Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Geografia Turismului

PRACTICA ITINERANTĂ
CASCADA CAILOR (MUNȚII RODNEI)

Coordonator: Student:
Conf. dr. MINEA Ionuț Levîrdă Ștefan Bogdan

GT26

1
 Traseul general al practicii geografice itinerante cuprinde următoarele localități:

Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Iacobeni –

Borșa – Vișeul de Sus – Sighetu Marmației – Moisei – Borșa – Năsăud – Vatra Dornei –
Poiana Teiului – Târgu Neamț – Pașcani – Târgu Frumos – Iași.

Pe parcursul acestui traseu se tranzitează o diversitate de unități fizico – geografice aparținând

zonei de câmpie, podiș sau de munte.

Figură 1 Traseul practicii geografice

Întreg traseul este parcurs pe sectoare și se traversează următoarele unități fizico –

geografice:

 Sectorul Iași – Cristești tranzitează trei unități fizico – geografice incluse în cadrul
Podișului Moldovei: Câmpia Moldovei (între Iași și Târgu Frumos), Șaua
Ruginoasa – Strunga (Târgu Frumos – Valea Siretului) și Podișul Fălticeni (valea
Siretului – valea Moldovei).
 Sectorul Cristești – Gura Humorului situat între valea Moldovei la E și limita dintre
Carpații Orientali și Podișul Moldovei la V, traversează o subunitate geomorfologică a
Podișului Moldovei, Podișul Sucevei, mai exact Podișul Fălticenilor.
 Sectorul Gura Humorului – Borșa parcurge de la est la vest:
- limita dintre Munții Stânișoarei și Obcinele Bucovinei, pe valea Moldovei, până
la Vama;
- în lungul aceleiași văi, limita dintre Munții Rarău și Obcinele Bucovinei, până la
Pojorâta;

2
 - limita dintre Munții Giumalăului și Obcinele Bucovinei, până la Iacobeni;
- pe valea Bistriței, limita dintre Munții Suhardului și Munții Rodnei (situați la
vest) și Obcinele Bucovinei (respectiv Obcina Mestecăniș) la est.
 Zona depresiunii Maramureșului și a munților limitrofi. Depresiunea
Maranureșului este încadrată de culmi montane aparținând zonei cristalino –
mezozoice (Munții Rodnei și Munții Maramureșului, în partea sudică, sud – estică
și respectiv estică) și zonei vulcanilor neogeni (Munții Oașului, Munții Gutâi –
Văratec și Munții Țibleșului, în partea vestică și respectiv sud – estică).
 Sectorul Borșa – Vatra Dornei include pe toată lungimea sa munți aparținând zonei
cristalino – mezozoice din partea centrală a Carpaților Orientali: Munții Suhardului,
Obcina Mestecăniș, Munții Rodnei și Munții Maramureșului.
 Zona depresiunii Maramureșului și a munților limitrofi. Depresiunea
Maramureșului este înconjurată de Munții Călimani, în partea sudică și sud – vestică,
Masivul Giumalău, în partea estică, Munții Suhardului, în partea nordică și nord –
vestică și Munții Bârgăului, în partea vestică.
 Sectorul Vatra Dornei – Poiana Teiului parcurge pe valea Bistriței, lăsând pe
dreapta Munții Călimani și Munții Bistriței, iar pe stânga Munții Giumalău, Rarău
și Stânișoarei.
 Sectorul Poiana Teiului – Târgu Neamț traversează de la vest la est Munții
Stânișoarei prin Pasul Petru Vodă.
 Sectorul Târgu Neamț – Cristești tranzitează de la vest la est, Subcarpații
Moldovei, mai exact o subunitate fizico – geografică a acestora Subcarpații
Neamțului, prin depresiunea Ozana – Topolița.
 Sectorul Cristești – Iași.
În continuare, voi descrie pe scurt Cascada Cailor și Munții Rodnei incluse în
sectorul Borșa – Vatra Dornei.

Munții Rodnei se întind pe un spațiu vast de peste 1300 km2 între văile: Sălăuța (în
vest) Someșul Mare (în sud) și Depresiunea Maramureșului (în nord). Marea diversitate de
forme de relief prezintă atât culmea principală – orientată pe direcția vest – est, între pasurile
Șetref (818 m) și Rotunda (1271 m), cu urme ale glaciațiunii cuaternare, vârfuri semețe,
povârnișuri, etc., cât și cele două flancuri asimetrice, unul scurt, spre nord, și altul prelung,
spre sud, puternic fragmentat de o bogată rețea hidrografică. Asimetria flancurilor scoate
pregnant în evidență succesiunea de culmi desprinse de o parte și de alta a marei dorsale, din
care se detașează numeroase vârfuri ce depășesc 2000 m: Vârful Pietrosu (2303 m),
Vf. Rebra (2212 m), Vf. Buhăiescu (2066 m), Vf. Puzdrele (2188 m), Vf. Ineu (2279 m) etc.
Cea mai mare parte a Munților Rodnei este alcătuită din șisturi cristaline (gnaise,
micașisturi, amfibolite), înconjurate la periferiile ariei montane de depozite cretacice și
paleogene (gresii conglomerate, calcare, marne). Rocile vulcanice neogene (riolite, dacite și
andezite) prezente pe flancul sudic, sunt importante din punct de vedere economic, de ele
fiind legate mineralizările și în special sulfurile metalice aflate în exploatare. Relieful glaciar
este evidențiat prin numeroase lacuri, văi glaciare, circuri morene, blocuri eratice, custuri, iar
cel periglaciar de câmpuri de blocuri, potcoave nivale, culoare de avalanșe, glacisuri de
grohotișuri etc.

3
 Cascada Cailor, una dintre cele mai mari din țară este situată pe valea pârâului Cailor
care drenează versantul nordic al Munților Rodnei în apropierea stațiunii turistice Borșa.

Figură 2 Cascada Cailor – poziție geografică

Cascada Cailor, acest loc superb din Munții Rodnei are propria legendă de unde-i
vine și numele. Astfel, Muntele Piatra Rea a reprezentat un loc bun de pășunat pentru
hergheliile de cai începând cu primăvara până în toamnă. De multe ori caii erau atacați de
către urși, îi încolțea deasupra prăpastiei de lângă locul numit Cascada Cailor; neavând nicio
șansă bietele animale se aruncau în hău sau cădeau pradă urșilor înfometați.
Cascada se află la altitudinea de 1300 m iar căderea de apă este de 90 m. Apa rezultată
din topirea zăpezii și din ploi se adună într-un circ glaciar și de acolo se prăvălește pe
versantul abrupt al Rezervației Piatra Rea, formând această cascadă foarte frumoasă; are mai
multe trepte de cădere liberă aflate la aproximativ 40 de metri una de cealaltă, primele două,
ca următoarele să-și micșoreze distanța succedându-se la doar 20 de metri. Primăvara în
perioada aprilie – mai, debitul cascadei este mai mare ca urmare a topirii zăpezii.
Accesul la Cascada Cailor se face cu ușurință, fie că alegem drumul pe jos de la Borșa,
mergând (circa 1 – 1,30 ore) pe o potecă formată în dreapta stațiunii, fie că alegem varianta
mai comodă, utilizând telescaunul din stațiunea Borșa. De la capătul superior al telescaunului
se poate ajunge la Cascada Cailor în circa 15 minute.

4
 Imagine 2 Cascada Cailor – Munții Rodnei

Imagine 1 Cascada Cailor – Munții Rodnei

Munții Rodnei, cei mai înalți munți din Carpații Orientali, constituie al doilea parc național
ca mărime din țară și totodată unul dintre cele mai bine conservate peisaje glaciare din
România. Este singurul loc din lume în care putem admira ,,opaițul Munților Rodnei” și mai
putem întâlni ,,cocoșul de mesteacăn”.

Imagine 4 Creasta Rodnei

Imagine 3 Opaițul Munților Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei a fost înființat în anul 2004 cu scopul de a proteja
speciile de faună și floră și de a conserva geologia și geomorfologia munților. Relieful este
caracterizat prin asimetrie, în parc întâlnindu-se atât vârfuri înalte peste 2000 m cât și dealuri.
De asemenea, aici întâlnim un relief glaciar spectaculos foarte bine delimitat.