Lectura: de la tradițional la contemporan

Atunci când vorbim de bibliotecă, cea mai răsunătoare asociere poate fi considerată lectura.
Și e firesc, din moment ce aceasta este piatra de temelie a scopului pe care îl urmăresc
bibliotecile - acela de a oferi un spațiu accesibil pentru învățare și culturalizare a oamenilor
din toate categoriile de vârstă. La modul practic, în zilele noastre e tot mai provocator să
stimulăm lectura din cărți, care concurează cu cele mai diverse forme de agrement pentru
public.
Totuși evoluția nu a ocolit bibliotecile, fapt vizibil în activitatea "pe teren fizic" și cea
virtuală, care atrage utilizatorii pe de o parte prin diversitate și inovație, pe de altă parte prin
accesibilitate, facilitarea proceselor (devin tot mai user-friendly) și infiltrarea în firesc, în
cotidianul social.
Și aici o să luăm, ca studiu de caz, filiala "Liviu Rebreanu". Învățarea și folosirea unor bune
practici moderne, testate și împărtășite în trainingurile oferite în cadrul Bibliotecii Municipale
"B.P. Hasdeu", au fost un punct de pornire. Aici includem celebrele povești digitale,
practicate cu succes de mai multe filiale, care îmbină elemente vizuale și auditive într-un mod
interactiv. Însă pe acest teren fertil nu putea să nu înflorească și să dea roade alte idei
creative, care nu doar că ne-au diferențiat, dar au avut impact vizibil asupra mai multor
categorii de public-țintă.
O să ne referim la campaniile de lectură din programul "Provocarea Verii" (2019),
promovarea lecturii științifice și science-fiction de la "Hora Științei" și noutățile din perioada
de carantină. Cu siguranță, în fiecare din metodele folosite pentru stimularea procesului de
lectură în rândul copiilor, adolescenților și adulților detaliile au făcut diferența și aceasta s-a
observat prin impactul asupra publicului, feedback și recomandări ulterioare.
Programul Provocarea Verii, extins pe toată perioada estivală a anului 2019, a debutat sub
semnul creativității. Aceasta s-a manifestat prin preluarea unor teme de actualitate și
dezvoltarea lor creativă prin simulare, joc și experiențe senzoriale. Acest lucru a permis
experimentarea lecturii prin mai multe canale de receptare a informației, fapt care lărgește
orizontul de percepție și cunoaștere, deoarece au fost abolite mai multe stereotipuri limitative
de a citi. Anume acest lucru a permis stimularea lecturii în rândul copiilor și adolescenților.
După cum s-a menționat mai sus, detaliile au făcut diferența între monoton și interactiv.
Acestea au inclus, în primă instanță, elemente de decor – o cafea printre cărți (cartea Oamenii
fericiți citesc și beau cafea, autoare Agnes Martin-Lugand), parfumuri și oglinzi (cartea
Parfumul, autor Patrick Suskind) sticle, monede și bancnote (cartea Grădina de sticlă,
autoare Tatiana Țîbuleac), flori, perne și dantelă (cartea Un secret în Los Angeles, autoare
Doina Postolachi), jucării reprezentative personajelor din cărțile pentru copii etc. Apoi am
extins acest principiu de prezentare la expozițiile de carte (de exemplu, expoziția despre
educația financiară sau despre importanța sportului), care, pe lângă faptul că au devenit mai
"comunicative", utilizatorii – copii, dar și tineri, adulți sau persoane , au înregistrat
împrumuturi de cel puțin 2 ori mai frecvente decât de obicei. În acest mod, expozițiile
integrau cărți și elemente de prezentare a subiectului central, care confereau culoare și
experiențe senzoriale specifice – tactile, auditive, olfactive și chiar gustative, astfel încât
reușeau să capteze atenția și să provoace curiozitatea de explorare.
Tot aici putem include folosirea materialelor de re-creare sau reconstituire a momentelor-
cheie din lecturi, prin folosirea flipchart-ului, posterelor (unele create spontan și ad-hoc),
expozițiilor de desene, dar, mai ales experimentelor și jocurilor. Asta ne-a convins încă o dată
că lectura este un proces, unul care începe prin captarea atenției, conține (nemijlocit) lectură
și se încheie cu experiența practică, fapt care îi permite să devină memorabilă, utilă, plăcută și
plină de sens. Ultimul aspect, în special, este de o importanță majoră, pentru că, din
observațiile noastre în comunicarea cu copiii, aceștia nu văd sens în multe informații pe care
le învață, ei nu înțeleg de ce-ul acestor informații. Or, a ști de ce și care este finalitatea
cunoștințelor este un imperativ al generațiilor actuale, ceea ce asigură durabilitatea și spațiul
de utilitate de care au ei nevoie.
O provocare a fost să promovăm lectura științifică și science-fiction, deoarece știința este, în
subconștientul social, ceva foarte serios și greu de asimilat. Și de această dată ne-au venit în
ajutor obiectele decorative. Deși decorative ar suna prea superficial, deoarece accesibilizarea
și folosirea (înafara laboratoarelor specifice) a generat un mare interes pentru a vedea și a
testa, ceea ce inevitabil a dus la lectura exact a acelor cărți care la prima vedere par dificile.
Și aici s-a confirmat că teoria și practica merg mână în mână. Iar experimentele cu elemente
chimice simple, uzuale, au fost senzația săptămânii.
Ultimele experimente de lectură au fost făcute în perioada carantinei. Nivelul de inovație aici
a atins cote mult mai mari, fiindcă a trebuit să analizăm bine tendințele și nevoile publicului,
mai cu seamă cel virtual. În acest context, prima tendință a fost crearea unei biblioteci
virtuale cu cărți în format pdf, care pot fi lecturate online sau descărcate offline. Articolele
care au conținut link-uri pentru descărcarea cărților online au înregistrat de 10 ori mai multe
vizualizări comparativ cu articolele care de recomandare care nu includeau cărți virtuale pe
blog, iar pe pagina de facebook erau în topul articolelor cu cel mai mare impact, ceea ce
confirmă necesitatea și interesul pentru lectură.
O noutate pentru rețeaua noastră o constituie podcasturile, cu care am înregistrat un impact
major – în doar 6 ore după publicare, deja erau înregistrate peste 40 de distribuiri unice și
peste 50 de descărcări. Scopul podcasturilor este de natură educativă și se rezumă la un
principiu simplu – să fie accesibile oriunde sunt părinți cu copii: acasă, în mașină, în
transportul public sau alte spații în care se poate afla acest tandem. Cu siguranță, această
tendință va fi continuată și ramificată pe mai multe categorii de cititori.
Toate aceste metode de promovare și stimulare a lecturii au trecut testul experienței și a
impactului asupra utilizatorului. Ele s-au dovedit a fi eficiente, interactive și prin ele a fost
posibilă gestionarea și canalizarea specific pe interese și circumstanțe de moment, altfel spus,
ele s-au centrat pe ceea ce avea nevoie societatea în anumite condiții. Astfel, biblioteca
informațională și-a modelat statutul de inițiator de relații culturale, devenind o bibliotecă
transformațională, mereu adaptată la nevoile specifice ale fiecărei categorii sociale de
utilizator.