CURS 4 NEUROLOGIE

CEFALEEA. NEVRALGIILE
PATOLOGIA VASCULARA

Dr. Vlad Pădurariu

Clinica Neurologie
Sp. Clinic de Recuperare Iași
 CEFALEEA

Ca în orice tip de durere, în cefalee anamneza

trebuie să precizeze sediul (difuz, hemicranie,
occipital, frontal etc.), intensitatea, caracterul
(pulsatil, menghină, de arsură etc.), durata,
orarul (matinal, nocturn etc.), factori
agravanţi (zgomot, lumină) şi amelioranţi
(repaus, întuneric, linişte, somn), simptomele
de acompaniament (greţuri, vărsături etc.).
 CEFALEEA
Cauze
1) cauze vasculare:
• cefalee vasomotorie, întâlnită în surmenaj,
alcoolism, tabagism;
• tulburări vasculare determinate de spasme de
acomodare (presbiopie, astigmatism), stază
cerebrală şi hipercapnie (cord pulmonar
cronic), edem cerebral;
• modificări ale tensiunii arteriale – HTA,
hipotensiunea arterială;
 CEFALEEA
2) cauze intracraniene : tumori cerebrale, encefalite,
meningite, abces cerebral;
3) cauze extracraniene: nevralgie de trigemen,
spondiloză cervicală, otite, sinuzite.
MIGRENA – cefalee caracterizata prin hemicranie
asociata cu manifestari oculare ce survin in crize
periodice; precedata de neliniste, tulburari de
vedere, scotoame luminoase (aura), urmate de
instalarea unei hemicranii violente cu caracter
pulsatil, insotita de tulburari vegetative, congestia
conjunctivelor, lacrimare, constipatie, greturi,
varsaturi.
 TIPURI DE CEFALEE
Cefaleea din hipertensiunea intracraniana
- surda, continua, difuza, mai accentuata
dimineata, accentuata de eforturi si decubit,
se asociaza cu varsaturi de tip cerebral,
modificari ale fundului de ochi(staza papilara)
- Apare, de obicei, in neoformatiuni
intracraniene: tumori cerebrale, hematoame
intracraniene, abces cerebral, AVC,
encefalite pseudotumorale, tulb.in dinamica
LCR(hidrocefalie)
Cefaleea din hipotensiunea intracraniana
- Este frontala sau occipitala, asociata cu
vertij, greturi, varsaturi, astenie; tulburarile se
accentueaza in ortostatism, diminua in
decubit, la ingerare de lichide si
compresiunea jugularelor
- Poate aparea dupa traumatisme craniene
sau ca o complicatie dupa punctia lombara
 Cefaleea din nevralgii
- supraorbitare, suborbitare, suboccipitale –
durerea este localizata pe traiectul
nervului respectiv si se accentueaza la
presiunea punctelor de emergenta a
acestor nervi
 NEVRALGIA
= durere frecvent paroxistica, localizata pe
traiectul unui nerv senzitiv sau in teritoriul
de inervatie al acestuia

- ex.: nevralgia de trigemen, nevralgia

intercostala, nevralgia crurala, nevralgia
sciatica
 NEVRALGIA TRIGEMINALA
- apare la pers. de varsta a doua, a treia
- afecteaza mai frecvent femeile
- episoade scurte de durere faciala
lancinanta, cu aparitie brusca, de obicei in
zona comisurilor bucale, dupa care
iradiaza instantaneu catre ureche, ochi
sau narina ipsilaterala
- durerea poate fi declansata sau precipitata
de anumiti factori, cum ar fi stimularea
tactila, mimica si masticatia
- Pot aparea remisiuni spontane
- Cu timpul, episoadele dureroase devin mai
frecvente, perioadele de remisiune mai
scurte si mai rare; poate persista o durere
continua intre epis.de durere lancinanta;
simptomatologia ramane cantonata in
terit.de distributie al n.trigemen, strict
unilateral
- Cauze – idiopatica
- scleroza multipla, neoplasm
trunchi cerebral
- Tratament – carbamazepina, injectii cu
alcool, sectionarea chirurgicala a radacinii
nervului; controlarea mimicii
 Generalitati despre
accidentul vascular cerebral
(AVC)
• Ce este accidentul vascular
cerebral ?

- suferinta acuta a creierului prin

obstructia(infarct cerebral) sau ruperea
(hemoragie cerebrala)unui vas al creierului

- simptomele depind de zona afectata a

creierului
 Circulatia arteriala a creierului
-se face prin artera carotida si artera vertebrala
-debitul saguin cerebral depinde de forta de pompa a inimii
 ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

Caracteristici
- Deficit neurologic cu debut brusc
- Antecedente de HTA, DZ, valvulopatii,
ATS
- Semne neurologice ce reflecta interesarea
unei anumite regiuni cerebrale
Tipuri – infarcte (trombotice, embolice)
- hemoragii
Tipurile de accident cerebral
vascular
ISCHEMIC
(infarct cerebral)
cheag de sange
sau placa de
aterom care
obtureaza un vas
HEMORAGIC
ruperea unui vas
 INFARCTUL CEREBRAL

Cauze – embolii: aritmii cardiace, trombi

murali intracardiaci
- tromboze: ATS
Deficitul ce apare depinde de vasul care
este implicat
Ocluzia arterei cerebrale medii
- Debut brusc, cu hemiplegie controlaterala,
pierderea sensibilitatii la un hemicorp si
hemianopsie omonima (pierderea
simetrica bilaterala a vederii in jumatate
din campul vizual), cu privirea deviata
catre partea leziunii; daca e interesata
emisfera dominanta – afazie globala
(ansamblul tulburarilor capacitatii de
comunicare prin intermediul vorbirii,
scisului sau semnelor, ca urmare a unor
leziuni cerebrale)
Investigatii paraclinice – Rx toracica
(cardiomegalii, calcificari valvulare), CT
(pt. excluderea hemoragiei), HLG,
glicemie, lipide serice, EKG (aritmii
cardiace)
Tratament – heparina, terapie trombolitica
i.v., corticosteroizi, terapie fizicala (miscari
pasive pt.evitarea contracturilor,
mobilizare precoce si recuperare activa),
protezare in cazul deficitelor motorii
severe si persistente
 HEMORAGIA INTRACEREBRALA
Cauze – anomalii vasculare(ex.anevrisme)
- HTA
- tulburari hematologice si de
coagulare (trombocitopenia, hemo-
filia)
- trat. anticoagulant
- afectiuni hepatice
- tumori cerebrale primare/secundare
Clinic – pierderea/alterarea constientei, varsaturi,
cefalee, simptome de focar in functie de sediul
hemoragiei; in h. Din HTA exista, de obicei, un
deficit neurologic cu evolutie rapidasau forma
de hemiplegie sau hemipareza cu tulburare
senzitiva unilaterala in cazul leziunilor situate
mai profund
Paraclinic – CT (confirmarea hemoragiei,
determinarea sediului si marimii hematomului),
angiografie cerebrala, HLG, timp de sangerare,
timp de protrombina, timp partial de
tromboplastina , teste hepatice
 Examenul CT cerebral: orienteaza
diagnosticul in urgenta
Hemoragie
Ischemie CT importanta
cerebral intracerebrala
normal

Leziune cerebrala prin

Tratament – conservator si suportiv
- decomprimare (in cazul
compresiei si inceputului de
herniere)
- trat. leziunilor organice/tulb.
de coagulare
• De ce AVC-ul este important de
(re)cunoscut ?

- interventia medicala prompta poate salva

viata pacientului “TIMP inseamna CREIER
SALVAT”!
- AVC-ul este o cauza MAJORA de handicap
- 5.5 milioane de decese anual in lume
- a 2-a cauza de deces din lume dupa
afectiunile cardiace
 Semne de alarma pentru aparitia unui AVC

Cereti pacientului
sa zambeasca.
Este o asimetrie a
fetei?
Cereti pacientului
sa
intinda bratele.
Cade un brat?
Cereti pacientului sa
repete o fraza simpla.
Vorbirea este
dificila?
Daca observati unul
dintre aceste semne,
alertati urgent
medicul
Asistenta/ul medical(a) are un rol cheie in
ingrijirea pacientului cu AVC in faza acuta
si post acuta

Necesitatea unei echipe cu personal

calificat in ingrijirea pacientului cu AVC
 Ce trebuie sa cunoasca
asistenta/ul?
• Pozitionarea in pat care sa asigure o respiratie eficienta
• Intoarcerea in pat la 2 ore pentru evitarea escarelor
• Verificarea pampers-ului/eficientei sondei urinare
• Urmarirea prezentei scaunului la 2 zile
• Igiena cavitatii bucale,corp,maini,picioare
• Urmarirea temperaturii corporale
• Asternut curat si fara cute,pentru evitare escare
• Aerisirea camerei
• Hidratare corecta pana la 2 l pe zi:alimentatie adecvata
• Dialog incurajator cu pacientul,starea psihica avand o
mare importanta
 Ingrijirea pacientului cu AVC in faza acuta
- urmarirea permanenta (status neurologic, oxigen, TA, Puls,
Temp, Glicemie, diureza)
- sesizarea oricarei agravari a starii pacientului
- alimentatia cu atentie la posibile tulburari de deglutitie
- mobilizare precoce, preventia escarelor

- comunicarea cu familia pacientului este foarte

importanta
Ingrijirea pacientului cu AVC in faza post-
acuta
- Fizioterapie
- Ingrijire la domiciliu
- Supravegherea factorilor de risc (TA, Puls)
 Pacient post-AVC
-pacientul poate ramane cu deficite motorii
-poate ramane cu tulburari de vorbire
-pot persista incontinenta sfincteriana
-tulburarile psihice pot crea mari probleme de
ingrijire
-pot fi prezente crize de epilepsie
-poate avea o schema de tratament permanent care
sa fie urmarit de personalul medical si medicul
curant