Biosfera.

Zonele naturale ale Terrei

Zone naturale – fâșii de vegetație care se formează în funcție de raportul dintre căldură și umiditate, iar
denumirea lor corespunde cu tipul dominant de vegetație.
Tipurile de zone naturale
1. Zona pădurilor ecuatoriale: - în zone cu climă ecuatorială;
- multă căldură și umezeală;
- se dezvoltă o vegetație foarte bogată;
- lumea animală este foarte bogată;
- se dezvoltă pe soluri lateritice.
Vegetație: arborele-de-cafea, arborele-de-pâine, abanosul, ceiba (arborelede-bumbac), arborele-de-cauciuc, ficus.
Animale: gorila, cimpanzeul, urangutanul, papagali, colibri, păianjenul, musca-ţeţe, crocodili, hipopotami, şerpi.
2. Zona savanelor: - zone de climă subecuatorială din emisfera Nordică și Sudică;
- alternează două anotimpuri: ploios și secetos;
- plantele și animalele sau adaptat la aceste condiții fiind foarte variate;
- soluri roșii, cu fertilitate ridicată.
Vegetație: iarba-elefantului, baobabul, palmierul, salcâmul umbelifer.
Animale: antilopa, girafa, zebra, elefant, bivolul, cangurii, leul, tigrul, leopardul, hiena, crocodili, hipopotami,
pasărea-secretar, struţul, furnicile-termite.
3. Zona deșerturilor: - zona de climă tropicală;
- cele mai aride locuri de pe continente;
- cad foarte puține precipitații atmosferice, iar pe alocuri nu cad cu anii;
- vegetația și animalele sunt foarte sărace, dar adaptate la aceste condiții;
- solul este slab dezvoltat – cenușii de pădure.
Vegetație: spinul-cămilei, saksaulul. În oaze – palmierul, mimoza, curmalul; sunt adevărate ,,insule de verdeaţă”
într-o ,,mare de nisip”.
Animale: cămila, antilopa, vulpea fenec, hiena, şoarecele săritor, cobra, scorpion.
4. Zona pădurilor și tufișilor xerofile veșnic verzi:
- suprafețe nu prea mari de uscat în jurul Mării Mediterane – păduri mediteraneene;
- zona de climă subtropicală – mediteraneeană;
- veri – călduroase și uscate; ierni – blânde și umede;
- soluri cafenii și roșii – denumite și terra rosa.
Vegetație: stejarul-de-plută, chiparosul, măslinul sălbatic, cedrul-de-atlas, cedrul-algerian, pinul mediteraneean.
Animale: muflonul, capra-neagră-de-munte, şacalul, diferite rozătoare şi reptile, stoluri de pelicani şi flamingo.
5. Zona de stepă: - zona de climă temperat-continentală – în regiunea continentelor;
- cad puține precipitații atmosferice, vara – secetoasă;
- plantele și animalele sau adaptat la aceste condiții;
- soluri de cernoziom.
Vegetație: negara, păiuşul, salvia, coada-şoarecelui, firuţa.
Animale: şoarecele-de-câmp, ţistarul, hârciogul, ciocârlia, prepeliţa, dropia, antilopa saiga, calul sălbatic.
6. Zona pădurilor de foioase, pădurilor mixte și de conifere:
- Pădurile de foioase sunt reprezentate prin arbori cu frunze căzătoare. Aceste păduri se dezvoltă pe solurile
cenuşii şi brune de pădure.
- Mai la nord sunt situate pădurile mixte, formate atât din specii de foioase (stejar, frasin, tei), cât şi din specii de
conifere (pin, molid).
- La nord de pădurile mixte se întind pădurile de conifere (taigaua). Sub pădurile de conifere s-au format solurile
podzolice.
- Zona de tundră s-a format în condiţiile climei subpolare. Verile sunt scurte şi răcoroase. Vegetația: muşchi,
licheni, macul polar, mesteacănul pitic, salcia pitică, afinul. Animale: renul, vulpea polară, lemingul, iepurele
polar, lupul polar, potârnichea polară, bufniţa polară, raţa polară.
Vegetație: fagul, stejarul, carpenul, teiul, frasinul, arţarul, tei, pin, molid, zada.
Animale: căprioara, mistreţul, cerbul, pisica sălbatică, ursul-brun, jderul, ciocănitoarea, cinteza, pupăza, elanul,
râsul, jderul, samurul, cocoşul-de-pădure, forfecuţa, ciocănitoarea verde.
7. Zona deșerturilor polare (arctice și antarctice):
- insulile Oceanului Arctic, o fâșie îngustă din Nordul Asiei și Americii de Nord – zăpezi veșnice și ghețari;
- zona de climă aspră.
Vegetație: muşchi şi licheni.
Animale: ursul alb, vulpea polară, lemingul, pescăruşul, raţa polară, foca, morsa, pinguini.