Suport teoretic pentru clasa a 11-a, profil real

Profesor: Radion Blîndu, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, mun.
Bălţi, Republica Moldova

43. Limite de funcţii

43.4 Cazuri exceptate şi neexceptate la operaţii cu limite de funcţii
I. În calculul limitelor de funcţii se întâlnesc următoarele cazuri exceptate sau forme nedeterminate,
care se mai numesc şi nedeterminări şi se scriu simbolic astfel:
0
 ;    ; ; 1 ; 0 0 ; 0   ;  0 .


0
II. În calculul limitelor de funcţii se întâlnesc următoarele cazuri neexceptate , care nu cer eliminarea
nedeterminărilor, dar se calculează direct (nemijlocit).
• Cazurile neexceptate se scriu simbolic astfel:
1 a 1 1
1)  0 ; 2)  0, a  R  ; 3)   ; 4)   ;
  00 00
1 a
5)   ; 6)  sgn( a )  ( ) , a  R  ;
0 00
a
7)  sgn(a )  (  ), a  R  ; 8)      ; 9)     ;
00
10)    0 ; 11) ( ) n  ( 1) n  () ; 12)    (  )       ;
13) a  ()  sgn(a )  () ; 14) a     , unde a  R  , (a este un număr real mărginit);
15) 0   0 ; 16) ()  ( )  ( )  ()   ; 17) (  )  ( )  ()  ( )   ;

18)  sgn( a )  ( ), a  R  ; 19)     , dacă   0 ; 20)    0 , dacă   0 .
a

III. Limite laterale ale funcţiei f : D  R, y  f ( x) :

1) Limita de stânga a funcţiei f în punctul este numărul l s :
l s ( x 0 )  f ( x 0  0)  lim f ( x )  lim f ( x )  l s
x  x0  0 x  x0 ;
x  x0

2) Limita de dreapta a funcţiei f în punctul este numărul l d :

l d ( x 0 )  f ( x 0  0)  lim f ( x )  lim f ( x )  l d
x  x0  0 x  x0
x  x0

l d ( x 0 )  f ( x 0  0)  lim f ( x )
Definiţia 14: Numerele reale x  x0 şi
x  x0

l s ( x 0 )  f ( x 0  0)  lim f ( x )
x  x0 se numesc limite laterale ale funcţiei f : D  R, D  R în
x  x0

punctul x 0  R .
Teorema 2a (Condiţia necesară şi suficientă de existenţă a limitei funcţiei într-un punct ):
Fie D  R, x 0  R , f : D  R, D  R şi x 0 un punct de acumulare pentru mulţimile D  ( x 0 ;  )
şi D  (; x 0 ) . Au loc următoarele proprietăţi:
1. Dacă funcţia f are limită în punctul x 0 , atunci ea are limite laterale egale în punctul x 0 şi au loc
egalităţile xlim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) (43.5)
x 0

2. Dacă funcţia f are limite laterale egale în punctul x 0 , adică f ( x0  0)  f ( x0  0) , atunci funcţia f
are limită în punctul x 0 şi au loc egalităţile xlim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) .
x 0

Teorema 2b (criteriul de existenţă a limitei funcţiei într-un punct ):

Funcţia f : D  R, D  R are limită în punctul de acumulare x 0  R al mulţimii D dacă şi numai dacă
ea are limite laterale egale în punctul x 0 .
• Conform teoremelor 2a şi 2b:
1) Dacă l s ( x0 )  l d ( x0 ) , atunci  x
lim f ( x) şi lim f ( x)  l s ( x 0 )  l d ( x0 ) ;
x x x
0 0

2) Dacă f ( x0  0)  f ( x0  0) , atunci  x
lim f ( x) şi are loc egalitatea
x 0

lim f ( x)  f ( x0  0)  f ( x0  0) ;
x  x0
3) Dacă există limitele laterale şi ele sunt egale, adică l s ( x0 )  l d ( x0 )  l , atunci există limita funcţiei f
în punctul x 0 şi xlim f ( x)  l .
x 0

43.5 Limite remarcabile şi fundamentale de funcţii reale

I. Limite remarcabile de funcţii reale:
sin x tgx arcsin x arctgx
1) lim  1; 2) lim  1; 3) lim  1; 4) lim  1.
x  x0 x x  x0 x x  x0 x x  x0 x
1
1 x 1
5) lim(1  )  e ; 6) lim (1  ) x  e 7) lim(1  x) x  e
x  x x   x x 0
Numărul e = 2,718281828459045268… este un număr iraţional numit numărul lui Euler .
a x 1 ex 1
8) lim  ln a , a  0 ; 9) lim  1;
x 0 x x 0 x
log a (1  x) 1 a  0, a  1 ln(1  x)
10) lim  , ; 11) lim  1;
x 0 x ln a x 0 x
(1  x)   1 ln x
 1, n  N 
12) lim   ,   R ; 13) limx 0 x n
x0 x x 0

lim x n  ln x  0, n  N 
14) x 0
x 0
;
a x
0, pentru 0  a  1, a  R
15) lim  , n  N  ;
x 0 x n
x 0  , pentru a  1, a  R
ex x
16) lim  , n  N  ; 17) lim  ,   R ;
x  x n x  e x

lim x x
1 1  cos x 1
18) x 0 ; 19) lim  ;
x 0 x 0 x2 2
1  cos 2 x 1  cos kx k 2
20) lim  2; 21) lim  .
x 0 x2 x 0 x2 2
Remarcă 1: Dacă x  0 , atunci:
1) sin x  x ; arcsin x  x ; tg x  x ; arctg x  x ;
2) sin kx  kx ; arcsin kx  kx ; tg kx  kx ; arctg kx  kx .
sin kx arcsin kx tgkx arctgkx
3) a) lim  1 ; b) lim  1 ; c) lim  1 ; d) lim  1.
x 0 kx x  0 kx x  0 kx x  0 kx
Remarcă 2: a) Pentru demonstrarea limitelor remarcabile 1) şi 2) se aplică dubla inegalitate:
 
sin x  x  tg x , unde  x .
2 2
b) În caz general au loc următoarele formule pentru limite uzuale:
1 g ( x)
1) lim (1  )  e , dacă lim g ( x )   ;
x  g ( x) x 

1 g ( x)
2) xlim (1  )  e , dacă lim g ( x)   ;
  g ( x) x  

1
3) lim(1  g ( x)) g ( x )  e , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0

a g ( x)  1 g ( x)  0 ;
4) lim  ln a , a  0 şi lim
x 0
x 0 g ( x)
e g ( x)  1 g ( x)  0 ;
5) lim  1 , dacă limx 0
x 0 g ( x)
log a (1  g ( x)) 1
6) lim  , a  0, a  1 şi lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0 g ( x) ln a
ln(1  g ( x))
7) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

(1  g ( x))  1 g ( x)  0 ;
8) lim   ,   R şi lim
x 0
x 0 g ( x)
 sin g ( x )
9) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

arcsin g ( x)
10) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0 g ( x) x 0

tg g ( x)
11) xlim  1 , dacă lim g ( x)  0 ;
x 0
x 0 g ( x)
arctg g ( x )
12) lim  1 , dacă lim g ( x)  0 .
x 0 g ( x) x 0

II. Limite fundamentale de funcţii reale

Observaţie: Pentru funcţiile elementare f : D  R, D  R există limita lor în punctul x 0  D şi ea este
egală cu valoarea funcţiei în acest punct: xlim f ( x)  f ( x0 ) .
x 0

• Metode de calculare a limitei funcţiei:

I. Se aplică definiţia limitei funcţiei;
II. Se aplică criteriile de existenţă ale limitei funcţiei;
III. Se aplică formulele 1)-18) de mai sus;
IV. Se aplică regulile lui L’Hospital;
V. Se aplică limite fundamentale de funcţii reale de mai jos.

• Limite neexceptate ale unor funcţii elementare

 0, pentru q  1


1) lim
x 
q x




1,
,
 nu
pen tru
pentru
q
q
 1
 1 , unde q  R .
 exista, pen tru q  1

m 1
2) Dacă x 0  R şi Pm ( x)  a m x  a m 1 x  ...  a 2 x 2  ax  a 0 şi
m

Qk ( x)  bk x k  bk 1 x k 1  ...  b2 x 2  bx  b0 sunt două polinoame cu coeficienţi reali, atunci:

m 1
a) xlim Pm ( x)  lim (a m x  a m1 x
m
 ...  a 2 x 2  ax  a0 )  Pm ( x0 ) ;
x 0 x x 0
k 1
b) xlim Qk ( x)  lim (bk x  bk 1 x
k
 ...  b2 x 2  bx  b0 )  Qk ( x0 ) ;
x 0 x x 0

lim P ( x)
m
Pm ( x) x  x0 P (x )
c) xlim   m 0 , dacă Qk ( x0 )  0 ;
 x0 Q ( x )
k lim Qk ( x) Qk ( x 0 )
x  x0

d) xlim Pm ( x )  lim (a m x m )  a m  ()  sgn(a m )  () ;

  x 

e)
 0, pentru m  k
 am
Pm ( x ) am x m 
 , pe ntru m  k
li m  lim   bk
x   Qk ( x ) x   bk x k   , pentru m  k şi am  bk  0


  , pentru m  k şi am  bk  0

f)
 0, pentru m  k
 am
Pm ( x ) am x m 
 , pentru m  k
lim  lim   bk
x   Qk ( x ) x   bk x k   , pe ntru m  k şi am  bk  0

  ,
 pentru m  k şi am  bk  0

1 1 1
3) a) lim
x  0 x 2 n 1
  ; b) lim 2 n 1
  ; c) lim  0 , n  N ;
x 0
x 0
x 0
x x   x 2 n 1

1 1
d) lim 2n
  ; e) lim 2 n  0 , n  N  .
x
x 0 x   x
4) a) xlim x
a = 0, dacă a>1; b) xlim a x   , dacă a>1;
   

c) xlim ax = 0, dacă 0 < a < 1; d) xlim a   , dacă 0 < a < 1;

x
   

5) a) xlim log a x   , dacă a>1 şi a  R ;

 
lim log a x  
b) x 0
x 0
, dacă a>1 şi a  R ;

c) xlim log a x   , dacă 0 < a < 1 şi a  R ;

 
 lim log a x  
d) x 0
x 0
, dacă 0 < a < 1 şi a  R .

6) a) xlim ln x  ln x0 , x0  0 ; b) xlim ln x   ; c)

lim ln x  
x 0 .
x
0   x 0

7) a) xlim lg x  lg x 0 , x0  0 ; b) xlim lg x   ; c) lim

x 0
lg x  
.
x
0   x 0

tg x  tg x0 , x    n, n  Z ; b) lim tg x   lim tg x  

8) a) xlim
 x0

x 0 ; c) 
x 0 .
2 2 2

9) a) xlim ctg x  ctg x0 , x  n, n  Z ; b) xlim ctg x   ; c) lim ctg x   .

x 0 0 0 x   0

arctg x  arctg x0 , x0  R ;  

10) a) xlim
x
b) lim arctg x  ; c) lim arctg x   .
0 x   2 x   2
11) a) xlim arcctg x  arcctg x 0 , x0  R ; b) xlim arcctg x  0 ; c) lim arcctg x   .
x 0   x  

Remarcă: Pentru determinarea şi reţinerea limitelor din punctele 3) – 11) se aplică reprezentările grafice
(graficele) ale funcţiilor respective.

Profesor: Radion Blîndu, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, mun.
Bălţi, Republica Moldova