ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE

Cu titlul de manuscris
C.Z.U.: 635.8:582

STEPANOV VITALIE

BIOTEHNOLOGIA CULTIVĂRII CIUPERCII PLEUROTUS

OSTREATUS ŞI OBŢINERII BIOPRODUSELOR
VALOROASE

03.00.23-biotehnologie

AUTOREFERAT
al tezei de doctor în biologie

Chişinău 2005
Teza a fost elaborată în cadrul laboratorului Enzimologie al Institutului de
Microbiologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Conducător ştiinţific: RUDIC Valeriu, academician, profesor universitar,

Om Emerit al Republicii Moldova

Referenţi oficiali: ONISCU Corneliu, doctor în biologie, inginer,

profesor universitar, Universitatea Tehnică Gh.
Asachi, Iaşi, România
ŞALARU Vasile, membru corespondent, doctor
habilitat în biologie, profesor universitar, Om
Emerit al Republicii Moldova, Universitatea de Stat
din Moldova

Susţinerea va avea loc la 16 decembrie 2005, ora 13oo

în şedinţa Consiliului ştiinţific specializat DH 09.03.00.23 – 01 din cadrul Institutului
de Microbiologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, MD-2028, Chişinău, str.
Academiei, 1, tel.: +373 22 738013, fax: +373 22 725754, e-mail: micgal@mail.md

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Academiei de Ştiinţe a

Moldovei (bd. Ştefan cel Mare, 1, MD-2001, Chişinău)

Autoreferatul a fost expediat la 15 noiembrie 2005

Secretar ştiinţific:
al Consiliului ştiinţific specializat DH 09.03.00.23 – 01,
doctor habilitat în biologie,
conferenţiar cercetător USATÎI Agafia

Conducător ştiinţific:
academician, profesor universitar,
Om Emerit al Republicii Moldova RUDIC Valeriu

Autor: STEPANOV Vitalie

2
 Actualitatea temei investigate
Ca obiect biotehnologic, în ultimii ani, în rândurile microbiologilor şi
biotehnologilor se acordă o tot mai mare atenţie cultivării ciupercilor bazidiale.
Sporirea resurselor proteice pe calea sintezei microbiologice poate fi realizată prin
producerea în masă a miceliului şi carpoforilor ciupercilor, care prin calităţile
nutritive şi delicioase ale acestora posedă avantaje esenţiale faţă de alte produse de
origine vegetală. Numeroase cercetări [Coleh R., Resky L., Hadar Y., 2002;
Ахмедова З., 1992; Трухоновец В., 2001] au evidenţiat capacitatea de creştere
intensivă a ciupercilor putregaiului alb pe diverse substraturi celulozice, printre care
şi celor ce aparţin speciei Pleurotus ostreatus. Totuşi, această capacitate nu şi-a găsit
o largă utilizare în biotehnologia proceselor de convertire a resurselor locale în
produse cu valoare nutritivă ridicată, iar starea în care se află cercetările ştiinţifice
privind hidroliza materiei vegetale nu corespunde cerinţelor practice ale economiei
naţionale.
Necesitatea utilizării complete a reziduurilor agro-industriale de natură
vegetală şi convertirea resurselor locale în produse cu valoare nutritivă ridicată sunt
impuse de cererea economiei de piaţă, pe de o parte şi de situaţia ecologică precară,
pe de altă parte. În contrast cu progresele înregistrate în domeniile aplicative şi
teoretice referitor la tehnologiile de cultivare a ciupercilor bazidiale comestibile,
încadrarea lor efectivă în rezolvarea cerinţelor practice ale economiei naţionale
rămâne încă o problemă insuficient rezolvată şi un domeniu deschis cercetării,
problema conversiei microbiologice a materiei vegetale fiind destul de actuală pentru
Republica Moldova, atât din punct de vedere al soluţionării deficitului proteic, cât şi
al redresării situaţiei ecologice create. De aceea, deosebit de actuale sunt cercetările
orientate spre obţinerea tulpinilor înalt productive ale ciupercii bazidiale Pleurotus
ostreatus, utilizarea diverselor substraturi reziduale celulozice, optimizarea
parametrilor tehnologici de cultivare a tulpinilor de perspectivă şi elaborarea
tehnologiilor de obţinere a produselor proteice, nutreţurilor şi a substanţelor bioactive
[Dvornina A., Rudic V., Dvornina E., 2001; Mateescu N., 1999; Алексеева К., 2001;
Бисько Н., Дудка И., 1987; Бухало А., 1988; Бабицкая В., Щерба В., 2002;
Феофилова Е., 1998].
Pornind de la cele expuse, scopul investigaţiilor ştiinţifice a constat în studierea
particularităţilor biologice de cultivare a ciupercii Pleurotus ostreatus şi elaborarea
procedeelor biotehnologice de obţinere a bioproduselor fungice valoroase cu o
aplicare largă în diverse domenii aplicative.
Pentru realizarea acestui scop au fost trasate următoarele obiective:
• Screeningul raţional eşalonat pentru selectarea unor tulpini Pleurotus
ostreatus cu mai multe calităţi preţioase;
• Determinarea acţiunii unor factori, ca sursele de azot şi carbon,
temperatura, iluminarea, ventilarea, umiditatea asupra caracterelor
morfo-culturale şi biochimice la Pleurotus ostreatus;
• Utilizarea practicilor de diversificare a mediilor nutritive din rândul
materialelor lignocelulozice provenite din reziduurile agro-industriale
poluante, dar inofensive pentru om;

3
 • Elucidarea posibilităţii de obţinere a proteinei furajere prin ameliorarea
valorii nutritive a diverselor substraturi reziduale celulozice la cultivarea
în faza solidă şi lichidă de fermentare a ciupercii Pleurotus ostreatus;
• Evaluarea valorii biologice (nutritive) a carpoforilor Pleurotus ostreatus
cultivaţi în faza solidă de fermentare pe diverse substraturi
lignocelulozice;
• Cercetarea exigenţelor de nutriţie şi a altor factori ce contribuie la o
creştere şi dezvoltare abundentă a ciupercii Pleurotus ostreatus pe
diverse medii nutritive ieftine şi nedeficitare – pentru utilizarea acesteia
ca producător valoros al biomasei miceliene cultivate submers şi al
enzimelor hidrolitice;
• Evaluarea valorii biologice (nutritive) şi organoleptice a miceliului
Pleurotus ostreatus cultivat submers – pentru stabilirea posibilităţii de
valorificare a biomasei culturale în alimentaţie;
• Stabilirea posibilităţii de utilizare a extractelor de Pleurotus ostreatus în
calitate de stimulatori de origine naturală în fitotehnie;
• Elaborarea procedeelor noi de obţinere a bioproduselor de P. ostreatus.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute

Se propun trei tulpini autohtone noi de Pleurotus ostreatus (P. ostreatus CNMN-
FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04), ce prezintă interes prin productivitatea şi
calitatea biologică (nutritivă) înaltă a carpoforilor cultivaţi pe diverse substraturi
reziduale celulozice, prin sinteza componentelor proteice valoroase şi a altor
substanţe bioactive la cultivarea submersă.
Pentru tulpinile P. ostreatus testate au fost determinate diferenţele morfo-
culturale şi biochimice, selectate mediile optime de nutriţie şi caracterizată valoarea
nutritivă a carpoforilor şi miceliului cultivat submers.
Au fost perfecţionate metodele de evidenţă a productivităţii culturii P. ostreatus
şi propusă o modalitate nouă de evaluare a rentabilităţii procesului tehnologic în
condiţii experimentale.
În baza tulpinilor P. ostreatus selectate au fost elaborate diverse procedee
tehnologice de cultivare şi obţinere a bioproduselor fungice valoroase.

Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării

Din punct de vedere al perspectivei biotehnologice a fost apreciat potenţialul
biologic al unor tulpini ce aparţin speciei P. ostreatus, trei din acestea (P. ostreatus
CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04) fiind selectate şi recomandate atât
pentru obţinerea unei recolte înalte de carpofori, cât şi pentru o productivitate majoră
a biomasei şi biosinteză de enzime hidrolitice la cultivarea submersă.
A fost propus un procedeu de sporire a rentabilităţii procesului tehnologic,
implementarea în practică fiind aplicată în cadrul unei structuri specializate de
producere intensivă a ciupercilor comestibile de seră.

4
 Este propusă modalitatea de preparare a materialului semincer granulat şi a
producerii miceliului comercial prin utilizarea biopreparatului în baza miceliului P.
ostreatus cultivat submers.
Datorită efectului stimulator pe care-l produc, substraturile nutritive uzate -
folosite la cultivarea ciupercii P. ostreatus - reprezintă o sursă de substanţe bioactive,
astfel încât acestea pot fi utilizate în fitotehnie în calitate de regulatori ai creşterii
seminţelor de grâu.
A fost demonstrată posibilitatea obţinerii bioproduselor fungice valoroase prin
valorificarea materiei vegetale secundare şi convertirea acesteia în produse proteice
alimentare şi furajere.

Aprobarea rezultatelor
Rezultatele cercetărilor au fost comunicate şi discutate la a III-a Conferinţă
Naţională „Microorganismele şi metaboliţii lor în economia naţională” (Chişinău,
1996), A II-a Conferinţă Internaţională „România şi românii în ştiinţa contemporană
(Braşov, 1997), Congresul al VII-lea al Societăţii Ştiinţifice a Geneticienilor şi
Amelioratorilor din R. M. „Genetica şi ameliorarea plantelor şi animalelor în
Republica Moldova” (Chişinău, 1999), Simpozionul „Biodiversitatea vegetală a
Republicii Moldova” (Chişinău, 2001), Conferinţa a VI-a Internaţională
„Регуляторы роста и развития растений в биотехнологиях” (Moscova, 2001),
Conferinţa tinerilor cercetători consacrată aniversării a 40-a a A.Ş.M. şi a 55-a de la
formarea primelor instituţii academice (Chişinău, 2001), Congresul II al Societăţii de
Fiziologie şi Biochimie vegetală din Republica Moldova „Fiziologia şi biochimia
plantelor la început de mileniu: realizări şi perspective” (Chişinău, 2002),
Simpozionul „Tehnologii biologice avansate şi impactul lor în economia Moldovei”
(Chişinău, 2002), Conferinţa a II-a Internaţională „Методологические основы
познания биологических особенностей грибов – продуцентов физиологически
активных веществ и пищевых продуктов” (Donetsc, 2002), Conferinţa tinerilor
savanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Chişinău, 2003), Conferinţa ştiinţifică
republicană „Valorificarea rezultatelor ştiinţifice – baza dezvoltării durabile a
economiei naţionale” (Chişinău, 2004), Conferinţa tinerilor savanţi ai Academiei de
Ştiinţe a Moldovei (Chişinău, 2004).

Publicaţii. La tema tezei au fost publicate 22 lucrări ştiinţifice, inclusiv 14 de

unul singur.
Structura şi volumul tezei. Teza este constituită din introducere, revista
literaturii, materialele şi metodele de cercetare, rezultatele investigaţiilor şi discuţiile
prezentate în patru capitole, sinteza rezultatelor obţinute, concluzii, recomandări
practice, bibliografie, ce conţine 187 surse ştiinţifice citate şi rezumatele în limbile
română, engleză şi rusă. Teza este prezentată pe 134 pagini de text tehnoredactat la
computer, inclusiv 35 tabele şi 28 figuri, dintre care – 14 fotografii.

5
 Capitolul I. BAZIDIOMICETELE - OBIECTE ALE CERCETĂRILOR
BIOTEHNOLOGICE (reviul literaturii la tema investigată)
Acest capitol este dedicat utilizării bazidiomicetelor în calitate de obiecte
biotehnologice de perspectivă şi cuprinde multitudinea cercetărilor ştiinţifice privind
cultivarea în fazele lichidă şi solidă de fermentare a ciupercilor bazidiale, elaborarea
tehnologiilor moderne de convertire a reziduurilor vegetale în produse valoroase de
sinteză, extinderea şi intensificarea procedeelor tehnologice avansate de obţinere a
produselor proteice alimentare, furajere şi a substanţelor bioactive.

Capitolul II. MATERIAL ŞI METODE DE CERCETARE

Ca obiect de studiu au fost utilizate 3 tulpini P. ostreatus (P. ostreatus CNMN-
FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04) depozitate în Colecţia Naţională de
Microorganisme Nepatogene a R. Moldova.
Caracterele morfologice, culturale şi a exigenţelor de nutriţie au fost stabilite la
cultivarea ciupercii P. ostreatus pe medii nutritive solide şi lichide, sintetice şi
complexe. Cultivarea submersă a ciupercii P. ostreatus a fost realizată prin utilizarea
mediilor Czapek cu diverse surse ale carbonului şi azotului, malţului de bere, melasei,
peptonei, amidonului, făinii de soia şi porumb, cojilor de floarea-soarelui etc. În faza
solidă de fermentare au fost folosite substraturile nutritive în baza paielor de grâu,
rumeguşului de lemn, cojilor de floarea-soarelui şi cocenilor de porumb.
Componenţa biochimică a substraturilor nutritive fermentate, carpoforilor şi
miceliului cultivat submers a fost determinată în conformitate cu metodele descrise în
publicaţiile de specialitate. Azotul total a fost determinat prin metoda Kieldhal, în
prezenţa reactivului Nessler, iar carbonul – conform metodei Nikitin. Componenţa
cantitativă a celulozei şi ligninei brute în substraturi s-a efectuat aplicând metodele
Kursner-Ganek şi respectiv Klasson.
Componenţa calitativă şi cantitativă a aminoacizilor a fost determinată prin
metoda hidrolizei acide urmată de identificarea acestora la analizatorul de aminoacizi
AAA-339”Microtehna” a firmei KOBO (Cehia).
Determinarea activităţii hidrolazelor (celulaza, amilaza, proteaza, lipaza) s-a
efectuat conform metodelor vâscozimetrică, colorimetrică, titrimetrică.
Valoarea nutritivă a carpoforilor şi miceliului P. ostreatus a fost estimată prin
calcularea indicilor aminoacizilor esenţiali (EAA) şi nutritiv – conform metodelor
propuse de autori.
Estimarea influenţei extractelor de P.ostreatus asupra capacităţii de germinare şi
creştere a seminţelor de grâu s-a efectuat prin metoda propusă de Vozneacovscaia.
Comparaţia în perechi a variantelor din test cu varianta martor şi diferenţele
semnificative au fost apreciate prin metoda statistică cu utilizarea t-criteriului
Student. Datele experimentale au fost supuse prelucrării statistice şi analizei de
corelaţie în baza programului computerizat Excel.

6
 Capitolul III. SELECTAREA TULPINILOR DE PLEUROTUS
OSTREATUS ÎN FAZELE LICHIDĂ ŞI SOLIDĂ DE CULTIVARE
În cadrul procesului selectiv al ciupercii P. ostreatus s-a utilizat un screening
raţional eşalonat, ceea ce a permis alegerea unor tulpini cu mai multe calităţi dorite.
Pentru investigări au fost folosite 12 tulpini de păstrăv: P. ostreatus M1, M2, M3, M4,
M5, M6, M7, H-7, M8, M9, 1010 şi M11. Cercetările efectuate au vizat screening-ul
celor mai productive tulpini Pleurotus ostreatus ce evidenţiază activităţi metabolice,
precum acumularea biomasei şi biosinteza enzimelor hidrolitice la cultivarea
submersă, viteza de creştere pe medii nutritive agarizate, recolta de carpofori – în
posibilitatea utilizării tulpinilor selectate în diverse procese biotehnologice.
În consecinţă, în urma studiului efectuat, am selectat tulpinile P. ostreatus M1,
M4 şi 1010, care pot fi recomandate atât pentru obţinerea unei recolte înalte de
carpofori, cât şi pentru o productivitate majoră a biomasei şi biosintezei de enzime
hidrolitice la cultivarea submersă. Tulpinile P. ostreatus M1, M4 şi 1010 au fost
depozitate în Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene (CNMN), numerele
de înregistrare atribuite fiind: P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi respectiv
CNMN-FB-04.
În funcţie de caracterele morfo-culturale şi biochimice ale tulpinilor de păstrăv
selectate acestea îşi pot găsi următoarele aplicaţii:
• tulpina P. ostreatus CNMN-FB-02 – sursă de carpofori (EB=88,2%),
biomasă (13,0g/l BAU) şi celulaze extracelulare (85-90% şi 0,7-1,5 U/ml
pentru celulaza lichefiantă şi respectiv zaharolitică);
• tulpina P. ostreatus CNMN-FB-03 – sursă de carpofori (EB=82,1%) şi
biomasă (12,0g/l BAU);
• tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04 – sursă de carpofori (EB=82,8%) şi
proteaze (84-87% pentru proteaza lichefiantă).

Capitolul IV. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE DE CULTIVARE A

CIUPERCII PLEUROTUS OSTREATUS ÎN FAZA SOLIDĂ DE
FERMENTARE
În urma studierii tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-
FB-04 selectate anterior, s-au determinat diferenţele morfo-culturale şi biochimice, au
fost selectate mediile optime de nutriţie şi caracterizată valoarea nutritivă a
carpoforilor.
Diferenţele în ceea ce priveşte asimilarea surselor de carbon şi azot au fost
elucidate la utilizarea diverselor medii nutritive, tulpinile din aceiaşi specie
deosebindu-se între ele prin exigenţele de nutriţie, regimul termic, caracterele morfo-
culturale.
Tulpina P. ostreatus CNMN-FB-02 a demonstrat, potrivit criteriului termic, o
capacitate valoroasă din punct de vedere al creşterii la temperatură înaltă (380C). Prin
intermediul hibridizării intraspecifice, această însuşire poate fi utilizată în cadrul
procesului selectiv în scopul ameliorării speciei P. ostreatus.
Substratul de nutiţie pe baza paielor de grâu (PG) s-a dovedit a fi optimal pentru
toate tulpinile P. ostreatus testate în procesul selecţiei mediilor nutritive, fapt
confirmat atât de productivitatea majoră (EB=59,6-80,2%), cât şi de indicele
7
randamentului (0,86-1,22), (Tab. 1). Cei mai mari indici ai randamentului au fost
obţinuţi pentru substraturile nutritive PG, PGL şi PGFS la tulpina P. ostreatus
CNMN-FB-02 (0,79-1,22), fapt confirmat şi de rentabilitatea majoră a procesului
tehnologic (1,28-1,98). Eficacitatea biologică pentru P. ostreatus CNMN-FB-02 este
mai mică decât pentru tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04. În acelaşi timp, datorită
ciclului tehnologic redus (48-56 zile), şi tulpina P. ostreatus CNMN-FB-02 prezintă
interes deosebit în vederea selectării tulpinilor cu o productivitate precoce.
Tabelul 1
Productivitatea tulpinilor P. оstreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 cultivate pe diverse substraturi celulozice

randamentului,
Durata medie a
% faţă de total

Rentabilitatea
Eficacitatea
CNMN-FB-
P.ostreatus

economică
Substratul

cultivării,

biologică,
Recolta,

Indicele
Tulpina

%/zi
zile

%
02 92,1 56 68,4 1,22 1,98
03 PG 86,5 61 59,6 0,98 1,64
04 99,2 93 80,2 0,86 1,67
02 86,2 56 44,2 0,79 1,28
03 PGL 86,4 58 39,7 0,68 1,13
04 83,6 86 57,3 0,67 1,27
02 95,0 48 42,9 0,89 1,35
03 PGFS 89,1 59 42,9 0,73 1,20
04 93,2 80 49,6 0,62 1,15
02 77,5 55 43,0 0,78 1,26
03 PGC 72,7 48 37,7 0,78 1,19
04 88,1 81 60,1 0,74 1,40

Cultura păstrăvului de fag a demonstrat un randament superior de utilizare a

reziduurilor lignocelulozice agro-industriale, rata de descompunere a masei uscate
fiind de 36-50%, dintre care 36-46% celuloză şi 30-44% lignină. Convertirea
reziduurilor vegetale de P. ostreatus în produse cu valoare nutritivă înaltă a constituit
circa 0,45-0,88kg ciuperci proaspete la 1kg materie vegetală uscată.
Tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04 a manifestat atât o productivitate sporită la
recolta de carpofori, cât şi o capacitate redutabilă pentru degradarea ligninei, indicele
xilolizei după 90 zile de cultivare atingând valorile de 0,49 – 0,53. Conţinutul
proteinei brute pe mediile nutritive testate după 12 zile de cultivare cu tulpina P.
ostreatus CNMN-FB-04 s-a majorat de la 3,6-5,8% la 7,3-8,8%, degradarea
materialelor celulozice constituind 4,5 –5,6% pentru celuloză şi 2,0 – 14,5% pentru
lignină. Acest fapt duce nemijlocit la majorarea valorii nutritive şi digerabilităţii
produsului fermentat, ceea ce poate fi folosit pe larg la obţinerea nutreţurilor
combinate pentru animale (bovine, porcine).
Pentru tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04 cultivată pe mediul nutritiv PGC a
fost estimat cel mai mare coeficient de utilizare a substratului (0,191). Pentru acest
mediu nutritiv tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04 a atins cea mai înaltă valoare a

8
indicelui nutritiv (36,2), ceea ce a permis a fi raportată la valoarea nutritivă a
proteinelor animaliere (indicele nutritiv = 35) (Tab. 2). Deşi, înlocuirea parţială a
paielor de graminee cu coceni de porumb nu a majorat productivitatea ciupercilor la
P. ostreatus CNMN-FB-04, datorită calităţilor nutritive superioare acest substrat
poate fi recomandat pentru cultivarea intensivă la obţinerea carpoforilor cu valoare
nutritivă înaltă.
Tabelul 2
Valoarea nutritivă a carpoforilor P. ostreatus cultivaţi pe diverse substraturi
celulozice
Tulpina Indicele EAA Indicele nutritiv
P.ostreatus PG PGL PGFS PGC PG PGL PGFS PGC
CNMN-FB-
02 70,5 76,1 87,8 79,4 17,9 22,1 26,2 19,6
03 72,2 81,6 82,7 76,9 25,9 31,4 33,1 23,8
04 119,4 77,5 109,4 82,7 17,2 23,2 24,8 36,2

Carpoforii tulpinii P. ostreatus CNMN-FB-03 pot fi caracterizaţi prin conţinutul

înalt al proteinelor şi calităţilor tehnice deosebite (raportului optim dintre picior şi
pălărie). Indicii nutritivi au constituit 23,8 – 33,1 unităţi convenţionale, fapt pentru
care aceştea pot fi raportaţi la valorile nutritive a leguminoaselor pentru boabe
(indicele nutritiv = 21), ciupercilor de calitate superioară (indicele nutritiv = 28) şi
soia (indicele nutritiv = 31). Pentru tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-
FB-03 indicii nutritivi ai carpoforilor obţinuţi în baza substratului de nutriţie PGFS
au fost cei mai mari – 26,2 şi respectiv 33,1, ceea ce rezultă din conţinutul înalt al
azotului total în acest substrat (0,93%).
Studierea carpoforilor P. ostreatus cu referinţă la capacitatea de sinteză a
aminoacizilor – principalii compuşi organici ce participă la sinteza proteinelor – a
arătat că tulpinile testate formează aminoacizi în limite destul de largi: de la 15,3
până la 45,3 g aminoacizi la 100 g BAU, în care partea aminoacizilor esenţiali
alcătueşte 26,1 – 42,4% din totalul de aminoacizi identificaţi. Componenţa acestora
se caracterizează şi printr-un conţinut sporit al aminoacizilor „imunoactivi”: 18,30-
21,41% BAU pentru P. ostreatus CNMN-FB-02, 22,54-29,03% BAU pentru P.
ostreatus CNMN-FB-03 şi 8,98-31,51% BAU pentru P. ostreatus CNMN-FB-04. De
asemenea, carpoforii P. ostreatus întrec cantitativ normele întărite de FAO pentru
„proteina ideală” cu 5 din 9 aminoacizi esenţiali : treonina (115-130%), leucina (101-
170%), lizina (104-207%), tirozina (113-120%) şi fenilalanina (103-160%).
Aminoacizii ce predomină sunt acizii glutamic, aspartic şi cisteina. Menţionăm
cantitatea foarte înaltă a aminoacidului ce conţine sulf – cisteina, care tradiţional este
un aminoacid deficitar în carpoforii ciupercilor.
Investigaţiile efectuate relevă faptul că valoarea nutritivă a carpoforilor este
determinată atât de compoziţia substratului nutritiv, cât şi de particularităţile
biologice ale tulpinilor P. ostreatus.

9
 Capitolul V. PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE DE CULTIVARE A
CIUPERCII PLEUROTUS OSTREATUS ÎN FAZA LICHIDĂ DE
FERMENTARE
În urma studiului efectuat privind cultivarea submersă a tulpinilor P. ostreatus
CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 selectate anterior au fost determinate
caracterele morfo-culturale şi biochimice, alese mediile de nutriţie, durata de
cultivare ce corespunde randamentului optimal al acumulării biomasei proteice şi al
biosintezei unor enzime hidrolitice, caracterizată valoarea nutritivă a biomasei
fungice.
Exigenţele nutriţionale a tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 cultivate submers au fost estimate prin utilizarea mediilor nutritive
sintetice cu includerea diverselor surse de carbon şi azot şi a mediilor nutritive
complexe, malţul de bere (6-80Balling) prezentându-se ca un mediu de nutriţie
eficient acumulării biomasei (16,5-17,8g/l BAU). Cercetările privind determinarea
valorii nutritive a miceliului tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 cultivate submers pe malţ de bere au elucidat posibilitatea valorificării
biomasei miceliene în alimentare. Cantitatea totală a aminoacizilor biomasei
miceliene pentru tulpinile P. ostreatus testate a variat între 21,3-34,2%(g/100g BAU),
biomasa obţinută întrecând cantitativ „proteina ideală” (FAO) cu 2-3 aminoacizi
esenţiali (Fig. 1). Indicii nutritivi au constituit 21,6-33,1 u.c., fapt pentru care aceştea
pot fi raportaţi la valorile nutritive a leguminoaselor pentru boabe (indicele nutritiv =
21) şi se apropie de valoarea nutritivă a proteinelor animaliere (indicele nutritiv =
35). Miceliul obţinut posedă un miros plăcut de ciuperci şi se caracterizează printr-o
valoare nutritivă înaltă, astfel încât acesta poate fi utilizat ca supliment proteic
valoros.
Pleurotus ostreatus

300

200
% FAO

100

0
thr val met ile leu tyr phe lys trp

CNMN-FB-02 CNMN-FB-03 CNMN-FB-04

Figura 1. Conţinutul aminoacizilor esenţiali (% faţă de „proteina ideală”

FAO) în miceliul P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04
cultivat submers pe malţ de bere (60Balling)

10
 Miceliul P. ostreatus cultivat submers în baza malţului de bere poate fi utilizat
şi în calitate de inoculum pentru replicarea pe scară largă a materialului semincer
granulat, folosirea a 8-10%V de inoculum reducând şi ieftinind procesul tehnologic
de preparare a acestuia.
Pentru mediul complex cu făină de soia (0,5%) şi porumb (2%) productivitatea
maximă a fost obţinută la cultivarea submersă a tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-04
şi CNMN-FB-02 (15,67-16,2g/l BAU) după 4 zile de fermentare.
Activitatea maximă a hidrolazelor studiate a fost obţinută la cultivarea tulpinii
P. ostreatus CNMN-FB-03 pe mediul bogat în celuloză (coji de floarea-soarelui).
Pentru această tulpină acumularea maximă a celulazelor ce determină degradarea
carboximetilcelulozei a fost prezentă în ziua a 7-a – 0,938 Uml-1, iar a activităţii de
zaharificare a hârtiei de filtru – în zilele 6 şi 11 de cultivare (0,102 şi respectiv 0,139
Uml-1). Nivelul acumulării celulazelor (Na-CMC-aza, HF-aza) pentru mediul de
nutriţie ce conţine în calitate de inductor coji de floarea-soarelui este mai înalt,
demonstrând prin aceasta caracterul inductiv de sinteză al acestora (Fig. 2). Valorile
maxime ale activităţii amilolitice determinate în condiţii standard la PH-ul 4,7 au fost
înregistrate pentru tulpina P. ostreatus CNMN-FB-03 în zilele 10 şi 12 (2,88 şi
respectiv 3,07 Uml-1). Tulpinile studiate posedă şi activitate lipolitică (125-625 Uml-
1
).
0,5 1
CMCaza, U/ml
CMCaza, U/ml

0,4 0,8
0,3 0,6
0,4
0,2
0,2
0,1
0
0
4 6 7 8 9 10 11 12 13 14
4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 zile
1 zile 2
CNMN-FB-02 CNMN-FB-03 CNMN-FB-04 CNMN-FB-02 CNMN-FB-03 CNMN-FB-04

0,12 0,16
HFaza, U/ml

HFaza, U/ml

0,09 0,12
0,06
0,08
0,03
0,04
0
0
4 6 7 8 9 10 11 12 13 14
3 zile 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14
4 zile
CNMN-FB-02 CNMN-FB-03 CNMN-FB-04 CNMN-FB-02 CNMN-FB-03 CNMN-FB-04

Figura 2. Biosinteza celulazelor (Uml-1) la cultivarea submersă a

tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 pe
mediile complexe cu făină de porumb (1,3) şi coji de floarea-soarelui (2,4).

Studiul metabolismului de biosinteză a proteinelor în cazul mediului de nutriţie

cu coji de floarea-soarelui a arătat, că acumularea compuşilor proteici se realizează
treptat, valorile maxime de biosinteză ale acestora fiind obţinute la sfârşitul cultivării
11
ciupercii P. ostreatus – la a 12-14 zi de fermentare (8,2-11,0% proteină). Majorarea
conţinutului de proteină pentru acest mediu nutritiv a fost de 105-141% faţă de
martor, iar a aminoacizilor esenţiali – de 139-201%. Pentru mediul complex ce
conţine făină de porumb acumularea maximă a proteinelor ciupercii P. ostreatus
CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-04 a fost înregistrată la a 4-a zi de cultivare şi
corespunde valorilor 11,9-15,0% proteină. Faţă de martor aceasta reprezintă o
creştere cu 138-174% a conţinutului de proteină şi cu 177-199% a conţinutului de
aminoacizi esenţiali (Fig. 3).

Figura 3. Dinamica acumulării proteinei în biomasa absolut uscată (BAU) a

ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 cultivată
submers pe mediile nutritive cu coji de floarea-soarelui (I) şi făină de porumb
(II).
În acest mod, cercetările efectuate ne permit a concluziona, că tulpinile P.
ostreatus testate prezintă un interes deosebit pentru biotehnologie graţie faptului că
acestea pot acumula într-un timp relativ scurt o cantitate majoră de biomasă proteică
fungică, cât şi diverşi metaboliţi celulari valoroşi, în special a enzimelor hidrolitice
(celulaze, amilaze lipaze). Acumularea maximă a proteinelor (18,0%) a fost găsită la
tulpina P. ostreatus CNMN-FB-03 în ziua a 6-a şi corespunde unui nivel înalt al
biosintezei enzimelor celulozolitice (0,462 Uml-1 pentru Na-CMC-aza şi 0,056 Uml-1
pentru HF-aza) şi amilolitice (2,07 Uml-1) (Fig. 2, 3). Maximum de biomasă obţinut
în ziua a 4-a pentru mediul complex cu făină de porumb şi a 6-a pentru mediul cu coji
de floarea-soarelui nu corespunde nivelului major de biosinteză al enzimelor testate la
tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-04. Concentrarea maximă a
hidrolazelor studiate corespunde fazei de declin a ciupercii P. ostreatus şi se
datorează trecerii în lichidul cultural a enzimelor intracelulare în urma procesului de
liză a celulelor fungice. În consecinţă, realizarea eficientă a procesului biotehnologic
de obţinere în comun atât a biomasei fungice, cât şi a enzimelor hidrolitice pentru

12
tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-04 s-ar datora unui „compromis” în
ceea ce priveşte durata de cultivare, deoarece este condiţionat, pe de o parte de
acumularea constituenţilor celulari (biomasa, proteina) şi, pe de altă parte – de
biosinteza metaboliţilor celulari (enzimele hidrolitice).

Capitolul VI. PROCEDEE BIOTEHNOLOGICE DE CULTIVARE A

CIUPERCII PLEUROTUS OSTREATUS ŞI OBŢINEREA BIOPRODUSELOR
VALOROASE
Procedee de obţinere a carpoforilor cu valoare nutritivă înaltă. Rezultatul
tehnic înregistrat constă în obţinerea unei recolte majore de o calitate nutritivă
valoroasă, utilizând pentru aceasta medii nutritive accesibile şi ieftine – PGL, PGFS,
PGC (Fig. 4). Pentru realizarea procedeelor de obţinere a carpoforilor cu valoare
nutritivă înaltă se propun două tulpini noi de păstrăv – P. ostreatus CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 (hotărârile acordării brevetelelor de invenţie MD 4520 şi 4521 din
19.08.2005).
• Obţinerea carpoforilor cu valoare nutritivă înaltă în baza tulpinii
Pleurotus ostreatus CNMN-FB-03
Mediile nutritive de cultivare sunt PGL şi PGFS umezite până la 72% şi supuse
pasteurizării la 950C timp de 1 oră. Pentru inoculare a fost folosit miceliu semincer în
cantitate de 4,0±0,2% faţă de substratul nutritiv umed. Desfăşurarea în timp a ciclului
tehnologic pentru două valuri de recoltă a fost de 58-59 zile, pentru care s-au colectat
39,7-42,9% carpofori faţă de substratul nutritiv uscat. Indicele nutritiv al carpoforilor
constituie 31,4-33,1 unităţi convenţionale. Aminoacizii totali ai biomasei absolut
uscate (BAU) reprezintă 385-400 mg/g, dintre care partea aminoacizilor consideraţi
„imunoactivi” - 278-290mg/g BAU, iar a aminoacizilor esenţiali – 119-126 mg/g
BAU.
• Obţinerea carpoforilor cu valoare nutritivă înaltă în baza tulpinii
Pleurotus ostreatus CNMN-FB-04
Mediul nutritiv de cultivare este PGC umezit până la 72% şi supus pasteurizării
0
la 95 C timp de 1 oră. Desfăşurarea în timp a ciclului tehnologic pentru trei valuri de
recoltă a fost de 81 zile, pentru care s-a colectat 60,1% carpofori faţă de substratul
nutritiv uscat. Indicele nutritiv al carpoforilor constituie 36,2 unităţi convenţionale.
Aminoacizii totali ai biomasei absolut uscate (BAU) reprezintă 438 mg/g, dintre care
partea aminoacizilor „imunoactivi”- 315 mg/g BAU, iar a aminoacizilor esenţiali -
138 mg/g BAU.

13
Figura 4. Schema fluxului tehnologic de cultivare a ciupercii Pleurotus ostreatus pe diverse substraturi celulozice
 Procedeu de sporire a rentabilităţii procesului tehnologic. Rentabilitatea
economică de cultivare a ciupercii P. ostreatus este determinată de durata perioadei
de desfăşurare a ciclului tehnologic. Capacitatea fructificării precoce la tulpina P.
ostreatus CNMN-FB-02 (cererea brevetului de invenţie MD a.2005 0147 din
23.05.2005) reprezintă o însuşire preţioasă, asigurându-se în felul acesta o
rentabilitate superioară (98%) în cadrul procesului tehnologic de cultivare a ciupercii
de păstrăv (Fig. 4). Mediul nutritiv de cultivare este PG umezit până la 72% şi supus
pasteurizării la 950C timp de 1 oră. Pentru inoculare a fost folosit miceliu semincer în
cantitate de 4,0±0,2% faţă de substratul nutritiv umed. Desfăşurarea în timp a ciclului
tehnologic pentru două valuri de recoltă a fost de 56 zile, pentru care s-a colectat
68,4% carpofori faţă de substratul nutritiv uscat.
Procedee de obţinere a produselor proteice furajere. În studiul realizat
anterior (Capitolul IV) a fost demonstrată posibilitatea obţinerii unor produse furajere
cu conţinut sporit de substanţe azotate. Capacitatea ciupercii P. ostreatus de
convertire a materiei vegetale secundare şi de sinteză a unor substanţe cu proprietăţi
biologice unice cum sunt proteinele, enzimele etc. poate fi asigurată prin cultivarea
acesteia atât în faza solidă de fermentare, cât şi în cea lichidă (Fig. 4, 5).
• Obţinerea produselor proteice furajere la cultivarea în faza solidă de
fermentare a ciupercii Pleurotus ostreatus CNMN-FB-04
A. Mediul nutritiv de cultivare este PGC umezit până la 72% şi supus
pasteurizării la 950C timp de 1 oră. Pentru inoculare a fost folosit miceliu semincer în
cantitate de 4,0±0,2% faţă de substratul nutritiv umed. După repartizarea în saci a
amestecului însămânţat aceştea sunt plasaţi în camera de termostatare la temperatura
de 28 0C în condiţii de obscuritate. Faza de creştere vegetativă, respectiv a împânzirii
substratului nutritiv cu miceliul ciupercii se desfăşoară într-o perioadă de 11-12 zile
de la începutul însămânţării. Conţinutul proteinei brute după 12 zile de cultivare cu
P.ostreatus CNMN-FB-04 se majorează până la 8,8%, ceea ce înseamnă o creştere cu
154% faţă de martor (substratul iniţial nefermentat). Produsul furajer obţinut se
caracterizează printr-un conţinut valoros al aminoacizilor totali, esenţiali, inclusiv şi a
celor imunoactivi.
B. Mediul nutritiv de cultivare este PGFS umezit până la 72% şi supus
pasteurizării la 950C timp de 1 oră. Pentru inoculare a fost folosit miceliu semincer în
cantitate de 4,0±0,2% faţă de substratul nutritiv umed. După recoltarea a două valuri
de carpofori (EB=49,6%), conţinutul proteinei brute la a 90 zi de cultivare este de
6,9%, ceea ce reprezintă o majorare cu 115% faţă de martor (substratul iniţial
nefermentat). Astfel, substratul celulozic PGFS fermentat prin intermediul ciupercii
P.ostreatus CNMN-FB-04 poate fi folosit în calitate de produs furajer şi după
recoltarea a două valuri de carpofori. Aceasta permite obţinerea într-un singur ciclu
tehnologic a proteinei alimentare şi furajere, prezentând un proces biotehnologic
finisat, fără poluarea mediului înconjurător (Fig. 4).

15
 Cultivarea în faza solidă de fermentare a ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 pe diverse substraturi celulozice (paie, rumeguş de lemn, coji de floarea-soarelui, coceni).

Obţinerea proteinei alimentare Extragerea Obţinerea proteinei furajere

(carpoforii tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN- principiilor bioactive (tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04)
FB-03 şi CNMN-FB-04) Ø mediul de nutriţie – PGC;
Ø mediile de nutriţie: PG, PGR, PGFS, PGC; din substratul uzat şi Ø condiţiile cultivării:
Ø condiţiile cultivării: utilizarea acestora în temperatura - 280C, umiditatea -72%,
temperatura - 15±20C; fitotehnie durata cultivării -12 zile.
umiditatea relativă – 80-90%; Ø conţinutul proteinei – 8,8%
iluminarea –50-200 lucşi 12 ore/zi;
aeraţia –6-8 schimburi aer/oră; Ø mediul de nutriţie: PGFS;
durata de cultivare – 48-86 zile; Ø condiţiile cultivării:
Prepararea materialului semincer
Ø productivitatea (EB) – până la 80%; temperatura -15-280C, umiditatea -72%
Ø indicii nutritivi – până la 36,2 u.c.; granulat în baza inoculumului de durata de cultivare – 90 zile;
Ø rentabilitatea economică – până la 98%. Pleurotus ostreatus cultivat submers Ø conţinutul proteinei – 6,9 %.

Cultivarea în faza lichidă de fermentare a ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 pe

medii nutritive cu malţ de bere, făină de porumb, soia, coji de floarea-soarelui.

Obţinerea proteinei alimentare Obţinerea proteinei furajere

(tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04)
Ø mediile de nutriţie – malţ de bere 60 (B), făină de soia (0,5%) : făină
de porumb (2%); temperatura - 27±10C, aeraţia – 180 r.p.m., durata
cultivării – 4-10 zile, cantitatea inoculumului 10%V.
Ø productivitatea – 8,0 – 17,3 g/l BAU;
Ø conţinutul proteinei – 11,9-34,1 %;
Ø indicii nutritivi -11,8-33,1 u.c.
(tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-03)
Ø mediul de nutriţie – făină de soia(0,5%) : coji de floarea-soarelui
(2%); temperatura - 27±10C, aeraţia – 180 r.p.m., durata
cultivării – 12-14 zile, cantitatea inoculumului 10%V.
Ø productivitatea – până la 20 g/l BAU;
Ø conţinutul proteinei – 10,8-11,0 %;
Ø indicii nutritivi -12,2-12,7 u.c.

Figura 5. Perspectivele utilizării tulpinilor ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 în diverse domenii ale
biotehnologiei aplicate.
 • Obţinerea produselor proteice furajere la cultivarea în faza lichidă de
fermentare a tulpinilor ciupercii Pleurotus ostreatus CNMN-FB-02 şi
CNMN-FB-03
Mediul nutritiv în baza făinii de soia (0,5%) şi a cojilor de floarea-soarelui (2%)
este sterilizat timp de 40min la 1210C. Inoculumul P.ostreatus CNMN-FB-02 şi
CNMN-FB-03 se omogenizează şi se introduce în mediul de nutriţie în cantitate de
10%V, sau 12-16g/l BAU. Durata cultivării este de 12-14 zile, timp în care conţinutul
proteinei se majorează până la 10,8-11,0%, ceea ce reprezintă 138-141% faţă de
martor (substratul iniţial nefermentat). Indicele nutritiv al produsului furajer
constituie 12,2-12,7 unităţi convenţionale (Fig. 5). Aminoacizii totali ai biomasei
absolut uscate (BAU) reprezintă 111-113 mg/g, dintre care partea aminoacizilor
„imunoactivi” – 74-75 mg/g BAU, iar a aminoacizilor esenţiali – 46-47 mg/g BAU.
Lichidul cultural al mediului de nutriţie după 12-14 zile de cultivare cu tulpinile
P.ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-03 posedă activitate celulazică (0,28-0,49
Uml-1), amilazică (0,32-3,07 Uml-1), lipazică (250 Uml-1).

Procedee de obţinere a biomasei alimentare. Biomasa P. ostreatus cultivată

submers pe diverse medii lichide este recomandată în calitate de supliment alimentar
valoros cu un conţinut major al proteinelor, acizilor graşi esenţiali, vitaminelor,
hidraţilor de carbon, substanţelor bioactive. Realizarea procedeelor eficiente de un
randament sporit la cultivarea ciupercii în faza lichidă de fermentare este determinată
de componenţa mediilor de nutriţie, de utilizarea tulpinilor înalt productive, de
condiţiile şi perioada de cultivare, de cantitatea şi calitatea inoculumului de
însămânţare etc.(Fig. 5).
• Obţinerea biomasei proteice alimentare la cultivarea submersă a tulpinii
Pleurotus ostreatus CNMN-FB-02
A. Tulpina P. ostreatus CNMN-FB-02 este cultivată submers pe mediul de
nutriţie în baza malţului de bere 60Balling, randamentul obţinut fiind de 17,3 g/l
BAU. Indicele nutritiv al produsului alimentar constituie 21,6 unităţi convenţionale.
Aminoacizii totali ai biomasei absolut uscate (BAU) reprezintă 213 mg/g, dintre care
partea aminoacizilor „imunoactivi” – 163 mg/g BAU, iar a aminoacizilor esenţiali –
83 mg/g BAU. Biomasa obţinută posedă un miros plăcut de ciuperci.
B. Mediul de nutriţie utilizat este făina de soia (0,5%) şi porumb (2%). Tulpina
P.ostreatus CNMN-FB-02 este cultivată submers timp de 96 ore. Randamentul
obţinut este de 16,2g/l BAU, iar conţinutul proteinei – 11,9%, ceea ce reprezintă o
majorare de 1,38 ori faţă de martor. Produsul alimentar obţinut se caracterizează
printr-un conţinut valoros al aminoacizilor totali, esenţiali, inclusiv şi a celor
imunoactivi. Biomasa obţinută posedă un miros plăcut de ciuperci.
• Obţinerea biomasei proteice alimentare la cultivarea submersă a tulpinii
Pleurotus ostreatus CNMN-FB-04
Mediul de nutritiţie este făina de soia şi porumb. Tulpina P.ostreatus CNMN-
FB-04 este cultivată submers timp de 96 ore la temperatura de 27±10C, aerarea fiind
realizată printr-o agitare la 180 r.p.m. Randamentul obţinut este de 15,67g/l BAU, iar

17
conţinutul proteinei – 15,0%, ceea ce reprezintă o majorare de 1,74 ori faţă de martor.
Biomasa obţinută posedă un miros plăcut de ciuperci.

Procedeu de preparare a materialului semincer granulat. Capacitatea

miceliului cultivat submers de a reduce perioada de împânzire este determinată de
numărul major al punctelor de contact cu substratul nutritiv granulat. Pentru aceasta
miceliul ciupercii este cultivat submers pe mediul lichid cu malţ de bere 60(B) timp
de 6-10 zile, după care acesta se omogenizează şi se introduce în mediul de nutriţie în
cantitate de 8-10%V. Preparatul obţinut este un lichid albicios, de consistenţa
laptelui, alcătuit din hifele ciupercii dezagregate în mediul de nutriţie lichid, cu
concentraţia de 12-16g/l BAU. Împânzirea totală a substratului nutritiv cu miceliul de
păstrăv cultivat submers (10±1zile) duce la micşorarea cu două zile a duratei de
cultivare, ceea ce reduce şi ieftineşte procesul tehnologic de preparare a materialului
semincer granulat. Acest procedeu poate fi folosit pentru prepararea pe scară largă a
materialului semincer granulat şi producerea miceliului comercial.

Activitatea fiziologică a extractelor Pleurotus ostreatus asupra germinării şi

creşterii seminţelor de grâu.
Investigaţiile efectuate asupra germinării şi creşterii seminţelor de grâu au
demonstrat faptul, că tratarea seminţelor înaintea semănatului cu extractul apos de P.
ostreatus - rezultat din diluţia substraturilor nutritive uzate - manifestă acţiune
stimulatoare faţă de lotul martor (până la 24%). Extractele obţinute pot fi utilizate în
fitotehnie în calitate de regulatori ai creşterii seminţelor de grâu (Fig. 4).

SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE

Elaborarea tehnologiilor moderne de utilizare a reziduurilor vegetale agro-
industriale şi convertirea acestora în produse cu valoare nutritivă înaltă reprezintă
obiectivul multor cercetări în domeniul cultivării ciupercilor bazidiale.
Actualitatea tematicii abordate a fost determinată de lipsa unor tulpini autohtone
înalt productive a ciupercii bazidiale de Pleurotus ostreatus, cât şi a procedeelor
simple şi economic avantajoase de convertire a resurselor vegetale locale în produse
cu valoare nutritivă ridicată pentru economia naţională.
Încadrarea efectivă a ciupercii Pleurotus ostreatus la convertirea reziduurilor
vegetale în produse cu valoare nutritivă mai ridicată poate fi folosită în diverse
procese biotehnologice ce ţine de producerea proteinei furajere şi alimentare.
Cercetările efectuate în acest domeniu au condus la selectarea, depozitarea şi
brevetarea a trei tulpini noi de păstrăv: P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04 – perspectivi producători de însemnătate industrială.
Referitor la analiza comparativă a rezultatelor bibliografice s-a stabilit, că
tulpinile selectate de P. ostreatus posedă o productivitate şi o valoare nutritivă mai
înaltă decât producătorii existenţi [Mateescu N., 1999; Бисько Н., Дудка И., 1987;
Дворнина А., 1990; Дудка И., Бисько Н., Билай В., 1992]. Randamentul maximal
al recoltei de carpofori pentru tulpina P. ostreatus 7bis cultivată la modul intensiv în
România este de 14-16% faţă de substratul celulozic însămânţat [Mateescu N., 1999].

18
Recolta maximă realizată în urma screeningului a mai multor tulpini de Pleurotus a
fost găsită pentru P. ostreatus şi P. pulmonarius – 16,4% faţă de substratul celulozic
însămânţat [Трухоновец В., 2001]. Pentru tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-02,
CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 selectate de noi şi cultivate pe paie de grâu
randamentul a fost de 18,2-21,8%, ceea ce reprezintă o majorare cu aproximativ 30-
33% faţă de alte tulpini P. ostreatus cunoscute.
Rentabilitatea economică de cultivare a ciupercii P. ostreatus este determinată
de durata perioadei de desfăşurare a ciclului tehnologic. Durata perioadei de
recoltare pentru tulpina P. ostreatus 7bis este de 70-80 zile pentru 2-3 valuri de
fructificare [Mateescu N., 1999]. Capacitatea fructificării precoce la tulpina P.
ostreatus CNMN-FB-02 (48-56 zile) selectată de noi reprezintă o însuşire preţioasă
(cererea brevetului de invenţie MD a.2005 0147 din 23.05.2005), asigurându-se în
felul acesta o rentabilitate superioară (98%) în cadrul procesului tehnologic de
cultivare a ciupercii de păstrăv.
Tulpinile de bazidiomicete P. ostreatus 853 şi 928 cultivate la modul intensiv în
Ucraina sunt producători de carpofori de o calitate nutritivă valoroasă: indicii nutritivi
ai carpoforilor au constituit 19,29-21,63 unităţi convenţionale [Бисько Н., Дудка И.,
1987]. Pentru realizarea procedeelor de obţinere a carpoforilor cu valoare nutritivă
înaltă au fost propuse două tulpini noi de păstrăv - P. ostreatus CNMN-FB-03 şi
CNMN-FB-04, la cultivarea acestora utilizându-se medii nutritive accesibile şi ieftine
– PGL, PGFS şi PGC (hotărârile acordării brevetelor de invenţii MD, nr.4520 şi
4521 din 19.08.2005). Indicii nutritivi ai carpoforilor au constituit 31,4-36,2 unităţi
convenţionale, fapt pentru care aceştea pot fi raportaţi la valorile nutritive a soiei
(indicele nutritiv = 31) şi a proteinei animaliere (indicele nutritiv = 35).
Biomasa P. ostreatus cultivată submers pe diverse medii lichide este
recomandată în calitate de supliment alimentar valoros cu un conţinut major al
compuşilor proteici [Бухало А., 1988; Васюкова А., Трискоба С., 1997;
Феофилова Е., 1998]. Randamentul maximal al biomasei absolut uscate (BAU)
pentru tulpina bazidiomicetului P. ostreatus OB-2 cultivată submers timp de 12 zile
pe mediul complex cu malţ de bere 60Balling constituie 6,45 g/l BAU [Дворнина А.,
1990]. Suma totală a aminoacizilor biomasei proteice pentru tulpinile P. ostreatus
109 şi ИМВF-1300 cultivate submers pe mediul de nutriţie anorganic cu concentrat
din suc de cartofi reprezintă 24,2-29,2% BAU [Соломко Э., Елисеева Г., Рябчук В.,
1987]. Cercetările privind determinarea randamentului şi valorii nutritive a miceliului
tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 cultivate
submers au elucidat posibilitatea valorificării biomasei miceliene în alimentare,
rezultatele obţinute constituind valori mai înalte decât pentru sursele bibliografice
citate. Nivelul acumulării biomasei miceliene pentru tulpinile selectate de păstrăv a
atins valorile de 8,0-17,3g/l BAU după 10 zile de cultivare pe mediul nutritiv în baza
malţului de bere 60(B). Cantitatea totală a aminoacizilor biomasei fungice pentru
tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04 reprezintă 34,2% BAU, iar indicele nutritiv – 33,1
unităţi convenţionale, fapt pentru care valoarea nutritivă a acesteia se apropie de cea a
proteinei animaliere (cererea brevetului de invenţie MD a.2005 0255 din
05.09.2005). Miceliul P. ostreatus cultivat submers în baza malţului de bere poate fi

19
utilizat şi în calitate de inoculum pentru replicarea pe scară largă a materialului
semincer granulat, folosirea a 8-10%V de inoculum reducând şi ieftinind procesul
tehnologic de preparare a acestuia.
O productivitate majoră a biomasei proteice alimentare a fost obţinută la
cultivarea submersă a tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 şi CNMN-
FB-04 pe mediul de nutriţie în baza făinii de soia (0,5%) şi porumb (2%).
Randamentul biomasei fungice după 4 zile de cultivare a fost de 10,8-16,2 g/l BAU,
iar conţinutul proteinei a prezintat o majorare de 1,38-2,07 ori faţă de martor.
Biomasa obţinută posedă un miros plăcut de ciuperci şi poate fi utilizată ca supliment
alimentar valoros.
Cercetările în ceea ce priveşte degradarea enzimatică a constituenţilor vegetali ca
celuloza şi lignina, precum şi majorarea conţinutului azotului total în substraturile
nutritive valorificate au elucidat posibilitatea integrării tehnologiilor de cultivare a
ciupercii P. ostreatus în lanţul de valorificare utilă a reziduurilor vegetale. Astfel,
după 12 zile de cultivare cu tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04, conţinutul proteinei
brute pentru substraturile nutritive testate s-a majorat până la 154%, degradarea
constituenţilor substraturilor nutritive reprezentând 4,5-5,6% pentru celuloză şi 2,0-
14,5% pentru lignină. Acest fapt duce nemijlocit la majorarea valorii nutritive şi
digerabilităţii produsului fermentat, ceea ce poate fi pe larg folosit la fabricarea
nutreţurilor combinate pentru animale (bovine, porcine). Semnificativ este faptul, că
substratul complex PGFS pentru P. ostreatus CNMN-FB-04 poate fi folosit la
furajarea animalelor şi după recoltarea a două valuri de carpofori, conţinutul azotului
total după 90 zile de cultivare având valoarea de 115% faţă de martor. Aceasta
permite obţinerea într-un singur ciclu tehnologic a proteinei furajere şi alimentare,
prezentând un proces biotehnologic finisat, fără poluarea mediului înconjurător.
Capacitatea ciupercii P. ostreatus de convertire a materiei vegetale secundare şi
de sinteză a unor substanţe cu proprietăţi biologice unice cum sunt proteinele poate fi
asigurată prin cultivarea acesteia şi în faza lichidă de fermentare. Conţinutul proteinei
la cultivarea submersă a tulpinilor ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02 şi CNMN-FB-
03 după 12-14 zile de fermentare pe mediul de nutriţie în baza făinii de soia (0,5%) şi
a cojilor de floarea-soarelui (2%) s-a majorat până la 10,8-11,0%, ceea ce reprezintă
o creştere de 138-141% faţă de martor. Lichidul cultural posedă activitate celulazică,
amilazică, lipazică.
În afară de produse alimentare de o înaltă calitate şi furaje pentru nutriţia
animalelor, prelucrarea materiei vegetale secundare în condiţii de fermentare ne poate
oferi şi principii bioactive cu diverse efecte fiziologic active. Datorită efectului
stimulator pe care-l produc, substraturile nutritive uzate - folosite la cultivarea
ciupercii P. ostreatus - reprezintă o sursă de substanţe bioactive, care pot fi utilizate
în fitotehnie în calitate de regulatori ai creşterii seminţelor de grâu. Efectul de
stimulare a proceselor de creştere la grâu (până la 24% faţă de martor) s-ar datora
prezenţei în componenţa extractului P. ostreatus a complexului celulazic capabil să
asigure o degradare parţială a tegumentului seminţei, determinând prin aceasta o
majorare a permeabilităţii pentru apă faţă de endospermul embrionului. Mai mult ca
atât, capacitatea tulpinilor P. ostreatus de a sintetiza diverşi agenţi bioactivi - în

20
funcţie de tulpină, substrat şi doză de acţiune - poate exercita o influenţă
determinantă asupra proceselor de reactivare metabolică şi morfogenetică a
seminţelor de grâu aflate în repaus.
Examinând aspectele socio-economice şi ecologice ale valorificării reziduurilor
vegetale locale, concluzionăm, că acest domeniu ne oferă posibilitatea integrării
tehnologiilor de cultivare a ciupercilor Pleurotus în dezvoltarea complexă şi durabilă
a regiunilor rurale şi suburbane, rezolvă sarcina socială de asigurare a populaţiei cu
produse alimentare de calitate şi de îndestulare cu hrană a animalelor.

CONCLUZII:
1. Tulpinile P. ostreatus CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 reprezintă obiecte
biotehnologice de perspectivă ca producători de carpofori cu valoare nutritivă
înaltă, indicii nutritivi ai carpoforilor cultivaţi pe diverse substraturi celulozice
constituind 31,4-36,2 unităţi convenţionale. Aminoacizii totali ai biomasei
absolut uscate (BAU) reprezintă 385-438mg/g BAU, dintre care partea
aminoacizilor „imunoactivi” – 278-315mg/g BAU, iar a aminoacizilor esenţiali
- 119-138mg/g BAU. Tulpinile sunt depozitate în CNMN a RM şi protejate de
brevete de invenţii.
2. În procesul de triere a mediilor nutritive solide, paiele de grâu s-au dovedit a fi
substratul optimal de cultivare pentru toate tulpinile P. ostreatus testate, fapt
confirmat atât de productivitatea înaltă a recoltei de carpofori (EB=59,6-
88,2%), cât şi de indicele major al randamentului (0,86-1,22).
3. Valoarea maximă a rentabilităţii economice (1,98) a fost stabilită la cultivarea
ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02 pe paie de grâu, utilizarea acesteia în
cadrul structurilor specializate de producere intensivă a ciupercilor comestibile
de seră prezentând un domeniu de activitate ce oferă importante beneficii
socio-economice şi ambientale. Tulpina este depozitată în CNMN a RM.
4. Cultura păstrăvului de fag a demonstrat un randament superior de utilizare a
reziduurilor lignocelulozice agro-industriale, rata de descompunere a masei
uscate fiind de 36-50%, dintre care 36-46% celuloză şi 30-44% lignină.
Convertirea reziduurilor vegetale de P. ostreatus în produse cu valoare
nutritivă înaltă a constituit circa 0,45-0,88kg ciuperci proaspete la 1kg materie
vegetală uscată.
5. Majorarea azotului total în substraturile nutritive fermentate a elucidat
posibilitatea de obţinere a proteinei furajere, conţinutul proteinei brute pentru
materiile vegetale utilizate – după 12 zile de cultivare cu tulpina P. ostreatus
CNMN-FB-04 – majorându-se de la 3,6-5,8% la 7,3-8,8%. Degradarea
avansată a ligninei şi asigurarea unui nivel înalt de sinteză a proteinelor în
substraturile supuse fermentării de către tulpina P. ostreatus CNMN-FB-04
duce la majorarea valorii nutritive şi a digerabilităţii produsului fermentat, ceea
ce poate fi pe larg folosit în furajarea animalelor (bovine, porcine).
6. La cultivarea submersă a tulpinilor P. ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03
şi CNMN-FB-04 au fost obţinute bioproduse de o valoare nutritivă înaltă (până
la 21,6-33,1 unităţi convenţionale) cu un conţinut sporit al aminoacizilor totali,

21
 esenţiali, „imunoactivi”. Bioprodusele obţinute în baza mediilor de nutriţie ce
conţin făină de soia (0,5%), făină de porumb (2%) şi coji de floarea-soarelui
(2%) prezintă o majorare faţă de martor cu 138-207% a componentelor
proteice, posedă un miros plăcut de ciuperci şi pot fi utilizate în calitate de
supliment proteic valoros pentru produsele alimentare şi furajere.
7. Miceliul P. ostreatus cultivat submers duce la micşorarea cu două zile a duratei
de preparare a materialului semincer granulat şi poate fi utilizat în calitate de
inoculum pentru replicarea pe scară largă a miceliului comercial.
8. Datorită efectului stimulator pe care-l produc, substraturile nutritive uzate -
folosite la cultivarea ciupercii P. ostreatus - reprezintă o sursă de substanţe
bioactive, care pot fi utilizate în fitotehnie, în calitate de regulatori ai creşterii
seminţelor de grâu.

RECOMANDĂRI PRACTICE
Conform procedeelor elaborate, tulpinile ciupercii P. ostreatus CNMN-FB-02,
CNMN-FB-03 şi CNMN-FB-04 sunt recomandate pentru cultivare industrială în
calitate de surse proteice alimentare şi furajere, producători ai metaboliţilor fungici de
natură bioactivă cu perspective deosebite în diverse domenii aplicative.

Cuvinte-cheie: Pleurotus ostreatus, screening, fază solidă de fermentare,

proteină furajeră, proteină alimentară, valoare nutritivă, cultivare submersă, biomasă,
aminoacizi, fitotehnie, bioproduse.

Lista abrevierilor utilizate:

PG - paie (100%)
PGL - paie + rumeguş de lemn (2/3+1/3)
PGFS - paie + coji de floarea-soarelui (2/3+1/3)
PGC - paie + coceni de porumb (2/3+1/3)
BAU – biomasă absolut uscată
EB – eficacitate biologică
u. c. – unităţi convenţionale.

22
 LISTA LUCRĂRILOR ŞTIINŢIFICE PUBLICATE
LA TEMA TEZEI
1. ILIINSCAYA S., CUŞNIR S., VLADCO I., STEPANOV V. Активность
гидролитических ферментов Pleurotus ostreatus при твердофазной
ферментации. A III-ea Conferinţă Naţională „Microorganismele şi metaboliţii lor
în economia naţională”. Chişinău, 1996. p.17
2. CUŞNIR S., ILIINSCAYA S., VLADCO I., STEPANOV V., BRATU R.
Биотрансформация растительных отходов макромицетами в белковые
продукты. A III-ea Conferinţă Naţională „Microorganismele şi metaboliţii lor în
economia naţională”. Chişinău, 1996. p.75
3. ILIINSCAYA S., CUŞNIR S., STEPANOV V. Скриниг высших
базидиомицетов рода Pleurotus по способности продуцировать гидролазы в
глубинных условиях. Congresul al VII-lea al Societăţii Ştiinţifice a
Geneticienilor şi Amelioratorilor din R. M. „Genetica şi ameliorarea plantelor şi
animalelor în Republica Moldova”. Chişinău, 1999. p.748-751
4. STEPANOV V. Unele particularităţi fiziologice la un şir de tulpini ce aparţin
speciei Pleurotus ostreatus. Congresul al VII-lea al Societăţii Ştiinţifice a
Geneticienilor şi Amelioratorilor din R. M. „Genetica şi ameliorarea plantelor şi
animalelor în Republica Moldova”. Chişinău, 1999. p.814-817
5. STEPANOV V. Влияние экстракта цианобактерии Spirulina platensis на рост
и биосинтетическую активность гриба Pleurotus ostreatus. Тезисы докладов
VI-ой Международной конференции «Регуляторы роста и развития растений
в биотехнологиях». МСХА. Москва, 2001. с. 194-195
6. STEPANOV V. Fructificarea şi biosinteza enzimelor hidrolitice la cultivarea în
faza solidă a păstrăvului de fag (Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm.).
Conferinţa tinerilor cercetători consacrată aniversării a 40-a a A.Ş.M. şi a 55-a de
la formarea primelor instituţii academice. Chişinău, 2001. p. 86
7. STEPANOV V. Influenţa regimului termic asupra dezvoltării miceliului de
Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. pe mediu agarizat. Conferinţa tinerilor
cercetători consacrată aniversării a 40-a a A.Ş.M. şi a 55-a de la formarea primelor
instituţii academice. Chişinău, 2001. p. 87
8. STEPANOV V. Creşterea tulpinilor de Pleurotus ostreatus pe medii agarizate cu
diferite surse de carbon şi azot. Materialele Simpozionului „Biodiversitatea
vegetală a Republicii Moldova”. Culegere de articole ştiinţifice. Chişinău, 2001. p.
174-177
9. STEPANOV V. Acţiunea diferitelor surse cu carbon şi azot asupra acumulării
biomasei şi biosintezei de enzime hidrolitice la cultivarea submersă a unor tulpini
ce aparţin speciei Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. Congresul II al Societăţii
de Fiziologie şi Biochimie vegetală din Republica Moldova „Fiziologia şi
biochimia plantelor la început de mileniu: realizări şi perspective”. Chişinău,
2002. p.269-272
10. STEPANOV V. Cultivarea intensivă a ciupercii Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr)
Kumm. pe diverse substraturi celulozice. Simpozionul „Tehnologii biologice
avansate şi impactul lor în economia Moldovei”. Chişinău, 2002. p.103-109

23
11. STEPANOV V. Плодоношение и изменение компонентного состава
различных лигноцеллюлозных субстратов под воздействием гриба Pleurotus
ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. Материалы II Международной Конференции
„Методологические основы познания биологических особенностей грибов –
продуцентов физиологически активных веществ и пищевых продуктов”.
Донецк, 2002. с. 35-40
12. STEPANOV V. Model de estimare a rentabilităţii economice la cultivarea
ciupercilor Pleurotus în condiţii de laborator. Conferinţa tinerilor savanţi ai
Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău, 2003. p. 80
13. STEPANOV V. Substraturi nutritive complexe pentru majorarea valorii nutritive a
carpoforilor la cultivarea ciupercii Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm.
Conferinţa tinerilor savanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Chişinău, 2003. p.
81
14. STEPANOV V. Activitatea fiziologică a extractelor Pleurotus ostreatus
(Jacq. :Fr) Kumm. asupra germinării şi creşterii seminţelor de grâu. Lucrările
ştiinţifice ale Simpozionului III al Societăţii de Fiziologie şi Biochimie Vegetală.
Chişinău, 2004. p. 228-232
15. STEPANOV V. Estimarea eficacităţii economice la cultivarea ciupercii Pleurotus
ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. în faza solidă de fermentare. Conferinţa tinerilor
savanţi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei Chişinău, 2004. p. 59
16. STEPANOV V. Valoarea nutritivă a miceliului Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr)
Kumm. cultivat submers. Analele ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe chimico-
biologice”. Chişinău, 2004. p. 123-126
17. STEPANOV V. Bioconversia de către Pleurotus ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. a
substraturilor reziduale celulozice în produse cu valoare nutritivă ridicată. Analele
ştiinţifice ale USM. Seria „Ştiinţe chimico-biologice”. Chişinău, 2004. p. 127-129
18. STEPANOV V., RUDIC V. Valoarea nutritivă a carpoforilor Pleurotus ostreatus
(Jacq. :Fr) Kumm. cultivaţi pe diverse substraturi celulozice. Buletinul Academiei
de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Biologice, Chimice şi Agricole. Chişinău, 2004.
№4. p.84-89
19. STEPANOV V., RUDIC V. Tulpină de bazidiomicete Pleurotus ostreatus
(Jacq. :Fr) Kumm. – producătoare de carpofori cu valoare nutritivă înaltă.
Hotărârea acordării brevetului de invenţie MD nr. 4520 din 19.08.2005
20. STEPANOV V., RUDIC V., DVORNINA A. Tulpină de bazidiomicete Pleurotus
ostreatus (Jacq. :Fr) Kumm. – producătoare de carpofori cu valoare nutritivă
înaltă. Hotărârea acordării brevetului de invenţie MD nr. 4521 din 19.08.2005
21. STEPANOV V., RUDIC V. Tulpina bazidiomicetului Pleurotus ostreatus CNMN-
FB-02 – producător precoce de carpofori. Cererea de brevet de invenţie MD nr.
depozit: a.2005 0147 din 23.05.2005
22. STEPANOV V., RUDIC V., DVORNINA A. Procedeu de obţinere a biomasei
proteice fungice cu valoare nutritivă înaltă. Cererea de brevet de invenţie MD nr.
depozit: a.2005 0255 din 05.09.2005

24
 РЕЗЮМЕ
Степанов Виталий „Биотехнология культивирования гриба Pleurotus
ostreatus и получение ценных биопродуктов”. Диссерт. доктора
биологических наук. Кишинев, 2005, 35 таб., 28 рис., 187 библ. назв.

Ключевые слова: Pleurotus ostreatus, скрининг, твердофазная ферментация,

кормовой белок, пищевой белок, питательная ценность, глубинное
культивирование, биомасса, аминокислоты, фитотехния, биопродукты.

В работе представлены результаты изучения морфо-культуральных и

биохимических особенностей гриба Pleurotus ostreatus в связи с оценкой
использования штаммов вешенки в качестве перспективных объектов
биотехнологии.
В результате поиска штаммов, обладающих способностью к интенсивному
росту, продуцированию белка и вторичных метаболитов в условиях
твердофазной и глубинной ферментации были выделены, изучены и
депонированы в Национальной Коллекции Непатогенных Микроорганизмов
три новых штамма гриба вешенка - Pleurotus ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-
03 и CNMN-FB-04.
На основе представленных результатов показана возможность получения
высокопитательных плодовых тел и корма для сельскохозяйственных
животных, обогащенным азотом и, в частности, незаменимыми и
„иммунноактивными” аминокислотами. Установлено, что на подобранном
комплексном субстрате (солома:кочерыжки, 2:1) содержание аминокислот у
высокопродуктивного штамма гриба Pleurotus ostreatus CNMN-FB-04
составляет 438 мг/г а.с.в., в том числе „иммунноактивные” – 315 мг/г а.с.в. и
незаменимые - 138 мг/г а.с.в. Способность гриба Pleurotus ostreatus разлагать
лигноцеллюлозный комплекс субстрата и обогащать грибным белком
различные растительные отходы сельского хозяйства ведет к увеличению их
кормовой ценности и может быть использована как способ получения
кормового белка.
Установлено, что штаммы гриба Pleurotus ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-
FB-03 и CNMN-FB-04 способны выделять в питательную среду различные
экзометаболиты, в частности, комплекс гидролитических ферментов
(целлюлаза, амилаза, протеаза, липаза). Применение экзометаболитов P.
ostreatus для предпосевной обработки семян пшеницы повышает у них
накопление массы проростков (до 24%) и могут быть использованы в качестве
биостимуляторов физиолого-биохимических процессов в фитотехнии.
Глубинный мицелий гриба P. ostreatus находит применение и в технологии
производства плодовых тел как один из способов быстрого получения
большого количества посевного материала.

25
 ABSTRACT
Stepanov Vitalie “Biotechnology of cultivation of Pleurotus ostreatus
mushroom and obtaining valuable bioproducts” Dissertation submitted for the
degree of Doctor of Biological Sciences. Chisinau, 2005, 35 tables, 28 figures, 187
bibliographical references.

Key words: Pleurotus ostreatus, screening, solid state fermentation, fodder

protein, food protein, nutritive value, submerged cultivation, biomass, amino acids,
phytotechny, bioproducts.

Morphological, cultural and biochemical properties of Pleurotus ostreatus

strains were studied to estimate the biotechnological perspectives of this oyster
mushroom.
Three new strains of Pleurotus ostreatus - CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 and
CNMN-FB-04 were isolated, investigated and deposited in the National Collection of
Nonpathogenic Microorganisms as a result of the search for the strains with high
growth rates, protein and secondary metabolite production under the solid state and
submerged fermentation conditions.
The presented results demonstrate possibilities of obtaining fruit bodies of high
nutritive value and fodder for agricultural animals, rich in nitrogen and particularly in
essential and “immunoactive” amino acids. It was found that the strain Pleurotus
ostreatus CNMN-FB-04, treated with a special complex substrate (straw:corn stump,
2:1), was able to accumulate 438 mg/g a.d.m. of amino acids, including 315 mg/g
a.d.m. of “immunoactive” and 138 mg/g a.d.m. of essential amino acids. The abilities
of Pleurotus ostreatus to decompose lignocellulose and to enrich with fungal protein
different plant residues from agriculture increases the fodder value of the latter and
can be used as a means of production of fodder proteins.
The strains of Pleurotus ostreatus CNMN-FB-02, CNMN-FB-03 and CNMN-
FB-04 were found to be active in producing different exometabolites into the media
and, in particular, in producing a complex of hydrolytic enzymes (cellulase, amylase,
proteinase, lipase). These exometabolites can be used as biological stimulators of
physiological and biochemical processes in phytotechny. The treatment of the wheat
seeds (before sawing) with the exometabolites increased the biomass of the seedlings
(up to 24%).
The submerged mycelium of Pleurotus ostreatus can be also used in the
technologies of production of fruit bodies as one of the means of quick obtaining of
large quantities of fungal mycelium for sawing.

26