Universitatea din Bucureşti 15.07.

2017
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2017

Domeniul de licenţă - Matematică
√ √
I. Algebră. Fie mulţimea A = {a + b 3 2 | a, b ∈ Q} şi fie z = 1 + 3 2. Să se arate că:
(a)z 3 − 3z 2 + 3z = 3.
(b)Toate rădăcinile reale ale ecuaţiei x6 − 3x3 + 2 = 0 se găsesc ı̂n mulţimea A.
(c)Mulţimea A este parte stabilă ı̂n raport cu adunarea numerelor reale şi (A, +) este grup abelian.
(d)z2 ∈/ A.
p
II. Analiză. Fie funcţiile fn : R → R, fn (x) = n xn + (1 − x)n , unde n ∈ N, n ≥ 2.
(a) Să se determine ecuaţiile asimptotelor la graficul funcţiei f2 .
(b) Să se determine punctele de extrem local ale funcţiei f3 .
(c) Să se studieze continuitatea funcţiei f : R → R, f (x) = lim fn (x).
n→∞
Z1
1
(d) Să se calculeze I = dx.
f2 (x)
0

III. Geometrie. În planul de coordonate xOy se consideră punctele A(a, 0), B(−a, 0), C(0, a) şi
D(0, b), unde a, b > 0 şi pătratul ADEF , cu punctele E şi F situate ı̂n cadranul I (ambele coordonate
strict pozitive).
−→ −→ −→
(a) Exprimaţi vectorul OE ı̂n funcţie de vectorii OA şi OD.
(b) Arătaţi că punctele B, C, E sunt coliniare.
(c) Arătaţi că ariile triunghiurilor F CO şi EBO sunt egale.
IV. Informatică.
Considerăm triunghiul infinit de mai jos, format din numere naturale:
1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21
... ........ ....... ........ ....... ........ ....... ....... ...
Spunem că perechea de numere (x, y) este adiacenţă dacă x şi y sunt vecini pe aceeaşi linie sau pe
diagonală, pe linii consecutive. Spre exemplu, (8,9), (12,8) şi (8,13) sunt adiacenţe, dar (8,14) sau
(18,8) nu sunt adiacenţe.
Numim drum de la x la y de lungime p − 1, cu p ≥ 1, o secvenţă de numere x1 x2 x3 . . . xp , cu
x = x1 şi y = xp şi cu proprietatea că toate perechile (xi , xi+1 ), cu i de la 1 la p − 1, sunt adiacenţe.
Scrieţi un program, ı̂ntr-unul dintre limbajele de programare studiate ı̂n liceu (Pascal,C,C++), care
primeşte ca date de intrare 2 numere naturale nenule x şi y şi afişează un drum de la x la y de lungime
minimă. Spre exemplu, 1 2 5 8 13 este un drum de lungime minimă de la 1 la 13.
Notă: Se vor descrie informal detaliile algoritmului folosit şi ale implementării sub formă de program:
semnificaţia variabilelor, a structurilor de date, a structurilor repetitive, a instrucţiunilor condiţionale.

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 15.07.2017
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2017

Domeniul de licenţă - Matematică

Barem

I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Verificarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√
(b) Ecuaţia are două rădăcini reale: 1, 3 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) A parte stabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(A, +) - grup abelian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√
(d) z 2 ∈
/A⇔ 34∈ / A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5 p
√
Demonstraţia 3 4 ∈ / A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,5 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
(a) y = 2x − 22 asimptotă oblică spre +∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
y = − 2x + 22 asimptotă oblică spre −∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(b) Calculul lui f30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
x = 1/2 punct de extrem local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(
1 − x x ∈ (−∞, 1/2]
(c) f (x) = .............................................................. 2 p
x x ∈ (1/2, ∞)
f este continuă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
(d) I = 2 ln( 2 + 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Determinarea coordonatelor punctului E : (b, a + b)
(analitic sau folosind congruenţe de triunghiuri) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
−→ −→ −→
b
Scrierea vectorului OE= a OA + a+b
b OD (dacă au fost determinate mai ı̂ntâi coordonatele lui E) 2p
−→
Dacă se obţine scrierea vectorului OE direct prin metode vectoriale se acordă 4 puncte
(b) Scrierea condiţiei de coliniaritate (analitic, vectorial, etc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Demonstrarea coliniarităţii (finalizarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(c) Determinarea coordonatelor punctului F : (a + b, a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Calculul ariilor celor două triunghiuri şi demonstrarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(*) Pentru o soluţie care tratează corect doar cazul particular a = b se acordă 7 puncte. Pentru o soluţie
care tratează corect şi complet cazul general fără a aminti de cazul particular se va acorda punctajul
maxim. Orice altă soluţie completă (transformări geometrice, numere complexe, etc.) va fi notată cu
punctaj maxim.
IV. Informatică. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Tratarea celor trei cazuri x < y, x = y, x > y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Determinarea nivelului pe care se află un număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Determinarea corectă a tuturor vecinilor (adiacenţelor) unui număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Afişarea unui drum corect pentru orice x şi y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Afişarea unui drum corect minim pentru orice x şi y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Corectitudinea limbajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Explicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Universitatea din Bucureşti 22.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă - Matematică
!
2 1
I. Algebră. Fie matricea A = ∈ M2 (R).
3 2
(a) Să se calculeze 2A2 − 3A.
(b) Să se arate că (2A2 − 3A)A = A(2A2 − 3A).
(c) Să se determine toate matricele X ∈ M2 (R) pentru care AX = XA.
(d) Să se arate că mulţimea C = {X ∈ M2 (R)| AX = XA} este parte stabilă ı̂n raport cu adunarea şi
ı̂nmulţirea matricelor şi că C este inel ı̂mpreună cu aceste operaţii.
(e) Să se arate că An 6= I2 pentru orice n ∈ N∗ .
II. Analiză. Fie funcţia f : R → R, f (x) = ex (x2 − 5x + 7).
(a) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre −∞ la graficul funcţiei f şi punctele de extrem local ale acestei
funcţii.
(b) Să se arate că pentru orice n ∈ N∗ ecuaţia f (n) (x) = 0 are două soluţii reale, unde f (n) este derivata
de ordinul n a funcţiei f .
Z1
(c) Calculaţi I = f (x) dx.
0
Z2
1
(d) Demonstraţi că lim n (f (x))n dx = 0.
n→∞ 9
1
III. Geometrie. Fie ABCDEF un hexagon regulat de latură 2.
(a) Calculaţi aria triunghiului ACE.
−→ −→
(b) Calculaţi | AC + BD |.
AM CN
(c) Pe segmentele (AC) şi (CE) se consideră punctele M respectiv N astfel ı̂ncât AC = CE = k.
Determinaţi numărul k astfel ı̂ncât punctele B, N şi M să fie coliniare.
IV. Informatică.
Se dă un şir de n numere ı̂ntregi, cu n număr natural nenul, mai mic decât 32000. Se elimină primul
element din şir şi toate elementele şirului aflate pe poziţii care reprezintă numere prime, ı̂n ordinea crescătoare
a poziţiilor. Operaţia se repetă cu elementele rămase ı̂n şir, repoziţionate după eliminarea celorlalte, până
când este eliminat şi ultimul element rămas. Să se scrie un program care afişează elementele şirului iniţial,
ı̂n ordinea ı̂n care au fost eliminate conform algoritmului descris mai sus.
Exemplul 1. Pentru n = 10 şi şirul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 programul va afişa 1 2 3 5 7 4 6 8 10 9.
Exemplul 2. Pentru n = 20 şi şirul 4, 23, 16, −7, 89, 115, 23, 11, 15, 2, −8, −9, 21, 0, 75, 23, 32, −1, 4, 5
programul va afişa 4 23 16 89 23 −8 21 32 4 −7 115 11 2 0 5 15 −9 75 −1 23.
Notă: Programele vor fi scrise ı̂ntr-unul dintre limbajele de programare studiate ı̂n liceu (Pascal, C, C++).
Pentru fiecare soluţie se vor descrie informal detaliile algoritmului folosit şi ale implementării sub formă de pro-
gram: semnificaţia variabilelor, a structurilor de date, a structurilor repetitive, a instrucţiunilor condiţionale.
Timp de lucru 3 ore.
Universitatea din Bucureşti 22.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă - Matematică

Barem

I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
!
8 5
(a) Calculul lui 2A2 − 3A: .............................................................2 p
15 8
(b) Verificarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
!
x y
(c) Determinarea matricelor X: , cu x, y ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
3y x
(d) C parte stabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(C, +, ·) - inel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(e) An 6= I2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) y = 0 asimptotă orizontală spre −∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
x = 1 şi x = 2 puncte de extrem local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(b) Calculul derivatei de ordinul n: f (n) (x) = ex (x2 + (2n − 5)x + (n2 − 6n + 7)) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Ecuaţia x2 + (2n − 5)x + (n2 − 6n + 7) = 0 are două rădăcini reale ∀ n ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 p
(c) I = 8e − 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Demonstrarea inegalităţii 0 ≤ f (x) ≤ 3e, ∀ x ∈ [1, 2] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Calculul limitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√
(a) Calculul ariei triunghiului ACE (3 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
−→ −→
(b) | AC + BD | = 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
(c) k = √13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p

IV. Informatică. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p

Generarea tuturor numerelor prime până la n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Eliminarea corectă a elementelor pentru o iteraţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Efectuarea tuturor iteraţiilor pentru obţinerea soluţiei corecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Programele nu au greşeli de limbaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Claritatea rezolvărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p

1
Universitatea din Bucureşti 18.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă - Matematică
I. Algebră. Fie ecuaţia (m + 1)x2 − (2m + 1)x − 2m = 0, unde m ∈ R \ {−1}.
(a) Determinaţi rădăcinile reale ale ecuaţiei pentru m = 1.
(b) Determinaţi valorile parametrului m astfel ı̂ncât ecuaţia să aibă toate rădăcinile reale.
(c) Determinaţi valorile parametrului m astfel ı̂ncât x21 + x22 = −8, unde x1 , x2 sunt rădăcinile complexe
ale ecuaţiei.
(d) Să se determine toate valorile ı̂ntregi ale lui m pentru care ambele rădăcini ale ecuaţiei sunt ı̂ntregi.
1 − e−x


 , dacă x < 0 Z2
x

 f (x)
II. Analiză. Fie f : R → R, f (x) = a dacă x = 0 , a ∈ R şi In = dx, ∀ n ∈ N.
xn
 ln(1 + x) dacă x > 0


 1
x
(a) Determinaţi a astfel ı̂ncât funcţia f să fie continuă.
(b) Arătaţi că dacă funcţia f este continuă, atunci ea este şi derivabilă.
(c) Demonstraţi că f (x) ∈ (0, 1), ∀ x > 0.
3 4
(d) Arătaţi că I1 = ln .
2 3
(e) Demonstraţi că şirul (In )n∈N este descrescător şi că lim In = 0.
n→∞
III. Geometrie. Considerăm paralelogramul ABCD.
−→ −→ −→ −→
(a) Fie E un punct cu proprietatea că CE= 2 DE şi fie F un punct cu proprietatea că AF = −2 BF .
−→ −→ −→
Determinaţi x, y ∈ R pentru care EF = x AB +y AC.
(b) Demonstraţi că AC 2 + BD2 = 2(AB 2 + AD2 ).
(c) Presupunem că există un punct M pentru care M A2 + M C 2 = M B 2 + M D2 . Demonstraţi că, ı̂n
acest caz, ABCD este dreptunghi.
IV. Informatică.
(a) Să se arate că orice număr natural nenul se poate scrie ı̂n mod unic ca o sumă de puteri ale lui 2 care
nu se repetă (exemplu: 77 = 20 + 22 + 23 + 26 ).
(b) Numerele naturale de la 1 la 255 se codifică astfel:
– puterile lui 2 se reprezintă prin literele: a = 1, b = 2, c = 4, d = 8, e = 16, f = 32, g = 64,
h = 128;
– orice alt număr din intervalul menţionat va fi reprezentat ca o combinaţie de aceste litere, aranjate
ı̂n ordine alfabetică, ı̂n care orice literă apare cel mult o singură dată, astfel ı̂ncât suma valorilor
acestor litere să fie egală cu valoarea numărului (exemplu: acdg = 77).
Să se scrie un program care, citind două şiruri de caractere ce reprezintă numere ı̂n convenţia de
mai sus, să scrie, la ieşire, şirul ce reprezintă suma numerelor astfel reprezentate (exemplu: dacă la
intrare programul primeşte şirurile acdg şi ac atunci, la ieşire, va scrie beg). Şirurile de intrare sunt
alese astfel ı̂ncât suma numerelor pe care le reprezintă să fie mai mică sau egală cu 255.
Este posibil ca programul să calculeze şirul de ieşire fără a transforma şirurile ı̂n numere? Dacă
da, daţi o astfel de soluţie.
Notă: Programele vor fi scrise ı̂ntr-unul dintre limbajele de programare studiate ı̂n liceu (Pascal, C, C++).
Pentru fiecare soluţie se vor descrie informal detaliile algoritmului folosit şi ale implementării sub formă de pro-
gram: semnificaţia variabilelor, a structurilor de date, a structurilor repetitive, a instrucţiunilor condiţionale.
Timp de lucru 3 ore.
Universitatea din Bucureşti 18.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă - Matematică

Barem

I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Calculul rădăcinilor: 2 şi −1/2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√ √
(b) Determinarea lui m: m ∈ (−∞, −1) ∪ (−1, −3−6 6 ] ∪ [ −3+6 6 , +∞) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
(c) Determinarea lui m: m = −3/4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Determinarea lui m ∈ Z astfel ı̂ncât ecuaţia are rădăcini ı̂ntregi: m ∈ {0, −2} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) f este continuă pe R \ {0} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5 p
Studiul continuităţii ı̂n 0 şi a = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1,5 p
(b) Studiul derivabilităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) Demonstrarea apartenenţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Calculul integralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(e) Monotonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Calculul limitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Determinarea poziţiei punctelor E şi F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
x = 38 , y = −1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(b) Enunţarea sau utilizarea unei teoreme care permite demonstraţia (teorema cosinusului, teorema
medianei, etc.) sau reformularea problemei ı̂n limbaj analitic sau vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 p
Demonstrarea relaţiei din enunţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
IV. Informatică. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Numărul poate fi scris ca sumă de puteri ale lui 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Există cel puţin o scriere a numărului ı̂n care puterile lui 2 nu se repetă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Această scriere este unică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(b) Programul citeşte corect şirurile de caractere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul “adună” şirurile corect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul afişează corect şirul rezultat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul nu transformă şirurile ı̂n numere ci le “adună” direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programele nu au greşeli de limbaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Claritatea rezolvărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p

1
Universitatea din Bucureşti 23.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 1)

√
1. Valoarea√numărului complex (3 − i √2)3 este egală cu: √ √
A 9 − 25i 2 B 9 + 25i 2 C 6 + 15i 2 D −6 + 15i 2

2. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A un număr impar de elemente B un număr par de elemente C niciun element D o infinitate de
elemente

3. Fie polinomul P (X) = X 4 − 2X 3 + 3X 2 + mX + 2 cu coeficienţi complecşi. Polinomul P are

rădăcina 1 + i dacă:
A m=1 B m=2 C m = −2 D m = −1

4. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 4x − 3 · 2x − 4 = 0 este:

A 0 B 1 C 2 D 4
 
2 1
5. Inversa matricei A = ∈ M2 (R) este:
2 3
 1 3
− 41
      
2
1 −2 −1 1 0 4
A 1 1 B C D
2 3
−2 −3 0 1 − 12 1
2

6. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 1 B 5 C 8 D 10

7. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1
A 4e B 4e C 4e D 4e

2 − x2 − 2 cos x
8. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A 0 B ∞ C 12
D − 12

1 nπ
9. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4n 4
A crescător B decrescător C convergent D divergent
 Zx
1
10. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A −2x + y + 1 = 0 B −x + 2y + 1 = 0 C 2x − y + 1 = 0 D x − 2y + 1 = 0

−→ → −→ −→
11. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b− a B ~b+ a C a −~b D ~b − 2 a

12. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A 35 B − 53 C 45 D − 45

cos 15◦ − sin 15◦

13. Valoarea expresiei este:
√
tg 15◦ + ctg√15◦ √ √
2
A 2
B 23 C 8
2
D 4
3

14. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 1 B 13 C 2 D 12

15. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x − y + 5 = 0. Coordonatele punctului B,
simetricul lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (−1, 2) B (1, −2) C (1, 2) D (−1, −2)

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 23.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 2)

1. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 5 B 8 C 10 D 1

2. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1
A 4e B 4e C 4e D e
4

2 − x2 − 2 cos x
3. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A ∞ B 12 C − 12 D 0

1 nπ
4. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4n 4
A decrescător B convergent C divergent D crescător

Zx
1
5. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A −x + 2y + 1 = 0 B 2x − y + 1 = 0 C x − 2y + 1 = 0 D −2x + y + 1 = 0

−→ → −→ −→
6. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b+ a B a −~b C ~b − 2 a D ~b− a

7. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A − 35 B 45 C − 45 D 35

cos 15◦ − sin 15◦

8. Valoarea expresiei este:
√
tg 15◦ + ctg √
15◦ √ √
3
A 2
B 82 C 4
3
D 2
2
9. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 13 B 2 C 12 D 1

10. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x − y + 5 = 0. Coordonatele punctului B,
simetricul lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (1, −2) B (1, 2) C (−1, −2) D (−1, 2)

√ 3
11. Valoarea
√ numărului complex (3 − i√ 2) este egală cu: √ √
A 9 + 25i 2 B 6 + 15i 2 C −6 + 15i 2 D 9 − 25i 2

12. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A un număr par de elemente B niciun element C o infinitate de elemente D un număr impar de
elemente

13. Fie polinomul P (X) = X 4 − 2X 3 + 3X 2 + mX + 2 cu coeficienţi complecşi. Polinomul P are

rădăcina 1 + i dacă:
A m=2 B m = −2 C m = −1 D m=1

14. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 4x − 3 · 2x − 4 = 0 este:

A 1 B 2 C 4 D 0
 
2 1
15. Inversa matricei A = ∈ M2 (R) este:
2 3
 3
− 14 1
      
−2 −1 1 0 4 2
1
A B C D
−2 −3 0 1 − 12 1
2
1
2
1
3

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 23.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 3)

−→ −→
→ −→
1. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A a −~b B ~b − 2 a C ~b− a D ~b+ a

2. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A 45 B − 45 C 35 D − 35

cos 15◦ − sin 15◦

3. Valoarea expresiei este:
√
tg 15◦ + ctg √
15◦ √ √
2
A 8
B 43 C 2
2
D 2
3

4. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 2 B 12 C 1 D 13

5. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x−y +5 = 0. Coordonatele punctului B, simetricul
lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (1, 2) B (−1, −2) C (−1, 2) D (1, −2)

√
6. Valoarea√numărului complex (3 − i 2)√3 este egală cu: √ √
A 6 + 15i 2 B −6 + 15i 2 C 9 − 25i 2 D 9 + 25i 2

7. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A niciun element B o infinitate de elemente C un număr impar de elemente D un număr par
de elemente

8. Fie polinomul P (X) = X 4 − 2X 3 + 3X 2 + mX + 2 cu coeficienţi complecşi. Polinomul P are

rădăcina 1 + i dacă:
A m = −2 B m = −1 C m=1 D m=2

9. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 4x − 3 · 2x − 4 = 0 este:

A 2 B 4 C 0 D 1
  
2 1
10. Inversa matricei A = ∈ M2 (R) este:
2 3
 3
− 14 1
      
1 0 4 2
1 −2 −1
A B C D
0 1 − 12 1
2
1
2
1
3
−2 −3
11. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 8 B 10 C 1 D 5

12. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
A 4e B 4e C 4e D 1
4e

2 − x2 − 2 cos x
13. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A 12
B − 12 C 0 D ∞

1 nπ
14. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4 n 4
A convergent B divergent C crescător D decrescător

Zx
1
15. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A 2x − y + 1 = 0 B x − 2y + 1 = 0 C −2x + y + 1 = 0 D −x + 2y + 1 = 0

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 23.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 4)

−→ → −→ −→
1. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b − 2 a B ~b− a C ~b+ a D a −~b

2. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A − 45 B 35 C − 35 D 45

cos 15◦ − sin 15◦

3. Valoarea expresiei este:
√
tg 15◦ + ctg 15
√
◦
√ √
3
A 4
B 22 C 2
3
D 8
2

4. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 12 B 1 C 13 D 2

5. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x−y +5 = 0. Coordonatele punctului B, simetricul
lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (−1, −2) B (−1, 2) C (1, −2) D (1, 2)

6. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 10 B 1 C 5 D 8

7. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1 4
A 4e B 4e C 4e D e

2 − x2 − 2 cos x
8. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A − 12 B 0 C ∞ D 12

1 nπ
9. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4 n 4
A divergent B crescător C decrescător D convergent
 Zx
1
10. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A x − 2y + 1 = 0 B −2x + y + 1 = 0 C −x + 2y + 1 = 0 D 2x − y + 1 = 0

√ 3
11. Valoarea√numărului complex (3 − i √
2) este egală cu: √ √
A −6 + 15i 2 B 9 − 25i 2 C 9 + 25i 2 D 6 + 15i 2

12. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A o infinitate de elemente B un număr impar de elemente C un număr par de elemente D
niciun element

13. Fie polinomul P (X) = X 4 − 2X 3 + 3X 2 + mX + 2 cu coeficienţi complecşi. Polinomul P are

rădăcina 1 + i dacă:
A m = −1 B m=1 C m=2 D m = −2

14. Numărul soluţiilor reale ale ecuaţiei 4x − 3 · 2x − 4 = 0 este:

A 4 B 0 C 1 D 2
 
2 1
15. Inversa matricei A = ∈ M2 (R) este:
2 3
 3
− 14
  1     
4 2
1 −2 −1 1 0
A B C D
− 21 1
2
1
2
1
3
−2 −3 0 1

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 19.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 1)

2n + 3n + an
1. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (0, 1) B a ∈ (−4, 4) C a ∈ [0, 4) D a ∈ (−∞, 4)
p
x − |x2 + x|
2. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 1 B 2 C 3 D 4
3. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A ∅ B (3, ∞) C (−∞, 3) D R
R4 1
4. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A e−1 − e−2 B (e−1 − e−2 )/2 C 4(e−1 − e−2 ) D 2(e−1 − e−2 )
Zn
1 an
5. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A 0 B ln 2 C 1 D +∞
6. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 0, b = 6 B a = −4, b = 2 C a = 3, b = 9 D a = 4, b = 10

−−→ −→ −−→ −→
7. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A AB + 12 AC B 13 AB − 21 AC C 2AC − 3AB D 12 AC − 31 AB

8. Cercul ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral

√ are raza de 2. Aria triunghiului este egală cu: √
A 4π B 12 3 C 12 D 24 3

9. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin π
6
+ 2b este egal cu: √
3
A 1 B 12 C − 2
D 0

\ = 90◦ , se ştie că 2AB = CD şi că AC ⊥ BD.

10. În trapezul ABCD cu AB k CD şi m(BAD)
Valoarea lui BD
AC
este:
√ √
A 2 2 B 2 C 2 D 1
11. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A 1 B 4 C −4 D −1

12. Numărul soluţiilor complexe z ale ecuaţiei z 2 − 2z = −1 este:

A 0 B 1 C 3 D 2

 
2 1
13. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A niciuna B una C două D o infinitate

14. Fie sistemul de ecuaţii ı̂n numere ı̂ntregi:

 2y−7 2y−8
A3x = 27A3x
2y−7 2y−8
7C3x = 27C3x
Soluţia sistemului de ecuaţii este:
A x = 12, y = 6 B x = 10, y = 8 C x = 11, y = 7 D x = 13, y = 5

15. Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie ∗ prin:

x ∗ y = ax + 5y + xy, oricare ar fi x, y ∈ R.
Operaţia ∗ este comutativă dacă şi numai dacă:
A a=3 B a=4 C a=5 D a=6

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 19.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 2)

1. Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie ∗ prin:

x ∗ y = ax + 5y + xy, oricare ar fi x, y ∈ R.
Operaţia ∗ este comutativă dacă şi numai dacă:
A a=5 B a=6 C a=3 D a=4

2. Fie sistemul de ecuaţii ı̂n numere ı̂ntregi:

 2y−7 2y−8
A3x = 27A3x
2y−7 2y−8
7C3x = 27C3x
Soluţia sistemului de ecuaţii este:
A x = 13, y = 5 B x = 12, y = 6 C x = 10, y = 8 D x = 11, y = 7

 
2 1
3. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A o infinitate B două C una D niciuna

4. Numărul soluţiilor complexe z ale ecuaţiei z 2 − 2z = −1 este:

A 1 B 0 C 2 D 3

5. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A 4 B −4 C 1 D −1

R4 1
6. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A 2(e−1 − e−2 ) B (e−1 − e−2 )/2 C e−1 − e−2 D 4(e−1 − e−2 )

Zn
1 an
7. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A ln 2 B +∞ C 0 D 1

2n + 3n + an
8. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (−∞, 4) B a ∈ [0, 4) C a ∈ (0, 1) D a ∈ (−4, 4)
9. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A (3, ∞) B (−∞, 3) C R D ∅

p
x− |x2 + x|
10. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 3 B 1 C 4 D 2

11. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin√ π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1
2
D 1

\ = 90◦ , se ştie că 2AB = CD şi că AC ⊥ BD.

12. În trapezul ABCD cu AB k CD şi m(BAD)
Valoarea lui BD
AC
este:
√ √
A 2 B 1 C 2 D 2 2

−−→ −→ −−→ −→
13. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A 12 AC − 13 AB B 2AC − 3AB C 13 AB − 12 AC D AB + 12 AC

14. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 3, b = 9 B a = 0, b = 6 C a = −4, b = 2 D a = 4, b = 10

15. Cercul
√ ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral are raza de 2. Aria triunghiului este egală cu: √
A 24 3 B 12 C 4π D 12 3

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 19.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 3)

1. Cercul ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral

√ are raza de 2. Aria triunghiului
√ este egală cu:
A 4π B 12 3 C 24 3 D 12

2. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0

pentru:
A a = −4, b = 2 B a = 0, b = 6 C a = 4, b = 10 D a = 3, b = 9

−−→ −→ −−→ −→
3. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A AB + 12 AC B 13 AB − 21 AC C 12 AC − 31 AB D 2AC − 3AB

\ = 90◦ , se ştie că 2AB = CD şi că AC ⊥ BD.

4. În trapezul ABCD cu AB k CD şi m(BAD)
Valoarea lui BD
AC
este:
√ √
A 2 B 1 C 2 D 2 2

5. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin √π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1 D 1
2

 
2 1
6. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A o infinitate B niciuna C una D două

7. Fie sistemul de ecuaţii ı̂n numere ı̂ntregi:

 2y−7 2y−8
A3x = 27A3x
2y−7 2y−8
7C3x = 27C3x
Soluţia sistemului de ecuaţii este:
A x = 13, y = 5 B x = 12, y = 6 C x = 10, y = 8 D x = 11, y = 7

8. Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie ∗ prin:

x ∗ y = ax + 5y + xy, oricare ar fi x, y ∈ R.
Operaţia ∗ este comutativă dacă şi numai dacă:
A a=6 B a=3 C a=4 D a=5
9. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A −1 B 1 C 4 D −4

10. Numărul soluţiilor complexe z ale ecuaţiei z 2 − 2z = −1 este:

A 2 B 0 C 1 D 3

Zn
1 an
11. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A ln 2 B 1 C +∞ D 0

12. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A (−∞, 3) B (3, ∞) C R D ∅

R4 1
13. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A (e−1 − e−2 )/2 B 2(e−1 − e−2 ) C e−1 − e−2 D 4(e−1 − e−2 )

2 n + 3 n + an
14. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (0, 1) B a ∈ (−∞, 4) C a ∈ (−4, 4) D a ∈ [0, 4)

p
∗ x− |x2 + x|
15. Numărul asimptotelor funcţiei f : R → R, f (x) = este:
x
A 4 B 3 C 2 D 1

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din Bucureşti 19.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licenţă – Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei

Matematică (Varianta 4)
 
2 1
1. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A una B niciuna C o infinitate D două

2. Numărul soluţiilor complexe z ale ecuaţiei z 2 − 2z = −1 este:

A 1 B 0 C 2 D 3

3. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A 4 B 1 C −1 D −4

4. Pe mulţimea R a numerelor reale definim legea de compoziţie ∗ prin:

x ∗ y = ax + 5y + xy, oricare ar fi x, y ∈ R.
Operaţia ∗ este comutativă dacă şi numai dacă:
A a=4 B a=3 C a=6 D a=5

5. Fie sistemul de ecuaţii ı̂n numere ı̂ntregi:

 2y−7 2y−8
A3x = 27A3x
2y−7 2y−8
7C3x = 27C3x
Soluţia sistemului de ecuaţii este:
A x = 10, y = 8 B x = 12, y = 6 C x = 13, y = 5 D x = 11, y = 7

p
x− |x2 + x|
6. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 4 B 1 C 3 D 2

R4 1
7. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A 2(e−1 − e−2 ) B e−1 − e−2 C (e−1 − e−2 )/2 D 4(e−1 − e−2 )

Zn
1 an
8. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A 1 B 0 C ln 2 D +∞
9. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A R B ∅ C (3, ∞) D (−∞, 3)

2n + 3n + an
10. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (−∞, 4) B a ∈ (0, 1) C a ∈ (−4, 4) D a ∈ [0, 4)

11. Cercul
√ ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral are raza de 2. Aria triunghiului
√ este egală cu:
A 24 3 B 4π C 12 3 D 12

\ = 90◦ , se ştie că 2AB = CD şi că AC ⊥ BD.

12. În trapezul ABCD cu AB k CD şi m(BAD)
Valoarea lui BD
AC
este:
√ √
A 2 B 2 2 C 2 D 1

13. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin√ π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1
2
D 1

14. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 3, b = 9 B a = 4, b = 10 C a = −4, b = 2 D a = 0, b = 6

−−→ −→ −−→ −→
15. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A 2AC − 3AB B 12 AC − 13 AB C 13 AB − 12 AC D AB + 12 AC

Timp de lucru 3 ore.

Universitatea din București 23.07.2016
Facultatea de Matematică și Informatică

Concursul de admitere iulie 2016

Domeniul de licență - Calculatoare și Tehnologia Informației

Matematică / Informatică / Fizică

Barem (toate variantele)

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4

M I F M I F M I F M I F
1 A C B 1 B A D 1 C B C 1 B D A
2 B B D 2 A A B 2 D C B 2 C D D
3 C B B 3 C D B 3 A B C 3 D C D
4 B B B 4 B C A 4 B D D 4 A A A
5 D B A 5 A D A 5 A A A 5 D D B
6 C A A 6 D C D 6 C D A 6 D B D
7 B A C 7 A D C 7 D D D 7 C B D
8 D B A 8 B A D 8 A C A 8 A D D
9 C C D 9 C B C 9 D A A 9 D D B
10 B C D 10 B A D 10 B A D 10 C C B
11 A B A 11 D C A 11 A A C 11 B D B
12 B C C 12 A A D 12 D A A 12 C B D
13 C A C 13 B D B 13 B B B 13 D D D
14 D D D 14 A A D 14 A B B 14 C C A
15 C B A 15 C D C 15 D C B 15 A A C
Universitatea din București 19.07.2015
Facultatea de Matematică și Informatică

Concursul de admitere iulie 2015

Domeniul de licență - Calculatoare și Tehnologia Informației

Matematică / Informatică / Fizică

Barem (toate variantele)

Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3 Varianta 4

M I F M I F M I F M I F
1 B C A 1 A A C 1 B D D 1 C C D
2 C B C 2 D D B 2 B B B 2 D B B
3 C C D 3 A C C 3 C C A 3 A B B
4 D B C 4 D B D 4 A C A 4 D D D
5 A D B 5 A D C 5 C C D 5 D A A
6 A C C 6 A B D 6 A A D 6 C D A
7 D B C 7 C B A 7 D D A 7 A D D
8 B D D 8 D D B 8 D D A 8 B A A
9 A C C 9 B B B 9 C A D 9 D C A
10 C A B 10 A A B 10 D C A 10 C A A
11 B C C 11 D A A 11 D B B 11 C C D
12 C C D 12 C B C 12 A B D 12 A A C
13 D C A 13 A C B 13 B B A 13 D B B
14 C C C 14 B A C 14 C C B 14 D B B
15 C A B 15 D C A 15 B C C 15 B C C