenomen da un aspect de retea papilara adancita, neregulata 7. Atipiile celulare. Definitie = Atipiile celulare sunt modificari celulare izolate ce pot precede aparitia carcinomului epitelial 8. Displazia. Definitie = Displazia este totalitatea sau suma atipiilor celulare dintr’o leziune epiteliala = Pot fi clasificate in displazii usoare, medil sau severe mergand pana la “carcinom in situ” 9. Infiltratul inflamator. Definitie, tipuri de infiltrat ~ Definitie: ‘© Infiltratul inflamator reprezinta aglomerarile ceulare formate din limfocite, plasmocite, macrofage si PMN, ce pot fi prezente in corion, in cursul anumitor afectiuni de mucoasa ipuri de infiltrat 25In banda ~ bordeaza jonctiunea epitelio-conjunctiva, Difuz ~ ce cuprinde si straturile profunde ale epiteliului Focal ~ aglomerari celulare relativ bine delimitate una de cealalta Perivascular ~ dispus in jurul vaselor din corionul profund 0000 10, Flbroza corionulul, Defintie - Fibroza corionului reprezinta multiple aglomerari de fibre de colagen in corion ” = Este o crestere a numaruluiacestor fibre care apar foarte aglomerate ‘©. Cuprin aproape in intregime tesutul conjunctv subepiteli 11. Hiperplazia. Definitie = Hiperplazia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresteriinr de cell si fibre din componeta sa 12. Hipertrofia. Definitie = Hipertrofia este o crestere in volum a unui tesut datorata cresterii nr de vase din structura sa G. Leziunile cu potential de malignizare si precancerul mucoasei bucale 1. Leziunea premaligna. Definite, enumerare = Leziunea premaligna este o alterare tisulara care evolueaza obligatoriu spre cancer. = Singurele leziuni recunoscute de OMS ca cert premaligne sunt: ‘© Eritroplazia ‘© Papilomatoza orala U 2. Leziunile nizare, D rare = Sunt leziuni care desi nu evolueaza in mod obligatoriu spre cancer, prezinta totusi un rise degenerativ crescut,_ apreciat variabil dela o leziune la alta ~ _ Inaceasta categorie sunt incluse: © Leucoplazia u © Candidoza cronica (© Lichenul plan bucal (© Fibroza submucoasa a dul d ui tesut? = Gradul de displarie 2 unei leriunireflecta gradul de modifcare a tesutului in trecerea sa spre 0 eventuala transformare maligna vs Enumerati atipiile legate de nucleu. = Nuclel marti de volum = modificarea raportului nucleo-citoplasmatic = Hipereromatism nuclear = cresterea tinctorialitatii nucleului prin fizarea mai accentuata @ colorantului - Modificarea formei nucleului = Pleomorfism nuclear = variatii de forma, marime sittinctorialitate 5. Starea premaligna. Definitie, exemple + Definitie = (©. Starea precanceroasa este o stare patologica generalizata, asociata cu un risc crescut de malignizare = Exemple: © Lichenul plan - © Cheilita actinica © Sindromul Pulmmer-Vinson ° Fibroza submucoasa ® 6. Eni pile legate de. Julelor = Prezenta mai multor randuri de cell cu aspect bazaloid = asemanator cu cell bazale u 26= Pleomorfism celular= cell cu forme anormale, marime variabila: “bizateritcelulare” 7. Enumeratiatipiile de stratificarea si coeziunea celulara = Stratificare epiteliala neregulata = Keratinizari de celule sau grupuri de cell izolat = Reducerea coeziunti celulare (spongioza) = Adancirea crestelor interpapilare stratul spines (diskeratoza) cu formare de perle epiteliale 8. Enum tise maxim ale mucoasei bucale = Zonele de maxim risc ale CB: ‘© Planseul bucal si fata Va limbi © Palatul moale © Pilierul anterior amigdalian si plica gloso-epiglotica (zona istmului faringian) 9. ch jilor dupa Bat iba. = Usoare : 1-2 atipit = Medi: 2-4 atipit = Severe: peste 4 atipii observate 10. Clasificarea displaziilor dupa Boone. = Gradul 1 — displazie usoara: cell atipice, prezente predominant in 1/3 bazala a epiteliului | Gradul 2 displazie medie: cell atipite prezente in 2/3 profunde ale epiteliului (stratul bazal + spinos) = Gradul 3 - displazie severa: alterari ce cuprind toata inaltimea epiteliului 11, Carcinomul in stu, Definitie = Displaile severe sunt greu de delimitat de carcinomul = Acesta este o leziune cu grad inalt de displazie, in care intreaga arhitectonica epiteliala este compromisa | Terlunes este foare asemantaore cu un carcinom la care membrana bazala est intacta proce carcinomul i situ este stadiul preinvaziv al unui carcinom deja consttut 12, Eritroplazia. Definitie, etiologie = Definitie ‘© Este o leziune rara considerata cert premaligna, o leziune de mucoasa de culoare rosie vie, catifelata care ru poate fi incadrata in nici o alta afectiune bine definita a mucoasel = Etiologie ‘© Posibili factori cauzali ai neoplasmelor sunt raspunzator si de aparitia eritroplaziet ‘0 Apare mai frecvent la mari fumatori si bautori in special in jurul varstei de 50-70 de ani (© Sexul masculin este mai interesat (3/4 din bolnavi) 13, Eritroplazia, Enumerati formele clinice = Leucoplazia patata sau eritro-leucoplazia - Forma granulara - Forma atrofica 14, Eritroplazia. Forme clinice = Aspect clinic ‘© Eritroplazia poate aparea in asociere cu leucoplazia => leucoplazia patata (eritro-leucopl ‘© Atunci cand apare ca atare, eritroplazia poate avea 2 forme clinice: = Forma granulara ‘© Apare ca zone rosil vi, catifelate, cu suprafata neregulata, granulara ‘* Contur neregulat, dar bine delimitat de mucoasa vecina ‘« Pe suprafata sa pot aparea mici insule keratorice diseminate 2= Forma atrofica Se prezinta ca 0 suprafata de mucoasa atrofica, de culoare rosi © Denivelata fata de planul ey ‘© Marginile neregulate, dar bine definite, inconjurand zone de mucoasa normala ‘© Suprafata este neteda, dar uneori zonele de atrofie pot fi asociate cu zone granulare => leziuni cu aspect mixt : atrofico-granular ‘© Leziunile sunt in general suple intensa 15. Eritroplazia. Aspect histologic = 90% din leziuni prezinta aspect de carcinom “in situ” sau carcinom = 10% format din displazii de grad mediu sau moderat = Epiteliul apare atrofic sau papilomatos cu o jonctiune e-c foarte neregulata ‘©. Grad inalt de displazie care intereseaza toate structurile = Corionul prezinta un infiltrat inflamator dens si o accentuare a vascularizatiei ‘©. Atunci cand histologic leziunea este un carcinom in situ — membrana bazala este intacta roinvaziv 16, Eritroplazia. Diagnostic diferential = Aspect clinic asemanator cu: © Candidoza cronica, in faza acuta (© Stomatitele infectioase de diverse natur in faza lor acuta = Lichenul plan acut — forma atrofico-eroziva — forma clinica asemanatoare cu eritroplazia ~ Eritroplazia trebuie diferentiata si de: u ‘© Reactii alergice de contact © Forma maculara a sarcomului Kaposi = Diagnostic definiti — biopsie a 17. Eritroplazia. Tratament + Tratamentul leziunilor este acelasi cu al unui carcinom cu evolutie in suprafata © Extirparea chirurgicala in limitele de siguranta (© Radio sau chimioterapie © Electrocoagularea, chirurgia cu laser 18. Keratozele mucoasei bucale. Definitie = Keratozele sunt letiuni de etiologiidiferite si vor fi numite conform etiologiel: keratoze lichenolde, keratoze traumatice, keratoze tabacice, etc. = 19, Lerunile keratorice, Aspectecinice = Leziunilekeratorice pot imbraca diferite aspecteclnice = Se pot observa: © Papule,retele, plac letiuni verucoase © _Leziuni nodulare - keratoza punctata a © Keratoza dfura - Leziunile pot fi asociate cu eritem, zone atrofice, ulceratii ~ Pot fi mai groase sau mai subtiri, mai transparente or 20. Keratozele mucosel. Clasificare = Fiziologice (variante ale normalului ) G (©. Linia alba jugala, perle keratozice, glosita migratorie, leucoedem - Genetice ‘© Nevalb spinos, maladia Darier, diskeratoza benigna intraepiteliala a 28= Reactionale (produse de cauze locale) © Traumatisme cronice si parafunctii © Galvanism bucat ‘© Keratoze ocupationale (suflatorii in sticle) © Keratozele actinice (cheilita actinica) = Simptomatice (in cadrul unor afectiuni bine definite) (© Lichen plan, lupus, psoriazis, candidoza croni ~ Tabacice si alte obiceiuri (© Stomiatita nicotica, keratozele produse de betel - Idiopatice (deseori displazice, in functie de zona de maxim risc) ‘0 Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom , virale, sarcoidoza, sifilis 21. Ce. ratozel le? ~~ Keratozele reactionale sunt keratoze produse de cauze locale: traumatisme cronice si parafuncti ‘© Galvanism bucal, keratoze ocupationale (suflatori in stile), keratoze actinice (chilita actiniea) 22. Ce sunt keratozele simptomatice?, = Sunt keratoze care apar in cadrul unor afectiuni bine definite candidoza cronica, virale(leucoplazia paroasa, papilomavirus), sarcoidaza, ichen plan, lupus eritematos discoid, psoriazis, fils 23. Ce sunt idl © Sunt considerate leucoplazii propriu-zise si constitule afectiuni cu potential de malignizare sau chiar premaligne © Leucoplazie idiopatica, keratoza sublinguala, eritroleucoplazie, keratoacantom, carcinom Leucoplazia verut ct clinic silocalizare. = Aspect clinic ‘0 Leziunea debuteaza sub forma unel leucoplazil plane care capata aspect de placard verucos, proliferativ, de culoare alba-cenusie sau roz © Inalte situatii leziunea este multicentrica, sub forma de placarde multiple, exfoliate, verucoase, ce pot confiua © Suprafata prezinta diferite grade de keratinizare, Leziunea are consistenta supla (© Are otendinta de exindere lenta in suprafata sau sub o forma multicentrica © Clinic este asemanatoare cu carinomul verucos, spre care evolueaza treptat Localizare (© De predilectie este mucoasa jugala, gingile, palatul dur si limba 25. Lew rucoasa proliferativa. = Tabloul este variabil de la 0 zona | ~ Se observa: hiperkeratoza, acantor = Grade diferite de displazie in functie de zona exar ~ Membrana bazala poate fiintacta sau nu = Corionul poate prezenta un infiltrat dens, limfocitar = Se descriud stadii de evolutie histologica ‘© Leucoplazie simpla, omogena clinic (© Leucoplazie-hiperplazica verucoasa © Carcinom verucos ‘© Carcinom spinocelular, de regula bine diferentiat 26. Leucoplaria verucoasa proliferativa. Tratament = De regula chirurgical clasic sau cu laser C02, in functie de intiderea si sediul leziunii = Aumai fost propuse: (© Chimioterapie cu Metothrexat asociata cu retin © —Radioterapie asociata cu interferon 29= Dispensarizarea pacientului este obligatorie 27. Leucoplazia— definite 2005 = Leucoplazia orala este o leziune predominant alba a mucoasei, care nu poate fi incadrata in nici un alt tip definit de leziuni; unele leziuni se vor maligniza 28, Leucoplazia — enumerati factorii etiologic! + Fumatul = Asocierea fumatului cu consumul cronic de alcool ~ Mestecatul de tutun, singur sau asociat cu nuca de betel G = Ititatile mecanice cronice (dd ascutiti, malpozitionati, resturi radic, proteze incorecte) ~ Candida albicans 29, Rol jutia unei tazii = Inasociere cu fumatul si/sau deficit de fier are un rol sinergic in malignizarea leziunilor = Speciile de candida pot sintetiza nitrozamine ca metaboliti proprii, care pot activa diferite protooncogene c favorizeaza transformarea maligna 30. Leucoplazia . Clasificarea clinica dupa Axell 1984/96 = 4grupe de leziuni albe keratozice ‘© Acelea ce apar in cadrul unor boli cunoscute ca: lichen, lupus, sifilis, candidoza, HIV, viroze 0 Keratoze asociate cu sau datorate folosirii tutunului © Keratoze de cauze locale precise © Keratoze idiopatice = Clasificare dupa marimea leziuni o U->dem o Lx-> marime nespecificata ‘© Leucoplazie omogena (© Leucoplazie neomogena = Eritro- leucoplazie = Leucoplazie nodulara = Leucoplazie verucoasa ala? jopatica a mucoasei sublinguale - Este considerata leucoplazie propriu-zisa si constituie 0 afectiune cu potential de malignizare sau chiar~ premaligna. 32. Stomatita nicotica — aspect clinic o = Este o keratoza difuza, sitata a nivelul palatului dur = Are evolutie benigna, uneori reversibila, ce nu constituie o leziune cu potential de malignizare Intalnita mai freevent in india unde se practica “fumatul invers” u 33. Leucoplazia ~ aspect histologic = Variabl de leo simpla keratinizarea > carcinom in situ u ~ Inmod abisnuit putem observa: ©. Diferite grade de hiperortokeratoza sau hiperparakeratoza © Acantoza de grade diferite u © _Displazii epiteliale de la simple atipii la carcinom in situ © Jonctiune e-cneregulata 30©. Corionul subadiacent poate prezenta grade diferite de infiltrat inflamator cronic ce creste proportional cu gradul de displazie al epitelivlui = Se face cu toate afectiunile ce prezinta clinic le = Cele mai importante sunt: ‘0 Maladia Bowen sicarcinomul epitelial © Lichenul plan bucal © Genodermatozele © Candidoza cronica ‘© Leucoplazia paroasa 35. nizare prezinta in general leucoplazile ? ~ _ Dintre toate leziunile keratozice ale CB, leucoplazia a fost socotita ca avand cel mai mare potential de malignizare acest potential a fost evaluat la 3-6% cu valori estreme de la 0.1 - 20% pe o perioada de observatie dela 1 la 30 de ani 36. intre sediul leucoplazilor si riscul de = Localizarea leziunilor in zonele de maxim risc ale CB(planseu, fata V, zona pilierilor amigdalieni) = Peste 40% din leucoplazile situate in aceste zone prezinta displazlepiteliale = prezenta displazilorepiteliae pare safle cel mal important indicator al poteintialului de malig 37. Ce trasaturlclnice si histopatologice sugereaza un risccrescut de malignizare al leucoplazillor? Pest 40% din leucplazille situate in zonele de risc maxim prezinta displazii epiteliale = Tipul clinic “neomogen” sau leuoplazia “patata” - 25,9 % din totalul leucoplaziilor patate urmarita au suferit malignizari. 38. Ce legatura exist intregradul de displazi al leucoplazilor st riscul de malignizare? ~~ Prezenta displaziilor epiteliale — desi gradul de displazie nu are 0 valoare prognostica certa, se pare ca exista 0 corelatie intre gradul de severite al acestora si dezvoltarea ulterioara @ unui carcinom, = Prezenta displaziilor epiteliale pare sa fie cel mai important indicator al poteint ilului de malignizare 139, Punctele urmarite la bilantul preliminar al unei leucopla ce patorita faptulul k leucoplazia, ca si lezuine keratorica, apare in numeroase alte afectiuni ale mucoasei bucale, bilantul va urmar eliminarea tuturor facorilor presupusi cauzalt = Primut bilant (bilantul preliminar) ‘o Foaie de observatie cu depistarea obiceiurilor asociate si factorilor de risc (fumat, alcool, infecti ‘© Examen local cu consemnarea in foaia de observatie, fotografi © Examene paractinice (hematologic, biochimic, microbiologic) (0. Decelarea altor factor etiologic posibil ‘© Eliminarea factorilor presupusi cauzali ‘© Tratament preliminar: antiinflamator local, antimicrobian, antimicotic timp de 2 saptamani ‘© In aceasta etapa se vor elimina toate cauzele iritaive locale de origin dentara, protetice sau datorate uunor materiale dentare © Seva efectua examenul micologic si tratamentul antimicote in cazul suprainfectarii cu candida 40, Punctele urmarte la bilantul secundar al unei eucoplazit = Daca dupa toate etapele terapeutice preliminare, leziune nu dispare se trece la urmatoarele eta ‘©. Reevaluarea clinica a leziunii (dimensiuni, aspect, modificare a aspectului initial, amelioarea sau nu a simptomatologiei subiective) © Biopsia — este obligatorie atunci cand leziunea persista ‘= Eava stabili daca este vorba de o leucoplazie sau de alta leziune de mucoasa = Seva aprecia gradul de displazie sau prezenta unui carcinom 3141. Atitudinea medicului stomatolog in fata unei leucoplazii de mucoasa. = In primul rand depistarea leziunii la examenul extraoral = Depistarea obicelurilor asociate si factorilor de rise prin anamneza a = Eliminarea factorilor cauzali/favorizant = Tratament preliminar: aniinflamatoare locale, antimicrobiene, antimicotice ~ Reevaluare dupa 2 saptamani a = Eventula trimiterea la examen de specialitate 42. Enumerati posibilitatile Le leucoy G - Extirparea chirurgicala = Chirurgia cu laser CO2 = Criochirurgia G - Tratamentele medicamentoase = Vitamina A, acidul 13-cis-retionic, beta-carotenul,retinolul, alfa-tocoferolul = Antioxidanti a = Bleomicina H. Cheilita actinica 1. Defi i etiol este considerat o afectiune sau o stare premaligna aparuta Ia nivelul rosulul buzel inferioase __ datorita actiunitindelungate a razelorultraviolete = Apare in special la barbati, care prin natura profesiei lor sunt expusi perioade indelungate la razele solare {agricultori, pescari, constructori), in special la cei cu ten deschis = Femeile sunt mai protejate datorita profesiei sau folosii mai frecvente a cremelo de buze = Cheilita este asemanatoare keratozelor actinice ca fiziopatologie si evolutie = Rata de malignizare ~ 6-11% 2. Cheilita actini ini = Leziunea apare in general dupa varsta de 40 de ani, are evolutie lenta, asimptomatica = Treptat rosul de buze capata un aspect atrofic, subtiat, uneori cu zone de eroziune = Uneori arii keratozice pot aparea in asociere cu zone de atrofie (© In aceste situatil limita dintre rosul de buza si tegument se sterge, iar mucoasa sufera un proces de epidermizare => devine asemanatoare pielii - Inalte cazuri pe epiteliul ingrosat apare o tentinta de descuamare, de exfoliere (© Pe acest fond lezional polimorf pot aparea ulcerati sugestve pentru o leziune displazica, mai ales in cazul pacientilor fumator 3 Chel 3 Aspect histo} i = Leziunea se caracterizeaza print'un epiteliu atrofic ‘©. Prezinta uneori zone de acantoza asociata cu hiperkeratoza a ~ Leziunea poate prezenta displazi = Corionul poate prezenta un infitrat inflamator cronic mai mult sau mai putin accentuat, asociat cu zone de displazie g = Tesutul conjunctiv — modificare a colagenului sifibrelor elastice = elastoze solara 4. Ce rezinta cheilita actinica? G = Afectarea importanta a cell structurilor stratului bazal duce in mod implicit la scaderea capacitatii regenerative a epiteliului in cazul cheilitei actinice = Leziunile au un grad de reversibilitate, pe care trebuie sa mizeze tratamentul a 32= Acesta trebuie sa vizeze evitarea expunerii la soare, folosire cremelor cu factor de protectie si vitamina A Carcinomul de mucoasa 1. Enumerati cele 3 stadii ale procesului premalign = Procesul preneoplazic este defint ca o schimbare histologica detectabila imunologic care prevesteste o evolutie rmaigna ulterioara a leziuni ~Eltrebuie impartit in 3 stadt © Genetic ‘© Incipient ‘© Histologic 2. Ceeste stadiul genetic al procesul align? = Stadiul genetic = alterari decelabile ale ADN-ului, asociate cu o alterare a proliferarii celulare sau produse de agentii carcinogeni externi, fara expresie epigenetica 3. Ceeste! lui premalign 2 = Stadiul incipient = modificari epigenetice moleculare sau biochimice detectabile fara schimbari histologice 4. Coeste! | procesului prem: = Stadiul histologic = modificari decelabile la microscopia optica 5. Procesul preneoplazic —definitie = Procesul preneoplazic = 0 schimbare histologica detectablla imunologic care prevesteste o evolutie maigna ulterioara a leziunl. 6. Ce sunt factor de crestere? = Cea mai mare parte a moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul unor receptor specfci numiti“receptori de crestere iar moleculele respective = FACTOR DE CRESTERE. - Ceime \portanti factori de crestere cu efect asupra mucoasei bucale sunt: © Factorul de crestere epidermic — EGF (epidermal growth factor) © TGF (transforming growth factor) ocitokina specifica epiteliului - Factorii de crestere pot actiona atat asupra cell vecirie cat si asupra celulei care li produce (efect autocr - Eise fixeaza pe receptorii specifici de membrana (receptorii de crestere) 7. Receptorii de crestere — definitie = Cea mai mare parte @ moleculelor care induc cresterea celulelor se leaga de membrana celulara prin intermediul tunor receptor specifici numiti “receptori de crestere” 8, Ceeste transductia? = Mesajele primite la nivelul receptorilor sunt transmise spre nucleu printr'un mecanism numit transductie = Acest mecanism cuprinde mai multe cai enzimatice intermediare, endocitoplasmatice, diferite in functie de receptorit activati 9, imul nivel la care actioneaza agentii oncogeni = Prima transformare celulara apare la nivel genetic smerati factorii mt mpl = Factorii mutageni pot fi: ‘© Spontani © Chimici ~factorii carcinoger ‘© Fizici—Rx ionizante © Biologic ~ ex: retrovirusurile purtatoare de oncogene virale 33 imici