ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PROF.

ILIE POPESCU” ŞOTÂNGA

STRUCTURA - ŞCOALA GIMNAZIALĂ “TEIUL DOAMNEI” TEIŞ

PLANIFICARE ANUALĂ
An şcolar: 2013 / 2014
Clasa a VI-a

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

Manual: Editura Didactică și Pedagogică
Curriculum aplicat: T.C. 4 ore Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA

Unitatea de învăţare Nr. ore Săptămâna Observaţii

SEMESTRUL I
I. RECAPITULARE INIŢIALĂ. TEST INIŢIAL 4 I
II. CARTEA-OBIECT CULTURAL 19 II-VI
III. AUTOR. NARATOR. PERSONAJ 15 VI-X
IV. LUCRAREA SEMESTRIALA 4 X-XI
V. ARTA NARAŢIUNII. TIMP ŞI SPAŢIU ÎN NARAŢIUNE 15 XI-XV
VI. OPERA LIRICĂ 15 XV-XVIII
SEMESTRUL AL II-LEA

I. ARTA DESCRIERII 12 I-III

II. ARTA DIALOGULUI. SCHIŢA 12 IV-VI
III. OPERA LIRICĂ DESCRIPTIVĂ. PASTELUL 17 VII-XII
ȘCOALA ALTFEL - SĂPTĂMÂNA A IX-A
IV. FABULA 9 XII-XIV
V. LUCRAREA SEMESTRIALA 4 XIV-XV
VI. LITERATURA POPULARĂ 8 XV-XVII
VII. RECAPITULARE FINALĂ 5 XVII-XVIII

Semestrul I: 18 săptămâni x 4 ore = 72 de ore

Semestrul al II-lea: 18 săptămâni x 4 ore = 72 de ore, din care săptămâna 7 –11 aprilie 2014: “Școala Altfel: Să ştii mai multe, să fii
mai bun!” (activităţi extraşcolare şi extracurriculare, având orar specific)
 B. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL I – 72 ORE

Clasa a VI-a
An şcolar: 2013/ 2014
Curriculum aplicat: T.C. 4 ore Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Săpt. Obs.
crt. ore
I RECAPITULARE 4 ore
INIŢIALĂ
1.Prezentarea programei şi a 1.1 distingerea între informaţiile esenţi- Prezentarea şi îndrumarea lecturii
1 I
manualului. Îndrumarea lecturii ale şi cele de detaliu dintr-un mesaj textelor–suport pentru parcurgerea
particulare oral, stabilind legături sau diferenţieri programei clasei a VI-a
între informaţiile receptate din surse - mesaje orale diverse;
diverse
2. Recapitularea cunoştintelor 3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale
2 I
din clasa a V-a samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar
tului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere - caracteristicile operelor epice;
într-un text epic şi a procedeelor de ex- - rolul figurilor de stil învăţate în
presivitate artistică într-un text liric diferite texte literare
1 I
3. Test predictiv Evaluare predictivă
II CARTEA-OBIECT 19
CULTURAL ore
Concepte operaţionale:
cartea, structura cărţii,
comunicarea prin dialog
1. Cartea – obiect cultural 3.1 diferenţierea elementelor de an- - structura cărţii: rolul cuprinsului, al 1 II
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- prefeţei, postfeţei şi al notelor;
tului citit
2. Text-suport: “La Medeleni” 3.2 identificarea modurilor de expunere - caracteristicile operelor epice (în 3 II
de Ionel Teodoreanu într-un text epic şi a procedeelor de ex- proză sau versuri): naraţiunea la

3. Comunicarea prin dialog
4. Notiuni de fonetica
5. Vocabularul limbii romane
presivitate artistică într-un text liric
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale
noi în funcţie de context
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia
concretă de dialog sau de monolog
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale
noi în funcţie de context
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale
noi în funcţie de context
2.2 utilizarea relaţiilor de sinonimie, de
antonimie, de omonimie în organizarea
mesajului oral
3.3 sesizarea valorii expresive a
unităţilor lexicale în textele citite
persoana a III-a şi la persoana I,
subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de
caracterizare a personajelor;
- stabilirea sensului unui cuvânt
necunoscut prin apel la context;
- textul dialogat: dialoguri pe diverse 1 III
teme de interes pentru elevi, modalităţi
de adaptare la interlocutor;
- organizarea replicilor într-un dialog
complex;
- structura fonematică a cuvântului; 4 III-IV
- ortografierea diftongilor, a triftongilor
şi a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor
fonetice de despărţire în silabe a
cuvintelor.
- serii sinonimice şi antonimice; 8 IV-VI
stabilirea sensului unui cuvânt
necunoscut prin apel la context; sensul
omonimelor în context;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în
textele literare studiate;
- sufixe diminutivale şi sufixe
augmentative;
- cuvinte compuse prin alăturare,
subordonare şi abreviere;
- familia lexicală;
- utilizarea adecvată, în contexte
diverse, a unor sinonime, antonime,
omonime; familii lexicale; câmpuri
lexico-semantice;
- explicarea unor expresii şi a unor
cuvinte noi identificate într-un text citit,
 în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
- rolul sinonimiei, al antonimiei şi al
omonimiei într-un text dat; sensurile
cuvintelor în contexte diferite;
expresivitatea formelor arhaice şi
regionale;
- mijloacele interne de îmbogăţire a
vocabularului (derivarea, compunerea,
schimbarea valorii gramaticale);
- câmpuri lexico-semantice;
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, re- - utilizarea sinonimelor, a antonimelor
curgând la categoriile semantice stu- şi a omonimelor adecvate în contexte
diate şi la mijloacele de îmbogăţire a date;
vocabularului, pentru exprimarea - familia lexicală (derivate, compuse,
nuanţată cuvinte obţinute prin schimbarea valorii
gramaticale), câmpurile lexico-
semantice;
- utilizarea mijloacelor interne de
îmbogăţire a vocabularului (derivare cu
sufixe şi prefixe, compunere – prin
alăturare, subordonare şi abreviere,
schimbarea valorii gramaticale)
6. Oră pentru dezvoltarea 3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale 1 VI
competenţelor de lectură samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar sau
tului citit nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune.
EVALUARE 1 VI
III AUTOR. NARATOR.
PERSONAJ
Concepte operationale:
opera epica, naratiunea la
persoana I, autor-narator-
personaj
1. Text-suport: “Amintiri din 3.3 sesizarea valorii expresive a
copilarie” de Ion Creanga unităţilor lexicale în textele citite
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale
noi în funcţie de context
3.2 identificarea modurilor de expunere
într-un text epic şi a procedeelor de ex-
presivitate artistică într-un text liric
2. Cum povestim? 4.4 alcătuirea rezumatului unui text
literar sau nonliterar
3. Adaptarea la situaţia de 4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
comunicare verse
4.4 alcătuirea rezumatului unui text
literar sau nonliterar
2.5 participarea la diferite situaţii de
comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia
concretă de dialog sau de monolog
4. Oră pentru dezvoltarea 3.1 diferenţierea elementelor de an-
competenţelor de lectură samblu de cele de detaliu în cadrul tex-
tului citit
15
ore
- explicarea unor expresii şi a unor 3 VI-VII
cuvinte noi identificate într-un text citit,
în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în
textele literare studiate
timpul şi spaţiul în naraţiune
- caracteristicile operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la persoana I; autor,
narator, personaj;
- identificarea şi ordonarea secvenţelor 1 VII
narative dintr-un text dat, în vederea
povestirii acestuia;
- povestirea unor texte narative/filme 1 VII
văzute etc.;
- identificarea şi ordonarea secvenţelor
narative dintr-un text dat, în vederea
povestirii acestuia;
- organizarea replicilor într-un dialog
complex; iniţierea, menţinerea şi
încheierea unui dialog cu diferite
categorii de interlocutori cunoscuţi;
- textul dialogat: dialoguri pe diverse
teme de interes pentru elevi, modalităţi
de adaptare la interlocutor;
- identificarea problemei principale 1 VIII
abordate într-un text literar sau
nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
 acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
5. Verbul -folosirea corectă, într-un context dat, a 8 VIII-X
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale categoriilor gramaticale specifice
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii părţilor de vorbire învăţate (actualizare
şi conţinuturi noi): verbul; relaţii şi
funcţii sintactice;
- părţi de propoziţie: predicatul (verbal
şi nominal)
- corectitudinea structurii gramaticale
1.3 sesizarea abaterilor de la normele (morfologică şi sintactică) în fluxul
gramaticale într-un mesaj oral enunţurilor orale;
- abateri de la normele gramaticale
(acord, flexiune) într-un mesaj oral;
- categorii morfologice specifice
3.4 sesizarea organizării morfologice şi părţilor de vorbire: verbul (verbe
sintactice a textelor citite (nonliterare şi predicative şi verbe nepredicative –
literare) copulativele a fi şi a deveni şi
auxiliarele; moduri personale şi
nepersonale)
EVALUARE 1 X
IV LUCRAREA SEMESTRIALA 4 ore
1. Recapitulare pentru lucrarea 3.2 identificarea modurilor de expunere - rolul figurilor de stil învăţate în 2 X
semestrială într-un text epic şi a procedeelor de ex- diferite texte literare, populare şi culte
presivitate artistică într-un text liric (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor ;
- diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
 timpul şi spaţiul în naraţiune
- caracteristicile operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la persoana I; autor,
narator, personaj;
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în -folosirea corectă, într-un context dat, a
textul redactat, utilizând corect semnele categoriilor gramaticale specifice
ortografice şi de punctuaţie părţilor de vorbire învăţate;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale - relaţii şi funcţii sintactice;
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
2. Elaborarea lucrarii 1 XI
semestriale
3. Discutarea lucrarii 2.5 participarea la diferite situaţii de -acte de vorbire 1 XI
semestriale comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării
V ARTA NARAŢIUNII. TIMP 15
ŞI SPAŢIU IN NARAŢIUNE ore
Concepte operaţionale:
naraţiunea, naratorul,
subiectul, momentele
subiectului, indici spaţiali şi
indici temporali
1. Text-suport: “Sobieski şi 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale - arhaisme şi regionalisme; rolul lor în 4 XI-XII
românii” de Costache noi în funcţie de context textele literare studiate ;
Negruzzi) 3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar sau
tului citit nonliterar: într-o naraţiune: acţiunea,
participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul
în care se petrec evenimentele;
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
3.2 identificarea modurilor de expunere - caracteristicile operelor epice (în
într-un text epic şi a procedeelor de ex- proză sau versuri): naraţiunea la
presivitate artistică într-un text liric persoana a III-a şi la persoana I,
subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
 naraţiune, autor, narator, personaj; rolul
dialogului şi al descrierii într-o
4.4 alcătuirea rezumatului unui text naraţiune;
literar sau nonliterar - identificarea şi ordonarea secvenţelor
narative dintr-un text dat, în vederea
rezumării acestuia;
2. Monologul. Relatarea - comunicare orală cu scop declarat de 1 XII
(monologul informativ) 2.4 adaptarea vorbirii la situaţia informare, de luare de atitudine, de
concretă de dialog sau de monolog opinie;
modalităţi de adaptare la interlocutor;
monologul oral (texte narative,
descriptive, informative);
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor - alcătuirea unor texte orale narative,
într-un monolog (narativ, descriptiv, descriptive şi informative;
informativ)
3. Substantivul - folosirea corectă, într-un context dat, a 7 XII-
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale categoriilor gramaticale specifice XIV
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii părţilor de vorbire învăţate (actualizare
şi conţinuturi noi): substantivul; relaţii
şi funcţii sintactice;
- categorii morfologice specifice
părţilor de vorbire: substantivul
3.4 sesizarea organizării morfologice şi (substantive defective de singular sau
sintactice a textelor citite (nonliterare şi de plural; substantivele colective;
literare) cazurile şi funcţiile sintactice ale
substantivului);
- corectitudinea structurii gramaticale
(morfologică şi sintactică) în fluxul
1.3 sesizarea abaterilor de la normele enunţurilor orale;
gramaticale într-un mesaj oral - abateri de la normele gramaticale
(acord, flexiune) într-un mesaj oral;
4. Scrisoarea - redactarea unor scrisori. 1 XIV
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
5. Oră pentru dezvoltarea verse - identificarea problemei principale 1 XIV
competenţelor de lectură 3.1 diferenţierea elementelor de an- abordate într-un text literar sau
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- nonliterar (într-o descriere: elementele
tului citit
 şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune.
EVALUARE 1 XV
I OPERA LIRICĂ 15
Concepte operationale: ore
opera lirica, autorul, rima,
masura
1. Text-suport: “O, rămâi…” de 3.2 identificarea modurilor de expunere - rolul figurilor de stil învăţate în 5 XV-
Mihai Eminescu într-un text epic şi a procedeelor de ex- diferite texte literare, populare şi culte XVI
presivitate artistică într-un text liric (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor ;
- diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
3.3 sesizarea valorii expresive a - explicarea unor expresii şi a unor
unităţilor lexicale în textele citite cuvinte noi identificate într-un text citit,
în context sau cu ajutorul dicţionarelor;
2. Pronumele 3.4 sesizarea organizării morfologice şi - pronumele (pronumele personal, 7 XVI-
sintactice a textelor citite (nonliterare şi pronumele posesiv şi adjectivul XVIII
literare) pronominal posesiv, pronumele
demonstrativ şi adjectivul pronominal
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale demonstrativ);
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii - folosirea corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice
părţilor de vorbire învăţate (actualizare
şi conţinuturi noi): pronumele; relaţii şi
1.3 sesizarea abaterilor de la normele funcţii sintactice;

3. Moduri de expunere
gramaticale într-un mesaj oral - corectitudinea structurii gramaticale
(morfologică şi sintactică) în fluxul
enunţurilor orale;
- abateri de la normele gramaticale
(acord, flexiune) într-un mesaj oral;
3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale 1 XVIII
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar sau
tului citit nonliterar(într-o descriere: elementele şi
trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele)
- relatarea unor fapte/ întâmplări;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di- - textul dialogat: dialoguri pe diverse
verse teme de interes pentru elevi
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia
concretă de dialog sau de monolog

EVALUARE 1 XVIII

4. Oră pentru dezvoltarea 3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale 1 XVIII
competenţelor de lectură samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar sau
tului citit nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
 B. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
SEMESTRUL AL II-LEA – 72 ORE

Clasa a VI-a
An şcolar: 2012 / 2013
Curriculum aplicat: T.C. 4 ore Profesor: ŞERBAN RALUCA-CRISTINA

Nr. Unitatea de învăţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Sapt. Obs.
crt. ore
I ARTA DESCRIERII 12
Concepte operationale: ore
descrierea de tip tablou,
descrierea de tip portret,
portretul, realitate – fictiune,
opera literara, antiteza
1. Text-suport: „Amintiri dintr- 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale - receptare auditivă a cuvintelor noi în 2 I
o călătorie” de Calistrat Hogaş noi în funcţie de context texte literare şi nonliterare; stabilirea
sensului unui cuvânt necunoscut prin
apel la context;
2. Text-suport: „Portretul lui 3.2 identificarea modurilor de expunere - caracteristicile operelor epice (în 2 I
Stefan cel Mare” de Mihail într-un text epic şi a procedeelor de ex- proză sau versuri): rolul descrierii într-
Sadoveanu - „Frații Jderi” presivitate artistică într-un text liric o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul);
- rolul figurilor de stil învăţate în
diferite texte literare, populare şi culte
3.1 diferenţierea elementelor de an- (personificare, comparaţie, enumeraţie,
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- repetiţie, epitet, antiteza);
tului citit - identificarea problemei principale
abordate într-un text literar sau
nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
verse - descrierea de tip tablou şi de tip
portret;
3. Oră pentru dezvoltarea 3.1 diferenţierea elementelor de an- 1 II
competenţelor de lectură samblu de cele de detaliu în cadrul tex- - identificarea problemei principale
tului citit abordate într-un text literar sau
nonliterar (într-o descriere: elementele

4. Numeralul
5. Adjectivul
Evaluare
II ARTA DIALOGULUI.
SCHITA
Concepte operationale:
opera epica, dialogul – mod
de expunere, mijloc de
caracterizare a personajelor,
naratiunea, schita – specie
literara a genului epic
1. Text-suport: “D-l Goe…” de 3.1 diferenţierea elementelor de an-
I.L. Caragiale
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale - folosirea corectă, într-un context dat, 3 II
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii a categoriilor gramaticale specifice
părţilor de vorbire învăţate (actualizare
şi conţinuturi noi): numeralul,
adjectivul;
3.4 sesizarea organizării morfologice şi - categorii morfologice specifice 3 III
sintactice a textelor citite (nonliterare şi părţilor de vorbire : numeralul
literare) (valoarea substantivală şi adjectivală a
numeralului; numeralul cardinal şi
numeralul ordinal, funcţii sintactice);
adjectivul (forme flexionare, articolul
demonstrativ, gradele de
comparaţie, funcţii sintactice);
1 III
12
ore
- subiectul operei literare, momentele
3 IV
subiectului, timpul şi spaţiul în
samblu de cele de detaliu în cadrul tex-
naraţiune;
tului citit
- texte literare epice;
3.2 identificarea modurilor de expunere - caracteristicile operelor epice (în
 într-un text epic şi a procedeelor de ex- proză sau versuri): naraţiunea la
presivitate artistică într-un text liric persoana a III-a şi la persoana I,
subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator, personaj; rolul
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; dialogul ca mijloc de
4.4 alcătuirea rezumatului unui text caracterizare a personajelor;
literar sau nonliterar - identificarea şi ordonarea secvenţelor
narative dintr-un text dat, în vederea
rezumării acestuia;
2. Semne de punctuatie şi de 4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în - utilizarea corectă, în propoziţie şi în 1 IV
ortografie textul redactat, utilizând corect semnele frază, a semnelor de punctuaţie
ortografice şi de punctuaţie (punctul, virgula, punctul şi virgula,
linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima,
punctul);
3. Vorbirea directa. Vorbirea 4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
indirecta - povestirea unor texte narative 1 V
verse
4.4 alcătuirea rezumatului unui text - identificarea şi ordonarea secvenţelor
literar sau nonliterar narative dintr-un text dat, în vederea
rezumării acestuia; transformarea
textului dialogat în text narativ;
- folosirea corectă, într-un context dat,
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
3. Adverbul a categoriilor gramaticale specifice 1 V
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
4. Prepozitia părţilor de vorbire învăţate (actualizare 1 V
şi conţinuturi noi): adverbul, prepoziţia,
conjuncţia, interjecţia; relaţii şi funcţii
sintactice;
5. Conjunctia 2 V-VI
3.4 sesizarea organizării morfologice şi - categorii morfologice specifice
6. Interjectia 1 VI
sintactice a textelor citite (nonliterare şi părţilor de vorbire: adverbul (gradele
literare de comparaţie; funcţii sintactice);
prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia;
interjecţia (interjecţii predicative)

7. Oră pentru dezvoltarea 1 VI

3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale
competenţelor de lectură
 samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text literar sau
tului citit nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
Evaluare 1 VI
III OPERA LIRICĂ 17
DESCRIPTIVĂ. PASTELUL ore
Concepte operationale:
opera lirica, pastelul, tabloul
de natura in versuri/proză,
epitetul
1. Text-suport: “Martisor” de 3.3 sesizarea valorii expresive a - explicarea unor expresii şi a unor 3 VII
Ion Pillat unităţilor lexicale în textele citite cuvinte noi identificate într-un text
citit, în context sau cu ajutorul
3.1 diferenţierea elementelor de an- dicţionarelor;
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- - identificarea problemei principale
tului citit abordate într-un text literar sau
nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise);
- texte literare epice şi lirice;
3.2 identificarea modurilor de expunere - rolul figurilor de stil învăţate în
într-un text epic şi a procedeelor de ex- diferite texte literare, populare şi culte
presivitate artistică într-un text liric (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor;
- trăsături ale speciilor literare: pastelul.
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
 verse - motivarea unei opinii, pornind de la
diverse teme discutate în clasă, de la
texte studiate sau fapte/ persoane din
realitate;
- descrierea de tip tablou;
4. Sintaxa propozitiei 3.4 sesizarea organizării morfologice şi - felul propoziţiilor; 1 VII
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
- alcătuirea corectă a propoziţiilor
literare)
simple şi dezvoltate;
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii - părţi de propoziţie: predicatul (verbal
şi nominal), subiectul (exprimat şi
5. Predicatul 3.4 sesizarea organizării morfologice şi neexprimat), acordul predicatului cu 3 VIII
sintactice a textelor citite (nonliterare şi subiectul ;
6. Subiectul literare) 3 VIII-X
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii - corectitudinea structurii gramaticale
(morfologică şi sintactică) în fluxul
1.3 sesizarea abaterilor de la normele enunţurilor orale;
gramaticale într-un mesaj oral
- aplicarea topicii normale în propoziţie
şi în frază
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie - părţi de propoziţie: atributul;
7. Atributul 3.4 sesizarea organizării morfologice şi - părţi de propoziţie: atributul (atributul 4 X-XI
sintactice a textelor citite (nonliterare şi adjectival, substantival, pronominal,
literare) verbal);
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
4. Instructiuni 3.1 diferenţierea elementelor de an- - identificarea problemei principale 1 XI
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- abordate într-un text nonliterar: ideile
tului citit esenţiale şi intenţia comunicativă din
spatele acestora;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di- - prezentarea unor informaţii privitoare
verse la realitatea înconjurătoare.
5. Oră pentru dezvoltarea 3.1 diferenţierea elementelor de an-
competenţelor de lectură samblu de cele de detaliu în cadrul tex- - identificarea problemei principale 1 XII
tului citit abordate într-un text literar sau
 nonliterar (într-o descriere: elementele
şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o
naraţiune: acţiunea, participanţii la
acţiune, timpul şi spaţiul în care se
petrec evenimentele; într-un anunţ sau
într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia
comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune;
Evaluare 1 XII
IV FABULA 9 ore
Concepte operationale:
opera epica în versuri, fabula
– specie literară, morala
fabulei, vocea naratorului
1. Text-suport: “Bivolul si
cotofana” de George 3.3 sesizarea valorii expresive a - explicarea unor expresii şi a unor 3 XII-
Toparceanu unităţilor lexicale în textele citite cuvinte noi identificate într-un text XIII
citit, în context sau cu ajutorul
dicţionarelor;
3.1 diferenţierea elementelor de an-
- identificarea problemei principale
samblu de cele de detaliu în cadrul tex-
abordate într-un text literar sau
tului citit
nonliterar (într-o naraţiune: acţiunea,
participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul
în care se petrec evenimentele;
- subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
3.2 identificarea modurilor de expunere naraţiune;
într-un text epic şi a procedeelor de ex- - trăsături ale speciilor literare: fabula;
presivitate artistică într-un text liric - caracteristicile operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la persoana I,
subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
 naraţiune, autor, narator, personaj; rolul
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de
caracterizare a personajelor ;
2. Intrebari. Raspunsuri 1.4 aplicarea principiilor ascultării - organizarea textului dialogat; 1 XIII
active în manifestarea unui
comportament comunicativ adecvat - pronunţarea fluentă a unor secvenţe
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă semnificative ale mesajului oral,
de dialog sau de monolog reglarea tonului, a intonaţiei, în funcţie
de starea de spirit (bucurie, surpriză,
supărare);
3. Complementul - părţi de propoziţie: complementul 4 XIII-
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale (complementele circumstanţiale de loc,
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii XIV
de timp, de mod; complementele
necircumstanţiale, complementul direct
şi complementul indirect);
3.4 sesizarea organizării morfologice şi - părţi de propoziţie: complementul
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
Evaluare 1 XIV
V LUCRAREA 4 ore
SEMESTRIALA
1. Recapitulare pentru lucrarea 3.2 identificarea modurilor de expunere - rolul figurilor de stil învăţate în 2 XIV-
semestriala într-un text epic şi a procedeelor de ex- diferite texte literare, populare şi culte XV
presivitate artistică într-un text liric (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor ;
- - diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
- timpul şi spaţiul în naraţiune
- caracteristicile operelor epice (în
proză sau versuri): naraţiunea la
persoana a III-a şi la persoana I; autor,
 narator, personaj;
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în - trăsături ale speciilor literare: fabula,
textul redactat, utilizând corect semnele pastelul;
ortografice şi de punctuaţie -folosirea corectă, într-un context dat, a
2.3 utilizarea categoriilor gramaticale categoriilor gramaticale specifice
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii părţilor de vorbire învăţate;
- relaţii şi funcţii sintactice;

1 XV
2. Elaborarea lucrarii -acte de vorbire
semestriale 2.5 participarea la diferite situaţii de 1 XV
3. Discutarea lucrarii comunicare, manifestând o atitudine
semestriale favorabilă progresiei comunicării
VII LITERATURA POPULARĂ. 8 ore
DOINA
Concepte operationale:
literatura populara, opera
lirica, doina populara, opera
epica în versuri
1. Text-suport: “Doina” 3.1 diferenţierea elementelor de an- - texte literare epice şi lirice; 3 XV-
samblu de cele de detaliu în cadrul tex- XVI
tului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere - rolul figurilor de stil învăţate în
într-un text epic şi a procedeelor de ex- diferite texte literare, populare şi culte
presivitate artistică într-un text liric (personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor;
- diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
- trăsături ale speciilor literare: doina
populară;
- explicarea unor expresii şi a unor
3.3 sesizarea valorii expresive a cuvinte noi identificate într-un text
 unităţilor lexicale în textele citite
2. Sintaxa frazei 2.3 utilizarea categoriilor gramaticale
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie
3. Oră pentru dezvoltarea 3.2 identificarea modurilor de expunere
competenţelor de lectură într-un text epic şi a procedeelor de ex-
presivitate artistică într-un text liric
3.3 sesizarea valorii expresive
unităţilor lexicale în textele citite
citit, în context sau cu ajutorul
dicţionarelor;
- sensurile cuvintelor în contexte
diferite; expresivitatea formelor arhaice
şi regionale;
2 XVI
- alcătuirea corectă a propoziţiilor
simple şi dezvoltate; fraze construite
prin coordonare şi subordonare;
- propoziţia regentă; elementul regent;
- felul propoziţiilor, fraza, propoziţia
regentă, elementul regent, coordonarea
şi subordonarea; coordonarea şi
subordonarea;
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în
frază, a semnelor de punctuaţie
(punctul, virgula, punctul şi virgula,
linia de dialog, linia de pauză) şi a
semnelor ortografice (cratima,
punctul);
- aplicarea topicii normale în propoziţie
şi în frază;
- rolul figurilor de stil învăţate în 1 XVII
diferite texte literare, populare şi culte
(personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
(monorima, rima împerecheată, rima
încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura
versurilor;
- diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
a - explicarea unor expresii şi a unor
cuvinte noi identificate într-un text
citit, în context sau cu ajutorul
dicţionarelor;
- sensurile cuvintelor în contexte

4. Texte nonliterare. Stirea. 3.1 diferenţierea elementelor de an-
Anuntul. samblu de cele de detaliu în cadrul tex-
tului citit
3.2 identificarea modurilor de expunere
într-un text epic şi a procedeelor de
expresivitate artistică într-un text liric
4.1 redactarea textelor cu destinaţii di-
verse
Evaluare
VIII RECAPITULARE FINALĂ
1. Genul epic 3.2 identificarea modurilor de expunere
într-un text epic şi a procedeelor de
expresivitate artistică într-un text
liric
2. Genul liric 3.2 identificarea modurilor de expunere
într-un text epic şi a procedeelor de
expresivitate artistică într-un text
liric
diferite; expresivitatea formelor arhaice
şi regionale;
1 XVII
- identificarea problemei principale
abordate într-un text nonliterar (într-un
anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele
acestora);
- texte nonliterare: anunţul, ştirea;
- modul de reflectare a realităţii în
textul nonliterar (prin comparaţie cu
modul de reflectare a realităţii în textul
literar);
- redactarea unor anunţuri;
- relatarea unor fapte/ întâmplări
1 XVII
5 ore
- caracteristicile operelor epice (în 1 XVII
proză sau versuri):naraţiunea la
persoana a III-a şi la persoana I,
subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul
în naraţiune, autor, narator, personaj;
rolul dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de
caracterizare a personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în 1 XVIII
diferite texte literare, populare şi culte
(personificare, comparaţie, enumeraţie,
repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă
şi măsura versurilor
- diferenţierea între o operă epică şi o
operă lirică;
- explicarea unor expresii şi a unor
cuvinte noi identificate într-un text

3. Vocabular. Fonetică
4. Sintaxă şi morfologie
5. Ortografie şi punctuaţie
3.3 sesizarea valorii expresive
unităţilor lexicale în textele citite
3.4 sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare)
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie
citit, în context sau cu ajutorul
dicţionarelor;
a - rolul sinonimiei, al antonimiei şi al 1 XVIII
omonimiei într-un text dat; sensurile
cuvintelor în contexte diferite;
expresivitatea formelor arhaice şi
regionale;
- mijloacele interne de îmbogăţire a
vocabularului (derivarea, compunerea,
schimbarea valorii gramaticale);
- câmpuri lexico-semantice
- categorii morfologice specifice 1 XVIII
părţilor de vorbire: verbul;
substantivul; pronumele; numeralul;
adjectivul; adverbul; prepoziţia;
conjuncţia; interjecţia
- felul propoziţiilor, fraza, propoziţia
regentă,elementul regent, coordonarea
şi subordonarea;
- părţi de propoziţie: predicatul (verbal
şi nominal),subiectul (exprimat şi
neexprimat); acordul predicatuluicu
subiectul; atributul, complementul
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în 1 XVIII
frază, a semnelor de punctuaţie şi a
semnelor ortografice