Ministerul Educației, Culturii și Cercetării CIDDC

EDUCAȚIE PENTRU SOCIETATE

Clasa a V-a

Unitatea de învățare
OPINIA FIECĂRUIA CONTEAZĂ

Suport didactic pentru profesori

Chișinău 2018
 DREPTUL COPILULUI DE A FI ASCULTAT

DREPTUL COPILULUI DE A FI ASCULTAT

Articolul 12 al Convenției cu privire la Drepturile Copilului stipulează:
„1. Statele părți vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia asupra
oricărei probleme care îl privește, opiniile acestuia urmând să fie luate în considerare, ținându-se seama de
vârsta sa și de gradul său de maturitate.
2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în orice procedură judiciară sau
administrativă care îl vizează, fie direct, fie printr-un reprezentat sau un organism competent, în conformitate
cu regulile de procedură din legislația națională“.
Dreptul de a fi ascultat are 3 elemente de bază:
l A avea oportunități pentru exprimarea liberă a punctelor de vedere
l A lua în considerare/ în serios punctele de vedere exprimate
l A avea posibilitatea de a influența procesul decizional

Dreptul copilului de a fi ascultat în domeniul educației și în școli

Comitetul pentru Drepturile Copilului, în Comentariul General nr. 12 (2009), constată și recomandă
următoarele:
,,105. Respectarea dreptului copilului de a fi ascultat în domeniul educației este fundamental pentru a asigura
realizarea dreptului la educație. Comitetul constată cu îngrijorare perpetuarea unor fenomene precum
autoritarismul, discriminarea, violența și lipsa respectului în realitatea multor școli și clase. Asemenea
contexte nu creează condiții favorabile pentru ca fiecare copil să-și poată exprima opiniile și acestea să fie
luate în considerare.
106. Comitetul recomandă Statelor părți să ia măsurile de rigoare pentru a oferi copiilor posibilitatea de a se
pronunța referitor la problemele enunțate mai sus, precum și să garanteze că se va ține cont de părerile lor.
107. În totalitatea contextelor educaționale, inclusiv în programele educative pentru copiii mici este necesar
să se pună accentul pe promovarea rolului activ al copiilor într-un mediu de învățare participativ. Procesele
de predare și învățare trebuie să ia în considerare condițiile de viață și perspectivele copiilor. Din acest
considerent responsabilii din domeniul educației trebuie să țină cont de părerile copiilor și părinților la
elaborarea curriculumului și programelor școlare.
108. Educația în domeniul drepturilor omului nu poate modela motivațiile și comportamentele copiilor decît
atunci cînd drepturile omului sunt aplicate în instituțiile în care copilul studiază, se joacă și conviețuiește cu
alți copii și adulți. Dreptul de a fi ascultat este în particular în vizorul copiilor în aceste instituții, aceștia avînd
posibilitatea de a examina dacă în practică se ține cont de viziunile lor, așa cum este prevăzut în Convenție.
109. Participarea copiilor este vitală pentru instaurarea în sălile de clasă a unei atmosfere sociale care să
stimuleze cooperarea și sprijinul mutual, condiții necesare unei învățări interactive axate pe elev. Este
deosebit de important să se acorde atenție opiniilor exprimate de către copil dacă se dorește eliminarea
discriminării și prevenirea violenței și măsurilor disciplinare. Comitetul salută dezvoltarea și extinderea
consilierii și educației de la egal la egal.
110. Implicarea constantă a copiilor în procesele decizionale poate fi realizată în special prin intermediul
consiliilor de clasă, consiliilor de elevi, precum și prin prezența reprezentanților elevilor în cadrul consiliilor și

„Educația pentru toți, o abordare bazată pe principiile drepturilor omului: Un cadru pentru realizarea dreptului copiilor
la educație și drepturilor copiilor în cadrul educației“, UNICEF/UNESCO (2007).
Comitetul pentru Drepturile Copilului, recomandarea generală nr. 1 (2001) cu privire la finalitățile educației (articolul
29, paragraful 1 al Convenției), (CRC/GC/2001/1).

3
 DREPTUL COPILULUI DE A FI ASCULTAT

comitetelor școlare, unde aceștia să-și poată exprima liber viziunile asupra elaborării și implementării
politicilor școlare și codurilor de conduită. Acest drept trebuie să figureze în legislație și aplicarea acestuia nu
ar trebui să depindă de bunăvoința autorităților, școlilor și directorilor.
111. Dincolo de mediul școlar, Statele părți ar trebui să consulte copiii la nivel local și național cu privire la orice
aspect al politicii educaționale, inclusiv adaptarea sistemului educativ la nevoile copiilor, educația non-
formală și informală, care oferă copiilor „a doua șansă“, curriculumul școlar, metodele de predare, structurile
școlare, standarde, formarea bugetului și sisteme ce asigură protecția copilului.
112. Comitetul încurajează Statele părți să acorde sprijin organizațiilor independente ale elevilor care ar ajuta
copiii să-și exercite competent rolul de participanți activi în sistemul educației.
113. Dreptul copilului de a fi ascultat urmează a fi garantat în cazul deciziilor privind trecerea la o altă treaptă
de studii sau alegerea profilului, decizii ce afectează direct interesul suprem al copilului. Asemenea decizii
trebuie să fie supuse unui control administrativ sau judiciar. Pe lîngă aceasta, în ceea ce privește măsurile
disciplinare, dreptul copilului de a fi ascultat trebuie să fie respectat pe deplin, în special, în cazul excluderii
copilului de la studii sau exmatriculării din școală, această decizie trebuie să fie supusă controlului judiciar pe
motiv că vine în contradicție cu dreptul copilului la educație.
114. Comitetul salută apariția programelor școlare prietenoase copiilor în multe țări, programe ce caută să
creeze contexte sigure, interactive, receptive și participative, care pregătesc copiii și adolescenții să joace un
rol activ în cadrul societății și să devină cetățeni responsabili în comunitatea din care fac parte.”

Condițiile de bază pentru implementarea dreptului copiilor de a fi ascultat

Comitetul pentru Drepturile Copilului a determinat ce este o participare etică și adevărată
„132. Comitetul recomandă insistent Statelor părți să evite abordări ce se reduc la măsuri simbolice și
limitează copiii în exercitarea dreptului de a-și expune părerile sau care permit copiilor să se exprime, însă fără
a acorda mare atenție opiniilor formulate. El subliniază că manipularea copiilor de către adulți, plasarea
copiilor în situații în care aceștia spun doar ceea ce li se permite sau expunerea copiilor la riscul de a se pomeni
în situații periculoase în rezultatul participării nu reprezintă practici etice și nu vor fi percepute drept dovezi de
implementare a articolului 12.
133. Pentru a fi eficientă și utilă participarea trebuie să fie concepută ca un proces și nu ca un eveniment izolat
ce are un caracter extraordinar. Experiența acumulată de la adoptarea Convenției pentru Drepturile Copilului
în 1989 a dus la un consens larg cu privire la condițiile de bază ce trebuie să fie respectate pentru a garanta
implementarea eficientă, etică și utilă a articolului 12. Comitetul recomandă Statelor părți să includă aceste
condiții în toate măsurile legislative și de alt ordin în vederea asigurării implementării articolului 12.
134. Toate procesele în cadrul cărora se solicită opiniile sau participarea unui sau mai multor copii
trebuie să fie:
a) Transparente și informative – copiii trebuie să dispună de informații complete, accesibile, ce vor ține cont
de diversitate și vor fi adaptate vîrstei lor, cu privire la dreptul de a-și exprima liber viziunile, acestea fiind luate
ulterior în considerare, precum și cu privire la modalitatea în care copiii vor fi invitați să participe, domeniul de
aplicare, scopul și consecințele posibile ale participării lor.
b) Benevole – în nici un caz copiii nu trebuie să fie impuși să-și exprime punctul de vedere și ei trebuie să fie
informați că au dreptul să se retragă la orice etapă a participării.

Statele părți trebuie să țină cont de recomandarea generală a Comitetului nr. 8 (2006) cu privire la dreptul copilului de a
fi protejat împotriva oricărei pedepsei corporale și altor forme crude și degradante de pedepsire, ceea ce explică
necesitatea strategiilor participative în eliminarea pedepsei corporale (CRC/C/GC/8).

4
 DREPTUL COPILULUI DE A FI ASCULTAT

c) Bazate pe principiul respectului – opiniile copiilor trebuie să fie tratate cu respect și ei trebuie să se
bucure de oportunități de a propune idei și lansa activități. Adulții care lucrează cu copiii trebuie să
recunoască, să respecte și să exploateze formele existente de participare a copiilor, spre exemplu, contribuția
lor în cadrul familiei, școlii, culturii și mediului de lucru. De asemenea, se impune necesitatea înțelegerii
contextului social, economic, ecologic și cultural în care se înscrie viața copiilor. Persoanele și organizațiile
care lucrează cu și pentru copii trebuie să respecte opiniile copiilor cu privire la participarea lor în cadrul unor
manifestații publice.
(d) Relevante – problemele în privința cărora copiii au dreptul să se expună trebuie să fie cu adevărat
relevante pentru viața lor și să le permită să profite de cunoștințele, competențele și capacitățile lor. În plus la
aceasta, este necesar să fie creat un spațiu ce le-ar permite copiilor să scoată în relief și să abordeze
problemele pe care ei înșiși le consideră pertinente și importante.
(e) Prietenoase copilului – contextele și metodele de lucru urmează a fi adaptate la capacitățile copiilor.
Timpul și resursele necesare trebuie puse la dispoziția copiilor pentru a-i pregăti corespunzător și a le permite
să capete încrederea necesară și să profite de oportunitatea de a-și exprima viziunile. De asemenea, este
important să se țină cont de faptul că gradul de susținere de care au nevoie copiii și modalitățile lor de
participare variază în funcție de vîrsta și capacitățile lor în evoluție.
(f) Incluzive – participarea trebuie să poarte caracter incluziv, să evite modelele existente de discriminare și
să ofere copiilor marginalizați, băieți și fete, posibilitatea de a se implica (vezi paragraful 88 de mai sus). Copiii
nu reprezintă un grup omogen și participarea trebuie să garanteze egalitatea de șanse pentru toți, fără a
discrimina în baza unui motiv sau altul. De asemenea, este important ca programele să fie adaptate la
culturile copiilor din toate comunitățile.
(g) Susținute prin instruire – Pentru a facilita eficient participarea copiilor, adulții au nevoie să urmeze o
pregătire specială, să beneficieze de un anumit sprijin și să-și dezvolte anumite competențe, cum ar fi
capacitatea de a asculta copiii, de a conlucra cu aceștia, precum și de a-i implica în funcție de capacitățile lor în
evoluție. Copiii înșiși pot fi implicați în calitate de formatori și facilitatori privind promovarea unei participări
eficiente; ei au nevoie să-și consolideze capacitățile de participare eficient, spre exemplu, conștientizînd
nevoia de realizare a drepturilor lor, precum și să fie instruiți să organizeze reuniuni, să colecteze fonduri, să
colaboreze cu mijloacele de informare în masă, să țină un discurs în public și să promoveze un punct de
vedere.
(h) Sigure și să țină cont de riscuri – în anumite circumstanțe, exprimarea unei opinii poate presupune
anumite riscuri. Adulții trebuie să-și asume responsabilități față de copiii cu care aceștia conlucrează și trebuie
să întreprindă toate măsurile de precauție pentru a reduce la minimum riscurile de a expune un copil la
violență, exploatare sau oricare altă consecință negativă, din simplul motiv că acesta a decis să-și exercite
dreptul la participare. Printre acțiunile necesare pentru asigurarea protecției copiilor menționăm elaborarea
unei strategii clare de protecție a copiilor, luînd în considerare riscurile specifice ce pot surveni în cazul
anumitor grupuri de copii, precum și anumite obstacole suplimentare cu care aceștia se pot ciocni în
încercarea de a obține ajutor. Copiii trebuie să fie conștienți de dreptul lor de a fi protejați de orice pericol și să
știe unde se pot adresa pentru a obține ajutor, în caz de necesitate. Este important de a lucra cu familiile și
comunitățile în vederea conștientizării de către aceștia a interesului, dar și a posibilelor consecințe ale
participării și de a reduce la minimum riscurile la care copiii ar putea fi expuși.

(i) Responsabile – este deosebit de important să se asigure monitorizarea și evaluarea participării copiilor.
Spre exemplu, în cadrul oricărei cercetări sau oricărui proces de consultare copiii trebuie să fie informați
despre felul în care opiniile lor au fost interpretate și utilizate și, în caz de necesitate, să le se ofere posibilitatea
de a contesta și influenta analiza rezultatelor. Copiii mai pot beneficia de dreptul de a obține informații exacte
asupra felului în care participarea lor a influențat orice rezultat. Dacă este cazul, copiii trebuie să aibă
posibilitatea să participe la procese și activități de monitorizare. Este important de a urmări și de a evalua
participarea copiilor, făcînd apel, în măsura posibilului, la copiii înșiși.”

5
ACTIVITATE: CETĂȚENI AI REPUBLICII MOLDOVA ȘI AI LUMII

ACTIVITATE: CETĂȚENI AI REPUBLICII MOLDOVA ȘI AI LUMII

OBIECTIVE: l Identificarea drepturilor omului/ copilului;
l Examinarea relației dintre drepturile și responsabilitățile cetățenilor unui stat.

INSTRUCȚIUNI: 1. Începeți discuția despre ce înseamnă să fii un cetățean activ și responsabil. Menționați că
conceptul de cetățenie stabilește legătura dintre drepturile și responsabilitățile noastre. În
calitate de cetățeni:
- Așteptăm ca cei din jur să ne respecte drepturile
- La rândul lor, aceștia se așteaptă ca noi să ne îndeplinim responsabilitățile.

SPRE EXEMPLU:
În timp ce ai dreptul să fii în siguranță când traversezi drumul, ai și responsabilitatea de a te
asigura că nu-ți pui viața în pericol atunci când traversezi. (alegi să o faci într-un loc sigur)

2. Întrebați participanții care sunt drepturile de care dispun și scrieți pe tablă o listă a acestora. Spre
exemplu: nume, educație, siguranță, sănătate, familie, timp liber, intimitate, protecția față de
violență, exprimare liberă a opiniei, de a fi ascultat, la informare etc.
3. Se formează grupuri mici și fiecare grup ia unul sau mai multe drepturi. Pentru drepturile alese
fiecare grup identifică:
- Cine este responsabil din partea statului de respectarea/ asigurarea acestui drept
- Cine este responsabil din partea familiei (părinți, tutori, îngrijitori)
- Care sunt responsabilitățile noastre.

SPRE EXEMPLU
Dreptul: asistență medicală de calitate.
Cine este responsabil din partea statului: Guvernul este responsabil de crearea instituțiilor
medicale; medicii și asistentele medicale au responsabilitatea de a avea grijă de noi atunci
când ne îmbolnăvim, să comunice cu noi respectuos, să ne informeze într-un limbaj accesibil
despre starea de sănătate etc.
Cine este responsabil din partea familiei: părinții/ îngrijitorii sunt obligați să formeze
competențele unui mod de viață sănătos, să anunțe medicul de familie atunci când observă
primele semne ale îmbolnăvirii etc.
Care sunt responsabilitățile noastre: să avem grijă de sănătatea noastră, grație unui regim
alimentar sănătos, exerciții fizice, program echilibrat etc.

4. Invitați grupurile să prezinte rezultatele obținute în grupurile mici și inițiați discuții despre cum
a fost procesul de lucru, ce au aflat nou, ce dificultăți au întâlnit.
5. Concluzionați prin aceea că și dreptul la opinie, inclusiv prin crearea unui Consiliu al elevilor, de
asemenea, este un drept al tinerilor și implică mai multe responsabilități din partea adulților și a
lor.

6
 ACTIVITATE: CETĂȚENII ȘCOLII

ACTIVITATE: CETĂȚENII ȘCOLII

OBIECTIVE: l Identificarea persoanelor implicate în instituția de învățământ și rolul acestora, inclusiv rolul
elevului;
l Examinarea drepturilor și responsabilităților tuturor persoanelor ce activează în cadrul unității
de învățământ.
INSTRUCȚIUNI: 1. Inițiați o discuție despre ce persoane sau grupruri de persoane sunt implicate în viața școlii.
Întocmiți împreună o listă a celor implicați. Spre exemplu: elevii, profesorii, personalul tehnic,
părinții, maiștrii, administrația, psihologul, asistentul medical, bibliotecarul, administrația
publică locală, cadrul didactic de sprijin, pedagogul social, Consiliul de Administrare, Consiliul
elevilor, comitetul părinților etc.
2. Se formează grupuri mici pentru a discuta despre drepturile și obligațiile fiecărei persoane sau
grup de persoane implicate în sistemul educației. Fiecare grup alege o persoană/ grup de
persoane din lista stabilită și în urma discuțiilor constată 3 drepturi și 3 responsabilități ale
acestora (de exemplu, întocmirea orarului, comunicare cu respect pentru fiecare, curățenia în
clase, echipament adecvat, aprovizionarea cu hrană, siguranță și protecție, predarea orelor
etc).
3. Rezultatele obținute în grupurile mici se prezintă grupului mare și se inițiază discuții.
4. Ajutați participanții să identifice legăturile dintre aceste persoane sau grupuri, cine consultă pe
cine și în ce privință. Cine deține puterea? Pentru fiecare dintre drepturi și responsabilități se
discută/ decide dacă consiliul elevilor trebuie să fie implicat și în ce mod.
5. Concluzionați prin aceea că școala este o mare comunitate de oameni și că fiecare are rolul său.
Este important să cunoaștem care este rolul fiecărui membru al comunității școlare pentru a ne
asigura că aceasta funcționează în baza unor norme democratice, iar.puterea trebuie partajată
într-un mod echilibrat între toate persoanele.

7
ACTIVITATE: DE CE ȘCOALA TREBUIE SĂ AIBĂ UN CONSILIU AL ELEVILOR ?

ACTIVITATE: DE CE ȘCOALA TREBUIE SĂ AIBĂ UN

CONSILIU AL ELEVILOR ?
OBIECTIVE: l Consultarea opiniei despre așteptările de la Consiliul elevilor;
l Înțelegerea necesității unui consiliu al elevilor în școală.

INSTRUCȚIUNI: 1. Participanții formează câteva grupuri. Fiecare grup primește notițe/ fișe adezive și markere.
2. Întrebările ce urmează a fi discutate se scriu pe o tablă. (Spre exemplu: De ce ne dorim să
înființăm un Consiliu al elevilor? Ce așteptări au elevii și profesorii de la Consiliul elevilor? În ce
aspecte ale școlii am vrea să fie implicat Consiliul elevilor?)
3. Fiecare grup este rugat să aleagă una sau două din întrebările scrise pe tablă și scrie/deseneze
ideile pe notițe/ fișe adezive – fiecare idee pe o notiță/ fișă – și să genereze cât mai multe idei
posibil. Asigurați-vă că grupurile au luat întrebări diferite așa încât să avem răspunsuri la toate
întrebările.
4. Rugați, pe rând, reprezentanții fiecărui grup să iasă în față și să lipească ideile lor sub întrebarea
scrisă pe tablă, explicându-le, dacă este cazul. Încurajați participanții să grupeze ideile similare.
5. După ce toate ideile se regăsesc pe tablă, elevii sunt invitați să analizeze galeria de notițe pentru
a se familiariza cu toate ideile generate de către grupuri.
Iată câteva motive de ce trebuie să existe un Consiliu al elevilor, care ar putea fi relevante pentru
școala pe care o reprezentați:
n pentru a crea o atmosferă școlară pozitivă și prietenoasă;
n pentru a permite elevilor să participe plenar în viața școlii;
n pentru a încuraja implicarea elevilor;
n pentru a îmbunătăți disciplina școlară;
n pentru a ameliora relațiile dintre elevi și personalul școlii;
n pentru a oferi elevilor oportunități de învățare interactivă;
n pentru a crea un mediu de învățare inclusiv, nondiscriminatoriu, sigur și protectiv;
n pentru a ajuta elevii să-și dezvolte deprinderi de viață importante prin inițierea de proiecte
și soluționarea problemelor;
n pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte abilități de comunicare și manageriale, precum și
să-și crească nivelul de responsabilitate;
n pentru a dezvolta parteneriate reale între elevi și personalul școlii;
n pentru a arăta respect față de părerile/ ideile elevilor.

8
 ACTIVITATE: CE REPREZINTĂ UN CONSILIU AL ELEVILOR?

ACTIVITATE: CE REPREZINTĂ UN CONSILIU AL ELEVILOR ?

OBIECTIVE: l Explorarea opiniilor despre ce este un Consiliu al elevilor;
l Definirea conceptului de Consiliu al elevilor.

INSTRUCȚIUNI: 1. Distribuiți participanților câte o fișă de hârtie și rugați-i să scrie cu carioca un cuvânt care în
opinia lor ar defini cel mai bine ce este un Consiliu al elevilor.
2. Invitați-i să lipească aceste cuvinte pe tablă și să creeze un puzzle. Discutați despre produsul
elaborat în comun. Care sunt cuvinte-cheie care se repetă? Ce sens/ conținut au pus diferiți
participanți în acest cuvinte? Ce cuvinte credeti că lipsesc din acest puzzle?
3. Propuneți și alte cuvinte, pregătite din timp, dacă nu se regăsesc în acest puzzle. Discutați
despre ce putere au aceste cuvinte atunci când definim ce este un consiliu al elevilor.

Iată câteva cuvinte care pot defini ce este un consiliu al elevilor: comunicare, liderism,
cooperare, echipă, obiective, acțiuni, scop, alegeri, opinii, compromisuri, independență,
negocieri, acorduri, idei, reprezentare, decizii, proces etc.

4. În urma discuțiilor, formulați împreună un enunț prin care ați defini ce este un consiliu al elevilor.

Spre exemplu:
Un consiliu al elevilor este o structură consultativă și reprezentativă a elevilor prin
intermediul căreia aceștia pot să se implice în guvernarea școlii, lucrând în parteneriat cu
administrația, personalul și părinții în beneficiul școlii și al tuturor elevilor.

5. Menționați faptul că legislația Republicii Moldova obligă ca fiecare instituție de învățământ să

consulte periodic opinia elevilor și să creeze structuri de autoguvernare a elevilor la toate
treptele de școlaritate.

9
ACTIVITATE: VOCEA ELEVILOR ÎN ȘCOALĂ

ACTIVITATE: VOCEA ELEVILOR ÎN ȘCOALĂ

OBIECTIVE: l Prezentarea modalităților prin care vocea elevului poate să se facă auzită în școală;
l Determinarea rolului Consiliului elevilor în a reprezenta vocea tuturor elevilor în unitatea de
învățământ.

INSTRUCȚIUNI: 1. Elevii sunt invitați să formeze grupuri mici și să facă o listă a modalităților prin care își pot face
vocea auzită în școală.
2. Rugați reprezentanți din fiecare grup să prezinte răspunsurile grupului mare. Apoi discutați
rezultatele.
3. Dacă participanții nu au identificat suficiente locuri sau întâmpină greutăți în a le identifica,
distribuiți/ afișați lista de mai jos și propuneți-le să discute următoarele întrebări:
n Cum se pot face auziți elevii în fiecare dintre structurile menționate mai jos?
n Care dintre structurile analizate reprezintă cele mai bune locuri unde opinia elevului se poate
face auzită în școala voastră?
n Care este rolul Consiliului elevilor în ascultarea și reprezentarea vocii tuturor elevilor din
instituție?

Câteva dintre locurile în școală unde elevii își pot face părerile auzite sunt:
ь Orele de clasă/ dirigenție
ь Întrunirile cu elevii de la un anumit an de studii
ь Consiliul elevilor
ь Comisii sau grupuri de lucru ale consiliului elevilor
ь Ședințele generale anuale ale elevilor
ь Consiliul profesoral
ь Consiliul/ comitetul părintesc
ь Ședințele Consiliului de administrare

10
 ACTIVITATE: CARE ESTE ROLUL CONSILIULUI ELEVILOR?

ACTIVITATE: CARE ESTE ROLUL CONSILIULUI ELEVILOR?

OBIECTIVE: l Identificarea rolului consiliului elevilor în instituția de învțământ;
l Realizarea unui consens cu privire la rolul Consiliului elevilor în cadrul școlii din partea
reprezentanților elevilor, personalului și administrației.

INSTRUCȚIUNI: 1. Participanții formează grupuri mici. Fiecare grup are timp la dispoziție pentru a discuta despre
rolul consiliului elevilor în școală.
2. Rugați reprezentanții grupurilor să prezinte rezultatele discuțiilor în cadrul grupului mare
3. Distribuiți Fișa de lucru Rolul consiliului elevilor și invitați grupurile să discute rolurile enumerate
pe care ei nu le-au identificat. Considerați că consiliul elevilor din școala dumneavoastră ar
trebui să adopte careva dintre acestea?
4. Conveniți asupra rolului consiliului elevilor ca rezultat al discuțiilor purtate. Menționați faptul că
fiecare consiliu al elevilor își va determina propriul rol și activitățile pe care le va desfășura în
conformitate cu regulamentul de activitate, aprobat de directorul instituției. Este important ca
elevii, profesorii, directorul școlii, consiliul de administrație și alt personal să cunoască rolul
consiliului elevilor. Este util ca, în fiecare an, consiliul elevilor să-și revizuiască și modifice rolul,
după necesitate.

11
 FIȘĂ DE LUCRU: ROLUL CONSILIULUI ELEVILOR

FIȘĂ DE LUCRU: ROLUL CONSILIULUI ELEVILOR

Ascultarea opiniilor elevilor
Consiliul elevilor poate colecta opiniile, viziunile și ideile tuturor elevilor din școală.

Reprezentarea viziunilor elevilor

Consiliul poate reprezenta viziunile elevilor și poate constitui un forum în care toate preocupările elevilor ar
putea fi abordate. De asemenea, consiliul ar reuși să scoată la iveală dificultățile cu care se confruntă anumiți
elevi sau grupuri de elevi, fapt care în lipsa acestuia nu ar fi posibil. Astfel, odată colectate, părerile și
preocupările elevilor pot fi prezentate administrației.

Un organ consultativ
Consiliul elevilor poate avea și un rol consultativ. Astfel, elevii ar putea fi consultați înaintea implementării
noilor politici școlare (spre exemplu, uniforma școlară, nondiscriminarea, protecția față de violența,
activitățile sportive, etc). Acest lucru ar putea fi util în materie de colaborare și orientare holistică.

Contribuție în elaborarea politicilor

Consiliul elevilor ar putea contribui la elaborarea politicilor școlare, inclusiv regulamentului școlii. Consiliul ar
putea juca un rol important în administrarea școlii.

Furnizori de informații
Un alt rol atribuit consiliului ar fi cel de a oferi informații administrației. Acesta ar putea aduce la cunoștința
conducerii școlii anumite probleme ale elevilor pe care aceasta nu le cunoaște, precum și să ofere remedii și
idei de a le soluționa, cum ar fi presiunea din partea semenilor, violența, etc.

Un canal de comunicare
Consiliul elevilor poate fi un canal vital de comunicare în școală. El poate oferi direcției informații reale despre
opiniile elevilor, precum și furniza feedback elevilor din partea administrației. Consiliul poate stabili o
conexiune între elevi și organele de conducere ale școlii, cadrele didactice și alt personal.

Sprijin din partea colegilor

Consiliul elevilor poate acționa drept grup de sprijin din partea semenilor. El este în stare să acorde sprijin în
termeni confidențiali pentru elevii aflați în dificultate (spre exemplu, probleme de ordin personal, social sau în
relația profesor-elev).

Oportunitate de învățare
Consiliul elevilor poate deveni un instrument de învățare. Implicându-se în activitățile consiliului elevii au
oportunitatea de a învăța să gândească critic.

Îmbunătățirea atmosferei școlare

Consiliul elevilor poate contribui la instaurarea unei atmosfere pozitive în școală, insuflându-le elevilor
sentimentul de apartenență la comunitatea școlii. El poate transforma școala într-un loc mai sigur, agreabil și
plăcut.

Stabilirea legăturilor cu comunitatea

Consiliul elevilor poate stabili legături cu comunitatea locală, cu alte grupuri de cetățeni pentru a discuta și
contribui la soluționarea dieritor probleme.

12
 FIȘĂ DE LUCRU: ROLUL CONSILIULUI ELEVILOR

Prevenirea violenței
Consiliul elevilor poate avea un rol semnificativ în combaterea violenței în școală, consultând permanent
opinia semenilor despre cum se simt la școală, care sunt locurile/ spațiile sigure și mai puțin sigure.

Ameliorarea relației profesor-elev

Consiliul elevilor poate ameliora relația profesor/elev.

Îmbunătățirea condițiilor de studii pentru elevi

Este în puterea consiliului să contribuie la îmbunătățirea condițiilor elevilor în școală, cum ar fi, uniforma,
alimentarea, veceurile, pauzele, consultând permanent opinia elevilor despre aceste aspecteetc.

Ameliorarea mediului de învățare

Consiliul elevilor poate contribui la îmbunătățirea mediului de învățare prin crearea unui mediu școlar inclusiv
și pozitiv, care ar permite atât cadrelor didactice, cât și elevilor să-și dezvolte potențialul la maximum.

Conștientizarea de către elevi a existenței unor probleme majore/ actuale

Consiliul poate atrage atenția elevilor asupra problemelor sociale, precum sărăcia, ecologia, sănătatea și
presiunea/ bullying din partea semenilor.

Un parteneriat
Consiliul elevilor poate stabili un parteneriat cu administrația instituției, cadrele didactice și părinții în vederea
gestionării/ guvernării școlii.

13
ACTIVITATE: CARE SUNT RESPONSABILITĂȚILE ȘEFULUI CLASEI?

ACTIVITATE: CARE SUNT RESPONSABILITĂȚILE

ȘEFULUI CLASEI?
OBIECTIVE: l Reflecții asupra conceptului de responsabilitate și autorizare prin discutarea rolului de șef al
clasei/ grupei.
l Discutarea responsabilităților și competențelor șefului clasei/ grupei.

INSTRUCȚIUNI: 1. Elevilor li se distribuie fișa de lucru„supererou. Li se dă sarcina de a completa baloanele goale cu

competențele și responsabilitățile pe care un șef al clasei ar trebui să le aibă. Ei lucrează
individual, timp de 10 minute.
2. După ce au realizat sarcina, elevii sunt grupați și discută fișele lor. Ei ajung la o concluzie asupra
celor mai relevante caracteristici, competențe și responsabilități pe care un șef de clasă ar trebui
să le aibă. Concluziile fiecărui grup sunt notate pe o fâșie de hârtie.
3. Fâșiile cu preferințe sunt lipite pe imaginea supereroului plasată pe flipchart sau pe tablă.
4. Profesorul inițiază o discuție pornind de la următoarele întrebări:
n Care este cea mai importantă competență pe care un șef de clasă ar trebui să o aibă?
n Când va avea nevoie șeful clasei de susținere din partea celorlalți?
n Șeful clasei trebuie să fie un supererou?
n În ce situații, șeful clasei va fi la fel ca toți ceilalți?
n Ce slăbiciuni poate avea un șef de clasă?
n În ce condiții credeți că șeful clasei ar trebui înlocuit de altcineva? Cum?
n Ce dorințe nu poate realiza un șef al clasei?

5. După discuție, elevilor li se dă sarcina să se gândească dacă se pot imagina candidând pentru
poziția de șef al clasei. Ei trebuie să se gândească la responsabilitățile și la competențele
discutate anterior și să evalueze măsura în care ar fi capabili să-și asume această poziție.
6. Profesorul le dă o foaie de hârtie și le cere să-și treacă numele dacă sunt interesați să preia
această poziție.

14
 FIȘĂ DE LUCRU: „SUPEREROU”

FIȘĂ DE LUCRU: „SUPEREROU”

15
ACTIVITATE: CARE ESTE ROLUL POLITICIENILOR ÎNTR-O DEMOCRAȚIE?

ACTIVITATE: CARE ESTE ROLUL POLITICIENILOR ÎNTR-O

DEMOCRAȚIE?
OBIECTIVE: l Examinarea conceptului de reprezentare politică într-o democrație;
l Analiza conceptului de delegare a autorității și a responsabilității.

INSTRUCȚIUNI: 1. Elevilor li se distribuie schema reprezentării politice (fișă de lucru). Profesorul introduce
conceptul de delegare în cadrul unui stat și explică faptul că, așa cum sunt șefi de clasă, sunt și
șefi de stat. Ei au putere delegată.
2. Profesorul oferă informații despre schemă și explică sistemul de reprezentare. Procesul de
alegere a reprezentanților variază în funcție de diferite tipuri de sisteme statale (de exemplu,
într-o democrație directă sau într-o democrație indirectă).
3. Lucrând individual, elevii completează spațiile goale de pe fișă. Apoi, ei formează perechi,
discută ce știu despre politicieni și fac schimb de opinii despre aceștia. Următoarele întrebări ar
putea fi de folos:

n Ce credeți despre politicieni?

n Ce politicieni cunoașteți?
n Ce ar trebui să facă politicienii?
n Ce nu ar trebui să facă politicienii?
n De ce cred atât de mulți oameni că politicienii sunt răi?

4. Elevilor li se dă sarcina de a realiza interviuri și de a întreba alți oameni despre opiniile lor cu
privire la politicieni și la competențele acestora. Ei notează întrebările pe care vor să le pună
membrilor familiei , în cercul lor de prieteni și în comunitate. Profesorul îi instruiește să noteze
răspunsurile oamenilor. Pot fi sugerate câteva întrebări pentru interviu:

n Ce competențe ar trebui să aibă un politician?

n De ce credeți că politicienii sunt adesea considerați a fi răi?
n Ce caracteristici ar trebui să aibă un politician?
n Ce caracteristici nu ar trebui să aibă?

5. Elevii realizează interviurile după oră și aduc rezultatele în următoarea sesiune.

16
 CREAREA UNUI CONSILIU AL ELEVILOR

CREAREA UNUI CONSILIU AL ELEVILOR

INTRODUCERE
În conformitate cu prevederile Instrucţiunii privind constituirea și funcționarea Consiliului elevilor, aprobată
prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 136 din 26.03. 2013, fiecare instituție de învățămînt
profesional, este obligată să instituie un Consiliu al elevilor. Inițiativa de creare a Consiliului poate veni din
partea elevilor care se adresează echipei manageriale cu această solicitare. În acest caz, echipa managerială
oferă elevilor asistență logistică şi metodologică pentru organizarea acestui proces. În cazul în care această
inițiativă întârzie să apară din partea elevilor, echipa managerială și cadrele didactice vor iniția și facilita
procesul creării Consiliului elevilor.

Directorul instituţiei emite un ordin privind crearea sau realegerea Consiliului elevilor prin care stabileşte
procedurile, termenele şi responsabilii. Ordinul este făcut public atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru
părinţi şi elevi Directorul instituției se asigură că Consiliul este constituit la începutul fiecărui an școlar și
desemnează un profesor coordonator sau/ și un responsabil de activitatea acestuia din partea echipei
manageriale.

ALEGEREA REPREZENTANȚILOR
Există mai multe modalități de alegere a membrilor consiliului elevilor. Acest lucru depinde în mare parte de
structura consiliului elevilor. Cu toate acestea, iată câteva reguli ce sunt aplicabile pentru oricare tip de alegeri:

n Consiliul elevilor este reprezentativ în mod egal pentru toți elevii din școală.
n Doar elevii pot fi aleși în cadrul consiliului elevilor.
n Doar elevii pot participa la votarea membrilor consiliului elevilor.
n Fiecare elev din școală poate vota doar o singură dată.
n Se convine asupra procedurii de vot în prealabil.
n Se informează toți elevii despre locul și timpul desfășurării alegerilor.
n Se va oferi timp pentru alegeri în timpul unei zile de școală, dacă acest lucru este cu putință.
n Procedura alegerii asigură principiul votului secret.
n Numărarea voturilor se face de către elevi, în prezența unui profesor sau părinte.

17
ACTIVITATE: PROIECTAȚI STRUCTURA CONSILIULUI ELEVILOR PENTRU ȘCOALA VOASTRĂ

ACTIVITATE: PROIECTAȚI STRUCTURA CONSILIULUI

ELEVILOR PENTRU ȘCOALA VOASTRĂ
OBIECTIVE: l Determinarea unor criterii după care se poate stabili structura unui consiliu al elevilor;
l Identificarea celei mai potrivite structuri a consiliului elevilor pentru școală.

INSTRUCȚIUNI: Examinați în grupuri mici documentul din fișa de lucru și:

ь Identificați structura cea mai adecvată pentru școala voastră.
ь Propuneți o listă a avantajelor și dezavantajelor pentru fiecare structură identificată.
ь Proiectați structura consiliului elevilor pentru școala voastră.

FIȘĂ DE LUCRU: CREAREA ŞI ALEGEREA CONSILIULUI ELEVILOR

(Extras din Instrucţiunea privind constituirea și funcționarea Consiliului Elevilor, aprobată prin
Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 136 din 26 martie 2013)

Numărul şi componenţa Consiliului

Numărul şi componența Consiliului este determinată de către echipa managerială, după consultări
cu elevii şi obţinerea acordului acestora, ţinînd cont de faptul că Consiliul trebuie să reprezinte toţi
elevii din instituţie şi să-şi îndeplinească eficient funcţiile.

Membrii Consiliului pot fi doar elevii din instituţia respectivă. Nu există o recomandare strictă
privind numărul de elevi pe care ar trebui sa-l aibă un Consiliu. Un Consiliu reprezintă toate
grupele/ clasele din instituție sau fiecare paralelă de curs, asigură echilibrul de gen, reflectă
apartenența etnică și socială a instituţiei, inclusiv prezența elevilor cu dizabilități.

Nominalizarea şi alegerea membrilor

Alegerea membrilor CE poate fi făcută prin alegeri directe de către toţi elevii înscrişi în instituţie
sau prin delegare de către fiecare grupă a unui sau mai mulți reprezentanți, în urma organizării
alegerilor în grupa respectivă. Procedura de alegere a membrilor Consiliului este discutată de către
echipa managerială cu elevii. Este important de a explica elevilor avantajele și riscurile diferitor
metode de alegere. Numai după aceste discuții și obţinerea consensului între elevi, directorul
instituţiei stabileşte procedura și ziua alegerilor şi le anunţă tuturor elevilor. Indiferent de
modalitatea de alegere a membrilor CE, procesul de nominalizare şi alegere respectă următoarele
etape:

Nominalizarea candidaţilor
Modul de nominalizare a candidaților este stabilit de echipa managerială, după ce a consultat
elevii. Elevii ar putea să se nominalizeze înșiși sau pot fi propuși de către colegi cu solicitarea
acordului. Elevii nu pot fi impuşi de colegi sau adulţi să candideze. Candidații nu pot fi recomandați
sau aleși de către profesori sau echipa managerială. Este de preferat ca un alt elev/ă decît șeful
grupei să fie propus în Consiliu, pentru a implica mai mulţi elevi în guvernarea instituției. În calitate
de criterii pentru a fi nominalizaţi ar putea servi următoarele: dorința de a fi membru al CE, lipsa
restanţelor academice, precum şi comportamentul prosocial. Respectarea principiului non-
discriminării va oferi tuturor elevilor din instituţie şansa de a fi nominalizaţi.

18
 ACTIVITATE: ALEGEREA REPREZENTANȚILOR CLASEI

ACTIVITATE: ALEGEREA REPREZENTANȚILOR CLASEI

OBIECTIVE: l Explicarea procedurii alegerii reprezentantului clasei în consiliul elevilor;
l Prezentarea responsabilităților reprezentantului clasei în consiliul elevilor.

INSTRUCȚIUNI: Explicați procedura de alegeri stabilită în școală. Aceasta variază de la o școală la alta și poate
necesita explicarea următoarelor concepte:
Nominalizare: Oricine din clasă/an de studii poate nominaliza pe cineva, întrebându-l dacă
dorește să participe la alegeri. Când persoana este de acord să fie nominalizată, numele acesteia
este introdus pe o listă. Puteți vota pentru oricare persoană din clasă/an de studii ce figurează pe
listă.
Candidați: Elevii care au acceptat să fie nominalizați pentru alegeri în calitate de membru al
consiliului elevilor.
Manifest: Promisiunile pe care candidatul le face clasei despre ce vor face dacă vor fi aleși.
Votarea: Fiecare elev votează pentru candidatul dorit în calitate de reprezentant al clasei pentru
consiliul de elevi, completând buletinul de vot. Votul este secret.
Președinte al biroului electoral: Persoana care numără voturile și anunță rezultatele.
ь Grupul discută rolul reprezentantului clasei pentru consiliul elevilor.

ь Participanții formează grupuri mici și discută despre rolul reprezentantului clasei folosind Fișa
de lucru Reprezentantul clasei în consiliul elevilor.
ь Rugați fiecare elev să se gândească la următoarele lucruri:

- dacă ar dori să fie candidați;

- care ar fi angajamentul/ promisiunea făcută clasei. Propuneți-le să termine fraza:„Dacă aș

fi candidat, aș promite clasei că ... ”;

- calitățile pe care ar trebui să le aibă candidatul pentru care ei votează. Propuneți-le să

termine fraza: „Mi-aș dori ca persoana pentru care votez să ... “.

19
 FIȘĂ DE LUCRU: REPREZENTANTUL CLASEI ÎN CONSILIUL ELEVILOR

FIȘĂ DE LUCRU: REPREZENTANTUL CLASEI ÎN CONSILIUL ELEVILOR

Responsabilitățile reprezentantului clasei
l În calitate de reprezentant al clasei în consiliul elevilor, aveți misiunea să colectați opiniile și ideile colegilor
de clasă și să le transmiteți consiliului elevilor.
l De asemenea, aveți sarcina să informați cu regularitate clasa despre activitățile consiliului.
l Promovarea opiniilor clasei
l În cadrul orelor de clasă sau altor ședințe, elevii urmează să decidă ce probleme/preocupări ar dori să
abordați în cadrul consiliului elevilor.
l Întrucât există elevi care nu doresc să vorbească în fața clasei, găsiți o modalitate de a colecta toate opiniile
elevilor.
l Scrieți ideile exprimate în mod clar și prezentați-le în cadrul ședințelor consiliului elevilor sau asigurați-vă
că secretarul le-a înregistrat pe agenda de lucru înainte de organizarea ședinței consiliului.
l După fiecare ședință, informați clasa, cât de curând posibil, despre subiectele discutate în cadrul
consiliului și deciziile luate.
Informarea clasei despre conținutul ședințelor consiliului
l În fața clasei, dați citire unei note informative despre discuțiile purtate și deciziile luate în cadrul ședinței
consiliului și puneți-le pe tablă pentru ca toată lumea să poată avea acces la ele.
l Răspundeți la întrebările elevilor.
Cum să alegem un bun reprezentant al clasei pentru consiliu?
l La alegerea reprezentantului clasei pentru consiliu este important să vă gândiți la acea persoană care își va
îndeplini misiunea bine și corect. Alegerile nu trebuie să se transforme într-o competiție a popularității.
Reprezentantul clasei trebuie să fie:
l Serios: Vă veți onora promisiunile făcute? Veți participa cu regularitate la ședințele consiliului? Veți
informa clasa despre discuțiile și deciziile consiliului?
l Corect: Sunteți în stare să promovați opiniile și ideile clasei în cadrul ședințelor consiliului, chiar dacă
personal nu sunteți de acord cu acestea? Veți oferi tuturor elevilor din clasă oportunitatea de a se exprima
și veți aprecia în mod egal toate părerile exprimate?
l Un lider și negociator bun: Puteți facilita discuțiile într-un grup, asculta părerile fiecăruia și oferi sfaturi?
Puteți ajuta persoanele să ajungă la un compromis atunci când sunt exprimate idei diferite și-i puteți
convinge să ajungă la o înțelegere privind problemele ce urmează a fi aduse la cunoștința consiliului?
l Un bun ascultător: Puteți asculta opiniile fiecăruia și rezuma conținuturile?
l Un bun orator: Puteți vorbi clar și concis pentru a vă exprima punctul de vedere și lua parte activă la
discuții?
l Corect și eficient: Veți fi în stare să faceți notițe clare și exacte în timpul ședințelor de clasă și ale consiliului
elevilor? Veți comunica cu exactitate ideile și opiniile clasei consiliului elevilor și veți informa clasa despre
deciziile consiliului? Veți păstra informațiile în formă scrisă și nu veți pierde documente importante?
l De încredere: Dacă obțineți informații confidențiale sau dacă în cadrul ședințelor consiliului se discută
informații confidențiale, sunteți capabil să fiți discret?

20
 ACTIVITATEA: LANȚUL VOTĂRII

LANȚUL VOTĂRII
OBIECTIVE: Votarea, calcularea și implementarea voturilor.

MATERIALE: Fâșii de hârtie, foarfece, semnele „Da” și „Nu”, clame (scotch, lipici sau capse).

PREGĂTIRE: ь Tăiaţi mici fâșii de hârtie pentru fiecare participant;

ь Pregătiţi două semne cu inscripţiile „Da” și „Nu”;
ь Afișaţi semnele „Da” și „Nu” pe tablă sau pe perete astfel încât să puteţi agăţa de ele fâșiile
participanţilor.

PROCEDURĂ: 1. Întrebaţi participanţii dacă li s-a întâmplat vreodată să ia decizii împreună cu prietenii asupra
unor probleme greu de convenit, de exemplu, să decidă ce emisiune să vizioneze sau unde să
ia masa. Cum au luat decizia până la urmă? Spuneţi-le că un mijloc corect de a lua decizii
folosit adesea este votarea;
2. Ajutaţi grupul să aleagă o problemă care poate fi rezolvată imediat prin vot (de exemplu din
domeniile activităţi sau timp liber). Formulaţi propoziţia astfel încât răspunsul să fie „da” sau
„nu”;
3. Împărţiţi-le elevilor fâșiile de hârtie (le puteţi cere să-și scrie numele pe ele, dar puteţi de
asemenea să discutaţi conceptul de vot secret);
4. Explicaţi că o fâșie reprezintă un singur vot;
5. Permiteţi-le participanţilor să se deplaseze către semnele „Da” și „Nu” și să agaţe în formă de
verigă (cu clame, scotch, lipici, capse) “votul său” dedesubtul semnului care corespunde
alegerii fiecăruia, încât să construiască un lanţ de fâșii.

ÎNTREBĂRI: n Este cel mai lung lanţ sub semnul „Da” sau sub semnul „Nu”? Să numărăm.
n Vă vedeţi propria verigă?
n Ar fi arătat lanţul altfel dacă nu ar fi votat cineva dintre voi?
n Ce s-ar putea întâmpla dacă fiecare ar putea vota de câte ori ar dori?
n Ce a decis grupul să facă în urma votării?
n Este aceasta o decizie corectă?

21
FIȘĂ DE LUCRU: SEMNELE „DA” ȘI „NU”

Semnele „Da” și „Nu”

DA
NU
22
 ACTIVITATEA: DA/NU

ACTIVITATEA DA/NU
OBIECTIVE: Votarea și numărarea voturilor.

MATERIALE: Fâșii de hârtie, foarfece, semnele „Da” și „Nu”, clame (scotch, lipici sau capse).

PREGĂTIRE: ь Copiaţi și tăiaţi semnele Da/Nu. Puteţi să le folosiţi pe cele din activitatea precedentă.

PROCEDURĂ: 1. Efectuaţi un brainstorming pentru a găsi 10-15 probleme care pot fi decise printr-un vot „Da”
sau „Nu”. Iată câteva sugestii:
- îmi place varza;
- îmi place culoarea albastră;
- îmi doresc să pot zbura;
- elevii ar trebui să meargă la școală anul împrejur;
- vânatul balenelor trebuie interzis;
- este prea multă violenţă la televizor.
2. Anunţaţi votarea primei probleme.
3. Luaţi semnul „Da” și afișaţi-l pe un perete. Participanţii care votează „Da” trebuie să se
deplaseze în acea parte a sălii.
4. Luaţi semnul „Nu” și afișaţi-l pe peretele opus. Cei care votează „Nu” se vor mișca în partea
respectivă a sălii.
5. Continuaţi în același mod cu restul propoziţiilor;
6. Număraţi voturile și înscrieţi rezultatele într-un tabel sau pe tablă.

ÎNTREBĂRI: n Aceleași persoane au votat de fiecare dată „Da” („Nu”)?

n A votat cineva dintre prietenii tăi „Da” când tu votai „Nu” sau „Nu” când tu votai „Da”?
n A afectat aceasta opiniile tale despre această persoană?
n Te-ai gândit să treci de aceeași parte ca și prietenul tău?
n Ai fi votat altfel dacă ar fi fost un vot secret?
n Un vot secret este important? Când?
n Ce fel de putere ţi-au dat voturile?
n Cum un vot le dă putere adulţilor? Copiilor?

23
ACTIVITATEA: VOTUL BIZAR

VOTUL BIZAR
OBIECTIVE: Familiarizarea cu procedura votării și implementarea unui vot.

PROCEDURĂ: 1. Întrebaţi participanţii: Există o singură modalitate de a vota? Cum votează oamenii pentru a
alege Președintele ţării? Cum credeţi, cum se vota când nu existau calculatoare? Cum se
votează în clasă uneori?
2. Anunţaţi participanţii că astăzi vor vota într-un mod ciudat.
3. Demonstraţi următoarele patru moduri de a vota:
- sunt total de acord: ridicaţi ambele mâini în sus;
- sunt de acord: ridicaţi o mână;
- nu sunt de acord: daţi degetul mare în jos, atingeţi cu el piciorul;
- nu am nici o opinie: încrucișaţi mâinile pe piept.
4. Alegeţi niște afirmaţii bazate pe interesele participanţilor, cum ar fi:
- școala ar trebui să fie de o zi întreagă;
- îmi place pătrunjelul;
- roșu este culoarea mea preferată;
- mâncarea rece nu este gustoasă.
5. Finisaţi prin votarea asupra unei afirmaţii care poate fi numărată și implementată, așa ca:
- următoarea lecţie va fi matematica (literatura);
- mergem în excursie.

ÎNTREBĂRI: n Vă place să votaţi în acest mod? De ce da sau nu?

n A votat prietenul tău așa cum ai votat și tu? Are oare aceasta importanţă?
n Există situaţii când votul trebuie să fie secret. De ce?
n La final, v-a dat votul vostru personal putere? Cum?

24
 ACTIVITATEA: MAȘINUȚE-MAȘINUȚE

MAȘINUȚE-MAȘINUȚE
OBIECTIVE: Experimentarea și verbalizarea responsabilităţii de a vota.

PREGĂTIRE: ь Pregătiţi un spaţiu cât mai larg posibil.

PROCEDURĂ: 1. Explicaţi-le participanţilor că veţi juca un joc în care trebuie să fie responsabili.
2. Ajutaţi-i să formeze perechi și să decidă cine dintre cei doi va fi „șofer” și cine – „mașina” .
3. „Șoferii” vor sta în spatele „mașinilor” cu mâinile pe umerii „mașinilor”.
4. „Mașinile” vor avea ochii închiși.
5. Spuneţi-le „șoferilor” să-și conducă „mașinile” apăsând ușor cu mâinile pe umerii „mașinilor”.
6. Spuneţi-le „șoferilor” să înceapă când veţi spune „culoarea verde” și să se oprească când spuneţi
„culoarea roșie”.
7. Jucaţi câteva minute, apoi schimbaţi participanţii cu rolurile și continuaţi.

ÎNTREBĂRI: n Ce înseamnă să fii responsabil?

n Pentru ce era responsabil „șoferul”?
n Pentru ce era responsabilă „mașina”?
n Ce se întâmpla dacă persoana nu era responsabilă?
n De ce trebuie oamenii să fie responsabili și să voteze?
n Ce ar putea să se întâmple dacă oamenii nu ar fi responsabili și nu ar vota?

25
ACTIVITATEA: AI PREFERA...?

AI PREFERA...?
OBIECTIVE: Experimentarea și verbalizarea dreptului de a vota.

PREGĂTIRE: ь Pregătiţi o listă cu opţiuni de tipul celor sugerate mai jos.

PROCEDURĂ: 1. Oferiţi-le participanţilor două opţiuni (de exemplu, „Ai prefera să mănânci mere sau
portocale?” ).
2. Convenţional, fixaţi un perete pentru „mere” și altul opus pentru „portocale”. Rugaţi elevii să se
deplaseze spre peretele cu alegerea lor.
3. Propuneţi mai multe opţiuni. Puteţi să le utilizaţi pe cele de mai jos sau să găsiţi altele.
Ai prefera:
- să înoţi sau să te joci în zăpadă?
- să privești televizorul sau să te joci cu un prieten?
- să te joci cu un câine sau cu rechin?
- să mănânci noroi sau gândaci?
- să faci o baie sau un duș?
- să conduci un avion sau un elicopter?
- să fii un vultur sau un iepure?
4. Încheiaţi cu o alegere care poate fi îndeplinită imediat, de exemplu: „Ai prefera următoarea oră
să fie geografia sau matematica?”

ÎNTREBĂRI: n Știaţi că atunci când mergeaţi spre vreun perete, de fapt votaţi?
n V-a plăcut să arătaţi ce preferinţe aveţi?
n Este bine să nu fii de acord? (Puteţi discuta despre dreptul de a nu fi de acord)
n V-a dat oare dreptul de a vota putere să faceţi schimbări în clasă?
n Ce schimbări pot face alegătorii în ţara noastră?
n Au oare oamenii din această ţară dreptul de a vota?
n Au oare oamenii din toate ţările acest drept?

26
 ACTIVITATEA: SIMULAREA NON-VOTĂRII

SIMULAREA NON-VOTĂRII
OBIECTIVE: Experimentarea drepturilor alegătorului și discriminării electorale.

PROCEDURĂ: 1. Fără comentarii, divideţi clasa în două grupuri într-un mod non-discriminatoriu, de exemplu,
după zilele de naștere.
2. Daţi-le drepturi de alegător doar unui grup.
3. Desfășuraţi o votare în legătură cu un eveniment concret, cum ar fi activităţile în timpul liber
sau bancul zilei, permiţând doar unui grup să decidă pentru întreaga clasă.
4. Păstraţi decizia.
5. Dacă este posibil, mai târziu schimbaţi grupurile cu rolul și efectuaţi o altă votare.

ÎNTREBĂRI: n Cum v-aţi simţit atunci când nu aveaţi dreptul să votaţi?

n Cum v-aţi simţit atunci când aveaţi dreptul de a vota?
n Știţi că existau grupuri de oameni care nu aveau dreptul să voteze?
n Cum credeţi, cine ar fi putut fi acei oameni?
n Cum credeţi că se simţeau?
n Credeţi că era corect așa?
n Pot oare astăzi să voteze toţi în lumea întreagă?

27
ACTIVITATEA: TREI SCHIMBĂRI

TREI SCHIMBĂRI
OBIECTIVE: Examinarea cu atenţie a altor persoane pentru perfecţionarea abilităţilor de primire a informaţiei.

PROCEDURĂ: 1. Spuneţi-le participanţilor: „Probabil că vi s-a întâmplat vreo dată să uitaţi banii sau cartea într-o
cameră în care staţi foarte des. Când s-a întâmplat, probabil că v-aţi uitat în jur mult mai
grijuliu decât vă uitaţi de obicei. Când avem nevoie, putem examina o persoană sau un lucru
foarte atent. În această activitate vom practica cum să facem observaţii cu atenţie”.
2. Divizaţi elevii în echipe câte doi, unul în faţa celuilalt. Toate echipele vor juca simultan.
3. Spuneţi-le participanţilor să privească cu atenţie unul la celălalt.
4. Când veţi spune „Trei schimbări”, elevii trebuie să se întoarcă spate la spate și să efectueze trei
schimbări în înfăţișarea lor: să-și schimbe coafura, să-și dezlege șireturile, să-și pună maioul în
pantaloni etc.
5. Când toţi participanţii au făcut schimbările ziceţi-le să se întoarcă cu faţa unul spre celălalt.
6. Rugaţi participanţii să găsească ce schimbări s-au produs în înfăţișarea partenerului lor.
7. Procedura poate fi repetată de câteva ori, schimbând partenerii la întâmplare.

ÎNTREBĂRI: n V-aţi îmbunătăţit capacitatea de a observa altă persoană?

n Credeţi că ar trebui să observăm cu atenţie o persoană care dorește să devină liderul nostru?
De ce?
n Cum putem noi observa sau afla informaţii despre o persoană care dorește să devină liderul
nostru?
n Ce informaţie trebuie să cunoaștem despre o persoană care dorește să devină liderul nostru?
n Cine dorește să devină liderul nostru acum?
n Ce informaţii aveţi voi despre el/ei? Cum aţi putea afla mai multe?

28
 ACTIVITATEA: CINE-I LIDERUL?

CINE-I LIDERUL?
OBIECTIVE: Identificarea liderilor care ne dirijează și ne conduc.

PROCEDURĂ: 1. Spuneţi-le participanţilor: „Înainte ca eu să devin formator / profesor, am studiat la colegiu /

universitate pentru a putea dirija procesul vostru de învăţare. Într-o societate democratică,
liderii noștri studiază problemele ţării noastre pentru ca această informaţie să-i ajute să ne
dirijeze în rezolvarea lor. În activitatea care urmează un lider ne va conduce”.
2. Aranjaţi participanţii într-un cerc.
3. Rugaţi un participant să iasă din sală.
4. Alegeţi un lider împreună cu cei rămași.
5. Spuneţi-i liderului că va avea de făcut diferite mișcări: să ridice mâinile, să bată din picioare,
să clatine din cap, să dea din ochi etc. Toţi ceilalţi participanţi vor trebui să facă ceea ce face
liderul.
6. Chemaţi participantul de după ușă înapoi în sală și spuneţi-i să stea în mijlocul cercului,
să urmărească alţi participanţi și să încerce să identifice liderul.
7. Când liderul a fost descoperit el iese din sală și activitatea continuă cu alegerea unui lider nou.

ÎNTREBĂRI: n Ce a făcut liderul în acest joc?

n Ce fac liderii din comunitatea, judeţul, statul nostru?
n Puteţi numi câţiva lideri în casa, școala sau comunitatea noastră?
n Aţi fost vreo dată lider?
n Aţi urmat vreo dată un lider?
n Există unele modalităţi anumite în care liderii ar trebui să acţioneze?
n În alegerile următoare cine dorește să devină lider?
n Ce știţi despre el/ei?
n Cum veţi decide pentru cine să votaţi?

29
ACTIVITATEA: DOUĂ BULETINE

DOUĂ BULETINE
OBIECTIVE: Experienţa de a vota cu și fără informaţii adecvate.

PREGĂTIRE: ь Faceţi copii ale celor două buletine pentru fiecare participant.

PROCEDURĂ: 1. Fără nici o instrucţiune împărţiţi-le participanţilor buletinul A și rugaţi-i să voteze.

2. Afișaţi rezultatele pe tablă.
3. Împărţiţi-le participanţilor buletinul B și rugaţi-i să voteze din nou. Calculaţi rezultatele.

ÎNTREBĂRI: n Ce diferenţă este între buletinul A și buletinul B?

n V-aţi schimbat votul de îndată ce aţi avut informaţia din buletinul B?
n De ce este important să aduni informaţie înainte de a vota?
n De unde putem căpăta informaţii înainte de a vota?

Fișa „Două buletine”

Buletinul A Buletinul B

Votează așa Votează așa

Da Nu Da Nu

1. Școală 1. Școala va fi anul împrejur

2. Recreație 2. Recreația va fi înlocuită cu

20 de așezări

3. Înghețată 3. Înghețata se va servi doar

cu aromă de usturoi

4. Temă pentru acasă 4. Temă pentru acasă nu va fi

în week-end

5. Televizor 5. Vor fi televizoare în școli, dar

se va difuza numai publicitate

30
 ACTIVITATEA: PROMISIUNI DE ÎNDEPLINIT

PROMISIUNI DE ÎNDEPLINIT
OBIECTIVE: Urmărirea promisiunilor pe care le-au făcut candidaţii, implicare în procesele ce au loc.

PREGĂTIRE:

PROCEDURĂ: 1. Instruiţi participanţii să găsească promisiunile candidaţilor învingători, examinând ziare,

reviste, anunţuri sau urmărind TV.
2. Rugaţi-i să enumere promisiunile candidaţilor și să facă niște preziceri în șirul potrivit din fișă.
3. Păstraţi fișele pentru câteva luni, iar apoi completaţi ultimul șir.

ÎNTREBĂRI: n Candidaţii învingători și-au îndeplinit toate aceste promisiuni?

n Cum credeţi, candidaţii au fost sinceri atunci când au făcut aceste promisiuni?
n De ce poate fi dificil să ţii promisiunile din campanie?

31
FIȘA: PROMISIUNI DE ÎNDEPLINIT

FIȘA „PROMISIUNI DE ÎNDEPLINIT”

Candidatul..................................
PREZICERI REZULTATE
A PROMIS
Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

Eu prezic că el/ea
.....................................
această promisiune

32
 ACTIVITATEA: PUTEREA DE DECIZIE

PUTEREA DE DECIZIE
OBIECTIVE: Experimentarea proceselor de exprimare a opiniilor și luare a deciziilor.

PROCEDURĂ: 1. Împărțiți participanții în grupuri de 4-6 persoane.

2. Explicaţi fiecărui grup că sarcina lor este să formeze un nou bloc electoral.
3. Rugaţi-i să se gândească la o listă cu scopuri pe care ei ar dori să le îndeplinească dacă vor fi
aleși. Scopurile trebuie să includă teme care sunt legate de drepturile tinerilor, de exemplu,
educaţie pentru toţi, dreptul la joacă și probleme de sănătate. Ei ar putea de asemenea să ia în
consideraţie problemele regiunii, ţării sau lumii.
4. Când grupurile sunt gata, desfășuraţi alegeri pentru a vedea care partid este ales. Pot fi
folosite diferite tipuri de alegere, de exemplu sistemul de votare închisă sau secretă sau prin
ridicarea mânii. Aceasta afectează rezultatele?
5. Discutaţi cu grupul modul de funcţionare al sistemului electoral.

ÎNTREBĂRI: n Sistemele de dezbatere și votare sunt la fel în toate societăţile?

n Care sunt avantajele și dezavantajele diferitelor sisteme?
n Cum pot tinerii deveni implicaţi în procesele electorale și de informare a factorilor de decizie?
n Cum au fost luate deciziile în fiecare grup?

33
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

Anexa nr. 1 la Ordinul

nr. 136 din 26 martie 2013

INSTRUCŢIUNE PRIVIND
CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR
INTRODUCERE/ARGUMENT
Prin ratificarea de către Parlamentul Republicii Moldova, la 12 decembrie 1990, a Convenţiei cu privire la Drepturile
Copilului, statul s-a angajat să le asigure celor capabili de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia asupra
oricărei probleme care îi privește, dreptul la participare, libertatea de expresie și de gîndire, precum și libertatea de
asociere. În scopul realizării angajamentelor menționate, Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării, în colaborare cu
partenerii săi, a promovat, în ultimii ani, mai multe iniţiative precum Parlamentul Copiilor, Parlamentul Tinerilor,
Consiliile locale ale copiilor și tinerilor, Grupurile de monitorizare a drepturilor copilului, echipele de educatori de la egal
la egal, proiecte media și comunitare etc.
Studiile de evaluare a participării copiilor și tinerilor în Republica Moldova demonstrează că aceștia au adus contribuţii
valoroase la dezvoltarea școlilor, a serviciilor sociale și a comunităţilor în general. Tinerii menţionează că participarea în
diverse activităţi și proiecte le-a oferit oportunitatea să se descopere pe sine, colegii și comunitatea, precum și să se simtă
utili pentru semeni și alte persoane.
Legea Învăţămîntului și Legea privind Drepturile Copilului obligă școala să asigure elevilor mijloacele necesare pentru a
face opiniile lor cunoscute și să-i implice în procesele de luare a deciziilor. Consiliului Elevilor îi revine, în acest sens, o
importanță primordială, deoarece acesta poate:
ь să facă școlile mai incluzive și mai prietenoase adunând la un loc elevi, cadre didactice, echipa managerială și
organul de conducere al școlii;
ь să îmbunătățească standardele de realizare ale curriculumului în așa fel ca elevii și cadrele didactice să lucreze
împreună într-un proces participativ;
ь să implice elevii în viaţa școlară și comunitară, să pună în valoare contribuția lor;
ь să ofere elevilor oportunitatea de a-și asuma responsabilitatea în soluționarea unor probleme care îi vizează;
ь să ajute elevii să practice civismul, să-și exercite propriile drepturi, să-și asume responsabilităţi, să-și onoreze
obligațiile și să respecte drepturile altor persoane.
Scopul instrucţiunii este de a oferi un cadru general de organizare a activităţii CE. Fiecare instituţie elaborează propriul
regulament al organului de autoconducere a elevilor, ţinând cont de prevederile instrucţiunii.
Regulamentul de organizare și funcţionare al instituţiei de învăţământ stipulează prevederi referitoarea la constituirea și
activitatea CE.

I. CONSILIUL ELEVILOR: ROL, FUNCŢII, OBIECTIVE

1. Ce este Consiliul Elevilor?
Consiliul Elevilor este o structură reprezentativă a elevilor la nivel instituțional sau teritorial (instituţia de învăţământ
preuniversitar, raion, municipiu) implicată în identificarea și soluționarea problemelor care îi privesc, în parteneriat cu
echipa managerială, cadrele didactice și părinţii, în beneficiul elevilor și al comunității (școlare sau /și teritoriale).
2. Scopul și obiectivele Consiliului Elevilor
Scopul consiliului este de a acţiona ca un organ reprezentativ al elevilor în chestiuni importante pentru viaţa lor școlară, în
strânsă legătură cu echipa managerială, profesori și părinţi.
Obiectivele Consiliului elevilor:
l să ofere elevilor un mod organizat, reprezentativ și instituționalizat de comunicare între elevi, echipa
managerială și organul de conducere;
l să contribuie la organizarea activităţilor școlare și extrașcolare, bazate pe nevoile și interesele copiilor și tinerilor;
l să îmbunătățească înțelegerea și cooperarea între elevi, cadre didactice, echipa managerială și organul de
conducere;
l să prezinte un sondaj al stării de spirit a mediului școlar pentru echipa managerială și organul de conducere;
l să faciliteze schimbări în ambianța școlii și în relațiile cu comunitatea.

34
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

3. Funcţiile Consiliului Elevilor

Funcțiile și activitățile CE vin să susțină scopul și obiectivele acestuia și să contribuie la dezvoltarea școlii și a bunăstării
elevilor săi. În planificarea și desfășurarea activităților, Consiliul:
l consultă cu regularitate elevii din școală (teritoriu);
l lucrează în strânsă colaborare cu echipa managerială, profesorii și părinții;
l implică cât mai mulți elevi în activități.

Există un spectru larg de funcţii pe care CE ar putea să le îndeplinească, printre care:

l Prezentarea opiniilor elevilor echipei manageriale. Aceasta este misiunea fiecărui Consiliu și implică
comunicarea și ascultarea opiniilor, preocupărilor și doleanțelor elevilor și discutarea acestora cu echipa
managerială. Consiliul consultă elevii, profesorii și părinții asupra diferitor aspecte ale vieţii școlare și prezintă
echipei manageriale propria opinie.
l Participarea la evaluarea instituţiei. Cu regularitate, CE participă la evaluarea instituţiei împreună cu
managementul instituţiei, cadrele didactice, părinții și liderii comunitari, pentru a determina situația în școală, a
identifica problemele principale și a elabora un plan de acţiuni.
l Contribuirea la dezvoltarea politicilor școlare. CE contribuie în mod activ la dezvoltarea politicii școlii în cele
mai diverse domenii, așa ca prevenirea hărțuirii, violenței și abuzurilor, asigurarea includerii în școală a tuturor
copiilor din comunitate, ținuta vestimentară în cadrul școlii, alimentarea sănătoasă, regulile de comportament,
programul de activitate, activitățile extra-curriculare și altele. Consiliul participă la elaborarea regulamentului
școlii.
l Susținerea dezvoltării și a progresului educațional. CE contribuie la crearea unui mediu de învățare pozitiv și
constructiv în școală prin consultarea semenilor referitor la conţinuturile curriculumului și calitatea procesului
educaţional din școală, iniţierea unor grupuri de ajutor reciproc în vederea pregătirii pentru examene, teze sau
cluburi pentru pregătirea temelor de acasă, sau organizarea cluburilor pe interese, ca de exemplu limbi străine,
tehnologii informaționale, fotografie etc.
l Promovarea unei bune comunicări în cadrul școlii. Îmbunătățirea comunicării în cadrul comunității școlare
este o responsabilitate comună și consiliul contribuie la acest proces. Ținerea unor prezentări la consiliul
profesoral pentru a oferi profesorilor informații despre activități, a le aduce la cunoștință părerile, preocupările și
propunerile elevilor privind îmbunătățirea procesului educaţional, menținerea unui panou informațional al CE
sau organizarea unui buletin de știri regulat sunt doar câteva modalități prin care Consiliul comunică cu elevii,
managementul și personalul școlii și cu părinții.
l Asistență pentru adaptarea elevilor la trecerea la o altă treaptă de școlaritate. Trecerea de la treapta primară
la cea gimnazială sau de la ceal gimnazială la liceală este o experiență nouă pentru elevi. O altă provocare este
adaptarea elevilor care vin să învețe din altă localitate. CE ar putea sprijini crearea unui program de îndrumare, în
cadrul căruia elevii din clasele mai mari ajută elevii mai mici sau noi să se integreze cu succes în comunitatea
școlară.
l Asistență în desfășurarea activităților culturale și sportive în școală. Consiliul Elevilor poate asista echipa
managerială în elaborarea și organizarea activităților sportive, culturale, artistice, recreative în cadrul școlii și în
comunitate, inclusiv ziua unui anumit tip de sport, evenimente teatrale, muzicale, expoziții, târguri etc.
l Organizarea evenimentelor de colectare a fondurilor. Consiliul Elevilor poate sprijini sau organiza
evenimente atât în cadrul școlii, cât și în comunitate, în scopul colectării fondurilor pentru anumite activități în
beneficiul elevilor și a comunității.
l Asigurarea legăturilor CE cu alte organizaţii. Poate fi util pentru un CE să stabilească legături cu CE din alte
școli la nivel de raion sau naţional, în special pentru organizarea activităților educaţionale, sportive sau culturale.
De asemenea, CE ar putea să mențină legături de colaborare cu diverse organizații locale, instituții, centre pentru
copii și tineri în vederea coordonării activităților.
4. Consiliul elevilor și echipa managerială
Echipa managerială stabilește și supervizează respectarea procedurilor de creare și funcționare a Consiliului, inclusiv:
l informarea permanentă a elevilor despre activităţile desfășurate în cadrul școlii;
l asistență în crearea CE prin explicarea beneficiilor activității Consiliului, consultarea procedurilor de alegere,
asigurarea condiţiilor specifice procesului de alegere;
l oferirea susţinerii în elaborarea și aplicarea regulamentului de activitate a Consiliului care să corespundă cu
prevederile prezentului ghid;

35
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

l formarea membrilor CE și a profesorilor implicaţi în activitatea acestuia;

l implicarea CE în procesul de proiectare strategică și curentă a instituţiei, precum și în luarea deciziilor care
afectează elevii;
l implicarea CE în elaborarea regulamentului instituţiei;
l oferirea unui spaţiu al CE, alocarea bugetului anual, desemnarea profesorului-coordonator al CE și, dacă este
cazul, a unor profesori-consultanţi pentru comisii sau grupuri de lucru etc.
l examinarea posibilităţilor de susţinere financiară a profesorului coordonator al CE;
l stabilirea unui mecanism prin care CE transmite deciziile sale organului de conducere al instituţiei sau echipei
manageriale.
l examinarea propunerilor CE la ședinţele organului de conducere al instituţiei, echipei manageriale sau ale
consiliului profesoral cu participarea reprezentanţilor CE;
l asigurarea mecanismelor care încurajează și permit elevilor din instituţie să prezinte părerile sale CE și să solicite
informație în mod regulat despre activitățile CE;
l anunţă CE despre deciziile luate și monitorizează aplicarea acestora.
5. Consiliul elevilor și directorul instituției
Directorul promovează o cultură a școlii care recunoaște contribuţia valoroasă pe care o aduc elevii la dezvoltarea
acesteia, prin intermediul CE. Rolul directorului este important în crearea și funcţionarea Consiliului. La etapele iniţiale,
directorul, împreună cu ceilalţi profesori, contribuie la formarea Consiliului, de exemplu prin discutarea cu elevii a rolului
CE, stabilirea procedurilor și organizarea alegerilor și prin asistenţă în procesul de elaborare a Regulamentului. Pe parcurs
ce Consiliul acumulează experienţă, directorul ghidează acest proces pentru a obține un Consiliu constructiv și
consecvent și a asigura transferul experienței noilor membri ai Consiliului.
6. Consiliul elevilor și profesorii
Dezvoltarea parteneriatului între CE și profesori are beneficii atât pentru unii, cât și pentru alţii. CE poate juca un rol
important în recunoașterea și susţinerea lucrului profesorilor. În același mod, interesul și susţinerea profesorilor poate fi
de mare valoare pentru Consiliu, în special la etapa iniţială a dezvoltării sale.
În general, este de dorit ca un membru al corpului didactic să fie prezent la ședinţele Consiliului pentru dezvoltarea unei
relaţii de lucru între elevi și profesori. Susţinerea și ghidarea oferite de profesori pot fi utile atât în cadrul Comisiilor create,
cât și atunci când Consiliul planifică și desfășoară proiecte sau activităţi.
Profesorii vor încuraja elevii care nu sunt membri ai CE să solicite membrilor acestuia feedback permanent despre
activitatea lor și să se asigure faptul că ei într-adevăr sunt vocea lor.
7. Consiliul elevilor și Consiliul părinților
Consiliul părinţilor poate aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea CE prin încurajarea elevilor în crearea CE și prin
susţinerea activităţilor CE.
CE poate găsi util să se întâlnească periodic cu membrii Consiliului părinţilor, să invite reprezentanţii acestuia la ședinţe,
să îi implice în proiectele promovate. Aceasta va contribui la stabilirea unei bune comunicări între CE și părinţi.
8. Consiliul elevilor și ceilalţi elevi
Membrii CE sunt delegaţi și împuterniciţi de colegii lor să-i reprezinte în relaţiile cu adulţii din comunitatea școlară.
Această relaţie implică din partea membrilor CE următoarele:
l să consulte periodic, prin metode accesibile, semenii cu referire la problemele care îi preocupă;
l să prezinte aceste probleme/puncte de vedere CE și să le pună pe agenda ședinţelor cu managementul, consiliul
profesoral, cu părinții și liderii comunitari;
l să monitorizeze deciziile luate de CE cu referire la problemele abordate;
l să informeze semenii despre activitatea CE în general și despre deciziile luate cu referire la problemele abordate.

36
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

II. CREAREA ȘI ALEGEREA CONSILIULUI ELEVILOR

1. Crearea Consiliului Elevilor
Fiecare instituție de învățământ din sistemul de educație preuniversitar, de la toate treptele de școlaritate (primară,
gimnazială, liceală), indiferent de forma de organizare sau de organul căruia i se subordonează, este obligată să instituie
un Consiliu al elevilor. În cadrul unei instituţii ar putea funcţiona pînă la trei consilii, dacă aceasta are un număr mare de
complete de clasă la toate treptele de școlaritate (primar, gimnazial, liceal).
Inițiativa de creare a Consiliului poate veni din partea elevilor care se adresează echipei manageriale cu această solicitare.
În acest caz, echipa managerială acordă elevilor asistența logistică și metodologică în conformitate cu prevederile acestei
instrucţiuni. În cazul în care această inițiativă întârzie să apară din partea elevilor, echipa managerială și cadrele didactice
vor încuraja elevii și vor facilita procesul de inițiere a creării CE.
Directorul instituţiei emite un ordin privind crearea sau re-alegerea Consiliului prin care stabilește procedurile,
termenele și responsabilii. Ordinul este făcut public atât pentru cadrele didactice, cât și pentru părinţi și copii.
Directorul instituției se asigură că Consiliul este constituit la începutul fiecărui an școlar și desemnează un responsabil de
activitatea acestuia din partea echipei manageriale.
2. Numărul și componenţa Consiliului
Numărul și componența consiliului este determinată de către echipa managerială, după consultări cu copiii și obţinerea
acordului acestora, ţinând cont de faptul că Consiliul trebuie să reprezinte toţi elevii din instituţie și să-și îndeplinească
eficient funcţiile.
Membrii Consiliului pot fi doar elevii înscriși în instituţia respectivă. Nu există o recomandare strictă privind numărul de
copii pe care ar trebui sa-l aibă un consiliu. Un consiliul reprezintă toate clasele din școală sau fiecare complet de clase,
asigură echilibrul de gen, reflectă apartenența etnică și socială a instituţiei, inclusiv prezența elevilor cu dizabilități.
Dat fiind interesele specifice vîrstei, se recomandă crearea unui Consiliu pentru elevii din ciclul primar, compus din
reprezentanţii elevilor din clasele a II-a – a IV-a, deoarece elevii clasei I au nevoie de timp pentru a se cunoaște și a se
acomoda la mediul școlar. Cu toate acestea, echipa managerială se asigură că opiniile și preocupările elevilor clasei I sunt
consultate și reprezentate. Este binevenită crearea unei Comisii sau a unui grup de lucru în cadrul CE din ciclul gimnazial/
liceal, responsabil de relaţia cu elevii din ciclul primar și un program de asistență a lor pentru a-i informa despre
activitatea Consiliului și a-i pregăti să devină membri ai CE.
3. Nominalizarea și alegerea membrilor
Dat fiind faptul că CE este un organ reprezentativ al elevilor din instituţia de învăţământ, este crucial ca membrii acestuia
să fie aleși de către semenii lor pentru a-i putea reprezenta. Alegerea membrilor CE poate fi făcută prin alegeri directe de
către toţi elevii înscriși în instituţie sau prin delegare de către fiecare clasă a unui reprezentant, în urma organizării
alegerilor în clasa respectivă. Procedura de alegere a consiliului este discutată de către echipa managerială cu elevii. Este
important de a explica elevilor avantajele și riscurile diferitor metode de alegere. Numai după aceste discuții și obţinerea
consensului între elevi, directorul instituţiei stabilește procedura și ziua alegerilor și le anunţă tuturor copiilor.
Indiferent de modalitatea de alegere a membrilor CE, procesul de nominalizare și alegere respectă următoarele etape:
Nominalizarea candidaţilor
Modul de nominalizare a candidaților este stabilit de echipa managerială, după ce a consultat elevii. Elevii ar putea să se
nominalizeze înșiși sau pot fi propuși de către colegi cu solicitarea acordului. Elevii nu pot fi impuși de colegi sau adulţi să
candideze. Candidații nu pot fi recomandați sau aleși de către profesori sau echipa managerială. Este de preferat ca un alt
elev/-ă decît șeful clasei să fie propus în Consiliu, pentru a implica mai mulţi copii în guvernarea școlii. În calitate de criterii
pentru a fi nominalizaţi ar putea servi următoarele: dorința de a fi membru al CE, lipsa restanţelor academice și
comportamentul pozitiv, non-violent. Elevii care doresc să candideze prezintă acordul în scris al părinților. Respectarea
principiului non-discriminării va oferi tuturor elevilor din instituţie șansa de a fi nominalizaţi.
Campania de informare a elevilor despre candidaţi și programele acestora
Echipa managerială alocă suficient timp pentru nominalizarea candidaților și organizarea campaniei de promovare a
ideilor și programelor de către candidați și o bună informare a tuturor elevilor. În dependenţă de faptul ce fel de alegeri
vor fi organizate, pe clase sau directe pentru toţi elevii înscriși, se va asigura ca elevii să cunoască toţi candidaţii și ideile
acestora pentru mandatul de consilier școlar. Concomitent, elevii sunt familiarizaţi cu procedura de vot stabilită și li se
răspunde la toate întrebările legate de procesul de alegere a Consiliului, în special celor care votează pentru prima oară.

37
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

Alegerea membrilor CE
Se recomandă implicarea elevilor, părinților și profesorilor în organizarea întregului proces: elaborarea și multiplicarea
buletinelor de vot, amenajarea cabinelor de votare, pregătirea urnelor și desemnarea persoanelor care vor număra
voturile. Acest lucru conferă un grad de credibilitate mai sporit procesului de alegeri, precum și ridică gradul de
conștientizare a democrației și a cetățeniei. Directorul instituției asigură votul secret. Pentru a asigura
reprezentativitatea tuturor claselor în CE, în special în instituţiile cu un număr mare de complete de clasă, se recomandă
ca elevii să voteze doar candidații din completele de clasă în care sunt înscriși. De exemplu, elevii din clasa a VII-a votează
doar candidații din clasele paralele. În cazul în care elevii pot vota pentru toți candidații nominalizați, există riscul ca
unele complete de clase să nu fie reprezentate în CE. Aceste prevederi sunt stipulate în procedura de alegere de la
începutul procesului.
Alegerile pot avea loc în orice moment al anului. Unele școli organizează alegeri care imită alegerile centrale și locale la
început de an școlar, iar altele – la finele anului, pentru a avea timp suficient de pregătire a membrilor noi și de
transmitere a experienței de la echipa precedentă la cea nouă.
Decizia finală
O comisie creată din reprezentanţi ai echipei manageriale, profesori, elevi și părinţi, numără voturile și stabilește o listă a
membrilor aleși în Consiliu în ordine descrescătoare, precum și o listă de rezervă.
Mandatul membrilor CE
Nu există restricții cu privire la durata mandatului membrilor Consiliului. Se sugerează faptul că organizarea alegerilor
odată la doi ani oferă un echilibru între membri, ei având suficient timp pentru a se obișnui cu rolul lor și, în același timp, o
oportunitate de a reanima activitatea consiliului. Membrii în exercițiu pot opta pentru realegere, dar este important să se
ofere posibilitatea cât mai multor elevi să se implice în guvernarea instituţiei. Consiliul poate coopta alți elevi, indiferent
dacă au fost sau nu nominalizați pentru a candida, în calitate de voluntari.
4. Ocuparea locurilor vacante
Dacă dintr-un oarecare motiv apare un loc vacant în Consiliu, este cooptat candidatul din lista de rezervă care are cele
mai multe voturi acumulate. În cazul în care nu există candidaţi în listă de rezervă, se vor anunța alegeri pentru anul sau
clasa respectivă.
5. Pierderea calităţii de membru a Consiliului
Calitatea de membru al Consiliului poate fi retrasă din următoarele și alte motive: neprezentarea repetată la ședințele CE,
lipsă de angajament faţă de obiectivele și activităţile consiliului, neîndeplinirea responsabilităților asumate,
comportament indecent, abateri de la principiile și regulile Consiliului. Consiliul decide retragerea calității de membru
prin vot majoritar numai după examinarea cazului.
Calitatea de membru poate fi retrasă la solicitarea echipei manageriale, membrilor CE, altor elevi, la prezentarea
motivelor și argumentelor de rigoare. Atât CE, cât și candidatul(-ții) vizați, pot cere informații suplimentare despre
această cerere și li se va da posibilitatea să apeleze la recursul deciziei echipei manageriale.
6. Dizolvarea Consiliului Elevilor
Echipa managerială dizolvă CE dacă mandatul a expirat sau, în circumstanțe excepționale, înainte de expirarea acestui
termen. Motivele de dizolvare a CE înainte de expirarea mandatului trebuie menționate clar în regulament. Dizolvarea
CE se face numai în circumstanțele specificate și în baza unor evenimente de natură serioasă, așa ca:
l dacă un număr semnificativ de membri ai CE au fost implicați într-o încălcare gravă a codului de comportament al
școlii,
l dacă au fost comise fraude în alegerea Consiliului,
l dacă activitățile Consiliului au pus în pericol bunăstarea elevilor și a personalului școlii,
l dacă au fost comise încălcări financiare.

Dacă echipa managerială preconizează dizolvarea Consiliului înainte de expirarea mandatului, echipa va consulta opinia
elevilor, profesorilor și a părinților înainte de a lua decizia finală. Va fi informat CE și vor fi explicate motivele pentru
dizolvare. CE i se va oferi posibilitatea să apeleze la recurs, conform procedurilor stabilite.
În cazul în care CE a fost dizolvat, se anunță alegerea unui nou Consiliu.

38
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

III. MANAGEMENTUL CONSILIULUI ELEVILOR

1. Regulamentul Consiliului Elevilor
Se recomandă ca un Consiliu să aibă un regulament (în continuare – regulament) care descrie într-un mod explicit
copiilor modalităţile de lucru ale Consiliului. Membrii CE sunt implicaţi în elaborarea și actualizarea documentului.
Regulamentul CE stabilește:
l Misiunea, scopul și obiectivele consiliului;
l Procedurile pentru alegerea membrilor consiliului, mandatul lor, încetarea calităţii de membru, ocuparea
locurilor vacante, precum și dizolvarea acestuia;
l Structura consiliului;
l Regulile/ principiile de activitate în cadrul consiliului și luarea notițelor la ședințe, pregătirea proceselor verbale
ale ședințelor și semnarea acestora;
l Modalităţile de alegere a președintelui, secretarului, trezorierului și a altor funcţii, și determinarea
responsabilităților fiecăruia;
l Procedurile de convocare a ședinţelor consiliului, de luare a deciziilor și de realizare a acestora;
l Modalităţile de comunicare ale consiliului cu elevii, directorul școlii, organul de conducere, asociaţia părinţilor,
alte structuri sau instituţii;
l Modalitățile de stabilire și activitate a comisiilor sau a grupurilor de lucru;
l Drepturile și responsabilităţile membrilor consiliului;
l Modalitățile de utilizare și control a fondurilor și resurselor.

Toți membrii consiliului dispun de o copie a Regulamentului, subsemnează că au luat cunoștinţă cu prevederile acestuia
și se obligă să le respecte. Regulamentul este accesibil și public pentru toți elevii. Se sugerează ca regulamentul să fie
întocmit sau revizuit, dacă există, concomitent cu alegerea unui nou consiliu, fiind ghidaţi de către profesorii implicaţi și
echipa managerială.
2. Formarea membrilor Consiliului Elevilor
Scopul principal al activităților de formare constă în dezvoltarea competențelor membrilor de a-și exercita eficient
rolurile și responsabilitățile care le revin.
Activităţile de formare/instruire pentru membrii consiliului sunt desfășurate imediat după alegerea lor, precum și pe
parcursul activităţii CE. Echipa managerială elaborează un plan de formare a membrilor consiliului și a voluntarilor
implicați în activitatea acestuia după mai multe moduluri, în funcție de nivelul de pregătire al consilierilor. Se recomandă
ca în procesul de formare a membrilor consiliului să fie implicaţi profesori, angajaţi ai administraţiei publice locale și ai
serviciilor publice din comunitate, consilieri locali, lideri ai ONG-urilor locale și naţionale, lideri sindicali, așa încât elevii să
cunoască mai bine partenerii cu care vor colabora.
3. Prima ședinţă a Consiliului Elevilor
Prima ședinţă a Consiliului este convocată de către directorul instituţiei în scurt timp după alegeri. În cadrul acesteia,
echipa managerială înmânează certificate de membru al CE, se examinează regulamentul de activitate al consiliului și se
discută asupra priorităţilor. De asemenea, elevii sunt încurajaţi să propună structura consiliului, funcţiile de conducere,
comisii etc. Elevilor li se sugerează să se gândească asupra candidaţilor pentru funcţiile determinate.
Pentru a asigura transferul de experiență și durabilitatea, foștii membri ai CE pot fi invitaţi la prima ședinţă pentru a
transmite portofoliul CE membrilor noi aleși. O perioadă de timp, ei pot participa la reuniunile Consiliului nou în calitate
de consilieri-consultanți.
După discutarea și aprobarea regulamentului, membrii noi ai Consiliului semnează un angajament prin care se obligă
să-l respecte.
4. Ședinţele Consiliului Elevilor
Consiliul elevilor se poate întruni în ședinţe ordinare lunar, și dacă este cazul, în ședinţe extraordinare, dar nu în exces.
Durata ședințelor este determinată de volumul și natura subiectelor discutate, dar este important ca ședințele sa nu fie
prea lungi. Ședinţele consiliului elevilor în ciclul primar vor dura mai puțin de o oră. În clasele gimnaziale și liceale acestea
pot ajunge pînă la o oră și jumătate. Ședințele consiliului sunt desfășurate în timpul unei zile obișnuite de școală.
Fiecare ședință are o agendă, elaborată de către președintele sau secretarul Consiliului și consultată cu membrii acestuia.
Este important ca agenda să conţină problemele pentru care elevii școlii manifestă un interes real, iar consiliul poate să le
influențeze, schimbând situația.

39
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

Ședinţele sunt pregătite din timp pentru a permite membrilor consiliului să consulte un număr cât mai mare de elevi cu
referire la ceea ce urmează să se discute. Numai în așa mod elevii vor simți că Consiliul îi reprezintă cu adevărat și vor
aprecia pozitiv activitatea lui. După fiecare ședinţă elevilor li se ofere feedback despre deciziile luate de către consiliu.
Pentru ca consiliul să fie eficient, activităţile și ședinţele acestuia sunt gestionate fără presiuni și urgenţe.
Ședințele Consiliului sunt publice. Ele sunt anunțate din timp și elevii care doresc să asiste la ședințe se pot înscrie. În
acest sens, este important ca ora ședinţei să fie potrivită și pentru elevii care s-au înscris să participe la ședinţă.
Este necesar de organizat luarea de notițe la ședinţele consiliului, cu ajutorul din partea personalului școlii. Această
sarcină poate fi împărțită între membrii consiliului prin rotație sau atribuită unui singur membru, de exemplu,
secretarului.
Ședinţele consiliului sunt supravegheate de cel puţin o persoană din personalul școlii. Este recomandat ca această
persoană să fie membru al echipei manageriale. Prezenţa acestei persoane este simbolică din două motive:
demonstrează faptul că directorul și organul de conducere valorează consiliul și va asigura o comunicare eficientă între
consiliu și echipa managerială. Alţi adulţi, cadre didactice sau personalul școlii, se pot prezenta la ședinţele consiliului
pentru a discuta chestiuni specifice.
Atât directorul școlii, cât și organul de conducere al instituţiei, iau în considerare orice aspect care le este comunicat de
către Consiliul Elevilor și oferă răspunsuri.
5. Responsabilitățile membrilor Consiliului elevilor
l să solicite opinii și idei de la colegii de clasă sau elevii claselor paralele pentru a le propune spre dezbateri la CE;
l să reprezinte opiniile și ideile colegilor de clasă sau elevilor claselor paralele la CE;
l să propună subiectele care îi preocupă pe colegii de clasă sau pe elevii claselor paralele pe agenda ședinţelor
Consiliului;
l să informeze colegii de clasă sau elevii claselor paralele despre rezultatele discuțiilor asupra subiectelor abordate
la ședinţele CE;
l să promoveze misiunea, scopul și obiectivele CE;
l să lucreze în parteneriat cu alţi membri ai CE, cu echipa managerială, profesori și părinţii în beneficiul școlii și a
tuturor elevilor.
6. Organele de conducere ale Consiliului elevilor
Consiliul decide asupra funcțiilor de conducere ale consiliului, de exemplu, președinte, vicepreședinte, secretar,
trezorier, responsabil de comunicare și relații cu publicul etc.
Alegerea persoanelor în funcțiile respective poate fi făcută la a doua ședință, după ce membrii CE s-au cunoscut, prin vot
secret sau prin ridicarea mâinilor. Consiliul de asemenea decide asupra termenului de numire în funcție – acesta poate fi
făcut pentru un mandat întreg sau pe un termen mai scurt, așa încât mai mulţi membri, prin metoda rotaţiei, să exercite
aceste sau alte funcţii.
În ciclul primar, elevii cu funcție de conducere au nevoie de mai mult suport din partea personalului școlii pentru a-și
îndeplini atribuțiile. Ei sunt susținuți la întocmirea agendei, clarificarea lucrurilor ce țin de organizarea ședințelor,
asigurarea că toți membrii consiliului au oportunitatea de a se expune și de a fi parte la luarea deciziilor.

Președintele Consiliului Elevilor

Președintele este responsabil pentru convocarea și moderarea ședințelor Consiliului. Președintele, împreună cu
Secretarul, pregătește agenda pentru fiecare ședință și semnează procesul verbal după ce a fost aprobat de consiliu.
Dacă în cadrul ședinței se votează și voturile sunt distribuite în mod egal, Președintele de regulă deține votul decisiv.
Președintele reprezintă Consiliul la ședințele echipei manageriale, precum și la alte întruniri atât în școală, cât și în afara
acesteia.

Vicepreședintele
Vicepreședintele asistă Președintele și îi preia funcțiile atunci când Președintele este absent de la ședință.
Vicepreședintele de asemenea poate reprezenta Consiliul la ședințele echipei manageriale, precum și la alte întruniri
atât în școală, cât și în afara acesteia.

Secretarul
Secretarul, împreună cu Președintele, pregătește agenda pentru fiecare ședință și apoi o circulă la toți membrii
Consiliului fie din timp, fie la începutul ședinței, conform regulamentului CE. Aceasta presupune consultarea cu toți
consilierii pentru a decide subiectele care vor fi incluse în agendă. Toate agendele includ și rubrica „Alte chestiuni”, care le
permite membrilor consiliului să propună subiecte pentru discuție în caz că acestea nu au fost incluse în agendă sau care
au apărut pe parcurs.

40
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

Secretarul de asemenea ia notițe la ședințele Consiliului despre subiectele discutate și deciziile luate (proces verbal).
Procesul verbal este circulat la începutul următoarei ședințe pentru aprobare. După caz, acesta este modificat în
conformitate cu schimbările propuse de consilieri, după care este semnat de către președinte și secretar. În cazul
ședinţelor extraordinare, în care se examinează situaţii de urgenţă, procesul verbal este întocmit și semnat pe loc, iar apoi
transmis echipei manageriale.
Secretarul este responsabil de evidența portofoliului consiliului, în care se păstrează inclusiv procesele verbale ale
ședințelor.
Trezorierul
Trezorierul este responsabil pentru administrarea fondurilor alocate de către echipa managerială și colectate de CE.
Trezorierul duce evidența veniturilor și cheltuielilor Consiliului. Echipa managerială sau un profesor desemnat poate
oferi asistență în acest sens. Trezorierul oferă Consiliului rapoarte financiare periodice (lunar, trimestrial) și unul anual,
precum și la finele mandatului. Având în vedere responsabilităţile complexe ale acestei funcții, consiliul va alege ca
Trezorier un elev cu mai multă experiență în gestionarea resurselor.
Toate plățile efectuate de Trezorier sunt contrasemnate sau aprobate de către un alt membru al Consiliului și de un
profesor desemnat în acest scop.
Responsabilul de comunicare și relaţiile cu publicul
CE poate să aleagă un consilier cu responsabilităţi pentru comunicare și relații cu publicul. Acesta oferă informații despre
activitățile Consiliului tuturor elevilor din instituţie, precum și profesorilor, părinților, echipei manageriale și altor
instituții sau persoane din afara școlii. Administrarea paginii web a consiliului sau elaborarea materialelor de prezentare a
acestuia de asemenea ţine de atribuţiile responsabilului de comunicare.
7. Rolul și responsabilităţile profesorului-coordonator
În afara unei persoane responsabile de activitatea CE din partea echipei manageriale, directorul instituţiei va numi, dacă
este cazul, un profesor coordonator al CE. Directorul instituţiei examinează posibilitatea remunerării activităţii acestuia.
Principalele responsabilităţi ale profesorului coordonator includ:
l participarea la ședinţele CE și ghidarea, consultarea și informarea consilierilor;
l desfășurarea activităţilor de instruire și consolidare a echipei Consiliului;
l asistarea CE în comunicarea cu echipa managerială și corpul profesoral;
l încurajarea profesorilor să invite membrii CE la ședinţele corpului didactic și vice-versa;
l asigurarea faptului că CE este parte în toate aspectele vieţii școlii, inclusiv la procesele decizionale;
l asigurarea că subiectele și demersurile CE sunt incluse pe agenda ședinţelor echipei manageriale și a corpului
profesoral;
l monitorizarea și evaluarea dezvoltării CE împreună cu membrii consilieri.

8. Comisiile și grupurile de lucru ale Consiliului Elevilor

Pentru a face față preocupărilor în mod eficient, consiliul poate stabili comisii sau grupuri de lucru atât permanente, cât și
temporare. Numărul și denumirea acestora depinde de obiectivele consiliului, priorităţile stabilite, chestiunile pe care
intenţionează să le abordeze, numărul de consilieri aleși, disponibilitatea profesorilor de a sprijini aceste comisii etc. CE
de asemenea se va asigura că există coordonare și comunicare eficientă cu alte comisii din școală pentru a evita
suprapunerea.
Comisiile pot fi formate pentru a planifica și supraveghea activităţi specifice ale CE. De obicei, ele sunt formate din cel
puţin 3 membri ai CE, care depun pentru aprobare la consiliu un plan de activitate, iar apoi raportează despre rezultatele
activităţilor. Un exemplu de comisie poate fi comisia pentru prevenirea violenţei, care lucrează cu echipa managerială
pentru elaborarea și implementarea politicii anti-violenţă în școală sau comisia pentru promovarea modului de viaţă
sănătos.
În afara comisiilor, CE poate crea grupuri de lucru temporare pentru organizarea unor evenimente de o singură dată, de
exemplu, Târgul instituțiilor de învățământ și al profesiilor, o expoziție de fotografie sau o activitate de protecție a
mediului. După ce desfășoară activitatea, grupul raportează CE despre rezultate și este desfiinţat.
9. Planificarea activităţilor Consiliului
Direcțiile de bază în activitatea CE și planul de activitate sunt schiţate la primele ședinţe ale CE. Planul de activitate al CE
reflectă interesele și preocupările acestuia, iar acţiunile proiectate sunt pe potriva capacităţilor și resurselor de care
dispune. Pe parcursul anului, activităţile pot fi adăugate sau scoase din plan, dar este important ca direcțiile stabilite la
începutul mandatului și rezultatele așteptate să fie clarificate și menținute.

41
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

De asemenea, se recomandă ca, după ce este schiţat, acest plan să fie consultat cu elevii din școală.
Pentru a asigura succesul activităților, acestea sunt planificate echilibrat pentru tot anul școlar. Când o activitate este
finalizată, CE alocă timp pentru a o discuta și analiza – cum a mers, ce obstacole au întâmpinat, ce i-a ajutat, care sunt
soluţiile pentru viitor, ce îmbunătăţiri pot fi făcute. Planul de activitate al CE este evaluat la finele anului pentru a vedea ce
a fost realizat și ce nu și pentru a planifica activităţile pentru anul următor.
10. Activitățile Consiliului elevilor
Consiliul poate lua în dezbatere orice problemă sau subiect de interes comun pentru toţi elevii din instituţie sau pentru
un grup de elevi aparte, inclusiv următoarele:
l îmbunătățirea condiţiilor sanitaro-igienice, cum ar fi toaleta, evacuarea/ reciclarea gunoiului, decorul școlii,
amenajarea locului de joacă etc.;
l dezvoltarea resurselor și a facilităților, așa cum ar fi bibliotecile școlare, activități sportive, facilități pentru muzică
și dramă;
l prevenirea violenţei, agresivității și abuzurilor în mediul școlar;
l tranziția de la școala primară la următoarea etapă a școlii, sau de la studii gimnaziale la liceu;
l incluziunea copiilor (care vin din alte școli, cu dizabilități și nevoi speciale);
l modul sănătos de viață, inclusiv mâncarea sănătoasă la școală, recrearea sănătoasă;
l îmbunătățirea procesului de învățare, schimbări în orar sau în curriculum așa cum ar fi propunerea de subiecte
noi sau alte activităţi educaţionale;
l organizarea activităților extrașcolare;
l colectarea de fonduri pentru proiectele consiliului;
l gestionarea unui buget alocat;
l alimentaţia / meniul școlii;
l ținuta vestimentară în școală;
l transportul școlii / rute în condiții de siguranță la școală;
l codul de conduită, inclusiv pentru relaţiile profesor-elev;
l deciziile cu privire la funcţionarea școlii (politici de școală, cod de conduită, regulamente de ordine etc.);
l legături cu comunitatea locală/proiectele la nivel de comunitate, de exemplu, proiecte legate de mediu,
toleranţă, incluziune socială etc.
Consiliul poate discuta orice situaţie sau chestiune care vine din partea copiilor sau pe care o sesizează membrii acestuia,
profesorii sau părinţii. Cu toate acestea, se interzice ca consiliul să examineze aspecte ce țin de viața personală a elevilor, a
familiilor acestora, precum și a cadrelor didactice, a personalului școlii sau a altor persoane. Un Consiliu nu substituie
atribuţiile funcţionale ale dirigintelui, profesorilor sau echipei manageriale, cum ar fi evidenţa frecventării orelor și a
reușitei școlare, prezentarea de rapoarte privind comportamentele problematice ale elevilor în timpul orelor, vizitarea
colegilor la domiciliu pentru a cerceta situația familială etc.
11. Comunicarea între Consiliul elevilor și elevi
Consiliul stabilește modalități de comunicare accesibile pentru toți elevii. O comunicare bună între CE și elevi poate fi
atinsă prin diverse tehnici și instrumente, de exemplu:
l montarea unei boxe cu sugestii și desemnarea persoanelor din cadrul consiliului responsabile de analiza acestor
sugestii și elaborarea unui mecanism de raportare despre acțiunile întreprinse pentru adresarea lor;
l menținerea unui panou în școală unde sunt plasate informații despre activitățile CE;
l editarea unei reviste a elevilor;
l organizarea întrunirilor regulate ale clasei / anului între membrii CE și elevii pe care îi reprezintă pentru a le oferi
feedback despre ce se întâmplă la consiliu, a discuta subiectele de pe agendă și a le permite elevilor să propună
subiecte pentru discuție;
l desfășurarea sondajelor de opinie școlare pe temele discutate de către Consiliu;
l organizarea adunării generale anuale a elevilor pentru a permite membrilor Consiliului să raporteze asupra
activităților desfășurate pe parcursul anului;
l crearea paginii web a consiliului.

12. Evaluarea activității Consiliului elevilor

Activitatea CE este evaluată de către membrii CE, elevi care nu sunt membri ai CE, profesorul-coordonator, alți profesori,
părinți și membrii echipei manageriale. Constatările evaluării sunt folosite pentru a identifica domenii / aspecte ale CE
care urmează a fi îmbunătățite.

42
 ANEXĂ: INSTRUCŢIUNE PRIVIND CONSTITUIREA ȘI FUNCȚIONAREA CONSILIULUI ELEVILOR

13. Resurse pentru Consiliul Elevilor

Organul de conducere și directorul planifică în bugetul anual al instituției de învățământ resurse pentru activitatea
consiliului. Prin aceasta, CE i se conferă un statut de partener și se facilitează îndeplinirea obiectivelor și funcțiilor.
Resursele pot fi de ordin material, financiar sau uman, în formă de ghidare din partea cadrelor didactice a activităţii
comisiilor, secretariatului etc. Regulile de utilizare, control și raportare a resurselor alocate sunt stipulate clar în
Regulamentul CE. Organul de conducere și directorul iau în considerare orice solicitare de resurse venită din partea
Consiliului și oferă un răspuns.
În cazul în care spaţiile școlii permit, se recomandă alocarea unui oficiu special pentru CE. Această prezenţă fizică ridică
imaginea consiliului în ochii elevilor. Ar putea fi, de asemenea, stabilit un orar, când elevii se pot întâlni cu consilierii
pentru a da propuneri, întrebări etc.
Consiliul poate crea o pagină pe website-ul școlii, prin care va furniza informaţii despre activitatea sa, va da feedback
privind problemele discutate, va oferi elevilor posibilitatea să ridice probleme pe care ei doresc ca Consiliul să le dezbată
/să le ia în considerare.
CE poate organiza campanii de colectare a fondurilor în conformitate cu obiectivele propuse și planul de activitate.
Aceasta îi împuternicește și le dă posibilitatea să facă lucruri care cred ei că sunt importante pentru elevi, școală,
comunitate.

43
BIBLIOGRAFIE

Bibliografie
Materiale suport ale Consiliului Europei privind educaţia pentru cetăţenie democratică și
drepturile omului http://www.living-democracy.com/ro/textbooks/

1. Gollob R., Krapf P., Weidinger W. Educație pentru democrație. Volumul I. Consiliul Europei, 2010.
2. Gollob R., Krapf P., Weidinger W. A crește în democrație. Planuri de lecție pentru învățământul
primar privind educaţie pentru cetăţenie democratică și pentru drepturile omului. Volumul II.
Consiliul Europei, 2010.
3. Gollob R., Krapf P., Rowe D., Taelman W. A trăi în democraţie. Planuri de lecţii în domeniul
ECD/EDO pentru nivelul secundar inferior. Volumul III. Editate de Rolf Gollob și Peter Krapf.
Consiliul Europei, 2010.
4. Gollob R., Krapf P. Participarea la democrație. Planuri de lecție privind educaţie pentru cetăţenie
democratică și pentru drepturile omului pentru învățământul secundar superior. Volumul IV.
Consiliul Europei, 2010.
5. Gollob R., Krapf P., Weidinger W. Explorarea Drepturilor Copiilor. Activități didactice pentru
clasele I-IX, Volumul V. Consiliul Europei, 2010.
6. Gollob R., Krapf P. Predarea democraţiei. O colecţie de modele de educaţie pentru cetăţenie
democratică și pentru drepturile omului. Volumul VI. Consiliul Europei, 2010.
7. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o cultură democratică, 3 volume, Consiliul Europei,
2018, www.coe.int/competences

Site

www.drepturilecopilului.md
www.monitor.drepturilecopilului.md

www.moldova.ureport.in
www.youth.md

www.diez.md
www.zugo.md