Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2017
Facultatea de Matematică şi Informatică
III. Geometrie. În planul de coordonate xOy se consideră punctele A(a, 0), B(−a, 0), C(0, a) şi
D(0, b), unde a, b > 0 şi pătratul ADEF , cu punctele E şi F situate ı̂n cadranul I (ambele coordonate
strict pozitive).
−→ −→ −→
(a) Exprimaţi vectorul OE ı̂n funcţie de vectorii OA şi OD.
(b) Arătaţi că punctele B, C, E sunt coliniare.
(c) Arătaţi că ariile triunghiurilor F CO şi EBO sunt egale.
IV. Informatică.
Considerăm triunghiul infinit de mai jos, format din numere naturale:
1
2 3
4 5 6
7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21
... ........ ....... ........ ....... ........ ....... ....... ...
Spunem că perechea de numere (x, y) este adiacenţă dacă x şi y sunt vecini pe aceeaşi linie sau pe
diagonală, pe linii consecutive. Spre exemplu, (8,9), (12,8) şi (8,13) sunt adiacenţe, dar (8,14) sau
(18,8) nu sunt adiacenţe.
Numim drum de la x la y de lungime p − 1, cu p ≥ 1, o secvenţă de numere x1 x2 x3 . . . xp , cu
x = x1 şi y = xp şi cu proprietatea că toate perechile (xi , xi+1 ), cu i de la 1 la p − 1, sunt adiacenţe.
Scrieţi un program, ı̂ntr-unul dintre limbajele de programare studiate ı̂n liceu (Pascal,C,C++), care
primeşte ca date de intrare 2 numere naturale nenule x şi y şi afişează un drum de la x la y de lungime
minimă. Spre exemplu, 1 2 5 8 13 este un drum de lungime minimă de la 1 la 13.
Notă: Se vor descrie informal detaliile algoritmului folosit şi ale implementării sub formă de program:
semnificaţia variabilelor, a structurilor de date, a structurilor repetitive, a instrucţiunilor condiţionale.
Barem
I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Verificarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√
(b) Ecuaţia are două rădăcini reale: 1, 3 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) A parte stabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(A, +) - grup abelian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√
(d) z 2 ∈
/A⇔ 34∈ / A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5 p
√
Demonstraţia 3 4 ∈ / A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,5 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
(a) y = 2x − 22 asimptotă oblică spre +∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
y = − 2x + 22 asimptotă oblică spre −∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(b) Calculul lui f30 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
x = 1/2 punct de extrem local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(
1 − x x ∈ (−∞, 1/2]
(c) f (x) = .............................................................. 2 p
x x ∈ (1/2, ∞)
f este continuă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√ √
(d) I = 2 ln( 2 + 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Determinarea coordonatelor punctului E : (b, a + b)
(analitic sau folosind congruenţe de triunghiuri) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
−→ −→ −→
b
Scrierea vectorului OE= a OA + a+b
b OD (dacă au fost determinate mai ı̂ntâi coordonatele lui E) 2p
−→
Dacă se obţine scrierea vectorului OE direct prin metode vectoriale se acordă 4 puncte
(b) Scrierea condiţiei de coliniaritate (analitic, vectorial, etc) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Demonstrarea coliniarităţii (finalizarea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(c) Determinarea coordonatelor punctului F : (a + b, a) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
Calculul ariilor celor două triunghiuri şi demonstrarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(*) Pentru o soluţie care tratează corect doar cazul particular a = b se acordă 7 puncte. Pentru o soluţie
care tratează corect şi complet cazul general fără a aminti de cazul particular se va acorda punctajul
maxim. Orice altă soluţie completă (transformări geometrice, numere complexe, etc.) va fi notată cu
punctaj maxim.
IV. Informatică. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Tratarea celor trei cazuri x < y, x = y, x > y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Determinarea nivelului pe care se află un număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Determinarea corectă a tuturor vecinilor (adiacenţelor) unui număr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Afişarea unui drum corect pentru orice x şi y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Afişarea unui drum corect minim pentru orice x şi y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Corectitudinea limbajului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Explicaţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Universitatea din Bucureşti 22.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică
Barem
I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
!
8 5
(a) Calculul lui 2A2 − 3A: .............................................................2 p
15 8
(b) Verificarea egalităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
!
x y
(c) Determinarea matricelor X: , cu x, y ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
3y x
(d) C parte stabilă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(C, +, ·) - inel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(e) An 6= I2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) y = 0 asimptotă orizontală spre −∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
x = 1 şi x = 2 puncte de extrem local . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(b) Calculul derivatei de ordinul n: f (n) (x) = ex (x2 + (2n − 5)x + (n2 − 6n + 7)) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Ecuaţia x2 + (2n − 5)x + (n2 − 6n + 7) = 0 are două rădăcini reale ∀ n ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 p
(c) I = 8e − 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Demonstrarea inegalităţii 0 ≤ f (x) ≤ 3e, ∀ x ∈ [1, 2] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Calculul limitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
√
(a) Calculul ariei triunghiului ACE (3 3) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
−→ −→
(b) | AC + BD | = 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
(c) k = √13 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
1
Universitatea din Bucureşti 18.07.2015
Facultatea de Matematică şi Informatică
Barem
I. Algebră. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Calculul rădăcinilor: 2 şi −1/2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
√ √
(b) Determinarea lui m: m ∈ (−∞, −1) ∪ (−1, −3−6 6 ] ∪ [ −3+6 6 , +∞) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
(c) Determinarea lui m: m = −3/4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Determinarea lui m ∈ Z astfel ı̂ncât ecuaţia are rădăcini ı̂ntregi: m ∈ {0, −2} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
II. Analiză. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) f este continuă pe R \ {0} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,5 p
Studiul continuităţii ı̂n 0 şi a = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1,5 p
(b) Studiul derivabilităţii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) Demonstrarea apartenenţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(d) Calculul integralei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(e) Monotonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Calculul limitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
III. Geometrie. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Determinarea poziţiei punctelor E şi F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
x = 38 , y = −1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(b) Enunţarea sau utilizarea unei teoreme care permite demonstraţia (teorema cosinusului, teorema
medianei, etc.) sau reformularea problemei ı̂n limbaj analitic sau vectorial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 p
Demonstrarea relaţiei din enunţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
(c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 p
IV. Informatică. Oficiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(a) Numărul poate fi scris ca sumă de puteri ale lui 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Există cel puţin o scriere a numărului ı̂n care puterile lui 2 nu se repetă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Această scriere este unică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
(b) Programul citeşte corect şirurile de caractere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul “adună” şirurile corect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul afişează corect şirul rezultat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programul nu transformă şirurile ı̂n numere ci le “adună” direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Programele nu au greşeli de limbaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
Claritatea rezolvărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 p
1
Universitatea din Bucureşti 23.07.2016
Facultatea de Matematică şi Informatică
Matematică (Varianta 1)
√
1. Valoarea√numărului complex (3 − i √2)3 este egală cu: √ √
A 9 − 25i 2 B 9 + 25i 2 C 6 + 15i 2 D −6 + 15i 2
2. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A un număr impar de elemente B un număr par de elemente C niciun element D o infinitate de
elemente
6. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 1 B 5 C 8 D 10
7. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1
A 4e B 4e C 4e D 4e
2 − x2 − 2 cos x
8. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A 0 B ∞ C 12
D − 12
1 nπ
9. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4n 4
A crescător B decrescător C convergent D divergent
Zx
1
10. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A −2x + y + 1 = 0 B −x + 2y + 1 = 0 C 2x − y + 1 = 0 D x − 2y + 1 = 0
−→ → −→ −→
11. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b− a B ~b+ a C a −~b D ~b − 2 a
12. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A 35 B − 53 C 45 D − 45
14. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 1 B 13 C 2 D 12
15. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x − y + 5 = 0. Coordonatele punctului B,
simetricul lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (−1, 2) B (1, −2) C (1, 2) D (−1, −2)
Matematică (Varianta 2)
1. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 5 B 8 C 10 D 1
2. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1
A 4e B 4e C 4e D e
4
2 − x2 − 2 cos x
3. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A ∞ B 12 C − 12 D 0
1 nπ
4. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4n 4
A decrescător B convergent C divergent D crescător
Zx
1
5. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A −x + 2y + 1 = 0 B 2x − y + 1 = 0 C x − 2y + 1 = 0 D −2x + y + 1 = 0
−→ → −→ −→
6. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b+ a B a −~b C ~b − 2 a D ~b− a
7. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A − 35 B 45 C − 45 D 35
10. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x − y + 5 = 0. Coordonatele punctului B,
simetricul lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (1, −2) B (1, 2) C (−1, −2) D (−1, 2)
√ 3
11. Valoarea
√ numărului complex (3 − i√ 2) este egală cu: √ √
A 9 + 25i 2 B 6 + 15i 2 C −6 + 15i 2 D 9 − 25i 2
12. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A un număr par de elemente B niciun element C o infinitate de elemente D un număr impar de
elemente
Matematică (Varianta 3)
−→ −→
→ −→
1. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A a −~b B ~b − 2 a C ~b− a D ~b+ a
2. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A 45 B − 45 C 35 D − 35
4. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 2 B 12 C 1 D 13
5. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x−y +5 = 0. Coordonatele punctului B, simetricul
lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (1, 2) B (−1, −2) C (−1, 2) D (1, −2)
√
6. Valoarea√numărului complex (3 − i 2)√3 este egală cu: √ √
A 6 + 15i 2 B −6 + 15i 2 C 9 − 25i 2 D 9 + 25i 2
7. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A niciun element B o infinitate de elemente C un număr impar de elemente D un număr par
de elemente
12. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
A 4e B 4e C 4e D 1
4e
2 − x2 − 2 cos x
13. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A 12
B − 12 C 0 D ∞
1 nπ
14. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4 n 4
A convergent B divergent C crescător D decrescător
Zx
1
15. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A 2x − y + 1 = 0 B x − 2y + 1 = 0 C −2x + y + 1 = 0 D −x + 2y + 1 = 0
Matematică (Varianta 4)
−→ → −→ −→
1. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Expresia vectorului AF ı̂n funcţie de vectorii AB= a şi BC= ~b
este:
→ → → →
A ~b − 2 a B ~b− a C ~b+ a D a −~b
2. Fie triunghiul ABC având aria 16 şi laturile AC = 5 şi BC = 8. Dacă unghiul C este obtuz,
atunci cos C are valoarea:
A − 45 B 35 C − 35 D 45
4. Dacă punctul M (a, b) se află pe dreapta (d) de ecuaţie x + y + 1 = 0, atunci minimul expresiei
E = a2 + b2 este:
A 12 B 1 C 13 D 2
5. Fie punctul A(−3, 4) şi dreapta (d) de ecuaţie 2x−y +5 = 0. Coordonatele punctului B, simetricul
lui A faţă de dreapta (d) sunt:
A (−1, −2) B (−1, 2) C (1, −2) D (1, 2)
6. Fie f : (−1, 4) → R o funcţie derivabilă astfel ı̂ncât f (3) = 5 şi f ′ (x) ≥ −1, ∀ x ∈ (−1, 4). Atunci
cea mai mare valoare posibilă a lui f (0) este:
A 10 B 1 C 5 D 8
7. Valoarea numărului real a > 0 pentru care ecuaţia ln x = ax4 are exact o soluţie reală este:
1 4
A 4e B 4e C 4e D e
2 − x2 − 2 cos x
8. Fie l = lim . Atunci l are valoarea:
x→0 x4
1 1
A − 12 B 0 C ∞ D 12
1 nπ
9. Şirul (xn )n≥1 definit prin xn = cos este:
4 n 4
A divergent B crescător C decrescător D convergent
Zx
1
10. Fie f : R → R, f (x) = dt. Atunci ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f ı̂n punctul
1 + t2
1
x = 1 este:
A x − 2y + 1 = 0 B −2x + y + 1 = 0 C −x + 2y + 1 = 0 D 2x − y + 1 = 0
√ 3
11. Valoarea√numărului complex (3 − i √
2) este egală cu: √ √
A −6 + 15i 2 B 9 − 25i 2 C 9 + 25i 2 D 6 + 15i 2
12. Fie (G, ·) un grup finit multiplicativ care are un număr par de elemente şi A = {g ∈ G|g 2 = e},
unde e este elementul neutru al lui G. Atunci mulţimea A are:
A o infinitate de elemente B un număr impar de elemente C un număr par de elemente D
niciun element
Matematică (Varianta 1)
2n + 3n + an
1. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (0, 1) B a ∈ (−4, 4) C a ∈ [0, 4) D a ∈ (−∞, 4)
p
x − |x2 + x|
2. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 1 B 2 C 3 D 4
3. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A ∅ B (3, ∞) C (−∞, 3) D R
R4 1
4. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A e−1 − e−2 B (e−1 − e−2 )/2 C 4(e−1 − e−2 ) D 2(e−1 − e−2 )
Zn
1 an
5. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A 0 B ln 2 C 1 D +∞
6. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 0, b = 6 B a = −4, b = 2 C a = 3, b = 9 D a = 4, b = 10
−−→ −→ −−→ −→
7. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A AB + 12 AC B 13 AB − 21 AC C 2AC − 3AB D 12 AC − 31 AB
9. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin π
6
+ 2b este egal cu: √
3
A 1 B 12 C − 2
D 0
2 1
13. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A niciuna B una C două D o infinitate
Matematică (Varianta 2)
2 1
3. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A o infinitate B două C una D niciuna
5. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A 4 B −4 C 1 D −1
R4 1
6. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A 2(e−1 − e−2 ) B (e−1 − e−2 )/2 C e−1 − e−2 D 4(e−1 − e−2 )
Zn
1 an
7. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A ln 2 B +∞ C 0 D 1
2n + 3n + an
8. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (−∞, 4) B a ∈ [0, 4) C a ∈ (0, 1) D a ∈ (−4, 4)
9. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A (3, ∞) B (−∞, 3) C R D ∅
p
x− |x2 + x|
10. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 3 B 1 C 4 D 2
11. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin√ π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1
2
D 1
−−→ −→ −−→ −→
13. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A 12 AC − 13 AB B 2AC − 3AB C 13 AB − 12 AC D AB + 12 AC
14. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 3, b = 9 B a = 0, b = 6 C a = −4, b = 2 D a = 4, b = 10
15. Cercul
√ ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral are raza de 2. Aria triunghiului este egală cu: √
A 24 3 B 12 C 4π D 12 3
Matematică (Varianta 3)
−−→ −→ −−→ −→
3. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A AB + 12 AC B 13 AB − 21 AC C 12 AC − 31 AB D 2AC − 3AB
5. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin √π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1 D 1
2
2 1
6. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A o infinitate B niciuna C una D două
Zn
1 an
11. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A ln 2 B 1 C +∞ D 0
12. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A (−∞, 3) B (3, ∞) C R D ∅
R4 1
13. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A (e−1 − e−2 )/2 B 2(e−1 − e−2 ) C e−1 − e−2 D 4(e−1 − e−2 )
2 n + 3 n + an
14. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (0, 1) B a ∈ (−∞, 4) C a ∈ (−4, 4) D a ∈ [0, 4)
p
∗ x− |x2 + x|
15. Numărul asimptotelor funcţiei f : R → R, f (x) = este:
x
A 4 B 3 C 2 D 1
Matematică (Varianta 4)
2 1
1. Fie A = ∈ M2 (R). Câte matrice X ∈ M2 (R) există astfel ı̂ncât AX = XA?
−1 4
A una B niciuna C o infinitate D două
3. Fie x1 , x2 rădăcinile reale ale ecuaţiei 2x2 + 5x + 1 = 0. Atunci x21 (x2 + 1) + x22 (x1 + 1) are valoarea:
A 4 B 1 C −1 D −4
p
x− |x2 + x|
6. Numărul asimptotelor funcţiei f : R∗ → R, f (x) = este:
x
A 4 B 1 C 3 D 2
R4 1
7. Valoarea integralei √ √ dx este:
1 xe x
A 2(e−1 − e−2 ) B e−1 − e−2 C (e−1 − e−2 )/2 D 4(e−1 − e−2 )
Zn
1 an
8. Fie an = dx, ∀ n ∈ N∗ . Valoarea limitei lim este:
x+1 n→∞ n
1
A 1 B 0 C ln 2 D +∞
9. Mulţimea valorilor lui m ∈ R pentru care ecuaţia 2 ln x + x2 − 4x + m = 0 are o unică soluţie ı̂n
intervalul (1, ∞) este:
A R B ∅ C (3, ∞) D (−∞, 3)
2n + 3n + an
10. Toate valorile parametrului real a pentru care lim = 0 sunt:
n→∞ 3n + 4 n
A a ∈ (−∞, 4) B a ∈ (0, 1) C a ∈ (−4, 4) D a ∈ [0, 4)
11. Cercul
√ ı̂nscris ı̂ntr-un triunghi echilateral are raza de 2. Aria triunghiului
√ este egală cu:
A 24 3 B 4π C 12 3 D 12
13. Dacă cos π
3
+ b = 0, atunci sin√ π6 + 2b este egal cu:
A 0 B − 23 C 1
2
D 1
14. Dreapta (a − 2)x + 4y − b = 0 conţine punctul A(1, 2) şi este paralelă cu dreapta x − 2y + 5 = 0
pentru:
A a = 3, b = 9 B a = 4, b = 10 C a = −4, b = 2 D a = 0, b = 6
−−→ −→ −−→ −→
15. Se consideră un triunghi ABC şi punctele M şi N astfel ca AM = 31 AB şi AN = 21 AC. Vectorul
−−→
M N este egal cu:
−→ −→ −→ −→ −→ −→ −→ −→
A 2AC − 3AB B 12 AC − 13 AB C 13 AB − 12 AC D AB + 12 AC