1.

După Beck (1998) un factor de risc se defineşte ca: c

a) un factor de mediu, comportamental sau biologic care dacă este prezent, va
scădea direct probabilitatea ca să apară boala şi care dacă este absent sau este
îndepărtat va creşte această probabilitate
b) un factor de mediu, comportamental sau biologic care dacă este prezent sau
absent va creşte direct probabilitatea ca să apară boala
c) un factor de mediu, comportamental sau biologic care dacă este prezent, va
creşte direct probabilitatea ca să apară boala şi care dacă este absent sau este
îndepărtat va reduce această probabilitate
d) un factor de mediu, comportamental sau biologic care dacă este prezent sau
absent va scădea direct probabilitatea ca să apară boala
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect
2. Evaluarea riscului cariogen are următoarele obiective: e
a) identificarea grupelor şi indivizilor cu risc cariogen mare
b) determinarea necesităţii şi conţinutului unor măsuri preventive cât mai
personalizate
c) să stabilească perioadele dintre şedinţele de reevaluare
d) să servească ca un indice pentru succesul măsurilor terapeutice
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
3. Un indicator de risc este definit ca: b
a) un factor sau expunere care creşte probabilitatea apariţiei bolii sau a altui
eveniment specific
b) un factor sau expunere care este asociată cu o probabilitate crescută de boală,
dar nu reprezintă în mod necesar un factor cauzal
c) un factor determinant care poate fi modificat prin intervenţii, fiind redusă
astfel probabilitatea apariţiei bolii
d) un factor sau expunere care este asociată cu o probabilitate crescută de boală
şi care reprezintă în mod necesar un factor cauzal
e) un factor determinant care nu poate fi modificat prin intervenţii, fiind
crescută astfel probabilitatea apariţiei bolii
4. Printre factorii de risc (factori predispozanţi biologici) pentru boala carioasă se e
numără:
a) cantităţi medii sau mari de Streptococ mutans sau Lactobacili
b) biofilm gros, vizibil pe dinte
c) tulburări de nutriţie (bulimie, anorexie, etc)
d) factori ce reduc funcţia salivară (medicaţie/iradiere/sistemici)
e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte
5. Dintre factorii protectivi pentru boala carioasă fac parte: e
a) utilizarea pastelor de dinţi fluorizate cel puţin 2x/zi
b) clorhexidina utilizată timp de 1 săptămână la fiecare 6 luni
c) folosirea gumei de mestecat cu xylitol 4x/zi în ultimile 6 luni
d) fluxul salivar stimulat adecvat (>1 ml/min.)
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
6. Grupe de risc pentru boala carioasă în funcţie de vârstă sunt considerate: a
a) perioada de erupţie a molarului 1 (5-7 ani) şi a molarului 2 (11-14 ani)
permanenţi,
 b) perioada de erupţie a incisivilor permanenţi (6-8 ani)
c) perioada de erupţie a premolarului 1 (10-12 ani) şi a premolarului 2 (11-12
ani) permanenţi,
d) perioada de erupţie a caninilor permanenţi (9-11 ani)
e) perioada de erupţie a premolarului 1 (2-4 ani) şi a premolarului 2 (3-5 ani)
temporari
7. Vârstele înaintate constituie grupă de risc pentru apariţia bolii carioase deoarece: e
a) creşte numărul spaţiilor retentive datorită restaurărilor defectoase
b) se produce expunerea suprafeţelor radiculare
c) scade interesul pentru igiena personală
d) bolile generale şi medicaţia lor afectează funcţia glandelor salivare
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
8. Evaluarea experienţei carioase se face prin: b
a) calculul indicelui de placă Silness şi Loe
b) calculul indicelui DMF
c) calcularea numărului de unităţi formatoare de colonii de Streptococi mutans
d) calcularea numărului de unităţi formatoare de colonii de Lactobacili
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
9. Fluxul salivar stimulat se consideră foarte redus la o rată de secreţie (ml/min) mai b
mică decât valoarea:
a) 1
b) 0.7
c) 0.5
d) 0.1
e) 1.5
10. În metoda Dentobuff de determinare a capacităţii tampon salivare culoarea albastră a c
stripsului test indică:
a) o valoare de graniţă a pH-ului
b) un pH de 7 sau mai mare
c) o capacitate tampon favorabilă
d) un pH de 4 sau mai mic
e) o capacitate tampon scăzută
11. Testul STRIP SM (Streptococ mutans) din pachetul DENTOCULT SM indică un e
risc cariogen mic când valoare unităţilor formatoare de colonii\ml de salivă este:
a) peste 100.000
b) 1.000.000
c) 2.000.000
d) aproximativ 11.000
e) mai mică de 10.000
12. În chitul DENTOCULT LB un risc cariogen mare este indicat când valoarea a
unităţilor formatoare de colonii\ml de salivă este:
a) peste 10.000
b) mai mică de 2. 000
c) mai mică de 5. 000
d) mai mică de 7. 000
e) mai mică de 1. 000
13. În cazul fisurilor, tiparul cel mai susceptibil la carie deoarece baza fisurilor este c
inaccesibilă perilor de la periuţa de dinţi este reprezentat de
a) fisura in forma de A
b) fisura în formă de I
c) fisura în formă de gât de sticlă
d) fisura în formă de U
e) fisura în formă de S
14. În cazul cariogramei, cele trei sectoare de cerc reprezintă: a
a) floră bacteriană cariogenă, alimentaţia, gazda (susceptibilitatea)
b) vârsta, alimentaţia, DMFT
c) gazda(susceptibilitatea), saliva, dintele
d) dintele, DMFS, provenienţa pacientului
e) aportul de fluor, alimentaţia, DMFT
15. În evaluarea riscului cariogen (ADA, 2010) printre factorii de risc externi se numără: e
a) bolile cronice
b) status socio-economic
c) boli infecto-contagioase
d) timpul de clearance glucidic
e) toate răspunsurile de mai sus
16. În evaluarea riscului cariogen (ADA, 2010) printre factorii preventivi NU se b
numără:
a) factorii genetici
b) bolile cronice
c) nivelul educaţional
d) standardul de igienă orală
e) disponibilitatea fluorului
17. Evaluarea riscului carios este indicată acolo unde: c
a) majoritatea indivizilor sunt cario-activi
b) va fi eficientă o strategie preventivă prin măsuri generale pentru întreaga
populaţie
c) majoritatea persoanelor au controlată boala carioasă, dar unii indivizi sunt
încă cario-activi
d) indivizii au boala carioasă controlată în totalitate.
e) niciuna dintre afirmaţii nu este adevărată
18. Evaluarea riscului carios nu este absolut obligatorie: a
a) acolo unde majoritatea indivizilor sunt cario-activi şi unde va fi eficientă o
strategie preventivă prin măsuri generale pentru întreaga populaţie
b) acolo unde majoritatea persoanelor au controlată boala carioasă, dar unii
indivizi sunt încă cario-activi
c) acolo unde sunt necesare măsuri preventive individualizate pentru unii
indivizi care controlează boala
d) acolo unde nu sunt necesare măsuri preventive individualizate pentru unii
indivizi care nu controlează boala
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
19. Printre factorii de risc (factori predispozanţi biologici) pentru boala carioasă se e
numără:
 a) gustări frecvente (>3x/zi între mese)
b) sistem fisural ocluzal retentiv
c) expuneri radiculare
d) dispozitive ortodontice
e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte
20. Dintre factorii protectivi pentru boala carioasă fac parte: e
a) comunitate fluorizată (acasă/la locul de muncă/şcoală)
b) apă de gură fluorizată (0.05%) zilnic
c) pastă cu calciu şi fosfat în ultimele 6 luni
d) lac cu fluor în ultimele 6 luni
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
21. Dintre factorii socio-economici negativi asociaţi cu riscul carios, fac parte: e
a) pauperitatea
b) lipsa unui loc de muncă stabil
c) un nivel educaţional propriu şi/sau al părinţilor redus
d) adresabilitate redusă sau chiar absentă la serviciile stomatologice, terapeutice
şi preventive
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
22. Printre bolile generale care pot influenţa în mod indirect procesul carios, fie prin e
simptomele lor sau medicaţia ce o necesită, se numără:
a) boli ce afectează formarea şi compoziţia salivei
b) boli care afectează sistemul imun
c) tulburări neuro-psihice
d) tulburări hormonale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
23. Rata de formare a plăcii la 24 ore, evaluată prin indicele ratei de formare a plăcii c
(PFRI), reprezintă rezultatul interactiv al mai multor factori de risc, CU EXCEPŢIA:
a) cantitatea totală de bacterii din cavitatea orală
b) anatomia şi morfologia suprafeţei dentare
c) valoarea aportului de lipide
d) utilizarea unor produşi ce conţin fluor
e) rata fluxului salivar
24. Fluxul salivar nestimulat se consideră foarte redus la o rată de secreţie (ml/min) mai d
mică decât valoarea:
a) 1
b) 1,5
c) 0.7
d) 0.1
e) 0,4
25. În metoda Dentobuff de determinare a capacităţii tampon salivare culoarea galbenă a d
stripsului test indică:
a) valoare de graniţă a pH-ului
b) un pH de 7 sau mai mare
c) capacitate tampon favorabilă
d) un pH de 4 sau mai mic
e) o capacitate tampon medie
26. Saliva-Check Buffer Kit (GC America) evaluează următoarele specii microbiene a
planctonice salivare:
a) numai Streptococii mutans
b) numai Lactobacilii
c) Streptococii mutans şi Lactobacilii
d) numai Steptococul mitis
e) numai Streptococul salivarius
27. Dispozitivul CariScreen prezintă următoarele caracteristici, CU EXCEPŢIA: d
a) utilizează fenomenul de bioluminiscenţă
b) rezultatele sunt prezentate după 30 de secunde
c) evaluează mai curând potenţialul cariogenic global al biofilmului
d) evaluează mai curând prezenţa uneia sau a două bacterii
e) evaluează nivelul de ATP din biofilm
28. Aprecierea factorului alimentar prin ancheta alimentară va fi direcţionată către e
următoarele aspecte:
a) dacă gustările dintre mese sunt cariogene
b) numărul şi tipul de băuturi dintre mese
c) consumul de dulciuri ce conţin zahăr şi care se dizolvă greu în salivă
d) orice gustare sau băutură zaharoasă consumată înainte de culcare
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
29. Dacă la nivelul cavităţii orale există cavităţi carioase deja constituite, se poate b
aprecia că:
a) există un risc mic pentru noi leziuni carioase
b) provocarea microbiană puternică nu poate fi complet controlată numai de
fluor
c) plasarea restaurărilor reduce încărcarea bacteriană în cavitatea bucală
d) există niveluri mici de Streptococi mutans
e) există niveluri mici de Lactobacili
30. O leziunea carioasă ocluzală care a primit un scor ICDAS de 1 se corelează cu d
următoarea profunzime histologică:
a) 50% din leziune se află în smalţul intern şi 50% în 1/3 externa a dentinei
b) 77% din leziune se află în dentină
c) 88% din leziune se află în dentină
d) 90% din leziune se află în smalţul extern şi doar 10% în dentină
e) 100% din leziune se află în dentină
31. O leziunea carioasă ocluzală care a primit un scor ICDAS de 3 se corelează cu b
următoarea profunzime histologică:
a) 50% din leziune se află în smalţul intern şi 50% în 1/3 externa a dentinei
b) 77% din leziune se află în dentină
c) 88% din leziune se află în dentină
d) 90% din leziune se află în smalţul extern şi doar 10% în dentină
e) 100% din leziune se află în dentină
32. O leziunea carioasă ocluzală care a primit un scor ICDAS de 2 se corelează cu a
următoarea profunzime histologică:
a) 50% din leziune se află în smalţul intern şi 50% în 1/3 externa a dentinei
b) 77% din leziune se află în dentină
 c) 88% din leziune se află în dentină
d) 90% din leziune se află în smalţul extern şi doar 10% în dentină
e) 100% din leziune se află în dentină
33. O leziunea carioasă ocluzală care a primit un scor ICDAS de 4 se corelează cu c
următoarea profunzime histologică:
a) 50% din leziune se află în smalţul intern şi 50% în 1/3 externa a dentinei
b) 77% din leziune se află în dentină
c) 88% din leziune se află în dentină
d) 90% din leziune se află în smalţul extern şi doar 10% în dentină
e) 100% din leziune se află în dentină
34. Care dintre următoarele intervenţii se înscriu în strategia terapeutică micro-invazivă? d
a) aplicarea substanţelor care induc remineralizarea: Ca, P
b) modificarea dietei
c) aplicarea unor probiotice
d) infiltraţiile cu răşini
e) igiena orală
35. Printre caracteristicile durerii în caria simplă se numără: e
a) este strict localizată la nivelul dintelui ce prezintă leziunea carioasă (nu
iradiază)
b) intensitatea durerii este proporţională cu profunzimea leziunii şi intensitatea
stimulului
c) durerea este provocată de stimuli fizici (termici: rece, variaţia cald-rece) sau
chimici (dulce)
d) durează atâta timp cât acţionează stimulul
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevarate
36. Diagnosticul diferenţial al durerii din caria simplă se face cu durerea din următoarele c
patologii, CU EXCEPŢIA:
a) pulpite acute
b) parodontite apicale acute
c) necroza pulpară
d) abcesul parodontal
e) pulpite cronice reacutizate
37. Pentru o mai eficientă detecţie a leziunilor carioase, medicul va examina unităţile d
dentare astfel:
a) numai înainte de îndepărtarea biofilmului bacterian
b) numai după îndepărtarea biofilmului bacterian
c) prezenţa biofilmului nu influenţează cu nimic detecţia leziunilor carioase
d) înainte şi după îndepărtarea biofilmului bacterian
e) toate răspunsurile sunt adevărate
38. La preşcolari sediile susceptibile cu un risc crescut pentru formarea leziunilor d
carioase sunt reprezentate de:
a) faţa distală a caninului temporar
b) faţa mezială a premolarului 2 şi faţa distală a premolarului 1
c) feţele vestibulare şi orale ale caninilor temporari
d) faţa distală a primului molar temporar şi faţa mezială a celui de-al doilea
molar temporar
 e) feţele vestibulare ale incisivilor centrali temporari
39. Inelele elastice ortodontice sunt plasate interdentar în devederea separării şi lăsate pe b
loc o perioadă de:
a) 2-3 ore
b) 2-3 zile
c) 1 oră
d) câteva minute
e) 1 lună
40. În evaluarea nivelului de activitate al leziunii carioase se iau în considerare b
parametri optici, de natură bio-fizică sau bio-chimică cum ar fi:
a) numărul leziunilor noi apărute în ultimul an
b) culoarea, mărimea sau integritatea suprafeţei leziunii
c) topografia leziunii
d) indicele DMFT
e) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
41. Se consideră o leziune carioasă ca fiind acută atunci când: c
a) de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungată există o pierdere relativă
de minerale astfel încât ea progresează lent
b) leziunea nu mai suferă o pierdere de mineral
c) de-a lungul unei perioade de timp relativ scurtă, există o pierdere netă de
minerale astfel încât ea progresează rapid
d) leziune care prezintă dovezi că a suferit un câştig net de minerale
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
42. Se consideră o leziune carioasă ca fiind cronică atunci când: a
a) de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungată există o pierdere relativă
de minerale astfel încât ea progresează lent
b) leziunea nu mai suferă o pierdere de mineral
c) de-a lungul unei perioade de timp relativ scurtă, există o pierdere netă de
minerale astfel încât ea progresează rapid
d) leziune care prezintă dovezi că a suferit un câştig net de minerale
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
43. Se consideră o leziune carioasă ca fiind inactivă, oprită în evoluţie, vindecată atunci b
când:
a) de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungată există o pierdere relativă
de minerale astfel încât ea progresează lent
b) leziunea nu mai suferă o pierdere de mineral
c) de-a lungul unei perioade de timp relativ scurtă, există o pierdere netă de
minerale astfel încât ea progresează rapid
d) leziune care prezintă dovezi că a suferit un câştig net de minerale
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
44. Se consideră o leziune carioasă ca fiind remineralizată atunci când: d
a) de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungată există o pierdere relativă
de minerale astfel încât ea progresează lent
b) leziunea nu mai suferă o pierdere de mineral
c) de-a lungul unei perioade de timp relativ scurtă, există o pierdere netă de
minerale astfel încât ea progresează rapid
 d) leziune care prezintă dovezi că a suferit un câştig net de minerale
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este adevărat
45. Pacienţii care se prezintă în cabinet pot fi încadraţi în diferite categorii de patologie e
după cum urmează:
a) dureri odontale
b) boală carioasă
c) uzuri dentare
d) iatrogenie: tratamente restaurative anterioare greşite
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
46. Pacienţii care se prezintă în cabinet pot fi încadraţi în diferite categorii de patologie e
după cum urmează:
a) boală parodontală
b) diagnostic anterior greşit: s-a aplicat un tratament parodontal pentru o leziune
de origine endodontică
c) afectări ale esteticii: modificări de culoare, formă, dimensiune
d) malocluzii
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
47. Printre motivele prezentării pacienţilor în cabinetul stomatologic se numără: e
a) durerea
b) prezenţa unei cavităţi
c) halena
d) modificări de culoare ale restaurărilor
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
48. Diagnosticul diferenţial în durerea odontală de cauză carioasă se poate face cu cea e
din:
a) dentina expusă sensibilă
b) impactarea alimentară
c) cuspizi fracturaţi
d) pulpite cronice reacutizate
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
49. Plan de tratament simplu cuprinde următoarele aspecte, CU EXCEPŢIA d
a) consolidarea tehnicilor de igiena orală
b) detartrajul
c) lustruirea radiculară
d) identificarea etiologiei patologiei existente şi aplicarea măsurilor
preventive/terapeutice
e) înlocuirea obturaţiilor modificate de culoare
50. Plan de tratament complex cuprinde: e
a) tratament de urgenţă
b) tratament pentru stabilizarea progresiei bolii sau pentru controlul factorilor
care o pot acutiza
c) identificarea etiologiei patologiei existente şi aplicarea măsurilor
preventive/terapeutice
d) re-evaluarea răspunsului pacientului la tratamentul iniţial şi stabilirea
planului de tratament viitor
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
51. Plan de tratament complex cuprinde: e
a) realizarera etapei iniţiale a planului de tratament definitiv
b) re-evaluarea succesului etapei iniţiale a planului de tratament şi revizuirea
acestuia dacă este necesar
c) etapa finală a planului de tratament
d) evaluarea, menţinerea şi consolidarea măsurilor preventive
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
52. La adolescenţi sediile susceptibile, cu un risc crescut pentru formarea leziunilor a
carioase, sunt reprezentate de:
a) faţa distală a premolarului doi şi faţa mezială a molarului doi
b) faţa mezială a incisivului lateral şi faţa mezială a caninului
c) faţa distală a caninului şi faţa distală a incisivului central
d) faţa mezială a molarului unu şi faţa mezială a incisivului central
e) niciun răspuns nu este corect
53. În utilizarea sondei boante în examenul clinic sunt adevărate următoarele afirmaţii: e
a) vârful bont al sondei este un instrument tactil foarte delicat, care folosit cu
grijă, fără presiune, ne poate aduce informaţii despre consistenţa suprafeţei dentare
cariate
b) constituie o componentă indispensabilă a instrumentarului de diagnostic al
cariei dentare nu doar pentru a îndepărta biofilmele de suprafaţă
c) vârful bont al sondei este un instrument tactil foarte delicat, care folosit cu
grijă, fără presiune, ne poate aduce informaţii despre textura suprafeţei dentare
cariate
d) este o senzaţie particulară când plimbăm sonda cu părţile ei laterale pe
suprafaţa unei carii active necavitare
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
54. Indicaţiile de utilizare a separării dentare sunt: a
a) de a adeosebi leziunile dentinare observate pe Rx în cavitare şi necavitare
b) de a detecta leziunile iniţiale în smalţ cand nu avem semne clinice de carie
c) în cazul leziunilor cavitare evidente clinic
d) de a adeosebi leziunile situate în smalţ observate pe Rx în cavitare şi
necavitare
e) nicun răspuns nu este corect
55. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 7 se referă la: b
a) prezenţa unei restaurări din amalgam pe suprafaţa examinată
b) prezenţa unei restaurări distruse sau pierdute pe suprafaţa examinată
c) prezenţa unei restaurări tranzitorii pe suprafaţa examinată
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan pe suprafaţa examinată
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este adevărat
56. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 5 se referă la: c
a) prezenţa unei restaurări din amalgam pe suprafaţa examinată
b) prezenţa unei restaurări distruse sau pierdute pe suprafaţa examinată
c) prezenţa unei coroane metalice
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este adevărat
57. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 4 se referă la: a
 a) prezenţa unor modificări de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fără distrucţie localizată în smalţ (dar fără cavitate în dentină)
b) prezenţa unor modificări de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu
cavitate în dentină
c) prezenţa unor modificări de culoare (halou întunecat) strict la nivelul
smalţului
d) prezenţa unor distrucţii localizate în smalţ fără expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este adevărat
58. În cazul leziunilor carioase de suprafaţă radiculară, acordarea celei de a doua cifre în e
scorul ICDAS ca fiind 0 se referă la:
a) existenţa unei zone bine definite, modificată la culoare, la nivelul suprafeţei
radiculare sau al JSC, dar fără existenţa cavităţii
b) existenţa unei zone modificate la culoare la nivelul suprafeţei radiculare sau
al JSC, iar cavitatea este prezentă (pierderea conturului anatomic este mai mare sau
egală cu 0,5 mm)
c) existenţa unei zone modificate la culoare la nivelul suprafetei radiculare sau
al JSC, iar cavitatea este prezenta (pierderea conturului anatomic este mai mică sau
egală cu 0,5 mm)
d) suprafeţele radiculare care nu pot fi vizualizate direct şi uscate uşor cu un jet
de aer datorita absentei recesiunii gingivale
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este adevărat
59. Codul ICDAS 9.7 va fi acordat în următoarea situaţie: c
a) dinte este absent din alte motive decât prin complicaţii ale cariei
b) dintele este neerupt
c) dintele este absent prin carie
d) suprafaţa dentară nu poate fi examinată
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
60. Codul ICDAS 9.6 va fi acordat în următoarea situaţie: d
a) cavitate distinctă, cu dentina expusă, mai mult de jumătate din suprafaţă fiind
afectată de procesul carios, în vecinătatea unei restaurări tranzitorii
b) cavitate distinctă, extinsă, cu expunerea dentinei care implică ½ sau mai mult
din suprafaţa evaluată în vecinătatea unei restaurări pierdute sau distruse
c) dintele este absent prin carie
d) suprafaţa dentară nu poate fi examinată
e) dintele este neerupt
61. În sistemul de coduri ICDAS suprafetele cu defecte de dezvoltare precum hipoplazii a
de smalt, fluoroza, uzura dentară (atritie, abrazie, eroziune) si modificari de culoare
extrinseci sau intrinseci vor fi înregistrate ca primă cifră a scorului cu valoarea:
a) 0
b) 1
c) 3
d) 9
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este corect
62. Sistemul ICDAS depistează cariile in functie de stadiul evolutiv (incepând cu cele e
localizate in smalt) si se bazeaza pe urmatoarele criterii:
 a) topografia dintilor (fosete, santuri sau suprafete netede)
b) partea anatomica evaluata (coroana, radacina)
c) evaluarea prezentei si a gradului de afectare a unei suprafete adiacente unei
sigilari
d) evaluarea prezentei si a gradului de afectare a unei suprafete adiacente unei
restaurari
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
63. Ekstrand şi colaboratorii[1995] au corelat severitatea leziunilor carioase cu a
profunzimea lor histologică astfel:
a) profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care este vizibilă
fără uscare cu aer este situată undeva între jumătatea internă a smalţului şi treimea
externă a dentinei
b) profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care este vizibilă
fără uscare cu aer este situată în treimea medie a dentinei
c) profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care este vizibilă
fără uscare cu aer este situată în treimea internă a dentinei
d) profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care este vizibilă
fără uscare cu aer este situată în în jumătatea externă a smalţului
e) niciun răspuns nu este adevărat
64. Ekstrand şi colaboratorii[1995] au corelat severitatea leziunilor carioase cu b
profunzimea lor histologică astfel:
a) o umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei care transpare prin
smalţul aparent intact indicăo leziune care se extinde până în treimea internă a
dentinei
b) o umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei care transpare prin
smalţul aparent intact indicăo leziune care se extinde până în treimea medie a
dentinei
c) o umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei care transpare prin
smalţul aparent intact indicăo leziune care se extinde până în camera pulpară
d) o umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei care transpare prin
smalţul aparent intact indicăo leziune care se extinde pe mai puţin de jumătate din
grosimea smalţului
e) niciun răspuns nu este adevărat
65. Ekstrand şi colaboratorii[1995] au corelat severitatea leziunilor carioase cu d
profunzimea lor histologică astfel:
a) umbră (un halou) cenuşiu, brun sau albăstrui a dentinei care transpare prin
smalţul aparent intact indicăo leziune care se extinde până în treimea internă a
dentinei
b) profunzimea unei leziuni de tip white-spot sau brown-spot care este vizibilă
fără uscare cu aer este situată în treimea medie a dentinei
c) leziune de tip white-spot care necesită uscare cu aer pentru a fi evidenţiată
este cel mai probabil situată în jumătatea medie a dentinei
d) cavitate clară care expune dentina indică prezenţa unei leziuni care se extinde
în treimea internă a dentinei
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
66. Examinarea SIDEC este aproape exclusiv vizuală dar poate fi ajutată de o sondă cu e
 vârful bont pentru a:
a) îndepărta orice rest de biofilm bacterian
b) a controla lejer conturul suprafeţei
c) a identifica prezenţa cavităţilor minore
d) pentru a confirma prezenţa restaurărilor şi a sigilărilor.
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
67. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 1 în cazul unei leziuni a
situate în sistemul fisural ocluzal se referă la:
a) absenţa modificărilor de culoare ce pot fi atribuite unei activitati carioase
când suprafata este umeda, dar dupa o uscare prelungita este vizibila o opacitate
carioasă sau o modificare de culoare ce nu este in concordata cu aspectul clinic al
smaltului sănătos
b) prezenţa unei opacităţi carioase (leziune de tip white-spot) si/sau a coloraţie
maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele când dintele este umed
c) prezenţa unei distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
d) existenţa modificarilor de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fara distructie localizată in smalt (dar fără cavitate în dentină):
e) prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei
subiacente, extinderea fiind până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei
examinate
68. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 2 în cazul unei leziuni b
situate în sistemul fisural ocluzal se referă la:
a) absenţa modificărilor de culoare ce pot fi atribuite unei activitati carioase
când suprafata este umeda, dar dupa o uscare prelungita este vizibila o opacitate
carioasă sau o modificare de culoare ce nu este in concordata cu aspectul clinic al
smaltului sănătos
b) prezenţa unei opacităţi carioase (leziune de tip white-spot) si/sau a coloraţie
maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele când dintele este umed
c) prezenţa unei distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
d) existenţa modificarilor de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fara distructie localizată in smalt (dar fără cavitate în dentină):
e) prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei
subiacente, extinderea fiind până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei examinate
69. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 3 în cazul unei leziuni c
situate în sistemul fisural ocluzal se referă la:
a) absenţa modificărilor de culoare ce pot fi atribuite unei activitati carioase
când suprafata este umeda, dar dupa o uscare prelungita este vizibila o opacitate
carioasă sau o modificare de culoare ce nu este in concordata cu aspectul clinic al
smaltului sănătos
b) prezenţa unei opacităţi carioase (leziune de tip white-spot) si/sau a coloraţie
maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele când dintele este umed
c) prezenţa unei distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
d) existenţa modificarilor de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
 fara distructie localizată in smalt (dar fără cavitate în dentină):
e) prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei
subiacente, extinderea fiind până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei examinate
70. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 5 în cazul unei leziuni e
situate în sistemul fisural ocluzal se referă la:
a) absenţa modificărilor de culoare ce pot fi atribuite unei activitati carioase
când suprafata este umeda, dar dupa o uscare prelungita este vizibila o opacitate
carioasă sau o modificare de culoare ce nu este in concordata cu aspectul clinic al
smaltului sănătos
b) prezenţa unei opacităţi carioase (leziune de tip white-spot) si/sau a coloraţie
maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele când dintele este umed
c) prezenţa unei distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
d) existenţa modificarilor de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fara distructie localizată in smalt (dar fără cavitate în dentină):
e) prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei
subiacente, extinderea fiind până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei examinate
71. Acordarea celei de a doua cifre în scorul ICDAS ca fiind 6 în cazul unei leziuni e
situate în sistemul fisural ocluzal se referă la:
a) prezenţa unei opacităţi carioase (leziune de tip white-spot) si/sau a coloraţie
maronie carioasă mai mare decat şanţurile şi fosetele când dintele este umed
b) prezenţa unei distructii localizate in smalt fara expunerea dentinei şi fără
prezenţa unui halou ce provine de la nivel dentinar
c) existenţa modificarilor de culoare (halou întunecat) la nivel dentinar cu sau
fara distructie localizată in smalt (dar fără cavitate în dentină):
d) prezenta cavitatii in smaltul opac sau colorat cu expunerea dentinei
subiacente, extinderea fiind până la cel mult o jumătate din aria suprafeţei examinate
e) niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect
72. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 1 se referă la: c
a) prezenţa unei restaurări din amalgam pe suprafaţa examinată
b) prezenţa unei restaurări distruse sau pierdute pe suprafaţa examinată
c) prezenţa unei sigilări parţiale: o sigilare care nu acoperă toate şanţurile şi
fosetele
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) prezenţa unei sigilări complete
73. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 2 se referă la: e
a) prezenţa unei restaurări tranzitorii
b) prezenţa unei restaurări din răşini compozite
c) prezenţa unei sigilări parţiale: o sigilare care nu acoperă toate şanţurile şi
fosetele
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) prezenţa unei sigilări complete
74. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 3 se referă la: b
a) prezenţa unei restaurări din amalgam
b) prezenţa unei restaurări din răşini compozite
c) prezenţa unei coroane metalice nenobile
 d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) niciunul dintre răspunsuri nu este corect
75. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 4 se referă la: a
a) prezenţa unei restaurări din amalgam
b) prezenţa unei restaurări fracturate sau pierdute
c) prezenţa unei restaurări tranzitorii
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) niciunul dintre răspunsuri nu este corect
76. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 6 se referă la: d
a) prezenţa unei restaurări răşini compozite
b) prezenţa unei restaurări fracturate sau pierdute
c) prezenţa unei coroane metalice nenobile
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) niciunul dintre răspunsuri nu este corect
77. Acordarea primei cifre în scorul ICDAS ca fiind 8 se referă la: c
a) prezenţa unei restaurări răşini compozite
b) prezenţa unei restaurări fracturate sau pierdute
c) prezenţa unei restaurări temporare
d) prezenţa unei coroane sau faţete din porţelan
e) niciunul dintre răspunsuri nu este corect
78. Observaţiile clinice care ar trebui luate în considerare pentru evaluarea activităţii e
leziunilor se bazează pe o modificare a criteriilor de evaluare a acestei activităţi:
a) potenţialul acumulării de placă (prezentă/absentă)
b) localizarea leziunii
c) aspectul vizual (inspecţie) şi simţul tactil (palpare)
d) status-ul gingiei
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
79. Dacă la inspecţia vizuală se constată modificarea de culoare a smalţului în maron a
combinată cu o suprafaţă strălucitoare, acest lucru indică o leziune carioasă:
a) oprită în evoluţie
b) cu evoluţie cronică
c) cu evoluţie acută
d) nu se poate preciza tiparul de evoluţie
e) niciunul din răspunsurile de mai sus nu este corect
80. Leziunile carioase în smalţ de pe suprafeţele netede vestibulare sau orale, localizate c
departe de gingie, sunt de obicei :
a) leziuni recente, cu evoluţie cronică
b) leziuni acute
c) leziuni vechi, oprite în evoluţie
d) caracteristice copiilor sub 6 ani
e) caracteristice persoanelor cu carii rampante
81. Leziunile carioase de tip white-spot sau brown-spot sunt din punct de vedere b
histologic:
a) carii dentinare în 1/3 medie
b) carii în smalţ, iar dacă acestea implică şi dentina ele se întind maxim până în
1/3 externă
 c) carii dentinare până în 1/3 internă
d) carii medii
e) carii profunde
82. În cariile fisurale datele epidemiologice au arătat că pentru a străpunge smalţul c
dinţilor permanenţi şi a deveni dentinare, 75% din leziunile carioase au nevoie de o
perioadă de timp de:
a) 6 luni
b) 1 an
c) 4 ani
d) 9 luni
e) 1 lună
83. În cazul leziunilor carioase fisurale, următoarele caracteristici indică o activitate e
lezională:
a) leziuni de white spot ce prezintă o matitate sau o suprafaţă albă după uscare
b) leziunile cavitare ce includ microcavităţi precum şi cavităţi ce expun dentina
c) leziuni vizibile in dentină la radiografia bite-wing
d) leziuni de white spot care sunt acoperite de placă
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
84. În cazul leziunilor carioase fisurale, următoarele caracteristici indică faptul ca o c
leziune este oprita in evolutie:
a) leziuni de white spot ce prezintă o matitate
b) leziuni de white spot care sunt acoperite de placă
c) leziuni de white spot sau brown spot care prezinta o suprafata netedă, dură şi
lucioasă
d) leziunile de white spot ce prezintă o suprafaţă albă după uscare
e) leziunile de white spot ce prezintă o suprafaţă aspră
85. În cazul leziunilor carioase proximale, următoarele caracteristici indică o activitate e
lezională:
a) pacientul prezintă leziuni proximale pe radiografii; ca urmare se evaluează
un risc cariogen crescut
b) leziunea proximală este prezentă radiologic
c) persistă o inflamaţie gingivală în ciuda faptului că pacientul încearcă să
îndeparteze placa dentară cu ajutorul firului dentar
d) există o leziune ce nu a fost prezentă la o examinare anterioară
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
86. În cazul leziunilor carioase proximale, următoarele caracteristici indică faptul că o e
leziune este oprită în evoluţie:
a) pacientul prezintă leziuni proximale pe radiografii; ca urmare se evaluează
un risc cariogen crescut
b) leziunea proximală este prezentă radiologic
c) persistă o inflamaţie gingivală în ciuda faptului că pacientul încearcă să
îndeparteze placa dentară cu ajutorul firului dentar
d) există o leziune ce nu a fost prezentă la o examinare anterioară
e) radiografii succesive bite-wing nu arată vreo evoluţie a leziunii la un pacient
ce prezintă un risc carios scăzut ca urmare a tratamentului preventiv
87. Conform criteriilor de evaluare a leziunilor carioase prin examenul clinic (Nyvad, e
 2011), cariile active cu suprafaţa smalţului intactă prezintă următoarele
caracteristici:
a) suprafaţa smalţului este alb-gălbuie, opacă, fără strălucire
b) la palparea blândă cu sonda suprafaţa este aspră şi rugoasă
c) pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată tipic aproape de
marginea liberă a gingiei
d) în şanţuri şi fosete morfologia este intactă şi leziunea se întinde numai de-a
lungul pereţilor verticali ai şanţurilor
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
88. Conform criteriilor de evaluare a leziunilor carioase prin examenul clinic (Nyvad, e
2011), cariile inactive cu leziune cavitară prezintă următoarele caracteristici:
a) la inspecţie se observă uşor pierderea de ţesut dur dentar
b) suprafaţa cavităţii poate fi lucioasă
c) la palpare dentina este dură
d) nu există interesare pulpară
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
89. Conform criteriilor de evaluare a leziunilor carioase prin examenul clinic (Nyvad, d
2011), cariile inactive cu suprafaţa smalţului intactă prezintă următoarele
caracteristici:
a) suprafaţa smalţului este alb-gălbuie, opacă, fără strălucire
b) la palparea blândă cu sonda suprafaţa este aspră şi rugoasă
c) pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată tipic aproape de
marginea liberă a gingiei
d) la inspecţie smalţul este lucios, strălucitor, cu o culoare care variază de la alb,
la maron sau negru
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
90. Conform criteriilor de evaluare a leziunilor carioase prin examenul clinic (Nyvad, a
2011), cariile active cu leziune cavitară prezintă următoarele caracteristici:
a) la inspecţie se observă uşor pierderea de ţesut dur dentar, iar la palparea
uşoară consistenţa este moale sau asemănătoare cu a pielii
b) pe suprafeţele netede leziunea carioasă este localizată la distanţă de marginea
liberă a gingiei
c) la palpare dentina este dură
d) în şanţuri şi fosete morfologia este intactă şi leziunea se întinde numai de-a
lungul pereţilor verticali ai şanţurilor
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
91. Leziunile carioase radiculare sunt considerate active atunci când situate faţă de b
marginea liberă a gingiei la o distanţă:
a) mai mare de 5 mm
b) mai mică sau egală cu 2 mm
c) mai mare de 10 mm
d) mai mare de 2 mm
e) niciun răspuns nu este corect
92. Leziunile carioase radiculare active se caracterizeaza prin: c
a) deseori se situează la o anumita distanţă faţă de marginea gingivală
b) nu sunt acoperite de placă bacteriană
 c) sunt acoperite de placă şi prezintă o consistenţă moale
d) la palpare sunt dure ca suprafaţa dentară radiculară din jur
e) toate caracteristicile menţionate
93. Leziunile carioase radiculare oprite în evoluţie se caracterizeaza prin: d
a) sunt aproape de marginea gingivală
b) sunt acoperite de placă
c) prezinta o consistenţă moale
d) la palpare sunt dure ca suprafaţa dentară radiculară din jur
e) toate caracteristicile menţionate
94. Când acelaşi clinician repetă un test diagnostic şi obţine acelaşi rezultat, situaţia se d
definişte ca:
a) sensibilitate intraexaminator
b) specificitate intraexaminator
c) validitate intraexaminator
d) reproductibilitate intraexaminator
e) specificitate interexaminator
95. Reproductibilitatea unei metode de diagnostic mai este numită: c
a) acurateţe
b) validitate
c) consistenţă
d) sensibilitate
e) specificitate
96. Validitatea unui test diagnostic este exprimată prin: b
a) procentul tuturor rezultatelor care sunt incorecte(pe baza comparării lor cu
„standardul de aur”)
b) procentul tuturor rezultatelor care sunt corecte (pe baza comparării lor cu
„standardul de aur”)
c) numărul rezultatelor fals positive
d) numărul rezultatelor adevărat negative
e) niciun răspuns nu este adevărat
97. Sensibilitatea unei metode este definită ca: a
a) proporţia indivizilor bolnavi care sunt corect diagnosticaţi ca având boala
b) procentul indivizilor sănătoşi raportaţi din cei diagnosticaţi fals pozitiv
c) procentul indivizilor bolnavi raportaţi din cei diagnosticaţi adevărat negativ
d) procentul indivizilor sănătoşi raportaţi din cei diagnosticaţi fals pozitiv
e) niciun răspuns nu este adevărat
98. Specificitatea se defineşte ca: c
a) procentul indivizilor bolnavii raportaţi din cei diagnosticaţi fals pozitiv
b) proporţia indivizilor bolnavi care sunt corect diagnosticaţi ca având boala
c) proporţia indivizilor fără boală, care au fost corect identificaţi ca neavând
boala
d) procentul indivizilor sănătoşi raportaţi din cei diagnosticaţi fals pozitiv
e) procentul indivizilor bolnavi raportaţi la cei adevărat negativi
99. În cazul testelor de diagnostic pentru leziunile carioase, un diagnostic adevărat c
pozitiv indică:
a) cazul este adevărat: nu există carie
 b) boala este identificată de medic dar de fapt ea lipseşte
c) cazul este adevărat: există carie
d) boala nu este identificată de medic, dar de fapt ea există
e) niciunul dintre răspunsuri nu este adevărat
100. În cazul testelor de diagnostic pentru leziunile carioase, un diagnostic adevărat a
negativ indică:
a) cazul este adevărat: nu există carie
b) boala este identificată de medic dar de fapt ea lipseşte
c) cazul este adevărat: există carie
d) boala nu este identificată de medic, dar de fapt ea există
e) niciunul dintre răspunsuri nu este adevărat
101. În cazul testelor de diagnostic pentru leziunile carioase, un diagnostic fals pozitiv b
indică:
a) cazul este adevărat: nu există carie
b) boala este identificată de medic dar de fapt ea lipseşte
c) cazul este adevărat: există carie
d) boala nu este identificată de medic, dar de fapt ea există
e) niciunul dintre răspunsuri nu este adevărat
102. În cazul testelor de diagnostic pentru leziunile carioase, un diagnostic fals negativ d
indică:
a) cazul este adevărat: nu există carie
b) boala este identificată de medic dar de fapt ea lipseşte
c) cazul este adevărat: există carie
d) boala nu este identificată de medic, dar de fapt ea există
e) niciunul dintre răspunsuri nu este adevărat
103. Utilizarea camerei intraorale ca metodă complementară pentru diagnosticul e
leziunilor carioase prezintă următoarele caracteristici:
a) este posibilă mărirea de 40 de ori a imaginii,
b) este posibilă salvarea, monitorizarea şi stocarea imaginii mărite
c) imaginea obţinută are o înaltă rezoluţie, apare în timp real şi poate fi
imprimată pe hârtie, preluată de computer sau înregistrată pe casetă video
d) zona examinată este perfect şi omogen iluminată cu ajutorul unei lămpi de
halogen existentă în piesa de mână
e) toate afirmaţiile sunt corecte
104. Avantajele utilizării camerei intraorale ca metodă complementară pentru e
diagnosticul leziunilor carioase sunt:
a) capacitatea de a inspecta suprafeţe greu accesibile
b) capacitatea de a îmbunătăţi comunicarea cu pacienţii deoarece ei pot
“vizualiza” acum toate zonele cavităţii orale,
c) îmbunătăţirea educaţiei pacientului
d) mijloc de documentare privind afecţiunile stomatologice şi tratamentul lor,
e) toate afirmaţiile sunt corecte
105. În cazul transiluminării cu fibră optică (ca metodă complementară pentru b
diagnosticul leziunilor carioase) se consideră că leziunile carioase se extind doar în
smalţ sau dentina externă:
a) când umbrele depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mare de 2
 mm pe suprafaţa ocluzală
b) când umbrele nu depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mic de 2
mm pe suprafaţa ocluzală
c) când umbrele depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mare de 4
mm. pe suprafaţa ocluzală
d) când umbrele nu depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mare de 6
mm. pe suprafaţa ocluzală
e) când umbrele nu depăşesc creasta marginală şi au un diametru mai mare de 2
mm. pe suprafaţa ocluzală
106. Pentru dinţii permanenţi sensibilitatea transiluminării cu fibră optică (FOTI) variază c
între:
a) 85-90%
b) 90-100%
c) <50-85%
d) 93-98%
e) 87-94%
107. Pentru dinţii permanenţi specificitatea transiluminării cu fibră optică (FOTI) este: b
a) mai mică de10%
b) mai mare de 95%
c) mai mică de 26%
d) mai mică de 50%
e) mai mică de 40%
108. Printre dezavantajele utilizării transiluminării cu fibră optică (FOTI), ca metodă e
complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase, se numără:
a) nu este utilă în detectarea cariilor de smalţ
b) sensibilitatea ei în cariile de dentină este discutabilă
c) nu poate înlocui radiografia bite-wing în monitorizarea evoluţiei cariilor
aproximale
d) cariile secundare sunt dificil de detectat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
109. Avantajele utilizării sistemului DI-FOTI (digital imaging fibre optic a
transillumination) ca metodă complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase
sunt:
a) detectează cariile incipiente, necavitare, cele cavitare şi marginale pe toate
suprafeţele dentare înainte ca acestea să fie detectabile clinic sau radiografic
b) utilizează lumina roşie şi radiaţiile ionizante
c) dă naştere la imagini decalate faţă de timpul real
d) este dificilă analiza imaginilor de către medic şi pacient
e) toate afirmaţiile enunţate anterior sunt adevărate
110. Printre caracteristicile sistemului DI-FOTI (digital imaging fibre optic e
transillumination) ca metodă complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase,
se numără:
a) permite o magnificaţie de pâna la 16 ori
b) este repetabilă şi reproductibilă
c) imaginile şi informaţiile date pacientului pot fi stocate pe CD, hard disk sau
mijloace externe
 d) imaginile pot fi copiate sau transmise pacienţilor în format electronic
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
111. Dezavantajul modului specific de aplicare pe sediu a sistemelor de diagnostic bazate c
pe curentul electric este reprezentat de faptul că:
a) se evaluează cu o valoare medie întregul sistem fisural ocluzal
b) se realizează doar o evaluare calitativă a sistemului fisural ocluzal
c) numai o mică arie de pe suprafaţa ocluzală poate fi măsurată la o singură
evaluare
d) nu se pot evalua leziunile carioase incipente
e) nu se obţin informaţii reale în legătură cu leziunile dentinare
112. Sensibilitatea modului specific de aplicare pe sediu a sistemelor de diagnostic bazate d
pe curentul electric variază între:
a) 0,10-0,15
b) 0,20-0,25
c) 0,14-0,20
d) 0,67 şi 0,96
e) 0,22-0,43
113. Specificitatea modului specific de aplicare pe sediu a sistemelor de diagnostic bazate c
pe curentul electric variază între:
a) 0,10-0,15
b) 0,20-0,25
c) 0,71-0,85
d) 0,25 şi 0,36
e) 0,22-0,43
114. Printre cromoforii care provoacă fluorescenţa cuantificată în cazul metodelor d
complementare de diagnostic a leziunilor carioase se numără:
a) dityrozina şi staterina
b) protoporfirina şi ortoporfirina
c) tiroxina şi porfirina
d) dityrozina şi protoporfirina
e) niciuna dintre afirmaţii nu este adevărată
115. Metoda laser fluorescenţei indusă luminos (QLF) poate înregistra toate suprafeţele b
dentare cu excepţia:
a) feţelor ocluzale
b) feţelor proximale
c) feţelor vestibulare
d) feţelor orale
e) zonei cervicale
116. Pentru cariile fisurale sensibilitatea laser fluorescenţei indusă luminos (QLF) este de: a
a) 0,68
b) 0,12
c) 0,20
d) 0,32
e) 0,28
117. Pentru cariile fisurale specificitatea laser fluorescenţei indusă luminos (QLF) este c
de:
 a) 0,16
b) 0,30
c) 0,70
d) 0,21
e) 0,19
118. Indicaţiile de tratament în funcţie de valorile înregistrate de dispozitivul b
DIAGNOdent sunt:
a) valorile între 10-15 necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
b) valorile între 10-15 nu necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
a) valorile între 10-15 necesită o îngrijire preventiv/terapeutică
b) valorile între 10-15 necesită tratament operativ în funcţie de riscul cariogen
al pacientului
c) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
119. Indicaţiile de tratament în funcţie de valorile înregistrate de dispozitivul c
DIAGNOdent sunt:
a) valorile între 50 şi 60 nu necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
b) valorile între 15-30 nu necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
c) valorile între 15-30 necesită o îngrijire preventiv/terapeutică şi/sau tratament
operativ în funcţie de riscul cariogen al pacientului
d) valorile între 10-15 necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
e) valorile între 70 şi 80 nu necesită o îngrijire sau măsuri terapeutice active
120. Avantajele imagisticii terahertz ca metodă complementară de diagnostic a leziunilor e
carioase includ:
a) o energie redusă utilizată pentru imagistică (~ 1 µW)
b) utilizarea de radiaţii non-ionizante
c) lipsa modificării încărcării electrice a ţesutului examinat
d) faptul că se bazează pe transparenţa relativă a ţesutului uman la razele
terahertz
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
121. In vitro, sensibilitatea detecţiei leziunilor carioase prin metoda radiologică variază e
între:
a) 5-10%
b) 30-32%
c) 20-25%
d) 10-13%
e) 50-70%
122. In vitro, specificitatea detecţiei leziunilor carioase prin metoda radiologică variază c
între:
a) 5-10%
b) 30-32%
c) 70-97%
d) 10-13%
e) 22-24%
123. Printre avantajele radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se numără: e
a) pot fi studiate suprafeţele care sunt inaccesibile la un examen clinic
directpastele făinoase
 b) poate fi evaluată profunzimea leziunii proximale şi estimată relaţia cu camera
pulparăgemul
c) nu este o metodă invazivă
d) radiografiile pot fi stocate şi re-examinate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
124. Printre dezavantajele radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se e
numără:
a) acurateţea în diagnosticul leziunilor initiale este redusă
b) nu decelează stadiile cele mai incipiente ale leziunii în smalţ
c) pentru o reproductibilitate exactă sunt necesare: o angulaţie geometrică
standardizată, acelaşi timp de expunere, aceleaşi tehnici de prelucrare şi analizare.
d) nu pot întotdeauna distinge între suprafeţele sănătoase, suprafeţele cu carii
iniţiale şi leziunile cavitare sau demineralizările non-cariogene (hipoplazii)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
125. În clasificarea radiologică a leziunilor carioase după Tveit şi Hinze, stadiul E1 c
corespunde:
a) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 internă a smalţului ± joncţiunea smalţ-
cement
b) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 externă a dentinei
c) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 externă a smalţului
d) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 internă a dentinei
e) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 medie a dentinei
126. În clasificarea radiologică a leziunilor carioase după Tveit şi Hinze, stadiul D3 d
corespunde:
a) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 internă a smalţului ± joncţiunea smalţ-
cement
b) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 externă a dentinei
c) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 externă a smalţului
d) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 internă a dentinei
e) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 medie a dentinei
127. În clasificarea radiologică a leziunilor carioase după Tveit şi Hinze, stadiul E2 a
corespunde:
a) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 internă a smalţului ± joncţiunea smalţ-
cement
b) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 externă a dentinei
c) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 externă a smalţului
d) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 internă a dentinei
e) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 medie a dentinei
128. În clasificarea radiologică a leziunilor carioase după Tveit şi Hinze, stadiul D1 b
corespunde:
a) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 internă a smalţului ± joncţiunea smalţ-
cement
b) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 externă a dentinei
c) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 externă a smalţului
d) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 internă a dentinei
e) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 medie a dentinei
129. În clasificarea radiologică a leziunilor carioase după Tveit şi Hinze, stadiul D2 e
corespunde:
a) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 internă a smalţului ± joncţiunea smalţ-
cement
b) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 externă a dentinei
c) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/2 externă a smalţului
d) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 internă a dentinei
e) prezenţei unei radiotransparenţe în 1/3 medie a dentinei
130. Într-o comparaţie dintre profunzimea penetrării deteminată pe radiografie cu ceea ce c
s-a găsit la examenul clinic, s-a concluzionat că:
a) leziunile care au ajuns la ½ internă a smalţului (E2) pe radiografie au
prezentat o cavitaţie clinică în 100 % din cazuri
b) leziunile care au ajuns la ½ internă a smalţului (E2) pe radiografie au
prezentat o cavitaţie clinică în 50% din cazuri
c) leziunile care au ajuns la ½ internă a smalţului (E2) pe radiografie au
prezentat o cavitaţie clinică numai în 10.5% din cazuri
d) leziunile care au ajuns la ½ internă a smalţului (E2) pe radiografie au
prezentat o cavitaţie clinică numai în 1% din cazuri
e) leziunile care au ajuns la ½ internă a smalţului (E2) pe radiografie au
prezentat o cavitaţie clinică în 90% din cazuri
131. Într-o comparaţie dintre profunzimea penetrării deteminată pe radiografie cu ceea ce a
s-a găsit la examenul clinic, s-a concluzionat că:
a) atunci când radiotransparenţa s-a observat în ½ internă a dentinei, cavitaţia
suprafeţei trebuie asumată în 100% din cazuri
b) atunci când radiotransparenţa s-a observat în ½ internă a dentinei, cavitaţia
suprafeţei trebuie asumată în 10% din cazuri
c) atunci când radiotransparenţa s-a observat în ½ internă a dentinei, cavitaţia
suprafeţei trebuie asumată în 15% din cazuri
d) atunci când radiotransparenţa s-a observat în ½ internă a dentinei, cavitaţia
suprafeţei trebuie asumată în 20% din cazuri
e) atunci când radiotransparenţa s-a observat în ½ internă a dentinei, cavitaţia
suprafeţei trebuie asumată în 13% din cazuri
132. Dintre factorii care pot influenţa calitatea diagnosticului în incidenţă bitewing fac e
parte:
a) factori legaţi de film
b) factori legaţi de razele X
c) factori legaţi de dinte
d) factori legaţi de dintefactori legaţi de examinator
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
133. În evaluarea intervalului de timp dintre radiografii se au în vedere câţiva factori e
importanţi care pot influenţa rata de progresie a leziunilor proximale:
a) activitatea cariogenă individuală (experienţa cariogenă anterioară, numărul
de leziuni active în smalţ)
b) vârsta post eruptivă a dintelui (de cât timp dintele este în cavitatea bucală)
c) suprafaţa dentară specifică
d) status-ul suprafeţei dentare vecine
 e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
134. Recomandările Comisiei Europene privind intervalele de monitorizare radiologică a
prevăd:
a) la copiii cu risc cariogen crescut monitorizare la 6 luni
b) la copiii cu risc cariogen scăzut monitorizare la 2 luni
c) la adulţii cu risc cariogen crescut monitorizare la 12 luni
d) la copiii cu risc cariogen crescut monitorizare la 2 ani
e) la copiii cu risc cariogen scăzut monitorizare la 2 luni
135. Datele fals pozitive în interpretarea datelor radiografice pot proveni din: a
a) efectul de bandă Mach
b) efectul de burn-down
c) radiotransparenţe sub formă de romb datorită proeminenţei cuspizilor
palatinali împreună cu reducerea diametrelor meziale coronare
d) efectul de linie Mach
e) radiotransparenţe sub formă de cerc datorită proeminenţei cuspizilor
palatinali împreună cu reducerea diametrelor meziale coronare
136. Printre dezavantajele metodelor radiografice conventionale se numără: e
a) filmele convenţionale absorb numai un mic procent din razele x care ajung la
el
b) filmele convenţionale utilizează o cantitate mică din radiaţia la care a fost
expus pacientul.
c) o cameră obscură improprie duce la creşterea dozelor de iradiere şi pierderea
informaţiei în diagnostic
d) developarea presupune pierderea de timp iar soluţiile de developare şi fixare
sunt perisabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
137. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: c
a) achiziţionarea imaginii este mai lentă
b) capacitate redusă de procesare a imaginilor
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 50%
d) depozitarea imaginilor cu costuri ridicate
e) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
138. Computer tomografia cu fascicul conic (cone-beam computer tomography) prezintă d
următoarele avantaje
a) utilizează un fascicul de raze X sub formă de evantai
b) prezintă un detector sub formă de inel
c) nu necesită scanarea unităţilor dentare
d) diferenţiază leziunile cavitare de cele necavitare din regiunea proximală
e) razele X nu efectuează o mişcare orbitală
139. Sistemul computerizat “Caries Finder” prezintă o serie de avantaje: e
a) economie de timp
b) expunere la doze reduse de radiaţie
c) elimină filmele radiografice
d) elimină substanţele chimice necesare developării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
140. Dintre caracteristicile sistemului computerizat “Caries Finder” menţionăm: a
 a) este utilizat în special pentru procesarea şi analizarea imaginilor achiziţionate
în scopul detectării cariilor proximale
b) nu poate fi utilizat pentru monitorizarea evoluţiei leziunilor proximale
necavitare
c) imaginile sunt cuantificate pe o scală de la 0 la 50
d) nu este mult mai precis decât radiografia bytewing digitală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
141. Printre avantajele xeroradiografiei se numără: e
a) capacitate bună de diagnostic fiind util în cariile proximale şi în afecţiunile
periapicale
b) doza de iradiere poate fi redusă cu pînă la 80% comparativ cu filmul de tip
D-speed cînd se utilizează poziţia rectangulară
c) este mai puţin costisitor decît alte sisteme de procesare automată
d) timpul necesar pentru crearea unei copii pe format dur este de doar 2 min
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
142. Din punct de vedere tehnologic Dispozitivul Caries ID™ (Midwest Caries I.D.™ d
Detection, Dentsply) este o combinaţie între:
a) radiografia convenţională şi computertomografia cu fascilul conic
b) radiografia digitală şi Optical Coherence Tomography (OCT)
c) laserfluorescenţă indusă luminos şi radiografia digitală
d) transmisia prin fibre optice şi cea LED
e) radiografia convenţională şi cea digitală
143. Dispozitivul Spectra prezintă un indicator al valorilor leziunilor carioase cuprinse c
între:
a) 1 şi 50
b) 1 şi 20
c) 0 şi 5
d) 10 şi 49
e) 1 şi 100
144. Canary System™ este un dispozitiv folosit: d
a) numai pentru detecţia leziunilor fisurale
b) numai pentru detecţia leziunilor proximale
c) numai pentru detecţia leziunilor asociate restaurărilor sau sigilărilor
d) pentru detecţia leziunile carioase primare situate pe toate feţele dentare,
precum şi cele asociate restaurărilor
e) numai pentru detecţia leziunilor de pe suprafeţele netede vestibulare şi orale
145. Pentru diagnosticul cariilor aproximale la dinţii permanenţi la copii de 12 ani, s-a c
demonstrat că acolo unde nu s-au putut utiliza Rx în diagnosticul pe dinţii laterali:
a) FOTI aproape că a triplat detecţia realizată numai prin mijloace clinice.
b) FOTI a înjumătăţit detecţia realizată numai prin mijloace clinice.
c) FOTI aproape că a dublat detecţia realizată numai prin mijloace clinice.
d) FOTI nu a influenţat detecţia realizată numai prin mijloace clinice.
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
146. Printre caracteristicile utilizării transiluminării cu fibră optică (FOTI),ca metodă a
complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase, se numără:
a) nu este utilă în detectarea cariilor de smalţ
 b) sensibilitatea ei în cariile de dentină este indiscutabilă
c) poate înlocui radiografia bite-wing în monitorizarea evoluţiei cariilor
aproximale
d) cariile secundare sunt uşor de detectat
e) toate afirmaţiile de mai sus suntcorect
147. Printre caracteristicile utilizării transiluminării cu fibră optică (FOTI),ca metodă b
complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase, se numără:
a) este utilă în detectarea cariilor de smalţ
b) sensibilitatea ei în cariile de dentină este discutabilă
c) poate înlocui radiografia bite-wing în monitorizarea evoluţiei cariilor
aproximale
d) cariile secundare sunt uşor de detectat
e) toate afirmaţiile de mai sus suntcorecte
148. Printre caracteristicile utilizării transiluminării cu fibră optică (FOTI) ca metodă c
complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase, se numără:
a) este utilă în detectarea cariilor de smalţ
b) sensibilitatea ei în cariile de dentină este indiscutabilă
c) nu poate înlocui radiografia bite-wing în monitorizarea evoluţiei cariilor
aproximale
d) cariile secundare sunt uşor de detectat
e) toate afirmaţiile de mai sus suntcorecte
149. Printre caracteristicile utilizării transiluminării cu fibrăoptică (FOTI),ca metodă d
complementară pentru diagnosticul leziunilor carioase, se numără:
a) este utilă în detectarea cariilor de smalţ
b) sensibilitatea ei în cariile de dentină este indiscutabilă
c) poate înlocui radiografia bite-wing în monitorizarea evoluţiei cariilor
aproximale
d) cariile secundare sunt dificil de detectat
e) toate afirmaţiile de mai sus suntcorecte
150. Sistemul DIAGNOcam posedă următoarele caracteristici: e
a) nu apar suprapuneri proximale ca în cazul razelor X: planul secund este
vizualizabil
b) fără radiaţii X
c) ajută la diagnosticul cariilor ocluzale, proximale şi adiacente restaurărilor
situate supragingival
d) imaginile sunt afişate pe ecran în timp real
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
151. Sistemul DIAGNOcam posedă următoarele caracteristici: a
a) nu apar suprapuneri proximale ca în cazul razelor X: planul secund este
vizualizabil
b) apelează la radiaţii X
c) nu ajută la diagnosticul cariilor ocluzale, proximale şi adiacente restaurărilor
situate supragingival
d) imaginile nu sunt afişate pe ecran în timp real
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
152. Sistemul DIAGNOcam posedă următoarele caracteristici: b
 a) apar suprapuneri proximale ca în cazul razelor X: planul secund este
vizualizabil
b) nu apelează la radiaţii X
c) nu ajută la diagnosticul cariilor ocluzale, proximale şi adiacente
restaurărilorsituate supragingival
d) imaginile nu sunt afişate pe ecran în timp real
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
153. Sistemul DIAGNOcam posedă următoarele caracteristici: c
a) apar suprapuneri proximale ca în cazul razelor X: planul secund este
vizualizabil
b) apelează la radiaţii X
c) ajută la diagnosticul cariilor ocluzale, proximale şiadiacente restaurărilor
situate supragingival
d) imaginile nu sunt afişate pe ecran în timp real
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
154. Sistemul DIAGNOcam posedă următoarele caracteristici: d
a) apar suprapuneri proximale ca în cazul razelor X: planul secund este
vizualizabil
b) apelează la radiaţii X
c) nu ajută la cariilor ocluzale, proximale şi adiacente restaurărilor situate
supragingival
d) imaginile sunt afişate pe ecran în timp real
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
155. Conductanţa electrică a fost convertită la dispozitivul Vanguard pe o scală de la : a
a) 0-9
b) 1-5
c) 0-7
d) are valori codificate coloristic
e) 1-9
156. Conductanţa electrică a fost convertită la dispozitivul Caries Meter L la: b
a) 4 valori codificate de la 0-4
b) 4 valori codificate coloristic
c) 2 valori cu cifre şi 2 valori coloristice
d) 6 valori codificate coloristic
e) 9 valori codificate coloristic
157. Măsurarea conductanţei electrice este utilizată în: e
a) monitorizarea evoluţiei leziunilor incipiente,
b) urmărirea eficienţei tratamentelor de remineralizare
c) stabilirea deciziei de sigilare a unei fisuri sau restaurări
d) mai puţin în decizia de tratament operator
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
158. Pentru dispozitivul DIAGNOdent, pragul între caria limitată la smalţ şi caria în a
dentină, sub condiţii de umiditate, a fost identificat a fi:
a) în jurul valorii 18
b) sub valoarea 10
c) peste valoarea 30
 d) nu există asemenea prag
e) peste valoarea 50
159. Pentru dispozitivul DIAGNOdent, pragul între caria limitată la smalţ şi caria în e
dentină, sub condiţii de câmp uscat, a fost identificat a fi:
a) în jurul valorii 50
b) sub valoarea 10
c) peste valoarea 30
d) nu există asemenea prag
e) în jurul valorii de 21
160. Caracteristicile imagisticii terahertz ca metodă complementară de diagnostic a a
leziunilor carioase includ:
a) energie redusă utilizată pentru imagistică (~ 1 µW)
b) utilizează radiaţii ionizante
c) se modifică încărcarea electrică a ţesutului examinat
d) nu se bazează pe transparenţa relativă a ţesutului uman la razele terahertz
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
161. Caracteristicile imagisticii terahertz ca metodă complementară de diagnostic a b
leziunilor carioase includ:
a) energie foarte mare utilizată pentru imagistică (~ 1000 µW)
b) utilizează radiaţii non-ionizante
c) se modifică încărcarea electrică a ţesutului examinat
d) nu se bazează pe transparenţa relativă a ţesutului uman la razele terahertz
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
162. Caracteristicile imagisticii terahertz ca metodă complementară de diagnostic a c
leziunilor carioase includ:
a) energie foarte mare utilizată pentru imagistică (~ 1000 µW)
b) utilizează radiaţii ionizante
c) lipsa modificării încărcării electrică a ţesutului examinat
d) nu se bazează pe transparenţa relativă a ţesutului uman la razele terahertz
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
163. Caracteristicile imagisticii terahertz ca metodă complementară de diagnostic a d
leziunilor carioase includ:
a) energie foarte mare utilizată pentru imagistică (~ 1000 µW)
b) utilizează radiaţii ionizante
c) se modifică încărcarea electrică a ţesutuluiexaminat
d) se bazează pe transparenţa relativă a ţesutului uman la razele terahertz
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
164. Recomandările (ICRP): International Commission on Radiological Protection se e
bazează pe următoarele principii:
a) magnitudinea dozelor individuale va fi menţinută pe cât de redusă posibil,
fiind luaţi în considerare şi factori economici,sociali, etc.
b) vor fi evitate radiaţiile inutile pentru pacient
c) această tehnică NU trebuie să fie folosită de rutină pentru toţi pacienţii
d) decizia de a face o Rx. se va face numai pe baza unei analize individuale şi în
urma unui examen clinic complet
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
165. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se a
numără:
a) acurateţea în diagnosticul leziunilor initiale este redusă
b) decelează stadiile cele mai incipiente ale leziunii în smalţ
c) pentru o reproductibilitate exactă nu sunt necesare o angulaţie geometrică
standardizată şi aceleaşi tehnici de prelucrare şi analizare.
d) pot întotdeauna distinge între suprafeţele sănătoase, suprafeţele cu carii
iniţiale şi leziunile cavitare sau demineralizările non-cariogene(hipoplazii)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
166. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se b
numără:
a) acurateţea în diagnosticul leziunilor initiale este crescută
b) nu decelează stadiile cele mai incipiente ale leziunii în smalţ
c) pentru o reproductibilitate exactă nu sunt necesare o angulaţie geometrică
standardizată şi aceleaşi tehnici de prelucrare şi analizare
d) pot întotdeauna distinge între suprafeţele sănătoase, suprafeţele cu carii
iniţiale şi leziunile cavitare sau demineralizările non-cariogene (hipoplazii)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
167. Printre caracteristicile radiografieiconvenţionale cu film muşcat bite-wing se c
numără:
a) acurateţea în diagnosticul leziunilor initiale este crescută
b) decelează stadiile cele mai incipiente ale leziunii în smalţ
c) pentru o reproductibilitate exactă sunt necesare o angulaţie geometrică
standardizată şi aceleaşi tehnici de prelucrare şi analizare
d) pot întotdeauna distinge între suprafeţele sănătoase, suprafeţele cu carii
iniţiale şi leziunile cavitare sau demineralizările non-cariogene (hipoplazii)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte

168. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se d

numără:
a) acurateţea în diagnosticul leziunilor initiale este crescută
b) decelează stadiile cele mai incipiente ale leziunii în smalţ
c) pentru o reproductibilitate exactă nu sunt necesare o angulaţie geometrică
standardizată şi aceleaşi tehnici de prelucrare şi analizare
d) nu pot întotdeauna distinge între suprafeţele sănătoase, suprafeţele cu carii
iniţiale şi leziunile cavitare sau demineralizările non-cariogene (hipoplazii)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
169. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se e
numără:
a) majoritatea cariilor secundare nu pot fi diagnosticate din cauza suprapunerii
peste obturaţie
b) interpretarea ei este subiectivă între mai mulţi examinatori
c) leziunile cavitare radiculare sunt greu de diagnosticat
d) sunt necesare cel puţin 2 Rx-bw cu proiecţii similare pentru a putea evalua
activitatea unei leziuni
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
170. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se a
numără:
a) majoritatea cariilor secundare nu pot fi diagnosticate din cauza suprapunerii
peste obturaţie
b) interpretarea ei este obiectivă între mai mulţi examinatori
c) leziunile cavitare radiculare sunt uşor de diagnosticat
d) sunt necesare cel puţin 3 Rx-bw cu proiecţii similare pentru a putea evalua
activitatea unei leziuni
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
171. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se b
numără:
a) foarte puţine carii secundare nu pot fi diagnosticate din cauza suprapunerii
peste obturaţie
b) interpretarea ei este subiectivă între mai mulţi examinatori
c) leziunile cavitare radiculare sunt uşor de diagnosticat.
d) sunt necesare cel puţin 3 Rx-bw cu proiecţii similare pentru a putea evalua
activitatea unei leziuni
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
172. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se e
numără:
a) foarte puţine carii secundare nu pot fi diagnosticate din cauza suprapunerii
peste obturaţie
b) interpretarea ei este obiectivă între mai mulţi examinatori
c) leziunile cavitare radiculare sunt greu de diagnosticat.
d) sunt necesare cel puţin 3 Rx-bw cu proiecţii similare pentru a putea evalua
activitatea unei leziuni
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
173. Printre caracteristicile radiografiei convenţionale cu film muşcat bite-wing se d
numără:
a) foarte puţine carii secundare nu pot fi diagnosticate din cauza suprapunerii
peste obturaţie
b) interpretarea ei este obiectivă între mai mulţi examinatori
c) leziunile cavitare radiculare sunt uşor de diagnosticat.
d) sunt necesare cel puţin 2 Rx-bw cu proiecţii similare pentru a putea evalua
activitatea unei leziuni
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
174. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: e
a) achiziţionarea imaginii este mai rapidă
b) imagini de dimensiuni mai mari
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 50%
d) capacitate sporită de procesare a imaginilor
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
175. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: a
a) achiziţionarea imaginii este mai rapidă
b) imagini de dimensiuni mai mici
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 30%
 d) capacitate scăzută de procesare a imaginilor
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
176. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: b
a) achiziţionarea imaginii este mai lentă
b) imagini de dimensiuni mai mari
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 30%
d) capacitate scăzută de procesare a imaginilor
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
177. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: c
a) achiziţionarea imaginii este mai lentă
b) imagini de dimensiuni mai mici
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 50%
d) capacitate scăzută de procesare a imaginilor
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
178. Printre avantajele radiografiei digitale directe se numără: d
a) achiziţionarea imaginii este mai lentă
b) imagini de dimensiuni mai mici
c) expunere mai redusă la radiaţii cu până la 30%
d) capacitatesporită de procesare a imaginilor
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
179. Dintre caracteristicile sistemului computerizat “Caries Finder” menţionăm: e
a) este utilizat în special pentru procesarea şi analizarea imaginilor achiziţionate
în scopul detectării cariilor proximale
b) poate fi utilizat pentru monitorizarea evoluţiei leziunilor proximale
necavitare
c) imaginile sunt cuantificate pe o scală de la 0 la 255
d) este mult mai precis decât radiografia bytewing digitală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
180. Dintre caracteristicile sistemului computerizat “Caries Finder” menţionăm: b
a) nu este utilizat în special pentru procesarea şi analizarea imaginilor
achiziţionate în scopul detectării cariilor proximale
b) poate fi utilizat pentru monitorizarea evoluţiei leziunilor proximale
necavitare
c) imaginile sunt cuantificate pe o scală de la 0 la 5
d) nu este mai precis decât radiografia bytewing digitală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
181. Dintre caracteristicile sistemului computerizat “Caries Finder” menţionăm: c
a) nu este utilizat în special pentru procesarea şi analizarea imaginilor
achiziţionate în scopul detectării cariilor proximale
b) nu poate fi utilizat pentru monitorizarea evoluţiei leziunilor proximale
necavitare
c) imaginile sunt cuantificate pe o scală de la 0 la 255
d) nu este mai precis decât radiografia bytewing digitală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
182. Dintre caracteristicile sistemului computerizat “Caries Finder” menţionăm: d
a) nu este utilizat în special pentru procesarea şi analizarea imaginilor
 achiziţionate în scopul detectării cariilor proximale
b) nu poatefi utilizat pentru monitorizarea evoluţiei leziunilor proximale
necavitare
c) imaginile sunt cuantificate pe o scală de la 0 la 5
d) este mult mai precis decât radiografia bytewing digitală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
183. Obiectivul global al terapiei pulpei vitale îl reprezintă reconstituirea unui continuum d
tisular intergru la:
a) joncţiunea smalţ/dentină
b) joncţiunea smalţ/cement
c) joncţiunea cement/dentină din zona apicală
d) graniţa pulpo-dentinară
e) la suprafaţa smalţului în cariile necavitare
184. Parametri implicaţi în terapia pulpei vitale sunt: e
a) vârsta dentară şi biologică,
b) starea de sănătate a pacientului,
c) integritatea în timp a restaurării tranzitorii
d) tipul şi sediul leziunii,
e) toţi factorii amintiţi mai sus
185. Dentinogeneza fiziologică primară se depune sub forma următoarelor tipuri de c
dentină:
a) dentina sclerotică
b) dentina fiziolgică secundară
c) dentina circumpulpară sau predentina
d) dentina terţiară
e) toate tipurile amintite mai sus
186. Dentinogeneza fiziologică primară se depune sub forma următoarelor tipuri de e
dentină:
a) dentina intertubulară
b) dentina circumpulpară sau predentina
c) dentina peritubulară sau „intratubulară”
d) dentina tip „manta”
e) toate tipurile amintite mai sus
187. În odontoblaştii funcţionali: a
a) mitocondriile sunt dispuse în întreaga celulă
b) polul apical conţine nucleul
c) reticolul endoplasmatic este perpendicular pe axul lung al celulei
d) elementele citoscheletului sunt grupate la polul bazal al celulei
e) complexul Golgi este situat sub nucleu
188. Din cadrul răspunsurilor pulpare normale (fiziologice) fac parte: d
a) inflamaţie cronică şi durere
b) răspuns proliferativ
c) formarea de dentină de reparaţie
d) formarea de dentină secundară şi sclerotică
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
189. Din cadrul răspunsurilor pulpare patologice fac parte: a
 a) formarea de dentină de reparaţie
b) formarea de dentină secundară şi sclerotică
c) formarea de dentină de reacţie
d) reacţie dureroasă
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
190. Din cadrul răspunsurilor pulpare patologice fac parte: e
a) inflamaţie cronică şi durere
b) inflamaţie acută şi durere
c) formarea de dentină de reparaţie
d) răspuns proliferativ
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
191. Dentina terţiară se poate depune sub forma: c
a) dentinei secundare fiziologice
b) dentinei intratubulare
c) dentinei de reacţie
d) dentinei tip „manta”
e) dentinei peritubulare
192. Dentina terţiară se poate depune sub forma: d
a) dentinei peritubulare
b) dentinei secundare fiziologice
c) dentinei tip „manta”
d) dentinei de reparaţie
e) dentinei intratubulare
193. Dentina de reacţie este formată şi depusă de către: c
a) fibroblaste
b) odontobalşti secundari
c) odontoblaşti primari
d) celule odontoblast-like
e) celule pulpare nediferenţiate
194. Dentina de reacţie circumpulpară (DRC) este depozitată: b
a) la joncţiunea smalţ/dentină
b) la interfaţa dintre OPD şi dentina primară(DP)
c) la joncţiunea smalţ/cement
d) deasupra dentinei primare
e) în lumenul tubului dentinar
195. Dentina de reacţie sclerotică (DRS) este depozitată: a
a) în lumenul tubului dentinar
b) deasupra dentinei primare
c) la joncţiunea smalţ/dentină
d) la interfaţa dintre OPD şi dentina primară(DP)
e) la joncţiunea smalţ/cement
196. Dentina de reacţie circumpulpară (DRC) este delimitată de dentina primară prin: b
a) dentina „tip manta”
b) linia calciu-traumatică
c) predentină
d) dentina de reacţie sclerotică
 e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
197. Dintre agresiunile uşoare şi medii asupra pulpei fac parte: e
a) leziuni cervicale necariogene moderate
b) carii dentinare lent progresive
c) carii de smalţ necavitare
d) fracturi smalţ/dentină ce afectează jumătatea externă a dentinei
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
198. Dintre agresiunile grave asupra pulpei fac parte: a
a) leziuni carioase rapid progresive
b) carii de smalţ necavitare
c) leziuni cervicale necariogene moderate
d) carii dentinare lent progresive
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
199. Fibrodentina derivă din mineralizarea unei matrici extracelulare formată din: a
a) colagen de tip I şi tipul III şi fibronectină
b) colagen de tip II
c) odontoblaşti primari
d) celule pulpare nediferenţiate
e) toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
200. Osteodentinocitele sunt celulele care: c
a) formează dentina secundară fiziologică
b) formează dentina de reacţie
c) sunt înconjurate în totalitate de osteodentină
d) sunt aliniate lângă osteodentină la interfaţa osteodentină-pulpă
e) formează dentina sclerotică
201. Osteodentinoblastele sunt celulele care: b
a) sunt înconjurate în totalitate de osteodentină
b) sunt aliniate lângă osteodentină la interfaţa osteodentină-pulpă
c) formează dentina sclerotică
d) formează dentina secundară fiziologică
e) formează dentina de reacţie
202. Odontoblaştii de înlocuire (odontoblast-like): c
a) organizarea lor este foarte polarizată
b) corpul lor este foarte alungit
c) nu sintetizează fibronectină
d) sintetizează colagen de tip III
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
203. Ortodentina reparativă: a
a) îndepărtează OPD de leziune pentru a-l proteja de patogenii cariogeni
b) este depusă de odontoblaştii primari
c) este un tip de dentină de reacţie
d) este un tip de dentină secundară
e) este un tip de dentină sclerotică
204. Celulele stem post natale au fost diferenţiate din: e
a) epiteliul dentar
b) măduva osoasă
 c) piele
d) retină
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
205. Factorii de creştere reacţionează cu celulele care i-au produs printr-un mod: a
a) intracrin
b) paracrin
c) endocrin
d) juxtacrin
e) autonom
206. Factorii de creştere reacţionează cu celulele care i-au produs printr-un mod: a
a) autocrin
b) paracrin
c) endocrin
d) juxtacrin
e) autonom
207. În odontogeneza primară este implicat următorul factor de creştere: c
a) proteine morfogenetice osoase (BMP)
b) factori de creştere plachetari (PDGF)
c) transforming growth factor tip β (TGF-β)
d) factori de creştere epidermici (EGF)
e) factori de creştere nervoasă (NGF)
208. În reparaţia dentinară este implicat următorul factor de creştere: c
a) inhibinele
b) factori de creştere plachetari (PDGF)
c) transforming growth factor tip β (TGF-β)
d) factori de creştere epidermici (EGF)
e) factori de creştere nervoasă (NGF)
209. În terapia pulpei vitale avem la dispoziţie următoarele opţiuni terapeutice e
a) un strat de răşină compozită fluidă tip liner după sistemul adeziv
b) un strat de ciment glasionomer modificat cu răşină-liner (Vitrebond) înainte
de sistemul adeziv
c) bază din ciment glasionomer (Fuji IX) înainte de sistemul adeziv
d) un material bioactiv (Theracal LC (Bisco), ProRoot MTA(Dentsply,
Biodentine(Septodont), Ceramir(Doxa) înainte de sistemul adeziv
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
210. Theracal LC (Bisco) are următoarele calităţi: e
a) conţine un monomer hidrofilic
b) este permeabil pentru ioni
c) creează un mediu alcalin
d) asigură vindecarea ţesutului dentinar
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
211. Dintre provocările adeziunii la dentină fac parte diferenţele în ce priveşte structura: e
a) dentinei umede
b) dentinei sclerotice
c) dentinei de reparaţie
d) dentinei vitale
 e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
212. Dintre avantajele potenţiale ale adeziunii fac parte: c
a) creşte sensibilitatea dentară postrestaurativă
b) restaurarea poate acţiona ca o pană
c) repară restaurările deteriorate sau „dezlipite” fără un sacrificiu suplimentar
de structură dentară
d) poate creşte micropercolarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
213. Prima generaţie de adezivi dentinari a fost introdusă în anii: b
a) 1950
b) 1960
c) 1965
d) 1970
e) 1975
214. Puterea de adeziune a adezivilor de primă generaţie a fost cuprinsă între: c
a) 10-12 Mpa
b) 5-8 Mpa
c) 2-3 Mpa
d) 8-10 Mpa
e) 12-14 Mpa
215. A doua generaţie de adezivi dentinari a fost introdusă în anii: d
a) 1950
b) 1960
c) 1965
d) 1970
e) 1975
216. Puterea de adeziune a adezivilor de generaţia a doua a fost cuprinsă între: b
a) 10-12 Mpa
b) 5-6 Mpa
c) 2-3 Mpa
d) 8-10 Mpa
e) 12-14 Mpa
217. A treia generaţie de adezivi dentinari a fost introdusă în anii: e
a) 1950
b) 1960
c) 1965
d) 1970
e) 1980
218. Puterea de adeziune a adezivilor de generaţia a treia a fost cuprinsă între: a
a) în jur de 10 Mpa
b) 5-6 Mpa
c) 2-3 Mpa
d) 15-16 Mpa
e) 12-14 Mpa
219. Sistemul adeziv: e
a) trebuie să umezească suprafaţa solidă suficient de bine,
 b) trebuie să posede o vâscozitate care este îndeajuns de mică pentru a penetra
microporozităţile
c) trebuie să fie capabil să înlocuiască aerul în timpul procesului de adeziune.
d) trebuie să fie capabil să înlocuiască umezeala în timpul procesului de
adeziune
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
220. Gravajul suplimentează adeziunea fizică deoarece: b
a) scade aria de contact
b) creşte energia liberă de suprafaţă a substratului dentar
c) creşte tensiunea de suprafaţă a adezivului dentinar
d) scade tensiunea de suprafaţă a adezivului dentinar
e) suprafaţa substratului devine mai netedă
221. Umiditatea dentinară internă este maximă în: a
a) cavităţile profunde
b) cavităţile superficiale
c) cavităţile ocluzale medii
d) cavităţile proximale medii
e) cavităţile cervicale medii
222. Dintre mecanismele distincte ale adeziunii face parte: b
a) autogravajul selectiv
b) gravajul separat total
c) gravajul selectiv total
d) autogravajul separat total
e) gravajul separat parţial
223. Smalţul conţine: d
a) 20% apă
b) 80% material anorganic
c) 10% material organic
d) 86% material anorganic
e) 15% apă
224. Dentina conţine: a
a) 45% material anorganic
b) 30% apă
c) 40% material organic
d) 15% apă
e) 55% material anorganic
225. Odată ce dentina restantă devine mai subţire, permeabilitatea creşte deoarece creşte a
şi densitatea tubilor astfel:
a) de la 15.000 la 65.000/mm2
b) de la 5.000 la 10.000/mm2
c) de la 50.000 la 80.000/mm2
d) de la 10.000 la 15.000/mm2
e) de la 1.000 la 5.000/mm2
226. Odată ce dentina restantă devine mai subţire, permeabilitatea creşte deoarece creşte b
şi diametrul tubilor dentinari astfel:
a) de la 1 la 5 µm
 b) de la 0.5 la 2.5 µm
c) de la 5 la 10 µm
d) de la 10 la 15 µm
e) de la 0.1 la 0.5 µm
227. După modul cum interacţionează cu smear layer-ul(SL), generaţiile de adezivi a
dentinari prezintă următoarele caracteristici:
a) generaţia 4 şi 5 îndepărtează SL
b) generaţia 6 indepărtează SL
c) generaţia 7 îndepărtează SL
d) generaţia 4 incorporează SL
e) generaţia 5 incorporează SL
228. Acidul plasat în timpul gravajului separat pe dentină: e
a) îndepărtează smear layer-ul(SL)
b) deschide orificiile tubilor
c) demineralizează parţial dentina intertubulară
d) demineralizează parţial dentina peritubulară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
229. Primerii în gravajul separat total: e
a) sunt monomeri hidrofobi, fiind consideraţi agenţi de adeziune(adeziv)
b) dizolvă smear layer-ul
c) retentivizează suprafaţa dentinară
d) incorporeează smear layer-ul
e) optimizează gradul de umezire
230. Agentul de adeziune (adezivul) d
a) are o vâscozitate crescută
b) destabilizează stratul hibrid
c) nu formează macrocapete răşinoase
d) are o văscozitate scăzută
e) îndepărtează smear-layer-ul
231. A patra generaţie de adezivi dentinari a fost introdusă în anii: e
a) 1980
b) 1960
c) 1965
d) 1970
e) 1990
232. Puterea de adeziune a adezivilor de generaţia a patra a fost cuprinsă între: e
a) în jur de 10 Mpa
b) între 5-6 Mpa
c) între 2-3 Mpa
d) între 35-40 Mpa
e) între 18-30 Mpa
233. A patra generaţie de adezivi dentinari poartă numele de : b
a) autogravaj selectiv în 2 paşi
b) gravaj separat în 3 paşi
c) gravaj separat în 2 paşi
d) autogravaj în 3 paşi
 e) gravaj selectiv în 3 paşi
234. A cincea generaţie de adezivi dentinari poartă numele de : b
a) autogravaj selectiv în 2 paşi
b) gravaj separat în 2 paşi
c) gravaj separat în 3 paşi
d) autogravaj în 3 paşi
e) gravaj selectiv în 3 paşi
235. Printre dezavantajele sistemelor adezive separate totale se regăsesc: d
a) incorporează smear layer-ul
b) asigură o longevitate crescută pentru stratul hibrid
c) nu produce hidroliză
d) tehnica este sensibilă din punct de vedere clinic
e) nu declanşează eliberarea de metaloproteinaze matriciale
236. Uscarea excesivă a dentinei determină: e
a) colapsul reţelei de colagen expuse
b) infiltraţie monomerică incompletă
c) profunzimea infiltraţiei monomerice < profunzimea demineralizării
d) pe termen scurt determină separarea compozitului de dentină
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
237. Scotchbond™ Multi-Purpose Plus Adhesive (3 M ESPE) face parte din: c
a) generaţia a treia de adezivi
b) generaţia a şasea de adezivi
c) generaţia a patra de adezivi
d) generaţia a cincea de adezivi
e) este un adeziv universal
238. Adper Single Bond Plus (3 M ESPE) face parte din: d
a) generaţia a treia de adezivi
b) generaţia a şasea de adezivi
c) generaţia a patra de adezivi
d) generaţia a cincea de adezivi
e) este un adeziv universal
239. În ce priveşte mecanismul de acţiune al adezivilor autogravanţi: e
a) pH-ul adezivului nu este neutralizat de ionii de Ca eliberaţi din ţesuturile
dure dentare
b) smear layer-ul nu este incorporat în stratul adeziv
c) gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor nu se face simultan
d) frecvent, fibrele de colagen sunt expuse şi neprotejate
e) nu se gravează separat cu acid fosforic
240. În ce priveşte mecanismul de acţiune al adezivilor autogravanţi: a
a) pH-ul adezivului este neutralizat de ionii de Ca eliberaţi din ţesuturile dure
dentare
b) smear layer-ul nu este incorporat în stratul adeziv
c) gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor nu se face simultan
d) frecvent, fibrele de colagen sunt expuse şi neprotejate
e) se gravează separat cu acid fosforic
241. În ce priveşte mecanismul de acţiune al adezivilor autogravanţi: b
 a) pH-ul adezivului nu este neutralizat de ionii de Ca eliberaţi din ţesuturile
dure dentare
b) smear layer-ul este incorporat în stratul adeziv
c) gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor nu se face simultan
d) frecvent, fibrele de colagen sunt expuse şi neprotejate
e) se gravează separat cu acid fosforic
242. În ce priveşte mecanismul de acţiune al adezivilor autogravanţi: c
a) pH-ul adezivului nu este neutralizat de ionii de Ca eliberaţi din ţesuturile
dure dentare
b) smear layer-ul nu este incorporat în stratul adeziv
c) gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor se fac simultan
d) frecvent, fibrele de colagen sunt expuse şi neprotejate
e) se gravează separat cu acid fosforic
243. În ce priveşte mecanismul de acţiune al adezivilor autogravanţi: d
a) pH-ul adezivului nu este neutralizat de ionii de Ca eliberaţi din ţesuturile
dure dentare
b) smear layer-ul nu este incorporat în stratul adeziv
c) gravajul, demineralizarea şi infiltrarea primeri-lor nu se fac simultan
d) posibilitatea ca să existe fibre de colagen expuse şi neprotejate este redusă
semnificativ
e) se gravează separat cu acid fosforic
244. Printre motivele introducerii sistemelor adezive autogravante enumerăm: e
a) prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul este vulnerabil
b) prin eliminarea pasului de „gravaj” se poate instala colapsul fibrelor de
colagen
c) există „faza vulnerabilă” când tubulii deschişi pot fi contaminaţi cu bacterii.
d) smear layer-ul este îndepărtat
e) scade sau este eliminată posibilitatea de apariţie a sensibilităţii postoperatorii
245. Printre motivele introducerii sistemelor adezive autogravante enumerăm: a
a) prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul nu mai este vulnerabil
b) prin eliminarea pasului de „gravaj” se poate instala colapsul fibrelor de
colagen
c) există „faza vulnerabilă” când tubulii deschişi pot fi contaminaţi cu bacterii.
d) smear layer-ul este îndepărtat
e) creşte posibilitatea de apariţie a sensibilităţii dentare postoperatorii
246. Printre motivele introducerii sistemelor adezive autogravante enumerăm: b
a) prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul este vulnerabil
b) prin eliminarea pasului de „gravaj” potenţialul colaps al fibrelor de colagen
este eliminat
c) există „faza vulnerabilă” când tubulii deschişi pot fi contaminaţi cu bacterii.
d) smear layer-ul este îndepărtat
e) creşte posibilitatea de apariţie a sensibilităţii dentare postoperatorii
247. Printre motivele introducerii sistemelor adezive autogravante enumerăm: c
a) prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul este vulnerabil
b) prin eliminarea pasului de „gravaj” se poate instala colapsul fibrelor de
colagen
 c) nu mai există „faza vulnerabilă” când tubulii deschişi pot fi contaminaţi cu
bacterii
d) smear layer-ul este îndepărtat
e) creşte posibilitatea de apariţie a sensibilităţii dentare postoperatorii
248. Printre motivele introducerii sistemelor adezive autogravante enumerăm: d
a) prin eliminarea pasului de „gravaj”, colagenul este vulnerabil
b) prin eliminarea pasului de „gravaj” se poate instala colapsul fibrelor de
colagen
c) există „faza vulnerabilă” când tubulii deschişi pot fi contaminaţi cu bacterii.
d) smear layer-ul nu este îndepărtat
e) creşte posibilitatea de apariţie a sensibilităţii dentare postoperatorii
249. A şasea generaţie de adezivi dentinari a fost introdusă în anii: e
a) 1980
b) 1990
c) 1995
d) 2000
e) 2004
250. A şasea generaţie de adezivi dentinari poartă numele de : d
a) autogravaj selectiv în 2 paşi
b) gravaj separat în 2 paşi
c) gravaj separat în 3 paşi
d) autogravaj în 2 paşi
e) gravaj selectiv în 3 paşi
251. Sistemele autogravante( AG) în 2 timpi cu aciditate uşoară ( pH ≥2): b
a) îndepărtează smear-layer-ul
b) pot stabili legături chimice cu cristalele de hidroxiapatită reziduale
c) nu optimizează stabilitatea legăturii adezive
d) nu se aplică pe dentină
e) se spală timp de 30 secunde cu spray-ul de apă
252. Printre caracteristicile agenţilor adezivi autogravanţi în 2 timpi, enumerăm: e
a) conţine acizi puternici cu un pH foarte scăzut
b) necesită spalare
c) îndepărtează smear layer-ul
d) sensibilitate post-operativă crescută
e) o tehnică mai uşoară şi mai puţin traumatizantă
253. Printre caracteristicile agenţilor adezivi autogravanţi în 2 timpi, enumerăm: d
a) conţine acizi puternici cu un pH foarte scăzut
b) necesită spalare
c) îndepărtează smear layer-ul
d) sensibilitate post-operativă scăzută
e) o tehnică mai dificilă şi mai traumatizantă
254. Printre caracteristicile agenţilor adezivi autogravanţi în 2 timpi, enumerăm: b
a) conţine acizi puternici cu un pH foarte scăzut
b) nu necesită spalare
c) îndepărtează smear layer-ul
d) sensibilitate post-operativă crescută
 e) o tehnică mai dificilă şi mai traumatizantă
255. Printre caracteristicile agenţilor adezivi autogravanţi în 2 timpi, enumerăm: a
a) conţine acizi slabi (slabă gravare a smalţului)
b) necesită spălare
c) îndepărtează smear layer-ul
d) sensibilitate post-operativă crescută
e) o tehnică mai dificilă şi mai traumatizantă
256. Adper Scotchbond SE Self-etch Adesive(3 M ESPE) face parte din: b
a) generaţia a treia de adezivi
b) generaţia a şasea de adezivi
c) generaţia a patra de adezivi
d) generaţia a cincea de adezivi
e) este un adeziv universal
257. A şaptea generaţie de adezivi dentinari poartă numele de : e
a) autogravaj selectiv în 2 paşi
b) gravaj separat în 2 paşi
c) gravaj separat în 3 paşi
d) autogravaj în 2 paşi
e) autogravaj într-un pas
258. Generaţia a şaptea de adezivi are următoarele caracteristici: e
a) adezivi autogravanţi
b) nu necesită o amestecare
c) există un singur flacon
d) puterea de adeziune şi sigilarea marginală sunt asemănătoare cu cele din
generaţia a şasea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
259. Generaţia a şaptea de adezivi are următoarele caracteristici: d
a) nu sunt adezivi autogravanţi
b) necesită o amestecare
c) există două flacoane
d) puterea de adeziune şi sigilarea marginală sunt asemănătoare cu cele din
generaţia a şasea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
260. Generaţia a şaptea de adezivi are următoarele caracteristici: c
a) nu sunt adezivi autogravanţi
b) necesită o amestecare
c) există un singur flacon
d) puterea de adeziune şi sigilarea marginală nu sunt asemănătoare cu cele din
generaţia a şasea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
261. Generaţia a şaptea de adezivi are următoarele caracteristici: b
a) nu sunt adezivi autogravanţi
b) nu necesită o amestecare
c) există două flacoane
d) puterea de adeziune şi sigilarea marginală nu sunt asemănătoare cu cele din
generaţia a şasea
 e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
262. Generaţia a şaptea de adezivi are următoarele caracteristici: a
a) sunt adezivi autogravanţi
b) necesită o amestecare
c) există două flacoane
d) puterea de adeziune şi sigilarea marginală nu sunt asemănătoare cu cele din
generaţia a şasea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
263. Printre dezavantajele adezivilor autogravanţi într-un singur timp enumerăm: e
a) gravarea inadecvată a smalţului
b) hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi deteriorarea adeziunii
c) permeabilizarea apei şi formarea de infiltraţii între adeziv şi compozit
d) incompatibile cu răşinile autopolimerizabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
264. Printre dezavantajele adezivilor autogravanţi într-un singur timp enumerăm, CU d
EXCEPŢIA:
a) gravarea inadecvată a smalţului
b) hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi deteriorarea adeziunii
c) permeabilizarea apei şi formarea de infiltraţii între adeziv şi compozit
d) compatibile cu răşinile autopolimerizabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
265. Printre dezavantajele adezivilor autogravanţi într-un singur timp enumerăm, CU c
EXCEPŢIA:
a) gravarea inadecvată a smalţului
b) hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi deteriorarea adeziunii
c) nu determină permeabilizarea apei şi formarea de infiltraţii între adeziv şi
compozit
d) incompatibile cu răşinile autopolimerizabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
266. Printre dezavantajele adezivilor autogravanţi într-un singur timp enumerăm, CU b
EXCEPŢIA:
a) gravarea inadecvată a smalţului
b) nu determină hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi deteriorarea adeziunii
c) determină permeabilizarea apei şi formarea de infiltraţii între adeziv şi
compozit
d) incompatibile cu răşinile autopolimerizabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
267. Printre dezavantajele adezivilor autogravanţi într-un singur timp enumerăm, CU a
EXCEPŢIA:
a) gravarea adecvată a smalţului
b) hidroliză foarte rapidă (în recipient) şi deteriorarea adeziunii
c) determină permeabilizarea apei şi formarea de infiltraţii între adeziv şi
compozit
d) incompatibile cu răşinile autopolimerizabile
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
268. Adper™ Easy Bond Self-Etch Adhesive(3 M ESPE) face parte din: b
 a) generaţia a treia de adezivi
b) generaţia a şaptea de adezivi
c) generaţia a patra de adezivi
d) generaţia a cincea de adezivi
e) este un adeziv universal
269. Printre caracteristicile strategiei de gravaj selectiv enumerăm: e
a) îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ în compensaţie cu efectul mai slab al
acizilor din generaţia 6-7
b) contaminarea dentinei cu acid este contraproductivă (îndepărtează colagenul
mineralizat)
c) necesită un pas suplimentar
d) manopera este sensibilă tehnic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
270. Printre caracteristicile strategiei de gravaj selectiv enumerăm: a
a) îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ în compensaţie cu efectul mai slab al
acizilor din generaţia 6-7
b) contaminarea dentinei cu acid este productivă (îndepărtează colagenul
mineralizat)
c) nu necesită un pas suplimentar
d) manopera nu este sensibilă tehnic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
271. Printre caracteristicile strategiei de gravaj selectiv enumerăm: b
a) nu îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ în compensaţie cu efectul mai slab al
acizilor din generaţia 6-7
b) contaminarea dentinei cu acid este contraproductivă (îndepărtează colagenul
mineralizat)
c) nu necesită un pas suplimentar
d) manopera nu este sensibilă tehnic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
272. Printre caracteristicile strategiei de gravaj selectiv enumerăm: c
a) nu îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ în compensaţie cu efectul mai slab al
acizilor din generaţia 6-7
b) contaminarea dentinei cu acid este productivă (îndepărtează colagenul
mineralizat)
c) necesită un pas suplimentar
d) manopera nu este sensibilă tehnic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
273. Printre caracteristicile strategiei de gravaj selectiv enumerăm: d
a) nu îmbunătăţeşte adeziunea la smalţ în compensaţie cu efectul mai slab al
acizilor din generaţia 6-7
b) contaminarea dentinei cu acid este productivă (îndepărtează colagenul
mineralizat)
c) nu necesită un pas suplimentar
d) manopera este sensibilă tehnic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
274. În ce priveşte tehnica gravajului selectiv: e
 a) este gravată numai marginea de smalţ cu acid fosforic timp de 15 secunde
b) se spală acidul timp de 15 secunde
c) un SAD-AG (sistem adeziv autogravant) se aplică atât pe smalţ cât şi pe
dentină
d) puterea de adeziune la smalţ a SAD-AG este îmbunătăţită după ce s-a utilizat
anterior gravajul al acestuia cu acid fosforic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
275. În ce priveşte tehnica gravajului selectiv: a
a) este gravată numai marginea de smalţ cu acid fosforic timp de 15 secunde
b) nu se spală acidul
c) un SAD-AG (sistem adeziv autogravant) se aplică numai pe dentină
d) puterea de adeziune la smalţ a SAD-AG nu este îmbunătăţită după ce s-
autilizat anterior gravajul al acestuia cu acid fosforic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
276. În ce priveşte tehnica gravajului selectiv: b
a) este gravată numai dentina cu acid fosforic timp de 15 secunde
b) se spală acidul timp de 15 secunde
c) un SAD-AG (sistem adeziv autogravant) se aplică numai pe dentină
d) puterea de adeziune la smalţ a SAD-AG nu este îmbunătăţită după ce s-
autilizat anterior gravajul al acestuia cu acid fosforic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
277. În ce priveşte tehnica gravajului selectiv: c
a) este gravată numai dentina cu acid fosforic timp de 15 secunde
b) nu se spală acidul
c) un SAD-AG (sistem adeziv autogravant) se aplică atât pe smalţ cât şi pe
dentină
d) puterea de adeziune la smalţ a SAD-AG nu este îmbunătăţită după ce s-
autilizat anterior gravajul al acestuia cu acid fosforic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
278. În ce priveşte tehnica gravajului selectiv: d
a) este gravată numai dentina cu acid fosforic timp de 15 secunde
b) nu se spală acidul
c) un SAD-AG(sistem adeziv autogravant) se aplică nuami pe dentină
d) puterea de adeziune la smalţ a SAD-AGeste îmbunătăţită după ce s-a utilizat
anterior gravajul al acestuia cu acid fosforic
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
279. Potenţiale dezavantaje ale gravajului selectiv (dacă acidul fosforic vine în contact cu e
dentina) sunt:
a) este îndepărtat SL - substratul pe care SAD-AG (sistem adeziv autogravant)
îl infiltrează şi pe care polimerizează
b) un gravaj mai profund decât SAD (sistem adeziv) poate lăsa spaţii pline cu
fluid sub stratul adeziv
c) multe SAD-AG eşuează în a polimeriza
d) poate apare eşecul adeziv datorită hidrolizei
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
280. SAD-AG (sisteme adezive autogravante) puternice (pH<2) acţionează după e
 următoarele mecanisme:
a) demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
b) deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de infiltrare
fluidului la interfaţa adezivă
c) colagenul este lăsat expus (nu este acoperit de hidroxiapatită parţial
demineralizată sau de răşina adezivă)
d) stimulează activitatea colagenazelor (MPM)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
281. SAD-AG (sisteme adezive autogravante) puternice (pH<2) acţionează după d
următoarele mecanisme:
a) nu demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
b) nu deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de infiltrare a
fluidului la interfaţa adezivă
c) colagenul nu este lăsat expus (nu este acoperit de hidroxiapatită parţial
demineralizată sau de răşina adezivă)
d) stimulează activitatea colagenazelor (MPM)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
282. SAD-AG (sisteme adezive autogravante) puternice (pH<2) acţionează după c
următoarele mecanisme:
a) nu demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
b) nu deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de infiltrare a
fluidului la interfaţa adezivă
c) colagenul este lăsat expus (nu este acoperit de hidroxiapatită parţial
demineralizată sau de răşina adezivă)
d) nu stimulează activitatea colagenazelor (MPM)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
283. SAD-AG (sisteme adezive autogravante) puternice (pH<2) acţionează după b
următoarele mecanisme:
a) nu demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
b) deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de infiltrare a
fluidului la interfaţa adezivă
c) colagenul nu este lăsat expus (nu este acoperit de hidroxiapatită parţial
demineralizată sau de răşina adezivă)
d) nu stimulează activitatea colagenazelor (MPM)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
284. SAD-AG (sisteme adezive autogravante) puternice (pH<2) acţionează după a
următoarele mecanisme:
a) demineralizează dentina la fel ca acidul fosforic
b) nu deschide tubulii în mod excesiv ceea ce creşte posibilitatea de infiltrare a
fluidului la interfaţa adezivă
c) colagenul nu este lăsat expus (nu este acoperit de hidroxiapatită parţial
demineralizată sau de răşina adezivă)
d) nu stimulează activitatea colagenazelor (MPM)
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
285. Metaloproteinazele matriciale sunt activate la un pH: a
a) <4.5
 b) între 4.5-5
c) între 5-5.5
d) între 5.5-6
e) >6
286. Printre eşecurile postrestaurative se regăsesc: e
a) modificarea de culoare
b) carii adiacente
c) fracturarea restaurării
d) percolare/decolorare internă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
287. Printre proprietăţile optime ale sistemului adeziv dentinar (SAD) enumerăm: e
a) să fie compatibile cu produsele altor firme de producţie
b) filmul adeziv să fie subţire
c) polimerizare auto, foto şi duală
d) să acţioneze identic indiferent de modul de prezentare clinică
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
288. Idealul actual al adeziunii presupune: e
a) SL (smear layer-ul) şi dopurile sale să nu fie îndepărtate
b) să nu fie prea hidrofilic pentru a nu atrage umezeala subiacentă
c) să fie capabil de a deveni hidrofobic după polimerizare
d) să posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
289. Idealul actual al adeziunii presupune: d
a) SL (smear layer-ul) şi dopurile sale să poată să fie îndepărtate
b) să fie hidrofilic pentru a atrage umezeala subiacentă
c) să fie incapabil de a deveni hidrofobic după polimerizare
d) să posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
290. Idealul actual al adeziunii presupune: c
a) SL (smear layer-ul) şi dopurile sale să poată să fie îndepărtate
b) să fie hidrofilic pentru a atrage umezeala subiacentă
c) să fie capabil de a deveni hidrofobic după polimerizare
d) să nu posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul
polimerizării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
291. Idealul actual al adeziunii presupune: b
a) SL (smear layer-ul) şi dopurile sale să poată să fie îndepărtate
b) să nu fie prea hidrofilic pentru a nu atrage umezeala subiacentă
c) să fie incapabil de a deveni hidrofobic după polimerizare
d) să nu posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul
polimerizării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
292. Idealul actual al adeziunii presupune: a
a) SL (smear layer-ul) şi dopurile sale să nu fie îndepărtate
b) să fie hidrofilic pentru a atrage umezeala subiacentă
c) să fie incapabil de a deveni hidrofobic după polimerizare
 d) să nu posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul
polimerizării
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
293. Idealul actual al adeziunii presupune: e
a) să posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
b) să fie îndeajuns de hidrofilic pentru a satura SL (smear layer-ul), a crea
capete răşinoase mici şi a nu lăsa goluri
c) să fie capabilă de a se uni mecanic şi chimic cu structura dentară
d) să posede un pH uşor acid
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
294. Idealul actual al adeziunii presupune: a
a) să posede un grad mare de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
b) să nu fie hidrofilic pentru a nu satura SL (smear layer-ul), a nu crea capete
răşinoase mici şi a lăsa goluri
c) să fie capabilă de a se uni doar mecanic cu structura dentară
d) să posede un pH foarte acid
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
295. Idealul actual al adeziunii presupune: b
a) să posede un grad mic de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
b) să fie îndeajuns de hidrofilic pentru a satura SL (smear layer-ul), a crea
capete răşinoase mici şi a nu lăsa goluri
c) să fie capabilă de a se uni doar mecanic cu structura dentară
d) să posede un pH foarte acid
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
296. Idealul actual al adeziunii presupune: c
a) să posede un grad mic de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
b) să nu fie hidrofilic pentru a nu satura SL, a nu crea capete răşinoase mici şi a
lăsa goluri
c) să fie capabilă de a se uni mecanic şi chimic cu structura dentară
d) să posede un pH foarte acid
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
297. Idealul actual al adeziunii presupune: d
a) să posede un grad mic de conversie a monomerilor în timpul polimerizării
b) să nu fie hidrofilic pentru a nu satura SL, a nu crea capete răşinoase mici şi a
lăsa goluri
c) să fie capabilă de a se uni doar mecanic cu structura dentară
d) să posede un pH uşor acid
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
298. Scotchbond Universal(3 M ESPE) face parte din: e
a) generaţia a treia de adezivi
b) generaţia a şaptea de adezivi
c) generaţia a patra de adezivi
d) generaţia a cincea de adezivi
e) este un adeziv universal contemporan
299. Adezivii universali contemporani Scotchbond Universal(3 M ESPE) au următoarele e
caracteristici şi avantaje:
 a) funcţionează în ambele tehnici: gravaj total (GT) şi autogravaj (AG)
b) GT sau gravajul selective (GS) promovează cele mai puternice forţe de
adeziune la smalţ
c) AG asigură o SDP (sensibilitate dentară postrestaurativă) nulă şi o tehnică
ultrarapidă acolo unde izolarea este dificilă sau la pacienţii necooperanţi
d) în mod virtual este eliminată SDP în oricare din tehnicile aplicate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
300. Adezivii universali contemporani Scotchbond Universal(3 M ESPE) au următoarele d
caracteristici şi avantaje:
a) nu funcţionează în ambele tehnici: gravaj total (GT) şi autogravaj (AG)
b) GT sau gravajul selectiv(GS) promovează cele mai slabe forţe de adeziune la
smalţ
c) AG asigură o SDP mare şi o tehnică laborioasă acolo unde izolarea este
dificilă sau la pacienţii necooperanţi
d) în mod virtual este eliminată SDP în oricare din tehnicile aplicate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
301. Adezivii universali contemporani Scotchbond Universal(3 M ESPE) au următoarele c
caracteristici şi avantaje:
a) nu funcţionează în ambele tehnici: gravaj total (GT) şi autogravaj(AG)
b) GT sau gravajul selectiv(GS) promovează cele mai slabe forţe de adeziune la
smalţ
c) AG asigură o SDP nulă şi o tehnică ultrarapidă acolo unde izolarea este
dificilă sau la pacienţii necooperanţi
d) nu este eliminată SDP în niciuna din tehnicile aplicate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
302. Adezivii universali contemporani Scotchbond Universal(3 M ESPE) au următoarele b
caracteristici şi avantaje:
a) nu funcţionează în ambele tehnici: gravaj total (GT) şi autogravaj (AG)
b) GT sau gravajul selectiv(GS) promovează cele mai puternice forţe de
adeziune la smalţ
c) AG asigură o SDP mare şi o tehnică laborioasă acolo unde izolarea este
dificilă sau la pacienţii necooperanţi
d) nu este eliminată SDP în niciuna din tehnicile aplicate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
303. Adezivii universali contemporani Scotchbond Universal(3 M ESPE) au următoarele a
caracteristici şi avantaje:
a) funcţionează în ambele tehnici: gravaj total (GT) şi autogravaj (AG)
b) GT sau gravajul selectiv(GS) promovează cele mai slabe forţe de adeziune la
smalţ
c) AG asigură o SDP mare şi o tehnică laborioasă acolo unde izolarea este
dificilă sau la pacienţii necooperanţi
d) nu este eliminată SDP în niciuna din tehnicile aplicate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
304. Printre principiile economiei tisulare (Colon şi Besnault) se regăsesc următoarele: e
a) limitează suprafaţa de dentină expusă
b) facilitează condiţiile de reintervenţie
 c) ameliorează longevitatea restaurărilor
d) uşurează reconstituirea anatomică
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
305. Printre principiile economiei tisulare (Colon şi Besnault) se regăsesc următoarele: a
a) limitează suprafaţa de dentină expusă
b) îngreunează condiţiile de reintervenţie
c) scade longevitatea restaurărilor
d) reconstituirea anatomică este mai dificilă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
306. Printre principiile economiei tisulare (Colon şi Besnault) se regăsesc următoarele: b
a) extinde suprafaţa de dentină expusă
b) facilitează condiţiile de reintervenţie
c) scade longevitatea restaurărilor
d) reconstituirea anatomică este mai dificilă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
307. Printre principiile economiei tisulare (Colon şi Besnault) se regăsesc următoarele: c
a) extinde suprafaţa de dentină expusă
b) îngreunează condiţiile de reintervenţie
c) ameliorează longevitatea restaurărilor
d) reconstituirea anatomică este mai dificilă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
308. Printre principiile economiei tisulare (Colon şi Besnault) se regăsesc următoarele: d
a) extinde suprafaţa de dentină expusă
b) îngreunează condiţiile de reintervenţie
c) scade longevitatea restaurărilor
d) uşurează reconstituirea anatomică
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
309. Potrivit conceptului de intervenţie minim invazivă etapa chirurgicală poartă numele c
de:
a) formă de adeziune
b) formă de contur
c) tratament lezional
d) managementul leziunii
e) forma de retenţie
310. Potrivit conceptului de intervenţie minim invazivă etapa de exereză a dentinei d
patologice poartă numele de:
a) formă de adeziune
b) formă de contur
c) tratament lezional
d) managementul leziunii
e) forma de retenţie
311. Indicaţiile bizotării marginale sunt: e
a) la nivelul contactelor ocluzalepentru răşini compozite
b) marginile de smalţ în restaurările din cimenturi glass-ionomere
c) la nivelul marginilor situate în dentinăpentru răşini compozite
d) la nivelul marginilor situate în cement pentru răşini compozite
 e) niciuna din afirmaţii nu este adevărată
312. Contraindicaţiile bizotării marginale sunt: e
a) la nivelul contactelor ocluzale pentru răşini compozite
b) marginile de smalţ în restaurările din cimenturi glass-ionomere
c) la nivelul marginilor situate în dentină pentru răşini compozite
d) la nivelul marginilor situate în cement pentru răşini compozite
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
313. Preparaţiile bizotate circumferenţial sunt indicate : e
a) la nivelul contactelor ocluzale
b) marginile de smalţ în restaurările din cimenturi glass-ionomere
c) la nivelul marginilor situate în dentină
d) la nivelul marginilor situate în cement
e) toate marginile situate în smalţ, la o distanţă mai mare de 2 mm. de
joncţiunea smalţ-cement
314. Din grupa răşinilor compozite(RC) „clasice” fac parte: a
a) RC nanohibride
b) ormocerii
c) ceromerii
d) compomerii
e) cimenturile glasionomere modificate cu răşini
315. Din grupa răşinilor compozite(RC) „particulare” fac parte: b
a) RC nanohibride
b) RC fluide
c) RC nanofilled
d) compomerii
e) cimenturile glasionomere modificate cu răşini
316. Din grupa răşinilor compozite(RC) „particulare” fac parte: b
a) RC nanohibride
b) RC „inteligente”
c) RC nanofilled
d) compomerii
e) cimenturile glasionomere modificate cu răşini
317. Răşinile compozite cu nanoumplutură au dimensiunea particulelor cuprinsă între: e
a) 1-5 µm
b) 0.1-0.5 µm
c) 0.8-1.0 µm
d) 5-10 µm
e) 5-75 nm
318. Printre caracteristicile RC hibride enumerăm: e
a) cu aplicare universală atât în zona anterioară cât şi posterioară
b) sunt mai uşor de manipulat decât cele microfill
c) după polimerizare se închid la culoare
d) filerii sunt în procent de 75-80% în greutate
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
319. Printre caracteristicile RC hibride enumerăm: a
a) cu aplicare universală atât în zona anterioară cât şi posterioară
 b) sunt mai greu de manipulat decât cele microfill
c) după polimerizare se deschid la culoare
d) filerii sunt în procent de 50% în greutate
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
320. Printre caracteristicile RC hibride enumerăm: b
a) sunt indicate numai în zona posterioară
b) sunt mai uşor de manipulat decât cele microfill
c) după polimerizare se deschid la culoare
d) filerii sunt în procent de 50% în greutate
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
321. Printre caracteristicile RC hibride enumerăm: c
a) sunt indicate numai în zona posterioară
b) sunt mai greu de manipulat decât cele microfill
c) după polimerizare se închid la culoare
d) filerii sunt în procent de 50% în greutate
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
322. Printre caracteristicile RC hibride enumerăm: d
a) sunt indicate numai în zona posterioară
b) sunt mai greu de manipulat decât cele microfill
c) după polimerizare se deschid la culoare
d) filerii sunt în procent de 75-80% în greutate
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
323. Ceromerii: b
a) au o rezistenţă scăzută la flexiune
b) au o rezistenţă crescută la fractură
c) duritate mai mică decât aceea a smalţului
d) uzură foarte mare
e) un grad de lustruire foarte slab
324. RC cu vâscozitate scăzută(fluide) au următoarele caracteristici: e
a) indicate în zone unde se exercită forţe masticatorii
b) nu pot include goluri sau bule de aer
c) nu eliberează fluor
d) nu sunt radiologic opace
e) sunt uşor finisabile şi lustruibile
325. RC cu vâscozitate scăzută(fluide) au următoarele caracteristici: d
a) indicate în zone unde se exercită forţe masticatorii
b) nu pot include goluri sau bule de aer
c) nu eliberează fluor
d) sunt radiologic opace
e) nu sunt uşor finisabile şi lustruibile
326. RC cu vâscozitate scăzută(fluide) au următoarele caracteristici: c
a) indicate în zone unde se exercită forţe masticatorii
b) nu pot include goluri sau bule de aer
c) eliberează fluor
d) nu sunt radiologic opace
e) nu sunt uşor finisabile şi lustruibile
327. RC cu vâscozitate scăzută(fluide) au următoarele caracteristici: b
a) indicate în zone unde se exercită forţe masticatorii
b) pot include goluri sau bule de aer
c) nu eliberează fluor
d) nu sunt radiologic opace
e) nu sunt uşor finisabile şi lustruibile
328. RC cu vâscozitate scăzută(fluide) au următoarele caracteristici: a
a) indicate în zone restrânse nesolicitante ocluzal
b) nu pot include goluri sau bule de aer
c) nu eliberează fluor
d) nu sunt radiologic opace
e) nu sunt uşor finisabile şi lustruibile
329. Cimentul glasionomer modificat cu răşini tip „liner” are următoarele caracteristici: e
a) nu aderă foarte bine la dentină chiar şi cu sistem adeziv dentinar (SAD
b) nu eliberează fluor
c) coeficient de contracţie şi de dilatare termică diferit de cel al dentinei
d) creşte sensibilitatea dentară postrestaurativă
e) adeziune foarte bună la răşinile compozite
330. Cimentul glasionomer modificat cu răşini tip „liner” are următoarele caracteristici: d
a) nu aderă foarte bine la dentină chiar şi cu sistem adeziv dentinar (SAD)
b) nu eliberează fluor
c) coeficient de contracţie şi de dilatare termică diferit de cel al dentinei
d) scade sensibilitatea dentară postrestaurativă
e) nu aderă foarte bine la răşina compozită
331. Cimentul glasionomer modificat cu răşini tip „liner” are următoarele caracteristici: c
a) nu aderă foarte bine la dentină chiar şi cu sistem adeziv dentinar (SAD)
b) nu eliberează fluor
c) coeficient de contracţie şi de dilatare termică asemănător de cel al dentinei
d) creşte sensibilitatea dentară postrestaurativă
e) nu aderă foarte bine la răşina compozită
332. Cimentul glasionomer modificat cu răşini tip „liner” are următoarele caracteristici: b
a. nu aderă foarte bine la dentină chiar şi cu sistem adeziv dentinar (SAD)
b. eliberează fluor
c. coeficient de contracţie şi de dilatare termică diferit de cel al dentinei
d. creşte sensibilitatea dentară postrestaurativă
e. nu aderă foarte bine la răşina compozită
333. Cimentul glasionomer modificat cu răşini tip „liner” are următoarele caracteristici: a
a. aderă foarte bine la dentină chiar şi fără un sistem adeziv dentinar (SAD)
b. nu eliberează fluor
c. coeficient de contracţie şi de dilatare termică diferit de cel al dentinei
d. creşte sensibilitatea dentară postrestaurativă
e. nu aderă foarte bine la răşina compozită
334. Conform modelului de tratament medical, stăpânirea şi controlul infecţiei reprezintă c
o:
a) etapă adjuvantă de tratament
b) etapă suplimentară suplimentară de tratament
 c) etapă etiologică iniţială, obligatorie
d) etapa finală de tratament
e) etapă aleatorie de tratament
335. Principiile terapiei minim invazive sunt: e
a) limitarea substratului alimentar atunci când există o expunere frecventă la
zaharoză,
b) modificarea microflorei când numărul Streptococcilor mutans şi
Lactobacililor este mare,
c) modificarea suprafeţelor dentare atunci când sunt leziuni incipiente şi/sau
suprafeţe dentare aspre,
d) stimularea secreţiei salivare când există hiposalivaţie sau xerostomie,
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
336. În cadrul modelului medical de tratament principiul ce urmăreşte limitarea e
substratului alimentar se realizează prin:
a) reducerea numărului atacurilor acide
b) eliminarea zaharozei din cadrul meselor principale şi din cadrul gustărilor
c) reducerea duratei atacurilor acide
d) reducerea intensităţii atacurilor acide
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
337. În cadrul metodei de tratament al cariei dentare prin modelul medical care urmăreşte d
modificarea plăcii bacteriene, se utilizează următoarele tehnici şi materiale:
a) fluorizarea generală
b) eliminarea zaharozei în cadrul gustărilor dintre mese
c) fluorizarea locală
d) periajul dentar
e) sigilarea fisurilor ocluzale
338. În cadrul modelului medical de tratament principiul ce urmăreşte obţinerea efectelor b
antiplacă urmăreşte:
a) creşterea rezistenţei tisulare la demineralizare
b) împiedicarea succesiunii bacteriene secundare până la stabilizarea unui
climax comunitar necariogen
c) scăderea capacităţii tampon a salivei
d) eliminarea sediul retentiv pentru nişele ecologice infectate cu S. Mutans şi
Lactobacili
e) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
339. În cadrul modelului medical de tratament principiul ce urmăreşte restaurarea e
suprafeţelor dentare se realizează prin:
a) prepararea unor designuri conservative
b) utilizarea unor tehnici bioadezive
c) sigilând leziunile fisurale
d) corectând toate defectele marginale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
340. Substanţele antimicrobiene utilizate în cadrul igienei orale au următoarele moduri de e
acţiune:
a) inhibă metabolismul bacterian
b) inhibă colonizarea bacteriană
 c) inhibă dezvoltarea bacteriană
d) modifică biochimia şi ecologia plăcii
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
341. Printre caracteristicile clorhexidinei se numără: b
a) creşte rezistenţa ţesuturilor dure dentare la atacul carios
b) în concentraţii mari este bactericidă
c) în concentraţii mari este bacteriostatică
d) la concentraţii mai mici este bactericidă
e) nu este nici bacteriostatică, nici bactericidă
342. Ca agent antiplacă, clorhexidina este disponibilă sub formă de: e
a) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 10%
b) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 5%
c) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 0,01%
d) soluţie pentru clătiri bucale: maleat de clorhexidină 0,1%
e) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 0,12%
343. În evaluarea eficienţei măsurilor preventiv/terapeutice privind dieta, este considerat b
un test fidel
a) testul de numărare a Streptococilor mutans
b) testul de numărare a Lactobacililor
c) testul de numărare a Streptococilor mitis
d) testul de numărare a Streptococilor salivarius
e) testul de numărare a Actinomyces viscosus
344. În tratamentul simptomatic al leziunilor carioase privite ca manifestări clinice ale e
bolii carioase avem la dispoziţie mai multe alternative:
a) măsuri preventive/terapeutice non-invazive
b) măsuri operativ/restaurative neinvazive asociate cu măsuri preventive
c) măsuri operativ/restaurative ultaconservative asociate cu măsuri preventive
d) expectativă, monitorizare şi reevaluare
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
345. Necesităţi generale pentru activitatea biologică a unui agent antiplacă sunt: c
a) gustul plăcut
b) forma de prezentare atractivă
c) biodisponibilitatea şi doza eficientă
d) absenţa mirosului
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
346. Substantivitatea unui agent antiplacă se referă la: b
a) posibilitatea înlocuirii acestuia cu o altă categorie de agenţi antiplacă în
vederea obţinerii unor efecte similare
b) capacitatea sa de a se lega la suprafeţele orale şi la rata sa de eliberare de pe
sediile de cuplare
c) capacitatea de a obţine aceleaşi efecte antiplacă indiferent de modul de
aplicare
d) efectul de potenţare în timp a efectului antiplacă odată cu scăderea
concentraţiei
e) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus nu este adevărată
347. Dintre substanţele capabile să inhibe colonizarea bacteriană fac parte: e
 a) polimerii anionici
b) polimetilsiloxanii
c) alkilfosfatul combinat cu un surfactant anionic
d) polifosfaţii
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
348. Substanţele antibacteriene care produc inhibarea dezvoltării şi/sau a metabolismului e
bacterian acţionează prin următoarele mecanisme:
a) se leagă de membrana bacteriană
b) interferează cu funcţiile membrenei (transportul)
c) modifică metabolismul
d) produc în final moarte celulară
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
349. Tratamentul minim invaziv: e
a) începe cu faza restaurativă
b) faza restaurativă este una intermediară
c) faza restaurativă nu este necesară
d) faza restaurativă se realizează doar la dorinţa pacientului
e) faza restaurativă nu reprezintă nici începutul nici sfârşitul acestuia
350. Terapia minim invazivă ar putea reduce necesitatea aplicării unui tratament c
restaurativ cu:
a) peste 15%
b) mai puţin de 50%
c) cu peste 50%
d) nu reduce necesitatea acestui
e) reduce în totalitate necesitatea acestuia
351. Prinicipiile modelului medical în terapia minim invazivă are următoarele obiective: e
a) modificarea suprafeţelor dentare
b) efecte antiplacă
c) limitarea substratului alimentar
d) stimularea secreţiei salivare
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
352. Modificările chimice iniţiale de la nivelul smalţului în leziunea carioasă sunt b
reprezentate de eliminarea preferenţială a impurităţilor de:
a) hidroxiapatită
b) carbonat şi magneziu
c) fluorapatită
d) fluorhidroxiapatită
e) fluor
353. Biofilmele de pe suprafele dentare reprezintă: a
a) cauza necesară dar nu şi suficientă în apariţia cariilor
b) cauza suficientă dar nu şi necesară în apariţia cariilor
c) nu sunt obligatorii în apariţia cariilor
d) cauza aleatorie în apariţia cariilor
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
354. Atunci când consumul de zahăr este mare, îndepărtarea plăcii: d
a) nu influenţează apariţia leziunii carioase
 b) este cea mai slabă metodă de a influenţa apariţia leziunii carioase
c) este o măsură aleatorie de a influenţa apariţia leziunii carioase
d) este cea mai puternică metodă de a controla apariţia leziunii carioase
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
355. Efectul curăţirii profesionale dentare este eficientă în mod special pe: c
a) suprafeţele aproximale la dinţii deja erupţi
b) suprafeţele ocluzale la dinţii deja erupţi
c) suprafeţele aproximale şi ocluzale la dinţii în erupţie
d) suprafeţele uşor de igienizat
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
356. Prin periajul dentar placa bacteriană va avea un climax comunitar format din: c
a) S. mutans
b) Lactobacilli
c) S.sanguis şi S. mitis
d) Candida albicans
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
357. La pacienţii cu risc cariogen mare, îndepărtarea mecanică a plăcii se va face cu o e
atenţie deosebită pentru:
a) suprafeţele linguo-aproximale la molarii mandibulari
b) suprafeţele linguo-aproximale la premolarii mandibulari
c) suprafeţele vestibulo-aproximale la molarii maxilari
d) suprafeţele vestibulo-aproximale la premolarii maxilari
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
358. Rata de eliberare a agentului bacterian din soluţiile de clătire nu depinde de: e
a) rata de descuamare a celulelor epiteliale
b) pH
c) constanta de disociere
d) rata fluxului salivar
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
359. Clorhexidina reduce flora din placă şi salivă în proporţie de: b
a) 20%
b) 80-95%
c) 50%
d) 30-40%
e) 100%
360. Clorhexidina este disponibilă sub formă de: e
a) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 0,12% -Corsodyl
b) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 0,2% - Eludril
c) soluţie pentru clătiri bucale: gluconat de clorhexidină 0,1% - Peridex
d) gel: gluconat de clorhexidină 2% - Corsodyl Dental Gel
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
361. Utilizarea clorhexidinei sub formă de gel, acasă de către pacient constă din: c
a) aplicarea gutierei plină cu gel pe arcadele dentare timp de 10 minute pentru
14 zile
b) aplicarea gutierei plină cu gel pe arcadele dentare timp de 5 minute pentru 7
zile
 c) aplicarea gutierei plină cu gel pe arcadele dentare timp de 5 minute pentru 14
zile
d) aplicarea gutierei plină cu gel pe arcadele dentare timp de 15 minute pentru
14 zile
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
362. Timpul de clearence glucidic NU depinde de: e
a) tipul de carbohidraţi consumaţi
b) concentraţia lor în diferite alimente
c) adezivitatea produselor alimentare
d) frecvenţa meselor principale şi a gustărilor
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
363. O restaurare coronară tranzitorie se defineşte ca o refacere a morfologiei funcţionale b
pentru o periodă destul de lungă de timp :
a) de la 2 săptămâni până la 1 lună
b) de la 6 luni până la 1 an
c) de la 2 până la 4 luni
d) de la 1.6 ani până la 2 ani
e) peste 2 ani
364. Este total contraindicată iniţierea tratamentului restaurativ de durată până ce infecţia e
cariogenă nu a fost eliminată la pacienţii:
a) cu risc cariogen mediu sau mare,
b) cu o carioactivitate intensă
c) cu igienă orală deficitară
d) cu expunere minimală la fluor
e) toate afirmatiile sunt adevărate
365. În 1938 Anderson a demonstrat că leziunile ocluzale active largi la primii molari au c
devenit oprite în evoluţie prin:
a) aplicarea de sigilări
b) aplicarea de restaurări preventive cu răşini
c) îndepărtarea smalţului subminat
d) tehnici de infiltrare a cariei
e) aplicarea de restaurări cu amalgam
366. În cariile cu evoluţie lent progresivă sub stratul de dentină afectată, demineralizată a
există o zonă bine reprezentată de :
a) dentină sclerotică
b) dentină sănătoasă
c) dentină peritubulară
d) dentină tip „manta”
e) dentină circumpulpară
367. În cariile cu evoluţie acut progresivă sub stratul de dentină infectată, există un start b
preponderent format din:
a) dentină sclerotică
b) dentină afectată
c) dentină peritubulară
d) dentină tip „manta”
e) dentină circumpulpară
368. În tratamentul lezional, din punct de vedere clinic, trebuie îndepărtată: a
a) dentina moale
b) dentina dură
c) dentina uscată
d) dentina care nu se poate detaşa în straturi
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
369. În tratamentul lezional, din punct de vedere clinic, trebuie îndepărtată: c
a) dentina închisă la culoare
b) dentina dură
c) dentina umedă
d) dentina care nu se poate detaşa în straturi
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
370. În tratamentul lezional, din punct de vedere clinic, trebuie îndepărtată: d
a) dentina închisă la culoare
b) dentina dură
c) dentina uscată
d) dentina care se poate detaşa în straturi
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
371. Sistemul Caridex are următoarele caracteristici: e
a) timpul considerabil mai scurt necesar pentru eliminarea dentinei infectate
b) volumul mic de soluţie necesar
c) timpul prelungit cât soluţia este activă
d) nu este necesar un instrumentar specific pentru aplicarea ei
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
372. Sistemul Caridex are următoarele caracteristici: a
a) timpul considerabil mai lung necesar pentru eliminarea dentinei infectate
b) volumul mic de soluţie necesar
c) timpul prelungit cât soluţia este activă,
d) nu este necesar un instrumentar specific pentru aplicarea ei
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
373. Sistemul Caridex are următoarele caracteristici: b
a) timpul considerabil mai scurt necesar pentru eliminarea dentinei infectate
b) volumul mare de soluţie necesar
c) timpul prelungit cât soluţia este activă
d) nu este necesar un instrumentar specific pentru aplicarea ei
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
374. Sistemul Caridex are următoarele caracteristici: c
a) timpul considerabil mai scurt necesar pentru eliminarea dentinei infectate
b) volumul mic de soluţie necesar
c) timpul scurt cât soluţia este activă
d) nu este necesar un instrumentar specific pentru aplicarea ei
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
375. Sistemul Caridex are următoarele caracteristici: d
a) timpul considerabil mai scurt necesar pentru eliminarea dentinei infectate
b) volumul mic de soluţie necesar
c) timpul prelungit cât soluţia este activă
 d) este necesar un instrumentar specific pentru aplicarea ei
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
376. Pentru îndepărtarea dentinei modificate, dispozitivele LASER au următoarele e
avantaje:
a) lipsesc presiunea şi vibraţiile;
b) se lucrează fără contact direct;
c) se renunţă la anestezie chiar şi în cariile profunde;
d) are capacitate bactericidă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
377. În cariile cavitare acute profunde toaleta cavităţii se face cu: e
a) EDTA
b) cloroform
c) fenol
d) alcool concentrat
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
378. În evaluarea preoperativă a indicaţiei de coafaj direct întlnim următoarele b
caracteristici:
a) pacient adult
b) teste de vitalitate normale
c) durere la palpare absentă
d) radiologic, apar semne de afectare periapicală
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
379. În evaluarea preoperativă a indicaţiei de coafaj direct întlnim următoarele a
caracteristici:
a) pacient tânăr
b) teste de vitalitate anormale
c) durere la palpare absentă
d) radiologic, apar semne de afectare periapicală
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
380. În evaluarea preoperativă a indicaţiei de coafaj direct întlnim următoarele c
caracteristici:
a) pacient adult
b) teste de vitalitate anormale
c) durere la percuţie absentă
d) radiologic, apar semne de afectare periapicală
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
381. În evaluarea preoperativă a indicaţiei de coafaj direct întlnim următoarele d
caracteristici:
a) pacient adult
b) teste de vitalitate anormale
c) durere la palpare absentă
d) radiologic, nu apar semne de afectare periapicală
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt adevărate
382. Printre indicaţiile tratamentului cu aer abraziune enumerăm: e
a) îndepărtarea defectelor medii ale smalţului
b) prepararea pentru restaurările cu răşini în cavităţile profunde
 c) prepararea pentru restaurările tranzitorii în tehnica „coafaj indirect”
d) prepararea pentru restaurările tranzitorii în tehnica „coafaj direct”
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
383. Tehnica de instrumentare cu aer abraziune are următoarele caracterisici: e
a) nu poate îndepărta resturile mari de amalgam şi cantităţi importante din
dentina cariilor profunde
a. tehnică incorectă poate provoca dilacerarea, embolizarea şi formarea unor
leziuni de decubit
b) produce margini rotunjite, contraindicate pentru restaurările care necesită
unghiuri marginale bine definite: amalgam, inlay de aur, compozit sau porţelan
c) nu înlocuieşte condiţionarea acidă necesară pentru sigilări şi restaurări
bioadezive
d) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
384. Tehnica de instrumentare cu aer abraziune are următoarele caracterisici: d
a) îndepărtează resturile mari de amalgam şi cantităţi importante din dentina
cariilor profunde
b) o tehnică corectă poate provoca dilacerarea, embolizarea şi formarea unor
leziuni de decubit
c) nu produce margini rotunjite, contraindicate pentru restaurările care necesită
unghiuri marginale bine definite: amalgam, inlay de aur, compozit sau porţelan
d) nu înlocuieşte condiţionarea acidă necesară pentru sigilări şi restaurări
bioadezive
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
385. Tehnica de instrumentare cu aer abraziune are următoarele caracterisici: b
a) îndepărtează resturile mari de amalgam şi cantităţi importante din dentina
cariilor profunde
b) tehnică incorectă poate provoca dilacerarea, embolizarea şi formarea unor
leziuni de decubit
c) nu produce margini rotunjite, contraindicate pentru restaurările care necesită
unghiuri marginale bine definite: amalgam, inlay de aur, compozit sau porţelan
d) înlocuieşte condiţionarea acidă necesară pentru sigilări şi restaurări
bioadezive.
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
386. Tehnica de instrumentare cu aer abraziune are următoarele caracterisici: c
a) îndepărtează resturile mari de amalgam şi cantităţi importante din dentina
cariilor profunde
a. tehnicăcorectă poate provoca dilacerarea, embolizarea şi formarea unor
leziuni de decubit
b) produce margini rotunjite, contraindicate pentru restaurările care necesită
unghiuri marginale bine definite: amalgam, inlay de aur, compozit sau porţelan
c) înlocuieşte condiţionarea acidă necesară pentru sigilări şi restaurări
bioadezive
d) toate afirmaţiile de mai susu sunt adevărate
387. Tehnica de instrumentare cu aer abraziune are următoarele caracterisici: e
a) îndepărtează resturile mari de amalgam şi cantităţi importante din dentina
cariilor profunde
 b) o tehnică corectă poate provoca dilacerarea, embolizarea şi formarea unor
leziuni de decubit
c) nu produce margini rotunjite, contraindicate pentru restaurările care necesită
unghiuri marginale bine definite: amalgam, inlay de aur, compozit sau porţelan
d) înlocuieşte condiţionarea acidă necesară pentru sigilări şi restaurări
bioadezive
e) nicio afirmaţie de mai sus nu este adevărată
388. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul e
restaurator va apela la designuri conservative care vor avea următoarele
caracteristici:
a) fisurile necariate vor fi sigilate în loc să fie eradicate
b) marginile proximale nu se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând îngust decât lat
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare nu va fi
îndepărtat decât dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
389. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul e
restaurator va apela la designuri conservative care vor avea următoarele
caracteristici:
a) fisurile necariate vor fi eradicate
b) marginile proximale se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând lat decât îngust
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare va fi
îndepărtat dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
390. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul b
restaurator va apela la designuri conservative care vor avea următoarele
caracteristici:
a) fisurile necariate vor fi eradicate
b) marginile proximale nu se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând lat decât îngust
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare va fi
îndepărtat dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
391. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul a
restaurator va apela la designuri conservative care voravea următoarele
caracteristici:
a) fisurile necariate vor fi sigilate
b) marginile proximale se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând lat decât îngust
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare va fi
îndepărtat dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
392. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul c
restaurator va apela la designuri conservative care voravea următoarele
caracteristici:
 a) fisurile necariate vor fi eradicate
b) marginile proximale se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând îngust decât larg
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare va fi
îndepărtat dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
393. În funcţie de gradul de implicare dentinară şi afectare ocluzală, tratamentul d
restaurator va apela la designuri conservative care voravea următoarele
caracteristici:
a) fisurile necariate vor fi eradicate
b) marginile proximale se vor extinde până la nivelul crestelor marginale
c) orice istm ocluzal va fi mai curând lat decât îngust
d) smalţul subminat deoarece se va sprijini pe materialul de restaurare nu va fi
îndepărtat dacă este foarte subţire
e) toate afirmaţiile de mai sus nu sunt adevărate
394. În cazul cariilor ocluzale sigilarea este indicată: a
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate fără afectare dentinară vizibilă
radiografic la un pacient care nu are mai mult de două leziuni carioase.
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate unde biopsia a demonstrat că
leziunea se limitează numai la smalţ, la un pacient cu nu mai mult de 2 leziuni
carioase
c) după excizia bioptică în smalţ când observăm o extindere laterală minimă în
dentină, iar marginile nu sunt în contact ocluzal.
d) după excizia bioptică, când leziunea se extinde lateral în dentină de-a lungul
JSD, iar marginile cavităţii sunt în contact ocluzal.
e) după excizia bioptică cu o radiotransparenţă extinsă în dentină şi o afectare
laterală semnificativă de-a lungul JSD, rămânând puţine fisuri în jurul cavităţii
395. În cazul cariilor ocluzale restaurarea sigilantă combinată cu răşină compozită şi b
sigilant este indicată:
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate fără afectare dentinară vizibilă
radiografic la un pacient care nu are mai mult de două leziuni carioase
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate unde biopsia a demonstrat că
leziunea se limitează numai la smalţ, la un pacient cu nu mai mult de 2 leziuni
carioase
c) după excizia bioptică în smalţ când observăm o extindere laterală minimă în
dentină, iar marginile nu sunt în contact ocluzal
d) după excizia bioptică, când leziunea se extinde lateral în dentină de-a lungul
JSD, iar marginile cavităţii sunt în contact ocluzal.
e) după excizia bioptică cu o radiotransparenţă extinsă în dentină şi o afectare
laterală semnificativă de-a lungul JSD, rămânând puţine fisuri în jurul cavităţii.
396. În cazul cariilor ocluzale restaurarea sigilantă combinată cu galss-ionomer şi c
sigilant este indicată:
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate fără afectare dentinară vizibilă
radiografic la un pacient care nu are mai mult de două leziuni carioase
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate unde biopsia a demonstrat că
leziunea se limitează numai la smalţ, la un pacient cu nu mai mult de 2 leziuni
 carioase
c) după excizia bioptică în smalţ când observăm o extindere laterală minimă în
dentină, iar marginile nu sunt în contact ocluzal
d) după excizia bioptică, când leziunea se extinde lateral în dentină de-a lungul
JSD, iar marginile cavităţii sunt în contact ocluzal
e) după excizia bioptică cu o radiotransparenţă extinsă în dentină şi o afectare
laterală semnificativă de-a lungul JSD, rămânând puţine fisuri în jurul cavităţii
397. În cazul cariilor ocluzale restaurarea laminată este indicată: d
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate fără afectare dentinară vizibilă
radiografic la un pacient care nu are mai mult de două leziuni carioase
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate unde biopsia a demonstrat că
leziunea se limitează numai la smalţ, la un pacient cu nu mai mult de 2 leziuni
carioase
c) după excizia bioptică în smalţ când observăm o extindere laterală minimă în
dentină, iar marginile nu sunt în contact ocluzal
d) după excizia bioptică, când leziunea se extinde lateral în dentină de-a lungul
JSD, iar marginile cavităţii sunt în contact ocluzal
e) după excizia bioptică cu o radiotransparenţă extinsă în dentină şi o afectare
laterală semnificativă de-a lungul JSD, rămânând puţine fisuri în jurul cavităţii
398. Expectativa este o componentă a modelului medical în terapia cariei în următoarele a
situaţii clinice:
a) în cazul unei fisuri sănătoase la orice grup de vârstă cu nici o carie activă la
dinţii erupţi de mai mult de 2 ani
b) fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani
înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
c) fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie
dentinară pe dintele respectiv
d) fisură colorată şi decalcificată la pacient peste 20 de ani fără alte carii active
şi fără dovezi radiografice de carie dentinară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
399. Expectativa este o componentă a modelului medical în terapia cariei în următoarele d
situaţii clinice:
a) fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani
înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
b) fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie
dentinară pe dintele respectiv
c) fisură colorată şi decalcificată la pacient peste 20 de ani fără alte carii active
şi fără dovezi radiografice de carie dentinară
d) în cazul unei fisuri colorate la pacienţi peste 20 de ani fără alte carii active şi
fără nici o dovadă radiografică de carii dentinare
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
400. Expectativa este o componentă a modelului medical în terapia cariei în următoarele c
situaţii clinice:
a) fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani
înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
b) fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie
 dentinară pe dintele respectiv
c) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
d) fisură colorată şi decalcificată la pacient peste 20 de ani fără alte carii active
şi fără dovezi radiografice de carie dentinară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
401. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie sigilarea fisurilor a
în următoarele situaţii clinice:
a) fisură sănătoasă la pacienţi sub 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai puţin de 2 ani
înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
b) fisură sănătoasă la pacienţi peste 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai mult de 2
ani înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
c) fisură colorată la pacienţi peste 20 de ani cu dovezi radiografice de carie
dentinară pe dintele respectiv
d) fisură colorată şi decalcificată la pacient sub 20 de ani fără alte carii active şi
fără dovezi radiografice de carie dentinară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
402. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie sigilarea fisurilor c
în următoarele situaţii clinice:
a) fisură sănătoasă la pacienţi peste 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai mult de 2
ani înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
c) fisură colorată la pacienţi sub 20 de ani fără dovezi radiografice de carie
dentinară pe dintele respectiv
d) fisură colorată şi decalcificată la pacient sub 20 de ani fără alte carii active şi
fără dovezi radiografice de carie dentinară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
403. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie sigilarea fisurilor b
în următoarele situaţii clinice:
a) fisură sănătoasă la pacienţi peste 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai mult de 2
ani înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
b) fisură colorată şi decalcificată la pacient peste 20 de ani fără alte carii active
şi fără dovezi radiografice de carie dentinară
c) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
d) fisură colorată şi decalcificată la pacient sub 20 de ani fără alte carii active şi
fără dovezi radiografice de carie dentinară
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
404. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de răşină b
compozită şi sigilant fisural în următoarele situaţii clinice:
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
 dovadă radiografică de carii dentinare
b) fisură colorată şi demineralizată la pacienţi sub 20 de ani
c) fisură colorată şi decalcificată în cazul unor dovezi radiografice de carie
limitată în dentină
d) fisură cavitară în leziunile mici, care după îndepărtarea ţesuturilor se întind şi
în dentină, restaurarea nefiind subiectul stress-ului ocluzal
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
405. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de răşină a
compozită şi sigilant fisural în următoarele situaţii clinice:
a) fisură cavitară în leziunile mici care rămân în smalţ după îndepărtarea
ţesuturilor afectate
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
c) fisură colorată şi decalcificată în cazul unor dovezi radiografice de carie
limitată în dentină
d) fisură cavitară în leziunile mici, care după îndepărtarea ţesuturilor se întind şi
în dentină, restaurarea nefiind subiectul stress-ului ocluzal
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
406. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de c
ciment glass-ionomer şi sigilant fisural în următoarele situaţii clinice:
a) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
b) fisură sănătoasă la pacienţi peste 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai mult de 2
ani înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
c) fisură colorată şi decalcificată în cazul unor dovezi radiografice de carie
limitată în dentină
d) fisură cavitară în leziunile mici care rămân în smalţ după îndepărtarea
ţesuturilor afectate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
407. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de a
ciment glass-ionomer şi sigilant fisural în următoarele situaţii clinice:
a) fisură cavitară în leziunile mici, care după îndepărtarea ţesuturilor se întind şi
în dentină, restaurarea nefiind subiectul stress-ului ocluzal
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
c) fisură sănătoasă la pacienţi peste 20 de ani pe dinţi erupţi cu mai mult de 2
ani înainte, cu multiple carii prezente în gură şi cu stare generală afectată
d) fisură cavitară în leziunile mici care rămân în smalţ după îndepărtarea
ţesuturilor afectate
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
408. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de a
restaurări laminate în următoarele situaţii clinice:
a) fisură colorată şi decalcificată, leziunile extinzându-se într-o zonă bine
 delimitată a sistemului fisural cu dovada radiografică a cariei în dentină, restaurarea
fiind subiectul contactului ocluzal
b) fisură cavitară în leziunile mici care rămân în smalţ după îndepărtarea
ţesuturilor afectate
c) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu nici o
dovadă radiografică de carii dentinare
d) fisură cavitară în leziunile mici, care după îndepărtarea ţesuturilor se întind şi
în dentină, restaurarea nefiind subiectul stress-ului ocluzal
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
409. În managementul terapeutic al cariilor fisurale avem la dispoziţie aplicarea de d
restaurări laminate în următoarele situaţii clinice:
a) fisură cavitară în leziunile mici care rămân în smalţ după îndepărtarea
ţesuturilor afectate
b) în cazul unei fisuri colorate şi decalcificate la pacienţi peste 20 de ani,
motivaţi asupra necesităţii şedinţelor de reevaluare, fără alte carii active cu
nici o dovadă radiografică de carii dentinare
c) fisură colorată şi decalcificată în cazul unor dovezi radiografice de carie
limitată în dentină
d) fisură cavitară în leziuni unde zona de dentină este mai puţin extinsă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
410. Obiectivele terapeutice globale în managementul bolii carioase sunt: e
a) regenerare
b) reparaţie
c) restaurare
d) reabilitare protetică
e) toate răspunsurile de mai sus sunt adevărate
411. Ca obiectiv teraputic în managementul bolii carioase, reparaţia presupune: d
a) „restituio ad integrum”: revenire completă la starea de sănătate
b) refacerea artificială parţială a morfologiei funcţionale a dintelui
c) refacerea artificială completă a dintelui
d) „îmbunătăţire” a status-ului dar cu persistenţa unor cicatrici
e) niciuna dintre afirmaţii nu este adevărată
412. În cadrul obiectivelor terapiei etiologice preventiv/terapeutice în ce priveşte c
modificarea biofilmului cariogen acţionează următoarele intervenţii:
a) modificarea dietei
b) stimularea secreţiei salivare
c) biologică: probiotice
d) aplicarea substanţelor ce induc remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
413. În cadrul obiectivelor terapiei etiologice preventiv/terapeutice în ce priveşte c
modificarea biofilmului cariogen acţionează următoarele intervenţii:
a) aplicarea substanţelor ce induc remineralizarea
b) stimularea secreţiei salivare
c) mecanică: igiena orală
d) înlocuitori ai zahărului
 e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
414. În cadrul obiectivelor terapiei etiologice preventiv/terapeutice în ce priveşte c
modificarea biofilmului cariogen acţionează următoarele intervenţii:
a) aplicarea substanţelor ce induc remineralizarea
b) sigilanţi
c) chimică: antimicrobiene
d) înlocuitori ai zahărului
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt corecte
415. După un periaj corect: d
a) un biofilm tânăr se organizează după 4 ore
b) un biofilm tânăr devine matur după 12 ore
c) un biofilm tînăr se organizează după 6 ore
d) un biofilm tânăr devine matur după 8 ore
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
416. În terapia de resetare startegică a biofilmului oral, utilizarea povidone iodinei este e
contraindicată la:
a) cei cunoscuţi cu alergii la iod
b) alergii „combinate”: care pot să nu fie provocate de iod
c) femei însărcinate/care alăptează
d) pacienţi care nu pot expectora
e) toate afirmaţiilde mai susu sunt adevărate
417. Extractele de Rădăcina de lemn dulce(C3): a
a) ucide selectiv speciile cariogenice Gr. +
b) nu ucide selectiv speciile parodontopatogene
c) nu încetineşte formarea biofilmului
d) afectează bacteriile comensale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
418. Extractele de Rădăcina de lemn dulce(C3): b
a) nu ucide selectiv speciile cariogenice Gr. +
b) ucide selectiv speciile parodontopatogene
c) nu încetineşte formarea biofilmului
d) afectează bacteriile comensale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
419. Extractele de Rădăcina de lemn dulce(C3): c
a) nu ucide selectiv speciile cariogenice Gr. +
b) nu ucide selectiv speciile parodontopatogene
c) încetineşte formarea biofilmului
d) afectează bacteriile comensale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
420. Extractele de Rădăcina de lemn dulce(C3): d
a) nu ucide selectiv speciile cariogenice Gr. +
b) nu ucide selectiv speciile parodontopatogene
c) nu încetineşte formarea biofilmului
d) nu afectează bacteriile comensale
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
421. Utilizarea bicarbonatului de sodiu în etapa de resetare strategică a biofilmului oral b
 are următoarele caracteristici:
a) are o abrazivitate crescută
b) este antibacterian
c) nu schimbă pH-ul în mod dramatic
d) la început are un gust plăcut
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
422. Utilizarea bicarbonatului de sodiu în etapa de resetare strategică a biofilmului oral a
are următoarele caracteristici:
a) are o abrazivitate redusă
b) nu este antibacterian
c) nu schimbă pH-ul în mod dramatic
d) la început are un gust plăcut
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
423. Utilizarea bicarbonatului de sodiu în etapa de resetare strategică a biofilmului oral c
are următoarele caracteristici:
a) are o abrazivitate crescută
b) nu este antibacterian
c) schimbă pH-ul în mod dramatic
d) la început are un gust plăcut
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
424. Utilizarea bicarbonatului de sodiu în etapa de resetare strategică a biofilmului oral d
are următoarele caracteristici:
a) are o abrazivitate crescută
b) nu este antibacterian
c) nu schimbă pH-ul în mod dramatic
d) la început nu are un gust plăcut
e) toate afirmaţiilde mai sus sunt false
425. Clătirile cu digluconat de clorhexidină se administrează după următorul protocol c
terapeutic:
a) un regim de 7 zile este îndeajuns pentru a suprima infecţia cu S. mutans
timp de 5 săptămâni
b) un regim de 1 lună este îndeajuns pentru a suprima infecţia cu S. mutans
timp de 2 luni
c) un regim de 14 zile este îndeajuns pentru a suprima infecţia cu S. mutans
timp de 12-20 de săptămâni
d) regimul de administrare este permanent
e) un regim de 14 zile este îndeajuns pentru a suprima infecţia cu S. mutans
timp de 6 luni
426. Protocolul recomandat în utilizarea gumelor de mestecat ce conţin xylitol este a
următorul
a) consumarea a 2 bucăţi de gumă cu Xylitol de 3-5 ori/zi de la 5 la 10 minute/
şedinţa
b) consumarea a 3 bucăţi de gumă cu Xylitol de 2 ori/zi de la 5 la 10 minute/
şedinţa
c) consumarea a 4 bucăţi de gumă cu Xylitol de 6 ori/zi de la 5 la 10 minute/
şedinţa
 d) consumarea fără restricţie privind cantitatea şi frecvenţa
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
427. Xylitolul acţionează prin următoarele mecanisme: e
a) controlează Str. Mutans anulând adezivitatea acestora
b) ajută la remineralizarea leziunilor incipiente
c) pe termen lung este inhibată dezvoltarea Lactobacillilor
d) reduce consistenţa biofilmului bacterian
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
428. Xylitolul acţionează prin următoarele mecanisme: b
a) nu controlează adezivitatea Str. Mutans
b) ajută la remineralizarea leziunilor incipiente
c) pe termen lung nu este inhibată dezvoltarea Lactobacillilor
d) creşte consistenţa biofilmului bacterian
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
429. Xylitolul acţionează prin următoarele mecanisme: a
a) controlează Str. Mutans anulând adezivitatea acestora
b) nu ajută la remineralizarea leziunilor incipiente
c) pe termen lung nu este inhibată dezvoltarea Lactobacillilor
d) creşte consistenţa biofilmului bacterian
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
430. Xylitolul acţionează prin următoarele mecanisme: c
a) nu controlează adezivitatea Str. Mutans
b) nu ajută la remineralizarea leziunilor incipiente
c) pe termen lung este inhibată dezvoltarea Lactobacillilor
d) creşte consistenţa biofilmului bacterian
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
431. Xylitolul acţionează prin următoarele mecanisme: d
a) nu controlează adezivitatea Str. Mutans
b) nu ajută la remineralizarea leziunilor incipiente
c) pe termen lung nu este inhibată dezvoltarea Lactobacillilor
d) reduce consistenţa biofilmului bacterian
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
432. Derivaţii de caseină(CPP) din produsele de remineralizare tip Recaldent au e
următoarele caracteristici:
a) nu sunt vâscoase
b) nu aderă la biofilmul bacterian
c) calciul şi fosfatul nu sunt păstrate într-o formă solubilă
d) nu „se leagă” la calciu şi fosfat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
433. Derivaţii de caseină(CPP) din produsele de remineralizare tip Recaldent au a
următoarele caracteristici:
a) sunt foarte vâscoase
b) nu aderă la biofilmul bacterian
c) calciul şi fosfatul nu sunt păstrate într-o formă solubilă
d) nu „se leagă” la calciu şi fosfat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
434. Derivaţii de caseină(CPP) din produsele de remineralizare tip Recaldent au b
următoarele caracteristici:
a) nu sunt vâscoase
b) aderă la biofilmul bacterian
c) calciul şi fosfatul nu sunt păstrate într-o formă solubilă
d) nu „se leagă” la calciu şi fosfat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
435. Derivaţii de caseină(CPP) din produsele de remineralizare tip Recaldent au c
următoarele caracteristici:
a) nu sunt vâscoase
b) nu aderă la biofilmul bacterian
c) calciul şi fosfatul sunt păstrate într-o formă solubilă
d) nu „se leagă” la calciu şi fosfat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
436. Derivaţii de caseină(CPP) din produsele de remineralizare tip Recaldent au d
următoarele caracteristici:
a) nu sunt vâscoase
b) nu aderă la biofilmul bacterian
c) calciul şi fosfatul nu sunt păstrate într-o formă solubilă
d) „se leagă” la calciu şi fosfat
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
437. Preparatul ReminPro acţionează prin următoarele mecanisme: e
a) desensibilizant
b) neutralizează acizii
c) netezeşte suprafaţa dentară
d) susţine remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
438. Preparatul ReminPro acţionează prin următoarele mecanisme: d
a) nu este desensibilizant
b) nu neutralizează acizii
c) aspreşte suprafaţa dentară
d) susţine remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
439. Preparatul ReminPro acţionează prin următoarele mecanisme: c
a) nu este desensibilizant
b) nu neutralizează acizii
c) netezeşte suprafaţa dentară
d) nu susţine remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
440. Preparatul ReminPro acţionează prin următoarele mecanisme: b
a) nu este desensibilizant
b) neutralizează acizii
c) aspreşte suprafaţa dentară
d) nu susţine remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
441. Preparatul ReminPro acţionează prin următoarele mecanisme: a
 a) este desensibilizant
b) nu neutralizează acizii
c) aspreşte suprafaţa dentară
d) nu susţine remineralizarea
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
442. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. e
a) blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) încarcă permanent saliva cu ioni de calciu şi fosfat
d) accelerează creşterea pH-ului
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
443. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. e
a) nu blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului nu se formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) elimină permanent din saliva ionii de calciu şi fosfat
d) scade pH-ul
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt false
444. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. a
a) blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului nu formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) elimină permanent din saliva ionii de calciu şi fosfat
d) scade pH-ul
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
445. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. b
a) nu blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului se formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) elimină permanent din saliva ionii de calciu şi fosfat
d) scade pH-ul
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
446. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. c
a) nu blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului nu se formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) încarcă permanent saliva cu ioni de calciu şi fosfat
d) scade pH-ul
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
447. Tehnologia NovaMin acţionează prin următoarele mecanisme. d
a) nu blochează tubulii dentinari
b) pe suprafaţa smalţului nu se formează un strat de hidroxicarbonatapatită
c) elimină permanent din saliva ionii de calciu şi fosfat
d) accelerează creşterea pH-ului
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
448. Ozono-terapia în cariile radiculare acţionează astfel: e
a) neutralizează aproape tot acidul produs de bacterii
b) penetrează cementul şi dentina cariate
c) reduce considerabil nevoia unei restaurări
d) economie tisulară maximă
 e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
449. Ozono-terapia în cariile radiculare acţionează astfel: d
a) nu neutralizează deloc acidul produs de bacterii
b) nu penetrează cementul şi dentina cariate
c) nu reduce nevoia unei restaurări
d) economie tisulară maximă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
450. Ozono-terapia în cariile radiculare acţionează astfel: c
a) nu neutralizează deloc acidul produs de bacterii
b) nu penetrează cementul şi dentina cariate
c) reduce considerabil nevoia unei restaurări
d) economie tisulară minimă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
451. Ozono-terapia în cariile radiculare acţionează astfel: b
a) nu neutralizează deloc acidul produs de bacterii
b) penetrează cementul şi dentina cariate
c) nu reduce nevoia unei restaurări
d) economie tisulară minimă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate
452. Ozono-terapia în cariile radiculare acţionează astfel: a
a) neutralizează aproape tot acidul produs de bacterii
b) nu penetrează cementul şi dentina cariate
c) nu reduce nevoia unei restaurări
d) economie tisulară minimă
e) toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate