Buzu Feodosia

Grupa 101, specialitatea psihologie

1.
Gemenii sunt identici dar totodată se diferențiază unul de celălalt. Poate la exterior se aseamănă ca două picături de apă,
însă caracterul, gusturile sunt total diferite. Dar citind unele curiozități am aflat că între gemeni există o legătură telepatică
puternică, iar cercetătorii au descoperit, că ea începe dintr-o etapă mult mai timpurie decât se credea. Frații gemeni
interacționează unul cu celălalt în mod intenționat încă de la 14 săptămâni de la concepție.
Ei își apleacă ușor capul unul pe umărul celuilalt, se sprijină frunte în frunte și sunt foarte atenți să nu se lovească în
zonele sensibile precum ochii. Aceste interacțiuni nu doar că îi ajută să stabilească o legătură misterioasă și puternică mai
târziu, dar îi ajută să dezvolte un soi de comunicare nonverbală pe care nimeni nu ar putea să o înțeleagă. Un studiu din 2016,
realizat de Universitatea din Washinghton, arăta că gemenii identici tind să trăiască mai mult decât gemenii fraternali, iar
gemenii tind să trăiască mai mult decât restul populației.„Există un beneficiu în a avea pe cineva aproape, care să aibă grijă sau
să îi pese de tine”, a spus autorul studiului și cercetătorul post-doctoral David Sharrow, într-un comunicat de presă. „Ei pot
oferi suport emoțional sau material, care duce la o mai bună longevitate.”
Iar acum am sa scriu cîte ceva despre legătura dintre mine și sora mea. Ceva interesant care s-a întâmplat pentru prima
dată a fost atunci când sora a fost internată în spital. Ea a început să plângă pentru că vroia acasă iar eu am început să plâng
pentru că am văzut-o pe ea plângând. În unile cazuri se întâmplă ca să avem același gând și putem să spunem amândouă odată
același cuvânt. Când una dintre noi răcește maxim peste o zi și a doua are temperatură și toate celelalte simptome. Mama mi-a
povestit că, când eram micuțe de jumătate de an, dacă o lua pe una dintre noi și se juca ca ea, atunci cealaltă plăngea tare,
mama punea mâna pe cealaltă și se liniștea.
 2. După ce am vizionat filmul am aflat ceva nou precum:
 Întra 15 zi se formează inima;
 La o lună copilul e asemenea ca o fasale;
 Capul este mai mare decât corpul;
 La ultrasonografie vedem dacă am fost vecini care au dispărut înainte de naștere;
 Cei care au aceiași placentă mama are riscul ridicat de a avea scurgeri;
 Primile care se mișcă sunt fetele;

3.
Denumirea Reprezentanții Lucrările Conceptele fundamentale Periodizarea dezvoltării umane
teorii (denumirea+definiția) (cu caracterizarea fiecărei
psihologice a perioade)
dezvoltării
12 caiete tragedia despre Problema limbajului egocentric- Criza de la momentul nașterii;
Teoria Lev Vîgotski Hamlet, print al prezintă prin sine câteva etape Vârsta prunciei (2 luni- 1 an) ;
sociocultural (1896-1934); Danemarcei de W. predecesoare dezvoltării limbajului Criza de la un an. Vâgotski
Shakespeare; interior. Autorul a demonstrate că: evendențiază 3 laturi de bază ;
ăa
Psihologia artei;  limbajul egocentric îndeplinește  Se referă la procesul stăpânirii
dezvoltării; mersului vertical;
Psihologia pedagogică; funcțiile intelectuale;
 Se referă la coință și afecte;
Sensul istoric al crizei în  se aproprie mult de limbajul
Acestea sunt reacții de protest
psihologie: interior;
față de alți oameni;
Metoda instrumental în  el, la hotarul între preșcolaritate  Se referă la limbaj; Această
pedagogie; și vârsta școlară mica, nu dispare perioadă se caracterizează
Problema dezvoltării ci se transformă în limbaj interior; prin faptul că, nu putem
culturale a copilului; Problema privind caracterul social al ,spune ferm- copilul vorbește
Rădăcinile genetice ale pruncului- copilul este o persoană sau nu;
gândirii și limbajului; complet social determinate de situția
Metoda instrumentală în socială de dezvoltare care se
psihologie; caracterizează prin 2 momente de bază;
Unelta și semnul în  caracteristica de pază a pruncului
dezvoltarea copilului; - dependența biologică deplină de
Istoria dezvoltării alți oameni. Micuțul nu poate să-
funcțiilor psihice și satisfacă nici o trebuință vitală,
superioare;problema chiar și cele mai elimentare, sunt
vărstei; satisfăcute cu ajutorul adultului;
 pruncul fiind complec dependent
de matur este în acelați timp
complet lipsit de mijloacede bază
de comunicare socială limbajul
uman;
Problema naturii găndirii și limbajului :
a) în plan filogenetic:
1. rădăcini genetice diferite;
2. dezvoltarea pe direcții diferite;
3. dezvoltarea independent;
4. nu se manifestă relația
caracteristică omului între aceste
2 procese;
b) în plan ontogenetic:
1. rădăcini genetice diferite;
2. stadiul găndirii fară limbaj și a
limbajului fără gândire;
3. gândire și limbaj cu direcții
independente în dezvoltarea
până la un moment dat;
Copilăria precoce (1-3 ani);
Criza de la 3 ani „eu singur ” se
dezvoltă conștiința de sine.
 Negativismul; este semnal
despre declanșarea crizei. Se
manifestă atunci când copilul
nu face ceva, nu îndeplinește
ceva numai pentru că acțiunea
dată a fost propusă de omul
matur;
 Încăpățânarea; este o reacție
a copilului când el insist
asupra unor fapte din
considerentul că el a cerut
această;
 Trotz; ceea ce înseamnă
îndărătnicie. Orintată
împotriva normelor de
educație care sunt stabilite
față de copil, ămpotriva
modului de viață în general;
 Eigensinn; bunul plac voluntar.
Această caracteristică de bază
a crizei se manifestă în
tendința copilului spre
autonomie, independență;
Copilăria preșcolară (3-7ani);
Creiza de la 7 ani; caracteristicile de
bază sunt:
 Diferențierea inițială a laturii
interioare și exterioare a
 4. la un moment dat direcțiile se personalității copilului;
aproprie, se intersectează și mai  Atitudinea nouă față de
departe avem gândire verbală și sentimentele, trăite proprii;
limbaj logic, intelectual;  Apare generalizarea și logica
Problema studiului experimental al sentimentelor, se dezvoltă o
dezvoltării noțiunilor: anumită ierarhie a lor;
Vârsta școlară (8-12);
1. Etapa sincretelor ;
Criza de la 13 ani;
2. Etapa complexelor false;
Vârsta pubertății (14-18 ani);
3. Etapa noțiunilor adevărate;
Criza la 17 ani;
Problema stadiului experimental a
dezvoltării noțiunilor științifice la elevi
Obiectivele majore sunt:
 Stabilirea direcțiilor specifice de
dezvoltare;
 Stabilirea relației instruirie-
dezvoltare;

Stadiul oral (de la naștere la un an)

Sinele este dominat. Energia libidinală
este centrată asupra gurii, iar copilul
Studii asupra isteriei;
obține satisfacție prin sugere și
Sigmund Freud Interpretarea viselor mușcare. Stadiul oral si împarte în
Teoria Psihologia vieții de fiecare Indentificarea- mechanism psihologic subfaza suptului pasiv, receptive și
(1856- 1939)
dezvoltării zi; care încearcă să explice asemănarea subfaza mușcării active. Fixația se
psihosexuale; Trei eseuri asupra crescândă între comportamentul copiilor poate exprima prin dependență cum
sexualității; și generațiile mai în vârstă; ar fi fumatul, lăcomia sau alcoolismul;
Viitorul unei iluzii; Stadiul anal (de la 1 an- 3 ani)
Acest stadiu are în centru senzațiile
de plăcere de la nivelul mucoaselor
rectului. Copilul este în stare să- și
exercite un anumit control asupra
funcții ale copilului. Copilul poate să-I
mulțumească părinților prin a fi
„curat” . senzațiile de plăcere care
sunt asociate cu „expulzarea” sau
„retenția” se asociază cu
comportamentul care are implicații
sociale. Fixația probabil reiese din
conflictul parinți/ copiii în timpul
instruirii igienice, duce la apariția
comportamentului de curățenie și
sistematizare;
Stadiul falic (de la 3 la 6 ani)
Energia libidinală centrată asupra
organelle genitale, iar sentimentele
devin sexuale. Freud a definit
problemele importante, originare în
complexul Oedip și complecul Electra.
Rezolvarea satisfăcătoare a
complexelor are ca effect
indentificarea copilului cu părintele
de același sex. Fixația se poate
prelungi și după această vărstă;
Perioada de latență ( de la 6 ani la
pubertate)
Aceasta este o perioadă de calm
relativ, după zbuciumul stadiului falic,
libidoul este slab. Este perioada
dezvoltării eului, mai ales în raport cu
deprinderile sociale și intelectuale;
 Stadiul genital (pubertatea)
Modificările hormonale stimmulează
reputația libido-ului. Se intensifică
interesul pentru plăcerea sexuală și
toate pulsiunnile sexuale anterioare
se transformă într-un set întegrat de
atitudini și trăiri sexuale adulte;

De la naştere până la 16/20 ani

Charlotte Buhler Primii ani de viaţă Este caracterizată prin lipsa propriei
Ciclurile vieții (1893- 1974) De la naştere la Autorealizarea este legată de viaţa familii, lipsa activităţii profesionale şi
umane; maturitate Diagnosticul creativă şi este punctul final al vieţii când a autodeterminării;
dezvoltării copilului de la valorile şi scopurile la care omul a fost De la 16/20 ani până la 25/30 de ani
naştere până la orientat conştient sau inconştient şi-au În această perioadă s-a evidenţiat că
şcolaritate găsit o realizare adecvată. Autorealizarea omul încearcă să-şi formeze propria
Valori în psihoterapie este strâns legată de capacitatea familie, apar scopurile, persoana
caută şi experimentează diferite
Cursa vieţii umane individului de a lansa scopuri.
activităţi dar autodeterminarea este
Problemele copilăriei şi Autodeterminarea este capacitatea
încă difuză;
profesorii omului de a lansa scopuri care sunt mai
De la 25/30 ani până la 45/50 de ani
Psihologia pentru viaţa adecvate, corespund esenţei proprii Această fază începe atunci când omul
contemporană interioare. Această capacitate de lansare îşi descoperă misiunea sa, când este
Introducere în psihologia a scopurilor depinde de nivelul formată familia. Tot în această fază
umanistă dezvoltării intelectuale a personalităţii are loc specificarea autodeterminării,
Copilul şi familia dat fiind faptul că cel din urmă omul lansează diferite scopuri şi le
determină profunzimea înţelegerii îndeplineşte;
potenţialului propriu interior. De la 45/50 ani până la 65/70 ani
Forţele motrice sunt tendinţele sau Omul ajunge la sfârşitul activităţii
 motivaţii înnăscute de autorealizare. profesionale, din familie pleacă
copiii, apar crizele sufleteşti iar spre
finele acestei faze dispare
autodeterminarea;
De la 65/70 ani până la moarte
Dispare familia, omul mai mult se
orientează la timpul trecut.
Persoanele de această vârstă trăiesc
cu amintirile vieţii de dinainte. Viaţa
se transformă într-o simplă existenţă;

Stadiul senzoriomotor (până la 2 ani)

Până la vârsta de un an și jumătate se
Jean Piaget (1896- Limbajul și gândirea Operațiile- sunt acțiuni interiorizate cu dezvoltă intelectual practic, neverbal.
1980) copilului caracter reversibil ce formează anumite Copilul experimentează lumea prin
Teoria
Judecata și rașionamentul structuri- „grupuri”; percepții imediate și prin activitate
dezvoltării Asimilarea- se referă la procesul prin fizică. Gândirea copiluluieste
la copii
cognitive; care o idee sau un obiect nou este dominată de pincipiu „aici și acum”.
Concepția lumii la copil
înțeles în termenii conceptelor sau Odată cu noțiunile practice de spațiu,
Judecata morală la copil
acțiunilor (schemelor) pe care copilul timp, cauză. O dată cu achiziția
Psihologia inteligenței
deja le are; conceptului obiectului și a celorlalte
Dezvoltarea noțiunii de mijloace de cunoaștere, se încheie
Acomodarea- reprezintă procesul
timp la copil complementar prin intermediul căruia stadiul senzoriomotor;
Noțiunea de viteză și toți indivizii își modigică conceptele și Stadiul preoperațional (la vârsta de
mișcare la copil acțiunile pentru a corespunde noilor aproximativ de 2 ani începe
Epistemologie genetică soluții, obiecte sau informații. Nu există următoarea etapă)
asimilare fară acomodare, dar și invers. Este marcată prin apariția funcției
Adaptarea- este un proces de echilibru simbolice a limbajului. Dezvoltarea
între asimilare și acomodare sau, un limbajului determină dezvoltarea
echilibru al schimbărilor dintre subiect și
obiect. Echilibru mai mult sau mai puțin
stabil, care poate să existe între asimilare
și acomodare caracterizează actul
intellectual;
intelectuală la această etapă. Copilul
poate gândi în imagini prin
intermediul funcției simboloce;
Stadiul operațiilor concrete (începe
aproape la 7-8 ani)
Caracteristica de bază este apariția
operațiilor,care la început au un
caracter concret. Trăsăturile
principale în dezvoltarea inteligenței
sunt achiziția gândirii reversibile și a
abilității de decentrare. Copilul este
capabil să înțeleagă de invariață, de
decentrare. Copilul este capabil să
înțeleagă de invarianță, deoarece își
dă seama de transformarea formei,
volumului este supusă reversibilității,
iar pe de altă parte gândire la copil nu
mai este dominată de o singură
particularitate a situației. Specific
pentru acest stadiu este abilitatea
crescută a copilului de a opera cu
concepte;
Stadiul operațiilor formale (de la 14
ani)
Marchează apariția abilității de a
raționa, fără a se bizui pe obiecte sau
evenimente concrete. Gândirea
copilului se aseamănă din ce in ce mai
mult cu cea a adultului.
Preadolescentul este capabil să
rezolve o problemă la nivel mintal;
 Nivelul preconvențional (4 -8/10 ani)
se împarte în 2 stadii:
1. Heteronomia morală- etica
Psihologia copilului; pedepsei și obedienței, iar
Lawrence Kohlberg Dezvoltarea morală- este un proces de natura stadiului, este bine
Copilul ca filozof moral;
Teoria (1927- 1987) internalizare strâns legat de vârsta dacă sunt urmate regulile
Stadiile și secvențele;
dezvoltării persoanei respective; impuse de cineva,se poate
Dezvoltarea cognitive a face tot ceea ce nu este urmat
judecății acțiunilor și gândurilor de o pedeapsă;
morale morale; 2. Hedonismul instrumental
primar- etica pieței și a
schimbului, este bine ceea ce
este agreat de cineva care
împarte favoruri;
Nivelul convențional (8/10- 13 ani)
stadiile:
3. Conformismul interpersonal-
etica părerii celorlalți, este
bine ceea ce aduce aprobarea
din partea grupuluide
apartenență;
4. Orientarea determinată de
sistemul social- etica legii și
ordinii impuse de sistemul
social, este bine ceea ce se
conformează obiceiurilor,
regulilor și autorităților.
Nivelul postconvențional (după 13
ani sau niciodată) stadiile:
 5. Stadiul contractului social-
etica contractului socia și a
drepturilor individuale, este
bine ceea ce se conformează
procedurilor existente, scopul
fiind acela de a evita
problemele sociale,
dezordinea;
6. Stadiul moralității autonome-
etica propriilor principii alese
și interiorizate, este bine ceea
ce este conform principiilor
morale generale interiorizate;

Modul de reprezentare enactivă- se

caracterizează prin fapul că gândirea
are în bază acțiunile fizice și nu
folosește imagini sau cuvinte. Înotul,
Studiu asupra gândirii;
patinatul sunt învățate prin practică și
Procesul educației;
Percepție socială- procesul percepției nu sunt reprezentate intern prin
Jerome Bruner Semnificația trăsăturilor care are ca scop de a indica asupra limbaj sau imagini;
( n. 1915) în izolare sau combinare; dependenței proceselor perceptive de Modul de reprezentare ionică- acest
Etapele
Cu privire la teoria experință trecută; mod este posibil atunci când copilul
dezvoltării
învățării; Intelectul- este rezultatul însușirilor de este capabil de a reprezenta mediul
cognitive;
Studiu asupra dezvoltării către copil „stimulatorilor” posibilităților prin imagini mintale. Ele sunt un
cognitive; mortice, senzoriale; mijloc prin care copilul poate
Procesul dezvoltării experimenta și construi o imagine a
cognitive în copilărie; mediului chiar dacă el este incapabil
 Importanța educației; de-al descrie în cuvinte;
Modul de reprezentare simbolică-
apare odată cu dezvoltarea la copil a
capacității de reprezentare a mediului
prin limbaj și ulterior prin intermediul
altor sisteme simbolice (cifre,
muzică). Acest mod de reprezenare
conduce la un tip de gândire mult mai
flexibil și abstract;

Prima etapă (0- 6/7 luni)- este

perioadda formării la copil a primelor
mijloace emoționale de comunicare
cu omul matur. Aproximativ la luna a
Copilul dificil;
treia de viață adultul devine factor de
Dezvoltarea psihică a
Henri Wallon Wallon analizează și se referă critic la semnificație emoțională generalizată.
Toria (1879-1962) . Rene copilului; concepțiile care reduceau ontogeneza la Pe baza unei reacții emoționale
dezvoltării Zazzo (1910-1995) De la acțiune la gând; filogeneză. Importanța factorului biologic pozitive generalizate la copil se
persoanei Scopurile și metodele nu poate fi negată dacă ne referim la formează o poziție de un interes activ
psihologiei; acele funcții, care sunt caracteristice față de adult;
Copilul turbulent; pentru om ca reprezentat al neamului; Etapa a doua (6/7 luni- 12 luni)- este
Evoluția psihică a perioada emoționale- motorie. În
copilului; cadrul comunicării emoționale
De la act la gândire; inițiativă trece de partea micuțului: el
Originile gândirii la copil; cere de la adult atenție. Treptat
copilul deevine apt de a manipula cu
stările emoționale proprii;
Etapa a treia (1- 3 ani)- se
caracterizează prin mărimea
independenței, copilul, care vrea să
se asemene mai mult cu adultul. În
acest timp micuțul imită omul matur
datorită dezvoltării limbajului,
mersului. Datorită acestei imitări
copilul se evendențiază pe sine însuși
din anturajul social. Are loc
diferențierea „eului”;
Etapa a patra (3-6 ani)- este numită
„personalism”. Copilul ofensează
oamenii din jur numai din cauza că el
vrea să simtă independență proprie.
În același timp are loc compararea
permanentă a sa cu alți oameni.
Copilul devine pentru sine obiect de
cercetare. El se admiră pe el însuși,
însă el este orientat la atitudinea
omului matur față de sine;
Etapa a cincea (7- 14 ani)- procesul
dezvoltării personalității, pare cu mult
mai sărac. O mare importanță au
colectivele de copii, care determină
formarea personalității. După această
perioadă liniștită urmează o nouă
criză în dezvoltare, care începe odată
cu maturizarea sexuală;
 De la naștere și până la un an:
încrederea vs. Neîncrederea- în
funcție de îngrijirea și dragostea
acordată copilului. El are nevoie de
ocrotire consecvență și stabilă pentru
a-și dezvolta sentimentele de
securitate. Rezultatul favorabil
Copilăria și sicietatea; încredere în mediul înconjurător și
Erik Erikson Indentitatea: tinerețea și Drept bază a concepției este teoria lui E. speranța de viitor. Satisfacerea
(1902- 1994) crizele; Erikson potrivit căreia formarea corespunzătorare a nevoilor
Teoria Indentitatea și crizele personalității se produce în raport cu bebelușilor va conduce la dez. Unei
dezvoltării diferite crize care caracterizează fiecare atitudini încrezătoare față de mediu și
vieții;
psihosociale; stadiu de dezvoltare; speranța în viitor. Rezultatul
Maturitatea; eseuri;
nefavorabil suspiciune, insecuritate,
Tânărul Luther;
teamă de viitor. Nesatisfacerea
Dimensiunile noii acestornevoi existențiale într-un mod
identități; favorabil va conduce în viitor la dez.
Adevărul lui Ghandi; sentimentului de neîncredere, teama
de viitor în general;
al doilea și al treilea an de viață
autonomie vs. rușine și îndoială de
tine. Copilul caută independență față
de părinți
+ Un simț al autonomiei și aprecieriii.
Încurajarea din partea părinților în
această etapă va dez. copilul
sentimentul de singuranță și
încredere absolut necesară în
viitoarele situații- problemă pe care le
pot îndeplini în viitor;
-Sentimentul de rușine și îndoială
despre propria capacitate de
autocontrol;
Al patrulea și al cincilea an. Inițiativă
vs. vinovăție. Copilul explorează
mediul și planifică noi activități:
+Abilitatea de a iniția activități și
bucuria de a participa la ele. În
această perioadă, copilul începe să
exploreze lucruri noi, să-și descopere
abilității motorii;
-Teama de pedeapsă și vinovăție cu
privire la sentimetele personale.
Intervenția educativă
nerecorespunzătoare va dezvolta
copilul o teamă de pedeapsă
exagerată;
De la 6 la 11 ani. Hărnicie vs.
trândăvie. Copilul dobândește
informații importante și deprinderi
legate de cultura din care face parte:
+simțul competenței și achiziției.
Încrederea în propria abilitate de a
elabora și îndeplini lucruri;
-reacțiile din partea celorlalți pot
cauza sentimente de inadecvare și
inferioritate;
Adolescența (12- 18 ani) identitate
vs. confuzia rolului. Adolescentul
caută o indentitate personală și
profesională coerentă:
+ abilitatea de a se vedea pe sine ca
fiind consecvent și o persoană
integrată cu o indentitate personală
puternică;
-confuzie cu privire la cine este
adolescentul (el ca persoană);
Vârsta adultă tânără (20- 30 de ani)
intimitate vs. izolare.adultul caută
relații personaleprofunde și durabile,
în special cu un partener de sex opus;
+abilitatea de iubire și dăruire;
-izolare relații seperficiale cu ceilalți;
Vârsta adultă mijlocie (40-64 ani)
generativitate vs. stagnare. Individul
caută să fie productiv și creativ și să-și
aducă o contribuție în societate ca
întreg;
+interesul și grija față de ceilalți într-
un sens mai larg. Criza se poate
rezolva având copii sau prin
împărtășirea conștiințelor în diverse
moduri, activități ca profesorul,
psiholog;
-stagnareadezvoltării; plictiseală și un
intereas deosebit pentru propria
persoană. În acest stadiu, problemele
apar în cadrul când din diverse motive
nu a avut loc acumularea de
cunoștințe sau are cui împărtăși din
experiențele sale;
Vârsta adultă târzie (65+). Integritate
vs. disperare. Individul își revizuiește
și evaluiază ceea ce a îndeplinit în
viață;
+satisfacția de viață; acceptarea
morții. Erikson spune:„așa cum un
copil nu se teme de viață, nici un
adult, chilibrat nu se teme de
moarte”;
-regret față de posibilitățile omise și
pierdute;teama de moarte. După 65
de ani, dispare rolul profesional odată
cu pensionarea, dispare și rolul
pariental când copiii sunt la casele
lor;

Etapa 0- formarea motivației, această

etapă a fost introdusă mai târziu în
comparație cu celelalte etape. Aici se
formează motivația pentru activitate;
Etapa 1- învățarea acțiuni noi,
 necunoscute începe cu procesul
Piotr Galperin Elaborează concepția formării pe etape a preventiv de cunoaștere a problemei.
(1902- 1988) Specificul psihologic al acțiunilor psihice. Teza de bază În această etapă apare noțiunea de
Teoria formării folsirii uneltelor de către constituie activitatea psihică este Bază de Orientare a Acțiunii (BOA). Ea
acțiunelor om și a mijloacelor rezutatul- în planul percepției, se împarte în trei tipuri:
intelectuale; auxiliare de către reprezentărilor și noțiunilor. Transferal I. BOA este constituită numai
se efectuiază trecând priinn anumite din modelele acțiunii și a
animale;
etape, unde la fiecare din ele se produc produsului. Îndeplinirea unei
Despre formarea
transformări sistematice după patru sarcini poate fi realizată destul
acțiunilor intelectuale și a însușiri de bază a acțiunilor îndeplinite de precis, însă acțiunea
noțiunilor; de om; rămâne a fi instabilă față de
Despre formarea modificarea condițiilor. Din
imaginilor senzoriale și a aceste cosiderente niciodata
noțiunilor; nu se obține un rezultat la
Acțiunea mintală ca bază nivelul de 100%;
a formării ideii și imaginii; II. BOA conține nu numai
modelele acțiunii și produsele
ei dar și toate indicațiile
necesare cum corect trebuie
îndeplinită acțiunea cu un
material nou. Aceasta
determină constanța,
stabilitatea acțiunii față de
schimbarea condițiilor și
transferul ei în alte îsărcinări;
III. În acest caz în prim plan apare
învățarea planificată a analizei
problemelor noi, care permite
evidențierea punctelor de
reper, condițiile îndeplinirii
corecte a însărcinărilor. Erori
 se comit numai la începutul
instruirii și se referă la
procesul de analiză a
condițiilor;
Etapa a 2- Prindule, Ttalâzina au
demonstrat în urma unor studii că și
în vârstele mai târziu acțiunea nouăse
formează cu succes la început numai
în formă exterioară. De cele mai
multe ori trebuie să folosim scheme,
diagrame. Evidențierea conținutului
adevărat al acțiunii este necesar de a
supune acesta unor prelucrări
complicate:
 Desfășurarea acțiunii-
înseamnă procesul de
evidențiere a tuturor
operațiilor în multitudinea
legăturilor;
 Generalizarea acțiunii-
înseamnă evindențierea
acelor însușiri a obiectului
care sunt necesare pentru
îndeplinirea acțiunii date;
Etapa 3- conținutul adevărat el
acestei etape constă în transferarea
acțiunii în planul vorbirii în afara
reperelor pe obiectele materiale. Este
vorba despre etapa îndeplinirii
acțiunii în planul vorbirii. Limbajul
este forma acțiunii materiale;
Etapa 4- începe cu transformarea
treptată a acțiunii îndeplinite în
planul vorbirii în plan interior și se
finisează cu pronunțarea liberă
deplină a acțiunii în planul vorbirii
pentru sine;
Etapa 5- în această etapă decurge
reducerea însuși a vorbi. Vorbirea
exterioară se transformă în cea
interioară, care decurge automatizat
și în afara introspecției;