ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PROF.

ILIE POPESCU” ŞOTÂNGA

STRUCTURA - ŞCOALA GIMNAZIALĂ “TEIUL DOAMNEI” TEIŞ

PLANIFICARE ANUALĂ
An şcolar: 2013 / 2014
Clasa a V-a
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
Editura Humanitas Educațional
Curriculum aplicat: T.C. 5 ore Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA

Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii

SEMESTRUL I
I. RECAPITULAREA CUNOSTINTELOR DIN CICLUL 5 I
PRIMAR – TEST PREDICTIV
II. CARTEA - OBIECT CULTURAL 15 II-IV
III. CUVÂNTUL ŞI TEXTUL 14 V-VII
IV. TIPURI DE TEXTE 15 VII-X
V. LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALĂ 5 X-XI
VI. NARAŢIUNEA 21 XI-XV
VII. AUTOR. NARATOR. PERSONAJ 15 XVI-XVIII
SEMESTRUL al II-lea

I. DIALOGUL. SCHIŢA 19 I-IV

II. DESCRIEREA. PORTRETUL 21 IV-VIII
ȘCOALA ALTFEL - SĂPTĂMÂNA A IX-A
III. BASMUL 27 X-XV
IV. LUCRARE SCRISĂ SEMESTRIALA 5 XVI
V. RECAPITULARE FINALĂ 10 XVII-XVIII

Semestrul I: 18 săptămâni x 5 ore = 90 de ore

Semestrul al II-lea: 18 săptămâni x 5 ore = 90 de ore, din care săptămâna 7 –11 aprilie 2014: “Școala Altfel: Să ştii mai multe,
să fii mai bun!” (activităţi extraşcolare şi extracurriculare, având orar specific)
B. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
 SEMESTRUL I – 90 DE ORE

Clasa a V-a
An şcolar: 2012 / 2013
Curriculum aplicat: T.C. 5 ore Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săpt. Obs.
crt. ore
I RECAPITULARE INIȚIALĂ 5
ore
1. Prezentarea programei şi a 1.1. identificarea Prezentarea şi îndrumarea lecturii textelor– 1 I
manualului.Îndrumarea lecturii informaţiilor esenţiale dintr- suport pentru parcurgerea programei clasei
particulare un mesaj oral, în scopul a V-a
înţelegerii sensului global al
acestuia;
2. Recapitularea cunoştintelor din 2.4. adaptarea vorbirii la Evaluarea competenţelor de lectură şi de 3 I
ciclul primar parteneri şi la situaţia de înţelegere a unui text literar/nonliterar
comunicare/situaţii de Actualizarea cunoştinţelor
comunicare diverse;
2.1. înlănţuirea clară a
ideilor într-un mesaj oral;
3. Test predictiv Evaluare predictivă 1 I
II CARTEA - OBIECT CULTURAL 15
Concepte operaţionale: cartea, ore
părţile componente ale cărţii,
titlul, autorul, tabla de materii,
aşezarea în pagină, volumul,
biblioteca
1. Cartea – obiect cultural 3.5 Folosirea unor tehnici/ - cartea – obiect cultural: titlul, autorul, 3 II
2. “Cele dintâi lecturi” de Mircea strategii de lucru cu textul/ tabla de materii; elementele componente ale 3 II-III
Eliade cartea paginii de carte; volumul;
- biblioteca;
- citirea corectă şi fluentă a unui text
cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
3. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/ - citirea corectă şi fluentă a unui text 1 III
competenţelor de lectură: „Povestea strategii de lucru cu textul/ cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
fără sfârşit” (fragment) de Michael cartea - note de lectură.
Ende 4.4 redactarea unor texte - scriere imaginativă (continuarea unor

4. Noţiuni elementare de sintaxă
5. Situaţia de comunicare
6. Organizarea monologului.
Identificarea si descrierea sumara a
obiectelor
Evaluare
III CUVÂNTUL ŞI TEXTUL
Concepte operaţionale: textul
integral şi fragmentul de text,
lumea reala şi lumea cărţii,
cuvântul în comunicare
1. Vocabularul limbii române
imaginative şi reflexive în texte, schimbarea finalului, a perspectivei
scopuri şi în contexte variate din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
2.3 alcătuirea unor - autoevaluare a propriilor texte redactare. 4 III-IV
propoziţii şi fraze corecte - propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie
din punct de vedere principală şi propoziţie secundară; fraza
gramatical formată din propoziţii principale şi
4.3 alcătuirea unor propoziţii secundare; propoziţia afirmativă
propoziţii şi fraze corecte şi propoziţia negativă; propoziţia
din punct de vedere enunţiativă şi propoziţia interogativă;
gramatical, folosind corect -semnele de punctuaţie (punctul, virgula,
semnele ortografice şi de două puncte, ghilimele, linia de dialog,
punctuaţie semnul întrebării,semnul exclamării,
cratima);
1.1 identificarea - mesaje orale care evidenţiază elementele 2 IV
informaţiilor esenţiale dintr- specifice situaţiei de comunicare: emiţător,
un mesaj oral, în scopul receptor, mesaj, cod, canal, context în
înţelegerii sensului global al diverse situaţii de comunicare;
acestuia
2.4 adaptarea vorbirii la - rolul de emiţător şi rolul de receptor; 1 IV
parteneri şi la situaţia de - exprimarea unor puncte de vedere şi
comunicare/ situaţii de justificarea acestora în funcţie de context;
comunicare diverse - dialoguri simple pe diverse teme de
interes pentru elevi;
2.5 participarea la diferite - situaţia de comunicare dialogată;
situaţii de comunicare organizarea dialogului simplu; formule
elementare de menţinere a dialogului.
1 IV
14
ore
1.3 sesizarea unităţilor - vocabularul limbii române; 6 V-VI
lexicale necunoscute în - cuvântul – unitate de bază a
fluxul vorbirii, în scopul vocabularului; forma şi conţinutul

2. Text – suport: ,, O furnică ” de
Tudor Arghezi (lectură)
3. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/ - citirea corectă şi fluentă a unui text
competenţelor de lectură: “Cărţile strategii de lucru cu textul/ cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
cu Apolodor” de Gellu Naum
4. Cuvântul în comunicare
clarificării acestora cuvintelor;
2.2 selectarea elementelor - cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
de lexic adecvate situaţiilor derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
de comunicare sinonime şi antonime; câmpuri lexico-
semantice;
3.3 identificarea expresiilor - sinonime şi antonime; 4 VI
şi a cuvintelor noi într-un - figuri de stil (personificare, comparaţie,
text literar sau nonliterar enumeraţie,repetiţie, epitet);
3.1 identificarea ideilor
principale după citirea - raportul dintre realitate şi literatură;
globală a unui text
4.1 redactarea unor lucrări - aprecieri personale referitoare la anumite
scurte pe o anumită temă, secvenţe ale textelor studiate
urmărind un plan
1 VII
cartea - note de lectură.
4.4 redactarea unor texte - scriere imaginativă (continuarea unor
imaginative şi reflexive în texte, schimbarea finalului, a perspectivei
scopuri şi în contexte variate din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactate.
4.1 redactarea unor lucrări - părţile componente ale unei compuneri; 2 VII
scurte pe o anumită temă, - aşezarea corectă a textului în pagină;
urmărind un plan - structurarea notiţelor la diferite discipline;
elemente auxiliare (sublinieri, paranteze)
care evidenţiază ideile principale prin
raportare la cele secundare;
- plan de idei pentru un text propriu;
- povestirea unor întâmplări reale sau
imaginare;
- compuneri după un suport vizual
- note de lectură.
- scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspectivei

Evaluare
IV TIPURI DE TEXTE
Concepte operaţionale: textul
in versuri, textul literar, opera
literară, comparaţia, strofa,
versul, rima, textul nonliterar
1. Text-suport: „Sfârşit de toamnă” 3.1 identificarea
de Vasile Alecsandri
2. Textul nonliterar
3. Sunetele limbii române. Silaba
4. Organizarea textului scris
5. Oră pentru dezvoltarea
din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite).
1 VII
15
ore
ideilor - opera literară; texte literare (populare şi 4 VII-
principale după citirea culte), texte nonliterare (articolul de VIII
globală a unui text dicţionar, reclama);
- conţinutul şi structurarea formală a
3.3 identificarea expresiilor textului poetic (în strofe şi în versuri); rima
şi a cuvintelor noi într-un în poeziile studiate
text literar sau nonliterar - figuri de stil (personificare, comparaţie,
enumeraţie,repetiţie, epitet);
3.1 identificarea ideilor - texte nonliterare (articolul de dicţionar, 1 VIII
principale după citirea reclama);
globală a unui text
1.4 sesizarea corectitudinii / - corespondenţa dintre sunet şi literă; 6 VIII-
incorectitudinii gramaticale - vocalele, consoanele, semivocalele; IX
a unui enunţ şi/ sau a - grupurile de sunete (diftongul, triftongul);
formelor lexicale hiatul;
- silaba;
- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune,
în diverse situaţii de comunicare;
pronunţarea diftongului, a triftongului şi a
hiatului;
4.4 redactarea unor texte - scriere imaginativă (continuarea unor 2 X
imaginative şi reflexive în texte, schimbarea finalului, a perspectivei
scopuri şi în contexte variate din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
3.5 Folosirea unor tehnici/ - citirea corectă şi fluentă a unui text 1 X
 competenţelor de lectură: ,,Ce te
legeni…" de M Eminescu
Evaluare
V LUCRAREA SCRISĂ
SEMESTRIALĂ
strategii de lucru cu textul/
cartea
4.4 redactarea unor texte
imaginative şi reflexive în
scopuri şi în contexte variate
cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
- note de lectură.
- scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspectivei
din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactate.
1 X
5
ore

1. Recapitulare pentru lucrarea 3.3 identificarea expresiilor - figuri de stil (personificare, comparaţie, 3 X-XI
semestrială şi a cuvintelor noi într-un enumeraţie, repetiţie, epitet);
text literar sau nonliterar
4.1 redactarea unor lucrări - aprecieri personale referitoare la anumite
scurte pe o anumită temă, secvenţe ale textelor studiate (moduri de
urmărind un plan expunere, figuri de stil) sau la personaje;
2.2 selectarea elementelor - cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
de lexic adecvate situaţiilor derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
de comunicare sinonime şi antonime; câmpuri lexico-
1.4 sesizarea corectitudinii /semantice;
incorectitudinii gramaticale - corespondenţa dintre sunet şi literă;
a unui enunţ şi/ sau a - vocalele, consoanele, semivocalele;
formelor lexicale - grupurile de sunete (diftongul, triftongul);
hiatul;
- silaba;
- greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune,
în diverse situaţii de comunicare;
pronunţarea diftongului, a triftongului şi a
hiatului;
2.5 participarea la diferite - acte de vorbire
situaţii de comunicare
2. Elaborarea lucrării semestriale 1 XI
3. Discutarea lucrării semestriale 1 XI
VI NARAŢIUNEA 21
 Concepte operaţionale: textul
în proză, naraţiunea, etapele
naraţiunii, planul simplu de
idei/planul dezvoltat de idei
1. Text-suport „Căprioara” de Emil 3.1 identificarea ideilor
Gârleanu principale
după citirea globală a unui
text
3.2 recunoaşterea modurilor
de expunere utilizate într-un
text narativ
2. Plan simplu de idei. Plan 2.1 înlănţuirea clară a ideilor
dezvoltat de idei într-un mesaj oral
3. Verbul 2.3 alcătuirea unor
propoziţii şi fraze corecte
din punct de vedere
gramatical
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
4. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/
competenţelor de lectură strategii de lucru cu textul/
cartea
4.4 redactarea unor texte
imaginative şi reflexive în
scopuri şi în contexte variate
Evaluare
VII AUTOR. NARATOR.
ore
- idei principale, idei secundare; 5 XI-
XII
- întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă,
care este acţiunea relatată), „cine” ia parte
la acţiune (personajele, trăsături fizice şi
morale ale personajelor), „cine“ povesteşte
(naratorul);
- formularea ideilor principale şi a celor 3 XII-
secundare dintr-un text citit/ascultat; XIII
-părţi de vorbire şi categorii gramaticale 11 XIII-
specifice acestora: verbul (timp, persoană, XV
număr, moduri personale şi nepersonale);
- verbul (timp, persoană, număr, moduri
personale şi nepersonale), verbele auxiliare
a fi, a avea a vrea;
- citirea corectă şi fluentă a unui text 1 XV
cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
- note de lectură.
- scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspectivei
din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactare.
1 XV
15
PERSONAJ
Concepte operaţionale: autor –
narator – personaj, timp şi spaţiu
în naraţiune, rezumatul
1. Text – suport: ,,Amintiri din 3.1 identificarea ideilor
copilărie” de Ion Creangă
2. Rezumatul
ore
- idei principale, idei secundare; 3 XVI
principale după citirea
globală a unui text - întrebările specifice abordării textelor
3.2 recunoaşterea modurilor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă,
de expunere utilizate într-un care este acţiunea relatată), „cine” ia parte
text narativ la acţiune (personajele, trăsături fizice şi
morale ale personajelor), „cine“ povesteşte
(naratorul);
-moduri de expunere (naraţiune, descriere,
dialog);
4.1 redactarea unor lucrări - transformarea textului dialogat în text 2 XVI
scurte pe o anumită temă, narativ;
urmărind un plan

3. Substantivul. Articolul 2.3 alcătuirea unor - părţi de vorbire şi categorii gramaticale 8 XVII-
propoziţii şi fraze corecte specifice acestora: substantivul (gen, XVIII
din punct de vedere număr, articolul hotărât şi articolul
gramatical nehotărât, cazurile substantivului)

4. Evaluare 1 XVIII

5. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/
competenţelor de lectură strategii de lucru cu textul/
cartea
4.4 redactarea unor texte
imaginative şi reflexive în
scopuri şi în contexte variate
- citirea corectă şi fluentă a unui text 1 XVIII
cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
- note de lectură.
- scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspectivei
din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactate.

Clasa a V-a
An şcolar: 2013 / 2014
Curriculum aplicat: T.C. 5 ore
Nr. Unitatea de învăţare
crt.
I DIALOGUL. SCHIŢA
Concepte operaţionale:
naraţiunea, timpul şi spaţiul
întâmplării, personajele,
modurile de expunere – dialogul,
vorbirea directă / vorbirea
indirectă, schiţa
1. Text – suport: ,,Vizită…” de I. L. 3.1 identificarea
Caragiale
2. Vorbirea directă şi indirectă
3. Organizarea dialogului
4. Pronumele personal
B. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL AL II –LEA – 90 ORE
Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA
Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săpt. Obs.
ore
19
ore
ideilor - idei principale, idei secundare; 5 I
principale după citirea
globală a unui text
3.2 recunoaşterea modurilor - întrebările specifice abordării textelor
de expunere utilizate într-unnarative: „ce“ se povesteşte (ce se
text narativ întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personajelor),
„cine“ povesteşte (naratorul);
- specie literare: schiţa
4.1 redactarea unor lucrări - transformarea textului dialogat în text 1 I
scurte pe o anumită temă, narativ;
urmărind un plan - aprecieri personale referitoare la anumite
secvenţe ale textelor studiate (moduri de
expunere, figuri de stil) sau la personaje;
2.5 participarea la diferite - situaţia de comunicare dialogată; 1 II
situaţii de comunicare organizarea dialogului simplu;
2.3 alcătuirea unor propoziţii -părţi de vorbire şi categorii gramaticale 5 II-III
şi fraze corecte din punct de specifice acestora: pronumele personal şi
vedere gramatical pronumele personal de politeţe (persoană,
3.4 sesizarea corectitudinii număr, gen, forme accentuate şi

5. Numeralul
6. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/
competenţelor de lectură
Evaluare
II DESCRIEREA. PORTRETUL
Concepte operaţionale:
descrierea ca mod de expunere,
descrierea literară în proză,
epitetul, descrierea ştiinţifică,
portretul literar
1. Text – suport: ,,În pădurea
Petrişorului” de Mihail Sadoveanu
2. Text – suport: ,,Mihai Viteazul”
de Nicolae Bălcescu
3. Tipuri de portret
4. Alte tipuri de descriere
5. Adjectivul
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
2.3 alcătuirea unor propoziţii
şi fraze corecte din punct de
vedere gramatical
strategii de lucru cu textul/
cartea
4.4 redactarea unor texte
imaginative şi reflexive în
scopuri şi în contexte variate
3.2 recunoaşterea modurilor
de expunere utilizate într-un
text narativ
3.2 recunoaşterea modurilor
de expunere utilizate într-un
text narativ
3.2 recunoaşterea modurilor
de expunere utilizate într-un
text narativ
3.3 identificarea expresiilor
şi a cuvintelor noi într-un
text literar sau nonliterar
4.1 redactarea unor lucrări
scurte pe o anumită temă,
urmărind un plan
2.3 alcătuirea unor propoziţii
neaccentuate);
- părţi de vorbire şi categorii gramaticale 5 III-IV
specifice acestora: numeralul (cardinal şi
ordinal)
- citirea corectă şi fluentă a unui text 1 IV
cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
- note de lectură.
- scriere imaginativă (continuarea unor
texte, schimbarea finalului, a perspectivei
din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactate.
1 IV
21
ore
- moduri de expunere (descriere); 4 IV-V
- moduri de expunere (descriere); 3 V-VI
- figuri de stil (personificare, comparaţie,
enumeraţie, repetiţie, epitet);
- moduri de expunere (descriere); 1 VI
- aprecieri personale referitoare la anumite 1 VI
secvenţe ale textelor studiate (moduri de
expunere, figuri de stil) sau la personaje;
- părţi de vorbire şi categorii gramaticale 4 VI-
 şi fraze corecte din punct de specifice acestora: adjectivul (adjective VII
vedere gramatical propriu-zise şi adjective provenite din
verbe la participiu, adjective variabile şi
invariabile, acordul cu substantivul, topica
adjectivului);
6. Adverbul 3.4 sesizarea corectitudinii - părţi de vorbire şi categorii gramaticale 2 VII
utilizării categoriilor specifice acestora: adverbul (de loc, de
7. Interjecţia gramaticale învăţate timp, de mod; adverbe provenite din 2 VII-
2.3 alcătuirea unor propoziţii adjective); interjecţia. VIII
şi fraze corecte din punct de
vedere gramatical
8. Cum descriem? Descrierea orală 4.1 redactarea unor lucrări - aprecieri personale referitoare la anumite 2 VIII
scurte pe o anumită temă, secvenţe ale textelor studiate (moduri de
urmărind un plan expunere, figuri de stil) sau la personaje
3.5 Folosirea unor tehnici/ - citirea corectă şi fluentă a unui text
strategii de lucru cu textul/ cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
cartea - note de lectură.
9. Oră pentru dezvoltarea 4.4 redactarea unor texte - scriere imaginativă (continuarea unor 1 VIII
competenţelor de lectură imaginative şi reflexive în texte, schimbarea finalului, a perspectivei
scopuri şi în contexte variate din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactate.
Evaluare 1 VIII
III BASMUL 27
Concepte operaţionale: opera ore
epică, specie literară - basmul
popular
1.Text – suport: ,,Prâslea cel voinic 3.1 identificarea ideilor - idei principale, idei secundare; 6 X-XI
şi merele de aur” principale după citirea - întrebările specifice abordării textelor
globală a unui text narative: „ce“ se povesteşte (ce se
3.2 recunoaşterea modurilor întâmplă, care este acţiunea relatată),
de expunere utilizate într-un „cine” ia parte la acţiune (personajele,
text narativ trăsături fizice şi morale ale personajelor),
„cine“ povesteşte (naratorul);
- specie literară: basmul
 2. Predicatul 2.3 alcătuirea unor propoziţii - părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi 3 XI
şi fraze corecte din punct de nominal),subiectul (exprimat şi
vedere gramatical neexprimat); acordul predicatului cu
3. Subiectul 2.3 alcătuirea unor propoziţii subiectul în persoană şi număr; 3 XII
şi fraze corecte din punct de - părţi de propoziţie: subiectul (exprimat şi
4. Atributul vedere gramatical neexprimat); acordul predicatului cu 3 XIII
subiectul în persoană şi număr; atributul,
5. Complementul 2.3 alcătuirea unor propoziţii - părţi de propoziţie: complementul 3 XIII-
şi fraze corecte din punct de XIV
vedere gramatical

6. Oră pentru dezvoltarea 3.5 Folosirea unor tehnici/ - citirea corectă şi fluentă a unui text 1 XIV
competenţelor de lectură strategii de lucru cu textul/ cunoscut în faţa unui auditoriu divers;
cartea - note de lectură.
4.4 redactarea unor texte - scriere imaginativă (continuarea unor
imaginative şi reflexive în texte, schimbarea finalului, a perspectivei
scopuri şi în contexte variate din care se povesteşte etc.);
- scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi
întâmplări, scrierea pe marginea textelor
citite);
- autoevaluare a propriilor texte redactare.
7. Fraza 4.3 alcătuirea unor propoziţii - fraze construite prin coordonare 2 XIV
şi fraze corecte din punct de (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin
8. Conjuncţia vedere gramatical, folosind subordonare; 1 XIV
corect semnele ortografice şi - elemente de relaţie în frază (conjuncţiile
de punctuaţie simple şi compuse);
9. Cum scriem despre textul literar? 4.1 redactarea unor lucrări - părţile componente ale unei compuneri; 2 XV
scurte pe o anumită temă, - aprecieri personale referitoare la anumite
10. Povestirea. Povestirea unor urmărind un plan secvenţe ale textelor studiate (moduri de 1 XV
întâmplări reale sau imaginare expunere, figuri de stil) sau la personaje
2.1. înlănţuirea clară a -povestire orală, pornind de la cuvinte-
11. Controlul şi îndrumarea lecturii. ideilor într-un mesaj oral cheie 1 XV
Recomandarea lecturii suplimentare
şi complementare pentru clasa
a VI – a
Evaluare 1 XV
IV LUCRARE SCRISĂ 5
 SEMESTRIALĂ
1.Recapitulare pentru lucrarea 3.3 identificarea expresiilor
semestrială şi a cuvintelor noi într-un
text literar sau nonliterar
3.2 recunoaşterea modurilor
de expunere utilizate într-un
text narativ
ore
- figuri de stil (personificare, comparaţie, 3 XVI
enumeraţie, repetiţie, epitet);- moduri de
expunere (naraţiune, descriere, dialog);
- întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se
întâmplă, care este acţiunea relatată),
„cine” ia parte la acţiune (personajele,
trăsături fizice şi morale ale personajelor),
„cine“ povesteşte (naratorul);
- specii literare: schiţa şi basmul;

4.1 redactarea unor lucrări - aprecieri personale referitoare la anumite

2. Elaborarea lucrării semestriale
3. Discutarea lucrării semestriale
V RECAPITULARE FINALĂ
1. Naraţiunea
2. Textul în versuri
scurte pe o anumită temă, secvenţe ale textelor studiate (moduri de
urmărind un plan expunere, figuri de stil) sau la personaje;
2.3 alcătuirea unor propoziţii - propoziţia şi fraza;
şi fraze corecte din punct de - părţi de vorbire, părţi de propoziţie;
vedere gramatical - relaţii şi funcţii sintactice;
3.4 sesizarea corectitudinii
utilizării categoriilor
gramaticale învăţate
2.5 participarea la diferite - acte de vorbire 1 XVI
situaţii de comunicare 1 XVI
10
ore
3.1 identificarea ideilor - idei principale, idei secundare; 2 XVII
principale după citirea - opera literară; texte literare (populare şi
globală a unui text culte), texte nonliterare (articolul de
dicţionar, reclama);
- moduri de expunere (naraţiune, descriere,
dialog);
- întrebările specifice abordării textelor
narative: „ce“ se povesteşte (ce se
3.2 recunoaşterea modurilor întâmplă, care este acţiunea relatată),
de expunere utilizate într-un „cine” ia parte la acţiune (personajele,
text narativ trăsături fizice şi morale ale personajelor),
„cine“ povesteşte (naratorul);
3.1 identificarea ideilor - conţinutul şi structurarea formală a 2 XVII
 principale după citirea textului poetic (în strofe şi în versuri); rima
globală a unui text în poeziile studiate
- raportul dintre realitate şi literatură;
3. Vocabular. Fonetică 1.3 sesizarea unităţilor - vocabularul limbii române; 2 XVII-
lexicale necunoscute în - cuvântul – unitate de bază a XVIII
fluxul vorbirii, în scopul vocabularului; forma şi conţinutul
clarificării acestora cuvintelor;
1.4 sesizarea corectitudinii / - cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii
incorectitudinii gramaticale a derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;
unui enunţ şi / sau a formelor sinonime şi antonime;
lexicale - corespondenţa dintre sunet şi literă;
- vocalele, consoanele, semivocalele;
- grupurile de sunete (diftongul, triftongul);
hiatul;
- silaba;
- greşeli de pronunţie, de acord, de
flexiune, în diverse situaţii de comunicare;
pronunţarea diftongului, a triftongului şi a
hiatului;
4. Sintaxă şi morfologie 3.4 sesizarea corectitudinii - verbul (timp, persoană, număr, moduri 2 XVIII
utilizării categoriilor personale şi nepersonale), verbele auxiliare
gramaticale învăţate a fi, a avea a vrea;substantivul (substantive
comune şi proprii, gen, număr,articolul
hotărât şi articolul nehotărât, cazurile
substantivului); pronumele (pronumele
personal: persoană, număr, gen, forme
accentuate şi neaccentuate; pronumele
personal de politeţe); numeralul (cardinal şi
ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise
şi adjective provenite din verbe la
participiu, adjective variabile şi invariabile,
acordul cu substantivul, topica
adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de
mod; adverbe provenite din adjective);
interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;
- elemente de relaţie în frază (conjuncţiile
simple şi compuse); coordonarea
(copulativă şi prin juxtapunere) şi

5. Ortografie şi punctuaţie
4.3 alcătuirea unor propoziţii
şi fraze corecte din punct de
vedere gramatical, folosind
corect semnele ortografice şi
de punctuaţie
subordonarea;
- ortografierea grupurilor de litere; 2 XVIII
despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de
punctuaţie (punctul, virgula, două puncte,
ghilimele, linia de dialog, semnul
întrebării, semnul exclamării, cratima);
- dificultăţi în scrierea unor categorii
morfologice studiate