MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN

CONSTANŢA
B-dul Mamaia 124, 900527 Constanţa, România
Tel./Fax: +40 241 606407, +40 241 606467
E-mail: rectorat2@univ-ovidius.ro
Webpage: www.univ-ovidius.ro
FACULTATEA DE FARMACIE, Str. Căpitan Aviator Al. Șerbănescu, nr.6, Campus, Corp C,
TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,
Web: http://www. farmacie.univ-ovidius.ro

TEMATICA ŞI BAZA DE ÎNTREBĂRI PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ

SESIUNEA SEPTEMBRIE 2020
PROGRAM DE STUDII FARMACIE

NR. DISCIPINA Nr. crt. Grile/

CRT. grile Tema
FARMACOLOGIE 01-1210
1. Farmacocinetica general; Farmacodinamia generală (1) 01-55 3 grile
2. Farmacotoxicologie generală (1) 56-110 3 grile
3. Interacţiuni medicamentoase (16, 17) 111-165 3 grile
4. Particularităţi farmacologice în unele stări patologice 166-220 3 grile
(16,17)
5. Antibiotice cu structura betalactamică (2) 221-275 3 grile
6. Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, 276-330 3 grile
aminoglicozide, tetracicline, fenicoli și polipeptide (2)
7. Chimioterapice antibacteriene; Antimicotice (2) 331-385 3 grile
8. Analgezice morfinomimetice; Analgezice-antipiretice (2) 386-440 3 grile
9. Hipnotice; Tranchilizante (2) 441-495 3 grile
10. Simpatomimetice; Simpatolitice (2) 496-550 3 grile
11. Parasimpatomimetice; Parasimpatolitice (2) 551-605 3 grile
12. Antiinflamatoare steroidiene și nesteroidiene (2) 606-660 3 grile
13. Antiacide și antiulceroase (2) 661-715 3 grile
14. Antihipertensive; Antianginoase; Diuretice (2) 716-770 3 grile
15. Antitusive și expectorante (2) 771-825 3 grile
16. Antialergice; Antiasmatice (2) 826-880 3 grile
17. Insulina și antidiabeticele de sinteză; Hipolipemiante; 881-935 3 grile
Antiosteoporotice (2)
18. Antidepresive; Anticonvulsivante (2) 936-990 3 grile
19. Stimulatoare ale contracției miocardului, antiaritmice (2) 991-1045 3 grile
20. Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice și 1046-1100 3 grile
antiagregante plachetare (2)
21. Vitamine liposolubile si hidrosolubile (2) 1101-1155 3 grile
22. Hormoni tiroidieni și hormone sexuali (2) 1156-1210 3 grile
TEHNOLOGIE FARMACEUTICĂ 1211-1705
23. Formularea și biodisponibilitatea medicamentului (3, 4) 1211-1265 3 grile
24. Preparate parenterale - Parenteralia (3-5, 18) 1266-1320 3 grile
25. Preparate oftalmice - Ophtalmica (3-5, 18) 1321-1375 3 grile
26. Preparate nazale - Nasalia (3-5, 18) 1376-1430 3 grile
27. Suspensii farmaceutice - Praeparationes liquidae 1431-1485 3 grile
peroraliae (3-5, 18)
28. Preparate semisolide pentru aplicatii cutanate - 1486-1540 3 grile
Praeparationes molles ad usum dermicum (3-5, 18)
29. Preparate transdermice (3-5) 1541-1595 3 grile
1
 30. Preparate rectale - Rectalia (3-5,18) 1596-1650 3 grile
31. Comprimate, capsule - Compressi, Capsulae (3-5, 18) 1651-1705 3 grile
LEGISLASŢIE FARMACEUTICĂ, 1706-1815
ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ
32. Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi 1706-1760 3 grile
regimul legal special al medicamentelor psihotrope şi
stupefiante (6 - 8).
33. Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia 1761-1815 3 grile
farmaceutică (9 - 12).
ANALIZA MEDICAMENTULUI 1816-2035
34. Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul 1816-1870 3 grile
medicamentelor (5, 13 )
35. Metode volumetrice in controlul medicamentelor (13) 1871-1925 3 grile
36. Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si 1926-1980 3 grile
vizibil in controlul medicamentelor (5, 13)
37. Controlul limitelor pentru impuritati organice si 1981-2035 3 grile
anorganice (5, 13)
TOXICOLOGIE 2036-2145
38. Toxicomania si doppingul (14) 2036-2090 3 grile
39. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, 2091-2145 3 grile
glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazine, analgezice-
antipiretice (14)
FARMACOGNOZIE 2146-2200
40. Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati 2146-2200 3 grile
si produse vegetale (Belladonae radix et folium, Opium,
Chelidonii herba et radix, Ipecacuanhae radix, Secale
cornutum, Vincae minoris herba, Catharanthi rosei
herba et radix) (15)
(in paranteze, la sfarsitul fiecarei teme, este precizat indexul bibliografic)

BIBLIOGRAFIE
Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009.
Aurelia Nicoleta Cristea, Tratat de Farmacologie, sub redactia, Ed. Medicala, Bucuresti, 2005.
Sorin Leucuta, Tehnologie farmaceutica industriala, Ed. Dacia, 2 Cluj-Napoca, 2001.
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. I, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. II, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.
Iuliana Popovici, Dumitru Lupuliasa Tehnologie farmaceutică vol. III, Ed. Polirom, Iaşi, 2009.
***Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993. ***Farmacopeea Romana, editia a
X-a, Supliment 2004, Ed. Medicala, Bucuresti, 2004.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XVII: Medicamentul, Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 372 /2006.
Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 1095/2005.
Hotărârea Guvernului României nr. 1915/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante
si psihotrope, Monitorul Oficial al Romaniei partea I, nr. 18/2007.
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Titlul XIV: Exercitarea profesiunii de farmacist.
Organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din România, Monitorul Oficial al Romaniei, partea
I, nr. 372/2006.
Decizia Colegiului Farmacistilor din România nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului Colegiului
Farmacistilor din România si a Codului deontologic al farmacistului, Monitorul Oficial al Romaniei,
partea I, nr. 490/ 2009.

2
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 448/ 2009;
modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului Romaniei nr. 130/2010, Monitorul Oficial al
Romaniei, partea I, nr. 890/ 2010.
Ordinul Ministrului Sănătăţii Nr. 75/2010 cu privire la Regulile de bună practică farmaceutică, Monitorul
Oficial al Romaniei, partea I, nr. 91/2010.
Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean, Analiza si Controlul Medicamentelor, vol.
1 si 2, Ed. Intelcredo, Cluj-Napoca, 2002.
Martian Cotrau, Teodor Stan, Lidia Popa, I. Preda, Maria Kincsez-Ajtay, Toxicologie, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991.
Ion Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stanescu, Plante medicinale, fitochimie si fitoterapie, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993.
Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacie Clinică, volumul I, Editura Medicală, Bucureşti 2006, pag. 277- 284,
pag. 373-382.
Valentin Stroescu, Bazele farmacologice ale practicii medicale, Editia a VII-a, Editura Medicala,
Bucuresti 2001, pag. 174-190, pag. 191-220.
*** Farmacopeea Europeana, 9.0. si suplimente, Council of Europe, 67075 Strasbourg Cedex, France,
2017.

DECAN
Conf. univ. dr. Laura Bucur

3
 Tema nr. 1
Farmacocinetica generală şi farmacodinamia generală

Farmacocinetica generală

Transferul substanţelor medicamentoase prin membranele biologice se poate realiza prin:

pinocitoză
difuzie simplă
filtrare glomerulară
transport activ
fagocitoză
ABD
Medicamentele administrate parenteral:
trebuie să fie în soluţie pentru următoarele căi de administrare: intravenoasă (i.v.), intramusculară
(i.m.), subcutanată (s.c)
pot fi în suspensie pentru calea intramusculară (i.m.)
trebuie să fie solubile în sânge sau alte lichide ale organismului
trebuie să fie obligatoriu sterile;
trebuie să fie insolubile iar sterilitatea este facultativă
ABCD
Care dintre următoarele substanţe medicamentoase produc inducţie enzimatică:
rifampicina
eritromicina
izoniazida
fenobarbitalul
fenitoina
ADE
Efectul primului pasaj hepatic:
creşte întotdeauna biodisponibilitatea căii orale
se manifestă prin biotransformarea substanţei active înaintea intrării în circulaţia sistemică
este caracteristic căii intraarteriale
poate determina activarea unor compuşi
este mai mare pentru calea sublinguală decât pentru calea orală
BD
Referitor la interacţiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice sunt adevărate următoarele
afirmaţii:
niciodată nu pot exista interacţiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice între două substanţe
medicamentul cu afinitate mai mică pentru proteinele plasmatice va avea o latenţă mai scurtă
medicamentul cu afinitatea mai mică deplasează medicamentul cu afinitate mai mare
se recomandă asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
se evită asocierea fenilbutazonă - antidiabetice de sinteză
BE
Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele
plasmatice sunt corecte:
forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului
legarea se face numai de albuminele plasmatice
legarea este un proces reversibil
medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard
doar forma liberă a medicamentului este considerată activă, deoarece difuzează în ţesuturi
ACE
Referitor la absorbţia pe calea orală, mucoasa intestinului subţire prezintă următoarele
caracteristici :
timpul de contact este în funcţie de peristaltismul intestinal
suprafaţa foarte mică de absorbţie
suprafaţa foarte mare de absorbţie
4
existenţa unei vascularizaţii reduse
existenţa unei vascularizaţii abundente
ACE
Administrarea sublinguală prezintă următoarele avantaje:
se absorb bine substanţele liposolubile şi active la doze mici
evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
permite administrarea substanţelor iritante
este condiţionată de hidrosolubilitatea substanţelor medicamentoase
favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase
ABE
Se recomandă monitorizarea concentraţiei plasmatice la următoarele medicamente:
antiepileptice
aminoglicozide
derivaţii xantinici
glicozizi cardiotonici
bronhodilatatoarele simpatomimetice
ABCD
Care din următoarele medicamente produc inhibiţie enzimatică?
eritromicina
paracetamol
cloramfenicol
D.fenobarbital
E. rifampicina
ABC
Calea intravenoasă oferă posibilitatea:
introducerii substanţei active direct în sânge
apariţiei rapide a efectului
apariţiei rapide, uneori imediate, a efectului
apariţiei efectului după o perioadă de latenţă lungă
apariţiei efectului după o perioadă de latenţă scurtă
ABCE
Calea intraarterială este utilizată la bolnavii cu:
tumori canceroase pentru administrarea unor citostatice
tulburări circulatorii periferice grave
edem pulmonar acut
hemoragii acute
infarct miocardic acut
AB
Se distribuie în două spaţii hidrice, intravascular şi interstiţial medicamentele:
manitolul
cefalosporinele
teofilina
heparina
dextranii
AB
Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se filtrează glomerular şi se
reabsoarbe tubular, poate fi accelerată prin:
creşterea diurezei
diminuarea diurezei
acidularea urinei
favorizarea reabsorbţiei tubulare
alcalinizarea urinei
AE
Ȋn privinţa biotransformării (metabolizării) medicamentelor în organism:
aceasta este obligatorie pentru toate substanţele
5
aceasta nu este obligatorie pentru toate substanţele
rezultatul biotransformării poate fi numai bioactivarea
rezultatul biotransformării poate fi numai bioinactivarea
rezultatul biotransformării poate fi bioactivarea sau bioinactivarea
BE
Inhibiţia enzimatică determină:
creşterea eliminării renale a medicamentelor
apariţia toleranţei
creşterea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse
apariţia sindromului de abstinenţă
creşterea efectului terapeutic al medicamentelor
CE
Identificaţi care dintre următoarele substanţe medicamentoase reprezintă şi un metabolit activ?
prednison
morfina
oxazepam
amitriptilina
L-DOPA
BC
Ȋn legatură cu cinetica procesului de absorbţie de ordinul zero, neliniară, alegeţi care din
următoarele afirmaţii sunt adevărate :
se desfăşoară cu viteză constantă în unitatea de timp
este dependentă de doză
se aplică la forme farmaceutice moderne cu cedare controlată, constantă ( tip OROS si TTS)
are loc în anestezia generală, cu debit constant de gaze
se realizează în perfuzia i.v., cu debit constant de soluţie
ACDE
Calea subcutanată:
poate fi utilizată pentru o acţiune generală a medicamentului
prin asociere cu hialuronidază creşte viteza de absorţie
este dureroasă
asigură cedarea controlată a insulinei din micropompele osmotice
este utilizată doar în pediatrie
ABCD
Calea rectală de administrare a medicamentelor:
permite o absorbţie rapidă şi completă
evită în totalitate efectul primului pasaj hepatic
se utilizează numai pentru obţinerea unor efecte terapeutice locale
se recomandă la bolnavii cu vărsături, la cei inconştienţi, în pediatrie
permite evitarea degradării substanţei active de către sucurile gastrice
DE
Inducţia enzimatică:
se manifestă prin stimularea sintezei de enzime
apare la 1-3 zile de la administrarea unui medicament inductor asupra celui administrat
concomitent cu acesta
poate grăbi metabolizarea medicamentului coadministrat
produce scăderea efectului terapeutic, în timp
nu are consecinţe farmacocinetice în cazul asocierii a două medicamente
ABCD
Administrarea sublinguală are următoarele avantaje:
permite absorbţia moleculelor puternic ionizate
evită inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
permite administrarea substanţelor iritante
este condiţionată de hidrosolubilitate
favorizează o absorbţie rapidă a substanţei medicamentoase
6
BE
Transportul activ al medicamentelor prezintă următoarele caracteristici:
prezintă specificitate sterică înaltă
caracterizează substanţele polare, disociate şi ionii
are loc contra gradientului de concentraţie
are loc în sensul gradientului de concentraţie
permite competiţia între două substanţe care sunt transportate de acelaşi ˝cărăuş˝
ABCE
Raportat la regulile generale de transfer prin membrane, precizaţi care din afirmaţiile de mai jos
sunt adevărate:
trec foarte uşor substanţele puternic legate de proteinele plasmatice
trec foarte uşor moleculele cu un coeficient de partiţie lipide/apă foarte mic
trec mai uşor substanţele cu greutate moleculară mai mică, mai liposolubile şi nedisociate
nu trec substanţele puternic legate de proteinele plasmatice
trec foarte uşor moleculele cu un coeficient de partiţie lipide/apă foarte mare
CDE
Următoarele afirmaţii referitoare la legarea medicamentelor de proteinele plasmatice sunt
adevărate:
compuşii bazici disociază la pH-ul plasmatic şi se leagă preferenţial de albumină prin legături ionice
alfa 1-acid glicoproteina are o poziţie de legare pentru substanţele bazice
substanţele nedisociate legate de proteine prin punţi de hidrogen, având situsuri de legare reduse ca
număr, prezintă frecvent interacţiuni de deplasare
medicamentele acide sunt legate preferenţial de albumine, pe sediile cationice
medicamentele acide, ionizate la pH-ul plasmatic, se leagă de albumine prin legături ionice
BDE

Farmacodinamie generală

Care dintre medicamentele de mai jos pot genera efecte opuse prin acţionarea pe receptori
diferiţi în funcţie de doze ?
aspirina
telmisartanul
adrenalina
amlodipina
ondansetronul
AC
Care din afirmaţiile referitoare la efectul bisens sunt adevărate?
efectul bisens constă în influenţarea în sensuri diferite a două funcţii fiziologice diferite
adrenalina în doze mici este vasoconstrictor dar în doze mari este vasodilatator
aspirina în doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar în
doze mari este proagregant plachetar
aspirina în doze medii şi mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar în doze mici acţionează proagregant
efectul bisens depinde de doza utilizată şi de teritoriul implicat
CE
Care din afirmaţiile referitoare la sinergism sunt adevărate:
apare când substanţele medicamentoase acţionează în acelaşi sens
sinergismul de adiţie apare la asocierea a două medicamente ce acţionează pe receptori diferiţi
asocierea aspirină-paracetamol este un sinergism de adiţie
sinergismul de potenţare apare la asocierea a două medicamente ce acţioneaza în acelaşi sens pe
receptori diferiţi
asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de adiţie
ACD
Care dintre afirmaţiile privind latenţa unui medicament sunt corecte?
medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică
7
formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă
proporţia legării medicamentului de proteinele plasmatice nu are nicio legătură cu latenţa acestuia
medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare
în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă
BE
Care din următoarele informaţii sunt adevărate?
antagoniştii au afinitate pentru receptori
fenomenul de down-regulation apare când creşte cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic
antagoniştii farmacologici nu se administrează niciodată după agoniştii farmacologici
antihistaminicele H2 se administrează seara pentru a reduce hipersecretia acidă din timpul nopţii
vitamina K este antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
ABDE
Care dintre asocieri sunt benefice în terapie?
penicilina- soluţie perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
tetraciclina-săruri de calciu
fentanil-droperidol
alcool-benzodiazepine
anticoagulante orale supradozate-vitamina K
CE
Sinergismul de potenţare prezintă următoarele caracteristici:
apare la asocierea paracetamol şi codeină
apare când substanţele medicamentoase asociate acţionează pe acelaşi tip de receptor
este uneori nedorit şi de evitat în terapeutică
se caracterizează prin faptul că efectul asocierii este mai mic decât suma efectelor separate
apare când substanţele medicamentoase asociate acţionează pe receptori diferiţi
ACE
Precizaţi care dintre asocieri reprezintă sinergism de potenţare urmărit în terapeutică:
anestezic general + tranchilizant
deprimante SNC + alcool
analgezic + neuroleptic
hipogliceminate + beta-adrenolitice
antihipertensiv + diuretic
ACE
Referitor la potenţă, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
cu cât dozele eficace sunt mai mici cu atât potenţa este mai mare
este capacitatea unui medicament de a genera o activitate biologică de intensitate maximă
reprezintă timpul scurs de la administrarea substanţei medicamentoase până la apariţia efectului său
farmacodinamic
este capacitatea unei substanţe medicamentoase de a avea activitate biologică
se exprimă prin dozele eficace (DE)
ADE
Sunt medicamente cu acţiune selectivă pentru anumite subtipuri de receptori:
salbutamol
antiacidele
moclobemid
ranitidina
selegilin
ACDE
Fenomenul de up-regulation:
înseamnă creşterea numărului de receptori
este o consecinţă a creşterii stimularii receptorilor
apare când receptorii sunt blocaţi cu antagonişti competitivi
stă la baza toleranţei
stă la baza efectului rebound
ACE
8
Sunt parametrii caracteristici ai acţiunii farmacodinamice a medicamentelor:
potenţa
reversibilitatea legăturii lor cu receptorii
selectivitatea
latenţa
doza de medicament administrată în scop terapeutic
ACD
Medicamentele care se administrează dimineaţa, înainte de masă, sunt:
purgativele
antihelminticele
diureticele
antiinflamatoarele nesteroidiene
hipocolesterolemiantele
ABC
Nivelul plasmatic al cortizolului în organism prezintă variaţii circadiene cu o valoare:
maximă între orele 10,00- 12,00
maximă între orele 6,00- 8,00
minimă între orele 20,00- 24,00
maximă între orele 14,00 – 16,00
minimă între orele 6,00 – 8,00
BC
Stările patologice pot modifica răspunsul organismului la acţiunea unor medicamente astfel:
hipocalcemia şi hiperpotasemia cresc efectul şi toxicitatea cardiotonicelor
anticoagulantele de sinteză sunt mai active în insuficienţa hepatică
hipercalcemia scade toxicitatea cardiotonicelor
ciroticii au o sensibilitate particulară la morfină
bolnavii uremici prezintă o sensibilitate particulară la colimicină (colistină)
BDE
Care sunt factorii care influenţează acţiunea farmacodinamică şi depind de organism?
calea de administrare
alimentaţia
tipul fiziologic
temperatura mediului ambiant
starea patologică
ACE
Reglarea down (down-regulation) a stării receptorilor:
este procesul de creştere a numărului de receptori
este o consecinţă a concentraţiei mari de agonişti fiziologici
este o consecinţă a blocării receptorilor cu antagonişti competitivi
se produce prin accelerarea procesului de degradare a receptorilor
se produce prin internalizarea receptorilor în membrana celulară
BDE
Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A.IT = indicele terapeutic al unui medicament
IT > 10 are semnificaţia că medicamentul are un grad ridicat de toxicitate
IT = DL50 / DE50
IT < 10 are semnificaţia că substanţa medicamentoasă prezintă un anumit grad de toxicitate
IT = DL1 / DE99
ACD
Ce proprietăţi au antagoniştii?
activitate intrinsecă zero
activitate intrinsecă maximă
afinitate pentru receptori maximă
activitate intrinsecă submaximală
afinitate pentru receptori zero
9
AC
Eficacitatea maximă este dependentă de :
activitatea intrinsecă (la nivel de receptor)
doza maximă
proprietăţile substanţei, farmacocinetice şi farmacodinamice
organism
calea de administrare
ACD
Ȋn privinţa interacţiunii medicament-receptor sunt adevărate următoarele afirmaţii:
legarea unui medicament de receptori este urmată totdeauna de apariţia unui efect farmacodinamic
legarea unui medicament de receptori nu este urmată totdeauna de apariţia unui efect farmacodinamic
există adesea o relaţie de proporţionalitate între doza de medicament şi intensitatea efectului, rezultând ca
efectul este dependent de numărul receptorilor ocupaţi şi activaţi
efectul nu este dependent de numărul receptorilor ocupaţi
pentru apariţia efectului este necesară fixarea medicamentului pe un număr minim de receptori
BCE
Identificaţi situaţiile de antagonism utilizate în practica medicală:
naloxona în intoxicaţia cu morfină
vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
diureticele tiazidice cu antidiabeticele orale
neostigmina în supradozarea curarizantelor antidepolarizante
diureticele de ansă cu diureticele tiazidice
ABD
Prezenţa unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui complex
medicament-receptor:
ca urmare a unei reacţii reversibile
ca urmare a unei reacţii ireversibile
prin legături chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals
prin legături chimice covalente
fără nici un fel de legătură chimică
AC
Agonistul este:
de tip total, atunci când administrarea unui medicament produce un efect farmacodinamic de intensitate
maximă
o substanţă nemedicamentoasă care produce un efect de tip placebo
de tip parţial, atunci când administrarea unui medicament generează în organism un efect
farmacodinamic minimal
medicamentul care activează receptori specifici
o substanţă medicamentoasă care blochează receptori specifici
AD
După reversibilitate (durată) acţiunea farmacodinamică poate fi:
acţiune farmacodinamică principală
acţiune farmacodinamică ireversibilă (cu durată nelimitată)
acţiune farmacodinamică reversibilă (cu durată limitată)
acţiune farmacodinamică selectivă (specifică)
acţiune farmacodinamică secundară
BC
Acţiunea retard a unui medicament este o consecinţă a:
căii sale de administrare
formulării sale farmaceutice
numărului de receptori acţionat de către acesta
modificării structurii sale chimice
tipului de legătură dintre medicament şi receptorii săi
BD

10
Care dintre următoarele afirmaţii privind latenţa acţiunii farmacodinamice a unui medicament
sunt corecte ?
medicamentele din aceeaşi grupă farmacodinamică au o latenţă identică
formele farmaceutice retard au o latenţă mai mare decât formele cu eliberare rapidă
substanţele medicamentoase care acţionează prin metabolitul activ au o latenţă scurtă
medicamentele cu legare slabă de proteinele plasmatice au o latenţă mai mare
în urgenţele medicale se utilizează medicamente cu perioadă de latenţă scurtă şi foarte scurtă
BE
Antagoniştii competitivi prezintă următoarele caracteristici:
diminuează până la anulare efectul maxim al agonistului specific
au afinitate şi sunt capabile să se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoniştilor
specifici
se leagă de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific şi schimbă
conformaţia receptorului, împiedicând legarea agonistului
diminuă potenţa agoniştilor specifici, prin competiţia pentru receptori
nu au activitate intrinsecă şi nu sunt capabili să declanşeze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi
blochează
BDE
Ritmul administrării unui medicament influenţează:
durata efectului farmacodinamic
intensitatea acţiunii farmacodinamice
latenţa
timpul efectului maxim
procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice şi tisulare
ACD
Selectivitatea unei substanţe medicamentoase:
este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologică cu un anumit efect maxim posibil
poate fi consecinţa existenţei unor subtipuri de receptori specifici, în anumite ţesuturi
apare ca urmare a realizării unei concentraţii mai mari de medicament într-un anumit ţesut, secundar
unei permeabilităţi crescute a membranelor acelui ţesut
este proprietatea unui medicament de a influenţa un teritoriu cât mai limitat din organism
se exprimă prin dozele eficace
BCD

11
 Tema nr. 2
Farmacotoxicologie generală

Care din afirmații sunt adevărate pentru reacțiile alergice ?

respectă relația doză-efect
pot îmbrăca forma șocului anafilactic
crește riscul declanșării lor la administrarea orală a medicamentului
penicilinele sunt implicate frecvent în reacțiile alergice
organismul sensibilizat prezintă un titru scăzut de anticorpi
BD
Care din următoarele efecte sunt efecte secundare:
uscăciunea gurii la atropină
somnolența la hipnocoercitive de lungă durată
sindromul extrapiramidal la neuroleptice
reacțiile alergice
ototoxicitatea
ABC
Care din următoarele efecte sunt efecte toxice:
efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
tulburările auzului produse de aminoglicozide
nefropatiile interstițiale produse de fenacetină
bronhoconstricția produsă de beta-adrenoliticele neselective
insuficiența cardiacă indusă sau agravată de verapamil
BC
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:
opioidele
cloramfenicolul
tetraciclina
preparatele pe bază de fier
vitamina D
ABC
Efectul rebound:
apare la întreruperea bruscă a unui tratament de lungă durată cu antagoniști farmacologici
apare la întreruperea bruscă a beta-2 adrenomimeticelor
are la bază fenomene de up-regulation
se caracterizează prin apariția simptomelor exacerbate ale bolii tratate
apare la întreruperea bruscă a beta-blocantelor
ACDE
Fenomenul de toleranță:
presupune accentuarea efectelor farmacologice în urma administrării îndelungate a medicamentelor
presupune diminuarea efectelor farmacologice în urma administrării îndelungate a medicamentelor
are la bază un efect down-regulation
poate apărea la nitrații organici
apare la întreruperea bruscă a unui tratament prelungit
BCD
Idiosincrazia:
este un răspuns anormal la un medicament
este intoleranța congenitală
apare după administrări repetate
are la bază enzimopatii
se manifestă prin apariția hipersensibilizării
ABD
Instalarea obișnuinței implică:
fenomene de up-regulation
12
diminuarea absorbției
inhibiție enzimatică
scăderea eliminării
scăderea efectului în timp
BE
Obișnuința:
este o formă de toleranță acută
este ireversibilă
poate fi dată de inducția enzimatică
poate fi dată de fenomene de up-regulation
necesită mărirea dozei
CE
Administrate gravidei și în timpul alăptării pot provoca sindrom de abstinență la nou-născut șisugar:
medicamente anorexigene amfetaminice
opioide
barbiturice
neuroleptice
benzodiazepine
BC
Administrate în luna a 9-a de sarcină sau la mama care alăptează pot provoca hemoragii la făt
sau nou născut și sugar:
paracetamolul
acidul acetilsalicilic
anticoagulantele cumarinice
contraceptivele orale
cloramfenicolul
BC
Administrate la mamă pot provoca la făt efecte teratogene (malformații) cu localizare
craniofacială:
anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol)
sulfamide antidiabetice
derivați de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat)
beta-adrenolitice
săruri de litiu
AC
Care din următoarele afirmații privind reacțiile adverse de tip alergic sunt corecte?
apar din cauza unor particularități farmacocinetice
sunt independente de doză
sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare și indice terapeutic mic
sunt încrucișate pentru compușii înrudiți structural
frecvența lor este mai mare după administrarea medicamentelor pe cale orală BD
Care din următoarele substanțe au un potențial foarte mare de a provoca dependență psihică?
amfetamina
neostigmina
morfina
cocaina
teofilina
ACD
Care din următoarele substanțe au un potențial foarte mare de a provoca toleranță și
dependență fizică?
morfina
carbamazepina
imipramina

13
clemastina
alcoolul etilic
AE
Care din următorii factori pot favoriza apariția de reacții adverse de tip toxic?
toxicitatea mare și indicele terapeutic mic
deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi)
interacțiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinând creșterea
concentrației plasmatice)
contactul prealabil (sensibilizant) cu substanța activă
folosirea unei căi de administrare nepotrivite
ABCE
Reacțiile adverse sunt:
reacții nocive (dăunatoare), nedorite
favorizate de tratamentul prelungit
provocate numai de dozele mari, toxice
favorizate de asocierea unui număr mare de medicamente
manifestate la doze eficace terapeuti
ABDE
Efectele adverse teratogene sunt:
anomalii morfologice
defecte fiziologice
malformații
efecte dismorfogene
suferințe fetale
ACD
Efectele secundare sunt:
efecte nedorite, de obicei
uneori efecte dorite, căutate în farmacoterapie
tulburări funcționale diferite de efectele farmacodinamice
consecința directă sau indirectă a acțiunii farmacodinamice
tulburări morfologice diferite de efectele farmacodinamice
ABD
În cadrul farmacodependenței (toxicomaniei) se întâlnesc, în grade diferite:
dependența psihică
toleranța
dependența fizică
tahifilaxia
psihotoxicitatea
ABCE
Mecanismele care pot sta la baza apariției toleranței dobândite cronic (obișnuinței) al
medicamente sunt:
mecanism de ordin farmacocinetic (inducția enzimatică)
mecansim de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor)
mecansim de ordin farmacocinetic (inhibiția enzimatică)
accelerarea biotransformării
mecanism de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor în membrană)
ABDE
Medicamente frecvent implicate în reacțiile alergice sunt:
ampicilina
adrenalina
penicilina G
procaina
acidul acetilsalicilic
ACDE
Particularitățile idiosincraziei sunt următoarele:
14
este o enzimopatie manifestă
se manifestă printr-un răspuns neobișnuit, anormal calitativ sau cantitativ la un medicament
nu se poate manifesta de la prima doză de medicament
este datorată unor particularități genetice înnăscute
efectele sunt diferite de acțiunea farmacodinamică specifică
ABDE
Particularitățile intoleranței dobândite (alergia la medicamente):
necesită un contact prealabil sensibilizant medicament-organism
prezintă o relație gradată doză-efect
organismul sensibilizat prezintă un titru ridicat de anticorpi
lipsește relația gradată doză-efect
este favorizată de un teren imunodepresiv
ACD
Care dintre următoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:
indometacina
tolbutamida
tetraciclina
gentamicina
terbutalina
AE
Farmacodependenţa fizică:
impune necesitatea continuării administrării medicamentului pentru a evita apariţia tulburărilor
specifice sindromului de abstinenţă
constă în apariţia unor modificări comportamentale care reclamă imperios administrarea
medicamentului
se evidenţiază numai la întreruperea administrării medicamentului sau la reducerea importantă a
dozelor sale
survine ca urmare a saturării unor receptori
constă în diminuarea progresivă a intensităţii efectului farmacologic prin administrări repetate la
intervale scurte de timp
AC
La un pacient cu şoc anafilactic se va utiliza următorul tratament :
atropină i.v.
corticoterapie i.v.
salbutamol aerosoli
adrenalină i.v.
teofilină i.v.
BD
Pot provoca farmacodependenţă:
atropina
rezerpina
amfetamina
meprobramat
diazepam
CDE
Pot suprima lactaţia:
furosemidul
contraceptivele orale
reserpina
bromocriptina
carbimazol
ABD
Precizaţi afirmaţiile corecte cu privire la reacţiile adverse de tip alergic:
sunt independente de doză
sunt încrucişate pentru compuşii înrudiţi structural
15
prezenţa lor este frecventă în condiţiile administrării orale a medicamentelor
intensitatea şi frecvenţa lor cresc cu doza
au o incidenţă mai mare la indivizii cu teren atopic
ABE
Printre medicamentele care pot declanşa reacţii adverse autoimune se numără:
neomicina
alfa-metildopa
izoniazida
tiouracil
aspirina
BC
Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se numără:
rifampicina
neomicina
contraceptivele orale
fenitoina
halotanul
CD
Printre medicamentele contraindicate în cursul alăptării se numără:
amoxicilina
antrachinone
cloramfenicol
aspirina
metoclopramida
BCD
Printre medicamentele proscrise la gravide datorită riscului teratogen se numără:
litiul
acidul valproic
eritromicina
dietilstilbestrol
metotrexat
ABDE
Tahifilaxia are următoarele caracteristici:
apare între medicamentele care acţionează pe acelaşi substrat reactiv
se instalează cu intensităţi variate pentru diferitele efecte ale unui medicament
este reversibilă
poate merge până la dispariţia efectului farmacologic
se instalează pentru un medicament şi se repercutează asupra unui alt medicament
CD
Toleranţa cronică la medicamente (obişnuinţa) constă în:
ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
necesitatea creşterii dozei de medicament pentru obţinerea aceluiaşi efect farmacologic
reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrării sale repetate, în doză
constantă
ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament
totalitatea semnelor de sevraj observate după oprirea administrării medicamentului
BC
Anemia hemolitică imună poate să apară la administrarea de:
penicilină
sulfonamide
tiouracili
fenilbutazonă
fenacetină
ABE
Care dintre medicamentele enumerate declanşează şoc anafilactic?
16
penicilina G
ampicilina
neomicina
aspirina
dextranii
ABDE
Citoliza hepatică apare la:
izoniazidă
rifampicină
paracetamol
contraceptive orale
corticosteroizi
ABC
Medicamente contraindicate în timpul alăptării:
penicilina G sodică
cloramfenicol
tetracicline
ampicilină
paracetamol
BCE
Reduc capacitatea fagocitară a leucocitelor:
cloramfenicol
tetracicline
lidocaina
streptomicina
neuroleptice fenotiazine
CE
Sunt medicamente methemoglobinizante:
paracetamolul
aspirina
fenacetina
ampicilina
gentamicina
ABC
Tipuri de idiosincrazie cu manifestări farmacodinamice:
deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitară
hemoglobinopatii
deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitară
inducţie de ALA-sintetază
polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
ABCD
Tulburări în reacţia metabolică de acetilare determină:
T1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii lenţi
concentraţii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii lenţi
curba frecvenţei de distribuţie a vitezei de acetilare bimodală la izoniazidă
reacţii adverse mai frecvente la acetilatorii lenţi
dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii lenţi
ABCD
Următoarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepţia:
cimetidina
ranitidină
beta-adrenoliticele
polimixina
D-penicilamina
CD
17
Care dintre următoarele medicamente pot da frecvent reacţii alergice?
penicilina G
clorhidrat de procaină
loratadina
dexametazona
hemisuccinat de hidrocortizon
AB
Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?
sulfametoxazol
suxametoniu
izoniazida
piracetam
penicilina G
ABC
Efectele adverse de tip toxic:
sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări)
sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au efecte toxice
apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente
DE
Mecanismele implicate în apariţia imunodeficienţei latente sunt:
acţiune hipoplazică medulară
reducerea capacităţii fagocitare a leucocitelor
creşterea sintezei de anticorpi
inhibarea sistemului enzimatic producător de peroxid de hidrogen
stimularea mitozei limfocitare
ABD
Pot produce efect rebound la întreruperea bruscă a administrării:
alfa-adrenomimeticele
ß-adrenoliticele
antihistaminice H2-blocante
antidepresivele triciclice
metil-xantinele
BC
Reacțiile adverse de tip alergic:
sunt reacții adverse dependente de doză, existând o relație gradată doză-efect
sunt reacții neobișnuite, care apar frecvent datorită administrării în doze mari a unor medicamente, mai ales
pe cale parenterală (i.v.)
sunt efecte secundare datorate acțiunilor farmacodinamice care pot apărea la unii indivizi, în urma
supradozării
sunt efecte nocive datorate intervenției unor mecanisme imune
sunt independente de doză, doze extrem de mici putând produce reacții alergice extrem de grave
DE
Sunt reacţii adverse de tip idiosincrazic:
hemoliza indusă de deficienţa G-6-P-DH
apneea toxică la suxametoniu
șocul anafilactic la peniciline
crizele de porfirie hepatică după administrarea de inductoare enzimatice
sindromul de abstinenţă la întreruperea morfinomimetelor
ABD
Toleranţa medicamentoasă poate avea drept cauză:
fenomenul de "up regulation”
fenomenul de "down regulation”
inducţia enzimatică
18
întreruperea bruscă a tratamentului
sensibilizarea la medicament
BC
Tratamentul reacţiilor adverse grave de tip alergic se face:
prin administrare de adrenalină pentru a combate manifestările simptomatice
prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic şi imunosupresor
diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare
prin oprirea imediată a administrării medicamentului incriminat
continuând tratamentul cu substanţa incriminată sub supraveghere strictă medicală
ABD
Efectele adverse mutagene:
constau în alterarea materialului genetic
sunt determinate de agenți fizici și chimici
pot fi produse de citostaticele alchilante
nu provoacă modificări în genotip
nu afectează fenotipul
ABC

19
 Tema nr. 3
Interacţiuni medicamentoase

Este contraindicată asocierea aminoglicozidelor cu tetraciclinele deoarece:

apare un antagonism de efect
apare creşterea efectului bactericid
apare scăderea efectului bactericid
apare scăderea efectului antihelmintic
efectul antibacterian nu este influenţat
AC
La asocierea medicamentelor in vitro (în seringă sau în sacii de perfuzie) pot să intervină reacţii
chimice, urmate de:
inactivarea medicamentelor
apariţia de compuşi toxici
pierderea eficacităţii medicamentelor
distrugerea seringii sau a sacului de perfuzie
nu au loc niciodată reacţii chimice în acest caz
ABC
Cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere următoarele aspecte:
interacţiuni in vivo medicament – medicament, prescrise pe aceeaşi reţetă sau pe prescripţii paralele la
acelaşi pacient
interacţiuni in vivo medicament prescris – automedicaţie (OTC)
interacţiuni medicament – medicament in vivo (în seringi, flacoane sau saci de perfuzie), manifestate ca
incompatibilităţi
interacţiuni medicament – ambalaj (seringă, flacon sau sac de perfuzie)
interacţiuni medicament – alimente, alcool, tabac, radiaţii solare, intervenţie chirurgicală
ABDE
Sunt contraindicate următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament:
antidiabetic oral + diuretic tiazidic
antidiabetic oral + antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv, sistemic
inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei + antiinflamator AINS
antidepresiv inhibitor selectiv al recaptării serotoninei + tramadol
prometazină + atropină
AB
Asocierea antiepileptic + contraceptiv oral, in vivo:
este un sinergism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de contraceptiv
este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
presupune metabolizare ridicată cu scăderea eficacităţii contraceptivului
este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
(excepţie fenobarbital)
este un antagonism farmacocinetic consecutiv inducţiei enzimatice încrucişate generată de antiepileptic
(excepţie carbamazepina)
BC
Care din următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt contraindicate
întrucât conduc la antagonism de efect?
amitriptilina cu butilscopolamina
atorvastatina cu eritromicina
penicilina G cu tetraciclina
antidiabetic oral cu hidroclorotiazidă
citalopram cu tramadol
CD
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?
20
la asocierea in vitro (în seringă sau în saci de perfuzie) pot să intervină reacţii chimice, urmate de
inactivarea medicamentelor şi pierderea eficacităţii sau chiar apariţia de compuşi toxici
la asocierea medicamentelor in vivo (în organism), pot să apară interacţiuni, multe cu răsunet clinic fiind
soldate cu sinergism de potenţare urmat de efecte de supradozare sau cu antagonism manifestat prin
diminuarea eficacităţii
cercetarea interacţiunilor medicamentoase are în vedere interacţiuni medicament – ambalaj (seringă,
flacon sau sac de perfuzie)
numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu creşterea controlabilă a
acţiunii farmacodinamice sau diminuarea efectelor adverse (asocieri evitate)
numeroase asocieri medicamentoase pot determina interacţiuni soldate cu diminuarea acţiunii
farmacodinamice sau exacerbarea efectelor adverse şi riscului de toxicitate (asocieri urmărite în
terapeutică)
DE
Este contraindicată asocierea antidiabeticelor orale cu:
hidroclorotiazida întrucât există risc de comă diabetică
diuretice tiazidice întrucât acestea cresc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
antiasmatic adrenomimetic beta-2 selectiv întrucât există risc de comă diabetică
acid acetilsalicilic (în doze mari, antiinflamatoare) întrucât există risc de comă hipoglicemică
salbutamol întrucât acesta creşte efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor
AC
Următoarele asocieri cu interacţiuni medicament – medicament sunt acceptate cu precauţii:
glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic cu
reducerea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic
cu creşterea dozei absorbite şi scăderea eficacităţii cardiotonice
glicozizi cardiotonici cu colestiramină (hipocolesterolemiant) întrucât produc antagonism fizico-chimic
cu reducerea dozei absorbite şi creşterea eficacităţii cardiotonice
antidiabetic oral cu beta-adrenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc de
comă hiperglicemică
antidiabetic oral cu beta-adrenolitic neselectiv (prescris pentru efect antihipertensiv) întrucât există risc
de comă hipoglicemică
AD
Interacţiunile medicamentoase pot avea loc:
numai în organism
in vivo (în seringă şi flacoane de perfuzie)
in vitro (în seringă şi flacoane de perfuzie)
in vivo (în organism)
in vitro (în organism)
CD
Interacțiunile in vitro nu se referă la următoarele categorii:
medicament – medicament în seringă
medicament – medicament în sac de perfuzie
medicament – ambalaj în sac de perfuzie
medicament – ambalaj în cutia de carton
medicament – alcool
DE
Incompatibilităţile sunt:
interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu diminuarea acţiunii farmacodinamice
interacţiuni in vitro ce pot fi soldate cu apariţia de compuşi toxici
stări fiziologice particulare (sarcină, alăptare)
stări patologice (IH, IR)
diferenţele de structură chimică între diferite substanţe medicamentoase
AB
Care din următoarele medicamente, în soluţie injectabilă pentru administrare i.v., nu se
amestecă cu niciun alt medicament?
21
ampicilina
diazepam
gentamicina
insulina
glucoză
ABCD
Heparina (cu caracter puternic acid, datorită grupărilor sulfat) nu se asociază cu:
serul fiziologic
kanamicina
insulina
clorpromazina
gentamicina
BCDE
Medicamentele foarte oxidabile pot fi alterate în contact cu aerul. Dintre acestea amintim:
vitamina A
vitamina B1
vitamina B6
vitamina C
vitamina E
ADE
Alegeţi afirmaţiile corecte:
ionii de calciu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
ionii de magneziu pot forma chelaţi inactivi cu unele medicamente
ionii din grupa a II-a A nu formează niciodată chelaţi
complexul tetraciclină – calciu este foarte uşor solubil
complexul tetraciclină – calciu este insolubil şi precipită
ABE
Care din următoarele afirmaţii nu sunt corecte?
aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece formează
amide inactive
aminele glicozidice se asociază întotdeauna cu substanţele ce au funcţie de acid carboxilic deoarece
formează amide inactive
aminele glicozidice nu se asociază cu substanţele ce au funcţie fenolică deoarece formează amide
inactive
aminoglicozide sunt: penicilinele şi cefalosporinele
aminoglicozide sunt: kanamicina şi gentamicina
AE
Alegeţi medicamentele în soluţie injectabilă care nu se amestecă cu niciun alt medicament:
metotrexat
manitol
glucoza
nitroprusiat de sodiu
fenitoina
ABDE
Substanţele medicamentoase pot interacţiona cu elementele cedate de materialul ambalajului sau
pot fi adsorbite de către acesta. Interacţiunea este direct proporţională cu următorii parametri:
suprafaţa şi timpul de contact
temperatura
volumul soluţiei
debitul de perfuzie
înălţimea
ACD
Interacţiunile in vivo se referă la următoarele categorii:
medicament – alimente
medicament – tabac
22
medicament – alcool
D.medicament – radiaţii solare
E. medicament – aer
ABCD
Care din următoarele substanţe măresc absorbţia intestinală?
parasimpatoliticele
parasimpatomimeticele
analgezicele morfinomimetice
anticolinesterazicele
cafeina
BDE
Care din următoarele substanţe întârzie absorbţia intestinală?
parasimpatoliticele
parasimpatomimeticele
analgezicele morfinomimetice
anticolinesterazicele
cafeina
AC
Interacţiunile medicamentoase la nivelul tubului digestiv pot fi:
interactive
directe
indirecte
manifestate prin creşterea absorbţiei intestinale
manifestate prin întârzierea absorbţiei intestinale
BCDE
Care dintre următoarele asocieri medicament prescris – medicament OTC sunt contraindicate şi
trebuie evitate?
biseptol, prescris pe reţetă şi propifenazonă ca automedicaţie analgezică antispastică
biseptol, prescris pe reţetă şi drotaverină ca automedicaţie analgezică antispastică
anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi acid acetilsalicilic ca automedicaţie analgezică, antipiretică
anticoagulant oral, prescris pe reţetă şi paracetamol ca automedicaţie analgezică, antipiretică
medicamentele OTC se pot asocia cu orice medicament prescris pe reţetă
AC
Care dintre următoarele asocieri nu sunt contraindicate?
sulfafurazol - metamizol
sulfafurazol - propifenazonă
sulfafurazol - drotaverină
cotrimoxazol - metamizol
cotrimoxazol – drotaverină
CE
Alegeţi afirmaţiile corecte privind următoarele interacțiuni medicamentoase:
asocierea acenocumarolului cu acid acetilsalicilic poate crește riscul de sângerări la nivel digestiv
asocierea fenilbutazonei cu acid acetilsalicilic este indicată în terapeutică
asocierea statinelor cu paracetamol va potența riscul toxic hepatic
asocierea statinelor cu fibrați poate crește riscul de miopatie și rabdomioliză
tetraciclina se recomandă a se administra împreună cu lactate pentru a crește absorbția antibioticului ACD
Alimentele influenţează absorbţia medicamentelor, astfel:
influenţează negativ absorbţia medicamentelor, pentru că reprezintă o barieră fizică la nivelul
suprafeței de absorbţie
întârzie absorbţia intestinală, prin întârzierea golirii stomacului în funcţie de cantitatea alimentelor,
vâscozitatea, compoziţia şi temperatura lor
cresc absorbţia pentru medicamentele puţin solubile
alimentele nu influenţează absorbţia medicamentelor
scad absorbţia pentru medicamentele degradate în stomac

23
ABCE
Care dintre următoarele substanţe se indică a se administra după mese sau asociate cu lapte?
penicilina V
sărurile de fier antianemice
sărurile de potasiu şi de calciu
cafeina
fenilbutazona
BCDE
Care din următoarele afirmaţii referitoare la momentul optim de administrare raportat la
timpul meselor, sunt corecte?
anorexigenele se administrează cu 30 minute înainte de masă
anorexigenele se administrează cu 30 minute după de masă
substituenţii secreţiei gastrice se administrează în timpul mesei
antiacidele se administrează la 30-90 minute după masă
antiacidele se administrează seara, la culcare
ACE
Interacţiunile directe medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:
modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea
efectului primului pasaj intestinal sau/şi hepatic
mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor
modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire
CDE
Interacţiunile indirecte medicament – alimente pot avea următoarele mecanisme:
modificarea funcţiilor motorii şi secretorii ale aparatului digestiv, cu influenţarea absorbţiei
modificarea activităţii sistemelor enzimatice (inducţie sau inhibiţie enzimatică) cu influenţarea
efectului primului pasaj intestinal sau/şi hepatic
mecanisme fizico-chimice (absorbţie, chelatare) cu eliminarea digestivă a medicamentelor
modificări de pH la nivel gastric sau intestinal, cu influenţarea medicamentelor acide şi bazice
E.competiţie pentru sistemele de transfer transmembranar specializat, cu întârzierea absorbţiei la nivelul
intestinului subţire
AB
Mecanismele interacţiunilor medicament – alcool pot fi:
farmacocinetice
farmacodinamice
farmacotoxicologice
farmacointeractive
farmacovigilente
ABC
Care din următoarele medicamente pot induce reacţie de tip antabuz?
glucoza
disulfiram
doxiciclina
furazolidona
serul fiziologic
BCD
Reacţia antabuz:
reprezintă oprirea biotransformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte toxice
reprezintă oprirea biotransformării alcoolului la alcan şi acumularea acestuia, cu efecte toxice
reprezintă oprirea biotransformării alcoolului la acetaldehidă şi acumularea acesteia, cu efecte benefice
asupra organismului
reprezintă răul de mişcare în timpul călătoriei cu autobuzul
reprezintă o interacţiune medicament – alcool
24
AE
Disulfiramul:
poate induce reacţie de tip antabuz
este medicament indicat în tratamentul alcoolismului cronic
este medicament contraindicat în tratamentul alcoolismului cronic
este medicament indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale
este substanța activă din produsul Antalcol
ABE
Alcoolul:
poate produce inhibiţie enzimatică a ADH, la consum acut (ocazional) în cantitate mare, cu creşterea
acţiunii unor medicamente asociate şi efecte de supradozare
este metabolizat la acetaldehidă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450
izoforma CYP2E1
este metabolizat la acetonă sub acţiunea alcooldehidrogenazei (ADH) şi a citocromului P450 izoforma
CYP2E1
este metabolizat la acetat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
este metabolizat la propionat pe calea enzimatică a aldehiddehidrogenazei (ALDH)
ABD
Unele medicamente pot induce fotosensibilizare, în cazul unei expuneri prelungite la soare.
Dintre acestea amintim:
tetraciclina
ketoprofenul
paracetamolul
izotretinoinul
sulfamidele
ABDE
Penicilinele sunt instabile în:
soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu
soluţie perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
soluţie perfuzabilă de glucoză
soluţie perfuzabilă de lactat de sodiu
orice soluţie perfuzabilă
BCD
Care din următoarele medicamente sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de
sodiu?
penicilinele
aminoglicozidele
tetraciclinele
toate medicamentele sunt stabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
toate medicamentele sunt instabile în soluţia perfuzabilă de bicarbonat de sodiu
ABC
Alegeţi antibioticele incompatibile, in vitro, cu Amfotericina B:
orice antibiotic, cu excepţia antibioticelor bacteriostatice
ampicilina
carbenicilina
gentamicina
tetraciclina
BCDE
Care din următoarele antibiotice sunt incompatibile, in vitro, cu eritromicina?
orice cefalosporină, cu excepţia cefalotinei
orice cefalosporină, cu excepţia cefazolinei
cefazolina
cefalotina
colimicina
CDE
25
Ampicilina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:
adrenalină
novobiocină
clorură de sodiu
eritromicină
cloramfenicol
ABDE
Adrenalina este medicament incompatibil, in vitro, pentru următoarele substanţe:
ampicilina
cloramfenicol
clorură de potasiu
clorură de calciu
clorură de sodiu
AB
Efectele interacţiunilor medicamentoase, in vivo, se pot manifesta prin:
sinergism de adiţie
sinergism de potenţare
sinergism sau antagonism (sunt sinonime)
antagonism chimic (prin neutralizare chimică)
antagonism fiziologic, de efect
ABDE
Care din următoarele exemple de antagonism sunt dorite şi urmărite în terapeutică?
naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi μ şi k), în intoxicaţia cu morfină
vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi
organofosforici)
procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
ABC
Care din următoarele exemple de antagonism sunt nedorite şi evitate în terapeutică?
naloxon (antagonist total al receptorilor opioizi μ şi k), în intoxicaţia cu morfină
vitamina K în supradozarea anticoagulantelor cumarinice (antimetaboliţi ai vitaminei K)
atropina (parasimpatolitic) în intoxicaţiile cu parasimpatomimetice (pilocarpină şi derivaţi
organofosforici)
procaina care are în structura sa acid PAB ce diminuă efectul sulfamidelor antimicrobiene
diureticele tiazidice reduc efectul hipoglicemiant al antidiabeticelor orale
DE
Mecanismele apariţiei interacţiunilor medicamentoase in vivo nu pot fi:
farmacocinetice
farmacointeractive
farmacotoxicologice
farmacovigilente
farmacodinamice
BD
Mecanisme de interacţiune farmacocinetică pot să apară în procesul evoluţiei medicamentelor în
organism, în următoarele etape farmacocinetice:
în etapa de absorbţie
în etapa de eliminare
în etapa de transport
în etapa de biotransformare
în etapa de stocare
ABCD
Care din următoarele medicamente cu care interacţionează antianemicele (săruri de fier)
determină scăderea absorbţiei p.o. a acestora?
vitamina C
26
cisteina
acidul citric
antiacide (săruri de calciu)
vitamina A
CD
Cu care din următoarele medicamente interacţionează metoclopramidul (propulsiv
gastrointestinal) determinând creşterea absorbţiei per os a acestora?
levodopa
cimetidina
digoxina
penicilina V
paracetamol
ACE
Care din următoarele medicamente interacţionează cu lidocaina mărindu-i biotransformarea
prin inducţie enzimatică?
fenobarbital
rifampicină
cimetidină
fenitoină
carbamazepină
ABDE
Alegeţi afirmaţiile care nu sunt corecte:
în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia scăzând efectul
anticoagulant
în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia crescând efectul
anticoagulant
în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul creşte biotransformarea acesteia prin inducţie
enzimatică
în urma interacţiunii warfarinei cu fenobarbitalul scade biotransformarea acesteia prin inhibiţie
enzimatică
warfarina nu interacţionează farmacocinetic cu fenobarbitalul
AC
Care din următoarele medicamente duc la creşterea nefrotoxicităţii, dacă se asociază cu
gentamicina?
amfotericina B
cisplatin
furosemid
cefalosporinele
ser fiziologic
ABCD
Asocierea captoprilului cu spironolactona presupune:
potenţarea hiperkalemiei
risc de letalitate
potenţarea hipokalemiei
evitarea riscului de letalitate
această asociere este contraindicată
ABE
Asocierea curarizantelor (miorelaxante periferice) cu gentamicina poate duce la:
creşterea efectului miorelaxant
bloc neuromuscular
risc de paralizie a muşchilor respiratori
oprirea respiraţiei
scăderea efectului miorelaxant
ABCD

27
 Tema nr. 4
Particularităţi farmacologice în unele stări patologice

Febra de cauză infecţioasă corespunde următoarelor boli:

boala Hodgkin
tumori cerebrale
otită
sinuzită
malarie
CDE
În rinofaringita acută, febra se asociază cu următoarele simptome:
strănut
nas înfundat
rinoree
dureri faringiene
dureri dentare
ABCD
Care din următoarele simptome sunt asociate în febră, în miocardita acută?
dureri toracice
dispnee accentuată
tendinţă de creştere a tensiunii arteriale
mărirea matităţii cardiace
fatigabilitate
ABDE
Cazele febrei pot fi:
infecţioase, de natură medicamentoasă
infecţioase, de natură bacteriană
neinfecţioase, în boli de colagen
neinfecţioase, în boli endocrine
numai de natură infecţioasă
BCD
Referitor la particularitățile farmacologice în afecțiunile tractului digestiv, sunt adevărate
următoarele afirmații :
tranzitul intestinal accentuat din enteritele acute diminuă absorbția medicamentelor
în sindroamele obstructive digestive se recomandă administrarea p.o. a medicamentelor
în sindroamele de malabsorbție apar tulburări de absorbție a medicamentelor
administrarea repetată de peniciline determină producerea de β-lactamaze de către flora intestinală
alterată, enzime care inactivează antibioticele
diareea este accentuată de administrarea de analgezice opioide
ACD
Exemple de infecţii respiratorii superioare sunt:
bronşita
rinita
faringita
amigdalita
pneumonia
BCD
Semnele şi simptomele ce trebuie evaluate în cazul infecţiilor respiratorii acute sunt:
gradul febrei: moderată sau ridicată
dureri la nivelul articulaţiilor
starea generală a bolnavului: bună sau alterată
insomnie
starea funcţiei vitale respiratorii: dispnee sau polipnee
ACE
28
Etiologia infecţiilor respiratorii poate fi:
virală
bacteriană
parazitară
medicamentoasă
iatrogenă
AB
Insuficienţa renală impune următoarele precauţii şi contraindicaţii farmacoterapeutice:
contraindicarea medicamentelor nefrotoxice
reducerea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
exprimat în clearance-ul creatininei
creşterea posologiei medicamentelor epurate majoritar renal, funcţie de gradul de insuficienţă renală,
exprimat în clearance-ul creatininei
precauţii la administrarea medicamentelor cu risc crescut de majorare a consecinţelor fiziopatologice
ale insuficienţei renale
limitarea asocierilor medicamentoase
ABDE
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în insuficienţa renală?
streptimicina
kanamicina
gentamicina
drotaverina
colistina
ABCE
Cefaclorul:
A. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu diuretice
B. se poate administra în insuficienţa renală numai în asociere cu aminoglicozide
C. se poate administra în insuficienţa renală în orice condiţii
D. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu diuretice
E. este contraindicat în insuficienţa renală în asociere cu aminoglicozide
DE
Insuficienţa hepatică impune contraindicarea medicamentelor hepatotoxice precum:
A. paracetamol
B. antituberculoasele cu excepţia izoniazidei
C. rifampicina
D. antibioticele cu excepţia eritromicinei
E. prometazina
ACE
Warfarina:
A. este contraindicată în insuficienţa hepatică
B. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel hepatic
C. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel renal
D. este medicament cu mecanism şi loc de acţiune la nivel dermic
E. este eficientă în tratarea insuficienţei hepatice
AB
În cazul hipertensiunii arteriale, tratamentul farmacologic:
A. devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient
B. este permanent şi nu trebuie abandonat, în cazul hipertensiunii arteriale esenţiale
C. trebuie adaptat la gradul, grupul de risc şi stadiul de HTA
D. trebuie adaptat la evoluţia bolii
E. înlocuieşte cu succes tratamentul nefarmacologic
ABCD
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în HTA?
A. captopril
B. enalapril
29
C. cafeină
D. anorexigenele amfetaminice
E. formele farmaceutice efervescente, care conţin substanţial bicarbonat de sodiu
CDE
Pentru cardiopatia ischemică:
A. tratamentul nefarmacologic este opţional
B. tratamentul nefarmacologic este indispensabil
C. tratamentul farmacologic devine necesar când tratamentul nefarmacologic este insuficient
D. sunt contraindicate medicamentele tahicardizante
E. sunt contraindicate antiasmaticele cu teofilină şi miofilină
BCDE
Cafeina şi teofilina:
A. nu au efecte psihostimulatoare
B. nu produc stimulare cardiacă
C. produc hiposecreţie gastrică
D. sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal
E. sunt contraindicate în cardiopatie ischemică
DE
Care din următoarele medicamente sunt contraindicate în boala Parkinson?
A. haloperidol
B. reserpină
C. selegilină
D.amantadină
E. levodopa
AB
Efecte secundare vegetativolitice anticolinergice, apar la administrarea de:
A. tioridazină
B. levomepromazină
C. reserpină
D. fenotiazine, cu excepţia clorpromazinei
E. fenotiazine, cu excepţia levomepromazinei
ABC
Dopaminergicele de tip amantadină şi bromocriptină sunt contraindicate în următoarele
afecţiuni:
A. boala Parkinson
B. psihoze
C. cardiopatie ischemică
D. tahiaritmii
E. parkinsonism medicamentos
BCDE
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. analgezicele morfinomimetice stimulează centrul respirator
B. analgezicele morfinomimetice scad tranzitul intestinal
C. analgezicele morfinomimetice sunt contraindicate în astm bronşic
D. analgezicele antipiretice sunt indicate în astm bronşic
E. analgezicele antipiretice sunt contraindicate în ulcerul gastro-duodenal
BCE
Acidul acetilsalicilic:
A. produce efecte secundare de inhibiţie a COX, cu inhibiţia biosintezei de PGE2 şi TXA2
B. nu se administrează în viroze febrile la adult întrucât produce sindrom Reye
C. este indicat în caz de retenţie hidrosalină
D. este contraindicat în astm bronşic
E. este contraindicat în ulcer gastro-duodenal
ADE
Care din următoarele medicamente nu sunt contraindicate în epilepsie?
30
A. fenobarbital
B. mianserina
C. tramadol
D. săruri de amoniu
E. carbamazepina
AE
Care din următoarele afirmaţii referitoare la expectorantele de tip bronhosecretostimulante
administrate per os sunt adevărate?
A. sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât produc iritaţia mucoaselor
B. nu sunt contraindicate în gastrită şi ulcer gastro-duodenal întrucât protejează mucoasele
C. sunt de exemplu: bromhexin, ambroxol
D. sunt de exemplu: benzoat de sodiu, săruri de amoniu
E. cele precum sărurile de amoniu stimulează SNC fiind contraindicate în epilepsie
ADE
Antiastmaticele de tip corticosteroizi sistemici pot produce următoarele reacţii adverse:
A. psihoză schizofrenică în hipercorticism
B. retenţie hidro-salină
C. hiperpotasemie
D. hiposecreţie gastrică
E. hipoglicemie prin glucoliză
AB
Medicamentele coleretice sunt contraindicate în următoarele afecţiuni:
A. colecistită acută
B. hepatită acută
C. ciroză decompensată
D. icter obstructiv
E. colici biliare
ABCD
Care din următoarele afirmaţii referitoare la antiulceroase de tip analogi ai somatostatinei sunt
false?
A. se poate administra în diabet cu precauţie fiind necesară monitorizarea glicemiei şi ajustarea dozelor de
antidiabetic
B. produce hiperglicemie la diabeticii insulino-dependenţi
C. nu influenţează nivelul glicemiei
D. sunt total contraindicate în diabet
E. inhibă secreţia de insulină şi glucagon
BCD
Stimulantele peristaltismului intestinal:
A. produc hipopotasemie
B. produc hiperpotasemie
C. nu influenţează nivelul potasiului în sânge
D. sunt contraindicate în apendicita acută
E. nu sunt contraindicate în obstrucţie intestinală
AD
Codeina:
A. este antipropulsiv opioidergic
B. este contraindicată în diareea de etiologie infecţioasă (risc de stagnare în intestin)
C. este contraindicată în diareea cronică (risc de farmacodependenţă)
D. difuzează în SNC ca şi loperamidul
E. se poate administra în diareea parazitară
ABC
Uleiul de parafină produce:
A. hipervitaminoză A
B. hipervitaminoză D
C. hipovitaminoză K
31
D. hipovitaminoză A
E. hipovitaminoză D
CDE
Papaverina este contraindicată în cefalee, migrenă (crize), hipertensiune intracraniană
deoarece:
A. produce vasodilataţie cerebrală
B. produce vasoconstricţie cerebrală
C. produce vasodilataţie coronariană
D. produce vasoconstricţie coronariană
E. produce vasodilataţie cerebrală şi coronariană
ACE
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. cimetidina este contraindicată în leucopenie deoarece produce reacţii adverse hematologice
B. loperamidul este contraindicat în diareea cronică (risc de farmacodependenţă) deoarece difuzează în
SNC
C. papaverina este contraindicată în cefalee deoarece produce vasodilataţie cerebrală
D. prometazina este contraindicată în glaucom deoarece are efect anticolinergic central
E. misoprostolul este contraindicat în sarcină deoarece are efect ocitocic
ACDE
Întrucât au efect stimulant SNC şi efecte simpatomimetice cardiovasculare şi oculare,
anorexigenele centrale de tip amfetaminic-dopaminergic sunt contraindicate în:
A. hipotiroidie
B. hipotensiune arterială
C. hipertensiune arterială
D. cardiopatie ischemică
E. glaucom
CDE
Următoarele antivomitive sunt contraindicate în cancerul de sân (voma indusă de
chimioterapia antitumorală) deoarece produc hiperprolactinemie:
A. proclorperazina
B. tietilperazina
C. metoclopramid
D. domperidon
E. ondansetron
ABCD
Antihistaminicele H2 (cimetidină, ranitidină, famotidină) pot da reacţii adverse de tip:
A. hematologic
B. hepatic
C. endocrin (proandrogenice ireversibile)
D. endocrin (antiandrogenice reversibile)
E. renal
ABDE
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. hidroclorotiazida este contraindicată în alcaloză
B. butizida produce hipopotasemie
C. indapamidul produce hiperpotasemie
D. furosemidul produce hipoglicemie
E. furosemidul produce hipocolesterolemie
AB
Diureticele tiazide (hidroclorotiazida, butizida) produc următoarele reacţii adverse:
A. hiperpotasemie
B. alcaloză hipocloremică
C. hipoglicemie
D. hipouricemie
E. hipercolesterolemie
32
BE
Care din următoarele diuretice sunt contraindicate în hipopotasemie şi alcaloză?
A. acetazolamida
B. hidroclorotiazida
C. indapamidul
D. furosemidul
E. spironolactona
BCD
Care din următoarele diuretice produc hipopotasemie?
A. diuretice tiazide (hidroclorotiazida, butizida)
B. sulfamide heterociclice (indapamid)
C. sulfamide acizi carboxilici (furosemid)
D. sulfamide heterociclice tip acetazolamidă
E. antialdosterolice (spironolactona)
ABC
Alegeţi afirmaţiile false:
A. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop negative
B. cardiotonicele digitalice produc efecte cronotrop şi dromotrop pozitive
C. digitoxina este contraindicată în insuficienţa hepatică
D. cardiotonicele digitalice nu sunt contraindicate în afecţiuni precum: bradicardie sinusală, stenoză
aortică, cardiomiopatie hipertrofică sau cardiomiopatie obstructivă
E. digoxina este contraindicată în insuficienţa renală
BD
Antihipertensivele simpatolitice centrale agonişti alfa-2-presinaptici şi/sau agonişti I1
presinaptici (clonidina, moxonidina, rilmenidina):
A. cresc filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
B. scad filtrarea glomerulară consecutiv arteriolodilataţiei arteriolei aferente
C. se administrează cu precauţie în insuficienţa renală, monitorizându-se ureea şi creatinina sangvină
D. nu influenţează filtrarea glomerulară
E. se pot administra în caz de insuficienţă renală deoarece ureea şi creatinina sangvină nu variază
BC
Care din următoarele asocieri medicament – reacţie adversă, sunt corecte?
A. antianginoasele de tip nitrați şi nitriţi organici produc vasodilataţie cerebrală, meningiană, intraoculară
B. alfa-adrenoliticele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă
C. musculotropele antihipertensive produc vasodilataţie cu tahicardie reflexă
D. musculotropele antihipertensive produc polinevrite
E. blocantele canalelor de calciu (tip nifedipină) produc vasoconstricţie
ABCD
Captoprilul se administrează cu precauţie în insuficienţa renală deoarece:
A. produce creşterea angiotensinei II
B. produce creşterea filtrării glomerulare
C. produce scăderea angiotensinei II
D. produce scăderea filtrării glomerulare
E. nu influenţează filtrarea glomerulară
CD
Nicergolina este contraindicată în:
A. hipotensiune arterială
B. hemoragii acute cerebrale
C. hipertensiune arterială
D. insuficienţă circulatorie cerebrală
E. insuficienţă circulatorie periferică
AB
Enalaprilul prezintă următoarele reacţii adverse:
A. creşterea angiotensinei II cu creşterea filtrării glomerulare
B. scăderea angiotensinei II cu scăderea filtrării glomerulare
33
C. scăderea aldosteronului cu hiperkalemie
D. creşterea bradikininei şi PGE2, PGI2
E. scăderea bradikininei şi PGE2, PGI2
BCD
Fenilbutazona:
A. produce bronhodilataţie
B. produce retenţie hidrosalină
C. prezintă risc crescut de efect proulcerigen
D. este contraindicată în insuficienţa renală
E. este contraindicată în hipotensiune arterială
BCD
Care din următoarele antiinflamatoare inhibitoare COX neselective prezintă risc moderat de
efect proulcerigen?
A. fenilbutazonă
B. ibuprofen
C. diclofenac
D. piroxicam
E. ketoprofen
CDE
Acidul nicotinic:
A. produce hiperglicemie
B. produce hipoglicemie
C. produce hiperuricemie
D. produce hipouricemie
E. este contraindicat în diabet şi gută
ACE
Fibraţii (bezafibrat, clofibrat, ciprofibrat, gemfibrozil):
A. determină creşterea excreţiei bilare a colesterolului, cu predispoziţie la calcului biliari
B. induc miopatii (miozite, rabdomiolize), favorizate de asocierea cu statine
C. sunt contraindicaţi în miopatii (miozite, rabdomiolize) dacă nu se asociază cu statine
D. determină scăderea excreţiei bilare a colesterolului
E. sunt contraindicaţi în litiază biliară
ABE
Alendronatul şi risedronatul sunt aminobifosfonaţi, antiosteoporotice antiresorbtive, care:
A. nu se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat
B. nu produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
C. se administrează în cazul pacienţilor imobilizaţi la pat
D. produce iritare şi afectare esofagiană şi gastrică
E. nu sunt contraindicaţi în reflux gastroesofagian
AD
Terapia de substituţie estrogenică:
A. scade incidenţa de cancer de sân sau endometru
B. scade coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
C. creşte incidenţa de cancer de sân sau endometru
D. creşte coagulabilitatea sângelui şi riscul de accidente tromboembolice (cerebrovasculare, coronariene,
tromboflebite)
E. se aplică cu precauţie pacientelor cu accidente tromboembolice recente sau cu risc crescut de accidente
cerebrale şi cardiace, istoric familial de cancer de sân sau uterin
CDE
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. carbenicilina nu produce efect antiagregant plachetar, cu risc de hemoragii (la doze mari şi insuficienţă
renală)
B. carbenicilina nu este contraindicată în diateza hemoragică
C. carbenicilina nu este contraindicată în AVC hemoragic
34
D. carbenicilina este contraindicată în diateza hemoragică
E. carbenicilina este contraindicată în AVC hemoragic
DE
Medicamente contraindicate în constipaţia cronică sunt medicamentele ce reduc tonusul şi
peristaltismul gastro-intestinal:
A. antispastice parasimpatolitice blocante neselective ale receptorilor muscarinici M1 şi M3, de tip
atropină (atropină, propantelină etc)
B. antiacide cu bismut ( bismut subnitric, subcitrat de bismut coloidal) deoarece blochează H2S intestinal
sub formă de sulfură de bismut
C. opiacee ce scad tonusul, cresc peristaltismul intestinal şi măresc secreţia
D. diuretice administrate pe durată lungă
E. antiacidele în general
ABD
Care din următoarele medicamente sunt hiperglicemiante şi se administrează cu precauţie în
diabet cu automonitorizarea glicemiei?
A. hidroclorotiazidă
B. salbutamol
C. glibenclamidă
D. tolbutamidă
E. metformin
AB
Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. Pirazinamida (antituberculos) produce scăderea eliminării acidului uric
B. sulfamidele antibacteriene cu eliminare rapidă (de tip sulfafurazol) nu produc efecte toxice renale
C. metronidazolul produce tulburări neurologice toxice, la doze mari, de aceea este contraindicat în
afecţiuni cerebrale organice
D. piperazina nu produce neurotoxicitate de aceea se poate administra în caz de epilepsie
E. ofloxacina produce tulburări SNC (psihotice, convulsii) de aceea se administrează cu prudenţă în
epilepsie, la copii până la pubertate.
AC

35
 Tema nr. 5
Antibiotice cu structura betalactamică

În infecţii cu stafilococi secretori de beta lactamază se recomandă:

A. amoxiclina
B. bacampicilina
C. carbenicilina
D. cloxacilina
E. oxacilina
DE
Penicilinele retard:
A. se administrează intramuscular şi intravenos în soluţii preparate cu ser fiziologic
B. eliberează lent benzilpenicilina
C. realizează concentraţii plasmatice reduse
D. au spectru de activitate extins şi pe enterobacterii
E. pot fi utilizate în sifilis recent
BCE
Ampicilina:
A. se absoarbe slab dacă administrarea se face pe stomacul plin
B. este indicată în otite medii
C. poate produce candidoză
D. nu se recomandă în meningita bacteriană
E. se administrează oral, intramuscular şi intravenos
ABCE
Sunt betalactamine active pe Pseudomonas Aeruginosa:
A. azlocilina
B. ticarcilina
C. piperacilina
D. flucloxacilina
E. carbenicilina
ABCE
Rezistenţa la acţiunea cefalosporinelor se instalează prin:
A. scăderea permeabilităţii membranei celulare externe
B. modificarea PBP (penicillin binding proteins)
C. inhibarea transpeptidazei
D. inhibarea dihidrofolatreductazei
E. inactivare prin beta-lactamaze
ABE
Notaţi cefalosporinele din generaţia a III-a:
A. cefaclor
B. cefoperazonă
C. ceftazidimă
D. ceftriaxonă
E. cefalexină
BCD
Sunt rezistente la betalactamaze:
A. benzilpenicilina
B. fenoximetil penicilina
C. oxacilina
D. ampicilina
E. combinatia amoxicilina-acid clavulanic
CE
Benzatinbezilpenicilina este indicată în:
A. profilaxia reumatismului articular acut
36
B. pielonefrita colibacilară
C. meningita meningococică
D. lues
E. dizenterie bacilară
AD
Imipenemul:
A. în terapeutică se foloseşte asocierea imipenem:cilastatin în raport 1:1
B. este indicat în infecţii nosocomiale
C. are spectru foarte larg de acţiune
D. nu se asociază cu aminoglicozidele
E. se administrează oral şi parenteral
ABC
Care sunt asocierile de peniciline cu inhibitori de betalactamază utilizate?
A. carbenicilina + tazobactam
B. amoxicilina + acid clavulanic
C. ampicilina + sulbactam
D. piperacilina + tazobactam
E. oxacilina + acid clavulanic
BCD
Antibioticele cu efect bacteriostatic la doze terapeutice sunt utilizate în:
A. infecţii uşoare sau medii
B. boli ciclice cu tendinţă spontană la vindecare
C. infecţii bacteriene cu focare greu sterilizabile
D. infecţii bacteriene cronice
E. pacienţi imunodeprimaţi
AB
Benzatin-benzilpenicilina are următoarele caracteristici:
A. prezintă un efect bactericid de tip degenerativ
B. are caracter retard
C. este un antibiotic cu spectru larg
D. produce frecvent boala serului
E. este indicată în profilaxia de durată a infecţiilor streptococice
ABDE
Inhibitori de beta-lactamază sunt:
A. sulbactam
B. ticarcilina
C. tazobactam
D. piperacilina
E. acidul clavulanic
ACE
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte:
A. se administrează oral şi parenteral
B. T1/2 este scurt
C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore)
D. administrarea orală se face de preferinţă pe stomacul plin
E. este indicată exclusiv în tratamentul infecţiilor stafilococice
ABE
Penicilina G sodică se poate utiliza:
A. în soluţii pefuzabile cu pH acid sau alcalin
B. după preparare extempore în ser fiziologic
C. asociată în seringă cu alte medicamente
D. singura în seringă
E. păstrată la frigider (+ 4 °C), maximum 24 ore
BDE

37
Peniciline active pe Proteus şi Pseudomonas (bacili gram-negativ) sunt:
A. carbenicilina
B. cloxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. oxacilina
E. ticarcilina
AE
Notaţi afirmaţiile corecte pentru benzilpenicilină:
A. realizează în lichidul cefalorahidian concentraţii egale cu cele plasmatice
B. se elimină renal prin filtrare glomerulară şi secreţie tubulară
C. este inactivă pe bacili gram negativi
D. poate produce convulsii la administrare intrarahidiană
E. este indicată în infecţii cu streptococ hemolitic: angine, erizipel, scarlatină
BCDE
Notaţi afirmaţiile corecte:
A. fenoximetilpenicilina are spectru antimicrobian similar penicilinei G
B. carbenicilina este inactivă pe Pseudomonas
C. oxacilina este indicată exclusiv în tratamentul infecţiilor stafilococice
D. frecvenţa reacţiilor alergice cutanate date de ampicilină este mai mare la bolnavii cu mononucleoză
infecţioasă
E. amoxicilina are biodisponibilitate orală mai redusă comparativ cu ampicilina
ACD
Ampicilina are următoarele proprietăţi:
A. se elimina preponderent renal în formă activă
B. produce rareori reacţii alergice
C. spectru de activitate mai larg decât al benzilpenicilinei
D. este rezistentă la acţiunea acidului clorhidric din stomac
E. este rezistentă faţă de acţiunea penicilinazei
ACD
Spectrul antibacterian al penicilinelor naturale (benzilpenicilina şi fenoximetilpenicilina)
cuprinde:
A. coci gram pozitivi, mai puţin stafilococul penicilinazosecretor
B. coci gram negativi: gonococ, meningococ
C. bacili gram pozitivi
D. bacili gram negativi
E. treponeme
ABCE
Cefoperazona:
A. se elimină predominant prin bilă
B. nu trece în LCR
C. poate produce hemoragii
D. se administrează pe cale orală
E. la asocierea cu alcool apare o reacţie de tip disulfiram
ABCE
Ceftriaxona:
A. are o distribuţie bună în ţesuturi, inclusiv în LCR
B. este inactivă pe cale orală
C. se administrează la 8 ore
D.poate produce anemie hemolitică
E. se utilizează în profilaxia chirurgicală
ABDE
Cefixima:
A. se administrează injectabil
B. are o activitate redusă pe stafilococi

38
C. este o alternativă a penicilinelor în infecţiile streptococice
D. în insuficienţa renală se reduc dozele
E. nu se recomandă în infecţii urinare
BCD
Meropenemul prezintă următoarele avantaje:
A. se poate administra în monoterapie
B. nu produce convulsii
C. se poate administra în priză unică
D. se poate utiliza în meningite
E. se administrează i.v. şi i.m.
ABDE
Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la oxacilină sunt corecte:
A. se administrează exclusiv oral
B. prezintă rezistenţă la penicilinază
C. are durată lungă de acţiune (12-24 ore)
D. este activă în infecţiile ţesutului cerebral
E. nu se asociază cu alte medicamente în aceeaşi seringă
BE
Antibioticele bactericide se utilizează în următoarele situaţii:
A. infecţii uşoare sau medii
B. boli ciclice cu tendinţă spontană la vindecare
C. infecţii bacteriene cu focare greu sterilizabile
D. infecţii bacteriene cronice
E. pacienţi imunodeprimaţi
CDE
Amoxicilina:
A. are biodisponibilitate orală mare
B. este inactivată de sucul gastric
C. eliminarea renală este întârziată de probenecid
D. are efect bactericid
E. se administrează în infecţiile aparatului respirator
ACDE
Ampicilina:
A. se administrează oral şi parenteral
B. este inactivată de sucul gastric
C. se elimină predominant renal, în formă activă
D. eliminarea urinară este întârziată de probenecid
E. nu are capacitate alergizantă
ACD
Asocierea ampicilină + sulbactam este indicată în:
A. infecţii gastrointestinale
B. infecţii osteoarticulare
C. infecţii urinare complicate
D. infecţii ale pielii
E. infecţii ale tractului respirator
ABDE
Care dintre antibioticele cu structură beta-lactamică au spectru antibacterian larg?
A. penicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. amoxicilina
E. meticilina
BD
Rezistenţa bacteriană la peniciline poate fi:
A. naturală, imprimată de caracteristicile genetice ale microorganismelor
39
B. dobândită, prin secreţie de beta lactamaze (penicilinaze)
C. dobândită, imprimată de caracteristicile genetice ale microorganismelor
D. dobândită, prin modificarea receptorilor membranari specifici
E. artificială, prin secreţia de penicilinaze
ABD
Care dintre următorii compuşi sunt peniciline de depozit (retard):
A. benzilpenicilina
B. procain benzilpenicilina
C. amoxicilina
D. benzatin benzilpenicilina
E. carbenicilina
BD
Care sunt antibioticele beta-lactamice active pe stafilococ penicilinazo-secretor?
A. procainpenicilina G
B. ampicilina
C. cloxacilina
D. nafcilina
E. cefoperazona
CD
Amoxicilina:
A. are spectrul de acţiune asemănător cu al ampicilinei
B. acţionează bactericid, acţiunea fiind mai intensă decât a ampicilinei
C. este activă pe stafilococul penicilinazo-pozitiv
D. având acţiune mai intensă decât ampicilina, nu se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
E. necesită administrarea înaintea meselor, deoarece absorbţia este mult diminuată în prezenţa alimentelor
AB
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la ampicilină:
A. este penicilinazo-rezistentă
B. în ţesuturile inflamate difuzibilitatea ei diminuă pe măsură ce survine procesul de vindecare
C. se asociază cu inhibitori de ß-lactamază
D. eliminarea ei renală este întârziată de probenecid
E. se absoarbe limitat din tubul digestiv, calea orală necesitând doze mult mai mari decât calea parenterală
BCD
Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
A. cefoperazona difuzează bine în LCR, fiind utilizată în meningite cu germeni gram-negativi;
B. ceftriaxona este indicată în septicemii şi meningite la bolnavi cu deficit al mecanismelor de apărare
C. cefsulodinul are acţiune foarte intensă pe Pseudomonas
D. stafilococii rezistenţi la meticilină sunt sensibili la cefalosforine
E. ceftazidima se absoarbe bine la administrare orală
BC
Dintre cefalosporine se pot utiliza oral:
A. cefamandolul
B. cefuroxima sodică
C. cefuroxima axetil
D. cefalexina
E. cefoperazona
CD
Fenoximetilpenicilina este:
A. relativ stabilă în mediul acid din stomac
B. instabilă în mediul acid din stomac, dar termorezistentă
C. indicată în infecţii uşoare, în profilaxia reumatismului
D. indicată în infecţii grave (meningite, pielonefrite)
E. indicată în septicemii
AC
Se absorb bine din tubul digestiv:
40
A. cefalexina
B. benzilpenicilina
C. procainbenzilpenicilina
D. fenoximetilpenicilina
E. amoxicilina
ADE
Sunt antibiotice care prezintă nucleu structural ß-lactamic:
A. carbenicilina
B. aztreonamul
C. vancomicina
D. eritromicina
E. azlocilina
ABE
Sunt inhibitori de ß-lactamază:
A. clavulanatul de potasiu
B. canrenoatul de potasiu
C. sulbactamul
D. aztreonamul
E. latamoxef
AC
Ticarcilina:
A. este foarte activă pe stafilococul producător de penicilinază
B. este activă pe tulpini de Pseudomonas
C. se asociază cu gentamicina, pe baza sinergismului de acţiune
D. nu necesită reducerea dozelor în insuficienţa renală, deoarece nu are acţiune nefrotoxică
E. se utilizează în infecţii urinare sau septicemii cu bacili gram negativi
BCE
Din grupa penicilinelor antistafilococice fac parte:
A. nafcilina
B. flucoxacilina
C. fenoximetilpenicilina
D. ampicilina
E. oxacilina
ABE
Notaţi indicaţiile terapeutice greşite pentru benzilpenicilină:
A. infecţii urinare colibacilare
B. infecţii cu stafilococ auriu penicilinazopozitiv
C. angina streptococica
D. pneumonii cu pneumococ
E. sifilis
AB
Dintre reacţiile adverse comune cefalosporinelor fac parte:
A. reacţiile de hipersensibilizare
B. rareori urticarie, bronhospasm, şoc anafilactic
C. rar, hemoliză
D. vertij
E. flebită la locul administrării intramusculare
ABCE
Sunt active pe Proteus si Pseudomonas, penicilinele:
A. ticarcilina
B. carbenicilina
C. oxacilina
D. fenoximetilpenicilina
E. cloxacilina
AB
41
Transmiterea plasmidelor de la o bacterie la alta se face prin:
A. traducere prin intermediul bacteriofagilor
B. hidroxilare
C. conjugare
D. transformare
E. acetilare
ACD
Dintre reacţiile adverse produse de benzilpenicilină fac parte:
A. reacţia Herxheimer, după doze mari
B. anemie hemolitică, la doze mari
C. şoc anafilactic
D. parestezii
E. xerostomie
ABC
Meningitele produse de germeni gram negativ pot beneficia de tratament cu:
A. cefoperazon
B. cefotaxim
C. ceftriaxon
D. cloxacilina
E. nafcilina
BC
Sunt cefalosporine cu procent ridicat de legare de proteinele plasmatice:
A. cefazolin
B. cefalexin
C. cefotaxim
D. ceftriaxon
E. cefalotin
AD
Printre reacţiile adverse produse de penicilinele antistafilococice se numără:
A. nefrită alergică sau toxică
B. leucopenie
C. creşterea transaminazelor
D. scăderea transaminazelor
E. anorexie
ABC
Cefaclorul:
A. are difuziune bună în ţesuturi, excepţie LCR
B. se administrează în priză unică
C. se administrează oral
D. se elimină renal şi biliar
E. în insuficienţă renală nu se reduc dozele
ACD
Dintre caracteristicile penicilinelor antistafilococice fac parte următoarele:
A. legarea redusă de proteinele plasmatice
B. difuziunea bună
C. epurarea predominant renală
D. nu realizează concentraţii active în LCR
E. nu traversează placenta
BCD
Sunt antibiotice care se absorb bine digestiv şi pot fi administrate pe cale orală:
A. fenoximetilpenicilina
B. aminopenicilinele
C. aminoglicozidele
D. carboxipeniciline

42
E. fluorochinolonele
ABE
Sunt asocieri antagonice de antibiotice:
A. tetraciclina/cloramfenicol
B. gentamicina/ampicilina
C. eritromicina/clindamicina
D. sulfametoxazol /trimetoprim
E. kanamicina /colimicina
ACE

43
 Tema nr. 6
Antibiotice din alte clase structurale: macrolide, aminoglicozide,
tetracicline, fenicoli și polipeptide

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la eritromicină sunt corecte:

A. este activă pe germenii intracelulari
B. se elimină exclusiv biliar
C. nu este activă pe treponema palidum
D. foarte rar produce hepatită colestatică
E. este contraindicată în insuficienţa hepatică
ADE
Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă caracteristici generale ale eritromicinei:
A. este activă pe germenii cu multiplicare intracelulară
B. se elimină biliar în concentraţii mari
C. inhibă sinteza proteinelor bacteriene
D. prezintă alergie încrucişată cu penicilinele
E. este contraindicata in insuficienta respiratorie
ABC
Din clasa noilor macrolide fac parte următoarele:
A. eritromicina
B. josamicina
C. roxitromicina
D. claritromicina
E. azitromicina
CDE
Spectrul antibacterian al macrolidelor cuprinde:
A. coci gram pozitivi
B. bacili gram pozitivi
C. mycoplasme
D. bacili gram negativi
E. treponeme
ABCE
Fac parte din grupul antibioticelor cu structură macrolidică:
A. josamicina
B. azitromicina
C. roxitromicina
D. diritromicina
E. lincomicina
ABCD
Claritromicina prezintă următoarele caracteristici:
A. biodisponibilitate superioară eritromicinei
B. se administrează în două prize pe zi
C. este activă pe M. avium
D. este inclusă în schemele de tratament pentru eradicarea H. pylori
E. prezintă ca efect advers în principal reacţiile alergice
ABCD

Care din următoarele medicamente antibacteriene sunt contraindicate la gravide:

A. tetraciclina
B. fenoximetilpenicilina
C. eritromicina
D. acidul nalidixic
E. oxacilina
44
AD
Printre efectele adverse ale eritromicinei se numără, CU EXCEPȚIA:
A. granulocitoza
B. polinevrita
C. tulburări acustico-vestibulare
D. greaţă şi vomă
E. apneea prin bloc neuromuscular
ABCE
Notați afirmațiile incorecte:
A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune bună în plămân, salivă și secreții bronșice
C. rosaramicina este inactivă pe mycoplasme
D. clindamicina este inactivă pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicată în infecții cutanate cu stafilococ și streptococ
CD
Sunt macrolide de generaţia I:
A. eritromicina
B. roxitromicina
C. claritromicina
D. spiramicina
E. azitromicina
AD
Dintre avantajele macrolidelor de generaţia a II-a faţă de eritromicină, fac parte:
A. spectru antimicrobian superior
B. difuziune tisulară mai bună
C. timp de înjumătăţire mai lung
D. eliminare mai rapidă
E. efect de prim pasaj hepatic redus
ABC
Josamicina:
A. are o absorbţie orală superioară eritromicinei
B. se elimină predominant renal
C. se administrează în 2 prize
D. se metabolizează pană la metaboliţi activi
E. este o macrolidă de semisinteză
AD
Dintre caracteristicile roxitromicinei fac parte:
A. are o penetrabilitate ridicată în macrofage şi leucocite
B. se administrează în priză unică
C. este recomandată în piodermite
D. nu este eficientă pe germenii intracelulari
E. este stabilă la acţiunea acidului clorhidric
ACE
Dintre efectele adverse produse ocazional de azitromicină fac parte:
A. creşterea transaminazelor
B. erupţiile cutanate
C. cefaleea
D. icterul colestatic
E. tulburările auditive
ABCD
Ototoxicitatea aminoglicozidelor este favorizată de următoarele:
A. tratamentul prelungit
B. dozele mici
C. tratamentul cu diuretice
45
D. febra prelungită
E. administrarea concomitentă de antialergice
ACD
Blocul neuromuscular produs de aminoglicozide este potenţat de:
A. hipocalcemia marcată
B. asocierea cu curarizante
C. miastenia gravis
D. febra prelungită
E. radioterapie
ABC
Indicaţiile majore ale streptomicinei sunt, cu excepția:
A. angina streptococică
B. tifosul exantematic
C. tuberculoza pulmonară
D. meningită meningococică
E. febra tifoidă
ABDE
Referitor la aminoglicozide sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. se absorb în cantitate redusă după administrarea orală
B. cea mai mică concentraţie este atinsă în corticala rinichiului
C. se excretă pe cale renală
D. împiedică sinteza proteinelor bacteriene
E. toţi membrii grupului au un potenţial toxic semnificativ
ACDE
Aminoglicozidele:
A. realizează concentraţii mari la nivel biliar
B. sunt active pe germeni cu multiplicare intracelulară
C. prezintă o absorbţie orală redusă
D. sunt compuşi nefrotoxici ca urmare a acumulării în parenchimul renal
E. sunt antibiotice cu indice terapeutic mic
CDE
Gentamicina:
A. se administrează exclusiv parenteral
B. este un antituberculos major
C. are o toxicitate renală ridicată
D. are proprietăţi inductoare enzimatice
E. se fixează pe subunităţile ribozomale 30S ale bacteriei şi inhibă sinteza proteică
CE
Fac parte din indicaţiile gentamicinei:
A. infecţiile cu anaerobi
B. tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
C. infecţiile stafilococice
D. infecţiile cu Pseudomonas, la concentraţii de 4 micrograme/ml
E. infecţiile urinare cu Coli
CDE
Gentamicina:
A. este activă pe bacili gram-negativi
B. nu se poate asocia cu betalactamine
C. se condiţionează sub formă de soluţii injectabile
D. la doze mari este nefrotoxică
E. are structura tetraciclică
ACD
Aminoglicozidele au următorul profil farmacologic:
A. absorbție digestivă absentă
B. ototoxicitate
46
C. nefrotoxicitate
D. stimulare neuromusculară
E. activitate bactericidă mai ales pe bacili gram-negativ aerobi
ABCE
Sunt aminoglicozide de generaţia I:
A. streptomicina
B. kanamicina
C. neomicina
D. tobramicina
E. amikacina
ABC
Amikacina este indicată în infecţii produse de:
A. m. tuberculosis
B. proteus
C. pseudomonas
D. nocardia
E. stafilococ
ABCD
Scăderea biodisponibilităţii orale a tetraciclinei se produce prin asocierea cu:
A. alimente (mai ales produse lactate)
B. medicamente care conţin calciu, magneziu şi fier
C. enzime pancreatice
D. antispastice digestive
E. antiacide alcalinizante
ABE
Sunt tetracicline orale de a doua generație:
A. doxiciclina
B. tetraciclina
C. minociclina
D. rolitetraciclina
E. oxitetraciclina
AC
Tetraciclinele sunt contraindicate:
A. la copiii mai mici de 8 ani
B. în sarcină
C. în insuficienţă hepatică
D. în cazul surdităţii preexistente
E. în insuficienţă cardiacă
AB
Notați afirmațiile corecte:
A. tetraciclina realizează concentrații de 10 ori mai mari în bilă, comparativ cu cele plasmatice
B. absorbția tetraciclinei scade la asocierea cu săruri de calciu
C. minociclina este o tetraciclină semiretard cu durata acțiunii 12 ore
D. doxiciclina este inactivă pe streptococul hemolitic grup A
E. 70% din doxiciclina filtrată glomerular, se reabsoarbe la nivelul tubilor renali
ABCE
Doxiciclina este indicată în:
A. pneumonii atipice produse de Mycoplasma
B. sinuzite
C. infecţii pelvine
D. prostatite
E. sifilis
ABCD
306 Sunt contraindicate în insuficienţa renală următoarele antibiotice:
A. tetraciclina
47
B. minocicilina
C. demeclociclina
D. rolitetraciclina
E. doxiciclina
ABCD
307. Comparativ cu tetraciclina, doxiciclina are următoarele particularități farmacologice:
A. absorbtie per os bună
B. concentrații active în 12 ore
C. absorbție per os neinfluențată de alimente
D. se administrează la 4 ore
E. efect bactericid
ABC
308. Tetraciclina se acumulează în:
A. țesutul reticuloendotelial
B. oase
C. dentină
D. smalţ dentar
E. aparat cohlear
ABCD
309. Toxicitatea vestibulară a minociclinei se manifestă prin:
A. greţuri
B. tinitus
C. vertij
D. scotoame
E. cefalee
ABC
310. Minociclina este indicată în:
A. infecţii stafilococice grave
B. pneumonii
C. acnee rebelă
D. profilaxia infecţiilor meningococice
E. conjunctivite
ABCD
311. Următoarele asocieri de substanţe antibacteriene sunt recomandate în terapeutică, cu
EXCEPŢIA:
A. ampicilină+cloramfenicol
B. tetraciclină+cloramfenicol
C. gentamicină+kanamicină
D. enzilpenicilină+tetraciclină
E. izoniazidă+rifampicină
ABCD
312 . Penetrează foarte uşor în LCR, cu EXCEPŢIA:
A. streptomicina
B. cloramfenicol
C. eritromicina
D. tetraciclina
E. fenoximetilpenicilina
ACDE
313. Notați afirmațiile corecte pentru cloramfenicol:
A. absorbția orală este incompletă
B. este activ pe bacili gram negativ
C. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
D. nu traversează placenta
E. produce aplazie medulară
ABCE
48
314. Cloramfenicolul are următoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:
A. spectru de acțiune larg
B. acțiune intensă pe bacilul tuberculos
C. acțiune intensă pe unii bacili gram negativi
D. acțiune antifungică
E. acţiune antivirală
BDE
315. Sindromul cenuşiu produs de cloramfenicol la nou-născutul prematur:
A. se datorează eliminării renale deficitare a antibioticului
B. poate fi letal
C. are o natură imunoalergică
D. apare ca urmare a deficitului de epurare hepatică
E. se caracterizează prin hipertermie malignă
BD.
316. Mecanismul de acţiune al cloramfenicolului este următorul, cu EXCEPTIA:
A. bacteriostatic prin fixare pe subunitatea ribozomală 50S
B. bacteriostatic prin fixare pe subunitatea ribozomală 30S
C. bactericid prin acţiune asupra peretelui bacterian
D. bacteriostatic prin acţiune asupra membranei celulei bacteriene
E. bacteriostatic prin acţiune competitivă cu metaboliţii omologi
BCDE
317. Afirmaţiile corecte în legătură cu cloramfenicolul sunt următoarele:
A. spectrul antimicrobian este larg
B. nu se fac serii repetate de tratament
C. este antibiotic de rezervă, utilizat în infecţii grave, pentru care nu există altă
alternativă terapeutică (ex. Febră tifoidă, meningite, septicemii etc.)
D. se pot face serii repetate de tratament
E. prezintă riscul unor reacţii adverse hematologice: deprimarea hematopoezei
(anemie aplastică, leucopenie, agranulocitoză, trombocitopenie)
ABCE
318. Traversează bariera hemato-encefalică, fiind utile în meningitele cu germeni sensibili, cu
EXCEPŢIA:
A. cloramfenicolul
B. eritromicina
C. aminoglicozidele
D. bacitracina
E. polimixinele
BCDE
319. Dintre reacţiile adverse produse de cloramfenicol fac parte:
A. deprimarea hematopoezei
B. anemie
C. tulburările auditive
D. nevrită optică
E. nefrotoxicitatea
ABD.
320. Dintre caracteristicile polimixinelor fac parte:
A. sunt neurotoxice
B. produc paralizia musculaturii striate
C. sunt ototoxice
D. au acţiune bacteriostatică
E. produc dezechilibre electrolitice
ABE
321. Afirmațiile corecte pentru polimixina B sunt:
A. absorbție digestivă înaltă
B. foarte activă pe gonococ
49
C. concentrația serică este crescută în insuficiența renală
D. este activă pe bacili gram negativ
E. crește nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
CDE
322. Colistina are următoarele proprietăţi farmacologice:
A. spectrul antimicrobian este similar polimixinei B (bacili Gram-negativ)
B. absorbţie bună după administrare pe cale orală (p.o.)
C. în injecţii i.m. sau perfuzii i.v. este indicată în infecţii severe: septicemii, endocardite, infecţii urinare,
când alte antibiotice
sau chimioterapice antimicrobiene de sinteză nu sunt eficace
D. Absorbţie după administrare orală foarte redusă
E. Mecanismul de acţiune este similar polimixinei B (bactericid absolut) prin alterarea ireversibilă a
membranei bacteriene
ACDE
323. Pentru a putea fi utilizat topic, un chimioterapic trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să nu fie iritant pentru ţesuturi
B. să se absoarbă sistemic după aplicarea locală
C. să nu prezinte capacitate alergizantă mare
D. rezistenţa să se instaleze des.
E. spectrul să fie cât mai larg
ACE
324. Ototoxicitatea aminoglicozidelor este favorizată de:
A. tratamentul de scurtă durată
B. dozele mici
C. tratamentul cu diuretice
D. febra prelungită
E. administrarea concomitentă de antialergice
CD.
325. Blocul neuromuscular produs de aminoglicozide este potenţat de:
A. hipocalcemia marcată
B. asocierea cu curarizante
C. miastenia gravis
D. febra prelungită
E. radioterapie
ABC
326. Colistin:
A. are concentraţii pulmonare superioare celor sangiune
B. penetrează uşor bariera hematoencefalică
C. trece greu prin bariera placentară
D. se elimină predominant renal
E. are absorbţie digestivă bună
ACD
327. Printre efectele adverse produse de clindamicină se numără:
A. colita pseudomembranoasă
B. febra
C. glosita
D. anorexia
E. stomatita
ABCE
328. Clindamicina este un antibiotic de alternativă în:
A. infecţii streptococice
B. septicemie cu Bacteroides fragilis
C. actinomicoze
D. infecţii pulmonare cu anaerobi
E. la pacienţii alergici la cefalosporine
50
ACE
329. Notați afirmațiile corecte:
A. spectrul antibacterian al lincomicinei cuprinde mai ales germeni gram pozitiv: pneumococ, streptococ,
stafilococ, B. anthracis, Cl. tetanii, Corynebacterium
B. spiramicina are difuziune bună în plămân, salivă și secreții bronșice
C. rosaramicina este inactivă pe mycoplasme
D. clindamicina este inactivă pe Bacteroides fragilis
E. pristinamicina este indicată în infecții cutanate cu stafilococ și streptococ
ABE
330. Care din următoarele antibiotice acționează la nivelul membranei citoplasmatice a celulei
bacteriene:
A. penicilina
B. polimixina
C. ampicilina
D. colistina
E. tetraciclina
BD

51
 Tema nr. 7
Chimioterapice antibacteriene şi antimicotice

Chimioterapice antibacteriene

331. Acidul nalidixic:

A. se recomandă în infecţii urinare
B. spre deosebire de ciprofloxacin, poate fi utilizat în insuficienta renală severă
C. prin expunere la soare, poate produce fotosensibilizare
D. are eliminare redusă prin fecale
E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
ACDE
332. Aparţin grupului chinolonelor:
A. acidul pipemidic
B. ofloxacina
C. norfloxacina
D. cliochinolul
E. clorchinaldolul
ABC
333. Fac parte din grupul fluorochinolonelor:
A. clorchinaldolul
B. fleroxacina
C. sulfametoxazol
D. nitrofurantoina
E. difloxacina
BE
334. Reprezintă indicaţii ale flurochinolonelor:
A. gastroenterită cu Salmonella
B. prostatită bacteriană
C. osteomielita cronică
D. infecţii ale pielii cu bacili gram negativ
E. toate infecţiile urinare cu excepţia celor produse de Pseudomonas Aeruginosa
ABCD
335. Furazolidona:
A. se utilizează în infecţii urinare şi intestinale
B. poate produce anemie hemolitică la deficienţi în G-6PD
C. este un derivat de nitroimidazol
D. aparţine clasei derivatilor de chinoleină
E. este activă şi pe unele protozoare
BE
336. Următorii germeni aparţin spectrului de acţiune al fluorochinolonelor:
A. Chlamidia trachomatis
B. Candida albicans
C. Mycobacterium tuberculosis
D. Mycobacterium avium
E. Staphylococcus aureus
ACE
337. Nu fac parte din indicaţiile clorchinaldolului:
A. angina streptococică
B. lambliaza
C. amoebiaza
D. gastroenterita nespecifică
E. sifilisul
AE
338. Alegeţi răspunsurile corecte pentru Ciprofloxacinum:
52
A. reprezintă antibiotic beta-lactamic înrudit cu Flucloxacilina
B. reprezintă fluorochinolona cu spectru larg (efect bacteriostatic şi bactericid)
C. acţiunea sa nu este influenţată de cationi divalenţi sau trivalenţi
D. interacţionează cu săruri de aluminiu şi de magneziu, ceea ce determină scăderea absorbţiei
Ciprofloxacinei
E. prezintă efecte adverse la nivel digestiv, precum şi cefalee, erupţii cutanate
BDE
339. Sulfametoxazolul:
A. se foloseşte în asociere cu trimetoprim, sub denumirea de cotrimoxazol
B. prezintă risc redus de cristalurie
C. atinge concentraţii active în LCR
D. este o sulfamidă semiretard
E. nu traversează placenta
ACD
340. La nivelul SNC nitrofurantoina poate produce reacţii adverse de tipul:
A. cefalee
B. parestezii
C. convulsii
D. nistagmus
E. polinevrite
ABDE
341. Sulfamidele antimicrobiene cresc efectul şi toxicitatea pentru:
A. antiulceroase
B. diuretice
C. metotrexat
D. sulfamidele antidiabetice
E. anticoagulantele orale
CDE
342. Selectaţi răspunsurile corecte pentru Fluorochinolone:
A. inhibă sinteza peretelui celulei bacteriene
B. inhibă ADN-giraza bacteriană
C. prezintă acţiune bactericidă pe germeni Gram negativ şi Gram pozitiv
D. se recomandă exclusiv în infecţii urinare necomplicate şi complicate
E. prezintă frecvent efecte adverse grave ceea ce le limitează utilizarea
BC
343. Acidul nalidixic este contraindicat în :
A. infecţiile urinare cronice
B. insuficienţa cardiacă cronică
C. sarcină
D. epilepsie
E. deficienţă în glucozo-6-fosfatdehidrogenaza
CDE
344. Efectele adverse produse frecvent de sulfamidele antibacteriene sunt:
A. cristalurie
B. reacţii adverse alergice
C. colită pseudomembranoasă
D. dezechilibre hidro-electrolitice
E. apnee prin efect curarizant
AB
345. Rezistenţa la fluorochinolone se caracterizează prin :
A. instalare lentă
B. frecvenţă redusă
C. mutaţii cromozomiale spontane
D. dezvoltare doar pentru anumiţi germeni

53
E. instalare rapidă după câteva doze
ABC
346. La nivel hematologic fluorochinolonele pot produce ca efecte adverse:
A. edem angioneurotic
B. eozinofilie
C. vasculită
D. leucopenie
E. leziuni ale cartilajului de creştere la copii
BD
347. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la nitrofurantoin:
A. este contraindicat în ultimul trimestru de sarcină
B. poate fi asociat cu acidul nalidixic pentru creşterea eficienţei terapeutice
C. este indicat în trichomoniază
D. poate produce sindrom lupoid
E. are proprietăţi inductoare enzimatice
ACD
348. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antibacteriene:
A. acţionează ca antagonişti competitivi ai acidului paraaminobenzoic
B. se recomandă a fi administrate topic la nivel cutanat, datorită unei bune toleranţe la acest nivel
C. pentru creşterea eficienţei terapeutice se preferă a fi asociate cu metenamină
D. reprezintă medicaţia de elecţie în nocardioză
E. acţiunea lor antibacteriană este diminuată în prezenţa puroiului
ADE
349. Printre efectele adverse ale acidului nalidixic se numără:
A. cristalurie
B. deprimare respiratorie
C. fotosensibilizare
D. tulburări acustico-vestibulare
E. citoliză hepatică
BC
350. Scad absorbţia fluorochinolonelor:
A. preparatele cu fier
B. antiacidele cu ioni bivalenţi şi trivalenţi
C. sucralfatul
D. produsele lactate
E. penicilinele
ABCD
351. Trimetoprimul:
A. are spectru antimicrobian asemănător sulfamidelor
B. produce stomatită
C. poate creşte creatinemia
D. se asociază cu sulfafurazolul
E. la doze terapeutice are efect bacteriostatic
ABCE
352. Reacţiile adverse hematologice ale sulfamidelor antibacteriene sunt:
A. anemia hemolitică la bolnavii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenază
B. agranulocitoza
C. anemia aplastică
D. anemia megaloblastică
E. anemia feriprivă
ABC
353. Sunt aspecte caracteristice ale ciprofloxacinei:
A. acţiune bactericidă prin inhibarea ADN girazei bacteriene
B. eliminarea se face predominant renal
C. acţiune bactericidă prin inhibarea ADN girazei virale
54
D. este indicată în profilaxia cistitei recurente la femei
E. nu prezintă interacţiuni medicamentoase
ABD
354. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A. sulfamidele antibacteriene cresc toxicitatea anticoagulantelor orale
B. sulfamidele antibacteriene cresc toxicitatea sulfamidelor antidiabetice
C. acidul folic acţionează sinergic cu sulfamidele bacteriene
D. acidul folic antagonizează acţiunea antibacteriană a sulfamidelor
E. clorura de amoniu reduce toxicitatea renală a sulfamidelor antibacteriene
ABD
355. Care dintre următoarele sulfamide prezintă acţiune antibacteriană de lungă durată?
A. sulfametoxidiazina
B. sulfafurazol
C. sulfametoxipiridazina
D. sulfadiazina
E. sulfadimetoxina
ACE
356. Metronidazolul:
A. este indicat în sarcină şi alăptare
B. administrat oral se absoarbe rapid şi aproape total
C. se leagă de proteinele plasmatice în proportie de 90%
D. are o distribuţie largă în ţesuturi
E. este un chimioterapic cu spectru larg
BDE
357. Referitor la spectrul de acţiune al metronidazolului care din următoarele afirmaţii sunt
adevărate ?
A. este de primă alegere în amebiaza hepatică şi dizenteria amebiană acută
B. este un chimioterapic cu spectru îngust
C. acţionează inclusiv pe Clostridium difficile
D. nu are eficacitate pe Helicobacter Pylori
E. acţionează pe Trichomonas vaginalis
ACE
358. Sunt derivati de 5-nitroimidazol :
A. clorochina
B. tinidazol
C. metronidazol
D. ornidazol
E. clorchinaldol
BCD
359. Dintre indicaţiile terapeutice ale furazolidonei fac parte:
A. infecţiile respiratorii
B. dispepsii la sugar
C. enterite, enterocolite, toxiinfecţii alimentare
D. tricomoniază
E. infecţii urinare
BCD
360. Nitrofurantoina:
A. se administrează în infecţii ale tubului digestiv
B. se administrează în infecţii ale aparatului urinar
C. se administrează oral, timp de 1-2 săptămâni
D. nu se elimină renal
E. produce anemie hemolitică la cei cu deficit de G-6-PD
BCE

55
 Antimicotice

361. Amfotericina:
A. este un antibiotic antimicotic cu structură polienică
B. este un antibiotic antiviral
C. se administrează pe cale orală prezentând o absorbţie crescută din tractul digestiv
D. se administrează pe cale parenterală pentru tratarea unor micoze sistemice grave
E. prezintă toxicitate scăzută la nivel renal
AD
362. Clotrimazolul:
A. administrat local se absoarbe puţin
B. este derivat de imidazol
C. se elimină pe cale renală
D. este activ pe dermatofiţi şi pe bacteriile gram - pozitive
E. este un antibiotic polienic
ABD
363. Sunt antimicotice cu spectru larg:
A. clotrimazol
B. amfotericina B
C. itraconazol
D. natamicina
E. griseofulvina
BCD
364. Principalele antifungice utilizate în patologia oftalmologică sunt:
A. amfotericina B
B. natamicina
C. griseofulvina
D. clotrimazolul
E. miconazolul
ABE
365. Care dintre următoarele substanţe sunt macrolide polienice:
A. nistatinul
B. ketoconazol
C. amfotericina B
D. clotrimazolul
E. griseofulvina
AC
366. Itraconazolul:
A. derivat de triazol
B. are o biodisponibilitate orală crescută în prezenţa antiacidelor
C. este indicat în aspergiloza invazivă
D. produce creşterea transaminazelor hepatice
E. se utilizează în tratamentul dermatofiţiilor
ACDE
367. Natamicina:
A. este un antibiotic polienic de sinteză
B. este o macrolidă polienică naturală
C. absorbţia din tubul digestiv este redusă
D. are şi acţiune antrichomonazică
E. se condiţionează în flacoane de uz parenteral
BCD
368. Nistatinul:
A. este un antibiotic antifungic din grupul macrolidelor polienice
B. se condiţionează sub formă de flacoane de uz parenteral

56
C. se utilizează pentru prevenirea candidozelor bucale ce pot apărea în cursul terapiei cu antibiotice cu
spectru larg
D. este medicament de elecţie pentru tratarea candidozelor sistemice
E. se comercializează sub denumirea Pimafucin
AC
369. Miconazolul :
A. pătrunde în stratul cornos unde se păstrează timp de mai multe zile
B. se recomandă în sarcină şi alăptare
C. administrat i.v. în perfuzie poate provoca uneori reacţii adverse grave
D. are drept mecanism de acţiune inhibarea C - 14 alfa – steroldemetilaza (o enzimă a
citocromului P450)
E. se utilizează în dermatofiţii foliculare ca adjuvant al tratamentului sistemic cu
griseofulvină
ACDE
370. Precizaţi care dintre următorii compuşi antimicotici sunt derivaţi de imidazol:
A. griseofulvina
B. flucitozina
C. miconazol
D. ketoconazol
E. fluconazol
CD
371. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate pentru Econazol:
A. este derivat imidazolic
B. se utilizează exclusiv pe cale parenterală
C. este un fungicid cu spectru larg
D. este eficace în candidoze, epidermofiţie, tricofiţie
E. este antibiotic obţinut din mediul de cultură de Streptomyces natalensis
ACD
372. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt caracteristice nistatinei:
A. după administrare topică nu se absoarbe
B. administrată oral se absoarbe în cantităţi mici, insuficiente pentru acţiune sistemică
C. este indicată în candidoze vulvo-vaginale
D. este inactivată în tubul digestiv
E. are acţiune fungicidă sau fungistatică în funcţie de concentraţie
ABCE
373. Care dintre urmatoarele antimicotice se utilizeaza exclusiv sistemic:
A. ketoconazolul
B. griseofulvina
C. itraconazol
D. fluconazol
E. econazolul
BCD
374. Care dintre urmatoarele substanţe sunt antibiotice antimicotice:
A. ketoconazolul
B. nistatinul
C. amfotericina B
D. flucitozina
E. griseofulvina
BCE
375. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la antimicotice sunt adevărate:
A. fluconazolul este un inductor enzimatic
B. fluconazolul poate scădea concentraţia plasmatică a sulfamidelor antidiabetice
C. fluconazolul este un inhibitor enzimatic
D. ketoconazolul poate creşte concentraţia plasmatică a ciclosporinei

57
E. diureticele tiazidice pot creşte concentraţia plasmatică a fluconazolului
CDE
376. Sunt efecte adverse ale clotrimazolului:
A. dureri anginoase
B. trombocitopenia după administrarea orală
C. senzaţia de arsură locală după administrarea intravaginală
D. eritemul şi urticaria după administrarea pe piele
E. leucopenie după administrare orală
CDE
377. Nistatinul:
A. este un antibiotic antimicotic cu structura polienică
B. este un derivat al citozinei
C. este o substanţă sensibilă la lumină
D. este o substanţă solubilă în apă
E. are mecanism asemănător amfotericinei B
ACE
378. Griseofulvina este indicată în:
A. infecţie cu Pseudomonas aeruginosa
B. meningita cu Haemophilus influenzae
C. epidermofiţii
D. onicomicoze
E. amibiază intestinală
CD
379. Ketoconazolul:
A. are o difuzie bună în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. este un derivat de imidazol
D. are un efect scăzut în cazul coadministrării cu cimetidina
E. poate provoca hepatotoxicitate
CDE
380. Natamicina este indicată în:
A. micoze respiratorii
B. tricomoniază
C. aspergiloză
D. histoplasmoză pulmonară
E. onicomicoză
ABC
381. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la flucitozină:
A. are o difuzie largă în ţesuturi, dar nu şi în LCR
B. nu dezvoltă rezistenţă
C. acţionează numai fungistatic
D. se elimină predominent prin fecale
E. poate provoca anemie
CE
382. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la griseofulvină:
A. asociată cu alcool provoacă efecte de tip antabuz
B. are şi efect inhibitor enzimatic
C. se indică în micozele pielii capului
D. este singurul antimicotic recomandat la gravide
E. este indicată în candidoza intestinală
AC
383. Sunt indicaţii ale miconazolului:
A. dermoepidermite
B. pitiriasis
C. dermatofiţii nefoliculare
58
D. meningita criptococică
E. dermatofiţii foliculare
ABCE
384. Sunt aspecte caracteristice ale naftifinei:
A. este o alilamină antifungică
B. are acţiune fungicidă faţă de dermatofiţi
C. are acţiune fungicidă faţă de Candida
D. se indică în tratamentul pitiriazisului versicolor
E. se administrează strict parenteral
ABD
385. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la reacţiile adverse la fluconazol sunt
adevărate:
A. poate pozitiva testele hepatice
B. la doze mari produce alopecie
C. nu are efecte teratogene
D. produce hiperlipidemie
E. este inhibitor enzimatic
ABE

59
 Tema nr. 8
Analgezice morfinomimetice şi analgezice-antipiretice

Analgezice morfinomimetice

386. Analgezicele opioide:

A. se indică în dureri intense
B. sunt numai produse de sinteză
C. la om au efect excitant pe SNC
D. produc toleranţă şi dependenţă
E. acţionează exclusiv ca agonişti pe receptorii μ
AD
387. Analgezicele opioide:
A. scad pragul perceperii durerii
B. sunt eficace în durerea somatică şi viscerală
C. deprimă respiraţia
D. cresc peristaltismul
E. cresc tonusul uterului gravid
BCE
388. Care afirmaţii referitoare la analgezicele opioide sunt adevărate:
A. activarea receptorilor μ este responsabilă de farmacodependenţă
B. toleranţa are la bază un mecanism de heteroreglare up
C. toleranţa nu se instalează pentru efectul constipant
D. este interzisă asocierea unui analgezic opioid cu unul neopioid
E. sindromul de abstinenţă la opioide îmbracă manifestări de tip adrenergic
ACE
389. Care analgezice morfinomimetice sunt agonişti puternici pe receptorii μ:
A. fentanil
B. metadona
C. pentazocina
D. naloxona
E. codeina
AB
390. Morfina:
A. suferă intens efectul primului pasaj hepatic
B. este agonist-antagonist pe receptorii opioizi
C. stimulează respiraţia
D. are proprietăţi constipante
E. are efecte antihistaminice
AD
391. Codeina:
A. are structura chimică a morfinei metoxilată la gruparea -OH din poziţia 3
B. poate induce convulsii la copii
C. intră în categoria analgezicelor opioide stupefiante
D. este contraindicată în astm bronşic
E. produce deprimare respiratorie redusă, la doze mari
ABDE
392. Se contraindică utilizarea opioizilor:
A. în insuficienţă respiratorie gravă
B. în hipertrofie de prostată
C. postoperator
D. în anestezia generală
E. ca antitusiv
60
AB
393. Activarea receptorilor opioizi μ este asociată cu următoarele efecte:
A. analgezie (la nivel supraspinal)
B. midriază
C. euforie
D. deprimarea centrului respirator
E. farmacodependenţă
ACDE
394. Fentanilul:
A. se indică în neuroleptanalgezie asociat cu droperidol
B. este un analgezic mai potent decât morfina
C. se administrează exclusiv parenteral
D. este contraindicat la copiii sub 2 ani
E. nu prezintă risc deprimant respirator
ABD
395. Analgezicele opioide pot produce ca reacţii adverse:
A. toleranţă
B. midriază (excepţie petidina)
C. dependenţă psihică
D. hipertensiune arterială
E. dependenţă fizică
ACE
396. Ca antidot în intoxicaţia acută cu opioide se utilizează:
A. codeina
B. naloxona
C. pentazocina
D. nalorfina
E. metadona
BD
397. Caracteristicile farmacologice ale tramadolului sunt:
A. are efect analgezic puternic
B. risc mic de farmacodependenţă
C. induce greaţă şi vomă
D. are şi mecanism analgezic monoaminergic spinal
E. are efect analgezic de durată medie
BCDE
398. Dintre acţiunile farmacodinamice exercitate de analgezicele morfinomimetice la
nivelul aparatului digestiv, fac parte:
A. contracţia sfincterelor (piloric şi anal)
B. contracţia sfincterului Oddi
C. efect diareic
D. creşterea secreţiilor digestive
E. constipaţie
ABE
399. Dintre mediatorii periferici ai durerii fac parte:
A. somatostatina
B. dopamina
C. prostaglandina E1
D. serotonina
E. bradikinina
CDE
400. Sindromul de abstinenţă (sevraj) la analgezicele morfinomimetice se manifestă prin:
A. hipotensiune arterială
B. agitaţie
C. mialgii puternice
61
D. tahicardie
E. bradicardie
BCD
401. Care dintre substanţele opioide de mai jos sunt naturale:
A. hidromorfona
B. fentanil
C. metadona
D. codeină
E. morfină
DE
402. Morfina prezintă următoarele efecte secundare:
A. hipertensiune arterială
B. urticarie
C. greaţă, vomă
D. deprimarea respiraţiei
E. diaree, micţiuni frecvente
BCD
403. Profilul farmacocinetic al metadonei este:
A. biodisponibilitate per os bună
B. biodisponibilitate per os redusă
C. durata de acţiune analgezică lungă (8 - 48 ore) şi risc de cumulare
D. durata de acţiune analgezică medie
E. nu prezintă risc de acumulare, datorită procentului redus de legare de proteinele plasmatice
AC
404. Profilul farmacocinetic al morfinei este:
A. biodisponibilitate redusă p.o.
B. coeficient de epurare hepatic mic
C. timpul de înjumătăţire este scurt (2-3h)
D. difuzează în laptele matern, putând să provoace deprimare respiratorie la sugar
E. biodisponibilitatea intrarectală este mai mare (50-70%)
ACDE
405. Supradozarea şi intoxicaţia acută cu analgezice opioide se manifestă prin:
A. micţiuni frecvente
B. hipotensiune arterială cu stare de şoc
C. diaree
D. mioză (excepţie petidina)
E. deprimarea centrului respirator
BDE
406. Care dintre substantanţele de mai jos sunt derivaţi sintetici de morfină:
A. codeina
B. pentazocina
C. oxicodona
D. fentanil
E. metadona
BDE
407. Următoarele proprietăţi farmacologice sunt caracteristice pentazocinei:
A. agonist pe receptorii opioizi k (kappa)
B. produce analgezie spinală
C. este euforizant
D. este deprimant al centrului respirator
E. agonist pe receptorii opioizi μ
AB
408. Analgezicele morfinomimetice pot fi administrate:
A. în dureri cronice intense (neoplasm)
B. postoperator
62
C. la bolnavii cu abdomen acut
D. în traumatisme
E. în obstetrică
ABDE
409. Petidina:
A. produce midriază
B. este analgezic cu eficacitate şi potenţă mai redusă, comparativ cu morfina
C. acţiunea de tip parasimpatolitic reprezintă un avantaj
D. datorită metabolitului toxic (nor-petidină) prezintă un risc crescut de acumulare
E. se poate asocia cu IMAO
ABCD
410. În cazul tramadolului mecanismul acţiunii analgezice include:
A. agonist total puternic al receptorilor μ, k, δ
B. inhibă recaptarea serotoninei
C. antagonist μ
D. mecanism monoaminergic spinal
E. inhibă recaptarea noradrenalinei
BDE

Analgezice antipiretice

411. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:

A. în intoxicaţia acută produce convulsii, delir
B. poate produce bronhoconstricţie
C. produce aceleaşi efecte terapeutice şi adverse la doze mici şi la doze mari
D. nu poate fi administrat mai mult de 5 zile consecutive
E. efectele digestive nedorite apar numai la doze mari (4-6 g/zi)
AB
412. Care dintre afirmaţiile referitoare la medicamentele analgezice antipiretice sunt corecte?
A. unele analgezice-antipiretice au şi efecte antiinflamatoare
B. antipireticele produc vasodilataţie periferică, transpiraţie
C. la dozele analgezice produc somnolenţă şi somn
D. acţionează ca analgezice ridicând pragul perceperii durerii fără a influenţa reacţia la durere
E. antipireticele reduc atât temperatura crescută (în febră) cât şi temperatura normală a organismului
ABD
413. Care dintre afirmaţiile referitoare la Metamizol sunt corecte?
A. este contraindicată administrarea la copiii de orice vârstă
B. are efecte analgezice, antipiretice şi antispastice bune
C. se condiţionează sub formă de comprimate, supozitoare, fiole
D. poate produce ca reacţie adversă agranulocitoză
E. nu poate fi administrat pe cale i.m.
BCD
414. Acidul acetilsalicilic este indicat în :
A. afecţiuni reumatismale inflamatorii
B. afecţiuni trombo-embolice
C. hemoragii
D. profilaxia infarctului miocardic
E. infecţii virale la copii < 4 ani, ca antipiretic
ABD
415. Paracetamolul poate produce următoarele reacţii adverse:
A. methemoglobinemie
B. purpură trombocitopenică
C. rabdomiolize

63
D. toxicitate hepatică
E. toxicitate pulmonară
ABCD
416. Mecanismele de acţiune care stau la baza acţiunilor analgezică - antipiretică sunt:
A. mecanism periferic, analgezic şi antiinflamator
B. mecanism central, la nivel talamic (ridicând pragul perceperii durerii)
C. inhibarea biosintezei de prostaglandine citoprotectoare la nivelul mucoasei gastrice
D. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie şi inflamaţie
E. inhibarea biosintezei de prostaglandine E2 (PGE2), cu efect pirogen la nivel central hipotalamic
ABDE
417. Analgezice antipiretice derivaţi de acid salicilic sunt:
A. diflunisalul
B. fenacetina
C. benorilatul
D. propifenazona
E. acidul acetilsalicilic
ACE
418. Acidul acetilsalicilic se elimină din organism prin următoarele mecanisme:
A. filtrare glomerulară
B. secreţie tubulară activă
C. difuziune
D. metabolizare hepatică
E. reabsorbţie tubulară
AB
419. Toxicitatea hepatică a paracetamolului este potenţată de către:
A. rifampicina
B. alcool
C. acid acetilsalicilic
D. fenotiazine
E. izoniazidă
ABDE
420. Metamizolul (noraminofenazona) poate produce următoarele reacţii adverse:
A. hepatotoxicitate
B. tulburări sanguine (leucopenie, agranulocitoză)
C. neoplasm gastric
D. reacţii alergice cutanate
E. methemoglobinemie
BD
421. Metamizolul (noraminofenazona) prezinta următoarele contraindicaţii:
A. insuficienţă hepatică
B. alergie la pirazolone
C. ulcer gastric
D. leucopenie
E. neoplasm gastric
BD
422. Sunt derivaţi de pirazolonă:
A. fenazona
B. propifenazona
C. salipirina
D. noraminofenazona
E. fenacetina
ABCD
423. Precizaţi medicamentele analgezice - antipiretice:
A. pitofenona
B. propifenazona
64
C. paracetamol
D. metamizol
E. fenpipramida
BCD
424. Dintre efectele adverse ale acidului acetilsalicilic fac parte:
A. bronhoconstricţie
B. bronhodilataţie
C. acufene
D. sindrom Reye
E. reacţii alergice cu manifestări cutanate
ACDE
425. Acidul acetilsalicilic este indicat în:
A. artralgii moderate
B. febră de diferite etiologii
C. dureri preoperatorii moderate
D. tromboflebită acută
E. dismenoree
ABE
426. Acidul acetilsalicilic:
A. la doze mari are efect de hiperagregare plachetară
B. este antipireticul recomandat la pacienţii cu teren atopic
C. este contraindicat înainte de o intervenţie chirurgicală
D. poate provoca citoliză hepatică
E. are efect uricozuric
ACE
427. Acţiunea farmacodinamică a acidului acetilsalicilic se caracterizează prin:
A. analgezie intensă
B. bronhoconstricţie
C. efect uricozuric
D. efect antiagregant plachetar la doze mari
E. efect ulcerigen
BCE
428. Analgezicele antipiretice:
A. prezintă efect euforizant
B. au acţiune analgezică în principal la nivelul talamusului ridicând pragul perceperii durerii
C. efectul analgezic este mai intens în afecţiunile viscerale
D. unele, au şi efect antiinflamator
E. au efect hipotermizant
BD
429. Salicilatul este biotransformat în ficat prin următoarele căi:
A. glicinoconjugare
B. glucuronoconjugare
C. acetilare
D. hidroxilare
E. oxidare
ABD
430. Paracetamolul este contraindicat în:
A. insuficienţă respiratorie
B. insuficienţă renală
C. insuficienţă hepatică
D. insuficienţă coronariană
E. insuficienţă cardiacă
BC
431. Dintre simptomele intoxicaţiei acute cu paracetamol fac parte:
A. necroza acută hepatică
65
B. edemul cerebral
C. icterul
D. hipertensiunea arterială
E. encefalopatia
ABCE
432. Paracetamolul:
A. are efect antipiretic şi analgezic moderat
B. la doze mici, subanalgezice, are acţiune antiinflamatoare moderată
C. la doze mari este hepatotoxic
D. are efect methemoglobinizant
E. poate provoca microhemoragii gastrice
ACD
433. Sunt derivaţi de acid salicilic:
A. salicilamida
B. benorilat
C. glafenina
D. diflunisal
E. paracetamol
ABD
434. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic:
A. provoacă bronhoconstricţie
B. se indică în obţinerea preoperatorie a analgeziei
C. la doze mari are efect antiagregant plachetar
D. are acţiune antipiretică mai intensă decât paracetamolul
E. are efect uricozuric
AE
435. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la noraminofenazonă:
A. la doze mari are şi efect antiinflamator
B. poate induce cancer gastric
C. este un analgezic mai intens decât aminofenazona
D. poate provoca leucopenie
E. intră în compoziţia preparatului Antinevralgic
CD
436. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la paracetamol:
A. are efect methemoglobinizant
B. este contraindicat în insuficienţă respiratorie
C. poate provoca rabdomiolize
D. este metabolitul activ al fenacetinei
E. poate induce cancer gastric
ACD
437. Diflunisalul:
A. este esterul acidului salicilic cu paracetamol
B. este un derivat fluorurat al acidului acetilsalicilic
C. se leagă de proteinele plasmatice în procent foarte înalt
D. efectele analgezic şi antiinflamator sunt mai slabe faţă de acid acetilsalicilic
E. potenţează efectul anticoagulantelor orale cumarinice
BCE
438. Acţiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt :
A. antipiretic puternic
B. hipoglicemiant
C. antiinflamator, antireumatic puternic
D. hipocolesterolemiant
E. uricozuric
BCDE
439. Acţiunea analgezică antipiretică a AINS se realizează prin:
66
A. mecanism central la nivel talamic
B. inhibarea biosintezei de prostaglandine implicate în nocicepţie
C. inhibarea COX-2 inductibilă
D. inhibarea biosintezei de PGE-2 cu efect pirogen la nivel hipotalamic
E. inhibarea COX-1 constitutivă
ABCD
440. Acţiunea antispastică musculotropă este caracteristică pentru:
A. metamizol
B. fenacetina
C. propifenazona
D. paracetamol
E. acid acetilsalicilic
AC

67
 Tema nr. 9
Hipnotice şi tranchilizante

Hipnotice

441. Care din afirmaţii referitoare la hipnotice sunt corecte?

A. amobarbitalul are efect sedativ, hipnotic, cu durată lungă de acţiune
B. ciclobarbitalul este activ în marele rău epileptic
C. amobarbitalul se utilizează ca anestezic general de scurtă durată
D. ciclobarbitalul este un barbituric cu durată scurtă de acţiune
E. fenobarbitalul este un hipnotic cu durată lungă de acţiune
DE
442. Ce modificări ale funcţiilor fiziologice pot să apară în timpul somnului fiziologic?
A. starea de conştienţă este suprimată
B. motilitatea voluntară nu este abolită
C. motilitatea reflexă este diminuată
D. pragul reflexelor este scăzut
E. metabolismul bazal este crescut
AC
443. Derivaţii barbiturici determină:
A. deprimarea respiraţiei celulare
B. accentuează oxidarea glucozei
C. blochează sinteza de ATP
D. creşte consumul de oxigen la nivelul creierului
E. scade consumul de oxigen la nivelul creierului
ACE
444. Hipnocoercitivele:
A. sunt deprimante selective ale sistemului nervos central
B. în funcţie de doză produc: sedare-somn hipnotic-somn narcotic-comă-moarte
C. deprimă respiraţia
D. nu modifică EEG nocturn
E. reduc durata somnului paradoxal REM
BCE
445. Hipnoinductoarele:
A. nu produc somn narcotic
B. acţionează selectiv pe receptorii specifici (GABA)
C. trezirea din somn se face greu cu stări de obnubilare
D. efectele asupra SNV, circulaţie şi respiraţie sunt intense
E. produc o inducţie enzimatică intensă
AB
446. Sunt barbiturice cu durată scurtă de acţiune:
A. amobarbital
B. ciclobarbital
C. pentobarbital
D. secobarbital
E. tiopental
BCD
447. Zopiclona poate produce la vârstnici:
A. agresivitate
B. halucinaţii
C. vertij
D. coşmaruri
E. depresie
ABDE

68
448. Administrate timp îndelungat barbituricele induc un antagonism prin mecanism
farmacocinetic (inducţie enzimatică) cu scăderea eficacităţii următoarelor medicamente:
A. contraceptive orale
B. propranolol
C. anticoagulante cumarinice
D. teofilina
E. medicamente antiacide
ABCD
449. Hipnoticele barbiturice la doze mari pot produce:
A. diminuarea formării glicogenului în ficat, cu hiperglicemie tranzitorie
B. deprimarea ganglionilor vegetativi, simpatici şi parasimpatici
C. creşterea metabolismului bazal
D. hipotermie
E. creşterea sensibilităţii centrului respirator la CO2
ABD
450. Care sunt afirmaţiile corecte privind ciclobarbitalul:
A. latenţa şi durata efectului sunt scurte
B. indicat în insomnii terminale (trezirea precoce)
C. este hipnocoercitiv
D. este indicată administrarea timp îndelungat
E. este anticonvulsivant indicat în marele rău epileptic
AC
451. După administrare repetată, hipnoticele barbiturice provoacă următoarele reacţii adverse:
A. efect "rebound" cu vise neplăcute (coşmaruri), la oprirea bruscă a tratamentului
B. obişnuinţă
C. creşterea metabolismului bazal
D. inhibiţie enzimatică
E. dependenţă fizică cu sindrom de abstinenţă
ABE
452. Intoxicaţia acută cu fenobarbital se tratează cu:
A. flumazenil
B. diuretic osmotic (manitol)
C. haloperidol
D. alcalinizarea urinii
E. alcool etilic
BD
453. Mecanismul de acţiune al barbituricelor hipnotice cuprinde:
A. blocarea receptorilor dopaminergici
B. mărirea timpului de deschidere a canalelor de clor
C. potenţarea acţiunii acidului gamaaminobutiric (GABA)
D. deprimarea formaţiei reticulate ascendente activatoare
E. inhibarea enzimei monoaminooxidază (MAO)
BCD
454. Potenţarea efectelor barbituricelor apare în cadrul unor interacţiuni cu:
A. alcool etilic
B. diazepam
C. anticoagulante cumarinice
D. rifampicina
E. cimetidina
ABE
455. Alegeți afirmațiile corecte referitoare la barbiturice:
A. este inhibitor enzimatic
B. alcalinizarea urinii grăbește eliminarea renală
C. cele narcotice pot fi derivaţi ai acidului tiobarbituric

69
D. barbituricele narcotice au liposolubilitatea foarte ridicată
E. fenobarbitalul se utilizează frecvent ca hipnotic
BCD
456. Hipnoticele benzodiazepine:
A. sunt reprezentate de fenobarbital
B. modifică structura somnului
C. potenţează transmisia inhibitoare GABA-ergică
D. cresc frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
E. scad frecvenţa de deschidere a canalelor de clor
CD
457. Fenobarbitalul, ca inductor enzimatic:
A. nu poate da interacţiuni medicamentoase
B. creşte efectele altor medicamente biotransformate de SOMH
C. stimulează activitatea glucoronil transferazei hepatice
D. poate fi util în tratamentul icterului neonatal
E. poate fi util în tratamentul pe termen lung al icterului congenital cronic cu bilirubină
neconjugată
CDE
458. Care dintre următoarele benzodiazepine sunt utilizate ca hipnotice?
A. medazepam
B. lorazepam
C. nitrazepam
D. flunitrazepam
E. bromazepam
CD
459. Zopiclona:
A. se leagă pe ambele situsuri ale benzodiazepinelor BZD1, BZD2
B. în intoxicaţia acută se poate folosi ca antidot flumazenil
C. are T1/2 lung
D. nu afectează somnul paradoxal REM 2
E. nu provoacă somnolenţă diurnă
ABD
460. Barbituricele narcotice:
A. difuzează rapid prin bariera hemato-encefalică
B. latenţa şi durata de acţiune ultrascurte
C. sunt derivaţi ai acidului barbituric substituiţi la C5
D. au distribuire bifazică
E. prezintă coeficient ridicat de liposolubilitate
ABDE
461. Zolpidemul nu prezintă acţiuni de tipul:
A. sedativ
B. hipnotic
C. anticonvulsivant
D. anxiolitic
E. miorelaxant
CDE
462. Hipnoticele barbiturice sunt contraindicate:
A. la bolnavii cu insuficienţă hepatică gravă
B. în preanestezie
C. la conducătorii auto
D. la pacienţii epileptici
E. în insuficienţa renală severă
ACE
463. Nitrazepamul:
A. are un T1/2 scurt (6-8 ore)
70
B. produce un somn apropiat de somnul fiziologic, pe o durată de 6-8 ore
C. prezintă şi activitate timoanaleptică
D. are un efect de prim pasaj hepatic ridicat
E. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
BDE
464. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la flunitrazepam sunt adevărate:
A. se poate utiliza pentru inducerea narcoanalgeziei (în asociere cu un analgezic opioid)
B. nu se utilizează în preanestezie
C. are potenţă mai mare faţă de nitrazepam
D. în caz de supradozare se poate folosi ca antidot flumazenil
E. modifică structura somnului
ACD
465. Zolpidemul:
A. T1/2 scurt
B. are acţiune anticonvulsivantă
C. are o afinitate pentru subtipul receptor OMEGA-1 (BZD-1)
D. are biodisponibilitatea de 50%
E. este sedativ-hipnotic
ACE

Tranchilizante

466. Diazepamul produce:

A. acţiune anticonvulsivantă
B. combaterea contracturilor şi stărilor spastice musculare
C. contracţia musculaturii striate scheletale
D. anxioliză
E. efecte teratogene, contraindicat la gravide, în primul trimestru
ABDE
467. Benzodiazepinele pot acţiona prin următoarele mecanisme de acţiune:
A. inhibarea neurotransmisiei excitatoare mediată de GABA
B. potenţarea neurotransmisiei inhibitoare mediată de GABA
C. potenţarea recaptării adenozinei în neuroni
D. inhibarea recaptării adenozinei în neuroni.
E. inhibarea recaptării serotoninei
BD
468. Care dintre afirmaţiile referitoare la Diazepam sunt adevărate:
A. este o substanţă cu structură benzamidică
B. este condiţionat sub formă de comprimate şi fiole în produsul Valium
C. are acţiune anxiolitică, miorelaxantă, antiepileptică
D. poate conduce la instalarea farmacodependenţei
E. Se poate utiliza ca premedicaţie în anesteziologie
BCDE
469. Tratamentul prelungit cu benzodiazepine poate provoca:
A. obişnuinţă
B. afectarea funcţiei cognitive, cu scăderea memoriei
C. farmacodependenţă
D. tulburări de tip extrapiramidal
E. leucopenie
ABC
470. Care dintre următoarele efecte pot apare în cazul benzodiazepinelor?
A. tranchilizant
B. anticonvulsivant
C. psihostimulent
D. miorelaxant
71
E. antiagregant plachetar
ABD
471. Care dintre afirmaţiile referitoare la buspironă sunt adevărate :
A. prezintă mecanism de acţiune indirect
B. efectul se instalează lent (zile-săptămâni)
C. este eficace în atacurile de panică
D. este un anxiolitic util în anxietatea cronică
E. doza maximă este de 90 mg/zi
ABD
472. Care dintre următoarele medicamente prezintă efect anxiolitic:
A. tofisopam
B. lorazepam
C. buspirona
D. fenobarbital
E. bromazepam
ABCE
473. Alprazolamul prezintă următoarele efecte farmacodinamice:
A. miorelaxant
B. anticonvulsivant
C. sedativ-hipnotic
D. anxiolitic
E. antidepresiv
DE
474. Care dintre benzodiazepine prezintă T1/2 mediu-intermediar:
A. diazepam
B. nitrazepam
C. tofisopam
D. alprazolam
E. lorazepam
BDE
475. Diazepamul este indicat în:
A. stări anxioase
B. anesteziologie ca premedicaţie
C. starea de rău epileptic
D. primul trimestru de sarcină
E. miastenie
ABC
476. Care din următoarele substanţe sunt benzodiazepine:
A. meprobamat
B. alprazolam
C. diazepam
D. clordiazepoxid
E. hidroxizin
BCD
477. Care din următoarele substanţe sunt agonişti medicamentoşi selectivi ai receptorilor GABA:
A. baclofen
B. flumazenil
C. midazolam
D. zopiclon şi zolpidem
E. fenobarbital
ACDE
478. Care din proprietăţile farmacocinetice ale oxazepamului sunt false?
A. absorbţie digestivă bună
B. apar metaboliţi activi
C. T1/2 este scurt
72
D. cumularea este intensă
E. absorbţia este mărită prin alcool
BD
479. Care din următoarele afirmaţii privind tranchilizantele sunt false?
A. potenţează alte deprimante SNC
B. stimulează musculatura striată
C. sunt agonişti pe receptorii GABA-ergici
D. pot agrava disfuncţia respiratorie
E. nu provoacă toleranţă şi dependenţă
BE
480. Acţiunea tranchilizantă se poate explica prin:
A. temperarea reacţiilor emoţionale
B. creşterea stării de tensiune psihică
C. diminuarea anxietăţii
D. calmarea excitaţiei psiho-motorii
E. echilibrarea comportamentului afectiv
ACDE
481. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte privind reacţiile adverse la benzodiazepine?
A. produc somnolenţă
B. reacţiile adverse sunt mai intense la vârstnici
C. nu produc toleranţă
D. nu produc sindrom de abstinenţă
E. cresc riscul malformaţiilor la nou-născut
ABE
482. Diazepamul este contraindicat:
A. în miastenia gravis
B. insuficienţa respiratorie acută
C. la gravide, în primul trimestru de sarcină
D. în epilepsie
E. în boala Parkinson
ABC
483. Mecanismul de acţiune al tranchilizantelor constă în:
A. activarea receptorilor GABA A
B. activarea receptorilor GABA B
C. creşterea frecvenţei deschiderii canalelor de clor
D. blocarea canalelor de sodiu
E. inhibarea recaptării noradrenalinei
AC
484. Tofisopamul :
A. absobţie per os rapidă şi completă
B. anxiolitic cu latenţa şi durată scurte
C. are efect miorelaxant
D. de elecţie în anxietate la miastenici şi miopatici
E. are efect hipnotic
ABD
485. Benzodiazepinele au următoarele indicaţii terapeutice:
A. curele de dezintoxicare în alcoolism
B. miastenia gravis
C. inducţia anesteziei generale
D. enurezis nocturn
E. convulsii de diverse etiologii
ACE
486. Medazepamul :
A. acţiune anxiolitică mai scăzută comparativ cu diazepam
B. este un tranchilizant de zi
73
C. efect miorelaxant puternic
D. are T1/2 lung
E. efect anticonvulsivant puternic
ABD
487. Oxazepamul :
A. durată de acţiune lungă
B. este utilizat ca anxiolitic
C. se administrează 30-120mg/zi, în 3-4 prize
D. durata de acţiune este scurtă
E. nu dă somnolenţă
BCD
488. Efectele benzodiazepinelor pot fi crescute de:
A. cimetidină
B. antiacide gastrice
C. alcoolul etilic
D. disulfiram
E. cafeină
ACD
489. Din punct de vedere farmacocinetic, benzodiazepinele:
A. legarea de proteinele plasmatice este în procent mare
B. difuzează prin bariera hemato-encefalică
C. nu trec prin placentă şi prin laptele matern
D. absorbţia per os este bună
E. se elimină exclusiv renal
ABD
490. Meprobramatul:
A. poate induce obişnuinţă şi dependenţă fizică
B. are efect miorelaxant intens
C. prezintă efect anticolinergic
D. poate fi administrat pe cale orală şi parenterală
E. la doze mari are şi proprietăţi neuroleptice
AB
491. Meprobramatul:
A. are acţiune antispastică musculotropă
B. este contraindicat la persoanele care necesită integritatea funcţiilor psihomotorii
C. are efect antiserotoninic
D. accentuează deprimarea SNC indusă de alcool
E. nu dezvoltă farmacodependenţă
BD
492. Neuromediatorii implicaţi în anxietate sunt:
A. adrenalina
B. serotonina
C. bradikinina
D. noradrenalina
E. dopamina
ABD
493. Diazepamul se caracterizează prin:
A. biotransformare prin SOMH la doi metaboliţi activi
B. biodisponibilitate scăzută per os
C. are un singur metabolit activ: oxazepam
D. are lipofilie înaltă, cu o absorbţie per os rapidă şi completă
E. variabilitate farmacocinetică interindividuala mare
ABDE
494. Sunt incluse în grupa benzodiazepinelor cu T1/2 lung (> 50 ore):
A. flunitrazepam
74
B. diazepam
C. oxazepam
D. clordiazepoxid
E. clorazepat
BDE
495. Alprazolamul:
A. nu are efect sedativ-hipnotic
B. absorbtie per os incompleta
C. are efect antidepresiv
D. este indicat in atacul de panica
E. la întreruperea bruscă a unui tratament prelungit nu induce sindrom de sevraj
ACD

75
 Tema nr. 10
Simpatomimetice şi Simpatolitice

Simpatomimetice

496. Simpatomimeticele neselective sunt reprezentate de:

A. adrenalina
B. dopamina
C. dobutamina
D. efedrina
E. norepinefrina
ABDE
497. Efectele cardiace ale simpatomimeticelor sunt:
A. creşte excitabilitatea
B. creşte forţa de contracţie în special a ventriculilor
C. scade frecvenţa (bradicardie)
D. creşte frecvenţa (tahicardie)
E. scade conductibilitatea mai ales în fasciculul His şi reţeaua Purkinje
ABD
498. La nivel metabolic simpatomimeticele pot produce:
A. glicogenoliză hepatică
B. gluconeogeneză
C. lipoliză în ţesutul adipos
D. glicogenoliză în muşchii striaţi
E. hipoglicemie
ACD
499. Care din următorii compuşi se utilizează ca descongestionante nazale:
A. tolazolina
B. oximetazolina
C. efedrina
D. bametanul
E. nafazolina
BCE
500. Care efecte nu sunt caracteristice simpatomimeticelor:
A. bronhoconstricţia
B. relaxarea uterului
C. hipoglicemia
D. vasoconstricţia
E. deprimarea miocardului
ACE
501. Dopamina:
A. este o catecolamină
B. are efecte selective pe beta 1
C. este indicată în şocul cardiogen
D. se adminstrează intravenos
E. potenţează efectul neurolepticelor
ACD
502. Printre acţiunile farmacodinamice ale adrenalinei se numără:
A. vasoconstrictor general
B. antagonist fiziologic al histaminei
C. stimulant cardiac
D. bronhoconstrictor
E. bronhodilatator
76
ABCE
503. Efedrina:
A. este un derivat de beta-feniletilamina
B. simpatomimetic cu mecanism mixt
C. simpatolitic neselectiv
D. favorizează eliberarea şi acumularea noradrenalinei în fanta sinaptică
E. deprimant SNC
ABD
504. Efedrina prezintă următoarele efecte adverse:
A. insomnie
B. agitaţie
C. bronhospasm
D. tremor
E. bradicardie
ABD
505. Care din următoarele acţiuni sunt produse de adrenalină?
A. tahicardie
B. hipertensiune arterială
C. creşterea metabolismului bazal
D. bronhoconstricţie
E. hipoglicemie
ABC
506. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru simpatomimetice?
A. acţionează în ganglionii simpatici
B. activează receptorii adrenergici
C. au efecte inhibitoare asupra inimii
D. stimulează lipoliza
E. au efect bronhodilatator
BDE
507. Simpatomimeticele, prin acţionarea receptorilor α1 adrenergici, pot genera
următoarele efecte:
A. stimularea miocardului
B. stimularea SNC
C. contracţia uterului gravid (efect ocitocic)
D. stimularea aparatului juxta-glomerular renal cu secreţie de renină
E. midriază
ACE
508. Prin inhibarea receptorilor α2 adrenergici, simpatomimeticele pot produce:
A. lipoliza în ţesutul adipos
B. agregare plachetară
C. scăderea secreţiei de insulină
D. stimularea secreţiei de renină
E. efect tocolitic
BC
509. Care din următoarele afirmaţii sunt false pentru simpatomimetice?
A. acţionează în sinapsele neuroefectoare simpatice
B. au efecte alfa adrenergice
C. receptorii beta adrenergici sunt cuplaţi cu adenilatciclaza
D. efectele β-adrenergice au ca mesager secund GMPc
E. produc hipoglicemie
DE
510. Sub tratamentul cu adrenalină unele teste de laborator suferă modificări:
A. scade colesterolul
B. creşte glicemia
C. creşte acidul lactic
77
D. creşte colesterolul total
E. acizii graşi liberi scad
BCD
511. Care din următoarele indicaţii sunt corecte pentru efedrină?
A. hipotensiune arterială
B. cardiopatie ischemică
C. astm bronşic
D. rinită
E. hipertensiune arterială
ACD
512. Care din următoarele interacţiuni ale simpatomimeticelor sunt adevărate?
A. cu antidepresivele IMAO produc crize hipertensive
B. scad efectul antihipertensivelor
C. cu derivaţii xantinici deprimă SNC
D. cocaina le anulează efectul vasoconstrictor
E. diminuă efectul hipoglicemiantelor
ABE
513. Pseudoefedrina este indicată în:
A. rinita alergică
B. febra fânului
C. decongestionant nazal
D. hipertensiune arterială
E. astm bronşic indus de aspirină
ABC
514. Care din următoarele substanţe sunt β 2-adrenomimetice?
A. salbutamol
B. propranolol
C. fenoterol
D. terbutalina
E. neostigmina
ACD
515. Nafazolina:
A. este adrenomimetic α şi β, cu predominanţă α
B. la administrare locală nu pot să apară reacţii adverse sistemice
C. la administrare locală mai mult de o săptămână apare tahifilaxia
D. tratamentul abuziv poate agrava simptomele cu “rebound” hiperemic
E. are ca efect advers hipotensiunea ortostatică
ACD
516. Simpatomimeticele cu efect stimulant cardiac sunt reprezentate de:
A. izoprenalina
B. dobutamina
C. bametan
D. prenalterol
E. salmeterol
ABD
517. Adrenalina:
A. difuzează în SNC
B. produce bronhospasm
C. reprezintă medicaţie de elecţie în şocul anafilactic
D. influenţează testele de laborator cu creşterea glicemiei şi a colesterolului
E. se prezintă sub formă de fiole injectabile de 10 ml cu soluţie 1%
ACD
518. Următoarele caracteristici aparţin dopaminei :
A. la doze mici (10μg/kg/min) activează receptorii D-1 periferici producând vasodilataţie
B. difuzează în SNC
78
C. inactivă pe cale orală
D. prezintă sinergism cu neurolepticele
E. la doze mari (peste 15μg/kg/min) este α 1 adrenergic producând vasoconstricţie
ACE
519. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la simpatomimetice sunt false:
A. cafeina are un efect sinergic de potenţare a acţiunii adrenalinei
B. adrenalina este utilizată cu rezultate bune în insuficienţa circulatorie cerebrală
C. efedrina nu difuzează în SNC
D. calea de administrare a adrenalinei este per os
E. adrenalina antagonizează efectele antiparkinsonienelor
BCD
520. Dobutamina:
A. este predominant β 1 adrenomimetic
B. este selectiv α 1 adrenomimetic
C. este în amestec racemic de doi enantiomeri
D. nu are efecte D1 dopaminergice
E. nu se utilizează în şocul cardiogen
ACD

Simpatolitice

521. Beta-blocantele:
A. stimulează funcţiile miocardului
B. influenţează negativ profilul lipidic
C. au proprietăţi antihipertensive
D. fac parte din clasa I de antiaritmice
E. sunt contraindicate în angina pectorală
BC
522. Sunt efecte farmacodinamice ale α adrenoliticelor:
A. midriază
B. vasodilataţie cu hipotensiune arterială
C. tahicardie reflexă
D. mioză pasivă
E. vasoconstricţie arteriolară
BCD
523. Care din afirmaţii referitoare la beta-blocante sunt adevărate:
A. efectul chinidinic limitează efectul antiaritmic al beta-blocantelor
B. efectul antihipertensiv al beta-blocantelor este util celor cu debit cardiac şi renină crescute
C. efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat în principal coronarodilataţiei
D. efectul antiglaucomatos al beta-blocantelor se datorează favorizării drenării umorii apoase
E. tratamentul cu beta-blocante nu se poate întrerupe brusc
BE
524. Beta-adrenoliticele prezintă interacţiuni farmacodinamice de tip antagonism cu
următorii compuşi:
A. verapamil
B. antidepresive IMAO
C. hipoglicemiante orale
D. clonidina
E. alcoolul
BD
525. Efectul antianginos al beta-blocantelor este datorat:
A. scăderii consumului de oxigen al miocardului
B. deprimării miocardului
C. coronarodilataţiei
79
D. efectului hipocolesterolemiant
E. efectului rebound
AB
526. Efectul antihipertensiv al beta-blocantelor se explică prin:
A. creşterea debitului cardiac
B. scăderea secreţiei de renină
C. efect simpatolitic central
D. creşterea sintezei de bradikinină
E. coronarodilataţie
BC
527. Acţiunea antiaritmică a beta-adrenoliticelor se realizează prin următoarele
mecanisme:
A. diminuarea excitabilităţii miocardului contractil (efect beta2 adrenolitic)
B. diminuarea excitabilităţii miocardului contractil (efect beta1 adrenolitic)
C. diminuarea nevoii de oxigen a miocardului (efect beta2 adrenolitic)
D. diminuarea nevoii de oxigen a miocardului (efect beta1 adrenolitic)
E. creşterea secreţiei de renină (efect beta1 adrenolitic)
BD
528. Prazosinul:
A. este un inhibitor al enzimei de conversie
B. are efect antihipertensiv
C. are o durată de acţiune mai lungă comparativ cu terazosin
D. poate da fenomenul primei doze
E. se contraindică în astm
BD
529. Propranololul:
A. este un alfa-1-adrenolitic
B. este un beta-adrenolitic selectiv
C. se indică în hipertensiunea arterială
D. este un beta-blocant de elecţie în tahiaritmii
E. se contraindică în angina pectorală
CD
530. Se evită asocierea beta-blocantelor cu:
A. blocanţi de calciu tip verapamil
B. hipoglicemiante
C. inhibitori ai enzimei de conversie
D. beta-simpatomimetice
E. diuretice
ABD
531. Sunt efecte adverse metabolice ce pot apărea în cursul tratamentului cu beta
adrenolitice:
A. anemia
B. bronhospasmul
C. creşterea concentraţiei plasmatice de trigliceride
D. scăderea concentraţiei plasmatice de HDL
E. accelerarea procesului de aterogeneză
CDE
532. Ergotamina este contraindicată în:
A. migrenă
B. metroragii
C. cardiopatie ischemică
D. asociere cu eritromicina
E. tulburări circulatorii periferice hipertone
CDE
533. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru beta-adrenolitice?
80
A. blochează receptorii beta-adrenergici
B. potenţează efectul inotrop pozitiv al adrenalinei
C. au acţiune cronotrop negativă
D. diminuă formarea umorii apoase
E. cresc presiunea intraoculară
ACD
534. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru prazosin?
A. alfa-adrenolitic
B. antihipertensiv
C. produce hipotensiune ortostatică după prima doză
D. creşte trigliceridele
E. nu se administrează în sindromul Raynaud
ABC
535. Beta-adrenoliticele sunt contraindicate la pacienţii ce prezintă:
A. bloc atrioventricular
B. miastenie
C. insuficienţă cardiacă decompensată
D. fibrilaţie atrială
E. bradicardie
ABCE
536. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru rezerpină?
A. este un antiulceros
B. împiedică recaptarea noradrenalinei
C. este un antiparkinsonian
D. are acţiune hipotensivă
E. are acţiune simpatomimetică
BD
537. Care din următoarele beta-blocante sunt cardioselective?
A. propranolol
B. atenolol
C. metoprolol
D. timolol
E. oxprenolol
BC
538. Care din următoarele efecte adverse pot să apară după propranolol?
A. stări depresive
B. creşterea trigliceridelor
C. tahicardie
D. impotenţă
E. bronhoconstricţie
ABDE
539. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la nicergolină sunt adevărate:
A. este contraindicat în hipotensiune arterială
B. are efect vasodilatator şi antiagregant plachetar
C. are efect antihipertensiv
D. este α adrenomimetic
E. este indicat în hemoragii acute
AB
540. Doxazosinul se caracterizează din punct de vedere farmacodinamic prin:
A. hipotensiune arterială şi tahicardie reflexă
B. efecte benefice pe metabolismul lipidic
C. α1 adrenolitic selectiv
D. durată mai mică de acţiune, comparativ cu prazosin
E. efect sedativ
ABC
81
541. Care dintre beta-blocantele neselective de mai jos asociază şi o acţiune α1
adrenolitică:
A. timolol
B. carvedilol
C. labetalol
D. oxprenolol
E. pindolol
BC
542. Acţiunea antihipertensivă a clonidinei se realizează prin următoarele mecanisme:
A. creşterea reninei
B. scăderea reninei
C. scăderea debitului cardiac
D. scăderea consumului de oxigen la nivel cardiac
E. deprimarea tonusului simpatic vasoconstrictor
BCE
543. Rilmenidina:
A. poate da fenomenul primei doze cu hipotensiune ortostatică
B. durata efectului antihipertensiv al unei doze este lungă (cca 24h)
C. agonist selectiv al receptorilor imidazolici I1 din bulbul rahidian
D. agonist adrenergic presinaptic alfa2 central şi periferic foarte slab
E. manifestă somnolenţă
BCD
544. Efectele beta-2 adrenolitice sunt:
A. bronhodilataţie
B. vasoconstricţie cu tulburări ischemice periferice
C. tendinţă la hipoglicemie
D. scăderea presiunii intraoculare
E. inhibarea secreţiei de renină din aparatul juxta-glomerular renal
BCD
545. Ergotamina:
A. se indică în criza de migrenă
B. este agonist parţial adrenergic α1 şi setoninergic
C. indicată în metroragii, post partum ca ocitocic
D. poate produce tahicardie
E. nu are efect sedativ
ABC
546. Clonidina:
A. are acţiune antihipertensivă
B. determină efecte rebound la întreruperea bruscă a tratamentului
C. nu determină somnolenţă
D. se administrează la conducătorii auto
E. se utilizează în tratamentul sindromului de abstinenţă la morfină
ABE
547. Contraindicaţiile beta-adrenoliticelor neselective:
A. hipertiroidism
B. astm bronşic
C. bloc atrioventricular
D. anxietate de stres
E. activitate ce necesită mare atenţie (şoferi etc.)
BCE
548. Care dintre aspectele de mai jos sunt caracteristice pentru tamsulosin:
A. creşte rapid fluxul urinar
B. indicat în hiperplazia benignă de prostată
C. dozele nu se reduc în insuficienţa renală
D. este posibilă instalarea hipotensiunii ortostatice
82
E. adrenomimetic selectiv
ABD
549. Metildopa:
A. reduce depozitele de noradrenalină
B. nu produce retenţie hidrosalină
C. are efecte toxice hepatice
D. se administrează în HTA forme medii şi severe
E. se administrează în hipotensiunea arterială
ACD
550. Care dintre beta blocantele de mai jos sunt lipofile:
A. atenolol
B. nebivolol
C. propranolol
D. pindolol
E. metoprolol
CDE

83
 Tema nr. 11
Parasimpatomimetice si parasimpatolitice

551. Efectele secundare muscarinice constau în:

A. bradicardie, hipotensiune arterială
B. hipersecreţie gastrică cu arsuri gastrice
C. stimulare SNC
D. stimularea musculaturii scheletice
E. micţiuni frecvente
ABE
552. Anticolinesterazicele se utilizează:
A. în tratamentul glaucomului
B. antidot în supradozarea curarizantelor depolarizante
C. ca antispastice
D. în miastenia gravis
E. în Parkinson
AD
553. Parasimpatomimetice anticolinesterazice ireversibile sunt reprezentate de:
A. fisostigmina
B. edrofoniu
C. fluostigmina
D. ecotiofat
E. paraoxon
CDE
554. Parasimpatomimeticele cu acţiune directă sunt reprezentate de:
A. edrofoniu
B. pilocarpina
C. metacolina
D. neostigmina
E. paraoxon
BC
555. Care parasimpatolitice se folosesc în oftalmologie:
A. pilocarpina
B. acetazolamida
C. tropicamida
D. atropina
E. timololul
CD
556. Ȋn ce priveşte anticolinesterazicele:
A. ele au acţiune parasimpatomimetică
B. blochează colinesteraza întotdeauna ireversibil
C. se pot folosi în diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. se pot folosi în tratamentul glaucomului
E. se indică în tratamentul Parkinsonului
ACD
557. Următoarele efecte sunt caracteristice activării receptorilor M3 (muscarinici):
A. scăderea presiunii intraoculare, la aplicare locală
B. bradicardie
C. hipersecreţie gastrică acidă
D. hipersecreţia glandelor bronşice
E. stimulare SNC
ACD
558. La nivelul aparatului respirator, atropina:
84
A. creşte secreţia glandelor căilor respiratorii
B. produce bronhoconstricţie
C. reduce spasmul laringian indus de anestezicele generale
D. se poate indica în astmul bronşic
E. deprimă respiraţia când centrul respirator este uşor deprimat
CD
559. Parasimpatoliticele produc:
A. relaxarea musculaturii netede digestive
B. retenţie urinară
C. hiposecreţie a glandelor exocrine
D. mioza
E. scăderea presiunii intraoculare
ABC
560. Efectele secundare nicotinice sunt:
A. stimulare SNC
B. fasciculaţii
C. dispnee şi crize de astm bronşic la astmatici
D. transpiraţie
E. tremor
ABE
561. Parasimpatomimeticele produc:
A. bronhodilataţie
B. bradicardie
C. creşterea presiunii intraoculare
D. micţiuni frecvente
E. miastenia gravis
BD
562. Proprietăţi anticolinergice pot avea:
A. antidepresivele triciclice
B. neurolepticele
C. penicilinele
D. antihistaminicele H1
E. antiinflamatoarele nesteroidiene
ABD
563. Reacţiile adverse ce pot fi produse de parasimpatolitice sunt:
A. cicloplegie
B. constipaţie
C. sialoree
D. bronhoconstricţie
E. incontinenţă urinară
AB
564. Care din afirmaţiile privind domeniul colinergic sunt false?
A. acetilcolina este un mediator colinergic
B. receptorii muscarinici se găsesc în sinapsele neuroefectoare somatice
C. receptorii nicotinici se găsesc la nivelul sinapselor ganglionare
D. sinapsele ganglionare din sistemul simpatic sunt sinapse adrenergice
E. stimularea parasimpatică creşte secreţia glandelor exocrine
BD
565. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru atropină?
A. este un alcaloid
B. produce uscăciunea gurii
C. scade presiunea intraoculară
D. produce cicloplegie
E. deprimă SNC
ABD
85
566. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru parasimpatolitice?
A. sunt antagonişti
B. blochează receptorii muscarinici
C. inhibă miocardul
D. au acţiune miotică
E. sunt antispastice
ABE
567. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru parasimpatomimetice?
A. sunt agonişti
B. sunt antagonişti
C. activează receptorii muscarinici
D. blochează receptorii nicotinici
E. inhibă acetilcolinesteraza
ACE
568. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru pirenzepin?
A. este antihistaminic H2
B. este anticolinergic selectiv
C. este inhibitor al pompei de protoni
D. inhibă secreţia gastrică
E. se indică în sindromul Zollinger-Ellison
BDE
569. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru scopolamină?
A. stimulează SNC
B. produce midriază
C. este activă în parkinsonism
D. este eficace în răul de mişcare
E. se indică în glaucom
BCD
570. Care din următoarele substanţe sunt antispastice urinare:
A. otilonium
B. oxibutinin
C. emepronium
D. tolterodin
E. oxitropium
BCD
571. Care din următoarele efecte sunt de tip parasimpatolitic?
A. hipersecretia glandelor
B. scăderea peristaltismului digestiv
C. midriază
D. au efecte muscarinice
E. stimulator cardiac
BCE
572. Următoarele substanţe medicamentoase sunt antispastice digestive:
A. propantelina
B. butilscopolamina
C. propiverin
D. oxifenoniu
E. telenzepin
ABD
573. Următoarele substanţe medicamentoase sunt hiposecretoare gastrice:
A. emepronium
B. telenzepin
C. propiverin
D. pirenzepin
E. oxibutinin
86
BD
574. Care dintre afirmaţiile privind farmacologia neostigminei sunt adevărate?
A. este un anticolinesterazic reversibil
B. are efecte antimuscarinice
C. se recomandă în atonia intestinală
D. este antidot al curarei
E. are un atom de azot cuaternar, deci se absoarbe foarte bine din tubul digestiv
ACD
575. Care dintre parasimpatolitice au acţiune bronhodilatatoare:
A. oxifenoniu
B. ipratropium
C. oxitropium
D. salbutamol
E. tiotropium
BCE
576. În preanestezie, pentru inhibarea hipersecreţiei bronşice produsă de unele anestezice generale,
se utilizează:
A. atropina
B. scopolamina
C. fizostigmina
D. pilocarpina
E. metacolina
AB
577. Pilocarpina:
A. este indicată în glaucom
B. scade secreţia glandelor salivare producând uscăciunea gurii
C. la nivelul ochiului produce midriază
D. se indică în intoxicaţia cu atropină
E. are forma de prezentare clorhidrat de Pilocarpină 0.5-4%, care se administrează 1-2 picături x 2-4/zi
ADE
578. Scopolamina:
A. se prezintă sub formă de colir 1%
B. are efectele parasimpatolitice ale atropinei, dar de intensitate mai mare şi durată mai scurtă
C. suferă hidroliză enzimatică hepatică, la ester
D. se utilizează în răul de mişcare
E. este contraindicată în Parkinsonul postencefalitic
BD
579. Anticolinesterazicele ireversibile:
A. sunt neostigmina şi piridostigmina
B. sunt derivaţi organofosforici
C. au durată de acţiune scurtă
D. sunt utilizate în glaucom
E. acţiunea lor este reversibilă în prezenţa obidoximei
BDE
580. Atropina determină:
A. hipersecreţie salivară
B. uscăciunea gurii şi greutate în deglutiţie
C. creşterea presiunii intraoculare
D. mioză
E. stimularea musculaturii vezicii urinare
BC
581. Atropina este indicată în:
A. glaucom
B. hipersialie
C. spasme şi colici gastrointestinale
87
D. retenţie urinară
E. ileus paralitic
BC
582. Prezinta actiune midriatică următoarele substanţe:
A. ciclopentolat
B. fenpipramida
C. tropicamida
D. homatropina
E. propantelina
ACD
583. Neostigmina se administrează în:
A. retenţie urinară
B. Parkinson
C. miastenia gravis
D. astm bronşic
E. glaucom
ACE
584. Neostigmina:
A. se absoarbe foarte bine per os
B. se administrează în atonia musculară postoperatorie
C. este contraindicată în glaucom
D. este antidot anticurarizant pentru antagonizarea curarizantelor antidepolarizante
E. este derivat organofosforic
BD
585. Parasimpatomimeticele cu acţiune indirectă (anticolinesterazice) sunt indicate în:
A. intoxicaţia prin curarizante depolarizante (tip suxametoniu)
B. intoxicaţia prin curarizante antidepolarizante (tip tubocurarina)
C. diagnosticul şi tratamentul miasteniei gravis
D. atonie intestinală
E. ulcer gastroduodenal
BCD
586. Reacţiile adverse la administrarea de atropină sunt:
A. constipaţie
B. hipersalivaţie
C. uscăciunea gurii
D. enurezis nocturn
E. retenţie urinară
ACE
587. Scopolamina este:
A. parasimpatolitic
B. parasimpatomimetic
C. utilizată în boala Parkinson
D. indicată în glaucom
E. utilizată în tratamentul răului de mişcare
ACE
588. Care dintre afirmaţiile privind hidroliza esterilor colinei este falsă?
A. acetilcolina este hidolizată extrem de rapid
B. carbaminoil-esterii sunt rezistenţi la hidroliză şi au timp de înjumătăţire lung
C. metacolina este hidrolizată lent
D. esterii de tip carbaminoil ai colinei sunt hidrolizaţi relativ rapid, având efecte de durată scurtă
E. acetil-esterii colinei nu sunt hidrolizaţi de către colinesterază
DE
589. Care dintre afirmaţiile următoare privind atropina este adevărată?
A. la indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă
B. la indivizii cu tonus vagal normal, atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă
88
C. La indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce bradicardie şi hipotensiune arterială slabă
D. la indivizii cu tonus vagal crescut, atropina produce tahicardie şi hipertensiune arterială slabă
E. acţiunea anticolinergică centrală este utilă în tratamentul bolii Parkinson
BDE
590. În practica medicală, parasimpatoliticele sunt utilizate pentru următoarele efecte:
A. miotic (în glaucom)
B. midriatic (examenul fundului de ochi)
C. antispastic
D. antisecretor (în ulcerul gastric)
E. stimulator al contracţiei musculaturii striate (în miastenia gravis)
BCD
591. Neostigmina:
A. se absoarbe bine oral şi are difuziune tisulară foarte bună (inclusiv la nivel central)
B. este utilă în atonia intestinală, constipaţia atonă
C. se utilizează pentru diagnosticarea şi în tratamentul miasteniei gravis
D. antagonizează acţiunea curarizantelor de tip depolarizant
E. este contraindicată în astm bronşic
BCE
592. Sunt efecte de tip muscarinic:
A. contracţia muşchiului circular al irisului
B. contracţia muşchiului radial al irisului
C. contracţia musculaturii netede digestive
D. erecţia
E. ejacularea
ACD
593. Sunt efecte de tip nicotinic:
A. contracţia musculaturii striate
B. relaxarea musculaturii netede
C. stimularea SNC
D. eliberarea de adrenalină de către medulosuprarenală
E. stimularea contracţiei miocardice
ACD
594. Sunt efecte secundare ale medicaţiei muscarinice:
A. bronhoconstricţia, dispneea
B. rinoreea
C. retenţia de urină
D. hipersecreţia gastrică
E. uscăciunea gurii
ABD
595. Antispasticele urinare (parasimpatolitice) sunt indicate în:
A. adenom de prostată
B. enurezis diurn
C. vezică urinară hiperactivă
D. vezică urinară spastică neurogenă
E. incontinenţă urinară
BCDE
596. Sunt sisteme de mesageri secunzi activate prin stimularea receptorilor M1 şi M3 colinergici:
A. ionii de calciu
B. inozitoltrifosfatul
C. AMPc
D. diacilglicerolul
E. GMPc
ABD
597. Tratamentul intoxicaţiei cu atropină constă în:
A. administrare de pilocarpina 10 mg s.c. repetată până la apariţia secreţiei salivare
89
B. administrare de acetilcisteină
C. spălături gastrice (eliminare prin mucoasa gastrică)
D. administrare de barbiturice, în faza de excitaţie SNC
E. administrare de flumazenil
ACD
598. După administrare în sacul conjunctival, pilocarpina produce:
A. mioză pasivă, prin relaxarea muşchiului radiar al irisului
B. mioză activă, prin contracţia muşchiului circular al irisului
C. scăderea presiunii intraoculare datorită reducerii secreţiei de umoare apoasă
D. scăderea presiunii intraoculare datorită creşterii drenării umorii apoase
E. relaxarea muşchiului ciliar, cu favorizarea vederii la distanţă
BD
599. Sunt parasimpatomimetice directe:
A. pilocarpina
B. neostigmina
C. piridostigmina
D. fizostigmina
E. carbacol
AE
600. Despre neostigmină sunt valabile afirmaţiile:
A. are o biodisponibilitate redusă per os, deoarece are o structură polară
B. doza per os este de două ori mai mare decât doza injectabilă
C. este contraindicată în parkinson
D. este indicată în miastenia gravis
E. potenţează curarizantele antidepolarizante
ACD
601. Precizaţi care sunt efectele parasimpatoliticelor la nivelul aparatului digestiv:
A. relaxarea sfincterului anal, cu sindrom diareic
B. relaxarea vezicii biliare
C. relaxarea muşchilor netezi gastrici
D. hipersecreţie salivară
E. hiposecreţie gastrică
BCE
602. Atropina prezintă următoarele efecte centrale:
A. este deprimantă SNC, la doze mari
B. inhibă centrul respirator bulbar, la doze terapeutice, cu deprimare respiratorie
C. stimulează centrul vagal bulbar, cu bradicardie şi hipotensiune slabă
D. este anticolinergică, cu utilitate în tratamentul intoxicaţiilor cu anticolinesterazice
E. în cazul intoxicaţiei, pot să apară hipertermie, agitaţie, delir, convulsii, moarte
CDE
603. Comparativ cu atropina, scopolamina prezintă:
A. efecte parasimpatolitice de intensitate mai mică
B. stimularea mai intensă a centrului respirator
C. efect anticolinergic central, mai intens decât atropina pe tremor
D. efect inhibitor SNC, la doze mici
E. acţiune antiglaucomatoasă mai redusă
BCD
604. Despre emepronium sunt corecte afirmaţiile:
A. este un antispastic digestiv
B. este un bronhodilatator
C. este un antispastic urinar
D. este iritant puternic al mucoasei esofagiene
E. se administrează în astm bronşic sub formă de aerosoli
CD
605. Precizaţi indicaţiile terapeutice ale neostigminei, bazate pe efectele de tip muscarinic:
90
A. atonia intestinală postoperatorie
B. antidot anticurarizant
C. retenţia urinară postoperatorie
D. miastenia gravis
E. diagnosticul miasteniei
AC

91
 Tema nr. 12
Antiinflamatoare steroidiene și nesteroidiene

606. Antiinflamatoarele nesteroidiene prezintă următoarele acţiuni :

A.acţiune antiinflamatoare
B.acţiune analgezică
C.stimularea contracţiilor uterine
D.favorizează închiderea canalulului arterial la nou-născuţi
E.acţiune antipiretică
ABDE
607. Sunt inhibitoare selective COX2:
A. diclofenac
B. meloxicam
C. ketoprofen
D. nabumetonă
E. nimesulid
BDE
608. Selectivitatea acţiunii acidului acetil salicilic în inhibarea ciclooxigenazei din
diferite ţesuturi este dependentă de doză după cum urmează:
A. in doze mici este inhibată ciclooxigenaza din endoteliul vascular şi biosinteza de PGI2
cu efect proagregant plachetar
B.în doze mici este inhibată ciclooxigenaza din ţesuturile articulare inflamate cu efect
antiinflamator
C. în doze mari este inhibată ciclooxigenaza din endoteliul vascular şi biosinteza de PGI2
cu efect proagregant plachetar
D.în doze mici este inhibată ciclooxigenaza din trombocite şi biosinteza de TXA2 cu
efect antiagregant plachetar
E. în doze mari este inhibată ciclooxigenaza din trombocite şi biosinteza de TXA2 cu
efect proagregant plachetar
CD
609. Acţiunile farmacodinamice ale acidului acetilsalicilic sunt:
A. analgezic puternic
B. antipiretic
C. antiinflamator, antireumatic puternic
D. antiagregant plachetar
E. uricozuric
BCDE
610. Acţiunea antipiretică a antiinflamatoarelor nesteroidiene constă în:
A. reducerea febrei
B. reducerea temperaturii normale a corpului
C. inhibarea biosintezei de PG E2
D. vasoconstricţie periferică
E. stimularea mecanismelor de termoliză
ACE
611. Prezintă efect antiinflamator, următoarele medicamente:
A. acidul acetilsalicilic
B. metamizolul
C. paracetamolul
D. diflunisal
E. aminofenazonă
ABDE
612. Acţiunea analgezică a antiinflamatoarelor nesteroidiene se realizează prin
următoarele mecanisme:
A. ridicarea pragului de percepere a durerii la nivel talamic
B. coborârea pragului de percepere a durerii la nivel talamic
92
C. ridicarea pragului de percepere a durerii la nivelul bulbului
D. inhibarea periferică a biosintezei de prostaglandine
E. inhibarea periferică a biosintezei de prostacicline
AD
613. Sunt antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cu EXCEPȚIA:
A. piroxicam
B. prednison
C. betametazon
D. ibuprofen
E. diclofenac
BC
614. Indometacina are următoarele indicaţii, cu EXCEPȚIA:
A. alergia şi hipersensibilitatea la indometacină
B. poliartrita reumatoidă (şi alte boli reumatice inflamatorii)
C. ulcer evolutiv (şi antecedente de leziuni gastro-intestinale)
D. alergia şi hipersensibilitatea la salicilaţi
E. artrita acută gutoasă
ACD
615. Medicamentul diclofenac are următoarele indicaţii:
A. alergie specifică sau reacţii de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
B. ulcer gastro-intestinal
C. poliartrită reumatoidă
D. artroze
E. spondilită ankilopoietică
CDE
616. Care din următoarele antiinflamatoare nesteroidiene sunt derivaţi de acid propionic?
A. indometacina
B. ibuprofen
C. diclofenac
D. ketoprofen
E. naproxen
BDE
617. Ibuprofenul este indicat în:
A. entorse
B. spondilită anchilopoetică
C. poliartrită reumatoidă
D. stări inflamatorii severe din ginecologie
E. afecţiuni inflamatorii din sfera ORL
ACDE
618. Nimesulidul:
A. este un inhibitor selectiv de ciclooxigenază 2
B. are şi proprietăţi antioxidante
C. este indicat în dismenoree
D. este permis în sarcină
E. este contraindicat în astm bronşic
ABC
619. Care din următoarele efecte adverse sunt specifice antiinflamatoarelor nesteroidiene?
A. ulcer gastro-duodenal
B. criza de astm
C. retenție hidrosalină
D. bradicardie
E. hipotensiune ortostatică
ABC
620. Dintre caracteristicile piroxicamului fac parte:
A. nu are efect antipiretic
93
B. inhibă biosinteza prostaglandinelor
C. este indicat în artrita gutoasă acută
D. este permis în cursul sarcinii
E. este contraindicată asocierea cu litiul
BCE
621. Care dintre urmatoarele actiuni sunt produse de antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. acțiunea antiinflamatoare
B. acțiunea analgezică
C. acțiunea antipiretică
D. acțiunea antireumatismală
E. acțiunea antiastmatică
ABCD
622. Care dintre urmatoarele indicații sunt în legatură cu antiinflamatoarele nesteroidiene?
A. criza de migrenă
B. afecțiuni articulare inflamatorii
C. ulcer gastro-duodenal
D. afecțiuni articulare degenerative
E. afecțiuni reumatismale extraarticulare
ABDE
623. Care dintre următoarele procese au loc în focarul inflamator?
A. arterioloconstricție
B. creșterea permeabilității capilare
C. acidoza locală
D. apariția radicalilor liberi ai oxigenului
E. migrarea leucocitelor
BCDE
624. În care din următoarele afecțiuni sunt indicați glucocorticoizii?
A. insuficiența suprarenală
B. diabet zaharat
C. boli reumatismale articulare inflamatorii
D. hipertensiunea arterială
E. șoc anafilactic
ACE
625. Mecanismul actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor se explică prin:
A. inhibarea monoaminooxidazei
B. inducerea formării in celule (macrofage) a proteinei inhibitoare lipocortina
C. inhibarea tromboxanului A2
D. inducerea formării proteinei inhibitoare a fosfolipazei A2
E. inhibarea ciclooxigenazei
BD
626. Care dintre următoarele afecţiuni pot fi ameliorate prin administrarea antiinflamatoarelor
nesteroidiene:
A. purpura trombocitopenică
B. spondilita anchilopoetică
C. bursite
D. Miastenia Gravis
E. criza de migrenă
BCE
627. Fenilbutazona accentuează efectele:
A. diureticelor saluretice
B. hipoglicemiantelor orale
C. anticoagulantelor cumarinice
D. captoprilului
E. salbutamolului
BC
94
628. Indometacina diminuă efectele:
A. antiparkinsonienelor
B. anticonvulsivantelor
C. anticoagulantelor cumarinice
D. antiacidelor gastrice
E. prazosinului
ABE
629. Ketoprofenul are acţiune:
A. analgezică
B. antiinflamatoare steroidiană
C. antipiretică
D. miorelaxantă
E. antiinflamatoare nesteroidiană
ACE
630. Ketoprofenul este indicat în:
A. gonartroză
B. criza de gută
C. nevralgia de trigemen
D. spondilită anchilopoietică
E. tireotoxicoză
ABD
631. La un bolnav care nu răspunde la tratamentul cu un antiinflamator nesteroidian se controlează
dacă:
A. dieta trebuie modificată
B. diagnosticul a fost corect
C. perioada de tratament a fost adecvată
D. bolnavul a urmat tratamentul
E. dozajul a fost corespunzător
BCDE
632. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la indometacin:
A. diminuă efectele anticoagulantelor cumarinice
B. este mai ulcerigen decât aspirina
C. la bolnavii cu gută, interferă cu substanţele uricozurice
D. este indicat în coxartroză
E. prezintă un efect analgezic slab
BDE
633. Precizaţi afirmaţiile incorecte referitoare la diclofenac:
A. poate fi administrat gravidei, pe toată perioada sarcinii
B. se recomandă la pacienţii cu poliartrită reumatoidă
C. se fixează puternic (> 90%) pe proteinele plasmatice
D. diminuă sinteza prostaglandinelor prin inhibiţia fosfolipazei A2
E. se administrează intrarectal, per os şi parenteral
AD
634. Printre acţiunile farmacodinamice ale AINS se numără:
A. inhibiţia travaliului prematur
B. închiderea ductului arteriolar la nou-născuţi
C. mioză
D. bronhoconstricţie
E. stimularea travaliului prematur
ABD
635. Printre efectele adverse ale AINS se numără:
A. hiperkaliemia
B. epigastralgii
C. erupţii cutanate
D. hipokaliemia
95
E. fotosensibilizare
ABCE
636. AINS derivaţi de acid propionic sunt:
A. indometacin
B. ibuprofen
C. ketoprofen
D. diclofenac
E. fenilbutazonă
BC
637. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii pentru corticosteroizi:
A. colagenoze
B. diabet zaharat
C. tulburări psihice
D. osteoporoză
E. insuficienţă suprarenală acută şi cronică
BCD
638. Care dintre următorii compuşi sunt glucocorticoizi cu durată scurtă de acţiune?
A. dexametazona
B. hidrocortizon
C. cortizon
D. betametazona
E. prednison
BC
639. Care dintre următorii corticosteroizi au acţiune terapeutică lungă (peste 48 ore)?
A. dexametazon
B. cortizon
C. prednison
D. fluorocortolon
E. betametazon
AE
640. Care dintre următorii corticosteroizi prezintă foarte slab efect de retenţie a sodiului şi apei :
A. cortizon
B. prednison
C. triamcinolon
D. dexametazon
E. betametazon
CDE
641. Fenilbutazona:
A. se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se metabolizează în oxifenbutazonă
C. scade excreţia urinară a acidului uric
D. creşte excreţia urinară a acidului uric
E. nu produce retenţie hidrosalină
ABD
642. Glucocorticoizii următori se administrează topic, cu excepţia:
A. triamcinolon
B. prednisolon
C. hidrocortizon
D. cortizon
E. prednison
DE
643. Mecanismul acţiunii antiinflamatoare pentru AINS cuprinde:
A. stimularea biosintezei prostaglandinelor
B. inhibiţia ciclooxigenazei
C. diminuarea biosintezei prostaglandinelor
96
D. scăderea migrării polimorfonuclearelor în focarul inflamator
E. stimularea eliberării enzimelor lizozomale din polimorfonucleare
BCD
644. Tratamentul cu glucocorticoizi este indicat în:
A. stări infecţioase şi şoc
B. diabet zaharat
C. astm bronşic
D. boli reumatismale articulare inflamatorii
E. hipertensiune arterială
ACD
645. Antiiflamatoarele nesteroidiene :
A. inhibă formarea de prostaglandine
B. inhibă fosfolipaza A2
C. inhibă sinteza de tromboxani
D. sunt enzimoinductoare
E. cresc formarea anionilor superoxid
AC
646. Clofezona:
A. este un derivat de metamizol
B. este o combinaţie de fenilbutazonă şi clorfenoxiacetamidă
C. are efect mai intens decât fenilbutazona
D. are efect mai slab decât fenilbutazona
E. efectele adverse sunt mai puternice decât ale fenilbutazonei
BC
647. Efectele adverse ale antiiflamatoarelor nesteroidiene sunt:
A. efect ulcerigen
B. hiperkaliemie
C. hiperpirexie
D. efect vasoconstrictor puternic
E. hiperexcitabilitate nervoasă
AB
648. Efectele adverse ale glucocorticoizilor sunt:
A. hipercorticism
B. creşterea VSH
C. reacţii alergice
D. agranulocitoză
E. întârzierea creşterii
AE
649. Efectele adverse ale indometacinei:
A. efect ulcerigen mai puternic decât aspirina
B. nu are efect ulcerigen
C. produce cefalee la doze mari
D. hipotensiunea arterială ortostatică
E. are efect diuretic
AC
650. Fenilbutazona:
A. nu se absoarbe bine din tubul digestiv
B. se absoarbe bine din tubul digestiv
C. se leagă 98% de proteina plasmatică
D. se leagă în proporţie de 25% de proteina plasmatică
E. nu se metabolizează deloc în organism
BC
651. Ketoprofenul este un antiiflamator şi antipiretic :
A. care inhibă și biosinteza de leucotriene
B. mai puţin activ decât indometacinul
97
C. nu are efect antiinflamator
D. se utilizează în poliartrita reumatoidă
E. are efect antispastic
AD
652. La nivelul sângelui glucocorticoizii produc :
A. diminuarea limfocitelor sangvine
B. eozinopenie
C. eozinofilie
D. Leucopenie
E. Leucocitoză polimorfonucleară
ABE
653. Naproxenul prezintă următoarele caracteristici :
A. inhibitor selectiv COX-2
B. derivat de acid propionic
C. doze de 250-500 mg de 2 ori pe zi ca antiinflamator
D. utilizat in entorse, artroze
E. se poate utiliza în sarcină
BCD
654. Fenilbutazona poate creste efectul urmatoarelor substante asociate:
A. anticoagulante orale
B. antihipertensive
C. antidiabetice orale
D. fenitoina
E. diuretice saluretice
ACD
655. Indometacinul este contraindicat in:
A. sarcina
B. alergii la salicilati
C. spondilita ankilopoetică
D. artrita gutoasă
E. colita ulceroasă
ABE
656. Antireumaticele de baza, SAARD (slow acting antirheumatic drugs) au următoarele
caracteristici:
A. au efect antiinflamator
B. modifică evoluția procesului reumatic
C. efectul persistă luni sau ani dupa oprirea terapiei
D. au acțiune simptomatic-patogenica
E. efectul apare imediat dupa inceperea administrării
BC
657. Sărurile de aur indicate in poliartrita reumatoidă au urmatoarele proprietăti:
A. se fixează pe proteinele plasmatice si in elementele figurate
B. se elimina exclusiv renal
C. au efect stimulator asupra sistemului reticuloendotelial
D. sunt foarte eficiente in stadiile avansate de boala
E. sunt contraindicate la cei cu lupus eritematos
ACE
658. Piroxicamul:
A. este antiinflamator nesteroidian, derivat pirazolinic
B. se poate administra la pacienti cu ulcer duodenal activ
C. nu are efect analgezic
D. are efect uricozuric
E. este contraindicat la gravide
DE
659. Notati afirmațiile corecte:
98
A. piroxicam are efect antiagregant
B. fenilbutazona se poate folosi in gută, deoarece are efect uricozuric
C. ibuprofen este inactiv in spondilita ankilopoetică
D. ketoprofenul inhibă ciclooxigenaza și lipooxigenaza
E. diclofenac stimuleaza prostaglandinsintetaza
BCD
660. Despre ibuprofen sunt corecte afirmațiile:
A. este un derivat de acid fenilacetic
B. la asocierea cu aspirina se produce un sinergism de potentare
C. este un derivat de acid propionic
D. se elimină renal si biliar
E. este contraindicat la cei cu bronhospasm la aspirină
CDE

99
 Tema nr. 13
Antiacide, antiulceroase

661. Care dintre următoarele aspecte NU caracterizează antiacidele:

A. scad cantitatea de acid clorhidric
B. au efect de rebound alcalin
C.sunt indicate în hemoragii şi perforaţii gastrice
D cele sistemice se absorb şi pot produce alcaloză
E. sunt contraindicate în abdomenul acut
AC
662. Care dintre următoarele medicamente sunt antihistaminice H2:
A. ranitidina
B. nizatidina
C. roxitromicina
D. omeprazolul
E. famotidina
ABE
663. Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:
A. cimetidina produce leucopenie şi trombopenie
B. ranitidina are potenţa mai mică decât cimetidina
C. nizatidina are biodisponibilitatea orală superioară celorlalte antihistaminice H2
D. în tratamentul ulcerului famotidina se administrează 80 mg seara la culcare
E. absorbţia ranitidinei este scazută la asocierea cu antiacidele
ACE
664. Omeprazolul:
A. este un amestec racemic de 3 enantiomeri activi
B. inhibă citocromul P450
C. are durată scurtă de acţiune 4 – 6 ore
D. poate produce fotosensibilizare
E. nu se administrează în esofagita de reflux
BD
665. Sucralfatul:
A. are o absorbţie digestivă redusă
B. se elimină în totalitate renal
C. produce diaree
D. se asociază cu antiacidele
E. împiedică absorbţia digestivă a tetraciclinelor
AE
666. Carbonatul acid de sodiu NU este:
A. un antihistaminic H2
B. un alcalinizant
C. un neutralizant
D. un adsorbant
E. un antiacid
ADC
667Care dintre următoarele mecanisme caracterizează efectul de rebound acid:
A. neutralizarea
B. alcalinizarea
C. oxidarea
D. excesul de ioni de calciu
E. stimularea secreţiei de gastrină antrală
ABDE
668. Care dintre afirmații sunt adevărate:
100
A. esomeprazolul este un inhibitor enzimatic
B. esomeprazolul poate crește toxicitatea unor medicamente asociate
C. esomeprazolul este un inductor enzimatic
D. cimetidina este un inductor enzimatic
E. pirenzepina este un inhibitor de pompa de protoni
AB
669. Antiacidele NU sunt indicate în:
A. abdomentul acut
B. gastrita hiperacidă
C. ulcerul perforat
D. esofagita de reflux
E. ulcerul duodenal
AC
670. Cimetidina:
A. difuzează prin bariera hematoencefalică
B. produce leucopenie, trombopenie
C. este un antihistaminic H2
D. are T1/2 scurt după administrarea orală
E. scade transaminazele serice
ABCD
671. Scad efectul antiacidelor:
A. alcoolul
B. digoxinul
C. produsele lactate
D. tutunul
E. cafeaua
ADE
672. Ranitidina:
A. este un anihistaminic H1
B. este un antihistaminic H2
C. este o substanţă citoprotectoare
D. are o potenţă mai mare decât cimetidina
E. are incidenţa reacţiilor adverse mai mare decât cimetidina
BD.
673. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevarate:
A. cimetidina creşte toxicitatea anticoagulantelor cumarinice
B. cimetidina antagonizează acţiunea androgenică a dihidrotestosteronului
C. absorbţia ranitidinei este crescută la asocierea cu antiacidele
D. AINS-urile scad efectul cimetidinei
E. 600mg ranitidină sunt echivalente terapeutic cu 800mg cimetidină
ABD
674. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la omeprazolsunt adevărate:
A. administrat oral este inactivat de sucul acid gastric
B. la începutul tratamentului are o biodisponibilitate de 50%
C. legarea de proteinele plasmatice este slabă
D. are un T1/2 scurt
E. are o durată de acţiune lungă, aproximativ 24 ore
ABDE
675. Care sunt caracteristicile esomeprazolului:
A. este izomerul S al omeprazolului
B. este izomerul E al omeprazolului
C. este izomerul R al omeprazolului
D. scade absorbţia digestivă a ketoconazolului
E. în esofagita de reflux se administrează 40 mg/o dată pe zi, o lună
ADE
101
676. Care efect advers caracterizează omeprazolul:
A. efect de rebound hipergastrinemic
B. dezvoltarea de candidoze gastrointestinale
C. fotosensibilizarea
D. riscul de hepatită
E. riscul de nefrită interstiţială
ABCD
677. Pantoprazolul:
A. este un inhibitor al pompei de protoni
B. are stabilitate chimică la pH neutru
C. nu se administrează în esofagita de reflux
D. este un antihistaminic H2
E. este un inductor enzimatic
AB
678. Misoprostolul:
A. este un analog al PG E1
B. este un analog al PG E2
C. are un metabolit activ
D. are T ½ lung
E. se elimină în principal urinar
BCE
679. Sunt adevărate următoarele afirmații:
A. antiacidele cu magneziu au efect constipant
B. antiacidele cu magneziu au efect laxativ
C. carbonatul de calciu se poate utiliza in diaree
D. carbonatul de calciu se poate utiliza la copii
E. nu se recomandă asocierea antiacidelor cu calciu si ciprofloxacina
BCDE
680. Sunt caracteristicile antiacidelor adsorbante, CU EXCEPTIA:
A. sunt insolubile în apă şi acid clorhidric
B. formează un film protector la nivelul mucoasei gastrice
C. nu se absorb
D. stimulează secundar secreţia acidă datorită efectului antiacid puternic
E. se absorb de la nivel gastro-intestinal
DE
681. Subcitratul de bismut coloidal:
A. nu se asociază cu antiacide
B. se poate asocia cu antiacide
C. prezintă o acţiune bactericidă faţă de Helicobacter pylori
D. nu prezintă nici o acţiune faţă de Helicobacter pylori
E. prezintă o acţiune bacteriostatică faţă de Helicobacter pylori
AC
682 Alegeţi răspunsurile corecte:
A. sucralfatul are o acţiune protectoare exclusiv la nivelul nişei ulceroase
B. subcitratul bazic de bismut se indică în caz de ulcer cu H. pylori pozitiv
C. sucralfatul favorizează absorbţia digestivă a tetraciclinelor
D. sucralfatul se poate asocia cu antiacide
E. sucralfatul nu prezintă efecte adverse
AB
683. Complicaţiile bolii ulceroase sunt:
A. hemoragia digestivă superioară
B. perforaţia însoțită de durere violentă
C. penetraţia în organele vecine
D. malignizarea ulcerului gastric
E. episodicitatea
102
ABCD
684. Caracteristicile durerii ulceroase sunt:
A. ritmicitatea
B. hemoragia digestivă superioară
C. episodicitatea
D. perforaţia
E. periodicitatea
ACE
685. Mecanismele ulcerogenetice ale bacilului Helicobacter pylori sunt:
A. mecanismul direct citotoxic asupra celulelor mucoasei gastrice şi duodenale (datorat
citotoxinelor şi enzimelor secretate de Helicobacter pylori) urmat de o reacţie inflamatorie
B. pepsinogen I-seric
C. mecanismul indirect de întreţinere a unei hipersecreţii gastrice acide continue
D. rebound acid la pH-ul alcalin creat prin amoniacul produs de ureaza pe care o secretă Helicobacter
pylori
E. blocarea sintezei de acid la nivelul celulelor parietale
ACD
686. Misoprostolul:
A. este un analog al PGE2
B. prezintă un metabolit activ
C. prezintă un efect citoprotector gastric
D. are un efect ocitocic pe uterul gravid
E. poate administra în tratamentul ulcerului la o pacientă însărcinată
ABCD
687. Misoprostolul poate fi indicat în:
A. ulcer duodenal
B. ulcer gastric
C. ulcer iatrogen
D. profilaxia ulcerului iatrogen
E. sarcină
ABCD
688. Carbonatul acid de sodiu este contraindicat în:
A. hiperaciditate gastrică
B. stări de acidoză
C. insuficienţă renală
D. intoxicaţia cu acizi organici (barbiturice)
E. edeme
CE
689. Care dintre următoarele afirmaţii despre antiacide sunt adevărate?
A. carbonatul de calciu în doze mari antrenează efect rebound acid
B. derivaţii de aluminiu produc constipaţie
C. nu sunt indicate în esofagita de reflux
D. nu se recomandă asocierile de antiacide
E. carbonatul acid de sodiu în exces produce alcaloză şi calculoză urinară
ABE
690. Care dintre următorii compuşi sunt inhibitori ai pompei de protoni?
A. ranitidina
B. atropina
C. omeprazol
D. pantoprazol
E. pirenzepina
CD
691. Factorii agresivi ulcerogeni sunt:
A. mucusul
B. acidul clorhidric
103
C. bila
D. bicarbonatul
E. pepsina
BCE
692. Indicaţiile antiacidelor:
A. gastrita hiperacidă
B. hemoragii şi perforaţii gastrice
C. abdomen acut
D. ulcer gastric şi duodenal
E. esofagita de reflux
ADE
693. Omeprazolul:
A. este degradat în mediul acid gastric
B. metaboliţii se elimină majoritar renal
C. metaboliţii se elimină majoritar biliar
D. durată scurtă de acţiune
E. biodisponibilitatea iniţială este sub 50%
ABE
694. Omeprazolul:
A. este inhibitor al pompei de protoni
B. are durată scurtă de acţiune
C. are durată lungă de acţiune
D. inhibă citocromul P 450, producând inhibiţie enzimatică
E. este medicamentul de elecţie în sindromul Zollinger-Ellison
ACDE
695. Pirenzepin:
A. blochează receptorii M1 din plexurile intramurale gastrointestinale
B. influenţează semnificativ motilitatea gastrointestinală
C. nu are acţiune relaxantă a sfincterului esofagian
D. are acţiune antisecretorie gastrică
E. are acţiune relaxantă asupra sfincterului esofagian
ACD
696. Subcitratul de bismut coloidal:
A. se administrează înainte de mese şi la culcare
B. formează un strat protector la nivelul leziunii ulceroase
C. se administrează după mese şi înainte de culcare
D. se asociază cu antiacidele
E. prezintă acţiune antiseptică faţă de Helicobacter Pylori
ABE
697. Care afirmaţie este adevarata?
A. pirenzepina este un anticolinergic care blochează, la doze terapeutice, numai receptorii muscarinici M1
B. anticolinesterazicele au efect antisecretor la nivel gastric, prin diminuarea secreției stimulate de vag sau
acetilcolină
C. pirenzepina este un antihistaminic H2
D. carbenoxolona prezintă reacții adverse de tip mineral-corticoid
E. subcitratul de bismut coloidal are efect protector la nivelul mucoasei gastrice
ADE
698. Care dintre afirmatiile urmatoare caracterizeaza cimetidina?
A. diminuă secreția gastrică acidă prin blocarea receptorilor H2-histaminergici
B. blocheaza sinteza de PGE2, favorizând regenerarea mucoasei gastrice
C. crește efectul unor medicamente administrate concomitent, prin diminuarea metabolizarii lor, datorita
inhibiției enzimatice
D. provoacă frecvent reacții adverse de tip anticolinergic: tahicardie, midriază, uscaciunea gurii.
E. crește peristaltismul intestinal, având efect prokinetic
AC
104
699. Care dintre afirmaţiile următoare privind omeprazolul sunt adevărate?
A. durata acţiunii este lungă, deşi timpul de înjumătăţire este scurt
B. inhibă sistemul oxidazelor mixte microzomiale, potenţând efectul unor medicamente luate concomitent
C. în tratament prelungit creşte gastrinemia
D. produce hipoplazia celulelor enterocromafine
E. scade secreţia de gastrină, cu consecinţe antiulceroase
ABC
700. Care sunt efectele secundare ale compuşilor cu aluminiu utilizaţi ca antiacide pe termen lung:
A. diaree
B. constipaţie
C. hipofosfatemie
D. osteomalacie
E. aritmii cardiace
BCD
701. Antiacidele pot produce:
A. creşterea pH gastric
B. efecte sistemice
C. acidoză
D. creşterea secreţiei acide prin efect rebound
E. constipaţie
ABDE
702. Antiacidele:
A. actioneaza prin mecanism chimic sau fizic asupra secretiei gastrice
B. pot produce efect rebound acid
C. se indica in gastrite hiperacide, ulcer
D. se administreaza inainte de masa
E. nu pot modifica absorbtia digestiva sau eliminarea renala a altor medicamente
ABC
703. Care din afirmatiile referitoare la antiacide sunt adevarate:
A. carbonatul de calciu este un adsorbant nesistemic
B. oxidul de magneziu este un neutralizant partial sistemic
C. sărurile de aluminiu au proprietati constipante
D. bicarbonatul de sodiu poate produce alcaloza
E. sărurile de bismut sunt adsorbante si protectoare ale mucoasei
BCDE
704. Care din afirmatiile referitoare la antihistaminicele H2 sunt adevarate:
A. cimetidina este un antisecretor gastric
B. cimetidina are proprietati antialergice
C. ranitidina are potenta superioara cimetidinei
D. efectele adverse antiandrogenice sunt mai accentuate la famotidina decat la cimetidina
E. cimetidina stimuleaza enzimele microzomale hepatice
AC
705. Inhibitorii pompei de protoni:
A. sunt reprezentați de pirenzepin, telenzepin
B. actionează inhibând Na+K+ATP-aza
C. se conditionează in forme enterosolubile
D. au durată scurtă de acțiune
E. sunt indicați in ulcer, sindrom Zollinger-Ellison
CE
706. Omeprazolul:
A. este transformat în sulfenamidă, forma activa
B. este un antihistaminic H2
C. se conditionează in forme enterosolubile
D. este un inductor enzimatic
E. constituie un tratament de elecţie în sindromul Zollinger Ellison
105
ACE
707. Pirenzepinul:
A. blocheaza receptorii M1 din plexurile intramurale gastrice
B. se indica in ulcerul gastro-duodenal
C. blochează pompa de protoni
D. se poate administra in sindromul Zollinger-Ellison
E. prezintă numeroase reacții adverse grave, de tip atropinic
ABD
708. Subcitratul de bismut coloidal:
A. formează un depozit aderent la nivelul leziunii ulceroase
B. favorizează proliferarea lui Campylobacter pylori
C. se indică în ulcer gastric
D. se asociază cu antiacidele
E. intră în produsul Venter
AC
709. Care din urmatoarele afirmații sunt adevărate pentru de-nol?
A. este citrat de bismut coloidal
B. este un ester al zaharozei cu hidroxid de aluminiu
C. este activ in ulcerul gastric
D. inhibă bacteria Helicobacter pylori
E. blochează receptorii muscarinici M1
ACD
710. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru subcitratul de bismut?
A. adera la suprafața nișei ulceroase
B. inhiba bacteria Helicobacter pylori
C. se asociaza cu amoxicilina si metronidazol
D. se asociază cu antiacide
E. eficace in ulcerul gastric
ABCE
711. Care din urmatoarele afirmatii sunt false pentru omeprazol
A. este un analog sintetic al prostaglandinei E1
B. este un inhibitor al pompei de protoni
C. este eficace in esofagita de reflux
D. inhiba H, K-ATP-aza
E. este un anticolinergic selectiv
AE
712. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru antiacide?
A. reduc acidul clorhidric din stomac
B. nu se asociază intre ele
C. actionează ca pansamente gastrice
D. scad activitatea proteolitică a pepsinei
E. nu se asociază cu alimentele
BE
713. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru carbonatul de calciu :
A. solubil in apă
B. este neutralizant
C. are efect antidiareic
D. stimulează secreția de gastrina
E. se asociază cu tetraciclina
BCD
714. Care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte pentru cimetidina?
A. eficace in ulcerul duodenal
B. inhibă enzimele microzomale
C. antigastrinic
D. antiandrogenic
106
E. inhibitor al anhidrazei carbonice
CE
715. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru ranitidină:
A. antihistaminic H2
B. mai potenta decat famotidina
C. mai potenta decat cimetidina
D. se administreaza 150 mg seara
E. se administrează 800 mg seara
ACD

107
 Tema nr. 14
Antihipertensive, diuretice şi antianginoase

Antihipertensive

716. Sunt adevarate urmatoarele afirmații despre inhibitorii enzimei de conversie:

A. prezența alimentelor scade efectul captoprilulului
B. IECA pot da hipokaliemie
C. nu se recomandă asocierea IECA cu diuretice tip spironolactonă
D. IECA pot da hiperkaliemie
E. se pot asocia cu beta-blocante, diuretice ansă
ACDE
717. Care dintre urmatoarele afirmații sunt adevarate :
A. carvedilolul si labetololul sunt beta blocante neselective
B. tratamentul cu betablocante se poate intrerupe brusc
C. beta blocantele se pot asocia cu blocantele de calciu tip verapamil pentru un control tensional mai bun
D. beta blocantele neselective sunt contraindicate in astm
E. beta blocantele neselective sunt contraindicate in diabet
ADE
718 Indicatiile de elecție ale beta blocantelor sunt :
A. HTA usoara, de elecție la tineri
B. în asociere cu verapamilul
C. HTA asociata cu tahiaritmie
D. post infarct miocardic acut
E. în asociere cu dihidralazina
ACDE
719. Prazosinul
A. este un alfa - 2 adrenolitic
B. este un alfa - 1 adrenolitic
C. este de elecție in HTA insotita de hipertrofie benigna de prostata
D. nu dă hipotensiune la prima doză
E. se utilizează in doze mici ce sunt crescute progresiv
BCE
720. Sunt corecte afirmaţiile despre hidralazină, CU EXCEPŢIA :
A. se elimina renal
B. se metabolizeaza hepatic
C. produce vasoconstricție arteriolară
D. crește secreția de renina
E. produce tahicardie reflexă
AC
721. In care dintre situațiile de mai jos se utilizează hidralazina:
A. HTA insoțită de cardiopatie ischemica
B. HTA moderată
C. în urgenta hipertensiva
D. în insuficienta cardiaca
E. în asociere cu un beta-blocant
BCDE
722. Care dintre urmatoarele afirmații sunt adevarate :
A. propranololul si labetalolul sunt beta blocante neselective
B. beta-blocantele sunt contraindicate in glaucom
C. beta-blocantele se pot asocia cu blocante de calciu tip nifedipină pentru control tensional mai bun
D. metoprololul este betablocant selectiv
E. propranololul poate influența efectul antidiabeticelor
ACDE
108
723. Nifedipina :
A. are o absorbție bună sublinguală si per os
B. produce arteriolodilatație periferică
C. produce bradicardie si scăderea vitezei de conducere atrio - ventriculară
D. se indica in monoterapie sau in asociere in toate formele de HTA
E. poate da tahicardie reflexă
ABDE
724. Sunt efecte secundare ale nifedipinei:
A. bronhoconstricția
B. bronhodilatația slabă
C. hipotensiune ortostatică
D. senzația de oboseală musculară
E. palpitații
BCDE
725. Printre efectele adverse la IECA se numara :
A. tusea cu expectorație abundentă
B. tulburarile de gust
C. prurit
D. edemul angioneurotic
E. hiperkaliemia
BCDE
726. Care dintre urmatoarele afirmații sunt adevarate privind farmacotoxicologia
antihipertensivelor:
A. antihipertensivele pot da hipotensiune arteriala ortostatica
B. nifedipina poate da bradicardie reflexa
C. nifedipina este contraindicata in sarcina
D. nitrații antianginosi pot da cefalee
E. beta-blocantele neselective pot agrava sindroamele astmatice
ADE
727. Reprezentanții antagonistilor AT-1 sunt:
A. losartan
B. valsartan
C. captopril
D. molsidomin
E. enalapril
AB
728. Acțiunea de blocare a receptorilor AT-1 are urmatoarele consecinte :
A. vasodilatație
B. vasoconstricție
C. creșterea volemiei
D. scăderea volemiei
E. hipokaliemie
AD
729. Blocantele canalelor de calciu ca antihipertensive sunt de elecție în următoarele situații:
A. HTA cu angina pectorală
B. HTA cu insuficienta cardiacă
C. HTA cu insuficienta circulatorie periferică
D. HTA in sarcină
E. HTA cu bloc atrioventricular grad 2
ACD
730. În cazul hipertensiunii arteriale asociată astmului bronșic se indică:
A. nifedipina
B. nitrendipina
C. amlodipina
D. propranololul
109
E. timololul
ABC
731. La hipertensivii cu diabet zaharat, se indică urmatoarele medicamente antihipertensive:
A. inhibitorii enzimei de conversie
B. inhibitori ai receptorilor angiotensinei II
C. diureticele tiazidice
D. beta-blocantele
E. diuretice de ansă în doze mici
ABE
731. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru propranolol?
A. este cardioselectivă
B. diminuă debitul cardiac
C. se recomandă la hipertensivii tineri
D. se recomandă la hipertensivi cu astm bronșic
E. este beta-blocant
BCE
733. Efectul de rebound, care apare ca reacție adversă la intreruperea bruscă a unui tratament
indelungat cu doze mari de antihipertensive:
A. se manifestă prin hipotensiune arterială
B. se manifestă prin hipertensiune arterială, cu tahicardie, palpitatii, tremor, anxietate
C. cedează la reluarea tratamentului cu antihipertensivul respectiv
D. este evitat daca tratamentul se opreste prin reducerea treptata a dozelor
E. nu este produs de alfa-1 adrenolitice
BCDE
734. Nifedipina este un blocant al canalelor de calciu, care se utilizează:
A. ca antihipertensiv
B. ca antiaritmic
C. ca antianginos
D. în insuficienta cardiaca cu hipertensiune arterială
E. în hipertensiunea din sarcină
ACDE
735. Captoprilul poate produce următoarele efecte adverse:
A. erupţii cutanate pruriginoase
B. leucopenie
C. impotenţă sexuală
D. depresie
E. gust metalic
ABE
736. Care dintre antihipertensivele de mai jos sunt contraindicate la bolnavii hipertensivi cu stări
depresive:
A. clonidina
B. diureticele tiazidice
C. reserpina
D. nifedipina
E. alfa-metildopa
CE
737. Care dintre următoarele asocieri de antihipertensive sunt contraindicate în terapeutică:
A. beta-blocante+diuretice tiazidice
B. nifedipină+beta-blocante
C. hidralazine+beta-adrenolitic
D. clonidină+beta-blocante
E. beta-blocante+verapamil
DE
738. Care dintre următorii compuşi din grupul inhibitoarelor enzimei de conversie sunt prodroguri:
A. lisinopril
110
B. fosinopril
C. captopril
D. perindopril
E. trandolapril
BDE
739. Clonidina:
A. blochează receptorii alfa1-adrenergici periferici scăzând rezistenţa vasculară periferică
B. la întreruperea bruscă a tratamentului adminstrat prelungit, poate apare criza hipertensivă, prin fenomen
de rebound
C. la asocierea cu beta-adrenoliticele poate surveni hipertensiune paradoxală
D. tratamentul va fi iniţiat cu doze mici care se cresc progresiv
E. nu se va asocia cu diureticele care economisesc potasiul
BCD
740. Fac parte din grupul antihipertensivelor de primă alegere în faza de monoterapie:
A. hidralazina
B. diureticele tiazidice sau de ansă
C. alfa metildopa
D. clonidina
E. beta-adrenoliticele
BE

Antianginoase
741. Alături de esterii nitrici in grupa de medicamente antianginoase sunt cuprinse:
A. medicamente beta-blocante
B. molsidomina
C. clonidina si derivati
D. trimetazidina
E. blocantele canalelor de calciu
ABDE
742. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la modul de acţiune al nitraţilor:
A. prin intermediul NO stimuleză guanilciclaza, cresc concentraţia de GMPc, care duce la relaxarea
musculară
B. biotransformarea la metaboliţi activi este tiol-dependentă
C. produc hipertensiune arterială
D. agravează insuficienţa cardiacă congestivă
E. reduc presarcina inimii prin venodilataţie şi postsarcina prin arteriodilataţie
ABE
743. Care dintre următoarele substanțe medicamentoase sunt indicate in criza de angina pectorală?
A. molsidomin
B. nitroglicerina.
C. prenilamina
D. pentaeritritil tetranitrat
E. nitritul de izoamil
BE
744. In tratamentul de fond al anginei pectorale se pot indica:
A. lidocain
B. trimetazidina
C. pentaeritritil tetranitrat
D. isosorbit mononitrat
E. isosorbit dinitrat
BCDE
745. Notați afirmațiile corecte:
A. nitroglicerina are efecte de durată lungă
B. reacțiile adverse ale nitraților pot fi cefalee, vertij, oboseală
C. nitrații produc o creștere a tensiunii arteriale
111
D. comprimatele de nitroglicerină sunt valabile 3 luni
E. nitrații si molsidomina acționează tiol-dependent
BD
746. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru diltiazem?
A. reduce consumul de oxigen al miocardului
B. scade fluxul sanguin coronarian
C. deprimă contractilitatea miocardului
D. antianginos
E. blocant al canalelor de calciu
ACDE
747. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru isosorbid dinitrat administrat oral?
A. perioada de latența este de 5-10 minute
B. durata de acțiune 2 ore
C. durata de acțiune 6 ore
D. se administrează profilactic in angina pectorală
E. cu alcoolul produce cefalee
CDE
748. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte pentru nitrați?
A. sunt biotransformați in NO
B. NO are acțiune vasodilatatoare
C. nu dau obisnuință
D. cresc concentrația de GMPc
E. biotransformarea este tiol-dependentă
ABDE
749. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte pentru propranolol?
A. diminuă forța de contracție a miocardului
B. crește frecvența cardiacă
C. antianginos
D. micșorează travaliul cardiac
E. scade consumul de oxigen al miocardului
ACDE
750. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte privind boală coronariană?
A. este cauzată de ateroscleroză
B. se manifestă prin dureri anginoase
C. este cauzată de producerea crescută de NO
D. aportul de sange oxigenat este redus
E. se agravează la efort
ABDE
751. Care dintre urmatoarele afirmații sunt corecte pentru nitroglicerină?
A. este trinitrat de glicerină
B. se aplică percutan ca TTS
C. nu se absoarbe din tubul digestiv
D. se administrează sublingual
E. se adsoarbe pe plastic
ABDE
752. Care dintre următoarele antianginoase sunt blocante ale canalelor de calciu?
A. pentaeritritil tetranitrat
B. nifedipina
C. oxprenolol
D. diltiazem
E. propranolol
BD
753. La care dintre medicamentele antianginoase următoare apare ca efect advers tahifilaxia?
A. propranolol
B. nifedipina
112
C. isosorbid dinitrat
D. molsidomin
E. nitroglicerina
CE
754. Medicamentele antianginoase:
A. cresc forta de contracție a miocardului
B. cresc aportul de oxigen al inimii
C. cresc debitul cardiac
D. cresc consumul de oxigen al inimii
E. reduc consumul de oxigen al inimii
BE
755. Nitrații organici sunt indicați in:
A. cardiopatia ischemică
B. insuficiența cardiacă
C. hipertensiunea arterială
D. aritmiile cardiace
E. angina pectorală
ABE
756. Sunt medicamente antianginoase:
A. isosorbid dinitrat
B. clonidina
C. molsidomin
D. propranolol
E. guanetidina
ACD
757. Asocierea propranolol-verapamil este contraindicată deoarece:
A. ambele favorizează bronhoconstricţia
B. ambele deprimă conducerea atrio-ventriculara
C. acţionează competitiv asupra aceloraşi receptori
D. ambele au acţiune inotrop negativă
E. ambele provoacă vasoconstricţie coronariană
BD
758 Blocantele canalelor de calciu au acţiune:
A. antiaterogenă
B. antianginoasă
C. antihipertensivă
D. cardiotonică
E. antifibrinolitică
ABC
759. Care dintre afirmaţiile următoare privind amiodarona sunt corecte:
A. ca antianginos este indicată în tratamentul de fond al cardiopatiei ischemice
B. durata efectului dispare rapid după întreruperea tratamentului
C. poate fi responsabilă de afectarea funcţiei tiroidiene
D. pentru potenţarea efectului terapeutic se recomandă asocierea ei cu beta blocantele sau verapamilul
E. eficacitatea amiodaronei poate fi apreciată după 2-4 săptămâni de tratament
ACE
760 Care dintre efectele adverse de mai jos sunt imputabile derivaţilor nitraţi:
A. cefalee pulsatilă
B. hipotensiune cu lipotimie
C. puseu hipertensiv
D. bradicardie
E. vărsături
AB
761. Care dintre următoarele acţiuni contribuie la efectul antianginos al nitroglicerinei:
A. deprimarea inimii
113
B. acţiunea hipotensivă
C. vasodilataţie coronariană
D. reducerea postsarcinii
E. scăderea automatismului nodului sinusal
CD
762. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat verapamilul:
A. bloc atrio-ventricular
B. tahiaritmii
C. boală coronariană
D. astm bronşic
E. insuficienţă cardiacă
AE
763. Nitraţii organici produc:
A. coronarodilataţie
B. bradicardie
C. arteriolodilaţie cu scăderea postsarcinii
D. venodilataţie şi reducerea presarcinii inimii
E. deprimarea contractilităţii inimii
ACD
764. Pentru efectul lor antianginos beta-blocantele sunt indicate în:
A. angină cronică instabilă
B. criza anginoasă
C. post infarct miocardic acut
D. angină cronică stabilă
E. angină pectorală asociată cu diabet zaharat
CD
765. Acţiunea antianginoasă a blocantelor calcice se produce prin:
A. creşterea consumului de oxigen prin stimularea contractilităţii miocardului
B. creşterea aportului de oxigen prin creşterea fluxului coronarian
C. scăderea postsarcinii prin arteriolodilataţie
D. micşorarea frecvenţei de contracţie
E. creşterea postsarcinii prin arterioloconstricţie
BCD
766. Antianginoase sunt:
A. nitraţii organici
B. blocantele canalelor de calciu
C. beta-adrenomimetice
D. beta-adrenolitice
E. inhibitorii enzimei de conversie
ABD
767. În tratamentul de fond al anginei pectorale se utilizează:
A. nitraţi în monoterapie
B. biterapie nitrat – beta-blocant
C. biterapie nitrat - blocant calcic
D. triterapie nitrat- beta-adrenolitic - blocant calcic
E. triterapie nitrat – beta-adrenomimetic - blocant calcic
ABCD
768. Medicamentele antianginoase sunt reprezentate de:
A. neurosimpatolitice
B. nitraţi organici
C. beta-adrenolitice
D. beta-adrenomimetice
E. blocantele canalelor de calciu
BCE
769. Molsidomin se caracterizează prin:
114
A. absorbţie rapidă per os
B. biodisponibilitate per os mai mare de 90%
C. efect important de primă trecere hepatică
D. absorbţie scăzută per os
E. efect nesemnificativ al primului pasaj hepatic
ABE
770. Molsidomin:
A. are efect antianginos
B. are biodisponibilitate per os mare
C. nu dezvoltă toleranţă
D. produce methemoglobinemie
E. se administrează transcutan
ABC

Diuretice

756. Care dintre următoarele diuretice se asociază in tratamentul HTA?

A. hidroclorotiazidă
B. acetazolamida
C. furosemid
D. amilorid
E. manitol
ACD
757. Care dintre următoarele diuretice sunt cu structură tiazidică:
A. indapamid
B. spironolactona
C. amilorid
D. hidroclorotiazida
E. ciclopentiazida
DE
758. Diureticele saluretice:
A. cresc excreția ionilor de sodiu si clorură
B. pot produce hipokaliemie
C. se pot asocia in medicația antihipertensivă
D. nu se administrează in insuficiența renală gravă
E. scad excreția ionilor de potasiu si magneziu
ABCD
759. Diureticele sunt medicamente ce pot fi indicate in:
A. hipertensiune arterială
B. criza de angina pectorală
C. insuficienta cardiacă cronică
D. glaucom
E. edeme de diferite etiologii
ACDE
760. Furosemidul este:
A. contraindicat in hipertensiune arterială
B. un diuretic de ansă
C. util in administrare i.v. in edeme grave
D. diuretic care reține potasiu
E. diuretic cu structura de acid sulfamoil antranilic
BCE
761. Hidroclorotiazida:
A. este un diuretic cu durată lungă de acţiune (mai mare de 24 ore)
B. intră în preparatul Nefrix
115
C. este contraindicată în HTA
D. se indică în toate tipurile de edeme
E. produce dezechilibre electrolitice şi acido-bazice
BDE
762. Care din următoarele afirmații sunt adevarate pentru toate diureticele saluretice?
A. cresc eliminarea urinară de sodiu
B. cresc eliminarea urinară de potasiu
C. cresc eliminarea urinară de calciu
D. alcalinizează urina
E. tind să scadă volemia
AE
763. Diureticele de ansă (furosemidul) au:
A. durată de acțiune lungă
B. durată de actiune scurtă
C. efect mediu de eliminare a potasiului (K+)
D. eficacitate mare
E. eficacitate mică
BCD
764. Economisesc potasiu (K+) urmatoarele diuretice:
A. antialdosteronice – antagoniști competitivi al aldosteronului
B. inhibitoarele anhidrazei carbonice
C. diureticele de ansă
D. tiazidele
E. antialdosteronice – antagoniști de efect ai aldosteronului
AE
765 Furosemidul este diureticul de elecție in:
A. edem pulmonar acut (i.v.)
B. hiperaldosteronism primar
C. insuficiența renală cronică (in doze terapeutice mari)
D. edemul din ciroza hepatică
E. glaucom acut congestiv
AC
766. Furosemidul:
A. provoacă o diureza intensă
B. reține apa in lumenul nefronului prin mecanism osmotic
C. este un diuretic de ansă
D. produce in mod specific alcalinizarea urinii
E. are efect de scurtă durată
ACE
767. In litiaza renală oxalică, ca adjuvant, se indică:
A. hidroclorotiazida
B. clopamida
C. acetazolamida
D. furosemidul
E. spironolactonă
AB
768. Manitolul, administrat intravenos, este diureticul de elecție in:
A. edem pulmonar acut
B. insuficiența renală acută
C. insuficiența renală cronică
D. edem cerebral
E. glaucom acut congestiv
BDE
769. Sunt diuretice care elimina potasiul (K+):
A. hidroclorotiazidă
116
B. spironolactona
C. furosemidul
D. triamteren
E. acetazolamida
ACE
770. Tiazidele (hidroclorotiazida) au:
A. efect puternic de eliminare a potasiului (K+)
B. efect de retinere a potasiului (K+)
C. durata scurta de acțiune
D. eficacitate medie
E. durata medie de acțiune
ADE

117
 Tema nr. 15
Antitusive, expectorante

771. Au efect miorelaxanturmătoarele expectorante, CU EXCEPȚIA :

A. ambroxol
B. benzoat de sodiu
C. acetilcisteină
D. guaiafezină
E. bromhexin
ABCE
772. Despre acetilcisteină sunt adevărate, cu EXCEPŢIA :
A. are proprietăţi mucolitice
B. nu se poate administra in intoxicatia cu paracetamol
C. are proprietăţi secreto-stimulatoare prin mecanism chimic
D. are proprietăţi mucolitice la pH slab acid
E. la astmatici se administrează cu prudenţă
BCD
773. Acetilcisteina:
A. se indică in afecțiuni bronhopulmonare acute sau cronice
B. deprimă centrul bulbar al tusei
C. este de elecție la astmatici
D. este un expectorant mucolitic
E. reduce legăturile disulfidice din mucoproteinele sputei
ADE
774. Au proprietăţi antitusive, cu EXCEPTIA :
A. morfina
B. dionina
C. oxeladina
D. zopiclonul
E. sulindac
DE
775. Bromhexinul:
A. este un secretostimulant
B. acționeaza prin mecanism fizic
C. stimulează activitatea lizozomilor
D. se indică in traheobronșite
E. se metabolizează la ambroxol
CDE
776. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la oxeladină:
A. este un expectorant mucolitic
B. este un antitusiv central opioid
C. este un antitusiv central nonopioid
D. nu deprimă SNC
E. nu provoacă somnolenţă
CDE
777. Sunt antitusive centrale nonopioide:
A. butamiratul
B. oxeladina
C. clobutinolul
D. dextrometorfanul
E. ambroxolul
ABC
778. Care din următoarele substanţe sunt expectorante:
118
A. codeina
B. clofedanol
C. guaifenezina
D. săruri de amoniu
E. oxeladina
CD
779. Care sunt secretostimulantele cu mecanism mixt:
A. acetilcisteina
B. sarurile de amoniu
C. ambroxolul
D. trecidul
E. tiocolul
BDE
780. Codeina
A. este un analgezic puternic
B. are proprietăți antitusive centrale
C. la doze mari produce diaree
D. are potențial toxicomanogen redus
E. deprimă respirația mai slab ca morfina
BDE
781. Antitusive centrale opioide sunt:
A. codeina
B. noscapina
C. codetilina
D. dextrometorfanul
E. glaucina
ACD
782. Codeina se recomandă cu prudență la pacienții cu:
A. astm bronsic
B. emfizem pulmonar
C. ulcer gastro-duodenal
D. insuficiența respiratorie
E. angina pectorală
ABD
783. Codeina:
A. are ca metabolit activ morfina
B. nu difuzează prin placentă și in laptele matern
C. dezvoltă toxicomanie, după administrare prelungită
D. deprimă respirația
E. diminuă secrețiile bronșice
ACDE
784. Efectul antitusiv al codeinei apare:
A. la doze mai mici decat efectul analgezic
B. la doze mai mari decat efectul analgezic
C. la aceeasi doză cu efectul analgezic
D. prin deprimarea centrului respirator bulbar
E. prin deprimarea centrului bulbar al tusei
AE
785. Fac parte din grupul expectorantelor mucolitice, cu EXCEPŢIA :
A. ambroxolul
B. acetilcisteina
C. butamiratul
D. nedocromilul
E. oxeladina
CDE
119
786. Pentru codeina sunt adevarate urmatoarele afirmații:
A. efectul antitusiv apare la doze mai mici decat efectul analgezic
B. efectul analgezic este mai slab decat al morfinei
C. efectul antitusiv este mai puternic decât al morfinei
D. efectul inhibitor asupra centrului respirator bulbar este mai slab decat al morfinei
E. dezvoltă toxicomanie, după administrare prelungită
ABDE
787. Ca antitusiv, morfina se indică:
A. la doze mai mari decat ca analgezic
B. la doze mai mici decat ca analgezic
C. în astmul bronsic
D. în tusea intensă, refractară la alte antitusive si insoțită de durere intensă (cancer pulmonar)
E. în mod excepțional, datorită riscului de farmacodependență
BDE
788. Sunt secretostimulante:
A. benzoatul de sodiu
B. acetilcisteina
C. bromhexinul
D. sărurile de amoniu
E. guaifenezina.
ADE
789. Acetilcisteina este indicată în următoarele afecţiuni:
A. starea de rău astmatic
B. tusea spastică iritativă
C. bronşită cronică
D. în laborator pentru fluidificarea sputei în vederea examenului microbiologic
E. tusea iritativă din insuficienţa cardiaca
CD
790. Bromhexina:
A. prin grupul sulfhidric conţinut reduce legăturile disulfidice din mucoproteine
B. creşte vâscozitatea secreţiei bronşice
C. se degradează la lumină
D. este expectorantul de elecţie la bolnavii astmatici
E. stimulează activitatea lizozomilor crescând secreția enzimelor care hidrolizează mucopolizaharidele
CE
791. Bromhexinul:
A. poate provoca bronhospasm
B. se degradează la lumină
C. se recomandă cu prudenţă la bolnavii cu insuficienţă cardiacă
D. este indicat în traheobronşite şi laringite
E. se metabolizează la un metabolit activ, ambroxol
ABDE
792. Clofedanolul:
A. are un efect antitusiv central nonopiod
B. este un mucolitic eficient
C. prezintă o latenţă scurtă
D. se administrează inhalator
E. provoacă relativ frecvent tulburări ale gustului
AC
793. Codeina are următoarele efecte farmacotoxice:
A. inhibă centrul respirator
B. produce fotosensibilizare
C. la doze mari, accelereaza peristaltismul intestinal, producând diaree
D. provoacă polinevrită periferică
E. poate avea efect constipant
120
AE
794. Codeina este contraindicată în:
A. pneumonia pneumococică
B. insuficienţa respiratorie
C. emfizemul pulmonar
D. insuficienţa cardiacă
E. astm bronşic
BCE
795. Codeina poate provoca următoarele efecte adverse:
A. aritmii
B. creşterea presiunii intrabiliare
C. vărsături
D. constipaţie
E. deprimare respiratorie
BCDE
796. Fac parte din grupul antitusivelor centrale non-opioide:
A. clofenadol
B. dextrometrofan
C. glaucina
D. noscapina
E. oxeladina
ACDE
797. Noscapina poate produce:
A. analgezie
B. calmarea tusei
C. toxicomanie
D. constipaţie
E. insomnie
BD
798. Antitusive opioide sintetice sunt:
A. clofedanol
B. levopropoxifen
C. morfina
D. pentoxiverina
E. dextrometorfan
BE
799. Care dintre afirmaţile următoare despre codeină sunt adevărate?
A. are efect inhibitor asupra centrului tusei
B. stimulează centrul respirator bulbar
C. are efect analgezic mai slab ca al morfinei
D. poate produce constipaţie
E. creşte secreţia bronşică
ACD
800. Care dintre următoarele antitusive sunt neopioide:
A. clofedanol
B. dionina
C. pentoxiverina
D. levopropoxifen
E. oxeladina
ACE
801. Care dintre următorii compuşi sunt expectorante bronhosecretolitice?
A. guaifenesina
B. acetilcisteina
C. benzoat de sodiu
D. bromhexin
121
E. ioduri de sodiu şi potasiu
BD
802. Expectorante secretostimulante sunt:
A. ceai pectoral
B. guaifenesina
C. acetilcisteina
D. streptokinaza
E. benzoat de sodiu
ABE
803. Expectorantele:
A. cresc secreţia glandelor bronşice
B. modifică proprietăţile fizico-chimice ale secreţiei vâscoase
C. diminuă secreţia glandelor bronşice
D. stimulează mişcările cililor
E. inhibă peristaltismul bronşiilor
ABD
804. Guaifenesina este indicată în:
A. bronşite
B. traheite
C. laringite
D. ulcer gastroduodenal
E. miastenie
ABC
805. Inhibitoarele centrului tusei de tip opioid sunt:
A. codeina
B. dionina
C. dextrometorfan
D. oxeladina
E. clofedanol
ABC
806. Următoarele afirmaţii despre bromhexin sunt adevărate:
A. este contraindicat în laringite
B. produce bronhospasm
C. este indicat în traheobronşite
D. produce iritaţie gastrică
E. este indicat în ulcerul gastroduodenal
BCD
807. Acetilcisteina:
A. este un expectorant de tip secretostimulant bronșic
B. este mucolitic, desfacând punţile disulfurice din mucoproteine
C. se poate administra parenteral şi în aerosoli
D. se utilizează în laborator, pentru fluidificarea sputei în scopul examenului microbilogic
E. inhibă centrul tusei, fiind un antitusiv central neopioid.
BCD
808. Bromhexina produce următoarele efecte adverse:
A. deprimă centrul respirator
B. iritaţie gastrică
C. bronhospasm
D. cefalee
E. vasoconstricţie
BC
809. Bromhexina:
A. are efect mucolitic, diminuând vâscozitatea si fluidificând secreţiile bronşice;
B. este secretostimulant bronsic, prin mecanism reflex
C. se metabolizează la ambroxol, metabolit activ
122
D. are efect bronhodilatator actionand prin stimularea receptorilor ß-2-adrenergici
E. se utilizeaza în tratamentul de fond al astmului bronsic
AC
810. Care dintre urmatoarele afirmaţii este adevarată?
A. codeina se metabolizează hepatic, în parte prin demetilare, cu formare de morfină
B. efectul antitusiv al codeinei este de intensitate mai mare decât al morfinei
C. utilizată ca antitusiv, la doze terapeutice şi pe termen scurt, codeina nu provoaca dependenţă
D. clofedanolul are efect antitusiv cu latenţă scurtă
E. folosirea codeinei ca antitusiv este limitată datorită deprimării puternice a centrului respirator si a
pericolului de dependenţă
ACD
811. Codeina are următoarele proprietăţi:
A. este un expectorant opioid
B. creşte presiunea intrabiliară
C. inhibă centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
D. are potenţial toxicomanogen redus
E. nu provoacă constipaţie
BCD
812. Dintre expectorantele secretostimulante fac parte:
A. acetilcisteina
B. sărurile de amoniu
C. iodurile
D. guaiafenasina
E. bromhexina
BCD
813. Noscapina se caracterizează prin următorele proprietăţi:
A. inhibă centrul bulbar mai puternic decât codeina
B. produce constipaţie la administrare prelungită
C. are efect analgezic
D. nu produce toxicomanie
E. este alcaloid din opiu
BDE
814. Sunt antitusive de tip opioid, inhibitoare ale centrului tusei :
A. dextrometorfan
B. codeina
C. dionina
D. pentoxiverina
E. oxeladina
ABC
815. Sunt expectorante prin mecanism mucolitic:
A. codeina
B. ambroxolul
C. carbocisteina
D. acetilcisteina
E. guaiafenesina
BCD
816. Sunt antitusive neopioide:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. oxeladina
D. clofedanol
E. levopropoxifen
BCD
817. Despre codeina sunt corecte afirmațiile:
A. se biotransforma la morfină
123
B. potența acțiunii antitusive este mai mare decat cea a acțiunii analgezice
C. inhibă centrul respirator bulbar de trei ori mai slab decat morfina
D. poate crește presiunea in arborele biliar
E. la doze mari, poate produce diaree
ABCD
818. Despre guaifenesina sunt valabile afirmațiile:
A. are acțiune secretostimulantă
B. are acțiune bronhosecretolitică
C. este antispastică
D. este miorelaxantă
E. in caz de supradozare, determină oprirea respirației prin inhibarea marcată a centrului respirator bulbar
AD
819. Sunt expectorante mucolitice:
A. acetilcisteina
B. carbocisteina
C. ambroxol
D. streptokinaza
E. streptodornaza
ABC
820. Despre acetilcisteina sunt corecte urmatoarele afirmații:
A. soluția se oxidează usor, devenind roz, cu pierderea efectului mucolitic
B. efectul mucolitic este intens la pH slab alcalin (pH>7,5)
C. se administrează in crizele de astm bronsic pentru efectul bronhodilatator
D. este interzisă asocierea cu eritromicina sau tetraciclina
E. se administrează cu ajutorul flacoanelor de sticla, plastic sau oțel
BDE
821. Codeina
A. se biotransformă prin demetilare la metabolit inactiv
B. difuzează prin placentă si poate produce deprimare respiratorie la nou-nascut
C. se poate administra in perioada de alăptare, deoarece nu se acumulează in laptele matern
D. are efect analgezic de circa 12 ori mai slab decat al morfinei
E. stimulează centrul respirator bulbar de 3 ori mai slab ca morfina
BD
822. Notati afirmațiile corecte:
A. butamiratul este un bronhosecretolitic
B. bromhexinul este un bronhosecretolitic
C. clofedanolul este un antitusiv neopioid
D. bromhexinul favorizează fluidificarea si eliminarea sputei
E. dextrometorfanul este un antitusiv opioid sintetic
BCDE
823. Farmacoterapia tusei cuprinde:
A. expectorantele sunt indicate in tuse uscată, chinuitoare
B. inhibitoarele opioide ale centrului tusei sunt cele mai active
C. se recomandă asocierile expectorantelor intr-un produs tipizat cu antibiotice sau chimioterapice
D. in afecțiunile pulmonare cu secreție bronsică scazută, vascoasă si aderentă, se prefera administrarea
unor doze de antitusive care să oprească tusea
E. o metodă nemedicamentoasă este hidratarea secrețiilor bronșice prin ingestie de apa 3 litri in 24 de ore
BE
824. Notați antitusivele inhibitoare neopioide ale centrului tusei:
A. dextrometorfan
B. butamirat
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. oxeladina
BCDE
124
825. Notati antitusivele fara risc de farmacodependenţa:
A. codeina
B. oxeladina
C. clobutinol
D. pentoxiverina
E. noscapina
BCDE

125
 Tema nr. 16
Antialergice; Antiasmatice

826. Antihistaminicele H1 au efecte favorabile in:

A. urticarie
B. polenoze
C. edem angioneurotic
D. procese inflamatorii acute
E. glaucom
ABC
827. Care dintre urmatoarele medicamente sunt indicate ca antialergice?
A. ketoprofen
B. ketotifen
C. peritol
D. allergodil
E. famotidina
BCD
828. Efectele adverse la administrarea de antihistaminice H1 pot fi:
A. astenie, somnolență
B. hiposalivație, diaree, constipație
C. reacții alergice la aplicare locală
D. tahicardie
E. scăderea semnificativă a apetitului
ABCD
829. Glucocorticoizii sunt utilizați in terapie pentru următoarele efecte:
A. antialergic
B. antiinflamator
C. imunosupresor
D. hipoglicemiant
E. diuretic
ABC
830. Notați afirmațiile corecte:
A. anihistaminicele sedative pot accentua efectele tranchilizantelor, alcoolului
B. nu se administreaza in insuficienta hepatica sau renala grava
C. nu se administrează conducătorilor auto antihistaminicele sedative
D. clemastin nu are efecte antipruriginoase
E. dimetinden este un antihistaminic energic antipruriginos
ABCE
831. Notați afirmațiile corecte:
A. astemizol este antihistaminic H1 foarte activ
B. astemizol este antihistaminic H1 cu durată lungă de acțiune
C. dimetinden este un antihistaminic antipruriginos energic
D. clemastin este slab sedativ
E. tavegyl are ca substanța activă dimetinden
ABCD
832. Notați antialergicele cu efecte sedative si anticolinergice reduse:
A. romergan
B. claritina
C. clorfenoxamina
D. astemizol
E. clorfeniramina
BD
833. Precizați afirmațiile corecte
126
A. antihistaminicele H1 sunt indicate in tratamentul unor manifestari alergice
B. multe anihistaminice H1 prezinta si efecte anticolinergice sau sedative
C. unele antihistaminice au si actiune antitusiva, antiemetica
D. ketotifenul este un antiastmatic si antianafilactic
E. romerganul este lipsit de efecte sedative
ABCD
834. Au efecte antialergice:
A. prometazina
B. famotidina
C. feniramina
D. betametazona
E. pirenzepina
ACD
835. Care din urmatoare afirmații sunt corecte pentru antihistaminice?
A. sunt antagoniști competitivi
B. blocheaza receptorii histaminergici
C. în manifestarile alergice intervin receptorii H2
D. inactiveaza histaminază
E. au acțiune antialergică
ABE
836. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru antihistaminice H1?
A. antagonizează efectele H1 ale histaminei
B. se utilizează in urticarie
C. se recomandă in ințepături de insecte
D. stimulează SNC
E. se pot administra fără riscuri la șoferi
ABC
837. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte pentru clemastină?
A. antipruriginos
B. antianginos
C. este un antihistaminic H1
D. acțiune de scurtă durată
E. se evită asocierea cu alcoolul
ACE
838. Care din urmatoarele afirmații sunt corecte pentru clorfenoxamina?
A. este miorelaxant central
B. antihistaminic
C. coleretic
D. sedativ intens
E. antiparkinsonian
ABDE
839. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru feniramina?
A. antidepresiv
B. antihistaminic
C. produce somnolenta
D. este un medicament etiologic
E. este un medicament simptomatic-patogenic
BCE
840. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru histamina?
A. se găseste in mastocite
B. intervine in reacțiile alergice
C. inhibă secreția gastrică
D. este un bronhodilatator
E. dilată capilarele
ABE
127
841. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru prometazina?
A. este un antihistaminic H1
B. are efect sedativ foarte intens
C. are efect antiemetic
D. este un antihistaminic H2
E. se poate administra la conducătorii auto
ABC
842. Care dintre următoarele medicamente sunt contraindicate la conducatorii auto?
A. neostigmina
B. prometazina
C. izoprenalina
D. clorfenoxamina
E. bromhexin
BD
843. Antihistaminicele H1 diminuă efectele:
A. reserpinei
B. tranchilizantelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. anestezicelor generale
E. progesteronului
CE
844. Antihistaminicele H1 pot accentua efectele:
A. sedativelor
B. antidepresivelor
C. anticoagulantelor de sinteză
D. progesteronului
E. clonidinei
ABE
845. Clemastina are acţiune:
A. antitusivă nonopioidă
B. antipruriginoasă
C. antiexudativă
D. antihalucinatorie
E. antiemetică
BCE
846. Clemastina este indicată în:
A. rinita alergică
B. prurit din ictere
C. micoză cutanată
D. înţepături de insecte
E. onicomicoze
ABD
847. Fac parte din grupul medicamentelor antialergice:
A. ondansetron
B. nedocromil
C. clorfenoxamina
D. feniramina
E. clemastina
CDE
848. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la compuşii antihistaminici de tip H1:
A. se leagă slab de proteinele plasmatice
B. sunt contraindicate în primul trimestru al sarcinii
C. provoacă relativ frecvent tuse iritativă
D. au efect benefic în polenoze
E. unele au efect antiemetic
128
BDE
849. Precizaţi care sunt acţiunile farmacodinamice ale prometazinei:
A. antipruriginoasă
B. mucolitică
C. sedativă
D. antiemetică
E. timoanaleptică
ACD
850. Precizaţi efectele adverse ale ciproheptadinei:
A. tuse iritativă
B. somnolenţă
C. ameţeli
D. parestezii
E. creşterea apetitului
BC
851. Alte indicaţii pentru antihistaminicele H1 sunt:
A. răul de mişcare
B. vome postoperatorii
C. sindrom parkinsonian
D. HTA
E. stări depresive
ABC
852. Antihistaminicele H1 fără efecte sedative:
A. sunt numite"antihistaminice de zi“
B. sunt numite "antihistaminice de noapte“
C. se administrează înainte de culcare
D. sunt reprezentate de cloropiramină şi feniramină
E. sunt reprezentate de prometazină şi clorfenoxamină
AD
853. Antihistaminicele H1 sunt utilizate în:
A. polenoze (febra de fân, guturai de fân)
B. ulcer gastric
C. urticarie
D. înţepături de insecte
E. esofagita de reflux
ACD
854. Antihistaminicele H1:
A. se absorb repede după administrarea orală sau parenterală
B. se folosesc numai extern în preparate topice
C. nu accentuează efectele deprimante centrale ale hipnoticelor şi sedativelor
D. nu suferă efectul primului pasaj hepatic
E. sunt contraindicate în primul trimestru de sarcină
AE
855. Care dintre următoarele antihistaminice H1 produc cel mai frecvent efect sedativ intens?
A. prometazina
B. clemastin
C. cloropiramina
D. feniramina
E. clorfenoxamina
AE
856. Salmeterolul:
A. are efect bronhodilatator lent instalat (în 10-20 min)
B. durata de acţiune de 4-6 ore
C. bronhodilataţia interesează predominant bronhiile mici
D. se utilizează în criză de astm bronşic pe cale i.v.
129
E. este indicat în profilaxia crizelor de astm bronşic
ACE
857. Indicaţiile antileucotrienelor sunt, CU EXCEPŢIA:
A. profilaxia crizelor de astm bronşic indus de efort
B. tratamentul crizei de astm bronşic
C. tratamentul astmului bronşic indus de acidul acetilsalicilic
D. starea de rău astmatic
E. astmul bronşic intermitent
BDE
858. Tratamentul astmului bronşic persistent moderat include:
A. tratament de fond cu un glucocorticoid inhalator
B. tratament de întreţinere cu un antiinflamator nesteroidian
C. tratament simptomatic cu un bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune
D. tratament simptomatic cu un bronhodilatator cu durată lungă de acţiune
E. tratament simptomatic cu expectorante mucolitice
ACD
859. Farmacoterapia de electie a crizei de astm bronşic se face cu:
A. bronhodilatator beta-2 adrenergic inhalator cu durată scurtă de acţiune
B. antiinflamatoare corticosteroidiene de uz intravenos
C. antiinflamatoare corticosteroidiene de uz oral (prednison)
D. bronhodilatator beta 2 adrenergic per os cu durată scurtă de acţiune
E. antileucotriene
AB
860. Printre reprezentanţii bronhodilatatoarelor beta-2 mimetice se numără:
A. formoterol
B. ipratropium
C. fenoterol
D. zileuton
E. ketotifen
AC
861. Bromura de ipratropium:
A. este un compus beta-2 simpatomimetic cu durată lungă de acţiune
B. este indicat preferenţial în BPOC
C. nu traversează bariera hematoencefalică
D. nu creşte vâscozitatea secreţiei bronşice
E. se administrează per os, în 3 prize/24h
BCD
862. Printre efectele adverse ale bromurii de ipratropium se numără:
A. uscăciunea gurii
B. mioza
C. retenţia urinară
D. tahicardia
E. diareea
ACD
863. Mecanismul de acţiune al bronhodilatatoarelor musculotrope se explică prin:
A. blocarea receptorilor beta-2 adrenergici
B. stimularea receptorilor beta-1 adrenergici
C. inhibarea fosfodiesterazei şi creşterea concentraţiei AMPc
D. efect antagonist al receptorilor pentru adenozina
E. stimularea fosfodiesterazei şi scăderea AMPc
CD
864. Precizaţi afirmaţiile corecte privind teofilina:
A. este un alcaloid xantinic
B. în forma microcristalină anhidră are hidrosolubilitate crescută
C. este un bronhodilatator beta-2 adrenergic
130
D. are un efect iritant gastric
E. are T1/2 prelungit la fumători
ABD
865. Efectul antiastmatic al teofilinei se datorează următoarelor acţiuni fiziopatologice:
A. bronhodilatatoare
B. antiinflamatoare
C. imunomodulatoare
D. sedative
E. expectorantă mucolitică
ABC
866. Reprezentanţii antileucotrienelor sunt:
A. nedocromilul
B. montelukastul
C. zileutonul
D. terbutalina
E. pranlukastul
BCE
867. Montelukastul se caracterizează prinurmătoarele caracteristici:
A. biodisponibilitate orală foarte bună (90%)
B. se poate asocia cu corticosteroizi inhalatori, in tratamentul astmului
C. indicaţie în astmul bronşic indus de efort
D. posibilitate de asociere cu un compus beta-2 adrenomimetic
E. interacţiune de ordin farmacocinetic cu warfarina
BCD
868. CromoneleNU sunt reprezentate de:
A. mesna
B. zileuton
C. ketoprofen
D. cromoglicatul disodic
E. nedocromilul sodic
ABC
869. Efectul antiastmatic al ketotifenului se realizează prin următoarele acţiuni:
A. inhibă eliberarea histaminei din granulele mastocitelor pulmonare
B. stimulează biosinteza de leukotriene
C. blochează receptorii muscarinici de tip M1 – M5
D. antialergică
E. antiinflamatoare
ADE
870. Care dintre reprezentanţii de mai jos sunt corticosteroizi administraţi pe cale
inhalatorie:
A. beclometazona
B. dexametazona
C. fluticazona
D. budesonidul
E. nedocromilul
ACD
871. Care din următoarele afirmaţii sunt false:
A. teofilina este sarea etilen-diaminică a aminofilinei
B. aminofilina se administrează injectabil
C. corticosteroizii se folosesc în criza severă de astm sub formă de aerosoli
D. corticosteroizii se adminstrează parenteral în criza severă de astm
E. prostaglandina E2 nu are proprietăţi bronhodilatatoare
ACE
872. Care din următoarele medicamente sunt indicate în tratamentul astmului bronşic:
A. teofilina
131
B. montelukast
C. tolbutamida
D. terazosinul
E. ipratropium bromidum
ABE
873. Urmatorii compusi se folosesc in astmul bronsic, CU EXCEPŢIA:
A. captopril
B. propranolol
C. ipratropiu
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. inhibitoarele degranulării mastocitelor
ABD
874. Ketotifenul:
A. nu se poate administra oral
B. stabilizeaza membrana mastocitelor
C. nu are proprietăti antihistaminice H1
D. se utilizeaza in tratamentul crizei de astm
E. produce somnolenta
BE
875. Montelukastul:
A. este un antiastmatic
B. blocheaza receptorii CysLT1 ai leucotrienelor
C. se indică in criza de astm
D. intră in preparatul Singulair
E. este un beta-2adrenomimetic
ABD
876. Salbutamolul:
A. este un beta-adrenolitic neselectiv
B. este agonist pe receptorii beta-2 adrenergici
C. se indica in astmul bronsic
D. are proprietăți tocolitice
E. se administrează exclusiv oral
BCD
877. Teofilina:
A. este un bronhodilatator musculotrop
B. este agonist pe receptorii adenozinei
C. inhiba fosfodiesteraza
D. deprimă miocardul
E. stimulează SNC
ACE
878. Teofilina:
A. este solubilă în apă
B. este metabolizată hepatic în procent mare
C. nu difuzează în laptele matern
D. nu deprimă SNC
E. are indice terapeutic mare
BD
879. Aminofilină este bronhodilatator prin:
A. stimulare beta-2adrenergica
B. inhibarea fosfodiesterazei
C. blocarea unor receptori adenozinici
D. stimularea fosfodiesterazei
E. stimularea adenilatciclazei
BC
880. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru b-adrenomimeticele antiastmatice:
132
A. fenoterolul este beta-2 selectiv
B. izoprenalina este adrenomimetic beta-1 si beta-2
C. salmeterolul se foloseste in criza de astm bronsic
D. pot da tahifilaxie
E. se pot administra per os, inhalator sau injectabil
ABDE

133
 Tema nr. 17
Insulina și antidiabetice de sinteză, hipolipemiante, antiosteoporotice

881. Insulina:
A. scade glicogenoliza hepatică
B. crește gluconeogeneza hepatică
C. scade gluconeogeneza hepatică
D. scade anabolismul lipidic
E. este indicată în diabetul gestațional
ACE
882. Insulina este:
A. un hormon secretat de celulele beta ale insulelor pancreatice
B. un hormon secretat de celulele alfa ale insulelor pancreatice
C. inactivată la nivelul intestinului după administrare orală
D. formată din 51 aminoacizi
E. formată din 10 aminoacizi
ACD
883. Insulina:
A. favorizează sinteza proteinelor în muşchi prin creşterea disponibilului de aminoacizi
B. asigură utilizarea tisulară a glucozei
C. creşte depozitele de glicogen
D. creşte disponibilul de acizi graşi
E. scade disponibilul de acizi graşi
ABCD
884. Insulina este:
A. activă după administrare orală
B. un hormon secretat de celulele alfa ale insulelor pancreatice
C. un hormon care poate da hipoglicemie
D. un hormon care crește anabolismul lipidic
E. un hormon care scade sinteza de trigliceride
CD
885. Insulina prezintă următoarele efecte adverse:
A. hipoglicemie
B. hiperglicemie
C. fenomene alergice
D. comă
E. retenţie hidro-salină
ACD
886. Se contraindică administrarea insulinei în:
A. diabet cetozic
B. miocardită
C. hipertensiune arterială
D. insuficienţă corticosuprarenală
E. insuficienţa hipofizei anterioare
BDE
887. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la insulină:
A. se recomandă utilizarea cu precauţie a insulinei în caz de angină pectorală, hipopotasemie şi
hiperaciditate gastrică
B. se recomandă utilizarea cu precauţie a insulinei în caz de diabet cetozic şi diabet juvenil
C. ritmul de administrare a preparatelor cu insulină depind şi de tipul de insulină
D. asocierea cu sulfamide antidiabetice crește riscul de hipoglicemie
E. preparatele de insulină se obţin doar de la bovine şi porcine
ACD
888. Care din următoarele substanţe sunt sulfamide antidiabetice:
134
A. gabapentina
B. gliquidon
C. glipizid
D. guaiafenezina
E. glimepirid
BCE
889. Sulfamidele antidiabetice:
A. se absorb bine în tubul digestiv
B. se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice
C. se leagă în proporţie mică de proteinele plasmatice
D. scad secreţia pancreatică de insulină
E. cresc numărul de receptori insulinici precum şi reactivitatea lor la acţiunea insulinei
ABE
890. Sulfamidele antidiabetice:
A. stimulează secreţia hepatică de insulină
B. cresc secreţia şi aciditatea sucului gastric
C. au efect teratogen
D. induc un efect hipertiroidian
E. induc un efect hipotiroidian
BCE
891. Sunt efecte adverse induse de către sulfamidele antidiabetice:
A. hiperglicemie
B. hipoglicemie
C. hipoaciditate gastrică
D. hiperaciditate gastrică
E. anomalii fetale
BDE
892. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la sulfamidele antidiabetice:
A. pot induce hipoglicemie prin asocierea lor cu anticoagulante cumarinice
B. eficacitatea lor scade prin asocierea lor cu barbiturice
C. eficacitatea lor crește prin asocierea lor cu barbiturice
D. în cazul asocierii lor cu alcoolul etilic poate apărea efectul de tip disulfiram
E. diureticile tiazidice si furosemidul scad efectul sulfamidelor antidiabetice
ABDE
893. Glipizida:
A. este o sulfamidă antidiabetică
B. este o biguanidă
C. are o absorbţie scăzută în prezenţa alimentelor
D. efectul hipoglicemiant este de scurtă durată
E. efectul hipoglicemiant este prelungit
ACD
894 Gliclazida:
A. are proprietăţi antiagregante plachetare
B. este o sulfamidă antidiabetică
C. este o biguanidă
D. induce hipoglicemie
E. scade doar glicemia crescută a diabeticului
ABD
895. Biguanidele:
A. au efect hipogliceminat
B. îşi manifestă acţiunea antihiperglicemiantă prin mecanisme extrapancreatice
C. stimulează pancreasul endocrin
D. au efect anorexigen
E. inhibă absorbţia glucozei din intestin
BDE
135
896. Acidoza lactică:
A. este o reacţie adversă a biguanidelor antidiabetice
B. apare datorită stimulării glicolizei anaerobe
C. apare în cazul sulfamidelor antidiabetice
D. are o frecvenţă redusă dar este gravă
E. apare după administrare de glibenclamidă
ABD
897. Care dintre următoarele simptome aparţin acidozei lactice:
A. crampe musculare
B. dureri abdominale intense
C. astenie marcată
D. hiperagitație
E. hipertensiune arterială
ABC
898. Metforminul este contraindicat în:
A. hiperglicemie
B. sarcină
C. stări de inaniţie
D. alcoolism
E. insuficienţă cardiacă
BCDE
899. Diminuă eficacitatea metforminului:
A. dexametazona
B. hidroclorotiazida
C. contraceptivele orale
D. omeprazolul
E. perindoprilul
ABC
900. Cresc riscul acidozei lactice induse de metformin:
A. cetoza diabetică
B. diureticele de ansă
C. insuficienţa cardiacă
D. glucocorticoizii
E. contraceptivele orale
ABC
901. Metforminul:
A. este indicat în diabetul zaharat de tip II la persoanele supraponderale
B. este indicat în diabetul zaharat instabil
C. are efect hipoglicemiant
D. scade doar glicemia crescută a diabeticului
E. stimulează glicoliza anaerobă
ABDE
902. Acarboza:
A. face parte din clasa inhibitorilor de alfaglucozidază
B. face parte din clasa biguanidelor
C. face parte din clasa sulfamidelor antidiabetice
D. este o oligozaharidă de origine microbiană
E. se poate administra în sarcină
AD
903. Dintre proprietăţile acarbozei fac parte următoarele:
A. inhibă alfaglucozidaza din peretele intestinal
B. inhibă alfaglucozidaza din pancreas
C. scade degradarea polizaharidelor în monozaharide absorbabile
D. enzimele digestive îi cresc eficacitatea
E. poate induce tulburări digestive, dureri abdominale şi diaree
136
ACE
904. Care dintre următoarele substanţe fac parte din clasa antidiabeticelor orale:
A. metformin
B. metenamina
C. glucagonul
D. repaglinida
E. pioglitazona
ADE
905. Repaglinidul:
A. este un antidiabetic oral
B. este o biguanidă
C. stimulează eliberarea insulinei din pancreas
D. inhibă eliberarea insulinei din pancreas
E. are efect hipoglicemiant
ACE
906. Prezintă acţiune hipoglicemiantă:
A. metformin
B. glibenclamida
C. repaglinid
D. acarboza
E. dexametazona
BCD
907. Pot fi indicate în diabetul zaharat:
A. insulina
B. acarboza
C. hidroclorotiazida
D. metformin
E. gliclazid
ABDE
908. Sunt clase de antidiabetice, următoarele :
A. Inhibitoare ale alfa glucozidazei
B. inhibitoare ale acetilcolinesterazei
C. inhibitoare ale aldoreductazei
D. inhibitoare ale anhidrazei carbonice
E. inhibitoare ale pompei de protoni

AC
909. Sunt medicamente hipolipemiante :
A. rășini fixatoare de acizi biliari
B. inhibitoare ale HMG-CoA reductazei
C. inhibitoare ale aldoreductazei
D. fibrații
E. inhibitoare ale acetilcolinesterazei
ABD
910. Sunt adevărate următoarele informații despre colestiramină:
A. este o rășină fixatoare de acizi biliari
B. este o statină hipolipemiantă
C. poate da constipație
D. poate crește nivelul de trigliceride
E. scade colesterolul total și LDL-colesterolul
ACDE
911. Acidul nicotinic :
A. este o vitamină hidrosolubilă
B. este o statină hipolipemiantă
C. poate da hepatotoxicitate
137
D. se poate administra în sarcină
E. se indică în hipercolesterolemie familială
ACE
912. Fibrații:
A. se leagă puternic de proteinele plasmatice
B. sunt de elecție în hipertrigliceridemie severă
C. pot da miopatie sau rabdomioliză
D. pot crește nivelul de trigliceride
E. scad activitatea lipoprotein lipazei
ABC
913. Sunt adevărate următoarele informații despre fibrați:
A. se recomandă asocierea cu statine
B. cu anticoagulantele, pot crește riscul de hemoragii
C. se recomandă în sarcină
D. potențează efectul sulfamidelor antidiabetice
E. se elimină mai ales la nivel digestiv
BD
914. Sunt false următoarele informații despre statine:
A. au efect hepatotoxic
B. potențează efectul anticoagulantelor
C. inhibă sinteza hepatică a colesterolului
D. scad HDL și cresc LDL
E. se leagă slab de proteinele plasmatice
DE
915. Simvastastina:
A. se administrează dimineața, înainte de masă
B. se utilizează în dislipidemii asociate diabetului zaharat
C. se metabolizează hepatic la un metabolit activ
D. scade nivelul plasmatic al LDL-colesterolului
E. crește HDL-colesterolul
BCDE
916. Atorvastatina:
A. se administrează seara
B. doza maximă este de 20mg/zi
C. scade nivelul plasmatic al LDL- colesterolului
D. are efect antioxidant
E. are efect fibrinolitic
ACDE
917. Sunt adevărate următoarele afirmații despre hipolipemiante:
A. colestiramina fixează acizii biliari din intestin
B. statinele se leagă puternic de proteinele plasmatice
C. pot reduce riscul de ateroscleroză
D. colestiramina are efect antioxidant și antiinflamator
E. atorvastatina are efect fibrinolitic
ABCE
918. Sunt adevărate următoarele afirmații despre hipolipemiante:
A. acidul nicotinic scade glicemia și acidul uric
B. statinele acționează prin reducerea absorbției de lipide la nivel intestinal
C. asocierea de fibrați cu statine crește riscul de rabdomioliză
D.atorvastatina are efect antioxidant și antiinflamator
E. fibrații au efect antiagregant plachetar
CDE
919. Sunt hipolipemiante următoarele substanțe:
A. acidul nicotinic
B. gemfibrozil
138
C. acidul etacrinic
D.atorvastatina
E. probucolul
ABDE
920. Fenofibratul:
A. crește riscul de hipoglicemie la asocierea cu sulfamide antidiabetice
B. are și efect antiagregant plachetar
C. poate da alopecie sau scăderea libidoului
D. are efect benefic în litiaza biliară
E. poate crește nivelul seric al transaminazelor
ABCE
921. Sunt medicamente care inhibă resorbția osoasă:
A. bifosfonații
B. gemfibrozil
C. estroprogestativele
D. calcitonina
E. alendronatul
ACDE
922. Sunt adevărate următoarele informații despre bifosfonați :
A. inhibă resorbția osoasă
B. au biodisponibilitate p.o. foarte bună
C. absorbția nu este influențată de prezența alimentelor
D. pot da arsuri epigastrice
E. se recomandă poziție ortostatică după administrare orală
ADE
923. Bifosfonații au următoarele acțiuni farmacodinamice:
A. inhibă activitatea osteoclastelor
B. acțiune citotoxică directă
C. induc apoptoza osteoclastelor
D. alterează osteoneogeneza
E. cresc activitatea osteoclastelor
ABC
924. Bifosfonații au următoarele efecte adverse:
A. inhibă activitatea osteoclastelor
B. dau dureri epigastrice, abdominale
C. inhibă mineralizarea osoasă
D. alterează osteoneogeneza
E. pot da gust metalic
BCE
925. Bifosfonații au următoarele indicații terapeutice:
A. prevenția osteoporozei postmenopauză
B. tratamentul osteoporozei induse de glucocorticoizi
C. tratamentul osteoporozei de involuție
D. tratamentul osteoporozei la bărbații peste 50 ani
E. prevenție la femeile în perioada fertilă
ABCD
926. Sunt adevărate următoarele informații despre bifosfonați :
A. sunt contraindicați în metastaze osoase
B. au biodisponibilitate p.o. redusă
C. efectul lor este scăzut de către glucocorticoizi
D. asocierea cu antiinflamatoare nesteroidiene este benefică
E. se pot administra oral sau parenteral
BCE
927. Estrogenii ca antiosteoporotice prezintă următoarele acțiuni:
A. sunt agenți antiresorbtivi osoși
139
B. stimulează secreția de calcitonină
C. scad secreția de calcitonină
D. inhibă activitatea osteoclastelor
E. reduc riscul de fracturi
ABDE
928. Estrogenii:
A. pot da retenție hidrosalină
B. pot crește riscul de accidente tromboembolice
C. scad tensiunea arterială
D. se folosesc în prevenția osteoporozei postmenopauză
E. cresc riscul de hiperplazie endometrială
ABDE
929. Estrogenii au următoarele contraindicații absolute:
A. insuficiență hepatică severă
B. accidente tromboembolice
C. tensiune arterială scăzută
D. hemoragii genitale nediagnosticate
E. boala Alzheimer
ABD
930. Raloxifenul:
A. este un modulator selectiv al receptorilor estrogenici
B. face parte din clasa bifosfonaților
C. are efect antiresorbtiv osos
D. reduce riscul cancerului mamar și endometrial
E. se excretă mai ales prin fecale
ACDE
931. Raloxifenul:
A. scade densitatea minerală osoasă
B. produce discomfort și tensiune mamară
C. scade colesterolul total
D. are ca reacție adversă tromboembolismul venos
E. este indicat în prevenirea osteoporozei postmenopauză
CDE
932. Sunt modulatori selectivi ai receptorilor estrogenici:
A. clomifen
B. ketoprofen
C. tamoxifen
D. raloxifen
E. alendronatul
ACD
933. Sunt false următoarele afirmații despre antiosteoporotice:
A. scad densitatea minerală osoasă
B. estrogenii produc discomfort și tensiune mamară
C. bifosfonații pot crește riscul de gastrită și ulcerații gastrice
D. bifosfonații sunt reprezentați de alendronat și clomifen
E. sunt indicate în prevenirea osteoporozei postmenopauză
AD
934. Calcitonina:
A. are efect de inhibare a activității osteoclastelor
B. are și efect analgezic
C. scade densitatea minerală osoasă
D. este un hormon hipocalcemiant
E. este un hormon hipercalcemiant
ABD
935. Calcitonina:
140
A. este de elecție în durerile asociate fracturilor osteoporotice
B. este de elecție în tratamentul osteoporozei induse de glucocorticoizi
C. indicat în hipercalcemie de etiologie variată
D. indicat în hipocalcemie de etiologie variată
E. este un hormon produs de suprarenale
AC

141
 Tema nr. 18
Antidepresive și anticonvulsivante

936. Care dintre următoarele antidepresive acționează ca inhibitoare selective ale recaptării
serotoninei:
A. amitriptilina
B. fluoxetina
C. paroxetina
D. doxepina
E. sertralina
BCE
937. Antidepresivele de tip triciclic au următorul profil farmacologic:
A. efectul timoanaleptic scade odată cu creșterea efectului sedativ
B. potențează efectele reserpinei
C. potențează efectele noradrenalinei și serotoninei
D. potențează efectele stimulatoare ale SNC ale amfetaminei, cu excepția mianserinei
E. prezintă efecte colinergice centrale
ACD
938. Antidepresivele de tip triciclic prezintă frecvent următoarele reacții adverse:
A. insomnie sau somnolență
B. psihoză delirantă, manie, la doze mari
C. efecte secundare de tip colinergic
D. efecte secundare anticolinergice
E. anxietate
ABDE
939. Care din următoarele acțiuni sunt în legătură cu antidepresivele de tip triciclic?
A. blocarea recaptării noradrenalinei
B. acțiune anticolinergică centrală
C. acțiune anticolinergică periferică
D. efect inhibitor asupra monoaminoxidazei (MAO)
E. blocarea recaptării serotoninei (5-HT)
ABCE
940. Efectul antidepresiv al fenelzinei și tranilciprominei este dat de:
A. creșterea concentrației catecolaminelor libere în SNC
B. activarea receptorilor colinergici nicotinici din SNC
C. blocarea enzimei monoaminooxidază
D. inhibarea enzimei fosfodiesterază
E. blocarea receptorilor adenozinei
AC
941. Medicamentele antidepresive de tip triciclic potențează efectele:
A. hipertensive ale simpatomimeticelor
B. anticolinergice ale atropinei, trihexifenidilului
C. antihipertensivelor
D. psihostimulantelor amfetaminice
E. antiepilepticelor
ABD
942. Antidepresivele potenţează efectele:
A. clonidinei
B. amfetaminei
C. analgezicelor opioide
D. antiepilepticelor
E. guanetidinei
BC
943. Antidepresivele triciclice sunt contraindicate în:
A. boala Parkinson
142
B. sarcină
C. glaucom
D. hipertrofia de prostată
E. miastenie
BCD
944. Antidepresivele triciclice:
A. pot provoca relativ frecvent reacţii adverse de tip anticolinergic
B. toxicitatea lor este potenţată de diureticele saluretice
C. au o latenţă scurtă (2-3 zile)
D. eficienţa lor terapeutică poate fi verificată după minim 4 săptămâni de la iniţierea tratamentului
E. pot da reacții adverse cardiovasculare
ADE
945. Fac parte din grupul antidepresivelor triciclice:
A. amitriptilina
B. doxepina
C. mianserina
D. moclobemid
E. imipramina
ABE
946. Precizaţi medicamentele incluse în grupa antidepresivelor:
A. zopiclona
B. fluoxetina
C. zolpidem
D. piracetam
E. doxepina
BE
947. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antidepresive sunt adevărate?
A. antidepresivele au ca indicaţie principală depresia endogenă
B. în depresia anxioasă, antidepresivele se pot asocia cu anxiolitice benzodiazepinice
C. la vârstnici, aminele triciclice nu produc efecte adverse
D. antidepresivele triciclice nu trec în laptele matern
E. trecerea la IMAO se poate face imediat după întreruperea aminelor triciclice
AB
948. Sunt antidepresive inhibitoare selective ale recaptării serotoninei, cu excepţia:
A. citalopram
B. mirtazepina
C. maprotilina
D. paroxetina
E. sertralina
BC
949. Doxepina este antidepresiv de tip:
A. inhibitor selectiv al recaptării noradrenalinei
B. sedativ
C. amina triciclică
D. inhibitor MAO
E. inhibitor adrenergic
BC
950. Sunt timeretice:
A. fenelzina
B. mirtazapin
C. doxepina
D. tranilcipromina
E. desipramina
AD

143
951. Notați afirmațiile corecte pentru profilul farmacologic al antidepresivelor amine triciclice și
tetraciclice:
A. latență scurtă (1 - 5 zile)
B. eficiență la minim 4 săptămâni de tratament
C. asocierea cu antidepresive IMAO este indicată
D. între tratamentul cu triciclice și IMAO este obligatorie o pauză de 2 săptămâni
E. antagonizează efectul anticolinergicelor
BD
952. Moclobemid are următorul profil farmacologic:
A. inhibitor selectiv al recaptării serotoninei
B. inhibitor selectiv și reversibil al MAO-A
C. antidepresiv
D. neuroleptic
E. efectul brânzei (cheese effect) absent sau redus
BCE
953. Nortriptilina are următoarele caracteristici farmacologice:
A. antidepresiv
B. inhibitor neselectiv al recaptării NA și 5-HT
C. contraindicație în depresiile agitate
D. componentă psihomotorie sedativă
E. amină triciclică
ABCE
954. Notați afirmațiile corecte privind farmacoterapia depresiilor:
A. formele ușoare nu necesită antidepresive
B. antidepresivele sunt indicate în depresiile endogene
C. în depresia agitată, cu hiposomnie, sunt indicate antidepresive IMAO
D. în depresia endogenă schizofrenică sunt indicate levomepromazina sau tioridazina
E. la vârstnici, aminele triciclice se prescriu în doze mai mari față de adult
ABD
955. Antidepresivele pot acționa:
A. inhibând recaptarea serotoninei
B. favorizând recaptarea noradrenalinei
C. blocând receptorii GABA
D. inhibând selectiv MAO-B
E. blocând receptorii alfa-2 presinaptici
AE
956. Antidepresivele:
A. antagonizează efectele amfetaminei
B. amitriptilina potențează efectele antiparkinsonienelor anticolinergice
C. antidepresivele IMAO neselective pot da "efectul brânzei"
D. scad efectele analgezicelor opioide
E. cresc efectele antiepilepticelor
BC
957. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la amitriptilină sunt corecte?
A. este derivat de dibenzocicloheptadienă
B. face parte din clasa timolepticelor
C. face parte din clasa timereticelor
D. are efect psihomotor sedativ și anxiolitic, de diminuare a agitației
E. are efecte anticolinergice centrale și periferice
ABDE
958. Care dintre următoarele antidepresive acționează prin inhibarea recaptării noradrenalinei și
serotoninei?
A. nortriptilina
B. amitriptilina
C. citalopram
144
D. moclobemid
E. imipramina
ABE
959. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antidepresive sunt corecte?
A. antidepresivele potenţează efectele analgezicelor opioide
B. IMAO neselective pot provoca crize hipertensive la pacienții care consumă alimente bogate în tiramină
C. antidepresivele diminuă efectele antiepilepticelor
D. barbituricele potențează efectele antidepresivelor
E. antidepresivele cresc efectul antihipertensiv al clonidinei
ABC
960. Menționați afirmațiile corecte referitoare la moclobemid:
A. este o amină triciclică
B. face parte din grupul IMAO-A selectiv
C. face parte din grupul IMAO-B selectiv
D. este un antidepresiv la care "cheese efect" este redus sau absent
E. este un antidepresiv la care "cheese efect" este puternic
BD
961. Mianserin este un:
A. neuroleptic butirofenonic
B. antidepresiv triciclic
C. antidepresiv tetraciclic
D. antidepresiv ce inhibă efectele stimulatoare ale amfetaminei
E. inhibitor selectiv al recaptării serotoninei
CD
962. Sunt antidepresive următoarele substanțe:
A. nortriptilina
B. levomepromazina
C. citalopram
D. moclobemid
E. haloperidol
ACD
963. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la funcţiile acidului gamaaminobutiric în cadrul
transmisiei GABA-ergice în SNC:
A. scade frecvenţa de deschidere a canalului de sodiu
B. diminuă eliberarea de neuromediatori precum glutamat, dopamina, serotonina
C. reduce pragul excitabilităţii cerebrale
D. creşte pragul convulsivant
E. scade pragul convulsivant
BCD
964. Carbamazepina este indicată în:
A. miastenie
B. nevralgia de trigemen
C. marele rău epileptic
D. epilepsia psihomotorie
E. parkinsonism medicamentos
BCD
965.Fac parte din grupul medicamentelor anticonvulsivante:
A. domperidona
B. lidocaina
C. carbamazepina
D. acidul valproic
E. fenobarbitalul
CDE
966. Precizaţi afirmaţiile corecte referitoare la carbamazepină:
A. poate fi administrată în timpul sarcinii
145
B. produce hepatotoxicitate gravă
C. este eficientă în nevralgia de trigemen
D. nu are efect teratogen
E. se utilizează în parkinsonism medicamentos
BC
967. Care dintre următoarele afirmaţii reprezintă principii de tratament în epilepsie:
A. se începe cu doze mari care se scad progresiv
B. este necesară individualizarea antiepilepticului şi a dozelor
C. este necesară monitorizarea concentraţiei plasmatice a antiepilepticului
D. durata tratamentului este de 3-6 luni
E. întreruperea tratamentului se face prin reducerea treptată a dozelor
BCE
968. Fenitoina:
A. produce osteomalacie
B. produce hiperplazie gingivală
C. este indicată şi în aritmii
D. are o eficacitate foarte bună în nevralgia de trigemen
E. administrată în doze mari, intravenos, rapid, poate declanşa hipotensiune arterială, deprimare
respiratorie
BCE
969. Fenitoina este indicată în:
A. miastenie
B. nevralgia de trigemen
C. epilepsia psihomotorie
D. aritmii cardiace
E. marele rău epileptic
CDE
970. Acţiunea anticonvulsivantă se realizează prin următoarele mecanisme:
A. stabilizarea membranei neuronale
B. scăderea pragului de excitabilitate
C. creșterea pragului de excitabilitate
D. creșterea tendinţei la descărcări repetate a neuronilor modificați patologic
E. scăderea tendinţei de iradiere a excitaţiei în afara focarului epileptogen
ACE
971. Carbamazepina:
A. se indică în micul rău epileptic
B. se indică în marele rău epileptic
C. nu se foloseşte în epilepsia parţială psihomotorie
D. acţionează ca antiepileptic prin blocarea canalelor de sodiu la nivel neuronal
E. acţionează ca antiepileptic prin inchiderea canalelor de clor la nivel neuronal
BD
972. Care anticonvulsivante se utilizează în criza de petit mal:
A. trimetazidina
B. trimetadiona
C. etosuximida
D. acidul valproic
E. vincamina
BCD
973. Care anticonvulsivante se utilizează în crizele de grand mal:
A. fenilbutazona
B. fenitoina
C. fenobarbitalul
D. acidul valproic
E. fentolamina
BCD
146
974. Care din următoarele substanţe au proprietăţi antiepileptice:
A. escitalopramul
B. diazepamul
C. primidona
D. amantadina
E. selegilina
BC
975. Care din următoarele substanţe nu au proprietăţi antiepileptice:
A. carbamazepina
B. diazepamul
C. cimetidina
D. amantadina
E. trimetadiona
CD
976. Fenobarbitalul:
A. este un inductor enzimatic puternic
B. este un anticonvulsivant de elecție la copii mici
C. se poate administra în marele rău epileptic
D. blochează receptorii muscarinici
E. inhibă anhidraza carbonică
ABC
977. Antiepilepticele acționează prin:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. stimularea anhidrazei carbonice
C. cresc inhibarea sinaptică mediată de GABA
D. inhibă GABA-aminotransferaza
E. stimularea monoaminooxidazei
ACD
978. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru diazepam?
A. indicat în status epilepticus
B. nu se administrează în dismenoree
C. este tranchilizant
D. se administreaza i.v. repede
E. doza activă este de 10 mg
ACE
979. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru primidonă?
A. derivat de difenilhidantoină
B. se metabolizează în fenobarbital
C. inactivă în micul rău epileptic
D. eficace în marele rău epileptic
E. crește efectul contraceptivelor orale
BCD
980. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru vigabatrin?
A. este un analog GABA
B. inhibă GABA - aminotransferaza
C. scade nivelul GABA în creier
D. antiepileptic
E. stimulează eliberarea glutamatului ca neurotransmițător inhibitor
ABD
981. Care din următoarele afirmații sunt false pentru acidul valproic?
A. eficace în profilaxia convulsiilor febrile la copii
B. crește conținutul GABA în creier
C. stimulează GABA - aminotransferaza
D. este hepatotoxic
E. nu modifică valorile transaminazelor serice
147
CE
982. Care din următoarele afirmații sunt adevărate pentru fenobarbital?
A. inductor enzimatic
B. inactiv în marele rău epileptic
C. antiepileptic de elecție la copii
D. întreruperea administrării se face gradat
E. eliminare mai mare în urina acidă
ACD
983. Care interacțiuni ale fenitoinei sunt corecte?
A. efectul fenitoinei scade în alcoolism
B. scade efectul contraceptivelor orale
C. cimetidina scade efectul fenitoinei
D. cimetidina crește efectul fenitoinei
E. scade efectul furosemidului
ABDE
984. În cursul tratamentului cronic cu fenobarbital din epilepsie pot apărea următoarele efecte
adverse:
A. anemie feriprivă
B. anemie megaloblastică
C. marele rău epileptic
D. osteomalacie
E. ulcer gastro-duodenal
BD
985. Mecanismul la nivel molecular al anticonvulsivantelor se realizează prin:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. blocarea canalelor de potasiu
C. blocarea canalelor de calciu tip L
D. deschiderea canalelor de clor
E. creșterea nivelului de GABA în creier
ADE
986. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antiepileptice sunt adevărate?
A. fenobarbitalul activează complexul receptor postsinaptic - GABA
B. lamotrigin stimulează eliberea neuromediatorului glutamat
C. vigabatrina creşte nivelui GABA în creier
D. acetazolamida stimulează anhidraza carbonică cerebrală
E. carbamazepina blochează canalele de sodiu
ACE
987. Gabapentina:
A. este indicată în status epilepticus
B. este indicată în epilepsia parţială a adultului
C. structural este analog cu GABA
D. inhibă anhidraza carbonică cerebrală
E. stimulează anhidraza carbonică cerebrală
BC
988. În starea de rău epileptic se pot administra i.v.:
A. diazepam
B. fenobarbital
C. primidona
D. acid valproic
E. clonazepam
AE
989. Notaţi medicamentele antiepileptice care acționează prin blocarea canalelor de sodiu:
A. fenobarbital
B. diazepam
C. carbamazepina
148
D. fenitoina
E. acidul valproic
CDE
990. Acidul valproic acţionează prin:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. inhibarea ireversibilă GABA-aminotransferazei
C. creșterea eliberării glutamatului
D. inhibarea anhidrazei carbonice
E. blocarea canalelor de calciu de tip T
AB

149
 Tema nr. 19
Stimulatoare ale contracției miocardului, antiaritmice

991. Alegeţi afirmaţiile corecte despre antiaritmice:

A. se folosesc numai ca terapie de urgenţă
B. multe dintre ele sunt şi aritmogene
C. unele au şi proprietăţi anestezice locale
D. pot avea efecte convulsivante
E. unele prezintă şi efecte antianginoase bune
BCE
992. Care dintre afirmațiile referitoare la medicamentele antiaritmice sunt corecte?
A. pot fi substanțe naturale sau de sinteză
B. pot declanșa aritmii cardiace
C. cele mai multe au și alte efecte farmacologice
D. sunt lipsite total de reacții adverse
E. acționează prin mecanisme diferite
ABCE
993. În insuficienţa cardiacă se pot folosi:
A. medicamente care scad forţa de contracţie a miocardului
B. vasodilatatoare
C. diuretice
D. vasoconstrictoare
E. inhibitori de enzimă de conversie
BCE
994. Indicați medicamentele care pot fi utilizate în diferite tipuri de aritmii:
A. verapamil
B. enalapril
C. metoprolol
D. mexiletina
E. amiodarona
ACDE
995. Notați afirmațiile corecte referitoare la antiaritmice:
A. verapamil poate fi administrat injectabil în tahiaritmii
B. verapamil este substanța activă din preparatul Betaloc soluție injectabilă
C. amiodarona se asociază frecvent cu metoprolol în tratamentul antiaritmic
D. nu se recomandă asocierea de metoprolol cu verapamil
E. amiodarona nu modifică funcţia tiroidiană
AD
996. Notați afirmațiile corecte referitoare la glicozizii cardiotonici:
A. glicozidele cardiotonice sunt utile în tahiaritmii supraventriculare
B. unele tulburări de ritm cardiac răspund la tratamentul cu digitalice
C. glicozidele cardiotonice au efect inotrop negativ
D. glicozidele cardiotonice au un indice terapeutic mic
E. glicozidele cardiotonice sunt indicate în bradicardie sinusală
ABD
997. Preparatele farmaceutice cu digitalice pot fi administrate pe cale :
A. inhalatorie
B. topică
C. intravenoasă
D. subcutanată
E. orală
CE
998. Antiaritmicele acționează prin următoarele mecanisme:
A. blocarea canalelor de sodiu
B. stimularea sistemului simpatic
150
C. prelungirea perioadei refractare
D. blocarea canalelor de calciu
E. activarea receptorilor dopaminergici
ACD
999. Care din următoarele afirmații sunt adevărate pentru lidocaină, ca antiaritmic?
A. are structură amidică
B. blocheaza canalele de calciu
C. blocheaza canalele de sodiu
D. poate provoca reacții adverse neuropsihice, în doze mari
E. biodisponibilitate p.o. redusă, ca urmare se administrează i.v.
ACDE
1000. Digitalicele au:
A. indice terapeutic mic
B. efecte cronotrop și dromotrop negative
C. efecte inotrop, batmotrop și tonotrop pozitive
D. efecte cronotrop și dromotrop pozitive
E. efecte inotrop, batmotrop, tonotrop negative
ABC
1001. Fac parte din grupa medicamentelor antiaritmice clasa I (blocante ale canalelor de sodiu) :
A. chinidina
B. amiodarona
C. lidocaina
D. flecainida
E. verapamilul
ACD
1002. Glicozizii cardiotonici se indică în:
A. insuficiență cardiacă primară
B. tahiaritmii supraventriculare
C. bradicardie
D. angină pectorală
E. edem pulmonar acut
ABE
1003. Sunt funcții ale miocardului contractil:
A. excitabilitatea
B. conductibilitatea
C. tonicitatea
D. contractilitatea
E. ritmicitatea
ACD
1004. Sunt inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei:
A. amrinona
B. teofilina
C. milrinona
D. aminofilina
E. enoximona
ACE
1005. Sunt medicamente antiaritmice:
A. propifenazona
B. chinidina
C. lidocaina
D. metoprolol
E. molsidomin
BCD
1006. Sunt stimulatoare ale întregului miocard (contractil și excitoconductor):
A. teofilina
151
B. digoxina
C. dobutamina
D. aminofilina
E. amrinona
ACDE
1007. Blocantele canalelor de sodiu, clasa 1A:
A. prelungesc repolarizarea şi perioada refractară
B. sunt reprezentate de lidocaină, fenitoină, mexiletină
C. prelungesc durata potenţialului de acţiune
D. scurtează repolarizarea şi perioada refractară
E. nu modifică durata potenţialului de acţiune
AC
1008. Care din următoarele afirmaţii privind amiodarona sunt corecte:
A. este un antiaritmic eficace în aritmiile ventriculare din intoxicaţia digitalică
B. are proprietăţi antiaritmice
C. are proprietăţi antianginoase
D. poate fi responsabilă de apariţia unor complicaţii pulmonare
E. produs hepatotoxic
BCDE
1009. Care dintre afirmaţiile de mai jos nu caracterizează lidocaina:
A. are și efect anestezic local
B. se indică în aritmiile ventriculare: fibrilaţie ventriculară, postinfarct miocardic acut
C. concentraţia plasmatică terapeutică este de 6-10 μg/ml
D. este indicată în aritmiile induse de supradozarea digitalicelor
E. asocierea cu propranololul scade clearance-ul lidocainei
CD
1010. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la digitalice sunt adevărate:
A. digitalicele sunt medicamente cu indice terapeutic mare
B. parametrii monitorizaţi în terapia cu digitalice sunt: pulsul, kaliemia, concentraţia plasmatică, funcţia
hepatică, funcţia renală
C. este recomandată asocierea digitalicelor cu saluretice
D. glicozizii cardiotonici au efect cronotrop negativ
E. glicozizii cardiotonici sunt contraindicaţi în cardiomiopatia hipertrofică
BDE
1011. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la antiaritmice sunt adevărate:
A. chinidina+anticoagulantele orale creşte riscul de accidente hemoragice
B. chinidina+digoxina scade concentraţia plasmatică a digoxinei, reducându-i astfel toxicitatea
C. carbonatul acid de sodiu+chinidină alcalinizează urina şi creşte eliminarea chinidinei, scăzând durata de
acţiune
D. hipokaliemia indusă de chinidină crește toxicitatea digoxinei
E. amiodarona nu se asociază cu betablocantele, verapamilul şi chinidina
ADE
1012. Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la digitalice sunt false:
A. digitoxina este digitalicul cel mai intens bradicardizant şi cu tendinţa cea mai mare de cumulare
B. digoxin este contraindicat în faza acută post infarct miocard
C. timpul de înjumătăţire a digoxinei este de 6-7 zile
D. inhibitoarele enzimatice scad toxicitatea digitoxinei
E. digitoxina se prezintă sub formă de comprimate de 0,25 mg
CDE
1013. Care dintre efectele de mai jos nu caracterizează amiodarona:
A. scurtează repolarizarea
B. are efect antiaritmic şi antianginos
C. scade automatismul şi frecvenţa cardiacă
D. deprimă sistemul conducător Hiss-Purkinje
E. produce vasoconstricție sistemică
152
AE
1014. Care dintre formele farmaceutice de mai jos sunt greşite:
A. xilina de uz cardiologic - soluţie injectabilă de 1%, 10ml
B. amiodarona-comprimat de 50 mg
C. verapamil- comprimate de 40 - 80mg
D. fosfat de disopiramid - comprimat de 200 mg
E. chinidină sulfat-comprimat de 200 mg
BD
1015. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la antiaritmice sunt false:
A. chinidina are ca efect advers cinconismul
B. procainamida produce un sindrom lupoid ireversibil
C. lidocaina este indicată ca antiaritmic la pacienţii şi cu epilepsie deoarece scade incidenţa crizelor
convulsive
D. cimetidina diminuă biotransformarea fenitoinei
E. amiodarona nu produce toxicitate pulmonară
BCE
1016. Chinidina:
A. are o biodisponibilitate orală scăzută
B. circulă în sânge legată de proteinele plasmatice într-o proporţie mare ( > 80%)
C. are efecte cronotrop, batmotrop şi inotrop negative
D. este lipsită de efecte secundare digestive
E. nu se acumulează în organism
BC
1017. Digoxina:
A. are ca mecanism de acţiune inhibarea pompei membranare de Na+/K+ ATP-ază
B. are efect proaritmic
C. are efect dromotrop pozitiv
D. este indicată în blocul atrioventricular
E. se utilizează în tratamentul insuficienţei cardiace
ABE
1018. Din glicozizii cardiotonici, grupa digoxinei se caracterizează prin:
A. absorbţie digestivă medie
B. nu se leagă de proteinele plasmatice
C. epurare predominantă prin eliminare renală
D. latenţă şi durată de acţiune lungă
E. reprezentanţi: digoxina, deslanozid, lanatozid C
ACE
1019. Indicaţiile glicozizilor cardiotonici sunt:
A. tahicardia ventriculară
B. tahiaritmii supraventriculare
C. insuficienţă cardiacă acută şi cronică
D. miocardite acute
E. sindromul Wolf-Parkinson-White
BC
1020. Lidocaina:
A. se indică în aritmiile ventriculare
B. încetineşte mult depolarizarea sistolică
C. suferă intens efectul primului pasaj hepatic
D. blochează canalele lente de calciu
E. scurtează repolarizarea
ABCE
1021. Tratamentul supradozajului digitalic constă în:
A. reducerea dozei de digitalic
B. hipokaliemia mai mică de 4 mEq/l necesită administrare de KCl p.o./i.v.
C. în aritmiile ventriculare apărute se administrează lidocaină
153
D. în intoxicaţiile grave se administrează i.v. ca antidot anticorpi specifici antidigitalici
E. în tahicardia accentuată: atropina
BCD
1022. Utilizarea glicozizilor cardiotonici necesită prudenţă în următoarele situaţii:
A. la nou-născuţi şi prematuri, miocardul este mai sensibil şi timpul de înjumătăţire este mai mare, fiind
necesară reducerea dozelor corespunzător vârstei
B. insuficienţa hepatică diminuă epurare digitoxinei
C. hipernatremia favorizează instalarea blocului atrio-ventricular
D. hipokaliemia şi hipomagneziemia pot favoriza aritmiile, chiar la doze mici de digitalice
E. insuficienţa renală diminuă epurarea digitoxinei
ABD
1023. Verapamilul se caracterizează prin:
A. biodisponibilitate p.o. foarte mică < 25% şi o variabilitate mare interindividuală
B. are acţiune deprimantă asupra miocardului excitoconductor nodal
C. o eficienţă terapeutică sporită în insuficienţa cardiacă
D. acţionează prin blocarea canalelor de potasiu
E. sub tratamentul cu cimetidină este necesară reducerea dozelor
ABE
1024. Amiodarona:
A. blochează canalele membranare de clor
B. blochează canalele membranare de potasiu
C. efect antiaritmic şi antianginos
D. dereglează funcţia tiroidiană
E. se asociază frecvent cu betablocante şi verapamil
BCD
1025. Amrinona:
A. ameliorează deficitul de pompă cardiacă
B. produce vasoconstricţie arteriolară
C. creşte fluxul sanguin renal şi filtrarea glomerulară
D. este lipsită de efecte adverse
E. este indicată în insuficienţa cardiacă congestivă severă
ACE
1026. Au efect inotrop pozitiv prin creşterea AMPc intracelular:
A. digitoxina
B. izoprenalina
C. amrinona
D. aminofilina
E. strofantina
BCD
1027. Care dintre efectele următoare nu aparţin glicozizilor cardiotonici?
A. creşterea frecvenţei cardiace
B. creşterea conducerii A-V
C. creşterea tonusului simpatic
D. efect inotrop pozitiv
E. efect batmotrop pozitiv
ABC
1028. Care dintre medicamentele asociate cresc efectele şi toxicitatea chinidinei?
A. anticolinergicele
B. digoxina
C. anticoagulante orale
D. cimetidina
E. paracetamol
ADE
1029. Glicozizii cardiotonici sunt indicaţi în:
A. tahicardie ventriculară
154
B. bloc A-V
C. tahiaritmii supraventriculare
D. insuficienţa cardiacă
E. miocardite acute
CD
1030. Inhibitori selectivi ai fosfodiesterazei de tip III miocardică sunt:
A. teofilina
B. dobutamina
C. aminofilina
D. amrinona
E. milrinona
DE
1031. La nivelul miocardului, glicozizii cardiotonici produc:
A. inhibarea efluxului de sodiu
B. inhibarea influxului de potasiu
C. creşterea influxului de calciu
D. creşterea influxului de clor
E. creşterea influxului de magneziu
ABC
1032. Următoarele reacţii adverse apar la administrarea de glicozizi cardiotonici:
A. bloc A-V
B. dureri abdominale şi diaree
C. glaucom
D. tulburări de vedere
E. anemie hemolitică
ABD
1033. Amiodarona:
A. blochează canalele membranare de potasiu
B. producere vasodilataţie sistemică
C. blochează canalele de calciu voltaj-dependente
D. suferă biotransformare hepatică la un metabolit activ antiaritmic
E. blochează canalele ionilor de clorură, datorită iodului din componenţa moleculei
ABD
1034. Care dintre următoarele afirmaţii privind digitalicele este adevărată?
A. sunt medicamente cu indice terapeutic mic
B. la bolnavii cu risc se monitorizează concentraţia plasmatică
C. digitalicele de tip digitoxină favorizează acumularea în organism
D. sunt medicamente cu indice terapeutic foarte bun
E. au timp de înjumătăţire scurt şi eliminare rapidă şi necesită administrare de 4 ori pe zi
ABC
1035. Care dintre următoarele blocante ale canalelor de calciu nu se utilizează ca antiaritmice?
A. verapamilul
B. galopamilul
C. diltiazemul
D. nifedipina
E. amlodipina
DE
1036. Care dintre următoarele medicamente prelungesc repolarizarea şi perioada refractară?
A. lidocaina
B. mexiletina
C. fenitoina
D. amiodarona
E. bretilium
DE
1037. Care dintre următoarele reacţii adverse sau efecte secundare sunt caracteristice digitalicelor?
155
A. bradicardie
B. anorexie, greaţă, vomă
C. cefalee, confuzie
D. midriază şi hiposalivaţie
E. tulburări de vedere
ABCE
1038. În insuficienţa cardiacă apare:
A. deficit de contracţie
B. tahicardie compensatorie
C. presarcină crescută
D. postsarcină crescută
E. bradicardie compensatorie
ABCD
1039. Modificările produse în insuficienţa cardiacă sunt:
A. stază sanguină cu congestie
B. edeme
C. dispnee
D. oboseală la efort
E. bradicardie exagerată
ABCD
1040. Reacţiile adverse ale amiodaronei sunt:
A. dereglarea funcţiei tiroidiene
B. fibroză pulmonară potenţial letală
C. microdepozite corneeene
D. tahicardie datorită efectului parasimpatolitic
E. creşterea consumului de oxigen al miocardului
ABC
1041. Verapamilul:
A. se absoarbe bine pe cale orală, nu se metabolizează hepatic, având o biodisponibilitate de peste 90%
B. are acţiune deprimantă cardiacă
C. are acţiune antihipertensivă
D. are acţiune antianginoasă
E. nu se utilizează ca antiaritmic datorită selectivităţii marcate pe vase şi scăzute pe miocard
BCD
1042. Toxicitatea digitalicelor este accentuată în următoarele cazuri:
A. hipercalcemie
B. asociere cu simpatomimetice
C. hipokaliemie
D. asociere cu antiacide
E. supradozare
ABCE
1043. Sunt stimulante cardiace umătoarele medicamente:
A. chinidina
B. digoxin
C. teofilina
D. izoprenalina
E. verapamilul
BCD
1044. Scad efectul antiaritmic al fenitoinei:
A. fenilbutazona
B. paracetamol
C. cimetidina
D. alcoolul în consum cronic
E. fenobarbitalul
DE
156
1045. Digitalicele cardiotonice au următoarele caracteristici:
A. deprimă conducerea atrio-ventriculară
B. efect tahicardizant
C. stimulează Na/K – ATP-aza sarcolemică
D. cresc concentrația calciului în sarcoplasmă
E. au efect proaritmogen la doze mari
ADE

157
 Tema nr. 20
Anticoagulante, trombolitice, antihemoragice și antiagregante plachetare

1046. Anticoagulante orale:

A. acenocumarolul este cel mai toxic reprezentant
B. efectul se instalează imediat după administrare
C. sunt antivitamine K
D. au efecte adverse mai reduse decât heparina
E. circulă legate în procent ridicat de proteinele plasmatice
CE
1047. Anticoagulantele orale:
A. au durată scurtă de acțiune
B. sunt antivitamine K
C. produc inhibarea formării factorilor II, VII, IX, X
D. acțiunea lor se manifestă in vitro și in vivo
E. pot da hemoragii
BCE
1048. Care din afirmaţiile referitoare la antiagregantele plachetare sunt adevărate:
A. se administrează în principal în tromboza venoasă
B. efectul antiagregant al aspirinei apare la doza de 3-4 g/zi
C. ticlopidina prelungeşte timpul de sângerare
D. aspirina în doze mici inhibă ciclooxigenaza de la nivelul plachetelor
E. sulfinpirazona nu influenţează sinteza tromboxanilor
CD
1049. Care din următoarele afirmații sunt adevărate:
A. streptokinaza este un trombolitic
B. heparina se absoarbe pe cale orală
C. anticoagulantele orale transformă plasminogenul în plasmină
D. acenocumarolul inhibă sinteza hepatică a factorilor II, VII, IX și X ai coagulării
E. vitamina K se administrează în stări hemoragice
ADE
1050. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. protamina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
B. aprotinina opreşte hemoragiile cauzate de supradozarea fibrinoliticelor
C. vitamina K se administrează în supradozarea heparinei
D. vitamina K se administrează în supradozarea anticoagulantelor orale
E. acidul tranexamic nu are proprietăţi antihemoragice
BD
1051. Care din următoarele substanțe sunt antihemoragice:
A. streptokinaza
B. vitamina K
C. etamsilatul
D. fibrina
E. heparina
BCD
1052. Heparina:
A. nu se absoarbe după administrare orală
B. are proprietăți antihemoragice
C. are activitate antiprotrombinică
D. este indicată în tromboflebite
E. se contraindică în infarctul miocardic
ACD
1053. Streptokinaza:
A. transformă fibrinogenul în fibrină
B. are acțiune fibrinolitică
158
C. se indică în infarct miocardic recent
D. nu prezintă proprietăți antigenice
E. lizează trombii mai vechi de 3-5 zile
BC
1054. Care din următoarele afirmații nu sunt corecte pentru heparină?
A. este indicată în tromboflebite
B. are acțiune anticoagulantă
C. se administrează oral
D. efectul se instalează lent
E. este indicată în hemodializă
CD
1055. Care din următoarele afirmații nu sunt corecte pentru Trombostop:
A. este un anticoagulant
B. este activ "in vitro"
C. este un antimetabolit al vitaminei K
D. se administrează parenteral
E. previne tromboza
BD
1056. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru acidul acetilsalicilic:
A. inhibă sinteza tromboxanului A2
B. inhibă ciclooxigenaza
C. este antiagregant plachetar
D. este antiinflamator steroidian
E. inhibă fosfolipaza A2
ABC
1057. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru heparină:
A. este anticoagulantul fiziologic
B. se administrează oral
C. se indică în tromboze venoase
D. acționează rapid
E. este un produs de sinteză
ACD
1058. Care din următoarele afirmații sunt corecte pentru vitamina K:
A. este sintetizată în intestin
B. antibioticele îi potențează efectul
C. intervine în sinteza hepatică a protrombinei
D. se indică pentrul efectul antihemoragic
E. potențează anticoagulantele orale
ACD
1059. Heparina:
A. poate fi utilizată în sarcină, cu precauție
B. nu influențează timpul de sângerare
C. este indicată în stări hemoragice
D. tratamentul lung poate favoriza osteoporoza
E. se poate administra intramuscular
ABD
1060. În hemoragiile prin fibrinoliză accentuată se indică:
A. acidul aminocaproic
B. streptokinaza
C. aprotinina
D. acid tranexanic
E. urokinaza
ACD
1061. Medicamentele antitrombotice cuprind:
A. anticoagulante
159
B. hemostatice
C. antiagregante plachetare
D. fibrinolitice
E. antifibrinolitice
ACD
1062. Medicația antihemoragică cuprinde:
A. antifibrinolitice
B. antiagregante plachetare
C. hemostatice
D. fibrinolitice
E. anticoagulante
AC
1063. Activarea plasminogenului în plasmină este produsă de:
A. fraxiparină
B. urokinază
C. ticlopidină
D. streptokinază
E. warfarină
BD
1064. Anticoagulantele cumarinice:
A. clarifică plasma lipemică
B. sunt contraindicate în prezenţa sindroamelor hemoragice
C. riscul de sângerare este crescut în cazul asocierii cu antiinflamatoarele nesteroidiene
D. necesită monitorizarea riguroasă a tratamentului prin dozarea timpului de protrombinä
E. nu pot traversa bariera placentară
BCD
1065. Calciparina:
A. este heparinatul de sodiu
B. efectul ei durează 12 ore
C. se utilizează în cazurile ce necesită administrare prelungită a heparinei
D. are efect antifibrinolitic
E. se administrează i.v.
BC
1066. Etamsilatul:
A. se elimină nemodificat, predominant prin urină
B. este un anticoagulant
C. este un fibrinolitic
D. nu modifică timpul de coagulare
E. este indicat în metroragii, epistaxis
ADE
1067. Heparina sodică:
A. acţionează prin inhibiţia competitivă a vitaminei K
B. străbate bariera placentară
C. acţiunea ei anticoagulantă este anulată prin administrarea sulfatului de protamină
D. poate fi responsabilă de apariţia unei anemii hemolitice
E. se administrează exclusiv parenteral
CE
1068. Streptokinaza:
A. are acţiune fibrinolitică
B. poate produce febră, hipotensiune arterială, tahicardie
C. poate produce fenomene de coagulare
D. este indicată postpartum
E. este indicată în infarctul miocardic acut
ABE
1069. Anticoagulantele orale:
160
A. blochează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
B. acţionează ca antimetabolţi ai vitaminei K
C. stimulează sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX, X
D. au acţiune care se manifestă numai in vivo
E. au acţiune care se manifestă numai in vitro
ABD
1070. Care dintre următorii compuşi sunt anticoagulante orale?
A. acenocumarol
B. hirudina
C. dicumarol
D. calciparina
E. warfarina
ACE
1071. Care dintre următorii compuşi sunt utilizaţi ca antiagregante plachetare?
A. ticlopidina
B. dipiridamol
C. streptokinaza
D. urokinaza
E. sulfinpirazona
ABE
1072. Contraindicaţile heparinei sunt:
A. hemofilie
B. tromboze şi embolii arteriale
C. hemoragii postoperatorii
D. tromboflebite
E. ulcer gastroduodenal
ACE
1073. În supradozări există riscul ca heparina să producă:
A. hemoragii cerebrale
B. hemoragii digestive
C. infarct miocardic
D. accident cerebrovascular ischemic
E. embolie arterială
AB
1074. Indicaţiile terapeutice pentru heparină sunt:
A. tromboflebite
B. hemofilie
C. embolii arteriale
D. hemoragii postoperatorii
E. infarct miocardic
ACE
1075. Precizaţi care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale:
A. fibrina
B. acidul aminocaproic
C. gelatina
D. acidul tranexanic
E. adrenalina
ACE
1076. Streptokinaza:
A. nu are acţiune fibrinolitică
B. are acţiune fibrinolitică
C. transformă plasminogenul în plasmină
D. favorizează dizolvarea cheagurilor
E. este indicată în tromboze şi embolii ale arterelor periferice
BCDE
161
1077. Următorii compuşi au acţiune hemostatică:
A. vitamina K
B. acenocumarolul
C. carbazocrom
D. hirudina
E. etamsilat
ACE
1078. Acenocumarolul:
A. are absorbţie bună pe cale orală
B. este derivat de cumarină
C. are acţiune anticoagulantă care se instalează după 24-48 h
D. este derivat de indandionă
E. are efect hemostatic, favorizând sinteza protrombinei şi proconvertinei
ABC
1079. Heparina este indicată în:
A. tromboflebite, tromboze
B. chirurgia cardiacă şi vasculară
C. embolii arteriale
D. avort iminent
E. ulcer de gambă
ABC
1080. Heparina:
A. are acţiune anticoagulantă manifestată atât in vivo, cât şi in vitro
B. prelungeşte timpul de coagulare
C. nu modifică timpul de sângerare
D. favorizează dezvoltarea aterosclerozei
E. influenţează metabolismul glucidic
ABC
1081. Notaţi afirmaţiile incorecte referitoare la fitomenadionă:
A. este activă în hemoragiile din hemofilie
B. se utilizează ca antidot în supradozarea anticoagulantelor cumarinice
C. este indicată în tromboflebite şi tromboembolii
D. intervine în sinteza protrombinei şi proconvertinei
E. lipsa ameliorării concentraţiei protrombinei prin vitamina K este un indiciu de suferinţă a celulei
hepatice
AC
1082. Sunt adevărate următoarele afirmații privind tratamentul hemoragiilor:
A. adrenalina se poate folosi ca vasoconstrictor în epistaxis
B. veninul de viperă favorizează sângerarea
C. batroxobina se poate folosi în tratarea menometroragiilor
D. etamsilatul este un hemostatic general, care crește rezistența capilară
E. fibrinoliticele sunt eficiente în hemoragii
ACD
1083. Streptokinaza se recomandă în:
A. tromboflebite
B. infarct miocardic recent
C. accident vascular cerebral
D. hemoragii
E. embolii pulmonare
ABE
1084. Sulfinpirazona se recomandă în:
A. guta cronică
B. post-infarct miocardic
C. hiperuricemie
D. tromboză venoasă recidivantă
162
E. ulcer gastro-duodenal
ABCD
1085. Sunt antiagregante plachetare:
A. proclorperazina
B. sulfinperazona
C. ticlopidina
D. epoprostenolul
E. etamsilatul
BCD
1086. Următoarele substanțe diminuă efectul anticoagulantelor orale:
A. antiacide
B. alcoolul, în consum acut
C. alopurinol
D. colestiramina
E. corticosteroizii
ADE
1087. Cresc efectul anticoagulantelor orale:
A. alcoolul în consum acut
B. alcoolul în consum cronic
C. AINS
D. contraceptivele orale
E. rifampicina
AC
1088. Sunt fibrinolitice:
A. heparina
B. streptokinaza
C. urokinaza
D. stanozololul
E. ticlopidina
BCD
1089. Anticoagulantele cumarinice:
A. acționează numai in vivo
B. stimulează sinteza hepatică a factorilor II, VII, IX si X ai coagulării
C. insuficiența renală le prelungește acțiunea
D. sunt indicate și în sarcină, spre deosebire de heparină
E. cresc timpul de protrombină
ACE
1090. Farmacoterapia streptokinazei include:
A. infarct miocardic acut
B. embolii pulmonare
C. tromboze venoase profunde
D. post-AVC, în primele 2 luni
E. supradozarea cu fibrinolitice
ABC
1091. Sunt hemostatice sistemice:
A. trombina
B. etamsilat
C. protamina
D. săruri de fier
E. carbazocrom
BCE
1092. Referitor la vitamina K sunt adevărate:
A. intervine în sinteza protrombinei și proconvertinei
B. lezarea celulelor hepatice nu influențează acțiunea ei
C. este indicată în stări de hipovitaminoză K
163
D. este activă în hemoragiile din hemofilie
E. este hemostatic general, specific
ACE
1093. Sunt antifibrinolitice:
A. acid aminocaproic
B. aprotinina
C. etamsilat
D. vitamina K
E. fibrina
AB
1094. Heparina:
A. împiedică reacția trombinei cu fibrinogenul
B. favorizează dezvoltarea aterosclerozei
C. trece bariera placentară
D. are molecula intens polară
E. scade timpul de coagulare
AD
1095. Acțiunile farmacodinamice ale heparinei sunt:
A. împiedică reacția trombinei cu fibrinogenul
B. împiedică transformarea protrombinei în trombină
C. împiedică formarea tromboplastinei
D. favorizează aglutinarea plachetelor
E. are acțiune aterosclerotică
ABC
1096. Contraindicațiile heparinei sunt:
A. embolii arteriale
B. hemofilie
C. tromboflebite
D. anevrism cerebral
E. ateroscleroză
BD
1097. Acțiunile farmacodinamice ale anticoagulantelor cumarinice sunt:
A. scad sinteza hepatică a factorilor: II, VII, IX, X
B. au acțiune antifibrinolitică
C. sunt antimetaboliți ai vitaminei K
D. scad agregarea plachetară
E. au acțiune lipidoconversantă
AC
1098. Indicațiile terapeutice ale anticoagulantelor orale sunt:
A. infarct miocardic
B. fibrilație atrială cronică
C. tromboză venoasă și pulmonară
D. sarcină
E. ulcer gastro-duodenal evolutiv
ABC
1099. Efectul anticoagulantelor orale diminuă la asocierea cu:
A. barbiturice
B. colestiramina
C. glutetimida
D. anabolizante
E. androgeni
ABC
1100. Efectul antiagregant plachetar al dipiridamolului apare astfel:
A. inhibă sinteza TX-A2 prin acetilarea ciclooxigenazei
B. blochează recaptarea adenozinei
164
C. efect antagonist serotoninergic
D. inhibă fosfodiesteraza și crește AMPc
E. inhibă sinteza TX-A2 prin blocarea tromboxan-sintetazei
BD

165
 Tema nr. 21
Vitamine liposolubile și hidrosolubile

1101. Analogii de sinteză ai vitaminei A sunt:

A. tretinoin
B. isotretinoin
C. acidul retinoic
D. etretinat
E. beta-caroten
ABD
1102. Indicații ale vitaminei A sunt următoarele:
A. scorbut
B. boala beri-beri
C. dermatoze
D. xeroftalmie
E. pelagra
CD
1103. Acțiunile vitaminei A sunt următoarele:
A. stimulează formarea de anticorpi
B. intervine în sinteza colesterolului
C. favorizează formarea celulelor canceroase
D. ameliorează vederea crepusculară
E. este cofactor în sinteza unor mucopolizaharide
ABDE
1104. Următoarele afirmații sunt referitoare la vitamina A sunt adevărate:
A. vitamina A poate fi administrată la pacienții cu hipotiroidism
B. isotretinoinul se utilizează în tratamentul acneei grave
C. vitamina A nu se poate acumula în organism
D. analogii de sinteză ai vitaminei A pot produce efecte teratogene
E. vitamina A favorizează transformarea celulelor maligne în celule normale
BDE
1105. Acțiunile vitaminei D sunt următoarele:
A. stimulează sinteza parathormonului
B. participă la mineralizarea normală a oaselor
C. scade absorbția calciului și fosfatului la nivel intestinal
D. crește reabsorbția calciului din urină
E. stimulează absorbția calciului și fosfatului la nivel intestinal
BDE
1106. Hipovitaminoza D poate să apară:
A. prin lipsa sau insuficienta expunere la soare
B. după tratament cu calcitriol
C. la prematuri
D. la femei însărcinate
E. la cei care folosesc doze mari de glucocorticoizi
ACDE
1107. Vitamina D este indicată în:
A. rahitism
B. tulburări de vedere
C. psoriazis
D. osteoporoza
E. tulburări neurologice
ACD
1108. Care din următoarele vitamine sunt liposolubile:
A. acidul ascorbic
B. vitamina B1
166
C. vitamina A
D. vitamina E
E. acidul folic
CD
1109. Următoarele vitamine sunt liposolubile:
A. vitamina K
B. vitamina D
C. vitamina B12
D. vitamina C
E. tocoferolii
ABE
1110. Care din următoarele vitamine sunt hidrosolubile:
A. vitamina C
B. vitamina B2
C. acidul ascorbic
D. vitamina K
E. acidul folic
ABCE
1111. Care din următoarele substanțe se folosește la pacienții cu insuficiență renală și
hipoparatiroidism:
A. ergocalciferolul
B. colecalciferolul
C. dihidrotahisterolul
D. alfa-calcidolul
E. calcitriolul
ABC
1112. Care din următoarele substanțe se foloseste la pacienții cu insuficiență renală și osteodistrofie
renală:
A. calcifediolul
B. ergocalciferolul
C. colecalciferolul
D. calcitriolul
E. alfa-calcidolul
ADE
1113. Următoarele afirmații referitoare la vitamina E sunt adevărate:
A. intervine în activitatea glandelor sexuale
B. are efect antioxidant
C. are activitate antiagregantă plachetară
D. intervine în procesele de creștere a oaselor
E. intervine în absorbția digestivă a fierului
ABC
1114. Vitamina E poate fi indicată în:
A. rahitism
B. prevenirea aterosclerozei
C. prevenirea cancerului
D. sterilitate
E. tulburări de vedere
BCD
1115. Dozele mari și tratamentul prelungit cu vitamina E pot produce:
A. tulburări de menstruație
B. tulburări ale spermatogenezei
C. inhibarea creșterii
D. hipercoagulabillitate cu creșterea riscului de accidente tromboembolice
E. involuția ovarelor
ABE
167
1116. Tocoferolii:
A. au efect antioxidant
B. au activitate proagregantă plachetară
C. intervin în activitatea glandelor sexuale
D. necesarul zilnic recomandat pentru femeile gravide este de 10 mg/zi
E. necesarul zilnic recomandat pentru copii între 1-10 ani este de 10 mg/zi
ACD
1117. Vitamina K se găsește sub următoarele forme:
A. K1 – fitomenadiona
B. K1 – sintetizată de flora saprofită intestinală
C. K2 – de origine vegetală
D. K2 – sintetizată de flora saprofită intestinală
E. K3 – menadiona
ADE
1118. Vitamina K este implicată în sinteza următorilor factori ai coagulării:
A. II
B. III
C. VII
D. IX
E. X
ACDE
1119. Următoarele afirmații referitoare la vitamina K sunt adevărate:
A. este implicată în coagularea sângelui
B. este indicată în hipoprotrombinemie
C. face parte din clasa vitaminelor hidrosolubile
D. fitomenadiona se administrează oral și parenteral
E. poate fi sintetizată de flora saprofită intestinală
ABDE
1120. Indicațiile vitaminei K sunt următoarele:
A. hipoprotrombinemie
B. supradozarea cu anticoagulante orale
C. tromboembolii pulmonare
D. diateze hemoragice
E. hemofilie
ABD
1121. Vitamina K:
A. este depozitată în ficat
B. se elimină preponderent prin urină
C. este exclusiv de natură vegetală
D. se găsește în spanac, tomate, carne de pește
E. este contraindicată în supradozarea vitaminei A
AD
1122. Carența de vitamina K se manifestă prin:
A. hemoragii digestive
B. accidente trombo-embolice
C. scăderea densității osoase
D. echimoze
E. epistaxis
ACDE
1123. Vitamina k nu este eficace în:
A. hemofilie
B. intoxicația cu anticoagulante orale
C. scorbut
D. purpură
E. anemie aplastică
168
ACDE
1124. Referitor la vitamina B1, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. este hidrosolubilă
B. poate fi sintetizată de om
C. este termolabilă
D. este sintetizată de plante, microorganisme și unele ciuperci
E. poartă denumirea de riboflavină
ACD
1125. Formele hipovitaminozei B1 sunt:
A. scorbut
B. bola beri-beri
C. pelagra
D. sindromul Wernicke-Korsakoff
E. rahitism
BD
1126. Vitamina B1 este implicată în:
A. transformarea glucidelor în lipide
B. favorizarea depunerii glicogenului în ficat
C. transformarea acidului piruvic în aminoacizi
D. sinteza acetilcolinei
E. sinteza adrenalinei
ABCD
1127. Referitor la vitamina B1, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. este termostabilă
B. alcoolismul, ciroza și afecțiunile gastro-intestinale pot duce la carența de vitamina B1
C. forma activă a tiaminei este tiamin-pirofosfatul
D. se administrează oral sub forma de clorhidrat
E. intervine în acțiunea enzimelor flavinice
BCD
1128. Vitamina B2
A. se mai numește și riboflavină
B. este lipsită de toxicitate chiar și la doze mari
C. este termolabilă
D. este fotostabilă
E. forma oxidată are culoare galben-portocalie
ABE
1129. Vitamina B2 este importantă pentru:
A. procesul de creștere
B. asigurarea integrității epiteliilor
C. protecția celulei hepatice de acțiunea diferitelor toxice
D. absorbția lipidelor din tubul digestiv
E. procesul de vedere
ACD
1130. Formele biologic active ale vitaminei B2 sunt:
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP
AB
1131. Referitor la vitamina B2, sunt adevărate următoarele afirmații:
A. are efect hepatoprotector
B. are efect antioxidant
C. este indicată în tratamentul unor afecțiuni neurologice
D. este implicată în procesul de creștere
169
E. are toxicitate pronunțată
ACD
1132. Vitamina B3 cuprinde următoarele forme biologic active:
A. acidul nicotinic
B. nicotin-amida
C. acidul retinoic
D. colecalciferolul
E. acidul pantotenic
AB
1133. Formele biologic active ale vitaminei B3 sunt:
A. FMN
B. FAD
C. NAD
D. NADP
E. TPP
CD
1134. Vitamina B3 se indică în următoarele afecțiuni:
A. pelagra
B. dislipidemii
C. hiperglicemie
D. tulburări de circulație periferică și cerebrală
E. tulburări cutanate și mucoase
ABDE
1135. Vitamina B5:
A. este acidul pantotenic
B. este acidul nicotinic
C. este riboflavina
D. își exercită rolul prin intermediul coenzimei A
E. se elimină renal
ADE
1136. Acidul pantotenic joacă un rol important:
A. în ciclul Krebs
B. pentru sinteza hemoglobinei
C. pentru sinteza hormonilor steroizi
D. pentru sinteza acetilcolinei
E. pentru sinteza adrenalinei
ABCD
1137. Următoarele afirmații referitoare la vitamina B5 sunt adevărate:
A. dexpantenolul este un alcool al acesteia
B. este factor de creștere celulară
C. intervine in sinteza colesterolului
D. este indicată în nevrita diabetică
E. nu prezintă reacții nedorite
ADE
1138. Formele vitaminei B6 în natură sunt:
A. piridoxalul
B. piridoxamina
C. piridoxina
D. acidul nicotinic
E. niacina
ABC
1139. Vitamina B6:
A. este sintetizată de flora intestinală umană
B. este convertită în organism la nicotinamidă
C. participă la formarea GABA
170
D. este implicată în sinteza hemului
E. intervine în metabolismul homocisteinei
ACDE
1140. Indicațiile vitaminei B6 sunt:
A. anemii hipocrome microcitare
B. afecțiuni neurologice și psihice
C. dermatite, eczeme, acnee, glosite, stomatite
D. crampe musculare
E. vărsături din sarcină
ABCE
1141. Biotina:
A. este vitamina B8
B. este o vitamină liposolubilă
C. intervine în transformarea acidului piruvic în oxalacetat
D. intervine în sinteza acizilor grași
E. este lipsită de reacții adverse semnificative
ACDE
1142. Formele vitaminei B12 folosite în terapeutică sunt:
A. ciancobalamina
B. hidroxocobalamina
C. metilcobalamina
D. 5-dezoxiadenozilcobalamina
E. riboflavina
AB
1143. Referitor la vitamina B12 sunt adevărate următoarele afirmații:
A. este stocată în ficat
B. poate fi sintetizată în organismul uman
C. absorbția orală este dependentă de prezența factorului intrinsec Castle
D. nu se absoarbe după administrarea i.m. sau s.c.
E. este factor de creștere celulară
ACE
1144. Indicațiile vitaminei B12 sunt:
A. ciroza hepatică
B. hipokaliemie
C. cancer
D. anemie megaloblastică
E. neuropatia diabetică
ADE
1145. Acidul folic:
A. face parte din grupul vitaminelor B
B. este sintetizat de om
C. formele active biologic sunt formele oxidate ale acidului folic
D. formele active biologic sunt acidul dihidrofolic și acidul tetrahidrofolic
E. se găsește în cantități mai mari în ficat
ADE
1146. Acidul folic este implicat în:
A. sinteza bazelor purinice și pirimidinice
B. formarea acidului glutamic din histidină
C. inhibarea creșterii microorganismelor
D. sinteza ADN-ului
E. transformarea homocisteinei în metionină
ABDE
1147. Vitamina C există sub următoarele forme:
A. acid ascorbic – forma redusă
B. acid ascorbic – forma oxidată
171
C. acid dehidro-ascorbic – forma oxidată
D. acid dehidro-ascorbic – forma redusă
E. acid mono-dehidroascorbic – forma semiredusă
ACE
1148. Indicațiile vitaminei C sunt următoarele:
A. diaree
B. insomnii
C. stări gripale
D. sarcină
E. creșterea absorbției preparatelor cu fier
CDE
1149. Printre rolurile vitaminei C se numără:
A. participarea la reacții de hidroxilare
B. intervine în procesele de apărare imună
C. participă la transformarea methemoglobinei în hemoglobină
D. scade riscul de formare a calculilor renali
E. favorizează vindecarea rănilor
ABCE
1150. Vitamine hidrosolubile sunt:
A. acidul ascorbic
B. riboflavina
C. tiamina
D. colecalciferolul
E. acidul retinoic
ABC
1151. Care dintre următoarele afirmaţii privind acidul ascorbic sunt corecte?
A. nu este implicat în absorbţia fierului
B. este implicat în formarea serotoninei
C. este un antioxidant
D. este implicat în sinteza adrenalinei
E. nu intervine în reacțiile de hidroxilare
BCD
1152. Care din următoarele vitamine sunt liposolubile:
A. acidul ascorbic
B. vitamina B1
C. vitamina K
D. riboflavina
E. vitamina D
CE
1153. Următoarele afirmații referitoare la vitamina E sunt adevărate, cu excepția:
A. intervine în activitatea glandelor sexuale
B. are efect antioxidant
C. are activitate antiagregantă plachetară
D. intervine în procesele de creștere a oaselor
E. intervine în absorbția digestivă a fierului
DE
1154. Carența de vitamina PP poate produce:
A. piele aspră
B. diaree
C. somnolență
D. depresie
E. vărsături
ABDE
1155. Indicațiile vitaminei C sunt următoarele:
A. astenie
172
B. sarcină
C. calculi renali
D. insomnie
E. osteoporoză
ABE

173
 Tema nr. 22
Hormoni tiroidieni și hormoni sexuali

1156. Hormonii tiroidieni:

A. stimulează metabolismul lipidic
B. cresc absorbţia glucozei
C. produc hipoglicemie
D. acţionează pe receptori nucleari
E. acţionează pe receptori din membrana mitocondrială şi celulară
ABDE
1157. Insuficiența tiroidiană severă se caracterizează prin:
A. tulburări cardiace
B. creștere în greutate
C. stimulare sexuală și stimularea spermatogenezei
D. dislipidemii
E. tulburări neurologice
ABDE
1158. Hormonii tiroidieni acționează pe următoarele tipuri de receptori:
A. nucleari
B. citoplasmatici
C. din membrana mitocondrială
D. din membranele celulare
E. ribozomali
ACD
1159. Acțiunile hormonilor tiroidieni sunt următoarele:
A. scăderea lipolizei
B. hiperglicemie
C. stimularea formării și eliberării hormonilor de creștere
D. deprimare cardiacă
E. cresc consumul de oxigen al țesuturilor
BCE
1160. Următoarele afirmații referitoare la hormonii tiroidieni sunt adevărate:
A. la doze mari hormonii tiroidieni stimulează secreția de tireotropină hipofizară
B. la doze mari hormonii tiroidieni inhibă secreția de tireotropină hipofizară
C. adrenalina stimulează sinteza hormonilor tiroidieni
D. cortizolul inhibă secreția de hormoni tiroidieni
E. adrenalina inhibă secreția de hormoni tiroidieni
BCD
1161. Receptorii nucleari pentru hormonii tiroidieni:
A. sunt prezenți în hipofiză, ficat, miocard
B. au rol în reglarea oxidărilor celulare
C. activarea lor produce creșterea captării glucozei în celule
D. stimulează activitatea ATP-azei Na/K membranare
E. modulează transcripția unor gene
AE
1162. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:
A. creșterea frecvenței cardiace
B. scad debitul cardiac
C. scad tensiunea arterială
D. cresc consumul de oxigen al miocardului
E. scad forța de contracție miocardică
AD
1163. Contraindicațiile hormonilor tiroidieni sunt următoarele:
A. insuficiența cardiacă
B. hipotiroidism
174
C. mixedem
D. tireotoxicoza
E. hipertensiune arterială
ADE
1164. Hormonii tiroidieni scad efectele farmacodinamice ale următoarelor grupe de medicamente:
A. anticoagulante cumarinice
B. antidepresive triciclice
C. glicozide cardiotonice
D. insulina
E. antidiabetice orale
CDE
1165. Hormonii tiroidieni potențează efectele farmacodinamice ale următoarelor grupe de
medicamente:
A. anticoagulante cumarinice
B. antidepresive triciclice
C. glicozide cardiotonice
D. insulina
E. antidiabetice orale
AB
1166. Efectele hormonilor tiroidieni pot fi scăzute prin asocierea cu:
A. amiodarona
B. fenitoina
C. colestiramina
D. adrenalina
E. carbamazepina
ABCE
1167. Pulberea tiroidă:
A. conţine levotiroxină
B. conţine liotironină
C. este un preparat de origine animală
D. tratamentul se începe cu doze mari care se scad progresiv
E. conține impurități proteice cu risc alergizant
ABCE
1168. Dezavantajele pulberii de tiroidă constau în:
A. risc alergizant
B. compoziție variabilă de levotiroxina și liotironină
C. conținut de iod inegal
D. se poate acumula
E. conține ambii hormoni tiroidieni
ABC
1169. Levotiroxina:
A. are o biodisponibilitate scăzută în prezenţa alimentelor
B. este biotransformată la liotironină
C. este contraindicată în mixedem
D. este indicată în hipotiroidism
E. tratamentul se începe cu doze mici care se cresc treptat
ABDE
1170. Substanțele care împiedică sinteza hormonilor tiroidieni:
A. carbimazol
B. tiouracil
C. clorpromazina
D. beta-blocantele
E. iodul radioactiv
AB
1171. Următoarele afirmații referitoare la hormonii sexuali feminini sunt adevărate:
175
A. hormonul luteotrop este secretat de celulele foliculare
B. hormonul foliculostimulator este secretat de ovul
C. estrogenii sunt secretați de celulele foliculare
D. estrogenii sunt secretați de corpul galben al ovarului
E. hormonii progestativi sunt secretați de corpul galben al ovarului
CE
1172. Următoarele afirmații referitoare la estrogeni sunt adevărate:
A. acționează pe receptori nucleari
B. receptorii pentru estrogeni sunt situați la nivelul uterului, glandelor mamare, ficatului
C. derivații de sinteză ai estradiolului au afinitate mică pentru receptorii estrogenici
D. sunt indicați în tumori uterine și mamare
E. scad coagularea sângelui
AB
1173. Acțiunea morfogenetică a estrogenilor constă în:
A. creșterea debitului cardiac
B. dezvoltarea caracterelor sexuale primare și secundare feminine
C. menținerea normală a funcției aparatului genital
D. scăderea agregării plachetare
E. creșterea nivelului fibrinogenului
BC
1174. Acțiuni ale estrogenilor sunt următoarele:
A. vasodilatație și congestie la nivelul organelor genitale
B. scăderea debitului cardiac
C. scăderea agregării plachetare
D. maturarea epiteliului vaginal
E. creșterea rezistenței vasculare periferice
ACD
1175. Printre efectele adverse produse de estrogeni se numără:
A. creșterea concentrației de colesterol
B. hipotensiune arterială
C. edeme
D. accidente tromboembolice
E. sângerări uterine
ACDE
1176. Estradiolul:
A. este un estrogen natural
B. se poate administra local
C. nu se poate administra injectabil
D. previne osteoporoza postmenopauză
E. este indicat în insuficiența ovariană
ABDE
1177. Estriolul este condiționat sub formă de:
A. unguent
B. comprimate vaginale
C. ovule
D. comprimate orale
E. soluție injectabilă
ABCD
1178. Estrogeni de semisinteză sunt:
A. estradiol
B. estriol
C. etinilestradiol
D. promestiren
E. hexestrol
CD
176
1179. Hexestrolul:
A. este un estrogen natural
B. este indicat în insuficiența estrogenică
C. este activ pe cale orală
D. nu se administrează injectabil
E. are acțiune mai intensă decât a hormonilor naturali
BCE
1180. Indicațiile progestativelor sunt:
A. contracepție hormonală
B. iminență de avort
C. dismenoree
D. scăderea riscului de cancer endometrial
E. cancer de prostată
ABCD
1181. Progesteronul natural:
A. crește frecvența contracțiilor uterine
B. este precursor al estrogenilor, androgenilor și corticosteroizilor
C. la gravide este secretat de placentă
D. biosinteza lui pleacă de la colesterol
E. are rol în fixarea oului fecundat și menținerea sarcinii
BCDE
1182. Hidroxiprogesteronul:
A. este indicat în amenoree
B. se poate administra injectabil
C. are durată lungă de acțiune
D. este un estrogen natural
E. este contraindicat în cancerul de sân
ABCE
1183. Progestative de sinteză sunt:
A. medroxiprogesteron
B. etinilestradiol
C. didrogestron
D. hidroxiprogesteron
E. alilestrenol
ACDE
1184. Contraceptivele care conțin exclusiv estrogeni:
A. sunt eficace numai dacă sunt administrate la scurt timp după actul sexual
B. efectul apare prin exfolierea rapidă a endometrului
C. îngroașă mucusul cervical
D. împiedică implantarea blastocitului
E. înhibă ovulația în mod variabil
ABD
1185. Contraceptivele care conțin exclusiv progestative:
A. se folosesc în cazul antecedentelor tromboembolice
B. efectul apare prin exfolierea rapidă a endometrului
C. îngroașă mucusul cervical
D. împiedică implantarea blastocitului
E. înhibă ovulația în mod variabil
ACE
1186. Contraindicații absolute ale administrării contraceptivelor hormonale sunt:
A. sarcina
B. sângerări uterine nediagnosticate
C. boli tromboembolice
D. carcinoame estrogeno-dependente
E. obezitate
177
ABCD
1187. Reacții adverse severe ce pot apărea la administrarea combinațiilor estro-progestative:
A. depresie
B. candidoze vaginale
C. tromboembolii
D. hipertensiune arterială
E. creștere în greutate
ACD
1188. Scad eficacitatea contraceptivelor următoarele medicamente:
A. ampicilina
B. rifampicina
C. barbiturice
D. cimetidina
E. fenitoina
ABCE
1189. Hormonii androgeni:
A. au structura steroidică
B. sunt sintetizați exclusiv de către celulele interstițiale Leydig
C. biosinteza lor pleacă de la colesterol
D. biosinteza lor pornește de la acetil-coenzima A
E. pot fi secretați și de celulele zonei reticulate corticosuprarenale
ACDE
1190. Acțiunile virilizante ale hormonilor androgenici constau în:
A. dezvoltarea organelor sexuale
B. dezvoltarea pilozității, a forței musculare și îngroșarea vocii
C. dezvoltarea caracterelor sexuale terțiare specifice masculine
D. activarea sintezei proteice la nivelul țesuturilor
E. intensificarea osteosintezei
ABC
1191. Acțiunile anabolizante ale hormonilor androgenici constau în:
A. dezvoltarea organelor sexuale
B. dezvoltarea pilozității, a forței musculare și îngroșarea vocii
C. dezvoltarea caracterelor sexuale terțiare specifice masculine
D. activarea sintezei proteice la nivelul țesuturilor
E. intensificarea osteosintezei
DE
1192. Contraindicațiile androgenilor sunt:
A. cancer testicular
B. cancer de sân hormonodependent
C. osteoporoză în asocieri cu estrogenii
D. insuficiență hepatică severă
E. adenom de prostată
ADE
1193. Indicațiile androgenilor sunt:
A. hipogonadism datorat incapacității testiculului de a secreta testosteron
B. cancer de prostată
C. stări cu bilanț azotat negativ
D. hipogonadism posttraumatic sau postinfecţios
E. osteoporoză
ACDE
1194. Testosteronul se poate administra:
A. sub forma de implante subcutanate
B. sub forma de preparate transdermice cu eliberare controlată
C. în soluție uleioasă pe cale parenterală
D. în soluție apoasă pe cale parenterală
178
E. intramuscular
ABCE
1195. Metiltestosteronul:
A. este inactiv pe cale orală
B. este mai activ decât testosteronul
C. se poate administra perilingual
D. are metabolizare hepatică mai lentă decât testosteronul
E. în doze mari se poate administra în tratamentul cancerului de sân
CDE
1196. Steroizii anabolizanți sunt indicați în următoarele cazuri:
A. arsuri intense
B. osteoporoză
C. la sportivi
D. în sarcină
E. denutriție la bătrâni
ABE
1197. Nondralon acetatul:
A. este un derivat de 19-nortestosteron
B. este indicat în tulburări menstruale
C. are acțiune retard
D. are proprietăți anabolizante
E. se administrează i.m. 50mg, o dată la 1-2 săptămâni
ACDE
1198. Hormonii tiroidieni scad efectul:
A. rifampicinei
B. insulinei
C. amiodaronei
D. anticoagulantelor cumarinice
E. antidiabetice orale
BE
1199. Hormonii tiroidieni sunt contraindicați în:
A. cancer tiroidian
B. osteoporoză
C. tahicardie
D. hipotiroidism
E. hipertensiune arterială
ABCE
1200. Efectul hormonilor tiroidieni poate fi scăzut la asocierea cu:
A. colestiramina
B. sucralfat
C. antidepresive triciclice
D. carbamazepina
E. sulfat feros
ABDE
1201. Anticoncepţionalele orale pot produce următoarele efecte adverse:
A. tromboembolii cu accidente vasculare cerebrale și coronare
B. icter colestatic
C. hipotensiune arterială
D. depresie
E. creştere ponderală
ABDE
1202. Referitor la hormonii tiroidieni sunt adevărate afirmaţiile:
A. sinteza lor presupune iodarea triptofanului
B. sinteza este stimulată de TSH
C. este necesară captarea activă a iodului în tiroidă pentru sinteză
179
D. se sintetizează în celulele foliculare tiroidiene
E. sinteza lor presupune iodarea tirozinei
BCDE
1203. La nivelul aparatului cardio-vascular, hormonii tiroidieni produc:
A. creșterea frecvenței cardiace
B. creșterea debitului cardiac
C. creșterea tensiunii arteriale
D. creșterea consumului de oxigen al miocardului
E. scăderea forței de contracție miocardice
ABCD
1204. Următoarele afirmații referitoare la estrogeni sunt adevărate:
A. dozele mici de estrogeni acționează sinergic cu progesteronul
B. dozele mari de estrogeni acționează sinergic cu progesteronul
C. estrogenii produc la bărbați ginecomastie
D. estrogenii în doze mici stimulează secreția de prolactină
E. estrogenii au acțiunie antagonică androgenilor
ACDE
1205. Contraindicațiile absolute ale estrogenilor sunt următoarele:
A. primul trimestru de sarcină
B. alăptare
C. insuficiență ovariană
D. antecedente tromboembolice
E. cancer mamar
ABDE
1206. Indicațiile estrogenilor sunt următoarele:
A. hipertrofie și neoplasm de prostată la bărbat
B. amenoree
C. tulburări de menopauză
D. fibrom mamar
E. sindrom Turner
ABCE
1207. Acțiuni farmacodinamice de tip progestativ sunt următoarele:
A. fixarea oului fecundat
B. menținerea sarcinii
C. pregătirea glandei mamare pentru lactație
D. derivații de pregnan pot inhiba ovulația
E. dezvoltarea caracterelor sexuale primare și secundare la femei
ABCD
1208. Reacțiile adverse produse de progestativele de sinteză sunt următoarele:
A. cefalee
B. scădere în greutate
C. depresie
D. hipercolesterolemie
E. tulburări digestive
ACDE
1209. Didrogestronul:
A. are efect progestativ mai puternic decat progesteronul
B. inhibă ovulația
C. nu are efecte androgenice
D. nu inhibă secreția de gonadotropine
E. este indicat în amenoree
CDE
1210. Alilestrenolul:
A. este un estrogen
B. este un progestativ
180
C. stimulează sinteza placentară de oxitocinază
D. este indicat în avort habitual
E. are efect ocitocic
BCD

181
 TEMA 23.
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI

1211. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic
depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex

1212. Care sunt solutiile extractive fitoterapice:

A. infuzii
B. decocturi
C. tincturi
D. extracte fluide
E. extracte moi

1213. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:

A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare

1214. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice

1215. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:

A. solubilitatea
B. marimea particulelor
C. punctul de topire
D. compresibilitatea
E. unghiul de repaus

1216. Excipientul folosit în realizarea unei forme farmaceutice poate influenţa:

A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a şi c sunt corecte
1217. Medicamente "generice" sunt:
A. medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa în ceea ce priveste substanta
medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
182
E. pro-droguri

1218. Prin formularea unui medicament se determina:

A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase
C. activitatea terapeutica a compusului activ
D. compozitia calitativa a formei farmaceutice
E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice

1219. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori

1220. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti

1221. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:

A. continut mai ridicat in energie interna
B. viteza mai mare de dizolvare
C. eficacitate terapeutica inferioara
D. biodisponibilitate mai mica
E. stabilitatea cea mai mare

1222. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :

A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase

1223. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:

A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase (solubilitatea,
constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului

1224. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata

183
1225. Factorii specifici substanţei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:
A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul

1226. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern se
recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba

1227. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva

1228. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele
biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut

1229. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase :
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului

1230. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase
prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut

1231. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intr-un
preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata

184
1232. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un medicament,
poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil

1233. Metode oficiale in farmacopee pentru studiul vitezei de dizolvare al substantelor

medicamentoase din comprimate si capsule
A. metoda cu flux continuu de solvent
B. metoda paharului
C. metoda cu mai multe compartimente
D. metoda cosuletului rotativ
E. metoda agitatorului cu paleta

1234. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect sistemic,
la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala

1235. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala

1236. Prezinta biodisponibilitate superioara:

A. substantele necristalizate, amorfe
B. substantele cu apa de cristalizare
C. substantele anhidre
D. substantele aflate in forma polimorfa stabila
E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila

1237. Promotorii de absorbtie:

A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.

1238. Excipientii influenteaza:

A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).

1239. Promotorii de absorbtie:

A. amelioreaza eliberarea substantei active,
185
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.

1254. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:

A. puncte de topire ridicate,
B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa,
D. solubilitate mai mare in apa,
E. activitate biologica superioara.

1241. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva

1242. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:

A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice.

1243. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:

A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa.

1244. Cu ce este utila farmacistului biodisponibilitatea absoluta:

A. in stabilirea regimului de dozare optima a medicamentului
B. in evaluarea unor interactiuni potentiale
C. in compararea vitezei de absorbtie a medicamentelor
D. in cunoasterea reactiilor secundare
E. in evaluarea vitezei de absorbtie a substantei medicamentoase.

1245. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:

A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare.

1246. Factorii fiziologici care influenţează biodisponibilitatea la absorbţia pe cale orală:

A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu sânge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziţia sucurilor digestive.

186
1247. Farmacistul poate influenţa biodisponibilitatea unui medicament alegând:
A. starea fizică a substanţei medicamentoase
B. forma farmaceutică
C. starea chimică a substanţei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare.

1248. În cazul administrării extravasculare biodisponibilitatea este influenţată de:

A. factori specifici substanţei medicamentoase
B. culoarea substanţei medicamentoase
C. factori specifici formei farmaceutice
D. factori fiziologici
E. factori patologici.

1249. Nu se recomandă substituirea unui medicament cu altul când:

A. substanţa medicamentoasă are indice terapeutic îngust
B. se utilizează antiaritmice
C. se utilizează antianginoase
D. se utilizează antidiabetice
E. se folosesc în tratament analgezice-antipiretice

1250. Polimerii hidrofili folosiţi pentru obţinerea comprimatelor cu matriţă hidrofilă sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerţie faţă de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili în apă.

1251. Biodisponibilitatea este data de:

A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active.

1252. Etapa pre-clinica a unui medicament cuprinde urmatoarele studii:

A. chimice
B. farmacocinetice
C. biologice
D. toxicologice
E. clinice

1253. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:

A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E. cantitatea excipientilor folositi

1254. Studiile de bioechivalenta sunt necesare:

A. la solutii parenterale intramusculare sau subcutanate
B. la vaccinuri
C. la siropuri
D. la unguente
E. la capsule
187
1255. Alegerea caii de administrare depinde de:
A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice

1256. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:

A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale

1257. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta urmatoarele
proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic

1258. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:

A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic
C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si
substanteleauxiliare este mai mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata

1259. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se

mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe

1260. In faza farmacocinetica, substanta medicamentoasa dintr-o forma farmaceutica administrata

pe cale orala, parcurge urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea.

1261. Care sunt consecintele unei biodisponibilitati mici, insuficiente, asupra nivelurilor
medicamentoase plasmatice, in comparatie cu o biodisponibilitate practic totala
A. concentratia maxima este mai mica
B. concentratia maxima este mai mare
C. timpul necesar atingeiri concentratiei maxime este mai lung
D. timpul necesar atingerii concentratiei maxime este mai scurt
E. exista riscul nerealizarii concentratiei minime eficiente

188
1262. Care sunt etapele care descriu farmacocinetica unei substante medicamentoase in organism
A. absorbtia
B. distributia
C. metabolizarea
D. excretia
E. interactiunea cu receptorii biologici

1263. Care sunt caile de administrare parenterala utilizate in cazuri de urgenta:

A. intracardiaca
B. subarahnoidiana
C. intraarticulara
D. intraarteriala
E. epidurala

1264. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral:
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata

1265. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj

189
 TEMA 24
PREPARATE PARENTERALE

1266. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute
de farmacopee:
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

1267. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X pentru
asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea

1268. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cand calculul costului arata ca este mai economica
E. cand nu dispunem de indicatori biologici

1269. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale:
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante

1270. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul unor

indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis

1271. Metodele de sterilizare prevazute de FR X sunt:

A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante

1272. Preparatele perfuzabile sunt:

A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
190
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

1273. Conform FR X, continutul in substante active din preparatele perfuzabile, se exprima astfel:
A. g/v (unitati de masa pentru 1000 ml de solutie)
B. mEq pentru 1000 ml solutie
C. g/g
D. moli/1000 ml solutie
E. calorii

1274. Conform FR X, prepararea pe cale aseptica:

A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate

1275. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:

A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile

1276. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:

A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata

1277. Vehiculele folosite pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:

A. apa demineralizata
B. apa distilata pentru preparate injectabile
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
D. solventi neaposi miscibili sau nu cu apa
E. uleiul de parafina sterilizat

1278. Conform FR X "proba de pasaj” nu se aplica la:

A. emulsiile de uz intern
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. soluţiile injectabile
D. suspensiile injectabile
E. pulberile pentru soluţii injectabile

1279. Controlul impurităţilor pirogene se efectuează prin:

A. măsurarea hipertermiei la şoareci
B. măsurarea hipertermiei la iepuri
C. urmărirea numărului de globule albe la iepuri după injectarea unui preparat pirogen
D. testul Limulus
E. urmărirea numărului de globule roşii la iepuri

1280. Dopurile de cauciuc folosite pentru închiderea flacoanelor de sticlă multidoză sau flacoanelor
pentru perfuzii îndeplinesc următoarele condiţii:
A. asigură pătrunderea aerului în recipient
191
B. nu-şi modifică calităţile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit pătrunderea acului seringii fără a disloca fragmente de dop
D. adsorb substanţe active şi conservanţi
E. sunt incompatibile cu substanţele active.

1281. Formele parenterale cu eliberare convenţională sunt:

A. emulsiile uleioase
B. soluţiile injectabile uleioase
C. soluţiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru soluţii injectabile

1282. În funcţie de scopul terapeutic urmărit perfuziile sunt:

A. soluţii apoase
B. perfuzii folosite în metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluţii pentru dializă peritoneală şi hemodializă
E. emulsii U/A

1283. Perfuziile folosite în metabolismul reconstituant sunt:

A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afecţiunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine

1284. Substanţele coloidale înlocuitoare de volum plasmatic îndeplinesc următoarele condiţii:

A. solubilitate în lipide
B. solubilitate în apă
C. masă moleculară relativă corespunzătoare
D. să nu fie filtrabile renal
E. să prezinte presiune coloid-osmotică.

1285. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza.

1286. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:

A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal.

1287. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:

A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi
E. solutii uleioase

192
1288. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:
A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu

1289. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie sa se

mentioneze:
A. denumirea si concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene,
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

1290. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se poate face
cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta.
E. radiatii UV

1291. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate
E. radiatii UV.

1292. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene - pirogene pentru:

A. implanturi,
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile,
C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile,
D. preparate perfuzabile,
E. preparate injectabile.

1293. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:

A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile

1294. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu administrare

intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari:
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric, ionic al organismului si pentru restabilirea echilibrului acido-
bazic,
B. pentru dializa si hemodializa,
C. cu substante energetice,
D. folosite in metabolismul reconstituant,
E. cu inlocuitori coloidali de plasma.

1295. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:

193
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice,
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice,
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile,
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile injectabile,
E. confera o mai mare stabilitate.

1296. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza

urmatoarele determinari:
A. miros,
B. uniformitatea continutului,
C. endotoxine bacteriene – pirogene,
D. culoare,
E. gust.
1297. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase,
B. pulberilor temostabile,
C. materialelor plastice termolabile,
D. solventilor organici anhidri,
E. pansamentelor chirurgicale.

1298. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la

preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal,
B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal,
C. sunt preparate nesterile,
D. sunt preparate sterile,
E. se regasesc in monografia Parenteralia.

1299. Referitor la calitatea suspensiilor injectabile FR X prevede:

A. particulele in suspensie sa fie de dimensiuni coloidale
B. particulele de substanta solida sa fie de maximum 50 micrometri
C. suspensia sa fie omogena pe toata durata conservarii
D. suspensia sa se omogenizeze dupa o agitare de 1-2 min
E. suspensia sa corespunda probei de pasaj prin acul de seringă nr.16

1300. Sterilizarea este procesul care desemneaza:

A. producerea starii de sterilitate,
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau virusi intr-un
preparat medicamentos,
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor substante
chimice,
D. metoda prin care se urmăreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor agenti fizici,
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt omorate sau
indepartate din produs.

1301. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:

A. perfuzia de lactat de sodiu,
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu,
C. perfuzia de clorhidrat de arginina,
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu,
E. perfuzia de glucoza.

1302. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:

A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml,
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum,
194
C. solutiilor injectabile coloidale,
D. solutiilor perfuzabile hipertonice,
E. solutiilor perfuzabile hipotonice.

1303. Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune, se realizeaza conform FRX

A. in autoclave,
B. la 121°C timp de cel putin 15 minute,
C. la 121°C timp de cel putin 30 minute,
D. la 115°C timp de cel putin 15 minute,
E. la 115°C timp de cel putin 30 minute.

1304. Emulsiile perfuzabile:

A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U

1305. Care sunt calitatile obligatorii pentru toate preparatele parenterale

A. sterilitate
B. lipsa particulelor straine in suspensie ( in cazul solutiilor)
C. apirogenitate
D. inocuitate
E. izotonie

1306. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare

A. caldura uscata,
B. caldura umeda,
C. radiatiile ultraviolete,
D. radiatiile ionizante,
E. ultrasunetele.

1307. Ce este valoarea D

A. timpul de reducere zecimal,
B. timpul echivalent,
C. valoarea sterilizatoare,
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic,
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului termic.

1308. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate

A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore,
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura,
C. este un procedeu sigur,
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti,
E. este putin folosit.

1309. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta

A. se aplica numai la solutii apoase,
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse,
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie,
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri,
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica.

1310. Ce sunt pirogenele

A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale,
195
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ,
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine,
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine,
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se pot usor
distruge sau indeparta.

1311. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile

A. trebuie sa asigure stabilitatea,
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica,
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor,
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor,
E. valoarea se determina pH-metric.

1312. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil

A. etanol,
B. alcool benzilic,
C. propilenglicol,
D. uleiuri vegetale,
E. dimetilsulfoxid.

1313. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia,
B. ricin,
C. floarea soarelui,
D. masline,
E. oleat de etil.

1314. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale

A. alcool benzilic,
B. clorbutanol,
C. fenol,
D. nipagin,
E. EDTA disodic.

1315. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale

A. polisorbat 80,
B. lecitina,
C. metacrezol,
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu,
E. alcool etilic.

1316. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale

A. acid ascorbic,
B. bisulfit de sodiu,
C. butilhidroxitoluen,
D. acid citric,
E. dezoxicolat de sodiu.

1317. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer filtrat
prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul,
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri,
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s,
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit,
E. fluxul de aer este laminar.
196
1318. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:
A. fiole,
B. flacoane de perfuzii care pot fi recuperate,
C. conditionarea unguentelor,
D. conditionarea comprimatelor,
E. conditionarea capsulelor.

1319. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente parenterale

A. polietilena,
B. polipropilena
C. clorura de polivinil,
D. azotatul de celuloza,
E. politetrafluoroetilena.

1320. Amestecul tampon acid boric-borax:

A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire,
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile,
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice,
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile.

197
 TEMA 25
PREPARATE OFTALMICE

1321. Sterilitatea colirelor este asiguratã prin:

A. preparare pe cale asepticã
B. sterilizare
C. filtrare sterilizantã
D. adãugare de conservanti antimicrobieni
E. sunt corecte rãspunsurile a, b, c.

1322. Care dintre enunturile de mai jos reprezinta sisteme disperse care se regasesc in cazul
substantelor medicamentoase incorporate in picăturile pentru ochi oficinale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. microsfere
E. aerosoli

1323. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale FR X referitoare la picaturile
pentru ochi
A. lipsite de impuritati mecanice
B. sterile
C. apirogene
D. cele hipotonice se izotonizeaza
E. conditionate in recipiente de 10 ml, inchise etans, prevazute cu sistem de picurare

1324. Care dintre enunturile urmatoare sunt corecte in legatura cu valoarea pH-ului picaturilor
pentru ochi
A. se ajusteaza intotdeauna la valoarea pH-ului lacrimilor
B. se ajusteaza intotdeauna la pH-ul favorabil activitatii farmacologice
C. se ajusteaza la pH-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. valoarea pH-ului dorit se asigura prin tamponare daca valoarea dorita este indepartata de
pH-ul neutru
E. pH-ul dorit se asigura prin ajustare daca valoarea dorita este indepartata de pH-ul neutru

1325. Care sunt caracteristicile implantului ocular Ocusert, care este un sistem terapeutic cu
pilocarpină
A. se aplica dupa incizie chirurgicala
B. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 24 ore
C. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 48 ore
D. cedarea pilocarpinei se face pe o perioada de 7 zile
E. cedarea pilocarpinei se face cu viteza constanta

1326. Farmacopeea recomanda unele din urmatoarele vehicule pentru prepararea picaturilor
pentru ochi; alegeti-le:
A. apa distilata
B. dizolvant pentru solutii oftalmice
C. apa pentru preparate injectabile
D. apa proaspat fiarta si racita
E. ulei de floarea soarelui neutralizat

1327. In care dintre picaturile pentru ochile incluse in FR X se realizeaza un pH acid prin
folosirea unor sisteme tampon
A. cloramfenicol
198
 B. rezorcinol
C. sulfat de atropină
D. azotat de pilocarpină
E. nafazolina

1328. Obiectivele formularii medicamentelor oftalmice cuprind asigurarea:

A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie

1329. Absorbtia prin cornee a substantelor active din picăturile pentru ochi este influentata de:
A. structura chimica a substantei active
B. viscozitate mare
C. pH-ul mediului
D. gradul de ionizare a substantei active
E. temperatura

1330. Care din urmatoarele picături pentru ochi se izotonizeaza:

A. picaturi pentru ochile hipotonice
B. picaturi pentru ochile hipertonice
C. suspensiile
D. emulsiile
E. solutiile apoase

1331. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la picaturile pentru ochi cu sulfat de
atropină sunt false:
A. contin sulfat de atropină in concentratie de 1%,
B. contin sulfat de atropină in concentratie de 0,5%,
C. sunt stabilizate cu ajutorul sistemului tampon acid boric/tetraborat de sodiu,
D. se conserva la Separanda,
E. sunt izotonizate cu clorura de sodiu.

1332. Factorii care pot diminua disponibilitatea oculara a substantelor active sunt:
A. viscozitatea crescuta a colirului,
B. cresterea volumului de lichid in sacul conjunctival,
C. reflexul de lacrimare,
D. eliminarea substantei medicamentoase prin circuitul sanguin periferic,
E. lezarea corneei.

1333. Implantele oculare:

A. sunt forme farmaceutice lichide,
B. sunt forme farmaceutice solide dure sau moi,
C. nu se aplica pe cornee,
D. cele solubile sunt preparate din polimeri hidrodispersabili,
E. asigura o cedare bine controlata a substantelor active numai daca sunt insolubile si rigide.

1334. Eliberarea substanţei active dintr-o formă oftalmică cu eliberare controlată depinde de:
A. proprietăţile fizico-chimice ale substanţei medicamentoase,
B. firma producătoare,
C. factori biologici,
D. natura suportului în care este introdusă substanţa medicamentoasă,
E. culoarea ochilor.
199
1335. Formele oftalmice cu eliberare convenţională sunt:
A. soluţii apoase în vehicul vâscozifiant
B. soluţii apoase
C. soluţii oftalmice uleioase
D. pulberi pentru soluţii oftalmice
E. soluţii pentru lentilele de contact

1336. Latexurile oftalmice:

A. dispersii stabile de particule polimerice în faza apoasă
B. se instilează în fundul de sac conjunctival
C. sunt forme farmaceutice cu acţiune prelungită
D. sunt forme farmaceutice cu eliberare controlată
E. sunt forme farmaceutice cu eliberare convenţională

1337. Conditiile de calitate ale medicamentelor oftalmice conferite prin formulare sunt:
A. puritate,
B. stabilitatea chimica a substantei active,
C. inocuitate,
D. eficienta terapeutica,
E. numai puritate.

1338. O bază de unguent oftalmică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

A. să fie liposolubilă,
B. să fie hidrosolubilă,
C. să nu fie iritantă pentru mucoasa conjunctivală,
D. să se etaleze uşor prin mişcarea pleoapelor,
E. să nu cedeze uşor substanţa medicamentoasă.

1339. Ochiul tolerează mai bine:

A. soluţiile cu pH 5-7,5,
B. soluţiile uşor alcaline,
C. soluţiile uşor acid
D. soluţiile cu pH 7,5-9,5,
E. soluţiile cu pH 4,5-5.

1340. Referitor la suspensiile oftalmice sunt valabile afirmaţiile:

A. sunt forme farmaceutice solide,
B. sunt sterile,
C. indicate când substanţele medicamentoase au solubilitate limitată în apă,
D. sunt utile pentru o prelungire a a acţiunii terapeutice,
E. nu sunt prevăzute de FR X.

1341. In suplimentul din 2004 al FRX, sunt prevazute urmatoarele preparate oftalmice:
A. picaturi auriculare,
B. solutii bentru bai oculare,
C. pulberi pentru solutii oftalmice si bai oculare,
D. preparate oftalmice semisolide,
E. implanturi oftalmice.

1342. Ca izotonizanti pentru picaturi pentru ochile hipotonice se utilizeaza:

A. clorura de sodiu,
B. clorura de calciu,
C. acidul boric,
D. fosfati,
200
 E. sulfatul de sodiu.

1343. Inocuitatea preparatelor oftalmice se asigura prin:

A. izotonizarea solutiilor hipotone
B. asigurarea pH-ului de stabilitate chimica a substantelor active
C. cresterea vâscozitatii
D. îndepartarea particulelor straine
E. aplicare limitata

1344. Picaturile de ochi se vor izotoniza în cazul în care:

A. substanta activa este peste 1 % ,
B. contin substante coloidale,
C. sunt indicate pentru tratamentul de lunga durata,
D. sunt hipertone,
E. sunt uleioase.

1345. In cazul picaturilor pentru ochilor unidoza:

A. este obligatorie operatia de sterilizare,
B. este obligatorie adaugarea de conservanti antimicrobieni,
C. se respecta conditiile de preparare aseptica,
D. sterilizarea se efectueaza dupa divizarea in recipiente sterile,
E. conservantii utilizati trebuie sa aiba actiune bactericida la concentratii mici, compatibile cu
o buna toleranta locala.

1346. Agentii tensioactivi utilizati in formularea picaturilor pentru ochi:

A. sunt promotori de absorbtie,
B. cresc solubilitatea substantei medicamentoase,
C. realizeaza o umectare mai buna a corneei,
D. maresc miscibilitatea preparatului cu lacrimile,
E. nu influenteaza volumul si greutatea picaturilor.

1347. Ca agenti vascozifianti in picaturi pentru ochi se folosesc:

A. polivinilpirolidona,
B. glucoza ,
C. dextrani ,
D. gelatina,
E. colagen.

1348. Baile oculare:

A. sunt denumite si ape oftalmice sau lotiuni oculare,
B. sunt solutii apoase sterile,
C. contin concentratii relativ mari de substante medicamentoase,
D. sunt izotonice si izohidrice,
E. se prescriu in cantitati de cel mult 50 g.

1349. Baile oculare:

A. se administreaza la temperatura camerei,
B. se administereaza caldute (35 - 37° C),
C. se aplica cu ajutorul unui pahar steril special,
D. se utilizeaza in timp de 24 ore de la deschiderea flaconului,
E. se pot utiliza timp de 15 zile de la prima deschidere.

1350. Pulberile pentru picaturi pentru ochi:

A. contin substante medicamentoase care hidrolizeaza usor in solutie sau suspensie,
201
 B. sunt preparate multidoza,
C. reprezinta doze unitare,
D. se administreaza ca atare, prin insuflare,
E. se transforma ex tempore in solutie cu ajutorul solventului prezent in ambalaj.

1351. Unguentele oftalmice:

A. permit o actiune imediata a substantei medicamentoase,
B. produc o actiune prelungita a substantei medicamentoase,
C. se aplica de preferinta dimineata,
D. se apica de preferinta seara,
E. se prepara cu baze de unguent lipofile sau cu proprietati emulsive.

1352. Toleranta picaturilor pentru ochilor depinde de:

A. natura si concentratia substantei active,
B. tonicitatea preparatului,
C. valoarea adecvata a pH-ului,
D. realizarea apirogenitatii,
E. folosirea unor solventi anhidri.

1353. Factorii fiziologici care influenteaza penetratia oculara a substantei medicamentoase se

refera la:
A. coeficientul de partitie L/A al substantei active
B. starea de ionizare a substantei active
C. dinamica fluidului lacrimal si a umorii apoase
D. viteza de clipire
E. reflexul de lacrimare

1354. In cazul picaturilor pentru ochilor, realizarea unui pH adecvat are rol in:
A. asigurarea stabilitatii fizico-chimice a substantei medicamentoase,
B. asigurarea tolerantei,
C. asigurarea penetratiei prin cornee,
D. conservarea antimicrobiana a preparatului,
E. marirea vascozitatii preparatului.

1355. Sistemele terapeutice oculare:

A. sunt formulate pentru a realiza o cedare cu viteza controlata a substantei medicamentoase,
B. contin substanta medicamentoasa inclusa intr-un suport polimeric,
C. pot fi sisteme rezervor sau matriceale,
D. pot fi exclusiv sisteme hidrofile solubile,
E. elibereaza substanta medicamentoasa prin difuziune, dizolvare sau osmoza.

1356. Ideal, un conservant antimicrobian trebuie sa indeplineasa urmatoarele conditii:

A. sa aiba un spectru larg de actiune antimicrobiana,
B. sa fie eficace in doze mari,
C. sa fie bine tolerat de mucoasa oculara,
D. sa asigure apirogenitatea colirului,
E. sa fie stabil la autoclavare si in timpul stocarii preparatului.

1357. Ce rol pot avea amestecurile tampon din picaturi pentru ochi:
A. evita hidroliza,
B. evita oxidarea,
C. asigura o proportie mare de specii neionizate pentru o mai buna penetrare a corneei lipofile,
D. asigura toleranta locala,
E. asigura stabilitatea fizico-chimica.
1358. Referitor la picaturile oftalmice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:
202
 A. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical nu trebuie sa contina conservanti
antimicrobieni,
B. Picaturile oftalmice utilizate in scop chirurgical sunt conditionate in recipiente multidoza,
C. Picaturile oftalmice sub forma de solutii, examinate in conditii corespunzatoare de
vizibilitate, sunt practic limpezi si lipsite de impuritati mecanice,
D. Picaturile oftalmice sunt solutii sau suspensii sterile, apoase sau uleioase,
E. Picaturile oftalmice pot contine doar o substanta activa.

1359. Precizati formele farmaceutice cu actiune prelungita:

A. solutii pentru lentile de contact,
B. latexuri oftalmice,
C. solutii oftalmice uleioase,
D. suspensii oftalmice,
E. unguente oftalmice.

1360. Baile oculare nu trebuie sa fie:

A. sterile,
B. cu particule in suspensie,
C. izotonice,
D. izohidrice,
E. conditionate in recipiente nesterile.

1361. Cum se asigura sterilitatea picaturilor pentru ochi conform farmacopeei:

A. printr-o metoda adecvata conform prevederilor de la monografia “Sterilizare” in cazul
picaturi pentru ochilor unidoza,
B. cu ajutorul conservantilor antimicrobieni, in cazul picaturi pentru ochilor unidoza,
C. cu ajutorul unui conservant antimicrobian, in cazul unui colir apos multidoza,
D. conservantii antimicrobieni pot fi : borat de fenilmercur, clorura de benzalconiu, diacetat de
clorhexidin,
E. fara adaus de conservant la picaturi pentru ochile multidoza, deoarece lacrimile contin o
enzima bactericida, lizozim.

1362. In care dintre colirele incluse in FR X pH-ul dorit este realizat prin folosirea unor
sisteme tampon:
A. cloramfenicol,
B. rezorcinol,
C. sulfat de atropina,
D. azotat de pilocarpina,
E. nafazolina.

1363. Ce prevederi oficinale sunt pentru controlul calitatii picaturilor pentru ochi:
A. aspect limpede,
B. suspensiile -sediment redispersabil la agitare,
C. valoarea pH,
D. masa totala pe recipient,
E. metode pentru determinarea punctului de congelare.

1364. Ce metode de izotonizare a colirelor hipotonice se pot folosi:

A. metoda factorului de izotonie al serlui, de Vries
B. bazate pe punctul de congelare
C. cifre Sprowl
D. grafice
E. calorimetrice.

1365. Unguentele oftalmice:

203
 A. prelungesc durata contactului cu corneea,
B. contin excipienti sterilizati ca: vaselina, lanolina, parafina lichida,
C. contin un emulgator,
D. trebuie sa se topeasca la temperatura suprafetei ochiului (32,9° C),
E. nu voaleaza ochiul.

1366. Durata stationarii solutiei oftalmice in ochi este de:

A. 4-5 min. ,
B. 5-6 min.,
C. 1 min.,
D. 30 min. ,
E. 1 h.

1367. Solutiile oftalmice se izotonizeaza cu:

A. clorura de sodiu 0,9% ,
B. acid boric 1,8%,
C. azotat de sodiu 1,45% ,
D. borax 2%,
E. fosfat trisodic 2%.

1368. Agentii tensioactivi actioneaza astfel:

A. scad tensiunea superficiala,
B. scad rezistenta barierei epiteliale,
C. scad timpul de contact cu mucoasa oculara,
D. maresc absorbtia substantelor medicamentoase,
E. maresc solubilitatea substantelor medicamentoase.

1369. Adjuvantii folositi la obtinerea picaturilor pentru ochi sunt:

A. agenti solubilizanti,
B. vascozifianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros,
E. corectori de pH.

1370. Dextranii:
A. se folosesc numai la obtinerea perfuziilor inlocuitoare de volum plasmatic,
B. sunt bine tolerati de mucoasa oculara,
C. la aplicare oculara formeaza cruste pe pleoape,
D. sunt macromolecule,
E. se obtin prin fermentatia zaharozei.

1371. Conform FRX Supliment 2004, preparatele oftalmice semisolide:

A. sunt unguente, crème sau geluri sterile,
B. sunt unguente sau crème sterile,
C. contin una sau mai multe substante active dizolvate sau dispersate intr-o baza de unguent
corespunzatoare,
D. au un aspect omogen,
E. se conserva in recipiente bine inchise

1372. Lentilele de contact moi:

A. sunt pe baza de HEMA (hidroxietilmetacrilat),
B. sunt pe baza de PMMA (polimetilmetacrilat),
C. au pori de 2,2-3 nm,
D. au pori de 0,1-0,2 nm,
E. se aplica pe partea interioara a globului ocular.
204
1373. Soluţiile oftalmice uleioase folosc ca solvent:
A. solutia de metilceluloza 1%,
B. alcoolul polivinilic,
C. gelatina,
D. uleiul de ricin,
E. uleiul de arahide.

1374. Formele farmaceutice oftalmice bioadezive se prepara sub forma de:

A. comprimate,
B. suspensii,
C. capsule,
D. solutii,
E. geluri.

1375. Sistemul OCCUSERT:

A. contine pilocarpină baza,
B. contine pilocarpână nitrica,
C. contine un element de control al cedarii substantei,
D. este un sistem terapeutic transdermic,
E. contine nitroglicerina.

205
 TEMA 26
PREPARATE NAZALE

1376. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la substante pentru ajustarea pH-ului in
picaturile pentru nas, sunt corecte:
A. farmacopeea nu recomanda astfel de adjuvanti,
B. se pot folosi pentru a aduce pH-ul la o valoare apropiata de neutralitate ( 6,0-7,5),
C. se folosesc pentru ajustarea la pH acid a solutiilor apoase,
D. se folosesc pentru ajustarea la pH alcalin a solutiilor apoase,
E. se prefera tamponul fosfat in defavoarea acidului boric.

1377. Care dintre urmatoarele vehicule sunt prevazute de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas
A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. solutii apoase sterilizate
D. ulei de floarea soarelui sterilizat
E. solutii tampon izotonice

1378. Care enunt este corect referitor la calea nazala de administrare a solutiilor
medicamentoase in scopul unei actiuni sistemice
A. este in studiu
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa
administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate

1379. Precizati care sunt substantele auxiliare admise de farmacopee la prepararea picaturilor
pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti

1380. Sistemul dispers sub care substantele medicamentoase pot fi dispersate in vehiculul
picaturilor pentru nas, conform prevederilor farmacopeei poate fi:
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. pulbere suspendabila
E. pseudoemulsie

1381. F.R.X. prevede la prepararea picaturilor pentru nas urmatoarele substante auxiliare:
A. agenti pentru ajustarea pH-ului
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. solubilizanti
D. stabilizanti
E. conservanti antimicrobieni

1382. Metilceluloza se utilizează la prepararea erinelor lichide, ca agent vâscozifiant, datorită

următoarelor avantaje:
A. formează complecşi cu nipaesterii, complecşii având activitate antimicrobiană crescută
B. nu formează complecşi cu nipaesterii
206
 C. este constituită din macromolecule neionice
D. formează soluţii coloidale stabile la pH cuprins între 2,0 şi 12,0
E. în concentraţie adecvată nu influenţează clearace-ul mucociliar.

1383. pH-ul picaturilor pentru nas trebuie sa aiba valorile:

A. 6,
B. 7,
C. 8,
D. 7,5,
E. 5.

1384. Picaturile pentru nas cu nafazolina mai contin:

A. izotonizant
B. antioxidanti
C. sistem tampon
D. conservanti
E. chelatanti ai ionilor metalici

1385. Agentii vascozifianti pentru erine trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

A. Sa fie hidrosolubili
B. Sa fie liposolubili
C. Sa fie bine tolerati de mucoasa nazala
D. Sa influenteze cleareance-ul mucociliar
E. Sa fie inerti din punct de vedere chimic si farmacologic

1386. Ca agenti de marire a vascozitatii, laprepararea erinelor se folosesc

A. Carbopolii
B. Metilceluloza
C. Guma arabica
D. Guma tragacanta
E. Carboximetilceluloza sodica

1387. Conservantii antimicrobieni folositi la prepararea erinelor sunt:

A. Clorura de benzalconiu 1%
B. Tiomersalul 0,02%
C. Clorbutanolul 0,05-0,1%
D. Nipagin si nipasol 0,01-0,02%
E. Clorocrezol 0,05-0,1%

1388. Vehiculele utilizate la prepararea picaturilor pentru nas sunt:

A. solutii apoase izotonice
B. ulei de floarea soarelui neutralizat
C. ulei de parafina
D. alcool de 20 °
E. solutii viscoase

1389. La nivelul nucoasei nazale:

A. Unele substante active sunt inactivate datorita efectului de prim pasaj hepatic
B. Unele substante active sunt activate datorita efectului de prim pasaj hepatic
C. Se evita efectul de prim pasaj hepatic
D. Au loc actiuni enzimatice datorita prezentei aminopeptidazelor
E. Are loc un pseudoefect al primului pasaj

1390. Conform FR.X, ca vehicul la prepararea picaturilor pentru nas se poate folosi:
A. apa pentru preparate injectabile
207
 B. solutii apoase izotonice
C. parafina lichida
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. apa demineralizata

1391. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor nazale trebuie sa se

mentioneze:
A. denumirea tuturor conservantilor antimicrobieni adaugati,
B. denumirea tuturor emulgatorilor adaugati
C. denumirea tuturor edulcorantilor adaugati
D. ca preparatul nu este steril
E. cand este cazul, ca preparatul este steril

1392. Substantele auxiliare recomandate de FR.X la preparea picaturilor pentru nas:

A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea vicozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni
E. umectanti

1393. Stabiliti care din urmatoarele determinari nu sunt mentionate de Suplimentul 2004 al FR
X in cazul solutiilor pentru spalaturi nazale:
A. uniformitatea masei
B. sterilitatea
C. masa sau volumul eliberat
D. uniformitatea continutului
E. uniformitatea dozei eliberate

1394. Administrarea transnazală pentru acţiunea sistemică se face pentru următoarele clase
terapeutice:
A. medicamente cardiovasculare
B. hormoni
C. prostaglandine
D. analgezice-antipiretice
E. parasimpatolitice

1395. Controlul calităţii erinelor cuprinde:

A. determinarea pH-ului
B. masa totală pe recipient
C. determinarea conţinutului în substanţa activă
D. determinarea conţinutului în solvent
E. determinarea volumului preparatului

1396. În formularea erinelor soluţii se ţinea seama de următorii factori:

A. pH
B. culoare
C. Izotonie
D. miros
E. viscozitate

1397. Pentru obţinerea preparatelor rinologice lichide se preferă un vehicul:

A. izotonic
B. tamponat la pH 7,5-8
C. neiritant
D. netoxic
208
 E. uşor hipertonic

1398. Sistemele tampon cele mai folosite în cazul erinelor sunt:

A. fosfat monosodic/fosfat disodic
B. acid citric/citrat de sodiu
C. acid boric/borax
D. trimetamol
E. rezorcină

1399. Sistemul tampon acid boric/borax:

A. se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
B. nu se utilizează pentru tamponarea erinelor lichide
C. influenţează negativc, clearance-ul mucociliar
D. la pH mai mic de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare
E. la pH mai mare de 7,5 conduce la inhibarea mişcării ciliare

1400. Solvenţii folosiţi la prepararea erinelor:

A. au capacitate mică de dizolvare
B. asigură stabilitatea substanţelor încorporate
C. nu reacţionează cu substanţele asociate şi cu recipientul
D. sunt miscibili cu mucusul nazal
E. au acţiune farmacologică proprie

1401. Va creşte spre alcalin pH-ul erinelor lichide folosite în tratamentul următoarelor afecţiuni:
A. rinite acute
B. rinite alergice
C. sinuzite
D. inflamaţii
E. toate răspunsurile sunt corecte

1402. Urmatoarele categorii de preparate nazale sunt prevazute in Suplimentul 2004 al FR X:

A. creioane nazale
B. solutii pentru spalaturi nazale
C. pulberi nazale
D. picaturi nazale
E. comprimate nazale

1403. La nivelul mucoasei nazale, mişcarea ciliară:

A. se opreşte dacă temperatura creşte la 44 °C
B. se opreşte în 3-5 minute dacă umiditatea relativă ajunge la 30 %
C. este automată şi neinfluenţată de factori externi
D. poate fi încetinită sau oprită de un aer cu un conţinut scăzut de oxigen
E. este influenţată de factori patologici

1404. Pe cale nazală se administrează:

A. sisteme bioadezive nazale
B. alveoconuri
C. microsfere nazale
D. sisteme membranare sau rezervoare
E. unguente nazale

1405. La prepararea picaturilor pentru nas se utilizeaza ca vehicule:

A. apa distilata, ulei de floarea soarelui neutralizat, cosolventi
B. solutii apoase izotonizate
C. ulei de floarea soarelui neutralizat
209
 D. ulei de parafina
E. apa distilata proaspat fiarta si racita

1406. Picaturile pentru nas cu clorhidrat de nafazolina oficinale în farmacopee:

A. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon fosfat si conservant borat
fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu,
B. contin 0,1 % clorhidrat de nafazolina, sistem tampon acid boric/borax si conservant
fenilmercuric în vehicul apos izotonizat cu clorura de sodiu
C. contin 1 % clorhidrat de nafazolina
D. se conserva la Venenum
E. se conserva la Separandum

1407. Administrarea pe cale nazala:

A. poate fi folosita numai pentru medicamente cu actiune locala
B. împiedica absorbtia sistemica a substantelor active
C. poate fi folosita si pentru medicamente cu actiune sistemica
D. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mica comparativ cu administrarea orala
E. asigura propranololului o biodisponibilitate mai mare comparativ cu administrarea orala

1408. Ca polimeri bioadezivi fata de mucusul nazal se folosesc:

A. produse Eudragit
B. hidroxietilceluloza
C. poliamide
D. alginat de sodiu
E. carbopoli

1409. Interesul fata de administrarea transnazala a substantei medicametoase este justificat de:
A. suprafata mare de absorbtie
B. activitatea enzimatica mare la nivelul cavitatiei nazale
C. evitarea efectului primului pasaj hepatic
D. absorbtia rapida
E. posibilitatea obtinerii rapide a unei actiuni locale

1410. In formularea preparatelor lichide nazale se prefera un vehicul:

A. hipotonic
B. izotonic
C. usor hipertonic
D. tamponat la pH 6,5 - 7,0.
E. lipofil

1411. Agentii vascozifianti pentru erine:

A. se folosesc sub forma de solutii coloidale concentrate
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie hidrosolubili
D. trebuie sa influenteze clearance-ul mucociliar
E. sa aiba actiune farmacologica proprie

1412. Uleiurile folosite ca vehicule pentru erine:

A. dizolva substante insolubile in apa
B. sunt de origine minerala
C. cedeaza progresiv substanta medicamentoasa pe suprafata mucoasei
D. nu faciliteaza pasajul transmucozal nazal
E. confera preparatului un efect prelungit

1413. Promotorii de absorbtie nazala actioneaza prin:

210
 A. micsorarea solubilitatii substantei medicamentoase
B. marirea solubilitatii substantei medicamentoase
C. solubilizarea constituentilor membranei biologice
D. largirea jonctiunilor intercelulare
E. formarea de complecsi de incluziune cu substanta medicamentoasa

1414. Miscarile ciliare pot fi influentate sau inhibate prin interventia urmatorilor factori fizici:
A. temperatura
B. substanta medicamentoasa
C. agenti conservanti
D. starea higrometrica a aerului
E. afectiuni virale

1415. Substantele medicamentoase utilizate in preparate nazale sunt:

A. antipiretice
B. antihistaminice
C. vasoconstrictoare
D. antibiotice
E. conservanti antimicrobieni

1416. Vehiculele indicate pentru prepararea picaturilor pentru nas sunt:

A. solutia izotonica de clorura de sodiu
B. uleiul de parafina
C. uleiurile vegetale neutralizate
D. propilenglicolul in concentratii de pana la 10 % in amestec cu apa
E. etanolul in anumite concentratii.

1417. Agentii de marire a vascozitatii erinelor:

A. prelungesc timpul de contact cu mucoasa nazala
B. se folosesc sub forma de solutii coloidale diluate
C. trebuie sa fie liposolubili
D. trebuie sa nu influenteze clearance-ul mucociliar
E. trebuie sa aiba efect osmotic

1418. La prepararea picaturilor pentru nas se folosesc urmatorii conservanti antimicrobieni:

A. clorura de benzalconiu
B. borat de fenilmercur
C. esterii acidului p-hidroxibenzoic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen

1419. Conform FR X, controlul calitatii picaturilor pentru nas se refera la:

A. pH
B. masa totala pe recipient
C. continut in substanta activa
D. sterilitate
E. identificarea conservantilor antimicrobieni

1420. Conform FR X, picaturile pentru nas se prezinta sub forma de:

A. geluri
B. solutii
C. emulsii
D. suspensii
E. aerosoli

211
 1421. Solutiile pentru spalaturi nazale:
A. sunt solutii izotonice
B. contin antiseptice
C. au pH acid
D. se conditioneaza in recipiente de maxim 10 ml
E. se administreaza cu dispozitive speciale de pulverizare

1422. La prepararea picaturilor pentru nas, FR X prevede urmatoarele:

A. dizolvarea, emulsionarea sau suspendarea substantei active in vehicul
B. folosirea ca vehicul a solutiilor apoase izotonice sau a uleiului de floarea soarelui
neutralizat
C. eventuala folosire a unor substante auxiliare
D. Filtrarea preparatelor
E. completarea la masa prevazuta

1423. Ce factori de formulare trebuie avuti in vedere pentru prepararea erinelor apoase:
A. stabilitatea,
B. pH,
C. izotonia,
D. viscozitatea,
E. absorbtia sistemica

1424. Substante auxiliare folosite in picaturile pentru nas care pot influenta negativ miscarea
cililor vibratili, perturbind procesul fiziologic de aparare al sistemului mucociliar:
A. apa distilata
B. agentii antioxidanti
C. conservantii care contin mercur (tiomersal)
D. concentratii mari de clorura de benzalconiu
E. tensioactivii in concentratii mici

1425. Care dintre substantele auxiliare mentionate sunt admise de farmacopee la prepararea
picaturilor pentru nas:
A. solubilizanti
B. agenti pentru cresterea viscozitatii
C. agenti pentru ajustarea pH-ului
D. conservanti antimicrobieni potriviti
E. antioxidanti

1426. Ce tip de medicatie nazala s-a dovedit ca realizeaza o actiune sistemica

A. nitroglicerina
B. este un mod obisnuit de medicatie
C. s-a constatat o buna absorbtie sistemica a unor substante medicamentoase (propranololul)
D. are avantajul evitarii efectului primului pasaj hepatic observat la unele medicamente dupa
administrare orala
E. prezinta riscuri mari de absorbtie ridicata si toxicitate

1427. Solventi care nu sunt recomandati in picaturile pentru nas din cauza caracterului iritant
potential, in special la concentratii mari:
A. propilenglicolul
B. alcoolul etilic
C. polietilenglicolii
D. sorbitolul 70% in apa
E. dextranii in apa

1428. Care dintre substantele medicamentoase enumerate se prescriu in picaturi pentru nas:
212
 A. sulfat de neomicina
B. clorhidrat de efedrina
C. acetat de hidrocortizona
D. clorhidrat de procaina
E. insulina

1429. Excipientii umectanti din formularea picaturilor pentru nas:

A. imbunatatesc umectarea particulelor,
B. favorizeaza absorbtia,
C. se folosesc in concentratii de peste 2%,
D. cresc viscozitatea preparatelor,
E. sunt, in general, substante tensioactive.

1430. Alegerea pH-ului unei erine lichide se va efectua in functie de afectiunea nazala tratata
astfel:
A. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul creste spre domeniul alcalin
B. In cazurile de rinite acute, rinite alergice, sinuzite, pH-ul scade spre acid
C. In inflamatii creste spre domeniul alcalin.
D. In inflamatii scade spre domeniul acid
E. Doar in rinite alergice pH-ul scade scpe domeniul acid, iar in inflamatii si sinuzite pH-ul
creste spre domeniul alcalin.

213
 TEMA 27
SUSPENSII FARMACEUTICE

1431. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei:

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau
fara agenti de suspendare,
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu
agenti de suspendare,
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea
unei contaminari ulterioare cu microorganisme,
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza
deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele
eventual prezente.
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp.

1432. Obiective ale controlului de calitate al suspensiilor: care dintre enunturi sunt corecte
A. marimea particulelor,
B. viteza de sedimentare,
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei,
D. viscozitatea,
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule.

1433. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FR X la prepararea
suspensiilor farmaceutice:
A. umectanti,
B. lubrifianti,
C. conservanti antimicrobieni potriviti,
D. agenti pentru cresterea viscozitatii,
E. polimeri bioadezivi.

1434. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor: care dintre enunturi
sunt corecte:
A. suspensiile care contin antibiotice,
B. suspensii care se aplica pe plagi,
C. suspensii care se aplica pe arsuri,
D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor,
E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare.

1435. Prevederi ale FR X referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din

enunturi sunt corecte:
A. marimea particulelor,
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”,
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseascadoza maxima pe 48 ore,
E. In cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pe 3 zile.

1436. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie:

A. 50 micrometri,
B. 100 micrometri,
C. 180 micrometri,
D. 200 micrometri,
E. 300 micrometri.

214
1437. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate:
A. sedimentarea individuala a particulelor,
B. Lichid clar deasupra sedimentului,
C. evitarea cimentarii,
D. redispersare foarte usoara,
E. riscul formarii de sediment cimentat.

1438. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile
B. umectarea particulelor solide
C. viscozitatea mediului
D. Lipsa sarcinii electrice
E. lipsa stratului de hidratare

1439. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte

1440. Mecanismul de actiune al surfactantilor ionogeni in suspensie este de:

A. solubilizare micelara
B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide
C. conferirea de sarcini electrice
D. umectare
E. floculare

1441. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de:

A. solubilizare micelara
B. conferirea de sarcini electrice
C. adsorbtie ca strat multimolecular
D. scaderea tensiunii superficiale
E. marirea viscozitatii mediului de dispersie

1442. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode:

A. metoda condensarii
B. metoda dispersarii
C. metoda amestecarii
D. metoda diluarii
E. metoda flocularii

1443. Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea:

A. gradului de coalescenta
B. marimii particulelor
C. potentialului zeta
D. vascozitatii
E. vitezei de sedimentare

1444. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:

A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate
B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)
C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate
D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide
215
 1445. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin:
A. folosirea de umectanti
B. folosirea agentilor de peptizare
C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare
D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule
E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica

1446. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:

A. viteza de sedimentare lenta
B. sedimentul afinat
C. sedimentul format din particule individuale
D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului
E. supernatant clar

1447. Precizati factorii dependenti de substanta activa care influenteaza comportamentul

particulelor in suspensie:
A. structura cristalina,
B. tipul de emulgator folosit,
C. cresterea temperaturii,
D. forma amorfa ori cristalina,
E. polimorfismul

1448. Avantajele suspensiilor:

A. posibilitatea administrării de substanţe cu solubilitate redusă în apă
B. procesele de degradare ale substanţelor active sunt mai reduse
C. evitarea gustului neplăcut al substanţelor active
D. apariţia sedimentelor cimentate
E. pot fi administrate uşor persoanelor cu dificultăţi de înghiţire
1449. Controlul calităţii suspensiilor implică determinarea:
A. mărimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potenţialului Zetta
D. vâscozităţii
E. gradului de coalescenţă

1450. In formularea suspensiilor se ţine seama de:

A. sedimentarea particulelor
B. creşterea mărimii particulelor
C. obţinerea unei suspensii floculate
D. obţinerea unei suspensii defloculate
E. de alţi factori, nu de cei enumeraţi mai sus

1451. În suspensiile defloculate:

A. particulele dispersate sunt ca entităţi individuale
B. sedimentarea nu se realizează individual
C. viteza de sedimentare e mare
D. sedimentarea se face încet
E. sedimentul este foarte uşor de redispersat

1452. Mărimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determină folosind:

A. microscopul cu micrometru ocular etalonat
B. cernerea cu site standardizate
C. numărătorul Coulter
D. pipeta Andreasen
216
 E. măsurarea volumului sedimentului

1453. Sterilitatea suspensiilor se obţine prin:

A. sterilizare la autoclav
B. sterilizare la etuvă
C. filtrare
D. folosirea de materii prime sterile
E. prepararea pe cale aseptică

1454. Suspensiile floculate se obţin:

A. prin realizarea floculării prin controlul sarcinii electrice a particulelor
B. cu ajutorul substanţelor tensioactive
C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil
D. prin agitare foarte puternică
E. prin adăugare de emulgatori

1455. Următorii factori influenţează comportamentul particulelor unei suspensii:

A. structura cristalina
B. starea anhidră
C. forma amorfă
D. forma solvatată
E. culoarea substanţei suspendate

1456. Caracteristicile unei suspensii defloculate:

A. viteza de sedimentare mare
B. sedimentul se formeaza încet
C. viteza de sedimentare mica
D. sedimentul se formeaza rapid
E. sedimentul se redisperseaza usor

1457. Cresterea vâscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor:

A. creste viteza de sedimentare
B. încetineste viteza de sedimentare
C. contribuie la îmbunatatirea calitatii suspensiei
D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei
E. reduce dimensiunea particulelor

1458. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii:

A. diluate
B. cu particule considerate sferice
C. concentrate
D. Floculate
E. de uz extern

1459. Suspensiile sunt sisteme disperse:

A .ultramicroeterogene
B. eterogene
C. instabile
D. stabile
E. omogene

1460. Volumul de sedimentare:

A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei
B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului
C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale
217
 D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale
E. se determina cu ajutorul zetametrului

1461. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca:

A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid
B. predomina fortele de coeziune ale lichidului
C. are loc umectarea solidului
D. umectarea particulelor este dificila
E. particulele solide nu se lasa udate de apa

1462. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in:

A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul
B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid
C. sedimentarea particulelor
D. cresterea marimii particulelor
E. cimentarea sedimentului

1463. La controlul mărimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede:

A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 μm
B. 10 % din particule trebuie să aibă diametrul de cel puţin 180 μm
C. 90 % din particule trebuie să prezinte un diamentru de cel mult 50 μm
D. 90 % din particule trebuie să aibă dimensiuni de până la 180 μm
E. 20 % din particule trebuie să aibă diamentrul mai mare de 50 μm

1464. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice următoarele caracteristici:

A. aspect opac
B. vâscozitate care să nu permită sedimentarea fazei solide
C. omogenitate pe toată durata de păstrare
D. redispersarea sedimentului după o agitare de 1-2 minute şi menţinerea omogenităţii pe
durata administrării
E. particule în suspensie cu diametrul de maxim 10 microni

1465. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ:

A. determinarea mărimii particulelor
B. determinarea vâscozităţii
C. determinarea vitezei de sedimentare
D. determinarea perioadei de înjumătăţire
E. determinarea capacităţii de redispersare

1466. Creşterea cristalelor într-o suspensie este favorizată de:

A. existenţa unor polimorfi stabili
B. variaţiile de temperatură
C. existenţa formei hidratate a substanţei active insolubile
D. existenţa de particule suspendate cu acelaşi grad de dispersie
E. micşorarea gradului de dispersie şi existenţa unor forme ale particulelor cu nivel energetic
mai mare.

1467. FR X are următoarele recomandări privind prepararea suspensiilor:

A. substanţele solide se aduc la un grad de fineţe corespunzător scopului şi modului de
administrare
B. ele se dispersează în mediu de dispersie lichid printr-o metodă adecvată
C. suspensia se completează la volumul prescris (m/v)
D. La preparare se pot folosi şi substanţe auxiliare
E. suspensiile destinate administrării externe pot conţine agenţi de curgere

218
 1468. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice
A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate
B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat,
C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene, plastice sau pseudoplastice, nu
sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este incetinita
D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid
opalescent deasupra
E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal, sunt
tixotrope

1469. Consecintele interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice sunt reprezentate de:
A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere
B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic
C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare
D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea
unirii particulelor si formarea unui sistem floculat
E. adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si
deci pierderea stabilitatii fizice

1470. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de
calitate corespunzatoare:
A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie
B. umectarea
C. conferirea de sarcina electrica
D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie
E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare.

1471. Avantaje ale utilizarii suspensiilor:

A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase
B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa
C. formularea nu prezinta dificultati
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa

1472. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul:

A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular
B. sitelor standardizate
C. pipetei Andreasen
D. permeametrului Blaine
E. numaratorului de particule Coulter

1473. Suspensii de uz extern:

A. picaturi pentru ochi
B. picaturi pentru nas
C. unguente
D. supozitoare
E. picaturi pentru ureche

1474. Controlul calitãtii suspensiilor nu implicã determinarea:

A. mãrimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. culorii preparatului
D. vâscozitãtii
E. gradului de coalescentã

219
 1475. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor se poate
determina experimental prin:
A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide
B. masurarea vitezei de ecremare
C. observarea gradului de floculare
D. determinarea unghiului de contact al solidului
E. masurarea schimbarii potentialului zeta

1476. Suspensiile care se administreaza pe alta cale decit cea orala, pentru care se fac referiri in
monografia Suspensiones din FR X, care trebuie sa corespunda si prevederilor formelor
farmaceutice corespunzătoare:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile

1477. Pentru prepararea suspensiilor sterile:

A. se folosesc componente sterile
B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit
C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore
D. se apeleaza la tehnica aseptica
E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie

1478. Suspensiile injectabile, conform farmacopeei:

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau
fara agenti de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu
agenti de suspendare
C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea
unei contaminari ulterioare cu microorganisme
D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza
deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele
eventual prezente
E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

1479. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate

A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp
B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze
C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata
administrarii
D. Incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului
E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii

1480. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate
B. reducerea vitezei de sedimentare
C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii
D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului
E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor

1481. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin:

A. cresterea cristalelor
B. marirea viscozitatii
C. sedimentarea particulelor
220
 D. formarea de flocoane
E. formarea de sedimente compacte

1482. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin:

A. precipitare prin dubla descompunere
B. precipitarea prin modificarea pH-ului
C. precipitarea cu solventi organici
D. triturare la mojar
E. procedeul sedimentarii

1483. Flocularea se poate efectua in conditii controlate, folosind:

A. electroliti
B. substante tensioactive
C. polimeri hidrofili
D. neelectroliti
E. solventi miscibili cu apa

1484. Conform FR X suspensiile administrate intern pot contine:

A. microorganism,
B. lianti,
C. corectori de gust,
D. corectori de miros
E. lubrifianti

1485. Prepararea suspensiilor se face prin:

A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul
B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul
C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul
D. folosirea unui emulgator corespunzator
E. metoda gumei uscate sau continentala.

221
 TEMA 28
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE

1486. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate

dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei factori:
A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul
B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul
C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos
D. grosimea stratului cornos
E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

1487. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt
corecte:
A. este un excipient hidrofil
B. este un emulgator apa/ulei
C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie
D. se dizolva in apa;
E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

1488. Urmatoarele afirmatii referitoare la bazele de absorbtie sunt corecte:

A. sunt anhidre si hidratate
B. cele hidratate au proprietati emoliente
C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90)
D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate
E. cele hidratate se numesc si coldcreme

1489. Baze de unguent oficinale in FR X:alegeti-le

A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum alcoholum lanae

1490. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte
A. se prepara din polimeri hidrosolubili
B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate
C. sunt opace;
D. aspect: clar
E. se prefera administrarea pe cornee

1491. Care sunt bazele de unguent lavabile:

A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. unguent simplu
D. vaselina
E. glicerolatul de amidon

1492. Care sunt zonele terapeutice de la nivelul pielii:

A. suprafata externa
B. stratul cornos
C. epidermul viu si dermul superior
D. glandele pielii
E. conjunctiva oftalmica

1493. Exemple de baze de unguent din FR X sunt:

222
 A. unguent emulgator
B. unguent cu glicerol
C. unguent cu macrogoli
D. unguent simplu
E. unguent cu carbopol

1494. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt:

A. hidrocortizon
B. betametazona
C. fluocinolon
D. escina
E. estradiol

1495. Conform Suplimentului FRX din 2004, din clasa preparatelor semisolide pentru aplicatii
cutanate fac parte:
A. unguentele
B. crèmele
C. gelurile
D. emplastrele medicamentoase
E. solutiile

1496. Substante formatoare de geluri sunt:

A. bentonita
B. acid poliacrilic
C. metilceluloza
D. lanolina
E. uleiul de ricin

1497. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca:

A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul
B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica
C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare
D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata
E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic
1498. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:
A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%

1499. Pentru a asigura preparatelor semisolide proprietatile reologice adecvate, se pot efectua
urmatoarele determinari, conform FR X Supliment 2004:
A. masurarea consistentei prin penetrometrie
B. masurarea densitatii
C. masurarea vascozitatii
D. masurarea conductibilitatii electrice
E. masurarea tensiunii superficiale

1500. Conform FR X, unguentele:

A. trebuie sa aiba un aspect omogen
B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule
C. trebuie sa aiba un pH cuprins intre 4,5 si 8,5
D. trebuie sa aiba un pH mai mic decat 4,5
E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C.
223
 1501. Referitor la paste este adevarat ca:
A. pot sa contina oxid de Zn, talc, amidon,
B. sunt unguente cu un continut ridicat de substante insolubile solide (20-50%),
C. au proprietati absorbante pentru diferite noxe chimice,
D. sunt foarte grase,
E. sunt transparente.

1502. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane:

A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii
B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos
C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active
D. este favorabil difuziei in epiderm si derm
E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos

1503. Benzile protectoare din compozitia emplastrelor:

A. Ajuta la separarea straturilor adezive ale emplastrelor
B. Se indeparteaza inainte de administrarea pe piele
C. Banda protectoare din alcatuirea emplastrelor nu trebuie sa antreneze din preparatul
medicamentos, atunci cand este separata de stratul adeziv, inainte de administrare
D. Se prezinta intr-o singura dimensiune
E. Sunt constituite din material sintetic sau natural

1504. In cazul preparatelor semisolide, Suplimentul FR X din 2004 prevede ca trebuie luate
masuri corespunzatoare pentru asigurarea calitatii microbiologice in urmatoarele etape:
A. preformulare
B. fabricare
C. ambalare
D. conservare
E. distributie

1505. La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:

A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza
dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de
emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de
faza dispersa.

1506. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri:

A. vehicul hidrofob
B. agent de crestere a viscozitatii
C. formator de matrita, oferind consistenta necesara
D. emulgator ulei/apa
E. emulgator apa/ulei

1507. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in
urmatoarele situatii:
A. dureri provocate de arsuri
B. deshidratarea si iritarea pielii
C. afectiuni premaligne sau maligne
D. pigmentarea excesiva a pielii
E. afectiuni inflamatoare
224
 1508. Gelurile hidrofile pot contine:
A. Amidon
B. Derivati celulozici
C. C. Ulei de parafina
D. Propilenglicol
E. Silicati de magneziu si aluminiu

1509. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:

A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina
C. unguentul simplu
D. unguentul emulgator
E. alcoolii de lână

1510. Acceleratorii de penetrare folosiţi la obţinerea unguentelor:

A. scad temporar capacitatea barieră a pielii
B. au acţiune farmacologică
C. sunt incompatibili cu substanţele active
D. nu trebuie să permită pierderea unor compăonente ale lichidelor biologice
E. sunt alergeni

1511. Bazele de unguent lavabile:

A. se îndepărtează numai prin spălare cu apă şi săpun
B. pot fi anhidre sau hidratate
C. se mai numesc evanescente
D. după aplicare pe piele formează un film care nu este oclusiv
E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lână hidratat

1512. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpină clorhidrică

sunt adevărate afirmaţiile:
A. se prepară pe cale aseptică
B. se sterilizează la etuvă
C. are concentraţia 2%
D. se păstrează la Separanda
E. se păstrează ferit de lumină

1513. Conform FR X mărimea particulelor de substanţă activă suspendate într-un unguent

oftalmic:
A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 10 mg substanţă
medicamentoasă,
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri
C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

1514. Factorii dependenţi de natura chimică a substanţei medicamentoase care influenţează

transferul cutanat sunt:
A. coeficientul de repartiţie U/A
B. activitatea termodinamică a substanţei medicamentoase
C. coeficientul de repartiţie strat cornos/vehicul
D. clearance-ul substanţei medicamentoase după traversarea stratului cornos
E. prezenţa unei duble legături C2-C3.

225
 1515. Penetrarea substanţelor medicamentoase prin piele este crescută în:
A. porţiunea posterioară auriculară
B. zona plantară
C. zona presternală
D. zona anterioară a braţelor
E. cazul în care se administrează esteri ai acidului nicotinic.

1516. Referitor la mărimea particulelor suspendate într-o bază de unguent FR X prevede:

A. se determină pe o masă de unguent ce conţine aproximativ 200 mg substanţă
medicamentoasă
B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri
C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri
D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri
E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri

1517. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor:

A. acid sorbic
B. acid citric
C. fenol
D. galat de propil
E. butil hidroxi anisol

1518. Bazele de unguente pot fi:

A. baze de tip solutie
B. baze de unguent lavabile
C. baze de tip suspensie
D. baze grase hidrofobe
E. baze hidrosolubile

1519. Criterii de calitate în formularea unguentelor:

A. stabilitatea fizico-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta,
E. cantitatea fazei apoase din compozitie

1520. În functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi:

A. unguente-solutii
B. unguente cu mai multe faze
C. unguente hidrosolubile
D. unguente-suspensii
E. unguente-emulsii

1521. Unguentul emulgator:

A. este oficinal în FR X
B. este oficinal în FR IX
C. este o baza de unguent lavabil
D. este o baza anhidra de tip ulei/apa
E. este o baza hidratata de tip ulei/apa

1522. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o

perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin:
A. antiseptice
B. cheratolitice (acid salicilic, sulf)
C. astringente (acid citric, acid tartric)
226
 D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.)
E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol)

1523. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos
B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii
C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice
D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii
E. toate cele de mai sus

1524. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtiei cutanate:

A. azona
B. dimetilsulfoxid
C. dimetilformamida
D. dimetilacetamida
E. metilceluloza

1525. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri:

A. alcoolul cetilstearilic
B. cetilsulfatul de sodiu
C. bentonita
D. dioxidul de siliciu coloidal
E. metilceluloza

1526. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice:

A. tragacanta
B. pectina
C. carboximetilceluloza
D. bentonita
E. dioxidul de siliciu

1527. Gelurile:
A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional
al unei matrite polimerice
B. au aspect clar
C. sunt lipodispersabile
D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %)
E. nu sunt lavabile

1528. Bazele grase hidrofobe:

A. au aspect translucid
B. sunt usor de indepartat prin spalare
C. au efect ocluziv
D. pot incorpora cantitati mari de apa
E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaos de emulgator).

1529. În formularea unguentelor se urmăreşte realizarea următoarelor criterii cosmetice:

A. uşurinţă la aplicare
B. consistenţă ridicată
C. absenţa caracterului lipicios
D. asigurarea stabilităţii fizico-chimice a substanţelor medicamentoase
E. absenţa texturii grunjoase la aplicare

1530. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare:

A. se prepara din polimeri hidrosolubili
227
 B. preparate cu acid poliacrilic (Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de
potasiu sau cu trietanolamina
C. sunt opace
D. sunt lavabile
E. se prefera administrarea pe cornee

1531. Suplimentul FR X din 2004 prevede urmatoarele determinari pentru preparatele

semisolide pentru aplicare cutanata:
A. Masa sau volumul eliberat
B. Marimea particulelor
C. Sterilitatea
D. Dizolvarea
E. Nici unul din raspunsurile de mai sus

1532. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos:

A. emoliente
B. cheratolitice
C. sistemice
D. pentru glandele pielei
E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei

1533. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielii:

A. antiseboreice
B. depilatoare
C. vasoconstrictoare
D. antiperspirante
E. deodorante

1534. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent:

A. vaselina
B. polidimetilsiloxanul
C. ceara de albine
D. parafina
E. vehicul hidrofob, formator de matrita

1535. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol:

A. alcool cetilic
B. alcool etilic
C. alcool stearilic
D. glicerol
E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi

1536. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol:

A. acid stearic
B. acid sorbic
C. acid palmitic
D. acid citric
E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma
emulgatori (stearat de sodiu)

1537. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent:

A. monostearat de glicerol
B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic
C. esteri de sorbitan (Span)
D. esteri de polioxietilen sorbitan (Tween)
228
 E. rol de formatori de matrita

1538. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la:

A. omogenitate
B. marimea particulelor
C. pH,
D. vascozitate
E. sterilitate

1539. Unguentul cu macrogoli:

A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra
B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata
C. este un gel
D. da incompatibilitati cu polietilena
E. este o baza de unguent oficinala in FR X

1540. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente:

A. aspect omogen
B. culoare si aspectul caracteristice componentelor
C. pH cuprins intre 3,5-5,5
D. marimea particulelor 120 microni
E. pH cuprins intre 4,5-8,5

229
 TEMA 29
PREPARATE TRANSDERMICE

1541. Un sistem farmaceutic :

A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase,
B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata,
C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a
cineticii de cedare este diferit,
D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente,
E. sistemele terapeutice au numai efecte locale.

1542. În funcţie de viteza cedării substanţei active, sistemele cu cedare controlată pot fi
clasificate în:
A. sisteme de administrare cu viteză preprogramată,
B. sisteme de administrare cu viteză controlată prin activare,
C. sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. sisteme cu eliberare prelungită,
E. sisteme cu eliberare prelungită sau susţinută.

1543. Un preparat farmaceutic cu cedare prelungită se caracterizează prin:

A. cedarea substanţei active este etapa limitantă a vitezei de absorbţie,
B. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin zero,
C. cedarea substanţei active urmează o cinetică de ordin unu,
D. cedarea substanţei active nu constituie etapa limitantă a vitezei de absorbţie,
E. cedare susţinută, pe o perioadă mai lungă de timp a substanţei active.

1544. Sistemele de administrare cu viteză preprogramată:

A. permit cedarea controlată a substanţei medicamentoase,
B. permit cedarea susţinută a substanţei medicamentoase,
C. sunt sisteme rezervor sau matriţă,
D. sunt sisteme rezervor, matriţă sau microcompartimente închise,
E. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă.

1545. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt:

A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare
B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici
C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie
D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina
E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina.

1546. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei

medicamentoase este:
A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate
C. o matrita monolitica corespunzator formulata
D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric
E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

1547. Cedarea substantelor medicamentoase din sisteme terapeutice transdermice prezinta

urmatoarele caracteristici:
A. se face cu o viteza predeterminata
B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore
C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore
D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila
E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie
230
 1548. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de:
A. solutie
B. suspensie
C. particule solide
D. emulsie
E. aerosoli

1549. Sistemele rezervor cu cedare controlată, alegeţi variantele corecte:

A. conţin substanţa activă sub formă de soluţie, suspensie, formă solidă,
B. cedarea substanţei active se realizează prin difuzie moleculară,
C. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică sau prin masa unui polimer,
D. difuzia poate avea loc printr-o membrană polimerică ,
E. membrana polimerică nu are o permeabilitate specifică.

1550. Un sistem terapeutic transdermic (F.R. X, supliment 2004), alegeţi variantele corecte:
A. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine o substanţă activă,
B. este un preparat farmaceutic flexibil, de dimensiuni diferite, care conţine una sau mai multe
substanţe active,
C. nu conţine excipienţi,
D. poate fi constituit dintr-o matriţă solidă sau semisolidă, un rezervor semisolid,
E. se poate aplica pe pielea lezată pentru a elibera substanţa activă în circulaţia sistemică.

1551. Sistemele terapeutice transdermice:

A. se aplica pe leziunea respectiva a pielii
B. irita pielea
C. nu sensibilizeaza pielea dupa aplicatii repetate
D. au un film protector
E. contin doua folii protectoare.

1552. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Transderm-nitro sunt false cu exceptia;

A. este un sistem tip rezervor
B. contine triturat de nitroglicerina pe lactoză în ulei de silicon,
C. contine clonidina asociata cu nitroglicerina pentru prevenirea anginei pectorale
D. este un sistem tip matriţă
E. se foloseste ca implant cutanat.

1553. In cazul sistemelor cu cedare controlata, eliberarea substantei medicamentoase;

A. este neinfluentata de variabilele fiziologice locale
B. se face cu o viteza inconstanta
C. este influentata de variabilele fiziologice locale
D. viteza de cedare este neprogramata
E. se face cu o viteza nereproductibila

1554. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemul Ocusert sunt adevărate;

A. este un implant ocular
B. contine pilocarpina baza dispersata in ulei de silicona
C. se comercializeaza doua forme Pilo-20 si Pilo-40
D. contine pilocarpina baza dispersata in gel de alginat
E. reprezintă un exemplu de sistem cu cedare controlată tip rezervor.

1555. Urmatoarele afirmatii referitoare la sistemele de cedare a substantei medicamentoase

activate de enzime sunt false cu exceptia:
A. rezervorul medicamentos este alcatuit din microsfere de substanta medicamentoasa
B. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 0
231
 C. hidroliza enzimatică a biopolimerilor asigură cedarea substanţei active
D. procesul enzimatic activeaza cedarea substantei cu o cinetica de ordinul 1
E. un proces neenzimatic activeaza cedarea substantei

1556. Sistemele terapeutice transdermice –afirmatii adevarate:

A. poate fi constituit dintr-o matrita solida sau semisolida
B. Compozitia si structura matritei influenteaza modul de difuziune transdermica a
substantelor active
C. poate fi constituit numai dintr-o matrita solida
D. structura matritei nu influenteaza modul de difuziune transdermica a substantelor active
E. nu conteaza tipul matritei

1557. Din categoria sistemelor cu cedare controlata autoreglabila fac parte:

A. sistemele bioadezive
B. dispozitive cu cedare controlata
C. sisteme cu eliberare pulsatorie
D. sisteme cu eliberare autoreglabila
E. sisteme vectorizate

1558. In cazul dispozitivelor modulabile pentru transportul medicamentos transdermic se poate

folosi drept control exterior:
A. pompe peristaltice
B. iontoforeza
C. sisteme bioadezive
D. electroporarea
E. fonoforeza

1559. Sisteme de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase:

A. pompe peristaltice
B. sisteme vectorizate
C. sisteme rezervor cu membrana, cu cedare controlata de permeabilitate
D. sisteme matrita sau monolitice, cu cedare controlata de difuzie
E. sisteme cu microcompartimente inchise, cu cedare controlata de dizolvare

1560. Sisteme cu cedare preprogramata bazata pe difuzia moleculara printr-o membrana

polimerica:
A. Ocusert
B. Nitroderm
C. Scopoderm
D. Catapres
E. Nitro-Dur

1561. Duragesic – afirmatii adevarate:

A. este un sistem de administrare cu viteza preprogramata a substantei medicamentoase
B. contine Fentanil
C. membrana care reglează cedarea este etilen vinilacetat,
D. cantitatea de substanta eliberata este direct proportionala cu marimea plasturilor
E. este un sistem terapeutic tip matriţă.

1562. Sistemul Deponit

A. este un sistem terapeutic`de tip matrita continand Nitroglicerina
B. este un sistem iontoforetic periodic transdermic
C. este un sistem terapeutic tip rezervor
D. este preparat prin realizarea unor straturi succesive de polimer izobutilenic
E. contine nitroglicerina asociata cu clonidina.
232
1563. Sistemul Compudose:
A. este dispozitiv de cedare modulat din exterior
B. este un sistem terapeutic`de tip matrita administrabil ca implant subdermic
C. contine estradiol intr-un elastomer siliconic
D. contine Levonorgestrel intr-un elastomer siliconic
E. se utilizează în medicina veterinară.

1564. Pompe si sisteme implantabile pentru perfuzare – exemple:

A. pompe osmotice
B. dispozitive de perfuzare ambulatorii
C. sisteme de perfuzare continua
D. pompe peristaltice
E. sisteme vectorizate

1565. Exemple de pompe de perfuzare implantabile:

A. Sistemul Oros
B. Catapres
C. dispozitive cu presiune de vapori
D. pompe peristaltice
E. Sistemul Deponit

1566. Dispozitivele cu modulare din exterior sunt:

A. hidrogeluri termosensibile
B. dispozitive cu cedare modulata de schimbarea pH-ului,
C. pompe seringi
D. Iontoforeza
E. Sistemul Oros

1567. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip matrita:

A. Progestasert
B. Ocusert
C. Nitro-dur
D. Compudose
E. Deponit

1568. Presiunea osmotica ca sistem de activare a eliberarii din sistem se intalneste in:
A. Pompa osmotica elementara (Oros).
B. Pompa osmotica „push pull”
C. Pompa osmotica implantabila Alzet
D. Pompa osmotica Ocusert
E. Pompa osmotica Progestasert

1569. Exemple de sisteme de cedare controlata cu microcompartimente inchise

A. Sistemul Nitrodisc
B. Dispozitiv transdermic contraceptiv
C. Dispozitiv implantabil Syncro-Mate-C
D. Sistemul Deponit
E. Sistem terapeutic transderm-Nitro

1570. Sistemele terapeutice transdermice –conditionare;

A. sub forma de rezervor solid
B. prezinta o membrana impermeabila ce nu influenteaza cedarea
C. sub forma de rezervor semisolid
D. prezinta o membrana impermeabila ce influenteaza cedarea
233
 E. prezinta o membrana permeabila ce influenteaza eliberarea

1571. Electroporarea:
A. consta in formarea pasagera de pori in stratul lipidic
B. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedare a substantei medicamentoase modulate
mecanic
C. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin
control exterior
D. consta in formarea permanenta de pori in stratul lipidic
E. se mai numeste si iontoforeza.

1572. Fonoforeza:
A. este un sistem de cedare al substantei medicamentoase activata cu ajutorul ultrasunetelor,
B. se numeste si ionoforeza
C. modulează cedarea substanţei active dintr-un dispozitiv polimeric,
D. foloseste degradarea polimerului pentru a activa cedarea substantelor medicamentoase,
E. se intalneste in cazul dispozitivelor de cedarea substantei medicamentoase modulate prin
control exterior.

1573. Etichetarea sistemelor terapeutice transdermice:

A. trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active
B. trebuie să menţioneze doza eliberată pe unitatea de timp şi aria suprafeţei de eliberare
C. trebuie să menţioneze doza eliberată şi aria suprafeţei de eliberare
D. nu trebuie sa mentioneze cantitatea totala de substante active, acestea fiind stiute
E. trebuie să menţioneze aria suprafeţei de eliberare

1574. Iontoforeza:
A. utilizeaza un camp magnetic pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
B. utilizeaza un câmp electric pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase
C. s-a cercetat clinic pentru următoarele substanţe – lidocaina clorhidrat, insulina, sulfamide,
dexametazona fosfat sodica,
D. se mai numeşte şi sonoforeză.
E. utilizeaza presiunea osmotica pentru activarea transportului moleculelor medicamentoase

1575. Referitor la determinarea calităţii sistemului terapeutic transdermic este adevarat ca:
A. trebuie sa corespunda determinarii A a uniformitatii continutului unidoza
B. trebuie sa corespunda determinarii C a uniformitatii continutului unidoza
C. se poate determina eliberarea substanţelor active prin metoda aparatului cu disc, metoda
celulei sau metoda cilindrului rotativ,
D. uniformitatea este stabilita standard
E. toate afirmatiile sunt false.

1576. Sistemele bioadezive:

A. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de membranele biologice
B. eliberarea este controlata de osmoză prin bariera gelifiata
C. sunt fabricate din polimeri cu adeziune crescuta fata de organele cavitare
D. mecanismul bioadeziunii este fizico-chimic
E. eliberarea este controlata de difuzie prin bariera gelifiata.

1577. Sistemul terapeutic Norplant:

A. este un dispozitiv intrauterin
B. contine progesteron
C. contine levonorgestrel
D. se aplica prin implantare subdermic
E. este un sistem terapeutic tip rezervor
234
 1578. Sistemul Nitrodisc (Roberts):
A. Utilizeaza o matrita de alginat siliconic
B. Viteza de cedare poate scade la asociere cu ulei mineral
C. Viteza de cedare poate creste la asociere cu palmitat de izopropil sau ulei mineral,
D. este format din microcompartimente inchise ăntr-o matriţă lipofilă siliconică,
E. este format din microcompartimente deschise

1579. Sistemul Progestasert:

A. contine cristale de estradiol dispersate in ulei de silicona
B. este invelit de o membrana neporoasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
C. contine cristale de progesterona dispersate in ulei de silicona
D. este invelit de o membrana poroasa de copolimer de etilen-vinil-acetat
E. elibereaza substanta medicamentoasa cu o cinetica de ordinul 1

1580. Sistemul Nicoderm CQ

A. este un dispozitiv intradermic
B. conţine nicotină
C. este un sistem de tip rezervor
D. este un sistem de tip matriţă
E. conţine o membrană polimerică care controlează viteza de cedare a substanţei active.

1581. Sistemele tip matriţă – alegeţi variantele corecte:

A. viteza de cedare a substanţei active este controlată prin intermediul matriţei polimerice
lipofile sau hidrofile,
B. viteza de cedare a substanţei active este dependentă de timp,
C. modularea vitezei de cedare preprogramată a substanţei active se face prin controlul dozei
de încărcare, solubilitatea substanţei în polimer şi difuzia acesteia în polimer,
D. se pot prepara prin suspendarea substanţei active în polimer,
E. se pot prepara prin suspendarea substanţei active şi a polimerului într-un solvent comun.

1582. Sistemul Nitro- Dur

A. este un sistem terapeutic transdermic de tip rezervor,
B. este un sistem terapeutic transdermic de tip matriţă,
C. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în lactoză,
D. nitroglicerina se încorporează sub formă de trituraţie în alcool polivinilic,
E. se aplică pe piele pe o durată de 48 de ore.

1583. Exemple de sisteme polimerice cu cedare controlata tip rezervor:

A. sistemul Occusert
B. Nitroderm,
C. Progestasert,
D. Nitro-Dur
E. Compudose

1584. Dispozitivele cu cedare controlată – afirmaţii adevărate:

A. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză prelungită,
B. modulează cedarea substanţei actie cu o viteză constantă,
C. realizează o concentraţie plasmatică constantă,
D. realizează o concentraţie plasmatică prelungită,
E. sunt reprezentate de sistemele terapeutice transdermice.

1585. Iontoforeza:
A. utilizează tehnologia electrotransportului,
B. asigură energie electrică de nivel scăzut,
235
 C. asigură energie electrică de nivel înalt,
D. permite transferul de peptide şi proteine,
E. transportul substanţei active prin piele este asigurat de energia electrică de nivel înalt.

1586. Sistemele cu cedare pulsatorie – afirmaţii adevărate:

A. asigură o cedarea substanţelor active cu viteză constantă,
B. asigură o cedarea substanţelor active prin modulare pulsatorie,
C. se clasifică în dispozitive cu cu modulare exterioară şi dispozitive automodulabile,
D. controlul cedării pulsatorii poate fi chimic sau electronic,
E. controlul cedării pulsatorii poate fi fizic sau electronic,

1587. Dispozitivele modulabile reversibil în funcţie de un agent din mediu:

A. reprezintă sisteme inteligente de cedare a substanţei medicamentoase,
B. reprezintă sisteme dispozitive cu eroziune modulată electric,
C. se realizează prin desorbţie competitivă, reacţia cu un substrat enzimatic, incapsularea de
celule vii,
D. sunt sisteme intelingente de cedare a substanţei medicamentoase,
E. reprezintă dispozitive modulate din exterior.

1588. Dispozitivele modulabile pentru transportul transdermic – afirmaţii adevărate:

A. reprezintă dispozitive modulate din exterior,
B. sunt dispozitive cu cedare controlată,
C. sunt dispozitive cu cedare autoreglabilă,
D. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, a ultrasunetelor, prin electroporare.
E. se obţin prin aplicarea unui câmp electric, câmp magnetic, a ultrasunetelor, prin
electroporare.

1589. Sistemele cu eliberare controlată, alegeţi variantele corecte:

A. sunt sisteme cu eliberare prelungită,
B. cedarea substanţei active este dependentă de variabilele fiziologice ale locului de
administrare,
C. cedarea substanţei active este independentă de variabilele fiziologice ale locului de
administrare
D. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de 10 – 12 ore,
E. durata menţinerii unui nivel plasmatic medicamentos este de zile, săptămâni sau ani.

1590. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip rezervor – alegeţi variantele
corecte:
A. Estraderm (progesteron),
B. Transderm – Scop (scopolamina),
C. Catapress – TTS (clonidina),
D. Occusert (pilocarpina nitrat),
E. Duragesic (fentanil citrat).

1591. Exemple de sisteme terapeutice cu viteză controlată tip matriţă – alegeţi variantele
corecte:
A. Nitro-Dur (nitroglicerina),
B. Compudose (estradiol)
C. Deponit (isosorbit dinitrat),
D. Compudose (progesteron)
E. Deponit (nitroglicerina).

1592. Sistemul iontoforetic periodic transdermic (SIPT) – alegeţi variantele corecte:

A. producerea curentului electric se realizează periodic,
B. permite administrarea de peptide,
236
 C. permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric,
D. nu permite modularea intensităţii şi frecvenţei curentului electric
E. asigură administrarea de hormoni.

1593. Dispozitivelecu cedare modulată prin schimbarea pH-ului:

A. reprezintă sisteme cu cedare controlată,
B. sunt sisteme de administrare cu cu viteza controlată prin activare,
C. sunt sisteme cu eliberare autoreglabilă,
D. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e dependentă de pH,
E. cedarea substanţei active din hidrogelurile polimerilor poliacizi e independentă de pH,

1594. Reacţia cu un substrat enzimatic ca mecanism al cedării substanţei active – alegeţi

variantele corecte:
A. dispozitive cu membrană de control,
B. dispozitive cu eroziune controlată,
C. dispozitive cu solubilitate controlată,
D. dispozitive cu desorbţie competitivă,
E. dispozitive cu modulare din exterior.

1595. Dispozitivele cu eroziune controlată – alegeţi variantele corecte:

A. sunt dispozitive automodulabile,
B. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e dependentă de pH,
C. eroziunea controlată a unui polimer cu substanţa activă e independentă de pH,
D. modularea vitezei de eroziune e dependentă de reacţia substratului enzimatic cu
modificarea pH-ului,
E. modularea vitezei de eroziune e independentă de reacţia substratului enzimatic cu
modificarea pH-ului.

237
 TEMA 30
PREPARATE RECTALE

1596. Gliceridele semisintetice ca baze de supozitor – alegeţi variantele corecte:

A. au consistenta necesara
B. instabile, autooxidabile
C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei
D. contractie de volum redusa;
E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si
tehnologice particulare, ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei
medicamentoase de incorporat

1597. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare:

A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa
B. risc crescut de contaminare microbiana
C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice
D. stabilitate la caldura
E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale

1598. Etapele care se succed de la administrarea supozitorului pana la patrunderea substantei

medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele corecte:
A. topirea excipientului lipofil
B. dizolvarea excipientului hidrosolubil
C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal
D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala
E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala

1599. Proprietatile tehnologice ale gliceridelor semisintetice:

A. Hidrofilie variata
B. putere emulgatoare diferita
C. prezinta polimorfism accentuat
D. solidificare rapida
E. solidificare medie, lenta.

1600. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele
proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte
A. indicele de aciditate mare
B. indicele de iod mare
C. polimorfism
D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite
E. lipsa hidrofiliei.

1601. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare
A. sunt destinate numai pentru actiune locala
B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica
C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala
D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau
dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile
E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este
sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor

1602. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:

A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
238
 D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida

1603. Calea rectala se abordeaza atunci cand:

A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale
B. pacientul prezinta leziuni rectale
C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice
D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic
E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala

1604. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt
adevarate:
A. procedeul se realizeaza la rece
B. se determina capacitatea formelor goale
C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces
D. se determina factorul de dislocuire
E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare

1605. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.:

A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli.

1606. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor:

A. ulei de ricin
B. glicerol
C. propilenglicol
D. dioxid de siliciu coloidal
E. lanolina

1607. Promotorii de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor:

A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic

1608. Supozitoarele rectale au forma:

A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. torpila

1609. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor rectale se folosesc:

A. Massa Estarinum
B. Eucerina
C. Witepsol
D. Masa gelatinoasa
E. Adeps solidus

1610. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase

din supozitoarele rectale nu este adevarata:
239
 A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al
substantei dizolvate in masa topita,
B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal,
C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva,
D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase,
E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase.

1611. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este

adevarata:
A. se prepara prin modelare manuala
B. nu sunt higroscopice
C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina
D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare
E. sunt supozitoare rectale

1612. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor sunt:

A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs

1613. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici:

A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi
B. solidificare rapida, medie sau lenta
C. capacitate emulgatoare diferita
D. contractie de volum la racire mica
E. hidrofilie crescuta

1614. Conform FR X, supozitoarele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active,
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active,
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala,
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala,
E. sunt forme farmaceutice solide unidoză,

1615. Dezavantajele folosirii untului de cacao sunt:

A. inocuitatea
B. toleranţa locală bună
C. variaţiile în compoziţie
D. tendinţa de râncezire
E. polimorfismul

1616. Gliceridele semisintetice folosite ca baze de supozitoare se caracterizează prin:

A. punct de topire la 40-450C
B. punct de topire la 32-340C
C. indice de iod scăzut
D. indice hidroxil mare
E. solidificare rapidă

1617. Untul de cacao:

A. este un excipient gras
B. este un excipient hidrofil
C. se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Theobroma cacao
D. are tendinţă de râncezire,
240
 E. se păstrează la rece, ferit de lumină

1618. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaza prin si
datorita:
A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portala
C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct în circulatia portala
D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia generala prin vena
iliaca
E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc în circulatia hepatica prin vena
porta

1619. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina oficinale
în FR X ?
A. Modelare manuala
B. Presare
C. Topire, turnare în forme
D. Supozitoare rectale
E. Supozitoare vaginale

1620. Dupa FR X, supliment 2004, supozitoarele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
dispersate sau dizolvate într-o bază adecvată,
C. sunt destinate administrarii numai pe cale rectala
D. sunt destinate administrarii pe cale rectala, vaginala sau uretrala
E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile

1621. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:

A. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 30 °C
B. sufera schimbari polimorfe la încalzire si topire peste 40 °C
C. revine la forma stabila beta în decurs de cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabila beta dupa câteva ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C

1622. Ca baza de supozitoare, untul de cacao prezinta urmatoarele dezavantaje:

A. se inmoaie si se topeste intre 30 - 35 ° C
B. are o compozitie variabila
C. prezinta un polimorfism accentuat
D. are contractie de volum mica dupa turnare si solidificare in forme (tipar)
E. prezinta inocuitate totala si toleranta locala buna

1623. Untul de cacao:

A. prezinta 4 forme polimorfe cu puncte de topire diferite
B. forma stabila este forma gamma
C. forma stabila este forma beta
D. revenirea la forma stabila se face in decurs de circa 4 zile,
E. revenirea la forma stabila se face in decurs de 24 ore.
1624. Gliceridele semisintetice se caracterizeaza prin:
A. punct de topire cuprins intre 32 - 34 ° C
B. punct de topire cuprins intre 50 - 52 ° C
C. indice de iod scazut (mai mic de 7)
D. indice de iod crescut (mai mare de 30)
E. indice de hidroxil ridicat

241
 1625. Care dintre urmatoarele produse se folosesc ca baze de supozitoare:
A. PEG 400
B. Suppocire
C. Adeps solidus
D. Masa Estarinum
E. Span 60

1626. Pentru imbunatatirea hirofiliei bazelor de supozitoare grase se adauga in formulare:

A. ulei de ricin
B. alcool cetilic 5 % (procente)
C. parafina
D. Tween
E. ulei de parafina

1627. Suspendarea substantei medicamentoase in baza de supozitoare se face:

A. dupa o pulverizare prealabila a acesteia
B. prin triturare initiala cu un excipient fluid
C. prin triturare initiala cu o parte din baza topita
D. prin triturare cu toata masa topita
E. prin incorporare in baza ca atare

1628. La prepararea supozitoarelor prin procedeul de topire - turnare trebuie cunoscute:

A. capacitatea formei goale
B. masa matritei
C. cantitatea de excipient care umple forma goala
D. cantitatea de substanta activa dislocuita de cantitatea de excipient
E. cantitatea de excipient dislocuita de substanta medicametoasa

1629. Factorul de dislocuire al untului de caco:

A. reprezinta cantitatea de excipient dislocuita de 1 g de substanta medicamentoasa
B. este redat in tabele pentru o serie de substante medicamentoase
C. se determina empiric
D. se foloseste pentru calcularea masei de excipient necesar prepararii prin topire - turnare a
unui anumit numar de supozitoare,
E. se determina din valoarea indicelui de saponificare al excipentului

1630. Produsul Suppocire folosit ca baza de supozitoare:

A. apartine categoriei gliceridelor semisintetice folosite la prepararea supozitoarelor
B. este o baza dispersabila in apa
C. se obtine pornind de la uleiul de palmier care se hidrogeneaza si apoi se supune inter sau
transesterificarii
D. este sinonim cu produsul Witepsol
E. prezinta o hidrofilie crescuta si o conservare mai buna in comparatie cu untul de cacao.

1631. Gliceridele semisintetice prezintă următoarele avantaje comparativ cu untul de cacao:

A. înlătură inconvenientele tehnologice
B. îmbunătăţesc conservarea supozitoarelor
C. au o hidrofilie mai mică
D. favorizează turnarea în forme datorită absenţei fenomenului de supratopire
E. se dizolvă rapid în fluidul rectal

1632. Polietilenglicolii utilizaţi ca excipienţi pentru supozitoare rectale:

A. se topesc la temperatura corpului
B. se dizovă în mucusul rectal
C. nu extrag apa din ţesuturile vicinale rectului
242
 D. determină creşterea presiunii osmotice locale, având ca risc eliminarea supozitorului
E. se prepară prin topire şi turnare în forme

1633. Prezenta tensioactivilor in compozitia supozitoarelor determina:

A. modificarea vascozitatii
B. modificarea hidrofiliei
C. modificarea punctului de topire
D. imbunatatirea absorbtiei
E. imbunatatirea stabilitatii chimice a substantelor active

1634. Dioxidul de siliciu coloidal se foloseste la prepararea supozitoarelor:

A. pentru a modifica vascozitatea
B. pentru a modifica punctul de topire
C. pentru a modifica hidrofilia
D. pentru a imbunatati absorbtia
E. pentru a usura incorporarea unor substante

1635. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare:

A. se pot obtine prin turnare
B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica
C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale
D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate
E. se interzice folosirea de substante auxiliare
1636. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in
urmatoarele sisteme disperse:
A. solutie
B. suspensie
C. emulsie
D. eutectic
E. dispersie solida

1637. In ce conditii are loc absorbtia substantelor medicamentoase dupa administrarea

supozitoarelor rectale si care este posibilitatea de a se evita efectul primului pasaj hepatic
A. nu este posibila evitarea metabolizarii la prima trecere prin ficat,dupa administrare rectala
B. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in
circulatia sistemica evitind ficatul
C. in cazul absorbtiei la nivelul venelor hemoroidale inferioare substanta absorbita intra in
circulatia sistemica dupa ce a traversat ficatul
D. absorbtia la nivelul hemoroidalelor superioare dreneaza substanta absorbita cu fluxul
sanguin prin ficat
E. prezenta anastomozelor intre venele hemoroidale face ca o parte a substantei absorbite sa
traverseze ficatul

1638. Ce aspecte biofarmaceutice au loc la administrarea supozitoarelor din excipienti grasi ,

unt de cacao sau gliceride semisintetice:
A. topirea excipientului
B. dizolvarea excipientului
C. sedimentarea particulelor in suspensie
D. cedarea este favorizata de particule cu grad de dispersie avansat
E. in cazul substantelor usor solubile in apa, particulele mai mari vor ajunge mai repede la
mucus, iar dizolvarea este usoara

1639. Ce factori biofarmaceutici favorizeaza absorbtia substantei medicamentoase din

supozitoarele rectale:
A. prezenta substantei medicamentoase in suspensie
243
 B. solubilitatea cit mai mare in excipient
C. solubilitatea in mucusul rectal
D. coeficient de repartitie mare intre mucoasa rectala si faza apoasa
E. activitate termodinamica mare a substantei medicamentoase

1640. Controlul calitatii supozitoarelor conform FR X:

A. aspect
B. omogenitate
C. comportament la topire sau dizolvare
D. uniformitatea masei
E. sterilitate

1641. Substante auxiliare admise de FR X, supliment 2004, la prepararea supozitoarelor:

A. antioxidanti
B. conservanti antimicrobieni
C. agenti de crestere a vascozitatii
D. lubrifianţi
E. agenti tensioactivi

1642. Viteza de difuziune a substantei medicamentoase din supozitoare depinde de:

A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient
B. marimea particulei
C. prezenta tensioactivilor
D. coloranti
E. forma supozitorului

1643. Substantele medicamentoase continute de supozitoare pentru efectul lor sistemic sunt:
A. antihemoroidale
B. laxative
C. purgative
D. Antispasmodice
E. tranchilizante

1644. Care baze de supozitor sunt liposolubile:

A. unt de cacao
B. grasimi semisintetice
C. polietilenglicoli in amestec
D. masa gelatinoasa
E. masa de bentonita

1645. In ce consta diferenta intre supozitoarele rectale, vaginale si uretrale:

A. calea de edministrare
B. forma
C. masa
D. folosirea numai a masei gelatinoase
E. folosirea numai a untului de cacao

1646. Ce contin supozitoarele cu glicerol:

A. glicerol
B. carbonat de calciu
C. carbonat de sodiu anhidru
D. carbonat de sodiu cu 10 molecule de apa
E. acid stearic

1647. Proprietatile excipientilor folositi la prepararea supozitoarelor sunt:

244
 A. interval mare intre punctul de topire si solidificare
B. solidificarea sa se faca prin contractie de volum
C. sa fie inerti chimici,
D. Interval mic intre punctul de topire si solidificare
E. sa aiba actiune farmacologica

1648. Procedee de obtinere a gliceridelor semisintetice ca baze grase de supozitor:

A. hidrogenarea uleiului vegetal
B. presarea la cald a semintelor de teobroma cacao
C. procedeul de transesterificare a uleiului de palmier
D. procedeul reesterificarii
E. procedee extractive

1649. Adjuvantii tehnologici utilizati la malaxarea supozitoarelor sunt:

A. gliceride ale acizilor grasi saturati
B. uleiuri neutre cu vâscozitate redusa
C. ulei de parafina
D. ulei de ricin
E. ulei de avocado

1650. In FR X sunt oficinale urmatoarele supozitoare:

A. cu piroxicam
B. cu fenilbutazona
C. cu algocalmin
D. cu glicerol
E. cu metronidazol

245
 TEMA 31
COMPRIMATE, CAPSULE

1651. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la
realizarea cedarii prelungite:
A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil,
B. acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase (granule, pelete) cu filme polimerice
solubile in apa, dar de grosimi diferite,
C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de
celuloza)
D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare
viteza,
E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului.

1652. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare
prelungita:
A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie
cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore,
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul
farmaceutic;
C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei
medicamentoase;
D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de
injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare,
E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer
hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar
permeabil (sistem rezervor).
1653. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimatele efervescente, sunt corecte:
A. contin un amestec generator de dioxid de carbon (acid citric plus bicarbonat de sodiu);
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si
alcaline;
C. toti componentii sunt solubili, cu exceptia lubrifiantului;
D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de
silicagel cu rol absorbant al acesteia;
E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac

1654. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase
tari:
A. gelatina
B. colagen
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti

1655. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente:

A. stearatul de magneziu
B. talcul,
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu

1656. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului
capsulelor
A. talc
246
 B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. Aerosilul
E. lactoza

1657. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din FR X, supliment 2004, referitoare

la tipurile de comprimate; alegeti enunturile corecte:
A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite
C. comprimate pentru dispersii orale
D. comprimate orodispersabile
E. comprimate pentru uz parenteral

1658. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru:

A. comprimatele care se mentin in gura
B. comprimatele vaginale
C. comprimatele pentru implante
D. comprimatele pentru inhalatii
E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare

1659. Avantajele acoperirii comprimatelor:

A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu
B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente
C. usurarea ingerarii
D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite
E. prelungirea actiunii

1660. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi:

A. solutie apoasa
B. solutie uleioasa
C. suspensie apoasa
D. suspensie uleioasa
E. emulsie U/A

1661. Prepararea invelisului capsulelor se face din:

A. amidon nedospit,
B. hidroxipropilmetilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata,
E. metilceluloza

1662. In formula de preparare a continutului capsulelor FR X admite cel mult:

A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil

1663. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat:
A. independent de pH
B. prin eroziune
C. prin solubilizare
D. prin dizolvare
E. independent de prezenta enzimelor
247
 1664. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:
A. comprimate cu actiune prelungita
B. drajeuri
C. Spansule
D. comprimate vaginale
E. comprimate pentru inhalatii

1665. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt:
A. amidon de cartofi
B. lactoza uscata prin sprayere
C. bentonita
D. celuloza microcristalina
E. fosfat de calciu

1666. Capsulele gelatinoase tari:

A. se mai numesc capsule operculate
B. se mai numesc perle
C. sunt constituite din doua parti cilindrice
D. au forma sferica
E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera

1667. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa:

A. se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si
prin prezenta liantilor
B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii
C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare
D. se adauga intergranular
E. se folosesc sub forma de mucilagii

1668. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt:

A. talcul
B. lactoza - forma alfa
C. fosfatul tricalcic
D. manitolul
E. amidonuri

1669. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari:

A. se obtine prin hidroliza colagenului animal
B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A
C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A
D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A
E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B

1670. Lianţii cei mai folosiţi pentru obţinerea comprimatelor sunt:

A. talcul
B. guma arabică
C. coca de amidon
D. zahărul
E. gelatina

1671. Polimerii enteroslubili folosiţi pentru acoperirea comprimatelor sunt:

A. PVP
B. şelac
248
 C. acetoftalat de celuloză
D. polivinilacetoftalat
E. PEG

1672. Sunt oficinale urmatoarele capsule:

A. Capsule cu ampicilina
B. Capsule cu bromura de calciu
C. Capsule cu ciclofosfamida
D. Capsule cu acetat de retinol
E. Capsule cu rifampicina

1673. Conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la:
A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente)
B. umiditate mai mica de 20 % (procente)
C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente)
D. temperaturi in jur de 10 - 25 ° C
E. temperaturi mai mici de 40 ° C

1674. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti
A. lactoza anhidra
B. amidon
C. carbonat de calciu
D. aerosil
E. acid stearic

1675. Cifra Bloom:

A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina,
B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina,
C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 ° C,
D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor
gelatinoase moi,
E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor
gelatinoase moi.

1676. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule

gelatinoase tari se poate face prin:
A. adaugarea unei pulberi absorbante,
B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de
minicomprimat,
C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica,
D. asocierea unui granulat cu o capsula moale,
E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia.

1677. Celuloza microcristalina:

A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata
B. se foloseste in comprimarea directa
C. are bune proprietati liante
D. nu poseda proprietati dezagregante
E. este cunoscuta sub numele de Avicel

1678. Zaharul, ca excipient pentru comprimate:

A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate
B. este usor higroscopic
C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane
D. prelungeste dezagregarea comprimatelor
249
 E. poate fi folosit in comprimarea directa,

1679. Manitolul:
A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale
B. nu este este calorigen
C. are o caldura de dizolvare negativa
D. este higroscopic
E. lasa, la administrare, o senzatie de racorire

1680. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri

particulare; care sunt acestea:
A. accelerarea dezagregarii
B. glisant
C. antiaderent
D. antifrictional
E. emolient

1681. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa?

A. celuloza microcristalina
B. lactoza
C. alfa - lactoza monohidratata
D. amidonul pregelatinizat
E. zaharul

1682. Pentru acoperirea neenterică a comprimatelor se folosesc:

A. hidroxipropilmetilceluloză
B. polivinilpirolidonă
C. polivinilacetoftalat
D. polietilenglicoli
E. şelac

1683. Pentru acoperirea enterică a comprimatelor se folosesc:

A. acetoftalat de celuloză
B. carbowaxuri
C. polimeri ai acidului metacrilic şi esterii acestuia
D. hidroxietilceluloză
E. polisiloxani

1684. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa:
A. zaharoza
B. lactoza
C. manitolul
D. sorbitolul
E. propilenglicolul

1685. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor
A. lactoza
B. amidonurile
C. amestecuri generatoare de gaz,
D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate
E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici

1686. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor:

A. amidonul
B. stearatul de magneziu
250
 C. gelatina
D. polivinilpirolidona
E. hidroxipropilmetilceluloza

1687. Ce particularitati au comprimatele vaginale:

A. sunt destinate in principal actiunii sistemice
B. sunt destinate in principal actiunii locale
C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor,
antiinflamatoarelor,etc
D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene
E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile

1688. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat

(masticabile)
A. zahar
B. manitol
C. glucoza
D. glicina
E. metiletilcetona

1689. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele

enumerate mai jos, alegeti-le:
A. actioneaza local
B. sunt administrate pentru actiune sistemica
C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina
D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute
E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute

1690. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor:

A. Ulei de vaselina
B. Uleiuri minerale
C. Stearat de magneziu
D. Ciclamati
E. Dioxid de siliciu coloidal

1691. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante:

A. Alginati
B. Stearat de magneziu
C. Bentonita
D. Polietilenglicol 4000,
E. Carboximetilceluloza sodica

1692. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor:

A. Amidon
B. Lactoza
C. Manitol
D. Zahar
E. Laurilsulfat de sodiu

1693. Corespund termenului de "compressi obducti" conform FR X:

A. Comprimatele neacoperite
B. Drajeurile
C. Comprimatele filmate
D. Comprimatele efervescente
E. Nu exista acest termen in F.R. X
251
 1694. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza:
A. manual pentru fiecare capsula in parte
B. automatizat in industrie
C. cu gelular in farmacie
D. cu pipeta
E. prin cantarire

1695. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor
filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite
A. Eudragit L
B. Eudragit S
C. Eudragit LS
D. Eudragit RS
E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus

1696. Granularea:
A. asigura aglomerarea particulelor substantei medicamentoase impreuna cu excipientii
B. reduce curgerea in matrita,
C. asigura o coeziunea mai buna in comprimat,
D. se face prin compactizare
E. nu se face prin compactizare

1697. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente

A. toti componentii sunt solubili
B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili
C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent
D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% ,
E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%

1698. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele orodispersabile:

A. sunt oficinale în F. R. X, supliment 2004,
B. nu sunt oficinale în F.R.X,
C. sunt comprimate neacoperite,
D. se dezagregă în apă în mai puţin de 3 minute
E. se dezagregă în cavitatea bucală în mai puţin de 3 minute.

1699. Conform F.R X, supliment 2004, comprimatele pentru dispersii orale:

A. sunt comprimate cu eliberare convenţională,
B. sunt comprimate cu eliberare imediată,
C. sunt comprimate neacoperite sau comprimate filmate
D. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 5 minute
E. se dezagregă în apă, la 15 – 25 0 C, în mai puţin de 3 minute

1700. Conform FR X, supliment 2004,comprimatele gastrorezistente:

A. sunt comprimate cu eliberare modificată,
B. sunt comprimate cu eliberare întârziată,
C. se dezagregă în apă în cel mult 60 minute,
D. se obţin din granule sau particule deja acoperite cu un înveliş gastrorezistent,
E. dezagregarea se realizează pe 3 comprimate.

1701. Conform FR X, supliment 2004, capsulele tari (alegeţi variantele corecte) :

A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au învelis continuu, forma de
cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se închid prin îmbucare, contin substante active lichide sau paste,
solutii de substante active,
252
 B. pot încorpora substanţe solide sau lichide,
C. conţin substanţe solide (pulberi sau granule),
D. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 30 minute,
E. dezagregarea se realizează pe 6 capsule, timp de 15 minute.

1702. Capsulele gelatinoase moi:

A. sunt capsule elastice, flexibile, perle,
B. au formă sferică, consistenţă rigidă, mai dure,
C. sunt preparate farmaceutice solide, unidoză, cu un înveliş mai gros decât capsulele tari,
D. au învelişul capsulelor moi este continuu, au forme şi capacităţi diferite,
E. conţin medicamente lichide moi, sau pulberi.

1703. Clasificarea lubrifianţilor se face în:

A. propriu-zişi
B. solubili în benzen
C. antiaderenţi
D. coloranţi
E. glisanţi

1704. În funcţie de formulare se obţin:

A. capsule gelatinoase cu eliberare convenţională,
B. capsule gelatinoase cu cedare întârziată,
C. capsule gelatinoase gastrorezistente,
D. capsule cu eliberare modificată,
E. capsule efervescente.

1705. Conform F.R. X, supliment 2004, capsulele:

A. corespund precizărilor monografiei Capsulae care se adresează numai preparatelor
administrate pe cale orală,
B. conţin substanţe lichide, solide, sub formă de pastă,
C. permit eliberarea imediată sau modificată a substanţei active,
D. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente,
E. sunt reprezentate de capsule moi, tari, caşete, capsule gastrorezistente.

253
 RĂSPUNSURI
TEMA 23.
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTULUI
Nr. întrebare Răspuns
1211. DE
1212. ABCD
1213. ABCD
1214. ABCE
1215. AC
1216. ABCD
1217. AD
1218. DE
1219. CDE
1220. ABD
1221. BD
1222. AE
1223. CDE
1224. AD
1225. ACE
1226. BC
1227. BCE
1228. AD
1229. BDE
1230. AD
1231. CDE
1232. ACDE
1233. DE
1234. AB
1235. ACDE
1236. ACE
1237. AE
1238. ABCD
1239. ACD
1240. BDE
1241. BCE
1242. ABC
1243. ABCD
1244. AB
1245. BCDE
1246. BCDE
1247. ABCE
1248. ACDE
1249. ABCD
1250. BC
1251. CD
1252. ABCD
1253. ABCD
1254. AB
1255. BCD
1256. BCE
1257. CD
1258. BCE
1259. AB
254
 1260. CDE
1261. AE
1262. ABCD
1263. ADE
1264. ABCD
1265. ABCD

TEMA 24
PREPARATE PARENTERALE
Nr. Răspuns
intrebare
1266. ABC
1267. A,B,C,D
1268. A,B,C
1269. A,B,C,D
1270. A,B
1271. A,B, C, D
1272. A,B,E
1273. A,B,D,E
1274. B, C, D,E
1275. B,C,E
1276. A, B, E
1277. B, C,D
1278. A, B,C, E
1279. B, C, D
1280. B, C,
1281. C, D,E
1282. B, D,
1283. B, D,E
1284. B, C, E
1285. A, B, D, E
1286. A,B,D,E
1287. A, C, D, ,E
1288. A, B, C, D
1289. ACDE
1290. A, B, E
1291. C,D,E
1292. BCDE
1293. A, B,
1294. BDE
1295. B,C,D,E
1296. B,C
1297. A, E
1298. A, B, D, E
1299. D,E,
1300. A, E
1301. C, D
1302. A, E
1303. A, B, E
1304. B,D,
1305. A, B, C, D
1306. A,B,C,D
255
 1307. A, D
1308. A, B, D, E
1309. A, B, C, D
1310. A,B,C,D
1311. A,B,C,E
1312. A,B,C,D
1313. A,B, C, D
1314. A,B, C,D
1315. A, B,D,E
1316. A,B,C,D
1317. B,C,D,E
1318. A, B,
1319. A,B,C
1320. B, C, D

TEMA 25
PREPARATE OFTALMICE
Nr. Răspuns
intrebare
1321. A,B, C,D
1322. A,C
1323. A, B, D,E
1324. CE
1325. D,E
1326. C,D,E
1327. CD
1328. A, B, C, D
1329. A,C,D
1330. ACE
1331. B, D, E
1332. B, C, D
1333. B, D, E
1334. A,C, D
1335. B, D, E
1336. A, B, C
1337. A, B, C, D
1338. A,C,D,E
1339. B, D
1340. B, C, D
1341. BCDE
1342. A, C, D
1343. A, B, D
1344. A, C
1345. A, C, D,
1346. B, C, D
1347. A, C, D, E
1348. A, B, D
1349. B, C, D
1350. A, C, E
1351. B, D, E
1352. A, B, C
1353. C, D, E
1354. A, B, C
256
 1355. A, B, C, E
1356. A, C, E
1357. C, D, E
1358. BE
1359. B, C, D, E
1360. BE
1361. A,C,D
1362. C,D
1363. A, B, C, D
1364. ABCD
1365. A, B, C, D
1366. A, B
1367. A, B, C
1368. A,B,D,E
1369. A,B,E
1370. B, D, E
1371. A, C,D,E
1372. A,C
1373. D,E
1374. B,E
1375. A,C

TEMA 26
PREPARATE NAZALE
Nr. Întrebare Răspuns
1376. BE
1377. AB
1378. ACD
1379. ABCD
1380. ABC
1381. ABCE
1382. BCDE
1383. ABD
1384. ACD
1385. ACE
1386. ABE
1387. BCDE
1388. AB
1389. CDE
1390. BD
1391. AE
1392. ABCD
1393. ABDE
1394. ABC
1395. ABC
1396. ACE
1397. ACDE
1398. ABD
1399. BCD
1400. BCD
1401. ABC
1402. ABCD
257
 1403. ABDE
1404. ACDE
1405. BC
1406. AE
1407. CE
1408. BDE
1409. ACD
1410. BCD
1411. BC
1412. ACE
1413. BCD
1414. AD
1415. BCD
1416. ACD
1417. ABDE
1418. ABC
1419. ABC
1420. BCD
1421. AB
1422. ABCE
1423. ABCD
1424. CD
1425. ABCD
1426. ACD
1427. ABC
1428. ABCD
1429. ABE
1430. AD

TEMA 27
SUSPENSII FARMACEUTICE
Nr. intrebare Raspuns
1431. A,C
1432. A,B,C,D
1433. A,C,D
1434. B,C,D
1435. A,B,C
1436. A,C
1437. A,E
1438. A,B,C
1439. A,B,C,E
1440. B,C, D
1441. C,E
1442. A, B
1443. B,C, D,E
1444. C,D
1445. A,B,E
1446. B,E
1447. A,D,E
1448. A,B,C,E
1449. A,B,C,D
1450. A,B,C,D
1451. A,D
258
 1452. A,B,C,D
1453. D,E
1454. A,B,C
1455. A,B,C,D
1456. B,C
1457. B,C
1458. A,B
1459. B,C
1460. A, D
1461. A,C
1462. A,C,D,E
1463. A,C
1464. A,D
1465. A,B,C,E
1466. B,E
1467. A,B,D
1468. A,B,C,E
1469. A,B,C,D
1470. A,B,C,D
1471. A,B,E
1472. A, B,C,E
1473. A,B,E
1474. CE
1475. CE
1476. C,D
1477. A,D
1478. A,C
1479. B,C,E
1480. BD
1481. A,B,C,E
1482. A,B,C,D
1483. ABC
1484. C,D
1485. A,C

TEMA 28
PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATII CUTANATE
Nr. Raspuns
intrebare
1486. A,B,C,E
1487. B,C,E
1488. ABE
1489. A,B,C,D
1490. A,B,D
1491. A,B,E
1492. A,B,C,D
1493. A,B,C,D
1494. A,B,C
1495. ABCD
1496. A, B, C,
1497. C,E
1498. A,B,C,E
259
 1499. AC
1500. A,C
1501. A,B,C
1502. B,D,E
1503. ABCE
1504. B,C,D,E
1505. B,D
1506. A,B, C,E
1507. A,C,D,E
1508. ABDE
1509. B,C,E
1510. A,D
1511. B,C,D
1512. A,C,E
1513. A, B, C
1514. B,C,D
1515. A,C,E
1516. B,E
1517. D,E
1518. B,D,E
1519. A,B,C,D
1520. A,B,D,E
1521. A,C,D
1522. D,E
1523. A,C,D
1524. A, B, C,D
1525. C,D,E
1526. A,B
1527. A,B
1528. A,C
1529. A,C,E
1530. A,B,D
1531. AC
1532. A,B
1533. A,B,D
1534. A,D,E
1535. A,C,E
1536. A,C,E
1537. A,E
1538. A,B,C,E
1539. A,D,E
1540. A,B,E

TEMA 29
PREPARATE TRANSDERMICE
Nr. intrebare Raspuns
1541. ABC
1542. ABC
1543. AB
1544. ACDE
1545. BE
1546. ACD
260
1547. ABDE
1548. ABC
1549. ABC
1550. BD
1551. CD
1552. AB
1553. AC
1554. ACDE
1555. AC
1556. AB
1557. BCDE
1558. BDE
1559. CDE
1560. ABCD
1561. ABD
1562. AD
1563. BCE
1564. ABC
1565. CD
1566. AB
1567. CDE
1568. ABC
1569. ABC
1570. AC
1571. AC
1572. ACDE
1573. AB
1574. BC
1575. BC
1576. ADE
1577. CDE
1578. CD
1579. BC
1580. BCE
1581. ABCD
1582. BD
1583. ABC
1584. BC
1585. ADE
1586. BCD
1587. ACD
1588. AD
1589. CE
1590. BC
1591. BD
1592. ABC
1593. BD
1594. ABC
1595. ABD

261
 TEMA 30
PREPARATE RECTALE
Nr. intrebare Raspuns
1596. A,E
1597. A,D,E
1598. A,B,C,D
1599. ABDE
1600. C,D,E
1601. C,D
1602. A,B,D
1603. A,C,D
1604. B,C,D
1605. A,D,E
1606. A,B,C,E
1607. C,D,E
1608. A,E
1609. A,C,E
1610. B,D
1611. A,B
1612. A,C,D,E
1613. A,B,C
1614. B, D,E
1615. C,D,E
1616. B,C,D,E
1617. A,D,E
1618. A,B,D
1619. C,D
1620. B,D
1621. B, C, E
1622. B, C, D
1623. A,C,D
1624. A,C,E
1625. B,C,D
1626. B,D
1627. A,B,C
1628. A,C,E
1629. A,B,D
1630. A,C,E
1631. A,B,D
1632. B,D,E
1633. B,D
1634. A,E
1635. A,D
1636. A,B,C
1637. B,D,E
1638. A,C,D,E
1639. B,C,D,E
1640. A,C,D
1641. B,E
1642. A,B,C
1643. DE
1644. A,B
1645. A,B,C
262
 1646. A,C,E
1647. A,B,C
1648. A,C,D
1649. ABD
1650. DE

TEMA 31
COMPRIMATE, CAPSULE
Nr. Raspuns
intrebare
1651. B,C,D
1652. A,B,D,E
1653. A,B
1654. A,C,D
1655. D,E
1656. A, B,C, D
1657. A, B, C, D
1658. A,E
1659. A,B,C,E
1660. B, D
1661. A, B, C
1662. A,C,D,E
1663. A, E
1664. A, B, C
1665. B, D, E
1666. A, C
1667. A,C,D
1668. B, C, D, E
1669. A,C,E
1670. B, C, D, E
1671. B, C, D
1672. ACDE
1673. C, D
1674. A, B,C
1675. A, C, E
1676. B, C, D
1677. B, C, E
1678. A, B, D,
1679. A, C, E
1680. B, C, D
1681. A, C, D,
1682. A, B, D
1683. A, C
1684. C, D
1685. B, C, D, E
1686. ACDE
1687. A. B, C, D
1688. A,B,C,D
1689. B, C, D
1690. A, B, C, E
1691. A, C, E
1692. A, B, C, D
263
1693. B, C
1694. B, C
1695. C, D
1696. ACD
1697. ACE
1698. ACE
1699. CE
1700. ABD
1701. CD
1702. A, B, C,D,
1703. A, C,E
1704. A, B, C, D
1705. ABCE

264
 Tema 32
Regimul legal general al medicamentelor de uz uman şi regimul legal special al medicamentelor
psihotrope şi stupefiante

1706 Prevederile Titlului XVII din Legea nr. 95/ 2006 nu se aplică:
A. medicamentelor de uz uman, destinate punerii pe piaţă în România;
B. formulelor magistrale;
C. medicamentelor preparate în farmacie conform indicaţiilor unei farmacopei şi destinate
eliberării directe către pacienţii farmaciei respective;
D. medicamentelor de uz uman, fabricate industrial;
E. medicamentelor de uz uman, produse printr-o metodă implicând un proces industrial.
B, C

1707 Referitor la autorizația de punere pe piață a unui medicament, Legea nr. 95/ 2006 prevede
următoarele:
A. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie de punere pe piaţă
emisă de către Agenţia Naţională a Medicamentului
B. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform
procedurii centralizate de cătreMinisterul Sănătății;
C. nici un medicament nu poate fi pus pe piaţă în România fără o autorizaţie eliberată conform
procedurii centralizate de către Agenția Europeană a Medicamentului;
D. autorizaţia de punere pe piață nu este necesară pentru medicamentele radiofarmaceutice
fabricate industrial;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este responsabil de punerea pe piaţă a
medicamentului; desemnarea unui reprezentant exonerează deţinătorul autorizaţiei de punere
pe piaţă de răspundere juridică.
A, C

1708 Următoarele afirmații referitoare la medicamentele homeopate fabricate şi puse pe piaţă în

România sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare
simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare orală;
B. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare
simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare externă;
C. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare
simplificată pentru medicamentele homeopate care au cale de administrare injectabilă;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului nu trebuie să elaboreze o procedură de autorizare
simplificată pentru medicamentele homeopate care au absente indicaţiile terapeutice specifice
pe eticheta produsului;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului trebuie să elaboreze o procedură de autorizare
simplificată pentru medicamentele homeopate care au un grad de diluţie suficient pentru a
garanta siguranţa medicamentului.
A, B, E

1709 Autorizarea pentru utilizare tradiţională, care este o procedură simplificată de autorizare,
se stabilește pentru medicamente din plante medicinale cu utilizare tradiţională care
îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii:
A. perioada de utilizare tradiţională de cel puţin 30 de ani înainte de data depunerii cererii, dintre
care cel puţin 15 ani în Uniunea Europeană, s-a încheiat;
B. sunt preparate de uz oral
C. sunt preparate injectabile
D. informațiile referitoare la utilizarea tradițională a medicamentului nu sunt suficiente;
E. au indicaţii adecvate exclusiv medicamentelor din plante medicinale cu utilizare tradiţională
care, datorită compoziţiei şi scopului lor, sunt concepute şi destinate a fi utilizate fără
supravegherea unui medic în ceea ce priveşte stabilirea diagnosticului, prescrierea şi
265
 monitorizarea tratamentului.
A, B, E

1710 Autorizarea pentru utilizare tradiţională este refuzată în următoarele situații:

A. informaţiile referitoare la utilizarea tradiţională a medicamentului dovedesc faptul că efectele
farmacologice şi eficacitatea medicamentului sunt plauzibile pe baza utilizării îndelungate şi
experienţei;
B. rezumatul caracteristicilor produsului nu conţine atenţionări şi precauţii speciale pentru
utilizare şi, în cazul medicamentelor imunologice, orice precauţii speciale ce trebuie luate de
persoanele care manipulează astfel de produse şi le administrează pacienţilor, împreună cu
precauţiile care trebuie luate de pacient;
C. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu cea declarată;
D. produsul poate fi dăunător în condiţii normale de utilizare;
E. produsul poate fi dăunător la concentrații mai mari decât cele precizate.
B, C, D

1711 Autorizația de punere pe piață este valabilă:

A. este valabilă pe o perioadă nelimitată, cu excepţia situaţiei în care Agenţia Naţională a
Medicamentului decide, pe baza unor motive justificate privind farmacovigilenţa, să
procedeze la reînnoirea ei;
B. este valabilă pe o perioadă nelimitată;
C. este valabilă 5 ani;
D. orice autorizaţie de punere pe piaţă, care în primii 2 ani de la emitere nu a fost urmată de
punerea efectivă a medicamentului pe piaţă în România, îşi încetează valabilitatea;
E. dacă un medicament autorizat, pus pe piaţă anterior, nu mai este prezent timp de 3 ani
consecutivi în România, autorizaţia îşi încetează valabilitatea.
C,E

1712 Pe ambalajul secundar al medicamentului sau, în cazul în care nu există ambalaj secundar,
pe ambalajul primar trebuie să apară următoarele informaţii:
A. substanţele active exprimate doar cantitativ pe unitate de doză sau în funcţie de forma de
administrare pentru un volum sau o greutate dat/dată, folosind denumirile lor comune;
B. denumirea medicamentului urmată de concentraţie şi de forma farmaceutică;
C. modul de administrare şi, dacă este cazul, calea de administrare;
D. numele şi adresa deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi, unde este cazul, numele și
numărul de telefon al reprezentantului desemnat de deţinător să îl reprezinte;
E. forma farmaceutică şi conţinutul pe masă, volum sau pe numărul de doze al medicamentului.
B, C E

1713 Medicamentele se eliberează cu prescripţie medicală dacă:

A. prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite fără
supraveghere medicală;
B. sunt utilizate frecvent şi în mare măsură incorect şi ca atare pot prezenta un pericol direct ori
indirect pentru sănătatea umană;
C. nu prezintă un pericol direct ori indirect, chiar în cazul utilizării corecte, dacă sunt folosite
fără supraveghere medicală;
D. conţin substanţe ori preparate ale acestora ale căror activitate şi/sau reacţii adverse necesită
investigaţii aprofundate;
E. sunt prescrise în mod normal de medic pentru a fi administrate pe cale digestivă.
A, B, D

1714 La stabilirea subcategoriilor se iau în considerare următorii factori:

A. medicamentul conţine o substanţă clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul
convenţiilor internaţionale în vigoare;
B. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să prezinte un risc de abuz medicamentos;
266
 C. medicamentul poate, dacă este utilizat incorect, să conducă la dependenţă;
D. medicamentul poate, să fie utilizat în scopuri ilegale;
E. medicamentul conţine o substanţă care, prin noutate sau prin proprietăţile specifice, ca măsură
de precauţie, nu poate fi clasificată ca stupefiant sau psihotrop în înţelesul convenţiilor
internaţionale în vigoare.
A, B, C, D

1715 La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau în

considerare următorii factori:
A. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor
pentru sănătatea publică, poate fi utilizat atât în spital cât şi în ambulatoriu;
B. medicamentul, datorită caracteristicilor sale farmaceutice sau noutăţii sale ori intereselor
pentru sănătatea publică, poate fi utilizat numai în spital;
C. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate în spital sau
în instituţii care deţin echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă administrarea şi
continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte;
D. medicamentul este utilizat în tratamentul bolilor care trebuie să fie diagnosticate numai în
unităţi sanitare private care deţin echipamente de diagnosticare adecvate, chiar dacă
administrarea şi continuarea tratamentului pot fi efectuate în altă parte;
E. medicamentul este destinat utilizării în ambulatoriu, dar utilizarea sa poate provoca reacţii
adverse grave necesitând o prescripţie medicală întocmită de un specialist şi o supraveghere
specială de-a lungul tratamentului.
B, C, E

1716 Precizati care din următoarele afirmații privind procedura de recunoaştere mutuală şi
procedura descentralizată sunt adevărate:
A. Agenţia Naţională a Medicamentului desemnează pentru un mandat de 4 ani, ce se poate
reînnoi, un reprezentant în Grupul de coordonare a procedurilor de recunoaştere mutuală şi
descentralizate;
B. în scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă în România şi în încă unul sau mai multe
state membre ale Uniunii Europene, un solicitant depune cereri însoţite de dosare identice la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi la autorităţile competente din aceste state;
C. dacă medicamentul a primit deja o autorizaţie de punere pe piaţă la momentul depunerii
cererii, România acţionează ca stat membru interesat şi, în acest caz, Agenţia Naţională a
Medicamentului trebuie să elaboreze/actualizeze un raport de evaluare privind medicamentul
în cel mult 90 de zile de la primirea unei cereri valide;
D. în cazul în care România acţionează ca stat membru interesat pentru un medicament care a
primit deja o autorizație de punere pe piață, în termen de 90 de zile de la primirea raportului de
evaluare, Agenţia Naţională a Medicamentului aprobă raportul de evaluare, rezumatul
caracteristicilor produsului, etichetarea şi prospectul şi informează statul membru de referinţă
în consecinţă;
E. dacă în termen de 90 de zile de la primirea raportului de evaluare, Agenţia Naţională a
Medicamentului nu poate aproba raportul de evaluare, rezumatul caracteristicilor produsului,
etichetarea şi prospectul, datorită unui risc potenţial grav pentru sănătatea publică, trebuie să
expună detaliat motivele şi să le comunice statului membru de referinţă, celorlalte state
membre interesate şi solicitantului.
B, D, E

1717 Precizati care din următoarele afirmații privind procedura de recunoaştere mutuală şi
procedura descentralizată sunt adevărate:
A. prevederile ghidurilor adoptate de Comisia Europeană, care definesc riscul potenţial grav
pentru sănătatea publică, sunt aplicate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. pentru a promova armonizarea autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în Uniunea
Europeană, Agenţia Naţională a Medicamentului transmite trimestrial Grupului de coordonare
o listă de medicamente pentru care trebuie alcătuit un rezumat armonizat al caracteristicilor
267
 produsului;
C. aplicarea procedurii de arbitraj este de competența Comitetului pentru Medicamente de Uz
Uman al Agenţiei Europene a Medicamentelor;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de
punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 10 zile de la adoptare,
opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman;
E. Agenţia Naţională a Medicamentului, precum şi solicitantul sau deţinătorul autorizaţiei de
punere pe piaţă primesc de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, în 15 zile de la adoptare,
opinia finală a Comitetului pentru Medicamente de Uz Uman
A, C, E

1718 O autorizație de punere pe piață a unui medicament își pierde valabilitatea în următoarele cazuri:
A. dacă în primii 3 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe
piaţă în România;
B. dacă în primii 5 ani de la emitere nu a fost urmată de punerea efectivă a medicamentului pe
piaţă în România;
C. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului
riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. dacă nu a fost reînnoită după 10 ani de la emitere pe baza unei reevaluări a raportului
riscbeneficiu de către Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. dacă nu a fost reînnoită după 5 ani de la emitere pe baza versiunii consolidate a dosarului cu
privire la calitate, siguranţă şi eficacitate, inclusiv orice variaţie survenită de la acordarea
autorizaţiei.
A, C, E

1719 Precizați care dintre următoarele afirmații referitoare la distribuția angro a

medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au
autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Comisia Europeană, conform procedurii
centralizate;
B. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au
autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. distribuţia angro a medicamentelor se efectuează numai pentru medicamente care au
autorizaţii de punere pe piaţă eliberate de Ministerul Sănătății, conform procedurii
centralizate;
D. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un
medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene nu trebuie să notifice intenţia sa
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. distribuitorul care nu este deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi care importă un
medicament dintr-un stat membru al Uniunii Europene trebuie să notifice intenţia sa
deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă şi Agenţiei Naţionale a Medicamentului.
A, B, E

1720 Precizați care dintre următoarele afirmații referitoare la distribuția angro a

medicamentelor sunt adevărate:
A. distribuţia angro de medicamente se face de către posesorii unei autorizaţii pentru
desfăşurarea activităţii de distribuitor angro de medicamente, care precizează sediul pentru
care este valabilă
B. Deţinerea unei autorizaţii de fabricaţie include şi autorizarea pentru distribuţia angro a
medicamentelor acoperite de acea autorizaţie;
C. deţinerea unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente
exceptează deţinătorul de la obligaţia de a deţine o autorizaţie de fabricaţie şi de a se supune
condiţiilor stabilite în acest sens, chiar dacă activitatea de fabricaţie sau de import este
secundară;
D. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată
268
 de Agenţia Naţională a Medicamentului;
E. autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de medicamente este eliberată
de Ministerului Sănătăţii Publice.
A, B, D

1721 Precizați care dintre următoarele afirmații referitoare la distribuția angro a

medicamentelor sunt adevărate:
A. inspectorii direcţiei de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi inspectorii Agenţiei
Naţionale a Medicamentului pot preleva probe de la unităţile de distribuţie angro de
medicamente în vederea efectuării de analize de laborator;
B. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de
medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Ministerului
Sănătăţii Publice;
C. verificările persoanelor autorizate pentru desfăşurarea activităţii de distribuţie angro de
medicamente şi inspecţia spaţiilor lor se efectuează sub responsabilitatea Agenţiei Naţională a
Medicamentului;
D. Agenţia Naţională a Medicamentului are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună
practică de distribuţie publicate de Comisia Europeană;
E. Ministerul Sănătăţii Publice are obligaţia de a urmări aplicarea ghidurilor de bună practică de
distribuţie publicate de Comisia Europeană.
A, B, E

1722 Deţinătorii autorizaţiei de distribuţie trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime:

A. să permită accesul la spaţiile, instalaţiile şi echipamentele pentru asigurarea conservării şi
distribuţiei medicamentelor persoanelor responsabile cu inspecţia acestora;
B. să îşi constituie stocurile de medicamente numai de la persoane care, la rândul lor, deţin o
autorizaţie de distribuţie sau sunt exceptate de la obţinerea unei astfel de autorizaţii;
C. să furnizeze medicamentele numai persoanelor care, la rândul lor, deţin o autorizaţie de
distribuţie angro sau sunt autorizate de Ministerul Sănătăţii Publice să furnizeze medicamente
către populaţie în România;
D. să păstreze evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare numai pe calculator;
E. să ţină la dispoziţia Ministerului Sănătăţii Publice evidenţa facturilor de vânzare/cumpărare,
în scopul inspecţiilor, pentru o perioadă de 10 ani;
A, B, C

1723 În înţelesul Legii nr. 95/2006, publicitatea pentru medicamente include în special:
A. anunţuri cu caracter informativ şi materiale referitoare, de exemplu, la modificări ale
ambalajului;
B. etichetarea şi prospectul;
C. publicitatea pentru medicamente destinată publicului larg;
D. stimularea prescrierii sau distribuirii medicamentelor prin oferirea, promiterea ori acordarea
unor avantaje în bani sau în natură, cu excepţia cazurilor în care acestea au o valoare
simbolică;
E. sponsorizarea congreselor ştiinţifice la care participă persoane calificate să prescrie sau să
distribuie medicamente şi, în special, plata cheltuielilor de transport şi cazare ocazionate de
acestea.
C, D, E

1724 Precizați care dintre afirmațiile privind publicitatea pentru medicamente sunt adevărate:
A. este interzisă publicitatea campaniilor de vaccinare efectuate de industria farmaceutică şi
aprobate de Ministerul Sănătăţii Publice;
B. este interzisă pe teritoriul României publicitatea destinată publicului larg pentru
medicamentele prescrise şi eliberate în sistemul asigurărilor de sănătate;
C. este interzisă publicitatea destinată publicului larg pentru medicamente care conţin substanţe
definite ca stupefiante sau psihotrope de convenţii internaţionale şi legislaţia naţională;
269
 D. este permisă distribuţia directă a medicamentelor către populaţie de către fabricanţi în scopuri
promoţionale;
E. publicitatea pentru un medicament trebuie să încurajeze utilizarea raţională a medicamentului,
prin prezentarea lui obiectivă şi fără a-i exagera proprietăţile.
B, C, E

1725 Precizați care dintre afirmațiile privind furnizarea de mostre gratuite sunt adevărate:
A. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să prescrie sau să
distribuie astfel de produse;
B. mostrele gratuite se oferă, în mod excepţional, publicului larg, în urma unei solicitări în scris,
semnată şi datată;
C. fiecare mostră nu trebuie să fie mai mare decât cea mai mică formă de prezentare de pe piaţă;
D. mostrele de medicamente conţinând substanţe stupefiante şi psihotrope în înţelesul
convenţiilor internaţionale, se oferă, în mod excepţional, numai persoanelor calificate să
prescrie sau să distribuie astfel de produse;
E. numărul de mostre acordate anual pentru fiecare medicament eliberat pe prescripţie medicală
este limitat.
A, C, E

1726 Precizați care dintre afirmațiile privind farmacovigilența sunt adevărate:

A. Agenţia Naţională a Medicamentului ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor
şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Ministerul Sănătăţii Publice reacţii
adverse suspectate la medicamente;
B. Ministerul Sănătăţii Publice ia toate măsurile adecvate pentru încurajarea medicilor şi
profesioniştilor din domeniul sănătăţii să raporteze la Agenţia Naţională a Medicamentului
reacţii adverse suspectate la medicamente;
C. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul
permanent al Ministerul Sănătăţii Publice;
D. administrarea fondurilor destinate activităţilor legate de farmacovigilenţă se află sub controlul
permanent al Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
E. deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să aibă permanent şi continuu la dispoziţia
sa o persoană calificată corespunzător, responsabilă de activitatea de farmacovigilenţă.
B, D, E

1727 În activitatea de supraveghere și control a cerinţelor legale privind medicamentele, Agenţia

Naţională a Medicamentului are următoarele atribuții:
A. poate cere laboratoarelor proprii de control sau unui laborator certificat/recunoscut de Agenţia
Naţională a Medicamentului în acest scop să efectueze teste asupra probelor de medicamente;
B. poate să efectueze inspecţii la localurile fabricanţilor de substanţe active folosite ca materii
prime sau la localurile deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă, numai anunțate, ori de câte
ori consideră că există motive pentru a suspecta nerespectarea principiilor şi ghidurilor de
bună practică de fabricaţie;
C. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să examineze orice
document care are legătură cu obiectul inspecţiei, fără nici un fel de restricţii în ceea ce
priveşte descrierea metodei de fabricaţie;
D. inspectorii Agenţiei Naţionale a Medicamentului sunt împuterniciţi să inspecteze localurile,
înregistrările şi documentele deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă sau ale oricăror firme
folosite de către deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă pentru efectuarea activităţilor de
farmacovigilență;
E. emite un certificat de bună practică de fabricaţie, dacă inspecţia demonstrează că fabricantul
respectă principiile şi ghidurile de bună practică de fabricaţie conform legislaţiei naţionale, în
termen de 50 de zile de la inspecţia efectuată.
A, D

1728 Medicamentul este retras de pe piaţă dacă se observă că:

270
 A. este periculos în condiţii normale de utilizare;
B. raportul risc-beneficiu este favorabil în condiţiile de utilizare autorizate;
C. nu are eficacitate terapeutică;
D. compoziţia calitativă şi cantitativă nu este conformă cu aceea declarată;
E. controalele medicamentului şi/sau ale ingredientelor şi controalele în stadiile intermediare de
fabricaţie nu au fost efectuate din lipsa solicitării fabricantului.
A, C, D

1729 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul,următoarele fapre
constituie infracțiuni:
A. Contrafacerea de medicamente;
B. Nerespectarea de către personalul calificat în studiul clinic al medicamentelor a Regulilor de
bună practică în studiul clinic;
C. funcţionării unităţii de producţie de medicamente fără autorizaţie de fabricaţie emisă de
Agenţia Naţională a Medicamentului;
D. nerespectării Regulilor de bună practică de laborator de către laboratoarele care efectuează
teste farmacotoxicologice în vederea întocmirii documentaţiei de autorizare de punere pe
piaţă a medicamentelor de uz uman;
E. deţinerii şi distribuirii medicamentelor cu termen de valabilitate depăşit sau cu buletin de
analiză necorespunzător.
A, B

1730 Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006, Titlul XVII: Medicamentul, următoarele fapre
constituie contravenții:
A. Efectuarea de către personal necalificat în studiul clinic al medicamentelor a unor studii care
necesită aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului;
B. distribuţia angro a medicamentelor fără autorizaţie emisă de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. practicarea în cadrul unităţii de producţie sau de distribuţie a medicamentelor a altor activităţi
decât a celor pentru care au fost autorizate;
D. nerespectării condiţiilor de funcţionare a unităţii de producţie de medicamente pentru care a
fost autorizat sau în cazul nerespectării Regulilor de bună practică de fabricaţie;
E. fabricării şi distribuţiei medicamentelor fără documente care să ateste provenienţa şi/sau
calitatea acestora.
B, C, D, E

1731 Pentru a garanta independenţa şi transparenţa decizională, Agenţia Naţională a

Medicamentului:
A. se asigură că personalul său responsabil cu acordarea autorizaţiilor, raportorii şi experţii
implicaţi în autorizarea şi supravegherea medicamentelor nu au nici un interes financiar sau
alte interese în industria farmaceutică, care le-ar putea afecta imparţialitatea;
B. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale,
agendele şi rapoartele întâlnirilor, însoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi explicaţii
ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
C. face publice regulile proprii de procedură şi pe acelea ale consiliilor şi comisiilor sale,
agendele şi rapoartele întâlnirilor, neînsoţite de deciziile luate, detalii despre voturi şi
explicaţii ale voturilor, inclusiv opiniile minoritare;
D. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă nu sunt făcute
publice;
E. deciziile de acordare sau de retragere a unei autorizaţii de punere pe piaţă sunt făcute publice.
A, B, E

1732 Pentru distribuția angro a medicamentelor, Legea nr. 95/2006 prevede următoarele:
A. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o
autorizație de punere pe piață conform prevederilor titlului XVII și prin procedura
centralizată;
271
 B. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o
autorizație de punere pe piață conform prevederilor titlului XVII;
C. sunt distribuite pe teritoriul României numai medicamentele pentru care a fost acordată o
autorizație de punere pe piață prin procedura centralizată;
D. în ceea ce privește furnizarea de medicamente către farmaciști și persoanele autorizate să
elibereze medicamente către populație, Ministerul Sănătății Publice nu trebuie să aplice unui
deținător de autorizație de distribuție acordată de alt stat membru al Uniunii Europene nici o
obligație, în special obligații de serviciu public, mai restrictivă decât cele aplicate persoanelor
autorizate să efectueze activități echivalente în România;
E. în ceea ce privește furnizarea de medicamente către farmaciști și persoanele autorizate să
elibereze medicamente către populație, Ministerul Sănătății Publice trebuie să aplice unui
deținător de autorizație de distribuție acordată de alt stat membru al Uniunii Europene
obligații, în special obligații de serviciu public, mai restrictive decât cele aplicate persoanelor
autorizate să efectueze activități echivalente în România.
A, D

1733 Pentru autorizația de punere pe piață a unui medicament Legea nr. 95/2006 prevede
următoarele:
A. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul trebuie să informeze Agenţia
Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a medicamentului de uz
uman în România;
B. după acordarea unei autorizaţii de punere pe piaţă, deţinătorul nu trebuie să informeze
Agenţia Naţională a Medicamentului asupra datei de punere efectivă pe piaţă a
medicamentului de uz uman în România;
C. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează
să fie pus pe piaţă fie temporar, fie permanent cu cel puţin două luni înainte de întreruperea
punerii pe piaţă a medicamentului, cu excepţia situaţiilor excepţionale;
D. deţinătorul trebuie să notifice Agenţiei Naţionale a Medicamentului dacă produsul încetează
să fie pus pe piaţă fie temporar, numai în situaţii excepţionale;
E. pe baza solicitării Ministerului Sănătăţii Publice, în special în contextul farmacovigilenţei,
deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să furnizeze Ministerului Sănătăţii Publice
toate datele privind volumul de vânzări al medicamentului şi orice date aflate în posesia
acestuia privind volumul de prescrieri.
A, C, E

1734 Preparatele și substanțele stupefiante și psihotrope pot fi utilizate în scop medical respectând
următoarele condiții:
A. doar pe baza prescripțiilor medicale;
B. cele din tabelul II pe formulare obișnuite, care se rețin în farmacie;
C. cele din tabelul II pe formulare speciale, securizate;
D. cele din tabelul III pe formulare obișnuite, care se rețin în farmacie;
E. cele din tabelul I doar pe formulare speciale.
A, C, D

1735 Publicitatea la substanțele și preparatele stupefiante și psihotrope:

A. este permisă;
B. este interzisă publicului larg;
C. este la latitudinea producătorului;
D. este permisă doar în publicațiile cu caracter științific și profesional;
E. este interzisă în publicațiile cu caracter științific și profesional.
B, D

1736 Controlul și supravegherea operațiunilor cu substanțele și preparatele stupefiante și

psihotrope:
A. este de competența Ministerului Sănătății, prin inspecții efectuate de inspectorii farmacisti;
272
 B. vizează și trusele de prim ajutor care conțin substanțe stupefiante si psihotrope aflate în
mijloacele de transport aerian, naval si în ambulanțe;
C. se efectuează asupra tuturor personelor fizice și juridice care efectuează operațiuni cu astfel de
substanțe și preparate;
D. se efectuează numai asupra personelor fizice care efectuează operațiuni cu astfel de substanțe și
preparate;
E. se efectuează numaiasupra personelor juridice care efectuează operațiuni cu astfel de substanțe
și preparate.
A, B, C

1737 Substanțe si preparate prevăzute în tabelele I, II si III din Legea nr. 339/2005:
A. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza
modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizației Națiunilor Unite, prin
hotărâre a Guvernului;
B. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza
modificărilor transmise de organismele europene competente, prin hotărâre a Guvernului;
C. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza
modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizației Națiunilor Unite;
D. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza
modificărilor transmise de organismele europene competente;
E. pot fi modificate printr-o nouă înscriere, radiere sau transfer dintr-un tabel în altul, în baza
modificărilor transmise de Comisia pentru Stupefiante a Organizației Națiunilor Unite sau a
organismelor europene competente, prin hotărâre a Guvernului.
A, B, E

1738 Conform Legii nr. 339/2005, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. lista preparatelor ce conțin substanțe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin al
ministrului sănătății si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
B. lista preparatelor ce conțin substanțe stupefiante si psihotrope se aprobă prin ordin comun al
ministrului sănătății și al ministrului mediului si se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I;
C. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operațiune cu plante, substanțe si preparate
prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului
Sănătății, prin inspecții efectuate de inspectorii farmacisti;
D. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operațiune cu plante, substanțe si preparate
prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Colegiului
Farmaciștilor din România, prin inspecții efectuate de inspectorii farmacisti;
E. orice persoană fizică sau juridică ce desfăsoară o operațiune cu plante, substanțe si preparate
prevăzute în tabelele I, II si III din anexă se află sub controlul si supravegherea Ministerului
Sănătății și a Colegiului Farmaciștilor din România, prin inspecții efectuate de inspectorii
farmacisti.
A, C

1739 Referitor la cultivarea plantelor care conțin substanțe stupefiante si psihotrope,

următoarele afirmații sunt adevărate:
A. cultivarea fără drept a plantelor ce conțin substanțe aflate sub control național, prevăzute în
tabelul I este permisă, iar pentru cele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr.
339/2005, este interzisă;
B. cultivarea fără drept a plantelor ce conțin substanțe aflate sub control național, prevăzute în
tabelele I, II si III din anexa Legii nr. 339/2005, este interzisă;
C. este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe aflate sub controlul legislației naționale numai
dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânță si ulei, în
scop medical si stiințific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale;
D. este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe aflate sub controlul legislației naționale
273
 numai dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânță si
ulei, în scop medical si stiințific si numai cu autorizarea Ministerului Sănătății;
E. este permisă cultivarea plantelor ce conțin substanțe aflate sub controlul legislației naționale numai
dacă sunt prelucrate în scop tehnic, în vederea producerii de tulpini, fibre, sămânță si ulei, în
scop medical si stiințific si numai cu autorizarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si
Dezvoltării Rurale, pe baza estimărilor anuale.
B, E

1740 Potrivit Legii nr. 339/2005, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanțe si preparate
stupefiante si psihotrope, în baza autorizației de funcționare;
B. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanțe si preparate
stupefiante si psihotrope, în baza autorizației de funcționare;
C. farmaciile cu circuit deschis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanțe si preparate
stupefiante si psihotrope, în baza autorizației de stupefiante si psihotrope eliberată de
Ministerul Sănătății;
D. farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu plante, substanțe si preparate
stupefiante si psihotrope, în baza autorizației de stupefiante si psihotrope eliberată de
Ministerul Sănătății;
E. atât farmaciile cu circuit deschis cât și farmaciile cu circuit închis îsi desfăsoară activitatea cu
plante, substanțe si preparate stupefiante si psihotrope, în baza autorizației de stupefiante si
psihotrope eliberată de Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării
Rurale.
A, B

1741 Fabricarea preparatelor stupefiante si psihotrope se autorizează de Ministerul Sănătății

Publice, pe baza următoarelor documente, prezentate în original si în copie:
A. cazierul judiciar al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanțe stupefiante si
psihotrope;
B. cazierul judiciar al farmacistului șef;
C. autorizația de fabricație emisă de Agenția Națională a Medicamentului;
D. curriculum vitae al farmacistului responsabil pentru activitatea cu substanțe stupefiante si
psihotrope si diploma de licență;
E. curriculum vitae al farmacistului șef si diploma de licență.
A, C, D

1742 Autorizațiile pentru fabricarea, depozitarea și distribuirea preparatelor stupefiante si

psihotrope:
A. autorizația de fabricație a preparatelor stupefiante si psihotrope se eliberează anual în limita
cantității aprobate de Ministerul Sănătății Publice;
B. autorizația de fabricație a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 30 de
zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
C. autorizația de fabricație a preparatelor stupefiante si psihotrope se emite în termen de 45 de
zile de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la completarea dosarului;
D. autorizația de depozitare si distribuire a plantelor, substanțelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope are valabilitate 5 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe
perioade succesive de câte 5 ani;
E. autorizația de depozitare si distribuire a plantelor, substanțelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope are valabilitate 3 ani, la expirarea căreia se poate solicita reînnoirea acesteia pe
perioade succesive de câte 3 ani.
A, B, D

1743 Trusele de prim ajutor care conțin preparate stupefiante si psihotrope:

A. pot fi deținute de cabinetele medicale umane si veterinare, alte unități sanitare umane,
aeronave, nave si ambulanțe;
274
 B. controlul truselor de prim ajutor se efectuează de inspectorii farmacisti din cadrul Agenției
Naționale Antidrog;
C. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conțin preparate stupefiante si psihotrope ambulanțele
de urgență însoțite de un medic;
D. pot fi dotate cu truse de prim ajutor care conțin preparate stupefiante si psihotrope ambulanțele
de urgență;
E. sunt asimilate ambulanțelor de urgență autovehiculele speciale pentru intervenții în caz
decalamități naturale si aeronavele de salvare aeriană si transport sanitar.
A, C, E

1744 Următoarele afirmații cu privire la prescripția medicală sunt adevărate:

A. formularele prescripțiilor medicale pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare galbenă, iar cele pentru preparatele care conțin
substanțe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare verde;
B. formularele prescripțiilor medicale pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul II din
anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare roz, iar cele pentru preparatele care conțin
substanțe din tabelul III din anexa la Legea nr. 339/2005 sunt de culoare albastră;
C. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor
preparate ce conțin substanțe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează
formularul corespunzător substanței supuse celui mai riguros control.
D. când pentru acelasi pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite si/sau a unor
preparate ce conțin substanțe nesupuse controlului Legii nr. 339/2005, se utilizează
formularul corespunzător substanței supuse controlului celui mai puțin riguros;
E. pentru eliberarea substanțelor si produselor stupefiante si psihotrope de către farmaciile
veterinare se folosește formularul de prescripție medicală veterinară cu timbru sec, ca
imprimat cu regim special.
A, C, E

1745 Precizați care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:

A. medicamentele care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se
returnează la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire,
întocmit în trei exemplare, dintre care un exemplar însoțeste medicamentele până la
distrugerea acestora;
B. medicamentele care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope, rămase neutilizate, se
returnează la farmacia care le-a eliberat, pe baza unui proces-verbal de predare-primire,
întocmit în două exemplare, cu următoarea destinație: un exemplar rămâne la farmacie și un
exemplar la persoana care a returnat medicamentele;
C. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea
preparatelor cu substanțe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcția de sănătate
publică de la care s-au ridicat formularele, Colegiului Farmacistilor din România, si, după
caz, Colegiului Medicilor Veterinari din România, pentru a informa farmaciile;
D. orice sustragere, pierdere sau distrugere accidentală de formulare pentru prescrierea
preparatelor cu substanțe stupefiante si psihotrope este comunicată de direcția de sănătate
publică de la care s-au ridicat formularele, Colegiului Medicilor din România, si, după caz,
Colegiului Medicilor Veterinari din România, pentru a informa farmaciile;
E. persoanele care dețin formulare pentru prescrierea preparatelor cu substanțe stupefiante si
psihotrope au obligația să asigure protecția fizică a formularelor necompletate.
A, C

1746 Următoarele afirmații referitoare la preparatele si substanțele stupefiante si psihotrope

sunt adevărate:
A. preparatele si substanțele stupefiante si psihotrope pot fi utilizate în scop medical numai pe
baza prescripțiilor medicale;
B. prescrierea substanțelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se
face pe formulare speciale, securizate;
275
 C. prescrierea substanțelor si preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se
face în condici de prescripții medicale ori condici de aparat, destinate exclusiv prescrierii
acestora, în cadrul unităților sanitare umane sau veterinare;
D. prescrierea substanțelor si preparatelor prevăzute în tabelul I din anexa Legii nr. 339/2005 se
face pe formulare care se rețin la eliberare;
E. eliberarea substanțelor si preparatelor prevăzute în tabelele II si III din anexă, fără prescripție
medicală, nu este interzisă.
A, B, C

1747 Precizați care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:

A. plantele si substanțele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi
prescrise pacienților numai sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii titulari ai
autorizației de liberă practică;
B. plantele si substanțele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi
prescrise pacienților numai sub formă de preparate farmaceutice, numai de către medicii
specialiști;
C. plantele si substanțele prevăzute în tabelele II si III din anexa Legii nr. 339/2005 pot fi
prescrise pacienților numai sub formă de preparate farmaceutice, de către medicii medicii
veterinari titulari ai autorizației de liberă practică;
D. pacienții aflați în tratament cu medicamente care conțin substanțe stupefiante sau psihotrope
prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 pot deține cantitatea prescrisă numai în
baza prescripției medicale;
E. pacienții care în urma tratamentului cu medicamente care conțin substanțe stupefiante sau
psihotrope prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au rămas cu medicamente
neutilizate, au obligația să le distrugă.
A, C, D

1748 Conform Legii nr. 339/2005 următoarele afirmații sunt adevărate:

A. comenzile si facturile pentru plantele, substanțele si preparatele prevăzute în tabelul II din
anexă se efectuează pe formulare separate;
B. comenzile si facturile pentru plantele, substanțele si preparatele prevăzute în tabelul I din
anexă se efectuează pe formulare separate;
C. comenzile si facturile pentru plantele, substanțele si preparatele prevăzute în tabelul III din
anexă se efectuează pe formulare separate;
D. orice persoană autorizată care deține plante, substanțe si preparate prevăzute în tabelul II din
anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora, pentru
preparatele prevăzute în tabelul I sau III nu se aplică prezenta obligație;
E. orice persoană autorizată care deține plante, substanțe si preparate prevăzute în tabelele I, II siIII
din anexă este obligată să ia măsuri de pază pentru prevenirea sustragerii acestora.
A, E

1749 Referitor la autorizarea operațiunilor de achiziționare, transport, import, export, utilizare,

deținere a plantelor, substanțelor și preparatelor care conțin substanțe stupefiante si
psihotrope, următoarele enunțuri sunt adevărate:
A. în scopul cercetării medicale ori stiințifice, Ministerul Sănătății autorizează o persoană fizică
sau juridică pentru operațiuni cu plante, substanțe si preparate prevăzute în tabelele I, II si IIIdin
anexa Legii nr. 339/2005 în cantități care să nu le depășească pe cele strict necesare scopului
urmărit;
B. în scopul cercetării medicale ori stiințifice, Ministerul Sănătății autorizează o persoană fizică
sau juridică pentru operațiuni cu plante, substanțe si preparate prevăzute în tabelele I, II si IIIdin
anexa Legii nr. 339/2005 în cantități suficiente scopului urmărit, luând în considerare și
eventualele pierderi;
C. autorizația poate fi acordată si pentru alte operațiuni dintre cele enumerate, în măsura în care
asemenea operațiuni sunt necesare cercetării medicale ori stiințifice pentru atingerea scopului
urmărit;
276
 D. beneficiarul autorizației consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 5 ani,
cantitățile de plante, substanțe si preparate pe care le operează, precum si data operațiunilor si
numele furnizorilor;
E. beneficiarul autorizației consemnează într-un registru, pe care îl păstrează timp de 3 ani,
cantitățile de plante, substanțe si preparate pe care le operează, precum si data operațiunilor si
numele furnizorilor.
A, C, D

1750 Conform Legii nr. 339/2005, în cazul în care există sau se presupune în mod justificat că
există un risc iminent si grav pentru sănătate, autoritățile sanitare vor adopta următoarele
măsuri de precauție:
A. blocarea mărfii, retragerea de pe piață si interzicerea utilizării specialităților farmaceutice,
formulelor magistrale si preparatelor oficinale,
B. suspendarea activităților, publicității si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau
serviciilor;
C. continuarea activităților, publicității si închiderea provizorie a localurilor, centrelor sau
serviciilor;
D. continuarea elaborării, prescrierii, eliberării și furnizării de preparate în faza de cercetare
clinică sau pentru cercetare pe animale;
E. suspendarea elaborării, prescrierii, eliberării și furnizării de preparate în faza de cercetare
clinică sau pentru cercetare pe animale.
A, B, E

1751 Publicitatea făcută la un medicament supus controlului conform Legii nr. 339/2005, în
afara limitelor legale, constituie:
A. contravenție;
B. infracțiune;
C. se sancționează cu amendă de la 200 la 1000 RON;
D. se sancționează cu amendă de la 1.000 la 5.000 RON;
E. nu se sancționează la prima abatere constatată.
A, D

1752 Următoarele afirmații cu privire la eliberarea fracționată a stupefiantelor sunt adevărate, cu

excepția:
A. cantitatea totală de preparate poate fi eliberată fracționat, la solicitarea pacientului;
B. cantitatea totală de preparate trebuie eliberată fracționat, chiar dacă pacientul nu solicită acest
lucru;
C. preparatele pot fi ridicate fracționat, în cel mult 3 tranșe, din aceeași farmacie, în perioada de
valabilitate a prescripției, cu condiția confirmării, pe cele două exemplare ale prescripției, a
cantităților ridicate;
D. în situația în care eliberarea fracționată este determinată de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult două zile lucrătoare;
E. în situația în care eliberarea fracționată este determinată de lipsa preparatului din farmacie,
aceasta este obligată să procure preparatul în cel mult trei zile lucrătoare.
B, E

1753 Valabilitatea prescripțiilor medicale cu produse stupefiante sau psihotrope este

următoarea:
A. prescripția pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005
trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
B. prescripția pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul III din anexa Legii nr.
339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 30 zile de la data prescrierii;
C. prescripția pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005
trebuie prezentată la farmacie în cel mult 5 zile de la data prescrierii;
D. prescripția pentru preparatele care conțin substanțe din tabelul III din anexa Legii nr.
277
 339/2005 trebuie prezentată la farmacie în cel mult 10 zile de la data prescrierii;
E. în cazul neprezentării prescripțiilor în aceste termene, preparatele nu mai pot fi ridicate din
farmacie decât în baza altei prescripții.
A, B, E

1754 În farmaciile comunitare, activitatea cu substanțe și preparate stupefiante și psihotrope se

desfășoară de către:
A. asistenții medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
B. farmacistul special desemnat pentru acesta;
C. farmaciștii și asistenții medicali de farmacie cu drept de liberă practică;
D. înlocuitorul farmacistului special desemnat pentru acesta;
E. studenții din ultimul an de la specializarea Farmacie aflați în practică.
B, D

1755 O prescripție cu preparate psihotrope sau stupefiante:

A. poate cuprinde cel mult 3 preparate, inclusiv același medicament în maximum 3 forme
farmaceutice diferite;
B. în cazul depășirii dozei maxime pentru 3 zile, se va elibera numai cantitatea corespunzătoare
pentru 3 zile;
C. se va elibera cantitatea de preparate necesare tratamentului pentru 30 de zile;
D. poate depăși doza maximă pentru 3 zile în cazul unor dureri provocate de neoplasm incurabil (
inoperabil sau natratabil prin citostatice, agenți fizici sau chimici);
E. poate depăși doza maximă pentru 3 zile în cazul arteritei avansate în stadiul de cangrenă, cu
dureri de decubit ce nu pot fi calmate prin altă medicație.
A, C

1756 Persoanele fizice care intră pe teritoriul României cu medicamente ce conțin substanțe din
tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 au obligația:
A. să facă dovada că le dețin în mod legal, prin prezentarea unei prescripții medicale;
B. să facă dovada că le dețin în mod legal, prin prezentarea unui certificat medical;
C. să facă dovada că le dețin în mod legal, prin prezentarea bonului fiscal eliberat de farmacie;
D. pot deține o cantitate de medicamente care să depășească necesarul de tratament prevăzut în
documentul prezentat, dar nu mai mult decât necesarul de tratament pentru 60 de zile;
E. să dețină doar necesarul de tratament prevăzut în documentul prezentat.
A, B, E

1757 În cazul în care se fac modificări pe o rețetă specială, se respectă următoarele reguli:
A. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură și
ștampilă;
B. orice modificare, dar nu mai mult de trei modificări, trebuie confirmată prin semnătură și
ștampilă;
C. modificările pot fi făcute cu condiția neafectării lizibilității prescripției;
D. orice modificare, dar nu mai mult de două modificări, trebuie confirmată prin semnătură, fără
să fie obligatorie și ștampila;
E. modificările pot fi făcute chiar dacă afectează lizibilitatea prescripției.
A, C

1758 Când pentru același pacient se impune prescrierea unor preparate din liste diferite și/sau a
unor preparate ce conțin substanțe nesupuse controlului conform Legii nr. 339/2005, se
respectă următoarele reguli:
A. dacă sunt unul din tabelul II și unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe rețete de culoare
galbenă;
B. dacă sunt unul din tabelul II și unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe rețete de culoare
verde;
C. dacă sunt unul din tabelul II și unul din tabelul III, atunci se vor prescrie pe rețete cu timbru
278
 sec;
D. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul II și un preparat ce conține
substanțe nesupuse controlului Șegii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe rețete de culoare
galbenă;
E. dacă sunt un medicament stupefiant sau psihotrop din tabelul III și un preparat ce conține
substanțe nesupuse controlului Șegii nr. 339/2005, atunci se vor prescrie pe rețete de culoare
verde.
A, D, E

1759 Distrugerea plantelor, substanțelor si preparatelor stupefiante si psihotrope se va efectua

cu respectarea următoarelor reguli:
A. se realizează de către societățile specializate care au acest obiect de activitate și prezintă
autorizația de funcționare emisă de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor;
B. se realizează de către societățile specializate care au acest obiect de activitate și prezintă
autorizația de funcționare emisă de Ministerul Sănătății Publice;
C. societățile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante si
psihotrope pot transporta și depozita numai cantitățile specificate în aprobarea de distrugere
eliberată solicitantului de către Ministerul Sănătății Publice;
D. societățile autorizate pentru distrugerea plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante si
psihotrope pot transporta numai cantitățile specificate în aprobarea de distrugere eliberată
solicitantului de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;
E. plantele, substanțele si produsele stupefiante si psihotrope confiscate se distrug, la solicitarea
poliției, cu excepția cantităților solicitate de instituțiile abilitate să dreseze animale pentru
depistarea drogurilor sau în scopuri didactice si de cercetare stiințifică.
A, C, E

1760 Evidența plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope se realizează

respectând următoarele:
A. evidența substanțelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005 se
realizează prin înscrierea si centralizarea zilnică în registrul de evidență special;
B. evidența substanțelor si preparatelor stupefiante din tabelul II din anexa Legii nr. 339/2005
poate fi ținută împreună cu preparate ce nu conțin substanțe din acest tabel, pe orice suport de
stocare a informațiilor;
C. evidența preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr. 339/2005 poate fi ținută
împreună cu preparate ce nu conțin substanțe din acest tabel, pe orice suport de stocare a
informațiilor;
D. în farmaciile comunitare, evidența preparatelor prevăzute în tabelul III din anexa Legii nr.
339/2005 rezultă din prescripțiile medicale reținute obligatoriu la eliberarea medicamentului;
E. în farmaciile comunitare, evidența preparatelor prevăzute în tabelul II din anexa Legii nr.
339/2005 rezultă din prescripțiile medicale reținute obligatoriu la eliberarea medicamentului.
A, C, D

279
 Tema 33
Exercitarea profesiunii de farmacist şi deontologia farmaceutică

1761 Din punct de vedere al cetăţeniei, pe teritoriul României pot exercita profesia de farmacist
următoarele categorii:
A. numai cetăţenii români
B. soţul/soţia unui cetăţean român care are cetăţenie israelină
C. copii unui cetăţean român, care au cetăţenie israeliană, sunt căsătoriţi şi locuiesc cu familiile proprii
în România
D. părinţii unui cetăţean român care au o altă cetăţenie şi care se află în întreţinerea acestuia
E. cetăţenii Confederaţiei Elveţiene.
B,D,E

1762 Profesia de farmacist poate fi profesată pe teritoriul României de următoarele categorii de

persoane fizice:
A. persoană fizică care este cetăţean al unui stat membru al Uniuni Europene;
B. persoană fizică care este cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European;
C. persoană fizică care este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene;
D. membrii de familie ai unui cetăţean care aparţine unui stat terţ;
E. cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România.
A,B,C,E

1763 Au dreptul să exercite profesia de farmacist în România următorii cetăţeni străini:

A. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung în România
B. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele Uniunii Europene
C. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung într-un stat terţ
D. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând Spaţiului
Economic European
E. beneficiarii statutului de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele aparţinând
Confederaţiei Elveţiene.
B,D,E

1764 Titlurile oficiale de calificare în farmacie în baza cărora se poate exercita profesia de farmacist în
România, sunt:
A. diploma de farmacist, eliberată de instituţiile de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditate
din România;
B. certificatul de farmacist specialist, eliberat de Ministerul Sănătăţii Publice;
C. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, eliberate conform normelor Uniunii Europene
de statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de
Confederaţia Elveţiană;
D. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist, dobândite într-un stat terţ şi nerecunoscute de
unul dintre statele membre ori neechivalate în România;
E. titlurile oficiale de calificare în profesia de farmacist care au fost recunoscute de unul dintre statele
membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau de Confederaţia
Elveţiană.
A, B, C, E

1765 Farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie asupra următoarelor activităţi:
A. prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
B. fabricarea şi controlul medicamentelor;
C. acordarea de consultaţii medicale;
D. prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
E. prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului.
A, B, D, E

280
1766 În conformitate cu pregătirea sa universitară, farmacistul este competent să exercite şi
următoarele activităţi:
A. înlocuirea medicului în stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
B. Farmacovigilenţă;
C. marketing şi management farmaceutic;
D. activităţi didactice sau administraţie sanitară
E. analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor.
B, C, D, E

1767 Titlurile profesionale pe baza cărora se poate exercita profesia de farmacist sunt:
A. farmacist;
B. farmacist specialist în Farmacie clinică;
C. farmacist senior cu o vechime în specialitate mai mare de 10 ani;
D. farmacist debutant;
E. farmacist specialist în Laborator farmaceutic.
A, B, E

1768 Este nedemn să exercite profesia de farmacist:

A. medicul;
B. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie
a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de
farmacist, şi pentru care nu a intervenit reabilitarea;
C. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie
a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, în împrejurări legate de exercitarea profesiei de
farmacist pentru care a intervenit reabilitarea;
D. farmacistul căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia;
E. farmacistul care a fost condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea cu intenţie
a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii, şi pentru care a intervenit reabilitarea.
B, D

1769 Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:

A. profesia de medic;
B. oricare ocupaţie de natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri;
C. starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
D. calitatea de asociat în cadrul unei societăţi comerciale care are obiect de activitate importul-exportul
de medicamente;
E. activităţile didactice.
A, B, C

1770 În cazurile de incompatibilitate:

A. dreptul de exerciţiu al profesiei există;
B. dreptul de exerciţiu al profesiei se suspendă de drept;
C. farmacistul este obligat să anunţe colegiul al cărui membru este în termen de 10 zile de la naşterea
situaţiei;
D. preşedintele colegiului poate solicita organelor în drept confirmarea sau infirmarea stării de
incompatibilitate care vizează starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru
exercitarea profesiei de farmacist;
E. se poate desemna o comisie alcătuită din 3 farmacişti primari, pentru a confirma sau a infirma
situaţia de incompatibilitate care rezultă din exercitarea profesiei de medic sau din orice ocupaţie de
natură a aduce atingere demnităţii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri.
B, C, D, E

1771 Certificatului de membru al Colegiului Farmaciştilor din România:

A. este avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru malpraxis valabilă pentru anul
respectiv
281
 B. devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea
profesională
C. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă intervin situaţii de nedemnitate
sau incompatibilitate
D. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, chiar dacă exercitarea profesiei este
suspendată sau interzisă
E. are valabilitate pe toată durata de exercitare a profesiei, în cazul în care nu intervin situaţii de
nedemnitate sau incompatibilitate.
A, B, E

1772 Farmaciştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţile sanitare publice pot profesa:
A. până la împlinirea vârstei legale de pensionare;
B. până la împlinirea vârstei de 70 de ani, dacă sunt membri titulari şi corespondenţi ai Academiei
Române;
C. până la împlinirea vârstei de 70 de ani;
D. până la împlinirea vârstei de 60 de ani;
E. atâta timp cât îndeplinesc condiţiile de sănătate.
A, B

1773 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care
se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este
valabil 6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi
moralitatea posesorului, valabilă 6 luni de la data emiterii.
A, B, C

1774 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care
se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este
valabil 3 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi
moralitatea posesorului, valabilă 6 luni de la data emiterii.
A, B, C, D

1775 Dosarul de recunoaştere a calificării profesionale cuprinde următoarele documente:

A. copia documentului de cetăţenie;
B. copia titlurilor oficiale de calificare în farmacie prevăzute de lege;
C. certificatul emis de autorităţile competente ale statului membru de origine sau provenienţă, prin care
se atestă că titlurile oficiale de calificare sunt cele prevăzute de Directiva 2005/36/CE;
D. certificatul de sănătate fizică şi psihică emis de statul membru de origine sau provenienţă, care este
valabil 6 luni de la data emiterii;
E. dovada emisă de statul membru de origine sau provenienţă, prin care se atestă onorabilitatea şi
moralitatea posesorului, valabilă 3 luni de la data emiterii.
A, B, C, E

1776 Farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru care exercită profesia de farmacist în România:
A. nu pot primi sancţiuni disciplinare de natură profesională sau administrativă;
B. sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România;
282
 C. trebuie să posede cunoştinţele lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
D. trebuie să respecte Codul deontologic al farmacistului;
E. trebuie să respecte legislaţia română care reglementează sectorul de sănătate.
B, C, D, E

1777 Următoarele afirmații privind facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:
A. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii
calificării profesionale de către autorităţile competente române, trebuie să posede cunoştinţele
lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
B. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea
repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în
România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în
România şi în afara teritoriului său, acestea informează statul de origine sau de provenienţă a celor
în cauză;
C. atunci când autorităţile competente române au cunoştinţă de fapte grave şi precise care pot avea
repercusiuni asupra începerii activităţii profesionale sau asupra exercitării profesiei de farmacist în
România, comise de farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, anterior stabilirii în
România şi în afara teritoriului său, acestea nu trebuie să informeze statul de origine sau de
provenienţă a celor în cauză;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia ca urmare a recunoaşterii
calificării profesionale de către autorităţile competente române, nu trebuie să posede cunoştinţele
lingvistice necesare desfăşurării activităţilor profesionale în România;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, care exercită profesia de farmacist în România,
au obligaţia de a se informa la autorităţile competente cu privire la legislaţia care reglementează
sectorul de sănătate, domeniul securităţii sociale, precum şi cu privire la Codul deontologic al
farmacistului.
A, B, E

1778 Următoarele afirmații cu privire la asigurarea de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea
profesională sunt adevărate:
A. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul este obligat să încheie
o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi să înştiinţeze colegiul
teritorial al cărui membru este;
B. pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, farmacistul nu este obligat să
încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională şi nici să înştiinţeze
colegiul teritorial al cărui membru este despre aceasta;
C. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se
face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România,
eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în
activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv;
D. farmaciştii pensionari pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se
face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al Colegiului Farmaciştilor din România,
eliberat pe baza certificatului de sănătate pentru anul respectiv;
E. certificatul de membru devine operativ numai după încheierea asigurării de răspundere civilă pentru
greşeli în activitatea profesională.
A, C, E

1779 Următoarele afirmații cu privire la facilitarea exercitării dreptului de stabilire sunt adevărate:
A. accesul în România la una dintre activitățile farmaceutice se face, potrivit Legii nr. 95/2006, de către
farmaciști cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
283
 Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene;
B. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând
Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una
dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu
Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la data depunerii dosarului complet
de către cel interesat;
C. solicitările farmaciştilor cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând
Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene cu privire la accesul în România la una
dintre activităţile farmaceutice se soluţionează de către Ministerul Sănătăţii Publice, în colaborare cu
Colegiul Farmaciştilor din România, în termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de
către cel interesat;
D. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării
profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, răspund potrivit legii;
E. farmaciştii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene, stabiliţi în România şi care, în timpul exercitării
profesiei, încalcă dispoziţiile, legile şi regulamentele profesiei, nu pot răspunde potrivit legii.
A, C, D

1780 Care dintre afirmațiile privind suspendarea calității de membru al CFR sunt adevărate:
A. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o
durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de
membru pe acea durată;
B. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o
durată de până la 6 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de
membru pe acea durată;
C. la cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o
durată de până la 3 ani exercitarea profesiei de farmacist, pot solicita suspendarea calităţii de
membru pe acea durată;
D. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se
suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate;
E. pe durata suspendării la cerere a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România nu se
suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din această calitate.
A, D

1781 Colegiul Farmaciştilor din România:

A. este un organism cu scop patrimonial;
B. este un organism apolitic;
C. este un organism de drept public;
D. este un organism de drept privat;
E. este un organism fără scop patrimonial.
B, C, E

1782 În domeniul său de competenţă, Colegiul Farmaciştilor din România:

A. este subordonat Parlamentului
B. are autonomie instituţională;
C. este subordonat Guvernului
D. este subordonat Ministerul Sănătăţii Publice
E. are autonomie normativă.
B, E

1783 A. Colegiul Farmaciştilor din România colaborează cu Ministerul Sănătăţii Publice:

B. la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
C. în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională, a asigurării calităţii actului
farmaceutic în unităţile farmaceutice;
284
 D. la întocmirea Registrului unic al farmaciştilor din România;
E. la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs;
F. la judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care
reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional.
A, B, D

1784 În exercitarea atribuţiilor sale, Colegiul Farmaciştilor din România:

A. se poate substitui organizaţiilor patronale
B. se poate substitui organizaţiilor sindicale
C. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu
D. are dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor săi;
E. promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare.
C, D, E

1785 Din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România decurg următoarele obligaţii:
A. să se înscrie într-o organizaţie sindicală a farmaciştilor
B. să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de
specialitate din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România;
C. să se adreseze justiţiei pentru rezolvarea litigiilor cu membrii din organele de conducere ale
Colegiului Farmaciştilor din România;
D. să rezolve sarcinile care le-au fost încredinţate în calitate de membri sau reprezentanţi ai corpului
profesional;
E. să se înscrie în organizaţia patronală teritorială.
B, D

1786 Drepturile care decurg din calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România sunt:
A. dreptul de a alege şi a fi aleşi în organele administraţiei locale şi centrale;
B. dreptul de a purta însemnele Colegiului Farmaciştilor din România;
C. dreptul de a contesta sancţiunile primite;
D. dreptul de fi informaţi în timp util despre orice acţiune a Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dreptul de a fi remuneraţi pentru munca depusă.
B, C, D

1787 Adunarea generală a Colegiului teritorial are următoarele atribuţii:

A. adoptă Codul deontologic al farmaciştilor;
B. adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Farmaciştilor din România;
C. aprobă proiectul de buget al Colegiului Farmaciştilor din România;
D. alege, dintre membrii săi, consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională a
Colegiului Farmaciştilor din România;
E. stabileşte indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiei de disciplină.
D, E

1788 Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:

A. reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi
din străinătate;
B. cu aprobarea Biroului executiv încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din
România;
C. convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale, ale Consiliului naţional;
D. elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe
baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
E. asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului
naţional.
A, B, C

1789 Abaterea disciplinară reprezintă:

285
 A. fapta săvârşită fără vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de
farmacist;
B. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legile şi regulamentele specifice profesiei de
farmacist;
C. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului
profesional;
D. fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă legislaţia muncii;
E. fapta săvârşită cu vinovăţie prin care nu se prejudiciază onoarea şi prestigiul profesiei sau ale
corpului profesional
B, C

1790 Judecarea abaterilor disciplinare se face:

A. cu respectarea principiului egalității;
B. în cadrul unităţilor farmaceutice unde îşi exercită profesia farmacistul acuzat;
C. cu respectarea dreptului la apărare;
D. cu respectarea procedurilor prevăzute în Statutul Colegiului Farmaciștilor din România;
E. cu respectarea principiului discriminării pozitive, luând în calcul sexul şi vârsta farmacistului acuzat.
A, C, D

1791 Comisia de disciplină, cu majoritate de voturi, stabileşte printr-o decizie una dintre următoarele
soluţii:
A. stinge acţiunea disciplinară dacă fapta nu constituie abatere disciplinară;
B. respinge plângerea ca fiind netimbrată;
C. respinge plângerea ca fiind nesemnată;
D. dacă fapta constituie abatere disciplinară aplică una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din
Statutul Colegiului Farmaciştilor din România;
E. dacă fapta constituie abatere disciplinară trimite dosarul la Comisia superioară de disciplină pentru a
fi aplicată una dintre sancţiunile prevăzute de art. 105 din Statutul Colegiului Farmaciştilor din
România.
A, D

1792 Membrii comisiilor de disciplină:

A. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 5 ani;
B. trebuie să aibă o vechime în profesie de minim 7 ani şi să nu fi avut abateri disciplinare în ultimii 3
ani;
C. sunt aleşi de către adunarea generală;
D. sunt aleşi pentru o perioadă de 5 ani;
E. sunt aleşi pentru o perioadă de 4 ani.
C, E

1793 Calitatea de membru al comisiilor de disciplină încetează:

A. prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii
Publice sau autoritatea de sănătate publică
B. prin numirea de către preşedinte a altui membru;
C. prin alegerea în funcţia de preşedinte al colegiului;
D. prin demisia de la locul de muncă deţinut la data alegerilor;
E. prin pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.
A, E

1794 Contestaţia împotriva deciziei comisiei de disciplină de la nivel teritorial:

A. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
B. se depune în termen de 3 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
C. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia de disciplină teritorială;
D. se depune în termen de 15 zile de la data comunicării ei la comisia superioară de disciplină;
E. este suspensivă de executare.
286
 C, E

1795 Răspunderea civilă a farmacistului:

A. se face proporţional cu gradul de vinovăţie;
B. înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform legii;
C. nu înlătură răspunderea penală dacă fapta care a cauzat prejudiciul constituie infracţiune conform
legii;
D. este atrasă atunci când prejudiciul se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu
echipament sau viciilor ascunse;
E. este atrasă atunci când profesionistul acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă şi cu
respectarea competentelor acordate
A, C

1796 Experţii care cercetează un caz de malpraxis:

A. sunt desemnaţi de preşedintele comisiei judeţene de monitorizare şi competenţă profesională pentru
cazurile de malpraxis;
B. sunt desemnaţi, prin tragere la sorţi, din lista judeţeană a experţilor;
C. trebuie să aibă o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani de zile;
D. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 20 de zile pe care îl înaintează Comisiei;
E. întocmesc un raport asupra cazului în termen de 30 de zile pe care îl înaintează Comisiei.
B, E

1797 Bugetul de venituri al Colegiului Farmaciştilor din România este constituit din următoarele:
A. donaţii şi sponsorizări;
B. cotizaţii lunare ale membrilor;
C. fonduri rezultate din activităţi comerciale
D. drepturi editoriale;
E. încasări din vânzarea produselor proprii.
A, B, E

1798 Consiliului naţional al Colegiului Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:
A. fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al
municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul
naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;
B. gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România;
C. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor
din România, conform Codului deontologic al farmacistului;
D. avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor
din România, conform Codului deontologic al medicilor;
E. propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al colegiilor
teritoriale.
A, B, C

1799 Nu pot fi membri ai Biroului Executiv al Colegiului Farmaciştilor din România:

A. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul societăţilor comerciale.
B. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară
proprie;
C. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
E. farmaciştii care deţin funcţii de conducere în cadrul consiliilor locale.
B, C, D

1800 Cu privire la eliberarea de către farmacist a medicamentelor fără prescripție medicală, sunt
adevărate următoarele afirmații:
A. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripție medicală dacă pacientul este bolnav cronic si
287
 este cunoscut de către farmacist sau se află în evidențele farmaciei ca utilizator al medicamentului
solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
B. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripție medicală doar dacă acestea se încadrează în
categoria OTC-urilor;
C. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripție medicală dacă pacientul nu posedă o
prescripție medicală, dar prezintă un bilet de ieșire din spital;
D. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripție medicală dacă pacientul nu posedă o
prescripție medicală, dar prezintă o scrisoare medicală;
E. farmacistul poate elibera medicamente fără prescripție medicală dacă pacientul nu posedă o
prescripție medicală, dar prezintă o schemă de tratament neparafată de medicul prescriptor.
A, C, D

1801 Privind serviciile farmaceutice de urgență, următoarele afirmații sunt adevărate:

A. dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore indiferent de zilele în care se furnizează serviciile
farmaceutice de urgență;
B. decizia farmacistului în furnizarea serviciilor farmaceutice de urgență va fi luată avându-se în vedere
și afecțiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte
medicamentul, efectele adverse și contraindicațiile;
C. medicamentele psihotrope și stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgență;
D. medicamentele psihotrope și stupefiante fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgență în cazul
dependenților;
E. în funcție de gravitatea situației prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al
pacientului sau cu un alt medic.
B, C, E

1802 Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activități:

A. atragerea pacienților prin oferirea de avantaje materiale;
B. atragerea pacienților prin reclamă mincinoasă;
C. eliberarea de medicamente în oferte propuse de diferiți producătoei;
D. folosirea de funcția deținută ori de mandatul încredințat în cadrul organelor de conducere pentru
atragerea de pacienți;
E. folosirea de funcția deținută ori de mandatul încredințat în cadrul organelor de conducere pentru
atragerea de pacienți.
A, B, D, E

1803 Regulile de bună practică farmaceutică au la bază următoarele principii:

A. sprijinirea societăţii în a utiliza cât mai judicios medicamentele pentru a obţine efectul terapeutic
maxim,
B. farmaciştii trebuie să asigure servicii farmaceutice de înaltă calitate;
C. farmacistul nu are nici un rol în obţinerea rezultatului unui tratament;
D. farmacistul trebuie să se implice în activităţile de prevenire a îmbolnăvirilor;
E. singurul scop al practicii farmaceutice este prepararea şi eliberarea medicamentelor.
A, B, D

1804 Regulile de bună practică farmaceutica impun următoarele:

A. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului care este tratat în
ambulatoriu;
B. farmacistul trebuie să-şi îndrepte întreaga atenţie spre binele bolnavului, indiferent de cadrul în care
acesta este tratat;
C. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe eliberarea medicamentelor şi a altor produse
pentru sănătate, cu o informare şi consiliere adecvate pentru pacient şi o urmărire atenta a efectelor
utilizării acestora;
D. farmacistul trebuie să militeze pentru o prescriere raţonală şi economică, a medicamentelor;
E. activitatea farmaceutică trebuie să fie focalizată pe verificarea medicului privind necesitatea
obiectivă a prescrierii medicamentelor.
288
 B, C, D

1805 Din aplicarea regulilor de bună practică, rezultă că:

A. între farmacişti trebuie să existe relaţii de concurenţă comercială neloială;
B. fiecare farmacist trebuie să încerce, indiferent de mijloace, să îmbunătăţească serviciul farmaceutic
propriu;
C. în legătură cu tratamentul medicamentos, între farmacişti şi medici trebuie să existe relaţii bazate pe
încredere ;
D. prin relaţii de colegialitate, farmaciştii trebuie să contribuie la îmbunătăţirea serviciului farmaceutic
oferit populaţiei;
E. exercitarea profesiei se face într-un spirit profesional predominant faţă de cel comercial.
C, D, E

1806 Regulile de bună practică privind informarea pacientului se referă la:

A. informarea pacientului conduce la optimizarea tratamentului aplicat;
B. informarea pacientului conduce la ameliorarea stării sale de sănătate;
C. informarea pacientului se face fără a ţine cont de libera sa decizie;
D. informarea pacientului se face numai utilizând termeni de specialitate;
E. informarea pacientului se face citind compoziţia chimică a medicametului.
A, B

1807 Prin farmacia comunitară se vând:

A. medicamentele care se acordă pe bază de prescripţie medicală;
B. produse cosmetice;
C. produse parafarmaceutice;
D. dispozitive şi aparatură medicală de uz spitalicesc şi consumabile pentru acestea;
E. suplimente alimentare si alimente cu destinaţie specială.
B, C, E

1808 Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a farmaciei comunitare se depun următoarele

documente:
A. cererea tip;
B. avizul de oportunitate;
C. cazierul judiciar al farmacistului şef;
D. actul constitutiv al societăţii comerciale;
E. cazierul fiscal al societăţii comerciale.
A, B, D

1809 Mutarea sediului unei farmacii comunitare:

A. se poate face numai în aceeaşi localitate;
B. se poate face şi în altă localitate dacă farmacistul şef face dovada că are domiciliul în acea localitate;
C. se poate face şi în altă localitate în locul unei oficine;
D. trebuie comunicată Ministerului Sănătăţii Publice şi Colegiului Farmaciştilor din România
E. trebuie comunicată Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Colegiului Farmaciştilor din România.
A, D

1810 În conformitate cu prevederile Legii nr. 266/2008, următoarele afirmații privind drogheria sunt
adevărate:
A. se înfiinţează numai de societăţile comerciale care au deja deschisă o farmacie;
B. poate fi condusă numai de un farmacist care are cel puţin 5 ani vechime în specialitate;
C. funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui farmacist;
D. poate fi condusă de un asistent medical de farmacie şef;
E. poate funcţiona în absenţa unui farmacist.
C, D, E

289
1811 Autorizaţia de funcţionare a drogheriei:
A. include autorizaţia sanitară de funcţionare
B. este eliberată de Ministerul Sănătăţii Publice
C. este eliberată în maximum 15 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
D. este eliberată în maximum 45 zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil din partea Direcţiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice;
E. poate fi autorizată conform procedurii tacite.
A, B, C, E

1812 În farmaciile comunitare şi în drogherii, inspecţia:

A. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului;
B. se exercită de Colegiul Farmaciştilor din România împreună cu reprezentanţi ai Ordinului
Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România;
C. se exercită de Agenţia Naţională a Medicamentului, împreună cu reprezentanţi ai Colegiului
Farmaciştilor din România;
D. are loc cel puţin o dată pe an;
E. are loc cel puţin o dată la 2 ani.
C, E

1813 Conform dispoziţiilor Legii farmaciei nr. 266/2008, următoarele fapte constituie contravenţie care
se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei şi cu închiderea farmaciei comunitare,
respectiv a drogheriei:
A. împiedicarea activităţii organelor de inspecţie şi control;
B. afişarea, cu încălcarea reglementărilor în materie, în incinta farmaciei comunitare sau a drogheriei, a
reclamelor privind produsele medicamentoase.
C. funcţionarea unei farmacii comunitare sau a unei drogherii fără autorizaţie de funcţionare;
D. deţinerea sau eliberarea în drogherii a unor produse medicamentoase ale căror deţinere şi eliberare
sunt interzise în drogherie;
E. funcţionarea farmaciei în lipsa unui farmacist, care îşi exercită personal profesia, precum şi
funcţionarea unei drogherii în lipsa cel puţin a unui asistent medical de farmacie sau a unui
farmacist.
C, D, E

1814 Oficina comunitară locală de distribuţie:

A. se înfiinţează în localităţile fără servicii farmaceutice;
B. se înfiinţează numai în mediul rural;
C. se poate înfiinţa de societatea comercială care are înfiinţată o farmacie;
D. beneficiază de autorizaţie de funcţionare proprie;
E. devine automat drogherie dacă în localitatea respectivă se înfiinţează o farmacie.
A, C

1815 Autorizaţia de funcţionare a farmaciei comunitare se eliberează:

A. pe numele persoanei juridice şi al farmacistului-şef de farmacie;
B. de Agenţia Naţională a Medicamentului;
C. de Ministerul Sănătății;
D. în maximum 45 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport nefavorabil;
E. în maximum 15 de zile de la efectuarea inspecţiei cu raport favorabil.
A, B, E

290
 Tema nr. 34
Aplicatiile metodelor cromatografice in controlul medicamentelor

1816. Care din următorii detectori pot fi utilizaţi în HPLC?

A. detectorul de ionizare in flacără
B. refractometric
C. catarometrul
D. detectorul UV-VIS
E. detectorul de fluorescenţă

1817. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt corecte?
A. identitatea substanţelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substanţe etalon
D. detecţia substanţelor separate prin CSS se bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a obţine spoturi
colorate sau fluorescente
E. detecţia substanţelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescenţă

1818. Care dintre următorii parametri caracterizează retenţia în HPLC?

A. parametrul Rf
B. timpul de retenţie tR
C. volumul de retenţie VR
D. eficacitatea
E. factorul de capacitate k

1819. Cromatografia în fază gazoasă este o variantă a cromatografiei pe coloană în care separarea
componentelor unui amestec complex se realizează datorită unor procese de repartiţie sau absorbţie
între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară gazoasă

1820. Cromatografia în fază gazoasă permite separarea:

A. tuturor substanţelor medicamentoase
B. substanţelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare
C. substanţelor solide care se lichefiază uşor
D. substanţelor uşor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400°C
E. toate variantele sunt adevărate

1821. Dozarea substanţelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subţire se

efectuează:
A. prin introducerea în calcul a timpilor de retenţie ai componentelor din proba de analizat
B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin alte metode
C. FR X nu face referiri în acest sens
D. prin spectrofotometrie "in situ"
E. direct pe placă prin fotodensitometrie

1822. Gradul de separare a două substanţe într-o cromatogramă se defineşte prin noţiunea de
rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri adiacente presupune diferenţe foarte mici între tR a componentelor
291
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de talere teoretice N

1823. În componenţa unui cromatograf de gaze se găsesc:

A. rezervorul de gaz
B. coloana cromatografică
C. injectorul-evaporatorul
D. detectorul
E. detector refractometric

1824. În cromatografia cu fază inversă, faza staţionară este:

A. polară
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate

1825. În gaz-cromatografie pot fi utilizaţi următorii detectori:

A. detector refractometric diferenţial
B. detector UV-VIS
C. detectorul de conductibilitate termică (CT)
D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)
E. spectrometrul de masă (SM)

1826. În HPLC se pot utiliza ca faze staţionare:

A. solide polare
B. solide nepolare
C. schimbători de ioni
D. lichide impregnate pe un solid inert
E. gaze impregnate pe un suport polar

1827. Metodele utilizate pentru deteminări cantitative în gaz-cromatografie sunt:

A. metoda conţinutului aparent
B. metoda concentrat-diluat
C. metoda standardului intern-curbă de etalonare
D. metoda standardului extern-curbă de etalonare
E. metoda normării ariilor

1828. Caracteristici comune metodelor cromatografice:

A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza
E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana

1829. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.

1830. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin:
A. reflexie
B. refractie
292
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei

1831. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard

1832. Care din fazele staţionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat

1833. Cu ce fază mobilă funcţionează satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni ca faze staţionare
cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi cât si la anioniţi slabi.

1834. Eficacitatea coloanei cromatografice exprimă capacitatea ei:

A. de a da picuri cât mai simetrice;
B. de a da picuri cât mai asimetrice;
C. de a da picuri cât mai largi;
D. de a da picuri cât mai strâmte;
E. de a da picuri cu baze cât mai mici.

1835. Fazele staţionare pe bază de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizează pentru separarea:
A. alcanilor;
B. alcoolilor;
C. poliolilor;
D. acizilor carboxilici;
E. cicloalcanilor.

1836. În cromatografia clasică de repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi:

A. apa;
B. n-butanolul;
C. alcoolul benzilic;
D. cloroformul;
E. toluenul.

1837. În HPLC faza mobilă poate fi:

A. oxiproprionitrilul;
B. pentan;
C. ciclohexan;
D. hexanul;
E. heptanul.
293
1838. În HPLC faza staţionară este de regulă:
A. polietilena;
B. oxiproprionitrilul;
C. apa;
D. etilenglicolul;
E. nitrometanul.

1839. Numărul platourilor teoretice (N) caracterizează eficacitatea coloanei cromatografice şi este
dependent de:
A. lungimea coloanei;
B. înălţimea platoului teoretic;
C. dinamica fazei mobile;
D. laţimea platoului teoretic;
E. diametrul coloanei.

1840. Pentru cromatografia de repartiţie, faza mobilă trebuie să îndepinească următoarele cerinţe:
A. să aibă o mare putere de dizolvare dar să nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;
B. să fie incompatibilă cu sistemul de detecţie;
C. să nu dizolve faza staţionară şi să nu interacţioneze chimic cu aceasta;
D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
E. să dizolve faza staţionară şi să interacţioneze chimic cu aceasta.

1841. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staţionare pe bază de:
A. aminoacizi;
B. ciclohexan;
C. benzen;
D. alcani;
E. ciclodextrine.

1842. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie:

A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid
B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara
C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob
D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil
E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile

1843. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii
D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante
E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente

1844. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei

1845. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza

drept gaz vector:
A. Neon sau argon
294
B. Un gaz cu conductibilitate termica mare
C. Azot
D. Heliu
E. Un gaz cu conductibilitate termica mica

1846. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra

urmatorilor parametri:
A. Numarul de platouri teoretice
B. Factorul de selectivitate
C. Factorul de rezistenta la transferul de masa
D. Presiune
E. Factorul de capacitate

1847. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara:

A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)
B. Detectorul de fluorescenta
C. Detectorul de vascozitate
D. Detectorul refractometric
E. Detectorul electrochimic

1848. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare:

A. argon, azot
B. heliu, argon
C. metan, azot
D. hidrogen, heliu
E. oxigen, dioxid de carbon

1849. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert

1850. In cromatografia de gaze (CG):

A. faza mobila poate fi gazoasa
B. faza mobila poate fi solida
C. faza mobila poate fi lichida
D. faza stationara poate fi lichida
E. faza stationara poate fi solida

1851. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila

1852. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme
de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol – apa
295
1853. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este
necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului

1854. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile:

A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara
D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara
E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar

1855. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc:

A. metode cromatografice in faza lichida
B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa
C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv
chiral
D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica
E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice

1856. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie:

A. faza stationara este de silicagel
B. faza stationara este de alumina
C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa
D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa
E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare

1857. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:

A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica
B. faza stationara poate fi alumina
C. faza stationara poate fi silicagel silanizat
D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala"
E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"

1858. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR X:

A. cromatografia pe strat subire
B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune

1859. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:

A. este o metoda fizica de separare
B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid
C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice
D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla
E. faza mobila este un lichid

1860. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
296
C.refractometrie diferentiala
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice

1861. In cromatografia de gaze:

A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii
B. faza mobila este numita gaz-purtator
C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert
D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10°C
E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp

1862. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica:

A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor
B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor
C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor
D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri
E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat

1863. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile:

A. este o tehnica lichid electrocromatografica
B. este o tehnica lichid cromatografica (LC)
C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile
D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse"
E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi

1864. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt:

A. instabilitate chimica
B. stabilitate termica
C. capacitatea de schimb ionic
D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora
E. porozitatea

1865. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese

fundamentale:
A. adsorbtia pe suporturi inerte
B. repartitia intre faza stationara si faza mobila
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic

1866. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica,

respectiv pe faza stationara:
A. volumul de retentie VR
B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C
C. factorul de capacitate k`
D. numarul de platouri teoretice N
E. Timpul de retentie Tr

1867. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica

297
1868. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gaz-cromatografie:
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate

1869. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in
gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea

1870. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori:

A. detectorul refractometric
B. catarometrul
C. detectorul de fluorescenta
D. detectorul cu ionizare in flacara
E. spectrometrul de masa (MS)

298
 Tema nr. 35
Metode volumetrice in controlul medicamentelor

1871. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?

A. soluţia volumetrică diluată, obţinută din soluţia volumetrică mai concentrată, are acelaşi factor de
molaritate
B. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifică periodic
C. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de molaritate se stabileşte înainte de folosire
D. substanţele volumetrice se păstrează în recipiente bine închise
E. factorul de molaritate al soluţiilor volumetrice se verifică din 7 în 7 zile

1872. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt
corecte?
A. se realizează o dozare în mediu apos
B. soluţie titrată: complexon III
C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamidă (R)
E. solvent: acetona

1873. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice sunt corecte?
A. se numesc şi soluţii titrate
B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. sunt soluţii care se folosesc în analiza cromatografică
D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi de molaritate exactă sau molaritate aproximativă
E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită

1874. Dintre indicatorii oficializaţi de FR X fac parte:

A. cristal violet
B. tropeolina 00
C. fenolftaleină
D. tiosulfat de sodiu
E. albastru de bromfenol

1875. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS următoarele:

A. se realizează o dozare nitritometrică
B. indicator: violet de pirocatehină-soluţie
C. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l
D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată
E. se realizează o dozare potenţiometrică

1876. FR X prevede următoarele condiţii pentru dozarea codeinei bază:

A. solventul este acid acetic anhidru (R)
B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
C. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/l
D. solvent: piridina (R)
E. dozarea se face în mediu neapos

1877. Soluţiile titrate pot conţine următoarele substanţe de referinţă:

A. acidul clorhidric
B. soluţia de clorura de sodiu
C. soluţia de iod
D. soluţia de nitrat de argint
E. soluţia de rivanol

299
1878. Substanţele chimice de referinţă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
A. să aibă o compoziţie bine definită
B. să fie stabile
C. să prezinte un înalt grad de puritate
D. să fie solubile în solventul ales
E. să reacţioneze cu alte substanţe conform unor ecuaţii cât mai complexe

1879. Care dintre următoarele substante se dozează in mediu neapos?

A. acid lactic
B. barbital
C. codeină fosforică
D. acid acetil salicilic
E. salicilat de sodiu

1880. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante:

A. carbonat bazic de magneziu
B. sulfat de aluminiu
C. bromura de sodiu
D. benzoat de sodiu
E. gluconat de calciu

1881. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza:

A. apa
B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
C. acid acetic anhidru
D. acetat de mercur
E. acid percloric

1882. Efedrina
A. are caracter slab acid
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu
C. are caracter slab bazic
D. se dozeaza in mediu neapos
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric

1883. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor

1884. Alegeţi definiţiile echivalente cu cea din FR X a noţiunii de "indice de iod". Indicele de iod
este:
A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod (exprimată în ml) consumat de 1 gram probă analizată ;
B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată ;
C. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin reacţie chimică de 1 gram substanţă analizată ;
D. masa de iod (exprimată în grame) fixată prin reacţie chimică de 100 grame probă analizată.

1885. Diclorhidratul de histamină se determină, conform FR X:

A. printr-o reacţie de comkplexare;
B. printr-o reacţie de precipitare;
C. printr-o reacţie acido-bazică;
300
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.

1886. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei:

A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu apos;
D. determinarea argentometrică a clorului;
E. titrare complexonometrică;

1887. Glibenclamida se determină conform FR X:

A. prin titrare în mediu apos;
B. prin titrare în mediu anhidru;
C. complexometric;
D. acido-bazic;
E. prin titrare cu metoxid de sodiu;

1888. Oxidul de zinc se determină, conform FR X, utilizând:

A. azotat de argint;
B. edetat sodic;
C. hidroxid de sodiu;
D. complexon III;
E. sulfat de bariu.

1889. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina:

A. clorhidratul de amitriptilină;
B. acidul acetic;
C. Amobarbital sodic;
D. acidul benzoic;
E. acidul aspartic.

1890. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M în mediu anhidru:
A. clorhidratul de clomipramină;
B. clorhidrat de cloropiramină;
C. cefotaximă sodică;
D. acid citric;
E. acid benzoic.

1891. Acidul aspartic se determină prin titrare:

A. în mediu apos;
B. în mediu anhidru;
C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
D. cu acid clorhidric 0,1 M;
E. acido-bazică.

1892. Cefotaxima sodică se determină prin titrare:

A. în mediu apos;
B. în mediu neapos;
C. cu acid percloric 0,1 M;
D. în mediu conţimând acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut;
E. în mediu conţinând apă şi alcool.

1893. Cloramina B se determină, conform FR X:

A. prin titrare redox;
B. prin titrare acido-bazică
301
C. utilizând soluţia de tiosulfat de sodiu;
D. iodometric;
E. iodatometric.

1894. Cloxacilina sodică se detrmină, conform FR X:

A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos;
B. prin titrare acido-bazică în mediu apos;
C. prin determinarea clorului prin titrare argentometrică;
D. gravimetric;
E. spectrometric.

1895. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice:

A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita
B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei
C. Factorul de molaritate se verifica periodic
D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire
E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina

1896. Factorul de molaritate (F) se stabileste:

A. Pe o substanta chimica de referinta
B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut
C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut
D. Pe o substanta cu caracter bazic
E. Cu o solutie proba

1897. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele

cerinte:
A. Sa aiba compozitia bine definita
B. Sa fie insolubile in solventul ales
C. Sa aiba un grad inalt de puritate
D. Sa fie inerte chimic
E. Sa fie solubile in solventul ales

1898. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic:

A. oxime
B. derivati barbiturici
C. alcaloizi saruri de acid clorhidric
D. sulfonamide
E. clorhidratul de etilmorfina

1899. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc:

A. solventi protogenici
B. solventi protofilici
C. dimetilformamida
D. acid acetic
E. piridina

1900. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctual de
echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina
E. potentiometric

302
1901. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu:
A. se neutralizeaza doar functia carboxil
B. se neutralizeaza doar functia fenolica
C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil
D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune
E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune

1902. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte:

A. au functie slab acida
B. au functie slab bazica
C. se dozeaza in mediu apos
D. se dozeaza in solventi protogenici
E. se dozeaza in solventi protofilici

1903. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric):

A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata
B. se face in mediu de acid acetic neutralizat
C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic
D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
E. se foloseste ca indicator albastru de timol

1904. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu,
deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital

1905. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza:

A. in solventi protogenici
B. in solventi protofilici
C. cu acid percloric in acid acetic
D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic
E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida

1906. Aminoacizii se pot doza:

A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru
B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru
C. ca baza, in amestec de solventi apa - piridina
D. ca acid, in amestec de solventi apa - piridina
E. complexonometric direct

1907. Sulfonamida se poate titra:

A. argentometric, prin Metoda Fajans
B. ca acid in solvent acid acetic anhidru
C. ca acid in solvent dimetilformamida
D. ca baza in solvent acid acetic anhidru
E. ca baza in solvent dimetilformamida

1908. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase:

A. se exprima prin pKb
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se manifesta prin acceptare de protoni
D. este exaltata de solventi protogenici
303
E. este exaltata de solventi protofilici

1909. Functia slab acida a unei substante medicamentoase:

A. se manifesta prin acceptare de protoni
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se exprima prin pKa
D. este exaltata de solventi protofilici
E. este exaltata de solventi protogenici

1910. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se
face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida

1911. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul
de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00

1912. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic

conform FR X:
A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N
B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata
C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina
D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N
E. determinarea are loc la temperatura de 8 - 10°C

1913. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza:

A. este o dozare volumetrica in mediu apos
B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil
C. solutia titrata este HCl 0.1N
D. indicatorul utilizat este cristal violetul
E. solutia titrata este HClO4 0.1N

1914. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei

diclorhidrat:
A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos
B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-fer (III)
C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N
D. indicatorul utilizat este fenolftaleina
E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N

1915. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FR X:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa
evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
304
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N

1916. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform FR X:
A. metoda de dozare este complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T

1917. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele
conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru

1918. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid,

conform FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N
C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata
D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat
E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N

1919. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita

1920. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X:

A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l
B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l
C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l
D. iodat de potasiu 0.05mol/l
E. metoxid de sodiu 0.1mol/l
1921. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl:
A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R)
B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r)
C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I)
D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l
E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l

1922. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid

percloric:
A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta
B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru
C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)
D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.)
E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxin

305
1923. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de
sodiu:
A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l
B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida
C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.)
D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare
E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen

1924. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se

realizeaza:
A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa
B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos
C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l
D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan
E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare

1925. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se

prevede:
A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
B. determinarea cantitativa a acidului boric
C. determinarea cantitativa a rezorcinolului
D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur
E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul

306
 Tema nr. 36
Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul
medicamentelor

1926. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase prezintă maxime de absorbţie în

domeniul spectral VIS?
A. ciancobalamina
B. furosemid
C. riboflavină
D. etinilestradiol
E. rifampicina

1927. Care dintre următoarele substanţe se dozează prin metoda spectrofotometrică în UV?
A. vitamina D3
B. prednisonul
C. apa distilată
D. ciancobalamina
E. acidul clorhidric

1928. Determinarea cantitativă a unei substanţe medicamentoase prin metoda spectrofotometrică

UV-VIS se poate realiza utilizând:
A. absorbanţa molară
B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o concentraţie cunoscută Ce
C. indicele de refracţie
D. curbă de calibrare
E. absorbanţa specifică

1929. Determinarea cantitativă prin metoda spectrofotometrică se poate realiza:

A. folosind indicele de refracţie
B. folosind absorbanţa specifică
C. folosind unghiul de rotaţie al planului luminii polarizate
D. utilizând o curbă de calibrare
E. folosind un etalon de concentraţie cunoscută

1930. Înregistrarea unui spectru UV-VIS se poate face:

A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de lungimea de undă
B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei în funcţie de lungimea de undă
C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei molare în funcţie de concentraţie
D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei în funcţie de lungimea de undă
E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în funcţie de concentraţie

1931. Lungimea de undă se poate exprima în:

A. centimetri (cm)
B. angstromi (Å)
C. cm-1
D. nanometri (nm)
E. micrometri (mm)

1932. Solvenţii utilizaţi la pregătirea probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie sa îndeplinească
următoarele condiţii:
A. să interacţioneze cu substanţa de analizat
B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune spectrală cu substanţa de analizat
C. să nu interacţioneze cu substanţa de analizat
307
D. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi lungime de undă cu substanţa de analizat
E. pot fi utilizaţi orice solvenţi

1933. Spectrofotometrul de absorbţie în ultraviolet şi vizibil are următoarele componente:

A. sursa de radiaţii
B. coloana cromatografică
C. detectorul
D. amplificator
E. înregistrator

1934. Tranziţiile electronice care au loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se caracterizează
prin:
A. lungimea de undă
B. absorbanţă
C. absorbanţa molară
D. transmitanţă
E. numărul de undă

1935. Un spectru UV-VIS poate furniza informaţii despre:

A. identitatea unei substanţe medicamentoase
B. puritatea unei substanţe medicamentoase
C. punctul de topire al unei substanţe medicamentoase
D. punctul de solidificare al unei substanţe medicamentoase
E. cantitatea de substanţă activă

1936. Următoarele substanţe medicamentoase pot fi dozate în UV,cu excepţia:

A. simvastatina
B. permanganat de potasiu
C. tiamfenicol
D. tenoxicam
E. clozapina

1937. Inregistrarea spectrelor in UV-VIS se face prin reprezentarea grafica pe:

A. abscisa – lungimea de unda, ordonata – absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata - lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata - transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata – absorbanta

1938. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme

1939. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata

1940. Sursa de radiatii in VIS:

A. este o lampa cu fir de wolfram
308
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm

1941. Tranzitiile de tip d-d*:

A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS

1942. Care din substanţele active farmaceutice pot produce benzi de absorbţie de tipul pi – pi*?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamină ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.

1943. Care din tipurile de tranziţii electronice se pot realiza în molecula urotropinei ?
A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţii de tipul n – sigma* ;
D. tranziţii de tipul pi – pi* ;
E. tranziţii de tipul n – pi* ;

1944. Care din următoarele grupări funcţionale pot determina tranziţii electronice de tipul pi – pi*?
A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilică ( >C=O ).

1945. Care dintre tipurile de tranziţii, capabile să determine apariţia benzilor de absorbţie în
spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil, prezintă importanţă analitică in controlul
medicamentelor?
A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E. tranziţiile de tipul n – pi*

1946. Care dintre următoarele substanţe poate fi determinată cantitativ in solutie, direct prin
metoda spectrofotometrică în domeniul vizibil (400 – 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital

1947. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă?

A. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
B. efectul hipsocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
C. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari;
D. efectul batocromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mici;
309
E. efectul hipercromic constă în deplasarea benzilor de absorbţie spre lungimi de undă mai mari.

1948. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului spectrat UV?
A. 200 nm;
B. 340 nm;
C. 450 nm;
D. 650 nm;
E. 1000 nm.

1949. Care dintre următoarele lungimi de undă aparţin domeniului vizibil?

A. 200 nm;
B. 300 nm;
C. 500 nm;
D. 600 nm;
E. 650 nm;

1950. De care dintre următoarele mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-VIS depinde direct
proporţional?
A. absorbtivitatea;
B. concentraţia molară a analitului;
C. volumul soluţiei;
D. densitatea soluţiei;
E. masa molară a analitului.

1951. Din punct de vedere al participării sau neparticipării electronilor existenţi într-o moleculă, la
tranzacţii electronice se disting următoarele tipuri de electroni:
A. înveliş electronic închis;
B. electroni sigma;
C. electroni p;
D. electroni pi;
E. electroni n.

1952. În spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:

A. preparării defectuoase a soluţiilor;
B. manevrelor greşite din timpul analizei;
C. zgomotului de fond al sursei luminoase;
D. zgomotului de fond al multiplicatorului;
E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe parcursul optic al spectrometrului.

1953. Orice spectrofotometru UV-VIS are în constituţie următoarele părţi mai importante:
A. sursa de radiaţii;
B. coloana de separare;
C. sistem dispersiv combinat cu monocromator;
D agitator magnetic;
E. detector.

1954. Tranziţiile electronice sunt legate de următoarele forme de energie:

A. energie de vibraţie;
B. energie de rotaţie;
C. energie calorică;
D. energie electrică;
E. energie magnetică.

1955. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M
310
B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice
D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert – Beer

1956. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus
organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n – pi*

1957. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS:

A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel
B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva
C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. Natura solventului nu influenteaza determinarile
E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice

1958. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad:

A. Lungimea de unda la care se face determinarea
B. Concentratia solutiilor
C. Natura solventului
D. Conditiile de pH cand e necesar
E. Absorbtivitatea molara

1959. Spectroscopia in UV se poate aplica la:

A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore
B. Studiul unor procese chimice in solutie
C. Determinarea valorii pKa
D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-pamantoase din forme farmaceutice
E. Identificarea formelor polimorfe

1960. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:

A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase
B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase
C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase
D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda
E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei

1961. Inregistrarea spectrelor in UV - VIS:

A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta
B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare
C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ
D. apa absoarbe la 200 nm
E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special

1962. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral:

A.. 185 - 400 nm
B. 0,75 - 2,5 micrometri
C. 400 - 700 nm
D. 2,5 - 5,0 microni
E. 700 - 1100 nm

311
1963. Care sunt afirmatiile corecte:
A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

1964. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte:

A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si
380 nm
B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm
C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare
D. in practica analitica domeniul spectral UV - VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm
E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate

1965. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima

1966. Sunt adevarate afirmatiile:

A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

1967. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS:

A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare
B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate
C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate
D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple
E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple

1968. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din:

A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm
B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-400nm
C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm
D. vizibil, cuprins intre 400-700
E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-1100nm

1969. Selectati enunturile corecte:

A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie
B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie
C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor
E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini

1970. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UV-
VIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa
312
D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante

1971. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata:

A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru

1972. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje:

A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial
B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial
C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial
D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei
E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei

1973. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil:

A. absorbanta specifica
B. numarul de unda
C. absorbanta
D. absorbtivitatea
E. coeficientul molar de extinctie

1974. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica:

A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda
B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g%
C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda
D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm
E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm

1975. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS:

A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica
B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)
C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%)
D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat
E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie

1976. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara:

A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data
B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m
C. concentratia solutiei este de 1mol/litru
D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda
E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie

1977. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are:

A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil
B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil
C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet
D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet
E. detector, amplificator si inregistrator

1978. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice:

A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7
B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de ±5nm
313
C. determinarile se efectueaza la temperatura de 20±0.5°C, daca nu se prevede altfel
D. se utilizeaza doua cuve identice
E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa
distilata

1979. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS:

A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)
B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)
C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.)
D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata
E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l

1980. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in

monografia respectiva din FR X sunt prevazute:
A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea
B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea
C. concentratia solutiilor
D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile
E. natura solventului

314
 Tema nr. 37
Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice

1981. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pământoase nu interferă metoda
B. prezenţa metalelor grele in proba de analizat nu interferă metoda
C. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de analizat, deranjează controlul limitei de amoniu
D. prezenţa fierului, indiferent de concentraţie, deranjează controlul limitei de amoniu
E. la sărurile de metale alcalino-pământoase şi la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se
modifică

1982. Controlul limitei de calciu:

A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi acidul oxalic
B. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat de amoniu
C. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,1 mg Ca2+/ ml
D. se face comparativ cu o soluţie etalon de concentraţie 0,07 mg Ca2+/ ml
E. se face comparativ cu o soluţie etalon de oxalat de amoniu

1983. FR X prevede că:

A. ionul clorură nu este considerat o impuritate
B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la controlul ionului clorură este mai mare de 0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite la controlul ionului clorură este de 0,0005 mg / ml
D. ionul clorură are metoda de control a limitei similară cu cea folosită pentru bromuri şi ioduri
E. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de bază

1984. FR X prevede la controlul limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat de amoniu:

A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat alb
B. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau precipitat galben
C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac
D. apariţia unui precipitat solubil în amoniac
E. apariţia unui precipitat solubil în acid azotic

1985. Impurităţile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X):

A. din procesul de fabricaţie
B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. din soluţiile etalon utilizate
D. dintr-o conservare necorespunzătoare
E. dintr-o purificare incompletă

1986. În cazul substanţelor organice, controlul limitei de fier se realizează:

A. conform monografiei "Controlul limitei de fer"
B. conform monografiei "Controlul limitei de fer în substanţe organice"
C. prelucrând diferit proba dar reacţia de bază este aceeaşi cu reacţia din monografia "Controlul limitei de
fer"
D. reacţia de bază este diferită de cea din monografia "Controlul limitei de fer"
E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de potasiu

1987. Ionul de amoniu se pune in evidenţă:

A. prin reacţia cu reactivul Nessler
B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, în mediu acid
C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu în mediu alcalin
D. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent de pH
E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric
315
1988. La controlul limitei de carbonaţi:
A. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de sodiu anhidru
B. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu
C. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonatul de calciu cristalizat
D. pentru prepararea soluţiei de bază se foloseşte carbonat de amoniu
E. soluţia etalon se obţine prin diluarea soluţiei de bază

1989. Procedeul prin calcinare:

A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale colorate
B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor organice uşor carbonizabile în substanţe minerale incolore
C. prevede folosirea soluţiilor etalon
D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon
E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din soluţia de bază

1990. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaţiile:

A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint în mediu neutru
B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint
C. halogenurile sunt impurităţi anorganice
D. clorura de argint este insolubilă în amoniac (R)
E. anionul bromură nu se poate decela în concentraţie mai mică de 10g%

1991. Soluţia etalon de arsen utilizată la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FR X):
A. se prepară din soluţia de bază
B. se prepară la nevoie
C. se tratează în mod identic cu soluţia probă
D. conţine ioni As(III) şi As (V)
E. conţine ioni As(V)

1992. Conform FR X, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de
0.001mg/ml
A. cloruri
B. zinc
C. arsen
D. nitrati
E. metale grele

1993. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform FR X
prin:
A. metode volumetrice
B. metode spectrometrice
C. procedeul prin calcinare
D. procedeul cu acid sulfuric
E. metode gravimetrice

1994. Impuritatile anorganice isi au originea in:

A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie
D. metoda de determinare
E. conservare necorespunzatoare

1995. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta?
A. calciu
B. azotati
316
C. carbonati
D. fosfati
E. sulfati

1996. Pentru care impuritate FR X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric:
A. As+5
B. NO3-
C. As+3
D. Zn+2
E. Al+3

1997. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu?

A. zinc
B. amoniu
C. fer
D. metale grele
E. arsen

1998. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin:

A. 1 mg ioni/ml
B. 0,01 mg ioni/ml
C. 10 mg ioni/ml
D. 0,1 mg ioni/ml
E. 0,001 mg ioni/ml

1999. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee:

A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
B. prodedeul cu hidroxid de bariu
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint

2000. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezenţa
impurităţlor conţinând:
A. telur;
B. calciu;
C. bariu;
D. selen;
E. stibiu.

2001. Controlul limitei de fosfaţi are ca rezultat obţinerea:

A. fosfomolibdatului de amoniu;
B. fosfatului de amoniu;
C. unui produs galben;
D. unui produs albastru;
E. unui precipitat alb.

2002. Determinarea monoxidului de carbon se poate face cu:

A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;
B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;
C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;
D. hidroxid de bariu;
E. acid sulfuric.

2003. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de:
317
A. fier;
B. sodiu;
C. arsen;
D. zinc;
E. amoniu.

2004. Impurităţile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, în funcţie de concentraţie

următorii produşi:
A. coloraţie galbenă;
B. coloraţie roşie;
C. coloraţie albastră;
D. precipitat galben-brun;
E. precipitat alb.

2005. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizează ca reactiv principal:

A. hipofosfit de sodiu;
B. acidul oxalic;
C. reactivul Nessler;
D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de potasiu;
E. complexonul III.

2006. Pentru controlul limitei de sulfaţi:

A. se utilizează clorura de calciu;
B. clorura de bariu;
C. se obţine o coloraţie galbenă;
D. se obţin eun precipitat galben;
E. se obţine un precipitat alb.

2007. Pentru determinarea conţinutului în vapori de apă al gazelor medicinale apa reacţionează cu
pentaoxidul de fosfor şi formează:
A. acid fosforos;
B. acid fosforic;
C. hidrogen fosforat;
D. un acid tribazic;
E. un acid bibazic.

2008. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt
corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina
IC. onul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu
ID. onul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon

2009. Conform FR X, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile:

A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb
E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru

2010. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din:

A. Materiile prime
B. Procesul de fabricatie
C. Purificare incompleta
318
D. Conservare necorespunzatoare
E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.

2011. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor
carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee:
A. Procedeul prin calcinare
B. Procedeul cu acid sulfuric
C. Procedeul prin uscare
D. Metoda Karl-Fischer
E. Antrenarea cu vapori de solventi organici

2012. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum

2013. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa:

A. privind solutia de sus in jos
B. In toata grosimea stratului de solutie
C. pe fond alb
D. pe fond negru
E. orizontal

2014. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie:

A. sa fie colorate
B. sa aibe acelasi volum
C. sa aibe volum de 20 mL
D. sa fie incolore
E. sa nu fie identice

2015. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza:

A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu
C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu
D. reactivul Nessler in mediu alcalin
E.reactivul Nessler in mediu acid

2016. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede:

A. trei procedee de detectie
B. procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. procedeul cu reactiv Bougault
D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint

2017. La determinarea limitei de metale grele:

A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL
B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL
C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
E. se obtine o coloratie bruna

2018. Limita de fier se determina pe baza reactiei:

A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu
319
B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu
C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III)
D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II)
E. din care rezulta albastru de Prusia

2019. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu
B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu
C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin
D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic
E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic

2020. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia:

A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu
C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc
D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc
E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin

2021. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate:

A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb
D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric
E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric

2022. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte:

A. are la baza reactia cu azotatul de argint
B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric
C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic
D. se obtine un precipitat solubil in amoniac
E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon

2023. Determinarea limitei de fosfati:

A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu
B. are loc in mediu de acid azotic
C. are loc in mediu amoniacal
D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena
E. Fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic

2024. Determinarea limitei de azotati:

A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic
B. se obtine o coloratie violet
C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL
D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL
E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/Ml

2025. Determinarea limitei de sulfati conform FR X:

A. are la baza reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL
D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL
E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric

2026. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat?

320
A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie
B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor
C. solutiile etalon utilizate
D. conservarea necorespunzatoare
E. purificarea incomplete

2027. Controlul limitei de amoniu se poate realiza:

A. prin reactia cu reactivul Nessler
B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid
C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina
D. printr-o reactie cu formare de complex
E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric

2028. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu

2029. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II)
sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba

2030. Controlul limitei de calciu:

A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic
B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu
C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu
D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml
E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu

2031. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru
B. La prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu

2032. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa
C. In urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint

2033. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra
B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu
321
2034. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt
incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid

2035. La controlul limitei de nitrati ca impuritati:

A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic
B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria
alimentara
C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu
D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat
E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat proba-etalon

322
 RASPUNSURI Tema 34, 35, 36, 37 Analiza medicamentului
1816 BDE 1866 ACE 1916 BD 1966 AD 2016 BCD
1817 BDE 1867 BCD 1917 BC 1967 ABD 2017 ACE
1818 ABCE 1868 ABE 1918 ACE 1968 BD 2018 ACE
1819 BD 1869 BC 1919 BCE 1969 BCE 2019 ACE
1820 BD 1870 BDE 1920 ABD 1970 CD 2020 BCE
1821 BDE 1871 ABCD 1921 ABE 1971 AC 2021 ACD
1822 ABC 1872 CD 1922 BDE 1972 AE 2022 BCE
1823 ABCD 1873 ADE 1923 BCE 1973 ACDE 2023 ABD
1824 BE 1874 ABCE 1924 DE 1974 BC 2024 AC
1825 CDE 1875 BCD 1925 ACE 1975 ACD 2025 AC
1826 ABCD 1876 ACE 1926 ACE 1976 ACE 2026 ADE
1827 CDE 1877 ACD 1927 ABD 1977 ADE 2027 ACD
1828 ABE 1878 ABCD 1928 ABDE 1978 ACD 2028 CE
1829 AC 1879 BCE 1929 BDE 1979 AE 2029 ACE
1830 ACDE 1880 CD 1930 AB 1980 CDE 2030 BD
1831 ABCE 1881 BCDE 1931 ABDE 1981 CE 2031 ACE
1832 ABC 1882 CDE 1932 BC 1982 BC 2032 AE
1833 AD 1883 ABC 1933 ACDE 1983 BCD 2033 BC
1834 ADE 1884 BE 1934 AC 1984 BD 2034 DE
1835 BCD 1885 BE 1935 ABE 1985 ADE 2035 ADE
1836 BCDE 1886 AD 1936 ACDE 1986 BCE
1837 BCDE 1887 BDE 1937 AD 1987 AC
1838 ABD 1888 BD 1938 ADE 1988 AE
1839 ABC 1889 BDE 1939 ABD 1989 BD
1840 ACD 1890 ABC 1940 AE 1990 AC
1841 AE 1891 ACE 1941 ABE 1991 ABC
1842 BD 1892 BCD 1942 AD 1992 CE
1843 BCE 1893 ACD 1943 AC 1993 CD
1844 ABDE 1894 BC 1944 CDE 1994 ABCE
1845 BD 1895 ACDE 1945 DE 1995 BD
1846 ABE 1896 AB 1946 BD 1996 AC
1847 ABDE 1897 ACE 1947 BC 1997 AC
1848 ABD 1898 ACE 1948 AB 1998 BDE
1849 BDE 1899 BCE 1949 CDE 1999 ACE
1850 ADE 1900 ABCE 1950 ABE 2000 ADE
1851 AB 1901 AD 1951 ABDE 2001 AC
1852 ACD 1902 AE 1952 CDE 2002 AC
1853 DE 1903 ADE 1953 ACE 2003 AD
1854 ADE 1904 BCDE 1954 AB 2004 AD
1855 ACD 1905 ABCE 1955 BDE 2005 CD
1856 ABE 1906 AD 1956 ACDE 2006 BE
1857 ACDE 1907 CD 1957 AB 2007 BD
1858 ACE 1908 ACD 1958 ABCD 2008 ADE
1859 BE 1909 BCD 1959 ABC 2009 ABD
1860 ACD 1910 AC 1960 ACD 2010 ABCD
1861 BCE 1911 ABCE 1961 CD 2011 AB
1862 ABDE 1912 CDE 1962 ACE 2012 ABC
1863 BC 1913 BDE 1963 BC 2013 ABC
1864 BCE 1914 BCE 1964 ABE 2014 BD
1865 BCDE 1915 ABD 1965 BCD 2015 AD

323
 Tema nr. 38
Toxicomania şi dopingul

2036. Acţiunea toxică a LSD-ului:

A. Se manifestă la nivelul SNC, prin efecte exclusiv deprimante
B. Se presupune că poate fi explicată prin stimularea sistemelor enzimatice care transformă
adrenalina în adrenocrom
C. Se poate explica prin antagonismul faţă de serotonină
D. Se explică prin scăderea concentraţiei de acetilcolină din creier
E. Constă în embriotoxicitate confirmată

2037. Consumul cronic de canabis conduce la:

A. Instalarea unei toleranţe crescute
B. Instalarea unei dependenţe puternice
C. Instalarea sindromului amotivational, caracterizat printr-o atitudine pasivă
D. Diminuarea instinctului de autoconservare
E. Creşterea în greutate

2038. Fenomenul de doping:

A. Este o intoxicaţie cronică propriu-zisă
B. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile să mărească performanţele intelectuale
C. Reprezintă utilizarea unor substanţe capabile întotdeauna să inducă dependenţă psihică
pronunţată
D. Reprezintă utilizarea mijloacelor sau substanţelor naturale sau sintetice capabile să crească
performanţele fizice
E. Este o intoxicaţie acută ce reprezintă o urgenţă medicală

2039. Heroinomania se caracterizeaza prin:

A. Dependenţă psihică mai redusă decât în morfinomanie
B. Efect euforizant mai slab decât al morfinei
C. Frecvenţă redusă a cazurilor de supradozare
D. Risc de deces prin deprimarea centrilor respiratori şi edem pulmonar
E. Sindrom de abstinenţă grav

2040. În intoxicaţia acută cu LSD se pot observa:

A. Fenomene de depersonalizare, cu impresia de desomatizare
B. Halucinaţii vizuale, cu imagini plăcute, colorate în roşu
C. Tulburări în perceperea timpului şi spaţiului
D. Mioză
E. Tulburări cardiovasculare

2041. În intoxicaţia acută cu morfină se observă:

A. O fază iniţială deprimantă
B. O fază iniţială euforică însoţită de agitaţie psihomotorie
C. Comă cu abolirea reflexelor
D. Hipertermie
E. Hipertensiune

2042. Morfinomanul se caracterizează prin:

A. Faţă palidă, cu extremităţi reci
B. Midriază
C. Piele uscată, cu erupţii
D. Secreţii abundente
E. Preocuparea principală pentru procurarea dozelor de drog
324
2043. Tulburările cardiovasculare care se întâlnesc în tabagism sunt:
A. Hipotensiunea
B. Hipertensiunea
C. Tahicardia
D. Riscul crescut de infarct miocardic
E. Torsadele de vârf

2044. Tulburările respiratorii care însoţesc tabagismul sunt:

A. Edemul pulmonar
B. Emfizemul pulmonar
C. Perforarea septului nazal
D. Bronhospasmul
E. Cancerul pulmonar

2045. Acţiunea "antidoping" constă în :

A. Suprimarea drogului
B. Efectuarea de analize de laborator
C. Administrarea tratamentului
D. Administrarea de doze mai mari
E. Schimbarea drogului

2046. Căror categorii sociale aparţin toxicomanii:

A. Bolnavi psihici
B. Nevropaţi, psihopaţi, psihotici
C. Tineri
D. Persoane cu deficit de personalitate
E. Persoane integre

2047. Cine se ocupă de problemele toxicomaniei:

A. Poliţia
B. Ministerul sănătăţii
C. Organisme şi organizaţii naţionale şi internaţionale
D. Factorii educaţionali
E. Distribuitorii de droguri

2048. Dopingul (doparea) reprezintă:

A. O intoxicaţie propriu-zisă
B. Întrebuinţarea substanţelor naturale pentru mărirea performanţelor
C. Întrebuinţarea substanţelor sintetice pentru mărirea performanţelor
D. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice pentru mărirea performanţelor în vederea
susţinerii unei competiţii fizice sau intelectuale
E. Utilizarea substanţelor naturale sau sintetice ca tratament

2049. Sindromul de abstinenţă apare:

A. În timpul administrării drogului
B. După întreruperea administrării drogului
C. În timpul tratamentului antidoping
D. În timpul supradozării
E. După prima doză

2050. Substanţele dopante au următoarele efecte:

A. Înlătură realmente nevoia de odihnă
B. Înlătură în mod artificial senzaţia de oboseală
C. Oboseala este numai mascată
325
 D. Înlătură efectiv oboseala
E. Înlătură stressul în mod real

2051. Toxicomania este starea de intoxicaţie :

A. Periodică
B. Cronică
C. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog
D. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural
E. Periodică sau cronică, determinată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic

2052. Psihodislepticele se caracterizează prin următoarele efecte comune:

A. Sunt psihostimulante
B. Sunt depresive ale SNC
C. Produc halucinaţii
D. Produc stări de depersonalizare
E. Produc tulburări în perceperea normală a timpului şi a spaţiului

2053. Amfetaminele în funcţie de structură pot prezenta următoarele efecte psihoactive:

A. Efecte anorexigene
B. Efecte psihostimulante SNC (amfetamine de trezire)
C. Efecte halucinogene
D. Efecte depresive SNC
E. Efecte anticonvulsivante

2054. Alegeti afirmaţiile gresite:

A. Petidina se biotransforma prin acetilare
B. Metadona determina farmacodependenta in masura mai mica decat morfina
C. Petidina nu induce farmacodependenta
D. Hidromorfona induce farmacodependenta in timp mai scurt comparativ cu morfina
E. Efectele adverse ale metadonei sunt diferite de cele ale petidinei

2055. Sunt false afirmatiile referitoare la fenomenul de doping:

A. Este o intoxicatie propriu-zisa
B. Este o politoxicomanie
C. Substantele dopante inlatura in mod artificial senzatia de oboseala
D. Este necesara administrarea de doze repetate
E. Aduce prejudicii integritatii fizice si psihice a sportivului

2056. Cocainomania se caracterizeaza prin:

A. Instalarea rapida a obisnuintei
B. Puternica dependenta psihica
C. Calea de administrare este cea parenterala
D. Dupa o singura administrare se inregistreaza o faza euforica, urmata de o faza deprimanta
E. Dependenta fizica este extrem de puternica

2057. In legatura cu THC nu este adevarat că:

A. Efectele apar dupa 30-60 minute de la inhalare
B. Se biotransforma mai ales prin acetilare
C. Este un ulei levogir
D. Se absoarbe pe cale digestiva si respiratorie
E. Nu se biotransforma predominant prin hidroxilare

2058. In legatura cu LSD-25, sunt false afirmatiile:

A. Este cel mai potent halucinogen
326
 B. Structura chimica este asemanatoare erginei
C. Este un halucinogen natural cu azot neciclic
D. Conduce la dependenta fizica puternica
E. Determina dependenta psihica puternica

2059. Despre THC este adevarat că:

A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica puternica
E. Se biotransforma in principal prin acetilare

2060. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie

2061. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare.
B. Dependenta psihica este usoara.
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt prezente halucinatii tactile, auditive, olfactive si midriaza.
E. Se poate produce perforarea septului nazal

2062. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:

A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora

2063. LSD 25:

A. Determina o toxicomanie minora
B. Produce dependenta psihica usoara
C. Prezinta embriotoxicitate
D. Nu produce dependenta fizica
E. Este inclus in lista substantelor toxice de lupta

2064. Canabismul se caracterizeaza prin:

A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica

2065. In heroinomanie:
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica

2066. Tabloul clinic al cocainomaniei include:

327
 A. Anorexie si scadere in greutate
B. Ciroza hepatica
C. Halucinatii tactile, auditive, olfactive si vizuale
D. Tremuraturi ce evolueaza treptat cu crize convulsive si delirum tremens
E. Perforarea septului nazal in cazul administrarii cocainei prin prizare

2067. LSD 25:

A. Este metabolizat la un alcaloid psihoactiv din ergot
B. Este cel mai potent halucinogen
C. Conduce la o dependenta fizica extrem de puternica
D. Este un halucinogen natural cu nucleu indolic
E. Traverseaza bariera placentara

2068. Mescalina:
A. Este un halucinogen natural cu azot ciclic
B. Este principiul activ halucinogen din veninul unor broaste raioase
C. Este identica cu peyotl
D. Produce halucinatii vizuale
E. Se biotransforma prin dezaminare oxidativa si O-demetilare.

2069. Referitor la toxicomanie este adevarat că:

A. Este o stare de intoxicatie
B. Determina tendinta de a mari progresiv dozele
C. Induce doar dependenta fizica
D. La intreruperea administrarii apare sindromul de abstinenta
E. Nu are efecte nocive asupra individului

2070. Efectele halucinogene sunt comune pentru următorele toxicomanii:

A. Morfina
B. Cocaina
C. Cannabis
D. Barbiturici
E. LSD

2071. Despre THC este adevarat că:

A. Exista in hasis, dar nu in marijuana
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Este un anumit stadiu in biosinteza din canepa indiana
D. Se biotransforma mai ales prin hidroxilare
E. Acetilarea micsoreaza toxicitatea

2072. In cocainomanie:
A. Toleranta este foarte mare
B. Dependenta psihica este usoara
C. Calea obisnuita de administrare este cea parenterala
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive precum si crizele de furie
E. Dependenta fizica este extrem de puternica

2073. Nicotina:
A. Actioneaza la nivelul sinapselor ganglionare si pe jonctiunea neuromusculara
B. Are doza letala de 0,04-0,06 g
C. Nu poate determina o intoxicatie supraacuta
D. Determina moartea prin stop cardiac sau respirator
E. Prezinta o eliminare urinara marita dupa administrarea de NaHCO3

328
2074. Despre THC este adevarat că:
A. Exista în hasis
B. Este un halucinogen cu azot ciclic
C. Nu traverseaza bariera placentara
D. Induce dependenta psihica moderata
E. Se biotransforma in principal prin acetilare

2075. In morfinomanie:
A. Toleranta este foarte mica
B. Dependentul are privirea fixa si mioza
C. Pentru diagnosticarea cazurilor incerte se administreaza nalorfina
D. Sunt caracteristice halucinatiile tactile si olfactive
E. Sindromul de abstinenta se manifesta prin eruptii cutanate, cefalee, euforie

2076. Alcoolismul este o toxicomanie ce se caracterizează prin:

A. Polinevrita, nevrita optica retrobulbara
B. Tulburari de comportament, insomnie, delirium tremens
C. Hemoliza, methemoglobinemie
D. Tulburari cardiovasculare si endocrine
E. Gastrite, ulcere, hepatita subacuta pana la ciroza

2077. Amfetaminomania se caracterizeaza prin:

A. Halucinatii auditive, tactile, vizuale
B. Toleranta crescuta la stimuli durerosi
C. Cresterea greutatii corporale
D. Hipertensiune arteriala pasagera
E. Este o toxicomanie majora.

2078. Substanţe active folosite în dopaj sportiv sunt:

A. Stricnina
B. Cocaina
C. Efedrina
D. Morfina
E. Androgeni

2079. Canabismul se caracterizează prin:

A. Toleranta foarte mare
B. Halucinatii vizuale si tactile
C. Este o toxicomanie majora
D. Dependenta psihica moderata
E. Determina o alterare profunda a psihicului si degradare fizica

2080. In heroinomanie
A. Manifestarile sunt mai grave decat in morfinomanie
B. Administrarea se face exclusiv parenteral
C. Instalarea senzatiilor dorite de dependent este relativ lenta, dar persistenta
D. Pericolul de supradozare se mentine, chiar in conditiile dezvoltarii tolerantei
E. Toleranta este foarte mica.

2081. Care dintre urmatoarele substanţe au actiune psihodisleptică:

A. Amfetamina,
B. LSD-ul
C. Cocaina
D. Mescalina E. Opiul

329
2082. Nicotina se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati toxicocinetice:
A. Se absoarbe rapid pe cale respiratorie, cutanata sau digestiva
B. Se biotransforma in proportie mica, de 10-20%
C. Prin biotransformare formeaza cotinina, metabolit toxic
D. Se elimina rapid prin urina, saliva, transpiratii, plamani
E. Alcalinizarea urinei grabeste eliminarea renala

2083. Nicotina acţionează toxic la nivelul:

A. SNC
B. Muschilor
C. Ficatului si pancreasului
D. Sistemului cardiocirculator
E. Aparatului reproducator

2084. Nicotina acţionează toxic la nivelul:

A. Jonctiunii neuromusculare
B. Aparatului respirator
C. Sinapselor ganglionare
D. Sistemului nervos extrapiramidal
E. Mucoaselor si tegumentelor

2085. Care din următoarele simptome se regasesc în intoxicaţia acută cu nicotina:

A. Convulsii tonico-clonice
B. Arsuri la nivelul tubului digestiv, insotite de dureri violente
C. Edem pulmonar acut si hemoptizie
D. Coma hipotonica
E. Deces prin stop cardiac sau respirator

2086. Efectele nocive din tabagism sunt date de următoarele substante prezente în fumul de
tigara:
A. Oxidul de carbon
B. Nicotina
C. Tetrahidrocanabinolul
D. Hidrocarburile polinucleare cancerigene
E. Aminele aromatice

2087. In tratamentul intoxicatiei acute cu morfina se recomandă:

A. Sa se administreze nalorfina ca antidot pentru combaterea deprimarii respiratiei,
B. Sa nu se administreze nalorfina, deoarece declanseaza sindromul de abstinenta,
C. Sa se corecteze dezechilibrului hidroelectrolitic,
D. Sa se efectueze epurare gastica si renala,
E. Sa se administreze insulina asociata cu neuroleptice

2088. In tabagism pot să apară urmatoarele tulburari respiratorii:

A. Emfizem pulmonar
B. Edem pulmonar acut
C. Fibroza pulmonara
D. Cancer pulmonar
E. Tusea tabagica

2089. Pentru tratamentul intoxicatiei cronice cu tetrahidrocanabinol se recurge la:

A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de carbune activat si de purgative
C. Administrarea de antidot nalorfina
D. Sustragerea drogului
330
 E. Internarea in clinici de psihiatrie si tratament simptomatic

2090. Mecanismul de actiune toxica a cocainei consta în:

A. Actiunea simpatomimetica,
B. Actiunea parasimpatomimetica,
C. Actiunea anticolinergica,
D. Deprimarea SNC la doze mari,
E. Excitarea SNC, urmata de deprimarea acestuia.

331
 Tema nr. 39
Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO, fenotiazine,
analgezice-antipiretice

2091. Coma barbiturică se caracterizează prin:

A. Diminuarea sau abolirea reflexelor
B. Hipertermie prin mecanism central
C. Hipertonie musculară
D. Pupile miotice în toate cazurile
E. Facies congestiv şi transpiraţii abundente

2092. Identificarea glicozidelor cardiotonice din probele biologice se face prin:

A. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu acidul 2,3-dinitrobenzoic în mediu alcalin
B. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
C. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu acid
D. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu săruri de Co2+ în mediu alcalin
E. Cromatografie în strat subţire şi revelarea cu metadinitrofenolul în mediu alcalin

2093. La asocierea IMAO cu adrenomimetice sau cu tiramină pot să apară:

A. Episoade hipertensive severe
B. Hipotensiune până la colaps
C. Accidente vasculare cerebrale
D. Insuficienţă renală acută
E. Edem pulmonar

2094. Principalele tulburări întâlnite în intoxicaţia acută cu fenotiazine sunt:

A. Tulburările hepatice de origine necrotică
B. Tulburările neurologice
C. Tulburările cutanate
D. Tulburările cardiocirculatorii
E. Tulburările psihice

2095. Referitor la analiza toxicologică a derivaţiilor acidului salicilic sunt adevărate afirmaţiile:
A. Acidul salicilic se poate izola prin electrodializă
B. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu acid
C. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu hexan din mediu alcalin
D. Acidul salicilic se poate purifica prin sublimare
E. Acidul salicilic se poate izola prin extracţie cu eter etilic din mediu alcalin

2096. Identificarea derivaţiilor de p-aminofenol se face prin:

A. Reacţia indofenolului, după o prealabilă hidroliză
B. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, după o prealabilă hidroliză
C. Diazotare şi cuplare cu β-naftol, fără o prealabilă hidroliză
D. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, fără o prealabilă hidroliză
E. Diazotare şi cuplare cu N-naftiletilendiamina, după o prealabilă hidroliză

2097. Identificarea IMAO se face prin:

A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Millon
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu FeCl3
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de p-nitrobenzendiazoniu

332
2098. Legat de biotransformarea derivatilor acidului salicilic sunt false afirmatiile:
A. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu glicocol
B. Conjugarea are loc la nivelul hidroxilului fenolic cu acid glucuronic
C. O cale minora de biotransformare este O-metilarea
D. Salicilamida se biotransforma numai prin hidroxilare
E. Hidroliza esterilor incepe in intestin si se continua in sange

2099. Tulburările cardiocirculatorii din intoxicaţia acută cu derivaţi barbiturici sunt:

A. Bradicardia severă
B. Hipotensiunea
C. Tahicardia uşoară
D. Hipertensiunea
E. Starea de şoc pentru derivaţii cu acţiune rapidă

2100. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul in intoxicatia cu derivati barbiturici sunt
adevarate ?
A. Spalatura gastrica
B. Administrarea de purgativ salin
C. Administrarea de amfetamina
D. Epurarea renala
E. Provocarea poliuriei alcaline

2101. Legat de paracetamol sunt corecte afirmatiile:

A. In cazuri de supradozaj este puternic hepatotoxic
B. Intoxicatiile acute se caracterizeaza prin coma cu deprimarea respiratorie
C. Inhiba citocromoxidaza
D. In intoxicatiile acute se administreaza ca antidot Desferalul;
E. Actiunea methemoglobinizanta a paracetamolului este mai mica decat a fenacetinei

2102. Care este tratamentul real in intoxicatia acuta cu fenotiazine?

A. Administrarea de dimercaptopropanol
B. Epurarea gastrica
C. Scoaterea din atmosfera toxica
D. Epurarea renala
E. Tratamentul simptomatic

2103. Afirmatiile corecte legate de derivatii p-aminofenolului sunt:

A. Stimuleaza secretia gastrica prin actionarea unor receptori specifici
B. Datorita consumului zilnic se poate instala intoxicatia cronica
C. Efectele toxice cele mai grave ale intoxicatiei cronice cu fenacetina sunt consecutive nefrotoxicitatii ei
D. In cazuri de supradozaj cu paracetamol se poate instala o hepatita cu evolutie foarte grava, uneori fatala
E. Sunt indicate in gastroduodenite, ulcer gastric si duodenal

2104. Legat de fenilbutazona sunt corecte afirmatiile cu exceptia:

A. Determina tulburari digestive prin mecanism iritativ si nervos central
B.Inhiba citocromoxidaza
C. Produce tulburari functionale renale ducand la retentie hidrosalina si hematurie
D. Hepatotoxicitatea se traduce prin icter colstatic
E. Produce paralizia muschilor intercostali

2105. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase acide
B. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru substanţa netransformată
C. Extracţiile se realizează în solvenţim organici din mediu acid, pentru metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în solvenţi organici din mediu alcalin, pentru metaboliţii nepolari
333
E. Izolarea se face prin extracţie în soluţii apoase alcaline

2106. Identificarea fenotiazinelor se face prin:

A. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu reactivul Dragendorf
B. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid percloric
C. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu acid fosforic
D. Cromatografie în strat subţire şi relevare cu iodoplatinat de potasiu
E. Cromatografie în strat subţire şi relevare prin cuplare cu clorura de
p-nitrobenzendiazoniu

2107. Care sunt reactiile adevarate de biotransformare a antidepresivelor IMAO:

A. Reactii de substitutie
B. Reactii de n-oxidare
C. Reactii de scindare hidrolitica
D. Reactii de oxidare si conjugare
E. Reactii cu formare de ioni de carboniu.

2108. Care sunt reactiile adevarate in biotransformarea barbituricelor?

A. N-dezalchilarea
B. Desulfurarea oxidativa
C. Conjugarea cu cisteina
D. Hidroliza nucleului pirimidinic
E. Oxidarea la un radical din C5

2109. Izolarea IMAO din probele biologice presupune:

A. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu acid
B. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu alcalin
C. Extracţia cu solvenţi organici, din mediu neutru
D. Extracţia cu eter etilic, din mediu acid
E. Extracţia cu eter etilic, din mediu alcalin

2110. Dozarea fenotiazinelor din probele biologice se face prin:

A. Spectrometrie de absorbţie atomică de emisie în plasmă
B. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu chinhidrona şi acid fosforic
C. Spectrometrie de absorbţie atomică electrotermală
D. Gaz-cromatografie cu spectrometrie de masă
E. Spectrofotometrie UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinonă şi acid fosforic

2111. Intoxicatia acuta cu glicozide cardiotonice se caracterizeaza prin:

A. Anorexie
B. Fotofobie
C. Surditate trecatoare
D. Parestezii
E. Mioza.

2112. În cazul izolării fenotiazinelor din mediile biologice sunt adevărate afirmaţiile:
A. Izolarea se face prin metodologia generală
B. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru substanţa
netransformată
C. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru metaboliţii polari
D. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu acid, pentru substanţa
netransformată
E. Extracţiile se realizează în cloroform, diclormetan, heptan din mediu alcalin, pentru metaboliţii polari

334
2113. Tratamentul in intoxicatia cu glicozide cardiotonice consta in:
A. Epurare gastrica
B. Epurare renala
C. Administrare de procaina
D. Tratament simptomatic
E. Administrare de perfuzii cu glucoza.

2114. Tratamentul in intoxicatiile acute cu IMAO consta in:

A. Spalatura gastrica
B. Scoaterea din atmosfera toxica
C. Diureza osmotica neutra
D. Spalarea mucoaselor si tegumentelor
E. Tratament simptomatic.

2115. Biotransformarea glicozidelor digitalice se face prin:

A. Hidroliza
B. Hidroxilare
C. Epoxidare
D. Conjugare
E. Dismutatie

2116. Principalele semne clinice in intoxicatiile acute cu fenacetina sunt:

A. Cianoza
B. Hipertermie
C. Tulburari auditive
D. Nefrita interstitiala cu insuficienta renala
E. Paraplegie

2117. Intoxicatia acuta cu fenacetina se manifeste prin:

A. Agitatie cu convulsii
B. Hipotensiune
C. Halucinatii vizuale
D. Anemie hemolitica
E. Cecitate

2118. Acidul acetilsalicilic produce in intoxicatia acuta:

A. Acidoza respiratorie
B. Alcaloza metabolica
C. La persoanele normale hiperglicemie
D. La diabetici hipoglicemie
E. Tulburari de coagulabilitate la nou nascuti

2119. In intoxicatia acuta cu IMAO tulburarile neuropsihice se manifesta prin:

A. Tremuraturi
B. Retentie urinara
C. Halucinatii
D. Tahicardie
E. Convulsii urmate de stare comatoasa

2120. In terapeutica intoxicatiei digitalice se recomanda:

A. Repaus absolut pentru prevenirea sincopei
B. Administrarea de atropina in cazul ritmurilor bradicardice
C. NaCl
D. KCl in functie de datele ionogramei
E. Chinidina si adrenalina
335
2121. In terapia intoxicatiei acute cu fenotiazine se urmareste:
A. Provocarea emezei si lavajul gastric la pacientul in stare comatoasa
B. Sustinerea functiei respiratorii
C. Tratamentul insuficientei circulatorii acute
D. Combaterea convulsiilor
E. Mentinerea starii de agitatie psihomotorie

2122. Fac parte dintre AINS cu implicatii toxicologice:

A. Derivatii acidului lisergic
B. Derivati ai pirazolului
C. Derivatii β-feniletilaminei
D. Derivatii acidului salicilic
E. Derivati ai p-aminofenolului

2123. Sunt derivati ai pirazolului care pot produce efecte toxice:

A. Paracetamol
B. Aminofenazona C. Fenilbutazona
D. Ibuprofenul
E. Fenazona

2124. Sunt corecte afirmatiile:

A. Calea majora de biotransformare a fenacetinei este N-dezacetilarea si O-dezalchilarea
B. Calea minora de biotransformare a fenacetinei este O-dezalchilarea urmata de conjugare
C. Paracetamolul se biotransforma prin sulfo- si glucurono-conjugare
D. Calea minora de biotransformare a paracetamolului este hidroliza cu formarea p-aminofenolului
E. Derivatii p-aminofenolului se elimina in cea mai mare proportie ca substanta netransformata

2125. Principalele manifestari clinice produse de dependenta barbiturica sunt:

A. Cresterea performantelor intelectuale si a capacitatii afective
B. Vertij, tremor, dificultate in vorbire
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. Sindrom confuzional, halucinatii, delir
E. Tentative de suicid

2126. Care din urmatoarele afirmatii legate de derivatii p-aminofenolului nu sunt adevarate:
A. Actiunea toxica se manifesta la nivelul SNC (efecte excitante si deprimante)
B. Sunt methemoglobinizanti
C. La indivizii cu deficit de glucozo-6-fosfatdehidrogenaza nu se produce methemoglobinemie si
hemoliza
D. Dupa administrarea indelungata a fenacetinei efectele cele mai grave sunt consecutive nefrotoxicitatii
E. Actiunea methemoglobinizanta a fenacetinei este de 3 ori mai mica decat a paracetamolului

2127. Identificarea fenotiazinelor se face prin:

A. Reacţia cu p-benzochinona şi acidul fosforic
B. Reacţia cu chinhidrona şi acidul fosforic
C. Reacţia cu p-benzochinona şi hidroxidul de sodiu
D. Reacţia cu chinhidrona şi hidroxidul de sodiu
E. Reacţia Fujiwara

2128. In intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic pot sa apara:

A. Efecte de depersonalizare
B. Hipersudoratii
C. Convulsii tetaniforme
D. Tulburari hemoragice
336
E. Insuficienta renala acuta si edem laringian

2129. Principalele manifestari clinice in intoxicatia acuta cu derivati ai acidului salicilic sunt:
A. Hipertermia de origine centrala
B. Greturi cu varsaturi si diaree
C. Tegumente uscate
D. Tulburari de auz si vedere
E. HTA

2130. Biotransformarea derivatilor acidului salicilic se face prin:

A. Conjugare mercapturica
B. Hidroxilare
C. Hidroliza
D. Epoxidare E. Conjugare

2131. Acidul salicilic si derivatii sai prezinta implicatii toxicologice prin:

A. Intoxicatii acute sub forma suicidului
B. Intoxicatii accidentale intalnite mai ales la copii
C. Intoxicatii terapeutice prin supradozare
D. Inducerea cu usurinta a toxicomaniei
E. Efectele adverse pe care le produce

2132. Tulburarile vizuale produse de catre glicozidele cardiotonice in cadrul intoxicatiei acute
sunt:
A. Amblopie
B. Diplopie
C. Vedere colorată în roşu
D. Vedere colorată în negru
E. Vedere colorată în galben, verde, albastru sau alb

2133. Aratati afirmatiile corecte privind simptomatologia intoxicatiei acute cu IMAO:

A. Tulburari hematoligice (agranulocitoza)
B. Tulburari neuropsihice (agitatie, tremuraturi, halucinatii)
C. Tahicardie, uneori criza hipertensiva
D. Hipertermie
E. Coma hipoglicemica

2134. Izolarea derivaţilor barbiturici din probele biologice presupune:

A. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab acid
B. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu slab bazic
C. Extracţia selectivă cu eter etilic, cloroform sau diclormetan, din mediu neutru
D. Purificarea extractelor organice cu sulfat de sodiu anhidru şi carbune activ
E. Purificarea extractelor organice cu apa şi carbune activ

2135. Dozarea derivaţilor barbiturici din probele biologice se face prin:

A. Cromatografie în fază gazoasă
B. Spectrometrie de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără
C. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei Parri
D. Cromatografie în strat subţire
E. Spectrofotometric UV prin intermediul reacţiei cu p-benzochinona şi acid fosforic

2136. Aratati simptomele care apar în intoxicatia cronica cu derivatii barbiturici:

A. Anemie
B. Constipatie, scaderea secretiei gastro-intestinale
C. Ciroza hepatica
337
D. Tulburari psihice, scaderea capacitatii intelectuale, tulburari de memorie, ataxie
E. Retentie hidrica, aparitia edemelor

2137. Efecte toxice pot aparea în administrare concomitenta a medicamentelor IMAO cu

urmatoarele substante, medicamente, alimente:
A. Etanol
B. Barbiturice
C. Adrenomimetice
D. Alimente bogate în tiramina
E. Alimente bogate în glucide

2138. Factorii care determina nivelul plasmatic al derivatilor barbiturici sunt:

A. pH-ul suprafetei de absorbtie
B. Biotransformare în functie de structura chimica
C. Cantitatea de substanta ingerata
D. Liposolubilitatea formei nedisociate
E. Alcaloza care faciliteaza difuzia barbituricelor în tesuturi

2139. Derivaţii barbiturici se identifică prin:

A. Reacţii microcristaline
B. Reacţia cu chinhidrona
C. Reacţii de formare de complecşi coloraţi cu Co2+
D. Reacţii de precipitare cu sulfatul de mercur
E. Reacţia Parri

2140. In tratamentul intoxicatiei acute cu derivati barbiturici sunt contraindicate:

A. Favorizarea eliminarii prin provocarea poliuriei alcaline
B. Spalatura gastrica urmata de administrarea de purgativ salin
C. Provocarea de varsaturi la pacientii comatosi
D. Administrarea de excitanti ai SNC ca antidoturi farmacologice
E. Sustinerea respiratiei si circulatiei

2141. Simptomatologia intoxicatiei acute cu derivati barbiturici:

A. Euforie, halucinatii, delir
B. Tahicardie, puls bigeminal, xantopsie
C. Hipoventilatie, respiratie Cheyne-Stokes, hipotonie, hipotensiune
D. Coma cianotica, abolirea reflexelor
E. Moartea are loc prin paralizia respiratorie

2142. Simptomele de debut ale intoxicatiei cu glicozide cardiotonice sunt:

A. Tulburari psihice: confuzii, dezorientare, delir, halucinatii
B. Tulburari auditive: zgomote în urechi, surditate temporara
C. Fibrilatie ventriculara
D. Sincopa cardiaca
E. Ginecomastie

2143. Toxicodinamia derivatilor fenotiazinici se caracterizeaza prin:

A. Deprimare SNC
B. Efect alfa-adrenolitic
C. Efect M-colinomimetic
D. Inhibarea proceselor oxidative la nivelul mitocondriilor
E. Efect teratogen

2144. Tratamentul intoxicatiei acute cu glicozide cardiotonice:

A. În coma se administreaza psihostimulante
338
B. Combaterea bradicardiei prin administrare de adrenalina
C. Combaterea aritmiei prin administrare de chinidina
D. Combaterea bradicardiei cu atropina
E. Administrare de KCl în perfuzie de glucoza

2145. Fenotiazinele:
A. Produc efecte teratogene
B. Se biotransforma in proportii reduse, toti metabolitii rezultati fiind inactivi.
C. In cazul intoxicatiei acute se manifesta HTA grava.
D. Semnul caracteristic in intoxicatia acuta este midriaza ce persista cateva ore dupa iesirea din coma.
E. In asociere cu hipnotice efectele toxice se potenteaza.

RASPUSNURI
Tema nr. 38. Toxicomania si doppingul
Tema nr. 39. Toxicologia medicamentelor: derivati barbiturici, glicozide cardiotonice, IMAO,
fenotiazine, analgezice-antipiretice
2036 BCE 2064 BCE 2092 AE 2120 ABD
2037 BCD 2065 AD 2093 ACE 2121 BCD
2037 BD 2066 ACE 2094 BDE 2122 BDE
2039 DE 2067 BE 2095 ABD 2123 BCE
2040 ACE 2068 DE 2096 ABE 2124 CD
2041 BC 2068 ABD 2097 ADE 2125 ABC
2042 ACE 2070 BCE 2098 AD 2126 CE
2043 BCD 2071 CD 2099 BCE 2127 AB
2044 BE 2072 AD 2100 ABDE 2128 BCDE
2045 ABC 2073 ABD 2101 ABE 2129 ABD
2046 ABCD 2074 CD 2102 BDE 2130 BCE
2047 ABCD 2075 BC 2103 BCD 2131 ABCE
2048 BCD 2076 ABDE 2104 BE 2132 ABE
2049 BC 2077 ADE 2105 BCD 2133 BCD
2050 BC 2078 CE 2106 ABD 2134 AD
2051 CE 2079 BCE 2107 BCDE 2135 AC
2052 CDE 2080 AD 2108 ABDE 2136 BDE
2053 BC 2081 BD 2109 BE 2137 ABCD
2054 ACDE 2082 ACD 2110 BDE 2138 ABCD
2055 AB 2083 ABD 2111 ABCD 2139 CDE
2056 ABD 2084 ABCE 2112 ABC 2140 CD
2057 ABE 2085 ABE 2113 ADE 2141 CDE
2058 CD 2086 ABD 2114 ACE 2142 AB
2059 CD 2087 ACD 2115 ABD 2143 ABDE
2060 BC 2088 ADE 2116 ACD 2144 DE
2061 ADE 2089 DE 2117 ABD 2145 AE
2062 ADE 2090 ADE 2118 CDE
2063 CDE 2091 AE 2119 ACE

339
 Tema nr. 40
Alcaloizi tropanici, izochinolici si indolici – generalitati si produse vegetale (Belladonae radix et
folium, Opium, Chelidonii herba et radix, Ipecacuanhae radix, Secale cornutum, Vincae minoris
herba, Catharanthi rosei herba et radix)

2146. Alcaloizii lisergici din cornul de secară:

A. au acţiune ocitocică
B. au acţiune hemoragică în teritoriul uterin
C. se utilizează în hemoragii post partum
D. au acţiune citotoxică
E. se mai numesc DH-derivaţi
AC
2147. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Opium sunt corecte?
A. pentru obtinerea unui kilogram de opiu sunt necesare aproximativ 20.000 capsule mature de mac
B. în Opium se gasesc alcaloizi cu nucleu izochinolinic si morfinanic
C. papaverina este alcaloid cu nucleu benzilizochinolinic
D. opiul se poate identifica cu reactivul Marquis datorita papaverinei si cu FeCl3 datorita acidului
chelidonic
E. alcaloizii din grupa morfinanului au actiune analgezica, hipnotica si narcotica
BCE
2148. Frunzele de Atropa belladonna L. contin:
A. alcaloizi indolici
B. hiosciamină
C. scopolamină
D. baze pirolice şi pirolidinice
E. cocaină
BCD
2149. In opiu alcaloizii se gasesc sub forma de saruri:
A. lactice
B. fosforice
C. sulfurice
D. meconice
E. chelidonice
ACD
2150. Rădăcinile de Chelidonium majus L.:
A. conțin alcaloizi tropanici
B. se recoltează de preferință toamna
C. conțin cantități mai mari de alcalozi decât părțile aeriene
D. nu contin latex portocaliu
E. contin in latex enzime proteolotice si substante rezinoase
BCE
2151. Opiul contine urmatorii alcaloizi morfinanici:
A. papaverina
B. codeina
C. codamina
D. morfina
E. narcotina
BD
2152. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica pentru actiunea antispastica/spasmolitica:
A. atropina
B. emetina
C. morfina
340
D. scopolamina
E. papaverina
ADE
2153. Urmatorii alcaloizi se utilizeaza in terapeutica in insuficienta circulatorie cerebrală:
A. chinidina
B. ergometrina
C. vincamina
D. DH-ergotoxina
E. atropina
CD
2154. Alcaloizii morfinanici actioneaza:
A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator
ACD
2155. Alcaloizii tropanici sunt contraindicati in:
A. glaucom
B. adenom de prostata
C. examinarea fundului de ochi
D. stenoze mecanice ale tractului gastrointestinal
E. suprimarea secretiilor
ABD
2156. Precizati al cui ester este hiosciamina:
A. tropan-3-alfa-ol-ului
B. tropan-3-beta-ol-ului
C. ecgoninei
D. acidului d,l-tropic
E. acidului l-tropic
AE
2157. In tratamentul afectiunilor hepato-biliare se prescriu preparate din:
A. Chelidonii herba
B. Belladonnae radix
C. Ipecacuanhae radix
D. Rauwolfiae radix
E. Opium
AB
2158. Atropina se deosebeste de hiosciamina prin:
A. orientarea gruparii OH de la C-3
B. configuratia acidului tropic
C. actiune
D. aplicatii terapeutice
E. configuratia radicalului metil de la atomul de azot
BD
2159. Dupa ce caractere ati recunoaste frunza de Atropa belladonna L.?
A. forma eliptica sau oval-acuminata
B. margine intreaga
C. emarginat-fidata
D. subtiri
E. nervatie reticulata
ABD
2160. Care dintre alcaloizii mentionati sunt larg raspanditi in natura si constituie precursori
biosintetici pentru diferite tipuri de alcaloizi izochinolinici?
A. tebaina
341
B. orientalina
C. norlaudanozolina
D. higrina
E. reticulina
BCE
2161. Opiul conţine:
A. alcaloizi cu nucleu tetrahidroizochinolinic
B. alcaloizi cu nucleu benzilizochinolinic
C. alcaloizi diterpenici
D. cafeină
E. tebaină
ABE
2162. Precizati care dintre produsele vegetale si preparatele farmaceutice enumerate sunt oficinale
in FR X:
A. Tinctura Belladonnae
B. Extractum Belladonnae siccum
C. Extractum Belladonnae fluidum
D. Belladonnae radix
E. Belladonnae folium
ABE
2163. Marcati afirmatiile corecte referitoare la Chelidonii herba:
A. este produs oficinal in FR X
B. contine alcaloizi indolici
C. contine alcaloizi protoberberinici
D. contine alcaloizi benzofenantridinici
E. este un antispastic si colagog
ACDE
2164. Vincae minoris herba conţine:
A. alcaloizi indolici
B. aminoacizi
C. alcaloizi izochinolinici
D. taninuri
E. alcaloizi tropanici
ABD
2165. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune ocitocica?
A. ergotamina
B. ergometrina
C. DH-ergocriptina
D. DH-ergometrina
E. DH-ergocristina
AB
2166. Pentru efectul antimigrenos se folosesc urmatorii alcaloizi din Secale cornutum:
A. ergosina
B. ergovalina
C. ergotamina
D. DH-ergotamina
E. DH-ergotoxina
CD
2167. Atropina este esterul:
A. tropanolului
B. pseudotropanolului
C. acidului (l)-tropic
D. acidului (d,l)-tropic
E. acidului (d,l)-atropic
AD
342
2168. Care dintre alcaloizii enumerati au actiune antispastica?
A. chelidonina
B. emetina
C. papaverina
D. atropina
E. rezerpina
ACD
2169. Care afirmatii referitoare la alcaloizii tropanici sunt adevarate?
A. sunt raspanditi in specii din familia Solanaceae
B. provin biogenetic de la ornitina
C. sunt alcaloizi eteri
D. sunt biosintetizati din triptofan
E. sunt alcaloizi esteri
ABE
2170. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?
A. actioneaza asupra sistemului nervos simpatic
B. are actiune antispastica
C. produce scaderea secretiei glandelor exocrine
D. este un alcaloid cu structura izochinolinica
E. produce midriaza
BCE
2171. Care afirmatii referitoare la atropina sunt adevarate?
A. produce relaxarea musculaturii netede
B. stimuleaza secretia gastrica
C. produce dilatarea pupilei
D. stimuleaza centrul respirator
E. modifica ritmul cardiac
ACDE
2172. Opiul:
A. contine cocaina
B. are actiune analgezica
C. are actiune anestezica puternica
D. se obtine din capsule de Papaver bracteatum L.
E. contine alcaloizi cu nucleu morfinanic
BE
2173. Latexul de rostopasca:
A. contine alcaloizi
B. contine enzime proteolitice
C. are culoare portocalie
D. contine substante rezinoase
E. are culoare galben-verzuie
ABCD
2174. Extractele de Chelidonii herba se utilizeaza:
A. in tratamentul diskineziilor biliare
B. pentru eliminarea calculilor biliari
C. in hipo- sau atonie veziculara
D. in tratamentul icterului
E. in colica renala
ABCD
2175. Vincamina:
A. se utilizează în geriatrie
B. este contraindicate în tumori cerebrale
C. are un derivate de semisinteza numit vinpocetina
D. se extrage din Vincae minoris herba
E. este un alcaloid izochinolinic
343
ABCD
2176. Următoarele afirmații despre Catharanthi rosei herba et radix sunt adevărate:
A. se recoltează de la specia Vinca rosea L.
B. alcaloizii sunt în cantitate mai mare în partea supraterestră decât în rădăcină
C. conține alcaloizi monomeri și dimeri
D. principalii alcaloizi sunt vinblastina și vincristina
E. alcaloizii sunt imunostimulatori
ACD
2177. Care afirmatii referitoare la alcaloizii lisergici din cornul de secara sunt adevarate?
A. stimuleaza contractia fibrelor netede ale muschiului uterin
B. produc vasodilatatie periferica
C. produc vasoconstrictie periferica
D. se utilizeaza in metro- si menoragii
E. produc relaxarea fibrelor netede ale muschiului uterin
ACD
2178. Chelidonii herba se caracterizează prin:
A. tulpini glabre
B. frunze opuse, penat-partite
C. frunze pubescente, moi la pipăit
D. caliciu format din două sepale caduce
E. inflorescenţe umbeliforme, cu flori galben-aurii
DE
2179. Retineti afirmatiile corecte referitoare la papaverina:
A. se gaseste in Opium
B. se gaseste in Capita Papaveris
C. face parte dintre alcaloizii benziltetrahidroizochinolinici
D. face parte dintre alcaloizii benzilizochinolinici
E. este un alcaloid ftalidtetrahidroizochinolinic
ABD
2180. Alcaloizii morfinanici actioneaza:
A. analgezic
B. spasmolitic
C. hipnotic
D. narcotic
E. coronarodilatator
ACD
2181. Latexul proaspat de rostopasca se foloseste:
A. in tratamentul icterului
B. in tratamentul verucilor
C. ca antiviral
D. ca proteolitic
E. ca citotoxic
BCDE
2182. Notaţi afirmaţiile corecte în legătură cu specia Atropa belladonna L.:
A. specie anuală
B. recoltarea frunzelor se face între orele 9-11
C. în frunze conţinutul maxim de alcaloizi este atins în timpul fructificării
D. florile sunt grupate în inflorescenţe axilare
E. din culturi se recoltează, uneori, planta întreagă
BCE
2183. Despre alcaloizii dimeri din Catharanthi rosei herba et radix se poate afirma că:
A. cei mai importanți sunt vinblastina și vincristina
B. au acțiune antitumorală
C. toți alcaloizii dimeri sunt utilizați în tratamentul multor forme de cancer uman
D. au nucleu purinic
344
E. sunt imunosupresori
ABE
2184. Ipecacuanhae radix:
A. contine emetina, alcaloid cu nucleu indolic
B. se obtine de la speciile Cephaelis ipecacuanha A. Rich
C. intra in compozitia Pulberii Doveri
D. are un singur sort comercial
E. este oficinala in Farmacopeea europeana editia 9.0
BCE
2185. Care din următoarele afirmaţii privind cornul secarei sunt corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apă
C. doar alcaloizii derivaţi de acid lisergic (levogir) din cornul secarei manifestă acţiune farmacologică
D. ergometrina se indică în migrenă
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lisergici se intensifică acţiunea simpatolitică
BCE
2186. Emetina:
A. este expectoranta la doze mici
B. se extrage cu eter
C. este solubila in apa
D. are nucleu izochinolinic
E. este vomitiva la doze mari
ABDE
2187. Pentru extragerea industriala a atropinei se pot folosi urmatoarele produse vegetale:
A. Belladonnae radix
B. Belladonnae folium
C. Scopoliae rhizoma
D. Stramonii folium
E. Daturae innoxiae herba
AC
2188. Ipecacuanhae radix:
A. este utilizata in afecţiuni respiratorii, pentru fluidificarea secreţiilor bronşice
B. nu este produs oficinal
C. are actiune ocitocica
D. are mai multe sorturi comerciale care difera dupa ingrosarile inelare si strangularile radacinii
E. se foloseste in curele de dezalcoolizare, prin adăugarea la băuturile alcoolice
ADE
2189. Care din urmatoarele afirmatii privind cornul secarei sunt corecte?
A. ergocristina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip peptidic sunt insolubili în apa
C. doar alcaloizii levogiri din cornul secarei manifesta actiune farmacologica
D. ergometrina se indica în migrena
E. prin hidrogenarea alcaloizilor lizergici se intensifica actiunea simpatolitica
BCE
2190. Alcaloizii din Secale cornutum care formează complexul ergotoxinic sunt:
A. ergotamină
B. ergocriptină
C. ergosină
D. ergocornină
E. ergocristină
BDE
2191. Care din alcaloizii de mai jos imprimă culoare latexului de Chelidonium majus L.?
A. magnoflorina
B. sanguinarina
C. cheleritrina
345
D. berberina
E. chelidimerina
BCD
2192. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la Chelidonium majus L. sunt corecte?
A. chelidonina este un alcaloid cu nucleu bezofenantridinic
B. rostopasca apartine familiei Papaveraceae
C. chelidonina are actiune spasmolitica
D. laticiferele strabat numai tulpina
E. totalul alcaloidic are efect colecistokinetic
ABCE
2193. Ce pozitie are azotul din molecula alcaloizilor tropanici?
A. se gaseste în catena laterala
B. face parte din nucleul tropanic
C. este comun nucleului pirolidinic si piperidinic
D. se gaseste în acidul tropic
E. nucleul tropanic nu contine azot
BC
2194. Definiti opiul cu ajutorul afirmatiilor de mai jos:
A. reprezinta capsulele imature ale speciei Papaver somniferum L.
B. reprezinta latexul concretizat, obtinut prin incizarea capsulelor imature de Papaver somniferum L.
C. trebuie sa contina minimum 11 % morfina
D. trebuie sa contina minimum 11 % alcaloizi totali exprimati in morfina
E. are un coninut minimum de 1 % atropina
BC
2195. Care din preparatele farmaceutice enumerate sunt prevazute in FR X si se conserva la
Venenum?
A. Tinctura Opii
B. Tinctura Belladonnae
C. Tinctura Chelidonii
D. Tinctura Ipecacuanhae
E. Pulvis Opii et Ipecacuanhae
AE
2196. Enumerati aminoacizii care alcatuiesc catena peptidica a ergocriptinei:
A. valina
B. leucina
C. isoleucina
D. fenilalanina
E. prolina
BE
2197. Din grupul alcaloizilor de mai jos alegeti pe cei prezenti in Opium:
A. berberina
B. narcotina
C. morfina
D. papaverina
E. glaucina
BCD
2198. Alcaloizii din Secale cornutum sunt:
A. derivati de acetil -coenzima A
B. de tip aminoalcool
C. derivati de lizina-ornitina
D. de tip peptidic
E. derivati de iohimban
BD
2199. Care din urmatorii alcaloizi din cornul de secara sunt de tip peptidic?
A. ergotamina
346
B. ergometrina
C. ergosina
D. ergocristina
E. ergocornina
ACDE
2200. Care din următoarele afirmaţii privind alcaloizii din Secale cornutum sunt corecte?
A. ergocriptina face parte din grupa alcaloizilor de tip aminoalcool
B. alcaloizii de tip aminoalcool sunt solubili în apă
C. derivaţii acidului izolisergic (dextrogir) nu manifestă acţiune farmacologică
D. acţiunea ocitocică este imprimată de dubla legătură dintre carbonii 9 şi 10 ai acidului lisergic
E. administrarea prelungită sau excesul de ergometrină provoacă vasoconstricţie arterială ce poate duce la
gangrena extremităţilor
BCDE

347