Asist. dr.

Lorena Peculea
*domeniile curriculumului/ domeniile curriculare
*tipuri de curriculum
*medii curriculare
*cicluri curriculare
*arii curriculare
*nivele, cicluri, filiere, profiluri şi specializări
1) În funcţie de forma educaţiei cu care se corelează:
* curriculum formal/oficial/intenţionat
* statut formal, cuprinde toate documentele şcolare oficiale
(planuri de învăţământ, programe şcolare şi universitare,
manuale şcolare şi universitare, ghiduri, îndrumătoare),
validat de factorii educaţionali de decizie
* curriculum neformal/nonformal
* vizează obiectivele şi conţinuturile activităţilor instructiv-
educative neformale/nonformale, au caracter opţional
* curriculum informal
* ansamblul experienţelor de învăţare şi dezvoltare indirecte,
care apar în contextul situaţiilor de viaţă şi de activitate
cotidiană: familie, grupul de prieteni, stradă.
2) În funcţie de criteriul cercetării fundamentale a
curriculumului:
* curriculum general/ curriculum comun, trunchi comun de
cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/
curriculum de bază
* asociat cu obiectivele generale ale educaţiei şi cu conţinuturile
educaţiei generale (cunoştinţe, abilităţi, competenţe, atitudini,
strategii etc.) obligatorii pentru educaţi
* curriculum de profil şi specializat
* cunoştinţe, abilităţi, competenţe şi aptitudini etc. în diverse
domenii: muzică, literatură, ştiinţe, sport etc.
* curriculum ascuns/ subliminal/ implementat
* influenţe explicite şi implicite, directe şi indirecte, provenite din
interior (ambianţa educaţională) şi din exterior (mediul psiho-
social şi cultural al grupei, al clasei, al şcolii, al facultăţii, relaţii
educaţionale)
3) În funcţie de criteriul cercetării aplicative a curriculumului:
* curriculum formal/ oficial/ intenţionat
* curriculum recomandat - caracter oficial susţinut de grupuri de experţi în
educaţie, ghid general pentru cadrele didactice
* curriculum scris - caracter oficial, specific unei anumite instituţii de
învăţământ, unei specializări, unui program educaţional etc.
* curriculum predat/ operaţionalizat/ în acţiune - experienţe de învăţare
şi dezvoltare construite în predare
* curriculum de suport - resurse umane implicate, sistemul mijloacelor de
învăţământ, programe educaţionale de certificare, de perfecţionare,
resurse de timp
* curriculum învăţat/ realizat/ atins - performanţe intelectuale, afectiv-
motivaţionale şi psihomotorii, capacităţi, competenţe, comportamente şi
conduite ale educaţilor
* curriculum evaluat/ testat - experienţe de învăţare şi dezvoltare evaluate
cu ajutorul unor strategii şi probe de evaluare
* curriculum mascat/ neintenţionat - achiziţiile pe care le dobândesc
educaţii în manieră implicită, neintenţionată şi ne-programată
* curriculum exclus/ eliminat - acea parte a curriculum-ului care, în mod
intenţionat sau nu, a fost lăsată în afara demersurilor de predare
* 4) În funcţie de criteriul epistemologic:
* curriculum formal/ oficial
* curriculum comun/ curriculum general/ trunchi comun de
cultură generală/ curriculum central/ core curriculum/
curriculum de bază
* curriculum specializat
* curriculum ascuns/ subliminal/ implementat
* curriculum informal
* curriculum neformal/ nonformal
* curriculum local (zonal) – cu referire la nevoile de educaţie
locale, include programe educaţionale adecvate mediului
social şi economic aflat în proximitatea şcolii
*Ce nu este curriculumul ascuns? Descrieţi şi analizaţi
câteva elemente de curriculum ascuns, care v-au
marcat în perioada şcolarităţii sau a studenţiei.

*Realizaţi o analiză a nevoilor educaţionale în cadrul

comunităţii în care trăiţi şi propuneţi câteva sugestii
pentru un posibil curriculum local (zonal).

*Descrieţi şi analizaţi câteva elemente de curriculum

mascat/ neintenţionat, pe care le consideraţi
relevante pentru perioada şcolarităţii sau a
studenţiei.
5) Tipologia Curriculumului Naţional:
* curriculum-nucleu –reprezintă aproximativ 70-80 % din
Curriculumul Naţional
* trunchiul comun, obligatoriu, numărul minim de ore de la fiecare
disciplină obligatorie prevăzută în planurile de învăţământ
româneşti, absolut necesare pentru toate şcolile şi pentru toţi
elevii
* curriculumul nucleu reprezintă unicul sistem de referinţă pentru
evaluările şi examinările externe din sistem, realizate la nivel
naţional

* curriculum la decizia şcolii –reprezintă aproximativ 20-30 %

din Curriculumul Naţional
* diferenţa de ore dintre curriculum-ul nucleu şi numărul minim sau
maxim de ore pe săptămână, pentru fiecare disciplină şcolară
prevăzută în planurile-cadru de învăţământ pe ani de studiu.
*curriculum extins - are la bază, respectiv
acoperă întreaga programă şcolară a
disciplinei, respectiv atât elementele de
conţinut obligatorii, cât şi cele facultative
*curriculum nucleu aprofundat - are la bază
exclusiv trunchiul comun, respectiv
elementele de conţinut obligatorii
*curriculum elaborat în şcoală - conţine, cu
statut opţional, diverse discipline de studiu
propuse de instituţia de învăţământ sau alese
de aceasta din lista elaborată la nivel de
minister
*Opţional la nivelul unei discipline
*Opţional la nivelul unei arii curriculare
*Opţional la nivelul mai multor arii curriculare

*Curriculumul elaborat în şcoală nu constituie

obiectul evaluărilor şi examinărilor externe,
naţionale.
* 1. Pregătirea obligatorie:
* Curriculum nucleu sau trunchi comun
* Curriculum diferenţiat - stabilit la nivel central şi cuprinde un pachet
de discipline/ module cu alocările orare aferente care sunt specifice
pregătirii teoretice şi profesionale de bază, generale sau pentru
dobândirea unei calificări educaţionale /profesionale – 45-50%

* 2. Pregătirea opţională:
* Curriculumul la decizia şcolii
* Curriculum local sau zonal
* Curriculumul elaborat în şcoală
* Curriculum personalizat - vizează categoriile de elevi cu nevoi
speciale (CES), cei cu ritmuri lente de învăţare, elevi capabili de
performanţe înalte, însă şi nevoile şi interesele de dezvoltare
educaţională/profesională a elevilor înrolaţi la un anumit nivel de
studii.
 *
* 1. Pluralul termenului curriculum este:
a) curriculumuri;
b) curriculum-uri;
c) curricule;
d) curricula;
e) Curriculum

* 2. Tipul de curriculum care semnifică ceea ce elevul

achiziţionează este:
a) curriculum recomandat;
b) curriculum scris;
c) curriculum predat;
d) curriculum testat;
e) curriculum învăţat.
* reprezintă ambianţe generale, care, cu deosebire prin coordonatele
spaţio-temporale, materiale şi ideologice influenţează semnificativ
demersurile de proiectare a curriculumului şi, implicit, a activităţilor
curriculare
1. Mediile curriculare exterioare şcolii:
* structura sistemului social general
* coordonatele sistemului economic
* sistemul de comunicare
* sistemul cunoaşterii ştiinţifice
* sistemul tehnologic (tehnica şi tehnologia)
* sistemul moral
* sistemul religios, al credinţelor
* sistemul estetic
* sistemul de dezvoltare şi maturizare umană (asistenţa medicală,
socială, psihopedagogică etc.)
2. Mediile curriculare ale şcolii: (Ungureanu, D., 1999)
* organizarea sistemului educaţional naţional pe niveluri/cicluri
curriculare
* interdependenţa, coerenţa şi consistenţa internă între
nivelurile şi ciclurile curriculare
* coerenţă şi coeziune în cadrul fiecărui ciclu curricular
* adaptabilitatea şi perfectibilitatea sistemului de formare
iniţială şi continuă a personalului didactic
* eficienţa pedagogică şi responsabilitatea socială a instituţiilor
angajate în proiectarea, realizarea şi dezvoltarea curriculară
* producerea de materiale curriculare
3. Mediile curriculare aflate la intersecţia dintre sistemul
social global şi cel educaţional:
* mediul curricular managerial, respectiv mediul curricular
al politicii educaţionale naţionale şi al administraţiei
centrale în educaţie (D. Ungureanu, 1999)
* mediul curricular cultural
* mediul curricular economic
* mediul curricular comunitar
* mediul curricular al tehnologiilor didactice.
 * reprezintă periodizări/ segmentări ale şcolarităţii pe mai
mulţi ani de studiu care au în comun anumite finalităţi
educaţionale şi sisteme metodologice
Ciclul Obiectivul major
Ciclul achiziţiilor fundamentale Acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi
(grădiniță – clasa a II-a) alfabetizarea iniţială
Ciclul de dezvoltare (clasa a III-a Formarea capacităţilor de bază necesare
– clasa a VI-a) pentru continuarea studiilor:
Ciclul de observare şi orientare Orientarea în vederea optimizării opţiunii
(clasa a VII-a – clasa a IX-a) şcolare şi profesionale ulterioare:
Ciclul de aprofundare (clasa a X- Adâncirea studiului în profilul şi
a – clasa a XI-a) specializarea aleasă
Ciclul de specializare (clasa a Pregătirea în vederea integrării eficiente în
XII-a) învăţământul universitar de profil sau pe
piaţa munci
* reprezintă o categorie fundamentală a Curriculumului
Naţional şi grupează/ reunesc mai multe discipline şcolare
funcţie de dominantele lor educaţionale;

* reunesc mai multe domenii ale cunoaşterii şi oferă o viziune

multi- şi/sau interdisciplinară asupra disciplinelor de studiu
pe care planul de învăţământ le include şi le
interrelaţionează.

* în timpul şcolarităţii obligatorii şi a liceului, ariile curriculare

rămân neschimbate ca denumire, dar ponderea lor pe cicluri
şi pe clase este variabilă funcţie de vârsta subiecţilor
educaţiei şi de dominantele ciclurilor curriculare

* Curriculum-ul Naţional (1998) cuprinde șapte arii curriculare.

 Aria curriculară Discipline Obiective majore
Limbă şi Limba şi literatura română • fundamentarea unui model comunicativ
Limba şi literatura maternă
comunicare funcţional
Limbi moderne
Limba latină • vehicularea unei culturi adapte realităţilor
Limba greacă societăţii contemporane
Comunicare didactică • conştientizarea identităţii naţionale ca premisă a
Literatură universală dialogului inter-cultural
Istoria literaturii creştine
Literatură creştină
Opţionale
Matematică şi Matematica • formarea capacităţii de a construi şi interpreta
Ştiinţe ale naturii Fizica modele şi reprezentări adecvate ale realităţii
Biologia
Chimia • interiorizarea unei imagini dinamice asupra
Ştiinţe ştiinţei
Aritmetică • construirea de ipoteze şi verificarea lor prin
Metodica predării matematicii/ explorare şi experimentare
activităţilor
Matematice
Metodica predării ştiinţelor naturii
Opţionale
Om şi societate Istoria • cunoaşterea şi înţelegerea proceselor
Geografia din societate care au relevanţă din perspectiva
Cultura Civică
Logică şi argumentare trecutului cât şi a perspectivei viitoare
Filosofia • dobândirea unor valori şi atitudini care să
Psihologia permită o inserţie socială activă şi responsabilă
Religia • formarea unor comportamente de tip activ-
Discipline psihologice şi pedagogice
Metodica predării istoriei şi a geografiei
participativ favorabile cristalizării unei
Discipline teologice solidarităţi sociale reale
Opţionale
 Aria curriculară Discipline Obiective majore
Arte Muzică • receptarea critică a culturii artistice
Desen
Educaţie muzicală • formarea sensibilităţii estetice şi îmbogăţirea
Educaţie plastică experienţei proprii prin participarea la diferite
Educaţie artistică tipuri de activităţi artistice
Educaţie vizuală
Educaţie artistică specializată • stimularea disponobilităţii de expresie artistică
Discipline artistice de specialitate
Metodica predării educaţiei muzicale şi a
educaţiei
Plastice
Istoria artei sacre
Artă dramatică
Istoria artei creştine
Muzică bisericească
Opţionale
Educaţie fizică şi Educaţie fizică şi sport • dezvoltarea armonioasă a elevului
Pregătire sportivă teoretică şi practică
sport Atac şi autoapărare • stimularea interesului pentru participarea la
Metodica predării educaţiei fizice activităţi sportive
Opţionale • respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri
Tehnologii Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor • înţelegerea şi utilizarea în mod adecvat a
Informatică
Educaţie antreprenorială tehnologiilor
Pregătire practică de specialitate • utilizarea limbajelor informatice ca instrumente
Procesarea computerizată a imaginii de comunicare şi interacţiune socială
Evidenţă bisericească informatizată
Cultură de specialitate • formarea unor atitudini privind consecinţele
Pregătire practică săptămânală dezvoltării tehnologice asupra omului şi
Opţionale mediului
Consiliere şi • asistenţă psihopedagogică şi socială
Orientare • informare şi consultare de specialitate
• orientare şcolară şi profesională
*Reflectaţi la aşteptările pe care le aveţi (sau le veţi
avea) de la profesorii care predau discipline de
învăţământ din aceeaşi arie curriculară. Prefiguraţi
modalităţi de colaborare cu aceştia, în vederea
optimizării predării-învăţării la disciplina de
specialitate.

*Motivaţi natura interdisciplinară a ariei curriculare

(folosiţi un exemplu concret).
* Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este
centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială
a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor
deficienţe de dezvoltare

* Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte

dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitive, a limbajului
şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a
atitudinilor în învăţare, asigurând, totodată, punţile către
dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
* Curriculumul Naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează
pe 8 domenii de competenţe-cheie care determină profilul de formare a
elevului:
a) competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul
minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de
învăţare şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi

* Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea

competenţelor-cheie şi formarea competenţelor specifice în funcţie de
filieră, profil şi specializare sau calificare.
(Art. 68 din Legea Educaţiei Naţionale)
Nivelurile de • sunt ierarhizate vertical în funcţie de vârsta, trebuinţele
educabililor şi gradul de dificultate al conţinuturilor învăţării.
învăţământ
• în învăţământul preuniversitar există următoarele niveluri de
învăţământ: educaţia timpurie, învăţământul primar, învăţământul
secundar, învăţământul profesional şi învăţământul terţiar non-
universitar (învăţământul postliceal)
Ciclurile de • se caracterizează printr-o structură ierarhizantă în plan vertical,
diacronic; în comparaţie cu nivelurile de învăţământ, ciclurile de
învăţământ
învăţământ explicitează mai mult periodizarea şcolarităţii
• în învăţământul preuniversitar românesc se disting: ciclul
antepreşcolar, ciclul preşcolar, ciclul elementar, ciclul secundar
inferior (gimnazial), ciclul secundar superior (liceul).
Filierele • sunt domenii curriculare care, spre deosebire de nivelurile şi
ciclurile de învăţământ, segmentează curriculumul global pe
orizontală (şi nu pe verticală) în sectoare - acest lucru fiind posibil
doar în zona educaţiei postobligatorii (ciclul secundar superior)
• filiera liceală integrează trei subfiliere: filiera teoretică, tehnologică,
filiera vocaţională, iar în zona învăţământului superior: filiera
postliceală (şcolile postliceale), filiera universitară, care include
subfilierele de bază: învăţământ universitar de lungă durată
(facultăţi) și învăţământ postuniversitar (studii masterale, studii
doctorale, specializări profesionale)
 *

*Sistemul de învăţământ reprezintă

subsistemul principal al sistemului de
educaţie şi cuprinde ansamblul instituţiilor
specializate în organizarea şi desfăşurarea
educaţiei şi instruirii prin conţinuturi şi
metodologii specifice.
*

* Asigurarea calităţii educaţiei

* Descentralizarea învăţământului preuniversitar
* Finanţarea învăţământului
* Formarea profesională a personalului din învăţământ
* Asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie
* Construcţia de campusuri şcolare
* Informatizarea şcolilor din mediul rural
* Reforma educaţiei timpurii
* Elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru învăţământul
superior

http://193.231.1.3/file.php/39/raport_miclea_starea_sistemului_20
05.pdf
 *
* Realizaţi o analiză SWOT a sistemului de învăţământ din
România pe următoarea structură:
 *
* Bocoș, M., Jucan, D., (2008), Fundamentele pedagogiei.
Teoria și metodologia curriculumului. Repere și
instrumente didactice pentru formarea profesorilor,
Editura Paralela 45, Pitești.
* Cucoş, C., (1998), Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi.
* D’Hainaut, L., (1981), Programe de învăţământ şi
educaţie permanentă, E.D.P., Bucureşti.
* Manolescu, M., (2005), Curriculum. Teorie şi practică,
Universitatea Bucureşti.
* Păun, E., Potolea, D., (coord.), (2002), Pedagogie.
Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative, Editura
Polirom, Iaşi.
* Ungureanu, D., (1999), Teoria curriculum-ului, Editura
Mitron, Timişoara.