Fundamentele pedagogiei 24.11.

2017
Curs

Educația morală

Educația morală reprezintă un demers formativ care urmărește formarea și dezvoltarea

personalității prin cunoașterea regulilor, normelor și valorilor morale și prin metamorfozarea
acestora în conduita morală/fapt moral. Pentru a înțelege corect educația morală este nevoie să
prezentăm clarificări conceptuale privind: morala, etica, moral, imoral, amoral, moralitate. Morala
vine de la mos, moris = obicei, morav. Ca atare, morala este un ansamblu de bune obiceiuri din
perspectiva regulilor, normelor și valorilor de bună purtare în societate.
Etică vine de la ethos care în limba greacă înseamnă tot obicei, morav, dar, în accepțiunea
unanimă, înseamnă știința privind morala. Moral, reprezintă tot ceea ce este acceptat la un moment
dat de societate. Imoral, adică tot ceea ce este opus moralului/adică ce nu este acceptat de societate.
Amoral, adică cel care nu se supune niciunei morale. (N.B. În realitate este greu de găsit amoral.)
Moralitatea reprezintă transformarea/metamorfozarea setului de reguli/norme morale în fapt
moral, adică comportamentul concret al omului. Esența educației morale consta în:
A. Formarea conștiinței morale
B. Formarea conduitei morale
C. Formarea trăsăturilor pozitive, de voință și caracter

A. Conștiința morală vizează trei dimensiuni:

1. Cognitivă
2. Afectivă
3. Volitivă
Dimensiunea cognitivă o putem traduce prin instruire morală, adică omul ia legătura cu setul
de reguli, norme și valori de tip moral, ca ulterior să apară reprezentarea morală.
Dimensiunea afectivă reprezintă formarea atitudinilor față de setul de reguli, norme și valori
morale; ca atare aici intervin emoțiile, sentimentele, trăirile afective în general.
Dimensiunea volitivă reprezintă voința educatului de a trece peste obstacole, de a fi un
învingător.
Cele trei dimensiuni (cognitivă, afectivă, volitivă) formează nucleul de bază al conștiinței,
recte convingerile morale.

B. Conduita morală adică trecerea conștiinței morale în fapt moral (comportament conștient
și asumat). Conduita morală trebuie văzută din perspectiva:
a. deprinderilor morale
b. obișnuințelor morale
a. Deprinderea morală reprezintă acțiunile morale/faptele morale care țin de automatism
(controlul conștient este redus)
b. Obișnuințele morale sunt deprinderi morale, dar al căror izvor este unul lăuntric, adică
vine din interiorul nostru; simțim să ne comportăm așa pentru că a devenit un stil de viață.

C. Trăsăturile pozitive de voința și caracter trebuie văzute ca personalizarea conduitei

morale. Ca atare, caracterul tine de latura morală, reprezintă trăsături stabilite în timp și care le
reprezintă.